You are on page 1of 402

Chestionar

Acest document va este oferit de ...::: GeoComunitatea :::... http://geografie.freeforums.org/

Stimate cititor, in acest moment ati intrat in posesia unui material important pentru eficientizarea studiului dumneavostra, iar acest lucru a fost posibil prin eforturile sustinute ale membrilor ...::: Comunitatii Studentilor Geografi :::... si ale autorilor acestor materiale. Toate drepturile de autor si cele de publicare sunt rezervate persoanelor indreptatite care au aplicat legal pentru acest lucru, restul materialelor fiind acoperite de licenta gratuita GNU/FDL (Free Documentation License) respectiv GNU/GPL (General Public License). Mai multe informatii despre licentele gratuite pentru documentatie/software puteti afla de la adresele http://www.gnu.org/licenses/gpl.html (pentru licenta publica generala) si http://www.gnu.org/licenses/fdl.html (pentru licenta privitoare la documentatie) sau http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:GNU_FDL (textul tradus in limba romana). Va rugam sa sustineti acest proiect universitar (B.V.G. – Biblioteca Virtuala de Geografie) prin a oferi mai departe fisierul detinut tuturor persoanelor care au nevoie de acesta, fara nici un fel de pretentii financiare sau materiale. Mai multe informatii despre proiectul B.V.G. dar si despre alte proiecte specifice comunitatii geografice puteti gasi pe pagina web a ...::: GeoComunitatii :::... (http://geografie.freeforums.org/index.php). Comunitatea Studentilor Geografi va ureaza in continuare lectura placuta si pe viitor mult succes proiectelor dumneavoastra.

Afganistan
Denumirea oficială: Republica Afganistan Capitala: Kabul Limba oficială: pachtu (afgana de nord) şi dari (persana) Suprafaţa: 650.000 km2 Locuitori: 21,47 mil. (33 loc./km2) Religia: islamism (sunit 97%, şiit 2%) Moneda: afghani Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 27 aprilie Geografia: A. este aşezat în Asia central-sudică. Nu are ieşire la mare. Limite: Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan (N), Pakistan (E şi S), Iran (V). G. fizică: A. este o ţară muntoasă, traversată de lanţul munţilor Hindu-Kush (NE), 4500-5000 m altitudine, cu vf. Shaitan. În partea central-estică se ridică podişul înalt Ghazni-Kandahar (2000 m); la N, câmpia de pe valea fluviului Amudaria, care formează graniţa cu fostele republici ale URSS (azi statele CSI). În S şi SV, zonă deşertică. În centru, curge Hari Rud care irigă câmpia Herat la V şi râul Helmand (S), care se pierde-în lacul sărat Gand-i-Zirreh, în Şistan. Râuri ne navigabile. Clima: este aridă; temperatura variază între fierbinte, în zona Kabul (49°C) şi în S, şi foarte rece. Precipitaţiile variază între 180 şi 330 mm/an, în N, în zona Kabul. În E şi SE, influenţa musonului indian, cu precipitaţii de cca. 500 mm/an. Flora şi fauna: Vegetaţie ierboasă; puţine păduri, cca. 2,5%. Vegetaţie discontinuă în zona deşertică (SV). Faună: urşi, antilope, şacali, reptile. Populaţia: A. a avut un triplu impact: cu lumea arabă, cu lumea mongolă şi cu India. Coexistă: afgani şi pathani 61%, tadjici 31%, uzbeci 5%, hazari 3%. Concentrarea populaţiei în zona central-estică şi pe văile apelor. În SV, 6 loc./km2. Rata natalităţii 49‰, mortalitatea 20‰; populaţia urbană: 20%. Resurse şi economie: Ocupaţia principală este creşterea animalelor (păstoritul nomad). Industria nu este prea dezvoltată: ciment, alimentară, îngrăşăminte chimice. Se cultivă: grâu, orz, orez, porumb, mei, fructe, sfeclă de zahăr, bumbac, plante oleaginoase. Animale: ovine (karakul), caprine, bovine, asini, cămile. Exportă: piei karakul, bumbac, covoare; lână, fructe, seminţe oleaginoase, gaze naturale, piei, lemn. Transporturi şi comunicaţii: vehicule, şosele: nu are căi ferate. Oraşe: Mazar-i-Sharif (N), Herat (V), Baghlan (N), Kandahar (S). Istoria: Provincie a imperiului pesan ahemenid (sec. VI-IV î. Hr.), elenizat după cucerirea lui de către Alexandru cel Mare (329 î. Hr.), făcea parte din imperii-cl Kuşana (sec. 1 î. Hr. - V d. Hr.), fiind sub-influenţa budismului. Între sec. VII-XII, convertirea la islam. In sec. XII-XIII ţara este distrusă de invazia mongolă (1222): Ginghis Han, apoi Tamerlan. Terit. se împarte între Iran şi Imperiul Mongol. În 1747 devine independent. Între 1838-1973 Afganul este condus de clanul pachtu. Ameninţat de înaintarea britanicilor în India, de cea a Rusiei în Asia Centrală şi de Persia, începe să slăbească. În 1880, în urma unei serii de războaie, Marea Britanie îşi instalează protectoratul asupra A. În 1919, după respingerea britanicilor, îi este recunoscută independenţa. A. duce o politică externă de neutralitate şi nealiniere peste 50 de ani. În 1973 este abolită monarhia şi devine republică. În 1978, lovitură de stat comunistă. În 1979, URSS intervine militar; regimul susţinut de URSS se loveşte de rezistenţa islamică a mudjahedinilor care sunt ajutaţi de SUA şi acceptă pluripartitismul. Între 1988-1989 trupele sovietice se retrag din A. În 1992, tratatul ruso-american prin care se angajează să se sisteze livrările de armament către A.; regimul comunist este înlocuit de o putere islamică; lupta între facţiunile rivale continuă. A. este proclamat republică islamică. Statul: este republică islamică. Puterea legislativă este exercitată de preşedintele tranzitoriu; cea executivă de guvern. După 1992, partidele au fost suspendate.

Africa de Sud
Denumirea oficială: Republica Africa de Sud Capitala: Pretoria şi Cape Town Limbi oficiale: afrikaans, engleza; limbi vorbite: cele ale populaţiilor bantu, boşimane, hotentote, indiene Suprafaţa: 1.221.000 km2 Locuitori: 42,3 mil. (35 loc./km2) Religia: creştinism peste 75%, animism, hinduism, islamism Moneda: rand Forma de guvernământ: republică federală Ziua naţională: 31 mai Geografia: A. de S este aşezată în extremitatea sudică a Africii. Limite: Oc. Atlantic (V), Oc. Indian (E), Namibia (NV), Botswana şi Zimbabwe (N), Mozambic (NE). G. fizică: Podişuri, atingând în zona de coastă 900 m. Lanţuri muntoase: Langeberg, Micul Karoo (2.400 m) şi Marele Karoo (4.800 m) ,în sud, munţii Drakensberg (vf. Cathin 3.657 m) în est, spre litoralul Oc. Indian. În zona centrală, savanele bazinului Orange. Graniţa de NE se pierde în deşertul Kalahari. În V, paralel cu Oc. Atlantic, deşertul Namibiei. Fluvii: Limpopo (1.600 km), Orange (1.800 km) cu afluentul său Vaal (1.200 km), totuşi reţeaua hidrografică este săracă. Clima: tropicală în nord, temperată pe înălţimi, sub-mediteraneană în zona Capului. Floră şi faună: Vegetaţie subtropicală, mediteraneeană şi de savană; păduri şi păşuni alpine. Fauna foarte bogată, adaptată acestor zone. Parcuri şi rezervaţii: Kruger (N), Kalahari (NE). Populaţia: este preponderent urbană. Cea mai mare densitate în Transvaal, în Johannesburg (peste 1,5 mil.), aprox. 20 mil. în zonele de litoral (Cape Town, Durban, Port Elizabeth). Aprox. 1/3 din forţa de muncă este ocupată în agric. (în majoritate negri), beneficiind în jurul Capului de un climat mediteranean, iar în alte zone de irigaţii: 1/3 din pop. activă este ocupată în industrie şi minerit. Rata natalităţii 29,5‰, mortalitatea 7,9‰. Rata pop. urbane: 50%. Resurse şi economie: Zăcăminte bogate de: aur, argint, diamante, titan, vanadiu, crom, fier, mangan, azbest, uraniu, platină. Este teritoriul cel mai industrializat de pe întreg continentul, deţinând pe plan mondial monopolul unor resurse minerale. Astfel, A. de S este unul dintre principalii producători de diamante, uraniu, metale rare (titan, vanadiu, antimoniu). Industria prelucrătoare, foarte dezvoltată în jurul Johannesburgului şi în porturi. A. de S este ţara cea mai dezvoltată economic de pe continent: siderurgie, metalurgia neferoaselor, chimie, construcţii de maşini. În agric., A. de S este mare producătoare de: porumb, grâu, trestie de zahăr, viţă de vie, bumbac, tutun, papas. Este dezvoltată creşterea animalelor: bovine, ovine (pe păşunile de pe platouri), prelucrarea şi exportul lânii. Transporturi şi comunicaţii: dezvoltate într-o vastă reţea rutieră, maritimă, aeriană. Aeroporturi la: Johannesburg, Cape Town, Port Elizabeth, Durban, Bloemfontein. Oraşe: Johannesburg, Cape Town, Durban, Port Elizabeth. Istoria: A. de S este populată din preistorie; în antichitate îi găsim pe boşimani şi hotentoţi, iar în sec. X-XVI pătrund triburile bantu, venind din zona Zambezi şi asimilându-i pe băştinaşi. În sec. al XV-lea, portughezul Bartolomeo Diaz atinge Capul Bunei Speranţe, iar în sec. al XVII-lea Jan van Riebeeck întemeiază oraşul Kaapstad (Cape Town), ca reprezentant al Companiei Olandeze a Indiilor Orientale. Este începutul colonizării olandeze. În sec. următor, în regiunea Capului se stabilesc imigranţi europeni: olandezi, germani, hughenoţi francezi, cu toţii denumiţi ulterior buri. În 1806, Marea Britanie ocupă Colonia Capului, iar burii, nemulţumiţi de administraţia britanică, migrează spre nord („Marele Trek”), înfrâng : triburile zuluse, conduse de Dingaan, întemeind statul Natal (1839), pe care

britanicii îl anexează în 1843, iar burii migrează spre nord-vest, întemeind republicile Transvaal (1852) şi Orange (1854). Urmare a războiului anglo-bur din 18991902, republicile bure sunt transformate în colonie britanică; în 1910, unind toate aceste colonii, Marea Britanie proclamă dominionul Uniunea Sud-Africană. Participă alături de Marea Britanie la cele două războaie mondiale; în 1920, obţine din partea Ligii Naţiunilor mandat de administrare a Africii: Germane de sud-vest (Namibia). În 1934, A. de S devine stat suveran în cadrul Commonwelth-ului. Între cele două : războaie mondiale, populaţia albă minoritară instituie politica de apartheid. Adunarea Generală ONU cere în 1961 retragerea trupelor sud-africane din Namibia. Prin referendum, la 31 mai 1961, este proclamată Republica Africa de Sud, care se retrage din Commonwelth. Cu toată izolarea la care este supusă ţara, politica de apartheid continuă şi după 1966. În 1974, Adunarea Generală ONU hotărăşte să suspende delegaţia Africii de Sud de la lucrările sale. Între 19851986, lupta populaţiei africane împotriva segregaţiei rasiale ia amploare, se înregistrează numeroase victime. Puterea instituie starea de urgenţă, urmează reprimări violente, condamnate de opinia publică internaţională şi de multe state europene occidentale prin sancţiuni economice. În 1988, Africa de Sud încheie un acord cu Angola şi Cuba de încetare a focului în SV Africii. În 1990, guvernul condus de Frederik de Klerk iniţiază încetarea segregaţiei rasiale şi începe tratativele cu Congresul Naţional African, condus de Nelson Mandela, eliberat din închisoare după 20 de ani de detenţie. Se legalizează organizaţiile anti-apartheid, este abolită segregaţia în locurile publice, este ridicată starea de urgenţă. În 1991, sunt abolite şi ultimele legi apartheid; în 1993 este adoptată o Constituţie interimară, prima lege fundamentală pentru toţi cetăţenii ţării, în pofida opoziţiei extremiştilor albi şi negri. În aprilie 1994, au loc primele alegeri multirasiale. Participarea negrilor la putere devine efectivă odată cu instalarea Consiliului Executiv de Tranziţie, în decembrie, acelaşi an. Sunt ridicate ultimele sancţiuni economice. Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei din 1984. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de un parlament tricameral. Camera Adunării (pentru albi), Camera Reprezentanţilor (pentru cei de culoare, metişi), Camera Deputaţilor (pentru asiatici). Executivul este reprezentat de un cabinet numit de preşedinte. Multipartitism (există multe p. cu specific rasial).

Albania
Denumirea oficială: Republica Albania Capitala: Tirana Limba oficială: albaneza Suprafaţa: 29.000 km2 Locuitori: 3,47 mil. (l20 loc./km2) Religia: islamism 7l%; creştinism (ortodoxism, catolicism) Moneda: leka Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 29 noiembrie Geografia: A. este aşezată în Europa de Sud, în V. Pen. Balcanice. Limite: Iugoslava (N), Macedonia, Grecia (E şi SE), M. Adriatică (V). G. fizică: O ţară cu relief predominant muntos; lanţul munţilor Dinarici. În N, Alpii Albanezi (vf. Jezerce 2693 m); Munţii Albaniei Centrale cu vf. Korab, 2764 m, pe graniţa cu Macedonia; în SE, Munţii Pindului. Câmpia litorală de 60 km lăţime şi depr. Korce (SE) sunt locurile mai joase. Ape: cursuri scurte, dar cu un potenţial energetic mare: Drin, în E, Devoli, în V, Vjose în S. Lacuri tectonice: Shkoder/Scutari, în NV, Ohrid şi Prespes, în E. Clima: este mediteraneană pe fâşia fertilă, joasă, de coastă; în rest, de tip continental. Temp. medie anuală este de 27˚C vara şi 4˚C iarna. Precipitaţiile de l020-l520 mm/an. Floră şi faună: Vegetaţie mediteraneană: arbori şi arbuşti care nu-şi pierd frunzele iarna, fiind adaptaţi la uscăciune (laur, smochin, mirt, citrice). Peste 600 m păduri de stejar, de fag, iar în reg. muntoase conifere şi păşuni alpine. Fauna: lupi, urşi, vulpi, şacali, capre negre, vulturul pleşuv. Parcuri naţionale care ocrotesc flora şi fauna. Populaţia: în afară de albanezii majoritari sunt etnici minoritari: greci, aromâni, sârbi, bulgari. Concentrarea max. în partea centrală şi pe litoral (la Adriatică) unde se întind câmpii şi coline care grupează în jurul lor majoritatea populaţiei, cât şi depresiunile drenate de râuri. Rata natalităţii: 2l,6‰; a mortalităţii: 5,6‰. Pop. urbană: 37%. Resurse şi economie: Agric. concentrează 60% din pop. activă. Industria este relativ diversificată: ind. alimentară, textilă, îngrăşăminte chimice, oţel prod. de energie electrică (hidrocentrale); produse petroliere. Resurse: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, tutun, viţă de vie, citrice, bumbac, ovine, caprine, bovine, asini, peşte; lână; piei. Res. minerale: petrol, crom, gaze naturale, cupru, fier, bitum, sare. Export: tutun, minerale, energie electrică. Perioada de tranziţie de la o econ. socialistă la una de piaţă liberă este marcată de convulsii sociale în detrimentul dezvoltării economiei. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, flotă comercială. Aeroport la Tirana. Oraşe: Durres; Elbasan, Shkoder, Vlore, Korce. Istoria: În antichitate, A. era locuită de triburile ilire şi trace; face parte din Imp. Roman (sec. I î. Hr.-IV d. Hr.); apoi din cel Bizantin. Primele nuclee statale albaneze apar în sec. XII-XIV. Ele opun rezistenţă expansiunii Imp. Otoman, începând din l389 şi culminând cu lupta lui Skanderbeg (l443-68), rezistenţă îndelungată care este înfrântă după l478-79 prin căderea cetăţilor Krujie şi Shkodier. A. devine o provincie a Imp. Ototnan pentru mai mult de patru secole. Se impune islamismul. Urmează răscoale antiotomane; în timpul primului război balcanic, Congresul Naţional Albanez (la Vlore) proclamă independenţa ţării (28 nov. l9l2), care este recunoscută internaţional. În l925 Adunarea Naţională declară A. republică. În l928 primul-ministru Ahmed Zogu devine rege. În l939 Italia anexează A.; în l943 A. este ocupată de germani. După eliberarea terit. la 29 noiembrie l944, se instaurează dictatura comunistă. În l946 A .se proclamă republică populară, având strânse legături cu Iugoslava lui Tito până în l948, după care se apropie de URSS, ca model de edificare a socialismului (până în l96l, în urma refuzului de a renunţa la cultul lui Stalin). În ’79-78 A. rupe relaţiile cu China, datorită deosebirilor ideologice (acuză Partidul Comunist Chinez de revizionism) se izolează, considerându-se singura ţară care nu se abate de la marxism-leninism. Până în l985 A. este condusă de Enver Hoja, care impune o

dictatură sui-generis, aducând A. în starea de cea mai înapoiată ţară a Europei. În l990, se impune multipartitismul. În l99l, A. îşi normalizează relaţiile cu statele occidentale; au loc alegeri legislative libere. În l992 opoziţia condusă de Sali Berisha câştigă alegerile legislative, devine preşedintele statului. Încep convulsii sociale, pe fondul sărăciei şi al corupţiei. Pe fondul prăbuşirii aşa ziselor jocuri de întrajutorare şi a contestării alegerilor organizate în l997, sub preşedinţia lui Sali Berisha izbucneşte un război civil de o extremă violenţă, aproape toată populaţia având arme de foc. Intervin trupe de menţinere a păcii sub egida ONU. În l997 se ţin noi alegeri legislative monitorizate internaţional. Înving socialiştii. Proces de predare a armelor de foc de către populaţie. Statul: este republică prezidenţială, potrivit Legii cu privire la Principalele Prevederi Constituţionale ale Adunării Poporului din l99l. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Poporului; cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de Adunarea Poporului. Instituţii în curs de constituire. Multipartitism.

Algeria
Denumirea oficială: Republica Algeriană Populară şi Democratică Capitala: Alger 2,6 mil. loc.) Limba oficială: araba; limbi uzuale: franceza, berbera Suprafaţa: 2380000 km2 Locuitori: 28 mil. (12 loc./km2) Religia: islamism (sunit) Moneda: dinarul algerian Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: l noiembrie Geografia: A. este aşezată în nord-vestul Africii, la Mediterană. Limite: la E, Tunisia şi Libia, la V. Marocul, la SV Mauritania şi Mali, la SE Nigeria. G. Fizică: Deşertul Sahara ocupă 4/5 din teritoriu; în N este format din nisipuri (erg-uri); în S, din piatră (hammada). La N Saharei se află munţii Atlasul Saharian sau Atlasul Mare (vf. Djebel 2328 m). Tell Atlas sau Atlasul Mic coboară prin dealuri şi câmpii până la ţărmul Mediteranei. Între Atlasul Mare şi Atlasul Mic sunt platouri înalte până la 2000 m, dar şi depresiuni cu lacuri sărate (chott-uri). Cei mai înalţi munţi, de origine vulcanică, sunt Hogar (2918 m), în S deşertului. Clima: este mediteraneană în N, deşertică la S de Atlasul Saharian (limita nordică a Saharei). Diferenţele de temperatură zilnice cât şi anuale sunt foarte mari. Precipitaţiile foarte scăzute, sub 100 mm/an. Cursurile de apă apar şi dispar periodic. Flora şi fauna: Vegetaţia este mediteraneană în nord şi xerofită (specifică climei uscate) sau cu totul absentă în deşert. Populaţia: În zona litoralului, cu climă mediteraneană, cât şi în vecinătatea ei, în Tell Atlas, populaţia este densă (95%) şi în creştere continuă. Limba vorbită este magreboaraba, cu influenţe din dialectele berbere. Un sfert din populaţie lucrează în agric. Rata natalităţii: 27‰; mortalitatea: 5,6‰. Populaţia urbană: 55%. Resurse şi economie: hidrocarburi, petrol, gaze naturale. A. este al doilea mare producător şi exportator mondial de gaze naturale lichefiate. Resurse minerale: minereu de fier, cărbune, fosfaţi, plumb, zinc. Se cultivă: curmali, măslini, citrice, viţă de vie. Transporturi şi comunicaţii: Infrastructura transporturilor este dezvoltată mai ales în zona de coastă şi portuară. Aeroporturi la: Alger, Oran şi Tamenghest, în masivul Tassili Hoggar. Oraşe: Ouahrân (Oran), Qacentina (Constantine), Annaba, EI Boulaida (Blida), Stif, Sidi Bel Abbes, Tlemcen (Tilimsen), Skikda, Batna. Istoria: În antichitate, populată de berberi, A. suferă influenţa civilizaţiilor feniciene şi cartagineze; se întemeiază regatul numid, care trece sub dominaţie romană, devenind o provincie urbanizată şi prosperă. Creştinismul pătrunde în sec. II-III; în sec. V-VI ţara este devastată de vandali. În sec. VI-VII este cucerită de Bizanţ. În sec. VII-VIII este cucerită de arabi şi înglobată în Califatul Omeiad. În secolele următoare se adoptă limba arabă şi religia islamică. Berberii opun rezistenţă, creând în Magrebul central principatele kharidjite. Instalarea fatimizilor şiiţi pune capăt acestora, berberii fiind împinşi în munţi. În sec. XII-XIII, almoravizii şi apoi almohazii, dinatstii berbere, domină Magrebul şi Spania. În sec. XIV-XV, ţara se fărâmiţează. În 1518, chemat de algerieni, corsarul turc Barbăroşie îi goneşte pe spaniolii stabiliţi în porturi. În 1520, Algerul cade sub suzeranitatea otomană, iar din sec. al XVIII-lea devine capitala unui stat autonom, un centru important al traseului mediteranean. În 1827, începe cucerirea colonială franceză. În 1857 francezii sunt la hotarele Saharei. După al doilea război mondial mişcarea de eliberare ia forme armate. În 1958 Frontul de Eliberare Naţională se proclamă guvern provizoriu; în 1959 de Gaulle proclamă dreptul algerienilor la autodeterminare. În 1962 se proclamă Republica Algeriană Democratică şi Populară; în 1965 puterea este preluată de Consiliul

Revoluţiei. În 1976 se adoptă Constituţia, prin referendum, proclamând A. stat socialişt cu religie de stat islamică. În 1989 se adoptă o nouă Constituţie. Pluripartitism. În 1992, după primul tur electoral (în care Frontul Islamic repurta succese) procesul electoral este suspendat şi ia fiinţă un Înalt Comitet de Stat ca putere de tranziţie. Se instaurează stare de urgenţă, se dizolvă Frontul Islamic. Izbucneşte terorismul extremiştilor islamici; asasinate politice. În 1997 noi alegeri care duc la un guvern de coaliţie cu sarcina de a pune capăt confruntărilor. Statul: Republică prezidenţială. Puterea legislativă, este exercitată de Înaltul Consiliul al Statului; puterea executivă de un cabinet numit de Înaltul Consiliu al Statului. Frontul de Eliberare Naţională a fost unicul partid până în 1989. Din 1989-1992, când Frontul de Eliberare Naţională este interzis, apar aproximativ 20 de partide.

este acoperită de păduri de pin şi pin negru.d. se dezvoltă la sudul regatului franc (carolingian). Concentrarea pop. . Democratic al A. Resurse şi economie: Economia se bazează pe dezvoltarea serviciilor: turism dinamic. plătea o taxă simbolică (questia) Franţei şi episcopului de Urgel (Spania). Precipitaţii bogate.p. taxe vamale reduse. secară.000 loc.: mici întreprinderi textile. juridic). fizică: A. circuri glaciare. Agric. Rata pop. G.v. pastorală. iarna se produc avalanşe. se cultivă mici loturi de grâu. Din l607 conducerea va fi exercitată de capii statului francez. din bazinul fl. Oraşe: Les Escaldes. care vor deveni regi în Navarra). În l982 se alege prima oară un parlament naţional şi în l993 se aprobă prin referendum o nouă Constituţie. Puterea legislativă este exercitată de Consiliul General. ca principat autonom. are uniune poştală cu Franţa şi Spania. Coma Pedrosa (2975 m) sunt situate în NV. Partide: P. Statul: este co-principat autonom. În sec. de ţigarete. orz. cartofi. urbane: 63%. în bazinul superior al râului Valira. l979 nelegalizat d. conform Constituţiei din l993. Transporturi şi comunicaţii: A. Clima: este aspră. Populaţia: andorrani (30%).) Limba oficială: catalana Suprafaţa: 465 km2 Locuitori: 7l. Cele mai joase văi sunt de 900 m iar cele mai înalte puncte: Pic de Serrere (l9l0 m) şi vf. Floră şi faună: 25% din terit. francezi. Terenul păstrează urmele glaciaţiunii cuaternare: lacuri glaciare. în munţii Pirinei. Istoria: A. cea executivă de delegaţii permanenţi (reprezentând pe preşedintele Franţei şi pe episcopul de Urgel) şi de un cabinet (Consiliul Executiv). X A. este situată în Europa de Sud-Vest. Ind. pe văile apelor. este disputată de spanioli şi francezi (episcopii spanioli de Urgel şi conţii de Foix. (f. Limite: Franţa (N) şi Spania (S).000 (l53 loc. care stabileşte un regim parlamentar şi intrarea A. Sant Julia de Loria. tutun. pajişti alpine./km2) Religia: catolicism 99% Moneda: francul francez şi peseta spaniolă Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 8 septembrie Geografia: A. în ONU. Faună (monumente ale naturii): capra neagră şi cocoşul de munte. nu are căi ferate. A.Andorra Denumirea oficială: Principatul Andorra Capitala: Andorra la Vella (l6. Ebru. Rata natalităţii: l2‰ a mortalităţii 4‰. Până în l982 A. viţă de vie. are un trafic turistic intens şi o infrastructură adecvată: vehicule. spanioli (55%). A. activitate financiară intensă. este o ţară muntoasă. numit de Consiliul General. Creşterea bovinelor şi ovinelor. prelucrarea lemnului.

care constituie 95% din export. după model marxist. la Huambo. care împarte ţara în două părţi aprox. unde precipitaţiile ajung la 108 mm/an. Matala. Angola primeşte statutul de provincie portugheză. este formată dintr-un platou înalt (peste 1.) Limba oficială: portugheza Suprafaţa: 1. Deasupra podişului sunt înălţimi singuratice. Mişcarea pentru Eliberarea Angolei (MPLA). a făinii de peşte. Populaţia: 98% negri bantu. Transporturile: Aeroporturi: la Luanda. câmpia este lată de 240 km. portughezul Diego Ciro descoperă Angola. În 1975. G. nu sunt navigabile. după dinastia Ngola. a scăzut de câteva zeci de ori. se fixează. adevărate rezervaţii: Quiama în V. Hr. prin Huambo (Nova Lisboa). în primul mileniu d. Râurile: Cwanza. Prod. climat uscat şi foarte uscat pe câmpia de coastă. şacali. principala bogăţie. În N. Luanda conduce lupta de eliberare. cu excepţia cursului inferior al Cwanzei. Populaţie urbană 31. lei. bovine. Oraşe: Huambo. Apele sunt bogate cantitativ şi repezi./ km2) Religia: creştinism.. nuci de cocos (pentru ulei). variate şi importante. Densitatea maximă este în zona centrală. Cameia în E. porcine. a pajiştilor bogate. se întinde o câmpie lagunară. Cuito.3 mil. Între 1877-1879. de-a lungul căii de comunicaţie cu Zairul. este aşezată în SV Africii. egale. În 1961.. O importantă reţea de căi ferate. Lobito şi Namibe. În 1955.. Rata natalităţii. cea mai importantă pe ansamblul econ. dar mişcarea naţională se divizează.246. elefanţi şi rinoceri. În afara pământului fertil. Cuando. dar nu-i învinge definitiv pe rebelii din sud. Limite: Namibia (Africa de Sud-Vest. Benguela. graniţele ţării. în zona platourilor.000 m). s-a început construirea socialismului. Între 1899-1911. (8 loc. susţinută armat de Cuba. Iona în SV. pe coastă. albi. Resurse şi economie: Res. Mupa în S. de la Lobito la Atlantic. al XV-lea ia numele de Ndongo. multe specii de păsări. lângă Atlantic. muntele Moco având peste 2. pe coastă. pentru păşunat.5‰ a mortalităţii 20. care legau Angola de Zambia şi Zimbabwe. porumb. în S.5%. ind. Fauna este felurită. pe coasta Atlanticului. a mineritului. Serpa Pinto explorează interiorul. există zăcăminte de petrol şi de diamante. fizică: A. loc. Zairul (N şi NE). este astăzi aproape distrusă. Între 1889-1901.600 m alt. Producţie de energie electrică bazată pe hidro energie. dar izbucneşte războiul civil. Namibe. reprezentaţi de Uniunea Naţională pentru Independenţa Totală (UNITA) şi încurajaţi de . Angola devine independentă. la S). între 1580-1625 lupte între portughezi şi Ndongo.: trestie de zahăr. la S de fluviul Congo. se impune. lemnului. Floră şi faună: Pe platouri se întinde savana şi cresc păduri tropicale. În sec. restul mulatri. Mari parcuri naţionale. animism 10% Moneda: kwanza Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 11 noiembrie Geografia: A. azi majoritari. cu precădere în cultura cafelei. Aici densitatea este de 3-5 ori mai mare decât în medie pe km2. maimuţe.2‰.700 km2 Locuitori: 10 mil. în urma conflictelor armate de după 1975-1976 şi în urma naţionalizării marilor companii particulare când. Zambia (E). în interior. Cuene. Pe coastă. Populaţia este ocupată în agric. prin tratat. 47. izvor important de energie hidroelectrică mai ales în preajma capitalei Luanda şi a oraşului Matala. ovine. năvălesc negrii bantu. apoi se îngustează. Alte res. În 1484. Cuanga.Angola Denumirea oficială: Republica Populară Angola Capitala: Luanda (1. Istoria: ţara a fost locuită din neolitic. Lobito. sclavajul se înlocuieşte cu anumite corvezi obligatorii. de cafea. Se face comerţ de tip colonial între Portugalia şi Ndongo. Clima: tropicală. cu căderi de la înălţimi mari.

trupele cubaneze şi sudafricane se retrag. dar refuzul UNITA de a accepta rezultatul scrutinului face să reînceapă războiul civil ţara va fi nevoită să facă faţă unei situaţii economice catastrofale. prin Constituţia din 1975.Africa de Sud. MPLA şi UNITA încheie un tratat de pace. În 1991. aduc la putere MPLA. cea executivă de un cabinet numit de preşedinte. fără fiind distrusă. În 1992. sub supraveghere ONU. Multipartitism. Se instalează multipartitismul. la Lisabona. după 16 ani de război civil. se încheie un acord între Angola. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Naţională a Poporului. iar pierderile de vieţi omeneşti depăşind o jumătate de milion. În 1988. urmează încetarea focului în nordul Namibiei şi în sudul Angolei. Până în 2991. . agravată de secetă şi foamete. Africa de Sud şi Cuba. Statul: este republică prezindenţială. primele alegeri legislative libere.

Barbuda este coraligenă: nu are ape curgătoare. cu înălţimi de 400 m alt. Se importă petrol şi se exportă produse petroliere. Turismul devine tot mai profitabil. 402 m. . uzuală: creolo-engleza Suprafaţa: 442 km Locuitori: 66. Şeful statului: regina Marii Britanii. este descoperită de Columb în 1493. Transport şi comunicaţii: autovehicule. bumbac. devine o bază navală britanică importantă în Marea Caraibelor. Avifaună şi peşti. G. Floră şi faună: Păduri tropicale umede (de esenţă preţioasă). bananieri. Concentrarea max. este aşezat în America Centrală Insulară. Codrington. insulă vulcanică. catolicism 18% Moneda: dolarul Caraibelor Orientale Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 1 noiembrie Geografie: Statul A. A.000 loc. Istoria: Ins. şi B. foarte restrânsă. John’s. de cacao. Clima: este tropical-oceanică. pe insula Antigua (250 loc. Antigua. Rata natalităţii: 18‰. Rata pop. amerindienii sunt supuşi dispariţiei. Oraşe: Saint Mary.) pe versanţii cărora curg râuri scurte şi torenţi. ins. şi B. conform Constituţiei din 1981. aeroport la St. XVII-XVIII se aduc sclavi negri din Africa. A.000 (149 loc. Resurse şi economie: Economie bazată pe turism şi agricultură. şi B. pentru munca pe plantaţiile de tutun şi trestie de zahăr. Saint Paul.Antigua şi Barbuda Denumirea oficială: Statul Antigua şi Barbuda Capitala: Saint John’s (36. Boggy Peak. ananaşi. reprezentată de un guvernator general./km2)./km2) Religia: protestantism 80%. Multipartitism. În sec. blândă. în 1632 locuită de englezi. alt. sunt compuse din 2 insule (şi câteva insuliţe). Puterea legislativă este exercitată de Camera Reprezentanţilor. metişi. albi. a mortalităţii: 6‰. cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Camera Reprezentanţilor. fizică: A. (vf. Populaţia este formată din urmaşii sclavilor negri din Africa: negri 92%. urbane: 36%. îşi proclamă independenţa de stat în cadrul Commonwealth-ului. citrice. La 1 noiembrie 1981. arbori de cafea.) Limba oficială: engleză. Ins. În august-septembrie se formează cicloane tropicale. A. In sec. XVIII-XIX. Statul: este monarhie constituţională. Se cultivă: trestie de zahăr.

XVI acestea cad sub stăpânirea otomană (după cea mamelucă. Fauna: şacali. Medina. S. 622 este anul I al erei musulmane). de la N de Yemen spre Sedeir.000 km2 Locuitori: 18. . muntele Jabal Tuwayq (cca. Pop. în munţi. sultanul Ibu Saud face unificarea Najd-ului cu celelalte teritorii. În 1991. M. Clima: Predomină clima tropical-deşertică. Păduri 0. S.S. de triburi arabe. Istoria: A. G. A. 1000 m). regat ereditar. Djedda. păsări. S. Oraşe: Mecca. Pe litoralul ei. Urmaşii lui Mahomed au întemeiat Califatul Arab ce se întinde în sec.000 km2) Limite: Iordania. Transporturi şi comunicaţii: cale ferată Zahran-Riyad şi Tabuk-Medina. după invazia irakiană în Kuwait. Medina (V)..5%. ilhamidă etc. este formată dintr-un podiş uşor vălurit. Pen. VII) Muhammad (Mohamed) (în 622 d. Riyad. În afară de beduini. fiind în oaza din centru. În 1964-75. Concentrarea populaţiei este în zonele din centrul terit. Flora şi fauna: vegetaţie ierboasă xerofită. regele Faysal devine campionul panislamismului.730. Dinastia saudită se ridică după 1902./km2) Religia: islamism (sunit) 97% Moneda: riyal saudit Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 23 septembrie Geografia: Terit.150. La S de Riyad. În sec. Emiratele Arabe (E). discontinuă în zonele deşertice. (2.4 mil. În S se află deşertul Rub'al Khali sau Ar Ramlah. când se impune în emiratul Najd. presărat cu puţine oaze.. Întemeietorul islamismului şi unificatorul Pen. În regiunea Nejd (central nordic) există trei mari grupuri de oaze: oraşul principal. Djedda (V). cu dune uriaşe de nisip. urbană: 80%. Nu există râuri permanente. Regele domneşte conform legii islamice (Sharia) şi tradiţiilor arabe.7‰. Qatar.2‰. scorpioni. 500 mm/an. câmpia Tihama. O mare parte din teritoriu este lipsită de ploi (sub 100 mm/an). Arabia devine centrul expansiunii arabe şi islamice din sec. După 1945.) până în 1918. ţării ocupă aproape în întregime Peninsula Arabia. fierbinte şi umedă. şerpi.Arabia Saudită Denumirea oficială: Regatul Arab Saudit Capitala: Riyad Limba oficială: arabă Suprafaţa: 2. S. Yemen (Aden). una din cele mai mari peninsule de pe glob. Hr. centrele spirituale ale islamului. În 1920-26. Aeroporturi la: Riyad Tabuk (N). se înalţă un munte granitic de 1200-1500 m. Puterea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de rege. mărginit de înălţimi muntoase. după numele unificatorului. în cea mai mare parte deşertic. care este asistat de un Consiliu de Miniştri. companii petroliere nord-americane încep concesionarea terenurilor petrolifere. devine primul producător şi exportator de petrol al Orientului Mijlociu. După 1933. Nu există partide politice. străbătut de văi seci (wadi). Hr. Irak. fizică: A. Ta'if. Înălţimile munţilor din V (2500 m) domină Marea Roşie. autovehicule. maimuţe. are loc Hegira . Populaţia: Aproape un sfert din populaţie este nomadă. În inima peninsulei. În 1932 ia naştere Regatul Arabiei Saudite. Vegetaţia de stepă uscată predomină. a mortalităţii: 4. G. Vll-Vlll. În SV precipitaţiile de aprox. VIII din Spania până la graniţa Chinei şi care cu timpul se fărâmiţează în principate feudale. care întemeiază regate ce apar şi dispar. Statul: Monarhie absolută. Roşie (E). Kuwait (N). Yemen (Sama) (S). (9 loc. este un mare deşert cu puţine oaze şi puţin pământ cultivabil. Persic. şi pe litoral. forţele multinaţionale sunt desfăşurate pe terit. Flotă comercială. Face parte din Orientul Mijlociu. sunt mici grupuri de indieni şi iranieni. în special pe cel al Mării Roşii. Rata natalităţii: 34. A.fuga sa de la Mecca la Medina. A. Abha (V). Oman. a fost locuită din mileniul întâi î. Arabia a fost în deceniul 3 şi începutul deceniului 4 (sec.

antimoniu.) în partea nordică. Brazilia. crescând în înălţime de la E la V (150-1. Chile: (V).99 mil. care se termină în S printr-o zonă îngheţată de 300 km. câmpia Marele Chaco. din cei 4. se bazează pe agric. Uruguai. Atlantic. A. amerindieni (în provincia Chaco şi Chubut). gaze naturale. urbane: 88%. Pampasul are climă temperată.) Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 2. ambele cu izvoarele în Brazilia.000 km2).100 km. în depresiuni (Cordoba. păduri temperate de fag (austral) şi de araucaria (din fam. 180 mm/an-380 mm/an în Patagonia şi Anzi. A. Paraguai (N). se întinde în reg. viticultură în zonele submontane. în S: 2°C şi 15°C.600 m).nentului.000 km pe terit. Atlantic (E). la graniţa de nord cu Brazilia. pe litoralul pampei./km2.780. loc. max. în Buenos Aires: 10°C şi 23°C. În V Argentinei. unde ţine baze comandate de câteva zeci de militari. A. Temp. cupru. zonă de platouri faliate. prelucrătoare cu orientare spre export. 970 mm/an la Buenos Aires. alt. şi în Tucuman. (13 loc. cu baza pe Tropicul Capricornului: o latură a triunghiului: Anzii Cordilleri (V) şi altă latură: Coasta Atlanticului.000 km2 Locuitori: 34. metişi. carne. plumb. Exportă: grâu. produse animaliere. medie anuală în nord (iarna şi vara): 13°C şi 28°C. a conti. aur.) este foarte fertil. revendică terit. plante tropicale . este aşezată în SE Americii de Sud. argint.500 km). wolfram ş. bovine. de podiş.. asini. pinacee).a. în zona Rio de la Plata (unde veneau acum un secol imigranţii).6‰. Econ. protestantism Moneda: peso Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 25 mai Geografie: A. asiatici. Oc. În V. oi în Patagonia). cu climat subtropical. situată în centru. Marele Chaco este o reg. este unul din marii producători de grâu. rata mortalităţii: 8‰. care se întinde pe 4. antarctice (între meridianele 25 şi 74 vest). Mendoza. vinuri.38 mil. balene.5% din terit. Ape: fluviile Uruguai (1. Floră şi faună: Pădurile ocupă 22. Transporturi . Are forma unui triunghi. şi creşterea animalelor (cornute mari în pampas. în Cordilleri există două regiuni distincte: o zonă aridă în N şi centru şi o zonă împădurită. zinc. În Patagonia şi Ţara de Foc: 1 loc. la NE de pampas. nuri. se unesc în Rio de la Plata./km2) Religia: catolicism 94%. cel mai înalt de pe continent. de reconversie a ind. Un mare potenţial hidroenergetic. Pampasul oriental (20% din terit. wolfram.040 m. Rata pop. petrol. min. Limite: Bolivia. sudică. cel occidental. în valea fl. A. Aconcagua (7. lame. cu puţine precipitaţii. De la N la S (înălţimea triunghiului) A. precipitaţii: 1. Cascada Iguazu. La S de valea lui Rio Negro se întinde Patagonia (25% din terit. Resurse: petrol. Creşterea animalelor: ovine. uraniu). alpaca.Argentina Denumirea oficială: Republica Argentina Capitala: Buenos Aires (11. Zona cea mai caracteristică a ţării este cea de „pampas” (600. În Patagonia ploile sunt rare. A. climatul rece şi cu ninsori. este supus eroziunii.612 km) şi Parana (2. Fauna: animalele specifice zonei temperate şi tropicale. citrice (în N). Terenurile ierboase (păşuni): 52%. Resurse şi economie: A. Se cultivă cereale (în E). fizică: A. depune eforturi de relansare a econ. marele estuar (360 km). vi. carne. G. Clima: este tropicală în N şi temperată în vest. feroase şi neferoase (cositor. Rata natalităţii: 19.730 mm/an în N . plumb. are 4. Concentrarea max.000 km.. de lacuri şi zăpezi. Parana. bătute de vânturi. Vârful triunghiului îl formează Ţara de Foc.). peşti. i. Populaţia: este formată din europeni (în special italieni şi spanioli de origine) 90%. Tucuman). cositor. lanţul Anzilor cu vf. între Munţii Anzi şi Oc. cu ploi abundente şi neregulate.

şi comunicaţii: căi ferate, autovehicule. Aeroport la Buenos Aires, Cordoba, Santiago del Estero, Salta, Formosa, La Paz, Rosario, Mar del Plata, Santa Rosa, Rio Grande (Ţara de Foc) ş.a. Oraşe: Cordoba, Rosario, Mendoza, La Plata (port), Tucuman, Mar del Plata, Santa Fe, Bahia Blanca (poxt), Salta. Istoria: În 1536 este întemeiat oraşul Buenos Aires. Spaniolii descoperă A. (estuarul La Plata), în 1516; după 21 de ani începe colonizarea ei. Pop. indigenă era în majoritate nomadă şi seminomadă. La NV, la graniţa cu Imp. Incaş trăiau pop. sedentare. Caii şi vacile aduse de cuceritori se înmulţesc cu repeziciune în pampas; astfel se naşte acel „gaucho” văcarul creol, păstor proletar şi seminomad. Monopolul spaniol asupra produselor îi nemulţumeşte pe tinerii creoli. În 1810 se instaurează primul guvern naţional. Războiul de independenţă dus împotriva forjelor spaniole de armata lui Manuel Belgtano, apoi de jose de San Martin, care traversează Anzii pentru a-i sprijini pe chilieni şi pe peruvieni. Declaraţia de Independenţă a „Provinciilor Unite de la Rio de la Plata” se iscăleşte la 9 iulie 1816 (urmată de o serie de războaie civile până în 1880). În 1826 Constituţia dă numele statului „Ţara Argintului”. În 1833 Marea Britanie ocupă insulele Malvine (Falkland). „Campania Deşertului” (în jurul anilor 1880) duce la exterminarea pop. indigene de către soldaţii gauchos, pentru a controla întreg terit. A. Nevoia de forţă de muncă atrage mulţi imigranţi europeni la sfârşitul sec. XIX. În ajunul primului război mondial, numărul se ridica la 3,3 milioane de imigranţi, în majoritate spanioli şi italieni. Se dezvoltă o agric. extensivă, se creează primele nuclee ale proletariatului urban şi o accelerare a dezv. econ. Criza mondială din 1929 favorizează accesul la putere a unor regimuri militare conservatoare şi corupte. Regimul lui Juan Domingo Peron trece la o serie de reforme în favoarea păturilor sărace (naţionalizarea unor industrii, a transportului etc.), separarea totală a bisericii de Stat. În 1955 după o lovitură de stat militară, Peron părăseşte ţara, dar revine la putere în 1973. În 2974 devine şeful statului. Maria Estela Martinez de Peron, văduva şi (prima femeie şef de stat în America Latină). În 1976 o nouă lovitură de stat militară care impune un regim ce reprimă orice opoziţie. În 1982 A. eşuează în ocuparea pe cale armată a insulelor Falkland; urmează alegerile legislative care conduc la un regim civil, constituţional, care va trebui să facă faţă unei grave crize econ. Echilibrul între puterea politică şi cea militară este cu greu restabilit. În 1987 şi 1989 revin la putere peroniştii. În 1994, integrarea în Mercosur (Piaţa Cotmună din Conul Sudic) cu Brazilia, Paraguay, Uruguay. Statul: este republică federală (22 provincii), fiecare având un guvernator şi o Constituţie, plus districtul capitalei federale şi terit. Ţării de Foc. Preşedintele republicii este ales pe 4 ani de un Colegiu electoral, Camera deputaţilor pe 4 ani, Senatul pe 6 ani. Regim prezidenţial, conform Constituţiei din 1853, reintrată în vigoare în 1983. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Parlament (Senat şi Camera Deputaţilor); cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Multipartitism.

Armenia
Denumirea oficială: Republica Armenia Capitala: Erevan (1 mil. loc.) Limba oficială: armeană Suprafaţa: 29.800 km2 Locuitori: 3,6 mil. armeni (122 loc./km2) Religia: creştinism (biserica armeană); islamism Moneda: dram Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 23 august Geografia: A. este aşezată în V. Asiei, la SE de M. Neagră şi la V de M. Caspică. Limite: Georgia (N), Azerbaidjan (E), Iran (S), Turcia (V). G. fizică: A. este formată din masive muntoase; pe Podişul înalt al Armeniei se află platouri şi culmi vulcanice (alt. max.: masivul Aragat, 4090 m). Important nod de încreţire a pământului din SV Asiei şi din reg. munţilor Caucazul Mic. Între culmile munţilor se întind depresiuni şi văi unde se concentrează populaţia. Râul Araks (la graniţa cu Turcia) scaldă depresiunea Ararat (alt. cca. 850 m); cea mai mare parte dintre ele sunt râuri cu potenţial energetic mare. Lacuri montane: Sevan la alt. de 1900 m. Clima: este subtropical-uscată în văile şi depresiunile joase. Precipitaţiile sunt sărace, mai ales în depresiuni 250-400 mm/an. În zona mai înaltă precipitaţiile sunt mai bogate 700-1000 mm/an. Flora şi fauna: Zona de munte este împădurită aprox. 30%. În rest, vegetaţia predominant ierboasă, xerofită (în depresiuni). Fauna: şacali, râşi, leoparzi, mufloni, lupi, vulpi, urşi. Populaţia: este omogenă: 94% armeni; azeri, kurzi, ruşi, ucrainieni. Densitatea maximă în NV, în jurul cap. Erevan. Rata natalităţii: 18‰; a mortalităţii: 6,4‰. Pop. urbană: 69%. Resurse şi economie: Lipsită de ieşire la mare, A. suferă de această enclavare. Resurse minerale: cupru, bauxită, molibden, zinc, bazalt, granit, marmură. Ind. este direcţionată spre metalurgia neferoasă, construcţii de maşini; ind. chimică, textilă. Se cultivă cereale, bumbac, tutun, sfeclă de zahăr; viticultură, pomicultură. Transporturi şi comunicaţii: Transporturile se fac dificil, datorită reliefului; căile de comunicaţie sunt racordate la cele ale Georgiei şi Azerbaidjanului. Oraşe: Karaklis, Kumairi (fost Leninakan). Istoria: Regatul Urartu a înflorit între sec. IX şi VII î. Hr. şi pe teritoriul său s-au succedat: mezi, persani, romani, arabi, turci otomani (din 1524). A fost primul staf care a adoptat religia creştină, la sfârşitul sec. III, devenind din secolul V centrul monofiziţilor. În 640 invazia arabă. 885-1079 dinastia Bagratizilor aduce ţării prosperitate. Sec. X-XIV înflorirea şcolilor de pictură şi arhitectură. Dublă presiune: bizantină şi islamică. Începutul sec. XI-XV Armenia Mare e răscolită de invazia turcilor selgiucizi şi mongolilor. 1080-1375: Armenia Mică, fondată în Cilicia de Ruben se ridică sub semnul Crucii împotriva islamismului; ţara e răpusă de mameluci. Armenia Mare (reg. Caucaz) este pustiită de mongoli (1236) şi de Tamerlan (1385-87), apoi supusă de Persia. Sec. XIV-XVII: otomanii supun întreaga A. cu excepţia unor regiuni ocupate de Persia. În 1813-28 ruşii cuceresc A. orientală. În 1915,guvernul junilor turci comite genocidul împotriva armenilor (1,5 mil. de victime). În 1918 A. este proclamată republică independentă. În 1920 Aliaţii se pronunţă pentru o Armenie Mare, dar armata lui Kemal şi Armata Roşie atacă A. Încolţită, A. se proclamă Republică Sovietică, integrată Federaţiei transcaucaziene (1922); apoi devine parte a URSSului. În 1936, este una din republicile unionale ale URSS. În 1988 A. revendică Karabakh-ul de Sus. Guvernul URSS şi Azerbaidjanul se opun. În 1990, primele alegeri libere. Se adoptă denumirea de Republica Armenia. În 1991, Sovietul Suprem proclamă independenţa ţării: aderă la CSI. Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei intrate în vigoare în 1991. Stat membru al CSI. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Consiliul

Suprem; cea executivă de Consiliul de Miniştri, rezultat în Instituţiile în curs de constituire. Multipartitism.

urma alegerilor legislative.

Australia
Denumirea oficială: Uniunea Australiană Capitala: Canberra (310.000 loc.) Limba oficială: engleza Suprafaţa: 7,7 mil. km2 Locuitori: 17,8 mil. (1 loc./km2) Religia: protestantism 15%, catolicism 6% ortodoxism, islamism, budism Moneda: dolarul australian Forma de guvernământ: monarhie constituţională Ziua naţională: 26 ianuarie Geografie: A. este aşezată în emisfera australă şi cuprinde continentul omonim. Limite: N şi E, Oc. Pacific, V şi S, Oc. Indian la S, Ins. Tasmania. G. fizică: A. este o ţară în mare parte deşertică. Relieful se caracterizează prin existenţa câmpiilor şi a podişurilor. În E, de-a lungul ţărmului, pe o lungime de 3400 km, se întinde Cordiliera Australiană (Great Dividing Range, vf. Kosciusko, 2230 m alt. max.). Aproape jumătate din A. este cuprinsă de Marele Podiş Vestic (Great Western Plateau) format dintr-o serie de podişuri mai puţin înalte (cca. 500 m) şi câteva lanţuri muntoase între 1200-1500 m alt. Darling Range (SV); Hainersley Range (1226 m) ş.a. Câmpiile strâmte se întind de-a lungul coastei estice şi în colţul de sud-vest. Cea mai extinsă este câmpia Nullarbor, situată la N de Marele Golf Australian. În jumătatea vestică sunt deşerturile Gibson (în centru), Marele Deşert de N şi V (NV) şi Marele Deşert Victoria (S). Apele: fl. Murray (2570 km). Zona depresionară cea mai joasă este în jurul Lacului Eyre, cu o alt. minimă de 12 m. Cele mai mai lacuri sunt lacurile sărate din centru: Lacul Eyre, Lacul Torrens. Marea Barieră de Corali se întinde pe 1930 km, 15-150 km de coasta estică. Clima: 39% din Australia se află la tropice. Multe întinderi din N sunt bântuite de musoni şi uneori de uragane devastatoare (Oraşul Darwin a fost distrus în 1474, apoi reconstruit). Anotimpul umed ţine din ianuarie-aprilie. În SE, clima este temperată, cu nuanţe oceanice în ins. Tasmania. Precipitaţiile sunt de-a lungul coastei de 750-1500 mm/an, dar cea mai mare parte a Australiei primeşte mai puţin de 750 mm/an. Floră şi faună: Vegetaţie specială, pe care nu o mai întâlnim în alte părţi ale globului. Există peste 12000 de specii vegetale caracteristice Australiei, prezervate în peste 200 de parcuri naţionale şi rezervaţii pentru floră şi faună. Deşertul este şi el păstrător de vestigii: Ayers Rock, monoliţi de 300 m înălţime). Fauna extrem de preţioasă prin speciile „fosile" care vieţuiesc (marsupialele): cangurul, ornitorincul, opossumul, koala, echidna, casoarul. Populaţia: este formată în majoritate din britanici şi irlandezi, cu o mică minoritate a altor europeni; chinezi, vietnamezi, cca. 200.000 de aborigeni, jumătate metisaţi. A. este continentul cu densitatea cea mai slabă. Concentrarea max. în E şi SE, în zonele litorale, unde s-au format primele nuclee urbane ale emigranţilor din secolele trecute. Slab populată partea central-estică (Deşertul Simpson) şi zonele deşertice din jumătatea de V a A. şi N ţării. Anual imigrează în A. cca. 150.000 persoane. Rata natalităţii 4,2‰; a mortalităţii 7,4‰. Pop: urbană: 85%. Resurse şi economie: Industria prelucrătoare este diversificată. Resurse bogate: bauxită {locul I pe plan mondial la producţie); min. de fier (printre primele locuri din lume), huilă, plumb, zinc, cupru, argint, mangan, nichel, aur; uraniu şi petrol (produse energetice). Siderurgie, metalurgie, aluminiu, ind. alimentară, constr. de nave, textilă, de mase plastice, chimică, de vehicule, de avioane. Agricultura (5% din pop. activă) este competitivă (mecanizată şi pe mari suprafeţe) (se folosesc irigaţiile în zonele aride). A. are o mare prod. de cereale şi trestie de zahăr. Creşterea animalelor: bovine şi ovine (locul I pe glob). Exportă: lână, cereale, carne, zahăr, fructe, piei, unt. Importă: produse petroliere, produse

chimice, hârtie. Turismul este foarte dezvoltat. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, vehicule, flotă comercială. Aeroporturi la: Sydney, Melbourne, Brisbane, Berth, Darwin. Oraşe: porturi: Sydney, Newcastle, Adelaide, Melbourne; Brisbane, Pert. Există 14 Universităţi; cea mai veche fiind Sydney (1850) şi Melbourne (1853). Istoria: Urme de locuire de acum 40.000 de ani, când trăiau pe terit. A. populaţii numite „australoide”. Începând din sec. XVII navigatorii spanioli, portughezi şi olandezi îşi fac apariţia şi explorează coasta de N şi V a A. În 1643, Abel Tasman descoperă ins. care din 1853 îi va purta numele. În 1770, James Cook atinge coasta răsăriteană şi declară A. colonie britanică. Începând cu 1788, ia naştere imigraţia puternică engleză; 1823: primii englezi debarcă în Portul Jackson (Sydney) constituind nucleul coloniei New South Wales; 1825: Tasmania; 1838: Western Australia; 1842: South Australia; 1851: Victoria; 1859: Queensland, care îşi obţin repede o largă autonomie internă, având guverne proprii, care răspund în faţa parlamentelor. Treptat, se face explorarea interiorului continental; descoperirea zăcămintelor de aur are ca urmare o imigrare masivă (se dezvoltă căile ferate; se exportă grâu). La 1.I.1901, cele 6 colonii se unesc formând Commonwealth-ul Australic, având statutul de dominion al Imp. Britanic. În 1906, colonia britanică Papua şi terit. german Noua Guinee (1914) intră sub administraţia A. În cele două războaie mondiale A. va fi alături de aliaţi; după război, A. va deveni o ţară cu o ind. puternică şi modernă şi se afirmă ca partener privilegiat al SUA. Până în 1986 va avea legături specifice cu Coroana Britanică; prin semnarea la Camberra a „Legii asupra Australiei” de către regina Marii Britanii, ultimele legături legislative, executive şi juridice sunt abolite. Regina rămâne nominal şef al statului, reprezentată de un guvernator general. Statul: este monarhie constituţională, stat federal, conform constituţiei din 1901; şef al statului: regina Marii Britanii (reprezentată de un guvernator general. Puterea legislativă este exercitată de Parlamentul Federal - Senat - mandat pe şase ani şi Camera Reprezentanţilor - mandat pe trei ani; puterea executivă este exercitată de guvernatorul general asistat de Consiliul Executiv. Primul ministru este responsabil în faţa Camerei Reprezentanţilor, care numeşte miniştri.

Austria
Denumirea oficială: Republica Austria Capitala: Viena / Wien (l,5 mil. loc.) Limba oficială: germana Suprafaţa: 84.000 km2 Locuitori: 8 mil, (95 loc. / km2) Religia: catolicism 80%; protestantism Moneda: şilingul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 26 octombrie Geografia: A. este aşezată în Europa Centrală (pe cursul mijlociu al Dunării). Limite: Germania, Cehia (N), Slovacia, Ungaria (E), Slovenia, Italia (S), Elveţia, Liechtenstein (V). G. fizică: A. este o ţară alpină, cu o alt. medie de l000 m. Cca. 70% din terit. este acoperit de Înălţimile Austriei Prealpine şi de lanţurile Alpilor Orientali sau Alpii Austrieci (alt. max. vr. Grossglockner, 3793 m), care mai păstrează gheţari. Aceştia se împart în: Alpii Calcaroşi Nordici, Alpii Centrali şi Alpii Calcaroşi Sudici, cu văi longitudinale adânci (ale cursurilor de apă: Inn, Enns, Mur, Drava). Între Dunăre şi Alpi este un platou îngust cu alt. De 305-6l0 m. În N. Dunării sunt câmpii şi coline cu pădurile boemiene. Extremul estic este un teren jos, care întâlneşte câmpia ungară. Reţea hidrografică bogată, colectată de Dunăre (360 km pe terit. A.). Apele au debit bogat, alimentat de zăpezi şi gheţari, un bogat potenţial energetic. Numeroase lacuri glaciare (în munţi în extremul estic şi vestic): Constanţa / Bodensee în NV, Neusiedler, în NE. Clima: este temperat-continentală, predominant alpină; cu precipitaţii bogate, iarna îngheţul durând 4-5 luni, verile răcoroase (2l˚C). Temp. medie anuală: -3˚C iarna, l8˚C vara. Precipitaţii: 7l0 mm/an. În zonele joase este un climat temperat de tranziţie cu ierni mai blânde şi veri mai călduroase. Floră şi faună: A. are munţi împăduriţi, caracteristici zonei centrale a Europei: păduri de foioase (fag, stejar), care în zona muntoasă se continuă cu conifere şi vegetaţie alpină (păşuni). Vegetaţie de stepă în câmpie. Fauna: jderul, lupul, vulpea, cerbul, căprioara, capra neagră, păsări cântătoare; în câmpie, rozătoare: iepurele, hârciogul, popândăul etc. Populaţia: este în majoritate formată din austrieci (de origine germană); minorităţi naţionale: unguri, sloveni, croaţi. Concentrarea maximă a pop. în N ţării: 35% din pop. activează în ind. şi 8% în agric. Rata natalităţii: ll,4‰; a mortalităţii: l0,l‰. Rata pop. urbane: 55%. Resurse şi economie: A. are o economie echilibrată d.p.d.v. industrial şi avansată prin: valorificarea resurselor naturale, dezvoltarea turismului şi a transportului, tradiţie meşteşugărească; înaltă calificare a forţei de muncă. Agric. avansată are tradiţie în folosirea hidroenergiei. Creşterea bovinelor domină pe versantele văilor alpine. Se cultivă: grâu, sfeclă de zahăr, orz, porumb. Turismul, foarte activ (peisaje, ape termale, staţiuni pentru sport alpin), antrenează şi zone altădată izolate (Tyrolul, Vorarlberg); ocupă primul loc printre ţările OCDE. Industria este diversificată: siderurgie, metalurgie neferoasă, textilă, electronică, maşini utilaje, aluminiu, a lemnului şi celulozei, chimică, sticlărie, porţelan, încălţăminte, artizanală. Transporturi şi comunicaţii: A. are căi ferate electrificate în cea mai bună parte; multe tuneluri în Alpi, care uşurează circulaţia. Dunărea este o importantă cale de transport pe apă. Aeroport la Viena. Oraşe: Viena, cap. ţării, unul din cele mai frumoase oraşe ale Europei, important centru cultural, turistic şi industrial; Graz (SE), nod de comunicaţii, centru ind. şi cultural; Linz, port pe Dunăre în N, centru ind.; Salzburg (NV), oraşul festivalurilor internaţionale; Innsbruck (turism, sporturi iarnă). Universităţi în Viena, Graz (din sec. XVI), Innsbruck. Istoria: În antichitate pe terit. A. trăiau celţii pe care iau cucerit romanii (l5 î. Hr.) organizând provinciile Raetia, Noricum, Pannonia; invazia vandalilor, vizigoţilor, hunilor (sec. V d. Hr.); terit. locuit de germani, avari, slavi (sec. V-VI). Carol cel Mare îi învinge pe avari (795) şi întemeiază Marka de Est (803) viitorul Osterreich.

În 955 Otto I îi respinge pe maghiari. Terit. A. este domeniul Habsburgilor (l274-l9l8) care devin şi regi ai Italiei şi împăraţi ai Sfântului Imperiu Roman (l438-l806). Habsburgii stăpânesc în sec. XVI un stat multi-naţional (Bohemia, Moravia, Silezia, Ungaria Occidentală. În urma ofensivei antiotomane (l683-99) Imp. Habsburgic se întinde asupra Ungariei, Transilvaniei, Sloveniei şi Croaţiei (parţial), a Banatului (l7l8). Imp. se reformează sub Maria Terezia (l740-80) şi Franz Iosif (l780-90), sub un absolutism luminat. Francisc I rămâne doar Împărat al Austriei (l806); conduce coaliţia împotriva Franţei napoleoniene, Imp. Habsburgic iese slăbit din războaiele cu Franţa, după revoluţia din l848 şi conflictul cu Italia (l859) şi Prusia (l866); nu mai poate rămâne în fruntea Confederaţiei Germane şi în l867 prin pactul dualist ia naştere Imp. Austro-Ungar, un imperiu multinaţional (germani, unguri, cehi, polonezi, sârbi, croaţi, români, italieni. În l879 Imp. Habsburgic pune bazele Triplei Alianţe (cu Germania). În l9l4 prinţul moştenitor al tronului A., Franz Ferdinand, este asasinat la Sarajevo, fapt ce conduce la declanşarea primului război mondial după care Imp. AustroUngar se destramă; Carol I de Habsburg abdică şi este proclamată Republica A., stat federal redus la actualul teritoriu. Prin Constituţia din l920 Austria declară neutralitatea ca principiu de stat. În l938 A. este ocupată de Hitler şi anexată Germaniei. În l945 este eliberată de trupele aliate şi proclamată a doua republică; în l955 îşi restabileşte suveranitatea. Parlamentul votează Legea Constituţională asupra neutralităţii permanente a statului. Statul: este republică parlamentară, stat federal, potrivit Legii Constituţionale din l955. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Federală (Consiliul Federal — Bundesrat şi Consiliul Naţional — Nationalrat); cea executivă, de guvernul federal, condus de liderul partidului majoritar din Consiliul Naţional. Membri Consiliului Federal sunt aleşi de către adunările legislative ale provinciilor. Preşedintele este ales prin vot direct. Multipartitism.

Azerbaidjan
Denumirea oficială: Republica Azerbaidjan Capitala: Baku (1,5 mil. loc.) Limba oficială: azeră Suprafaţa: 87.000 km2 Locuitori: 7,6 mil.; (881oc./km2) Religia: islamism (şiit 70% şi sunit); creştinism Moneda: manat-ul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 30 august Geografia: A. este aşezat în V. Mării Caspice. Limita: Georgia şi Daghestanul (N), M. Caspică (E), Iranul (S), Armenia (V). G. fizică: Terit. este cuprins de câmpia fl. Kura şi a afluenţilor ei (Araks, la graniţa cu Iranul) înconjurată de regiuni muntoase: la N, Caucazul Mare (4500 m); la S, Caucazul Mic (3900 m). Câmpia de pe litoral se extinde spre SE (Câmpia Lenkoran). Între aceste câmpii şi munţii Caucaz există zone colinare de trecere. Fl. Kura se varsă în M. Caspică; este navigabil pe cursul inferior. Clima: este temperată în zona Caucazului Mare şi temperat-continentală în zonele de câmpie (valea râului Kurar), mai umedă în câmpia Lenkoran. Precipitaţiile sunt de 1500 mm/an în Câmpia Lenkoran, de 1300 mm/an în zonele Caucazului şi sub 300 mm/an în zonele joase. Floră şi faună: Vegetaţie ierboasă; pe câmpiile cu climă uscată vegetaţie xerofită; păduri în zonele montane (cca. - 15% din terit). Faună variată: şacali, gazele, lupi, vulpi, mufloni. Parcuri naţionale: Kâzâl Agach. Populaţia: este formată în majoritate de azeri. Concentrarea pop. în peninsula Apşeron (oraşul Baku), în S (câmpia Lenkoran) şi în NV terit. (regiunea Gandja). Rata natalităţii: 19,3‰, a mortalităţii: 6‰. Pop. urbană: 56%. Resurse şi economie: Industria este dezvoltată în ramura extracţiei şi rafinării petrolului; petrochimia; utilaj petrolier. Res. de petrol în pen. Apşeron (Baku) şi în apele Mării Caspice. Ind. constr. de maşini, electronică, textilă, alimentară (vinuri, conserve de legume şi fructe); şantier naval. Potenţial energetic: centrala Mingheceaur de pe Kura; 75%n din culturi sunt irigate. Agricultura este axată pe viticultură şi pomicultură; ceai, citrice (în S, în câmpia Lenkoran), bumbac, cereale. Creşterea animalelor: ovine, caprine, bovine, cămile. Pescuitul din M. Caspică. Transporturi şi comunicaţii: Drumuri, căi ferate. Comunicaţiile A. sunt conectate la statele vecine, membre ale CSI. Aeroport la Baku. Oraşe: Gandja în NV; Sumgait, în N pen. Apşeron. Istoria: A. făcea parte din Imp. Persan; terit. e cucerit în 331 î. Hr. de Alexandru cel Mare. Temporar supus Romei (sec. I î. Hr.). Zona de N este cunoscută ca Albania: aici s-a răspândit creştinismul, în rest zoroastrismul. În sec. VII e ocupat de arabi. Îmbrăţişează islamismul. Sec. XI-XIII sunt decisive: din E migrează o pop. turcică asimilând-o pe cea iraniană şi dând naştere poporului azer. Sec. XIII-XIV: năvălirea mongolilor lui Ginghis Han, urmat de Tamerlan. Între pretenţiile Rusiei şi ale Persiei, în sec. XIV-XVII, reuşesc să ia naştere hanate care în sec. XIX devin autonome. În 1828 A. este anexat Rusiei (partea de N, cea de S rămâne a Imp. Persan). În 1918 partea anexată de Rusia îşi proclamă independenţa. În 1920 este ocupat de Armata Roşie. În 1922 este integrat în Federaţia Transcaucaziană împreună cu Georgia şi Armenia (Rep. Sovietică Federativă Socialistă Transcaucazia) ca parte a URSS. În 1923-24 se constituie rep. autonomă Nakhitchevan şi reg. autonomă Nagornâi Karabah (Karabahul de munte) ataşate A. În 1936 A. devine, după dizolvarea federaţiei, a II-a republică a URSS. În 1990, Sovietul Suprem din Baku declară suveranitatea A.; ciocniri între conducerea comunistă şi opoziţia naţională islamică; intervenţia trupelor sovietice. În 1991 A. îşi proclamă independenţa de stat şi aderă la CSI. În 1992 alegeri prezidenţiale. Armenia va cere Karabahul de munte; se ajunge la un război nedeclarat în 1992-93 între A. şi Armenia. Datorită ciocnirilor interetnice, 100.000 de armeni şi azeri îşi părăsesc locurile natale, făcându-se un

. cea executivă de Consiliul de Miniştri rezultat în urma alegerilor prezidenţiale din 1992. potrivit Constituţiei intrate în vigoare în 1991. Statul: este republică prezidenţială. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Consiliul Naţional. Multipartitism.000 de azeri fug din Armenia). Este stat membru al CSI. Regim cu mare putere executivă.schimb forţat de populaţii (peste 80.

Concentrarea populaţiei în jurul capitalei şi pe insula Al Muharraq. Floră şi faună: Vegetaţia este sporadică. Din cele peste 30 de insule.6‰. Bahrain este cea mai mare (peste 500 km2). Specificitatea B. urbană: 90%. B. ins.Bahrain Denumirea oficială: Bahrain Capitala: Manama (140. europeni. conform Constituţiei intrate în vigoare în 1973. Teritoriul este format din întinderi nisipoase plate. regim autoritar. este unul din centrele financiare ale lumii. Puterea legislativă cât şi cea executivă sunt exercitate de emir şi de un cabinet numit de emir. africani. maimuţe. În 1971 îşi proclamă independenţa de stat. Importă petrol pentru rafinăria de la Awali (de primă mărime în Orientul Mijlociu) din Arabia Saudită. Nu există partide. Populaţia: este formată din arabi 75%. peşte. a mortalităţii: 3. Din 1968-71. condus de dinastia al-Khalifa. În 1783. În sec. VII este cucerit de arabi. arabii emigraţi din Kuwait întemeiază un şeicat autonom.000 loc. Fauna săracă. persană. cu temperaturi de 34°C vara şi 16°C iarna. Alte resurse: curmale.000 (876 loc. Transporturi şi comunicaţii: Transport aerian. Caracteristice sunt colinele de rocă: Jebel Dukhan (137 m) asemănător unui crater. perle. 1821-61 devine protectorat britanic./km2) Religia: islamism 85%. fizică: B. Oraşe: Muharraq. Statul: este monarhie (emirat) constituţională (în sensul că nu se guvernează după Sharia . autovehicule. orz. Pop. . este un arhipelag în G.legea islamică). Resurse şi economie: Economia dezvoltată şi diversificată pe baza prelucrării petrolului (descoperit în 1932). Istoria: Terit. Clima: este aridă. G. în Golful Persic. face parte din Federaţia Emiratelor din Golful Persic. sasanidă. Rifa’a. pe care s-au succedat câteva importante civilizaţii: sumeriană.în general absentă. Are gaze naturale. partă. uzuală: engleza Suprafaţa: 660 km2 Locuitori: 578. caprine.8‰. favorizând turismul. din 1602 de persani. hinduism Moneda: dinar bahrain Forma de guvernământ: monarhie (emirat) Ziua naţională: 16 decembrie Geografia: B. sub 100 mm/an. Precipitaţiile foarte scăzute. constă în faptul că e o importantă poartă aeriană pentru Golful Persic. În 1932 se descoperă zăcămintele de petrol care constituie baza industriei B. care impun islamul şi limba arabă. seleucidă. indieni 15%. cu oaze. Jiddhaf. Rata natalităţii: 23. pakistanezi. este aşezat în Asia de sud-vest. Limite: Arabia Saudită (V) şi Golful Persic (E). În oaze. asini. creştinism. xerofită .) Limba oficială: araba. Persic. Din 1521 stăpânit de portughezi.

este foarte fertilă. autovehicule. Marilor Moguli (sec. petrol. încheiat după câteva luni: membru al Commonwealth-ului. este acoperit cu păduri. loc. În 1975 se promulgă Constituţia (regim prezidenţial. Flora şi fauna: Vegetaţie luxuriantă. Manufacturi şi ind. minerale: cărbune. urbană 18%. fiind cea mai mare deltă din lume. În 1991 alegeri legislative. B. Narayanganj. textilă. Se cultivă: orez. contestată iniţial de guvernul de la Islamabad şi recunoscută în urma războiului indo-pakistanez.2‰. Peste 50% din pop. din Gupta (sec. este un mare producător de iută. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de preşedintele ales prin vot direct.). Instabilitate politică. Pakistanul de E a luat numele de Bangladesh la 26./km2) Religia: islamism 87%. Precipitaţiile sunt de 2030 mm/an în deltă. modificarea Constituţiei. în N ţării sunt forme colinare. arahide. trestie de zahăr. IV-III î.) Limbă oficială: bengali Suprafaţa: 143. fizică: Terit. Concentrarea max. Gangele (2480 km) şi Brahmaputra (2700 km) se varsă în G.III. Frământări sociale. (fostul Pakistan Oriental) a făcut parte succesiv din Imp. intermediare spre înălţimile Himalayei.Bangladesh Denumirea oficială: Republica Populară Bangladesh Capitala: Dhaka (5. Resurse şi economie: Econ. alte la NV Indiei între ele fiind o distanţă de 1700 km. se bazează pe agric. Ind. (861 loc. naturale. hinduism 12%. munţii sunt scunzi (1200 m). Multipartitism. B. partid unic). . legume. Clima: este tropicală-umedă. batate. Maurya (sec. în zona central-sudică (în jurul cap. Există populaţii tribale în zonele colinare. flotă comercială (transport fluvial). cocotieri. unde sunt peste 1000 loc. stat format din două reg. este aşezat în S. Hr. cu ploi musonice abundente. coincide cu cea mai mare parte a deltei comune a Gangelui (Ganga) şi a Brahmaputrei. XVIII-XX). din India (colonie britanică în sec.-IV-V d. Limite: India (V şi N). Khula. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Naţională. Populaţia: este în majoritate formată din bengalezi. Birmania (E). conform Constituţiei din 1972.). G. 1/6 din terit. În 1947 Pakistanul se separă de Uniunea Indiană (India) preponderent hindusă şi apoi îşi proclamă independenţa. Câmpia aluvionară a celor două fluvii. grâu. Pescuitul. cu păduri încărcate de mangrove în SV. Istoria: Terit. a mortalităţii: 10. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. 3430 mm/an la graniţa cu Birmania. geografice: una la NE Indiei. proclamându-şi unilateral independenţa.000 km2 Locuitori: 123 mil. Dhaka. Hr. este navigabil. G. Pop. budism Moneda: taka Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 26 martie Geografia: B. de îngrăşăminte chimice (exportă). Res. În 1986 reintră în vigoare Constituţia. Bengal. XVII-XVIII). B. orz. Asiei. din Imp. bumbac. Statul: este republică parlamentară (din Commonwealth). tutun. Bengal (S). B. activă este ocupată în agric. gaze.9‰. intervenţia militarilor şi apoi lovitură de stat în 1981. Cursul Brahmaputrei pe terit. se restabileşte sistemul parlamentar. Temperatura medie anuală este de 29°C şi de 16°C iarna. Oraşe: Chittagong. cu furtuni care iau forma unor cicloane ce lasă în urmă zeci de mii de morţi şi oameni fără adăpost./km2 şi în insulele din zona litoralului).7 mil. ciment.1971. cherestea. Rata natalităţii: 32.

este aşezat în Oc. este descoperită de spanioli. a mortalităţii: 8. în estul Antilelor Mici. rom.000 (610 loc. uzuală: franceza Suprafaţa: 431 km Locuitori: 263. în Antilele Mari. Universităţi: Barbados College (University of the West Iridies College of Arts and Sciences) la Cave Hill. După 1990. Oraşe: Speighstown. albi. Resurse şi economie: Resurse de bază: trestia de zahăr (a cărei cultură ocupă 50% din terit. uneori cicloane tropicale devastatoare (în S). Alte culturi: manioc. obţine independenţa./km2) Religia: protestantism Moneda: dolarul Barbados Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 30 noiembrie Geografie: B. în cadrul Commonwealth-ului (1967). fizică: O insulă formată dintr-un podiş de mică alt. G. În 1627. Holetown. Istoria: În 1518 ins. În 1857-62 face parte din Federaţia Indiilor de Vest. Statul: este o monarhie constituţională. B. melasă. în 1691 obţine autonomie internă. (sub 350 m). ins. Transporturi şi comunicaţii: nu are căi ferate. porumb. Rata pop. econ. batate. devine colonie a Coroanei britanice.Barbados Denumirea oficială: Barbados Capitala: Bridgetown Limba oficială: engleza. ale cărei coaste sunt înconjurate de recifi de corali. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Adunării). electronică. ca dominion britanic. Atlantic. mulatri. urbane: 47%.8‰. B. turismul. Exportă: zahăr.. preţioasă) 15% din teritoriu. Concentrarea pop. se dezechilibrează. autovehicule. lângă Bridgetown.). În 1966 B. Ape curgătoare puţine. Rata natalităţii: 15. în jurul capitalei (SV). Clima: este tropical-oceanică. Serviciile sunt dezvoltate. margarină. Amerindienii în decurs de un secol sunt exterminaţi. . Populaţia: este formată din negri. şomaj în creştere. Bat alizeele. Ind. peste 90%.1‰. revine la statutul de colonie cu autonomie internă. peşte. conform Constituţiei din 1966. peşte. Floră şi faună: Păduri tropicale (lemn de esenţă. cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Camera Adunării. Alte resurse: gaze naturale.

S. afluenţii: Berezina şi Pripetul (Pripiat). Neagră. Rusia (N şi E). urbane: 63%. Vitebsk.6 mil. IX-XI.S. de la N la S şi se varsă în M. În secolele XIII-XIV după marea invazie a mongolilor este integrată Ducatului Lituaniei şi apoi unit cu Polonia din l569. polonezi. (50 loc. În l939 îi este alăturată şi Bielorusia occidentală. În l9l9 este proclamată R. În l922 R. este alipită Poloniei (partea cu populaţie poloneză preponderentă. ciment. nu are ieşire la mare. tendinţa de autoritarism din partea preşedintelui Lukacenko. rezultat al acţiunii calotei glaciare cuaternare. Caracteristică este prezenţa unor întinse terit. în urma referendumului din l996 (modificarea Constituţiei). Grodno. Istoria: În sec.: cereale (secară în special). alt. În Rezervaţia Parcului Naţional de la graniţa cu Polonia se găseşte zimbrul. este împădurit în parte (păduri de foioase). Urmează frământări sociale. ruşi şi ucrainieni se accentuează. vulpea. pe valea Berezinei şi în zonele mlăştinoase din Pripet/Pripiat.. Letonia (N). textilă. În l99l Sovietul Suprem proclamă independenţa ţării care aderă la C. cea mai puţin densă este în zona mlăştinoasă din S. Bielorusă aderă la URSS.S. ruşi. răcoroasă şi umedă. rus. Bielorusă devine membră ONU (separat de URSS). care suferă însă din pricina relativei sărăcii a subsolului. Polonia (V). Brest Orcha. cu Brest. Acum primeşte numele de Bielorusia (Rusia Albă. Precipitaţiile sunt de 500-650 mm/an. Clima: este temperatcontinentală. peste 3000 km de căi navigabile. este dată imp. XIV-XVII diferenţa dintre cele trei ramuri ale slavilor estici: bieloruşi. În zona capitalei pop. G. loc. Există cca. Lvov). albul fiind simbolul apusului). autovehicule. Rata pop. despărţite de adâncituri în care se găsesc lacuri. Aeroport la Minsk şi Gomel. se creştinează.I.) Limba oficială: bielorusă / belarusă Suprafaţa: 208. Limite: Lituania. Dvina de Vest (Nemanul) şi Bugul de Vest se varsă în M. o tranziţie dintre cea excesivă din E şi cea oceanică din V. Rata natalităţii este de l5‰ a mortalităţii de l0‰). căi ferate. În l945 R. regiunea este populată de slavii orientali şi face parte din Rusia Kieveană. loc. ucrainieni. Ucraina (S). cea executivă de . Relieful său este lipsit de contraste. Moghilev. Floră şi faună: Terit.000 km2 Locuitori: l0. 4000 de lacuri.S. Agric. de turbă sunt surse de energie pentru ind. În l997 procesul de unificare stagnează. în l996. Populaţia: este formată din bieloruşi 79%. Predomină câmpia. Oraşe: Gomel. catolicism Moneda: rubla Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 27 iulie Geografia: Statul B. Statul: este republică prezidenţială. B.Belarus Denumirea oficială: Republica Belarus/Bielarus (Rusia Albă) Capitala: Minsk (l. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Sovietul Suprem. este cea mai concentrată.S. Din sec. relaţii tensionate cu Rusia. care traversează B. Apropierea de Rusia în vederea unificării. Pe terenurile nisipoase din câmpie cresc păduri de pin (populate de animale sălbatice). diferende privind condiţiile unificării. În l772-l793./km2) Religie: ortodoxism. vidra. presărată cu culmi morenice. Influenţa poloneză devine preponderentă şi cultura bielorusă nu se dezvoltă decât în mediul ţărănesc. cartofi şi sfeclă de zahăr (zone ades asociate cu creşterea bovinelor şi porcinelor). prelucrătoare: celuloză. Fauna: ursul brun. evrei. 350 m în N şi l50 m în S. Ape: Niprul.2 mil. mlăştinoase în S (pe Pripet).S. este aşezat în Europa răsăriteană. Baltică. Între Nipru şi Bugul de Vest este un canal navigabil. tractoare. Transporturi şi comunicaţii: şosele. după primele două împărţiri ale Poloniei. Res. Bielorusă independentă. fizică: B.S. care îşi arogă puteri sporite şi intră în conflict cu parlamentul. în special din partea preşedintelui. elanul. În l92l partea vestică a B. Zonă de tranzit a conductelor de petrol din Rusia către Occident. B. iepurele. Resurse şi economie: Industria diversificată.

. Regim cu largi prerogative ale executivului. Multipartitism. format în urma alegerilor legislative.preşedinte şi de Consiliul de Miniştri.

) şi terit. şlefuirea diamantelor. ind. făcând parte din regatul merovingian. fluviale (printre cele mai dense din lume). o regiune nisipoasă ce merge până la Câmpia flamandă pe coasta de la M. maşini unelte. este formată din valoni (în sud) care vorbesc un dialect al limbii franceze şi flamanzi 55% (în nord şi vest) care vorbesc o limbă germanica.). de franci (sec. antrenează 3% din pop. secară). Pop. cât şi Podişul Ardeni sunt străbătute de ape pline de meandre. căi rutiere. se află reg. Râurile sunt legate prin canale. comitatele Flandrei şi Brabandului. material feroviar. are o bogată reţea de căi ferate (transporturi ce funcţionează practic fără nici o întârziere). metalurgică feroasă şi neferoasă (cupru. Flandra.000 loc. IX invazia vikingilor. Hr. care în l384 intră sub stăpânirea Burgundiei. Fauna: pisica sălbatică. în Campine mai caldă. transformat în prov. plante ind. fizică: Relieful B. Cca. Nordului din NV terit. Cu toată creşterea lentă a pop. Luxemburg (E). păduri de foioase: stejar. formând un excelent sistem de transport pe apă. un podiş vechi (Belgia înaltă). Limite: M. fag. salamandra. Rata natalităţii: 11. care au săpat văi adânci de 200-300 m (Sambre-Meuse). este unul din statele cele mai dens populate din lume. Istoria: Celţii belgi au fost cuceriţi de romani (58-50 î.. Olanda (N). Reţeaua hidrografică este bogată. Temp. textilă. Germania. Rata pop. şomajul a crescut. (333 loc. Populaţia: B. cu colinele din Campine. activă este prinsă în industrie. ceramică.) Limba oficială: bilingvism. legume. autovehicule.5‰.. Ostend. În sec. ind. Moştenite de Carol Quintul. aluminiu). împărat german şi rege al Spaniei. bogată în precipitaţii (900 mm/an) aduse de vânturile din vest. cormoranul. Clima: este temperat-oceanică. Transporturi şi comunicaţii: B. Charleroi.8‰. vase fluviale şi maritime. postăvăritului. de prelucrare şi chimizare a petrolului pe care îl importă alături de o serie de materii prime de care duce lipsă. către SE. Nordului. mesteacăn. a mortalităţii: l0. Se cultivă cereale (grâu. plumb. zinc.). preponderentă creşterea animalelor: porcine şi bovine. este aşezată în vestul Europei cu ieşire la Marea Nordului. Ghent. Nordului. Agric. jderul. orz. vor fi lăsate moştenire fiului său Filip II al . Hr. Se dezvoltă formaţiuni statele semi-independente. litorală (bâtlanul purpuriu.500 km2 Locuitori: l0. 70% din energia electrică este obţinută prin energie nucleară. Serviciile sunt foarte diversificate. III—IV d. apoi imperiul carolingian şi Lotharingia (după 843 d. Atât Podişul Condroz (SE). olandeză (flamandă) şi franceză (valonă) Suprafaţa: 30. Oraşe: porturi importante: Antwerp (renumit pentru şlefuirea diamantelor). apele au debit mare. Există 4 universităţi: cea mai veche fiind cea din Louvain. sticlărie.l4 mil. G. până în masivul Ardeni (400-700 m). În centru.Belgia Denumirea oficială: Regatul Belgiei Capitala: Bruxelles (960. Ind./km2) Religia: catolicism 90%. Peste 200 de rezervaţii (de stat şi particulare) şi un parc naţional. farmaceutică. XI-XIII) datorită ind. deschiderii spre Ocean. constructoare de maşini. urbane 97%. Bragge/Bruges. Liege. datorită poziţiei privilegiate pe continent. 30% din pop. medie anuală din iarnă şi vară este de 30 şi l7˚C. fenomene carstice (ocrotite în rezervaţii). urcă în trepte de la M. Industria de extracţie a huilei. Brabant. mozaism Moneda: francul belgian Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: 2l iulie Geografia: B. Resurse şi economie: Economia foarte dezvoltată. Floră şi faună: Pădurile cuprind 20% din terit. este situată în V ţării. ceva mai joasă şi înclinată spre mare. maşini agricole. ramuri tradiţionale: ind. În Ardeni clima e mai aspră. Belgia de Jos. Franţa (S şi V). activă. protestantism. Hr. în special în masivul Ardenilor. sfeclă de zahăr. lopătarul). aparatură pentru telecomunicaţii. avifaună în reg. romană: Gallia Belgica. Una dintre cele mai intens urbanizate zone ale Europei (sec.

este ocupată de trupele germane. I se asigură din partea puterilor europene un statut de «neutralitate garantată». a nordului şi a sudului. După înfrângerea lui Napoleon. În l830 izbucneşte la Bruxelles revoluţia anti-olandeză. regat ereditar. Prin Constituţia din l83l. în componenţa Ţărilor de Jos. B. devine stat federal (Flandra. B. Congresul de la Viena (l8l5) decide intrarea B. Stat fondator al Consiliului Europei în l949 şi al altor instituţii. NATO). După revoluţia Ţărilor de Jos împotriva Spaniei (l572) şi obţinerea independenţei Olandei (l58l). reunite în «Uniunea din Arras» rămâne sub ocupaţia spaniolă. limitându-se de obicei la transmiterea de mesaje. accentuate de diferenţierea pe plan econ. VEO.. în special europene. În ambele războaie mondiale. deşi îşi declarase. Multipartitism. Vallonia şi enclava francofonă a Bruxellesului). după modelul celei americane. B. În ultimele decenii au crescut disputele lingvistice între vorbitorii de limbă franceză (valonii) şi cei de limbă olandeză (flamanzii). . preponderent catolice. îşi proclamă independenţa. monarhie constituţională. a căpătat o adevărată vocaţie Europeană. Conform principiului regele domneşte dar nu guvernează monarhul are un rol extrem de discret în viaţa politică a statului.Spaniei în l559. cea executivă de un cabinet format în urma alegerilor pentru Camera Reprezentanţilor. în urma căreia B. Statul: este federal. repercutate în viaţa politică şi în instabilitatea guvernului. dar un rol public important simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. neutralitatea. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Reprezentanţilor). în l7l4 trec în posesia familiei de Habsburg. Un stat care. de fiecare dată. terit. În l988. devine monarhie constituţională. de o deosebită importanţă (CEE. datorita situării sale într-o zonă de interferenţă şi de confruntare a civilizaţiilor. potrivit Constituţiei din l83l.

conform vechilor tratate cu Spania. Temp. în N. Corozal. în zona litorală. europeni. pe cca. B. pini. O barieră de corali. Columb îl descoperă şi îl explorează în 1502. indieni maya. budism Moneda: dolarul din Belize Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 21 septembrie Geografie: Statul B. Maya (mileniul I d. G. Rata pop. devine terit. Resurse şi economie: Econ. tutun. Caraibelor (E). prima colonizare britanică. nuci de cocos. este acoperit cu păduri de lemn preţios (mahon. Clima: este subtropicală umedă. bazată pe agric.. a mortalităţii: 4.: aur. cafea. / km2) Religia: catolicism peste 60%. Rata natalităţii: 32‰. uzuală: creolo-engleza.000 loc. Nicaragua. conform Constituţiei din 1981. fizică: Relieful este un podiş înalt de 200 m. lemn de trandafir.000 km2 Locuitori: 221. chinezi. face parte din Provinciile Unite ale Americii Centrale. Creşterea animalelor: bovine. al B. porumb. 80 km de ţărm. B. protestantism 30%. lemn preţios. este aşezat în America Centrală continentală. (Toledo). Precipitaţii bogate: 2030 mm/an în N. Hr. cu mlaştini. B. Populaţia: este formată din negri africani 31%. Pescuitul de homari. 300 km urmează coasta la o distanţă de cca. Face parte din Commonwealth. după care autoritatea administrativă britanică se face tot mai simţită. Turismul în dezvoltare. Şeful statului: regina Marii Britanii.) Limba oficială: engleza. de 1122 m. cacao. şi Guatemala care are pretenţii asupra întregului terit. Concentrarea max. Orange Walk. argint. orez. abaca. În 1862. Export: zahăr. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Reprezentanţilor). Istoria: Terit. grapefruit. făcea parte din Imp. cafea. în sud. min. Ind. împreună cu Guatemala. urbane: 47%. lemn preţios. revine la o guvernare civilă după alegerile din 1982. Munţii Mayaşi sau Cockscomb. banane. Oraşe: Belize City. (10 loc. În 1981 Guatemala nu recunoaşte independenţa B. După război. citrice. Guatemala (S şi V). Aeroport la Belmopan. Statul: este monarhie constituţională. ţigarete. În 1820 obţine independenţa. flotă comercială (nu are porturi cu ape adânci). mulatri 20%. . al Viceregatului Noua Spanie. Floră şi faună: Peste 60% din terit. autovehicule. în 182338.3‰. revendicând în cele din urmă teritoriul sudic al B. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. medie anuală în decembrie şi iulie: 23°C şi 28°C. pe cursul râului Belize. spaniola Suprafaţa: 23. Res. Multipartitism. Limite: Mexico (N). petrol (în S). este declarat colonie a Coroanei britanice (Hondurasul Britanic). cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Camera Reprezentanţilor. până în 1786 are o autonomie deplină. reprezentată de un guvernator general. în SE Pen. banane. EI Salvador şi Costa Rica. terit. Numeroase râuri şi lacuri. textilă. bumbac. Terit. eucalipt). Yucatan. Între 1930-1946 tensiuni între B. nuci de cocos. intervenţia armatei în conducerea ţării. nordic are un relief jos. de împletituri.. cedru. în iulie-octombrie cu cicloane devastatoare. a pop.). M.Belize Denumirea oficială: Belize Capitala: Belmopan (4350 loc. În 1638. (în special trestie de zahăr). 2540 mm/an în S (anotimpul umed este din mai-februarie).

Resurse şi economie: Resurse minerale: petrol şi minereu de fier. Floră şi faună: Predomină pădurile umede tropicale. se continuă un podiş fertil. Agric. de podiş. Noua Constituţie instituie un regim prezidenţial. Nigeria (E). iar în NV. Animale: bovine. (75%). unul din cele mai strălucite regate ale Africii Occidentale. Oraşe: Cotonou (port). Statul: este republică prezidenţială. caprine. Puterea legislativă revine preşedintelui şi Adunării . englezilor şi francezilor. la nord de golful Benin (Golful Guineei) şi lată de 110 km pe coastă. sfârşind la sud într-o fâşie de nisip. de subzistenţă: manioc. marxist-leninist. În sec. Există un parc naţional în N. lei. maritime. iar la 1 august 1960. Atlantic (S). independentă.) Limba oficială: franceza Suprafaţa: 113. Dinspre fluviul Niger. conducătorul Beninului. Majoritatea populaţiei active este cuprinsă în agric. Nigerul (N). iar în zona centrală un podiş de aprox. Partidul Revoluţiei Populare a Beninului. În sec. teritoriile din jurul localităţilor Porto Novo. copra. banane. cea. din septembrie până în mai. cu precipitaţii abundente pe litoral (peste 1. pe coasta oceanului./km2) Religia: animism. Limite: Togo (V). bumbac şi arahide prin portul Cotonou. regele Behanzin este înlăturat. portul Cotonou. Transporturi şi comunicaţii: în principal. islamism 15% Moneda: francul CFA Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 1 august Geografia: B. Populaţia: un veritabil mozaic de negri de diferite grupe tribale. cât şi pe litoral. mortalitatea: 16. Câmpiile se întind de-a lungul coastei şi în NE (Borgou şi Kandi). Oc. 670 km. în E. de esenţă preţioasă (tek.Benin Denumirea oficială: Republica Benin Capitala: Porto-Novo (164. Parcul Naţional Pendjari. Sub regele Gezo (1818-1858). În curs de valorificare a hidroenergiei (râul Mono). de terenuri joase şi întinderi cu vegetaţie tropicală. apoi regatul este înglobat în Africa Occidentală Franceză (1904-1958). În 1990. În interiorul ţării. are un relief de mică altitudine. partid unic de guvernământ. lungă de aprox. În 1977. apar pe coastă primele aşezări ale portughezilor. cu capitala la Aborney. abandonează marxism-leninismul şi angajează ţara pe calea democratică. catolicism 18%. Populaţia urbană 41%. Urmează alegeri şi alternanţa la putere a preşedintelui. CNR adoptă o nouă Constituţie. În 1973 se constituie Consiliul Naţional al Revoluţiei (CNR). Fauna este variată: maimuţe. G. fizică: B. bumbac. sau vechiul regat Dahomey este aşezat în vestul Africii. arahide de pământ. Populaţia este concentrată în regiunea interioară. râul Oueme (450 km). . ovine. lanţul muntos Atakora (914 m). Kerekou. iar în 1975. 400 m. porcine. regatul Dahomey este cucerit de francezi. (49 loc. este uscată.8‰. Abomey şi Ouidah în S. Între 1889-1894. ca o fâşie neregulată. batate. care formează cea mai mare parte a graniţei nordice. după Constituţia din 1990. antilope. elefanţi. În 1958 Beninul devine republică autonomă în cadrul Comunităţii Franceze. organ legislativ suprem. Allada şi Abomey se organizează în principate. conserve de fructe şi legume. statul ajunge la apogeu. care coboară într-o zonă lagunară. leoparzi. cafea. al XVII-lea za naştere statul Dahomey. În interior.000 km2 Locuitori: 5. mai mare înălţime fiind în regiunea de NV.57 mil. Exportă pe piaţa europeană (CEE) ulei de cocos. Parakou. centru de import şi export. al XVI-lea. 1/3 din teritoriu. se decide schimbarea numelui din Republica Dahomey în Republica Benin. mahon) pe cca. Clima: este subecuatorială. Volta Superioară (NV). XVI-XVII.500 mm/an).000 loc.4‰. Istoria: În sec. nuci de cocos. Rata natalităţii: 45. rezervaţii forestiere.

Naţionale. . Multipartitism. cea executivă este exercitată de un cabinet numit şi condus de preşedinte.

cea executivă de Consiliul Regal Consultativ. maxima: 7000 mm/an în zonele joase.. Resurse şi economie: Agricultura este ramura de bază. După 1971. pe cele înalte îşi face apariţia climatul temperat. terasată până peste alt. India preia şi apărarea.Bhutan Denumirea oficială: Druk-Yul (Ţara Dragonului) sau Regatul Bhutanului Capitala: Thimbu (Thimphu) Limba oficială: tibetană Suprafaţa: 47. datorită terenului accidentat sunt drumuri unde se folosesc ca mijloace de transport animalele. energie electrică. din 1961. Oraşe: Punakha (capitala de iarnă). Concentrarea pop. fizică: B. este aşezat în S. tibetană (peste 50%). Export: lemn. climă rece în Himalaya înaltă. activă lucrează în agric. mufloni.67 mil. nu are o constituţie. Statul: este monarhie parlamentară. se află în partea de SE a lanţului Himalaya. care impun lamaismul devenit din sec. sub 1 loc. VIII d. de 7320 m. regat ereditar. India reprezenta interesele externe ale B.5‰. Pop: urbană 6%. Regatul devine vasal al Indiei în 1865. Gange cu bazinul său are un ridicat potenţial energetic care este relativ valorificat. numit şi condus de rege. Limite: China (N şi E) şi India (S şi V). Partidele politice sunt în ilegalitate. Floră şi faună: Tara este în cea mai mare parte acoperită de păduri (tropicale. Populaţia: este un amestec de pop. produse artizanale. supus unui semi-protectorat britanic (2910). cresc ovine. pajişti alpine. este foarte rară. XVIII B. orz. XII religie de stat. după relief). în sec. este un relief în trepte./km2) Religia: budism 75%. Clima: este tropical-umedă în zonele joase. Rata natalităţii: 37‰. Fauna: elefanţi. cărbune. În S. precipitaţii bogate.000 km2 Locuitorii: 1. dolomită. este creat în sec. . Peste 90% din pop.. de foioase sau conifere. G. Istoria: Sub influenţa Indiei. populate. Se cultivă: porumb. assamezi (din NE Indiei). şi de Consiliul de Miniştri. mei. în zona văilor fertile din centrul ţării. În sec. Atinge mari înălţimi: Chomo Lhari sau Chumalhari./km2. Puterea legislativă este exercitată de rege şi de Adunarea Naţională. în N. de 2500 m. Hr B. Regim cu largi prerogative ale executivului. şeful religios. (36 loc. Între munţi. se exploatează lemnul. B. Fl. a mortalităţii: 13. Asiei. În zona înaltă din N pop. Phunchholing. În partea centrală înălţimi sub 3000 m. acoperit de zăpezi veşnice. apoi indian (T 949). de lama. devine independent şi membru ONU. ci funcţionează pe baza unor legi cu caracter constituţional.. calcar. hinduism 25% Moneda: ngultrum şi rupia (indiană) Forma de guvernământ: monarhie parlamentară Ziua naţională: 17 decembrie Geografia: B. un mic terit. IX este irivadat de tibetani. Transporturi şi comunicaţii: şosele puţine. leoparzi de zăpadă. văi fertile. cade sub suzeranitatea chineză. B. iar în partea de S coline. enclavat între China (Tibet) şi India (Assam). bovine. nepaleză (25%).

papagali şi alte păsări specifice zonei. wolfram. 10°C-21°C în yungas. Indienii sunt reduşi la sclavaj în mine./km2) Religia: catolicism 92%. europeni 15%. cultura Tiahuanaco. batate. aur. Peru (V). 510 mm/an în SE. cele mai înalte din B. Incaşii adoptă unele elemente ale culturii colla (tehnică agricolă. dar pe care le valorifică foarte slab.: lemn. la cea mai mare înălţime din lume. Ape: fl.000 km2 Locuitori: 7. amazoniană: culturi de coca. Floră şi faună: Pădurile tropicale (jungla) cuprind 42% din terit. Sucre. a mortalităţii: 9. Sucre (constituţională) Limba oficială: spaniola. Populaţia: este compusă din amerindieni (indigeni) 42%. incaşii din Peru cuceresc înălţimile platoului. Nu are ieşire la mare.500 m alt. fizică: Relieful are două reg. plumb. dar le impun limba lor. alpaca.850 m se află lacul Titicaca. orez. Cochabamba. Paraguay (SE). Rata pop. stibiu. Precipitaţiile 580 mm/an în La Paz. organizare socială). Temp. metişi 31%. 1.3003. in America de Sud. X. autovehicule. căi rutiere. min. deşi are resurse variate ale subsolului. viţă de vie.780 mm/an (în noiembrie-martie) în NE. devenit Viceregatul Rio de la Plata (1776). X.706 m). indigeni din junglă.800 m). care sunt integrate imperiului lor. antimoniu.593. wolfram. Concentrarea pop. Exportă: cositor. slab dezvoltată. Între Cordillera Orientală şi câmpie sunt văile fertile (yungas). care 3 secole vor alimenta Spania cu aceste resurse. începe a fi cucerită de spanioli şi apoi inclusă în Viceregatul Peru numind-o Peru Superior. Oraşe: Santa Cruz de la Sierra. plumb. petrol.2‰. aur.100. (arborele de cauciuc. 640890 mm/an în yungas. Rata natalităţii: 33. cauciuc natural. Oruro. Amazonul şi fl. Agric.) şi care se întind pe 700 km lungime şi 500 km lăţime.: Illampu (6. bismut. În sec. mai importantă este fabricarea cocainei pe care o exportă. maimuţe. care va fi după aymara. Chile. urbane: 58%. ş i câmpia la E. în zonele înalte (Altiplano) cca. Paraguay. lama şi alpaca. se divid în 2 lanţuri: Oriental şi Occidental. tutun. In 1535. şerpi veninoşi. îndeosebi în Altiplano şi mai slab în reg. în E caldă şi ploioasă. uzuală: quechua sau aymara Suprafaţa: 1. zinc. complet diferite: înălţimile Anzilor cu vulcani stinşi.919 m).780 m) şi Ancohuma (6. Potosi. G. bovine. Alte res. Istoria: Înainte de sec. azbest. medie anuală: 7°C în Altiplano. În 1780 se ridică Tupac . Res. În Cordillera Orientală se află vf. practicată. Altiplano (3. Este navigabil. B. cu pâlcuri de arbuşti.). Nevado Sajana (6. asini. La 3. orz. la V.Bolivia Denumirea oficială: Republica Bolivia Capitala: La Paz (sediul guvernului). cea mai evoluată la epoca respectivă. petrol. Limite: Brazilia (E). este aşezată în zona centrală a Anzilor. porumb. Anzii Cordilleri în B.1‰. În deceniul V-VI s-a făcut o serioasă colonizare rurală în zona estică joasă. Fauna este variată: lama. cupru. Ind. Resurse şi economie: Una din cele mai sărace ţări ale Americii de Sud. pe înaltele platouri boliviene a fost leagănul civilizaţiei aymara sau colla. În Altiplano este zonă de stepă. în văi şi munţi climatul este temperat sau rece. Clima: este tropicală. Argentina (S). 80%. 23°C27°C în câmpii. pinul Parana etc. Între cele două Cordillere se întinde un podiş vălurit. limba cea mai vorbită în B.: argint. Santa Cruz. podişurile sunt acoperite de savană. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. Creşterea animalelor: ovine. argint. Colonizarea se intensifică odată cu descoperirea minelor de argint din Potosi. cupru. care delimitează podişurile înalte (3. staniu (printre marii producători mondiali). ciuechua. protestantism Moneda: peso boliviano Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 6 august Geografie: B. Aeroport la: La Paz. grâu.000 (7 loc.

B. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. conform Constituţiei din 1946. Statul: este republică prezidenţială. În urma războiului Pacificului (1879-18Ş3) B. care duc ţara la dezastru econ. Sec. îşi proclamă independenţa şi ia numele revoluţionarului Simon Bolivar. în Peru.Amaru. XIX şi XX înseamnă instabilitate politică pentru B. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congresul naţional. Între 1952-1964 sunt naţionalizate minele de cositor şi se face o reformă agrară. Multipartitism. puciuri militare (1964-1982) care dezorganizează viaţa social-politică şi economică. devine un furnizor de droguri (culturi ilegale de coca) ceea ce o particularizează negativ. în urma războiului cu Paraguay. pierde 60% din Chaco (zonă petroliferă). cea mai radicală de pe continent. antrenând şi miile de colla din B. (a doua în ordinea sărăciei din America de Sud). tensiuni sociale. . (peste 200 lovituri de stat). B. în 1903 este obligată să cedeze Braziliei o regiune bogată în arbori de cauciuc: reg. Antofagasta). Acre. În 1825. pierde în favoarea statului Chile ieşirea la Pacific (prov.

În sec. ortodoxism 30%. îl boicotează.52 mil. În l946 ia fiinţă Republica Populară Federativă Iugoslava. şi H. După l990 datorită războiului turismul nu mai este practicabil. pe câmpia Savei (Posavina) şi în reg. Concentrarea pop. iau naştere conflicte interetnice. Sarajevo este locul unde a fost ucis Franz Ferdinand. devine regat înfloritor. a mortalităţii: 7. loc. fenomene carstice. Rata natalităţii: l2. sârbii vor unirea cu Serbia. specifice zonelor înalte. Câmpia Posavina (în N). (zona sud-vestică. Ind. se răspândeşte islamismul. porumb. este înglobat în Regatul Sârbilor. Croaţia. Adriatică. l992: referendum.) proclamă unilateral existenţa unui stat croat . După l9l8. În cel de al doilea război mondial aici se instituie timp de 4 ani centrul unei puternice rezistenţe antigermane. şi H. devine provincie a Imp. cerbul. Pe valea Savei. şi H. şi H. (69 loc. roman (trecând după 395 sub autoritatea Bizanţului).4% din voturi sunt pentru independenţa statului B.S). În V Munţii Metaliferi (alt. VII cucerit de slavii de sud. capitalei. musulmanii vor o ţară independentă. Transport şi comunicaţii: transport rutier. terit. la sud de ea. Un teritoriu disputat de statele şi popoarele vecine.N). ceea ce devine în l929 Regatul Iugoslava în a cărei conducere monopolul aparţine aproape exclusiv sârbilor. Hr. Rata pop. Sarajevo apare abia în sec. În sec. Apele: Drina.. XVI ca nod comercial (caravansarai). 50% din teritoriul ţării. Formează un stat în S Europei. sârbi (ortodocşi) 30%. XIV. Srebmika. Muntenegru. Spre deosebire de alte oraşe din Balcani. B. bauxită. catolicism 20% Moneda: dinarul Bosnia şi Herţegovina Forma de guvernământ: republică Geografia: B./km2) Religia: islamism 40%. şi H. Oraşe: Banja Luka. l989-l992: în B.V. Tito fiind liderul partizanilor de pe teritoriul Iugoslaviei. urbane: 49%. Clima: temperat-continentală cu temp. croaţi (catolici) 20%.l00 km2 Locuitori: 3. căprioara. şi H.000 loc. Limite: Croaţia (S. Are un relief muntos. Perioadă îndelungată de cristalizare statală. fier. siderurgică.3‰.) Limba oficială: sârbo-croată Suprafaţa: 5l. ceea ce declanşează primul război mondial. 40%. Faună bogată şi variată: jderul. l000 m) şi Alpii Dinarici (alt. Locuit de iliri şi de celţi. medii anuale de -2˚C în ianuarie şi 20˚C în iulie. Res. păsări cântătoare. mangan. În 3. este islamică. şi H. În l992 statul independent B. în Pen. străbătut de văile adânci ale apelor. Otoman. este recunoscut de CEE.VII. pomicultură. Macedonia. metalurgică (neferoase).: cărbune. se întinde între Sava şi M. cucerit şi apoi anexat de Austro-Ungaria (l908).l992 croaţii din B. (în absenţa reprezentanţilor sârbi). în N. Iugoslava (E. viticultură. printre ţările europene cu o pondere ridicată de vegetaţie forestieră. următor 70% din pop. Tuzla. moştenitorul tronului Habsburgic. În sec. fizică: Statul B. Federativă Iugoslava. G. iar Croaţii vor alinierea zonei croate la Croaţia. cale ferată. pe care sârbii din B. iar sârbii îşi proclamă unilateral o rep. fără ieşire la mare. în rest. Istoria: Terit. a pop. clar afectată de război. se întinde o zonă colinară. în sec. În l463 şi l482 Bosnia şi apoi Herţegovina sunt înglobate în Imp. Floră şi faună: Pădurile de foioase acoperă cca. Croaţilor şi Slovenilor. l963: Rep.Bosnia şi Herţegovina Denumirea oficială: Republica Bosnia şi Herţegovina Capitala: Sarajevo (525. şi H. sfeclei de zahăr. Aeroport la Sarajevo. bazată îndeosebi pe creşterea bovinelor şi porcinelor şi respectiv pe cultivarea cartofului. lupul. Mostar. energetică. min. sârbe. vulpea. referitor la independenţa ţării şi 99. II-I î. în componenţa căreia intră 6 republici: Slovenia. mai scăzută în S. Resurse şi economie: Economie diversificată. Balcanică. Se mai cultivă: grâu. Populaţia: bosnieci (sârbi şi croaţi musulmani) cca. şi H.3‰. XIX terit. Urbas şi Neretva au săpat în munţi chei spectaculoase. a lemnului. În sec. Serbia. Parlamentul din Sarajevo proclamă independenţa B. Bosnia şi Herţegovina. climă mediteraneană: 7˚C în ianuarie şi 27˚C în iulie (cu ierni blânde şi veri secetoase). Soc. şi H. 2000 m) cei mai înalţi din B. Agric.

cea executivă de un cabinet numit de Adunare.practicând epurarea etnică. fiind izgoniţi. Puterea legislativă este exercitată de Colegiul Prezidenţial şi de Adunare (un parlament bicameral). Instituţii statale în curs de constituire. ca rezultat al alegerilor legislative. adesea căzând victimă atacurilor asupra convoaielor umanitare. încep să fie deferiţi Tribunalului Internaţional de la Haga criminalii de război din B. Aproape 2 milioane de bosnieci rămân fără cămine. Multipartitism.independent. Trupele internaţionale de menţinere a păcii intră în acţiune. Pentru prima oară după tribunalul care a judecat crimele de război la Nurenberg. . face zeci de mii de victime. potrivit Constituţiei adoptate în l990. şi H. Războiul izbucnit în primăvara lui l992 are o violenţă de neimaginat în Europa ultimului deceniu . Statul: este republică parlamentară.

Populaţia: majoritară: negri din opt grupe etnice (aprox. zona meridională.Botswana Denumirea oficială: Republica Botswana Capitala: Gaborone (138. porcine. occidental şi meridional. Oraşe: Francistown. Vegetaţia este de savană şi de stepă. G. În 1885. europeni. O bogată reţea de căi ferate.000 loc. Produsele agro-alimentare sunt insuficiente. cămile. ocupă un număr mic de muncitori. Pluripartitism. celelalte ape au debit numai într-o perioadă a anului.5‰. Statul: este republică prezidenţială. una dintre acestea uneşte Africa de Sud cu Rhodesia. (3 loc. se importă din Africa de Sud. Serowe. Produsele zootehnice numeroase şi dezvoltarea industriei prelucrătoare se datorează numărului mare de animale. La 10 septembrie 1965. care imigrează. asiatici. caprine. mai semnificativ doar în minerit. triburi de păstori. fizică: În cea mai mare parte ţara este un ţinut deşertic (d. central. rară şi în parte nomadă. pădurile aproape că lipsesc. Rata natalităţii 27. Cu excepţia râurilor Okavango şi Chole în NV şi Limpopo la E. dar şi ovine. în special bovine. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Există parcuri naţionale şi rezervaţii de vânătoare. al XVI-lea. . Se cultivă: porumb.53 mil. Limite: Fluviul Zambezi (N). catâri.) Limba oficială: engleza şi setswana Suprafaţa: 574. argint. 60% din populaţia activă este ocupată în agric. este inclusă în 1895 în Colonia Capului. se fac în continuare investiţii importante. grâu (în special de către europeni). carate anual). mortalitatea 3‰. Malepolole. Resurse şi economie: Botswana ocupă locul întâi pe glob la extracţia diamantelor pentru bijuterii (cca. râul Molopo (S). xerofită (în V şi SV). Kalahari). Industria. populaţia urbană 25%. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Adunarea Naţională. Importantă este creşterea animalelor.000 km2 Locuitori: 1. potrivit Constituţiei din 1966./ km2) Religia: animism 49%. iar în 1910 în Uniunea Sud-Africană (azi Africa de Sud). Clima: este tropicală uscată. iar apa ploilor se strânge in lacul Ngami şi în lacul sărat Hakarikari. citrice. cea mai mare densitate în E. Namibia (V şi NV). partea de nord devine protectorat britanic. Transporturi şi comunicaţii: Infrastructura drumurilor este foarte dezvoltată. azbest. hinduism Moneda: pula Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 30 septembrie Geografia: B. colonie a Coroanei. Rhodezia (NE). Okavango formează o deltă în interiorul teritoriului. asini. sorg. în rest. Se mai extrage: aur. în V coborând până la 228 mm/an (Kalahari). Mahalapye. Protectoratul Botswanaland se proclamă republică independentă în cadrul Commonwelth-ului. Africa de Sud (S şi SE). este aşezată în Africa australă. Relieful de podiş înalt de 1. mangan. creştinism (anglicani) 30%. care coboaiă spre SV şi N.000 m. islamism. 11 mil. slab dezvoltată. papas. 95%). Istoria: În sec. sub numele de Botswanaland. Floră şi faună: Cu excepţia celei mai mari părţi din lungul râului Chole. cai. Nu are ieşire la mare. precipitaţii de 470 mm/an în N şi E. Sunt obişnuite secetele prelungite. populaţia aborigenă (boşimanii) este împinsă spre zonele aride de triburile bantu.

În reg. Oc. unele din ele fiind printre cele mai mari de pe glob. În sudul vestic brazilian. din S climatul este blând. dezvoltată industrial. Argentina. a pop. 1. este aşezată în jumătatea estică a Americii de Sud. În ultimele decenii. Bandeira. Atlantic (N şi E)./km2.700 km în S). de E culminează cu lanţul muntos de-a lungul Atlanticului. negri. În agric. dublată de datorii . vf. Dominanta apelor o formează Amazonul (5./km2) Religia: catolicism 88%. podişul Matogrosso zona este practic neexplorată.Brazilia Denumirea oficială: Republica Federativă a Braziliei Capitala: Brasilia (1. de la N la S. arborele de cauciuc. Floră şi faună: Pădurile acoperă 56% din terit. Reg. Fauna caracteristică zonelor vegetale amintite. religii amero-indiene Moneda: realul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 7 septembrie Geografie: B. 22°C şi 26°C la Goiaz. fluviul cu cel mai important debit din lume (200. la N şi S de acest bazin fluvial. Resurse şi economie: B. asiatici.165 km) în E. cu cel mai înalt punct. cea mai dezvoltată din America latină.780 mm/an pe înălţimi). palmieri. activă. 25°C şi 28°C la Recife.2‰. temperată la S de Tropicul Capricornului. din care 3. Clima: prezintă o mare varietate.000 km) este o câmpie joasă (Amazonia). în zona de est. Reg. G. de S foarte fertilă în culturi agric. medie anuală (iarna şi vara): 27°C şi 28°C la Manaus.014 m). ecuatorială. (19 loc. protestantism 6%. Cataractele sunt o sursă importantă de hidroenergie. Peru. Bazinul Amazonului (o reţea navigabilă de 44. 21°C şi 26°C la Rio de Janeiro. Madeira ş.780 mm-2. Guyana Suriname Guyana Franceză (N). Temp. Alte fluvii: Sao Francisco (3. Columbia (V). mozaism. Litoralul Atlantic se întinde pe 7. bogat în zăcăminte minerale întinzându-se de la Porto Alegre până la Salvador.000 km2 Locuitori: 164 mil.884 m.000 m3/s la vărsare). În Amazonia şi Mato Grosso.7‰. cu ploi bine repartizate.90 mm/an la Rio de Janeiro. de NE. ortodoxism. („selva ecuatorială” cu mii de specii): carnauba. amerindieni. cuprinzând jumătate din continent. cu 200 de afluenţi.165 pe terit.. Concentrarea max. Neblina (3.512. Uruguay (S)./km2) Limba oficială: portugheza Suprafaţa: 8. B. medii anuale de 27°C şi precipitaţii bogate în bazinul Amazonului: 1. Reg. este una dintre ţările cu econ. şi ocupă jumătatea nordică a ţării. Populaţia: este foarte amestecată. este uriaşul Americii de Sud. B. nord-estul sărac şi oraşele de sud-est foarte dinamice (în anii 1960-1970 o industrializare rapidă. fizică: B.).408 km. bananieri. Rio Yapura. 2. Aceste înălţimi (450-900 m) acoperă tot centrul B. relieful urcă spre Guiana (la N) şi spre înălţimile Braziliei (Pod. cu o fâşie strâmtă de câmpie litorală. Rio Negro. tropicală şi subtropicală (în câmpiile de coastă). Există un adevărat exod rural către oraş. pinul Parana. relief de înălţime medie. rară. Atlantic are o deltă de peste 100 km. datorită întinderii mari a terit. vf. Rata pop. italieni. cu temp. peste 50% din terit. o găsim în NV: Serra Tapirapeco. Paraguay. cu mari decalaje sociale şi contraste regionale. portughezi. Parana (4. formată din: albi 55%. câmpii semideşertice („sertao”).a. cedru etc.84 loc. 13°C şi 24°C la Porto Alegre. Printre afluenţi: Putumayo. sub 1 loc. este ocupată 25% din pop. a mortalităţii: 7. 17°C şi 22°C la Belo Horizonte. urbane: 77%. Limite: Venezuela. pădurile Amazonului sunt tăiate fără milă în cantităţi uriaşe.500 mm/an (1. mulatri 38%. Braziliei) la S. În zona semideşertică („sertao”) cresc arbuşti ţepoşi şi cactuşi. Bolivia. Rata natalităţii: 22. Un număr mare de zone de prezervare a faunei şi florei. la vărsarea în Oc. pop.570 km lungime. şi în zona litoralului (Sao Paulo). are în interior „poligonul secetei”. Înălţimea cea mai mare din B.

pentru prima oară după 29 de ani. Statul: este republică prezidenţială. Porto Alegre. Istoria: În 1494. petrol. banane. Fortaleza ş. din zonă. Brasilia. Există 22 de universităţi de stat. siderurgică. ind. În sec. Recife. devine independentă. Portughezul Pedro Alvares Cabral debarcă în 1500 în B. piele etc. zahăr. B. Între 1865-1870 războiul împotriva Paraguay-ului. ce au condus la acel „miracol brazilian”). minereu de fier. Transporturi şi comunicaţii: Reţeaua de transporturi slab dezvoltată. mangan. trestie de zahăr.600 MW). Sao Luis. Recife (port). Portugalia aduce 6. Pescuitul ş i industria peştelui. maşini unelte). asini). Salvador (port). fosfaţi naturali. produse miniere (fier. când . caprine. indigenii nomazi sau seminomazi. În 50 de ani. Căi ferate. aur. Rio de Janeiro (port). arahide. Agric. sare). neexistând un complex rasial rigid. şi un district federal. Importă: vehicule. ananas. este detronat şi B. Exportă: . fasole. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedintele care este ales pentru 5 ani prin vot universal. bumbac. La 7 septembrie 1822. şi ţara ia numele de la tinctura arborelui de Pernambouc. zirconiu. bula papală împarte America în spaniolă şi portugheză. . diamante. Salvador. fiind printre primii producători mondiali la câteva produse: lemn. tutun. Belo Horizonte. soia. aliindu-se cu Argentina şi Uruguay-ul. Flotă comercială. textilă. În 1531 Portugalia începe colonizarea. care dă o culoare roşie. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congresul Naţional (Senatul Federal. Belo Horizonte şi Săo Paulo. cu numele de Statele Unite ale Braziliei). porumb. cacao. creşterea animalelor (bovine. puţin apţi pentru munca de sclavi sunt exterminaţi sau împinşi către interior. carne. porcine. de maşini (automobile. Urmează o perioadă grea econ.preşedinţii aleşi care s-au succedat până în deceniul şapte ţara cunoaşte reforme econ. bumbac. cacao. armata preia puterea până în 1990. ricin. de inflaţie şi de scandaluri de proporţie în jurul preşedintelui (acuzat de corupţie).enorme. staniu. şi sociale care o particularizează. infrastructura rutieră în plină dezvoltare. stat federal: 26 state. Sub . cafea (locul I). petrol. bauxită. lemn. banane. cabaline. În 1964 lovitură de stat militară.. parţial electrificate. B. este favorizată metisarea. tung (plantă oleaginoasă). dispune de mari resurse naturale şi umane.000 de sclavi africani. orez. Fiul regelui portughez Jaero VI se proclamă împărat (până în 1889. Oraşe: Sao Paulo. porumb. Belem. alimentară. Vicepreşedintele îi succede. chimică. B. XX devine cea mai mare putere ind. prelucrătoare s-a dezvoltat prin constr. de confecţii. argint. Săo Paulo. ales pe 8 ani şi Camera Deputaţilor. viţă de vie.000. Multipartitism. magnezită. beriliu. beneficiază de un uriaş potenţial hidroenergetic. manioc. Marile proprietăţi funciare sunt cultivate cu trestie de zahăr şi cafea. cauciuc.a. este diversificată: trestie de zahăr şi cafea (primele două locuri din lume). când se alege preşedintele (Fernando Collor de Mello) prin vot universal. politica-externă independentă. cu câte un guvern şi un Parlament. titaniu. aleasă pe 4 ani). care demisionază. Ind. cafea. devine republică federativă. Aeroport la: Rio de Janeiro. În 1888 sclavia este abolită şi. nichel. mâna de lucru: sclavi. ovine. mangan. conform Constituţiei din 1988. Santarem. Manaus. hidrocentrala Itaipu pe Parana (coparticipant Paraguay-ul) are cea mai mare putere instalată din lume (12. maşini agricole. transamazonianul. Zona industrială este formată din triunghiul Rio de Janeiro. tutun.

Şeful statului este sultanul. foarte bogate în petrol (descoperite după 1929) şi gaze naturale. Face comerţ pe mare cu Japonia. urbană: 58%. În 1888. Datorită valorificării petrolului. La 1. G. foarte mic al B. Malaysia (S.1‰. Istoria: B. mediu un principat islamic puternic. sultanat ereditar. este aşezat în SE Asiei. Chinei de S (N). chinezi 20%. În 1841. Concentrarea pop. indieni. a mortalităţii: 3. conform Constituţiei. Puterea legislativă este exercitată de sultan şi de Consiliul Legislativ. Singapore. pe care le exportă. E. Rafinării. terit. Statul: este monarhie. piper. care în partea sudică are un lanţ muntos de cca. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit şi condus de sultan. budism 15%. Geografia: B. importă produse alimentare. Floră şi faună: Păduri ecuatoriale luxuriante. Sulu şi Filipinele. este în ev. Cultivă orez. . Oraşe: Kuala Belait. animism Moneda: dolarul Brunei Forma de guvernământ: monarhie (sultanat ereditar) Ziua naţională: 1 ianuarie.Brunei Denumirea oficială: Sultanatul Brunei Capitala: Bandar Seri Begawan (60. Pop. Clima: ecuatorială. în E (Temburong). îşi declară independenţa în cadrul Commonwealth-ului şi devine şi membru ONU. membru în Commonwealth. Partidele politice sunt interzise. În 1963 refuză să facă parte din Federaţia Malaysia. devine protectorat britanic. Regim cu largi prerogative ale executivului. economia şi venitul pe cap de locuitor sunt dezvoltate. Populaţia: este formată din: malaezi 70%.) Limba oficială: malaeză. unul din cei mai bogaţi din lume.000 loc. uzuale: chineza.000 (50 loc. Rata natalităţii: 21. este cuprins în două părţi distincte: unul în V. fizică: Terit. 1800 m.L1984 B. Transporturi şi comunicaţii: transport naval. sultanul B. cedează Sarawak-ul lui James Brooke. Exportă: cauciuc. este ocupat de trupe japoneze. care are sub autoritatea sa insula Kalimantan. Marea Britanie. mlăştinos şi puţin înalt (colinar) altul.5‰. Resurse şi economie: Res./km2). V). creştinism 10%. Limite: M. engleza Suprafaţa: 5765 km2 Locuitori: 291./km2) Religia: islamism 65%. trestie de zahăr şi fructe. precipitaţiile sunt bogate (2000-7500 mm/an). în NV insulei Kalimantan (Borneo). Între 1941-45 B. în zona litorală şi în jurul capitalei (100-250 loc.

bovine.. se află depresiunea Kazanlâk sau Valea Trandafirilor. căi rutiere.: lignit şi min. armeni. şi munţii Pirin. plumb). căprioare. Istoria: Terit. fiind asimilaţi .: electrotehnică. minorităţi: turci (l0%). Câmpia Traciei Superioare. în S. electronică. VII se stabilesc masiv aici slavii de sud. Între Balcani şi Sredna Gora. B. În sec. sfeclă de zahăr. Agric. loc. Concentrarea max. stejar).72 mil. scăzând în alt. cresc: migdali.p. medie anuală (vara şi iarna): Plevna: 32˚C şi -26˚C. (79 loc. are 20 de institute de învăţământ superior. colonizat de greci pe litoral în sec. în zona Sofiei şi în Câmpia Dunării şi pe litoralul M. Macedonia şi Iugoslava (V). neferoase (cupru.) Limba oficială: bulgara Suprafaţa: 111. Fauna specifică zonei temperate: capre negre. textilă. Rata pop. Multe parcuri şi rezervaţii naţionale. Turismul foarte dezvoltat în anii trecuţi cunoaşte o scădere în raport cu deteriorarea situaţiei economice a B.Bulgaria Denumirea oficială: Republica Bulgaria Capitala: Sofia (l.2 mil. aparţine Imp. cucerit de romani în sec. a ţărilor est-europene în perioada de tranziţie după l990 a afectat simţitor B. Neagră). Tundzia şi Struna din bazinul M. chiparoşi. Hr. Hr. Russe (pe Dunăre). evrei. cu vf. păsări cântătoare.3‰. Are un relief variat. I î. Stara Zagora. unde se simte influenţa climei mediteraneene. loc. Clima: este temperat-continentală cu ierni geroase şi cu precipitaţii bogate primăvara. o universitate la Sofia. Musala (2926 m alt. în Câmpia Înaltă a Dunării.. Lipsită de resurse minerale suficiente. adânci şi roditoare. pe cursul Mariţei/Marica. În S. tehnologic). Neagră (E). străbătută de văi. Turcia. legumicultura. Dunărea. zinc. islamism l0%. porumb). porcine. Apele:. provincia Moesia. fâneţe. platoul coboară spre graniţa cu România. concentrează sub l8% din pop. era populat de traci în mileniul II î. faună marină.. Negre în zona Varnei (l20-l30 loc. în N Pen.) de foioase (fag. Osrăm şi Lom (din bazinul M. castani. în nordul lor. floarea soarelui şi tutun. de pe Dunăre (deficitară d. Floră şi faună: În zonele muntoase sunt păduri (30% din terit. de fier şi cărbune. Viticultura (vinuri recunoscute). Rata natalităţii: l0.). transport fluvial şi maritim. Limite: România (N).000 km2 Locuitori: 8. În Câmpia Traciei Superioare este climă aproape mediteraneană. cerbi. / km2) Religia: creştinism 89%. Negre) şi Mariţa. proto-bulgarii. Se cultivă: cereale (grâu. VII (680). Plovdiv: 32˚C şi 4˚C. conifere. de ulei de trandafir (70% din prod.v. iar între Sredna Gora şi Rodopi.. B. Munţii Balcani/Stara Planina (l0002400 m alt.. Energia electrică asigurată 40% pe baza energiei nucleare a centralei de la Kozlodui. Transporturi şi comunicaţii: Căi ferate. Grecia (S). către Dunăre. se întinde în sudul Dunării pe cursul ei inferior. ţigani.d. Balcanică şi se suprapun ca pătură conducătoare. îngrăşăminte chimice. Munţii din S şi SV sunt mai vechi decât Balcanii. munţii Rodopi (2200 m). Pe culmile înalte ale munţilor clima este aspră. de origine turcică. români. Balcanice. M. conduşi de Asparuh pătrund în Pen. urşi./km2). Creşterea animalelor: ovine. cu afluenţii săi: Iskar. aeroport la Sofia. Export: ulei de trandafiri. G. Temp. vulpi. un loc aparte îl are prod. Bizantin (395 d. Ind. catolicism. în SV. ţigări. macedoni. min. Hr. Hr. broaşte ţestoase. Precipitaţii anuale: 640 mm/an. mondială). mase plastice. pe valea Mariţei. Resurse şi economie: Deteriorarea situaţiei econ.). VIII î.) străbat ţara din Valea Timokului (V) până la M. Resurse min. Oraşe: Plovdiv (pe valea Mariţei). Varna şi Burgas (porturi la M. şacali. Păşunile ocupă 27% din terit. este aşezată în Europa de Sud-Est. lupi.6‰ a mortalităţii: l3. fizică: B. În sec. importă hidrocarburi. munţii Rila. Neagră (E). Populaţia: este formată în majoritate din bulgari 88%. mozaism Moneda: leva Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 3 februarie Geografia: B. Egee. urbane: 70%. jderi. activă. a pop.

prin Congresul de la Berlin se stabileşte crearea unei B. dar câştigă alegerile libere. Multipartitism. vrând să împartă Macedonia. Într-o vreme B. este cucerită şi devine provincie a Imp. În l99l opoziţia democratică formează un nou guvern. B. Fraţii Petru şi Asan conduc răscoala antibizantină. accede la independenţă sub Ferdinant I de Saxa-Cobourg. dar la momentul actual rolurile sunt inversate. este membru fondator al CAER-ului. înfrântă pierde Tracia apuseană în favoarea Greciei (l9l9). Din l948 B. Simeon cel Mare instaurează un patriarhat independent. potrivit Constituţiei din l99l. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de Adunare. În l946 B. conduce B. sec. prin Tratatul de pace de la Neuilly-sur-Seine. În l9l5 intră în război alături de Puterile Centrale. Grecia. din l954 până în l989. cu reşedinţa la Tâmovo. Statul: este republică parlamentară. apropiat de URSS. După războiul ruso-turc (l877-78). în dezacord cu aceşti aliaţi şi cu România preocupată de soarta aromânilor. (în Macedonia şi Rumelia Orientală). Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Populară. noi fiind printre codaşii Europei. al doilea ţarat. va intra în război şi pierde. Deteriorarea stării econ. iar în l990 partidul comunist renunţă la rolul său conducător. Todor Jivkov. Iniţial neutră. Otoman (paşalâc) pentru cinci secole. Între 893-927. Otoman alături de Serbia. în 9l7 se proclamă ţar al bulgarilor şi romeilor. În l0l8. XIV B. vlaho-bulgar (ll85). În l972 război cu Imp. este organizată o biserică naţională (de rit bizantin în limba slavă veche). B. În 97l cade sub bizantini. acum numindu-se Partidul Socialist. În l908 B. adoptă actuala sa denumire. devine membră a Consiliului Europei. a ţării. care va lua titlul de ţar. . Muntenegru. În l9l3. trupele germane intră în B. este parţial islamizată. în l94l aderă la Axă. autonome şi se păstrează administraţia otomană asupra părţii de sud a B. În l992 alegeri parlamentare în care intră şi reprezentanţi ai minorităţii turce. Preşedintele ales în l990 reprezenta opoziţia (va fi reales în l992 pentru o perioadă de 5 luni). era considerată sub România. În 9 septembrie l944 are loc insurecţia care înlătură dictatura în condiţiile intrării Armatei Roşii în ţară şi B. în l885 sunt înglobate şi acestea B. instabilitatea guvernului. Preşedintele este ales prin vot direct. şi împreună cu Italia atacă Grecia şi Iugoslava. Sub ţarul Boris (852-859) bulgarii se creştinează.treptat de slavi. La sf. prim-secretar al PCB. urmând să fie deferit justiţiei. continuă războiul alături de URSS. se creează Imp. este proclamată republică populară iar în l947 semnează tratatul de pace de la Paris. În toamna lui l989 Jivkov este înlăturat de la putere. ţaratul bulgar este cucerit de bizantini (de Vasile al II-lea Bulgarohtonul) în întregime. B. iar în l955 al Tratatului de la Varşovia.

principala bogăţie este bumbacul (produs de export). F. diamante. luxuriantă în timpul ploios. Populaţia urbană 25%. Ghana. alegeri parlamentare. Banfora. 250 m. mangan. bumbac. este proclamată republică independentă. autovehicule. iar în 1984 îşi schimbă numele în Burkina. Coasta de Fildeş (S). Limite: Mali (V şi NV). La început este inclus în Senegalul Superior-Niger. Ouahigouya. mossi sunt grup dominant şi rezistă islamizării.59 mil.000 km2 Locuitori: 10. mortalitatea: 18‰. Se cultivă sorg. G. Togo. Niger (E). care coboară treptat spre NE şi abrupt spre NV. Benin (SE). islamism 21%. este împărţită între Sudan. Vântul cald.) Limba oficială: franceza Suprafaţa: 275. pe bazele unei mişcări naţionaliste. în statul Ghana. de mică înălţime. În 1947. Podişul este străbătut de lanţuri muntoase. se face în apropierea râurilor şi în oaze. În 1991.000 loc. restul negri din alte grupe etnice. Densitatea mai mare pe platoul Mossi. Se simte lipsa apei în sol.2‰. fizică: Ţara e un podiş înalt de aprox. Numeroase parcuri naţionale. puternic erodate (aprox. caprine. Urmează câteva lovituri de stat. catolicism Moneda: francul CFA Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 4 august Geografia: B. condusă de un preşedinte. Roşie şi Albă) care străbat podişul spre sud se unesc în Volta. porcine. . Floră şi faună: Pe podiş este vegetaţie de savană. orez. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Deputaţilor Poporului. În 1904. papas. cea executivă de către un cabinet numit de preşedinte. Koudougou. este o ţară săracă. Agric. întemeind Gzuiriko. Volta Superioară devine colonie. consfinţind multipartitismul. N. Minerale: bauxită. din . aur. F. cabaline. Oraşe: BoboDioulasso. Cele trei Volte (Neagră. fără ieşire la mare. ovine. arahide de pământ. mărind ariditatea solului. tutun. Populaţia: mai mult de 50% mossi. Istoria: În sec. Statul: este republică prezidenţială. în jurul lui Bobo-Dioulasso.Burkina Fasso (fostă Volta Superioară) Denumirea oficială: Republica Democratică Burkina Capitala: Ouagadougou (442. În 1932./ km2) Religia: animism 75%. Este dezvoltat turismul bazat pe safari. Transporturi şi comunicaţii: slab dezvoltate: căi ferate pe graniţă. este aşezată în inima Africii occidentale. Trei sferturi din populaţia activă este ocupată în agric. XII-XVI. războinicii mossi îi asimilează pe cei din alte. mei. în Sahel. Franţa ocupă Bobo-Dioulasso. este adoptată prin referendum o nouă Constituţie. predominant agrară. 750 m). Populaţia: Natalitatea 44. Resurse şi economie: B. harmattan suflă dinspre Sahara. (39 loc. Triburile Dioula ale regatului Kong (azi Coasta de Fildeş) unifică vestul ţării. grupe etnice. În 1992. Azi. Coasta de Fildeş şi Niger. Precipitaţiile scad pe măsură ce înaintăm spre N (250 mm). După 1891. Creşterea animalelor este o activitate fundamentală: bovine. Clima: este în general uscată şi călduroasă. reconstituită. În 1960.

au produse lactate. Precipitaţiile: max. şi un partid în exil. La vest. fondat probabil în sec. majoritari. este situată în Africa centrală ecuatorială. alegerile pluraliste aduc un tutsi în fruntea statului. Lacul Tanganyika (772 km). apoi sub mandatul Belgiei. lei. câmpia strâmtă a lui Rio Ruzizi. Lacul Tanganyika.57 mil. fără ieşire la mare. se practică pe trei sferturi din suprafaţă. sorg. bambus. elefanţi. Se cultivă: cafea (principalul produs la export). dar deţinând tradiţional puterea. noi masacre. se dă o lovitură de stat.) ce desparte Congo de Nil. se cresc bovine. În 1962. Din 1916 până în 1962. cu o agricultură extensivă. pe podiş. ţara fiind situată pe mijlocul crestei (1. cea executivă de un cabinet numit de preşedinte. tutsi. cu alt. Transporturi şi comunicaţii: Nu există reţea feroviară. G. în partea centrală. Limite: Rwanda (N). împreună cu Rwanda (teritoriul Rwanda-Urundi) au fost sub tutela. în 1966. Există un partid pe criterii etnice. Principala ocupaţie. cu înălţimi abrupte. ceai. cu o populaţie foarte densă. animism. iar la nordul acestuia.000 km2 Locuitori: 6.128 m alt. . Rata natalităţii: 42‰.Mukasenyi o ia spre nord.2.200 mm/an. Râurile sunt scurte şi majoritatea se varsă în Lacul Tanganyika numai Kagera . 10% din populaţie în minerit. În interior.828 . 6% în industrie (în special prelucrarea bumbacului). După 1976. datorită înălţimii.Burundi Denumirea oficială: Republica Burundi Capitala: Bujumbura (273. Vara este umedă. vegetaţie de savană. de trei ori mai mică în câmpia joasă din nordul Lacului Tanganyika şi în zonele parţial mlăştinoase din SE. Tanzania (E . Clima: ecuatorială musonică.i S). în zonele joase. Zair (V).000 loc. de echilibrare a forţelor. medie de 1540 m. Încep rivalităţile politice şi etnice între hutu şi tutsi: hutu. minoritari. este moderat-temperată. tutun. populaţia urbană 7%. Se practică pescuitul. în ţară (reprezentând populaţia hutu). islamism Moneda: francul Burundi Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 1 iulie Geografia: B. Adunarea naţională a fost dizolvată în 1987. Cea mai mare concentrare în zona central-nordică (peste 290 loc. (235 loc. nuci de cocos. tutsi 15%. de subzistenţă. în 2993. Păduri foarte puţine. Ciocnirile se transformă în masacre (în 1972 şi în 1988) soldându-se cu peste 100. Istoria: Regatul african Urundi. Faună diversă: păsări foarte colorate.4‰. spre Tanzania şi valea lui Rio Maragarazi./ km2) Religia: catolicism 90%. Din 1988 începe un scurt proces de liberalizare a regimului politic. Urmează o nouă lovitură de stat. banane. Statul: este republică prezidenţială potrivit Constituţiei din 1992. caprine. regatul devine independent. de-a lungul râurilor. fiind considerat unul dintre izvoarele Nilului. este abolită monarhia în favoarea republicii. coboară spre est. Populaţia: Coexistă trei grupe etnice: hutu 80%. formând un fel de tunel. pigmei 1%. fizică: Relief în majoritate muntos. mortalitatea: 14. 1./km2). agricultura. Floră şi faună: Pe platouri. Resurse şi economie: B. regimul ploilor este neregulat. podişul neregulat. pajişti. al XVII-lea. este una din cele mai sărace ţări ale lumii. al XIX-lea face parte din Africa Orientală Germană (teritoriul Tanganyika). Puterea legislativă este exercitată de preşedinte. vehicule. pe la sfârşitul sec. bumbac.000 de victime.) Limba oficială: rundi şi franceza Suprafaţa: 28. caldă. maimuţe.

La N. În sec. nivelul mediu al fl. ce domină câmpia de la Golful Siam. în zona capitalei. manioc. pentru ambarcaţii mici./km2) Religia: budismul Moneda: riel Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 17 aprilie Geografie: C. Oraşe: Battambang (NV). este colonizată de vietnamezi. izvorăşte din Tibet şi traversează ţara de la N la S. Fl. cu mici diferenţe între zi şi noapte.Cambodgia Denumirea oficială: Statul Cambodgia sau Kampuchea Capitala: Phnom-Penh (900. este acoperită de păduri tropicale cu esenţe preţioase (mahon.. Peste 80% din pop. (59 loc. precipitaţiile depăşesc 5000 mm/an. Este navigabil pe anumite zone.. lanţul munţilor scunzi Dangrek (700 m). Pop. unde se află un uriaş templu. drenată de fl. cât un munte. Faună bogată: maimuţe./km2). cu alt. elefanţi. (50-100 loc. terit. Mekongul are numeroase meandre şi inundă o zonă de 6500 km2 de pădure. leoparzi.3‰. XII este înfloritor. 1907. numai 1400 mm/an. iar din sec. IX -1432 se instaurează cultul şivait al zeului-rege. dintre care 500 km în C. este format din platouri care înconjoară depresiunea centrală. C. XVIII C. sunt: Se Kong. Sec. Golful Tailandei sau Siam (V).79 m3/sec. Floră şi faună: Cea mai mare parte a terit. batate. neperformantă. care drenează şi lacul cu acelaşi nume (în NV). Temperatura medie anuală este de 27°C în jurul Phnom Penh-ului. Rata natalităţii: 37. Mekong şi de afluenţii săi. urbană: 20%. tigri. se află pe cursul mijlociu şi în delta Mekongului. triumfă budismul. bivoli sălbatici. la NE. G. mai cuprinde şi o serie de insule: Rong. la S. iar debitul de la 1. Mekong în lungime de 4183 km. În sec. Din sec. Regele Yasovarman I (889-910) fondează Angkor-ul. Lacul Tonle Sap este un rezervor natural care creşte ca supr. este aşezată în Asia de SE. fiind angajată într-o agric. tek. Vietnam (E şi S). Sec. În cele 6 luni de precipitaţii.000 km2 Locuitorii: 10.) Limba oficială: khmeră. Kong. pierde delta Mekongului. vietnamezi. podişul Ratanakiri şi Chlong-ul Mare (1000 m). de 1833 m (Phem Aural). C. C. Kompong Cham (SE). slăbit de luptele între principi. Se San şi Srepok la NE. Regele Norodum I (1859-1904) cere protectoratul francez şi îl obţine în 1863. a mortalităţii: 12‰. în Peninsula Indochina. Phu-Quoc. Creşterea apelor Mekong-ului este fenomenul natural cel mai important al ţării: de la sfârşitul lui mai la sfârşitul lui august. porumb. care determină anotimpul umed sau uscat. Kong Samlem. majoritatea pop. o câmpie întinsă. lanţul Munţilor Kravanh. în zona muntoasă de SV. în zona cap. de la 3000 km2 la 10. uzuală: franceza Suprafaţa: 181. de influenţă indiană. Istoria: În sec. Populaţia: imensa majoritate este constituită din cambodgieni sau khmeri. Tonle Sap cu afluentul său Stung Sen. I-VI regatul Funan. apogeul artei kmere. Afluenţii principali . urbană a fost dispersată spre sate de către regimul Pol Poth. creşte de la 2 la 10 m. Resurse şi economie: O economie distrusă de îndelungul război intern. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate.000 loc. la 33-76 m3/sec. Pop.53 mil. fizică: Terit. XII-XIII civilizaţia decade. principala hrană. datorită Mekongului care îl alimentează în perioada musonică a inundaţiilor (din maioctombrie). se construieşte complexul arhitectural de la Angkor. printre care cel mai important este Tonle Sap. Se cultivă orez. max. ducând o politică de cuceriri. XVI. C. În afară de partea continentală. XIX este câmpul de bătălie între Siam şi Vietnam. Concentrarea maximă pe litoral şi în partea centrală. chinezi. Angkor-ul este părăsit în favoarea Phnon-Penh-ului (1432). strămoşii kmerilor. Limite: Tailanda şi Laos (N). face parte din Indochina Franceză. 1946) cu . activă lucrează în agric. Din sec. În 1887. cu două anotimpuri condiţionate de musoni. Clima: este tropical-musonică. tratate (1904. VI este cucerit de Kambudja. arbore de chinină) şi arbori de cauciuc.000 km2. Printr-o serie de.

schimbându-se numele statului care devine Statul C. după o serie de tratative cu guvernul din exil se obţine retragerea trupelor vietnameze din C. Statul: este monarhie constituţională. În 1970. reprezentând diversele facţiuni cambodgiene. Noua Constituţie din 1976 proclamă Republica Kampukia Democratică. C. Sihanuk fiind înlăturat de la putere şi învinuit de colaborare cu Kmerii Roşii. Norodom Sihanuk se refugiază în China. guvernul de coaliţie fiind condus de Narodom Ranariddh. În 1989.Laos şi Thailanda. C. sub control ONU. care proclamă Republica Khmeră. adoptă Legea de neutralitate a C. În 1997. care nu este recunoscută de ONU: Kmerii roşii se refugiază către graniţa cambodgiano-thailandeză. kmerii roşii nu respectă acordul de pace de la Paris. va lupta cu sprijin chinez şi nord-vietnamez împotriva regimului Lon Nol (aliat al trupelor sud-vietnameze şi nord-americane). armata vietnameză împreună cu luptători din frontul unic de salvare naţională ocupă C. pentru a supraveghea respectarea încetării focului. Sihanuk este înlăturat. Constituţia este amendată. fiul lui Sihanuk. regele Norodom Sihanuk este înlăturat de la putere printr-o lovitură de stat militară condusă de generalul Lon Nol. În 1993 după alegeri legislative libere. În anii următori.. Sihanuk revine în ţară şi devine preşedinte al Consiliului Naţional Suprem şi şef al statului. formându-se 3 grupări: a kmerilor roşii. Se instaurează o dictatură criminală (a kmerilor roşii): şeful statului este Khiu Samphan. devenind membră a Uniunii Franceze. moneda este desfiinţată. În aşa numitul proces de reeducare. În 1957. de unde duc o luptă de gherilă. Sihanuk. unde creează un guvern de uniune naţională. Urmează 5 ani de război civil. noi disensiuni în cadrul guvernului. ca urmare a Conferinţei de la Geneva. În 1954. Aceste 3 grupări constituie în 1982 un guvern în exil sub preşedinţia lui N. Lon Nol fuge în SUA. În 1991. ia naştere o gherilă anticolonială. Norodom Sihanuk redevine rege. În 1949. În al doilea război mondial (1941-1945) C. Pol Poth. Astfel. şi înlătură această dictatură sângeroasă. În 1991. În 1979. Ţara este izolată şi ruinată. prin acordul semnat la Paris. În 1988. Prinţul N. se continuă lupta împotriva guvernului instalat de vietnamezi şi împotriva trupelor vietnameze de pe terit. Pluripartitism. este ocupată de japonezi. C. In 1991 se renunţă la partidul unic (fost marxist-leninist) şi se recunoaşte multipartitismul. Sihanuk şi a fostului prim-ministru. a adepţilor prinţului N. . Confruntările continuă.. se duc tratative între cele 4 grupări şi se realizează un armistiţiu. sunt exterminaţi aproape 2 milioane de oameni. fiul lui N. ONU trimite forţe de menţinere a păcii în C. După alegerile din 1993. ocupată de trupe vietnameze. se creează un Consiliu Naţional Suprem ca guvern provizoriu. cu statut de regat constituţional. cea executivă de rege şi de un cabinet condus de liderul partiduluimajoritar în Adunare. parlamentul C. puterea legislativă va fi exercitată de Adunarea Constituantă. reuneşte unele din fostele sale provincii. Se proclamă Republica Populară C. o nouă Constituţie restabileşte monarhia parlamentară. şi de Hun Sen. iar al guvernului. C.. devine independentă. N. Norodom Sihanuk obţine din partea autorităţilor franceze o independenţă limitată.

În 1946.Camerun Denumirea oficială: Republica Camerun Capitala: Yaounde (654. ghaya. haussa. în prelungirea masivului bazaltic al Munţilor Camerun. fizică: Zona de coastă este o fâşie de câmpie. mlaştini. catolicism 30% Moneda: francul CFA Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 2 iunie Geografia: C. abanos).6% din terit. unde impun islamismul (în Adamaoua). Sodem. în N. Precipitaţiile: 5. sudaneze şi nigeriene Suprafaţa: 475. Peste 60% din populaţie este ocupată în agric. Transporturi şi comunicaţii: Căi ferate. Atlantic (SE).. format în sec. pe coastă.250 mm/an. în unele zone depăşind 8. kanuri. În văi şi pe afluenţi există numeroase lacuri: Elefante. Istoria: În sec. aprox. cupru. Bouba-N'Djida (NE). 1. Majoritatea apelor navigabile.) Limba oficială: franceza. Cameruntd francez devine independent. navigatorul portughez Fernando de Poo atinge prima oară coasta. În N ţării este o câmpie traversată de afluentul Nigerului. limbi vorbită: dialecte bantu. al XVIII-lea regatul Mandara din NV. triburile fang şi donala se stabilesc în S. În 1916. climă tropicală. una dintre cele mai dure de pe continent. Reţeaua fluvială este foarte bogată. (27 loc. în N şi NE. aeroporturi la Donala. caprine. ţării. Rezervaţii.700 m alt. al XIII-lea N ţării era locuit de sao. Resurse şi economie: petrol. cu precipitaţii de aprox.000 mm/an. prin decizia ONU. populaţia urbană: 44%. iar în S de bantu. Edea. Apele importante: Kuakua. Faună bogată: gorile. hamiţi şi arabi. Floră şi faună: Pădurile tropicale dense şi umede ocupă 50. Grupurile etnice: fulan. În 1884. Camerun este împărţit de către Liga Naţiunilor în două zone. este aşezat pe coasta occidentală a Africii subecuatoriale guineze. Populaţia: Negri bantu (majoritari) 40%. În restul ţării. în urma unui plebiscit organizat de . Benoue. Aliaţii îi înlătură pe germani. sub mandat britanic (NV) şi francez (E). mei. Rata natalităţii: 39.000 km2 Locuitori: 12. cositor. Ciad (E). elefanţi. mbun. Camerunul şi Vuri. laka. triburile fulbe cuceresc zona central-nordică. În sec. cafea.000 mm/an. Pe podiş. în 1961. La N de Douala (port) se ridică izolat muntele Camerun (4. lăţime 1. se emancipează de sub dominaţia bornu. Zăcăminte de bauxită. zone arborescente. majoritatea cursului este navigabil. 10% în păduri (în special pigmeii. lemn de esenţă preţioasă (mahon.700 m în N.). primul tratat prin care Camerun devine colonie germană. În sec. porumb. Mai departe de zona coastei începe un masiv de aprox. G. În 1919 şi 1922. cacao. manioc. engleza.000 m înălţime în zona centrală şi 4. antilope. Atlantic). al XVII-lea. Congo. se întind pe o lăţime de 150-200 km. În 1960. al XIX-lea. islamism 20%. în frunte cu un preşedinte de republică. vulcan stins.8 mil. cei mai vechi locuitori ai teritoriului). Cea mai mare parte a populaţiei se află în partea estică 1/3 din populaţie trăieşte în S. Gran Endu (208 m adâncime) în craterul unui vulcan stins. 60% în N. al XV-lea. mandatele se transformă în tutelă. pe înălţimile situate de-a lungul coastei.000 loc.4‰. ovine. care formează pe cursul inferior cataractele de la Ilia (cădere 16 m. Ţara este sub dominaţia bornu. fierbinte şi extrem de umedă. hidroenergie. În 1860. negri sudanezi. mortalitatea: 10. savane. În 1469. urmează o succesiune de coline împădurite. britanicii şi germanii intervin prin misionari. Du Faro (E). 1.7‰. având 320 km de litoral (Oc. pe coastă 20°-32°C. Creşterea animalelor: bovine. km2) Religia: animism 45%. sorg. girafe. Clima: subecuatorială (S). wute. Limite: Nigeria (V şi NV). Africa Centrală (E). strămoşii posibili ai triburilor sudaneze. parcuri naţionale: Benoue (N). mambila în S. Gabon şi Guineea Ecuatorială (S). În sec. batate. Oc.200 m). shuaarab în N.

se instaurează un regim cu partid unic. În 1966. iar la 2 iunie 1972 se dă o nouă Constituţie. nordul Camerunului britanic se uneşte cu Nigeriu. partid unic. .ONU. Statul: este republică prezidenţială. Până în 1990. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte-şi Adunarea Naţională. Republica devine federală. iar sudul cu C. potrivit Constituţiei din 1972. cea executivă. de un cabinet numit de preşedinte (care este ales prin vot direct). În 1972. Multipartitism. federaţia devine republică unitară.

minerale.600 km2) în zona central-nordică şi se varsă în Oc. Arctic canadian depăşeşte 80° lat. continentală în int. este aşezată în jumătatea nordică a Americii de Nord (inclusiv Arhipelagul Arctic canadian). spre V. polonezi etc. Canadei. Ind. 67% se vorbeşte lb. Mackenzie (4. peşte. Lawrence (3. Rata natalităţii: 14. (3 loc. În N. începând din 1974). Huron (în S. Toronto: 810 mm/an. 13% bilingvism. franceză. este acoperit cu păduri. ucrainieni. N).600 km). Lacul Athabasca (în zona centrală. Scutul Canadian în jurul G. Concentrarea max. de produse petroliere. 24. lemn. cod şi homari).000-1. numai 2-3 luni pe an nu este frig.Canada Denumirea oficială: Canada Capitala: Ottawa (800. Quebec). traversează Marele Lac al Sclavilor (28. Populaţia: 48% englezi. francofonă este în Quebec. în N: tundră şi silvotundră. a lemnului. Winnipeg: -19°C şi 19°C. Atlantic (E). L. de 1. medie anuală (ianuarie şi iulie): St.000 km2 Locuitori: 29. beneficiază de un atu indiscutabil: un excepţional potenţial agr. Pacific. Exportul (mai mult de 50% se face cu SUA): hârtie.500 m în Ins.7‰. Victoria 760 mm/an. cu alt.500 km2). instalaţii. Urşilor (în NV. Floră şi faună: 46% din terit. fier.062 km). cărbune. gips. Victoria 4°C şi 16°C. Arctic. L. scandinavi. fizică: C. 31% de origine franceză. pacific (V). C. chiar şi în zona arctică la Ivvarik. 1% indiană şi eschimosă..200 m) dominate de M-ţii Stâncoşi şi de M-ţii Coastei de pe ţărmul Oc. SUA (S). Resurse şi economie: Econ. 31.N. metalurgică.N. Yukon (3. Winnipeg 530 mm/an. Electricitatea este obţinută prin.040 mm/an. Sf. hârtiei. textilă. de foioase: arţarul canadian şi conifere.300 km2).975. 59. acest scut se continuă cu podişurile Preriilor (alt. Arctic are peste 2. Relieful ei este variat. urbană 77%. Între cele două şiruri de m-ţi sunt cuprinse platouri interioare (Yukon NV. Aceste Mari Lacuri Americane sunt adevărate rezerve de apă dulce ale Terrei. Wood Buffalo etc. Canada se numără printre primii zece producători mondiali de grâu şi lemn. singura limbă oficială este franceza. este cea mai vastă ţară din lume după Rusia. Columbia (1. / km2) Religia: catolicism 47%. Alte lacuri: L.1‰. John’s: -5°C şi 16°C.950 km). Limite: Bazinul Arctic (N). terit. de cca. are numeroase parcuri naţionale. la S de Marele Lac al Sclavilor: P. nichel. C. germani. Laurenţiu/(St. (În Quebec.080 km2). . 500 m. în reg. uraniu şi aur. irlandezi. Pop. acesta izvorăşte din M-ţii Stâncoşi. Temp. Dawson: -29°C şi 16°C. înălţimea max. Montreal: -10°C şi 21°C Toronto: -1°C şi 21°C. Nordul Scutului Canadian în Arh. ortodoxism Moneda: dolarul canadian Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 1 iulie Geografie: C. asbest. Importă: vehicule.000 loc. Baffin şi Ellesmere. plumb. protestantism 42%. Sf.180 km). scoţieni. minier şi energetic. la poalele Muntelui Logan (P. engleză şi 20% lb. Laurenţiu şi a Marilor Lacuri (Ontario. Kluane). Precipitaţii: Montreal: 1. cobalt. Reţeaua de ape este vastă: fl. Ind. Oc. pescuitului (somon. C. În privinţa limbii. Winnipeg (în S. Creşterea bovinelor.: vaste prerii. chimică şi de automobile (aport financiar american). danezi. în interiorul terit. Columbia SV). a mortalităţii: 7.920 km2). a pop. îngheţ. Oc.) Limba oficială: engleza şi franceza Suprafaţa: 9. Interiorul ţării este acoperit cu zăpadă 3 luni pe an. Clima: este temperată şi temperat-oceanică pe ţărmuri. cupru. petrol şi gaze naturale. centrale atomoelectrice şi hidrocentrale. Scutul Canadian cuprinde 50% din terit. G. Hudson ia forma unor întinderi erodate de gheţarii cuaternari. mozaism.050 m în vestul Yukonului.: Muntele Logan 6.78 mil. 7. Alte resurse: sare. zinc. polară (Arh.

de limbă franceză (1876). care rămâne în Commonwealth. devine colonie franceză (Nouvelle France). Calgary. .păcură. 1821).. în 1982. (1603-1616). Ins. Puterea legislativă este exercitată de Parlamentul Federal (Senatul. conform Constituţiei: Actul Americii de Nord Britanice până la repatrierea Constituţiei în 1982. Terra Nova) în 1497. un proiect de reformă constituţională. cu acordul Londrei. flotă comercială maritimă. Cape Breton. acordul de liber schimb cu Statele Unite. Calgary. Aeroport la: Ottawa. căi rutiere. Columbia Britanică (1871). În 1791 sunt create: Canada Superioară (britanică) şi Canada Inferioară (franceză) care vor fi unite într-o singură provincie prin Actul Unirii (1840). Montreal. având un acelaşi senat. obţine independenţa ca stat federal (Quebec. prin „Statutul de la Westminster” este recunoscută oficial independenţa C. Edmonton. Începând din 1870. au. tovehicule. Toronto. dotate cu un Parlament şi un guvern şi 2 teritorii). de limbă franceză (1852). Yelow Knife. în confederaţie mai intră: Manitoba. Winnipeg. cea executivă de un cabinet condus de prim-ministru. C. după declararea în Quebec a limbii franceze ca singură limbă oficială. În 1763 (Tratatul de pace de la Paris) acest terit. Universităţi: McGill (Montreal.. Montreal. Toronto (1827). încep tensiunile între francofonii care doresc secesiunea Quebecului şi anglofoni. În 1988. În 1992. Statul: este monarhie constituţională. Edmonton. New Branswick) prin „Actul Americii de Nord Britanice”. Supus referendumului.. (Royale) trec sub stăpânirea Angliei. marcând deplina suveranitate a C. liderul partidului majoritar din Camera Comunelor. Istoria: John Cabot face primele explorări ale Canadei (Labradorul. Canada intră în ONU şi în 1949 în NATO. Şeful statului: regina Marii Britanii. stat federal (10 provincii. Saskatchewan (1905) şi Newfoundland (1949). Alberta (1905). Constituţia intrată în vigoare. Prince Eduard (1873). Montreal. comportând un nou statut pentru autohtoni. Gander. aleasă pe 5 ani). înlocuieşte Actul Americii de Nord Britanice din 1867. eşecul unui nou acord constituţional destinat să satisfacă cererile minimale ale Quebecului cât şi revendicările teritoriale ale amerindienilor deschid o criză politică fără precedent. La 1 iulie 1867. luptă alături de Forţele Aliate. Oraşe: Toronto. C. Winnipeg. flotă pe marile lacuri. Nova Scoţia. În 1994 intră în vigoare acordul de liber schimb cu SUA şi Mexic. reprezentată prin guvernatorul general. C. ob ţine autonomie internă în 1848. Laurenţiu (1534-1542). plus Arcadia şi Ins. În 1931. In 1663. Quebec. În cele două războaie mondiale. o cameră a comunelor şi un guvern. este respins. până în vârsta de 75 de ani. Din 1974. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. Laval (Quebec). Ontario. În 1990. elaborat la Charlotte-town. şi Camera Comunelor. Inuvik. benzină. Samuel de Champlain fundează Quebecul (1608) şi penetrează în interiorul terit. Vancouver. Multipartitism. Vancouver. Jacques Cartier explorează Sf. În 1945. format din membri numiţi.

Ziua naţională. Posibilităţi: turismul. sare. cafea. Economie slab dezvoltată. fizică: Cele 10 insule formează un arhipelag vulcanic. insuele sunt declarate „provincie de peste mări” a Portugaliei. un partid unic.) Limba oficială: portugheza Suprafaţa: 4. Statul: este republică prezidenţială. Pico de Fogo (2.033 km2 Locuitori: 400. trestie de zahăr. Istoria: Arhipelagul Capul Verde este descoperit în 1456 de veneţianul Alvise Ca'da Mosto.4‰. stâncos. iar în iulie 1974. Rata natalităţii 34.) este singurul vulcan activ. negri 28%. potrivit Constituţiei din 1980. agave.000 loc. iar cea executivă de către preşedinte şi un cabinet numit de Adunare.000 (95 loc. iar din 1614. Oraşe: Mindelo. Capul Verde îşi proclamă independenţa de stat. Resurse şi economie: Se cultivă: porumb. . populaţie urbană 32%. azi multipartitism. aproape în întregime muntos. cărbune. banane (principalul produs de export). după încheierea unui acord la Lisabona. în Oc. la 455 km de ţărm. peşte. Până în 1990. albi 2%. administrate de un guvernator unic. la Praia.Capul Verde Denumirea oficială: Republica Capului Verde Capitala: Praia (60. Sunt aduşi sclavi negri din Guineea Bissau./km2) Religia: catolicism 70%-90%.829 m alt. 12 septembrie. Atlantic. mortalitatea 8. Aproape jumătate din populaţia activă se ocupă cu agricultura. devin apoi posesiuni lusitane. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Naţională Populară. cartofi. animism Moneda: escudo Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 12 septembrie Geografia: Capul Verde este un arhipelag situat în extremitatea occidentală a Africii. precipitaţii variabile. batate. aloe. produse zootehnice. Floră şi faună: Vegetaţie foarte săracă. Este format din 10 insule mai importante. cu reşedinţa la Ribeira Grande. Se pare că pe atunci insulele nu erau locuite. Alte resurse: ricin. temperaturi ridicate. Clima: tropical-oceanică. aflat în serviciul Portugaliei. În 1951. Exportă: cafea. Transporturi şi comunicaţii: autovehicule. banane. G. este ziua de naştere a eroului naţional Amilcar Cabral. sare marină. Săo Felipe. Populaţia: mulatri 70%. dintre care Sâo Tiago are 991 km2. manioc.7‰.

la SV Munţii Sumava (l372 m). Nordului). în depresiunea Ostrava şi în zona Brno. turbine. joacă un rol important în Europa prin transportul ei feroviar. construcţii de maşini: locomotive. În l348 este creată prima universitate la Praga. de vârstă hercinică. în SE.l0 institute tehnice. porcine) cultura sfeclei de zahăr. produse agroalimentare. a cartofilor şi cerealelor (grâu. VI. Temp. său Ultava (din bazinul M. veri răcoroase. G. loc. ortodoxism. fizică: În centrul vestic al ţării. cnezatul Moraviei se destramă. de transport. slovaci. Precipitaţiile sunt bogate în Sudeţi (2000 mm/an) şi 5l0-700 mm/an în zonele joase şi în V. urbane: 65%. Boemiei./km2) Religia: catolicism 85% protestantism. Turismul foarte dezvoltat. Pardubice. în V. acest masiv e cunoscut sub numele de Patrulaterul Bohemia (300350 m). bazată pe resurse interne şi pe import cu o ind.). autoturisme. secară). Boemiei. Oraşe: Brno. mai coborât în S. căi rutiere.8‰. ind. brad. zona Pragăi (cca. I î. maşini şi utilaje. un podiş vechi. ind. Apele principale: Elba/Labe cu afl. 30% din Pod. produse chimice. „oraşul de aur”. germani. la NE. Hr. pin scoţian. cca. Rata pop. Concentrarea max. vin din N triburile germanice ale marcomanilor (sec.000 km2 Locuitori: l0. Transporturi şi comunicaţii: C.3 mil. Între Podişul Boemiei şi Carpaţii din Slovacia (SE) se întinde depresiunea Ostrava şi Culoarul Moravei. Munţii Metaliferi (l200). activă lucrează în industrie.) Limba oficială: ceha Suprafaţa: 79. Boemiei este împădurit. metalurgice. orz. poţelanuri.Cehia Denumirea oficială: Republica Cehă Capitala: Praga (l. Exportă: fontă. a mortalităţii: l2. fără ieşire la mare. Ostrava-Karlovy-Vary. sticlărie. cu ierni reci şi. gaze naturale. mozaism Moneda: coroana cehă Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: l ianuarie Geografia: C. diversificată. C. resurse energetice bazate pe exploatarea cărbunelui şi valorificarea potenţialului hidroenergetic. După 906. Limite: Germania (V şi N). min. textilă. Floră şi faună: Munţii sunt acoperiţi cu păduri de foioase şi de conifere (zadă. aparatură electrotehnică şi electronică. în S mai înalt. în sec. Morava (afl. produse chimice. Rata natalităţii: l3. molid). a pop. Polonia (N şi NE). Munţii Sudeţi (l600 m). Există 5 universităţi. datorită atacului ungurilor. Munţii Pădurea Boemiei. Baltice. Lazne (Marienbad). (l30 loc. Austria (S). pielărie (încălţăminte). slavii de apus se stabilesc aici formând un stat slav. Resurse şi economie: Una din cele mai dezvoltate economii din fostele ţări comuniste. IV î. Slovacia (SE). Plzen (cu renumitele fabrici de bere). care adoptă creştinismul. Industrii tradiţionale: a porţelanurilor. În 830 ia fiinţă Marele Cnezat al Moraviei.9‰. al Dunării. autoturisme (uzinele Skoda). cu precipitaţii bogate aduse de vânturile dinspre V. Hr.: cărbune. iniţial sub formă ortodoxă.). medie anuală este de -l˚C în ianuarie şi 20˚C în iulie (la Praga).2 mil. având multe linii internaţionale. din bazinul M. Aeroportul din Praga este unul dintre cele mai mari din Europa. Istoria: Pe terit. Odra. este aşezată în Europa Centrală. Populaţia: este formată din cehi 94%. 60% din pop. oţel. Negre). Res. Clima: este temperat continentală. a vitraliilor. răspândit de Chiril şi Metodiu (863-864). locuiau celţii (sec. Praga. mijl. in N. staţiuni cu ape termale: Karlovy-Vary şi Marianske. Clomonc./km2) şi în Moravia. drenează Moravia. Fauna specifică Europei centrale. alimentară. şi se . Colinele Ceho Morave. invazia avarilor. din bazinul M. 2000 loc. a sticlăriei (cristal de Boemia). polimetale. polonezi. uraniu. este unul din cele mai frumoase capitale ale Europei. Există numeroase rezervaţii naţionale şi parcuri. este specializată în creşterea animalelor (cornute mari. care este înconjurat de munţi: la NV. autocamioane. Importă: petrol şi produse petroliere. Agric. drenează Pod. minereu de fier mangan. petrol. în Boemia.

parlament format din Camera Poporului şi Senat. la Londra. Italia şi Marea Britanie. În l9l8 se proclamă la Praga Republica Cehoslovacă Independentă încorporând Slovacia. XV mişcarea husită. este abolit rolul conducător al partidului şi se formează un guvern de uniune naţională. Revoluţia din l848 este înăbuşită în sânge. Prin Pacea Westfalică (l648) C. (Praga devine reşedinţa împăratului Sfântului Imperiu German). este eliberată de armatele aliate. C. în noiembrie. apoi dinastiei de Habsburg (în l437). în l948 este proclamată Republica Populară Cehoslovacă. „revoluţia de catifea”. În sec. În l968 începe un proces de înnoire pentru „un socialism cu chip uman”. La l ianuarie l993 este proclamată Republica Cehă ca stat independent. În l945 C. Slovacia fiind înglobată în Ungaria. în l940. cea executivă de Consiliul de Miniştri. În l085 devine regat sub Premysl. reg. La sfârşitul sec. La l octombrie l938 Polonia ocupa reg. X statul ceh. împreună cu România şi Iugoslava.III. La l5. este ocupată de trupe germane (Protectoratul Boemiei şi al Moraviei). manifestaţii contra regimului. În l997 Cehia este admisă în NATO. După bătălia de la Mohaci (Mohacs) trece sub Habsburgi. Statul: este republică parlamentară. Tesin (Teschen). apoi dinastiei Jagiellonilor (până în l526). În l938.l939 C. XIV acest regat aparţine familiei de Luxemburg. sudetă este anexată de Hitler. în zona Boemiei. potrivit Constituţiei din l993. iar Ungaria anexează Slovacia sudică. În l92l. ars ca eretic în l4l5. Primăvara de la Praga” este înăbuşită prin invazia sovietică. În l990 este adoptată noua denumire de Republica Federativă Cehă şi Slovacă. prin Acordurile de la Munchen (29-30 septembrie) între Germania.dezvoltă în sec. Puterea legislativă este exercitată de Consiliul Naţional. primul după înlăturarea regimului comunist. XIV şi începutul sec. având ca părinte spiritual pe Jan Hus. Dizidentul Vaclav Havel este ales preşedinte al ţării. numit de preşedinte. În l969 Cehoslovacia devine stat federal. rectorul Universităţii din Praga. Franţa. În parlament se decide separarea celor două republici. şi Moravia devin domenii ereditare ale Habsburgilor. format din republicile cehă şi slovacă. formează Mica Înţelegere. urmează Războiul de 30 de ani (l6l8-l648) după care statul ceh îşi pierde autonomia şi începe a fi germanizat. se formează un guvern cehoslovac în exil. după care se impune un regim comunist. În l989. Multipartitism. În l6l8 o răscoală antihabsburgică a târgoveţilor şi nobilimei protestante este înfrântă. iar prin pactul dualist din l867 Boemia şi Moravia rămân în cadrul Austriei. anticlericală şi reformatoare. .

a mortalităţii: 5. Pacific (V). Cel mai înalt vf. lână. albi 25%. iod. datorită extinderii mari a mării. subtropicală în zona centrală. sfeclă de zahăr.. este aşezat în America de Sud. Concentrarea max. porumb. 360 mm/an la Santiago. bovine. minieră este foarte puternică: mine de cupru (la Chuquicamata şi Escondida). . climă subtropicală.47 mil.Chile Denumirea oficială: Republica Chile Capitala: Santiago de Chile (4. Apele au cursuri scurte. Iquique. în deşertul Atacama. Clima: este foarte variată. din cei cca. Temp. borax.): de foioase şi de conifere în S. Puerto Montt. În N. Antofagăsta. În N. rece. max. mangan. prelucrătoare: a lemnului. fier. zonă deşertică de 260.000 m) este Ojos del Salado 7. Ind. cuprinzând versantul vestic al Anzilor. Limita naturală a graniţei de S este calota glaciară a Antarctidei. accidentată./km2. Creşterea animalelor: ovine. borax. susţine consumul intern: grâu. secară. alimentate de zăpezi şi gheţari. depresiuni discontinue sau „Valea”. şi Munţii Coastei (Cordillera de la Costa). iod. a pop. constr. Aeroport la Santiago. fiind considerat al doilea „cerc de foc al Pacificului”. având o lăţime de 100-200 km în medie. petrol. reprezentând un bogat rezervor hidroenergetic: Bio-Bio (380 km). autovehicule. Populaţia: este formată din metişi 65%. vânturi violente. cea din extremul sudic este o reg. Cutremurul din 1961 este considerat „cea mai mare catastrofă geologică” înregistrată în istoria planetei. (19 loc. Floră şi faună: Vegetaţie extrem de săracă în N. Punta Arenas. Mţii Anzi au mulţi vulcani activi. urbane 86%. ploile sunt regulate. protestantism 6%. sub punctul de îngheţ în S. cu lacuri. Valle Central şi de S sunt cele mai fertile. furtuni de zăpadă. temp.000 de-a lungul graniţei cu Argentina. Zona centrală are climat temperat cu nuanţe oceanice. Maipo (250 km).500-7. G. păduri şi vulcani. 3. cu păduri (27% din terit. Între ei.050 mm/an pe valea Valdaviei. orz. Ind. Limite: Peru (N). salpetru. şubantarctică. Resurse şi economie: Economia chiliană este relativ diversificată şi echilibrată. oceanică. Agric. căi rutiere. cânepă. salpetru. flotă comercială. de maşini. aur. din Anzi (4. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate.8‰. iar noaptea coboară la 0°C. cu debite bogate. medie anuală: 19°C în N (în orice anotimp). în Santiago: 8°C (iarna) şi 21°C (vara). Pacific pe 4. Zonă intens seismică./km2) Religia: catolicism 80%.000 m alt.000 km2 Locuitori: 14. amerindieni. de-a lungul coastei Oc. Zona centrală. 1000-2. În deşertul Atacama şi în Ţara de Foc: sub 1 loc. cartofi. cărbune. Pacific.050 mm/an îm SV Anzilor. mercur. carne. caprine. fizică: C.: 430 km. de nave. Rata natalităţii: 20‰.100 m alt. molibden. Precipitaţiile: practic lipsesc în N. Rata pop. 480 mm/an la Puntas Arenas. tutun. Maule (140 km). Arica şi Capul Horn şi Ţara de Foc (Fierra del Fuego).000 km2). religii ameroindiene Moneda: peso chilian Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 18 septembrie Geografie: Statul C. cu mii de insule şi fiorduri în semideşertul austral al Patagoniei. în funcţie de zona vegetală. sulf. lemn. Bolivia. Valdivia (250 km). 3. minereuri. În semideşertul din Patagonia: climat de stepă.) Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 757. pomi fructiferi. 1. platoul Punta de Ataeama (la 3. Oc. Relieful este marcat de lanţul Anzilor Cordilleri la E. Un aport important al economiei îl constituie lemnul şi pescuitul.38 mil. porcine. Faună variată. viţă de vie. se întinde de-a lungul Oc. între G. un adevărat peisaj lunar. loc. cu peisaje de o frumuseţe excepţională. Exportă: cupru. se ridică la 38°C ziua.000 m la V.270 km lungime. Argentina (E). argint. în Valle Centrall (zona capitalei).

2 în Valparaiso şi câte una în: Valdivia. insurgenţii sunt conduşi de Bernardo O'Higgins şi Jose Miguel Carrera. În 1970 preşedintele ales Salvador Allende naţionalizează industria şi firmele străine (multe nord-americane). Istoria: C. XV). Pinochet. În 1879-1883: Războiul Pacificului. Arica şi Tacna. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Congresul Naţional (Senat şi Camera Deputaţilor). cu prov. ale Perului. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Concepti6n. face reformă agrară. devine Căpitănia Generală Chile. Multipartitism. Conceptionai Antofagasta. gen. victime succesive ale invaziei incaşilor (mijlocul sec. în urma căruia C. care timp ce trei secole vor lupta contra prezenţei spaniolilor şi înaintării lor în sud. conform Constituţiei din 1981. În 1993 este ales un preşedinte democrat-creştin. ţara revine la un regim democratic. Vina del Mar. duce o politică externă de apropiere de Cuba. Pedro de Valdivia fcmdează Santiago. După 15 ani de dictatură. Trapaca. când vine la putere. Teinuco. Din 1810 se declanşează lupta de eliberare. precolumbian era locuit de indienii araueani. Salvador Allende (de orientare marxist-leninistă). Până în 1973 urmează 46 de ani de guvernare constitutională (ceea ce este o excepţie pentru zona latino-americană). contra Boliviei şi Perului. China şi UPSS. Există 3 universităţi în Santiago. fostul preşedinte ales. care rămâne la conducere până în 1990.Oraşe: Valparaiso. apoi al cuceririi spaniole (1535-1545) a centrului şi nordului. C. Antofagasta (fostă a Boliviei) şi cu prov. Talcachuano. pe care i le retrocedează în 1929. Arica. În 1818 C. Statul: este republică prezidenţială. prin lovitură de stat militară. În 1541. Antofagasta. . în urma respingerii prin plebiscit a programului gen. În 1814. Augusto Pinochet Ugarte. îşi găseşte moartea în acest puci militar. În 1778. îşi proclamă independenţa de stat. Peclro de Valdmict va fi ucis de araucanii (indigeni). îşi măreşte terit. când îi înceta mandatul. care sunt iniţial învinşi de spanioli.

are o mare varietate de relief. Tadjikistan. de la munţii foarte înalţi. taoism. de Vest se întinde prin masive muntoase lungi de mii de km. Fl. depresiunea Tungaria în extremitatea nord-vestică (pe vechiul drum al mătăsii dinspre Asia Centrală spre Europa) şi depresiunea Turfan în NV: În general. Lanţurile lui muntoase merg de la V spre E. Podişul de Loess se află pe cursul mijlociu al Fluviului Galben (peste 500 m straturi de loess). cu căldări aride. cu un climat alpin. C. budism. cel mai lung din Asia. max. cu depresiuni fertile. În timp ce în N pe marea stepă grâul se coace spre anotimpul rece. Huang He şi Yangtse-Kiang sunt legate prin Marele Canal spre zona lor de vărsare. către mairile câmpii umede de pe coastă. fl. În NE C. Kazahstan (V). coastei. Bhutan. M. cum i se mai spune. pod. Reg. Fluviul Perlelor (2570 km) în SE.338. Chinei de Sud. în S.000 (129 loc. coboară de la V spre E şi de la graniţe către interiorul arid sau semiarid. Platourile sale traversează felurite pustiuri (partea sudică a pustiului Gobi). la o alt. Fluviul Galben. Variaţiile de temp. Clima: În zona marilor fluvii şi a câmpiilor uriaşe aluvionare este o climă umedă. acoperiţi de zăpezi veşnice. de faună şi floră. Pe podiş se întind stepele mongole. Chinei de Est (E). loc. În C. Umiditatea este foarte ridicată în toată reg.600. din interior sau dinspre vest. Huang Ho/Huang He (4845 km). 8500 m) şi cu Podişul Tibet/Xiziang (alt. podişului Mongoliei se situează la 1000 m deasupra nivelului mării.China Denumirea oficială: Republica Populară Chineză Capitala: Beijing (10. islamism. Galbenă. Amur/Heilong Kiang urmează graniţa cu Rusia la NE. cu ale munţilor Karakorum (cca. care produce mari inundaţii. Pakistan (S). C. este aşezată în Asia de E şi Centrală. Everestul sau Chomolungma este la graniţa chino-nepaleză.9 mil. Pacific. Mongolia (N). adesea pustii. în NE. suprafaţa terit. 5000 m). 8848 m) cu lanţurile munţilor Tian-Shan (alt. Partea aridă. are nenumărate reţele de ape. În centrul-nordic este Valea fl.000 km2 Locuitori: 1. lacuri (cel mai mare fiind Xizang de 4421 km2. În China de E. max. Reg. fizică: Datorită întinderii sale (5500 km de la N la S. de climă. există două zone distincte: una aridă şi alta umedă. de Vest se întâlnesc lanţurile munţilor celor mai înalţi de pe glob: Himalaya cu Chomolungma (alt. Podiş ul Mongoliei/Sinchiang se întinde în N./km2) Religia: confucianism. 5500 km de la E la V) C. În centrul-sudic. uscată. Podişul Tibet este drenat de numeroase ape. Vietnam. de la N la S sunt mari. se varsă în M: Galbenă. cu ierni . aceasta din urmă a avut un mare rol în dezvoltarea economico-socială şi culturală chineză.) Limba oficială: chineza Suprafaţa: 9. fiind cel mai înalt podiş de pe glob. Laos. corespunde unor regiuni autonome. Un alt mare podiş. Limite: Rusia. este a treia ţară ca întindere de pe glob (după Rusia şi Canada) cu o largă deschidere la Oc.234. Yangtse-King/Changjang sau Fluviul Albastru (6000 km. G. de 3040 m. tibetan este supranumită „acoperişul lumii”. În SE. are gheţari. se obţin trei recolte de orez pe an. creştinism Moneda: yuan Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 1 octombrie Geografia: C. depăşind 4000 m. care se suprapune lanţului muntos şi marilor platouri (Tibetul/Xizang). al Brahmaputrei şi al Mekongului în S. cu tradiţii nomade. Zonele care nu au ape al căror curs să aibă legătură cu marea sunt: deşertul Takla Makan în V. zonă muntoasă şi colinară. câmpii netede foarte mănoase. RPD Coreeană. M. Kirghistan. al doilea ca mărime din C. Marea Câmpie Chineză drenată de Fluviul Galben şi de Huaihe este acoperită de loess datorită marilor inundaţii. Nepal. de Vest. Birmania. în zona tropicală. a musonilor orientali. M. renumit pentru abundenţa peş telui). iar marginile îi sunt delimitate înspre S de Munţii Himalaya. 6994 m). Remarcăm două părţi distincte: C. clima este rece. Afganistan. India. cursul superior al Indusului în SV. C. se varsă în Marea Chinei Orientale.

vegetaţia specifică deltelor din zone tropicale. In cele două delte (Yangtse-Kiang şi Huang He). concentraţi în China Orientală. licheni. regiunile în plin progres econ. clima este.la Shenyang şi Anshan în NE. petrol (Gansu. arborele de camfor. medie anuală variază şi ea: în Manciuria 9 şi 21°C. textilă tradiţională (mătăsuri) şi de jucării (export în SUA în special). descentralizarea în domeniul financiar şi industrial. cedrul./km2). ocupă locul întâi între statele lumii în privinţa numărului de locuitori: peste 1/5 din pop. Indus. Ginghai). angrenaje. agricole. a limbii vorbite şi a scrierii este complexă şi de mare importanţă. este în plin proces de deschidere către exterior (Occident şi Japonia). a deschis drumul investiţiilor străine şi al exportului. este concentrată în SE (peste 1000 loc. . chiparosul. cazahi etc. totuşi unitatea limbii chineze se bazează pe idiomul numit „mandarin” şi pe varianta sa populară din Beijing. cu efecte spectaculoase în creşterea producţiei. la Baoton. cupru. uiguri.): zhuang. Agric.1‰. De notorietate mondială este ursul panda uriaş. Taiyuan. în E. care este primul producător mondial de grâu şi orez. În V. Problema demografică constituie pentru C. bauxită. a investiţiilor străine şi a tehnologiei adusă din străinătate. cămile.tria a cunoscut un progres uimitor în ramurile grele: extracţia cărbunelui. Aici găsim iacul. Scrierea fiind de natură ideografică. de-a lungul coastei de SE cresc păduri de bambus. Promiţătoare sunt domeniile mai elaborate ca: petrochimia. loc. a mortalităţii: 7. Circa 150 parcuri şi rezervaţii naţionale care ocrotesc flora şi fauna: maimuţe. oleaginoase. a hidrocarburilor . Aproape 70% este pop.. nedepăşind 5% din pop. ceai. În SE C. Naţionalităţi: 94% chinezi (han). iar pentru citirea unui periodic cca. începând din 1980. Există cca. puyi.3‰. să trăiască 90% din întreaga pop. ierburi. Problema comunicării. 5000 de semne. Astăzi. yi. urbană: 29%. aridă în deşertul Takla Makan. Politica de scădere a natalităţii practicată de câteva decenii a redus creşterea cu 1% pe an. Licheng. C. În Mongolia Interioară şi zonele limitrofe este vegetaţie de stepă. şi al Mongoliei sunt aproape pustii. în Canton 1650 mm/an. Resurse şi economie: Economia C. în N. are munţi şi podişuri multe. Pe Pod. în Canton 13° şi 38°C. magneziu. de S. wolfram. În zonele muntoase: conifere. Flora şi fauna: Deşi C. foioase. molibden. Tianjin etc. construcţii navale (Shanghai). temperat-continentală excesivă. în NE Chinei . automobile. cca. munţii. mongoli. 3000 oraşe ce se pot număra printre marile metropole mondiale: Shanghai. dintre care mai importante (unele cu peste 10 mil. tufişuri. Rata natalităţii: 17./km2) şi pe Marea Câmpie Chineză (300-500 loc. Beijing. animal de tracţiune. totală. cu veri sufocante. Se situează în primele locuri la bumbac. în Beijing . Fauna este extrem de bogată în specii de animale mari şi de peşti. în Beijing 630 mm/an. În S există idiomuri bine diferenţiate. Promovarea econ. tutun. Fushun). în E. este necesar ca fiecare să cunoască cel puţin 30 de semne. Populaţia: C. zinc. utilaje industriale. metalurgia. ind. gaze naturale. mecanizare). uraniu: Industrie: energie electrică. pescuit. Alte resurse: cărbune (din marile bazine Tangshan..vântoase. s-a trecut de la organizarea colectivă (comunele populare) la cea familială./km2). de piaţă. Climatul favorabil din SE face ca pe 15% din terit. este relativ săracă în păduri. In V. doar băştinaşii trăiesc aici. textile . prin crearea de zone economice speciale în C. electronică. tigri. manciurieni. la Beijing. Pop. rurală. Pop. Tibet cresc muşchi. manzhu. precipitaţiile foarte bogate. este cald şi umed tot anul. se înmulţesc prin jocul liber âl concurenţei. creşterea animalelor (porcine şi păsări în special). electronică. globului. depresiunile deşertice sau semideşertice sunt lipsite de vegetaţie forestieră. spre interior. Xin Jiang. antimoniu. podişurile. sare (locul II mondial) caolin (din care se fac vestitele porţelanuri de China). Precipitaţiile variază: în Manciuria 230 mm/an. porumb. tibetani. ind. 13. o prioritate. Temp. coreeni. practic s-a atins satisfacerea necesarului de alimente pentru populaţia C.4 şi 26°C. alte naţionalităţi (peste 50).în special în bazinul Daking. modernizată (amenajări hidraulice. Marile platouri: Tibet (2 loc.şi a siderurgiei . a schimburilor. cositor. miao. kirchizi. fier. este dezvoltată. La S de Munţii Tinlin-Huais clima este tropical-musonică. 4-5 taifunuri (la schimbarea musonilor). anual. mercur. plumb. în Shanghai 3° şi 27°C. Munţii Khingan din NE sunt bine împăduriţi. la Wuhan. zahăr. vanadiu.5% din terit.

trăiesc marii gânditori Lao Zi (sec. este proclamată republică. iar din 1750 Tibetul este încorporat Imperiului Chinez. Sovieticii îi ajută să-şi organizeze armata. cartof.în Harbin. lână . Hr. Sub dinastia Zhon (1066-256 î. porumb. sunt conduşi după 1925 (moartea lui Sun Yat-Sen) de Jian Jieshi/Tchang Kai-chek. bumbac. În sec. cabaline. Oraşe: Shanghai. Shenyang. Hr. Hr. Marele Canal (1600 km) face legătura pe apă între Hangzhou şi Beijing. Tot acum ia naştere primul partid chinez după modelul european: Gomindanul (pe principiile: naţionalism. Primele culturi din paleolitic. dinastia Han îşi întinde stăpânirea asupra Manciuriei. XIX (după cele două „războaie ale opiului”) porturile C. Wuhan. aeroporturi în Beijing. În 1919 mişcarea studenţească marchează un început de înnoire a C. păsări. Guangzhou. Shanghai. urmează China imperială (221-206 î. hârtie. care instalează dinastia Yuan. grâu. iese din izolare. incluzând 61 universităţi. Japonia impune protecroratul său asupra Coreei. Canton. propăşirea poporului. caprine (de la care se obţin piei şi lână).). 220-581 dispare statul centralizat. se completează Marele Zid (4000 km).000 de ani în urmă. În 1644 se instalează dinastia manciuriană Qing (1644-1912). Shanghai. Sinanthropus Pekinensis (omul de Pekin) cunoştea focul. ceai.) regatul se destramă. concentraţi în S. tung (plantă oleaginoasă). Noi drumuri leagă Shanghai-ul de Tibet. În 1905 este fondată Liga revoluţionară. Vietnam-ului şi Asiei Centrale. Hr. începe construirea Marelui Zid Chinezesc la hotarul de N. ulei. în 1921 ia naştere Partidul Comunist Chinez. Neoliticul (60002000) lasă urme: culturi de pădure şi agricole. Pescuitul şi crescătorii de peşte. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. împăratul Shi Huangdi (221 î. VI î. XXI-XVIII î. trestie de zahăr şi sfeclă de zahăr. anexează insula Taiwan (Formosa). soia. Există 761 institute de învăţământ superior. războiul franco-chinez are ca rezultat stăpânirea colonială asupra N şi centrului Vietnamului de către Franţa. democraţie. avansând în Mongolia şi în Asia Centrală. Guiyang etc. Puterile Occidentale intervin în înăbuşirea răscoalei taipingilor (1851-1864). XVII sosesc europenii: navigatori portughezi şi misionari iezuiţi.(mătase. Dinastia legendară Xia (sec. se deschid pentru europeni. viermi de mătase. susan. Unificarea statului sub dinastia QinY. lemn (de bambus). Tianjin. Hr. Mongolii sunt izgoniţi de revoltele populare. Harbin. se extinde instaurând protectoratul asupra Tibetului. Porturi: Talien. În mijlocul sec. susţinute de Sun Yat-Sen).-220 d. în jurul Cantonului. floarea-soarelui. Sanzhon (în inima ţării).. C. în 1911 C. Shanghai). Istoria: Unul dintre primele leagăne ale umanităţii. Anshan).) este perioada când ia naştere pe cursul mijlociu al Fluviului Galben statul Shang (Yin). Canton. Drumul mătăsii permite contactul cu străinii. cunoaşte ceramica. cunoaşte o administrare remarcabilă. Se creează mandarinatul pe baza confucianismului. În 1899-1901. Hr. urmează dinastia Ming (1368-1644) autohtonă. îngrăşăminte chimice (Tushun. sticlă. În sec. intervenţia militară a SUA şi a puterilor europene în 1900 pentru înăbuşirea ei. Canton. În 1884-1885. Xian. Creşterea animalelor: bivoli de apă.) începând cu imperiul Qin. asini.) şi Kong Zi/Confucius (551-479) şi se cristalizează limba chineză. a Coreei. de peste 1 mil. care aduce înflorirea ţării şi reînnodarea tradiţiei. Între 960-1127 dinastia Song de Nord consolidează autoritatea centrală pe baza unui învăţământ şi a unei educaţii confucianiste a aparatului birocratic. Chengdu. de la Manciuria (N) până la actualul Vietnam (S).. a Mongoliei. apoi de Trans-Siberian. lacuri. Naţionaliştii din Gomindan. Se cultivă: orez. In China exisEă 30 mari oraşe cu o pop. autovehicule. flotă comercială. În perioada 206 î. Epoca bronzului: începutul mileniului II. XVIII C. porcine. zahăr etc. bovine. o rup cu comuniştii în 1927. este cucerită de mongoli (hanul Kubilai). Civilizaţie înfloritoare din punct de vedere ştiinţific şi tehnic. Taiyuan. porţelan (export). covoare. Este apoi fărâmiţată în perioada celor cinci dinastii. Sub dinastia Tang (618-907) C. arahide. Noi căi ferate leagă Beijingul de Ulan Bator şi Kansu de Sikiang.la export . loc. Aceştia îşi organizează . Între 1271-1279 C. influenţa budismului. iar în 1912 dinastia manciuriană este răsturnată prin revoluţie. cu 600. Războiul chino japonez (28941895). în urma intervenţiei militare manciuriene pentru înăbuşirea războiului ţărănesc (1628-1645). nucleul viitorului stat. Tianjin. Hr. se unifică regatele chineze. „răscoala boxerilor” îndreptată împotriva europenilor.

ceea ce s-a şi întâmplat (sub deviza „un stat două sisteme”). La 1 octombrie 1949 este proclamată Republica Populară Chineză. ONU condamnă această intervenţie a C.C. care provoacă haos econ. iar între sesiunile Congresului. în 1937 printr-o nouă ofensivă cucereşte Beijingul şi Nanjingul. care recunosc guvernul C. În 1935-1937 Gomindanul şi. să îşi exercite din.C. Demonstraţiile studenţeşti şi populare din Beijing (Piaţa Tien An Men) cer liberalizarea regimului.. În 1991 C. nemulţumită. strângerea legăturilor cu URSS. În 1989 vizita lui Gorbaciov la Beijing consacră normalizarea relaţiilor cu URSS-ul. Huo Guofeng şi Deng Xiaoping (reabilitat a doua oară) au pus în aplicare un program economic de eficacizare. care duc la un mare eşec economic). În 1976 este arestată „banda celor patru” care este făcută vinovată de abuzurile „Revoluţiei culturale”. sunt înecate în sânge de guvernul chinez în noaptea de 3 spre 4 iunie 1989. În 1993 o nouă constituţie. În 1971-1972 Zhou Enlai obţine ca prestigiul C. C.C. se declanşează conflictul între Gomindan şi P. În 1964 C. ca singurul legal. (condus de Mao Zedong) fac front comun antijaponez. drepturile. În 1992 sunt înlăturaţi opozanţii opţiunilor economice ale lui Deng Xiaoping. În 1970 lansează primul său satelit artificial în jurul Pământului. Se alege calea socialistă de dezvoltare prin naţionalizarea întreprinderilor. în 1979 stabileşte relaţii diplomatice cu SUA. După înfrângerea Japoniei în 1945 de către Aliaţi. iar în 1958 „marele salt înainte” (colectivizarea agric. încheie tratatul de pace cu Japonia. abuzurile care au dus la distrugeri de valori culturale şi de vieţi omeneşti sunt denunţate. să fie restabilit şi Adunarea Generală ONU îi recunoaşte C. În 1977. cea executivă de Consiliul de Stat numit de Congresul Naţional al Poporului. noi sancţiuni economice SUA. Ruptura ideologică dintre PCC şi URSS (anterioară de altfel anului 1960) duce la destrămarea unităţii mişcării comuniste internaţionale. îşi normalizează relaţiile cu Vietnamul. C. cere clauza pe termen nelimitat. prin crearea comunelor populare. iar Taiwanul ca parte componentă a sa (fără ca legăturile cetăţenilor americani cu Taiwanul să fie oprite de SUA). începe un război civil (1946-1949). . Mao şi forţele comuniste ies învingătoare.Armata Roşie Chineză şi îşi încep „marşul cel lung” (1931-1935) din S spre NV. nou puterea legală asupra Hong-Kong-ului.C. Statul: este republică populară. În 1978 C. P. În 1997 reînnoirea de către SUA a clauzei naţiunii celei mai favorizate Chinei. După moartea lui Mao. Puterea legislativă este exercitată de Congresul Naţional al Poporului. deschidere şi modernizare. îşi normalizează relaţiile cu Coreea de Sud. Mao lansează campania „celor o sută de flori” (dezbatere de idei) în 1956. de Comitetul Permanent al acestuia. şi social. Din 1960 URSS îşi retrage experţii şi marile planuri industriale chineze stagnează. în 1976. iar forţele gomindaniste se retrag pe insula Taiwan (Formosa) cu sprijinul SUA. regiune săracă. potrivit Constituţiei din 1993. se acordă sprijin guvernului nord-coreean în războiul din Coreea (1950-53). C. China. pentru un an. experimentează prima sa bombă atomică. cu Mao Zedong primul preşedinte şi cu Zhou Enlai (Ciu Erdai) premier al Consiliului de Stat. care începe a fi izolată în viaţa internaţională. O serie de state recunosc Taiwanul ca fiind reprezentantul C. Mao Zedong pentru a-şi consolida poziţia trece la aplicarea „Marii Revoluţii Culturale Proletare” (1966-1976).. În 1931 Japonia cucereşte Manciuria. şi Marea Britanie semnează o declaraţie comună prin care se prevede ca la 1 iulie 1997. devine unul din cei 5 membri ai Consiliului de Securitate. reforma agrară. În 1984 C.

Transporturi şi comunicaţii: vehicule. războiul civil se întinde în fără. masivul Ennedi. Chari creşte până la 3. negri sudanezi. animism aprox. Floră şi faună: în zonele uscate. Nu are deschidere la mare. ovine. Camerun (SV). Limite: Libia (N). capitala este evacuată de libieni. Istoria: În preistorie. Apele cele mai importante: Chari şi Logone în S. catâri) şi produsele zootehnice sunt principalele articole pentru export. în N. saharieni. şi politic. un acord semnat între Libia şi Ciad. În sec. se alătură Franţei Libere. o zonă de tranziţie spre savane. animalele (bovine. fără res. În 1968. Tousside. autonomă. Tensiuni etnice şi confesionale între nordul arabofon şi sudul negoid. al XIX-lea. care au lăsat gravuri rupestre. În sec. ierburi înalte in savana din S şi păduri tropicale la graniţa sudică (12%). asini. vânători şi culegători. devine rep. Oraşe: Sarh.284. în zona deşertică sahariană este aridă (precipitaţii 20 mm/an). platoul Erdi. rep. În 1969. iar în 1922 încadrat Africii Ecuatoriale Franceze. sărăcăcioasă. vf. în SV. fizică: În N este o zonă deşertică de nisip. Munţii Ouaddai. iar la S acestuia. în sânul Comunităţii Franceze./km2}. cu 7000 de ani î.000 km2 Locuitori: 6. în zonele deşertică ori semi-deşertică. minerale. În 1979. Cea mai mare concentrare în SV. unde deşertul a înaintat cu 100 km. xerofită (în Sahara) şi discontinuă. Bahr el-Ghazal în zona centrală (o parte din an seacă)./km2) Religia: islamism 50%. este islamizat de arabi.000 loc. preşedintele asasinat.500 m/s. vegetaţie ierboasă. Rep. la graniţa cu Republica Centrafricană sunt păduri tropicale. mortalitatea: 16. Bumbacul. cu o climă aridă. precipitaţiile din iulie-septembrie fac să crească debitul apelor. Abeche. având în frunte un preşedinte. cu centrul la Bornou. În N. 30%. 3. În 1958. independentă. Ambiţiile europenilor se ciocnesc de ale negrilor arabizaţi.6‰. este situat în Africa central-nordică şi sahariană. Sudanul (E). Trei sferturi din populaţia activă în agric. După încălzirea climatului. facţiunile rebele se înmulţesc. catolicism Moneda: francul CFA Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 7 iunie Geografia: C. Hr. al IX-lea până în sec. se fixează graniţe artificiale: În 1900. 35 loc. condus de Frontul pentru Eliberare Naţională din Ciad. C. în Sahel. prin acordurile franco-german şi franco-britanic.000 km2). arabi sau populaţii arabizate. G. care formează Sahelul. cămile. în NE. Resurse şi economie: Fără ieşire la mare. Centrafricană (S). prelungindu-se în Sahel. înflorire. de stepă. populaţia urbană: 21%. se varsă în lacul Ciad (11. Libia ocupă în nord o fâşie din terit.000-22./km2.54 mil. În 1975. Moundou. creştin sau animist. francezii înving orice rezistenţă şi teritoriul Ciadului este integrat coloniei Oubangui Chari. iar în 1960. este una din cele mai sărace ţări ale lumii. care se infiltrează tot mai mult. Din sec.3‰. Populaţia: Există două grupe etnice: în N. Clima: este tropicală. în rest. Franţa ajută guvernul împotriva rebelilor susţinuţi de Libia. Lacul Ciad este punctul de convergenţă al exploratorilor europeni.(5 loc. mai ales în capitala N'Djamena. limbi vorbite: dialecte ale sudanezei şi araba Suprafaţa: 1. se ocupau cu vânătoarea. ţara cade tot mai mult în haos econ. nu au căi ferate. populaţia este nomadă (şi sub 1 loc. Rata natalităţii: 41.) Limba oficială: franceza. aprox. lovitură de stat. În 1982. În 1940. Nigeria. Niger (V). nordul islamizat optează pentru secesiune. Libia şi Franţa intervin cu trupe pentru restabilirea ordinii. . C. În 1980.Ciad Denumirea oficială: Republica Ciad Capitala: N'Djamena (590. al XVI-lea cunoaşte max. În S.265 m). al XIXlea. caprine. Munţii Tibesti (vulcanici.. împărţiţi în numeroase triburi.

Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Consiliul Consultativ. cea executivă. O parte a opoziţiei se raliază preşedintelui.Ciadului. forţele franceze se retrag. ale guvernului şi revoluţionare. Statul: este republică prezidenţială. o victorie asupra libienilor. Curtea Internaţională de la Haga reafirmă suveranitatea statului Ciad asupra fâşiei Aozou. În 1986. . Libia şi Ciadul restabilesc relaţiile diplomatice. În 1990. Franţa ajută la instalarea preşedintelui. potrivit Cartei Naţionale din 1991. la sud de paralela 16°. Există mai multe formaţiuni politice. dar pacea este fragilă. conform acordului dintre Libia şi Franţa. preşedintele este răsturnat de la putere. În 1994. Franţa instalează un dispozitiv de apărare militară a Ciadului. în 1988. care îşi consolidează poziţia faţă de Libia. dar Libia nu respectă acordul. În 1984. de un cabinet condus de preşedinte. În 1987. ocupată de Libia după 1973.

asirieni.3‰. Este străbătută de la NV la SE de o depresiune. iar vara seacă. în cadrul Commonwealth-ului. macedoneni (333 î. care datorită climei se recoltează timpuriu./km2) Religia: ortodoxism 79%. lemn. lăsând locul agric. Hr. Precipitaţii mai bogate în V munţilor Troodos (850-l000 mm/an). iarna râurile se transformă în torente. în l960 se proclamă independenţa C. l953 m). urbană: 54%. bumbac. vf. lactate. caprine. Morfou. care l-a vândut familiei Lusignan. susţinută de turism (activitate hotelieră) şi de activitatea bancară în care joacă un rol important în zonă. ciment.5ºC. comerţ. munţii Troodos (alt. la care se adaugă un foarte mic procent de armeni şi alte naţionalităţi. Ape mai importante: Pirias şi Yalias (72 km). agrume (citrice). tutun.000 loc. Se cunoştea scrierea silabică cipro-minoică. Istoria: Populat din mileniul al doilea î. a devenit parte componentă a Imp. cu CEE. chiar dacă în l974 mulţi greci s-au refugiat. minimă în februarie este de 5. recolta de citrice (cca. mai sărace în câmpia joasă Messaoria (360 mm/an).) Limba oficială: greacă şi turcă Suprafaţa: 9. servicii. Pop. bazat în special pe acordurile econ. pin de Alep. cupru (de unde vine şi numele ţării). o flotă comercială foarte dezvoltată. Hr. 80 km S de ţărmul Asiei Mici (Turcia). vf. era o sursă de cupru accesibilă celor trei continente (Europa. în SV. la cca. Transporturi şi comunicaţii: Are căi ferate. ţara are o dinamică econ. ovine. Din cauza tăierii pădurilor. Conflict între comunitatea greacă şi turcă.2‰. Africa). perşi. C.5ºC şi maxima de 35. Oraşe: Limasol (port). pirite. Încă din antichitate. formând lacuri mici. ONU trimite în l964 trupe de menţinere a păcii care continuă să existe şi astăzi în C.25l km2 Locuitori: 750. Floră şi faună: Pădurile (l7% din terit) au fost tăiate masiv. În câmpia Messaoria concentrarea pop. În timpul iernii. Zona cipriotă greacă are un ritm de dezvoltare superior. cu o medie maximă de l5ºC. Rata natalităţii: l6. Olimpus. este un stat insular. spre administrare (l878). mai ales după declinul Libanului din ultimele decenii. Cipru a fost cucerit succesiv de: fenicieni. aşezat în bazinul de E al Mediteranei. munţii se acoperă de zăpadă pentru câteva săptămâni. atacat şi cucerit de arabi (din sec. cucerit de Richard I (Inimă de Leu) al Angliei. ale căror interese au fost convergente în acest punct. conform cărora s-a dezvoltat viticultura. hitiţi. Turcia şi Grecia (puteri garante). bureţi de mare. Bizantin (395). l900 m. Larnaka (port). de turci (l57l). sulf. este mai mare. între două lanţuri de munţi: la N munţii Kyrenia (alt. cedri şi chiparoşi. În SV. şi păşunatului. Majoritatea populaţiei lucrează în industria manufacturieră. cresc păduri întinse de pin negru. anexat de Marea Britanie (l9l4). cu o medie anuală de l9ºC.5ºC. islamism l9%. de veneţieni (l489). cedat de aceştia Marii Britanii. catolicism Moneda: lira cipriotă Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: l octombrie Geografia: C. lână. 50% din pământul arabil) şi a cartofilor.). Asia. vin. Akromandra. media anuală este de 20. pe lanţul muntos. crom. După semnarea tratatelor între Marea Britanie. În l974. dinastie a Ierusalimului. Clima: este mediteraneană. măsline. Populaţia: formată din greci şi turci. Famagusta. puiet peşte. azbest. de ahei (greci). Câmpia Messaoria. În depresiuni temp. fizică: Insula Cipru este una din cele mai mari din Mediterana. l0l9 m). cartofi. C. l000 m. Între l955-59 ciprioţii greci luptă împotriva dominaţiei britanice şi cer unirea cu Grecia (Enosis). Resurse şi economie: Deşi econ. viţă de vie. G. A fost făcut provincie romană.Cipru Denumirea oficială: Republica Cipru Capitala: Nicosia (l60. lovitură de stat favorabilă . Resurse: grâu. egipteni. în august. Kirenia. asini. a mortalităţii: 7. devenit colonie a Coroanei în l925. autovehicule. VII-X).000 (8l loc. a suferit datorită conflictului armat din l974 dintre etnia turcă şi cea greacă. în ll92.

Multipartitism: partide cu caracter etnic (greceşti şi turce). Statul: este republică prezidenţială (membră în Commonwealth) conform Constituţiei din l960. partea de NE. stat autonom şi federal. .Enosis-ului. proclamată unilateral. cea executivă de Consiliul de Miniştri. numit şi condus de preşedinte. Tratativele internaţionale continuă pentru unificarea politică a tării. iar din l985 denumită „Republica Turcă a Ciprului de Nord”. are o Adunare Legislativă şi un cabinet propriu. în urma declarării unilaterale a „Republicii Turce a Ciprului de Nord”. dar în fapt C. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Camera Reprezentanţilor. şi ocupă l/3 din insula Cipru. în l975. Comunitatea turcă. este divizat în două state de sine stătătoare. trupe turceşti debarcă în C.

zona ecuatorială. dominant. diamante. fizică: În sud. ovine. Oc. urmând un lanţ de lagune. coasta este stâncoasă. de F. un cordon lacustru. care coboară spre golf în trepte. cea executivă. O mare mobilitate a populaţiei spre S. Atlantic (S). bogate păduri ecuatoriale. Puterea legislativă revine preşedintelui (ales prin vot direct) şi Adunării Naţionale.Coasta de Fildeş Denumirea oficială: Republica Cote d'Ivoire Capitala: Yamoussoukro (130. terit. al XVI-lea începe islamizarea populaţiei mandiga (din savană) şi durează până în sec. De la N spre S (spre ocean). mangan. Mulţi imigranţi din Volta Superioară. În vest. francezii iau în stăpânire zona lagunară.3‰. „Teritoriu de peste mări” din 1946. un podiş relativ înalt (1./km2) Religia: animism 65%. Istoria: Încă din sec. Cunoaşte o perioadă de linişte şi înflorire. Guineea (V). Clima: cunoaşte diferenţe serioase: în S. Principalele grupuri etnice: agnis-ashantes şi krumen. uzuale: dioula. Oraşe: Abidjan (S. În sec. ca nişte tunele vegetale de-a lungul apelor. pe coasta Golfului Guineei. nuci de cocos. tropicală. Podişul din N. este aşezat în Africa Occidentală. Sassandra. Parcuri naţionale: Comoe în N. până la graniţa cu Volta Superioară care era integrată parţial Coastei de Fildeş (1932-1947). G. Liberia (SV). Boua. veniţi pe plantaţii. În restul ţării. Statul: este republică prezidenţială. lemn preţios (mahon). nisipoasă. catolicism 10%. Ta în SV. de F. Floră şi faună: Pe câmpia din S.73 mil. În 1842. ecuatorială. vântul cald şi uscat (harmattan) bate frecvent dinspre Sahara. Peko şi Sangbe în V.000 loc. în cadrul Comunităţii Franceze. Bondoukou (E). sorg (consum intern). peşte. XVII-XVIII. populaţia urbană 43%. alte culte creştine Moneda: francul CFA Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 7 decembrie Geografia: Statul C. de coastă atlantică. Resurse şi economie: Bogăţia cea mai importantă: cacao (primul producător şi exportator mondial). apoi o câmpie vastă. Populaţia: 99% negri. preşedintelui şi cabinetului condus de un primministru desemnat de preşedinte. Cavally. devine republică autonomă în 1958. cu umiditate permanentă şi cu perioade de precipitaţii mari (4. Daola (în centru). fiind unul dintre cele mai prospere state din Africa. uşor ondulat. islamism 23%. în special pe plantaţiile de cacao. potrivit Constituţiei din 1960 (amendată în 1990). (46 loc. Rata natalităţii: 47.6‰. Crescători de animale. când negustorii francezi fondează primele aşezări europene. în N. care.500 mm/an) şi cu mari variaţii de temperatură. unde e cea mai mare densitate.500 m). iar în savană. a mortalităţii: 15. se prelungesc în păduri tropicale. baoule şi dialecte sudaneze Suprafaţa: 320. mandinga. existau aici câteva regate.) Limba oficială: franceza. cafea. cu mai puţine precipitaţii (1. Resurse minerale: petrol. Limite: Mali. fosta capitală). caprine). cacao. numite păduri-galerii. În lagune cresc cocotieri care fixează dunele de nisip. ţara e străbătută de cursuri de apă cu văi adânci: Comoe. iar în 1960 îşi proclamă independenţa. În sec. Transporturi şi comunicaţii: sistem feroviar. Printre cei mai importanţi exportatori africani de cafea. banane. Multipartitism. . Ghana (E). În zonele împădurite se păstrează mai bine structura tribală. În 1893 se creează colonia Cote d'Ivoire care din 1904-1958 este alipită Africii Occidentale Franceze.. Bandama. animale (bovine.000 mm/an). Burkina Fasso (N).000 km2 Locuitori: 14. este acoperit de savană tropicală. După 1934 se deschide calea ferată dintre vechea capitală Abidjan şi Niger. 3/5 din populaţia activă în agric. al XVIII-lea când mandiga se unesc cu senoufo. XVII C. este descoperită de portughezi. porumb.

.

în câmpia orientală. 20% albi. Agr. 24°C şi 29°C în câmpiile joase. şi cea occidentală.200 km. tutun.839 alt. cea orientală sau de câmpie. uraniu. mai mult muntoasă. Există 30 universităţi. Pacific. având resurse foarte variate: petrol. cărbune (huilă). ţigarete. hârtie. uraniu. dinamică.550 km). argint. Or. sare.000-3. Câmpiile litorale sunt înguste. trestie de zahăr. prima colonie la Darien (1513). cartofi. autovehicule (infrastructură în curs de modernizare)./km2) Religia: catolicism 98% Moneda: peso columbian Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 20 iulie Geografie: C. 50% din terit. pacific (V). Sierra Nevada de Santa Maria (5. este aşezată în nord-vestul Americii de Sud. Limite: M. este împărţită în două mari regiuni. sub 3% din pop. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. Alte res. textile. pneuri.450 km). Concentrarea pop. căi rutiere. amerindieni. quechua. maimuţe. tapiri. bambus. tutun. Jimenez de Quesada este fondatorul oraşului Santa Fe de Bogota. Apele: Rio Magdalena (1. fier. erau formate din pop. Trafic ilegal cu cocaină (culturi de coca). (31 loc. pietre preţioase (în special smaralde). unii activi. bumbac. specii numeroase de păsări. după altitudine.000 km2 Locuitori: 35. chibcha. extractivă constituie baza econ. în bazinul amazonian. platină. zone calde şi umede (900-2. araucane. pietre preţioase. C. diversificată: rafinarea petrolului. Cali. max.65 mil. fasole. care formează jumătate din terit. Cauca. Resurse şi economie: O economie în plină dezvoltare. 24% mulatri. străbătută de afl. Rata natalităţii: 22‰. este singura ţară latino-americană. Caraibilor.Columbia Denumirea oficială: Republica Columbia Capitala: Bogota (4. o mare întindere joasă. de nord a Anzilor. argint. Precipitaţiile 1.a. Manizales. a mortalităţii: 5.140. C. în reg. Temp.000 navigabili). loc. având faţada la două oceane. G. Pereira. În câmpia orientală. Între 1500-1502 spaniolii fac primele explorări pe ţărmul nordic. pădurile ecuatoriale şi savanele (llanos). Barranquilla. au un debit bogat cu un mare potenţial energetic. Fauna este foarte variată: pume. climă ecuatorială. aparţine aproape în întregime sistemului andin şi este orientat de la N la S. aur. medie anuală: 14°C şi 15°C la Bogota.000 m) şi reci. zahăr.8‰. siderurgie. cu. Amazonului şi ai lui Orinoco. Rata pop. bananieri. Floră şi faună: În E. bumbac. orez. lanţul muntos al reg. numeroşi vulcani. Ecuador (S). occidentale. C. caraibe. platină. Oraşe: Medellin. porumb. din care 2. Flotă comercială. Caraibilor şi Oc. Clima: C. Pădurile ocupă cca. Barranquilla. grâu. produse electrotehnice. polare (2. Brazilia (E). fizică: C.) Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 1. negri. cacao. Ind. temperat şi rece.: lemn.090 mm/an la Bogota. Peru. este cucerită de spanioli .a. Populaţia: este formată 48% din metişi. urbane: 72%. Venezuela. banane. are cele trei tipuri de climat: cald. Istoria: Populaţiile vechi ale C. Aeroport la: Bogota. specializată în culturile de: cafea (recunoscută a fi de calitate superioară). Exporturi: cafea. Panama (NV). Coasta Pacificului este mlăştinoasă. Putumayo (1. produse chimice.82 mil. Caqueta (2. Navigaţie fluvială pe râul Magdalena (1.000 m). şerpi. ţării.900 km). riverană cu M. tăiat de văi tectonice. Ind. în zonele andine (pe platouri) şi pe câmpia litorală nordică.. Caraibilor (N).) este un masiv izolat de-a lungul M. ciment. cea mai veche la Bogota (1572). Atrato ş. ceramică. cărbune (huilă). care traversează ţara de la S la N. energie electrică bazată pe hidroenergie 70~~. jaguari. Între 1536-1538 C. gaze naturale. guitnbaya ş.

cea executivă de un Cabinet numit de preşedinte. Nu au resurse minerale. Statul: este republică prezidenţială. de origine vulcanică. rom. mirodeniile. abanos). limbi vorbite: dialecte bantu. Comore părăseşte Comunitatea Franceză. Madagascar. până în 1968. în E Africii.2‰. conform Constituţiei din 1978. În 1976.171 km2 Locuitori: 677. referendum pentru independenţă. Indonezia). Oraşe: Mutsamudu. partid unic. În 1976. totuşi vegetaţia este exuberantă datorită şi vulcanilor. Clima este tropical-oceanică. copra.0005. Geografia: C. iasomie.4% votul se pronunţă pentru menţinerea statutului de „teritoriu de peste mări” francez. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Federală. . Moheli. Majoritatea lucrează. Anjouan. vulcanul activ Karthala (2.2‰. Fizică: Arhipeleagul este muntos.475 m). Alte insule: Mayotte. în Oc. caprine. Una din ţările sărace ale lumii. La 6 iulie 1975 Camera Deputaţilor din Moroni proclamă unilateral independenţa de stat a insulei Comore. vanilia din care se extrag uleiuri de esenţă./km2) Religia: islamism (96%). trestie de zahăr. populaţia urbană: 31%. două anotimpuri: unul intens ploios (2. Crescători de animale: bovine. orez.000 mm/an). a mortalităţii: 10. În 1972. În Grande Comore nu există surse permanente de apă potabilă. Floră şi faună: Puţine păduri (palisandru. parţial în vigoare. Treptat. ovine. al XVI-lea portughezul Diego Ribeiro descoperă arhipelagul Comore care intră în stăpânirea Franţei între 1841-1886. al XV-lea şi islamizează populaţia autohtonă (originară din Africa. Economia slab dezvoltată.000 loc. Indian. În sec. reptile (cameleoni. autorităţile franceze organizează în insula Mayotte un referendum separat. Rata natalităţii: 45. porumb. Constituţia din 1978 proclamă Comore Republică Federală Islamică. Populaţia este formată din negroizi metisaţi cu arabi africani şi malgaşi. Transporturi şi comunicaţii: vehicule. cacao.Comore Denumirea oficială: Republica Federală Islamică a Comorelor Capitala: Moroni (20. G. Până în 1989. citrice. Sunt renumite plantele aromate. broaşte ţestoase uriaşe). Insula principală. în agricultură. araba Suprafaţa: 2.000(356 loc. Fauna este variată. banane. În zona coastei: mangrove. Se exportă: vanilie. autonomia arhipelagului Comore este lărgită. Numeroase specii de păsări. cea mai mare înălţime. cacao. În 1976 şi 1977 Adunarea Generală ONU condamnă referendumul organizat de Franţa considerând că lezează integritatea şi suveranitatea naţională a Comore-lui. swahili. manioc şi fructe tropicale. cafea. palmieri. altul uscat. cu 94. creştinism (în Mayotte) Moneda: francul CFA Forrria de guvernământ: republică Ziua naţională: 6 iulie . În 1958 devine „teritoriul de peste mări” al Franţei.) Limba oficială: franceza. Relief muntos. este un arhipelag în NV insulei Madagascar. Multipartitism. Fomboni. pajişti. papa. în Grande Comore. Resurse şi economie: Cultivă: vanilie. copra. Istoria: Arabii apar în arhipelag în sec. uleiuri de esenţă. Grande Comore. din 1912 până în 1946 este administrat de un guvernator.

XIX se succed războaiele civile. În 2739. În 1886 este adoptat numele de Republica Columbia. După 1982. în Republica Federativă Marea C. 1978: agravarea situaţiei. De-a lungul sec. devine inima Viceregatului Noua Grenadă. Venezuela şi Panama. legi de excepţie. După 1990 creşterea valului de violenţe legate de tensiuni politice şi trafic de droguri. C. În 1883 preşedintele ales reia concordatul cu biserica şi în 1886 se promulgă o nouă constituţie unitară. stabilitate politică. conform Constituţiei din 1991. expansiune econ.. Multipartitism. care include Ecuadorul. În 1810 începe lupta de eliberare naţională. . 1904-1930. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congresul Naţional (Senat şi Camera Reprezentanţilor). cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. În 1863 este adoptată o constituţie federală. C. În jurul anilor '70 apare o gherilă de inspiraţie castristă. în 1819 se proclamă unirea Venezuelei cu C.care o numesc Noua Grenadă. preşedintele ales promulgă legi de amnistie. căreia i se asociază şi Ecuadorul în 1822-1830 (preşedinte Simon Bolivar). 1899-1903 „războiul celor o mie de zile” pustieşte ţara. Statul: este republică prezidenţială. În 1830 moartea lui Bolivar. (cafea. bunurile clerului sunt confiscate. Sub presiunea SLIA. 1948-1958 război civil mocnit. abandonează statul Panama (1903). federaţia se dizolvă şi Noua Grenadă se proclamă republică independentă. petrol).

fondat în sec. cupru. Ouesso (N).700 mm/an.Congo Denumirea oficială: Republica Populară Congo Capitala: Brazzaville (800. lemn brut. plumb. În 1888 este unit cu Gabonul. XVII şi XVIII franceze. Congo face parte din podişul central african care coboară în trepte spre ocean. Precipitaţiile. se întind pe 2/3 din teritoriu. al XIII-lea (cu centrul în N Angolei). aparţinea în evul mediu regatului C. În 1990 se renunţă la marxism-leninism pentru socialdemocraţie. Pierre Savorgnan de Brazza pune stăpânire pe terit. Clima: este ecuatorială.000 km2 Locuitori: 2. Nkayi (S). Oubangi şi Sangha. care înglobează o multitudine de grupe etnice. în medie 25°C. protestantism. lanţuri muntoase de mică înălţime (7001. Coasta este o câmpie joasă. În E. Spre V. diamante.000 m). bakongo (pe podişul Congo). devenind colonia Congo francez. petrol. Alte res. Economia (agricultura în special) sunt epuizate de experienţa marxistă a ultimelor decenii. arahide de pământ. Resurse şi economie: petrol şi un bogat fond forestier. altele numai pe timp uscat. Rep. paralel cu Oc. Loubomo.: cauciuc. cea mai scăzută fiind de 23°C. iar în sec. Ind. bayandzi. islamism Moneda: francul CFA Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 15 august Geografia: C. În NV se află Parcul Naţional D'Odzala. Angola (S). C. Fizică: Străbătut de Ecuator. Istoria: Teritoriul C. Oraşe: Point-Noire. bandjo. bali. cacao. de esenţă preţioasă. XVI. Bateke. banane.000 loc. nuci de cocos. . bumbac.) Limba oficială: franceza Suprafaţa: 342. Din 1910 până în 1958 face parte din Africa Ecuatorială Franceză sub denumirea de Congo Central. pigmei în păduri. bolobo. cacao. (8 loc. Pe coastă sunt create factorii portugheze. Partid unic (P. Statul: este republică prezidenţială conform Constituţiei din 1990. care proclamă în 1969 Republica Populară Congo. se întinde o câmpie vastă. de preşedinte şi de Consiliul de Miniştri numit de Adunarea Naţională. între 1. este aşezat în Africa ecuatorială de V. Ieşire la mare. abanos). mlăştinoasă. zinc. batate. şi întemeiază oraşul Brazzaville. G. Transporturi şi comunicaţii: reţea de cale ferată. drumuri tranzitabile tot anul. bonga. Congolez al Muncii). cât şi regatelor Loango. orez. de prelucrarea lemnului. În lunile călduroase temperatura urcă până la 30°C. Printre cele mai importante: batekes. Oc. datorită fluviului Congo (Zair) şi a afluenţilor săi. Centrafricană (N). lemn (okoume. iar la 25 august 1960. Kakongo.200-1. Floră şi faună: Pădurile bogate.66 mil. navigatorul portughez Diego Ciro descoperă estuarului Congo. În 1968 puterea e preluată de Consiliul Naţional al Revoluţiei. Fauna este variată: gorile. Pluripartitism. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Adunarea Naţională Populară. Populaţia: este formată din negri bantu şi sudanezi. În 1875-1880. zahăr. Limitele: Camerun. Export: petrol. elefanţi. care atinge apogeul în sec. îşi proclamă independenţa. Atlantic. cafea. pisici sălbatice aurii. Zair (E şi SE). Atlantic (SV). diamante. Gabon (V)./km2) Religia: animism 50%. În 1958 obţine statutul de republică autonomă în cadrul Comunităţii Franceze. Makoua (în centru). Se cultivă: manioc. cea executivă. adoptând o cale de dezvoltare marxist-leninistă. catolicism 40%. aur. În 1482.

Pyongyang (în V. în 1910 este încorporată Japoniei. agricultura pe bază de irigaţii 40%. În sec. de Est) şi M. ovăz). Vântul este mai rece în interior şi în est.34 mil. la graniţa cu China. se constituie două state: R.) Suprafaţa: 120. În 1948 trupele sovietice se retrag din Coreea de N. unde precipitaţiile sunt abundente. Oraşe: (porturi) Chongjin. Munţii de Diamant (1600 m).6 mil. Lanţul muntos se extinde spre E şi spre S./ km2) Religia: budismul. trece sub protectoratul nipon. urbană: 61%. nu reuşeşte să satisfacă necesarul pentru hrana populaţiei. a mortalităţii: 5. . dar şi de foioase (în total 80% din terit. în Republica Coreea. În E. XII î. În 1876 porturile coreene se deschid comerţului cu japonezii şi ia sfârşit izolarea Coreei. Din 1972 Kim lr Sen devine preşedinte al ţării. este invadată de mongoli. a oţelului. XV budismul este înlocuit oficial cu confucianismul. pe şoseaua ce merge spre Shenyang. În 1231-1269 C. metale rare. Palktu 2744 m. Floră şi faună: În zona de munte. Japoniei (E). şi M. Coreeană prin Constituţia adoptată sub conducerea lui Kim Ir Sen. Prod./km2). Galbenă (V). aduse în special de musonul de vară. există pământuri fertile. produce: cereale (orez.P. Istoria: În sec. În V. În S plante tropicale şi subtropicale. La începutul primului mileniu existau trei regate. Coreeană este aşezată în peninsula Coreea.3‰. G. respectiv americane). Hr. Industria fierului. 99% sunt coreeni şi 1% chinezi. aeroport./km2. Coreeană (la N de paralela 38º) şi Coreea de Sud (corespunzând zonelor ocupate de trupele sovietice. C. În 1953.D. Fauna este bogată: tigrul.D. Coreea obţine dreptul la autodeterminare. grâu. La Pyongyang. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate şi flotă comercială. Rata natalităţii: 21. în Coreea de Sud. În 1592 şi 1597 este respins atacul japonezilor. Populaţia: Zonele cele mai populate se află de pe cete două litoraluri şi de pe câmpia din SV (cca.Coreea de Nord Denumirea oficială: Republica Populară Democratică Coreeană Capitala: Phenian (2.D. Precipitaţiile variază între 500 mm/an de-a lungul râului Yalu şi 1520 mm/an în S. soia.500 km2 Locuitori: 24. Hamhung (E). fond forestier bogat. tutun. 1946).. Limite: China. VII se face unificarea Coreei. În 1945. Rusia (N). partid unic. agric. Coreea de Sud (S). între M.P. în 1950 armata RPDC trece paralela 38º. În urma războiului chino-japonez (1894-1895).C.8‰. căprioara roşie. cărbune şi potenţial hidroenergetic. leopardul de zăpadă. confucianismul. navigabile fiind Chonchon şi Taedong. în general păduri de conifere. medie anuală în ianuarie -8°C şi în iulie 22°C. podişuri (1000 m). În 1948 pe terit. In 1946 este fondată prima Universitate. textile. Mţ-ii. în sec. urşi bruni. şamanismul Moneda: won-ul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 9 septembrie Geografie: R. Clima: este temperat-continentală în N (ierni aspre) şi subtropicală în S. cu scopul unificării ţării. Temp. regatul Koryo. VII î. bumbac. scăldate de cursuri de apă. Anul 1997 este marcat de foamete.D. 200 loc. după al doilea război mondial. Hr. ceea ce a slăbit economia R. Pop. China colonizează N Coreei şi îşi extinde stăpânirea asupra întregii ţări în sec. aşa-zişii „voluntari” chinezi vin în sprijinul Coreei de Nord. M.P. se practică pescuitul. lumea se află în plin „război rece”. (202 loc. preia puterea centrală. din N. C. China). În sec. Hr. sub 50 loc. Trupe ONU (mai ales nord-americane) vin în ajutorul Coreei de Sud. În 1627 şi 1636 Coreea cade sub stăpânirea chinezilor (manciuriană) până în 1895. în N şi zona centrală. Intre munţi. Resurse: minereuri de fier.P. printr-un armistiţiu se pune capăt războiului din Coreea. la Pyongyang. fizică: Relieful este muntos. păşuni alpine. Resurse şi economie: Economia dezvoltată după principii comuniste. Galbenă. Se cresc viermi de mătase. La 9 septembrie 1948 este proclamată R. lider comunist al Partidului Muncii (f. maşini agricole. Japoniei (M. ginseng (plantă medicinală). După 1991 relaţiile cu Rusia şi China funcţionează pe alte principii decât cele socialiste. traversând una dintre crizele majore ale acestuia. În munţii din N. X d. loc.).

1990). . la Seul. cea executivă de Comitetul Popular Central şi de un guvern numit de Adunare. fiul lui Kim Ir Sen. de Comitetul Permanent al Adunării. În 1991. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Populară Supremă şi între sesiuni. Partidele politice fondate începând din 1925 sunt integrate Frontului Democratic Pentru Unificarea Patriei (1946). La sfârşitul anului 1991. dar se izolează tot mai mult pe plan internaţional. neagresiune şi colaborare între Nord şi Sud. şi conduce în mod absolut ţara. prin crearea unui cult al personalităţii care atinge cote suprarealiste. preia conducerea armatei. În 1960-70 când între URSS şi China au loc dispute ideologice. cele două state. în exil. primul contact la nivel guvernamental între cele două state coreene. În 1992. primminiştrii celor două state semnează Acordul pentru reconciliere. regim socialist. devine zonă liberă de arme nucleare. RPD Coreeană păstrează echidistanţa. În acelaşi an. conform Constituţiei din 1992. În 1990. Frontul de Salvare pentru Unificarea Democratică a Coreei (f. În ultimii ani s-au produs câteva incidente la graniţa dintre cele două state coreene. Kim Jong-il. În 1994 moare Kim Ir Sen şi este înlocuit la conducerea statului de fiul său Kim Jong-il.centrul gândirii „ciuce”. sunt primite în ONU. C. Statul: este republică prezidenţială. care nu mai au relaţii între ele. un alt acord referitor la folosirea în scopuri paşnice a energiei nucleare.

pe de o parte şi opoziţia (mai ales a studenţimii pe de alta) sunt la ordinea zilei. Chungin). fier (Yangyang. de Consiliul de Stat (guvernul) numit de preşedinte conform rezultatelor alegerilor. Conflictele dintre preşedinte. Regimuri dictatoriale până în 1987. Resurse: păduri (cca. În 1990 se stabilesc relaţii diplomatice cu URSS. Republică Populară Democratică). 2°C ş i 25°C.) Limba oficială: coreeana Suprafaţa: 99. Pop. autovehicule. partea centrală. fizică: Relieful ţării este muntos. Precipitaţii: 1270-1520 mm/an.Coreea de Sud Denumirea oficială: Republica Coreea Capitala: Seul (10. Exportă: textile. Coreea. conserve de peşte.000 km2 Locuitori: 45. porumb.3‰.28%. sprijinit de partidul de guvernământ.42 mil. în S. potrivit Constituţiei în vigoare din 1988. tutun. Inchon (port în V). C. Munţii care se află la S./ km2) . Chongyang). Are potenţial hidroenergetic. peşte. cu influenţe musonice. cupru. (459 loc. „Miracolul” economic sud-coreean permite ca jocurile olimpice din 1988 să fie desfăşurate la Seul. Populaţie: Concentrarea pop. a mortalităţii: 6. Cursurile de apă traversează ţara pornind din E: Han {NV). Statul: este republică prezidenţială. Rata natalităţii este de 16. aduse de musonul de vară. coborând abrupt spre Marea Japoniei. Multipartitism. Istoria: În 1948 se adoptă Constituţia Republicii Coreea. loc. Pusan şi Taegu (E). În 1961 un puci aduce la conducerea politică armata. confucianism 15% Moneda: won-ul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 15 august Geografie: (v. viermi de mătase. caprine. grâu. precipitaţii abundente. Din partea centrală spre: V se întinde o câmpie fertilă de-a lungul M. creştinism (protestantism şi catolicism). urbană: 81%.. au 1914 m. porţelan. şantiere navale. 65% din terit. bumbac. textilă tradiţională (export): lână.9 mil. ginseng. de automobile. Clima: Clima este tropicală. Există peste 3000 de insule. plumb. ONU trimite forţe de sprijin formate în majoritate din nord-americani (comandant Mac Arthur). G. Galbene. înălţimi mici. argint. alt. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. aur. Primul guvern încheie cu SUA un tratat de asistenţă mutuală şi apărare. îşi normalizează relaţiile cu China. Resurse minerale: cărbune (Samchok. porţelan. Preşedintele ales prin vot direct. . flotă comercială. S. În 1991 cele două state coreene intră în ONU şi semnează un tratat de reconciliere. cea mai mare fiind Cheju. şi SV. care este navigabil pe 320 km. Religia: budism 35%. Resurse şi economie: Economia este bazată pe industrii prelucrătoare şi de vârf (electronică şi electrotehnică). Trupe americane staţionează pe terit. Aeroport la Seul. soia. Temp: medie anuală: la Seul -7°C şi 23°C. Oraşe: Pusen (port în SE). ind. bumbac. În 1953 războiul ia sfârşit prin semnarea unui armistiţiu. bumbac. mătase naturală. În 1992 C. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Naţională. porcine. grafit. S. în S. pacea nu s-a semnat oficial nici până azi când se duc tratative.). minereuri. Kum (V) şi Naktong (SE). Lanţul munţilor Ţaeback (1573 m) merge de-a lungul coastei. articole de cauciuc (pneuri). orez. În 1950 (25 iunie) ţara este invadată de trupe nord-coreene. Există 15 universităţi. cea executivă. în zona Seul (NV) şi în câmpiile fertile din S. wolfram. articole de cauciuc.1‰.

Honduras. Statul: este republică prezidenţială. C. conserve de peşte. Populaţia: 48% creoli (descendenţi ai spaniolilor). păsări viu colorate). 1955. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. aici erau triburi de indieni. se semnează acorduri privind restabilirea păcii în America Centrală cu Guatemala. abaca. păduri. Oc.: argint. este colonizat de Spania şi formează împreună cu Guatemala Căpitănia Generală Guatemala. face parte din Federaţia Provinciilor Unite ale Americii Centrale (împreună cu Guatemala. (691oc.Costa Rica Denumirea oficială: Republica Costa Rica Capitala: San Jose Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 51. metişi 47%. Resurse şi economie: Econ. amerindieni. a mortalităţii: 3. Exportă: cafea. Panama (E). (Messeta Central). trestie de zahăr. R. banane. R. orez. Ind. Erupţia vulcanului Mt-lui Irazu. R. zahăr. Rata natalităţii: 24‰. Pacific (V şi SV). G. desfiinţează forţele armate naţionale. bauxită. iguane. EI Salvador şi Honduras). R. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. este aşezată în America Centrală continentală. / km2). R. protestantism Moneda: colon-ul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 15 septembrie Geografie: C. Pescuitul şi Turismul. Există o Universitate la San Jose (1843). se disting două lanţuri muntoase: Cordillera Volcanica şi Cordillera Talamanca. Din 1838 devine republică suverană. Rata pop. porumb. conform Constituţiei din 1949. Limite: Nicaragua (N). se bazează pe agric. are uri relief muntos. De-a lungul coastei Pacificului: 1020-2030 mm/an. se bucură de stabilitatea socială şi politică. cea dinspre Oc. negri. fizică: C. prelucrătoare relativ diversificată (chimică.5 mil. M. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Adunarea Legislativă. R. de către Columb (1502). R. Pacific. min. textilă. Puntarenas la Oc. a pielăriei). Alte culturi: cacao. precipitaţii abundente: 2500-5000 mm/an în zona Caraibelor. Clima: este tropicală. în 1562 terit. Caraibelor. mulatri. Creşterea bovinelor. în special cultura bananierilor şi a cafelei. Cartago. Urmează ani de alegeri legislative libere. cupru. medie anuală în San Jose: 20°C. crocodili. în Messeta Central (300 loc. Floră şi faună: 45% din terit. este de partea Aliaţilor. în 1963-64 a afectat grav econ. Coasta dinspre Caraibe (relativ îngustă) este mlăştinoasă. Multipartitism. La iniţiativa C. În 1821 îşi proclamă independenţa. Istorie: Până la descoperirea C. bogată (tapiri.8‰. Zonă vulcanică. în centru. Alajuela. Temp. . urbane: 49%. Cu excepţia anilor 1949. căi rutiere. Concentrarea max. făcând loc culturilor şi păşunilor. pădurile au fost tăiate vertiginos în ultimele decenii. abacă./km2) Religia: catolicism 90%. vulcani activi: Irazu. În 1948. Pacific este o câmpie bună pentru culturi de bananieri. 1950 mm/an în San Jose. Oraşe: porturi: Puerto Limon la Oc. 3423 m. În cele două războaie mondiale C. Atlantic. Nicaragua.000 km2 Locuitori: 3. Între 1823-38 C. Fauna este variată. Res. un podiş de 9001500 m alt. Nicaragua şi El Salvador (1987-1989).

transport feroviar. căprioara. se întinde între Dunăre. Limite: Ungaria (NE). O altă zonă.000 loc. Luptă cu bulgarii şi ungurii pentru independenţă. min. în sânul acestui regat devenit Iugoslava. Agric. Între l94l-45 stat independent croat. scorpionul păsări cântătoare. Sava şi Drava care aparţin bazinului Mării Negre şi o serie de râuri scurte printre care şi Neretva. Tomislav uneşte Croaţia panonică şi cea dalmată şi îşi ia numele de rege al Croaţiei. (79 loc. Croaţilor şi Slovenilor. Drava şi M. Velebit şi Alpii Dinarici. în Pen. II-I î. soia mai ales în partea de E a terit. porumb). de-a lungul Savei şi Dravei şi pe coasta dalmată. În câmpia depresionară vegetaţie ierboasă. În l867-68. Ape: Dunărea. Populaţia: este formată din croaţi 78%.Croaţia Denumirea oficială: Republica Croaţia Capitala: Zagreb (56. din sec. cartofi. din sec. Între l929-4l. Transporturi şi comunicaţii: transport rutier. C. După l526-27 o parte a C. Zadar.7‰. .48 mil. Rijeka. de prelucrare a lemnului. Recucerită de bizantini în sec. aparţinând grupei slavilor sudici. V-VIII vin ostrogoţii. Pop. care recurge la asasinate politice. cu afl. ortodoxism l3% Moneda: kuna Ziua naţională: 30 mai Geografia: C. Temp. În l848. chimică. susţine pe Habsburgi împotriva revoluţionarilor unguri. altă parte (zona Zagrebului şi a Dalmaţiei) va aparţine casei de Austria prin pacea de la Campo Formio (l797). ll80 de insule) şi a Pen. urbane: 64%.: petrol.500 km2 Locuitori: 4. Hr. râsul. sub autoritatea bizantină se creştinează. este aşezată în S. controlat de germani şi de italieni. Adriatică. şacalul. şi de 20003000 mm/an pe coastă. Federative a Iugoslaviei (din l963. longobarii şi avarii. Slovenia (NV). cade sub dominaţia otomană. Are res. X. C.: vulpea. În l945 devine a 6-a republică a Rep. În l9l8. mistreţul. Europei. apoi sub unguri cu scurte intermitenţe până în l526. erau puncte de atracţie cu o pondere de turişti dintre cele mai ridicate din Europa. Osijek. aderă la regatul Serbilor. se opune centralismului sârb. se creează societatea secretă a ustaşilor (l929). de constr. X. Clima: este temperat-continentală în N şi mediteraneană în zonele de coastă. Croaţia Superioară. fizică: C. Rata natalităţii: 11.1‰ a mortalităţii: 11. Fauna este specifică Europei Centrale şi mediteraneene. a fost populat de iliri şi celţi. a produselor farmaceutice. este în N. transport maritim. În sec. Aeroport la Zagreb. diversificată (mai ales în zona Zagrebului): petrochimică. Concentrarea max. G. sârbi l2%. a pop. a dezvoltat o ind. În sec. Marea Adriatică (V).) Limba oficială: croata Suprafaţa: 56. o parte a Croaţiei este alipită Ungariei şi pop. Oraşe: Split. Roman. Balcanică. Coasta Adriaticei (dalmată) ş. Istoria: Terit. aparţine Imp. siderurgică. din bazinul M. Zone principale: Croaţia Inferioară sau Slovenia cuprinde depresiunile de pe văile Savei şi ale Dravei (o parte din Câmpia Panonică). Bosnia şi Herţegovina (S şi E). Turismul a jucat un rol foarte important înainte de războiul civil din fosta Iugoslavie. Floră şi faună: 30% din terit. Adriatice. grecii întemeiază colonii pe coastele Adriaticii. prin compromisul austr-ungar. navale. IX. medie anuală este de l0ºC în zonele temperate şi de l5ºC în cele mediteraneene. Rata pop. VI-VII începe să fie cucerit de triburi de croaţi. este acoperit de păduri de foioase (stejar. de-a lungul coastei adânc crestate a Dalmaţiei (însoţite de cca. Istria. C.a. Karlovac. broasca ţestoasă. Split (Spalato) şi Dunbrovnik (Raguza). gaze naturale şi bauxită. fag). Iugoslava (E şi S). sfeclă de zahăr. citrice. Precipitaţiile sunt de 900 mm/an în interiorul terit./ km2) Religia: catolicism 80%. În Slavonia: tutun. un platou carstic cu depresiunea Karlovac şi o regiune colinară plus una montană paralelă cu coasta: M-ţii Velika Kapela. supusă maghiarizării (în Slavonia). măslini. Resurse şi economie: Una din cele mai dezvoltate republici ale fostei Iugoslavii. iar din sec. axată pe cultura de cereale (grâu.

Lupte violente între croaţi şi sârbii din Croaţia şi armata federală. Statul: este republică parlamentară potrivit Constituţiei din l99l. În prezent o relativă stabilitate. acceptă planul de pace propus de ONU şi desfăşurarea unor forţe de protecţie (FORPRON). mişcarea naţionalistă croată continuă. C. . îşi declară independenţa. În l990. afirmându-şi voinţa de a-şi reinstaura autoritatea asupra teritoriului (şi a Krainei) unde sârbii au proclamat unilateral o republică în l99l. în l99l. Puterea legislativă este exercitată de un parlament Adunarea sau Soborul. cea executivă de un cabinet numit de Adunare. Multipartitism.RSFI). Preşedintele ales prin vot direct. format din: Camera Reprezentanţilor şi Camera Judeţelor (Zupanijas). Independenţa C. primele alegeri libere sunt câştigate de democraţii croaţi. C. este recunoscută de comunitatea internaţională în l992 şi este admisă în ONU.

Precipitaţii: 1140 mm / an în interior şi mai scăzute în E. Faună bogată în păsări. după o rebeliune încheiată cu eşec. trece sub administraţia SUA (un guvern militar american) până în 1902. 1898). cu debit mare (Cauto. favorabil SUA. chimică. Clima: este tropicală şi subtropicală. medie anuală. din arh.. vestică. de natură calcaroasă. de NV (în Havana. M. Există Universitate la Havana. Ind. Atlantic (N şi E). În 1818 cubanezii obţin libertatea comerţului. Constituţia republicii. Aeroport la Havana. Caraibelor (S). (În 1880 sclavia este abolită). urbane: 76%. a pop. Antilelor. Temp. textilă. fizică: Ins. mangan.: nichel. 80% din exportul C. cu planificarea centralizată. siderurgică. bazată relativ pe monocultură (trestie de zahăr). max. Între 1925-33 ţara este condusă de un dictator (Gerardo Machado) care este răsturnat pe cale armată. apoi exilat./km2) Religia: catolicism 80%. rata mortalităţii: 7‰. Fidel Castro este închis. cuprinde cea mai mare ins. este descoperită de Columb (1492) şi devine colonie spaniolă (cuceritorul: Diego Velasquez). flotă comercială. În centru. căi rutiere care străbat de-a lungul ţării. Holguin. În 1956 F. C. Batista suspendă Constituţia. 19°49' şi 23°18' lat. Guantanamo. este mai ridicată. Râuri scurte (cca. Coasta sudică este mlăştinoasă. crom. 1600. Spania e învinsă. Între 1933-1944. păşunile (savană) 34%. loc. metişi şi mulatri 19%. nordică. Populaţia: este formată dintr-un mozaic: albi. (În 1901.) Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 114. Manzamillo. C. Oc. Santa Clara. G. Resurse şi economie: Econ. protestantism 3% Moneda: peso-ul cubanez Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 26 iulie Geografie: C. în vest.11 mil. În 1952. când îşi proclamă independenţa. Manzanillo. este zahărul. cca. Limite: G.). are 3500 km de coastă. Istoria: Locuită iniţial de populaţii indiene (Arawak). cupru. Anotimpul ploios: primăvara ş i vara. cca. 1895 conduc la intervenţia SUA (războiul americano-spaniol. (100 loc. devine o mare producătoare de trestie de zahăr. în ianuarie şi iulie: 22°C şi 28°C în Havana. Ţărmul este foarte fragmentat şi cu multe insule de-a lungul său. Revoltele sclavilor negri. socialistă. Rata natalităţii: 14. XVIII o colonie bogată în plantaţii de tuţun. conduce C. 3061 km2. cu cicloane puternice (dezastruoase). Oraşe: Santiago de Cuba (port). 2000 m şi Sierra del Cristal). se caracterizează prin câmpii joase şi platouri calcaroase.) şi în SV (reg. vehicule. prelucrătoare: (tradiţionale): zahăr şi tutun.Cuba Denurnirea oficială: Republica Cuba Capitala: Havana (2 mil. În 1953. Sclavii negri îi vor înlocui pe indienii exterminaţi. metalurgie neferoasă. ţara rămâne dependentă de SUA. Sec.9‰. Bayamo. cel uscat: toamna şi iarna. negri. 200). C. animale specifice savanei şi pădurii tropicale. În E temp. generalul Batista. în zona reg. 70%. Santiago de Cuba. Isla de Pinos. Transporturi şi comunicaţii: reţea de căi ferate. 250 km). Castro debarcă în Cuba şi începe lupta de . C. cca. este aşezată în America Centrală insulară la 180 km la sud de Florida (74°8' şi 84°57’ longit. Mexic (NV). cu masive din roci dure (Sierra Maestra cu Pico Turquino. cuprind 11% din terit. C. care intervine succesiv pentru a se impune economic. peşti. min. (în 1940 devine preşedinte). Floră şi faună: Pădurile tropicale (de esenţă preţioasă) prezente numai în munţi. cu excepţia sudestului. În 1868-78. Rata pop. Res. Guantanamo). 20% din pop. Sierra Organos (762 m.000 km2 Locuitori: 11. creşterea bovinelor pentru consum intern. Sierra Trinidad (1017 m alt/. Camaguey. Concentrarea max.

tot mai represiv. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Naţională a Puterii Populare. izolată. C. Partid unic. Etiopia (1977). condus de preşedintele Consiliului de Stat. supusă unui regim socialist (econ. În 1960. pierzând ajutorul URSS. a C. de Consiliul de Stat. Şeful Statului: preşedintele Consiliului de Stat: Fidel Castro. În 1976. C. un embargou comercial. O tentativă anticastristă este respinsă. naţionalizează comerţul particular. si politic).gherilă (din trupe eterogene) în Sierra Maestra. Castro devine prim-ministru. După 1990. Castro monopolizează puterea. impune munca obligatorie. F. conform Constituţiei din 1976. şi pol. Comunist. 1975). URSS susţine noul regim. care este şi preşedinte al Consiliului de Miniştri. aderă la Mişcarea ţărilor nealiniate (Conferinţa de la Havana). Statul: este republică (regim socialist). datorită instalării rachetelor sovietice cu rază medie de acţiune în C. este tot mai izolată pe scena internaţională. exerciţii militare în şcoli etc. duce o politică de naţionalizare a firmelor nord-americane. C. prin noua Constituţie. . exportă revoluţie în ţările latino-americane şi susţine regimurile marxiste din Africa. ruperea relaţiilor americano-cubaneze. unde participă armat (Angola. Hrusciov decide retragerea rachetelor. iar între sesiunile ei. cea executivă de Consiliul de Miniştri. ceea ce determină SUA să impună C. Multe valuri de emigranţi cubanezi către Florida (SUA). În 1962 criza cubaneză. În 1959 Batista este răsturnat. C. se instaurează rolul conducător în stat al P. este declarată Republică Populară. În 1979 C. regimul Castro adânceşte criza soc-econ.

Arh. Are: petrol. În al doilea război mondial este ocupată de trupe germane (l940-45).Danemarca Denumirea oficială: Regatul Danemarcei Capitala: Copenhaga (l. Franţei şi ducatul Normandiei. ovăz. Bornholm în M.l8 mil. VI. Floră şi faună: Pădurile ocupă l0-ll% din terit. fructe. catolicism Moneda: coroana Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: l6 aprilie Geografie: D. Kattegat. nisip cuarţos. la S şi SE M. Copenhaga. Fal ster. Sjaelland (cu cap. În rest landă (vegetaţia terenurilor nisipoase) sau perdele forestiere de protecţie. aprobă ratificarea Tratatului de la Maastricht după un referendum în l992. a ceramicii. min. a cimentului. lagune şi fiorduri nenumărate pe 75. vulpi. motoare diesel.8‰. Concentrarea pop. Islanda. În sec. la Odense (l964). Relieful este de câmpie joasă (sub l70 m. M. deşi este lipsită de res. Alborg. 500 de insule învecinate: Sjaelland / Zealand. în sec. alimentară. IX este întemeiat un regat. D. Transporturi şi comunicaţii: Danemarca este placa turnantă a comunicării schimburilor între Scandinavia şi Europa. Populaţia: D. Fauna: cerbi. În l920 partea de N a Schleswig-ului este înapoiată D. X cuceresc N. chimică. sunt păşuni): bovine pentru lapte şi carne. tradiţională de construcţii navale. Statul: este monarhie . leagă M. Uniunea de la Kalmar devine putere hegemon a nordului. Lolland. la N M. Controlează traficul prin Strâmtoarea Sundului între M. M. legume. Fyn (între l30-290 loc. loc. X este adoptat creştinismul.000 km2 Locuitori: 5. este omogenă. Nordului de M. În sec.000 km lungime. Eshjerg (port).800 mm/an în Iutlanda. păsări. Baltică şi ins. germani. Vikingii pun stăpânire pe E Angliei şi de asemenea pe Norvegia integrându-le în statul danez sub Knut cel Mare (l0l9-l035). În l953 Groenlanda este înglobată regatului D. Un aeroport internaţional modern (Kartrup) la Copenhaga. Helsingor (port). plante furajere. Resurse şi economie: D. Mon. Este obligată să cedeze Suediei. se cultivă: orz. formată din danezi. semnele glaciaţiei cuaternare. fizică: Arh. suedezi. Nordului. În l8l4 D. prin plebiscit. Langeland. farmaceutică. Suedia şi Finlanda (l397l525). Fsenols în N. Oraşe: Aarhus (port). Frederikshavn (port). După războiul din l864 D. la S Germania. peşte. în M./km2) Religia: protestantism 90%. Odense. prin care îl respingeau. Als. Lauenburg. Copenhaga) şi ins. gaze naturale./km2). câteva lacuri. În sec. Universităţi la Aarhus (l928).3 mil. flotă comercială. ind. sfeclă de zahăr. XVII domină M. Limite: la V. Nordului. venite dinspre N. şi nisipoasă pe ţărmuri. secară şi grâu. Baltică şi Scandinavia. electronică şi de generatoare eoliene (locul I pe glob). este locuită de triburi germanice (angli. Mors. Baltică. roci de construcţie (cretă. Istoria: D. (l2l loc. Clima: este temperat-oceanică.) cu morene de interior. suficiente. urbane: 85%. G. Funen. Fyn. Temp. Pescuitul. Reunind sub autoritatea sa Norvegia. Reţeaua hidrografică este neînsemnată. Ţărmul este străpuns de golfuri. D. Până în primele decenii ale sec.) Limba oficială: daneza Suprafaţa: 43. în l973 intră în Piaţa Comună. Baltică. Între l945-70 D. Rata natalităţii: l2‰ a mortalităţii: ll. dezvoltată. (l479). Norvegia (Pacea de la Kiel). Jylland / Iutlanda şi cca. nave frigorifice. iepuri. VI este ocupată de triburile danezilor. este aşezată în Europa de nord-vest. Ind. medie anuală este de 0˚C în ianuarie şi l7˚C în iulie. Skagerrak. pierde prov. Reforma. Schleswig şi Holstein. păsări. În primul război mondial rămâne neutră. danez este situat la poarta M. D. în ins. are o econ. căi ferate. are o reţea de căi rutiere bine întreţinută. Rata pop. obţine prosperitatea. iuţi. Baltică şi M. Vântul din V aduce precipitaţii între 6l0 mm/an . cimbri). Atlanticului şi Groenlanda. peste 95%. Nordului. la E. caolin). alt. bazată pe creşterea vitelor (l0% din terit. Agric. Baltice şi este format din Peri. În sec.

monarhul are rol extrem de discret în viaţa politică a statului. cea executivă de un cabinet rezultat în urma alegerilor. Multipartitism. limitându-se adesea la transmiterea de mesaje. potrivit constituţiei din l953. Conform principiului «regele domneşte dar nu guvernează». Puterea legislativă este exercitată de suveran şi de Folketing. dar un rol public important simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. regat ereditar. .constituţională.

issas (în S) şi arabi. calea ferată Etiopia-Djibouti este principala sursă de bogăţie a ţării. pe ruta ce leagă Europa de Asia. Transporturi şi comunicaţii: drumuri tranzitabile. Tadjoura. cămile. în 1977 devine stat-independent. Munţii acoperiţi de vegetaţie permanentă. cu temperaturi foarte ridicate. G. araba Suprafaţa: 23. presiuni şi pretenţii teritoriale din partea Etiopiei şi a Somaliei. este aşezat în E Africii. paralel cu Marea Roşie. Indian (Golful Aden. la frontiera sudică: conul vulcanic Yebel Mussa Ali (2. populaţia urbană 83%. N şi NV). catolicism Moneda: francul Djibouti Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 27 iunie Geografia: D. Franţa obţine dreptul de a ancora în portul Obock. Floră şi faună: Pe câmpiile podişului. Animalele şi produsele lactate sunt pentru consum. Prin situarea sa la intrarea în Marea Roşie. În 1897 portul D. în general sărate. de origine vulcanică. în 1917 se deschide calea ferată Addis-AbebaDjibouti. Aproape jumătate din întreaga populaţie trăieşte. Sare din lacul Assal. Tensiuni etnice între populaţiile afar şi issa. În 1946. conform Constituţiei din 1981. tropical-aridă. Africa de E şi Australia: poartă spre lume a comerţului etiopian. Assal (170 m sub nivelul mării). danakli). la Oc. iar în 1885 cel al triburilor issa devin protectorate franceze. În afara zonei montane. teritoriul are o importanţă strategică.Djibouti Denumirea oficială: Republica Djibouti Capitala: Djibouti (220.000 loc. Obock (port). Indian. a mortalităţii: 14. sistem de cale ferată.8‰. Limite: Somalia (S). Importantă este activitatea portului Djibouti. pe trei sferturi din teritoriu.: cultura palmierilor. Aeroport la Djibouti. vorbind trei limbi diferite: afari (de origine danakli). plante xerofite. având în frunte un preşedinte. face parte din Sultanatul Moscat şi Zanzibar. devine. în capitală. Istoria: Teritoriul a fost populat din evul mediu de triburile issa (de origine somaleză) şi afar (de origine etiopiană. lanţuri bazaltice. cu vaste câmpii pârjolite. Resurse şi economie: Ţară săracă. colonie sub numele de „Coasta Franceză a Somalilor”. alte şase în ilegalitate sau în exil. D. Djibouti este „teritoriu de peste mări” al Franţei. în 1947 îşi câştigă autonomia. al XIX-lea. Ocupaţii: păstoritul. Lacuri. O mare parte a populaţiei este nomadă şi seminomadă. În 1862. Etiopia (V). horticultura (în jurul capitalei Djibouti şi a oraşului Ambouli). . format în principal dintr-un podiş de mică înălţime. prin acord franco-etiopian. oi. Ali-Sabieh. iar în 1896. port de tranzit pentru Etiopia. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Camera Deputaţilor. Rata natalităţii: 37‰. cea executivă de preşedinte şi Consiliul de Miniştri numit de preşedinte. Faună marină foarte variată: ton. Oc. asini. lipsită de resurse minerale. Solul este arid. pe baza acordului cu triburile afar. crustacee (languste). Statul: este republică prezidenţială. fără posibilitatea unei agriculturi susţinute. moluşte.050 m). Din sec. Un partid în ţară. În 1884. caracteristică zonei de coastă deşertice. În N. creşterea animalelor: capre. Populaţia: Există trei grup etnice. În zona central nordică. fizică: Aşezat în faţa Golfului Aden. Djibouti se află pe traiectoria marilor rute maritime care unesc Mediterana cu Asia de-a lungul Mării Roşii. Cele mai mari înălţimi.000 km2 Locuitori: 589. cu cele mai joase altitudini de pe continent. Oraşe: Dikhil. se simte puternic lipsa precipitaţiilor (sub 200 mm/an).000 (26 loc. Se importă majoritatea produselor de consum. Alte res./km2) Religia: islamism 94%.) Limba oficială: franceza. este o zonă tectonică marcată de o falie. sultanatul afarilor (Tadjurah). Clima: este toridă. Franţa ajută cu o forţă de menţinere a păcii.

.

Rata natalităţii: 16‰. Antilele Mici. Istorie: D. Clima: este tropical-oceanică. creoli. D. cu precipitaţii bogate şi temp. XVII-XVIII devine obiect de dispută între Franţa şi Anglia. max. se întinde o câmpie. protestantism Moneda: dolarul Caraibelor orientale Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 3 noiembrie Geografie: D. de unde îşi trage numele. Turism slab dezvoltat. Floră şi faună: pădure tropicală umedă. sunt aduşi sclavi negri din Africa. urbane: 9%. În 1978.) Limba oficială: engleza Suprafaţa: 751 km2 Locuitori: 71. 1447 m alt. În sec./km2) Religia: catolicism 80%.Dominica Denumirea oficială: Uniunea Dominica Capitala: Roseau (15. bazată pe culturi de: bananieri. Cicloane devastatoare. Puterea legislativă este exercitată de Camera Adunării. Statul: este republică parlamentară. a mortalităţii: 7‰. Transporturi şi comunicaţii: autovehicule. mulatri. În centrul ins. există şomaj şi tensiuni sociale. este aşezată în America Centrală Insulară. rămâne republică în cadrul Cotmmonwealth-ului. de natură vulcanică. medii anuale de 27°28°C. . în 1493. Resurse şi economie: Econ. În 1783: colonie engleză. metişi.000 loc. în arh. conform Constituţiei din 1978. Oraşe: Portsmouth. este descoperită de Columb într-o zi de duminică. îşi proclamă independenţa. slabe. Populaţia: este formată în majoritate din negri 65%. fizică: un relief muntos. cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Cameră.000 (95 loc. Apele au cursuri scurte. Multipartitism. Datorită econ. G. nuci de cocos. Rata pop. Faună bogată în păsări.

Ambato. Resurse şi economie: Economie în curs de dezvoltare cu o ind. În E.812 km2) sau Colon/Columb face parte din terit. a pop. / km2) Religia: catolicism 94%.: aur. autovehicule. Turigurahua. Faună specifică celor două zone vegetale. porumb. (43 loc. protestantism. oi. urbane: 58%. Cutremure catastrofale în 1987. de ambele părţi ale Ecuatorului. fier. Arh. Temp. străbătute de văi. Putumayo. XV. (lemn de esenţă tare. Floră şi faună: păduri ecuatoriale cca. Există 10 universităţi.) prin două Cordillere ale Anzilor. Limite: Columbia (N). în Costa. de unde îşi trage numele.030 mm/an. Istoria: Vechiul regat indigen Quito este cucerit de indienii din Peru în sec. este aşezat în America de Sud. Situaţia pol. Machala. argint. mai extinsă şi mai umedă în N. min.69 mil.) Limba oficială: spaniola. Mari tensiuni politice între conservatori şi liberali. Culturi comerciale. G. ale Amazonului. Pacific (V). Oraşe: Guayaquil (port). Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. negri 5%. a mortalităţii: 6‰. Este o regiune vulcanică: vf. cafea. cacao. trestie de zahăr. Rata pop. Galapagos (7. flotă comercială. Altar ş. face parte din Marea Columbie (1822-1831) împreună cu Columbia şi Venezuela. mozaism Moneda: sucre Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 10 august Geografie: E. Cuenca.670 km2 Locuitori: 11. cacao.Ecuador Denumirea oficială: Republica Ecuador Capitala: Quito (1 mil. Export: petrol. căi rutiere. Anzi: 500-1010 mm/an. În 1992. Dese dispute de graniţă cu Peru. printre primele exportatoare din lume. toate afl. apoi în Noua Grenadă. cu un export în care ponderea principală o deţin petrolul şi culturile comerciale. albi 20%. 13°C (Quito). Devine independentă de Spania la 10 august 1809. 50% din terit. Cotopaxi. Galapagos/Colon este declarat P. Populaţia: este formată din: metişi 35%.a. medie anuală: 24°C (Costa şi Oriente). pălării de pai. Portoviejo. bumbac. cafea. lemn de balsa (printre cele mai mari rezerve din lume).. manioc. Riobamba. la banane. fără variaţie de anotimpuri. tartago (plantă oleaginoasă). În 1532 este fondată o colonie spaniolă de Pizarro şi inclusă în Viceregatul Peru. fizică: E: are de-a lungul Pacificului o câmpie colinară (Costa). despărţită de câmpia Oriente din bazinul superior al Amazonului (cca. se retrage din OPEP (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de . larg de 200 km. Creşterea animalelor: cornute mari. uzuală: limba indigenilor: quechua Suprafaţa: 270./km2). rom. mai rece în munţi. 50% din terit. Precipitaţii: Costa: 120-500 mm/an. Res. orientate de la N la S.310 m). relativ diversificată. Aeroport la: Quito şi Guayaquil. loc.010-2. tutun. Pescuitul. Zona amazoniană: pop. Oriente: 1. Chimborazo (6. Câmpia de coastă este udată de numeroase cursuri de apă dintre care cel mai lung este Guayas (60 km) navigabilă până la vărsare în Golful Guyaquil. petrol. Rata natalităţii: 25‰. Oc. cu platouri înalte în centru. După al doilea război mondial numeroase lovituri de stat militare. pe platourile din Anzi şi în depresiuni. cartofi. Pastaza. balsa şi din categoria plantelor colorante). rarefiată (1-2 loc. Napo. cupru. dificilă. În 1970 este instaurată o dictatură şi Congresul este dizolvat. După mişcarea revoluţionară din 1822. savană în Costa. E. E. banane. Culturi de subzistenţă: orez. Arh.N. Concentrarea max. Peru (E şi S). spaţiu prezervat şi patrimoniu al umanităţii. Infrastructura drumurilor slab dezvoltată. În 1972 este pusă în funcţie conducta de petrol transandină distrusă în parte de cutremurul din 1987. În 1830 îşi proclamă independenţa şi suveranitatea statului.socială şi econ. ananas. nuci de tagua. mulatri 15%. Clima este ecuatorială. fasole.

conform Constituţiei din 1987-1979.Petrol). Multipartitism. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congresul Naţional. cea executivă de un cabinet ales şi condus de preşedinte. Statul: este republică prezidenţială. .

oraz. reţea de căi ferate. peşte.000. podişul El-Tih. Deşertul Occidental (la V de Nil) care cuprinde 3/4 din suprafaţa totală. arabi. corali.500 km pe teritoriul Egiptului. cel de al doilea podiş. în afară de Delta Nilului. despărţite prin depresiuni. în afară de Deltă şi valea Nilului. Limite: Marea Mediterană şi Israelul (N). peninsula Sinai face parte din Asia. Katharina (2. mt. este un podiş întins. Barajele . Hurghada. tropical-deşertică (18°C-31°C). care duc spre Golful Suez. include oazele Dahla. Majoritatea populaţiei este ocupată în agric.200 mm/an. de-a lungul ei. cu 1.000 km2 Locuitori: 64. ceilalţi sunt africani: beduini.) Limba oficială: araba Suprafaţa: 1. alcool etc. (64 loc. uscate. format din două podişuri stâncoase (hammada): cel de la N de Kenah. 70-125 m lăţime.174 m (Jebel Shayeb). susan. Libia (V). orez. A patra regiune. sub forma unui deşert format din. de 2. . curmale. mangan. sare marină.000 km2). Clima: este mediteraneană pe litoralul nordic şi în delta Nilului. sticlă. este suprapopulat. Resurse şi economie: bumbac.2 mil. Între Nil şi Marea Roşie. Venituri (devize) din turism şi din folosirea Canalului de Suez (161 km lungime.700 km). A doua. printre coline nisipoase. lipseşte sau e întâlnită doar cea xerofită. petrol (Ras Gharib. cămile. textilă. în special cel de la Assouan permit o irigare permanentă. turci. Transporturi şi comunicaţii: Drumuri tranzitabile. mt. orez. cu depresiuni. Fauna săracă. Geografic. în rest. populaţia urbană: 45%. zone navigabile pe Nil./km2) Religia: islamism 93%. în deşert. cu altitudini max. către Esna. Teritoriul este împărţit în patru regiuni naturale. textile. În centru. unde există ape subterane. cu văi uscate (Wadi ElArish).402 m). ovine. Abu Rudeis). Agric. apoi printre coline argiloase către Cairo. porumb. Populaţia: Egiptul este cea mai populată ţară arabă. Umm Shawer (2. Export: bumbac. argilos. Egiptul are ieşire în N la Marea Mediterană şi în E la Marea Roşie. creştinism (copţi. şi Golful Aqaba. cel mai mare oraş din Africa. grâu.446 m). banane. cel de la S. fizică: Sahara ocupă cea mai mare parte a ţării.250 m). zahăr. din timpuri imemoriale. mortalitatea: 7. sorg. La nordul lui. mangan. platouri. Podişul sudic este nisipos şi nu trece de 1.Egipt Denumirea oficială: Republica Arabă Egipt Capitala: Cairo (6 mil.rezervoare de pe Nil. depresiunea Kattarah (134 m sub nivelul mării). curge printr-o vale strâmtă. pătrunde în ţară pe la N de Wadi Halfa. mai mic. de rafinare a petrolului. înalt de 500 m. valea Rayan. care sau amestecat cu populaţia autohtonă. Sudanul (S). localitatea Fayoum. Rata natalităţii: 26. dezvoltată datorită sistemului de irigări generalizat. caprine. Cairo. energie electrică. petrol şi derivatele lui. A treia regiune: Deşertul Oriental sau Deşertul Arabic. La N de capitală formează delta (24. Floră şi faună: Vegetaţie săracă. Bahria. Marea Roşie (E). cea mai mare concentrare pe valea Nilului (5% din teritoriu). Eth-T'hebt (2. loc. ciment.4‰. cu văi adânci.000 m înălţime. arahide de pământ. formează oazele: Farafra. Majoritatea o formează felahii (ţărani egipteni). formează trei podişuri de gresie şi calcar. Prima: Valea Nilului şi Delta. între Nil şi Marea Roşie. un lanţ muntos. trestie de zahăr. catolici) Moneda: lira (livra) egipteană Formă de guvernământ: republică Ziua naţională: 23 iulie Geografia: E. adâncime minimă 11 m). Aici sunt cei mai înalţi munţi din E: mt. cu dune de nisip la N. cel mai lung fluviu din lume (6.1‰. Kharga şi AbouMinkar. G. cu ape subterane şi oaze. Peninsula Sinai. este aşezat în NE Africii şi V. Asiei. Ind. Al treilea podiş se află la N de Kattarah. Nilul. precipitaţii 3.

perioadă de tulburări politice şi sociale. numai de englezi. dinastia a optsprezecea până la a douăzecea: Noul Imperiu sau Al doilea Imperiu teban. epoca thinită. Menes sau Narmer unifică Egiptul. Invazia asiriană. Domnesc: Thoutmosis III. În 1982 Egiptul recuperează Sinaiul. regat independent.. În 1970 Sadat îi succede lui Nasser. Hr. Între 3200-2778 î. Egiptul este una din marile puteri din Orient. El cucereşte Sudanul (1921). în timpul dinastiei omeizilor. iau puterea şi proclamă republica. sub Farouk I. Hr. Între 969-1171. Egiptul este provincie romană. În 1993 se înmulţesc . tratatul de pace cu Israelul. În 750. În 1979. a treia până la a şasea dinastie: Egiptul vechi. În 1991. Egiptul este musulman până la Mehmet-Ali. la care aderă şi Yemenul. Între 1878-1881. Tantah. Sub presiunea fundamentaliştilor musulmani. În 1981 Sadat este asasinat. persanul Cambize cucereşte Egiptul. În 2967 Egiptul rupe cu URSS şi-i expulzează pe consilierii sovietici. ereticul devenit Akhenaton şi Ramses II. punând capăt suzeranităţii otomane. Amenophis IV. Între 1983-1984 Egiptul se apropie de Israel spre dezaprobarea lumii arabe. 1250-1517: casta militară a mamelucilor domină ţara şi instaurează o administraţie eficace. În 2954. Hr. toate pe valea Nilului. În 1867 Ismail Paşa obţine titlul de khedive (vice-rege). În „războiul de şase zile” cu Israelul (1967). fondează oraşul Cairo şi universitatea D'al Azhar (973). începe lupta pentru o independenţă efectivă. prezidată de Nasser. 1789-1801: Egiptul este ocupat Napoleon Bonaparte. Assouan (S). Între 2260-2160. Din 1171-1259 dinastia ayubidă pune mâna pe totalitatea statelor latine ale Levantului şi restaurează sunismul. Tratatul anglo-egiptean din 1936 confirmă independenţa Egiptului. îi masacrează pe mameluci (1811) şi modernizează ţara. conduşi de Neghib şi Nasser. pe valea inferioară a Nilului. Între 1958-1961. iar în 1956 obţine de la sovietici finanţare pentru barajul de la Assuan. Hr. care acceptă staţionarea de trupe britanice pe teritoriul său. Hosni Mubarak devine preşedinte. cea mai mare parte a ţărilor arabe restabilesc relaţii cu Egiptul. Între 2160-1785 dinastia a unsprezecea şi a douăsprezecea: Imperiul de mijloc sau primul Imperiu teban. ceea ce duce la un conflict cu Israelul şi la intervenţia militară franco-britanică. Suez. copţii mai reprezentau doar 1/4 din populaţie. invazia hixoşilor veniţi din Asia. Egiptul cucereşte Siria şi Nubia. Istoria: Cu cca. Egiptul participă la forţele multinaţionale împotriva Iraqului. Dinastia de Djoser la Saqqarah. Egiptul şi Siria formează Republica Arabă Unită. dinastia a treisprezecea până la a şaptesprezecea a doua perioadă intermediară. a luat naştere în Egipt o civilizaţie înfloritoare. Se răspândeşte creştinismul. Între 1936-1952. Între 1580-1085. Între 1978-1988. Piramida din Gizeh. după 640 este cucerit de arabi şi islamizat. Ismailia. în 1989 Eguptul este reintegrat Ligii arabe. dinastie şiită. 3000 ani î. numită perioada intermediară. În 1869 este inaugurat Canalul de Suez. În 1171 ia puterea Saladin. Între 2778-2260. apoi a abasizilor. în războiul din Golf. Mansourah.. după 1882. Regii perşi alternează cu cei indigeni de la a douăzeci şi şaptea la a treizecea dinastie. Assiout (central). Egiptul modern. Egiptul devine protectorat englez (1914-1922). În anul 332 Alexandru cel Mare cucereşte Egiptul. Gizah (N). Între 30 î. În 525. Anul 1085 marchează sfârşitul unităţii egiptene. Egiptul este înfrânt. Port Said. naţionalizează Canalul de Suez. Egiptul este provincie a Imperiului Bizantin. guvernantă de un paşă numit anual. care s-a declarat paşă pe viaţă. Între 395-639.Oraşe: Alexandria. Se adoptă limba arabă. După 1922. Războiul din 1973 cu Israelul se sfârşeşte onorabil pentru Egipt. Egiptul republican. Nasser devine unicul conducător al Egiptului. dinastia a şaptea până la a zecea. Între 1770-1580.-395 d. În 1953 „ofiţerii liberi”. Egiptul nu mai poate asigura plata datoriilor contractate şi acceptă ca posturile importante din guvern să fie preluate de francezi şi englezi. mişcarea politico-religioasă Fraţii Musulmani se radicalizează în mişcare naţionalistă. devenind mâi activă după înfrângerea armatelor arabe de către Israel (1948-1949). prima şi a doua dinastie. 1517-1805: Egiptul este provincie otomană. fatimizii. Dinastiile străine şi naţionale alternează la putere de la a douăzeci şi una la a douăzeci şi şasea dinastie. islamizează Constituţia şi învăţământul. 1805-1848: Mehmet-Ali.

atentatele teroriste sub acţiunile represive ale guvernului împotriva islamiştilor. conform Constituţiei din 1971. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Populară. Multipartitism. cea executivă de preşedinte şi de Consiliul de Miniştri numit de preşedinte. Statul: este republică prezidenţială. .

tutun. Nueva San Salvador. Între masivele muntoase din E şi V (vulcanice) se întinde bazinul fertil din centru (600 m). pe valea râului Lempa (260 km). Faună specifică savanei şi pădurii tropicale.000 km2 Locuitori: 5. S. Exportă: cafea. Lanţul munţilor de coastă are o mulţime de vulcani (Mamatequeque. Precipitaţii: 2. În 1823 intră în Federaţia Provinciilor Unite ale Americii Centrale. de-a lungul coastei. banane. În S. orz. S. Transporturi şi comunicaţii: Reţea de căi ferate. o câmpie îngustă.5‰. Honduras şi Nicaragua. Resurse şi economie: Econ. cu lemn de esenţă preţioasă (abanos.25 mil. Guatemala (V). Acajutla. conflicte armate cu Guatemala. ananas. În 1821 îşi proclamă independenţa. Honduras (cu Hondurasul vor fi confruntări şi în 1969) „războiul fotbalului”. amerindieni (maya şi nahua). Guatemala. S. agrume. argume. Populaţia: este foarte densă în E. calea încetării unui război sângeros (75. lemn. protestantism Moneda: colon salvadorian Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 15 septembrie Geografie: E.89 mil. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Naţională. Oraşe: Santa Ana. a mortalităţii: 6. trestie de zahăr. Izalco). Există universitate la San Salvador. XIX. are deschidere la Oc. Quezaltepeque. central-vestică. Ţara va fi pustiită. căi rutiere.El Salvador Denumirea oficială: Republica El Salvador Capitala: San Salvador (1. geotermale (centrale geotermice). Concentrarea max. . Creşterea bovinelor. ţara fiind în criză. Temp. Aeroport la San Salvador. Clima variază de la cald la frig după altitudini. urbane: 45 %. iarna este anotimp ploios. La Libertad. este cucerit de conquistadori spanioli şi inclus în Căpitănia Generală Guatemala.000 de morţi).. de savană. 30% din terit. Pacific (S). Oc. Limite: Honduras (N şi E). S. bumbac. In 1992. (281 loc. foarte mari resurse de electricitate: hidroenergie (hidrocentrale) şi res. San Miguel. loc. semnează acorduri de pace cu Costa Rica. relativ diversificată: nu are resurse minerale. Se impun regimuri militare.. bumbac. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Floră şi faună: Păduri tropicale cca. Nicaragua. Istoria: Vechiul Cuzcatlan (azi EI Salvador) era locuit de triburi ale amerindienilor maya şi nahua. Din 1987 E.030 mm/an. După 1980. Clima: este tropicală. bazată pe agric. mahon). G. porturi: La Union. cafea în special. după 11 ani. tutun. În 1841 se proclamă republică independentă. în reg. Pacific. S. Multipartitism. Rata natalităţii: 31. porumb. Rata pop.5‰. are un relief muntos. susan. fizică: E. negocierile sub patronaj ONU între guvern şi gherilă duc la un acord de armistiţiu ce deschide. Ind. lupte de gherilă şi terorism. Cutremure în mod curent. medie anuală: 21°C-24°C.) Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 21. este aşezat în America Centrală istmică. zahăr. Statul: este republică prezidenţială conform Constituţiei din 1983. şi este formată din 84% metişi. În N este teren jos. 10% europeni. vehicule. pentru restabilirea păcii în America Centrală. În 1524 E. forţele de stânga Frontul Farabundo Marti de Eliberare şi Frontul Democratic Revoluţionar duc lupta armată cu regimul de la putere sprijinit de SUA./km2) Religia: catolicism 90%. 1 milion de refugiaţi. Sec.

astfel încât pădurile amestecate de foioase (de-a lungul Rinului. Între M-ţii Alpii Elveţiei şi Jura există un culoar (Mitteland) de cca. Tendre) la graniţa cu Franţa. al. la poalele munţilor Jura şi Alpi). Este ţara cu cea mai ridicată alt. nordică a E. cât şi de orientarea versanţilor. a mortalităţii: 9‰. Basel (port fluvial). Nordului.3‰. sediu al unor organisme internaţionale (Palatul Naţiunilor. G. Resurse şi economie: E. Bothard. Franţa. urbane: 6l%. textilă. râul Inn (afluent al Dunării) aparţinând bazinului hidrografic al M. al ind. ceasornicelor şi al instrumentelor de precizie. Relieful este predominant muntos. podişuri erodate de gheţari. Rata natalităţii: l2. medie anuală de 0ºC în ianuarie. centrale atomoelectrice. centru bancar. Şomaj redus.). Lucerna. Floră şi faună: Vegetaţia este dispusă în funcţie de alt. m-ţii din NE.). valea Rinului Superior. Mediterane şi Ticino (afl. -7ºC şi l2ºC. 680 m altit. Negre. Populaţia: este formată din: germani 65%. Lausanne. E. Valais.) Limba oficială: germana. italiana. printre cele tectone-glaciare se numără: Geneve (Leman). 20%. protestantism 45% Moneda: francul elveţian Ziua naţională: l august Geografie: E. termocentrale. franceza. centru comercial şi financiar internaţional. Rinul este navigabil. flotă comercială fluvială şi maritimă. Neuchâtel. al textilelor şi ceasornicelor. Padului) aparţinând bazinului hidrografic al M./km2) Religia: catolicismul 49%. italieni l0% şi raeto-romani. Italia (SE şi S). bazată pe creşterea bovinelor. M-ţii Jura (l679 m alt. la St.26 mil. vf. este legată de tradiţia comercială dar şi a neutralităţii ei politice. etc. coline. Agric. sub 630 mm/an. în zona Lacului Geneva. M-ţii Jura. Elveţiei iernile sunt mai blânde. francezi cca.. sunt calcaroşi şi au culmile paralele. min. max. pe ţărmul Lacului Zurich. intensivă. mână de lucru calificată. retoromana Suprafaţa: 4l293 km2 Locuitori: 7. autostrăzi. vidra.) masiv în centrul şi sudul ţării.Elveţia Denumirea oficială: Confederaţia Elveţiană Capitala: Berrna/Bern/Berne (l35. Istoria: Terit. sunt acoperiţi de zăpezi veşnice şi de gheţari. industrii de precizie cu un consum mic de materii prime şi energie. autovehicule. bursucul. farmaceutică. Ronul (vale adâncă) aparţinând bazinului hidrografic al M. şi l9ºC în iulie. cu cremalieră. Rata pop. capra neagră. Tuneluri montane care asigură legătura E. Temp. cu ierni lungi şi aspre. bazată pe servicii. fizică: E. Constance (Bondesee). l270 mm/an. aparţinând bazinului hidrografic al M..a. Geneve (Geneva) pe ţărmul Lacului Leman. minime. continental-temperată. cu Italia. Precipitaţiile: valea. finanţe şi turism. Este o agric. Concentrarea maximă în zona Mitteland (75%) dintre M-ţii Jura şi Alpi (60% din terit. monedă forte. Ape: o reţea bogată: Rinul (vale adâncă) cu afl. Clima: este alpină. Limite: Franţa (N şi V). ca nişte platouri ondulate. Crucea Roşie. este aşezată pe cursurile superioare ale fl. ceasurilor. verile mai ploioase. veri destul de răcoroase. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate în totalitate electrificate (cu ecartament îngust şi specifice zonei de munte. Aar. lupul. Res. medie din Europa.Muntele Monte Ross (4634 m alt. În Pod. la Davos. Germania (N). poate fi socotită castelul de apă al Europei. locuit de triburi celtice . alternează cu culturi: mai sus. are o economie dezvoltată. cu foarte puţine trecători. favorabilă activităţii financiare. este un podiş. Fauna caracteristică Europei Centrale şi Nordice: ursul. (l76 loc. păduri de conifere. Lichtenstein. Hidroenergie. l440 mm/an. Austria. vulpea. Reg. Alpii Elveţieni. Aeroportul la Zurich şi Geneva. Alpii Elveţieni . Prosperitatea economică a E. E. -8ºC şi 7ºC. max. Oraşe: Zurich. este aşezată în Europa Centrală. Podişul Elveţiei. Rhân (Ron) şi Rhein (Rin). Tradiţională: ind. oraş al ind. Organizaţia Mondială a Sănătăţii ş. păşuni alpine. farmaceutice. Adriatice. instrumente de măsurat şi de calcul. Se găsesc peste l000 de lacuri naturale. aparatură electrică.000 loc. Austria (E).

Statul: este republică confederativă. În l648 prin Tratatul de pace de la Westfalia este recunoscută independenţa Confederaţiei Helvetice. paralel.). Hr.M. În sec. este respectată. I-V face parte din Imp. Unterwalden. . În l848 o nouă constituţie instaurează un stat federal. Din sec. XVII. Schwyz. În l874 se introduce prin Constituţie dreptul la referendum. din Imp. stat cu un guvern central cu sediul la Berna. romanizate (sec. În l979 este creat cantonul Jura de limbă franceză. XIII-XIV câteva cantoane (Ury. Zurich şi Berna) formează o confederaţie care îşi păstrează independenţa printr-o luptă dârză. se pronunţă pentru aderarea la F. Francilor. şi la Banca Mondială. Sec. al statutului burgund. Roman). În l992 E. Între sec.(helveţii) supuse de Caesar (58 î. În cele două războaie mondiale neutralitatea E. guvernul depune cerere de aderare la CEE. În l8l5 Congresul de la Viena declară E. conform Constituţiei din l874. III se stabilesc aici burgunzii şi alamanii (triburi germanice). Romano-German. prin referendum şi împotriva integrării în EEE. cea executivă de un cabinet (Consiliul Federal) numit de Adunarea Federală.I. Multipartitism. Reforma (sub forma calvinismului mai ales) care se răspândeşte în câteva cantoane. apoi Lucerna. cu regim parlamentar. stat cu neutralitate perpetuă. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Federală (Consiliul Naţional şi Consiliul Cantoanelor). aparţin succesiv: Imp. VII-IX se creştinează.

turism. Bu Hasa).) Limba oficială: araba Suprafaţa: 80. o câmpie aridă şi monotonă. englezii încep să aibă iniţiativă în zonă./ km2) Religia: islamism (sunit) 95% Moneda: dirham-ul Forma de guvernământ: monarhie (emirat) Ziua naţională: 2 decembrie Geografie: E. Pop.. . sunt aşezate în S Golfului Persic în Peninsula Arabia. Clima: este tropical-deşertică. La E.U. Statul: este monarhie constituţională (în sensul că nu se guvernează după Sharia . Sharjah. Transporturi şi comunicaţii: infrastructura foarte dezvoltată şi modernă: 4 aeroporturi internaţionale. diferiţi palmieri. pernă în 1971. Limite: Golful Persic (N). cât şi exploatările submarine de la Zakum. se întinde în cea mai mare parte în deşertul Arabiei.A.000 de persoane). Sunt foarte mulţi imigranţi. regrupează 7 emirate: Abu Dhabi. termocentrale. Istoria: În secolele trecute. Cursurile permanente de apă lipsesc. Concentrarea populaţiei pe coastă şi în oraşele de la poalele Munţilor Al Hajer. ducând lipsă de forţă de muncă. E.000 loc. spre hotarul cu Omanul. Rata natalităţii: 20. Al Ain.6‰.Emiratele Arabe Unite Denumirea oficială: Emiratele Arabe Unite Capitala: Abu Dhabi (240. Nu există partide politice. E. Cardja. se înalţă Munţii Al Hajer (2100 m).000 km2 Locuitori: 1. tufişuri. uzine chimice). (24 loc.legea islamică). Agricultura pe baza irigaţiilor (apă desalinizată). ici-colo arbori fără frunze: saxaul. S-au dezvoltat industriile prelucrării petrolului (rafinării. era numit „Coasta piraţilor”.A. sub control britanic. Populaţia: este formată din arabi (75%). cea executivă.). datorită faptului că. a mortalităţii: 2.A. fiind o mare producătoare de petrol. Oaze: Buraimi. Sc creează Trucial States (Trucial Oman). Precipitaţiile sunt puţine (sub 75 mm/an). Fudjayra. terit. În 1853. în 1892 încheie un tratat cu statele riverane (care fac azi parte din E. Umn Shaif şi gazele naturale (lichefiat) aduc mari venituri (export). ceea ce atrage forţă de muncă străină (peste 500. europei. se constituie o federaţie din 6 emirate la care aderă în 1972 şi Ra'sal-Khayma. Arabia Saudită (S şi V).9‰.U. federaţie de emirate. La 18 iunie 1971. are venituri imense. fizică: terit. numit de primul. Adjman. Se foloseşte apa distilată pentru întreţinerea unor spaţii înverzite şi pentru plantaţiile forestiere care iau amploare în ultimul timp. Dubayy. Resurse şi economie: Rezervele uriaşe de petrol (Murban. Umm al-Oaywayn şi Ra's al-Khayma. G. Puterea legislativă este exercitată de Consiliul Suprem al Uniunii (format din liderii celor 7 emirate) şi Consiliul Naţional Federal. În oaze: curmali. Fac parte din Orientul Mijlociu.94 mil. foarte uscată. o mare parte a localnicilor fiind crescători de animale. de Consiliul Suprem al Uniunii şi de Consiliul de Miniştri.A. iranieni. Floră şi faună: Vegetaţie de deşert: ierburi ţepoase. Al Ain.U. din 7 emirate.U. E. xerofite. indopakistanezi. până pe ţărm. Intense activităţi bancare. Golful Oman şi Omanul (E).A. Regim cu largi prerogative ale executivului. conform Constituţiei din 1971.U. urbană: 83%. Oraşe: Dubai. metalurgie.

Marea Roşie (E). Industria prelucrătoare a peştelui şi a petrolului. Populaţia: este diversificată: şemitică (tigrai). devine regiune autonomă în Etiopia declarată. ierburi xerofite în zonele aride şi păduri-galerii de-a lungul apelor. provincie a statului etiopian. Transporturi şi comunicaţii: sunt sărace. caprine. grâu. care se varsă în Nil. ovine. Etiopia (S). inac. (După independenţa Eritreea. absoarbe cea mai mare parte a forţei de muncă. şi creşterea animalelor: zebu. fier. dankali). În 1868 Massazva este ocupată de egipteni. în sec. Etiopia este recunoscută ca stat independent. făcea parte din regatul Aksum. savană pe înălţimi. Mare Erythraeum. rezervaţii. În 1936 E. (În 1936 Mussolini cucerise Abisinia. porumb. Oraşe: Massawa. cupru.000/an) şi foarte sărace în depresiunea Danakil (sub 200 mm/an). Limite: Sudanul (V şi NV). tutun. În faţa Masivului Etiopian. E. litoralul E. în depresiune şi pe litoral clima este uscată. creştinism (copţi) Moneda: birr-ul Forma de guvernământ: inf.Eritreea Denumirea oficială: Statul Eritreea Capitala: Asmara (360. palmieri. Rezistenţa armată continuă 30 de ani şi se încheie cu 1/2 de milion de refugiaţi şi 100. nichel. Floră şi faună: Vegetaţie tropicală. după slăbirea acestuia. bananieri.000 km2 Locuitori: 3. un adevărat castel al apelor în Africa. perle. aceasta rămâne sub administraţie britanică. După războiul dintre Italia şi Etiopia şi în urma păcii de la Addis-Abeba (1896). azbest. Resurse şi economie: bazate în special pe agric. Din sec./km2) Religia: islamism (peste 80%).000 de morţi. a pop. devine provincie a statului etiopian. Resurse minerale. colonie a sa. Concentrarea max. prin rezoluţia ONU. depresiunea Danakil (160 m sub nivelul mării) se întinde mai mult pe teritoriul Etiopiei. E. teritoriului i se dă numele de Eritreea de la denumirea latină a Mării Roşii. o câmpie îngustă de coastă.) Limba oficială: araba şi trigrigna Suprafaţa: 120. foarte scurte. este aşezată în NE Africii. În sec.62 mil. la mijloc fiind interesele marilor puteri. Se extrage sarea marină. Assab. şi Munţii Danakil (SE). În evul mediu. citrice. în V lor. Etiopia nu mai are ieşire la mare. nilotică (kunama.) Aeroport la Asmara. În E.000 loc. graniţa pe linia Mareb-Belasa-Mura marcând o entitate geografică şi politică separată. Din 1977.) În 2941 forţele engleze din Sudan eliberează Etiopia şi ocupă E. În 1889 Italia proclamă coasta E. al XIX-lea Italia începe să se infiltreze. bumbac. 1. Râul Atbara. Istoria: În antichitate. Se naşte o mişcare de gherilă pentru obţinerea autonomiei şi apoi pentru separarea de Etiopia. in. barea). Agric. este cucerit de arabi. temporare. sprijinit de URSS şi Cuba împotriva mişcărilor . pe unde curge Baraka. al XVI-lea este sub influenţa Imperiului Otoman. cămile. Adi Ugri. Se cultivă: orz. este unită cu Somalia italiană şi Etiopia în „Africa de Est italiană”. cu capitala la Asmara. Clima: este tropicală. Keren. cu ieşire la Marea Roşie. o depresiune largă. kuşită (bedja. Etiopia are un regim politic marxist. cu precipitaţii bogate în zonele înalte (cca. fizică: Are un teritoriu înalt: Masivul Etiopian (peste 3. Până în 1952. pe platourile înalte (unde se cresc animale). Parcuri. Se exportă: cafea. (26 loc.000 m) de natură bazaltică. în 1962. Pescuitul: peşti. VII. G. ce trece prin Sudan şi se varsă în Marea Roşie. la graniţa cu Etiopia. bureţi. multe golfuri (Golful Zula) şi arhipelagul Dahlak (126 insule). Multe râuri. dar nu are autoritate decât asupra litoralului. Prin portul Assab se realizează tranzitul din Etiopia la mare. Ziua naţională: 24 mai Geografia: E. O cale ferată leagă capitala Asmara de portul Massawa. În 1952. crom. iar populaţia rară.

. sub supravegherea ONU. Eritreea este declarată stat independent în mai 1993. În 1991 se instituie un guvern provizoriu pentru a organiza un referendum asupra independenţei.naţionale secesioniste.

hârtie. râul Narva drenează Lacul Peipus (Ciudskoe Ozero de 3555 km2) de la graniţa cu Rusia. conform pactului germano-sovietic din l939. cu sprijinul Armatei Roşii. Sericicultură. Între l94l-44 este ocupată de germani. Klohtlajarve. Clima: este temperată. În sec.. îngrăşăminte chimice. urbană 70%. a mortalităţii de l2. Guvernul Provizoriu estonian este sprijinit de Flota britanică şi de trupele de voluntari suedezi. Narva. forţat. Între l940-l94l. mai mult de jumătate sunt ucişi. E. în mediul rural estonienii sunt 85%. linii de ferry-boat între Tallinn. vulpi. În sec. unele mlăştinoase sau lacustre. în sec. E. Garnu. (34 loc.4‰.. este de 320 m în S (Suur Munamagi). la Narva. este anexată de către Rusia ţaristă. la S Golfului Finlandei. face parte din Confederaţia Lituaniană.2‰. Terit. în sec. este un stat la M. ind. împotriva ruşilor. În l9l8 trupe germane ocupă E. turbării. alternând cu cele care urcă până la 50 m (calcaroase în N. În l987 demonstraţia de la Tallinn a opoziţiei estoniene. În l940. Aeroport la Tallinn. jderi. Suprafaţa: 45. după l72l E. carne). urşi. fizică: E. În sec. În sex. Stockholm. Hr. XII. vegetaţie de mlaştini. Ind.52 mil. limba estonă aparţine grupului finic al limbilor fino-ugrice./km2) Religia: protestantism. Rata natalităţii de l4. Limite: M. În l944 redevine rep. pătrund ordine cavalereşti germane care creştinează pop. uşoară. Fauna foarte bogată: lupi. Rep. turbă.000 km2 Locuitori: l. finlandezi. fosforite. peste 50. brad). Concentrarea max.000 de estonieni sunt arestaţi şi deportaţi în Siberia. îşi proclamă independenţa la Tallinn. câteva rezervaţii naţionale şi zeci de mici rezervaţii în care sunt ocrotite peste 55 de specii de plante şi peste l95 de specii de animale. Polonia. G. Res. În l920 Rusia Sovietică recunoaşte independenţa E. este acoperit cu păduri de conifere (molid.000 devin victime ale represiunii staliniste. în aceeaşi grupă cu finlandeza şi maghiara. în l9l8. Helsinki.000 loc. bolşevicii proclamă în acelaşi an. Reţeaua hidrografică foarte bogată. ucrainieni. Oraşe: Tartu. a danezilor. XVI-XVII este disputată de Suedia. este aşezată în Europa central-nordică. min. Transporturi şi comunicaţii: Transport rutier (70%). XI. E. XVIII Suedia stăpâneşte E. Populaţia: este formată din estonieni 60%. Huuma (989 km2). rusă. În oraşele industrializate predomină pop. ortodoxism Moneda: coroana estoniană Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 24 februarie Geografie: E. Resurse şi economie: Economia bazată pe import de materii prime şi combustibil. XIV-XV reg. Pop. XIII-XIV pe terit. sovietică. Rusia (E). la sfârşitul verii cresc. râşi. În l9l7 Guvernul Provizoriu recunoaşte autonomia E. se răspândeşte Reforma.: şisturi bituminoase. Se cultivă: cartofi. germanii stăpânesc mult din terit. Letonia (3). În dreptul litoralului (în V îndeosebi) peste l500 de insule şi insuliţe mari şi mici. ţării are multe zone joase. este diversificată: extractivă (şisturi bituminoase) şi prelucrătoare. Precipitaţiile sunt de 600-700 mm/an. de utilaje. Danemarca şi Rusia. IX estonienii se unesc împotriva invadatorilor vikingi. peste l00. legume. max. În sec. Este anexată de URSS. Rezistenţa estonienilor în faţa comunismului este constantă până în anii ‘50. E. ruşi 30%. ind. din acumulări morenice în S). Baltică. bieloruşi. (lapte. Alt. Sovietică Estonă. În l92l devine membră a Ligii Naţiunilor.. prelucrătoare a materiei prime agr. în l988 este adoptată . Nordului (V şi N). Creşterea bovinelor. non-estoniană (în oraşul Narva apropiindu-se de l00%)..) Limba oficială: estonă. Istoria: Strămoşii estonienilor migrează dinspre răsărit la jumătatea mileniului III î. cu influenţe oceanice în V. Sunt peste l400 lacuri în E. în NE industrializat. limba uzuală: lb. transport maritim.Estonia Denumirea oficială: Republica Estonia Capitala: Tallinn (480. Cele mai mari: Saaremaa (2673 km2). Există un parc naţional. cereale.. Floră şi faună: Peste 40% din terit.

care este proclamată şi recunoscută de URSS şi de comunitatea internaţională. E. trupe ruse pe terit. Puterea legislativă este exercitată de Parlament. În l990 puterea sovietică este răsturnată. se adoptă denumirea de Republica Estonia. conflicte interetnice (peste 35% din pop. prin referendum. Statul: este republică parlamentară. Urmează o perioadă de tranziţie la economia de piaţă foarte zbuciumată. Multipartitism. cea executivă de un cabinet format ca rezultat al alegerilor legislative. potrivit Constituţiei din l992. se optează pentru independenţă. . instabilitate guvernamentală. În l99l. este rusofonă).declaraţia de suveranitate: se recunoaşte supremaţia legilor naţionale asupra celor unionale.

este influenţată de civilizaţia egipteană şi de cea elenistică. savană pe podiş. Între 1140-1270 dinastia Zagone se stabileşte la E de lacul Tanah.500 m se dezvoltă zona cea mai bogată: cereale. animism Moneda: birr-ul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 12 septembrie Geografia: E. este aşezată în E Africii. Rata natalităţii: 45. se întinde peste un podiş muntos. Guna (4. limbi vorbite: araba. caprine.100. păduri tropicale. . I-IX d. La peste 1.503 m). Dessie. Resurse şi economie: În spărturile pădurilor tropicale. Oraşe: Dire Dawa. Cea mai mare parte a populaţiei (cca.. vijelios şi care în perioadele de precipitaţii devine o barieră de netrecut între nordul şi centrul ţării. Bwahit (4. Stefanie.9‰. bazaltic. E. cămile. Istoria: În antichitate. În zona de E se află Masivul Etiopian de unde izvorăsc Nilul Albastru sau Âbbai şi multe alte ape ale continentului. Sec.800-2. sare. Sec. ţin din iunie până în septembrie. Între 1.800 m culturi de bumbac. în apropierea Ecuatorului diferă după altitudine. care se întâlneşte cu Masivul Etiopian. regatul Aksum. Abaya. În E clima este mai aridă.Etiopia Denumirea oficială: Republica Democratică Etiopia Capitala: Addis-Abeba (1. asini.4‰. cafea. Predomină înălţimile vulcanice: Ras Dashna (4. Creşterea animalelor bovine. în zona subecuatorială. somali (numeroşi în Harar. Populaţia: este formată din mai multe grupe etnice. Clima: este blândă. păduri de conifere. Pe înălţimi. În E. Sudanul (V). al VI-lea cunoaşte cea mai înfloritoare perioadă. aflată pe Rift Valley (linia de fractură tectonică a Africii de E). Hr.620 m) la N de lacul Tanah. islamism 30%. care în extrema septentrională primeşte apele lui Omo. XIII statul feudal etiopian. XV-XVI luptă împotriva sultanatelor arabe de pe coasta Somaliei. la altitudini de sub 1. condus de un negus (regele regilor) şi care se întindea până la Nilul Albastru. este creştinat de biserica egipteană (coptă) în sec.7 mil. climat temperat. (52 loc. Rudolf. 1270-1283: Yekouno Amlak încearcă să restabilească regatul Aksum. cu capitala la Gondar. al X-lea regatul cade sub islam. platină. 95%) este concentrată în regiunile înalte. nenavigabil. În N./km2) Religia: creştinism (copţi) 65%. mortalitatea: 15. păstori şi agricultori de origine hamitică (aproape o jumătate din totalul populaţiei). Anotimpul uscat ţine din octombrie până la mijlocul lui iunie. loc.) Limba oficială: amhara.: gumă arabică.500 m.91 mil.„Munţii Maimuţelor”). Cel mai vechi stat independent al Africii. fizică: E. în sec. Juba şi Shebelby (cu multe cascade). În SE se află podişul Ogaden. galla. engleza. Alte res. porumb.000 km2 Locuitori: 53. dinspre SV. Limite: Djibouti (E). depresiunea Danakil. Ape: în S. Etiopia este una dintre cele mai populate şi mai sărace ţări ale Africii. Populaţia urbană: 13%. Ind. sprijinite de turci. Masivul este traversat la S de fosa Awash. de prelucrare a lemnului. orzul şi creşterea animalelor. ambele de origine hamitosemitică. autovehicule. sub nivelul mării (-160 m). aur. În sec. Parcuri naţionale unde flora şi fauna sunt ocrotite (Parcul Naţional . Gondar. În sec. o „fortăreaţă de stâncă”. fructe. este oprită între 1541-1543. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. al IV-lea sub forma monofizită. ortodoxism etiopian. cu mulţi afluenţi. Kenia (S). în zona muntoasă centrală. Invazia triburilor galla. Somalia (E şi SE). ierburi xerofite. G. argint. tutun. Există multe lacuri: Tanah (N). care este centrul musulman). tropicalămoderată. în N. franceza Suprafaţa: 1. cu ajutorul portughezilor. şi tigrini. dintre care cele mai importante sunt: amhara. precipitaţiile aduse de muson. negri sudanezi. Floră şi faună: În zonele uscate.280 m). un curs de apă rapid. Takazze.

În 1988 intervine un acord de pace între E. Eritreea şi Somalia: Africa orientală italiană. E. Statul: este republică prezidenţială. În 1993 guvernul dă o replică severă islamiştilor care îşi înmulţesc atentatele. colonie. în Eritreea alipită. E. este reintegrată în Liga Arabă. Multipartitism. participă la forţele multinaţionale. În 1935-1936. Addis-Abeba devine sediul OUA. În 1987. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Consiliul Reprezentanţilor. E.. în 1896. Haile Selassie promulgă o Constituţie. cu partid unic. negusul Theodoros II unifică ţara. slăbirea regimului. iar în 1890 proclamă litoralul E. o nouă Constituţie face din E. de tip occidental. În 1977 se întăresc legăturile cu URSS şi Cuba. alegerea unui şef interimar al statului. al XIX-lea. În 1931. conform Cartei din 1991. Eritreea intră în federaţia Etiopiei în 1952. În 1963. are loc retragerea trupelor cubaneze. o republică populară democratică. care în 1923 devine membră a Ligii Naţiunilor.În sec. şi Somalia. În 1962. cu recunoaşterea independenţei E. Italia cucereşte E. se angajează pe drumul socialismului: regim autoritar. rebeliune. Din 1991. Această instabilitate politică afectează viaţa social-economică a ţării. sub numele de Eritreea. de la războiul din Golf. Între 1989-1990. În 1941 trupele franco-engleze eliberează Etiopia şi repun pe tron pe negus. ofiţerii reformişti îl răstoarnă de la putere pe negus. În 1882 şi 1885 Italia ocupă porturile Assab şi Massawa. Tentativele următoare ale Italiei eşuează şi se încheie pacea de la AddisAbeba. În 1989. . care o susţin în lupta contra Somaliei în legătură cu Ogadenul. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de Consiliul Reprezentanţilor. dezangajarea succesivă a URSS. În 1974. se opune presiunii coloniale britanice..

l9l2). citrice). Parcuri naţionale care ocrotesc flora şi fauna. produse petroliere. A. sârbi. Floră şi faună: Vegetaţie mediteraneană: arbori şi arbuşti care nu-şi pierd frunzele iarna. Grecia (E şi SE). tutun.. Resurse şi economie: Agric. se instaurează dictatura comunistă. Fauna: lupi. Perioada de tranziţie de la o econ. Jezerce 2693 m). Aeroport la Tirana. dar cu un potenţial energetic mare: Drin. smochin. creştinism (ortodoxism. în partea centrală şi pe litoral (la Adriatică) unde se întind câmpii şi coline care grupează în jurul lor majoritatea populaţiei. bulgari. Shkoder. În l925 Adunarea Naţională declară A. aromâni. ca model de edificare a socialismului (până în l96l. Resurse: grâu.47 mil. era locuită de triburile ilire şi trace. în rest.Albania Denumirea oficială: Republica Albania Capitala: Tirana Limba oficială: albaneza Suprafaţa: 29. 2764 m. flotă comercială. lână. în NV. Rata natalităţii: 2l. asini. în l943 A. republică. Istoria: În antichitate. Limite: Iugoslava (N). cupru. capre negre. Otoman. Macedonia.6‰. concentrează 60% din pop. porumb. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. ovine. de coastă. bitum. muntoase conifere şi păşuni alpine. la 29 noiembrie l944. crom. XII-XIV. gaze naturale. G. minerale: petrol. face parte din Imp. Ele opun rezistenţă expansiunii Imp. minerale. Lacuri tectonice: Shkoder/Scutari. Devoli. sare. fiind adaptaţi la uscăciune (laur. mirt. Primele nuclee statale albaneze apar în sec. devine o provincie a Imp. de fag. Urmează răscoale antiotomane. citrice.-IV d. apoi din cel Bizantin. Res. Precipitaţiile de l020-l520 mm/an. socialistă la una de piaţă liberă este marcată de convulsii sociale în detrimentul dezvoltării economiei. Populaţia: în afară de albanezii majoritari sunt etnici minoritari: greci. Vjose în S. după care se apropie de URSS. După eliberarea terit. Congresul Naţional Albanez (la Vlore) proclamă independenţa ţării (28 nov. în urma refuzului de a . Clima: este mediteraneană pe fâşia fertilă. pe graniţa cu Macedonia. în E. Alpii Albanezi (vf. I î. Munţii Pindului. Balcanice. În N. Adriatică (V). având strânse legături cu Iugoslava lui Tito până în l948. urşi. Hr. viţă de vie. îngrăşăminte chimice. începând din l389 şi culminând cu lupta lui Skanderbeg (l443-68). Pop. de energie electrică (hidrocentrale). a mortalităţii: 5. Câmpia litorală de 60 km lăţime şi depr. Vlore. este aşezată în Europa de Sud. joasă. cât şi depresiunile drenate de râuri. Pen. este ocupată de germani. caprine. Oraşe: Durres. Korce. piei. Industria este relativ diversificată: ind. care este recunoscută internaţional. medie anuală este de 27˚C vara şi 4˚C iarna. rezistenţă îndelungată care este înfrântă după l478-79 prin căderea cetăţilor Krujie şi Shkodier. în timpul primului război balcanic. În l946 A . Korce (SE) sunt locurile mai joase. Concentrarea max. lanţul munţilor Dinarici.se proclamă republică populară. bovine. Ape: cursuri scurte. În l928 primul-ministru Ahmed Zogu devine rege. Se impune islamismul. alimentară. fizică: O ţară cu relief predominant muntos. vulpi. Export: tutun.6‰. Elbasan. bumbac. peşte. în SE. vulturul pleşuv. Roman (sec. şacali. oţel prod.). urbană: 37%. Ohrid şi Prespes. fier. M. în V. Munţii Albaniei Centrale cu vf. Peste 600 m păduri de stejar. Korab. iar în reg./km2) Religia: islamism 7l%. Hr. A. de tip continental. Ototnan pentru mai mult de patru secole. sfeclă de zahăr.000 km2 Locuitori: 3. (l20 loc. catolicism) Moneda: leka Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 29 noiembrie Geografia: A. textilă. în E. în V. Temp. activă. energie electrică. În l939 Italia anexează A.

se dezvoltă la sudul regatului franc (carolingian).000 loc. Cele mai joase văi sunt de 900 m iar cele mai înalte puncte: Pic de Serrere (l9l0 m) şi vf. Instituţii în curs de constituire. X A. Rata natalităţii: l2‰ a mortalităţii 4‰. Până în l982 A. Clima: este aspră. tutun. G. pe văile apelor. se impune multipartitismul. Populaţia: andorrani (30%). pe fondul sărăciei şi al corupţiei. Din l607 conducerea va fi exercitată de capii statului francez. Multipartitism. În sec. Până în l985 A. este acoperită de păduri de pin şi pin negru. au loc alegeri legislative libere. este o ţară muntoasă. Oraşe: Les Escaldes. se cultivă mici loturi de grâu. Transporturi şi comunicaţii: A. sub preşedinţia lui Sali Berisha izbucneşte un război civil de o extremă violenţă. pajişti alpine. Încep convulsii sociale. în ONU. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Poporului. În l99l./km2) Religia: catolicism 99% Moneda: francul francez şi peseta spaniolă Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 8 septembrie Geografia: A. fizică: A. pastorală.000 (l53 loc. Ebru. în munţii Pirinei. este condusă de Enver Hoja. aproape toată populaţia având arme de foc. din bazinul fl. Intervin trupe de menţinere a păcii sub egida ONU. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de Adunarea Poporului. Sant Julia de Loria. orz. viţă de vie. francezi. datorită deosebirilor ideologice (acuză Partidul Comunist Chinez de revizionism) se izolează. Proces de predare a armelor de foc de către populaţie. Resurse şi economie: Economia se bazează pe dezvoltarea serviciilor: turism dinamic. urbane: 63%. circuri glaciare. de ţigarete. în starea de cea mai înapoiată ţară a Europei. Precipitaţii bogate. În l982 se alege prima oară un parlament naţional şi în l993 se aprobă prin referendum o nouă Constituţie. are uniune . În l990. prelucrarea lemnului. iarna se produc avalanşe. Istoria: A. În l997 se ţin noi alegeri legislative monitorizate internaţional. A. cartofi. A. În ’79-78 A. Creşterea bovinelor şi ovinelor. Agric. Coma Pedrosa (2975 m) sunt situate în NV. Terenul păstrează urmele glaciaţiunii cuaternare: lacuri glaciare. plătea o taxă simbolică (questia) Franţei şi episcopului de Urgel (Spania). devine preşedintele statului. Floră şi faună: 25% din terit.) Limba oficială: catalana Suprafaţa: 465 km2 Locuitori: 7l. ca principat autonom. Rata pop. îşi normalizează relaţiile cu statele occidentale. Ind. Statul: este republică prezidenţială. Pe fondul prăbuşirii aşa ziselor jocuri de întrajutorare şi a contestării alegerilor organizate în l997. care impune o dictatură sui-generis. Înving socialiştii. care vor deveni regi în Navarra). În l992 opoziţia condusă de Sali Berisha câştigă alegerile legislative. spanioli (55%). Faună (monumente ale naturii): capra neagră şi cocoşul de munte. este disputată de spanioli şi francezi (episcopii spanioli de Urgel şi conţii de Foix. Andorra Denumirea oficială: Principatul Andorra Capitala: Andorra la Vella (l6.renunţa la cultul lui Stalin). considerându-se singura ţară care nu se abate de la marxism-leninism. are un trafic turistic intens şi o infrastructură adecvată: vehicule. aducând A. activitate financiară intensă. Concentrarea pop. Limite: Franţa (N) şi Spania (S). rupe relaţiile cu China. taxe vamale reduse. A. nu are căi ferate. secară. potrivit Legii cu privire la Principalele Prevederi Constituţionale ale Adunării Poporului din l99l. care stabileşte un regim parlamentar şi intrarea A. în bazinul superior al râului Valira.: mici întreprinderi textile. este situată în Europa de Sud-Vest.

caracteristici zonei centrale a Europei: păduri de foioase (fag. are munţi împăduriţi. Puterea legislativă este exercitată de Consiliul General. stejar). Liechtenstein (V). este o ţară alpină. Vorarlberg). alimentat de zăpezi şi gheţari. Resurse şi economie: A. Numeroase lacuri glaciare (în munţi în extremul estic şi vestic): Constanţa / Bodensee în NV.d. ocupă primul loc printre ţările OCDE. / km2) Religia: catolicism 80%.p. juridic). iarna îngheţul durând 4-5 luni. capra neagră. Democratic al A. Cca. cu precipitaţii bogate. dezvoltarea turismului şi a transportului. încălţăminte. aluminiu. sloveni. este aşezată în Europa Centrală (pe cursul mijlociu al Dunării). Elveţia. cu văi longitudinale adânci (ale cursurilor de apă: Inn.). este acoperit de Înălţimile Austriei Prealpine şi de lanţurile Alpilor Orientali sau Alpii Austrieci (alt. Drava). Slovacia. cu o alt. porţelan. conform Constituţiei din l993.4‰. Italia (S). Precipitaţii: 7l0 mm/an. verile răcoroase (2l˚C).d. Austria Denumirea oficială: Republica Austria Capitala: Viena / Wien (l. Ungaria (E). electronică. Limite: Germania. înaltă calificare a forţei de muncă. predominant alpină. medie de l000 m. activează în ind. care întâlneşte câmpia ungară. Vegetaţie de stepă în câmpie. . numit de Consiliul General. maşini utilaje. păsări cântătoare. G. sticlărie. l8˚C vara. În N. (f. textilă. ape termale. Agric.000 km2 Locuitori: 8 mil. rozătoare: iepurele.v. vr. protestantism Moneda: şilingul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 26 octombrie Geografia: A. vulpea. croaţi. max. artizanală. tradiţie meşteşugărească. în câmpie. Concentrarea maximă a pop.poştală cu Franţa şi Spania. Rata pop. staţiuni pentru sport alpin). şi 8% în agric. Enns. cerbul. cea executivă de delegaţii permanenţi (reprezentând pe preşedintele Franţei şi pe episcopul de Urgel) şi de un cabinet (Consiliul Executiv). Extremul estic este un teren jos. Cehia (N). Creşterea bovinelor domină pe versantele văilor alpine. urbane: 55%. are o economie echilibrată d.) Limba oficială: germana Suprafaţa: 84. porumb. loc. metalurgie neferoasă. colectată de Dunăre (360 km pe terit. în NE. Industria este diversificată: siderurgie. Transporturi şi comunicaţii: A. l979 nelegalizat d. Se cultivă: grâu. popândăul etc. Partide: P. Rata natalităţii: ll. a lemnului şi celulozei. a mortalităţii: l0. în N ţării: 35% din pop. foarte activ (peisaje. Populaţia: este în majoritate formată din austrieci (de origine germană). un bogat potenţial energetic. medie anuală: -3˚C iarna. 70% din terit. Grossglockner. minorităţi naţionale: unguri. Mur. Apele au debit bogat. Clima: este temperat-continentală. care în zona muntoasă se continuă cu conifere şi vegetaţie alpină (păşuni). Slovenia. Dunării sunt câmpii şi coline cu pădurile boemiene. Turismul. hârciogul. În zonele joase este un climat temperat de tranziţie cu ierni mai blânde şi veri mai călduroase. Temp.v. A. De 305-6l0 m. lupul. Statul: este co-principat autonom. (95 loc. Neusiedler. chimică. Aceştia se împart în: Alpii Calcaroşi Nordici. care mai păstrează gheţari. sfeclă de zahăr. antrenează şi zone altădată izolate (Tyrolul. Reţea hidrografică bogată. Floră şi faună: A. industrial şi avansată prin: valorificarea resurselor naturale. orz. Între Dunăre şi Alpi este un platou îngust cu alt. căprioara.p. fizică: A. 3793 m). avansată are tradiţie în folosirea hidroenergiei.l‰. Fauna: jderul. Alpii Centrali şi Alpii Calcaroşi Sudici.5 mil.

în l955 îşi restabileşte suveranitatea. Pannonia. V d.. În l938 A. Rusia (N şi . Prin Constituţia din l920 Austria declară neutralitatea ca principiu de stat. invazia vandalilor.). Noricum. stat federal. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Federală (Consiliul Federal — Bundesrat şi Consiliul Naţional — Nationalrat). Membri Consiliului Federal sunt aleşi de către adunările legislative ale provinciilor. Austro-Ungar. Innsbruck (turism. Habsburgii stăpânesc în sec. Linz. conduce coaliţia împotriva Franţei napoleoniene. fapt ce conduce la declanşarea primului război mondial după care Imp. V-VI). Transilvaniei. Sloveniei şi Croaţiei (parţial). Austro-Ungar se destramă. Terit. În urma ofensivei antiotomane (l683-99) Imp. Hr. Universităţi în Viena. este domeniul Habsburgilor (l274l9l8) care devin şi regi ai Italiei şi împăraţi ai Sfântului Imperiu Roman (l438-l806).2 mil.. cap. unul din cele mai frumoase oraşe ale Europei. Salzburg (NV). Multipartitism. vizigoţilor. sârbi. loc. este asasinat la Sarajevo. avari. În 955 Otto I îi respinge pe maghiari. Graz (SE). cea executivă. români. este aşezat în Europa răsăriteană. nod de comunicaţii. multe tuneluri în Alpi. Innsbruck. Hr.6 mil. ţării. A. oraşul festivalurilor internaţionale. terit. şi cultural. Preşedintele este ales prin vot direct. În l9l4 prinţul moştenitor al tronului A. Franz Ferdinand. este ocupată de Hitler şi anexată Germaniei. Moravia. care uşurează circulaţia. după revoluţia din l848 şi conflictul cu Italia (l859) şi Prusia (l866). slavi (sec. Ungaria Occidentală. catolicism Moneda: rubla Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 27 iulie Geografia: Statul B. important centru cultural. Carol cel Mare îi învinge pe avari (795) şi întemeiază Marka de Est (803) viitorul Osterreich. hunilor (sec. Statul: este republică parlamentară. Imp. Imp. Francisc I rămâne doar Împărat al Austriei (l806). Parlamentul votează Legea Constituţională asupra neutralităţii permanente a statului. centru ind. port pe Dunăre în N. un imperiu multinaţional (germani.) organizând provinciile Raetia. A. Letonia (N). (50 loc. italieni. locuit de germani. Silezia. polonezi. loc. sporturi iarnă). croaţi. unguri. Habsburgic iese slăbit din războaiele cu Franţa. se reformează sub Maria Terezia (l740-80) şi Franz Iosif (l780-90). Carol I de Habsburg abdică şi este proclamată Republica A. Limite: Lituania. stat federal redus la actualul teritoriu. În l879 Imp. condus de liderul partidului majoritar din Consiliul Naţional. Habsburgic se întinde asupra Ungariei. centru ind. trăiau celţii pe care i-au cucerit romanii (l5 î. cehi. Graz (din sec. XVI). Istoria: În antichitate pe terit.are căi ferate electrificate în cea mai bună parte./km2) Religie: ortodoxism. a Banatului (l7l8). În l945 este eliberată de trupele aliate şi proclamată a doua republică. de guvernul federal. nu mai poate rămâne în fruntea Confederaţiei Germane şi în l867 prin pactul dualist ia naştere Imp. turistic şi industrial.) Limba oficială: bielorusă / belarusă Suprafaţa: 208. Dunărea este o importantă cale de transport pe apă. Aeroport la Viena. sub un absolutism luminat..000 km2 Locuitori: l0. Habsburgic pune bazele Triplei Alianţe (cu Germania). Belarus Denumirea oficială: Republica Belarus/Bielarus (Rusia Albă) Capitala: Minsk (l. potrivit Legii Constituţionale din l955. Oraşe: Viena. XVI un stat multi-naţional (Bohemia..

XIV-XVII diferenţa dintre cele trei ramuri ale slavilor estici: bieloruşi. IX-XI. Ape: Niprul. Ucraina (S). presărată cu culmi morenice. Floră şi faună: Terit. Baltică. În l922 R. diferende privind condiţiile unificării. despărţite de adâncituri în care se găsesc lacuri. Precipitaţiile sunt de 500-650 mm/an.S. ucrainieni. Agric. regiunea este populată de slavii orientali şi face parte din Rusia Kieveană. urbane: 63%. Rata natalităţii este de l5‰ a mortalităţii de l0‰). tendinţa de autoritarism din partea preşedintelui Lukacenko. este dată imp.500 km2 Locuitori: l0. Acum primeşte numele de Bielorusia (Rusia Albă. în l996. În Rezervaţia Parcului Naţional de la graniţa cu Polonia se găseşte zimbrul.: cereale (secară în special). Zonă de tranzit a conductelor de petrol din Rusia către Occident. prelucrătoare: celuloză. Brest Orcha. se creştinează. Relieful său este lipsit de contraste. ruşi şi ucrainieni se accentuează. Bielorusă aderă la URSS. Transporturi şi comunicaţii: şosele. Aeroport la Minsk şi Gomel. mozaism .S. nu are ieşire la mare. în urma referendumului din l996 (modificarea Constituţiei). Istoria: În sec. care traversează B. fizică: B. vulpea. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Sovietul Suprem. iepurele. În l945 R. ciment. autovehicule. Influenţa poloneză devine preponderentă şi cultura bielorusă nu se dezvoltă decât în mediul ţărănesc. Predomină câmpia. este cea mai concentrată. după primele două împărţiri ale Poloniei. răcoroasă şi umedă.. cu Brest. de turbă sunt surse de energie pentru ind. Populaţia: este formată din bieloruşi 79%. Pe terenurile nisipoase din câmpie cresc păduri de pin (populate de animale sălbatice). format în urma alegerilor legislative. Există cca. În l99l Sovietul Suprem proclamă independenţa ţării care aderă la C. cartofi şi sfeclă de zahăr (zone ades asociate cu creşterea bovinelor şi porcinelor)./km2) Religia: catolicism 90%. care îşi arogă puteri sporite şi intră în conflict cu parlamentul. cea mai puţin densă este în zona mlăştinoasă din S. tractoare.S. mlăştinoase în S (pe Pripet). În l997 procesul de unificare stagnează. Clima: este temperat-continentală. Apropierea de Rusia în vederea unificării. Neagră. rezultat al acţiunii calotei glaciare cuaternare. ruşi. Vitebsk.S. Bielorusă devine membră ONU (separat de URSS). Grodno. olandeză (flamandă) şi franceză (valonă) Suprafaţa: 30. Între Nipru şi Bugul de Vest este un canal navigabil. rus. evrei. Bielorusă independentă.l4 mil. căi ferate. este împădurit în parte (păduri de foioase). Res. relaţii tensionate cu Rusia. pe valea Berezinei şi în zonele mlăştinoase din Pripet/Pripiat. vidra. Caracteristică este prezenţa unor întinse terit.S. elanul. alt. în special din partea preşedintelui. albul fiind simbolul apusului). În zona capitalei pop. În l9l9 este proclamată R. Din sec. În l939 îi este alăturată şi Bielorusia occidentală. 350 m în N şi l50 m în S. o tranziţie dintre cea excesivă din E şi cea oceanică din V. Fauna: ursul brun.000 loc. Resurse şi economie: Industria diversificată. Polonia (V). (333 loc. În l92l partea vestică a B. protestantism. 4000 de lacuri. B. Oraşe: Gomel. Statul: este republică prezidenţială.S. Lvov). Dvina de Vest (Nemanul) şi Bugul de Vest se varsă în M. Urmează frământări sociale. În l772-l793. afluenţii: Berezina şi Pripetul (Pripiat). Moghilev. este alipită Poloniei (partea cu populaţie poloneză preponderentă. G. de la N la S şi se varsă în M. Regim cu largi prerogative ale executivului. care suferă însă din pricina relativei sărăcii a subsolului. Multipartitism.E). peste 3000 km de căi navigabile. B.I. Rata pop.S. cea executivă de preşedinte şi de Consiliul de Miniştri. În secolele XIII-XIV după marea invazie a mongolilor este integrată Ducatului Lituaniei şi apoi unit cu Polonia din l569. textilă. polonezi.) Limba oficială: bilingvism. Belgia Denumirea oficială: Regatul Belgiei Capitala: Bruxelles (960.

activă este prinsă în industrie. Charleroi. orz. şlefuirea diamantelor. Transporturi şi comunicaţii: B. ceramică. fluviale (printre cele mai dense din lume). ind. lopătarul). Râurile sunt legate prin canale. datorită poziţiei privilegiate pe continent.Moneda: francul belgian Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: 2l iulie Geografia: B. Brabant. este formată din valoni (în sud) care vorbesc un dialect al limbii franceze şi flamanzi 55% (în nord şi vest) care vorbesc o limbă germanica. este aşezată în vestul Europei cu ieşire la Marea Nordului. autovehicule. maşini unelte. mesteacăn. plumb.. În Ardeni clima e mai aspră. deschiderii spre Ocean.) şi terit. farmaceutică. apoi imperiul carolingian şi Lotharingia (după 843 d. în componenţa Ţărilor de Jos. preponderentă creşterea animalelor: porcine şi bovine. După revoluţia Ţărilor de Jos împotriva Spaniei (l572) şi obţinerea independenţei Olandei (l58l). IX invazia vikingilor. Clima: este temperat-oceanică. Hr. căi rutiere. Luxemburg (E). medie anuală din iarnă şi vară este de 30 şi l7˚C. III—IV d. fizică: Relieful B. Se cultivă cereale (grâu. fag. Ghent. secară). cu colinele din Campine. Există 4 universităţi: cea mai veche fiind cea din Louvain. G. în Campine mai caldă. După înfrângerea lui Napoleon. Cu toată creşterea lentă a pop.. care în l384 intră sub stăpânirea Burgundiei. Atât Podişul Condroz (SE). transformat în prov. plante ind. ind. Nordului. litorală (bâtlanul purpuriu. Industria de extracţie a huilei. activă. Serviciile sunt foarte diversificate. ramuri tradiţionale: ind. este unul din statele cele mai dens populate din lume. apele au debit mare. terit. are o bogată reţea de căi ferate (transporturi ce funcţionează practic fără nici o întârziere). un podiş vechi (Belgia înaltă). către SE. comitatele Flandrei şi Brabandului. Peste 200 de rezervaţii (de stat şi particulare) şi un parc naţional. textilă. I se . împărat german şi rege al Spaniei. Hr. în special în masivul Ardenilor. după modelul celei americane. Populaţia: B. Liege. formând un excelent sistem de transport pe apă. o regiune nisipoasă ce merge până la Câmpia flamandă pe coasta de la M.8‰. ceva mai joasă şi înclinată spre mare. B. Ostend. în l7l4 trec în posesia familiei de Habsburg. în urma căreia B. Rata natalităţii: 11. Ind. avifaună în reg. se află reg. constructoare de maşini. urbane 97%. Limite: M. Franţa (S şi V). care au săpat văi adânci de 200-300 m (Sambre-Meuse). vor fi lăsate moştenire fiului său Filip II al Spaniei în l559. Fauna: pisica sălbatică. îşi proclamă independenţa. fenomene carstice (ocrotite în rezervaţii). Hr. cormoranul. romană: Gallia Belgica. este situată în V ţării. a mortalităţii: l0. Moştenite de Carol Quintul. Istoria: Celţii belgi au fost cuceriţi de romani (58-50 î. preponderent catolice. până în masivul Ardeni (400-700 m). urcă în trepte de la M. vase fluviale şi maritime.).5‰. Temp. legume. În l830 izbucneşte la Bruxelles revoluţia anti-olandeză. Congresul de la Viena (l8l5) decide intrarea B. Agric. Floră şi faună: Pădurile cuprind 20% din terit. Reţeaua hidrografică este bogată. Una dintre cele mai intens urbanizate zone ale Europei (sec. salamandra. Pop. Prin Constituţia din l83l.). material feroviar. Nordului. sfeclă de zahăr. maşini agricole. metalurgică feroasă şi neferoasă (cupru. Resurse şi economie: Economia foarte dezvoltată. zinc. Flandra. În centru. Rata pop. Belgia de Jos. postăvăritului. Germania. Bragge/Bruges. Oraşe: porturi importante: Antwerp (renumit pentru şlefuirea diamantelor). Cca. 70% din energia electrică este obţinută prin energie nucleară. făcând parte din regatul merovingian. sticlărie. În sec. păduri de foioase: stejar. de prelucrare şi chimizare a petrolului pe care îl importă alături de o serie de materii prime de care duce lipsă. jderul. cât şi Podişul Ardeni sunt străbătute de ape pline de meandre. devine monarhie constituţională. şomajul a crescut. XI-XIII) datorită ind. de franci (sec. antrenează 3% din pop. Olanda (N). Nordului din NV terit. reunite în «Uniunea din Arras» rămâne sub ocupaţia spaniolă. bogată în precipitaţii (900 mm/an) aduse de vânturile din vest. 30% din pop. Se dezvoltă formaţiuni statele semiindependente. aluminiu). aparatură pentru telecomunicaţii.

climă mediteraneană: 7˚C în ianuarie şi 27˚C în iulie (cu ierni blânde şi veri secetoase). căprioara. Floră şi faună: Pădurile de foioase acoperă cca. porumb. Resurse şi economie: Economie diversificată. clar afectată de război. 50% din teritoriul ţării. este ocupată de trupele germane. devine stat federal (Flandra./km2) Religia: islamism 40%. se întinde o zonă colinară. Concentrarea pop.asigură din partea puterilor europene un statut de «neutralitate garantată». l000 m) şi Alpii Dinarici (alt. bazată îndeosebi pe creşterea bovinelor şi porcinelor şi respectiv pe cultivarea cartofului. Vallonia şi enclava francofonă a Bruxellesului). potrivit Constituţiei din l83l. păsări cântătoare. cerbul. VEO. de fiecare dată. II-I î. B. Ind. roman (trecând după 395 sub autoritatea Bizanţului). se întinde între Sava şi M.52 mil. Perioadă îndelungată de . Iugoslava (E. croaţi (catolici) 20%. vulpea. Srebmika. regat ereditar. Hr.V. accentuate de diferenţierea pe plan econ. catolicism 20% Moneda: dinarul Bosnia şi Herţegovina Forma de guvernământ: republică Geografia: B. 40%. Formează un stat în S Europei. pe câmpia Savei (Posavina) şi în reg. VII cucerit de slavii de sud. Res. cea executivă de un cabinet format în urma alegerilor pentru Camera Reprezentanţilor. Tuzla. În ultimele decenii au crescut disputele lingvistice între vorbitorii de limbă franceză (valonii) şi cei de limbă olandeză (flamanzii). metalurgică (neferoase). ortodoxism 30%. cale ferată. Istoria: Terit. siderurgică. la sud de ea. Agric. Aeroport la Sarajevo. străbătut de văile adânci ale apelor.l00 km2 Locuitori: 3. în rest. Un stat care. Câmpia Posavina (în N). energetică. dar un rol public important simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. Multipartitism. neutralitatea. Se mai cultivă: grâu. a căpătat o adevărată vocaţie Europeană.000 loc. Are un relief muntos. bauxită. fizică: Statul B.N). Rata natalităţii: l2. pomicultură. fier. limitându-se de obicei la transmiterea de mesaje. loc. monarhie constituţională. Conform principiului regele domneşte dar nu guvernează monarhul are un rol extrem de discret în viaţa politică a statului. fără ieşire la mare. şi H. lupul.: cărbune. viticultură. mai scăzută în S. specifice zonelor înalte. Faună bogată şi variată: jderul. Limite: Croaţia (S. sârbi (ortodocşi) 30%. În sec. (69 loc. a mortalităţii: 7. devine provincie a Imp. repercutate în viaţa politică şi în instabilitatea guvernului. Pe valea Savei. Balcanică.. Clima: temperat-continentală cu temp. NATO). Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Reprezentanţilor). Locuit de iliri şi de celţi. şi H.3‰. urbane: 49%. printre ţările europene cu o pondere ridicată de vegetaţie forestieră. în Pen. Urbas şi Neretva au săpat în munţi chei spectaculoase. în special europene. medii anuale de -2˚C în ianuarie şi 20˚C în iulie. În V Munţii Metaliferi (alt. fenomene carstice. deşi îşi declarase. de o deosebită importanţă (CEE. Apele: Drina.3‰. şi H. Bosnia şi Herţegovina Denumirea oficială: Republica Bosnia şi Herţegovina Capitala: Sarajevo (525. min.) Limba oficială: sârbo-croată Suprafaţa: 5l. datorita situării sale într-o zonă de interferenţă şi de confruntare a civilizaţiilor. 2000 m) cei mai înalţi din B. G. sfeclei de zahăr.S). a lemnului. Populaţia: bosnieci (sârbi şi croaţi musulmani) cca. B. Oraşe: Banja Luka. După l990 datorită războiului turismul nu mai este practicabil. În ambele războaie mondiale. în N. Mostar. Adriatică. în sec. mangan. Transport şi comunicaţii: transport rutier. Un teritoriu disputat de statele şi popoarele vecine. În l988. Rata pop. Stat fondator al Consiliului Europei în l949 şi al altor instituţii. a nordului şi a sudului. capitalei. Statul: este federal.

a pop. / km2) Religia: creştinism 89%. În l992 statul independent B. îl boicotează.) proclamă unilateral existenţa unui stat croat independent. următor 70% din pop. Parlamentul din Sarajevo proclamă independenţa B. Soc. Neagră (E). fiind izgoniţi. Instituţii statale în curs de constituire.cristalizare statală. l989-l992: în B.. Aproape 2 milioane de bosnieci rămân fără cămine. iar Croaţii vor alinierea zonei croate la Croaţia. încep să fie deferiţi Tribunalului Internaţional de la Haga criminalii de război din B. l963: Rep. În 3.4% din voturi sunt pentru independenţa statului B. Războiul izbucnit în primăvara lui l992 are o violenţă de neimaginat în Europa ultimului deceniu . şi H. ceea ce declanşează primul război mondial. face zeci de mii de victime. şi H. Grecia (S). şi H. XIX terit. Munţii Balcani/Stara Planina (l000-2400 m alt. şi H. Serbia. Sarajevo este locul unde a fost ucis Franz Ferdinand. Puterea legislativă este exercitată de Colegiul Prezidenţial şi de Adunare (un parlament bicameral). iar sârbii îşi proclamă unilateral o rep. iau naştere conflicte interetnice. (79 loc. În l946 ia fiinţă Republica Populară Federativă Iugoslava. se întinde în sudul Dunării pe cursul ei inferior. Trupele internaţionale de menţinere a păcii intră în acţiune. Are un relief variat. devine regat înfloritor. Macedonia. Balcanice. este islamică. Neagră (E). scăzând în alt. Otoman. potrivit Constituţiei adoptate în l990. străbătută de văi. După l9l8. l992: referendum. ceea ce devine în l929 Regatul Iugoslava în a cărei conducere monopolul aparţine aproape exclusiv sârbilor. şi H. şi H. Muntenegru. Bosnia şi Herţegovina. este înglobat în Regatul Sârbilor. este aşezată în Europa de Sud-Est. moştenitorul tronului Habsburgic. referitor la independenţa ţării şi 99.) Limba oficială: bulgara Suprafaţa: 111. cea executivă de un cabinet numit de Adunare. în Câmpia Înaltă a Dunării. XIV. În sec.VII. pe care sârbii din B. Spre deosebire de alte oraşe din Balcani. ca rezultat al alegerilor legislative. islamism l0%. şi H. în nordul lor. mozaism Moneda: leva Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 3 februarie Geografia: B.000 km2 Locuitori: 8. Pentru prima oară după tribunalul care a judecat crimele de război la Nurenberg. cucerit şi apoi anexat de Austro-Ungaria (l908). . este recunoscut de CEE. Sarajevo apare abia în sec. În l463 şi l482 Bosnia şi apoi Herţegovina sunt înglobate în Imp. în componenţa căreia intră 6 republici: Slovenia. în N Pen. sârbii vor unirea cu Serbia.2 mil. fizică: B. catolicism. În sec. B. Croaţia. musulmanii vor o ţară independentă. G.practicând epurarea etnică. şi H. loc.) străbat ţara din Valea Timokului (V) până la M. XVI ca nod comercial (caravansarai). loc. Statul: este republică parlamentară. Tito fiind liderul partizanilor de pe teritoriul Iugoslaviei. În sec. M. Limite: România (N).72 mil. Macedonia şi Iugoslava (V). Bulgaria Denumirea oficială: Republica Bulgaria Capitala: Sofia (l. Federativă Iugoslava. (zona sud-vestică. se răspândeşte islamismul.l992 croaţii din B. În cel de al doilea război mondial aici se instituie timp de 4 ani centrul unei puternice rezistenţe antigermane. Multipartitism. Croaţilor şi Slovenilor. către Dunăre. (în absenţa reprezentanţilor sârbi). adesea căzând victimă atacurilor asupra convoaielor umanitare. platoul coboară spre graniţa cu România. Turcia. terit. sârbe.

armeni. în 9l7 se proclamă ţar al bulgarilor şi romeilor. era populat de traci în mileniul II î.) de foioase (fag. o universitate la Sofia. În sec. VIII î. căi rutiere. Export: ulei de trandafiri. are 20 de institute de învăţământ superior. cu reşedinţa la Tâmovo.. va intra în război şi pierde. VII se stabilesc masiv aici slavii de sud. Plovdiv: 32˚C şi 4˚C. şi munţii Pirin. Între 893-927. Ind. prin Congresul de la Berlin se stabileşte crearea unei B. în l94l aderă la Axă. Hr. faună marină. este cucerită şi devine provincie a Imp. Viticultura (vinuri recunoscute). în l885 sunt înglobate şi acestea B. macedoni. Iniţial neutră. mondială). români. jderi. plumb). Agric. conifere. de origine turcică. După războiul ruso-turc (l877-78). În Câmpia Traciei Superioare este climă aproape mediteraneană.. stejar). Creşterea animalelor: ovine. medie anuală (vara şi iarna): Plevna: 32˚C şi -26˚C. Tundzia şi Struna din bazinul M. urbane: 70%. VII (680).: lignit şi min. În l0l8. în dezacord cu aceşti aliaţi şi cu România preocupată de soarta aromânilor. B. electronică.p.). În l9l3. Pe culmile înalte ale munţilor clima este aspră. Energia electrică asigurată 40% pe baza energiei nucleare a centralei de la Kozlodui. În 97l cade sub bizantini. Oraşe: Plovdiv (pe valea Mariţei). lupi. Resurse şi economie: Deteriorarea situaţiei econ. urşi. unde se simte influenţa climei mediteraneene. Hr.). al doilea ţarat. cerbi. chiparoşi. în SV. (în Macedonia şi Rumelia Orientală). porcine. Concentrarea max. Bizantin (395 d. iar între Sredna Gora şi Rodopi. în S. cu afluenţii săi: Iskar. În l9l5 intră în război alături de Puterile Centrale. broaşte ţestoase. Hr. a ţărilor est-europene în perioada de tranziţie după l990 a afectat simţitor B. minorităţi: turci (l0%). Turismul foarte dezvoltat în anii trecuţi cunoaşte o scădere în raport cu deteriorarea situaţiei economice a B. conduşi de Asparuh pătrund în Pen. Dunărea. este organizată o biserică naţională (de rit bizantin în limba slavă veche). La sf. proto-bulgarii. fâneţe. porumb). aeroport la Sofia. activă. Osrăm şi Lom (din bazinul M. Grecia. Fraţii Petru şi Asan conduc răscoala antibizantină. de pe Dunăre (deficitară d.v.6‰ a mortalităţii: l3. se creează Imp. XIV B. Neagră). Russe (pe Dunăre). cu vf. concentrează sub l8% din pop. Transporturi şi comunicaţii: Căi ferate. Istoria: Terit. îngrăşăminte chimice. Floră şi faună: În zonele muntoase sunt păduri (30% din terit. Lipsită de resurse minerale suficiente. Otoman alături de Serbia. Varna şi Burgas (porturi la M. de ulei de trandafir (70% din prod. Temp. castani. şacali. Rata natalităţii: l0. cresc: migdali. B. min. importă hidrocarburi. prin Tratatul de pace de la Neuilly-sur-Seine. În l908 B. în zona Sofiei şi în Câmpia Dunării şi pe litoralul M. căprioare. de fier şi cărbune. bovine. Stara Zagora. autonome şi se păstrează administraţia otomană asupra părţii de sud a B. sec. este parţial islamizată. pe valea Mariţei. legumicultura. vrând să împartă Macedonia. munţii Rodopi (2200 m). ţigani. ţigări. textilă. fiind asimilaţi treptat de slavi. Negre) şi Mariţa. Hr. a pop. Clima: este temperat-continentală cu ierni geroase şi cu precipitaţii bogate primăvara./km2). Muntenegru. vulpi. tehnologic). Precipitaţii anuale: 640 mm/an. se află depresiunea Kazanlâk sau Valea Trandafirilor. Populaţia: este formată în majoritate din bulgari 88%. Simeon cel Mare instaurează un patriarhat independent. Resurse min. Negre în zona Varnei (l20-l30 loc. colonizat de greci pe litoral în sec. zinc. accede la independenţă sub Ferdinant I de Saxa-Cobourg. Multe parcuri şi rezervaţii naţionale.adânci şi roditoare. Musala (2926 m alt. ţaratul bulgar este cucerit de bizantini (de Vasile al II-lea Bulgarohtonul) în întregime. provincia Moesia. Păşunile ocupă 27% din terit. Se cultivă: cereale (grâu. munţii Rila. înfrântă pierde Tracia apuseană în favoarea Greciei (l9l9).. pe cursul Mariţei/Marica. În S. B. În sec. care va lua titlul de ţar. În l972 război cu Imp. Egee. Otoman (paşalâc) pentru cinci secole. Între Balcani şi Sredna Gora. Munţii din S şi SV sunt mai vechi decât Balcanii. evrei. cucerit de romani în sec. un loc aparte îl are prod. aparţine Imp. . mase plastice. Apele:. Rata pop. floarea soarelui şi tutun.: electrotehnică. vlaho-bulgar (ll85).d. Balcanică şi se suprapun ca pătură conducătoare. Câmpia Traciei Superioare. I î. transport fluvial şi maritim. sfeclă de zahăr.. păsări cântătoare. neferoase (cupru.3‰. Fauna specifică zonei temperate: capre negre. Sub ţarul Boris (852-859) bulgarii se creştinează.

Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Populară. G. Baltice. dar câştigă alegerile libere. 2000 loc. Slovacia (SE). Boemiei. dar la momentul actual rolurile sunt inversate. în Boemia. În l992 alegeri parlamentare în care intră şi reprezentanţi ai minorităţii turce. Apele principale: Elba/Labe cu afl. Odra. Populaţia: este formată din cehi 94%.000 km2 Locuitori: l0. Negre). Într-o vreme B. B. iar în l955 al Tratatului de la Varşovia. Cehia Denumirea oficială: Republica Cehă Capitala: Praga (l. brad. său Ultava (din bazinul M. Temp. Concentrarea max. fără ieşire la mare. În l99l opoziţia democratică formează un nou guvern. Floră şi faună: Munţii sunt acoperiţi cu păduri de foioase şi de conifere (zadă. pin scoţian. este proclamată republică populară iar în l947 semnează tratatul de pace de la Paris. Munţii Pădurea Boemiei. medie anuală este de l˚C în ianuarie şi 20˚C în iulie (la Praga). Rata natalităţii: l3. acum numindu-se Partidul Socialist. Deteriorarea stării econ. loc. devine membră a Consiliului Europei. Multipartitism. a ţării. Din l948 B. ortodoxism. din l954 până în l989. Munţii Metaliferi (l200). noi fiind printre codaşii Europei./km2) Religia: catolicism 85% protestantism. urmând să fie deferit justiţiei. este membru fondator al CAER-ului. apropiat de URSS. Austria (S).trupele germane intră în B. 60% din pop. activă lucrează în industrie. Limite: Germania (V şi N). polonezi. cu precipitaţii bogate aduse de vânturile dinspre V. potrivit Constituţiei din l99l. la NE. urbane: 65%. fizică: În centrul vestic al ţării. . molid). adoptă actuala sa denumire. Boemiei. Resurse şi economie: Una din cele mai dezvoltate economii din fostele ţări comuniste. B. in N. Nordului). iar în l990 partidul comunist renunţă la rolul său conducător.8‰. Precipitaţiile sunt bogate în Sudeţi (2000 mm/an) şi 5l0-700 mm/an în zonele joase şi în V. în V.) Limba oficială: ceha Suprafaţa: 79. Munţii Sudeţi (l600 m). Fauna specifică Europei centrale. un podiş vechi. continuă războiul alături de URSS./km2) şi în Moravia. Morava (afl. mai coborât în S.2 mil. al Dunării. în S mai înalt. slovaci. Preşedintele ales în l990 reprezenta opoziţia (va fi reales în l992 pentru o perioadă de 5 luni). era considerată sub România. Rata pop. Colinele Ceho Morave. instabilitatea guvernului. germani. drenează Pod. Clima: este temperat continentală. Statul: este republică parlamentară. cu ierni reci şi. 30% din Pod. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de Adunare. În toamna lui l989 Jivkov este înlăturat de la putere. Todor Jivkov. mozaism Moneda: coroana cehă Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: l ianuarie Geografia: C. În 9 septembrie l944 are loc insurecţia care înlătură dictatura în condiţiile intrării Armatei Roşii în ţară şi B. conduce B. Între Podişul Boemiei şi Carpaţii din Slovacia (SE) se întinde depresiunea Ostrava şi Culoarul Moravei. din bazinul M. Boemiei este împădurit. acest masiv e cunoscut sub numele de Patrulaterul Bohemia (300-350 m). (l30 loc.9‰.3 mil. a mortalităţii: l2. Există numeroase rezervaţii naţionale şi parcuri. este aşezată în Europa Centrală. drenează Moravia. din bazinul M. Polonia (N şi NE). la SV Munţii Sumava (l372 m). veri răcoroase. prim-secretar al PCB. şi împreună cu Italia atacă Grecia şi Iugoslava. care este înconjurat de munţi: la NV. în depresiunea Ostrava şi în zona Brno. zona Pragăi (cca. de vârstă hercinică. Preşedintele este ales prin vot direct. a pop. în SE. În l946 B.

iar Ungaria anexează Slovacia sudică. de transport. X statul ceh. În l085 devine regat sub Premysl. este specializată în creşterea animalelor (cornute mari. apoi dinastiei de Habsburg (în l437). În l968 începe un proces de înnoire pentru „un socialism cu chip uman”. Hr. răspândit de Chiril şi Metodiu (863-864). Turismul foarte dezvoltat. staţiuni cu ape termale: Karlovy-Vary şi Marianske. autoturisme. căi rutiere. oţel. având ca părinte spiritual pe Jan Hus. după care se impune un regim comunist. potrivit Constituţiei din l993. minereu de fier mangan. Ostrava-Karlovy-Vary. joacă un rol important în Europa prin transportul ei feroviar. După bătălia de la Mohaci (Mohacs) trece sub Habsburgi. având multe linii internaţionale. este unul din cele mai frumoase capitale ale Europei.: cărbune. numit de preşedinte. XIV acest regat aparţine familiei de Luxemburg. cca. manifestaţii contra regimului. Exportă: fontă. cea executivă de Consiliul de Miniştri. Revoluţia din l848 este înăbuşită în sânge. Praga. este eliberată de armatele aliate. C. slavii de apus se stabilesc aici formând un stat slav. Statul: este republică parlamentară. porcine) cultura sfeclei de zahăr. metalurgice. La l octombrie l938 Polonia ocupa reg. sticlărie. vin din N triburile germanice ale marcomanilor (sec. După 906. În l945 C. resurse energetice bazate pe exploatarea cărbunelui şi valorificarea potenţialului hidroenergetic. În l348 este creată prima universitate la Praga. produse chimice. (Praga devine reşedinţa împăratului Sfântului Imperiu German). rectorul Universităţii din Praga. ars ca eretic în l4l5. datorită atacului ungurilor. C. În 830 ia fiinţă Marele Cnezat al Moraviei. În l938. Slovacia fiind înglobată în Ungaria. la Londra. Primăvara de la Praga” este înăbuşită prin invazia sovietică. turbine. mijl. a cartofilor şi cerealelor (grâu. maşini şi utilaje. format din republicile cehă şi slovacă. orz. în l948 este proclamată Republica Populară Cehoslovacă. Hr. În l6l8 o răscoală antihabsburgică a târgoveţilor şi nobilimei protestante este înfrântă. poţelanuri. În l990 este adoptată noua denumire de Republica Federativă Cehă şi Slovacă. Franţa. autocamioane. a sticlăriei (cristal de Boemia).l939 C. XIV şi începutul sec. IV î. Prin Pacea Westfalică (l648) C. I î. Pardubice. Oraşe: Brno. gaze naturale. urmează Războiul de 30 de ani (l6l8-l648) după care statul ceh îşi pierde autonomia şi începe a fi germanizat. anticlericală şi reformatoare. În parlament se decide separarea celor două republici. „oraşul de aur”.). În l997 Cehia este admisă în NATO. Există 5 universităţi. . La sfârşitul sec. iar prin pactul dualist din l867 Boemia şi Moravia rămân în cadrul Austriei. Clomonc. În sec. ind. diversificată. şi se dezvoltă în sec. produse chimice. aparatură electrotehnică şi electronică. în l940. Transporturi şi comunicaţii: C. produse agroalimentare. se formează un guvern cehoslovac în exil. împreună cu România şi Iugoslava. primul după înlăturarea regimului comunist. Dizidentul Vaclav Havel este ales preşedinte al ţării. pielărie (încălţăminte).l0 institute tehnice. sudetă este anexată de Hitler. Agric. Importă: petrol şi produse petroliere. cnezatul Moraviei se destramă. În l92l. care adoptă creştinismul. În l989. În l9l8 se proclamă la Praga Republica Cehoslovacă Independentă încorporând Slovacia. în zona Boemiei. autoturisme (uzinele Skoda). invazia avarilor. Aeroportul din Praga este unul dintre cele mai mari din Europa.III. prin Acordurile de la Munchen (29-30 septembrie) între Germania. şi Moravia devin domenii ereditare ale Habsburgilor. construcţii de maşini: locomotive. alimentară. Industrii tradiţionale: a porţelanurilor. este ocupată de trupe germane (Protectoratul Boemiei şi al Moraviei). min. În l969 Cehoslovacia devine stat federal. „revoluţia de catifea”. uraniu. locuiau celţii (sec. Tesin (Teschen). formează Mica Înţelegere. Lazne (Marienbad). în noiembrie.bazată pe resurse interne şi pe import cu o ind. reg. Italia şi Marea Britanie. La l5. parlament format din Camera Poporului şi Senat. iniţial sub formă ortodoxă. VI. Plzen (cu renumitele fabrici de bere). a vitraliilor. textilă. apoi dinastiei Jagiellonilor (până în l526). La l ianuarie l993 este proclamată Republica Cehă ca stat independent. petrol. polimetale. Istoria: Pe terit. secară). în sec. ind.). XV mişcarea husită. este abolit rolul conducător al partidului şi se formează un guvern de uniune naţională. Puterea legislativă este exercitată de Consiliul Naţional. Res.

bumbac. munţii se acoperă de zăpadă pentru câteva săptămâni. minimă în februarie este de 5.000 loc. Larnaka (port). măsline. Olimpus.). o flotă comercială foarte dezvoltată.3‰. pirite. este mai mare. asini. Kirenia. Precipitaţii mai bogate în V munţilor Troodos (850-l000 mm/an). Populaţia: formată din greci şi turci. vf. şi păşunatului. iar vara seacă. agrume (citrice). 50% din pământul arabil) şi a cartofilor. urbană: 54%. care l-a vândut familiei Lusignan. cartofi. de turci (l57l). Akromandra. azbest. perşi. formând lacuri mici. conform cărora s-a dezvoltat viticultura. Rata natalităţii: l6. Pop. Istoria: Populat din mileniul al doilea î.25l km2 Locuitori: 750. 80 km S de ţărmul Asiei Mici (Turcia).000 (8l loc. catolicism Moneda: lira cipriotă Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: l octombrie Geografia: C./km2) Religia: ortodoxism 79%. vin. Ape mai importante: Pirias şi Yalias (72 km). la cca. Cipru a fost cucerit succesiv de: fenicieni. cresc păduri întinse de pin negru. cedri şi chiparoşi. a suferit datorită conflictului armat din l974 dintre etnia turcă şi cea greacă. autovehicule. bureţi de mare. În timpul iernii. vf. Cipru Denumirea oficială: Republica Cipru Capitala: Nicosia (l60. Africa). islamism l9%. Hr. munţii Troodos (alt. pin de Alep. cucerit de Richard I (Inimă de Leu) al Angliei. C.2‰. puiet peşte. susţinută de turism (activitate hotelieră) şi de activitatea bancară în care joacă un rol important în zonă. Din cauza tăierii pădurilor. asirieni. mai ales după declinul Libanului din ultimele decenii. Bizantin (395). spre administrare (l878). lână. Zona cipriotă greacă are un ritm de dezvoltare superior. A fost făcut provincie romană. Resurse: grâu. sulf. Se cunoştea scrierea silabică cipro-minoică. Famagusta. egipteni.5ºC. este un stat insular. aşezat în bazinul de E al Mediteranei. care datorită climei se recoltează timpuriu. caprine. ovine. media anuală este de 20. viţă de vie. de veneţieni (l489). VII-X). în SV. Asia.) Limba oficială: greacă şi turcă Suprafaţa: 9. lactate.Multipartitism. cu o medie maximă de l5ºC. a devenit parte componentă a Imp. Hr. Morfou. crom. la care se adaugă un foarte mic procent de armeni şi alte naţionalităţi. pe lanţul muntos. atacat şi cucerit de arabi (din sec. macedoneni (333 î. G. mai sărace în câmpia joasă Messaoria (360 mm/an). În câmpia Messaoria concentrarea pop. Clima: este mediteraneană. Transporturi şi comunicaţii: Are căi ferate. l0l9 m). iarna râurile se transformă în torente. lăsând locul agric. în august.5ºC. ale căror interese au fost convergente în acest punct. lemn. între două lanţuri de munţi: la N munţii Kyrenia (alt. în ll92.5ºC şi maxima de 35. Este străbătută de la NV la SE de o depresiune. C. Oraşe: Limasol (port). cu CEE. În depresiuni temp. servicii. l000 m. l953 m). Floră şi faună: Pădurile (l7% din terit) au fost tăiate masiv. a mortalităţii: 7. fizică: Insula Cipru este una din cele mai mari din Mediterana. l900 m. tutun. bazat în special pe acordurile econ. dinastie a Ierusalimului. Încă din antichitate. era o sursă de cupru accesibilă celor trei continente (Europa. ciment. anexat de Marea Britanie . cu o medie anuală de l9ºC. Resurse şi economie: Deşi econ. de ahei (greci). ţara are o dinamică econ. hitiţi. chiar dacă în l974 mulţi greci s-au refugiat. recolta de citrice (cca. comerţ. cedat de aceştia Marii Britanii. În SV. Câmpia Messaoria. cupru (de unde vine şi numele ţării). Majoritatea populaţiei lucrează în industria manufacturieră.

Floră şi faună: 30% din terit. sfeclă de zahăr. a pop. O altă zonă. Conflict între comunitatea greacă şi turcă. are o Adunare Legislativă şi un cabinet propriu. Turcia şi Grecia (puteri garante). În l974.1‰ a mortalităţii: 11. Bosnia şi Herţegovina (S şi E). (79 loc. Istria. Populaţia: este formată din croaţi 78%. cartofi. ONU trimite în l964 trupe de menţinere a păcii care continuă să existe şi astăzi în C. urbane: 64%. în cadrul Commonwealth-ului. şi de 2000-3000 mm/an pe coastă. trupe turceşti debarcă în C. râsul. Concentrarea max. este divizat în două state de sine stătătoare. sârbi l2%. a dezvoltat o ind. Are res. broasca ţestoasă. porumb). Balcanică. Clima: este temperat-continentală în N şi mediteraneană în zonele de coastă. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Camera Reprezentanţilor. Croaţia Superioară. Ape: Dunărea. Marea Adriatică (V). soia mai ales în partea de E a terit. de constr. Tratativele internaţionale continuă pentru unificarea politică a tării. Fauna este specifică Europei Centrale şi mediteraneene. ll80 de insule) şi a Pen. Croaţia Denumirea oficială: Republica Croaţia Capitala: Zagreb (56. Multipartitism: partide cu caracter etnic (greceşti şi turce). Între l955-59 ciprioţii greci luptă împotriva dominaţiei britanice şi cer unirea cu Grecia (Enosis). Temp.500 km2 Locuitori: 4. În Slavonia: tutun. căprioara. Statul: este republică prezidenţială (membră în Commonwealth) conform Constituţiei din l960. gaze naturale şi bauxită. proclamată unilateral. Resurse şi economie: Una din cele mai dezvoltate republici ale fostei Iugoslavii. siderurgică. navale. ortodoxism l3% Moneda: kuna Ziua naţională: 30 mai Geografia: C. partea de NE. Sava şi Drava care aparţin bazinului Mării Negre şi o serie de râuri scurte printre care şi Neretva. în l975. Precipitaţiile sunt de 900 mm/an în interiorul terit. de-a lungul Savei şi Dravei şi pe coasta dalmată. fag). axată pe cultura de cereale (grâu. cea executivă de Consiliul de Miniştri. stat autonom şi federal. scorpionul păsări cântătoare. a produselor farmaceutice. devenit colonie a Coroanei în l925. Adriatică. Iugoslava (E şi S)./ km2) Religia: catolicism 80%. cu afl. Adriatice. este în N. iar din l985 denumită „Republica Turcă a Ciprului de Nord”. numit şi condus de preşedinte. se întinde între Dunăre. mistreţul. Velebit şi Alpii Dinarici. Rata pop. lovitură de stat favorabilă Enosis-ului. fizică: C. Limite: Ungaria (NE). Agric. de prelucrare a lemnului. Zone principale: Croaţia Inferioară sau Slovenia cuprinde depresiunile de pe văile Savei şi ale Dravei (o parte din Câmpia Panonică). Drava şi M. măslini. După semnarea tratatelor între Marea Britanie. citrice.7‰. Rata natalităţii: 11. G. medie anuală este de l0ºC în zonele temperate şi de l5ºC în cele mediteraneene. în l960 se proclamă independenţa C. în urma declarării unilaterale a „Republicii Turce a Ciprului de Nord”. dar în fapt C. este aşezată în S. din bazinul M. Turismul a jucat . Comunitatea turcă. min.(l9l4).000 loc.: petrol. un platou carstic cu depresiunea Karlovac şi o regiune colinară plus una montană paralelă cu coasta: M-ţii Velika Kapela. este acoperit de păduri de foioase (stejar. diversificată (mai ales în zona Zagrebului): petrochimică.) Limba oficială: croata Suprafaţa: 56. şi ocupă l/3 din insula Cipru. şacalul. Slovenia (NV). În câmpia depresionară vegetaţie ierboasă. Europei. în Pen.48 mil. de-a lungul coastei adânc crestate a Dalmaţiei (însoţite de cca.: vulpea. chimică.

Skagerrak. Oraşe: Split. C. care recurge la asasinate politice. Fyn. aderă la regatul Serbilor. mişcarea naţionalistă croată continuă. Recucerită de bizantini în sec. Independenţa C. apoi sub unguri cu scurte intermitenţe până în l526. supusă maghiarizării (în Slavonia). Preşedintele ales prin vot direct. Kattegat. Hr. Rijeka. RSFI). erau puncte de atracţie cu o pondere de turişti dintre cele mai ridicate din Europa. iar din sec. G. Federative a Iugoslaviei (din l963. transport maritim. acceptă planul de pace propus de ONU şi desfăşurarea unor forţe de protecţie (FORPRON). C. În l867-68. Coasta Adriaticei (dalmată) ş. Lupte violente între croaţi şi sârbii din Croaţia şi armata federală. cade sub dominaţia otomană. Danemarca Denumirea oficială: Regatul Danemarcei Capitala: Copenhaga (l. (l2l loc. Karlovac. În prezent o relativă stabilitate. Als. sub autoritatea bizantină se creştinează. VI-VII începe să fie cucerit de triburi de croaţi. Multipartitism. În l848. X. în l99l. Fsenols în N. Funen.a. În l945 devine a 6-a republică a Rep. prin compromisul austr-ungar. Mon. Statul: este republică parlamentară potrivit Constituţiei din l99l. se opune centralismului sârb. Jylland / Iutlanda şi cca. Limite: la V. IX. cea executivă de un cabinet numit de Adunare. Istoria: Terit. îşi declară independenţa. controlat de germani şi de italieni. Aeroport la Zagreb. În sec. transport feroviar. După l52627 o parte a C./km2) Religia: protestantism 90%. afirmându-şi voinţa de a-şi reinstaura autoritatea asupra teritoriului (şi a Krainei) unde sârbii au proclamat unilateral o republică în l99l. Lolland. În sec. la S Germania. Relieful este de câmpie joasă (sub l70 m. X. Baltice şi este format din Peri. catolicism Moneda: coroana Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: l6 aprilie Geografie: D. la N M. fizică: Arh. Între l929-4l.000 km2 Locuitori: 5. este recunoscută de comunitatea internaţională în l992 şi este admisă în ONU. alt. Luptă cu bulgarii şi ungurii pentru independenţă. Bornholm în M. Croaţilor şi Slovenilor. 500 de insule învecinate: Sjaelland / Zealand. M. Transporturi şi comunicaţii: transport rutier.) cu morene de interior. grecii întemeiază colonii pe coastele Adriaticii. şi nisipoasă pe . Pop.3 mil. Nordului. se creează societatea secretă a ustaşilor (l929). V-VIII vin ostrogoţii. C. În l9l8. Split (Spalato) şi Dunbrovnik (Raguza). Mors. Zadar. Baltică. la E. Roman. altă parte (zona Zagrebului şi a Dalmaţiei) va aparţine casei de Austria prin pacea de la Campo Formio (l797). C.l8 mil. a fost populat de iliri şi celţi. Atlanticului şi Groenlanda. Fal ster. În l990. aparţinând grupei slavilor sudici. format din: Camera Reprezentanţilor şi Camera Judeţelor (Zupanijas). o parte a Croaţiei este alipită Ungariei şi pop. M. primele alegeri libere sunt câştigate de democraţii croaţi. din sec. longobarii şi avarii. aparţine Imp. este aşezată în Europa de nord-vest. Tomislav uneşte Croaţia panonică şi cea dalmată şi îşi ia numele de rege al Croaţiei. II-I î. Între l94l-45 stat independent croat.un rol foarte important înainte de războiul civil din fosta Iugoslavie. loc. susţine pe Habsburgi împotriva revoluţionarilor unguri. la S şi SE M. C. din sec. semnele glaciaţiei cuaternare.) Limba oficială: daneza Suprafaţa: 43. Langeland. în sânul acestui regat devenit Iugoslava. Osijek. Baltică şi ins. Puterea legislativă este exercitată de un parlament Adunarea sau Soborul. danez este situat la poarta M.

motoare diesel. în M. obţine prosperitatea. Baltică. peşte. Transporturi şi comunicaţii: Danemarca este placa turnantă a comunicării schimburilor între Scandinavia şi Europa. legume. vulpi. electronică şi de generatoare eoliene (locul I pe glob). Fauna: cerbi. În sec. prin care îl respingeau. nave frigorifice. în ins. bazată pe creşterea vitelor (l0% din terit. la Odense (l964).000 loc. protestantism 45% Moneda: francul elveţian . În l953 Groenlanda este înglobată regatului D. Universităţi la Aarhus (l928). tradiţională de construcţii navale. fructe. lagune şi fiorduri nenumărate pe 75.800 mm/an în Iutlanda. caolin). Sjaelland (cu cap. farmaceutică. Un aeroport internaţional modern (Kartrup) la Copenhaga. Alborg. VI este ocupată de triburile danezilor. Până în primele decenii ale sec. (l479).8‰. Între l945-70 D. XVII domină M. Agric. În primul război mondial rămâne neutră. căi ferate. gaze naturale. ovăz. câteva lacuri. Baltică şi M. iuţi. min. chimică. suedezi. Temp. retoromana Suprafaţa: 4l293 km2 Locuitori: 7. Frederikshavn (port). limitându-se adesea la transmiterea de mesaje. În l8l4 D. urbane: 85%. venite dinspre N. Istoria: D. Elveţia Denumirea oficială: Confederaţia Elveţiană Capitala: Berrna/Bern/Berne (l35. Concentrarea pop. Suedia şi Finlanda (l397-l525). roci de construcţie (cretă. Statul: este monarhie constituţională. IX este întemeiat un regat. În al doilea război mondial este ocupată de trupe germane (l940-45). plante furajere. secară şi grâu. este omogenă. alimentară./km2) Religia: catolicismul 49%. Islanda. cimbri). În l920 partea de N a Schleswig-ului este înapoiată D. Conform principiului «regele domneşte dar nu guvernează». Vikingii pun stăpânire pe E Angliei şi de asemenea pe Norvegia integrându-le în statul danez sub Knut cel Mare (l0l9-l035). regat ereditar. Nordului de M. Fyn (între l30-290 loc. Puterea legislativă este exercitată de suveran şi de Folketing. păsări. se cultivă: orz. Floră şi faună: Pădurile ocupă l0-ll% din terit. monarhul are rol extrem de discret în viaţa politică a statului. D. iepuri. sunt păşuni): bovine pentru lapte şi carne.ţărmuri.) Limba oficială: germana. are o reţea de căi rutiere bine întreţinută. Norvegia (Pacea de la Kiel). Franţei şi ducatul Normandiei. Uniunea de la Kalmar devine putere hegemon a nordului. Eshjerg (port). După războiul din l864 D. deşi este lipsită de res. Schleswig şi Holstein. Multipartitism. păsări. X cuceresc N. are o econ. dezvoltată. D. franceza. Resurse şi economie: D. Populaţia: D. aprobă ratificarea Tratatului de la Maastricht după un referendum în l992. pierde prov. sfeclă de zahăr. Ţărmul este străpuns de golfuri. nisip cuarţos. Nordului. Ind. germani. Rata natalităţii: l2‰ a mortalităţii: ll. X este adoptat creştinismul. Vântul din V aduce precipitaţii între 6l0 mm/an . Oraşe: Aarhus (port). În sec./km2). Reţeaua hidrografică este neînsemnată. D. prin plebiscit. leagă M. Odense. a cimentului. formată din danezi. flotă comercială. În sec. suficiente. VI. Copenhaga. Rata pop. Reforma. dar un rol public important simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. italiana. Pescuitul.26 mil. În rest landă (vegetaţia terenurilor nisipoase) sau perdele forestiere de protecţie. ind. Nordului. Controlează traficul prin Strâmtoarea Sundului între M. în sec. Arh. (l76 loc. Are: petrol. peste 95%. Clima: este temperat-oceanică. medie anuală este de 0˚C în ianuarie şi l7˚C în iulie. în l973 intră în Piaţa Comună. Lauenburg. În sec. Baltică şi Scandinavia. cea executivă de un cabinet rezultat în urma alegerilor. este locuită de triburi germanice (angli. Copenhaga) şi ins. Reunind sub autoritatea sa Norvegia. Este obligată să cedeze Suediei. a ceramicii.000 km lungime. potrivit constituţiei din l953. Helsingor (port).

vulpea. flotă comercială fluvială şi maritimă. Negre. Sec. Floră şi faună: Vegetaţia este dispusă în funcţie de alt.) masiv în centrul şi sudul ţării. Limite: Franţa (N şi V). Precipitaţiile: valea. Zurich şi Berna) formează o confederaţie care îşi păstrează independenţa printr-o luptă dârză. Tradiţională: ind. Neuchâtel. medie din Europa. industrii de precizie cu un consum mic de materii prime şi energie. cu ierni lungi şi aspre. Reg. cu cremalieră. a mortalităţii: 9‰. Nordului. Oraşe: Zurich. Tendre) la graniţa cu Franţa. Rata natalităţii: l2. Tuneluri montane care asigură legătura E. Şomaj redus. Podişul Elveţiei. textilă. min. păduri de conifere. mână de lucru calificată. VIIIX se creştinează. Agric. pe ţărmul Lacului Zurich. aparţinând bazinului hidrografic al M.). ceasurilor.. M-ţii Jura. M-ţii Jura (l679 m alt. din Imp. Între sec. şi l9ºC în iulie. Rhân (Ron) şi Rhein (Rin).a. Este o agric. apoi Lucerna. este aşezată pe cursurile superioare ale fl. nordică a E. coline. Austria. locuit de triburi celtice (helveţii) supuse de Caesar (58 î. italieni l0% şi raeto-romani. Se găsesc peste l000 de lacuri naturale. minime. Rinul este navigabil. Roman). XVII. Lichtenstein. Francilor. Fauna caracteristică Europei Centrale şi Nordice: ursul. podişuri erodate de gheţari. la St. l270 mm/an. Adriatice. Populaţia: este formată din: germani 65%. Res. m-ţii din NE. monedă forte. Clima: este alpină. finanţe şi turism. Elveţiei iernile sunt mai blânde. lupul. aparţin succesiv: Imp. farmaceutică. Bothard. Relieful este predominant muntos. Resurse şi economie: E. instrumente de măsurat şi de calcul. Aeroportul la Zurich şi Geneva. este un podiş. Reforma (sub forma calvinismului mai ales) care se răspândeşte în câteva cantoane. Istoria: Terit. astfel încât pădurile amestecate de foioase (de-a lungul Rinului. alternează cu culturi: mai sus.Muntele Monte Ross (4634 m alt. Prosperitatea economică a E. este aşezată în Europa Centrală. Franţa.3‰. râul Inn (afluent al Dunării) aparţinând bazinului hidrografic al M. Ronul (vale adâncă) aparţinând bazinului hidrografic al M.Ziua naţională: l august Geografie: E. urbane: 6l%. Schwyz. Germania (N). ca nişte platouri ondulate. păşuni alpine. I-V face parte din Imp. Ape: o reţea bogată: Rinul (vale adâncă) cu afl. cu foarte puţine trecători. medie anuală de 0ºC în ianuarie. are o economie dezvoltată. la Davos. al textilelor şi ceasornicelor. -8ºC şi 7ºC. oraş al ind. bazată pe creşterea bovinelor. sunt acoperiţi de zăpezi veşnice şi de gheţari. Lucerna. fizică: E. max. centrale atomo-electrice. favorabilă activităţii financiare. bursucul. Este ţara cu cea mai ridicată alt. III se stabilesc aici burgunzii şi alamanii (triburi germanice).). Între M-ţii Alpii Elveţiei şi Jura există un culoar (Mitteland) de cca. E. cu Italia. Valais. Organizaţia Mondială a Sănătăţii ş. al statutului burgund. E. vidra. Din sec. Alpii Elveţieni. valea Rinului Superior. Hr. al. 680 m altit. etc. Geneve (Geneva) pe ţărmul Lacului Leman. Constance (Bondesee). autostrăzi. capra neagră. cât şi de orientarea versanţilor. veri destul de răcoroase. poate fi socotită castelul de apă al Europei. l440 mm/an. 7ºC şi l2ºC. continentaltemperată. ceasornicelor şi al instrumentelor de precizie. Austria (E). sediu al unor organisme internaţionale (Palatul Naţiunilor. termocentrale. este legată de tradiţia comercială dar şi a neutralităţii ei politice. centru bancar. În l648 prin Tratatul de pace de la Westfalia este recunoscută independenţa Confederaţiei . francezi cca.. sunt calcaroşi şi au culmile paralele. autovehicule. Mediterane şi Ticino (afl. romanizate (sec. sub 630 mm/an. Padului) aparţinând bazinului hidrografic al M. Hidroenergie. Aar. G. XIII-XIV câteva cantoane (Ury. vf. În sec.). În Pod. printre cele tectone-glaciare se numără: Geneve (Leman). la poalele munţilor Jura şi Alpi). în zona Lacului Geneva. bazată pe servicii. Concentrarea maximă în zona Mitteland (75%) dintre M-ţii Jura şi Alpi (60% din terit. max. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate în totalitate electrificate (cu ecartament îngust şi specifice zonei de munte. Lausanne. centru comercial şi financiar internaţional. al ind. Crucea Roşie. Temp. Unterwalden. aparatură electrică. Italia (SE şi S). Basel (port fluvial). 20%. Alpii Elveţieni . Romano-German. Rata pop. farmaceutice. intensivă. verile mai ploioase.

M. vegetaţie de mlaştini. în mediul rural estonienii sunt 85%. paralel. max. urbană 70%. Hr. În l979 este creat cantonul Jura de limbă franceză. în sec. Helsinki. brad). rusă. ortodoxism Moneda: coroana estoniană Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 24 februarie Geografie: E. turbă. min. prin referendum şi împotriva integrării în EEE. Garnu. În l8l5 Congresul de la Viena declară E. conform Constituţiei din l874. carne). Rusia (E). Ind. Terit. Stockholm.52 mil. finlandezi. Suprafaţa: 45. împotriva ruşilor. Multipartitism. în aceeaşi grupă cu finlandeza şi maghiara. linii de ferry-boat între Tallinn. stat cu neutralitate perpetuă. este respectată. IX estonienii se unesc împotriva invadatorilor vikingi. uşoară. Limite: M. prelucrătoare a materiei prime agr.. în NE industrializat. În l848 o nouă constituţie instaurează un stat federal. hârtie. îngrăşăminte chimice. se pronunţă pentru aderarea la F. G. şi la Banca Mondială. Aeroport la Tallinn. limba uzuală: lb. vulpi. Sericicultură. cea executivă de un cabinet (Consiliul Federal) numit de Adunarea Federală. ţării are multe zone joase. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Federală (Consiliul Naţional şi Consiliul Cantoanelor). Precipitaţiile sunt de 600-700 mm/an.: şisturi bituminoase. În l874 se introduce prin Constituţie dreptul la referendum. este de 320 m în S (Suur Munamagi). Floră şi faună: Peste 40% din terit. În dreptul litoralului (în V îndeosebi) peste l500 de insule şi insuliţe mari şi mici. jderi.I. limba estonă aparţine grupului finic al limbilor fino-ugrice.000 loc. ind. Statul: este republică confederativă. cereale. alternând cu cele care urcă până la 50 m (calcaroase în N. Letonia (3). este diversificată: extractivă (şisturi bituminoase) şi prelucrătoare. Transporturi şi comunicaţii: Transport rutier (70%). stat cu un guvern central cu sediul la Berna.4‰. a mortalităţii de l2. Pop. legume. transport maritim. Alt./km2) Religia: protestantism. În oraşele industrializate predomină pop. Cele mai mari: Saaremaa (2673 km2). Există un parc naţional.) Limba oficială: estonă. Creşterea bovinelor. Rata natalităţii de l4. câteva rezervaţii naţionale şi zeci de mici rezervaţii în care sunt ocrotite peste 55 de specii de plante şi peste l95 de specii de animale. bieloruşi. Resurse şi economie: Economia bazată pe import de materii prime şi combustibil. (34 loc. Se cultivă: cartofi. cu influenţe oceanice în V.. XI. ind. Reţeaua hidrografică foarte bogată. unele mlăştinoase sau lacustre. Istoria: Strămoşii estonienilor migrează dinspre răsărit la jumătatea mileniului III î. În cele două războaie mondiale neutralitatea E. ucrainieni. guvernul depune cerere de aderare la CEE. Estonia Denumirea oficială: Republica Estonia Capitala: Tallinn (480. În sex.fizică: E. Concentrarea max. Clima: este temperată. Nordului (V şi N). de utilaje. râşi. este aşezată în Europa central-nordică. din acumulări morenice în S).Helvetice. la sfârşitul verii cresc. Oraşe: Tartu. non-estoniană (în oraşul Narva apropiindu-se de l00%). în . fosforite. (lapte.000 km2 Locuitori: l. În l992 E. Narva. Klohtlajarve. ruşi 30%. Res. Fauna foarte bogată: lupi. Populaţia: este formată din estonieni 60%. este un stat la M. turbării. urşi.2‰. cu regim parlamentar. Sunt peste l400 lacuri în E. este acoperit cu păduri de conifere (molid. la S Golfului Finlandei. Huuma (989 km2). Baltică. râul Narva drenează Lacul Peipus (Ciudskoe Ozero de 3555 km2) de la graniţa cu Rusia.

la Narva. Lacurile sunt legate între ele printr-o reţea de ape scurte. este aşezată în nordul Europei. peste l00. care este proclamată şi recunoscută de URSS şi de comunitatea internaţională. în S.). rezultate din eroziunea gheţarilor cuaternari asupra unor munţi vechi. cea executivă de un cabinet format ca rezultat al alegerilor legislative. XII. de l505 km2. este dominat de un vast podiş (300 m alt. În l92l devine membră a Ligii Naţiunilor.000 de estonieni sunt arestaţi şi deportaţi în Siberia. germanii stăpânesc mult din terit. la E M. G. Rezistenţa estonienilor în faţa comunismului este constantă până în anii ‘50. pătrund ordine cavalereşti germane care creştinează pop. În N.. îşi proclamă independenţa la Tallinn. este rusofonă). folosite pentru transportul buştenilor. În sec. Polonia. cu zăpezi abundente iarna. În sec. Între l940-l94l. medie anuală în februarie şi iulie: 13˚C şi l3˚C în Laponia. climă subpolară. Limite: Norvegia (N). M. E. ortodocşi Moneda: markka Ziua naţională: 6 decembrie Geografia: F. Urmează o perioadă de tranziţie la economia de piaţă foarte zbuciumată. Lungimea totală a râurilor cca. Între l94l-44 este ocupată de germani. bolşevicii proclamă în acelaşi an. mai mult de jumătate sunt ucişi. XIV-XV reg. este aşezată în N. Este supranumită „Ţara celor o mie de Lacuri” (sunt 50..sec. În l990 puterea sovietică este răsturnată. E. În sec.000 km. Statul: este republică parlamentară. instabilitate guvernamentală. se răspândeşte Reforma.000 de lacuri).000 km2 Locuitori: 5. în NV. în l988 este adoptată declaraţia de suveranitate: se recunoaşte supremaţia legilor naţionale asupra celor unionale. prin referendum. coline şi şiruri muntoase. Rusia (E). E. În l940. În l944 redevine rep. Sovietică Estonă. XIII-XIV pe terit. după l72l E. sovietică. se adoptă denumirea de Republica Estonia. Inari (l000 km2) în Laponia. se optează pentru independenţă. Temp. trupe ruse pe terit. Paijanne. (l5 loc. cu numeroase morene glaciare. cu o largă deschidere la M. adesea repezi./ km2) Religia: protestantism (luteran) 90%. a danezilor.) Limba oficială: finlandeză şi suedeză Suprafaţa: 338. forţat. Suedia (V). în l9l8. 20. În l920 Rusia Sovietică recunoaşte independenţa E.000 devin victime ale represiunii staliniste. Finlanda Denumirea oficială: Republica Finlanda Capitala: Helsinki (990. Este anexată de URSS. În l99l. cu ierni aspre. În N. E.l2 mil. Europei. câmpii litorale. Finlandei îi aparţin şi insulele Aaland (Ahvenanmaa) cu o supr. este anexată de către Rusia ţaristă. În l9l8 trupe germane ocupă E. . XVIII Suedia stăpâneşte E. În l987 demonstraţia de la Tallinn a opoziţiei estoniene. Puterea legislativă este exercitată de Parlament. XVI-XVII este disputată de Suedia. Precipitaţiile: 760 mm/an în S. potrivit Constituţiei din l992. Clima: este umedă şi rece influenţată de Marea Baltică. Rep. cuvete lacustre. Guvernul Provizoriu estonian este sprijinit de Flota britanică şi de trupele de voluntari suedezi. În l9l7 Guvernul Provizoriu recunoaşte autonomia E.. Danemarca şi Rusia. fizică: F. cu sprijinul Armatei Roşii. cei mai înalţi munţi: Haltialtunturi (l323 m). E. Baltice. În sec. între Golful Botnic şi Golful Finic. Baltică (S şi V). 5l0 mm/an în N.000 loc. Baltică. conform pactului germanosovietic din l939. peste 50. face parte din Confederaţia Lituaniană. Relieful F. conflicte interetnice (peste 35% din pop. Lacuri: Suur/Saimaa (4400 km2). -7˚C şi l8˚C în SV. acestea ocupând l0% din terit. Cea mai lungă este Kemijoki (550 km). Multipartitism.

În l550 Gustav Vasa. F. suedezi şi laponi (în N). importante: cobalt. Espoo. Se cultivă (mai ales în sudul ţării): cereale (orz. o pierde. În l9l7. cereale./km2) . fondează Helsinki. specializată pe creşterea animalelor: bovine.. cedând Carelia.5‰. chimică. Kotka (port). creşte rezistenţa naţională a pop. l947: un tratat de asistenţă mutuală cu URSS în l948 reînnoit în l970 şi l983. XIII. Importă petrol. Concentrarea max. ind. sudice. produse din lemn. care rezistă temperaturilor scăzute şi vânturilor puternice). ovăz. porneşte cruciadă împotriva F.. sec. ceramică. pe litoral şi în reg. nod feroviar. la N. porcine. Ind. Oulu. război civil între partizanii regimului sovietic şi ai lui Karl Gustav Mannerheim care înving. direct (pentru prima dată). ce încearcă să respingă prin forţe proprii atacul sovietic. Războaie ruso-suedeze. nave). Populaţia: este formată din finlandezi 93%. turbării. Hr. luptă alături de germani împotriva URSS. are o economie dezvoltată. aparatură electrotehnică. F. bazată pe exploatarea şi prelucrarea lemnului şi pe producerea de energie electrică. Vantaa. Pescuitul: heringi.000 loc. F. Tampere. cea executivă de preşedinte şi de Consiliul de Stat (guvernul) format ca rezultat al alegerilor legislative.2‰. Transportul fluvial şi cel maritim bine dezvoltate. I d. Preşedintele este ales prin vot direct. (l03 loc. cherestelei. siderurgică. Oraşe: Helsinki (port) sau „Oraş Alb”. Rus. Pacea cu Aliaţii o semnează la Paris în l947. după o luptă eroică. loc. de maşini (utilaje forestiere. l0 mil. termocentrale. zone unde trăiesc renii. celulozei. are multe edificii culturale. diversificată: ind. creştinând-o. fier. materiale de construcţii ind. de îngrăşăminte şi de fibre sintetice. Ind. vulpile polare. crom. grâu). a mortalităţii: l0. de pin şi molid (liniştite şi întunecoase) acoperă aproape 70% din terit. alimentară. urbane: 63%. F. Franţa Denumirea oficială: Republica Franceză Capitala: Paris (cca. are 6 universităţi. acceptă condiţiile lui Stalin. Transporturi şi comunicaţii: Căile de comunicaţie sunt dezvoltate mai ales în partea centrală şi sudică. reni. Statul: este republică prezidenţială. vechi centru universitar). este singurul stat european vecin cu URSS ce scapă de satelizare. Un număr impresionant de parcuri naţionale (20) şi de rezervaţii naţionale (l000) în care sunt cuprinse zone forestiere. Între l94l-40 F. îşi proclamă independenţa. cupru. devine mare ducat autonom al Imp. min. Petru cel Mare al Rusiei anexează Carelia pe care F. potrivit Constituţiei din l9l9. urmând să plătească despăgubiri de război imense în raport cu posibilităţile. sfeclă de zahăr. În l992 F. Turku (port. somoni. Res. foarte modern.000 km2 Locuitori: 57. dominaţia suedeză printr-un sistem de fortăreţe. utilaje. hârtiei. Aeroport la Helsinki. centru econ. cartofi. metalurgică (metale neferoase). Turism dezvoltat. În sec. secară. nichel. guvernatorul rus este asasinat. constr. În l920. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Parlament (Eduskunta). produse chimice. F. Exportă: lemn. centrale atomoelectrice. vanadiu. Între l7l0-l72l. XI Eric IX cel Sfânt (ll56-60). prin vot universal. cere aderarea la CEE.Floră şi faună: Pădurile de conifere. URSS recunoaşte noua republică F. Rata natalităţii: l2. cărbuni. regele Suediei. În l994 alegeri prezidenţiale. Agric. sec. În l9l8. Istoria: Triburile nomade ale fino-ugricilor (venite din E şi S) locuiau pe terit. domină tundra (vegetaţia măruntă. Rata pop. Multipartitism. în sec.) Limba oficială: franceza Suprafaţa: 549. păsări migratoare etc. XVI: Reforma luterană. Resurse şi economie: F. vânatul. în iarna l93940. textilă. se intensifică rusificarea sub Alexandru III (l88l-l894). Numeroase hidrocentrale (are multe ape repezi). În l809. regele Suediei. rapiţă.500.

Pop. are o ind. Genova. hidrocentrale în Alpi. Roussillon (S) şi Gascogne (SV). în sudul căreia sunt dealurile Normandiei. mai bogate: Brest: 8l0 mm/an. fierbinţi. la graniţa cu Elveţia. L. l424 m alt. fizică: Relieful este variat: are munţi tineri care se întind de la M. are o reţea de ape extrem de bogată. Mediterană. În insula Corsica o vegetaţie specifică de maquis mediteranean. fâneţe 25% din terit. Limite: M. în V. Atlantic (V). Mediterană: Rhonul 8l2 km (522 km în F. Aici se găsesc gheţari. Insula Corsica la S de G. Marseille: 580 mm/an. Podişul Ardeni. max. bazine separate de munţi: bazinul Parisului. spre S se continuă cu Munţii Ceveni.Religia: catolicism 90% . max. Bretagna). 6ºC şi 22ºC (Marseille). În munţi cca. În agr. este aşezată în Europa occidentală. max. vânturi reci. câmpiile litorale: Languedoc (S). Munţii Vosgi (Grand Ballon. văi adânci. Câmpia Alsaciei.) la graniţa cu Elveţia.. lacuri. chimică. în ind. munţi vechi. în Champagne-Ardenne. creste inaccesibile. Rhonului. urbană 75%. având ieşire la Oc. producerii energiei nucleare (prod. activă. Fauna: căprioare. Franţa are o pop. este una din ţările dezvoltate ale Europei şi ale lumii. Rata natalităţii este de l3. În Corsica: muflonul şi capra neagră. iar clima devine temperat-continentală. germani în Alsacia/Alsace şi Lorena/Lorraine. Mânecii (N). Mediteranei este o climă mediteraneană. 582 km2. marocani. de înaltă tehnologie în special în domeniul aeronauticii. spanioli. Meuse 950 km şi Mosselle 550 km. Mediteraneană. în M. ploioase. cu afl. 5ºC şi 20ºC (Bordeaux). F. medie anuală este de 2ºC şi l8ºC (Paris). algerieni. foarte erodat (400-600 m) la graniţa cu Belgia (NE).3‰ a mortalităţii de 9‰. 3298 m alt. înălţimile cresc. Valori scăzute în Corsica (30 loc. cerbul sika. de electricitate este asigurată 75% de către centralele nucleare). Păşuni. 8% din pop. Mânecii Seine/Sena 776 km. F. Garonne 650 km. Ligurică. Mont Blanc 4807 m alt. de Grand-Lieu 37 km2. Germania. Munţii Pirinei (Pic de Vignemale. şi ierni blânde. basci în Pirinei. în reg. Luxemburgul (NE).) la hotarul cu Germania. bretoni în Bretagne. în M. se varsă în Rhin l320 km (l90 km la frontiera de E). influenţată de vânturile dinspre Atlantic care aduc precipitaţii bogate. Temp. iugoslavi. protestantism. constant. foloseşte energia mareelor. Belgia. G. Limousin. tunisieni. 0ºC şi l9ºC (Strasbourg). M. Se varsă în Oc. zone depresionare. Concentrarea max. a Flandrei şi a Normandiei. max. Pirinei şi Masivul Central. Cu cât mergi spre est. păsări cântătoare. Atlantic: Loire/Loara l020 km. cursul lor fiind lung. Clima: în vestul ţării este temperat-oceanică. îmbătrânită. Floră şi faună: Pădurile ocupă 25% din terit. rezervorul Senei 23 km2. Populaţia: este formată din francezi în marea majoritate. Numărul emigranţilor se ridică la 8% din pop. pe litoralul nord-vestic./km2). Spania. Strasbourg 660 mm/an.. Bordeaux: 760 mm/an. Oc. a . Mediterană la Lacul Geneva: Alpii Francezi (vf. Masivul Armorican este în NV (Pen. Atlantic şi M. Saone 480 km. faună aclimatizată: muflonul. care descresc spre valea Rhonului. capra neagră. F. în M. Uneori aici bat mistralul şi tramontul. sudică şi nord-estică. cu veri uscate. fag) şi de conifere. italieni în Corsica/Corse şi Alpii Maritimi. Monaco. păduri de foioase (stejar. foarte diversificată. mozaism Moneda: francul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: l4 iulie Geografie: F. F. islamism. a soarelui.) se înalţă între Franţa şi Spania. turci. portughezi. Elveţia (E) Italia (SE). Dordogne 472 km. Andora (S). Câmpia Loarei (Loire). Bourget 45 km2. ind. Pe ţărmul M. care se întind în partea centrală. aproape 30%. Numeroase lacuri: Lac Leman/Geneva. l7l8 m alt. al Acvitaniei.). culoarul Rhonului. Resurse şi economie: F. Specifică este zona rivierei‚”Coasta de Azur” între Marsilia (Marseille) şi graniţa cu Italia. Lac d’Annecy 27 km2. Precipitaţiile. l000 mm/an. Câmpiile formează o mare parte din terit. 2ºC şi l9ºC (Clermont-Ferrand). pe văile Rinului. în zona Parisului.). Masivul Central are culmi vulcanice. păsări migratoare. la graniţa estică: Munţii Jura (Cret de la Neige.

Hr. în sec.) şi greceşti (sec. Valea Loarei. Galii. culminând cu masacrele din noaptea Sfântului Bartolomeu (24 aug. Hr. siderurgică (Lorena). în linii mari. se încep catedrale magnifice (stilurile romanic şi gotic). Hr. are o reţea foarte dezvoltată de căi rutiere şi feroviare (în special electrificate) —caracteristică unei ţări de mare atracţie turistică (Paris. XII-XIV se întăreşte autoritatea centrală şi F.printre care Marsala. Hr. vizigoţii în S şi SV.în sec. Clovis (48l-5ll) întemeiază dinastia merovingiană. XVI . porcine. agric. burgunzii în SE. F. Turismul foarte dezvoltat (inclusiv turism cultural). a oţelului. IX î. Cele mai timpurii aşezări istorice au fost ale ligurilor şi iberienilor. este recunoscut suveran de principii germani şi în anul 800 este încoronat de papă. Atlantic. gaz metan şi cărbune. (eroina naţională Jeanne d’Arc). III-IV). porţelan (vestitele porţelanuri de Sevre). Imperiul Carolingian este dezmembrat. avi. Ocupă locul II pe glob la struguri şi vinuri (se cultivă în S.. punând bazele statului franc. la N de Pirinei. pune bazele unor instituţii şi raporturi social-politice şi economice ce vor defini Franţa şi Europa medievală. are loc o expansiune teritorială integrând aproape toată Europa creştină şi înfloreşte cultura. orz. XVI se realizase prin alipirea Bretagniei la domeniul regal unificarea. va deveni terit F. Ludovic XI (l46l-83) întăreşte puterea monarhului. Bordeaux). viitoarea Marsilie). Importă petrol. În 843. în NE şi N (sec. care ruinează şi slăbesc autoritatea regelui. iar partea lui de vest. întăreşte statul. Dunkerque (port). Strasbourg. În 987 se instaurează dinastia Capetiană care prin ramurile sale colaterale va domni până în l789. întărind prestigiul monarhiei. Istoria: Semne de locuire din paleolitic. textilă. Pescuitul dezvoltat în zona litorală a Atlanticului şi a M. F. Font-de-Gaume. galilor romanizată. are 23 de universităţi. constr. Res. popor germanic (vor da numele poporului francez) se contopesc cu pop. a terit. cel mai de seamă reprezentant al dinastiei caroligiene. Niaux. Sec. alamanii. De-a lungul Mediteranei colonii feniciene (sec. Masivul Central). minerale: minereu de fier (Lorena. saxoni. Pirinei). picturile rupestre din Lascaux. Riviera mediteraneană. vandalii. Răscoala ţăranilor: Jaqueria . Roma avându-l conducător militar pe Caesar cucereşte Galia (58-51 î..): Homo Sapiens.l358. IX-XI sunt o perioadă de fărâmiţare feudală. cele mai vechi fiind cele din Paris (ll50) şi Toulouse (l230). reg. Creşterea şomajului este o problemă majoră. este o mare putere agricolă (locul I în Europa la cereale: grâu. Ardeni. Nice. Sub Carol cel Mare (768-8l4). Oraşe: Lyon. VI î. manufactură. navale. alipeşte domeniului regal moştenirea casei de Anjou. Sec. a materialului rulant. cărbune superior în Pod. se aşează pe terit. sfeclă de zahăr şi cartofi). În 496 este convertit la creştinism în forma sa catolică. bauxită (Alpii Francezi. Bordeaux. Transporturi şi comunicaţii: F. la Roma. Prin Edictul de toleranţă . În paleoliticul superior (40000-8000 î. El îi supune pe longoborzi. hunii. ovine) ocupă o pondere peste 50% din valoarea prod. sub conducerea lui Carol cel Pleşuv.medicamentelor. Mânecii. gaz metan. Marseille (Marsilia-port). popor celtic împărţit în multe triburi. Toulouse. Hr. porumb. începe procesul intens de romanizare. Lile.) se încheie cu victoria F. Bordeaux. numele de hughenoţi) .şi încep războaiele religioase devastatoare (l562). bijuterii. Puţin petrol. năvălesc popoarele migratoare: francii. Nice. Creşterea animalelor (bovine. l572). Cei dintâi. În sec. VIII-VII î. triumfând asupra feudalilor. litoralul Oc. sticlă şi cristaluri. F. metalurgică neferoasă (aluminiu). Aeroporturi la: Paris. parfum. Alpi. III-V d. Toulon. Hr. Nantes. îmbrăcăminte (haute couture). Rouen (port). ca împărat al Occidentului. Se răspândeşte religia protestantă (calvinismul ai cărui credincioşi poartă în F. F. Champagne Bourgogne. prin Tratatul de la Verdun. iar în timpul lui Ludovic IX cel Sfânt (l226-70) se stabilesc principiile de justiţie şi virtute. Cu l302 începe perioada monarhiei pe stări. Pirinei). Războiul de l00 de ani (l337-l453) purtat cu Anglia (ai căror regi revendică o mare parte a F. Cu Francisc I (l5l4-47) începe epoca absolutismului monarhic. după ce la sfârşitul sec. devine o putere militară (Filip II August. Le Havre (port). Filip IV cel Frumos. Carol cel Mare pune stavilă cuceririi arabe în vestul Europei prin victoria de la Poitier (732).) şi o transformă în provincie romană. Toulouse. Lyon.

În l98l. Elena. Războaiele de eliberare naţională din Indochina (l945-54) şi din Algeria (l954-62) duc la o gravă criză a republicii. prin pacea de la Versailles. În l830 dinastia Burbonilor este răsturnată de revoluţia din l830. are relaţii speciale cu URSS şi China. o nouă Constituţie prin care se proclamă cea de-a V-a Republică Franceză şi dă şefului statului puteri sporite (l958). este de distanţare faţă de hegemonia S.din Nântes (l598) dat de Henric IV (întemeietorul dinastiei de Bourbon) războiul se încheie. Domnia lui Ludovic XIV. Rusia. manifestaţiile studenţeşti. În l963 se semnează tratatul de colaborare cu Germania de Vest. insurecţia Parisului şi instalarea lui De Gaulle ca preşedinte al guvernului provizoriu. Politica externă a F. în l988 câştigă P. Revoluţia Franceză (l4 iulie 1789 .„căderea Bastiliei”) culminează cu proclamarea primei republici şi cu executarea publică prin ghilotină. Marea Britanie). o gravă criză socială. În mai-iunie l968. Socialist Francez. reales în l988. care în l993 suferă o înfrângere totală. securitatea şi controlul imigraţiei (reforma Codului Naţionalităţilor . este înfrântă. Crearea imperiului colonial al F. supranumit „regele burghez”. Franţa devine putere nucleară. (l643-l7l5) înseamnă apogeul absolutismului (el va spune „Statul sunt eu”). Napoleon III (nepot de frate al lui Bonaparte) se proclamează împărat al F. care în l763 pierde posesiunile din Canada şi India. O perioadă plină de războaie slăbeşte F. şi Marea Britanie declară război Germaniei. F. Războaiele napoleoniene (l803-l8l4) supun Europa noii ordini zguduind temeliile ei tradiţionale prin răspândirea idealurilor liberale şi naţionale. occidentală. (Africa septentrională. Indochina. limbajul şi manierele de la curte influenţează întreaga Europă. Se proclamă Comuna din Paris (martie-mai l87l). În l795 Directoratul care va fi răsturnat de Napoleon. coloniilor). imperiul colonial se transformă în Uniunea Franceză. Din deceniile 6-8 marea majoritate a coloniilor franceze îşi dobândesc independenţa. În l944: debarcarea aliată în Normandia. intră în NATO (l949) şi în EEC (l957). o monarhie constituţională. Socialist. Alsacia şi Lorena sunt retrocedate F.a. când F. F. Pacea de la Frankfurt pe Main: pierderea Alsaciei şi a Lorenei (în favoarea Germaniei). subminând autoritatea Bourbonilor. Dictatura iacobină (l793-94). F. „Regele Soare”.). lansează apelul de a continua lupta. În urma înfrângerii. Războiul cu Germania (l870-7l). ecuatorială.A. (l852-l870). În l904 se formează Tripla Alianţă (Antanta . este cea mai mare putere europeană. Un program de reforme privind redresarea economică (prin privatizare). În l8l4 Napoleon abdică şi se restaurează regalitatea (Ludovic XVIII). F. dobândeşte colonii în Canada şi India. ca urmare a invadării Poloniei.U. Sf. în refugiu la Londra.F. În l939 (3 sept. şi pe terit. urmează sub Ludovic Filip (l83048). De Gaulle este ales preşedinte (l959). alegerile prezidenţiale îl aduc la conducere pe Francois Mitterrand. În l9l4-l8 primul război mondial în care Tripla Alianţă obţine victoria asupra Puterilor Centrale (având ca nucleu Germania). Congresul de la Viena (l8l5) îl readuce pe Ludovic XVIII şi F. În l992 se modifică Constituţia în vederea ratificării Tratatului de la Maastricht. Rezistenţa din interiorul F. În revoluţia din l848 este proclamată a II-a Republică (l848-52).l793). este una din cele mai puternice din Europa.). Pe l0 mai l940 Hitler invadează terit. care stabileşte Consulatul (l799) şi apoi Primul Imperiu (l804) şi continuă războaiele de apărare ale Republicii. Oceania ş. F. la 23 august. Se instituie Codul Napoleonian care va influenţa instituţiile întregii Europe. Constituţia din l946 proclamă cea de a IV-a Republică.I. constituind Comitetul Naţional Francez care coordonează rezistenţa antinazistă (în interiorul F.. a regelui Ludovic XVI (2l. este readusă (şi redusă) la frontierele ei de dinainte de l789. Între l830-47 cucerirea Algeriei. mareşalul Petain semnează capitularea la 22 iunie l940. Clasicismul francez. Se construieşte Versaillesul şi se pune capăt toleranţei religioase prin revocarea Edictului de la Nântes (l685). părăsind scena politică un timp. se retrage din NATO şi SEATO. candidatul P. Începe al doilea război mondial. În l9l9. Un nou guvern avându-l ca şef pe De Gaulle. Generalul De Gaulle. În l986-88 Mitterrand „coabitează” cu un guvern de centru-dreapta. Napoleon (exilat la Elba) revine în l8l5 iar după cele „l00 de zile” este învins la Waterloo şi exilat în ins.

Munţii Metaliferi. A treia treaptă: sudul G. 40% în ind. Multipartitism. minorităţi: turci. Baltică (N). Limite: M. Vânturile dinspre V aduc precipitaţii bogate. Floră şi faună: Pădurile cuprind cca. Densitatea pop. Oraşe: Hamburg (port) pe Elba. Pădurea Neagră (vf. l270 mm/an în munţii din Sud. alt. În zonele muntoase predomină coniferele. Bavariei) înclinat spre Dunăre. G. În M. Nordului. Danemarca. loc. urbane: 86%. un şes larg. Luxemburgul. Belgia. Temp. Sunt trei mari bazine: din Marea Nordului: Elba. Nordului se află numeroase insule. Austria (S şi SE). Munţii Pădurea Turingiei. cu climă mai blândă./km2) Religia: protestantism 40%. Canalul Mitteland. Clima: G. foarte erodate (500-l000 m. Cehia (E). vegetaţia de landă şi pădurile de conifere. cea executivă de preşedinte şi de Consiliul de Miniştri numit de preşedinte ca rezultat al alegerilor legislative. este printre cele mai ridicate din Europa. din M. Statul: este o republică prezidenţială. la l00 km de M.77 mil. a mortalităţii: l0. Olanda (V). în N. Rhein/Rin. pe valea Rinului. De-a lungul ţărmului M. dovadă a dezvoltării economice a G. fizică: Relieful. Precipitaţii 500-640 mm/an în nord. hârciogul.2‰. A doua treaptă: în centrul Germaniei. din M. Jura Suabă. Helgoland. şi cca. la cel temperat-continental din centru şi NE. 30% din terit. Concentrarea max. de fag şi stejar. are un climat de tranziţie de la cel temperat-oceanic din NV. la graniţa cu Elveţia. Populaţia: ca număr. după Rusia. neoprotestantism Moneda: marca germană Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 3 octombrie Geografie: G. (229 loc. Germania Denumirea oficială: Republica Federală Germania Capitala: Berlin (3. greci.000 km2 Locuitori: 8l. Elveţia (S).). Reţeaua hidrografică este bogată şi legată printr-un sistem de canale folosite în economie şi transport. Ems. Franţa. Weser. catolicism 35%. Baltică: Oder şi afluenţii săi. în faţa cărora se întinde un platou neted (Pod. cu morene. potrivit Constituţiei din l958. medie anuală -lºC şi l8ºC în ianuarie şi iulie. privighetoarea. Canalul Dunăre-Main-Rin etc. sturzul. ocupă locul al doilea în Europa. 50% din pop. Nordului . Pădurea Bohemiei. Zugspitze.. Sylt etc.şi a dreptului de azil). bizonul. G. Munţii Harz.4 mil. Nordului. pisica sălbatică. masive muntoase vechi (hercinice). lacuri şi mlaştini. bufniţa pitică. Fauna G. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Parlament (Senat şi Adunarea Naţională). În sud. vegetaţia de mlaştini. activă lucrează în servicii. Lacul Boden/Konstantz. unde se înalţă munţii Alpii Bavariei (vf. Nordului şi M. M. în zona Ruhr (peste 5500 loc. iar păşunile 25%. jderul. 2963 m) în mare parte calcaroşi. o politică ecologică împotriva poluării industriale. este aşezată în Europa Centrală. Feldberg l493 m). Polonia.9‰ (Populaţia este îmbătrânită). austrieci. Masivul Renan. Rata pop. G. Valea Rinului este mai adăpostită. străbătut de râuri ce izvorăsc din Alpi. spanioli.) Limba oficială: germana Suprafaţa: 357. cu deschidere la M./km2). cuprinde: căprioara. câmpia Germaniei de Nord. de origine glaciară. iugoslavi. G. Rata natalităţii: 9. de la N spre S are trei trepte. Baltică. italieni. cele mai mari fiind: Frisicele de Est. 5% în agric. cca. are numeroase rezervaţii naturale şi parcuri naţionale. polonezi. Pop. Neagră: Donau/Dunărea (cu afluenţii săi). este formată din germani 93%. în câmpia nordică.

Câştigă Alsacia şi Lorena. l9l8 izbucneşte revoluţia şi monarhia este abolită. Din sec. G. IX-X. se creează centre independente. Liga hanseatică o alianţă a oraşelor de la M. turingi. Saxonia. Polonia este şi ea împărţită în l772. germane în terit. Alsacia şi Lorena.l9l9. cu pretenţii de supremaţie asupra întregii Creştinătăţi. după războiul cu Franţa (l870-7l) devine prima putere econ. exclude Austria (l866) şi unifică G. celtice şi slave. era locuit de triburi germanice. deschide drum ascensiunii nazismului. pentru folosirea limbii naţionale în biserici. obţinând importante victorii şi devenind vecin al Rusiei până la primul război mondial. Istoria: Terit. austriece. X-XIV graniţa este împinsă spre est.I. G. 80% devin luterani). Apărarea şi victoria în faţa triburilor maghiare şi slave sub dinastia ottoniană (955 . G. Între l929—33 criza econ. încheiat cu înfrângerea Germaniei.A. După Pacea Westfalică (l648) puterea principilor creşte.Munchen (S) cap. l793 şi l795 G.l933 Hitler devine Cancelar . landului Bavaria. pierde toate coloniile. şi politic relativ autonom. G. Leipzig/Lipsca. prin forţă. câştigă lupta pentru unificarea lumii germanice. care însă nu pot face faţă ascensiunii Prusiei şi Austriei. În l9l9 Bremenul şi Bavaria se proclamă Republici sovietice. este parţial cucerit de romani (partea de S şi de V până la Rin şi Dunăre). Hr. Prin Tratatul de la Versailles. După războaiele napoleoniene. Baltică (Lidbeck. G. Koln. se adoptă Constituţia care o consfinţeşte. Yena.înfrângerea maghiarilor pe râul Lech). roman în varianta germanică (viitoarea titulatură de Sfântul Imperiu Roman de Naţiune germană). Sfântul Imperiu Roman încetează să mai existe (l806).U. Revoluţia din l848 este repede înăbuşită de reacţiune. era fărâmiţată în principate ducate. Urmează o serie de războaie în care Prusia iese victorioasă (Războiul de 7 ani etc. În 962 Otto I (936-73) se încoronează la Roma ca împărat. În l5l7. Cancelarul Bismarck formează Confederaţia Germană de Nord. locuite de alamani. iau naştere: Franconia. Bremen (port) pe Weser. se ciocneşte de britanici şi francezi. Elba era graniţa estică până unde locuiau germanii în sec. În 3 nov. la 9 nov. În sec. Prin Congresul de la Viena (l8l4-l8l5) G.VI. a doua după S. Principii germani creează Uniunea Protestantă (l608) pe de o parte şi Liga Catolică (l609) pe de altă parte. eşecul politicii de centralizare a imperiului şi afirmarea tot mai mare a puterii principilor teritoriali. se luptă trupe germane. în Europa. Pe terit.). este obligată să plătească grele despăgubiri de război. contestă autoritatea papală etc. Hamburg etc. care se opun şi se ajunge la Războiul de 30 de ani (l6l8-l648) care distruge prosperitatea econ. Restaurarea imp. XIV. Austria. iar în l9l9. ce luptă pentru supremaţie. XI începe lupta între imperiu şi papalitate (lupta pentru învestitură) cu episodul canosa l077. G. expansiunea colonială a G. În l87l se creează Imperiul Federal German sub Wilhelm I (Al doilea Reich). Roman. Conflictele religioase vor duce la un adevărat război încheiat prin pacea de la Augsburg (l555) între Carol Quintul şi principii protestanţi. Regatul Franc (Carolingian) se împarte în cel occidental (nucleul Franţei) şi cel oriental (nucleul Germaniei) prin tratatul de la Verdun. VI-VIII Regatul Francilor cucereşte terit. În sec. atinsă de oraşe şi fărâmiţează şi mai mult G. G. I-IV d. sudul rămâne catolic. proces de creştinare sub patronajul arhiepiscopatului de Brandemburg. are peste 80 de universităţi şi colegii. e de partea Reformei (cca. devenind provincie a Imp. Frankfurt. rămâne un stat fărâmiţat. La 30.) controla comerţul în zonă. şi Italiei. comitate care încep sa se afirme econ. iar în sec. În sec. Italia) care precede izbucnirea primului război mondial (l9l4-19l8). Dusseldolf (pe Rin). Bavaria. În iunie l882 se creează Tripla Alianţă (Germania. la E de Elba. slave. la Weiwar. spaniole. se proclamă Republică. exercitându-şi nominal autoritatea asupra terit. Lorraine. 26. saxoni şi bavarezi. Dresden/Dresda (port pe Elba). Wismar. Luther traduce biblia în limba germană.) sub Frederic II (l740-86). Sub Wilhelm II. armata naţională. IX (843). daneze etc. Martin Luther îşi afişează cele 95 de teze ale sale pe uşa catedralei din Wittenberg (împotriva indulgenţelor papale. îşi dezvoltă sistemul propriu de legi maritime şi comerciale şi cunoaşte maxima sa înflorire în sec. Nordul G. Rostock. Swabia. G. apoi în cadrul procesului de colonizare agricolă extinderea pop. nu i se mai permite înarmarea. suedeze.

Instaurarea dictaturii naziste a celui de al III-lea Reich şi crearea Axei Berlin-Roma-Tokio: declanşarea celui de al doilea război mondial ca urmare a agresiunii G.G.F.5 mil. Prin Conferinţa de la Potsdam.G. şi principiile: demilitarizare. La 9 noiembrie l989 cade zidul Berlinului. îşi redobândeşte suveranitatea de stat. intră în CAER (l950) şi în Tratatul de la Varşovia (l955). în zona pe care o ocupa şi a nerespectării obligaţiilor privind reparaţiile de război. împotriva Poloniei. În l949 se consacră împărţirea de fapt în Rep. Etnicii germani din Cehoslovacia.F. respinge programul reformator al lui Gorbaciov.G. (l945-46) Tribunalul de la Nurenberg îi judecă pe criminalii de război. Marea Britanie. la l iulie. Bundestagul constituit după primele alegeri pangermanice alege ca sediu al parlamentului şi guvernului Berlinul. şi econ. Între l949-6l. german. şi reprezentantul guvernului „marii coaliţii” din RDG semnează tratatul de reunificare a celor două state germane. La 8 mai l945 G. stat federal. capitulează necondiţionat în faţa forţelor aliate ale Naţiunilor Unite.G. recunoscând ca inviolabile graniţa ODER-NEISSE.D. Legăturile între cele doua state sunt complet rupte.. intră în categoria statelor puternic industrializate din lume („miracolul vest-german”). cea executivă de un guvern federal. cancelarul Helmut Kohl cancelarul RFG. Statul: este republică parlamentară. se dezvoltă după model sovietic.G. în l973 ambele state sunt admise în ONU. Marea Britanie. R. URSS şi Franţa. R.5 mil.al G. Cancelarul Willy Brand. În l990 primele alegeri libere în R. PSUG renunţă la monopolul puterii. de germani din E fug în V. intră în NATO. Democrată Germană (cap. ca rezultat al alegerilor legislative. Cancelar al R. În l955 R. islamism 2% Moneda: drahma Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 25 martie . socialistă. numit de Bundestag. Ungaria. este împărţită în 4 zone de ocupaţie de către: SUA. SUA şi Franţa hotărăsc crearea unui stat federal în zonele lor de ocupaţie. l945. se fixează noile graniţe ale G. diferenţiindu-se tot mai mult.D.G. Multipartitism. R. sunt expulzaţi forţat în G. după ce anterior îşi anexase Austria şi Cehoslovacia. cu regimuri politice diferite.G. G. Cei ce încearcă să treacă în V sunt executaţi. În l948.F.D. potrivit Legii Fundamentale din l949 care în l990 devine Constituţia Germaniei unificate./km2) Religia: ortodoxism 95%. Ca urmare a impunerii de către URSS a regimului său pol. (79 loc. denazificare. în l990. extrem de sever păzit. în l957 devine membru fondator al CEE. În l96l se construieşte zidul Berlinului.) Limba oficială: greaca Suprafaţa: l32.G. cu o econ. Federală Germania (cap. german trăieşte în două state diferite. la Bonn) şi Rep. Cele 4 mari puteri victorioase în l945 semnează un tratat prin care renunţă la vechile lor drepturi asupra terit. Grecia Denumirea oficială: Republica Elenă Capitala: Atena (3. Polonia.D. Până în l990 pop.000 km2 Locuitori: l0. în l972 tratat cu privire la relaţiile dintre cele două state germane.48 mil. democratizare. G. în l970 încheie tratate cu URSS şi Polonia. loc. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Adunarea Federală sau Bundestsagul şi Consiliul Federal sau Bundesratul). centralizată. G. la Berlin). 3. este Konrad Adenauer (l949-63).D. În l989 Cehoslovacia şi Ungaria îşi deschid graniţele lor cu Austria şi sute de mii de cetăţeni est-germani se refugiază în R. În martie l989 mari manifestaţii pentru democraţie în R.

civilizaţie a fierului. Câmpiile (cultivate): Câmpia Macedoniei. jderi. Peloponezul. Probleme speciale de poluare a monumentelor (datorate noxelor autovehiculelor) stau în faţa statului elen. Câmpia Macedoniei. Mariţa/Evros. are 5 universităţi. petrol. aromâni. Rata pop. Cicladele. Grecia peninsulară. citrice. urbane: 65%.l‰. 2000) din M. pescuitul. Traciei. Numeroase rezervaţii naturale şi parcuri naţionale unde sunt protejate flora (pinul de Alep) şi fauna. Rodos). străbătută de Munţii Rodopi ai Pindului. Thessaloniki/Salonic (al doilea mare oraş al ţării. clima e mai aspră. Limite: Albania. Egee: Vardarul/Axios. prin dezvoltare. ins. Iraklion. crom. capre sălbatice. creşterea animalelor: oi. de greci în diasporă.) la: Mycene. în Pen. Res. 3 mil. viţă de vie. Fgee. AtenaPireu (2/3 din pop. este aşezată în Europa de Sud. zonă seismică. ind. Câmpiile sunt fâşiile de coastă şi depresiunile intramontane. Samos. Veniturile emigranţilor. M. Creta. lanţul muntos reapare în cele cca. conserve de peşte. l020 mm/an în vest. Corfu. şacali. Balcanică. port). G./km2). Egee. Struma/Strymon. Parnon. sunt relativ variate (producţia bazată pe ele a început să se dezvolte în ultimele decenii): lignit. l5% din terit. Lesbos. sub 4 loc. sunt perpendiculari pe coastă. cu excepţia înălţimilor muntoase. independente (regimul oligarhic se substituie celui . fructe. Fauna variată: lupi. ce reflectă evoluţia spre un nou mod de organizare economicosocial (l000-700 î. stafide. zinc. sunt păduri de foioase (fag. G. maquis şi bleacuri (tufişuri crescute acolo unde a fost tăiată pădurea). cu ţărmuri crestate şi Grecia insulară (muntoasă): insulele Ionice. Trei zone distincte: Grecia continentală. Corint. medie anuală iarna şi vara: Corfu. 8ºC şi 26ºC. Macedonia.8‰. Menalon şi Podişul Arcadiei. fizică: În afara zonei legate de continent (inclusiv pen.). a pop. Temp. este epoca eroică a lui Homer. Mediterană (S). albanezi. Hr. aluminiu. Turismul este foarte dezvoltat în special în insule (Creta. turci. pe văile râurilor şi în zona de coastă. Rata natalităţii: 9. are un relief predominant muntos. max. marmură. Hr. Korfu (l55 loc. confecţii. Larissa. Tesalică. l0ºC şi l5ºC. Olimp şi Câmpia Salonicului. Pajişti 9%. Sporadele de S etc. Floră şi faună: Vegetaţie specifică climei mediteraneene. asini. Mediterană şi M. Istoria: Mileniul III primele aşezări omeneşti. minorităţi: macedoneni. a mortalităţii: l0.): state cetăţi (poleis). Oraşe: Portul Pireu. 5l0 mm/an în est. bulgari. G. măslini. ale G. eolienii). despărţită de continent prin istmul Corint (străbătut acum de canalul Corint) şi având la N G. hârtie. Atena. M. Peloponezului). Apele: râurile principale sunt în N. Resurse şi economie: G. porci spinoşi. Munţii Olimp 29ll m alt. autonom al călugărilor pe Muntele Athos. stafide (locul III pe glob). invazia dorienilor. textile. armeni. ulei de măsline. Sporadele de N. textile. cca. Turcia./km2. Pylos etc. este o ţară maritimă comercială şi are una din cele mai mari flote din lume. Tirynth. G. marmură. a bronzului (l500 î. Egee (E). cele ce vin din ţările vecine. orez. citrice. În l200 î. Concentrarea max. urşi. Agricultura are la bază „trilogia mediteraneană”: grâu. care îşi întind stăpânirea până asupra Peloponesului dar şi a insulelor Creta şi Cipru. ionienii. Kyllene. Civilizaţia minoică înfloreşte în Creta Cnossos. M. Peloponezul este stâncos în E şi fertil în S (Messenia). care face să crească migraţia către insule şi către Asia Mică. ciment. Populaţia: Majoritatea pop. siderurgică. conserve de peşte.. Se dezvoltă aşezări de un nou tip. bumbac. bumbac (printre primele ţări din Europa). este al doilea val al vorbitorilor de limbă greacă veniţi din nord. Ionică (V). îngrăşăminte chimice. Precipitaţii bogate toamna şi iarna (când au un caracter torenţial). să se verse în M. nave maritime. Patras. vin. mai scăzută în munţi. bazinul Beoţiei. o formează grecii (96%). min. Bulgaria (N). cuprinde numeroase insule (cca. Hr. stejar) şi conifere. magneziu. civilizaţia miceniană. Balcanice (aheii. Exportă: tutun. ulei de măsline. Volos. În terit. M. În N. Eubeea. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. capre. este muntoasă: Munţii Taiget. Ionică. Clima: este mediteraneană. tutun. s-a unit cu Atena. minereu de fier. la începutul mileniului II triburi indo-europene ale grecilor vin din N pen. căi rutiere.Geografie: G. flotă comercială puternica. bauxită. 2000 de insule din M.

Efes. Hr. Bizantin (în sec. Sec. G. Negre. devine provincie romană.) se va răspândi civilizaţia greacă de-a lungul Asiei până în India. din l952 membru NATO. Irlanda Denumirea oficială: Republica Irlanda Capitala: Dublin (500. care abdică în l862. Ionică. Atena devine centrul intelectual şi artistic al G. Latin (l204-6l). slavi. în l822 îşi declară independenţa G. se naşte lumea elenistică. anglicanism 4%. În l924 G. dar capitulează în l94l. presbiterianism Moneda: lira irlandeză Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: l7 martie .)./km2) Religia: catolicism 94%. respinge atacul lui Mussolini. Hr. încep să fie conduse de o oligarhie sau o democraţie. În l947 beneficiară a „planului Marshall”. sub Otto de Bavaria. l000 î. în l829. Din 395 (când se desparte Imp. sultanul turcilor otomani şi îşi schimbă numele în Istanbul.) în Asia Mică. în l935 lovitură de stat militară care reinstaurează monarhia. În l46 î. G. Sicilia. în faţa germanilor. consfinţită de Constituţia din l975. Biserica Sf.5 mil. Războiul greco-turc se încheie dramatic: l.000 km2 Locuitori: 3. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Naţională. Hr. Hr. Între l936-4l dictatură militară.) Limba oficială: irlandeza şi engleza Suprafaţa: 70. se proclamă republică. este cu Antanta. este proclamată regat cu capitala la Atena (l834). În l26l Imp. ale Mediteranei. S Italiei. pământ este mai puţin: începe expansiunea lumii greceşti (cca. În primul război mondial. În l832 G. apoi membru plin (l98l). avari etc. VIII-VII î. Populaţia creşte. Între l946-49 izbucneşte războiul civil între forţele comuniste şi cele naţionaliste. Bizantin îşi recucereşte capitala. în M. este epoca de aur a civilizaţiei greceşti clasice (epoca lui Pericle: este construit Parthenonul).000 loc. potrivit Constituţiei din l975. unde se dezvoltă mai rapid statele cetăţi (Milet. Persan (războaiele medice: 500-449 î. N Africii. V î. Rivalitatea Sparta/Atena duce la Războiul Peloponesian (43l-404 î. este marea colonizare: pe coastele M. instabilitate politică. cea executivă de preşedinte şi de un Consiliu de Miniştrii. Halicarnas). intră în sfera de influenţă occidentală. În l967 printr-o lovitură de stat se instituie „regimul coloneilor” până în l974. Emigrează câteva milioane de greci. migratoare: vizigoţii. Hr. Sofia este transformată în moschee.monarhic). VI-VII acesta adoptă ca limbă oficială greaca). Multipartitism. Otoman o recunoaşte. ca rezultat al alegerilor legislative. prin referendum se adoptă forma de guvernământ republicană. Hr. (5l loc. când izbucneşte criza cipriotă. Pop. Alternare la putere. conflictele slăbesc puterea G. Până la sfârşitul deceniului şapte. Urmează alegeri parlamentare care din l98l până în l990 sunt câştigate de mişcarea socialistă Panelenă. G. Rezistenţa de secole a grecilor împotriva ocupaţiei otomane este încununată de victorie. l96l devine membru asociat în CEE. devine provincie a Imp.. Sub Alexandru cel Mare (336-323 î. de greci din Asia Mică sunt obligaţi să se refugieze în G. Sec. G. care este supusă de Macedonia în urma bătăliei de la Cheroneea (338 î.). În l453 Constantinopolul cade sub asediul lui Mahomed II. continuă să îşi recupereze teritoriile locuite de greci de la turci. În l940 G. Imp. Roman) G. Statele greceşti rezistă asaltului Imp. În l204 cruciaţii cuceresc Constantinopolul şi pun bazele Imp. Hr.) care se încheie cu capitularea Atenei. Statul: este republică parlamentară. Hr.56 mil.

Agric. I. ape scurte dar cu un debit ridicat. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Camera Reprezentanţilor şi Senat). exceptând partea de NE. a mortalităţii: de 8. L. pe coasta de E şi SV. Jur împrejurul acestei câmpii centrale calcaroase. tradiţionale: alimentară (lactate. farmaceutică. Rata pop. Statul: este republică parlamentară. în sec. În 1948 se proclamă Republica Irlanda şi iese din Commonwealth. Resurse şi economie: I. cai. este ţară neutră. 1798) care eşuează şi I. lignit. În 1997 Sinn Fein. datorită curentului cald Gulfstream. în sec. a aluminei. Irlandei (E).. În 1921 printr-un acord anglo-irlandez I. 75 m alt. ind. Floră şi faună: Fâneţele şi păşunile ocupă peste 60% din terit. care aparţine Marii Britanii. se întinde pe insula cu acelaşi nume. În a doua jumătate a sec. produse de cauciuc. carne. zinc. Aeroporturi la Dublin şi la Limerick (ultima escală europeană spre America). urmează două războaie antiengleze (1688. devine dominion (cu excepţia Ulsterului/Irlanda de Nord). bere. se declară independentă şi suverană sub numele de Eire. în sec. Este adoptată o nouă Constituţie. Connemara. Istoria: În antichitate I. de vârf: informatică. montare automobile. ovăz. Shannon şi Erne. Europei Occidentale. în 1973 al CEE. oi. mlaştini şi turbării de 6 m adâncime. sfeclă de zahăr. G. Derg.1‰. În sec. Limite: Marea Britanie (Ulster) la N. orz. M. medie anuală este de: 7ºC în vest şi 6ºC în est în ianuarie. Rata natalităţii: 15. textilă (pânzeturi. Mask). este unită cu Anglia (1801) în Regatul Unit al Marii Britanii şi I. pădurile 2%. era locuită de triburi celtice. stofe). În 1993 încep discuţiile între britanici şi irlandezi în privinţa viitoarei reunificări a insulei în anumite condiţii. Adunarea Constituantă de la Dublin proclamă în 1914 independenţa I. unde nu sunt mlaştini. V se creştinează. Temp. Precipitaţiile sunt de peste 2039 mm/an în Donegal. rafinarea petrolului. Fauna săracă în mamifere este mai bogată în păsări şi peşti. X au regat. l592) şi Naţional University (l908) încorporat colegiului din Dublin. Oc. Limerick/Luimneach (port la vărsarea râului Shannon în ocean). dar sunt înfrânţi de armata engleză. Clima: este blândă şi umedă. căi rutiere. porci. cca. păsări. cu industrie prelucrătoare. XIX irlandezii emigrează în masă datorită foametei cât şi a stăpânirii străine. În vestul peninsulei (Zona Donegal. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. Connemara şi Kerry) se ridică creste granitice şi de şisturi alternând cu mlaştini. cupru (cantităţi mici). Cromwel reprimă sângeros răscoala din 1641. sub 760 mm/an de-a lungul coastei estice a Dublinului. În 1937 I. VIII-XI luptă cu vikingii şi îi resping. În 1955 I. are o economie dezvoltată.Geografie: I. XVI încercarea englezilor de a introduce forţat protestantismul radicalizează mişcarea de rezistentă care se va sprijini pe catolicism. flotă comercială. este aşezată în N. sunt coline înalte şi munţi vechi (vf. sub Henric II). Atlantic (S şi V).8‰. minereu de fier. XII sunt cuceriţi de englezi (1171. urbane: 57%. Lee. Universităţi: Trinity College (Dublin. Resurse: turbă. metalurgie. îngrăşăminte chimice. grâu. Multipartitism. Populaţia: este formată din irlandezi în majoritate. În sec. Mişcarea naţională antibritanică se intensifică. este acceptat pentru prima dată la masa tratativelor în problema Ulsterului. Concentrarea maximă de-a lungul coastelor. Preşedintele este ales prin vot direct. Waterford (port în SE). modelată de gheţari şi presărată cu lacuri. Mayo. în Macgillicuddy’s Reeks). cimentului. in. cea executivă dintr-un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Cameră. ind. fizică: I. Kerry şi l020-2540 mm/an în zonele înalte. În 1985 între Londra şi Dublin se semnează un acord cu privire la Ulster. Carrantuohilt l04l m alt. ind. Câmpia este drenată de Boyne. furaje. mai ales în zona Dublinului. ind. englezi. Galway şi Cork. conform Constituţiei din 1937. Relieful este format dintr-o câmpie joasă. l6ºC în sud-vest şi l4ºC în nord-vest în iulie. crearea statului I. Numeroase lacuri glaciare (L. latura politică a Armatei Republicane Irlandeze. În 1916 irlandezii proclamă independenţa I. peşte). axată pe creşterea animalelor: cornute mari. electronică. În 1922 este un adevărat război civil care opune pe cei care refuză împărţirea Irlandei celor de la guvernare. L. energiei electrice. Oraşe: Cork/Corcaigh (port la S). În al doilea război mondial I. cu excepţia părţii de est în zona Dublinului. . devine membră ONU. Recolte: cartofi.

) Limba oficială: islandeza Suprafaţa: 103. la sud-estul Groenlandei. În 1380 I. este un regat independent sub coroana daneză. Singura ţară din Europa care nu cunoaşte în evul mediu o societate de tip feudal. Oc.. Transporturi şi comunicaţii: Autovehicule. păşunile merg până la 500 m alt. În 1602 Danemarca are monopolul comercial.2290 mm/an. În 1903 I. care acoperă cca. a pop. pături de lavă. Clima: I. Fauna: numeroase specii de păsări. are foarte multe râuri. societate a micilor proprietari liberi. flotă comercială. ulei de peşte. Aeroport la Reykjavik. Importă: cereale. omonime mai există un grup de insuliţe şi de stânci de-a lungul coastelor. Turismul foarte dezvoltat. Concentrarea max. În 1262 Norvegia supune insula (sub regele Haakon IV). Energie geotermică (pentru economia casnică) şi hidroenergie. Şi Norvegia cad sub autoritatea Danemarcei. Culturile agricole se fac în sere. Istoria: În jurul anului 800 trăiesc aici călugări islandezi imigranţi (veniţi din Irlanda). Oraşe: Kopavogur. hering. lemn. cu masive muntoase vulcanice (vf. scurte. erupţiile vulcanilor şi o foamete îngrozitoare decimează populaţia. În 1834 se restabileşte Althing-ul. Universitate la Reykjavik (1911). G. Rata pop. trăiesc 99% islandezi care vorbesc o limbă germanică. şi în NE. în Oc. Resurse şi economie: Economia se bazează pe pescuit şi industria peştelui (cod. în zona Reykjavik. tectonice şi vulcanice. este o insulă la sud de Cercul Polar de Nord.Islanda Denumirea oficială: Republica Islanda Capitala: Reykjavik (97. Este cea mai mare insulă vulcanică de pe glob (peste 100 de vulcani. Importă materii prime şi a dezvoltat metalurgia neferoasă şi petrochimia.8‰ a mortalităţii 7‰. Atlantic de Nord. Norvegiei (E). Akureyri. În 930 se creează Althingul. Precipitaţiile sunt de 1520 mm/an . V. cu gheţari groşi de cca. Agric. Limite: M. pe înălţimi şi pe coasta de sud şi est. de-a lungul coastelor. iar în deceniile VII şi . cărbune. este aşezată în NV Europei Occidentale. 1000 m şi câmpii înzăpezite. cu 30% din ei activi). Hafnarfjordur. În 1944 este proclamată republica islandeză. balene. la Thingvellir. În sec. În sec. fizică: I. În 1834 I. Atlantic (N. Populaţia: În I. Exportă: peşte./ km2) Religia: protestantism 93% catolicism Moneda: krona Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 17 iunie Geografie: I. bazată pe creşterea animalelor: cornute mari. un fel de parlament compus din şefii locali care avea o adunare anuală lângă Reykjavik. în SV. somon). Coastele sunt crestate de fiorduri. XVIII variola. săracă în mamifere. 30% din terit. În 1056 este creată prima episcopie autonomă. 1491 m). dar mult îndulcită de curentul cald Gulf Stream. încălzite cu apa izvoarelor termale. urbane 92%. În afara ins.000 loc. În capitală trăieşte aproape 1/2 din pop. Nu are căi ferate. Universitatea la Reykjavik (1911). obţine doi deputaţi în parlamentul danez. cai. peşti. Relieful ei este ca un scut bazaltic. Christian III impune Reforma luterană în 1550. Temp. care formează praguri. În 1918 I. izvoare termale. medie anuală este de -1ºC şi 11ºC în ianuarie şi iulie (Reykjavik). deţine locul I pe glob la cantitatea de peşte pescuită. 1270 mm/an pe câmpiile din sud-vest. Există numeroase lacuri glaciare.000 km2 Locuitori: 271 . cascade. Heklo.000 (3 loc. intră în vigoare o nouă Constituţie. 250-510 mm/an în N. Rata natalităţii: 16. are o climă sălbatică. IX colonizare cu normanzi de pe coasta norvegiană. S). oi. blănuri. I. Floră şi faună: Pădurile sunt ca şi inexistente. devine autonomă. gheizere.

Garda şi de văile apelor. după latitudine şi altitudine. 18% din terit.) şi Gran Paradiso. Între câmpiile de coastă şi Apenini sunt zone colinare. Câmpii întinse sunt în V. 500 mm/an în valea Padului. Italia Denumirea oficială: Republica Italiană Capitala: Roma (2. Munţii Apenini. 1ºC şi 24ºC la Milano. S Siciliei. cu debit bogat iarna şi scăzut vara./km2) Religia: catolicism 95t. Fauna: lupul. capra de munte. Aduc aluviuni în câmpii. întrerupţi de văile apelor în special de Arno şi Tibru. este ocupat de păduri (mai ales de fag. Italia insulară are un relief predominant muntos şi cu vulcani activi. Adriatică (E). Italia continentală cuprinde: Alpii Italieni. Tireniană. 10ºC şi 25ºC la Roma. Panteleria. Arno în V (se varsă în M. M. La poalele Alpilor Câmpia Padului care se extinde în zona lagunară a deltei Padului/Po. prima din Europa. ca urmare a alegerilor legislative. insulele: Sicilia. M. Mari suprafeţe de pădure au fost defrişate şi au crescut în loc arbori mici şi arbuşti.000 km2 Locuitori: 57. În general sunt scurte. de vânturile reci din N. castani măslini mirt. Temp. cât şi de platouri. 8 km sud-est de Napoli).7 mil. Preşedintele este ales prin vot direct. 3345 m în nord-estul Siciliei). Tireniană). M. Între 1958-61 conflictul cu Marea Britanie în problema peştelui. care erup periodic (Etna. are o mare diversitate. Adriatică). ţării de la Rivieră către Austria şi Slovenia întrerupt de lacurile glaciare: Como. leandru). Ischia. loc. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Althing (parlamentul) compus din Camera Superioară şi Camera Inferioară. ortodoxism Moneda: lira Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 2 iunie Geografie: I. Franţa (V). protestantism. M. G. fizică: I. Ei se prelungesc în Sicilia. Italică. broasca ţestoasă. cu Monte Rosa (4638 m. Floră şi faună: I. alt. 18ºC şi 27ºC în Calabria. pisica sălbatică. Cei mai înalţi (2941 m) sunt în E (masivul Gran Sasso şi Abruzzi).) Limba oficială: italiana Suprafaţa: 301. este formată din reg. Păsări şi reptile numeroase. Ionică (S). Apele: foarte multe izvorăsc din Alpi şi străbat Câmpia Padului. iepurele. Sardinia. Statul: este republică din 1944 conform Constituţiei din 1944. fragmentaţi au vulcani stinşi şi activi (Vezuviu 1277 m. muflonul (berbec sălbatic). Austria (N).VIII se fac acorduri favorabile cu statele scandinave. stejar. Clima este mediteraneană în peninsulă şi în insule. vegetaţie de tip maquis. Elba. Italică. Pen. frasin. Lipari. Slovenia. Limite: Elveţia. Ligurică. formează coloana vertebrală a Italiei peninsulare. este aşezată în Europa de Sud în Pen. munţi calcaroşi. medie anuală este (în ianuarie şi iulie) de -1ºC şi 7ºC în Alpi. Munţii Apenini. Toscana. Latium şi sub 500 mm/an în Apulia. Precipitaţiile sunt de 1520 mm/an în Alpii de V şi peste 2000 mm/an în Alpii de E. Acest zid apără terit. Padul şi Adige în N (se varsă în M. Maggiore. realeasă în 1984. (190 loc. Cisalpină. în Campania şi în Apulia. Ligurică) şi Trevere (Tibru) în V (se varsă în M.2 mil. M. În 1980 este aleasă preşedinte a republicii o femeie. ariciul. Fiind un climat umed şi răcoros cresc păduri de foioase dar şi păduri mixte (foioase şi conifere). Mediterană. Sardinia/Sardegno. 88 şi 92. . în partea continentală (Câmpia Padului) climă temperat continentală. Multipartitism. Pe pantele munţilor şi pe platouri: păşuni alpine. (4061 m) formează ca un arc în N. cea executivă de un cabinet numit de preşedinte. max.

Hr. în oraşele din N (prelucrarea mătăsii naturale. slabe: minereu de fier. Resurse şi economie: I. Res. 70%. „orbisul roman” atinge în sec. pe care îl importă. primul val indoeuropean. Napoli. mercur. mai bogate de sulf. Rata natalităţii este de 9./km2). Napoli. Hr. Italiei este o ind. statul papal şi regatul Napoli. În agric. (sec. Sub Augustus (27 î. Roman se împarte în Imp. cartofi. Oraşe: Milano. VII-VI î. este cel mai mare şi mai puternic al lumii antice. galii pătrund până în centrul I. Hr. 43 de universităţi şi Institute de Înalte studii. Hr. Cinci mici state sunt mai importante din sec. locomotive electrice). autostrăzi (Autostrada del Sole: Milano-Roma-Napoli). puternică şi o agric. civilizaţia lor atinge apogeul. mondială).. vinuri. nave maritime.. Roman de Apus şi de Răsărit. VIII î. Hr. Savona. I. Migraţiunea triburilor germanice duce la căderea Imp. porcine. a confecţiilor./km2. în insule: Palermo. se face pace cu papalitatea. În sec.) şi a M. Hr. struguri. Bolognia. Mari combinate siderurgice (Genova. În sec. Primele colonii greceşti în Sicilia în sec. Turismul este foarte dezvoltat. cele mai vechi fiind cea din Bologna (1088).8‰.). aparatură electrotehnică şi electronică. XII-XI î. III î. min. Imp. Augusta. arabii se aşează în sudul I. are un comerţ intens.) se trece de la organizarea republicană la cea imperială. În 395. cea mai veche din Europa. gaze naturale. orez. Hr. romanii colonizează bazinul Mediteranei şi cuceresc Grecia (146 î. Peste 30 mil. devenind treptat suverana întregii I. Livorno. Flotă maritimă comercială. 10% din pop.. Livorno. În 568. cu cap. a dezvoltat o ind. Roman de Apus (476 d. în câmpiile din jurul Vezuviului peste 1800 loc. urmat de noi triburi italice în sec. Istoria: In mileniul II î. sticlăriei (Veneţia. bauxită. În N. În 962. petrol.a. Trieste. Cagliari. Venezia. Are cca. greci. Padua (1222) şi Napoli (1224).) Romulus Augustus este detronat de Odoacru. în 756 se creează statul papal. cărbuni. este caracterizat prin ridicarea Romei. expansiune. a încălţămintei. francezi. este una din ţările cu cea mai dezvoltată econ. Etruscii pătrund în sec. I. Taranto). Murano). III î. Hr. Câmpia Padului este zona agr. ocupă un loc de frunte în ceea ce priveşte numărul de turişti. Genova. Torino şi Genova („triunghiul industrial al Nordului”). şi Sicilia. Genova. Concentrarea max. În sec. de italieni trăiesc în afara graniţelor. sfeclă de zahăr. Sec. intensivă. În evul mediu şi epoca . „lupta pentru învestitură” între papalitate şi rege. Creşterea animalelor: ovine. Hr. longobarzii cuceresc partea de N a I. Catania. bovine. Ravenna. Hr. Se ridică puternică Liga Lombardă. beneficiind de afluxul de bogăţie. albanezi. Florenţa. activă. republica Florenţei şi Veneţiei. zinc. La Spezia. Aeroporturi la: Roma. de maşini (automobile. din Europa. de pe glob şi cu cele mai mari ritmuri de creştere a ind. IX. Ind. II d. autovehicule. Hr. tradiţionale: textilă. XI-XII sunt alungaţi de normanzi. a mortalităţii de 9. sunt concentrate în: Milano. Exportă produse agr. VI î. Hr. Iustinian I înglobează Italia în Imp. iar în sec. Olbia. XIII-XIV: ducatul Milanului. Napoli. instalaţii industriale. a lânii şi a bumbacului). Agric. este modernă şi intensivă. măsline (40% din prod. Torino. (Lombardia). X-IX î. este omogenă: italieni 95%.Populaţia: I. Hr. produse textile. sloveni. Un înfloritor regat al ostrogoţilor (493-552). I î. alimentare ş. Regatul lombarzilor va fi înglobat în statul franc (773-774). Transporturi şi comunicaţii: Căi ferate (peste 50% electrificate). Ind. porturi: Genova. XI-XII.) căzând însă sub influenţa ei culturală. Pescuitul şi sericicultura sunt ocupaţii tradiţionale. la Roma. săruri de potasiu. legume (articole la care deţine performanţe mondiale). Baza energetică este asigurată de potenţialul hidroenergetic din Alpi. fructe. În sec. Otto I uneşte coroana Germaniei cu a Italiei (nordul şi centrul) formând Sfântul Imperiu Romano-German. Se dezvoltă oraşele (semi-independente) viaţa economică şi culturală este înfloritoare. de energia atomică şi de petrol. Milano. se cultivă: grâu.6‰. Ind. urbană cca. Ramurile de bază ale econ. în Câmpia Padului (1000 loc. Mediterane (sec. siderurgică bazată pe importul de minereu de fier şi de fier vechi. max. maşini unelte. Palermo.-14 d. Bizantin (552). de prelucrare şi petrochimică mai ales în porturi. Bologna. Hr. alimentară (paste făinoase. Taranto. Pop. ulei de măsline. germani. care devine centrul creştinătăţii occidentale. constr. cea mai importantă.

„marşul asupra Romei” condus de Benito Mussolini. Partidul Comunist şi Partidul Naţional de Eliberare luptă împotriva dictaturii fasciste. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera deputaţilor) ales pe 5 ani. În 1881 Franţa cucereşte Tunisia. ca rezultat al alegerilor legislative. declară război Germaniei. Garibaldi eliberează sudul I.intensificarea inchiziţiei în 1713-14. Răscoala armată din N. Preşedintele este ales pe 7 ani de Parlament. Multipartitism. Din 1974 începe o gravă criză econ. în jurul regatului Piemontului (în urma războiului franco-piemontezo-austriac din 1859). Grecia. puterea executivă exercitată de Consiliul de Miniştri. Preşedintele Consiliului de Miniştri este responsabil în faţa Parlamentului. I. XIV) în sec. ce zguduie ţara. Mussolini e capturat şi împuşcat. În 1871 Roma devine capitala I. ocupă Eritreea şi Etiopia. XIII Casa de Anjou stăpâneşte Sicilia . Piemontul se va uni cu Lombardia. Victor Emmanuel II (casa de Savoia) devine rege (1861-1878). În prezent se manifestă tendinţa Nordului spre obţinerea autonomiei.. participă la intervenţia armată în războiul civil din Spania împotriva Republicii. Umanismul şi Renaşterea cunosc epoca de glorie (sec. (în primul război mondial) I.izbucneşte revolta contra stăpânirii („Vecerniile Siciliene” în 1282). Între 1454-1559. În 1943. iar Istria. În războiul austro-prusian. ca urmare. Prin tratatul de pace de la Paris (1947).. Acordul italo-papal (Concordatul) de la Lateran (1929) stabileşte independenţa Vaticanului şi statutul bisericii catolice.modernă I. Atacă Franţa. societatea secretă a Carbonarilor. Fiume şi Uara/Zadar revin Iugoslaviei. se guvernează prin coaliţii pentru a nu permite comuniştilor accesul la putere. Triest şi pen. după 1541 Contrareforma . va fi caracterizată de fărâmiţarea politică. Spania ia în stăpânire cea mai mare parte a peninsulei.5 mil. care devine şeful guvernului şi instaurează dictatura fascistă. participă la războiul împotriva URSS. intră în Tripla Alianţă (cu Germania şi Austria). Prin pacea de la Câteau-Cambresis (1559). Urmare: Veneţia se uneşte cu Regatul italian. Triestul devine teritoriu liber până în 1975 când e împărţit între Italia şi Iugoslava. La 18 iunie 1946 (abolirea monarhiei). 1922. apoi Tânăra Italie pentru unificarea I. Atacă Albania în 1939. În 1940 se alătură Germaniei. loc. grupări extremiste. e de partea Prusiei. În 1935-36 I. În 1943 debarcarea anglo-americană în Sicilia. din 1947 conform Constituţiei. este obiect de dispută între Franţa şi Spania. I. regimul Mussolini e răsturnat. în 1831. Statul: este republică parlamentară. I. Se desfăşoară „războaiele italiene”. Casa de Anjou este înlocuită cu cea de Aragon. nici un partid nu obţine însă majoritatea absolută. în 1924. Se creează axa Berlin-Roma (1936) şi aderă în 1937 la Pactul Anticomintern. oraşul Fiume. Istria. Comunist câştigă alegerile. În 1915. câştigă Tirolul de Sud.) Limba oficială sârba . Între 1815-70: Resorgimento. numit de preşedinte. Austria habsburgică stăpâneşte fostele posesiuni spaniole. În 1945. În 1975 P. I. Iugoslava. În octombrie 1943. prin Tratatul de la Utrecht şi Rastatt. mişcări de deşteptare naţională ce vor duce la unificarea I. În ultimele decenii se adânceşte decalajul dintre N industrializat şi S patriarhal (locul de baştină al Mafiei). În oct. instabilitate politică ce încurajează regionalismul. Iugoslavia Denumirea oficială: Republica Federativă Iugoslavia Capitala: Belgrad (1. Viaţa politică de după război se caracterizează prin lupta între Partidul Comunist (cel mai puternic din Europa Occidentală) şi Partidul Democratic Creştin. finanţări ilegale ale partidelor politice. Italiei ajută la eliberarea ei. asasinate politice. Tensiuni sociale. e de partea Antantei. Somalia şi Eritreea trec sub tutela ONU. şi Sicilia (1860-61). În 1804 Napoleon I se proclamă rege al I.

În S şi SV Serbiei. de avioane. magneziu. Precipitaţiile sunt de 600-700 mm/an în E şi NE. I. flotă comercială. M. sârbi trăiesc în afara graniţelor I. încălţăminte. Rep. Banatul Sârbesc). Câmpia Voivodinei şi o parte a Câmpiei Panonice. Muntenegru în 1499. în Pen.: dispune de o puternică bază energetică pe baza potenţialului hidroenergetic (Hidrocentrala Porţile de Fier I şi II). creşterea animalelor: bovine. axată pe prod: vegetală. vinului. Muntenegru este mai slab dezvoltat economic dar are deschidere la mare şi turism (turismul are dotări în ambele republici. Resurse şi economie: Econ.299 km2 Locuitori: 10. Pajişti naturale în munţi.Suprafaţa: 102. Munţii Serbiei. Podgorica. Hr. o câmpie îngustă de coastă. 11 î. loc. Ind. Podgorica. alimentară. Muntenegru). Subotica.000 mm/an. Ape: Dunărea. construcţii de maşini. G. antimoniu. Limite: Ungaria (N). Zea. În 1389 cea mai mare parte a Serbiei devine provincie a Imp. platoul Miroc.5 mil. Istoria: În antichitate pe terit.87 mil. este în scădere în ultimul deceniu. Floră şi faună: Păduri de foioase şi conifere în zona temperată. medie anuală 26. Pristina. câmpia Moravei în centru. ind. fizică: I. iar în S şi SV peste 1. De la N spre S relieful urcă treptat spre munţii Serbiei (S şi E) şi ai Muntenegrului. porcine. Aeroporturi la: Belgrad. chimică. 22. în sec. La graniţa cu România şi Bulgaria. Agric. Rata pop. albanezi (Kosovo). români (pe valea Timocului in special şi în Vojvodina. în 1521 Belgradul până atunci sub unguri este cucerit şi el. textilă. min. Morava. petrol. sudul Alpilor Dinarici cu masivele Plackovika şi SarPind (2. Bosnia-Herţegovina. Cereale: grâu şi porumb. În N. catolicism Moneda: dinarul iugoslav Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 29 noiembrie Geografie: I. trecând prin regiune de dealuri. În 1371 turcii îi înving pe sârbi în bătălia de la Mariţa (2371) şi Kossovopolje (1389). muntenegreni. Precipitaţii bogate în câmpia Dunării. zinc. de automobile. (106 loc. Zone ocrotite şi parcuri naţionale. Bulgaria (E). în zona de munte.700 m alt. Rep. în câmpia Dunării mai moderată şi mediteraneană pe coasta Adriatică. I. XIV regele Ştefan Duşan (1332-1355) cel mai mare conducător al Serbiei medievale şi al Pen. Peste 1./km2) Religia: ortodoxism (majoritatea). Albania (S). căi rutiere. drenate de Dunăre. Balcanică şi cuprinde Serbia şi Muntenegru. Bizantin. maşini agricole. electrotehnică. Fauna este caracteristică Europei Centrale şi mediteraneene. Universitate la Belgrad. Croaţia (V). În 1878 îşi obţine . Drava. Macedonia. îndeosebi în Câmpia Dunării. la M. este aşezată în S Europei. Serbia are ind. Krangjevac (cap. Populaţia: este de origine slavă: 62% sârbi. vegetaţie tip maquis în zonele cu climă mediteraneană. VI-VII vin triburile slavilor de Sud. aparatură electronică. ovine. cartofi.8°C la Belgrad. şi resurse importante. are un relief predominant muntos. IX se creştinează în rit bizantin. e axată pe creşterea animalelor. urbane: 55%.). iarna -1°C în Vojvodina. Clima: este temperat-continentală cu veri călduroase şi ierni relativ aspre. Sava. Res. Între cele două republici există un decalaj în dezvoltarea econ. organizându-şi statul în următoarele secole (sec. este provincie romană. câmpii joase. Adriatică (SV). Temp. a mortalităţii: 9. Sec. sfeclă de zahăr.6‰. În sec. Rata natalităţii: 14. În 1812 Serbia obţine autonomie internă. în urma războiului numărul de turişti a mai scăzut). România. Nis. Muntenegru). trăiau ilirii în V (spre Albania) şi tracii în E.8°C în TP Podgorica. islamism. În Muntenegru datorită păşunilor naturale agric. XII dinastia Nemanja pune bazele unui stat puternic. În sec. Adriatică.1‰. cu defileul Dunării şi Valea Timocului. În sec. Transporturi şi comunicaţii: reţea de căi ferate. În 2495 întreaga Serbie sub turci. Balcanice (în 1346 se încoronează ca „împărat al serbilor şi grecilor". ind. Oraşe: Novii Sad. X-XI în reg. lignit. după 395 face parte din Imp. păsări. construcţii de nave (Novii Sad).: cupru. Otoman. plumb.

(40 loc. Letonia Denumirea oficială: Republica Letonia Capitala: Riga (900. fizică: L. Croaţia. Sloveniei. În Iugoslavia există 2 provincii autonome: Kosovo şi Vojvodina. Baltică. Limite: Estonia (N). Macedoniei şi în 1992 a Bosniei-Herţegovina izbucneşte războiul civil de o cruzime nemaiîntâlnită în Europa postbelică. Macedonia. conducerea de la Belgrad are tot mai puţină autoritate. pop. În 3 octombrie 1929 adoptă numele de Iugoslavia.S. la naştere mişcarea de partizani condusă de Iosif Broz Tito care ţine piept Wermachtului şi în 1944-1945 eliberează Iugoslavia. Tito se opune subjugării de către URSS a Iugoslaviei. Macedonia. Muntenegru formează o nouă federaţie iugoslavă. După proclamarea în 1991 a independenţei Croaţiei. Belarus (SE). catolicism Moneda: lats-ul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 18 noiembrie Geografie: L. Dalmaţia.000 loc.independenţa împreună cu Muntenegru. Apropierea de Rusia. din 1963 se va numi R. Participă la războaiele balcanice şi obţine cea mai mare parte a Macedoniei. În 1908 Austria anexează Bosnia-Herţegovina. M. sârbă din zonă oscilează între â-şi impune autonomia şi a se alipi Serbiei. Slovenia. Este dezmembrată. După moartea lui Tito (1980) conflictele interetnice izbucnesc.) Limba oficială: letona Suprafaţa: 64. cuprinzând: Serbia. este aşezată în partea central-nordică a Europei. Multipartitism. tensiunile naţionale cresc. Srpska (care priveşte spre Serbia). Membrii Camerei Republicilor sunt aleşi de către parlamentele celor două republici. G. ortodoxism. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (camera Cetăţenească şi Camera Republicilor). Croaţilor şi Slovenilor care cuprinde: Serbia. Serbia "împreună cu Rep. decalajele dintre dezvoltarea republicilor adâncesc conflictele. Durata mandatului e de 4 ani. Puterea executivă este exercitată de un cabinet numit de Parlament (Adunarea naţională). Pentru prima oară după Tribunalul de la Nurenberg sunt judecaţi la Haga criminalii de război. regim parlamentar. În 1889 Milan Obrenovic este proclamat rege. Muntenegru. are ieşire . Croaţia. Statul: este republică federală. Începe primul război mondial.53 mil. conform Constituţiei din 1992. şi Turcia. ONU trimite trupe de menţinere a păcii. Bosnia-Herţegovina. Republica Sârska. refuză extrădarea celor acuzaţi de crime de război şi ameninţă cu nerespectarea Acordurilor de la Dayton. Baltică (Golful Rigăi) la V. La 29 noiembrie 1945 se proclamă Republica Populară Federativă Iugoslavia. Atentatul de la Sarajevo (1914).F. 1934: încheie Înţelegerea Balcanică eu România.I. În 1941 Iugoslavia este atacată de Germania. Voivodina. Imp. Slovenia. stat federal. Lituania (S). la M. BosniaHerţegovina. nerecunoscută de comunitatea internaţională imediat în Bosnia-Herţegovina se proclamă rep. Grecia. Fiul său e asasinat (1903). în caz că aceştia vor fi arestaţi. In 1921: Mica Antantă (cu România şi Cehoslovacia). membru fondator al Mişcării de Nealiniere. Muntenegru. căreia i se alătură Bulgaria şi Ungaria./ km2) Religia: protestantism 66%. În 1992 Rep. Ambele republici au organe legislative proprii. Rusia (E). care va fi recunoscută-prin Tratatul de la San Stefano şi Congresul de la Berlin.000 km2 Locuitori: 2.. conform legilor ţării. În 1918 este creat Regatul Sârbilor. Odată cu tendinţa de obţinere a independenţei şi suveranităţii Croaţiei şi Sloveniei. Austro-Ungar declară Serbiei război.

Puterea legislativă este exercitată de Consiliul Suprem ales pe 5 ani. cartofi. porcine. În 1920 tratatul de pace letono-sovietic.la Marea Baltică. sub 100 m. Au fost aclimatizaţi zimbrul. se pronunţă pentru independenţă. Limba oficială letonă este indo-europeană (grupul de limbi baltice).: 10 m. polonezi. silvicultură. ca parte a Livoniei. Sec. prin plebiscit. ucrainieni. ruşi (36%). XIII şi începutul sec: XV cavalerii teutoni stăpânesc L. În centrul ţării sunt colinele Vidzeme (peste 300 m). bazată pe resurse proprii: industria energetică bazată pe turbă.. război civil. din jurul capitalei Riga. URSS şi comunitatea internaţională îi recunosc independenţa. îngrăşăminte chimice. prezenţa unei pop. numit de Consiliul Suprem. mlăştinoase vegetaţie de turbărie. în SV mai înalt: Podişul Kursa. o parte din Letonia trece de la suedezi la ruşi. Oraş hanseatic. face parte din al treilea Reich. Finlanda). carne): bovine. Populaţia: este formată din letoni 52%. toate au făcut şi fac dificilă tranziţia spre o economie de piaţă şi un stat de drept. industrial-agrară. vehicule. ordinul cavaleresc livonian îi creştinează pe băştinaşi. 185 m. triburile proto-baltice. în E colinele Latgale până în 300 m) presărate cu sute de lacuri. pe ţărm). La sfârşitul sec. Precipitaţiile sunt între 600-800 mm/an. Culturi: orz. textile. Jelgava. laminate. emigrare) dispar din Letonia. în reg. cu ape. În 1941 este ocupată de nemţi. cherestea. plante furajere. puţin adânci. ursul brun. Războiul ruso-suedez 1700-1721. în 1921 Letonia independentă devine membră a Ligii Naţiunilor. Conflictul suedezo-polonez se încheie în 1629 cu anexarea oraşului Riga şi a ducatului Pardangava de către Suedia. Letonia se proclamă putere sovietică. Faună diversă. motoare electrice. castorul şi ondatra (un mamifer rozător originar din America de Nord sau Castor de Canada).4‰. cca. În 1201 este fondată Riga de către episcopul Albert al Livoniei. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate şi transport maritim. În 1919 Riga este ocupată de trupe germane. cu sprijinul Armatei Roşii ruseşti. Liepaja. materiale de construcţii (roci de calcar. Cca. În cea de a treia împărţire a Poloniei. Concentrarea pop. Agric. Rata natalităţii: 11. a mortalităţii: 13. Rata pop. Oraşe: Daugavpils. majoritatea pop. Ventspils (port prin care intră petrolul exportat de Rusia). Istoria: În mileniul II-I se stabilesc pe terit. Resurse şi economie: Economie dezvoltată. Floră şi faună: Păduri de conifere 40% din terit. bieloruşi. În 1991. se impune un nou guvern şi este ales un nou parlament. se dezvoltă în secolele ce urmează. până în 1. cea executivă de Consiliul de Miniştri.. Există 2000 de lacuri. Statul: este republică parlamentară. 30% din letonieni (represiune. În 1989 Partidul Comunist din Letonia renunţă la monopolul puterii sub influenţa politicii de glasnosti a lui Gorbaciov. Este o ţară cu un relief de câmpie joasă (mai ales în V. Daugara (357 km) şi Gauja. în reg.3‰. În acelaşi an. dolomită.000). gips). Multipartitism. ce au un curs scurt (peste 10. Populaţia rusofonă se opune independenţei. În 1934 se impune o dictatură. ducatul Curlandei intră sub autoritatea Moscovei (1795). Războiul Livoniei (1553-1583) şi trecerea sub stăpânirea Poloniei a Curlandei. Consiliul Popular leton declară independenţa de stat a Letoniei. urbane: 73%. Clima: este temperată. revine la URSS în 1944-1945. Reţeaua hidrografică este foarte densă. Staţionarea trupelor ruseşti pe teritoriul L. se bazează pe creşterea animalelor (lapte. aparatură electrotehnică. tricotaje. Prin pactul Molotov-Ribbentrop (1939) Letonia este socotită zonă de influenţă sovietică şi Stalin aduce aici trupe sovietice. se proclamă Republica Socialistă Sovietică Letonă care din 1940 este înglobată în URSS.994. secară. În 1990 Letonia adoptă declaraţia de independenţă a statului cu denumirea de Republica Letonia. . XIX mişcări de emancipare naţională: Ocupată de germani în 1918 apoi eliberată. conform Legii Constituţionale din 1990. rusofone de peste 30% care ridică probleme de convieţuire şi de folosire a limbii materne. cu influenţe maritime mai ales în V. L. lituanieni. la sudul celor ugaro-finice (Estonia.

M. timbre. în 1991. Resurse şi economie: Economie puternică industrializată: mecanică de precizie.200 mm/an. miere. Centru mondial financiar la Vaduz. carne): bovine. (sau Lietuva în lituaniană) este aşezată în Europa Central-Estică. care traversează principatul. (57 loc.) Limba oficială: germana Suprafaţa: 160 km2 Locuitori: 31. Durata mandatului: 4 ani. Populaţia: este formată din germani. Floră şi faună: Pădurile ocupă 28% din terit. autovehicule. conform Constituţiei din 1921. alt. Are o uniune vamală şi monetară cu Elveţia (2923). între Austria şi Elveţia. G. s-a constituit prin unirea Senioriei de Vaduz cu Schellenbery-ul în 1719. Din 1921 are o Constituţie democratică. de-a lungul Rinului. pe malul drept. Rata natalităţii: 14‰. Statul: este monarhie constituţională. precipitaţii bogate. Clima: este temperată. Baltică. Polonia. Peste 56% din pop.) Limba oficială: lituaniana Suprafaţa: 65. în V relief nu prea înalt. urbane: 69%. protestantism. alt. max. în SE şi o fâşie de-a lungul Rinului în N.500 m.000 (194 loc. cereale. al AELS.875 loc. fizică: L. austrieci. autovehicule. Transporturi şi comunicaţii: Cale ferată internaţională.Liechtenstein Denumirea oficială: Principatul Liechtenstein Capitala: Vaduz (4.0001. italieni). Păduri de foioase şi de conifere. principat ereditar. În 1990 devine membru ONU. Rusia (SV).ituania Denumirea oficială: Republica Lituania Capitala: Vilnius (600. Baltică (V). este aşezat în zona Alpilor din Tirol (2. Belarus (E si SE). Istoria: L. protestantism Moneda: francul elveţian Forma de guvernământ: principat Ziua naţională: 14 februarie Geografie: L. germani. Concentrarea max. În E munţii calcaroşi Vorarlberg şi Rhâtikon. Multipartitism. devenind principat. Puterea legislativă este exercitată de şeful statului şi de Parlament sau Dietă (Landtag). aşezat în Europa Central-Sudică. Turismul este foarte dezvoltat. Faună de apă (păsări). Limite: Letonia (N). Rezervaţii naturale pentru floră şi faună. G. porcine. şi rezidenţi străini (elveţieni. vin. I.69 mil.. fizică: L. activă lucrează în industrie: este un record.000 km2 Locuitori: 3. a mortalităţii: 6‰./km2) Religia: catolicism. este . între 400-600 m.000 loc. şi păşunile tot 28%. la M. / km2) Religia: catolicism 90%. Creşterea animalelor (lapte. Puterea executivă este exercitată de un cabinet format ca rezultat al alegerilor legislative. la S de lacul Constanţa/Bodensee. ortodoxism Moneda: litas-ul Ziua naţională: 16 februarie Geografie: L. Este alipit Confederaţiei Rinului (1806-1814) apoi Confederaţiei Germanice (18151866).570 m). proteze dentare (primul loc pe glob). animale specifice zonei Europei Centrale. Rata pop. fibre optice. 2. cartofi. 1. În primul şi al doilea război mondial rămâne neutru. maşini unelte.

reptile. predomină coniferele. de maşini. L. este anexată URSS. O nouă mişcare de renaştere naţională şi reformistă ia naştere în perioada glasnostiului gorbaciovian (mişcarea Sajudis). Are industrie grea: constr. ucrainieni. Baltică la M. cele mai importante ape fiind Nemanul/Nemunas (937 km). Neris. partidele democratice rupte din fostul partid comunist câştigă alegerile legislative. are o economie industrialagrară. Aici precipitaţiile ating 935 mm/an. unindu-se ca stat cu Polonia în Rzeczpospolita Polska. În sec. Alt. este primită în Liga Naţiunilor. În 1941-1944. constr. bieloruşi. Poloniei. În 1940. În bătălia de la Grunwald victoria asupra cavalerilor germani este decisivă. Se exploatează turba. L. Oraşe: Kaunas. hârtie şi artizanat. Hr. XVIII cele trei mari puteri. Statul: este republică . cea mai mare parte din Lituania este anexată de Rusia. În agric. Între 1401-1430. 60 m adâncime. În sec. secară). este formată în majoritate de lituanieni (80%). Populaţia: L. este o ţară a lacurilor glaciare (cca. în E şi SE colinele Jnozapine) care nu depăşesc 300 m alt. conform pactului secret Molotov-Ribbentrop din 1939. sticlărie. uşoară: textilă şi îmbrăcăminte. plante textile. Prusia şi Rusia. sfeclă de zahăr. În 1990. produse din chihlimbar. Armata Roşie invadează Lituania şi impune un nou guvern.6‰. de aparatură şi echipament electrotehnic. cartofi. Marele duce Wladislaw II Jagiello devine rege al Poloniei (1386-1434)şi uneşte cele două ţări (uniune dinastică). conserve de carne. Rata natalităţii: 13‰. învinge pe mongoli (Hoarda de Aur) în bătălia de la . Resurse şi economie: L. comunitatea internaţională şi URSS recunosc independenţa L. alimentară: produse lactate. argilă. de nave. Transporturi şi comunicaţii: Reţea de căi ferate şi rutieră. ind. Neagră (înglobează terit. Pop... leguminoase. L. Sovietul Suprem de la Vilnius aboleşte monopolul partidului Comunist. Fauna este variată: mamifere. când 95% din pop. În urma plebiscitului din 1991.: îmbrăcăminte. nisipuri). Între 1948-1949. Paneveuzys.. Baltică (lungimea ţărmului: cca. cca. Klaipeda. XIII-XIV Marele Ducat se luptă victorios cu cavalerii teutoni şi livonieni şi îşi întinde terit. împart L. Venta. V d. 100 km). Între 1915-1918 este ocupată de germani. dolomit. ind. Lituania este ocupată de germani şi 200. ind. până în 1953 sunt deţinuţi în închisori sau deportaţi în Siberia 300. şi Druksiai. colinele Zemaitija. pe terit. ei se creează baze militare sovietice. Clima: este temperată cu influenţe maritime în V. este specializată în creşterea animalelor: bovine. chimice. Brazaukas (fost lider al Partidului Comunist) este ales preşedinte al Republicii. L. se întinde de la M. letoni. În 1928 îşi proclamă independenţa. Moscova nu recunoaşte acest act şi trece la sancţiuni. asupra principatelor ruseşti din aud-est. 3000). roci de construcţie (calcar. Aeroport la Vilnius. De-a lungul coastei Câmpia Pajurio a cărei lăţime variază între 15-100 km şi cu alt. porcine. Se cultivă: cereale (orz. Relieful este predominant de câmpie joasă. L. sub Vytautas (Vitola).aşezată la M. În sec. Tauragnas. urbane: 71%. ruşi 10%. În 1992. Din portul Klaipeda există o linie de ferry-boat către Germania şi numeroase legături cu alte porturi străine. modelată de calota glaciară cuaternară. în 1921 L. Belorusiei şi parţial al Rusiei).. Ultimele trupe ruseşti părăsesc teritoriul I. este cea mai populată dintre ţările baltice. peşti. de peşte. locuite de lituanieni şi fondează Marele Ducat al Lituaniei. a mortalităţii: 11.Apele albastre". rezistenţa lituanienilor la sovietizare este reprimată crunt. cu coline morenice (în V. În 1989. fără resurse importante.000 de lituanieni. Floră şi faună: Vegetaţia forestieră acoperă 30% din terit. Palanga. votează pentru independenţă. cele mai multe aflându-se în cuve glaciare: L. 306 de specii de păsări. semnează Uniunea de la Lublin. Ucrainei.000 de evrei sunt deportaţi în lagăre de exterminare. În 1240 Mindaugas uneşte terit. A. Flotă comercială. cel mai întins (45 km2). sub 100 m. triburile slavo-baltice luptă împotriva invaziei scandinavilor. ia naştere un sistem politic pluripartit. germani. se creştinează (rit catolic). Shiauliai. Istoria: În mileniul II-I se cristalizează triburile proto-baltice. Austria. are o reţea hidografică bogată. Rata pop. În 1569 L. În 1993. noul parlament (Seimul) ales (format în majoritate din membrii mişcării Sajudis) proclamă independenţa şi suveranitatea naţională a L. în 1920 Rusia i-o recunoaşte.

1659-1697 este ocupat de Franţa. G. în S şi SV ţării. fizică: L. în S. ce face parte din cea a Ardenilor. mare ducat ereditar.000 loc. şi neutralitatea sa sub garanţia marilor puteri. sub suzeranitatea regelui Olandei. Statul: este monarhie constituţională. Luxemburg Denumirea oficială: Marele Ducat de Luxemburg Capitala: Luxemburg Ville (74. la rangul de Mare Ducat. apoi econ. În 1867.parlamentară. flori.9‰. este ocupat de germani. Ind. francezi. protestantism. legat de Dlanda printr-o uniune-personală. Preşedintele este ales prin vot direct. urbane: 89%. portughezi.) Limba oficială: franceza şi luxemburgheza (un dialect german) Suprafaţa: 2. culturi variate: cereale. câmpia Gutland/Bon Peys. germani. care continuă câmpia Lorenei (274 m alt. Rata natalităţii: 12. aeroport la Luxemburg Ville. marea ducesă Chariotte dă o Constituţie democratică ţării. Populaţia: este formată din luxemburghezi şi străini (cca. Limite: Belgia (V şi N). Luxemburg este cedat Austriei. siderurgică foarte dezvoltată. In 1795 este anexat de Franţa: Congresul de la Viena (1815) ridică L. porcine). 20%): italieni. Între 1914-1918 L. tutun. mozaism Moneda: francul luxemburghez Forma de guvernământ: monarhie ereditară constituţională Ziua naţională 23 iunie Geografie: L. în Gutland. Germania (E). clima e mai dulce. viţă de vie. În 1912 este abrogată legea salică în L. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de Seim. Dudelange/Diidelingen (S).586 km2 Locuitori: 410. Partea occidentală a L. căi rutiere. în 1506 devine posesiune a Habsburgilor din Spania. Multipartitism. e bazată pe creşterea animalelor (bovine. În 1922. membru al Confederaţiei Germanice.000 (158 loc. restul. . axată în ultima vreme pe operaţiuni bancare. În 1441 L. Differdange /Differdingen (SV). X în jurul oraşului şi castelului familiei de Luxemburg se ridică un comitat care în 1354 devine ducat. pe baza importului de materie primă (în deceniile trecute mai avea rezerve proprii de min. Luxemburgului. În 1919. Benelux.5‰. are o economie dezvoltată. tratatul de la Londra recunoaşte independenţa L. ocupaţia germană. Istoria: În sec. conform Legii Constituţionale din 1990. a mortalităţii: 9. are două zone distincte de relief: în N munţi erodaţi. împreună cu Belgia şi Olanda formează uniunea vamală. de fier). Stat membru fondator a importante organizaţii europene şi internaţionale printre care: Consiliul Europei (1949). Resurse şi economie: L. şi în Ş. NATO (1949). uniunea economică cu Belgia. Agric. CEE (1957). reg. trece sub stăpânirea ducelui de Burgundia. pomi fructiferi. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. În 1714. În N este mai aspră. este aşezat în Europa de Vest. 65% din terit. Oraşe: Esch-sur-Alzette (SV). Rata pop. cca. Între 19401944. prin tratatul de la Rastatt. Clima: este temperată de tranziţie către cea continentală. Floră şi faună: Pădurile acoperă 33% din terit.). În 1947 L. în 1831 este încadrată în Belgia. păduri de foioase (în Oesling predomină stejarul şi în Gutland fagul). cu aspect de podiş (Oesling) şi cu văi adânci (Sur). Puterea legislativă este exercitată de Seim (Parlament) cu durata mandatului de 4 ani. şi MarieAdelaide devine mare ducesă./ km2) Religia: catolicism 95%. Concentrarea pop. pe o extindere a serviciilor în general. Export: către partenerii din Benelux şi ţările CEE. Franţa (S). Uniunea Europei Occidentale (1955).. Puterea legislativă este exercitată de marele duce şi de Camera Deputaţilor (Parlament). conform Constituţiei din 1968.

Pop. Ohrid şi Prespansko. M. islamism Moneda: denarul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: (în suspensie) Geografie: M. zinc. Balcanică. În 148 î.5°C la Skopje. nichel. Transporturi şi comunicaţii: Reţeaua de transport foarte slab dezvoltată. în zona central-sudică. regatul macedonean este cucerit de romani şi devine provincie romană. cartofi. G. 60% din pop. în câmpii. creşterea animalelor: ovine şi păsări. Populaţia: este formată din macedoneni peste 65%.mandat pe 5 ani. din bazinul M. Rata natalităţii: 15‰. viţă de vie (70% din prod. în V. Câmpia aluvionară a Vardarului este o depresiune. Otoman. M. mangan. va fi disputată de Bizanţ. tutun. este disputat de Grecia.000 loc. seismică. . pomicultură. capre sălbatice. de struguri a fostei Iugoslavii). Se cultivă: cereale (grâu. este aşezată în S. elenă. Terit. de origine iliro-tracă în amestec cu pop. reg. Ape din bazinul M. face parte din Imp. Adriatice: Drina. Răscoala antiotomană (1903) din vialetul Monastir (zonă cu mulţi aromâni) reprimată crud de turci. Floră şi faună: Peste 30% din terit. la graniţa cu Albania. Hr.4‰. Puterea executivă este exercitată de un cabinet format ca rezultat al alegerilor legislative. Aeroport la Skopje. alt. metalurgică (feroasă). a mortalităţii de: 7. triburile indo-europene ale macedonenilor sunt unificate. În sec. materiale de construcţii. turci. de maşini. Industria (restrânsă la capitală). în NV. Alt lanţ de munţi din SE Iugoslaviei se prelungesc în E M. Concentrarea max. Alexandru cel Mare cucereşte Egiptul şi Orientul (Imp. albanezi 20%. M. Până în sec. şacali. Bulgaria (E).: crom. de ţaratul Bulgar şi de Regatul Sârb. a pop. În sec. jderi. în zonele înalte: pajişti alpine.764 m în Golem Karab. triburile slave meridionale. constr. minereu de fier. (85 loc. medie anuală 12. puţine conifere.700 km2 Locuitori: 2. bizantin). Filip II. vulpi. Istoria: În sec. a pielăriei. regele M. cu ierni reci şi veri călduroase. Lacuri tectonice (în SV): L. Precipitaţii de 500 mm/an în câmpii şi depresiuni. Macedonia Denumirea oficială: Republica Macedonia Capitala: Skopje (500. sârbi. Culoarele largi au aspect de câmpie înaltă (Pelagonija. Hr. Rata pop.000 m. lacurilor din SV. cu numeroase înălţimi care nu . Grecia (S). urşi. mac. Oraşe: Tetovo (N). în Valea Vardarului şi în reg. Multipartitism. max. climă mediteraneană. Egee: Vardarul. Europei în Pen. Kumanovo (N). Temp./km2) Religia: ortodoxism (majoritar).18 mil. orez). Ohrid (SV). aromâni.000 mm/an în munţi. Clima: este temperat-continentală. Între 1371-1912 M. Albania (V). Persan). textilă. Fergana şi pe valea Indusului şi răspândind civilizaţia grecească: ia naştere elenismul. Macedoniei este împădurit: păduri de foioase (stejar şi fag). ind. depresiuni (Vardarului). a tutunului. supune Grecia şi devine hegemonul ei. Polag în NV. ajungând până în reg. Bregalnika. XIV. VIVII. fizică: Relieful este predominant muntos. Fauna: lupi. Limite: Iugoslavia (N). lacurilor din SV. 2. cupru. Bitola (S).trec de 2. 2. Bizantin. Ovce Pole în E). se aşează pe terit. o prelungire a Alpilor Dinarici. Resurse min. activă lucrează în agric.) Limba oficială: macedoneana Suprafaţa: 25. după 395 provincie a Imp. Hr. VII-VI î. (Munţii Sârbo-Macedoneni). IX este adoptat creştinismul (rit. urbane: 59%. Între 336-323 î. Resurse şi economie: Economia este bazată pe agricultură care foloseşte irigaţiile.

Hamrun. Prin Tratatul de pace de la Neuilly (1919) acest. Gozo şi Comino. Malta este o importantă bază navală. Transporturi şi comunicaţii: M. În 1993 Rep. Zabar. teritoriu revine Regatului Sârbilor. legume. Este dezvoltat turismul. mănuşi. Oraşe: Birkirkara.3 % în agric. Precipitaţiile: 510 mm/an. vegetaţia naturală a dispărut în favoarea plantelor de cultură specifice climatului mediteranean. nu asigură consumul intern. criza iugoslavă: în 1991. asamblări vehicule. flori.) Limba oficială: engleza şi malteza Suprafaţa: 316 km Locuitori: 368. nu are căi ferate. citrice. După 1990. Preşedintele este ales prin vot direct. oi. Istoria: Insula a fost succesiv stăpânită de: fenicieni. Qormi. Conform tradiţiei. Malta: 246 km2. autovehicule. de un Cabinet numit de Adunarea Naţională. este admisă în ONU./km2) Religia: catolicism Moneda: lira malteză Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 13 decembrie Geografie: M. conservarea peştilor. Comino: 28km2. iar Macedonia devine una din cele 6 republici Constituente. alimente. Creşterea animalelor: capre.165 loc. temp. unde densitatea este foarte mare. Fauna: păsări. Populaţia: maltezi 96%.: 2. Parlamentul din Skopje proclamă suveranitatea Rep. calcaros străbătut de văi orientate de la SV la NE. În 1915-1918. Bulgaria (aliata Germaniei) ocupă Macedonia Sârbească şi Macedonia Egeică. Multipartitism. în iulie 27°C. a mortalităţii: 8‰. Croaţilor şi Slovenilor. M. În 1946 se formează Rep. în celelalte este de 3 ori mai mic. cu veri uscate şi calde şi cu ierni blânde şi ploioase. romani (218-395 d. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Naţională (Sobranje). Hr. Flotă comercială. Floră şi faună: Ins.200 loc. Serbia. Bulgaria ocupă M: Sârbească. Gozo: 67 km2. Importă: metale. Bulgaria şi Serbia (1913). pe care le va retroceda în 1945. cea executivă. Ins. activă este ocupată în ind. are un spaţiu restrâns faţă de populaţie. cartofi. conform Constituţiei din 1991. Rata natalităţii: 13. o escală a păsărilor migratoare în drum spre Africa.). urbane: 89%. greci. 25 % din pop. Altitudinea sub 250 m. Nu are resurse minerale. Exportă în Europa trufandale leguminoase. balcanice. Ca urmare a răzb. M. Clima: este mediteraneană. medie anuală în ianuarie este de 14°C. Federativă Iugoslavia. Statul: este republică parlamentară. vin.000 (1. electronică. Cultivă: cereale. Are universitate din 1769. Malta Denumirea oficială: Republica Malta Capitala: La Valletta (9. G. aparate electrice. sub numele de fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Agric. În 1941-1944.9‰. Pop. la 90 km de Sicilia şi 290 km de ţărmul Africii. cu numele de Republica Macedonia. situat în M. Rata pop. Mediterană. În arhipelagul maltez sunt cuprinse şi ins. porci. în 1991 se face referendum şi 90% se pronunţă pentru independenţa Macedoniei (albanezii şi sârbii boicotează referendumul). M. cu durata mandatului de 4 ani.Bulgaria. va fi împărţită între Grecia. este un stat insular. textile şi confecţii. La 15 septembrie 1991 Macedonia se proclamă oficial independentă. vite. a fost . de nave. textile. britanici: Peste 90% din pop. locuieşte în insula principală. Aeroport la La Valletta. fizică: M: este un pod. activă datorită investiţiilor străine: constr. Grecia îi contestă dreptul istoric de a purta acest nume. Resurse şi economie: Malta are o ind..

Fauna săracă în mamifere. conform Constituţiei din 1964. Scoţia şi Irlanda de Nord (cu Irlanda de Sud sau Republica Irlanda. frasin etc. Din 1530 este dată de Carol Quintul Ordinului Cavalerilor ioaniţi (care devin astfel Ordinul Cavalerilor de Malta). este cucerită de arabi (sarazini) care au fost alungaţi în 1090 de normanzii care stăpâneau Sicilia./km2) Religia: anglicanism. din câmpii fluviale şi litorale.343 m alt. prin Canalul Caledonian. fizică: Ţărmurile M.5 mil. moderate. Severn (V) care se varsă în G. Ceţurile amestecate cu fumul industrial creau în trecut temutul „smog". suculente (landă). Atlantic. au fost tăiate aproape cu totul. Tamisa ca şi Trentul se varsă în M. amendată în 1974.convertită la creştinism de Sf. În timpul fluxului vasele pătrund din ocean până la Londra. aceste regiuni formează insulele britanice). Este anexată Sicilia. devine o bază navală britanică de primă importanţă în M.. Limite: M. câmpia sedimentară.) Limba oficială: engleza Suprafaţa: 243. în vest: Munţii Cambrieni. Mânecii (S). şi câmpii înguste de coastă. B. nisipoase. În N. insule de diferite mărimi în Oc. Bristol. G. 7%) Moneda: lira sterlină Forma de guvernământ: monarhie constituţională Ziua naţională: 15 iunie Geografie: M. Anglia: Munţii Penini (Pennine Chaine). Statul: este republică parlamentară. Zăpezile sunt obişnuite în N. Regatul Unit cuprinde: Anglia. Trent (E). Munţii Grampiani cu vf. La 13 decembrie 1974 ia numele de Republica Malta. este un stat insular în Europa Occidentală (NV). Pădurile de fag. L. M. Câmpia Londrei. Apele sunt scurte dar cu un debit mare.7 mil. M. catolicism (cca. 1.500 km2 Locuitori: 57. Irlanda (V). munţii au aspect de podiş: Munţii Caledoniei (sau Munţii Scoţiei de N) despărţiţi de restul terit. Lomond. de mică alt. Atlantic şi mările din jur. sau golfuri joase. B. loc. În 870 d. care o au în posesiune până în 1789. Neagh. cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Cameră. max. Clima: este temperat-oceanică. (235 loc. Nordului (N şi E). L. metodism. o depresiune. Irlandei. Nevis. în Irlanda de Nord: L. sunt legate printr-un sistem de canale: Tamisa/Thames (E). în Scoţia. azi inexistent. În 1283 trece sub stăpânire aragoneză. Membru în Commonwealth. Pavel (Paul). Se întind păşuni cu ierburi mari. Nordului printr-un estuar adânc. Va fi folosită şi ca bază aeronavală de primă importanţă în cel de al doilea război mondial. B. M. 90%). 1814). Ţara Galilor. în ~'ara Galilor. În S şi E Angliei. În 1990 aderă la CEE. stâncoase. Multipartitism. cu fiorduri înalte. estuare adânci. mai sunt pâlcuri (parcuri). Hr. veri cu temp. Floră şi faună: M. devine colonie engleză (Congresul de la Viena. cu precipitaţii bogate. Ners. Puterea legislativă este exercitată de Camera Reprezentanţilor (mandat pe 5 ani). Marea Britanie Denumirea oficială: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Capitala: Londra / London (6. Relieful Irlandei de Nord este alcătuit din masive granitice. În 1946 dobândeşte autonomie internă. în 1964 îşi proclamă independenţa în cadrul Commnonwealthului. Munţii Scoţiei de S. bogată . Erne. Relieful este constituit din munţi vechi tociţi. Oc. influenţată de vânturile din vest şi de curentul cald din Atlanticul de N (Gulf Stream). sunt crestate puternic. presbiterianism (cca. este una din ţările cele mai despădurite din Europa. stejar. Mediterană. dăunător sănătăţii. Lacuri: în Scoţia: L. în Scoţia. Iernile sunt blânde. în centru.

leguminoase. În sec. flota spaniolă a lui Filip II. Sudan. antracit. Urmează perioada de conflict cu parlamentul. Manchester. M. Cambridge şi Sf. După ce supune Irlanda catolică şi Scoţia fidelă Stuarţilor. o parte a Angliei este transformată în provincie romană (Britania). deschid drumul colonizării engleze. joasă a Scoţiei. Hr. Argentina). B. tendinţele protestante se accentuează. centrul şi nord-estul Angliei.3% din pop. Răzb. Shefield. Luton. Cca. VVI terit. În anul 1990 economia stagnează şi lira suferă o depreciere. Între anii 43 şi 410. alimentară. XVI Reforma este biruitoare. Rata natalităţii: 12. „Războiul celor două roze" (1455-1485) între casa de Lancaster şi cea de York aduce la conducerea statului dinastia Tudorilor (1485-1603). Rata pop. Bradford. Aeroporturi la: Londra. în sec. În 1265 prima adunare pe stări (embrionul Camerei Comunelor din Parlamentul de astăzi) pentru a discuta impozitele ce trebuie plătite statului. în Anglia: Londra şi zona aferentă. de 100 de ani (început în 1337) se încheie în 1453. o mare putere industrială. de pe glob. ind. sfeclă de zahăr. M. are una din cele mai dezvoltate econ. B.B. Liverpool (port). Leeds. cea carboniferă tradiţională (huilă: în Wales. sare. 80%. cositor. rege şi monedă comune) în Regatul Unit al Marii Britanii (din 1801: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei). pomi fructiferi. navigatori. B. Libertăţile tradiţionale sunt consolidate. Nordului). prelucrătoare şi numai 2. revolta parlamentului continuată sub conducerea personală a lui Oliver Cromwell. Noua Zeelandă. suveranul devine cap al bisericii (biserica anglicană). turismul. Belfast. Raleigh. Canada.i dotată. cele mai vechi fiind Oxford. obligaţi să garanteze drepturi politice pe care naţiunea le câştigase (Bill of Rights) în 1689. a fost supusă unui adevărat embargou. SUA.9‰. căi rutiere. Birmingham. Agric. băncile) şi joacă un rol important. Drake şi W. Midlans. Oraşe: Birmingham. Parlamentul oferă coroana Mariei II Stuart şi soţului ei Wilhelrn III de Orania. Majoritatea sunt englezi cca. plante furajere. îngrădind puterea monarhului. zinc. SE ţării Galilor. Glasgow. plumb. Resurse şi economie: M. centrale nucleare. Rep. restaurarea monarhiei (regele Carol II). băuturi. avioane etc. autostrăzi este dezvoltată . Industria extractivă a petrolului (din M.9‰. şi o învinge. Coventry. este intensivă. Scoţia. Manchester. Bristol (port). scoţieni. textilă (bumbac. Edinburgh. Glasgow. de maşini (autovehicule. Africa de Sud. Belfast. secară. are o populaţie numeroasă. Se cultivă cereale: orz (printre primii producători mondiali). În 1066 Wilhelm Cuceritorul. IX-XI). ovăz. constr. Transporturi şi comunicaţii: Reţeaua de căi ferate. când Anglia pierde teritoriile din Franţa care erau posesiuni ale dinastiei Plantagenet.în păsări şi peşti. Serviciile sunt foarte dezvoltate (comerţul. mobilă. Ayr. cartofi. mari rezerve de petrol (exportă) şi gaze naturale (în M. a fost colonizat cu triburi celtice venite de pe continent pe la mij. în fruntea normanzilor îl înfrânge pe regele anglo-saxon Harold II în bătălia de la Hastinys. Edinburgh. În 1215 este impusă Magna Charta Libertaturn. la Glasgow). Rezerve mari de resurse min. are hegemonia mărilor. ind. Populaţia: M. nave maritime.: huilă. 42 de universităţi. Creşterea animalelor: ovine (locul I în Europa) şi bovine (în ultimii ani şeptelul bovinelor a fost infestat cu un virus. Brazilia). Newcastle. Istoria: Terit. astfel se fondează monarhia parlamentară britanică. VII se răspândeşte creştinismul. lână din Australia. declanşând boala „vacilor nebune" se pare fatală pentru om. a mortalităţii: 10. urbane: 89%. În 16421649. petrochimie. Dover (port). Lancashire. Nordului). iuţilor şi saxonilor care încep să se organizeze statal. B. Crawley. grâu. 25% din pop. diversificată: siderurgică (importă minereu de fier din Suedia. Anglii şi saxoni se unesc în lupta împotriva vikingilor (danezi) (sec. activă lucrează în ind. În sec. irlandezi (în Ulster) concentrarea max. regele Carol I este executat. Andrews. În 1588 se luptă cu Invincibila Arrnada. îmbrăcăminte. 1756-1763: războiul de 7 ani în urma căruia . Angliei este cucerit de triburile anglilor.). M. Elisabeta I (1557-1603) creează puterea maritimă a Angliei. galezi (în ţara Galilor/Wales). Cromwell instaurează Republica creează Commonwealth-ul (1649). activă în agric. În 1707 Scoţia se uneşte cu Anglia (au Parlament. mileniului I î. bumbac importat din India. lână. În 1660. ca expresie a drepturilor nobilimii. F. în reg.

Statul: este monarhie constituţională. După 1992. B. începe colonizarea Australiei. Malta (1964). Barbados (1966). B. aplică un program ferm de reducere a rolului statului în econ. În 1968 se publică legea împotriva discriminării rasiale. Margaret Thatcher. cea executivă este exercitată de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Camera Comunelor. totodată obţine sub mandat fostele Provincii ale Imp. mai târziu intră: India (1947). M. Bură din Africa de Sud: Mişcarea sindicală ia amploare. şi se confirmă prin vot acceptarea britanicilor a orientării spre Europa. Apropierea de SUA din timpul războiului se continuă şi după război. 1815). B. regina Victoria este proclamată împărăteasă a Indiei. în Camera Lorzilor sunt membri de drept lorzii regatului. ca urmare a Războiului de independenţă sunt recunoscute Statele Unite ale Americii. Multipartitism. Canada şi India. În 1993 tratatul de la Maastricht este ratificat după o grea dezbatere în Parlament.B. are factorii în Africa. Otoman: Palestina. numită de trei ori consecutiv prim-ministru (1979-1990). în 1919. Prin cele două războaie ale Opiumului din 1840-1842 şi 1856-1860. de tradiţii. în 1973 devine membră CEE. B. o puternică opoziţie a britanicilor la integrarea europeană. Guyana (1966). B. monarhul are un rol extrem de discret în viaţa politică. Malawi (1964). Canada. ocupă Ciprul.o serie de convenţii. Togo şi Camerun. B. În 1971 trupele britanice se retrag la Est de Suez. B. dar un rol important în viaţa publică simbolizând unitatea statului şi a naţiunii.Marea Britanie câştigă. În 1876. recunoaşte statul Irlandei (Eire). B. Uganda (1962). În 1997 câştigă alegerile Partidul Laburist. şi societate. are o confruntare armată cu Argentina pentru ins. în 1902 Birmania şi Rep. Swaziland (1968). din 1972 cu numele de Sri Lanka. care va conduce coaliţia guvernamentală până în 1945. Gambia (1965). B. etnice şi naţionale. B. în detrimentul Franţei. Jamaica (1962). pierde în cea de-a doua conflagraţie mondială 400. În 1982 M. la victorie. M. Se impune sistemul metric european. Tanzania (1964). Lesotho (1966). Singapore (1965). În 1921. „Femeia de Fier”. încercând să salveze pacea. Conform principiului „regele domneşte dar nu guvernează”.. opunându-se intereselor Puterilor Centrale (Germania şi Austro-Ungaria). În 1975 se organizează primul plebiscit în M: B. regat ereditar. Tonga (1970). de precedente etc. In 3 septembrie 1939 M. este atacată în posesiunile sale asiatice de Japonia. încurajarea liberei iniţiative particulare. Egiptul. După primul război mondial.000 de vieţi şi treptat imperiul său colonial se prăbuşeşte. În 1931 este creat Commonwealth-ul Naţiunilor (din foste colonii): Australia. Trinidat şi Tobago (1962). XVIII M. promovând o politică de rezistenţă ce va duce M. împotriva Franţei revoluţionare şi apoi napoleoniene (victoria de la Waterloo. Irlanda devine dominion. M. Transiordania şi Iracul. Kenya (1973). M. Samoa de Vest (1970) şi Bangladesh (1972). după ce Germania invadează Polonia. Danemarca. B. În 1775-1783. Ceylon (1948). Ghana (1957). forţează China să-şi deschidă graniţele pentru comerţ: în 1875 M. obţine coloniile germane din Africa de Est. Norvegia. devine cea mai importantă putere industrială şi colonială a lumii sub regina Victoria (1837-1901). Şomajul şi imigraţia din ţările Commonwealth-ului devin probleme dificile. Chamberlain (prim-ministrul) se retrage în favoarea lui Churchil. conform „Constituţiei Organice” .B. declară război Germaniei şi în decembrie 1941. Este abolită pedeapsa cu moartea (1969). M. Fiji (1970). Cipru (1961). Lupta M. Zambia (1964). La sfârşitul sec. Antanta Cordială cu Franţa şi cu Rusia (1907). Uniunea Sud-Africană. prin Tratatul de la Paris (1763). Malaysia (1963). mandat pe 5 ani pentru Camera Comunelor. Nigeria (1960). participă la Acordul de la Munchen. Sierra-Leone (1961). Falkland (Malvine) din care iese victorioasă. se ridică coloniile americane. limitându-se de obicei la transmiterea de mesaje. În 1904. are controlul asupra Suezului. . Olanda şi Belgia. În 1938 M. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Camera Comunelor şi Camera Lorzilor). în 1878 M. Mauritius (1968). Botswana (1966). Noua Zeelandă. În 1940. în 1882.

Afluenţi: Răutul. a V-a . nisipuri. transport fluvial. plante aromate. Se varsă în Dunăre. păsări cântătoare. activă lucrează în agric. în N şi de-a lungul Nistrului. o constituie agric. Bălţi.Moldova Denumirea oficială: Republica Moldova Capitala: Chişinău (677. Floră şi faună: Pădurile ocupă 10% din teritoriu în zona centrală. în dreptul localităţii Giurgiuleşti. Fauna: în păduri lupul. Transporturi şi comunicaţii: Reţea de cale ferată. Industria prelucrătoare este în curs de diversificare. Aici erau Legiunea I Italica. ulei). Se cultivă:. Resurse şi economie: Baza econ. veveriţa. In sec. pe Nistru îndeosebi (1. România (V). Râbniţa. iradierea puterii imperiale vizând stepele nord-pontice. Neagră. Precipitaţiile sunt de 500-600 mm/an. mlaştini. central (429 m alt. Hr. de piaţă. porumb. porci. Ciuhurul. coboară spre SE. textilă. floarea soarelui. Oraşe: Tiraspol. regele Burebista îl cucereşte. Câmpia Bugeacului este presărată cu lacuri. tricotaje. Tighina/Bender. evrei. Puţine resurse ale subsolului: calcar. nisip cuarţos pentru construcţii: se produc lianţi. înglobându-l în Dacia (60 î. în câmpie: rozătoare (popândăi. găgăuzi. prelungirea sud-vestică a Podişului Podoliei (sub 280 m).000 km2 Locuitori: 4. cereale: grâu. Cca. alimentară (conserve de fructe şi legume. bulgari. la E Nistrul (660 km în Moldova): se varsă în M. şoareci de câmp). dintre Prut. fag. zahăr. primăvara ş i vara mai bogate. Rata natalităţii: 15. Râbniţa. M. În silvostepă: pâlcuri de păduri de foioase. codri seculari de stejar. secară. Apele curgătoare sunt amenajate prin construirea a peste 50 de lacuri de acumulare şi peste 3. La vărsarea Nistrului (Tyros). în zona centrală. Clima: este temperat-continentală: vara cu perioade secetoase. Neagră era locuit în antichitate de geto-daci (carpi.). sfeclă de zahăr. din care se industrializează un vin de bună calitate.. ruşi./ km2) Religia: ortodoxism. vulpea.). Hr. În S. textile. chimică. tei. Nistru şi M. iama cu zăpezi şi viscole. în câmpie. ind. cartofi. G. tutun. Orhei. ucrainieni.000 loc. costoboci. se practică apicultura.000 de iazuri. tirageţi etc.170 km căi fluviale navigabile). grecii colonişti din Milet fondează oraşul Tyras în sec. La N şi la SE de podişul Codru: Câmpia Bălţi şi Câmpia BenderTiraspol. în special. gips. a mortalităţii: 10‰. maşini agricole. Lăpuşna. şi nistriană. de maşini: maşini-unelte. Botna. a lemnului. Comrat. şi la Dubăsari pe Nistru etc. islamism Moneda: leul moldovenesc Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 27 august Geografie: Moldova este aşezată în SE Europei Centrale. Bâcul. Podişul Codru. Apele: Prutul (695 km în Moldova) formează graniţa cu România. a M. Populaţia este în majoritate românească (64%).7‰. sărături. VI î. (131 loc.). are un relief predominant de podiş jos: Podişul Nord Moldovenesc (320 m alt. pe Prut. este sub stăpânire romană. de aparatură electrică. Rata pop. cu toate dificultăţile tranziţiei la econ. Limite: Ucraina (N şi E şi S). viţă de vie. sudul terit. metalurgică şi constr. coline domoale (sub 400 m alt. Istoria: Terit. păiuş). urbane: 51%. Ind. Concentrarea max. utilaje. sticlă. are ieşire la Dunăre (500 m). Se cresc: cornute mari şi mici. jugastru. fizică: M. descrescând până se pierde în Câmpia Bugeacului. ierburi de stepă (colilie. mozaism. materiale refractare. are afluenţi: Racovăţul. plante textile. păsări.46 mil.). căprioara.). II-IV. orz. Tyrasul va face parte din provincia romană Moesia Inferior. leguminoase. cât şi zona Crimeii şi a Mării de Azov. pomi fructiferi. Aeroporţ la Chişinău. În stânga Nistrului. Amenajări hidroenergetice la Costeşti.) Limba oficială: româna/moldoveneasca Suprafaţa: 34. 30% din pop.

În sec. migratoare: goţi. Ismail şi Bolgrad. Tighina. intră cu forţe armate şi ocupă Basarabia. la 28. Basarabia este colonizată cu ruşi îndeosebi în oraşe aceştia ocupând funcţii în administraţie etc. cu care se încheie Războiul Crimeii. gepizi. XIV-XV. M. Între 1941-1944 Basarabia este reintegrată României iar din august 1944 ocupată de Armata Roşie şi reanexată URSS. Italia. Monaco Denumirea oficială: Principatul Monaco Capitala: Monaco Ville (1. se creează RSS Moldovenească.Macedonica şi a XI-a Claudia. recunoscută prin Tratatul de la Paris. Prin Tratatul de pace de la Paris (1947) aceste graniţe sunt păstrate.) Limba oficială: franceza Suprafaţa: 2 km2 Locuitori: 32. Soroca. în 1918 se votează independenţa ţării. după prăbuşirea ţarismului se creează Sfatul 'Ţării. În 1994. Rus anexează. devine un culoar al pop. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit în urma alegerilor legislative. Din 1940-1944 sute de mii de basarabeni sunt deportaţi în Siberia. În 1940. Bucovina de N şi ţinutul Herţa (depăşind chiar prevederile pactului secret Molotov-Ribbentrop. huni. înglobată în URSS. cu România. În. În sec. prin pacea de la Bucureşti (1812). semnează actul de constituire a CSI. în urma căruia Imp. În 1878. dintre Prut şi Nistru (parte componentă a principatului Moldovei). urmărindu-se deznaţionalizarea românilor. trei judeţe din S Basarabiei./ km2) . La 4 noiembrie 1940. sudul Basarabiei şi Tighina devin raia turcească. dintre Prut şi Nistru) este colonizată cu ruşi. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Parlament (mandat pe 4 ani).000 (16. După 1985. În 1917. Multipartitism. în epoca gorbacioviană de glasnosti ia naştere Mişcarea Demcratică din M. înlăturând eventualitatea unirii M. XII Basarabia (numele de Basarabia vine de la Basarab.VI. În 1990 Parlamentul din Chişinău adoptă Declaraţia Suveranităţii RSS Moldova. germani. Japonia). eliberând-o de sub tătari. În acelaşi an. maghiari. domnul Ţării Româneşti care se pare că a stăpânit înainte de Moldova zona Bugeagului. 1939). populată de rusofoni separatişti. Marea Brtanie. din reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor şi confesiunilor. terit. în 1991 se adoptă denumirea de Republica Moldova care îşi proclamă independenţa de stat. ducându-se o politică de deznaţionalizare.R. Cetatea Albă. În 1867 limba română este interzisă în şcolile din Basarabia. Hotin şi Cetatea Albă sunt incluse în RSS Ucraineană. avari. lupte violente în Transnistria.1991 M. se pronunţă prin referendum pentru menţinerea unui stat independent. sunt fortificate cu cetăţi ca Hotin. închişi sau ucişi. evrei şi supusă rusificării. U. Stat membru CSI. Bucovina de N. În 1992. după un ultimatum de 2 zile. În sec. pecenegi. care este pentru impunerea limbii române ca limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin. prin extensie. Orhei. denumirea se referă la întregul terit. XIII M. iar în 1538. este controlată de Hoarda de aur (după 1241). Prin Congresul de pace de la Paris (1856). oraş înfloritor şi în evul mediu. M.S. ucrainieni. jud.S. bulgari. În 1484 Imp. Sfatul ţării votează alipirea RDFM (Basarabia) cu România. de la gurile Dunării: Cahul.230 loc. se retrocedează M. Qtoman ocupă cetăţile Cetatea Albă şi Chilia. care proclamă Republica Democratică Federativă Moldovenească. M. slavi. Tyrasul se va mai numi Maurocastron şi Cetatea Albă. Rusia obţine din nou aceste teritorii. se va uni cu România. prin Congresul de la Berlin. Statul: este republică prezidenţială conform Constituţiei din 1991. cumani. recunoscută prima de România. 1920 (cu Franţa.000 loc. hotarele de răsărit ale M. şi Rusia semnează un acord privind dreptul la autodeterminare al acestei regiuni în cazul că M. În 1806-1812 războiul ruso-turc. polonezi.

Barents (N). său se află cel mai nordic punct european: Capul Nord.000 loc. electronică. 90%. Rata pop. Norvegiei (V). protestantism Moneda: francul francez Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 19 noiembrie Geografie: M. Transporturi şi comunicaţii: cale ferată. de vânturi. lacuri şi câmpii îngheţate despart lanţurile muntoase (în N terit. sub 700 m alt. Puterea legislativă este exercitată de monarh şi Parlament (Consiliul Naţional).468 m). este situată în V Pen. farmaceutică. Floră şi faună: Vegetaţie de cultură. (13 loc. 2. G. G.) cu masive izolate şi Kjolen. francezi 47%. este aşezat în Europa meridională. M. Sogne Fiord. catolicism Moneda: coroana norvegiană Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: 30 aprilie Geografie: N.35 mil. În 1911 un regim liberal îl înlocuieşte pe cel absolutist. Istoria: Colonie feniciană în antichitate. fizică: O regiune muntoasă la M. Multipartitism. XII sub domnia familiei genoveze Grimaldi (1297-1731) devine un principat care va fi vasal Franţei./km2) Religia: protestantism evanghelic-luteran (religie de stat) 88%. Mediterană. Lanţul Alpilor Scandinavi. intră şi arh. Hardanger Fiord ş. principat ereditar conform Constituţiei din 1911. medie anuală în ianuarie este de 10°C. segnorie. Resurse şi economie: M. din sec.). în Pen. Statul: este o monarhie constituţională. M. cu care va constitui o uniune vamală (1865). o enclavă în Alpii maritimi. cu ierni blânde. vin turişti din N Europei. italieni. 1. mandat pe 5 ani. În fapt. Finlanda (NE). Rata natalităţii: 19. cea executivă de monarh şi un cabinet numit de el. din sec. Clima: este mediteraneană.000 km.a. textile. Limite. punct de atracţie turistică. Cea mai mare parte a terit. X. Fauna reprezentativă în Muzeul Oceanic. apoi sub greci şi romani. Temp.5‰. numărul de zile însorite fiind foarte mare. În 1993 principatul este admis în ONU.Religia: catolicism cca. M. În componenţa N. Are ţărmuri crestate de fiorduri adânci (Ţara Fiordurilor): Oslo Fiord. trăieşte prin turism având o dotare superioară şi fiind o zonă de mare atracţie (cazinoul şi raliul automobilistic anual de la Montecarlo etc. Scandinavă. va rămâne în orbita Franţei. în SE Franţei.000 km2 Locuitori: 4. ploioase. Rusia. Munţii apără reg. urbane: 100%. de-a lungul zonei muntoase. Oraşe: Montecarlo. Pe terit. Suedia (E). în nord se află platouri(Finnmark. prelungirea Munţilor Alpii Maritimi. la 14 km de Nisa. Svalbard. de cca. conserve de peşte. M. este ocupată de munţi foarte vechi.) Limba oficială: norvegiana Suprafaţa: 325. port turistic. Scandinave. cei mai înalţi sunt în partea centralsudică: Jotunheimen (Galdhopiggen. cosmetică. Platouri sterpe (Hardangervidda). Nordului (S). Norvegia Denumirea oficială: Regatul Norvegiei Capitala: Oslo (460. Populaţia: este formată din monegasci 40%. La Condamine. Aceasta îi recunoaşte independenţa în 1512. Este o ţară muntoasă. munţi calcaroşi. fizică: N. Precipitaţii cca. veri uscate. Ind. 500 mm/an. se află cea mai întinsă suprafaţă ocupată . a mortalităţii 16. este aşezată în Europa de nord-vest. fiind despărţită de Suedia printr-o graniţă sinuoasă. În 1962 o reformă profundă a Constituţiei.5‰.

bauxită. Între 1940-1945. prin referendum. germanii ocupă Norvegia. denunţă acest acord.000-1. comerţul). (în jurul anului 900 d. pe coastă 1. moare de ciuma neagră. la 600 m) 10°C şi 11°C. constr. Resurse de petrol şi gaze naturale din M. cu veri scurte şi calde şi cu precipitaţii reduse. ind. Sec. Oraşe: Bergen. climă subpolară. sub regele Olav I aduce convertirea la creştinism. Mediterana şi America de Nord. -4°C şi 17°C (Oslo). Transporturi şi comunicaţii: N. dintre care Oslo (1811) este cea mai veche. Trondheim. pe podişurile şi câmpiile din S. o coaliţie grupând conservatori. dezvoltată. Nordului (printre primele locuri în Europa). este cedată Suediei. este unită cu Danemarca care în următoarele secole îi impune N. o fâşie îngustă de câmpie litorală cu fiorduri (Oslo). vulpea. În 1956 devine membru al AELS. 23% ocupă pădurile. regat ereditar. Norvegia respinge intrarea în Piaţa Comună. în Sogne Fiord 2. nu mai este un stat independent.3‰. prelucrarea peştelui (heringi). medie anuală este de 2°C în ianuarie ş 14°C în iulie (Bergen). a mortalităţii de 10. diversificată: chimică. peşti. În jurul anului 1000. cu cascade şi lacuri.biserica dă monarhiei norvegiene autoritate spirituală. În interiorul ţării clima este temperat-continentală. În 1991 Norvegia depune cererea de adeziune la CEE. Importă cărbuni. în zona de coastă. până în Groenlanda. operă continuată de Olav II (Sfântul Olav). Istoria: Regele Harold I unifică triburile germanice de pe terit. îndeosebi de conifere. XII . se bazează pe creşterea animalelor (bovine. În S ţării. când uniunea personală norvegiano-suedeză este dizolvată. Norvegia are o mare flotă petrolieră (10% din cea a lumii). Norvik. în N. XIII negustorii Ligii Hanseatice deţin supremaţia econ. este instituit votul universal. Foarte dezvoltate: serviciile (transportul. Există 4 universităţi. cu un bogat potenţial hidroenergetic. În sec. siderurgică. urbană 75%. conform Constituţiei din 1814. care moare în bătălia cu danezii (1016). Resurse şi economie: N. Aeroport la Oslo. Norvegia îşi alege un prinţ danez care devine rege sub numele de Haarkon VII. obţine o Constituţie proprie. liberali şi agrarieni.540 mm/an. N. e neroditoare (74%). rafinarea petrolului. Pop. Din 1319-1905. VIII-XI vikingii se aventurează pentru a face colonii spre ins. În 1992. hermelina. Între 1349-1350. de nave. şi se menţin tot timpul anului. care ocupă 3% din terit. limba şi legile daneze. Temp. iar în 1898. În 1905. căile ferate aproape în întregime electrificate. Din 1814. Concentrarea max. ovine) pentru lapte în special. N. Scandinave: lupul. pentru consumul intern şi export. În valea Glomma (SE. Clima: este temperat-oceanică pe coastă. Rata natalităţii este de 14‰. ocupă primul loc pe glob la prod. N. un fascist norvegian (Quisling) ia puterea la Oslo.). are o mare flotă comercială maritimă. deşi îşi păstrează identitatea în cadrul statelor cu care creează uniunea personală. scurte. N. Precipitaţii în extremul nord 400 mm/an. Hr. şeful rezistenţei naţionale obţine un regim parlamentar.000-1.160 mm/an. Stavanger. britanice. este o ţară cu econ.de gheţari din Europa). În sec. apele nu îngheaţă. În 1972. În 1965-1970. În 1884. luteranismul. a pop. Rapid. Politica este dominată de laburişti şi conservatori care alternează la putere. Gheţurile încep de la 1. dar invazia suedeză o obligă să îl accepte. electro-metalurgică. imperiul carolingian. balene. au un bogat potenţial hidroenergetic. regele şi guvernul se refugiază la Londra. la Bergen (în S) 2. Harol V succede la tron tatălui său Olav V. -4°C şi 11°C (Tromso). În primul război mondial rămâne neutră. Conform principiului „regele . Fauna specifică Pen. Apele sunt numeroase. Populaţia: este formată în majoritate din norvegieni. Floră şi faună: O mare parte a terit.500 m alt. de energie electrică pe bază de hidroenergie. fiecare stat constituind un regat autonom. după un plebiscit decis de Adunare (Storting) se produce desprinderea de Suedia. numeroase păsări.520 mm/an. laponii. elanul. a cuprului. ţara devine o democraţie. prin Tratatul de la Kiel. jumătate din pop. vine la putere. cu ierni lungi şi aspre. sub autoritatea aceluiaşi rege. Agric. în ţară. Prin Uniunea de la Kalmar (1397) N. După 1814. În N. În 1319-1343 Suedia este unită cu Norvegia. Statul: este monarhie constituţională. produse alimentare. (care în general e redusă) în sudul ţării. fiind scăldată de curentul cald Gulf Stream. a aluminiului. N. cu o adunare (Storting).

de Vest.3‰. Nordului (V şi N). În N există un teren cu depresiuni mlăştinoase şi cu morene. podişul calcaros Limburg. britanici. O. Floră şi faună: Pădurile reprezintă 9% din teritoriu (în E). Rata pop. turbării şi parcuri naţionale pentru prezervarea florei şi faunei. diversificată şi o tehnologie de vârf: petrochimie. lopătarul etc.000 de imigranţi (turci. şlefuirea diamantelor (Amsterdam). Există peste 600. monarhul are un rol extrem de discret în viaţa politică a statului dar un rol important în viaţa publică. originari din fostele colonii. urbane: 89%. Maas şi delta Scheldt (peste 300 m). În interior. aduse de vântul din V. textilă. să reziste celor mai puternice furtuni. fizică: O. Temp. germani. cu vânturi permanente (mori de vânt). nave. portul Rotterdam este cel mai mare din lume şi prin el trec toate mărfurile CEE transportate pe mare. are o pop. loc. numit ca rezultat alegerilor legislative. Este „ţara polderelor" (terenuri obţinute prin secarea apei). transportul maritim.) Limba oficială: olandeza Suprafaţa: 34. mortalitatea: 8. 16°C în NV şi 17°C în SE în iulie. Cele 3 ape: Rhin. serviciile în general. Resurse şi economie: O.000 de loc.6 mil. M. oţel. carne de porc). medie anuală este de 1°C în NE şi 30°C în SV în luna ianuarie. Belgia (S). protestantism 30%. Concentrarea max.domneşte dar nu guvernează". conserve de peşte. În S. el simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. care vorbeşte o limbă germanică.000 loc. Terit. Un rol important îl joacă comerţul internaţional. Ijsselmeer).) şi Haga (de facto) (685. Se mai numeşte „ţara lalelelor”. este aşezată în Europa . Multipartitism. este împânzită de canale care au cursul apei deasupra nivelului general al câmpiei. spanioli) şi aprox. belgieni. Populaţia: O. vegetaţia halofilă şi arenicolă. Are o ind. autovehicule. ţigări. produse lactate. Densitatea loc. (459 loc. în partea vestică. terit. 150. bere./km2 este printre cele mai ridicate din lume. O parte din coastă şi din fostul Zuider Zee (golf) sunt transformate în poldere. urmare a glaciaţiunii cuaternare. Natalitatea: 12.). electronică. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Storting) compus din Camera Superioară şi Inferioară (mandat pe 4 ani). Digurile sunt construite solid. Precipitaţiile sunt de 690-780 mm/an. este Regatul Ţărilor de jos cuprinde o mare parte a Câmpiei Europei Occidentale. pe coasta Mării Nordului. cea executivă de rege şi de un cabinet (Consiliul de Stat). este o ţară cu o economie dezvoltată. marocani. islamism Moneda: guldenul Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: 30 aprilie Geografie: O. alimentară (Olanda este un mare exportator de lapte. are 321 m alt. omogenă (olandezi). Amster- . ouă. avioane. Limite: Germania (V). cormoranul. (nordul reg. Maas şi Scheldt sunt navigabile şi se varsă în M. păduri de foioase (fag şi stejar). fauna: păsări de apă (bâtlanul purpuriu. a pop. Multe râuri au ecluze care se închid şi deschid regularizând cursul apelor în timpul mareelor. este mai înalt (peste 90 m): dealurile din împrejurimile Rinului. care are sub nivelul mării 27% din terit.000 km2 Locuitori: 15. Clima: este temperat-oceanică./ km2) Religia: catolicism 35%. G. Nordului prin estuare. Olanda Denumirea oficială: Regatul Ţărilor de Jos Capitala: Amsterdam (oficial sediul puterii publice) (1 mil. dulce şi umedă.8‰. confecţii (oraşe industriale.

regele Ţărilor de Jos Unite şi dă supuşilor săi o constituţie. i maritim.. În sec. Polonia Denumirea oficială: Republica Polonia Capitala: Varşovia/Warszawa (1. Luxemburg şi NE Franţei.. prin care Republica Provinciilor Unite este recunoscută pe plan european ca stat independent. Eindhoven-Breda. În sec. În 1851 se permite catolicilor să se integreze în viaţa politică a ţării. ei fiind integrat imperiului romano-german. în epoca migraţiilor trec sub stăpânirea francilor sec.. (coaliţie guvernamentală centru-dreapta. mandat pe 4 ani. era locuită de batavi şi frizi. Fărâmiţarea feudală specifică epocii. din sec. dar un rol important în viaţa publică. Nordului (a IV-a pe glob). În 1917 este introdus votul universal şi votul femeilor (1918). Este dezvoltată horticultura. este intensivă: creşterea animalelor (bovine. Wilhelm Taciturnul conduce provinciile nordice către obţinerea independenţei (1581). Transport fluvial . Stat cu puternică vocaţie europeană. Dar Uniunea belgo-olandeză se loveşte de multe contradicţii: în 1830 Belgia se revoltă şi îşi dobândeşte independenţa. cea mai veche fiind Leyden (1575) şi Groningen (1614). monarhul are un rol extrem de discret în viaţa politică a statului.dam. Potrivit principiului „regele domneşte dar nu guvernează”. ceea ce favorizează economia. Din 1982 conduce creştin-democraţia.(Uzinele Philips). face parte din Lotharingia. În 1795-1814 este ocupată de Franţa. este o putere maritimă de frunte şi centru de cultură. porcine). Wilhelm de Orania devine Wilhelm I. Haarlem. în NATO (1949). XVI acestea două din urmă erau reg. regat ereditar. XVII O. Puterea legislativă este exercitată de regină şi de Statele Generale (parlament bicameral). se constituie un regat. Importă petrol. În CEE în 1957. Eindhoven. Congresul de la Viena. Hr. pescuitul. din sec. grâu. se cultivă: cartofi. crearea Beneluxului în 1947 (uniune vamală cu Belgia şi Luxemburgul). Aeroport la Amsterdam. care sunt cuceriţi de romani în sec. sudul Africii şi America de Nord şi de Sud. conform Constituţiei din 1983. În al doilea război mondial Olanda este ocupată de germani (1940T 945). vechilor Ţări de Jos (Olanda şi Belgia) şi ale marelui Ducat de Luxemburg. Resurse bogate de gaze naturale la M. Rotterdam (cel mai mare port al lumii). După 1815. el simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. Utrecht. După război. XV) apoi trec sub dominaţia Habsburgică (14 07) şi a Spaniei (1555). Haga (reşedinţa regală şi administrativă). este unificat sub denumirea de Ţările de jos sub ducii Burgundiei (sec. În 1848 se dă o nouă-constituţie.a. cuprinzând: Belgia. X terit. minereuri. Transporturi şi comunicaţii: reţea densă de căi ferate şi şosele moderne. În primul război mondial se menţine neutralitatea.6 mil. Olanda şi Zeelanda. o rapidă refacere econ. Rotterdam. regim parlamentar. Terit. din terit. I î. sfeclă de zahăr. după 1989 centru-stânga. în 1949 Indonezia devine independentă. recunoscută de Wilhelm I în 1839. Agric. colonizează Indiile de Est. devine o mare forţă comercială a continentului (sec. flotă comercială maritimă foarte dezvoltată. XIV mai poartă şi numele de „secolul olandez”). deşi imperiul său colonial se prăbuşeşte. Philips ş.a. prospere şi protestante: ele se ridică împotriva stăpânirii spaniole (1568). Oraşe: Amsterdam (capitala constituţională a ţării). bazată pe modul de scrutin cenzitar pentru cele două camere. Există 8 universităţi. intră în ONU (1945). Multipartitism. Tilburg ş. puterea executivă este exercitată de un cabinet format în urma alegerilor legislative. Istoria: În antichitate O.).) Limba oficială: poloneza .). Statul: este monarhie constituţională. În 1862 se instaurează liberul schimb. V-VIII. Un rol important îl joacă companiile transnaţionale: Shell. loc. IX terit. Haga.„cele din sud rămân sub dominaţia Spaniei şi după anul încheierii Păcii Westfalice (1648).

la cea continental excesivă din est. cu numeroase lacuri (în NV lacurile Pomeraniene. în NE lacurile Mazuriene). plantele furajere. mozaism Moneda: zloty Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 11 noiembrie Geografie: P. conserve de peşte) utilaje electronice. influenţat de căderea ploilor toamna şi a zăpezilor iarna. Vistula (Wistula). Resurse şi economie: Principala ramură a economiei poloneze este industria. vf. Oderul îngheaţă 40 de zile pe an. Hr. P. Floră şi faună: sunt păduri întinse de conifere şi foioase.). Wroclaw (pe Odra). În sec. pentru trecerea la economia de piaţă. La cultura de cartof şi sfeclă de zahăr. de maşini (nave maritime. Populaţia: polonezi (98%). Se fac eforturi susţinute. Rata natalităţii: 13. Baltică. iernile mai aspre. FL. Belarus. cu şantiere navale). Hr. este variat. bazată pe bogatele resurse ale subsolului: cărbune superior (printre cele mai bogate din lume). Agric./km2).C în iulie. Există 10 universităţi. este aşezată în N Europei Centrale. Lituania (NE).000 km2 Locuitori: 38. Poznan (centru al târgurilor). mlaştini. vulpea. metale neferoase (cupru . este foarte dezvoltată (şi sub regimul socialist s-a menţinut proprietatea privată). (123 loc. sulf. Gdansk şi Szczecin (porturi. Şomajul a devenit o problemă dificilă. dar debit variabil. Temp. P. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate şi căi rutiere internaţionale. cele mai vechi: din Cracovia (1364). verile mai uscate şi mai fierbinţi. Vistula 60 de zile: Fluviile sunt legate pe cursul interior prin canale. pisica sălbatică. jderul.44 mil. au amenajări pentru irigaţii şi navigaţie. cu soluri nisipoase. ucrainieni.a. Germania (V). textilă şi alimentară (zahăr. automobile. iernile sunt mai blânde şi verile mai răcoroase. plumb. Limite: M. intră în contact cu lumea romană. cu afl. Slovacia (S). Câmpia dintre Odra/Oder şi Bug face parte din marea Câmpie Europeană şi cuprinde 75% din teritoriu.bazată pe utilizarea huilei. în sec. ortodoxism. P. de tranziţie de la cea oceanică din vestul continentului. interne cât şi prin intermediul instituţiilor financiare internaţionale.). zinc). San şi Bug. câmpie joasă. ocupă primele locuri în Europa. Ind. porcine. a hidroenergiei şi petrolului de import. pajişti alpine 13%. Munţii Sudeţi/Sudety (alt. Katowice). Odra/Oder cu Warta. orzul. Spre S. Katovice. protestantism. apoi în zonă montană. Creşterea animalelor: cornute mari. Clima: este temperat continentală. Numeroase zone ocrotite. Oraşe: Lodz (în centrul P. G. Concentrarea max. ursul. Marea Câmpie Poloneză. se cultivă secara în N. este în SV (250-300 loc. este poluantă.primul loc în Europa. Krakow/Cracovia. VI-II î. unifică principatele ./km2) Religia: catolicism 95%. în. Aeroport internaţional la Varşovia. Ind. Rata pop. munţi tineri. turbării. 1. a cărbunilor bruni. este presărată cu coline de origine glaciară (morene). X ducele Mieszko (96092). activă este ocupată în industrie. În vestul P. sub 100 m. 1602. 50% din pop. Precipitaţiile sunt de 460 mm/an la Varşovia/Warszawa.5‰. Istoria: Locuită din mileniul III: civilizaţia lusaciană şi pomerană (sec. noduri de cale ferată la Varşovia şi: Katowice. zimbrul ş. Ucraina (E). cu masivul Tatra. păsări. sec. Fauna: lupul. constr. cu lagune pe coasta de N. Vistula şi Odra sunt folosite pentru navigaţie. Pe terenurile nisipoase de câmpie cresc păduri de pin. Rusia (N). sare.Suprafaţa: 313. spre est. grâul în S. maşini agricole). urbane: 64%. max. prelucrătoare este diversificată: energetică . din Varşovia (1816). Lublin. cu apă multă. bieloruşi şi evrei. Zniezka/Schneekoppe) în şiruri paralele (Sudeţii despart Silezia poloneză de Bohemia cehă). ind. a mortalităţii: 10. Cehia (SV).270 mm/an în Carpaţi. cocsochimia.7‰. era străbătută de „drumul ambrei". Munţii Carpaţi / Karpaty. Reţeaua hidrografică este formată din fluvii şi râuri lungi. a pop. fizică: Relieful P. câmpia trece în podiş. metalurgia feroasă (la Cracovia. III d. medie anuală este de: -3°C în ianuarie şi 18°. V-VI slavii se stabilesc între Oder şi Elba. ind. locomotive. pe graniţa sudică. pune bazele dinastiei Piast.

încetează de a mai fi o mare putere. Rusia terit. cu excepţia Gdansk-ului. dispare ca stat de pe harta Europei pentru mai mult de un secol. Regatul se extinde cu părţi din Bielorusia şi Ucraina. Sovieticii nu intervin. polonez. Rusia atacă P. sunt trasate la Yalta (februarie 1945) şi Postdam (iulie-august 1945). 1846. intră în sfera creştinătăţii de rit roman (966 . începe refugiul evreilor din vestul Europei. XVI. în 1815 (Congresul de la Viena) Regatul P. dietă şi monedă comune. Sandomir şi în E terit. Între 1919-1920 conflict militar cu Rusia Sovietică. apoi un guvern provizoriu. Terit. În 1386 Lituania intră în uniune dinastică cu P. Pilsudski instaurează un regim autoritar. Austria ia Galiţia. Germania atacă P. Există o puternică mişcare de rezistenţă care luptă activ cu ocupantul. În sec. XIII Ordinul Cavalerilor Teutoni cucereşte Prusia de Est. de pe cursul superior al Bugului. P. este împărţită în „sfere de influenţă" între Germania şi Rusia. Bolestav I cel Viteaz este încoronat rege. Prusiei. 1848 şi 1863). se reunifică sub Vladislav I Cel Scurt (1306-1333) şi Cazimir III cel Mare (1333-1370). este antrenată în războaiele cu Imp. prin „liberum votum" al nobilimii se slăbeşte autoritatea centrală. După stingerea dinastiei jagiellonilor (1572) se trece la o monarhie electivă (prin Pacta Conventa -1573 . Politica expansionistă a statelor din jur are ca urmare împărţirea Poloniei între Austria. este în legătură per manentă cu Aliaţii şi guvernul de la Londra şi pregăteşte renaşterea statului în forma şi graniţele sale antebelice.anul adoptării creştinismului) În 1025. Napoleon creează Marele Ducat al Varşoviei (1807). Baltică (Coridorul Polonez). ei recunosc suzeranitate Poloniei prin tratatul de la Thorn (1466). P. şi îşi alipeşte partea ei de E. tăind accesul P. P. P. la M. Cracovia. la 1 septembrie 1940. când P. În 1970 prin Tratatul polono-german se recunosc graniţele actuale. În 1918 este restabilită ea stat independent cu acces la M. Se formează un guvern în exil (la Londra) şi o „Armată a ţării" ce acţiona în ilegalitate pe terit.dreptul nobilimii de a-l alege pe rege).un stat polono-lituanian cu monarh. În 1569 se realizează „Uniunea de la Lublin" . frontiera vestică este stabilită pe Oder-Neisse (Prusia Orientală şi Silezia revin Poloniei). extinde terit. Între 1919-1920 stat independent cu acces la M.) este reprimată sângeros de germani. Baltică. În sec. se creează aşa-zisa „Republică nobiliară". Baltică (Coridorul Polonez). În 1926 J. În 1945 sovieticii instalează un Comitet la Lublin. Reforma are impact asupra nobilimii. care este subjugată (acest act va duce la izbucnirea celui de-al doilea război mondial). (dinastia Jagiellonilor). Frontierele P. Jaruzelski e ales preşedinte. Rusia şi Prusia pentru prima dată în 1772. Mişcările naţionale sunt înăbuşite în sânge de ocupanţi (1830. deportări) aproape 20% din pop. Prin pactul secret Molotov-Ribbentrop (1939). când sub conducerea lui Lech Walesa este creat Sindicatul Liber Solidaritatea al Şantierelor Navale din Gdansk. recunoscut de autorităţile poloneze. Prin tratative între guvern şi opoziţie se creează în cele din urmă o a doua cameră în Parlament: Senatul. următoare P. Solidaritatea are o victorie zdrobitoare în alegerile pentru Parlament (Dieta). Galiţia este dată Austriei şi Principatul Posen. Suedia şi Rusia (sec. la 2 oct. P. în bătăliile de la Grunwald şi Marienburg Cavalerii Teutoni sunt definitiv învinşi. pierde în război şi în lagărele de exterminare naziste şi sovietice (masacrul militarilor şi civililor de la Katyn. Insurecţia eroică a Varşoviei din 1944 (de la 1 apr. sfârşeşte cu a 3-a împărţire a ţării (1795). URSS face presiuni pentru a pune capăt revoltei populare. XVII şi XVIII). Izbucneşte răscoala naţională condusă de Tadeusz Kosciuszko. Se creează postul de preşedinte al statului şi se ţin alegeri libere (1989).feudale şi P. ocupat în 1939 de URSS rămâne în stăpânirea acesteia. Se iniţiază un program de reforme radicale într-un ritm . monarhul nu mai are putere legislativă. Prusia şi Rusia iau mai bine de jumătate din ceea ce rămăsese P. se fărâmiţează în ducate. prosovietic. criză politică şi socială. Guvernul polonez (generalul Jaruzelski) instituie starea de asediu şi interzice mişcarea sindicală şi grupările de opoziţie (1982). În a doua împărţire a Poloniei (1793). 1970 şi 2980. însă catolicismul este restabilit la sfârşitul sec. Otoman. anexând Silezia. este încorporat Rusiei. de la este de Dvina şi Prusia ia nord-vestul terit. Revolte împotriva regimului comunist în 1956. În 1410 şi 1422.

măslin. fizică: De-a lungul coastei atlantice se întinde o câmpie cu ţărmul drept. urbane 35%. (107 loc. Fauna mai săracă decât cea din Spania. Madeira. Multipartitism.rapid.020-1. Madeira (ins. medie anuală este de 4°C în N şi 10°C în S. nu prea înalte. şi a oraşului Porto (cca. Ind. în S. în Pen. 510 mm/an în S.) este vulcanic. prelucrează aceste produse (Portugalia este mare producătoare de struguri şi de vin). Tejo/Tagus. Sao Miguel. conform Constituţiei din 1952 (amendată în 1989 şi 1990).000 loc. la o distanţă de 1.8‰. Resurse şi economie: Cu toate că a fost primită în 1986 în CEE şi economia a cunoscut un reviriment.000 km2 Locuitori: 9. devine membru asociat al CEE şi ultimele unităţi militare ruseşti părăsesc P. ca rezultat al alegerilor legislative.81 mil. Temp./km2) Religia: catolicism 97%.) Limba oficială: portugheza Suprafaţa: 92. în N mai îngustă. Arh. sunt navigabile şi se varsă prin estuare în Oc.). în zona capitalei. Clima: este temperat oceanică.520 mm/an la N de Douro. Agric. instabilitate guvernamentală. Tejo se întind platouri joase şi câmpii vălurite (alentejo). 1991 m.F. Tejo şi în unele zone de pe coastă. Amendamente ale Constituţiei: este abolit rolul conducător şi de partid unic al partidului comunist din P. În 1991-1992 P. Azore şi Madeira. La S de fl. Rata natalităţii: 11. vegetaţie de maquis şi garriga. orientate de la NE către SV: Serra de Marăo. din ţară: Pico de Serra.. este aşezată în Europa Sud-Vestică. 2. cu cel mai înalt vf. 680 mm/an la Lisabona. Climatul este adesea cald şi uscat mai ales vara. a mortalităţii: 10. În 1997 Polonia este invitată să înceapă negocierile de intrare în NATO. Porto Sante) la distanţa de 500 km de coasta Marocului. în ianuarie. Statul: este republică parlamentară. păşuni 16% din terit.500 km V de Portugalia şi arh. În estul acestei câmpii se ridică Messeta.5‰. a Clubului de la Paris şi a R. valea fl.. P. este predominant rurală. Serra de Estrela.800 mm/an în Serra de Estrela.G. Lisabona. 25%). G. Serra de Noqueira. a pop. În 1993. puterea executivă este exercitată de Consiliul de Miniştri numit de Seim.. cereale (grâu). prelucrătoare a crescut rapid după . Floră şi faună: Pădurea cuprinde 28% din terit. Portugalia Denumirea oficială: Republica Portugheză Capitala: Lisabona/Lisbona (800. Apele: Minho. Iberică. iar în iulie: 21°C în N şi 24°C în S. Foial etc. Atlantic (S şi V). Pico. obţine reduceri substanţiale ale datoriei sale externe din partea SUA. spre S mai largă. În 1992 P.). Rata pop. Concentrarea max. vin din Spania. înconjurate de lanţuri muntoase. Atlantic. sunt lanţuri muntoase paralele. cu puţine golfuri şi estuare. Oc. Douro/Duero. Puterea legislativă este exercitată parlament (Dieta formată din Senat şi Seim). Mai cuprinde arh. tăiat de văile apelor. este asociată trilogiei: viţă de vie (vestitul vin de Porto). alegerile pentru Dietă sunt câştigate de foştii comunişti. În 1990 Lech Walesa este ales preşedinte al P. Populaţia: este în totalitate formată din portughezi. Azore/Azores (ins. o ţară în curs de dezvoltare. protestantism. La N. Precipitaţiile sunt de 1. islamism Moneda: escudo Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 10 iunie Geografia: P. Limite: Spania (N şi E). platoul central iberic (300-900 m alt. se schimbă denumirea (ţării în Republica Polonă. mandat pe 4 ani. Guadiana. iar ind.

pomi fructiferi (citrice. lovitură de stat militară.1986: electrotehnică. importantă flotă comercială. Porto. Odată cu restabilirea păcii. fiind printre primele ţinuturi recucerite de la arabi. Hr. Tirrrorul sau „insula mirodeniilor”. În sec. Mozambicul şi Angola. Capului Verde. şi Lusitania devine provincie a Imp. În 1147 este recucerită Lisabona. În 1910 P. Brazilia. În timpul Reconquistei (sec. porumb. oţel. În sec. Ceylon. P. Se fac reforme: monarhia devine constituţională. Porto/Oporto (1911). Între 1580-1640 P. devine o mare putere maritimă. căi rutiere. instabilitate politică. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. XIII s-a stabilit graniţa cu Spania. roman. În sec. Colonizarea Mozambicului zdruncină relaţiile cu Marea Britanie. bumbac. minerale: pirită. este cucerită de vizigoţi (triburi germanice) şi de arabi în sec. iar Brazilia îşi declară independenţa (1822). se constituie comitatul Portugaliei (vasal al regatului Leon). asini. Se deschide calea democraţiei. Mozambic. navigatorii şi geografii portughezi sunt încurajaţi de Henric Navigatorul să exploreze coasta nord şi vest-africană. Vilanova de Gaia. iar în 1249 provincia Algarve. Bartolomeo Diaz atinge Capul Bunei Speranţe (1488). măsline. după bătălia de la Ourique împotriva maurilor. petrochimică. tradiţionale: textilă şi alimentară. În 1668. Faro. XV şi XVI P. siderurgică. grecii întemeiază colonii (sec. în 1928 vine la putere Antonio Oliveira Salazar care impune o dictatură de tip fascist. P. coporatist şi naţionalist. Triburile lusitanilor sunt cucerite de romani în sec. Braga. Lisabona (1911). prin tratatul de la Lisabonia. Din 1974. IX î. este sub stăpânirea Spaniei (uniune dinastică impusă de Filip II). treptat viaţa politică se restructurează. din 1139. Riviera Portugheză (cu multe staţiuni balneoclimaterice). este alături de Aliaţi. Arabia de Sud. construcţii de maşini. Din sec.). II-I î. P. Sec. În primul război mondial P. Setubal. Coimbra. tutun. În lupta dintre partidele de dreapta şi de stânga. Cultivă: cereale (orez. Devin independente: Guineea-Bissau. XVI. pierde supremaţia maritimă. Madeira şi Azore. În 1982. porci. metalurgie neferoasă. o nouă Constituţie aboleşte tutela militarilor. V. ciment. În 1926. P. a petrolului. în multe dintre aceste locuri limitându-se însă la a crea doar contoare comerciale şi nelăsând astfel urme durabile cum s-a întâmplat însă în cazul Braziliei. P. din Mozambic şi din Angola. tentative de puciuri. hidroenergetică. XVI cunoaşte înflorirea culturii şi a economiei: În 1497 expulzarea evreilor. Hr. Stat neutru în perioada celui de-al doilea război mondial. VIII (711-718).). Res. Oraşe: porturi: Lisabona şi Porto (la gurile fl. În 1974 o răsturnare de la putere a succesorilor lui Salazar de către insurecţia unei hunte conduse de generalul Spinola („revoluţia garoafelor roşii”). Spania recunoaşte independenţa P. recunoaşte dreptul coloniilor la autodeterminare şi suveranitate. petrol. Ind. iar Cabral atinge în 1500 coasta estică a Americii de Sud acolo unde avea să se nască Brazilia. din a doua jumătate a sec. descoperirile geografice. vizitaţi de negustori fenicieni (sec. Treptat. Turismul este dezvoltat. montaj autovehicule. familia regală se întoarce. în favoarea Qlandei şi Angliei. XV şi prima jumătate a sec. În 1968-1974 preşedintele Caetano înăbuşă rebeliunea din Guineea. prelucrarea lemnului (Portugalia este cel mai mare producător şi exportator mondial de plută). loc al contactelor diplomatice între beligeranţi. ins. coastă occidentală a Indiei. pielărie. wolfram: Importă: fier. Hr. Universităţi: Coimbra (1290). VI-V î. Sao Tome şi Principe. În 1987 şi . locuit de iberieni. este regat independent. izbucnesc războaie civile. Malacca. grâu şi utilaje industriale. Angola. Vasco da Gama descoperă drumul spre India (1498 atinge coasta ei de SV). devine republică. Istoria: Terit. revolta antispaniolă şi proclamarea ca rege a lui Jose IV de Braganca (1640-1656). cărbune. grâu). XV (începând cu 1415). Aeroporturi la: Lisabona. Ins. refuză să respecte embargoul impus de Napoleon Angliei şi este invadată de francezi (familia regală se refugiază în Brazilia). Pen. în secolele următoare pierde şi cea mai mare parte a coloniilor. Porto. bovine. În sec. îşi creează vastul imperiu colonial: Capul Verde. „un stat de tip nou”. cu puncte de -atracţie turistică la: Lisabona. Pescuitul are un rol important în economie. caprine. creşterea animalelor: oi. Douro). smochine). IX-XIII). P. XIX lupta între liberali şi conservatori (regalişti).

2. în S şi SV.075 km pe terit. Aici există lacuri glaciare.305). Puterea legislativă este exercitată de preşedinte. România Denumirea oficială: România Capitala: Bucureşti (2 mil. în N.102 m) şi Gurghiului.77 mil. rocă vulcanică (vulcani stinşi): Călimani cu vf. G. Mureşul. podişul Getic. catolicism 5%. şi de-a lungul graniţei de V. pe Arieş. curbându-se în zona din N Buzăului. Carpaţii Orientali au mai multe depresiuni. cu masivul Bihor.: Delta Dunării (4. valea Cernei şi a Timişului. durata mandatului: 4 ani. În Munţii Apuseni sunt fenomene carstice (Peştera Scărişoara). teren cu puţină vegetaţie. în V. . pornind din N terit. la N de Pen. Balcanică.): Someşul. Neagră (E). În SE. fizică: România are un relief variat: câmpii 36% din terit. (96 loc. cât şi în exteriorul lui: Podişul Moldovei (în E). 2. Preşedintele ales prin vot direct. depresiunea Petroşani. cel mai lung din Europa (144 km). O zonă specifică în R.544 m). Iugoslavia (SV). Şi colinele din V: Carpaţii româneşti. Statul: este republică prezidenţială. dealuri şi podişuri 33% şi munţii 31%. Jiul. mult mai masivi şi mai înalţi: Munţii Făgăraş cu vf. Rep.3. Câmpia de Vest (alt. Limite: Ucraina (N şi E).340 km2 în R. max. 300 m). Bulgaria (S). Majoritatea apelor fac parte din bazinul Dunării (1. pentru a se închide arcul în V. în E rocă sedimentară. origine şi cu altitudini moderate. max.. Argeşul./km2) Religia: ortodoxism 87%. Clima: este temperatcontinentală moderată (cu influenţe oceanice. afluenţi ai Tisei (care la rândul său se varsă în Dunăre). 2. în S până la Someş.. de Consiliul de Stat şi de Adunarea Republicii (Parlamentul).500 km2 Locuitori: 22. este aşezată în SE Europei Centrale. Ei sunt străbătuţi de defileurile Oltului şi Jiului (râuri ce se varsă în Dunăre). litoralul Mării Negre. pe Nera. Temp. greco-catolicism Moneda: leul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 1 decembrie Geografie: R. max. max. loc. În Câmpia Română o serie dintre ele au fost desecate în anii socialismului aducând prejudicii ecosistemului şi fiind cauza unor inundaţii ale Dunării. Carpaţii Occidentali se întind între Defileul Dunării de la Porţile de Fier. mai importante: Maramureş. M. Prutul. Moldoveanu (alt. Crişurile. Ţara Moţilor. pe Crişul Alb. Ungaria (V). Există peste. Dealurile sunt prezente atât în interiorul arcului carpatic: depresiunea colinară a Transilvaniei. diverse ca. Carpaţii Meridionali se întind între valea Prahovei. au forma unui arc în mijlocul ţării. Oltul. Pietrosul Rodnei (alt. Zarandului. protestantism. Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Apuseni.) Limba oficială: româna Suprafaţa: 237. desfăşuraţi pe trei şiruri longitudinale. Sunt mai scunzi şi închid multe depresiuni: Almăjului. puterea executivă este exercitată de preşedinte şi de Cansiliul de Miniştri.000 de lacuri. Ialomiţa. baltice sau pontice) în regiunile mai joase. în centru rocă cristalină: Munţii Rodnei. Siretul.) care din 1990 este declarată rezervaţie a biosferei.1991 partidul social-democrat câştigă alegerile. Podişul Dobrogei (SE). R. conform Constituţiei din 1976. depr. Câmpiile se desfăşoară de-a lungul Dunării: Câmpia Română/Câmpia Dunării de Jos (alt. numit de preşedinte cu acordul Adunării Republicii. Multipartitism. 170 m). Se disting: Carpaţii Orientali ce se întind de la graniţa nordică până în Valea prahovei. monumente ale naturii. Ei cuprind: Munţii Banatului. Braşov. Pietrosul (alt. Moldova. vf.

Neagră (în timpul lui Caius Iulius Caesar). vulpi. cea mai veche. de îngrăşăminte. porci.a. Ramurile ind. care va dezvolta transportul fluvial. maghiari 7. Oraşe: Constanţa (port la M. este lipsită de maşini şi utilaje moderne. ulm. Galaţi (port dunărean la care au acces şi nave oceanice). atât imigraţi în Europa occidentală. sare (rezerve importante). R. Iaşi. Petrolul şi gazele naturale nu satisfac consumul intern. constr. Hr. turci. Rata natalităţii: 11.4%. petrochimie./km2). VI î. Cluj-Napoca. cât şi din ţările vecine unde trăiesc comunităţi mari de români. ruşi-lipoveni. Istoria: În spaţiul R. dar reduse ca pondere: cărbuni (lignit). alimentară. singura limbă romanică din Europa estică. carpen. porumb. îndeosebi în zona capitalei (1. uraniu. lemn. cartofi. siderurgie. pelicanii. datorită întârzierii restructurării ind. R. Ploieşti. Craiova. Cluj etc. a beneficiat mai puţin de sprijin financiar internaţional. datorită regimului politic. 101-102 şi 105-106 cu împ. floarea-soarelui. aur. Numeroase rezervaţii naţionale şi parcuri naţionale (Retezat. Econ. sunt: metalurgie neferoasă. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate (în mare parte electrificate).medie anuală peste 12°C în S. Universităţi la Iaşi (1860). pentru transportul petrolului. tutun. a suferit de pe urma embargoului impus Iraqului şi noii Iugoslavii. În afara graniţelor trăiesc peste 8 mil.000 loc. brad. păduri de conifere (molid. Floră şi faună: Pădurile ocupă 32% din terit. regele Decebal (87-106) va purta cu romanii trei războaie. mistreţi. Oradea. Hr. Neagră). Infrastructura căilor de comunicaţie din R. flotă comercială. Dintre ţările foste socialiste. între 87-89 cu Domiţian. izvoare latine amintesc de existenţa dacilor în Banat şi Transilvania. şi în Balcani trăiau în mileniul II î. R.1%. de români. plante industriale. a cursului inferior al Dunării (Isaccea-Tulcea). care a stat la baza etnogenezei va adopta limba latină. dintre Carpaţii Păduroşi. din 1935). pin. socialistă la o economie de piaţă care a avut după 1990 un ritm lent de aplicare a reformei (până în 1996-1997). Se cultivă: grâu. Dunării de Jos şi în zona din S Carpaţilor. Timişoara. ucrainieni. scrumbii de Dunăre şi lostriţe (un fel de peşte arhaic). căprioare. şi precarităţii investiţiilor. a pop. argint. Hr. Populaţia: este formată în majoritate de români 89. Există o reţea foarte bogată de irigaţii care nu poate fi utilizată. R. Econ. Braşov.) unifică terit. este o ţară în tranziţie de la o econ. este slabă. vidrele şi lebedele în Delta Dunării sunt ocrotite de lege (încă se mai practică braconajul). urbane: 55%. care au suferit după 1989. Constanţa. Timişoara. locuit anterior de daci. de nave. a mortalităţii: 11. ovine. triburile tracilor (neam indo-european): din sec. apoi limba română. în prezent se trece la privatizarea hotelurilor de pe litoral. tătari. cocoşul de munte. în zonele de câmpie (peste 55%). Braşov. Resurse şi economie: R. şi faună rară: râsul. este industrialagrară. diversificate şi răspândite pe întreg terit. America de Sud (cei mai mulţi în ultimele decenii). peşte: moruni. Precipitaţiile între 250-500 mm/an în Dobrogea şi cca. capra neagră. Canada. Mureş. . Fauna: cerbi. şi sub 0°C pe înălţimi. Predomină pădurile de foioase (fag. ind. Turismul a suferit un recul după 1989.6‰. Regele Burebista (cca. ş. tei).5‰. are numeroase resurse min. Nistru şi Munţii Balcani şi M. Concentrarea max. Agric. alta Asia CentralăConstanţa.500 mm/an în munţi. SUA.. român se . Australia. călifarii. Traian. Tg. textile. urşi. germani. căi rutiere. Populaţia daco-romană. 70-44 î. se creează o cale transeuropeană Rotterdam-Constanţa. În zona de munte (5% din populaţie) densitatea loc. Aeroporturi: Bucureşti (Otopeni) internaţional. mâi mari în Carpaţii Orientali. Creştinarea pop. în urma cărora Dacia devine provincie romană. Cluj-Napoca. nisetri. Hr. Cu colaborare internaţională s-a trecut la realizarea unui program de modernizare a autostrăzilor. sfeclă de zahăr. viţă de vie: Creşterea animalelor: bovine. Rata pop. formându-se limbă străromână. la crearea unei reţele de turism rural. 1. Timişoara. pielărie. Craiova. stejar. păsări a suferit o însemnată diminuare în procesul privatizării insuficient asistate de o legislaţie fermă şi a lipsei de capital financiar.. Arad. în primele secole d. sunt atestate în izvoarele greceşti existenţa geţilor în reg. este printre cele mai deteriorate din Europa. zadă). Bucureşti (1864). ţigani 2%. lupi. luând naştere regatul Daciei. Rezervaţia Delta Dunării a complexului lagunar Razelm. unitară pe tot terit. lemnului.

iar prin Dictatul de la Viena să cedeze Ungariei NV Transilvaniei (aug. Bucovina (nov. Banatul (1718-1918) şi Bucovina (1775-1918). împotriva Puterilor Centrale. de rit ortodox.-ului (iunie 1940). După sec. cultura. de jos în sus. Prin voinţă populară se unesc în 1918 cu R. 1940) şi Bulgariei partea de S a Dobrogei/Cadrilaterul (septembrie 1940). se apropie de democraţiile occidentale. Imp.S. în urma hotărârii Marii Adunări Naţionale întrunite la Alba Iulia se decide la 1 decembrie 1918. o monarhie constituţională. primului război mondial. În sec. R. Otoman. religia. Regele Carol II abdică în septembrie 1940. Rusia şi Imp. asupra Dobrogei. Habsburgic şi cel Otoman. gepizi. VI) pecenegii şi cumanii în zonele extracarpatice.: Basarabia (martie 1918). care nu durează însă. se restabileşte autoritatea R. În 1699 prin Tratatul de pace de la Karlowitz între Imp.S. XI-XIII reuşesc să-şi impună stăpânirea asupra formaţiunilor statale româneşti (voievodate) şi includ Transilvania ca voievodat autonom în regatul ungar. În 1877 participă în mod hotărâtor alături de Rusia în războiul antiotoman în urma căruia prin Tratatul de pace de la Berlin (1878) se recunoaşte independenţa de stat a României. ungurii veniţi din Asia se stabilesc în Partonia. se alătură Germaniei împotriva U. Prin Tratatul de la Versailles (19191920) sunt recunoscute aceste realităţi istorice. după slăbirea presiunii tătare se creează state de sine stătătoare în Ţara Românească (1330) şi Moldova (1359). care instituie un regim autoritar. În perioada interbelică. care va da ţării o dinastie care de la a treia generaţie se va numi de România. În al doilea război mondial R. Rusia terit. În 1600 este prima încercare de unificare a principatelor locuite de români. slavi (sec. a dus la nenumărate conflicte militare. devine obiect de dispută şi câmp de luptă al imperiilor vecine: Imp. este membru fondator a Societăţii Naţiunilor. Polonia şi Ungaria (de rit catolic). Presiunea statelor vecine. care aveau strânse legături de limbă. limba română va asimila de asemenea cuvinte slave. Pop: autohtonă s-a numit pe sine „români”. XIV. avari. În 1526 (bătălia de la Mohacsz) regatul ungar dispare şi aceste principate vor recunoaşte suzeranitatea Porţii Otomane. Roman (până în 273/275 la retragerea aureliană). X).face din primele sec.S.R. XIV. Moldovei („Basarabia”) dintre Prut şi Nistru (1812-1918). adoptă în 1862 numele de România. o serie de popoare migratoare trec peste terit. se îndreaptă spre răsărit şi în sec. rămânându-se în cele din urmă în cadrul Bisericii răsăritene subordonate patriarhiei de la Constantinopol. (19401947). continuă. huni. sec. XIV până la sf.-sociale ale Europei. este constrânsă să cedeze Basarabia şi Bucovina de N U. Din sec. păstrându-şi însă autonomia internă. prin rezistenţă militară sau folosind cu abilitate rivalităţile dintre marile state vecine. În 1916 România intră în război alături de Antantă. În sec. R. Otoman ajunsese la Dunăre cu hotarele sale şi principatele române vor duce o luptă aprigă. IV. unirea Ţărilor Române devine definitivă şi va fi recunoscută până în 1881 de toate statele europene.S. XII-XIII sunt colonizaţi în Transilvania secui şi saşi. se afla încă în cadrul Imp. unirea Transilvaniei cu R. pentru păstrarea independenţei statale. cât teritoriul R. tătarii după 1241 anul marii năvăliri în Europa. iar generalul Antonescu. În 1859: unirea Principatelor (Ţara Românească şi Moldova) care aleg acelaşi domnitor.. România trece de partea Puterilor Aliate (într- . sec. românii vor trăi în trei state (principate) separate. existenţei etnice şi religioase. XVIII terit. Habsburgic. sub Mihai Viteazul. Transilvania este cedată celor dintâi.R. econ. Începând din 1821 (eliminarea regimului fanariot instaurat la începutul sec. şi temporar îşi impun controlul.-sociale. La 23 august 1944 mareşalul Antonescu este arestat din ordinul regelui Mihai al R. apoi regelui (1881) Carol I de Hohenzollern-Sigmlaringen (18661914). societatea românească din provinciile istorice este racordată structurilor politice şi econ. În 1866 sub domnia principelui. culturale şi politice. fiind oprită expansiunea lor spre V (mijl. Austria anexează Oltenia (1718-1739). În sec. XVIII) şi apoi din 1848 (revoluţie integrată în cea general europeană). 1918). perpetuând amintirea Romei străbune. IX. paralel cu procesul de modernizare a statului. Din sec. În 1919 R.. Slavii vor fi asimilaţi. noul stat naţional. R. întârziind cristalizarea statală: goţi. La sf.

M. Pluripartitism. Kara. Odată cu Revoluţia din 1989. M. la graniţa Mongoliei şi a Chinei. se întinde de la M. G. dar i se recunoaşte progresul făcut spre a câştiga calitatea de membru al acestei organizaţii în viitor. care creează haos în economie şi în viaţa socială. Treptat. M. Estonia. Pacific (11 fuse orare). puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Deputaţilor) şi de către preşedinte (promulgă legile). (10 loc. islamism. Oc. la 30 dec. M./ Km2) Religia: ortodoxism (în majoritate). ai primelor alegeri legislative din 1990). de piaţă. Barents. megalomanice. catolicism. Azerbaidjan. Neagră (S). una din cele mai sărace ţări ale Europei. Baltică (V). Se instaurează cu dificultate un regim pluralist. după o iluzorie deschidere politică. în S. mineriade (terorism de grup). toată bogăţia ţării servind proiectelor aberante.000 Km2 Locuitori: 150 mil. Laptev. China. Bering. cuplul dictatorial executat. se instaurează un regim comunist.) Limba oficială: rusa Suprafaţa : 17. M. 1947 regele este obligat să abdice şi să părăsească ţara şi se proclamă Republica Populară Română.unde R. Lituania. (cca. Finlanda. nu este admisă printre candidaţii pentru intrarea în NATO. Polonia. Pacific. urmează un regim dictatorial care face din R. Caspică. dar şi anexarea Basarabiei şi Bucovinei de N de către URSS. Statul: este o republică semiprezidenţială. dictatura este abolită. iar puterea acaparată de foştii comunişti „dizidenţi” (câştigători apoi. 40 de culte ) Moneda: rubla Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 12 iunie Geografie: R. Rusia Denumirea oficială: Federaţia Rusă Capitala: Moscova (8.9 mil. Sub presiunea Armatei Roşii. Este constituită în principal din câmpii şi platouri. Baltică la Oc. Georgia. Coreea de N. M. poziţia anti-sovietică pe care o ia în timpul intervenţiei trupelor Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia 1968 . munţii apar în SV (Caucazul). mandatul este pe 4 ani. loc. Bielorusia. Munţii . Sub Nicolae Ceauşescu 1965-1989.000 Km. Totuşi „schimbarea” s-a dovedit un eşec. M. Prin Tratatul de la Paris (1947) se recunoaşte anularea Dictatului de la Viena. Japoniei (E).. Ucraina. Limite: Norvegia. au loc provocări şi conflicte interetnice. se naţionalizează întreprinderile (1948) şi se colectivizează forţat agricultura (1949-1962) prin metode violente. refuză să intervină. sub dictatura partidului comunist unic (1947).075.un moment când nu era încă clar cine va câştiga) până la sf. războiului (9 mai 1945). deşi sub faţada unui comunism „naţional”. cea executivă de un guvern numit de preşedinte în funcţie de rezultatul alegerilor şi aprobat de Parlament. Kazahstan. M. Siberiei de E. Ciukotsk (N). se angajează în făurirea unei econ. M. M. de exterminare a opozanţilor. Şi după 1953 România continuă sub Gheorghe Gheorghiu Dej linia de dezvoltare stalinistă a economiei. M. pluralismul politic deschide drumul democraţiei şi R. Ohotsk. este aşezata în Eurasia (în E Europei şi N Asiei). în E (pe coasta Pacificului). ale dictatorului. este cel mai întins stat din lume: de la vest la est măsoară 10. iar poporul a ales în 2000 nişte comunişti cu faţa metamorfozată. protestantism etc. În 1997 R. Mongolia. În 1996 câştigă alegerile opoziţia şi se simte un reviriment în edificarea statului de drept şi în recâştigarea încrederii forurilor internaţionale în politica internă şi externă a R. Fizică: R.

baza energetică fiind asigurată prin ele. sunt munţii Sihote Alin. Taigaua este cea mai întinsă pădure din lume. ciuvaşi. Concentrarea max. Peciora). de 1.a. Lena (4. mai umedă spre V. drenată de Volga şi Peciora în N întreruptă de podişuri joase. Floră şi faună: Varietatea climei conduce la o varietate a vegetaţiei în R. munţi tineri (alt. gaze naturale (în reg. Cerski. În SE. În insulele Oc. osetini. 1/2 din terit. plante pitice. Kolîma (2. 4.092 Km) se varsă în M.416 Km) la graniţa cu China. cerbul silka.642 m. în Pen.). care se varsă în M. În sudul Siberiei Centrale se întind munţii Saiani şi Altai (alt. Laptev. în partea europeană: M. o câmpie mlăştinoasă. Stanovoi şi Djugdjur Djagdî. a mortalităţii de 10. ursul. R. Apele: o reţea bogată de fluvii mari: în Europa: Volga (3. 25 de parcuri naţionale în care sunt ocrotite specii rare ale faunei ca: tigrul siberian. înaltă de cca. un podiş uriaş. bieloruşi. Indighirka (1. există cca. munţii vulcanici Sredinîi (Kliucev. În SV.5‰. de asemenea în N. trăieşte 75% din pop. Baltice şi pe ţărmul Oc.000 Km pe direclia N-S. minima absolută). Populaţia: Federaţia Rusă este un mozaic de cca. Volga-Ural şi Tiumen./Km2). dintr-un vulcan stins). este un rezervor uriaş de materii prime: cărbune.750 m alt. cu ierni prelungi (8-l0 luni) şi veri scurte. În zona pădurilor amestecate: lupul. drenată de fl. În stepă: rozătoare. 300 m. elanul. centru-E şi E Siberian se înşiră lanţuri de munţi cu piscuri înalte şi gheţari. unde se simte influenţa musonilor. kareli ş. În R. în ape: foca. zinc. vulpea.5‰. În partea asiatică între fl. în partea europeană este de 200-300 loc. medie 1. În S tundrei. (între 50-335 loc./Km2 (zona Moscovei. în centru-estic. Câmpiile R.809 Km) se varsă în oceanul nordic (M. În extremul SE. mangan. Enisei şi Lena se află Podişul Siberiei Centrale (alt. Elbrus. potârnichea polară.531 km. sunt o barieră tradiţională între Rusia europeană la V şi cea asiatică (Siberia) la E. În partea extrem nordică europeană densitatea scade sub 1 loc. medie 3. şi excesivă în Siberia (Verhoiansk: 75°C. vf. Între taiga şi stepele din sud se întind pădurile amestecate. R. În partea europeană. daghestani.000 Km2). pădurea de conifere. urbană 75%./Km2. 5. iakuţi. Kara. în extremul estic siberian densitatea scade până la 30 loc. păsări răpitoare. în partea asiatică. elanul. Pacific. .. Rata natalităţii este de 14. Latitudinea şi adesea depărtarea de ocean şi dispoziţia reliefului. minereuri de fier. ursul brun. în apropierea M. plumb. Baltică la Oc.977 km). Kamciatca. se varsă în M. cupru. Clima: Pe terit. Kolâma şi în Verhoiansk. printre cele mai vechi ale continentului. Resurse şi economie: R. la V de Urali. aduse prin conducte). max. şi Peciora (1. Clima sub-polară şi polară. Marea Câmpie Rusă. care ocupă cca./Km2 şi în bazinele carbonifere (în Kuzbass): 35 loc. Stepa are o vegetaţie ierboasă. în semideşert: şerpi de deşert.000 m). Concentr. 100 de naţionalităţi şi popoare: ruşi (peste 80%). În zona polară găsim tundra (muşchi. Obi. max. foca de Baikal. Caspică. renul. munţi vechi. lupul. Japoniei. este Marea Câmpie a Siberiei de Vest. max. Lacurile: Baikal (310500 km2) fiind cel mai adânc de pe glob (1. în semideşerturi vegetaţia este săracă. petrol (în principal în Siberia de Vest). găsim mai multe feluri de climă: domină clima temperat-continentală. pisica sălbatică etc. ţării. 40 loc. lupul de tundră. Siberiei Orientale şi Amurul (4. iepurele alb.620 m) în Siberia.410 Km) şi Enisei (4. la M. cel mai întins lac de pe glob. Caspică (371. care formează o unitate a vegetaţiei de la M. râsul. În taiga sunt: veveriţa. başkiri.400 km) se varsă în M. În partea asiatică. sunt Munţii Caucaz (Caucazul Mare).: în Europa. În tundră: renul. ucrainieni.513 Km) se varsă în M. Ohoţk. morsa. trăieşte 25% din pop. hermelina şi samurul. vulpea polară.000 m). Pop.Ural. Zone uriaşe din taiga sunt nelocuite. Pacific. şi extremul estic./ Km2). Pădurea de foioase şi stepa se întind în partea europeană. unele cu flori în vara polară. răcoroase. vegetaţia nu e continuă) şi silvotundra (apar şi arbuşti izolaţi). R. max. Petersburgului). cel mai lung fluviu din Europa). în Asia: Obi (5. toate contribuie la caracterul specific al climei. bauxită. 2. licheni../ Km2. Arctic: ursul alb./Km2. Ei se întind pe cca.894 m.. în partea asiatică este în Uralul central (câteva nuclee). care cuprinde 75% din terit. taigaua. (sub 25 loc. zonă de conifere şi stejar. cu o alt. Fauna: extrem de bogată. în SE: munţii Oablonovyi. care cuprinde 25% din terit.

sub Vasile II. Agric. În 1552-1556 el cucereşte hanatele Kitzan şi Astrahan. legume. Pacific şi M. Perm. chimică (Ural. pe Ienisei (Krasnoiarsk). În 1613 Mihail Fedorovici fondează dinastia Romanovilor care va continua până la revoluţia din 1917. care ia titlul de autocrat. pentru blănuri scumpe. plumbului şi bauxitei (Ural. În 1598 se stinge dinastia Rurikidă. Ivan III. slavii de răsărit sunt stabiliţi în ţinuturile dintre Nipru. pe Obi (Novosibirsk). în reg. biserica rusă refuză să se unească cu Rorna. lână. conserve de carne. vor rămâne sub mongoli două secole. XII-XIII să se destrame în câteva cnezate care sunt mai uşor cucerite de mongoli (Hoarda de Aur: 1237-1240 după bătălia de la Kalka). care devine religie de stat. Sf. porcine. V. cu o mare varietate. fructe. În 1582. pune bazele statului kievean. Petersburg. ind. Ienisei. Rostov. constr. Krasnoiarsk (port). orz. În 1425-1462. hidrocentrale pe Volga (Volgograd). Pen. organizează un stat puternic şi centralizat şi se eliberează definitiv de sub mongoli (Hoarda de Aur începe să se destrame în mai multe hanate). zincului. păsări. Rurik se stabileşte la Novgorod. legume. Nijni Novgorod. ind. Tomsk. Samara. Alexandru Nevski le ţine piept Cavalerilor gladiferi. Murmansk (port). gaze naturale. termocentrale şi centrale atomo-electrice. Creşterea animalelor: cornute mari. pe lângă hidrocentralele de pe marile fluvii siberiene). cu excepţia Pscovului şi a Novgorodului. unde întâlnesc civilizaţiile sciţilor şi sarmaţilor. În 1242.304 km) de la Sankt Petersburg-MoscovaEcaterinburg-Irkutsk-HabarovskVladivostok. de maşini (Moscova. Omsk. cartofi. pomicultură. Ind. Volgăi) se cultivă: cereale: grâu. ind. sare gemă. în jumătate de sec. antrenează războiul cu Polonia (16541667) şi unirea . metalurgie neferoasă. Ţariţân). Între sec. viticultură. De o mare importanţă este linia transiberiană (9. slavii de răsărit coboară spre SE. cunoaşte tulburări politice şi sociale. bazată pe exploatarea cuprului. floarea-soarelui. Hr. are o reţea de transport pe măsura dimensiunilor sale uriaşe: căi ferate (parţial electrificate). În 862. în urma răscoalei antipoloneze a cazacilor.Arhanghelsk (port). Transport şi comunicaţii: R. Flotă maritimă. cele mai multe în partea europeană. Oraşe: St. pentru ca în sec. după ce în 1240 îi învinsese pe suedezi. alimentară (de lactate. Aeroporturi: Moscova. ulei.). bumbac. Turismul foarte dezvoltat (în special pentru Moscova şi Sankt Petersburg). votcă şi bere). etc. întăreşte autoritatea centrală. peşte. În sec. După domnia lui Boris Godunov (15981605). Sub Vladimir I şi Iaroslav I cel Înţelept (1016-1018 şi 1019-1054). Omsk. Kazan. lemnului (Sankt Petersburg şi Arhanghelsk) ş i textilă (în zona europeană îndeosebi). condusă de Bogdan Hmelniţchi. sulf. se ajunge la Pacific. în 882 Oleg. Şoselele moderne cele mai multe sunt în partea europeană. Energia electrică este obţinută prin folosirea hidroenergiei. prinţ din dinastia rurikidă. Petersburg. Oka şi Volga superioară. minereuri. Petersburg (port). Redevine imperiu (multinaţional). În 1326 mitropolitul se stabileşte la Moscova. pe Angara (Bratsk). Baltică şi M. Novosibirsk. este invadată de suedezi şi polonezi. Vladimir I (980-1015) impune supuşilor săi creştinismul (de rit bizantin). Ţariţân/Volgograd. Valorificarea multor resurse ale subsolului este costisitoare datorită distanţelor-uriaşe care le separă de zonele populate. reg. Anexarea Ucrainei orientale. Moscova. XIV încep să se diferenţieze: Bielorusia.. Vânătoarea dezvoltată în Siberia. grea: siderurgică (în Urali. in. lemn. în bazinul carbonifer Kuzneţk). Obi etc. Pescuitul este extins în Oc. Nijni Novgorod. statul kievean înfloreşte. Istoria: În sec. Neagră: pe Nipru şi pe Volga. reni. începutul emancipării R.nichel. chimică. secară. Novosibirsk (port).. I î. Dimitri Donskoi îi bate pe mongoli la Kulikovo. sfeclă de zahăr. dintre Vistula şi Nipru trăiau triburile indo-europene ale slavilor. Neagră. Ecaterinburg. Krasnoiarsk. tutun. VIII-IX varegii domină cele două căi de acces dintre M. apicultură. VI-IX. săruri de potasiu. Kazan. Rusia Mică (Ucraina) şi Rusia_Mare. Kola. În sec. plante tehnice. Ivan IV cel Groaznic (1533-1584) ia titlul de ţar. in. expansiunea în Siberia. Există numeroase căi navigabile interioare: Volga. se face pe suprafeţe mari. instalaţii ind. În sec. de sub dominaţia tătară. R. Vladivostok (port). În 1380. Exportă: utilaje. În zonele de stepă şi silvostepă în partea europeană (în special reg. Volgograd. St. petrol.

Duce o politică de expansiune. GPU şi KGB).S. a ţărilor Baltice şi Poloniei (1918). este tulbure. R. care aboleşte ţarismul şi proclamă republica. După victoria bolşevicilor în războiul civil. devine o mare putere. luptă împotriva Germaniei. Troţkiştii. politici. În 1904-1905 R. vor fi anihilaţi. Războiul Crimeii: R. fluviului Amur şi a Sahalinului de N. instituise monopolul partidului unic şi pusese bazele tacticii şi strategiei partidului. care. În 1774. Franţa. După moartea lui Lenin. care împarte Europa în sfere de influenţă ale celor două mari puteri: URSS vor fi luate prin surprindere de atacul Germaniei la 22 iunie 1941. spre M. chinezii recunosc anexarea reg. Se creează „Armata Roşie” şi se instituie treptat „dictatura proletariatului”.Ucrainei din stânga Niprului cu Rusia (1654). Baltică. Generalii albi Denikin. care va fi înăbuşită de autoritatea ţaristă. reşedinţă imperială. Baltică. între 19211925 este perioada reconstrucţiei econ. este înfrântă în războiul ruso-japonez.S. Întărită. iar la a 3-a împărţire a Poloniei ea obţine Bielorusia. ostile puterii sovietice şi comunismului. Rusia devine membru al Societăţii Naţiunilor. autodeterminarea popoarelor ca principiu. Neagră. Italia. Împ. R. La 7 noiembrie 1917 puterea este preluată de P. La 30. URSS încheie cu Germania nazistă pactul secret Molotov-Ribbentrop. În primul război mondial (1917-2918). prin tratatul de pace de la Kuciuk-Kainargi. În 1709 Rusia câştigă victoria la Poltava împotriva suedezilor (sub Carol XII) şi obţine ieşire la M. Asia Centrala şi M. este victorioasă în războiul antiotoman din 1877-1878. ce urmează Rusiei Sovietice.X11. În 1934. URSS este recunoscută pe plan diplomatic de către Marea Britanie. În anii 1926-1929 se realizează industrializarea URSS. practic sub ocupaţia Armatei Roşii. devine „jandarmul Europei”. Japonia şi SUA (1933). pe baza NEPU-lui. succesorul la conducerea partidului este V. Situaţia internă a R. nu şi în majoritatea cazurilor reale. iar ca urmare izbucneşte revoluţia din februarie 1917. pe baza planurilor cincinale. regimuri de tip comunist. Între 1859 şi 1895. Cu ajutorul Puterilor Aliate. La 23 august 1939. pe front suferă înfrângeri. prin reforme şi întăreşte absolutismul ţarist. Rusia iese învingătoare din cel de al doilea război mondial şi o mare putere. După moartea lui Stalin . în 1924 moare Lenin şi este adoptată prima Constituţie a U.1922 se constituie URSS. Stalin îşi elimină toţi adversarii. În Congresul Sovietelor se dau: „Decretul asupra păcii” şi „Decretul asupra pământului”. În 1935 Stalin încheie pact de neagresiune cu Franţa şi Cehoslovacia. bolşevic condus de Lenin. Urmează perioada războiului rece. se lupta cu Turcia aliată cu Franţa şi Marea Britanie şi pierde.I. R. elita partidului. a Iranului şi a lui Napoleon. Petru I (1682-1725) modernizează instituţiile R. Wrangel şi Koleeak sunt sprijiniţi de puterile europene. opusa tezei lui Troţki asupra „revoluţiei permanente”. Kornilov. noul regim recunoaşte independenţa Finlandei (1917). R. În 1703. din sfera sa de influenţă. R. Sacrificiile în vieţi umane sunt uriaşe (lagăre tip Gulag).R. Izbucneşte revoluţia burghezo-democratică din 1905-1907. ea va impune statelor din est. va repurta victorii asupra Imp. Toate forţele nebolşevice vor fi supuse unui regim de anihilare. Rusia formează Tripla Alianţă (cu Franţa şi Marea Britanie) opusă Puterilor Centrale. care va institui treptat o dictatură sângeroasă. Otoman. Ecaterina II (1762-1796) întăreşte statul rus prin reforme şi pe plan extern R. Se trasează direcţiile de expansiune ale R. reali sau contrafăcuţi. Între 1853-1856. Neagră. Austro-Ungariei şi Turciei. Între 19241925. cucereşte Asia Centrală. Izbucneşte războiul civil . a conducerii statului şi a armatei prin procese trucate. de adversari politici reali sau imaginari. Ea va extermina milioane de „contrarevoluţionari”. Ucraina occidentală şi Lituania. şi în 1929-1930 colectivizarea forţată a agriculturii. Prin Tratatul de la Aihun (1858). Petru fondează Sankt Petersburgul. Este creată o poliţie secretă (CEKA) care pe parcursul anilor îşi va schimba numele (NKVD. Între 1936-1938 se fac „epurările”. obţine accesul la M. După Congresul de la Viena (1814-1815). expresie a luptei celor două sisteme politice şi economice opuse: capitalism şi socialism şi o cursă a înarmărilor însoţită de o serie de conflicte zonale. În 1925 Stalin va impune teza „construcţiei socialismului într-o singură ţară”. Între 1918-1921 se instituie „comunismul de război”. Stalin.

Cehoslovacia -1968). PCUS este interzis. Multipartitism. Elţân. în NATO. Hrusciov îi înlătură pe colaboratorii lui Stalin şi denunţă cultul personalităţii şi crimele epocii staliniste. Se propagă teza coexistenţei paşnice a celor două sisteme de blocuri militare adverse.1991.1991 de către 11 republici independente. În 1991. La 25. URSS îşi încetează oficial existenţa după retragerea lui Gorbaciov din funcţia de preşedinte. la 21. Confruntarea Est-Vest încetează. eficienţă economică şi politică. Rusia se opune extinderii şi includerii de noi state. Polonia . Brejnev (1964-1982)./ km2) Religia: catolicism 95% Moneda: lira sanmarineză Forma de guvernământ: republică . prin referendum. din est. Ţările Baltice. problema Transnistriei din Rep. În 1994 R.000 (130 loc. R. În 1991 o încercare de puci eşuează. În 1997.S. San Marino Denumirea oficială: Serenisima Republică San Marino Capitala: San Marino (4180 loc.I. care încearcă să reformeze societatea sovietică printr-un pluralism în cadrul partidului: democratizare.XII.57 km2 Locuitori: 23. republicile unionale îşi proclamă independenţa. Statul: este republică prezidenţială. În 1993 conflict între preşedintele Elţân şi Sovietul Suprem (Elţân dizolvă adunarea şi hotărăşte să intervină armata). care au instituţii ce le coordonează activitatea) şi actul de constituire se semneaza la Alma Ata. Trecerea la economia de piaţă adânceşte sărăcia şi corupţia. XX al PCUS (1956). Rusia semnează la Paris „Carta pentru o nouă Europă”. orice încercare de a se elibera eşuează. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit ca rezultat al alegerilor legislative. Unitatea şi integritatea teritorială a URSS se prăbuşeşte. Forţele reformatoare se alătura lui. Moldova. vădind criza sa profundă. Sub conducerea lui L. ducând la intensificarea tensiunilor mocnite. Ucraina şi Belarus hotărăsc crearea Comunităţii Statelor Independente (egale în drepturi. conflicte de interese opun Ucraina Rusiei (statutul Crimeei. sistemul sovietic se anchilozează mai puternic. foste unionale. îşi proclamă independenţa. Rusia succede URSS-ului ca putere nucleară şi ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. controlul flotei din M. (Uniunea Republicilor Sovietice Suverane). anexate de URSS în 1940.(1953).1953. Estul rămâne în continuare sub controlul URSS. Încep conflicte teritoriale. Alegerile consacră ridicarea extremei drepte naţionaliste. regimurile comuniste se prăbuşesc succesiv.XII. după regula dominoului.1956. care este adoptată. iar între sesiunile acestuia. o serie de popoare de pe Volga şi din Caucazul de Nord îşi cer independenţa. În 1991.) Limba oficială: italiana Suprafaţa: 60. În Europa de Est. Ungaria. destindere în viaţa internaţională (politică cunoscută sub numele de glasnost şi perestroika). Alegeri legislative şi un referendum asupra proiectului de Constituţie. la Congr. Ucraina şi Statele Unite semnează un acord asupra demantelării arsenalului nuclear staţionat în Ucraina. Cecenia refuză să semneze noul tratat federal. În 1985 şi 1988 este ales conducător al partidului şi apoi al statului Mihail Gorbaciov. O adevărată efervescenţă ia naştere în societatea sovietică.. republicile unionale votează pentru transformarea URSS într-o federaţie de republici egale în drepturi. Rusia adoptă declaraţia de suveranitate. În 1991 se desfiinţează CAER-ul şi Tratatul de la Varşovia. fiind imediat reprimată (Germania . stat federal. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congresul Deputaţilor Poporului. În 1990. de Sovietul Suprem. interetnice etc. N. Neagră).

Agric. este aşezat pe versantul adriatic al Munţilor Apenini Nordici (Monte Titano. o enclavă în NE Pen. Tratatul de bună vecinătate cu Italia (1862) ca protectorat al Italiei este inclus în aceeaşi Uniune vamală şi monetară cu Italia. Hr. Limite: Polonia (N). alt. Istoria: San Marino ia fiinţă în 301 d. Este delimitată numai de terit. peste 750 mm/an) şi cca. Transporturi şi comunicaţii: Cale ferată electrificată şi o cale rutieră ce leagă San Marino de Italia. Fizică: S. Râurile drenează văile ce despart lanţurile muntoase: Vah şi Hron. 19. iar în 1861 guvernul Italiei unificate îl recunoaşte de asemenea. M.3‰.). Populaţia: este formată din: italieni. max. Statutul său politic.) Limba oficială: slovaca Suprafaţa: 49.).Ziua naţională: 3 septembrie Geografie: S. 1000 m alt. faună specifică. Borgo Maggiore. Tatra Înaltă (în N): cel mai înalt masiv cristalin al Carpaţilor (vf. Rata natalităţii: 10. Dunărea curge pe 172 km. ocupată de Carpaţii Mici (768 m alt. Ungaria (S). IX San Marino se dezvoltă în jurul mănăstirii San Marino. legenda spune că aici s-a refugiat pietrarul dalmat Marino. 750 mm/an în zonele joase. cea executivă de doi căpitani regenţi aleşi pe 6 luni şi de un cabinet (Congresul Statului). Clima: este mediteraneană. În S. Resurse şi economie: Ramura principală a econ. max. ind.000 loc. Slovacia Denumirea oficială: Republica Slovacia Capitala: Bratislava (440. Floră şi faună: o mare parte din ţară este acoperită de păduri. se întind porţiuni din Câmpia Tesei (SE). sanmarinezi. este turismul. este un stat în Europa de Sud.) de origine vulcanică. este bogată în păduri . Fizică: S. şi artizanat. G. 738 m. orientat de la E la V. a mortalităţii: 7. Terit. Multipartitism. Floră şi faună: Ţară muntoasă. Oraşe: Serravalle. Italice./km2) Religia: catolicism (majoritar). Gerlachovka 2655 m). În S terit. conform principiilor Constituţiei în vigoare. max. Relieful este format din coline argiloase şi şisturi. (107 1oc.000 de sanmarinezi. este o ţară muntoasă. alt masiv Tatra Joasă.. pe valea râului Hron.). aparţine bazinului inferior al râului Marano. Pop. XIII (1263) una dintre cele mai vechi organizări statale (republici) din Europa. Clima: este temperat-continentală cu precipitaţii bogate. este dezvoltată filatelia. sunt despărţiţi de cei din N printr-un culoar tectonic. din 1263 (cea mai veche din lume): Puterea legislativă este exercitată de Consiliul Mare şi General (Consilio Grande e Gererale). Carpaţii Albi (cca. M. textilă. Începând cu sec. a pielăriei. Se exploatează piatra de construcţie.3 mil. G. Nu are ieşire la mare. Nitra. protestantism. ortodoxism Moneda: koruna slovacă Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 29 august Geografie: Slovacia este aşezată în Europa Centrală. se bazează pe viticultură şi pomicultură. italian. principiile constituţionale au fost respectate de-a lungul anilor. în străinătate sunt cca.000 km2 Locuitori: 5. numit de Consiliul Mare şi General. Este stat independent din sec. Ucraina (E). urbană: 99%. Dogana. Munţii Metalici ai Slovaciei (1477 m alt.6‰. fabrică de porţelanuri (la Borgo Maggiore). Austria şi Cehia (V şi NV). Statul: este republică parlamentară. cu veri călduroase şi ierni blânde şi ploioase. Congresul de la Viena (1815) recunoaşte San Marino ca stat independent.

alegerile legislative sunt câştigate în S. urbană: 58%. islamism. În sec. în urma demonstraţiilor populare de la Praga („Revoluţia de catifea”). Nitra. Banska. Pop. Concentrarea max. roci de construcţii. a constr. În 1526. Habsburgic. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de preşedinte. Hr. Regatul Maghiar se destramă. IX acestea trec sub autoritatea francilor: Statul lui Sarrto (623-659) cuprinde terit. cu faună specifică Europei Centrale. oraşelor în sec. a mortalităţii: 10. cehi. În oct. vandali. siderurgiei. textilă şi alimentară./ km2). este înglobată în Cehoslovacia. porumb). în jurul cap. se înlătură regimul comunist. era locuită de triburi de celţi. iar S. se face în urma unor tratative bilaterale. mercur. unguri. Oraşe industriale: Bratislava şi Kosice. Marele Cnezat al Moraviei se prăbuşeşte. X atacul ungurilor dinspre Câmpia Panonică. În 1025 S. navigţie pe Dunăre. 160 loc. 1989. VI pe acest terit. polonezi etc. este înglobată în statul ceh din Bohemia (dinastia Premysl). S. Slovenia Denumirea oficială: Republica Slovenia Capitala: Ljubljana (330. de maşini. hotărârea intră în vigoare la 1. ortodoxism Moneda: tolar . Aeroport la Bratislava. Bystrica. În 1918. mai puţin competitive ca ale Cehiei. de apus este înglobată în Marele Cnezat al Moraviei. fier. mişcare reformistă. bauxită. longobarzi. Între 1945-1948. Multipartitism. Puterea energetică se bazează pe resursele de cărbune şi de hidroenergie. înăbuşă „Primăvara de la Praga”. În 1990. a lemnului. se constituie un guvern de uniune naţională. ucrainieni. cehi. în proces de restructurare. (991oc. sfeclă de zahăr. Istoria: În mileniul I î. S. cupru. stat independent. În 1968 armata Tratatului de la Varşovia. Poprad.) Limba oficială: slovena Suprafaţa: 20. este: reintegrată Cehoslovaciei şi intră în sfera de influenţă sovietică. Se aşteaptă de la turism o mai mare dezvoltare (este activ în zona Dunăreană Bratislava şi în zonele montane). conform Constituţiei intrate în vigoare la 1./ km2) Religia: catolicism 90%. Călugării misionari Chiril şi Metodiu (863864) ajută la creştinarea S. Slovaciei se bazează pe resurse interne: cărbuni. păşuni alpine. Agric. statul slovac este sub protectorat german. cu turcii. fostul disident. Puterea legislativă este exercitată de Consiliul Naţional. i se acordă un statut de republică federală. a pop. ruşi. pomicultură. S.3‰. căi rutiere. la intervenţia lui Leonid Brejnev.-nov. Populaţia: este formată în proporţie de 87% din slovaci (de origine slavă). Statul: este republică parlamentară. axată pe cultura de: cereale (grâul. Separarea Cehiei de S. devine preşedinte. care apoi o colonizează cu: germani. maghiari 10%. cartofi. se stabilesc triburi ale slavilor de apus. Democrată condusă de Vladimir Meciar. Resurse şi economie: Ind. Energia electrică este produsă de termocentrale. În 1969. În 1939. În 1992.226 km2 Locuitori: 2 mil. După 830. In sec. XIX creşte mişcarea naţională.000 loc. este ocupată de Regatul Ungar. Presov. S.de conifere şi foioase. S.1993 şi se proclamă Republica Slovacă. Ind. Rata natalităţii: 14. În sec. apoi de suebi. Bratislava (cca. Trnava. argint. hidrocentrale şi centrala atomoelectrică de la Bohunice. viticultură. Oraşe: Kosice. de daci. Parcul Naţional Tatra Înaltă este printre cele mai întinse zone ocrotite ale Europei. Zilina. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. de Mişcarea pentru o S.I1993.8‰. uraniu. Pop. S. în urma bătăliei de la Mohocs.I. În sec. iar Vaclav Havel. petrolului. XI-XV este preponderent germană. va intra în Imp. S. Cehoslovacia ia numele de Republica Federativă Cehă şi Slovacă.

urbană: 63%.. vegetaţie mediteraneană. alt. S. Istoria: În antichitate locuită de triburi ilire şi celtice. Ungaria (NE). se bazează pe creşterea animalelor cornute mari. Austria şi Ungaria. În S. Croaţilor şi Slovenilor. Adriatică (Golful Veneţiei) la V. încă înainte de 1990. În 1918 S. În 788 S. Clima: este temperatcontinentală. Floră şi faună: Pădure de conifere şi în special de foioase. are resurse min. Statul: este republică parlamentară. printre care renumitul Triglav. Agric. staţiuni specifice sporturilor de iarnă. zinc etc. în depresiunea Ljubljanei. Concentrarea max. puterea executivă este exercitată de un cabinet numit de Parlament.). Capodistria / Keper. microelectronică (optică electronică). Roman de Apus). plumb. terit. Decalajele între dezvoltarea diferitelor rep. În sec. În ian. Între 18091813. În 1992. M. cu influenţe oceanice. Ş. Precipitaţiile sunt bogate: 1000-1500m/an. conflicte între naţionalităţi. a pielăriei. şi Croaţia se declară pentru revizuirea federaţiei. sârbi. S. În sec VII se formează Marele Ducat al Kairantanei/Karintltiei. cartofi. farmaceutică. Puterea legislativă este exercitată de un Parlament bicameral (Adunarea Statului şi Consiliul Statului) cu mandat pe 4 ani. aparţinând prelungirii Alpilor Dinarici. VI-VII se stabilesc pe terit. Alpii Iulieni. Turismul foarte dezvoltat (staţiuni balneoclimaterice pe coasta Adriaticei. În 1814 reg. Celje. Cultivă: viţă de vie. Climă mediteraneană în reg. S. de maşini (utilaj ind. mercur. a lemnului (mobilier). Multipartitism. este înglobată în Provinciile ilirice (sub Napoleon Bonaparte). a mortalităţii: 10. apoi pentru independenţă. 3% croaţi. . conform Constituţiei din 1991.Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 25 iulie Geografie: S. S. trece-sub dominaţia Habsburgilor. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate şi căi rutiere. Italia (V). Populaţia: este formată din 95% sloveni. se pronunţă pentru independenţă. Numeroase lacuri. prin referendum. Italia şi Ungaria.7‰. În 1990. Veliki Triglav. Între ele. Pen. Oraşe: Maribar. Pop. Roman (din 395 Imp. este recunoscută de comunitatea internaţională şi admisă în ONU. Parcuri naţionale. medie anuală este de 0-2°C în ianuarie şi de 20-22°C în iulie. se întinde de la poalele Alpilor (Alpii Karawanken). o deschidere formată de văile Dravei şi Savei: depresiunea Ljubljanei şi Celjei. cu vf. autovehicule). care în 1929 ia muntele de Iugoslavia. Din sec.. textilă. Armata federaţiei iugoslave intervine. Kranj. fizică: S. renunţă la partidul unic şi la denumirea de socialistă a republicii. m-ţii Pohorje (1542 m. maghiari. cereale. tensiuni. Între 907-955 este supusă de unguri. Conform Constituţiei din 1946.. specifică Europei Centrale. 2558 m alt. cu forme carstice (peştera Postojna). în sec. după care este obligată să se retragă în 1991. iar în Alpii Iulieni 3000 mm/an. VIII-X se creştinează (rit catolic). Fauna specifică Europei Centrale şi zonei mediteraneene. pomi fructiferi. 1989.6‰. conducătorul RSFI. intră în Regatul Sârbilor. şi mai scunzi. începe criza politico-socială şi economică a ţării. un avans faţă de celelalte republici ale Iugoslaviei: ind. coastei adriatice. foarte extins. Rata natalităţii: 10. Se disting: Savinjske Alpe cu vf. independenţa S. din federaţie se evidenţiază mai mult. o reg. Europei şi în NV. În sec. slovene sunt restituite Austriei. puţine: minereu de fier. devine provincie a Imp. este înglobată în Regatul lui Carol cel Mare. este aşezată în S. Grintavec. Slovenia devine una dintre republicile federative ale Iugoslaviei (din 1963 ale RSFI). G. Limite: Austria (N). Croaţia (E şi S). Temp. Între 19401945 este împărţită între Germania. înconjurată de Italia. Hr. II-I î. S. Balcanice. Velenje. S. prelucrătoare: constr. 2865 m alt. Resurse şi economie: S. şi-a dezvoltat o economie de piaţă şi o privatizare care i-au permis. triburi de slavi meridionali (sloveni). După moartea lui Tito (1980). XV-XVII: colonizare germană. calcaroasă de platou. În 1278.

ridicat. 4 mil.): 7. islamism Moneda: peseta Ziua naţională: 12 octombrie (ziua hispanităţii) Geografia: S. Barcelona.3‰. max. M. max. G. 97%. Pod. Baleare din M. Iberice sunt Munlii Pirinei (m-ţii. Andorra (N). Ind. Ibiza. pielărie. Populaţia: majoritatea spanioli. alimentară (ulei de măsline. zahăr. tradiţionale: textilă. Câmpiile Andaluziei în S şi Aragonului. Taho (în centru). în Andaluzia. prelucrătoare foarte diversificată.718 m alt. cu veri calde şi uscate în Messeta Central. Mediterane: Catalonia (NE).) Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 505. de spanioli trăiesc peste graniţă. tutun. Cordiliera Centrală: Sierra de Guadarama (la N de Madrid).000 Km2 (inclusiv Canarele) Locuitori: 39 mil. păduri de foloase şi de conifere (10%. Pop. La Palma etc. bazinul Ebru sub 400 mm/an. Picos de Europa. Sierra de Gata (V). înconjurat de lanţuri muntoase: Cordiliera Cantabrică (N). a pop. Menorca. industrial-agrară. ind. Atlantic (V şi N) . Reţeaua hidrografică este săracă. o ec. muntoase de origine vulcanică (3. Limite: Franţa. Atlantic. stejarul de plută. Galicia. pe coastă: în reg. a mortalităţii: 9. Atlantic. Relief muntos. în iulie: Alicante şi Andaluzia: peste 27°C. Temp. Sierra de Gredos. Ţara Bascilor pe coastă peste 760 mm/an.Spania Denumirea oficială: Regatul Spaniei Capitala : Madrid (3 mil. Spania centrală 2°-6°C.404 m. Ins. Baleare/Islas Baleares (Mallorca. Mediterană (E şi S). care este alimentat de gheţarii din Sierra Nevada (cei mai sudici gheţari din Europa). Mediterană. Rata natalităţii: 9. basci 1. Mediterană. Zidul muntos ce înconjoară podişul împiedică influenţa marină. medie anuală: în ianuarie pe coasta sudică şi Andaluzia peste 10°C. Pe coasta Mării Mediterane vegetaţie specifică: tufişuri de maquis sau citrice. care împart Messeta în diverse platouri: Vechea Castilie (NV). Mediterană. mediteraneană în E şi S. M.478 m din Sierra Nevada. Iberică. Concentrarea max. locul I pe glob). metalurgia feroasă (Oviedo Bilbao). neferoasă (Voladolid.000 km2. ind. catalani cca.. Formentera). Mulhacen. Maladeta). Şi-a dezvoltat: electronica şi informatica. (78 loc. Floră şi faună: Meseta Central are o vegetaţie de stepă cu ierburi sărace dar şi savană. alt. sudul S. 3. pe graniţa cu Franţa. Atlantic. Pico d'Aneto. munţii din N şi Galicia sub 8°C. Noua Castilie (la SE de Madrid). cu precipitaţii bogate. din terit. la 100 km de coasta Africii sunt ins. Asturias. Mai cuprinde: ins. vara apele au un debit scăzut (Messeta împiedică influenţa M. se varsă în Oc. ocupând cea mai mare parte din Pen. 3. 20%. În NE Pen.). Zonele din interior. Atlantic). cu vf.. Tenerife. Castilia Veche. producând inundaţii. ţărmul crestat. . în NE. Resurse şi economie: Una din ţările cele mai dezvoltate ale Europei. Oc. În munţi. alte coaste 6°-10°C. Clima: este temperat-oceanică în NV. Cca. Valencia şi în Castilia Nouă. Fauna corespunzătoare acestor formaţii vegetale. care după provinciile istorice sunt: castilieni peste 70%. iar iarna. 700 m alt. Duero (NV). 2. Canare din Oc.5% etc. În Oc. este străbătut de lanţuri muntoase. loc. ins. Precipitaţii: Messeta in nord.648 m. Hierro. Ebru se varsă în M. urbană: 77%. la 200 km de ţărmul spaniol: 5./Km2) Religia: catolicism cca. Gomera. migdali. Fizică: Relieful S. în M. zona montană sub 2°C. Mediterane şi a Oc. şi bazinul Ebru: 22°-27°C. Estremadura şi pe înălţimi au pop. încălţăminte (Cordoba). reprezintă un vast podiş muntos (Messeta Central). castanul dulce.000 m alt. mai puţin densă.8‰. vin (locul III pe glob).. max.300 Km2. O excepţie este Guadalquivirul. Ebru (NE). galicieni 6%. Canare / Islas Canarias Gran Canaria. 1. Portugalia (V). este aşezată în Europa de sud-vest. Cordiliera Iberică (NE). Cordiliera Betică (SE) cu vf.

este un mare producător european de măsline. în urma câştigării celui de al doilea răzb. este cucerită de arabi. energetică se bazează pe numeroase hidrocentrale. S. Sicilia. III-I î. cereale: grâu. împărat al Imp. care era şi rege al S. În sec. i se iau posesiunile europene. se introduc culturi noi şi meşteşuguri. materiale de construcţii. V năvălesc vandalii. în 1873 prima proclamare a republicii spaniole. Agric. Sardinia devenind o mare putere continentală şi maritimă. este o ramură de bază a econ. stingerea dinastiei de Habsburg. în 1588 „Invincibila Armada" este distrusă de englezi. Bilbao (N): Există cca. califat omeyyad. Istoria: S. Filipinele. Hr. căi ferate. Puerto Rico. catalonii). Transporturi şi comunicaţii: S. celtiberice. sub Filip II. În 1479 se uneşte Aragonul cu Castilia. Aragon. În sec. cucereşte: Ins. Mexic şi brigăzile internaţionale. începe declinul puterii S. ins. În a doua jumătate a sec. Hr. în 1640 pierde Portugalia. Se cultivă: bumbac. II-I î. constr. VIII Reconquista.000 de morţi. Malaga (S). în 1881 Olanda îşi proclamă independenţa. care slăbesc S. cea mai veche fiind Salamanca (1230). Baleare. sfeclă de zahăr în Messeta Central şi Câmpia Aragonului. Hr. porumb.Hispania devine un centru al culturii Romane. Guam în favoarea SUA. începe din sec. ins. orez în zonele mediteraneene de pe coastă şi în Câmpia Andaluziei. VII î. În 711-718 S. 1700.. America Centrală şi Meridională. nave maritime.). În acest război civil. era locuită din epoca de piatră (peşterile pictate de la Altamira). se răspândeşte creştinismul. În mileniul I invazia celţilor peste vechea pop. fructe şi legume. Din nordul creştin. chimică. tutun. pescuitul pe coaste şi în insule. din 929-1031. este învinsă în războiul hispano-american (1898) şi pierde: Cuba. creşterea bovinelor în NV. autorute.). Cartaginezii conduşi de Harnilcar Barca vor cuceri coloniile feniciene şi vor ocupa partea sudică a pen. (sec. Oraşe: Barcelona (E). din Asturia. înfloreşte comerţul. Aeroporturi la: Madrid. S. punic (218-201 î. provincia. Roma transformă S. recâştigată mai târziu. XIII-XIV. Sevilla (SV). termocentrale pe cărbune şi centrale atomoelectrice. Milano.). vizigoţii (triburi germanice). ce vor deveni regatele Leon. Zaragoza (NE). unde este umed şi răcoare. S. (Carol I). Romano-German şi moştenitor al posesiunilor habsburgice. Grenada este ultima cucerită de la arabi (1492). Prin Tratatul de la Paris (1763) S. câştigă Louisiana şi pierde Florida. Hr. se separă biserica de stat.. XV şi XVI Spania şi Portugalia fac descoperirile geografice: descoperă Lumea Nouă. victoria în alegeri a partidelor republicane. În 1931. Începe Războiul pentru Secesiune al S. secularizarea averilor mânăstireşti. se declanşează un război civil (1936-1939) sângeros: 600. prin căsătoria Isabelei de Castilia cu Ferdinand de Aragon şi se constituie Regatul Spaniei. splendid centru cultural. Gibraltarul trece sub stăpânire britanică. de maşini (autovehicule. Castilia. mai cuprinzând: Regatul Neapolelui. rafinarea petrolului. S. Alicante (E). Malaga (S). independent cu reşedinţa la Cordoba. Turismul foarte dezvoltat (numărul de turişti anual este cu mult mai mare decât al pop. XIX. se eliberează terit. staţiuni balneoclimaterice pe coasta Mediteranei.. Barcelona (E).). temporar Portugalia. iberică dă naştere pop.) şi greci (sec. puteri fasciste. În 1808 Franţa lui Napoleon cucereşte S. Franco devine şef al statului pe viaţă („caudilo”) . În 1810-1826 emanciparea coloniilor spaniole din America Latină urmează seria războaielor civile din sec. 1936: victoria în alegeri a Frontului Popular şi insurecţia militară şi naţionalistă a generalului Franco. sticlărie. devenind cea mai mare putere europeană. devine. se declanşează un război de eliberare naţională sprijinit de englezi. XVI.. are o flotă comercială importantă. Prin Pacea de la Utrecht (1713). devine emirat. Valencia (E). XI-X î. Ind. Valencia (E). S. în general sfera serviciilor foarte dezvoltată. în provincie romană: Hispania (sec. S. Urmează o perioadă de anarhie şi de mişcări naţionaliste (bascii. În sec. avioane). Colonizarea coastei sudice de către fenicieni (sec.). 13 universităţi. În 1519 Carol Quintul. Hr.Cartagena). iar republicanii de către URSS. este proclamată republică şi noul guvern reformează viaţa politică: se introduce votul universal. Se fac lucrări de irigaţii. Ţările de Jos. Baleare şi Canare trăiesc din turism. Franco este susţinut de Germania şi Italia. Sevilla (SV). Navarra şi Portugalia.

duce o politică filoamericană şi prosperă. Kebnekaise. -15°C şi 12°C. conform Constituţiei din 1978. au un curs paralel şi se varsă în Marea Baltică şi G. se confirmă adeziunea S. guvern monocolor. numit de Suveran. Zăpada se menţine în medie 47 de zile pe an în Scania şi 190 de zile în Laponia. Scandinavă: Limite: Norvegia (V şi N). a pop. cu ierni lungi şi aspre (Cercul Polar) şi mai blânde în S. Este dizolvat partidul lui Franco (Mişcarea Naţională) şi sunt legalizate partidele de stânga. În Laponia. mai joasă.) care coboară spre V. Există peste 700 de rezervaţii şi 16 parcuri naţionale ce protejează atât flora de tundră şi taiga.7 mil. / Km2) Religia : protestantism 95 %.000 km2 Locuitori : 8. În 1981. Ape: râurile S. În strâmtoarea Kattegat se varsă Gota. În 1978 se adoptă o nouă Constituţie care restabileşte instituţiile reprezentative şi formează guverne reprezentative în cele 17 regiuni ale ţării. Socialist Muncitoresc câştigă alegerile.900 km2 etc. elanul. catolicism. ca rezultat al alegerilor legislative. 2. mai mari: Vanern de 5. În V ţării se află Alpii Scandinavici (vf. Statul: este monarhie constituţională. hermelina. în V 890 mm/an. cea executivă de rege şi de Consiliul de Miniştri. După moartea lui Franco (1975). finlandezi. Temp. Suedia Denumirea oficială: Regatul Suediei Capitala: Stockholm (1. lacuri (peste 90.Botnic. Suediei este împădurit (păduri de conifere). numeroase păsări de apă. intră în NATO. După al doilea război mondial. Strâmtoarea Kattegat (V). care conduce ţara de la regimul dictatorial spre democraţie. loc. pentru intrarea în CEE. Trei legislaturi (1986. sub influenţa mării (câmpia Scania).200 km2 şi Oland 1. câştigate de Uniunea Centrului Democratic (prim-ministru Adolfo Suarez). Botnic. durata mandatului: 4 ani. Precipitaţiile: în N Norrland-ului sub 500 mm/an. ocupă cea mai mare parte din Pen.) Limba oficială : suedeza Suprafaţa: 450. ortodoxism Moneda : krona Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: 30 aprilie Geografie: S. este aşezată în N Europei. Scandinavică şi numeroase insule în M. Gheţarii au lăsat urme evidente: văi glaciare. în 1986. 3. sunt eliberaţi deţinuţii politici (1977). Litoralul Mării Baltice este crestat de fiorduri. subarctică în N.585 Km2. nevăstuica. În sud-est de-a lungul coastei sunt câmpii cu morene glaciare şi depresiuni lacustre.Baltică (Gotland. Faună: ursul. medie anuală în februarie şi iulie: Stockholm: -3°C şi 17°C. se fac alegeri pentru Cortesuri (Parlamentul). Concentrarea max. Finlanda. mai spre sud. (19loc. în Pen. în care S. câmpia Gotaland.122 m alt. 15000).000 de lacuri. Floră şi faună: 50% din terit. Baltică (E). prin referendum. M. într-un podiş (Pod. Stockholm: 580 mm/an. regele Juan Carlos dezamorsează o tentativă de putsch militar. este proclamat rege Juan Carlos de Burbon. 1989 şi 1993) P. în extremitatea sudică.cu un partid unic şi un regim dictatorial. În 1997 alegerile sunt câştigate de dreapta creştin-democratică. tundră. laponi în N (cca. Populaţia: majoritatea suedezi. cu mlaştini şi lacuri. . pajişti. Multipartitism. Maria Aznar. cât şi fauna. regat ereditar. a fost nonbeligerantă. câmpia vălurită Scania.). Puterea legislaxivă este exercitată de Cortesuri (Parlament) compuse din Senat şi Congresul Deputaţilor. G. Fizică: S. In N.350 Km2) şi în G.5 mil. Vatern de 1. Norrland). În 1982 S. Clima: este în cea mai mare parte temperat-continentală.

chibrituri. S.000 de ani). cea executivă de un cabinet numit de Siksdag. Constituţia din 1975 dă regelui un simplu rol onorific. din 1932-1976 (modelul suedez). Erik cel Sfânt (1156-1160) cucereşte Finlanda care va fi înglobată în regatul suedez până în 1809. Ind. Puterea legislativă este exercitată de Riksdag (Parlamentul). regat ereditar. în 1986 este asasinat. a mortalităţii: 10.). în 1991. ca rezultat al alegerilor legislative. Statul: este monarhie constituţională. a lemnului. în 1888 adoptă liberul schimb. chimică şi metalurgie feroasă şi neferoasă (în centrul ţării). va juca un rol important ln comerţul hanseatic. danezi. zinc. XI ia naştere statul unificat. fondator al dinastiei Folkurig. suedezii. Pop. În 1994. Resurse şi economie: S. În 1164 ia naştere arhiepiscopia de Uppsala. îşi stabileşte capitala la Stockholm. prim-ministru. În 1905. Istoria: După ultimele glaciaţiuni (acum 10. oi. se formează un guvern de coaliţie de centrudreapta. are o economie dezvoltată industrial-agrară. criză socială şi econ. ./ Km2). germani etc.în centrul şi sudul ţării (nucleele urbane au peste 150 loc. S. de maşini (locomotive. respinge intrarea în Uniunea Europeană. Multipartitism. păsări. Rata natalităţii: 13. Ramuri de bază: siderurgia. industria textilă se bazează pe materie primă de import. Uppsala. automobile ş.uraniu. se uneşte cu Norvegia. sub Magnus II Eriksson.000 imigranţi (iugoslavi. este înfrântă şi pierde supremaţia nordului. nave maritime. În Suedia trăiesc cca. majoritatea electrificate (în partea centrală şi sudică). Între 1314-1363 S. cartofi. mai ales după botezarea regelui. dintre care Uppsala (1477) cea mai veche. regele Gustav I Vasa suprimă privilegiile comerciale ale Hansei şi face să se recunoască ereditatea coroanei. constr. pe litoral. Creşterea animalelor: cornute mari. se practică în sud. În timp ce în sec. Între 1969-1976 este la putere social democratul Olf Palme (prim-ministru). plumb. sub hegemonia suveranului Danemarcei. S. în Scania. S. hârtie. în special în hidrocentrale (exportată în Danemarca prin cablu submarin). se desparte de Norvegia. Şosele bine întreţinute. are o Constituţie liberală. social-democraţia slăbeşte. ind. Poloniei şi Danemarcei. şisturi bituminoase. În 1992 guvernul adoptă un plan de austeritate extremă. În sec. Suedia face parte din Uniunea de la Kalmar. Este una din ţările cele mai puternic industrializate ale lumii. utilaje forestiere. Aeroport internaţional la Stockholm. În sec. În cea mai mare parte a ţării densitatea e slabă sub 5%. fac comerţ mai ales cu ruşii. a hidroenergiei şi pe înalta calificare a forţei de muncă. Suediei se bazează pe valorificarea minereului de fier (de bună calitate) extras din Kiruna (N) şi Gallivare (S). Exportă: minereuri de fier.a. Resurse minerale (variate): minereu de fier. sfeclă de zahăr. 400. Văsteras. Există 6 universităţi.6‰. nave maritime. chibrituri. unde se cultivă: orz. legate prin canalue. Agric. social democraţii pierd. celuloză.9‰. legume. care devine capitala religioasă a S. cupru. IX-XI. Participă la Războiul de treizeci de ani. împreună cu: Norvegia. Legături pe cale ferată cu Murmansk şi Narvik. grâu. creşterea animalelor şi exploatarea lemnului. In 1983 0. XII. terit. Birger. cunoscuţi sub numele de varegi. În Războiul Nordic (1700-1721) împotriva Rusiei. prin pacea de la Kiel. argint. porci. Malmo (port). În primul război mondial îşi păstrează neutralitatea. Lund. După 1950. În 1865 S. Între 15231560. Norrkoping. Pescuitul în M. plăci aglomerate). În sec. sulf. se formează uniunea personală suedezo-norvegiană. schiuri. În 1814. Suedia îşi păstrează neutralitatea şi în al doilea război mondial. industria lemnului (cherestea. În 1976-1982 partidele conservatoare acced la putere. IX se răspândeşte creştinismul. Transporturi şi comunicaţii: Căi ferate. Social-democraţia va domina viaţa politică a S. cere aderarea la CEE. fontă. televizoare etc. Olof Skotkonung. reni. Navigaţia maritimă şi pe lacurile interioare. Oraşe: Goteborg (port). polonezi. va fi locuit de triburi germanice. centrale atomoelectrice. Între 1397-1523. Baltică şi Golful Botnic. mobilă. turci. Energia electrică obţinută. . S. luteranismul devine religie de stat. Palme. urbană 83%. cai. celuloză. Islanda şi Finlanda. automobile. norvegieni. Porturile sunt legate prin ferryboat cu ţările riverane. hârtie. cu tradiţie în pescuit. danezii şi norvegienii fac expediţii în vestul european. S. prin referendum. oţel.

Dnipropetrovsk. Odessa. Aeropoxturi la Kiev. mozaism. vulpea. Moldova. săruri de potasiu.). datorită munţilor Jaila. în S. Populaţia: Ucraina are o populaţie numeroasă cu o majoritate de ucrainieni (74 %). Oraşe: Harkov. Munţii sunt tineri şi ocupă cea mai mică suprafaţă a Ucrainei. subcarpatică). iepuri. Brazilia). capre. Fizică: U. minereu de fier (Krivoi Rog). Explozia centralei atomice de la Cernobâl a produs un adevărat dezastru ecologic şi în ţările vecine. cerbul. Prutul şi Siretul. Lvov) . în reg. dominante fiind podişurile şi câmpiile.000 Km2 Locuitori: 52 mil. Lvov. a mortalităţii: 13. 367 m alt. Crimeea. Polonia (V). fluvii ale Europei răsăritene. peninsule. ruşi 23%. bogate şi variate: cărbune (Dombass. Clima: Ucraina este în general temperat-continentală. În zona Mării Negre ori a Mării de Azov sunt numeroase limane. Krivoi Rog. Canada. Ind. Pop. specii de stejar) în stepă. mai spre S. păsări cântătoare. constr. lacuri de acumulare pentru irigaţii şi hidrocentrale. loc. 3 mil. lagune.). Limite: Belarus (N).Ucraina Denumirea oficială: Ucraina Capitala: Kiev (2. în silvostepă ierburi. Fauna din păduri: lupul. floarea-soarelui. negara). Există 3 parcuri naţionale : cel mai vechi din 1874 (Askania Nova). prelucrătoare: metalurgia feroasă (Krivoi Rog). graminee (colilia. Cu debite variate. tutun. Krivoi Rog ş. bieloruşi.6‰. Odessa. păsări. când se topesc zăpezile. subcarpatice. Silvostepa şi vegetaţia de stepă de pe podişuri în cea mai mare parte au fost înlocuite cu culturi agricole. care drenează aproape jumătate din ţară. Transporturi şi comunicaţii: Reţea de căi ferate. islamism Moneda: ghrivna Forma de guvernământ: republică Ziua naţională : 24 august Geografie: U. este aşezată în E Europei. G. Ecaterinoslav/ Dnepropetrovsk. Floră şi faună: Munţii sunt acoperiţi cu păduri de conifere (pin) şi foioase (amestecate).6 mil./ Km2) Rata natalităţii: 11. Nistrul. capuri.a. Doneţul (în E străbate Donbassul) .5 ‰. Zaporojie. Istoria: În mileniul I terit. În Crimeea. şi Pod. are bareje. petrol şi gaze naturale (reg. greco-catolicism (uniţi). era locuit de triburile de păstori ale . bunuri de consum. În V. porci. în stepă: rozătoare. U. Creşterea animalelor: cornute mari. urbană: 70 %. reg. munţii Carpaţii Păduroşi. Importante amenajări pentru hidroelectricitate. ucrainieni trăiesc în afara graniţelor (SUA. primăvara şi încep ploile. viticultură în Crimeea. râsul. sfeclă de zahăr. Harkov. în NV. Podişurile: Volâno-Podolic. Resurse şi economie: U. cele mai importante sunt orientate spre Marea Neagră: Nipru/Dnipr. Doneţului în E. Kievului (peste 150 loc. cu veri lungi şi călduroase şi cu ierni cu ger şi viscole. oi. Câmpia Niprului (sub 200 m alt. români./ Km2) Religia: ortodoxism. are resurse min. veveriţa. în V. Bugul de Sud. clima are caracter subtropical umed. Câmpia Polesia şi Câmpia Mării Negre (sub 100 m alt. 470 m alt. în Pen. uraniu. Odessa. are un relief variat. mistreţul. Cernăuţi. mangan. păduri de stejar şi fag. dropii. Din Carpaţii Ucrainei izvorăsc: Tisa. tătari.) Limba oficială: ucrainiana Suprafaţa: 604. Munţii Crimeii (1545 m alt. Agricultura: mari cantităţi de: cereale. debitele cresc. Cea mai mare parte a Ucrainei aparţine Marii Câmpii Europene: în N. de maşini. legume.). Rusia (NE şi E) M. cartofi. ursul. transport fluvial şi maritim. Apele. (87 loc. Tradiţională: apicultura. evrei. Centre industriale: Kiev. Pomicultură în reg. chimică. căi rutiere. Neagră (S). Cca. Concentrarea max.

Rusiei. cu Rusia. unguri. limba ucrainiană devine limba oficială a statului. mandatul pe 5 ani. În 1994. Ungaria Denumirea oficială: Republica Ungară Capitala: Budapesta (2 mil. În 1922. şi represiunea stalinistă. să piardă 6 mil. se încheie pacea între Rusia Sovietică şi Polonia. migratoare: goţi. Sub Vladimir I cel Înţelept (980-1015) statul-kievean se dezvoltă plenar. În perioada reformistă gorbacioviană. XIX. cazaci. În 1945 U. în sec./ Km2) Religia: catolicism peste 60 %. XII-XIII statul kievean se destramă în câteva cnezate care vor fi mai uşor cucerite de mongoli (123740). Statul: este republică prezidenţială. U. un acord asupra demantelării arsenalului nuclear staţionat în U.) Limba oficială: maghiara Suprafaţa: 93. semnat de preşedinţii U. În 1941-1944 un regim de ocupaţie nazist face ca U. de locuitori. Sec. Armata Roşie şi guvernul provizoriu bolşevic instalat la Harcov pun stăpânire pe aproape întreaga U. se măreşte cu Rutenia subcarpatică (luată Cehoslovaciei) şi devine membru fondator al ONU. Pe terit. XIV slăbeşte. poloneze locuite de ucrainieni.cimerienilor. În 1654 se proclamă unirea U. avari. se întemeiază Hanatul Hoardei de Aur. În 1928. Haliciul (Galiţia) intră sub dominaţia Austriei. cumani. conform Constituţiei din 1991. de apus. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Sovietul Suprem. În 1990. În 1939-1940. pecenegi. În 1921 la Riga. În urma celor trei împărţiri ale Poloniei (1772-1792) şi U. Hr. care devine un câmp de bătălie în acest război civil. condusă de hatmanul Bogdan Hmelniţki (1648). Bucovina de N şi Basarabia. Oka şi Volga Superioară. de victime). Între 1919-1920.. În sec. Un adevărat genocid (7 mil. puterea executivă este exercitată de Consiliul de Miniştri. ortodoxism Moneda: forinţul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 20 august . este culoar de trecere a pop. iar Marele Ducat al Lituaniei anexează o mare parte din U. În 1667. U. armata ruşilor albi. bulgari. din martie 1918. VI-IX. huni. URSS anexează terit. Rada de la Kiev proclamă autonomia U. slavii de răsărit populează ţinuturile dintre Nipru.. opun U. în 1917. un guvern naţionalist la Kiev. numit ca rezultat al alegerilor legislative. răsăriteană şi Kievul sunt alipite Rusiei. inclusiv Volânia sunt anexate Rusiei. În sec. loc. Prin tratatul de pace de la Brest-Litovsk. luteranism). protestantism (calvinism. Conflicte de interes. apoi Polonia intervin în U. sciţilor şi sarmaţilor. în 1918. U.000 Km2 Locuitori: 10. În primele secole d.3 mil. care în sec. Republica Sovietică a Ucrainei aderă la Uniunea Sovietică. U. Polonia ocupă Halâci Volânia. Republica autonomă a Crimeei este inclusă în U. U. Rusiei şi SUA. trecând când de-o parte.. Sovietul Suprem proclamă în august independenţa ţării şi aderă la CSI. În 988 creştinismul (de rit bizantin) devine religie de stat. În 1954. IX se cristalizează vechiul stat rus cu centrul la Kiev. În 1991. prin tratatul de pace de la Andrusovo. unguri (110 loc. a cazacilor de pe Nipru. începe colectivizarea agric. al redeşteptării naţionalităţilor europene. Ia naştere o răscoală antipoloneză. când de alta. îşi manifestă identitatea naţională. în special asupra statutului Crimeei şi controlului asupra flotei Mării Negre. apuseană este anexată de Polonia. Multipartitism. care este în plin război civil. este cedată Germaniei de către Rusia.

Pe malul L. de piaţă. pomi fructiferi. România (E). aproape de graniţa cu România. În NE se află prelungirea Carpaţilor: munţii Matra (1. medievală ajunge la apogeul dezvoltării. Victoria lui Otto I la Lechfeld (955) pune capăt ascensiunii ungurilor spre occident şi spre Imp. În N şi NV. la S de L. Fizică: U. Nyiregyhaza. L. tutun. Vertes. de aluminiu.). Creşterea animalelor: porci. G. Pecs. constr. dealuri de până la 807 m. aparate electrotehnice). Fauna este caracteristică Europei Centrale. călduroase sau secetoase uneori. Floră şi faună: 12% din terit. Bukk (959 m alt. Roman (Panonia). trăiau triburile de iliri şi traci. floarea-soarelui. intră în sfera lumii creştine occidentale. români. Bela IV reconstruieşte ţara pustiită de invazia mongolă (1241-42). XI. U. U. ţigani ş. a confecţiilor şi tricotajelor. şosele transeuropene. Austria (V). În 1095-1116. În sec. (Bakony. Croaţia (S. Metalurgie feroasă (combinate pe Dunăre la Dunâujvaros şi Miskolc). Nu are ieşire la mare. Carol Robert de Anjou organizează exploatarea minelor de argint. maşini agricole. Între 1235-1270. de maşini (autobuze.). Transporturi şi comunicaţii. Dunărea (410 km pe terit. Câmpia Panonică (Câmpia Mică în NV şi Câmpia Mare/Năgy Alfold. zahăr.. este aşezată în Europa Centrală. centrală a Uralilor. lombarzi. zona muntoasă de peste Dunăre). în munţii Matra. pe Dunăre. IV-VI este invadat de huni.). cupru. apoi de avari (568). Energia electrică este obţinută în termocentrale. anexată la începutul sec. în munţii Mecsek.. coroana regală (1001). L. XII U. Concentrarea max. pe terit.Geografie: U. Aeroport la Budapesta.-agrară. Ucraina (N). după ce se stabiliseră pe Volga mijlocie şi fuseseră împinşi de pecenegi. Balaton şi în Câmpia Tisei.a. dezvoltarea serviciilor cu parteneri occidentali cât şi liberalizarea finanţelor sunt atuuri serioase în derularea cu succes a reformei. este ţară ind. vilă de vie (vinurile de Tokay sunt renumite). Balaton. vin din reg. Szeged. orz. Căi ferate : Budapesta este unul din principalele noduri de cale ferată din Europa Centrală). Populaţia: U. U. Hr. ind. grâu. ostrogoţi.. 510-760 mm/an pe câmpie. Este dezvoltat turismul (puncte de atracţie: Budapesta. în perioadă de tranziţie la econ. ind. oi. dinastia Arpad conduce U.) are afluenţi ce vin din România. triburile ungurilor (maghiarilor) sub conducerea şefului lor. Bizantin. mortalitatea: 14‰. Se cultivă furaje. Pop. se creştinează şi primeşte din partea papei Silvestru II. Oraşe: Miskolc.014 m alt. U. În S. Balaton este legat de Dunăre printr-un canal. Kalman (Coloman) obţine alipirea Croaţiei şi Sloveniei la regatul ungar. vinuri). Precipitaţiile: sub 500 mm/an în valea Tisei. Arpad. alimentară (morărit. cartofi. peste 760 mm/an în munte. Gerecse. Aportul de capital străin investit. Ungaria importă din Rusia şi Ucraina petrol şi gaze naturale. în SE. germani. conserve de legume şi fructe. bazată pe tehnologie modernă. Rata natalităţii: 12. Gyor. o centrală atomoelectrică.). U. În sec. este cucerit de romani şi devine provincia Imp. bauxită.2‰. Se cultivă: porumb. străbătută de Tisa. plante tehnice (sfecla de zahăr. în munte. Balaton sunt multe staţiuni balneoclimaterice. Hr. zona muntoasă de peste Dunăre: dealuri şi munţi de mică alt. deţine recordul sinuciderilor în Europa. Cea mai mare parte a ţării este pusta (stepa). căruia îi declara vasalitate. a pop. Agric. Între 13081342. Ştefan cel Sfânt (9971038) unifică triburile ungurilor. păsări. în zona Budapestei. Tisa (600 km pe terit. croaţi. este acoperit de pădure de foioase (fag şi stejar). în cea mai mare parte unguri (90%). Kecskemet. Limite: Slovacia. Lacul Balaton (600 Km2). cupru şi aur din Slovacia şi Transilvania: Sub Iancu de Hunedoara (regent al . este omogenă. aproape de Pecs. Importante zăcăminte de cărbuni inferiori (în Matra şi Bukk). La Paks. slovaci. chimică. În 896-900. cu ierni reci şi veri lungi. Ape: fl. Din 904-1301. se întinde 75% pe o câmpie joasă de 150-200 m alt. Debrecen. orez (pe terenuri irigate). minereu de uraniu. Resurse şi economie: U. Szekesfehervar. 711 m). Pentru ind. Istoria: În jurul anului 50 î. Slovacia (sau Ungaria De Sus) şi Ruthenia subcarpatică. petrol şi gaze naturale în SE şi în sudul Alfold-lui. Slovenia (SV). În 35 î. Iugoslavia. metalurgie neferoasă: ind. cornute mari. aşezat între zona muntoasă de peste Dunăre şi cea colinară dinspre S este cel mai întins din Europa Centrală. În SV. urbană: 64%. Clima: este temperat-continentală.

republică populară. la conducerea noului guvern. În 1941 intră în război contra URSS. Împăratul Frans Joseph este şi rege al U. În 1991. iar în 1949. În 1938. care recunoaşte graniţele statului ungar din 1937. În 1939 aderă la pactul anticomintern. Multipartitism.U.1945 este ocupată de Armata Roşie. se face pactul dualist: U. 1456). După respingerea asediului. Peste 200. Banatul şi Croaţia. Vatican Denumirea oficială: Statul Vatican Capitala: Vatican Limba oficială: latina şi italiana Suprafaţa : 0. cu ajutorul Imp. are constituţie proprie şi o largă autonomie. În urma înfrângerii Austriei de către Prusia. cehii ocupă Slovacia. care domneşte asupra centrului şi estului terit. ocupa N. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de Adunare. declară război Serbiei. ca membru în Consiliul Europei. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Naţională. prin care U.700 loc. vest a U. dezvoltă sectorul particular. populaţia Transilvaniei hotărăşte prin vot unirea cu România. care ţinteau centrul Europei. cunoaşte o mare extindere teritorială şi o înflorire a culturii. Austro-Ungar. Ludovic Jagiello este ucis în bătălie. Imp. i se ia Slovacia. se instaurează Republica Socialistă Ungară. Comunist (1915). Bela Kun creează P.1944-apr. declară libertăţi democratice. Înfrângerea Puterilor Centrale (1918) duce la destrămarea Imp. devine regat în cadrul Imp. Transilvania devine principat independent sub suzeranitate otomană. este admisă în nov. În 1990 primele alegeri libere consacră noul sistem. anexează o parte a Slovaciei. Rus. înăbuşă revoluţia în sânge. trece sub Habsburgi şi Ferdinand I de Habsburg (15261564) este ales de dietă rege al U. mandat pe 4 ani. În 1947. Otoman cucereşte Buda (vor transforma zona în paşalâc în 1641). Austro-Ungar. În 1989. se admite pluripartitismul. U. U. În perioada destalinizării izbucneşte la Budapesta revolta populară anticomunistă./km2) . Sub Matei Corvin (1458-1490) U. În martie 1944 U. Este instalat Janos Kadar care în deceniile şapte şi opt reformează sistemul.44 Km2 Locuitori: 750 (1. U. Revizuirea Constituţiei. În 1914 U. Regatul se destramă. În 1848 izbucneşte revoluţia de la Budapesta împotriva Imp. Habsburgic. Ruthenia. În 1997. amendată în 1989. Între nov. Statul: este republică parlamentară. 1699). care va fi înăbuşită după câteva luni de existenţă. În 1940 U. care sunt înfrânţi. sub conducerea lui Mahomed II. Transilvaniei şi semnează pactul tripartit. Habsburgic. sunt respinşi (Belgrad. trupele sovietice părăsesc U. partidul renunţă la orice referire la marxism şi la rolul conducător în stat. amiralul Horthy este ales regent. în 1867. El contestă Tratatul de la Trianon. este ocupată de trupe germane şi puterea este preluată de un guvern fascist. Imp. Habsburgic supune Ungaria în întregime şi Transilvania (Tratatul de la Karlowitz. stat independent. El rivalizează cu Jean Zapolia. U. Trupele sovietice înăbuşă în sânge revolta. Nagy Imre. Va duce o politică de germanizare şi de centralizare. Imp. În lupta de la Mohacs (1526). În 1683 este asediul Vienei de către otomani. şi voievod al Transilvaniei) otomanii. Partea de. conform Constituţiei din 1972. este invitată să înceapă negocierile de intrare în NATO. U. Transilvania. Este proclamată Republica Ungară. susţinut de otomani.000 de unguri pleacă din ţară în exil. se proclamă independentă. În 1849 Kossuth Lajos proclamă U. în 1946 este proclamată republică. deschide frontierele cu Austria. având o cale socialistă de dezvoltare. semnează Tratatul de pace de la Paris. În 1918. părăsirea Tratatului de la Varşovia şi neutralitatea U.

În 1869-1870. trupele italiene ocupă Roma şi papa se retrage la Vatican. Resurse şi economie: V. fiind delimitat de restul Romei prin zidul cetăţii Vatican. Este constituit din: piaţa şi basilica Sf. definiţie ce a provocat o schismă. Puterea legislativă şi cea executivă este exercitată de Pontiful Suprem (papa) (ales pe viaţă de Conclavul cardinalilor). Istoria: Vaticanul este o continuare a Statului Papal (Patrimonium Sancti Petri). o bibliotecă cu cca. El cuprindea regiunile Italiei centrale (Lazio.000 manuscrise şi o jumătate de milion de cărţi. 67. Nu există partide politice. palatul Vatican şi anexele: muzee. Statul: Vatican este un stat independent. datorită bunurilor culturale de o valoare inestimabilă (Capela Sixtină (1473-1481). plus „garda elveţiană" (100 persoane). Prin Tratatul de la Lateran între Sfântul Scaun şi Mussolini (febr. pe colina Vatican. Umbria. este formată din cetăţeni ai statului Vatican. În 1978 este ales al 266-1ea papă. Roma. conform tratatului de la Lateran încheiat în 1929 cu Italia. Statul papal a jucat un rol important în istoria evului mediu european. cel mai tânăr din acest secol şi primul papă neitalian după anul 1523. Marche şi Romagna). 750 loc. ajutat de Colegiul Sacru al Cardinalilor şi de Curia Romană. arhiepiscop de Cracovia sub numele de Papa Ioan Paul al II-lea. se recunoaşte suveranitatea statului Vatican (condus de Suveranul Pontif ales pe viaţă). Se adaugă 12 clădiri în Roma şi Castel Gandolfo (drepturi extrateritoriale). există şi un Secretar de stat. militare. galerii de pictură. În 1870.Religia: catolicism Forma de guvernământ: stat independent condus de Suveranul Pontif ales pe viaţă Ziua naţională: 22 octombrie Geografie: Statul V. grădini. Karol Wojtyla. mari încăperi decorate de Raphael (1508-1517). nu publică statistici referitoare la economia şi finanţele statului. pe care Pepin cel Scurt în 756 îl acordă bisericii catolice. Petru (15061629). (primul papă este considerat Sf. sculpturi. în inima capitalei italiene. (Statto della Citta del Vaticano) este aşezat în S. . financiare. a fost proclamată dogma infailibilităţii pontificale. puterii politice. Şeful statului este Pontiful Suprem. Petru). sub Pius IX. diplomatice etc. Populaţia: de cca. cu deplina suveranitate a jurisdicţiei. Au activitate de turism intensă. Europei. revizuit prin Concordatul din 1984. pe malul drept al râului Tevere/Tibru. în conciliul ecumenic ţinut în basilica Petru din Roma. Capela decorată de Fra Angelico (1477). 1929). piese arheologice.

Viti Levu). copra. hidroenergie valorificată prin complexul Monasavu. producere de etanol din trestie de zahăr. Industria prelucrătoare începe să se facă simţită. 1000-1300 m alt. Apar tensiuni între pop. Pop. este populat cu melanezieni şi polinezieni. Tavua. chinezi. este format din peste 500 de insule şi insuliţe. conflict soldat cu replica militarilor. Precipitaţiile sunt bogate: ating şi 3000 mm/an. care asigură exportul: trestie de zahăr. în ins. va fi exclus din Commonwealth. Oraşe: Sigatoka. fier şi oţel. mai ales în jurul capitalei. restul coraligene. europeni. în 1874 F.) Limba oficială: fijiana. F. G. Aeroport la: Suva şi Nadi. ţării. care proclamă în 1987 statul F. uzuale: engleza şi hindi Suprafaţa: 18. sudică). 70% din terit. Lau: 410 km2. ananas. Suva. Ngau: 117 km2.000 loc. constituit ca rezultat al alegerilor legislative. În jurul lui 1830 pătrund aici negustori şi misionari. ceai. melaneziană şi cea indiană care cere lărgirea drepturilor ei econ. Koro: 150 km2. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. orez.a. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de un Parlament bicameral (Senat şi Camera Reprezentanţilor).. care formează peste 851 din terit. Statul: este republică prezidenţială. mortalitatea: 4. Pop. Vanua Levu: 5534 km2. Cele două mari insule Viti Levu şi Vanua Levu. În sec.000 (40 loc.apr.Fiji Denumirea oficială: Dominionul Fiji Capitala: Suva (69. uleiuri vegetale. Fauna este săracă în specii. membru al Naţiunilor Unite. Are rezervaţii şi parcuri naţionale cu flora şi fauna din insulele înconjurătoare din Oc. hinduism 40%. îmbrăcăminte. este situat în Pacificul de sud-vest în Oceania (între paralelele 15° şi 20° lat. arahide. F. În 1643 insulele sunt descoperite de navigatorul olandez Abel Tasman. (Populaţia aborigenă scăzuse simţitor).500 km2. ceea ce suplineşte lipsa petrolului. numai 100 sunt locuite. este formată din: 50% indieni. cu furtuni tropicale din nov. F. republică. tutun. autovehicule. Floră şi faună: Pădurea tropicală densă acoperă cca./km2) Religia: creştinism (protestanţi şi catolici) 50%. 27°C.8‰. Kandavu: 321 km2. islamism. apoi vizitate de James Cook (1774). Temp. Populaţia: din mulţimea de insule şi insuliţe. Insulele principale: Viti Levu: 10. De asemeni aur. majoritatea de origine vulcanică. este în insula Viti Leva.9‰. Rotuma: 47 km2 ş. Cea mai mare concentrare a pop.300 km2 Locuitori: 730. medie anuală de cca. metişi. cea executivă de un preşedinte şi de Consiliul Executiv. Nadi. 45% malaezi (polinezieni). Pacific. confucianism Moneda: dolarul Fiji Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 10 octombrie Geografie: Arh. Victoria 1323 m alt. Sunt de origine vulcanică şi au câmpii aluvionare relativ întinse. Lautoka. Ovalau: 111 km2. Resurse şi economie: Econ. F. au înălţimi de cca. conform Constituţiei din 1990. Istoria: Se cunoaşte puţin despre civilizaţia melaneziană. Natalitatea: 24. (vf. Între 1879-1917 imigraţia muncitorilor indieni care va reprezenta jumătate din pop. fizică: Arh. Importă: cereale. VI-IX F. este axată pe turism şi pe o agricultură productivă. În urma acestei acţiuni. Taveuni: 562 km2. devine colonie britanică. . Asua: 231 km2. Clima: este oceanică. nuci de cocos. şi politice. urbană: 35%. cu o Universitate din 1968. devine stat independent la 10 octombrie 1970 în cadrul Commonwealth-ului şi în 1971.

900 de insule din cele peste 7000. Sulu (V). Arh. Doi vulcani s-au dovedit activi: Mayon în Luzon.6‰. După asasinarea lui Marcos îi urmează văduva sa. Filipinelor) în E. max. vulcanice. Datorită eroziunii. Negros. Istoria: Până în sec. la E. temp. Sulawesi Celebes şi Kalimantan (Borneo). Se ocupă în majoritate cu agric. Baze militare americane. cauciuc. considerate a fi formate relativ recent. Mindanao (2954 m). Rata natalităţii: 28. luându-şi numele lui Filip II. este aşezat în Asia de SE. Mindoro. Davao (port). Între 1865-86 regimul autoritar al preşedintelui Ferdinand Marcos. F.) Limba oficială: filipineză. Chinei de Sud. fizică: Arh. Există rezervaţii şi parcuri naţionale. este descoperit de Fernando de Magelan în 1521. care trăiesc pe aprox. musonică. cu autonomie internă. caldă şi umedă. Cagayan de Oro.97 mil. războiul de gherilă al stângii comunist. F. Pacific (M.000 km2 Locuitori: 68. şerpi. care la vărsare are o luncă mlăştinoasă. Între 1942-45 ocupaţia japoneză. Pnalangi (321 km) în Mindanao. urbană: 53%. Fauna este foarte bogată: păsări (numeroase specii). cupru. argint. Panay. uleiuri vegetale). cauzând pagube imense. În 1570 insula Luzon este cucerită de spanioli. . mţ-ii. pigmei negritos (grup relict indigen). Apo în ins. bambus). metal. minerale: crom. F. Resurse şi economie: Agric. în regiunea numită „Arcul de foc al Pacificului” (zonă vulcanică). flotă comercială. arh. chinezi etc. Populaţia: este formată din malaezi şi paleo-malaezi. Precipitaţii bogate: 1200-3000 mm/an. Până în 1901 este o perioadă de independenţă. Mai importantă: Cayagan (300 km) în Luzon. în mai. este concentrată. la nordul insulei: Pampaaga. este acoperit de păduri tropicale umede. M. Pop. alimentară (zahăr. 2/3 în cele două insule principale. devine colonie spaniolă. cele mai multe muntoase (cca. Pacific. animism. orez. Corazon Marcos (prin alegeri). protestantism 4%. Două sunt mai mari: Luzon (N) şi Mindanao (S) (2/3 din terit. lemn (mahon. 1500 m). Floră şi faună: 45% din terit. loc.7‰. cafea. (230 loc. este format din peste 7000 de insule şi insuliţe. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. G. Oraşe: Quenzon City.. şi Taal în apropierea Manilei. În interior şi în munţi. unele în adâncul mării. M. medie pe coastă este de 25-28°C. cauciuc. În 1899 Spania pierde Filipinele (în urma războiului cu SUA). apoi devin posesiune americană. Mare producător de: nuci de cocos.Filipine Denumirea oficială: Republica Filipinelor Capitala: Manila (1. care are o vale fertilă şi se varsă în ocean. Pop. Sula Wesi (S). luna cea mai caldă. care bat pe direcţia NE-SV. Arh. este de 21° şi 16°C. Oc. Industrie a pescuitului. copra şi ananas (printre primele locuri pe glob): are monopolul cânepei de Manila (abaca). Chinei (N). Situaţie .5 mil. Clima: este tropicală. porumb. aflate în vecinătatea fosei celei mai adânci a Oc. Zamboanga. trestie de zahăr. Res. Malaysia. se proclamă republică. cu esenţe preţioase. şopârle. este ramura de bază. Dintre insulele importante: Samar. Bacolod. Fenomene atmosferice obişnuite sunt taifun-ele (huracane). spaniola Suprafaţa: 300. are numeroase conuri vulcanice inactive. Caracteristica apelor este scurtimea lor şi debitul limitat. sisal (fibră vegetală). aur. M. islamism 5%. Palawan./ km2) Religia: catolicism 85%. budism Moneda: peso filipinez Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 12 iunie Geografie: Arh. XIII locuit de valuri de Negritos şi de proto-indonezieni şi malaezi. tutun. Cebu şi Bohol. F. Leyte. autovehicule. engleza. Trei lanţuri muntoase străbat de la N la S şi Ins. mai ales în Mindanao. rafie. Pacific (Groapa Marianelor). se consideră a fi desprinse din arh. La sfârşitul sec. În 1987 este adoptată prin referendum Constituţia. La4 iulie 1946 obţin independenţa. în Oc. apele au delte aluvionare. a mortalităţii: 5. batate (cartofi dulci tropicali).). Temp. 30°C. Alt. Caloocan. XIV îşi face loc islamismul. Limite: M.

SUA îşi retrage ultimele baze militare din F. tentative de lovitură de stat. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. conform Constituţiei din 1987. Statul: este republică prezidenţială. .politică instabilă. În 1992 generalul Fidel Ramos este ales preşedinte. Multipartitism (cu 2 partide în ilegalitate). Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de cele 2 camere (Senat şi Camera Reprezentanţilor).

Un număr impresionant de parcuri naţionale (20) şi de rezervaţii naţionale (l000) în care sunt cuprinse zone forestiere. porcine. o pierde. vânatul. ovăz. În N. siderurgică. specializată pe creşterea animalelor: bovine. Rusia (E). Kotka (port). Europei. I d. constr. Inari (l000 km2) în Laponia. Populaţia: este formată din finlandezi 93%. secară. -7˚C şi l8˚C în SV. cu ierni aspre. are multe edificii culturale. Se cultivă (mai ales în sudul ţării): cereale (orz. produse chimice. min. în sec. între Golful Botnic şi Golful Finic.000 km. foarte modern. Turism dezvoltat. la E M. Lacurile sunt legate între ele printr-o reţea de ape scurte. ind. crom. cu o largă deschidere la M. Clima: este umedă şi rece influenţată de Marea Baltică. porneşte cruciadă împotriva F. ceramică. Floră şi faună: Pădurile de conifere. Agric. de îngrăşăminte şi de fibre sintetice. de l505 km2. F.000 de lacuri). Precipitaţiile: 760 mm/an în S. Tampere. F. Importă petrol. cei mai înalţi munţi: Haltialtunturi (l323 m). Transporturi şi comunicaţii: Căile de comunicaţie sunt dezvoltate mai ales în partea centrală şi sudică. F. Lacuri: Suur/Saimaa (4400 km2). centru econ. Oulu. urbane: 63%. este dominat de un vast podiş (300 m alt. 20. Hr. XIII. pe litoral şi în reg. cărbuni. Baltice. cereale. grâu). sudice.). Finlandei îi aparţin şi insulele Aaland (Ahvenanmaa) cu o supr. materiale de construcţii ind. Războaie ruso-suedeze. textilă. Rus. Petru cel Mare al Rusiei anexează Carelia pe care F. cuvete lacustre.5‰. aparatură electrotehnică. chimică.000 km2 Locuitori: 5. de maşini (utilaje forestiere. Limite: Norvegia (N). sec. cartofi. ortodocşi Moneda: markka Ziua naţională: 6 decembrie Geografia: F. În N. Concentrarea max. are o economie dezvoltată. zone unde trăiesc renii. produse din lemn. M. păsări migratoare etc. rezultate din eroziunea gheţarilor cuaternari asupra unor munţi vechi. Baltică. Temp. cu zăpezi abundente iarna. rapiţă. creşte rezistenţa naţională a . Vantaa. fizică: F. regele Suediei. a mortalităţii: l0. 5l0 mm/an în N. Transportul fluvial şi cel maritim bine dezvoltate. vechi centru universitar). folosite pentru transportul buştenilor. Espoo. care rezistă temperaturilor scăzute şi vânturilor puternice). medie anuală în februarie şi iulie: -13˚C şi l3˚C în Laponia. regele Suediei. hârtiei. Res. În l809.. câmpii litorale. adesea repezi. nod feroviar. de pin şi molid (liniştite şi întunecoase) acoperă aproape 70% din terit. Istoria: Triburile nomade ale fino-ugricilor (venite din E şi S) locuiau pe terit. în NV. sec. Rata natalităţii: l2. vanadiu. devine mare ducat autonom al Imp. metalurgică (metale neferoase). centrale atomo-electrice. Este supranumită „Ţara celor o mie de Lacuri” (sunt 50. turbării. se intensifică rusificarea sub Alexandru III (l88l-l894). Suedia (V). creştinând-o. Pescuitul: heringi. cupru.000 loc. G. importante: cobalt. somoni.) Limba oficială: finlandeză şi suedeză Suprafaţa: 338. cherestelei. nave). în S. Între l7l0-l72l. Cea mai lungă este Kemijoki (550 km). coline şi şiruri muntoase. termocentrale. reni. cu numeroase morene glaciare. acestea ocupând l0% din terit. XVI: Reforma luterană. Lungimea totală a râurilor cca. diversificată: ind. Ind.Finlanda Denumirea oficială: Republica Finlanda Capitala: Helsinki (990. În l550 Gustav Vasa. Rata pop. Ind. dominaţia suedeză printr-un sistem de fortăreţe./ km2) Religia: protestantism (luteran) 90%. fondează Helsinki. este aşezată în nordul Europei. Baltică (S şi V). Numeroase hidrocentrale (are multe ape repezi). fier.2‰. Aeroport la Helsinki. Exportă: lemn. Oraşe: Helsinki (port) sau „Oraş Alb”. alimentară. climă subpolară.l2 mil. celulozei. (l5 loc. XI Eric IX cel Sfânt (ll56-60). Resurse şi economie: F. vulpile polare. utilaje. bazată pe exploatarea şi prelucrarea lemnului şi pe producerea de energie electrică. suedezi şi laponi (în N). la N. este aşezată în N. Paijanne. Relieful F. nichel. În sec. Turku (port. sfeclă de zahăr. are 6 universităţi. domină tundra (vegetaţia măruntă.

Statul: este republică prezidenţială. l947: un tratat de asistenţă mutuală cu URSS în l948 reînnoit în l970 şi l983. ce încearcă să respingă prin forţe proprii atacul sovietic. urmând să plătească despăgubiri de război imense în raport cu posibilităţile. acceptă condiţiile lui Stalin. în iarna l939-40. În l994 alegeri prezidenţiale. Pacea cu Aliaţii o semnează la Paris în l947. prin vot universal. . F. În l9l7. În l992 F. Între l94l-40 F. direct (pentru prima dată). F. Preşedintele este ales prin vot direct.. este singurul stat european vecin cu URSS ce scapă de satelizare. război civil între partizanii regimului sovietic şi ai lui Karl Gustav Mannerheim care înving. URSS recunoaşte noua republică F. Multipartitism. după o luptă eroică. luptă alături de germani împotriva URSS. cea executivă de preşedinte şi de Consiliul de Stat (guvernul) format ca rezultat al alegerilor legislative. guvernatorul rus este asasinat. În l9l8.pop. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Parlament (Eduskunta). potrivit Constituţiei din l9l9. îşi proclamă independenţa. cedând Carelia. În l920. cere aderarea la CEE.

) Limba oficială: franceza Suprafaţa: 549. Ligurică. portughezi. 5ºC şi 20ºC (Bordeaux). se varsă în Rhin l320 km (l90 km la frontiera de E). Precipitaţiile. l424 m alt. Clima: în vestul ţării este temperat-oceanică. păduri de foioase (stejar. creste inaccesibile. în sudul căreia sunt dealurile Normandiei. aproape 30%. a Flandrei şi a Normandiei. protestantism. 0ºC şi l9ºC (Strasbourg). algerieni. Fauna: căprioare.Franţa Denumirea oficială: Republica Franceză Capitala: Paris (cca. Specifică este zona rivierei‚”Coasta de Azur” între Marsilia (Marseille) şi graniţa cu Italia. Cu cât mergi spre est. sudică şi nord-estică. la graniţa cu Elveţia. În insula Corsica o vegetaţie specifică de maquis mediteranean. Câmpiile formează o mare parte din terit. loc. şi ierni blânde. văi adânci. în M.) se înalţă între Franţa şi Spania. Germania. Numărul emigranţilor se ridică la 8% din pop. în M. care se întind în partea centrală. Temp. având ieşire la Oc. În agr. la graniţa estică: Munţii Jura (Cret de la Neige. Populaţia: este formată din francezi în marea majoritate. max. mozaism Moneda: francul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: l4 iulie Geografie: F. Roussillon (S) şi Gascogne (SV). este aşezată în Europa occidentală. câmpiile litorale: Languedoc (S).500. Limite: M. 2ºC şi l9ºC (Clermont-Ferrand). Atlantic (V). în V. Luxemburgul (NE). M. Strasbourg 660 mm/an. Dordogne 472 km. În Corsica: muflonul şi capra neagră. Podişul Ardeni.. mai bogate: Brest: 8l0 mm/an. Mont Blanc 4807 m alt. Marseille: 580 mm/an. înălţimile cresc. în ChampagneArdenne. păsări migratoare. Oc. bretoni în Bretagne. Meuse 950 km şi Mosselle 550 km. Masivul Armorican este în NV (Pen. marocani. păsări cântătoare. bazine separate de munţi: bazinul Parisului. Garonne 650 km. Atlantic: Loire/Loara l020 km. max. Monaco. Mânecii Seine/Sena 776 km. Limousin. de Grand-Lieu 37 km2. în ind. basci în Pirinei. Mediterană. medie anuală este de 2ºC şi l8ºC (Paris). Păşuni. cu afl. în zona Parisului. pe văile Rinului. spre S se continuă cu Munţii Ceveni.. Aici se găsesc gheţari. Rhonului. rezervorul Senei 23 km2. fierbinţi. spanioli. lacuri. 6ºC şi 22ºC (Marseille). faună aclimatizată: muflonul. turci. Munţii Pirinei (Pic de Vignemale. germani în Alsacia/Alsace şi Lorena/Lorraine. Mânecii (N).000 km2 Locuitori: 57. activă. l000 mm/an. F./km2) Religia: catolicism 90% . Uneori aici bat mistralul şi tramontul. culoarul Rhonului. L. 8% din pop. Lac d’Annecy 27 km2. are o reţea de ape extrem de bogată. Munţii Vosgi (Grand Ballon. Genova. care descresc spre valea Rhonului. Spania. în reg. Saone 480 km. max.3‰ a . vânturi reci. zone depresionare. tunisieni. în M. Valori scăzute în Corsica (30 loc. al Acvitaniei. Se varsă în Oc. iugoslavi. Belgia. Masivul Central are culmi vulcanice. cerbul sika. Concentrarea max. F. 582 km2. Mediteranei este o climă mediteraneană.) la hotarul cu Germania. islamism. l7l8 m alt. l0 mil. cursul lor fiind lung. fizică: Relieful este variat: are munţi tineri care se întind de la M. În munţi cca. constant. cu veri uscate. pe litoralul nord-vestic. Atlantic şi M. capra neagră. Bretagna). Insula Corsica la S de G. G. 3298 m alt. Bourget 45 km2. max. F. munţi vechi. Câmpia Alsaciei. Câmpia Loarei (Loire).). italieni în Corsica/Corse şi Alpii Maritimi. influenţată de vânturile dinspre Atlantic care aduc precipitaţii bogate. foarte erodat (400-600 m) la graniţa cu Belgia (NE). Rata natalităţii este de l3. (l03 loc.) la graniţa cu Elveţia. fag) şi de conifere. iar clima devine temperat-continentală. Mediterană: Rhonul 8l2 km (522 km în F. F. Mediterană la Lacul Geneva: Alpii Francezi (vf. Elveţia (E) Italia (SE). fâneţe 25% din terit. Mediteraneană. ploioase.).000 loc. Numeroase lacuri: Lac Leman/Geneva. Pe ţărmul M. Bordeaux: 760 mm/an. Andora (S). Floră şi faună: Pădurile ocupă 25% din terit./km2).

cele mai vechi fiind cele din Paris (ll50) şi Toulouse (l230). textilă. Istoria: Semne de locuire din paleolitic. este o mare putere agricolă (locul I în Europa la cereale: grâu. saxoni. Res. .l358. este una din ţările dezvoltate ale Europei şi ale lumii. a materialului rulant. de înaltă tehnologie în special în domeniul aeronauticii. Toulouse.. Ocupă locul II pe glob la struguri şi vinuri (se cultivă în S. galilor romanizată. parfum.mortalităţii de 9‰. în sec. Hr. Font-de-Gaume. prin Tratatul de la Verdun. IX î. devine o putere militară (Filip II August. viitoarea Marsilie). hunii. Clovis (48l-5ll) întemeiază dinastia merovingiană. În 496 este convertit la creştinism în forma sa catolică. îmbătrânită. vandalii. alipeşte domeniului regal moştenirea casei de Anjou. Strasbourg. F. Filip IV cel Frumos. F. alamanii. Masivul Central). începe procesul intens de romanizare. Le Havre (port). foarte diversificată. Hr. foloseşte energia mareelor. Sec.) se încheie cu victoria F. minerale: minereu de fier (Lorena. Bordeaux. năvălesc popoarele migratoare: francii. bijuterii. Pirinei). urbană 75%. F. punând bazele statului franc. chimică. El îi supune pe longoborzi. agric. va deveni terit F. Sub Carol cel Mare (768-8l4). Marseille (Marsilia-port). iar partea lui de vest. întărind prestigiul monarhiei. avi. porumb. triumfând asupra feudalilor. IX-XI sunt o perioadă de fărâmiţare feudală. În 843. Hr. are o reţea foarte dezvoltată de căi rutiere şi feroviare (în special electrificate) —caracteristică unei ţări de mare atracţie turistică (Paris. VI î. pune bazele unor instituţii şi raporturi social-politice şi economice ce vor defini Franţa şi Europa medievală. Lyon. De-a lungul Mediteranei colonii feniciene (sec. XII-XIV se întăreşte autoritatea centrală şi F. Cele mai timpurii aşezări istorice au fost ale ligurilor şi iberienilor. Nice. Cu Francisc I (l5l4-47) începe epoca absolutismului monarhic. Pop. litoralul Oc. Cei dintâi. la N de Pirinei. Pirinei şi Masivul Central. Aeroporturi la: Paris.printre care Marsala. a medicamentelor. În 987 se instaurează dinastia Capetiană care prin ramurile sale colaterale va domni până în l789. Resurse şi economie: F. popor germanic (vor da numele poporului francez) se contopesc cu pop. Nice.): Homo Sapiens. Ludovic XI (l46l-83) întăreşte puterea monarhului. Cu l302 începe perioada monarhiei pe stări. iar în timpul lui Ludovic IX cel Sfânt (l226-70) se stabilesc principiile de justiţie şi virtute. cărbune superior în Pod. sticlă şi cristaluri. de electricitate este asigurată 75% de către centralele nucleare). ca împărat al Occidentului. Toulon. porţelan (vestitele porţelanuri de Sevre). Ardeni.) şi greceşti (sec. metalurgică neferoasă (aluminiu). Carol cel Mare pune stavilă cuceririi arabe în vestul Europei prin victoria de la Poitier (732). Războiul de l00 de ani (l337-l453) purtat cu Anglia (ai căror regi revendică o mare parte a F. XVI se realizase prin alipirea Bretagniei la domeniul regal unificarea. Hr. are loc o expansiune teritorială integrând aproape toată Europa creştină şi înfloreşte cultura. Atlantic. reg. Galii. se aşează pe terit. orz. este recunoscut suveran de principii germani şi în anul 800 este încoronat de papă. Nantes. Hr. Puţin petrol. are 23 de universităţi. ovine) ocupă o pondere peste 50% din valoarea prod. în NE şi N (sec. Riviera mediteraneană. se încep catedrale magnifice (stilurile romanic şi gotic). Champagne Bourgogne. Niaux. Oraşe: Lyon. Importă petrol. îmbrăcăminte (haute couture). Bordeaux). burgunzii în SE. după ce la sfârşitul sec. ind. la Roma.) şi o transformă în provincie romană. În sec. Franţa are o pop. III-IV). constr. bauxită (Alpii Francezi. popor celtic împărţit în multe triburi. Răscoala ţăranilor: Jaqueria . Turismul foarte dezvoltat (inclusiv turism cultural). Sec. gaz metan şi cărbune. a oţelului. navale. producerii energiei nucleare (prod. Dunkerque (port). sfeclă de zahăr şi cartofi). hidrocentrale în Alpi. Pirinei). Alpi. cel mai de seamă reprezentant al dinastiei caroligiene. sub conducerea lui Carol cel Pleşuv. Rouen (port). Roma avându-l conducător militar pe Caesar cucereşte Galia (58-51 î. siderurgică (Lorena). manufactură. întăreşte statul. VIII-VII î. are o ind. Mânecii. (eroina naţională Jeanne d’Arc). a soarelui. Creşterea şomajului este o problemă majoră. Hr. Imperiul Carolingian este dezmembrat. porcine. Bordeaux. Creşterea animalelor (bovine. picturile rupestre din Lascaux. În paleoliticul superior (40000-8000 î. vizigoţii în S şi SV. Toulouse. Lile. III-V d. Valea Loarei. gaz metan. Pescuitul dezvoltat în zona litorală a Atlanticului şi a M. Transporturi şi comunicaţii: F.

În l904 se formează Tripla Alianţă (Antanta . care în l763 pierde posesiunile din Canada şi India. XVI .în sec. candidatul P. coloniilor). numele de hughenoţi) . În l830 dinastia Burbonilor este răsturnată de revoluţia din l830. a terit. supranumit „regele burghez”. (l852-l870). şi pe terit. Un nou guvern avându-l ca şef pe De Gaulle. manifestaţiile studenţeşti. De Gaulle este ales preşedinte (l959). o monarhie constituţională. Constituţia din l946 proclamă cea de a IV-a Republică. Socialist. În l9l9. Elena. În l986-88 Mitterrand „coabitează” cu un guvern de centru-dreapta. În l98l. în l988 câştigă P. „Regele Soare”.a. ca urmare a invadării Poloniei. imperiul colonial se transformă în Uniunea Franceză. reales în l988. culminând cu masacrele din noaptea Sfântului Bartolomeu (24 aug. o gravă criză socială. F. Prin Edictul de toleranţă din Nântes (l598) dat de Henric IV (întemeietorul dinastiei de Bourbon) războiul se încheie. În l8l4 Napoleon abdică şi se restaurează regalitatea (Ludovic XVIII). este cea mai mare putere europeană. Rezistenţa din interiorul F.U. O perioadă plină de războaie slăbeşte F. Napoleon (exilat la Elba) revine în l8l5 iar după cele „l00 de zile” este învins la Waterloo şi exilat în ins. occidentală. lansează apelul de a continua lupta. ecuatorială. Marea Britanie).„căderea Bastiliei”) culminează cu proclamarea primei republici şi cu executarea publică prin ghilotină. insurecţia Parisului şi instalarea lui De Gaulle ca preşedinte al guvernului provizoriu. Franţa devine putere nucleară. Pacea de la Frankfurt pe Main: pierderea Alsaciei şi a Lorenei (în favoarea Germaniei). este de distanţare faţă de hegemonia S.. Rusia. Congresul de la Viena (l8l5) îl readuce pe Ludovic XVIII şi F. şi Marea Britanie declară război Germaniei. Se instituie Codul Napoleonian care va influenţa instituţiile întregii Europe. Indochina. În mai-iunie l968. Oceania ş. Clasicismul francez. Din deceniile 6-8 marea majoritate a coloniilor franceze îşi dobândesc independenţa. care în l993 suferă o înfrângere totală.). Războiul cu Germania (l870-7l). Domnia lui Ludovic XIV. În . Pe l0 mai l940 Hitler invadează terit. În l944: debarcarea aliată în Normandia. În l939 (3 sept. Între l830-47 cucerirea Algeriei. Începe al doilea război mondial. În l9l4-l8 primul război mondial în care Tripla Alianţă obţine victoria asupra Puterilor Centrale (având ca nucleu Germania). care ruinează şi slăbesc autoritatea regelui. Crearea imperiului colonial al F. este readusă (şi redusă) la frontierele ei de dinainte de l789. F. Războaiele napoleoniene (l803-l8l4) supun Europa noii ordini zguduind temeliile ei tradiţionale prin răspândirea idealurilor liberale şi naţionale. În urma înfrângerii. F. se retrage din NATO şi SEATO. Se răspândeşte religia protestantă (calvinismul ai cărui credincioşi poartă în F. F. Dictatura iacobină (l793-94). subminând autoritatea Bourbonilor. o nouă Constituţie prin care se proclamă cea de-a V-a Republică Franceză şi dă şefului statului puteri sporite (l958). În revoluţia din l848 este proclamată a II-a Republică (l848-52). Se proclamă Comuna din Paris (martie-mai l87l). care stabileşte Consulatul (l799) şi apoi Primul Imperiu (l804) şi continuă războaiele de apărare ale Republicii.l793). Alsacia şi Lorena sunt retrocedate F. în refugiu la Londra. este înfrântă. (Africa septentrională. părăsind scena politică un timp. Socialist Francez.I. are relaţii speciale cu URSS şi China.. limbajul şi manierele de la curte influenţează întreaga Europă. a regelui Ludovic XVI (2l. F. Sf. dobândeşte colonii în Canada şi India. Revoluţia Franceză (l4 iulie 1789 . mareşalul Petain semnează capitularea la 22 iunie l940. prin pacea de la Versailles. l572). Politica externă a F.).F. constituind Comitetul Naţional Francez care coordonează rezistenţa antinazistă (în interiorul F. la 23 august. Războaiele de eliberare naţională din Indochina (l945-54) şi din Algeria (l954-62) duc la o gravă criză a republicii. urmează sub Ludovic Filip (l830-48). În l963 se semnează tratatul de colaborare cu Germania de Vest. alegerile prezidenţiale îl aduc la conducere pe Francois Mitterrand. Generalul De Gaulle. când F. este una din cele mai puternice din Europa. Napoleon III (nepot de frate al lui Bonaparte) se proclamează împărat al F. (l643-l7l5) înseamnă apogeul absolutismului (el va spune „Statul sunt eu”). F. intră în NATO (l949) şi în EEC (l957).în linii mari. În l795 Directoratul care va fi răsturnat de Napoleon.A.şi încep războaiele religioase devastatoare (l562). Se construieşte Versaillesul şi se pune capăt toleranţei religioase prin revocarea Edictului de la Nântes (l685).

. Multipartitism. Statul: este o republică prezidenţială. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Parlament (Senat şi Adunarea Naţională). cea executivă de preşedinte şi de Consiliul de Miniştri numit de preşedinte ca rezultat al alegerilor legislative. Un program de reforme privind redresarea economică (prin privatizare).l992 se modifică Constituţia în vederea ratificării Tratatului de la Maastricht. securitatea şi controlul imigraţiei (reforma Codului Naţionalităţilor şi a dreptului de azil). potrivit Constituţiei din l958.

Mt.800 mm/an-2. alegerile sunt contestate de opoziţie. mineral de mangan. Faună foarte variată. savană. de la sfârşitul lui mai până spre septembrie. Camerun (N). de o parte şi de alta a Ecuatorului.000km2 Locuitori: 1. acaju). aur. petrol. este acoperit în întregime de păduri dese. manioca. abanos. (5 loc. în zona rurală.: mangan.000 loc. maximă concentrare în zonele miniere sau de exploatare a lemnului şi în apropierea fluviilor. adouma. În 1849. iar în 1960 este declarată independentă. diamante. cea executivă de preşedinte şi de Consiliul de Miniştri numit de preşedinte. străbătut de văi cu râuri şi cursuri fluviale. Ybunyi (1. uraniu. în străfundurile pădurilor. Ocupat de francezi în 1886. pigmeii. Atlantic (800 km) S. Perioadele ploioase alternează cu cele uscate. pigmei. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Naţională. Resurse min. În podiş. 640 km). Atlantic se întinde o fâşie de câmpie (lagunară în V). a lemnului (locul al 2-lea în Africa). Congo (E şi S). energia electrică. Debitul apelor este constant ridicat. Moanda-Mounana. Comerţ cu fildeş şi abanos. uraniu. iar în 1839 francezii încep să se aşeze în estuarul fluviului Gabon. porumb. Se disting 3 zone: câmpia. Oraşe: Port Gentil. În evul mediu este populat de triburi bantu. este aşezat în partea central-vestică a Africii. Câmpia joasă a litoralului (sub 300 m). eshira. a mortalităţii: 14. papas. este o ţară muntoasă. fizică: G. animism. fluviul Ogooue este navigabil pe cursul inferior. apoi inclus în Africa Ecuatorială Franceză (1910-1958). în bazinul râului Ogooue. Resurse şi economie: Cele mai importante sunt resursele forestiere (lemnul preţios). Floră şi faună: G. Rata pop. mbede). Un mare exportator mondial de lemn preţios. Pe coasta Oc.575 m). probabil. mangan. banane./km2) Religia: catolicism (protestantism) 75%. . pătrunzând şi într-o parte sudică. În 1990. Oc. cu lemn preţios (okoume.3‰.) Limba oficială: franceza Suprafaţa: 268. este unit cu Congo Francez (18881904). Statul: este republică prezidenţială. potrivit Constituţiei din 1961. Clima: este tipic ecuatorială: caldă şi umedă. Rata natalităţii: 38. Chaillu. reţea de cale ferată (Transgabonezul: Owendo-Franceville. În 1956 colonia devine autonomă. Istoria: Cei mai vechi locuitori sunt. negri bantu (fang. cacao. Munţii de Cristal (cca. Populaţia: majoritari. în 1958 este proclamată Republica Gaboneză. Achango. fier. sclavii eliberaţi fondează oraşul Libreville. În 1471-1473 litoralul este cercetat de portughezi. 1. extractivă de petrol. porneşte de la câmpia de coastă şi se întinde spre nordul şi estul ţării. Franceville. O imensă parte a teritoriului este nelocuită: munţii şi pădurile. se instaurează pluralismul politic. Precipitaţiile 1. urbane: 49%. Rep. Podişul.Gabon Denumirea oficială: Republica Gaboneză Capitala: Libreville (352. podişul şi munţii. Gabon devine colonie. petrol. G. cel mai înalt din G. Plouă abundent din octombrie-mijlocul lui decembrie şi mijlocul lui ianuarie-mijlocul lui mai. Transporturi şi comunicaţii: şosele pentru tranzitare. Majoritatea pop. perioada uscată.5‰. Limite: Guineea Ecuatorială (NV). Industrie extractivă.. Munţii: în centrul ţării. În 1993.35 mil. care se întinde pe valea fluviului Ogooue şi a afluentului său N'Gounie. cafea. limba. Ind. 80% din cimpanzeii şi gorilele Africii se află aici.700 mm/an. după decenii de partid unic. Multipartitism. Lambarene. iar alta de la mijlocul lui decembrie până la mijlocului lui ianuarie.000 m). Temperatura medie 22°-30°C. islamism Moneda: francul CFA Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 17 august Geografia: G.

Între decembrie şi aprilie. Britanicii fondează Bathust-ul.Gambia Denumirea oficială: Republica Gambia Capitala: Banjul (Bathurst) (44.15 mil. animism Moneda: dalasi Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 18 februarie Geografia: G. Constituţia a fost suspendată în urma loviturii militare. 35 km. Gambia şi Senegalul se unesc într-o confederaţie: Senegambia care a existat până în 1989. Populaţia: negri. Transporturi şi comunicaţii: autovehicule. serahuli. Serrekunda. comune şi între senegalezi.9‰. Din 1807 este colonie de sine stătătoare. Brikana. fizică: G. este unită cu Senegalul: colonia britanică Senegambia. În 1963 obţine autonomia. lemn. Creşterea animalelor (caprine) şi pescuitul. cu un anotimp cald şi ploios. catolicism (protestantism). Turism: safari. G. Statul: Republică prezidenţială. orez. prin tratatul de pace de la Paris. care a fost şeful statului 28 de ani. cea mai importantă cale de comunicaţie a ţării şi a continentului. bogate pe litoral. . Hidroenergie încă nevalorificată. lată de aprox. XIII-XVI G. scad spre interiorul ţării. este a fost sub vasalitatea imperiului Mali. Floră şi faună: Pădurea de pe litoral este încărcată de mangrove. Rata natalităţii: 40. Preşedintele îşi alege un Vicepre-şedinte care să conducă guvernul.) Limba oficială: engleza Suprafaţa: 11. În 1981. uleiuri de arahide. în zona vărsării Gambiei în ocean. jola. transport fluvial. în 1588 apar primii colonişti englezi şi negustorii europeni de sclavi. Populaţia comunică mai ales prin limbile mandiga şi wolof. S). se manifestă anotimpul uscat. o fâşie de o parte şi de alta a cursului inferiori al râului Gambia (cca. iar în 1970 este proclamată republică. mortalitatea: 17. Oc. Peste 80% din populaţie trăieşte în zona rurală. În 1965 obţine independenţa. nuci. (101 loc. vărsându-se în Oc. Limite: Senegal (N. este aşezată în Africa Occidentală. după ce Senegalul a redevenit posesiune franceză. fula./km2) Religia: islamismul 85%. Resurse şi economie: arahide de pământ (locul întâi pe glob). curge de la E la V.300 km2 Locuitori: 1. E. principalele grupe etnice: mandigo. G. În 1993. este o câmpie joasă (-50 m) de-a lungul cursului inferior al Gambiei. Între 1455-1456 este descoperită de portughezi. Legislativul este asigurat de preşedinte şi de 36 până la 50 de membri ai Camerei Reprezentanţilor. wolof. Clima: tropicală. Istoria: În sec. ea se prelungeşte de-a lungul fluviului Gambia sub formă de pădure-galerie. Precipitaţiile. Fluviul Gambia. ulei de cocos. cu statut de dominion britanic.3‰. Atlantic. temperaturi ridicate tot anul. Oraşe: Combo St. (iunie/octombrie) şi altul uscat.000 loc. străbătând astfel savana: Faună bogată. lovitură de stat militară. Din 1873. banane. Mary. manioc. 300 km). Atlantic (V). este înlăturat preşedintele Jawara.

88% din terit. În 1992. În rest. Importantă ind. Statul: este republică prezidenţială. Temperaturile pot coborî iarna până la -30°C. petrol. În 1921. XI-XIII o înflorire care atinge apogeul sub regina Tamara (1184-1213). fizică: O ţară muntoasă. M. Azerbaidjan (E). În 1918 se proclamă republică independentă. (78 loc. vinului. XVI-XVIII G. proclamă unilateral independenţa ţării. la Poti. urbană: 58%. G. este aşezată în SV Asiei. islamism Moneda: lari Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 26 mai Geografie: G. Mongolii năvălesc în sec. Sericicultură. În 1993.26 mil. XIII. depresiuni bine populate. cucerită de arabi (650). vehicule. Istoria: Terit. la care vor adera şi altele. cunoaşte în sec. iepuri. peste 5000 m (vf. râşi. Depresiunea Colhidei. 5033 m) şi Shara (5058 m). Otoman. În 1936. de maşini. ruşi. Flora şi fauna ocrotită în câteva parcuri naţionale. plante aromatice. temperată în rest. Pop. are rezerve importante de mangan. 1991 . climă temperat-continentală. Floră şi faună: Peste 41% din terit. loc. Industria metalurgică (feroasă şi neferoasă).) Limba oficială: georgiană.46 mil. armeni. urşi bruni. Faună bogată: lupi. textilă (mătăsuri). Aeroport la Tbilisi. conform Constituţiei intrate în vigoare în 1991. 3000 mm/an. În zonele muntoase. / km2). Clima: este subtropicală în reg. Iberia). Turcia (S)./ km2. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Sovietul Suprem (Consiliul Suprem). G. creşterea animalelor: bovine în V şi ovine în E. mişcări separatiste în Osetia de Sud şi Abhazia. Concentrarea pop. În 1989 trupele ruseşti reprimă sângeros mişcarea populară din Tbilisi. Caucazul Mic este format din platouri dominate de conuri vulcanice (3000 m). între 300-700 mm/an. coniacului şi a ceaiului. Populaţia: este formată din georgieni (70%). În Caucazul Mare precipitaţii bogate 1200-1300 mm/an. dominată de sasanizi (reg. Caucazul Mare. G. Din sec.Georgia Denumirea statului: Republica Georgia Capitala: Tbilisi/Tiflis (în georgiană Sakartvelo) (1. care trec la Iran sau la Imp.ian. în zonele colinare şi pe litoral (150 loc. Resurse şi economie: G. cărbuni. joase pe litoral şi în valea râului Rioni. Trafic pentru Transcaucazia prin porturile Poti şi Batumi.2‰. constr. cu zăpezi veşnice. Gamsahurdia părăseşte ţara. vegetaţie de stepă sau subtropicală. federală. În N. limba vorbită: limba rusă Suprafaţa: 70. Culturi de ceai. viţă de vie. ţării este ocupat de păduri de foioase în cea mai mare parte.I. În 1990. eucalipt. Rioni se varsă în M. sub 20 loc. mase plastice). citrice. 1992). în câmpia râului Kura. Kazbek/Mkinvari. străbătută de şirul munţilor Caucaz. a fost colonizat de greci şi de romani (Colhida). Negre. autonomă Osetia de Sud formează Federaţia Transcaucaziană a URSS. de la NV la SE. pe valea râului Kura (E). este muntos şi colinar. Între munţi. Neagră (V). Armenia. abhazi. separatiştii abhazi iau conducerea în Abhazia şi sute de mii de georgieni sunt izgoniţi. Mişcările armate şi ameninţarea pierderii Abhaziei îl determină pe Şevarnadze să ceară ajutorul armatei ruse. kurzi./ km2) Religia: ortodoxism. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. devine rep. autonome Adjaria şi Abhazia cu reg. Instaurarea regimului autoritar al preşedintelui Zviad Gamsahurdia duce la un război civil (dec. a mortalităţii: 9‰. G. În1783 se pune sub protecţia Rusiei. vulpi. Caspică. pe litoralul M. Turism. Neagră. ind. primele alegeri libere. este mai joasă în V şi cu aspect colinar în E: Apele au un bogat potenţial energetic. pierde din teritorii. E. Georgia cu rep. chimică (îngrăşăminte. azeri. în Munţii Caucaz. se varsă în M. în centru. În E. Rata natalităţii: 15. Limite: Rusia (N şi NE). să facă parte din C. în 1991 Sovietul Suprem al G. acceptând în schimb ca G. izvorăsc din Caucaz şi sunt scurte: Kura/Mţkvari în E. În E. fazani. minereu de fier. osetini. şacali. cea . Şevarnadze ia conducerea.S. iar în 1801 este anexată de aceasta.000 km2 Locuitori: 5.

Multipartitism. Partidul comunist a fost desfiinţat în 1991.executivă de Consiliul Politic Consultativ şi de Consiliul de Miniştri. . numit în urma alegerilor.

celtice şi slave. Luxemburgul. Helgoland. G. are peste 80 de universităţi şi colegii. de origine glaciară.4 mil. la l00 km de M. jderul. Precipitaţii 500-640 mm/an în nord. Weser. Jura Suabă. catolicism 35%. sturzul. Nordului Munchen (S) cap. Roman. activă lucrează în servicii.) Limba oficială: germana Suprafaţa: 357. Neagră: Donau/Dunărea (cu afluenţii săi). Floră şi faună: Pădurile cuprind cca. Clima: G. Bavariei) înclinat spre Dunăre. hârciogul. Cehia (E). VI-VIII Regatul Francilor cucereşte terit. G. fizică: Relieful. din M. Oraşe: Hamburg (port) pe Elba. masive muntoase vechi (hercinice). A doua treaptă: în centrul Germaniei. este parţial cucerit de romani (partea de S şi de V până la Rin şi Dunăre). este printre cele mai ridicate din Europa. În zonele muntoase predomină coniferele. ocupă locul al doilea în Europa. cuprinde: căprioara.000 km2 Locuitori: 8l. privighetoarea. Olanda (V). l270 mm/an în munţii din Sud. pisica sălbatică. în N. Pădurea Bohemiei. Concentrarea max. din M. şi cca. cca. Nordului. Ems. În M. foarte erodate (500l000 m. spanioli. Bremen (port) pe Weser. Masivul Renan. M. câmpia Germaniei de Nord. Polonia. 5% în agric. 50% din pop. cu climă mai blândă.. devenind provincie a Imp. Temp. Canalul Dunăre-Main-Rin etc. 40% în ind. G. este formată din germani 93%. italieni. la graniţa cu Elveţia. în zona Ruhr (peste 5500 loc. Austria (S şi SE). Baltică. cu morene.2‰. loc. IX-X. de la N spre S are trei trepte. polonezi. Zugspitze.77 mil. Sylt etc. Dusseldolf (pe Rin). la cel temperat-continental din centru şi NE. iar în sec. Lacul Boden/Konstantz. Istoria: Terit. locuite de alamani. Frankfurt. Belgia. Populaţia: ca număr. Yena. urbane: 86%.9‰ (Populaţia este îmbătrânită). un şes larg. alt. pe valea Rinului. dovadă a dezvoltării economice a G. minorităţi: turci. Hr. iugoslavi. Reţeaua hidrografică este bogată şi legată printr-un sistem de canale folosite în economie şi transport. Leipzig/Lipsca. Limite: M. Baltică (N). Densitatea pop. Vânturile dinspre V aduc precipitaţii bogate. bufniţa pitică. în câmpia nordică.înfrângerea maghiarilor pe râul Lech). Nordului se află numeroase insule. turingi. iar păşunile 25%. 30% din terit. G. Pădurea Neagră (vf. în faţa cărora se întinde un platou neted (Pod. bizonul. neoprotestantism Moneda: marca germană Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 3 octombrie Geografie: G. vegetaţia de landă şi pădurile de conifere. Rhein/Rin. Regatul Franc (Carolingian) se împarte în cel occidental (nucleul Franţei) şi cel oriental (nucleul Germaniei) prin tratatul de la Verdun. o politică ecologică împotriva poluării industriale. Valea Rinului este mai adăpostită. . Danemarca. unde se înalţă munţii Alpii Bavariei (vf. De-a lungul ţărmului M. Baltică: Oder şi afluenţii săi. după Rusia. Pop. Feldberg l493 m). cu deschidere la M. are numeroase rezervaţii naturale şi parcuri naţionale. era locuit de triburi germanice. Elveţia (S). vegetaţia de mlaştini. străbătut de râuri ce izvorăsc din Alpi. Sunt trei mari bazine: din Marea Nordului: Elba. medie anuală -lºC şi l8ºC în ianuarie şi iulie./km2). (229 loc. este aşezată în Europa Centrală. 2963 m) în mare parte calcaroşi.Germania Denumirea oficială: Republica Federală Germania Capitala: Berlin (3. Munţii Pădurea Turingiei. A treia treaptă: sudul G. are un climat de tranziţie de la cel temperat-oceanic din NV. Elba era graniţa estică până unde locuiau germanii în sec. Rata natalităţii: 9. Apărarea şi victoria în faţa triburilor maghiare şi slave sub dinastia ottoniană (955 . Dresden/Dresda (port pe Elba). G. iau naştere: Franconia. IX (843). saxoni şi bavarezi. În sud. Nordului şi M. Rata pop. Canalul Mitteland./km2) Religia: protestantism 40%. G. cele mai mari fiind: Frisicele de Est. greci. Fauna G. de fag şi stejar. austrieci. lacuri şi mlaştini.). Munţii Harz. Nordului. I-IV d. Koln. a mortalităţii: l0. În sec. landului Bavaria. În sec. Munţii Metaliferi. Franţa.

l9l9. la Weiwar. exclude Austria (l866) şi unifică G. 80% devin luterani). apoi în cadrul procesului de colonizare agricolă extinderea pop. pierde toate coloniile. este obligată să plătească grele despăgubiri de război. l945. pentru folosirea limbii naţionale în biserici. obţinând importante victorii şi devenind vecin al Rusiei până la primul război mondial. G. Revoluţia din l848 este repede înăbuşită de reacţiune. proces de creştinare sub patronajul arhiepiscopatului de Brandemburg. şi principiile: demilitarizare. la E de Elba. Alsacia şi Lorena. Ca urmare a impunerii de către URSS a regimului său pol.). G. Ungaria. După războaiele napoleoniene. atinsă de oraşe şi fărâmiţează şi mai mult G. încheiat cu înfrângerea Germaniei. SUA şi Franţa hotărăsc crearea unui stat federal în zonele lor de ocupaţie. slave. iar în l9l9. În l948. Polonia. se proclamă Republică. Nordul G. Instaurarea dictaturii naziste a celui de al III-lea Reich şi crearea Axei Berlin-Roma-Tokio: declanşarea celui de al doilea război mondial ca urmare a agresiunii G. germane în terit. La 8 mai l945 G. XI începe lupta între imperiu şi papalitate (lupta pentru învestitură) cu episodul canosa l077. X-XIV graniţa este împinsă spre est. în zona pe care o ocupa şi a nerespectării obligaţiilor privind reparaţiile de război. Rostock. Conflictele religioase vor duce la un adevărat război încheiat prin pacea de la Augsburg (l555) între Carol Quintul şi principii protestanţi. XIV. este împărţită în 4 zone de ocupaţie de către: SUA. Pe terit. După Pacea Westfalică (l648) puterea principilor creşte. În l5l7. e de partea Reformei (cca.Swabia. şi Italiei. deschide drum ascensiunii nazismului. În iunie l882 se creează Tripla Alianţă (Germania. În l87l se creează Imperiul Federal German sub Wilhelm I (Al doilea Reich). Bavaria. la 9 nov. democratizare. nu i se mai permite înarmarea. G. daneze etc. Etnicii germani din Cehoslovacia. Urmează o serie de războaie în care Prusia iese victorioasă (Războiul de 7 ani etc. l9l8 izbucneşte revoluţia şi monarhia este abolită. Sfântul Imperiu Roman încetează să mai existe (l806). Marea Britanie. În . În 3 nov. 26. denazificare. G. Hamburg etc. îşi dezvoltă sistemul propriu de legi maritime şi comerciale şi cunoaşte maxima sa înflorire în sec. austriece. eşecul politicii de centralizare a imperiului şi afirmarea tot mai mare a puterii principilor teritoriali. Marea Britanie. împotriva Poloniei. contestă autoritatea papală etc.) sub Frederic II (l740-86). Lorraine. suedeze. se ciocneşte de britanici şi francezi. şi econ.l933 Hitler devine Cancelar al G. Prin Congresul de la Viena (l8l4-l8l5) G. În l9l9 Bremenul şi Bavaria se proclamă Republici sovietice. sunt expulzaţi forţat în G. În sec. care se opun şi se ajunge la Războiul de 30 de ani (l6l8-l648) care distruge prosperitatea econ. Sub Wilhelm II. câştigă lupta pentru unificarea lumii germanice. Din sec. Principii germani creează Uniunea Protestantă (l608) pe de o parte şi Liga Catolică (l609) pe de altă parte. Austria. Saxonia. l793 şi l795 G. rămâne un stat fărâmiţat. În 962 Otto I (93673) se încoronează la Roma ca împărat. şi politic relativ autonom. URSS şi Franţa. Baltică (Lidbeck. Martin Luther îşi afişează cele 95 de teze ale sale pe uşa catedralei din Wittenberg (împotriva indulgenţelor papale. expansiunea colonială a G. Cancelarul Bismarck formează Confederaţia Germană de Nord.I.) controla comerţul în zonă. Wismar. după războiul cu Franţa (l870-7l) devine prima putere econ. capitulează necondiţionat în faţa forţelor aliate ale Naţiunilor Unite. armata naţională. Între l929—33 criza econ. ce luptă pentru supremaţie. Prin Conferinţa de la Potsdam. cu pretenţii de supremaţie asupra întregii Creştinătăţi.A. Prin Tratatul de la Versailles. Câştigă Alsacia şi Lorena. se creează centre independente. se fixează noile graniţe ale G. se adoptă Constituţia care o consfinţeşte. exercitându-şi nominal autoritatea asupra terit.VI. G. era fărâmiţată în principate ducate. roman în varianta germanică (viitoarea titulatură de Sfântul Imperiu Roman de Naţiune germană). după ce anterior îşi anexase Austria şi Cehoslovacia. Luther traduce biblia în limba germană. G. comitate care încep sa se afirme econ. (l945-46) Tribunalul de la Nurenberg îi judecă pe criminalii de război.U. a doua după S. sudul rămâne catolic. Liga hanseatică o alianţă a oraşelor de la M. care însă nu pot face faţă ascensiunii Prusiei şi Austriei. Restaurarea imp. Polonia este şi ea împărţită în l772. La 30. G. Italia) care precede izbucnirea primului război mondial (l9l4-19l8). spaniole. în Europa. prin forţă. se luptă trupe germane.

stat federal.G.G. de germani din E fug în V. recunoscând ca inviolabile graniţa ODER-NEISSE. . În l96l se construieşte zidul Berlinului. Legăturile între cele doua state sunt complet rupte.5 mil. şi reprezentantul guvernului „marii coaliţii” din RDG semnează tratatul de reunificare a celor două state germane. la l iulie.D. G. Multipartitism. este Konrad Adenauer (l949-63). la Berlin). G. Cei ce încearcă să treacă în V sunt executaţi. extrem de sever păzit. îşi redobândeşte suveranitatea de stat.G. intră în CAER (l950) şi în Tratatul de la Varşovia (l955).G. Democrată Germană (cap. Cancelarul Willy Brand.D. german trăieşte în două state diferite. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Adunarea Federală sau Bundestsagul şi Consiliul Federal sau Bundesratul). Între l949-6l. în l973 ambele state sunt admise în ONU. în l972 tratat cu privire la relaţiile dintre cele două state germane. În l990 primele alegeri libere în R. intră în categoria statelor puternic industrializate din lume („miracolul vest-german”). Bundestagul constituit după primele alegeri pangermanice alege ca sediu al parlamentului şi guvernului Berlinul..G. ca rezultat al alegerilor legislative. Federală Germania (cap. Cancelar al R. centralizată. se dezvoltă după model sovietic. PSUG renunţă la monopolul puterii. În martie l989 mari manifestaţii pentru democraţie în R.G. În l989 Cehoslovacia şi Ungaria îşi deschid graniţele lor cu Austria şi sute de mii de cetăţeni estgermani se refugiază în R. La 9 noiembrie l989 cade zidul Berlinului.F.F.D. socialistă.D. german.F. Statul: este republică parlamentară. intră în NATO. R.l949 se consacră împărţirea de fapt în Rep. 3.G. R. Până în l990 pop. cancelarul Helmut Kohl cancelarul RFG. numit de Bundestag. Cele 4 mari puteri victorioase în l945 semnează un tratat prin care renunţă la vechile lor drepturi asupra terit. potrivit Legii Fundamentale din l949 care în l990 devine Constituţia Germaniei unificate. În l955 R. cu regimuri politice diferite. cu o econ.D. R. diferenţiindu-se tot mai mult. în l990. în l957 devine membru fondator al CEE.G. în l970 încheie tratate cu URSS şi Polonia. respinge programul reformator al lui Gorbaciov. la Bonn) şi Rep. cea executivă de un guvern federal.

porumb. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. Rata natalităţii: 39. moluşte. bauxită. Tamale. În 1960. Istoria: În sec. În 1982 este dizolvată Adunarea Naţională.Ghana Denumirea oficială: Republica Ghana Capitala: Accra (1. având în frunte un preşedinte. Precipitaţii minime 750 mm/an. la 6 martie 1957. cola. văi adânci şi o depresiune (-200 m). Kumasi. loc. G. Limite: Volta Superioară (NV şi N). G. Togo britanic şi Coasta de Aur se unesc. peşte. Se succed câteva lovituri de stat. mari resurse minerale: diamante. În 1874 este declarată colonie britanică. pe teritoriul G. triburile aşanti. la Akosombo (9. Temperatura variază între 21°C şi 43°C. Koforidua. o nouă Constituţie. aprobată prin referendum. Ţara traversează dificultăţi economice. Există două anotimpuri bine definite: unul ploios. cu afluenţii Volta Albă şi Volta Neagră. tutun. în sud.97 mil. mangan. islamism 16%. Oraşe: Accra. influenţată de vânturile uscate ale Saharei (harmattanul) şi de musonii dinspre Atlantic. Oc. În 1992. Floră şi faună: Predomină savana. Peste 60% din populaţie în zona rurală. max.) Limba oficială: engleza. care menţin umiditatea solului. cu Coasta de Fildeş. Pe cursul său se află cel mai mare lac de acumulare din lume. Este descoperită de portughezi în 1471 şi numită Coasta de Aur. urbane: 36%. animism Moneda: cedi Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 6 martie Geografia: G. orez. în urma unui referendum. care se continuă spre nord. îşi declară independenţa. Multipartitism. nuci de cocos.44 mil. . Atlantic (S).665 km2).540 mm/an. limbi vorbite: dialecte sudaneze Suprafaţa: 240. în centrul teritoriului. sub supravegherea ONU. altul uscat. apoi coboară formând graniţa naturală a G./km2) Religia: creştinism 65%. Sekondi-Takoradi. Fluviul Volta Superioară. Între munţi. Apele sale irigă şi fertilizează o mare parte din teritoriul G. Populaţia: negri sudanezi. industrie minieră. cele max. olandeze. sub denumirea de G. Apropiere de URSS şi de China. Coasta de Fildeş (V). octombrie-februarie. potenţial hidroenergetic. 884 m). Resurse şi economie: cacao. autovehicule. oi. daneze. sorg. este cel mai important curs de apă. În 1966. manioc.. Ghana adopţă o Constituţie republicană. (75 loc. 100 km lăţime. batate. puterea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de Consiliul Naţional Provizoriu de Apărare şi de un cabinet condus şi numit de preşedinte. turism. Golful Guineea. 2.4‰. Coasta de Aur obţine autonomie internă în 1951. lemn (mahon). a mortalităţii: 10. izvorăşte din Volta Superioară. Triburile aşanti sunt supuse de britanici abia în 1901. lovitură de stat militară. restabilirea relaţiilor cu Occidentul. XIII. străbate ţara spre sud şi se varsă în Golful Guineei. o câmpie litorală de aprox. Păduri ecuatoriale (mahon). cu un podiş (alt. aşezări portugheze. britanice. Statul: este republică prezidenţială. mai-septembrie.000 km2 Locuitori: 17. este aşezată în Africa occidentală. Togo (E).. Faună foarte bogată. banane. Rata pop. fizică: De-a lungul Golfului Guineei. Negustori europeni care trimit sclavi negri în America. Clima: este tropicală. în cadrul Commonwealth-ului.5‰. este al patrulea mare producător de aur din lume.

străbătută de Munţii Rodopi ai Pindului. Samos. M. crom. bauxită. zonă seismică. Rodos).Grecia Denumirea oficială: Republica Elenă Capitala: Atena (3. Bulgaria (N). clima e mai aspră. sunt relativ variate (producţia bazată pe ele a început să se dezvolte în ultimele decenii): lignit. l0ºC şi l5ºC. capre. Câmpiile sunt fâşiile de coastă şi depresiunile intramontane. cele ce vin din ţările vecine. Precipitaţii bogate toamna şi iarna (când au un caracter torenţial). de greci în diasporă./km2). pe văile râurilor şi în zona de coastă. albanezi. M. stejar) şi conifere. Veniturile emigranţilor. este muntoasă: Munţii Taiget. în Pen. max. Larissa. Iraklion. bulgari. Balcanică. Tesalică. Limite: Albania. jderi. Eubeea. turci. ind. îngrăşăminte chimice. ins. Agricultura are la bază „trilogia mediteraneană”: grâu. o formează grecii (96%). Thessaloniki/Salonic (al doilea mare oraş al ţării. G. Floră şi faună: Vegetaţie specifică climei mediteraneene. Peloponezul este stâncos în E şi fertil în S (Messenia). Câmpia Macedoniei. prin dezvoltare. Rata natalităţii: 9. este aşezată în Europa de Sud. Creta. Exportă: tutun. urbane: 65%. ulei de măsline. cu ţărmuri crestate şi Grecia insulară (muntoasă): insulele Ionice. minereu de fier. zinc. stafide. marmură. Grecia peninsulară. Concentrarea max. sunt păduri de foioase (fag. Traciei. Kyllene. M. nave maritime. şacali. capre sălbatice. Macedonia. 5l0 mm/an în est.l‰. 8ºC şi 26ºC.8‰. cca. marmură. a pop. Rata pop. l020 mm/an în vest. sub 4 loc./km2) Religia: ortodoxism 95%. Turismul este foarte dezvoltat în special în insule (Creta. min. minorităţi: macedoneni. Pajişti 9%. fructe. Fgee. ciment. Corint. Turcia. tutun. În N.). confecţii. a mortalităţii: l0. Struma/Strymon. Temp. Egee: Vardarul/Axios. Clima: este mediteraneană. Korfu (l55 loc. Patras. Munţii Olimp 29ll m alt. Mediterană şi M. G. maquis şi bleacuri (tufişuri crescute acolo unde a fost tăiată pădurea). despărţită de continent prin istmul Corint (străbătut acum de canalul Corint) şi având la N G. Corfu. loc. Olimp şi Câmpia Salonicului. Sporadele de N. conserve de peşte. urşi.48 mil. armeni. aromâni. este o ţară maritimă comercială şi are una din cele mai mari flote din lume. viţă de vie. magneziu. cuprinde numeroase insule (cca. stafide (locul III pe glob). vin. Menalon şi Podişul Arcadiei. sunt perpendiculari pe coastă. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. Ionică. petrol. bumbac (printre primele ţări din Europa). aluminiu. citrice. Peloponezul. Probleme speciale de poluare a monumentelor (datorate noxelor autovehiculelor) stau în faţa statului elen. Peloponezului). Atena. Trei zone distincte: Grecia continentală. port). l5% din terit. textile. porci spinoşi. pescuitul. Mariţa/Evros. Cicladele. mai scăzută în munţi. G. măslini. ulei de măsline. autonom al călugărilor pe Muntele Athos. creşterea animalelor: oi. Sporadele de S etc. bazinul Beoţiei. Oraşe: Portul Pireu. conserve de peşte. să se verse în M. Apele: râurile principale sunt în N. Atena-Pireu (2/3 din pop. fizică: În afara zonei legate de continent (inclusiv pen. Volos. bumbac. Fauna variată: lupi. flotă comercială puternica. s-a unit cu Atena. siderurgică. Parnon. Egee (E). citrice. Numeroase rezervaţii naturale şi parcuri naţionale unde sunt protejate flora (pinul de Alep) şi fauna. Lesbos. căi rutiere.5 mil. are . Egee. hârtie. Populaţia: Majoritatea pop. textile. orez.) Limba oficială: greaca Suprafaţa: l32. 2000 de insule din M. lanţul muntos reapare în cele cca.000 km2 Locuitori: l0. are un relief predominant muntos. ale G. Resurse şi economie: G. Mediterană (S). Câmpiile (cultivate): Câmpia Macedoniei. M. Res. medie anuală iarna şi vara: Corfu. (79 loc. islamism 2% Moneda: drahma Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 25 martie Geografie: G. 3 mil. 2000) din M. G. În terit. asini. cu excepţia înălţimilor muntoase./km2. Ionică (V).

) care se încheie cu capitularea Atenei. Emigrează câteva milioane de greci. civilizaţia miceniană. Hr.) la: Mycene. Negre. Alternare la putere. În l453 Constantinopolul cade sub asediul lui Mahomed II. În l832 G. ca rezultat al alegerilor legislative. sultanul turcilor otomani şi îşi schimbă numele în Istanbul. civilizaţie a fierului. este epoca eroică a lui Homer. Tirynth. Rezistenţa de secole a grecilor împotriva ocupaţiei otomane este încununată de victorie. eolienii). este epoca de aur a civilizaţiei greceşti clasice (epoca lui Pericle: este construit Parthenonul). Halicarnas). Civilizaţia minoică înfloreşte în Creta Cnossos.5 universităţi. ce reflectă evoluţia spre un nou mod de organizare economico-social (l000-700 î. invazia dorienilor. Istoria: Mileniul III primele aşezări omeneşti. Efes. G. se proclamă republică. Până la sfârşitul deceniului şapte. Balcanice (aheii. Bizantin îşi recucereşte capitala. care este supusă de Macedonia în urma bătăliei de la Cheroneea (338 î. Hr. este al doilea val al vorbitorilor de limbă greacă veniţi din nord. Urmează alegeri parlamentare care din l98l până în l990 sunt câştigate de mişcarea socialistă Panelenă. intră în sfera de influenţă occidentală. Între l946-49 izbucneşte războiul civil între forţele comuniste şi cele naţionaliste. care îşi întind stăpânirea până asupra Peloponesului dar şi a insulelor Creta şi Cipru. S Italiei. slavi. În l947 beneficiară a „planului Marshall”. se naşte lumea elenistică. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Naţională. apoi membru plin (l98l). Sofia este transformată în moschee. Imp. devine provincie romană. este cu Antanta. Hr. instabilitate politică. de greci din Asia Mică sunt obligaţi să se refugieze în G. ionienii. În l200 î. V î.). prin referendum se adoptă forma de guvernământ republicană. Din 395 (când se desparte Imp.). G. devine provincie a Imp. dar capitulează în l94l. la începutul mileniului II triburi indo-europene ale grecilor vin din N pen. Rivalitatea Sparta/Atena duce la Războiul Peloponesian (43l-404 î. Hr. În l204 cruciaţii cuceresc Constantinopolul şi pun bazele Imp.. Hr. continuă să îşi recupereze teritoriile locuite de greci de la turci. G. În l940 G. Otoman o recunoaşte. Pop. Roman) G. este proclamată regat cu capitala la Atena (l834). sub Otto de Bavaria. Războiul greco-turc se încheie dramatic: l. În primul război mondial. Multipartitism. pământ este mai puţin: începe expansiunea lumii greceşti (cca. Sec. În l967 printr-o lovitură de stat se instituie „regimul coloneilor” până în l974. Sec.5 mil. a bronzului (l500 î. migratoare: vizigoţii. În l924 G. l000 î. Hr. Sicilia. Sub Alexandru cel Mare (336-323 î. independente (regimul oligarhic se substituie celui monarhic). l96l devine membru asociat în CEE. ale Mediteranei. avari etc. în l822 îşi declară independenţa G. În l46 î. în M. în l935 lovitură de stat militară care reinstaurează monarhia.): state cetăţi (poleis). care abdică în l862. unde se dezvoltă mai rapid statele cetăţi (Milet. Hr. conflictele slăbesc puterea G. când izbucneşte criza cipriotă. Între l936-4l dictatură militară. Hr. Statul: este republică parlamentară. Populaţia creşte.) în Asia Mică. Biserica Sf.) se va răspândi civilizaţia greacă de-a lungul Asiei până în India. Ionică. VI-VII acesta adoptă ca limbă oficială greaca). G. Hr. Persan (războaiele medice: 500-449 î.. În l26l Imp. Se dezvoltă aşezări de un nou tip. în faţa germanilor. potrivit Constituţiei din l975. încep să fie conduse de o oligarhie sau o democraţie. VIII-VII î. Atena devine centrul intelectual şi artistic al G. N Africii. consfinţită de Constituţia din l975. cea executivă de preşedinte şi de un Consiliu de Miniştrii. Hr. Statele greceşti rezistă asaltului Imp. Latin (l204-6l). Pylos etc. este marea colonizare: pe coastele M. din l952 membru NATO. Bizantin (în sec. Hr. . respinge atacul lui Mussolini. în l829. care face să crească migraţia către insule şi către Asia Mică.

Floră şi faună: Vegetaţie luxuriantă. metişi 42%. sunt aduşi muncitori din India. banane. fizică: G. Cultivă: nucşoară (un mare exportator mondial). a pop. Râuri scurte în direcţia est-sud. G.Grenada Denumirea oficială: Statul Grenada Capitala: Saint George's (10. Atlantic. cu o orientare accentuată de stânga. conform Constituţiei din 1974.. Constituţia este suspendată. bumbac. Mt. anglicanism. muntos. este declarată colonie a coroanei franceze (1674). Populaţia este formată din: negri 53%. face parte din Federaţia Indiilor de Vest. Între 1958-1962. trestie de zahăr. capitalei.000 loc. Avifaună bogată./km2) Religia: catolicism 64%. Ins. intervenţia militară a SUA (puşcaşi marini) secondată de militari aparţinând statelor caraibiene din Antilele Mici. înălţimi mai mici în M-ţii Maitland şi Sinai.) Limba oficială: engleza. XVII. amerindieni 4%. numind-o „Concepcion” (1418). Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Legislativă. Grenada se redresează economic. Resurse şi economie: Econ. în 1974 îşi proclamă independenţa. pe coastele vestice. agrume. 20%. Istoria: G. După abolirea sclaviei în 18341838. mare are un relief accidentat. este aşezată în America Centrală insulară. albi 1%. Izvoare sulfuroase şi termale. Amerindienii (indigeni) sunt exterminaţi sunt aduşi sclavi negri din Africi pentru munca pe plantaţiile de cafea. Alte resurse: peşte. delimitată de M. Multipartitism. Statul: este monarhie constituţională. Clima: este subtropical-oceanică: temp. cacao şi bumbac. cacao. În sec. Şeful statului: regina Marii Britanii prin reprezentantul ei guvernatorul general. Rata natalităţii: 33‰. cicloane tropicale. Sf. a mortalităţii: 8‰. Ecaterina 840 m alt. explorată de francezii veniţi din Martinica. primind ajutor american. Transporturi şi comunicaţii: căi rutiere. vehicule. căreia îi revine prin Tratatul de la Paris (1763). Noua conducere se plasează pe orbita Cubei. Un aeroport modern la Pointe Salines. ridicate. bazată pe agric. şi pe turism. uzuală: creolo-engleza şi creolo-franceza Suprafaţa: 344 km2 Locuitori: 92. în Antilele Mici. este descoperită de Cristofor Columb în a treia călătorie a sa. activă este ocupată în servicii. În 1762 G. cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar în Adunare. păduri tropicale. G. în cadrul Commonwealthului. este ocupată de Anglia. nuci de cocos. care ia tot mai mult amploare. vanilie.000 (267 1oc. Lovitură de Stat în 1979. este formată dintr-o insulă vulcanică mare (305 km2) şi altele mai mici: Grenadienele sudice. Concentrarea max. Caraibilor şi Oc. protestantism Moneda: dolarul Caraibelor Orientale Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 7 februarie Geografie: G. 50% din pop. cafea. În 1967 obţine autonomia. Marele Lac în centru. Rata pop. urbane: 65%. reg. .

(pădure de esenţe preţioase). Oc.3‰. Limite. activă. Foarte multe lacuri: Izabal. Mexic (V şi N) Belize. fizică: Ţară muntoasă. Fuego. Temp. paralel cu coasta Pacificului. În 1989 se încep negocierile cu gherila. devine centrul Căpităniei Generale Guatemala (ce cuprinde Statele Americii Centrale). Flotă comercială. La Ciudat de Guatemala: 1. Honduras. Fauna este variată. în secolele următoare. Guatemala participă la efortul de pace în America Centrală. autovehicule. prelucrătoare în curs de dezvoltare. Sute de mii de refugiaţi trec în Mexic.) ş. El Salvador (SE). urbane: 41%. şi sociale. în Ciudad de Guatemala 18°C. o civilizaţie strălucită (sec. reluând tratativele cu mişcarea de gherilă URNG (Uniunea Naţional . Mexican: devine centrul Federaţiei Provinciilor Unite ale Americii Centrale. cu precipitaţii bogate pe coasta Caraibelor. Atitlan (la 1. Turismul reprezintă un potenţial încă slab valorificat. savană. Resurse şi economie: Econ. Progresează economic între cele două războaie mondiale. 50% din terit. protestantism Moneda: quetzal Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 15 septembrie Geografie: G. G. max. climă tropicală.: zinc. Cursurile de apă de pe versantul Pacificului sunt lipsite de. Caraibelor (E). banane. care fiinţează până în 1838. se distinge prin prezenţa a cca. în 1822-1823 este inclusă în Imp. În 15231524 sunt cuceriţi de spanioli. 30 de vulcani. Cutremurele sunt curente.000 m). chimicale. Santa Maria etc.562 m alt. Există 5 universităţi. min. Acesta lanţuri închid platoul înalt central (2. Serrano Elias (protestant) lansează un plan de „pace totală”.a.000-3. Transporturi şi comunicaţii: reţea de căi ferate. Floră şi faună: Pădurea tropicală ocupă cca. plumb. lanţul muntos Cuchumatanes este orientat de la est la vest. Câmpiile de coastă sunt joase şi înguste. Istoria: Indienii maya au dezvoltat pe terit. Nicaragua. Acatenango. bazată pe agric.92 mil. Aeroport la Ciudad de Guatemala.7‰.000 km2 Locuitori: 10. Pacific (S). Res. Urmează o serie de lovituri de stat ale militarilor. G. produse alimentare. Populaţia: este formată din amerindieni (indigeni) 65%. importanţă. Oraşe: Quezaltenago. (100 loc. În 1991 preşedintele ales J. Montagua.320 mm/an. căi rutiere. G. IV-IX d. Escuintla. Importă: petrol. printre care Tajumulco. Honduras. uleiuri de esenţă. va fi condusă de un şir de dictatori şi de regimuri militare până în 1944. metişi 30%. tutun. a mortalităţii 6. Concentrarea maximă a pop. a vulcanilor în S.110 km) se varsă în Golful Mexic. La 15 septembrie 1821 îşi proclamă independenţa.211 m alt. lemnul (esenţe tari).Guatemala Denumirea oficială: Republica Guatemala Capitala: Guatemala (Ciudad de Guatemala) 1 mil. Belice şi Rio Hondo se varsă în Golful Honduras. Între 1945-1954 este o perioadă de reforme econ. Rata pop. Alte culturi: porumb. Hr. are o varietate climatică. loc. bumbac. mulţi activi. trestie de zahăr. Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 109.). Rata natalităţii: 36. Tacana. un război civil pustiitor şi sângeros (zeci de mii de victime). europeni. M. / km2) Religia: catolicism 75%. este ocupată 50% din pop. 4. Puerto Barios (port la Atlantic). medie anuală în zonele joase: 26°C. În agric. cu platouri joase în N. Ind. Din 1987. Clima: G. G. În 1839 se proclamă republică suverană. Lanţul muntos Sierra Madre. pe platoul înalt din Sierra Madre. semnează acorduri în 1987 şi 1989 cu Costa Rica. are o mare diversitate de peisaj. Mazatenango. sare. iau naştere grupări extremiste. din 1960 încep tensiuni sociale. în America Centrală. Salvador. Usumacinta (1.. (produse pentru export): cafea. este aşezată în America Centrală istmică.

. conform Constituţiei din 1986. Se restabilesc relaţii diplomatice cu statul Belize. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. În 1993 Serrano Elias este destituit şi parlamentul numeşte alt preşedinte. Statul: este republică prezidenţială. al cărui teritoriu îl revendicase în trecut.Revoluţionară Guatemaleză). Multipartitism. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congresul Naţional. Preşedintele este şeful Statului şi al Guvernului.

în cea mai mare parte a teritoriului. În sec. plantaţii de palmieri. lemn. În 1990. produse animaliere. triburile periferice de peuli vin în centrul ţării şi îi împing pe sussuşi spre coastă. Pe podiş.Guineea Denumirea oficială: Republica Guineea Capitala: Conakry (800. în E. În 1961 formează. păşuni propice creşterii animalelor. împreună cu Mali şi Ghana. Limite: Guineea Bissau (V). potenţial hidroenergetic. Aeroport la Conakry. N'Zerekore. sussus. După moartea dictatorului. diamante. pe podiş. Populaţia: aparţine mai multor grupe etnice de negri: fulbe sau peuli. 1. Oraşe: Kankan.000 mm/an). cafea. Senegal. este aşezată în Africa vestică. pe 4. G. max. animism Moneda: francul guinez Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 2 octombrie Geografia: G. impune calea socialistă de dezvoltare. Din podiş izvorăsc apele Senegalului. ale Nigerului. produse agroalimentare. În 1898 este integrată Sudanului francez. unde supun populaţiile locale. un masiv muntos./km2) Religia: islamism 85%. Liberia (S). apropierea de URSS şi statele comuniste. Spre interior. la graniţa cu Sierra Leone şi Liberia. Resurse şi economie: banane. ale Gambiei. temperaturi mai scăzute. devine colonie franceză. conducere militară. Dificultăţi economice. căi ferate (Conakry/Kankan). arahide de pământ. În 1993. Sierra Leone (SV). Populaţia urbană: 29%. cea de pe coastă cultivă orez. al XVI-lea.000 loc. caldă şi umedă (4. Floră şi faună: Zonă împădurită în S. bună pentru culturi.160 km (Valea Nigerului Superior). a mortalităţii: 18. Mali (N). malinke. o nouă Constituţie. sorg. Între 1461-1462. aluminiu. G. navigatorii portughezi îi dau numele de Guineea şi încep comerţul cu sclavi care continuă până la jumătatea sec. nuci de cocos. care practica animismul. Coasta de Fildeş (E). Labe. orez. Populaţia de pe masivul Fouta Djalon creşte animale. În N. conform Constituţiei din 1990. Comerţul era în mâna musulmanilor. Conducerea dictatorială a lui Sekou Toure. în interiorul teritoriului.3‰. Intre 1889-1893 G.6‰. muntele Loura şi platoul Manding. savană. fiind locuită de malinke. cuceritorii musulmani supun populaţia malinke. catolicism. autovehicule. ananas. peşte. climă uscată. primele alegeri prezidenţiale pluraliste. G. făcea parte din Imperiul Mali. Transporturi şi comunicaţii: drumuri tranzitabile în cele două anotimpuri. porumb. al XV-lea.000 km2 Locuitori: 6. cea executivă de un cabinet numit de Comitetul Militar de Refacere Naţională.537 m). sub numele de Fouta Djalon. În sec. al XIX-lea.) Limba oficială: franceza Suprafaţa: 250. centrală devine stat de sine stătător. al XIX-lea. în 1895 este integrată în Africa Occidentală Franceză. . care curg pe 1. Uniunea de State Africane. se înalţă podişul Fouta Djalon (alt. Rata natalităţii: 47. În sec. Industrie prelucrătoare de alumină. În 1958 G. pe platouri. Istoria: În evul mediu. În E. Clima: este tropicală: pe coastă. mei. comploturi. aur. pune capăt regimului militar şi introduce multipartitismul. batate. bananieri. şi o islamizează. Densitatea maximă în zona de coastă. adoptată prin referendum. la graniţa cu Coasta de Fildeş şi la S cu Liberia. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Comitetul Militar de Refacere Naţională. fier. sprijină mişcările de eliberare de pe continentul african. rupând legătura cu Franţa. în zona subecutatorială. fizică: Câmpie de-a lungul coastei. bauxită. gumă arabică. Statul: este republică prezidenţială. optează pentru independenţa imediată.9 mi1 (28 loc. bumbac.670 km în Guineea.

piei. manioc.) Limba oficială: portugheza. portughezi şi băştinaşi asimilaţi acestora. este o câmpie îngustă de 318 km. ulei de cocos. (30 loc. este formată în majoritate din negri sudanezi. Aeroport la Bissau. Limite: Senegal (N). lovitură de stat.Guineea-Bissau Denumirea oficială: Republica Guineea-Bissau Capitala: Bissau (125.2 mil. cea executivă de Consiliul de Stat numit de preşedinte. plus aprox. În 1956. dialecte sudaneze Suprafaţa: 36. Precipitaţii: 1600 mm/an şi 2160 mm/an. ulei de cocos. Principalele cursuri de apă sunt: Geba. piste militare. În jurul anului 1962. În 1980./km2) Religia: animism 60%. . piei. Statul: este republică prezidenţială. orez. şi 30°C. al XV-lea portughezii descoperă ţara. balantas. Lacuri cu apă dulce. În 1974. banane. În 1973 este proclamată republica Guineea-Bissau. limbi vorbite: creolo-portugheza. arahide de pământ.000 loc. activă este ocupată în agric. Oraşe: Bafata. ia naştere gherila antiportugheză. Clima: este tropicală. în general de-a lungul apelor. în aprilie. arahide. Multipartitism. Oc. 60 insule). catolicism 4% Moneda: peso Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 24 septembrie Geografia: G-B. mandinga. Istoria: În sec. peuli. mulatri. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Naţională Populară. lemn. nuci. fizică: Terit. în vestul Africii (partea continentală. Atlantic (V).125 km2 Locuitori: 1. pe coastă. Nu are căi ferate. animale. lemn. cauciuc. cauciuc. umedă şi uscată alternativ. 75% din pop. Populaţia: concentrată pe coastă. Corubal. păduri tropicale umede. populată de mandinga musulmani şi de alte populaţii animiste. gumă arabică. se trece de la partid unic la multipartitism. Gabu. Cacheu (200 km navigabil). care formează estuare. cu temperaturi între 21°C. cea mai scăzută altitudine medie din Africa. manjocos. cam o zecime este periodic sub maree. Instituţii în curs de democratizare. Amilcar Cabrol devine şeful mişcării naţionaliste. În 1941 Bissau devine şeful coloniei. În 1991. potrivit Constituţiei din 1984. Export: nuci. In 1879 devine colonie portugheză. Floră şi faună: Principala formă de vegetaţie este pădurea tropicală. în februarie. drumuri tranzitabile. Fauna specifică acestor zone. Guineea (E şi SE). cucerind-o treptat şi transformând-o într-o sursă de sclavi pentru Brazilia. Transporturi şi comunicaţii: autovehicule. G. Portugalia recunoaşte independenţa Guineei-Bissau. Resurse şi economie: mei. islamism 33%.

În 1992. La jumătatea sec. de către un cabinet numit de preşedinte. Teritoriul său corespunde celor două zone separate: insulară. densitatea mare (118 loc. Camera Reprezentanţilor şi Consiliul de Stat. ovine. aeroport la Malabo (legături cu Rio Muni şi Insulele Canare). Precipitaţii de 10.200 m): Partea insulară este de origine vulcanică. este condamnat la moarte şi executat în 1979. o treime din populaţie emigrează. Fernando Poo este cea mai mare din cele 4 Antile guineze. palisandru). cafea. E. făcut vinovat de genocid. Annobon sau Pagalu. (vf. sub numele de Guineea Ecuatorială. Atlantic. Fostul preşedinte. Rata natalităţii: 41‰. Oc. Uniformitate a schimbărilor: ploi abundente alternând cu anotimpuri uscate şi ploioase.007 m). peşte. lemn (abanos.) Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 28. În 1959. 1. potrivit Constituţiei din 1982. nuc)./km2) şi în insulele Bioko şi Pagalu. Guineea Ecuatorială se angajează într-un regim pluralist. În 1973 începe lupta pentru alegeri legislative pluraliste. Fernando Poo sau Bioko (2. Populaţia urbană 42%. trestie de zahăr. okoume.000 loc.100 km2 Locuitori: 410. în N ins.Guineea Ecuatorială Denumirea oficială: Republica Guineea Ecuatorială Capitala: Malabo (33. Faună bogată. Se rup legăturile cu Spania.000 mm/an. Pluripartitism. Clima: este ecuatorială. Populaţia: este formată din negri bantu şi europeni. Una din cele mai sărace ţări ale lumii./km2) Religia: catolicism 94%. cu o temperatură medie anuală de 25°C. mahon. În 1964 obţine autonomia. Bioko.000 (13 loc. Floră şi faună: păduri de lemn preţios (okoume. caprine. cu ins. orez. hidroenergie. bumbac. şi zona continentală Mbini sau Rio Muni (26. banane. spaniolii ocupă teritoriul continental african (Rio Muni) din dreptul celor două insule numindu-se împreună Guineea Spaniolă. nuci. Coastele sunt abrupte. lovitură de stat. Statul: este republică prezidenţială. aceasta devine „provincie spaniolă”.2‰.034 km) şi ins. Se restabilesc legăturile cu Spania. al XIX-lea. Francisco Marcios Nguema devine preşedinte în 1968. Majoritatea populaţiei se află în partea continentală. specifică pădurii ecuatoriale: broaşte ţestoase. Resurse şi economie: cacao. munţi de peste 3. balene. cea executivă. Transporturi şi comunicaţii: Drumuri tranzitabile. În 1979.000 m alt. Se instituie un regim de dictatură sângeroasă. Luba. păşuni pe podişuri. mortalitatea: 16. animism Moneda: francul CFA Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 12 octombrie Geografia: G. ulei de cocos. copra.017 km2). Gabon (E şi S). iar din 1972 se proclamă preşedinte pe viaţă. puterea este preluată de Consiliul Militar Suprem. Oraşe: Bata. Golful Guinea G. în 1968 îşi proclamă independenţa. . fizică: Partea continentală este formată din podişuri şi munţi nu prea înalţi (max. Istorie: Insulele Fernando Poo şi Annobon sunt descoperite de navigatorii portughezi în 1469 şi 1471. Puterea legislativă este exercitată de către preşedinte. Limitele teritoriului Continental: Camerun (N). Santa Isabel 3. sunt cedate Spaniei în 1778 (tratatul de la EI Pardo). Mai există nigerieni de limbă engleză. este aşezată în partea central-vestică a Africii.

Concentraţia max. provenind din India. În S. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Adunarea Naţională. posesiunile britanice sunt reunite sub numele de Guyana Britanică. Brazilia (S şi V). Roraima. În 1833 este abolit sclavajul. savane. În 1831. într-un sistem de contract forţat. (90%) pe fâşia de coastă. coloniile trec sub controlul englezilor (1815 prin Tratatul de la Paris care delimitează. Rata pop. forestiere şi hidroenergetice bogate: bauxită. ţării. se pune capăt acestor contracte forţate. este aşezată în N Americii de Sud. Precipitaţiile anuale: 4. iguane şi şerpi anaconda. începe recrutarea muncitorilor sezonieri. olandezii şi francezii stabilesc numeroase colonii pe coastă în sec. diamante. diamante. mangan. 2. argint. în urma unei mişcări de protest în India. New Amsterdam. Venezuela (V). Mt. . metişi. cu un regim de orientare marxist leninistă. ţara intră într-un marasm economic. Indienii fug de pe plantaţiile de trestie de zahăr şi se refugiază în pădurile îndepărtate de coastă: Se aduc sclavi negri din Africa. Clima: este tropicală umedă. conform Constituţiei din 1970. iar de-a lungul litoralului o câmpie aluvionară îngustă de 16-97 km. coloniilor). În 1978 G.000 loc. În 1919. Fizică: Relieful este dominat de Podişul Guyanei care coboară spre N într-o întindere cu pante uşoare. limbă vorbită: hindi Suprafaţa: 215. esenţe tari. în Podişul Guyana. Oraşe: Linden/McKenzie. Populaţia: este formată din indieni 50%. obţine autonomie internă. După două secole de predominare a olandezilor. negri 30%. caimani. a pop. cocotieri. este cea mai săracă ţară din America latină. Anotimpul umed din aprilie-august şi din noiembrie-ianuarie.) Limba oficială: engleza. Tot în 1978 se petrece acţiunea de sinucidere colectivă a unei secte religioase. Limite: Oc. Statul: este republică prezidenţială. rom. XVII. mulatri. Exportă: zahăr. o regiune semideşertică unde se ridică masive muntoase. 230 m. lemn care conţine coloranţi sau „gumă”. Atlantic (N).Guyana Denumirea oficială: Republica Cooperatistă Guyana Capitala: Georgetown (186. La 23 februarie 1970 se proclamă republică cooperatistă. În 1961 G.5‰. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. Suriname (E). cherestea. iar în 1966 îşi declară independenţa în cadrul Commonwealth-ului. care a zguduit opinia internaţională. bauxită. mlăştinoasă.290 mm/an de-a lungul coastei. Rata natalităţii: 22‰. China. orez. în junglă. europeni. a mortalităţii: 6. urbane: 36%. mai scăzute în interior. islamism 10% Moneda: dolarul Guyana Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 23 februarie Geografie: G. Portugalia. Fauna este variată: tapiri. aur. XV Alonso de Ojeda explorează coasta G. Creşterea bovinelor. Cultivă: orez. pentru ca mai târziu să fie grupate în: Guyana engleză şi franceză. cu scurte perioade uscate. trestie de zahăr. unele importante: Kaieteur Fall. Multipartitism. Floră şi faună: Pădurile luxuriante ecuatoriale ocupă 87% din terit. terit. 30°C-39°C în interior. Resurse şi economie: G. cea executivă de un cabinet format ca urmare a rezultatelor alegerilor legislative.000 (4 loc. englezii./km2) Religia: hinduism 33%. devine membru asociat în CAER. punctele cele mai înalte sunt în Sierra de Acaray. Apele au debite bogate. amerindieni. G. protestantism 49%. cu cascade. Temperatura medie anuală: 21°C-32°C de-a lungul lungul coastei. Există o universitate în Georgetown (1963). deşi are resurse minerale. autovehicule.000 km2 Locuitori: 844. Istoria: La sfârşitul sec.770 m alt. Adversari sau aliaţi împotriva Spaniei şi Portugaliei.

6°C. wudu (religie locală). a treia de-a lungul frontierei cu Rep.1‰. din care 160 km sunt navigabili. mode rată de alizee. Este colonizată cu sclavi negri din Africa. sub numele Saint Dominique. sisal. conform Constituţiei din 1987. cu punctul culminant La Selle.32 mil.750 km2 Locuitori: 7. de haitieni. unde se află Graben Cul-de-Sac (50 m sub nivelul mării). Munţii sunt supuşi eroziunii. Rata natalităţii: 34. 9% din terit. pin). Gonave).8‰. mulatri. batate. Între şirurile de munţi sunt câmpii roditoare: una de-a lungul coastei nordice.) Limba oficială: franceza Suprafaţa: 27. 35%. Saint Nicolas. banane. Cibao) care formează pen. Jumătatea estică a insulei devine posesiune franceză în 1967. Atlantic (N). 19151934. în sud: prelungirea munţilor Bahoruco. Rata pop. urmat de acelaşi regim al lui Duvalier fiul (1971-1986). 5%. electronică. (264 1oc. sub numele de Republica Haiti. 1680 m. Statul: este republică prezidenţială. Între 1957-1971. Clima: este tropicală./km2) Religia: catolicism. este aşezată în America Centrală insulară. Tortue (NV). care formează pen. Caraibelor (S şi V). Precipitaţii: 2000 mm/an. alegeri legislative. mahon. Haiti (vechea Hispaniolă). şi o numeşte Hispaniola (La Espanola). în partea sudică bântuie uragane. alta în centru. Populaţia: este formată din: negri. Cursurile de apă sunt numeroase şi vijelioase: Artibonite are 321 km. Dominicană. lemn (cedru. Gonave (în G. protestantism Moneda: gourde-ul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 1 ianuarie Geografie: H. partea estică are aceeaşi soartă în 1975. Cele două pen. H. preşedintele ales este răsturnat de la putere de militari (1991). Cultivă: cafea. Puterea legislativă este exercitată de preşedintele ales prin vot direct şi de Parlament (Senat şi Camera Reprezentanţilor). a mortalitâţii: 10. Cap-Haitien. G. În 1990. ocupă partea vestică a ins. pentru plantaţiile de trestie de zahăr şi cafea. Duvalier („Papa Doc”). regimul dictatorial al lui F. pe coastă şi în valea Arbonite. vehicule. Jacmel. dar urmează o serie de lovituri de stat militare. fizică: H. Dominicană (E). Floră şi faună: păduri tropicale (esenţe preţioase şi pini). valea Artibonite. Limite: Oc. agrume. Marea Cayamite ş. sisal: Ind. Este prima republică a negrilor. savanele alternează cu pădurile. una din Antilele Mari. M. care conduce în 1804 la declararea independenţei. în centru: prelungirea munţilor Neiba. urbane: 31%. Multipartitism. Relieful e caracterizat prin trei lanţuri muntoase de natură calcaroasă. cacao.Haiti Denumirea oficială: Republica Haiti Capitala: Port-au-Prince (800. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. Temp. În 1993. cea executivă de un cabinet numit de preşedinte. albi. Export: cafea. porumb. planul de pace elaborat de ONU pentru întoarcerea preşedintelui exilat Aristide este respins de militari. de subzistenţă. Resurse şi economie: Economie slabă bazată pe agric.000 loc. . Rep. Istorie: În 1942 Cristofor Columb descoperă ins. În SUA trăiesc peste 1 mil. Les Cayes. datorită situaţiei conflictuale interne. Împarte insula cu Rep. Dominicană şi a patra între şirurile muntoase din centru şi sudul ţării. în N prelungirea Marii Cordillere Centrale dominicane (mt. Concentrarea max. unde se află şi capitala.a. închid golful Gonave.. este ocupat de trupe americane. Faună: broaşte ţestoase. a jucăriilor. Gonaives. plus ins. Turismul a scăzut. orez. textilă. medie anuală: 26. În 1791 este răscoala condusă de Toussaint L'Ouverture. 60%. Oraşe: porturi: Port-au-Prince. păsări.. transport maritim. În 1986 dictatura este răsturnată. trestie de zahăr. ceea ce aruncă ţara şi mai mult în dezastru economic. din N şi din S.

.

Floră şi faună: Pădure tropicală cu esenţe preţioase. cacao.030 mm/an.: porumb. Atlantic. 80% din terit. Resurse şi economie: Econ. Mexican. lemn de esenţe preţioase. când ţările din America Centrală îşi proclamă independenţa. Oc. NV. în 1822 intră în Imp. H. fasole. Pentru export: cafea. Aguan (193 km). Atlantic este legat de Oc. (52 loc. urbane: 47%. Din 1990. Patuca (482 km). Concentrarea max. odată cu descoperirea minelor de argint de la Comayagua. mai include şi câteva insule: Utila. lemn. Nicaragua (SE). Guatemala (V). căi rutiere. Prima colonizare a fost făcută de Pedro de Alvarado. europeni 3%.790 mm/an. a mortalităţii: 5. semnează acorduri de restabilire a păcii în regiune cu: Costa Rica. Rata natalităţii: 33. min.021 m) şi vf. trestie de zahăr. Zonele muntoase reprezintă cca. Hr. în 1502. savană.780-2. Populaţia: este formată din metişi 75%. Sico (200 km). H. manioc. Din 1981 preşedinţi aleşi.5‰. Columb descoperă H. 60% din pop. El Salvador (S). cu precipitaţii bogate pe coasta M. alternanţa la putere a conservatorilor şi liberalilor.. nu are vulcani. Leon. a pop. era locuit de triburi amerindiene. cea mai importantă: Ulua. XIX-XX oligarhiile locale îşi dispută terit. în bazinele muntoase 19°C-23°C. Rata pop. Guatemala. pacific.520-2. Terit. cafea. Gueguensi (în Pacific). Statul: este republică prezidenţială. amerindieni (indigeni)15%. Limite: M. plumb. mai puţin în interiorul terit. Clima: este tropicală umedă. îşi proclamă independenţa. Faună bogată. banane. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi . este împărţit în două mari regiuni de Cordillera Americii Centrale. nuci de cocos. În sec. se emancipează. bazată pe agric. când părăsesc marea cetate Copantil. conform Constituţiei din 1982. În 1530 ţara este inclusă în „Căpitănia Generală a Guatemalei”. pe valea râului Ulua. Sierra de Celaque (2.) Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 112. este pus în exploatare. Bonito (2. navigabilă (pentru ambarcaţii mici). prelucrătoare (alimentară şi a lemnului) începe să se diversifice. Nicaragua şi Salvadorul. Între 1969-1970 „războiul fotbalului” cu Salvadorul favorizează agitaţii politice în interior. pe coasta Pacificului: 1. Aeroport la Ciudad de Guatemala. Pijol (2. Transporturi şi comunicaţii: Reţea de căi ferate. Istoria: În mileniul 1 d. medie anuală în câmpiile joase 26°C-28°C. Între 1932-1948: dictatură..81 mil. Ind. orez (pentru consumul intern) şi banane. H. Pacific printr-o depresiune ce taie lanţul muntos de la N la S. Guanaja (în Atlantic) şi Tigre. Terit. împletituri de pai. este aşezat în America Centrală istmică. IX. Roatan. fizică: H.865 m alt. G. Principalele înălţimi: vf. pe versantul Pacific: Caoscoran.Honduras Denumirea oficială: Republica Honduras Capitala: Tegucigalpa (600. în 1821. activă este ocupată în agric. Nacoame. flotă comercială. Temp.: aur. Creşterea bovinelor./km2) Religia: catolicism 90% Moneda: lempira Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 15 septembrie Geografie: H. În 1838 H. care se varsă în Oc. ale cărei ruine mărturisesc despre o civilizaţie avansată.). Res. Caraibelor: 1. până în sec. care este orientată la NV la SE cu numeroase ramificaţii în N. negri 7%. H. Din 1987-1989 H.4‰. în partea central-sudică şi în. Tot pe versantul atlantic: Chamelecon. H. apoi între 1823-1838. Oc. H. Relieful muntos este străbătut de numeroase ape cu debit bogat. Grande Sacate. argint.450 m).000 loc.000 km2 Locuitori: 5. ţării. în Federaţia Provinciilor Unite ale Americii Centrale. Caraibilor (N şi NE). Choluteca. are un litoral scăldat de două oceane: Atlantic (880 km) şi Pacific (153 km). max.

Preşedintele este şeful statului şi al guvernului. Multipartitism.de Adunarea Naţională. . cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte.

este pământ arabil). cresc păduri tropicale. urdu. Floră şi faună: Pe versanţii sudici ai Himalayei există vegetaţie etajată: păduri (18% din terit. Bengal (E). De-o parte şi de alta a Ghaţilor sunt câmpiile de coastă: Malabari în V. Poporul indian a fost format din: dravidieni.). Gangele (2700 km) şi Brahmaputra (2900 km). datorită stavilei munţilor ce îl înconjoară. Nepal (N). din aprilie-septembrie. Pod. de-a lungul coastei Malabar. înalt de 400500 m.96 mil. cca. suflă dinspre NE. Deccan.000 loc. Comorin. M. mongoli (4%). Cele două fluvii din E. pe pantele Himalayei şi în câmpia Gangelui (peste 1500 mm/an). ploile fiind abundente. Fauna este foarte bogată: cca. Partea centrală a L. vedda. În Pod. este aşezată în S. activă lucrează în agric. Deşertul Thar (irigat în N. islamism 11%. în Nanga-Parbat (8128 m) Gasherbrum (8068 m). Limite: Pakistan (NV). vorbite: engleza. fără de care clima ar fi aridă. în Delhi. o uriaşă peninsulă triunghiulară. Bengal. telugu. în N de Vindhya.000 km2 Locuitori: 952. China. la frigul aproape arctic de pe înălţimile Himalayei. Indiei (380-760 mm/an). Ritmul de creştere al populaţiei este de 1 milion pe lună. în Oc. (50% din terit. o mare densitate în Câmpia IndoGangetică şi pe litoralul estic (300 loc. este o unitate geografică distinctă. şi Coromandel în E. rece şi uscat. Arabiei. tibetani. în întreaga ţară însă variază de la căldura tropicală a sudului. un adevărat subcontinent.) tropicale şi subtropicale (junglă) cu arbori veşnic verzi. Zidul munţilor Himalaya (8000 m) format din lanţuri paralele. fizică: I. elefanţi. de 4500-5000 m în sus. (pe o lungime de 2414 km şi pe o lăţime de 240-320 km) atinge alt. în câmpia Bengal. Cel de iarnă. Indian. ca număr de locuitori. care se unesc în S. Deccan (50 loc. Suprafaţa: 3. sikh Moneda: rupia indiană Forma de guvernământ: republică federală (25 state şi 7 terit. pantere. autonome) Ziua naţională: 26 ianuarie Geografia: I. la M. la G. după China. cel de vară suflă dinspre SE. arieni (indo-afgani) şi mongoli. Exodul rural şi natalitatea crescută au dus la supraaglomerarea oraşelor (1/4 din pop. 2000 varietăţi de păsări. Există numeroase zone ocrotite. în Madras (1270 mm/an).) Limba oficială: hindi. I. cămile. Presiunea demografică se . Nanda Nevi (7816 m). stepă în Deşertul Thar. 500 specii de mamifere (tigri. producând ploi abundente. rămăşiţă a unui vechi continent. punjabi. Indusul se varsă în M. cea mai întinsă. În extremul NE (Assam) se află platoul Shillong. Bangladesh. Factorul determinant este musonul./km2) şi foarte mici în Deşertul Thar. în Deşertul Thar sub 250 mm/an. sub formă de triunghi: baza o formează arcul munţilor Himalaya în N. laturile sunt zonele de coastă. În S Himalayei se întinde câmpia aluvionară străbătută de Indus şi Gange (câmpia Indo-Gangetică) una dintre cele mai mari din lume. păduri de conifere. vegetaţie de savană. maimuţe). precipitaţiile sunt foarte sărace. Peste 50% din pop. lb. rinoceri. zăpezi veşnice.268. 550 specii de reptile (cobra. G. malayam ş. De la alt. din octombrie-martie. În NV se află un deşert cu dune de nisip şi cu soluri sărace. Mai sărace de-a lungul coastei Coromandel (E). o peninsulă extinsă. pitonul). Arabiei (V).a. Deccan. G. iar vârful este Cap. chinezi. Arabiei. max.India Denumirea: Uniunea Indiană Capitala: New Delhi (300. Bhutan (NE). Agra şi interiorul din S. în S. Clima: este dominant tropical-musonică. se varsă în G. iar lateral de Ghaţii de Vest (2630 m) şi de Ghaţii de Est (1600 m). Podişul este mărginit de lanţuri muntoase. (292 loc. tamil. Pe podişuri. Precipitaţii bogate în platoul Shillong (10820 mm/an). creştinism 2%./ km2). cca. păşuni alpine (8%). Rajahstanului)./ km2) Religia: hinduism 83%. bengali. este a doua ţara din lume. păduri de foioase. Asiei. Densităţi mici în Pod. Populaţia: în majoritate indieni. cuprinde un podiş triunghiular. Bengal printr-o deltă imensă. Pe câmpiile litorale.

cât şi sistemul ierarhizat al societăţii (Castele). Hr. IVV d. piper. civilizaţia Indusului era concentrată în Mohenjo-Daro şi Harappa. Hr. gaze naturale (Nakarkatiya). conform Constituţiei din 1950. Fostele posesiuni franceze trec sub suveranitatea indiană în 1956. Hr. bauxită. Pop. Deecan. deţine locul al doilea mondial la prod. Gupta (sec. fier (Mayurbhanj. mei. de inegalitatea socială şi religioasă. În 1660 se creează „Compania engleză a Indiilor Orientale”. imp. zahăr. Delhi. soia. şosele mai dezvoltate în N: Pe Gange şi pe Brahmaputra se practică navigaţia. bubaline. ajungându-se la ciocniri soldate cu victoria britanicilor.face simţită. Ranigani). cabaline. navigatorul portughez Vasco da Gama atinge coasta Malabar. de orez (totuşi importă orez pentru consum). petrol (Assam). trestie de zahăr (în câmpia Gangelui). a bumbacului. de aici se trimit misionari budişti în India de S. Alte sultanate: în Bengal. Calcutta (port). În 1992. porumb. Creşterea animalelor: bovine. caprine. este un stat federal..9‰. în Deccan. Mushabani). a pieilor. care le adoptă limba (sanscrită) şi religia vedică. uleiuri vegetale. asini. administraţiei eficace şi atitudinii conciliante faţă de majoritatea hindusă. aur (Mysore). În 1962. Kanpur. XI-XII se răspândeşte islamismul în N pen. accentuată de inegalitatea dezvoltării regiunilor. autovehicule. În 19471. conflict indo-chinez. Statul: este republică parlamentară. Ambele au interese economice şi strategice în I. În 517 î. ce stă la baza-hinduismului. Madras. India este un m ~re producător de cereale. cărbune. în Ceylon. Mumbay (Bombay). 1984-1989 şi el asasinat în 1991). În 1772-1785. „Compania franceză a indiilor Orientale”. la 26 ianuarie 1950 se proclamă republică. După 1966 apropiere de URSS. New Delhi. VI-V î. Rajiv Gandhi. Indira Gandhi 1966-77 şi 1980-84. slab dezvoltată tehnic. cărora li se adaugă 9 terit. Valea Gangelui. stat federal (membru în Commonwealth). când renaşte hinduismul (brahmanismul) întinzându-şi stăpânirea asupra întregii peninsule şi dezvoltând cultura. turanice din Asia Centrală. Apogeul civilizaţiei antice sunt cele două imperii: Maurya. ceai. Hyderabad. când este asasinată. asupra Kaşmirului) provocat de secesiunea Bangladeshului. cele portugheze (Portugalia recunoaşte acest act în 1974). cunoşteau scrierea (pictograme). puterea executivă în I. În sec. Resurse şi economie: Economia este bazată pe agric. Aeroporturi la: Calcutta. se răspândeşte budismul. Hr. şi se formează sultanatul Delhi. Delhi (cu noul cartier din SV. minerale: cărbune (Jharia. În jurul anului 1500. se fac şi două recolte pe an. Res. cămile. Mysore). Din sec. în timp ce din S începe defensiva hinduismului. În 1799-1819. pe valea Gangelui. apoi a arabilor şi mongolilor. mică. este deţinută de reprezentanţii Partidului Congresului Naţional Indian (J. Istorie: În mileniul al III-lea î. I. regina Victoria este încoronată la Delhi (India devine „perla” coroanei britanice). În 1526-1857. iar în 1962.6‰. Hr. În 1498. laic şi parlamentar. format din 22 state federale. iută. Sec. în 1948 Gandhi este asasinat. Deccan. Ahmedabad. care domină India datorită armatei. Oraşe: Mumbay (port). minereuri de fier şi filme. Rata natalităţii: 26. sub Asoka (296-232) care îşi întindea stăpânirea de la Afganistanul de astăzi până în Pod. devenit capitală). În 1971 al treilea conflict indopakistanez (conflict vechi. Resurse hidroenergetice ale Gangelui şi ale afluenţilor săi. cupru (Raliha. VI-XIV înseamnă fărâmiţarea feudală. legume. piper.). arienii. britanicii colonizează Bengalul. urbană: 27%. parţial electrificată. distrugerea moscheii Ayondjya (Uttar Pradesh) de către militanţii naţionalişti hinduşi dă naştere unor frământări intercomunitare şi provoacă o criză politică. bananieri. Nehru.. Nagpur ş. În 1664. Delhi etc. bumbac.a. Transporturi şi comunicaţii: reţea de căi ferate. 1947-64. Bangalore. hevea (arborele de cauciuc). vin din Asia Centrală şi colonizează India de N. În 1877 este fondat Imperiul Indiilor Britanice. Pământul arabil este foarte bun. invazia pop. a lânii. Din 1947-1989. . apoi portughezii pun stăpânire pe coasta de V a I. grâu. mangan (Nagpur). până în Pod. Industrie siderurgică. membră a Commonwealth-ului. Export: textile. plumb. cuceresc India de S. Salem. În 1858. Industria: textilă. devine independentă (dominion britanic). Flotă comercială. a mortalităţii: 8. ia naştere imperiul Moghul. triburi războinice. în 326 î. perşii ocupă regiunea de la V de Indus apoi o ocupă Alexandru cel Mare. a peştelui. Marea Britanie desfiinţează imperiul Moghul şi instituie administraţia britanică sub un vice-rege.

. cea executivă de preşedinte şi de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Cameră. Multipartitism.autonome. Puterea legislativă este exercitată de un parlament bicameral (Consiliul Statului şi Camera Poporului).

6‰. Agedake şi Balong Nipa. între ei fiind activ Krakatoa. o secetă nemaicunoscută de secole a produs incendierea a 3. este cel mai mare arh. În E. loc. navigabil pe un parcurs scurt. ins. Există insule acoperite de păduri seculare.000 km2) şi Noua Guinee. Populaţia: este formată din indonezieni (malaezi) de diferite grupuri etnice (care vorbesc cca. Resurse şi economie: I. palmieri. este un stat insular. Sumatera situată la V de Java. Ins. Reţea de ape care fertilizează solul. la E de Java: Înălţimea sa max. alt.677 de insule şi insuliţe. Vulcanul cel mai cunoscut prin dezastrele produse: Krakatau Krakatao. este constituită ca un nucleu central. cu precipitaţii bogate. Apele principale sunt: Sedegan. este o ţară în plină dezvoltare . zonă vulcanică (Kablat. hinduism 3%. fizică: I.000 km2 Locuitori: 200. care se întinde de la V la E pe 5000 km şi de la N la S pe 2000 km (Insulele Sondele Mari.000 km2). dintre care 6044 sunt locuite. animism Moneda: rupia Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 17 august Geografia: I. În anii 1982-83. creştinism 11%. Ins. şoarecele uriaş. G. Fauna specifică: rinocerul javanez.). În ins. budism 1%. fiind formată din 13. Ins. Pop.000 km2). păduri cu lemn de esenţă preţioasă (teck. Temperatura medie anuală: 28°C în Jakarta. Pacific şi Oc. Sulawesi (189. care se varsă pe ţărmul vestic. subsolul este bogat în petrol. Seputân. este vulcanul Gunung-Agung (3200 m).1‰. mai mică în Sulawesi. Terit. este compusă dintr-un corp central şi o peninsulă în N. Câmpii în zona litorală. ocupă locul 4 în lume. varanul uriaş (ins. Partea de V este muntoasă. cu un şir de munţi (alt. Java şi Sumatera trăiesc 2/3 din pop. are înălţimea medie de 2000 m. 3070 m).59 mil. Kapuwâs şi Irân. chinezi. . Tekon). Spre centru. podişuri de 1000 m alt. 3676 m (Semeru). îi urmează Abang (2200 m) şi Bator (2000 m). Precipitaţiile între 4570 mm/an în Padang şi 2540 mm/an în Sulawesi. Sondele Miei. la E. Nusa Tenggara. este muntos şi vulcanic (în mare parte vulcani activi).) Limba oficială: bahasa indonesia Suprafaţa: 1. alta în S. despărţită de Australia prin M. la N de Java. santal). Rata natalităţii: 23. În centrul ins. 3800 m (Kerintji). unde pop.000 km2). Malacca). şi vulcani de 2400 m alt. zone vulcanice. Bahu Solo. Komodo). de Kalimantan.). Floră şi faună: Precipitaţiile bogate întreţin o vegetaţie luxuriantă (2/3 din terit. Din masivul central Tobang iau naştere lanţurile muntoase Schawai. Irianul de Vest.900. Bali. (106 loc.Indonezia Denumirea oficială: Republica Indonezia Capitala: Jakarta (7. restul este aparţinător Australiei. Strâmtoarea Torres şi Marea de Coral. În N o zonă de câmpie aluvionară fertilă. este despărţită de pen. malaieză printr-un canal de 80 km (Str. cultivat cu orez (există rezervoare de apă). Multe parcuri şi rezervaţii naturale. alt. cu patru peninsule. max. lacul Toba.8 mil. Clima: este ecuatorială. o adevărată catastrofă biologică.şi este aşezată în SE Asiei. în S este o fâşie de teren vulcanic sub formă de terase. În compunerea I. ţării. în Sumatera şi Java şi în Noua Guinee 5000 m (Ngga Pulu. Râul principal este Kapuas. Insula Kalimantan (Borneo). principală este Java. Partea vestică a ins. este extrem de rară. Este delimitată de Oc. Câmpii de coastă extinse şi lacuri (Toweeti la 306 m alt. max. Indian. jumătatea vestică (420. bambus. terit.7 mil. 300 de dialecte). Sulawesi. din lume . Irian Java ating 3500 m. intră insulele: Kalimantan (fără teritoriile aparţinând Malaysiei şi sultanatului Brunei (540. urbană: 34%. Arafura. Anotimpul ploilor în Java: decembrie-februarie. Ins. porcul javanez. a mortalităţii: 7. Înălţimile muntoase în Bali. mai mare în Kalimantan. maimuţe antropoide (urangutanul). în zona ecuatorială. ha de pădure tropicală. Maluku şi Irianul de Vest)./km2) Religia: islamism 85%. de origine vulcanică. În E. este mai puţin fertil. 5030 m). a fost încorporată Indoneziei. Sumatera (470. După numărul pop. Ins.

cacao. textilă. Există plantaţii de cauciuc. Între 1950-1967. În 1965 tentativa eşuată de lovitură de stat. În sec. Medan. medicamentelor. În 1955 Conferinţa de la Bandung consfinţeşte rolul I. VII-XIV. Palenbang. În 1602 ia fiinţă Compania Olandeză a Indiilor Orientale intervenind în politica sultanatelor javaneze. trestie de zahăr. este dominată de regatul Srivijaya. Opoziţia olandezilor care în 1949 recunosc totuşi independenţa ţării. de Adunarea Consultativă a Poporului şi de Camera Reprezentanţilor. Industria extractivă a cositorului (Sumatera. Surabaja. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Politică anti-chineză. Semarang. şi ind. care se intensifică în perioada ocupaţiei japoneze 1942-1945. Lombok. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. conform Constituţiei din 1945. chimică. .. Oraşe: Surabaja. palmieri (uleiuri. şi se instaurează-o lungă perioadă de stabilitate politică. Sumatera). Bali. În 1976 este anexat Timorul Oriental. întemeiază oraşul Batavia (Jakarta de astăzi). În sec. XIV-XV. soldată cu mii de victime şi cu desfiinţarea Partidului Comunist. o serie de principate sub influenţa culturii indiene. în sec. Există 24 universităţi. Palembang. a gazelor naturale. devenind religia dominantă. în 1641 olandezii iau Malacca. XIII-XVI islamismul câştigă teren în arh. în 1521 se instalează în Moluque. Flotă comercială şi transport naval de persoane (principalul mijloc de transport). Sumatera): irigaţii. Multipartitism. în lumea a treia. ceai. ceea ce declanşează o gherilă..susţinută a agric. Java). În primele secole d. semn al unor străvechi locuitori pe terit. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte. locul al 2=lea pe glob). tutunului. cauciucului. Economia I. Imperiul Majapahit domneşte peste arh. în sec. care rămâne credincioasă hinduismului. după ce în 1960 se modificase Constituţia dând puteri sporite preşedintelui. Java (vulcanul Merapi şi monumentul Borobudur de la Parambanam). Islamul fundamentalist câştigă tot mai mult teren. În 1521 portughezii iau Malacca. I. este proclamată republică la 17 august 1945. este cel mai puternic din Asia după cel chinez. Regim cu largi prerogative ale executivului. Aeroporturi: Jakarta. Partidul Comunist din I. Belitung). (Java. este confruntat cu mişcări separatiste. în 1968 este ales preşedinte al I. cafea. Sukarno se declară preşedinte pe viaţă în 1963. s-a afirmat deplin în cadrul ASEAN. cu excepţia ins. Din 1811 până în 1815 insulele sunt ocupate de britanici. În agric. Între 1963-1969: Irianul (Noua Guinee occidentală) este alipit I. XX o amplă mişcare naţionalistă. În 1966 generalul Suharto ia puterea. Statul: este republică prezidenţială. Bangka. a petrolului (Java. sub conducerea lui Sukarno. I. Hr. şosele (mai numeroase în ins. cu o economie diversificată. Turismul în ins.Bandung. a zahărului. Sukarno tinde să instaureze un regim de nuanţă socialistă. XIX Pitecanthropus erectus. Istoria: În Java a fost descoperit în sec. metalurgică. după care I. sisal (plantă textilă pentru ţesături rezistente).

Istoria Arh. sunt vulcanice: insule. care îi dă numele Solomon. S. Malcuta (3900. orez. exercitată de Parlamentul Naţional. arborilor de cacao. Transportul şi comunciaţiile: nu sunt dezvoltate.km2). cu lemn de esenţă tare. este format din cca. nu permite exploatarea lor de către companii străine. cu precipitaţii bogate (15002400 mm/an).000 (12 loc. Concentrarea max. nu sunt valorificate datorită faptului că statul S. Pop. Rata natalităţii: 42‰. În 1893-1900. în Oceania. G. În 1978 ins. Ins. aninism Moneda: dolarul Solomon Forma de guvernământ: monarhie Ziua Naţională: 1 octombrie Geografie: Statul S. grupul nordic de insule Bougainville şi Buka aparţin statului independent Papua-Noua Guinee. urbană: sub 10%. Oraşe: Kirakira şi Heuru în San Cristobal. în Ins.000 loc. Santa Isabel (4662 km2). Se practică pescuitul. Pacific. şoareci de mari dimensiuni. ananas. Fauna este variată şi într-o bună măsură seamănă cu cea a Australiei: marsupiale. Malaita ş. Alt. reprezentată de un guvernator general. Clima: este subecuatorială. Populaţia: melanezieni peste 90%. fosfaţi. agric. Puterea legislativă este. conform Constituţiei din 1987. sub 6 loc. batate./km2./km2) Religia: creştinism 95%. devin protectorat britanic. max. cocotierilor. Resurse şi economie: Cel mai sărac stat din Oceania. S. activă este ocupată în agric. micronezieni. ananas. alimentară slab dezvoltată. 100 de insule. polinezieni. S. cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Parlamentul Naţional. Santa Cruz şi Malaita. Exportă: copra. dintre care 8. Multipartitism. crustacee şi lemn. Ind. este acoperit cu pădure densă. Res. aur. fizică: Arh. argint. europeni. San Cristobal (4660 km2).a. Statul: este monarhie constituţională. uneori sunt uragane. banane. Solomon care sunt aşezate în SV Oc. cele mai mani. Şeful statului este regina Marii Britanii. păsări viu colorate. locuit de melanezieni este descoperit în 1567 de navigatorul Alvaro de Mendana. în Guadalcanal. minerale: bauxită. Solomon Denumirea oficială: Insulele Solomon Capitala: Honiara (35. cuprinde Ins. S. îşi proclamă independenţa şi intră în Commonwealth. Din 1975. este de 2331 m în Guadalcanal. crocodili. Floră şi faună: 90% din terit. a mortalităţii: 10‰. insuliţe şi atoli: Guadalcanal (6470 km2). 75% din pop.Ins.500 km2 Locuitori: 330. se bazează pe cultura palmierilor.) Limba oficială: engleza Suprafaţa: 28. Manggautu în Rennell. . New Georgia (3400 km2).

industrie de îngrăşăminte chimice. Moab şi Edom. bazată pe extracţia şi mai puţin prelucrarea fosfaţilor şi a potasiului (zăcăminte la M. din Califatul arab (sec. I î. urbană: 71%. terit. teritoriu ce va fi ocupat în 1967 de către Israel (împreună cu partea iordaniană a Ierusalimului). ciment. Puterea legislativă este exercitată de rege şi de . în 1922 intră ca emirat haşemit sub control britanic. este dominată de un vast platou calcaros deşertic la E. Hr. caldă şi uscată. Limite: Siria (N). care se ocupă cu creşterea oilor şi caprelor. IV î. M. Faună săracă: scorpionul. Istoria: Cunoscut din Biblie ca Gilead. I.sec.. Un număr însemnat de emigranţi în ţările arabe bogate în petrol s-au întors în ţară. Zarqa în NV.Iordania Denumirea oficială: Regatul Haşemit al Iordaniei Capitala: Amman (970.8‰. Aici există populaţie beduină. sub 1 loc. prin mandatul Ligii Naţiunilor. Sub numele de Transiordania. la Vest de Iordan care făcea parte din statul arab palestinian. În 1951 regele Abdullah este asasinat de un palestinian. are o economie în curs de dezvoltare. economia statului haşemit având mult de pierdut. drenată de râul Iordan (265 km) şi înălţimile Iudeii (alt. se uneşte cu Cisiordania. În 1928 obţine autonomie internă. autovehicule. Rata natalităţii: 37. Moartă). Roşie (G. face parte din Orientul Apropiat şi este aşezată în Asia de Sud-Vest. pe care le exportă. pop. Irak (E).3% (pini şi stejăriş în pâlcuri). creştinism (majoritatea ortodocşi) Moneda: dinarul iordanian Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 25 mai Geografia: I.5‰. În 1952 vine la putere regele Hussein. Aceste şiruri de munţi care străbat podişul opresc influenţa mărilor din vecinătate. terit. de deşert. regatul haşemit al Transiordaniei creat după 1921. IV d. din cauza războiului din Golf. Pădurile constituie 1. Aeroport la Amman. II î. Otoman (1516-1928) ca parte a Siriei. XIII-XVI). I.000 km2 Locuitori: 5. Hr). Clima: subtropicală. sec. ariditate excesivă vara (Amman: temp.65 mil. fizică: I. Resurse şi economie: I. 1597 m (Esh Shara) în centru şi 1754 în S. sub 100 mm/an în S şi E. Arabia Saudită (S). în zona estică. din Bizanţ (sec. se întinde între râul Iordan şi Deşertul Arabiei. / km2) Religia: islamism (sunit) peste 80%. medie anuală 8°C şi 33°C). X-XIII). din 1974. Depresiunea tectonică El Ghor (396 m sub nivelul mării). 1000 m) constituie partea vestică a ţării. Hr. rămâne neutră dar izolată de lumea arabă. din Califatul Fatintid (sec. Populaţia: (în majoritate arabi) concentrată în vestul Iordanului şi în zona Amman-ului (cca. hiena. 200 loc. Pop. VII-X). vulpea de deşert. IV-VIII). lui Nabanaeans sec. din Imp. a făcut parte din imp. Roman (sec. În Războiul din Golf din 1991. având emir pe Abdullah.. În 1988 I. (61 loc. din Imp. pentru că o vreme a permis Iraqului să se aprovizioneze prin portul Aqaba. Aqaba) la SV. vulturul auriu./km2). urmare a invadării Kuwait-ului de către Iraq. a mortalităţii: 4. G. I. al seleucizilor. Hr. iar în 1946 devine regat independent. renunţă la autoritatea sa asupra Cisiordaniei în favoarea Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei conform înţelegerii liderilor arabi de la Rabat. ale cărui culmi ating 1158 m în N (Gebel Ajlun). prin planul ONU de împărţire a Palestinei din 1947. Turismul este dezvoltat. xerofită. din statul mameluc (sec. astfel 80% din ţară este deşertică.) Limba oficială: araba Suprafaţa: 92. Transporturi şi comunicaţii: căi-ferate. Statul: este monarhie constituţională. gazela. Israel (V).000 loc. Precipitaţiile mai importante din noiembrie: 890 mm/an în Gebel Ajlun şi 300 mm/an la Amman. . regat ereditar. Oraşe: Aqaba (port) în S./ km2). în 1990-91. În 1949. produse petroliere. După 1967 (al treilea război israelo-arab) puterea palestiniană armată concurează autoritatea regală. Floră şi faună: Predomină vegetaţia săracă. nomadă se sedentarizează. În urma extinderii irigaţiilor în zona El Ghor. În 1970 intervine împotriva palestinienilor care sunt expulzaţi în Liban şi Siria.

.Adunarea Naţională (Senat şi Camera Reprezentanţilor). cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de Cameră. În 1991 o cartă naţională consacră pluralismul politic.

Iran
Denumirea oficială: Republica Islamică Iran Capitala: Teheran (1,6 mil. loc.) Limba oficială: persana Suprafaţa: 1.650.000 km2 Locuitori: 68,73 mil. (42 loc./ km2) Religia: islamism (şiit 90%, sunit 5%, sufit 3%), creştinism, bahai, mozaism Moneda: rialul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 11 februarie Geografia: I. este aşezat în Asia de Sud-Vest, în Orientul Mijlociu. Limite: Azerbaidjan, M. Caspică; Turkmenistan (N), Afganistan, Pakistan (E), G. Oman (S), G. Persic, Iraq, Turcia (V). G. fizică: Un vast podiş pustiu (1500 m alt.) domină ţara, Podişul Iranian, înconjurat de lanţuri muntoase înalte, cu excepţia estului; la N, în faţa fâşiei de coastă la M. Caspică, Munţii Elbruz (vulcanul stins Demavend, 5660 m) cel mai înalt punct din ţară. În V şi SV, Munţii Zagros, (peste 4500 m) cu înălţimile lor descrescătoare; cu colinele care ocupă aproape 1/2 din terit: Câmpia Golfului este roditoare pe valea râului Karun (la N de G. Persic); în NE, Munţii Khurasan. Pe podiş sunt două deşerturi întinse: Dasht-i-Kavir (NE) şi Dasht-i-Lut (centru). Apele: Aras, Sefid Rud, Gargan şi Artek se varsă în M. Caspică; Karun, pe valea căruia sunt zăcăminte de petrol, se varsă în G. Persic. Cursurile de apă nu sunt permanente. Lacuri sărate. Clima: este continental secetoasă; temp. până la 43°C. Pe podiş ariditate excesivă (ierni foarte reci, veri foarte calde) din pricina paravanului de munţi care opresc influenţa mărilor. Precipitaţiile sunt sărace pe platou (380 mm/an), la Mesheat 50 mm/an. Pe coasta G. Persic şi a Caspicei, în special, precipitaţiile sunt mai bogate (aici există culturi de plante tropicale). Temperatura medie anuală în ianuarie şi iulie este de 4° şi 27°C la Teheran; 2° şi 31° la Shiraz. Floră şi faună: Pe fâşia de coastă, la M. Caspică, vegetaţie tropicală; în Munţii Elbruz, păduri (4% din terit.) de foioase: stejar, fagi, tisă. În general vegetaţia este rară, cu specii xerofite. Pe podiş sunt şi zone cu vegetaţie ierboasă. Fauna cuprinde numeroase mamifere: pantera, tigrul, şacalul, lupul, vulpea, hiena, mangusta. Populaţia: este formată din iranieni, azerbaidjeni, kurzi, turci, tadjici, armeni etc. Pop. este concentrată în N, mai ales pe coasta M. Caspice, în NV, în jurul capitalei şi la N G. Persic. Rata natalităţii: 40‰; a mortalităţii: 8‰. Pop. urbană: 58%. Resurse şi economie: Economia se bazează pe exploatarea şi prelucrarea petrolului; este unul din statele cele mai mari exportatoare de petrol; industria de rafinare a petrolului (la Abadan este cea mai mare rafinărie din lume); siderurgia, metalurgia neferoasă, constr. de maşini, ind. textilă, de pielărie, alimentară etc. Producţia artizanală de covoare, unică în lume. Transporturi şi comunicaţii: transporturi nedezvoltate; calea ferată transiraniană Teheran-Abadan; autovehicule; flotă comercială (în G. Persic şi în M. Caspică, porturi pentru exportul petrolului: Khark Terminal). Aeroport la: Teheran, Ispahan, Şiraz, Abadan. Oraşe: Abadan, Tabriz, Shiraz. Istoria: Regatul Elam (mileniul III î. Hr.) sub influenţa civilizaţiei mesopotamiene. În mileniul II se stabilesc pe terit. I. triburile indo-europene, ale mezilor şi perşilor venite dinspre N („ţara arienilor”). Regatul mezilor cu capitala la Ecbatana, (sf. sec. VIII) este anexat de Cyrus II (554-530) suveranul Persiei (capitala la Persepolis). Imp. Persan (sub Darius, 522486 î. Hr.) se întinde între Tracia şi Egipt, în V, şi Indus în E. În 332 î. Hr. Alexandru cel Mare cucereşte Imp. Persan, urmând să ia naştere un imperiu de cultură elenistică. Succesorii lui Alexandru cel Mare (diadohii) împart imperiul: Persia, Baetriana, Mesopotamia şi Siria erau regatul lui Seleucos. După sec. III î. Hr. statul persan este cunoscut ca Regatul Parţilor (sec. III î. Hr. - sec. III d. Hr.); urmează dinastia Sasanizilor (sec. III - VII d. Hr.). În sec. VII, Persia este cucerită de arabi şi integrată califatului; adoptă islamismul. Între 1258-1405 se află sub dominaţia mongolilor (Ilhanizii), cu o evoluţie independentă de a Califatului. Ismail I (1499-1524) pune bazele

dinastiei Safavizilor (susţinători fervenţi ai şiitismului şi ai unui stat iranian centralizat), care înfloreşte sub Abbas I cel Mare (1588-1629). Între 1779-1925 (dinastia Kajarilor) este o perioadă de declin. În războaiele cu Rusia pierde: Georgia, Daghestanul, Azerbaid janul de N şi Armenia de N. În 1907 Persia este împărţită în două zone de influenţă între Marea Britanie şi Rusia. Sub dinastia Pahlavi (19251979) I. se modernizează (europenizarea instituţiilor) mai ales după al doilea război mondial. I. se transformă în unul din statele mari produc. de petrol. Mişcări sociale, mai ales religioase îl determină pe Şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1941-1979) să părăsească ţara. Şahul era sprijinit de SUA, astfel încât ia naştere, odată cu preluarea puterii de către Consiliul Revoluţionar Islamic, avându-1 conducător pe ayatollahul Khomeiny, un curent antiamerican. I. se proclamă republică islamică. O nouă Constituţie, adoptată prin referendum, face din I. un stat confesional islamic. Desfăşurat între 1980-1988, războiul cu Iraqul se termină cu cca. 1 mil. de morţi şi mari distrugeri materiale. Intervine Consiliul de Securitate al ONU şi ostilităţile încetează. Criza politică iraniano-americană (ostatecii ambasadei SUA la Teheran) duce la ruperea relaţiilor cu SUA. I. sprijină mişcările islamice militante din afara ţării. Statul: Republică islamică, regim instituţional prezidenţial, conform Constituţiei in 1979. Puterea legislativă este exercitată de şeful religios, autoritatea supremă în stat, de Adunarea Consultativă Islamică şi de Consiliul pentru Protecţia Constituţiei; cea executivă de un cabinet numit de Adunare. Pluripartitism.

Iraq
Denumirea oficială: Republica Iraq Capitala: Bagdad (3,8 mil. loc.)

Limba oficială: araba
Suprafaţa: 434.000 km2 Locuitori: 21 mil. (481oc./km2) Religia: islamism (suniţi în N, şiiţi în S) 95%, catolicism Moneda: dinarul iraqian Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 14 iulie Geografie: I. este aşezat în Asia de sud-vest, în Orientul Mijlociu. Limite: Turcia (N), Iran (E), G. Persic, Kuwait (S), Arabia ; Saudită (S şi SV), Iordania, Siria (V). G. fizică: I. se întinde în bazinul fluviilor Tigru (1850 km, din care 1400 km în L) şi Eufrat (2800 km, dintre care 1200 km în L). Este o zonă depresionară, cu canale părăsite. Cele două fluvii se unesc (înainte de a se vărsa în G. Persic, lângă Basra, printr-o deltă mlăştinoasă), în fl. Shatt al Arab. Câmpia aluvionară a acestor fluvii este antica Mesopotamie şi formează 75% din terenul cultivabil. Relieful I. este monoton, semideşertic. În NE, munţii Kurdistan cu văi adânci, străbătut de cei 4 afluenţi ai Tigrului, mărginesc Iranul. În NV, pătrunde o parte din Podişul armean. Clima: este subtropicală, cu ariditate accentuată; temp. medie anuală în câmpie, în ianuarie 16°C (2° noaptea) şi în iulie 43°C (24-27° noaptea). Precipitaţii puţine, sub 300 mm/an (150 mm la V de Eufrat); 760-1020 mm/an în munţi. Floră şi faună: Vegetaţia este săracă: stepe presărate cu tufişuri; ierburi xerofite; păduri 3%. Peste 80% din terit. este deşertic. Mulţi curmali (80% din prod. mondială). Fauna: gazele, şacali, pisici sălbatice. Populaţia: este în majoritate arabă (irakieni) 80%, kurzi 15%, turci, iranieni. Concentrarea populaţiei în câmpia Tigru-Eufrat (Mesopotamia), mai ales în partea centrală. În V, sub 1 loc./ km2. Rata natalităţii: 35,8‰; mortalitatea: 5,9‰. Pop. urbană: 75%. Resurse şi economie: I. este unul din statele mari producătoare de petrol ale lumii; s-a dezvoltat industria petrolieră (extracţia, rafinarea, petrochimia). În agric. se folosesc irigaţiile în câmpia Tigrului şi a Eufratului. Se cultivă: grâu, orz, ovăz, bumbac, tutun, viţă de vie. Creşterea animalelor: oi, capre, cămile, cai; catâri. Importă: fier, oţel, hârtie, cherestea, maşini. Transporturi şi comunicaţii: cale ferată care străbate ţara de la G. Persic, de-a lungul ţării, făcând legătura cu Europa (prin Turcia), flotă maritimă, navigaţie fluvială (pe Tigru). Oraşe: Mosul (N), Basra (S), Kirkuk (NE), Najaf (în centru, pe Eufrat). Există 5 universităţi. Istoria: Terit. I. este leagănul celei mai vechi civilizaţii apărute în mileniul IV î. Hr. (civilizaţia sumeriană, cu cetăţi-state: Uruk, Ur, Lagash). Pe acelaşi teritoriu se succed statele antice centralizate: Vechiul Babilon (1830-1530 î: Hr.), Asiria care cucereşte sudul Asiei Mici şi ţărmul Mediteranei sec. XII-VII î. Hr., Noul Babilon/Caldeea (629-539 î. Hr.), Imp. Persan ce înglobează Babilonia şi Asiria (539-331 î. Hr.), imperiul lui Alexandru cel Mare (331-323 î. Hr.); regatul lui Seleucos (sec. IV-III î. Hr.), statul part (sec. II-III) şi cel sasanid (sec. III-VII d. Hr.). În 637-641 pătrund în Mesopotamia arabii I. făcând parte din puternicul Califat din Bagdad (sec. VIII). După stăpânirea turcilor selgiucizi, începând din sec. XI, a mongolilor după 1258, a turcmenilor (sec. XV), în 1534 este ocupat de turcii otomani până la sfârşitul primului război mondial. Din 1920, britanicii au mandat asupra I. până în 1932, când I. devine stat independent: În 1921 I. se proclamă regat; sub dinastia haşemită. La 14 iulie 1958, lovitură de stat: monarhia este abolită şi înlocuită cu republica; aduce la putere partidul Baas, cu o politică radicală, panislamică. Se naţionalizează băncile, Compania Iraq Petroleum. Politică antioccidentală. În 1979 ia puterea Saddam Hussein, care profită de prăbuşirea monarhiei în Iran, de situaţia politică instabilă din ţara vecină şi atacă Iranul în 1980. În 1988 Consiliul de Securitate ONU impune încetarea focului. În 1990, trupe iraqiene atacă Kuwaitul

cu intenţia de a-l anexa. Consiliul de Securitate ONU cere retragerea trupelor până la 15.I.1991; Hussein nu se supune şi pe 17.I.1991 începe Războiul din Golf (forţele aliate conduse de SUA, sub egida ONU). Trupele iraqiene sunt învinse. Ţara iese slăbită economic din război şi obligată să renunţe la producţia de armament chimic şi atomic. În N, mişcări ale kurzilor; în S ale şiiţilor. Ţara este înfometată. Impunerea embargoului asupra vânzării de petrol pentru a-l obliga pe Hussein să accepte controlul internaţional asupra energiei atomice. În prezent situaţia este tensionată. Statul: este o republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1968. Puterea legislativă exercitată de preşedinte, de Consiliul Comandamentului Revoluţiei şi de Adunarea Naţională; cea executivă de un cabinet numit de preşedinte. Republică cu largi prerogative ale executivului. O serie de partide sunt grupate în Frontul Naţional Progresist Patriotic; partide de opoziţie (Vocea Islamului, P. Comunist Iraqian etc.)

Irlanda
Denumirea oficială: Republica Irlanda Capitala: Dublin (500.000 loc.) Limba oficială: irlandeza şi engleza Suprafaţa: 70.000 km2 Locuitori: 3,56 mil. (5l loc./km2) Religia: catolicism 94%; anglicanism 4%; presbiterianism Moneda: lira irlandeză Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: l7 martie Geografie: I. este aşezată în N. Europei Occidentale. Limite: Marea Britanie (Ulster) la N, M. Irlandei (E), Oc. Atlantic (S şi V). G. fizică: I. se întinde pe insula cu acelaşi nume, exceptând partea de NE, care aparţine Marii Britanii. Relieful este format dintr-o câmpie joasă, cca. 75 m alt. modelată de gheţari şi presărată cu lacuri, mlaştini şi turbării de 6 m adâncime. Jur împrejurul acestei câmpii centrale calcaroase, sunt coline înalte şi munţi vechi (vf. Carrantuohilt l04l m alt. - în Macgillicuddy’s Reeks), cu excepţia părţii de est în zona Dublinului, unde nu sunt mlaştini. În vestul peninsulei (Zona Donegal, Mayo, Connemara şi Kerry) se ridică creste granitice şi de şisturi alternând cu mlaştini. Câmpia este drenată de Boyne, Shannon şi Erne, ape scurte dar cu un debit ridicat. Numeroase lacuri glaciare (L. Lee, L. Derg, L. Mask). Clima: este blândă şi umedă, datorită curentului cald Gulfstream. Temp. medie anuală este de: 7ºC în vest şi 6ºC în est în ianuarie; l6ºC în sud-vest şi l4ºC în nord-vest în iulie. Precipitaţiile sunt de peste 2039 mm/an în Donegal, Connemara, Kerry şi l020-2540 mm/an în zonele înalte; sub 760 mm/an de-a lungul coastei estice a Dublinului. Floră şi faună: Fâneţele şi păşunile ocupă peste 60% din terit. I.; pădurile 2%. Fauna săracă în mamifere este mai bogată în păsări şi peşti. Populaţia: este formată din irlandezi în majoritate; englezi. Concentrarea maximă de-a lungul coastelor, mai ales în zona Dublinului; pe coasta de E şi SV. Rata natalităţii: 15,1‰; a mortalităţii: de 8,8‰. Rata pop. urbane: 57%. Resurse şi economie: I. are o economie dezvoltată, cu industrie prelucrătoare; ind. de vârf: informatică, electronică; ind. tradiţionale: alimentară (lactate, carne, peşte), textilă (pânzeturi, stofe); farmaceutică, montare automobile, produse de cauciuc; metalurgie, rafinarea petrolului, ind. energiei electrice, ind. cimentului, a aluminei, bere, îngrăşăminte chimice. Resurse: turbă, lignit, zinc, cupru (cantităţi mici), minereu de fier. Agric. axată pe creşterea animalelor: cornute mari, oi, păsări, cai, porci. Recolte: cartofi, sfeclă de zahăr, in, grâu, orz, ovăz, furaje. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere, flotă comercială. Aeroporturi la Dublin şi la Limerick (ultima escală europeană spre America). Oraşe: Cork/Corcaigh (port la S), Limerick/Luimneach (port la vărsarea râului Shannon în ocean), Waterford (port în SE). Universităţi: Trinity College (Dublin, l592) şi Naţional University (l908) încorporat colegiului din Dublin, Galway şi Cork. Istoria: În antichitate I. era locuită de triburi celtice. în sec. V se creştinează; în sec. VIII-XI luptă cu vikingii şi îi resping. În sec. X au regat; în sec. XII sunt cuceriţi de englezi (1171, sub Henric II). În sec. XVI încercarea englezilor de a introduce forţat protestantismul radicalizează mişcarea de rezistentă care se va sprijini pe catolicism. Cromwel reprimă sângeros răscoala din 1641; urmează două războaie antiengleze (1688, 1798) care eşuează şi I. este unită cu Anglia (1801) în Regatul Unit al Marii Britanii şi I. În a doua jumătate a sec. XIX irlandezii emigrează în masă datorită foametei cât şi a stăpânirii străine. Mişcarea naţională antibritanică se intensifică. În 1916 irlandezii proclamă independenţa I. dar sunt înfrânţi de armata engleză. Adunarea Constituantă de la Dublin proclamă în 1914 independenţa I. În 1921 printr-un acord angloirlandez I. devine dominion (cu excepţia Ulsterului/Irlanda de Nord); crearea statului I. În 1922 este un adevărat război civil care opune pe cei care refuză împărţirea Irlandei celor de la

guvernare. În 1937 I. se declară independentă şi suverană sub numele de Eire. Este adoptată o nouă Constituţie. În al doilea război mondial I. este ţară neutră. În 1948 se proclamă Republica Irlanda şi iese din Commonwealth. În 1955 I. devine membră ONU; în 1973 al CEE. În 1985 între Londra şi Dublin se semnează un acord cu privire la Ulster. În 1993 încep discuţiile între britanici şi irlandezi în privinţa viitoarei reunificări a insulei în anumite condiţii. În 1997 Sinn Fein, latura politică a Armatei Republicane Irlandeze, este acceptat pentru prima dată la masa tratativelor în problema Ulsterului. Statul: este republică parlamentară, conform Constituţiei din 1937. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Camera Reprezentanţilor şi Senat); cea executivă dintr-un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Cameră. Preşedintele este ales prin vot direct. Multipartitism.

Islanda
Denumirea oficială: Republica Islanda Capitala: Reykjavik (97.000 loc.) Limba oficială: islandeza Suprafaţa: 103.000 km2 Locuitori: 271 .000 (3 loc./ km2) Religia: protestantism 93% catolicism Moneda: krona Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 17 iunie Geografie: I. este aşezată în NV Europei Occidentale. Limite: M. Norvegiei (E), Oc. Atlantic (N, V, S). G. fizică: I. este o insulă la sud de Cercul Polar de Nord, în Oc. Atlantic de Nord, la sud-estul Groenlandei. Este cea mai mare insulă vulcanică de pe glob (peste 100 de vulcani, cu 30% din ei activi). Relieful ei este ca un scut bazaltic, cu masive muntoase vulcanice (vf. Heklo, 1491 m), cu gheţari groşi de cca. 1000 m şi câmpii înzăpezite, care acoperă cca. 30% din terit.; pături de lavă, gheizere, izvoare termale. În afara ins. omonime mai există un grup de insuliţe şi de stânci de-a lungul coastelor. Coastele sunt crestate de fiorduri. I. are foarte multe râuri, scurte, care formează praguri, cascade. Există numeroase lacuri glaciare, tectonice şi vulcanice. Clima: I. are o climă sălbatică, dar mult îndulcită de curentul cald Gulf Stream. Temp. medie anuală este de -1ºC şi 11ºC în ianuarie şi iulie (Reykjavik). Precipitaţiile sunt de 1520 mm/an - 2290 mm/an, pe înălţimi şi pe coasta de sud şi est; 1270 mm/an pe câmpiile din sud-vest; 250-510 mm/an în N. Floră şi faună: Pădurile sunt ca şi inexistente; păşunile merg până la 500 m alt. Fauna: numeroase specii de păsări, peşti, balene; săracă în mamifere. Populaţia: În I. trăiesc 99% islandezi care vorbesc o limbă germanică. Concentrarea max. a pop. în SV, în zona Reykjavik. În capitală trăieşte aproape 1/2 din pop. şi în NE, de-a lungul coastelor. Rata natalităţii: 16,8‰ a mortalităţii 7‰. Rata pop. urbane 92%. Resurse şi economie: Economia se bazează pe pescuit şi industria peştelui (cod, hering, somon); deţine locul I pe glob la cantitatea de peşte pescuită. Importă materii prime şi a dezvoltat metalurgia neferoasă şi petrochimia. Exportă: peşte, ulei de peşte, blănuri. Agric. bazată pe creşterea animalelor: cornute mari, oi, cai. Culturile agricole se fac în sere, încălzite cu apa izvoarelor termale. Importă: cereale, lemn, cărbune. Energie geotermică (pentru economia casnică) şi hidroenergie. Turismul foarte dezvoltat. Transporturi şi comunicaţii: Autovehicule, flotă comercială. Nu are căi ferate. Aeroport la Reykjavik. Universitatea la Reykjavik (1911). Oraşe: Kopavogur, Hafnarfjordur, Akureyri. Universitate la Reykjavik (1911). Istoria: În jurul anului 800 trăiesc aici călugări islandezi imigranţi (veniţi din Irlanda). În sec. IX colonizare cu normanzi de pe coasta norvegiană. În 930 se creează Althing-ul, un fel de parlament compus din şefii locali care avea o adunare anuală lângă Reykjavik, la Thingvellir. Singura ţară din Europa care nu cunoaşte în evul mediu o societate de tip feudal; societate a micilor proprietari liberi. În 1056 este creată prima episcopie autonomă. În 1262 Norvegia supune insula (sub regele Haakon IV). În 1380 I. Şi Norvegia cad sub autoritatea Danemarcei. Christian III impune Reforma luterană în 1550. În 1602 Danemarca are monopolul comercial. În sec. XVIII variola, erupţiile vulcanilor şi o foamete îngrozitoare decimează populaţia. În 1834 I. obţine doi deputaţi în parlamentul danez. În 1834 se restabileşte Althing-ul. În 1903 I. devine autonomă. În 1918 I. este un regat independent sub coroana daneză. În 1944 este proclamată republica islandeză, intră în vigoare o nouă Constituţie, iar în deceniile VII şi VIII se fac acorduri favorabile cu statele scandinave. Între 1958-61 conflictul cu Marea Britanie în problema peştelui. În 1980 este aleasă preşedinte a republicii o femeie, prima din Europa, realeasă în 1984, 88 şi 92. Statul: este republică din 1944 conform Constituţiei din 1944. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de

Althing (parlamentul) compus din Camera Superioară şi Camera Inferioară; cea executivă de un cabinet numit de preşedinte, ca urmare a alegerilor legislative. Preşedintele este ales prin vot direct. Multipartitism.

Israel Denumirea oficială: Statul Israel Capitala: Tel Aviv (330. Roşie) există o rezervaţie de faună specifică recifilor de corali. calendar lunar. jderul de piatră. deşertul Negev (50% din terit. Apa Iordanului izvorăşte din Muntele Hermon. este de tip urban: 90%. Mediterană (V). a mortalităţii: 6. viţă de vie. care conform calendarului nostru care este solar nu cade în fiecare an în aceeaşi zi ./ km2) Religia: mozaism 83%. redobândind controlul asupra terit. Munţii au o înălţime medie de 600 m. ierni ploioase. 1210 m.000 km2 Locuitori: 5. Resurse şi economie: O economie diversificată. zilei de 5 Iyar. în N. medie anuală Te1 Aviv 13° şi 27°C. Rata natalităţii: 19. pop. Hr. arbuşti specifici zonei mediteraneene (maquis).6‰. bumbac. Limite: Liban (N). Moartă. cu G. cu văi roditoare. I. Prelucrarea diamantelor care acoperă 30% din export. Efraim şi Iudea. max. Roşie (G. Folosirea apei Iordanului pentru irigaţii a fost un motiv de dispută între I. În S. Clima: este mediteraneană în N. Transporturi şi comunicaţii: autovehicule. lupi. pentru trei religii). Haifa. pop. G./km2.75 mil. Marea Moartă. în zonele colinare. din noiembrie până în aprilie. legume. Aqaba) la S. ierni blânde. manguste. Holan. în I. Mediterană la M. cu aprox. Hr. ierni uşoare. trece prin lacul Hule. Hr. modernă (aeronautică. Bat Yam.). cu alt. Parcuri naţionale în eare sunt ocrotite: vulturul pătat. cereale. În zona G. climat arid. căi ferate. Aqaba şi pe o lăţime de 100 km de la M. Hr. Pe coastă (la Mediterana) locuiau filistinii veniţi în jurul 1200 î. şacali. electronică). I. iar în jur de 1300 î.). Agric. Samaria. în Orientul Apropiat. M. veri uscate dar moderate. Tidva. prin lacul Tiberiada sau marea Galileei (lacuri sărate) şi se varsă în M. Pe litoral. păsări migratoare. Istoria: Biblia (Vechiul Testament) se referă la istoria poporului evreu („poporul ales de Dumnezeu”). Floră şi faună: Munţii Galileei sunt împăduriţi (pădure de pin). Ierusalimul. ovine. flota comercială. ale marilor oraşe. În faţa ameninţării filistine. În zonele populate.. Siria.5‰. se întinde pe o lungime de 430 km de la înălţimile stâncoase din N. Pe Valea Iordanului verile sunt fierbinţi şi uscate. în 1468 î. Eilat (port). de peste 1000 m. se extind din Liban spre Sinai.. ierni ploioase. şi ţările arabe. Ierusalim (după Knesset) Limba oficială: ivrit-ul (neo-ebraică) şi araba Suprafaţa: 21. islamism 14%. Netanya.în 1993 cade pe 26 aprilie. Haifa (port). cerbi. în care se varsă Iordanul este la 395 m sub nivelul mării.000 loc. Creşterea animalelor: bovine. de 150600 m care coboară spre Iordan în S. flotă aeriană (aeroportul Tel Aviv). Elat (la M. aravneii în N Siriei şi israeliţii în zonele colinare 1300-1000 î. XIX î. În centru un podiş traversat de văi şi ape intermitente: reg. (274 loc. creştinism Moneda: shekhel Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 26 mai* (pe 14 mai 1948 este proclamat ca urmare a hotărârii ONU din 29 noiembrie 1947 statul Israel. Egipt. Richon LeZiyyon. fizică: Câmpia de coastă. În ultimii ani au sosit numeroşi emigranţi din fosta URSS. aproape paralel se desfăşoară două zone muntoase: la N şi la S. Munţii Galileei. Fauna: hiene.) care în SE are alt. Iordania (E). cu ploi şi rar ninsori. cu veri secetoase. antilope. foarte eficientă (sistem de apeducte din Lacul Tiberiada): citrice (export). cucerit de Egipt. plante xerofite în S (cactusul sahra).. Moartă. cea mai importantă din ţară. mai sunt arabi (palestinieni). Hr. Aceasta corespunde calendarului ebraic. Ashdod (port). Turism dezvoltat (pelerinaje la oraşul sfânt. Oraşe: Ierusalim. M. în 1994 pe 14 aprilie) Geografia: Stat în Asia de Sud-Vest. Pop. israelit îşi uneşte triburile . Temp. Populaţia: În afară de evrei. are o densitate de 260 loc. Alt. veri toride şi umede. popor de păstori ajuns în Canaan (sec. la G. Între ele se află câmpia Jezrael care atinge câmpia de coastă şi valea Iordanului (265 km) care constituie una din marile depresiuni ale globului.

în timpul celui de al doilea război mondial imigrarea evreilor în Palestina creşte. în vederea întemeierii unui stat independent arab pe terit. în 1516 Palestina este cucerită de turcii otomani.primul congres sionist convocat de Theodor Hertzel la Basel). După 395 Palestina. apoi din 636. După al treilea război israeliano-arab (1967) (purtat pe trei fronturi: Siria. dă o lege prin care are dreptul să imigreze în I. Sinai. Întreaga zonă apoi este cucerită de Cyrus II al Persiei 539 î. Ierusalimul este împărţit cu Iordania care primeşte şi o parte din Palestina (partea de V a Iordanului). Iordania. şi Egipt. sub Nabucodonosor II („Exodul babilonian”). înapoiază Egiptului câmpurile petrolifere din pen. în 1831-1841) ocupaţia egipteană. dar izbucnesc ostilităţile între evrei şi arabi. Din 44 devine provincie romană propriu-zisă. la S. Impunerea elenismului (astfel producându-se pângărirea Templului) naşte mişcarea macabeilor (168142 î. duce în deceniile VII. de Alexandru cel Mare 333 î. israeliţii sunt cuceriţi de asirieni.. care este reunit. sub arabi. iar Israelul îşi declară independenţa (14 mai). Puterea legislativă este exercitată de Knesset (Parlamentul). ocupă Palestina iordaniană (malul vestic al Iordanului). Tratativele cu statele arabe pentru încheierea unei păci în zonă continuă cu eforturi internaţionale. Al patrulea război israeliano-arab în 1973 (Războiul de Yom Kippur) cu Siria şi Egiptul. David (1004-965) şi Solomon (965-928). Hr. Naţiunile Unite pe 27 nov. HY. populaţia se dublează. în 586 î. I. palestinian.). În 614 cade sub persani. duce o politică pro-romană ce atrage ostilitatea evreilor. Fâşia Gaza este ocupată de Egipt. în 1948 mandatul britţanic încetează. Hr. cu toată tentativa de limitare a imigrării impuse de britanici. I. 1291-1516 sub dominaţie mamelucă. 1947 votează pentru împărţirea Palestinei în 2 state (arab şi israelian). de către Titus. păstrează neutralitatea. se declanşează un război. orice evreu. Revolta evreilor împotriva romanilor şi distrugerea templului în 70 d. în urma alegerilor legislative. 1964) ca reprezentantă a pop. este recunoscută în Cisiordania şi Fâşia Gaza autoritatea autonomă palestiniană sub conducerea lui Yasser Arafat. după care evreii câştigă independenţa politică (142-63 î. Este bombardat cu rachete de către Iraq. În 1917-1918 turcii sunt izgoniţi de britanici (sub Allenby) şi arabii ajutaţi de Lawrence. îşi lărgeşte teritoriul. Hr. Hristos se naşte la Bethleem. După 1890 ia amploare sionismul şi începe colonizarea din Europa (1897 . Sub ocupaţia romană în Iudeea domnea Irod (374 î. Diplomaţia americană ajută la oprirea războiului şi I. În 1920 Palestina este sub mandat britanic. Hr. În 1950 I.) până în timpul cuceririi romane sub Pompei (63 î. Hr. Declaraţia Balfour (1917) stabileşte Palestina drept cămin naţional al evreilor şi dă naştere împotrivirii arabe. conform legilor statului. Iudeea. . Hr.. Sinai). În 1991.. fâşia Gaza şi Sinaiul. 1991. în războiul din Golf. Hr. din cauza persecutării lor în Europa. ocupă platoul Golan şi partea iordaniană a Ierusalimului. la Madrid se face primul pas important în negocierile de pace. După acordurile de la Camp David din 1995. fostei Palestine. cruciadele (1096-1270).). În 1979 se semnează tratatul de pace între I. Hr. Între Liga Arabă şi I. După 1930. imigrarea evreilor creşte. După moartea lui Solomon acest regat se împarte în două: la N Israel. urmând apoi revolta lui Simon Bar Kohba în 132 şi expulzarea evreilor din Iudeea. În 1004 David cucereşte Ierusalimul. Multipartitism. iudeii de babilonieni. Bizantin. În 1799 invazia napoleoniană. Problema Ierusalimului persistă. În oct.sub Saul (1029-1004). În 722 î.). cea executivă de un cabinet numit de preşedinte. OEP (Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei -f. israelite. VIII şi IX lupta de rezistenţă împotriva Statului Israel (acţiuni teroriste) şi a pop. (pământul sfânt) devine parte a Imp. Statul: este republică parlamentară. Prin acordurile de armistiţiu din 1949 I.

Latium şi sub 500 mm/an în Apulia.) şi Gran Paradiso. Populaţia: I. cât şi de platouri. Aduc aluviuni în câmpii. ariciul. stejar. în Campania şi în Apulia. protestantism. Cei mai înalţi (2941 m) sunt în E (masivul Gran Sasso şi Abruzzi). Precipitaţiile sunt de 1520 mm/an în Alpii de V şi peste 2000 mm/an în Alpii de E. 70%.8‰. Ind. Ei se prelungesc în Sicilia. Fauna: lupul. Sardinia/Sardegno. 1ºC şi 24ºC la Milano. insulele: Sicilia. germani. puternică şi o agric. de energia atomică şi de petrol. Elba. Munţii Apenini.7 mil. Resurse şi economie: I. Napoli.000 km2 Locuitori: 57. max. întrerupţi de văile apelor în special de Arno şi Tibru. medie anuală este (în ianuarie şi iulie) de -1ºC şi 7ºC în Alpi. Italică. Taranto). de italieni trăiesc în afara graniţelor. muflonul (berbec sălbatic). Baza energetică este asigurată de potenţialul hidroenergetic din Alpi. 10% din pop. Austria (N). Panteleria. castani măslini mirt. Mediterană. Ligurică) şi Trevere (Tibru) în V (se varsă în M. a mortalităţii de 9./km2)./km2. Floră şi faună: I. Ind.Italia Denumirea oficială: Republica Italiană Capitala: Roma (2. În agric. de prelucrare şi petrochimică mai ales în porturi. Limite: Elveţia.) Limba oficială: italiana Suprafaţa: 301. Slovenia. ortodoxism Moneda: lira Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 2 iunie Geografie: I. Ramurile de bază ale econ. G. Păsări şi reptile numeroase. Italiei este o ind. cu Monte Rosa (4638 m. în partea continentală (Câmpia Padului) climă temperat continentală. leandru). broasca ţestoasă. 500 mm/an în valea Padului. este formată din reg. 10ºC şi 25ºC la Roma. care erup periodic (Etna. Acest zid apără terit. Adriatică (E). constr. Ligurică. Ischia. În N. activă. Fiind un climat umed şi răcoros cresc păduri de foioase dar şi păduri mixte (foioase şi conifere). 18ºC şi 27ºC în Calabria. iepurele./km2) Religia: catolicism 95t. Italia insulară are un relief predominant muntos şi cu vulcani activi. albanezi.6‰. Tireniană. Câmpii întinse sunt în V. Clima este mediteraneană în peninsulă şi în insule. Mari suprafeţe de pădure au fost defrişate şi au crescut în loc arbori mici şi arbuşti. are o mare diversitate. 8 km sud-est de Napoli). fizică: I. în Câmpia Padului (1000 loc. Mari combinate siderurgice (Genova. Padul şi Adige în N (se varsă în M. din Europa. greci. Italică. de pe glob şi cu cele mai mari ritmuri de creştere a ind. Temp. capra de munte. Sardinia. alt. Ionică (S). sunt concentrate în: Milano. M. este una din ţările cu cea mai dezvoltată econ. Franţa (V). Pen. urbană cca. Rata natalităţii este de 9. francezi. fragmentaţi au vulcani stinşi şi activi (Vezuviu 1277 m. este ocupat de păduri (mai ales de fag. Garda şi de văile apelor. formează coloana vertebrală a Italiei peninsulare. Pe pantele munţilor şi pe platouri: păşuni alpine. M. Adriatică). Pop. Concentrarea max. Maggiore. de vânturile reci din N. în câmpiile din jurul Vezuviului peste 1800 loc. 3345 m în nord-estul Siciliei). după latitudine şi altitudine. Toscana. Peste 30 mil. Tireniană). intensivă. (190 loc. loc. munţi calcaroşi. pisica sălbatică. În general sunt scurte. Arno în V (se varsă în M. cu debit bogat iarna şi scăzut vara. M. Torino şi Genova („triunghiul industrial al Nordului”). 18% din terit. Apele: foarte multe izvorăsc din Alpi şi străbat Câmpia Padului. este aşezată în Europa de Sud în Pen. M. (4061 m) formează ca un arc în N. Cisalpină. vegetaţie de tip maquis. de maşini . Între câmpiile de coastă şi Apenini sunt zone colinare. Lipari. Italia continentală cuprinde: Alpii Italieni. frasin. a dezvoltat o ind. ţării de la Rivieră către Austria şi Slovenia întrerupt de lacurile glaciare: Como. La poalele Alpilor Câmpia Padului care se extinde în zona lagunară a deltei Padului/Po. M. S Siciliei. Munţii Apenini. siderurgică bazată pe importul de minereu de fier şi de fier vechi. este omogenă: italieni 95%. pe care îl importă.2 mil. sloveni.

cea mai importantă. bauxită. În evul mediu şi epoca modernă I. Casa de Anjou este înlocuită cu cea de Aragon. Padua (1222) şi Napoli (1224). IX. bovine. Migraţiunea triburilor germanice duce la căderea Imp. Prin pacea de la Câteau-Cambresis (1559). XI-XII sunt alungaţi de normanzi. devenind treptat suverana întregii I. statul papal şi regatul Napoli. Hr. autostrăzi (Autostrada del Sole: Milano-Roma-Napoli). e de partea Prusiei. Roman de Apus (476 d. Taranto. Austria habsburgică stăpâneşte fostele posesiuni spaniole. Hr. Livorno. În sec. arabii se aşează în sudul I. Între 1454-1559. şi Sicilia. Are cca. Flotă maritimă comercială.-14 d. mai bogate de sulf. sfeclă de zahăr. În sec. cartofi. II d. este cel mai mare şi mai puternic al lumii antice. Olbia. XI-XII. ulei de măsline. Palermo. tradiţionale: textilă. Victor Emmanuel II (casa de Savoia) devine rege (1861-1878). Regatul lombarzilor va fi înglobat în statul franc (773774). Bizantin (552). XIII-XIV: ducatul Milanului. nave maritime. Florenţa. autovehicule. în insule: Palermo. Creşterea animalelor: ovine. Genova. este obiect de dispută între Franţa şi Spania. Turismul este foarte dezvoltat. săruri de potasiu. Roman se împarte în Imp. În 962. în 1831. Agric. Genova. Hr. iar în sec. XIII Casa de Anjou stăpâneşte Sicilia . Piemontul se va uni cu Lombardia. se face pace cu papalitatea. Etruscii pătrund în sec. max. Între 1815-70: Resorgimento. Hr. În 1804 Napoleon I se proclamă rege al I. I. cele mai vechi fiind cea din Bologna (1088).izbucneşte revolta contra stăpânirii („Vecerniile Siciliene” în 1282). Bologna.) şi a M. „orbisul roman” atinge în sec. Un înfloritor regat al ostrogoţilor (493-552). are un comerţ intens. în 756 se creează statul papal. fructe.. Câmpia Padului este zona agr. Murano). beneficiind de afluxul de bogăţie. Oraşe: Milano. I. galii pătrund până în centrul I. expansiune. gaze naturale. Aeroporturi la: Roma. este caracterizat prin ridicarea Romei. republica Florenţei şi Veneţiei. I. min. legume (articole la care deţine performanţe mondiale). urmat de noi triburi italice în sec. cărbuni. Augusta. (Lombardia). sticlăriei (Veneţia. Se dezvoltă oraşele (semi-independente) viaţa economică şi culturală este înfloritoare. civilizaţia lor atinge apogeul. VII-VI î. Pescuitul şi sericicultura sunt ocupaţii tradiţionale. locomotive electrice). Hr. Torino. Hr. În 568. maşini unelte.). Napoli. produse textile. mercur. a încălţămintei. Hr. Umanismul şi Renaşterea cunosc epoca de glorie (sec. măsline (40% din prod. la Roma. Cagliari. La Spezia. Livorno. „lupta pentru învestitură” între papalitate şi rege. Mediterane (sec. Hr. mondială). cu cap. societatea secretă a Carbonarilor. longobarzii cuceresc partea de N a I. Urmare: Veneţia se uneşte .) Romulus Augustus este detronat de Odoacru. a confecţiilor. Istoria: In mileniul II î. Sub Augustus (27 î. I î. Savona. cea mai veche din Europa. Cinci mici state sunt mai importante din sec. va fi caracterizată de fărâmiţarea politică. Roman de Apus şi de Răsărit. Sec. a lânii şi a bumbacului).. Catania. Res. În sec. ocupă un loc de frunte în ceea ce priveşte numărul de turişti.) căzând însă sub influenţa ei culturală. Hr. Hr. aparatură electrotehnică şi electronică. apoi Tânăra Italie pentru unificarea I. vinuri. Iustinian I înglobează Italia în Imp.a. (sec.. VIII î. struguri. În 395. Se desfăşoară „războaiele italiene”. Exportă produse agr. Trieste. care devine centrul creştinătăţii occidentale. Garibaldi eliberează sudul I. Ind. Hr. XIV) în sec. petrol. VI î. Bolognia. III î. se cultivă: grâu. prin Tratatul de la Utrecht şi Rastatt. Otto I uneşte coroana Germaniei cu a Italiei (nordul şi centrul) formând Sfântul Imperiu Romano-German. porcine. 43 de universităţi şi Institute de Înalte studii. Hr. Transporturi şi comunicaţii: Căi ferate (peste 50% electrificate). În sec. Imp. porturi: Genova. Milano. după 1541 Contrareforma intensificarea inchiziţiei în 1713-14. orez. XIIXI î. primul val indoeuropean. Hr. Primele colonii greceşti în Sicilia în sec. Hr. zinc. În războiul austro-prusian. şi Sicilia (1860-61). mişcări de deşteptare naţională ce vor duce la unificarea I. Ravenna. Se ridică puternică Liga Lombardă. instalaţii industriale. Spania ia în stăpânire cea mai mare parte a peninsulei.) se trece de la organizarea republicană la cea imperială. X-IX î. alimentare ş. este modernă şi intensivă. în oraşele din N (prelucrarea mătăsii naturale. Napoli. alimentară (paste făinoase.. în jurul regatului Piemontului (în urma războiului franco-piemontezo-austriac din 1859). Venezia. romanii colonizează bazinul Mediteranei şi cuceresc Grecia (146 î. III î.(automobile. I. slabe: minereu de fier.

grupări extremiste. În 1915. Istria. Fiume şi Uara/Zadar revin Iugoslaviei. regimul Mussolini e răsturnat. instabilitate politică ce încurajează regionalismul. e de partea Antantei. În ultimele decenii se adânceşte decalajul dintre N industrializat şi S patriarhal (locul de baştină al Mafiei). În 1975 P. În 1940 se alătură Germaniei. În 1935-36 I. Italiei ajută la eliberarea ei. câştigă Tirolul de Sud. Preşedintele Consiliului de Miniştri este responsabil în faţa Parlamentului. puterea executivă exercitată de Consiliul de Miniştri. „marşul asupra Romei” condus de Benito Mussolini. care devine şeful guvernului şi instaurează dictatura fascistă. asasinate politice. I. 1922. Răscoala armată din N. Somalia şi Eritreea trec sub tutela ONU. oraşul Fiume. Prin tratatul de pace de la Paris (1947). ce zguduie ţara. În 1943 debarcarea anglo-americană în Sicilia. În 1881 Franţa cucereşte Tunisia. În 1871 Roma devine capitala I. ca rezultat al alegerilor legislative. din 1947 conform Constituţiei. intră în Tripla Alianţă (cu Germania şi Austria). finanţări ilegale ale partidelor politice. Comunist câştigă alegerile. Atacă Albania în 1939. se guvernează prin coaliţii pentru a nu permite comuniştilor accesul la putere. Preşedintele este ales pe 7 ani de Parlament. Partidul Comunist şi Partidul Naţional de Eliberare luptă împotriva dictaturii fasciste. În prezent se manifestă tendinţa Nordului spre obţinerea autonomiei. Multipartitism. Atacă Franţa. I. În 1943. . declară război Germaniei. Triestul devine teritoriu liber până în 1975 când e împărţit între Italia şi Iugoslava. Mussolini e capturat şi împuşcat. Viaţa politică de după război se caracterizează prin lupta între Partidul Comunist (cel mai puternic din Europa Occidentală) şi Partidul Democratic Creştin. Triest şi pen. Din 1974 începe o gravă criză econ. iar Istria. În 1945.. participă la războiul împotriva URSS. În octombrie 1943. La 18 iunie 1946 (abolirea monarhiei). Se creează axa Berlin-Roma (1936) şi aderă în 1937 la Pactul Anticomintern. în 1924. (în primul război mondial) I. Statul: este republică parlamentară. ca urmare. participă la intervenţia armată în războiul civil din Spania împotriva Republicii. În oct. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera deputaţilor) ales pe 5 ani. Tensiuni sociale. Grecia. numit de preşedinte. Iugoslava.cu Regatul italian. Acordul italo-papal (Concordatul) de la Lateran (1929) stabileşte independenţa Vaticanului şi statutul bisericii catolice. nici un partid nu obţine însă majoritatea absolută. ocupă Eritreea şi Etiopia.

câmpii joase. Clima: este temperat-continentală cu veri călduroase şi ierni relativ aspre. ovine. ind. 22. La graniţa cu România şi Bulgaria. chimică. muntenegreni. în sec. Croaţia (V). şi resurse importante. Morava. În sec. În 1389 cea mai mare parte a Serbiei . XII dinastia Nemanja pune bazele unui stat puternic. Muntenegru). e axată pe creşterea animalelor. este aşezată în S Europei. Podgorica. sudul Alpilor Dinarici cu masivele Plackovika şi SarPind (2. petrol. Agric. X-XI în reg.000 mm/an. maşini agricole. XIV regele Ştefan Duşan (1332-1355) cel mai mare conducător al Serbiei medievale şi al Pen. De la N spre S relieful urcă treptat spre munţii Serbiei (S şi E) şi ai Muntenegrului. păsări. Istoria: În antichitate pe terit. iar în S şi SV peste 1. Macedonia. zinc. ind. Între cele două republici există un decalaj în dezvoltarea econ. Pajişti naturale în munţi. a mortalităţii: 9. Rata pop. are un relief predominant muntos. cu defileul Dunării şi Valea Timocului. Podgorica. aparatură electronică. în Pen. Ind. alimentară. Bizantin. flotă comercială. Rep. min. Muntenegru este mai slab dezvoltat economic dar are deschidere la mare şi turism (turismul are dotări în ambele republici. În sec. Res. Aeroporturi la: Belgrad. Serbia are ind. drenate de Dunăre. plumb. medie anuală 26. câmpia Moravei în centru. Transporturi şi comunicaţii: reţea de căi ferate. Sec./km2) Religia: ortodoxism (majoritatea). antimoniu. o câmpie îngustă de coastă.: dispune de o puternică bază energetică pe baza potenţialului hidroenergetic (Hidrocentrala Porţile de Fier I şi II). I. Populaţia: este de origine slavă: 62% sârbi.1‰. în câmpia Dunării mai moderată şi mediteraneană pe coasta Adriatică. IX se creştinează în rit bizantin. În N. trăiau ilirii în V (spre Albania) şi tracii în E. Floră şi faună: Păduri de foioase şi conifere în zona temperată. catolicism Moneda: dinarul iugoslav Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 29 noiembrie Geografie: I. axată pe prod: vegetală. după 395 face parte din Imp. În 1371 turcii îi înving pe sârbi în bătălia de la Mariţa (2371) şi Kossovopolje (1389). vinului. Subotica. construcţii de nave (Novii Sad). Balcanică şi cuprinde Serbia şi Muntenegru.8°C în TP Podgorica.: cupru. cartofi.Iugoslavia Denumirea oficială: Republica Federativă Iugoslavia Capitala: Belgrad (1. în zona de munte.8°C la Belgrad. M. Sava. Krangjevac (cap. Balcanice (în 1346 se încoronează ca „împărat al serbilor şi grecilor". G. Precipitaţiile sunt de 600-700 mm/an în E şi NE. Rep. Zea. Albania (S).) Limba oficială sârba Suprafaţa: 102. îndeosebi în Câmpia Dunării. loc. lignit. Adriatică (SV). este provincie romană. Adriatică. În Muntenegru datorită păşunilor naturale agric. electrotehnică. la M. porcine. fizică: I. Oraşe: Novii Sad. organizându-şi statul în următoarele secole (sec. Hr. iarna -1°C în Vojvodina. sârbi trăiesc în afara graniţelor I. Banatul Sârbesc). este în scădere în ultimul deceniu.299 km2 Locuitori: 10. (106 loc. în urma războiului numărul de turişti a mai scăzut). loc. creşterea animalelor: bovine. Ape: Dunărea. Cereale: grâu şi porumb. Bosnia-Herţegovina. România. urbane: 55%. Munţii Serbiei. magneziu. islamism. În sec. Zone ocrotite şi parcuri naţionale. sfeclă de zahăr. Resurse şi economie: Econ. vegetaţie tip maquis în zonele cu climă mediteraneană.6‰. Bulgaria (E).). Universitate la Belgrad. încălţăminte. căi rutiere. construcţii de maşini. Câmpia Voivodinei şi o parte a Câmpiei Panonice. textilă. albanezi (Kosovo). VI-VII vin triburile slavilor de Sud.87 mil. Peste 1. Nis. trecând prin regiune de dealuri. de avioane. Precipitaţii bogate în câmpia Dunării. Temp. Limite: Ungaria (N). Pristina.5 mil.700 m alt. Fauna este caracteristică Europei Centrale şi mediteraneene. I. români (pe valea Timocului in special şi în Vojvodina. 11 î. Rata natalităţii: 14. În S şi SV Serbiei. Muntenegru). de automobile. Drava. platoul Miroc.5 mil.

Apropierea de Rusia.I. În 1878 îşi obţine independenţa împreună cu Muntenegru. din 1963 se va numi R.devine provincie a Imp. Multipartitism. Pentru prima oară după Tribunalul de la Nurenberg sunt judecaţi la Haga criminalii de război. refuză extrădarea celor acuzaţi de crime de război şi ameninţă cu nerespectarea Acordurilor de la Dayton. În 2495 întreaga Serbie sub turci. la naştere mişcarea de partizani condusă de Iosif Broz Tito care ţine piept Wermachtului şi în 1944-1945 eliberează Iugoslavia. Puterea executivă este exercitată de un cabinet numit de Parlament (Adunarea naţională). Slovenia. Austro-Ungar declară Serbiei război. La 29 noiembrie 1945 se proclamă Republica Populară Federativă Iugoslavia. în 1521 Belgradul până atunci sub unguri este cucerit şi el. tensiunile naţionale cresc. În 1992 Rep. Este dezmembrată. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (camera Cetăţenească şi Camera Republicilor). decalajele dintre dezvoltarea republicilor adâncesc conflictele. conform Constituţiei din 1992. pop. stat federal. conform legilor ţării. cuprinzând: Serbia. Muntenegru. Imp. membru fondator al Mişcării de Nealiniere. Slovenia. În 3 octombrie 1929 adoptă numele de Iugoslavia. Macedoniei şi în 1992 a Bosniei-Herţegovina izbucneşte războiul civil de o cruzime nemaiîntâlnită în Europa postbelică.F. şi Turcia. . Otoman. conducerea de la Belgrad are tot mai puţină autoritate. regim parlamentar. În Iugoslavia există 2 provincii autonome: Kosovo şi Vojvodina. Atentatul de la Sarajevo (1914). In 1921: Mica Antantă (cu România şi Cehoslovacia). 1934: încheie Înţelegerea Balcanică eu România.. Durata mandatului e de 4 ani. Macedonia. Sloveniei. Muntenegru formează o nouă federaţie iugoslavă. nerecunoscută de comunitatea internaţională imediat în Bosnia-Herţegovina se proclamă rep. Croaţia. Fiul său e asasinat (1903). În 1908 Austria anexează BosniaHerţegovina. Macedonia. în caz că aceştia vor fi arestaţi. Srpska (care priveşte spre Serbia). Bosnia-Herţegovina. Voivodina. Grecia. Croaţilor şi Slovenilor care cuprinde: Serbia. Tito se opune subjugării de către URSS a Iugoslaviei. Participă la războaiele balcanice şi obţine cea mai mare parte a Macedoniei. Ambele republici au organe legislative proprii. care va fi recunoscută-prin Tratatul de la San Stefano şi Congresul de la Berlin. În 1812 Serbia obţine autonomie internă. ONU trimite trupe de menţinere a păcii. Muntenegru în 1499. Serbia "împreună cu Rep. Republica Sârska. După proclamarea în 1991 a independenţei Croaţiei. Dalmaţia. În 1941 Iugoslavia este atacată de Germania. căreia i se alătură Bulgaria şi Ungaria. Croaţia. În 1889 Milan Obrenovic este proclamat rege. Statul: este republică federală. Începe primul război mondial. Odată cu tendinţa de obţinere a independenţei şi suveranităţii Croaţiei şi Sloveniei. BosniaHerţegovina. Muntenegru. În 1918 este creat Regatul Sârbilor.S. După moartea lui Tito (1980) conflictele interetnice izbucnesc. Membrii Camerei Republicilor sunt aleşi de către parlamentele celor două republici. sârbă din zonă oscilează între â-şi impune autonomia şi a se alipi Serbiei.

Populaţia: este formată din: negri şi mulatri 88%. era puţin populată. batate. cacao. Statul: este monarhie constituţională. la care s-a renunţat ulterior. exterminaţi de spanioli înainte ca englezii să pună piciorul în J. islamism Moneda: dolarul jamaican Forma de guvernământ: monarhie constituţională Ziua naţională: 6 august Geografie: J. tutun. textile. urbane: 55%. aluminiu. agrume.. Numele de J. Cursurile de apă sunt numeroase. nuci de cocos. în SE. manioc. afro-indieni. în zona capitalei. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. materiale de construcţie. hinduism. econ. în S vegetaţie xerofită. Blue Mountains (Munţii Albaştri) ce ating 1. îşi proclamă independenţa de stat în cadrul Commonwealth-ului. recurge la naţionalizări ale companiilor străine şi la un control al economiei.541 m. Floră şi faună: Pădurile tropicale ocupă 19% din terit.600 m alt.8‰. În deceniul opt. iar în S de secete. în regiunile înalte se apropie de cea temperată: 26°C de-a lungul coastei şi 23°C şi 16°C la 1. cafea. navigabil pe 40 km. a fost dat de către indienii indigeni.452 km2 Locuitori: 2. J. Mandeville. cafea. în M. cu Capitala. este aşezată în America Centrală insulară. amfibieni. Spanish Town. trestie de zahăr. Faună: puţine mamifere. trăieşte din această resursă şi din turism.520 mm/an în N şi E. cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Camera Reprezentanţilor. Concentrarea max. Există Universitatea Indiilor de Vest la Mona (1962). în sud vasta câmpie Siguanea. Încep să fie aduşi sclavi negri care vor lucra pe plantaţiile de trestie de zahăr. chinezi. Litoralul este mascat de fâşii de câmpie. peste 1. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Reprezentanţilor).000 loc. Rata pop. în cursul celei de a doua călătorii. Oraşe: Montego Bay.000 şi 1. May Pen.46 mil. G. căi rutiere: autovehicule. lăţime 80 km). a mortalităţii 5. . are forma unui sâmbure de migdală (lungime: 231 km. un şir de munţi străbate terit. Aeroport la Kingstori şi Montego Bay.256 m alt. (216 loc. Exportă: bauxită. Relieful este predominat de podiş calcaros. fizică: Ins. Istoria: Se cunoaşte prea puţin despre vechii locuitori araucani (arawak). Clima: este tropical-oceanică. Resurse şi economie: Cunoscută ca mare exportatoare de alumină (şi mare producătoare de bauxită).1‰./km2) Religia: protestantism 70%. Importă: carne. ultimii spanioli au fost expulzaţi după 5 ani. conform Constituţiei din 1962. max. 1. Întreaga insulă este bântuită de uragane. Multipartitism. Înainte de sosirea englezilor (1655) J. cacao.540 mm/an în munţi. uzuală: spaniola Suprafaţa: 11. ghimber. în E. vf.) Limba oficială: engleza. În 1962. Rata natalităţii: 19. mangrove de-a lungul coastei. a fost descoperită în 1494 de Columb. În 1833 este abolită sclavia. (1655). porumb. Caraibelor. Cultivă. dar puţin importante: Râul Negru. De la E la V. indigeni. zahăr. Şeful statului: regina Marii Britanii reprezentată de un guvernator general. Sf. Precipitaţiile sunt peste 2. banane. rom. peşte. piper.120 mm/an în Kingston. Catalina 2. Antilele Mari. ghimber. catolicism. apoi la cultura cafelei. Se aduc muncitori din India şi China. în arh. J. a pop.Jamaica Denumirea oficială: Jamaica Capitala: Kingston (640. În 1500 devine posesiune spaniolă. guvernul duce o politică de stânga. europeni. vehicule. J.. tutun. J. la 144 km S de Cuba şi la V de Haiti.

Honshu).Japonia Denumirea oficială: Ţara Japoniei („Ţara soarelui-răsare”) Capitala: Tokyo (11. locul I. ocupă locul II pe glob la prelucrarea petrolului (importat). Japoniei şi M. clima e mai aspră. este numărul mare de vulcani.000 km2 Locuitori: 125. 85% din terit. Kyushu (42. în ins. sunt în mare parte activi. americani. Hokkaido. siderurgică s-a dezvoltat pe baza minereului de fier (importat) şi a refolosirii fierului vechi.100 km2). Chinei la V. în zona nord-estică. păduri dese de conifere. Honshu. Hokkaido. ploi.500 km2). Pe înălţimi clima este aspră. filipinezi. în lume la producţia de oţel (Osaka. Kitakyushu. câmpia de coastă Kanto. Floră şi faună: Zonele muntoase sunt acoperite cu păduri de foioase în zonele temperate şi cu păduri subtropicale (arborele de canfor. Potenţialul geotermic şi hidroenergetic (al râurilor) este bine folosit. 99% din japonezi.) Limba oficială: japoneza Suprafaţa: 373. Hokkaido iernile sunt mai lungi. 168km2). J.776 m). paralel cu ţărmul estic al Asiei. -10°C. în Hokkaido. creştinism (protestanţi. În ins. climă subtropicală. există multe izvoare termale. bauxită).3‰. Keihir ş. cu o economie industrial-agrară foarte dezvoltată. face parte din „Cercul de foc al Pacificului”. la Tokyo 25°C. Hokkaido aborigenii sunt ainoşi (rasă europoidă). Caracteristic geografiei J. Insulele Ryukyu sunt cele mai apropiate de continent. format din 4 insule principale: Honshu (230. S-au dat legi care să interzică prelungirea exagerată a orelor de lucru pe bază de voluntariat individual J. Se practică plutăritul. J. formând bazine strâmte în interior. Apele sunt repezi şi scurte. pe coastă (megapolisul TokyoOsaka-Nagoya). 27°C. cu multă zăpadă şi frig. În august.000 m (Muntele Fuji-Yama. J. 21°C. În N. J. fizică: Arhipelagul nipon se întinde de la N la S.. Shikoku (18. (336 loc. Pacific (E şi S). 3. are cea mai mică rată a şomajului din lume. chinezi. foarte variată. pinul roşu. Aso-san. vulcanic. blândă. deşi ţara are resurse naturale ce nu asigură decât în mică parte necesarul unei industrii de înaltă tehnicitate. minereu de fier. 3. în Extremul Orient. în ins. în E. Astăzi populaţia se înmulţeşte foarte lent: rata natalităţii: 10. stratul de zăpadă gros de 2-3 m. În S. aduce ploi pe coasta de E a J. cedri) în S. M. În Honshu (192 vulcani. alţii ca AsamaYama. musonul de iarnă din NE aduce aer rece.000 km2) şi din Insulele Ryukyu. a navelor de mare tonaj (supertancuri petroliere): Şantiere navale: . Cutremurele sunt foarte dese (2-3 pe zi). Industria construcţiilor de maşini. mai puţin populată este ins. Temperatura medie anuală în Hokkaido în ianuarie. Sakurajima ş. cărbuni. la S. Musonul de vară.a. dinspre SE.5‰. Populaţia: este formată cca. Ins. Limite: Oc. Populaţia urbană: 78%. Hokkaido (în N J.). câmpia de coastă Sendai). G./ km2) Religia: şintoism şi budism 85%. Fauna. Cca.8 mil. după aşezarea insulelor. În N. rata mortalităţii: 8. Peste 60% din populaţie este concentrată în SE ins. Câmpiile cele mai întinse sunt în ins. 52 activi) se întâlnesc cele mai mari alt. Clima: diferită în J. importă materii prime (petrol. 7°C în S. 3°C la Tokyo. 673 km2. magnolii. Hokkaido (78. bananieri. o adevărată religie a muncii. Kasumi-ga-ura.000 km2).38 mil. zăpadă. este o mare producătoare de energie electrică. la Osaka (în SE ins. Bandai-san. S-au construit numeroase hidrocentrale pe aceste ape vijelioase. majoritatea inactivi. catolici) Moneda: yen Forma de guvernare: monarhie Ziua naţională: 23 decembrie Geografie: Japonia este un arhipelag în E Asiei. Honshu (zona cental estică. loc.) câmpia de coastă Ishikari. Sahalin la N.a. Resurse şi economie: J. în ins. În munţi se găsesc lacuri de prăbuşire a scoarţei (lacul Biwat. este ocrotită în numeroase parcuri naţionale şi în sute de rezervaţii. este acoperit de munţi. este a doua mare putere economică a lumii: un adevărat „miracol”. Datorită lor în J. Japonezii au un adevărat cult al naturii. Ind.

practic fără întârzieri. mandarini (în S). ocupate de trupele sovietice în 1945). nipon. Industria electrotehnică. În perioada Nara (710-794) Japonia devine monarhie absolută: se creează un aparat administrativ centralizat eficient. separat. În sec. obiecte de jad. orz. Yokohama. Osaka. tratatul de pace şi prietenie cu China. Fiecare aşezare umană de pe coastă are o mică flotilă pentru pescuit. ceramică decorată. în ins. Expansiunea J. IV-VI. semnează un tratat de alianţă militară cu SUA. În 1952. Până în 1854 Japonia este închisă străinilor. ocupă Manciuria. Între 1868-1912 (epoca Meiji) sunt adoptate instituţiile europene (Constituţia. J. cu decoraţii murale inspirate din viaţa cotidiană. (sec. a hârtiei. Sec. televizoare. Industrie artizanală: porţelanuri. în lumea financiară şi . Pescuitul este o îndeletnicire generală şi vitală. Deşi au puţin pământ arabil. Yoritomo. unde J. V d. venite din NE continentului asiatic. Nagoya. un imens trafic de persoane. VI. Sec. citrice. ceai (în sud). XVXVÎ). şosele moderne. are o reţea de cale ferată extrem de dezvoltată. În sec. care până în 1995. ultimul şogun. Istoria: În mileniu IX populat de populaţii neolitice.slăbeşte autoritatea centrală. În 1867.. olandezi şi englezi. în urma căruia J. se impune în Manciuria şi Coreea. În perioada următoare se întăreşte autoritatea seniorilor locali . începând de acum. obiecte din ter= acotă (forme animaliere). electronică (exportă: aparate de radio. Insulele Honshu şi Kyushu (în S) sunt legate printr-un tunel submarin (8 km). Sec. Conflicte între marii feudali (daimyo). În 1931 J. Transporturile şi comunicaţiile: J. Flotă comercială şi aeroporturi (Tokyo. asupra Hiroshimei şi la 9 aug. ocupă cea mai mare parte din Asia de Sud-Est şi Pacific. În 1926 urmează domnia lui Hirohito (epoca Showa). şeful clanului Minamoto. În 2939 conflict militar cu URSS în Mongolia Exterioară. Războiul rusojaponez (1905). asupra oraşului Nagasaki). care se extinde asupra întregului arh. IX-III î. Industria de autoturisme: locul I în lume. trestie de zahăr. (Tratatul de pace nu va fi semnat datorită disputei asupra insulelor Kurile de S şi a Sahalinului de S. J. sfeclă de zahăr. Kitakyushu. tumuli mari cu încăperi funerare. pe care le anexează în 1910. Reluarea relaţiilor diplomatice cu URSS în 1956. Bancuri numeroase de peşti. calculatoare. unelte de piatră şlefuită. În 1955 câştigă alegerile Partidul Liberal Democrat. în 1937-1938 ocupă NE Chinei. Hokkaido). În august 1945 Japonia capitulează în urma dezastrului atomic (forţele americane lansează primele bombe atomice la 6 aug. Marea Britanie şi în final cu URSS. III d. se cultivă şi pe munte (în terase): orez. grâu. japonez având un adevărat cult al muncii). intrând în război cu SUA. se răspândeşte budismul şi devine religie de stat (594). tutun. obiecte din pai etc. ceremonial (religios) şi vor exista două centre de putere. videocasetofoane. În 19. primele alegeri parlamentare postbelice.78. continuă să formeze guvernul: sfârşitul perioadei este marcat de mari scandaluri de corupţie la nivel înalt.Yokohama. intră în primul război mondial de partea aliaţilor şi câştigă posesiunile Germaniei din Pacific. În sec. după care îşi deschide porturile comerţului internaţional. Osaka. Creşterea viermilor de mătase (culturi de duzi). XII se întăreşte puterea şogunală (comandantul militar). Intre Honshu şi Hokkaido (în N) se află cel mai lung tunel submarin din lume (55 km). după războiul chino-japonez (1894-1895).). apar negustorii şi misionarii portughezi. Oraşe: (porturi): Kobe. Sapporo) care au legături cu tot globul. Yoshinobu. sub ameninţarea armelor nord-americane. J. Kobe. În 1941-1942. Japonia este sub regim de ocupaţie (trupe nord-americane). soia (în N. devine şogun. robotizarea industriei). Capitala imperială la Kyoto (794). Hr. Nagasaki. se fondează Statul Yamato în ins. să devină mare putere economică (pop. Până în 1951. cucereşte Formosa şi îşi impune protectoratul asupra Coreei. datorită întâlnirii celor doi curenţi: Kuro-Shivo şi Oya-Shivo. sub influenţa civilizaţiei chineze. Culturi de piersici. a bronzului şi fierului. este înfrântă şi în 1940 semnează tratatul tripartit cu Germania şi Italia (puterile Axei). Honshu. Industria lemnului. cultura orezului.-arhitectură religioasă (şintoistă). Între 1912-1926 (perioada Taisho) în timpul domniei lui Yoshihito. când semnează tratatul de pace cu SUA şi Marea Britanie. 1889) şi tehnica europeană care va ajuta J. cartofi. de-a lungul a multe secole. 1960: J. Hr. Hr. împăratul are un rol simbolic. textilă (mătase naturală etc. ocupă sudul Coreei. fără URSS. demisionează şi împăratul Matsuhito se mută la Tokyo. J.

Puterea legislativă este exercitată de Dietă (Camera Consilierilor şi Camera Reprezentanţilor). imperiu ereditar. Statul: este monarhie constituţională. îi succede fiul său. În 1989. cu regim parlamentar. cea executivă de un cabinet numit de membrii partidului majoritar din Camera Reprezentanţilor. . În urma alegerilor legislative vine la putere un guvern de coaliţie. după moartea împăratului Hirochito. Multipartitism. deşi este o democraţie recunoscută. Akihito. Prima rotaţie guvernamentală în 40 de ani.politică.

în semideşerturi): ovine. fosfaţi. rus. Oraşe: Karaganda (centru-est). capre sălbatice. La S pod. În depresiunea Turanului precipitaţiile sunt sărace sub 100 mm/an. 5.500 m alt. cu lacul (marea) Aral.5‰. uiguri. 10% din terit. Hr. Ust-Kamenogorsk.000 de victime). pământ arid. Aeroport la Alma Ata. pop.000 mm/an. În partea centrală şi în apropierea Mării Caspice.2 mil. fizică: Stepa kirghiză se întinde în centrul terit. Caspică (V). munţii Aksoran 1. Agric. podişul Turgai (cca. cca. în SE. Caspică. metalurgică neferoasă. În această depresiune sunt semideşerturile Kâzâlkum şi Ust'urt (sub nivelul mării). a mortalităţii: 7. în zonele de munte. Aktinbinsk.000 km2 Locuitori: 17. (6 loc. M. cereale. În bazinele carbonifere este mai densă (Karaganda). de la poalele munţilor. G. pe pajiştile montane. în NE acestei câmpii. aparţine Hoardei de Aur. Djambul. sfeclă de zahăr. paralelă cu transiberianul): Semipalatinsk. 150. Din sec. Pavladar. Kirghizia. 40% şi ruşi. cca. bovine. Populaţia: este redusă. la M. fazani. în stepă. jderi şi alte animale cu blănuri scumpe. loc.. a fost locuit de triburi de păstori nomazi de origine iraniană (sciţi). Istoria: Din antichitate teritoriul K. spre E. Muriţii Kunghei Alatau şi Zailiiski Alatau (cca.000 m). unde se fac irigaţii (bumbac. Kazahii sunt descendenţii triburilor mongole şi altaice (turcice) stabilite în Asia Centrală la începutul primului mileniu d.Kazahstan Denumirea oficială: Republica Kazahstan Capitala: Alma Ata (1 mil. între -30 m şi 60 m). În S. metale. În 1731-1868 hoardele kazahe sunt integrate imp. caprine. Teritoriul K. În E Stepei Kirghize. Un deosebit potenţial turistic (arhitectură specifică. uzbeci ş. Ind. germani.) şi depresiunea lacului Balkhaş. şi Munţii Tarbagatoi (peste 4. kazahi.a. în munţi. ca în întreaga Asie Centrală. China (E şi SE). 40%). între urmaşii marelui Ginghis Han (Imperiul Mongol). În V. Creşterea animalelor: (în stepă. în câmpiile din S. Resurse şi economie: Resurse importante ale subsolului: huilă (Karaganda) în E. 35%) Moneda: tanga Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 16 decembrie Geografie: K. petrol (Emba-Guriev Ural) în V. îngrăşăminte chimice (mai ales în zona Altaiului. smocuri de iarbă). în NE. Uzbekistanul şi Turkmenistanul (S). Limite: Rusia (V şi N). Din 1917 . parte din vastul imperiu ce se împarte. Taukum ş. Rata natalităţii: 18. În extremul estic Munţii Altai.2‰. Petropavlovsk. Aral). Tadjikistanul. Clima: este temperat-continentală. Ust-Kamenogorsk.a. 53 m. 300 m). X se răspândeşte islamul. marelui podiş sunt regiuni aride. climă aridă în zonele de stepă ş i deşert (zone joase). platoul Ustiurt şi în N ei câmpia de coastă (alt. în rest. siderurgică.550 m. Caspică şi China./ km2) Religia: islamism (sunit) (cca. Turgai. Caspică şi lacurile interioare. moschei). Semipalatinsk. înălţimile Mugodjarî (650 m) care sunt o prelungire a munţilor Urali. Sârdaria (S) se varsă în M. În zonele muntoase păduri de foioase şi conifere. Cimkent. nisipoase (Muiunkum.) Limba oficială: kazahă Suprafaţa: 2:717. Caspică. Irtâş (E). marea depresiune a Turanului alt. ortodoxism (cca. În 1916 răscoala kazahilor împotriva dominaţiei ruse (cca. Râurile Ural (V). Pescuitul este o sursă importantă de hrană (M. vegetaţia xerofită (de deşert sau semideşert. iar la E podişului. unde cade multă zăpadă. 1. cca. cu vf. Fauna este dominată de rozătoare. Kazahstanul este aşezat pe vechiul „drum al mătăsii”. cămile.000 m). Pop. este foarte rară. reţea de căi ferate care leagă Kazahstanul cu celelalte ţări ale Asiei Centrale. M. fructe). Transporturi şi comunicaţii: Magistrala trans-siberiană în N. 35%. Beluka. între M. 4. tătari. urbană: 59%. regiunea fostelor pământuri desţelenite în 1950. Floră şi faună: Stepa este predominantă. după sec. în N. deosebit de aspră în regiunile înalte. este aşezat în partea centrală a Asiei. ucrainieni. XIV intră în componenţă hanatelor uzbece şi ale nogailor.

În 1991 intră în CSI. În 1925 îşi schimbă numele în R. În 1920 se creează Republica Socialistă Autonomă Kirghiză în care este integrat. Statul: este republică prezidenţială.A. . Sc creează un cosmodrom nuclear la Semipalatinsk. un centru spaţial la Baikonur. în 1936 devine una din rep. proclamă independenţa ţării. după care se industrializează masiv. format în urma alegerilor legislative. cea executivă de Consiliul de Miniştri.S. Kazahă (fiind inclusă în cea Uzbekă). prin venirea unui număr mare de ruşi). unionale ale URSS. În 1989 limba kazahă devine limbă de stat. În 1992. ia parte la războiul civil dezlănţuit în Rusia.K. În 1991 este ales preşedinte Nusultan Nazarbaiev. când se dezlănţuie de către URSS acţiunea „pământurilor desţelenite” (se schimbă raportul etnic al ţării. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Sovietul Suprem. Multipartitism. După 1950.S. Sovietul Suprem al K. de origine kazahă. conform Constituţiei din 1991.

la NV. devine preşedinte al republicii. Victoria. 10. păduri ecuatoriale puţine. ovine. gol.310 m). Numeroase lacuri. În 1963. caprine. Triburi nilo-hamitice imigrează din N. şi mt. Elgon (4. Media anuală a ţemperaturii 26. lacul Rudolf . datorită reliefului înalt.5°C pe coastă. Rezervaţia Masai Mara (V). Indian: Tana (804 km). potrivit Constituţiei din .. Podişul din V. fizică: Numele ţării vine de la Muntele Kenya (5. bambus). manioc. engleză Suprafaţa: 583. Somalia (E). carne. aridă. Uganda (V). iar după 1497. activă ocupată în agric.199 m).000 loc. pe coastă. Resurse şi economie: porumb. la SE o întindere de pământ uscat.13 mil. Istoria: Pe teritoriul K. Este sfrăbătută de Ecuator. în jurul Lacului Victoria.) Limba oficială: swahili. unde însă pot trece ani fără să plouă. Cursurile de apă cele mai importante se varsă în Oc. îşi proclamă independenţa. autovehicule. deşi ţara este traversată de ecuator. în jurul oceanului. bovine. Oc. este aşezată în Africa central-estică. care domină Lacul Victoria. Transport portuar. (Turkana) şi o zonă muntoasă. Concentraţia cea mai mare este în S. Transporturi şi comunicaţii: reţea de căi ferate. Sebaki (644 km) care are numeroase cataracte. portughezii abandonează zona în 1720. ciment. Lacuri: la NV. V î. triburile bantu sunt împinse spre zonele de deal şi de munte. Rudolf (Turkana). este ocupată de Marea Britanie. în zona semideşertică. devine colonia sa. K. cel mai mare din Africa.000 km2 Locuitori: 29. tutun. grâu. 1. ca dominion în cadrul Commowelth-ului. la N.178 mm/an.160 mm/an. s-au descoperit resturile unor prehominizi. animism Moneda: şilingul Kenya Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 12 decembrie Geografia: K. lână. în jurul capitalei şi al oraşelor principale. 19°C pe podiş. ceai. semideşertică. portughezii (Vasco de Gama. opoziţia este divizată. Clima: este tropicală. multipartitismul este restabilit. Populaţia urbană: 27%. Rata natalităţii 43‰. bumbac. derivate petroliere. Valea este presărată cu masive muntoase de origine vulcanică. (50 loc.8‰. europeni. mai ales de-a lungul Rift Valley şi în S. Jomo Kenyatta. nilo-hamiţi. Sub presiunea Sultanatului arab de Zanzibarr. Statul: este republică prezidenţială. fructe. Între 1952-1956. arabi. Floră şi faună: Predomină savana. o câmpie aridă. În NE. cupru. în interiorul teritoriului. lemn (cedru. cu influenţe aride. ţara a fost locuită din sec. În NE. care îşi încep comerţul (Mombasa şi Malindi). În 1920. Sunt 4 regiuni principale. Între 1964-1978. o populaţie nomadă. La NE. a mortalităţii: 11. 1498). trestie de zahăr. al XV-lea. arahide. D'Amboseli (SV). înainte de sec. e tăiat de la N la S de Marele Rift Valley (38-64 km lăţime şi de 600-900 m sub nivelul teritoriului. al doilea ca altitudine de pe continent. În 1964 devine republică. Succesorul său instaurează partidul unic. islamism. cafea. Limite: Etiopia (N). de către populaţii apropiate boşimanilor.540 mm/an. batate. Faună foarte bogată. materiale de construcţie.Kenya Denumirea oficială: Republica Kenya Capitala: Nairobi (828. Indian (SE). de ambele părţi). liderul mişcării naţionaliste. Precipitaţiile: 2. piei. o câmpie joasă. Hr. Peste 70% din pop. După 1992. catolicism 60%. Tsavo (S). G. indieni. Populaţia: negri bantu cca. aeroport la Nairobi şi Mombasa. Parcuri naţionale: Sibiloi (N). mai umedă. În 1895 K. mişcarea naţionalistă de rezistenţă armată "Mau-Mau" este reprimată. aur (kakmega). Mai târziu vin arabii. sare. 95%./km2) Religia: protestantism. întinderile semideşertice din NE sunt acoperite de arbuşti spinoşi.

1963. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Naţională. Multipartitism. puterea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. .

germani.600 m. Populaţia este concentrată pe văile apelor şi în regiuni premontane. tătari. VI d. arharul.870 m) care se prelungesc in Kazahstan şi care fac parte din masivul Pamiroaltaic. creştinism. cum e cea în care se află lacul Issâk Kul (700 m adâncime). Transporturi şi comunicaţii: căi ferate care leagă Kirghizia cu celelalte ţări ale Asiei Centrale. a mortalităţii: 6. este cea mai mare). În 1991 este desfiinţat P. China (E). XIX înglobaţi în Hanatul Kokand. Hr. XIII fac parte din Imp. Limite: Kazahstanul (N). uiguri. Hr. kazahi.7‰. Munţii Transaltaiul (4. (24 loc. Soc. Resurse şi economie: Bogăţii ale subsolului: petrol. max. tutun. În SV există depresiunile premontane Ciuisk şi Fergana.S./km2) Religia: islamism (sunit). la frontiera chineză. Statul: este republică prezidenţială. Enisei. cea executivă de Consiliul de Miniştri. sfeclă de zahăr. în sec.000 km2 Locuitori: 4.. Floră şi faună: Pădurile ocupă un terit. budism Moneda: som Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 31 octombrie Geografie: K. În 1991 capitala Frunze ia vechiul nume Bişkek. triburile mongole ale kirghizilor de pe fl. Pop. Conflicte şi ciocniri interetnice. mai bogate în munţi (800 mm/an). bumbac (în depresiunea Fergana). Kirghiză. Multipartitism. Din 1918-1924. textilă. Hr. este aşezată în Asia Centrală. Soc. Istoria: Din antichitate (sec. În 1685 hanatul kirghizo-kazah este supus de triburile mongole.83 mil. atacaţi de chinezi. jderul. uzbeci (peste 12%). huilă. în regiunea montană sunt depresiuni la înălţimi mari de 1. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Sovietul Suprem. fizică: K. se adoptă noua numire de Republica Kirghistan. alimentară. din 2926 Rep. Rata natalităţii: 25.Kirghizia Denumirea oficială: Republica Kirghizia Capitala: Bişke (fostă Frunze) (600.4‰. Kirghiză. migrează spre Tian Shan. În 1924 devine Regiunea Autonomă Kirghiză. Creşterea animalelor: ovine (pe pajiştile montane).. Vegetaţie xerofită în zonele aride. 200 mm/an). Păşuni alpine. Sov. Culturi irigate: cereale. Hidrocentrale (la Toktogul) pe Narân. bovine în zona de deal. Precipitaţii scăzute în E şi în depresiunile intramontane (cca. apoi în sex. după care sunt supuşi de ruşi (1876) sub numele de Regiunea Fergana. Aeroport la Bişkek. Kirghizia face parte din Rep. tadjici. Tadjikistan (S). În 1990 este ales preşedinte Askar Akaiev. Turkestan (parte din RSFSR). redus. urbană: 39%. Fauna: capra alpină. Apele au un potenţial energetic mare (afluenţii Sârdariei). Uzbekistan (V). Comunist Kirghiz şi Sovietul Suprem votează proclamarea independenţei K.) Limba oficială: kirghiza şi rusa Suprafaţa: 199. ucrainieni. intră în CSI.000 loc. format în urma alegerilor legislative. iar în sec. G. Autonomă Sov. rozătoare. este o ţară în întregime muntoasă. potrivit Constituţiei din 1991.) pe teritoriul K. locuiau triburi nomade de origine iranică (sciţi). cu munţi înalţi la graniţa cu China (Tian Shan. minerale neferoase: Industria constructoare de maşini. X d. În SV. Clima: este temperat continentală deosebit de aspră pe înălţimi şi de o ariditate excesivă în zonele de deşert sau semideşert. În 1916 răscoala antirusească a kirghizilor este reprimată şi mulţi kirghizi se refugiază în China. plante aromate. triburi turcice. iar din 1936 R. Populaţia: kirghizii abia formează o majoritate alături de ruşi (peste 20%).440 m). alt. cele mai multe se pierd în deşertul Muiunkum (din Kazahstan). VII-III î. 7. . Mongol şi hanatele ce se desprind din el. În sec. ia naştere un mare hanat. de huni albi.S.

este cuprins pe o întindere marină de 5 mil. Statul: este republică prezidenţială. a mortalităţii: 12‰. În sec. Concentrarea max. K. Precipitaţiile: 2500 mm/an în arh. XVIII. Pacific care aparţin K. În afară de Ins. XIII. Pop. Nu există râuri. Gilbert (259 km2). europeni. fondat în 1985. care împreună cu ins.a. de care beneficiază Japonia. 31 km2. în cadrul Commonwealth-ului. Clima: este ecuatorială. Gilbert devin protectorat britanic. Rata natalităţii: 33‰. chinezi. polinezieni 14%. Fauna este săracă..Kiribati Denumirea oficială: Republica Kiribati Capitala: Bairiki (2100 loc. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Camera Adunării. James Cook (1777) şi John Marshall. km2 şi cuprinde ins. fizică: K.) celelalte nu depăşesc 3-4 m deasupra nivelului mării. Malden 35 km2 ş. lacuri. cea executivă de un cabinet numit. (90%) în arh. şi condus de preşedinte. protestantism 41%. în Continentul Oceania. Ocean (cca 80 m alt. ins. este aşezat în Pacificul Central vestic. se bazează pe pescuit şi pe agricultură (cocotieri. bahai Moneda: dolarul australian Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 12 iulie Geografie: K. De aproape 2 decenii. arbori de pâine).) Limba oficială: engleza. uzuală: gilbertana Suprafaţa: 861 km2 Locuitori: 70. În 1475. K. Tuvalee îşi proclamă independenţa. grupuri insulare: Fanning. 8 km2. Mai sunt veniturile celor care lucrează în alte state şi ajutorul extern. Gilbert. Floră şi faună: Atolii sunt acoperiţi 50% de cocotieri şi pandamus (cocotier: plantă ornamentală). peşti. . Resurse şi economie: Pescuitul (mai ales al thonului) cât şi vânzarea dreptului la pescuit pe întinsele teritorii ale Oc. Line Islands. ins. e format din grupuri de insule coraligene. insulele sunt populate de micronezieni din Samoa. sunt explorate succesiv de: John Byron. Turismul rămâne ca o posibilitate promiţătoare. Partidul Democrat Creştin. conform Constituţiei din 1979. Temp.000 loc. constituie baza econ. ins. Tuvalu formează o colonie britanică. / km2) Religia: catolicism 51%. Export: copra. Washington. 575 km2. de când rezervele de fosfaţi s-au epuizat. G. econ. Gilbert. copra. Phoenix (29 km2). medie anuală de 27°C. urbană: 36%. Populaţia: este formată din micronezieni 82%. Christmas. thon. (79 loc. sub numele de K. Gilbert devin independente în 1978. În 1892. Istoria: În sec. păsări.

Floră şi faună: Lipsa vegetaţiei sau prezenţa ei sub forma unor ierburi ţepoase foarte rare. europeni. Puterea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de emir şi de Consiliul de Miniştri numit de emir. datorită distrugerii conductelor (exista cea mai mare uzină de gaze lichefiate din lume). G. cea de gaze a încetat practic. iranieni. Terit. (86 loc. în Orientul Mijlociu. Un mare număr de locuitori practică seminomadismul. Vara temp. De-a lungul coastei.1991. Din 1962 este un şeicat cu regim constituţional. Populaţia: este formată din arabi. se distilează cea de mare.6‰. desalinizarea apei de mare.818 km2 Locuitori: 1. Persic (E).000 loc. Resurse şi economie: Cea mai mare bogăţie sunt zăcămintele de petrol (printre primele ţări din lume) care determină un venit naţional foarte mare. a făcut parte din Imp.2‰.1991 operaţiuni aeriene şi terestre împotriva Iraqului.Kuwait Denumirea oficială: Statul Kuwait Capitala: Al Kuwait (cca. o câmpie îngustă. Faranawiya. un platou deşertic. de petrol a scăzut simţitor după războiul Golfului. Prod.) Limba oficială: araba Suprafaţa: 17.I. Oraşul Al Kuwait este fondat în sec. Aeroport în cap. XVII de arabi. alta nisipoasă la S. declanşează pe 17. se află pe ţărmul nord-vestic al G. este invadat de trupele iraqiene ale lui Saddam Hussein (7 luni).53 mil. asigurându-şi astfel securitatea. Persic. armeni. Persic. este stăpânit de arabi. Limite: Iraq (N şi V). G. In 1986 Adunarea Naţională este dizolvată. în 1924 este declarat protectorat britanic. în 1793 devine bază britanică. În faţa coastei o serie de insuliţe. ci în exil sau ilegale. Obţine independenţa în 1961. Lipsind sursele de apă potabilă. Precipitaţiile sunt sărace: sub 100 mm/an. În 1991 Kuwait semnează cu SUA un tratat de. medii anuale de 24°C. permiţând locuitorilor să îşi modernizeze rapid şi radical viaţa. regat (emirat) ereditar (conform Constituţiei din 1962). Istoria: Din sec. Este dezvoltat pescuitul perlelor din G. / km2) Religia: islamism (sunit şi şiit) 95% Moneda: dinarul kuwaitian Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 25 februarie Geografie: K. puţin înalt.legea islamică). colaborare militară pe 10 ani.I. Până la sfârşitul anului aceste incendii sunt stinse. Rata natalităţii: 22. ca urmare forţele aliate (în majoritate americane). când este ocupat de britanici. umiditate scăzută. cu temp. Nu există partide politice recunoscute. Nu are cursuri de apă. care se retrag lăsând în urmă sute de puţuri de petrol aprinse. fizică: K. coline mici presărate pe platou. Otoman până în 1901. Export: petrol. rurală. este aşezat în Asia de Sud-Vest. În 1990 K. Alte industrii: petrochimie. Clima: este tropical deşertică. Oraşe: Salmiya. a mortalităţii: 2. Practic nu există pop. Războiul se încheie cu înfrângerea trupelor iraqiene. urbană: 97%. sub egida Naţiunilor Unite. ONU cere Iraqului să-şi retragă trupele până la 15. perle. format din două întinderi: una mai pietroasă la N. 50. atinge şi 45°C. Pop. Transporturi şi comunicaţii: şosele şi vehicule. Al Kuwait. Failaka/Fajlakah fiind cea mai importantă. ciment. Începe reconstrucţia ţării după războiul dezastruos. Arabia Saudită (S). . Iraqul nu răspunde acestei rezoluţii. Statul: este monarhie constituţională (în sensul că nu se mai guvernează în conformitate cu Sharia . VII terit: K. Abraq.

temp.270-2. cositor. este singura ţară din Indochina care nu are ieşire la mare. Oraşe: Luang Prabang (fosta cap. În 1975 puterea politică este luată de Pathet Lao./km2) Religia: budism 95%. dar Franţa reinstaurează vechiul regim până în 1949 când obţine autonomia. Nerespectarea acestor obligaţii duce treptat la declanşarea unui război civil. devine protectorat al Franţei. din 1954. urbană: 21%.). Cursul de apă cel mai important este fl.030 mm/an. crocodili. În 1980 se constituie un front naţional de eliberare. regală). este aşezat în Asia de Sud-Est în Pen. thai. . slab dezvoltată. tigri. Myanmar (NV). cafea. regatul având capitala la Luang Prabang. este declarat regat independent. regatul Lan Xang („Regatul celor un milion de elefanţi”). în calitate de asociat cu Franţa (stat autonom în cadrul Uniunii franceze). Pop. industria artizanală. Pe valea Mekongului trăieşte 1/4 din pop. Din sec. porumb. agrume. 60%. animism. huilă. de esenţe preţioase (teck. conducătorul Partidului Comunist este ales şi şef al statului. Indochina. (21 loc. fizică: L.2‰. pe valea Mekongului o câmpie aluvionară fertilă (sub 500 m alt.Laos Denumirea oficială: Republica Democratică Populară Laos Capitala: Vientiane (370. la graniţa cu Vietnamul. indonezieni. iar trupele străine să fie retrase. În 1977 L. în zona central-nordică alt. orez. cafea. G. relaţii cu China. semnează un tratat de prietenie cu Vietnamul. leoparzi. În 1991 se adoptă noua Constituţie. Fauna este variată: elefanţi (Laos mai era numit şi „Regatul unui milion de elefanţi”). creştinism Moneda: kip-ul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 2 decembrie Geografie: L. Nu are ieşire la mare. angajează ţara spre o deschidere economică şi politică. creşterea animalelor: bovine. Lanţuri muntoase dinspre NV înspre SE. viermi de mătase. Precipitaţii medii anuale de 1. ceai. În jurul alt.000 loc. hidroenergie.6‰. L. XIII este desfiinţat de năvălirea mongolilor.: orezul (asigură consumul).184 km). susţinut de China. cositor. vietnamezi. potenţial hidroenergetic. de 900 m climatul este temperat. În 1945 se declară stat independent. După 1986. de azi al L. populat cu triburi lao originare din S Chinei. IX ia fiinţă pe terit. vf. În 1350 statul se reface. urmează o perioadă de înflorire. chinezi. secretarul general al partidului unic (comunist) totodată şi prim-ministru. regim socialist. al XVI-lea intră sub dependenţa Siamului (Thailanda) şi a Myanmarului (Birmania). Mekong (4. cu afluentul său. cu musonii de SV (mai-octombrie) care aduc ploaie. După Conferinţa pentru Îndochina de la Geneva. Tot în 1975 monarhia este abolită: ia naştere Republica Democratică Populară Laos. Statul: este republică parlamentară. Pak Seng (NE). Cambodgia (S). porcine. minereu de fier. Savannakhet (SV). în care forţele conservatoare sunt sprijinite de ţările occidentale şi apoi de SUA. Limite: China (N).) Limba oficială: lao Suprafaţa: 236. Resurse şi economie: O economie bazată pe agric. o parte din elefanţi sunt domesticiţi. dar şi cu ţările Europei Occidentale. Tailanda (V şi SV). pe cursul mijlociu al Mekongului. Ind. În 1893 L. mahon). maimuţe. a mortalităţii: 13.800 km2 Locuitori: 5 mil. Rata natalităţii: 40. Istoria: În sec. Clima: este tropicală. cu obligaţia de a fi un stat neutru. Resurse: lemn preţios. Laosului este acoperit cu păduri de nepătruns tropical-musonice. În văi. vehicule. Vietnam (E). Phu Bia 2.819 m. este înglobat în Indochina Franceză. Populaţia: este formată din lao cca. Ben Hon (400 km) şi Khan. cu platouri înalte în N. multe specii de păsări. în NV. În sec. la vestul Vietnamului. iar cele comuniste (Pathet Lao) de către Vietnam. max. Transporturi şi comunicaţii: nu are căi ferate. drumuri tranzitabile. Export: cherestea. În S este mai puţin înalt. conform Constituţiei din 1991. Teritoriul este muntos. Floră şi faună: 88% din terit. care izvorăşte din Tibet. medie anuală este de 11°C şi 58°C.

numit de Adunare.Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Naţională. Multipartitism. cea executivă de Consiliul de Miniştri. .

Precipitaţiile sunt neregulate. care aduce venituri. devine protectorat britanic.355 km2 Locuitori: 1. G.6‰. este populat la începutul sec. Faună săracă. Statul: este monarhie constituţională. Multipartitism. caprine. se succed în fruntea statui conduceri militare. care sunt împinse de invazia zulusă. bovine. Din 1990.) Limba oficială: engleza. se optează pentru puterea civilă. Rata natalităţii: 35‰. grâu. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate.000 loc. islamism. Cursul superior al fluviului Orange străbate ţara de la NE la SV. anglicanism 12%. Nu are ieşire la mare. Istoria: Locuit de boşimani. uscată şi aspră. Un exod permanent în RSA pentru lucru. Mafeteng. mortalitatea: 8. fizică: Sunt predominante podişurile de origine vulcanică. Forţă de muncă atrasă în Africa de Sud. În 1966 îşi proclamă independenţa în cadrul Commonwelth-ului. Floră şi faună: Vegetaţie ierboasă. lână.350 m (Munţii Scorpiei din Masivul Drakensberg au 3. ovine. concentrată în jurul capitalei. al XIX-lea de triburile basuto. muntos are altitudini între 1. sub numele de Basutoland. protestantism 30%. (60 loc. Puterea legislativă şi executivă este exercitată de rege. ca o enclavă în Republica Sud Africană.8 mil. prin alegeri legislative. sotho Suprafaţa: 30. Regele Moshoeshoe I (1820-1870) uneşte triburile basuto şi opune rezistenţă burilor. Limite: Republica Sud Africană. export însemnat: mohairul (lâna caprelor de Angora). Resurse şi economie: porumb (aliment de bază).Lesotho Denumirea oficială: Regatul Lesotho Capitala: Maseru (100. sorg. În 1868. . sub numele de regatul Lesotho. Majoritatea populaţiei ocupată în agricultură. animism Moneda: loti Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: 4 octombrie Geografia: L. piei./km2) Religia: catolicism 44%. Oraşe: Teyateyaneng. aur ş i diamante (export).5203. Clima: este temperat-continentală. În 1993. păduri puţine. Creşterea extensivă a animalelor. în trepte. este aşezat în S Africii.482 m). Terit. de Consiliul militar şi de un cabinet numit de rege. Populaţia urbană: 22%. Populaţia: negri bantu (basuto) 95%. autovehicule.

laminate. Agric. În 1934 se impune o dictatură. mlăştinoase vegetaţie de turbărie. se dezvoltă în secolele ce urmează. Finlanda). Reţeaua hidrografică este foarte densă. aparatură electrotehnică. Jelgava. Conflictul suedezo-polonez se încheie în 1629 cu anexarea oraşului Riga şi a ducatului Pardangava de către Suedia. în reg. În 1989 Partidul Comunist din Letonia renunţă la monopolul puterii sub influenţa politicii de glasnosti a lui Gorbaciov. fizică: L. G. se impune un nou guvern şi este ales un nou parlament. Este o ţară cu un relief de câmpie joasă (mai ales în V. cu ape. ordinul cavaleresc livonian îi creştinează pe băştinaşi. ducatul Curlandei intră sub autoritatea Moscovei (1795)./ km2) Religia: protestantism 66%.. tricotaje. Rusia (E). puţin adânci. pe ţărm).Letonia Denumirea oficială: Republica Letonia Capitala: Riga (900. lituanieni. o parte din Letonia trece de la suedezi la ruşi. ucrainieni. Oraş hanseatic. În 1990 Letonia adoptă declaraţia . bazată pe resurse proprii: industria energetică bazată pe turbă.000 loc. Prin pactul Molotov-Ribbentrop (1939) Letonia este socotită zonă de influenţă sovietică şi Stalin aduce aici trupe sovietice. motoare electrice. 185 m. L. ruşi (36%). Lituania (S). Rata pop. se proclamă Republica Socialistă Sovietică Letonă care din 1940 este înglobată în URSS. Baltică (Golful Rigăi) la V. plante furajere. triburile proto-baltice. se bazează pe creşterea animalelor (lapte. Istoria: În mileniul II-I se stabilesc pe terit.: 10 m. în 1921 Letonia independentă devine membră a Ligii Naţiunilor. ca parte a Livoniei. vehicule. Limite: Estonia (N). cartofi. textile. Liepaja. cherestea. război civil.3‰. Oraşe: Daugavpils. în reg.4‰. are ieşire la Marea Baltică. silvicultură. emigrare) dispar din Letonia. din jurul capitalei Riga. îngrăşăminte chimice. Daugara (357 km) şi Gauja. industrial-agrară. revine la URSS în 1944-1945. Cca. în E colinele Latgale până în 300 m) presărate cu sute de lacuri. sub 100 m. ce au un curs scurt (peste 10. dolomită.53 mil.) Limba oficială: letona Suprafaţa: 64. bieloruşi. face parte din al treilea Reich. Rata natalităţii: 11. ursul brun. La sfârşitul sec. Războiul ruso-suedez 1700-1721. a mortalităţii: 13.000 km2 Locuitori: 2. cca. În 1201 este fondată Riga de către episcopul Albert al Livoniei. În cea de a treia împărţire a Poloniei. M. Consiliul Popular leton declară independenţa de stat a Letoniei.000). 30% din letonieni (represiune. În 1941 este ocupată de nemţi. la M. cu sprijinul Armatei Roşii ruseşti. În 1919 Riga este ocupată de trupe germane. Limba oficială letonă este indo-europeană (grupul de limbi baltice). porcine. Războiul Livoniei (1553-1583) şi trecerea sub stăpânirea Poloniei a Curlandei. urbane: 73%. În acelaşi an. în SV mai înalt: Podişul Kursa. Concentrarea pop. (40 loc. castorul şi ondatra (un mamifer rozător originar din America de Nord sau Castor de Canada). În centrul ţării sunt colinele Vidzeme (peste 300 m). este aşezată în partea central-nordică a Europei. Sec. Baltică. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate şi transport maritim. XIX mişcări de emancipare naţională: Ocupată de germani în 1918 apoi eliberată. În 1920 tratatul de pace letono-sovietic. materiale de construcţii (roci de calcar. XIII şi începutul sec: XV cavalerii teutoni stăpânesc L. catolicism Moneda: lats-ul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 18 noiembrie Geografie: L. secară. Letonia se proclamă putere sovietică. ortodoxism. Populaţia: este formată din letoni 52%. Precipitaţiile sunt între 600-800 mm/an. Clima: este temperată. cu influenţe maritime mai ales în V. Resurse şi economie: Economie dezvoltată. Au fost aclimatizaţi zimbrul. Ventspils (port prin care intră petrolul exportat de Rusia). carne): bovine. polonezi. Există 2000 de lacuri. Culturi: orz. la sudul celor ugarofinice (Estonia. gips). Floră şi faună: Păduri de conifere 40% din terit. Belarus (SE). Faună diversă.

Puterea legislativă este exercitată de Consiliul Suprem ales pe 5 ani. se pronunţă pentru independenţă.de independenţă a statului cu denumirea de Republica Letonia. majoritatea pop. până în 1. conform Legii Constituţionale din 1990. Staţionarea trupelor ruseşti pe teritoriul L. rusofone de peste 30% care ridică probleme de convieţuire şi de folosire a limbii materne.. Multipartitism.994. prezenţa unei pop. În 1991. prin plebiscit. URSS şi comunitatea internaţională îi recunosc independenţa. numit de Consiliul Suprem. Populaţia rusofonă se opune independenţei. . Statul: este republică parlamentară. cea executivă de Consiliul de Miniştri. toate au făcut şi fac dificilă tranziţia spre o economie de piaţă şi un stat de drept.

seleucizilor (după cucerirea de către Alexandru Macedon). este aşezat în E Mării Mediterane şi face parte din Orientul Apropiat. vehicule.). creştină în creştere economică şi demografică). În 1975 ciocnirile degenerează într-un război civil. Beryros (azi Beirut). Alt.08 mil. sistem feroviar. Libanul este eliberat de sub dominaţia otomană şi formează împreună cu câmpia Bekaa „Marele Liban”. este traversat de la N la S de Munţii Libaw (renumiţi pentru pădurile de cedri din antichitate). greci. muntoase libaneze şi încearcă să-şi lărgească autonomia.Liban Denumirea oficială: Republica Liban Capitala: Beirut (700. Între 1952-1958 L. ceea ce a dus la prosperitate. Între 1593-1840 emirii druzi unifică reg. care fondează din sec. Populaţia: este formată din arabi (mulţi refugiaţi din Palestina) (90%). şi mişcarea Amal) şi o . Byblos. greci ortodocşi. a mortalităţii: 6. Războiul civil (1975-1990) a distrus ind. miliţiile druze. Israel (S). Siria intervine (trupe siriene. şi de Munţii Antiliban cu alt. uzuală: franceza Suprafaţa: 10. Fauna: pisica sălbatică. şiiţi. G. aducând econ. Saida anticul Sidon (port). Mediterană. L. majoritare în cadrul Forţei arabe de descurajare). pomi fructiferi. druzi şi greci catolici. În 1516 L. şiiţi.815 m (muntele Hermon. Ţara este sub ocupaţia succesivă a asirienilor. de unde izvorăşte Iordanul).comerţul. care se varsă în M. cât şi activităţile bancare. mai ales în Munţii Antiliban.). Vegetaţia de stepă în Bekaa.520 mm/an în munţi. perşilor. urbană: 87%. În 1861. Hr. duce o politică pro-occidentală. XII-XIII Regatul Latin din Ierusalim şi Comitatul de Tripoli domină litoralul până la cucerirea sa de către mamelucii Egiptului (până în 1291). XII î. viţă de vie şi măslini. Resurse şi economie: Culturi de citrice. Pe toasta Mediteranei şi de-a lungul râului Oronte se întinde o câmpie strâmtă. Apele principale: Oronte (395 km).). In 1958 naţionaliştii arabi declanşează un război civil. printre primele populaţii creştinate). ale căror forţe armate sunt fedainii. Precipitaţiile sunt de 890 mm/an în câmpii şi 1. max. măslini. Culturi de bananieri. Aeroport la Beirut. Hr. arabi (636 d. căprioara. oraşele-cetăţi: Sidon. sub mandatul Naţiunilor Unite: În 1943 îşi proclamă independenţa. egiptenilor. medie anuală pe coastă. apoi fenicieni. jderul. (marile întreprinderi).000 loc. şiiţi şi druzi. Otoman bucurându-se însă de o autonomie specifică. (297 loc: / km2) Religia: islamism 63%. Clima: este mediteraneană. 3. Sec. max. druzi. Hr. Palestinienii refugiaţi din Israel (din 1949) în Liban se organizează autonom. Rata natalităţii: 24‰. Mediterană (V). Pe coasta Mediteranei este cea mai mare concentrare a pop. în pragul dezastrului. Iordanul curge spre S. Tyr. Istoria: În mileniul III coasta L. favorabilă palestinienilor (suniţi. Între 1858-1860 frământări care opun druzilor pe maroniţi (pop. Es Sur anticul Tyr (port).083 m. turismul şi în general serviciile. Ba'albek. Fenicienii dominau comerţul din Mediterană. Zahle. Pop. bizantini (395 d. Oraşe: Tripoli (port). creştinism 35%. Temp. Se formează o coaliţie de „stânga”. romani (63 î. suniţi. conflicte între creştini şi musulmani. drenată de râul Litani. în ianuarie 13°C şi în august 27°C. M.) Limba oficială: araba. Coasta şi munţii servesc ca refugiu pentru creştini (maroniţi. Fiind numit „o Elveţie a Orientului Mijlociu”. era ocupată de canaaneeni. de 2. armeni. Un „pact naţional” instituie un sistem politic confesional. Litani (144 km).4‰.400 km2 Locuitori: 3. Hr. fizică: L. unit cu Siria va fi administrat de Franţa. împărţind puterea între maroniţi. druzi Moneda: lira libaneză Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 22 noiembrie Geografie: L. Transporturi şi comunicaţii: şosele. babilonienilor. Limite: Siria (N şi E). Floră şi faună: Pădurile ocupă 9% din terit. portocali. este anexat Imp. Între munţii Liban şi Antiliban este închisă o depresiune fertilă (Bekaa). în Qurnat al Sawda.

filosirieni. Statul: este republică parlamentară. se reuneşte un nou Parlament. luări de ostateci. ale căror forţe armate sunt Falangele şi Armatele Libanului de Sud). răpiri. trupe americane. filoiranieni. Situaţia economică devine dezastruoasă. musulmani (şiiţi şi suniţi). sub egida ONU cât şi servicii secrete din diverse ţări. filoiraqieni. multe asasinate politice. Se încheie numeroase înţelegeri de încetare a focului. pe baza tratatului de fraternitate între cele două state.coaliţie de „dreapta” (în majoritate maroniţi. . cu acordul Adunării Naţionale. se instaurează autoritatea de stat sub tutela siriană. Intr-un nod de conflicte sunt antrenaţi: creştini. Confruntările sângeroase duc la zeci de mii de morţi şi imense pagube materiale. În 1990 şi 1991 intervenţia armatei siriene . palestinieni de diverse orientări.ca arbitru. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Naţională. tratate nerespectate. contestate de creştini (care s-au abţinut în masă). cea executivă de preşedinte şi de Consiliul de Miniştri. favorabili Israelului. franceze şi britanice. Multipartitism (partide şi organizaţii politico-militare numite miliţii. partide bazate pe diverse orientări religioase). trupe de descurajare arabe. ca rezultat al alegerilor legislative. numit de preşedinte. În 1992. conform Constituţiei din 1926. unităţi regulate israelite şi siriene.

distincte. Multipartitism. un acord de pace între diversele facţiuni. cauciuc. cafea. Atlantic) şi podişul bazaltic. Atlantic (S şi SV). 1. Limite: Sierra Leone (V). Coasta de Fildeş (E). În 1990 izbucneşte războiul civil.14 mil. manioc. (29 loc. cu caracteristicile ecuatoriale. stabiliţi aici în 1822.854 m).) Limba oficială: engleza Suprafaţa: 110. lovitură de stat militară. Oc. Mano (117 km). cele mai mari înălţimi. scorpioni. este cald şi umed (peste 40°C). Între 1885-1910. Clima: este tropical musonică. Populaţia urbană: 46%. potrivit Constituţiei din 1986. Guineea (NE). sunt fixate definitiv frontierele ţării. Numele capitalei. de. fizică: Există două regiuni distincte: câmpia joasă de coastă (560 km de litoral la Oc. căi ferate. Aeroport la Monrovia.5‰. În 1984. fier. Floră şi faună: vegetaţie variată. . porumb. 2. grebo) care vorbesc limbi proprii. spre graniţa cu Guineea şi Coasta de Fildeş (mt. lemn (mahon). aur. navigabile pentru ambarcaţiuni medii. magneziu. leoparzi.Liberia Denumirea oficială: Republica Liberia Capitala: Monrovia (465. Buchnan.6‰. Saint John (281 km). Istoria: Din timpuri imemoriale pe teritoriul L. prevede reîntoarcerea la un regim civil. Jumătate din populaţia activă ocupată în agricultură. primii negri eliberaţi din sclavie. se varsă în ocean. culturi extinse de arbore de cauciuc. în interior. cacao. nuci de cocos. pe înălţimile podişului. În sec. hipopotami. Majoritatea populaţiei concentrată pe litoral. cola. fildeş. Lofa şi Cess. este proclamată republică. Rata natalităţii: 44. aur. Două anotimpuri: ploios (abundent. G. şi negri americani (5%). produse alimentare. al XIX-lea sunt aduşi aici negrii americani eliberaţi din sclavie.000 km2 Locuitori: 3. Oraşe: Gbarnga. kru. savană pe podiş. Transporturi şi comunicaţii: şosele. Greenville (port). islamism. noiembrie-aprilie. Totota. aparţinătoare în general unor companii străine. al XV-lea coasta este explorată de portughezi. Populaţia: negri indigeni (mandigo.000 loc. După 1994. şerpi. Statul: este republică prezidenţială. Faună bogată: antilope. Păduri tropicale (lemn de esenţă preţioasă). prin acorduri cu Marea Britanie şi Franţa: Până în 2980 a fost la putere The True Whig Party. Apele izvorăsc din podiş. aduşi de „Societatea Americană pentru Colonizare”. având cursuri paralele şi formând numeroase cascade: Saint Paul (450 km). cu o constituţie copiată după cea a SUA. Monroe. În 1980. secetos. o nouă constituţie. cacao. diamante. parţial în vigoare şi azi. batate. este aşezată în vestul Africii. Export: minereu de fier. În 1847 L./km2) Religia: animism 60%. a mortalităţii: 12. diamante. flotă comercială maritimă (cea mai dezvoltată din lume. protestantism. aprobată prin referendum. Alte resurse: cauciuc. trăiau triburi din regiunea ecuatorială. Pe coastă bate o briză răcoroasă. reprezentând interesele americano-liberiene. catolicism Moneda: dolarul liberian Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 26 iulie Geografia: L. cafea. Preşedintele este ucis. cu altitudinea medie de 300 m. Cavalla (482 km). gera. cimpanzei. exuberantă. fiind înscrisă sub pavilion „de complezenţă”). regim militar. vai. Resurse şi economie: Se cultivă: orez. Nimba. Puterea legislativă şi cea executivă exercitate de preşedinte.000 mm/an) mai-octombrie. peşte. fildeş. după numele primului preşedinte.0004. În sec.

îl includ în Califatul arab şi islamizează populaţia. Italia cucereşte ţara. G. arabii cuceresc terit. deşi în subsol există apă. Populaţia: în majoritate arabi musulmani şi berberi (arabizaţi). Clima: este tropicală şi subtropicală în N. de bizantini (534-643). O parte a populaţiei este nomadă.-429 d. flotă comercială. (Regatul Unit al L. iar Marea Britanie Tripolitania şi Cirenaica. negri.6 mil. numai în NE. de Imperiul roman (sec.I î. Ciadul şi Nigerul (S). este o ţară de tranzit între Maghreb şi Orientul Apropiat. sunt mai bogate 600 mm/an). Tunisia (NV). gaze) asigură întreg exportul. În 642-643. aeroporturi la Tripoli şi Benghazi. iar din sec. câmpia înaltă subdeşertică. în S şi E. ovine. Hr. Tobruq.). metisaţi. alături de trupele britanice şi franceze. în zonele Tripoli. Sahara întâlneşte Mediterana în Golful Sirtelor. 2286 m alt. lovitură . La începutul sec. ricin. caprine. fenicienii întemeiază coloniile Oea. este stăpânit pe rând de cartaginezi. Resurse şi economie: petrol (locul al II-lea în Africa). Precipitaţiile sunt foarte reduse (15 mm/an).000 loc. având în frunte un rege. autovehicule.) Limba oficială: araba Suprafaţa: 1. peşte. III-I î. islamismul devine religie oficială. L. viţă de vie. numite libieni de către greci. După victorie. Egiptul şi Sudanul (E). Hr. Franţa administrează Tazzan-ul. devine colonie italiană. Populaţia urbană: 86%. grecii întemeiază cetăţile Cyrene (Cirenaica). de Egiptul elenistic (sec. în 1969. păduri puţine (0. este aşezată în Africa de nord.3%) pe Munţii Verzi (Jebel el Akhdar). vin. temperată şi uscată în câmpia litorală. Benghazi. cămile. Apollonia. Magna. Hr.. Rata natalităţii: 40‰.. Istoria: În antichitate Libia este locuită de triburi hamite. 90% din populaţie trăieşte pe câmpia litorală. iar otomanii se retrag. zona sahariană are cele mai înalte temperaturi de pe glob (până la 5ºC). Mediterană (N). Între 1940-1943. Numeroase ueduri care înverzesc în perioadele ploioase Există trei regiuni diferite: câmpia litorală. în 1517 otomanii cuceresc Cirenaica. gaze naturale. iar în 1551 şi Tripolitania. Hr. Sahara libiană are aspecte diferite: un podiş stâncos (hammada) în V. În 1947: terit.760. Misratah. Reţea de căi ferate./km2) Religia: islamism 90% Moneda: dinarul libian Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 1 septembrie Geografia: L. În 1951 aceste trei regiuni administrative sunt unite într-un stat federal independent. În 1963 este abolită organizarea federală. deşertul din sud şi din est care cuprinde Sahara şi câteva oaze fertile.). greci. Parte dominantă a ţării. tot în S se înaltă Munţii Tibesti (Mt. Faună redusă: animale adaptate la clima deşertică. Darnah. Oraşe: Benghazi (port). Berenice. Bette. dar în 1931 este învinsă şi L. spaniolii pun mâna pe Tripoli. întinderi nisipoase (erguri) în S. Floră şi faună: Vegetaţie xerofită discontinuă. mortalitatea: 7‰.). se opune forţelor germano-italiene. În 1510. al XIII-lea î. Hr. sub tutelă ONU. Limite: M. integrându-le Imperiului Otoman. iar în NE Munţii Verzi (Jeebel el Akhadar) mai puţin arizi. unde ploile cad iarna. curmale. El Beida.600 km). între Africa şi lumea mediteraneană europeană. maltezi.000 km2 Locuitori: 5. Cirenaica se apără armat de italieni. Industria extractivă (petrol.). (3 loc. păşuni. pe coasta Mediteranei (1. Septis. Transporturi şi comunicaţii: L. După războiul italo-turc (1911-1912). evrei. fizică: Începând de pe coasta Mediteranei se extinde spre interiorul Saharei un teritoriu care nu are nici un singur râu permanent. Teritoriul L. al VIII-lea î. italieni. de vandali (429-534). Sabratha. L. ulei de măsline. Algeria (V). măsline. propice agric.Libia Denumirea oficială: Republica Arabă Libiană Capitala: Tripoli (990.

. În 1989 Libia se apropie de ţările Maghrebului. conform Constituţiei (modificate şi ratificate în 1977) republică. Puterea legislativă este exercitată de Congresul General Popular şi de Secretariatul General al Congresului. În 1986 L. În 1971 sunt naţionalizate companiile petroliere. partide în exil. puterea executivă este exercitată de Comitetul Popular General (guvernul) numit de Congres. Partid unic în interior. Statul: este.de stat militară. în faţa refuzului acesteia de a colabora în anchetarea atentatelor teroriste. În 1992 Consiliul de Securitate ONU decretează un embargo aerian şi al armamentului împotriva L. În 1973 Kadhafi lansează revoluţia culturală islamică. este abolită monarhia. . el instituie un stat al maselor: Djamahiriyya Arabă Libiană Populară Socialistă. declarat acum republică. este acuzată că susţine organizaţiile teroriste şi se expune bombardamentelor şi represaliilor americane. În 1977. Kadhafi devine şeful statului.

s-a constituit prin unirea Senioriei de Vaduz cu Schellenbery-ul în 1719. autovehicule. între 400-600 m. italieni).Liechtenstein Denumirea oficială: Principatul Liechtenstein Capitala: Vaduz (4. Peste 56% din pop. Transporturi şi comunicaţii: Cale ferată internaţională. timbre. fibre optice.875 loc. Puterea executivă este exercitată de un cabinet format ca rezultat al alegerilor legislative. cartofi.500 m.570 m). Multipartitism. Resurse şi economie: Economie puternică industrializată: mecanică de precizie. urbane: 69%. animale specifice zonei Europei Centrale. În 1990 devine membru ONU. aşezat în Europa Central-Sudică.000 (194 loc. Turismul este foarte dezvoltat. pe malul drept. Rata pop. protestantism Moneda: francul elveţian Forma de guvernământ: principat Ziua naţională: 14 februarie Geografie: L. 1. Creşterea animalelor (lapte. precipitaţii bogate. austrieci. Durata mandatului: 4 ani. În E munţii calcaroşi Vorarlberg şi Rhâtikon. Populaţia: este formată din germani. 2. / km2) Religia: catolicism 90%. Floră şi faună: Pădurile ocupă 28% din terit. Este alipit Confederaţiei Rinului (1806-1814) apoi Confederaţiei Germanice (18151866). Rata natalităţii: 14‰. Rezervaţii naturale pentru floră şi faună. Concentrarea max. porcine. şi păşunile tot 28%. Păduri de foioase şi de conifere. la S de lacul Constanţa/Bodensee. şi rezidenţi străini (elveţieni.000-1. În primul şi al doilea război mondial rămâne neutru. vin.200 mm/an.) Limba oficială: germana Suprafaţa: 160 km2 Locuitori: 31. conform Constituţiei din 1921. este aşezat în zona Alpilor din Tirol (2. fizică: L. în SE şi o fâşie de-a lungul Rinului în N. în 1991. care traversează principatul. devenind principat. a mortalităţii: 6‰.. Faună de apă (păsări). Puterea legislativă este exercitată de şeful statului şi de Parlament sau Dietă (Landtag). alt. proteze dentare (primul loc pe glob). Centru mondial financiar la Vaduz. . Are o uniune vamală şi monetară cu Elveţia (2923). germani. alt. între Austria şi Elveţia. G. Statul: este monarhie constituţională. carne): bovine. Istoria: L. miere. activă lucrează în industrie: este un record. principat ereditar. de-a lungul Rinului. Clima: este temperată. cereale. autovehicule. al AELS. maşini unelte. max. în V relief nu prea înalt. Din 1921 are o Constituţie democratică.

în 1921 L. Rata natalităţii: 13‰. ind. bieloruşi. Se exploatează turba. cartofi. în 1920 Rusia i-o recunoaşte. uşoară: textilă şi îmbrăcăminte. Între 1915-1918 este ocupată de germani. Fauna este variată: mamifere. XIII-XIV Marele Ducat se luptă victorios cu cavalerii teutoni şi livonieni şi îşi întinde terit. 100 km). În sec. Baltică. Poloniei. Palanga. În sec. pe terit. În agric. Lituania este ocupată de germani şi 200. colinele Zemaitija. secară). G. are o reţea hidografică bogată. ind. este primită în Liga Naţiunilor. Din portul Klaipeda există o linie de ferry-boat către Germania şi numeroase legături cu alte porturi străine. are o economie industrial-agrară. împart L. cu coline morenice (în V. constr.) Limba oficială: lituaniana Suprafaţa: 65.6‰. L. chimice. de maşini. locuite de lituanieni şi fondează Marele Ducat al Lituaniei. la M.000 loc. Belorusiei şi parţial al Rusiei). este aşezată la M. plante textile. se creştinează (rit catolic). Floră şi faună: Vegetaţia forestieră acoperă 30% din terit. argilă.. dolomit. Pop. în E şi SE colinele Jnozapine) care nu depăşesc 300 m alt. XVIII cele trei mari puteri.. semnează Uniunea de la Lublin. cele mai importante ape fiind Nemanul/Nemunas (937 km).. sticlărie. alimentară: produse lactate. Marele duce Wladislaw II Jagiello devine rege al Poloniei (1386-1434)şi uneşte cele două ţări (uniune dinastică). În bătălia de la Grunwald victoria asupra cavalerilor germani este decisivă. ei se creează baze militare sovietice. modelată de calota glaciară cuaternară. este cea mai populată dintre ţările baltice. fizică: L. L. este anexată URSS. cca. conform pactului secret Molotov-Ribbentrop din 1939. conserve de carne. cel mai întins (45 km2). cele mai multe aflându-se în cuve glaciare: L. În sec.Lituania Denumirea oficială: Republica Lituania Capitala: Vilnius (600. Între 1948-1949. Armata Roşie invadează Lituania şi impune un nou guvern. În 1569 L. Klaipeda. Aici precipitaţiile ating 935 mm/an. este o ţară a lacurilor glaciare (cca. urbane: 71%. ind. protestantism. Clima: este temperată cu influenţe maritime în V. este specializată în creşterea animalelor: bovine. Hr. Între 1401-1430. triburile slavobaltice luptă împotriva invaziei scandinavilor. În 1940.69 mil. este formată în majoritate de lituanieni (80%). peşti. letoni. de nave. de aparatură şi echipament electrotehnic. sub 100 m. Polonia. Aeroport la Vilnius. Are industrie grea: constr. Shiauliai. predomină coniferele. (sau Lietuva în lituaniană) este aşezată în Europa Central-Estică. Venta. Populaţia: L. 3000)./km2) Religia: catolicism. Oraşe: Kaunas. Prusia şi Rusia. şi Druksiai.. M. învinge pe mongoli (Hoarda de Aur) în bătălia de la . fără resurse importante. (57 loc. sfeclă de zahăr. Ucrainei. Resurse şi economie: L. a mortalităţii: 11. unindu-se ca stat cu Polonia în Rzeczpospolita Polska. Limite: Letonia (N). de peşte. nisipuri). În 19411944. hârtie şi artizanat. Alt. 306 de specii de păsări. se întinde de la M. produse din chihlimbar. L.Apele albastre". rezistenţa lituanienilor la sovietizare este reprimată crunt. L. Relieful este predominant de câmpie joasă. porcine. Istoria: În mileniul II-I se cristalizează triburile proto-baltice. V d. roci de construcţie (calcar. ucrainieni. până . Neris. Belarus (E si SE). Austria. În 1928 îşi proclamă independenţa. Neagră (înglobează terit. Paneveuzys. reptile. Rata pop. De-a lungul coastei Câmpia Pajurio a cărei lăţime variază între 15-100 km şi cu alt. Rusia (SV). Baltică (lungimea ţărmului: cca. Tauragnas. Se cultivă: cereale (orz. sub Vytautas (Vitola). Transporturi şi comunicaţii: Reţea de căi ferate şi rutieră. cea mai mare parte din Lituania este anexată de Rusia.000 de evrei sunt deportaţi în lagăre de exterminare. leguminoase.: îmbrăcăminte. L. 60 m adâncime.000 km2 Locuitori: 3. În 1240 Mindaugas uneşte terit. Baltică (V). asupra principatelor ruseşti din aud-est. Flotă comercială. ruşi 10%. Baltică la M. ortodoxism Moneda: litas-ul Ziua naţională: 16 februarie Geografie: L. germani.

În 1993. A. Puterea legislativă este exercitată de Seim (Parlament) cu durata mandatului de 4 ani. Moscova nu recunoaşte acest act şi trece la sancţiuni. În 1990. O nouă mişcare de renaştere naţională şi reformistă ia naştere în perioada glasnostiului gorbaciovian (mişcarea Sajudis). comunitatea internaţională şi URSS recunosc independenţa L. Brazaukas (fost lider al Partidului Comunist) este ales preşedinte al Republicii.000 de lituanieni. Preşedintele este ales prin vot direct. În 1989. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de Seim. Multipartitism. . votează pentru independenţă. partidele democratice rupte din fostul partid comunist câştigă alegerile legislative. Statul: este republică parlamentară.în 1953 sunt deţinuţi în închisori sau deportaţi în Siberia 300. conform Legii Constituţionale din 1990. când 95% din pop. Ultimele trupe ruseşti părăsesc teritoriul I. În 1992. noul parlament (Seimul) ales (format în majoritate din membrii mişcării Sajudis) proclamă independenţa şi suveranitatea naţională a L. În urma plebiscitului din 1991. ia naştere un sistem politic pluripartit. Sovietul Suprem de la Vilnius aboleşte monopolul partidului Comunist.

axată în ultima vreme pe operaţiuni bancare. În 1714. Statul: este monarhie constituţională. în Gutland. sub suzeranitatea regelui Olandei. X în jurul oraşului şi castelului familiei de Luxemburg se ridică un comitat care în 1354 devine ducat. Istoria: În sec. Germania (E). în 1831 este încadrată în Belgia. Luxemburgului. Între 1914-1918 L. ocupaţia germană. Multipartitism. Franţa (S). flori. membru al Confederaţiei Germanice. Oraşe: Esch-sur-Alzette (SV). G. In 1795 este anexat de Franţa: Congresul de la Viena (1815) ridică L. Populaţia: este formată din luxemburghezi şi străini (cca. care continuă câmpia Lorenei (274 m alt. Ind. francezi. câmpia Gutland/Bon Peys. are o economie dezvoltată. Agric. trece sub stăpânirea ducelui de Burgundia. a mortalităţii: 9. 1659-1697 este ocupat de Franţa. fizică: L. mare ducat ereditar. Dudelange/Diidelingen (S). pe o extindere a serviciilor în general.9‰.). legat de Dlanda printr-o uniune-personală. În 1867. împreună cu Belgia şi Olanda formează uniunea vamală. aeroport la Luxemburg Ville. germani. Rata pop. Floră şi faună: Pădurile acoperă 33% din terit. În 1441 L. 20%): italieni. În 1947 L. uniunea economică cu Belgia. Resurse şi economie: L. Clima: este temperată de tranziţie către cea continentală. în S şi SV ţării./ km2) Religia: catolicism 95%. în S. Uniunea Europei Occidentale (1955). de fier). este ocupat de germani..Luxemburg Denumirea oficială: Marele Ducat de Luxemburg Capitala: Luxemburg Ville (74.000 (158 loc. căi rutiere. portughezi. siderurgică foarte dezvoltată. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. Puterea executivă este exercitată de un cabinet format ca rezultat al alegerilor legislative. la rangul de Mare Ducat. apoi econ. marea ducesă Chariotte dă o Constituţie democratică ţării. are două zone distincte de relief: în N munţi erodaţi. Differdange /Differdingen (SV). Limite: Belgia (V şi N). protestantism. prin tratatul de la Rastatt. în 1506 devine posesiune a Habsburgilor din Spania. cca. mozaism Moneda: francul luxemburghez Forma de guvernământ: monarhie ereditară constituţională Ziua naţională 23 iunie Geografie: L. Luxemburg este cedat Austriei.586 km2 Locuitori: 410.5‰. Stat membru fondator a importante organizaţii europene şi internaţionale printre care: Consiliul Europei (1949). pe baza importului de materie primă (în deceniile trecute mai avea rezerve proprii de min. culturi variate: cereale. şi în Ş. tratatul de la Londra recunoaşte independenţa L. În 1922. În N este mai aspră. . CEE (1957). NATO (1949). păduri de foioase (în Oesling predomină stejarul şi în Gutland fagul). tutun. restul. mandat pe 5 ani. Export: către partenerii din Benelux şi ţările CEE. ce face parte din cea a Ardenilor. Concentrarea pop. Puterea legislativă este exercitată de marele duce şi de Camera Deputaţilor (Parlament). Rata natalităţii: 12. În 1912 este abrogată legea salică în L. cu aspect de podiş (Oesling) şi cu văi adânci (Sur). şi neutralitatea sa sub garanţia marilor puteri. Benelux. viţă de vie. este aşezat în Europa de Vest.000 loc. porcine). În 1919. Partea occidentală a L. reg. pomi fructiferi. e bazată pe creşterea animalelor (bovine.) Limba oficială: franceza şi luxemburgheza (un dialect german) Suprafaţa: 2. Între 1940-1944. 65% din terit. şi Marie-Adelaide devine mare ducesă. clima e mai dulce. conform Constituţiei din 1968. urbane: 89%.

cartofi. Otoman. metalurgică (feroasă). constr. iar Macedonia devine una din cele 6 republici Constituente. supune Grecia şi devine hegemonul ei. fizică: Relieful este predominant muntos.5°C la Skopje. elenă. jderi. Bregalnika. Ca urmare a răzb. va fi disputată de Bizanţ. bizantin). mac. Terit. Resurse şi economie: Economia este bazată pe agricultură care foloseşte irigaţiile. a pielăriei. 2. triburile indo-europene ale macedonenilor sunt unificate. în zonele înalte: pajişti alpine. (Munţii Sârbo-Macedoneni).: crom.18 mil. teritoriu revine Regatului Sârbilor. Precipitaţii de 500 mm/an în câmpii şi depresiuni. În 148 î. Bulgaria ocupă M: Sârbească. Temp. pomicultură. în zona central-sudică. Floră şi faună: Peste 30% din terit. viţă de vie (70% din prod.. triburile slave meridionale. Ohrid şi Prespansko. M.000 m. de struguri a fostei Iugoslavii). Ovce Pole în E). Între 336-323 î. tutun. pe care le va retroceda în 1945. este disputat de Grecia. depresiuni (Vardarului). Aeroport la Skopje. Croaţilor şi Slovenilor. a pop. este aşezată în S. Populaţia: este formată din macedoneni peste 65%. Bitola (S). a mortalităţii de: 7. de maşini. M. de origine iliro-tracă în amestec cu pop. sârbi. 2.Macedonia Denumirea oficială: Republica Macedonia Capitala: Skopje (500. Hr. Bulgaria şi Serbia (1913). zinc. Câmpia aluvionară a Vardarului este o depresiune. în Valea Vardarului şi în reg. Oraşe: Tetovo (N). VI-VII. Macedoniei este împădurit: păduri de foioase (stejar şi fag).700 km2 Locuitori: 2. Ohrid (SV). Între 1371-1912 M. Europei în Pen. Concentrarea max. Lacuri tectonice (în SV): L. islamism Moneda: denarul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: (în suspensie) Geografie: M. Rata pop. XIV. în 1991 se face . 60% din pop. Culoarele largi au aspect de câmpie înaltă (Pelagonija. M. regatul macedonean este cucerit de romani şi devine provincie romană. se aşează pe terit. Adriatice: Drina. materiale de construcţii. M. Filip II. reg. După 1990. Persan).) Limba oficială: macedoneana Suprafaţa: 25. IX este adoptat creştinismul (rit. cupru. (85 loc. Grecia (S). face parte din Imp. În sec. regele M. Federativă Iugoslavia. în câmpii. criza iugoslavă: în 1991. vulpi. Pop. Răscoala antiotomană (1903) din vialetul Monastir (zonă cu mulţi aromâni) reprimată crud de turci. ind. Limite: Iugoslavia (N). după 395 provincie a Imp. aromâni. de ţaratul Bulgar şi de Regatul Sârb.trec de 2. Resurse min. G. Fergana şi pe valea Indusului şi răspândind civilizaţia grecească: ia naştere elenismul. Bulgaria. a tutunului. În 1915-1918. lacurilor din SV. lacurilor din SV. puţine conifere. Ape din bazinul M. Alexandru cel Mare cucereşte Egiptul şi Orientul (Imp. la graniţa cu Albania. Albania (V). activă lucrează în agric. Industria (restrânsă la capitală). urbane: 59%. ajungând până în reg. alt.4‰./km2) Religia: ortodoxism (majoritar). max. Rata natalităţii: 15‰. Bulgaria (aliata Germaniei) ocupă Macedonia Sârbească şi Macedonia Egeică. nichel.764 m în Golem Karab. Hr. Polag în NV. Bizantin. Balcanică. textilă. Alt lanţ de munţi din SE Iugoslaviei se prelungesc în E M. o prelungire a Alpilor Dinarici. cu numeroase înălţimi care nu . în V. VII-VI î. mangan. Parlamentul din Skopje proclamă suveranitatea Rep. Kumanovo (N). balcanice. capre sălbatice. Egee: Vardarul. Pop. turci. În sec. Transporturi şi comunicaţii: Reţeaua de transport foarte slab dezvoltată. creşterea animalelor: ovine şi păsări. În 1946 se formează Rep. Până în sec. şacali. Serbia. minereu de fier. În 1941-1944. în NV. Fauna: lupi. climă mediteraneană.000 loc. va fi împărţită între Grecia. Bulgaria (E). medie anuală 12. Prin Tratatul de pace de la Neuilly (1919) acest. albanezi 20%. Istoria: În sec. urşi. M. Clima: este temperat-continentală. Se cultivă: cereale (grâu. din bazinul M. seismică. Hr. orez). cu ierni reci şi veri călduroase.000 mm/an în munţi.

cu numele de Republica Macedonia.referendum şi 90% se pronunţă pentru independenţa Macedoniei (albanezii şi sârbii boicotează referendumul). Multipartitism. Preşedintele este ales prin vot direct. În 1993 Rep. Statul: este republică parlamentară. Grecia îi contestă dreptul istoric de a purta acest nume. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Naţională (Sobranje). de un Cabinet numit de Adunarea Naţională. este admisă în ONU. cea executivă. M. La 15 septembrie 1991 Macedonia se proclamă oficial independentă. conform Constituţiei din 1991. cu durata mandatului de 4 ani. sub numele de fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. .

frigul durează 3 luni. la o distanţă de cca. Toamasina (Tamatave). Resurse şi economie: porumb.2‰. reţea de drumuri tranzitabile. platou care coboară brusc spre E. urbane: 25%. betsileo. în 1960 îşi proclamă independenţa luând numele de Republica Malgaşă. indieni. Mahajanga./km2) Religia: animism 50%.) în N. Insula este descoperită în 1500 de navigatorul portughez Diego Diaz. mei. Manabolo. Ploi constante pe coasta estică (3500 mm/an). de esenţă preţioasă. X-XI). devine „teritoriu de peste mări”. caldă şi uscată. ianuarie-mai. franceza Suprafaţa: 587.23 mil. francezi. englezi. recifi de corali. În 1946 M. mirodenii. Pe câmpia litorală. zahăr. sorg. Tamatave la E. într-o câmpie litorală lagunară strâmtă (48 km). în V sunt platouri şi coline sedimentare calcaroase şi din gresie. coexistau etnii indoneziene. bovine.. Oraşe: Majunga (Mahajanga) la V. Tsimanampeosotsa (sărat) şi multe altele în vechi cratere. Floră şi faună: Podişul este acoperit cu păşuni şi savane. Trăiesc mulţi lemurieni (75% din totalul de pe glob). împădurită. Antseranana la N.000 km2 Locuitori: 15. ocupă întreaga suprafaţă a unei insule din Oc. culturi de palmieri. semiaridă în S şi SV. cel mai mare munte este Tsaratanana (2892 m alt. Finarantsoa la centru-sud. malaeziene. vehicule. în regiunea vestică bat vânturi alizee şi musonii. batate. Comitetul naţional care se formează interzice activitatea tuturor partidelor politice. aur.Madagascar Denumirea oficială: Republica Democratică Madagascar Capitala: Antananarivo (Tananarive) (1 mil. Cca. Pe coasta nordică. din care 72 km navigabili). papas. care se contopesc cu populaţia aborigenă. vanilie (locul 1 pe glob). din lanţul muntos ce se întinde de la N la S. Temperatura variază între 13° şi 35°C. În 1975. caprine. Rata natalităţii: 41. Apele estice sunt scurte şi cu torenţi. orez. De-a lungul apelor. banane. Transporturi şi comunicaţii: cale ferată. 161 km2). Mangoky. 75% din pop. Insula are numeroase lacuri: Alaotra (cel mai mare. XVII-XVIII insula este împărţită în regate pe bază tribală. pietre preţioase. mică. comorieni. Clima: este tropicală. bumbac. de continent prin canalul Mozambic. uleiuri de esenţă. tsimihety. separată. devine colonie. În 1885 Franţa îşi impune tutela. păduri tropicale umede. catolicism 25%. ultimele trupe franceze părăsesc M. uraniu (în cantităţi considerabile). un platou granitic înalt. loc. Populaţia: 90% malgaşi (merina. sakalava). cu masive vulcanice (760-1216 m). În 1958 insula devine autonomă în cadrul Comunităţii Franceze. uleiuri de esenţă. malgaşi (26 loc. protestantism 20%. ovine. în urma căruia sosesc negustori olandezi. Regele Radama I unifică insula: Regatul Madagascar. orez. revolta violentă din 1947-1948 este reprimată dur. 400 km. la SE de Africa. Cicloni frecvenţi. islamism 5% Moneda: francul malgaş Ziua naţională: 26 iunie Geografia: M. vanilie. melaneziene. fizică: Insula este formată din trei diviziuni naturale: în centru. tutun. cu cea africană. crom. la munte. Aici precipitaţiile sunt de 350 mm/an. Tentativă nereuşită a Franţei de a se instala aici în 1674. trestie de zahăr.) Limba oficială: malgaşa. rom. se desfiinţează sclavajul. lemn (abanos. nuci de cocos. Istoria: La începutul mileniului I d. de peşte. arahide. betsimisaraka. Hr. activă ocupată în agric. francezi. care coboară în terase către canalul Mozambic. după doi ani de mişcări. cafea. manioc. tutun. cartofi. cele vestice sunt mai mari: Betsiboka (450 km. În sec. Indian. în majoritatea teritoriului. Rata pop. grafit. in în 1596 M. emigrată maz târziu şi cu cea arabă (sec. palisandru). Se constituie Consiliul Suprem al Revoluţiei în frunte cu Didier Ratsiraka (căpitan de fregată) care este şeful . conserve de carne. Este a patra insulă din lume ca mărime. Aeroporturi: la Antananarivo. G. mortalitate 10‰. Export: cafea.

statului şi al guvernului. care este principalul candidat al opoziţiei. . Se proclamă stare de urgenţă şi se formează un guvern de tranziţie însărcinat cu democratizarea instituţiilor. După 10 ani de experienţă socialistă. M. Multipartitism. recunoscând eşecul. Statul: este republică prezidenţială (preşedintele ales prin vot direct). adoptă un liberalism prudent. În 1991 se dezvoltă opoziţia şi tulburările cresc. În 1993 se adoptă prin referendum noua Constituţie şi se alege preşedintele republicii. puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Înalta Autoritate de stat: cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte.

NV). Rata natalităţii: 47. În 1966 se proclamă republică. bauxită. adică o şesime din suprafaţa totală a ţării. despărţite de văi fertile. Nyika (2432 m}. Multe lacuri în S.37 mil. ceai. 40% din populaţia activă ocupată în agricultură şi cu creşterea animalelor. niaja. Livingstone descoperă lacul Malawit în 1859. ocupată în mare parte de Lacul Malawi (30800 km2. caprine. primele ploi apar la jumătatea lui Octombrie şi durează până la sfârşitul lui decembrie. Economie slab dezvoltată şi din cauza lipsei ieşirii la mare. Lilongwe (Lilonkle) V. şi pe malul Lacului Malawi. în 1891 devine protectorat britanic. G. plăji nisipoase. Oraşe: Zomba (SE). Puterea legislativă este exercitată de . Precipitaţiile sunt de 1270 mm/an pe podişuri şi 890 mm/an în câmpia joasă. mahon). în extremul SE. creştinism 42%. care se îndreaptă spre S. preşedinţia pe viaţă este abrogată. Floră şi faună: în munţi. bumbac./km2) Religia: animism 43%. islamism 15% Moneda: kwacha Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 6 iulie Geografia: M. Din 1953 face parte din Federaţia Rhodesia şi Nyassaland. care se varsă în Zambezi. căi ferate. Fizică: Teritoriul este predominat de podişuri înalte. în jurul fostei capitale Zomba. Masivul Mlanje (3000 m) este cel mai înalt. vorbite: dialecte bantu Suprafaţa: 118. Resurse şi economie: sorg (aliment de bază). batate. orez. preşedintele organizează un referendum asupra introducerii multipartitismului. care este aprobat.000 km2 Locuitori: 11. între lacurile Chilwa şi râul Shire. cedru). Mozambic (E. În 1963 federaţia se desfiinţează. yao. Statul: este republică prezidenţială. partid unic. Nu are ieşire la mare. Are statut de dominion britanic.Malawi Denumirea oficială: Republica Malawi Capitala: Lilongwe (cea veche: Zomba 234. Clima: este subtropicală. Situat la 471 m peste nivelul mării. 5% în minerit. unde nu urcă peste 35°C. asiatici. 19% din terit. cedru. Lacul Malawi are torente. manioc. mei. Fauna bogată. Blantyre-I. Zambia (V). chewa). Shire (2120 m). piei. arahide. arahide de pământ.000 loc. tutun. iar în 1964 obţine independenţa. Climă uscată. Cei mai importanţi munţi: Nkonde (18002110 m. Ţara este traversată de la un cap la altul de marea depresiune Rift Valley (fosă tectonică). Export: tutun. mai umedă pe coasta Lacului Malawi. Populaţia urbană 13%. numeroase savane. urmează misionarii iezuiţi. cărbune. insula Sikoma. lemn (tek. temperatură mai scăzută pe podiş. sub presiunea internă socială şi economică. Populaţia: negri bantu (malawi. importante: Rukuru (200 km) şi Bua (180 km). În 1889 este ocupat de englezi. printre care.imbe (SV). având autonomie administrativă. Angoniland (1500-1800 m). manualombe. Istoria: Portughezul Gaspar Boccaro a fost primul european care a descoperit teritoriul. mahon. produse alimentare. lemn. porumb. trestie de zahăr. mortalitatea: 20‰. unde temperatura atinge 46. la SE. este aşezată în Africa sud-estică. porturi. SE şi SV). lacul primeşte apele din podiş. păduri. bumbac. din mai până în septembrie. la V de Lacul Malawi.) Limba oficială: engleza. hidroenergie. numindu-se Malawi. dar şi internaţională. europeni. 10% în industrie. în Shire. către martie începe perioada marilor ploi. Mt. Din 1971 are un preşedinte pe viaţă. nguru. Concentraţia maximă în S. angoni. temperată în preajma altitudinii de 900 m. În 1993. Transporturi şi comunicaţii: autovehicule. (96 loc. ceai. bovine.5ºC în octombrie şi noiembrie. Limite: Tanzania (N şi NE). (tek. cu o adâncime de 2580 m.4‰. Din 1917 se numeşte Nyassaland. potrivit Constituţiei din 1966. cu variaţii: caldă în valea râului Shire. amândoi la V de Lacul Malawi (Nyassa). Cca.

Multipartitism. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte.preşedinte şi de Adunarea Naţională. .

bauxită. cuprinzând Pen Malacca (Malaya) şi N Insulei Kalimantan (Borneo): Sarawakul şi Sabah-ul. Floră şi faună: foarte bogate. Limite: Thailanda.) Limba oficială: malaeza Suprafaţa: 330. continentală. Malacca este punctul cel mai sudic al Asiei de Sud-Est. Andaman (V). În 1957 Federaţia Malaeză accede la independenţă în cadrul Commonwealth-ului. Trengganu (E). Este despărţită de ins. Populaţia: este formată din 60% malaezi. Între 1942-1945 Japonia ocupă peninsula. faună variată şi bogată cu numeroase zone ocrotite. Sarawak. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. continental al Malaysiei este format din două câmpii de coastă între care se întind lanţuri de munţi care ating 2. Sabah. diversificată. ananas. Federaţia Malaeză. M. Singapore. a mortalităţii: 4. este acoperit de păduri tropicale: junglă. M. Sumatera prin Strâmtoarea Malacca. Precipitaţiile depăşesc 2. 10% indieni. se instaurează o stabilitate politică de durată (chiar dacă mai izbucnesc unele ciocniri .000 km2 Locuitori: 20. petrol. 55%). regate indianizate în pen. arbori de cauciuc. În 1641 olandezii îi înlătură pe portughezi. Malaysia duce o politică de deschidere către investiţii străine. Kalimantan prin Marea Chinei de Sud. Malaysia. Pop. M. În 1946. În 1965 Singapore se retrage din Federaţie. dominate succesiv de suverani din Sumatera. (Guong Korbu şi Guong Tahan) din care coboară râuri cu un debit bogat. Partea insulară. refugiaţi din Cambodgia şi din Vietnam (mnai ales după 1979). în 1819 se fondează Singapore. M. În 1963.8‰. Rata natalităţii: 25. piper.. insurecţia comunistă. Indonezia. În 1826. Terit. ocupaţia britanică. având o agricultură foarte competitivă. În 1795. medie anuală este de 25°C-27°C. Resurse minerale: minereu de fier.2 mil. autovehicule. fizică: Pen. a pop. Temp. Marea Britanie creează Uniunea Malaeză ce devine în 1984 Federaţia Malaeză. 75% din terit. Penang şi Malacca şi devin colonie britanică în 1867. Kalimantan. Chinei de Sud (E).000 mm/an. Kinabalu) în terit. (62 loc. înălţimi mai mici şi o câmpie litorală pe terit. ocupă locul I în lume la producţia de hevea (cauciuc natural) şi la uleiul de palmier. Kalimantan (ultimele trei colonii britanice până atunci). 4. şantiere navale. Istoria: Din sec. de ins.218 m alt. Sarazvak şi Sabah în N ins. Penang / George Town (V). După 1970 M. regrupează M.Malaysia Denumirea oficială: Malaysia Capitala: Kuala Lumpur (1. în V peninsulei şi în zonâ ins. Arbori cu lemn preţios (teck. Creşterea animalelor: porcine. santal). În 1511 portughezii cuceresc Malacca.090 m (vf. 30% chinezi. Cultivă: orez. este tulburată de conflicte între malaezi şi comunitatea chineză. Singapore (S). Kota Baharu (E). Sabah şi Sarawak densitatea creşte numai în zona de coastă. Clima: este ecuatorialoceanică: anotimpul ploilor se manifestă între octombrie şi martie. G. flotă comercială. cu debit mare. între Oc. hinduism Moneda: dolarul malaezian Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 31 august Geografie: M. aur. VIII-XIV. Indian şi Marea Chinei de Sud. urbană: 53%. nuci. despărţită de continent prin istmul Kra. ind. dominată de munţi înalţi de cca. guttapercă. Brunei (N). ceai. copra. Între 1867-1914 administraţia britanică se întinde asupra tuturor sultanatelor malaeze. Oraşe: (continentale): Ipoh (centru). Resurse şi economie: Economia impune ţara printre cele mâi dezvoltate din Asia. Între 1963-1966 Indonezia duce o luptă surdă contra M. Java şi Siam. wolfram.2‰. servicii. în câmpia de pe coasta vestică a pen. este aşezată în Asia de. în rest sub 10 loc. în terit. cărbune. lemn (teck). Sud-Est./ km2) Religia: islamism (cca.58 mil. Concentrarea max. Cursurile de apă sunt scurte. Industria alimentară./km2. prin „Straits Settlements” sunt reunite Singapore. În 1419 prinţul de Malacca se converteşte la islam şi îşi ia titlul de sultan.

Regele este ales la fiecare 5 ani de cei 9 sultani ai statelor componente. . Multipartitism. cea executivă de un cabinet numit de rege în urma alegerilor legislative. Membră în Commonwealth. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Reprezentanţilor). care favorizează dezvoltarea economică. conform Constituţiei intrate în vigoare în 1957 şi amendată în 1974. Statul: este monarhie constituţională. stat federal (federaţie de sultanate).interetnice).

/km2) Religia: islamism (sunit) Moneda: rupia maldivă Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 26 iulie Geografie: M. Marea Britanie are o bază aeriană la Gan până în 1986. cocotieri. Nu există partide politice. obţin independenţa. Indian.000 loc. . Statul: este republică prezidenţială. un arh. din partea unor mercenari angajaţi de exilul maldiv eşuează. 220 sunt locuite. medie (cca. 2 m) din lume. în sec. urbană: 27%. În 1796 sultanatul este sub protectorat britanic. In 1953 obţine autonomia. arbori de pâine. Floră şi faună: Vegetaţie bogată de palmieri. peşti (thonul este specific acestor ape din zona Maldivelor). Membră în Commonwealth.000 loc. Istoria: Populate din primele secole de imigranţi tamili şi singhalezi veniţi din Ceylon şi India. Insulele reprezintă proeminenţele unor platouri submarine de sine stătătoare. Rata natalităţii: 38‰. Populaţia: este formată din singhalezi şi arabi.Maldive Denumirea oficială: Republica Maldive Capitala: Male (60. fizică: Arhipelagul este format din cca. ameliorată de briza marină. coralian în Oc. M. potrivit Constituţiei intrate în vigoare în 1968. În 1968 se proclamă republică. la 640 km SV de Sri Lanka. la Male. în funcţie de rezultatele alegerilor. a mortalităţii: 7. XVI sub ascultarea suveranilor din Ceylon.) Limba oficială: divehi (dialect al singhalezei) Suprafaţa: 300 km2 Locuitori: 263. Clima: Atolii fiind în zona ecuatorială. În 1965 ins. Precipitaţiile sunt de 2. manghieri. sunt situate în S Asiei. Pop. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de parlament. G.3‰. XII) şi întemeiază un stat cu cap. sunt ocupate de arabi care introduc islamismul (sec. O tentativă de lovitură de stat. 2000 de insule coraliene. Este ţara cu cea mai mică alt.000 mm/an. M. cea executivă de un cabinet. numit şi condus de preşedintele ales prin vot direct. ins. fiind contracarată de trupe de desant aerian trimise din India. au o climă caldă şi umedă. Fauna: multe specii de păsări. (877 loc.

suverană şi independentă. În 1968. Creşterea caprinelor un rol activ în deşertificarea unor terenuri rămase fără arbuşti. berberi. . Statul: este republică prezidenţială. Regim pluripartit. În sec. apoi Gao. 200-640 mm/an în Sahel. formează în 1959 Federaţia Mali. prin graniţa cu Guineea. Transporturi şi comunicaţii: autovehicule. Mai mult de 80% din pop. care se dizolvă în 1960. Floră şi faună: Lipsa vegetaţiei în zona deşertică sau vegetaţie săracă. arahide. X-XI. pe cursul mediu al Nigerului. cu un anotimp uscat şi unul ploios. la SV şi se îndreaptă spre E. activă ocupată în agricultură. orez. cu excepţia Masivului Adrar Ifora (600-760 m) în NE şi a platoului Bandiagara. În 1904 M. Export: bumbac. Faună foarte bogată: maimuţe. cămile. Fizică: Relieful este de câmpie (230-360 m). Sudanul francez devine Republica Mali.240. Populaţia: este formată din negri. Populaţia urbană: 26%. cu capitala Tombuctu. În 1958 se proclamă republică. În 1992. lovitură de stat. animism 10%. centrul (Sahelul) este un sol arid. cămile. transport fluvial. Anii secetoşi au afectat grav economia.13 mil. fier. Ghana şi Mali. Concentraţie mare pe văile celor două fluvii. Pluripartitism. orez. songhai). Precipitaţiile. sorg. Istoria : În sec. ovine. Niger (E). conform Constituţiei din 1992. Clima: este deşertică şi semideşertică în N. căi ferate. curmale. în majoritate sudanezi (bambara.Mali Denumirea oficială: Republica Mali Capitala: Bamako (740. Tombuctu. islamizarea populaţiei. sub influenţa Saharei. împreună cu Senegalul. Mopti. Oraşe: Segou. Păduri şi culturi agricole. cea executivă de preşedinte şi de un cabinet numit de preşedinte. este navigabil. specific în peisaj baobabul. bauxită. aur. Gao. tuaregi (nomazi albi). Kayes. Din 1857. arabi. şi 35°C. întâlnindu-se cu Sahara. (9 loc. VII-XVI. în mai. francezii ocupă ţara. bumbac. Parc naţional în SV. caprine. Aeroport Ia Bamako. arahide. catolicism Moneda: francul CFA Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 22 septembrie Geografia: M. mortalitatea: 17‰. limbi vorbite: dialecte sudaneze Suprafaţa: 1. Coasta de Fildeş şi Guineea (S). diverse puteri se succed celei marocane./ km2) Religia: islamism 85%. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Consiliul de Reconciliere Naţională. Rata natalităţii: 48‰. Temperatura este în jur de 22°C. în ianuarie. mangan. este aşezată în Africa de vest (vechiul Sudan francez). Nigerul (4160 km în total) intră în M. teritoriul este leagănul marilor imperii: Niger. baraj pe Niger. în cadrul Africii Occidentale franceze. diamante. peşte sărat. peş te.000 km2 Locuitori: 11. alegeri parlamentare şi prezidenţiale. Limite: Algeria (N şi NE). prelungire a Masivului Foufa Djalon din Guineea. În V este cursul superior al Senegalului (pe un scurt parcurs). 640-1650 mm/an în S. Nordul este deşertic. sare. condusă de un preşedinte. în S. Volta Superioară. care în 1920 devine Sudanul francez.000 loc.) Limba oficială: franceza. XVII-XIX. bovine. irigaţii. Nu are ieşire la mare. un guvern de tranziţie (regim civil şi militar). 200 mm/an în N. face parte din colonia Senegal-Nigerul Superior. Abundă lacurile. În 1991. şi tropicală spre S. G. Senegal şi Mauritania (V). În sec. Resurse şi economie: mei.

9‰. în 1964 îşi proclamă independenţa în cadrul Commnonwealthului. În 1990 aderă la CEE. vin. Transporturi şi comunicaţii: M. medie anuală în ianuarie este de 14°C. Comino: 28km2. Membru în Commonwealth. Qormi. cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Cameră. activă este ocupată în ind. Are universitate din 1769. amendată în 1974. oi. Gozo şi Comino. nu asigură consumul intern. unde densitatea este foarte mare. temp. Cultivă: cereale. o escală a păsărilor migratoare în drum spre Africa. Importă: metale. citrice. Nu are resurse minerale. locuieşte în insula principală. asamblări vehicule. nu are căi ferate. britanici: Peste 90% din pop. legume. devine colonie engleză (Congresul de la Viena. a mortalităţii: 8‰. 1814). . Precipitaţiile: 510 mm/an. Populaţia: maltezi 96%. conform Constituţiei din 1964. calcaros străbătut de văi orientate de la SV la NE. are un spaţiu restrâns faţă de populaţie. Istoria: Insula a fost succesiv stăpânită de: fenicieni. activă datorită investiţiilor străine: constr. Este dezvoltat turismul. situat în M. devine o bază navală britanică de primă importanţă în M.165 loc. Hamrun. Agric. În arhipelagul maltez sunt cuprinse şi ins. Floră şi faună: Ins. În 1283 trece sub stăpânire aragoneză. cartofi./km2) Religia: catolicism Moneda: lira malteză Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 13 decembrie Geografie: M. Statul: este republică parlamentară. 25 % din pop.Malta Denumirea oficială: Republica Malta Capitala: La Valletta (9. Puterea legislativă este exercitată de Camera Reprezentanţilor (mandat pe 5 ani). Resurse şi economie: Malta are o ind. Malta este o importantă bază navală. Multipartitism. electronică. conservarea peştilor.3 % în agric. Aeroport la La Valletta. în celelalte este de 3 ori mai mic. Gozo: 67 km2. Altitudinea sub 250 m. G. vite.). a fost convertită la creştinism de Sf. greci. Pavel (Paul). este cucerită de arabi (sarazini) care au fost alungaţi în 1090 de normanzii care stăpâneau Sicilia. textile şi confecţii. Exportă în Europa trufandale leguminoase. autovehicule. Flotă comercială. vegetaţia naturală a dispărut în favoarea plantelor de cultură specifice climatului mediteranean. Clima: este mediteraneană.) Limba oficială: engleza şi malteza Suprafaţa: 316 km Locuitori: 368. porci. La 13 decembrie 1974 ia numele de Republica Malta. În 1946 dobândeşte autonomie internă. în iulie 27°C. fizică: M: este un pod. flori. cu veri uscate şi calde şi cu ierni blânde şi ploioase. alimente. Va fi folosită şi ca bază aeronavală de primă importanţă în cel de al doilea război mondial. În 870 d. Din 1530 este dată de Carol Quintul Ordinului Cavalerilor ioaniţi (care devin astfel Ordinul Cavalerilor de Malta). care o au în posesiune până în 1789. Creşterea animalelor: capre. Conform tradiţiei. romani (218-395 d. de nave. Hr.: 2. la 90 km de Sicilia şi 290 km de ţărmul Africii.000 (1. Malta: 246 km2. aparate electrice. Mediterană. Rata pop. M. este un stat insular.200 loc. Ins. urbane: 89%. Fauna: păsări. Oraşe: Birkirkara. Zabar. Mediterană. Rata natalităţii: 13. Este anexată Sicilia. Hr. textile. mănuşi.

centrul şi nordestul Angliei. Regatul Unit cuprinde: Anglia. M. băuturi. din câmpii fluviale şi litorale. Ners. este una din ţările cele mai despădurite din Europa.9‰. ovăz. activă în agric. 25% din pop. nisipoase. are una din cele mai dezvoltate econ. a fost supusă unui adevărat embargou. 90%). cea carboniferă tradiţională (huilă: în Wales. urbane: 89%. 7%) Moneda: lira sterlină Forma de guvernământ: monarhie constituţională Ziua naţională: 15 iunie Geografie: M. în centru. prin Canalul Caledonian. lână din Australia. ind. B. Iernile sunt blânde. declanşând boala „vacilor nebune" se pare fatală pentru om. este intensivă. diversificată: siderurgică (importă minereu de fier din Suedia. textilă (bumbac. sare. lână. plante furajere. Sudan. M. Nordului (N şi E). o mare putere industrială. bumbac importat din India. centrale nucleare. B. Trent (E). Creşterea animalelor: ovine (locul I în Europa) şi bovine (în ultimii ani şeptelul bovinelor a fost infestat cu un virus. în Anglia: Londra şi zona aferentă. Câmpia Londrei. stâncoase. cu precipitaţii bogate. de maşini (autovehicule.5 mil. Irlanda (V). (235 loc. scoţieni. Se întind păşuni cu ierburi mari. mobilă. fizică: Ţărmurile M. Pădurile de fag. Scoţia. sunt crestate puternic.) Limba oficială: engleza Suprafaţa: 243.3% din pop. influenţată de vânturile din vest şi de curentul cald din Atlanticul de N (Gulf Stream). a mortalităţii: 10. azi inexistent. loc. aceste regiuni formează insulele britanice). presbiterianism (cca. Apele sunt scurte dar cu un debit mare. Se cultivă cereale: orz (printre primii producători mondiali).7 mil. Limite: M. În timpul fluxului vasele pătrund din ocean până la Londra. Rata pop. insule de diferite mărimi în Oc. Anglia: Munţii Penini (Pennine Chaine). Scoţia şi Irlanda de Nord (cu Irlanda de Sud sau Republica Irlanda. în Scoţia. este un stat insular în Europa Occidentală (NV). M. SUA. bogată în păsări şi peşti. dăunător sănătăţii. moderate. constr. zinc. mai sunt pâlcuri (parcuri). în reg. frasin etc. Rata natalităţii: 12. Munţii Grampiani cu vf. Fauna săracă în mamifere. 1. Rezerve mari de resurse min. Tamisa ca şi Trentul se varsă în M. Lacuri: în Scoţia: L. metodism. catolicism (cca. ind. în vest: Munţii Cambrieni. Lancashire. Ţara Galilor. secară. Populaţia: M. are o populaţie numeroasă. irlandezi (în Ulster) concentrarea max. Argentina).: huilă. Atlantic şi mările din jur. Atlantic. B. Irlandei. În S şi E Angliei.9‰. plumb. Midlans. L./km2) Religia: anglicanism.). alimentară. cartofi. Resurse şi economie: M. grâu. cu fiorduri înalte. Oc. B. SE ţării Galilor. Industria extractivă a petrolului (din M. cositor. în Scoţia.. Ceţurile amestecate cu fumul industrial creau în trecut temutul „smog". Relieful Irlandei de Nord este alcătuit din masive granitice. galezi (în ţara Galilor/Wales). Bristol.343 m alt. Rep. L. leguminoase. îmbrăcăminte. veri cu temp. 80%. joasă a Scoţiei. Relieful este constituit din munţi vechi tociţi. În N. estuare adânci. Brazilia). câmpia sedimentară. Nordului printr-un estuar adânc. B. Canada. Munţii Scoţiei de S. sunt legate printr-un sistem de canale: Tamisa/Thames (E). Serviciile sunt . max. activă lucrează în ind. Neagh. munţii au aspect de podiş: Munţii Caledoniei (sau Munţii Scoţiei de N) despărţiţi de restul terit. Nevis. petrochimie. pomi fructiferi. au fost tăiate aproape cu totul. Clima: este temperat-oceanică. Nordului). mari rezerve de petrol (exportă) şi gaze naturale (în M. Noua Zeelandă. Lomond. Erne. antracit. Severn (V) care se varsă în G.Marea Britanie Denumirea oficială: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Capitala: Londra / London (6. Floră şi faună: M. sau golfuri joase. avioane etc. de mică alt. Mânecii (S). o depresiune. Nordului). nave maritime. prelucrătoare şi numai 2. la Glasgow). şi câmpii înguste de coastă. de pe glob. sfeclă de zahăr.500 km2 Locuitori: 57. în ~'ara Galilor. suculente (landă). G. B. în Irlanda de Nord: L. Agric. stejar. Africa de Sud. Majoritatea sunt englezi cca. Zăpezile sunt obişnuite în N.

turismul. Shefield. În 1215 este impusă Magna Charta Libertaturn. în detrimentul Franţei. Transiordania şi Iracul. Egiptul. Nigeria (1960). navigatori. Togo şi Camerun. începe colonizarea Australiei. Urmează perioada de conflict cu parlamentul. VII se răspândeşte creştinismul. mai târziu intră: India (1947). devine cea mai importantă putere industrială şi colonială a lumii sub regina Victoria (1837-1901). totodată obţine sub mandat fostele Provincii ale Imp. ca urmare a Războiului de independenţă sunt recunoscute Statele Unite ale Americii. XVIII M. În 1876. După ce supune Irlanda catolică şi Scoţia fidelă Stuarţilor. M. în 1919. În 1707 Scoţia se uneşte cu Anglia (au Parlament. Kenya (1973). „Războiul celor două roze" (1455-1485) între casa de Lancaster şi cea de York aduce la conducerea statului dinastia Tudorilor (1485-1603). Cipru (1961). M. forţează China să-şi deschidă graniţele pentru comerţ: în 1875 M. Ayr. Bradford. B.i dotată. La sfârşitul sec. Andrews. Tanzania (1964). În 1904. Cca. Edinburgh. autostrăzi este dezvoltată . IX-XI). băncile) şi joacă un rol important. În 1931 este creat Commonwealth-ul Naţiunilor (din foste colonii): Australia. B.foarte dezvoltate (comerţul. Luton. Aeroporturi la: Londra. Cambridge şi Sf. Antanta Cordială cu Franţa şi cu Rusia (1907). Birmingham. Drake şi W. flota spaniolă a lui Filip II. Malawi (1964). are controlul asupra Suezului. restaurarea monarhiei (regele Carol II). recunoaşte statul Irlandei (Eire). Prin cele două războaie ale Opiumului din 1840-1842 şi 1856-1860. o parte a Angliei este transformată în provincie romană (Britania). Manchester. B. Jamaica (1962). obligaţi să garanteze drepturi politice pe care naţiunea le câştigase (Bill of Rights) în 1689. Anglii şi saxoni se unesc în lupta împotriva vikingilor (danezi) (sec. Bură din Africa de Sud: Mişcarea sindicală ia amploare. Trinidat şi Tobago (1962). M. ca expresie a drepturilor nobilimii. În anul 1990 economia stagnează şi lira suferă o depreciere. XVI Reforma este biruitoare. revolta parlamentului continuată sub conducerea personală a lui Oliver Cromwell. astfel se fondează monarhia parlamentară britanică. Malaysia (1963). Belfast. Canada. ocupă Ciprul. Uniunea Sud-Africană. Ceylon (1948). rege şi monedă comune) în Regatul Unit al Marii Britanii (din 1801: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei). Uganda (1962). iuţilor şi saxonilor care încep să se organizeze statal. Elisabeta I (1557-1603) creează puterea maritimă a Angliei. Irlanda devine dominion. Hr. şi o învinge. Răzb. 42 de universităţi. împotriva Franţei revoluţionare şi apoi napoleoniene (victoria de la Waterloo. În 1066 Wilhelm Cuceritorul. se ridică coloniile americane. cele mai vechi fiind Oxford. are hegemonia mărilor. În 1265 prima adunare pe stări (embrionul Camerei Comunelor din Parlamentul de astăzi) pentru a discuta impozitele ce trebuie plătite statului. Newcastle. Parlamentul oferă coroana Mariei II Stuart şi soţului ei Wilhelrn III de Orania. căi rutiere. Liverpool (port). Canada şi India. B. 1815). Leeds. Manchester. Edinburgh. Dover (port). în sec. a fost colonizat cu triburi celtice venite de pe continent pe la mij. În 1775-1783. în 1882. regina Victoria este proclamată împărăteasă a Indiei. Crawley. Transporturi şi comunicaţii: Reţeaua de căi ferate. Otoman: Palestina. Bristol (port). M. Glasgow. . din 1972 cu numele de Sri Lanka. În 1660. V-VI terit. 1756-1763: războiul de 7 ani în urma căruia Marea Britanie câştigă. B. Lupta M. Angliei este cucerit de triburile anglilor. când Anglia pierde teritoriile din Franţa care erau posesiuni ale dinastiei Plantagenet. de 100 de ani (început în 1337) se încheie în 1453. În 1588 se luptă cu Invincibila Arrnada. Coventry. Glasgow. B. Între anii 43 şi 410. Istoria: Terit. B. Ghana (1957). Sierra-Leone (1961). Oraşe: Birmingham. Raleigh. Libertăţile tradiţionale sunt consolidate. Belfast. Noua Zeelandă. După primul război mondial. în 1902 Birmania şi Rep. În sec. obţine coloniile germane din Africa de Est. prin Tratatul de la Paris (1763). regele Carol I este executat. îngrădind puterea monarhului. are factorii în Africa. în 1878 M. F. tendinţele protestante se accentuează. Malta (1964). în fruntea normanzilor îl înfrânge pe regele anglo-saxon Harold II în bătălia de la Hastinys.B. mileniului I î. În sec. deschid drumul colonizării engleze.B. Cromwell instaurează Republica creează Commonwealth-ul (1649). opunându-se intereselor Puterilor Centrale (Germania şi Austro-Ungaria). M. În 1642-1649. B. suveranul devine cap al bisericii (biserica anglicană). În 1921. M.

Chamberlain (primministrul) se retrage în favoarea lui Churchil. După 1992. cea executivă este exercitată de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Camera Comunelor. Singapore (1965). etnice şi naţionale. În 1975 se organizează primul plebiscit în M: B. Fiji (1970). .B. În 1940.o serie de convenţii.. În 1997 câştigă alegerile Partidul Laburist. B. mandat pe 5 ani pentru Camera Comunelor. de precedente etc. În 1993 tratatul de la Maastricht este ratificat după o grea dezbatere în Parlament. declară război Germaniei şi în decembrie 1941. Mauritius (1968). Este abolită pedeapsa cu moartea (1969). regat ereditar. M.000 de vieţi şi treptat imperiul său colonial se prăbuşeşte. limitându-se de obicei la transmiterea de mesaje. Apropierea de SUA din timpul războiului se continuă şi după război. În 1968 se publică legea împotriva discriminării rasiale. B. Se impune sistemul metric european. Samoa de Vest (1970) şi Bangladesh (1972). şi se confirmă prin vot acceptarea britanicilor a orientării spre Europa.Zambia (1964). Barbados (1966). aplică un program ferm de reducere a rolului statului în econ. Danemarca. o puternică opoziţie a britanicilor la integrarea europeană. promovând o politică de rezistenţă ce va duce M. În 1971 trupele britanice se retrag la Est de Suez. dar un rol important în viaţa publică simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. Margaret Thatcher. pierde în cea de-a doua conflagraţie mondială 400. Tonga (1970). are o confruntare armată cu Argentina pentru ins. încercând să salveze pacea. Swaziland (1968). Lesotho (1966). care va conduce coaliţia guvernamentală până în 1945. conform „Constituţiei Organice” . In 3 septembrie 1939 M. şi societate. încurajarea liberei iniţiative particulare. „Femeia de Fier”. participă la Acordul de la Munchen. Multipartitism. după ce Germania invadează Polonia. În 1982 M. Falkland (Malvine) din care iese victorioasă. B. În 1938 M. Guyana (1966). B. Gambia (1965). Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Camera Comunelor şi Camera Lorzilor). numită de trei ori consecutiv prim-ministru (1979-1990). în Camera Lorzilor sunt membri de drept lorzii regatului. Botswana (1966). la victorie. monarhul are un rol extrem de discret în viaţa politică. de tradiţii. Olanda şi Belgia. Şomajul şi imigraţia din ţările Commonwealth-ului devin probleme dificile. Conform principiului „regele domneşte dar nu guvernează”. în 1973 devine membră CEE. este atacată în posesiunile sale asiatice de Japonia. Norvegia. Statul: este monarhie constituţională.

care cad sub autoritatea Cartaginei.. pe coasta Mediteranei şi a Oc. măsline (ulei de măsline). IV î. Faună diversă. Rif (2452 m) care coboară brusc în mare şi în ale căror văi curg râuri vijelioase. caprine. fosfaţi. creează regatul Mauretaniei. În 700-710 este cucerit de arabi care impun islamismul triburilor berbere. Moulay ar Raşid devine sultan al M. Majoritatea apelor se varsă în Oc. măsline. Moulouya se varsă în Mediterana. Clima: este mediteraneană pe coasta nordică şi deşertică în S. creştinilor. Oc. pe litoral existau colonii feniciene. conserve de peşte. Tetuan. ciment./km2) Religia: islamism 99%. podişurile centrale. cărbune. Spaniei. În sec. plută. al XV-lea. molibden. marinidă. lână.5‰. urbane: 48%. sec. oceanică în V şi uscată în E. Rezistenţa marocanilor duce la proclamarea Republicii independente Rif în 1921-2926. În 1666. ulei de măsline. ţara este străbătută de lanţul Munţilor Atlas. curmale. mangan. Fes. regiunea munţilor Atlas. cu cele mai mari altitudini (Toubkal. piei. flotă comercială. În sec. relativ secetoasă pe podişurile din interior. Spania ocupă regiunea Rif Tangerul devine oraş cu statut internaţional. mortalitatea: 7‰. cămile. se succed la tron dinastiile: idrisidă. În N. în NV. Hr. I-V d. Export: fosfaţi. . Germaniei. Mauritania (Sahara) (S). porumb. Meknes. argint. În sec. Atlantic. in. fatimidă. climă. sec. orez. piei. legume. şi Anti-Atlasul în S. M. conserve de peşte. VI î. este despărţit de Europa prin strâmtoarea Gibraltar. Ocupaţia: pescuit. vegetaţie de stepă (păşuni 12% din terit. Marii Britanii. al XIX-lea. almohadă. Terenul este foarte variat. fertilă. care domneşte şi cizi. textile. Resurse şi economie: grâu. colonie romană. pe platouri. plumb. În E. populaţie rurală. (39 loc. Rata pop. vin. fizică: Teritoriul M. Tanger. Tanger. Agadir. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. 4165 m). ca o coloană vertebrală care se termină brusc în ocean. Istoria: În antichitate teritoriul era locuit de numiţii (berberi) care în sec. Atlasul Mare. la Fes şi întemeiază dinastia Alaouită. VIII-XVII. În S. dominaţie bizantină. Rata natalităţii: 25. peşte (sardele).) Limba oficială: araba. loc. De la NE la SV. precipitaţiile sunt sub 100 mm/an.). Între sec. V-VII. folosită în paralel: franceza. Populaţia: arabi şi berberi. zonă presahariană. Hr. Se disting cinci regiuni: câmpia de coastă. catolicism Moneda: dirham Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: 3 martie . evreilor şi animiştilor. Între 1933-1934 rezistenţa berberilor din Atlasul Mare ia sfârşit. în centru. orz. Hr. cultivate. Algeria (E şi SE). plută. paralel cu ţărmul Mediteranei. nichel.Maroc Denumirea oficială: Regatul Maroc Capitala: Rabat (1. distrusă în 146 î. energie electrică. Munţii. Atlantic. watasidă. Platoul Rekkam domină depresiunea Moulouya. covoare. vorbită: berbera Suprafaţa: 710. după relief. Geografia: M. În 1912 Franţa îşi impune protectoratul. şi câmpiile aluvionare din SV. asini. VI-VIII. almoravidă. Faună şi floră: Vegetaţia săracă sau absentă în zonele deşertice. posesiune vandală. minerit. citrice (principal producător african). antimoniu. floareasoarelui. Atlasul Mijlociu. în faţa Saharei. G. devine ţinta tentativelor colonialiste ale Franţei. Marrakech.28 mil. petrol.000 km2 Locuitori: 28 mil. Concentrarea maximă. vin. Limite: Marea Mediterană (N). fier. este aşezată în extremitatea nord-vestică a Africii. cobalt. Atlantic (V). catâri. saadită. Oraşe: Casablanca (Dar el Beida). portughezii şi spaniolii ocupă temporar oraşele Ceuta. şosele principale şi secundare. Încă din sec. Peste 70%. minereuri. Franţa con- . covoare. păduri (de stejar) 11% din terit. mangan. ovine. Melilla. Hr. podişuri din S.

după moartea tatălui său Mohammed V. devine regat. Puterea legislativă este exercitată de rege şi de Camera Deputaţilor. cea executivă. . În 1955 sultanul Mohammed V este exilat de francezi. Multipartitism. În 1961 tronul este ocupat de Hassan II. În 1988 îşi restabileşte relaţiile diplomatice cu Algerul. regat ereditar. conform Constituţiei din 1962. de un cabinet numit de suveran în urma alegerilor legislative. devine monarhie constituţională. M. potrivit Constituţiei din 1972. iar în 1957 M. În 1955 este proclamată independenţa. Statul: este monarhie constituţională.trolează ţara în ansamblu.

Rata pop.000 (264 loc. turismul greu accesibil. Agric.Ins. Hawai. Istoria: Insulele M. protestantism Moneda: dolarul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: inf. sunt descoperite de navigatorul spaniol Miguel de Saavedra (1529) şi recunoscute de papă (Leon XIII) ca posesiune spaniolă (1885-86). Statul: este republică parlamentară. Utirik. ca membru cu drepturi depline. în E. (toate sub 30 km2). ins. se bazează pe cultura palmierului de cocos. de subzistenţă.a. ins. este grupat în două şiruri de insule paralele: Şirul Ins. N şi 161-172 long. În 1968. Floră şi faună: Vegetaţie bogată: palmieri. M. Venituri: asistenţa americană. administrat de SUA (1947). conform Constituţiei din 1979. În 1944-45. sunt ocupate de trupe nordamericane şi sunt incluse. Wotje. la 3200 km SV de arh. când sunt ocupate de japonezi. Mariane de Nord şi Ins. bananieri. a mortalităţii: 9‰. Puterea legislativă este exercitată de Senat./km2) Religia: catolicism. slab dezvoltată. M. Microneziei în Trust Territory of the Pacific Islands. cu precipitaţii bogate şi cu o temp. Ralik. Marshall Denumirea oficială: Republica Insulelor Marshall Capitala: Dalap-Uliga-Darrit Municipality (7600 loc. Geografie: Arhipelag şi stat al Microneziei. format din 34 de atoli şi câteva sute de recifi. între 5°30'-15° lat. Resurse şi economie: Econ. Marshall devin un stat liber. Faună bogată în păsări şi peşti. În 1920.) Limba oficială: engleza Suprafaţa: 181 km2 Locuitori: 45. Bikini. a batatelor. Germania are aici companii comerciale până în 1914. inac. Clima este tropical-oceanică. M. fizică: Arh. în V. Rongelap şi Maloelap. G. . aşezat în Pacificul Central. devin teritoriu al societăţii Naţiunilor sub mandat japonez. are nevoie de investiţii.) Rata natalităţii: 43‰. Ratak. Pescuitul thonului puţin productiv. pe atolul Majuro (peste 30% din pop. Populaţia: este formată din micronezieni şi americani. urbane: 69%. Un singur partid fondat în 1991. statul I. Concentrare max. şi al Ins. teritoriu sub tutelă ONU. În 1991. Nu are resurse minerale. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Marshall sunt: Majuro. Eniwetok Atoll. E. Kwajalein Atoll. alături de Ins. Preşedintele este şeful statului. este admis în ONU. Taongi ş. înregistrarea de companii navale străine. bananierilor. Cele mai importante dintre Ins. medie anuală ridicată (27°C). asociat SUA.

pe valea Senegalului. mortalitatea: 13‰. în 1920. în Sahel domină vegetaţia ierboasă de stepă. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Parlament. autovehicule (şoseaua Trans-Mauritania). Senegal (S). Conflicte interetnice între senegalezi şi mauritani. „teritoriu de peste mări”. M. conform Constituţiei din 1991. în 1946. la care renunţă în 1979. în 1960 devine independentă. care constituie graniţa dintre Sahara şi Africa ecuatorială. Atar şi Akjoujt. îndeosebi portughezii. fosfaţi. fizică: Cea mai mare parte a M. o fâşie de câmpie fertilă. deşertul înaintând până la întâlnirea cu Oc. se instalează pe coastă. În 1984. aparţine Saharei vestice. o câmpie cu dune de nisip.080. alegeri prezidenţiale. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate (de la Fderik. convertirea la islam. europenii. XV-XVIII: arabii hasani organizează ţara în emirate.000 loc. aeroporturi la Nouakchott şi Nouadhibou. Industrie textilă. . restabileşte relaţii diplomatice cu Senegalul. textile (artizanale) mei. În 1991 este adoptată o nouă constituţie. Populaţia urbană: 52%. Organizarea populaţiei este în general tribală. devine colonie franceză în cadrul Africii Occidentale Franceze. Oc. Atlantic (V). XI cucerirea almoravidă. este sub dominaţie franceză. Sec. Populaţia: Peste 75% mauri (arabi şi berberi. . Clima: este tropicaldeşertică. caprine. I sunt înlocuiţi treptat cu păstori berberi. În S. cupru. orez. araba. Oraşe: Nouadhibou. Floră şi faună: Vegetaţie specifică Saharei: în unele locuri. Multipartitism. este aşezată în nord-vestul Africii. fermieri. xerofită. teritoriul este o zonă de contact între Africa neagră şi Maghreb. cucerirea de către francezi. În 1902. Istoria: La sfârşitul neoliticului. unele fixate. Assaba (S).) Limba oficială: franceza.prelucrătoare de petrol. sistem pluripartit. carieră de minereu de fier. VIII-IX. ea mai mare concentrare în SV ţării.3‰. ovine. pescuit. în S. cea executivă de un cabinet numit de preşedinte. altele mişcătoare. Rata natalităţii: 38. Masivele nu depăşesc 900 m: Adrar (centru-nord). migrează dinspre sud primii locuitori negroizi. în altele lipseşte cu desăvîrşire. arahide de pământ. majoritatea nomazi. ocupă partea sudică a Saharei vestice. După sec. În 1992. iar restul negri. la ocean. bovine. în iulie 27°C. mai puţin aridă în Sahel (regiunea de sud). crescători de animale). cu temperaturi ridicate în Sahara. în sud 250-500 mm/an. orz. limbi vorbite: dialecte berbere Suprafaţa: 1.33 mil. compus din Senat şi Adunarea Naţională. curmale. lovitură de stat militară. G.Mauritania Denumirea oficială: Republica Islamică Mauritania Capitala: Nouakchott (600. Precipitaţiile sub 100 mm/an.000 km2 Locuitori: 2. Algeria (N). sare. se întemeiază un imens imperiu de la Senegal până în Spania. În 1976 M. Statul: este republică prezidenţială. boicotate de opoziţie şi câştigate de Ould Taya. O ţară deşertică. pe valea Senegalului. iar în 1934 întreg teritoriul M. Între sec. modelate de vânturile fierbinţi şi puternice (harmattanul). Resurse si economie: minereu de fier. Pe valea Senegalului savană şi păduri tropicale (puţine). În 1958 este proclamată Republica Islamică Mauritania. M. Limite: Maroc (Sahara) (NV). Temperatura în ianuarie 21°C. Climă mai dulce. (2 loc./km2) Religia: islamism (religie de stat) 98% Moneda: ouguiya Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 12 martie Geografia: M. de-a lungul Trans-Mauritaniei. cămile. la portul Nouadhibou). În sec. peşte congelat (export). în sud. Atlantic. Mali (E şi SE). gumă arabică.

Populaţia: indieni de origine 60%. Teritoriul M. Precipitaţiile sunt de 7601270 mm/an pentru regiunile de la nivelul mării şi 5080 mm/an. Faună săracă în mamifere. Quatre Bornes. în ascensiune. Statul: este republică parlamentară.126. urmând schimbări constituţionale succesive. ca dominion în cadrul Commonwelth-ului. este cucerit în 1810 de britanici. îşi proclamă independenţa de stat.) Limba oficială: engleza. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Parlament (Senat şi Adunarea Naţională). păsări. maximă 826 m) abrupt spre V şi SV.000 loc. G. Indian. La 12 martie 1958 M. devenind posesiune engleză. în interior. Este supranumit Hong Kong-ul francofon. devine colonie franceză (Île de France) în 1715. în 1834. optică. Curepipe. Istoria: În evul mediu. populaţie urbană: 40%. potrivit constituţiei din 1991. Multipartitism. budism. Oraşe: Beau Bassin. cea executivă de un cabinet numit de preşedinte. pe înălţimi (sezonul ploios din noiembrie-aprilie). portughezi (1507). chinezi. în Oc. islamism Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 12 martie Geografia: M. Transporturi şi comunicaţii: Transporturi marine. malgaşi. mortalitatea 7‰. de pielărie. aeroport la Port-Louis. Exportă zahăr.Mauriţius Denumirea oficială: Republica Mauriţius Capitala: Port-Louis (130. Temperatura medie anuală este de 23°C în Port-Louis. la 805 km de Madagascar. malaezi. la 12 martie. Şi asta datorită zonei sale libere în care se dezvoltă numeroase întreprinderi specializate: industrie textilă. este un stat insular în SE Asiei. devine republică. insula M. După abolirea sclavajului de către Marea Britanie. uzuală franceza Suprafaţa: 2040 km2 Locuitori: 1. Olandezii./km2) Religia: hinduism 25%. Floră şi faună: pădure tropicală pe 30% din teritoriu. care s-au aşezat aici (cu intermitenţe) între 1683-1710. nu cunoaşte şomajul. . este formată dintr-un platou vulcanic central. creştinism. peşti. 19°C în munţi.000 (553 loc. dezvoltă turismul. europeni. În 1991. Resurse şi economie: M. are o economie dezvoltată. Mahebourg. mulţi imigranţi indieni soseau aici ca să lucreze pe plantaţiile de trestie de zahăr.) Clima: este subtropicală. a fost vizitată succesiv de arabi. i-au dat numele după cel al principelui Mauriţius din Nassau. Fizică: Insula M. Rata natalităţii 19‰. În 1958 este introdus votul universal. cu multe cratere şi vârfuri (alt. câmpii (360 m alt.

europeni. Belize. lemn preţios (mahon.. arahide. deşertul Sonora. lanţul muntos Sierra Meridional (Volcanica Transversal). fasole. are canioane. de la clima subtropicală caldă. Ind.078 m). Popocatepetl. Guadalahara. 90 km lăţime medie. 1. Leon de Los Aldamar. loc. de 1a 900-1800 m: 13°C24°C. Agric. fructe tropicale. Marea Caraibilor. 130 mm/an în deşertul Sonora.054 m. argint.700 m. mixteci. înconjurat din trei părţi de munţii: Sierra Madre Oriental şi Sierra Madre Occidental (lanţuri muntoase pe direcţia NV-SE şi Sierra Madre Meridional. uzuale: limbi amerindiene Suprafaţa: 1. Sirra Madre Oriental: alt. În Chiapas creşte până aproape de 2700 m o junglă întinsă.453 m. max. 5747 m. căi rutiere.330 km lungime. Ciudad Juarez. stepă. diversificată: siderurgică. are înălţimi peste 2. Citlaltepetl. Mexic. Aeroport la Mexico. unde are lacuri. 3. bazată pe culturile de subzistenţă: porumb. joase şi a văii râurilor sunt câmpiile de coastă înguste. (peste 50%) în Podişul Mexican. max. urbane: 75%. Monterrey. cabaline. chimică (petrochimie). Apele: Rio Grande sau Rio Bravo del Norte. 5. În afara unor reg. Populaţia: 60% metişi. este abrupt spre V şi are pante line spre E. la graniţa de N. mangan. savană. neferoase: plumb. protestantism 3% Moneda: peso mexican Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 16 septembrie Geografie: M. Rata natalităţii: 24. 2. Tijuana. textilă. sorg.) Limba oficială: spaniolă. mlaştini şi bazinelargi: Valea Mexico. fizică: Jumătate din teritoriul Mexicului este înalt peste 900 m. O întreagă secţiune centrală cuprinde Podişul Mexican/Altiplanicie Mexicana (Anahuac) în N de 2500 m în rest. Precipitaţiile: 1120 mm/an de-a lungul coastei. 20%. 5. în parte. la cea temperată şi rece. cu toate că infrastructura transportului este deficitară. cupru. susan. 4. cauciuc. Un adevărat exod rural explică. mayaşi). africani. păduri tropicale umede (lemn de esenţă preţioasă). G. 15% amerindieni (azteci. este aşezat în partea de S a Americii de Nord. tutun. dar şi pe culturi pentru export: cafea. Puebla de Zaragoza. ca o centură de munţi vulcanici.000 km2 Locuitori: 95. a mortalităţii: 5. constr. porcine. În V. a pop. 2870 km. Iztaccihuati. catâri.743 m. Guatemala (E). abanos).a Madre Occidental: alt.47 mil.1‰. Persistă emigrarea (ades clandestină) către SUA. sub 900 m: 21°C-27°C. La S. fier. 5326 m: Platoul Mexican este pustiu în N.23 mil.Mexic Denumirea oficială: Statele Unite Mexicane Capitala: Ciudad de Mexico (8. Temperatura medie anuală. California (Baja California). metale rare: mercur. chinezi.420 m. legume. are relief muntos (Cerro de Encantada. Oc. creşterea animalelor: bovine. Floră şi faună: Vegetaţie variată în S. Yucatan (junglă). flotă comercială. zinc. cu cele mai mari înălţimi: Pico de Orizaba. Resurse şi economie: Mexic. urbanizarea rapidă.970. pielărie. Pacific (S şi V). 2/3 din mexicani sunt orăşeni. bumbac. de maşini. orez. ţară în curs de dezvoltare. (48 loc. şi Pen. 3.8‰. Fauna este corespunzătoare acestor zone vegetale. cadmiu. Monterrey. cacao. Rata pop. Oraşe: Guadalahara. santal. este un mare producător mondial de petrol (principala bogăţie). Limite: SUA (N). încălţăminte. Turismul ia avânt. Sierr. Mexico este unul din cele mai mari aglomeraţii din lume. jumătatea sudică şi zona capitalei. trestie de zahăr. autovehicule. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. uraniu. G. în NV. SE podişului traversează Istmul Tehuantepecului. Concentrarea max. în jur de 1800 m: 12°C-18°C./km2) Religia: catolicism 93%. . este despărţită de restul teritoriului Mexicului prin Golful Californiei.250 m în jurul capitalei. Pen. 610 mm/an pe platou: 2540 mm/an în apropierea Golfului Sudic (Chiapas şi Yukatan). Clima: este foarte variată.

face apel la capitalul străin. 1964-1970: Mexicul intră în criză economică şi politică. În 1845 SUA anexează Texasul. care devine republică independentă. pacifică ţara. Carranza impune o constituţie socializantă şi centralizatoare. cea mai veche fiind Mexico (1552). 1914-1917: războiul civil sfâşie ţara. New Mexico şi Arizona. Revolta ţăranilor amerindieni din statul Chiapas. Statul: este republică prezidenţială. Din 1976 adoptă o linie politică democratică. instaurează o guvernare autoritară. 1876: generalul Porfirio Diaz cucereşte puterea. Constituţionaliştii îl înving pe Pancho Villa (1915). conform Constituţiei din 1917. În 1821 Imp. În sec. Se duce o politică anticlericală care provoacă reacţia credincioşilor. . Tampico. 1940-1946: Mexicul este angajat în industrializare. va include Costa Rica. Istoria: Istoria veche a Mexicului oglindeşte câteva civilizaţii ale amerindienilor. în vreme ce în S se întinde revoluţia agrară a lui Emiliano Zapata. Carranza e asasinat în 1920. modernizează economia. Aztec va deveni astfel nucleul Viceregatului Noii Spanii.Chihuahua. În 1917. Descoperirea de rezerve petroliere imense permite Mexicului o scurtă relansare. toltecă şi aztecă. În 1836 secesiunea Texasului. 1826-1867: Franţa intervine şi creează un imperiu catolic. situaţia politică instabilă. devenind republică federativă în 1824. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. XVIII este cucerită şi California şi Texasul. 1913-1914: tentativa contrarevoluţionară a generalului Vitoriano Heterta provoacă intervenţia militară a SUA.California. care intră în vigoare în 1994. Multipartitism.. inclusiv maya. Există 26 universităţi. În 1519-1525 cucerirea spaniolă (Hernan Cortcs). Constituţia din 1857 antrenează un război între conservatori şi liberali. Mexican îşi declară independenţa. Mexicali şi porturile: Veracruz. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congres (Senat şi Camera Reprezentanţilor). 1867: republica este restabilită. 1934-1940: se extinde reforma agrară şi se naţionalizează producţia de petrol (1938). 1864-1848 războiul americanomexican: Mexicul pierde. Imp. una din cele mai bogaţe colonii. Acapulco. În 1992 Mexicul semnează acordul asupra zonei de liber schimb cu Canada şi SUA.

SUA semnează cu Statele Federate ale Microneziei un acord de liberă asociere. Faună bogată în păsări şi peşti. conform Constituţiei din 1974. devin un stat suveran (SUA are în responsabilitate apărarea şi externele). Istoria: Vechii locuitori ai ins. inac. Caroline din Micronezia. În 1991. Şeful statului: preşedintele. ins. În sec. 300 de insuliţe. În 1944-45 sunt ocupate de trupe nord-americane. XVI apar navigatorii spanioli (R. 5 insule şi Yap (4 insule muntoase şi 140 coraligene). este inclusă împreună cu Ins. Climă: este tropical-oceanică cu temp. urmează Pohnpei.Micronezia Denumirea oficială: Statele Federate ale Microneziei Capitala: Kolonia (5500 loc. când M. Miguel de Saavedra ş. uleiuri vegetale.). în grupul de insule ce formează statul Chunk (aproape 50% din întreaga pop. apoi ocupate de japonezi.) Limba oficială: inf. americani. Floră şi faună: Vegetaţie bogată: predomină palmierii şi bananierii. apoi M. pentru ca în sec. federaţiei.). Mariane de Nord şi Ins. se află la 800 km E de Filipine. protestantism Moneda: dolarul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: inf. Geografie: M./km2) Religia: catolicism. Puterea legislativă este exercitată de Congresul Naţional. În 1982. Grupurile principale (sub 350 km2) sunt: Pohnpei/Ponape. care intră în vigoare în 1986. este formată din grupuri de insule. Resurse şi economie: Econ. în partea estică a arh. format din insula omonimă şi peste 160 de insuliţe coraligene dimprejurul său. Nu există partide politice. . În 1920 devin terit. grupul Chunk Truk cu cca. Asistenţa financiară nord-americană şi veniturile din turism susţin economia slab dezvoltată a acestui stat. următor. Concentrarea max. Exportă: piper. să fie transformate în posesiune spaniolă. Suprafaţa: 720 km2 Locuitori: 103. Lopez de Villalobos. în Pacific. Grupurile acestea de insule îşi cuceresc autonomia şi încheie acorduri de asociere cu SUA. de 27°C şi precipitaţii bogate (4000 mm/an). piper. În 1889 sunt vândute Germaniei care le are în posesiune până la începutul primului război mondial (1914). inac. medii anuale ridi cate. Pescuitul thonului şi industrializarea lui sunt activităţile ce iau amploare. al Societăţii Naţiunilor. copra. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte.000 (143 loc. Statele Federate ale Microneziei sunt admise în ONU ca membru cu drepturi depline. Statul: este republică parlamentară. sub tutelă ONU. cu 30% din pop. Caroline de Est erau micronezieni. Populaţia: este formată în majoritate din micronezieni. se bazează pe cultura tradiţională de batate. administrat de SUA. grupul Kusaie/Kosraie.a. palmieri de cocos: copra. sub mandat japonez. Marshall în Trust Territory of the Pacific Islands.

se practică apicultura. Se cresc: cornute mari şi mici.). Concentrarea max. alimentară (conserve de fructe şi legume. Amenajări hidroenergetice la Costeşti. veveriţa. Istoria: Terit. Hr.000 loc. sfeclă de zahăr. textile. pe Nistru îndeosebi (1. Râbniţa. de piaţă. găgăuzi.7‰. plante textile. Aici erau Legiunea I Italica. floarea soarelui. Precipitaţiile sunt de 500-600 mm/an. cât şi zona Crimeii şi a Mării de Azov. II-IV. Cca. Populaţia este în majoritate românească (64%). nisip cuarţos pentru construcţii: se produc lianţi. În silvostepă: pâlcuri de păduri de foioase. păsări cântătoare. bulgari. primăvara ş i vara mai bogate. gips. VI î.). islamism Moneda: leul moldovenesc Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 27 august Geografie: Moldova este aşezată în SE Europei Centrale. 30% din pop. Neagră era locuit în antichitate de geto-daci (carpi. Lăpuşna. Oraşe: Tiraspol. de aparatură electrică.). (131 loc. păiuş). textilă. prelungirea sud-vestică a Podişului Podoliei (sub 280 m). cumani. Bălţi. Botna. dintre Prut. şi nistriană.). cereale: grâu. în special. În sec. mlaştini. cu toate dificultăţile tranziţiei la econ. XIII M. are un relief predominant de podiş jos: Podişul Nord Moldovenesc (320 m alt. Limite: Ucraina (N şi E şi S). secară. şoareci de câmp). In sec. păsări. Tyrasul se va mai numi Maurocastron şi Cetatea Albă. grecii colonişti din Milet fondează oraşul Tyras în sec. Resurse şi economie: Baza econ. utilaje. fag. migratoare: goţi. costoboci. viţă de vie. nisipuri.). urbane: 51%. materiale refractare.170 km căi fluviale navigabile). M. central (429 m alt. Afluenţi: Răutul. Hr. a mortalităţii: 10‰./ km2) Religia: ortodoxism. ierburi de stepă (colilie. slavi. şi la Dubăsari pe Nistru etc. Apele: Prutul (695 km în Moldova) formează graniţa cu România. devine un culoar al pop. Clima: este temperat-continentală: vara cu perioade secetoase. gepizi. coboară spre SE. Industria prelucrătoare este în curs de diversificare. regele Burebista îl cucereşte. Câmpia Bugeacului este presărată cu lacuri. sticlă. în zona centrală. iradierea puterii imperiale vizând stepele nord-pontice. Puţine resurse ale subsolului: calcar. Comrat. Râbniţa. evrei. pe Prut. are afluenţi: Racovăţul. Bâcul. Podişul Codru. Se cultivă:. este controlată . Ciuhurul. ind. în dreptul localităţii Giurgiuleşti. Rata pop. ruşi.000 km2 Locuitori: 4.Moldova Denumirea oficială: Republica Moldova Capitala: Chişinău (677. transport fluvial. Apele curgătoare sunt amenajate prin construirea a peste 50 de lacuri de acumulare şi peste 3. huni.. Fauna: în păduri lupul. Rata natalităţii: 15. a V-a Macedonica şi a XI-a Claudia. zahăr. mozaism. În S. de maşini: maşini-unelte. Neagră. căprioara. În stânga Nistrului. pomi fructiferi. chimică. bulgari.) Limba oficială: româna/moldoveneasca Suprafaţa: 34. maghiari. metalurgică şi constr. Se varsă în Dunăre. jugastru.000 de iazuri. a lemnului. cartofi. activă lucrează în agric. plante aromate. M. din care se industrializează un vin de bună calitate. Tighina/Bender. la E Nistrul (660 km în Moldova): se varsă în M. descrescând până se pierde în Câmpia Bugeacului. în câmpie. La N şi la SE de podişul Codru: Câmpia Bălţi şi Câmpia Bender-Tiraspol. maşini agricole. oraş înfloritor şi în evul mediu. a M. porci. pecenegi. leguminoase. codri seculari de stejar. Nistru şi M. G. iama cu zăpezi şi viscole. sărături. fizică: M. tei. în câmpie: rozătoare (popândăi. are ieşire la Dunăre (500 m). Tyrasul va face parte din provincia romană Moesia Inferior. orz. Orhei. este sub stăpânire romană. tutun. vulpea. avari. înglobându-l în Dacia (60 î. sudul terit. Aeroporţ la Chişinău. ulei). tirageţi etc.46 mil. Floră şi faună: Pădurile ocupă 10% din teritoriu în zona centrală. o constituie agric. porumb. ucrainieni. coline domoale (sub 400 m alt. Ind. La vărsarea Nistrului (Tyros). tricotaje. în N şi de-a lungul Nistrului. România (V). Transporturi şi comunicaţii: Reţea de cale ferată.

denumirea se referă la întregul terit. Prin Congresul de pace de la Paris (1856). din reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor şi confesiunilor. lupte violente în Transnistria. ducându-se o politică de deznaţionalizare. Bucovina de N. în 1918 se votează independenţa ţării. terit. Multipartitism. trei judeţe din S Basarabiei. domnul Ţării Româneşti care se pare că a stăpânit înainte de Moldova zona Bugeagului. Rus anexează. intră cu forţe armate şi ocupă Basarabia. înlăturând eventualitatea unirii M. În 1878. În. În 1990 Parlamentul din Chişinău adoptă Declaraţia Suveranităţii RSS Moldova. sunt fortificate cu cetăţi ca Hotin. recunoscută prin Tratatul de la Paris. În 1992. Stat membru CSI. Tighina. în epoca gorbacioviană de glasnosti ia naştere Mişcarea Demcratică din M. Cetatea Albă. urmărindu-se deznaţionalizarea românilor. prin pacea de la Bucureşti (1812). prin Congresul de la Berlin. ucrainieni. şi Rusia semnează un acord privind dreptul la autodeterminare al acestei regiuni în cazul că M. iar în 1538. În 1867 limba română este interzisă în şcolile din Basarabia. U. Orhei. În sec. cu care se încheie Războiul Crimeii. evrei şi supusă rusificării.de Hoarda de aur (după 1241). după prăbuşirea ţarismului se creează Sfatul 'Ţării. 1939). în urma căruia Imp. Sfatul ţării votează alipirea RDFM (Basarabia) cu România. sudul Basarabiei şi Tighina devin raia turcească. În 1940. după un ultimatum de 2 zile. polonezi.VI. În acelaşi an. recunoscută prima de România. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit în urma alegerilor legislative. XIV-XV. Ismail şi Bolgrad. la 28. dintre Prut şi Nistru (parte componentă a principatului Moldovei). Bucovina de N şi ţinutul Herţa (depăşind chiar prevederile pactului secret Molotov-Ribbentrop. cu România. dintre Prut şi Nistru) este colonizată cu ruşi. În 1917. Din 1940-1944 sute de mii de basarabeni sunt deportaţi în Siberia. populată de rusofoni separatişti.S. Japonia). hotarele de răsărit ale M. Hotin şi Cetatea Albă sunt incluse în RSS Ucraineană. prin extensie. Marea Brtanie. care este pentru impunerea limbii române ca limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin. Qtoman ocupă cetăţile Cetatea Albă şi Chilia. în 1991 se adoptă denumirea de Republica Moldova care îşi proclamă independenţa de stat. În 1484 Imp. Între 1941-1944 Basarabia este reintegrată României iar din august 1944 ocupată de Armata Roşie şi reanexată URSS. germani. În 1994. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Parlament (mandat pe 4 ani).R. Rusia obţine din nou aceste teritorii.S. Soroca. de la gurile Dunării: Cahul. Basarabia este colonizată cu ruşi îndeosebi în oraşe aceştia ocupând funcţii în administraţie etc. XII Basarabia (numele de Basarabia vine de la Basarab. înglobată în URSS. se retrocedează M. . În 18061812 războiul ruso-turc. 1920 (cu Franţa. După 1985. M. închişi sau ucişi. Statul: este republică prezidenţială conform Constituţiei din 1991. Italia. La 4 noiembrie 1940. se pronunţă prin referendum pentru menţinerea unui stat independent. jud. care proclamă Republica Democratică Federativă Moldovenească. În sec. M. Prin Tratatul de pace de la Paris (1947) aceste graniţe sunt păstrate. eliberând-o de sub tătari. se va uni cu România. semnează actul de constituire a CSI. se creează RSS Moldovenească.1991 M.

protestantism Moneda: francul francez Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 19 noiembrie Geografie: M. În 1911 un regim liberal îl înlocuieşte pe cel absolutist. numărul de zile însorite fiind foarte mare. în SE Franţei. veri uscate. X. cea executivă de monarh şi un cabinet numit de el. italieni. urbane: 100%. Munţii apără reg.000 loc. Oraşe: Montecarlo. 90%. de vânturi. Transporturi şi comunicaţii: cale ferată. medie anuală în ianuarie este de 10°C. Populaţia: este formată din monegasci 40%. prelungirea Munţilor Alpii Maritimi. Precipitaţii cca. Statul: este o monarhie constituţională. Multipartitism. mandat pe 5 ani. Aceasta îi recunoaşte independenţa în 1512. punct de atracţie turistică. La Condamine./ km2) Religia: catolicism cca. Mediterană. XII sub domnia familiei genoveze Grimaldi (12971731) devine un principat care va fi vasal Franţei. francezi 47%. În 1962 o reformă profundă a Constituţiei. electronică. segnorie. Istoria: Colonie feniciană în antichitate.Monaco Denumirea oficială: Principatul Monaco Capitala: Monaco Ville (1. Rata natalităţii: 19. trăieşte prin turism având o dotare superioară şi fiind o zonă de mare atracţie (cazinoul şi raliul automobilistic anual de la Montecarlo etc. este aşezat în Europa meridională. .) Limba oficială: franceza Suprafaţa: 2 km2 Locuitori: 32. Temp. Puterea legislativă este exercitată de monarh şi Parlament (Consiliul Naţional). Fauna reprezentativă în Muzeul Oceanic. M. a mortalităţii 16. din sec. conserve de peşte. Floră şi faună: Vegetaţie de cultură. cu care va constitui o uniune vamală (1865). cu ierni blânde. va rămâne în orbita Franţei. munţi calcaroşi. din sec. Ind. textile. apoi sub greci şi romani. cosmetică.5‰.). În 1993 principatul este admis în ONU. 500 mm/an. Rata pop. G. farmaceutică. În fapt. vin turişti din N Europei. o enclavă în Alpii maritimi. la 14 km de Nisa. port turistic.230 loc.000 (16. fizică: O regiune muntoasă la M. principat ereditar conform Constituţiei din 1911. ploioase.5‰. Clima: este mediteraneană. Resurse şi economie: M.

Râurile din N sunt mai lungi şi cu un debit mai mare (Orhon 724 km şi Selenga 573 km) decât restul cursurilor. Culturile de cereale (grâu şi orz) doar pentru consum şi insuficiente. ruşi.7‰. Precipitaţiile sunt sărace. fazani. cupru. chinezi. M. S şi V). Succesiv îşi impun dominaţia: avarii. în centru şi est. foarte ridicate. cămila şi ursul specific pod. devenind împărat. pe terit. Hubsugul. liniştită şi întunecată): lupul. a mortalităţii: 6. începe fărâmiţarea imperiului. în 209 găsim triburi hunice. de până la -40°C. molibden. În sec. fără ieşire la mare. specifică taigalei (zonă a pădurilor de conifere. uneori până la 45°C. Ginghis Han (1206-1227) uneşte triburile mongole: nomade şi întemeiază un imperiu uriaş înglobând N Chinei (terit: de la N Marelui zid). Floră şi faună: În N. Resurse şi economie: Mongolia este în faza de tranziţie de la sistemul economiei socialiste.000 km2 Locuitori: 2. continuaţi cu Altaiul Gobi spre S. păduri de conifere. Spre sfârşitul sec. În 1237-1240 mongolii (numele este răspândit asupra întregii pop.905 m) al căror lanţ se întinde spre centru. din terit. în rest pietros).565. lanţul Munţilor Altaiul Mongol (4. Populaţia: este formată din mongoli.000-2. vulpea. hermelina. Relieful este un vast podiş cu alt.458. Fauna în N.362 m). din granit şi şisturi cristaline. Japonia. străbătut de lanţuri muntoase înalte. dropii. între 1. Resurse minerale: fluorite. Industrii tradiţionale: textilă.) Limba oficială: mongola Suprafaţa: 1. de 38°C. China va lua o mare parte din imperiul . la economia de piaţă. Peste 1500 lacuri. păşuni alpine. trăiau triburi protomongole şi prototurcice. kirghizii. este o enclavă în Asia Centrală. Metalurgia neferoasă este foarte dezvoltată./km2) Religia: budism de orientare lamaică Moneda: tugrik-ul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 11 iulie Geografie: M. Limite: Rusia (N). înving armata cavalerilor teutoni şi pe cea a ungurilor (1241). care era seminomadă este în curs de a se sedentariza. ovine. Partea pop. Iernile sunt lungi cu temp. împotriva cărora China ridică Marele Zid dinspre N. Agric. În 1271 şi 1279 Kubilai cucereşte China. având la N vasta regiune a Siberiei ruseş ti. Asia Centrală (Buhara. Munţii Hangai (3. fizică: M. vegetaţie de stepă. tungsten. În regiunea de SV. Merv) şi până în. XIII mongolii adoptă islamismul. Concentrarea pop. sub 60-50 mm/an. În zonele de stepă şi deşert: rozătoare. Hoarda de Aur va stăpâni stepele nord-pontice şi cele central asiatice. stepa cumană. alimentară. cu temp. în capitală şi pe valea râului Selenga. Clima: este continental excesivă. de pielărie. Rata natalităţii: 26‰. cu viscole care spulberă zăpada.200 m). cu planificare centralizată.Mongolia Denumirea oficială: Statul Mongoliei Capitala: Ulan Bator (550. antilopa. uigurii (sec. bovine. în Deşertul Gobi. faună specifică Asiei Centrale: gazela. VIII). L. Samarkand. fiind departe de influenţa oceanului. Polonia. verile sunt scurte. În S. este un stat în Asia Centrală. până în Deşertul Gobi (900-1. L.000 m. păsări. se bazează pe creşterea animalelor (cele mai multe animale pe cap de locuitor din lume): cabaline. cele mai multe sărate (în N şi NV. elanul. vegetaţie xerofită sau absentă. În 1258 este cucerit Bagdadul şi în locul califatului abbasid apare statul ilhanid. kazahi. caprine.000 (2 loc. În N. de la numele unui singur trib mongol) cuceresc Rusia. cămile. de importanţă mondială (combinatul de înnobilare a minereului de cupru de la Erdenet).000 loc. Hara). peste 85%. XIII. urbană: 60%. în general reţeaua de ape este săracă. Gobi. Istoria: În antichitate şi evul mediu. în N şi NE. G. buriaţi. argalul. Pop. campanii până în Jawa. China (E. E Europei devenind marehan: Imperiul este bine organizat: reşedinţa lui Ginghis Han este la Karakorum. zinc. Regiunile de E şi de S fac parte din Deşertul Gobi (nisipos în SV. Tătarii îi înving pe cnejii ruşi şi pe cumani în: 1223 la Kalka.

În disputele ideologice dintre sovietici şi chinezi. Un regim în curs de democratizare. şi devine stat socialist. În 1962 Mongolia devine membră a CAER-ului. În 1945 participă alături de sovietici în războiul cu Japonia. Începe tranziţia la un stat de drept. Puterea legislativă este exercitată de Marele Hural Popular. cu ajutorul Rusiei.mongol (1691). XVI-XVII în M. în 1992. Mongolia este alături de URSS. reprimă sângeros orice opoziţie. În 1950 China comunistă îi recunoaşte independenţa. scapă de sub stăpânirea Chinei. care garantează proprietatea privată. devine autonomă. intră în vigoare o nouă Constituţie. partidul unic (Partidul Popular Revoluţionar Mongol) renunţă la monopolul puterii şi la marxism-leninism. potrivit Constituţiei din 1992. În 1990. colectivizează agricultura. se răspândeşte lamaismul (budism originar din Tibet). În 1924 se proclamă republică populară (abolirea monarhiei). secularizează averile clerului. cea executivă de Consiliul de Miniştri. Şeful statului: preşedintele prezidiului Adunării Populare. M. numit de Marele Hural Popular. cu ajutorul Armatei Roşii Sovietice. Exterioară. Statul: este republică parlamentară. În sec. . În 1911. În 1946 tratat de prietenie cu URSS. recunoaşte pluripartitismul şi economia de piaţă.

o câmpie de coastă. Oc. Tanzania (N). populaţia urbană: 33%. elefanţi. temperatura medie anuală 21°-26°C). Limite: Zambia (NV)./km2) Religia: animism 48%. care până în 1878 va fi un centru al comerţului cu sclavi. . potrivit Constituţiei din 1990. Beira. Rata natalităţii: 42. mulatri.800 km2). cupru. în interiorul ţării (zone secetoase) cca. Indian. Concentrare pe câmpia de coastă (cca.6‰. şi Limpopo (1600 km). 35 loc.53 mil. curmale. rinoceri. în sec. Precipitaţiile: 760 mm/an. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Republicii. În 1993. cu ajutorul Africii de Sud. În 1990. cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de Adunare. „teritoriu de peste mări” al Portugaliei. este aşezat pe coasta vestică a Africii (1250 mile de coastă). Swaziland (SV). Malawi. loc. Din 1951 până în 1974. Statul: este republică prezidenţială. mei. Aeroporturi la Maputo şi Beira. Fizică: Aproape jumătate din întreg teritoriul. Istoria: În sec. (21 loc. Rhodesia (V). Africa de Sud. gumă arabică. ONU trimite forţe de pace pentru a supraveghea alegerile pluraliste. Porturi: Maputo. 7 loc. cedru). islamism Moneda: metical Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 25 iunie Geografia: M. Un guvern provizoriu pregăteşte obţinerea independenţei: 25 iunie 1975: Republica Populară Mozambic. mortalitatea: 17. al XV-lea portughezii stabilesc un contoar comercial la Sofala.000 km2 Locuitori: 16. G.) Limba oficială: portugheza Suprafaţa: 785. Resurse şi economie: fier. care se înalţă spre interior. bovine. secetoasă în interiorul ţării. Ape curgătoare: Zambezi (2660 km). arahide de pământ. peşte. orez. catolicism 31%. al XVI-lea ocupă coasta M. Fiind o ţară de tranzit pentru ţările vecine. vehicule. Faună variată: lei./km2). textile. Clima: este tropicală. câştigă datorită poziţiei sale strategice. Oraşe: Quelimane. Transporturi şi comunicaţii: sistem de căi ferate care leagă porturile cu ţările vecine. o câmpie largă. Stepă. fosfaţi. Floră şi faună: Savana din N este una dintre cele mai mari zone de vânătoare./km2). Mozambic. Din 1964 se naşte mişcarea de eliberare împotriva portughezilor şi începe procesul de decolonizare. care nu au ieşire la mare. Indian (E). (abanos. La N de fluviul Zambezi. Pemba şi Palma pe coasta Oc.Mozambic Denumirea oficială: Republica Mozambic Capitala: Maputo (1 mil. de pe Zambezi. iar în S. care împarte ţara în două. piei. Din 1979. o nouă Constituţie pune capăt celor 15 ani de regim al partidului unic şi instaurează pluralismul politic. Are potenţial hidroenergetic: barajul de la Cabora Bassa. În 1752 este colonie cu administraţie separată. Pluripartitism. de-a lungul coastei.6‰. indieni. mai ridicată pe văile apelor. în V. spre V şi NV sunt masive muntoase (950-3800 m). în S. europeni. şosele. Beira. pădure 23% din terit. La N se află Lacul Nyassa sau Malawi (30. ovine. Nampula în E. cămile. 1420 mm/an în N. caprine. se dezvoltă lupta armată anticomunistă. Populaţia: negri bantu.

Resurse şi economie: Resurse minerale: uraniu. Liderul SWAPO devine şeful statului. spre S şi E. alungându-i pe boşimani şi namaqua. Oraşe: Walvis Bay (port). Angola şi Cuba duce la încetarea focului. în Deşertul Namibiei. peşte (export). unde se ridică izolat Masivul Brandberg (2585 m). colonie britanică din 1878. Statul: este republică prezidenţială. porumb. zonă semideşertică (vegetaţie ierboasă). sorg. G. bovine. albi (afrikanderi: germani. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Naţională. hotentoţi. zinc. al XVIII-lea. Luderitz. Oc. graniţa cu Angola. tutun. metalurgia neferoaselor (export). potrivit Constituţiei din 1990. mulatri. Pluripartitism. Negrii bantu (herero şi hotentoţi) ocupă teritoriul./km2) Religia: religii africane. cu excepţia unei enclave. Atlantic (V). . luptă pentru reconciliere naţională. Industrie minieră. În 1974. Clima: este tropicală uscată. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. Populaţia urbană: 36%. Botswana (E). wolfram. Limite: Angola. mortalitatea: 9‰. Swakopmund. se instaurează apartheid-ul. Africa de Sud ignoră hotărârile ONU. pe platouri şi la graniţa cu Angola. bumbac. se aventurează pe coastă portughezi. cupru. olandezi. Temperatura medie anuală 23°C. acţiuni de gherilă împotriva Africii de Sud. precipitaţiile sunt de 400 mm/an. În N se face agricultură de subzistenţă. mangan. statut nerecunoscut de ONU. catolicism 9% Moneda: dolarul namibian Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 21 martie Geografia: N. kavanga. iar în 1968 îi schimbă numele în Namibia. este aşezată în sud-estul Africii. Africa de Sud (SE şi S). protestantism 17%. boşimani. manioc.000 km2 Locuitori: 1. plumb. (2 loc. vanadiu. Kunene şi Okavango. al XV-lea până în sec. Zambia (N).5 mil. În 1988. În regiunile înalte. diamante pentru bijuterii. În SE. damara. zonă semideşertică şi în E deşertică (Kalahari).000 loc. Între 1904-1906 are de făcut faţă mişcărilor populaţiei herero. herero). acordul între Africa de Sud. În 2892 Germania deţine dominaţia asupra regiunii. Concentrarea. care formează graniţa cu Africa de Sud. sub 250 mm/an. ovine (karakul). dar nu poate împiedica crearea unui partid pentru independenţă SWAPO (Organizaţia Poporului din Africa de Sud-Vest). fizică: În special platouri înalte (Moltkeblick. În 1992 enclava britanică este realipită Africii de SudVest. Între 1914-1915 regiunea intră sub mandatul Uniunii Sud-Africane. Populaţia: negri bantu (ovambo. Istoria: De la sfârşitul sec.Namibia Denumirea oficială: Republica Namibia Capitala: Windhoek (115. 2642 m) care domină Deşertul Namibiei (o fâşie lată de 100 km de-a lungul Coastei Atlanticului. obţine independenţa. Floră şi faună: În nordul extrem şi pe coridorul fâşiei Caprivi cresc păduri tropicale (12% din teritoriu). cea executivă de un cabinet numit de preşedinte. nama. În 1990 N. În 1966 ONU revocă mandatul Africii de Sud. sare. germaniu (50% din rezervele mondiale). afrikaans Suprafaţa: 825. pe care o numeşte Africa de SudVest. aur. englezi). Singurele ape cu debit tot timpul anului sunt: Orange. În 1947 teritoriul este inclus în Africa de Sud. în N şi în centru este savană.) Limba oficială: engleza. Rata natalităţii: 35‰.

Nauru
Denumirea oficială: Republica Nauru Capitala: Yaren (425 loc.) Limba oficială: engleza şi nauruana Suprafaţa: 21 km2 Locuitori: 9000 (435 loc./km2) Moneda: dolarul australian Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 31 ianuarie Geografie: N. este aşezat în zona central-vestică a Oc. Pacific, la S de Insulele Marshall şi la 40 km S de Ecuator. G. fizică: N. este un atol din Micronezia, de 60 m alt. max. Clima: este ecuatorială, cu precipitaţii bogate (cca 2000 mm/an) şi cu alizeul care suflă regulat din SE către NV. Floră şi faună: Vegetaţie bogată de palmieri: cocotieri, pandamus, copra. Populaţia: melanezieni cca. 60%; chinezi; vietnamezi; europeni (mulţi din ei imigranţi, din zona Pacificului). Rata natalităţii: 12,5‰; a mortalităţii: 5‰. Resurse şi economie: Deşi unica resursă constă în zăcămintele de fosfaţi, valorificarea lor, prin export aduce venituri importante, iar exploatarea lor crează locuri de muncă. S-au dezvoltat servicii ca: întreprinderi navale şi aeriene (Air Nauru). Se cultivă: nuci de cocos, copra, banane. Istoria: Ins. Nauru este descoperită de navigatorul englez John Fearn în 1798. În 1888 devine colonie germană. La începutul sec. XX se începe exploatarea zăcămintelor de fosfaţi care aduc mari venituri. Ocupat de Australia în 1914, N. trece ca terit. sub mandatul Ligii Naţiunilor (1920-68). În 1966 obţine autoguvernarea, iar la 31 ianuarie 1968 devine independent, ca republică cu statut special în cadrul Commonwealthului. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1968. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Parlament; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Un singur partid politic fondat în 1975.

Nepal
Denumirea oficială: Regatul Nepal Capitala: Kathmandu (393.000 loc.) Limba oficială: nepaleza Suprafaţa: 140.000 km2 Locuitori: 22,48 mil. (161 loc./km2) Religia: hinduism 89%; lamaism; islamism 1% Moneda: rupia nepaleză Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: 15 septembrie Geografie: N. este aşezat în Asia Central-sudică, pe versantul sudic al Munţilor Himalaya. Nu are ieşire la mare. Limite: China (N) şi India (E, S, V). G. fizică: N. se întinde de-a lungul Himalayei centrale, în zona cea mai înaltă a lumii. Muntele Everest/Chomolungma (8.848 m) de pe versantul sudic străbate graniţa cu Tibetul. Numeroase vârfuri care ating înălţimi foarte mari: Kancenjunga (8:579 m), Dhualagiri (8.167 m), Annapurna (8.078 m). Mai jos de aceşti munţi există înălţimile: Mahabharat Lekh (1.800-2.400 m) şi Siwalik Hills (600-1.000 m) străbătute de văile apelor. În S, o câmpie mlăştinoasă, Terai, care face parte din întinsa câmpie a Gangelui, de-a lungul hotarului cu India. Între munţi se întind văi fertile şi cursuri de ape, afluenţi ai Gangelui: Karnati, Rapli, Ghoghara, Gandak, Kamlo, ape cu un bogat potenţial energetic. Clima: este tropical musonică în S, influenţată de alt. mari (unde sunt zăpezi veşnice şi unde clima este arctică). În depresiunile din zona centrală, climă subtropicală. Climatul tropical umed cu precipitaţii 2.500-3.800 mm/an, din zonele mai joase, face loc treptat celui temperat şi celui specific platoului Tibet (cu caracteristici arctice). Temp. medie anuală este de 11°-16°C în Kathmandu. Câmpia Terai, o câmpie mlăştinoasă, are climă tropicală. Plouă din iunie până în octombrie; este rece din octombrie până în aprilie; cald din aprilie până în iunie. Precipitaţiile 1.500-2.000 mm/an, dar şi 2.500-3.800 pe colinele din E. Floră şi faună: Vegetaţia foarte diversă de la junglă (păduri tropicale şi subtropicale) cu păduri veşnic verzi, la păduri de foioase şi de conifere (în zona temperată) ce constituie 30% din terit. şi păşuni alpine. De la 4.500-5.000 încep zăpezile veşnice. Clima musonică determină pe podişuri creşterea unei vegetaţii de savană. Fauna variată, cuprinde: elefanţi, tigri, leoparzi de zăpadă, mufloni, maimuţe, crocodili, rinoceri. Populaţia: nepaleză este formată din tibetano-mongoli şi indieni gurkha. Concentrarea pop. în zona centrală, Kathmandu, unde densitatea este extremă localnici şi turişti care vin să viziteze cele peste 2500 de temple şi sanctuare; în bazinul Gangelui. Rata natalităţii este de 40‰; a mortalităţii de 15‰. Pop. urbană 10%. Resurse şi economie: Ramura principală este agric. (creşterea animalelor) şi cultura cerealelor: orez, grâu, porumb, trestie de zahăr, iută, cartofi, fructe, ceai, tutun. Animale: bovine, bubaline, oi, capre. Manufactură; covoare; ceramică, hârtie; ciment. Resurse minerale: cărbune, cupru, grafit. Exportă: hidroenergie, lemn, ierburi medicinale, produse agricole, animale, piei, blănuri. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, autovehicule. Oraşe: Patan, Bhadgaon, Pakhara, Garkhar, Gangtok, Dhankuta Rukumkot. Istoria: N. era locuit de triburi mongole până în sec. XIV, când gurkha şi alte pop. din Himalaya migrează spre regiune aducând hinduismul. În sec. XV existau principate independente. În 1768 sunt cucerite şi reunite de triburile gurkha, care invadează Tibetul şi care întemeiază o dinastie aflată la conducere şi astăzi; sunt înlăturaţi de chinezi în 1793 şi N. Rămâne sub suzeranitate chineză; în 1815 încheie un tratat de protectorat cu Marea Britanie. În 1923 N. obţine independenţa şi Marea Britanie o recunoaşte. Din 1951 devine o monarhie constituţională şi se alătură Naţiunilor Unite în 1955. Din 1990 se formează partide politice. În 199Z primele alegeri legislative multipartite. Statul: este monarhie constituţională, regat ereditar, potrivit Constituţiei din 1990. Puterea legislativă este exercitată de rege şi de parlament (Consiliul

Naţional şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de un cabinet numit de rege la propunerea Camerei Reprezentanţilor. Multipartitism.

Nicaragua
Denumirea oficială: Republica Nicaragua Capitala: Managua (900.000 loc.) Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 148.000 km2 Locuitori: 4,58 mil. (31 loc./km2) Religia: catolicism 90%, protestantism Moneda: cordoba oro Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 15 septembrie Geografie: N. este aşezată în America Centrală istmică. Limite: Honduras (N), M. Caraibelor (E), Costa Rica (S), Oc. Pacific (V). G. fizică: N. este cel mai întins stat din America centrală; are în centru un podiş înalt de 1.500-2.100 m. Cordillera Central-Americană împarte terit. în două regiuni. La NV, un lanţ de vulcani dintre care unii sunt activi, străbat o câmpie fertilă. Câmpia litoralului atlantic sau Coasta Ţânţarilor (Costa de Mosquitos) este joasă, mlăştinoasă, acoperită de vegetaţie deasă tropicală. Ape: Escondido (240 km); Rio San Huan (160 km). În vest, o vale largă cu lacuri: Managua (1.800 km2) şi Nicaragua (7.125 km2), separată de Oc. Pacific printr-un lanţ de coline vulcanice. Cutremurele puternice au distrus de două ori oraşul Managua; în 1972, 10.000 de morţi. Clima: este tropicală, nuanţată după relief (înălţime). Temp. medie anuală în câmpia joasă: 27°C-30°C; la 900 m alt.: 21°C-24°C. Precipitaţii: în Costa de Mosquito: 6.580 mm/an; (în podişul central: 2.030 mm/an; în interiorul terit.: 1.270 mm/an. Populaţia: este formată din: metişi 71%, europeni 15%, africani 9%, indieni 5%. Concentrarea max. a pop. în jumătatea vestică a terit. (peste 200 loc./km2). Rata natalităţii: 36,6‰; a mortalităţii: 6‰. Rata pop. urbane: 62%. Resurse şi economie: Econ. bazată pe agric.; se cultivă: bumbac, orez, cafea, trestie de zahăr, fructe, sorg, porumb, fasole. Alte resurse: lemn de mahon, cedru, polisandru. Creşterea bovinelor. Res. min.: aur, argint, cupru. Ind. prea puţin diversificată: textilă, rafinarea zahărului, ulei vegetal, cafea, săpun, ciment. Exportă: bumbac, cafea; aur, lemn, seminţe de bumbac, orez, bovine. Importă: motoare, produse alimentare, chimicale, vehicule, fier şi oţel. Energia electrică este obţinută prin hidrocentrale şi centrale geotermice. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere, autovehicule. Aeroport la Managua. Oraşe: Leon, Granada, Masaya, Chinandega, Corinto (port la Pacific). Există Universităţi la Leon şi Managua. Istoria: Când în 1502 Columb a descoperit coastele occidentale ale N., erau populate de indieni (în timpul celei de a patra călătorii). În 1522 şi 1523 N. este cucerită de spanioli şi inclusă în Căpitănia Generală a Guatemalei. În 1821 îşi proclamă independenţa; în 1822-1823 este inclusă în Imp. Mexican. Din 1823-1838 face parte din Provinciile Unite ale Americii Centrale. În 1838 se proclamă suverană. Între 1912-1933 o perioadă de confuzie şi frământări care conduc la intervenţia trupelor nord-americane. În al doilea război mondial luptă împotriva Axei alături de SUA (1945). Din 1937 puterea politică este deţinută de gen. Somoza; după asasinarea lui în 1956, puterea e preluată de cei doi fii ai săi care instituie o dictatură. În 1961, Frontul Sandinist de Eliberare înlătură dictatura şi preia puterea (Jose Daniel Ortega Saavedra) sprijinit de Cuba şi de URSS, având o orientare marxistă. Se instituie un control puternic al statului asupra vieţii econ. şi social-politice după reforme agrare radicale şi naţionalizări ale companiilor străine. Opoziţia („contras”) la acest mod de guvernare are sprijinul SUA; izbucneşte războiul civil. În 1987-1989, N. semnează, împreună cu Costa Rica, Guatemala, Honduras şi Salvador, un acord vizând restabilirea păcii în America Centrală. În 1991, candidata opoziţiei, Violeta Chamorro este aleasă

preşedintă a republicii, punând în practică o politică de reconciliere cu sandiniştii. Această politică va provoca tensiuni grave în coaliţia care a adus-o la putere pe preşedintă. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1987. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Naţională; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Preşedintele este şeful statului şi al guvernului. Multipartitism.

Niger
Denumirea oficială: Republica Niger Capitala: Niamey (400.000 loc.) Limba oficială: franceza; limbă vorbită: haussa Suprafaţa: 1.267.000 km2 Locuitori: 9,46 mil. Religia: islamism 85%, animism 14%, creştinism Moneda: francul CFA Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 18 decembrie Geografia: N. este aşezat în Africa vestică, la 800 km de mare, Limite: Algeria (NV), Liberia (N), Ciad (E), Nigeria, Benin (S), Burkina Fasso (SV), Mali (V). G. fizică: Două treimi din terit. sunt ocupate de Sahara. N. este ca o enclavă, dominată în N şi NE de platouri (cca. 250 m alt.) având la S, marele erg Tenere şi, la E, marele erg Bilma (regiuni cu dune de nisip). În centru-nord se află Masivul Air (1798 m). La graniţa de NE, Munţii Tibesti (cca. 3000 m alt.), cea mai mare parte pe teritoriul Ciadului. Apa cea mai importantă, parţial navigabilă, este fluviul Niger (4160 km), al treilea ca lungime din Africa, după Congo şi Nil. Cel mai mare afluent: Benue. Există şi cursuri de apă nepermanente. Clima: este tropical-deşertică în N şi NE, cu precipitaţii de 25-70 mm/an. În Sahel (zonă semiaridă) precipitaţiile sunt de cca. 180 mm/an, mai bogate pe valea Nigerului. Temperatura medie anuală este de 29°C. Floră şi faună: Vegetaţie predominant xerofită; discontinuă în Sahara. Păduri de-a lungul Nigerului (2% din teritoriu), savană în S. Păşuni pe podişuri, vegetaţie de stepă în Sahel. Populaţia: negri sudanezi (hausa, fulbe, djerma), tuaregi, berberi, europeni. Concentrare maximă (peste 3/4) de-a lungul Nigerului; în rest, sub 1 loc./km2. Rata natalităţii: 50‰; mortalitatea: 17‰. Rata pop. urbane: 22%. Resurse şi economie: Econ. se bazează în cea mai mare parte pe creşterea animalelor: bovine, ovine, caprine; păşunatul neraţional duce la extinderea deşertului. Resurse minerale: uraniu (export), fosfaţi, cărbuni, minereu de fier. Lipsind căile ferate, valorificarea acestor bogăţii este periclitată. Industrie prelucrătoare de: carne, textile, ulei de arahide. Transporturi şi comunicaţii: Fiind ţară semideşertică, are puţine şosele. Vehicule. Aeroport la Niamey. Oraşe: Zinder, Maradi, Tahoura, toate în S. Istoria: N. este locuit din timpuri străvechi. Berberii vin pe drumurile transsahariene, împing spre S populaţiile sedentare sau se amestecă cu ele. În sec. VII d. Hr. imperiul Şonghai este islamizat; în sec. X are capitala Gao. În 1591 este distrus de marocani. În sec. XVII-XIX tuaregii şi peulii controlează ţara. În 1897, pătrunderea francezilor; primele porturi pe Niger. În 1922 rezistenţa tuaregilor este înfrântă, N. devine colonie în cadrul Africii Occidentale Franceze. În 1958 obţine autonomia, în cadrul Comunităţii Franceze; în 1960, independenţa, devenind republică. În 1974, lovitură de stat militară. Din 1990, sub presiunea populară, se trece la un regim pluripartit. Revolta tuaregilor; starea economico-socială catastrofală. În 1992 este adoptată prin referendum o nouă Constituţie. În 1993, alegeri prezidenţiale; se introduce monedă proprie. În 1994, Rep. Africa de Sud îi retrocedează enclava Walvrs Bay. Statul: este republică prezidenţială conform Constituţiei din 1987 şi 1992. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Naţională; cea executivă de un cabinet ales şi numit de preşedinte. Multipartitism.

Nigeria
Denumirea oficială: Republica Federală Nigeria Capitala: Abuja (vechea capitală: Lagos) (250.000 loc.) Limba oficială: engleza; vorbită, hausa Suprafaţa: 924.000 km2 Locuitori: 115 mil. (124 loc./km2) Religia: islamism 48%, creştinism 42%, animism Moneda: naira Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 1 octombrie Geografia: N. este aşezată pe coasta vestică a Africii tropicale, la golful Guineea. Limite: Benin (V), Niger (N), Ciad (NE), Camerun (E şi SE), Oc. Atlantic (S). G. fizică: Câmpia de pe coasta Oc. Atlantic, lungă de 800 km, se întinde în interior pe 96 km; este mlăştinoasă şi secţionată de multe râuri care se varsă în golf. După ce traversează teritoriul şi se uneşte cu Benue, Nigerul formează la vărsare o deltă. Platoul Central (450-1500 m) spre N coboară vălurit; în E; la graniţa cu Camerunul, are alt. de peste 2000 m. Clima: este tropicală, foarte umedă în S, uscată în N. Temperatura medie anuală este de 22°C-31°C, pe coastă, şi 19°C-34°C în N. Precipitaţiile sunt de 1500 mm/an în N, 2030 mm/an în zona pădurilor şi 3000 mm/an pe coastă. Anotimpul ploios: aprilie-septembrie în N; martie-noiembrie în S. Floră şi faună: În sudul umed natura este luxuriantă (multe plantaţii), în nordul uscat predomină savana, iar în est şi vest, savana în care îşi croiesc drum păduri umede. În delta Nigerului cresc mangrove. Populaţia: N. este ţara cea mai populată din Africa şi un adevărat mozaic de grupe etnice: în N, hausa şi fulani (musulmani, în mare parte agricultori), în E, ibo, în V, yoruba. Peste 50% din pop. activă lucrează în agric. Rata natalităţii: 42,3‰; a mortalităţii: 13,9‰. Rata pop. urbane: 38%. Resurse şi economie: Bogăţia cea mai importantă este petrolul (locul 1 în Africa la producţie) care constituie peste 90% din export; cauciuc, lemn (mahon); mei, sorg, manioc, batate, orez, porumb, arahide de pământ, tutun; caprine, ovine, bovine. Resurse minerale: cositor, cărbune, fier, cupru, zinc, plumb; textile; ciment; fructe, produse alimentare. Transporturi şi comunicaţii: şosele, drumuri secundare; autovehicule. Sistem feroviar. Flotă comercială. Porturi: Port Harcourt, Lagos, Calabar. Oraşe: Lagos, Ibadan, Ogbomosho, Abeokuta (SV), Aba (S), Kano (N). Istoria: Din sec. IX î. Hr până în sec. II d. Hr. se răspândeşte civilizaţia Nok; în sec. VII-XI grupurile etnice se aşează pe locurile actuale. În sec. XI-XVI se organizează în N statele islamizate: Kanem, Kanern-Bornou; în S, regatele Oyo şi Benin, care intră în contact cu portughezii din 1846. În 1553, britanicii le distrug portughezilor vasele şi îşi asigură monopolul negoţului cu sclavi în regiune. În sec. XVIIXIX; msulmanii din N constituie un imperiu în jurul lui Sokoto. În 1851, britanicii ocupă Lagosul. În 1879 ia naştere Compania regală africană care devine Compania regală nigeriană, cu ajutorul căreia britanicii penetrează în administrarea unui teritoriu din ce în ce mai întins. În 1914 se creează Colonia şi Protectoratul Nigeriei, cuprinzând nordul; sudul şi Camerunul. În 1951 colonia are un guvern reprezentativ; în 1954 este promulgată o Constituţie federală. În 1960 N. accede la independenţă. În 1963 adoptă o Constituţie republicană şi hotărăşte să rămână în Commonwelth. Lovitura de stat din 1966 impune în fruntea statului un ibo. Acesta este asasinat. Încep ciocnirile etnice. Între 1967-1970 are loc secesiunea regiunii de SE, unde sunt majoritari ibo, care declanşează războiul din Biafra (un milion de victime). După o scurtă perioadă de democraţie, se succed lovituri de stat militare. Procesul de tranziţie început în 1989, care trebuia să aducă o putere civilă, este suspendat. În 1993, alegeri prezidenţiale anulate de militari; lovitură

de stat militară. Partidele sunt interzise. Tensiunile sociale persistă. Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei din 1983. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte, de Consiliul de Conducere al Forţelor Armate şi de Consiliul Naţional de Stat; cea executivă de Consiliul Naţional de Miniştri numit şi condus de preşedinte.

23% ocupă pădurile. cu veri scurte şi calde şi cu precipitaţii reduse. N. Norvegiei (V). 2. Mediterana şi America de Nord. fiind scăldată de curentul cald Gulf Stream. Este o ţară muntoasă.540 mm/an. Transporturi şi comunicaţii: N.3‰. cu un bogat potenţial hidroenergetic. În jurul anului 1000. comerţul). sub regele Olav I aduce convertirea la creştinism. electro-metalurgică.468 m). bauxită. fiind despărţită de Suedia printr-o graniţă sinuoasă.35 mil. catolicism Moneda: coroana norvegiană Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: 30 aprilie Geografie: N. Finlanda (NE).500 m alt. este situată în V Pen. (care în general e redusă) în sudul ţării.160 mm/an. Resurse şi economie: N. În S ţării. Svalbard. în zona de coastă. Există 4 universităţi. căile ferate aproape în întregime electrificate. (în jurul anului 900 d. dintre care Oslo (1811) este cea mai veche. climă subpolară. operă continuată de Olav II (Sfântul Olav). pe podişurile şi câmpiile din S. Barents (N). Suedia (E). Cea mai mare parte a terit.520 mm/an./km2) Religia: protestantism evanghelic-luteran (religie de stat) 88%. Aeroport la Oslo.a. în Sogne Fiord 2. Scandinavă. Fauna specifică Pen. în Pen. Sogne Fiord. Hr. de nave. Temp. balene. la Bergen (în S) 2. sub 700 m alt.000 loc. în nord se află platouri(Finnmark. de cca. 1. imperiul carolingian. cei mai înalţi sunt în partea central-sudică: Jotunheimen (Galdhopiggen. Trondheim. 4°C şi 11°C (Tromso). Resurse de petrol şi gaze naturale din M.000 km. Istoria: Regele Harold I unifică triburile germanice de pe terit. Stavanger. (13 loc.) cu masive izolate şi Kjolen. G. Agric. Pop. Oraşe: Bergen.000-1. Clima: este temperat-oceanică pe coastă. Norvik. se bazează pe creşterea animalelor (bovine. Pe terit.000-1. urbană 75%. a mortalităţii de 10. -4°C şi 17°C (Oslo). M.Norvegia Denumirea oficială: Regatul Norvegiei Capitala: Oslo (460. şi se menţin tot timpul anului. are o mare flotă comercială maritimă. său se află cel mai nordic punct european: Capul Nord. de-a lungul zonei muntoase. ovine) pentru lapte în special. Scandinave. Are ţărmuri crestate de fiorduri adânci (Ţara Fiordurilor): Oslo Fiord. În sec. vulpea. Precipitaţii în extremul nord 400 mm/an.). îndeosebi de conifere. cu cascade şi lacuri. a pop. fizică: N. este o ţară cu econ. Hardanger Fiord ş. e neroditoare (74%). VIII-XI vikingii se aventurează pentru a face colonii spre ins. până în Groenlanda. a aluminiului. Lanţul Alpilor Scandinavi. În valea Glomma (SE. Importă cărbuni. dezvoltată. Apele sunt numeroase. hermelina. Concentrarea max. laponii. ind. produse alimentare. se află cea mai întinsă suprafaţă ocupată de gheţari din Europa). În componenţa N. Norvegia are o mare flotă petrolieră (10% din cea a lumii). Nordului (S). În N. Foarte dezvoltate: serviciile (transportul. M. Rusia. o fâşie îngustă de câmpie litorală cu fiorduri (Oslo). siderurgică. care ocupă 3% din terit. Gheţurile încep de la 1. Floră şi faună: O mare parte a terit.000 km2 Locuitori: 4. diversificată: chimică. Platouri sterpe (Hardangervidda). cu ierni lungi şi aspre. peşti. ocupă primul loc pe glob la prod. care moare în bătălia cu . au un bogat potenţial hidroenergetic. a cuprului. în N. este ocupată de munţi foarte vechi. este aşezată în Europa de nord-vest. M. medie anuală este de 2°C în ianuarie ş 14°C în iulie (Bergen). britanice. numeroase păsări.) Limba oficială: norvegiana Suprafaţa: 325. lacuri şi câmpii îngheţate despart lanţurile muntoase (în N terit. pentru consumul intern şi export. Rata natalităţii este de 14‰. de energie electrică pe bază de hidroenergie. Limite. constr. Nordului (printre primele locuri în Europa). Populaţia: este formată în majoritate din norvegieni. pe coastă 1. apele nu îngheaţă. scurte. la 600 m) -10°C şi 11°C. rafinarea petrolului. În interiorul ţării clima este temperat-continentală. elanul. intră şi arh. prelucrarea peştelui (heringi). Scandinave: lupul.

numit ca rezultat alegerilor legislative. în ţară. cu o adunare (Storting). XIII negustorii Ligii Hanseatice deţin supremaţia econ. vine la putere. Rapid. În 1991 Norvegia depune cererea de adeziune la CEE. N. şeful rezistenţei naţionale obţine un regim parlamentar. . Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Storting) compus din Camera Superioară şi Inferioară (mandat pe 4 ani). jumătate din pop. Politica este dominată de laburişti şi conservatori care alternează la putere. când uniunea personală norvegiano-suedeză este dizolvată. moare de ciuma neagră. Prin Uniunea de la Kalmar (1397) N. XII . În 1884. o coaliţie grupând conservatori. În 1956 devine membru al AELS. În sec. prin referendum. Între 1349-1350. ţara devine o democraţie. N. sub autoritatea aceluiaşi rege. În 1905. regat ereditar. În 1972.danezii (1016). Norvegia îşi alege un prinţ danez care devine rege sub numele de Haarkon VII. iar în 1898. În 1319-1343 Suedia este unită cu Norvegia. Sec. N. deşi îşi păstrează identitatea în cadrul statelor cu care creează uniunea personală. Harol V succede la tron tatălui său Olav V. Între 1940-1945. După 1814. nu mai este un stat independent. Multipartitism. este instituit votul universal. Din 1319-1905. Norvegia respinge intrarea în Piaţa Comună. prin Tratatul de la Kiel. Statul: este monarhie constituţională. Din 1814. luteranismul. el simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. un fascist norvegian (Quisling) ia puterea la Oslo. În 1965-1970. după un plebiscit decis de Adunare (Storting) se produce desprinderea de Suedia. Conform principiului „regele domneşte dar nu guvernează". germanii ocupă Norvegia. obţine o Constituţie proprie. regele şi guvernul se refugiază la Londra. liberali şi agrarieni. este unită cu Danemarca care în următoarele secole îi impune N. N. dar invazia suedeză o obligă să îl accepte. cea executivă de rege şi de un cabinet (Consiliul de Stat). denunţă acest acord. este cedată Suediei. limba şi legile daneze. conform Constituţiei din 1814. În primul război mondial rămâne neutră. În 1992. fiecare stat constituind un regat autonom.biserica dă monarhiei norvegiene autoritate spirituală. monarhul are un rol extrem de discret în viaţa politică a statului dar un rol important în viaţa publică.

cupru. valorificând atât pentru export cât şi pentru industria internă (alimentară./km2) Religia: protestantism. Păşunile şi fâneţele ocupă cca.5 mil. Christchurch. Auckland. după 1974 a cunoscut mari dificultăţi. Antipodes. Istoria: N.).) şi inactive (Egmont. Marea Britanie începe să colonizeze terit. Kermadec (30° lat. XII-XIV. Ngauruhoe. Temp. Z. sudică). baze pentru vânătoarea de balene către sfârşitul sec. Z. După intrarea Marii Britanii în CEE. umedă şi cu anotimpuri blânde.). fiind dependentă de importul de petrol. în Auckland. Oraşe: Auckla. Tauranga. În Insula Sudică se intind Alpii Sudici. Populaţia: este formată din europeni 83%. Z. G. Z. XVIII. Dunedin (port). se semnează Tratatul de la Waitangi cu şeful . Clima: este temperat oceanică. în Dunedin 940 mm/an. N. Campbell. în Alpii Suici. (13 loc. 50% din terit. a mortalităţii: 8‰. 2291 m alt. cornute mari. era locuită de triburi maori din Polinezia în sec. în Hokitika (Insula Sudică.) Limba oficială: engleza şi uzuală: maori Suprafaţa: 270. este formată din 2 insule mari: Insula Sudică şi Insula Nordică şi din alte câteva mai mici.000 loc. Aici se găsesc peşteri. pomilor fructiferi: Resurse: minerale: cărbune. Napier. lacuri vulcanice. Râurile sunt scurte. mai ales în zona capitalei. Bounty. autovehicule. 25% din terit. Littelton (port). Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. în Insula Sudică în Câmpia Canterbury. Rata natalităţii: 18‰. Insula Nordică este un podiş vulcanic (365-600 m) dominat de conuri vulcanice active (Ruapehu. iar în N Ins. (vf. a fost nevoită să-şi diversifice activitatea şi să caute debuşeuri în Asia. În 1840. Ţărmul Insulei Sudice este marcat de fiorduri. hârtie. 2518 m alt. catolicism 12%. Fauna specifică celor două asociaţii vegetale. gheizere. fizică: N. Se stabilesc contoare comerciale. max. 3764 m alt. Z. În E acestui lanţ muntos se întinde Câmpia Canterburry. Zona înconjurătoare de coastă constă în păşuni. (în SV Insulei Sudice există păduri umede). care a numit acest terit.000 km2 Locuitori: 3. În 1642 este descoperită de navigatorul olandez Abel Tasman. ManuKan. cauciuc. 1140 mm/an. A renunţat la protecţionism. Cook. Floră şi faună: Pădurile de conifere (de pin) în V Insulei Sudice şi de foioase ocupă cca. mecanizată are tradiţie în cultura: cerealelor. polinezieni. gaze naturale. în special. 2797 m alt.Noua Zeelandă Denumirea oficială: Noua Zeelandă Capitala: Wellington (135. majoritatea în Insula Nordică. face parte din Oceania şi este aşezată la 2000 km SE de Australia. 330 mm/an. a pop. Hamilton. chinezi. Importă: petrol.. Chatham.nd (port). material de construcţie.. carnea şi lâna. misionari catolici şi protestanţi evanghelizează ţara. indieni. în Insula Nordică. în special în Japonia. 6350 mm/an. Pop. în V) 2900 mm/an. în SV Oc. lacuri glaciare. medie anuală este în iulie şi ianuarie de 11°C şi 19°C (Auckland). fier. într-o reţea bogată. Concentrarea max. Pacific. Există 6 Universităţi. zăcăminte neimportante şi din alte minerale. cartofului. În N se continuă cu dealuri. în favoarea liberalismului economic. Anckland. Zone ocrotite. apoi este cercetată de expediţia lui Cook. În 1814. Hidroelectricitate. porci). în emisfera australă. textilă) produsele lactate. 8°C şi 16°C (Wellington). se bazează pe creşterea animalelor (oi. maori (indigeni) 12%. insulele Stewart. Agr. flotă comercială. Resurse şi economie: Economia N. 4°C şi 15°C (Dunedin). religii locale Moneda: dolarul neozeelandez Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 6 februarie Geografie: N. Christchurch. Precipitaţiile: Insula Sudică: în centru. urbană: 84%. Aeropoturi la: Wellington. în S. Noua Zeelandă (Niew Zeeland).

Între 1951-71. Multipartitism. Z. În 1972 stabileşte legături diplomatice cu Republica Populară Chineză. În 1907. Reforme politice importante (1891-1914) printre care votul universal (dreptul la vot al femeilor. fiind reprezentată de un guvernator general. Ei luptă pentru pământ şi libertate. semnează Pactul ANZUS (un pact defensiv semnat între Australia. Din 1980. cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Camera Reprezentanţilor. Puterea legislativă este exercitată de Camera Reprezentanţilor. a luptat în cele două răzb. devine o colonie cu autonomie internă. în 1893. sprijină politica americană în SE asiatic şi trimite trupe în Coreea şi Vietnam. . N. Z. membră a Commonwealth-ului. pentru prima oară în lume). N. Z. Urmează seria de „războaie ale maorilor” împotriva britanicilor. în special în Japonia.000 de militari. regina Marii Britanii este şeful statului. anul intrării Marii Britanii în CEE (şi acordarea politicii ei economice cu a „Pieţei Comune”). iar în 1931. N. Z. N. cele două partide (Laburist şi Naţional) alternând la putere. Z. N. Z. mondiale alături de Marea Britanie cu câte un corp expediţionar de cca. Din 1974. devine dominion britanic. conform Actului Constituţional din 1907. In 1951. N. Statul: este monarhie constituţională. este nevoită să îşi diversifice activitatea economică şi să caute debuşeuri în Asia. În 1985 este suspendată participarea sa la ANZUS. şi SUA). În epoca postbelică se dezvoltă viaţa democratică.000 şi respectiv 140. N. Z. se află în fruntea mişcării anti-nucleare în Pacificul de Sud. 100. care au dus o politică brutală.maorilor şi ţara.

000 loc. porcine). Precipitaţiile sunt de 690-780 mm/an.a. Există 8 universităţi. pescuitul. În S. turbării şi parcuri naţionale pentru prezervarea florei şi faunei. pe coasta Mării Nordului.a. Resurse bogate de gaze naturale la M.6 mil. medie anuală este de 1°C în NE şi 30°C în SV în luna ianuarie. germani.de Vest. În interior. (459 loc. Haarlem. Istoria: În antichitate O. aduse de vântul din V. Haga (reşedinţa regală şi administrativă). Transporturi şi comunicaţii: reţea densă de căi ferate şi şosele moderne. cea mai veche fiind Leyden (1575) şi Groningen (1614). spanioli) şi aprox. Utrecht. transportul maritim.Olanda Denumirea oficială: Regatul Ţărilor de Jos Capitala: Amsterdam (oficial sediul puterii publice) (1 mil.3‰. Importă petrol.000 km2 Locuitori: 15. păduri de foioase (fag şi stejar). Maas şi delta Scheldt (peste 300 m). Hr. Belgia (S). carne de porc). G. Haga. în partea vestică.000 de imigranţi (turci. loc. Natalitatea: 12.) Limba oficială: olandeza Suprafaţa: 34. 16°C în NV şi 17°C în SE în iulie. Nordului prin estuare. O parte din coastă şi din fostul Zuider Zee (golf) sunt transformate în poldere. Transport fluvial . britanici.). Aeroport la Amsterdam. este Regatul Ţărilor de jos cuprinde o mare parte a Câmpiei Europei Occidentale. Philips ş. autovehicule. Oraşe: Amsterdam (capitala constituţională a ţării). omogenă (olandezi).) şi Haga (de facto) (685.). avioane. în epoca . Rotterdam (cel mai mare port al lumii). Cele 3 ape: Rhin./ km2) Religia: catolicism 35%. În N există un teren cu depresiuni mlăştinoase şi cu morene. care sunt cuceriţi de romani în sec. cormoranul. confecţii (oraşe industriale. 150.000 de loc. Rotterdam. grâu. Maas şi Scheldt sunt navigabile şi se varsă în M. Ijsselmeer). conserve de peşte. Eindhoven. electronică. originari din fostele colonii. este o ţară cu o economie dezvoltată. care are sub nivelul mării 27% din terit. era locuită de batavi şi frizi. terit. Populaţia: O. se cultivă: cartofi. fizică: O. islamism Moneda: guldenul Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: 30 aprilie Geografie: O. Digurile sunt construite solid. podişul calcaros Limburg. minereuri. Amsterdam. ouă. Limite: Germania (V).8‰. mortalitatea: 8. este intensivă: creşterea animalelor (bovine. Densitatea loc. Temp. Eindhoven-Breda. cu vânturi permanente (mori de vânt). belgieni. Concentrarea max. Este dezvoltată horticultura. care vorbeşte o limbă germanică. urbane: 89%. bere. sfeclă de zahăr. fauna: păsări de apă (bâtlanul purpuriu. textilă. Multe râuri au ecluze care se închid şi deschid regularizând cursul apelor în timpul mareelor. vegetaţia halofilă şi arenicolă. protestantism 30%. dulce şi umedă. diversificată şi o tehnologie de vârf: petrochimie. O. Floră şi faună: Pădurile reprezintă 9% din teritoriu (în E). Există peste 600. Un rol important îl joacă comerţul internaţional. este aşezată în Europa .). Tilburg ş. alimentară (Olanda este un mare exportator de lapte. este împânzită de canale care au cursul apei deasupra nivelului general al câmpiei. Este „ţara polderelor" (terenuri obţinute prin secarea apei). are 321 m alt. marocani. oţel. serviciile în general. este mai înalt (peste 90 m): dealurile din împrejurimile Rinului. produse lactate. Terit. nave. Are o ind. I î. i maritim. ţigări. lopătarul etc./km2 este printre cele mai ridicate din lume. M. Nordului (a IV-a pe glob). Un rol important îl joacă companiile transnaţionale: Shell. Nordului (V şi N). portul Rotterdam este cel mai mare din lume şi prin el trec toate mărfurile CEE transportate pe mare. urmare a glaciaţiunii cuaternare. flotă comercială maritimă foarte dezvoltată. şlefuirea diamantelor (Amsterdam). Resurse şi economie: O.(Uzinele Philips). are o pop.. Agric. Se mai numeşte „ţara lalelelor”. Rata pop. a pop. (nordul reg. Clima: este temperat-oceanică. să reziste celor mai puternice furtuni.

După război. În CEE în 1957. este o putere maritimă de frunte şi centru de cultură. Statul: este monarhie constituţională. (coaliţie guvernamentală centru-dreapta. cuprinzând: Belgia. Dar Uniunea belgo-olandeză se loveşte de multe contradicţii: în 1830 Belgia se revoltă şi îşi dobândeşte independenţa. Luxemburg şi NE Franţei. În 1851 se permite catolicilor să se integreze în viaţa politică a ţării. din terit. Fărâmiţarea feudală specifică epocii. În 1795-1814 este ocupată de Franţa. el simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. face parte din Lotharingia. sudul Africii şi America de Nord şi de Sud. vechilor Ţări de Jos (Olanda şi Belgia) şi ale marelui Ducat de Luxemburg.. colonizează Indiile de Est. în 1949 Indonezia devine independentă. se constituie un regat. Congresul de la Viena. recunoscută de Wilhelm I în 1839. Din 1982 conduce creştin-democraţia. din sec. ei fiind integrat imperiului romano-german. Stat cu puternică vocaţie europeană.. Wilhelm Taciturnul conduce provinciile nordice către obţinerea independenţei (1581). prospere şi protestante: ele se ridică împotriva stăpânirii spaniole (1568). deşi imperiul său colonial se prăbuşeşte. IX terit. În 1917 este introdus votul universal şi votul femeilor (1918). este unificat sub denumirea de Ţările de jos sub ducii Burgundiei (sec. Wilhelm de Orania devine Wilhelm I. prin care Republica Provinciilor Unite este recunoscută pe plan european ca stat independent. ceea ce favorizează economia. în NATO (1949). În sec. bazată pe modul de scrutin cenzitar pentru cele două camere. În al doilea război mondial Olanda este ocupată de germani (1940T 945). X terit. XV) apoi trec sub dominaţia Habsburgică (14 07) şi a Spaniei (1555).„cele din sud rămân sub dominaţia Spaniei şi după anul încheierii Păcii Westfalice (1648). După 1815. conform Constituţiei din 1983. după 1989 centru-stânga. Potrivit principiului „regele domneşte dar nu guvernează”. devine o mare forţă comercială a continentului (sec. intră în ONU (1945).migraţiilor trec sub stăpânirea francilor sec. XVII O. monarhul are un rol extrem de discret în viaţa politică a statului. din sec. Olanda şi Zeelanda. . regat ereditar. crearea Beneluxului în 1947 (uniune vamală cu Belgia şi Luxemburgul). În 1848 se dă o nouă-constituţie. În 1862 se instaurează liberul schimb. dar un rol important în viaţa publică. V-VIII. regim parlamentar. În sec. XVI acestea două din urmă erau reg. Terit. XIV mai poartă şi numele de „secolul olandez”). mandat pe 4 ani. o rapidă refacere econ. În primul război mondial se menţine neutralitatea. regele Ţărilor de Jos Unite şi dă supuşilor săi o constituţie. Multipartitism. Puterea legislativă este exercitată de regină şi de Statele Generale (parlament bicameral). puterea executivă este exercitată de un cabinet format în urma alegerilor legislative.

Oraşe: (porturi) Matrah.3‰. Transporturi şi comunicaţii: Şosele care leagă O. Sohar. Precipitaţiile sunt de 80-200 mm/an de-a lungul coastei. domnesc peste un imperiu maritim. diferiţi palmieri. Tot O. a capitalei. Kaburah. Rub'al Khali. în zona Musqat şi mai temperate în oaza Nazwah. şi al cărui centru (unde avea şi capitala) era Zanzibrul. Sultanul domneşte conform dreptului islamic (Sharia). fiind în zona nordică. G. Sultanatul Masqat şi Oman se va numi Sultanatul Oman. la ocuparea tronului de către sultanul Qaboos bin Said. sultanat ereditar. În N. noul suveran va trece la modernizarea ţării. medii anuale de 21°C în ianuarie şi 32°C în iulie. este aşezat în Asia de Sud-Vest. Dhofar. în S Strâmtorii Ormuz. O. 1/2 din pop. Faună foarte săracă: peşti. lipsit de precipitaţii şi nelocuit este separat de câmpia fertilă de coastă prin Munţii Hajar. Marele Deşert de Nisip. cu excepţia zonei la V de Masqat. Floră şi faună: Vegetaţie de deşert (xerofită): ierburi ţepoase sau absentă. Sur. se află în faţa unei strâmte câmpii nisipoase de coastă. deosebit de aridă. încât lanţul muntos pare că se înalţă brusc din mare. cu Qatarul şi Arabia Saudită. terit. Din sec. Pen. (11 loc.000 km2 Locuitori: 2. În oaze: curmali. XVII-XIX sultanii O.) Limba oficială: araba. prin Emiratele Arabe Unite.000 loc. Populaţia: este formată din arabi. Otnan este înglobat în Califatul Arab. Munţii Qarah. . îi aparţine şi vf. devenind în 1891 protectorat britanic. Transport naval.280 m). în Golful Oman şi Marea Arabiei. Nu există partide politice. Puterile legislativă şi executivă sunt exercitate de sultan. Pop. După 1856 statul slăbeşte. puţin fertil. ca o enclavă în Emiratele Arabe Unite. Zanzibarul se declară sultanat independent şi imperiul se destramă. În SV./km2) Religia: islamism Moneda: riyalul omani Forma de guvernământ: monarhie (sultanat) Ziua naţională: 18 noiembrie Geografie: O. cca. În 1970.107 m) în SE. a mortalităţii: 4. din centrul terit. Istoria: În sec. Hr. Arabia. fizică: Câmpiile de coastă sunt foarte înguste. Statul: Monarhie absolută. Clima: este tropical-deşertică.25 mil. în tradiţia ţărilor arabe. cu temp. Rata natalităţii: 41‰.Oman Denumirea oficială: Sultanatul Oman Capitala: Masqat/Muscat (30. Între 1588 şi 1650 coasta Omanului este dominată de portughezi. urbană: 13%. în detrimentul Portugaliei. trăieşte în oaze sau este nomadă. şi în câmpia de la S de Masqat. mai multe în munte. Murbat. Musandam (alt. uzuală: engleza Suprafaţa: 212. asistat de o Adunare Consultativă şi de un cabinet condus de suveran. în extremul sud-estic al Pen. max. VII d. care urcă în trepte spre podişul deşertic Wadi Sama'il. concentrarea max. Munţii Jebel Akhdar (3. un adevărat adăpost pentru oazele din Pod. 2.

Lahore. Pop. iută. asini. valea fl. 1. 3%. Constituţia . Floră şi faună: Păduri cca. in. o câmpie sub 200 m. în bazinul fl. printre cele mai vechi şi mai întinse din lume. Aeroporturi la Islamabad. sindhi. În S. În 1956. a mortalităţii: 7. Resurse şi economie: Econ. În 1947. Hr. ceai. pushtu. lână) ateliere de cale ferată. punjabi. Ali Bhutto este executat (1979). sindhi. Temp.). P. Indusul (3. Hr. (180 loc.se proclamă Republica Islamică Pakistan . India (E). Clima: tropicală aridă. intens irigată în Câmpia Indusului. În 1986 legea marţială este ridicată. Alexandru cel Mare (327-325 î. Jelub. 510 mm/an în câmpie. bazată pe agric. pushtu. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. IV-III face parte din imp. sec. autovehicule.000 km2 Locuitori: 144 mil. XVI-XIX din inrp. Indus şi în partea de E a bazinului său. Limite: Afganistan (NV). gaze naturale. În 1990 alianţa . Oraşe: Karachi (port). este aşezat în Asia de Sud. În 1962 se adoptă o Constituţie nouă.) Limba oficială: urdu. urdu. Maurya. Hr. Hr. În E. din imp. M. de 3. În 1958 se instaurează legea marţială. IV-V d. Precipitaţiile: 250 mm/an la Qetta. Se instaurează legea islamică. în sec. Beas. este stăpânit de: perşi. baluchi. Khaur). În 1977 lovitură de stat militară.. În 1947. Gupta..700 m) în N.o federaţie din două provincii care o compun. flotă comercială. o prelungire a marelui platou iranian ce se continuă în P. ovine. în sec.8‰. Arabiei (S). Reţeaua fluvială se completează cu o reţea fluvială de canale de irigare. În 1965 un nou război indo-pakistanez. Resurse minerale: cărbune. începe o agitaţie de tip religios-conservator. a înflorit civilizaţia Indusului (mileniul III î. cămile (cu resursele: lână. iută. construcţii şi reparaţii navale (Karachi). urbană: 34%. bumbac (export). În 1947-1949 conflict între India şi Pakistan în problenra Kaşmirului. Indus. 31°C şi 17°C pe câmpie. prin Munţii Hindukush cu vf. unde se varsă Indusul. se formează o deltă întinsă. Se cultivă: grâu. Populaţia: Pop. Indus. Chenab. Afluenţii Indusului izvorăsc din Himalaya: Sutlej. Creşterea animalelor: bovine. Balkassar. regim de tip prezidenţial. Hyderabad (S). în jurul anului 1500 î. aici vin triburile indo-europene. crom. Pakistanul îşi procalmă independenţa în cadrul Commonwealth-ului. seminţe oleaginoase. sare. Rata natalităţii: 37‰. loc. ciment. Karachi şi Lahore. în curs de dezvoltare./ km2) Religia: islamism 97%. în câmpia fertilă a fl. piei). hinduism 2%.180 km) are un bazin fluvial important pentru irigaţii. Zonă denumită Pundjab. China (N). băncile. Ind. Istoria: Pe terit. hindusă) şi Pakistanul (cu pop. este formată din pakistanezi (indo-arieni). mei. materiale electrice. ricin. Concentrarea pop. creştinism Moneda: rupia pakistaneză Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 23 martie Geografie: P. cu alt. fizică: Zona Himalayei se prelungeşte în P. musulmană). îngrăşăminte chimice. baluchi Suprafaţa: 803. numită Sind. Marilor Moguli. Conflictul dintre fundamentalişti şi adepţii unui liberalism se acutizează. În E. vegetaţie xerofită în deşert. pe care India intervine militar să îl susţină. Ali Bhutto pune în practică un „socialism islamic” şi naţionalizează agric. orz. medie anuală 26°C şi 4°C pe platouri.020 mm/an în munţi. Tirich Mir (7. textilă (bumbac. vegetaţie stepică pe valea Indusului. În 1966 Pakistanul oriental îşi cere autonomia. Succesiv terit. susan.Pakistan Denumirea oficială: Republica Islamică Pakistan Capitala: Islamabad (340.se iese din Commonwealth şi din SEATO (pact militar). Iran (V). sub forma unor podişuri şi înălţimi semiaride. G. Rabi.000 loc. Faisalabad şi Rawalpindi (în NE). o parte din Deşertul Thar pe care îl împarte cu India. Între 1971-1977. mai ales în munţii din N. în 1971 secesiunea se realizează şi ia naştere Statul Bangladesh. XIX-XX ţine de colonia britanică India. această colonie devine dominion şi se împarte în Uniunea indiană (cu pop. punjabi. In V. Belucistanul. vorbită: engleza.). în sec.000 m. babuline. petrol (Dhulian. orez.

Statul: este republică prezidenţială. În 1993 o nouă criză politică. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Legislatura Federală (Parlamentul compus din Senat şi Adunarea Naţională).democratică islamică câştigă alegerile anticipate. . După alegeri legislative anticipate. Benazir Bhutto revine ca şef la guvernului. cea executivă dintr-un cabinet numit de Adunarea Naţională. potrivit Constituţiei din 1973 (reactualizată în 1985). Multipartitism.

piper. fizică: Un grup de 240 insule din arh. Clima: este tropical oceanică. Statul: este republică prezidenţială. Plantaţii de: palmieri. Nu există partide politice. arbore de pâine Creşterea animalelor: porcine şi păsări. . Aeroport internaţional pe ins. mangrove. sunt locuite.Palau/Belau Denumirea oficială: Republica Palau/Belau Capitala: Koror (10.000 (31 loc. micronezieni. Ajutor financiar SUA. sunt descoperite de navigatorul spaniol Ruy Lopez de Villalobos în 1543. Geografie: P. în ins. a pop. şi pescuitul constituie baza econ. Koror. Concentrarea max. „Air Micronezia”. citrice. conform Constituţiei din 1981 (modificată în 1993). În 1994 îşi declară independenţa. americani. În 1944-45 sunt ocupate de trupe nord-americane. Cicloanele tropicale sunt frecvente. P. Istoria: Ins. Babelthuap. în Micronezia. Carolinelor de Vest. copra. nuci de cocos. Fauna: păsări şi peşti. În 1979 ins. Ins. bananieri. P. inac. medie anuală 27-28°C. unele vulcanice. dobândindu-şi autonomia internă la 1 ianuarie 1981. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Exportă: peşte refrigerat. În 1894 sunt vândute Germaniei. Precipitaţii bogate 3000-4000 mm/an. bananieri. protestantism). Rata natalităţii: 23‰. De apărarea şi externele Rep.) Limba oficială: engleza americană şi palauana Suprafaţa: 487 km2 Locuitori: 15./km2) Religia: creştinism (catolicism. sub tutelă ONU (1949). al Societăţii Naţiunilor. altele calcaroase. Turismul încă nedezvoltat. Devin posesiune spaniolă timp de trei secole. Pepeliu. Transport şi comunicaţii: Transport pe mici ambarcaţii. este aşezat în Pacificul Central. În zonele de litoral. Floră şi faună: Vegetaţie arborescentă. sub denumirea de Republica Palau. Rata şomajului este mare. fiind admisă în acelaşi an în ONU. religie locală Moneda: dolarul SUA Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: inf.500 loc. G. Angaur ş. Temp. a mortalităţii: 7‰. administrate de SUA. în 1914 sunt ocupate de japonezi. Resurse şi economie: Agric. Populaţia: Numai 11 din insulele P. Multe dintre aceste insule sunt coraligene. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Camera Delegaţilor şi Senat). palmieri. care este coordonat prin. administrate de Japonia.a. se separă de „Territory of the Pacific Islands”. principale: Babelthuap. În 1920 devin terit. apoi incluse în „Territory of the Pacific Islands”. răspund în continuare SUA. P.

copra. Clima este tropicală cu temp. Pacific (S). Santiago de Veraguas. abaca. Limite: M. Temp. iar Canalul Panama în partea cea mai strâmtă. se separă de Columbia (ajutată de SUA). Bogăţia istmului devine un pol de atracţie pentru piraţi. Între cele două lanţuri muntoase se găsesc numeroase văi. Costa Rica (V). Rata pop.5‰. rămâne ca provincie nordică a Columbiei. Se cultivă: banane. Oc. crustacee. intervenţia militară a . protestantism 6% Moneda: balboa Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 3 noiembrie Geografia: Statul P. perle. a pop. cuib al maladiilor tropicale. în centru. Înălţimea cea mai mare o are vulcanul Chiriqui (3820 m) în apropiere de Costa Rica. a mortalităţii 5. se proclamă republică independentă. Aeroport la Panama (cap. în decursul căruia englezii aduc sclavi africani. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. Panama (1935). pe graniţa columbiană. autovehicule. de Lesseps. noul guvern concesionează SUA folosirea şi deplina suveranitate asupra Canalului a cărui inaugurare se face în 1914. Oraşe: Colon. cafea. Concentrarea max. activitate bancară. Faună corespunzătoare formelor de vegetaţie. P. În 1977 se semnează Tratatul privind Canalul Panama care urmează a fi retrocedat statului panamez la 31 decembrie 1989. 1750 mm/an (Panama). peşte. P. Rata natalităţii: 22.). mulatri 5%.000 km2 Locuitori: 2. Reţea de ape bogată. în interior 19°C. Precipitaţii de 3250 mm/an (Colon).Panama Denumirea oficială: Republica Panama Capitala: Panama (615. de 87 km. Floră şi faună: Păduri tropicale 70% din terit. negri 15%. este aşezat în America Centrală istmică. crustacee (creveţi). Columbia (E). trestie de zahăr. pavilioane de complezenţă. În 1855 cele două oceane sunt legate prin cale ferată. porumb. cacao. Azuero se înscrie în partea cea mai lată a terit. este o regiune inospitalieră. nuci de cocos şi ulei. sare marină. Din sec. Pe versantul Atlanticului. fizică: Cordillera Centro-americană care traversează ţara de-a lungul se împarte în două lanţuri. activă este ocupată în agric. În S. În 1524 devine colonie spaniolă.1‰. orez. căi rutiere.. bazată în special pe servicii: tranzitul prin Canalul Panama. savană. nuci de cocos.67 mil. În 1989.. dealuri joase (150-450 m). în reg. zona liberă Colon (una din cele mai mari de pe glob). cauciuc. amerindieni 5%. de 2000 m. XVII./km2) Religia: catolicism 84%. perle. vegetaţie tropicală deasă. urbane: 54%. se declară independentă: intră în componenţa Republicii. în zona Canalului Panama. G.) Limba oficială: spaniola. În 1903 P. Ţărmurile sunt crestate. abaca. o alta. medie anuală: (pe coastă) 31°C. ridicate: un anotimp ploios şi unul secetos. Istoria: Înainte de a fi descoperit în 1501 de spaniolul Rodrigo de Bastidas. litorală a Pacificului. care se dizolvă în 1831. (35 loc. Pen. Istmul Panama era locuit de popoare caraibiene. 2440 mm/an (coasta Pacificului). aproape cotidian. Federative Marea Columbie. în N. Export: banane. P. SUA preia în exclusivitate dreptul de construire a canalului. Columb a debarcat în 1503 într-un port natural pe care l-a numit Portobelo. Agric. flotă comercială sub pavilion panamez. în 1881 se începe construcţia unui canal de către F. În 1821 P. zahăr. unde plouă torenţial.000 loc. pipeline-ul respectiv. Caraibelor (N). 30% din pop. europeni 20%. dar cursuri scurte. pe coasta Atlanticului. se transformă într-un centru de schimb comercial. David.. Renonome. asigură consumul intern. Alte resurse: lemn preţios (mahon). Populaţia: este compusă din metişi 55%. uzuale: limbi amerindiene Suprafaţa: 77. în 1901. manioc. Resurse şi economie: Econ. Există universitate în cap.

Statul: este republică prezidenţială. Multipartitism. . conform Constituţiei din 1972. Preşedintele este capul statului şi al guvernului. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Adunarea Legislativă. A.. pentru capturarea gen. Noriega (şeful statului). acuzat de trafic de droguri de către magistratura nord-americană. Este ales un nou preşedinte. cea executivă este exercitată de un cabinet ales şi numit de preşedinte.SUA în P.

Clima: este ecuatorială. în cadrul Commonwealth-ului. restul terit. batate. sunt administrate împreună şi în 1973 obţin autonomia internă. Insulele Amiralităţii şi Insulele din NV arh. Aeroport la: Port Moresby.Papua . Panguna).000 loc. koala. prelucrătoare: energie electrică. cafea. aur. sticlărie. navigatorul Ortiz de Retz. Wewak. alimentară. Pop. polinezieni. Fauna este asemănătoare în mare parte celei din Australia: canguri. Goroka. cafea. Agric. cacao.-N. era locuit iniţial. Economia P.Noua Guinee Denumirea oficială: Papua . Istoria: Arh. în Oceania şi ocupă jumătatea estică a ins. Din 19461949 trece sub tutela ONU administrat de Australia. nichel. în centru. „Ilhas dos Papuas”. devine în 1828 colonie olandeză. cauciuc. Căi rutiere. Louisiade. În 1905. Partea de V a insulei P. colonia germană (Noua Guinee). Peste 60% din pop.G. ceai. Noua Guinee. Bougainville. . reprezentată de un guvernator general. În 1545.-N. a pop. Pacific. devine un stat independent. lemn. La 16 septembrie 1971. este împărţit în 1884 între Germania şi Marea Britanie (care iau respectiv nordul şi sudul).) Suprafaţa: 463.G. malaezi. vehicule. aur. cea executivă de un cabinet (Consiliul Executiv Naţional) condus de liderul partidului majoritar în Camera Adunării. fizică: A doua insulă ca mărime din lume. Este o ţară muntoasă spre N. Lae.9 mil. sisal. conflict armat între secesioniştii din Bougainville şi administraţia statului. arahide de pământ. originari din Asia. sub mandatul Societăţii Naţiunilor (1919).-N. Floră şi faună: Peste 60% din terit. după primul război mondial devine terit. Bougainville. păienjeni uriaşi. câmpii cu multe terenuri mlăştinoase. europeni. bazată pe cultura de: cacao. Madang. Hagen) care se prelungesc. minerale: cupru (ms. Marele Platou Papua. banane. activă este ocupată în agric. Solomon (cele mai importante: Bougainville şi Buka. anvelope. petrol. colonia britanică (Papua) este cedată Australiei (devine teritoriu extern al ei până în 1973). arahide. ceai. G. protestantism Moneda: kina Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 16 septembrie Geografie: P.Noua Guinee Capitala: Port Moresby (190. Bougainville. Şeful statului este regina Marii Britanii. Concentrarea max. a mortalităţii: 12‰. Populaţia: este formată din melanezieni (indigeni papua). Bismarck. cu cca. G. în S. cupru. cobalt. (8 loc. loc. cu masive de 4508 m alt. a avut de suferit după 1990. urbană: 15%. uraniu.000 de ani în urmă. copra. medii anuale ridicate: 27°C. lemn de esenţă tare. (Mt. Râurile constituie un potenţial energetic important. arh. insulele din vecinătate: arh. Ind. datorită confruntării dintre autoritatea de stat şi secesioniştii de pe ins. 50. cu precipitaţii bogate: 2500 mm/an şi cu temp. Transporturi şi comunicaţii: Nu există căi ferate. îi dă numele de Nueva Guineea. Puterea legislativă este exercitată de Camera Adunării (Parlamentul). În 1990. Oraşe: Rabaul. Bismarck şi în zona capitalei. Din 1950 cele două terit. crocodili (de crescătorie). argint. Statul: este monarhie constituţională conform Constituţiei din 1975. În 1526-27 navigatorul spaniol Jorge de Meneses dă numele arh. G. arbore de cauciuc./km2) Religia: catolicism 33%. crom. ciment. Export: nuci de cocos. în insulele din apropiere. de triburi care trăiau din vânătoare.-N. metişi. sub numele de Irianul de Vest. în ins. care explorează nordul. este aşezată în V Oc. Resurse şi economie: Resursele sunt variate şi în mare parte valorificate Res. P. Rata natalităţii: 35‰. trestie de zahăr. ţării este acoperit de păduri (conifere pe înălţimi).000 km2 Locuitori: 3. se înscrie în „Cercul de foc al Pacificului" cu zonele sale vulcanice active.

8‰. Paraguay. conform Constituţiei din 1967. a mortalităţii: 5‰. Tot în E se sfârşeşte platoul brazilian. După 1989. europeni. Ciudad del Este. este ucisă. Parana de. în litigiu). în curs de dezvoltare. Ind. cu cele două hidrocentrale de pe fl. de dealuri (850 alt. căi rutiere. În Chaco pop.). Există cca. La 14 mai 1811 P. de ambele părţi al râului Paraguay este Campo. fructe P. viţă de vie. yerba mate. Fizică: P. Statul: este republică prezidenţială. 1. Aeroport la Asuncion. în urma căruia terit. piei. bumbac. se înscrie ca o participantă activă în cadrul MERCOSUR (1994). Cultura comercială a plantelor tehnice trece pe prim plan./km2. G. O jumătate de secol şi mai bine. până în 1954. păsări viu colorate. tartago (plantă oleaginoasă). cea mai veche la Asuncion (1889).288 km) şi Paraguay (2. până astăzi. Argentina (S şi V). Parana (Itaipu. Exportă: bumbac. tutun. Resurse şi economie: Econ. manioc. fasole. care separă bazinul fl. lemn. îşi proclamă independenţa de stat. limba şi tradiţiile (ca şi în NE Argentinei. este aşezat în partea centrală a Americii de Sud. medie anuală în iulie şi ianuarie: la Asuncion: 17°C şi 27°C. era locuit de Suarani indieni sedentari. estul este o reg. creoli. soia. Brazilia (E). ovine.500 km). Precipitaţii: 2.. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi . supunând pop. în zona estică (90% din pop. începe procesului trecerii la econ. carpincho. căprioare. instituţii în curs de constituire. la graniţa cu Brazilia). P. Concentrarea max. zahăr. Alte resurse: lemn (acaju. este sub 1 loc. se bazează mai ales pe produsele agricole şi pe cele forestiere. protestantism Moneda: guarani Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 14 mai Geografie: P. batate. Limite: Bolivia (NV şi N).Paraguay Denumirea oficială: Republica Paraguay Capitala: Asuncion Limba oficială: spaniola şi gurarani Suprafaţa: 407. Oraşe: San Lorenzo. care şi-au conservat. max. P. este inclus în Viceregelele Peru (1617) şi Rio de la Plata (1776). 810 mm/an în Chaco./km2) Religia: catolicism 95%. agrume. iar mai bine de jumătate din pop. Cele mai mari: Parana (3. al fl. în zona capitalei. În urma războiului cu Bolivia (1932-1935) obţine 2/3 din Chaco (o prov. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. Istoria: Terit. urbane: 52%. Populaţia: este formată din amerindieni (guarani) 65%. indigenă la sclavaj pe plantaţiile de mate. (13 loc. îi este pustiit şi amputat. P. metişi 30%. Faună variată: jaguari. cedru).) înconjurate de câmpii fertile. poartă războiul împotriva coaliţiei Braziliei. în zona de confluenţă a râului Paraguay cu Parana. cu un mare potenţial energetic. În 1537 spaniolii forţează oraşul Asuncion şi încep colonizarea. Rata natalităţii: 29. şi are la N marile păduri tropicale (selva). în E Boliviei şi S Braziliei).270 mm/an la E de Asuncion. cu mlaştini şi savană. Rata pop. În centru. Între 1865-1870 P. orez.. Temp.000 km2 Locuitori: 5 mil. Villarica. Misiunea iezuită are şi ea activităţi de colonizare. Clima: este subtropicală şi temperată. Floră şi faună: Pădurile tropicale ocupă 51 % din terit. Argentinei şi Uruguayului. quebracho. savane. 800 de râuri. autovehicule. se confruntă cu o permanentă instabilitate politică. iar de la N la S este împărţit în două de râul Paraguay: vestul este o câmpie semideşertică în mare parte (Marele Chaco). tutun. Există 2 universităţi. ananas. Se cultivă: porumb. Creşterea animalelor: bovine. în Chaco: 21°C şi 38°C. de piaţă. este traversat pe mijloc de Tropicul Capricornului. Fără ieşire la mare.030 mm/an lângă Brazilia.

. de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Multipartitism. cea executivă.de Congresul Naţional (Senat şi Camera Reprezentanţilor).

000 m alt. în reg. urbane: 72%.767 m alt. Rata. Spaniolii exploatează P.500 m. Bolivia (E). La Montana: 500-3. căi rutiere. formată de vaste platouri înalte („punas”) dominate de Cordillerele Orientală şi Occidentală (peste 4.). înguste. care se întinde. Faună caracteristică Anzilor şi pădurii ecuatoriale. scade odată cu alt. Concentrarea max. Callao. a mortalităţii: 6. reprezentat de 3 regiuni distincte: o fâşie de litoral (Costa). vegetaţie xerofită în reg.) Limba oficială: spaniola. În 1543 devine centrul Viceregatului Peru şi al puterii spaniole în coloniile Americii de Sud. A doua zonă: Sierra. Rata natalităţii: 25. medie anuală: 18°C la Lima (Costa). Cuzco. pe paltourile înalte. religii amerindiene Moneda: noul sol Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 28 iulie Geografie: P. fier. Flotă comercială. Ecuador. În 1532. de-a lungul Pacificului. grâu. guano. vulcanism. trestie de zahăr. piei. În junglă trăiesc cca. porcine. Inca şi al unei remarcabile civilizaţii. cu oaze care sunt văile apelor ce coboară din Anzi..Peru Denumirea oficială: Republica Peru Capitala: Lima (6 mil.200 mm/an. Columbia (N). În La Montana. creoli.000 m alt.5‰. care aduc devize importante. printre care. climă rece.285.233. în special pentru mineralele sale 1780-1781 izbucneşte cea mai mare şi cea mai violentă revoltă a amerindienilor din toată istoria continentului: condusă de Tupac Amaru. 60% din pop. Un potenţial econ. în zona centrală a Anzilor. G. văi adânci. Cuzco: 580 mm/an. 10% albi. gaze naturale. Se află la graniţa cu Bolivia.000 km2 Locuitori: 24. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. îşi proclamă . Resurse şi economie: Economie bazată pe minerit: resurse variate şi bogate: argint (printre primii producători din lume). Ucayali. Agric. protestantism. Alte produse pentru export: argint. Creşterea animalelor: bovine. important: pescuitul. P. fizică: Relieful este variat. Pacific (V). loc. temp. climă rece. alpaca. cu numeroase creste depăşind 6. la cea mai mare înălţime din lume la care se află un lac (3. orez. are un randament scăzut. culturile ilegale de coca. bumbac. este aşezat în America de Sud. în Sierra. Cuzco..000 (19 loc. de pe cursul superior al Amazonului. activă este ocupată în agric. Iquitos. pe o lungime de 2. între golfurile: Guayaquil şi Arica. 100. de coastă. punctul culminant: Cerro de Huascaran.850 m). Alte resurse: lemnul (esenţe tari).480 km şi pe o lăţime de 40-80 km şi care se înalţă până la 1. 6. Temp. Există 8 universităţi. ovine. bismut. A treia zonă este La Montana. 12°C la Cuzco (în Anzi). catâri. câmpia ecuatorială din bazinul Amazonului. este invadat de spanioli şi cucerit în 1533 (expediţia lui Pizarro). a fost centrul Imp. cafea. cai. Aeroport la: Lima. Clima: este variată. Huancayo. după altitudine: pe coastă. P. din pricina curentului rece pacific. lână. mercur. Chile (S). Populaţia: este formată din 49% amerindieni. Istoria: P. Precipitaţii: Lima: 40-30 mm/an.000 de amerindieni. acoperită de păduri impenetrabile (junglă). molibden. climă ecuatorială. zinc. lama. caprine. cu care îl şi împarte. Ape: afl. autovehicule. de coastă şi în Sierra. se cultivă: porumb. vanadiu. limbă uzuală: quechua (amerindiană) Suprafaţa: 1. pop. 33% metişi. petrol (şi derivatele lui) peşte. Arequipa. Lacul Titicaca. 24°C în La Montana. P. fructe. mai importante: Maranon. wolfram. Brazilia. este un vast deşert de nisip.. Amazonului. La 28 iulie 1821.7‰. Oc. max. Oraşe: Arequipa. cupru. cea mai veche fiind cea din Lima (1551) şi Arequipa (1821). este navigabil. a pop. aur. fructe. Limite. (La Montana)./km2) Religia: catolicism 92%. zarzavaturi. Iquitos. antimoniu. Floră şi faună: Păduri ecuatoriale 50% din terit.

Tarapaca. este aliat cu Bolivia). intervenţia militarilor în conducerea statului. Preşedintele Fujimori nu se lasă şantajat şi îi lichidează după o lună şi mai bine de tensiuni. După anii '80 se dezvoltă mişcarea de sorginte maoistă „Calea luminoasă”. pierde prov. Arica. După anii '60. preşedintele fiind ales prin vot direct. Partidul său obţine majoritatea în Parlamentul nou ales. terorişti din mişcarea Tripac Amaru (simpatizanţi ai „Căii luminoase” ocupă ambasada japoneză din Peru luând ostateci. instabilitate politică. în favoarea statului Chile. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Congresul Naţional (Senat şi Camera Deputaţilor). Zacna. În 1879-1783: Războiul Pacificului (P. care suspendă garanţiile constituţionale şi dizolvă Parlamentul. cea executivă dintr-un cabinet numit de preşedinte. şi politică se agravează. . Războiul contra Spaniei (1856-1866) se sfârşeşte cu victoria P. Statul: este republică parlamentară. Criza econ. reformă agrară. 1968-1975 se naţionalizează minele şi băncile. În 1996. (Tacna va fi retrocedată în 1929) După al doilea război mondial. conform Constituţiei din 1993.independenţa. totuşi se restabileşte legalitatea constituţională. În 1990 este ales preşedinte Alberto Fujimori (contracandidatul său fiind marele scriitor Vargas Llosa). În 1993: o nouă Constituţie aprobată prin referendum.

Krakow/Cracovia. orzul. Precipitaţiile sunt de 460 mm/an la Varşovia/Warszawa. munţi tineri. vulpea. Clima: este temperat continentală. (123 loc.270 mm/an în Carpaţi. Vistula 60 de zile: Fluviile sunt legate pe cursul interior prin canale.a. Germania (V). Cehia (SV).primul loc în Europa. Rusia (N). este în SV (250-300 loc. Numeroase zone ocrotite. medie anuală este de: -3°C în ianuarie şi 18°. ind. apoi în zonă montană. prelucrătoare este diversificată: energetică . San şi Bug. Munţii Sudeţi/Sudety (alt. protestantism. iernile mai aspre. este presărată cu coline de origine glaciară (morene). Katowice). Slovacia (S). pajişti alpine 13%. se cultivă secara în N.5‰. este variat. este poluantă./km2). P. sub 100 m. sulf.6 mil. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate şi căi rutiere internaţionale.44 mil. Aeroport internaţional la Varşovia. grâul în S. sare. interne cât şi prin intermediul instituţiilor financiare internaţionale. cu afl. La cultura de cartof şi sfeclă de zahăr.) Limba oficială: poloneza Suprafaţa: 313. 1. mozaism Moneda: zloty Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 11 noiembrie Geografie: P. influenţat de căderea ploilor toamna şi a zăpezilor iarna. urbane: 64%. jderul. bieloruşi şi evrei. Ind. Pe terenurile nisipoase de câmpie cresc păduri de pin. locomotive. Câmpia dintre Odra/Oder şi Bug face parte din marea Câmpie Europeană şi cuprinde 75% din teritoriu. Resurse şi economie: Principala ramură a economiei poloneze este industria. cocsochimia. Wroclaw (pe Odra). vf. Creşterea animalelor: cornute mari.bazată pe utilizarea huilei.7‰. Lublin. Vistula şi Odra sunt folosite pentru navigaţie. este foarte dezvoltată (şi sub regimul socialist s-a menţinut proprietatea privată). cu lagune pe coasta de N. ursul. ucrainieni. Populaţia: polonezi (98%). din Varşovia (1816). pe graniţa sudică. Temp. este aşezată în N Europei Centrale. a cărbunilor bruni. pisica sălbatică. Odra/Oder cu Warta. de tranziţie de la cea oceanică din vestul continentului. P. constr. Gdansk şi Szczecin (porturi. FL. Baltică. Rata pop. de maşini (nave maritime. Istoria: Locuită din . iernile sunt mai blânde şi verile mai răcoroase. Concentrarea max. 1602. Zniezka/Schneekoppe) în şiruri paralele (Sudeţii despart Silezia poloneză de Bohemia cehă). câmpie joasă. la cea continental excesivă din est. Se fac eforturi susţinute. a pop. textilă şi alimentară (zahăr. ortodoxism. Marea Câmpie Poloneză. cu apă multă. Reţeaua hidrografică este formată din fluvii şi râuri lungi. În vestul P. maşini agricole). ocupă primele locuri în Europa. spre est. cu soluri nisipoase. mlaştini. în NE lacurile Mazuriene). plumb. a hidroenergiei şi petrolului de import. zimbrul ş. noduri de cale ferată la Varşovia şi: Katowice. cele mai vechi: din Cracovia (1364). verile mai uscate şi mai fierbinţi. cu masivul Tatra. porcine. câmpia trece în podiş. Floră şi faună: sunt păduri întinse de conifere şi foioase. turbării. Rata natalităţii: 13. plantele furajere. a mortalităţii: 10. loc.C în iulie. activă este ocupată în industrie. Şomajul a devenit o problemă dificilă. Katovice.). zinc). Ind. max. 50% din pop. Munţii Carpaţi / Karpaty. Oraşe: Lodz (în centrul P. Există 10 universităţi. cu numeroase lacuri (în NV lacurile Pomeraniene. păsări. Agric.Polonia Denumirea oficială: Republica Polonia Capitala: Varşovia/Warszawa (1. bazată pe bogatele resurse ale subsolului: cărbune superior (printre cele mai bogate din lume). conserve de peşte) utilaje electronice. fizică: Relieful P.000 km2 Locuitori: 38. pentru trecerea la economia de piaţă. Oderul îngheaţă 40 de zile pe an. metalurgia feroasă (la Cracovia. G. cu şantiere navale). Vistula (Wistula). Ucraina (E). dar debit variabil. Fauna: lupul./km2) Religia: catolicism 95%. automobile. Limite: M. Poznan (centru al târgurilor). metale neferoase (cupru . ind. Lituania (NE). au amenajări pentru irigaţii şi navigaţie. Belarus. Spre S.

Există o puternică mişcare de rezistenţă care luptă activ cu ocupantul. şi îşi alipeşte partea ei de E. Napoleon creează Marele Ducat al Varşoviei (1807). În 1926 J. monarhul nu mai are putere legislativă. intră în sfera creştinătăţii de rit roman (966 . următoare P. însă catolicismul este restabilit la sfârşitul sec. încetează de a mai fi o mare putere. în. P. Se formează un guvern în exil (la Londra) şi o „Armată a ţării" ce acţiona în ilegalitate pe terit. P. care este subjugată (acest act va duce la izbucnirea celui de-al doilea război mondial). Terit. polonez. X ducele Mieszko (96092). extinde terit. P.un stat polono-lituanian cu monarh. Cracovia. când sub conducerea lui Lech Walesa este creat Sindicatul Liber Solidaritatea al Şantierelor Navale din Gdansk. 1848 şi 1863). sfârşeşte cu a 3-a împărţire a ţării (1795). criză politică şi socială. ocupat în 1939 de URSS rămâne în stăpânirea acesteia. Izbucneşte răscoala naţională condusă de Tadeusz Kosciuszko. Pilsudski instaurează un regim autoritar. apoi un guvern provizoriu. P. Prusiei. Mişcările naţionale sunt înăbuşite în sânge de ocupanţi (1830. Sandomir şi în E terit. În a doua împărţire a Poloniei (1793). intră în contact cu lumea romană. la 1 septembrie 1940. XIII Ordinul Cavalerilor Teutoni cucereşte Prusia de Est. Baltică (Coridorul Polonez). Regatul se extinde cu părţi din Bielorusia şi Ucraina. Austria ia Galiţia.). Bolestav I cel Viteaz este încoronat rege. Prusia şi Rusia iau mai bine de jumătate din ceea ce rămăsese P. Insurecţia eroică a Varşoviei din 1944 (de la 1 apr. Suedia şi Rusia (sec. unifică principatele feudale şi P. Se creează postul de preşedinte al statului şi se ţin alegeri libere (1989). Reforma are impact asupra nobilimii. În 1970 prin Tratatul polono-german se recunosc graniţele actuale. în 1815 (Congresul de la Viena) Regatul P. În 1918 este restabilită ea stat independent cu acces la M. Între 1919-1920 conflict militar cu Rusia Sovietică. III d. Revolte împotriva regimului comunist în 1956. Rusia şi Prusia pentru prima dată în 1772. Frontierele P. prin „liberum votum" al nobilimii se slăbeşte autoritatea centrală. XVII şi XVIII). sunt trasate la Yalta (februarie 1945) şi Postdam (iulie-august 1945). În 1410 şi 1422.mileniul III: civilizaţia lusaciană şi pomerană (sec. Germania atacă P. În 1945 sovieticii instalează un Comitet la Lublin. recunoscut de autorităţile poloneze. . În 1386 Lituania intră în uniune dinastică cu P. la 2 oct. se creează aşa-zisa „Republică nobiliară". tăind accesul P. URSS face presiuni pentru a pune capăt revoltei populare. Hr. Prin tratative între guvern şi opoziţie se creează în cele din urmă o a doua cameră în Parlament: Senatul. anexând Silezia. este încorporat Rusiei. Între 1919-1920 stat independent cu acces la M.dreptul nobilimii de a-l alege pe rege).) este reprimată sângeros de germani. de pe cursul superior al Bugului. în sec.anul adoptării creştinismului) În 1025. Otoman. În sec. Politica expansionistă a statelor din jur are ca urmare împărţirea Poloniei între Austria. la M. se fărâmiţează în ducate. când P. începe refugiul evreilor din vestul Europei. P. În 1569 se realizează „Uniunea de la Lublin" . era străbătută de „drumul ambrei". se reunifică sub Vladislav I Cel Scurt (1306-1333) şi Cazimir III cel Mare (1333-1370). Sovieticii nu intervin. Galiţia este dată Austriei şi Principatul Posen. frontiera vestică este stabilită pe Oder-Neisse (Prusia Orientală şi Silezia revin Poloniei). Hr. (dinastia Jagiellonilor). ei recunosc suzeranitate Poloniei prin tratatul de la Thorn (1466). pune bazele dinastiei Piast. în bătăliile de la Grunwald şi Marienburg Cavalerii Teutoni sunt definitiv învinşi. Rusia atacă P. XVI. Baltică. VI-II î. În sec. sec. dispare ca stat de pe harta Europei pentru mai mult de un secol. deportări) aproape 20% din pop. de la este de Dvina şi Prusia ia nord-vestul terit. 1970 şi 2980. prosovietic. Guvernul polonez (generalul Jaruzelski) instituie starea de asediu şi interzice mişcarea sindicală şi grupările de opoziţie (1982). După stingerea dinastiei jagiellonilor (1572) se trece la o monarhie electivă (prin Pacta Conventa -1573 . Prin pactul secret Molotov-Ribbentrop (1939). este antrenată în războaiele cu Imp. Baltică (Coridorul Polonez). P. pierde în război şi în lagărele de exterminare naziste şi sovietice (masacrul militarilor şi civililor de la Katyn. cu excepţia Gdansk-ului. este în legătură per manentă cu Aliaţii şi guvernul de la Londra şi pregăteşte renaşterea statului în forma şi graniţele sale antebelice. Rusia terit. 1846. dietă şi monedă comune. este împărţită în „sfere de influenţă" între Germania şi Rusia. În sec. V-VI slavii se stabilesc între Oder şi Elba.

ca rezultat al alegerilor legislative. devine membru asociat al CEE şi ultimele unităţi militare ruseşti părăsesc P. conform Constituţiei din 1952 (amendată în 1989 şi 1990). Statul: este republică parlamentară.). a Clubului de la Paris şi a R. Puterea legislativă este exercitată parlament (Dieta formată din Senat şi Seim). Jaruzelski e ales preşedinte. alegerile pentru Dietă sunt câştigate de foştii comunişti. obţine reduceri substanţiale ale datoriei sale externe din partea SUA. În 1991-1992 P. Multipartitism. În 1993. În 1992 P. instabilitate guvernamentală. mandat pe 4 ani. se schimbă denumirea (ţării în Republica Polonă.F. În 1990 Lech Walesa este ales preşedinte al P.G. În 1997 Polonia este invitată să înceapă negocierile de intrare în NATO.. puterea executivă este exercitată de Consiliul de Miniştri numit de Seim. Se iniţiază un program de reforme radicale într-un ritm rapid. Amendamente ale Constituţiei: este abolit rolul conducător şi de partid unic al partidului comunist din P. .Solidaritatea are o victorie zdrobitoare în alegerile pentru Parlament (Dieta).

Hr. 2. petrochimică. Lisabona. a pop. Temp. cu puţine golfuri şi estuare. Riviera Portugheză (cu multe staţiuni balneoclimaterice). Rata natalităţii: 11. Cultivă: cereale (orez. Braga. Apele: Minho. şi a oraşului Porto (cca. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate. Populaţia: este în totalitate formată din portughezi.000 km2 Locuitori: 9.8‰. în S. hidroenergetică. Tejo şi în unele zone de pe coastă. şi Lusitania devine provincie a Imp. Tejo se întind platouri joase şi câmpii vălurite (alentejo). a petrolului. Climatul este adesea cald şi uscat mai ales vara. Serra de Estrela. În estul acestei câmpii se ridică Messeta. medie anuală este de 4°C în N şi 10°C în S. Concentrarea max. bovine.5‰. Universităţi: Coimbra (1290). Rata pop. Arh. în zona capitalei. 1991 m. La S de fl. P. Porto. măsline. Madeira. Porto Sante) la distanţa de 500 km de coasta Marocului. Oraşe: porturi: Lisabona şi Porto (la gurile fl. 680 mm/an la Lisabona. Douro). Madeira (ins.. pielărie. Floră şi faună: Pădurea cuprinde 28% din terit./km2) Religia: catolicism 97%. tăiat de văile apelor. în ianuarie.020-1. Atlantic. este asociată trilogiei: viţă de vie (vestitul vin de Porto). măslin. bumbac. V. creşterea animalelor: oi. asini. Hr. Atlantic (S şi V). În sec.800 mm/an în Serra de Estrela. construcţii de maşini. locuit de iberieni. protestantism. orientate de la NE către SV: Serra de Marăo. în N mai îngustă. Hr. tutun. VI-V î. Ind. ins. Pescuitul are un rol important în economie. iar în iulie: 21°C în N şi 24°C în S. G. Azore şi Madeira. Ind. înconjurate de lanţuri muntoase. urbane 35%.) Limba oficială: portugheza Suprafaţa: 92. nu prea înalte. P. este cucerită de vizigoţi (triburi germanice) şi de arabi în sec. căi rutiere. este predominant rurală. Aeroporturi la: Lisabona. fiind printre primele ţinuturi recucerite de la arabi. prelucrătoare a crescut rapid după 1986: electrotehnică. Vilanova de Gaia. Precipitaţiile sunt de 1. se constituie comitatul . Douro/Duero. Agric.520 mm/an la N de Douro. Res. din ţară: Pico de Serra. Istoria: Terit.). la o distanţă de 1.500 km V de Portugalia şi arh. IX î. păşuni 16% din terit. Fauna mai săracă decât cea din Spania. importantă flotă comercială. cu cel mai înalt vf. grâu). islamism Moneda: escudo Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 10 iunie Geografia: P. în Pen. Iberică. grâu şi utilaje industriale. Serra de Noqueira. metalurgie neferoasă.81 mil.) este vulcanic. spre S mai largă. porumb. Porto/Oporto (1911). montaj autovehicule. roman. porci. sunt navigabile şi se varsă prin estuare în Oc. minerale: pirită. oţel. tradiţionale: textilă şi alimentară. ciment. valea fl. este aşezată în Europa Sud-Vestică. VIII (711-718). În timpul Reconquistei (sec. sunt lanţuri muntoase paralele. petrol.000 loc. cu puncte de -atracţie turistică la: Lisabona. Guadiana. vegetaţie de maquis şi garriga. Coimbra. Foial etc. platoul central iberic (300-900 m alt. P. 25%). Mai cuprinde arh. Triburile lusitanilor sunt cucerite de romani în sec. Setubal. 510 mm/an în S. vizitaţi de negustori fenicieni (sec. a mortalităţii: 10. II-I î. Resurse şi economie: Cu toate că a fost primită în 1986 în CEE şi economia a cunoscut un reviriment. Oc. Sao Miguel. Clima: este temperat oceanică.Portugalia Denumirea oficială: Republica Portugheză Capitala: Lisabona/Lisbona (800.). smochine). P. wolfram: Importă: fier. Lisabona (1911). vin din Spania. La N. Faro. (107 loc. cărbune. Porto.. Tejo/Tagus. prelucrează aceste produse (Portugalia este mare producătoare de struguri şi de vin). Limite: Spania (N şi E). Azore/Azores (ins. caprine. IX-XIII). Pico.). iar ind. o ţară în curs de dezvoltare. grecii întemeiază colonii (sec. Turismul este dezvoltat. fizică: De-a lungul coastei atlantice se întinde o câmpie cu ţărmul drept. prelucrarea lemnului (Portugalia este cel mai mare producător şi exportator mondial de plută). cereale (grâu). Madeira şi Azore. pomi fructiferi (citrice. siderurgică.

lovitură de stat militară. Odată cu restabilirea păcii. XVI. Se deschide calea democraţiei. În 1968-1974 preşedintele Caetano înăbuşă rebeliunea din Guineea. . P. P. În 1987 şi 1991 partidul social-democrat câştigă alegerile. În 1147 este recucerită Lisabona. Vasco da Gama descoperă drumul spre India (1498 atinge coasta ei de SV). este sub stăpânirea Spaniei (uniune dinastică impusă de Filip II). refuză să respecte embargoul impus de Napoleon Angliei şi este invadată de francezi (familia regală se refugiază în Brazilia). loc al contactelor diplomatice între beligeranţi. Arabia de Sud. Multipartitism. Brazilia. din Mozambic şi din Angola. În sec. iar Brazilia îşi declară independenţa (1822). XIX lupta între liberali şi conservatori (regalişti). din a doua jumătate a sec. Se fac reforme: monarhia devine constituţională. de Consiliul de Stat şi de Adunarea Republicii (Parlamentul). este alături de Aliaţi. navigatorii şi geografii portughezi sunt încurajaţi de Henric Navigatorul să exploreze coasta nord şi vest-africană. XV şi prima jumătate a sec. în 1928 vine la putere Antonio Oliveira Salazar care impune o dictatură de tip fascist. Între 1580-1640 P. devine o mare putere maritimă.Portugaliei (vasal al regatului Leon). Preşedintele ales prin vot direct. descoperirile geografice. XV (începând cu 1415). Devin independente: Guineea-Bissau. În primul război mondial P. conform Constituţiei din 1976. este regat independent. familia regală se întoarce. Mozambicul şi Angola. recunoaşte dreptul coloniilor la autodeterminare şi suveranitate. În lupta dintre partidele de dreapta şi de stânga. Malacca. Spania recunoaşte independenţa P. din 1139. izbucnesc războaie civile. Pen. Angola. iar în 1249 provincia Algarve. Treptat. Mozambic. Ceylon. Din 1974. Ins. Stat neutru în perioada celui de-al doilea război mondial. În sec. în secolele următoare pierde şi cea mai mare parte a coloniilor. devine republică. treptat viaţa politică se restructurează. Tirrrorul sau „insula mirodeniilor”. XIII s-a stabilit graniţa cu Spania. În 1982. P. iar Cabral atinge în 1500 coasta estică a Americii de Sud acolo unde avea să se nască Brazilia. după bătălia de la Ourique împotriva maurilor. În 1926. În 1910 P. În 1668. Sec. coastă occidentală a Indiei. XVI cunoaşte înflorirea culturii şi a economiei: În 1497 expulzarea evreilor. pierde supremaţia maritimă. numit de preşedinte cu acordul Adunării Republicii. durata mandatului: 4 ani. În 1974 o răsturnare de la putere a succesorilor lui Salazar de către insurecţia unei hunte conduse de generalul Spinola („revoluţia garoafelor roşii”). o nouă Constituţie aboleşte tutela militarilor. XV şi XVI P. tentative de puciuri. În sec. revolta antispaniolă şi proclamarea ca rege a lui Jose IV de Braganca (1640-1656). instabilitate politică. Colonizarea Mozambicului zdruncină relaţiile cu Marea Britanie. în multe dintre aceste locuri limitându-se însă la a crea doar contoare comerciale şi nelăsând astfel urme durabile cum s-a întâmplat însă în cazul Braziliei. Bartolomeo Diaz atinge Capul Bunei Speranţe (1488). Capului Verde. „un stat de tip nou”. puterea executivă este exercitată de preşedinte şi de Cansiliul de Miniştri. îşi creează vastul imperiu colonial: Capul Verde. coporatist şi naţionalist. Statul: este republică prezidenţială. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte. în favoarea Qlandei şi Angliei. prin tratatul de la Lisabonia. Din sec. Sao Tome şi Principe.

în special în zona capitalei. îngrăşăminte chimice. când se va construi un gazoduct prin care vor fi transportate în Europa Occidentală. urbană: 91%. este aşezat în V Golfului Persic. Nu există partide politice. în 1914 trupe engleze ocupă Q. N şi E). se află în pen. Animalele sunt foarte puţine: o specie de gazele pitice. creştinism 8% Moneda: riyalul qatar Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 3 septembrie Geografie: Q. Pop. emirat ereditar. face parte din Federaţia Emiratelor din Golful Persic. Clima: este tropicală. Regim cu largi prerogative ale executivului. În 1871 devine provincie a Imp. în care există câteva oaze. Q. asistat de Consiliul Consultativ şi de Consiliul de Miniştri. Arabia Saudită (V). Transporturi şi comunicaţii: o şosea care leagă capitala de ţările vecine. Gazele naturale sunt o sursă de venituri în viitor. În 1766. Există crescătorii de gazele. a mortalităţii: 3. cu acelaşi nume.) Limba oficială: araba. Dukhan. iar în 1916 devine protectorat britanic.000 loc. Resurse şi economie: Petrolul şi în special gazele naturale (terestre şi submarine) constituie resursele principale./ km2) Religia: islamism 90%. Persic (V. G. relieful este o câmpie deşertică. Puterile legislativă şi executivă sunt exercitate de emir. indieni. se află în Califatul Arab. Q. Rata natalităţii: 18.Qatar Deumirea oficială: Statul Qatar Capitala: Doha al Dawha (215. caldă şi aridă. se întemeiază aici şeicatul de sine stătător al beduinilor. Limite: G. În 1810-1811 este ocupat de Sultanatul Oman.400 km2 Locuitori: 562. Ind. VII terit. Pescuitul. diferitele centre independente ale pen. sub dinastia Al Thani.7‰. de-a lungul coastei. datorită apelor subterane. iranieni. Oraşe: Waqra. numit şi condus de suveran. Concentraţia pop. fizică: Q. la 3 septembrie 1971 îşi proclamă independenţa. potrivit Constituţiei din 1970.000 (49 loc. Între 1916-1971. Populaţia: este formată jumătate din arabi. în 1868. Floră şi faună: Vegetaţia lipseşte. Istoria: În sec. sud asiatici..9‰. transport naval. puţine ierburi ţepoase. uzuală: engleza Suprafaţa: 11. Emiratele Arabe Unite (S). . Numai în oaze sunt culturi de curmali. sunt unite într-un singur stat. Otoman. în peninsula Qatar. petrochimică. Umm Sa'id. pe coasta estică. Statul: este monarhie constituţională (în sensul că nu se guvernează în conformitate cu Sharia -legea islamică).

În 1897 terit. Clima: tropicală. orez.000 mm/an). Zair.000 m). La 1 decembrie 1958 este declarată rep. Creşterea animalelor (bovine.000 loc. călduroasă şi umedă. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de un parlament bicameral (Adunarea Naţională şi Consiliul Economic şi Zonal). Dacko îl alungă de la putere pe Bokassa şi restabileşte republica. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Rata natalităţii 44‰.350 km) şi Chari (1. Numeroase cursuri de apă care se varsă în Ubangui (2. papas. o parte din animale este vaccinată.400 km). Rata pop. batate. autoproclamat preşedinte pe viaţă. şi creşterea animalelor. Floră şi faună: Zone întinse de savană. Se extrag: diamante (10-14 carate). potrivit Constituţiei din 1986. (5 loc. islamism (6%) Moneda: francul CFA Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 1 decembrie Geografia: Rep.1 mil. Istoria: În sec. precipitaţii (2. NE. / km2) Religia: animism (69%).388 m). cu un anotimp ploios şi altul secetos. Multipartitism. bantu şi de noii veniţi din Sudan. în V munţii Karre şi muntele Gaon (1. păduri tropicale umede (12%).) Limba oficială: franceza. vehicule. Sudan (E). petrol. cu ajutorul Franţei. în E masivul Bongo (Muntele Binga.000 km2 Locuitori: 3. În 1981. 1. al XIX-lea ţara era populată de pigmei. urbane: 39%. în centru. porumb.500 mm/an). zonă specifică celor limitrofe deşertului. C.Republica Centraficană Denumirea oficială: Republica Centrafricană Capitala: Bangui (474. porcine) este împiedicată de existenţa unor zone extinse infectate de musca ţeţe. arahide de pământ. altă lovitură de stat. Fauna. cu pădurile tropicale. Aprox. industrie. în S. caprine. limba naţională: sangho Suprafaţa: 620. Congo şi Ciad. o regiune întinsă de savană fertilă. manioc. fizică: Relief dominat de un podiş ondulat (600-1. Transporturi şi comunicaţii: cale ferată de la Bagui la Yaounde (Camerun). În 1991. Berberati. 60% din populaţie trăieşte în zone rurale. iar în 1960 independentă. se ocupă cu agric. mărginită de sudul Saharei şi începutul junglei Congo. Limite: Ciad (N). catolicism şi protestantism (25%). Populaţia: negri sudanezi.420 m). Producţia diamantelor şi a aurului este scăpată de sub control. În 1991-1992. o lovitură de stat îl aduce la putere pe Bokassa. mei. Congo (S). G. . care transmite boala somnului. Oraşe: Bonar. construcţii. Resurse şi economie: Se cultivă: cafea şi bumbac (pentru export). Ubangui Chari devine colonia franceză. la N. banane. 10% în minerit. Camerum (V). mortalitatea 18‰. are o poziţie centro-subecuatorială. În 1965. Bambari. regim pluripartit. apoi împărat (1976). precipitaţii (1. foarte bogată şi variată. autonomă în cadrul Comunităţii franceze. Statul: este republică prezidenţială. fiind încorporată în Africa Ecuatorială Franceză.

/km2) Religia: catolicism 90%. Între şirurile de munţi sunt câmpii. În 1795. se întinde în partea de E a ins. Transporturi şi comunicaţii: autovehicule. în deceniul următor. în Antilele Mari. În 1791: răscoala negrilor condusă de Toussaint L'Ouverture. Franţa alipeşte şi partea spaniolă. a mortalităţii: 5. în 1492. La Romana. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congres (Senat şi Camera Deputaţilor. devine posesiune spaniolă. Istoria: Columb descoperă ins. Urmează o perioadă de dictatură sângeroasă. protestantism Moneda: peso dominican Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 27 februarie Geografie: R. mari tot anul.) Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 48. loc. după care urmează alegeri prezidenţiale. 1916-34: protectoratul nord-american. Rata natalităţii: 24. având ca urmare proclamarea Republicii Haiti (i se anexează şi R. Clima: este tropicală.1‰. Floră şi faună: pădure tropicală. Sierra Bahoruco. cu temp. Faună bogată mai ales în păsări.). În 1496 ia fiinţă aici prima aşezare europeană de pe continentul american. În 1697. râuri scurte.Republica Dominicană Denumirea oficială: Republica Dominicană Capitala: Santo Domingo (2 mil. Pe coasta de N sunt precipitaţii bogate. XV-XVI amerindienii sunt exterminaţi şi se aduc sclavi negri din Africa. Cordillera Central şi Cordillera Septentrional. ţara neizbutind să fie scoasă de sub impersiul frământărilor sociale şi al sărăciei. fizică: R. conform Constituţiei din 1966. este aşezată în America Centrală insulară. G. iar Spania pe cea de est. . D. Oraşe: Santiago de Los Caballeros. Haiti. (164 loc. D. Ţărmurile sunt crestate. Populaţia: este concentrată pe coasta de SE şi în câmpia din N (depresiune) numită Valea Regală. San Pedro de Macoris. D. Reţea de ape bogată. cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Franţa ia în stăpânire partea de vest. Bat alizeele. Statul: este republică prezidenţială. În sec. o ţară cu trei lanţuri muntoase: Sierra Neiba (S). Multipartitism. Tot la N. Rata pop urbane: 64%.400 km2 Locuitori: 8 mil.3‰. curmată de o intervenţie a SUA (1965). Haiti (Hispaniola). În 1844 se face împărţirea insulei între Franţa şi Spania. care ocupă 25% din terit.

nisetri. Ei sunt străbătuţi de defileurile Oltului şi Jiului (râuri ce se varsă în Dunăre). mâi mari în Carpaţii Orientali. Mureşul. dealuri şi podişuri 33% şi munţii 31%. Clima: este temperat-continentală moderată (cu influenţe oceanice. diverse ca origine şi cu altitudini moderate. valea Cernei şi a Timişului. depresiunea Braşov. stejar. greco-catolicism Moneda: leul Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 1 decembrie Geografie: România este aşezată în SE Europei Centrale. mult mai masivi