P. 1
Revista Teatrul, nr. 3, anul XXI, februarie 1976

Revista Teatrul, nr. 3, anul XXI, februarie 1976

|Views: 87|Likes:
Revista Teatrul, nr. 3, anul XXI, februarie 1976
Revista Teatrul, nr. 3, anul XXI, februarie 1976

More info:

Published by: cIMec - Institutul de Memorie Culturala on Nov 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/07/2011

pdf

text

original

REVISTĂ A CONSILIULUI CULTURII Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE

www.cimec.ro

Nr.

3

( a n u l 21) 197G

martio

Revistă lunară editată de C o n s i l i u l C u l t u r i i şi E d u ­ caţiei Socialiste şi de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă Ro­ mânia.

IN

PREGĂTIREA CONGRESULUI CULTURII S0GAL1STE * * * E x a m e n u l conştiinţei sociale ZIUA M O N D I A L A A RADU TEATRULUI şi

EDUCAŢIEI

POLITICE p.

ŞI 1

R E L I G A N : Scena

interogaţiile

actualităţii

.

.

p.

3

T e a t r u l în judeţul

dumneavoastră p. 4

Redactor-şcf RADU POPESCU Colegiul de redacţie :

I n acest n u m ă r : j u d e ţ u l T I M I Ş O anchetă de P A U L T U T U N G I U

AUREL BARANGA, M1HNEA GHEOR G H I U , G. I O N E S C U GION, H O R E A PO PESCLi, A L E C U PO POVICL DINU SARA RU, NATALI A STAN CU-ATANASIU, F L O R I N T O R N E A (redac tor-şef adjunct).

MIRCEA M A N C A Ş : Contemporaneitatea istoriei maturgia DAN NASTA : Marioara V o i c u l e s c u — un curmat Interferenţe FLORIAN Semnal VIRGIL MUNTEANU : O fabulă POTRA : Construcţie şi istorie . .

şi

dra­ p . 14

portret p. 1 0

.

.

p . 17

p . 18


CRONICA DRAMATICĂ — Semnează : M A R G A R E T A RĂRRUTĂ, V A L E R I A DUCEA, M I R A IOSIF, VIR­ G I L M U N T E A N U , M I I I A I N A D I N , IONUŢ NICULESCU p. 19 Viitorid rol M A R J A M A R I N : I l i n c a T o m o r o v c a n u şi P a u l I o a c b u n . Cronica T V DUMITRU SOLOMON : Semnele vocaţiei . . . . p. 40 . p. 39

Muzică — Ralet LUMINIŢA VARTOLOMEI : Miniaturi lirice şi core­ grafice p. 4 1 S T A N V L A D : Cu George Z a b a r c s c u despre c o n c e p t u l de teatru muzical p. 42 CRISTINA Meridiane N I C O L A E M O R A R U : T e m a contemporană Leningrad . . Ia teatrele din p. 44 CONSTANTINIU : Atelierul de dramaturgie p. 43

| Mircea LEONIDA

Giigorescu T E O D O R E S C U : Niciodată ?

p. 46 p. 47

Cartea

de

teatru

p. 48 p. 49 p. 50 p. 5 1

Foto :

Ileana ŞI

Muncaciu. ADMI­

A L . M I R O D A N : P u n c t e de suspensie D o c u m e n t a r : A. de I l e r z P A U L C O R N E L C H I T I C : C r o n i c a plastică Marin Sorescu

.

.

.

.

REDACŢIA NISTRAŢIA Str. Nr. Tel.

Constantin 5—7—9 14.35.88 şi

Miile Bucureşti 14.35.58

R Ă C E A L A

www.cimec.ro

piesă î n p a t r u acte • • • • P-

In pregătirea Congresului educaţiei politice şi culturii socialiste

Examenul conştiinţei sociale
n vast şi fremălălor examen de conştiinţă mişcă. în aceste zile d e î n c e p u t a l p r i m ă v e r i i , v i a ţ a s p i r i t u a l ă a ţării. N u c o m a l m u n c i i s a u a l g i n d i r i i oare, î n p e r s p e c t i v a a p r o p i a t u l u i C o n g r e s a l educaţiei p o l i t i c e şi culturii socialiste, să nu participe la pregătirea acestuia cu sporit sentiment de răspunde: re faţă de locul şi chemarea cc-i r e v i n î n r o s t u r i l e şi î n destinele Cetăţii. P r e t u t i n d e n i a u l o c d e z b a t e r i : i n organizaţiile d e p a r t i d , i n instituţiile d e lavă* ţ ă m i n t , d e artă, d e c u l t u r ă , î n c o o p e r a t i v e şi î n t r e p r i n d e r i , î n asociaţiile obşteşti, i n u n i u n i l e d e creaţie artistică — a l e s c r i i t o r i l o r , p l a s l i c i c n i l o r , m u z i c i e n i l o r . A c ţ i u n i f e l u r i l e , î n c e r c u r i m a i restrînse s a u m a i l a r g i , c u p r i n z î n d , î n s ă , î n a n s a m b l u , toată s u f l a r e a activă, productivă a poporului, p u n în lumină, şi p e c u m p ă n a sintezelor critice, faptele de muncă şi r o a d e l e m u n c i i d i n toate domeniile n e s f î r ş i t d e v a r i a t e a l e c o n s t r u c ţ i e i şi dezvoltării noastre materiale şi u m i a n e . Se scrutează o r i z o n t u r i l e şi s t a d i u l devenirii n o a s t r e , se m ă s o a r ă temeinicia, valoarea, rodnicia prezenţei şi contribuţiei noastre la c o n f i g u r a r e a p r o p r i e i n o a s t r e i s t o r i i , a p r o p r i e i n o a s t r e c a l i t ă ţ i o m e n e ş t i şi l a î n a i n t a r e a irezistibilă a societăţii n o a s t r e spre zarea s o c i a l i s m u l u i m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t , spre c o m u n i s m .

U

ste, î n f o n d , m i s ă i n dezbatere conştiinţa socială a fiecărui individ in p a r t e şi a p o p o r u l u i î n t o t a l i t a t e a l u i . P u r t î n d î n s u b s t a n ţ a c i aspiraţiile şi e x p e r i e n ţ a u n u i î n v ă p ă i a t t r e c u t m i l e n a r , a c e a s t ă c o n ş t i i n ţ ă se p ă t r u n d e astăzi, a d i n e şi a n g a j a t , d e legile necesităţilor istoriei şi sc d e s c o p e r ă c a a t a r e , n u doar c a f r u c t r e f l e x i v a l r e a l i t ă ţ i l o r şi c o n d i ţ i i l o r v i e ţ i i m a t e r i a l e , d e t e r m i n a t d e e l e . şi, aşa f i i n d , r ă m a s î n u r m a l o r , c i ş i , l a r î n d u - i , î n m ă s u r ă (ba c h i a r chemată) a fi purtătoarea vizionară şi p r e v e s t i t o a r e , d i n a m i z a t o a r e şi f r u c l i f i c a t o a r e a c o n s t r u i r i i rea­ l i t ă ţ i l o r v i i t o a r e . A c e a s t ă r e l a ţ i e d e i n t e r f e r e n ţ ă a c o n ş t i i n ţ e i c u e x i s t e n ţ a se a f l ă , d e ­ a l t f e l , s u h l c x b u a l a v u t ă î n s e a m ă î n f e l u r i t e l e d e z b a t e r i şi a c ţ i u n i c u c a r e m a s e l e m u n c i ­ t o a r e — r o n c o m i t e n t c u o a m e n i i d e c u l t u r ă , cercetătorii ştiinţifici o r i c r e a t o r i i d e a r t ă — pregătesc m a r e l e c o l o c v i u care v a f i C o n g r e s u l educaţiei p o l i t i c e şi c u l t u r i i socialiste. P l i n i n d în prim-plan, c u deosebire astăzi, conştiinţa maselor de o a m e n i a i m u n c i i , d e z b a t e r i l e pornesc d e l a c o n v i n g e r e a î n n a t u r a şi forţa e i politică, c o n v i n g e r e întărită fie tovarăşul N i c o l a e Ceauşcseu încă î n m e m o r a b i l a E x p u n e r e d i n i u l i e 1 9 7 1 . l a Consfă­ tuirea de lucru a activului de partid d i n domeniul i d e o l o g i e i şi a l activităţii p o l i t i c e şi c u l l u r a l - e d u c a l i v e : . . n u m a i a ş a p o p o r u l , s t ă p i n p e d e s t i n e l e s a l e , î ş i v a p u t e a c o n s t r u i în m o d conştient v i i t o r u l ; n u m a i aşa p a r t i c i p a r e a m a s e l o r largi la conducerea socie­ t ă ţ i i v a d e v e n i o r e a l i t a t e , i a r d e m o c r a ţ i a s o c i a l i s t ă se v a a f i r m a c a o f o r ţ ă dinamiza­ t o a r e a societăţii n o a s t r e . " Această c o n v i n g e r e — s u s ţ i n u t ă şi d e d o c u m e n t e l e ulterioare d e p a r t i d : a l e P l e n a r e i d i n 3 — 5 n o i e m b r i e , a l e C o n g r e s u l u i a l X l - l e a , m a i ales P r o g r a m u l P.C.R. d e f ă u r i r e a societăţii socialiste m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e şi î n a i n t a r e a Romanici s p r e c o m u n i s m , p r e c u m şi d i f e r i t e l e c u v î n t ă r i şi l u ă r i d e poziţii a l e s e c r e t a r u l u i g e n e r a l a l

E

www.cimec.ro

1

partidului nostru — se r e v e n d i c ă , î n c h i p f i r e s c , d e c i s i n t e g r a l ă ş i a n g a j a t ă ideologiei p a r t i d u l u i , p o l i t i c i i l u i , p r o g r a m u l u i l u i ; e a se v e d e verificată zi c u zi în procesele de v i a ţ ă şi d e construcţie, î m p r e j u r ă r i c a r e , t o a t e , p r e t i n d o n e c u r m a t ă creştere a v o l u ­ mului d e c u n o a ş t e r e şi d e r e s p o n s a b i l i t a t e , şi t r i m i t la necesitatea unei dimensionări adecvate a demersului conştient, unei continue educări, şi ridicări a conştiinţei maselor creatoare.

n a s e m e n e a c o n d i ţ i u m i , p o a t e c ă n i c i o d a t ă c r e a ţ i a a r t i s t i c ă n u s-a s i m ţ i t m a i d i r e c t v i z a t ă î n p r o f i l a r e a şi e x e r c i t a r e a m i s i u n i i e i , p r i n excelenţă forma* I tivă. C u deosebire c r e a t o r u l a r t e l o r teatrale, ale căror m o d a l i t a t e şi forţă — i m e d i a t ă ş i p r i n c i p a l ă — s t a u î n d i a l o g u l n e m i j l o c i t c u m a s e l e . l ) c a c e e a şi v e d e m o a m e ­ n i i d e a r t ă m a i d i v e r s , m a i i n s i s t e n t , m a i l a r g , m a i r e s p o n s a b i l d e c i t o r i e î m i a l t ă d a t ă , cercel î n d î n e i î n ş i ş i o r i î n d i s c u ţ i i p r o f e s i o n a l e , o r i c u p u b l i c u l l o r , a c t u l şi e c o u l p r e z e n ţ e i l o r creatoare i n societate. N u î n t â m p l ă t o r şi n u făTă o s e m n i f i c a ţ i e care depăşeşte sfera strictă a m e ş t e ş u g u l u i , c o l o c v i i l e , s i m p o z i o a n e l e , „săptăminile", decadele dramatice, festi­ valurile teatrale, încrucişează mai tot spaţiul teatral al ţării, simultan cu variile d e m o n s t r a ţ i i scenice, m a i m u l t o r i m a i p u ţ i n e d i f i c a t o a r e . T e a t r e l e şi o a m e n i i de tea­ tru — pocţii-dramaturgi, interpreţii, regizorii, scenografii, c r i t i c i i de teatru — c e i ce, dincoace ori dincolo de cortină, răspund, într-un fel sau altul, de viaţa şi de mişcarea, d e o r i e n t a r e a , d e e f i c a c i t a t e a t e a t r u l u i , îşi c o n f r u n t ă p ă r e r i l e şi p u n c t e l e de vedere şi d e l i b e r e a z ă asupra valorilor atinse, asupra neajunsurilor, asupra feluritelor probleme încă nedezlegate sau greşit d e z l e g a t e , a l e m u n c i i şi creaţiei l o r . E i judecă m ă s u r a i n c a r e d r a m a t u r g i a şi v a l o r i f i c a r e a e i s c e n i c ă e x p r i m ă , a ş a c u m c e r c p a r t i d u l , realitatea noastră socială î n p r o c e s u l d e z v o l t ă r i i ei istorice, m ă s u r a în care ele dau expresie activităţii t u m u l t u o a s e , c o n s t r u c t i v e a p o p o r u l u i , s u r p r i n d , î n d r a m a t i s m u l i n e r e n t a l v i e ţ i i p e c a r e o î n f ă ţ i ş e a z ă , c o n ş t i i n ţ a p a t r i o t i c ă şi p o l i t i c ă a p o p o r u l u i , nestrămutat î n c r e z ă t o r î n z i u a d e m î i n c , î n v i i t o r u l d e l i b e r t a t e şi i n d e p e n d e n ţ ă a l n a ţ i u n i i n o a s t r e , î n v i i t o r u l c o m u n i s t . Ş i , n e î n d o i o s , i n t e r o g a ţ i i l e l o r . c a ş i c o n c l u z i i l e l o r , se o p r e s c şi asupra u m a n i s m u l u i revoluţionar, asupra o p t i m i s m u l u i robnst-istoric, asupra caracterului m i l i t a n t p o l i t i c , de care sînt pătrunse v a l o r i l e noastre artistice, asnpra forţei l o r de pătrundere, de influenţare, de îmbogăţire a conştiinţei s p e c t a t o r u l u i .

|

v i d e n t , e x a m e n u l d e c o n ş t i i n ţ ă şi a l r e a l i z ă r i l o r c r e a t o r i l o r d e t e a t r u , s t a ­ torniceşte, d i n c o l o de orice alte însuşiri, u n a m a j o r ă , esenţială : ancorarea ei în materialismul dialectic, unitatea ei ideologică intr-o largă deschidere a l i b e r t ă ţ i i d e e x p r e s i e . A c e a s t ă u n i t a t e se r e v e n d i c ă . î n l ă u n l r u l feluritelor mijloace şi m a n i e r e d e e x p r e s i e , d e l a c o n c e p ţ i a t e o r e t i c i şi p o l i t i c ă u n i t a r ă a p a r t i d u l u i , despre necesitatea căreia. î n viaţa întregului popor, vorbea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al Xl-lea. E a oferă c i t i t o r u l u i s a u s p e c t a t o r u l u i acea ..perspectivă revoluţio­ nară clară ', acea „orientare l i m p e d e " , p e care t o t s e c r e t a r u l g e n e r a l a l p a r t i d u l u i n o s t r u le v e d e a luminind, prin Programul partidului, lupta poporului pentru edificarea no«i orînduiri sociale, pentru dezvoltarea societăţii omeneşti, încrederea lui in cauza socialismului.
;

E

E, noul implică

insă,

tot

alît în în

de de

evident cultură eu şi de

că, şi

în artă

condiţiile examinate

actuale, devin sociale şi viaţa

ale şi

primilor unei căreia de

paşi clape ale

porniţi care

în îşi se

cincinal,

faptele

faptele ale

depăşirea Ceea pe şi a

raport lumina dincoace

implicaţiile sub orice alte

înnoitoare îndatoriri artă cu

spirituale ordin

«•evoluţiei estetic, în noi

tehnieo-ştiinţifice, desfăşoară. înseamnă, a domenii pe care şi de Creatorul vrajă, societăţii ale o

înrîurirea de a

transformatoare şi

cincinalul pur lor. de

ce,

cerinţe pentru

planul

relaţiilor

creatorului de un

problemele dezlegarea spre

dezvoltare propriei imaginea modelarea cuceriri. purtător nou care

omului,

necesitatea

pătrunde, spre ale

cunoaşterii ; î n s e a m n ă lumii ţinut adevăr a şi

imperativ

auloeducare, ştiinţei a şi

ridicarea

l u i conştiinţe c r e a t o a r e şi cetăţeneşti ; s p r e c o n t u r a r e a dau este de s p i r i t u l u i cuceririle actuale după concluziile aşadar, al fără înariparea inspiraţiilor, şi de

imaginilor l u i artistice după t e h n i c i i ; spre trase fost şi din a aceste

materialist-şliinţifice ezitare, ceea c e a impetuoase

se p ă s t r a ,

întotdeauna : omului

cuvînt

devenirii

ţării

creşte î n ea, s u b n e b i r u i t î n ţ e l e a p t ă î n d r u m a r e a p a r t i d u l u i . E, poate, in sensul ţară, în primordial preajma al examenului de conştiinţă politice care şi freamătă astăzi

pretutindeni

Congresului

educaţiei

culturii

socialiste.

„Teatrul"
www.cimec.ro

27 martie ZIUA M O N D I A L Ă A TEATRULUI

Scena si interogaţiile actualităţii
într-un zilei, pentru fiind, prisosul ale caro ci în şi chip pentru tăţii, deschide stimula creaţiei turilor cesului evenimente jarea cel Se nu teatrul scenice erea(iilor reflecta aluri află şi a de la sa mai poale poale care care existenta, adevăr cînd ora în sigur discuta pune, mondial c privesc şi cind a in inutilului, de nu trecut aveai nu ceva ori vechii literatura, o profundă la o noastră, implicare pentru imediat. evident, şi (care a prezentului, mijloacele orientarea, însă, direct în justiţie. naţiunilor, Ne grijă aflăm la legal confortul faţă, îndoială de văd răspunsuri, in aită capitale) luptele dintre foarte mai pmtru societăţi, nici nevoilor dezlegarea pentru în scena a Această revoluţiei a vestit, în cel sale mai de că a lot îndepărtat, bun a o teatrul reale pasiune lor. viaţă. formula de admira activitate nu ale mai cărţile făcut, iar se citeau la în teatru marginea astăzi ci acte lumea, încetat şi mod atitudine care şi dintre interesul unor ce-i viu conştiinţă că arta nunţii nu să în unor ceasurile în interpreţi, existentei, considerate ale mai conştiinţei, fie un gen de a asculta cu ficţiunea, interogaţiile imaginarul de realitate, la presiunea la sale al scenice al sensibilităţii oficiul unor a spune umanitatea şi direcţia căci economice, o şi, cum ; o şi de seamă în revizuirea sub privitoare că, colaborat prezentului izvoarele emoţionat formule şi şi făgăduit luciditate şi face în a doar găteala goale ale general, cultura şi prin întrebările făcut devenind, actuali­ pentru pentru a a rapor­ pro­ de anga­ energie, mulţimilor. nimeni în creaţiilor ; de ai a ide­ se egalităţii o Ibsen, producţii se mergea, ! c destinde concepţia ei. Nici virtuozitatea sînt suprapuse umanităţii, a

se tălmăceşte a participa deschis, provocînd o acţiunea dintre istoric, desfătarea

de a înţelege Teatrul Ordonînd în o sociale, dar a şi pregătit reflecţia fecund capta eficienta ceea de pornirea

de a ne delecta clarificînd declarat faţă

foloseşte modificare

perspectivă,

a concepţiei împrejurării a asupra

rosturile

se datorează, teatrul

a determinat

responsabilitate, redescoperit,

valabilitatea, sporul şi ? păcii toţii

viitorului

repudiază

spiritual, o călăuzeşte

trîndăvia înţeleg şi

ci o judecă, problema

o dinamizează imperative, a ordinii a dobîndit corabie

Idealuri săracilor a cu

Mai între pe

curînd, stale, aceeaşi

şi a bogaţilor,

independenţei planetară. trebuie să aibă

dimensiune

gravitate fiecare

de eîrmo.

navei.

RADU
directorul Teatrului

BELIGAN
Naţional d i n Bucureşti

Artist al Poporului preşedintele L T . l . www.cimec.ro

Î N PREGĂTIREA CONGRESULUI

TEATRUL ÎN JUDEŢUL DUMNEAVOASTRĂ în acest număr:
Teatrul este, în judelui Timiş, la el acasă. iVu Ştiu dacă miile de muncitori şi ţărani, romani, germani, ma­ ghiari şi sirhi, care realmente merg la teatru, slin că grecii din antichitate aveau o muză a teatrului : dacă aceste mii de muncitori şi ţărani ştiu cum i s i numeau muza vechii greci. Dar ştiu cît de incandescentă este prezenţa spirituală a spectatorului intr-o sală a căminu­ lui cultural, după ce, cu 0 oră sau două mai devreme, a mînuit strungul sau discuitorul. Incredibila, altădată, teză a apropierii producătorului de bunuri materiale de fructele spiritului, este acum un fapt pe cale de desăvîrşire. în judeţul Timiş, nu numai că ţăranii merg la teatru, dar unii dintre ei, după ce au recoltai griul, pun mina pe condei şi scriu. Ce anume ? Replici, scene, întîmplări organizate după legile esteticii scenice. Pare incre­ dibil, dar este adevărat. Consemn'md aceste realităţi spirituale, acum, în pregătirea Congresului educaţiei politice şi culturii, socialiste, avem revelaţia unor teritorii cucerite şi bwe consolidate in direcţia umanismului socialist.

TIMIŞ
7 interviuri de Paul Tutungiu

GHEORGHE T A C H E
Secretar a l Comitetului judeţean a l P.C.R. Timiş

NOBILA ÎNDATORIRE A TEATRULUI

— Ce l o c a c o r d a ţ i ţul d u m n e a v o a s t r ă ?

teatrului i n

jude­

— I n l o c şi u n r o l f o a r t e i m p o r t a n t e . J u ­ d e ţ u l T i m i ş este u n ţ i n u t î n c a r e , a l ă t u r i d e români, muncesc, înfrăţiţi, g e r m a n i , maghiari şi s î r b i . I n c o n t e x t u l p o l i t i c i i generale a p a r t i d u l u i nostru, de rezolvare a problemelor naţionale pe baza p r i n c i p i i l o r m a r x i s t e , în judeţul nostru fiinţează teatre în l i m b i l e r o m â n ă , g e r m a n ă şi m a g h i a r a . A c e s t e teatre au rolul deosebii de a participa efectiv la f o r m a r e a şi d e z v o l t a r e a conştiinţei socialiste, la c o n t u r a r e a t r ă s ă t u r i l o r s p e c i f i c e o m u l u i so­ cietăţii n o a s t r e . T e a t r u l este o importantă a r m ă ideologică ; d e acest l u c r u sînt f o a r t e c o n ş t i e n ţ i c e i m a i t a l e n t a ţ i r e g i z o r i şi a c t o r i . D e a c e e a , şi s p e c t a c o l e l e a u o î n c ă r c ă t u r ă d e responsabilitate neobişnuită.

U n teatru b u n are nevoie de texte foarte b u n e , o a r e să m i l i t e z e p e n t r u î n f r u m u s e ţ a r e ; ! fiinţei u m a n e , p e n l r u a f i r m a r e a personalităţii ei, p e n t r u perfectibilitatea e i . Astfel de texte dramatice sînt datoare t e a t r e l e să-şi a l e a g ă p e n l r u a le valorifica. — f u c e m ă s u r ă această n o b i l ă î n ­ d a t o r i r e , materializată î n r e p e r t o r i i şi, bineînţeles, î n spectacole, ajunge la m u n c i t o r i , este r o d n i c ă p e n l r u clasa muncitoare ? — întrebarea e deplin îndreptăţită. În­ t r - a d e v ă r , într-o o r î n d u i r e ca a n o a s t r ă , î n care r o l u l conducător îl a r e clasa munci­ toare — producătorii b u n u r i l o r materiale — b u n u r i l e s p i r i t u a l e t r e b u i e să a j u n g ă l a m u n ­ c i t o r i , să n u I e f i e s t r ă i n e , e i , d i m p o t r i v ă ,

www.cimec.ro

EDUCAŢIEI POLITICE Şl CULTURII SOCIALISTE
proprii. T e a t r u l t r e b u i e , a ş a d a r , să a j u n g ă l a m u n c i t o r i . D e a c e e a , î n ceea c e n e p r i v e ş l c , n e - a m s t r ă d u i t ca t e a t r e l e d i n j u d e ţ u l n o s t r u să a i b ă l e g ă t u r i s t r i n s e c u m a s e l e d e o a m e n i a i m u n c i i . E x i s t ă Ia T i m i ş o a r a o p r a c ­ tică, aş zice, m a i veche, a deplasării t r u p e l o r dc actori în rîndul muncitorilor, la locul l o r de m u n c ă — î n u z i n e , f a b r i c i , p e şantiere. Se î n t î m p l a , c h i a r , i n v i r t u t e a a c e s t e i p r a c t i c i , să a v e m adevărate m i c r o s l a g i u n i în incinta întreprinderilor industriale m a i m a r i . Depla­ sările d c c a r e v o r b e s c n u sînt acte f o r m a l e , gratuite. Dealtfel, pe plan mondial, a deve­ n i t u n o b i c e i c a tâmpele d e t e a t r u s ă m e a r ­ gă a c o l o u n d e sînt m a r i a g l o m e r a ţ i i d e o a ­ m e n i . T e a t n d îl aşteaptă p e spectator, d a r îl ş i c a u t ă . D e a l t m i n t e r i , o f r u m u s e ţ e p a r t i ­ c u l a r ă se a d a u g ă s p e c t a c o l u l u i î n d e p l a s a r e , m o n t a t î n h a l e l e u z i n e l o r s a u î n alte spaţii vaste, c u destinaţii variate, î n faţa unor m a r i m u l ţ i m i . P e n t r u n o i , î n s ă , aceste d e p l a ­ sări r e p r e z i n t ă o f o r m ă d e i n i ţ i e r e î n a r t a teatrului, o modalitate v i e de a apropia n o i şi n o i s p e c t a t o r i d e t e a t r u . P ă t r u n d e r e a t e a ­ t r u l u i în l u m e a m u n c i t o r i l o r , a producători­ l o r d e b u n u r i m a t e r i a l e , este n u n u m a i u n exemplu grăitor d e i m p l a n t a r e în mase a p o l i t i c i i c u l t u r a l e a p a r t i d u l u i n o s t r u , c i şi un argument de netăgăduit în procesul de­ mocratizării c u l t u r i i . h i u l t i m i i a n i , n o i a m m e r s , î n această d i r e c ţ i e , şi p e l i n i a c e d ă r i i u n o r spectacole la s e d i u l t e a t r e l o r , c h i a r a u n o r s p c r t a c o l e premieră, colectivelor de m u n c i t o r i de la unele întreprinderi timişorene. Legăturile d i n t r e t e a t r e şi î n t r e p r i n d e r i (aş a m i n t i , d i n ­ tre ele, „Industria l î n i i " d i n Timişoara, „Elec­ t r o m o t o r " , „ E l e c t r o b n n a l " ) a u f o s t strinse, c u sprijinul Comitetului municipal de partid, care a f a c i l i t a t î n t î l n i r i între o r g a n e l e şi o r ­ ganizaţiile d e partid din unităţile teatrale şi u n i t ă ţ i l e p r o d u c t i v e . Aceste întîlniri a u condus la î m b u n ă t ă ţ i r e a raporturilor reci­ proce. Adresîndu-se î n p r i m u l rînd oamenilor m u n c i i , teatrul — f i e în l i m b a română, f i e în g e r m a n ă s a u m a g h i a r ă — îşi r e a l i z e a z ă menirea sa d e a r t ă c o l e c t i v ă , p e n t r u c o l e c ­ t i v . E t a p a î n c a r e t r e b u i a să m o b i l i z ă m o a ­ m e n i i a fost d e m u l t depăşită. Astăzi, o a ­ m e n i i v i n l a t e a t r u , d i n p r o p r i e iniţiativă ; t e a t r u l este a c u m p e n t r u ei o necesitate. A devenit, p e n t r u n o i toţi, u n c o m p o n e n t a l vieţii noastre s p i r i t u a l e . Ceea c e , d e s i g u r , este î n c ă u n a r g u m e n t l a t e m e l i a c i v i l i z a ţ i e i socialiste. — S î n t i n f o r m a t că v ă interesaţi î n mod d e o s e b i t — şi, cînd este cazul, rezolvaţi f e l u r i t e l e dificultăţi inerente — d e mişcarea teatrală d e a m a t o r i . Faţă c u politica p a r t i d u l u i n o s t r u , d e u r b a n i z a r e a aşezărilor r u r a l e , credeţi că î n v i i t o r i i a n i v o r a p ă r e a tre p o p u l a r e î n j u d e ţ ? n o i tea­

— C u m ştiţi şi d u m n e a v o a s t r ă , amploarea activităţii a r t i s t i c e a m a t o a r e este o consecinţă directă a dezvoltării bazei m a t e r i a l e a socie­ t ă ţ i i n o a s t r e . Creşterea b u n ă s t ă r i i materiale este î n s o ţ i t ă d o o creştere a b u n ă s t ă r i i s p i r i ­ tuale. I n m a i toate localităţile j u d e ţ u l u i nos­ tru fiinţează lăcaşuri d e cultură, m u l t e d i n ­ tre e l e f o a r t e b i n e a m e n a j a t e . A v e m u n tea­ tru popular, c u stagiune p e r m a n e n t ă , Ia Lugoj. Rezultatele dobîndite de actorii ama­ t o r i d e a i c i s-au b u c u r a t d e r ă s u n e t p e p l a n naţional. N-aş p u t e a să p r e c i z e z dacă î n u r m ă t o r i i a n i v o m a j u n g e s ă a v e m şi î n a l t e localităţi teatre populare c u stagiune per­ manentă. I n orice caz, s u b conducerea Comi­ tetului judeţean d e p a r t i d , Comitetul jude­ ţean d e c u l t u r ă ş i e d u c a ţ i e s o c i a l i s t ă se p r e ­ o c u p ă ca mişcarea artistică d e a m a t o r i să fie c o n t i n u ă , n u d o a r legată d e p e r s p e c t i v a şi împrejurările unor concursuri. Fiindcă, a c t i v i t a t e a a r t i s t i c ă a a m a t o r i l o r n u şi-ar p u ­ tea î m p l i n i m e n i r e a d c a. c o n t r i b u i l a î n f r u ­ museţarea personalităţii umane, d a c ă s-ar desfăşura s u b f o r m a u n o r c i c l u r i d e m a n i ­ festări o c a z i o n a l e şi n u c a o f o r m ă perma­ nentă de autoeducaţie. — I n actuala etapă, p a r t i d u l a cerut s c r i i t o r i l o r să-şi î m b o g ă ţ e a s c ă mesajul o p e r e l o r ş i să-şi î n s u m e z e e f o r t u r i l e î n direcţia semnificativă şi generoasă a unei epopei naţionale. L a Timişoara există o Asociaţie a scriitorilor. I n ceea c e n e priveşte, a m o b s e r v a t c u p l ă c e r e c ă o s e a m ă d i n t r e c i se î n ­ d r e a p t ă către d r a m a t u r g i e . C u m a p r e c i ­ a ţ i d u m n e a v o a s t r ă s p r i j i n u l p e care-1 acordă scriitorii timişoreni mişcării t e a t r a l e p r o f e s i o n i s t e şi d e a m a t o r i d i n judeţ ? — î n t r - a d e v ă r , există l a T i m i ş o a r a , şi f i ­ inţează c u b u n e r e z u l t a t e , Asociaţia scriito­ r i l o r . C o m i t e t u l j u d e ţ e a n d e p a r t i d se î n t î l neşte, p e r i o d i c , c u s c r i i t o r i i n o ş t r i . N o i aştep­ tăm de la creatorii de b u n u r i spirituale, şi î i s p r i j i n i m o r i d e cîte o r i e s t e nevoie, ca o p e r e l e l o r să servească i n t e r e s e l e p o p o r u ­ l u i , să cînte f r u m u s e ţ i l e p a t r i e i , realizările d i n a n i i s o c i a l i s m u l u i , f a p t e l e o a m e n i l o r a(cest e i ţ ă r i . P e aceeaşi l i n i e , a m p u s î n d i s c u ţ i e şi s a r c i n i l e ce revin A s o c i a ţ i e i s c r i i t o r i l o r d i n Timişoara î n legătură c u e l a b o r a r e a epopeii naţionale. A ş a e, s c r i i t o r i i t i m i ş o r e n i şi-au î n d r e p t a t atenţia şi a s u p r a t e a t r u l u i . M u l t e d i n t r e m a ­ nifestările t e a t r a l e p r o f e s i o n i s t e şi d e a m . ' i t o r i d i n judeţ l e datorăm textelor l o r , uneori d e netăgăduită valoare. Sigur, lăsăm p e sea-

www.cimec.ro

5

ma conştiinţei lor profesionale a afinităţii lor artistice, apropierea d e t e a t r u . Ceea ce aş d o r i să s u b l i n i e z , î n s ă , î n c ă o d a t ă , este că n o i a ş t c j i t ă m d e l a s c r i i t o r i , şi n u n u m a i d e la a r t i ş t i i c a r e - i î n t r u c h i p e a z ă p e s c e n ă , o o r i e n t a r e ideologică c i t m a i fermă, c u l t i v a ­ rea s e n t i m e n t u l u i înălţător d c i u b i r e a Irc-

cuiului şi p r e z e n t u l u i poporului român, a dragostei pentru patria socialistă, relevarea faptelor semnificative ale o a m e n i l o r de a z i , într-un cuvînt, curajul de a aborda pieptiş m a r i l e t e m e u m a n e , legate d c l u p t a p e n t r u afirmarea n o u l u i , a ideilor celor m a i scumpe omenirii.

DUMITRU PREDA
Preşedintele Comitetului judeţean de cultura şi edu­ caţie socialista Timiş

ÎNDRUMARE Şl COLABORARE
— V ă r u g ă m să n e v o r b i ţ i despre d i r e c ţ i i l e şi m o d u l i n c a r e a c ţ i o n e a z ă instructorii Comitetului judeţean pen­ t r u cultură şi e d u c a ţ i e s o c i a l i s t ă , î n vederea stimulării activităţii teatrale în judeţ. — S e ştie c ă j u d e ţ u l T i m i ş e s t e u n u l d i n ­ tre judeţele c u m a r c potenţial în domeniul \ieţii c u l t u r a l e , î n g e n e r a l , i n c l u s i v î n c e l a l activităţii teatrale. L a Timişoara fiinţează ( i n afara t e a t r u l u i liric) trei teatre dramatice — respectiv Teatrul Naţional, T e a t r u l Maghiar de Stat. T e a t r u l G e r m a n de Stat ; alături de ele, p e n t r u p u b l i c u l „ m i c " , activează t e a t r u l d c p ă p u ş i (cea de-a p a t r a i n s t i t u ţ i e t e a t r a l ă p r o f e s i o n i s t ă d i n T i m i ş o a r a ) ; l a a c e s t e a se cere a d ă u g a t n u m ă r u l î n s e m n a t de formaţii dc t e a t r u d e a m a t o r i de p e întreg c u p r i n s u l j u d e ţ u l u i ; între ele, u n l o c p r o e m i n e n t îl ocupă T e a t r u l popular d i n L u g o j , cu u n r e ­ p e r t o r i u b o g a t şi c u a c t i v i t a t e b u n ă l a s e d i u şi î n d e p l a s ă r i . A l ă t u r i d e T e a t r u l popular d i n L u g o j , aş m a i a m i n t i , fără t e a m ă d e a greşi î n clasificări, o s e a m ă d e a l t e t e a t r e de a m a t o r i , d e ţinută, c u m sînt c e l d i n B u z i a ş s a u c e l d i n S i n n i c o l a u l M a r e , ea să p o ­ m e n e s c d e cele m a i b u n e . I n g e n e r a l , l a n o i î n j u d e ţ , s-a î n c e t ă ţ e n i t d e m u l ţ i a n i o f o a r t e m a r e încredere î n a r t a t e a t r u l u i d e a m a t o r i . La ora actuală, p u t e m n u m ă r a aproape cinci­ zeci d e f o r m a ţ i i t e a t r a l e d e a m a t o r i î n sis­ temul aşezămintelor de cultură d i n judeţ. Unele d i n t r e aceste f o r m a ţ i i s-au Temarcat î n d i v e r s e o c a z i i — c o n c u r s u r i j u d e ţ e n e şi naţionale. B u n ă o a r ă , tea t m l d i n B u z i a ş , în 1973. a fost d i s t i n s , Ia C o n c u r s u l naţional a l formaţiilor artistice de a m a t o r i , c u medalia d e a u r . C u aceeaşi m e d a l i e a fost d c d o u ă o r i distinsă formaţia d e t e a t r u de păpuşi d i n comuna Dumbrava. L a diferite n i v e l u r i ale c o n c u r s u r i l o r , a u f o s t , fireşte, p r e ţ u i t e şi a l t e formaţii, distincţiile respective consemnînd etape valoroase în dezvoltarea formaţiilor despre care discutăm.

trele de a m a t o r i d i n judeţul Timiş sînt p u ­ ternic, a n g a j a t e p e l i n i a indicaţiei c o n d u c e r i i d e p a r t i d şi d e s t a t , d e a p r o m o v a u n r e ­ pertoriu de u n n i v e l politico-ideologic r i d i ­ cat, d e a c o n t r i b u i p r i n spectacole d e cît m a i b u n ă c a l i t a t e artistică l a o p e r a d e educaţie a conştiinţelor şi, d e c i , Ia s t i m u l a r e a e f o r t u ­ l u i g e n e r a l c o n s t r u c t i v d i n ţara n o a s t r ă , în v e d e r e a edificării societăţii socialiste ? I n c e e a c e p r i v e ş t e g r a d u l d c preocupare a a c t i v u l u i d e cultură d i n judeţ p e n l r u tea­ t r u , î n s p e c i a l , c r e d că r e z u l t a t e l e s î n t î n bună măsură cunoscute p r i n i n t e r m e d i u l pre­ sei s c r i s e şi v o r b i t e ; şi c r e d că a c e s t e r e ­ z u l t a t e sînt e l o c v e n t e . A p r o a p e că n u exislă instructor a l Comitetului judeţean d e c u l ­ t u r ă şi e d u c a ţ i e s o c i a l i s t ă c a r e , î n a f a r ă d e î n s ă r c i n ă r i l e s a l e d e f i e c a r e z i , să nu aibă i n a t e n ţ i a sa cîteva f o r m a ţ i i d e t e a t r u d e a m a t o r i , c e l p u ţ i n , s u b raportul îndrumării acestora către un repertoriu contemporan, care să î m b r ă ţ i ş e z e problematica societăţii în care trăim. Aş deţean şi ros a acestui scoate pentru centru în relief, de în această creaţiei amatori. un gîndesc, Şcoala de se toate privinţă,

strădaniile

depuse

activiştii de

Centrului j u ­

îndrumarea artistice se g r u p e a z ă

populare
In jurul nume­ de şi cei tea­ oca­ ataşa­ atare,

mişcării activ la

foarte

d i n afară ; m ă lucrează rînd

bunăoară, gradele,

la
în mai tru zie

cei care primul din mulţi de c ă , şi o

la

populară
general de al ca

artă, liceal,

cadrele

didactice cărora Remarcăm de de arta

d i n învăţămîntul

rîndul

recrutează această

instructori ai din punctul faţă bună

formaţiilor cu vedere cu

amatori.

mentului realizăm

teatrului,

colaborare

Inspectoratul

şcolar j u d e ţ e a n . — care In legătură c u colaborarea de v o r b e a ţ i a d i n e a o r i ; c r e d c ă ace-

6

www.cimec.ro

l a ş i l u c r u i l p u t e ţ i a f i r n i a şi despre r e l a ţ i i l e ce l e î n t r e ţ i n e ţ i c u c o m i s i i l e de cultură ale sindicatelor. — Cu sindicatele organizăm In c o m u n con­ c u r s u r i l e teatrale sau atingînd alte domenii de specialitnte. î m p r e u n ă le iniţiem şi l e îndrumăm, împreună urmărim realizările destinate a i n t r a în competiţii. T o t împre­ ună constituim j u r i i l e d e selecţie ; Intram c u v î n t , ne c o n s t i t u i m într-o a c t i v i t a t e u n i t a r ă , pe baza u n u i p l a n unic d c a c t i v i t a t e , pe care î l î n t o c m i m şi-1 u r m ă r i m , a t î t p e t o t p a r ­ cursul anului c i t şi p e e t a p e trimestriale s a u l u n a r e . Ca să d a u u n e x e m p l u : c u n o s ­ cuta acţiune Zilele teatrului dc a m a t o r i , a m realizat-o în strînsă c o l a b o r a r e , coordonîndu-i f a z e l e . I n i ţ i a t ă d e C o n s i l i u l C u l t u r i i şi E d u ­ c a ţ i e i S o c i a l i s t e , a c e a s t ă a c ţ i u n e se a f l ă a c u m în f i n a l a j u d e ţ e a n ă , c î n d u r m e a z ă a f i s t a b i ­ l i t e cele m a i b u n e f o r m a ţ i i (atît cele aparţ i n i n d a ş e z ă m i n t e l o r c u l t u r a l e , cît ş i c e l e î n ­ drumate direct de sindicate). — Să ne întoarcem la colaborarea C o m i t e t u l u i j u d e ţ e a n d c c u l t u r ă şi cd u c a ţ i e s o c i a l i s t ă c u I n s p e c t o r a t u l şco­ lar judeţean. Aveţi în vedere — dacă n u c prea m u l t spus — o pepinieră de v i i t o r i actori, în r i n d u l actualilor p i o n i e r i şi şcolari. I n ce m ă s u r ă , î n d e s c o p e r i r e a t a l e n t e l o r r e s p e c t i v e , sînt implicaţi a c t o r i i celor patru teatre profesioniste d i n Timişoara ? — Actorii teatrelor noastre

— Există i n Timişoara o bine pre­ ţuită Asociaţie a s c r i i t o r i l o r . Neîndoios c ă p r i n t r e m e m b r i i a c e s t e i a s o c i a ţ i i se n u m ă r ă şi d r a m a t u r g i . C o l a b o r a r e a l o r cu t e a t r e l e p r o f e s i o n i s t e este organi­ zată de Comitetul judeţean dc cul­ t u r ă şi e d u c a ţ i e s o c i a l i s t ă , s a u a c e ş t i dramaturgi sînt solicitaţi s p o n t a n de către teatre ? — Creaţia d r a m a t u r g i c ă l o c a l ă se b u c u r ă d c o reală recunoaştere în m i ş c a r e a teatrală d i n j u d e ţ . I n p r o m o v a r e a e i p u t e m v o r b i şi de o colaborare a noastră, directă, c u crea­ t o r i i , şi d e o c o l a b o r a r e — aş s p u n e , şi m a i directă — cu instituţiile de t e a t r u profe­ sionist. A v e m , astfel, în p o r t o f o l i u l r e p e r t o r i a l d i n u l t i m i i a n i , câteva l u c r ă r i c a r e s-au d i s ­ tins : Piinea n e b u n i l o r de H a n s K e h r e r j u ­ c a t ă d e T e a t r u l G e r m a n , c u m u l t s u c c e s , şi l a s e d i u şi î n d e p l a s a r e (fireşte, ş i l a J i m b o l i a , u n d e , d e a l t f e l , se şi p e t r e c e acţiunea piesei). — E v o r b a despre cei şapte a n t i ­ fascişti executaţi d e a r m a t e l e germane, i n r e t r a g e r e , î n t i m p u l c e l u i de-al d o i ­ lea r ă z b o i m o n d i a l . . . — menit Da. Repet, două ca s-a d o v e d i t dc ca sîni Aurel creaţiei de scrieri o piesă d e vrednice de ele mare po­ sînt care şi a

succes. datorate lucrează penlru mişcării de şi

Alături alte şi

dramatice ; Centrul Este

scriitorului îndrumarea artistice teatrală, trei-patru Şi dramatic, pe a scena care

Ardeleanu, populare de pe de acum în

profesioniste

instructor la

judeţean vorba public ju­ do­ doi ile­ scena un

lucrează c u t e a t r u l şcolar. — deţul menit. — într-adevăr. E s t e o experienţă î n c ă n e ­ generalizată în ţară. T e a t r u l şcolar n u a r e u n s e d i u propriu ; n i c i n u s-a p u s , d e o c a m ­ dată, p r o b l e m a oportunităţii u n u i sediu p r o ­ priu. Repertoriile sale sînt v a l o r i f i c a t e fie pe scena T e a t r u l u i N a ţ i o n a l , f i e , m a i m o d e s t , pe c h i a r scenele s ă l i l o r d e festivităţi ale şco­ l i l o r şi c l u b u r i l o r d i n T i m i ş o a r a . D a r să r e v i n l a î n t r e b a r e . A c t o r i i t e a t r e ­ l o r n o a s t r e p r o f e s i o n i s t e sînt f o a r t e b u n i p e ­ dagogi. O p u t e m s p u n e fără reticenţă. D o ­ vadă, spectacolele actorilor-copii. Realmente, î n l e a t n d ş c o l a r se m a n i f e s t ă , l a o r a a c t u a l ă , u n c l i m a t d e i n i ţ i e r e şi c o n s o l i d a r e a unor v i i t o a r e personalităţi actoriceşti. A ş m a i p o ­ m e n i u n fapt elocvent în cadrul colaborării l e a t r e l o r c u î n v ă ţ ă m î n t u l : la L i c e u l p e d a g o g i c din Timişoara, unde e l e v i i se i n i ţ i a z ă în f r u m o a s a , d a r şi a t î t d e d i f i c i l a p r o f e s i e d c î n v ă ţ ă t o r , c a r e i m p l i c ă , î n z i l e l e n o a s t r e , şi nu numai acum, o cunoaştere serioasă a m u n c i i d e r ă s p î n d i r e a culturii l a s a t e , a c ­ t o r i i profesionişti ţin c u r s u r i care vizează formarea v i i t o r i l o r î n v ă ţ ă t o r i şi c a v i r t u a l i instructori ai formaţiilor de t e a t r u de amalori. Despre existenţa căruia, nu în ju­ po­

amatori.

piesa, critica cu

şi ea f o a r t e b i n e Coroană ani pus în în

primită pentru urmă, vorba scenă

dumneavoastră,

mi-aţi

Doja,

cată

Naţionalului. cumentar ani, dar şi tot

este, a p o i ,

Naţionalului, abordează bănăţeni, ar

documentar, lupta în preajma naţionale şi ar

şi p a r a b o l ă , în timpul

galitate

comuniştilor pregătirii armate.

Insurecţiei

antifasciste

Lista

putea,

m e r i t a , să f i e c i t i t ă î n

continuare.

— Dacă E d i t u r a „Facla", bănăţeană, p r i n e x c e l e n ţ ă , c a r e şi-a d e f i n i t bine personalitatea î n cei cîţiva a n i de la î n f i i n ţ a r e , şi-ar p r o p u n e u n v o l u m a n ­ tologic de t e a t r u , c u a u l o r i locali... — ...ar p u t e a r e a l i z a o c a r t e f o a r t e i n t e ­ resantă, reprezentativă — dacă n u în între­ g i m e şi d e c e l m a i î n a l t n i v e l — incontesta­ b i l , d e n a t u r ă să d e v i n ă u n i m p o r t a n t c a ­ talizator în procesul de a f i r m a r e a persona­ lităţii d r a m a t u r g i l o r timişoreni. M ă gîndesc l a s c r i i t o r i i consacraţi d i n raza Timişoarei, cărora le solicităm piese în trei acte ( n e c e s a r e t e a t r e l o r p r o f e s i o n i s t e ) , d a r şi p i e s e într-un act (cu deosebire, necesare formaţiilor dc amatori).

www.cimec.ro

7

— C u m vedeţi, i u perspectivă, voltarea i n continuare a mişcării trale în judeţ ?

dez­ tea­

— N u ine g î n d i m l a î n m u l ţ i r e a c u orice preţ a n u m ă r u l u i f o r m a ţ i i l o r dc t e a t r u . N e interesează, î n primul rînd, asigurarea in continuare a u n u i repertoriu valoros, a unor s p e c t a c o l e d e î n a l t ă ţ i n u t ă artistică şi. p r i n acestea, ne interesează eficienţa i n e f o r t u l de educaţie civică şi e s t e t i c ă , d e sensibilizare a exigenţei critice, în rândurile largi ale p u b l i c u l u i nostru în permanentă primenire. Aceste deziderate sînt. d e a l t f e l , înscrise i n p r o g r a m u l ideologic al p a r t i d u l u i . — S t a g i u n e a teatrală este a s i g u r a t ă numai c u forţe l o c a l e s a u aveţi c o n ­ t a c t e şi o u c r e a t o r i d e l a a l t e t e a t r e d i n ţară ? — La Timişoara, stagiunea este asigurată

d e . . . t i m i ş o r e n i . T r ă i m , şi d i n p u n c t d e v e ­ d e r e a r t i s t i c , p r i n f o r ţ e p r o p r i i . Ceea ce n u î n s e a m n ă că s î n t e m n i ş t e i z o l a ţ i . I n j u d e ţ u l n o s t r u v i n să se p r o d u c ă — ş i s î n t c ă l d u r o s întîmpinale — trupe profesioniste d i n A r a d . din Reşiţa, d i n Bucureşti, d i n Oradea, nu d e p u ţ i n e o r i , în c a d r u l t u r n e e l o r p e c a r e a c e s t e a Ie î n t r e p r i n d p r i n A . R . I . A . Fără în­ doială, acţiunea e reciprocă. M u l t e judeţe d i n ţară găzduiesc, la r î n d u l l o r , t r u p e l e n o a s t r e de t e a t r u . I n această direcţie, a „ieşirilor" de la s e d i u , n u v-ain s p u s , d a r c r e d că este foarte i m p o r t a n t f a p t u l că n o i r e a l i z ă m în localităţile j u d e ţ u l u i (acelea c a r e d i s p u n de o bază materială adecvată) stagiuni perma­ ale teatrelor profesioniste d i n Timi­ nente şoara. E s t e o i n i ţ i a t i v ă care a r e c o l t a t b u n e r e z u l t a t e şi în c o n c r e t i z a r e a ei ne gîndim şi î n v i i t o r , p e n t r u a satisface să m e r g e m pretenţiile creseîndo ale p u b l i c u l u i d i n a f a r a Timişoarei.

LUCIA

ZAMFIR

vicepreşedinta a Comitetului judeţean de cultura şi educaţie socialista Timiş

RELAŢIILE CU PUBLICUL

— I m p r e s i a n o a s t r ă este c ă a i c i , la T i m i ş o a r a , c a şi î n l o c a l i t ă ţ i l e d i n j u ­ deţ, aveţi un public credincios, cu şanse m a r i d e a f i l a r g reprezentat n u m e r i c . C a r e este... — vreun v Vreţi un să în mă întrebaţi această Da, dacă există Nu de la îi

suportul bun, mul Spun spectatori

spectacolului. şansele sînt existe, în mai să pentru

Dacă mari. că să

spectacolul numărului Dar se mai în

este de pri­

sporirii

rînd să

trebuie

existe ca u n e l e fie

spectacolul. întîmplă spectacole

( n i s-a î n t î m p l a t anunţate

şi n o u ă )

secret

toată

realitate. nostru de

deplasare Vă care De

contramandate. teatru-public că în teatrele locali­ cu seriozitate Naţional

chiar

secret.

publicul cu la

Şi iată o c o m p o n e n t ă ...dizolvîndu-se. noastre nobila tăţile nente Mare, Iwlia, man Lugoj, tana, stagiune Tormac trul de .limbolia, lungă îşi din la obligaţie judeţ. stagiuni Lugoj, privesc în

d i n relaţia asigur este insă general pildă,

t e a t r u , setos d e n o u , este u n cios an a c t o r i l o r , îi la an, de la foarte urmăreşte spectacol îi de bine,

partener interes în

credin­

prezenţa Teatrul şi

spectacol, îi

cunoaşte

înţelege

nereuşite, îmbră­ dem­ de o teatrele pe şi sate, legă­ unei sînt pe lor

realizează

permanente Făget. Giacova, Vechi. în

semipermaSînnicolaiil JimGer­ Arad, Sînare Deta, Bodo, Tea­ de

socotindu-le ne de

înfrîngeri

moment, evoluţiile Intre amatori, Ia

Bu/.iaş,

ţişează, în g e n e r a l , p e n t r u exclamaţii şi şi m a r e l e altă încît şi putem profesioniste parte, pe de tură, teatru teatrele public, s-a vorbi dc

Recaş, Periam, de Stal

Gătaia, este

Lovrin, Teatrul Reşiţa, Dcla, Stat în de

admirative. de creat de în

Dudeştii Mare, în

prezent

oraşe

Sînnicolaul Ciacova,

.limbolia, Maghiar Lugoj, Cîl toate

parte,

asemenea constituirea care de teatru

Teatrul

permanentă şi s t a g i u n e Gătaia, păpuşi, durată în

Reşiţa, despre

structuri

bine

cristalizate.

elementul

semipermanenlă efectuează

elementul cu

public se

Dumbrava. acesta aproape

părţi c o n s t i t u t i v e . Relaţia publicul consolidează

turnee

localităţile

s

www.cimec.ro

din judeţ, conform unui program stabilit trimestrial. R e l a ţ i i l e c u p u b l i c u l sc c o n s o l i d e a z ă , a p o i , în c h i a r c a d r u l procesului de producţie al teatrelor. I n analizele de producţie, consiliile lărgite a l e instituţiilor cuprind, alături de membri ai Comitetului oamenilor m u n c i i , şi reprezentanţi a i vieţii cullurnl-artistiee d i n i n s t i t u ţ i i l e şi î n t r e p r i n d e r i l e judeţului. — V i n la r î n d . fără î n d o i a l ă , acele verificate d e formule c o n s a c r a t e şi v i a ţ ă , i n ceea c e priveşte e f i c a c i t a t e a : i n t i l n i r i l e colectiv clor teatrale, i u afara spectacolelor, c u publicul l a r g . . . — Desigur. D a r să n u u i t ă m , î n a i n t e d e ele, spectacolul u r m a t d e dezbateri. L a Tea­ trul Naţional d i n Timişoara există deja o b u n ă t r a d i ţ i e în această direcţie. A p o i . legă­ tura dintre teatru şi î i i v ă ţ ă m î n t , legătură c a r e , î n c i u d a c a r e n ţ e l o r o r g a n i z a t o r i c e , este în m ă s u r ă c a , pe baza experienţei acumu­ l a t e , să d e v i n ă o f o r m u l ă e f i c a c e d e coro­ lare a s p e c t a c o l u l u i c u procesul d e î n v ă ţ ă minl. Sub genericul „Teatrul şi catedra'", Teatrul .Naţional încearcă c o n j u g a r e a efor­ turilor s a l e e u c e r i n ţ e l e g e n e r a ţ i e i tinere din şcoli generale şi licee. Să nu uităm nici speetncolele-lecţic din cadrul Teatrului Maghiar de Stat, organizate

in special c u studenţii (pe c i c l u r i d e istoria t e a t r u l u i ' . S-ar c u v e n i c o n s e m n a t ă , î n s f i r ş i l , a c t i v i t a t e a aşa zisă d e s t u d i o , a t e a t r e l o r ; e v o r b a d e acţiuni p r i n m i j l o c i r e a cărora pu¬ b l i c u l e p o f t i t , p r i n t r e a l t e l e , să f i e p ă r t a ş , d e o p o t r i v ă c u t e a t r e l e , la a n i m a r e a u n o r m o ­ melile j u b i l i a r e (Ziua internaţională a femeii, comemorarea Radnoty M i k l o s ele.). Ancorate în f l u x u l e v e n i m e n t e l o r , a l a c t u a l i t ă ţ i i , t e a ­ trele subliniază prinlr-un gen bine contu­ rai — m o n t a j u l l i t e r a r şi l i t e r a r - m u z i c a l — a n i v e r s ă r i şi c o m e m o r ă r i , s ă r b ă t o r i a l e c u l ­ turii noastre pe plan naţional. O activi­ tate curentă, programată t r i m e s t r i a l în toate i n s t i t u ţ i i l e t e a t r a l e , s î n t şi m a n i f e s t ă r i l e t e a ­ trelor în întreprinderi. Ele a u în vedere, prin formele l o r relativ variate, să spo­ rească în plan afectiv apropierea necesară a tuturor categoriilor de oameni ai muncii de p u l s u l t e a t r u l u i . P o r n i m d e la p r e m i s a că p r i n cunoaştere, ce se s t a b i l e ş t e î n a f a r a s c e n e i , i n t r e a c t o r i şi p u b l i c , se n a ş t e o n e c e s a r ă c o m u n i u n e d e interese în procesul c o m p l e x educativ. — Ş i n-a r ă m a s relativ la public ? nimic nerezolval,

— B a da : p a r t i c i p a r e a p u b l i c u l u i la elahorarea repertoriilor. E u n deziderat încă neîmplinit. D a rn u de neîmplinit...

N I K O L A U S BERWANGER
Preşedintele Consiliului o a m e n i l o r muncii d e naţionalitate judeţul Timiş germana d i n

PROFILUL Şl LOCUL UNUI CCLECTIV
— Care e l o c u l p e care-l o c u p ă tea­ trul i n limba germană d i n judeţul Timiş ? — T e a t r u l î n l i m b a g e r m a n ă se j o a c ă î n j u d e ţ u l n o s t r u d e mult : c a m d i n a doua ju­ m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X V U I - l e a . D a r primul teatru german de stal a luat naştere, pentru istoria populaţiei germane din R o m â n i a , î n a n i i puterii s o c i a l i s t e , î n I !>.>.'!. Ş i t r e b u i e să s u b l i n i e z că a c e s t ansamblu, închegai, (şi a c t i v ) d e peste două decenii, îşi m a n i f e s t ă p e r s o n a l i t a t e a n u n u m a i în j u ­ deţul n o s t r u c i pe întreg ţinutul Banalului, a d i c ă şi î n j u d e ţ e l e A r a d ş i Caraş S e v e r i i ) . Apoi, această i n s t i t u ţ i e e s t e s i n g u r u l t e a ­ tru german d e stat d i n lume, aflător pe t e r i t o r i u l u n e i ţări u n d e l i m b a g e r m a n ă n u e-le limba oficială a stalului respectiv. Adaug că, pe lîngă turneele între­ prinse i n Bucureşti, t e a t r u l n o s t r u v i ­ zitează şi m u l t e a l t e oraşe principale d i n ţară. N e cunoaşte şi s t r ă i n ă t a t e a ; nc-am b u c u r a t d e preţuire c h i a r la W e i m a r , î n o r a ­ şul l u i C o e t h e , c u U r f a u s t - u l m a r e l u i scri­ i t o r , m o n t a t p e scena noastră. — După această sumară fişă grafică — unele detalii despre samblul teatrului. bio­ an­

— .Numără peste 3 0 d e a d o r i (în special cei t i n e r i , absolvenţi a i I n s t i t u t u l u i d e tea­ tru «lin Bucureşti, clasa g e r m a n ă ) , şi u n regizor permanent. D a n Radu lonescu (care este t o t o d a t ă şi u n s î r g u i n c i o s a n i m a t o r a l v i e ţ i i c u l t u r a l e d i n j u d e ţ ) . L u c r ă m î n s ă şi c u regizori colaboratori, aparţinind ailor teatre d i n ţară s a u d e peste h o t a r e , ( n m o m e n t u l de faţă, p u n e î n scenă la n o i o piesă d e Xestroy maestrul emerit M a u r i c i u Sekler, de la T e a t r u l E v r e i e s c d i n C a p i t a l ă . I n c u r î n d ,

www.cimec.ro

9

va

veni

un şi

regizor Ion el

din

Republica de la

Democrată işi din

într-un lar lenţă act din

act

(secţia g e r m a n ă de trei pildă, acte). nu revin

a Teatrului atacă De prin

popu­ exce­ într-un

Germană ; continuă anii trecuţi. —

Olteanu

Bucureşti

Lugoj, în

frumoasele

colaborări

piesa

piese lipsă.

pentru celo

amatori

ducem la

In lui

afară Ilans —

Ce

profil

repertorial

are

in

ve­

de

traduse,

scrierile

dere teatrul g e r m a n ? — în Repertoriul esenţă de teatrului german celorlalte există nu diferă

Kebrer ; una s-a două un jucat sute .şi dc

d i n ele — în

Mireasa

cu maşină în

limba

română

vreo şi

cămine

culturale.

Sprijinim

repertoriul

instituţii o anu­ Abor­ şi pre­ con­ ger­ reali­

autor,

ea să z i c a ş a ,

ieşit d i n c o m u n din comuna

: un Compre­ mun­ legu­ De cu tea­ prima lucra­ mai suc­ două ele­ care coo­

similare mită dăm ferăm, sacraţi mani zate bile.

din

ţară ; bineînţeles, eare-1

ţăran,

membru

cooperator,

specificitate teme din

delimitează. imediată

loşul M i c miera ca

Recent a fost a p l a u d a t p e n t r u prin ferma comedii. în urmă

actualitatea de

celei de a treia piese. Ţăran zi c u zi — el scrie L-am lucrează mai ales în

alături ai din

scrierile dramaturgilor piesele scrise de autori sînt

sa d c —

ţării,

micolă mare cîţiva trului lui rea

România.

Traducerile Unele la sînt

succes. ani.

cunoscut pentru

de Mă

scriitori refer

locali. mai

remarca­ din la un

Scria

texte

formaţia

ales

tălmăcirile (Cbiriţa de

de a m a t o r i Cu

a comunei. puţine şi

Ne-a c i t i t intervenţii, jucată

clasicii Iaşi mare de a

dramaturgiei lui Alecsandri la

româneşti s-a

piesă. a fost

foarte

bucurat Nu mai

îmbrăţişată

apoi

de de

succes

Timişoara. şi au

vorbesc 0 scri­ nem­ Dintre l-aş ne­ un pe­ în

multe ces, a

formaţii

de a m a t o r i . I-au fost

E l , fericit jucate

D-ale c a r n a v a l u l u i pierdută, şi pe de care

mai

ales de

perseverat. Este

alte studii cu în

soare ţeşte

sunat

perfect

piese.

autodidact Şi scrie şi

; arc n u m a i oamenii

scena teatru

teatrului german

german).

mentare. trăieşte perativa Sigur judeţul distinşi Dar

despre cu care

autorii

din

România Piinea

laolaltă

lucrează

menţiona bunilor,

pe pe

Ilans textul

Kebrer, pentru căruia politic. 23 s-a

agricolă. că scria e dramaturgilor mai în la bogată. germani Cîţiva au din fost

construit se

excepţional trece Banat, nalităţii căsnicie, comedie 150 este scrisă rostită şoreni. de

spectacol după o

Acţiunea

Timiş cu să

imediat şi

August

1944, aici specifică E o a

premii revenim că

concursurile repertoriu. Teatrului

naţionale. Vreau să

ridică

problemă

naţio­ de

germane de cu

din

România. este

vorba

menţionez

repertoriul

German funcţie adre­ în le

acelaşi care

autor,

savuroasă dat peste ei deşi fost timi­

se c e r c s t r u c t u r a t , î n c h i p de publicul Aşa — fiind, divers —

v a r i a t şi î n căruia să ţineni i se

teatrul într-o

german stagiune. şi

spectacole

Succesul că, a

sează. fiecare

trebuie

scamă, (şi de să

datorat, în pe Nu — — la

credem,

faptului piesa

stagiune, o

de spectatorii-copii aparte), ea şi

germana scenă încape şi stă în

literară, dialectul că

consacram tatorii (şi să

lucrare de

spec­ simplu de că cele bine (după la

şvabilor şi

dornici ne

divertisment la apoi formaţiile seama merg la

p u r şi

îndoială

repertoriul clasicilor încît, că ne prin precă­ Parti­

gîndim Ţinem din

teatrului de la fel faptul toate dc

universal germani relativ

cu deosebire în atenţia putem

cel a l

estradă). germanii trei şi

noastră, afirma

Timişoara

repertoriu, să-1

teatre, limba la

întrucât şi lor,

cunosc limba mulţi

străduim prisma dere a

întocmim,

întotdeauna, şi cu a

română rîndui German). alcătuit celorlalte noastre şi Ceea

maghiară români

unei

ideologii

umaniste

cum,

merg

ideologiei

marxist-leniniste,

Teatrul se cere

Deci, şi în două cu în ce

repertoriul funcţie scene

nostru dc re­

dului Comunist Aş joacă dori de să trei şi

Român. subliniez o r i pe de că Teatrul la German sediu, în în

pertoriile Relaţiile

prietene. scene sînt

săptămînă o r i pe credem către mai

aceste

Timişoara, judeţ. nu In

patru acesta

săptămînă că

complementare spectacolelor. premiere reşedinţă. Se mente. ral, din le ivesc,

perspectiva determină, în afara

programării nu o dată, dc

felul

stimulăm ale unui şi

numai din

opţiunile ce în ce

teatru

organizate

oraşului

public

numeros, de

dar

activitatea Stimulul

formaţiilor nostru este, în

teatrale această

amatori. cu

desigur,

ca

oriunde, şi pe

şi

impedi­ în gene­

privinţă,

Nesemnificative, depăşim.

care, viaţa ultimii

atît m a i u t i l , se remarcă,

c u cît t r e i z e c i d e a t a r i doar în judeţul

formaţii priupiese

Dovadă : în

teatrală ani o

Timiş,

Timişoara fără

cunoaşte precedent.

tr-o a c t i v i t a t e p e r m a n e n t ă , n u n u m a i c u

amploare

10

www.cimec.ro

MĂRIA PONGRACZ
vicepreşedinta a Comitetului judeţean de cultura şi educaţie socialistă, secretară a Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară d i n judeţul Timiş

PROFESIONIŞTI Şl AMATORI: ACELEAŞI OBIECTIVE ARTISTICE
— S u b c c f o r m e se m a n i f e s t ă tea­ trul în limba m a g h i a r ă î n j u d e ţ u l dumneavoastră ? — Pc aceste m e l e a g u r i , t e a t r u l în limba maghiară, l a f e l c u cel î n l i m b a română şi î n l i m b a germană, are o foarte bogată t r a d i ţ i e . F a p t u l se r e s i m t e . î m b u c u r ă t o r , as­ tăzi, p r i n existenţa — alături de Teatrul .Maghiar d e S t a t şi d e secţia m a g h i a r ă a Teatrului popular d i n Lugoj — a unui mare n u m ă r d e f o r m a ţ i i a r t i s t i c e d e a m a t o r i , ceea c e , f ă r ă o t r a d i ţ i e a d î n c î n r ă d ă c i n a t ă , nu a r fi fost, desigur, p o s i b i l . T e a t r u l M a g h i a r de Stat a fost înfiinţat d u p ă E l i b e r a r e . E s t e u n u l d i n c e l e şase t e a ­ t r e m a g h i a r e d i n ţ a r ă . F I îşi a r o g ă , î n s ă , u n proTil p r o p r i u , î n funcţie de p u b l i c u l timi­ ş o r e a n , p r i n e x c e l e n ţ ă p o l i g l o t , şi c a r e b e n e ­ ficiază a s t f e l d e toate cele t r e i t e a t r e , res­ pectiv, român, german şi maghiar. Acest cu mai multe valenţe lingvistice public influenţează direct alegerea repertoriului în limba maghiară ; el nu po ite fi tangent cu cel de la Teatrul Ger­ m a n s a u c u c e l «le la T e a t r u l N a ţ i o n a l : a r î n s e m n a să n u se ţ i n ă s e a m a d e e l e m e n t u l noutate. Presa d e specialitate apreciază co­ l e c t i v u l T e a t r u l u i M a g h i a r d i n T i m i ş o a r a ca f i i n d u n u l d i n cele m a i b u n e , el n u m ă r â n d , i n rândurile sale, a c t o r i d e t a l i e naţională c u m sînt : F a b i a n F e r e n c z , p r o t a g o n i s t , al m a i m u l t o r filme româneşti ; Sinkn K a r o l y , pre­ ţ u i t şi e l ş i î n c i n e m a t o g r a f i a r o m â n e a s c ă : a p o i n o u a generaţie d e a c t o r i — cei stabiliţi în T i m i ş o a r a î n u r m ă c u einci-zece a r i i , ca şi a b s o l v e n ţ i m a i p r o a s p e ţ i a i I n s t i t u t u l u i d e t e a t r u d i n T g . M u r e ş . D i n păcate, n u ace­ laşi l u c r u îl p u t e m s/pune d e s p r e r e g i z o r i i t i ­ mişoreni a i t e a t r u l u i n o s t r u . Aşa fiimP, teatrul n o s t r u n u d e p ă ş e ş t e n i v e l u l c o r e c t i t u d i n i i şi n u p o a t e d e o c a m d a t ă d e c î t a s p i r a Ia ereaţiieveniiment. Deocamdată n u ne p u t e m mîndri cu m a r i — şi p e r m a n e n t e — succese, d a r n i c i n u n e p u t e m p l î n g e că a m r e c o l t a t m a r i eşecuri. P l u t i m .

porane,

a n i . T o t u ş i , a o b ţ i n u t c u l u c r ă r i contem­ î n l i m b i l e r o m â n ă ş i maghiară, j u s ­ tificate p r e ţ u i r i , atît p e p l a n l o c a l c i t şi pe p l a n n a ţ i o n a l . D o v a d ă , p r e m i i l e p e ţară cu care a fost d i s t i n s . trei Jn f i e c a r e c o m u n ă c u p o p u l a ţ i e maghiară e a c t i v ă ş i câte o f o r m a ţ i e d e t e a t r u d e a m a ­ tori. Este, poate, genid artistic cel m a i în­ drăgit d e a m a t o r i . A c t o r i profesionişti d c la Teatrul Maghiar d i n Timişoara instruiesc respectivele trupe. D a r — este o r e a l i t a t e comună t u t u r o r judeţelor — de m u l t e o r i , un învăţător sau u n alt pasionat a l Thaliei, se o c u p ă î n d e a p r o a p e (şi c u r e a l s u c c e s ) , d e o r g a n i z a r e a şi i n c h c g a i e a e x p r e s i v ă a p u n e ­ r i l o r în scenă. Rămîne î n c ă să se a f i r m e m a i p u t e r n i c o r i e n t a r e a r e p e r t o r i u l u i Ia teatrele de a m a ­ t o r i . In a n u m i t e p e r i o d i c e a p a r i n f o r m a ţ i i c ă ­ lăuzitoare privind lucrările vrednice a fi l u a t e î n c o n s i d e r a ţ i e ; d a r , p r a c t i c , se î n t â m ­ p l ă că f o r m a ţ i a d e a m a t o r i se o p r e ş t e a s u ­ pra cîlc u n u i text găsit l a bibliotecă (la biblioteca sătească, d e s i g u r ) în m a i m u l t e e x e m p l a r e , i a r i n s t r u c t o r u l j u d e ţ e a n se p o ­ meneşte c u acel t e x t — depăşit adesea în s u l f s t n n ţ a l u i , d c r e a l i t ă ţ i l e e s t e t i c e şi p r o ­ b l e m a t i c e a l e z i l e i — p u s d e j a î n scenă s a u ajuns într-o fază avansată. Nu sînt, f i ­ reşte, lucrări dăunătoare, dar nu sînt n i c i d e a c t u a l i t a t e , c u m s-ar c e r e , m a i a l e s , u n u i t e a t r u p r a c t i c a t dc a m a t o r i . N u a u . a ş a ­ dar, nici stringenţa politică (şi educativă) necesară. Consiliul o a m e n i l o r m u n c i i de naţionalitate m a g h i a r ă , cari" a a v u t u n r o l i m p o r t a n t şi la înfiinţarea secţiei m a g h i a r e a Teatrului p o p u l a r d i n L u g o j , a iniţiat, d e aceea, îm­ p r e u n ă c u redacţia z i a r u l u i „ S z a b o l z o " , încă de acum patru ani, un concurs destinat stimulării echipelor de a m a t o r i în p r o m o v a ­ rea t e x t e l o r d e inspiraţie contemporană. R e ­ z u l t a t e l e n-au î n t â r z i a t să a p a r ă . A u p a r t i ­ c i p a t , la u l t i m u l c o n c u r s . 18 f o r m a ţ i i : d i n t r e e l e , f o r m a ţ i a d e l a D u m b r ă v i ţ a s-a r e l i e f a t c u o p i e s ă , scrisă d e u n a u t o r t i m i ş o r e a n , despre viaţa luptătorului ilegalist Szabo A r p a d . A p o i , l a F e s t i v a l u l n a ţ i o n a l de t e a t r u studenţesc ( u l t i m a ediţie), formaţia d e a m a tori-studenţi a f o s t distinsă cu premiul I p e ţ a r ă , tot î n b a z a u n e i l u c r ă r i a p a r ţ i n â n d u n u i autor timişorean.

D a r t e a t r u l a m a t o r i l o r '.'

— S ă n e o p r i m m a i î n l î i l a secţia m a ­ ghiară a T e a t r u l u i p o p u l a r d i n L u g o j . E u n teatru foarte lînăr. A fost înfiinţat abia a c u m

www.cimec.ro

11

Centrul cării anual şi act dem

judeţean de

pentru masă

îndrumarea editează,

miş­

artistice două-trei

dealtfel, români într-un le v e ­ for­

tălmăciri

din autorii Incit, piese să

germani

timişoreni.

a m început

să a v e m ; r ă m î n c

c i l m a i des prezente in repertoriul

maţiilor de a m a t o r i .

I n ceea ce p r i v e ş t e p u b l i c u l , p e r s o n a l c r e d că p u b l i c u l d e l a s a t e e s t e n e s p u s d e e n t u ­ z i a s t , r e c e p t i v şi v ă d i n d o n e t ă g ă d u i t ă dra­ goste faţă d e a r t a scenei. C o m u n e l e D o i n a . Recaş s a u D u m b r a v a sau orăşelele m i c i , c u m sînt . l i m b o l i a . D e t a . L u g o j , s î n t n u d i n i n lîmplare m u l t frecventate, deopotrivă dc ac­ t o r i i p r o f e s i o n i ş t i c a şi d e a m a t o r i .

ELENA

SIMIONESCU

actriţă, secretara organizaţiei d e bază P.C.R. d e la Teatrul Naţional d i n Timişoara

CALITATE Şl PROFESIONALITATE
— T e a t r u l N a ţ i o n a l este o m a i v e c h e cunoştinţă a c i t i t o r i l o r noştri. D e aceea, n u l a i s t o r i c u l acestei instituţii timi­ şorene, d c asemenea înfiinţată i n a n i i p u t e r i i s o c i a l i s t e , a m d o r i să n e o p r i m , ci la activitatea d i n u l t i m u l a n . De ce ? P e n t r u c ă se p a r e c ă , d u p ă c i l e v a s t a g i u n i , c a să z i c a ş a . s t a g n a n t e , a b i a i n aceasta d i n u r m ă a a v u t loc u u fenomen de redresare, de rcinvigorare a a n s a m b l u l u i dumneavoastră. Procesul acesta d e „însănătoşire" v a c o n t i n u a , d e s i g u r . S t a g i u n e a a c t u a l ă s-a r e m a r ­ c a t p r i n c a l i t a t e a r e p e r t o r i u l u i şi p r i n c a l i t a t e a u n o r p r e m i e r e . V ă r u g ă m să v ă opriţi a s u p r a l o r , atît d i n p u n c t u l dumneavoastră de vedere, c i l şi, dacă se p o a l e , r e f o r m u l i n d analizele Comitetului oamenilor muncii din teatru. — Analizele a u relevat în p r i m u l rînd ritmicitatea producţiei noastre de spectacole. Premierele prezentate de la 1 iidie 1975 (Viforul de B a r b u Şlefăncscu Delavrancea, Discipolul d i a v o l u l u i de G. B . Shaw, Comedie de modă veche de A . A r b u z o v . Dosarul A n d e r s o n v i l l e d e Saul L e v i t t , spectacolul de poezie D o r u l c , călătorule), a u restabilit ade­ v ă r u l că, în f o n d , t r u p a d e a c t o r i este v a l o ­ r o a s ă , că e a se p o a t e c o m p o r t a l a î n ă l ţ i m e a t u n c i e i n d în r î n d u r i l e ei colaborează oca­ zional personalităţi ale teatrului române.c c o n t e m p o r a n , că tînărul regizor I o a n I e r e m i a este de p e a c u m u n n u m e , p r i n însăşi profes i o n a l i t a t e a şi c r e a t i v i t a t e a c u o a r e se a f i r m ă . Spectacolul Dosarul Andersonville, pus in scenă d e I o a n I e r e m i a , c u s c e n o g r a f i a E m i l i e i J i v a n o v , a fost s o c o t i i cel m a i b u n spectacol a l s t a g i u n i i noastre. P e r s o n a j e l e p r i n c i p a l e sînt b i n e c o n t u r a t e şi d i r i j a t e , s p e c t a c o l u l a r e o t e n s i u n e reală, întreţinută d e evoluţia s e m n i ­ ficativă a actorilor Gheorghe Leahu, Ioan Cocieru, G h e o r g h e Stana, Ştefan M ă r i i , M i r o n Şuvăgău, Daniel Petrescu şi V a l e n t i n Jurăscu.

Nu

mai

puţin

importantă,

ba chiar

remar­

cabilă esle socotită prezenţa actriţei E u g e n i a Creţoiu, într-un aşa zis r o l d c figuraţie. — Nu mi-aţi spus nimic despre spectacolul cu V i f o r u l l u i Delavrancea. de a s e m e n e a p u s i n scenă d e I o a n Ieremia. — Acest spectacol a deschis stagiunea, în septembrie, a n u l trecut. O p i n i i despre Vifo­ rul ? A f o s t s o c o t i t u n s p e c t a c o l i n t e r e s a n t , în s p e c i a l î n p r o p u n e r e , d a r n e f i n a l i z a t şi asumindu-şi unele m o m e n t e i n e x p r e s i v e . R e ­ z o l v a t e în m a r e , d a r n u în d c t a l i t i , relaţiile î n t r e personaje se o p r e s c u n e o r i l a o s o l u ţ i e s t r i c t logică, netransfigurală a r t i s t i c . Totuşi, acest s p e c t a c o l c o n s t i t u i e , potenţial, o r e a l i ­ zare colectivă. A fost remarcată evoluţia actorilor Gheorghe S t a n a şi Mircea Belu, C u Viforul, teatrul nostru a fost prezent la F e s t i v a l u l d e artă teatrală d e la laşi, u n d e , deşi n - a m obţinut trofeul, ne-am rodat p e n t r u viitoarele competiţii. I o a n Ieremia a r c f r u m o s u l o b i c e i d e a-şi u r m ă r i î n c o n t i n u a r e s p e c t a c o l e l e ş i d e a le r e t u ş a , î n s e n s u l n o b i l a l C U V Î n t u l u i , o r i d e cîte o r i l o g i c a spectacolului o c e r e . — A ţ i s e m n a t , alături d e Miliţii B e ­ rechet, regia spectacolului Comedie de m o d ă v e c h e , s p e c t a c o l c a r e a f ă c u t să crească prestigiul Teatrului Naţional d i n T i m i ş o a r a în faţa p u b l i c u l u i . — cei L a acest spectacol, actori a cărui ai premieră a

a v u t loc în decembrie, a u participat, pe lîngă d o i valoroşi Cernuoan de teatrului Avram, Mihai Ilenry nostru, de Viorica la şi R a d u p a t r u co­ Mălincanu,

laboratori

prestigiu : bucureşlean,

Berechet

Naţionalul

V i r g i l M i l o i a şi F r a n c i s c V a l c a y .

L2

www.cimec.ro

— Aţi avut în planul dc muncă şapte p r e m i e r e , a u fost r e a l i z a t e o p t . Ala refer la a n u l 1 9 7 5 . Totuşi, n u m ă ­ r u l d e spectacole şi d e s p e c t a t o r i n u este c e l p l a n i f i c a t . — N u a fost realizat p l a n u l pe 1075 la s p e c t a c o l e şi s p e c t a t o r i p e n t r u c ă s a l a d e l a sediu a t e a t r u l u i a fost indisponibilă o l u n ă d e z i l e (\'A o c t o m b r i e — J.'l n o i e m b r i e ) , c î n d Depla­ a fost m o n t a t ă n o u a o r g ă d e l u m i n i . sările e f e c t u a t e d e t r u p ă nu au compensai l i p s u r i l e d e la s e d i u . Chiar deplasările n u au fost efectuate sulă la sulă, p r i v i n d anu­ m i t e localităţi d e spectacole d e t e a t r u . Este u n a d i n p r o b l e m e l e c a r e t r e b u i e să r ă m î n ă în a t e n ţ i a n o a s t r ă î n a c e s t a n . S i g u r , planul d c î n c a s ă r i a f o s t î n d e p l i n i t şi d e p ă ş i t , d a r n u acesta este s c o p u l p r i n c i p a l a l t e a t r u l u i nostru. — Ce înşişi ? — Y ă referiţi p r i m u l rînd, s-a întreprins pentru actorii

au problema s p a ţ i u l u i l o c a t i v r e z o l v a t ă . Co­ m i t e t u l j u d e ţ e a n p e n t r u c u l t u r ă şi e d u c a ţ i e socialistă ne-a s p r i j i n i t e f e c t i v i n această d i ­ recţie. I n cea de-a d o u a j u m ă t a t e a a n u l u i care a trecut, Comitetul oamenilor m u n c i i a îna­ intat p r o p u n e r i p e n t r u p r o m o v a r e a u n o r ca­ dre artistice în grade profesionale superioare. Aceste p r o p u n e r i a u fost aprobate de f o r u ­ rile tutelare. L a o r a actuală a v e m 12 a c t o r i g r a d u l 1, 14 a c t o r i g r a d u l I I , 1 0 a c t o r i g r a ­ d u l I I I . A m b i i p i c t o r i sînt încadraţi Ia g r a ­ d u l I . Este o situaţie p u ţ i n o b i ş n u i t ă în cele­ lalte teatre d i n ţară. Aş a d ă u g a f a p t u l c ă , i n c c p î n d c u 1 n o i e m ­ brie 1975, a u fost aplicate noile retribuţii t a r i f a r e , c e e a ce ş i p e n t r u a c t o r i a î n s e m ­ n a t o creştere a s a l a m u l u i c u p e s t e z e c e l a sulă. T r u p e i d e a c t o r i i s-a a c o r d a t , d e c i , î n ţ e ­ legerea c u v e n i l ă , ca, d e a l t f e l , întregului p e r ­ sonal al teatrului. R ă m i n e ca producţia de spectacole să d o v e d e a s c ă o redă strădanie a noastră a t u t u r o r p e n t r u calitate, s i n g u r u l m o d de a respecta spectatorul.

In

la bunăstarea l o r materială... toţi o a m e n i i t e a t r u l u i n o s t r u

I V O MUNCIAN
scriitor sîrb, membru a l Asociaţiei Timişoara scriitorilor d i n

DEBUTANT Î N TEATRU

— F o r m a ţ i a d c t e a t r u î n l i m b a sîrbă a Casei m u n i c i p a l e dc cultură d i n T i m i ş o a r a se a f l ă i n f a z a f i n a l ă a r e ­ p e t i ţ i i l o r cu p i e s a Dumneavoastră dc teatru intitulată H o r a . Ce v - a d e t e r ­ minat să a b o r d a ţ i teritoriul drama­ t u r g i e i ? întreb, fiindcă p î n ă a c u m aţi publicat patru v o l u m e d c v e r s u r i ş i i u i v o l u m d e proză... — T e a t r u l este, totuşi, o p a s i u n e a m e a ; ca, dealtminteri, a tuturor ...timişorenilor. Cum ştiţi, î n j u d e ţ u l n o s t r u există o vastă mişcare teatrală d e a m a t o r i , ceea ce v i n e , desigur, în s p r i j i n u l afirmaţiei mele. Sînt două formaţii de teatru în l i m b a sîrbă. U n a , p e l i n g ă Casa m u n i c i p a l ă de cultură ; cealaltă, în c ă d i n d S t u d i o u l u i „ T h a l i a " a l C a s e i d e cul¬ tură a studenţilor. A m u r m ă r i t îndeaproape a c t i v i t a t e a a c e s t o r f o r m a ţ i i şi a m f o s t i s p i t i t să m ă e x p r i m şi î n t e a t r u . Ş i i a t ă - m ă d e b u ­ t a n t în l u m e a t e a t r u l u i .

Ce p r o b l e m a t i c ă

abordează

piesa?

— Aduce în scenă cîtcva secvenţe d i n epoca l u p t e i î n ilegalitate a comuniştilor d i n B a n a t . P i e s a se r e p e t ă î n r e g i a l u i G i o k a Jupunski, unul d i n principalii animatori ai mişcării teatrale de a m a t o r i în l i m b a sîrbă la Timişoara. — Veţi persevera în poezia dra­

matică ? — A m d e p e a c u m încheiate alte cîteva lucrări — t o t într-un a c t — şi destinate lot a m a t o r i l o r . Cred î n mişcarea teatrală a amatorilor, în î n s e m n ă t a t e a contribuţiei l o r la vasta operă d e edificare a o m u l u i n o u , c o n s t r u c t o r a l societăţii socialiste multilate­ r a l d e z v o l t a t e . V o i m a i scrie t e a t r u şi p e n ­ t r u că, î m i d a u s e a m a , acest g e n î m i oferă posibilităţi complexe de exprimare.

www.cimec.ro

13

CONTEMPORANEITATEA ISTORIEI DRAMATURGIA

™RCEA MANCA

Şl

I n a m p l a succesiune d e f a p t e , a l e căror relaţii cauzale determină evoluţia istorică a societăţii î n c o n f o r m i t a t e c u l e g i l e e i d e d e z v o l t a r e , l i t e r a t u r a a găsit î n t o t d e a u n a o i n e p u i z a b i l ă s u r s ă d e i n s p i r a ţ i e , c o n c r e t i z a t ă î n p r o d u c ţ i a f o l c l o r i c ă şi î n c r e a ţ i a l i t e r a r ă cultă. Cunoaşterea istorică — vastă şi n d î n c ă experienţă a popoarelor — a fost, în d e c u r s u l t i m p u l u i , u n t e z a u r d c „acte" d o c u m e n t a r e , p e oare t r e c u t u l îl p u n e l a dispoziţia p r e z e n t u l u i , i a r m ă r t u r i a v e s t i g i i l o r i s t o r i c e , ce atestă d r e p t u r i l e u n u i p o p o r î n p e r s p e c t i v a istoriei, constituie, de fapt, p r e l u n g i r e a t r e c u t u l u i î n prezent. D e aceea, descoperirile cont i n a i c a l e a r h e o l o g i l o r şi i s t o r i c i l o r , c a r e a d u c n o i d o v e z i despre permanenţa poporului r o m â n i u spaţiul Iraco-dacie earpato-dunărenn. c o n t r i b u i e la întărirea conştiinţei contem­ p o r a n e a persistenţei n o a s t r e i s t o r i c e î n c a d r u l f r u n t a r i i l o r a p ă r a t e c u d i r z o n i c , î n c u r s u l desfăşurării z b u c i u m a t u l u i nostru destin. Continuitatea d e v i a ţ ă , r e l e v a t ă î n t r a d i ţ i a şi f o l c l o r u l r o m â n e s c şi e x p l i c a t ă î n p r o c e s u l d i a l e c t i c i s t o r i c - s o c i a l p e l i n i a p r o g r e s u l u i î n l u m i n a l u p t e i d c clasă, d u c e l a c o n s t a t a r e a că s t a d i u l s u p e r i o r a l societăţii socialiste d e astăzi a r e rădăcini adinei în lupta seculară a maselor pentru l i b e r t a t e a n a ţ i o n a l ă şl p e n t r u o o r g a n i z a r e s o c i a l ă b a z a t ă p e d r e p t a t e şi e c h i t a t e e t i e o p o l i t l c ă . Ş i e s t e s u f i c i e n t să n e g î n d i m l a s e n s u l m i ş c ă r i l o r d e e l i b e r a r e a p o p o a r e l o r d i n s e c o l u l a l X l X - l o a , l a i m e n s u l e c o u a l r e v o l u ţ i e i d e l a 1 8 4 8 î n p r i n c i p a t e l e r o m â n e şi l a c o n s e c i n ţ e l e a c e s t e i a în i s t o r i a coai t e m p o r a n ă a R o m â n i e i , p e n t r u a î n ţ e l e g e b a z a cuceririlor ulterioare ale ţării î n s p i r i t u l m a t e r i a l i s m u l u i filozofic marxist. Astfel, România d e astăzi reprezintă încununarea l u p t e i seculare p e n t r u l i b e r t a t e a maselor p o p u l a r e d i n trecut, reaprinsă în epoca modernă de incandescenţa momentului revoluţionar paşoptist şi î n c h e i a t ă prin a c ţ i u n e a e r o i c ă a l u p t e i a n t i f a s c i s t e şi i n s t a u r a r e a r e g i m u l u i d e m o c r a ţ i e i socialiste. P e d e a l t ă p a r t e , r e l a ţ i a i s t o r i e - c r e a ţ i e l i t e r a r ă se d e f i n e ş t e p r i n t r - u n a c t d e t r a n s ­ p u n e r e a f a p t u l u i c o n c r e t , s e m n i f i c a t i v î n viaţa sooial-iistoricu, p c p l a n „simbolic", ceea ce implică o reprezentare cuprinzătoare a trecutului prin esenţiali zarea lui, prin selectarea realizată graţie fanteziei şi noii interpretări date d e a u t o r . Căci — aşa ouim arăta Aristotel — relaţia dintre istorie şi poezie prezintă nu numai concordanţă, c i şi o incontestabilă deosebire. I n timp ce i s t o r i a r e d ă f a p t e petrecute, poezia imaginează şi î n t î m p l ă r i posibile, d a r care n u au avut loc în realitate. I o acelaşi timp, ..poezia înfăţişează mai mult universalul, pe cînd istoria m a i degrabă p a r t i c u l a r u l . " (Poetica, I X , 1 4 5 1 b ) . Tar astăzi, m a i m u l t deeît î n t r e c u t , relaţia d i n t r e f a p t u l i s t o r i c şi a c t u a l i t a t e s e c a r a o t e r i z e a z ă p r i n t r - o t e n d i n ţ ă d e a g ă s i e l e m e n t e comune, d e a s u r p r i n d e e s e n ţ a f a p t e l o r şi a l e d e s c o p e r i s e m n i f i c a ţ i i n o i , d e a se r i d i c a — î n o p e r a l i t e r a r ă — l a e x p r i m a r e a m e t a f o r i c ă , m a i l i b e r ă şi d e g a j a t ă d e r e a l i t a t e a p r o p r i u - z i s ă , f ă r ă a-i t r ă d a s e n s u l p r o f u n d . S u b acest aspect, r e m a r c ă m c ă f a p t u l i s t o r i c r e p r e z e n t a t i v , c a şi f i g u r i l e m a r i l o r conducători ai popoarelor, niu r ă m î n î n ceaţa î n t u n e c a t ă ia v r e m u r i l o r , a c o p e r i t e de curgerea timpului, c i sînt r e c i i e r n a te î n m e m o r i a epocilor ulterioare, în permanenta efervescenţă a c o n ş t i i n ţ e i p r e z e n t u l u i . T r a d i ţ i a i s t o r i c ă , c r o n i c i l e şi f o l c l o r u l a u c o n s t i t u i t aria întinsă, î n care a u f i g u r a t — î n m i t , legendă sau baladă — personalităţile istorice legate de procesul formaţiei poporului român, continuator al contopirii daco-romane, plămădit în u r m a zguduitoarei ciocniri dintre două l u m i definitiv constituite acum două m i l e n i i , c a ş i c t i t o r i i d e ţ a r ă ş i a p ă r ă t o r i i e i . D a c ă t i m p u l şi î m p r e j u r ă r i l e i s t o r i c e n u a u îngăduit, în trecut, valorificarea eposului vechi în mari creaţii e p o p e i c e , încercări d e t r a n s p u n e r e a i s t o r i e i î n p o e z i a e p i c ă şi d r a m a t i c ă n u a u l i p s i t , l l e l i a d e , A s a c h i , N c g r u z z i , Rolintineanu a u fost p r i n t r e p r i m i i oare a u schiţat proiecte d c epopee (Mihaiada. Ştefaniada), î n t i m p ce g e n i u l e m i n e s c i a n a r ă s c o l i t e p o s u l t r a c o - d a c c u aceeaşi i n t e n ţ i e , (Decebal. r e c e n t p u s î n scenă d e I . O l t e a n u , alături d e m o m e n t e d i n istoria Moldovei — Bogdan Dragoş în regia l u i M . D i m i u ) . M a i puţin cunoscută e prezenţa figurii l u i Mihai Viteazul (deşi c u o a r e c a r e i n a d v e r t e n ţ e f a ţ ă d e a d e v ă r u l i s t o r i c ) — c h i a r înainte de a f i r m a r e a d r a m e i istorice naţionale — î n u n e l e creaţii a l e s c r i i t o r i l o r Renaşterii : I j o p e

14

www.cimec.ro

dc Voga, Ben Jonson sau Beau m o n t a „Sâptămînii teatrului istoric").

şi

Fletchcr

(aminliţi

şi

la simpozionul

dc

inaugurare

D r a m a t u r g i a clasică o r i g i n a l ă a a o o r d a t o atenţie deosebită atît e v e n i m e n t e l o r e x c e p ­ ţ i o n a l e c i t şi f i g u r i l o r p r o e m i n e n t e ale istoriei naţionale, îndeplinind acea acţiune de trezire a conştiinţei p a t r i o t i c e în pregătirea m o m e n t e l o r cruoiale ale i s t o r i e i m o d e r n e a R o m â n i e i . C u Răzvan şi Vidra ( p r i m a v e r s i u n e , Răzvun-Vodă, d i n 1365), în perioada reformelor democrate ale l u i Alexandru Ioan C u z a , c u Dcspol-Vodă (fragment dintr-o proiectatei t r i l o g i e ) , în a n i i d e consolidare a tinănului stat p o l i t i c naţional, c u Vlaicu-Vodă şi, a p o i , c u t r i l o g i a i s t o r i c ă a l u i B . Ş t . D e l a v r a n c e a , ca a î m b i n a t e x e m p l u l eroic a l trecutului cu eroismul luptei prezentului, pentru înfăptuirea actelor fundamentale ale istoriei noastre contemporane Pe marele ecran a l dramaturgiei şi t e a t r u l u i r o m â n e s c , i s t o r i a a f o s t p r o i e c t a t ă c u m ă i e s t r i a şi c ă l d u r a p a t r i o t i s m u l u i n e a l t e r a t . E a continuă, astăzi, a f i prezentă t o t atît de p r e g n a n t în n o u a d r a m ă istorică, î n care a p a r e , într-o l u m i n ă n o u ă , i n t e r p r e t a r e d i a l e c t i c ă a f a p t e l o r şi a u t e n t i c ă e v o c a r e a v i e ţ i i şi persona­ l i t ă ţ i i i s t o r i c e d i n t r e c u t . I n Săptămînă patimilor, î n Petru Rarcş s a u Zodia Taurului, e r o u l trăieşte, c u f i o r u l t r a g i c a l presimţirii e v e n i m e n t e l o r a m e n i n ţ ă t o a r e , î n ambianţa noastră spirituală. I i s i m ţ i m d r a m a responsabilităţii c o n d u c ă t o r u l u i p u s î n grea c u m p ă n ă d o u n d e s t i n v i t r e g , î l v e d e m î n r e s t r i ş t e a v r e m u r i l o r , c a om ce încearcă a desprinde v i i t o r u l d i n p r e z e n t , îl u r m ă r i m în acţiunile l u i . ou i n t e r e s u l s p i r i t u l u i c o n t e m p o r a n , cu e x p e r i e n ţ a s e c o l e l o r d e l u p t ă s o c i a l ă oe i - a u u r m a t . V e c h e a a u r ă m i t i c ă a c o d a t v i z i u n i i r e a l i s t e , s t r ă b ă t u t ă d e î n ţ e l e g e r e * materialist-isttorică, d a r e r o u l p ă s t r e a z ă t o a t e a t r i b u t e l e cc i i creează d i m e n s i u n e a mortală, g r a ţ i e c ă r e i a îşi depăşeşte s e m e n i i . A p r i v i c u o c h i i c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i , î n l u m i n a n o u l u i u m a n i s m , l u m e a ce a p a r ţ i n e secolelor trecute, înseamnă a aduce istoria în prezent, a stabili continuitatea cu epoca noastră, care desăvirşeşte p r e m i s e l e e f o r t u r i l o r eroice ale înaintaşilor. D r a m a t u r g i a n u a r e azi n e v o i e d e a e x a l t a p r i n fantezie s a u hiperbolă conştiinţa patriotică a p r e z e n t u l u i , căci rea li t u tea f a p t e l o r — p o e t i z a t ă d o a r î n m ă s u r a r e a l i z ă r i i a r t i s t i c e şi a m e t a f o r e i i n e r e n t e — corespunde u n u i sentiment u n a n i m d e s o l i d a r i t a t e istorică a p o p o r u l u i r o m â n . T r ă i m o epocă de a f i r m a r e a vitalităţii naţionale, de realizare a v i s u r i l o r m i l e n a r e d o l i b e r t a t e şi d r e p t a t e s o c i a l ă î n t r - o s o c i e t a t e b a z a t ă p e j u s t u l e c h i l i b r u a l v a l o r i f i c ă r i i u m a n e , î n r a p o r t c u contribuţia fiecărui i n d i v i d la m a r e a operă a construcţiei s o c i a l i s m u l u i şi l a c o n t i n u a î n t ă r i r e a u n i t ă ţ i i m o r a l e a m a s e l o r . F i e c a r e z i , f i e c a r e c l i p ă e o n o u ă m ă r t u r i e a c o e z i u n i i sociale, a e r o i s m u l u i c o n s t r u c t i v , care atestă adânca p r e f a c e r e r e v o l u ­ ţionară a conştiinţelor, incontestabila a d e z i u n e entuziastă la p o l i t i c a p a r t i d u l u i , exprimată pregnant în documentele Congresului a l X I l e a . E o etapă de înaltă realizare a destinului istoric a l p o p o r u l u i r o m â n , pe care s p i r i t u l p u b l i c o înregistrează c u o intensă trăire a p r e z e n t u l u i , d a r şi c u s e n t i m e n t u l solidarităţii c u istoricele m o m e n t e de luptă din t r e c u t . C ă c i i s t o r i a n u se i d e n t i f i c ă i n t e g r a l e u e p o c i l e d e p ă ş i t e î n t i m p . E a se e x t i n d e asupra prezentului, vibrînd de clocotul energiei neistovite a constructorilor lumii socialismului.
J

I s t o r i a r ă m î n e i m e n s u l r e z e r v o r , d i n care îşi scoate creaţia literară b o g a t u l m a t e r i a l a l u n o r o p e r e n e p i e r i t o a r e S l i a k e s p e a r e a flost g e n i u l c a r e a i n t u i t şi e x p l o a t a t u r i a ş e l e s u r s e d e i n s p i r a ţ i e a l e i s t o r i e i m a i v e c h i , p u n c t â n d î n t r a g e d i i l e sale c a r a c t e r e l e esenţiale alo epocii elisabetane şi t r a n s p u n î n i d e v e n i m e n t e l e î n f ă ţ i ş a t e î n a c t u a l i t a t e a s p i r i t u a l ă a t i m p u l u i . C u m a r e l e l o r a t a ş a m e n t f a ţ ă d e s p a ţ i u l t r a c o - d a c , î n c a r e s-a z ă m i s l i t f i i n ţ a poporului român, Eminescu şi B l a g a a u a d u s î n c î m p u l d r a m a t u r g i e i v e c h e a i s t o r i e şi mitologie autohtonă. 0 imensă t r a i e c t o r i e , trecând p r i n etapele voievodale ale evului mediu r o m â n e s c ( V l a i c u , Ştefan, M i h a i , V l a d Ţepeş, M i r c e a ) şi î n g l o b i n d l u p t a pentru libertate în epoca modernă (Horia, A v r a m Iancu, T u d o r , Băleescu) leagă t r e c u t u l de p r e z e n t î n relaţia dialectică a explicării e v e n i m e n t e l o r i s t o r i e i n o a s t r e . I n actele prezen­ t u l u i CC î n c u n u n ă u n l u n g p r o c e s i s t o r i c , n o i d e s c i f r ă m a s t ă z i î n f ă p t u i r e a u n o r aspiraţii a l e t r e c u t u l u i , s u s ţ i n u t e c u t e n a c i t a t e , d ă r u i r e e r o i c ă şi s p i r i t d e s a c r i f i c i u . L u p t a anti­ f a s c i s t ă , c u c e r i r i l e r e v o l u ţ i o n a r e p e c a l e a c o n s t r u c ţ i e i s o c i a l i s m u l u i i n t r ă direct în istoria contemporană a ţării noastre şi ele t r e b u i e să fie prezentate oa atare în teatrul românesc de azi. E v i d e n t , a r f i i n j u s t să n u r e c u n o a ş t e m că d r a m a t u r g i a n o a s t r ă a c t u a l ă a t r a n s p u s în accente emoţionante efervescenţa creatoare a prezentului şi a p r o i e c t a t î n imagini convingătoare momentele şi c h i p u r i l e i s t o r i c e r o p r e z e n ' t a t i v e . E a a r e a l i z a t , n u o d a t ă , o a p r o p i e r e a t r e c u t u l u i d o p r e z e n t , a s t f e l că p e r s o n a j e l e i s t o r i c e d e v i n — printr-o optică poetică incontestabilă — ,yContempoTanii" noştri. D a r c r e d e m că e î n c ă l o c p e n t r u o i n t u i r o m a i s i g u r ă şi m l a i d i r e c t ă a c o n t i n u i t ă ţ i i e v e n i m e n t e l o r c r u c i a l e , p e n t r u accentu­ area s e n t i m e n t u l u i d c s o l i d a r i t a t e c u t r e c u t u l , p e n t r u a scoate î n e v i d e n ţ a — o d a t ă m a i mult — ou căldură şi p a s i u n e , interferenţa spirituală a etapelor de succesiune în d e z v o l t a r e a istorică a p o p o r u l u i r o m â n . I n acest m o d , „ d e t a l i u l p s i h o l o g i c " , î m p i n s u n e o r i l a o e x c e s i v ă a n a l i z ă , a r f a c e l o c c o n f r u n t ă r i i a u t e n t i c e , d e f i n i n d o a m e n i i şi f a p t e l e l o r p e l i n i a ..esenţei" u m a n e şi r e d î n d î n t r e a g a s e m n i f i c a ţ i e a r e a l i t ă ţ i i t r e c u t e p r i n prisma i n t e r p r e t ă r i i d i a l e c t i c e şi a c o n ş t i i n ţ e i r e v o l u ţ i o n a r e a contemporaneităţii.

www.cimec.ro

15

MAR IO A. I M VOICULESCU:

Un portret c u r m a t
Era să-şi lesese unei mare. pede, punctul putere gifiie, Nu de dintre aleagă pentru Toate, care de c a să o acele ea. D e ferm uneşte, plecare şi fiinţe care n-au că nevoie a¬ YN i l d e . kers, de al cu logice. Caragiale Marioara ani, pe — Năpasta al — va Kislcmaecpsiho­ timp purta, şi profesie, pentru şi de vocaţia Sudermann, Ibsen), steagul scena mobilităţii a c i , se v e d e , decise pe o categoricul afir­ lim­ multă să scenice. ferită ci că acea in cartea de treptele putere prea sale a Voiculescu

inaintări,

categorică

continuă

\{) d e pasiunii un in

înfiorat

zguduitor înzestrată prin toate o relief : unui cu

românească. glas dat in călit,

zvîcnetul

praştiei,

superb

temperament, unui a gravată sale

exprimat

ţelul. A v e a vieţii că

dicţiune vibraţiile densitate

şuvoiul

se c r i s p e z e , să parcursul prin s-a a care a şi aceasta,

se c h i n u i a s c ă , fost fără şi in

încolonate, patetică,

personajelor puternic cu

urmărind

înţelegem, orice vieţii" de pe lui ea

talentul domniei talaz". Dar (dau : vine lui nei şi şi această

bate

puterea e

intortocheri arătat

adversităţi, chinuit o citea

„linia cu

generoasă,

dezlănţuire, e stimpărală pasul ei in şi Voiculescu lui. O noastre" de vezi

care-i

proprie într-un frumos, fumu­ sce­ A*

„sforţare sine" vocaţiei ambiţie,

se r e a l i z a , Arghezâ să-şi

duşman

întregime, frumos, a şi

cizelată pleacă in

„Marioara dispariţia genele

Aristide ajuns

Demelriad.

Purtată

are consistenţa dreapta stingă e i , s-a

clădească

in deplină autoritate. 0 ei fotografic de răsucită prin in hipnotică stă înainte-nc, cu o trimiterea verticală a ro­ unei strălucirea parcurs. 13 ea februarie in se piesa conpe Davila teatru : în îşi cu Saloridică Peer citeva

ajuns

strecurat

printre tei,

(Tudor

Arghezi).

surprinzătoare fusul a ritmul acea dc din ca

sugestie : spre e de la

cest p a t e t i s m emploi-ul — ţinind odată. La in alături nata molit dernă. unui Actul trală, reziste I o capătul de

este cel a l f e m e i i , a l „grande sentimentului şi şi

îndrăgosti­ conlui tot­ linia

mîndru chiei, calm

trimite trena siluetei, ochilor ; clarităţii spirală,

î n voal lă spirala

auioureuse" învăluire,

tumultul

melodică

traumatism

ascensiuni Începută, 1905, fiimă, o acesta. meca numele proprii. Gynt, rinduri nu e pe Casta-Diva încă în lui la propune

d e sus a l c a r i e r e i , p r i n a n i i ' 4 3 , Alving din jucat se unui Strigoii de Mihai completau incendiu intru lui, pe lotul Ibsen, adu­ do­ mo­ a Poprseu.

scena

Teatrului Ilaralamb 1907, cînd societară,

Naţional, Leoca, apoi, unui In

Doamuui şi

Oswald, actriţa a

directorul nou

profesoara de

urinindu-1

măiestrie Ibsen clasic era o

filtrat, măsurată

întemeierea Davila". Oscar puterea dc Wilde.

gîndirea rostit lecţie

artistică cu de punere actului viscerale,

..Compania

unde faimă ii

triumfă 1912, a unei

căpăta

soliditatea

sculpturală de temelii III.

eleganţă. tea­ să apentru din

companii

anlidemonstraţie capabilă

La Camil de

inaugurarea Petrcscu d-na numai o

stagiunii va

firească cupolei exploziei prim loc a

închina

soliditatea dincimile surii, tirea mică. Agripina,

foc : un e nu dc

Marioara izvor interpreta

Voiculescu de şi energie dc în­ dc o plină «pur»,

refii/.ind.

numai pe

adevărat

maternităţii, in

incredibila

catastrofă. nemăro­ cos­ înjunghierii,

creatoare, pasiune înălţimea a cred, siliţi drăgostită

Cutremurul, făcea elemenlarizînd frenetica

monumentalitatea „clasicitate" umană, in

care

cunoaştem. a

Pare

himerele

frumosului tuturor care cei

starea

investind raţiune

ameţitoare de la o

îndoielilor, condamnaţi

nebuloasei

t u t u r o r abstracţiilor în

interioară lui şi A.

constrîngerc". Davila, cea fără

Jocasla, amuţite

Alosa spre

şi

întreaga ce se

colo­ de­

Formată ..răgete şi unui şi

şcoala

nadă

privesc

aceea

|>oze",

care

respinge îmbrăţişează „să nou

„declamaţia „firescul" dea iluzia ani­ Oscar

p ă r t e a z ă c u faţa î n t o a r s ă d c l a ele... Iar noi am urmă. fost deposedaţi dc darul ci

bombasticismul" teatru — —. care-şi după

propune înseşi un Ranetti

realităţii" matorului (Dcrnslcin,

formulările Roman.

cel d e pe

atacind

repertoriu

Bataille,

Dan Nasta

16

www.cimec.ro

aproape seminte,

sigur unelte care. dar mull şi chip Renaşterii şi

că şi

vor

găsi o¬ ale şi înainte dece­ opus lea­ alt cea fres­ zilele între a ce ale de lui parte, se Re­ pe fapt abia, e¬ inlercondiconşti­ tre­ că Xeagoe Radu leal trăit dar, fuior de cu şi „ne­ îm­ de dezvălui 1520

arme

Interferenţe
F L O R I AN P O T R A

valahilor 1530, şi niu in soi fel de gănul cu

între cu mult acest

după lăţirii

renascentist,

s-au spre a unui decll Intre în ca pe de vor zidiri există de de socialiste, şi o operă istorice se

civilizaţie europeană. pină

C o n s t r u c ţ i e şi istorie
Orice clădire, orice înălţa' re de zid sau de beton cere o temelie, şi orice temelie presupune săpături într-un strat mai vechi decil cel de la suprafaţă, la vedere. Acest strat vechi conţine istorie, chiar dacă n-ar fi vorba decit de o piatră călcată de contemporanii, să zicem, ai paşoptiştilor, sau de un ul­ cior de pămlnl ars din care şi-au astimpăral setea oame­ nii lui Minai Vodă Viteazul sau. şi mai îndepărtaţi în timp. vecinii lui liurebista, de pe melea­ contemporanul gurile noastre al lui l uliii Cezar. De cînd (ara, în toate col­ turile ei. chiar şi cele mai ascunse, s-a preschimbat în­ tr-un unic şi uriaş şantier simultan, cei care au izbit tărîna cu lirnăcopid ori au sfredelit-o cu buldozerele, pentru a edifica r.zine. pala­ te, şcoli şi locuinţe ale zilei de azi şi ale zilelor dc mîinc, au tntîlnit mereu şi liceului, istoria, sub forma celor mai diverse mărturii şi documente. Şi nu doar in centre ştiute ca aşezări ome­ neşti încă din antichitate sau din evul mediu, ci pre­ tutindeni. Mă gîndesc, astfel, străbăttnd într-un sens şi in altul ţinuturile romaneşti, la sur­ prizele arheologice pe care ni le rezervă fiecare săpătură de fundamente, lată un spa­ ţiu unde încrucişarea actuali­ tăţii celei, mai vii cu istoria cea mai pietrificată dobindeşte trăsături sensibile, evi­ dente, colorate. Şi iată, în aeelaşi timp, tema de activi­ tate nu numai a unei echipe de arheologi sau de repor­ teri, ci şi a unor poeţi ai condeiului, ai penelului, ai scenei sau ai ecranului : pro­ zatorul, dramaturgul, cineas­ tul, călcînd pe făgaşele mo­ dernelor excavatoare, agil mintiile de muncitori-tehnicieni, sini întîmpinaţi de urme ale trecutului, de sem­ ne capabile să reînvie o în­ treagă lume, în care lumea actuală să-şi întrevadă înde­ părtata şi profunda raţiune de a dăinui. 'împlinind o în­ doruri cordată spirală de — din vreme in vreme înă­ buşite —, de năzuinţe spre o mentală fericire. Acesl metru j>ălrat de tară socialistă, pe verticala căru­ ia, bunăoară, se suprapun, senine, etajele unui bloc ele­ gant de locuinţe, trimite, in jos. sub fundaţii. la vracuri de lacrimi, de singe, de speranţe, de hotărită a¬ părare a fiinţei şi limbii na­ ţionale, de luptă pentru <> rînduială mai dreaptă a socie'ătii oamenilor şi lucrurilor. I'c toate acestea, cineastul, dramaturgul. prozatorul, au putinţa să le cuprindă deoilată. intr-n singură „viziu­ ne". Făcînd astfel să vibreze, după cum se ştie, însăşi ma­ rea învestitură a artistului : să vadă. să simtă şi să înţe­ leagă dincolo de aparente, dezvăluind esenţe, cărora să li se dea expresie concretă. Evident liile rii cum putul „fresce gelo, anii întinselor de vor ne-au nu reşlene că, locuit, descoperi informai, de probabil şi 1530" ; ziarele săpînd cvartale — la teme­ bucuconstructo­ aşa înce­ — Michelan­ între, dar e

firesc cele noastre lentă si la de un dar fectiv, ţionare. inţei buie supuşii Basarab la au voile pletind medieri şi şi cea pe zid. Sini legături indemina matici care triotică de limbaj aspru devăruri le de a calului

rămase inedite, grandioasa mărturiile şi noilor noastre parte, baza altă subtil,

Michelangelo, dezvăluie naşterii

desluşindu-se tenace, raport Mai pe

neasemuit

şleau, europene limpede lui de-un

istorice să-i devină

paşnicului şi ai — — ea un ca să-şi şi cu in de poală la Roma salvai la al lui să-şi lainic neamul'', dialectice

Afumaţi murit şi

Michelangelo

au

apere

succesive, incomparabilul desăvirCapela clemă, aici. Baianăpustirea

penlru

florentin Medici

capodoperele. pristolul arăpesc

Dunăre,

medieri de şi au nobila şi exprima, al ale artei, şi trăitele cauză poeţilor

şi şi

meditaţii, efect, la dra­ pa­ noştri

cinematografici, îndatorire în inlernationalistă sugestivul profundele, plătitele a¬ naţiona­ perspectivă

istorici în europeană.

romaneşti, civilizaţie

anului, inedite realizate 1520

www.cimec.ro

17

S

e

m

n

a

l

VIRGIL MUNTEANU

O

fabula
din punctul lui de vede­ re, invulnerabilă ! Decalogul după care se călăuzeşte în­ cepe cu „Cine c persoana 1' (autorul, directorul, regizo­ rul, actriţa ?)" şi se încheie cu „Niciodată primul !" Pune mina pe condei numai după verificarea minuţioasă a ta­ blei lui de legi. Şi se exprimă dur, sigur de el, în valuri de laude sau de injurii, cu o linişte senină, vecină cu indiferenţa rece, ca un împă­ rat al verdictului. Toate astea însă nu-i compun portretul. Abia dacu-i conturează strate­ gia, dealtfel, infinit mai nu­ anţată. Ca să-l înţelegem cel mai bine. trebuie să ştim despre el că nu-i place să fie niciodată singur. Nu poate să fie singur. Alături trebuie să se afle întotdeauna cineva. Nu oricine ! CINEVA ! Scrie despre un teatru ? In fruntea teatrului trebuie să stea ci­ neva. Un dramaturg intrat in manualele de Limba romană, un regizor cu cel puţin trei spectacole montate la cel pu­ ţin o mie dc kilometri de propriul teatru, mă rog, ceva de soiul ăsta ! Restul teatre­ lor nu-l interesează. Restul teatrelor nici nu există ! Scrie despre un dramaturg ? Dacă e clasic, să nu fie. Shahcspeare. că despre ăsta prea scriu toţi şi. pe urmă, e mai greu să-l dărimi. Deo­

Detaşamentul criticilor măr­ şăluieşte în aceeaşi direcţie. firea lucruri­ Alcătuit, după lor, din oameni mai vîrstnici sau mai tineri, cu structuri diferite, cu opţiuni diverse, detaşamentul criticilor de tea­ tru are un singur obiectiv : dezvoltarea mişcării teatrale din România socialistă ; cu telul ei definitoriu de factor important şi activ în edu­ caţia comunistă şi culturală a socictă{ii ; cu marile ei suc­ cese : eu vremelnicele şi ine­ rentele neîmpliniri ; în toată amploarea ei ; în toată vasta e i diversitate ! Pe direcţia de mers, unică şi ireversibilă, detaşamentul înaintează răsfirat. fiecare ţinlnd pasul după puteri , unii in frunte, bravi şi vrednici, mulţi mai la mijloc, unii către coadă, cîţiva pe ele lături, căutîndu-şi încă locul cuvenit sau rîvnit. Re­ pet, pe aceeaşi direcţie de mers. Văd, din locul unde mă aflu, un confrate mai gălăgios ca toţi. E mai pe tnargine. deocamdată. încă nu şi a fixat poziţia, sau încă nu şi-a găsit-o. dar e grăbit şi. grăbit fiind, nu prea atent şi nici prea gri­ juliu cu ceilalţi. In vînzoleala lui dezordonată, mai calcă pe cineva pe picior, mai scapă altcuiva un cot în coaste, fără supărare, aşa-i la drum, respectul, politeţea nu i-au încăput în raniţă. Si nici modestia. Şi nici alte cîtcva lucruri foarte necesare. Dar lui nu-i prea pasă, el ştie una şi bună : zgomotul, fiindcă dacă e zgomot, se aude mai de departe decî! sunetul, cil e el de sunet, şi el vrea să fie un tip zgo­ motos, el se vrea auzit ori­ cum. Are o strategie de mers unică în felul ei şi,

camdată. Dacă e cineva de. prin umbroasa dramaturgie Renaşterii, ei bine, cu a ăştia poţi face lucruri mă­ reţe, poţi să-i trimiţi să doarmă mai departe, sau, mai ştii, poţi iankottiza şi ai dat lovitura. Mult nun greu e cu dramaturgii noştri. Cei cu pe puţin zece piese jucate nu-s o problemă. Marile lor merite, pe care el însuşi le-a relevat încă de la începuturi, se fac din nou simţite, spre gloria. sj)re faima şi aşa mai departe... Dacă e mai tinăr, aici se schimbă lucrurile. Mai tinărul ori scrie cumva să-i dea lui prilejul să tragă o prin Becliclt, Albee, Arraită rabal, şi pe aleea asta să înalţe şi bustul tînărului nostru ; ori serie, nefericitul, des[>re ţărani şi atunci vază-şi singur de drum. Cu regizorii, da, cu unii regizori se însoţeşte bucuros. Condiţia e ca regizorul ales să fie o somitate, un maestru. un tînăr regizor care Sau încă din faşă călca în pi­ cioare tradiţia, necruţind nici textele, nici actorii, nici pu­ ţinii spectatori, nici fondul de montări. Criticul nostru, cu aerul că-i singurul care-l înţelege pe tînărul regizor, cu aerul că-i printre puţinii care văd în el un Artaud, un Grotosvski, intră în delir :< haosul de pe scenă c un cosmos ; încîlceala împiedicată e sem­ nul marilor nelinişti care ne binluie ; un figurant mahmur scapă halebarda în timpul celei mai şoptite scene din spectacol : este, n-aţi price­ put, bubuitul ])revcstitor al destinului cc vine să zguduie scena lumii... şi tot aşa. Cum e limpede, bronz, trului confraţi basorelicfali Cum şoricelul voastră, fantului, pod tot ţin „Ce ; fantului firave plămînii le mai e în se vede se vede aşezat Naţional, — numiţi pe în el pe turnat piaţa cu de soclu. realitate ştiţi pe pe. lăbuţele şi chiţăind lui tropăim de !" ceafa ceafa lui cît şoricel ? Ca ele­ peste ele­ de îl. : el sine, in Tea­ cîţiva —

acela, cocoţat ţopăind cu

dumnea­

mărşăluind

18

www.cimec.ro

CRONICA DRAMATICĂ
Piesa românească î n p r e m i e r ă
Teatrul „A. Davila" din Piteşti
confruntări s-a particularizat, la autorul n o s t r u , î n circumstanţe foarte strinse — tensi­ u n i p r o f e s i o n a l i ! şi t e n s i u n i f a m i l i a l e , î n v ă ­ luite în a b u r u l suficienţei, a l mondenităţii şi al inerţiei. Casa arhitectului Gheorghe J i n g a , r ă s f ă ţ a t ă d e o soartă prielnică, d e v i n e u n „teatru a l i n i m i l o r s f ă r i m a l c " , atîla t i m p c i t c o n ş t i i n ţ a p r o p r i e t a r u l u i este b î n t u i t ă d e un demon metafizic, cenzor şi executant n e m i l o s a l scadenţei. Scadenţa n u e onorată, s p e c t r u l ei incită d o a r l a o h a l u c i n a n t ă d e r u ­ lare a f i l m u l u i existenţei. S t r a n i u l ..cititor de contor", d i a v o l u l cu atribuţii precise, de­ v i n e , astfel, f i g u r a r e a metaforică a neliniştii d i n c l i p a c î n d se şterge h o t a r u l d i n t r e b i n e şi râu, cînd insul, m î n a t inafnle de m e c a n i s m u l i n f e r n a l a l succesului, n u m a i a r e senzaţia Ionică a aşezării precise i n r o s t u r i . Piesa l u i E v e r a c este, d e f a p t . u n strigăt lupă o m e n i e . Strigătul u n u i o m ajuns la p r a g u r i f o a r t e î n a l t e d e v i a ţ ă , c a r e se p r ă ­ buşeşte în i a d u l îndoielilor, d c îndată cc a b u n d a l c o o l u l u i t a r e a l o r g o l i u l u i î n c e p e să se r i s i p e a s c ă . A c u m r e a l i z e a z ă c"i î n d r ă z n e a l a sa n u e d e s î t c a l c u l , i a r t a l e n t u l s ă u , r u t i n ă . Şi, c a într-o veritabilă scriere romantică, . . d i a v o l u l " d i n c o n ş t i i n ţ ă se î n c a r n e a z ă d r e p t ..cititor*' a l u n u i contor c a r e n u - i altceva docît m e c a n i s m u l existenţei. Ilegizîndu-şi piesa, c i t i n d , a d i c ă , scenic i n ­ t e n ţ i i l e d r a m a t u r g u l u i , P a u l E v e r a c n-a c ă u ­ tat vreo forinuiă complicată d e detaşare, spre a p r e î n t î m p i n a observaţia c ă r e g i z o r u l l u c r e a z ă î n d a u n a a u t o r u l u i , s a u i n v e r : ; . Şi-a tratat piesa, aş s p u n e , c u afecţiune. Accentele p o e m a t i c e se f a c s i m ţ i t e p r e t u t i n d e n i , chiar şi î n v i g u r o a s e l e i n t e r v e n ţ i i d e m a r c a j p s i h o ­ l o g i c Dacă u n e l e rezolvări r e g i z o r a l e a u t e n t a e x c e s u l u i — n e g î n d i m La c r i z e l e h a l u c i n a lorii ale eroului, cînd familia sa, î n dans e t e r a t , s u g e r e a z ă l a b i l i t a t e a u n o r r a p o r t u r i cc s-ar v r e a t r a i n i c e — a c e a s t a s e d a t o r e a z ă m a i a l e s s c r u p u l o z i t ă ţ i i î n a r o t u n j i l o g i c şi a r ­ tistic u n excurs d r a m a t i c î n care rezonează şi o p r o f e s i u n e d e c r e d i n ţ ă . S i g u r , s p e c t a ­ c o l u l n-are î n t r u t o t u l . . t e a t r a l i t a l e a " o b ţ i n u t ă de profesionişti, d a r a r e u n d ă tragică şi, c u m a m spus, frumuseţe poematică. Regizorul E v e r a c 1-a „ î n ţ e l e s " p e a u t o r c î n d a i m p r i ­ mat reprezentaţiei solemnitatea discretă a

ARMISTIŢIU CU DIAVOLUL
de Paul Everac
Dala premierei,: Vi februarie 197(5.
Regia : P A U L E V E R A C . Decoruri : PAUL R O R T N O Y S K I . C o s t u m e : (ÎARRIELA NAZARIE. Distribuţia : VISTRIAN ROMAN ( C l i . .lingă) ; H ) N R O X J N (Cititorul

de

contor) ;

ANGELA

RADOSLA-

VESCU ( A i n c l i a .lingă) ; S O R I N Z A VULOVFCL PETRE DUMNRESCU (Oclav .lingă) ; \I.\A Z A L N E S C U (Neli Jinga) ; I L E A N A E O C S A (Sevasla Jinga) ; M A R l A -A N D R E E A RAICU (Clara Mogoş) ; C O N S T . S T A VRIL ( A r h . Cosmeseu) ; ADRIAN VIŞAN (Serbau llalunga) ; D U M I T R U DRAGAN (Dr. Negriu) ; P E T R E D U MITRESCU, SORIN ZAVULOVICI (Vladiimir).

Identitatea „cititorului de contor" (într-o p r i m ă v e r s i u n e , p i e s a s-a n u m i t a ş a ) , o s c i ­ l a r e a sa î n t r e c e l e d o u ă p l a n u r i p a s i b i l e a l e l i t e r a t u r i i , r e a l şi f a n t a s t i c , c a î n t r - o a r g h e z i ­ ană alternare de ceruri, marchează, d e la p r i m e l e secvenţe, inteligenţa ascuţită a d r a ­ m a t u r g u l u i , s u b r a p o r t u l u n e i t e h n i c i d e şoc. într-adevăr, ceea ce s u r p r i n d e în i n t e r e s a n t u l t e x t a l l u i P a u l E v e r a c este t e h n i c a a p l i c a t ă m e t a f o r e i . P r e t e x t u l d r a m a t u r g i e este o t e m ă f u n d a m e n t a l ă a t e a t r u l u i — omul şi c o n ş t i ­ i n ţ a sa î n d i s p u t a e r î n c e n ă a u n u i m o m e n l l i m i t ă . M a r e a substanţă filozofică a acestei

www.cimec.ro

19

meditaţiei pe m a r g i n e a c a z u l u i J i n g a . Căci. oricît d e ingenioasă este f o r m u l a p r i n care se d e c l a n ş e a z ă c o n f l i c t u l s p i r i t u a l , o r i c î t d e f r a p a n t ă este p u n e r e a î n scenă a tipurilor e x p r i m a t e cu o ostentaţie a mişcării, i m p r e s i a de meditaţie filozofică confirmă personali­ tatea s p e c t a c o l u l u i . [n rafinat în la decorul şi lui Paul Bortnovski, modernă, spaţios, cu totul aflat înre­ de o piesei, un bun eleganţă

Teatrul National din Cluj-Napoca

spiritul

ansamblul în această exerciţiu actorilor un

piteştoan. stagiune, de joc d c în se

a şasea p r e m i e r ă a cerut

gistrează Regizorul excesivă) dusă şează fineţea felic, şi ează după pînă în

virtuozitate. nuanţe spaţiu deta­ prin sa d e mefisto­ numele evolu­ şi

GLOANŢE SUB CERUL NOSTRU
de Al. Căprariu
Dala premierei : 7 februarie I97u. Regia : VICTOR TUDOR POPA. Scenografia : T . T U . C I U P E . Distribuţia : C O N S T A N T I N A D A M O VICI (Andrei Olani) ; MELANIA URSU (Ioana Olani) ; GHEORGHE M. NUTESCU (Daniel Alhanasiu) ; PETRE MORARU (Vaier Oprea) ; G E O R G E G H E R A S I M (Nae Catargiu) ; GHEORGHE RADU (Tase „Naţio­ nale") ; O C T A V I A N LALU'f (Nicoară Dclea) ; A N A M A R J A D O M I N 1 C ( A n a V l a d ) ; L I G I A M O C A si V E R A M A R CINEANU (Mary Agopol) ; ANTON TAUF (Marin Marin) ; G E L U ROGDAN IVASCU (Inspeclorul Negrea) ; OCTAVIAN TEUCA (Directorul).

l ă u n t r i c e , o gestică a d e c v a t ă şi o g e o m e t r i e la rolul al crispare. a Ion

(deşi. p e a l o c u r i , Roxin de

a plasării

„cititorului

contor", postura nimic din Roxin

c u care

interpretat fără Ion —

exponent

destinului, rostul personajului. anterioare gîndirea a

înţelegînd spre va teatrul

metaforei —

prezenţa rolurile

de caracter aborda cu

judecind

şi s î n t

semne că marele Roman, robuste­ conştient de v o ­ de va­ lungul

actorul

putea In

succes rînd.

repertoriu. arhitectul ţea de lori caţia

l u i Vistrian matur, conştient de-a

Jinga

are, în p r i m u l bărbatului

interioară

v a l o a r e a sa ; m a i m u l t , sa n o v a t o a r e , arhitectonice. De

î n sensul creator relevat, gradării in

procesului, de nelinişte Compoziţia arhitectului, nindu-i telui vici, cu rate, nubilă, lanţei gar, lui la a fără Adrian prăbuşirii într-o dar cu

subtilitatea Ilenei este

sentimentului zdruncinate. soră a actriţei revedrama fra­ Zavulodispe­ fiică nonşa­ vul­ senila

î n faţa c e r t i t u d i n i l o r Focşa, să remarcabilă, rostită

dificila fizice, scenă fără izbutit

sarcină Lirismul

comunice l u i Sorin

ca u n leit-motiv

ameninţat.

trubadurescă, consistenţă N i na este a

s-a e x p r i m a t 0

talent, sub u n g h i u l gingăşiile

u n e i desfăşurări socială. ale enervante Zăinescu. analitice, realizat şi

Masiv,

disponibilităţi Vişan

personajul

deplin, c u m Maria-Andreea erotice. şi

f e l de corect într-o care l u i Jinga ştie

evoluează află să în

Raicu. Soţia actriţa dc

pasageră

zădărniciilor cu

Angola Radoslavcscu farmec cu generoase. om jucată Venalitatea voce dc

se a c h i t e

rolurile

m a i puţin Cosmeseu, a fost

arhitectului bine

energic,

timbrată,

satisfăcător

Const. S t a v r i l . In timp, de ale genere, o risipă reprezentaţia teatrală de idei şi respiră vădeşte, un în în aer de acelaşi director mereu creatoare

fastuozitate deghizat, scenă, omului trădată,

caracteristică

autorului

c u f a r m e c şi p r i c e p e r e , mărturisindu-şi a de trăi toate teatru. de emoţiile

priceperea,

Cu A l e x a n d r u Căprariu, n u m e s t i m a t î n literele româneşti, g r u p u l de d r a m a t u r g i apar­ ţ i n ă t o r cetăţii u n i v e r s i t a r e , c e n t r u l u i c u l t u r a l C l u j - N a p o o a , se î m b o g ă ţ e ş t e . D e ş i m ă î n t r e b , cu cea m a i legitimă dintre n e d u m e r i r i , ce a s t a t î n c a l e a către scena N a ţ i o n a l u l u i clu­ j e a n a a c e s t e i p i e s e s c r i s e şi p u b l i c a t e , î n „Tribuna", a c u m m a i bine de u n deceniu ? C e n t r u c ă Gloanţe sub corul nostru, p e cîl e d e l i m p e d e în înţelesurile sale şi, totodată, pe cît de f u n d a m e n t a l a n i m a t a d e u n mesaj î n a i n t a t , a r e şi v a l o r i ţ i n î n d d e s t i l , d e e l e ­ vaţie artistică, de aplicaţie dramaturgică, g r e u d e t r e c u t c u v e d e r e a l a o l e c t u r ă cîl d e c î t a t e n t ă şi r e s p o n s a b i l ă . I n s f î r ş i t , e b i n e c ă s e j o a c ă , f i e şi d u p ă z e c e a n i ; e bine p e n l r u Teatrul Naţional d i n Cluj-Napoca ( î n s e a m n ă c ă t e a t r u l î ş i s p o r e ş t e şi i n t e r e s u l şi i n i ţ i a t i v e l e f a ţ ă d e c r e a ţ i a o r i g i n a l ă ) ; e bine p e n t r u spectatorii tineri, care, p r i n u n i ­ v e r s u l piesei, p r i n p r o b l e m a t i c a e i , i a u c u ­ noştinţă de o epocă de l u p t ă dramatică a poporului nostru contra forţelor o a r b e a l e r e a c ţ i u n i i ; şi e b i n e pentru autorul ei, p e n t r u A l e x a n d r u Căprariu, care, sper, d u p ă a c e s t d e b u t s c e n i c , s c v a s i m ţ i î n d e m n a t să p e r s i s t e şi î n a c e a s t ă sferă a s c r i s u l u i . A u t o r u l scrie despre u n a d i n zilele cele m a i întunecate ale istoriei noastre, ziua r e ­ beliunii legionare. N u n u m a i p e n t r u ce are

lonuţ Niculescu
20

www.cimec.ro

această z i m a i m o n s t r u o s , m a i d i f o r m , m a i hidos î n epoca premergătoare u l t i m u l u i răz­ boi, c i p e n t r u semnificaţia p e care a c t u l c r i ­ m i n a l a l r e b e l i u n i i o a r e î n v i a ţ a ţării g r e u încercate şi, m a i c u s e a m ă , p e n t r u c o n s e c i n ­ ţele d e r e v e l a ţ i e ş i d e a t i t u d i n e î n c o n ş t i i n ţ a m u l t o r i n t e l e c t u a l i a i v r e m i i . A u t o r u l nu-şi propune sinteza e p o c i i , aşa c u m o f a c î n proză (îeorgo Călinescu, Marin Preda sau Fugen lîarbu, c i surprinde analitic u n m o ­ m e n t de mare intensitate, cînd u n fapt îngro­ zitor destramă aburul de amăgire în care se i n v ă l u i s e r ă u n a r t i s t s c u l p t o r şi u n g a z e ­ tar de fapte diverse, p e n t r u a-i a d u c e , î n c o n f r u n t a r e a c u cea m a i teribilă realitate, la o luare de a t i t u d i n e , care osie c e l dinţii pas către l u p t a politică deliberai adoptată. U n glonte pornit d i n pistolul unui purtător a l c ă m ă ş i l o r v e r z i clinteşte d i n t e m e l i i rîvnita i n s u l ă d e l i n i ş t e şi i z o l a r e c a r e c c a s a s c u l p ­ t o r u l u i A n d r e i O l a r i i . V i a ţ a soţiei s c u l p t o r u l u i e s t e c u r m a l ă p e n e d r e p t şi i n u t i l , glontele îşi greşise ţ i n t a ( f a p t c u s e m n i f i c a ţ i e p e n t r u ţ e l u r i l e î n t u n e c a t e a l e l e g i o n a r i l o r ) şi d e t u ­ n ă t u r a , î n l o c să s e m e n e t e r o a r e a , trezeşte l a l u p t ă . 1J8 O l u p t ă î n c a r e n u v o r p r e g e t a să p o r n e a s c ă c e i c e s e c r e d e a u scutiţi d e datorii faţă de viaţa înconjurătoare, la o luptă pe care o c o n d u c comuniştii, singurii pe l u m e în stare să făurească o ţară a dreptăţii. Aceasta este piesa. Acestea sînt sensurile e i . L i m p e z i şi î n s u f l e ţ i t o a r c . C u m p ă n i n d g r e u . destul d o greu c a să p u n ă în u m b r ă ine­ rentele slîngăeii d c construcţie a l e oricărui debut, într-un decor în care, i n d i f e r e n t dc l o c u l u n d e se p e t r e c e a c ţ i u n e a , T . T h . C i u p c închipuie u n c e r apăsător, greu, d e puternică şi e m o ţ i o n a n t ă s u g e s t i e , r e g i z o r u l V i c t o r T u d o r P o p a , acelaşi c r e d i n c i o s s l u j i t o r a l d r a ­ maturgiei naţionale, realizează u n spectacol de adîncă vibraţie. S î n t cîteva detalii ale construcţiei s p e c t a c o l u l u i care m e n ţ i n tensiu­ nea e m o ţ i o n a l ă : o p e r e c h e d c c i z m e patru­ lează d i n c o l o d e f e r e s t r e , c a o p e r m a n e n t ă a m e n i n ţ a r e l a adresa libertăţii ; n o r i g r e i se vălătucesc p e c e r u l j o s ; şi, d i n c î n d î n cînd, glasul eîntăreţei de muzică folk Adriana Anscli, acompaniat de sunetele grave ale c h i ­ t a r e i , n e c h e a m ă , p e c e i d e a z i , să n u u i t ă m n i m i c d i n d u r e r i l e c a r e «au f o s t . S î n t v e r s u ­ r i l e u n c i a d i n eelc m a i f r u m o a s e p o e z i i a l e lui Alexandru Căprariu, „Balada a m i n t i r i i " . Actorii, dintre c e i m a i b u n i ai teatrului, s-au d ă r u i t c u g e n e r o z i t a t e t e x t u l u i şi a u izbutit în spectacol momente remarcabile. Constantin A d a m o v i c i parcurge c u siguranţă traseul vijelios a l sculptorului A n d r e i Olani, d e l a a t i t u d i n e a stelară l a poziţia făţiş o p u s ă crimei ; Melania Ursu, admirabilă în rolul soţiei s c u l p t o r u l u i , m a i o u s e a m ă î n m o m e n ­ t u l f i n a l , c u o inteligentă rostire a t e x t u l u i , eleganţă c u g l a s u l g r a v şi c a l d , c u o r a r ă a mişcării ; Gheorghe M . Nuţeseu, arţăgos şi o b t u z î n r o l u l m a g n a t u l u i Daniel Athanasiu, susţinător a l reacţiunii ; Petre M o r a r i i , e m o ţ i o n a n t , s i n c e r , î n f l ă c ă r a t î n r o l u l gazeMelania Ursu (Ioana Olaru) şi C o n ­ stantin Adamovici (Andrei Olaru) t a r u l u i a l cărui d r u m a r e alte perspective d u p ă întîmplăriile l a care e m a r t o r ; O c t a v i a n Căluţ, sigur p e e l , cald, convingător, în r o l u l foarte s c u r t , a l c o m u n i s t u l u i Nicoară Delca ; în sfirşit. A n t o n T a u f , i u t e î n g e s t u r i , g r e o i la m i n t e , b r u t a l , agresiv, c u t o t u l remarcabil în l e g i o n a r u l M a r i n M a r i n ; a p a r i ţ i i i n e r e n t limitate la corectitudine au Ligia Moga, Georgc Gherasim, Gheorghe Radu, A n a Mă­ ria Dominic şi G e l u Bogdan Ivaşcu, inter­ preţi a i u n o r p e r s o n a j e m a i sărace î n d a t e .

Virgil Munteanu

Teatrul Giuleşti

FOTBAL
de M. R. lacoban
„Pe f a p t a fizică a a n t r e n a m e n t u l u i sportiv se d e z v o l t ă u n m a r e n u m ă r d e î n s u ş i r i şi a c h i z i ţ i i m o r a l e , p r i n t r e c a r e r e z i s t e n ţ a , stăp î n i r e a d e s i n e , d i s c i p l i n a d e v i a ţ ă cea m a i riguroasă, camaraderia, cavalerismul". Fraza d e m a i s u s a scris-o T u d o r V i a n u , î n Jur­ nalul s ă u , şi a m î n c e p u i c u c a p e n t r u a arăta că p î n ă şi m i n ţ i l e s u s t r a s e faptului

www.cimec.ro

21

Uns-prezecele t e a t r u l u i gîuleşteau

c o t i d i a n , devotate s t u d i u l u i abstract, au p u ­ t u t avea deschiderea spirituală să vadă în întrecerea sportivă u n gest n o b i l şi în spor­ t i v i altceva, m a i presus, d o r i t fiinţe p r i m i ­ tive în competiţii oarbe. D i n tonte t i m p u r i l e , sportul a însoţit, a a n i m a t v i a t a cetăţii, dintotdeauna, s p o r t u l u i şi s p o r t i v i l o r le-au fost închinate opere <le artă. încă în veacul «1 V-lea înaintea erei noastre, Pindar îi c i u t a ])e atleţii J o c u r i l o r O l i m p i c e şi M i r o n dălluia statuia D i s c o b o l u l u i . M a r i s c r i i t o r i ai l u m i i au scris despre s p o r t i v i ; să ne a m i n t i m de I l c m b i g w a y , G i r a u d o u x si Camus, aşa c u m la n o i . d i n t r e înaintaşi, Sadoveanu, I o n e l Toodorcnnu şi Cam îl Pctrescu erau împâtimaţi a i s p o r t u l u i şi a u scris m u l t şi f r u m o s despre p a t i m a lor. M a i amintesc, l u c r u ştiut de orice c o p i l , că despre sport, despre f o t b a l , cu osebire, s c r i u . azi. pasionaţi şi compe­ tenţi. Eugen B a r b u , Fănuş Neagu, A d r i a n Păunescu. I o n Băieşu, A l . Căprariu şi. fireşte. Mircea Radu lacoban, autorul foiletonului d r a m a t i c Fotbal, reprezentat la Ciuleşti. De ce t o t i aceşti o a m e n i , pe care ni-i închi¬ p u i m t r u d i n d nopţile aplecaţi peste m a n u ­ scrisele l o r , găsesc n u n u m a i t i m p , dar şi atîta suflet şi. la u r m a u r m e i , alîta tinereţe, să alerge d u m i n i c i l e în t r i b u n e , nu e greu f»ă ne explicăm. E i sînt alături de sutele de m i i de oameni care u m p l u stadioanele, ei sînt alături de m i l i o a n e l e <le oameni care urmăresc la televizor (televiziunea, zicea o m i n t e aseuţită, jie-a făcut u b i c u i ) , urmăresc, zic. întrecerile s p o r t i v e , care c u p r i n d întreaga planetă. O c u p r i n d şi o reunesc. Iată de ce se c u v i n e să salutăm prezenţa pe scenă a u n e i n o i piese despre s p o r t i v i , ca pe încă u n pas. f i e şi m a i şovăitor, al c r e a t o r i l o r către o realitate a vieţii noastre de toate zilele. Şi se m a i cere să p r i v i m încercarea

lui Mircea Radu lacoban şi iniţiativa încu­ rajatoare a T e a t r u l u i Ciuleşti d i n u n g h i u l pe care ni-l p r o p u n e a u t o r u l , pe suprafaţa şi a d i n c i m e a care J I U sînt nici ale d r a m e i de idei, n i c i «le comediei satirice, ci ale f o i l e t o n u l u i d r a m a t i c ; căruia, de bună seamă.

Data p r e m i e r e i : 1!) ianuarie 1970. Regia : D A N M I C U . D e c o r u r i ; i costume : a r h . P E T R E P Ă D U R E Ţ . ' Distribuţia : G E O R G E BĂNICA (Ma­ estrul) ; V A S I L E ICH1M (Curmei) ; M I I I U S T A N fUullwacă) : D A N T U FARU (Speriatu) ; F L O R I N ZAMITR E S C U (Iloarţă) ; G E L U N1ŢU (Căpîlnă) ; C O N S T . C O J O C A R I I (Troanitoru) : C O R N E L I I ! D U M 1 T R A Ş (Dmnnisoru) ; I O N C H I Ţ O I U (Osoi) ; M I K CEA N I C O L A E CKEŢU (Luminare) ; GEO COSTINIU (Cataramă) ; R A D U GH. ZAHARIA (Spectatorul) ; A N D I ŞTEFĂNESCU (Tică) ; C O N S T A N T I N A V A D A N E I (Biţă) : G A H R I E L OSECIUC (Rupere).
4

nu-i p u t e m p r e t i n d e să aibă nici densitatea eseului filozofic, şi n i c i intensitatea arzătoare a p a m f l e t u l u i neiertător. Ci, aşa c u m a făcul-o a u t o r u l , observaţie atentă şi exactă pe un aspect al realităţii, u n u l t i t u d i n c dc fapte reve­ latoare şi p o r t r e t e s u m a r schiţate, într-o mare diversitate caracterologică. Acţiunea, care se petrece în vestiarele u n u i .stadion şi se întinde pe răstimpul u n u i m e c i . înfăţişează, pe f o n d u l unoi frămînlate situaţii decisive p e n l r u soarta unsprezeeelui (alcătuit şi condus a n i de zile de cumsecadele C u r m e i ) .

22

www.cimec.ro

înfruntarea dintre doua mentalităţi, înfrun­ tare frecvent întîlnită în l u m e a s p o r t u l u i , ca şi i n v i a ţ ă . D o u ă m e n t a l i t ă ţ i , d o u ă c a r a c t e r e : u n u l , p u s pe căpătuială p e scama s p o r t u l u i — pasăre rătăcitoare î n goană d u p ă ciştiguri : p r o f e s o r u l d o c t o r î n a l e u n e i ştiinţe p e c a r e n u a practicat-o niciodată ; celălalt, o m d e suflet, i u b i t o r a l j o c u l u i c u m i n g e a , înţelept conducător a l u n o r inimoşi c a r e alcătuiesc < echipă, adică u n colectiv. întrebat, fiecare, » c u c c se o c u p ă , p r o f e s o r u l d o c t o r a r răs­ punde : „Elaborez scheme tactice", iar C u r m e i ' : „ I a , c u t r e a b a . " Fiindcă acest o m modest, acest a n t r e n o r fără d i p l o m e , d a r c u p a s i u n e şi d ă r u i r e , n u c u n o a ş t e v o r b e l e m a r i . c i m u n c a i n t e n s ă şi l e g ă t u r a d e La i n i m ă l a i n i m ă . I a r î n f r u n t a r e a d i n t r e aceştia d o i v a d e c i d e c i n e să r ă m î n ă c u c e i u n s p r e z e c e f l ă ­ c ă i şi c i n e s ă p l e c e . D i n a c e a s t ă î n f r u n t a r e r e z u l t ă şi i d e c n p i e s e i : u n c o l e c t i v r e s p i n g e p e c e i v e n i ţ i să-şi a r o g e f a l s e m e r i t e şi p ă s ­ trează conducătorul ieşit d i n m i j l o c u l l u i . Ar m a i f i d e adăugat că, penlru cine a respirat aerul stadionului, pentru cine a pal­ pitat alături dc echipa favorită, lucrarea l u i M i r c c a R a d u l a c o b a n este a i d o m a p a m f l e t e ­

l o r l u i E u g e n B a r b u şi A d r i a n Păunescu : are, dincolo de puterea d e a dezvălui ade­ văruri amare, căldura dragostei pentru sport şi a d e v ă r a ţ i i s p o r t i v i . R e g i z o r u l D a n M i c u şi e c h i p a l u i d e i n t e r ­ preţi a u f o s t f i d e l i t e x t u l u i , l-au c o n s i d e r a t c u s e r i o z i t a t e , t r a t î n d u - 1 c u m s e c u v i n e şi la exigenţele p r o p u s e de a u t o r . Băieţii echipei a u f o s t b ă i e ţ i i t e a t r u l u i , a c t o r i t i n e r i care. au căutat să aducă o notă particulară, u n a m ă n u n t , u n gest, o a t i t u d i n e , d e s t u l p e n t r u ca fiecare d i n c i să d e a c o n t u r p e r s o n a j u l u i . M ă gîndesc c u plăcere l a ce a u făcut — d i n p u ţ i n u l c a r e l i s-a d a t — C o r n e l D u m i t r a ş , Dan Tufaru, M i h a i l Stan, Florin Zamfirescu, Geo Costiniu, Constantin Cojocaru, Gelu Niţu, Ion Chiţoiu, M i r c e a Nicolae Creţu. George Bănică are aroganta demagogică, uscăciunea s u f l e t e a s c ă şi r ă u t a t e a c e r u l e d e i n t e r p r e t a r e a personajului, profesor doctor î n ale fotbalului. I a r Vasile I c h i m , toată s i m p l i t a t e a , toată căl­ dura omenească şi bunătatea cinstitului Curmei.

V. Munteanu

Alte spectacole
Teatrul Najional din Timişoara
Data fia : premierei : IOAN 16 ianuarie, 1975. Scenogra­ Regia : IEREMIA. EMILIA JIVANOV. OVIDIU GRICORESCU MURGU NEŢEA IOAN IANCU GEOR-

Distribuţia:

iUN FLUTURE PE LAMPA
de Paul Everac
I n această m o n t a r e , realizată s t a g i u n e a t r e ­ cută (debutul scenic a l regizorului I o a n I e ­ remia la Timişoara), piesa l u i E v e r a c se decantează şi c î ş t i g ă în gravitate. ConcenIrindu-se p e ideca vectorială a d r a m e i — pier­ derea libertăţii lăuntrice î n condiţiile dezră­ dăcinării naţionale — regizorul a concen­ t r a t t e x t u l c u m u l t disoornăimînt, a r e n u n ţ a t la u n e l e ramificaţii d i n anecdotica l u x u r i ­ a n t ă şi p i t o r e s e ă a i n t r i g i i , i n f a v o a r e a i d e i i . R e p r e z e n t a ţ i a se c e n t r e a z ă î n j u r u l e l e m e n t e ­ lor politice p r i n p a t o s u l l u c i d a l întrebărilor, p r i n concluziile s i m p l e şi emoţionante. S i m ­ p l i t a t e a caracterizează, d e a l t f e l , întreaga c o m ­ poziţie scenică, a x a t ă pe rigorile unei de­ monstraţii convingătoare p r i n sinceritatea tră­ i r i l o r e r o u l u i . A m b i a n ţ a „pariziană" se c o m ­ p u n e s o b r u şi e x p r e s i v , p r i n t r - u n „ d e c o r d e l u m i n i " şi o m u z i c ă „ l o c a l ă " a d e c v a t ă , c o l o -

(George M a r t o i s ) ; M I H A E L A (Nieolle (Ovidiu (Doamna (Viorella GESCU l'OIJ GH. Martois) ; Petrescu) ; Vidrighin) ; MIRON ELENA CAMIL

de M a r a m e ) ; G E T A

(Anastasc Crăciunescu) ; A N A COREŢ PATRU STANA BELU (Leon (Părintele (Sandu (Anton (Tit-Liviu (Venceslav (Roger (Celestine SASU Bcmbea) ; Popazu) : Suditu) ; Henţia) ; Vrabie) ; Dupic) ; (Jean-

GEORGE MIRCEA GH. NIEL RADU GENIA ŞTEFAN Pierre (Mike

LEAHII AVRAM

SchwartzŢ ; D A ­ Dupic) ; E U ­ (Xenophon IONESCU FLAMANN; V10REL HAIDUC RaumgarCIMBRU

PETRESCU CREŢOIU

IORDANESCU ŞTEFAN IRENE Dupic) ; HORIA

D'Avignac) ;

O'Kelly) :

CATALINA IL1ESCU RII

(Shcila 0 Kelly)

(Marangozzi) ; ŞTEFAN M A ­ MARIANA Hanelore OD1LLO STRASSER

(Profesor Stiopul) ; I O A N Popescu, VICTOR

(Găvozdea) ; (Florica ten) ; ZESCU

(Laurenţiu LUNGOCI CÎRSTEA

Blănaru) ; (Un (O

A D R I A N RERCRISTINA

(Djamal Abouladhi) ; GEORGE valet) ; studentă).

www.cimec.ro

23

Scena b o e m e i d i n spectacolul „ U n f l u t u r e p e l a m p a " d e P a i d E v e r a c

r î n d u - s e a f e c t i v şi d r a m a t i c d o a r i n f u n c ţ i e de traiectoria psihologică a aceluiaşi e r o u : prin ..ochiul" l u i . al inginerului Ovidiu IVI r e s c u , v e d e m o l u m e d e p a n o p t i e u m şi p r i ­ v i m c u m m i ş u n ă u n ,.Musee G re v i n " , î n s u ­ fleţit. O c h i u l , l a î n c e p u t s t r ă l u c i t o r , a v i i d e nou. de senzaţional, dc fapte inedite, de c u ­ noştinţe p r o a s p e t e , se î n c e ţ o ş e a z ă treptat, l o v i t de realităţi neaşteptate, d a r r e l e v a n t e , închizîndu-se în s i n e . Principalul merit al s p e c t a c o l u l u i c o n s t r u i t d e I e r e m i a e coerenţa în d e s e n a r e a u n e i s t ă r i d r a m a t i c e i n t e n s e , î n trăirea unei experienţe-limită. Protagonistul. Miron Neţea, a realizat un joc dc perfor­ manţă, convingînd spectatorii de adevărul Eşecul acestei tentative de căutărilor sale. d e s p r i n d e r e e e l o c v e n l şi d r a m a t i c . S i n g u r ă ­ tatea e r o u l u i e c o p l e ş i t o a r e , ea d ă măsura î n f r î n g e r i i s a l e într-o l u m e p e cît d e c o l o r a t *i şi b o g a t ă , p e atît d e n e p ă s ă t o a r e . Condiţia tragică a t r a n s f u g u l u i e s u b l i n i a t ă d e a c t o ­ r u l timişorean c u fineţe, cu u n f i o r d e spe­ r a n ţ ă în l a n s a r e a î n t r e b ă r i l o r şi c u o s p a i m ă amară în faţa răspunsurilor fără echivoc : singurul element emoţional exterior jocului său, despuiat de artificii, e insertul unei ba­ lade i n t e r p r e t a t e de T u d o r G h e o r g h e . p u n c ­ tare discretă, a u n u i m o m e n t c u l m i n a n t . Motivînd varietatea episoadelor prin sinu­ oasa evoluţie a e r o u l u i î n p i e l i i eterogene, n u m e r o a s e l e p e r s o n a j e se d e f i n e s c p e r c u t a n t şi p r i n s u b i e c t i v i t a t e a l u i . Pe r e t i n a specta­ torului rămîne imaginea profesorului Stiopiil (Ştefan M ă r i i ) , a s a s i n a t d o r ă m ă ş i ţ e l e b a n d e ­ lor legionare ; apoi. c h i p u l compatrioatei în­ străinate, d e nerecunoscut în postura a m o r a l i ­ tăţii c a l c u l a t e ( M i h a e l a M u r g u ) : în sfîrşit. m i ş c ă r i l e d e z a r t i c u l a t e , m ă c i n a t e d e r a t a r e şt lipsă d e ţel. a l c ă t u i n d înfăţişarea l u i T i t - L i v i u H e n ţ i a . o fostă p r o m i s i u n e a s c e n e i ( i n t e r p r e t , M i r c e a R e l u ) ; c a şi s i l u e t a a l t u i „ f l u t u r e p e lampă*', actoraşul G ă v o z d e a ( I o a n H a i d u c ) , a cărui înfăţişare stinsă, a b u r i t ă . încheie f i l m u l spectacolului : concluzia f i n a l u l u i e încorpo­

r a t ă i n p r ă b u ş i r e a m o r a l ă a e r o u l u i şi a r e a s u p r a s ă i i i u n i m p a c t p u t e r n i c ; Un fluture pe lampă este u n s p e c t a c o l a c t i v i z a t o r .

• DISCIPOLUL DIAVOLULUI
de George Bernard Shaw
Dala premierei.: 7 f e b r u a r i e " 197(>'. Regia: EMIL REUS. Scenografia: DOINA ALMĂSAN POPA. Distribuţia : MIHAELA MURGU (Doamna Dudgeon) ; A N A IONESCU (Essie) : IOAN HAIDUC (Christy Dudgeon) : V L A D I M I R J U R A S C U (Pa­ storul Anderson) ; L U C I A DOROETEI MOLL (Judith Anderson) ; ECATERINA HERRERESCU (Doamna Titus Dudgeon) : D A N I E L PETRESCU (Ti­ tus D u d g e o n ) ; GEORGE LUNCOCI (William Dudgeon) ; G E T A IANCU (Doamna W i l l i a m Dudgeon) : ŞTEFAN MARII (Notarul Ilavvkins) ; I O N CO­ CI E R U (Richard Dudgeon) : V I O R E L ILIESCU (Sergentul) ; GHEORGHE PATRU (Maiorul Swindon) : M I R O N SUVAGAU (Generalul Burgoyne) : ALEXANDRU TERNOVICI (Capclanul).

B i n e c u n o s c u t a piesă a l u i G . 13. S., p r i m a d i n c i c l u l „ p i e s e l o r p e n t r u p u r i t a n i " , se o f e r ă l a T i m i ş o a r a într-o m o n t a r e i n e g a l ă ; u n e x c e ­ lent act înlîi. c u u n p r o l o g sui-generis. e x ­ tras d i n actul I I I (discuţia d i n t r e maiorul

24

www.cimec.ro

Swindon şi g e n e r a l u l B u r g o y n e ) , a v i n d u n b i n e v e n i t r o l e x p l i c a t i v şi o r i e n t a t i v i n i n ­ f o r m a r e a p u b l i c u l u i d e s p r e soarta c o l o n i i l o r a m e r i c a n e , care. i n acest a n 1777. se d e s p r i n d de snl> Stăpînirca reginei A n g l i e i ; întreg î n c e p u t u l este t r a t a t cu c o n s e c v e n t a în ace­ laşi m o d ironic, declarat, afişat. Decorul Doinei Almăşan Popa vizualizează ironia, fixează o lentă caricaturală la adresa t a b e r e i m i l i t a r e b r i t a n i c e ; pe o punlc-plasă-pod d e f u n i i , capcană ('.'). î n c o n j u r a t ă d e o p i a z ă de c o r t cenuşie, se deplasează m e c a n i c s o l ­ d a ţ i ce n e a m i n t e s c de (Inii) (lai/ ; sugestia b r o c h t i a n ă este a s i m i l a t ă r o d n i c şi avansată în spectacol şi prin interpretarea apă­ a indicaţiilor din prefaţă, cc î n ­ sată soţesc fiecare act. regizorul Emil Reus apropiind c u o singură mişcare estetica l u i S h a w d e cea a l u i B r r r h t : T o n u l i r o n i c al comentariului lansat de Dick Dudgeon ( I o n C o c i c r u ) i n descrierea f a m i l i e i s |e îşi află c o n f i r m a r e a în d i s p u n e r e a personajelor şi în reacţiile l o r ; o peniţă acidă, o g r a v u r ă i n a q u a - f o r t e , asamblează g r u p u l „puritani­ l o r " , i n scena c i t i r i i t e s t a m e n t u l u i r e b e l u l u i s p i n z u r a t . A l t e r n a n ţ a s c e n e l o r de f a m i l i e şi a c e l o r de război ( p a n l o m i n i c cu soldaţii e n ­ g l e z i predîndu-se) d e n o t ă u n m o n t a j i n t e l i ­ g e n t , m e n i t să redea a t m o s f e r a u n e i e p o c i , fixată p e n t r u n o i , l i v r e s c , î n p i c t u r i l e n a i v e ale l u i C o p l e y şi W e s t , şi, totodată, se î n ­ scrie în a t i t u d i n e a l u i G . B . S., c a r e . fireşte, n u a i n t e n ţ i o n a t în Discipolul diavolului o piesă istorică, c i u n a c u p e r s o n a j e şi c a probleme i s t o r i c e . Şarja la adresa colonia­ l i s m u l u i , p e r s o n i f i c a i în f i g u r a generalului B u r g o y n e , n u se c o n t i n u ă , î n s ă , şi î n cele­ l a l t e a c t e . B r u s c , reprezentaţia se c o m u t ă p e u n neaşteptat r e g i s t r u eroico-patetic şi. d u p ă u n a c t I I scăzut şi l i p s i t d e e x p r e s i v i ­ t a t e , f i n a l u l p a r e a d u s d i n c u l o t u l altă operă. S h a w , t e o r e t i c i a n u l p o t r i v n i c „piesei b i n e făcute"', c u f a b u l ă aristotelică şi acţiu­ ne g r a d a t ă , se d e z m i n t e a i c i (ca şi i n a l t e câteva p i e s e ) , a r t i c u l î n d i n g e n i o s i n t r i g a şi creînd u n „ s t o r y " p l i n de s u r p r i z e . M o t o r u l a c ţ i u n i i îl c o n s t i t u i e p e r s o n a j e l e , faimoasele caractere „inversate" a l e p a s t o r u l u i Ander­ s o n şi u o n c o n f o r m i s t u l u i Dudgeon, întreaga piesă rezemându-se p e u m e r i i l o r . T e a t r u l lui Shaw pretinde un anume t i p de antrena­ m e n t t e h n i c şi s p i r i t u a l la care protagoniştii noştri n u au făcut faţă, pierzînd la u n e l e probe ; \ l a d i m i r Jurăscu a d a t o convingă­ toare înfăţişare exterioară pastorului din N o u a A n g l i e , n u şi p r o f u n z i m e spirituală şi n i c i suficientă firească detaşare î n m e t a m o r ­ foza sa ; I o n C o c i c r u excelează în p r i m u l act şi. m a i ales. în ipostaza de c o m e n t a t o r , dozîndu-şi cu s u b t i l i t a t e i r o n i a , urcând sar­ c a s m u l , c o b o r î n d z e f l e m e a u a ; este î n s ă v ă ­ d i t o b t u r a t în relaţiile c u p a r t e n e r i i , m a i ales cînd o a r c în fată pe soţia p a s t o r u l u i , •căreia L u c i a D o r o f t e i M o l i n u - i d ă şansa n i c i u n e i reacţii, o p l a c i d i t a t e absolută î n l o c u i n d v i a ţ a r o l u l u i . X e e x i s t î n d u n desăvîrşit „disciool a l d i a v o l u l u i " pe scenă, n i c i ca a t a r e şi n i c i v i r t u a l , i n v e r s i u n e a r o l u r i l o r n u se m a i p r o ­
;l

d u c e , d i n piesă rămânând c a r i c a t u r a burlescă a t a b e r e i c o l o n i a l i s t e şi schiţele groteşti ale puritanilor americani. Dintre c r o c h i u r i sc d e s p r i n d e s i l u e t a n ă t â n g u l u i Chri.-ty D u d g e o n , desenată cu deosebită siguranţă teatrală şi Lucia Doroftei (Judith Anderson). Vlad l m i r J u r ă s c u ( P a s t o r u l A n d e r s o n ) şi I o n Cocieru (Richard Dudgeon)

e l a n c o m i c d e către t î n ă r u l a c t o r I o a n H a i ­ duc. I n interpretarea l u i M i r o n Şuvăgău, B u r ­ g o y n e a a v u t b o n o m i e şi h a z , d a r n u c i n i s m şi n i c i inteligentă strălucire i n m î n u i r e a p a ­ r a d o x a l e l o r a f o r i s m e ale g e n e r a l u l u i icono­ clast în faţa i s t o r i e i . I n rest, s-au p r o d u s i n compoziţii oneste, l u c r a t e conştiincios, M i h a ela M u r g i i (D-na D u d g e o n ) , Ştefan Mării (Hawkins), G h . Pătru (maiorul Swindon), A l e x a n d r u T e r n o v i c i (Capelanul).

• DOSARUL ANDERSONVILLE
de Saul Levift
M o n t a r e i m p u n î n d c a r a c t e r u l necondiţionat al u n e i d e z b a t e r i p u b l i c e . P r o b l e m a p u s ă î n discuţie : o p ţ i u n e a i n t r e o m e n i e şi s ă l b ă t i ­ cie, între d e m n i t a t e a o m u l u i şi d e g r a d a r e a sa. Lagărele c e l u i de-al d o i l e a r ă z b o i m o n ­ dial, exterminarea a milioane de oameni, procesele p u b l i c e , p e n a l e şi m o r a l e i n t e n t a t e f a s c i s m u l u i , p r i n t r e c a r e , şi c e l d e l a .Niirenberg, a u readus î n m e m o r i a umanităţii alte lagăre şi a l ţ i m o r ţ i , c a . d e p i l d ă , p r i z o n i e r i i americani n o r d i ş t i . soldaţii unionişti masa-

www.cimec.ro

25

eraţi în l a g ă r u l c o n f e d e r a t d i n A n d e r s o n v i l l e . o imensă groapă c o m u n ă în care au pierii 14 0 0 0 de oameni, în 18G4. Piesa-doeum e n t a ziaristului a m e r i c a n Saul L c v i t t , scri­ să î n 1 9 G 1 . c u a l u r a u n e i s t e n o g r a m e d r a m a ­ tice d i n t r - u n t r i b u n a l a m e r i c a n a l a n i l o r 1860, e vădit inspirată dc crimele secolului X X

Bala premierei : 8 f e b r u a r i e 1 9 7 G . Regia : I O A N I E R E M I A . Scenogra­ fia : E M I L I A J I V A N O V . Distribuţia : V L A D 1 M I R JURASCU (Wallace) ; CAMIL GEORGESCU (Mott) ; GEORGE LUNGOCI (Thomas) : I O N OLARU (Rallier) ; O V I D I U G R I G O R E S C U (Stibbs) ; A D R I A N (Grefierul) ; MIRCEA RERZESCU RELU (Williams) ; A N A T O I J COBEŢ (Dr. Ford) ; G E O R G E S T A N A (Henry Wirz) : G H . LEAHU (Otis Raker) ; ŞT. S Â S U (Schade) ; I O N COCIERU (Colonelul Chipman) ; V I O R E L I L I ESCU, T R A I A N B U Z O I A N U (Hosmer) ; ŞT. M A R T I (Lt. col. Chandler) ; D A ­ NIEL PETRESCU ( D r . Rates) ; V I C ­ TOR ODILLO CIMBRU (Spencer) ; MIRON NETEA (Davidson) ; M I R O N ŞUVAGAU (J. Culver) ; H O R I A IO­ N E S C U , A L E X . T E R N O V I C I (Ziarişti) ; I O A N H A I D U C (Grav) ; G E T A L U V C U , E U G E N I A CREŢOIU, E M I L I A M I H A 1 (Văduve).

săi, ucişi prin înfometare şi îmbolnăvire, p r i n d e g r a d a r e fizică şi e x t e r m i n a r e d i r e c t ă ? S a u este e l u n s i m p l u ş u r u b d i n m a r e l e m e ­ canism a l represiunii, supus comenzilor su­ p e r i o r i l o r săi i e r a r h i c i ? Poate o m u l f i dom­ nii s i m p l u ş u r u b , î i p e r m i t e c o n ş t i i n ţ a sa să e x e c u t e orice {el d e o r d i n e ? A r e d r e p t u l u n m i l i t a r să n e s o c o t e a s c ă d i s p o z i ţ i u n i l e c o m a n ­ danţilor s ă i , î n c o n d i ţ i i d e r ă z b o i ? T r e b u i e un s i n g u r o m să i s p ă ş e a s c ă p e n t r u crimele u n u i regim criminal ? Crimele colective, i m ­ personale, p o t f i socotite (şi i m p u t a t e ) ca vină a u n u i a singur ? Triumfă prolwi palpa­ prin bilă, avocăţească, cc a p a r e n t disculpă, lipsă d e d o v e z i , s a u c î ş t i g u l c a u z e i e d e t e r ­ minat de s e n s u l etic justiţiar, i m a n e n t , ce i n c u m b ă o m u l u i , m a i presus de orice, cre­ d i n ţ ă s i e ş i , a d i c ă r e s p o n s a b i l i t a t e şi putere de opţiune ? I o a n I e r e m i a a r e a l i z a t u n e x c e l e n t spec­ t a c o l d i a l e c t i c , t u l b u r ă t o r şi i n c i t a n t p r i n a¬ valanşa întrebărilor, cărora n u t o t d e a u n a l i se p o a l e d a u n u n i c r ă s p u n s . U n echivoc d r a m a t i c subtil, în a cărui i n s i n u a r e r e p u ­ t a t u l a c t o r G h e o r g h e L e a h u a r e u n r o l cov î r ş i t o r . c a p i t a l , s t ă l a s u r s a suspcnsului, un suspense f u n d a t pe ambiguitatea răspunsu­ r i l o r ; p î n ă l a u n p u n c t . P î n ă l a p u n c t u l în c a r e se p r o d u c d e l i m i t ă r i l e m a j o r e , î n t r e c i r ­ c u m s t a n ţ e l e a t e n u a n t e , m i c i sau m a r i , între s c u z a î m p r e j u r ă r i l o r şi p r e t e x t u l conjunctu­ rilor, p e n t r u a se d e s e n a l i m p e d e , f e r m . răs­ p u n s u l , care n u poate f i decit u n u l singur — şi a n u m e , r ă s p u n d e r e a şi i n d i v i d u a l ă şi c o l e c t i v ă a o m u l u i şi a u m a n i t ă ţ i i , p e n l r u a feri l u m e a de perspectiva u n i v e r s u l u i con­ c e n t r a ţionar. împotriva acestei ameninţări, conştiinţa umană nu p o a t e decât s ă con­ d a m n e c ă l ă i i şi o r i c e u n e l t e a l e u n u i a p a r a t represiv. > Spectacol Dosarul ritul Actorii şi de idee libere şi dc pe atitudine care îl acestui în politică. spi­

si d e e c o u l l o r î n c o n ş t i i n ţ a p u b l i c ă , a u t o r u l participând, dealtfel, la f a i m o s u l proces d i n G e r m a n i a a n i l o r ' 4 6 *. Spectacolul timişorean e p l i n de d i n a m i s m , d e e n e r g i e c i v i c ă şi i m p l i c ă s p e c t a t o r i i în­ tr-un m o d direct, ofensiv. C o m p l e t u l de j u ­ decată este s i t u a t în sală, î n faţa rampei, p u b l i c u l , laolaltă c u instanţa, eonstituindu-se j u d e c ă t o r . U n d e c o r s o b r u şi f u n c ţ i o n a l c o m ­ pune un cadru a d e c v a t , în c a r e f u n d a l u l , d r a p a t într-o i m e n s ă p î n z ă a l b ă p e c a r e e schiţată c u n o s c u t a S t a t u i e a Libertăţii, a d u c e o sugestie emoţională şi, totodată, v a g i r o ­ n i c ă . P r o c e s u l se d e s f ă ş o a r ă d u p ă t i p i c u l p r o ­ cedurii americane, cu o neabătută respectare a disciplinei militare (sîntem în primele zile d u p ă v i c t o r i a U n i u n i i i n r ă z b o i u l d e se­ cesiune), c u o continuă oscilare a balanţei j u s t i ţ i e i . V e r d i c t u l n u se p o n t e g h i c i înainte d e r o s t i r e a s e n t i n ţ e i , f i i n d c ă i n t r e procurorul Chipman ( I o n C o c i c r u ) şi a v o c a t u l apărării Otis Baker (Gheorghe Leahu) se j o a c ă o partidă strînsă, adevărul necondiţionat al faptelor fiind deopotrivă m i z a u n u i a şi a celuilalt, cîştigul alternativ al amîndurora. Este Ilcnry Wirz (George Stana), .,căiăul din Andersonville", vinovat — singurul vino­ vat — de m o a r t e a silnică a compatrioţilor

Andersonville dezbaterii au şi înţeles în în joc şi

cucereşte s a l a p r i n regula

instaurează. inteligent expresie Leahu, tăcerile pier­ în jure. nu Ion Majoritatea. concentrare în cauzei dc probe pe

joc teatral Strălucit interioară, încordate, dute faţa nu şi a se

practică arată un

simplitatea scenă de

sinceritatea

argumente. maximă elocvent apărarea dac al

Gheorghe

demonstrînd

fin

dens, în său.

tensionat

clientului de faclo. în

pierdută conştiinţei, unor

numai

marelui

tribunal în

arsenalul

totdeauna Cocicru oarbe, ne drepte

concludente. rolul

Distribuindu-'l laşităţii a şi

intransigentului regia în vrut.

procuror, supunerii p o a t e , să cauze să pro­ dar ome­ a fost actor joacă

clarvăzătorul

acuzator al că

necondiţionate, nu trebuie cu în în

demonstreze

susţinătorii mod

unei

obligatoriu, în la

f i e şi s i m p a t i c i , f e r m e c ă t o r i . intransigenta clamarea fanatismul nie triumfă bine monotonie, ţipă, apărarea dreptăţii, său

I o n Cocieru e crispat dreptului tactic,

greşeşte

şi n e c o n v i n g e . persoana

Inculpatul tinărubii

* „Teatrul", n r . 11/1975.

distribuit

26

www.cimec.ro

George Slana, care izbuteşte anarea per­ formanţă de a incarna banalitatea răului. V o i t şters, n u l i p s i i d e m e d i o c r e c a l i t ă ţ i , f r a ­ g i l , c h i n u i t , acest H e n r y W i r z n u i n s p i r ă p u ­ b l i c u l u i d e z g u s t p e n l r u u c i g a ş , c i îl p r o v o a c ă să m e d i t e z e ia n a t u r a socială a c r i m e i . Cele­ l a l t e p e r s o n a j e , d e s e n a t e c u a p l i c a ţ i e şi g r i j ă p e n t r u a d e v ă r u l vieţii, susţin profesionist r e ­ prezentaţia, ferind-o, l a r î n d u l l o r , de „cu­ l o a r e d e e p o c ă " , d e „ t e a t r u " , şi d e o r i c e s t r i ­ denţe m a n i h e i s t e .

Scenă d i n spectacolul „Dosarul sonvillc" dc Saul Levitt

Ander

Mira losif

ADDENDA, T r i p t i c u l de spectacole văzut, î n februarie, l a T i m i ş o a r a , n c - a f ă c u t i m p r e ­ s i a c ă p e s c e n a n a ţ i o n a l ă d i n v e s t u l ţ ă r i i s-a p r o d u s o mutaţie calitativă. U n salt cc poate f i limpede d e t e c t a t î n f i z i o n o m i a m o n t ă r i l o r , în e x p r e s i v i t a t e a l o r . V i z i u n i r e g i z o r a l e m a r ­ c a t e , i d e i s c e n i c e o r g a n i z a t e i n s p i r a t şi a d e c ­ v a t modelează r e p e r t o r i u l , ale c ă r u i disecrn ă m î n t i d e o l o g i c , i n t e n ţ i i f o r m a t i v e şi r a d i ­ aţii c u l t u r a l e , a u , î n p l u s , o a r d e n ţ ă pole­ mică, un punct de vedere ; toate trei repre­ zentaţiile se î n s c r i u sub acolada teatrului politic, în sensul dat de Piscator, care refuza scenei dreptul dc-a p r e z e n t a ovenimenlele dramatice „ca u n scop î n s i n e " . începutul programatic a fost realizai p r i n înscrierea

dramei istorice a l u i Delavrancea — Vifo­ rul — citită p r i n p r i s m a i n t e r e s u l u i p o l i t i c s t a t a l a l l u i Ştefăniţă, ce p r e c o n i z a ieşirea de d e s u b v a s a l i t a t e a p o l o n ă şi, c a a t a r e , î n l ă ­ turarea b o i e r i l o r aserviţi unei suzeranităţi străine. Aşadar, u n spectacol d e d r a m ă isto­ rică, c u p r o f u n d e implicaţii politico-istorice sensibile s p e c t a t o r u l u i d i n stal ; l a f e l , piesa l u i E v e r a c . c u o p r o b l e m a t i c ă ce solicită a c t i v o p i n i a publică, într-un spectacol r i g u r o s în demonstraţia ideii. Discipolul diavolului se constituie, în p a r t e a reuşită a reprezentaţiei, într-o s a t i r ă a i n v a z i i l o r c o l o n i a l i s t e şi, m a i ales, a s p i r i t u l u i i n v a d a t o r ; i a r piesa-proces a l u i S a u l L e v i t t , î n t r - o p l e d o a r i e s o b r ă şi g r a v ă p e n t r u r e s p o n s a b i l i t a t e şi o p ţ i u n e în momentele cruciale ale istoriei. R e v i r i m e n t u l r e g i z o r a l c o n s t a t a t , î n s e n s u l d i n a m i z ă r i i gînd i r i i î n s c e n ă , p e n t r u a-şi o b ţ i n e deplină efi­ cienţă artistică, se c e r e , i n s ă , p r e l u n g i t în toate c o m p a r t i m e n t e l e activităţii. N u t o t d e a u n a i n t e r p r e t a r e a slujeşte f i d e l concepţia, n u t o t ­ d e a u n a se r e a l i z e a z ă u n j o c o m o g e n , dc relaţie şi p a r t i c i p a r e c o l e c t i v ă . P e n t r u c a r e z u l t a t e l e să d e v i n ă , î n a n s a m b l u , o m o g e n e şi l a c o t a aspiraţiilor d i r e c t o r i l o r de scenă, trupa se

www.cimec.ro

27

cerc completată în a n u m i t e sectoare-cheie, interpreţii se v o r supuşi unui antrenament actoricesc eficace si m u l t i l a t e r a l . Exigent, destul de unitar, cu o vădită cultură dc bază, p u b l i c u l d i n Timişoara pretinde teatru­ l u i s ă u X a ( i o n a - l i d e e şi e x p r e s i e , s t i m u l a r e i n t e l e c t u a l ă şi î n c â n t a r e e s t e t i c ă , ţ i n u t ă p r o ­ f e s i o n a l ă şi r i g o a r e . Inegale în r e a l i z a r e , d a r e g a l a p r i n s e d e un gînd creator, spectacolele menţionate i n rîndurile precedente sînt 0 garanţie p e n t r u perspectiva constructivă d e s e n a t ă a i c i , şi a cărei l i n i e d e forţă p a r e a f i r ă s p u n d e r e a politică.

Teatrul Nafional din Cluj-Napoca

REŢETA MAKROPOLOS
V

de Karel Capek
Data premierei : 16 decembrie 1975. Regia : A L E X A N D R U COLPAGCI. Scenografia : T . T U . C I U P E . Distribuţia : ANCA NECULCE MAXIMILIAN (Emilia Marlv) ; GHEORGHE M . NIŢESCU (Jaroslav TAUF (Janek) ; N I Prus) ; A N T O N COLAE ILIESCU (Albert Gregor) ; CORNEL SAVA (Hauk Sondori) ; CONSTANTIN ADAMOVICI (Dr.Kolenaty) ; E U G E N N A G Y (Vitek); M Ă ­ RIA SELEŞ (Krislina) ; S T E L A CICULESCU (Camerista) ; GHEORGHE J U R C Ă (Doctorul).

TEATRUL Şl CATEDRA
Veche iniţiativă timişoreană, acţiunea de c u l t u r ă t e a t r a l ă i n t i t u l a t ă Teatrul şi catedra şi-a d e s f ă ş u r a t a t r e i a e d i ţ i e s u b e g i d a m o n t a ­ j u l u i s c e n i c Trilogia Moldovei. Dedicată, pre­ c u m se v e d e . d r a m e i i s t o r i c e n a ţ i o n a l e , m a n i ­ festarea, a v î n d î n p r o l o g o conferinţă c u carac­ t e r ş c o l a r d e s p r e v i a ţ a şi o p e r a l u i D e l a v r a n c e a (prezentată d e p r o f e s o r u l i n s p e c t o r şcolar Pav e l P c t r o m a n ) , s-a s p r i j i n i t p e p a r t e a a d o u a a Viforului, intercalată între d o u ă momente d i n Apus de soare şi, respectiv, Luceafărul. (Regia — I o a n I e r e m i a , interpreţi : I o n Co­ c i c r u . E l e n a I o a n , I o a n H a i d u c . A n a t o l i Coheţ.) D i n p ă c a t e , a c e a s t ă i n i ţ i a t i v ă , m e n i t ă s ă s t i m u l e z e r e l a ţ i a şi d i a l o g u l d i n t r e c r e a t o r i i d i n t e a t r u şi s p e c t a t o r i i d i n b ă n c i s a u d e l a c a t e d r ă , n-a a v u t r ă s u n e t u l d o r i t ; p a r t e , d i n pricina unei insuficiente preparări a ..pro­ ducţiei a r t i s t i c e " , f r a g m e n t e l e etalate n e f i i n d f i n i s a t e şi n i c i a n s a m b l a t e c o n f o r m u n e i v i ­ z i u n i i n t e g r a t o a r e ; p a r t e , şi d i n p r i c i n a u n e i i n d e c i s e f o r m u l e o r g a n i z a t o r i c e , atît î n s o l i c i ­ t a r e a u n o r c r i t i c i p a r t i c i p a n ţ i , c î t şi î n s e l e c ­ t a r e a p u b l i c u l u i , şcolari n e f a m i l i a r i z a ţ i c u r e ­ ceptarea modernă, semnificantă. a u n u i teatru istoric, cunoscut d o a r p r i n litera manualelor ş c o l a r e şi c ă r u i a s c e n a n u i-a d a t o r e p l i c ă coerentă, c o n v i n g ă t o r artistică. Cc se p o a t e s p u n e î n c o n c l u z i e ? C ă , î n stagiunile d i n u r m ă , caracterizate î n întreaga ţară p r i n t r - o a c t i v i z a r e a i n i ţ i a t i v e l o r c u c a r a c ­ ter cultural narateatral. în circuitul de ficţiuni ( s i m p o z i o a n e , d e z b a t e r i pe t e m e date, d e a c t u a l i t a t e , r e c i t a l u r i , f e s t i v a l u r i c t c ) . ce c o n e c t e a z ă î n d e o b ş t e s c e n a , p u b l i c u l şi o p i ­ n i a teatrală, T e a t r u l Naţional d i n Timişoara depune eforturi — d a r e loc dc u n prisos de eforturi pentru a-şi d e m o n s t r a efectiv aspiraţiile şi p o s i b i l i t ă ţ i l e existente în co­ l e c t i v . Forţe sînt. lipseşte, p o a t e , s p i r i t u l a n i ­ m a t o r şi u n i f i c a t o r .

îmi Karel de

amintesc,

primul

contact prin după două

c u opera l u i unei roman imediată, de cind bombă

Capek l-am a v u t ecranizări trecuseră dar de

intermediul Krahatit, decenii prima în

zguduitoare fiindcă fusese man care-şi oarbe tui lume, Teatrul Karel H.U.R., recent Reţeta ceastă toare. replică la un cată nu poţi atomică. abia

anticipaţie,

anticipaţie

scris r o m a n u l Ce e s t e vede este

şi e x p l o d a dramei in

m a i fascinant pus

acest r o ­ savantului forţelor aces­ in

prefigurarea geniul

slujba

ale distrugerii. mare a a scriitor fost făcut un

M a i tîrziu, şi în

opera

ceh, mult bun

răspîndită ţara

cunoscută

noastră. urmă, reluată a¬ fan­ înapoi cu compli­

serviciu

operei l u i

Capek Mama

r e p r e z e n t i n d u - i , c u a n i în şi c o m e d i a Naţional Greu cu fantastică, din dc

de Teatrul Makropolos. piesă, Dramă polemică ?

Cluj-Napoca, definit ei amăgi­

structura

existenţială ? la De piesa fapt, prin

Comedie

tastică, aşa c u m z i c e a m Malusalem ţel p r e c i s , a trăi

m a i înainte ? C u m v a , l u i G.B.S. toate ţesătura că şase laolaltă,

răzbind

intrigii :

demonstraţia

important decenii ca ca să ca

este să trăieşti Prus frumos, Janek

6 0 s a u 3 0 0 d e a n i , fiindcă trei e secole şi Emilia

la f e l de mizerabil sau important c a , atît viaţa

Jaroslav Marty ; trăieşti tînărul

cît trăieşti, oamenii, Krislina.

iubind

M. I.
28

sau ca frumoasa

www.cimec.ro

Nicolac lliescu, Conslantin N a g y şi M ă r i a S c l c ş

Adamovici.

Anca

Neculee-Maxiinilian,

Eugen

C a o r i c e s e r i i l o r i n t e l i g e n t , C a p e k îşi d e f i ­ Cadrul scenografic imaginat de T . T h . n e ş t e c e l m a i c x a e t o p e r a şi e s t e i n u t i l să C i u p e se c o n j u g ă p e r f e c t c u i n t e n ţ i i l e r e g i ­ c ă u t ă m o c o n c l u z i e a demonstraţiei sale, a l t a zorului, ariditatea albă, metalică, a primei p ă r ţ i , c a şi d e z o r d i n e a c a d c m a n s a r d ă u i ­ decît a f o r m u l a t - o el însuşi : „ S ă z i c e m că tată t i m p d e v e a c u r i d i n p a r t e a a d o u a , a u o d a t ă , în v i i t o r , n u v o r m a i f i b o l i , sărăcie o stranie frumuseţe. şi t r u d ă m u r d a r ă . A c e a s t a 8 o p t i m i s m . D a r să a f i r m i că v i a ţ a d o a z i , p l i n ă d e boli, D i s t r i b u ţ i a m i s-a p ă r u t i n e g a l ă . S î n t c î t e v a s ă r ă c i e şi t r u d ă n u e s l e a b s o l u t r e a şi b l e s t e ­ interesante. Sînt şi realizări cu adevărat m a t ă şi c ă a r e î n e a c e v a e x t r e m d e p r e ţ i o s , cîteva interpretări şterse. Anca Neculceasta ce este ? P e s i m i s m ? E u c r e d că nu. M a x i m i l i a n aduce, odată c u apariţia ei ha­ Pesimismul nu esle credinţa că lumea e mi­ lucinantă, un suflu îngheţat ca răsuflarea zerabilă, ci credinţa că e in ordine să fie morţii. 0 aură stranie o înconjoară, mişcă­ mizerabilă". E x a c t , d a r încă n u d e s t u l s p u s . r i l e e i s î n t î n c e t e , v o r b i r e a s e a c ă şi d i s p r e ­ F i e că C a p e k a o c o l i t s ă s p u n ă l u c r u r i l o r p e ţuitoare. Aerul b a t j o c o r i t o r c u care-şi tra­ n u m e . f i e că e l î n s u ş i n u şi-a d a i s c a m a d e tează semenii paralizează. Poate că a r f i adîncimea la care p ă t r u n d semnificaţiile ope­ t r e b u i t e x p l o a t a t ă şi c e a l a l t ă l a t u r ă a p e r ­ rei sale, u n l u c r u trebuie adăugat. Anume, sonajului, dramaticii goană d u p ă o nălucă, căldura, dragostea pe care le caută Emilia că l u m e a n u e mizerabilă p r i n d e s t i n , că şi p e c a r e n u e î n s t a r e s ă l e g h i c e a s c ă . M ă o a m e n i i n u trăiesc urît. m u r d a r , înrăit p e n ­ l o m că a b o r d î n d o m e t o d ă d e e x p l o a t a r e a l r u că a ş a s î n t sortiţi, c i p e n l r u că e i înşişi resurselor sale, care vizează e x c l u s i v soluţiile sînt r ă s p u n z ă t o r i penlru urîţenia existenţei o f e r i t e d c i n t e l i g e n ţ ă , î n z e s t r a t a a c t r i ţ ă şi-a lor. Prus, d o c t o r u l K o l e n a l y . E m i l i a Marty r e p r i m a t i n t u i ţ i a ş i , o d a t ă c u a s t a , şi-a r e d u s trăiesc d u p ă p r i n c i p i i l e care guvernează l u ­ p o s i b i l i t a t e a de a î m p l i n i r o l u l în toată d i ­ m e a b u r g h e z ă şi, c o n d a m n î n d u - i , C a p e k c o n ­ v e r s i t a t e a l u i . Gheorghe M . N u ţ e s c u , d c o d a m n ă o r î n d u i r e a socială însăşi, g e n e r a t o a r e sobrietate g l a c i a l ă , d e z v ă l u i e n u a n ţ a t c i n i s ­ de relaţii i n u m a n e , longevitatea triseculară mul şi r a p a c i t a t e a p e r s o n a j u l u i s ă u , Prus. a E m i l i e i M a r t y e u n I r u c . m e n i t să d e a o Candoarea adolescentului Janek, dezamăgirea coloratură fantastică tiraniei, care r ă m î n e cîl iui tragică, sînt înfăţişate convingător de se p o a t e d e r e a l i s l ă î n d i r e c ţ i a ei e s e n ţ i a l ă , Anton Tauf, cu mijloace surprinzător dife­ u n t r u c m e n i t să n e capteze i n t e r e s u l : în r i t e d e cele p e care i le c u n o s c u s e m . r e s t , n i m i c n u d e c u r g e d i n acest t r u c . Tai­ e r u l a fost e x a c t înţeies d e A l e x a n d r u ColO bună compoziţie, într-un rol deloc p a c c i şi t r a t a t c a a t a r e . D o a r a p a r i ţ i a Emi­ uşor, realizează C o r n e l S a v a , i n t e r p r e t u l l u i liei e a s t f e l concepută că ca p a r e a coborî ITauk Sendorf. Sigur pe el. cu mijloace ra­ de d i n c o l o de t i m p , p e n t r u ca, m a i d e p a r t e , finate, Constantin Adamovici este excelent s t r a n i u l p e r s o n a j să î m b r a c e v e s t m î n t u ' l m u ­ î n r o l u l d o c t o r u l u i K o l e n a t y . M i s-au p ă r u t r i t o r i l o r d e r î n d . a c c e n l e l e c ă z î n d p e d a t e cît mai puţin realizate A l b e r t d r e g o r , i n t e r p r e ­ se p o a l e d e o m e n e ş t i , deşi n u d i n t r e c e l e tat de N i c o l a c I l i e s c u , m o n o t o n p c t o t tra­ mai nobile. Proeedînd In o analiză foarte s e u l , şi K r i s t i n a , i n t e r p r e t a t ă d o M ă r i a S e l e ş aplicată, regizorul a evidenţiat satira conţi­ şters, f ă r ă p e r s o n a l i t a t e . nută de substanţa piesei, fără să dilueze caracterul dramatic al înfruntărilor. în an­ samblu, spectacolul e foarte izbutit. www.cimec.ro

V. Munteanu

Teatrul „Bulandra"

Scenă d i n spectacol

MILITARUL FANFARON
de Plaut
Dala p r e m i e r e i : 5 f e b r u a r i e 197G. Regia : I O A N TAUB. D e c o r u r i şi costume : V A L E N T I N A RARDU. Distribuţia : O V I D I U SCIIUMACIIER (Pyrgopolimces) ; ADRIAN GEORGESCU (Artrotrogus. Lurcio) ; MIR­ CEA DIACONU (Palaestrio) ; FORV ETTERLE (Periplectomenus) ; A U R E L CIORANU (Sceledrus) ; VIOLETA ANDRJEI (Philooomasia) ; LUCIAN MUSCUREL (Pleusicles) ; MARJA GLIGOR (Milphidippa) ; MIHAELA LUMI­ DUMBRAVA (Aoroteleutia) : NIŢA GIIEORGHIU, PETRE LUPU (mimi).

reprezentaţiei, e r o u l p o p u l a r exprimând pozi­ ţ i a î n d r ă z n e a ţ ă a l u i P l a u t faţă d e s o c i e t a t e a v r e m i i sale. Prezenţa l u i Palaestrio d ă sa­ voare intrigii, spiritul s ă u i n v e n t i v f a c e să p r o g r e s e z e a c ţ i u n e a , r e p l i c a sa i n t e l i g e n t ă l u ­ minează sensurile situaţiilor. Este, c r e d , u n u l d i n m o t i v e l e p e n t r u care, d i n întreg teatrul l u i P l a u t , aceasta a fost p i e s a c e l m a i m u l t j u c a t ă p î n ă î n z i l e l e n o a s t r e ( a f a r ă d e Amphytrio, c a r e a d a t naştere la numeroase a d a p t ă r i ) , f i i n d î n s c r i s ă şi a s t ă z i , d e s t u l d e des, î n r e p e r t o r i u . S p e c t a c o l u l T e a t r u l u i „Bulandra" v i n e să c o n f i r m e această remarcă, d u p ă ce a c e e a ş i c o m e d i e a l u i P l a u t a m a i f i g u r a t , î n a n i i trecuţi, î n repertoriile a l t o r teatre — Ciuleşti şi „ I o n Creangă", între altele. Personajul principal al spectacolului pus în scenă de I o a n Taub este, e v i d e n t , P a ­ l a e s t r i o , în i n t e r p r e t a r e a d e o b o g a t ă f a n t e z i e , mobilitate, expresivitate a l u i Mircea Diac o n u . T î n ă r u l a c t o r se d o v e d e ş t e a i c i a I i şi u n m i m înzestrat, c a p a b i l a improviza momente şi s i t u a ţ i i sugestive, de o mare forţă comică. Amintesc, spre exemplificare, jocul c u f l a u t u l invizibili, p r i n care năstruş­ n i c u l P a l a e s t r i o - D i a c o n u î l z ă p ă c e ş t e p e Sceledrus-Aurcl Cioranu, c o n v i n g î n d u 4 c ă n-a v ă z u t ceea c e , d c f a p t , văzuse. M i r c e a D i a ­ conii are candoare şi u m o r , ştie să a n g a ­ jeze d i a l o g u l c u p u b l i c u l f ă r ă a f o r ţ a n o t a , se m i ş c ă d e g a j a i , c o m u n i c ă p r i n f i e c a r e g e s l . prin f i e c a r e p r i v i r e . A u r e l C i o r a n u i-a f o s l u n b u n p a r t e n e r c o m i c , r e a l i z î n d şi f i g u r a de August-Proslul, uluit şi n ă l î n g , plină de h a z . S p e c t a c o l u l esle. însă. inegal i n a n s a m b l u l său, î n c i u d a u n o r m a r i e f o r t u r i , prea v i z i ­ b i l e u n e o r i , d c a-i a c c e n t u a h a z u l , c u l o a r e a , e x u b e r a n ţ a , d i n c o l o d e cerinţele t e x t u l u i .

D e ş i se c h e a m ă Militarul fanfaron şi a r c drept obiectiv m o r a l pedepsirea unui ase­ menea t i p de înfumurat lăudăros, comedia lui Plaut promovează în prim-plan u n a l t l i p d e erou, făcînd d i n el m o t o r u l acţiunii, factotum a l întregii i n t r i g i : e s c l a v u l P a ­ l a e s t r i o , isteţul p r i e t e n a l t i n e r i l o r îndrăgostiţi, c e l c a r e f e r e c ă şi desferecă t o a t e s i t u a ţ i i l e , np r o a p e n e l i p s i t d i n scenă p e t o t p a r c u r s u l

30

www.cimec.ro

I n sala-arenă a s t u d i o u l u i T e a t r u l u i „Bu­ l a n d r a " , s p e c t a c o l u l se desfăşoară c a o r e p r e ­ zentare d e c i r c , c u „ p a r a d a " artiştilor l a î n c e p u t şi l a sfirşit, c u m u l t ă m i ş c a r e , c u multă clovnerie, în c o s t u m e v i u c o l o r a t e , p e r u c i d i n r a f i e , gri/mă p u t e r n i c subliniată ( d e c o r u r i şi c o s t u m e d e V a l e n t i n a Bardu, adecvate concepţiei regizorale, e u trimiteri evidente l a lumea l u i Fellini, d i n Satyricon şi Clovnii), c u m u z i c ă d e scenă, executată l a variate instrumente, d e un c l o v n muzical (Gco D i m i t r i u ) f o a r t e p r i c e p u t . Concepţia se l e g i t i m e a z ă p î n ă l a un p u n c t , c o m e d i a l u i P l a u t f i i n d înrudită c u farsele p o p u l a r e , c u reprezentaţiile d e bîlci c a r e a v e a u să d u c ă , m a i tîrziu, l a c o m m e d i a d e l l ' a r t c . Tn acelaşi s p i r i t , c e r e m o n i a l u l m a t i n a l a l lui P y r g o p o l i nices — c u g i m n a s t i c a d c înviorare, a n t r e ­ n a m e n t u l „ a t l e t u l u i " şi r i t u a l u l î m b r ă c ă r i i — c a p ă t ă h a z şi m i e z , d a t o r i t ă , m a i a l e s , i n t e r ­ pretării l u i Ovidiu Schumacher, actor î n ­ zestrat c u simţul umorului şi c u s i m ţ u l măsurii. D i n păcate, tocmai simţul măsurii i-a c a m l i p s i i r e g i z o r u l u i I o a n T a u b , c a r e a î n c ă r c a t s p e c t a c o l u l c u m i ş c a r e şi z g o m o t , s u b l i n i i n d i n u t i l unele m o m e n t e , d i n dorinţa d e a c r e a e f e c t e c o m i c e . C î n d i n v e n ţ i a se r e a l i z e a z ă î n s p i r i t u l t e x t u l u i ( r a r ) , rezultatul e reuşit, d a r c î n d sc p i e r d e legătura c u t e x t u l , se a j u n g e l a e f e c t u l c o n t r a r („parada" care deschide spectacolul) : îngroşări ale u n o r s i t u a ţ i i p î n ă l a g r o t e s c şi d e z a g r e a b i l (asalt a r e a lui P y r g o p o l i n i c e s d e c ă t r e c e l e două femei, Acroteleutin şi M i l p h i d i j r o a ) , repeta­ rea p î n ă l a saţietate a u n u i e f e c t ( P y r g o p o ­ linices u m b l ă toată p a r t e a a d o u a a specta­ c o l u l u i î m b r ă c a t s u m a r , elaiîndu-şi dizgraţios gambele) sînt d o a r cîteva d i n t r e v i c i i l e care minează spectacolul. C î t despTe substanţa monal-socială a p i e s e i , ea r ă z b a t e c u g r e u l a s p e c t a t o r , de-nbia s t r o e u r m d u - s e p r i n e x c e s u l d e m i ş c a r e , d e z g o m o t şi p r i n mulţimea anacronismelor folosite t o t pentru efectul l o r c o m i c , atît î n costumaţie, cît şi, m a i ales. în ilustraţia muzicală, care n e poartă p r i n t r e m e n u e t e , Lacul lebedelor şi Umbrelele din. Cherbourg ! Pe şi apar lîngă Mircea Diaconii. Fory Aurel Cioranu mai (un sus. PeriAndrei de roluri dc în­ Acroşi alţi publi­

Tealrul „A. Davila" din Piteşti Sala Studio

AMURGUL UNUI COCOR
de Junji Kinoshita
I I Data premierei : 29 iauuarie 1976. Traducerea : E U G E N I A DOVIDES şi M A G D A L E N A B O L \ N G I U . Regia : A L E X A N D R U T O C I L E S C U . Scenografia : V I C T O R S A L A G E A N U . I Distribuţia : A N G E L A RADOSLAVESCU (Tsu-u) ; P E T R E DINUL1U | ( Y o h y o - o ) ; A D R I A N V I Ş A N (Şo-o-do); P E T R E T A N A S I E V I C I (Un-zu). C o p i i i : RUXANDRA RADOSLAVESCU, M A ­ RIAN SIMIONESCU, ALIN MARTIN, IMIHAI MARTIX.

Ovidiu

Schumacher,

menţionaţi Ettcrle bune Lucian

î n spectacol

Pentru p r i m a oară, o trupă românească joacă o piesă j a p o n e z ă . E v o r b a d e t e a l r u l p i t e ş t e a n „ A . D a v i l a " şi d e l u c r a r e a Amurgul unui cocor d e J u n j i K i n o s h i t a . I n sine, eve­ n i m e n t u l m e r i t ă a t e n ţ i e ; p r i n r e a l i z a r e sce­ nică, e l dobîndeşte d r e p t u l la preţuire. A m e s ­ tec d e s t r ă v e c h e l e g e n d ă şi r e a l i t a t e , această piesă n i p o n ă a t i n g e u n f i l o n a c t u a l , faţă d e care n u poţi, î n n i c i u n c h i p , r ă m î n e i n s e n ­ s i b i l . Î n t i n a t ă d e l ă c o m i e , d e r ă u t a t e şi e g o ­ i s m , i u b i r e a a d e v ă r a t ă p i e r e . C î t t i m p n-a cunoscut g î n d u l şi l i m b a j u l înavuţiţilor, pămiînteanul Y o h y o - o a trăit f e r i c i t c u femeiac o c o r oe-i ţesea, n o a p t e a , î n t a i n ă , d i n p e n e l e ei cele m a i f r u m o a s e , o m i n u n a t ă stofă. C u m s-a l ă s a t r o b i t d e p a t i m a a u r u l u i , Y o h i o - o şi-a u c i s d r a g o s t e a ş i p r i e t e n i a , v i s u l d c f e r i ­ c i r e , u c i g î n d u - s e , a p o i , şi p e s i n e . S i m b o l a l p u r i t ă ţ i i şi s a c r i f i c i u l u i d i n i u ­ bire, scurta poveste d c dragoste închipuită de J u n j i K i n o s h i t a , impregnată d e u m a n i s m , p o e z i e şi d u r e r e , a găsit l a t i n ă r u l r e g i z o r A l e x a n d r u T o c i l e s c u afinităţi a c t i v e şi r o d ­ n i c e . N u d i m e n s i u n i l e r e d a i s e , şi n i c i a s p e c t u l filigranat, m i n i a t u r a l , al acestui giuvaer dra­ matic, potrivite spaţiului restrins d e j o c a l sălii m i c i a teatrului (proiectată de L i v i u C i u l e i , î n l i n i i şi p r o p o r ţ i i d e s o b r ă e l e g a n ţ ă , şi î n z e s t r a t ă t e h n i c c u u t i l a j e d i n t r e c e l e m a i moderne), a u d e t e r m i n a t opţiunea tânărului regizor. Cine î l cunoaşte p e Tocilescu intu­ ieşte, d e î n d a t ă , c ă o p ţ i u n e a s a — c a şi î n c a z u l p i e s e i Swanevit — a fost determinată dc mişcarea ideilor, d e semnificaţia gîndu-

plectonienus comodinnă), de sclav, (Pleusicles), zestrată, teleutia). actori cului uneori, o

e l e g a n t şi d e m n ) , V i o l e t a demonstrând conturate), Adrian Mihacla Goorgoseu Dumbravă (două (atît

(Philocomasia, bine

calităţi

Muscurel prezentată

d a r atît Măria seară

de dezavantajos Gligor

pe scena T e a t r u l u i care

„Bulandra", în rolul (Milphidippa) să d ă r u i a s c ă dispoziţie

se s t r ă d u i e s c de bună

şi v e s e l i e ;

reuşesc, d a r reuşita

n u c pe măsura

strădaniei.

Margareta Bărbuţă

www.cimec.ro

31

A n gel a Radoslavescu, JVtre Dinului, Petre

Tanasievici
?i Adrian Vişan

lui în şi De s-a una

autorului, căutarea în la

do

pregnanţa a textului. pare

mesajului, să unui

de

la mai

prima

lumină în

a reflectoarelor auspicii. linii fine,

(multe),

cele sim­ In

încărcătura

poetică

Perseverenta călăuzească, regizor. cocor nu ci evi­ cu idoea sce­ stranii au secolele după No cadru ei dis­

favorabile tratat şi un în eu

U n cadru funcţii de imens joc) ;

f i x , func­ poetice.

frumosului

ţional, plitate fundal, ţit în

de o austeră

continuare, Swonevit o

drumul l a Amurgul

tinărului de lirică fabula, Cu un

remarcabile încadrate un de

paravan mijloc, (locul

alb, transparent, chenare un

împăr­ negre, de cle­ lăcu­ un

petrecut do

schimbare artistic. dispoziţie partiturii.

substanţă, inedită, c a şi

rafinament într-o a

Spectacolul

pătrate, albă

denţiază, armonie, al

lăcuite ; pînză ment ită,

patrulater singur japoneză

g r a ţ i e şi m ă s u r ă ,

fundamentală mişcărilor, muzical suave, în

cod ritual acompania­ co-şi

d e recuzită : o roş-iaprins. Atît. a prelins unui

măsuţă

g e s t i c i i şi a m p l a s a m e n t u l u i si sugestiv sincopate din (alcătuit ritmuri d i n sonorităţi

Sugestia

fantasticului :

nic ; cu u n îneîntător ment sau din

voal diafan. Montarea pare, duit, vescu. ţionată, chipul goste, delicată. un lente an dar scenice

a c t o r i l o r ieşirea ritm şi a unei interpreţi

dinti­ plastici regi­ emo­ dra­ efigie eroului exce­ contra­ Adri­

adoptarea inedite.

originea TX—XVI) feţele sau luptă actuale, în lumea trugând modele

muzica măşti chiar de

japoneză expresive d e către

Cei p a t r u

s-au s t r ă ­ Radosla­ a desenai de

; cu

(desenate p e regizor), teatru un

c u f e r v o a r e , să Sensibilă, tandru fantastic, al Petre

onoreze

mandatul şi f o a r t e

actorilor Kabuki, dintre

zoral. I n prim-plan

s-a s i t u a t A n g e l a actriţa chinuit conferit

furnizate

străvechiul furnizează rău. cu a a

montarea bine şi

f o a r t e sinceră înfrigurată, misterios, Dinuliu i-a

s p e c i f i c , î n c a r e se d e s f ă ş o a r ă v e c h e a imixtiunea imaculată, jocul inocent agitatoare, luptă vulgarităţii. mult capătă brutală poetică,

şi a p r i g a

sensurile legendei

bussines-ului

femeii-cocor viabil,

Tsu-u,

într-o găsind

a l celor d o i îndrăgostiţi. şi s u b t i l ă devine lumii imaginii pentru că răutăţii intenţie o pa­ şi a sce­ meta­ nu regi­ tristeţea Puritatea valoare,

contur

convingător, stărilor îndoială, Tanasievici fost pîndil.

Spectacolul dinamică, rolă nice forele ză a de agresiunii

a r e o evidentă împotriva adevăr.

corespondenţe iluminare. şi P e t r e lor a

sufleteşti suferinţă.

dictorii : Vişan jocul

au susţinut r o ­ profesională, de ne­ uneori,

lurile răufăcătorilor

cu onestitate facile. de

conţine scenice

Simbolurile,

dorite îngroşări, de grimase Un mul început rînd. a merituos,

s î n t a d ă u g a t e a r b i t r a r a c ţ i u n i i , c i se i n t e g r e a ­ organic a în desfăşurarea omogenizînd : simplitatea scenografic Victor ei. Talentul toate rafinată cu zorului fundamentat pregnanta teatralizate elementele şi sigu­ pre­ fineţea,

bun

augur, fi

în pri­

îmbogăţirea continuitate.

expresiei

artistice,

d a r , în

montării,

repertoriului

teatrului,

dorim

spectacolului ranţa cizia nărului şi

desenului arhitect

severitatea

interpretării.

Decorul t i ­ cunoaşte.

Sălăgeanu

Valeria Ducea

32

www.cimec.ro

Trei spectacole pentru copii
Teatrul „Ţăndărică"

PISICA DE UNA SINGURA
de Nina Cassian (după Kipling)
D a l a p r e m i e r e i : 2'.\ f e b r u a r i e 1 9 7 0 . Regia : M A R G A R E T A N I C U L E S C U . Scenografia : E L L A CONOVICI. M u ­ zica : N I N A C A S S I A N . Asistent regie : RRINDUŞA SILVESTRU. Dirijorul formaţiei orchestrale : D A N R U C I U . Distribuţia : VALERIU SIMION (Cîinele) ; ŞTEFAN SĂNDULESCU (Calul) — voce. ION CARAMITRU ; ELENA SĂNDULESCU (Vaca) — voce, TAMARA RUCIUCEANU-BOTEZ ; G H E O R G H E FUN­ DĂTURA (Rărbalul) — voce, CONSTANT1N RALTAREŢU ; A N A VLADESCU-ARON (Femeia) ; FLOREN­ TINA L E N K I S C H (Bufnita) voce. COSTEL POPOVICI ; ŞTEFAN SĂN­ DULESCU (Liliacul) — v o c e , CR1STINA POPOVICI ; RRINDUŞA SIL­ VESTRU (Pisica) : CRISTINA PO­ POVICI (Copilul) ; RITA STOIAN (Broasca ţestoasă) : FLORENTINA LENKISCH (Ariciul) ; C O S T E L P O ­ POVICI (Puiul de jaguar) voce, AN D A C A L U G A R E A N U .

virtuţile superioare ale didacticii inteligente şi d e b u n - s i i n ţ . i r o n i a d i s c r e t ă a u n u i a u t o r c a r e n u a c c e p t ă , p e n t r u a d i a l o g a şi c u c e i m i c i , să p a r ă a l t u l d e o î t e s t e , c h i p u r i l e , p e n ­ t r u a a j u t a ca d i a l o g u l s ă se î n f i r i p e . E s t e reconfortantă această demnitate a scrisului, c a r e n u c o b o a r ă l a v o c a b u l a r u l s u b e v a l u a t şi nici l a c e l n o s t i m cu orice preţ, d a r nici nu face demonstraţie p e n t r u a-i u m i l i p e a c e i a pc c a r e î i î n v a ţ ă . Ai z i c e c ă N i n a C a s s i a n r e d e s c o p e r ă e a î n s ă ş i ce g r e u e s t e să t e ţ i i .,pisică d e u n a s i n g u r ă " , şi d e a i c i m u l t e a l t e l e , i n c l u s i v i s c u s i n ţ a d e a-ţi c i ş t i g a p r i n l a u d e obligaţii p e n t r u care n i m e n i n u te v a aprecia. Nu este s u r p r i n z ă t o r s ă d e s c o p e r i c ă u n a s e m e n e a t e x t este g u s t a t e u p l ă c e r e — c ă c i d e s p r e t a l e n t şi p r o f e s i o n a l i t a t c a p r o a p e c ă nici n u m a i trebuie spus n i m i c , cînd v o r b i m de „trupele" d e l a „ Ţ ă n d ă r i c ă " . Sînt reali­ zate r o l u r i de v i r t u o z i t a t e — d e pildă, Rrînduşa Silvestru mînuieşte păpuşa n u n u m a i c u f a n t e z i e şi d i n a m i s m , c i şi e u u n s o i d e ataşare, e x p r i m î n d , p r i n mişcare, trăsături de caracter. Sigur; nuca demonstraţie d e dans iese u ş o r î n e v i d e n ţ ă ; d a r m a i e s t e şi r ă s u ­ c i r e a aceea i n s i n u a n t ă , m a i sînt m o m e n t e l e în c a r e c e a „ d e u n a s i n g u r ă " îşi regretă, a ş a - z i c î n d , c o n d i ţ i a . R i l a S t o i a n şi F l o r e n t i n a Lenkisch fac, de asemeni, mânuind păpuşi m a i mici, d a r d e o s t r u c t u r ă a p a r t e , d o v a d a u n e i r e m a r c a b i l e „găsiri" a mişcărilor nece­ sare. Ştefan Săndulescu ( m î n u i n d atît C a l u l cît şi L i l i a c u l ) ne-a p l ă c u t , d e a s e m e n i , m u l t , c a şi c o l e g i i s ă i V a l e r i u S i m i o n şi E l e n a Săndulescu. In fapt, e vorba de p r o b l e m e d e m i n u i r e , d i f e r i t e , c e e a c e n u se r e f l e c t ă n u m a i în v a r i e t a t e a t i p o l o g i c ă , c i şi în d i n a ­ mica spectacolului. Esle inconle-itabil meritul Ellei Conovici de a f i realizat un cadru plastic, c u t o t u l excepţional. Dorim chiar, f i e ş i î n c î l e v a r î n d u r i , să-l d e f i n i m . S c e n o ­ g r a f a a înţeles n e v o i a u n u i d e c o r c u o m o b i ­ litate n u atît pe măsura schimbărilor de peisaj, cît a ideii. M u n ţ i i şi v ă i l e , a p e l e , p e ş t e r a u n d e s-a S t a b i l i t p e r e c h e a d e o a m e n i se f a c şi se d e s f a c p r i n a r c u i r e a elegantă, într-o m i ş c a r e i m p l i c a t ă î n a c ţ i u n e , a u n o r p a r a v a n e . Scena dobîndeşte adâncime, l a n e ­ v o i e , a l t ă d a t ă ea p e r m i t e p r i m - p l a n u r i s a u p l a n u r i m e d i i , în funcţie de necesitatea d r a m a t i e ă . P ă p u ş i l e n u s î n t c o n c e p u t e într-o f a m i l i e stilistică u n i c ă . D a r c a r a c t e r u l e t e r o g e n , s u b l i ­ n i a t şi î n m e c a n i c a l o r , c o n t r i b u i e l a i m a g i ­ n e a d e d i v e r s i t a t e şi a j u t ă l a p ă s t r a r e a v i în d e c u r s u l •consumării u n o r e p i s o a d e f o a r t e diferite ca tonalitate. Cu păpuşi reprezen­ tând o a m e n i ( B ă r b a t u l , F e m e i a ) , c u a l t e l e ce evocă u n c a d r u d o m e s t i c (Calul. Cîinele, V a c a . Pisica), cu altele c e v a m a i ciudate (Bufniţa. Liliacul. Puiul d e j a g u a r ) , se c o n s t i t u i e o l u m e diversă, care v a descoperi n e v o i a d e s o l i d a r i t a t e ş i c o m u n i u n e , f ă r ă a se u n i f o r ­ m i z a . A j u t ă l a a c e a s t a şi c î l e v a d i n t r e „ v o c i "

Uitasem p o v e s t e a l u i K i p l i n g — p î n ă şi <'cl( m a i f r u m o a s e p o v e ş t i s e p o t u i t a — ş i , dară a m reeilit-o, d u p ă spectacol, n u a fost p e n l r u a c o n s t a t a cît d e fidelă c v e r s i u n e a N i n e i C a s s i a n , c i c i t rezistă K i p l i n g însuşi e x a m e n u l u i acestor copii, aduşi l a teatrul de p ă p u ş i o u a u t o b u z e l e şi g r ă b i ţ i , l a t e r m i n a r e , c a s ă nu p i a r d ă o m i s i u n e a c c l e e s t e d e d i ­ cată d e t e l e v i z i u n e . .Vina Cassian o c o n v i n s ă că a c e s t m a r e s c r i i t o r o d e p a r t e d e a f i perimai în u n e l e d i n t r e i d e i l e p e c a r e le-a s u s ţ i n u t , d a r iu p r o p u n e lectura e i , crea­ t o a r e , f i r e ş t e , c o m e n t a r i u l o i m u z i c a l şi c o m ­ plicitatea strălucită a acestui t e a t r u pe c a r e t r e b u i e să-l i u b i m ş i să-l r e s p e c t ă m pentru t o i c e e a ce f a c e . T e x l u l N i n e i C a s s i a n a r e
> 1

www.cimec.ro

33

— Tamnra Buciueeanu-Bolez, Cristina Pop o v i c i şi A n d a C ă l u g ă r e a n u . suma, că regia S-ar p ă r e a , d e c i , f ă c i n d M a r g a r e t e i N i c u l e s c u n u a f ă c u t a l t c e v a dcc i t s ă p u n ă a c e s t e l u c r u r i l a o l a l t ă şi s ă l e i m p r i m e r i t m şi c o n t i n u i t a t e . C h i a r d a c ă a r f i numai a t î t , şi î n c ă m e r i t u l r e g i e i a r f i f o a r t e m a r e . D a r este m a i m u l t . P e n t r u c ă textul şi m u z i c a N i n e i Cassian, pentru că scenografia Ellei Conovici şi i n t e r p r e t a r e a dată d e u n i i actori puteau impresiona, în s i n e , d a r s ă n u se l e g e î n s t r u c t u r a «acestei a realităţi c a r e « d e v e n i t spectacolul. R e g i a a i m p r i m a t u n i t a t e a d e concepţie şi, s p u n î n d aceasta, avem î n vedere calitatea sintezei, remarcabilă p r i n f e l u l în care a însufleţit i d e e a ş i i-a c r o i t d r u m u l s p r e p u b l i c . M a r g a ­ reta Niculescu a opus u n u i p o s i b i l spectacol de secvenţe, o u 6cene s e p a r a t e , o desfăşurare ce a d o b î n d i t d r a m a t i s m (cînd a f o s t c a z u l ) , după ce a avut u m o r , lirism, d u p ă ce a e x p r i m a t i r o n i a şi l u c i d i t a t e a şi d u p ă c e a ştiut să f i e didactic, rămînînd antrenant. D o v a d ă şi p a u z a , c a r e e s t e , d e f a p t , p r i l e j u l d e a-i î n v ă ţ a p e s p e c t a t o r i c î n t e c u l - i d e e a l reprezentaţiei. C a m aceasta a r f i , î n cîteva r i n d u r i ce a u e x p r i m a t p r o p r i a noastră emoţie, „pisica d e iina singură". Plus muzica Ninei Cassian, c a r e n u se află p e n t r u p r i m a d a t ă î n p o s t u r ă de compozitor. Poeţii a j u n g I a m u z i c ă n u n u m a i atunci cînd cuvintele n u le m a i a j u n g . D a r d e aici începe o a l t ă piesă, a l cărei „ M i c d i c ţ i o n a r de expresii m a i puţin cunoscute" (folosite d e p e r s o n a j e l e d i n p i e s a d e a s t ă z i şi r e p r o ­ duse î n p r o g r a m u l d e sală) este c e v a m a i pretenţios.

La Teatrul „Ion Creangă", un spectacol Ilans C h r i s l i a n A n d e r s e n . N i c i c ă se p u t e a ceva m a i firesc, m a i f r u m o s , m a i adecvat, s o r t i t să î n a r i p e z e m i n t e a , s ă h r ă n e a s c ă i m a ­ ginaţia, să cultive sentimentele p u b l i c u l u i s ă u . Asociind numele marelui povestitor dc p e frontispiciul său c u numele unuia dintre cei m a i c u n o s c u ţ i şi m a i î n d r ă g i ţ i p o v e s t i t o r i a i lumii, teatrul bucureştean destinat tinerei g e n e r a ţ i i şi-a r e s t i t u i t , r e s t i t u i n d şi s p e c t a t o ­ rilor, pagini d c temelie d i n tezaurul n e m u r i ­ tor al basmului. C i t i t o r i pasionaţi a i s c r i i t o r u l u i danez, a u ­ torii dramatizării ( I o n A r c u d e n n u , ( i o n Dimitriu, A n d r e i Brădeanu) a u selectat cu disc e m ă m î n t d i n bogata moştenire aflată l a îndemînă, î n numeroase v o l u m e şi e d i ţ i i , nlît e a p o v e ş t i cîte z i l e a r c s ă p t ă m î n ă . Şapte, deci, d i n t r e cele m a i originale, m a i diferite, m a i substanţiale pagini andorseniene a u fost contopite prinlr-un liant literar s i m p l u , fami­ l i a r c o p i i l o r , într-o v e r s i u n e u n i t a r ă . C u b i n e ­ venite intervenţii d e actualizare (menite să facă m a i lesne p e r c e p t i b i l e ţintele satirice, s e n s u r i l e m e t a f o r i c e şi m o r a l a „ f a b u l e i " , şi să s u b l i n i e z e , a c o l o u n d e e c a z u l , o m e n i a a u ­ t o r u l u i ) , cele şapte i n c u r s i u n i în m i n i a t u r a l a a fantasticului, cu remarcabilele l o r lume calităţi p o e t i c o - l i t e r a r e , t r i m i t sălii — print r - u n s p e c t a c o l i n s p i r a t şi e x p r e s i v — ş a p t e m e s a j e l i r i c e , a t î t d e v i i şi a t î t d e p r o a s p e t e de parcă a r f i fost scrise astăzi. Teatrului „Ton C r e a n g ă " , a l i a t , d u p ă cîte ş t i u , într-O f e b r i l ă c ă u t a r e d e d r u m u r i , dc; f o r m u l e , c a p a b i l e să-i d e f i n e a s c ă m a i p r e g n a n t personalitatea, suita basmelor l u i Anderson i-a o f e r i t o g e n e r o a s ă s u r s ă d e i n s p i r a ţ i e p e n ­ tru u n fericit moment de n u l o o x p r i m n r e . C o n c e p u t ă c a u n j o c c o p i l ă r e s c s p o n t a n şi înscrisă î n p e r i m e t r u l s p e c t a c o l u l u i d e t e a t r u t o t a l , î n c a r e c u v î n t u l , g e s t u l , m i ş c a r e a şi m u z i c a se î m b i n ă a r m o n i o s , r e p r e z e n t a ţ i a a¬ firmă. în primul rînd, calităţile, talentul inventiv a l regizorului A n d r e i Brădeanu. I n acelaşi t i m p , m i j l o a c e scenice d i n t r e cele m a i simple, umorul delicat, gingăşia, definesc substanţa spectacolului. Variate pe planul plasticii ş i a l d i n a m i c i i , t a b l o u r i l e înfăţişate stabilesc d e l a p r i m a r i d i c a r e d e cortină o relaţie v i e , intensă, c u p u b l i c u l . I n a n s a m b l u l ei, m o n t a r e a vorbeşte despre închegarea a ceea ce n e p l a c e să n u m i m s p i r i t d e echipă, despre o evidentă ambiţie stilistică. Elena Simirad-Muntoanu semnează u n decor de o m a r e s i m p l i t a t e , d i n s u g e s t n - e şi s e m n i f i c a t i v e e l e m e n t e v i z u a l e , acţionînd c a u n p r i m fac­ t o r d e ş o c şi e m o ţ i e şi o f e r i n d m a r i p o s i ­ bilităţi d e j o c interpreţilor. P r o i e c t a t e î n c a d r u l a e r a t şi s i m p l u , a n i ­ m a t e d e o calculată distribuire a luminii, toate întâmplările r e p o v e s t i t e reuşesc s ă se înalţe l a proporţiile s i m b o l i c e a l e m i r i f i c e l o r împărăţii, cînd terestre, cînd acvatice, ale întinselor p ă d u r i s a u c â m p u r i c u f l o r i ; .şi toate acestea, a p r o a p e d i n n i m i c , d i n cîteva u m b r e l e colorate, d i n cîteva pelerine c u d o u ă f e ţ e ( u n a n e a g r ă şi a l t a , p a t ă v i e d c c u l o a -

Minai Nadin

Teatrul „Ion Creangă"

7 ZILE . . . 7 POVESTI
de H. C. Andersen
Dala premierei : 2 februarie 1976. Regia : A N D R E I B R Ă D E A N U . Sce­ nografia : ELENA SIMIRAD-MUNT E A N U . M i ş c a r e a şi p l a s t i c a scenică : MIRTAM RADUCANU. Muzica : M I ­ RAI MIHAESCU şi C E O D I M I T R I U . Măşti, peruci : F A R I A N COŞERIU. Distribuţia : D A N I E L A ANENCOV, I O N G H . A R C U D E A N U , M I H A I CONSTANTINESCU, EUGEN CRISTEA, CEO DIMITRIU. PAULA FRUNZETTL CICERONE IONESCU, VASILE MENZEL. JEANINE STAVARACHE, GHEORGHE VRINCEANU.

31

www.cimec.ro

r e ) , «lin c î t e v a ş i r u r i d e m ă r g e l e m a r i , a l b e şi r o ş i i . T o t u l d e p i n d e «le m ă i e s t r i a c u c a r e i n t e r p r e ţ i i î n î n u i e s c a c e s t e o b i e c t e şi d e m o ­ d u l c u m c r e e a z ă e i i l u z i a . C î n d se î n c h i d şi se d e s c h i d u m b r e l e l e , b a t e , c u a d e v ă r a t , v i u ­ l u i : cînd atirnă şiruri dc mărgele albe pe s t i n g h i i l e d e l e m n . începe să cadă, c u ade­ v ă r a t , z ă p a d a . Aşezaţi, într-un singur rînd, pe scăunele, c u cîlc o pălărie p u s ă s t r i m b , cu u m b r e l e l e deschise» p e s t e c r e ş t e t e , a c t o r i i d e v i n , c u a d e v ă r a t , f l o r i d e m e n t ă şi d e m a ­ zăre, margarete şi c i u l i n i . Toate obiectele — o batistă colorată, o castanietă, o aripă de voal transparent, o perucă de t u l r o z s a u d e m ă r g e l e v e r z i — se c l a r i f i c ă şi se j u s t i f i c ă p r i n c u v î n t u l şi m i ş c a r e a a c t o r i l o r , prin g e s t u r i l e şi a t i t u d i n i l e c a r e sugerează sensul c e r u t de acţiune. Regizorul acţiunea, povestirii. tecele, cele seţii «•uni Ea în toarea Păstoriţa păratului nioasele taforică, efectiv rilor iluzia întregului. şapte şi ne a cu a ştiut să dezvolte „dramatic" a cân­ toate şi de

s u g e s t i v e , s-au î n c a d r a t î n s p e c t a c o l , c u c a l i ­ t ă ţ i l e şi e x p e r i e n ţ a p r o p r i e , C i c e r o n e l o n e s c u , Ion Arcudeanu, M i h a i Constantinescu, Geo Dimitriu. 0 cotă p a r t e , o b u n ă cotă, sînt c o n v i n s ă , d i n reuşita spectacolului şi d i n l a u d e l e ce i s e c u v i n , s e c e r a t r i b u i t e şi a r t i s t e i M i r i a m Răducanu, pentru elaborarea mişcării sce­ n i c e , p e n l r u e s c n ţ i a l i z a r e a g e s t u r i l o r şi a t i ­ t u d i n i l o r interpreţilor.

Valeria Ducea

exuberanta dc de

bine\ o i t o r - i r o n i c ă divertisment, dau n u atinge, dc de sus a emoţie cu în sirenă. in

Teatrul de Revistă „Fantasio" din Constanta

Momentele Acest

scenele

ansamblu limita Unda în în

echilibru frumu­ după

echilibru

secvenţe, armoniei. aşteptam, ceva

duioşie

n-am descoperit-o de la început, Fetiţa Mica pagini Fluturele, impresionează prin variaţii m a i tîrziu,

chibrituri. Privighe­ D a r sînt — îm­ inge­ temele să dea bibclouoştenilor, sau sub aevea

LUMEA POVEŞTILOR
de Alecu Popovici
Împreună c u concertul-spcctacol de muzică u ş o a r ă Arpegii pontice ( c u r a t ă şi a g r e a b i l ă reprezentaţie d e g e n ) , t r u p a T e a t r u l u i de R e ­ vistă d i n Constanţa a prezentat, î n t u r n e u l d i n C a p i t a l ă , ş i f e e r i a m u z i c a l ă Lumea po­ veştilor. M i c i i b u c u r e ş t e n i a u p r i m i t (ca şi colegii l o r constănţeni, probabil) c u multă b u c u r i e a c e s t s p e c t a c o l , î n c a r e c î n t ă r e t i şi b a l e r i n i de valoare a u p u r t a t , preţ de d o u ă ore, c h i p u l u n o r îndrăgite personaje d e basm. V e c h e a piesă a l u i A l e c u P o p o v i c i (jucată c u a n i î n u r m ă , î n B u c u r e ş t i , s u b t i t l u l Nu prea albă ca zăpada şi Motanul descălţat) — î n oare personajele A l b ă c a zăpada, B a r o ­ n u l M i i n c h h a u s e n , M o t a n u l încălţat sînt evo­ cate c u i r o n i e şi d e m i t i z a t e i n n u m e l e i d e i i c o n t e m p o r a n e c u p r e g n a n t tîlc e d u c a t i v : n u există, p e p ă m î n t s a u î n c e r u r i , î n n i c i o l u m e r e a l ă s a u f a n t a s t i c ă , u n l o c î n c a r e să p o ţ i trăi f ă r ă s ă m u n c e ş t i — a f o s t r e l u a t ă d e c o n s t ă n ţ e n i , r e e v a l u a t ă şi î n t i n e r i t ă p r i n ­ tr-o inedită f o r m u l ă m u z i c a l ă . S u s ţ i n u t ă de fermecătoare melodii, duioase sau vesele, compuse inspirat de A u r e l Manolache, pig­ mentată cu numere de balet realizate o u fantezie de Cornel Patriciii, reprezentaţia c o n s t ă n ţ e a n ă s-a d e s f ă ş u r a t s e d u c ă t o r , c u cî­ t e v a m o m e n t e v i i şi c o l o r a t e , c a r e a u c a p t a t a t e n ţ i a m i c i l o r s p e c t a t o r i , e m o ţ i o n i n d u - i , determinîndu-i să participe a c t i v l a acţiune. Sprijinită p e canoanele tradiţionale ale estra­ dei, regia l u i I o n D r u g a n s-a r e z u m a t să asambleze cursiv toate secvenţele textului, să l e înscrie a r m o n i o s într-un c a d r u sceno­ grafic ( D a n Sachelarie) funcţional, d a r uşor

s-a r e l e v a t spectacol şi — solizii prin viaţă şi

şi, d i n p l i n , homarul, care

şi c î t e v a

admirabile, Hainele prin pe

scenice, Aici,

comprimare me­ reuşesc şi

amuzantele fabuloaselor sirenelor, acestea

anderseniene.

actorii

împărăţii, lăsînd se

şi p ă s ă r i l o r , că toate

împăraţilor

prinţeselor ochii noştri. Toţi celor fata rui cam în gratie umor ultimul candoare Gheorghe perament tere zător Fetiţa totuşi, mică, al şi rache care

impresia

nasc

actorii Dar, (iO d e

se d ă r u i e s c personaje, ( c a m cîte le-au să se in treacăt clin de

acestui în

act artistic însufleţirea prin fiecă­ Stavaaşteptat ocazie de de in de tem­ carac­ în fost cea ecou şi şi

colectiv.

performanţele cîte

se p e r i n d ă Jcanine a această

noastră (care, multişor să şi

7 — 8 dc căciula fie spus,

interpret),

realizat ivească

ne arate şi la

n o u ce resurse inteligenţă Cinstea — (student

sensibilitate, Eugen I.A.T.C. an

deţine)

întruchipare cu

şi f a r m e c a d o l e s c e n t i n ) . Vrîneeanu, robust şi în cu haz, a

Foarte b u n ,

schiţarea, fantastică.

cîtorva

d e o m şi d e j i v i n ă (pentru cu în chibrituri. Privighetoarea gingaşe fost, în şi

Surprin­ a

c e i ee-o c u n o s c ) , Daniela şi diafană în

stînjenită Sirena Delicată ei poată şi

Anencov şi s i n c e r ă ,

c a de obicei, a

copilăriei Paula

curate. să

expresivă pragul

apariţiile Fără foarlc

multiple, atinge foarte

Frunzotti.

interpretărilor

variate

www.cimec.ro

35

desuel

în e l e m e n t e l e s a l o In ansamblu,

de sugerare a montarea

fan­

voci. tativ zant.

M a r i a n a Cerconi şi s t r i d e n t . Fritz si chipul Rraun.

a înfăţişat, manieră a

însă, apăsat Foarte a

osten­ tem­ amu­ ştiinţa schiţai linoîntru­ dezin­ juvenil

tasticului. mai si puţin textul

alternează acea Aici. mai roluri, adus şi

într-o El

episoade d e m a r e efect expresive, scenă muzica şi şi interminabilă generoase chitind însuşiri delicate a impus nuelor pada. mitru lescent lirico, caldă, cu şi

si frumuşele c u u n e l e trenante (precum pe l u n ă ) . mult

peramentală, spunerii pitoresc şeanu chipării nectutea voltură in al

Vrăjitoarei.

demonstrat Victor

petrecută

expunerii tipuri

cupletelor, comice. reliefînd

s-au d o v e d i t scenică, interpreţii reţinut plăcui, Rodica cîte

variate unor

docil

imaginea jucind toţi

săracă. au

s-a a c h i t a t

onorabil

d e sarcina punctînd cu

Distribuiţi convingătoare sensibilitatea,

trei-potru

„bătrîni",

a m u z a n t se­

dansînd, dovezi timbrul

l u i Alb-împărat, prezenţa opus,

ale multilateralelor l o r Am vocal graţia nuanţele a inge­ Carnsale voce

baronului susţinind

M i i n o h b n n s e n şi. a înlul \

profesionale. eu c a r e

registrul

Pompierului. Conducerea Teatrului dc Revistă pentru „Fantasio" progra­ consecventă

balerina

Manolache ca ză­

i m a g i n e a reală

şi f a n t a s t i c ă Cristian, Albă Dumitru prinţ,

merită matică calo ilor.

a

f i apreciată

ideea

d i n piesă : e l e v a Cenuşăreasa. a fost plin

şi p e n l r u

p r e o c u p a r e a sa

Cînlăreţul

de n i n t r o d u c e

în repertoriu

spectacole m u z i ­

u n foarte sincer d e f a r m e c î n toate modulată.

u n ado­ cu

cu i m p o r t a n t

r o l formativ', adresate copi­

elanurile

susţinute inteligent

cu temperament, Bună posesoare a u n e i

interpretă, admirabile

haz autentic,

V. D.

CARNET

l.A.T.C.

CUM IM PLACE de Shakespeare

D a l a p r e m i e r e i : 2 5 f e b r u a r i e 197(» Clasa prof. BEATE FREDANOV ; lector : L A U R E N Ţ 1 U A Z I M I O A R A . Regia : L A U R E N Ţ 1 U AZIMIOARA Scenografia : L I A M A N Ţ O C şi A N D R E I ROTII, studenţi în anul I V I.A.P. „Nieolac C r i g o r c s c u " , clasa p r o f . E L E ­ NA PATRAŞCVNU-VEAKIS. Muzica : MVRIAM MARRE. Distribuţia : A J N D R E I FLNŢI ( D u ­ cele, Frederic) ; DANA DOCAR l (Celia) ; M O N I C A M I I I A E S C U (Roza-

linda) ;

VALENTIN

I V A N C I U C (Oii-

Frumoasa spereeană, nu cu Cum fundamentale peste lucesc bucată

şi care

profunda

comedie atîtea Renaşterii d i n anul teatrul jucat

shaketeme de an stră­ engleze,

înmănunchează p e scena

d i n teatrul

s-a m a i j u c a t o faimoasă azi vă place

Institutului 19Ga, care

u n deceniu ; exact, recoltă plin din în

de talente,

românesc. în a în studen­ uneori perso­ spaţiul c a şi uni­

n u este c e a m a i r e c o m a n d a b i l ă pentru viziunii, gîndirea,

a virtuozului

ţie ; c o m p l e x i t a t e a complementară, najelor mitic in ilor versul activă al ale libru şi u t o p i c ce o şi purtătoare

alteori,

antinomică,

de mesaj m o r a l supusă —

ver) ; N I C O L A E M A N O L A C H E (Orlaiulo) ; V A L E R H J P R E D A (Le Reau) ; GH. POPA (Jacqucs-melancolicul) : TUDOR FILIMON (Tocilă) ; D A N M I R C E A I V A N E S E I (Silvius) ; M Ă R I A NESTOR (Phebe, o d o a m n ă d e la curte) ; MARA COSTEA (Audrey. p r i m a doamnă d e l a curte) ; S O R I N MEDELENI (Corin) ; E U G E N STROE (Un curtean, U n nobil. Sir Oliver Martext) ; D R A G O Ş PISLARU (William, Un curtean, Un nobil) ; EUGEN CRISTEA (Amiens, U n curtean) : MIRCEA PETCULESCU, anul I I I (Charles) ; V I R G I L F L O N D A , a n u l I I I (Adam) ; I L E A N A HARŞA, anul I (0 doamnă dc la curte).

a l pădurii înconjoară,

d i n Ardeni, întreg

lumea

restricţi­ filozofia creator echi­ o peripluri regi­ umanistă, orice place ca altă cerc istorică direcţiei şi teatrală. M a i mult o viziune mari ca vă inte­ un

diviziunilor acestei opere

sociale

impregnate de d e u n scepticism ei pentru după cîteva

şi a c t i v i z a t ă armonic,

Renaşterii, cunoaşterii şi

pledoaria dobîndit — toate de o

c o m e d i e d e S h a k e s p e a r e , Cum d c scenă unor Ambiguitatea

la u n l o c p r e t i n d p e o teză obligatorie

gratoare. stonc,

personaje Touchfireşte, n u

înscenare d e sinteză, zorală alături

fundată

Rozalinda,

Jacques-mclancolicul, doar cîteva,

cultură

c a să n u m i m

36

www.cimec.ro

poate f i In î n d e m i n a e l e v i l o r ; întruchiparea lor nu p r e s u p u n e d o a r a n t r e n a m e n t şi t e h ­ nică de j o c , ei. în p r i m u l r î n d , m a t u r i t a t e do gândire, experienţă. Aşadar, d i n c a p u l l o c u ­ l u i , r e a l i / a r c a ci pe scena u n u i s t u d i o Stu­ denţesc, a p a r e handicapată. Sliake-pearc re­ prezintă o m a t e r i e d c s t u d i u o b l i g a t o r i e In I.A.T.C, (atât p e n t r u studenţii-actori, cît şi p e n t r u cei de la r e g i e ) . «Iar poate că e f i c i ­ enţa didactică s-ar v ă d i m a i l i m p e d e iu rea­ l i / a r c a u n o r f r a g m e n t e , s t u d i i a s a m b l a t e pe teme, pe g r u p u r i d e p e r s o n a j e e l e . derît fa aşa-y.isc montări i n t e g r a l e , care. fireşte, nu pot l i a s i m i l a t e u n o r reprezentări propriuzise. (Decât în r a r e realizări de excepţie, c u m a fost şi acel Cum vă place in regia l u i O c t n v i a n Cotescu, în 1964, d i n care tic m a i a m i n t i m R o z a l i n d a V a l o r i c i Sechl, b u ­ fonul l u i Mircea A n d r c e s r u , Mariana Milmţ in \udro\ ele.. S p e c t a c o l u l clasei p r a f . B e a t e F r o d a n o v n u poale f i . d e c i . a n a l i z a t pe baza c r i t e r i i l o r u n e i m o n t ă r i Shakespeare î n t e a t r u l p r o f e ­ sionist, l i p s i n d u - i dalele, f u n d a m e n t a l e «le v i z i u n i i , c i t r e b u i e c o n s i d e r a t ca u n exerciţiu la r a m p ă a p t să c l a l c z e disponibilităţile, cîşlig u r i l e şi e v e n t u a l e l e restanţe ale studenţilora e t o r i . R e g i s t r u l înscenării e vesel, a m b i a n t a f i i n d d o voioasă serbare şcolară, cu cântece şi m u l t ă mişcare, f r u m o s organizată. Spaţiul destul de i n g r a t «1 scenei, o u m i c a ei deschi­ dere, n fost f e r i c i t v a l o r i f i c a t în d e c o r u l u n o r talentaţi studenţi la s c e n o g r a f i e ( L i a M a n ţ o c şi A n d r e i B o l i i ) , care au p l ă s m u i t , c u a j u t o ­ rul unor simple sfori, ingenios combinate, ogivele u n u i p a l a t şi a r b o r i i c o d r u l u i A r i e n i . D e s c h i d e r i l e de act. f i n a l u r i l c şi a n u m i t e m o m c n t e - c h c i c sînt m a r c a t e p r i n t r - o mişcare i n t e n s lucrată, grupările p l a s t i c e c u c o l o r i i d i n a m i c şi m e t a m o r f o z e r a p i d e f i i n d o p r e o ­ cupare constantă a pedagogi l o r - r e a l i z a l o r i . Cîntecele nu un r o l funcţional, u n i f i c a t o r ( m u z i c a I u i M y r i n m M a r b e , cu a r m o n i i do epocă, a r c u n m e l o s s p i r i t u a l , l u m i n o z i t a t e şi t o n u r i l e s u m b r e necesar c o n t r a s t a n t e ) , t o ­ tuşi, la u n m o m e n t d a t , ele a b u n d ă n a i v . A t m o s f e r a respiră o a n u m e frăgezime, d e l i ­ cateţe a s p i r i t u l u i , o graţie de o stilizată factură pastorală î n v ă l u i n d tonte interpretă­ r i l e . I n p r i m - p l a n s-a i m p u s j o c u l D a n e i D o ­ g a r i i , o a d m i r a b i l ă eroină de c o m e d i e shakespeareeană, Celie ce p u i c a sa f i e R o z a l i n d a . denionstrînd i n g e n u i t a t e şi l u c i d i t a t e , disceri i ă m m l u l v a l o r i l o r , bogăţie afectivă şi adîncinie a gîndirii. M o n i c a Mihăesou n-aro, deo­ camdată, s u f i c i e n t e •dale p e n l r u r o l u l Rozal i n d e i , deşi u n e l e a p t i t u d i n i v ă d i t e p e n t r u t e a l r u l m o d e r n ne p r o m i t o v i i t o a r e actriţă. M a r n Costea ( A u d r e y ) a fost î n d r u m a t ă spre u n p o r t r e t î n t o n u r i s t r i d e n t e , c u pete m a r i de c u l o a r e , r e a l i z a t c u u n i n d i s c u t a b i l t e m ­ p e r a m e n t scenic. Dşor d e r u l a t ă între l i r i s m şi satiră, P l i e b e a f o s t desenată de M ă r i a Ncstor cu o vioiciune acidă, d a r minoră.

D a n a D o g a r i i (Celia) escu ( R o z a l i n d a )

şi M o n i c a Mihă-

Cele m a i m a r i greutăţi Ie-a a v u t de surm o n t a t echipa masculină. G h e o r g h e P o p a s-a l u p t a t d i n greu c u „prinţul leneşilor f i l o ­ zofici", .laequcs-melancolicul, nepriinind o direcţie în c o n s t r u i r e a f a i m o s u l u i p e r s o n a j ; j o c u l său e n e e d i f i c a t o r , cu disonanţe ; r o ­ steşte, însă, cu gravă pătrundere şi înţelegere m a r e l e m o n o l o g despre vîrsle. împărţindu-l cu A n d r e i Imiţi ( c r e d ori o) ; acesta d i n u r m ă . în d u b l u l r o l de b i n u s . o parcă m a i c o n v i n ­ gător în ipostaza u z u r p a t o r u l u i decît în cea a r e f u g i a t u l u i în n a t u r ă , căutător al vîrstei de a u r . T u d o r F i l i m o n n u ştie, deocamdată, ce înseamnă u n b u f o n în t e a t r u l l u i Shake­ speare, c u atît m a i p u ţ i n ce reprezintă Touehs t o n e — c u c i n i s m u l l u i i n t e l e c t u a l , năucitoa­ rele a f o r i s m e , c a n d o a r e a perversă şi dispera­ rea generată de cunoaşterea r e s o r t u r i l o r ce guvernează h i m e a . U n i n g e n u u j u n e - p r i m , N i e o l a c M a n o l a e h e — O r l a n d o , radiază f a r ­ m e c scenic şi s u b t i l i t a t e comică, î n scena simbolică a înlîlnirii-trăsnot c u i u b i r e a . T r e ­ b u i e r e m a r c a t , însă, că d i n c o l o de t o a t e nencomodările l a î n ă l ţ i m e a p e r s o n a j e l o r , e v i z i ­ bilă l a toţi interpreţii o g r i j a c o m u n ă p e n t r u flicţie ( c h i a r şi l a cei dezavantajaţi de de­ fecte n a t u r a l e ) , gestica studiată — uneori p î n ă la «mintii ic — şi e f o r t u l în s t a b i l i r e a relaţiilor scenice. Lipsesc d i n scenă m o t i v e l e f u n d a m e n t a l e ale piesei — căutarea soluţiilor de viaţă, r e ­ c u p e r a r e a identităţilor p i e r d u t e sau r î v n i t e , l u m e a secundă, d e v r a j ă , spaţiul i d i l i c d i n A r d e n i , n u d e l o t u l e c u p u t i n ţ ă , c u m le place e r o i l o r , a c t o r i î n l u m e a Care n u - i deoît o scenă... d a r i n s t a u r a r e a u n e i o r d i n i m o r a l e şi estetice c s a r c i n a r e g i z o r i l o r , în c a z u l de faţă, a studenţilor-regizori, a l e căror e x a m e n e încep de a c u m încolo...

www.cimec.ro

Mira losif

K a t h i e (Heidelbergul de altădată de M e y e r F o r s t e r ) ; Celesta (Dulcea pasăre a tinereţii dc Tcnncssec YVillinins) ; V i o r e l l n V i d r i g h i n (Un fluture pe lampă de P a u l Everac) ; L u ­ cite D e s n i o u l i n s (Danton de C n m i l Petrescu) ş.n. Paradoxal, llincn Tomoroveanu, predesti­ n a t ă , parcă, p r i n frumuseţea e i filigranată şi p r i n graţie, c a r i e r e i c i n e m a t o g r a f i c e , n u a depăşit încă, în f i l m e , apariţiile episodice, d e c o r a t i v e , deşi imunele e i se a f l ă înscris pe n u m e r o a s e generice : Războiul domnitelor, La por{ile pămîntului, Dragoste lungă de-o sea­ ră, Pentru că se iubesc. P o a t e că a n i i m a t u ­ rităţii v o r f i m a i generoşi... Teatrul l a t e l e v i z i u n e o solicită şi el d i n cînd î n cînd ; a j u c a t G e n a (Titanic vals d e T u d o r M u ş a t e s c u ) , Tiţa (Bălcescu de Cnmil P c t r e s c u ) , D o n a Sol (Ilernani de V i c t o r H u g o ) şi, r e c e n t , Wandn {Gaiţele de A l . Kiriţescu) ; î n s o l u m b , este o statornică „vioară î n t î i " a e m i s i u n i l o r <le poezie pe care Ie a n i m ă p r i n t r - o r o s t i r e clară şi sensibilă. V i i t o r u l e i r o l : R o x a n a i n Cyrano gerac <Ie l ' j d m o n d R o s t a n d . de Ber-

VIITORUL ROL
1UNCA TOMOROVEANU
Afişul e x a m e n e l o r d c producţie ale p r o ­ moţiei G4 lansa o n o u ă „stea" p e c e r u l Stelei fără nume a l u i M i h a i l Sebastian : I l i n c a T o m o r o v e a n u . C o n c o m i t e n t , t i n ă r a actriţă de­ b u t a p e scena N a ţ i o n a l u l u i bucureşlean, def i n i n d u - s e ca i n g e n u ă clasică, d a r şi, p r i n a ¬ n u m i t e n u a n ţ e , d i s c r e t sugerate, oa p u r t ă ­ t o a r e a u n o r valenţe d e s p i r i t u a l i t a t e m o ­ d e r n ă . D e b u t n o r o c o s , p r i l e j u i t <le un perso­ n a j b o g a t şi v i u , reprezentînd f i o r u l p r i m ă ­ v e r i i , s i m b o l u l n e p i e r i t o a r e i tinereţi, aspiraţia ei spre a d e v ă r şi spre lumină — Cristian d i n Moartea unui artist de I I o r i a Lovinescu. „ R o l u l c e l o r mai f r u m o a s e amintiri, r ă m a s în s u f l e t ca o rază d e soare l a care m ă î n ­ călzesc o r i d c cîte o r i s i m t n e v o i a " — s p u n e , a z i , ILinca. A l t succes : O a n a , i n cele d o u ă v a r i a n t e scenice c u Apus de soare de D e l a ­ v r a n c e a . A u u r m a t A n c a (Vlaicu Vodă de A . D a v i l a ) ; C r i n a (Patima roşie d c M i h a i l S o r b u l ) ; Rosette (Să nu te joci cu dragos­ tea d e M u s s e t ) ; D o n a A n n a (Castiliana de Lope d e Vega), p r i m u l r o l d e comedie ;

„ M i se p a r e u t i l ă , n o u ă , a c t o r i l o r şi, f i ­ reşte, p u b l i c u l u i , i n t r o d u c e r e a în r e p e r t o r i u a acestei s p u m o a s e şi celebre piese a l u i K d m o n d R o s t a n d . U n a d i n calităţile e i esen­ ţiale este că e x p r i m ă , c o n c o m i t e n t , d o u ă m a r i m o m e n t e de c u l t u r ă — s e c o l u l X V I I şi postr o m a n t i s m i u l sfârşitului d e secol X I X . In afară d e aceasta, r o l u r i l e sînt v e r i t a b i l e r o hiri-şcoală, atît p e n t r u n o t o r i i care le i n t e r ­ pretează, c î t şi p e n t r u m a r e l e şi t l n ă r u l p u ­ b l i c . D e a i c i d e c u r g şi dificultăţile, ca şi sentimentul de intimidare al interpreţilor distribuţii din faţă d e f a i m a strălucitelor trecut... Roxana versurile este p r i m a unui teatru m e a m a r e încercare î n d c asemenea factură.

R o x a n a este u n t i p special d c i n g e n u ă : e v o ­ luţia e i este f o a r t e generoasă — de l a s e n t i ­ mentele v a g i , adolescentine, pînă funde, alo maturităţii. anevoioasă. rîvnit resc dacă lîrziu şi Bineînţeles, A m , deci, Roxana Ia cele p r o ­ de p a r c u r s este u n r o l că m i - 1 personaje,

o t r a i e c t o r i e scenica d e s t u l d e c o m p l e x ă şi de de fiecare eu — actriţă ; s i g u r c u acest tîrziu. la virata Aşadar, rolului.

do­

t i p de

n u l e întîlneşti e... prea a

potrivită, m n i bucuria mea şi neliniştea Deocamdată, N . A l . Toscani Crîşmnru ( C y ­ Costel Hudac Marian

o m a r e ; l a f e l d e m a r e e însă pregătirii, leg f o a r t e rano), aşezării

atît... P o a t e şi fiindcă, î n repetiţii, m ă înţe­ bine c u regizorul mei, Damian Niculesou Moldo van, şi c u p a r t e n e r i i Mihai Bărbulescu,

(Christian),

Victor

şi, fireşte, m u l ţ i a l ţ i i " .

38

www.cimec.ro

VIITORUL ROL
P A U L ÎOACHIM
„Consider c ă a m f o s t i m s t u d e n t n o r o c o s " mărturiseşte a c t o r u l P a u l I o a c h i m . „In — p r i m u l a n d e [ o s t i l u l mi-a f o s t profesoară A u r a B u z e s c u , i a r î n a n i i u r m ă t o r i , G h . Stor i n , I o n F i n t c ş t o a n u şi R a d u B o l i g a n , cărora le păstrez p e n t r u t o t d e a u n a o recunoştinţă p e m ă s u r a m a r i i a d m i r a ţ i i ce le-o p o r t " . D u p ă a b s o l v i r e a I . A . T . C . , î n c e p î n d c u sta­ giunea 1954, P a u l I o a c h i m devine u n u l d i n ­ tre a c t o r i i de f r u n t e ai T e a t r u l u i Ciuleşti, pe scena c ă r u i a a i n t e r p r e t a t m a i b i n e de c i n c i z e c i de r o l u r i . D e b u t u l şi 1-a f ă c u t c u L t . Stamatesou d i n Titanic vals dc T u d o r Muşatescu. A u u r m a t multe altele, dintre care : L e o n a ş (Coana Chiriţa dc A l e c s a n d r i ) ; Mărio (Jocul dragostei şi-al înlîmplării de M a r i v a u x ) ; S i l v i o (Slugă la doi stăpîni) şi I s i d o r o (Gilcevile din Chioggia) de G o l d o n i ; M a r i u s (Mizerabilii de V i c t o r I l u g o ) ; F e n t o n (Nevestele vesele din Windsor) şi Proteus (Doi tineri din Verona) dc S h a k e s p e a r e ; Lt. Jan (Antigona fi ceilalţi de K a r v a ş ) ; Mircea Aldea (Gaiţele de A l . Kiriţescu) ; N o g u l i c i (Cu cine mă bat d c A u r e l S l o r i n ) ; Achille (Pălăria florentină de Lnhichc) ; R a l s t o n (Cursa de şoareci d e A g a t h a C h r i s t i c ) ; Zciss (Geamandura) şi B e b e D a m i a n (...Eseu) de T u d o r Muşatescu ; B e l u (Tango la Nisa) şi V i c t o r (Simbătă la Veritas) de M . R. l a c o ­ b a n ; G r i g (Steaua fără nume d e M . Seba­ stian) e t c . I n u l t i m a v r e m e , P a u l Ioachim a p u t u t f i v ă z u t şi p e e c r a n , î n f i l m e ca Aventurile lui Babuşcă s a u Ilustrate cu flori dc cîmp. I n d i v e r s e e m i s i u n i d e t e a t r u şi poezie a l e m i c u l u i e c r a n , P a u l I o a c h i m şi-a îmbinat t a l e n t u l de actor ou cel .literar, f i i n d a u t o r u l u n o r scenarii destinate tineretului : Drumul spre lună. Harpagon '08 ş.a. P r e o c u ­ parea m u l t i l a t e r a l ă p e n t r u t e a t r u 1-a î n d e m ­ n a t să se l a n s e z e p e t ă r î m u l d r a m a t u r g i e i ; în 1 9 7 0 , d e b u t e a z ă pe scena T e a t r u l u i d i n G a l a ţ i , o u c o m e d i a Ascensiunea unei fecioare. I n s t a g i u n e a a c t u a l ă , P a u l I o a c h i m a reuşit să se i m p u n ă c a d r a m a t u r g c u piesa Nu sintem îngeri, reprezentată la Teatrul din Ploieşti şi l a T e a t r u l M i c . Pe m a s a de l u c r u a a c t o r u l u i - d r a m a t u r g se a f l ă . î n c u r s de f i n i s a r e , o a l t ă piesă de a c t u a l i t a t e .

d i n r i t m u l f a n t a s t i c î n c a r e se trăieşte v a r a , la m a r e , în asemenea h o t e l u r i , viaţa Recepţio­ n e r n l u i , î n l o c să i n t r e î n n o r m a l , c a p ă t ă c u t o t u l altă î n t o r s ă t u r ă , î n c l i p a î n c a r e apar trei personaje întru t o t u l asemănătoare — t r e i g e m e n i . P e r s o n a j u l m e u i n t r ă în ac­ ţ i u n e , r o l u l c a p ă t ă c u l o a r e , variaţie şi, aşa c u m se î n t î m p l ă î n o r i c e farsă, în f i n a l , l u ­ c r u r i l e a j u n g la p a r o x i s m . P e n t r u a p a r c u r g e acest l u n g d r u m — de l a s t a r e a d e r e l a x a r e , oboseală, p l i c t i s , p î n ă l a cea c a r e frizează nebunia —• i n t e r p r e t u l u i îi t r e b u i e multă t r u d ă , m u l t ă i m a g i n a ţ i e , m u l t meşteşug. Îşi, f i i n d v o r b a d e farsă, o riguroasă selecţie a m i j l o a c e l o r c e l o r m a i a d e c v a t e . Deşi a m j u c a t în m u l t e c o m e d i i — p e n t r u că t e a t r u l n o s t r u n u a o c o l i t acest g e n — s i m t că r o l u l î m i p u n e p r o b l e m e n o i , u n e l e d e r i g o a r e stilistică, a l t e l e , p u r şi s i m p l u , de tehnică a i n t e r ­ pretării. î m i place să l u c r e z p e t e x t e c o n t e m p o r a n e ; socotesc că este u n a d i n t r e căile cele m a i f e r t i l e p e n t r u t e a t r u l r o m â n e s c . Totodată, m ă b u c u r că jotr. într-o c o m e d i e , specie d r a m a t i c ă la care publicul nostru este foarte re­ ceptiv. Colaborez bine cu tînărul regizor Tudor M ă r ă s c u : s p e r Că v a reuşi u n spectacol b u n , p e n t r u că îl s i m t p ă t i m a ş î n m u n c ă ; a r e i d e i , i m a g i n a ţ i e . I n a f a r ă de asta, ştie ce v r e a — ceea ce este o c a l i t a t e în p l u s , n u a t î t de r ă s p î n d i t ă c î t a r f i n o r m a l şi de d o r i t . Cred î n s u c c e s u l piesei, c u atît m a i m u l t c u cît d i s t r i b u ţ i a m i se p a r e u n a d i n t r e cele m a i f e r i c i t e . E a c u p r i n d e , d i n g a r d a m a i v e c h e , pe Ştefan M i h ă i l e s c u - B r ă i k i . A s l r a D a n , Trăiau Dănocanu, Ileana Codaro-i, N i n o A n ­ g l i e i , i a r d i n t r e cei m a i t i n e r i m e m b r i ai echipei, pe Rodica M a n d a c h e , Tatiana Olier, G c o C o s t i n i u şi C o n s t a n t i n C o j o c a r i i " .

L a T e a t r u l C i u l e ş t i , se repetă c o m e d i a l u i V a l e n t i n M u n t e a n u , Zodia gemenilor, în r e ­ gia l u i T u d o r Mârăscu ; a c t o r u l Paul I o a c h i m e d i s t r i b u i t î n r o l u l Recepţionernlui. „ A v î n d î n v e d e r e că a c ţ i u n e a p i e s e i se p e ­ trece î n h o l u l u n u i h o t e l de p e l i t o r a l u l M ă r i i N e g r e , r o l u l R e c c p t i o n c r u l u i este i m p o r t a n t . C o r t i n a se ridică întîr-una d i n p r i m e l e z i l e p l o i o a s e de t o a m n ă , î n c a r e se s t i n g u l t i m e l e e c o u r i a l e t r e p i d a n t e i vieţi e s t i v a l e . I e ş i n d www.cimec.ro

Măria Marin

Semnele

vocaţiei

dar şi do propria slăbiciune, de propriul orgoliu. „ U i t e că n u m a i s î n t o o l ţ u r o s , îi -•pune L a n g a m e ş t e r u l u i c a r e v r e a să-l a j u t e in aplicarea invenţiei, sînt neted acum." F i r e ş t e , l u c r u r i l e se v o r r e z o l v a în c e e a ce priveşte invenţia, căci societatea a r e p u t e r e a d e a-şi lua i n c e l e d i n u r m ă c e e a ce îi foloseşte r e a l m e n t e , ceea ce îi t r e b u i e în d r u ­ m u l ei spre progres. D a r rănile lăuntrice ale personajului ? Dar singurătatea lui ? Dar v i a ţ a l u i d e f a m i l i i ' d e s t r ă m a t ă ? P e n t r u a¬ cestea d i n u r m ă se a f l ă a i c i , în casa l u i l a n g a , R e p o r t e r u l , reporterul-oonştiinţă. Are Langa d r e p t u l ea, d i n cauza u n o r înfrîngeri, să d i s t r u g ă l a r î n d u l s ă u ? A r e d r e p t u l să se a u t o d i s t r u g ă '.' P r o c e s u l d e c o n ş t i i n ţ ă l a c a r e o supus p e r s o n a j u l r e p u n e în discuţie, astfel, a c t u l c o m p l e x şi d r a m a t i c a l creaţiei u m a n e . Există în piesa l u i D u m i t r u Drăgan ac­ d e a d e v ă r omenesc, m o m e n t e d o r e a l ă tensiune interioară, chiar dacă e l e se e x ­ primă uneori prin cuvinte banale, incolore, sau. la e x t r e m a o p u s ă , p r i n aserţiuni con­ fecţionate, artificioase. P e n t r u c a l i t ă ţ i l e s a l e , a u t o r u l p o a t e r e v e n d i c a u n Joc î n d r a m a t u r ­ gia de t e l e v i z i u n e .

n dramaturg, deocamdată, se pare, •consacrat e x c l u s i v televiziunii, se nnunţă a fi Dumitru Drăgan, autorul p i e s e i Interviul, transmisa în c a d r u l c i c l u l u i Oameni ai zilelor noastre. Piesa (ori scenariul) d e z b a t e u n caz de e x c l u s i v i s m m o r a l sau, a l t f e l s p u s , de a u l o s i m p l i f i c a r e caracterologică. I n g i n e r u l L a n g a lucrează a n i de zile, absent la l o t c e e a ce, d o m e s t i c v o r b i n d , îl î n c o n ­ j o a r ă , p e n t r u a p u n e la p u n c t o invenţie i m p o r t a n t ă . De f a p t . piesa începe cu m o m e n ­ t u l î n c a r e i n v e n ţ i a este. p r a c t i c , aplicată pe scară i n d u s t r i a l ă , m a r e î n d t r i u m f u l a 15 a n i d e m u n c ă şi l u p t ă . A u t o r u l n e î n t o a r c e î n t i m p p e n t r u a ne arăta d o ce. a c u m , în plină glorie profesională, i n g i n e r u l G h e o r g h e L a n g a c s i n g u r , u r s u z , m o r o c ă n o s , opac. l a e c o u r i l e p r o p r i e i g l o r i i . Şi a s t f e l , e u a j u t o r u l unui reporter — c a r e f u n c ţ i o n e a z ă , d o f a p t , ca o conştiinţă a p e r s o n a j u l u i — se p u n e î n d i s c u ­ ţie c a z u l e x c l u s i v i s m u l u i m o r a l a l i n g i n e r u l u i Ijanga. Creaţia, desigur, implică renunţare. Personajul l u i Drăgan împinge renunţarea p î n ă l a a s c e z ă şi o r b i r e . S o ţ i a , f i u l , n u m a i există p e n t r u e l cît t i m p lucrează la i n ­ v e n ţ i a sa. B ă i a t u l , l i p s i t de c ă l d u r a şi d e supravegherea paternă, îşi d e c r e t e a z ă prea d e v r e m e i n d e p e n d e n ţ a , soţia are o nesfîrşită t r i s t e ţ e î n p r i v i r e şi î n g l a s , c ă c i şi ea şi lini oi sînt nişte o a m e n i s i n g u r i . Cînd o părăsit, consideră aceasta o f a t a l i t a t e : „ E u , de f a p t , lipsesc de m u l t d i n m i j l o c u l v o s t r u " . Langa este u n om învins de p r o p r i a sa p a s i u n e , u n o m c a r e n u p o a l e d u c e povara p r o p r i e i sale vocaţii. D a r n u m a i atît ? I n v e n ­ ţ i a o d a t ă r e a l i z a t ă , L a n g a se v a l o v i d c u n z i d d e n e p ă s a r e şi r u t i n ă , d o n e î n c r e d e r e şi c o n s e r v a t o r i s m . O a m e n i ca V e r n e a , şeful b i ­ r o u l u i t e h n i c , e x i s t ă , şi n u n u m a i în d o m e ­ n i u l invenţiilor. E i sînt expresia p r i m i t i v i s m u ­ l u i i n i r î n d i r o Ş< î n p r a c t i c ă , o a m e n i p e c a r e p r o g r e s u l societăţii v a t r e b u i să-i î n l ă t u r e d i n c a l e a c r e a ţ i e i şi a v a l o r i l o r . L a n g a n u a r e p u t e r e a s ă l u p t e p î n ă l a c a p ă t ou e i . F u r i o s u l , eolţurosul, bătăiosul L a n g a v a ceda în faţa f o r ţ e i o b s c u r e c a r e i se o p u n e . C e d î n d . v a fi învins. M o r a l m e n t e învins. U n învingător învins n u n u m a i de opoziţia d i n afara I u i ,

U

cente

P o a t e că p i e s a l u i D . D r ă g a n n u ne-nr f i atras atît d e m u l t atenţia dacă X i c o l a e Mitt r i e , u n u l d i n c e i m a i serioşi şi m a i r i g u r o ş i r e g i z o r i d o t e l e v i z i u n e , n-ar f i a v u t e x c e l e n t a inspiraţie de a d i s t r i b u i în acest s p e c t a c o l a c t o r i de p r i m a m î n ă a i scenei c o n t e m p o r a n e . I n p r i m u l r î n d , e s t e f e r i c i t ă I d e ca î n c r e d i n ­ ţării c e l u i m a i g r e u r o l al piesei, acela a l f r ă m â n t a t u l u i şi c o n t r a r i a t u l u i i n g i n e r L a n g a , lui O c t a v i a n Cotesou. u n a d o r cu infinite disponibilităţi pentru dramă, disponibilităţi cunoscute, dar noîndenjuns folosite do regi­ zori. Fino a văzut relativ recentele specta­ cole ale T e a t r u l u i „Lucia Sturdza B u i n n d r a " Hedda Gabler s a u într-o singură seară a î n ţ e l e s î n c ă o d a t ă c ă O c t a v i a n C.otescu n u este n u m a i u n m a r e a c t o r d e c o m e d i e , d a r şi u n m a r o şi o r i g i n a l a c t o r d o d r a m ă . In rolul inginerului Langa. actorul desfăşoară, uneori împotriva c u v i n t e l o r pe care trebuie «ă l e r o s t e a s c ă , o mulţime d o „stări*', d e . . a t i t u d i n i " , d o t o n u r i şi s e m i t o n u r i , c a r e v o r d a tristeţea şi d u r i t a t e a p e r s o n a j u l u i , s e n t i ­ m e n t u l g r e ş e l i i şi a c e l a a l d i s p e r ă r i i , i r o n i a şi b l a z a r e a . D a r C o t e s o u n-ar f i r e u ş i t , p o a l e , să t r a n s f o r m e a t î t d o m i r a c u l o s m o d e s t i a euv î n l u l n i s e r i s î n t e n s i u n e şi e m o ţ i e d r a m a ­ tică, dacă n u a r f i a v u t p a r t e n e r i d e elită : S i l v i a P o p o v i c i . de o tulburătoare discreţie în d u r e r e a e i d e s o ţ i e şi m a m ă s i n g u r ă . Ş t e ­ fan R a d o f f . s a r c a s t i c , i n t e l i g e n t , d i n a m i c în r o l u l R e p o r t e r u l u i . P e l r c G h e o r g h î u şi M i b a i Mercuţă. Autorul p i e s e i va t r e b u i să mulţumească î n d e l u n g r e g i z o r u l u i şi a c t o r i l o r p e n t r u î n a l t u l profesionalism ou o a r e i-au p u s în valoare t e x t u l , caro. v ă d i n d semne serioase de vocaţie dramatică, ar fi p u t u t avea u n destin modest f ă r ă d ă r u i r e a şi t a l c u l u i m a l n r a l i n t e r p r e ­ ţilor.

Dumitru Solorron

40

www.cimec.ro

MUZICĂ -

BALET

LUMINIŢA VARTOLOMEI

Miniaturi lirice şi coregrafice

e a l i z a t în c o l a b o r a r e c u T e a t r u l • N a ţ i o n a l , în a c â r u i i n t i m ă S a l a A t e l i e r «o ,şi d e s f ă ş o a r ă , s p e c t a ­ c o l u l a c e s t a d e b a l e t ş i p o e z i e se a ş a z ă s u b s e m n u l fertilei înfrăţiri a artelor, vizată, tot m a i a d e s e a , i n v r e m e a d i n u r m ă , a t î t p e sce­ n e l e t e a t r e l o r c i l şi p e a e e l e a a l e i n s t i t u ţ i i l o r de c o n c e r t . U n p r i m m e r i i , deci — c h i a r dacă i n i ţ i a t i v a n-a f o s t f i n a l i z a t ă î n t r u l o t u l , d i n p r i c i n a concepţiei i n s u f i c i e n t do u n i l a r e a des­ f ă ş u r ă r i i „ n u m e r e l o r " d e d a n s şi r e c i t a r e . C ă c i , dacă osatura spectacolului au constituit-o şaple piese coregrafice, independente unele faţă d e c e l e l a l t e , a t î t s u b r a p o r t u l t e m a t i c i i cît şi, c h i a r , s u b acela al l i m b a j u l u i , m e n i r e a v e r s u r i l o r recitate — a l t m i n t e r i cu distincţie şi n o b i l ă p a s i u n e — de I linca Tomoroveanu a r f i f o s l a c e e a d o a Io s e r v i d r e p t l i a n t (şi c o m e n t a r i u , e v e n t u a l ) . Or, făcînd elogiul c u ­ v e n i t selecţiei p o e z i i l o r d i n l i r i c a r o m â n e a s c ă şi u n i v e r s a l ă d u p ă u n s e v e r c r i t e r i u v a l o r i c , nu putem trece cu vederea absenţa unui sistem de relaţii c u miniaturile coregrafice intercalate ; cu alte c u v i n t e , absenţa unui scenariu c a p a b i l să c o n f e r e c o n s i s t e n ţ ă de­ mersul l u i l i r i e - e o r o g r a f i o . S e l e c ţ i a r i g u r o a s ă c o n s t i t u i e a l u - u l p r i m şi p e n t r u n u m e r e l e d o halei : optând p e n t r u o m u z i c ă d e m a r o v a l o a r e , ce a c o p e r ă o z o n ă c a r e p o r n e ş t e d e l a B a e h şi m e r g e p î n ă l a c o m p o z i t o r i i noştri c o n t e m p o r a n i , A l o v i Mozincescu construieşte, pe fiecare d i n pârliturile a l e s e , cîte u n m i e p o e m c o r e g r a f i c . Se v e d e limpede, din logica concordanţei între ex­ p r e s i a v i z u a l ă şi c e a s o n o r ă , c ă a u t o a r e a c o ­ r e g r a f i e i şi r e g i e i i p l e c a t , I n e l a b o r a r e a v e r ­ s i u n i i plastice a acestor p a g i n i antologice, do la o cunoaştera intimă a structurilor lor muzicale. Este n u n u m a i d r u m u l firesc pen­ t r u o r i c e c r e a t o r d e b a l e t , d a r , i a t ă , se v ă ­ deşte a f i . t o t o d a t ă , calea cea m a i rodnică pentru prospecţii de limbaj. Bineînţeles, atunci cînd autoarea îşi propune deliberat

R

acest l u c r u ; p e n t r u că, a b o r d î n d . de p i l d ă , Concertul in fa minor pentru pian şi or­ chestră de Ba oh, A l e x a Mezineescu se m u l ­ ţumeşte să o p e r e z e u n s t u d i u clasic î n a l b n e g r u , p e n t r u întregul g r u p de b a l e r i n i a n t r e ­ n a ţ i în s p e c t a c o l ; o r i . v i z u a l i z i n d Andantcle d i n Concertul nr. 21 pentru pian şi orchestră d e M o z a r t , se r e z u m ă l a u n p o e t i c d a r c î t se p o a t e d o o b i ş n u i t , d o c o n v e n ţ i o n a l , duet — i n t e r p r e t a t d o A u r a I l o t a r i i şi P a v e l R o ­ t a r i i . Pe măsura a p r o p i e r i i de epoca m o d e r n ă , c o r e g r a f a îşi a f l ă î n m u z i c ă i n s p i r a ţ i a unor inovări de limbaj : mai timide în Ebonjf tioncerto de S t r a v i n s k i , c u al său t r i o d e d u s din comniedia deU'arte. reprezentat de M a r t n llertzeg. Rose-Marie l î o t h şi M a r i n Boierii, şi în Simfonia I do E n c s c u . c u e l a n u r i l e ei pasionai!', t ă l m ă c i t e cu p a r t i c i p a r e a solistică a A n c ă i B e u r a n , a l u i N i c o l a e D e n e ş şi a l u i ( i e o r g e B o d n a r c i u c . aceste e l e m e n t e n o v a t o a r e p r i n d p u t o r i d e i n i u r g i c e i n cele Irei p a r t i t u r i româneşti contemporane, s e m n a t e de A n a t o l V i e r i i . T i b e r i u O l a h şi D o r n P o p o v i c i . A d m i ­ rabil pusă în v a l o a r e d e t r ă i r e a autentică, ardentă, a C r i s t i n o i H a m i n e i — ideea j o c u l u i v i e ţ i i şi a l i u b i r i i d i n Jocurile pentru pian şi orchestră d o A n a t o l V i e r u : plină do i n t e r e s ca desfăşurare d e s c u l p t u r i m o b i l e , de f o r m e modern-plastice în mişcare, realizate dc în­ tregul g r u p de dansatori — substanţa poelic si s t r a n i u e v o c a t o a r e a Tim])idui cerbilor de Tiberiu Olah : impresionantă transpunere în ilans a sugestiilor artei plastice medievale, aşa c u m no-au păstrat-O în i m a g i n i f r e s c e l e Voroneţului ori mozaicurile Bizanţului — no­ b i l a a l u n e c a r e d e f i g u r i . în c o m p o z i ţ i i origi­ n a l e , a Poemului bizantin de D o r n P o p o v i c i . Şi, în sfîrşil, se cuvine iarăşi oma­ g i a l , în s p e c i a l p e n t r u u l t i m e l e d o u ă minia­ turi ( d a r . în g e n e r a l , p e n l r u întreg specta­ c o l u l ) , j o c u l d e p r o i e c ţ i i şi l u m i n i c r e a t d e acest mare artist al d o m e n i u l u i care esle Ton C o t î r l ă . B

www.cimec.ro

41

c u

GEORGE ZAHARESCU directorul Teatrului de Stat de Opereta din Bucureşti despre

î n c e e a ce p r i v e ş t e t e x t e l e „ T e p a r a t c " ş i v e h i ­ c u l a t e p e s c e n e l e i n s t i t u ţ i i l o r d e g e n , c i t şi în ceea c e p r i v e ş t e f o r m e l e d c i n t e r p r e t a r e , cărora l i s-a f ă c u t , î n s c o p u l c o n s e r v ă r i i , sublinierea d e „tradiţionale". Ş i aşa ajunsese o cxpresie-stigmnt, intrată in să s e n a s c ă l i m b a j u l c u r e n t : „ca l a O p e r e t ă " . S t r ă d u i n d u - n e să d e p ă ş i m a s e m e n e a p ă r e r i , e l a b o r ă m şi i m p u n e m u n c o n c e p t d c t e a t r u m u z i c a l oare consideră p r i m o r d i a l e f o r t u l d e a r e a l i z a p r i n c u v î n l u l v o r b i t şi o i n t a t o formă dc c o m u n i c a r e c u adevărat convingă­ toare. Bineînţeles, c u condiţia ca atît t e x t u l cit şi m u z i c a p r o p u s e interpretării să c o n ­ ţină acel s î m b u r e d c a d e v ă r a r t i s t i c şi d e poezie p r i n c a r e să a j u n g ă l a s p e c t a t o r i . I n ­ sistăm, u n e o r i c u încăpăţînare, c u trudă. î n ­ t o t d e a u n a c u l u c i d i t a t e , c a o p e r e t a să-şi r e ­ s t r u c t u r e z e s u b s t a n ţ a şi să-şi oîştige — p e lingă p o p u l a r i t a t e a ştiută — . acel loc a p a r t e în conştiinţa p u b l i c ă l a c a r e o îndreptăţeşte n o u a sa r e s p o n s a b i l i t a t e s o c i a l ă . — I n cadrul dezbaterii organizate d e O p e r e t a b u c u r e ş t o a n ă , s-a p u s î n mod stringent p r o b l e m a creării u n o r operele româneşti valoroase, inspirate de a c t u a l i t a t e . C u m veţi acţiona p e n ­ t r u a s t i m u l a creaţia ? — Răspunsul implică. în p r i m u l rînd, r e ­ cunoaşterea faptului că, î n comparaţie c u teatrul românesc d e proză de după 1944, dramaturgia d e operetă ( l i b r e t - m u z i c ă ) s-a d e z v o l t a t m a i l e n t şi n u a a t i n s acelaşi n i ­ vel c a l i t a t i v . Aceasta, şi datorită u n o r pre­ j u d e c ă ţ i e x i s t e n t e c h i a r l a o a m e n i b i n e in­ tenţionaţi, c a r e a u considerat că g e n u l a r e o a r i e restrînsă d i n p u n c t d e v e d e r e t e m a ­ tic, limitată, c u m a f i r m a m m a i înainte, l a d i v e r t i s m e n t . Această „teorie" a f o s t fetişi­ z a t ă d e u n i i , oe s-au d e c l a r a t „ s p e c i a l i ş t i " a i g e n u l u i , ş i cane a u c î ş t i g a t , l a u n m o m e n t d a t , t e r e n , m i z î n d p e succese i e f t i n e . T r e b u i e s ă r e l e v t o t u ş i c ă , în t i m p , s-au a f i r m a t şi v a l o r i c a r e ne-au d ă r u i t , c u p a ­ s i u n e ş i m u n c ă l a b o r i o a s ă , e x e m p l e contrarii notabile. Asemenea e x e m p l e vizează n u ­ m a i producţia reprezentată p e scena t e a t r u ­ l u i bucureştean. Fără a atinge perfecţiunea, lucrările p o m e n i t e a u d e m o n s t r a t posibilită­ ţile, u n e o r i n e b ă n u i t e , a l o g e n u l u i , bucurîndu-se d e o l a r g ă ş i e x c e l e n t ă a p r e c i e r e d i n p a r t e a s p e c t a t o r i l o r , cît şi d i n p a r t e a p r e s e i do specialitate, p e n t r u ideile u m a n i s t e e x p r i ­ m a t e , p e n t r u t r ă i n i c i a şi v e r i d i c i t a t e a con­ flictelor expuse, p e n t r u nobleţea sentimente­ l o r , cît şi p e n t r u v a l o a r e a p a r t i t u r i l o r m u z i ­ cale respective. — T o a t e acestea sînt succese n o t a ­ b i l e . N u v i se p a r c , l o t u ş i , p r e a p u ţ i m , faţă d e a u d i e n ţ a g e n u l u i l a p u b l i c ? — într-adevăr, a ş a e s t e . M a r e a p o p u l a r i ­ tate p e oare o a r e g e n u l , datorită celor d o u ă trăsături specifice — accesibilitatea melodică şi u m o r u l — a r t r e b u i s ă c o n s t i t u i e p e n t r u

Conceptul de teatru muzical
— C u m sc î n c a d r e a z ă Teatrul de Operetă i i i c l i m a t u l n o s t r u social, p o l i ­ tic şi etic ? — Societatea noastră p a r c u r g e o epocă d c mari transformări căreia îi este proprie m u n c a p l i n ă d e d ă r u i r e şi a b n e g a ţ i e a î n t r e ­ g u l u i popor. A r t e i şi c u l t u r i i îi r e v i n , deci, obligaţii d e o deosebită i m p o r t a n ţ ă î n p r e f i ­ g u r a r e a aspiraţiilor şi i d e a l u r i l o r n o b i l e cc-i a n i m ă p e f ă u r i t o r i i p r e z e n t u l u i şi v i i t o r u l u i ţării. T e a t r u l a c t u a l este, î n p r i m u l r î n d , u n t e a t r u a l i d e i l o r . I a t ă d e ce a p r e c i e z că, m a i m u l t c a niciodată, î n istoria îndelungată a e x i s t e n ţ e i s a l e , t e a t r u l m u z i c a l e s t e d a t o r (şi poate) să-şi c u c e r e a s c ă o u a d e v ă r a t specta­ t o r i i , atît î n p l a n u l i d e a t i c cît şi î n c e l e m o ­ ţional. T e a t r u l m u z i c a l este, deci, o b l i g a t d e c o n s i d e r e n t e l e s o c i a l e , care-1 d e t e r m i n ă să-şi găsească n o i m e t o d e , să e l a b o r e z e n o i p u n c t e d e v e d e r e , î n d o m e n i u l p r o p r i e i sale e s t e t i c i ; într-adevăr, astăzi, m a i m u l t decît oricînd, el este d a t o r să realizeze, p r i n mijloacele care-i sînt p r o p r i i , acea d e p l i n ă f u z i u n e a expresivităţii c u v î n t u l u i c u forţa e m o ţ i o n a l ă a muzicii. — I n acest sens, c u m vedeţi ope­ reta, ca g e n d e spectacol teatral, î n c o n t e x t u l actual a l c u l t u r i i româneşti ? — î n t r e b a r e a aceasta ne-o p u n e m şi n o i , şi e a s u s c i t ă d i s c u ţ i i î n t r e o a m e n i i d e s p e ­ cialitate. Intr-o perioadă aparţinînd trecutu­ l u i n u prea îndepărtat, g e n u l a fost acuzat d e , . s u p e r f i c i a l i t a t e şi d e s u e t u d i n e " , a t r i b u t e care-i a n u l a u o r i c e p u n t e d e legătură c u c o n t e m p o r a n e i t a t e a m i ş c ă r i i t e a t r a l e ş i care-l calalogau ca u n „modus v i v e n d i " total d e ­ păşit, prevăzîndu-i o dispariţie i m i n e n t ă . A m greşi d a c ă a m r e s p i n g e i n t e g r a l , f ă r ă o a n a ­ liză judicioasă, asemenea a f i r m a ţ i i . Este f o a r t e adevărat că, în perioada interbelică, opereta a c e d a t „ g u s t u r i l o r " u n e i s o c i e t ă ţ i f r i v o l e , şi t o t atît d e a d e v ă r a t este c ă , d i n această p e ­ r i o a d ă , s-au m a i m o ş t e n i t c l i ş e e - t i p a r e , a t î t

42

www.cimec.ro

c r e a t o r i (libretişti şi c o m p o z i t o r i ) u n î n d e m n s p r e n se m a n i f e s l n c u t o a t ă e x i g e n ţ a şi c u t o a l â r e s p o n s a b i l i t a t e a î n creaţia d e o p e r e t ă , p r i n ilustrarea unor idei actuale de mare interes u m a n i s t , caracteristice p e n t r u socie­ tatea noastră contemporană. — Există încă multe discuţii pri­ v i n d s p e c t a c o l u l d e o p e r e t ă . I n cc m ă ­ s u r ă c o n c e p ţ i i l e v e c h i d e s p r e „fastul*' o p e r e t e i f a c c a g e n u l să a p a r ă , u n e ­ ori, perimat ? — Mutaţiile i n t e r v e n i t e în u l t i m i i a n i în structura repertoriului, ponderea acordată o p e r e t e i r o m a n e ş t i — ca u r m a r e a indicaţi­ ilor documentelor de p a r t i d î n d o m e n i u l ideo­

l o g i c i si c u l t u r i i — , a u d e t e r m i n a t , după c u m o r a şi f i r e s c , o o p t i c ă n o u ă şi î n cecn ce p r i v e ş t e c o n c e p ţ i a d e m o n t a r e şi i n t e r ­ pretare în teatrul muzical. Arhicunoscute î n t r e c u t ca a b u n d î n d î n „ p a i e t e şi f r a c u r i " , î n „butaforie a u r i t ă " , spectacolele d e operetă au încercat, p r i n t r - u n e f o r t c o l e c t i v , să-şi schimbe conţinutul şi î n f ă ţ i ş a r e a . Regizori, d i r i j o r i , c o r e g r a f i , scenografi, interpreţi, a n ­ g a j a ţ i într-o r e f l e c t a r e a d e c v a t ă a c o n ţ i n u t u ­ lui ,'iou a l lucrărilor — în special, a celor o r i g i n a l e — şi-au p r i v i t p r o f e s i a d c p e p o z i ­ ţiile concepţiilor e s t e t i c i i m a r x i s t e , s u b o r d o n î n d i ' - ş i f a n t e z i a şi t a l e n t u l u n o r obiective concict foimulate în p r o g r a m u l de educare şi c u l t u r a l i z a r e a m a s e l o r , i n i ţ i a t şi î n d r u ­ m a t de p a r t i d . ...

Stan Vlad
ATELIERUL DE DRAMATURGIE
construcţiei dramatice ob­ servă o anume indecizie în atitudinea, convingerile şi c o n f r u n t a r e a personajelor. Constantin Radu M ă r i a so­ coteşte p i e s a Dinu minoră, de suprafaţă şi, deşi ne a f l ă m în faţa unui autor stăpin p e tehnica dramatică, n u n e a f l ă m , î n acest c a z , şi î n f a ţ a u n e i r e u ş i t e . Al. Popescu a subliniat F. Abogat crea apa­ nu un aptitudinea loxnndru pe o arie ţine T e x t u l p r e z e n t a t în aceas­ t ă ş e d i n ţ ă — î n s c r i s într-o tematică d c a c t u a l i t a t e , p r o punînd o dezbatere, în pla­ nai! e t i c i i , a s u p r a relaţiilor dintre generaţii şi asupra p r o b l e m e i l o c u l u i î n societa­ te a l t i n e r e t u l u i — a t r e z i t v i i discuţii, a p r i l e j u i t u n a d i n t r e cele m a i a n i m a t e î n ­ tîlniri ale Atelierului. Primul înscris l a c u v î n t , Iosif N a g h i u , remarca o oa­ recare reducere a a r i e i t e ­ matice in teatrul ultimilor a n i , b a c h i a r existenţa unor teinc-lip, a xinor conflicte c o n s t r u i t e d u p ă aceeaşi s c h e ­ mă. Analizând textul lui liadu F. Alexandru, din acest p u n c t d e v e d e r e , N a ­ g h i u r e m a r c a prezenţa unor momente reuşite a l ă t u r i d e altele inabil construite, l i ­ vreşti ; i n t e n ţ i i b u n e p ă r ă s i t e foarte repede, argumente ne­ convingătoare. Lui Mihail Davidoglu defectul impor­ t a n t a l p i e s e i i se p a r c a f i excesiva sa „cuminţenie". Piesa de prin prin prea dit trezeşte u n s e n t i m e n t insatisfacţie, explicabil insuficientul dramatism, p e r s o n a j e l e şi conflictul sumar conturate. interesul dove­ pentru Paul şi e l , lipsa dis­ încă de dramaturg de rent este jor l u i Radu mică, prin

„DINU"
de R A D U F. ALEXANDRU

Urinate după o lungă vacanţă, şedinţele Atelie­ rului de dramaturgie al secţiei dc teatru a Asocia­ ţiei Scriitorilor din Bucureşti au debutat, în acest an, cu lectura piesei D i n u de / h / d u F . Alexandru, autor cunoscut publicului prin drama Dilema juca­ tă piuă acum de două teatre.

dc a inventa de o replici

folosind p u ­

evenimente, anodine. însă real.

dramatism

P i e s a Dinu de

animată

conflict

Prozatorul B u ­ remareînd mari sim­ în schimb, c scrisă, dominant al piesei. a în­ o r isă ce i pe ale care adu­ şi nu pune replicii,

Apreciind teatrul Cornel ca de de

Nedelcovici, a scos,

şi e l c ă p i e s a probleme, în ţul

actualitate,
observa vorbitori, a lucrării un

Chitic

r e l i e f fineţea nuanţei c u care tristeţe

şi c e i l a l ţ i dramatism la

i n care

discreţia ieşte — de Radu răspundă s-au unele lucrării Fireşte,

se c o n s t r u ­

cutate. convins Teatrul subliniat văr enţa

D e o l a r î n d u -se, început, al „Ion piesei,

sentimentul —

partizan Manuela a ade­ audi­ c în tînăra fiind ne­

F. Alexandru observaţiilor punînd supuse în măsura justeţea ci

M i h ă i l e s c u , s e c r e t a r l i t e r a r la Creangă", de de aibă piesa unei Pc aşay.ă el, miza mică, iar text, la ca mize şi

c e r c a t să d e a l ă m u r i r i adus,

cantitatea

accent

cuprinsă deosebită să l
J

laturi

intenţionale în

pe c a r e

dezbaterii.

măsură cante,

generaţie.

Valeria

D u c e a şo­

reproşurile se n u a t i n g civică ci gur sive, a sfera

ce i-au f o s t

însă,

etică

purtătoarea semnificative. nie lui prea se Radu

problemei valorilor

abordate, expre­ sin­

aceeaşi l i ­ opinia Şi e planul

rămîne

ca a u t o r u l

Dumitru. piesei pe

să m e d i t e z e

asupra l o r .

pentru

Cristina Constantiniu

www.cimec.ro

MERIDIANE

TEMA CONTEMPORANA LA TEATRELE DIN LENINGRAD

NICOLAE MORARU

I n a v î n t u l î n t r e c e r i l o r •care a u m a r c a t î n l i n i p i n a r c a c e l u i de-al X X V - l e a Congres a l P . C . l . S . , t e a t r e l e d i n L e n i n g r a d s-au î n s c r i s cu montări semnificative. Astfel. T e a t r u l dc O p e r a şi B a l e i .,S. M . K i r o v " , a p r e z e n t a t o p e r e l e Virineea d e S. S l o m i n s k i şi Pe fur­ tună de T . H r e n n i k o v : sul) titlul sugestiv Invitaţie la viaţă, T e a l r u l , . A . S. P u ş k i n " a înscenat r o m a n u l Pădurea rusă de L . Leonov, Tealrul Dramatic „M. Gorki" a pre­ zentat Procesul verbal al unei şedinţe de A. Helman. i a r T e a t r u l d e D r a m ă şi C o m e d i e , e m o ţ i o n a n t a p i e s ă Nu trageţi in lebede albe a l u i B. Vasiliev. Zilele petrecute de n o i pe m a l u r i l e N e v c i n u a u f ă c u t c u p u t i n ţ ă să v e d e m cele p e s t e DO d e p r e m i e r e î n s c r i s e d e p e a c u m p e a f i ş . Au e t e a t r u c a r e să n u p r e z i n t e m ă c a r o p i e s ă d c a c t u a l i t a t e . R e c o r d u l î! d e ţ i n e T e a ­ l r u l d e D r a m ă . . A . S. P u ş k i n " . c u o p t n i o s e . T e a t r u l d e D r a m ă şi C o m e d i e . T e a t r u l K o m s o m o l u l u i şi T e a t r u l p e n l r u Tineret prezintă c i l e p a t r u p r e m i e r e c u piese c o n t e m p o r a n e : trei sînt înscrise în repertoriul 'Teatrului „ V . F . K o m i s n r j e v s k a i a " . c î t e d o u ă Ja Tea­ trul Academie d e C o m e d i e şi T e a t r u l M i c d e D r a m ă e l e . î n p r e m i e r ă se a f l ă lucrări d e A . A r h u z o v şi A . S o f r a n o v . d c M . Ş a l r a v şi F . A b r a m o v , d e M . R o ş c i n şi A . V o l o d i n . diamaturiri bine cunoscuţi în U.R.S.S. şi peste h o t a r e , n u o d a t ă jucaţi şi î n ţaia noastră. Alături de c i întîlneşti n u m e m a i puţin cunoscute în literatura dramaticii : L. Juhoviţki, A . V a m p i l o v , I . l a k o v l e v , sau debutanţi ca L . Moiseev. Teatrul , , M . Gorki"' cinsteşte îMcmoria l u i V. Şukşin — plecat a t î t d e t î n ă r , r e c e n t , d i n raidurile c e l o r v i i — eu u l t i m a l u i p i e s ă Oameni energici, i a r la Teatrul de Comedie Muzicală, poetul B . 0k u d j a v a îşi f a c e d e b u t u l c u p i e s a S-a întîmplat cu adevărat. V o m zăbovi, c u permisiu­ nea c i t i t o r u l u i , d o a r a s u p r a cîtorva montări n o i , Ja T e a t r u l , . A . S. P u ş k i n ' * . c a r e u i s-au părut în m o d deDsebit reprezentative. Tea­ t r u l face e f o r t u r i d e a aduce în p r i m - p l a n chipul omului pe care viaţa îl o b l i g ă ;;ă a c c e p t e r ă s p u n d e r e a a c ţ i u n i i , să s e g î n d e i - c ă la c e i d i n j u r u l l u i .

I) temă d e o i m p o r t a n ţ ă deosebită e a b o r ­ d a t ă d e V . T e n d r e a k o v î n Dragoste şi înţe­ legere. A u t o r u l se î n t r e a b ă de ce u n o m c a r e s-a d ă r u i t c o l h o z u l u i in anii cei m a i grei, muncind c u abnegaţie totală, u n o m care în anii marilor încercări din timpul războiului şi i m e d i a t următori a făcut t o t ce stat i n putinţă p e n t r u a salva colhozul şi a-1 r e p u n e p e p i c i o a r e , d o c e a c e s t Z o s i m l a r ţ e v se trezeşte l a m a r g i n e a v i e ţ i i şi i n t r ă in •conflict c u o a m e n i i cărora le-a j e r t f i t l o t u l . B e a l i z a r e a scenică a p u s , e u a r t ă , c u m i g a l ă şi g r a d a r e s a v a n t ă . î n r e l i e f t o c m a i c o n t r a d i c ţ i a c e se n a ş t e t r e p t a t î n t r e meto­ d e l e p r e ş e d i n t e l u i şi n o u l o r i z o n t a l o a m e ­ nilor, creşterea l o r s p i r i t u a l ă . contradicţia d i n t r e s t i l u l s ă u î n v e c h i t şi o p t i c a c o n t e m p o ­ rană a întregului c o l e c t i v , aceasta pretinzînd n i l o r i z o n t şi a l t s t i l d e m u n c ă . Iată a p o i . o f e m e i e , d i r e c t o r de m a r c u z i ­ nă, i n piesa l u i A . G r e b n e v . O b l i g a t ă să i a decizii forme şi s ă c ă l ă u z e a s c ă un mare n u m ă r d e o a m e n i , A n a îşi p ă s t r e a z ă f e m i n i ­ t a t e a , n u o ferită d e s l ă b i c i u n i şi m ă r t u r i s e ş t e s i n c e r că : „ n u m a i c p o s i b i l să conduci d u p ă m o d a veche, d a r n i c i să î n d r u m i l u ­ c r u r i l e într-un c h i p n o u n u te p r i c e p i " . Cîte p r o b l e m e n u se r i d i c ă a t u n c i c î n d c o n d u c i o m a r e u z i n ă ? ' T i n e r i şi v i r s t n i c i , c a l i f i c a ţ i şi î n c e p ă t o r i , d e o s e b i ţ i d e i n t e r e s e şi c a r a c t e r e , o a m e n i i c o r înţelegere, atenţie, grijă. I n n u ­ mele cauzei pe care o slujeşte, d i r e c t o a r e a este o b l i g a t ă s ă g î n d e a s c ă c i u n o m p o l i t i c , s ă h o t ă r a s c ă c a u n o m d r e p t , să c u n o a s c ă t o t u l , să-i î n v e ţ e p e a l ţ i i şi să î n v e ţ e ea s i n g u r ă . Dar u z i n a n u e încă viaţa întreagă. A r t i s t a poporului N . N . U r g a n t conturează chipul a c e s t e i f e m e i f ă r ă s ă v r e a „să s p u n ă u l t i m u l c u v î n t î n toate c u v i n t e l e " , p u n î n d u - n e în faţă c u u n p e r s o n a j p e c i r e - 1 c r e d e m . P e acelaşi drum realizează o m a r e creaţie şi a r t i s t u l p o p o r u l u i A . B o r i s o v . i n t e r p r e t u l r o l u l u i se­ cretarului de p a r t i d H o m c n k o d i n p i e s a Vi­ jelia. M o d e s t i a — această p o d o a b ă a c o m u ­ n i s t u l u i — c a p a c i t a t e a d e a a s c u l t a şi înţeIcge pe o a m e n i , convingerea că „de toate t r e b u i e vă t e o c u p i , n i m i c nu-ţi p o a t e r ă m î n e străin c î n d e v o r b a d e o m " , d e z v ă l u i e sulietul larg, a l u n u i o m adevărat, aflat mereu

44

www.cimec.ro

p e b a r i c a d a „ c a u z e i p e c a r e o slujeşte*'. Ceea ce t e c î ş t i g ă i n i n t e r p r e t a r e a a c t o r i l o r este eliminarea oricărei grandilocvente, simplita­ tea c u c a r e ş t i u să s p u n ă l u c r u r i l e p r o f u n d e şi m a r i , a u t e n t i c u l c e p u n c t e a z ă f i e c a r e g e s t . mişcarea i n scenă, trăirea intensă a ceea c c frămintă eroul.


T e a t r u l „ A . S. P u ş k i n * ' a d u c e i n f a ţ a s p e c ­ t a t o r u l u i piese d i f e r i t e . Atît ca realizare a r ­ t i s t i c ă , c i t şi c a p r o b l e m a t i c ă u m a n ă . E d e notat p e r s e v e r e n t a e u c a r e c a u t ă în fiecare piesă grăuntele de adevăr al vieţii şi m ă s u r a în c a r e acesta a căpătat veşminlul a d e v ă r u l u i a r t i s t i c . A c e a s t a s-a v ă d i t şi i n m u m a l a p i e s a Bruma pe căpiţe a lui L. I . M o i s e e v . U n l e x t cu vădite l i p s u r i , d a t o r a t e cunoştinţelor limitate i n ale t e a t r u l u i . Dar c o l e c t i v u l şi. m a i c u s e a m ă , r e g i z o r u l V. V. E l i r e m b e r g a u sesizat a c i atît m u g u r i i t a l e n ­ tului de viitor dramaturg, c i t şi adierea proaspătă ale u n o r fapte n o i d i n viaţa satului Mtvielic c o n t e m p o r a n . noi stări sufleteşti, c o n f l i c t e c e se c o n t u r e a z ă p e c o o r d o n a t e c a r e refuză cu încăpăţînare ş a b l o n u l . Şi specta­ c o l u l s u n ă t i n e r e ş t e , t o n i c , c u t o a t e că d e z ­ b a t e n i ş t e p r o b l e m e grave, c u t o n t e c ă p u n e în j o c d e s t i n e o m e n e ş t i . î n c o n f l i c t se a f l ă . dc o parte, gîndirea înaintată, o m e n i a reală, dăruirea ; de altă parte, vechile de­ p r i n d e r i , i p o c r i z i a şi e g o i s m u l , a r i v i s m u l c a r e n u se o p r e ş t e n i c i î n faţa c r i m e i . C u c o n t r i ­ b u ţ i a u n o r a r t i ş t i ea 1. G o r h n e i o v , I . T o i u beev, A. Borisov, K . Adaşevski, N . l'rgnnt, a î n t r e g u l u i c o l e c t i v se c o n t u r e a z ă i m a g i n e a •sensibilă a s a l u l u i n o u şi a o a m e n i l o r l u i . Comunistul E e p e b i n . preşedintele colhozului, ştie să se b a t ă p e n t r u s p e c i a l i z a r e în agri­ cultură t o t aşa do b i n e c u m l u p t ă pentru om, pentru adevăr, penlru dreptate. împo­ triva birocraţiei şi inerţiilor, a interesului meschin şi şurubăriilor mărunte, chiar a¬ t u n c i c î n d , p e m u c h i e d c c u ţ i t , este î n j o c p r o p r i a s a v i a ţ ă p e r s o n a l ă . N u e s l e u ş o r să r e n u n ţ i a t r ă i î n t r - u n o r a ş m a r e , u n d e ţ i se oferă m u n c a d e cercetător ştiinţific, a p r o p i a ­ tul t i t l u d o d o c t o r în ş t i i n ţ e şi să p r e f e r i a le d e d i c a întru totul ideii transformării m o I c r n e a a g r i c u l t u r i i , l u c r u c a r e se c e r e î m p l i n i t în c î m p d e s c h i s , n u d i n b i r o u . Sa­ l u l , c o l h o z u l î n s e a m n ă o a m e n i . I a r aceştia a u . în m u n c ă şi v i a ţ ă , m i i şi m i i d e p r o b l e m e , mari şi m i c i . Ş i i a l - o p e c o m u n i s t a I r i n a , tehniciană în colhoz ( a d m i r a b i l interpretată de ( I . Karelina). pradă unei i u b i r i neîmpăr­ t ă ş i t e , d u e î n d u - s o l a o b a b ă să-i d e î n c ă r ţ i , să-l f a r m e c e şi să i-1 a d u c ă p e L e p e h i n . Ş i . iată-1 p e M i h a i l , preotul (interpretat de A. B o r i s o v ) care, în dragostea l u i p e n t r u oa­ m e n i , g ă s e ş t e l i m b a j c o m u n o u E e p e b i n şi secretarul de p a r t i d Ospişcev ( I . T o l u b e e v ) . r e s p i n g â n d p e c e i „CU p u t e r e d a r f ă r ă i n i m ă şi c i n s t e " . Situaţii complexe, caractere d i ­ verse, c i o c n i r i a m p l e cărora f i n a l u l n u Ie gă­ seşte d e c î l p a r ţ i a l s o l u ţ i i , r ă m î n î n d c a v i a ţ a — marele doctor — să l e g ă s e a s c ă leacul.

chiar atunci c i n d e v o r b a de o dragoste ne­ f e r i c i t ă . C u c o m p e t e n ţ ă şi d ă r u i r e colectivul a m i n t i t l-a a j u t a t p e t i n ă r u l d r a m a t u r g , p e c î l a f o s t p o s i b i l , să a m p l i f i c e v i r t u ţ i l e p o ­ t e n ţ i a l e a l e p i e s e i , s-o f a c ă să s u n e t e a t r a l î n c e l m a i b u n sens a l c u v î n t u l u i . E s t e a d e ­ prima parte — partea care p u n e v ă r a t că problemele şi î n f ă ţ i ş e a z ă ciocnirile — s u n ă m a i b i n e , m a i convingător. M a i slabă, d i n p ă c a t e , e p a r t e a a d o u a . u n d e se f o l o s e s c şi u n e l e p r o c e d e e f a c i l e . In cinstea Congresului al XXV-lea al P . C . U . S . t e a t r u l a p u s i n scenă p i e s a Pînă uu se răstoarnă carul a l u i 0 . Ioseliani, pies ă - d e z b a t e r c î n t r e g e n e r a ţ i i , î n c a r e se î n ­ f r u n t ă c o n c e p ţ i i d i f e r i t e d e s p r e c i n s t e şi d a ­ t o r i e , c r e d i n ţ ă şi d r a g o s t e , d e s p r e î n s u ş i s e n ­ sul vieţii omului. Dominanta spectacolului e g î n d u l că o m u l n u p o a t e d a uitării f a m i l i a c a r e l-a c r e s c u t si p ă m i n t u l c a r o l-a h r ă n i t . P r e m i e r a a a v u t loc insă în oraşul Kirşi. m a r o c e n t r u i n d u s t r i a l , în faţa t i n e r i l o r m u n ­ citori. E u n procedeu pe care t e a t r u l are i n ­ tenţia să l introducă de acum încolo ca metodă de contact c u spectatorii.
J


A r f i g r e ş i t , fireşte, să n e î n c h i p u i m că teatrele d i n L e n i n g r a d au r e p e r t o r i u l alcătuit n u m a i d i n p i e s e c u t e m ă c o n t e m p o r a n ă . A¬ cest l i p de piese deţin, insă. p o n d e r e a . A l t ­ m i n t e r i , c h i a r l a T e a t r u l „ A . S. P u ş k i n " a f o s t r e c e n t p u s ă î n s c e n ă Elegia d e P . Pav l o v s k i , care — pe u r m r l c corespondenţei d i n t r e I . T u r g h e n i e v şi a c t r i ţ a M . S a v i n a — zugrăveşte o dragoste complexă şi c o n t r a ­ d i c t o r i e , s e m n i f i c a t i v ă n u ca f a p t c o n s e m n a t , c i c a f r u m u s e ţ e şi i n t e n s i t a t e a u n u i s e n t i ­ m e n t c e se p o a t e r i d i c a l a a m e ţ i t o a r e î n ă l ­ ţimi dc p u r i t a t e . Se j o a c ă , la Leningrad. G o g o l şi P u ş k i n , O s t r o v s k i şi T o l s t o i , K a r a m z i n şi D o s t o i e v s k i : mereu e prezent G o r k i . Se j o a c ă a c i S h a k e s p e a r e şi M o l i e r e . Goldoni şi S h a w , se joacă G i r a u d o u x şi D i i r r c n m a t t . Se j o a c ă d i n r e p e r t o r i u l c l a s i c u n i v e r s a l şi d i n t o t c e a r c i n t e r e s a n t dra­ m a t u r g i a ţ ă r i l o r s o c i a l i s t e c a şi eea d i n O c c i ­ d e n t . C u o s i n g u r ă c o n d i ţ i e : să f i e i n t e r e ­ s a n t , u m a n , l a î n a l t n i v e l a r t i s t i c . Ş i ne-a făcut m u l t ă b u c u r i e să r e g ă s i m pe afişele Teatrului „ M . G o r k i " c o m e d i a l u i A u r e l D a r a n g a Opinia publică, jucîndu-se a i c i , c u m u l t succes, t i m p d e d o i a n i . D u p ă cum n e - a u b u c u r a t şi n e n u m ă r a t e l e î n t r e b ă r i p r i ­ vitoare la teatrul romanesc ce ne-âu fost p u s e l a întâlnirea c u a r t i ş t i i T e a t r u l u i „ A . S. P u ş k i n " . Aceste d o u ă t e a t r e îşi a d u c m e r e u a m i n t e d e t u r n e e l e î n t r e p r i n s e î n R . S. R o ­ m â n i a . Ni s-a v o r b i t cu c ă l d u r ă d e s p r e g e ­ nerosul nostru p u b l i c spectator, după cum ani a u z i t e u v i u t e d e p r e ţ u i r e şi a m i c i ţ i e f a ţ ă d e o a m e n i i d c teatîru r o m â n i .

www.cimec.ro

45

Mircea Grigorescu

C i r u l , i n "27—'28. M i r c e a Grigorescu p ă ş e a p e n l r u p r i m a d a l ă p r a g u l redacţiilor . . A d e v ă r u l " şi . . D i m i n e a ţ a " , pătrundea d e f a p t î n t r - u n mai l a r g univers d e p r e s ă , eare era numii ..presa din Sărindar", poreclă ce trebuia să fie de deriderc şi o p r o b r i u , d a r c a r e — c u t o a t e că n i c i acea presă n u e r a lipsită d e păcate — a devenii u n t i t l u d e distincţie. M i r c e a G r i g o r e s c u a v e a p r e s a î n s i n g e , aşa c u m t e n o r i i a u v o c e a i n gillej. d i n naştere. I a r singele l u i de gazetar avea o presiune extraordinară eare-l o b l i g a s ă s e c r e t e z e , s ă c r e e z e g a z e t ă r i e , c a o i m p e r i o a s ă n e c e s i t a t e o r g a n i c ă . In cîţiva a n i , „ D i m i n e a ţ a " şi „ A d e v ă r u l " a u fost e l e c t r i z a t e şi c a t a p u l t a t e d i n t r - o e p o c ă inlr-alla. i n s p i r i t u l celei m a i c o n t e m p o r a n e , celei m a i m o d e r n e prese a l u m i i , n u p r i n scrisul gazetăresc — căci a c o l o e r a u s c r i i t o r i f o a r t e m a r i — ci prin s u f l u l de gazetărie al a c e s t u i t i n ă r . a l i l d c i n t e l i g e n t , a t î t d e d i n a m i c , d e î n d r ă z n e ţ , d e harnic, m e r e u curids. m e r e u pasionat, s u b f o r m e , d e a l t f e l , a m a b i l e , b o n o m e , d a r n u rareori, sarcastice. S c r i i n d o r i g i n a l şi excelent ; posedirul o informaţie fantastică, a p r o a p e monstruoasă — care-i d ă d e a p o s i b i l i t a t e a să a b o r d e z e , p e m ă s u r ă ce p r e s a d e v e n e a d i n r e î n ce m a i c u p r i n z ă ­ toare, orice p r o b l e m ă : d c la aceea a a p e l o r freatice la aceea a i s t o r i c i r e l i g i i l o r , d c la a g r i c u l t u r ă l a c i b e r n e t i c ă , d e l a f i l m l a p o l i t i c a e x t e r n ă , p r e c u m şi o r i c e s p e c i e şi s u b ­ specie a presei : f o n d , c u r s i v , f o i l e t o n , cronică, r e p o r t a j , ecou : a v î n d spirit, u m o r şi patetism, d e o p o t r i v ă ; posedînd toate aceste c a l i t ă ţ i a l e u n e i strălucite n o t o r i e t ă ţ i i n d i v i d u a l e , el a d a i e x e m p l u l — şi, d e acelaşi c a l i b r u , e g r e u d e găsii u n a l doi­ lea — a l c r e a t o r u l u i d e g a z e t ă , a l a n i m a t o r u l u i şi i n s p i r a t o r u l u i , c a r e , a d e s e o r i , r ă i n i n e c u n o s c u t u n u i cerc f o a r t e restrîns. A s c r i s , d e s i g u r , m i i d e p a g i n i , d a r c î t e m i i n-a c o r e c t a t , n-a r e t u ş a t , n-a r e s c r i s , p e n t r u c a g a z e t a s ă fie b u n ă , ş i p e n t r u c a s e m n a t a i r i i articolelor să-şi f a c ă un nume c a r e să o n o r e z e g a z e t a . Era ca grădinarul pe eare-l pasionează fiecare m o m e n t a l m u n c i i sale, c u i d e a l u l grădinii a n o n i m e — desăvîrşilă i n f o r m ă , c u l o a r e şi v a r i a ţ i e . . . . . . D a r v e n e a f a s c i s m u l , v e n e a u d i c t a t u r i l e d e t o a t e f e l u r i l e şi de toate gradele, s i p r e s a şi g a z e t a r i i d e m o c r a ţ i a v e a u d e d u s o l u p t ă d i n c c in c c m a i i n e g a l ă şi m a i g r e a . In a c e a s t ă l u p t ă , n u n u m a i g r e a , d a r d i r e c t p e r i c u l o a s ă l a o m ( i n r e d a c ţ i a „ A d e v ă ­ r u l u i " s-a t r a s . n u d o a r o d a t ă , c u r e v o l v e r u l l e g i o n a r , i a r e l , p e r s o n a l , a f o s t victima privilegiată a m u l t o r agresiuni fizice). M i r c e a Grigorescu a fosl u n c a m p i o n . N e u i t a t u l „ C u v i n t u l l i b e r " , a l c ă r u i s u f l e t şi c r e i e r , s u b o b l ă d u i r e a l u i T u d o r - T e o d o r o s o u B r a n i ş t e , a f o s t . a p o i . „ S t i n g ă " , „ S p r e s t i n g ă " , şi a l t e l e , a u s i m ţ i t , m a i d e a p r o a p e s a u m a i de d e p a r l e . i m p u l s u l , e n e r g i a şi h a r u l I u i . T o t c e e a c e a f o s l m o m e n t ş i e v e n i m e n t a l l u p t e i antifasciste — greve, proteste, procese politice, acţiuni intelectuale, manifestaţii munci­ toreşti, c a m p a n i i i d e o l o g i c e — t o t u l a găsit î n el u n s p r i j i n şi l-a î n d e m n a t l a o l u p t ă n e î n c e t a t ă , c o n s e c v e n t ă , d i r z ă şi a b i l ă . Ş i a c e a s t ă l u p t ă a c o n t i n u a t , c u „ E c o u l " şi c u „ T i m p u l " , şi a c o n t i n u a t in f o r m e c a r e a u î m b r ă c a t c h i a r h a i n a c l a n d e s t i n i t ă ţ i i , şi î n t i m p u l atroce al războiului.

46

www.cimec.ro

A u fosl m u l t e neînţelegeri î n p r i v i n ţ a l u i , o m u l e r a f o a r t e c o m p l i c a t şi e r a s u r ­ p r i n z ă t o r . D a r u n f a p t este şi v a r ă m î n e d e o e l a r i t a t c a b s o l u t ă : a i u b i t p r e s a c a n i m e n i a l t u l , ş i a r e p r e z e n l a t - o , i n t o a t e f a z e l e e i de c r e a ţ i e , c a p u ţ i n i a l ţ i i . C u n o a ş t e r e a acestei î n d e l e t n i c i r i , c a r e stă î n t r e a r t ă , t e h n i c ă şi l i t e r a t u r ă , n u ş t i m s ă f i a v u t u n altul i n această epocă. D c aceea, s i n l c m convinşi că, de la vingalac, r e g a l şi l i n o t i p , p î n ă l a c a l a n d r u şi r o t a t i v ă , î n t r e g a c e s t a r s e n a l d e u n e l t e m i r a c u j o a s e a s u s p i n a t a d i n e , o d a t ă c u n o i . i m p r i m î n d ştirea m o r ţ i i l u i . U n a l t f a p t e s t e şi m a i c l a r : n e n u m ă r a ţ i d i n t r e c e i ce ţinem u n c o n d e i i n m i n ă , sau Sinlem o r o t i ţ ă o a r e c a r e î n u r i a ş u l s i s t e m a l p r e s e i , ş t i m , c e e a c c ş t i m m a i b i n e . de l a e l . Ş i u n u Iţi a l ţ i i ş t i u , f ă r ă s ă ş t i e , t r e c î n d e i p r i n a l ţ i e l e v i a i l u i . d e l a e l . C e e a c e a u r m a t d u p ă e p o c a p e c a r e a m e v o c a t - o e m a i b i n e cunoscut : m u n c a l u i g a z e t ă r e a s c ă i n e p o c a i n « a r c g a z e t ă r i a n-a m a i fosl o l u p t ă , c i o c o l a b o r a r e . Atunci, c a p a c i t a t e a l u i e x t r a o r d i n a r ă i-a î n g ă d u i t s ă sc m a n i f e s t e î n c e l e m a i f e l u r i t e domenii a l e p r e s e i , p o l i t i c ă , l i t e r a r ă , d e i n f o r m a ţ i e şi a r t i s t i c ă , a j u n g i n d ş i p î n ă l a t e a t r u , deci, ş i p i u ă l a r e v i s t a „ T e a t r a l " , c ă r e i a i-a fost m a i m u l t d o c i l u n c o l a b o r a t o r c o n s t a n t , apro­ piat, a p r o a p e m e m b r u a l c o l e c t i v u l u i , d a r ş i u n s f ă t u i t o r d e z i n t e r e s a t , u n îndrumător n e p r e ţ u i t . î n toate d i r e c ţ i i l e . A h , d a c ă ţ ă r î n a a r p u t e a să-i f i e m ă c a r p e j u m ă t a t e , m ă c a r p e u n s f e r t , m ă c a r pe o s u t i m e , u ş o a r ă , p c c i t v i a ţ a i-a fost d c g r e a , p e c î t m u n c a i-a fosl d e a s p r ă , p o a t e c ă a m f i uşor m i n g î i a ţ i ! D a r c e e m o a r t e a — „acest l u c r u care se î n t i m p l ă numai a l t o r a " — decît o ipoteză a s p i r i t u l u i n o s t r u ? I n t i m p cc M i r c e a G r i g o r e s c u e r a o rea­ l i t a t e v i e , a d m i r a b i l ă , a cărei p i e r d e r e esle i r e p a r a b i l ă şi d e a cărei p i e r d e r e nimic n u nc poate consola.

NICIODATĂ ?
Fiind prins de tot felul dc necazuri, n-am aflat decît tîrziu, mult prea tîrziu, de moartea lui Mircea Grigorescu. St m-a cuprins disperarea. Cum. Mir­ cea Grigorescu nu mai există ? Ş i n-am să mă mai pot întîlni niciodată cu acest om blajin şi înţelept, nu se mai poate schimba o vorbă cu nea Mircea intr-o cameră de redacţie sau pur şi simplu la un colţ de stradă ? Nicio­ dată ? Se pare, totuşi, că blestemata asta de moarte face ravagii cu precădere ţ>rintrc oamenii care trebuie să tră­ iască mult. cît mai mult, pentru că sînt bucuria noastră şi fără ei viaţa noastră este mai searbădă şi mai mohorîtă. Nu e adevărat că nu există oameni de neînlocuit. Mircea Grigorescu este de neinlocuit şi fără foiletoanele săptămînale ale lui Mircea Grigorescu lumea va fi mai tristă şi mai amărîtă. Mircea mai Grigorescu mare gazetar n-a al fost nostru, numai n-a fost numai omul care a propulsat oameni şi generaţii, a fost un gazetar de geniu şi din pricina asta nu frec­ venta decît ziaristica. Mircea Grigo­ rescu a mărturisit nu o dată că i-e frică de cărţi, de cărţile lui, vreau să spun, şi din cauza asta nu şi-a adunat niciodată articolele şi serialele într-o carte, deşi o asemenea carte ar fi reprezentat unul din marile eveni­ mente ale tiparului românesc. Acum a venit rîndul nostru, al celorlalţi, să ne facem datoria faţă de Mircea Gri­ gorescu, faţă de prezentul şi viitorul nostru, care trebuie să aibă posibili­ tatea unui contact cu opera ziaristică a lui Mircea Grigorescu. Trebuie să se găsească o editură şi trebuie să se găsească un redactor care să adune şi să publice articolele şi serialele lui Mircea Grigorescu. Sufletul rită o lui Mircea liturghie. Grigorescu me­

cel

Leonida Teodorescu

www.cimec.ro

CARTEA DE TEATRU
AL. VOITIN
şilor. Păstoria d o n o r o d , d u p ă s p u l b e r a r e a c e ­ nuşii l o r , p r i n faptele l o r , marchează o filo­ sofic politică tradusă i n acte de i n c a n d e s c e n t p a t e t i s m u m a n . D r a m a t i c u l rezidă î n c o n s i m ­ ţirea d e l i b e r a t ă a sacrificiului î n t e m e i a t p e raţiuni milenare. H o r i a în închisoare e „li­ ber", Iancu are voluptăţi de cioban mioritic şi m o a r e , d u p ă un r i t u a l vechi, la stinsul stelelor. Al. Voitin, meditînd istoria, a văzut in e r o i i naţionali expresia libertăţii exemplare, nutrită de geniul politic exponenţial. I n alt registru, scriitorul închină ideii de libertate o p a r a b o l ă d r a m a t i c ă , Colivia cu năluci, pre­ lucrarea unei legende d i n ţinutul T i r n a v c l o r . Textul c poematic, potenţînd protestul î m ­ potriva siluirii de opinie, cînd integritatea morală cerc faptei energii dureroase. într-o piesă c u i n t e l i g e n t e l u c i r i polemice, Adio, maiestate !, A l . V o i t i n , e v o c î n d două figuri marcante, N . D . C o c e a şi G . P a n u , g l o s e a z ă p e m a r g i n e a c o n s e c v e n ţ e i şi c o m p r o ­ m i s u l u i în politică. T o n u l v i n d i c a t i v al pie­ sei, p r o f u n d u l ei m e s a j democratic (sintein în seara zilei de 3 0 decembrie 1047, iar marele antidinastic N . D . Cocea salută eve­ nimentele 'remoinorîod) conţin şi u n crez luptător personal. Subtextul acestei piese vorbeşte despre poziţia l u i A l . V o i t i n . el însuşi contemporan al unor fapte transfi­ gurate aici literar, în t u m u l t u l acelor v r e m i . Convingerea v i n e d i n senzaţia d e i m p l i c a r e , de prezenţă nemărturisită ca personaj (un exponent a l literelor apare în persoana l u i Miron Radu Pnraschivcsieu), d i n f a p t u l că i s t o r i a este r e t r ă i t ă şi n u r e c o n s t i t u i t ă d i n d o c u m e n t e l a î n d e m î n ă . Piesa Adio. maies­ tate ! e s t e . i n d i s c u t a b i l , o p r o f e s i u n e d e c r e ­ d i n ţ ă , scrisă p e n t r u a c e l e b r a t i n e r e ţ e a r o d i ­ toare a d r a m a t u r g u l u i . în dramaturgia românească d e inspiraţie istorică, A l . V o i t i n se integrează s e r i e i i l u s t r e d o a u t o r i , p e n t r u care t r e c u t u l este n u n u m a i p l i n d e î n v ă ţ ă m i n t e , d a r o p e r e a z ă a c t i v şi în p r o b l e m a t i c a realităţilor imediate. ,41. Voitin, Procese istorice — Teatru,

„Procese

istorice"*

dra­ D u p ă două decenii de la u n d e b u t maturgie de autentică sorginte romantică î n tipare realiste (drama în versuri Judecata focului, 1 9 5 7 ) , A I . V o i t i n r e u n e ş t e î n volum producţia sa dc teatru istoric. Operaţie edito­ rială c u aparenţă retrospectivă, d a r dc p r o ­ n u n ţ a t ă eficienţă artistică. L o c u l l u i A l . V o i ­ t i n î n c a d r u l s p e c i e i esle d e m u l t consacrat. Cu o s i n g u r ă excepţie, piesele d i n acest v o ­ l u m s-au r e p r e z e n t a t , i n d i s t r i b u ţ i i p r e s t i g i ­ oase, c u succese n o t o r i i . Deşi piesa d e b u t u l u i e r a tributară. în u n e l e privinţe, t e a t r u l u i de evocare, în varianta consacrată de versul plin, muzical şi r e ­ toric, construcţia c i dramatică, conflictuaîă se realizează nu prin epica propriu-zisă, ci p r i n stăruinţă tipologică. Solemnităţile de c o n s t r u c ţ i e s c e n i c ă s î n t şi e l e , î n Judecata focului, impresionante. P i e s a e x p r i m ă . într-o măsură lmtăritoare, poetul, cu ritmul său l ă u n t r i c d e f r a z a r e . 0 l u m e gotică î n B i h o r u l feudalismului timpuriu se nşnză in conflict cu eternul spirit al locurilor. Tipo­ l o g i a o p r e s o r u l u i , c a p e r s o n a j d c i s t o r i e , este f i x a t ă c u r i g o a r e d e m o r a l i s t , în s e n s u l cla­ sicist a l c u v î n t u l u i . A l . V o i t i n v a a r ă t a a p o i aceeaşi s t ă r u i n ţ ă de r e c o n s t i t u i r e m o r a l ă , i n c a d r e d i n ce în ce m a i l a r g i . P r i n e r o u , l a epocă, drama­ t u r g u l a d î n e e ş t e a c e s t e l i n i i d e p o r t r e t , detnşîndu-se p u t e r n i c d e c o n v e n ţ i o n a l u l didac­ t i c . E r o i — a s i m i l a ţ i şi l e g e n d e l o r — a p a r în c o n d i ţ i a l o r t r a g i c ă d e s a c r i f i c a ţ i , d e m a r ­ tiri a i idealurilor naţionale. O m e n e s c u l în d i m e n s i u n e a s a s u b l i m ă este c o n t e m p l a t dra­ maturgie şi l a H o r i a , ş i l a C l o ş c a , şi l a Avram Iancu. Horia ( d i n excepţionala dra­ m ă Procesul Horia) are afinităţi cu A v r a m I a n c u (Avram Iancu sau Calvarul biruinţei), prin particularitatea românească a eroismu­ l u i . Precumpănesc la cei d o i perspectiva, gmdirea adincă asupra moştenirii lăsale urma­

E d . Eminescu, B u c , 1 9 7 0 .

lonuţ Niculescu
senţa acestora, celelalte tră­ sături sini simple, ornamente pe forme vide dc conţinut. Aceasta este şi ..leza artei" în con cej)ţia lui Am za Săceanu. Escurile-tablete sini ca nişte oglinzi ce ar trebui să stea în holurile tuturor teatrelor. Ne-am vedea cu exactitate în ele ; oameni de teatru şi spectatori. întrebă­ rilor puse ie sînt dale râs-

O colecţie de caractere ; nu neapărat numai de carac­ tere dramatice, ci şi umane. Un gind secret a avut auto­ rul pe parcursul acestor pa­ gini (secret penlru că nu esle mărturisit cu obstina­ ţie), dar clar şi profund prin ilustraţie. Dincolo de toate elementele specifice meseriei de om fie teatru (evident, spectaculoase, teatrale, epa-

AMZA

SĂCEANU

„TALIA T H A L I E I "
tanle, insolite chiar), dese­ nate de autor cu căldură sau umor. unul este esenţial: cel de O M , de cetăţean. în ab­

48

www.cimec.ro

{tunsuri nind tăţi gem cuvin Regizorului, grafului. in la

prin ele culturale.

portrete, iluştriDe ? ce Cui

aut reautori­ mer­ i se ?

şi şi na ment bile

artă. idee.

artă şi te.rl cu

şi şi un şi de prima dialogurile

cunoaştere, metaforă sce­ sint instru­ Admira­ specialitate ..carac­ parte figuri a ima­ ale universale pe toată în etc. fin pretext,

tradiţie

inovaţie, actorului etic.

t cat iu aplauzele

şi arta critic „lecţii"

noastre

măsurate

actorului, ,sufleurului(!) etice şi incumbă şi generozitate,

sceno­ P Ce psiho­ ? gravi­ francheţe şi şi contra­ relaţii morală teatrului

comandamente logice Orgoliu tate şi facere, specifice şi

destinate terelor'' cărţii, ginate trecutului şi naţionale. sint cu

chipurilor, din

infantilism, firesc concepte cum ar

mari culturii

snobism,

Structurată

gama de tonalităţi, de la gra­ vitate la candoare, de la pre­ cizie la lirism şi de la este­ tică la viaţă, tabletele — scurte, ..nervoase", aluzi­ ve — au o mobilitate şi, tot­ odată, o concizie, fertile în inteligente şi rafinat ironice disocieri. Sint, în cartea lui Amza Săceanu, majoritatea „secretelor', fără de care ni­ meni nu se poate ridica la talia... Thaliei.

fi :

inlrebare-răspuns,

Constantin Călinescu

Puncte de suspensie...
A L . MIRODAN Situaţia actuala a criticii în lumea teatrului (Sondaj în exclusivitate pentru revista „Teatrul")
Care s î n t |>rol>lc;nclc a c t u a l e ale c r i t i c i i d e j o s i n sus i u l u m e a t e a t r u l u i ? A c e a s t a este t e m a p e c a r e (la cere­ rea revistei „Teatrul"), I n s t i t u t u l n o s t r u de s o n d a j e a s u p u s - o u n u i n u m ă r d e 1 5 . 7 2 0 p e r s o a n e d e t o a t e viratele si s p e c i a l i t ă ţ i l e * ) d i n B u c u r e ş t i şi p r o v i n c i e .
l-a Întrebare : Reflectind la experienţa dumneavoastră din trecut ca şi la expe­ rienţa prietenilor sau cole­ gilor dumneavoastră, sinteţi de părere că este recoman­ dabil să-l criticaţi pe şeful dumneavoastră (care poate fi. de exemplu, director de tea­ tru) direct şi deschişi' Răspunsuri a) Da . . . . . . . . . . 8 % 9 0 % 2% Răspunsuri a) 1)) c) d) e) Părinţi Fraţi-surori Copii Unchi-Mătuşi Socri 17% l.V'n •8% 8,5% 8% 5% 3% 10% •' 0 7% 5% 4,5% 0,5%

Răspunsuri o) b) Director de insti­ tuţie teatrală . Director adjunct de instituţie tea­ trală . . . 2 %

3 %

c)

Alte persoane cu munci de r ă s p u n d e r e în l u ­ mea teatrală . 0,5% Persoane care n u ocupă nici un fel de f u n c ţ i i în domeniul teatral 9 4 , 5 %

d)

A IV-a întrebare : Am enumerat mai jos cîleva riscuri pe care le comportă exercitarea actului critic (dc jos în sus). Care dintre a¬ ceste riscuri au, după păre­ rea dumneavoastră. gradul cel mai înalt de probabili­ tate ? Răspunsuri a) Etichetat drept incompetent şi lipsit de talent din punct de ve­ dere profesional P u s în discuţie penlru abateri de la etică . .

0 Naşi . . . . g) F i n i . . . . li) Consăteni i) P r i e t e n i d i n co­ pilărie j) P r i e t e n i d e şpriţ k) P r i e t e n i de vînăImarc 1) P r i e t e n i d c p o k e r . belotă s a u şeplic m) Fără opinie .

28° q

b)

2 5 % 0 % 1 7 %

b) N u c) Fără

opinie

c) P u s i n discuţie pentru misticism d) Tăiat d e l a p r i m ă c) T ă i a t d e l a p l e ­ cări in străină­ tate . . . . f) g) Bătut cap cu . paru-n . .

A l l - a î n t r e b a r e : Să pre­ că nu sinteţi dispus supunem a-l critica pe şeful dumnea­ voastră ierarhic, fn cazul a¬ cesta, care anume din rela­ ţiile dumneavoastră, mai jo-i citate, contribuie cu precă­ dere la elaborarea atitudinii dumneavoastră ?

A l l f - a î n t r e b a r e : Să presupunem că activaţi în rindurile criticilor dramatici : rare anume dintre categoriile jos citate sint, după părerea dumneavoastră, cele mai in­ dicate pentru a fi criticate iu mod ferm şi curajos ?

1 5 % o'/o

P u s de gardă în noaptea de Re­ velion

I %

*)

A c t o r i , r e g i / o r i . s u f l e u r i , maşinişti. secretari l i t e r a r i cte.

www.cimec.ro

49

DOCUMENTAR
prejurare delicată — campa­ nia în jurul paternităţii dra­ Ylnicn-Yodă (1913) —, mei membru fondator al Socie­ tăţii Scriitorilor Români (1909), directorul Teatrului National din Craiova (1930), a fosl. in ciuda succeselor de durată, un învins. A trebuit să abandoneze publicaţii că­ rora li se devotase întru totul. (Scena — 1917 ; Adevărul băilor bună" văduvei, Florini identitate nului", 1 tură unor turifti au spuseseră ticitate ţios T— piese laşi să de îi cart paterne" spectacolului bună ll'Jrz diile Omul la Teatrul lui recţia vanu, ţăţeanu. I. dar de ne, prin simplă, puritate vicleşug unei juvenile Autorul dialogată La ritm prin teatrale. face şi şi măsură, scrie lui de reau u. Tirziu, încerca, Priola, împuţinează se consolează (Călinescu). actorului în una din şi este băilor montane petrece doar morală remarcabil, fiind subţire, spectatori, la protestat chiar şi vervă, curiozitate reţetar bulevard. A. in „un căruia de alt băl succesele cu Bunicul de tipic. schiţeze prinsă spre foşti public aşa". subiect al Pe Herz că Călimăneşti, in întrezăreşte a devotîndu-i-se. unde pe tinărul ..lumea socoteala Mircea adevărata ..păianje­ Actul animaţia carica­ indignarea vilegiacare „nu Auten­ gra­ unei ace­ va (1913). marchiz fineţea şi emoţii Succesul în N. So­ come­ : jucată sub di­ MoldoN. BălZimniceanu. etc. fireşte, in forul, a relaţiilor în casa în tinere ciştigase de exces de un Intriga, erotică, caz uma­ introdus iubitei final, care. con­ frumu­ de situa­ piesa savoare cancanieră

literar

1919.)

Foiletonul

A . d e Herz
După moartea A. turg rînd, mari toria evocări poetul tat Herz ferenta decenii nostru salutara zare peană. genului, cezilor bert Socotiţi Caton George şoiu, cea care vila, doar lui Cel îi făcea de cu 0 să de patru sa Herz s-au intervale de pe pioase. care debuteze nu merită, posterităţii. teatrale cunosc tendinţă viaţa ale o explicată dc teatrală toate modelul Barriere, Bataille V. Al. Alfred A. de (9 este uitat. stins ce-şi conştiinfă Ultimul Herz în Stancu. însă. decenii martie un Rînd toţi făceau, a a l-a de la 1936), drama­ pe foştii la da­ unei fost aju­

complet

colaboratori

de vreme,

său critic din ziarul Dimi­ neaţa a incitai replici iuţi ale unor condeie de mare vervă. A. de Herz debutează in volum sub pseudonim, la 20 de ani. cu o dramă isto­ rică. Domniţa Ruxnndra. Dramaturgia evocării l-a ob¬ sedat şi. mai tirziu. (vezi A r i p i f r i n t e , 1920), dar ver­ surile sale. cu retorica parti­ culară romantismului tirziu. cu conflictul livresc abrupt, şi violenţe de contrast ncaprofundate tipologic, nu l-au putut fixa în dramaturgia de evocare. Rafinamentul schimb, mondenă plină rizat salon" şi G. 1899) (Sanda, este român categorie, istoria matice Numai rectorul A. diat buţie landra, reanu, vădeşte, „un văduva vrînd drept Davila, in Păianjenul al de — Ursachi şi Al. 1908). treilea impus oarecum creaţiei dintr-un Teatrului cunoaşte (1913), pusă eu o : Tonu etc. G. Mia în în repetiţii Măria C. după pirandellism virgină să treacă o frivolă. a începutului prin noastre de capriciu, uşor şi culoare în dialog spirit. (O G. A. de de cu persoanei. preţios. observaţia i-au ..piesa în ţ>riza sa favo­ de spumos După căsnicie. Florescu Herz această nouă in dra­ secol. di­ Naţional, comedia ime­ distri­ Bu­ N. SoPiesa precoce", Dăianu societate ambianţa Călinescu. dramaturg

întregul

s-a datorat,

1927, A. de

reprezentative zăpadă, Naţional, Corneliu

Adevărul A. de indi­ Primele secolului abundentă prin sincroni­ euro­ eclectică speciile fran­ Roetc. minori. Jean. MoMir­ Herz, epocă Daparte istoricu­

l i t e r a r , Zaharia

cu N. Soreanu, Marioara este,

succesul replici

Finteşteanu prezintă,

dramaturgică

îndrăgostitul, preţuieşte,

generaţie după

măritate, candoarea în cursuri şele. ironic ţii amuză verbală. pension,

experimentează Sardou, Flers,

îndeobşte Theodorian, Diamandy,

lectură,

Polizu-Micşuneşli, Rădulescu, au scris de într-o Caragiale, au

remarcabilă Belcot

dominată dc literar.

Giurgea,

Delavrancea, îngăduinţa

Cu merite incontestabile, mai ales dramaturg al actua­ lităţii începutului de secol, A. de Herz este creator de tipuri ale unei lumi în pre­ facere. Dramaturgia sa me­ rită cel puţin o lectură aten­ tă, integrală.

căruia

Titu

Maior într-o

eseu îm­

confidenţe

lonuţ Niculescu

50

www.cimec.ro

Cronica
PLASTICA

ZAMFIR DUMITRESCU

PICTURĂ

Acest tînăr esle un virtuoz, şi, ca o sfruntate aruncată ullor pictori, ist debitează meşteşugul in portrete ; ilirijtnd cu savanterie parcă în­ văţată de la Velasquez spo­ turi de lumină ce par a scor­ moni, din căuşul unor preţios cizelate şi incrustate lipsii, ceara topita peste fosforescente basoreliefuri. Fe­ lele personajelor sale sini alcătuiri de volume demonic împinse, din lăuntrul pînzei, către o ..dilatare gigantesca"'. Chipuri şi miini — iată tema prolix dezvoltată a piritelor sale, E în ele şi o şlimla de a aşterne pe chip loiali­ tatea expresiei, indicibila nu­ anţare a inimicii. Vădita teatralitale a acestor măşti esle brusc adtncită spre afectele vieţii, de arta cu care picio­ rul ştie să picteze priviri şi nu ochi. Cele două secţiuni ale ex­ poziţiei : portrete memoria­ listice şi imaginea deschisa sînt subtilul semn al conştiin­ ţei artistice, lansat de pictor spre privitorul atent. Virtuo­ zitatea de. portretist se măr­ turiseşte ceremonios in su­ pleţea cu care respectă per­ sonajul prin mimesisul pic­ turii de gen. Imaginea d e s c h i s ă pare a fi un ecor­ şeu, o topografie care tră­ dează înnodări de fibre, în­

crucişări de drumuri răsfi­ rate pe care arta piciorului se reîntoarce din peregrină­ rile meşteşugului şi ale min­ tii ; sau drumuri neparcurse încă. Oricum, această sub­ specie picturală este o lecţie pasionantă penlru spiritul critic. lată „lecţia despre simbol' — montaj subtil iro­ nie de potirele, ale unor co­ pii senini şi surizălori in spatele cărora stau, didactic transcrise, simboluri conven­ ţionale : negare a oricărui simbol netehnicizat sau im­ berbii diatribă aruncată celui ce ignoră infinitatea simbolu­ rilor artistice ?
1

concret, ci işi meşteşug exerciţiu tulată şi, mai imaginea milie" ele nu chipul sint

nu exaltă :

pictează propriul esle ; pînza cu natura

natura, său un inti­ tablouri' „fetita de : şi fa­ în

tematic „peretele apoi, sint portretului

o alta,

certificările uman lucruri şi

peisajul însufleţite, irevocabil

animate, distincte, exercitare turale sibil de caje şi familie chipul pentru renţă a de unică agilitate inţă, sale. ind marea tuturor şi numeşte a pe fică, in şi nuanţe. — care culoare,

existenţe ci a infinita linii, Intre o om substanţă artistul distribuiri doar le dizolvă reţea de portretul pictură nu ; le in manevrată, nedezminţită suprafaţa aceasta izbîndă : pictorului, convenitei

prilej

dc pic­ irever­

de

pele mar­ tonuri de

tuşe,

Volupluos nute a trescu anume experienţa irealitatea detaliul dreptul este un din ţia lent lele ale un azuriu orizont tectonică ca şi florilor : pînze cărui îşi la cu făuriştilor. repetă, punct

al

culorii Zamfir pînă al la

aşter­ voioşie Dumiun : care tiranic — cerul de dealurile carna­ de şi viru­ peta­ pictor, traiectoriei, în

şi dife­

meticuloasa

unui ochiul de

există, penlru „morti­ atomi picturală, cu şti­ pinzclor ca fi­ a se însu­ mintale

le picta,

siiprarculismului naturii respectă realitate otrăvitor, vădindu-şi la din acest par faţă fel staminele vitraliu

pulverizindu-le materialitate materie şi Socotim doua şi

îndepărtat

reeditarea a ceea

lucidă ce

mecanismelor manieră.

prim-plan. de o ac­ de

executive

Surprinzător ceptată

www.cimec.ro

obedienţă

Paul Cornel Chitic

MARIN

SORESCU

R Ă C E A L A
piesd în 4 acte

Personalele
SullaM A H O M E D A L Q-LEA nul turcilor LOCOTENENTUL — ; ;!uolaiilui lui Mahomed PASA D I N V I D I N R A D U C E L F R U M O S — oretendenl la tronul Tării Româneşti P I N Z A R U — un pribegii T O M A 1 căpitani in oastea lui P A P U C 1 Ţepeş DOAMNA STANCA — soţia lui Tom a SA ETA — slujnică în casa lui Toma U N OŞTEAN A L T OŞTEAN oşteni in oastea STAN lui Ţcpeş NEACOE VĂCARUL ÎMPĂRATUL ÎMPĂRĂTEASA ])ri/onicri bizan­ ZUNIS tini inlruchipînd 1ZABELA Curtea bizantină STRATOS RĂZBOIUL FINANŢELE HARAPUL MARIN MARIN un copil mun­ tean CA DINA I CA 1)1 NA II BAFTANGIOGLU l c o mandanţi BEŞLEAGĂ turci T I IRACAN-BEG-OG LI FLOAREA TILINA VICA GHERGHINA IUTA MANDA Oşteni turci şi oşteni romani. Acţiunea sc pelrecc în anul 1462.

I

www.cimec.ro

ACTUL I
Tabloul 1
Anticamera cortului l u i Mahomed. Un b i ­
rou, perne pe jos. nişte acte c u pecete. Locotenentul cercetează BAFTANGIOGLU: Oricum... Va să zică... I - a r t r e b u i c î t e v a s u t e d e a n i , ca să-l p e r f e c ţ i o n e z e . Să-i dea A l l a h s ă n ă t a t e . LOCOTENENTUL: T o c m a i c u sănătatea o duce c a m p r o s t în u l t i m a v r e m e . B A F T A N G K M î L U (gest eu mina la inimă): A o l e u !... să n u - m i s p u i c ă . . . L O C O T E N E N T U L : Ba da... B A F T A N G I O G L U (incercind să-şi reţină, fără succes, bucuria) : Ce d e z a s t r u ! C i n e o să-i u r i n e z e ? Că f r a ţ i i . . . a d a t o r d i n să fie o m o r i ţ i , p e c a p e t e . F r a ţ i , c u m n a ţ i , v e r i de-al d o i l e a — t o ţ i , t o ţ i r a ş i . . . E u , c a u n a d i n c ă p e t e n i i l e c e l e m a i m a r i . n i c i n u sînt pregătit p e n t r u aşa ceva... (Cu interes.) Ce-I d o a r e p e S u l t a n , p ă c a t e l e m e l e ? L O C O T E N E N T U L : Dorul. Ce b o a l ă c a s t a ? Vreo BAFTANGIOGLU: nouă m o l i m ă ? LOCOTENENTUL: Nu ştiu. E un cuvînt v a l a h . I a r M ă r i a Sa s u f e r ă d e c u v t n t u l ăsla... BAFTANGIOGLU : Păi, dacă moare, nici nu... L O C O T E N E N T U L : Liniştiţi-vă... Ştergeţi-vă f r u n t e a c u b a s m a u a asia, aţi n ă d u ş i t de d u r e r e şi d e e m o ţ i i . S p i o n i i n o ş t r i n e - a u încredinţat că d e d o r n u m o a r e n i m e n i . B A F T A N G I O G L U : Nici aşa... m ă c a r unul. d o i , de poftă ? U f , b i n e că n u e g r a v ă ! E r a să l e ş i n . (Mieros.) A t u n c i , c î n d îl v ă d p e P r e n s l ă v i l u l .' LOCOTENENTUL: Imediat după abecedar v ă promit e u că... F i ţ i f ă r ă g r i j ă ! (Baf­ tangioglu iese, se izbeşte de Beşleagă.) BEŞLEAGĂ (după ce rămîne cu Locote­ nentul) : Şi v u l p e a a s t a b ă t r î n ă ce m a i v r e a ? Una-două, l a S u l t a n . Pe cine sapă ? A c u i p e r n ă v r e a s-o a p u c e ? N u - i a j u n g e c ă stă cocoţat p e j u m ă t a t e d i n trupele d e s p a h i i . . . A r d o r i să c o m a n d e şi i e n i c e r i i mei, n u ? L O C O T E N E N T U L : N u ş t i u , c ă nu l-am în­ trebai. E u sînt u n s i m p l u locotenent, la o r d i n e l e Măriei Sale S u l t a n u l . BEŞLEAGĂ (făcind cu ochiul) decît cît ai bate d i n p a l m e . : Nu stau

BAFTANGIOGLU (apare, grăbit) : Dacă nu mă p r i m e ş t e Intr-o j u m ă t a t e d e o r ă , ne-am d i i ^ c u I u ţ i i . . . ne p a ş t e cel m a i m a r c p e r i ­ col. Tontă l a t u r a d i n s p r e s u d a Împărăţiei e a m e n i n ţ a t ă de... L O C O T E N E N T U L : Vorbe. B A F T A N G I O G L I ' : T ă t a r i . . . S-au r a s toţi I n c a p şi... L O C O T E N E N T U L (sec): V o r b e . (Pe alt ton.) N u p o a t e , că v-ar p r i m i . T o c m a i pe L u m i ­ n ă ţ i a Sa B a f t a n g i o g l u să n-o p r i m e a s c ă ? Dar... B A F T A N G I O G L I " : S ă n u s p u i că n u e-năunlrii. A m oamenii m e i , care de l u n i de zile î m i suflă orele cînd Prealuminatul p o a t e să mă p r i m e a s c ă . . . v i n a i c i şi... n u s î n t p r i m i t ! Ca u n f ă c u t . E î n ă u n t r u , ş t i u precis, am oamenii mei. suflătorii, o echipă, care mă informează... L O C O T E N E N T U L : Degeaba. BAFTANGIOGLI : Aş ! P l ă t e s c p u n g i grele penlru asta... Ca să a j u n g i pînă lîngă c o r t , b a g i n i î n a p î n ă l a c o t î n işlio... Şi... (scoate o pungă, io dă Locotenentului) u i t e că tot m a i înlilneşti p i e d i c i . LOCO T E N E N T U L (ia punga) : întreţinerea c o r t u l u i n c costă o groază d e galbeni. (Gindindu-se.) M a i treceţi p e - a i c i . L u n i . nu. m a r ţ i , n u . . . v i n e r e a a i l a l t ă . E u v-aş b ă g a şi a c u m , d a r a m p o r u n c ă . C î n d l u ­ crează, n u p o a t e f i d e r a n j a t n i c i d e p r o f e t . B A F T A N G I O G L U : D a r ce f a c e ? L O C O T E N E N T U L : E vîrît p î n ă peste cap î n p r o b l e m e l e a b e c e d a r u l u i t u r c . V r e a ca t o ţ i I i i i ş e i c i l o r . c a l i f i l o r , b e i l o r , să î n v e ţ e d e a c u m încolo carte, în s p i r i t u l c u l t u r i i musulmane, să n u mai fim la r e m o r c a î n v ă ţ ă t u r i i greceşti, care a n e n o r o c i t l u ­ mea. Grecii-n sus, grecii-n jos, c u a n t i ­ chitatea lor, ciupită d e la egipteni şi traci... d a r n o i n-avem cap ? BAFTANGIOGLU (cu Sultanului e mare. LOCOTENENTUL : E a tuieşte a b e c e d a r u l . . . admiraţie) mea. : Ideea alcă­

L O C O T E N E N T U L (îi barează calea) poate ? ! Ce-nseamnă l i p s a asta plină ?

: D a r se d e disci­

Sultanul

BEŞLEAGĂ (enervat) : Omule, nu mi-am v ă z u t c o m a n d a n t u l do la căderea B i z a n ţ u ­ l u i , c e n a i b a ! S-au î n g r ă m ă d i t d e - a t u n c i

www.cimec.ro

53

p r o b l e m e , bîrtii c a r e zac n i c i la d u m n e a t a . O să m ă p l î n g , o s ă t e c ă i e ş t i . LOCOTENENTUL (imbrincindu-l afară): Vă priveşte, L u m i n ă ţ i a Voastră... B E Ş L E A G Ă (istovit) ; L a s ă - m ă m ă c a r să s t a u p u ţ i n a i c i , să-mi t r a g s u f l e t u l . . . V i n t o c ­ mai de l a c o a d a c o l o a n e i . . . Ştii ce' în­ s e a m n ă a s t a ?... d e l a c o a d a c o l o a n e i !... a m s t r ă b ă t u t o ţară... t r e i c a i s c h i m b a i c a să-i a d u c ş t i r e a n e m a i p o m e n i t ă . . . L O C O T E N E N T U L : Vorbe. B E Ş L E A G Ă : Ce ? L O C O T E N E N T U L : Ştirile sint f o r m a l e din v o r b e . . . A ş a zice s t ă p î n u l n o s t r u . Şi zice vorbele altora nu-1 interesează, cită că v r e m e e l l u c r e a z ă l o t l a v o r b e . . . ş t i ţ i c-o să n e d e a u n a b e c e d a r , a d o u a carte de c e t i r e d u p ă C o r a n . . . şi n u v r e a s ă a s c u l t e vorbele altora pînă n u termină. B E Ş L E A G Ă (stă pe-o perniţă) : N u c-nş v r e a să m ă p u n de-a c u r m e z i ş u l . . . (se cuibă­ reşte şi mai bine, turceşte)... dar unele l u c r u r i sînt strigătoare la cer. I n loc sâ f i e î n m i j l o c u l n o s t r u , a l g e n e r a l i l o r , să ne aibă mereu în p r e a j m ă , să ne c o n ­ s u l t e , se i z o l e a z ă şi n e l a s ă s ă m e r g e m în necunoscut, făcînd r e f o r m e , aducînd o n o u ă o r d i n e în I m p e r i u , d a r t o t u l după c a p u l l u i . . . Şi a ş a . p e g e n u n c h i . î n t i m p u l c a m p a n i e i . N u g a r a n t e z ! U i t e , asta ini-e s f î n t a (gest), dacă m a i sînt eu s i g u r de reuşita acestei c a m p a n i i ! Asta venisem să-i s p u i , c ă V l a d g h i a u r u l ş t i e d c d o i ani de p r o i e c t u l n o s t r u . . . Şi n u numai a t î t . . . (speriat) ...cunoaşte n u m ă r u l oştilor, a l s t e a g u r i l o r , ştie d e c e s e x e fiecare c ă m i l ă si c u m ne facem n o i t u n u r i l e . L O C O T E N E N T U L : C u m le f B E Ş L E A G Ă : N u ştiu, că e secret, d a r el ştie. Ne-aşteaplă pregătit. Cu cît întârziem m a i m u l t , c u a l î t e l se-ntăreşte... I a r n o i s t ă m p e l o c şi... l a s ă - m ă să d i s c u l a s t a cu... L O C O T E N E N T U L : Luminăţia Sa B a f t a n g i o g l u m i - a d a t o n u n g ă s i t o t n-a i z b u t i t să m ă c o r u p ă . î n a l t u l f u n c ţ i o n a r t u r c e incoruptibil. BEŞLEAGĂ : Uite, eu te procopsesc cu d o u ă . . . (Scoate pungile, i le înmînează.j LOCOTENENTUL (luînd pungile) : Nici nu ştiţi c î t ne costă întreţinerea cortului... Ca să n u m a i v o r b e s c că p r e ţ u l l a l u m i ­ n ă r i a c r e s c u t n e b u n e ş t e în u l t i m a v r e m e , i a r L u m i n ă ţ i a Sa s c r i e î n c o n t i n u u . . . t o a t ă noaptea. B E Ş L E A G Ă : Se ş t i e p e s t e m ă r i şi ţ ă r i că e u n o m l u m i n a t . . . totuşi, parcă exage­ r e a z ă . P r e a se e x t e n u e a z ă . . . Ce t o t m î z g ă leşte ? L O C O T E N E N T U L : Ode. B E Ş L E A G Ă : Ce ? L O C O T E N E N T U L : Gazeluri. BEŞLEAGĂ : A, o să l e - n v ă ţ ă m pe dinafară.

ririle, dar a rămas în u r m ă cu literatura. O r , a s t e a t r e b u i e să se f a c ă p a r a l e l . BEŞLEAGĂ : Eu n u î m p ă r t ă ş e s c o p i n i a a¬ ceasta. LOCOTENENTUL: Vă priveşte. E u o îm­ părtăşesc. Căci, ce face u n p o p o r ales, oare are săbii, d a r n-are c o n d e i e ? B E Ş L E A G Ă : Ş i d a c - a r a v e a c o n d e i e şi n - a r avea s ă b i i , c u ce l e - a r a s c u ţ i ? (Rtde.) (Radu întreabă înăuntru.) LOCOTENENTUL: A, Preaînţelepte... Dar. poftiţi. V ă a ş t e a p t ă . S t ă c a ţie ghimpi. (îl conduce cu plecăciuni.) Oricînd sin­ teţi b i n e v e n i t . B E Ş L E A G Ă (cu invidie) : Ăsta c ăla ? L O C O T E N E N T U L : Ăsta. B E Ş L E A G Ă : S i g u r , el e oricînd binevenit î n c o r t u l S u l t a n u l u i , şi e u , c a r e c o m a n d a r m a t a a t r e i s p r e z e c e a , n - a m r î n d . (li mai dă o pungă.) B o g a t .' LOCOTENENTUL (scirbit) : N u dă o para b a c ş i ş ! D a r n - a m ce-i f a c e . R ă m î n e ţ i î n p r e a j m ă , c u m i e s e b e i z a d e a u a . î n c e r c să fac u n f a v o r p e n t r u u n o m adevărat, u n t u r c sadea, n u u n v e n e t i c . PAŞA DIN VIDIN (apare cu un sul scris in mină) : N u z i c e n i m i c , l o c o t e n e n t e , că ş t i u d i n a i n t e ce-ţi v a ieşi d i n g u r i ţ ă . A f l ă că n i c i n u v r e a u să-l v ă d a z i p e S u l t a n , c-a s c r i s p u r şi s i m p l u o p o r c ă r i e . . . O d a de i e r i e s u b o r i c e critică. L e - a m citit-o oştenilor m e i şi-nu r î s î n hohote... Se ţineau cu mîinile de b u r t ă şi h a - h a , ho-ho... BEŞLEAGĂ nu ? : Mai dc bine mocăite compunea înaintează marşuri, oşlile... Lumină­ se zice, C-aşa apare din mîndru, priviri plin dacă de prestanţă, Sultanul c

Cînd le vezi... P A Ş A D I N V I D I N : Lasă că n i c i c u ţia T a n u mi-o ruşine... C u m Cicero sau Chiehero ?

BEŞLEAGĂ (jignit) : E u n u zic n i c i Cicero n i c i C h i e h e r o . e u s î n t m i l i t a r şi p r o n u n ţ i a n u m ă i n t e r e s e a z ă . . . Ş i să n u - m i f a c i m i e paradă de cunoştinţe aici, că am să-ţi s p u n şi e u o v o r b ă . Ţ i - « m i n s p e c t a t t r u ­ pele şi... o o m i z e r i e ! O indisciplină ! zurlie în ce-şi fierbe Soldaţii tăi n-au lintea, aprind focul frccînd două beţe, încălţămintea a b i a l i se m a i ţ i n e . unii n u r ă m a s c h i a r desculţi, toţi u m b l ă în zdrenţe... P A Ş A D I N V I D I N : D a r a s t a c h i a r a ş a e... Şi n u n u m a i la t r u p e l e p e o a r e l e c o ­ m a n d . . . toată a r m a t a noastră. E u a m s p u s : n u t r e b u i a să n e p r i p i m c u această c u c e ­ r i r e , p î n ă n u n e consolidăm peticele, coa­ tele, g e n u n c h i i . . . B E Ş L E A G Ă : A i spus t u asta ? P A Ş A D I N V I D I N : D a . E o m i z e r i e , că-ţi v i n e să r î z i , n u a l t a . A , n - a m p r i n s a z i u n u l scărpinîndu-se cu suliţa ? A l ţ i i , c u m v ă d u n c o p a c — f u g a să s e f r e c e d e e l .

LOCOTENENTUL: E foarte inspirat. Cînd n u e i n s p i r a t , lucrează a s u p r a c u v î n t u l u i . Zice că I s l a m u l a a j u n s d e p a r t e c u cuce­

54

www.cimec.ro

S-au încuibat p ă d u c h i i i n i e n i c e r i şi-a d a t r i i a în s p a h i i . . . Cupe t e n i i l e se m ă n î n c ă i n t r e clo... i a r c u n-am n i c i o p u t e r e . (Către Locotenent.) Dă-i, te rog, a s t a , Sultanului. B E Ş L E A G Ă (curios) : Ce-i f i r m a n u l ăla pe cnre-1 «uluci la s e m n a t ? PAŞA D I X V I D I N : „Dc bello gnlico". i e r i m-am c o n t r a z i s c u c o m a n d a n t u l i n p r i ­ v i n ţ a u n u i p a s a j , a m t r i m i s c u r i e r i la Istambul (radios) şi-am a v u t dreptate. (Zimbind,) Să-mi s p u i şi m i c ce figură va face. cînd î l v a c i t i . BEŞLEAGĂ (rugător) : N u - I m a i încărcaţi, o a m e n i b u n i , c u f l e a c u r i de-astea... Lnsuţi-I să c o n d u c ă a r m a t a . (Autoritar.) Să ştii. Paşă d i n V i d i n , c ă , dacă la u r m ă t o a r e a inspecţie găsesc u n p ă d u c h e pe u n ostaş dc-al t ă u , t i - l o m o r pe f r u n t e . . . c u u n g h i a . P A Ş A D I N V I D I N (izbucnind) : întâi să n e daţi s ă p u n u l p r o m i s a n u l t r e c u t şi l u u r m ă să aveţi pretenţii. U n d e s i n t f o n ­ d u r i l e d e s t i n a t e b r u n e i şi s a l u b r i t ă ţ i i oa­ m e n i l o r ? F i e c a r e trnge c i t p o n t e . . . (Rizind.) I a r d u m n e a l u i porneşte c r u c i a d e î n căutarea u n u i păduche ! D u r n u t r e b u i i ; să f a c i n i c i d o i p a ş i , c a să-l găseşti la p r i m u l . R e s p e c t i v , l u m i n e . Ostnşii-s p l i n i d c p l ă g i . T o t u l e-o r n n ă , c h i a r î n a i n t e de a-i a j u n g e p r i m a săgeată v a l a h ă , l-am şi spus S u l t a n u l u i : m e r g e m să le-arătăm ălora c a r n e v i e , c u m « r a t ă c a r n e a noastră vie... L O C O T E N E N T U L : Şi e i să ne-o a r n t e pe-n l o r . Că n i c i ăştiu n-or f i s t i n d m a i b i n e . Beizadea R a d u zice că e o j a l e . . . PAŞA D I N V I D I N : C u m deschide g u r a , c u m îi iese p o r u m b o l u l . A r c t o t i n t e r e s u l să n e p r e z i n t e i n c u l o r i cît m a i s u m b r e situnţin d i n ţaru l u i , că suferă o a m e n i i şi « ş a m a i d e p a r t e , c a să ne zorească pe n o i să-l p u n e m c i t m u i repede D o m n şi să c u r m ă m d u r e r e a . (Ieşind.) N u u i t a , locote­ n e n t e , pune-1 p e Cacsar i n braţele S u l t a ­ n u l u i , p o a t e m u i î n v a ţ ă c e v a . E l n i c i n-a t r e c u t R u b i c o n u l . . . şi t o n t e m e r g ana¬ poda. (Iese.) L O C O T E N E N T U L : A s t a vorbeşte, pnrcă e l n r f i S u l t a n u l şi S u l t a n u l « r f i p a ş ă . B E Ş L E A G Ă : P ă i , dnc-aş zice e u u n s f e r t d i n ce a f i r m ă e l , n i c i n u m-nş întoarce b i n e c u s p a t e l e şi m-nş şi p o m e n i d e s t i ­ t u i t d i n f u n c ţ i e , făcut s p a h i u d e rînd... Asta, în cazul cel m a i bun... Sînt u n i i c a r e p u t r e z e s c d e u n i d e z i l e pe I n K d i c u l e şi n-nu zis decît « ş a , p e d e p a r t e , că n u l e p l n c e t i m p u l , c ă s-a p u s v r e m e a n r e n , l u c r u r i dc-nsten. M a r e c u r a j n u u n i i şi i u t e că le m e r g e . L O C O T E N E N T U L : Să n u n e p r i p i m . P r e a ­ c i n s t i t e . . . d e l i u . . . o r i co-«i f i f i i n d . Ce eşti, b e i , p n ş ă , h a d î m h ? că c u m e r e u u i t . . . B E Ş L E A G Ă : Boşlcngă, l o c o t e n e n t e . . . şi m ă c a r g a l b e n i i să-ţi a d u c ă a m i n t e , că sînt d i n s o l d a a m a n ţ i l o r dc... A v e n d r e p t a t e Pnşn, d a r p r o n a «pus-o f ă r ă p e r d e a . . . Că eu ducă v o r b e s c c u S u l t a n u l , şi-mi rezolvă hîrtiile, s u l u r i l e , alta o să f i e situaţia

întregii u r m a t e . . . Toţi se v o r p r i m e n i , şi-or începe să c i n t e . A m i d e i m u r i . N u m a i să n u a p u c e să i n t r e P r e a c i n s t i t u l Baftang i o g l u înaintea m e a , că strică şi c c m a i era b u n . . . A r e u n d a r dc-a m ă s l u i rea­ l i t a t e a , ce n u s-a p o m e n i t ! (Rugător.) Ce f n c , p l e c «nu m a i aştept ? L O C O T E N E N T E I , : Plecaţi, d a r rămîneţi p r i n p r e a j m ă . Luaţi-o în p a r t e a cealaltă, să n u v ă i n t î l n i ţ i c u B a f t a n g i o g l u . . . că şi e l <; t o t pe-nici... Aşteaptă. D a r vă p r o m i t , m ă j u r , că l a p r i m u l m o m e n t l i b e r v ă veţi vedea în faţu Slă v i l u l u i . Ştiu că v ă iubeşte. A a u z i t «le isprăvile d u m n e a ­ voastră şi n b i a aşteaptă să v ă primească. E şi f o a r t e r e c e p t i v la s u g e s t i i . A ţ i v ă z u t , toţi îl j u d e c ă , toţi î i « r u t ă p e faţă u n d e greşeşte.

Cortina

Tabloul 2
0 ninsă î m p ă r ă t e a s c ă . J i l ţ u r i s c u l p t a t e î n fildeş. D r a p e r i i g r e l e ( d a r c u m p o n o s i t e ) î n f u n d u l scenei. S ă sc v a d ă u n g l a s v a n d . P e masă. tacâmuri s c u m p e . Î M P Ă R Ă T E A S A (aşezind şerveţelele cu mono­ gramă) : Şerveţelele n u se p u n î n p a h a r e , c u m fnc d u m n e a l o r , c i l î n g ă f u r f u r i e . R Ă Z B O I U L : î n ă l ţ i m e a Voastră se f r â m î n t ă şi îşi b n t e c a p u l c u nşezarou şerveţelelor, i n r S u l t a n u l n u ştiu ducă « r e i d e e d e apariţia acestei b u c ă ţ i de p î n z ă m i s t e r i ­ oasă şi l a ce foloseşte e a . (Rlzînd.) D e u n ă z i l - a m v ă z u t pe-un dregător de-al l u i . încurcat. Sc p o m e n i s e c u şervetul î n rnînă, a d a t su-1 m i r o a s e , să-l g u s t e şi p î n ă In u r m ă şi-a şters p a p u c i i . . . Î M P Ă R Ă T E A S A : D o m n u l e m i n i s t r u , aveţi o l i m b ă c a o sabie... D a c ă şi c a m i n i s t r u

Castelul R u m e l i (Bosfor), construit 1 4 5 1 d o M a h o m e d «1 H-lca

în

www.cimec.ro

d c r ă z b o i aţi f i fost la f o l do ascuţit... (Oftînd.) Cel m a i g r e u e d e m i n e : slugă la d o u ă î m p ă r ă ţ i i ! U n a m a i m a r o ca alta. N i c i n-ai t e r m i n a t b i n e o u u n p r i n z , că t r e b u i e să t e î n g r i j e ş t i d e a l t u l . . . Şi n u m a i a m nioi condiţiile do odinioară. U n d e să p r i m e ş t i ? M a r m o r a d o p e j o s o ca v a i d e e a . . . Se v e d e a s t a c î t d e c o l o ! Şi dacă-mi p a r c rău d u p ă c e v a . a l u n e i re­ g r e t . . . ştiţi ce r e g r e t ? H a r t a I e r u s a l i m u l u i făcută d i n m o z a i c , d i n sufrageria mea... 0 a d e v ă r a t ă operă de artă ! R Ă Z B O I U L : E u , i n calitate de m i n i s t r u de r ă z b o i . . . c e să m a i z i c . A p r o a p e că nu mai a m p r o b l e m e . S i n g u r a mea grijă o războiul c u stomacul, ( a n d o g o l , e rău că e g o l , cînd o p l i n . o rău că e p l i n . ÎMPĂRĂTEASA (aruncînd asupra felului cum sini rile) : A u fost lansate o ultima privire aşezate tacimutoate i n v i t a ţ i i l e ?

s ă mînuieşti c u ţ i t u l . . . l o t i m p r e s i e r e a o să laşi i n i s t o r i e . E h , n o b l e ţ e a n u se i a pe f u r a t e , n u se-nvaţă c i t a i b a t e d i n palme... ÎMPĂRATUL : Pe mine m-au bătut la palmă... FINANŢELE: U i t a s e m . . . n i s-au l u a t cuţi­ tele... ÎMPĂRĂTEASA (indignată) : Cum. adică... s ă f a c e m şi n o i ea e l ? f u l o c s ă - n v e ţ e ei d e l a n o i . . . s ă . . . şi n o i d i n p u m n ? (Se îneacă de indignare.) F I N A N Ţ E L E : Î M I e r e d oă H a r a p u l . In cort n u se ştie n i m i c . Z i c e că pentru a c o p e ­ rirea cheltuielilor. R Ă Z B O I U L : Ce c h e l t u i e l i ? C a r e c h e l t u i e l i . ' F I N A N Ţ E L E : V a t r e b u i să v i n d e m p î n ă şi tronul. Î M P Ă R A T U L : Cu o condiţie : col c a r e c u m ­ pără t r o n u l să-l i a c u î m p ă r a t c u l o t . (Hotărît.) Preţul îl stabilesc ou. E u sta­ bilesc preţul. Z U N I S (către Război): A t u n c i să v e z i l u p t e . . . T o a t e n o r o a d e l e o r să s o - n g h e s u i e să-l i a . . . veneţieni, g e r m a n i g e n o v e z i . . . P o a t e - n f e l u l a c e s t a o să-şi d e a s e a m a şi M a h o m e d ce c o m o a r ă s î n t e m . . . (Privind masa.) Ce f a ­ c e m ? Pe cine m a i aşteptăm ? Î M P Ă R Ă T E A S A : Că b i n e ziceţi... A ş p u n e să t r e c e m s ă s e r v i m c e a i u l î n dina palatului... pro­ gră­

Z U N I S : 0 . d o a r lo-a d u s c h i a r ministrul d e f i n a n ţ e , î n p e r s o a n ă . Le-a î n m î n a l f i e ­ cărui i n v i t a t în p a r t e , o dată c u copia plînsrerii pentru mărirea tainului. Î M P Ă R Ă T E A S A : V a i , d a r n u se c ă d e a . . . Z U N I S : M ă r i a V o a s t r ă o î m p ă r ă t e a s ă , şi n u ştie a n u m i t e l u c r u r i , a d i c ă n u t r e b u i e sâ l e ştie... A c e s t e a s î n t p r o b l e m e l e n o a s t r e , ale bărbaţilor d e stat. Căci uitaţi-vă şi M ă r i a Voastră : t a c î m u r i a u r i t e a v e m , d a r ce p u n e m i n f a r f u r i i ? ÎMPĂRĂTEASA : Şi musafirii trebuie să pice d i n t r - u n m o m e n t în altul. Î M P Ă R A T U L (apare cu o cucoană de spice, maci, imortele, pusă cam ştrengăreşte) : D e cîte o r i p o r t c o r o a n a asta pe c a p , simt întreaga greutate a Imperiului bi­ z a n t i n , ( a n d o f i d e - o i m u r i . să i-o p u n e ţ i Sultanului pe piept. ÎMPĂRĂTEASA (cu dojană) : Nu mai l e g e p ă t r u n j e l u l d e p e o u ă ! (Intră nistrul de finanţe.) cu­ mi­

ÎMPĂRATUL : Grădina suspendată. Întot­ deauna am c o n f u n d a t grădina suspendată cu sabia l u i Damocles. U n a m a i suspen­ d a t ă decît a l t a . ÎMPĂRĂTEASA (neluînd seama) : Există acolo t r a n d a f i r i înfloriţi, statui, j o c u l iri­ zat al f î n t î n i l o r a r t e z i e n e . Să m e r g e m , (la braţul împăratului. Se 'îndreaptă spre avanscenă. De sus cade un giilaj, care le barează trecerea. Acum se observă că totul se petrece într-o cuşcă marc, mobi­ lată în stil bizantin — dar cuşcă, precum toate cuştile.) Z U N T S (primul, care-şi recapătă singele rece): M o b i l a t ă în s t i l b i z a n t i n , d a r cuşcă p r e ­ c u m tonte cuştile... Î M P Ă R A T U L (jignit): Se a f l ă v r e u n u l prin* t r e s o l d a ţ i i m o i c a r o s ă - m i l a i e capul ? H A R A P U L (apare din afară, se opreşte lingă gratii) : D a c ă v ă s l r î n g o . îi m a i d ă m d r u ­ m u l . . . N i c i n u ştiţi o i i c h i n şi p e m i n e ! Toată z i u a , saltă cortina, lasă cortina, saltă cortina, lasă c o r t i n a . . . D a r trebuie să a i muşchi p e n t r u p o l i t i c a a s t a ! M u ş c h i , nu glumă... Î M P Ă R Ă T E A S A : Uitaţi-vă s p a l ă n u m a i pe d i n ţ i . la el. Ăsta se

Z U N I S : A , f i n a n ţ e l e ! V i n toţi ? F I N A N Ţ E L E : L a m a s ă . c i n e n u se î n g h e ­ suie ? 0 să-i a v e m a i c i , în p ă r . d e I a S u l t a n p î n ă l a H a r a p . A ş a n i se s c u r g e z i d e z i t e z a u r u l . . . Şi p î n ă a c u m n-am obţinut nici u n favor... Î M P Ă R Ă T E A S A : Dacă vin. cum să nu-i p r i m e ş t i ? (Zimbind.) Inchipuiţi-vă, l-am v ă z u t m î n e î n d . N u ştie să ţ i n ă furculiţa în m î n ă ! F I N A N Ţ E L E : Cine ? Z U N I S : E i . cine ? ÎMPĂRĂTEASA (rîzlnd) : Punea orezul în pumn c u f u r c u l i ţ a , lăsa f u r c u l i ţ a j o s şi d u c e a p u m n u l la g u r ă . F I N A N Ţ E L E : Cine ? Cine ? Z U N I S : S u l t a n u l . O f . ăştia de la f i n a n ţ e v o r c a t o t u l să f i e o l a r d e l a î n e e n u t . . . Î M P Ă R Ă T E A S A : D e c e c r e d e ţ i că v i n e a ş a d e d e s ca să s e r v e a s c ă m a s a c u n o i ? D e d r a g ? Se u i t ă f i x c u c e î n d e m î n a r e m î n u i m n o i . b i z a n t i n i i , cuţitele... Z U N T S : E i . de-ăştia făeuţi peste n o a p t e ! C î n d s ă - n v e ţ e şi o i ? ÎMPĂRĂTEASA jumătate din (pornită) : Poţi să o m e n i r e , d a r dacă spinteci nu ştii

H A R A P U L : S u l t a n u l şi-a a m î n a t v i z i t a p e n ­ tru d i seară... Strîngeţi masa şi învăţaţi g l u m e n o i , ca să-şi p o a l ă descreţi f r u n t e a . (Apare Izabela. Harapul ii deschide, lăsînd-o să intre în. cuşcă. închide uşa cu grijă după ea. Pleacă.) Î M P Ă R Ă T E A S A : F i i c a cea r i s i p i t o a r e . U m b l ă ce u m b l ă , d a r se-ntoarce e x a c t c î n d se taie viţelul c e l m a i gras.

5G

www.cimec.ro

Î M P Ă R A T U L : E u sînl acela. I Z A B E L A : V ă r o g sâ m ă i e r t a ţ i tîr/.iat l a m a s ă . ÎMPĂRĂTEASA (cu reproş): Ce

c-am i n toaletă e

FINANŢELE : Luptă sprijinită chiar de S u l t a n . . . N u ş t i m p e n t r u c e . în ce s c o p . . . dar plătită îngrozitor de slab. s u b orice l a r i f . Si cît ne plăteşte, a l i l a luptăm. S T R A T O S : N u înţeleg. Î M P Ă R Ă T E A S A : Aceasta e Curtea bizan­ t i n ă . . . CU t o t f a s t u l e i , d e s p r e c a r e s-a d u s vestea... Z U N I S (tresărind) : D o m n u l e Stratos ! S T R A T O S : Z u n i s ! (Se îmbrăţişează.) Z U N I S : D a r p e u n d e u m b l i , o m u l e , de-atîţia ani ? S T B A T O S : M i s i u n e a m e a e r a sâ m e r g d e la o C u r t e l a a l i a şi s ă p r e z i n t s i t u a ţ i a . Am vorbit cu Dogele Veneţiei sâ dea a j u t o r î m p ă r a t u l u i , a z i s că-l d ă ş i . . . B A Z B O I U L : . . . n u l-a d a t . S T R A T O S : C î n d să m ă î n t o r c să-i s p u n . . . e u c i n e să m a i v o r b e ş t i ? A m r ă m a s p r i n ţ ă r i s t r ă i n e şi t o t î n c e r c să t r e z e s c s i m ţ u l d a t o r i e i faţă d e c r e ş t i n ă t a t e , l a p o p o a r e l e creştine. (lu şoaptă.) Putem vorbi deschis ? F I N A N Ţ E L E : Altfel nici n u tăm. Aici l o t u l e vraişte. S T R A T O S : Ţineţi-vă b u i e să-nceapă. R Ă Z B O I U L : Cine ? STRATOS: C r u c i a d a . (I)indu-şi importanţă.) F r a ţ i l o r , d a r c i t n - a m u m b l a t . . . M ă d u c la D o g e , z i c e să m e r g i u t i i I n P a p ă . D u - t e la P a p ă . z i c e s ă v a d ă ce i-o s p u n e R e g e l e V e a p o l u l i i i , f u g i la R e g e . d u p ă a i a a l e a r g ă la C u r t e a Franţei... n i c i u n u l n u o r i la curent cu situaţia reală a lucrurilor. Biite-ti c a p u l şi e x p l i e ă - l e . . . A p o i , care m a i d e c a r e m a i s u s p i e i o s . . . a t r e b u i t să le a r ă t s o r i s o r i . d o c u m e n t e . L - a m p u s p e P a p ă dc-a s c r i s c u m i n a l u i . . . ÎMPĂRĂTEASA STRATOS : 0 : Ce-a s c r i s ? tare. că vrem să ascul­ tre­

asta ?
ZUNIS: I z a b e l a , f r u m o a s a n o a s t r ă . . . T u eşti u n i c a m o ş t e n i t o a r e a t r o n u l u i , toţi ochii s î n t p e t i n e . toţi iţi f a c c u r t e şi a i atît d e p u ţ i n t i m p şi p e n t r u n o i . . . ÎMPĂRĂTEASA (supărată): D e ce n-ai r ă ­ m a s a c o l o , la h a / i n ? I Z A B E L A : Se p r i m e n e ş t e a p a . (I'c ah tini.) A n i veşti. .Nici n u v ă î n c h i p u i ţ i . B A Z B O I U L : Ce ? F I N A N Ţ E L E : Se u r c ă p r e ţ u r i l e ! I Z A B E L A : Ne înmulţim. Ne înmulţim, ÎMPĂRĂTEASA (cercetind-o atent): A i ră­ mas... ? D u m n e z e u l e , să n-aud de-o r u ­ şine c a asta ! I Z A B E L A : N u e a s t a , m a m ă . N i s-a a p r o b a i u n o m , c e l care-a m u r i t a c u m d o u ă l u n i . . . şi l o c u l l u i r ă m ă s e s e g o l . . . a c u m a u p r i n s a l t u l . . . O s-apară d i n c l i p ă - n c l i p ă , a c u m c acolo... l a - n t r e b ă r i . . . t r e b u i e s ă - i scoţi v o r b e l e c u cleştele d i n g u r ă , aşa s p u n e a H a r a p u l . Cică ş l i e m u l t e , e u n î n v ă ţ a t , dar c a m s c u m p la vorbă. B A Z B O I U L : Ş i - a l u n e i . cc să f a c e m c u e l ? S ă s t e a ca m u t u l p e scenă F I N A N Ţ E L E : B u n . r â u . n-ar t r e b u i să-l p r i m i m . A r p u t e a s ă a i b ă şi t a l e n t , n u zic b a , d a r n u ne interesează ! E u a n i ridicat de m u l t p r o b l e m a la H a r a p . N u m a i p r i m i m n o i i n d i v i z i în c e a t a n o a s t r ă de luptă a n t i o t o m a n ă . B A Z B O I U L : Subvenţionată chiar de Mahomed, fiul lui M u rad. FINANŢELE : Da. dar prost. Pentru că tainul global răni i n e acelaşi. O să m ă condamnaţi că-s i n u m a n , d a r a n i m e r s pînă la a-i s p u n e : o r i m ă r e ş t i eiobinu". o r i m a i răreşti d i n cîini. Î M P Ă R A T U L : Ce-mi a u d u r e c h i l e ? Consu­ lii n o u aleşi la Constantinopol nu m a i respectă tradiţia de a oferi poporului s p e c t a c o l e , j o c u r i şi b a n i , î n p r i m a s ă p t ă ­ m î n ă a l u i i a n u a r i e . D a r de-o m i e d e ani există acest o b i c e i , ( ' u n i să sari peste el ? M i n i s t r u l e , i a m ă s u r i d e urgenţă. (Intră Strat OS, un om de 60 de ani. încărunţit, figură distinsă ; se vede asta chiar dacă poartă seninele unei maltra­ tări recente. F, îmhrincit dc Harap în cuşcă. Uşa sc-nchide la loc.) FINANŢELE: e bun... STRATOS Ăsta nici de Sllfleur nu mai :

azi-mîine

bulă.

Î M P Ă R Ă T E A S A : Mulţumesc ! Intre timp, noi stăm cu capul pe b u t u c , r e g i i se sonrpină-n creştet şi diplomaţii noştri u m b l ă l e l e a . . . T r e b u i a să v ă î n t o a r c e ţ i Io Curte, să î m p ă r t ă ş i ţ i soarta noastră... S T R A T O S : Soarta, de împărtăşit, t o t o îm­ părtăşesc, nu vedeţi, d a r cc e r a m a i i m p o r l a n t pentru I m p e r i u : să s t a u să m ă j u p o a i e şi p e m i n e şi s ă m ă u m p l e c u p a i e c a p c alţii, sau să încerc să trezesc conştiinţa adormită a Apusului ? I Z A B E L A : Iertaţi-mă. d o m n u l e Stratos. A m auzit do dumneavoastră. Treoeaţi drept u n u l d i n t r e c e i m a i învăţaţi o a m e n i de l a ( i u r t e , a ş a că i e r t a ţ i - m i î n t r e b a r e a : a ţ i trezit-o ? STRATOS : Da. BAZBOIUL: Deocamdată cu dumneata aici. ne-am trezit noi

(împletlcindu-se

un timp

în scenă)

('ine sinteţi v o i ? Î M P Ă R Ă T E A S A : M a e s t r u l d e c e r e m o n i i ne-a fosl t ă i a t . D o m n u l e Z u n i s . fă d u m n e a t a prezentările. STRATOS (cu voce stinsă) : Unde sînl ?

Z U N I S : Aţi n i m e r i t c h i a r în v i e s p a r u l luptei împotriva păgînilor. U l t i m u l cap de p o d . înţelegeţi ?

STRATOS (infhîeărîndu-se) : Cum aud do a p ă r a r e a c r e d i n ţ e i c o n t r a o s m a n l î i l o r , toţi s a r c a a r ş i . „ D i . s i s u r că d a . î i c ă s ă p i m " . ..Afară cu t u r c i i d i n E u r o p a !" Aşa zic toţi. D a r c î n d o să treacă l a faptă...

www.cimec.ro

57

F I N A N Ţ E L E : S p a n i o l i i îl întreabă pe P a p ă , P a p a se c o n s u l t ă c u D o g e l e . . . a e e s l a c u . . . S T R A T O S : Exact c u m vă spuneam... A v e a m t a şea p l i n ă d e s c r i s o r i d i p l o m a t i c e . I Z A B E L A : M a i încet. Şi u n d e sînt ? S T R A T O S : Le-am înghiţit. N i c i u n rege n u ştie g e o g r a f i e s i n u p u t e a să-nţelengă p e nevăzute c a m care a r f i mişcarea t r u p e l o r . A t r e b u i t să l e î n t o c m e s c t o t c u h ă r ţ i l e , p e ţări... D o i a n i a m s t u d i a t m e r s u l tru­ p e l o r , l i n i i l e d e a t a c , şi-am f ă c u t h ă r ţ i l e . T Z A B E L A : Pss. Şi u n d e sînt ? S T R A T O S : L e - a m î n g h i ţ i t , să n u c a d ă în m î i n i l e l o r . Pe d i n ă u n t r u sînl t o t o hartă şi-un d o c u m e n t d i p l o m a t i c . D a r l e ştiu p e dinafară. I Z A B E L A : Pss ! Z U N I S : E , că fără hîrtiile d u m i t a l c t u r c i i n-or m a i şti ce a u d e g î n d să facă... S T R A T O S : A m întocmit şi h ă r ţ i l e Apusu­ l u i . . . d a c ă t o t a m b ă t u t d r u m u l . P e a¬ cestea, osmanlîii n u le m a i au... ÎMPĂRĂTEASA (plingtnd) : U n d e - a u răma.? creştinii ? C î n d v i n ? S T R A T O S : V-am spus. A z i , mîine. Cruciada e p u s ă l a c a l e , î n cele m a i m i c i amă­ n u n t e . Ca s ă n u t r e z e a s c ă b ă n u i a l a S u l t a ­ n u l u i , se v o r p r e f a c e că m e r g l a S f î n t u l mormînt... o i a u p r i n s u d u l Serbiei... d u p ă a c e e a , p e m a r e , şi l e c a d î n s p i n a r e . . . R Ă Z B O I U L : P r i n c i p a l u l e să t r e a c ă c r u c i a d a p r i n cuşca noastră. Dacă n i m e r e s c u n pic m a i l a d r e a p t a o r i m a i la stînga... degeaba o m a i f a c , p o t să n u se m a i a p u c e . . . STRATOS : Acum, totul e în mîinile lui Dumnezeu... Z U N I S : Şi d u m n e a t a , d r a g ă S t r a t o s , în m î i ­ nile turcilor... Unul din obiceiurile lor n e s u f e r i t e e c ă s u g r u m ă . (Face gestul.) S T R A T O S (către împărat) : Cine e ? Î M P Ă R Ă T E A S A : N u m a i a v e m m a e s t r u de c e r e m o n i i , că n i l-au... F I N A N Ţ E L E : S-a m i c ş o r a t schema... ÎMPĂRĂTEASA : împăratul nostru... S T R A T O S : N u înţeleg. Î M P Ă R Ă T E A S A : E v i d e n t , p o l i t i c i a n !... S T R A T O S (către împărat) : De unde ai co­ roana ? Î M P Ă R A T U L : Mi-au dat d r u m u l ameliorat. O a m e n i grei, care, pe uscat, sînt miniştri şi c â n t ă r e s c p r o b l e m e , a r u n c a ţ i î n a p ă , îşi p i e r d d i n g r e u t a t e o p a r t e egală c u v o l u ­ m u l de lichid înghiţit pe uscat. S T R A T O S : Şi u n d e mergeţi ? Î M P Ă R A T U L : B a t e v î n t u l . . . şi d a c ă apare şi S t e a u a c i o b a n u l u i î n s e a m n ă c - a m s c ă ­ pat de ploaie. S T R A T O S : A m î n ţ e l e s , eşti r i v a l u l Sulta­ nului... F I N A N Ţ E L E : M i n t e a i s-a t e r m i n a t o d a t ă cu împărăţia... ÎMPĂRĂTEASA (adueîndu-şi aminte că e amfitrioană) : Dar, vă rog... (Ii arată masa.) Şi S u l t a n u l ne onorează d i n cînd î n c î n d c u prezenţa sa... N o i t o c m a i ne pregăteam să ieşim î n g r ă d i n ă să s e r v i m ceaiul... STRATOS : Atunci ?

Î M P Ă R Ă T E A S A (zimhind) : A l u n e i şi a c u m . . . (Stratos se aşază in capul mesei.) Î M P Ă R A T U L : N u , î n c a p s t a u e u ! (îşi pune farfuria în cap.) S T R A T O S (ocupă alt scaun) : Unii nu au m i n t e , a l ţ i i n u m a i a u p o s i b i l i t ă ţ i Ia e a . D a c ă n u m ă c o n f u n d a u c-un s p i o n v a l a h , scăpăm. T u r c i i îl c ă u t a u p e a l t u l , şi-au d a t d e m i n e . T r e i z i l e s ă m a i f i s t a t şi cruciada era urnită. I Z A B E L A : Şi creştinii d u m i t a l c , treziţi, m ă ­ c a r îi a j u t ă p e v a l a h i ? S T R A T O S : N u , c-ar o b s e r v a t u r c i i . M i ş c a r e a e m u l t m a i subtilă. IZABELA (privindu-l in ochi) : Credeţi ? STRATOS : N u . Intr-un f e l , b i n e că m-au înhăţat ăştia, .ajunsesem la disperare vă­ z â n d a t â t a i n e r ţ i e . U n i i s-au î n f u n d a t p r i n mînăstiri şi fac. t r a d u c e r i d i n p e r s a n ă , arabă, latină, greaca veche... Ăştia m ă c a r a u o s c u z ă . . . A l ţ i i , c u c o r o a n e p e c a p , se ţin d c n u n ţ i , de petreceri... N o i , care-am m a i rămas, t r e b u i e să ne ţinem t a r i . (Apare Stratos Harapul, şi-l scoate îl înşfacă de din scenă.) guler pe

STRATOS (ieşind) : Să n u d a i , că s p u n . . . Nuu ! E o confuzie... Sînt de origine greacă, născut l a A l e x a n d r i a , crescut la Atena şi c u domiciliul stabil la fostul Constan... A m fost cîţiva a n i î n trecere p r i n E u r o p a , c u i n t e n ţ i a să m ă î n t o r c l a domiciliul stabil, să plătesc impozitul, i m p o z i t u l p e s o b e . . . ceea c e ş i f ă c e a m . . . şi p e u n d e s ă t r o c , d a c ă n u p r i n ţările balcanice ? Stai, nu d a , căci comiţi o e r o a r e de... ce p u m n ! 1 Z A R E L A : Cît o f i o m u l d e î n v ă ţ a t , c î n d e p u s faţă î n faţă c u m i z e r i a umană... se d u c e c a r a c t e r u l , z b o a r ă m a x i m e l e şi leoriile... Î M P Ă R Ă T E A S A : O r i c u m , de m u l t n-am m a i v ă z u t u n m u s a f i r c a r e să m î m i iască la p e r f e c ţ i e s i l o g i s m u l . (Către Izabela.) Ajut ă - m ă să s t r î n g . D u m n e z e u l e , ş i c î n d m ă gîndesc că deseară iar avem musafiri... şi î n c ă p e c i n e ! (împărăteasa şi Izabela ies cu braţul de farfurii.) F I N A N Ţ E L E : N i c i n u l-au a d u s b i n e şi l - a u şi b ă g a t î n p o r ţ i e . R Ă Z B O I U L : Ce m i n t e s c l i p i t o a r e ! N-a c ă l ă ­ t o r i t d e g e a b a . T o t ce-a v ă z u t s-a p r i n s , a d a t roade. Logică perfectă, p u t e r e d e disociere, perfectă luciditate în analiza situaţiei. Z U N I S : Şi u n m a r e p a t r i o t . A i auzit. A legătura c u alîtea capete l u m i n a t e , c i n d d i n ţ a r ă î n ţară şi... luat tre­

F I N A N Ţ E L E : ...plălindu-şi singur drumul... Z U N I S : Ca e r o u l d e l a u n n o u Maraton. A strigat : „Nc-nving", şi-a c ă z u t . . . în mîinile lor... (Harapul îl aduce pe Stratos, desfigurat.)

S T R A T O S : E u atît a m a v u t d e spus... H A R A P U L : P î n ă diseară să-mi î n v ă ţ a ţ i toţi gluma a s t a , s ă i-o s p u n e ţ i Sultanului :

58

www.cimec.ro

..Dacă

nici

istoria

n-o

fi avînd

liuinor"...

0 veţi s p u n e i n c o r a u l i c . Z I M S : H u m o r cu I I sau fără ? H A R A P U L : Cu H . Asta e tot (Harapul lese.)

azul.

Tabloul 3
Mahomcd
chisă, Afară zat — şi Paşa din Vidin în căruţa în­

S T R A T O S : C u m îl c h e a m ă p e Harap? F I N A N Ţ E L E : Sarailie. STRATOS: Mda! Săracul. Are un pumn g r e u , m ă m i r c u m îl d u c e . (Toţi il cercetează eu compătimire.)

care-i vuietul

transportă armatei

spre

Dunăre. Neche­

mărşăluind.

d e c a i , t'inlece va fi punctată

soldăţeşti, c o m e n z i . D i s c u ­ de h u r d u c ă t u r i , insă, ei se păstrează chiar ridi­

ţia şi

Z U N I S : Căenşi h a r t a ? STRATOS (ruşinat) : D a , d a r pe cea mai mică. N u prezintă nici u n fel de interes s t r a t e g i c , şi-mi ţ i n e a şi m e m o r i a b l o c a t ă , încărcată c u l u c r u r i de prisos. R Ă Z B O I U L : E h . s ă f i Tost e u . . . STRATOS (dezvinovăţindu-se) : Am rezistat f o a r t e b i n e l a t o t ...şi l a s m u l g e r e a u n g h i ­ i l o r şi l a s t r i n g e r e a c u u ş a şi l a ţesălarea l i m b i i — a m lost ciment... D a r cînd n u î n c e p u t s ă se m i l o g e a s c ă d e m i n e . . . c ă n - a u , că l e t r e b u i e , c ă să-i î n ţ e l e g şi p e ei... că e i n e d a u p l i n e a . . . i n - n m î n m u i a t . ZUNIS : Totul e să n u - i d e s c o n s p i r ă m pe cruciaţi. F I N A N Ţ E L E : E i , a c u m , dintr-o hartă mică... S T R A T O S : C e - m i p a r c r ă u e că n - a m a p u ­ c a t să-i î n ş t i i n ţ e z pe v a l a h i că v o r f i singuri, absolut singuri... ZUNIS: Cc să-i m a i d e s c u r a j e z i şi p e e i ! STRATOS : Nu ştiu de ce m ă cuprinde aşa o jale... A r e v r e u n rost rezistenţa noastră ? Z U N T S : A r e . d o m n u l e , are. M e r g e m p î n ă la capăt p e d r u m u l ăsta. STRATOS: Pentru ciolanele melc bătrîne. b i n e a r f i într-o c h i l i e , u n d e v a î n m u n ţ i i V a l a h i e i . S ă t r a d u c d i n S f i n ţ i i p ă r i n ţ i , să fac c o m e n t a r i i la m a r t i r i , ca atîţia alţii... ZUNTS : Acum noi sîntem martirii.

peste I m p u r i ,

nivelul

cat, înaintarea

este o r i c u m

asigurată, i n c i u d a

şleauri l o r d e s f u n d a t e . M A I I O M E D : A m impresia, dragul meu, n-ai înţeles m e t a f o r a . O c h i u l e A l l a h . că

PASA D I N V I D I N : Metafora nu-i tocmai nouă. D a r n u asta m ă deranjează. Nu-i o b l i g a t o r i u să f i m o r i g i n a l i c u o r i c e p r e ţ . I m p o r t a n t e s ă c ă d e m , i n c e e a cc s c r i e m , peste a d e v ă r . M A I I O M E D : D e ce să c ă d e m ? P A Ş A D I N V I D I N : Să n i m e r i m , dacă vreţi, într-o z o n ă a adevărului. D a r să luăm ultimul vers din oda Luminăţiei Tale. închinată lui Allah. Spun in paranteză •că. î n s i t u a ţ i a î n c a r e v ă g ă s i ţ i , a î n c h i n a ode i u i A l l a h este o p u r ă pierdere de vreme. MAIIOMED: Poţi să-mi explici paranteza?

Cortina
Ienicer, secolul XV

P A Ş A D I N V I D I N : A f i M a h o m e d şi a-1 l i n ­ g u ş i p e A l l a h . . . e c a şi c u m a i î n c e r c a să-ţi săruţi m i n a . (Rizind.) Chiar dacă o faci, n u simţi n i c i o plăcere. (Sobru.) D c ce n u s c r i e L u m i n ă ţ i a T a d e s p r e ce cunoaşte mai bine ? Despre caii de la caleaşca a s t a — cai arăbeşti — e drept, care ne poartă a c u m d e p a r t e spre D u n ă r e , şi d a c ă v a v r e a A l l a h , î n c a z c ă n u l-a mîhnit oda Măriei T a l e , peste Dunăre, să-l î n f r i n g e m p e g h i a u r u l d e Ţ e p e ş , c a r e p î n ă a c u m a t r a s i n ţeapă tontă a v a n g a r d a noastră, făcînd u n f e l d e p ă d u r e macabră s a u o l i v a d ă m a c a b r ă î n c a r e se c o c n i ş t e fructe-cadavre... R r r ! MAIIOMED : alegoriile. Văd că şi ţie iţi dau ghes

P A Ş A D I N V I D I N : î m i c e r iertare... a fost o s i m p l ă m e t a f o r ă . S a u d c cc n u s c r i e M ă r i a T a d e s p r e . . . (merge în spatele că­ trage la o parte o perdeluţă) ruţei şi ...această c u ş c ă p e c a r e o l î r î i n d u p ă n o i ? M A I I O M E D (vesel) ; D e ce să s c r i u d e s p r e l u c r u r i p e c a r e le v ă d p e fereastră ? P A Ş A D I N V I D I N : A v e d e a p e g e a m cuşca împăratului bizantin, a u l t i m u l u i împărat b i z a n t i n , şi a p u n e a s t a î n t r - o m e d i t a ţ i e , m i e n u m i se p a r e d e c o l e a ! (Concentrîndu-sc ca într-un moment de inspiraţie.) Sc a u d e v u i e t u l a r m a t e i c a r e m ă r ş ă l u i e ş t e . R a p , r a p , rap... N e c h e z a t de c a i , c o m e n z i , C î n t e c e o s t ă ş e ş t i . î n j u r ă t u r i . Se s i m t e p r a -

www.cimec.ro

59

f u l d r u m u l u i . . . si c h i a r şi c e l d c p u ş c ă . . . Eh. căruţa noastră merge unsă, tîrînd scirliic. după ea c u ş c a bizantină... care M d a . d e s t u l d e î n c ă p ă t o a r e , c u t i a a s t a .1 l o r . . . d i n p ă c a t e , e x p u s ă arşiţei şi p r a f u ­ l u i , ceea ce d ă c a p t i v i l o r o s t a r e d e d e l i r , c o m b i n a t ă , în c l i p e d e c a l m . c u u n s e n ­ timent al zădărniciei. Dealtfel, împăratul Constantin Paleologul nu e chiar Constan­ t i n P a l e u l o g u l . C e l a d e v ă r a t a f o s t găsii m o r t , cu s a b i a î n m î n ă , la u n a d i n . p o r ­ ţile cetăţii. Cel care-i ţine l u c i d e un i m p o s t o r . C î n d o să t e r m i n ă m o d a t ă c u impostorii ? M A H O M E D : A u şi e i r o l u l l o r . . . m i s i u n e a l o r . I d e e a m e a e r a să-l v î r p e împărat î n cuşcă... s i . . . l-am v i r i l ! PAŞA D I N V I D I N : De nouă ani de cînd c c a p t i v şi c ă r a t p r i n t o a t e c a m p a n i i l e şi-a permis gestul necugetat de a înnebuni. Pe d r e p t cuvînt şi în sensul larg al logosului, cum însuşi spune. Suita l u i , însă, e d e s t u l de lucidă spre a aprecia c u m sc c u v i n e s i t u a ţ i a , c a r e , d u p ă p ă r e ­ rea unanimă, nu c prea strălucită... (Desfâcindu-şi braţele în lături.) 0, ce s u b i e c t de p o e m ' D a r eu a m e x p u s ţoale astea în proză... MAIIOM odele nişte place E D : N u cred împărăteşti c u u m i l e cocioabe. la u l t i m u l m e u c ă t r e b u i e să s p o i m b a l e g i d c c a l ca p e (îngrijorat.) Ce nu-ţi vers ?

P A Ş A D I N V I D I N : Vă t r e b u i e u n c i l i l o r ca m i n e . . . (ia S u l t a n , aveţi n e v o i e de soli­ d e m i i d c o s t a ş i , să v ă a s c u l t e p o r u n c a . Tot a s a . c a p o e t a d e v ă r a t — p ă r e r e a m e a este c ă s i n t e ţ i . o r i c e s-ar z i c e , u n poet adevărat — nu vă puteţi lipsi de un c r i t i c , c a p a b i l să d i s e c a r n ă , c a r e să vă poală arăta : „uite, aici e n u r , aici, alamă sclipitoare... Taie asta. lasă asta"... în lipsa u n u i a m a i b u n . m-aţi găsit p e n o r o ­ cosul de m i n e . . . Cileodată, c o r v o a d a m ă (Oftează. c o p l e ş e ş t e , t r e b u i e să r e c u n o s c . I şa se deschide. Intră Radu.) RADU (cu plecăciune către Sultan) : Veşti b u n e . D u n ă r e a e la o a r u n c ă t u r ă de băţ. A c r u l m i r o a s e a şalău, a n i s e l r u . Oastea m e r g e c u însufleţire, s p o r i n d o pradă b o ­ gată... (Trist.) D i n păcate. T a r a Româ­ nească e ca u n b u z u n a r p e t i c i t . . . A f o s l prădată chiar d i n interior. PAŞA DIN un Ţării să vi să-ţi (ţîfnos) DIN şi el VIDIN : peşcheş se fie : E Dar cel care merge cu tro­ e a cea m a i m a r e însufleţire e beizadea Speră nul gras soios RADU PAŞA e Româneşti.., aplece, ruşine tronul să Asia, măcar slai tatălui dacă nici pe el. drep­ nu n-ar dat sfă­ fraţii. din Radu. nu nu

şi m a i g r a s : î n s u ş i

meu,

tul meu

firesc... VIDIN : fiul Ţepeş, său ? făcut firesc ? am în eu c-am sînt ochii rînd la luat sultani ca fratele El de tău. ce tatălui

a v e a acelaşi d r e p t MAIIOMED : hotărîri tuiţi cap. a Ţineam A să-şi la doua Bine prin

PAŞA DIN VIDIN : „Eu. umbra-nchisuluj tău o c h i . geana-i". Acesta e v e r s u l . Am înţeles că O c h i u l e A l l a h . N u p r i c e p însă d c c e v ă c o n s i d e r a ţ i Umbra ochiului lui Allah ? M A H O M E D : Ce e f a l s a i c i ? P A Ş A D I N V I D I N : S ă n u se s u p e r e L u m i n ă ­ ţ i a T a , d a r a c e a s t ă u l t i m ă p r o d u c ţ i e n i se p a r e ratată. Deşi a m găsit cîteva e x p r e s i i , ba c h i a r v e r s u r i întregi, strofe, bunicele. MAIIOMED dală ? PAŞA DIN (mîhnit) VIDIN : (enervat) să : Să Tot : spui, tonul.) Ia ţi-o mai citesc o

care v i i t o r i i fratele zi meu

omoare

primul ce a m

după

puterea, pricinuit, Am

trebuit

să-l

sacrific...

Mi-a

bineînţeles, o

mare durere

sufletească.

c o m p u s c h i a r o elegie... RADU PAŞA : Aşa DIN se întâmplă : ai fraţi, ni neca­ hăini.

zuri... V I D I N : Dnr ai (către de Paşa din şi p e c i n e Vidin) Ştii

mediocră ! ascultă, Paşă n-am din ta­ ta­

MAHOMED împungi

: D e ce-l că nu-i

MAHOMED lent. PAŞA

fiecare

dală ?

Vidin ! Vrei (Ridicînd

p o a t e , că Mi-oi

pkice gluma. PAŞA D I N V I D I N RADU : Corabia Cu VIDIN repede (către : Nu glumeam. Măriei tot : Cu la Radu) Tale este cu în port, luptă... cadîne... lasă discu­ Vidin. denigrai o odă. ca eu ?

f i pierdut

l e n t u l peste n o a p t e ? D I N V I D I N : N-am Nu cumva rog... afirmat lirica asta... D a r e doar apre­ din Sună aşa ? îţi în­ li în să-ţi v ă grăbiţi... MAIIOMED : ciată PAŞA mea cu... m ă superlative,

aşteaptă. PAŞA Cît gura ţie DIN mai

e c h i p a m e n t u l de piscină, Dunăre... : Am cu Şlii,

Că-mi o

apă... avut din scris (Lui acolo.) din mi-a cam neplăcută Paşa am

c a u z ă că-s c i n e îs ? DIN V I D I N : Vorbiţi (domolit) e Nu să-ţi că, de : De mă de ta, poeticeşte. cc-o s u c e ş t i dată pe naiba nu să te te calci ce şi ori ca sunătoarea sau MAHOMED Adevărul eilcso grozitor. chcmînd comanzi pojarniţa. fiecare cînd nervi le-oi las legeni

MAIIOMED Despre ultima PAŞA pus toţi — în DIN mari

p o e z i e . Ca d e o b i c e i , producţie... VIDIN : E Sultanul nu de speranţe — Măriei

slabă. s-ar afla

Radu, numai

ce-am scris, ştiu

şi cînd

Mi-am Imperiu mîhnit reface.

şi p a r c ă

citesc...

iubitorii geniul

literatură

armata

Sale. D a r sînt se p r i p e ş t e . N u

braţele v r e u n e i cadîne.

că, de l a o v r e m e ,

00

www.cimec.ro

nu meditează m u i m u l t . M i - c t e a m ă că v i c t o r i i l e m i l i t a r e d ă u n e a z ă calităţii a r t i s ­ tice a u l t i m e l o r producţii. H A D U {către Mahomed) : S i n i u n i i care « r v r e a ea S u l t a n u l să p i a r d ă a c e a s t ă c a m ­ p a n i e . . . IVI sâ a i b ă p r i l e j d e a i n e d i t a m a i mult. PAŞA DIN VIDIN (către Mahomed): Cred că. dacă a ţ i s c h i m b a u l t i m u l vers... MAHOMED (interesat;: Serios'.' (Brusc, enervat.) .Nu s c h i m b o iotă ! I n m o m e n t u l c o m p u n e r i i o m fost i n s p i r a t . A l u n e i n u p o t d a g r e ş . Ş t i i eă d a c ă ( i u ţ e ş t i c u a r c u l poţi n i m e r i c u săgeata p r i n u r e c h i l e a c u ­ l u i c u care A l l a h (esc n a t u r a s a u f i r e a . Din p ă c a t e , această s t a r e p r i v i l e g i a t ă d e m a x i m ă î n c o r d a r e m ă cercetează m a i r a r . . . fu privinţa asta, i ( i d a u dreptate... A i m e r e u n e v o i e d e o f i i n ţ ă d u p ă c a r e sa-ţi tânjească u n g h i i l e , p ă r u l . . . c a r e să l e p u n ă în stare de... PASA D I N V I D I N : Crimă literară... MAHOMED (nostalgic): O Fiinţă... Da, o f i i n ţ ă d e c a n g e şi c a r n e . A f o s t o v r e m e cînd m ă nelinişteau femeile. (Zîmbind.) M i - a u t r e c u t şi f e m e i l e . . . M - a m r ă c i t f a ( â dc o b u n ă jumătate d i n o m e n i r e , pârlea cea m a i f r a g e d ă . . . I \ A D U : A u şi e l e * u n e l e c a l i t ă ţ i , d a r p i e r d prea m u l t t i m p ou intrigile. Atîla timp pier I cu intrigile, v a i ! PAŞA D I N V I D I N : După unii, muierea e m o t o r u l a r t e i , oiştea, dacă se poate s p u n e aşa. Mulfi m o r pentru ea. Alţii, m a i iscusiţi, o î m b r a c ă în sonete. M A H O M E D (rtztnd) piciorul Gentile Lnai c u n o s c u t ? RADU : Nu. : Prietenul m e u italian, Lelliui... (Către Radu.)

P A Ş A D I N V I D I N : S ă îi începui oare d e c l i ­ n u l c r i t i c i i ? (Deschide uşa. sare din calcaşcă.) RADU (după o pauză): M a r e putere de stăpînire are Luminăţia Ta. N u m - a m p u l u l a p r o p i a niciodată d e acest i n d i v i d . M A H O M E D : A c i t i t m u l t şi o î t e o d a t ă j u d e c i i d e s t u l d o l i m p e d e . E insă u n s p i r i t dosI r u c l i v . D i n cauza asta, n u poate p r o d u c o l î n s u ş i c e v a . . . şi v e d e n u m a i g ă u r i l e d i n s i l ă . . . M ă f a c e să s c r i u m a i b i n e . . . N u m a i c u e l p o l să m a i d i s c u t şi a l t c e v a d e c î t despre misiunea m u s u l m a n i l o r , interesele noastre în N o r d , c o m p l i c a t e socoteli şi d a r i v e l i . V o r b e ş t e şase l i m b i , c a şi m i n e . Mai ora un picior italian... N u Rellini. a l t u l . . . o să-mi a d u c a m i n t e n u m e l e l u i mai t i r z i u , c a r e , t o t a ş a , a v e a g e n i u l d i s ­ cuţiei f i l o z o f i c e . . . D e s p i c a f i r u l d c p ă r i n p a t r u şi L urmă-il l i p e a l a l o c . . . d e n i c i a nu sc c u n o ş t e a . . . A c u m , a u z i i că e l i C u r t e a l u i Ţ e p e ş ! P e a c e s t p i c t o r , dacă-l prindeţi, să n u - l c ă s ă p i ţ i ! O a m e n i i î n s t a r e să-şi rişte s c ă f î r l i a s î n t d e s t u l d e rari... Ca nenorocitul ăsta d e Paşă d i n V i d i n . (line e e l ? U n papă-lapte d e paşă o a r e c a r e , p u s d c m i n e l a V i d i n . Ce e V i d i 11111 ? 0 cetate d e p a i e . f ă r ă a p ă şi e u p r i v a t ă turcească lingă g a r d . Ş i iată c i n e le c o n t r a z i c e cu încăpăţînnre Ia fiecare vers. Cîteodată î m i n ă v ă l e ş t e sîngele i n o c h i , î m i v i n e . . . n u ş t i u c e ,să-i f a c . (După o pauză.) F r a t e l e t ă u ce-o f i v o r b i n d c u i t a l i a n u l ? E l se prieepe l a artă ? RADU (rizînd) originale. : I n ' privinţa asta are idei

M A I I O M E D : Atunci (Devenind, dinlr-o te RADU ştiu

î n s e a m n ă c ă se p r i c e p e . dată, familiar.) Dar, Radu... A z ia m Nu

r o g , i a loc, beizadea (se aşază turceşte pe

M A H O M E D : U n m o ş i e r n e î n t r e c u t , Io a s i g u r . El i n i i s p u n e că i t a l i e n i i şi-au f ă c u t o adevărată modă d i n a cînta I n sonete nevestele a l t o r a . Fără nici o legătură a m o ­ roasă... T o a t ă v i a ţ a l e b o m b a r d e a z ă d o l a d i s t a n ţ ă e u s o n e t e o a r b e . (Rîde.) Pac, p a c , pac, pac sau, după schema sonetului : abba. baab, ode, d d c . Apucătură c a m imorală. PAŞA D I N V I D I N : Se c i n t ă fiinţa c e n u p o a l e f i cunoscută... . V i d e . . . t e o r e t i c , m e r g e . Dealtfel, d e cînd apăru p r a f u l de puşcă, soarta artei o pecetluită. RADU : C u m aşa ?

chef d e confidenţe... o pernă):

c e v-aş m a i p u t e a Eu (Rîde.) Sa orice, am

spune... de confidenţe,

M A H O M E D : eu l e fac. RADII : poate

chef

Luminăţia să facă

Mahomed chiar şi

al

II-lea

confidenţe.

MAIIOMED

(cu falsă

timiditate)

: Dar... mi-e

PAŞA D I N V I D I N : Cu u n I u n nimiceşti ce s-a c r e a t m a i b u n t i m p d e i s u t o d e a n i . Unde d a i , a c o l o c r a p ă : s t a t u i , a r h i v e , oameni. M A H O M E D (enervat, dar căznindu-se să se stăptnească) : l a ascultă, Paşă d i n V i d i n , cred eă a c e a s t ă clipă chiar a sosit... Clipind.) Dă-te j o s ! C o b o a r ă i m e d i a t ! P A Ş A D I N V I D I N : A m c r e z u t că e d a t o r i a m e a să a l r a g a t e n ţ i a . . . T a l e n t u l î n c e p e să ş c h i o p ă t e z e . . . mm m a r e . . . MAHOMED (abia stăpinindu-se) : Ieşi afară ! Coboară i m e d i a t !

r u ş i n e . N u ştiu c u m să-ncep. T o t u l e a t i t d e n o u p e n t r u m i n e . . . (Brusc.) T ua i iubit vreodată ? R A D U : M d a . (Evaziv.) Patria, poporul... C h i a r m ă g i n den m aseară : cît î m i i u b e s c e u p a t r i a şi p o p o r u l . M A H O M E D : L a s ă a s t a . b e i z a d e a R a d u , ştii c u m v a d e ce t r o n u l Ţării Româneşti v a t r e c e d i n m î n a u n u i o m v i t e a z îm m i n a unui o m frumos ? R A D U : Cine e acela ? MAIIOMED: (Ii întinde line. R A D U : Ce ? M A H O M E D : P o e m u l . . . O d a . . . S-a î n t â m p l a t ceva c u mine... a m simţit dintr-o dată o p o r n i r e . . . să-ţi î n c h i n o o d ă . . . r o d u l m n u i Nu un esti tu Radu cel Frumos? sul de hîrtie.) E r a pentru

www.cimec.ro

61

suflet c u p r i n s dc flăcări... A s t a e r a m ă r ­ t u r i s i r e a p e c a r e v o i a m s ă ţi-o î n c r e d i n ţ e z . dr gelul.) Dar să f i i (Ameninţindu-l cu d e m n d e ca... R A D U : De cine. adică, de ce ? M A H O M E D : M ă s i m t m i c i n prezenţa d u m i ­ t a l c . Cc s i n t e u ? U n g i . n d a c , u n f l u t u r e î n v î r t i n d u - s e î n j u r u l u n e i r a z e . . . (Pe alt ton.) Simt un a v î n t .spre u m i l i n ţ ă . Nu ş t i u , p o a t e u n d e eşti t u c r e ş t i n şi m i - a i i n s u f l a t s p i r i t u l şi f o r ţ a c r e a t o a r e a u m i ­ l i n ţ e i c r e ş t i n e . . . Ce-ar f i d a c ă m-nş creş­ t i n a o u î m p ă r ă ţ i e c u t o t ? (Radu scapă jos sulul. Mahomed îl ridică.) Totuşi... nu p o t să ţi-1 d a u î n f o r m a aista. N e c . i z c l a t . n u merge. Măgarul de Paşă d i n Vidin a r c m i r o s de iapă. S i m t e de la distanţă podul stricat. Ceva într-adevăr şchiopă­ t e a z ă . . . A c u m î m i d a u p e r f e c t s e a m a şi ce a n u m e . . . E x t r a o r d i n a r , n e a f l ă m î m p r e ­ u n ă d o a r d e o i t e v a m i n u t e şi p o t s p u n e e ă s î n t într-o s t a r e . . . R A D U : Broboane de sudoare v ă încoro­ nează f r u n t e a . M A H O M E D : I n s p i r a ţ i a . . . (încearcă să scrie.) D a r căruţa asta hodorogeşte îngrozitor (Bătind CU pumnul în loitră.) Slugilor, m a i l i n ! (Căruţa merge nud încet.) Mda... (Scrie ceva pe sulul de hirtie desfăcut pe genunchi.) E o u t o t u l a l t c e v a . O să-i p l a c ă şi l u i . A r e ş i t r a n s c e n d e n ţ ă . . . ş i . . . T r e b u i e să-l a ş t e p t ă m , să i-o c i t e s c . (Bate din palme.) L o c o t e n e n t ! O p r e ş t e ! (Căruţa se opreşte.) B i n e î n ţ e l e s , n*o să-i s p u n e m c i n e n e i n s p i r ă . . . S c c r o t i u l n o s t r u . . . D a r c e s-o f i m i ş c î n d a ş a d e î n c e t ? (Scoate capul pe uşă, strigă.) H e i , Paşă d i n V i d i n ! V i n o , f r a t e , î n c o a c e . Fă-tc î n c o a c e . Că d o a r n u t e - o i f i s u p ă r a t . (Mai laie.) A m schimbat u l t i m u l vers... I a ascultă ! VOCEA PAŞEI DIN VIDIN : frate, d u p ă e d i c t u l acela... Nu-mi ziceţi

Tabloul 4
Cortul l u i Radu.

R A D U (se plimbă nervos): C i n e - o m a i f i şi ă s t a ? V r e o i s c o a d ă ? N-aş c r e d e . C i n o - a r a v e a c u r a j u l să p ă t r u n d ă p î n ă a i c i ? P I N Z A R U (intră) : In sfirşil, dete D u m n e z e u . R A D U : T u m ă t o t cauţi de d o u ă săptămânii P I N Z A R U : D c trei. D a r m-au Iot dus cu v orbia i e n i c e r i i . Foarte greu se răzbeşte şi l a d u m n e a t a . A t r e b u i t să b a g m i n a î n buzunar. (Zimbind.) Să nu uităm că sînleni i n ţara b a c ş i ş u l u i . R A D U (sec) : Ş i c e v r e i d c l a m i n e ? P I N Z A R U (mirat) : Ce v r e a u ? Ce s ă v r e a u ! RADU D i n m o m e n t ce m ă c a u ţ i c u u t i l a s t ă r u i n ţ ă , î n s e a m n ă că aştepţi ceva, d o ­ reşti să o b ţ i i c e v a , u n f a v o r , u n c h i l i p i r . PLNZAiRU : Aş ! R A D U (început poţi p l e c a . de iritare) : Atunci, mă rog,

P I N Z A R U : P ă i . e u v e n i s e m sâ v o r b i m r o m â ­ n e ş t e . . . A s m a i s t a o ţ i r ă . (Cu spaimă.) N - a m c u c i n e s c h i m b a o v o r b ă . De-ai i te-iîwn c â n t a t . A m a u z i t c-«r m a i f i un r o m â n pe-wici. N u ştiu c u ce te o o u p i , mu ştiiu cinic e ş t i . . . d a r s i m ţ e a m n e v o i a u n e i discuiţii c u u n c ă r t u r a r ; n u o u u n căr­ t u r a r şi u n f a r i s e u , c i p u r şi s i m p l u c u un c ă r t u r a r d e - a l n o s t r u . Ş t i i eă visăm pe l i m b a părinţilor noştri. Să despicăm f i r u l de păr. R A D U (cam A i sabie nedumerii) e u ce s ă : Eşti o m de a r m e ? despici firul ?

Cortina
Aga ienicerilor, al comandantul ieniceresc suprem

PINZARU (rizînd) : Eu, om de arme ! (Amar.) N u , d o m n u l e , de trei a n i de cînd mi-am părăsit ţara sînt un nemernic... R A D U : A i fugit ? P I N Z A R U : N u c-iaş f i n v u i t c e v a î m p o t r i v ă , d a r v o i a m să v ă d o r a ş e m a r i . . . ca V i c n a . (Luînd seama în jur.) D a r v ă d c-o d u c i b i n e , te o m e n e s c ăştia... Eşti i n v i t a t o f i ­ cial ? RADU (rîzînd) : într-un f e l , da. Sînl musa­ f i r u l Sultanului i. PINZARU (cu uimire) : I e t c - t e , m ă !... Şi-ai noştri ce z i c ? R A D U : Ce s ă z i c ă ? T a c c h i t i c . T a c m i l e . PINZARU : D o m n i u l e . să nu te-ncrezi în s t r ă i n i . N u ş t i i ce v i a ţ ă a m d u s e u . M i - a spus m i e G h e o r g h e I o r d a n , care a r c o prăvălie d e ţambale la Tirgovişte : „ N u d o r i n ţ a ide-ia c u n o a ş t e t e m î n ă , o i s e t e a d c a v e n t u r ă î ţ i d ă g h e s ! C a u t ă «ă-ţi i n f r î n g i p o r n i r e a , a l t f e l o să-ţi i a s ă A p u s u l p e mas ! " Ş i a ş a a f o s t . RADU : Nu te-ai acomodat ?

corpului

P I N Z A R U : E u , l a ăştia ! A m stat u n a n la V i e n a , ca u n c î i n e d e p r i p a s . C u h o ţ i , c u borfaşi, spărgători... s c u r s o a r e a societăţii... d www.cimec.roi n t o a t ă lumea. P î n ă m i - a u v e n i t a c t e l e .

Dormeam toată şleahta i n l r - o haracă — e r a o p u t o a r e amestecată c u f r i g . . . Şi u n f r i g a m e s t e c a t c u f r i c ă . . . Ce m a i , c a î n g r a j < l ! N i c i I s u s C r i s l o s c î n d s-a născut n-« i n d u r a t c e - n m î n d u r a t c u . N o a p t e a , b o r f a ş i i î m i f u r a u p e r n a şi d ă d e a u o u ea în m i n e . (Admiraţie.) A i dracului ! Mă nimereau v a g a b o n z i i pc întuneric, exact in m o a l e l e ţestei. A v e a u mina formată. D e d a t ă ila s p a r g e r i . R A D U : D e ce ? P I N Z A R U : A s t n - i î m t r o l w u n şi e u ! D c c e , m ă ? (Cu obidă.) Pentru vederile mele. A u z i s e r ă e-aş f i î n v ă ţ a t c e v a c a r t e : „ B ă , ă s t a c a r e c i t e ş t i , i a m a i d u - t e ide t e . . . " Ş i , j a p , c u p i c i o r u l î n f u n d . D a r ]>c c e t o n 1 Aista m ă enerva cel m n i m u l t : tonul ! C i c ă : . . a l t ă d a t ă să n u m a i f a c i ! Că d i n c a r t e a ta n e - a u c ă ş u n a t t o a t e ! " T o t f e l u l d e p r o s t i i . M ă şi s c u i p a u . . . Ş i t o t a ş a : p e ce t o n ! D a r asta n u era n i m i c , pe lingă crimele lor... îşi omorîseră unii mama, alţii sora... Şi de-asta n u - i s u f e r e a u peăslia fără p a t a . R A D U : Atunci, acasă ? de. ce n-ai stal frumuşel

mina l o r , şi..." A t u n c i am auzit lingă m i n e p e u n u l c a r e , t o t a ş a , m u n c e a ?i s c ă p a s e t î r n ă o o p u l : „ L u a - t c - a r b o a l a ! " Ce m - a m b u c u r a t ! D a r ce s-a ' b u c u r a t e l ! Era un flautist, savant în f e l u l l u i , îl luaseră întîi u n i i de pe la miază-noapte. Şi d u p ă ce-a c î n l a t v r e o d o i a n i p r i n ţ a r a a i a , p e - a c o l o . n-a m a i p u t u t să l e s u p o r t e năravurile. T e c h e m a u acasă la e i , în f a m i l i e , şi... e r a i o b l i g a t să v e z i d c m u i e ­ rile lor... D u p ă aia, la o jumătate de conac, n u te m a i cunoşteau. N i c i e i , n i c i e l e . (Uimit şi enervat.) T e t r a t a u ca p e u n străin. U n o a r e c a r e ! M-a l u a t acasă la e l , o c ă m ă r u ţ ă , d e l a u ş ă u r c a i d i r e c t în pat. De fapt, n i c i mu c m pat, u n f e l d e p r e ş . Z i c e : „ S ă - ţ i a r ă t c e v a " , şţi s c o a t e o b i b l i e transcrisă de e l . M ă întreabă : „ o f i a d e v ă r a t ?" L - a m î n c u r a j a t , a m s p u s c ă s i g u r , a ş a e, e x i s t ă u n D u m n e z e u , f e r i ­ cire, r a i . . . Şi n u m i - a m m a i l u a t zilele. (Pe gînduri.) P o ţ i să ştii ce-o f i p e l u m e a c e a l a l t ă ? C î n d a m v ă z u t e u c ă s î n t şi a l ţ i i m a i d e c ă z u ţ i d e c î t m i n e . . . Ce să t e m a i o m o r i ? Să-ţi m a i i e i z i l e l e d e p o ­ mană ? Spune dumneata ! R A D U (distrat) : Ş i z i a ş a , t o t r o m â n şi ă l a ! P I N Z A R U : După aia... a v e a m u n prieten a i c i , î n T u r c i a . î m i t o t t r i m i t e a v o r b ă să v i n l a e l , că n u m a i p o a t e , o s ă . s e spînz u r e . . . şi m ă p u n e n a i b a s ă v i n . . . şi n u - 1 găsesc. RADU : Se s p î n z u r a s e ?

P I N Z A R U : M ă g î n d e a m c-o s ă - m i g ă s e a s c ă şi m i e v r e o p a t ă — a n a i g ă s i s e r ă l a v r e o d o i . Şi î n c e p u s e r ă să m ă c a u t e şi p e m i n e

d e bube-n c a p , c u m se z i c e . . . Ş i l a u r m ă . . .
mie tare RADU mi-a p l ă c u t d e m i c m u z i c a . . . m u l t să v ă d Viena... : Emitmos oraş. ţineam

P I N Z A R U (amar) : A c o l o a m s p a r t eu gheaţă o i a r n ă întreagă, ou toate că m ă d u s e s e m p e n l r u muzică... Treceau ăia p e lingă m i n e în p a l t o a n e , i n b l ă n u r i , şi e u d ă d e a m c u t î r n ă o o p u l î n t r o t u a r e . O c n ă ! N u m a i că în l o c d c sare... gheaţă. V a r a dftsoăreaim l ă z i , m u t a m s c a r a v o p s i t o r i l o r . . . Că t o a t ă V i e n a se v o p s e ş t e . Şi î n p a u z ă , c î n d să mă odihnesc, m ă trimiteau după apă c a l d ă . S ă sc spele meşterii pe mîini. Batjocură ! R A D I I : A t u n c i , b i n e ţi-tn eşli u n v î n t u r ă l u m e . . . zis Iordan ăla :

P I N Z A R U : N u , e l a zis textual... Adică, cc s ă m a i . . . N-a f o s t z i î n c a r e s ă n u - i d a u d r e p t a t e . I - a m şi s c r i s , d a r n u m i n a r ă s ­ p u n s . C r e d c-n i n t e r p r e t a t g r e ş i t s f î r ş i t u l . î n a i n t e do : „Cu deosebită stimă", spu­ n e a m : „Sfatul d u m i t a l c a fost a l u n u i î n ţ e l e p t " . P r o b a b i l eă u n i i a u c r e z u t eă e l m-a î n v ă ţ a t să f u g , . (Bucuros.) Doamne, c e b i n e eă m a i v o r b e s c r o m â n e ş t e ! 0 d a t ă c h i a r v o i a m s ă - m i p u n c a p ă t z i l e l o r . . . (Se închină.) L u c r a m t o t la gheţărie, abia-mi găsisem şi p o s t u l ăsta... eram slab nl n a i b i i . . . A j u n s e s e m la v r e o W de k i l o . Si asta d i n cauză că s u f e r e a m dc-o b o a l ă ciudată : n-aveam poftă de mîncarc la masă. Şi c î n d î m i venea pofta, n u se n i m e r e a m î n c a r c . (Bidc.) Ş i - a p o i şi r ă c i ­ s e m l a u n p i c i o r . . . Şi-n z i u a a i a m i - a m zis : „Deseară — g a t a ! S t a u să i a t i şi b a n i i p e z i u a d e a z i , să n u r ă m î n ă pc

PINZARU : Se î n s u r a s e !... Se mutase la m u i e r i , că ţ i n c î t e t r e i - p a t r u , ş i e l e n - a u v r u t să m ă r e c u n o a s c ă d e p r i e t e n a l l u i . I - a u i n t e r z i s să v o r b e a s c ă d e s c h i s ş i s i n ­ g u r o u m i n e . . . A ş a m - a m ales c u T u r c i a . . . (Pauzfi.) E b i n e să t e d u c i a c a s ă . S ă n u l e fereşti d e m i n e , c ă n u s î n t î m p o t r i v a ţării, n u n i m i c . M ă g î n d e s c că d a c ă m - a r i e r t a V o d ă c - a m f u g i t , i-aş s c r i e o s c r i ­ s o a r e d e c ă i n a r e şi m-aş î n t o a r c e . (Curios.) Ce le-o f i f ă r î n d l a ă ş t i a d e s e c ă i e s c ? R A D U : l i trage în ţeapă. P I N Z A R U N-o f i c h i a r a ş a . . . M a i e şi b î r f â . (Energic.) T o t m a i b i n e c-acolo ! Ă ş t i a , pe a i c i , n-au s u f l e t . Sînt politicoşi, îţi z i m b e s c , d a r e x a c t o secundă cît îţi r ă s ­ p u n d la salut. D u p ă aia, a u împietrit. N u te m a i c u n o s c . O i n o r d i c e l e alea... 0 , d e m - a ş m a i v e j d e a a c a s ă , a c ă s i c ă . N-aş m a i ieşi d i n v ă g ă u n ă . C ă s a t u l n o s t r u e p e - o văgăună. Să vină r u d e l e a c o l o să mă v a d ă . A c o l o să m o r , să m ă - n g r o a p e . . . C e , parcă, dac-am văzut T u r c i a , ştiu mai m u l t e ? E r a la n o i u n u l . I l chema M a i l a t A l e x a n d r u . Ca să-ţi s p u n ă c î t e d e g e t e a i l a m î n ă , trebuia s ă l e v a d ă , să l e p i p ă i e şi să I e n u m e r e d e c î t e v a o r i , c ă n u - i ieşeau. Lumea trebuie s-o p ă t r u n z i cu m i n t e a , n u să o b a ţ i c u p i c i o a r e l e ! P r o s ­ t u l p o a t e să m e a r g ă şi-n c a p , c ă t o t n u - i intră n i m i c în el... D o a r mărăcini... R A D U : Ă i f i a v î n d şi d u m n e a t a d r e p t a t e . V ă d că t e u s u c ă d o r u l d e ţară... H a i c u m i n e acasă.

www.cimec.ro

63

P I N Z A R U (trist) : r ă z b o i . A ş a se de cîţiva a n i . sint turcii. M a R A D I ' : Dacă nimic... PINZARU RADU eşli

N u , c - a m a u z i t e-o s ă f i e t o t v î n t u r ă v o r b e pe-aiei E u i i ştiu c î t d e ciinoşi i b i n e stau aici cu ei. cu mine, trecere n u ţi se-ntîmplă Ţepeş ?

P I N Z A R U : S ă b i i . D a r sînl proaste. Să n u t e - n c r e z i în s ă b i i l e t u r c e ş t i . E u ş t i u c u m le l u c r ă m . N e f a c e m c ă Io c ă l i m . S c u i p ă m pe ele. RADU să : Şi n u te gîudeşti se-ntoarcă împotriva că s ă b i i l e alor astea o r

tăi ?

: A i vreo

p c lingă

: E fratc-meu.

P I N Z A R U : C u m v r e i să trăiesc. ? Ş i - a p o i , c u sînt Ia m i n e r e . L a încrustat. C u m a r v e n i — partea artistică. M ă u i t la dumneata — multe. Dacă ui rezistat. Mi-a ajutat ai trecut înseamnă R A D U : prin

P I N Z A R U : A ! A t u n c i se s c h i m b ă s o c o t e a l a . . . (Pauză.) D a r dacă v i n t u r c i i , cine-mi ga­ r a n t e a z ă m i e c ă n - o r s ă se i a d e m i n e ? Eu sînt f o a r t e sensibil. Să n u m ă atingi la s l o b o z e n i e , c ă ţip... Ţ i p tare. Cine-mi g a r a n t e a z ă c ă n u m ă leagă, a i ? RADU : Sultanul.

că eşti o m tare. PINZARU : RADU Dumnezeu.

: Te-nş f a c e s f e t n i c . Nu băga

PINZARU : RADU

oaste s t r ă i n ă
mă faci

In

ţară.

PINZARU (mirat) : I m h r o d o d i t u l ăsta ? A r e e l p u t e r e a a s t a ? Ş i ce-o să z i c ă Ţ e p e ş , d a c ă s e a m e s t e c ă S u l t a n u l şi m ă g a r a n ­ tează t o c m a i p e m i n e ? U n n e p r i c o p s i t ! RADU (rizînd) : P ă i . . . e u o să f i u D o m n u l . . .

: Ce c a s t a ? Un

PINZARU : RADU

sfat, d a c ă
: Du-te !

sfetnic.

(supărat)

P I N Z A . R U : A . pricep... parcă, parcă pricep... A - h a ! V r e ţ i să-l b i r u i ţ i şi să-i l u a ţ i t r o ­ nul... Bun... Dar... n u vă e frate ? R A D U : B a d a . T o c m a i c ă m i - e , a m şi e u dreptul... Dacă vrea Dumnezeu, nu va mai f i D o m n . . . Şi n u m a i face p c p r o s t u l , că m i - a i p l ă c u t d e l a î n c e p u t c u m v e d e a i l u c r u r i l e . Ş i t o c m a i v o i a m să t e i a u c u mine. Sfetnic. A m m a i f i discutat p e drum. P I N Z A R U : M i e - m i place discuţia, d a r fără politică. Şi la u r m ă , p r e a v ă d atîta oaste î n j u r . (Curios.) Ăştia u n d e se-ndcnmnă aşa ? R A D U : P ă i , în Ţara pe Vodă... Românească, să-l b a t e m ăsta !

PINZARU (ridietndu-se) : De-asta venisem. A u z i s e m c-ar f i u n r o m â n p e - a i c i . A v e a m c h e f să d i s c u t c e v a m a i î n a l t , m ă r o g . Vă duc. (Iese.) R A D U : Aşa o m cu capul i n nori n-am m a i pomenit ! D a r sc v e d e c ă e c i n s t i t , î n f e l u l l u i . P ă c a t c ă s-a d u s . L-aş f i ţ i n u t p e l i n g ă m i n e . M ă c a r să m ă facă să m a i r i d . Vede aşa de caraghios l u c r u r i l e !

PINZARU (se întoarce cu o bocceluţă) : 0 lăsasem a f a r ă . S î n l ţoalele n u d e d e p r i m e n e a l ă . D a c ă t e r ă z g î n d e ş b i şi te-ntored, l e d a i u n u i s p a h i u să i l e l a s e l u i f r a t e ­ rnei! ă l m a r e . Ş i d a c ă nu i - o r v e n i b i n e n i c i l u i , să l e d e a e l l u i M a i l a t A l e x a n d r u . Mi-e m i l ă d e e l . că t a r e n u - l m a i a j u t ă capul. Comuna P ă t l ă g e l e l e , ţii m i n t e ? R A D U : Ia-ţi boarfele. O r f i a v î n d stelniţe, l i n d i n i . şi p ă d u c h i , Dar

P I N Z A R U : Deci, acolo, c u t o t p u h o i u l

Eu c r e d e a m că v ă opriţi pe-aici p e l a ă ş t i a . . . B u n ă o a r ă . . . E a d e v ă r a t c-o să n e ooupe t u r c i i ? RADU : Nu ne ocupă, frate, Domnul şi g a t a . . . e i s e - n t o r c . n! t o a r s ă . ăştia e b u n a p u c a t . RADU (grăbindu-sc) : Spune, mergi s a u n u '.' schimbăm F a c cale-

P I N Z A R U : A t u n c i , r o g eu u n soldat. mi-c silă s ă v o r b e s c turceşte.

P I N Z A R U : A s t a s-o c r e z i d u m n e a t a . C e - a p u c ă

RADU (enervat) : M ă , ăştia dacă a j u n g la Pătlăgele — fac salată d i n toţi a i t ă i . Nu n u m a i e ă n - o r să-i m a i d e a h a i n e l e lui f r a l e - t ă u , d a r de-1 g ă s e s c , o r sâ-l b o l e a s c ă şi d c p i e l e . P I N Z A R U : T e p o m e n e ş t i c-o f a c ! D a r n - a m p e c i n e s ă t r i m i t p a c h e t e i n ţară. eă d e cînd c u i n s t a b i l i t a t e a asta... Că v i n ă i a . c ă n u v i n . . . m ă r o g . (Pauză.) Ajunseşi la vorba m e a : o să f i e p r ă p ă d mare. P o a t e t e răzgîndeşti. M a h o m e d ăsta p a r e om c h i b z u i t . S ă m ă d u c să-i s p u n c ă d o c e n e o c u p ă ? D e ce t o c m a i p e n o i ? C ă n - o m f i u n ş i c u m i e r e ! (Pauză.) Dar n i c i Ţ e p e ş n-o s ă .stea c u m î i n i l e î n s î n . A c u m parcă-i d a u şi I u i d r e p t a t e . După ce-iam v ă z u t V i e n a , p a r c ă m i - a m a i t r e c u t necazul. RADU : Du-te ! (din prag) : Ascultă , de l a m i n e ! (Iese.)

P I N Z A R U : N u merg. R A D U : N u vezi PINZARU : scrisoare. nouă — te vai mama duci am Ce Să spus parcă a cîţi

că m i - e frică d e Ţepeş. sîntem ? M a i bine-i pc sorim o ierte merg amîndoi. la tîrg A m — mici. şi la şi zieă

dacă ! ne că

fraţi m a i m i c i

acasă. Cînd a m plecat pînă c e v a : . . M ă , să n u că sînt ăştia să l e f i e d o r !" vorbă se-ntîmplă Floarea

simţit

aşa departe,

dc maică

de o m ! 0

De-iatuno.i Viena nimic. să

mi-a t o t trimis

şi a i c i : . . V i n o , M ă , se m ă r i t ă tu la

c ă n u ţi soru-ta eă

PINZARU 0

f i i şi

nuntă,

ce-o să

să f i e p r ă p ă d u l

de pe l u m e .

l u m e a ?" fierăria

De d o i a n i d e cînd

m u n c e s c In

aia. le trimit

t o t c e cîştig...

R A D U : Ce f a c i a c o l o ?

Cortina
www.cimec.ro

64

Tabloul 5
Cortul Iui M a h o m e d .

M A I I O M E D : L o c o t e n e n t e , pe ce u r i n e c a l c cu a c u m a ? LOCOTENENTUL: IV urmele lui Darius cel M a r e . L u m i n ă ţ i a T a . M A H O M E D : Si c u m fac ? L O C O T E N E N T U L : Cine ? M A I I O M E D : Urinele. L O C O T E N E N T U L (încurcat): C u m să f a c ă . . . lipa-lipa. Aşa c u m niărşăluiesc soldaţii... M A I I O M E D : N u ! T r e s a l t ă d c b u c u r i e că-ns f î r ş i t c a l c ă p e e l e c i n e v a p e p o t r i v ă . Cc n u m ă r p u r t a D a r i u s la o a s t e ? L O C O T E N E N T U L : In ce v r e ţ i : în suliţi. c a a t u n c i , o r i i n ş c h i o a p e , ca a / i ? M A H O M E D : E . aşa ne m a i î n ţ e l e g e m . Ş t i i cc-am visat a/i-noaple ? M ă picta ( l e n t i l e B c l l i n i . . . Aşa. «auditor, cu c a p u l în p a l m e . Cu capul lui In p a l m e . . . (Rîzînd.) îţi a m i n t e ş t i ?... M ă u l e i a şi t r e b u i a s ă mă înfăţişeze f i o r o s , cu u n c a p s i n g e r i n d la picioare-mi... şi zice : „Nu pol fără model". L O C O T E N E N T U L (dîrdîind) : C î t m-am căz­ n i t sâ u i t scena ! Aţi b ă t u t d i n p a l m e , a apărut u n d r e g ă t o r , a ţ i s c o s s a b i a şi h î r ş e ! c a p u l . . . C o n t i n u ă ! " i-aţi s p u s m a ­ e s t r u l u i , c a r e se u i t a năuc. „Hai, ce-ţi tremură mina pe pensulă ? Iată mode­ l u l !"... C î n d mă gîndesc că puteam fi eu acela... MAIIOMED: T u întotdeauna îmi dai idei. la ieşi p u ţ i n a f a r ă . (Locotenentul ezită. Apoi. văztnd privirea hotărită a lui Ma­ homed, execută porunca.) T e iei cu artele frumoase, CU p o e t i c a , r e t o r i c a şi u i ţ i de d i s c i p l i n ă . O a m e n i i a ş t e a p t ă să l e d a i u n s f a t . să-i î n d r u m i , să l e d e s c h i z i ochii. (Hale din palme.) B A F T A N G I O G L U (intră) : Locotenentul mi-a a d u s a m i n t e că c e r u s e m o a u d i e n ţ ă . MAIIOMED (parcă uimit): Dr'âculea ? BAFTANGIOGLU (bîlbîindu-sc) ; Luminăţia Ta... e o c o n f u z i e la m i j l o c . M ă cheamă Baftangîoglu... M A H O M E D : A t u n c i , pe mine mă cheamă Ţepeş... (Scoate sabia şi-i taie capul. Acesta cade în sală, ori într-un coş, pus la indcmînă pe scenă.) Mi-am pierdut î n d e m î n a r e a . . . (Oftează.) Nici un măr nu (Bate poţi tăia f ă r ă a n t r e n a m e n t zilnic... din palme.) B E Ş L E A G Ă (intră) : 0 h î r t i e de-a m e a zace pe aici... de... la... M A H O M E D : Eşti... d o m n i t o r u l Ţării Româ­ neşti ? BEŞLEAGĂ (ingenunche. îi sărută poala mantalei) : Beşleagă. (Inccrcînd să glu­ mească.) Cu B de la A i i Baba... MAIIOMED: rul... Să zicem c-ai îi Vlad ghiau-

Sultan

pc

tron

B E Ş L E A G Ă (speriat, văztnd trupul lui Buftangioglu) : Dc ce să zicem, dacă nu sînt... Eu sînt... aia... ăla... Sînt... e r a m . . . c a r e . . . m d a !... Cc să-i f a c i ? M A H O M E D : S a l t ă c a p u l şi a r u n c ă - 1 î n c o ş ! (Beşleagă ia capul insingerat al lui Baf­ tangîoglu şi-l pune in coş. Mahomed. fu­ rios.) N u p e - a c e l a , p c - a l t ă u z i c e a m ! (ll descăpăţlnează, capul cade ÎA COŞ. Bate din palme.) LOCOTENENTUL (intră) : Măria Voastră este Ţepeş. MAIIOMED (zîmbind) : Asculţi pe la uşi! D e c e n-ai v e n i t d i n t r - u n p o c n e t ? V r e i să fac b ă t ă t u r i ? LOCO T E N E N T U L : Dacă s e - m b u l z e a u toţi ! A u t r e c u t peste c a p u l m e u . Care m a i de c a r e î m i d ă d e a b a c ş i ş să-l l a s să-l v e d e ţ i la faţă. A c u m i-aţi v ă z u t , s-au liniştit. Z i c e a u c ă a u p r o b l e m e . . . (Bepede.) Mi-a p l ă c u t t a c t i c a şi s t r a t e g i a . S i m p l u şi c u c a l m , c a şi c î n d a ţ i f i p u s o p e c e t e . V i s-a r i s i p i i m î n i a c a f u m u l . . . M A H O M E D : D e u n d e ştii ? LOCOTENENTUL : ...Vă aşteaptă Ţepeş afară... M A H O M E D : C u m aşa ? LOCOTENENTUL (viclean) : A m p u t e a să-l f a c e m s ă a ş t e p t e . . . D c ce n - a m î n c e r c a ? M A H O M E D : N u eşti t u t o c m a i g ă g ă u ţ ă . î m i p a r e b i n e că l e s t r e c o r i c a v u l p e a p r i n t r e mîinile mele. . L O C O T E N E N T U L : Ţepeş p a r e nesăbuit p î n ă la nebunie. Asta se v e d e c h i a r şi d i n a c e e a c-a î n d r ă z n i t să se r i d i c e î m p o t r i v a L u m i n ă ţ i e i V o a s t r e . . . Sâ-i î n t i n d e m nesă­ buinţei l u i o cursă d c şobolani... M A H O M E D : T u n u n u m a i că a s c u l ţ i p e l a u ş a c o r t u l u i m e u . d a r î m i citeşti şi g î n durile... Să se trimită veste Domnului valah că-1 i e r t ă m . Facem cale-ntoarsă... S ă v i n ă să n e p u p e m i n a şi să-l m î n g î i e m p e creştet. R e z o l v ă m neînţelegerile d i n t r e n o i d i n vorbă-n v o r b ă , eu zicînd u n a , el zicînd alta. m a i dînd eu. m a i lăsînd e l , negustoreşte.

www.cimec.ro

65

L O C O T E N E N T U L : înţeleaptă ăla i m e d i a t , să v edeţi.

poruncă.

Vino

M A H O M E D : Z i - i „acela"', o e g a l u l nostru şi t r e b u i e r e s p e c t a i . A m a u z i t că n u o in f i r e a v a l a h i l o r să ist ea ca o m o m i i c l a c î n e p ă , ca ă ş t i a <le l e t a i s c ă f î r l i a şi ei n u se m i ş c ă . O r i c u m , t u r c u l e d a t o r să î n c e r c e . D e ş i , d u p ă c u m s p u n e R a d u , r o m â n i i p r e t i n d c ă c i s i n t d a t o r i să-nccrcc. Du-te. (Locotenentul iese.) Slugi, slugi, s l u g i . î n d r e a p t a s l u g i , î n s t i n g ă s l u g i , şi eu î n m i j l o c . . . singur... I n faţa m e a sînt h l i n z i c a m i e l u ş e i i , se l a s ă g i t u i ţ i c a v r ă ­ b i i l e . Toţi v o r pră/.i, g l o r i e . I a r eu m ă las lîrit d c p o f t a l o r d e j a f . K uşor să porneşti o campanie, e m a i greu s-o opreşti. V i s u l d e a z i - n o a p t e n u mi-a c ă z u t deloc bine. TURACAN-BEG-OGTJ MAIIOMED : un Nu se (intră) poate, Mai : Ciumă. din ca senin. ciuma :

aşa rău

PURACAN-BEG-OGLI : caz de erezie.

M A I I O M E D : D e la m a h o m e d a n i s m ? T U R A C A X-BEG-OG L I : întocmai... Şi r i l e a s t e a , ş t i ţ i , a p a r a z i şi m î i n e molipsit jumătate d i n armată. M A H O M E D : M-ai speriat c l a r d e s p r e ce-i v o r b a . degeaba... lucru­ a u şi Spune

R A D U : Morgi cu mine ? P I N Z A R U : Merg. Dar a m un plan. R A D U : Spune. PINZARU (taină mare): S-o c î r m i m spre V i e n a . A d i c ă , n u s-o o c u p ă m . V r e a u s ă s p u n . n u noi... că o g r e u de întreţinut... C i t n e - a r c o s t a !... Să-l t r i m i t e m p e S u l t a n . Din Ţara Românească n u s-ar a l e g e c u m a r c l u c r u . . . cc să i e i ? P e c i n e să m a i d e z b r a c i ? D a r d e - a c o l o ! Toţi i n b l ă n u r i , o a m e n i i în s a m u r , femeile in vulpi... Tare aş v r e a să m a i v ă d o d a t ă L e o p o l d g a s s e . . . asta ar f i o ocazie... P e n t r u că prima dată, v-am spus... am spart gheaţa... A c u m a ş v r e a să i a u u n b u l g ă r e d e z ă ­ p a d ă . . . a ş a , c u g h e a ţ ă . . . şi să-l d a u î n ­ t r - u n g e a m . . . c u s e t e , d a r n u să-l s p a r g , m i - n r p ă r e a rău... să i s p o r i i o ţîră p e ăia d i n ă u n t r u , caro s t a u la c ă l d u r i c ă şi puţin le p a s ă d e s u d - e s t u l E u r o p e i . . . eă noi n e l u p t ă m ! Şi-at u n o i să deschidă g e a m u l , m i r a ţ i , şi e u s ă le a r ă t p u h o i u l turcesc : ..Poftiţi, v i i-am a d u s , cazaţi-i, l e n j e r i e c u r a t ă , f u r a j e , î n t r - u n c u v î n t , spăl a ţ i - v ă p e c a p c u e i '. R A D U : U i t e unde-1 d u c e c a p u l ! P I N Z A R U : Ce p a l a t e ! S ă m a i a p u c s ă l e iau o dată seama... P r i m a dată n u prea mi-a lihnit... A c u m le-aş v e d e a c u a l ţ i o c h i . . . C o n t e a z ă m u l t şi c e a i i n s p a t e . . . R A D U (rizind) : V i i ? Haide... P I N Z A R U (grav) : D a , d a r poale-1 î m b r o b o ­ dim p e S u l t a n . . . L a V i e n a şi D u n ă r e a a r fi m a i mică, m a i gîluită... Trecerea peste ea e m a i u ş o a r ă . RADU (il. bale pe umăr) : F a c e m t î r g u l !... D ă - m i V i e n a , na-ţi... P Î N Z A R U : N u t r e b u i e să-mi daţi nimic... K d o p o m a n ă . . . S i n g u r a m p l e c a i de-aeasă, s i n g u r aş v r e a să m ă - n l o r e . A s m o i d e e a m e a d e b a z ă . . . d a c ă in-aţi u r m ă r i t . . . P a r c ă s i n t e ţ i c a m n e r v o s . . . M ă r e p e d să-mi i a u b o a r f e l e , c n l a b a l i e u l şi v i n c u dumnea­ voastră... B A D l : C h i a r m ă d u c să t ă i u u i e s c c u S u l t a ­ n u l . . . î n ce direcţie e B e c i u l sau V i a n a ? P I N Z A R U : V i n a c u ş i c a . . . şi v - a r ă l e u c u mîna. (lese.) B A D U : C u m îşi p i e r i o a m e n i i m i n ţ i l e ! S a u eu n-oi m a i f i z d r a v ă n ? T n t î l n i r e a a s t a a t u r n a i g a z p e f o c . P e e l îl d o a r e i n i m a de s a t u l l u i , de r u d e . d e M a i l a t Ale­ x a n d r u . . . d a r e u . c a r e sin ger p e n l r u toată ţara ? LOCOTENENTUL pe-aici... v o i a m RADU cel (intră) : Tocmai treceam să v ă d a u bineţe.

T U R A C A N - B E G - O G L I : U n u l c a r e citeşte Co­ r a n u l d e Ia stînga l a d r e a p t a , îl înţelege d c - a - n d ă r a t e l e a , se u r c ă pe-o s c a r ă şi p r o povăduieşte pc dos. M A H O M E D : Şi a s t a p e f a ţ ă ? TURACAN-BEG-OGLI (neînţelegînd) : Pe faţă... întoarcerea acasă. Şi soldaţii atîta a ş t e a p t ă , s ă Ie s p u n ă u n u l c ă e m a i b i n e acasă decît î n T î r g o v i ş t o .

Cortina

Tabloul 6
Cortul l u i Radu.

R A D U : P r i e t e n i i ţi-i f a c i t u , f r a ţ i i îţi v i n de-a g a l a . P r i e t e n i i ţi-i . a l e g i . . . E .şi u n proverb : frale, frate, d a r brînza e pe bani. Brînza d e Brăila c foarte bună, dar Ţ e p e ş . care-o p ă z e ş t e , e u n c l i n e . . . B r î n z ă b u n ă î n b u r d u f d e c î i n e . . . 0 să-i s p a r g e m n o i b u r d i h a n u l , p e n t r u că... s-a creat precedentul... Parcă m a r e l e M i r c e a n u s-a d u ş m ă n i t c u f r ă ţ i o r u l ?... P I N Z A R U (intră) : M - a m g î n d i t . . . c e să m a i h u rez la a t e l i e r u l de săbii C h i a r dacă fac m i n o r e , t o t p a l o ş iese !

: S-a n i m e r i t bine... L-ai v ă z u l p" ce-a ieşit a d i n e a u r i d i n c o r t u l m e u ? Mustăciosul ăla ?

LOCOTENENTUL : BADU : E

u n valah...

s p i o n de-al I u i Ţepeş...

LOCOTENENTUL: Cine-ar f i c r e z u t ? . . . în o r i c e c a z , gîdea-ţi v a f i r e c u n o s c ă t o r . (Ri­ zind.) A c u m i s-a n ă z ă r i t să-i s p i n t e c e c u f i e r ă s t r ă u l ! Se ţ i n e d e ş t r e n g ă r i i .

Cortina

www.cimec.ro

Tabloul 7
l u cuşca mari. lor, prizonierii greoi au ginduri

Z U N I S : Cilă vreme nu v o m a j u n g e la « > înţelegere între n o i , n u c r e d eă putem u n i i d i n loc căruţa. F I N A N Ţ E L E : D i n p ă c a t e , ea m e r g e s i n g u r ă . Î M P Ă R Ă T E A S A : M i n e că aţi v e n i t l a v o r b a m e a . Ş i v a p r i n d e o v i t e z ă d i n ce î n c e mai mare. Z U N I S : P e n t r u că nu ne înţelegem între n o i . F I N A N Ţ E L E : Care n o i ? Z U N I S : Cu m i n i s t r u l de r ă z b o i , c u m i n e , c u Impărăteasa Ilizanţului. F I N A N Ţ E L E : V ă situaţi pe o poziţie c a r a ­ g h i o a s ă . A f n i i i s i t ă . R ă s t u r n a r e a n u se p o a l e f a c e decît p u u î n d u m ă r u l l a l o i l r ă . Z U N I S : H a i , să n u - i m a i z i c e m c ă r u ţ ă . Că ăştia care ascultă cred că facem vreo aluzie. Î M P Ă R Ă T E A S A : D a r c u m s-o n u m i m ? ZUNIS: Pe ş l e a u : I m p e r i u l . Să terminăm o d a t ă c u g e n u l ă s t a e s o p i c ! N o i 1-ani d a i pe Esop, noi o r u p e m p r i m i i cu aluzia şi vorbim deschis împotriva... căruţei... F I N A N Ţ E L E : Turcilor... Î M P Ă R Ă T E A S A : N u că nii-ar r e p u g n a v i o ­ l e n ţ a . . . U i t a ţ i - v ă l a n o i : « i n t e r n s u p u ş i la u n t r a t a m e n t . . . c ă t e d o a r e şi c a p u l . . . Z U N I S : ...şi t r u n c h i u l şi m e m b r e l e . . . Î M P Ă R Ă T E A S A : D a r în condiţiile de faţă n u se p o a l e a c ţ i o n a d e c î t d i n u m b r ă . F I N A N Ţ E L E : Să z i c e m c-am î n c e p e o răs­ c o a l ă . . . L a s l a o p a r t e f a p t u l că n u d i s p u ­ nem de l u n u r i . . . N u mai pomenesc nici d e celelalte a r m e de foc... m a i m i c i . D a r n-avem nici măcar a r m e albe, junghere... Î M P Ă R Ă T E A S A : Dacă pătrunzi în bucătă­ r i a B i z a n ţ u l u i v e z i c ă se t a i e c u d i n ţ i i . . . C u u n g h i i l e . . . N u se găsesc c u s t u r i . ZUNTS : Poftim... Î M P Ă R Ă T E A S A : Şi n-ai n i c i ce să reşti... c h i a r d e - a r f i c u ţ i t e . . . Z I W T S : Păi. vedeţi ? măcelă­

ÎMPĂRATUL (curios): Grecii? Cine sînt grecii ? O r f i şi ă ş t i a niscai grecotei... ha-ha ! Î M P Ă R Ă T E A S A : Da, mai întîi să v e d e m cine slntem noi, e mai d e m n . FINANŢELE: De ce-am decăzut In halul a c e s t a şi-am a j u n s d e n e h a l e v î n t u l ? ZUNIS : Atunci, .să vă explic... Elinii se m o l e ş i s e r ă . . . V o r b e s c a c u m ca u n s t r ă i n , s p r e a f i o b i e c t i v . . . M a i î n t î i s-au bătui CU t o ţ i . C u h u n i i , c u c o l ţ i i , f ă r ă d e o s e ­ b i r e . C î n d a u î n c e t a t c u c u c e r i r i l e , s-au înmuiat. Aveau mercenari care luptau pentru ei. I s l a m u l i-a h i p n o t i z a t pană d e l a d i s t a n ţ ă , p u ţ i n cîte p u ţ i n . P î n ă s-au p o m e n i t c u ei sub porţi... Î M P Ă R Ă T E A S A : Cu ei... cu c i n e ? Z U N T S : Cu turcii... F I N A N Ţ E L E : Cine sînt ăştia ? Î M P Ă R A T U L (se bagă fi el în vorbă): Ara­ tă-mi u n u l i n ş a l v a r i şi-l i d e n t i f i c a f i de cult m u s u l m a n . F I N A N Ţ E L E : C i n e sâ p o r n e a s c ă r ă z m e r i ţ a ? C i n e să te s p r i j i n e ? ÎMPĂRATUL: împotriva cui să l u p ţ i ? ZUNTS (rizind) : Duşmani s-ar g ă s i ! n-ar t r e c e nici o z i şi Mahomed m ă c e l ă r i n u n u m a i p e toţi r ă s c u l a ţ i i , şi pe toţi creştinii, pe motiv eă simpatizat. Dar i-ar dar au

R Ă Z B O I U L : Ca ministru de război, şlin cc-nseamnă să-ţi iei răspunderea unor o a m e n i pe care-i t r i m i ţ i la m o a r t e . T r e ­ b u i e să procedăm t a c t i c ! S â l ă s ă m să se d e s t r a m e d o la sine... Î M P Ă R Ă T E A S A : C u m ne-am d e s t r ă m a t n o i . Bravo ! B A Z B O I U L : D i n sînul propriilor initocoscli... Z U N I S : Lungeşte, d o a m n e , boala ! B A Z B O I U L : Şi n o i d o a r s ă d e s c o p e r i m aeeste p u n c t e s l a b e , să Io s p e c u l ă m î n i n t e ­ r e s u l c r e ş t i n i l o r . . . (Cu avînl.) Să î n c u r a j ă m ş u ş o t e a l a , z î z a n i a . v o r b i i eu două t ă i ş u r i , p i r a , linguşeala şi l ă u d ă r o ş e n i a . Să-i f a ­ cem să se laude pînă pică jos, pînă leşină... Z U N I S : Iluzii ! N u . hotărît. nu ! Pentru că. duţi-mi v o i e să s p u n p e şleau : h a b a r n-aveţi c i n e s î n t t u r c i i . Î M P Ă R A T U L : E - h e .. e i n e - o r f i i p o c h i m e n i i . că eu d e ăştia n-am m a i a u z i t . A u z i i d e perşi, de colţi, d e m a m e l u c i . . . ZUNTS: P ă i . la 1200. cine auzise de oi? Î M P Ă R A T U L : Eu. nu ! Z U N T S : Cîţiva (Semn către : Pe învăţaţi... împărat.) la 1200 nu existau, frate. c e e a Ce n u - i cazul.

FINANŢELE : Alunei, cum vrei tu să... ? Ş i , î n a f a r ă d e a s t a . •n-avem o a m e n i . S î n tem o mînă d e i n d i v i z i , într-o g h e r e t ă , î n c h i s ă p e d i n a f a r ă , p ă z i t ă şi t r a s ă d u p ă căruţa S u l t a n u l u i . . . D e data asta e v o r b a de căruţa propriu-zisă... ZUNIS : gete... întîi, bine unde Ş i ei l a - n c e p u t se n u m ă r a u p e d e ­ D a c ă v r e m să-i bateon, t r e b u i e , m a i să-i c u n o a ş t e m . Sâ ne cunoaştem d u ş m a n i i . Să v e d e m c i n e sînt. de v i n şi ce c a u t ă . ei ?

FINANŢELE

N o i îl d ă d u s e m ZUNTS : Aiei FINANŢELE : o... Să

pe... că

cine ?
atîţia... cu cine ca să-i începi... facem

Î M P Ă R A T U L : Pe c i n e ? sînt

F I N A N Ţ E L E : î n t r - a d e v ă r , c i n e sînt Î M P Ă R Ă T E A S A : C i n e s î n t ei ? Z U N I S : Să recapitulăm.

vedem

I a să t e vedem...
ÎMPĂRĂTEASA : In filozofie... zob... Z U N T S : Rine... Pe Socrate, pe urmă pe P l a t o u . . . l a u r m ă . p e A r i s l o l e l . . . Şi-a t r e ­ buit să mai treacă vreo cincisprezece

Î M P Ă R A T U L : Recapitulăm. FINANŢELE sînt : Nu. Mai întîi să vedem cine grecii...

www.cimec.ro

67

v e a c u r i , c a să v i n ă şi e i <le f i l o z o f i c . . . ÎMPĂRATUL : Sa ne

lurcii ocupe

şi

sa

sc

ocupe

Î M P Ă R A T U L : A i a e, c ă n u un singur lucru... Z U N I S : Să acţionăm... să nu mai lăsăm (Apare Harapul lingă răscoalele FINANŢELE : pentru De cc

ne-n r ă m a s

decît

filozofia...

Z U N I S : A u p o r n i i d i n A s i a c-o c e a t ă m i c ă , atîtica, de războinici... A u ocupat... aia... au o c u p a t ailaltă... î m p ă r a t u l Bizanţului a f ă c u t greşeala de a a c c e p t a o g a r n i ­ zoană... după care a pierdut Adrianopolul... Puseră un picior în Europa ? Puseră. ÎMPĂRĂTEASA ÎMPĂRATUL : E u ce d r e p t ?

şi l a p r i m a o c a z i e . . . să cadă Bizanţul... cuşcă.) S ă încurajăm ţărilor prostii ? ! pc un plan mici.

eliberarea vorbeşti

B A Z B O I U L : Lupta mai subtil...

trebuie

dusă

: Cu d r e p t u l .

Z U N I S : A p o i a u a t a c a i A l b a n i a cea vitează... B e l g r a d u l . . . d a r s-au r e t r a s î n f a ţ a s t r a ş n i ­ cului Iancu de Hunedoara... pentru a p r o f i t a , d o i a n i m a i t i r z i u , d e neînţelege­ r i l e d i n t r e p r i n c i p i i c r e ş t i n i şi a cuceri S e r b i a . . . d u p ă c u m l u a s e r ă m a i î n a i n t e şi B u l g a r i a . . . A c u m V a l a b i a a rămas desco­ perită...

ÎMPĂRĂTEASA :
ZUNTS : Dar cît

H a i , opreşte-te,
o să mai reziste


şi

mi-ai
Valamuta inima

făcut c a p u l calendar solar.

hia ?
FINANŢELE graniţele Europei... Această campanie va Imperiului, hăt... s p r e

H A R A P U L : Cel m a i f r u m o s s p e c t a c o l de p e l u m e c c e l o f e r i t de g r e c i la p u ş c ă r i e . . . A u atîta e n e r g i e , a t i t a s p i r i t de... c o n t r a ­ dicţie... N-am timp să-i ascult, cit mi-ar plăcea mie... Construiesc sisteme perfecte c u m face părul pere — şi l a urină alte sisteme perfecte cum face m ă r u l m e r e . Şi la u r m ă alte sisteme p e r ­ fecte c u m face m ă s l i n u l . . . M ă s l i n e ? N u , c o r c o d u ş e . P e n t r u că a l t o i e s c o i d e e n o u ă p e u n a v e c h e . . . şi t o t p e r f e c t i e s e . . . şi uite-aşa l i se a c r e ş t e d c p e r f e c ţ i u n e , l i sc a p l e a c ă , şi t o t ( i î n t o r c t o t u l p c d o s . . . Ş i sînt într-o veşnică f r ă m î n t a r e . A v e a m în sat u n u l care m î n c a a l u a t u l — nu avea r ă b d a r e să se c o a c ă p î i n e a , m î n c a p e f u r i ş coca c r u d ă . Ăştia sînt g r e c i i . Î M P Ă R A T U L : C e , a şi v e n i t o r a p r î n z u l u i ? (întinde mina ]>rintre gratii. Harapul ii dă la palmă. Zunis. idem. Ceilalţi, idem.) ÎMPĂRĂTEASA : Laşilor ! Neisprăviţilor ! F a n f a r o n i l o r ! A ş a se î n t i n d e m i n a ? (În­ tinde şi ea mina.)

ÎMPĂRĂTEASA

: Şi c e t r e b u i e să f a c ă g r e c i i ?

Z U N T S : A c u m , c î n d ştim b i n e c i n e sîntem, c î n d n e c u n o a ş t e m şi i n a m i c u l , n u no-n rămas decît u n s i n g u r lucru...

C O R T I N A

A C T U L II
L a D u n ă r e . O a s t e a t u r c e a s c ă se p r e g ă t e ş t e să t r e a c ă î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă . S c l u c r e a z ă l a u n p o d d e v a s e . 0 c o r a b i e s-a s c u f u n d a i f ă r ă p r i c i n ă . C o r a b i a S u l t a n u l u i , î n c a r e se a f l ă şi R a d u c e l F r u m o s , c a n c o r a t ă I a ţ ă r m u l turcesc. Pe ţ ă r m u l românesc, mişcări misterioase.

Tabloul 8
P a p u c , c u u n p î l c d e o s t a ş i şi e u c ă p i t a n u l T o m a , u r m ă r i n d desfăşurarea i n a m i c u l u i . P A P U C : E i , fraţilor, maşa ? U N O S T A Ş : Pe cap. A L T OSTAŞ : zeşti.) Cu cap pe unde scoatem că­

P A P U C : A r e cineva v r e o idee ? Vodă aş­ teaptă i d e i d e la p o p o r . U N O S T A Ş : P o a t ' s ă a ş t e p t e m u l t şi b i n e . . . M ă r i a Sa e c a p u l , p e a c o l o s c o a t e m c ă ­ m a ş a . T ă l i c ă ştie cc-a p o r u n c i t M ă r i a S a . T ă l i c ă , ce-o s p u n e , a i a o f i ! A L T OSTAŞ : Sfînt ! UN O S T A Ş : E-ho ! ideile.,. Nu-i lipsesc lui Vodă chib­ lipsă. (Risete.)

P A P U C : A i d r e p t a t e , b ă i e t e . M ă r i a Sa zuieşte că d e a l t c e v a ducem noi UN O S T A Ş : P o a t e de-ăştia c u t i c h i e . (serios) : Şi turci avem destui.

cu

tot.

(Risete

mîn-

PAPUC

08

www.cimec.ro

TOMA (a atenţie iarbă.

stat mai pe nudul celalalt)

fuluri, ccrcetind : Cită frunză

cu şi

P A P U C : Nc-a p r i c o p s i i D u m n e z e u , c ă p i t a n e Tomo. A L T O S T A Ş : O f i adevărat că însuşi S u l t a ­ n u l s-a p u s î n c a p u l l o r ? P A P U C : C h i a r a ş a . . . uite-1 c u m s t ă i n c a p . . . (RUete.) O S T A Ş : E s t e o v o r b ă v e c h e , c a p să f i e . că b e l e l e l e c u r g . . . Şi a t u n c i , s t a i şi l e numeri. P A P U C : V i n de la V o d ă . E trist. Zice că o a s t e a n o a s t r ă e t a r e m i c ă . D a c ă e să dăm piept de-adovăratoloa, nu rezistăm u n conac. A L T O S T A Ş : Ne-om apăra p î n ă la u l t i m u l om. T O M A : D a , d a r d u p ă aia ? 1TN O S T A Ş : D u p ă a i a , o m m a i v e d e a . P A P U C : C u c e o c h i ? (Enervat.) C u ce o c h i ? ALT O S T A Ş : Cu m i n t e a r o m â n u l u i de pc urmă. P A P l ' C : E b i n e s-o a v e m î n a i n t e . C ă p i t a n e . . . d e ce te c h e a m ă T o m a ? T O M A (mirat) : Pe m i n e ? P A P U C : A ş a s-« î n t r e b a t d e o d a t ă M ă r i a Sa : „ D e ce-1 c h e a m ă p e ă l a T o m a ? Tocmai pe T o m a , T o m a . " T O M A : E i , a c u m a s t a ! P e n t r u că n u mă cheamă PAPUC : Vameşii, Ai fi : şi tu vreun necredincios ? N u z i c e ţ i v o r b ă m a r e . . . N-o fiecare zi credinţă... E u , cu D a r d e ce te c h e a m ă c ă ce n e l i p s e ş t e n o u ă UN

OSTAŞ : N u m a i c aer în apă, căpi­ tane ! D c cînd c u ăştia, n u m a i e aer n i c i în a p ă ! Ştiţi c u m făceam n o i c î n d e r a m m i c i şi m e r g e a m l a s c a l d ă ? L u a m o trestie-n gură... C h i a r p u t e a m c h i t a pc s u b a p ă , ca d i n f l u i e r e . P A P U C (ride) : U i t e c ă s-n i v i t o i d e e s t r a ş ­ n i c ă . . . şi d a r ă d u ş m a n i i d a u f o c l a t r e s t i i , le aţîţă ? STAN (vine din dreapta) : P o d u l dc vase î n a i n t e a z ă . S-au f ă c u t l u n t r e şi p u n t e . P A P U C : Ce f a c e m , P o p a S t a n ? A m venit a i c i ca să n c z g î i m l a i n a m i c , s a u să-l împiedicăm ? S T A N : O a m e n i i sînt la l o c u l l o r . Am p r i n s u n u l c a r e z i c e a că-i P A P U C : Asta-i bună ! Ce zicea ? e (Ezilind.) frică...

UN

S T A N : Câ-i e f r i c ă . . . D i r d i i a . . . ş i l - a m între¬ bat : „De cc d î r d î i a ş a ?" Zice : „De frică. M - a m s c ă p a t p c m i n e . " P A P U C (aspru) : S-a î n ţ e l e s c u e i . . . Uitc-aşa V-am s e introduce panica... (Ameninţător.) s p u s că p r i n t r e n o i există trădători ? S T A N : L - a m p e d e p s i t , deşi c u părere de rău... E r a u n c o p i l , n-nvea n i c i 13 a n i . . . V e n i s e v o l u n t a r , t o c m a i c ă s e ştia f r i c o s şi v o i a să s c c ă l e a s c ă . . . PAPUC : M a i s î n t şi a l ţ i i c a e l şi n-am să-i dibuiesc a c u m p c t o ţ i . . . (Către Toma.) A ş a z ă oştenii într-un şir. I i v o m pedepsi.

timp

T O M A (jignit) să j u r i n fapta.

TOMA

(înlemnit)

:

Sîntem

o

mînă

de

oa­

meni, căpitane ! PAPUC : Toma ! TOMA (merge, agale in faţa soldaţilor) : Smirna ! Alinierea pe u n rînd... de la d r e a p t a la stînga, n u m ă r ă ! Adică, staţi, î n c ă n u . . . (Către Papuc.) N u p o t altfel... (Intră in rînd.) P A P U C : Căpitane, înnebunişi ? 'TOMA : A c u m , c u m (Papuc se plimbă, UN mi-o f i nervos.) norocul...

P A P U C : Ştiu... ştiu. aşa ? M ă g î n d c a m a c u m e... 'TOMA : Ce ? trădare...

PAPUC : 0 TOMA una (rizind) s-a

: D e , ne crapă buza... şi făptuit. mai Ştili, a j u t o r u l aduce aminte... ailaltă

Dealtfel, promis...

PAPUC :

Nu-mi

T O M A : Şi n i c i d i n p a r t e a p r i m i m m ă c a r o suliţă.

n-o

O S T A Ş : Cc e a i a d e c i m a r e ?

P A P U C (către trupă) : D e - a i a z i c e a m , n u c-aş v r e a să v ă d e m o r a l i z e z , d a r s î n t e m p u ţ i n i . A l dracului do puţini. OSTĂŞIT : Ne-om descurca n o i ! PAPUC : Mă gîndesc că p o a l e v r e u n u l ar vrea să f u g ă la e i . Să s p u n ă deschis. C a r e eşti ă l a ? UN O S T A Ş : M-aş r i i . . . (Ceilalţi d u c e , dac-aş ha !") şti că-i spe­ : „ha,

A L T O S T A Ş : 0 s ă v e z i t u . Se n u m ă r ă p î n ă l a zece. P e u r m ă , fiecare a l zecelea e scos î n f a ţ ă . P e u r m ă , i s e t a i e c a p u l . . . l l a r ş c ! şi g a t a . . . M a i m a r e d r a g u l . . . Pe u r m ă , n u ş t i u . . . şi n i c i n u - m i m a i p a s ă , d u p ă cc m i - o r reteza g l a v a . . . UN ALT UN OSTAŞ : gine latină. OSTAŞ : Mă faci ?" să rîd... Nu vine de la... „de ce, m ă Cu tot ce-ai băgat la glavă ? de ori­

O S T A Ş : Decimarea

c un

cuvînt

P A P U C : Nu-s m u l ţ u m i t de e c h i p a d e intrători la apă. Stau prea puţin în adine. U n v a s . . . uilc-î c u m s c m a i d u c e l a f u n d . . . d a r staţi p r e a p u ţ i n s u b a p ă !... T O M A : I e s c î n d să l e c r a p e t î m p l a . . . v i n l a s u p r a f a ţ ă , t r a g o g u r ă d c a e r . . . şi z d u p . . . P A P U C : D e c c r e s p i r ă ? N u p o t şi m ă c a r o j u m ă t a t e de ceas... TOMA : lî. a n e v o i e . . . le cerem asta decît azi. ei răbda

A L T O S T A Ş : M ă - n v e ţ i t u p e m i n e ?... M - a m strecurat prin vreo trei decimări pînă a c u m . . . M-a a j u t a t M a i c a P r e c i s t a . . . (îngenunche PAPUC TOMA la şi-şi face cruce.) mai ; De zece, aştept ? la dreapta (începe paşi trei (izbucnind) (comandă stînga, pînă : Cît să din la rînd)

zece, n u m ă r ă !

numărătoarea.) î n f a ţ ă !...

Numerele

PAPUC : Nu

www.cimec.ro

69

(Vreo şapte flăcăi execută trei paşi iu faţă. Printre ei se află i i i ostaş. Alt ostaş şi Toma.) U N O S T A Ş (către Alt ostaş) : î m i a m o r ţ i u n p i c i o r . . . d o c î n d l o t şed a ş a . . . ALT O S T A Ş : M a i bine-ţi amorţea gitul... nud UN m a i simţeai... O S T A Ş : Vezi-ţi, m ă , d o treabă. M i n a d r e a p t ă a I u i V o d ă g l u m e ş t e . . . C i n e ştie, v r e a să n e încerce... P A P U C (către c e i şapte): O pretenţie m a i am la v o i . Să-mi strigaţi taro. de trei ori: ..Huo. trădătorilor!" H a i , d a ' taro, s ă v u iască OSTAŞII PAPUC pădurea. : H u o . trădătorilor! H u o , dc tăcere) : fa-i pc (răcnesc) (un

sînjc n e v i n o v a t . Trăiesc p r i n t r e e i . P e n ­ tru mine. fiecare a r e u n n u m e , n u o „ U n o ş t e a n " , „ A l d o i l e a o ş t e a n " . Ş t i u că acela o I o n a l Eloarei, celălalt, G h e o r g h e Tramă o r i Vasile a l l u i D u m i t r u ăl Mic... Mi-au încredinţai n u n u m a i viaţa, care, i a t ă , c e m u l t a U r n ă , c i şi t o a t e n e c a z u r i l e l o r . .Nu p o l f i c i i n e t u r b a t o u e i . . . (Arătind spre ostaşul ucis.) C u m îl c h e m a ? U i t e - t c l a o l ş i , d a c ă ştii c u m î l c h e a m ă . Strigă-1 p e n u m e şi î n v i e . . . Ş i v e i a v e a î n c ă u n b r a ţ în o a s t e a t a c e a m i c ă . PAPUC (se uită spre ostaş): Parcă l-am

v ă z u t pe-aici.

trădătorilor ! H u o , trădătorilor ! moment

aceşti trădători. UN AUT O S T A Ş (rizind) OSTAŞ (către gura ! Dacă rătoare, UN : H ă . bă ! l'n ostaş): M a i tacă-ţi numă­

n u pomeneai euvintul

'TOMA : E r a Ilie de la M a l u l M a r o . A r e o casă ţuguiată, acoperită ou şindrilă, trei c o p i i m i c i şi-o n e v a s t ă o a c h e ş ă . Să-i î n ­ c h i d e ţ i o c h i i , c ă r o r a n u l e v e n e a să c r e a ­ d ă c e v ă d . Ş i îngropaţi-1 c r e ş t i n e ş t e . . . îng r o p a ţ i - n e c r e ş t i n e ş t e ! (Ţiptnd) U n i . oda­ tă ! E u a m c e r u t c a a s c u ţ i ş u l să f i e Brec u t p r i n v e n i n . Ştii că n u m i - e frică d e moarte... PAPUC (aruncă suliţa ; către ostaşi) : I i n prăştiaţi-vă. (Ostaşii se împrăştie prin scenă.) E b i n e p e n t r u M ă r i a Sa să a i b ă şi o a m e n i î n c ă p ă ţ î n a ţ i c a t i n e . D e ş i . n i c i ţie n-o să-ţi f i e p r e a m o a l e . . . (Toma iese.) U n e o r i , p a r e ă m i sc p u n e , a ş a , o ceaţă pc ochi... UN OSTAŞ : Ştiam ou că o eu viclenie. M ă r i a S a v-a p o r u n c i t : „ f a p u n e - i p-ăia la-neercarc".

a m m a i f i rîs şi p e s t e u n ceas...

O S T A Ş : N u se p o a t e , f r a t e - m e u . să n e jugăncaseă degeaba... Aşa. hodoronc-tronc... Că dacă află Măria Sa \ I a d . . . şi n-om vedea. OSTAŞ : N - o m trăi

ALT

P A P U C (către

Toma)

: Ieşi d i n r î n d . unul.

' T O M A : B a . . . O r i p e toţi, o r i n i c i

P A P U C (fierbtnd) : B i n e . D a ţ i - m i s u l i ţ a ! (I se aduce o suliţă. Merge la primul ostaş şi-l străpunge.) A l t a ! (7 se dă altă suliţă. Cu suliţa întinsă, trece in dreptul lui Toma.) Şi a v e a m atîta nevoie de căpitani! T O M A : I a r c u , atît.a n e v o i e d e ostaşi ! P A P U C : N-ai învăţat să f i i c r u d . T o m o ? ! U i t e c e n e - n ş t e a p t ă . (Arată spre ţărmul celălalt.) P u t e m staca babele ? T O M A : S ă l ă s ă m c r u z i m e a l a l u p i şi l a c o i ce v o r s ă le s e m e n e . N o i eu o m e n i a n e - a m ţ i n u t şi n e ţ i n e m . O S T A Ş U L (cel străpuns de stdiţă) : Ţine-mi-1. D o a m n e . . . (Fredonînd.) Tine-mi-l... D o a m ­ ne, n u mi-1 pierde... N e a T o m o , ou m o r s a u c c m ă fac... ! A s t a m ă ucise, sau... ? C r e d e a c ă a m p i e p t u l d o a r a m ă şi c î n d c o l o . . . S ă s p u n e ţ i acasă c ă d e l a t u r c . Ah. al naibii, cum m ă nimeri. TOMA : E rîndul m e u , b a i odată !

ALT O Ş T E A N : Ce, c a p u l o m u l u i o tărtăc u ţ ă , s ă d a i c u e l de-a a z v î r l i t e l e a ?...

Şi măcar de-ai n i m e r i î n t u r c i . . .
T O M A : B ă i e ţ i , v-aţi p u r t a t ca n i ş t e a d e v ă ­ raţi p a t r i o ţ i . . . A c u m ş t i m c ă nimeni n-o să t r ă d e z e . A L T O Ş T E A N : H u o , trădătorilor ! T O M A : U i n o i n u există t r ă d ă t o r i . S î n t e m săraci lipiţi... S a u se zice : săraci lipsiţi ? UN OŞTEAN : N i s-a lipsit hurta d e şale. P A P U C : T o m o , T o m o . . . A f u r i s i t , nume ! (Ri­ zind.) Ştii ce m i - n r f i p ă r u t r ă u ? S e nimeriseră t o c m a i ăi cu l i m b a despicată. L e d ă m v o i e s u p u ş i l o r n o ş t r i să m a i şi g l u m e a s c ă . Să-şi a s c u t ă m i n t e a c a s a b i a . (Către Toma.) A c u m , slringe trupa buluc. N - a m m a i r ă m a s d e c î t n o i şi o i (Pauză.) Ce f a c e m ? A r e c i n e v a v r e o i d e e ţ n p ă n ă ? 0 V O C E : Să vină m a i iute fiere-am sirius în mine... (Toma cu ostaşii ies.) păgînii ! Cită

P A P I C : V r e a u să m o r i c o n v i n s că a m d r e p ­ tate. N u m a i d î n d e x e m p l e groaznice, p u ­ t e m , într-un t i m p c a ăsta, stăvili hoţia, laşitatea, v o r b a l u n g ă , c u r v i a , m i n c i u n a , t r ă d a r e a . B ă n i în c e i c a a r h a n g h e l i i . . . T O M A : D o a r c u d o i . trei a r h a n g h e l i , tot u n d r a c ! P e b i s e r i c i , v e z i c ă şi s f i n ţ i i ă ş t i a sînt. c e t e , c e t e . . . A l t f e l , se î n t i n d e iadul p e toţi p e r e ţ i i . . . P A P U C : Vorbeşti d e parcă partea boantă a r fi către tine. E c a m grea suliţa asta. N u m ă ţ i n e a ş a c u m i n a î n t i n s ă , eă n u s î n t milog... T O M A : î n v a ţ ă să f i i d r e p t , n u c r u d . Ş i . c î n d a i p u t e r e a , nu-ţi m î n j i m î i n i l e c u

P A P U C (Merge la ostaşul care a rămas în­ tins) : I a r dacă m - a i f i întrebat : „ D e c e ?", ţi-aş f i r ă s p u n s : „ D e - a i a ! " A s t a e s i t u a ţ i a . Ce c a u t ă t u r c i i a i c i , p e s l e a r ă l u ra n o a s t r ă ? Ce l e - a m f ă c u t ? Singurul r ă s p u n s e a c e s t a : „De-aia ! " D e - a i a e i . d e - a i a n o i ! D e - a i a t u ! (fi închide ochii.) îartă-mă, frate Ilie.

Cortina

70

www.cimec.ro

Tabloul 9
Ba/inul d c î n o t . I z a b e l a şi d o u ă cudine, cu picioarcle-n apă, s l u d i i n d o O CA D I N A : P r i m a Dunărea, nu ? mea bătălie... linere hartă. e

A L I A C A D I N A : Dulciurile... IZABELA (savant): Şi l i p s a de orizont!... S u l t a n u l a v r u t să p e d e p s e a s c ă e x e m p l a r u n paşă... S u l t a n u l , de f a p t , Radu... I n ­ t r i g i l e Iui, c o d a n e l o r ! S-a certat i e r i c u P a ş a d i n V i d i n . A c e s t a i-a z i s n u ştiu

ce...

şi uite...

ce-nseamnă

nu-ţi

ţii

Asta

I Z A B E L A : H a r t a c h u n ă , a întocmit-o un î n v ă ţ a t e l i n , pe p i e l e d e viţel v e l i n . . . O CA D I N A : C u m a r v e n i . . . n o i s î n t e m cu p i c i o a r e l e în D u n ă r e ? A L T A CA D I N A : Şi c u f u n d u l în d o u ă lun­ tri... 0 C A D Î N Ă (arătînd spre hartă) : Nu, Radu e... î n d o u ă l u n t r i . Cc-ai z i c e să p i a r d ă ? A L T A C A D I N A : Dacă însuşi S u l t a n u l e cu noi... I Z A B E L A : Cu e l . 0 C A D I N A (rizind) : D i n m o m e n t cc sîntem a i c i , î n s e a m n ă că însuşi S u l t a n u l este c u n o i . . . şi n o i c u R a d u . A L T A C A D I N A : D a r v a l a h i i ăştia o r f i t a r i ? I Z A B E L A : D e p i n d e . . . (l)esplelindu-şi părul.) U f , c e g r e u m a i cîntăreşte şi p ă r u l ă s t a . . . Văd, fetelor, că v-aţi vîrît în politică p i n ă - n g î t . . . Lăsaţi-o p e s c a m a b ă r b a ţ i l o r . . . A L T A C A D I N A : Cc p ă r e r e a i d e t u l b u r ă r i l e astea d i n . . . ? I Z A B E L A (tristă) : A f l a ţ i d e l a m i n e . N u se mişcă nici o frunză... Pretutindeni... e s t a g n a r e şi-o m o l ă i a lă... ( ) C A D I N A : D a r d e r ă z b o i u l ăsta f u l g e r , n-ai n i m i c d c z i s ? O r i nu-1 p u i l a s o c o t e a l ă ? Vorba aia : cc-i a l Sultanului, başca... (Rid.) A L T A C A D I N A : L-ai v ă z u t pe e u n u c . I z a ­ bela ? Aş f i dorit, nişte v a l u r i . (Fredonind.) . . V a l u r i , v a l u r i . . . legănîndu-se l i n . " V o r b a ta, prea e toiul neclintit aici. IZABELA : O fi trecut la a l t b a z i n mai m a r e . . . T o t c c sc p o a l e . . . T u r c i i v o r să controleze şi sirenele din Medilornnă... (Se aud ţipete de groază.) ALTA C A D I N A : C e c ? I a t ă , t o t se m a i i n t î m p l ă c e v a . . . B i n e e-a d a i D u m n e z e u . . . (Ţipetele continuă.) O C A D I N A : E groaznic... I Z A B E L A : N o u l n o s t r u staroste de lucrări... A L T A C A D I N A : D e ce ţipă ca u n d i s p e r a i ? V r e a s ă n e a r a t e că a r e g l a s ? Se a n t r e ­ nează ? I Z A B E L A : Taci... săracul... ALTA C A D I N A : Ferice ţ i n , d a r d u p ă aceea... 0 CADINA (înspăimîntatâ) de el... Rabdă r a d şi-n pu­ cap?

g u r a ! P l ă t e ş t i e u capul. C i l i b i u l a r e m a r e influentă asupra... ALTA C A D I N Ă : T o i sc m a i t e m e c ă n-o s-apuce t r o n u l ? I Z A B E L A : De cile o criză, O CADINA : zii... cîte mai e ori Sultanul taie d i n l r - u n regula trece paşă. am prin au­

Asia

jocului,

I Z A B E L A : N u ş t i u d a c ă e r e g u l ă . . . d a r aşa s e î n t î m p l ă . . . d e r e g u l ă . . . (hlizind.) Şi d u p ă a i a , î l c h e a m ă l a e l şi-l î n t r e a b ă c-o v o c e plină de compătimire : „Cum îţi mai m e r g e , d r ă g u ţ u l e ?" Cică a r v r e a s ă s c r i e nu t r a t a t d e s p r e simţire.» a l e a s ă a s u b ­ ţ i a ţ i l o r s ă i . D a r s c p l î n g e c ă n-are t i m p . ALTA rial. I Z A B E L A : în primele trei zile, pedepsitul se s i m t e d e z o r i e n t a t . C i c ă e c a şi c î n d ţi-ai f i p i e r d u t b u s o l a p e inarea î n v o l ­ burată a vieţii. ALTA 0 C A D I N A : Creanga : I i i , hi... de s u b picior... CADINA : Deocamdată adună mate­

CADINĂ

I Z A B E L A : Apoi... (ride) îi e m a i bine... P a r c ă v e d e l u m e a c u «alţi o c h i . . . î i m u l ­ ţ u m e ş t e c ă i-a d e s c h i s a c e ş t i a l ţ i ochi. După vreo două săptămîni, începe să cînte... A L T Ă C A D I N Ă : Subţire... O C A D I N Ă : Deci, c i u l , dacă... (Risete.) omenirea ar izbucni în

IZABELA

: Sultanul voia

la

un

moment

dat

să... c h i a r c l . . . s ă . . . A L T Ă C A D Î N Ă : E a p r i g Ia mînie ? IZABELA : intrat 0 Aprig. Dar numai la mînie. A

c u sabia în

ceata

generalilor... s-a înfiinţat corul şi ei oa­ în­

CADINĂ : De eunucilor ?

atunci

I Z A B E L A : întocmai. m e n i i ăştia c e v a . tr-o p î i n e . 0 CADINĂ

T r e b u i e să f a c ă Să-i b a g e şi p e

pustie...
cile...

(enervată) : c ă p r e a s-au

I a m a i ducă-se p e î n m u l ţ i t ea c i u p e r ­

: îl

I Z A B E L A (cu compătimire) : N i c i d e e i nu e u ş o r . A s t a l i sc cere. S î n t l a d i s c r e ţ i a cerinţei vieţii. 0 C A D I N Ă : B a e uşor... nici o dorinţă... (Din nou. ţipetele.) dacă nu mai au

IZABELA

: Şi-a p u s o c h i i p e e l . . .

O C A D I N A : Era măcar frumos ? I Z A B E L A : Ce a şi î n c e p u t folos ş ă se d i n acest m o m e n t , îngraşe... la ascultaţi...

ALTA CADINĂ (ascultînd) : Parc-aud c u m se î n g r a ş ă c i n e v a . . . A s t a e p a c o s l e a e u ­ n u c i l o r . . . Se u m f l ă - n p e n e . . . I Z A B E L A : Făinoasele...

A L T Ă C A D Î N Ă (astupindu-şi urechile cu de­ getele) : Ce n e s i m ţ i r e ! N u s e g î n d e ş t e c ă deranjează... I Z A B E L A : Şi-i p l ă c e a u Se dădea în vînt atît de m u l t orhidee ! florile ! după

www.cimec.ro

71

O C A D Î N Ă : L-ai c u n o s c u t p e r s o n a l ? IZABELA : într-un f o l , îi d a t o r e z viata... C î n d a c ă z u t c e t a t e a şi n c - a u p r i n s p c toţi î n p a l a t . (înspâimîntată de amintiri.) Vai! pc m i n e m ă înhăţaseră nişte d e r b e d e i de s p a h i i . . . Şi d u p ă c e m i - a u j u m u l i t j u v a e r e l e . u n u l v o i a . . . să m ă înjunghie... O C A D I N A : A... A L T A C A D Î N Ă : Da I Z A B E L A : Şi n u m a i ce a p a r e P a ş a d i n V i ­ d i n şi ţ i p ă l a e i : . . Z u r b a g i i l o r ! N u v e ­ deţi ce icoană bizantină s t i l i z a t ă ?" A î n c e p u t s ă se î n c h i n e i n l a t a m e a . z i c î n d c ă , deşi p ă g î n , el crede în s t i l i z a r e !... P a ş ă , p a ş ă . . . d a r sc p u r t a ca u n crai... Ca s ă s p u n s i n c e r , m-a c u c e r i t . . . 0 C A D I N A (cu răutate) : Ba. că era şi g r e u !... C u c e r i s e r ă e i B i z a n ţ u l ! îl t r e c u ­ seră p r i n sabie... I Z A B E L A : N u . că d a c ă n u m i - a r f i c o n v e ­ n i t , o p u n e a m r e z i s t e n ţ ă ! (Înflăcărată.) Cu orice p r e t , vă d a u c u v î n t u l m e u . Ţ i p a m , de... ALTA C A D I N A : N-ai m a i f i s c h i m b a t n i ­ m i c . S o a r t a I m p e r i u l u i v o s t r u fusese p e ­ cetluită. IZABELA (mai moale) : Da. dar oricum... N o r o c că n u e r a m f e c i o a r ă . . . (Ţipete, vocea Paşei din Vidin implorînd : . . N u - m i s c o a t e ţ i o c h i u l * ' . . . ) 0 CADÎNĂ (după o pauză, ca şi cînd ar mai fi aşteptai un geamăt) : Nu-mi plac eunucii chiori... I Z A B E L A : Dragă, cînd n e z e u , a p o i îl i i a . . . începe să-ţi i a ia Dum­

A L T A C A D Î N Ă : Să m ă e l i b e r e z e d i n s c l a v i e . . . (Visătoare.) Să-mi zică la u r e c h e : „amărîtă turturică"... Am a u z i i că Ţepeş e strigoi... Inii plac strigoii. Au c e v a a¬ p a r t e . . . B e a u s i n g e d e o m . . . E ş t i ca o c u p ă i n m i n a lor... (Iarăşi, ţipetele.) O CADINĂ (enervată) : D a r ce-i f a c , s o r o , n-au m a i t e r m i n a t . . . S ă n e t i h n e a s c ă şi nouă baia... I Z A B E L A : Operaţie grea... Cindeşle-lc : îi s c o ţ i u n u i o m u n g h i m p e d i n p i c i o r şi lot... D a r a i c i , cită atenţie ! A L T Ă C A D I N Ă : Dacă S u l t a n u l o ţine t o t i u r i t m u l ăsta, o să r ă m î n c m fele m a r i . . . 0 C A D Î N Ă : 0 să î m p l e t i m c o z i a l b e .

0 C A D Î N Ă : L u i . se p a r e că-i I Z A B E L A : Toţi sînt l a f e l . . .

Allah...

A L T Ă C A D I N Ă : D e c i , n u - i b i n e să t e i e i în beţe c u R a d u . . . I Z A B E L A : R a d u a p r e t i n s zestre Ţara R o ­ mânească. Şi. uite, ne pregătim să i-o punem î n I a d ă . S ă ştiţi : v a t r e b u i să l u p t ă m ca n i ş t e z m e o a i c e . . . A L T Ă C A D Î N Ă : Să s c o a t e m flăcări pe nări ? (Rîde.) Să-nghiţim săbii ? O r i c e , d a r să­ bii, nu ! 0 C A D I N A (.speriată) : Ce, c h i a r d e a şi n o u ă s p ă n g i ? (Imitind.) Drăcniea ! or în să ne gardă,

Scenă

dintr-un

harem

IZABELA : Ţepeş e viteaz şi viclean... (Tristă.) Şi nu-i p l a c d e l o c c a d i n e l e ! P ă ­ r e r e a l u i c c ă t o a t e s î n t n i ş t e . . . (li spune ceva la ureche.) 0 C A D I N Ă (indignată) : Noi, curve ? E, e ! Că m a i c i n s t i t e d e c î t n o i . . . N-a a v u t o c a ­ z i a să c u n o a s c ă e x c e p ţ i i l e d e l a r e g u l ă . . . N-ai înţeles, prune uscate.

IZABELA (cu importantă) : T r e b u i e să f i e la m i j l o c r a ţ i u n i d e s t a l . . . A L T Ă C A D Î N Ă : Bineînţeles... A l t f e l . . . n i t a m n i s a m . . . Să a p u c i u n n e v i n o v a t d e g u l e r . . . 0 C A D Î N Ă (pe gtnduri) : D a , da... (Uşa se deschide şi apare Paşa din Vi­ din. Încearcă să zimbească.) PAŞA D I N V I D I N : B u n ă z i u a şi c u s ă n ă ­ tate ! Mi-aţi f o s t d a l e î n p r i m i r e a d i n e a ­ uri... prinlr-un decret special... (IMde ) Am plătit c a m s c u m p plăcerea de a fi în p r e a j m a voastră, frumoaselor... 0 CADÎNĂ (încet) : A ş a v o r b e s c toţi c î n d s î n t d i n p r o a s p ă t . A p o i î n c e p să n e v a d ă n u m a i d e f e c t e l e . . . Sfîrşesc p r i n a ne u r î . . . IZABELA : ză.) Mă rămas ! PAŞA PAŞA pc DIN DIN P a ş a d i n V i d i n ! (II îmbrăţişea­ b u c u r că te v ă d . T o t paşă a i VIDIN (ezitînd) : Aşa şi fără plingă.) aşa... cap. capul

IZABELA : O

C A D Î N Ă : C u m , p r u n e uscate ? Toate cadînele, : Aş zice, vrea sînl să prune piardă

IZABELA : uscate.

I Z A B E L A : Lasă, (secret) umeri ?

tot e bine... Decît brusc să

ALTĂ CADÎNĂ turcii... 0

V I D I N : Da, (Începe

dar n u m a i cu

C A D Î N Ă : E ş t i n e b u n ă ? Ş i ce-o s ă f a c i l a C u r t e a l u i Ţepeş ? . . . T u n-auzi că ăsta n u b e a , n u m ă n î n c ă şi n u d o a r m e ? N u . . .

Cortina

72

www.cimec.ro

Tabloul 10
T a b l o u a p r o a p e m u t . D e r o r c u ruşca pri­ zonierilor bizantini. Masa întinsă. Persona­ j e l e m î n u i e s c n i ş t e c u ţ i t e şi f u r c u l i ţ e i m a g i ­ n a r e . S t r n t o s le explică c e v a . A p a r e H a r a ­ p u l , i l i n b a ţ ă p e S t r n t o s , i l t r a g e a f n r ă . Cei r ă m a ş i sc a g i t ă . Z u n i s s c o a t e o f o a i e d e b i r ­ l i c , o c i t e ş t e , a p o i le-o d ă c e l o r l a l ţ i s-o s e m ­ neze. I n d i r j i r c m a r e . H a r a p u l il a d u c e pe S l r a t o s , c a r e n i c i n u sc m a i p o a l e ţ i n e p e p i c i o a r e . E v e n t u a l , să a p a r ă c h i a r a l t a c t o r , m a i bătrin, i n r o l u l l u i Stratos.

ZUNIS

(privindu-l (spre abia

lung) Stratos, ailunindu-se, in

:

L-au semn semn aer cu

desfigurat mina) eă ceva :

rău de t o t . M d a . . . RĂZBOIUL Cîte ? (Stratos,

două.) ca o

F I N A N Ţ E L E : Cnrc ? (Stratos desenează hartă.) Z U N I S : Gnlia. (Stratos — semn cizmă.) eă

nu,

iar

desenează,

o :

ÎMPĂRĂTEASA (n-a fost atentă la joc) Z i c e să-i t r a g e m c i u b o t e l e . S ă r a c u l ! FINANŢELE : u n a ! (Semn

Ii extrag hărţile, una cîte către Stratos.) Importante ?

S T R A T O S (abia vorbind) : Ba-ba... (Zunis — ameninţări cu pumnul către Ilarap, care urmăreşte scena. Ia apoi foa­ ia cu semnături şi i-o luminează. Hara­ pul merge şi i-o dă lui Stratos. Acesta o semnează şi-o înghite repede. Zunis ia altă foaie. Scrie ceva, o pune în vlrful unui băţ. Merg toţi încolonaţi, cu foaia sus. Se poate cili. -scris mare : ..SARAILIE", cuvînt tăiat cu două diagonale. Harapul studiază lung pancarta şi face semn că nu e adevărat.) ÎMPĂRATUL (ii spune Harapului ceva ureche) : Asoultă-mă pe m i n e ! Dacă fi aşa, să-mi zici m i e : „Cuţu, c u ţ u , Cri vei". Ia n-o na,

R A D U (pălind) : Adică ? M A H O M E D : Pregăteşle-te... să s u p o r ţ i şo­ cul. R A D U : Cum ? M A I I O M E D : N u , n u t u ! (Rîde.) A m trimis s o l i . S ă v i n ă , să-şi p l e c e f r u n t e a . . . R A D U : A , n u vine... M A I I O M E D : B a «la... N u c h i a r p c c o r a b i e . . . Cică n-ar a v e a î n c r e d e r e î n p a z a n o a s t r ă . . . (Rîde.) E d i s p u s insă să s t ă m de v o r b ă pe ţărm... A i c i , lingă G i u r g i u . . . N o u l Paşă d e V i d i n s-a î n s ă r c i n a t c u p r e g ă t i r e a g ă r ­ zii dc o n o a r e , i a r K a t a v o l i n o s , ca m a i isteţ, c u r o s t i r e a v o r b e l o r d c clacă. RADU (bănuitor) : Şi, bineînţeles, dacă-şi p l ă t e ş t e t r i b u t u l , şi-şi c e r e i e r t a r e . . . Răm î n e t o t el ? M A I I O M E D : E u n o m p e c a r e e b i n e să-l ai p r i e t e n . . . N e t r e b u i e linişte Ia g r a n i ­ ţă... P c d c a l t ă p a r t e , Ţepeş e d e s t o i n i c . A l u a t m ă s u r i m e n i t e să îmbunătăţească situaţia î n ţară... Cînd o f i gata-gata... N ă v ă l i m . . . şi î i m a i d ă m î n a p o i c u d o u ă secole. RADU (trist) : A m fost folosit ca momeală. M-aţi tîrît p î n ă a i c i c a să-l intimidaţi. Să-l f a c e ţ i s ă se s u p u n ă . . . M A H O M E D : N u m a i ameninţîndu-1 cu un d o m n m a i bun... R A D U : Mă ţineţi ca p e o momîie... M a i b i n e m-aţi v î r î p e m i n e î n cuşcă... M A I I O M E D : Frumuseţca-i f ă c u t ă să z b u r d e liberă... Şi n u u i t a : Ţepeş p o a t e oricînd s ă z i c ă „ n u " . A t u n c i îl r ă s t u r n ă m , R A D U : A t u n c i . . . D e c e n u a c u m ? Ce v o r spune cronicarii ? Omenirea ? A pornit în f r u n t e a u n e i a r m a t e f ă r ă s e a m ă n , d a r , cînd să d e a p i e p t c u d u ş m a n u l , a p r o ­ p u s p a c e . Ş i îl i e r t a ţ i ? M A I I O M E D : V a f i cea m a i m a r e victorie a m e a , p e n t r u că se face f ă r ă vărsare de sînge... Deşi v o i f i t r i s t că te-am m î h n i t . . . Ş t i i , nc-a c e r u t să t e e l i b e r ă m . (Falsă în­ grijorare.) Nu te s i m ţ i o a r e l i b e r a i c i ? R A D U : Aş... M A I I O M E D : C i c ă ţi-ai r i s i p i t tinereţea la I s t a m b u l . A r f i c a z u l să te întorci acasă. Să p r o d u c i c e v a , să f a c i c e v a b u n pen­ t r u ţara t a . B A D U : Să-mi p u n c a p u l p c b u t u c . . . Asta î n s e a m n ă . în c o n c e p ţ i a l u i T e p e ş , a f a c e ceva bun p e n l r u e l . M A I I O M E D : C r e z i c-ar f i î n s t a r e ? R A D U : B a b i n e că nu... MAIIOMED (izbucnind in rîs) : C r e d u l m a i ?şti ! C î n d s e v a a p r o p i a c u c o p i i i , o a m e ­ n i i noştri... haţ... BADU : N u ş t i u c e să m a i c r e d . . .

Cortina

Tabloul 1 1
Mahomed, Radu, in luni cabinetul scama Sultanului. cuştii... Ar

S U L T A N U L : Dealtfel, o timpul să a p a r ă . . . î n z a r e . V e z i c e v a ? (Se uită pe fereastră.) . A c u m o s-apară... 5 0 0 d e c o p i i p î n ă l a şapte a n i . . . D o i saci d e g a l b e n i . . . n-ntîrnă p r e a g r e u , n u ? N-or să facă g r o p i c u ei s1 strice d r u m u l . . . T r i b u t u l e m a i mult simbolic... B A D U : Românii n i c i ca simbol, nu prea înghit tributul, nici ca rcalilate...

MAIIOMED: Am m a i f i u n loc.

www.cimec.ro

73

M A H O M E D (continumd) : S;1 n u creadă că sînt c h i a r l i b e r i . Jar n o i t n u z i c e m că n-am pus u ii p i c i o r Dunării... doi i de R A D U : 'J/ara o mică. l i se pare prea m u l t . . . i h u... i dai M A H O M E D : Cînd v e i f i l u . o R A D U : D ă m si p a t r u . . . Vino, M A H O M E D (privind in zare) R A D U : Săracul... M A H O M E D : Care e D o m n u l ? R A D I I : Cel d i n f r u n t e . . . M A H O M E D : Cel de face s e m n e ? . . . Caro tot dă d i n m i n ă ?... (Se aude an cîntec.) A, c o p i i i ciută... Aveţi c o r u r i b u n e dc oopii... (Se disting cuvintele : „Numai afa ligii I Uscată pc fundul pungii"... v o c i mai groase : „Măăă".) mămă­ Nişte

în i n t i m p i n a r c . . . Vezi in u r i n a l o r c u m freamătă p i l c u l de i e n i c e r i ) Incă vreo d o i paşi... M A D U (vesel) : Parcă-mi parc rău... M A H O M E D : fpocritule ! M A D U : încearcă şi această u l t i m ă soluţie disperată : de-a sta de vorbă C U Mărin-Ta... Şi de-a obţine iertare... [Cinlecul, ţipete de toi mai copii.) tare. întovărăşit de

R A D U : Y i o r s u i e s c . s ă r m a n i i dc e i . . . M A H O M E D : Cc ? R A D U : U n cîntec d c m i z e r i e . . . V o r să vă înduioşeze... M A I I O M E D : F r u m o s d i n p a r t e a l u i că v i n e vesel... (Se aude mămăligii Măăă ! ) cinlecul mai tare : „Numai afa pungii... j Uscată pe fundul

R A D U : De-ar şti e l . . . M A I I O M E D : Să f i i a t e n t c u m o să ţi-1 înşfac... O r să-nghită u l t i m e l e c u v i n t e . . . R A D U (rizind) : Cu m ă m ă l i g ă . . . M A H O M E D : S-au a p r o p i a t binişor... Ce sc î n t î m p l ă ?... A , K a t a v o l i n o s . . . îşi pregă­ teşte d i s c u r s u l . Şi Paşa d i n V i d i n i i iese V l a d Ţopeş — g r a v u r ă g e r m a n ă c o n ­ temporană d u p ă i n c u n a b u l u l l u i A n i b r o s i u s I l u b c r . N i i r n b e r s r , UiDÎ)

M A I I O M E D : Copiii mai mărişori cîntă... Ceilalţi ţipă. N u prea-mi place, ca o r ­ chestraţie. Cinc-i (luce-n braţe ? Acelea-s m u i e r i ? Ni-i dăruiesc c u m ă m i c i cu t o t ? (Rîde.) R A D U : N-or f i v r u i să se despartă de ţînci... S U L T A N U L : Dar iată că bravul nostru K a t a v o l i n o s face s e n i n u l . . . R A D U : D a , p i l c u l sare şi-I împresoară... Ce înseamnă asia ? M A I I O M E D : O oaste v a l a h ă ? M A D U : A f o s l mascată în pădurice... Sînl m a i numeroşi d o c i l a i noştri. L u p t ă şi femeile... M A I I O M E D : E r a u oşteni... M A D U : C u m i i măcelăresc... M A I I O M E D : K a t a v o l i n o s a fosl p r i n s . RADU (trist) : Ţepeş n f o s l m a i v i c l e a n . . . Se urcă po c a i . . . pleacă... M A I I O M E D : Cc face g l i i a u r u l ? M A D U : Senine c u m i n a . . . A d i c ă , pc curînd... M A H O M E D : Ne-a scăpat p r i n t r e dogele... Cîţi o a m e n i do-ai noştri ucişi... M A D U : P r i z o n i e r i i sînt tîrîţi cu c i . . . 0 să-i tragă î n ţeapă... M A I I O M E D : A s t a m ă îndirjoşte. Iată un d u ş m a n po m ă s u r a noastră... A b i a aştept să d a u o c h i i c u o l . . . ' R A D U : A m t r e c u t p r i n nişte emoţii... D a r de ce înlirzie o a m e n i i Măriei T a l c cu p o d u l de vase ?... A r m a t a turcească f r e a ­ m ă t ă dc nerăbdare... I-am lăsat m u l t t i m p I u i Ţepeş să se întărească... S t ă m dc a t i ta v r e m e la Dunăre... LOCOTENENTUL (intră): D i n păcate, şi­ r e t l i c u l s-a întors î m p o t r i v a noastră. M A I I O M E D : Sinteţi nişte tonţi. Parcă l u ­ craţi cu p i c i o a r e l e . O r d o n Irecorca D u ­ nării... L O C O T E N E N T U L : Aţi m a i ordonat-o dc t r e i o r i . . . Gheaţa o subţire... P o d u l n u o g a l a . . . MAIIOMED : La lăsarea nopţii începem ofensiva... L O C O T E N E N T U L : A'a f i g r e u să debarcăm pc u n ţ ă r m i n a m i c pe întuneric... A m putea f i măcelăriţi... M A I I O M E D : Să aibă Ţepeş satire p e n t r u cîtă c a r n e îi aduc... N u - i d ă m n i c i u n m i n u t de răgaz... Ştii că aşteaptă a j u t o a r e do la D o m n u l M o l d o v e i . L O C O T E N E N T U L : Ce să t r a n s m i t paşalelor ? M A I I O M E D : Deseară... L O C O T E N E N T U L : A m înţeles !

Cortina
74

www.cimec.ro

Tabloul 12
Interiorul cuştii. N u se v ă i i gratiile. I n R ă z b o i u l şi

scenă se a f l ă Z u n i s , î m p ă r a t u l , Finanţele. M a s a , f ă r ă scaune.
RĂZBOIUL: FINANŢELE: Moda asia nouă

de a

inînea

i n picioare...
E i uită că d i n picioare înă-

n î n c i m a i mult...
Z U N I S : A i a e, c ă n u iu n i m e n i . poţi avea încredere

E I N A N Ţ E I i E : I x > g i c , t r e b u i a isă pe a j u n g ă a i c i . C o r p u l o m e n e s c nu s u p o r t ă d e c î t o anumită cantitate d e bătaie pe centimetru pătrat. T o t c e trece peste, d ă u n e a z ă ca­ racterului. I l Ă Z B O I U L : E u n u a d m i t chestia a s t a . E u , u n u l . n-o a d m i t . A l t f e l , a r trebui să d e ­ venim n i ş t e t r ă d ă t o r i , l a c e a mai mică a t i n g e r e , la p r i m a păruială. N u ! Ce-am r e ţ i n u t d i n d i s c i p l i n a s p a r t a n ă ? (Cu indtrjire.) Te aruncă în prăpastie şi n u c a z i . . . dacă a i c a r a c t e r ! T e t i i î n a e r , d a r n u le faci j o c u l ! ZUNIS (indignai) : Domnilor, tenul m e u cel m a i bun... d a r era prie­

Î M P Ă R A T U L : Bine, d a r paza palatului ? Ce p ă z e ş t e g a r d a d e 3 0 0 d e s u e d e z i î n a l ţ i , î n a r m a ţ i p i n ă - n d i n ţ i ? D e c e sc d ă v o i e să se oficieze î n capul m e u r u g ă c i u n e a m u s u l m a n ă , i n t i m p ce e u o f a c pe c e a c r e ş t i n ă ? D a c ă s-amestecă ? S ă f i e d a t i m e d i a t j o s . M ă încurcă la „Tatăl nostru"... (începe să se roage, „Tatăl nostru", în greceşte, suprapunîndu-se glasului lingiiitor al musulmanului.) Z U N I S : E p l ă t i t ! I - n u d a t p a r a l e g r e l e să ne convertească. A u găsit u n habotnic m u s u l m a n , i-au p u s u n m i n a r e t în braţe şi f a c e p e m u e z i n u l p e s t e î m p ă r ă ţ i a b i ­ zantină. ÎMPĂRĂTEASA (apare indignată) : Măcar c r e d i n ţ a s ă ne-o lase neştirbită ! A m t o t r e s p e c t u l p e n t r u l e g e a l o r , d a r şi e i s ă a i b ă acelaşi r e s p e c t p e n t r u credinţa m e a , credinţa părinţilor noştri. G L A S U L : „Nu-ţi s p u n e r u g ă c i u n i l e p r e a î n g u r a m a r c . d a r n i c i p r e a şoptit, c i p e u n glas d e m i j l o c " . . . Z U N I S : Vedeţi, n i c i C o r a n u l l u i m ă c a r nu-1 respectă. U r l ă ca u n d i s p e r a t . . . ÎMPĂRĂTEASA (îngrijorată) : N-a m a i a p ă ­ r u t Stratos ? F I N A N Ţ E L E : E h ! E a p r o a p e s i g u r că... Î M P Ă R Ă T E A S A : N u se p o a l e . . . B A Z B O I U L : S t i m a t ă D o a m n ă , m u l t e n u se p o t şi... c e se m a i f a c ! B a c h i a r , c u c î t u n l u c r u pare m a i i m p o s i b i l , t o c m a i acela se î n f ă p t u i e ş t e p r i m u l . Z U N I S (indignai) : M a i î n t î i c ă ne-a j i g n i t . Asta de sus e u n copil care zdrăngăneşte monstrul o jucărie nevinovată, p e lingă de Stratos. Î M P Ă R Ă T E A S A : C u m să n e v î n d ă el pe n o i ? E peste m a r g i n i l e închipuirii. L-am primit în f a m i l i a noastră, a m împărţit n c e a ş i pîine amară a pribegiei... B a n o i no c u n o a ş t e m c h i a r d o la p a l a t . . . O dată i-am întins m i n a la o recepţie şi-am s c h i m b a t cîteva cuvinte... B A Z B O I U L : (k; c m a i ciudat c că tocmai el n e s f ă t u i a să f i m d e g r a n i t . . . I n s ă e u v-am m a i spus : bătaia corporală, apli­ c a t ă î n m o d a b u z i v şi c u a n u m i t ă regu­ laritate... îl face p e o m să-şi vîndă... veri, m a m ă , tată, fraţi, s u r o r i , c u m n a ţ i , u n c h i , mătuşi... Z U N I S : F a m i l i a t e p r i v e ş t e . . . î n s ă cine-ţi d ă d r e p t u l să t e a t i n g i d e ( a r ă ?... (Intră Izabela.) IZABELA (fredontnd) : „La-la-la... Trandafi r i i . . . " R Ă Z B O I U L (cu interes) : Ce v e ş t i ? Ce t r u p e — e r a să z i c t r u p u r i — a u m a i i n t r a t î n b a z i n ? N u , serios, S u l t a n u l dă drumul d u ş m a n i l o r p e s t e v o i , să-i î n m u i a ţ i , şi l a u r m ă . storşi d e v l a g ă , să-i b a l ă e l v i t e ­ jeşte ? IZABELA (supărată) : Soeret d e stat, sti­ mate. BAZBOIUL: E i , nici t u n u m a i ştii d e glumă ! N u t e supăra. I Z A B E L A : D a c ă vreţi veşti d o a f a r ă , aflaţi că p e d o m n u l S t r a t o s l - a m v ă z u t î m b r ă -

(Se aude de undeva, de sus, glasul ţit al unui turc, aşa cum strigă

ascu­ muezinii.)

G L A S U L : ..Allah a u d e şi v e d e " . . .

aude şi „Allah"...

vede"...

„Allah

Z U N I S : I a r se roagă. G L A S U L : . . A u d e şi v e d e e c " . . . FINANŢELE GLASUL : care-o semn •căşuna tine..." (Se înţelege de deasupra acum lor.) că glasul vine chiar : A s t a s-o c r e a d ă e l . poporul aparţine e l . Las-o meu... lui să Cămila şi pe nu-i Allah. treacă E un

,.Ooo, vedeţi

de la

vreun

rău. Altfel

va f i rău de

RĂZBOIUL:
picătura... FINANŢELE: RĂZBOIUL :

Ascultaţi-mă
menită să

pe nune:
verse ureînd

e ca
acolo?

paharul...

D a r c u m s-o fi Chiar în

capul

nostru...

Z U N T S : S i m p l u , c u scara... F I N A N Ţ E L E : Ş i . a p o i . c u m d o r e u ş e ş t e să-şi menţină echilibrul ? înţeleg că stă p e s c a r ă şi m e r g e . . . ÎMPĂRATUL Am (vine cu un papuc în mină): găsit u n p a p u c l a uşă... pe caro..."

G L A S U L : ,.Cămila

www.cimec.ro

75 '

c a l î n c a f t a n , ţ i n î n d u - s c d u p ă S u l t a n , făc î n d p a r l c c h i a r clin s u i l a sa. Z U N I S : S u l t a n u l n u - i p r o s t că ţine p e lingă el u n i n d i v i d atît de-nvăţat. Să n u u i t e insă că Stratos a l n o s t r u c u l t i m u l d i n t r e o a m e n i î n cc priveşte c a r a c t e r u l . I Z A B E L A : N i c i o grijă, n u p e n t r u caracter l-a l u a t . Ci p e n t r u ce a r c - n c a p . (In­ dignată.) Şi n u n u m a i că s p u n e tot... d a r d ă şi i d e i . . . î n v a ţ ă c u m s ă f i e s p e c u l a t e p u n c t e l e s l a b e a l e O c c i d e n t u l u i . Ce e m a i g r a v c c ă e s i n c e r şi p a s i o n a t î n t o t c e spune. B A Z B O I U L : Sultanul ? I Z A B E L A : Stratos. Z U N I S : A ş a a f o s t t o a t ă v i a ţ a . C î n d sc d ă ­ r u i e ăsta... v i n d e t o t . . . r u i n e a z ă . . . I Z A B E L A : D a r n o i ce v i n ă a v e m ? Î M P Ă R Ă T E A S A : Ş i n - a i î n c e r c a t să s t a i d e vorbă cu el ? IZABELA : E greu, mamă. A c u m , că s-a v ă z u t m a r e , a b i a d a c ă s-a u i t a t l a m i n e . (începe să plîngă.) M i - a zis c ă a m m o r a ­ v u r i uşoare. Î M P Ă R A T U L : N ă r a v u r i uşoare. Î M P Ă R Ă T E A S A : A l e t a l e s î n t u ş o a r e şi-ale l u i grele... RĂZBOIUL : Aşa oscilăm noi, bizantinii, î n t r e m o r a v u r i u ş o a r e şi m o r a v u r i g r e l e . . . (Rîde.) I Z A B E L A (printre sughiţuri) : Zic : „Domnule S t r a t o s , d e b u n ă v o i e f a c i d u m n e a t a ca­ r i e r ă ?"... Z i c e : „ D a ! Ş i t o c m a i asta-mi p l a c e m i e l a t u r c i , c ă m ă l a s ă să f i u dc-al l o r d e b u n ă v o i e " . „ D a r nu-ţi î n ­ chipui — zic — că m e r g i p r e a d e p a r t e cu entuziasmul pentru civilizaţia lor ? Zice : „ A m l u a t toate civilizaţiile l a r î n d , n u fac d o u ă p a r a l e c h i o a r e ! A s t a e cea a d e v ă r a t ă !" ZUNTS (hotărtt) : Gata ! I I c o n d a m n ă m la moarte pentru f u g ă l a i n a m i c şi înaltă trădare. E cineva î m p o t r i v ă ? Î M P Ă R Ă T E A S A : Să n u n e p r i p i m . N u p o ţ i j u d e c a u n o m , f ă r ă a-i d a posibilitatea să se a p e r e . Z U N I S : D a r el, cînd prin comportarca-i i n ­ f a m ă c o n d a m n ă la m o a r t e întreaga noastră suflare ? R Ă Z B O I U L : Cazul e p r a v . îşi v a p r i m i pe­ deapsa î n lipsă... Să m a i strîngem însă documente... Z U N T S : Pss ! (Ascultă.) V O C E A : „ A l l a h a u d e şi v e d e " . . . ÎMPĂRĂTEASA : (Ascultă.) FINANŢELE : îmi Parcă e e alt glas... Sst !

FINANŢELE : Ne t e m e a m c ă n i c i d c suf l e u r n-o s ă f i e b u n , şi i a t c u i t ă c u m ia î n ă l ţ i m e . R Ă Z B O I U L (indignat) : Vedea-te-ar a p o s t o l u l P a v e l ! I z a b e l a , te r o g d i n s u f l e t , cînd mai ai ocazia să-l întâlneşti, citeşte-i „Epistola către r o m a n i " . Eă asta p e n t r u mine. ÎMPĂRĂTEASA • cel hun... ZUNIS : cestea. (Un boiul zgomot se mare. Totul imediat se cu clatină. faţa în Răz­ fos.) aruncă Mai e : Poate-1 aducem pc drumul

V O C E A : „ A l l a h a u d e şi v e d e " . . . şi monoton, după toate a¬

F I N A N Ţ E L E (cînd cuşca încă mai vibrează) : Un cutremur... Şi astea ţ i n c u e i . N e schimbă şi l e g e a , n e p o c e s c ş i s c o a r ţ a . Drumul, RĂZBOIUL (ridieîndu-sc) : Aş ! frate ! I l i r l o a p e . T r e c e m peste h o p u r i în viteză. palatului. Î M P Ă R A T U L : S-a n ă r u i t , t e m e l i a N-o s ă m a i g ă s e s c c e l ă l a l t p a p u c p r i n t r e d ă r î i n ă l u r i . . . C h e m a ţ i z i d a r i i să-mi m i s t r i ască p c j o s ! HARAPUL (intră cu un papuc in mină): Cine-a f u r a t p a p u c u l c r e d i n c i o s u l u i n o s t r u ? (Ia papucul de la împărat.) N u pierdeţi ocazia de a v ă căuta sănătatea. A i c i , pc p ă m î n t , n u m a i c e a i u l de b u s u i o c ! Şi oţe­ t u l d e m e r e . . . D o a r a c e s t e a s u b ţ i a z ă sîngele. V a t ă m ă arsurile... (Iese.) Z U N I S : A s t a i-o f i s p u s - o t u r c u l t ă u , d u p ă ce-a c ă z u t . U n a s p u n e s u s , a l t a l a s o l . . . c u m a căzut, c u m a devenit m a i u m a n . S T R A T O S (de v e d e !"... FINANŢELE RĂZBOIUL: pe acoperiş) : „Allah aude şi

: Ă s t a sc ţ i n e t a r e . N-o f i luat-o p r e a care"... nenorocitului de turc sus?

V O C E A : „Cămila

F I N A N Ţ E L E : I i iei p i i n e a d e la gură...

ÎMPĂRĂTEASA : S-a turcit. spurcatul... (Smulgîndu-şi părul, de durere.) L a c e i-a f o l o s i t a t î l a c a r t e ? D a c ă n-a p u t u t să-l o p r e a s c ă d e l a p i e r z a n i a s u f l e t u l u i ?... FINANŢELE : Mai bine rămînea analfabet... de mult asta,

R Ă Z B O I U L : E u a m prevăzut d a r n-am v r u t să v ă s p u n .

Z U N I S : Î n ce m ă priveşte, l-am c o n d a m ­ n a t la m o a r t e . V o i e x e c u t a sentinţa i m e ­ d i a t c e se v a r e î n f i i n ţ a Bizanţul. ÎMPĂRĂTEASA (fale mare): Cu astfel de o a m e n i , n u se v a m a i î n t î m p l a a s t a n i c i ­ odată. O, pasăre Phoenix ! U n d e e ş t i . p a s ă r e P h o e n i x . s ă - m i d a i c e n u ş a t a să mi-o pun în cap ? Cînd v o m m a i re­ î n v i a n o i ? C u m ? D a c ă p î n ă şi c ă r t u r a r i i a j u n g farisei, i a r fariseii, vameşi... RĂZBOIUL : Cumplite vremuri.

cunoscută

v o c e a asta... trecînd"...

V O C E A : „Cămila Z U N I S : Stratos ! ÎMPĂRĂTEASA :

pe care o vedeţi

Dumnezeule,

s-a

turcit !

I Z A B E L A : A s t a v o i a m să v ă s p u n . A tre­ c u t la credinţa lor... A devenit chiar mistic... m u s u l m a n . . . susţine că c fericit c ă l-a d e s c o p e r i t p e A l l a h î n t r - u n m i n a r e t . Ş i aşa-i s c l i p e s c o c h i i c î n d se s u i e a c o l o ! D a , e a p r o a p e fericit, zice.

Cortina

70

www.cimec.ro

R A D U : V o m avea o pavăză...

Tabloul 13
Cui i u l S u l t a n u l u i . MAHOMED inte de : Cînd am iau insomnie, un atlas să-şi seara, istoric facă îna­ cu

MAHOMED

: Da,

şi

asta... D a r

nu

veţi

mai

avea pavăza de a

voastră... v ă

v o m lua oaste... mai

dreptul Dom­ de fi va

ţine s u b steag p r o p r i u nu v o r stn ani... de In pe tron că cu să

nitorii trei,

mult vn Se

patru

pentru Poartă aur cît ci

tronul aur... poată de

cumpărat căra nu din doi

culcare, apă. Şi,

Vnlahia cai, ca înotînd

duce, o

puţină tul, lor...

aşteptând degetul o clipă

efec­ bitiţi-

acum, în

600

cai... voi

urmăresc dar

cu

imperiul trebuie

herghelie

nur...

Sinteţi

atît

peste

s-o

iau

dc bogaţi ? RADU : Dimpotrivă... e o jale... nu (Zimbind.) vor mai

de la început, p e n t r u

eă, d e f a p t , egiptenilor...

imperiul nu, al mă al per­ gîn­

hitiţilor
şilor... desc,

e

imperiul al

Şi, l a u r m a u r m e i , f i cai. MAIIOMED : vei \ al vedea tău... nu-i Ce Priveşte

poate nici

asirienilor... Dacă pot să

medo-caldoenilor... stau şi lucrurile, cu

aşa

puţin

în

viilor...

şi

dorm Sa :

liniştit... astfel... pot dormi...

consecinţele e acuma,

acestui dacă o

entuziasm f i aşa cum

STRATOS : MAHOMED

Măria (oftind)

vorbeşte Dar nu

zici,

inimic...

Vom

vlăgui

energiile...

S î n t n e f e r i c i t !... S T R A T O S : Cuceritorul e nefericit ! MAHOMED după nivel, imensă pune : Cucereşti inimi, ocupi ţări una orice dc o ce

S T R A T O S : S u l t a n u l glumeşte... MAIIOMED frîngc STRATOS (din ce în Vom : ce mai tare) : Vom

cerbicia... (către

instaura De cc

frica. l-ai zgîriat

a l t a , a d u n i b o g ă ţ i i . . . e i , şi ? L a sufletul omenesc care e c măcinat ca pe

Radu)

la m î n ă ? M A I I O M E D : Ce RADU : Mut planuri de ni la de viitor ? şi...

nelinişte... stăpînirc

igrasia un

încet,

încet,

palat

capitaln

Tîrgovişte...

cu t e m e l i a în

apă...
v

la urmă... văzînd M A I I O M E D : Şi

şi f ă c î n d . . . ce mă-ntorc vreau o să e u ?... să le Că

S T R A T O S : Poale iubiţi... MAHOMED înţelcşi. ţeles... RADU în : Toţi iubim şi toţi care în sîntem a fost

după

neîn­

n u - m i c o n v i n e zestrea, n u o viaţă în sntul

rămîn aperi

Spune-mi dragoste...

unul şi

tău... c u m

ce l i m b ă ?

d e c e l p e c a r c - 1 v o m m a z i l i s a u d e a l ţ i i ?... Armata nu ţi-o sînt pot lăsa toată... şi-apoi că sol­ vreau aici

(intră) :

: Iertare, Măria Ta... Dacă (li nu te întinde iertam, braţul aflai asta rănit.) să era prin

MAHOMED pînă

daţii să

mei

năsfiroşi...

acum... te

mai

c u c e r e s c şi-alte un cartograf

noroade. A m de vază...

Strînge, dau

r o g . p a n s a m e n t u l . . . Poate-o să ţi se ia sabia... viperă Nu de

lîngă

mine

poruncă in

R A D U : Iertare, Măria Ta... MAHOMED mergem : Uasă, lasă asta... sau ; ne Ce facem,

înmuiată

venin

de

m u n ţ i i voştri ? RADU : N u . (II (către Nimic să o pansează.) Stratos) nU-1 : Iată un De om de

mai pe

departe gînduri)

întoarcem ? mai de­

RADU înmoaie. în în multă lui o

(stă

Mergem

MAHOMED invidiat... vreme dramă

parte. STRATOS : gediei... R A D U : Poporul dnr astn A m e u înghite imperii... E m i c , lot timpul... vreo cu asta se pînă V-nm spus. N-are vocaţia tra­

încerc şi el

trezesc rezolvă Nu

sufletul modul

cel

mai pun

simplu : cu

paloşul.

i z b u t e s c să-l

p e g î n d u r i , să-l f a c să m e d i t e z e . STRATOS : MAHOMED vrea ce vrea şi-o va Ponte : Mă ţine n-are tem morţiş, după ce că vocaţia n-o nu tragediei... Ştie ce

fnce mai

ocupă.

înghiţit

cîlevn

are. se va

a c u m . . . d e c e n u şi p e ?... STRATOS : Da, MAIIOMED : dar cu ce sacrificii ? placi ! Deci. care. şi

dar

întreabă fi cum e de

urma

totul

Bravo,

aşa-mi

o l . . . (încet.)

Civilizaţia

noastră

c a r e p e c a r e . . . H a i să v e d e m , c a r e p e (Către linear, le Stratos.) nu ea şi îmi fratele atît de place său, că

pe a c u m noi... după cu Şi ce

infectată... ş t i i ce-o s ă va cu veni

D a r asta r ă m î n e se-nlîmple atingere noastră, în

între ta,

e simplu

ţara

îndrăzneţ Iată e un

pînă om

în

prea cu

mare

nebunie

semeţ. îmi

noi,

armata

oamenii

fericit... (Strigă.)

mie,

fericirea

refuzată...

noştri, cu năravurile noastre ?

Locotenent !

www.cimec.ro

7 7

L O C O T E N E N T U L (apare) : Ştiu, m e r g e m m a i departe. Turacan, însărcinatul cu paza ceva la c u ­ Dunării, are a vă aduce n o ş t i n ţ ă . (Iese şi se întoarce cu Turacan.) Tl
T

TI"BACAN-BEC.-0(ÎL1 : soarea trimisă de

O

copie

după

scri­ său

Ţepeş

prietenului

M a t e i . Regele U n g a r i e i . MAHOMED pus cei găsi E In arşi (citeşte) : de şi mai turei, nu află în li că am de

R A C A N - B K t ' -Of i L I : V a s e l e n o a s t r e d e p e rîul Bosna nu i n t r a t i n D u n ă r e , a z i , m i i n e . sosesc şi c e l e d e l a g u r i l e Dunării. (ii întinde un sul de hirtie) :

t,ape 2 0 . 0 0 0 sau cei (7/

afară s-a

cărora dă

putut înapoi.)

MAHOMED

capul..."

scrisoarea

Ce e a s t a ?

Line.

K rău, dar c bine...

CORTINA

A C T U L III

Tabloul 14
Scena e goală. Se (Marin pune cenuşă o diră 0 VOCE eşti, Mârin jos, — d"-a DE măă ? o intră desface e în cu şi o începe legăturică. să — O presare făcind Vreo văd

Tabloul 15
şase-şaple numai de joacă In femei la tinere prinse-n in sus. cu horă. Vor­ greu­ cu

genunchi

besc, g l u m e s c , tate picioarele. spre

de

zor, muţind se văd

fundal

aşezate,

asta lungul

bocceluţă scenei.) Măi 'n ?... ăia sînt

spatele

public,

cîleva

ţesturi

mari.

FEMEIE : Intră, mă,

băiete, casă, că

unde vin

t u r c i i . . . Ce s t a i p e d r u m MARIN că Cînd (Fără cepe M A R I N : n-a-neeput vin grijă.) să {tresare Eu ţi-am N u , că să E, cîrîie ţipă be,

departe... (E atent.) salcîini. în­

gaiţa.

F L O A R E A : E u n-am mîncat nici ieri. nici a l a l t ă i e r i . C î n d a m d c f ă c u t o t r e a b ă ca a s t a , a j u n e z ! E r a la noi u n o l a r . Cînd s-apuca d e m o d e l e noi, postea. D a , d a , nu-ţi iese l u c r u l b u n , d a c ă nu eşti c a lacrima. VICA fă, (spre Gherghina) arată acasă, (jucînd) : Saltă, cum le-aş : să fi Îă. d i n ritmul. dacă fără eonei, Uite, Ori, ţi-ar fi d ă d i n m i n ă , b î ţ î i - o , că p i e r d a ş a ! (li păzit omul ce-ai fost azi-noapte ? Că

străini,

gaiţele-n

unde-or

f i . . . (Iar

cenuşă.) spus s-arunci cenuşa Ia

se legene.) crezut.

VOCEA :

g u n o i , şi t u ce f a c i a c o l o ? MARIN să mai mai pe o MARIN : Dîră. să cu nu dată Să sc cu ştie t a t a tărî(e e pe şi-a sâ-1 (Se unde Am lins-o nu­ facă ainlc

OUERCIIINA gănea aici.

(ireu

scripcă. zdrăn­ şi... iau sec...

se-ntoarcă, acum. să

rătăcească... sigură...

î l l u a r ă şi p c m o ş L e a n c ă ? N e m a i T I L I N A : S-au VICA : Bărbaţii cu dus toţi. — iar Şi

făcut-o e u o dacă tata n-or

Codin.

cenuşă...

ţambalagiu'... merg îşi po

linge-o

cămilele, drumul... şi-asta

s o l z u ' de peşte. ăştia ei, unde noi distracţia Ia mai (Floarea in locul jucăm

rătăcească I i . . . îşi

gaiţă.)

începu

cântecul.

(Fuge.)

toarnă, fă, a p ă . ia unde o găleată e hora.) cu apă şi-o toarnă

Cortina
78

www.cimec.ro

T I L I N A : Uşurel, că-mi stropeşti p o a l a . G H E R G H I N A : E, a c u m , parcă m a i alunecă. V I C A : î n c a l t e a , p l e a v ă o f i d e s t u l ă '.' FLOAREA (Rid.) : Pleavă — cită frunză şi iarbă.

VICA : Gata, aproape... (Marin ele.) FLOAREA ziua Marin

acum vine

să şi

le stă

croim... pe cinci

Daţi-vă lingă

V I C A : D a r b a l e g ă d e c a l ?... T I L I N A : Asta, m a i pu|in... Se b a l o g ă - n D u n ă r e . . . GHERGHINA : (leva lot am Caii-S găsit la re/bel...

: Asta

nu

sade d e l o c acasă. muierilor. zis să nu c-a

Toată mai

printre

picioarele Zise

MARIN

MARIN:

noi...

j u c a ţ i î n ţesluri. S ă faceţi z i d . . . VICA : Cine zici, mă, c-a zis c-a zis ? I-a trimis trimis cu păgînii...

V I C A : D a ' p ă i n î n t i i ' . de b u n , e b u n . . . De-aici d e u n d e l u a r ă m e tocmai c e trebuie. G a l ­ b e n . . . şi c l i s o s . . . f i i n d sc-ntăreşle e... t u n . (încetinind jocul.) M ă d o r ţurloaiele... G H E R G H I N A : Fusele... T I L I N A : Începu le m a i t r a g . . . GHERGHINA să se-ntărească... Şi eu abia

MARIN M A R I N : Nenea 'Toma. vorbă muierii l u i şi ca m-a vorba. MANDA VICA : (intră) : E lată rău cu I u t e cu p ă m î n t u l ăsta la g a r d . . .

Facem

g a r d d i n el ? să iasă z i d . . . Sâ să-i p o c n i m p e s t e coada

: Giovlăiţi

a c o l o , că n u dar eu

e gala. nu mai

F I / " ) A R E A : A l a i are-o ţ î r ă , a m n i c i o vlagă-n m i n e . . .

M A N D A : G a r d tare. de s t ă m p i t i t e d u p ă e l şi fes, peste m o ţ . GHERGHINA : Poate cu

oîrpătorului.

TILINA :

Nu

mai

posti

şi

t u ca

proasta...

Lasă la a l e b ă t r î n e ţ c . . . RIŢA (apare c-o baniţă-n cap. Se opreşte lingă femei) : Run lucru ! Mă duceam şi-mi f ă c u r ă ţi p c cîni|) c u de m î n c a r e p o f t ă . R î m n i i l a j o c . (Intră-n horă şi în­ cepe să joace, aşa, cu baniţa-n cap.) ' T I L I N A : lo-te la asta ce d r a g de v i a ţ ă ! M a m ă ! I-auzi c u m saltă l i n g u r i l e - n oală... Z d r a n g a - z d r a n g a ! Aşa, trage-i mereu. RIŢA : Păi, părăseşte dacă n-om scena.) juca acum... (Rîde,

M A N D A : N u . c u pietre încinse... Ţesturilc d e l e - a v e m , le r i d i c ă m î n f i a r e . F a c e m f o c u l s u b e l e şi c o a c e m p i e t r e . . . C î n d v i n ă i a , j a p ! p e s t e g a r d . . . Că l a n o i p l o u ă c u l i p i i fierbinţi. FLOAREA : 0 (Manda le se sperie.) să le cărăin ceva în la poală... ureche. Toate

spune

T I L I N A : I n s p e c ţ i e ? P ă i , a t u n c i să-i a r ă t ă m ce z i d d e a p ă r a r e f a c m u i e r i l e . C u m ş t i u să p u n ă p i e p t u l . . . G H E R G H I N A : F r ă m î n t ă m z i d u l ca pe pîin e , î l s p o i m c u o u şi f a c e m f l o r i c e l e p e el. I a r c î n d o r v e n i s ă c u l e a g ă f l o r i c e l e l e , poc ! c u pietricele... L a treabă, neveste­ l o r , că c groasă rău... T I L I N A : F i r - a r e i d e p ă g î n i ! Ne sparseră h o r a ! L a n o i i a b ă t a i e ă l d c - n c e a r c ă s-o spargă... MANDA : Măcar de-ar lua şi Mahomed. A s t a al cîtelea e ? G H E R G H I N A : A l doilea. M A N D A : Şi cinşpe ? de cît c ceata, dc zece, dc

G H E R G H I N A : Aprigă FLOAREA (opreşte tarăm destul ! (Se dau la o parte.

muiere. : H o , că-1 frămîn-

jocul)

Se

vede

acum,

jos,

grămada

de lut

moale.)

V I C A : C î t e n c - o r ieşi ? G H E R G H I N A : P ă i , d e f i e c a r e cîte u n u ' m a i m a r e . . . şi u n u ' m a i m i c . . . M ă c a r că l e f a c e m o a m e n i l o r o b u c u r i e , c î n d s-or î n ­ toarce. V I C A : Că b ă r b a t u - m e u zice, de fieeoaro d a l ă , cînd frînge p i l a M dracu' test. n u m a i coace n e a m ! 0 să m ă p u i cu f r i g a r e a p e e l , să-l b u r d u ş e s c " . (Se-nchină.) fi H E R G I I L N A : P ă i , a l m e u n u dete c u el în b ă t ă t u r ă ? ! A zis că a f u m ă f l o r i c e l e l e de pe p i i n e , alea făcute c u coada l i n g u r i i o r i prisoolnieorul... Ştii, p u i z e a m ă d e o u şi d a i p e p i i n e şi f a c i f l o r i l e . . . V I C A : Parcă placă. GHERGHINA cînd s-au : vorbit că şi toţi să nu le erau mai de

T I L I N A : D e - a i a să p u n e m

mîna... sîrba din căruţă

G H E R G I I L N A : N e sparseră şi n e s t r i c a r ă cheful.

MANDA (comandă) : OU f a ţ a l a v a l e ! (Femeile nei guri cu întorc faţa spre

întoarceţi din Se

bombardele
fundul văd ca sce­ nişte

ţesturilc scenă.

dc foc,

luminate.)

Nu,

ţesturilc rău.

lumea... burduşite

F L O A R E A : Iu ! Da' nu m a i pot D a c ă d e s e a r ă o să m ă i a ă l a d e e-hc ! T I L I N A : Dac-o v e n i . G H E R G H I N A : I i dai nună. cu

d e oase ! odihnită...

T I L I N A (către Marin Mărin) : D u - t e , m ă , şi s p u n e - i să-i t r i m i t ă v o r b ă l u i T o m a . Să n-aibă e i n i c i o g r i j ă . . . Să-i a d u c ă î n c o a c e c u m o r şti, c ă a i c i c t r e a b a n o a s t r ă . MANDA (chibzuind) : Zidul îl f u n d u l grădinilor, sau u n d e ? croim la

prescurea

peste

Cortina
79

www.cimec.ro

Tabloul 16
IZABELA (apare din dreapta, merge la cuşcă, dă să intre, vede că e închisă cu lacătul) : Iarăşi a m rămas pe dinafară. zdronc ! — ÎMPĂRATUL : A m închis — graniţele. IZABELA (trăgind de lacăt) : Deschideţi ! N u sînt v i n o v a t ă . Î M P Ă R A T U L : A v e m secrete. I Z A B E L A : Faţă d e m i n e ? R Ă Z B O I U L (către Izabela, răstit): Dacă faci c i r c , d ă - n c şi p î i n c ! I Z A B E L A (tristă) : V o i a m să-i c î n t î n s t r u n ă î m p ă r a t u l u i . Să-i d e s c r e ţ e s c f r u n t e a . Z U N I S : N - a m î n n e b u n i t c u toţii... I Z A B E L A (şoaptă) : S ă ş t i ţ i . . . o r i c e s-ar î n ­ tâmpla, s i n t c u v o i . Cînd aveţi n e v o i e do ceva... Bateţi i n lacăt c u v e r i g h e t a , dis­ cret... d e trei o r i m o i l u n g , a p o i , dc şapte, s c u r t , a p o i , p o e - p o e . . . şi s p u n e ţ i ce-aveţi d e s p u s , că-nţeleg. Î M P Ă R Ă T E A S A : I n c e p a t d e c a m p a n i e să te c ă u t ă m ? (începe să plingă.) N-aş f i crezut niciodată că în familia noastră i m p e r i a l ă . . . c a r e s-a m î n d r i t întotdeauna c u m o r a l a . . . (I'linge şi mai tare.) ÎMPĂRATUL: Dar moralul? Ce ziceţi de moralul trupei ? I Z A B E L A : D a c ă puteţi înţelege... î n c ă n u - i totul pierdut. Î M P Ă R A T U L (foarte tare) : Ce n u - i p i e r d u t ? C a s ă ş t i m , să n u - 1 m a i c ă u t ă m . IZABELA : Pst ! Totul... Nu-1 mai căutaţi. M ă primiţi sau ha ? Î M P Ă R A T U L : N u ne a j u n g pătrăţelele, m o ­ zaicul... N u încapi în Ravenna... (Rtde.) F e c i o a r e l e a u f o s t i n v e s t i t e v e s t a l e şi t r e ­ c u t e la a l t e t r e b u r i f e c i o r e l n i c e . IZABELA Dar e (Se aud cu Radu. parte.) RADU (către târziu... paşi. Dă să plece, se înlilucşte fl ia de mină şi-l trage deo­ ceilalţi) : Să vă spun ceva...

B A D U : Ce f e l d e c i r e a d a ? A s t e a - s baza­ c o n i i . T e r o g . . . Ş t i u c ă eşti p u s ă s ă mă t r a g i dc limbă... d a r cu m i n e . . . (Intră Mahomed.) MAHOMED (furios): Nu e nimeni aici? C e i c a r e p ă z e s c şi n u o b s e r v ă c e se i n t î m p l ă în a p ă v o r f i s u g r u m a ţ i pe uscat... I Z A B E L A : D a r , c e s-n î n t â m p l a t ? A h . s i n ­ teţi v î n ă t . C u m v ă z v î c n e ş t e v i n a d e p e tâmplă. Liniştiţi-vă ! MAIIOMED: A m zărit c u o c h i i m e i u n o m care-a d i s p ă r u t s u b a p ă . . . c a o vidră... C i n e e r a ? C c c ă u t a ? U n d e s-a d u s ? IZABELA (făcîndu-se înecat ? V a i ! U n a nu înţelege) o m în apă ? ! : S-a

R A D U : 0 v i d r ă ?... MAIIOMED (bate din palme) : Locotenent!... LOCOTENENTUL (apare): L-am prins... Is­ c o a d ă dc-a l u i Ţepeş... M A H O M E D : Pe cine-a c o n t a c t a t ? L O C O T E N E N T U L : N-a s u f l a t o vorbuliţâ... o r i c î t d e m u l t l-au s c h i n g i u i t . . . M u r i c u buzele încleştate... MAIIOMED (către Radu): Cc f e l d e o m e Ţ e p e ş , d e ş t i e să-şi f o r m e z e a s t f e l d e o s ­ taşi devotaţi ? RADU: Ala, o m ? Prealuminate... (Un mo­ ment de ezitare.) M A I I O M E D : Spune. R A D U : Preaînţeleptule... p i e t r o i p e i n i m ă să vâ IZABELA RADU vie. MAIIOMED RADU : De crudă... M A I I O M E D : N - a r t r e b u i să i sc i a t r o n u l u n u i b ă r b a t c a r e ştie să-şi s t r u n e a s c ă n t î l de măiestrit oamenii... > R A D U (bosumflat) Să-i m a i d ă m MAIIOMED (rîde) cumpătul. : A t u n c i , n u i-1 m a i încă u n u l , nu ? : îmi place, nu-ţi luăm... pierzi : A t u n c i , d e ce-1 i u b e s c frică. Nu că le-ar toţi aşa? plăcea carnea : ...că î m i s t ă t e a ea mărturisesc... acela... carne un

: Radu... uite-te la n o r u l

nici eu n u pricep... Taie-n

: Ce-i c u t i n e ? (incet) şoaptă) : 0 ia : Veşti de la fratele tău.

IZABELA RADU (in

: Cc ? lasă nu o portiţă... să...

I Z A B E L A (a trecut printr-un moment dc în­ cordare, aşteptind să fie denunţată) : Bei­ zadea Radu s-a n ă s c u t într-o m i e r c u r i , c î n d sînt t r e i c e a s u r i n o r o c o a s e , n u într-o marţi, cînd sînt trei ceasuri rele. (Alintindu-se.) L u m i n a t e . . . m a i faceţi c e v a p e n t r u fostul Bizanţ ? MAIIOMED (rizind) : Eu l-am făcut fost, nu eu l-am fost făcut. (Dinspre cuşcă se aude lui Zunis : ..Libertate... patru IZABELA silabe.") : Fie-vă milă, cuţitul a ajuns la

IZABELA RADU (o

şansă... î ţ i m a i de umeri) : Să

încerci

I Z A B E L A : Ascultă. Nu-i timp. Adineauri stăteam pe punte... A u d u n clipocit, m ă uit... Cineva inotase pe sub apă pînă l i n ­ gă corabie... BADU (furios) (îl 0 : Aiurezi... zguduie) : Crezi o d a t ă !... să t r e c e ţ i p e l i n g ă o c i r e a d ă . . . : N-am auzit nimic... Mă

vocea hotărită a Libertate... doar

prăseaua dc os... MAIIOMED nu (bine dispus): Ipochimenii ăştia

IZABELA (Şoaptă.) BADU

A t r a g e - I într-acolo... (perplex)

ş t i u d e c î t să p r o t e s t e z e . . .

d u c . d a u în v i l e a g . . . I Z A B E L A (il sărută): Ce să s p u i , d a c ă Iartă-mă, a m glumit... n-ai a u z i t n i m i c ?

L O C O T E N E N T U L : Se ţin numai de mitocoselniţe... Z U N T S s i R Ă Z B O I U L (In cor): P î n ă să v i n ă t u r c i i e r a m l i b e r i , v i n e i şi d e o d a t ă nu m a l s î n t e m l i b e r i . C u m se e x p l i c ă a s t a ?

80

www.cimec.ro

MAIIOMED (furios, se apropie dc cuşca) : H e i ! Cc v ă lipseşte ? M i i i vreţi o c u ş c ă ? U n a m a i m a r e .' Î M P Ă R A T U L : A z i - d i m i n c a ţ ă , c ă l ă u l nc-a r e ­ tras d r e p t u l de împotrivire... M A I I O M E D : A.sta-i b u n ă !... C i n e i-a p e r m i s ? I M P A R A T U L : I - a m s u f l a t că e î m p o t r i v a uzanţelor, d a r o i , tufă ! M A I I O M E D : Avem nişte c ă l ă i c a m m o c o ­ f a n i . H a b a r n-au d r d r e p t u r i . N i c i u n u l n-a a u z i t d e d r e p t u l r o m a n , n i c i u n u l do dreptul civil. C O R U L G R E C I L O R : Libertate ! M A I I O M E D : T o c m a i m e r g e m să e l i b e r ă m o ţ a r ă n u c ă . (.Spre împărat.) I n calitate de a l i a ţ i , a ş f i d o r i t să n o c o n s u l t ă m î n p r i VTliţa c î m p u l u i d e l u p t ă . Î M P Ă R A T U L : E u atac p r i m u l , ca do o b i c e i . D i n f a ţ ă . T u r c u l d i n R a n c u r i şi p e la spate. M A I I O M E D : A ş f i v r u t să n u t e grăbeşti c u d a r e a s e m n a l u l u i . . . D a r t o a t e astea d e ­ seară... d u p ă s p e c t a c o l . . . Î M P Ă R A T U L : Rine, a c u m du-te, că sînt o b o s i t . . . Eă-ţi r o n d u l do n o a p t e . P r i n z i v r e u n i i juoînd cărţi, le t a i cartea. (Sultanul, Radu şi Izabela sc îndepărtea­ ză de lingă cuşcă.) M A H O M E D : I d e e n o a m d e la r ă p o s a t u l Raiazid... D e fapt, a fost a l u i Tainerl a n . . . R a i a z i d i-a d a t d o a r v i a ţ ă . . . a î n ­ f r u m u s e ţ a t - o . . . n c o o p l î n d să f i o p l i m b a i , scos î n l u m e , d u p ă c a r u l l u i T i m u r c o l Şchiop, care m e r g e a însă atît de repede... RADU (visător) : Şi R a i a z i d p u r t ă o l u p t ă prin părţile astea... D o m n u l n o s t r u «Ta u n u l . Mircea... I Z A B E L A : O marc victorie a Islamului. M A H O M E D (enervat): M a i terminaţi odată eu l u p t a a i a de ba R o v i n e ! D a c ă v i c t o ­ ria era c h i a r atît de grozavă, n u nc-am m a i f i ostenit noi a c u m pînă aici... F u l ­ g e r u l a s ă v î r ş i t greşeli. R ă u , i u t e , n e r v o s , nestatornic. Satrap, a suprimat popoare. A r t r e b u i scos d i n i s t o r i e . . . I Z A B E L A : E i . aşa o r f i f o s t v r e m u r i l e . LOCOTENENTUL: S â i se m a r t e l e z e n u ­ m e l e <le po m o n u m e n t e . N u e g r e u . l e i c i o c a n u l , d a l t a , h î r ş e , h î r ş c ! şi n u m a i a u d e n i m e n i dc e l . M A H O M E D : Se î n d e p ă r t a s e d o l a c r e d i n ­ ţă... A , m i - a m a d u s a m i n t e . L o c o t e n e n t e , p u n c - l la d i s p o z i ţ i a a l i a ţ i l o r , (li întinde un Coran.) Cu a r m a a s t a v o r î n v i n g e şi o i . De-asta v e n i s e m . . . (Locotenenlid ia Coranul, se apropie de cuşcă şi-l strecoară (uitindu-se împăratului.) la carte) : Şi pcÎMPĂRATUL

Constantin opol,

Sfinla

Sofia,

interior

asta .aţi legal-o... î n p i e l e . . . M A H O M E D . încercaţi să (Cei din cuşcă se Stlîng cartea.) ÎMPĂRĂTEASA doaselea ! : Ce înţelegeţi... roată şi răsfoiesc — de-a-n-

Dumnezeu

MAHOMED; încercaţi să înţelegeţi. ÎMPĂRATUL : Nu am n e v o i e de nici o c a r t e . S e n s u l secret al istoriei l-am a f l a t a d i n e a u r i . C h i c i d o u n d o ? D i n viaţă ! M A H O M E D (prefăcindu-se curios): Nu mai s p u n e ! A c u m , că .sîntem î n t r e n o i , p o a t e mi-1 î m p ă r t ă ş e ş t i şi m i e . . . ÎMPĂRATUL: Nu împărtăşesc musulmani şi p ă r e r i c o n t r a r i i . M A I I O M E D : N u r i m e a z ă . H a i , zi-i ! Î M P Ă R A T U L (confidenţial) : Dacă n i c i isto­ r i a n-o f i a v î n d h a z u l e i . . . (Rîde.) M A I I O M E D (rîde) ; A s t a - i t o t ? N u - i o v o r ­ bă lipsită d e d u h . (Iese, urmat de Radu, Izabela şi Loco­ tenent.) ÎMPĂRĂTEASA (către împărat): Mai bine tăceai ! Î M P Ă R A T U L : P o n t u l Euxin c d e mult o m a r o turcească ! Î M P Ă R Ă T E A S A : N u t r e b u i a să-i s p u i . Î M P Ă R A T U L : A . . . (începe să ţopăie.) L-am p ă c ă l i t . . . L - a m p ă c ă l i t . . . N u e r a ăsta s e n ­ s u l s e c r e t a l i s t o r i c i . . . c i cel a l ă t u r a t . . . (Ţopăie şi mai tare.) Z U N I S : C î l ă v r e m e n u ne o r g a n i z ă m n o i , coi d i n ă u n t r u , n-o să n e o r g a n i z e z e n i ­ meni.

Z U N T S : A r p u t e a f i şi m a i r ă u . . . Şi a ş a , d a r şi a l t m i n t r e l e a , şi . . A m i n " ' la m i j l o c . . . Se anulează totul... •

Cortina
si.

www.cimec.ro

Tabloul 17
Armata UN AL turcească Unde a e, trecut măă ? Dunărea. (Strigă tare.) pur­ noi din

A L T E V O C I : H a , h a , h a . . . S u l t a n u l ne-a î n ­ g ă d u i t să e x e c u t ă m n ă l u c i l e v a l a h i l o r . D e a t î t a v r e m e î n c e r c ă m să d ă r î m ă m o i l u ­ zie de pe c o v i l t i r u l Bărăganului. MAIIOMED (comandă întruna): Foc! Foc! A ş a , b ă i e ţ i . . . (Pe all Ion.) Cînd isprăvim u m b r e l e , s t a f i i l e . î n c h i p u i r i l e , v o m d a şi «le oamenii v i i , care-şi p o a r t ă nălucile sus, ca p c n i ş t e s t e a g u r i . BADE (apare lingă Sultan) : începutul c b u n . S-alege p r a f u l . M A H O M E D : Sub paşii n o ş t r i , ţ a r a t a răm î n e scorojită ca u n pergament m i m a t de m o l i i . . . RADI : E i . d a r la p r i m a p l o a i e . . . MAIIOMED: O r i la p r i m a v ă r s a r e d e sîng e . . . (Comandă.) Toc ! B A D U : D e cîte o r i l - a u d . î m i p u n d e g e t e l e i n u r e c h i . P u n e ţ i o e c h i p ă d e s p a h i i să se u i t e î n f i e c a r e g r o a p ă d e t u n , p o a t e descoperim şi c e t a t e a H e l i s . Ştiţi, capi­ tala g e t u l u i D r o m i c h e t . M A H O M E D : Aveţi şi c e t ă ţ i " î n g r o p a t e , i n afară de cele cocoţate deasupra reali­ tăţii ? B A D U : Da. N u m a i d i n cele îngropate. M i ­ rajul p r o v i n e de l a cele v e c h i , d e pc v r e m e a d a c i l o r şi a r o m a n i l o r , c a r e s î n t p o m e n i t e d e i s t o r i c i i g r e c i , s c şi v ă d , c a bunăoară aceasta, d a r cînd te apropii d i s p a r e . Să sc u i t e b i n e p r i n g r o p i , p o a l e le dibuim... MAIIOMED (enervat) : săpături arheologice, viţă de vie... N-am venit ori ca să pentru punem

OSTAŞ: Undee ?

D O I L E A O S T A Ş (răspunde din altă i c ) : N u se v e d e n i c i o c e t a t e . U N O S T A Ş : De atîta t i m p lîrîm d u p ă n a m i l a asta d e t u n . Cel m a i m a r e lume.

AL

. T R E I L E A OSTAŞ : A muşcat d i n zidu­ rile Di/.anţului. A L T O S T A Ş : O sută de p e r e c h i d e b o i t r a g m o r m a n u l d e fontă. D o u ă a l a i u r i d e zdrah o n i z d r a v e n i î m p i n g d i n s p a t e c u pîrg h i i şi d a u b i c e . (Se aud îndemnuri : Hăăă ! JIai Hăis ! Cea ! Cea !) AL TREILEA OSTAŞ : Ghiuleaua baniţa. odată c ! cît

ALT OSTAŞ : Bubuitura sc aude peste mare. UN O S T A Ş : U n d e loveşte face o groapă a d î n e ă , i a r c r e ş t i n i l o r l e p u n e şi-o c r u c e . (Rîde.) ALT O S T A Ş : U n d e c cetatea ? Toată ar­ m a t a n o a s t r ă se f r e a c ă l a o c h i , d a r n-o vede. V O C I : N e - a u c r ă p a t b u z e l e de sete. Cerul g u r i i e u s c a t c a deşertul. M î n c ă m praf. N e sar ochii lîngă fîntînile otrăvite. U N O S T A Ş : S t a ţ i ! Se v ă d c r e n e l u r i l e . A l l a h f i e b i n e c u v â n t a t ! Ce m î n d r e ţ e d e f o r t ă ­ reaţă ! Ia lungiţi-vă gîlurile. V O C I : N u v e d e m n i m i c . B a , iat-o ! A L D O I L E A O S T A Ş : Pregătiţi t u n u l . . . A L T E V O C I : H a , h a , ha, e m i r a j u l . . . Ăştia p i c t e a z ă c e t ă ţ i p e a e r şi n i l e f i l f i i e , ca să ne înnebunească d e tot... H a , h a , ha... MAIIOMED (intră furios) : H a i , c e v ă zgîiţi ? A m a j u n s , d ă m b ă t ă l i a . UN OSTAŞ : E păcăleală, O r i c î t n e - a m a p r o p i a , ea Ăştia Luminăţia Ta. sc î n d e p ă r t e a z ă . să ne atragă

B A D U (rizind) : A ţ i b ă g a t s p a i m a şi-n c i o r i , h e , h c ! U i t a ţ i - v ă l a e l e . Şi-au l u a t c u i ­ b u r i l e î n g h e a r e şi-au p l e c a t s ă c l o c e a s c ă într-o z o n ă g e o g r a f i c ă avantajoasă. M A I I O M E D (domolit) : M ă , da' frate-tu ăla e tare de ureche... El n-aude vacarmul ă s t a ? (Pe alt ton.) G r e ş e a l a m e a e c-ani v e n i t aici c u toată a r t i l e r i a , cînd era de a j u n s u n pîle de s p a h i i . D e ce n e î m p i e ­ d i c ă m n o i ? D e nişte g a r d u r i de n u i e l e ! în loc d e c r e n e l u r i , p i r l c a z u r i . Satele se n u m e s c C o ş c r e n i . C a u ţ i o s t a ş i i şi d a i d e p o p i n d ăi, care, una-două, inlră-n găuri. E u m-aş î n t o a r c e . . . B A D U : N u sc p o a t e . . . M A H O M E D : M i s-a u r î l d e c î n d l o t m e r g . . . Nici peisajul n u e interesant... H a i , hai... şi... B A D U : B i n e că n u m e r g e m î n a p o i . M A I I O M E D : Cîmpia asta a fost f u n d d e m a r e ? R A D U : Aşa de dropii, ropa. MAIIOMED nesărată zici că

ALT OSTAŞ : î n cer... UN

încearcă : î n ce ?

O S T A Ş (strigînd)

A L T O S T A Ş : I n cer... ca d u p ă aia, e i . j o s , să n e î n ţ e p e în eălcîi. Să n e tragă ţeapă. E u zic să ne-ntoarcem.

de în

M A H O M E D : T u r ă m î i a i c i . Omorîţi-1 pe-ăl de-a v o r b i t a c u m a . T r a g e ţ i e u t u n u l în fata morgana ! VOCI : A m înţeles.

se s p u n e . . . G r î n a r şi cele m a i m a r i păsări (scirbit) : Nu-mi plac

rezervor din Eu­ fundurile

M A H O M E D : T r e b u i e cucerită m a i î n t î i a¬ ceastă fortăreaţă d i n cer a l u i Tepeş. (Comandă.) F o c ! (Se aude o bubuitură teribilă. După ce se termină ecoul.) E tot acolo. Foc ! UN

de m a r e . R A D U : S-ar p ă r e a c ă l e c u c e r i ţ i . (Pe alt

d e a c e e a şi v o i ţ i să Ion.) M-a a p u c a t o

m e l a n c o l i e . . . şi n u ş t i u d e c e . O S T A Ş : T r a g e m , d a ' n u a r d e . . . Ce să s a r ă î n a e r . d a c ă ea e d e a e r , g a t a s ă ­ M A I I O M E D : De atîta timp tu îmi spui poveşti despre locurile pe u n d e trecem... rită... Că uite un gorgan, că uite iepurele. (Vacarmul mai multor bubuituri.) www.cimec.ro

Şi a s t a o l o t . A m s c h i m b a t s e z o n u l , câte­ va perechi de c a i . . . .Numai schimbarea D o m n u l u i v ă d că-nlîr/.ic... R A D U : S ă n u fie L u m i n ă ţ i a T a m a i n e r ă b ­ dător decît mine. Uitaţi-vă la vulturii aceia d e pec e r . M A H O M E D (rizind): C ă i l e şi u l i i i s-au p r e ­ făcut i n v u l t u r i R A D U : O r f i simţind apropierea bătăliei... Ş i , v e d e ţ i s u s ? (Avlntal.) L e .albastră o b o l t a pe la n o i ! Aţi auzit de a l b a s t r u l d o p o la n o i ? M A H O M E D : A l l a h se v a s i m ţ i b i n e î n t r - u n c o r c a d e I n p i s - l a z u l i . l a r t ă - m ă câ-ţi v o r ­ besc semipreţios. R A D U (cu intenţie) : Şi M a h o m e d ? MAHOMED : E trimisul lui aici p e pămint. R A D U : Re p ă m i n t , d a , d a r n u a i c i . M A H O M E D : N i c i n u te-ai v ă z u t c u c a f t a n şi-ai şi î n c e p u t să a i r e p l i c ă . R A D U : A s t a , c a s ă n u l ă s ă m d i s c u ţ i a să

MAIIOMED (hotărlt) : N u . C a l p a c u l . Că c m a i g r e u , i a r voi aveţi m i e i m u l ţ i , n u se p u n e p r o b l e m a b l ă n i l o r . A l t ă p r o b l e m ă se p u n e . Ce c r e z i : o r s ă p r i m e a s c ă b o ­ ierii tăi m o d a a s t a ? R A D U : A , imediat. greu îmi va veni şi c u ţ ă r a n i i . . . Boierii, cuconetul. M a i eu p r o s t i m e a lîrgurilor

MAHOMED (visător) : Toată C u r t e a ta să f i e u n a t l a z şi-o c a t i f e a şi-un suliman, înţelegi ? R A D U : M o d a se i a i m e d i a t . M A I I O M E D (visător) : Sâ stea l i c h e a u a t u r ­ c i t ă p e s o f a , a ş a , î n t r - u n c o t , să t r a g ă d i n n a r g h i l e a , să d e a b a c ş i ş pişicherilor şi s a m s a r i l o r , c a s ă s c a p e d c b a r ă c i , d e belele şi d a n d a n a l e . . . şi s ă n u f i e î n stare să se s e a r p i n e s i n g u r d u p ă ureche, n e c u m să m a i p u n ă m î n a p c s a b i e . N o i o să f i m o u s a b i a . R A D U : Vreţi să n e moleşiţi... M A I I O M E D : D a , a v e m nevoie d e moleşeala voastră... c ă «înteţi p r e a iuţi. P r e a g r e u de p r i n s . . . Ce z i c i , o r să v r e a ? RADI R o i e r i i care nu s î n t d e a c o r d i i schimb, m ă înconjor de o a m e n i credin­ cioşi... d a r m a i g r e u o c u ţăranii... p e

lincezească.
M A H O M E D : P a r c ă v ă d c-o s ă f a c i şi l u c a Ţepeş. R A D U : Măria Ta... M A H O M E D : E i , l a s ă , C-O s ă f i e b i n e . A z i mîine eşti D o m n . (Sfătos.) Să n u faci prostia să-ţi torni singur a p ă cînd te s p e l i p e m îi n i . O r i s â l e ş t e r g i s i n g u r c u peşchirul. Creezi funcţii speciale p e n t r u asta. R A D U : Ş t i u , c-am l u a t s e a m a c u m e p c la Stamhul. N-am pierdut timpul de­ geaba, a m tras c u o c h i u l l a civilizaţie. M-am şi g î n d i t p e c i n e să p u n i b r i t e a r şi p e c i n e să-l n u m e s c p e ş c h i r g i u . M A H O M E D : Şi să a i m u l t e slugi. Auzi, Radule. M u l t e slugi la C u r t e , baci un p a s , d a i de-o s l u g ă , faci a l t p a s , d a i d e a l t ă s l u g ă , a l t r e i l e a p a s n i c i nu-1 m a i f a c i , că-l f a c e o a t r e i a slugă, enre-ţi nu ghiceşte intenţia. Şi fiecare s e r v i l o r trebuie să f a c ă d e c î t un singur lucru, sau c h i a r nici u n u l . . . A l t f e l , se î n c u r c ă î n t r e e i . (Pe alt ton.) C u m te îmbraci t u şi c u m îi î m b r a c i p e d r e g ă t o r i ? T e - a i gîndit la a s t a '.' C a d e t o t în atribuţia Domnului. R A D U : N u n e lăsaţi n i c i i ţ a r i i ? MAIIOMED :Nu. RADU : Atunci, şalvari d e sus pînă j o s .

o i , dacă-i schimbi...
M A I I O M E D : l i desfiinţăm ! L u ă m pămînturile şi l e d ă m m î n ă s t i r i l o r . Mînăstirile le u m p l e m d e g r e c i . . . m i - a s p u s S t r a t o s că a r e e l nişte p r i e t e n i î n F a n a r , f o a r t e dibaci î n a s t o a r c e l a p t e şi d i n p i a t r ă seacă. Ce z i e i d e c h i l i p i r ? RADU (supărat) : V ă bateţi j o c de m i n e . . . C u m adică ? MAIIOMED: Deloc! N i c i nu-ţi d a i seama cc pas i m p o r t a n t faci. M e r g e m m a i de­ parte. R A D U : Mergem. M A I I O M E D (privind în zare): I n sfîrşit... o

cireadă d e v i t e .
RADU

cut...

(se uită) : M d a . . . B o i . v a c i . . . h i p ă s ­ Se v e d e c ă a u f o s t l ă s a t e d e s ă t e n i i bejeniţi. : A, văcarul ! Asta trebuie sâ fio

M A I I O M E D : Ce-i m o g î l d e a ţ a a i a ? BADU

prostul s a t u l u i .
MAIIOMED: proaste... din BADU cărufă (sare D e ş t e p ţ i i şi p r o ş t i i î n Poate aflăm eeva... şi-o ia într-o şi-l opreşte): oastei. Acum o să mă sperii parte.) Nu vă depărtaţi vremuri (Coboară

MAIIOMED: D a , şalvari şi e i o c ş i r i . Apoi, o r i i l i c u l o r i a n t e r i u l . Peste a n t e r i u , să sc încingă Ţara Românească, aşa, f r u ­ mos, cu taclitul. Pe deasupra, fiecare s u ­ p u s a l n o s t r u să-şi p u n ă b i n i ş u l î m b l ă n i t ori giuheaua. RADU : Dar îi lăsăm Domnului caftanul...

singur de grosul MAHOMED (rîde):

de-un v ă c a r ? RADU : N u . nu-i bine... M A I R I M E I ) : V ă d că m ă păzeşti straşnic... A d i o , l i b e r t a t e , a d i o . . . (Se întoarce.) Re­ pede u n p î l o d e ostaşi să-l a d u c ă pe v ă c a r u l .acela î n c o a c e . LOCOTENENTUL (de undeva din spate) : înţeles. M A I I O M E D (după fu m l do m a r e . o pauză): Ş i , z i , aşa —

M A I I O M E D : A t î t c î t l-o p u t e a d u c e . . . L u ­ p e c a p . . . c e c r e d e ţ i c-o s ă p u r t a ţ i v o i . ăştia d i n n o r d u l Dunării, pe cap ? RADU (rugător) : Luminăţia T a , tc r o g , n u fesuri. Orice, d a r n u f e a i r i ! Că m ă cert ou poporul. Şliţi, o vorba do credinţă. (După o pauză, văztnd că Mahomed tace.) Tşlicul c r e d c-ar m e r g e .

R A D U (atent la cireadă) : Mda... ros dc n e ­ v o i . . . Uile-le, Măria-Ta...

www.cimec.ro

83

MAIIOMED (privind) : VĂCARUL (apare legat

De necrezut... şi tmbrtncit in

sce­

nă) : 'Neaţa.
LOCOTENENTUL: Uitaţi-vă, cc z d r a h o n ! Cireada era tot de formă. V a c i m a n e c h i n . D o a r p i e l e a . î n ă u n t r u , ostaşi. Ş a p t e inşi în şapte b o i . . . MAIIOMED (către Văcar) : Roi sau v a c i ?... le-au dove­

balega uscată... N u m a i s î n t b u c a t e , nu nimica... (Rizind.) Cum s-ar z i c e , suflă Golanul... N o i , Crivăţului i i zicem Golanul. A c u m o să-l p o r e c l i m t o t a ş a şi p c ă s t a dc l a miază-zi. R A D U : Ş t i u c ă v o i a ţ i să-l S u l t a n şi p e m i n e o d a t ă prindeţi cu el... viu pe

V Ă C A R U L : Vite cumsecade. Aşa d a t în p r i m i r e , aşa le-am l u a t . L O C O T E N E N T U L : Şapte inşi, dească u n p î l c î n t r e g . . . MAIIOMED mai

mi să

voiam nimic. Eu îmi VĂCARUL : Eu nu păzeam vilişoarelc. (îngrijorat.) Ce-o s ă le s p u n diseară î n sat ? U n d e c cireada ? O r s ă - n l r c b c . Cc să l e - n d r u g ? MAIIOMED nimic. RADU : : N-o să mai cu apuci limbă să dc le spui

: Ce p l a n u r i a v e a ţ i ?

V Ă C A R U L : S ă p a s c v i t e l e . . . să se-ngraşc, c ă de cînd c u v r e m u r i l e astea... n i c i n u m a i plouă... o r i plouă p r e a m u l t . A u ajuns n u m a i p i e l e a şi o s u l . . . RADU : Numai pielea... că osul...

Nici

măcar : Mă

moarte.

VĂCARUL MAIIOMED

(calm)

omorîţi ? dc v i u . Şi-n pielea

: Te j u p u i m

t a o s ă b ă g ă m u n b o u a d e v ă r a t . . . 11a, h a . . . N ă d ă j d u i e s c să-ncapă ! V Ă C A R U L : D a c ă e pc-aşa... a t u n c i , d e c e n u intră c h i a r Luminăţia Ta ? A r f i m a i n i m e r i t , că d r u m u r i l e noastre sînt c u p r i ­ m e j d i e . Ş i t o t a r m a i r ă m î n e l o c şi p e n t r u u n v i l e i c a d u m n e a l u i . (Arată spre Radu.) MAIIOMED RADU : (răstit): mă, am nu n-o Dar ia Luaţi-1 ! omule, o mă aşa ? şi-o o mai peste cheamă mai cîmp cro­ ca Reliţi-1 1 se vorbeşte Rine, Eu Cînd cu ţarc, bila.

V Ă C A R U L : Vite... dobitoace... MAHOMED : Cc vite, dacă erau burduşite ou haiduci ? V Ă C A R U L : N u ş t i a m c-au i n t r a t î n e l e şi le-au m î n c a t p e d i n ă u n t r u . E adevărat Mm aţipit o ţîrişoară a d i n e a u r i . . . L O C O T E N E N T U L : S-a l u p t a t şi e l c a u n c e n t a u r ! A b i a a u r e u ş i t să-l p r i n d ă . L - a u î n c o n j u r a t v r e o cincisprezece dc-ai noştri... P a t r u d i n ai l o r au m u r i t . . . T r e i a u r e u ­ şit s ă f u g ă . . . A v e a u c a i i a s c u n ş i î n p ă d u ­ rice... RADU : C a i i t o t t u îi p ă z e a i ?

c u L u m i n ă ţ i a Sa S u l t a n u l VĂCARUL : Sultana. iesc Stă voi. (Locotenentul car.) MAIIOMED omului. il scoate şi în

viţică ascultă, aia c razna

deşteaptă.

VĂCARUL : Tot. M A I I O M E D : Cine ne pîndea d i n zind.) Ţepeş n u era în v r e u n . T a r e a ş f i v r u t să-l c ă l ă r e s c . . . VĂCARUL : MAIIOMED soldaţi ? Nu ştiu... : că Ce eu cai ? (Ri­ armăsar ? vitele... erau

din

scenă

pe

Vă­

păzesc vite,

: Ca s ă Puteam

v e z i d c ce atîrnă soarta f i m o r t , dacă n u mă

(enervat)

dacă

o p r e a i la t i m p . . . R A D U : Pe p ă m î n l u l m e u . e d e d a t o r i a m e a să v ă p ă z e s c . . . (Oftind.) Deşi. deocamdată. pămînlul MAIIOMED nu e al meu. : Să mergem.

V Ă C A R U L : C î n d m i s-au d a t î n p r i m i r e , m i s-a s p u s c ă s î n l v i l e . C i c ă : d u - t e , paşte-le p e i z l a z . Ş i t o c m a i s-a n i m e r i t să t r e c e ţ i p e l î n g ă e l e . Ş i t o c m a i s-a n i m e r i t s ă f i e cineva înăuntru. RADU : Cu săbii, c u topoare...

V Ă C A R U L : Cu ce-a d a t D u m n e z e u . . . M a i m u l t t o p o a r e . E u aş zice să v ă întoarceţi d e u n d e - a t i v e n i t , că u i t e , n u m a i p u t e m s t ă p î n i n i c i v i t e l e . S a r c a şi c î i n e l e t u r b a t . Ce s ă l e f a c e m ? N-aveţi ce c ă u t a la deal... MAHOMED VĂCARUL : MAIIOMED : Unde ? La deal... (Arată spre munţi.)

R A D U (ingîndurat) : Şi să n u u i t ă m c ă , d a c ă alunec prea d e p a r t e cu toate astea, v i n e Ş t e f a n p e s t e n u n e şi-mi s p a r g e c a s a , î m i ia n e v a s t a , f a t a , t o t . A c u m c i c ă şi-a î n t ă ­ r i t c e t ă ţ i l e d e l a N i s t r u şi-o să f i e c u ochii pc n o i . îi plac femeile de pe.sle M i l e n v , n e v o i e m a r e , şi p e t o a t e s e p u n e să l e a p e r e şi se a r a t ă f o a r t e p r i c e p u t î n războaie. MAIIOMED: nească mînios mîna, la leit RADU : Doge. mai şi, umblă Mi-a într-un mult în loc cu doar potrivit (Pe de ăla spus că de să soli an-doi, terminăm ani. ne Că cu dom­ e pe e în în se sărute

e l . Ă s t a e mic

d c s t a t , n-are v o i e să cinci-şase vină pe în cu alt la loc cu Stratos să

: N u sînt m u n ţ i ?

V Ă C A R U L : Deocamdată, dealuri. MAIIOMED (rizind) : Şi te pomeneşti că, î n d e a l u r i l e astea, Ţepeş a l v o s t r u a b ă g a t nişte munţi... Şi numai ce-o să-i răs­ t o a r n e peste a r m i a turcească. V Ă C A R U L : E u a ş a c h i b z u i a m . Ş a r p e l e , dacă-1 d o a r e c a p u l , iese-n d r u m . Ce v ă t r e b u i e ? F a c e ţ i e a l c - n t o a r s ă . N-o s ă a v e ţ i m î n o a r e . n u t r e ţ d e v i t e . n i c i a t î t a . . . C î m p u l e ea

polonezi, t o t . Ştefan să tragă

Ţepeş, face I-a

ţeapă, acelaşi numeşte

biserici,

aceeaşi ton.) Şi

cruzime. cum

dracu' aduce

domnia

timp...

ligheanul ?

MAIIOMED

: Mataragiu...

84

www.cimec.ro

H A 1)1 : D a . p e n t r u p o s t u l d e i n a t a r a g i u c r e d c-o s â o r g a n i z e z u n t u r n i r . . . şi c a r e î n ­ vinge, duce ligheanul... M A H O M E D : Bravo... Să d ă m p i n t e n i !

D O A M N A S T A N C A (pe gînduri) : Dacă-ncepea bătălia p e la prînz, aşa, pe l a c h i n ­ d i e , n u m a i ce-i a u z e a m . . . t r a p , t r a p , p e şleau... P l i n i d e p r a f , d e sînge... V e n e a u la masă. S A F T A : O r i , d a c ă v e d e a u că e r o s t să ţ i n ă t o a t ă z i u a t r e a b a , t r i m i t e a u v o r b ă să l e aducă muierile d e m î n c a r c . Se dădeau de-o p a r t e şi m î n c a u pe Tind. Turcii, mulţi cîtă frunză şi i a r b ă , puteau să l u p t e şi c u b u r t a g o a l ă . . . n u se c u n o ş t e a . D a r d u m n e a l u i a v e a o vorbă : c u i îi e f o a m e , î n t î i s ă m ă n î n c e şi l a u r m ă să fac'â p e v i t e a z u l . D O A M N A S T A N C A (surîzînd) : Şi n u m a i ce se r e p e z e a u a i n o ş t r i , s ă t u i , d e d u p ă c o - . p a c i ! C r e d e a u p ă g i n i i că a u v e n i t n j u toarclo d i n M o l d o v a , ajutoarele d i n A r ­ deal... şi-o l u a u l a fugă... (Neliniştită.) N u sc v e d e n i m i c ?

Cortina

Tabloul 18
SA E T A : A m făcut o fasole b ă t u t ă , o ne­ b u n i e ! Cu rîntaş d c ceapă prăjită. Am scos v a r / ă a c r ă d i n p u t i n ă şi-am p r e g ă ­ t i t - o c u p u ţ i n u l e i ş i p i p e r . Să-ţi l i n g i d e g e t e l e . (Cu oarecare teama.) Am tăiat cocoşul... D O A M N A S T A N C A : N u t r e b u i a să-l t a i . O să se s u p e r e . E şi v i n e r i . P o s t e ş t e . Ţ i n e a m u l t l a cocoş. O f i o s t e n i t . S A E T A : T o c m a i d e - a i a . 0 să a i b ă o f o a m e d e l u p . Şi-a|M)i, d u m n e a l u i — dacă nu m ă u i n c ă c i o r b ă , i l d o a r e c a p u l . A m f ă c u t-o cu z e a m ă d c varză. Acră ! Nişte ardei iuţi. D O A M N A S T A N C A : Ţuică ? S A F T A : A m s c o s c u tîlvul d i n b u t o i . C î t e v a ţoiuri înainte... (Plescăind din buze.) M a m ă , m a m ă ! A t r e b u i t să a p l e c b u t o i u l într-o p a r t e , n u m a i a j u n g e a tîlvul... C î n d s-o f i b ă u t , a n ă i c u l i ţ ă , u n b u t o i ? DOAMNA STANCA : Cu luptele astea ? Ş i - a p o i , n i c i n - a m a p u c a t să c u l e g e m t o ţ i p r u n i i . Ş t i i b i n e c ă se f r i n g e a u crengile d e p r u n e m o t r u n e , d a r t o c m a i a t u n c i s-a întîmplat războiul ălâlalt. S A E T A (început de îngrijorare) : Da-ntîrzie... DOAMNA S T A N C A : Ş i m i e m i se p a r e . . . A c a m trecut t i m p u l . . . dc multişor. S A E T A : A l t ă d a t ă , d a c ă începeau b ă t ă l i a de d i m i n e a ţ ă , p e Ja p r î n z f ă c e a u ce f ă c e a u şi t e p o m e n e a i c u e i l a m a s ă . D O A M N A S T A N C A : D u m n e a l u i zicea : g a t a ! Care-mi t o r n i să m ă spăl ? S A E T A : îi t u r n a m apă c u cana, d i n vadră, se s p ă l a p e m î i n i şi p c o c h i cu apă r e c e . . . şi se a ş e z a l a m a s ă . P î n ă ce-şi f ă c e a c r u c e a , şi î n g h i ţ e a v r e o t r e i î m b u ­ cături. D O A M N A S T A N C A (oflînd) : D u p ă aia tre­ b u i a să-i p u n e m v e n t u z e l e . N u ş t i u c c o m a m l u a t , D o a m n e ! U n a , d o u ă , răceşte. SAFTA (reproş): N u răceşte d e c î t în b ă t ă ­ l i i . D u m n e z e u ş t i e c u m o f i p e - a c o l o ! Se f o i e s c toţi î n t o a t e p ă r ţ i l e , se f a c e c u r e n t , năduşesc ! DOAMNA STANCA : Uneori se b ă t e a u în ploaie. Cu f l a n e l u l u d în s p i n a r e , închipuieşte-ţi ! (Ascullînd cu atenţie.) Ia v e z i , parcă a scîrţîil p o a r t a . S A F T A (se uită pe fereastră) : Linia e pustie. Vîntul... (îngrijorată.) Şi i se răceşte c i o r b a . încălzită, parcă n u m a i are g u s t u ' ăla.

SAFTA

(priveşte) : Nimic... linia pustie... DOAMNA S T A N C A : Parcă m ă ia, iaca, o n e l i n i ş t e . A v u s e i şi u n v i s r ă u a z i - n o a p t e . . . (înfiorată.) Se f ă c e a c ă v e n e a , a ş a , o apă mare... S A F T A (speriată) : Tulbure ? Asta e Dună­ r e a . A u t r e c u t t u r c i i prin e a şi-au tul­ burat-o c u c a i i , c u cămilele p l i n e de p r a f p e c o p i t e . A m a u z i t c ă t u r c i i v o r să se m u t e a i c i la n o i . Să n e ia p e toţi r o b i l a Ţ a r i g r a d şi c i să se m u t e a c i l e a . DOAMNA S T A N C A : S a t u l e c a şi p u s t i u . L a s l u j i m de azi-dimincaţă n-au f o s t decît m u i e r i l e şi c o p i i i . S A F T A : D a r d a c ă s-a s l u j b i t f ă r ă p o p ă , r u ­ găciunile noastre n-or f i fost b u n e ? D O A M N A S T A N C A : Se s p u n e : s l u j i t u l . SAFTA : A c i t i t proteasa în locul popii... c ă şi e a c t o t c u l t ă . D O A M N A S T A N C A : P o p a S t a n a-ncins sa­ b i a p e s t e a n t e r i u şi s-a d u s c u Toma. Z i c e p r e o t e s e i : „ î n c e p i t u s l u j b a , de-o f i să-ntîrzii..." S A F T A : Toată i a r n a n e r u g a r ă m : b a să dea Dumnezeu un ger m a r c să-ngheţe D u n ă r e a şi s ă c r a p e c a i i s u b t u r c i . . . B a s ă s c - n m o a i e g e r u l B o b o t e z i i , să s e m a i dezgheţe oleacă, să nu vină ăia prea r e p e d e , să n u a l u n e c e p e gheaţă... Nc-a ascultat A l d e sus — săracul. A-ngheţat gîrla, a p o i a dezgheţat-o. DOAMNA S T A N C A : Da' pe turci tot n u i-a-mpiedioat. S A F T A : Pe t u r c i , pasă-mi-tc, t r e b u i e să-i oprească a i noştri. De-alde T o m a , de-alde Vodă. D e - a i a s î n t o a m e n i : să s e - n c o n treze. DOAMNA S T A N C A (oftind) : Dacă n u tre­ c e a u atît de m u l ţ i p ă g î n i p c p o d u l de vase... S A F T A : B i n e c ă s p u s e ş i , d e m u l t v o i a m să t e - n t r e b : c u m e ă l a pod de vase ? (Ezitind.) D e străchini ? DOAMNA STANCA (rîde) : De corăbii... măicuţă... S A F T A : A h a . . . înţeleg... D e corăbii... d e l e m a i z i c e şi s t r ă c h i n i . . . DOAMNA STANCA : Vase...

www.cimec.ro

85

S A F T A (uimită) : Ăla de b ă t u l o b a a d i n e a u r i — c e c r e d e a e l , c-o s ă l ă s ă m c a s a p u s t i e şi-o s ă p l e c ă m l e l e a ? U n d e să n e d u c e m de la socoteala noastră ? De la rost, de-aici ? D O A M N A S T A N C A : M u l ţ i şi-au s p a r t a g o ­ n i s e a l a . Şi-au p u s b o i i l a j u g , şi-au p l e c a i i n b e j e n i e . B i n e că a u c a r e l e d o u ă p r o ţ a p o . . . c ă n u ştii i n c a r e p a r t e trebuii" să f u g i . . . V r e m u r i g r e l e a n i a p u c a t . S A F T A : Ce-o' f i a v î n d t u r c i i c u n o i , m ă i c u liţă ? D O A M N A S T A N C A : Păgîni ! S A F T A : N u se t r a g şi e i t o t d i n d a c i şi romani ? D O A M N A S T A N C A : Da' de u n d e ! SAFTA : Da' din ce mama diavolului. Doamne i a r t ă - i n ă , că ni-au a l b i t . Una, d o u ă . v i n p ă g î n i i .. A m o p t z e c i d e a n i şi ani a l b i t d i n cauza l o r . D c cînd m ă ştiu, u n a - d o u ă , că v i n păgînii... veni-le-ar n u ­ m e l e ! L u a - i - a r a p a ! (Începe să plingă.) D i n c i n e sc t r a g ? D O A M N A S T A N C A : D i n p u s t i u r i l e lor... d i n nisipuri... SA U T A : l ' l i n l i n ! (După o ]>auză.) Unii, cică-ar f i v e n i t s f î r ş i t u l l u m i i , l o - t e c-aşa e ! Dac-o s ă a u z i t u g o a r n e l e s u n î n d . . . l a J u d e c a t a d e a p o i , să-mi s p u i şi m i e . . . c ă m i e - m i c a m ţiuie u r e c h e a . . . M-o f i a j u n s b ă t r î n e ţ e a . . . c u t o a t e eă a ş m a i a v e a c e v a vlagă. A d i n e a u r i a m r î v n i t la m u r ă t u r i . . . Mîneai o gogonea... DOAMNA S T A N C A (pe gînduri): Povestea Toma dc u n u l , u n ostaş c a r e tot aşa a p r i m i t o r d i n s ă f u g ă . , să se r e t r a g ă în munţi, d i n cauza năvălitorilor care e r a u p r e a m u l ţ i . Ş i e l z i c e a : ..Ferească D u m n e z e u ! N u d a u înapoi nici u n pas. B ă m î n a i c i p î n ă v e n i ţ i v o i " . Ş i şi-a s ă ­ pat singur groapa. v o r b i n d c u ceilalţi o s t a ş i , d e u n a , d e a l t a . . . şi c î n d n u s-a mai văzut d i n groapă, a zis : „Gata" — şi ă i l a l ţ i a u p u s p ă m î n t p e e l . . . S A F T A : Aşa. de v i u ? DOAMNA S T A N C A : Asta i-a f o s t voinţa. D e v i u — şi-n p i c i o a r e . C u s a b i a - n m î n ă . Z i c e : . . L a . î n t o a r c e r e , treceţi p e - a i c i şi m ă l u a ţ i , o d i h n i t d c v e c i . E u n u p o t să d a u înapoi..." S A F T A : Şi l-au l u a t ? DOAMNA S T A N C A : N u l-au m a i g ă s i t . S A F T A : C i n e ştie p c u n d e i s-a d u s s u f l e t u l . DOAMNA STANCA : Dar şi rezbelul are socotelile l u i . T e m a i faci că d a i înapoi, t e m a i f a c i că-ţi p l a c e s t r ă i n u l . . . P î n ă - ţ i v i n e bine... la-ndemînă... S A F T A (merge la măsuţa cu trei jncioare şi dă un şervet la o parte de pe mămăligă) : Ce-o f i c u b ă i a t u l ? D O A M N A S T A N C A : O m u l ăsta a l m e u p a r ­ că n i c i n - a r f i c ă p i t a n d e o a s t e . Luptă m a i d i h a i ca u n soldat p r o s t . S A F T A : N u l-o f i lăsat V o d ă s ă v i n ă Ia masă. D O A M N A S T A N C A : T e p o m e n e ş t i că-1 ia şi p e M ă r i a Sa... O f i s t î n d să-l a ş t e p t e . . . Ş t i i . . . c-a m a i m î n c a t o d a t ă a i c i . . . şi i-a

p l ă c u t . (Evucind.) Tot aşa. i l aşteptam p e T o m a şi ne p o m e n i m c-un s t r ă i n . SAFTA : I n drumeţ. ..Bună seara" zice: „ s i n t d e p e d r u m . n-aţi v r e a s ă - m i d a ţ i u n u l c i o r c u a p ă ?" D O A M N A S T A N C A : M-am u i t a t la el... era ostenii, plin de p r a f şi p a r c ă sîngwa. l - a m d a t s ă se s p e l e . I - a m l e g a t r a n a d e l a b r a ţ c-o c î r p ă , i-am d a t o c ă m a ş ă c u ­ r a t ă de-a l u i T o m a şi l - a m p u s l a m a s ă . . . SAFTA : A mîncat d e post, că era d u p ă Lăsata s e c u l u i . Ştiu că a v e a m t u r l ă c a l d ă C U m u r ă t u r i şi... D O A M N A S T A N C A : Şi c a m a t î t . . . că t o t a ş a , pusliiscră unii, vara. Dar i-a plăcut... M u l ţ u m e ş t e şi p l e a c ă . Ş i d u p ă a i a v i n e şi Toma, t o t aşa, fără a r m e , fără c a l , fără nimic... Zice : „pierdurăm b ă t ă l i a , ne-ain împrăştiat... ea p u i i de potîrniche... Şi V o d ă e r ă n i t la m i n a dreaptă". S A F T A : A l a era chiar D o m n u l Vlad ! D O A M N A S T A N C A : P ă i , c u m î ţ i s p u n . că d u p ă a i a , c î n d l-a î n t î l n i t p e T o m a , i-a z i s : „ M ă , o să m a i v i n p e l a t i n e , s ă n i ă n î n c m u r ă t u r i c u t u r l ă c a l d ă . Ce b u ne-au f o s t !" (liide.) S A F T A : F a d e v ă r a t c ă f r a t e - s u s-a t u r c i t l a Ţ u r i g r a d ş i - a c u m a v e n i t c u p ă g î n i i să-I dea jos de pe t r o n ? D O A M N A S T A N C A : N u - 1 b i r u i e e i pe V o d ă . A s t a ştie c u m isă se b a t ă . F u g e , s e - n t o a r ­ c e , se f a c e c ă sc lasă... şi n u m a i ce o d a t ă d ă i a m a c u oaste ieşilă ca d i n p ă m î n t . . . (Pauză.) Bătălia de azi, îmi spunea m i e T o m a c-iir f i i m p o r t a n t ă , a m a i mare. A in a i g r e a . S A F T A : Care pe c a r e . DOAMNA S T A N C A : N u c r e d să-i f i r ă z b i t pe-ai n o ş t r i . (Ascultind cu atenţie.) Ai, n-a scîrtîit p o r t i ţ a ? / S A F T A : A , nu... Poale m a i trece v r e u n car î n t î r z i a t s p r e m u n t e . . . O r f i f u g i t şi ă ş l i a ai l u i Istrate... M u i e r e a e lăuză... c u m s-o f i î n c u m e t a t să p l e c e l a d r u m ? DOAMNA S T A N C A : Ba s-aude portiţa scir-

ţîind...
S A F T A : O fi românul... DOAMNA S T A N C A : F I o. îl c u n o s c d u p ă p a ş i . . . B a n u ! (Sare la fereastră.) Aoleu ! Turcii ! SAFTA : Cine?... (Stăpinindu-şi emoţia.) B e p e d e la beci — acolo. Ne a s c u n d e m printre b u t o a i e . S ă le l u ă m m ă m ă l i g a . . . D O A M N A STANCA : mot mare afară.) Las-o. că e rece. (Zgo­

Cortina

8G

www.cimec.ro

Tabloul 19
P a p u c , r u u n p i l c d r ostaşi, î m b r ă c a ţ i i u straie turceşti, d a u b u z n a i n casa. toţi

faceţi treaba, o luaţi de la capăt. U n oştean în p r i m u l , d o i i n al doilea... S T A N : ...şi cîţi o m m a i r ă m î n e , î n a l t r e i l e a . P A P U C : Izbiţi pe întuneric ! A p o i începeţi să ţipaţi turceşte. O r sâ sară buimaci... se v o r a p r i n d e f ă c l i i . . . T u , I o a n e , ţi-ai scos c e a r a ? I O N : Scos. P A P U C : Cc-am s p u s e u a c u m ? I O N : D a c ă m i - a m scos c e a r a . P A P U C (nervos) : Ce f a c e ăla-n b e c i , d e n u mai vine ? UN O S T A Ş : S-o fi-mpiedieat d e v r e u n butoi.

P A P U C (văztnd mămăliga pe masă): Ordin d o l a M ă r i a S a să s e p u s t i a s e ă t o t u l d i n c a l e a t u r c i l o r , d a r m a s a v ă d c-a u i t a t - o pusă. UN O Ş T E A N : O p u s t i i m n o i . . . (Se repede la mămăligă.) P A P U C : Ţ i n e " l a . (Scoate o a(ă din buzu­ nar.) împarte-o, ca să a j u n g ă l a toată şleahta. O î m b u c ă m p c d r u m , că a c u m n - a v e m t i m p . (Soldatul taie mămăliga şi o pune inlr-un şervet.) PAPUC: S â scotocească c i n e v a casa. (Sare Alt oştean.) D a c ă găseşti p e c i n e v a as­ cuns, ucizi fără nulă, ca u n turc ade­ Poruncii e r a ca toată l u m e a să vărat. d i s p a r ă . (Alt oştean începe să se uite pe strf) pat, se urcă in pod.) M a i a v e m p u ­ ţin p î n ă l a m i e z u l nopţii... Ştie fiecare ce a r e de făcut... TOŢI : Dana ! P A P U C : N-aţi u i t a t e s e n ţ i a l u l ? TOŢI : N u u u ! P A P U C : Care esle esenţialul ? UN O Ş T E A N : E s e n ţ i a l u l este s ă ne-ajungă mămăliga piuă terminăm treaba c u turcii. (Risete.) PAPUC: STAN Luaţi seama ia cc v ă spun acum. Doslupaţi-vă b i n e urechile...

: Sînt destupate..

P A P U C : l a să f a c e m n o i u n c o n t r o l . . . (Tre­ ce pe la fiecare şi li se uită în ureche.) T u , I o a n e , m ă m i r a m e u d e c e eşti c a m f u d u l d e a d r e a p t ă . N u le-ai s p ă l a t d e a l a l t ă i e r i , l a u n s u r c e l şi scoate-ţi c e a r a . (Ion execută.) Şi t u , Neagoe, l a f e l . T r e ­ b u i e s ă a v e ţ i a u z d e i e p u r e . S ă n u se mişte o f r u n z ă î n tabăra turcească fără a p r i n d e d e ştire. S î n t e m puţini şi c m u s a i să folosim la m a x i m u m toate ca­ pacităţile. . L u p t ă m şi c u a u z u l şi c u m i r o s u l şi c u p i p ă i t u l . . . Ş i c u m i n t e a . UN OSTAŞ : Şi abia la ur/nă c u sabia ?

Vlad

Ţepeş, d u p ă o gravură germană contemporană domnitorului

PAPUC : Abia ALT OSTAŞ

la u r m ă . (coboară din pod) : N i m e n e a . . .

P A P U C : V e z i şi-n b e c i . (Către ceilalţi.) V-a i n t r a t î n c a p u n d e v i n e t a b ă r a turcească... V ă cunoaşteţi fiecare potecuţa ! T r e i d i n voi se tîrăsc, m a s c a ţ i c u m ă r ă c i n i . Se t î r ă s c şi u c i d t r e i g ă r z i . D a r n u u n a l i n g ă a l t a , m a i răsfirate. V ă postaţi v o i î n l o ­ c u l l o r . . . şi f a c e ţ i p e t u r c i i . . . V ă d u c e ţ i l a g ă r z i l e a p r o p i a t e şi l e ş o p t i ţ i l a u r e c h e . S T A N : D e s-o ţ i n ă m i n t e ! P A P U C : I n t i m p u l ăsta n o i toţi n e f o f i l ă m s p r e c o r t u r i . C o r t u r i l e sînt o r î n d u i t o d u p ă rang. Intraţi trei în p r i m u l cort, d o i î n al doilea, u n u l î n a l treilea... D u p ă ce

A L T O S T A Ş (apare din beci) : N u e nimeni, c a s a c p u s t i e . A m a s c u l t a t d a c ă sc a u d e discuţia. N u se a u d e n i m i c . S a u d a c - a u d , a u d t o t a i noştri... P A P U C : T u , Stane, ascultă aici... cît m a i e încă întuneric, d e n-au a p r i n s ă i a t o r ­ ţele, t e d e z b r a c i d e s t r a i e şi l e ţ i i î n m î n ă . . . Să-ţi v ă d c ă m a ş a d e n o a p t e . (Stan îşi scoate şalvarii, rămîne în cămaşă de noapte.) S T A N : I a c ă t ă . . . deşi, d r e p t să s p u n . . . m ă c a m t r a g e c ă m ă ş o i u l ăsta l a s o m n . A L T O Ş T E A N : Să n u fie ăl lung. P A P U C (ia seama cămăşii) : N u prea e tur­ cească... m o t i v e l e astea p e l a p l a t c ă s î n l cam greceşti... S p e r s ă n - a i b ă ăla timp a se u i t a l a r i u r i şi ş a b a c e . A ş a , b u u n ! Deci, şalvarii într-o m î n u ţ ă , p a p u c i i î n cealaltă... Unde-ţi ţii p a p u c i i ? STAN (ii scoate de la brlu) : A i c i . D e ce n u In picioare ?

www.cimec.ro

87

P A P U C : Ţi-c t e a m ă c-ni s ă r ă c e ş t i ? O s ă l t ; ia r e u m a t i s m u l ? Ţ i i p a p u c i i într-o m î n ă , ş a l v a r i i i n c e a l a l t ă şi ţ i p i c a d i n g u r ă d c ş a r p e c-au v e n i t valahii îmbrăcaţi tur­ ceşte... Ţ i p i a s t a î n t u r c e ş t e . UN OŞTEAN : Vezi două limbi. aşa d i n c o r t în cort, şi. m a i u c i z i cîte u n u l . . . c a r e sa n u ţi s c - n c u r c c ă l e

P A P U C (încruntai) : învălmăşeala d i n tabă­ r ă v a ţ i n e c a m u n ceas şi j u m ă t a t e . . . P î n ă se d u m i r e s c . . . M u l ţ i o r să se d u m i ­ rească d o a r p e l u m e a cealaltă... UN O Ş T E A N : D a c - o r a v e a t i m p şi n u i-or p u n e ă i a d i n i a d la treabă i m e d i a t .

PAPUC : E totul limpede ? A L T O Ş T E A N : Şi l a u r m ă . . . n o i c u m ieşim d i n t a b ă r ă ?... N - o să-i p u t e m o m o r i p e toţi... D u p ă c e n e o r i e n t ă m ? P A P U C : D u p ă căcăreze d e i e p u r e ! T e uiţi p e j o s şi î n c o t r o a f u g i t i e p u r e l e . . . i ţ i i e i tălpăşiţa ! S T A N : N u ne e teamă d o moarte... O dată m u r i m , n u m u r i m de-O s u t ă d e o r i . . . s â

P A P U C : Alergi la-nghesuială, nu te c r e d e . . .

S T A N : Cu p u m n u l ? P A P U C (rizind) : C u s a b i a , eă o să a i m î i ­ n i l e o c u p a t e . A i sabia goală î n şalvari... dacă eşti flăcău. (încruntat.) Va fi m a r e î n v ă l m ă ş e a l ă . . . v o r î n c e p e s ă sc o¬ m o a r e între e i . A L T O Ş T E A N : M a m ă . m a m ă !... PAPUC : în timpul ăsta. M ă r i a S a şi c u m i n e o să n e facem calc spre c o r t u l Sul­ tanului. UN O Ş T E A N : Mergeţi somnul. P A P U C : A m a u z i t că n u prea visează fru­ m o s d e l a o v r e m e şi o să-i e x p l i c ă m d e c e . V o i t r e i (arată spre trei ostaşi), vă ţineţi d u p ă m i n e . . . S T A N : Poate adică... P A P U C : Tabăra e mare... trebuie să a v e m oameni peste tot... Poate d ă D u m n e z e u şi i n t r ă luna-n nori. C u m a fost azinoapte ? UN O Ş T E A N : P e dinafară... e n e v o i e d e m a i mulţi... la o î n c e t , s ă n u - i stricaţi

le-ncurcăm între ido...
NEAGOE: se duce Dacă-l dracului ucid toată ăia pe Măria Sa. şandramaua. o grijă. presimt Prea că

P A P U C : N u m o a r e el ! N i c i a r e m u l t ă treabă... ALT OSTAŞ : scap... S T A N : Şi eu... Nici

e u . . . parcă

P A P U C : Ş i c u . B r a v o ! N e întîlnim c u t o ţ i i în f a ţ a c o r t u l u i , v o i f i lîngă V o d ă . P e e l o să-l r e c u n o a ş t e ţ i d e d e p a r t e : o sâ f i e cu c a p u l S u l t a n u l u i î n mînă, ţ i p î u d t u r c e ş t e : „ C e j a l e ! " Ş i eu m ă v o i j e l i

şi-mi v o i s m u l g e părul d i n cap. D i n c a p u l
l u i M a h o m e d . (Risete.) în m o m e n t u l a c e ­ l a , cînd oastea v a fi l i p s i t ă d e c a p , v o r năvăli a i noştri. UN O Ş T E A N : Oastea l u i Ţepeş.

P A P U C : M a m a e i de... codonşă ! 0 să a j u n ­ g e m a c o l o l a t i m p ? (Către Neagoe.) Cc fac e i p e l a o r a asta ? N E A G O E : P ă i , ă i m a r i se ţin d e i n t r i g i si-âi m i c i . . . d o r m o r i se g î n d e s c l a m u ­ i e r i . Aseară, S u l t a n u l a p e d e p s i t nişte spa­ h i i , c a r e s-au b ă t u t i n t r e e i . I-a a d u n a t apoi pe generali ş i i-a p u s s ă m e a r g ă în p a t r u labe. D u p ă a i a urinează u n f e l d e c h e r m e z ă , c î n d îi scoate p e u n i i d i n tr-o c u ş c ă şi-i p u n e s ă s p u n ă colăcerii.. ALT O Ş T E A N : Ciută ?

P A P U C : D e trei zile. Vodă o pe d r u m . . . tot p r i n rîpe, p r i n v ă g ă u n i . . . S-a a p r o ­ piat neobservat... S u l t a n u l î l ştie d e ­ parte... ,

NEAGOE :

N o i întreţinem

brambureala...
unde ţi­

Ş t i u un loc, î n t a b ă r a turcească p e t e l e s-aud c e l m a i t a r e . . .

P A P U C : T o m a , atacă dinspre pădure. Co­ mun, cu ceata l u i , d ă buzna la vreo douăzeci d e 'inimile... c u v u i e t m a r o . ca s ă c r e a d ă c - a m p r i m i t şi a j u t o a r e . . . Totul e să v i n ă o a s t e a l a t i m p . UN O Ş T E A N : A t u n c i , la învălmăşeală... N u e x i s t ă r i s c u l de-a f i o m o r î ţ i chiar d o - a i n o ş t r i , văzîndu-nc î m b r ă c a ţ i t u r c e ş t e ?

P A P U C : Asta e Curtea bizantină... ăia p e c a r e i-a o c u p a t m a i a n i i t r e c u ţ i . î i p o a r ­ t ă d u p ă e l şi u n e o r i i i p u n e să r e p e t e c u m a u fost luaţi e i p e nepusă masă... UN OŞTEAN : Luaţi c a d i n oală ?

P A P U C : Dacă n u sc t e r m i n ă c h e r m e z a p î n ă a j u n g e m n o i , să n u căscaţi g u r a , că n u merită. E a p ă d e p l o a i e . A l t f e l a căzut B i z a n ţ u l . A s t a o ştie b i n e şi S u l t a n u l , că n u e p r o s t , d a r g r e c i i c a r e joacă-n h a l i m a u a . i s t a îl t r a g p c s f o a r ă . . . Se î n ­ depărtează t o t m a i m u l t de la adevăr... L a s ' că i n t e r v i n e şi r u t i n a . . . NEAGOE : care mai U n lucru pe A n-am înţelo; eu... la

sfîrşit a p a r e S u l t a n u l . face întîrziem o

E chiar el, sau u n u l (Rugător.) se Să poate termină

S u l t a n u l ?... ţiră... oară

înainte...

patra

n-aş m a i r e z i s t a . . .

P A P U C : B a există. N E A G O E : D i n m o m e n t oo l o t l e o m o a r ă , ce-ti m a i pasă d a c ă sînt a i noştri s a u n i lor ? P A P U C : N e a g o e . l u . d u p ă oe-ţi f a c i treaba î n p r i m u l c o r t , t e f u r i ş e z i î n p ă d u r e şi iei legătura o u C o m u n . Să p i c e exact în m o m e n t u l în oare i-am spus. Dacă prie­ t e n i i n o ş t r i a r f i sărit ca u n u ' , o r a a l l ă situaţie. U N O Ş T E A N : M ă gîndesc că t r e b u i a să f i m m a i m u l ţ i aici p e n t r u tabără... PAPUC: Dacă m a i luăm cîţiva oameni... rămînem f ă r ă armata... că o mînă sîntem toţi... D a c ă s c ă p ă m şi d i n beleaua a s t a . . . n e p u n e m p o f ă c u t c o p i i . Gata, nu mai

88

www.cimec.ro

merge cu huzurul. Să dea d r a c u ' să se n i m e r e a s c ă v r e u n u l s t e r p . N E A G O E (rizind) : S-ajungem noi acolo. P A P U C (către Stan) : H a i , d i s t r i b u i e la fie­ care mămăliga. (Stan importe mămăliga.) U N O Ş T E A N : Ş i dacă-l p r i n d e m p e R a d u ? P A P U C : Oooliţi-1. Lăsaţi-1 în plata Dom­ n u l u i . E u n p r o s t . Darâ-1 î n h ă ţ a V o d ă î n a l t e c o n d i ţ i i , i i trăgea o p e r e c h e de p a l ­ m e şi-1 b ă g a î n b e c i , p î n ă - i t r e c e a u g ă r ­ g ă u n i i . . . Cică m a m a l o r m e r e u le zicea : „ M ă , s ă v ă a v e ţ i c a f r a ţ i i !*' ALT OŞTEAN (imbucind din mămăligă) : Bucătăria românească c renumită. U N O Ş T E A N : V i n şi s t r ă i n i i s-o g u s t e . . . P A P U C : E t i m p u l să m e r g e m . U i t a s e m să vă spun... unii d i n t r e n o i n-o să mai v a d ă p o a t e z i u a de mîine... Faceţi-vă c r u c e a şi z i c e ţ i : „ D u m n e z e u să-i i e r t e ! " T O Ţ I (se-nchină) : „ D u m n e z e u să-i i e r t e !"... (Un moment de tăcere. Papuc cu ai săi părăsesc i scena, care rămîne cîteva clipe goală. Apar, din beci, Doamna Stanca şi Safta.) D O A M N A S T A N C A : S c ă p a r ă m şi d e t u r c i . . . SAETA : Măiculiţă, c u m mă II inie stălui aşa, chircită. do neînehinnţi ! d o r oasele — I.ua-v-ar b o a l a fac şi-şi gă­

D O A M N A S T A N C A : Fac. e i c e sesc d r u m p e l a p r i e t e n i . S A F T A : Ce i d e e . să C u m să-i d e o s e b e ş t i ? DOAMNA

se-inbraoe fapte.

turceşte !

STANCA : După

S A F T A : Păi, n-ai a u z i t că voiau să nc o m o a r e . , că d c c e n - a m f u g i t . (Speriată tare.) T e pomeneşti că in-a omorît ? ! Că p r e a m ă d o r p e m i n e oasele. DOAMNA STANCA : De treabă, ostaşul... S-n f ă c u t c ă n u n e v e d e . S A F T A : M a i g ă s e ş t i s u f l e t e h u n e şi p r i n t r e păgîni. D O A M N A S T A N C A : D e treabă, ostaşul... d i n sat. A l Ixdiţii. E u t o c m a i m ă pregă­ t e a m s ă i e s . . . z i c e a m c-o f i şi T o m a c u ei... D a r p a r c ă a m înţeles că făcea s o m n să n u m i ş c ă m . . P o r u n c ă d e l a Ţepeş. C u o l n u se g l u m e ş t e . L - a r f i p e d e p s i t ş i p e c o p i l u l ă s t a c ă n u r e s p e c t ă p o r u n c a , şi p e n o i p e n t r u t r ă d a r e d e p a t r i e , p e n t r u că-i aşteptăm pe t u r c i c u m a s a pusă, în loc să f u g i m c u m s-a d a t o r d i n . S A F T A : Te pomeneşti c-om f i greşit cu c e v a ! Se f ă c e a c ă nu ne cunoaşte şi tăia î n c a r n e v i e . D O A M N A STANCA : E l e pentru disciplină în rîndul femeilor. SAFTA : Bunăoară, la n o a p t e e bătălia a mare... T o m a o să vină tocmai spre z i u ă . Să m ă d u c să-ncălzesc m în cârca ? Să p u n de m ă m ă l i g ă ? D O A M N A S T A N C A : M a i c timp... m a i bine să n c r u g ă m . . . S A F T A : D a c ă - m i p i c ă şi ă s t a î m b r ă c a t tur­ ceşte, î l s c u i p . M i - a u p î n g ă r i t c a s a . DOAMNA S T A N C A (pe gînduri) ; C i n e ştie c î t d c g r e u o f i şi p e n t r u e i . . . A d ă v e n ­ tuzele alea m a i aproape... Poate v i n e c u V r e u n j u n g h i î n şale.

CORTINA

ACTUL

IV
cel mai marc, unde Maho­

m a t e în c o r t u l m e d ţine sfat.

Tabloul 20
S u l t a n u l e nervos d i n cauza l u n g i r i i fără r o s t n a c e s t e i c a m p a n i i . Sc p a r c c ă n i c i p o ­ p o a r e l e d i n s u d u l D u n ă r i i n u se l a s ă u ş o r stăpinite : a p r i m i t vestea u n e i răscoale a s i r h i l o r . O b s e r v ă că-şi p i e r d e z i d e z i u m o ­ r u l ş i . c u h n e a , i-a s e c ă t u i t , se p a r e , ş i v i n a poetică ! T a b ă r a turcească c aşezată l a p o a ­ l e l e u n e i p ă d u r i . E s e a r ă , c o r t u r i l e î n c e p să .sc l i n i ş t e a s c ă . C ă p e t e n i i l e turceşti sînt che­

M A H O M E D (înconjurat de oglinzi mari, care nu-l arată decît pc el. Sc simte şi pre­ zenţa celorlalţi, dar aceştia nu se văd. Vor apărea pe rînd, pe măsură ce iau cuvintul) . S i n t într-o criză de creaţie. V-am c h e m a t aici, ca să v ă a n u n ţ , de pe această p e r n ă , eă d e a z i m - a m lăsat d e s c r i s . (Vagi semne de protest : „A ! Dar de ce ? N u trebuia ' " ) V ă r o g să n u s t ă ­ ruiţi, hotărîrea m e a e luată. D a u ordin să n u m ă m a i c o n s i d e r a ţ i p o e t g e n i a l şi să m ă s c o a t e ţ i d i n a b e c e d a r e . N - a m t a -

www.cimec.ro

89

lent. nu

Menirea

mea

e

cuceresc

lumea

c u p a n a , c i c u n a i rin.

V O C I : A ş a o. a ş a c. M A H O M E D : AU procedat greşii că v-ali l ă s a t i m p r e s i o n a ţ i d e f u n c ţ i a m e a şi a ţ i c r e z u t c ă şi c e e a c c p r o d u c p e p l a n l i t e ­ rar ar avea vreo valoare. O V O C E : Nişte prostii... M A H O M E D : Cine-a z i s : „nişte Care e prostii?"

PAŞA DIN V I D I N : Nu-i nevoie. A u fosl nişte simple sugestii. Oricine le puica face., M A H O M E D : Oricine p u t e a , d a r nimeni n-a bunul-simţ să făcut. N u m a i l u ai a v u t a t r a g i a t e n ţ i a . . . şi c e e a c e - m i p a r e r ă u c eă t o c m a i p c l i n e l e - a m c a s l r a t ! PAŞA D I N V I D I N : N u nimic... dar, vă rog... face nimic, nu face

V O C I : Cine ? Cine ?

criminalul ?

M A I I O M E D : Să v i n a aici în faţă Paşa d i n V i d i n . M i se p a r e c ă c i e... i - a m c u n o s ­ cut g l ă s c i o r u l . . . m ă c a r că şi l-a m a i s u b ­ ţiat. in faţă): N u m-aţi P A Ş A D I N V I D I N (iese l ă s a t să t e r m i n . . . N i ş t e p r o s t i i , d a r n u ­ mai cele din ultima vreme. Asta am v r u t să zic. M A I I O M E D : T o a t e ! Şi cele d i n a i n t e sînt t o t i n e p ţ i i , t e a s i g u r . (Către ceilalţi.) A fost s i n g u r u l care a a v u t c u r a j u l să m ă critice, s i n g u r u l care a fost patriot... VOCI A D M I R A T I V E : Bravo ! Ei ! Ia te uită !

M A I I O M E D : Repetă care au fost p u n c t e l e d c a c u z a r e , a d i c ă ce ai v ă z u l t u greşit şi d ă u n ă t o r în politica mea d i n vest ? PAŞA DIN VIDIN : Nu-mi amintesc.

M A I I O M E D : E ş t i m o d e s t . O să l e î n ş i r e u , p u n c t c u p u n c t . (Către ceilalţi.) Zicea că asediul Belgradului a constituit p gre­ ş e a l ă , p e n t r u c ă le-a d e m o n s t r a t creştini­ l o r că n u s î n t e m i n v i n c i b i l i . Şi că n u l o l cc v r e m s ă c u c e r i m , c u c e r i m c u a d e v ă r a l . C ă I a n c u d e H u n e d o a r a no-a d a t o l e c ­ ţie d c c u m t r e b u i a ţ i n u t ă î n f r î u o o a s t e . Ş i eă p o p o a r e l e d i n s u d u l D u n ă r i i n-au c ă z u t c-arn f i f o s t n o i m a i t a r i , c i d i n cauza slăbiciunii c n e j i l o r sîrlri, oare a u î n c e p u t să se l u p t e i n t r e e i . VOCI I N D I G N A T E : Ce : Sini Ca atare, dc fi idei ! spre aceste cu o fosl Cc idei ! le noi va am ale compa­

M A H O M E D (cu regret): Şi t o c m a i p c P a ş a din Vidin am dat ordin să-l castreze. Cum c a l i f i c a ţ i a c e a s t ă f a p t ă a m e a ? (Tă­ cere.) Aşa-i că-i i n c a l i f i c a b i l ă ? M ă c ă i e s c a m a r n i c că am procedat pripii, ea un adevărat b ă r b a t de stat... i-am creat însă p o s i b i l i t a t e a să d u c ă o v i a ţ ă l i h n i t ă , l i p ­ sită de privaţiuni. Dc grija femeii de m î i n e şi d e a l t e g r i j i . . . L - a m p u s p a z n i c l a h a r e m u l m e u . A ş a e, P a ş ă d i n V i d i n ? PAŞA D I N V I D I N : A ş a e.

MAHOMED înregistra. triotului ştiut lor ca Cu să-l toate vom toare valahii n-am şi şi să

originale. Adevărul

Istoria gloria e că

nostru. profilăm i-am ca ar

slăbiciuni anuală tare... vrem

cucerii armată pe din

slabă... (Risete.) acum cu nu zice. noi putea că

cînd

această că reuşi prin au

slabă,, n o i domnitorul Vidin o a şi ţinuturi, lor

înfrîngem Paşa să o

valah,

susţine victorie pc

obţinem tactică bine

botări-

M A I I O M E D : De azi înainte, eu v o i f i n u ­ mai „ C u c e r i t o r u l " , n u şi „ F a v o r i t u l mu­ zelor". I n privinţa ideilor mele militare, nu c r e d că aţi a v e a c e v a d e o b i e c t a t . V O C I : Asla-i b u n ă ! Aţi cucerit jumătate din l u m e . N u m a i A l e x a n d r u M a c e d o n şi p o a t e Caesar... M A H O M E D : Nici Alexandru Macedon şi n i c i Caesar. V O C I : Bineînţeles... Cum s-ar p u i c a com­ p a r a ?... U n u l s-a l ă s a t muşcat de ţînţ a r i , a l t u l şi-a p e r m i s l u x u l d e a ţ i n e u n senat... M A I I O M E D : Noi am înlocuit senatul cu haremul. Le-am luat cadinelor toga şi p u m n a l u l . (Risete.) X-o să r e p e t ă m gre­ şelile î n a i n t a ş i l o r . PAŞA D I N V I D I N minăţia Ta ? : Pot să mă retrag, Lu­

aceste

întrurît, oare ar care

studiat-o

c h i a r să n e f i e f a t a l ă . O VOCE: din In ce ai constă puica Pasa : această să din ne tactică. spui ? Ce z i c i ? Trăiau lui Cae­ fost aşa Paşă

Vidin,

MAHOMED PAŞA ar in sar mai DIN nordul

(către VIDIN

Vidin): împăratul cum a

Dacă aşa ou

I i lăsal ceva scris Dunării, luptele A m despre uşor.

despre campania lăsat fi Dar galii, ne-ar

fi avut dibuim. că ca

mărturii.

s i n l o m s i l i ţ i să MAIIOMED stare să nare.) les, de să jăm tura panii, Cu şi :

Crezi alte

noi

n-o poale

să (Spre

fim

in adu­

procedăm o a că să

Traian ?

euvinle,

n-aţi

înţe­ cam­ aibă ar fi do cul­

dumnealui pînă acum Cred să şi să

împotriva ca, după mult clădim să ţările toi o în mai

acestor să

M A I I O M E D : S t a i . că n-am t e r m i n a t . (Către adunare.) Ş i aflaţi că n i c i v i z i u n e a m e a militară asupra lumii nu a fost lipsită de f i s u r i , d o v a d ă că a u fost u n i i care au crilicat-o a s p r u . V O C I : Cine ? Cine ? MAIIOMED VOCI : Paşa d i n V i d i n . Huo ! Huideo ! Paşă din Vidin.

s-ar p ă r e a

desfăşurarea bine să

evenimentelor, consolidăm

dreptate. pînă

încercăm acum artele, alt nu

cuceririle

şcoli, deja el a

încura­

facem Deşi,

înflorească

musulmană, ton.) prea există

cucerite... mărturisit

INDIGNATE : : îţi

(Pe că,

MAIIOMED

mulţumesc,

cultură

musulmană-

90

www.cimec.ro

O

V O C E : A s i a c prea de l o l ! D a r e u n Irâdâlor, e un... M A H O M E D : Ani expus pe larg părerile Paşei d i n V i d i n , s p r e a a r ă l a c ă e x i s t ă si p u n c t e d e v e d e r e d i f e r i t e d e a l e m e l e . C r e d c ă t r e b u i e să le c o n s u l t ă m c u t o a t ă tragem tonte învăţăturile, a t e n ţ i a , să făcîud să triumfe adevărul. Dorinţa înaltei noastră, a t u t u r o r , e prosperitatea P o r ţ i , şi i n u r m ă r i r e a acestui înalt ţel t r e c e m şi p e s t e o r i c e o r g o l i u o r i a m b i ţ i i p e r s o n a l e . Ce p ă r e r e a v e ţ i ?

V O C I : Să i se l a i e n a s u l . O V O C E : Castratul eîrn. M A I I O M E D : Să n u înţelegeţi greşit : eu socotesc contribuţia Paşei (lut Vidin in a p r e c i e r e a f a p t e l o r i n e l e d e a r m e ca f i i n d deosebit de interesantă. 0 V O C E : E u n a v e n t u r i e r . S ă i se s m u l g ă limba... PAŞA D I N V I D I N : Un f i l o / o f grec, scriindu-şi testamentul, spunea : ..Scriu nc e a s t a în f e r i c i t a z i a v i e ţ i i , c a r e s c î n ­ tâmplă să f i e şi u l t i m a z i a v i e ţ i i m e l e ' . M A I I O M E D : M ă t e m c ă şi t u n i - a i î n ţ e l e s g r e ş i t . N-o să ţi s e î n t â m p l e n i m i c . V e i m a i a v e a m u l t e z i l e f e r i c i t e . . . Dă-1 î n c o l o de testament. PAŞA DIN VIDIN : Nu m i se m a i p o a t e întîmpla nimic. Ideile mele erau greşite. Pe d r e p t c i i v i u t a m f o s t p e d e p s i t . T o t ce f a c e L u m i n ă ţ i a T a e g e n i a l şi... MAIIOMED (rizind): ...bun făcut. D a r de cc a i d e v e n i t d i n l r - o d a t ă atât d c slu­ garnic, Paşă d i n \ idin ? înainte erai m a i băţos... O V O C E : M a i cu... n a s u l pc s u s . (Rîgete.) M A H O M E D : C i n e a zis ? RADU (iese in fa(ă) : E u , M ă r i a T a . . . M-a uimit purtarea P a ş e i . p e c a r e şi e u îi ştiam c u . . . l o t u l a l t f e l . . . c u m a m zis... PAŞA D I N V I D I N : T r e b u i e să-i m u l ţ u m e s c M ă r i e i S a l e că m i - a d e s c h i s o c h i i . . . E r a m un î n f u m u r a t , u n a m b i ţ i o s , şi t o a t e c u ­ noştinţele m e l e n u p u t e a u d a roade d i n cauza femeilor. Tini iroseam privi mult t i m p să c r e s c î n o c h i i l o r . M - a m a d i n c i i în învăţătura l u i A v e r r o e s şi a l u i D e G a z z i . Ş i t r e b u i i ' să v ă s p u n c ă . a c o l o u n d e m u n c e s c , t r e b u r i l e m e r g b i n e . Deşi a r e x i s t a o m i c ă p r o b l e m ă . Aş c e r e . în numele supuselor Luminăţiei Tale. cu c a r e eu m-am c o n s u l t a t , o m i c ă r e f o r m ă . M A H O M E D : S p u n e , le a s c u l t . PAŞA DIN VIDIN : Membrele haremului Luminăţiei Tale v o r să l i se p e r m i t ă să p o a r t e fusta c e v a m a i scurtă. Bineînţeles, n u m a i cît s î n l î n i n c i n t a h a r e m u l u i . M A I I O M E D (rizind) : T o t c u v e d e r i largi ai r ă m a s , P a ş ă d i n V i d i n . B i n e . Se a p r o b ă . D u - t e . (Paşa dispare.) BA D l : Eu sînt u n u l d i n t r e cei care a u fost de la î n c e p u t î m p o t r i v a concepţiilor Paşei d i n V i d i n , c o n s i d e r î n d u - l e p r i m e j d i ­ o a s e , f a p t d e c a r e s-a c o n v i n s p î n ă la u r m ă n u n u m a i L u m i n ă ţ i a T a , d a r însuşi P a ş a . D o v a d ă c ă n u m a i e p a ş ă şi n u m a i are opinie.
1

MAHOMED (rizind): Ţi-am d u b l a t b i r u l , o să ţi-1 t r i p l ă m . B A D U : C h i a r d a c ă o s - a j u n g e m să plătim b i r pe h o r n u r i l e caselor o r i pe ferestre, ce contează această taxă materială, pe c a r e - o p l ă t e ş t i şi s c a p i , f a ţ ă d e g a r a n ţ i a Prealuminatul Sultan ? p e c a r e no-o d ă \ I a d D r a c u l — p e o a r o - l r e n e g ca f r a t e — a n g a j i n d u - s e în r ă z b o i c o n t i n u u c u m a r e l e vecin din s u d , nesocoteşte voinţa său p o p o r u l u i s ă u , d o r i n ţ a l u i d e p a c e şi s u ­ p u n e r e , p u n e m a i presus de orice nişte ambiţii personale... M A I I O M E D : Sc p a r e că el se sprijină, l o t u ş i , p c c e v a . Pe c c sc s p r i j i n ă ? B A D U : Pe v i n i . . . M A I I O M E D : Atunci, cum do nu-1 putem i n f r i n g e ? D e ce nu-1 p ă r ă s e ş t e poporul, să vină s p r e n o i ou braţele deschise ? A m t r i m i s o a m e n i c a r e să-i c u m p e r e b o ­ i e r i i , să-i f a c ă să t r o a c ă d e p a r t e a t a . A u refuzat. E u n-am v ă z u t pînă a c u m v r e u n l o c a l n i c , care să sară d e g î t u l oştenilor m e i . . . prieteneşte, n u cu d o r i n ţ a de a le r u p e b e r e g a t a , c u m s-a î n t â m p l a t . . . B A D U : Ţara c pustie... Oştenii a u dezertat din faţa i n v i n c i b i l e i oşti a Luminăţiei T a l e . D o m n u l , c i n e ştie p r i n c e v ă g ă u n i i încearcă să s c a s c u n d ă , c a s o b o l u l . Nu vedeţi ? î n t â l n i m d o a r p i l c u r i dezorgani­ z a t e Se a r a t ă şi d i s p a r . . . L i p s e ş t e o c o n ­ cepţie de luptă unitară... M A I I O M E D : Să nu fie tocmai asta con­ cepţia... Să n u n c t î r î m , aşa, d u p ă nă­ luci, pînă în m i e z u l m u n ţ i l o r şi a c o l o , d i n l r - o d a t ă , n ă l u c i l e să-şi a r a t e c o l ţ i i . B A D U (rizind) : T e a m a m e a o că o s u i pe t r o n u l d e la Tîrgovişte c a m a i d a n părăsit. să pe mă un

M A I I O M E D : S o c o t e s c a c ţ i u n e a l u i Ţ e p e ş ca pofta noastră do pozitivă, îiilrucît aţîţâ c u c e r i r e . N u - m i plac, f e m e i l e c a r e n u fac f a s o a n e şi p o p o a r e l e c e c a p i t u l e a z ă fără luptă. N u e p r i m e j d i e m a i mare, p e n l r u u n i m p e r i u î n f l o r i t o r ca a l n o s t r u , decît Uncezeala. Cînd .armele încep să rugi­ nească, sfîrşitul n u o d e p a r t e . C î n d veţi t ă i a c a p u l l u i Ţ e p e ş , î n a i n t e d e a-1 a r u n c a l a c î i n i . să i n i - 1 a d u c e ţ i să-l s ă r u t . (Pe aii Ion.) N-au t r e c u t decît d o u ă secole de cînd o ceată d e v o i n i c i au p o r n i t cu săbiile înfăşurate în t u r b a n e d i n nisipu­ rile Asiei. Revelaţia l o r , dată de Allah. d e h u n ă s e a m ă , a f o s t că n i m i c n u - i f i x a t 0 d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a . Se p o t s c h i m b a graniţe, oprima popoare. arde cetăţi, a m e s t e c a l i m b i . Se p o a l e d a o n u n ă în­ făţişare lumii, după voia şi p l a c u l lui A l l a h . C e l m a i g r e u ne-a f o s t să p u n e m p i c i o r u l i n această l u m e n o u ă . Cel m a i u ş o r : să-l p u n e m p o c e l ă l a l t l a c a p ă t u l ei. E u r o p a c p u t r e d ă , stricată, lîncedă. perversă şi, nseullaţi-mă pe m i n e : sc v r e a c u e e r i t ă . Se d o r e ş t e o ă l o a t â în p i ­ c i o a r e . Eeroască D u m n e z e u . D u m n e z e u l l o r . să-l b a t e m p e a c e s t g h i a u r , o a r e — fie v o r b a între n o i — ne întrece în vicleşu-

www.cimec.ro

91

guri

si î n c r u z i m e , eă m î i n e , p o i m î i n e , caii în... (vine cum în au sc faţă nişte numesc cu

nc

adâpăm

apele :

acelea d i n a p u s , locotenente ? LOCOTENENTUL Păi, sc pocite... M A H O M E D : Chemaţi-I pe Stratos. (Apare Stratos.) Gîndeşte-to d c p e a c u m la n u ­ m e l e l o r t u r c e s c , l i m p e d e şi s o n o r . . . (Radu rîde.) R a d u l e , n o r o c u l t ă u e că î m i eşti d r a g . G h i n i o n u l t ă u e c ă o să f i i D o m n u l a c e s t e i ţ ă r i , p c c a r e o c ă l c ă m a c u m . N-o să te p o ţ i ţine în tron fără ajutorul n o s t r u ; şi n o i n-o să t e p u t e m a j u t a f ă r ă să t u r c i m ţara. C a m în c i t t i m p c r e z i că s-ar p u t e a t u r c i V a l a h i n ? R A D U : V a l a h i a M i c ă , n i c i o d a t ă !... (încurcat.) V o r b i ţ i d c turcire, în sensul n o b i l a l cuv î n t u l u i ? A d i c ă ?... MAHOMED : Bineînţeles... o hartă) nume numesc... tare

P A Ş A D I N V I D I N (iese in faţă. se gin deşte adine) : T o t ca î n a i n t e , d a r mult mai i z b u t i t . î m i v i n e pe b u z e u n c u v î n t . n m v o i e să-l s p u n ? „ G e n i a l " . M A I I O M E D : M ă m i r a m e u s ă - m i p i e r d t.nlentul p e s t e n o a p t e . Şi-acum, p o f t i ţ i in c o r t u l de spectacole. Şi ocupaţi-vă locu­ rile. V i n şi e u , p r e z e n ţ a o b l i g a t o r i e . H A R A P U L : A ş s p u n e şi m o m e n t u l cu Bizanţul lung. eu o vorbă. m i se p a r e Mie, prea

M A H O M E D : H a , h a . (Apoi, grav.) In tea­ t r u l i s t o r i c , c a şi î n i s t o r i e , t r e b u i e să a i ce tăia. (întuneric. care gituie cirteşle prea Zgomote : ..Da, şi dar Apoi, glasul emoţia clară, Harapului, parcă vocea se Lo­

încet".

cotenentului.) LOCOTENENTUL : Serile cădea Bizanţul. S u l t a n u l , c a r e e r a t î n ă r şi e n e r g i c , d a r . în a c e l a ş i timp, plin de n e m a i p o m e n i t orgoliu, reuşea, după ce-1 c u p r i n s e s e o d a t ă p r i n f o r ţ a a r m e l o r , să-l f a c ă s ă c a d ă . iu fiecare seară, de la sine. (Se aude bufniţa.)

R A D U : P ă i , ştiu e u , că o a m e n i i sînt c a m îndărătnici... grei d e cap... l i m b a noastră are altă structură gramaticală. M A I I O M E D (larg) ; I ţ i d a u c i n c i s e c o l e . . . şi a s t a . d e h a t î r u l t ă u . . . (Risete.) Deşi. poate t r e b u i să-l întrebăm pe Ţepeş... că ar P î n ă niîine, p o i m î i n e încă m a i e D o m n . (Se aude o bufniţă.) Ce-a f o s t a s t a . b u f ­ niţă ? L O C O T E N E N T U L : Bufniţă. D a r n u m a i una. Sîntem la poalele u n e i p ă d u r i , e noapte. A c e s t o r păsări le p l a c e să iasă n o a p t e a şi.... a ş a c c î n t c c u l l o r . . . M A I I O M E D : Cam sinistru. Miine ridicăm tabăra şi n e î n d r e p t ă m s p r e Tîrgovişle. M î i n e seară d o r m i m î n p a l a t ; m - a m să­ turat de cort ca de mere pădureţe... (Către Radu.) Vor fi fiind purici. Ori Ţ e p e ş n-a a v u t t i m p să f a c ă p r e a m u l ţ i p u r i c i ? (Risete.) V - a m spus că trec p r i n ­ t r - o c r i z ă d e c r e a ţ i e . A ş v r e a ca d o m n i a t a . R a d u l e , să f i e creaţia m e a d i n a i n t e de criză. P o a l e cea m a i strălucită. Paşa d i n V i d i n îl a m i n t e a p e C a e s a r , c a r e şi-a p o ­ v e s t i i în scris desfăşurarea l u p t e l o r sale c u g a l i i . A ş v r e a să-i u r m e z exemplul. D a r d e s p r e ce l u p t e să s c r i u ? D u ş m a n i i n o ş t r i a u d i s p ă r u t şi m ă î n t î m p i n ă c u : g u - g u u ! g u - g u u ! (Imită bufniţa.) Scrie a s t a . d a c ă p o ţ i . . . (Risete.) U l t i m a noaslră producţie poetică a fost o odă... făcută p r a f dc Paşa d i n V i d i n . . . f o s t u l Paşă d i n V i d i n . . . f o s t u l V i d i n . . . că l-am ars... Paşa d i n V i d i n a v e a , s a u p o a t e că m a i a r e şi a c u m , t a l e n t d e c r i t i c l i t e r a r . N-o să m a i compun ode, gazeluri... Mă despart în faţa v o a s t r ă , g e n e r a l i , d e creaţia m e a p o e ­ tică, dedieîndu-mi întreaga putere de m u n c ă f a p t e l o r de a r m e . Aş v r e a să m a i citesc d o a r u l t i m u l v e r s d i n u l t i m a m e a odă — c a să-mi iasă d i n c a p . (Pauză, atenţie 'încordată, Mahomed tuşeşte, apoi recită.) , . E u . pleoapa-nchis-a o c h i u l u i t ă u , g e a n a - i " . . . (Tăcere. Apoi aplauze.) C u m ţi se p a r c acest v e r s , Paşă din Vidin ?

Cortina

Tabloul 21
Viitorul în faşă. O sală a P a l a t u l u i d i n Conslantinopol. înalţi demnitari a i Imperiu­ l u i se p r e g ă t e s c să p a r t i c i p e I a c e r e m o n i a botezului lui Ioachim, nepotul împăratului. F e r i c i t a m a m ă , I z a b e l a , t i n ă r ă şi î m b u j o r a t ă de emoţie, primeşte felicitările.

I Z A B E L A (către slujnică) : Vezi, du leagănul mai departe de uşă. Să nu răcească. (Slujnica execută porunca, mişcînd lea­ gănul de aur, în care se poate ghici, printre dantele, pruncul.) RĂZBOIUL băiat. : Trebuie să fii fericită că e

I Z A B E L A : D a c ă trebuie, sînt fericită, d o m ­ nule ministru de război. Eu mi-aş fi d o r i t o fată. Cu vremurile pc care le trăim ! Atîtea războaie... FINANŢELE vistierie... : Fetele sînt o pacoste pentru

92

www.cimec.ro

V O C E : \ l<• 1 1 ţ i < v o r b e ş t e m i n i s t r u l dc f i ­ nanţe... (Risete.) R Ă Z B O I U L : Eşli obsedat d e p r o b l e m a b a n i ­ l o r , dragă... F I N A N Ţ E L E : I a r m i n i s t r u l d e război n u v e d e decît c a r n e de t u n . I Z A B E L A : I a r nţi găsit u n p r i l e j să v ă tachinaţi. (Către ministrul de război.) E adevărat, a m a u z i t c-ar n ă v ă l i t u r c i i ? R Ă Z B O I U L : A s t a se n u d e d o v r e o 3 0 dc a n i . . . (Sigur pc sine.) N u v i n c i încoace... F I N A N Ţ E L E : Dacă n u v i n . . . «Iacă încă n u v i n . . . astn n u c d i n cauză că s-ar t e m e de oastea l u i . . . R Ă Z B O I U L : V r e i să s p u i c-au a f l a t c ă e v i s t i e r i a goală ? N-au d e ce sc o s t e n i ! P r i n u r i n a r e , a r f i m e r i t u l tău că ne-ui p u s t i i t înaintea t u r c i l o r ? (Risete.) I Z A B E L A : Lăsaţi sfada... A m î n d o i aveţi m e ­ rite m a r i i u stavila puhoiului turcesc. Cum zice şi u n c h i u l : „ A m î n d o i , nişte înourcă-lumo". I-aţi încurcat şi pe t u r c i . . . (Curiozitate.) E adevărat că sînt c a t o l i c i ? R Ă Z B O I U L : Dacă sînt pâgîni ? (Risete.) Asta-mi aminteşte d c întrebarea u n u i a : „ E a d e v ă r a t câ Papa acesta a r f i m a i c a t o l i c decît Papa celălalt ? I Z A B E L A : L e dacă sînt păgini ? f.ă n-or fi a v î n d n i c i u n d u m n e z e u ?... Z U N I S (către Finanţe) : D r ă g ă l a ş c o p i l . . . Păcat că v r e m u r i l e s î n t aşa c u m sînt... F I N A N Ţ E L E (dă să zică ceva, o observă pe Izabela, care s-a apropiat de grupul lor. Ia un pahar şi închină) : I n sănătatea prinţului Ioachim. nepotul Măriei Sale Constantin Paleologu, împăratul Bizanţu­ l u i . . . (Arâttnd către copil.) Spor că ştie că n e găsim Ia C u r t e a b i z a n t i n ă . (Risete.) Sau n-a fost încă i n f o r m a t ? I Z A B E L A : O să afle poste cîţiva a n i , cînd... B A Z B O I U L : ...cînd o f i p r e a t i r z i u . . . Z U N I S : V i i t o r u l i n faşă... să stăpînensoă şi să mărească I m p e r i u l b i z a n t i n . . . I Z A B E L A : Mulţumesc, domnule Zunis. F I N A N Ţ E L E : Păcat că v r e m u r i l e sînt aşa cum sînt I Z A B E L A ! Dar c u m sînt v r e m u r i l e , d o m ­ n u l e ? M i e m i se p a r n o r m a l e . . . Z U N T S (rizind) : N o r m a l e ? Adică. înţeleg... T o a t e m a m e l e sînt o p t i m i s t e . A l t f e l n-nr m a i naşte p r u n c i v i i , şi n u i-ar «nai h r ă n i cu l a p t e . N u - m i p o t î n c h i p u i o pesimistă năseînd. R o s t u l f e m e i i o să creadă în viaţă şi să croezo viaţa. IZABELA (iritată) : Şi a l b ă r b a ţ i l o r c să facă viaţa i m p o s i b i l ă . A m a u z i t că v i n nişte bărbaţi... o n e b u n i e . . . N u c r e d î n m i t u l ăsta... Că a r f i fioroşi şi aşa m a i <lcparle... S u l t a n u l M a h o m e d o p o e t şi şlio şase l i m b i : g r e a c a , l a t i n a , a r a b a , c h a l d e e a n a şi p e r s a n a . E u n o m l u m i n a t . . . şi d e s t u l d e tînăr. Z U N I S : Cc c m a i g r a v c că n i c i d u m n e a l u i n u crede... (Arată către ministrul de răz­ boi.) I Z A B E L A : Şi d c cc e g r a v ? Z U N I S : P e n t r u c ă r ă s p u n d e d o paza cetăţii... Caro a r e atîtoa m î i n i . . . U n e l e p o p o a r e

O

Istambul,

sala

dc consiliu lui otoman

a

Imperiu­

asiatico... înfăţişează zeitatea s u p r e m ă c u O m u l ţ i m e d c m î i n i . . . b u n e şi r e l e . Dcp h u l e în c e m î n ă încapi... F I N A N Ţ E L E (se apropie de grup, împreună cu ministrul de război) : Olworvatorii străini apreciază că n u m a i o năvălire a r m a i f i i n stare să u m p l e g o l u l . . . RĂZBOIUL : Gol ? I Z A B E L A (rizind) : A l v i s t i e r i e i . . . B i n e spus... Poate v i n c u m v a c u d a r u r i . . . F I N A N Ţ E L E : A c u m , să f i m s i n c e r i , l u m e a a r e n e v o i e dc p u ţ i n ă b a r b a r i e . . . R Ă Z B O I U L : Prea ne-am r a f i n a t . . . Z U N I S : S u f e r i m d c p ă c a t u l trîndăviei... I Z A B E L A : Aşa gîndesc şi eu... Ceva proaspăt d i n afară : c e v a tare !... Poale ne-om m a i dezmotrţi... A v e m n e v o i e de stimulent!. (Pe alt ton.) Să a m i e r t a r e , d a r d o c t o r u l meu mi-a mărturisit că în scurtă v r e m e lot Imperiul bizantin va f i impotent... E groaznic... ZUNIS (rizind) : D a c ă n-ar f i şi p r i n t r e n o i , a m m a i crede... prunci

I Z A B E L A : D a , dar mîine ? D a r poimîine ? F I N A N Ţ E L E (îngrijorat) : Serios ? Toţi băr­ baţii ? I Z A B E L A : Toţi. Şi toate femeile... Cică n u ştiu ce a r f i s t r i c a t î n alimentaţie... M î n cînd d u l c i u r i , o m e n i r e a şi-a s t r i c a t d a n ­ t u r a . . . A c u m e po cale să-şi s t r i c e şi s i m ţ u l autoconservării... Z U N I S : Vedeţi ? F I N A N Ţ E L E (către Zunis) : M a i b i n e a i da ordin să se d u b l e z e g a r d a l a porţile cetăţii... R Ă Z B O I U L : P a r t e a proastă c că n-avem armată. I Z A B E L A : Şi asta o s p u n e c h i a r m i n i s t r u l do război !... C u m c p o s i b i l aşa c e v a ? C h i a r n-avem oaste ? RĂZBOIUL : Avem, lupte. I Z A B E L A : D e cc ? d a r n u e i n s t a r e să

www.cimec.ro

93

RĂZBOIUL : Din muza opiniilor divergen­ te... Fiecare s o l d a t a r c o a l t a c o n v i n g e r e p o l i t i c ă . Ş i c î n d sc i n t i l n e . s e m a i m u l ţ i , î n c e p să s e c e r t e şi s ă d e s p i c e T i r u l d e p ă r î n p a t r u . A m î n c e r c a i să a d u n u n c o r p de armată pentru o trecere în r e ­ vistă. A degenerat într-o r e v o l u ţ i e şi o c o n t r a revoluţie" s i m u l t a n ă . F I N A N Ţ E L E : P o a l e că a u dreptate. n i i a u î n c e p u i să g i n d o a s c ă . . . R Ă Z B O I U L : Ce r o s t a r c să le baţi ? Oame­

Tabloul 22
S A F T A : A p a t u l b u r e î n s e a m n ă necaz... D a r c e n e c a z a r putea să n i se î n t î m p l e ? Doar n u sînlem n o i la p r i m a bătălie ! D O A M N A S T A N C A (continutnd) : ...şi p a r c ă c i n e v a săpa o groapă în g r ă d i n ă . Z i c e a c ă t r e b u i e să-mi î n g r o a p e p o a r t a , s ă n u p u t r e z e a s c ă . A u z i , ce i d e e . s ă - m i î n g r o a p e p o a r t a , s â n u putrezească... S A E T A (tresărind) : T a c i , că parcă a u d paşi. DOAMNA STANCA (ascultă): V i n e ! fVeselă.) î l ştiu d u p ă u m b l a t . . . S ă n e a s c u n ­ d e m . S ă c r e a d ă c ă n e l u a r ă t ă t a r i i . Că veniră intre timp t ă t a r i i . . . (Se ascund.) T O M A (intră) : N u e n i m e n i în casa a s t a ? DOAMNA S T A N C A (iese de după uşă, ii sare de git) : N i m e n i . . . Dacă-ntîrzii a t î t a . . . A l t ă d a t ă n i c i n-o sâ n e m a i g ă s e ş t i « c a s ă . n ă v ă l e ş t e c i n e v a şi n e f u r ă . . . (Luîndu-i sea­ ma.) D a r eşti c a m p a l i d ! T O M A : G a l b e n d e f r u m o s ! D a c ă , de-atîtea zile, tot c u paloşul i n m î n ă ! D O A M N A S T A N C A : Care pe care ? T O M A : E i . . . t r e b u i e să m ă î n t o r c . . . Ţ e p e ş îl a ş t e a p t ă m a i l a m u n t e . . . D O A M N A STANCA : Mulţi ? T O M A : P o l o p e n i e . . . Mi-e m i l ă de c a l . I-au lăial picioarele c u coasa. A căzut s u b mine... S A F T A : A m făcut o fasole b ă t u t ă , o n e b u ­ n i e . . . şi v a r z ă a c r ă . . . D O A M N A S T A N C A (ia o cană cu apă şi un şervet) : U i t e , a p ă r e c e . să-ţi t o r n să l e speli ! TOMA (cam pierdut) : D a . d a . . . (Sa spală.) D O A M N A S T A N C A : Ţine şervetul... ' T O M A : D a , d a . . . (Se şterge.) Greu a fosl... V i n mereu poslo Dunăre... Ne-am împăr­ ţit i n m a i m u l t e p i l c u r i . . . G r o s u l oastei noastre îl a ş t e a p t ă la d e a l . La urmă.

I Z A B E L A : A m impresia că a u înnebunii cu toţii... D a r v ă d că v i n e Patriarhul. Înseamnă că M ă r i a Sa o să-şi facă î n c u r î n d a p a r i ţ i a şi p u t e m b o t e z a c o p i l u l . D e n-ar f i răcii, m i t i t e l u l , de c î n d aş­ t e a p t ă . (Se îndreaptă spre leagăn.) ZUNIS : A fi împărat înseamnă o chestie încurcată... F I N A N Ţ E L E : M ă r i a Sa ştie c î t e d e g r e u . . . Deşi n u p r e a ia s e a m a la z v o n u r i l e astea a l a r m a n t e . . . C ă v i n . că n u v i n . . . Turcii ne-au fost î n t o t d e a u n a i n f e r i o r i p r i n r e ­ l i g i e şi p r i n . . . t o i . .Şi-apoi, M a h o m e d a dat î n u l t i m u l a n o serie de declaraţii p r i n c a r e garantează pacea i n l u m e . B A Z B O I U L : C î n d o să î n v ă ţ ă m c r e d e m în declaraţii ? IZABELA : negru... Acum, nici să să n u m a i totul în

vedem

F I N A N Ţ E L E : D a . d a . t u r c i i ne-au f o s t î n ­ totdeauna inferiori. I a . o a d u n ă t u r ă dc. musulmani... (Rumoare în rîndul celorlalţi oaspeţi.) Z U N T S : L u m e a v ă d c ă se a g i l ă . că a a p ă r u t î m p ă r a t u l . . . înseamnă

IZABELA (bucuroasă) ; Naşu'... T r e b u i a să sosească d i n l r - o c l i p ă î n a l t a , s ă i a c o p i ­ l u l î n b r a ţ e şi să-l s l o b o a d ă î n c a z a n . . . Z U N I S : C e r e m o n i a b o t e z u l u i e sf în I n . . . (Apare Mahomed, cu o suită de ostaşi, împăratul, legat, e imbrîncil in sală. Toţi 'înlemnesc.) M A I I O M E D : A m sosit, e u sînt nasul. (Un turc ii spune ceva la ureche.) Icrtaţi-mă. a m g r e ş i t . Naşul. Unde e pruncul ? (Mer­ ge la leagăn, ia copilul in braţe.) Unde e c a z a n u l c u a p ă ? (Se observă cazanul, într-un colţ. Mahomed se apropie de el, desface copilul din scutece şi-i dă dru­ mul in cazan. Izabela ţipă, se repede să-l scoală. E prinsă şi legală.) S ă n u sc mai spună că t u r c i i nu cunosc taina b o t e z u l u i . L e place c h i a r f o a r t e m u l t să b o t e z e . Aduceţi-1 p e î m p ă r a t . (împăratul c împins lingă cazan.) Şi î m p ă r a t u l ăsta e un prunc, în f e l u l lui... Nebotezat... (Face semn. împăratul e împins cu capul in cazan.) N u m a i v i n turcii... (Aplauze... rlcodată se aud afară strigăte, ţipete de luptă, vacarm.)

ne-am
noştri.

întors

şi i - a m î n g r o p a t

pe ai

S A F T A : M a s a e g a t a d e m u l t !... T O M A (ostenit): Parcă n u m i - e f o a m e Parc-aş DOAMNA vrea întîi... ventuzele. STANCA (speriată):

deloc.

A i răcit'.'

T ( ) M A : U n j u n g h i în ş a l e . SAI'TA (speriată) : A l m e u cînd zicea că a r c u n j u n g h i , c h i a r a v e a u n cuţit în ş a l e . D i n a s i a i s-a şi t r a s . . . D c la i a t a ­ gan. D O A M N A S T A N C A (il priveşte cu atenţie) : Sînge. Te-au rănii. ! De fiecare dală, l e - a l e g i c-o r a n ă . Eşti î n s e m n a t cu u n r ă b o j , încrustai ca u n toiag. ' T O M A : Aş ! O simplă răceală... Dacă-mi pui l u ventuzele... m ă înzdrăvenesc. O s ă f i e c a şi c î n d m-ar f i p i ş c a t u n p u ­ rice. S A I ' T A : V e n t u z e l e — l u c r u sfînt. A s t e a ştiu şi e u c ă t r a g r ă c e a l a . DOAMNA TOMA : S T A N C A : Ţi-o i a c u m î n a . Cîl î m i pui ventuzele, mă m a i o-

Cortina

www.cimec.ro

(lihnesc

o

liră...

La

urină,

om

minca...

Şi pc u r i n ă , o m v e d e a ce-om S A F T A (vine cu cutia de ventuze. .Nu sc mai fnc ventuze în Se f a c DOAMNA

m a i face... Oftează) : do azi.

ziua

în a f a r ă d e ventuze. do toate — S T A N C A : C u m o c u m o f t u r i . Cioă-i

leac băbesc. TOMA : Băhoso-ncbăbese, a.şa şi-au căutat s ă n ă t a t e a şi m a m a şi t a t a şi m o ş u ' m e u . . . Ş i lc-a m o r s b i n e . . . (Se dezbracă pînă la brlu, e plin de sînge.) DOAMNA TOMA Era po ei STANCA mai (îngrijorată): avut Domn. s-a şi dar Atunci, Pierduşi atâtea mi-era să-l băgat n-ani li cu griji. mic pună peste prea putut înghe­ oştenii unul aia cu am
JUlllt SÎllgO ?

: Cine să tron. în

ştie ? A m lotul... cu alt atacai fugit, prea m-a sînl

pierd veniseră

do-asta Vodă

Turcii

Azi-noapte, Am au erau Turcii eă într-o

tabără. batem

noi. Da'

puţini. să-i după lancea, şi uitat suiseră

umili, împuns

vîleoa... am

mine... alunei dar abia dc* r a n ă . . .

simţit... încă

după tânăr,

sîngele ţină mai dai să îmi Dine Vlad secolul făcut Acum bine. sâ staţi Ţepeş, XV. (Terminind aşa şi s ă şi ce tragă treaba.) nu bine... pietrarul. să vină acum, Gata ! nu gravură germană din

se f a c e l a l o c c î l a i z i c e p e ş t e . . . DOAMNA şi de-o TOMA pui mai nici S T A N C A (cu parte, mai pc maro. dar trebuie Acum tău. dispreţuia! la vorba tragi... nu mai şi in ochi... pat.) m i ş c a ţ i , să reproş) : C i l o să să şi slai să tinereţea a s i a ? Ţi-nin spus

margine,

porunci. şi

Eşti ăl

: Porunceşti, porunceşti, m i n a . (Se~nlindc cîl ai c l i p i din în

trece, DOAMNA mea... TOMA ai cînd SAFTA

(Oftind.) nu ajuns

le d o b o r i ţ i . . . s â DOAMNA TOMA

o şi-acasă... aşternutul Doamne

aşternutul Ai

' T O M A : A r t r e b u i să v i n ă STANCA : Dc

S T A N C A : Altădată străin.

î n puterea n o p ţ i i ?
: Să s c r i e p c l e s p e d e a a i a . . . STANCA : A, care fiecare şi am se sapă stă cum bătălie, a cînd uitasem. de (Merge un vine la o rezemată fost, şi perele.) pic­ pierdui ime­ cele vechi. lui De DOAMNA

i a r l ă - m ă ! T o t acasă să glumească) chiar dacă că pentru tău... : Aici mori, rămîi

şi-ţi p u i

ventuzele. Sau, o ca

(inecreînd moarto... n-ai

lespede, După tând ori TOMA diat, Acum aşa :

numaidecît unde... nu

muri...

acasă...

dac-ain

groapa spatele TOMA :

la. pămîntul şi trageţi brîul. lasă-1

oî.ştigal, uită. şi să-i

(pregătind

ventuzele)

: Tnloarceţi-vă c u cîl vă mai jos.

: Lucrurile

astea, dacă Vin bătălii să se

le s c r i i uită cele

pantalonii aşa... Ori pe piept. în să-i facă cile care ventuză) le Nu

n o i , se ştie. şi să cu

Descingeţi de el... DOAMNA TOMA SAFTA TOMA să pune Doamna aprins.) SAFTA mai (aplicind :

vechi... atingeţi rău? răceală. trag n-aş işi ajutată apoi mai vrea suflecă ii dc

c bine spui în

Brîul...

pietrarului iunie (cu Ii 19, o spui

cioplească

„Iară

ajutorul :

STANCA: Să le punem pc

doare

Dumnezeu, DOAMNA cc TOMA să-i : Eu

la O i e ş t i " . . . presimţire) obosii... eu ? dumneata.

: Parcă...

E h , un

fleac, o mică spinare, Parcă frecţia, una. {ine

STANCA spun

bine... : Nu. întîi incepe ventuzele Stanca, o adorm cu faţa j o s . (Safla

oi adormi... sînl

DOAMNA 'TOMA TOMA SA E T A DOAMNA : încoace.

STANCA : A ! : De cc n u v i n e ? şi e u ? cc-i c u staţi .aduc el... Adu-1 o ţîră şi i Safto, vezi : duc S T A N C A : Ştiu Du-te,

(neliniştit)

mineeile.

una

şomoiogul co-a da,

(dind

indicaţii) Eu mă

Mai să

: Ta t e u i t ă de s-a tot. Asia dat

lc TOMA

luaţi.

pietrarul...

p r i n s ! Aţi

răcii

tare

M a s a o p u n c î n d v i n . (lese.) : S-a d u s ? S T A N C A : S-a d u s . . . nici un noi cînd de tremur în să f i m glas) n-o : sâ uite tu Z i c e a m să STANCA toată viaţa o să mai stăm vorbă. : N - a m prea a v u t (cu DOAMNA TOMA singuri.

curent ! DOAMNA A TOMA (sec) STANCA: : Ea Unde lupta? fost loc deschis ? Oieşti. Anul iulie, i-am do (recul nici biruit fiecare a n-a po fost la trecut ăilalţi ră­ STANCA : adică-n

DOAMNA Scăie'ni, un SAFTA la nit an.

DOAMNA Păi, TOMA eă că

ce-o s ă

facem,

vorbim ? doi ani şi tot : E i , da... nu ne tot vorbim... Cum te-ai Da' gătit l o t aşa... dată săturăm... s-o

: Acum Popeşti

şi r ă c i t , şi

ventuzele,

săracele,

v-nu

a s t ă z i ? (Dă

privească.)

www.cimec.ro

95

D O A M N A S T A N C A : N u m i ş c a . Pică ventu­ zele. C u m să m ă gătesc ? Cu (oalele ale m a i b u n e . M i - a m p u s şi s a l b a . T O M A (după o pauză) : î ţ i stă b i n e c u s a l b a l a gît. DOAMNA S T A N C A : D a r p a r c ă n u s l i n ce a i astăzi. Vorbeşti aşa... T O M A (după o pauză : Cum ? DOAMNA S T A N C A : Aşa... că-mi vine să

(Intră Safla cu Marin Mărin. copilul eu care aduce într-o traistă dalta şi cenuşa, celelalte scule de pietrar.) SAI'TA : Pietrarul nu s-a m a i întors. T o t aşa-l a ş t e p t a u c u m a s a şi p e e l . . . MARIN M A R I N : B u n i c u l avea o b i c e i u l s ă vină primul. DOAMNA S T A N C A : A a . . . (Safla îl observă pe Toma şi începe să jelească.) T a c i . . . 11 copil.) Tu t r e z e ş t i . E t a r e o s t e n i i . (Către ştii să c i t e ş t i ? MARIN M A R I N : Ştiu... D a r n u m a i dacă a scris b u n i c u l , li cunosc scrisul. Dacă e scris de a l t c i n e v a , n u ştiu... că s î n l m i c . . . D O A M N A S T A N C A (fi arată lespedea): Bu­ n i c u l a s ă p a t , l a î n c e a r c ă . . . (Copilul sila­ biseşte terţul din cronică. Doamna Stanca ia dalta şi i-o dă) S c r i e a ş a : „Tară î n iunie. I ! ) , c u ajutorul lui D u m n e z e u " . . . serii ? (Copilul in cepe să cioplească.) SAFTA (făcindu-şi cruce): D o a m n e , cc po­ v e s t e . (Dă să plingă.) DOAMNA S T A N C A : T a c i , eă e o s t e n i t . S A I ' TA : S - a - n t î i n p l a t a ş a d e m u l t e o r i . . . V e ­ n e a a c a s ă d i n r ă z b o i , s e c u l c a şi m u r e a . . . L a u r m ă , se s c u l a s ă n ă t o s . V e z i , r ă z b o i u l e l u c r u g r e u . O d a t ă a m t r a s şi c l o p o t e l e şi e l s-a r i d i c a i a t r e i a z i i n c a p u l o a s e ­ l o r : „ C e e h ă r m ă l a i a a s t a ?" L u m e a s-a s p e r i a t , cică : . . A o l e u ! P ă i , p e n l r u înmor­ m â n t a r e " . Ş i e l s-a r i d i c a t ş i s-a r ă s t i t l a l u m e : „ D u e e ţ i - v ă , eă n - a m m u r i t . N u m a i p o a l e o m u l să tragă u n p u i de s o m n . . . A m f o s t o s t e n i t , n a ! A m d o r m i t m u l t ?'' „Azi era a Ircia zi. G r o a p a era făcută, l e s p e d e a d u s ă l a c i m i t i r " . „ S ă mi-o ţineţi a i c i , î n o d a i e , n-o m a i d u c e ţ i l a c i m i t i r . Nu murim n o i , nşa, c u u n a c u două". (Merge la Toma. îl pipăie, îngrijorată.) Rece. M A R I N M Ă R I N (cioplind): B u n i c u l m-a î n ­ v ă ţ a t s ă ţ i n d a l i a î n m î n ă şi s ă d a u c u c i o c a n u l . Tala — t o t p i e t r a r . D a ' a m u r i t de m u i l l . în războiul celălalt... D e - a l u n c i a scris tot bunicul, care începuse treaba. B u n . C u n o s c s c r i s u l f o a r l e b i n e şi a c u m scriu eu. A c u m săpăm litera „i". Trebuie să v i n ă aşa, d a r m ă c a m d o a r e m î n a .
1

plîng...
T O M A : D e c e să p l î n g i ? (Ca să schimbe vorba.) C c z i c e Sa f i a c ă mi-a pregătit pentru masă ? DOAMNA S T A N C A : T o t felul de bunătăţi. TOMA : De post ? DOAMNA S T A N C A : Da... D a r a tăiat co­ coşul. T O M A : A p o m e n i t ceva de... varză călită ? DOAMNA S T A N C A : N u , acră... cu puţin ulei. T O M A : Parcă aş p o f t i o foaie. (Doamna Stanca se duce şi aduce o foaie de varză.) E acră. D O A M N A S T A N C A : Să-ţi a d u c c e v a d u l c e ? Poate nişte m i e r e . M i r o a s e a floare de s a l c â m , c-au î n f l o r i t p e c o a s t ă . T O M A : Lasă... mîine... DOAMNA STÂNGA : Trag ventuzele ? T O M A (semn că da) : O o . . . (După o pauză, în care Doamna Stanca se tot foieşte prin casă, neştiind ce să facă.) D c cînd ne-am l u a t . . . n - a m a v u t şi n o i p a r t e d e o d i h n ă . . . D O A M N A S T A N C A : V r e m u r i c r î n c e n e . . . S-a i s p r ă v i t şi ţ u i c a (Rîde.) A ş a zice Salba. T O M A (rîde) : Ş t i i c ă n u p r e a b e a u . D O A M N A S T A N C A : T o t felul dc vinzoleli... T O M A : A b i a ne-aşezasem l a casa noastră... o seamă de războaie... DOAMNA S T A N C A : A m t e r m i n a t d e ţesut p e n t r u biserica d e la Argeş. F e m e i l e de pe-aici au făcut ţesluri n o i . T O M A : Foarte bine. DOAMNA S T A N C A : ( N u m - a i scos şi pc m i n e în l u m e d e l o c . M e r e u în s a t u l ăsta. Nici tu zaiafet, nici tu... T O M A : Zaiafet ai a v u t . D O A M N A S T A N C A : A d e s e o r i m ă î n t r e b , ce eşti t u : c ă p i t a n d e o a s t e o r i . . . ? T O M A : M-am simţii bine între ţărani, mi-ar f i p l ă c u t să m e r g I a c o a s ă , s ă ţ i n c o a r n e l e plugului... D O A M N A S T A N C A : N u e r a i t u f ă c u t să te baţi în războaie. T O M A : A m apărat s a t u l ăsta. Şi de fiecare dată... D O A M N A S T A N C A (in timpul acesta a luat ventuzele una cîte una) : B u n î Acum f a c e m frecţia î T O M A : N-a v e n i t p i e t r a r u l ? D O A M N A S T A N C A : T r e b u i e să v i n ă . T O M A (ca pentru sine) : Şi a l douăzecilea la Oieşti. D O A M N A S T A N C A (ii face freefie pc piept) : A u l e u ! E ş t i r e c e . Ce-i c u t i n e ? (Toma tace. Doamna Stanca, stins.) A şi r ă c i t .

DOAMNA S T A N C A (îi ia mina şi-l „ I " d c l a iară. (Se aud clopotele.) d a ' ce se a u d e a c o l o ? A u z i ?

ajută): Safla.

M A R I N M Ă R I N : Clopotele. A mort. DOAMNA S T A N C A : L u m e a asia. c u m se g r ă b e ş t e ! (Merge la patul lui Toma şi-l priveşte lung.) T r e b u i e să f i f o s t o b ă t ă l i e f o a r t e g r e a . F I niciodată n-a s p u s c î l e d e g r e u . î n t o t d e a u n a c î n d se î n t o r c e a p l i n de s î n g e z i c e a : „ O s i m p l ă r ă c e a l ă " . (Clopotele se aud din nou.) M A R I N M A R I N (săpînd cu dalta) : Iară. d u p ă iară. c e v i n e ? DOAMNA S T A N C A : „Iară în i u n i e 19, a j u t o r u l I u i D u m n e z e u , ne-am izbit păgînii la Oieşti". Şi cu cu

CORTINA
96

www.cimec.ro

ABONAŢI-VÂ
LA

A D R E S A Ţ I COMENZILE D U M N E A V O A S T R Ă PRIN OFICIILE POŞTALE Şl FACTORII POŞTALI

PREŢUL U N U I

ABONAMENT:

21 lei pe trei luni ; 42 lei pe şase luni; 84 lei pe un an.

A B O N A M E N T E L E S E MAI POT F A C E ŞI DEPUNlND PRIN MANDAT POŞTAL CONTRAVALOAREA L O R IN CONTUL ÎNTREPRINDERII D E STAT P E N T R U IMPRIMATE ŞI ADMINISTRAREA PUBLICAŢIILOR, I.S.I.A.P., BUCUREŞTI, Nr. 64.51.301.52. B.N.R.S.R., F I L I A L A SECTO­ RULUI 1, CU MENŢIUNEA : ABONAMENT R E V I S T A „TEATRUL". CITITORII DIN STRĂINĂTATE S E POT ABONA PRIN I L E X I M — S E R V I C I U L EXPORT-IMPORT PRESA — CALEA CRIVIŢEI NR. 64—66, P.O.B. 2001 T E L E X 011226 — BUCUREŞTI. www.cimec.ro

TEATRUL DRAMATIC „BACOVIA" BACĂU
P R E Z I N T Ă Î N STAGIUNEA 1975-1976
Din dramaturgia românească
O NOAPTE FURTUNOASA de I. L. Caragiale
Regia : Nae Cosmeseu de l a Televiziunea Română Scenografia : D a n PetrescuMogoş

DUBLA DISPARIŢIE A MARTEI N de Ştefan Oprea
ipremieră absolută) R e g i a : I. G . R u s s u Scenografia : Ştefan gescu Gcur-

Din dramaturgia universală
ASCENSIUNEA LUI ARTURO UI POATE FI OPRITĂ de Bei tolt Brecht
Regia an şi scenografia : Cristi­ Pepino

CH1RIŢA OT B1RZOI de Vasile Alecsandri
(premieră absolută) Zoe Adaptarea şi regia Angliei Scenografia : Vasile Jurje reprezentaţii) (peste 1 0 0 d e

FOOOTBAL de Mircea Radu lacoban
(premieră absolută) R e g i a : I. G . R u s s u Scenografia : Vasile J u r j e

TRANZIT de Leonid Zorin
R e g i a şi s c e n o g r a f i a : V a l e r i u Moisescu de la T e a t r u l „Bulandra'*

ACEŞTI ÎNGERI TRIŞTI dc Dumitru Radu Popescu
Regia : (invitaţi Victor Tudor Popa Naţio­ Scenografia : T . T b . Ciupe de l a Teatrul nal d i n Cluj-Napoca)

EMINESCU de Mircea Ştefănescu
(versiune absolută) 1976, î n premieră Regia : I. G . R u s s u Regizor asistent :

Stelian

CASA BERNARDEI ALBA de Federico Garcia Lorca
Regia Angliei şi scenografia : Zoe

Preda Decorurile : Mircea Marian Costumele : Ştefan Georgescu

VISUL UNEI NOPŢI DE IARNĂ de Tudor Muşatescu
Regia : I. G . R u s s u Scenografia : Vasile Jurje (peste 1 5 0 d e r e p r e z e n t a ţ i i )

LA MARGINE DE PARADIS de Ovidiu Gcnaru
(premieră absolută) Regia : Cristian Pepino Scenografia : Ştefan gescu • » Geor­

INTRIGĂ ŞI IUBIRE Fr. Schiller
Regia : Anca Ovanez-Doroşenco Scenografia : George Doroşenco (peste 1 7 0 d e r e p r e z e n t a ţ i i )

APĂRAŢI DRAGOSTEA colaj dramatic de George Radişcevici
Adaptare şi C. I s a c Regia : Bora Grigorovici de Li Teatrul Naţional din de Vasile Sporici

In pregătire
BOMBA ZILEI de Charles Mc Arthur şi Ben Hecht
Regia : I. G . R u s s u Scenografia : gescu Ştefan Geor­

RAŢA SĂLBATICĂ de Hcnrik Ibsen
Regia : şenco Anca O v a n c z - D >ro«

PAHARUL CU APĂ de Eugene Scribe
Regia : Zoe Anghel

B e l g r a d şi I. G . R u s s u

Sffl

L P. „Informaţia" c. 1100

www.cimec.ro

44 200

LEI 7

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->