P. 1
Revista Teatrul, nr. 9, anul XXI, septembrie 1976

Revista Teatrul, nr. 9, anul XXI, septembrie 1976

|Views: 102|Likes:
Revista Teatrul, nr. 9, anul XXI, septembrie 1976
Revista Teatrul, nr. 9, anul XXI, septembrie 1976

More info:

Published by: cIMec - Institutul de Memorie Culturala on Nov 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2013

pdf

text

original

REVISTĂ A CONSILIULUI CULTURII Şl EDUCAŢIEI

SOCIALISTE

Melania Ursu
d e la Ţeatrul — a Naţional d i n Uuj-iNapoca interpretă româneşti o remarcabilă dramaturgiei

Dan lordăchescu
„Vrem să fim o naţie una, şi liberă..."
u

puternică (Cornel Trăilescu :

„Bjilcescii )

4

Ileana Dunăreanu
pentru fericirea lui, trebuie lupte..." (Al. Vampilov : „Vara la Ciulimsk") trecută să

„Omul,

www.cimec.ro

N r . 9 ( a n u l 21) s e p t e m b r i e 197G

Revistă lunară editată de C o n s i l i u l C u l t u r i i şi E d u ­ caţiei Socialiste şi de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă Ro­ mânia.

* * *

Educaţie

politică

şi

cultură

socialistă

.

.

.

. p.

1

Redactor-şcf RADU Colegiul AUREL MIHNEA GHIU, GION, PESCU, RU, G. POPESCU de redacţie : GIIEORIONESCUPO­ POA-

Stagiunea 1976—1977 Ş A N T I E R D R A M A T U R G IC. R ă s p u n d : I o n Băieşu, Mircea R a d u Iacoban, Iosif N a g h i u , G h . V l a d , A l . Voitin Sinteze V. MÎNDRA : Dramaturgia istorică şi evoluţia ideilor . p. 8

p.

3

BARANGA,

HOREA ALECU

T e a t r u l în judeţul PAUL

dumneavoastră însemnări, Olt un interviu şi un p . 10

P0V1CI, D L N U SĂRANATALIA TANASIU, TORNEA şef a d j u n c t ) . FLORIN (redactor-

T U T U N G I U : Trei portret d i n judeţul

T e a t r u l de a m a t o r i VICTOR Semnal VIRGIL M U N T E A N U : Nişte cilindri cu pălărie . . . p. 15 PAR H O N : Agendă de toamnă p . 13

Procedee în scrisul d r a m a t i c LEONIDA TEODORESCU : Despre insolitare . . . . p . 16

I n pregătirea z i l e l o r t e a t r u l u i d i n R. D . G. î n ţara noastră HANS-RAINER 4 MARTIN Tribuna JOHN : Teatrul de în R.D.G socialistă . p . 19 . p. 23

LINZER : 5 regizorului

ani

dramaturgie

ALEXANDRU Cronica

COLPACC1 : Actorul

şi

spaţiul

scenic .

. p. 28

dramatică

Semnează cronicile : V A L E R I A D U C E A , M I R A I O ­ SIF, MĂRIA MARIN, IONUŢ NICULESCU . . p. 29 Viitorul rol MĂRIA MARIN : Eliza Pelrăchescu şi Ion Caramitru . p. 38


FL. T. : T.E.S. — După jubileu p. 40

Debuturi în

critică Spaţiu şi timp în teatrul lui p . 41

BOGDAN BURILEANU : T e o d www.cimec.ro or Mazilu

DREPTATEA piesă pentru în 11 de Virgil teatrul

MARII tablouri de păpuşi

Teodorescu 44

Scenografie PAUL CORNEL C H I T I C : T r i e n a l a de scenografie p. 59

Interferenţe p . G5 FLORIAN Teatrul M. I. POTRA : Fraţii siamezi . . .

radiofonic : Cronica
P

ALEXANDRU N. : NOTE

.

66

p. 67

ALEXANDRU Foto : Ileana ŞI Muncaciu. ADMI­ dramă istorică Virgil în de REDACŢIA NISTRAŢIA Str. Nr. Tel.

LÂPUŞNEANU patru tablouri

Stoenescu

p. 6 8

Constantin 5—7—9 14.35.8S şi

Miile Bucureşti 14.35.58

Meridiane V. P. : HRONOV 76

p. 9 6

www.cimec.ro

Educaţie politică si cultură socialistă
3

V
politică culturii elaborat Xicolac liotăririlor de elaborare, rioase nentă,

iaţa

teatrala

d i n patria interesul a

noastră de care

reîncepe o este şi

sub semnul scenei :

unui in

eveniment dezbatere pentru politice a

care larg viata şi a l

concentrează democratică

tuturor popor, al

slujitorilor

punerea de măsuri

documentului,

excepţională Programul politice Comunist şi

însemnătate educaţiei directă

şi i d e o l o g i c ă Congresului în Comisia socialiste, Ceauşcscu, Admirabilă i n linii a societăţii susţinută,

a întregului al Xl-lea domeniul ideologică a

pentru

aplicarea program

partidului

ale Congresului sub conducerea

muncii

ideologice, P.C.R.,

cultural-educative,

C C . al

tovarăşului

secretar sinteză clare, a a

general gîndirii strategiei

al Partidului teoretice şi

Roman. nostru, exemplu de

şi a p r a c t i c i i p a r t i d u l u i d e înaintare Programul său general, pe d r u m u l reflectă

tacticii

construcţiei preocuparea activităţii marc al al

victo­ perma­ ideolo­

socialiste p e care în

multilateral nostru,

dezvoltate. secretarul noastră. în

partidul

o acordă de o

g i c e , p o l i t i c e şi c u l t u r a l - e d u c a t i v e Se ideile politice tare a magistrala regăsesc, paginile in a orientative cuprinse

d i n patria

Programului, documentele iNicolac şi şi idei

termeni

concreţi al la înlîiul

limpezime, în uni­ a de sta­ educaţiei

Congresului Ceauşesou

Xl-lea

partidului,

Expunere activităţii

tovarăşului

Congres

şi a l c u l t u r i i

socialiste,

privind : î m b u n ă t ă ţ i r e a educarea

organizării

şi c o n d u c e r i i

politieo-ideoLogice pregătirea practică ştiinţifice activităţii altor

cultural-educative ; patriotică, de informare

organizarea revoluţionară, în masă şi a activităţii

învăţămîntului socialistă, Academiei modalităţilor activităţilor

polilico-ideologic ; de răspindirc sociale

tineretului ; îmbunătăţirea ştiinţe menite şi politice, a la o

mijloacelor

a cunoştinţelor

şi t e b n i c e ; î m b u n ă t ă ţ i r e a educative ; precum a României peste

instituţii

şi î m b u n ă t ă ţ i r e a hotare,

să d u c ă Fiecare

m a i bună al scenei

cunoaştere se a p l e a c ă în viaţă la

la promovarea decis să-şi

tornică a prieteniei c u alte slujitor examen la conştiinţa pentru a unui

popoare. asupra a acestui celor nivel un acestui forţele, document întreaga supună sever, să-şi m o b i l i z e z e supuse capacitate principii activităţii de ideologic, simţ şi creatoare, gîndirii domeniul spiri­ estetic şi

critic

contrilmi ideile artei vizează,

traducerea la cu

însuflcţitor superior pentru politic, cu a

Program. ale în etic al artei, bunuri

Deloc ştiinţifice, culturii tuale al — şi

înlimplălor, — în

dimpotrivă,

m a i riguroase

privitoare capitol

ridicarea rînd,

semnificaţie

deosebită nivelului trasează, definirea edificarea

făuritorii

primul

„ridicarea publice a ţării, la

creatorilor". Documentul supus privind de dezbaterii formarea deosebit culturii perspectivei, în şi legătura cetăţe­ dez­ concrete în funcţie I n acest mai creatorilor activă d i n domeniul

sarcini lor nesc,

directă

o u viaţa sens,

social-politică participarea trebuie la al

profilului societăţii

l o r politic, etic socialiste o a în oamenilor în

multilateral

voltate. largă sionist a şi

subliniat

rolul

ce r e v i n e membrilor

Asociaţiei săi „către amatoare conştiinţă

d e artă d i n cilmai ridicării profe­ elaborare amatori, înaltă cit de

instituţiile nivelului —

teatrale

şi muzicale,

în orientarea Este — o

participare vederea de de

directă

activitatea acestora". scenograf capacitate şi, p r i n

formaţiilor

artistice de şi

interpretativ actor, cu spectacole

datorie ca la la

fiecărui procesul formaţii

artist

regizor, întreaga şi

s ă se i m p l i c e populare, creatoare, aceasta,

m a i direct realizarea

viitoarelor

ale teatrelor

ale celorlalte unor

contribuind, ţinută

spectacole unui

artistică

ideologică

cîştigarea

interesului

număr

m a i m a r c de spectatori. Vedem zătoare variată în i n acest îndemn n u mimai arta de perspectiva la brigăzile sprijinirii artistice unei — şi atît atît de larg de cuprin­ şi la

mişcări

artistice

c u m este

interpretativă

amatoare

bogată teatrale,

formele

ei de manifestare,

formaţiile

www.cimec.ro

1

f o r m a ţ i i l e d e d a n s u r i şi a n s a m b l u r i l e f o l c l o r i c e — «Iar şi r e v e r s u l , l e g ă t u r a n e m i j l o c i t ă a artistului profesionist c u i z v o r u l de apă v i e a l creaţiei populare, cu forţa viguroasa, niciodată secătuită, a făuritorilor de b u n u r i materiale, legătură fără de «are artistul p r o f e s i o n i s t î n c e t e a z ă să e x i s t e p e p l a n u l c r e a ţ i e i .

e ţ i n e m , ca p e o i d e e d i n t r e cele m a i preţioase, d i n l r e cele m a i f e c u n d e , r o l u f c c r e v i n e A . T . M . î n r i d i c a r e a n i v e l u l u i i d e o l o g i c şi a r t i s t i c , a l a r t e i specta­ c o l u l u i t e a t r a l şi m u z i c a l , p r i n i n i ţ i e r e a u n o r s p e c t a c o l e c u c r e a ţ i i o r i g i n a l e î n c a d r u l c ă r o r a v o r f i o r g a n i z a t e d e z b a t e r i , c u p a r t i c i p a r e a c r i t i c i l o r d e s p e c i a l i t a t e şi a j u d e c ă t o r u l u i s u p r e m — p u b l i c u l . D e a l t f e l , m a i m u l t ca p i u ă a c u m , m a i c u p r i n z ă t o r d e c i t am făcuit-o şi m a i c o n s e c v e n t , s i n l c m îndemnaţi, p r i n ideile cuprinse in Program, să c ă u t ă m o p i n i a s p e c t a t o r i l o r n o ş t r i , să s u p u n e m c r e a ţ i a n o a s t r ă e x a m e n u l u i s e v e r şi d r e p t al p u b l i c u l u i . D e z b a t e r i i p u b l i c e — această f o r m ă d e e x p r i m a r e l a r g d e m o c r a t i c ă , care g a r a n t e a z ă dreapta o r i e n t a r e şi a d i n c a judecată — se p r e v ă d a f i supuse, in perioada pregătirii s t a g i u n i i t e a t r a l e şi m u z i c a l e , r e p e r t o r i i l e . Ş t i m , d i n e x p e r i e n ţ ă , c ă n u î n t o t d e a u n a şi n u p e s t e l o t r e p e r t o r i i l e t e a t r e l o r n o a s t r e s-au a r ă t a t l a î n ă l ţ i m e a c o m a n d a m e n t e l o r impuse d e v i a ţ ă , c ă şi-au f ă c u t l o c l u c r ă r i n e s e m n i f i c a t i v e , c ă s-au r e p r e z e n t a t s p e c t a c o l e c e n u ş i i * f ă r ă v i b r a ţ i e , c ă s-au s c ă p a t d i n v e d e r e c r i t e r i i l e r i g u r o a s e , e x i g e n t e , p e b a z a c ă r o r a se c e r c a se î n t o c m i i u i r e p e r t o r i u d e î n a l t ă ţinută artistică. A v e m i n faţă perspectiva apropiată a sărbătoririi u n u i e v e n i m e n t de seamă in viaţa p o p o r u l u i n o s t r u : C e n t e n a r u l I n d e p e n d e n ţ e i n a ţ i o n a l e . E c l i p a să n e s u p u n e m conştiinţa u n u i sever e x a m e n autocritic, să n e î n t r e b ă m d a c ă a m f ă c u t d e s t u l p e n t r u a I n t i m p i n a c u m se c u v i n e a c e a s t ă s ă r b ă ­ t o a r e a R o m â n i e i . V a t r e b u i să f a c e m t o t u l p e n t r u c a . la inlîlnirea cu o p i n i a publică, o d a t ă c u p r i m e l e m a n i f e s t ă r i a l e f e s t i v a l u l u i „ C h i t a r e R o m â n i e i " , t e a t r e l e n o a s t r e să se prezinte c u f r u n t e a sus. O putem face numai mobilizînd întreaga noastră capacitate creatoare. în vederea realizării îndemnurilor cuprinse i n P r o g r a m , de a acţiona „pentru diversificarea spectacolelor artistice, promovindu-se pe o scară m a i largă s p e c t a c o l e l e la f o c u r i i s t o r i c e şi i n s t a ţ i u n i turistice, spectacolele de poezie şi c i n t e c r e v o l u ţ i o n a r , in săli m a r i , de sport, i n aer liber...".

R

t u d i e r e a a m ă n u n ţ i t ă a i d e i l o r c u p r i n s e i n P r o g r a m scoate i n evidenţă mereu noi răspunderi care ne revin nouă. oamenilor de teatru. Va trebui să reflectăm îndelung şi c u î n t r e a g a responsabilitate a conştiinţei noastre la Î n d e m n u r i l e de a folosi cit m a i j u d i c i o s potenţialul c o l e c t i v e l o r teatrale, astfel ca n i c i o e n e r g i e să n u r ă m i n ă n e u t i l i z a t ă , ea f i e c a r e c r e a t o r să f i e a n g a j a t î n t r - o a c t i v i t a t e p e s c e n a p r o p r i e , p e s c e n e l e c a s e l o r d e c u l t u r ă şi c l u b u r i l o r . î n s p e c t a c o l e l e t e l e v i z a t e — al căror n u m ă r se c e r c s p o r i t — s a u a l ă t u r i d e i n t e r p r e ţ i i a m a t o r i . V a t r e i m i să f a c e m m a i m u l t p e n t r u c a c e l e m a i v a l o r o a s e p i e s e r o m â n e ş t i să f i e l a r g c u n o s c u t e p e s t e h o t a r e , p e n t r u -ca a r t a s p e c t a c o l u l u i r o m â n e s c să f i e r e p r e z e n t a t ă î n s t r ă i n ă t a t e c u c e e a c e a r e ea m a i s e m n i f i c a t i v , m a i r e p r e z e n t a t i v p e n t r u v a l o a r e a creaţiei n a ţ i o n a l e .

S

ără îndoială, n o u ă , celor care s l u j i m c u condeiul teatrul românesc, sarcina cuprinsă i n Program ..de a transforma revista lunară „TEATIUM." într-o publicaţie săptămînală consacrată informării publicului şi d e z b a t e r i l o r din domeniul artei spectacolului (teatru, muzică, televiziune)" n e apare ca u n însufleţi l o r î n d e m n la î m b u n ă t ă ţ i r e a s u b s t a n ţ i a l ă , r a d i c a l ă , a m u n c i i noastre. Această m ă s u r ă , deci­ sivă pentru eficienţa activităţii criticii teatrale, reprezintă traducerea in fapt a unei cerinţe generale a p u b l i c u l u i s p e c t a t o r , a o a m e n i l o r de t e a t r u — a c e e a d e a se a s i g u r a cadrul organizatoric propice transpunerii in realitate a unor idei călăuzitoare pentru întreaga noastră a c t i v i t a t e de v i i l o r , i d e i v i z i n d a c t i v i t a t e a c r i t i c i i l i l e r a r - a r l i s l i c e , căreia îi r e v i n e r ă s p u n d e r e a „ridicării nivelului tratării i d e o l o g i c e , -de p e poziţiile filozofiei i n a r x i s l - l e n i n i s t e , a p r o b l e m e l o r l i t e r a t u r i i şi a r t e i " , a s l f e l i n c î l să c o n t r i b u i e , p r i n p r o m o ­ varea creaţiei c u u n î n a l t c o n ţ i n u t e d u c a t i v , m i l i t a n t , a o p e r e l o r c u c a r a c t e r p a t r i o t i c * revoluţionar, la realizarea epopeii naţionale.
II

F

T• "

2

www.cimec.ro

STAGIUNEA 1976-1977

Şantier dramaturgie
Acum, in preajma deschiderii noii stagiuni teatrale, sîntem, mai mult decît oricînd, interesaţi să aflăm care vor fi noile lucrări dramatice originale destinate să îmbogăţească patrimo­ niul repertorial contemporan. Pînâ la apariţia lor pe scene, pînă le vom putea cunoaşte nemijlocit. am invitat cîţiva dramaturgi să ne vorbească despre piesele care se află pe masa lor de lucru sau... in sertarele secretarilor literari.

Deşi crimi şi o va

se

vorbeşte nu e

mult

despre şi Nu nu

moarte, se

nu

c la­

funebră, (mă ceva

pesimistă în ea.

varsă

refer la personaje). d a r . piesa şi care ore. — în are u n

M a i m u l t : are ştiu care teatru major: o să fie la am am Intîi o fi ca în care aş avantaj

optimist bărbaţi

juca, piesă

patru altă fel doar scris scris-o scriu lacom Uneori, apoi. piesă Am m-atn Poale, Şi aşa e de

patru Plus Mă sau Eu o

femei. cu

Spuneţi-mi

această veţi

proporţie e scurtă : întreba Vă un şi pentru îmi vine act, s-o

echilibrată. două piesa o greu greu. sau

durează cum

uşor. am

spun : obicei. pe că mai urmă

foarte schiţă în

nuvelă Nu aşa

transform de după mare.

piesă. dar piesă mulţi c N-a şi-am am departe. nimerit r e i e i ceea o

OÎştig, mai Aşa

bine.

scriu

într-un ani, şi

pentru de

transform

cazul

c u piesa nimeni. în

vă vorbesc.

M a i întîi

a fost piesă jucal-o rescris-o Oricum, să ce au

într-un act. Recent, acte. acte. scris trei ai două

publicat-o. apucat mai mai mai să

tîrziu,

s-o r e s c r i u î n după r e i e i ceea scris ei

părerea alţii. (provizo­ poli­ tea­ bună. parte nivelul In mo­ Adică, personaj de la

ION BĂ1ESU

mea. tu,

ce

decît Am

gata A m Unul mi-a al de şi

şi dat-o

o

comedie. E un spre

Titlul fel de unor

r i u !) ţistă. — C u ce conlribuili g i u n e teatrală ? la noua sta­ trali. Altul (cam Chiar aoum cinci minute am terminat o n o u ă piesa. T i t l u l e i p r o v i z o r i u este Jocul. N u e v o r b a de o c o m e d i e , deşi, pe a l o c u r i , m a i a r e şi oîte o r e p l i c ă d e h a z . E o d r a m ă . ideatic mentul să

e Fantomiada.

farsă critici e

lectură să

m i - a s p u s s-o l a s a ş a , c ă propus rescriu

ultima

o treime), cu scopul de a ridica personajului faţă, încerc personaj Nu principal. această e simplu, uşor. un figură. încă

fac dintr-un

complex

straniu.

www.cimec.ro

3

primul şolilo...

monolog

abisal

m-au

trecut

nădu-

I n f i n e , p r o b a b i l a ţ i a f l a t oă a m predat d e c i r c a d o i a n i t r e i c o m e d i i înlr-ain a c t l a Teatrul Naţional din Capitală. Ele urmau să s t e a l a b a z a u n u i s p e c t a c o l a l s ă l i i m i c i ; se g ă s i s e u n r e g i z o r , se g ă s i s e r ă a c t o r i , u r m a să î n c e a p ă r e p e t i ţ i i l e . D a r n - a u m a i î n c e p u t . . . S ă m a i v e d e m , m i s-a z i s . Tot la Naţional a m executat recent o pre­ staţie : a m a d a p t a t o piesă a u n e i a u t o a r e d i n R.D.G. E u n f e l de reportaj d r a m a t i c scris în vervă, c u m u l t ă p a t i m ă feministă. C a m asta e contribuţia m e a la n o u a sta­ g i u n e t e a t r a l ă . S i g u r c ă se p u t e a şi m a i m u l t , m a i b i n e , d a r atît m-au dus puterile...

A l t e proiecte ?

— P e m a s a m e a d e l u c r u se a f l ă d o u a p i e ­ se, l a c a r e l u c r e z î n p a r a l e l , p l u s u n s c e n a r i u d e f i l m , p e carc-1 s c r i u î n o r e l e d e o d i h n ă şi s o m n , ca să m ă r e c r e e z . C e l e d o u ă p i e s e s î n t c o m e d i i . P o a t e o să v ă m i r a ţ i , ştiind cît d e p u ţ i n este î n c u r a j a t u m o r u l în ulti­ mul timp. f i e de teatre, fie de critică. C î n d a d u c i v o r b a d e o c o m e d i e , eşti î n t r e ­ b a t : d a r c e v a serios n-ai scris ? T o c m a i de aceea m - a m îndîrjit. Vreau să d e m o n s t r e z că g e n u l c o m i c n-a m u r i t , că v a r e z i s t a p r i n m i n e ! Dacă n u p r i n m i n e , a t u n c i p r i n co­ p i i i m e i ! Sau p r i n nepoţi... Cele d o u ă c o m e d i i v o r f i , p r i n excelenţă r e a l i s t e şi a c t u a l e . E l e v o r b e n e f i c i a d e u n umor frust şi p o p u l a r . P e r s o n a j e l e v o r f i n u m e r o a s e . I n u n a d i n t r e ele, d e esenţă r u ­ rală, v o r a p ă r e a toţi l o c u i t o r i i u n u i sat. M ă veţi întreba care sînt t e a t r e l e care a u scene atît de m a r i . I a r o u v ă r ă s p u n d : dacă n u a u , să^şi f a c ă !

MIRCEA R A D U IACOBAN

— Ce text in ceslci stagiuni ?

premieră

oferiţi

a-

— La Teatrul Naţional din Iaşi se repetă din plin piesa Reduta, în re­ gia Sandei Mânu. Sînt b u c u r o s " că desti­ nele acestui spectacol au fost încredinţate» p r e s t i g i o a s e i r e g i z o a r e c a r e este S a n d a Mânu — d u p ă o p i n i a m e a , u n u l d i n t r e cei m a i se­ rioşi şi m a i d o t a ţ i r e g i z o r i d e c a r e d i s p u n e , în m o m e n t u l de faţă, t e a t r u l românesc. Dealt­ fel, şi distribuţia (Teofil Vâlcu, Dionisio

www.cimec.ro

Vitcu, Sergiu T u d o s o , Cos t e l P o p a , Adrian Tuca, Silvia Popa, M i ivea Jida, Florin M i r c e a ) , şi c a < l r u l s c e n o g r a f i c ( s e m n e a z ă P a u l B o r t n o v s c h i ) , p a r să c o n c u r e , î n c ă d i n „ s t a r t ', la r e a l i z a r e a u n e i p r e m i e r e p e ţ a r ă , d e m n ă de e v e n i m e n t u l c u ocazia căruia v a f i r e ­ p r e z e n t a t ă : î m p l i n i r e a a 100 d o a n i d e l a p r i m u l spectacol de t e a t r u c u l t în l i m l w i r o ­ mână.

A r c şi a c e a s t ă n o u ă

piesă o „isto­

r i e " a ei ? — Desigur. Fără a fi v o r b a de o m e t i c u ­ l o a s ă r e c o n s t i t u i r e i s t o r i c ă , p i e s a îşi p r o p u n e să d e f i n e a s c ă c l i m a t u l p o l i t i c u l t e r i o r r ă z b o ­ iului pentru cucerirea Independenţei. Am s u b i n t i t u l a t - o „ipoteză d r a m a t i c ă " , piesa p o r ­ n i n d de la d e s t i n u l u n u i p e r s o n a j r e a l , d u p ă o p i n i a m e a , nedreptăţit de istorie. Este v o r b a d e m a i o r u l ' a p o i c o l o n e l şi g e n e r a l ) C a n d i a n o P o p eseu.

p r e a m u l t d e l a ea ( e f o r t u r i l e p r e a m a r i p o t p r o v o c a a c c i d e n t e s a u m a l a d i i ) , v r e a u să c r e d că b r e a s l a n o a s t r ă , d e d r a m a t u r g i , m i c ă şi c a l i f i c a t ă , v a f i m a i u n i t ă şi m a i a c t i v ă şi că v a a v e a o v o c e m a i h o t ă r i t ă i n d i s c u ţ i i l e c a r e se v o r p u r t a p e p a r c u r s u l s t a g i u n i i c a r e urmează. (Presupunînd, după c u m e firesc, că se v a c r e a a t m o s f e r a s t i m u l a t o a r e nece­ sară acestor discuţii, atît în şedinţele de secţie, d e c o n s i l i u , a l e A . T . M . , c i t şi î n c o l o a ­ nele p a g i n i l o r d e t e a t r u ale r e v i s t e l o r d e l i t e ­ r a t u r ă , c a r e şi-au c a m u n i f o r m i z a t s e m n ă t u ­ r i l e , în u l t i m a vreme. I n c o n t i n u a r e , a ş t e p t c a C e n a c l u l de dra­ m a t u r g i e a l Asociaţiei S c r i i t o r i l o r d i n B u c u ­ reşti să-şi r e i a a c t i v i t a t e a î n t r e r u p t ă d u p ă v a ­ c a n ţ a a c e a s t a p l o i o a s ă , c u u n mai m a r e n u ­ m ă r d e p i e s e b u n e şi d e a c t u a l i t a t e , p r e c u m şi c u o p r e z e n ţ ă m a i n u m e r o a s ă . A i c i , a c t i v i ­ t a t e a n o a s t r ă B-a d i v i z a t . U n i i dramaturgi, d o r i n d să e v i t e f o c u r i l e „ c r i t i c i i " ' , a u p r e f e r a t spectacolele-lectură, u n d e , î n o r i c e caz, e v e n ­ protocolare. t u a l e l e d i s c u ţ i i s î n t mai I n ce p r i v e ş t e d r a m a t u r g i a , p e n t r u mine, s t a g i u n e a aceasta începe în H . D . G e r m a n ă . La Erfurt, in luna septembrie, v o i f i , pro­ babil, prezent la p r e m i e r a în l i m b a germană a p i e s e i m e l e Într-o singură scară. Cum va fi p r i m i t ă de către p u b l i c u l g e r m a n drama însingurării u n u i i n d i v i d s u i t pe scara suc­ cesului, drama recuperării u n e i v e c b i p r i e ­ t e n i i , pe c o o r d o n a t e l e a l t u i t i m p , d r a m a c o n ­ fruntării şi î n c e r c ă r i i de înţelegere dintre d o u ă generaţii, v o m v e d e a la p r e m i e r a de la Erfurt. După aceasta, sper că Naţionalul din B u c u r e ş t i ( î n t o r s şi e l d i n t r - u n t u r n e u î n t r e ­ p r i n s t o t în R. D . G e r m a n ă ) , v a relua seria s p e c t a c o l e l o r cu Valiza cu fluturi, care în s t a g i u n e a t r e c u t ă şi-a p r o b a t s u c c e s u l d e p u ­ b l i c , d u p ă c e , l a premieră, a c u c e r i t p ă r e r i l e c r i t i c i i (excepţie f ă c î n d o părere t a r d i v ă d i n ­ tr-un a r t i c o l de a n s a m b l u din „România l i t e r a r ă " şi r e p u b l i c a t d u p ă a c e e a , e d r e p t cu a d ă u g i r i , î n a l t e două-trei r e v i s t e , de c ă t r e e x i g e n t u l c r i t i c şi s c e n a r i s t d e f i l m V a l e n t i n

— Să a r u n c ă m o p r i v i r e în d e creaţie a l l u i M. R. I....

şantierul

— Lucrez la o comedie cinematografică. S c e n a r i u l îl v o i d e f i n i t i v a în c u r î n d . L - a m scris în c o l a b o r a r e eu r e g i z o r u l A n d r e i B l a i e r . A p o i , t r e b u i e să v ă v o r b e s c d e s p r e r o ­ manul „ P l c v n a " , la care s c r i u ou plăcere...

Silvestru).
A m a p r o a p e t e r m i n a t ă o n o u ă piesă, Suc­ cesul, c o n t i n u a r e şi î n c h e i e r e a u n e i t r i l o g i i a a b s e n ţ e i , î n c e p u t ă c u Absenţa şi c o n t i n u a t ă c u într-o singură seară. S p e r ca, o d a t ă cu a c e a s t ă p i e s ă , să î n c h e i o e t a p ă d e p r e o c u ­ p ă r i şi să î n c e p o a l t a , d e c ă u t ă r i p e l i n i a t e a t r u l u i de investigaţie psihologică, d o m e n i u în care m ă s i m t d e s t u l de lejer. A s t f e l , cred că v o i fi d i n n o u a p r o a p e d e c e r i n ţ e l e z i l e i , d e o a r e c e o m u l este cea m a i m i n u n a t ă u z i n ă , o uzină v i e , după c u m spunea u n minunat scriitor comunist. Prima conştiinţe Orice stagiune începe s u b s o m n u l speranţei, î n a i n t e de orice, speranţele m e l e sînt legate d e b r e a s l ă . D e s i g u r , f ă r ă să a ş t e p t t o t u l , s a u log, 0 pul, fără în piesă d i n c i c l u l acesta lucid să oare, contemporane. unui cu al în omului ciuda 0 va fi o piesă unei

I O S I F NAGHIU

d e s p r e f r ă m î n t ă r i l e , c ă u t ă r i l e şi p r o c e s e l e fie piesa singur lumea,

piesă-monopersonaj. cu se tim­ im-

piesă-dialog

dificultăţilor,

www.cimec.ro

5

p u n e , cu t i m p u l , care, în ciuda succeselor s a l e , îl s u p u n e b i o l o g i c . D a c ă v r e ţ i , o a u t o piesă. Ştiu de pe a c u m , v a f i tristă. Acesta va f i c u r a j u l , o p t i m i s m u l e i . 0 de Cum, vidului flictul. ţa), actul e un un mentului altă lucru, odată în piesă. într-un stadiu vrea conştiinţei mai să în avansat vorbească socialism. cresc indi­ con­ Absen­ se sfirincit eveni­ Modificarea, cu

a

fost

scoasă în

Ia... pensie

(şi,

cînd apoi,

te g i n de pe de Cu una pe la

d e s t i că u n i i a u v r u t cînd era oltencele colţuri, cu din por nu-i de care. însă, Lupii de în

s-o î n m o r m î n t e z e vorba, ( c a m bîrfite ce şi de

leagăn ! ) , e glumit nu

se d a u b ă t ă i l e c u

două), de —

de mare, dramă sfirşit, olteneşti şi deloc

navighează, din dra­ ră­ la a

despre

dezvoltarea

păcate, d o a r pe p u n t e a u n u i singur... v a ­ Teatrul — şi, a l e eârei pe că nu comedie Chitara să de care

dezvoltarea concret.

conştiinţei, De unde a şi şi şi

şi r ă s p u n d e r i l e , p u t e r e a d e i n f l u e n ţ a r e a socialul Care începe cu o sărbătorire

Constanţa gostei, sune Regret miezul avut une La

strune

vor continua Judecata rea, d a r

(vă a m i n t i ţ i , aşa începea într-o s t a r e d e e u f o r i e cel f i n a l , puţin nescris,

meleagurile nopţii, piesă tristă

şi b u c o v i n e n c .

începe

p o l adăuga

şeşte s e r i o s . F o a r t e s e r i o s . A t î t al doilea, sfetnic să m a i a ş t e p t e sfetnic în sertar.

de serios Dacă

l-am lăsat noaptea poate fi noastră edi­

o soartă de

pe scena t e a t r u l u i prea în de ce

piteş-

tean, încheindu-şi moment)

cariera mult

( s p e r că o o c h e s t i ­ timpuriu. mă ,privcşlc, piesă, Insă, jucată, Nate, şi din de

b u n . atunci

şi s e r t a r u l

l o t atît

de b u n . că d r a m a t u r g i a o bogată

capitolul că olteni cum că

noutăţi,

închei, cu speranţa va avea în sfirşit şi torială.

consider Doi după se

mi-am f ă c u t se ş t i e , cei d o i eroi mai olteni din

datoria, rămâne —

cu o a fi şi

stagiune

în cosmos, recent

terminată.

verificată face

la p u b l i c , e v e n t u a l , s c ă r m ă n a t ă . A ş a Mitu cu Îndrăzneala adică

binecunoscuţii Punctul pornire Nu unii, unora sapei cea numărătoarea dezvălui

culminant — inversă,

aşteaptă

nerăbdare

semnalul oi că la

s p r e . . . c o s m o s , ( i e să c a u t e e i a c o l o ? secretul ; vreunui Mitu şi care N a le doar-doar Că să c spună numai stîrni şi locul coada s a u la vorba teatru. s-or g ă s i

curiozitatea ca

binevoitori, (nu fac nici

o a l u z i e la... săpat) îndoiesc. Insă, slobodă ; M i t u U n d e ? Cînd ?

a vacii, nici

nu mă

ceea : g u r a l u m i i , îşi v o r v e d e a li nu se d e a s t a r t u l . p o l răspunde.

şi N a t e t o t Deocamdată,

de d r u m u l

l o r . P r o b l e m a e să

Ce

altceva

aveţi

pe

masa

de

lucru ? — Sînt cu aproape o piesă (încă de „se l a s ă m-am amintit reviste. început, aminti, mea, de mi cortina hotărît şi c u De mai peste frumu­ la un un alt aseme­ am o la

final", seţilor titlu), prilej nea,

închinată nu

apărării

ipatrici în însă,

despre oare a m paginile mai pe la

acestei

GH.

VLAD

piesă a cărei t e m a t i c ă este i n s p i r a t ă d i n v i a ţ a satului masa contemporan. de lucru, dorinţă volum destul act, prag oc din în Aş a referitor de o m a i veche şi, consider, anume, a publi­ măcar în pînă (ar f i p r i m u l ) multele s-au a

îndreptăţită carea, într-un — ce In actuala veţi stagiune f i prezent teatrală, pe cu unei trei de — pe a Este Deocamdată, unor ştiu precis că voi care, figura deşi nu afişele atins teatre la capitolul „reluări". acum. timpul tanţi", părţi şi secol în Sînt anume afişelo

piese, jucat

într-un

teatrelor ?

de împlinire evident)

jumătate că a r f i debu­ încît Aşa

(de viaţă, planul

şi c r e d edituri.

să f i g u r e z ş i e u p r i n t r e vreunei respectivul volum,

„tinerii

vorba d e Comedie c u olteni, o vîrstă

pregătesc

i a r cît

priveşte

destul de înaintată, încă

perspectiva...

0

www.cimec.ro

A|M)i. p r i n 1 0 7 2 . a m a v u t d o u ă p u n e r i î n s c e n ă c u p i e s a Adio, niajestate !. P r i m a mon­ t a r e , cea d e la T e a t r u l d i n B a i a - M a r e , m-a satisfăcut d e p l i n d i n p u n c t de v e d e r e a r t i s t i c şi o d a t o r e z r e g i z o r u l u i P e t r e P o p e s c u , d e l a Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", c a r e s-a z b ă t u t să-mi p u n ă i n s c e n ă p i e s a l a T e a t r u l „ l i u l a n d r a " şi, n e g ă s i n d a u d i e n ţ ă l a d i r e c t o r u l de a t u n c i al t e a t r u l u i , a obţinut adeziunea conducerii Teatrului din lîaia-Mare pentru această piesă a mea. Folosesc acest prilej spre a m u l ţ u m i , încă o dată, r e g i z o r u l u i Petre P o p e s c u , c i t şi î n t r e g u l u i c o l e c t i v a l T e a t r u l u i d i n B n i a - M « r e , p e n t r u a t e n ţ i a ce a u a c o r d a t - o lucrării mele. Cam în aceeaşi perioadă do timp. admirabilul om de teatru care este M a r c e l A n g h e l e s c u a î n s c r i s p i e s a Adio, ma­ iestate ! şi in r e p e r t o r i u l ' T e a t r u l u i d i n P l o ­ ieşti. D i n păcate, a m a v u t p a r t e d e u n r e g i ­ z o r c u m u l t e c a l i t ă ţ i , d a r şi e u p r e a multă i m p e t u o z i t a t e , care mi-a m a s a c r a t textul în aşa m ă s u r ă încît a m u r m ă r i t s p e c t a c o l u l cu s t r î n g e r e d e i n i m ă şi — l a f e l c u toţi s p e c ­ t a t o r i i — a m f o s t i n i m p o s i b i l i t a t e isă î n ţ e l e g ce m e s a j a r f i v r u t să t r a n s m i t ă d r a m a t u r g u l . M-au mîngîiat d o a r n o b i l e l e d ă r u i r i ale u n o r a c t o r i c a r e făceau t o t ce p u t e a u pentru a umple g o l u r i l e p r i c i n u i t e de necruţătoarele tăieturi.

AL.

VOITIN

Ulterior nici Avram Iancu şi n i c i Adio, majestate ! n u au trezit interesul v r e u n u i alt d i r e c t o r d e t e a t r u d i n Bucureşti sau d i n ţară. T r e b u i e să m e n ţ i o n e z î n s ă c ă , î n perioada la care m ă refer, n u m e r o a s e teatre p o p u l a r e şi d e a m a t o r i a u r e l u a t p i e s e d i n t r i l o g i a m e a Oamenii în luptă, iar Teatrul Maghiar din Sfînlu Gheorghe mi-a reprezentat piesa înving, ou o remarcabilă acurateţe Oamenii artistică. D e a s e m e n e a , T e a t r u l E v r e i e s c de S t a t d i n B u c u r e ş t i a f ă c u t d i n Oameni care tac u n s p e c t a c o l d e s u b t i l ă r e g i e şi i n t e r p r e ­ tare. Aş m a i adăuga am mai publicat nime ş i Fata şi t i m p u l respectiv, teatre p r o m i s i u n i fi jucate (iar azi păşite...). Să cred că î n aceşti u l t i m i zece a n i încă alte două piese : Ano­ caruselul care, fiecare la mi-au adus d i n partea unor f e r m e (şi n e o n o r a t e ) că v o r m i se s p u n e c ă s î n t . . . d e ­ şi e u l a f e l ?

Pentru stagiunea 107(5—1077 n u a m nici u n s e m n că a ş f i g u r a în r e p e r t o r i u l v r e u n u i t e a t r u d i n ţară. Î n t â m p l ă t o r a m a f l a t eă piesa m e a Colivia cu năluci — cuprinsă în volumul Procese istorice, ce m i - a f o s t e d i t a t î n ' u r i n ă c u c i n c i l u n i de E d i t u r a E m i n c s c u — ar f i menţio­ n a t ă ca „piesă în lucru" într-o listă d e r e c o ­ mandări pentru repertoriul teatrelor în sta­ g i u n e a ce c u r î n d î n c e p e . K v i d e n t , c î n d o p i e s ă p u b l i c a t ă e s t e p r e z e n t a t ă ea f i i n d „ î n lucru" a ş f i p r e a o p t i m i s t s ă - m i î n c h i p u i că se v a g ă s i v r e u n t e a t r u c a r e s ă se î n c u m e t e a se a p r o p i a de o astfel de lucrare. S o c o t e s c f ă r ă i n t e r e s a a n u n ţ a ce p i e s e d e t e a t r u se a f l ă p e m a s a m e a d e l u c r u . P o a t e c necesar să-mi j u s t i f i c a f i r m a ţ i a : ultima punere î n scenă d e care a m bene­ ficiat la u n t e a t r u d i n Bucureşti a fost în u r m ă cu u n deceniu, în stagiunea 1960—1967, c u Procesul lloria. Spectacolul a fost reali­ z a t î n e m i n e n t a r e g i e a l u i L i v i u C i u l e i şi a a v u t o a d m i r a b i l ă distribuţie. Cu t o t suc­ cesul de p r e s t i g i u , piesa a fost p u ţ i n jucată, f i i n d c ă . . . s-a d e s c o m p l e t a t distribuţia. T o t î n a c e ş t i u l t i m i z e c e a n i m i s-a m o n ­ tat, spre sfîrşitul s t a g i u n i i 1 9 7 0 — 1 9 7 1 . piesa Avram Iancu mu Calvarul biruinţei la Tea­ t r u l Naţional d i n Cluj-Napoca. Spectacolul a fost p r i m i t cu m a r e căldură de p u b l i c u l d i n c a p i t a l a T r a n s i l v a n i e i , d a r t o t d i n cauza des­ completăm distribuţiei piesa n u a p u t u t f i păstrată pe afiş.

D e ş i , p r e c u m se v e d e , d e u n d e c e n i u î n ­ coace n u sînt u n d r a m a t u r g copleşit d e a t e n ­ ţia c o n d u c e r i l o r t e a t r a l e , t o t u ş i , R a d i o şi T e l e ­ v i z i u n e a s-au a p l e c a t c u r e a l i n t e r e s a s u p r a u n o r a d i n t r e piesele m e l e . Ca s c r i i t o r de gen d r a m a t i c a m a v u t de' c u r î n d îşi o m a r e s a t i s f a c ţ i e o f e r i t ă d e E d i ­ t u r a „ E m i n e s c u " , p r i n tipărirea v o l u m u l u i de t e a t r u Procese istorice, c a r e s-a b u c u r a t d e o l a r g ă şi u n a n i m ă b u n ă a p r e c i e r e d i n p a r t e a c r i t i c i i l i t e r a r o şi t e a t r a l e . închei cu o mărturisire : convorbirea cu d u m n e a v o a s t r ă m-a s u r p r i n s î n t r - u n moment c î n d şi e u m ă î n t r e b m e r e u ce e f o r t u r i să m a i fac spre a m ă lecui d e p a t i m a scrierii de piese nejucabile pe scândurile teatrelor profesioniste.

www.cimec.ro

7

SINTEZE

V. MÎNDRA

DRAMATURGIA ISTORICĂ
Şl

EVOLUŢIA IDEILOR
Ne tatea apare evident că d r a m a t u r g i a cu temă isloricâ n u se î n t e m e i a z ă particulară vremi inadvertenţe, artistic şi pe exacti­ autentice, preocupări eu totul.

documentară omului să

a informaţiei,

ci tocmai

pe capacitatea, critice

literaturii care

de a reliefa p r i n c o m e n t a r i u l u n o r proprii istoric Dar contemporan. romanţai înţelegeri unei reproducă

situaţii e x e m p l a r e intervenţiile din tratatele a acestei de

d i n alte

probleme

Fireşte, pasaje cxtralilerare

cer teatrului adevărului sînt se aşezate pre­ reali­ în

i s t o r i o g r a f i e e , n-au d i s p ă r u t specii, subordonată în linia sensuri v i i n u m a i de sensuri de timp, modul dinspre de a numai dacă

ele aparţin

esenţelor Gesturi înlr-o zent. zează

şi, n i c i d e c u m , sau fraze gindite nouă comunicare unei piesa.

măruntelor c u secole nu

poetizări în urmă prin

fapte

c r o m o l i t o g r a f i i l o r şcolare. trecut al de către epocii n

p o t căpăta faţă

lumină Această sub în

şi r e d e s c o p e r i t e

comunicarea

rămîne

indiferentă acute, deosebit

c i , dimpotrivă, gîndi

semnul această in literar,

temporalităţi devine

implicînd de

c a r e a f o s t scrisă modul poate rite diferii alcătui chipuri, a

perspectivă, cure o

interesantă cînd va feluriţi.

posibilitatea pagină istoric, astfel, de Acelaşi

urmări este dife­

anumită

situaţie, la alta a din

fixată

într-o personaj

cronică, în

interpretată

de l a o epocă şi tălmăcit unor

şi l a a u t o r i variate

procedeu o

comparativ înregistrare naţionale, cu de

o suită surprins

caleidoscopică momente

imaginilor

aceluiaşi unghiuri.

înţeles

Obţinem,

substanţială stabilim profunde cunoaştere Un pe în care a

principalelor liniile în

şi p e r s o n a l i t ă ţ i a ţării

aparţinînd totodată, un

istoriei fiind

noastre o ideal

m a i clar rădăcini a

continuităţi ; evidenţiem, socială în creaţia noastre. de inspiraţie

schimbări cîmp

de viziune modalitate de

evoluţia găseşte

Literatura,

omului,

istorică

explorare de seducţie

istoristă a p s i h o l o g i e i u m a n e şi a c a r a c t e r i s t i c i l o r c o l e c t i v e a l e n a ţ i u n i i . e x e m p l u , d i n t r e cele m a i i l u s t r a t i v e , ni-1 înfăţişează exercitat-o, asupra paginile : forţă unei teatrului publicaţii literară". a nostru care prozei a a istoric, marcat eroic lui „Alexandru Nu Lăpuşneanul" al neobişnuita creaţie forţă cea dintîi epică românească Negruzzi literaturii a a

de o certă v i b r a ţ i e artistică : n u v e l a 1840, i n noastre provocat expresivă mai toate moderne această „Dacia

tipărită d e Costachc dezvoltarea personaj

programatic vreunui ci d i n setea

conturul tiraniei

exemplar

fascinatorie antipopular. Samson viziune poet,

Negruzzi, născute

acuitatea

social-morală şi l e c t u r i

conflictului,

stigmatizarea

impresionantă

de putere,

nsindirct istorio­ eîteva emi­ „Din în

a egotismului

Intriga nuvelei, cu puţine t e a t r a l d e către apoi să unei a lui de l u l i u

modificări în în fila

grafiee suplimentare, decenii, nescian în în

a fost transpusă

Bolintineanu Roşea şi Mihail

1 8 0 8 şi, c u zece u n i 1 8 8 1 şi, d u p ă din de manuscris nota : m a i ales în 1925. L a

tîrziu. d e j u n i m i s t u l concentrata întruchipări marele Lăpuşneanu linii mari, care aceste

Bodnăreseu, tragică

George

Zamfiroseu

dnamaturgice, schiţînd un s-ar f a c e

trebuie Mocbeth

adăugăm drame cu

acţiunea

c u acelaşi

subiect,

Alecsandru în categorii, venţionale

românesc

întrebuinţarea trecui

u l t i m u l act a nuvelei l u i Negruzzi". dramatizările a celor două după Negruzzi total d i n secolul : negativ se d e s p a r t două con­ oa u r m a r e viziuni fundamentale cea a antitezei romantice

de t i p hugolian,

cu u n Lăpuşneanu

(D. Bolintineanu

şi I . R o ş e a ) ,

8

www.cimec.ro

şt

cea

shakespcareană, unui Este limpede săi că

în

care

eroul

celebrei

nuvele ale

hamletizează, controversei de ordin că în foarte

săvirşind dintre moral multe

răul

în

numele şi

d e s t i n p e oare-1 i n t e r p r e t e a z ă disponibilităţile umanităţii. instalat putere în conjuncturali de raţiunile .şi-au d i n secolul luptei Kott 1-a

f i l o z o f i c (S. B o d n ă r e s c u ) . conflicluule prin este Nu de Lăpuşneanu oare desparte dra­ al
1

adversarii istorice

se a m p l i f i c ă

operaţia

pasiunea mele unde pe irei domniilor care

puterii scurte Jan

mirare

dintre

româneşti

dialogurile

conflictualc în

spaţiul a

documentar

X V I moldovenesc, descriu operele

cu alte intrarea şi

cuvinte, d i n perioada funcţiune Răzvan cei trei diferite, al

poslştefaniană, mecanism" cei

imaginile Despot

pentru

„marelui Şlcfăniţâ şi acelaşi Către

descifrai

l u i Shakespeare. ,\. S c u r t e s c u ) , din unghiuri intriga în

l u i Ilasdeu,

V. Alecsandri, al

I). lîolintineanu deschid oaro-şi

\'odâ ( î n inten­ sens vizio­ Piesele mai al

v i z i u n i l e v a r i a t e d i n l r e 1 8 5 8 ş i 1 9 0 9 s e m n a t e d e C. D i m i t r i a d e , I o s i f V u l c a n Gaspar tat nari de interior (iraţiani tind l u i Slavici popular istorice fiecare, dezvoltă de d e s p i r i t u l justiţiar şi d r a m e l e de martirizaţi teatru şi n a ţ i o n a l aventurilor egocentrismului. jurul inerţiilor Sofia

Delavrancea), proces acelaşi

figurilor dc domni conservatoare. Delavrancea, un

împrejurările de tragismul Grigore in

potrivnice, Ghica

condiţia Rareş Sorbul)

inspirate (mai cu

eforturilor l u i Petru de Mihail interes, dintre

(Gh. Asaehi. Nădejde) realizează

recent. I l o r i a L o v i n c s c u ) , Cumplit Cu din seamă aceleiaşi t e m e această conflictuale.

( A l .Depărăţeanu,

sau I o n Vodă cel alt versant inegale, şi

Lelopiseţi

diferenţieri serie

de optică altă

de u n mare a

şi l a t e n s i u n i poftele dominată — în în

literare acum cu care

piesele condu­ —

Iernatică într-o

regăsesc aşezare

antinomia forţelor diferă,

individualiste

necesitatea

islorico-naţională, cătorului Şi către Privite luminat. de data şi

dramei,

de figura opţiuni au fost prin al în şi

aceasta, piesele în

interpretările despre două traiectul Rareş. părţi

!ndreptîndu-sc istorice

variate

temele

preocupările Tragedia

social-filozoficc

ale etapei

concepute. vîrsta l o r în

comparativ, do unui eroul gloria

de pildă, al lui

se d e o s e b e s c n u urmăreşte. Rareş ca

numai tablouri fiul

lilerar-artislică. inspirate spiritul devine reînvia

a l u i Asaehi Pentru

melodramatice, neamului, marelui efortul exprima Ştefan de a astfel morale. unei colocviile

Mctastasio, paşoptism melancolic trecută sufocate. în care a

mesianic

izbăvitor timpul, demofil

preromantic. a l unei pentru în eroice

modernul

Delavrancea, Luceafărului

încercări de

d e a-şi c o n t r a z i c e Autorul ale eroismului devine punct tema noastre

independenţei timpurile anii floria din

şlefaniene aur lui

coexistenţa Peste drame tatea eîteva de

admiraţiei decenii, idei. faţă

scepticismul

intelectualităţii

jurul istorice

1900, de Rareş ca care

degringolada de

valorilor în

pentru

Lovincscu,

Petru în

pretextul plecare

alcătuirii

întîrnplările tratată că ideilor

servesc

periodice

ale voievodului

cu Mitropolitul în

Roşea, viziunea

principală

este

responsabili­

omului Nu

de Istorie, îndoială a

societăţii

contemporane. dezvoltat substratul drum capacitatea dialectic al temeiu­ forţele-

încape de morale. s-a

dramaturgia pe m ă s u r ă animată

noastră ce a a

istorică

şi-a

artistică rilor lungul

pătrundere

înţeles fost

m a i bine un

conflictelor

D e la descripţia dinlre treptat realizat

a t a b l o u r i l o r de epocă parcurs dintre maximă

la descoperirea dramei şi

filozofice căruia

ale dialogului

personaje apropierea

r e m a r c a b i l , de-a

forţele

fundamentale

ale istoriei.

www.cimec.ro

TEATRUL ÎN JUDEŢUL DUMNEAVOASTRĂ
î n a c e s t n u m ă r :
La Slatina, capitala judeţului Olt, nu exista un teatru profesionist. Faptul ne contrariază de cile ori uităm că despre acest oraş se VJIbeşte intens numai de zece ani încoace, de la reaşezarea administrativteritorială a tării, că abia acum, pe vechile ei coline, această aşezare şi-a modificat ţinuta, a devenit o localitate urbană, modernă, cu — şi să punem acum punctul pe baza materială teatrală — o sală de spectacole la înălţimea exigentelor contemporane. Intr adevăr, apariţia io Slatina a noi Case de cultură a sindicalelor 'edificiu (are. fără de at 'laşi arhitect, aminteşte plăcut de silueta elefantu­ să fie semnat lui Teatru Naţional din Craiova) a transformat, inchegindu-l din perspectiva schiţei de sistematizare, centrul civic, social şi cultural.
:

OT L
Trei însemnări, un interviu Şi un portret de Paul Tutungiu

Ştinm că, în halele întreprinderii de aluminiu, actorii bucureşleni au prezentat, într-o montare specială. Puterea şi A d e v ă r u l dr Titus Popovici şi mă foloseam de acest argument pentru a polemiza cu un doctor în economie, tovarăş de compartiment, în trenul ce mă ducea la Slatina. „Ca forţă economică. îmi sublinia dumnealui. jud"tul Olt în­ seamnă aceiaşi parametri de civilizaţie ca şi Cluj-Napoea. să zicem. Ca forţă culturală, comparaţia este de-o. dreptul imposibilă". Acest punct de vedere, neîngăduitor, nu m-a convins. Pentru că era şi firesc ca economicul să-şi spună iutii cuvintid. să definească, in metabolismul civilizaţiei moderne, temelia ei. Apoi urma să se nască şi noul timp cultural, timpul teatrului, inclusiv. La Slatina aveam să constat nu de ce să nu ne bucurăm, că ornicul mai devreme decît aş fi prevăzut. numai teatrului că a aveam dreptate, început să bată ci şi. mult

Cu un poet, despre teatru
A m c o l i n d a t judeţul O l t , a m cunoscut tea­ t r u l î n j u d e ţ u l O l t : C a r a c a l , c a aşezare d e cîmpie, Balşul, Corabia, d a r şi c o m u n e l e c u certă tentă u r b a n ă , Scorniceştii, c u a c e l a n ­ s a m b l u f o l c l o r i c d e v e n i t p e r s o n a l i t a t e şi p r e ­ m i a t de f u n d a ţ i a H e r d e r , d a r şi Scărişoara, Rusăneştii. A v e a m tolba plină d e informaţii, semnificative n u atît p r i n a c t u l de cultură b i n e i n s t i t u i t , cît p r i n p r o s p e ţ i m e a l o r d e viaţă la z i , cînd, l a p l e c a r e , i - a m lăsat poe­ tului Virgil Dumitrescu, instructorul cu pro­ bleme de teatru la Comitetul judeţean de c u l t u r ă şi e d u c a ţ i e s o c i a l i s t ă , e î t e v a î n t r e b ă r i f u l g e r , rugîndu-1 să-mi e x p e d i e z e p r i n poştă răspunsurile. A c u m , la redactarea acestor în­

s e m n ă r i , a m o b s e r v a i că r ă s p u n s u r i l e a u o valoare de generalizare, aptă p e n t r u o „intro­ ducere" în p r o b l e m a teatrului d i n judeţul O l t . lată-le, a ş a d a r : — C u m şi c î t se a f i r m ă judeţul dumneavoastră ? teatrul in

— A c t i v e a z ă aproximativ 1 2 0 de colective t e a t r a l e , l a n i v e l u l C a s e l o r d e c u l t u r ă şi a l c ă m i n e l o r c u l t u r a l e , a l s i n d i c a t e l o r , .al u n i t ă ­ ţilor cooperaţiei meşteşugăreşti. D i n ianua­ r i e 1 9 7 6 a c t i v e a z ă şi u n T e a t r u p o p u l a r , î n oraşul Caracal. Există perspectiva d e a se c r e a u n c o l e c t i v s i m i l a r şi l a S l a t i n a . A m c o n s t i t u i t , î n c ă m i n e culturale, 1 6 c e n t r e m e ­ t o d i c e ( d u p ă c r i t e r i u l v a l o r i c şi d u p ă crite­ r i u l g e o g r a f i c ) , ceea ce a s i g u r ă o r e a l ă î n t r e ­ pătrundere a f o r m e l o r de a c t i v i t a t e teatrală, a experienţei formaţiilor d i n zonă. Activează 50 de instructori — absolvenţi a i şcolilor p o p u l a r e de artă d i n Piteşti, C r a i o v a , S l a t i n a . — Politica repertorială ?

— O p t ă m p e n t r u u n r e p e r t o r i u cît m a i d i ­ v e r s , s u b a s p e c t a r t i s t i c şi t e m a t i c . D e p i l d ă ,

10

www.cimec.ro

acolo u n d e f e n o m e n u l n a v c r l s m u l u i a gene­ rat efecte n e g a t i v e , în p l a n u l formării o m u ­ l u i d e t f p n o u , s-a j u c a t p i e s a N a v e t i ş t i i d e I o n Dăieşu (la eăminele c u l t u r a l e I a n c u J i a n u , Drăghiceni, P o b o r u , C u n g r e a , Stoiencşti, V a l e a M a r e ) ; a c o l o u n d e s-au s e m n a l a t r a ­ z u r i sau tendinţe d e înstrăinare a a v u t u l u i obştesc, a fost p u s î n scenă J o c u l c u f o c u l do O e l a v M ă g u r e a n u (la Potcoava, Cilicni, Traianu, C r î m p o i a , Strcjeşti). A v e m în v e ­ d e r e , bineînţeles, şi c e l e l a l t e c r i t e r i i d e a b o r ­ dare a repertoriului : accesibilitatea, valoarea c o l e c t i v u l u i do interpreţi, baza materială. A u obţinut premii sau titluri în confruntări competitive formaţiile d e teatru d i n Scări­ şoara, N i c o l a e T i t u l e s c u , Strojeşti, Şerbăneşli, P o t c o a v a , Scorniceşti, Osica, Fălcoiu, Buein i ş u , V i t o m i r e ş l i . P e n t r u p u n e r e a în v a l o a r e a t a l e n t e l o r l o c a l e a m i n s t i t u i t , î n a n u l 1!)7.">. C o n c u r s u l d e creaţie p e n t r u piese d e t e a t r u într-un a c t . A u fost p r e m i a t e lucrările G h i m ­ pele d e M i r c e a E n c s c u (jucată în c o m u n a Scărişoara) şi N o a p t e a f i e r b i n t e de Vasile O l t i ş ( j u c a t ă I a Casa d e c u l t u r ă d i n S l a t i n a ) . — Dezvoltarea bazei materiale a j u ­ d e ţ u l u i a s t i m u l a t şi u n f e n o m e n d e cultură teatrală p e m ă s u r ă ? — „ P e m ă s u r ă " , este o e x p r e s i e , d e o c a m ­ dată, prematură. Deocamdată. Ineepînd d i n a c e s t a n , r e f l e x u l Sn c u l t u r ă a l dezvoltării economice i m p e t u o a s e este m a i v i z i b i l . In a c e s t a n , c u m a m m o i s p u s , a a p ă r u t ţie harta culturală a judeţului primul teatru popular (Caracal). V o m iniţia u n (Festival n a ţ i o n a l a l t e a t r u l u i a g i t a t o r i c . S-au m a t u r i ­ zat formaţiile teatrale d e a m a t o r i , a crescut e x i g e n ţ a p u b l i c u l u i , d o r n i c d e s p e c t a c o l e cît m a i apropiate de realitatea imediată.

şi m a i m u l t . A c e a g r a n i ţ ă d i n t r e c u l t u r a a r ­ t i s t i c ă şi p r o d u c ă t o r u l de b u n u r i materiale este, p r a c t i c , a n u l a t ă : m u n c i t o r u l a d e v e n i t el însuşi producător de cultură artistică. A c e a s t a î n s e a m n ă m a i m u l t decît a c o m o d a r e , mai m u l t decît iniţiere în legile esteticii. O r t o p e l e a I a n u a r i e este s u d o r la întreprinde­ rea de p r e l u c r a r e a a l u m i n i u l u i d i n S l a t i n a . B a n u N i c o l a e — m a i s t r u i n electroliză. Deleea Auxente — impiegat do mişcare. Deocam­ d a t ă , e i se n u m ă r ă p r i n t r e cei c e a u d a i g l a s textului l u i Cristian Munteanu, Prima an­ chetă, sau t e x t u l u i l u i D a n Tărchîlă, P o r u m b c r u d . Reuşitele, experienţa a c u m u l a t ă în teri­ t o r i u l a t î t d e d i f e r i t de p r o f e s i a l o r , t e r i t o r i u l t e a t r u l u i , v a d u c e , p o a t e , î n v i i t o r i i a n i , la a b o r d a r e a u n o r r e p e r t o r i i m a i puţin facile, la u n C a r a g i a l e , d e p i l d ă , şi — d e ce să n u visăm cu ochii deschişi ? — chiar la u n Shakespeare ! D e m o c r a t i z a r e a c u l t u r i i n u e s t o 0 simplă teză a s o c i e t ă ţ i i socialiste multi­ l a t e r a l dezvoltate : e s t e u n f e n o m e n r e a l , se naşte d i n cerinţele l i u n t r i c e ale n a t u r i i u m a ­ ne t r a n s f o r m a t e , este u n r e z u l t a t al u m a ­ n i s m u l u i socialist. C u m să n e e x p l i c ă m f r u m o a s a p e r f o r m a n ţ ă spirituală a t e h n i c i a n u l u i Speriuş I o n , de la I . O . B . B a l ş , care este p r o d u c ă t o r d e b u n u r i m a t e r i a l e , d a r ş i r e g i z o r şi i n t e r p r e t î n f o r ­ m a ţ i a d e teatru ? Ca o î n t â m p l a r e ? N u . Ca un rezultat, de b u n augur, al pătrunderii în m a s e a c u l t u r i i .

Îl cunoaşteţi pe Mişu Slătculescu?
E x i s t ă , în f i e c a r e oraş d i n R o m â n i a d e a z i (şi m ă r e f e r n u l a m a r i l e o r a ş e , c u „ d e p o ­ z i t e " d e personalităţi în toate d o m e n i i l e , ci la acele oraşe care, a l t ă d a t ă , c o n s t i t u i a u s a l b a de tîrguri p r o v i n c i a l e , i a r a c u m , r e v i g o r a t e d e a r t e r e i n d u s t r i a l e , d e p o z i ţ i i s t r a t e g i c e şi funcţionale, d i n p u n c t de vedere social, poli­ t i c şi m a i ales e c o n o m i c , a s p i r ă l a i n d i v i d u a ­ litate spirituală, la distinct, la d r e p t u l de a spune u n cuvînt în cultura românească), î n toate aceste oraşe, care a u d e v e n i t s a u sînt pe cale d e a d e v e n i m u n i c i p i i , există, c u m s p u n e a m , cîte u n n u m e , î n m o d p a r t i c u l a r legat d e acea osmoză d e realităţi estetice ce constituie viaţa culturală a respectivei aşe­ zări. Este n u m e l e a n i m a t o r u l u i n u m ă r u l u n u al acestei vieţi c u l t u r a l e , n u m e l e c e l u i care a î n f i i n ţ a t şi c o n d u s p r i m e l e f o r m a ţ i i a r t i s t i c e muncitoreşti d u p ă Eliberarea patriei, n u m e l e c e l u i c a r e a f o s t î n f r u n t e a a c t e l o r ce r e f l e c ­ tau în cultură faptele p a r t i d u l u i . U n astfel

Muncitorii
Şi

teatrul
L a S l a t i n a şi l a B a l ş , m u n c i t o r i i şi ceilalţi salariaţi a i întreprinderilor i n d u s t r i a l e şi-au f ă c u t , c a să f o l o s i m o e x p r e s i e , c u t i l c , a unui activist sindical, „din teatru, o a doua m e s e r i e " . Această e x p r e s i e îşi tălmăceşte ade­ v ă r a t u l e i înţeles într-un r e a l f e n o m e n d e democratizare a culturii, asimilarea culturii de către m a r e a m a s ă a producătorilor de bunuri m a t e r i a l e realizîndu-se şi î n relaţia om-teatru. U n muncitor c a r e p a r t i c i p ă , ca spectator, l a teatru înseamnă, desigur, ceva, dar u n m u n c i t o r care devine purtătorul m e ­ s a j u l u i teatral, î n ipostază d e actor, înseamnă

www.cimec.ro

11

Florenţa M a r i n c s c u , E m i l T u d o r , M a ­ riana Stratan (sus) şi E m i l T u d o r şi Mişu Slătcidescu (dreapta) i n .,.\u sintcm îngeri" de P a u l Ioachim

do n u m e este, l a C a r a c a l , M i ş u S l ă t c i d e s c u . D i r e c t o r a l Casei d e c u l t u r ă , d a r şi... i n t e r ­ pret în formaţia de teatru, regizorul ei, c h i a r . M i ş u S l ă t c i d e s c u este a c t o r , şi n e p e r ­ m i t e m să-1 n u m i m aşa, d i n 1 9 4 5 . A j u c a t î n p e s t e 5 0 d e p i e s e <le t e a t r u (într-un a c t s a u î n t r e i a c t e ) . F o r m a ţ i a d e t e a t r u c o n d u s ă de M i ş u Slătcidescu a o b ţ i n u t două m e n ţ i u n i la F e s t i v a l u r i l e naţionale de t e a t r u p e n t r u a m a t o r i , d a r şi M a r e l e p r e m i u şi M e d a l i a d e a u r l a c e l de-al X l - l e a C o n c u r s al formaţiilor a r t i s t i c e de a m a t o r i , c u c o l a j u l a g i t a t o r i c Z i u a c a r e n u se i u t ă . L a F e s t i v a l u l t e a t r u l u i scurt — Tîrgovişte, 1970 — a obţi­ nut p r e m i u l I I I cu spectacolul Idee do Petre Bărbulofcu. Mişu Slătcidescu, preşedintele Comitetului d e c u l t u r ă şi e d u c a ţ i e socialistă d i n C a r a c a l , a î n c e p u t să î n c ă r u n ţ e a s c ă . A î n c e p u t să î n ­ c ă r u n ţ e a s c ă p e m ă s u r ă ce v i a ţ a s p i r i t u a l ă a oraşului — oraşul Caracal însuşi — capătă a c c e n t e d i n ce î n ce m a i t i n e r e ş t i .

De ce nu un teatru profesionist?
Dintr-un tirg comercial, Slatina a ajuns a c u m u n oraş i n d u s t r i a l i m p o r t a n t , î n c a r e lucrează m i i de m u n c i t o r i . Poziţia Slatinei este egală t u t u r o r c a p i t a l e l o r d e j u d e ţ : P i ­

teşti, B r a ş o v , C a l a ţ i , C o n s t a n ţ a . „ D o ce să n - a v e m şi n o i u n t e a t r u p r o f e s i o n i s t ?" — iată întrebarea pe care mi-o adresa, în incinta frumoasei Case d o c u l t u r ă , l a S l a t i n a , un tehnician constructor, Vasilo Bordea. Avem aceleaşi d r e p t u r i , s p u n e a e l , ca şi l o c u i t o r i i c a p i t a l e l o r d e j u d e ţ p e c a r e v i le-am men­ ţionat. M e r g e m să v e d e m teatrele profesio­ niste, a t u n c i cînd ne vizitează oraşul, sau cînd ne a f l ă m n o i la Bucureşti, de p i l d ă . D a r , d e f i e c a r e d a t ă , n e î n c e a r c ă r e g r e t u l că n u a v e i m şi n o i , i n o r a ş u l n o s t r u , u n t e a t r u profesionist. A m comentat această i d e e eu tovarăşul Constantin Popescu, preşedintele C o m i t e t u l u i j u d e ţ e a n d e c u l t u r ă şi e d u c a ţ i e socialistă. „Tdeca n u este n u m a i a oîlorva. A m r i d i c a t p r o b l e m a , c u î n s u m i , la p l e n a r a C o m i t e t u l u i judeţean de p a r t i d . Slatina are acum o populaţie numeroasă şi, p r i n con­ s t r u c ţ i a Casei d e c u l t u r ă , d i s p u n e d e o sală de spectacole cu a m e n a j ă r i tehnice m o d e r n e . T r e b u i e creat, c a d r u l l e g a l p e n t r u î n f i i n ţ a r e a , la c e n t r u l n o i l o r judeţe — ca O l t , T e l e o r m a n , Ialomiţa, Vrancea — , a u n o r teatre profe­ sioniste la care clasa m u n c i t o a r e , producă­ t o r i i b u n u r i l o r m a t e r i a l e d i n aceste p ă r ţ i a l o ţării a u t o t d r e p t u l . Chiar r e d i s t r i b u i r e a ca­ d r e l o r artistice între judeţele care a c u m au u r i r a n g a d m i n i s t r a t i v e g a l n u este o p r o p u ­ n e r e d e n e g l i j a t , î n v a s t u l şi î n acelaşi t i m p p r o f u n d u l proces de d e m o c r a t i z a r e a c u l t u r i i ce se idcsăvîrşeşte p e m ă s u r ă ce înaintăm către c o m u n i s m . P i n ă a t u n c i , v o m încerca să creăm o stagiune permanentă a teatrelor p r o f e s i o n i s t e d i n Bucureşti, Piteşti sau Cra­ i o v a şi să i n i ţ i e m , c u o p e r i o d i c i t a t e m a i s i g u r ă , î n t î l n i r i c u t r u p e de a c t o r i r e n u m i t e " .

12

www.cimec.ro

TEATRUL DE AMATORI

VICTOR PARHON

Agendă de toamnă
enttu mişcarea teatrală de amatori, ca, dealtfel, pentru întreaga noastră viaţă teatrală, noua stagiune 197G—1977 este o stagiune de mare răspundere. Ea începe la numai eîteva luni de la primul Congres al educaţiei politice şi al culturii socialiste şi este chemată să transpună în viaţă preţioasele sale indicaţii privind dez­ voltarea armonioasă a culturii româneşti, corelarea organică a sensului devenii ii artistice cu sensul devenirii sociale, în acea grandioasă şi fundamentală operă a construcţiei socialiste care este formarea omului nou, eu o conştiinţă înaintată, revoluţionară, comunistă.

ste o s t a g i u n e în c a r e , m a i m u l t decît orioînd pînu a c u m , fiecare artist, p r o ­ f e s i o n i s t s a u a m a t o r , este moralmente o b l i g a t n u n u m a i să-şi p u n ă î n t r e b a r e a c u m joc u n a n u m i t r o l s a u o a n u m i t ă piesă, ci şi să r ă s p u n d ă La î n t r e b ă r i l e d e c e j o c u n a n u m i t r o l (sau o a n u m i t ă p i e s ă , p e n t r u c i n e le j o c şi ce u r m ă r e s c î n m o d c o n ş t i e n t p r i n r e p r e z e n t a r e a l o r , î n ce m ă s u r ă — p o r n i n d în p r i m u l rînd d e l a r e p e r t o r i u — investiţia d e m u n c ă şi d e p a s i u n e a r t i s t i c ă a r e a s i g u ­ rate p r e m i s e l e u n e i s p o r i t e eficienţe educa­ tivi". E s t e , t o t o d a t ă , o s t a g i u n e j u b i l i a r ă şi fiecărui colectiv a r t i s t i c , i n d i f e r e n t d e m ă r i ­ m e a p o s i b i l i t ă ţ i l o r sale, îi r e v i n e î n d a t o r i r e a d e o n o a r e d e a c i n s t i c u m se c u v i n e , p r i n spectacole de amplă rezonanţă patriotică — f i e că v a f i v o r b a d e piese de inspiraţie istorică sau d e m o d e s t e , d a r e m o ţ i o n a n t e r e c i ­ taluri de v e r s u r i — împlinirea celor 100 de ani de la cucerirea Independenţei de stat a R o m â n i e i , p r e c u m îşi a c e l o r 7 0 d e a n i d e l a (ulremurătoarea răscoală a ţăranilor din 1907. e a t r u l d e a m a t o r i a a v u t însă d i n l o t d e a u n a şi, c u atît m a i m u l t a r e astăzi, conştiinţa m e n i r i i sale a r t i s t i c e şi s o ­ c i a l e . E b o t ă r î t să f i e l a î n ă l ţ i m e a acestei m e n i r i , e b o t ă r î t să r ă s p u n d ă c u c i n s t e s a r ­ c i n i l o r ce îi r e v i n î n p r o c e s u l educaţiei socia­ liste a maselor. Iată de ce, ( c u m , practic, noua stagiune a î n c e p u t ) , se a f l ă î n l u c r u n u m e r o a s e şi v a r i a t e spectacole d e d i c a t e celor două m a r i evenimente, i a r unele colective ar­ t i s t i c e a u şi p o r n i t s ă s u s ţ i n ă r e c i t a l u r i d e v e r s u r i p a t r i o t i c e şi m o n t a j e l i t e r a r e d e d i c a t e

E

Independenţei. Se aşteaptă c u nerăbdare p i e ­ sele într-un a c t s a u î n m a i m u l t e a c t e , i n s p i ­ rate de eroismul p o p o r u l u i nostru pe cîmpur i l e de l u p t ă d e la l ' l e v n a şi G r i v i ţ a . C o n ­ c o m i t e n t , se s c r i u — d e c ă t r e a u t o r i n e p r o f e sionişti — numeroase alte lucrări drama­ tice dedicate Independenţei, unele d i n t r e ele inspirîndu-se d i n d o c u m e n t e de arhivă locale, c a r e a t e s t ă l a r g a participare a m a s e l o r l a s u s ­ ţinerea r ă z b o i u l u i , e r o i s m u l f ă r ă s e a m ă n a l ostaşilor noştri, j e r t f a d e singe c u care nc-arn cucerit Independenţa. Se încearcă reconstituiri semnificative în formula teatrului-document, se c a u t ă m o d a l i ­ tăţi d e s u r p r i n d e r e a esenţei evenimentelor î n formula t e a t r u l u i a g i t a t o r i c , se s c r i u p a g i n i de evocare dramatică a m o m e n t e l o r decisive ale r ă z b o i u l u i . Se p r e c o n i z e a z ă s p e c t a c o l e m o ­ numentale, apropiate de oratoriul dramatic, reprezentaţii d e s u n e t şi l u m i n ă şi m o n t a j e în aer l i b e r , l a d i f e r i t e m o n u m e n t e , d a r şi spectacole scurte, sugestive, înlocuind ampla d e s f ă ş u r a r e d e f o r ţ e şi d e m i j l o a c e s c e n o g r a ­ fice p r i n t r - o m a i m o d e r n ă şi m a i simplă con­ v e n ţ i e scenică, a s t f e l încît să p o a t ă f i u ş o r prezentate n u n u m a i î n sălile d e s p e c t a c o l , c i şi î n s p a ţ i i m a i m o d e s t e , a p r o p i a t e l o c u ­ rilor de m u n c ă .

T

tagiunea 197G—1977 mai înseamnă, însă, p e n t r u toate formaţiile teatrale d e a m a t o r i , c a şi p e n t r u t o ţ i f a c t o r i i răspunzători d e activitatea acestora, stagiunea unui s u s ţ i n u t e f o r t d e creştere g e n e r a l ă a calităţii spectacolelor, d e permanentizare a activităţii d e spectacol.

S

www.cimec.ro

13

U n r o l d e o s e b i t de i m p o r t a n t p c n l r u rea­ l i / a r c a acestor o b i e c t i v e îl are colaborarea leali u l u i profesionist cu t e a t r u l de a m a t o r i . E a a e x i s t a t şi p i u ă a c u m , a î n r e g i s t r a t m u l t e caracter r e z u l t a t e p o z i t i v e , d a r n-a a v u t u n s i s t e m a t i c şi n u s-a e x e r c i t a t l a n i v e l u l t u ­ t u r o r posibilităţilor de s p r i j i n i r e a t e a t r u l u i d e a m a t o r i , p e c a r e le a u i n s t i t u ţ i i l e t e a t r a l e p r o f e s i o n i s t e . T o c m a i de aceea, s t u d i e r e a m o ­ p r a c t i c e de c o l a b o r a r e între miş­ dalităţilor carea artistică de a m a t o r i şi i n s t i t u ţ i i l e a r ­ t i s t i c e p r o f e s i o n i s t e ( t e a t r a l e şi m u z i c a l e ) face în prezent o b i e c t u l u n o r preocupări m u l t i p l e , în care sînt a n g r e n a t e direcţiile de r e s o r t d i n C o n s i l i u l C u l t u r i i şi E d u c a ţ i e i S o c i a l i s t e , A s o ­ ciaţia o a m e n i l o r d e artă d i n instituţiile tea­ t r a l e şi m u z i c a l e , I n s t i t u t u l d e c e r c e t ă r i e t n o ­ l o g i c e şi d i a l e c t o l o g i c e , u r m î n d să a i b ă loc şi o c o n s f ă t u i r e d e l u c r u , c u p a r t i c i p a r e a a n u m e r o ş i a c t i v i ş t i şi a n i m a t o r i c u l t u r a l i , d i ­ r e c t o r i d e t e a t r u şi a r t i ş t i p r o f e s i o n i ş t i l e g a ţ i de mişcarea d e a m a t o r i . O consfătuire de l u c r u similară v a f i o r ­ ganizată î n c o l a b o r a r e c u secţia d e drama­ t u r g i e a U n i u n i i S c r i i t o r i l o r , intecnţionlndu-se atragerea u n u i m a i m a r e n u m ă r de scriitori la r e a l i z a r e a p i e s e l o r i n l r - o n a c t şi a a l t o r lucrări dramatice de t e a t r u s c u r t , solicitate îndeosebi de formaţiile t e a t r a l e de a m a t o r i . B i n e î n ţ e l e s , se a r e în v e d e r e şi p o s i b i l i t a t e a a b o r d ă r i i , într-o m a i largă m ă s u r ă a t e a t r u l u i s c u r t do către instituţii t e a t r a l e p r o f e s i o n i s t e ; şi. i n g e n e r e , e a ş t e p t a t ă o creştere a c a l i ­ tăţii pieselor într-un act, vrednice, deopo­ trivă, p e n t r u scenele de profesionişti ca şi p e n t r u cele d e a m a t o r i . D i v e r s i f i c a r e a m o d a l i t ă ţ i l o r d e s p e c t a c o l şi ; \ posibilităţilor do c o l a b o r a r e între p r o f e s i o ­ n i ş t i şi a m a t o r i . î n c a d r u l unor spectacole c o m u n e , u r m e a z ă să c u n o a s c ă u n c u r s a s c e n ­ mai .activă a dent printr-o participare A.T.M. şi a filialelor sale din ţară, care s-au d o v e d i i şi p i u ă a c u m puternice centre de iniţiativă teatrală.

d e z v o l t a r e a c o l a b o r ă r i i c u r e g i z o r i i , a c t o r i i şi scenografii instituţiilor teatrale profesioniste, v o r face o b i e c t u l u n o r a m p l e discuţii, în care s î n t c h e m a ţ i să-şi s p u n ă c u v î n t u l , i n p r i m u l r î n d i n t e r p r e ţ i i şi a n i m a t o r i i t e a t r e l o r p o p u ­ lare,

esigur, agenda do t o a m n ă a mişcării teatrale de a m a t o r i v a c o n s e m n a apa­ riţia de n o i piese într-un a c t , p r e c u m şi m u l t e i n i ţ i a t i v e l o c a l e — j u d e ţ e n e — înt î l n i r i a l e p u b l i c u l u i şi a r t i ş t i l o r a m a t o r i c u a u t o r i i d r a m a t i c i , s c h i m b u r i d e e x p e r i e n ţ ă şi de spectacole. Î n s e m n ă r i l e d e f a ţ ă n-au î n ­ c e r c a t d e c î t să s c h i ţ e z e î n l i n i i m a r i eîteva dintre problemele mai importante ale miş­ cării teatrale d e amatori, i n acest început d o t o a m n ă , d e s t i n a t , m a i c u s e a m ă , să a s i ­ g u r e toate condiţiile p e n t r u ca r o a d e l e noii s t a g i u n i să f i e l a î n ă l ţ i m e a a ş t e p t ă r i l o r şi a r ă s p u n d e r i l o r ce r e v i n a s t ă z i m i ş c ă r i i artis­ tice de masă.

D

venimentul cel m a i însemnat îl c o n ­ stituie, însă. Eeslivalu) naţional al e d u c a ţ i e i şi c u l t u r i i s o c i a l i s t e „ C î n t a r e R o m â n i e i " , a cărui etapă de masă — cea mai importantă, dealtfel, pentru antrenarea în această grandioasă competiţie a tuturor formaţiilor teatrale (le a m a t o r i , p e n t r u în­ f i i n ţ a r e a d e n o i f o r m a ţ i i şi p e n t r u înnoirea repertoriului acestora, corespunzător cerinţe­ lor formării conştiinţei socialisto a omului n o u — începe în l u n a o c t o m b r i e . Programul de măsuri pentru aplicarea holărîrilor Congresului al Xl-lea al p a r t i d u ­ lui şi a l e C o n g r e s u l u i educaţiei p o l i t i c e şi al culturii socialiste. în domeniul muncii i d e o l o g i c e , p o l i t i c e şi c u l t u r a l - e d u c a t i v e con­ stituie o expresie grăitoare a permanentei preocupări a partidului şi stalului nostru pentru creşterea n i v e l u l u i d e c u n o a ş t e r e şi asigurarea cultură al întregii ţări, p e n t r u t u t u r o r condiţiilor necesare afirmării plena­ re, creatoare, a personalităţii u m a n e , în con­ diţiile societăţii socialiste multilateral dez­ v o l t a t e , f n m o d firesc, mişcarea teatrală de a m a t o r i înregistrează, în aceste z i l e , o p u ­ ternică emulaţie creatoare, artiştii amatori înţclcgmd să-şi p u n ă întreaga lor pasiune în s l u j b a n o b i l e l o r i d e a l u r i ale umanismu­ l u i socialist.

E

ot. î n a c e a s t ă t o m n ă . v a a v e a l o c c o n ­ sfătuirea a n u a l ă de l u c r u a t e a t r e l o r p o p u l a r e , al căror n u m ă r a a j u n s în p r e z e n t la 23. A n a l i z a s t a g i u n i i 1975—1970, dezbaterea proiectelor repertoriale ale noii s t a g i u n i ş i a s a r c i n i l o r d e o s e b i t e ce r e v i n t e a ­ trelor populare în stimularea procesului de c r e a ţ i e a a u t o r i l o r n e p r o f e s i o n i ş l i , c a şi î n

T

1 4

www.cimec.ro

S Nişte cu

e

m cilindri pălărie

n

a

l

V I R G I L MUNTE AN U

Dar, după părerea mea, şi cred că stnteţi de părerea mea, o stradă fără afişe c o stradă sărmană eu duhul. în­ mulţiţi cu numărul străzilor dintr-un cartier întreg şi să vedem ce dă ! Există vreo soluţie ? Sigur că există. In marile oraşe (din ţară, de peste hotare), din loc în loc, în punctele aglomerate, la întretăierea străzilor, in preajma stafiilor de tramvai sau de autobuz, edilii au înălţat nişte stilpi de beton, înalţi de doi metri şi ceva, groşi cit să-i cu­ prindă doi oameni, un fel de cilindri cu )>ălărie ; îi vezi la Cluj-Napoca, la Timi­ şoara, la Oradea, la Iaşi (la Paris au şi un nume : co­ loane „Morris") ; ii vezi şi prin Bucureşti, iei-colo, unul e peste drum de Hotelul Do­ robanţi, altul într-o staţie pe Ana Ipătescu ; număraţi-i dumneavoastră pe ceilalţi, că nu sînt mulţi. Boslul lor e să poarte un brîu lat de afişe. Nu încurcă circulaţia, botărît, nu urîţese aspectul stradal, plntecele lor are şi nişte mărun­ taie de altă utilitate (ştiu eu, vreun transformator de ener­ gie, vreun telefon public), dar rostul lor e să poarte afişe, iar locul lor e peste tot. Adică, ar putea să fie peste tot, dacă s-ar găsi gla­ suri care să le reamintească edililor că afişul face parte din viaţa spirituală a cetăţii şi, cum viaţa spirituală a ce­ tăţii nu are un perimetru anume, ci e cît cetatea în­ săşi... Fiindcă sîntem urăsc, ţuiesc mină nistică. l-au nici afişul, din Ei, uitat. toţi edilii măcar deci concepţia pur şi (de convinşi) nu nu-l asta nu dispre­ eli­ urba­ simplu,

Stnteţi şi dumneavoastră de părerea mea eă. cel pu­ ţin in Bucureşti, cu afişul de spectacole nu ne prea putem lăuda, adică nu stăm foarte să spun că stăm bine. vreau destul de slăbuţ, adică, ce mai calea-valea, stăm prost de tot. M-aţi înţeles că nu vor­ besc despre ce anume poate să cuprindă un afiş de spec­ tacole, fiindcă (deloc întttnplător) el poale să cuprindă cele mai preţioase şi ispiti­ toare îndemnuri : şi nici despre cum se înfăţişează el. despre valoarea lui grafică, fiindcă (aici mai intră şi intimplarea) destule sini fru­ moase, au o concepţie, un stil şi o eleganţă. Vorbesc, pur şi simplu, despre locul unde eu, pie­ ton (in care doarme sau. mai degrabă, moţăie un specta­ tor), pot citi un afiş de spec­ tacole. ...Să mă fac înţeles : afişul, instrument de popularizare a oricărei manifestări cu ca­ racter de masă, CU dublul scop de a informa şi de a invita la participare. s-a născut din răstimpuri şi este în mod sigur longeviv. Lon­ geviv, longeviv, dar unde să trăiască ? Locul lui a fost pe garduri, cu faţa la uliţă, pe ziduri, care sînt nişte gar(hiri mai evoluate, pe eîte un calcan. Pe urmă, orgolioasele. lănci de fier cînd au apărut împrejmuiri din cu ornamentaţii

aiurite, s-au atirnat de lănci un fel de rame din seînduri, zise panouri de afişaj, şi s-au lipit pe ele, eu pap, afişe. Dintr-odată, dului a îngrădit evoluţia afişul. gar­

Mai pe urmă, edilii au văzul cum stau lucrurile cu panourile aninate peste tot şi au decis eă ele, panourile, „uriţesc aspectul stradal" 'ceea ce, lăsind la o parte expresia, e adevărat) şi le-au redus considerabil numărul. Nu cred că Ştiţi, dar există doar eîteva puncte în toată Capitala unde e îngăduit să dăinuie (deocamdată) panou­ rile CU afişe. Involuţia civilizaţiei pare a fi condamnat la moarte. Să fi rămas tinţa definitivă ? urbane afişul sen­

Concepţia modernă despre urbanism tui prevede împrej­ muiri de felul gardului, vesti­ giu al delimitărilor între proprietari. Bucureştii, ora­ şul viitorului. se prefigu­ rează in noile cartiere : blocuri, înalte, elegante, fCfă calcan, la parter vitrine lucitoare, blocuri frumos ali­ niate de-a lungul bulevarde­ lor nesfirşite şi largi, care sc încrucişează în vaste pieţe. Gardurile, sînt vii, adică ve­ getale. Mergi zeci de kilo­ metri prin Titan, Drumul Ta­ berei, Pantelimon, Berceni, Militari, vezi sute de blocuri, mii de arbori, zeci de mii de arbuşti, sute de mii de flori... Şi nici lipeşti ? un De afiş. Unde să-l ce să-l atirni ?

www.cimec.ro

15

Procedee în scrisul dramatic

LEONIDA TEODORESCU

Despre insolitare

Una dintre noţiunile fundamentale puse î n c i r c u l a ţ i e d e ş c o a l a f o r m a l ă r u s ă e s t e cea a insolitării, a l e c ă r e i p o n d e r e şi i m p o r t a n ţ ă sînt comparabile cu conceptul de literaturitate sau cu r o l u l d i n a m i c a l p a r a l i t e r a t u r i i . Ca să n e e x p r i m ă m î n t e r m e n i c î t d e cît m a t e m a t i c i , procedeul insolitării a r putea f i sublimat i n formula a = —a, prin a înţel e g î n d u - s e cotidianul, iar prin — a înţelegîndu-se, p r i n u r m a r e , n e o b i ş n u i t u l , s e n z a ţ i o n a ­ l u l , insolitul. Asistăm, astfel, la transformarea obişnuitului în neobişnuit, a c o t i d i a n u l u i în extraordinar, a banalului în insolit. Procedeul i n s o l i t ă r i i îşi a r e o o r i g i n e î n ­ d e p ă r t a t ă , d a r i n s u f i c i e n t cercetată. Cîtcva l u ­ c r u r i se p o t a f i r m a , î n s ă , c u o a r e c a r e certi­ tudine. Astfel, ficţiunea străinului, lansată şi c o n s a c r a t ă d e i l u m i n i ş t i , n u e s t e , î n u l t i m ă i n s t a n ţ ă , decît o p a r t i c u l a r i z a r e a p r o c e d e u l u i insolitării. A t u n c i cînd u n persan v a descrie viaţa pariziană, gestul cotidian al parizianu­ l u i se v a i n s o l i t a , d u p ă c u m se v a i n s o l i t a gestul terestru c o t i d i a n , dacă v a f i perceput de u n e x t r a t e r e s t r u ele. D i n p u n c t u l de vedere a l u n e i opere în p r o z ă , p r o c e d e u l insolitării caracterizează f i e g e n u l , î n a n s a m b l u l isău ( p r i n v a r i a n t a s t r ă i ­ nului), fie un moment psihologic, tipolo­ Kareg i c e t c . î n t r - o s c e n ă c e l e b r ă d i n Anna nina, Anna, întîlnindu-şi soţul pe peronul gării d i n P e t e r s b u r g , r e m a r c ă b r u s c că p a r t e ­ n e r u l e i c o n j u g a l a r e u r e c h i m a r i . d e c i , îl i n s o l i t c a z ă p e K a r e n i n şi, insolitîndu-1, îl î n ­ străinează, m a r e î n d p r i n aceasta u n început de evoluţie spre v i i t o a r e a ruptură. M a i r a r , insolitarea poate f i judecată, cînd e s t e v o r b a d e p r o z ă , l a n i v e l u l s u b i e c t u l u i şi al f a b u l e i . I n cazul operei d r a m a t i c e , însă,

insolitarea joacă u n r o l a p r e c i a b i l t o c m a i în m e c a n i s m u l de d e t e r m i n a r e a s u b i e c t u l u i , m a i a l e s i n m o m e n t u l d e î n n o d a r c a i n t r i g i i şi î n c e l a l d e / . n o d ă m î n l u l u i , d a r se p o a t e întîlni f r e c v e n t şi l a n i v e l u l d e s f ă ş u r ă r i i a c ţ i u n i i şi a l c u l m i n a ţ i e i . I n s o l i t a r e a îşi a r e c h i a r şi u n echivalent (parţial) în t e r m i n o l o g i a teatrală ; este vorba d e aşa-zisa lovitură de teatru. P e n t r u c ă , î n f o n d , ce î n s e a m n ă l o v i t u r a d e teatru ? Acţiunile considerate drept normale, obişnuite sau cotidiene d e v i n , brusc, acţiuni (stări de lucruri, relaţii ele) neobişnuite, anormale, i n s o l i t e etc. şi, p r i n aceasta, se m o d i f i c ă s a u se i m p u n e o a n u m e evoluţie a s u b i e c t u l u i . C u m se î n t â m p l ă î n a c t u l î n t î i din Hamlet, I n p r i m a scenă a apariţiei sta­ f i e i . P i u ă l a această scenă, H a m l e t este d o a r i n d i g n a t de i n g r a t i t u d i n e , ca f e n o m e n general-uman, cu atît m a i d u r e r o s c u cît este exprimat de G e r t r u d a , care, astfel, devine personajul p r i n c i p a l al acestui tablou p e n i b i l . O d a t ă c u a p a r i ţ i a s t a f i e i , l u c r u r i l e se s c h i m b ă , n u m a i e s t e v o r b a d e o banală ingratitudine, c i d e o c r i m ă şi d e c o n s e c i n ţ e l e u n e i cri­ m e ; astfel, obişnuitul (un obişnuit mizerabil, p e p l a n m o r a l ) se v a i n s o l i t a şi a c e a s t ă i n ­ solitare v a determina u l t e r i o a r a evoluţie a subiectului. I n s o l i t a r e a d i n Hamlet a r e u n d u b l u sens — este o i n s o l i t a r e c o n c o m i t e n t ă p e n t r u p e r ­ s o n a j şi p e n t r u s p e c t a t o r , l o v i t u r a d e t e a t r u e s t e , d e c i , g e n e r a l ă — şi p e r s o n a j e l e şi s p e c ­ tatorii sînt puşi în faţa unei revelaţii : a = —a. Insolitarea concomitentă. însă, nu repre­ zintă decît o v a r i a n t ă . M a i sînt p o s i b i l e cel p u ţ i n alte d o u ă v a r i a n t e ale insolitării par­ ţiale : i n s o l i t a r e a pentru personaj (care ar

16

www.cimec.ro

p u t e a f i d e f i n i t ă d r e p t insolitarea estetică) şi i n s o l i t a r e a p e n t r u s p e c t a t o r (care a r p u t e a fi d e f i n i t ă d r e p t insolitarea socială). Pentru in­ s o l i t a r e a e s t e t i c ă , u n r o l f o a r t e m a r e îl j o a c ă monologurilc şi apurte-urile. Astfel, din p u n c t u l de vedere al spectatorului, nevinovă­ este u n f a p t a f l a t î n a f a r a ţia D e s d e m o n e i oricărei discuţii. D i n p u n c t u l de vedere al l u i O t h c l l o , însă. asistăm la o d u b l ă i n s o l i ­ t a r e : a) f a l s a i n s o l i t a r e — s u b h a i n a o b i ş ­ n u i t e i i n o c e n ţ e , D e s d e m o n a este o i m o r a l ă ; b) s u b h a i n a o b i ş n u i t ă a f a l s e i imoralităţi, D e s d e m o n a i se r e v e l e a z ă c a i n o c e n t ă . A s t f e l , p e d e p s i r e a D e s d e m o n e i n u m a i este o p e d e p ­ sire, ci o crimă stupidă, a n t i u m a n ă pe plan m o r a l , p e n t r u că n u se ( m i o a r ă d o a r u n o m n e v i n o v a t , ci chiar binele, în v a r i a n t a ino­ c e n ţ e i . I n s o l i t a r e a estetică a r e d r e p t e f e c t f i o un suspense tragic (cazul Othcllo). fie u n s u s p e n s e c o m i c , c a î n Bărbierul din Sevilla s a u î n Nunta lui Figaro. unde diversele tra-vestiuri, cunoscute dinainte de spectator, transformă brusc ( d i n p u n c t u l de vedere al personajului) o situaţie n o r m a l ă (prezenta u n u i profesor de muzică, de e x e m p l u ) într-o (profesorul de muzică este situaţie insolită chiar junele-priin. de e x e m p l u ) , insolitind, î n acelaşi t i m p ( p r i n r i d i c u l i z a r e ) , c o m p o r t a ­ mentul (d)işnuit a l p e r s o n a j u l u i purtător al insolitării. Prin urmare, insolitarea estetică nu se b a z e a z ă n e a p ă r a t p e c o n ş t i i n ţ a ime­ diată a personajului CU p r i v i r e l a p r o c e s u l i n s o l i t ă r i i , ci pe o p o s i b i l ă r e v e l a r e , d e către p e r s o n a j , a i n s o l i t ă r i i . A s t f e l . în Revizorul, H l e s t a k o v este l o t . t i m p u l a p t să-şi d e a s e a m a v ă ceea ce c r e d o e l că este o b i ş n u i t u l (o p r i ­ m i r e f a s t u o a s ă ) n u este d e c î t r o d u l u n e i c o n ­ f u z i i , d a r n u r e a l i z e a z ă , s a u n u este c a p a ­ bil să r e a l i z e z e , insolitarea în c a u z ă . Prin procesul de insolitare u r m a r e , î n Revizorul, îşi a f l ă p u n c t u l d e p l e c a r e în s t r u c t u r i p e r s o ­ n a j u l u i , şi a s t f e l a s i s t ă m l a u n p r o c e s d e s t u l de c o m p l i c a t : o s i t u a ( i e n e o b i ş n u i t ă (confu­ z i a , qui-pro-quo-ul) d e v i n e o b i ş n u i t ă p r i n a t i ­ tudinea l u i H l e s t a k o v , şi a b i a d e - a i c i î n c o l o f a p t e l e c u r e n t e a l e situaţiei astfel create v o r declanşa m e c a n i s m u l de insolitare. L u c r u l c a r e t r e b u i e r e m a r c a t a i c i şi c a r e are o importanţă s p e c i a l ă este că î n c e l e mai m u l t e cazuri conceptele obişnuit-neobişn u i t a u o v a l o a r e r e l a t i v ă şi s î n t d e t e r m i n a t e strici de u n context literar d a t . S u b aspectul p r o c e d e u l u i i n s o l i t ă r i i , se i n s t a u r e a z ă m i i c u ­ r î n d o a n u m e p e r c e p e r e a o b i ş n u i t u l u i şi a n e o b i ş n u i t u l u i , decît u n consens c u p r i v i r e l a fono-menele t n c a u z ă . N e i n t e r e s e a z ă , deci, m a i p u ţ i n . în c a z u l do faţă, dacă u n f e n o ­ men este s a u n u o b i ş n u i t , şi i n f i n i t m a i m u l t m o d u l î n care f e n o m e n u l este a p r e c i a t de personaje (cazul cel m a i f r e c v e n t ) . D i n acest p u n c t d e v e d e r e , i n s o l i t a r e a osie o p u s ă e x o t i c u l u i , m a i ales u n u i e x o t i c decla­ rat, de felul celui practicat de r o m a n t i c i , de e x e m p l u . P e n t r u că e x o t i c u l e s t e p r e m e r g ă t o r t e x t u l u i , pe cînd insolitarea decurge d i n text. A s t f o ^ însă. insolitarea d e v i n e u n procedeu d e s u p l i n i r e , p r i n c a r e se r e a l i z e a z ă , a d i c ă .

acel m o m e n t d e senzaţie şi, p r i n u r m a r e , de revelaţie, care, în cazul romanticilor, de e x e m p l u , se o b ţ i n e a p e c a l e a e x o t i c u l u i g e o ­ grafic, etnografic sau istoric. In momentul în care piesa d e t e a t r u a e l u d a t fenomenul g r a n d i o s s a u s e n z a ţ i o n a l în sine şi a î m b r ă ­ ţişat c o t i d i a n u l , i n s o l i t a r e a a d e v e n i i u n p r o ­ c e d e u necesar p e n t r u d e z v ă l u i r e a u n o r s e n s u r i s p e c i a l e a l e fenomenului obişnuit. Utilizarea t e o r i e i e r e d i t ă ţ i i d e c ă t r e I b s e n s a u Hauptm a n n a r e a p r o a p e î n t o t d e a u n a şi s e n s u l u n e i insolitări. D e pildă, m o a r t e a unui personaj ( î n Nora), d i n c o l o de sensul ei obişnuit, a r e şi v a l o a r e a u n e i r e v e l a ţ i i — o s l o u n t r i b u t plătit de u n n e v i n o v a t p e n t r u desfrîul părin­ telui său. Astfel, u n trecut oarecum obişnuit d e v i n e c r i m i n a l p r i n c o n s e c i n ţ e l e sale î n v i a ţ a g e n e r a ţ i e i u r m ă t o a r e , d e c i se insolitează.

*

P o r n i n d , însă. de la p r o c e d e u l insolitării. ajungem la concluzia că i n d r a m a t u r g i e as i s t ă i n l a t r e i t i p u r i d e p r o c e s e , ca să z i c e m aşa, p a r a l e l e . D a c ă i n s o l i t a r e a î n s e a m n ă t r a n s ­ f o r m a r e a o b i ş n u i t u l u i în n e o b i ş n u i t , d e c i . u n r a p o r t a — — a . d e v i n e d e s t u l d e c l a r . spe­ r ă m , că t e r m e n u l d e r e f e r i n ţ ă este — a . d e c i neobişnuitul. D i n acest p u n c t d e v e d e r e , v o m a s i s t a l a t r e i p r o c e d e e : n e o b i ş n u i t u l ca n e o ­ b i ş n u i t ( p e oare-1 v o m d e f i n i d r e p t p r o c e d e u l n o m i n a l i z ă r i i ) , o b i ş n u i t u l ca n e o b i ş n u i t ( i n ­ s o l i t a r e a ) şi n e o b i ş n u i t u l ca o b i ş n u i t ( p e oare-l vom defini drept procedeul cotidi mizării). P r o c e d e u l n o m i n a l i z ă r i i este, p r o b a b i l , u n u l d i n t r e c e l e m a i v e c h i , î n o r i c e c a z , î l întîlnim f r e c v e n t în t r a g e d i i l e a n t i c e . Astfel, î n Oedip-rege, n o m i n a l i z a r e a se întâlneşte în multiple Ipostaze : m o l i m a caro a cuprins o r a ş u l , f a p t e l e s ă v î r ş i t e d e O e d i p şi predesti­ n a r e a l u i O e d i p . T o t n e o b i ş n u i t u l osie p r e ­ z e n t a t ca a t a r e , c a n e o b i ş n u i t , a d i c ă trage­ dia l u i Sofocle n u f a c e d e c î t să i n v e r s e z e c r o n o l o g i a e v e n i m e n t e l o r , a căror o r d i n e f i ­ rească a r f i , e v i d e n t , u r m ă t o a r e a : p r e d e s t i ­ narea l u i Oedip. prezicerea, biografia l u i O e d i p , m o l i m a , ca pedeapsă a z e i l o r . O m u l e a s t f e l copleşit d e g r a n d i o s u l evenimentelor, i a r d e a i c i şi p r o c e s u l clasic a l tragediei — d i s p r o p o r ţ i a d i n t r e v i n a t r a g i c ă şi s a n c ­ ţiunea tragică. P r i n u r m a r e , cel p u ţ i n iniţial, n o m i n a l i z a r e a avea u n caracter funcţional — declanşa procesul disproporţiei. Este adevărat c ă . î n cazul a n t i c i l o r , n e o b i ş n u i t u l e r a s i m i l a r c u g r a n d i o s u l , c e e a ce v a î n c e t a să m a i f i o o regulă la r o m a n t i c i , u n d e neobişnuitul v a fi t o t m a i f r e c v e n t s i m i l a r c u e x o t i c u l (cel m a i adesea, de t i p u l geografic, etnografic sau i s t o r i c ) ; d e a i c i , şi o d i m i n u a r e a dispro­ p o r ţ i e i d i n t r e v i n a t r a g i c ă şi s a n c ţ i u n e a t r a ­ g i c ă şi transformarea t r e p t a t ă a t r a g e d i e i î n dramă, chiar pînă la raportul de echilibru d i n t r e v i n a t r a g i c ă şi s a n c ţ i u n e a t r a g i c ă , p e c a r e î l i n t î l n i m î n Boris Godunov. Dacă p r i -

www.cimec.ro

17

vini, tîl I I i u i —

insă, şi cu

lucrurile acelaşi este straniul

strict proces

sub şi la al

aspectul antici

pro­

solit, nului in al

asimilarea insolit. sale

de către de insolit, şi, astfel, prea

cotidian

a

fenome­ de fapt, d i n ce curent în este

cedeului,

la r o m a n t i c i

n e îneste a a tipic nici de orice senza­

Insolitul

nu-şi

pierde,

nominalizării

trăsăturile

dar devine se

grandiosul Prin

grandios, este

neobişnuitul iniţială aceea proces însă,

ce m a i f r e c v e n t personajelor Nu s-au direcţie, o ca în făcut

in comportamentul multe

neobişnuit, procedeului declanşa tragediei. sensul şoc, fel

straniu. a fost de

cotidianizează. cercetări de nu să deşi o dificil f i e de-

urmare, procesul Nu

funcţionalitatea disproporţiei, să p e care-1

nominalizării trebuie

această să exclus pistabil vechime. In piată zării

a ş a că e s t e sursă

destul

stabileşti

absolută, de

omitean, implică Exoticul formă spus,

procedeul surse ce se ale de cazul o dată,

cotidianazării

revelaţiei,

procedeul de a

literare

apreciabilă mai apro­ unor puţin, Dostoce s-a gro­ ipo­ repre­ în din claTC cazul cotiîn fru­ asi­

nominalizării, momentul este, pînă

sau, altfel la urmă,

momentul

d e senzaţie.

ceea nouă, apare este Nasul în nu

priveşte pare că cu odată

literatura procedeul gotic. Dublul însă, cu

tot o

cotidianiCel de

ţionalului. Se pare al că de noţiunea cele mai de senzaţional multe mai â exiistînd ales chiar al şi a fost un celei un care a

reconsiderarea se d e g a j ă

modalităţi aceasta velele ievski. se află numit, tesc — Cele staze ca să zintă, zării,

romanului care şi (iogol acesta. raport în

abordată atribut de termen

o r i drept

impresia

din nu­

paraliteraturii, poliţiste, (roman

aventuri,

c o t i d i a n i zarea ceea modernă, toate)

franţuzesc într-un

sensation),

într-un

direct accepţie

consacră,

f e l , circulaţia

periferică

termenului. Şi, totuşi, senzaţionalul un in planul de alte (oa o ipostază a

o interferenţă mai multe tragice un

a comicului nu chiar (thc darii

cu tragicul. commedy,

(dacă

revelaţiei) portante, ale de

joacă

rol dinlre

cele în

mai im­ majore lu­ un să a momentul

a l e farsei folosea* în fond,

m a i ales

relaţiilor

termen de marc care

consacrat) evidenţă a făcut mni Ah,

literaturii, interes literară

constituindu-se şi p u b l i c . al Să

nişte concretizări

ale cotidi m i ­

(şi, d e c i ,

contact) zicem

dintre că este decît a

împrejurare

crarea atribut acesta, releve

senza­ cazul unei

teatrului Unul acest, moase !

absurdului, din

ţionalul,

c a şi a t â t e a perpetuu

fenomene, n-va f ă c u t satisfacere toate

dianizare u n sistem. exemplele unde cele sens este cel a l piesei situaţiei (o ce zile cotidian cu ea

paraliteratiutrii. I n de

însă, o cale

paraliteratura posibilă care, in

de Beckott, insolitul în

gestul

necesităţi ; sale, una cate Doar nu

d a r şi m o m e n t u l mai

de combatere Raportul dificile prin

milează îngropată fără nua ceva a ţiale chiar în cu ca însă ferent

femeie

tot mai comicul, că, i n d i ­ va conti­ piese ini­ etc,

paraliteraturii, tre literatură dintre în calea

ipostazele din­ ridi­ sine con­ cazul toată tră­ func­ rela­ reţinut func­ raport între pro­ şi întotdeauna literare.

păinînt), face însă,

corelînd-o Winnie, îl

vehiculează

senzaţionalul. cele şi avut, mai

a diminua gesturi proces, vechi.

tragicul, pentru

şi a - l i t e r a t u r ă barierele afirmării în sine a

a fost

ce

să fie tot m a i î n g r o p a t ă . îutîlnim în Cabala unor şi la mai Astfel, insolitul al ale însăşi) bigoţilor

noilor

forme

Acelaşi

valoarea de

chiar

asigură

circulaţia contact cele cum a

o p e r e i , şi n e g l i j a r e a m o ­ cîtcodată, şi de aparent

lui Bulgakov, (lvudovic şi c a b a l a curente drama cele în lui

prezenţe

mentului secinţe

XlV-lea,

d'Orsigny

dintre

m a i dureroase fost, apreciată de dincolo pe

se t r a n s f o r m ă , existenţei va însă fi

treptat,

inexplicabile; dramaturgiei lumea săturile ţiilor faptul tate — real, şi Astfel, ţionalitate că

de exemplu, nimeni. de toate certă planul

fapte atît în

hui M o l i e r e ; de cotidian, mai şi a în aprigă. in­ ace­ feno­ Co­ a fi prin vor cazul (în cazul

simboliste,

cît f a p t e l e toate

v o r fi m a i a p r o a p e Moliere cazuri, este sau a trei

nejucată

aproape

nominalizarea, e i de procedeu, literară, procedeele trelmie A r f i , în au

a r e şi o orice o

solitării, laşi men, mună care — a

cazul

nominalizării în evidenţă

m a i ales

cotidianizării), unui fi

efectul obiect

aproximativ unui proces. unui

sociale.

caz, de dublă

scoaterea va

dublă

funcţionali­

estetică

şi s o c i a l ă . A c e a s t ă să f i e p u s ă riscăm circulaţia

revelaţia, diferit

deci, f u n c ţ i a sau

socială

ţionalitate valorile cedeele

într-un

procedeului, obiectul,

rămînînd

mijlocul procesul

pentru

că a l t f e l

o confuzie literaturii

fenomenul

literare, literare.

p u s e în c i r c u l a ţ i e .

In loc este în

ultimele un vorba de a

decenii

îşi

face

tot mai

mult

procedeu

oarecum în ar

opus

insolitării ; Desfă­ apari­

transformarea insolitului procedeu cotidian

neobişnuitului cotidian. f i , aproximativ,

obişnuit,

şurarea ţia

acestui

următoarea : î n acest

împrejurarea cadru

cotidiană,

a fenomenului i n ­

18

www.cimec.ro

Dcutschos

Thealcr : Soller

„Torqualo

Tasso"

de

Goethc.

Regia, Friedo

în pregătirea zilelor teatrului din R.D.G. în ţara noastră

Teatrul în R.D.G.
de HanS'Rainer John
redactor-şef al revistei „Thcater der Zeit", secretar al Asociaţiei oamenilor de teatru din U . D . G .
I. de slujitori modic, tori bluri de Aşa tăţi toare pătrar zentare. rile, şi L a o populaţie d e 17 m i l i o a n e teatrale, ') cu ai teatrului de prezintă anual de locuitori, şi de 52.500 de teatre 20..'100 Republica de Jocuri. spectacole, acoperă sută Democrată în în acestea, faţa Germană peste unui ţării, revin dispune de de in 5 3 de instituţii 1 0 5 săli deasă anual, 17.000 public

12..'»»)().()()()

spectatori.

reţea căci

cuprinsul

satisfaci,id, 71 de de de

8 1 , 5 % d i n populaţie, pentru

la fiecare

de locuitori,

specta­ ansam­ care-şi operă, unitar,

de teatru. O proprii zilnic, genurile), fiind, mai de al a mici,

particularitate importantă toate g e n u r i l e — afişul. şi bine cele profilate Excepţie cinci

a acestor fac n u m a i ,

teatre : de regulă, în oraşele mari,

dispun teatrele

operă, operetă/musieal, balet, teatru de proză — şi s p e c i a l i z a t e scene oferă, de să şi şi în ( d a r şi a c e s t e a anului, şi prezintă, copiilor şi laolaltă,

împart toate

alternativ, precum

operetă

sau de proză, ansambluri recunoaşte

profesioniste tot timpul De o funcţie toate spre o aici,

destinate

şi t i n e r e t u l u i . d i n locali­ cuprinză­ în de primul repre­ efortu­ şi simţirea încît d a r şi larg

închegate originale fusese lăsat

publicului ce, pînă funcţie că ideea

reprezentaţii nostru, teatrului

operă.

străduinţele după într-o

teatrului

muzical

teatrală, mai mult propuneri şi c a r e

secolului Unitatea teatrale domeniul inlăuntrul personal să

se e x e r c i t e adevărate adevărată,

se î n t e m e i a z ă , totdeauna,

genurile „acţiune fie pe

l u i , pe iscată atinge a calea

adevăratele umane

experienţe şi î n împlinită spiritul această

presupun,

dramatice. în

Toate

teatrului muzical, l o r , o acţiune al ajungă nu spectatorului, numai

ţintesc

d i n relaţiile aşa c h i p parabolei

veridică, la

fie nemijlocit, pulerea

poetice,

acţiune

d e înţelegere

acestui

spectator,

www.cimec.ro

19

Sus : M a r g i l R o n d o k a t ( G o n e r i l ) ţii G u d r o n R i t Ier ( R e g a n ) în „Regele L e a r " d e Shakespeare la D e u l s c h e s T h e a l e r . Stingă : i m a g i n e d i n spectaoohd-coupe ..Prin­ ţul d o I l o i n h u r g " —- „ U l c i o r u l s f â r i m a t " (Ic K l e i s l . Kcgia. A d o l f Orescn.

la d e c i z i a l u i d e a c o p a r l i c i p a " (1'elseiustein). \u n u m a i B e r t o l t B r e c h t , V Y o l f g a n g L a n g h o f f si W o l f g a n g H e i n z a u m ă r e a i a r i a noastră teatrală, ci şi r e g i z o r i de t e a t r u m u z i c a l , cunoscuţi în l u m e a întreagă : \\altei- F e l s c n s l e i n , J o a c h i m H e r z , H a r r y K u p f c r a u o o n t r i b u i t d e c i s i v la d e z v o l t a r e a e i . Se c u v i n e spus l u c r u l acesta, d i n c a p u l l o c u l u i , f i i n d c ă este l i p i c i n mişcarea teatrală a ţării n o a s t r e şi f i i n d c ă , de a i c i încolo (ţiuitei seama şi de p r o f i l u l c o n f r a t e l u i n o s t r u , „ T e a t r u l " ) , n u v o m m a i î n l î r z i a pe acest l ă r î m , i m p o r t a n t , al teatrului muzical.

I I . Cc p r o b l e m e îi a g i t ă , cu d e o s e b i r e , p e c r e a t o r i i t e a t r a l i , a c u m . cînd aşternein aceste r î n d u r i ? B r e c h t — care înţelegea a c t i v i t a t e a teatrală ca pe Un a p o r t la t r a n s ­ f o r m a r e a socială a o m u l u i , în direcţia u n e i o m e n i i m e r e u mai p r o f u n d e , m a i d e l i c a t e , m a i cutezătoare — schiţase c î n d v a î n d a t o r i r i l e ei i u c h i p u l u r m ă l o r : . . T e a t r u l acestor decenii e chemat să delecteze masele, să le instruiască şi să le însufleţească ; să le mijlocească opere d e artă care î n f ă ţ i ş e a z ă realitatea în aşa m o d încît să p o a l ă f i e d i f i c a t s o c i a l i s m u l . E l e d a t o r să slujească a d e v ă r u l , o m e n i a , frumuseţea'*, lată o f o r m u l a r e p e r t i n e n t ă şi care a n g a j e a z ă . Ş i . l o t u ş i , ne a f l ă m , d e la o v r e m e , în m i e z u l u n o r a d î n c i m e d i t a ţ i i c r e a t o a r e p r i v i n d s a r c i n i l e .actuale a l e a r t e i t e a t r a l e . Acestea a u l o c , in p r i m u l r î n d , s u b i m p r e s i a u n e i s p o r i t e eficacităţi a d i f e r i t e l o r f o i n i ? de ina^s-media, care silesc t e a t r u l să cugete a s u p r a însuşirilor sale elementare, «asupra s a r c i n i l o r n u m a i de el în stare a f i î m p l i n i t e . T e l e v i z i u n e a , de p i l d ă , se a r a l ă , in această perspectivă, mass-mo l i u m , n u şi m i j l o c d e c o m u n i c a r e cu m i s e l e . T e a t r u l , d i m p o t r i v ă , n u este ceea ce se cheamă mass-me l i u m (ce î n s e a m n ă o sală d e t e a t r u , faţă de s p e c t a t o r i i d e U l e v i z i u n e , oare t i n d a se n u m ă r a eu m i l i o a n e l e ! ) , d a r e s l e , î n schimb, u n m i j l o c de c o m u n i c a r e cu m a s e l e . Deoarece n u m a i t e a t r u l îşi î n t e m e i a z ă efectele p e o r e c e p t a r e colectivă. A c e s l e efecte se nasc d o a r cînd m a s a de s p e c t a t o r i a t i n g e anumite d i m e n s i u n i de n a t u r ă să se b u c u r e a s t f e l , c o l e c t i v , d e a c t u l a r t i s t i c . X e e g d a h i l i comu­ n i u n e a s p e e t a l o r i l o r . ce se b u c u r ă , laolaltă cu interpreţii n e m i j l o c i t prezenţi, i n t r - o a l t e r ­ n a n ţ ă de j o c şi e o n t r a j o c , a p a r ţ i n e esenţei, d e n e p i e r d u l . a t e a t r u l u i . doilea M e d i t a ţ i i l e î n legătură c u p r o b l e m e l e a c t u a l e a l e t e a t r u l u i sc desfăşoară. î n a l r i a d , în c a d r u l v a l o r i f i c ă r i i u n e i n o i situaţii sociale. R e l a ţ i i l e s o c i a l i s t e sînt corn-

20

www.cimec.ro

Y'olksbuhne şi M a t l h i a s

:

„Raţa

sălbatică"

de

Ibscn.

Regia

şi

decorul,

Manfred

Karge

Langhoff

p l e x c , p o p u l a r a nu se m i i a f l ă i n s t a r e d e o p ţ i u n e — p e n t r u s a u c o n t r a s o c i a l i s m u l u i ; î n ă u n t r u l r e l a ţ i i l o r s o c i a l i s t e dezvoltate, e a î n c e p e să d e s c o p e r e m a r c a r e a l i z a r e p r i n sine a omului. ( I u aceasta, funii ia clarificatoare a teatrului face loc, cu precădere, dezvoltării f a n t e z i e i s o c i a l e , menite să d u c ă l a s l u j i r e a n e s f i r ş i t e l o r p o s i b i l i t ă ţ i pe care le oferă o m u l u i comunitatea socialistă. D a c ă , p î n ă m a i i e r i , t e a t r u l îl î n v ă ţ a p e o m , c u d e o s e b i r e , să-şi a f l e l o c u l şi r o s t u l î n p r o c e . s u l i s t o r i c , a c u m , c u a t î t m a i m u l t . este ţinut să c o n t u r e z e i m a g i n e a socialistă a o m u l u i , i n c a l i t a t e a l u i d e c r e a t o r a l acestei n o i a ş e z ă r i s o c i a l e . I n d i v i d u l — p e s c e n ă şi i n s a l a d e s p e c t a c o l — d e v i n e m a r e a c h e m a r e a t e a t r u l u i , i n a n i i noştri.

III. a unui naşterii 0 umaniste istoric. ţiei

Bineînţeles, viabil.

socotim Toate în care

creaţia bogăţia a

dramaturgilor se îndreaptă

noştri spre

drept

cea m a i i m p o r t a n t ă unui climat cu adevărat

bază să

teatru

eforturile

realizarea

propice

de n o i opere, altă

de manifestări teatrelor ne noastre

a l e vieţii este

socialiste

fie cuprinsă cît m a i d i v e r s şi, c a l i t a t i v , c i l m a i î n a l t importantă esenţial îndatorire Acestea ale trecutului. dintre c e r să

poetic. legată în d e realizările temeiul este artistice rela­ deose­ contra­ este, materialismului stabilirea c u toate

fie v i u luminate. a moştenirii muncitoare Atitudinea

Criteriul

al procesului ca această legităţile

rle însuşire

clasice

dialectice

istoricitate cu toate

şi a c t u a l i t a t e : c l a s a ei obiective.

are interesul, spre în lumină, constructivă, partinică

bire d e societatea dicţiile e i , aşadar,

capitalistă,

i s t o r i c i t a t e să f i e p u s ă cea m a i o b i e c t i v ă .

în privinţa moştenirii culturale, atitudinea

S u c c e s e d e o s e b i t e , î n a c e s t s e n s . a u f o s t d o b î n d i t e m a i a l e s a c o l o u n d e s-a p l e c a t d e l a e x p e r i e n ţ e s i g u r e şi d e l a t r a d i ţ i i l e a s i m i l ă r i i a c e s t o r m o ş t e n i r i , a c o l o u n d e a u f o s t d e p ă ş i t e c o n c e p ţ i i l e s c h e m a t i c e ş i u n d e s-au f ă c u t d e l i m i t ă r i f a ţ ă d e e x p e r i m e n t e l e moder­ niste ale teatrului burghez.

www.cimec.ro

21

Sc c u v i n e a d a u n e l e

relaţii, înainte de o r i c e , despre p a l r u direcţii :

— Pentru oamenii d e t e a t r u , c a şi p e n t r u s p e c t a t o r i , s î n t d e u n i n t e r e s deosebit s e m n i f i c a t i v e l e e f o r t u r i şi f a p t e r e a l i / a l e d e i n d i v i d i n d i f e r i t e l e r e l a ţ i i i s t o r i c e şi c o n d i ţ i i s o c i a l e , o u s c o p u l d e a se a f i r m a c a p e r s o n a l i t a t e , f i e i n c o n s o n a n ţ ă , f i e î m p o t r i v a s o c i e t ă ţ i i ; i n a c e s t s e n s , s î n t a d e s e a r e l i e f a t e c o n t r a d i c ţ i i l e i z b i t o a r e , c u c a r e i n d i v i d u l se c o n f r u n t ă şi. p e c a r e e l t r e b u i e să l e î n f r î n g ă . — de a face de la din în repertorii acestora relaţiile Alena, acele la îşi fac loc — un spaţiu două marc — lucrările care, lui S h a k o s p o are. parte, la de a stările de în de a interpretarea fapl, (Timon sublinia trale, regia — — ale llot'ti, burg modul se l a s ă dintre recunoscute personaje, teatral acţiunii tendinţe o de fundamentale : de o aceea

vizibile

complicate

evenimente înlesnesc regia —

dramatice

pornind raţională parte, la care ale

pătrundere a sublinia, (Furtuna,

evenimentelor mijloace tea­

Karl-Marx-Stadt,

A l b i r o ) ; de

altă prin

Încercarea

caracterul Solter).

specific

al acţiunilor, ca j o c , ca sînt la

diverse

poeticul,

„artisticul*'

posibilitate acele sa

Detitschcs înfăţişează istorice

Tbeater, izbucniri concrete : ce a de Hont-

Din domeniul Urgiitz, sfărîmat de mare

claisic g e r m a n privitoare şi Intrigă

preferate şi sînt

lucrări în lucrări

individului Urfausl, şi Ulciorul o seară

(probleme

auto salvarea Biiehncr, timp.

împrejurări şi K l e i s t Tbeater,

iubire) lxmz,

jucate Gmhbc

unor

dramaturgi l u i Dresen,

..roiesc i n j u r u l c l a s i c i l o r " : W u g n e r , ale acestuia succes). în realizat

( d i n Prinţul i n regia

din urmă, acelaşi

Deutscbcs

sc m a i î n c e a r c ă ,

a d e s e a , s ă se

descopere

d e v i a ţ ă c o n t e m p o r a n î n f a b u l e şi î n a l e g o r i i . — î n piesele d e la f i n e l e s e c o l u l u i al X l X - l e a interesează, m a i ales, poziţia i n d i ­ v i d u l u i î n această fază a dezvoltării b u r g h e z e , c a l i t a t e a a t i t u d i n i l o r l u i etice, î n s t r f n s a l o r legătură c u societatea. Interpretarea stăruie, cu deosebire, într-o p u n e r e în lumină, angajat critică, a decăderii omului, ca i m a g i n e avcrtizînd împotriva tendinţelor spre automulţumire. — î n s f i r ş i t , c e l u i c ă r u i a î i s t ă l a i n i m ă isă c r e e z e u n t e a t r u c a r e s ă c o n t r i b u i e l a înfăţişarea u n o r i m a g i n i d e v i a ţ ă şi d e a t i t u d i n e s o c i a l i s t ă i s e c e r e s ă r e a l i z e z e şi o i n t i m ă legătură a a r t i s t u l u i c u r e a l i t a t e a socială. M u l t e p r o p u n e r i şi m ă s u r i , î n cadrul î n t r e c e r i i s o c i a l i s t e a a n s a m b l u r i l o r n o a s t r e t e a t r a l e , t i n d s ă sc î m p l e t e a s c ă r o d n i c . D i v e r s e relaţii a l e c r e a t o r i l o r d e t e a t r u c u c o l e c t i v e de m u n c ă d i n producţia m a t e r i a l ă sînt luate d r e p t p r e m i s ă p e n t r u s a t i s f a c e r e a , c a şi p e n t r u d e z v o l t a r e a v a r i a t ă şi c r e a t o a r e a c e r i n ţ e ­ lor c u l t u r a l e diferenţiate ale o a m e n i l o r m u n c i i .

IV. ultimii creatorii obiceiuri bulgare

Un din

rol fost

însemnat făcuţi statelor

il mulţi

joacă, paşi

in spre

teatrul a

nostru, unei a face spre

internaţionalismul m a i fructuoase larg şi mai istoria, teatrale înainte

socialist. conlucrări dăinui lor, şi

In cu în arta,

a n i , au

închegarea

teatrele

socialiste, ţările

spre

loc m a i Zilele artei

repertoriile

noastre, ungare

lucrurilor d i n (197 i)
/

frăţeşti, (1975)

cunoaşte dus mult

cultura sovietice pe

şi d a t i n i , l i m b a (1973),

şi t r a d i ţ i i l e artei aceste

popoarelor teatrale rînduri. Zile. face,

vecine. româneşti, nu avem în în

(1972), drum la o

şi poloneze

ne-au

acest

şi n u încape î n d o i a l ă îmbogăţire. Oricum, va Un noşlri nivel trale rului lui de mentul de conceput a Acum, simţim, bilanţ teatru, din al

c ă şi Zilele scriem pregătirea acestor Zile de şi

d i n acest a n , n c v o r c o n d u c e încă în faţă u n program cît de dintre teatre,

cînd

definitiv. important oamenilor au tea­ de u n

acestor îl teatru vor

multe comun, cu

f i l o c u l ce l i sc a c o r d ă . prezidiul acest clar prilej, Asociaţiei şi este o acest specialiştii români, veniţi regizorii care vorba literaturii

şi r e a l i z a t

spectacolele

r e s p e c t i v e . T u t u r o r l e este dezbaterilor, de o problemă de acelui

că a c u m

superior' al contactelor p o p o a r e l o r frăţeşti selectării şi p u n e r i l o r acelaşi timp, să ţării noastre der de

m a i largă focar

descoperire

socialiste. Ca o

creaţie se a r a t ă , î n î n stare

sens, î n m o ­ spectato­ poporu­ Sin tem, noştri prin trăirea convie­ această

i n scenă, găsirea o legătură vedem noastre, să sociale, Zeii" articole

să î n l e s n e a s c ă

o m a i adîncă fireşte, de

î n ţ e l e g e r e a v i e ţ i i , a l u m i i d e s i m ţ i r e şi d e g î n d i r e , c a r a c t e r i s t i c e fructuoasă sc un cu problemele la in experienţe câştig p r o p r i i de viaţă. lor, prietenii curioşi cum v o r apropia, mare rîndul aflări

frate, şi, în aceea,

români acest şi

de dramaturgia ordinii

c u ce m e t o d e , în este —

şi s u c c e s e .

Nădăjduim, în de în

schimb

experienţă,

dobîndim

personale, exemplu aduce

înţelegerea Redacţia

dimensiunile foarte

e i i s t o r i c e : ea că poate

ţuire a o a m e n i l o r direcţie, din prinlr-un

într-o f a m i l i e d e p o p o a r e „Tbeater schimb

cu adevărat libere. bucuroasă către ale noastre revista „Teatrul" şi, spre n o i ,

partea

redacţiei „ T e a t r u l " —

o contribuţie.

22

www.cimec.ro

MARTIN

LINZER

ani de dramaturgie socialistă
n evoluţia d r a m a t u r g i e i socialiste ac­ tuale d i n R.D.G., î n u l t i m i i a n i , Con­ gresul a l V U I - l e a a l P a r t i d u l u i Socia­ list U n i t ( i c r m a n marchează u n m o m e n t i m ­ portant. Prin formularea sarcinii principale p r i v i n d d e z v o l t a r e a societăţii — satisfacerea c r c s o î n d ă a trebuinţelor m a t e r i a l e şi c u l t u r a l e a l e c l a s e i m u n c i t o a r e şi a l e c e l o r l a l t e p ă t u r i a l e p o p o r u l u i — c u l t u r i i ş i a r t e i lc-a r e v e n i t un loc propriu, n o u , înlăuntrul ansamblului dezvoltării sociale, î n condiţiile accentuării u n i t ă ţ i i p o l i t i c e , e c o n o m i c e şi c u l t u r a l e a p r o ­ ceselor d e evoluţie. I n acelaşi t i m p , p a r t i d u l a c e r u t c r e a t o r i l o r d e c u l t u r ă şi <le a r t ă d i n R . D . G . s ă ţ i n ă s e a m ă , c u f e r m i t a t e s p o r i t ă şi c u consecvenţă, d e p r o p r i i l e l o r răspunderi faţă d e d e z v o l t a r e a c u l t u r i i n a ţ i o n a l e socia­ liste şi, m a i ales, faţă Ae cerinţa d e a p r o ­ d u c e n o i o p e r e socialiste ; să depăşească d i f i ­ cultăţile încă existente ş i , î n strînsă legătură c u clasa m u n c i t o a r e , să satisfacă cerinţele c u l ­ t u r a l e ale acesteia, m a i m u l t , î n t r - u n p r o c e s d i a l e c t i c , să m o d e l e z e a c e s t e c e r i n ţ e . L u c r ă r i l e C o n g r e s u l u i p a r t i d u l u i , discuţiile ce a u a v u t loc u l t e r i o r , i n c a d r u l u n i u n i l o r d e creaţie, a u d a t im p u t e r n i c i m p u l s p r e o c u p ă r i l o r d e n a t u r ă să definească f u n c ţ i a t e a t r u l u i î n s o ­ c i e t a t e a Socialistă d e z v o l t a t ă ş i r e l a ţ i i l e s a l e cu celelalte d o m e n i i artistice (filmul, tele­ v i z i u n e a ) şi să f a v o r i z e z e a f i r m a r e a s p e c i f i c i ­ t ă ţ i i sale e s t e t i c e . L u c r ă r i l e C o n g r e s u l u i a u s t i m u l a t , de asemenea, crearea d e n o i lucrări, d e cele tmai f e l u r i l e g e n u r i , atît î n t e a t r u l dramatic, cît şi î n c e l m u z i c a l . A u fost, a s t f e l , eliberate m a r i p o t e n ţ e c r e a t o a r e , d r a ­ maturgia d i n R.D.G. a fost îmbogăţită, î n c u p r i n s u l c a şi î n d i v e r s i t a t e a a s p e c t e l o r e i , pe baza inatacabilelor criterii, a l c a r a c t e r u l u i p o p u l a r şi a l p a r t i n i t ă ţ i i .

5

I

A

E k k e h a r d Schall (Marx) î n „Salut t u t u ­ ror : M a r x " de Kaltofen şi P f e i f f e r — Teatrul d i nPalatul Republicii

-au d e z v o l t a t , c u o c a z i a a c e a s t a , m a i multe tendinţe ş i c o n c e p ţ i i , c a r e se c e r v ă z u t e c a p ă r ţ i a l e u n u i î n t r e g şi care, n u m a i laolaltă, alcătuiesc o u n i t a t e dialoctică. Se c u v i n e p o m e n i t ă , a i c i , c o n t r o v e r s a d i n t r e a u t o r i i P e t e r H a c k s şi V o l k e r R r a u n , caracteristică p e n t r u p r o c e s u l d e autocunoaştere a d r a m a t u r g i e i noastre. Plecînd de l a fermitatea şi superioritatea socialismului, Peter Hacks este u n a c u p u b l i c u l s ă u î n ceea ce p r i v e ş t e c u n o ş t i n ţ e l e şi c o n v i n g e r i l e f u n d a m e n t a l e a s u p r a societăţii. T e a t r u l u i i-ar r e v e n i , de aceea, astăzi, sarcina d e a f u n c ­ ţiona „ca celebrare a posibilităţilor umane, ca I o c d e p r e z e n t a r e a achiziţiilor dobîndite şi a c c e s i b U e , o a m î n d r i e d e s i n e a o m u l u i " . Lucrările sale, mărturiseşte e l , „ a u î n v e d e r e omul emancipat şi contradicţia î n care e l sc a f l ă f a ţ ă c u o s o c i e t a t e n e e m a n c i p a t ă , o r i î n c ă n u d e p l i n e m a n c i p a t ă " . I n ce-1 p r i v e ş t e , Hacks a concentrat, î n conceptul „anticipării", î n ţ e l e s u l p e care-1 d ă .funcţiei t e a t r u l u i ; ceea ce i n c l u d e , î n m a r e m ă s u r ă , r e f u z u l u n e i a n a ­ lize a realităţii ooncret-istorice ( p r i n t r e lucră­ r i l e sale cele m a i i m p o r t a n t e , d i n u l t i m i i a n i , numărîndu-se Ampkţjtrion, Omphale, A dam şi Eva). V o l k e r B r a u n , a l e . c ă r u i <piese (Hinzc şi Kunze, Basculanţii, Tinka) sînt ancorate şi t e m a t i c î n a c t u a l i t a t e a socialistă şi t r a ­ tează despre l u p t e l e o m u l u i p e n t r u autorealizare într-un m e d i u Socialist, a opus c o n ­ ceptului „anticipării" p e acela a l „interven i r i i " . Ceea ce n u v r e a s ă î n s e m n e o restrîngere l a a c t u a l u l d i u r n ; hotărîtor l a B r a u n

S

www.cimec.ro

23

esle că el nu se bi/.uic pe slările de fapt o r g a n i z a t e în s o c i a l i s m , e i , o r i e n t a t i n d i r e c ­ ţia p r o c e s u l u i o r g a n i z ă r i i , se b i z u i c pe ade­ v ă r u l , s u b l i n i a t încă de L e n i n , că s o c i a l i s m u l n u esle ceva „ m o r i . i n c r e n i c n i t , d a i O d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a " . Într-un i n t e r v i u , B r a u n a d e c l a r a t , în legătură cu funcţia s c r i i t o r u l u i : „numitorul comun este, neîndoios, c o n t r i b u ­ ţia la f o r m a r e a realităţii... .\u p u t e m oferi a l t c e v a decît r e a l i t a t e a : «Iar. în prezentarea realităt'' — t i m p ce lăsăm l u c r u r i l e să vorbească ele însele, .şi a n u m e , i n c h i p p r o ­ cesual — . se vădeşte ceva m a i m u l t decît ceea ce e f e c t i v esle. Aşa f i i n d , n-aş vedea in aceasta d o a r o s i m p l ă r e f l e c t a r e a r e a l i ­ tăţii, ci u n act a c t i v , o m o d e l a r e " .
1,1

Pe f o n d u l s u h l c x t u a l al e f o r t u r i l o r p e n t r u a se a j u n g e la u n a c o r d cu p r i v i r e la f u n c ţ i a şi eficienţa a r t e i , şi i n special a d r a m a t u r g i e i , se arată f e l u r i t e tendinţe, se desenează f e l u ­ r i l e l i n i i de d e z v o l t a r e , pe ale căror făgaşe d r a m a t u r g i a d i n R . D . G . işi asimilează şi reflcotă. estetic şi t e m a t i c , n o u a r e a l i t a t e .

T e a t r u l de S t a t d i n D r e s d a : ..O c o n ­ v o r b i r e în casa S t e i n d e s p r e a b s e n t u l d o m n G o e t h e " «le Peter H a c k s . R e g i a , Klaust-Dieter Kiirst.

Deutsclics de Peter Heinz

Thcaler Hacks.

cea de-a V l - a plenară a C C . a l P.S.U.G., i n care au fost c o n c r e t i z a t e r o a d e l e C o n g r e s u l u i al V U I - l e a a l p a r ­ t i d u l u i i n politica culturală, profesorul K u r l I I ager a arătat eă s o c i a l i s m u l are n e v o i e d e o artă . . f e r m bazată p e r e a l i t a t e , pe o e x p e ­ diţie de d e s c o p e r i r e în r e a l i t a t e , o artă în stare să extragă posibilităţile viitoare ale acestei realităţi". D e a l t m i n t e r i , do Ia î n c e p u ­ t u r i l e edificării s o c i a l i s t e , u n a d i n t r e s a r c i n i l e p r i n c i p a l e , şi a l e a r i e i d r a m a t i c e , a f o s t , stal o r n i c , aceea de a î m b r ă ţ i ş a o m u l muncii, d e o p o t r i v ă , în sfera existenţei l u i sociale şi i n d i v i d u a l e , de a înfăţişa i m a g i n e a omului s o c i a l i s t în d i m e n s i u n i l e şi în virtualităţile „Adam şi E v a " l u i . I n acest c o n t e x t , au e x i s t a t c l a p e i s t o r i ­ Regia, Wolfgang ceşte c o n d i ţ i o n a t e , rare — trecînd peste o reprezentare mai m u l t ori m a i puţin natura­ listă a o a m e n i l o r d i n p r o d u c ţ i e , peste o e t a ­ l a r e aocentuat-didactică a legităţilor sociale c o n o m i c e — a u sfîrşil p r i n a (bice l a t r e p t e n o i , superioare. I n fapt, v i c t o r i a definitivă a socialismului şi p ă t r u n d e r e a l u i în conşti­ inţa generală a p o p o r u l u i d u c , în m o d o b i ­ e c t i v , la o r e s p i n g e r e a funcţiei didaolic-lămuritoare a artei. I n centru înaintează, m e r e u m a i f e r m , i n d i v i d u l , ea d e s c o p e r i t o r a l p r o ­ p r i i l o r sale posibilităţi i n l u m e , ca p u r t ă t o r al dezvoltării sociale ; relaţiile sociale sînt înţelese ca s u m a c o m p o r t a m e n t u l u i oameni­ l o r . A r m i n S l o l p e r , oare a î n a v u ţ i t drama­ t u r g i a actuală a R.D.G. cu m u l t e lucrări (Contemporanii, înălţarea la păm'ml. Klara şi giscanul, Cismarul şi cocoşul), a formulai astfel n o u a sarcină : „ A r t r e b u i să se e v i t e a c l a m a ţ i a , discuţia p u r ideologică, care se detaşează de personaje... «i să se î n a i n t e z e i m p e t u o s spre o m , aşa c u m el se oferă c u ­ noaşterii, în plinătatea particularităţii şi m o ­ d u l u i său c a r a c t e r i s t i c d e a f i " . T e m a l u i www.cimec.roStatornică ar f i — şi aceasta îl uneşte cu

L

V o l k s b i i h n e : „ Ţ ă r a n i i " d o Il«-âia«~i- M i i l i V r . R e g i a , F r i t z

Marquardl

eele m a i h u n e t r a d i ţ i i a l e d r a m a t u r g i e i s o ­ cialiste, de la ( l o r k i încoace — „răspunsul l a î n t r e b a r e a : c u m să t r ă i m ?"* înaintarea impetuoasă în universul muncii a f o s t şi î n a i n t e î n t r e p r i n s ă ; i m p o r t a n t d e ­ v i n e , a c u m . să se a r a t e n u a t î t n o u a tehno­ logie, noile procedee tehnice, c i t atitudinea o m u l u i i n faţa n o i l o r c o n d i ţ i i ale producţiei. L a î n c e p u t u l p e r i o a d e i i n d i s c u ţ i e , se află o piesă d e i l o l f S c h n e i d e r — Intrarea in castel. P i e s a s-a bucurat d e u n s u c c e s n e b ă n u i t p e s c e n e l e d i n R . D . G . (ca şi î n a l t e ţ ă r i s o c i a ­ l i s t e ) , I n m i r a î m p l e t e a s t r î n s şi c o n c r e t d e z ­ voltarea generală obiectivă c u d e s t i n u l unui ansamblu <le . p e r s o n a j e . O a m e n i d e obîrşii f e l u r i t e se î n t i l n e s c î n t r - o s ă l b a t i c ă regiune silvestră (se f a c e aluzie la u n ţinut d i n Schwedt, a s t ă z i , c e n t r u a l i n d u s t r i e i pentru prelucrarea petrolului) ; au venit să r i d i c e acolo o n o u ă u z i n ă . Pe acest f u n d a l , care rămîne, deliberat, fundal ( a c ţ i u n e a p i e s e i se desfăşoară în s i n g u r u l h a n aflător în r e g i u n e ) , se a r a t ă c u m e v o l u e a z ă a c e ş t i o a m e n i , păr­ taşi l a construcţia uzinei, cum dobîndesc e x p e r i e n ţ e şi c u n o ş t i n ţ e ş i c u m se î n c h e a g ă î n t r - u n c o l e c t i v . A u t o r u l îşi u r m ă r e ş t e eroii pe u n r ă s t i m p m a i î n d e l u n g u l a l acestei e v o ­ luţii. L a t u r a „istorică" a acţiunii reiese d i n sinceritatea creseîndă a c o n t a c t e l o r d i n ă u n t r u l grupului. E s t e î n f ă ţ i ş a t u n p r o c e s d e e m a n c i ­

pare, vechi subordonări sînt în f r î n t e , n o i legături d e tovărăşie încolţesc. G r a d u l d e l i ­ bertate a determinării personale înăuntrul g r u p u l u i creşte şi, î n această d e z v o l t a r e , a p a ­ r e n t p s i h o l o g i c ă , se o g l i n d e ş t e p r o c e s u l s o c i a l c a r e se d e s f ă ş o a r ă d i n c o l o , î n a f a r a întîmplărilor piesei, în f u n d a l . Şi — rii, piesa tipică lui lui Volker —, un Braun, Basculanţii scriitu­ pentru pc

aleasă

ca e x e m p l u Braun noastră,

pentru

maniera

înseamnă, cîştig .,\imu\"

dramaturgia planul lor, anarhic, creionaţi Hacks se de tenţii şi şi Paul

esenţial

achiziţiei Bauch, de

tematice. apare mai de vede Bauch

Basculanţi­ ca u n t i p celor Peter care pre­ lipsa socialrea­

m a i în Iii vechi insul şi rnari

i n d i v i d u a l i s t , c a m idin categoria piesele plin se a Paul lume concret. urmărire a ca ale l u i izolat, utopice cu lleiner care Şi Miiller :

înfăţişează desăvirşire

confruntat

stadiului

dezvoltării

economice. liza aici, Paul în

eşuează ; v i s u l l u i (încă) a Braun izbuteşte, acţiunii lui să a

despre o n o u ă chip de printr-o Bauch,

n u se p o a t e Dar dialectică

(procesul

autoeliberare, colectivului pe în o fond,

sub impulsul basculanţilor) contemplativă,

caracterizeze, greşită, unui gerat viitor

atitudine

individuală exa­

invocarea,

a l t - f c l - d e - a - f i şi r e v e n d i c ă r i l e adresate posibilului

radicaliste

de a z i .

www.cimec.ro

25

Esle scoasă în e v i d e n ţ ă , în aceste piese ( c a ş i , d e p i l d ă , î n Comedia femeilor a lui H e i n e r M i i l l c r , în Maxi de H e i d u c z e k , in Premiantele Reginei Weiekcr), problema f e l u l u i c u m m u n c i t o r i i f a c i s t o r i e , c u m se î n ­ ţeleg e i î n ş i ş i c a s u b i e c t î n t r - u n p r o c e s i s t o ­ ric. Piesele, ancorate t e m a t i c în m e d i u l m u n ­ c i t o r e s c şi a l p r o d u c ţ i e i , n u m a i a u a z i n i m i c c u t i p u l „pieselor de p r o d u c ţ i e " de comun altădată, care p u n e a u în p r i m - p l a n procesele tehnologice.

a a 25-a aniversare a întemeierii R . D . G . , eîteva lucrări a u fost d i s t i n s e la u n concurs al M i n i s t e r u l u i C u l t u r i i ; acestea s e m n a l a u trecerea l a o n o u ă cablaţi'. Guguştiucul l u i H c l m u t B a i e r l , Roma sau A doua creaţie a lumii a l u i Claus Hammel şi Cimentul (după r o m a n u l lui Gladkov) a l u i I l c i n e r M i i l l c r p o t f i c o n s i d e r a t e ca i m ­ p o r t a n t e încercări de a înfăţişa conflictele d i n societatea noastră, în semnificaţia l o r epocală, ca şi î n c a r a c t e r u l l o r , î n c o r d a t c o n t r a d i c t o ­ r i u . A u t o r i i au pătruns pe lărîmul care, pen­ t r u conştiinţa noastră istorică, r e s p e c t i v , p e n ­ t r u c o n t u r a r e a i m a g i n i i clasei m u n c i t o a r e , sînt de o m a r e însemnătate. B a i e r l , a cărui Frau Flinz l a î n c e p u t u l a n i l o r 'GO, a p a r ţ i n e a c e l o r mai importante mărturii ale dramaturgiei noastre de actualitate, înfăţişează, de astă dată, o seamă de m u n c i t o r i dintr-o uzină siderurgică, confruntaţi cu o problemă de dezvoltare tipică epocii : a u t o m a t i z a r e a pe u n f r o n t l a r g (şi, o d a t ă c u a c e a s t a , o r a d i c a l ă schimbare, p e n t r u fiecare în parte, a condi­ ţ i i l o r d e m u n c ă şi d e v i a ţ ă ) s a u u n g r a d m a i m a r e de încărcare a capacităţilor de p r o d u c ­ ţie e x i s t e n t e . P e p l a n e c o n o m i c , contradicţia aceasta este principial cunoscută de mult t i m p şi s t r a t e g i a d e z l e g ă r i i e i , h o t ă r î t ă . D a r a p l i c a r e a acestei s t r a t e g i i în viaţa cotidiană a f a b r i c i i e l e g a t ă d e c o n f l i c t e şi d e g r e l e necesităţi d e c i z i o n a l e , p e care cei vizaţi sînt o b l i g a ţ i să l e a c c e p t e , să l e a s i m i l e z e emo­ ţ i o n a l şi r a ţ i o n a l ş i , î n c e l e d i n u r m ă , să l e p u n ă î n p r a c t i c ă . M e r i t u l l u i B a i e r l este că a c r e a t , î n această piesă, p e r s o n a j e de m u n ­ c i t o r i care n u sînt n u m a i p l i n i d e v i a ţ ă şi realişti î n o b s e r v a r e a n e m i j l o c i t ă a vieţii, d a r c a r e se d e s c h i d , c o n ş t i e n t , p r o b l e m e i , şi c o n ­ ş t i e n t — ca p a r t e a c l a s e i m u n c i t o a r e — se î n ţ e l e g p e s i n e ca o p u t e r e s o c i a l ă , c u a l t e c u v i n t e , ca s u b i e c t a l i s t o r i e i , n u ca o b i e c t a l u n o r legităţi p u r e c o n o m i c e .
}

L

l e c t i v e , p o r n i ţ i , pe calea u n e i u n i u n i a c o m u ­ n i t ă ţ i l o r , p r i n e d i f i c a r e a u n o r n o i a ş e z ă r i , să b i r u i e c o n t r a d i c ţ i a i s t o r i c ă d i n t r e o r a ş şi s a l . F a b u l a urmăreşte contradicţia dialectică d i n t r e i n t e r e s e l e p e r s o n a l e şi c e l e s o c i a l e , p e care o trăieşte c h i a r preşedintele c o o p e r a t i v e i a g r i ­ cole, V i k t o r i a R e m e r , dornică să clădească u n n o u o r a ş , p e n t r u a-şi r e c i ş t i g a bărbatul, c a r e a p ă r ă s i t - o ca s ă m u n c e a s c ă în oraş. H a m m e l se f o l o s e ş t e , î n p i e s a l u i , d e o m e ­ todă pe care c r i t i c a o numeşte „metodă b i o ­ g r a f i c ă " . E l î n s u ş i o d e c l a r a t c ă 1-a i n t e r e s a t „biografia etică" a o a m e n i l o r : a i c i m-a i n ­ t e r e s a t un o m , ţăranca V i k t o r i a R e m e r , cu îndărătnicia ei, cu extraordinarele ei capaci­ tăţi, c u dragostea c i , cu s t a t o r n i c i a c i . T o c ­ m a i o m u l deosebit — n u tipul, nu reprezen­ tantul — ci o i n d i v i d u a l i t a t e , o personalitate, u n c a r a c t e r şi, c u t o a t e acestea l a o l a l t ă , p î n ă la u r m ă , p e n t r u m u l ţ i , iarăşi reprezentativă". Biografia devine elementul structurator al unei p r i v i r i analitice, avîntate, asupra socie­ t ă ţ i i şi a s u p r a d i m e n s i u n i l o r ei, deopotrivă i s t o r i c e şi v i i t o a r e . O c a l i t a t e a p i e s e i constă î n f a p t u l că ea m e r g e f o a r t e d i f e r e n ţ i a t pe u r m e l e f e l u r i t e l o r m o t i v a ţ i i ale a c ţ i u n i l o r so­ c i a l m e n t e p r o d u c t i v e şi c ă se s t r ă d u i e ş t e s ă trateze p r o b l e m a adevăratei dialectici a p r o ­ d u c t i v i t ă ţ i i s o c i a l e şi i n d i v i d u a l e , p o r n i m ! de la f i z i o n o m i a morală a personajelor. Heiner Miillcr vizează, în Cimentul, di­ m e n s i u n i l e istorice. F o l o s i n d şansa u n u i m o ­ d e l , r o m a n u l lui G l a d k o v , e l s i n t e t i z e a z ă i s t o ­ ria revoluţiei ş i biografia istorică ; în acest c h i p , e l descoperă o m e t o d ă care îi î n g ă d u i e să î n f ă ţ i ş e z e d i a l e c t i c a r e a l ă a c a ­ racterului o b i e c t i v d e t e r m i n a n t al proceselor s o c i a l e şi a l i b e r t ă ţ i i s u b i e c t i v e d e a c ţ i u n e şi d e d e c i z i e , ica s a r c i n ă i s t o r i c ă a r e v o l u ţ i e i s o ­ cialiste, dizolvată în p r a c t i c a l u p t e i . Ş i , acoasta, c u t o a t ă v i g o a r e a şi c o n s e c v e n ţ a , f ă r ă nici o culoare t r a n d a f i r i e a r m o n i z a t o a r e , emoţ i o n î n d p u t e r n i c p e s p e c t a t o r , d e o p o t r i v ă răs-

colindu-1 ş i i n c i t î n d u - 1 .
Î n r u d i t cu H e i n e r M i i l l e r î n c o n c e p ţ i e t e a ­ t r a l ă şi î n i n t e n ţ i e e s t e t i c ă se a r a t ă u n d e b u ­ t a n t , Ş t e f a n S c h u t z , a c ă r u i Fabrică în pă­ dure (şi a c e a s t a t r i m i ţ î n d l a un r o m a n so­ vietic d i n anii '20, al A n n e i Karavaeva) în­ f ă ţ i ş e a z ă f o r m a r e a o m u l u i î n cadrul r i d i c ă r i i u n e i f a b r i c i de cherestea, în condiţiuni d i f i ­ c i l e , p o l i t i c e şi e c o n o m i c e . Prezentarea realizează, utilizări şi prin verse noştri Hacks tatea rului mai — realităţii mult, ale în în unor ale totalitatea ei se prin Di­

tot mai

ultimii
forme

ani, noi.

diferite programe şi Braun)

mijloacelor

tradiţionale dramaturgilor dintre activi­ în

experimentarea (vezi polemica se

P i e s a l u i H a m m e l , Roma sau A doua crea­ ţie a lumii, trece, tematic, în altă zonă — cea a a g r i c u l t u r i i . D a r n i c i a i c i n u ne a f l ă m î n faţa u n e i „piese a g r i c o l e " de t i p v e c h i , c i î n faţa u n e i încercări de a p r i n d e dramatic u n i t a t e a p r o b l e m e l o r p o l i t i c e , eco­ n o m i c e şi e t i c e . Roma... l u i H a m m e l este u n sat în M e c k l e m b u r g , în n o r d u l R.D.G., ră­ m a s , de-a l u n g u l a n i l o r , î n u r m ă . E î n f ă ţ i ­ şată l u p t a u n o r preşedinţi de gospodării co­

estetice mai fac

sus-pomenilă evidente înlesnesc noastră parabolice,

lor să

practică. temelor vadă

FoTmc
antice, realitatea

basme,
spectato­ dintr-o In

adaptarea

p e r s p e c t i v ă n o u ă , m a i l ă m u r i t o r şi puternic cu a sa provocată nume şi Adam această direcţie, ca al

simţindu-şi Hacks

propria-i fantezie. l u i Peter Eva,

valorificare dia-

26

www.cimec.ro

lectic-materialistă a biblicului „păcat origi­ nar*' — sint reprezentative. Cu adaptarea unei scrieri a l u i G o e t h e (Iarmarocul din Plundersweilern), e l a r p u t e a d o b î n d i şi n u m a r e succes t e a t r a l . M a i p o a t e f i n o t a t , î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e , şi u n a u t o r c e s-a i m p u s a b i a d e c u r î n d p e scene : J o a c h i m Knauth. Piesele sale. parabolic feerice (Prinţul de Portugalia. Privighetoarea, Bellebelle sau Ca­ valerul Fortune), a u în vedere p r o b l e m e ge­ nerale ale c o m p o r t a m e n t u l u i uman, criterii m o r a l e , şi p u n i n d i s c u ţ i e u n p r o g r a m o r i e n ­ t a t î n c h i p s u b l i n i a t s p r e v i r t u ţ i l e ]>octicc alo teatrului, program care ţine s c a m a (şi c u b u n e r e z u l t a t e ) , î n a c e e a ş i m ă s u r ă , ide c e r i n ­ ţele t e a t r u l u i , ca şi d e c e r i n ţ e l e o b i e c t i v e a l e spectatorilor.

ntr-o fugară dare de seamă asupra dezvoltării, î n u l t i m i i cinci a n i , a dra­ maturgiei d i n R.D.G., scapă î n m o d i n e v i t a b i l u n e l e n u m e , u n e l e t i t l u r i de piese ; se c u v i n e , totuşi, a face m ă c a r menţiune despre importanţa altor cîtorva lucrări şi a u t o r i . D e p i l d ă , Noile suferinţe ale tînărului XV. d e U l r i c h P l e n / . d o r f , c a r e — d e l i b e r a t sau nedeliberat — polemizează cu v i z i u n i l e u n i l a t o r a l i z a n t e şi c a r e — p r i m e j d i e a u n e i noi unilateralizări — afirmă c u putere pro­ b l e m a t i c a individului, f a c t o r u l s u b i e c t i v . A p o i , R a i n e r K e r n d l , a l e c ă r u i l u c r ă r i (Cind vine Ehrlicher ?, Noapte cu compromisuri) dezbat, cu precădere, p r o b l e m e etice, caracteristice dezvoltării noastre sociale. I n p e r i o a d a pe care o discutăm a dispărut, c u A l f r e d M a t u s e b e , u n p o e t a l s c e n e i c a r e şi-a i n t e g r a t lucrările sale, n e s p u s d e p e r s o n a l e ( p r i n t r o c e l e d i n u r m ă : Van Gogii ş i Pe amîndouă malurile), concertului multivocal al drama­ t u r g i e i d i n R . D . G . I n sfirşit, c u n u m e l e l u i R u d i S t r a h l — d r a m a t u r g u l care sc b u c u r ă , socotind n u m ă r u l spectacolelor, d e cel m a i m a r e s u c c e s — se c a r a c t e r i z e a z ă c e l m a i b i n e tendinţa d e a face, c u u m o r , d i n interogaţiile vieţii noastre, o b i e c t u l u n o r personificări co­ mice ( r e c e n t : Adam şi Eva la nesfirşit şi. O boare de fin proaspăt cosit). Neîndoios, d r a m a t u r g i a d i n R.D.G. a p u t u t face, î n u l t i m i i a n i , m a r i paşi î n a i n t e . Spec­ t r u l e i s-a l ă r g i t , s e m n ă t u r i d i f e r e n ţ i a t e s-au cristalizat. C u t o a t e a c e s t e a , o p r i v i r e a s u p r a d r a m a t u r g i e i d i n a l t e ţări socialiste — de aici, şi u t i l i t a t e a d e o s e b i t ă a Zilelor artei teatrale ale ţărilor socialiste — arată că structurarea feluritelor genuri în dramele n o a s t r e , c a şi î n d e z v o l t a r e a n o a s t r ă teatra­ l ă , m a i lasă l o c u r i g o a l e . N e lipseşte î n c ă , în b u n ă măsură, marea d r a m ă istorică (în acest sens, î n c l i n a ţ i i se r e m a r c ă î n u n e l e l u ­ c r ă r i a l e l u i H o r s t K l e i n e i d a m — In spatele curcubeului — şi a l e l u i H a n s P f e i f f c r — Thomas Miintzcr, scrisă cu prilejul celei de-a 4 5 0 - a a n i v e r s ă r i a m a r e l u i r ă z b o i ţ ă r ă ­ nesc g e r m a n ) . L i n i a grotesc-satirică, aşa c u m

I

D i e t e r M a n n î n „Noile suferinţe ale tinărului W " de Ulrich Plcnzdorf. Re­ gia, Horst Scliikiiemann, Kamuierspielc

am cunoscut-o mai ales în dramaturgia p o l o n e z ă ş i , r e s p e c t i v , m a g h i a r ă , e s t e ş i ea neglijată. N i c i piese s u b l i n i a t agitatorice, cu caracter reportericesc, aşa c u m l e exemplifică unele lucrări sovietice scrise de Dvoreţki, Ş a t r o v s a u G e l m a n , n u se p r e a î n t î l n e s c .


A m î n c e r c a t să a d u n ă m e î t e v a p o z i ţ i i t e o ­ retice care a u d e t e r m i n a t evoluţia drama­ turgiei noastre între Congresele. a l iVUI-lea şi a l I X - l e a a l e p a r t i d u l u i , î n c a r e a f o s t confirmată linia fundamentală a dezvoltării noastre sociale î n direcţia c o n s t r u i r i i socie­ tăţii c o m u n i s t e . C a r a c t e r u l r e z u m a t i v l a care a m fost obligaţi, î n aceste r î n d u r i , poate scu­ z a l a c u n e l e ş i , i c i ş i c o l o , p o a t e , şi s i m p l i ­ ficările noastre. N u a u p u t u t f i m e n ţ i o n a t e n i c i o seamă d e opere n o i , închinate, d e crea­ t o r i i noştri t e a t r a l i , C o n g r e s u l u i a l I X - l e a a l p a r t i d u l u i (una dintre ultimele noutăţi fiind interesantul colaj al scrierilor l u i K a r l M a r x , p u r t î n d t i t l u l Salut tuturor : Marx, a cărui premieră absolută a avut d e curînd loc, în noul Palat a l republicii, la Berlin).

anchizînd asupra dezvoltării drama­ turgiei n o a s t r e , se p o a t e s p u n e : a m progresat, d a r n u e c a z u l s ă n e d e ­ c l a r ă m a u t o m u l ţ u m i ţ i . A u t o r i i , c a şi f ă u r i t o r i i d e s p e c t a c o l e t e a t r a l e , s î n t c o n ş t i e n ţ i d e a¬ c e a s t a şi c a u t ă m e r e u , s o l i d a r , d r u m u r i n o i , p e n t r u a i m p u l s i o n a , p r i n m u n c a l o r , dez­ v o l t a r e a c u l t u r a l ă şi a r t i s t i c ă î n p a t r i a n o a s t r ă socialistă, într-o t o t m a i strînsă c o m u n i u n e c u t o v a r ă ş i i şi c o n f r a ţ i i d i n ţ ă r i l e p r i e t e n e .

C

www.cimec.ro

27

TRIBUNA REGIZORULUI
• ALEXANDRU COLPACCI
să-l v a d ă i n t e g r a l i n r e l a ţ i a d i n l r e a d e v ă r u l p i e s e i şi g î n d u r i l e şi s i m ţ i r i l e a c t o r u l u i . D e c i , i n această fază d e c o n c e p ţ i e , c o m p o z i ţ i a c e l o r doi creatori dedică actorului cadrul scenic. L u c r i n d , a c u m cîţiva a n i . cu I'lorica Mălur c a n u , la Pescăruşul. a m f o s t s u r p r i n s c ă sce­ nografa n u d o r e a să-mi p r e z i n t e s c h i ţ e l e d e costume d e c î t d u p ă ce-i v a f i c u n o s c u t pe adori. Ulterior, mi-am dai seama că avea perfectă d r e p t a t e . C o s t u m e l e se i n t e g r a u nu n u m a i în c a d r u l p l a s t i c c o m p u s c u m u l t i n a - " inie. dar veneau să c o m p l e t e z e posibilităţile şi m i s i u n i l e a c t o r i c e ş t i d i n s c e n ă . Cîteodată, având de-a face cu plasticieni cai p e r s o n a l i t a t e , c u u n t a l e n t e x p l o z i v , r e g i ­ z o r i i , e i . d e a l t f e l , şi a c t o r i i , s î n t paralizaţi de f r u m u s e ţ e a i m a g i n i i , i a r t r e z i r e a esle t a r ­ d i v ă . C r e d că c o n t a c t u l o r i c ă r u i r e g i z o r s a u a c t o r c u a r t a p l a s t i c ă este u n c î ş l i g numai în m ă . m r a i n care elaborarea viitoarei pre­ miero presupune o permanentă concurenţă n e a n l a g o n i c ă între m o d a l i t ă ţ i l e de e x p r i m a r e . Dacă u n d e c o r reuşit nu are asupra regi­ z o r u l u i o influenţă s t i m u l a t o a r e (la o sceno­ g r a f i e d o v e d i n d m u l t ă i m a g i n a ţ i e se c e r e şi m a i m u l t ă i m a g i n a ţ i e a c t o r u l u i şi r e g i e i ) , se a j u n g e la u n r e z u l t a t m e d i o c r u . M a i mult. l a u n u l r e g r e t a b i l . A c t o r u l v a f i n e v o i t să se l u p t e i n u t i l cai o c o m p o z i ţ i e c a r e , e v e n t u a l , p r i n d e viaţă d o a r p e n t r u aceste m o m e n t e (şi cu a l t e s e n s u r i ) ; e o l u p t ă sterilă i n t r e d o u ă a b s t r a c ţ i u n i . I ' e r i n d u - m ă să d a u u n e x e m p l u din teatru. îmi vine în minte acum un recent film românesc, cu o imagine deo­ sebită, d a r care n u a d u c e a decît d e s e r v i c i i f i l m u l u i . I n t î l n e a m aici reuşite c a d r e d i n f i l ­ mele lui Rergman. imagini demne de F i g u e r o a , d a r c a r e n u se s u p u n e a u adaptării la a d e v ă r u r i l e p e care acea e c r a n i z a r e , d u p ă u n c l a s i c r o m a n , le c e r e a . E x e m p l u l p o a t e f i v a l a b i l şi p e n t r u u n e l e s p e c t a c o l e d e t e a t r u . L a p o l u l o p u s , aş s i t u a s p e c t a c o l u l t e a t r u l u i din Piatra Neamţ c u Slugă la doi stăpîni. unde, sub aparenţa u n u i decor, la p r i m a r i ­ dicare de cortină, b a n a l , descopeream nebă­ n u i t e calităţi ale s c e n o g r a f i e i i n t e g r a t e . A i c i , decorul, fără a se impune tiranic, ajuta e f e c t i v j o c u l a c t o r i l o r , p ă r e a să l e d e a m a ­ x i m ă l i b e r t a t e , î n t r e d e c o r îşi a c t o r i s t a b i l i n du-se a d e v ă r a t e a c o r d u r i a m i c a l e . T o ţ i d o r i m să f a c e m u n t e a t r u v i u . şi s î n t convins că acest teatru înseamnă, trecînd p e s t e o p e r a d e e l a b o r a r e şi a j u n g î n d l a c o n ­ cret, actorul. Fiind adeptul spiritului de e c h i p ă , n u d o r e s c să a c o r d o p r i o r i t a t e e x c e ­ s i v ă u n u i a s a u a l t u i a d i n t r e f a c t o r i i ce r e a ­ lizează spectacolul. Cazurile fericite sînt a t u n c i cînd p u t e m s p u n e despre o premieră că e s t e a noastră. C ă c i i e r a r h i a v a l o r i l o r se face n u p r i n funcţie, ci p r i n v a l o a r e a însăşi.

Actorul Şi spafiul scenic
Scena, p r i n d i m e n s i u n i l e sale. esle d e s t i ­ nată m a r i l o r g e s i u r i , i d e i l o r a c u t e ale zilei d e a s t ă z i . C e l c a r e a r e s a r c i n a d e a a d u c e şi lansa aceste i d e i peste r a m p ă , a c t o r u l , t r e ­ b u i e să p o s e d e a c e a î n ă l ţ i m e p e c a r e o r a t o ­ r u l , c h e m a t , şi e l , a l a n s a u n g i n d s a u o i d e e , o d o b î n d e ş t e p r i n ş t i i n ţ a sa. D a r s i m p l a artă retorică n u p o a t e f i suficientă. I i este n e c e s a r şi u n c a d r u p r o p i c e i d e i l o r ce le a r e d e e x p r i m a t , p r e c u m şi c e l e l a l t e u n e l t e a u x i ­ l i a r e , fără de care c e r e m o n i a l u l teatral nu va putea căpăta a u d i e n t a publică. Dacă obiş­ n u i t e l e relaţii scenice sînt î n d e l u n g studiate şi p r e g ă t i t e , m a i p u ţ i n i m p o r t a n t ă n e p a r e , l a p r i m a v e d e r e , r e l a ţ i a a c t o r u l u i c u s p a ţ i u l şi c a d r u l scenic ; a i c i , t r a v e s t i i convenţional în­ tr-un personaj, actorul parcurge experienţa psihică sau fizică i n faţa privărilor e x i g e n t e ale p u b l i c u l u i . H o g i z o r i i şi s c e n o g r a f i i , c u n o s c i n d plăcerea pe care o creează c o n t a c t u l cu u n decor a g r e a b i l , sînt cîteodată tentaţi să o f e r e m a i m u l t s p e c t a t o r u l u i şi a t u n c i se p o t îndepărta de la p r o b l e m e l e t e x t u l u i , i n fundindu-se în hăţişul u n o r m e t a f o r e plastice. E x p e r i e n ţ a a c e a s t a se d o v e d e ş t e u t i l ă d o a r c a e x p r i m a r e a posibilităţilor u n e i a r t e ce, în teatru, are misiunea d e a f i ajutătoare. A m v i z i o n a t m u l t e spectacole i n care expoziţiile scenografice erau cu totul remarcabile, în t i m p ce p u r t ă t o r u l p r i n c i p a l a l i d e i l o r t e x t u ­ l u i d " a m a t i c ( d a r şi a l s u p r a i d e i l o r r e g i z o ­ rale) se a f l a s t r i v i t p e u n d e v a , I a p e r i f e r i a i n t e r e s u l u i . C r e d că artiştii s c e n o g r a f i s î n t c u a t î t m a i v a l o r o ş i c u c î t r e u ş e s c i n a i b i n e să se i n t e g r e z e i n s p e c t a c o l . L a u n v e r n i s a j , c e i ce s c m i ş c ă s î n t p r i v i t o r i i , e i s t u d i a z ă ta­ b l o u l ce-i a ş t e a p t ă , n e m i ş c a t , p e p e r e t e . M i ş ­ carea v a f i e x p r i m a t ă , în t a b l o u , p r i n t r - o ati¬ t u d i n e , o p r i v i r e , o culoare etc. Restul va trebui să c o m p l e t e z e imaginaţia iubitorului d e a r t ă p l a s t i c ă . î n t e a t r u , î n s ă , r e g i z o r u l şi scenograful, concepînd u n c a d r u , se o b l i g ă

28

www.cimec.ro

CRONICA DRAMATICĂ
TEATRULÎNAŢIONAL DIN BUCUREŞTI

ZOO sau ASASINUL FILANTROP
(Ic Uercors
A u t r e c u t m a i b i n e do zece a n i dc c î n d , cu p r i l e j u l u n e i decade a t e a t r e l o r d r a m a t i c i ; şi p r i n m i j l o c i r e a t e a t r u l u i ploieştean, p u b l i ­ c u l r o m â n e s c s-a î n t î l n i t , p e n t r u p r i m a o a r ă , cu dramatizarea l u i Vercors după p r o p r i u l său r o m a n , Animale denaturate. Iată că N a ­ ţ i o n a l u l bucureştean s-a g î n d i t să r e p u n ă i n circuitul teatral textul reputatului scriitor f r a n c e z , într-o n o u ă t r a d u c e r e şi a d a p t a r e , realizată de M a r i c a B e l i g a n . O f e r i t ă p u b l i c u ­ l u i c u eîteva z i l e î n a i n t e de închiderea sta­ g i u n i i , premiera Naţionalului intră abia acum în v i a ţ a s t a g i u n i i şi n e oferă f e r i c i t a ocazie d e a ne r e î n t î l n i c u f i e r b i n t e l e şi g e n e r o s u l apel u m a n i t a r al l u i Vercors, desprins d i n u n i v e r s u l c i u d a t a l u n e i simbolice „menaje­ r i i " , i n care g r a n i ţ a d i n t r e m a i m u ţ ă şi o m n u e p r e a clară şi distincţia d i n t r e o m şi a n i m a l n u se p o a t e face cu c e r t i t u d i n e . Actuala o versiune nu operează în text nici acţimodificare de s u b s t a n ţ ă . De-a l u n g u l

Didona Adrian

Popescu, Ionescu

Raluca

Zamfirescu

www.cimec.ro

Dala premierei : 12 iulie 1976. Regla : Mihai Berechet. Decorul : Elena Pălrăşcanu-Veakis. (Costumele : G a b r i e l a N a z a r i c . T r a d u c e r e a şi a d a p ­ tarea : M a r i c a B e l i g a n . Distribuţia : ALEXANDRU DRAGAN ( D o u g l a s T o n i p l e n i o r c ) ; A L . ALEXANDRESCU-VRANOEA (Doctorul Figgios) ; MUIA] NICULESCU (In­ spectorul M i m m s ) ; T A M A R A CREŢULESCU (Svbil Greanie) ; A L . D E M E TRIAD (Sir A r l b u r Drapor) ; GEO RARTON (Ministrul) : S I M O N A BON¬ DOC (Lady Drapcr) ; G H . GRISTESCU (.Jaincson) ; MATEI GIIEORGIIIU (Minchett) ; A L . H A S N A Ş (Cuthbert Greanie) ; CONSTANTIN STANESCU (Pop) ; MARCEL ANGIIELESCU (Ivreps) ; LIA ŞAIIIGI1IAN (Bulbrougli) ; E M I L LIPTAC (Preşedinte­ le) ; I U L I A N N E O S U L E S C U ( V a n c r u y son) ; F L O R I N V A S I L 1 U (Rnaatsch) ; TANTZI COCEA (Eatons) ; R A L U C A ZAMFIRESGU (Cucorniţa Quaquer) ; DIDONA POPEvSCU (0 doamnă dis­ tinsă) ; R A D U C U I T C U Ş ( U n fost c o ­ lonel) ; A N D R E I I O N E S C U (Mustăcio­ sul) ; M A R I I I S P E T R A C I I E ( U n j u ­ rat) ; O V I D I U A T A N A S I U (Aprodul) ; C R I S T I N A S A V E S C U (Avocata) ; N E ­ G R U A D R I A N (Un grefier).

pe m u l t e şi m a r i s c e n e a l e l u m i i ; şi v o r c o n t i n u a să c o m u n i c e a t î t t i m p c i l o a m e n i i v o r m a i f i i s p i t i ţ i să n u f i e o a m e n i şi n u se v o r s i m ţ i o b l i g a ţ i să r ă s p u n d ă p e n t r u l o t roca ce p ă t e a z ă , î n j o s e ş t e şi schimonoseşte fiinţa omenească. P l e d o a r i a a u t o r u l u i pentru înţelegere i n t r e s e m e n i , p e n t r u o l u m e m a i b u n ă , i n c a r e să se p o a t ă d i s t i n g e l i m p e d e ceea ce e s t e o m e n e s c în o m şi să se p o a l ă afirma p l e n a r acele trăsături care i l aşază pe o m d e a s u p r a c e l o r l a l t e v i e ţ u i t o a r e , e d e c a l i t a t e . F a v i b r e a z ă p u t e r n i c şi p r o f u n d în actualitate, siluind destinul comediei lui Ver­ cors în m i e z u l de nelinişte şi d e agitaţie al c o n ş t i i n ţ e i c o n t e m p o r a n e . I r o n i a şi f i b r a p o l e ­ mică a scriitorului operează cu incisivitate a s u p r a u n o r s t r u c t u r i s o c i a l e şi p o l i t i c e a n ­ chilozate, asupra t u t u r o r convenţiilor anacro­ nice. Procesul de demascare intentat de V e r ­ cors ideologiilor reacţionare, discriminărilor r a s i a l e şi t e o r i i l o r ţie c a r e l e g e n e r e a z ă ae o s t e a , î n e c r e î n d să j u s t i f i c e d o m i n a ţ i a , a s e r ­ v i r e a , g e n o c i d u l , e însoţit de u n întreg arse­ nal de argumente comice ; unele menţin i n ­ t e r e s u l p r i n p r o f u n z i m e a o b s e r v a ţ i e i şi p r i n a s c u ţ i m e a s p i r i t u a l ă , a l t e l e sc d o v e d e s c s u ­ p e r f i c i a l e , d e ş i s î n t .şi (de p a s i o n a t i n v o c a t e , a b i l şi p a r t i z a n m î n u i t c . I n t e n ţ i a d e a t ă l ­ măci textul cît m a i a c c e s i b i l , la n i v e l u l d e înţelegere al spectatorului mediu, rămîne, u n e o r i , şi î n a c e a s t ă v e r s i u n e , u n d e z i d e r a t ; dezbaterea i d e i l o r e destul de abstractă, d e n ­ sitatea prea m a r e d e referinţe specioase, c u caracter ştiinţific, îngreunează cîteodată per­ c e p e r e a p o a n t e i şi a s u b t e x t u l u i c o m e n t a r i u ¬ lui.

unii, în cadrul amuzantei intrigi declanşate de gestul ziaristului Douglas Tomplcmore, p r e c u m şi p e î n t r e g u l p a r c u r s a l s p e c t a c u l o s u ­ l u i proces, petrecut în j u r u l „filantropicului şi c o n f u z u l u i a s a s i n a i " , p e n t r u a d e f i n i n o ţ i u ­ nea de O m şi p e n t r u a i m p u n e o a c c e p ţ i u n e universală a naturii u m a n u l u i , sc r e g ă s e s c absolut toate personajele i m p o r t a n t e ale co­ mediei originale şi majoritatea episoadelor e x i s t e n t e şi î n t r e c u t a v e r s i u n e . F a p t u l că, p e lista distribuţiei, pe l a sfirşitul e i , în l o c u l unui radioreporter. apare un grefier nu schimbă ideea fundamentală a comediei l u i V e r c o r s şi n u r e d u c e d i n i m p l i c a ţ i i l e c i m o r a l - p o l i t i c e , p e c a r e t ă l m ă c i r e a , i n t e l i g e n t ă şi fluentă, le relevă cu pregnanţă. E x p u s ă l i m ­ p e d e şi d i r e c t , a p r o a p e t e z i s t (surprinzător de d i d a c t i c , în r a p o r t cu m a n i e r a spirituală, s u b t i l ă , e x t r e m d e c o m p l i c a t ă şi d e doctă, î n c a r e se d e s f ă ş o a r ă c o n t r o v e r s a d i n t r e „ p a r lipriurilc" savanţilor antropologi, etnologi, zoologi, p r i v i n d originea o m u l u i ) , ideea p r i n ­ c i p a l ă , a d e v ă r u l Asasinului filantrop, formu­ lat lapidar de a u t o r — „deşi există mai multe rase umane, foarte diferite unele de altele, ele nu pot fi în nici un fel ierar­ hizate" — î n f r u n t ă t i m p u l . A r d e n ţ a şi s i n ­ c e r i t a t e a a c e s t u i m e s a j c o m u n i c ă şi a z i , aşa c u m au comunicat ani la rînd, pretutindeni,


Pus Mihai tenţia textului, artificii acţiunea scnţiale, muzicale apariţii de diei a în scenă îngrijit simţului de fără şi a a şi onest mai de către a¬ al fără ci ecu

Berechet, acordată dorinţa scenice, piesei, majore. şi cu

spectacolul

mărturiseşte accesibil limpede, de

povesti marca de

complicaţii cu

prisos, inserturi intenţia paro­ din tea­ de dis­ şi sc pa­

trimiterile dans în

Agrementată ritmuri

exotice, zona în sfera de

f o s f o r e s c e n t e , m o n t a r e a atestă textul l u i Vercors efecte

stabili

estradistice, c u de

comice extrase

cea a a n e c d o t i c i i trului dinamică conştiinţă. pus al să disputei cu şi

p i t o r e ş t i , şi n u analitică, a ideilor

investigaţie subtilă

dezbatere

agitatoare ironice din

R e g i z o r u l n u s-a a r ă t a t , p a r c ă , tărîmul sclipirilor unde intelectuale, interiorul susţin cu că a a inegal, care-şi dinamismul

exploreze din

dezvoltă siunea de

personajelor, argumentele. spectacolul momente existat,

Lipsit

omogenitate, în

alternează mediocre din în dă„ totuşi, îl

momente înecate Guineea !). laturii

excelente Semnul

desuetudine

(relrospecti vefe

a c e s t s p e c t a c o l , şi d o r i n ţ a grave, tensionale

de a a c o r d a interes textului,

30

www.cimec.ro

Sccnogralia expresiv.

Elenei

Pătrăşcanu-Vcakis

un

cadru

realist,

monumental

şi

încă d e Ui p ă t r u n d e r e a p u b l i c u l u i în sală, decorul. Creatoare de marc forţă, Elena Pălrăşcunu-Vcakis a conceput, pentru fante­ zistul proces a l l u i Vercors, u n cadru realist monumental, f o a r t e f r u m o s şi e x p r e s i v . A r ­ t i s t a a r e a l i z a t , î n l i n i i şi v o l u m e impresio­ nante, o autentică şi austeră sală a unui solemn t r i b u n a l , c u pereţii d i n l e m n masiv, î n a l e eărei f i r i d e sînt a m p l a s a t e s t a t u i c u o c h i î n g h e ţ a ţ i şi g o i ; b ă n c i l e caracteristice acestor instituţii sînt aşezate c h i a r î n sala de spectacol. Pe ele v o r sta, p r i n t r e s p e c t a t o r i i o b i ş n u i ţ i , unele; p e r s o n a j e d i n piesă. I m p l i c i t , aşadar, direct în acţiune, spectatorul c che­ m a t să accepte convenţia şi să p a r t i c i p e d i ­ rect la desfăşurarea procesului. Toţi inter­ preţii — şi c e i presăraţi p r i n t r e s p e c t a t o r i , şi c e i a ş e z a ţ i p e p r e s u p u s a s c e n ă a t r i b u n a ­ l u l u i , şi c e i d i n r o l u r i l e p r i n c i p a l e , ş i c e i c a r e a u d e s p u s d o a r oîte o r e p l i c i , şi, m a i ales, c e i c a r e , c u a b n e g a ţ i e , f ă r ă să spună nici un c u v î n t , sînt chemaţi să a s i s t e , a¬ proape trei orc, la derularea c i u d a t u l u i pro­ ces — fac d o v a d a ataşamentului l o r nepre­ cupeţit faţă d e reuşita reprezentaţiei. E , fără îndoială, o satisfacţie să-i vezi evoluînd, cu m a r e a l o r dispoziţie naturală p e n t r u liaz ( u n e o r i , cc-i d r e p t , cu efecte scenice s t r ă i n e s t i l u l u i şi t o n a l i t ă ţ i i p r o p r i i t e x t u l u i l u i Vercors), pe Marcel Anghelescu — lan­ sat i n l r - o d i s p u t ă moral-zoologică — pe F l o ­

rin V a s i l i u , pe C o n s t a n t i n Stănescu şi pe A l . Hasnaş, a cărui compoziţie comică atinge n o t a specifică u m o r u l u i a u t o r u l u i . D i n n u m e ­ roasa distribuţie, a m reţinut apariţiile p r e s t i ­ gioase, rcprezentînd u n s t i l a l personalităţii p r o p r i i şi ş t i i n ţ a d e a m î n u i c u v i r t u o z i t a t e d i a l o g u l , a l e a r t i ş t i l o r T a n t z i C o c e a şi Geo Barton. I n cele d o u ă roluri principale, cu s i n c e r i t a t e şi c u n a t u r a l e ţ e , u n e o r i şi c u h a z , însă, fără strălucirea p r o p r i e personajelor, a u e v o l u a t A l e x a n d r u D r ă g a n şi T a m a r a Creţul c s c u . A u f o s t b u n i şi l a l o c u l l o r , a d u c î n d o contribuţie notabilă î n r e p r e z e n t a ţ i e : A¬ l e x a n d r u D e m e t r i a d , I u l i a n Necşulcscu, A n c a Şahighian, Matei Ghcorghiu, Gh. Cristcscu. A r f i o n e d r e p t a t e să n u - i m e n ţ i o n ă m p e S i m o n a B o n d o c şi B a h i c a Z a m f i r e s c u , p e D i d o n a P o p e s c u şi E m i l L i p t a c , p e A l . A l e x a n drcscu-Vrancea şi R ă d u c u Iţcuş, pe Mihai N i c u l e s c u şi A n d r e i l o n e s c u , i n t e r p r e ţ i f o a r t e convingători ai unor roluri sumare, de o r e p l i c ă s a u d o u ă , şi c i r e a u c o l o r a t r e p r e ­ zentaţia. Aceasta, însă, m a i poate fi „slrînsă" şi o m o g e n i z a t ă , p e n t r u c a s e n s u r i l e politice ş i m o r a l e a l e t e x t u l u i să c a p e t e m a i m u l t ă r e z o n a n ţ ă şi s t r ă l u c i r e .

Valeria Ducea
31

www.cimec.ro

TEATRUL M I C

RATA SĂLBATICA
de Ib sen

Nicolae Porno je, Mitică Popescu, sile

Lcopoldiua Rălănuţă, Caranen C a l i n şi V a Niţulescu

Data premierei : 19 iunie 1976. Regia : S O R A N A COROAMA. Sce­ nografia : F L O R I C A MALUREANU. Distribuţia : I O N C O S M A (Werle) ; NICOLAE POMOJE (Grcgers W e r l e ) ; VuASILE NIŢULESCU, ANDREI CODARGEA (Bfiirinul Ek<lal) ; MITICA POPESCU (Hjalmar Ekdal) ; LEOPOLDINA BĂLĂNUŢA (Gina Ekdal) ; C A R M E N G A L I N (Hedvig) ; T A T I A N A IEKEL (Doamna Sorby) ; .IEAN LOR I N , V A S F L E P U P E Z A (Rclling) ; T U DOREL POPA (Molvig) ; NICOLAE IFRIM (Pctterscn) ; V A S I L E P U P E Z A (Jensen) ; I O N M A N T A (Un domn gras) ; F L O R I N VASILIU (Un domn ou chelie) ; A L E X A N D R U LUNGU, C. D I N E S C U (Un domn miop).

E atît d e frumoasă a c e a s t ă p i e s ă , desăv i r ş i t ibseniană, atît d e transparentă î n m e ­ t a f o r e l e e i fireşti, ce cresc n e s t a n j e n i t e pe 6 o l u l d r a m e i r e a l i s t e : podul, lumea iluziilor, spaţiul evaziunii pentru fostul locotenent E k d a l ; raţa sălbatică, specie ciudată de z b u ­ rătoare, căreia n u - i prieşte domesticirea şi nici mica mlaştină a compromisurilor m u r -

dare ; raţa, care, p e n t r u Ekdal cel bătrîn, simbolizează p ă d u r i l e , [viaţa liberă de pe î n ă l ţ i m i şi, p e n t r u m i c u ţ a H e d v i g , s a c r i f i c i u l s u p r e m ; creanţele ideale pe care v r e a să Ie e x e c u t e Werle, „câinele d e v î n ă t o a r e " . . . Metaforele, transparente, concluziile, ambigue. P i e s ă s t r ă b ă t u t ă klc î n t r e b ă r i , c u personaje ce p o t f i , î n e g a l ă m ă s u r ă , a p ă r a t e ş i i n c r i ­ m i n a t e — depinde d e j u r a ţ i — , Raţa sălba­ tică e î n c ă t u l b u r ă t o a r e l a l e c t u r ă , î n c ă i n c i t ă la discuţii... Personajele, e x e m p l a r i h s c n i e n e ; Werle : I o n Marin Sadoveanu îl numea „un etoman, u n m i c B r a n d " . » H j a l m a r : u n P e c r G y n t în i p o s t a z ă p r o z a i c ă , p r o t o t i p a l r a t a t u ­ l u i , d e f i n i t i v impostor... G i n a : v i c t i m ă a so­ cietăţii „ c u l e g i f ă c u t e d e b ă r b a ţ i " , c a şi Nora ; Belling : curatorul, distribuitorul de pana ce e p e n t r u fiecare s u f l e t b o l n a v , p r o p o v ă ­ d u i t o r u l „ m i n c i u n i i n e c e s a r e " (o s u r s ă , p o a t e , pentru Luka, gorkianul...) ; Micuţa Hedvig — c a şi m i c u l E y o l f : e x p r e s i e a c a n d o r i i , a purităţii, e x e m p l a r dintr-o specie care n u poate supravieţui, n u poale rezista l u m i i c o m ­ puse d i n a d u l ţ i , l u m e p l i n ă d e c o m p r o m i s u r i , d e m i n c i u n i şi d e z a s t r e , n e c o n t e n i t generate de u n t r e c u t t u l b u r e , m i s t e r i o s . I n piesă r ă ­ s u n ă d o u ă t e m e m a j o r e , s a v a n t î n t r e t ă i a t e şi obscur delimitate : u n refuz botărît, tranşant, a l f i l i s t i n i s m u l u i b u r g h e z , u n r e c h i z i t o r i u .îl c o m p r o m i s u l u i m o r a l , o aspră pledoarie p e n ­ tru cinste, p e n t r u adevăr, p e n t r u asanarea vieţii ş i , î n a c e b i ş i timp, o a m a r ă , s c e p t i c ă î n g ă d u i n ţ ă p e n t r u acelaşi c o m p r o m i s , d i u r n , inevitabil, compasiune pentru mediocritate... Ibsen denunţă aici caracterul distructiv a l

32

www.cimec.ro

adevărului abstract, primejdia fanatismului, a e x c l u s i v i s m u l u i . . . D o g m a u c i d e viaţa. Preţul i n s t a u r ă r i i c i e s t e m o a r t e a lledvigăi... Spectacolul n u răspunde, insă, întrebărilor p i e s e i , şi n i c i n u le desenează, ca a t a r e . S c r i a m , şi c u u n a l t p r i l e j , d e s p r e u n indife­ rentism regizoral, despre o absenţă a v i z i ­ u n i i în l e c t u r i l e scenice, constatată i n u n e l e reprezentaţii CU t e x t e mari. liafa sălbatică esle, n e î n d o i o s , u n m o m e n t i m p o r t a n t într-un r e p e r t o r i u şi sc î n c a d r e a z ă a r m o n i o s p e a v i ­ zierul de la M i c , deasupra căruia, dealtfel, d e m u l t şi b e n e f i c , t r o n e a z ă u m b r a l u i I b s e n . D a r reprezentaţia e modestă. Sfioasă ca a n ­ vergură teatrală, reţinută • i n investigarea sensurilor, i n forarea s t r a t u r i l o r de consta­ t ă r i , s e m n i f i c a ţ i i şi c o n s e c i n ţ e ş i , m a i a l e s , liniară în desfăşurarea caracterelor. J o c u l e corect, neîndoios p r o f e s i o n i s t , c u cîleva so­ lide interpretări actoriceşti, care sc cuvin subliniate. Eeopoldina Rălănuţă compune cu fineţe, i n l i n i i m i n u ţ i o s e x a c l e , f i g u r a G i n e i E k d a l , o r i z o n t u l c i p r o z a i c şi c o m p o r t a m e n t u l casnic, scăldat în e f l u v i i de duioşie m a t e r n ă , i i p r e c i z e a z ă g e s t u r i l e n e e d u c a t c şi p r o n u n ţ i a i n c u l t ă , r e a l i z î n d ceea c c aş n u m i u n d e s e n regizoral al rolului. Ta liana Ickel, convingă­ toare d o a m n ă Sorby, calmă şi inteligentă, aducând u n profil sugestiv pentru femeia ibseniană, cel a l tovarăşei egale î n d r e p t u r i cu bărbatul ş i c a r e ş t i e să-şi i m p u n ă cu demnitate p u n c t u l d e vedere. Mitică Popescu, f o s l P c c r G y n t , u n P e e r c a u s t i c şi i m p e t u o s (pe scena d e l a P i a t r a - N c a m ţ ) , e a c u m u n E k d a l d i n t r u început j a l n i c , m e s c h i n şi n e ­ ajutorat, m i n î n d total demonstraţia pătimaşă a l u i G r c g e r s W e r l e şi f ă c î n d inutilă fer­ voarea l u p t e i sale pentru salvarea acestui

p r e s u p u s o m de excepţie. D a r Mitică Popescu j o a c ă e x c e l e n t a c e s t p e r s o n a j , t r i s t , î n f r î n t şi r e s e m n a t . î n eşec, f e r i c i t , î n t r - u n provizorat sordid şi c o n f o r t a b i l . Pentru acest Ekdal, alcătuit n u m a i d i n u m b r e , fără nici o l u ­ mină şi f ă r ă n i c i u n m i s t e r , se z b a t e , c u o c o r e c t ă î n v e r ş u n a r e , u n W e r l e sec şi i r i ­ t a t , u n W e r l e u n i d i m e n s i o n a l d e Nicolae- l'omoje. Lipsa relaţiilor s u b t e r a n e între inter­ preţi, absenţa acelei legături misterioase, i n ­ dispensabilă între eroii unei drame ibsen i e n c şi c a r e d ă t e n s i u n e a şi r a ţ i u n e a î n t î m plărilor, îngreunează m u l t judecarea interpre­ t ă r i l o r . A ş a d a r , n u p u t e m d e c î t să c o n s t a t ă m că V a s i l e N i ţ u l c s c u a f o s l f i r e s c d i s t r i b u i t i n b ă l r î u u l E k d a l ; c h i a r dacă ol joacă c u i n t o ­ n a ţ i i l e şi g e s t u r i l e b ă t r i n u l u i Luk'a sau ale b ă l r î n u l u i d i n Matca, s p e c t a c o l u l cîştigă, l o ­ tuşi, p r i n prezenţa sa. I o n Cuşma a r e o b i n e ­ venită gravitate ţeapănă în postura l u i Werles e n i o r , J e ă n L o r i n este u n d e c o r a t i v R c l l i n g , dar u n raisonneur mediocru şi, ca a t a r e , t e o r i a sa d e s p r e „ m i n c i u n a n e c e s a r ă " s u n ă l a f e l d e v ă t u i t c a şi c e a a o p o n e n t u l u i s ă u , (îregers W e r l e - P o m o j c , d e s p r o „ a d e v ă r u l a b ­ solut". M a i circulă î n spectacol, î n episodice apariţii, aclori verificaţi ai teatrului : I o n Manta, Tudorel Popa, Florin Vasiliu, Nicolae I f r i m , t o ţ i c o r e c ţ i , l a l o c u l l o r . «Şt, t o t u ş i , î n a c e a s t ă m o n t a r e m o n o t o n ă şi l e c t u r ă indife­ r e n t ă , a m tresărit c u toţii î n eîteva m o m e n t e m e m o r a b i l e : la apariţia î n scenă a m i c u ţ e i H e d v i g , c ă r e i a C a r m e n G a l i n i-a d a t , d i n c o l o d e f a r m e c , graţie şi c a n d o a r e , t r a n s p a r e n ţ a cuvintelor şi m i s t e r u l gesturilor, chemînd s p e c t a c o l u l şi s p e c t a t o r i i s p r e e l e v a ţ i e . . .

Mira losif

www.cimec.ro

TEATRUL DE STAT DIN — secţia româna

ORADEA

• BOMBA ZILEI
de şi Beii HkcIîI Mc Arrhur Charles

Dala p r e m i e r e i : 15 i a n u a r i e 197». Regia : S Z O M B A T J G1LLE O I I O. Scenografia : T A T I A N A MANOLESCUULEU. Traducerea : ANDREI BALEANU. Distribuţia : M A R C E L POPA (Endicott) ; MIRCEA OONSTANTINESCU (Wilsom) ; EUGEN 1IARIZOMENOV ( M c Cuc) : I O N A B R U D A N ( M u r p b v ) ; RADU NEAG (Krugcr) ; RADU V A I D A (Scbwarlz) ; L A U R I A N J1VAN GRIG SCH1TCU (Bis(Bensinger) : mark) ; JEAN SANDULESCU (Dia­ mond Lovey) ; N K X ) L A E BAROSAN (Hildy Johnson) ; M A R I A N A NEACU (Mollie Malloy) ; NICOLAE TOMA (Hartmann) ; I L I i A N A IURCIUC (Peggy Granl) ; ALLA TAUTU, A N GA MIERE-CHIR1LA (Doamna Granl) ; MARCEL SEGĂRCEANU (Primarul) ; ION MARTIN (Pincus) ; E U G E N T U GULEA (Williams) ; ION M l INE A (Walter Rurns).

u i t a r e , u n boom spectaculos. Pusă în scenă la T e a t r u l Naţional d i n L o n d r a , în 1973, a d e v e n i t cel m a i b u n spectacol al acelei sta­ g i u n i , a c o p e r i t şi c u u n p r e s t i g i o s p r e m i u a l c r i t i c i i ; şi, i a t ă , î n a c e a s t ă v a r ă , pe e c r a n e , pagină, noul c u t i t l u l t r a d u s s t . i n g a c i Prima film american (un remake după o ecranizare d i n a n i i '.'50, c u A d o l p h c Menjou) cu două m a r i v e d e l e , W a l t e r M a t t h a u şi J n e k L e i n m o n , f i l m de a c t o r i s a v u r o s p r i n p a r o d i a ; p l i n ă de h a z şi d e s u b t i l ă i r o n i e , a e p o c i i şi a m o r a ­ v u r i l o r r e s p e c t i v e , d a r şi a p i e s e i î n s ă ş i , a z i demodată. C o n c u r e n ţ a e c r a n u l u i , t r e b u i e să r e c u n o a ş ­ t e m , MII s-a a r ă t a t în f a v o a r e a spectacolului o r ă d e a n ; d a r şi î n a b s e n ţ a a c e s t u i t e r i b i l r i ­ v a l , şi c h i a r a b s t r a c ţ i e fă c î n d d e spectacolul londonez, pe care. din întîmplare, semna­ t a r a a c e s t o r r î n d u r i 1-a v ă z u t , Bomba zilei r ă m î n e u n spectacol plat. neinteresant. Piesa, c o r e e i citită de r e g i z o r u l S z o m b a t i C i l l e O t t o . ca ecoul unei l u m i — l u m e a capitalistă — s l ă p i n i l ă de p u t e r e a m o n s t r u o a s ă a banului, o l u m e f ă r ă p e r d e l e , î n c a r e t o t u l se v i n d e şi sc c u m p ă r ă , o l u m e î n c a r e t r a d i ţ i i l e şi a m i n t i r i l e , s e n t i m e n t e l e , c a şi o b i e c t e l e u ş o r u z a t e , se a r u n c ă l a c o ş u l d e g u n o i " e l e , a f o s t c o r e c t g h i d i tă s c e n i c , ca ..o s a t i r ă la adresa acestei l u m i " ; d a r s a t i r a lipsită de h a z , s l e i t ă ide u m o r , f ă r ă r i t m şi f ă r ă v e r v ă , indiferentă la particularităţile l u m i i vizate, l a a t m o s f e r a c i , l a s t i l u l e p o c i i şi l a t i p o l o g i a p e r s o n a j e l o r , n u r ă m î n e , î n n i c i u n caz, sa­ tiră. Distribuţia, e x t r e m de n u m e r o a s ă , a d e p u s u n e f o r t r e a l şi v ă d i i î n t r u a c o p e r i r e a s a r c i ­ n i l o r netoriceşti. d i n păcate, n e r ă s p l ă t i t ă n i c i p r i n realizări i n d i v i d u a l e , n i c i p r i n l r - o reuşită de a n s a m b l u . R ă m î n e m , aşadar, cu încă un t i t l u b i f a t la c a p i t o l u l „ n o i piese d i n drama­ t u r g i a a m e r i c a n ă " (s-ar f i p u t u i a l e g e a l t e l e , sînt convinsă, m a i e x p r e s i v e , cu u n specific „local" m a i puţin marcat şi, d e c i , m a i la î n d o m î n a a c t o r i l o r noştri, poate, c h i a r cu o forţă de g e n e r a l i z a r e m a i mare) şi, pentru a r h i v a noastră, cu u n e x c e l e n t c a i e t - p r o g r a m , bine documentat şi c u o s u g e s t i v ă prezen­ tare grafică.

R i v n a T e a t r u l u i d i n O r a d e a de a j u c a piese în premieră p e ţară, de a i n t r o d u c e în c i r c u i t t e x t e i n e d i t e , n u s^a s o l d a t , î n c a z u l a c e s t e i Bombe a zilei, şi cu un deplin succes. The Front Page — piesa a m e r i c a n i l o r Ben H e c h t şi M c A r t b u r , scrisă în 1 9 2 8 , oa o pretinsă satiră la adresa presei de s c a n d a l , a gangslerismului p r a c t i c a t pe rotativă, la fel d e n o c i v ca c e l d e s f ă ş u r a t p e s t r ă z i l e o r a ş u l u i Chicago — , a cunoscut recent, d u p ă a n i de

M. I.

www.cimec.ro

• FÎNTÎNA TREUl sau ADEVĂRUL DAT PE FAŢA
de Gian Lorenzo Bernini (resraurare dramaturgi ca de Cesare D O n o F r i o , Franca Caprino, Allierru Perrini)

t a r i , călători (englezul J o h n E v e l y n , austri­ acul M o n t e c u c c o l i e l e ) , care a u menţionat, repetate rînduri, reprezentarea; prin în 1643—1644, a unei opere teatrale „pentru care B e r n i n i a p i c t a t d e c o r u r i l e , a s c u l p t a t statuile, a născocit m a ş i n i l e , a c o m p u s m u ­ z i c a , a scris comedia (subl. noastră) şi a construit teatrul". I L a cinci a n i , aşadar, d u p ă apariţia e i s u b semnul ediţiei prinoeps, Secolul 20, ne întîlnim cu spectacolul orădean, montat î n e d i ţ i e m o n d i a l ă , c a să s p u n e m a ş a , a v î n d teatrelor o oarecare u i m i r e p e n t r u reticenţa d i n p a t r i a l u i B e r n i n i , c e ş o v ă i e s ă scoată* textul atît la l u m i n a t i p a r u l u i * c î t şi l a rampă... O a r e să n u l e f i i n s p i r a t destul r e s p e c t şi î n c r e d e r e „ d e s c o p e r i r e a a r h e o l o g i c ă " .şi m u n c a r e s t a u r a t o r i l o r ? O r i c u m , n e i n t i m i d a t de aura u n u i nume ca B e r n i n i şi n i c i copleşit d e cîte c o n e x i u n i culturale şi socio-culturnl-artistice s-ar f i p u t u t face î n j u r u l u n u i t e x t b a r o c , orna­ mentat, brodat pe canavaua commediei d c l l a r t c şi c e n t r a t p e o i s p i t i t o a r e situaţie de teatru în teatru, r e g i z o r u l Sergiu Savin a construit u n s p e c t a c o l „ d c a u t o r " . O r e ­ prezentaţie c u o puternică pecete personală şi c a r e , î n acelaşi t i m p , sc î n c a d r e a z ă în tipul de montări deschise fanteziei actori­ c e ş t i , l i b e r t ă ţ i i şi p l ă c e r i i j o c u l u i , mirajului scenei ; c o m o d a l i t a t e utilizată f r e c v e n t , î n u l t i m i i a n i , d e către t i n e r i d i r e c t o r i d c scenă, la n i v e l u r i d i f e r i t e de reuşită, d a r a n i m a t e d c acelaşi g i n d c r e a t o r . S p e c t a c o l u l l u i S a v i n este, î n p r i m u l r î n d , o profesiune de credinţă o „ars p o e t i c a " , d e s p r e t e a t r u , j o c g r a v şi t u l b u r ă t o r , î n c a r e o a m e n i i comunică, înfrăţiţi în pasiunea u n o r permanente descoperiri, aici sursa bucuriei f i i n d inspiraţia, c r e a t i v i t a t e a artistică, c u u n c u v î n t , a r t a . Cele m a i i z b u t i t e m o m e n t e a l e m o n t ă r i i n i s-au p ă r u t a f i d e s c h i d e r e a şi închiderea reprezentaţiei, rama ci, momente de emoţie jucată dens, c u sinceritate, cu a c e a s i m p l i t a t e c e se o b ţ i n e p r i n l r - o î n ţ e l e ­ gere c o m u n ă a m i s i u n i i actoriceşti. Intrarea t r u p e i î n scenă, p l i m b a r e a tăcută a u n o r oa­ m e n i solidari în efort, baladele, c u rafina­ m e n t şi intuiţie i n c l u s e î n p r o l o g , m a s c a a l b ă , s i n g u l a r ă , şi care i n c i t ă ş i activează imagi­ naţia spectatorului, întreaga procesiune a u n u i t e a t r u „sărac" î n efecte (excelente, costu­ m e l e , m a i puţin elocventă, scenografia ! ) , d a r b o g a t î n v a r i e t a t e a i n s t r u m e n t e l o r actoriceşti, dau f a r m e c şi p r o f u n z i m e m o n t ă r i i , l a f e l c u m f i n a l u l , c o n s t r u i t pe o elocventă m e t a ­ foră v i z u a l ă , s u s ţ i n u t ă d e u n c o l o r a t j o c a l măştilor, i m p u n e concluzia întregului eşafo­ d a j , semnificaţia „adevărului dat pe faţă". Totuşi, pe parcurs, j o c u l n u are o rigoare c o n s e c v e n t s u s ţ i n u t ă , u n e l e soluţii ne-nu a p ă ­ r u t de-a d r e p t u l infantile, n u „naive", sti­ l i s t i c a interpretării p r o p u s e a fost d e eîteva o r i a b a n d o n a t ă , formaţia actoricească diferită resimţindu^se şi afeclînd p u r i t a t e a jocului. Nucleul, celula v i e a spectacolului o consti­ tuie tinerii a c t o r i , absolvenţii u l t i m e l o r pro-

Dala premierei : 5 iunie 1976. SAVIN. Scenogra­ Regia : S E R G I U fia : P E T R I I V O I C I I E S C U . T r a d u c e r e a : FLORI AN POTRA. Muzica : NICOLVE MORANCIU. Distribuţia : G E O R G E PINTILESCU (Graziano) ; E U G E N I I A R I Z O M E N O V (Traffwhino) ; MARIANA NEAGU (Rosclta) ; ILEANA 1URCIUC (An­ gelica); R A D U V A I D A (Cinzio); M I R GEA CONSTANTINESCU (Covicllo) ; LAURIAN JIVAN (ALidoro) ; ION ABRUDAN (Cochet) ; M A R C E L P O P A (lacaccia) ; NICOLAE BAROSAN (Sepio) ; DIMITRIOS STEFANIDIS (Pulcinella).

E, incontestabil, m e r i t u l regizorului Scrgiu S a v i n şi a l T e a t r u l u i d i n O r a d e a d e a f i introdus p e afişul repertoriului naţional o piesă î n p r e m i e r ă m o n d i a l ă . A ş a d a r , m e r i t u l d e a f i r e m a r c a t , î n Secolul 20 ( n r , 1 0 — 1 1 — 1 2 / 1 9 7 1 ) , t i t l u l (c d r e p t , a r b i t r a r , d n r a l u ­ z i v şi i n g e n i o s ) Flntîna Trevi sau Adevărul dat pe faţă şi d e a f i r e c u n o s c u t v a l o a r e a t e a t r a l ă şi p o r l a n ţ . a c u l t u r a l ă a a c e s t e i „ c o ­ medii ridiculoase în doua părţi"', atribuită l u i G i a n L o r e n z o B e r n i n i şi p e n t r u a c ă r e i restaurare dramaturgică, săvîrşită în 1963, s e m n e a z ă n u m a i p u ţ i n d e t r e i specialişti î n „arheologie literară" : Cesare D'Onofrio, Franca G a p r i n o şi A l b e r t o P e r r i n i . Florian P o t r a , d e s c o p e r i t o r u l , traducă t o r i d şi p r e z e n t a ­ t o r u l î n l i m b a r o m â n ă a l acestei a m p l e l u ­ crări, n e avertizează că a f l a r e a şi „refacerea" acestei opere teatrale, datorată ilustrului s c u l p t o r , a r h i t e c t şi p i c t o r a l b a r o c u l u i , n u se d a t o r o ş t e h a z a r d u l u i , c i u n e i m e t i c u l o a s e cercetări, b a z a t e p e m ă r t u r i i l e u n o r c o n t e m ­ p o r a n i a i l u i B e r n i n i , literaţi, b i o g r a f i , m i l i ­

www.cimec.ro

35

Elocventă metaforă vizuală, susţinută de un

colorat

joc al

măştilor

moţii nuitate

de

la

l.A.T.C.

Ei

dau

f a r m e c şi

inge¬

spectacolului, adîncindu-1. Zanni, a înnobilat juvenilă, Radu Laurian

integrîndu-ee Mircca un

gîndului dc ex­ mali­ comică Ileana parli-

regizoral, admirabil Arlechino presivitate a în şi

Conslantincscu, prototip unui de şi Puck

construit ele

farmecul

shakespearecan, expresiei. execuţie, cu

demonstrînd,

dincolo

virtuozitate divan,

inteligenţă impecabil

Vaida, jucînd

f i n , cu

ţiozitate,

candid,

Mariana graţie timp,

-\engu, <ai f o r ţ ă remarcabil, au completat

temperament

exploziv acidă,

Iurciuc, şi, î n gen.

o r ă d e a n ă , p r i n d e s c h i d e r i l e pe c a r e Ic m a r ­ chează : c u r a j u l de a a b o r d a texte pretenţi­ o a s e , i n e d i t e ( s a l u t ă m şi i n i ţ i a t i v a s e c r e t a r u l u i l i t e r a r , E l i s a b e l a P o p , caia prospectează cu perseverenţă şi aplicaţie m u l t i p l e surse do informare) şi m o d a l i t ă ţ i dc joc inovatoare, care î m p r o s p ă t e a z ă a t m o s f e r a acestei scene c u tradiţie, a n t r e n î n d resursele întregului colec­ tiv şi c h e m î n d u - l spre un teatru modern, expresiv', e l i b e r a i de şabloane. Şi, să nu u i t ă m , Fîntîna Trevi i m p u n e u n r e g i z o r , pe S c r g i u S a v i n , care, c u s i g u r a n ţ ă , îşi v a s p u n e un cuvînt personal in arena teatrului româ­ nesc.
1

t u r i l e p r i n c i p a l e , detaşîndu-se c u acelaşi Eugen H a r i z o m e n o v <leţine în în culori şiret, o cu

personalitate o „parte un pastă, a co­ un

aliindu-se într-un stil o m o ­ reprezentaţie, cu multă combinaţie la

M. I.

Icului', slujitor dor şi a o şi

impunînd netot, dar

m i c s u c u l e n t şi

de .mata­ compoziţie a¬ în­

Pulcinclla ; teatru rol dar

remarcabilă adaptare Ccorge o

surprinzătoare

cerinţele

cestui tr-un morgă rului),

t î n ă r , d e m i ş c a r e şi realizează dificil, şi o ce

echilibristică gravitate, a auto­ cri­

replicilor,

Pintilescu,

presupune prefigurare dc

(Graziano fiind Trevi, la dincolo

insesizabilă aduce

persiflare. o r i c e obiecţie scenice (ra­ a p o c r i f !) şi scăpări, scena

Fîntina tică şi ce portată

s-ar p u t e a natura de

lecturii stilistice

textului,

oricum,

dincolo

neîmpliniri

reprezintă u n m o m e n t i m p o r t a n t p e n t r u

36

www.cimec.ro

ESTIVALE
TEATRUL GIULEŞTI TEATRUL „ C TĂNASE'

DE LA STRĂBUNI PÎNA LA TINE
î n t r - u n s p a ţ i u d e elevaţie, i s t o r i c ă — sala Columnei de la Muzeul dc istorie a H . S. R o m â n i a — A l e x a V i s a r i o n a g î n d i t u n spectacol de sugestie didactică, întemeiat p e i d e e a p e r m a n e n ţ e i p o p o r u l u i r o m â n . (Co­ loana sonoră, datorată înaltei profesionalizări a i n g i n e r u l u i de sunet L u c i a n Ionescu, con­ centrează accente poetice d c vibraţie p a t r i o ­ tică î n t r u i l u s t r a r e a i d e i i a m i n t i t e , d a r şi v ă d i t e e f e c t e ide s p e c t a c o l — cinematografic, şi r a d i o f o n i c — t r a n s f o r m î n d c e l e d o u ă n i v e l e de e x p u n e r e m u z e a l ă î n c a d r u c u d i s p o n i ­ bilităţi teatrale. T r u n c h i u l C o l u m n e i , frescele, desfăşurate iconografic potrivit epopeii cu­ prinse, sînt l u m i n a t e din unghiuri inedite;, o f e r ă o v a s t ă p a n o r a m ă de r e l i c v e g r ă i t o a r e , un adevărat „cîmp de luptă' al istorici, pen­ t r u c a r e s c e n a r i u l l i t e r a r serveşte c a f u n d a l spectacular.
4

E NEMAIPOMENIT!
Serile dc vară au oferit p u b l i c u l u i Capi­ t a l e i — c a şi o a s p e ţ i l o r - t u r i ş t i — p r i n t r e p u ­ ţinele p r i l e j u r i d c d e s t i n d e r e , s p e c t a c o l u l d e la Grădina „Boema" : E nemaipomenit ! ( „ s p e c t a c o l e s t i v a l non-stop" în 24 de tablo­ u r i , d c A u r e l b e l e a şi P u i u Călinescu, m u z i c a — Petre Mibăescu, conducerea muzicală — Sile Dinicu, r e g i a — Biţii E ă l t i c i n e a n u ) . 0 p a r t e a e c h i p e i d e l a „ T ă n a s c " (cea s c u t i t ă d e b u c u r i i l e t u r n e e l o r ) s-a s t r ă d u i t — şi î n b u n ă m ă s u r ă a r e u ş i t — să r e a l i z e z e două ore d i s t r a c t i v e p e n t r u s p e c t a t o r u l d o r n i c să-şi descreţească f r u n t e a i n faţa u n e i scene „ f ă r ă pretenţii'. N u e n i m i c „nemaipomenit" în E nemaipomenit ! lotuşi, ansamblul de balet, v i u , c o l o r a t (condus d c C o r n e l P a t r i c i i i ) , „ f a c e impresie". Zizi Şerban face t o t felul de ..minuni" (şi l e f a c e b i n e ) , P u i u Călinescu şi Radu Zaharescu glumesc c u adresă (în cuplete şi s c h e c i u r i , adesea suculente) pe s e a m a i r i o r n ă r a v u r i şi r a c i l e ce m a i p o t f i întilnitc în lumea noastră (şi se r î d c î m ­ preună cu ei), N a e Dinică o aplaudat p e n t r u discreta l i n i e melodramatică cu care prezintă m o n o l o g u l Băiatul risipitor, după c u m , pentru hazul c a r a c t e r i s t i c cu c a r e a s p u s c u p l e t u l La Eontaine, a f o s t a p l a u d a t ă n e o b o s i t a şi m e r e u proaspăta D i d i Ionescu. D e asemeni, c i u t ă — f r u m o s ! — Aurelian A n d r c e s c u ş i , nu m a i puţin vrednic dc laudă, Ccorge B u n e a ; a l ă t u r i d c e i , p u b l i c u l r e c u n o a ş t e , în Măria R o t a m , u n autentic talent al genului estradistic, şi s a l u t ă , î n e v o l u ţ i a „nemaipo­ menită" a Paulei Rădulescu, rodul talentului d u b l a t d e p e r s e v e r e n ţ ă , m u n c ă şi d ă r u i r e . Nu ne putem î n g ă d u i , însă, ca, l a adă­ p o s t u l „ n u m e r e l o r " b u n e , să t r e c e m c u v e d e ­ r e a u n e l e u m p l u t u r i , c u m a r f i Un meci de (dtădală... ; după c u m , nu putem f i îngă­ d u i t o r i , î n g e n e r e , faţă d e acele t e x t e ş u b r e d e şi f ă r ă h a z , a d m i s e c u p r e a p u ţ i n ă e x i g e n ţ ă . . . O r i c u m , n e a j u n s u r i l e acestea n u i m p i e t e a z ă asupra c l i m a t u l u i general de voie-bună, d c r e l a x a r e c u r a t ă , î n c a r e se d e s f ă ş o a r ă şi c a r e defineşte, î n a n s a m b l u , c u m arătam, specta­ colul. Dată fiind, însă, audienţa largă de c a r e se b u c u r ă a s e m e n e a s p e c t a c o l e , E nemai­ pomenit ! n u e decît „o singură f l o a r e " şi cu ea n u se p o a t e face... o întreagă s t a g i u n e estivală. Reproş p e care, însă, n u ştim dacă c c a z u l să-l a d r e s ă m n u m a i (şi n e a p ă r a t ) T e a ­ t r u l u i „C. Tănase"...

A ş a d a r , în s p e c t a c o l u l d i n sala Columnei, n i c i s u n e t u l şi n i c i l u m i n a n u î n c h e a g ă , aşa cum ne-am o b i ş n u i t , în p r i m u l r î h d , „tea­ t r u l " , c i z e c i l e d e f r e s c e , c u a s p r a şi m a r e a poezie; a l u p t e l o r b i m i l e n a r e . E f e c t u l sceno­ g r a f i c , c a să z i c e m a ş a , d a t o r a i m u z e o g r a f i l o r , este s p o r i t p r i n m a r c a j u l r e f l e c t o a r e l o r d o a r a t î t c î t să e v o c e m ă r e ţ i a l e g e n d a r ă a î n c l e ş ­ tării n e m u r i t e i n m a r m u r ă . R e g i z o r u l a g ă ­ sit, în versul testamentar al l u i Arghezi — vers care d ă t i t l u l celor d o u ă reprezentaţii z i l n i c e — , m ă s u r a exactă a intenţiei sale d c a povesti, p r i n imaginile simbolicului act dc naştere a l p o p o r u l u i n o s t r u , d e s p r e „rnindria d e a f i r o m â n " (sc a l e g e d r e p t i n o t t o a l s p e c ­ tacolului u n fragment d i n celebrul articol e m i n e s c i a n c u acest t i t l u ) . D e la celebrarea S a r m i s e g e l u z e i şi a r e g e l u i e r o u D e c o b n l p î n ă la m ă r e ţ i a z i l e l o r n o a s t r e , s u g e r a t ă , a p o t e o t i c , prin v e r s îşi m u z i c ă , mileniile istoriei îşi d e s f ă ş o a r ă , s i n t e t i c , lecţia p a t r i o t i c ă . T e x t e l e sînt selectate d i n operele s c r i i t o r i l o r G r i g o r e Ureche, Andrei Mureşan, Vasile Alecsandri, Eminescu, Coşbuc, St. 0 . losif, V. Voiculoscu, A l e x e Mateevici, Ghcrghineseii-Vania, Mihai Beniuc, I o n Alexandru, I o n Brad, Tudor Goorgc etc. Cunoscuţi a c t o r i ai t e a t r u l u i giuleştean s au pătruns de solemnitatea partiturii literare : Costel Ciheorghiu, George Carabin, Mihai Stan, I r i n a Mazanitis, Olga Bucătarii, Lucia Cristian, Sebastian Badovici, Gelu Niţu. Spectacolul se i n t e g r e a z ă perfect mosfera spirituală a m a r e l u i nostru naţional. în at­ muzeu

I. N.
www.cimec.ro

M. M.
37

p o r a n . P u b l i c u l , care a a d m i r a t - o şi a a p l a u ­ dat-o î n t r e c u t , îi p o a r t ă şi a z i aceeaşi p r e ­ ţuire. ..In a n i i d i n u r m ă n u prea a m j u c a t t e a t r u . S p o r a d i c , a m f o s t s o l i c i t a t ă p e n t r u m i c u l şi marele ecran. A m interpretai rolul m a m e i d i n Neînţelegerea de C a m u s , i n regia l u i D i n u C e r n e s e u , l a T V , şi a m j u c a t î n eîteva f i l m e : Poveste sentimentală (care m i - n lăsat cele mai plăcute amintiri), Codin (cooproducţie româno-franceză). Amintiri din copilărie. Nunta de piatră. Feli.v şi Otilia, Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte. Ilustrate eu flori de cîmp şi a l t e l e . î n u l t i m u l f i l m t u r n a t , Neamul Comăneşlenilor. după Duiliu Zamfir e s c u , v o i f i c o a n a P r o f i r a d i n Viaţa la tară şi Tănase Scatiu. P r e f e r , î n s ă , să j o c t e a t r u , pentru că p e scenă a i t i m p să c r e e z i , să l u c r e z i , să g î n d o ş t i a s u p r a u n u i r o l . A c u m , de cînd a m î n c e p u t repetiţiile la T e a t r u l M i e . m i se p a r e c u r i o s şi, totodată, r e c o n f o r t a n t să v i n z i l n i c l a t e a t r u . î n t o t d e a u n a a n i s i m ţ i t p u b l i c u l a p r o a p e d e m i n e . M ă b u c u r că n e vom reîntîlni. L a f e l c u m m ă bucură reintîlnirea cu regizorul Dinu Cernesou. pe care îl găsesc egal lui Ion Sava sau V. I . Popa. I n piesa l u i S a r o y a n , v o i i n t e r p r e t a r o l u l u n e i f o s t e a c t r i ţ e . V. o piesă f r u m o a s ă , u n a d i n l r e acele p i e s e c a r e v o r b e s c d e s p r e u m a ­ nitate, despre solidaritatea u m a n ă ; aş putea s p u n e că e u n p o e m î n c h i n a t o a m e n i l o r c u mari disponibilităţi sufleteşti. capabili de energii morale nebănuite. Nu-mi v a fi greu să f a c o c o m p o z i ţ i e . P e r s o n a j u l m e u e o a c ­ triţă l a a p u s u l c a r i e r e i , c a r e p o a r t ă c u s i n e nu n u m a i d r a m e l e c o n s u m a t e p e scenă, d a r şi d r a m a p r o p r i e — a u n e i vieţi n e î m p l i n i t e , a f e m e i i c a r e şi-n d o r i t d r a g o s t e , i u b i r e , nei z b u l i n d să l e o b ţ i n ă . . . R e t r a s ă î n t r - u n t e a t r u părăsit de pe o stradă v e c h e d i n N e w Y o r k . ea îşi trăieşte v i s u r i l e şi d e z a m ă g i r i l e , r e f u g i i n d u - s e Sn f i c ţ i u n i . L u m e a c a r e p o p u l e a z ă p i e s a şi î n c a r e se î n v î r t e e r o i n a m e a este o l u m e s p e c i a l ă , f a n ­ tastă şi p o e t i c ă . î n c l i n a t ă către a c t e d c m a r e g e n e r o z i t a t e . E a este a l c ă t u i t ă d i n t r - u n b ă t r î n c l o v n , o fată fugită d e aoasă, u n fost b o x e u r ratat, u n dresor d e urşi, nevasta l u i — oa­ m e n i care n u a u n i m i c , în afară de o bucată de p î i n e pe care o î m p a r t între e i . A u , totuşi, c ă l d u r ă o m e n e a s c ă şi î n c r e d e r e . D e s p r e aceşti o a m e n i , actriţa m e a s p u n e , l a u n m o m e n t dat : «învingîndu-ne teama... a m f o r m a t u n c e r c u m a n , ca u n a c t d e i u b i r e . . . C i n e v a a r e nevoie de ajutor... Sînlem oameni...» Deci, oameni cu u n destin c o m u n , i m p u s de o realitate crudă. I n compoziţia personajului m e u , m i se p a r e i n t e r e s a n t ă , chiar impor­ tantă, aş p u t e a s p u n e , o tandră afecţiune p e n t r u ceilalţi, p e care n u o p o a t e avea d e ­ cît u n o m c a r e a f o s t f o a r t e s i n g u r sufleteşte. A l ă t u r i d e o e c h i p ă b i n e aleasă d e D i n u Cernescu, d i n care fac parte Vasile Niţulescu, Carmen C a l i n , Ileana Dunăreanu, Jean L o r i n F l o r e s c u , A n d r e i C o d a r c e a şi a l ţ i i , a m c r e ­ d i n ţ a că v o i r e u ş i . . . " .

VIITORUL ROL

ELIZA PETRACHESCU
Pe a c t r i ţ a E l i z a P e t r ă c h c s c u , a m î n t î l n i t - o — d u p ă o a b s e n ţ ă d e p e scenă d e p e s t e zece a n i — l a T e a t r u l M i c , l a o repetiţie c u piesa s c r i i t o r u l u i a m e r i c a n W i l l i a m S a r o y a n , Oamenii cavernelor. „Cel c a r e m'-a d e s c o p e r i t şi m i - a î n d r u m a t p a ş i i s p r e scenă a f o s t I o n S a v a , d e l a c a r e a m a v u t de învăţat e x t r e m d e m u l t e , poate, t o t ce a m r e a l i z a t î n t e a t r u " , m ă r t u r i s e ş t e e a . „ A m a v u t f e r i c i r e a să c u n o s c şi să l u c r e z c u c e i m a i r e p u t a ţ i şi .străluciţi r e g i z o r i şi a n i m a ­ t o r i d e t e a t r u , ca V . I . P o p a , S o a r e Z . S o a r e " . A c t r i ţ ă d e d r a m ă şi d e c o m e d i e , d e t r a g e ­ d i e şi d e v o d e v i l , o u u n r e g i s t r u d e i n t e r ­ pretare neobişnuit de b o g a t , c u o voce parcă p r e d e s t i n a t ă r e p e r t o r i u l u i a n t i c , E l i z a Pctrăchescu a tezaurizat în vasta ei experienţă de scenă a p r o a p e toate p e r s o n a j e l e f e m i n i n e ce­ l e b r e d i n t e a t r u l u n i v e r s a l , c l a s i c şi c o n t e m ­

38

www.cimec.ro

VIITORUL ROL
ION CARAMITRU

E s l e u n f a p t ş t i u t că p r o m o ţ i a a n u l u i 'G4 a I n s t i t u t u l u i de teatru „I. L . Caragiale" a adus, în peisajul vieţii noastre teatrale, o n o u ă g e n e r a ţ i e d e a c t o r i , c a r e s-au i m p u s încă d i n a n i i studenţiei şi a u d e v e n i t , a z i , a c t o r i d e p r i m r a n g . D i n acea valoroasă p r o ­ m o ţ i e f a c e p a r t e şi I o n G a r a m i t r u . E l s-a lansat pe scena s t u d i o u l u i „ C a s a n d r a " într-un original M i r o i u , î n Slcaua fără nume ide Mihai] Sehastian, şi s-a încumetat... la H a m l e t , rcalizînd o „demonstraţie de a c t o r " ; r o l u r i care n u i-au a d u s n u m a i d i p l o m a d e absolvire, c i şi o t i m p u r i e notorietate. I o n C a r a m i t r u posedă d a r u l s u p r e m de a f i de fiecare dată a l t u l , surprinzînd p r i n ne­ prevăzut. Prin excelenţă actor intelectual, g î n d i t o r a l s c e n e i , c u o b o g a t ă f a n t e z i e şi un umor rafinat, cu u n registru interpretativ bogat î n nuanţe, I o n G a r a m i t r u a ndus la rampă personaje relativ puţine ( d a r toate faimoase) d i n i s t o r i a t e a t r u l u i c l a s i c şi c o n ­ t e m p o r a n . A d e b u t a t pe scena T e a t r u l u i N a ­ t i o n a l , personificând u n a d i n t r e cele m a i i u ­ bite f i g u r i d i n istoria c u l t u r i i româneşti, l u ­ ceafărul poeziei româneşti, Eminescu, din La n o i , distribuţia cuprinde pe Mihaela p i e s a l u i M i r c e a Ş t e f ă n e s c u . Joi f i ş a sa d e Marinescu, Tamara Buciuceanu, D. Onofrei, r o l u r i îi găsim, apoi, pe M i r c e a Basarab d i n M i h a e l a J u v a r a , M i h a i M e r e u ţ ă , A u r e l i a SoVlaicu Vodă d e A l . D a v i l a , P c r d i c a n d i n Să resou. Regia, Petre Popescu, scenografia, nu te joci cu dragostea de Musset, Romeo Helmut Sturmer". d i n Romeo şi Julieta de Shakespeare... Se p a r e că i n a r i l e r o l u r i d i n t e a t r u l l u i S h a k e ­ speare exercită a s u p r a l u i C a r a m i t r u o che­ www.cimec.ro

m a r e m a g n e t i c ă : l a s c u r t t i m p d u p ă ce t r e c e jucîndu-l la Teatrul „Rulandrn", M întilnim ]>e O c t a v i u s C e z a r î n Iulius Cezar, i a r peste cităva v r e m e , i n r o l u l b u f o n u l u i Feste d i n A 12-a noapte. 'Tot l a „ B u l a n d r a " a j u c a t pe t î n ă r u l E u g e n î n Candida de G. B . S b a w , pe H e r a u l t d e S e c b e l l e s î n Moartea lui Danton şi p e p r i n ţ u l L e o n c e î n Leonce şi Lena de Biichner ; alte r o l u r i r e m a r c a b i l e sînt Ricc a r d o F o n t a n a î n Vicarul d e H o c h h u t h , Fr.-jncis B a r o n î n Klisabela I d e P a u l F o s t e r şi Actorul d i n Azilul de noapte de Maxim Gorki. Cu fiecare personaj, C a r a m i t r u a d u c e în s c e n ă u n u n i v e r s î n c ă r c a t d c s e m n i f i c a ţ i e şi v a l o a r e , o t u l b u r ă t o a r e o m e n i e , f r u m u s e ţ e şi nobleţe d e c a r a c t e r , f a s c i n î n d , t r a n s f e r î n d sălii emoţia, gîndirea şi a t i t u d i n e a personajului. C a r a m i t r u r e c i t ă m u l t v e r s u r i . Ş i l e recită superb. Joacă m u l t în filme. E cunoscut m a ­ r e l u i p u b l i c ; d i n f i l m e l e : Comoara din Vadu vechi. Pădurea splnzuraţilor, Dimineţile unui băiat cuminte. Despre o anume fericire, Por­ ţile albastre ale oraşului, Casa de la miezul noj)ţii, Dincolo de pod ş.a. V a a p ă r e a î n Marele singuratic. Trei zile şi trei nopţi, Oaspc{i de seară. In viitoarea premieră a Teatrului „Bu­ landra", Tineri căsătoriţi caută cameră de Mihail Roşcin, I o n C a r a m i t r u este p u s î n situaţia u n u i personaj c o n t e m p o r a n , u n tînăr sovietic d i n zilele noastre... „ P e r s o n a j u l m e u se n u m e ş t e A l i o ş a . Este u n t î n ă r r u s d e z i n v o l t şi c u r a j o s , care-şi î n t e ­ meiază dc t i m p u r i u o f a m i l i e . Dragostea, o nevastă t î n ă r ă , vîrstcle sînt egale, u n c o p i l . . . şi g r e u t ă ţ i l e i n e r e n t e . P r i n c i p a l a : n - a u c a s ă , m o t i v d c exasperare. U n t i m p , locuiesc l a părinţii e i , l a m a m a l u i , l a o prietenă a e i , la u n p r i e t e n a l l u i , l a o g a z d ă , c u c h i r i e e t c . L a u n m o m e n t d a t , A l i o ş a p l e a c ă , îşi p ă r ă ­ seşte f a m i l i a , p e n t r u a m u n c i u n d e v a d e p a r t e , îşi s c h i m b ă c h i a r şi m e s e r i a , p e n t r u a cîştiga m a i mulţi bani. U n personaj agitat, vital, s i m p a t i c , l a graniţa celor d o u ă vîrste l a care u n t î n ă r se t r a n s f o r m ă î n b ă r b a t . Farmecul şi i n t e r e s u l a c e s t e i p i e s e c o n s t ă , d u p ă p ă r e r e a m e a , î n scenele care a u l o c î n t r e , p e de o p a r t e , c e i d o i t i n e r i căsătoriţi, Alioşa şi A l i ­ ena, p e de a l t a , diferiţii m e m b r i , d e d i f e ­ r i t e vîrste, ai f a m i l i e i . . . Piesa analizează u n c o n f l i c t d e generaţii, «lucind m a i d e p a r t e p r o b l o m e l e t i n e r e i generaţii s u r p r i n s e î n Valen­ tin şi Valentina. P i e s a este p u ţ i n v e s e l ă , p u ­ ţ i n t r i s t ă , p u ţ i n d r a m a t i c ă — d i n t o a t e cîte p u ţ i n — aşa c ă , p î n ă l a u r m ă , p i c ă t u r ă c u p i c ă t u r ă , se c o n s t i t u i e într-o l u c r a r e d e s u c ­ c e s . Se j o a c ă î n m u l t e t e a t r e d i n ţ a r ă , m o t i v d e i c o m p e t i ţ i e c r e a t o a r e şi d e c o m p a r a ţ i i s t i ­ listice.

Măria Marin

LE.S.-după Jubileu
T.E.S. un vara A dc Au tele" astăzi, in in fost peste fost spor un de aceasta, — dc jubileu reprezentanţi hotare, ai gestului măsuraţi, mereu Goldfaden, la noi. şi substanţa multele jirin mare să-l arta Steaua unui şi lui, Verde, Roşie Leoncseu evreiesc, scheciuri, ; cu inspirate dar artistică de : toate idiş crunţi : respective, a unui puternicele prezenţa ai (cu în aceste literar de fascismului direcţii belşug al împletirea îndreptăţire şi un toate pînă cu la de de loc E cu profilat, dc zăcămintele de T.E.S. lor Caragiale alternanţă şi vremii Vilna, anii limbă altădată, şcoala cu lui valori, întîmpina, a ocupe în : leşilor. modelul creaţia din relaţiile Vampiru liniile concepute, repertoriul lucrări din lăsind de viaţa să in se Iacob şi activă, de „salonul" ; alături şi cu pină Istoria asprele, Teatrul 100 la dc ai de acest la Evreiesc, creatoare ani solemnitatea tuturor numeroşi ai şi stabilitatea veac cu tot mereu şi de ce ea de de Millo, şi în prilej : de de este la slujirii teatrelor alţi festiv, j>cnelului nu silite teatru este, o pagină in de scrisul lui Lazăr itinerante revuistic, marelui pc (de din fundalul în spectacolele, foiţe de fapte consemnate Izrail fapte îi este dc şi şi formele, teatrale de pentru putinţa ca un şi un de rezultat calde Ca prima un stat. a cum, a Bercovici) artei de de la ale a concrete astăzi, teatre teatrale, mereu după deschisă devenirii luplind dc actoriceşti, comunişti, şi artă a rezislînd şi au valori larg fost şi într-un tipicul şi la a la Stat prima primele din artişti şi doar — îşi deschide, după dc luat şi soli de critici făcuţi de fost de care evocată, dar Interesul a idiş; dar, Cafegiu, dc limbă în. care lui. lui locul desigur, a idiş Tănase lui bufe, Gobloni mizeriile şi nici şi de de din urmările româneşti artistică 1944 calea şi a lui unei afirmării, artistice, şi periferia închegat trunchiul culturale aceea, socialist, lume, deplin năzuinţi politicii cuvintelor „mai de departe suprem după jubileu pină în tot creatoare), partidului emoţionate, întru — ca — un şi în de mulţi spor în mai de departe, ce este înţeles ales farse la şi teatrului neuitate ca actorilor societatea din nu prin (şi toamna jubileul teatru parte, ai într-o scenelor — şi la acest cu mai spectatori stîngacele iniţiale teatru tot puţin aspiraţii, preţuirea) pe cu Grădina cu ; începuse care alit amatorilor Jignita, trupe să repertoriul Alecsandri originale, şi chiar „uliţii" problematica de ale astăzi, la istoria studiu, şi şi şi încoace, au civică prin cu avea, mai dc ce teatru aceasta, abia evreiesc caldă dc creatori „de şi de se e limbă ai stagiunea sărbătorii, in cu in România. comuniune idiş con­ rlnd". neaju­ „părin­ bucură, specific instructiv, rea­ care pe mai mult. la de similare exceleze de sau jucate Sbaheevreieşti soci­ animarea trupei ei de teatrului de apărut — teatrul dezvoltări alături aşa culturii, crista­ culturii româneşti. de la peste spe­ în bună ani", de cele­ măsurate, înaripare stagiune înfiripări căruia şi au (ară colegială, deiului, toratele, iubitori muzicii, paşii vagabondaj artistică a se genere. limbă ])itoresc, ce

cuvintului,

primejduitele acestui lui istoriei încă a lui

înjghebări

experienţa adesea,

evreiesc

expresivă,

'încercări, teatrului înainte unei trupe Matei

integrează,

lizări, Eininescu Uliţa apoi, cu la ale teatrul cuplete Iorgii in de şi din în de către după ea a de şi cum de-a lizat, un locului profil in speare), etăţii Pomul

românesc, opera actori cu al

animatoare

Goldfaden.

prezenta,

repertorială feluritelor satirei la consacrare lumii

disponibilitatea

histrionică

bucureştean interferenţa revuistice

înjghebări genului

Constantin „cînticelelor" de Moliere lor, lumea

începuturi, clasică mărunte, în. de ei alături ecoul stîrnit

melodrame

singeroasc

problemele

desluşească, Stcrnberg, originalele eroică, şi şi războiului, momente, de eu — care în în aceste Eliberare, cultură azi, proceiul prin care

general;

românesc

tulburătoarele regimului

reprezentaţii teroare

..liaraşeum".

împotriva valoros

amănunte,

secretarul cuviinţă, argument în eu egală aceasta lungul altoindu-şi

teatrale conştiinţă 23 nu ţării, împinsă Eliberare, evreu şi funcţiile de August numai dar

ce i s-a conferit România. deosebire măsură s-a anilor contopindu-se de continuitate

se bucură reţeaua instituţii hărţuită

evreiesc

caracteristic anevoie,

personalităţii către s-a pe

străveche

poporului

româneşti, Veacul data unui ocean. cificitate semnificaţia l>roblemci amintire adresate răspundere lalte şi instituirii

substanţa, a ca : artei scenă

tendinţele idiş în prima se virtuţi final suprem spre se

leagă, oară în

scenei prestigiu în a hună în de ziua

evreieşti (citeşte tot se ce e

stalul manifesta şi al

nostru

dobîndirca

prestigiu Şi acest

profesionist,

recunoscut,

stilistică, reală naţionale, de şi stagiuni. T.E.S.

disponibilitate, ca ca său stimulent urărilor jubileu. în

izvoarelor adaugă marelui preţuire,

lui,

rezolvarea

stimulent

înaripare

creatoare,

stagiune

FI. L
40
www.cimec.ro

DEBUTURI ÎN CRITICĂ

BOGDAN BURILEANU

Spaţiu şi timp in teatrul lui Teodor Mazilu*
C o n s t i t u i t ca c l e m e n t e s t e t i c s p e c i f i c , s p a ţ i u l se d o v e d e ş t e a f i , în teatrul l u i Mazilii, unul dinlre termenii de referinţă ai con­ f l i c t u l u i d r a m a t i c . P e n t r u c ă , a ş a c u m se v a v e d e a , e l este c o n c e p u t î n t r - o t r i p l ă iposta­ ză : fizică (înţeleasă ca r e p e r i n geografia piesei, cu bogate implicaţii asupra persona­ j e l o r şi a r e l a ţ i i l o r s t a b i l i t e î n t r e e l e ) ; i n t e ­ r i o a r ă , a f l a t ă într-o s t r î n s ă interdeterminare cu formaţia spirituală a personajelor sau, mai exact spus, cu subconştientul l o r ; în fine, o a treia dimensiune spaţială p e care o putem distinge ţine d e necesităţile unei construcţii dramatice anumite, de i m p e r a t i ­ vele mesajului pe care a u t o r u l îl t r a n s m i t e p u b l i c u l u i s ă u . Sc c e r c m e n ţ i o n a t ă , î n legă­ t u r ă c u acest u l t i m aspect, d i m e n s i u n e a l u i virtuală, perceptibilă dincolo dc acţiunea reve­ propriu-zisă, s u b f o r m a semnificaţiilor l a t e p r i n r a p o r t a r e a realităţii a r t i s t i c e l a cea socială. E cunoscută adinca i m p l a n t a r e a teatrului mazilian în prezentul cotidian, înclinaţia d r a m a t u r g u l u i d e a s u r p r i n d e şi a n a l i z a fap­ t u l de viaţă la n i v e l u l r e s o r t u r i l o r l u i i n t i ­ m e , a l acelor m e c a n i s m e a căror h i p e r f u n o ţ i o n a r c a j u n g e să d o m i n e o m u l şi, p r i n e l , însăşi viaţa. C a m e r a este u n u l d i n t r e e l e . I n t e r i o r u l c i , s e a r b ă d şi a b s o l u t i m p e r s o n a l , reflectă m c * Din „Vocaţia cotidianului şi im­ plicaţiile .tale estetice în teatrul lui Teodor Mazilu" — lucrare dc diplomă, I.A.T.C., 107G.

d i o c r i t a t e a c e l o r ce o l o c u i e s c . G ă s i m î n i n ­ dicaţiile a u t o r u l u i p r i v i t o a r e la decor notaţii sumare, de g e n u l „interior fără n i m i c deo­ s e b i t " s a u „o locuinţă d i n l r e cele obişnuite*', semn al conformismului manifestat de per­ s o n a j e l e cc-1 p o p u l e a z ă . N u g ă s i m n i m i c a l t ­ ceva î n a f a r a m o b i l i e r u l u i stas, s t r i c t func­ ţ i o n a l , a l c ă r u i a s p e c t c a n t i t a t i v este menit a indica gradul de bunăstare, de automulţumire contemplativă a Gabrielei, Ortansei sau a l u i M a x i m i l i a n . A c e s t e n u n ţ : „o c a ­ meră excesiv mobilată" devine, p r i n rapor­ tare l a a n s a m b l u l dramaturgiei lui Mazilu, dc-a d r e p t u l a m e n i n ţ ă t o r , c ă c i e l p r e f i g u r e a ­ ză setea de acumulare continuă a „noilor locatari". „ L o c u i n ţ a u n o r a r t i ş t i " ( O l g a şi E m i l d i n Inundaţia) este incertă sub forma obiecte­ lor ce o a l c ă t u i e s c . L e b ă n u i m , însă, pe măsură ce c u n o a ş t e m protagoniştii, s u b as­ p e c t u l l o r i n e r t , î n s t e r e o t i p i a r i g i d ă ce n u arc n i m i c c o m u n cu sensibilitatea creatoare a artistului. Fără a întreprinde n i m i c pentru a da i n ­ t e r i o r u l u i o notă intimă, personală, persona­ jele sînt claustrate între b m i l e l e d c zidărie, m u l ţ u i n i n d u - s e să t î n j e a s c ă s p r e d i n c o l o , s p r e e x t e r i o r u l p e c a r e î l v i s e a z ă c a p t i v a n t şi p l i n d e v i a ţ ă . A u t o r u l l a s ă , c u s u b t i l i t a t e , să p ă ­ trundă pină la n o i nostalgia neobişnuitului care să spargă b a n a l i t a t e a . Căci, î n a p r o p i e ­ rea locuinţei excesiv m o b i l a t e în care vege­ t e a z ă G a b r i e l a d i n Somnoroasa aventură, se simte „strada, n e c u n o s c u t u l , oraşul, aventu­ r a " , acel m i r a j a l coproducţiilor franco-italiene pe care eroina c a u t ă să-l a t i n g ă în c h i p d e v e d e t ă a u n e i p a r o d i c e şi p l i n e d e ridicol răpiri. Această t e n d i n ţ ă d e e v a d a r e d i n strînsoar c a s p a ţ i u l u i sc a f l ă şi e a n o t a t ă s u b a c e e a ş i formă a obiectelor. Aici (Trcziţi-vă în fie­ care dimineaţă), fereastra largă, pe unde soarele poale intra în voie, simbol plenar al energiei v i t a l e , stă m e r e u deschisă, a s i gurînd o iluzorie comunicare cu exteriorul. D a r e a se d o v e d e ş t e i n s u f i c i e n t ă î n momen­ t u l î n c a r e i se o p u n e o a t i t u d i n e pasivă, de c o n t e m p l a r e a „colecţiilor d e t i m b r e si f e m e i " . P u s î n faţa vieţii, p e r s o n a j u l (Maxi­ milian) se a r a t ă d e s c o p e r i t î n n ă u c e a l a h u — „ V i a ţ a ? Ş t i u e u ce e v i a ţ a 7* — , r e f u z î n d c u o r o a r e să se d e s p r i n d ă d i n s p a ţ i u l său i n t e r i o r , subconştient, ale cărui bariere îşi d o v e d e s c , p r i n c a p i t u l a r e a e r o u l u i , m a l e ­ fica d u r a b i l i t a t e . Aceeaşi v e d e r e largă s p r e s t r a d ă o a r e ş l Varga, bătrînul participant senil la Sărbă­ toarea princiară, pentru care strada, lumea

www.cimec.ro

41

d i n exterior, î n s e a m n ă î m p ă r a t u l , c u r t e a şi celelalte o n o r u r i l a care linjeşle, d i n foto­ l i u l c o m o d al r a m o l i s m e n t u l u i său. Fără a găsi in s i n e r e s u r s e l e n e c e s a r e pătrunderii e f e c t i v e î n cealaltă l u m e — fantastică p r i n g r a n d o a r e a şi l u x u l c u c a r e o i n v e s t e ş t e i m a ­ ginaţia l u i bolnavă — , uciderea A p o l o n i e i i i a p a r e ca u n i c ă şansă, săvîrşind-o s u b a c o p e ­ rirea u n o r r i d i c o l e justificări. I n Sărbătoarea princiară, traiectoria personajului este ase­ mănătoare tuturor eroilor I u i Mazilu, dintr-un spaţiu r e a l î n u n u l i m a g i n a r , n l l o r . Numai că, spre deosebire de toate celelalte p e r s o n a j e , caracterizate p r i n a s p i r a ţ i a in s i n e , n e s u s ţ i n u l ă d e n i c i un gest, b a c h i a r c o n t r a ­ c a r a t ă p r i n c o n t e m p l a t i v i t a t e a ce a j u n g e să-i constituie esenţa, Varga crede a avea o s o l u ţ i e , p e c a r e nu p r e g e t ă să o d u c ă l a î n d e p l i n i r e . E r o a r e a îi a p a r e s u b a d e v ă r a t u l chip abia în m o m e n t u l î n c a r e c r i m a îşi d o v e d e ş t e c u m p l i t a inutilitate. T r i m i s u l î m p ă ­ r a t u l u i n u mai v i n e ; a c c e s u l î n l u m e a v i s u ­ r i l o r sale este, încă o d a t ă , b a r a t . I n c a p a b i l i să-şi t r a n s p u n ă f a p t i c a s p i r a ţ i i l e spre u n spaţiu l a r g , e r o i i r e c u r g l a soluţia compensatorie a aglomerării de obiecte. Si. «Iacă î n Proştii... această a g l o m e r a r e care s u ­ f o c ă s p a ţ i u l t r e b u i e să s u g e r e z e o s u f e r i n ţ ă împinsă pină la saturaţie, e v o c i n d u n p r e ­ s u p u s spaţiu şi t i m p anterior, potopul de „ r e a l i z ă r i " d i n Inundaţia sfîrşeşle p r i n a d e ­ t e r m i n a p r o t a g o n i ş t i i să î n c e r c e s a l v a r e a u n e i cil de m i c i părţi d i n spaţiul u m a n pe care îl v ă d i r e m e d i a b i l d i s p ă r u t . D i s c r e p a n ţ a d i n l r e p l ă s m u i r e a p e r s o n a l ă şi evidenţa realităţii (împotriva căreia, v o m v e d e a , există, d i n p a r t e a e r o i l o r , o a v e r s i u n e n ă s c u t ă d i n t e a m ă ) este d u r e r o a s ă , deconcerlindu-i pe „ v i z i o n a r i i " d i n Frumos e tu .septembrie... D e z i l u z i a esle c r u n t ă , î m p l i n i r e a visului — ca şi î n Inundaţia, dar pe o altă cale — echivalează cu moartea. Se caută c u d i s p e r a r e reîntoarcerea în imagi­ naţie, î n acel spaţiu i n t e r i o r b i n e c o n s e r v a t , a cărui p r i n c i p a l ă v i r t u t e esle i r e a l i t a t e a . R e ­ venirea apare, însă, imposibilă ; fatalitatea f e n o m e n u l u i — tragică p e n t r u v i c t i m e l e e i , c o m i c ă p e n t r u n o i , care l e p r i v i m — stă î n ireversibilitatea l u i . Contactul cu realitatea v i e oripilează personajele, Veneţia veritabilă părînd „inadmisibil dc aproape". Presimţim reluarea c i c l u l u i : căutarea u n u i a l t spaţiu şi î n c e p e r e a d e m e r s u l u i i m a g i n a t i v d e m o b i ­ lare a l u i . 0 altă tentativă de e v a d a r e d i n spaţiul s u p u s î n m o d n e a ş t e p t a t p e r i c o l u l u i şi c a r e a m e n i n ţ ă s ă se î n g u s t e z e şi m a i m u l t , d e ­ v e n i n d i n c o m o d , încearcă şi i n f r a c t o r i i d e ­ n u m i ţ i „nebuni făţarnici". Refuzaţi, la m o d u l c a t e g o r i c , d e s o c i e t a t e a î n c a r e şi-au d e s f ă ş u ­ r a t t i h n i t m a t r a p a z l î c u r i l e , c i se v ă d s i l i ţ i să-şi c a u t e r e f u g i u l , i a r o d a t ă c u e l , s a l v a r e a , în absolut. S-a î n c e r c a t , de către unii, interpretarea acestui spaţiu inedit prin semnificaţia claustrării, înţeleasă, printr-un u n g h i s t r i c t m o r a l i s t , ca u n i c ă p o s i b i l i t a t e de destinaţie a u n o r asemenea specimene. E x p l i ­

c a ţ i a i n i se p a r e f o r ţ a t ă şi s c h e m a t i c ă , p e n t r u că, d c f a p t , acest spaţiu c u rezonanţe f a n ­ t a s t i c e , s p r e c a r e se î n d r e a p t ă l o r d a c h e , D o b r i ş o r şi c o m p a n i a , este c a r a c t e r i z a t d c î n s u ş i iniţiatorul său — S u b l i m u l î n caz de forţă m a j o r ă — c a i l u z o r i u . E l e s t e , m a i curînd, echivalent cu ideulul personal al „nebunilor", l a f e l d c i n c o n s i s t e n t şi d e l o c p l a u z i b i l . D e ­ a l t f e l , f u g a î n acest spaţiu u l î n c h i p u i r i i este condiţionată de credinţă, făcînd apel la resurse c u c a r e , a m v ă z u t , aceste personaje sînt înzestrate d i n belşug. P r i v i t a s t f e l , p a r a ­ d i s u l în care sînt e x p u l z a ţ i l e a p a r e p l i c t i c o s p r i n i m a g i n e a p e c a r e le-o o f e r ă , o g l i n d i n d u - i . O a r e c u m deosebită de n u a n ţ a pe care o găsim î n Frumos e in septembrie..., deziluzia are, î n s ă , a c e l e a ş i c o n s e c i n ţ e : r e f u z u l şi f u g a î n a ­ p o i , c u atît m a i tentantă c u c i t c o t i d i a n u l d i n care a u p l e c a t l e esle l a î n d e m î n ă , i a r i n c o n ş t i e n ţ a îi f a c e să c r e a d ă că t o a t e c i l e le-au p ă r ă s i i se a f l ă l a l o c u l l o r , n e a t i n s e . C o n t r a z i c e r e a faptică a a c e s t o r i l u z i i este d e n a t u r ă să l e t r a n s f o r m e a c e s t s p a ţ i u a l h u z u ­ r u l u i într-unui f o a r t e g r e u d e s u p o r t a t , d i n i n t e r i o r u l c ă r u i a n u m a i găsesc n i c i o ieşire. ajungem O d a t ă c u u c i d e r e a l o r succesivă, l a c e a de-a t r e i a d i m e n s i u n e e n u n ţ a t ă : cea a a u t o r u l u i , prezent la n i v e l u l semnificaţiilor. Pentru că, î n l o c u l u n e i m o r a l e e x p l i c i t e , alipită s u b formă dc concluzie, ne aflăm în situaţia de a constata, odată c u t e r m i n a r e a a c ţ i u n i i , că s p a ţ i u l c i d e d e s f ă ş u r a r e , s t r i c t scenic, este î n c h i s , t r i u m f u l B ă r b a t u l u i c u c a p u l i n n o r i r ă m î n î n d localizat între l i m i ­ tele spaţiului de j o c . Deinonstrînd evidente afinităţi b r e c b t i e n e , M a z i l u d e s e m n e a z ă scena c a u n i c s p a ţ i u d e a c ţ i u n e a f o r ţ e l o r ce se î n f r u n t ă , scoţînd î n m o d d e l i b e r a i b i n e l e î n afara discuţiei. D i n c o l o dc d e z n o d ă m i n t u l l a c a r e a s i s t ă , p u b l i c u l e s t e a t e n ţ i o n a i a s u p r a e¬ senţei distructive a răului, fiind în m ă ­ sură să înţeleagă dimensiunile reale ale p e r i c o l u l u i penetrării acestuia în realitate, în c î m p u l v a l o r i l o r sociale. Izolat, supus claus­ t r ă r i i î n t r - u n s p a ţ i u e r m e t i c , l o r d a c h e îşi m a ­ nifestă, sincer îngrijorat, dezorientarea : „ U n d e să f u g i m ? P r e t u t i n d e n i s î n t a c e l e a ş i legi... p r e t u t i n d e n i ţi se c e r c să respecţi o m u l . . . p r e t u t i n d e n i ţi se c e r c să m u n c e ş t i . . . p r e t u t i n d e n i ţi se c e r c să g î n d e ş t i . . . U n d e să m e r g e m ?..." P r i n c i p a l a caracteristică pe care o p u t e m o b s e r v a î n ce p r i v e ş t e t i m p u l pieselor l u i Mazilu este m a l c a b i l i l a l c a sa. E x t r a s ă d i n contextul biografic al personajelor, dimensiu­ n e a t e m p o r a l ă d e v i n e e x t e n s i b i l ă şi m u l t i p l ă , conducând la u n grad sporit de generalizare a vieţii. D i n e l e m e n t de progresie cauzală, t i m p u l se t r a n s f o r m ă î n r e p e r , î n u n i t a t e d e măsură a prăpastiei ce s e p a r ă personajele. Apropierea dintre ele devine cu atît m a i imposibilă c u cît d i s o c i e r e a temporală se accentuează. Ieşită de s u b c o n t r o l u l r a ţ i u n i i , c r o n o l o g i a i m p u n e l e g i p r o p r i i , d e neînţeles c e l u i s u s t r a s e i . D o n J u a n sc i z o l e a z ă , î n t r - o primă etapă, în adăpostul c o m o d oferit de m i t , renunţînd, i m p l i c i t , la evoluţie. A p a -

42

www.cimec.ro

renta sa u n i v e r s a l i t a t e sc d o v e d e ş t e , insă, i l u z o r i e , m o b i l i t a t e a i n t i m p , de-a l u n g u l şi de-a l a t u l i s t o r i e i , a r ă t i n d u - ş i , î n c o n f r u n t a r e eu viaţa, reversul dureros. Însingurat lingă <> m i n c i u n ă n ă r u i t ă , e r o u l e s t e p u s î n f a ţ a a n a c r o n i s m u l u i său tragic. I n t i l n i m , pe de altă parte, u n t i m p suspen­ dat, i n e r t , a cărui a r b i t r a r i e t a t e accentuează ideea d e ncrolaţionarc a e v e n i m e n t u l u i . Cielicitatea l u i mecanică macină în g o l energii şi a m b i ( i i , d e g r a d i n d u - l e c o n t i n u u . Esle ca­ z u l c u p l u l u i d i n Impăiaţi-vă iubiţii, a cărui groază d e această situaţie p o s i b i l ă i i p a r a l i ­ zează, împiedieîndu-i să se o p u n ă efectiv. T i m p u l a r b i t r a r se a f i r m ă c a r e s o r t d r a ­ m a t i c şi î n Inundaţia. I m p u s d i n afară, el v a î n c e p e şi se v a t e r m i n a l a u n moment necunoscut şi i m p o s i b i l de controlat, prinz î n d p e r s o n a j e l e î n a n g r e n a j u l s ă u d e r e g l a t şi n i m i c i t o r , fără şansă de scăpare. L a n i v e l u l acţiunii propriu-zisc, lemporalit a t e a a s t f e l m a n e v r a t ă lipseşte c o n f l i c t u l d e m o t i v a ţ i a n e c e s a r ă , c u m se î n t î m p l ă i n Aceşti nebuni..., a l cărei p r i m a c t se desfăşoară într-un t i m p n e v e r o s i m i l , s p o r i n d imprecizia prin r i t m u l precipitat. Apariţia Cameliei, iar mai t î r z i u c e a a S i l v i e i , p e c a p u l l u i lor­ dache, sînt, într-adevăr, succesive, d a r , d i n ­ c o l o d e d e s f ă ş u r a r e a i n s p a ţ i u , e l e se a r a t ă , Ia n i v e l u l s e n s u r i l o r i m p l i c a t e , s u b l u m i n a simultaneităţii a două c o n t r a r i i , în acţiunea l o r concomitentă asupra u n u i obiectiv sortit distrugerii. Senzaţia dc năuceală, de haos, este resimţită d i n p l i n d e către acest obi­ e c t i v , a d u s î n cele d i n u r m ă î n situaţia d e t o t a l ă c o n f u z i e . P u s î n t r e paranteze, timpul d e v i n e , i n acest c a z , n e u t r u , a c ţ i u n i l e p u ţ i n d fi combinate la voia întîmplării, indiferent d e o r d i n e şi r e p e t a b i l e l a i n f i n i t p e a c e l a ş i ti|Kir statornicit. D e a l t f e l , c a r a c t e r u l c i r c u l a r al t i m p u l u i imprimă textului o ritmicitater i ­ guroasă, condusă m a i departe prinlr-o con­ t i n u ă oscilaţie între t e n s i u n e ( m o m e n t u l a¬ n u n ţ ă r i i p e r i c o l u l u i d e c ă t r e S u b l i m ) şi r e l a ­ xare (evadarea în absolut). I n actul a l doilea, r i t m u l este î n c e t i n i t p i n ă l a n e m i ş c a r e , p r e ­ g ă t i n d , î n acest f e l , d i m e n s i u n e a fantastică a absolutului. Apariţia inopinată a Bărba­ t u l u i c u c a p u l î n n o r i , î n v e ş n i c a şi a p a r e n t absurda l u i căutare, desăvîrşeşte confuzia spaţio-temporală, p r i n confirmarea p e care S u b l i m u l o a d u c e c a interogaţie : „Ce d r a c u ' v-a v e n i t . . . s ă v ă m u t a ţ i l a C î m p i n a ? " Dc-abia î n u l t i m u l a c t , odată c u i n t r o d u ­ cerea banilor ca mobil a l acţiunii, r i t m u l devine verosimil, i a r desfăşurarea, logică. "Caracterul discontinuu al timpului şi spa­ ţ i u l u i , a t î t î n i n t e r i o r u l u n u i a c t , c i t şi l a nivelul derulării întregii acţiuni, permite a u t o r u l u i să creeze s t r u c t u r i parţiale a t r ă g î n d după sine, la nivelul percepţiei, anularea perspectivei unice. Mişcarea d r a m a t i c ă dobîndoşte u n sens c e n t r i f u g a l , r u p e r e a c o n e x i u ­ n i l o r şi a b s e n ţ a m o t i v a ţ i i l o r a c c e n t u î n d , î n egală măsură, fiecare unitate componentă. P r i n a c e a s t ă p r i s m ă , p e r s o n a j e l e şi a n e c d o t a sînt redate c u întreg procesul de transfor­

m ă r i a l d e v e n i r i i l o r . T o t u l este p u s i n e v i ­ d e n t ă , f ă r ă a se e x p l i c a m e c a n i s m u l p s i h o l o g i c . S t r u c t u r a scenelor le conferă o parţială a u t o ­ n o m i e , a v î n d l a originea alcătuirii u n meca­ n i s m de r u p t u r i . Primele trei tablouri, inlr-o d e r u l a r e sinuoasă (realizată p r i n l i n e a r i t a t e a fiecăruia î n p a r t e ) , p r e z i n t ă o e v o l u ţ i e seg­ mentată, întărită p r i n m o n t a j u l discontinuu. Secvenţa sintactică este eliberată d e sens ; reacţia i m e d i a t ă î n faţa e i , d i n p a r t e a r e ­ c e p t o r u l u i , d e v i n e neinteresantă. F o r m a este­ t i c ă se c o n f i g u r e a z ă l a n i v e l u l p e r c e p ţ i e i f i ­ nale, odată c u refacerea legăturilor p r i n co­ nectarea t u t u r o r sensurilor p r i m i t e dc la fie­ care scenă î n p a r t e . I m a g i n e a este m u l t i p l i ­ cată, atenţia se dispersează la nivelul întregii acţiuni dramatice. Tehnica aces­ tei multiplicări creează o simetrie de na­ t u r ă a s p a r g e f o c a l i z a r e a . A s i s t ă m l a ceea ce se c h e a m ă m u l t i f o c a l i z a r e , d e t e r m i n i n d per­ ceperea simultană a segmentelor dramatice. I n a c e s t s e n s , se r e m a r c ă t e n d i n ţ a a u t o r u l u i d e a r e n u n ţ a l a f a c i l i t a t e a p e c a r e i-o o f e r ă prezenţa p e r s o n a j u l u i p r i n c i p a l i n construcţia c o n f l i c t u l u i , înlocuind-o p r i n relaţionarca ac­ ţiunilor î n r a p o r t c u m o b i l u l fundamental. In Aceşti nebuni făţarnici, mobilul, atunci c î n d , î n sfîrşit, este i n t r o d u s i n j o c , c o n ­ centrează asupra l u i toate eforturile perso­ n a j e l o r , c o n f e r i n d u n sens agitaţiei l o r f e ­ b r i l e . F i e c a r e se d e f i n e ş t e î n f u n c ţ i e d e a c e s t deziderat, pe care îl urmăreşte cu o tena­ citate împinsă pînă la crimă. I n t e r e s a n t n i sc p a r e f a p t u l c ă , i n a c e a s t ă situaţie d a t ă , c o n f l i c t u l s t a b i l i t între perso­ n a j e este d e o s u p e r f i c i a l i t a t e i n v e r s p r o p o r ­ ţională c u e f o r t u r i l e d e p u s e ; d e u n d e şi efectul comic iniţial. S p u n e a m superficiali­ t a t e , p e n t r u c ă t i p u r i l e s o c i a l e n u se d e o s e ­ besc s u b s t a n ţ i a l , î n f r u n t a r e a d i n t r e e l e desfăşurindu-se p e acelaşi t e r e n m o r a l , într-o Dihotomia s a r a b a n d ă a m i n c i u n i i şi hoţiei. virtute/ticăloşie se r e z o l v ă p r i n d e z e c h i l i b r a ­ rea totală a relaţiei d e p a r t e a abjecţiei. P e n ­ dularea permanentă î n t r e esenţele c o n t r a r i i r e s t a u r e a z ă u n i t a t e a p r i n c o n t o p i r e ( A d a m şi Licheaua), i a r , într-un plan ulterior, prin anulare. Autodemascarea distruge esenţele n e g a t i v e . C î ş t i g u l d e c a u z ă este d e p a r t e a celui m a i abject (Bărbatul cu capul în n o r i ) , a c ă r u i a b i l i t a t e p e r f i d ă 1-a ţ i n u t deoparte pină la momentul potrivit. Surpriza îşi păstrează a m p r e n t a şi a s u p r a deznodămîntul u i , căci acesta este d e p a r t e d e a rezolva Trecînd triumfător peste rigu­ tensiunea. roasele indicaţii a r i s t o t e l i c e , M a z i l u îşi e x ­ primă o r i g i n a l i t a t e a şi m o d e r n i t a t e a formei dramatice p r i n opţiunea pentru anti-climax. Aparenta abandonare a filonului confliclual p r i n c i p a l şi i n t r o d u c e r e a u n u i personaj-surpriză refuză explicaţia facilă. P r e f e r i n d f i ­ nalul deschis, a u t o r u l oferă p u b l i c u l u i sa­ tisfacţia descoperirii semnificaţiilor operei d i n c o l o d e p a r a m e t r i i ficşi a i a c ţ i u n i i , p r i n a p e l u l necesar l a referinţele p r o v e n i n d d i n tr-un domeniu exterior spectacolului, care este î n s ă ş i d i n a m i c a vieţii sociale. |

www.cimec.ro

43

eptatea m ă r i i
piesă în 11 tablouri pentru teatrul de păpuşi de

Virgil Teodorescu
Personăjele:
MAMA FEN(î SEN Soarbe-mare T I N G G r u m a z de oţel Stinge-flăcârî V U - C H 1 - R A M P i c i o a r e nesfîrşite L U - M I N F r a t e l e cel v i t e a z MANDARINUL SFETNICUL MĂSCĂRICIUL A N - L I , dansaloare C I A N G , paznicul CĂLĂUL TRIMISUL MANDARLN ULUI Ciţiva c u r t e n i , d i n l r e care doi fac parte d i n S f a t u l d c j u d e c a t ă al Mandarinului U n negustor de fructe şi b a l o a n e U n negustor l a b a z a r O florăreasă U n lîrgoveţ înstărit Saltimbancul Înghiţi torul de f l ă c ă r i D o i copii, ţinîndu-se de m i n ă

www.cimec.ro

A c ţ i u n e a sc p e t r e c e î n C h i n a f e u d a l a , tr-un oraş s i t u a i la ţ ă r m u l m ă r i i .

în­

FENG

(cintind)

:

Scena 1
L a ţ ă r m u l m ă r i i , o colibă sărăcăcioasă, d a r curată şi i n g r i j i l ă . Marea se f a c e simţită p r i n v u i e t u l neîntrerupt al v a l u r i l o r . Coliba are, i n faţă, u n petec d e g r ă d i n ă , î n care creşte o vegetaţie aspră, marină ; printre tufe, u n copac pitic îşi î n t i n d e ramurile contorsionate. Copacul pitic arc drept po­ d o a b ă o coroană d e a s ă d e frunze m ă r u n t e , roşcate. C u u n a d i n l a t u r i , c o l i b a d ă s p r e o străduţă urcând dinspre mare, pardosită cu pietre care a u prins o culoare verzuie d i n p r i c i n a sării. E i n a m u r g . P r i n faţa c a s e i , î n p e n u m b r ă , se z ă r e s c t r e c î n d n i ş t e s i l u e t e : un pescar d u e i i i d i n circă u n e l t e l e l u i d e pescuit, o fată ( l u c i n d p e u m ă r u n u r c i o r plin cu a p ă , o femeie ţinind de mină u n c o p i l . M a m a c e l o r c i n c i f r a ţ i sc a f l ă î n («gra­ da casei, u n d e pregăteşte c i n a , î n faţa u n u i c u p t o r p r i m i t i v . U m b r e l e c a r e sc p e r i n d ă p e străduţă o salută. Sub copac, o masă, laviţe. Coliba e răvă­ şită d e o f u r t u n ă d e z l ă n ţ u i t ă i n a j u n . Cei c i n c i f r a ţ i l u c r e a z ă d c z o r , î n e e r e i n d să r e ­ pare stricăciunile p r o v o c a t e d e v i j e l i e . T i n g G r u m a z d e oţel p o a r t ă pe g r u m a z o bîrnă solidă, care, p e n t r u e l , eînlăreşte cît u n f u l g . Cu a j u t o r u l fraţilor săi, el i n t r o d u c e bîrna î n t r e a c o p e r i ş şi p e r e t e l e c a s e i . P l i n i d e v o i o ­ şie, b ă i e ţ i i v o r b e s c î n t r e e i î n t i m p c e l u ­ crează, s c o r n i n d s t r o f e şi m i c i c î n t c c c , i n care c v o r b a d e însuşirile l o r deosebite. TING : A p u c ă b î r n a , H a m , şi u r c - o s u s . HAM la (îşi lungeşte : picioarele, ajungind pină

Talazul mării-n b u r t a m e a A d o a r m e ca p c o saltea. C î n d v r e a u , o s o r b c u p e ş t i şi a l g e , Şi v a l u - n p î n t e c u - m i se s p a r g e . SEN :

H e i , R a m , v r e i să a j u n g i l a c e r ? LU-MIN : E cel m a i m i c , cel m a i înalt ! SEN O :

f i ! E u sînt s t ă p i n p e f o c ! (Ciulind.)

Sting vîlvătăile pe loc Şi u n i n c e n d i u c î t d e m a r e , M i sc a ş t e r n e l a p i c i o a r e . . . LU-MIN : E i , s o a r e l e coboară-n E T u , Vu-Chi-Ram, mare... t i m p u l să sfirşim, băieţi ! cît e l u m i n ă ,

M a i cercetează c o p e r i ş u l , (Soarele mă copiii apune in la cină.) mare. Mama îşi chea­

M A M A (chemîndu-i) : E cina gata, dragii mei... (Ei îşi lasă lucrul, îşi scutură hainele şi, inlrind în grădiniţă, se aşază in jurul mesei, sub copac. S-a întunecai. Flacăra focului lu­ minează fetele şi gesturile lor. Mama le umple castroanele, apoi se aşază şi ea la masă. Cile o umbră continuă să traverseze strada. In timpul cinei, conversaţia se înfi­ ripă : vorbesc despre furtuna din ajun şi despre lucrul lor din ziua aceea.) TING :.

acoperiş)

| ine-o şi t u d e - u n c a p ă t , (Cintind.) Slinge-flăcări. Mi-e gîtul d e oţel D a r staţi î n c o t i n e l Să n u - m i sucesc v r e o Încet, încotinel...

Ce r e l e v î n t u r i ! Ce p o ţ i să l e f a c i ! G r u m a z u l m e u p u t e r n i c d c oţel î n calea l o r n u p o a t e sta defel. FENG : E u m ă g î n d e s c să s o r b î n t r e a g a m a r e . G r e ş n-aş f i d a t . R ă s a r p e f u n d u l e i M u n ţ i grei de piatră v e c h i d e cînd e lumea... D a r v î n l u - n p î n t e c n-aş p u t e a să-l s o r b . SEN :

vînă

R A M (cîntînd) : Picior m a i l u n g Decît a l m e u î n l u m e s ă găseşti e g r e u , E greu, e greu.

LU-MIN :
Ridică bîrna, F c n g , m a i sus.

P u t e r n i c i s î n l e m t o ţ i . Şi f i e c a r e Putem înfăptui grozave lucruri :

www.cimec.ro

45

E u v î l v ă t a i a p o t s-o s t i n g şi R a m S o - n a l ţ ă , ca u n t r u n c h i , d i n a p a Măicuţă, care oare dintre n o i () f i m a i t a r e ? MAMA Toţi : Ştiu sinteţi tari. La fel de Şi d e o p o t r i v ă LU-MIN : v ă i u b e s c pe toţi. şi buni

mării.

Scena 2
Noaptea, spre revărsatul zorilor. Ţărmul mării. Înalt. Dedesubt, marea. E linişte. O ceaţă străvezie pluteşte i n v ă z d u h . M a r e a e calmă. Păsări de dimineaţă, asemănătoare lăstunilor, zboară p e d e a s u p r a a p e i şi sc i z b e s c d e ţ ă r m u l î n a l t . C e i c i n c i f r a ţ i s-au t r e z i t d i n s o m n şi p o r n e s c s p r e m a r e . S i n i întovărăşiţi de mama lor. La ii petrece, dindu-le sfaturi. MAMA : Feng, dragul meu copil, te r o g , ai grijă,

eu. şi

copii ! harnici

O, fraţii m e i ! P u t e r n i c f i e c a r e K-n f e l u l l u i . D a r f i e c a r e s i n g u r II doar u n strop de apă în ocean. T u , S t i n g e - f l ă c ă r i , S e n p r e a s c u m p , şi 0 , V u - C h i - R a a u — P i c i o a r e nesfârşite, T i n g , ce-şi î n c o a r d ă g î l u l t i c o ţ e l .Şi S o a r b e - ' i n a r e — d a c ă - a m f i u n i ţ i , N u ne-ar p u t e a s t a n i m e n i î m p o t r i v ă . MAMA :

tu

Să n u le-neei c u i e r b u r i l e m ă r i i . L u - M i n , c o p i l u l m e u , e-adevărat. : U n i r e a e p u t e r e a şi s p e r a n ţ a , Şi fericită-nş f i , c i t - o i t r ă i , Să n u v ă d i n t r e v o i neînţelegeri. S ă r m a n i sîntem. D c n-ar f i M a n d a r i n u l , Cu l ă c o m i a l u i , f ă r ă sfirşit, P u t e r e a voastră, l a xin loc cuprinsă, N c - a r s c o a t e d i n b e l e l e şi n e v o i . TING : FENG : Fii liniştită, rogu-te. MAMA Lu-Min. răsară : copilul meu, ascultă-mi sfatul. FENG :

Fii liniştită, m a m ă !
MAMA : Feng, băiete, Să nu iţi spargi vreun dinţişor de pietre,

Şi p l a s e l e p e s c a r i l o r , a i g r i j ă , Să n u le r u p i c î n d sorbi.

Aşa-i, m ă i c u ţ ă ! I n c u r î n d , l a p o a r t ă , V i s t i e r n i c u l i a r t o b a o să b a t ă . . . MAMA :

C o p i i i m e i , e e - a m m a i p u t e a să-i d ă m ? M a r c a , d e peşti a stors-o M a n d a r i n u l . . . (Intre din FENG timp, mare.) : luna plină începe să

Să f i i m e r e u , tc r o g , c u o c h i i - n

patru.

Şi n o a p t e a . M a n d a r i n u l p u n e p a z ă . LU-MEN : F î n t u n e r i c , m a m ă . N u sc v e d e . C u l e g e m peştii i u t e — Plecăm MAMA Atunci... FKNG : spre : cu bine, scumpii mei. Mă duc. tîrg. şi p e i i r m ă culcare.

F i i liniştită, m a m ă ! N-avea grijă. E l u n ă p l i n ă . Marea-şi u m f l ă apa î n nopţi c u l u n ă plină. Mi-e uşor S-o s o r b . D e p e n i s i p , d i n f u n d , 0 s ă c u l e g e m p e ş t i şi s c o i c i să-i d u c e m L a t î r g , să-i v i n d e m m î i n e d i m i n e a ţ ă . LU-MIN : F i liniştită, m a m ă ! N-avea grijă, A l ă t u r i o să f i m d c F e n g şi n o i . MAMA : devreme,

T u , du-te la

Mă-ntorc p e l a a m i e z i ' .
MAMA (Se : desparte de copii şi face eale-ntoarsă.) Da, bine, bine...

A r t r e b u i să v ă s c u l a ţ i

Cu n o a p l c a - n c a p . S ă n u a f l e c u m v a D e f a p t a voastră b u n ă v r e o iscoadă... Să vă-ngrijiţi, c o p i i ! V a i , M a n d a r i n u l A r e iscoade peste t o t , d a , do. SEN : Să ne (Se trezeşti, ridică şi măicuţă, se duc să de se cu noapte. culce.)

(Băieţii coboară ţărmul şi îşi aleg un loc ferit, între stinci, la marginea mării. Feng Soarbe-mare se întinde pe burtă pe o slîncă netedă. Apoi începe să soarbă apa. Se aude clar gilgiitul apei care-i pătrunde în gîtlej. înfăţişarea lui se schimbă treptat. Muşchii gitului i se încordează şi burta ii creşte în­ truna. In vremea asta. ceilalţi sc pregătesc să strîngă recolta. Lu-Min se adresează, pe rind, fiecăruia.)

46

www.cimec.ro

LU-MIN : lini, F e n g încă < picătură ! >

P i c i o a r e l u n g i , f i i g a t a . Şi t u , l i n g . S ă t e r e p e z i s p r e peşti e a o s ă g e a t ă .

Scena 3
strop...
Zi de lirg. l>is-de-dimineaţă. Piaţa ora­ şului, pavată eu pietre d e r i n . M a i m u l t e s t r ă z i işi d a u î n l i l n i r e î n p i a ţ ă . O p o r ţ i u n e a t i r g u l u i . U n n e g u s t o r îşi a ş a z ă m a r f a p e o tarabă, progălindu-se d e v i n z a r c . M a i încolo, un b a z a r . U n scrânciob, nemişcat deocam­ d a t ă . Negustorul potriveşte pe t a r a b ă e h i m n iHMiri. e v a n t a i e , r o g o j i n i c o l o r a t e şi p a n e r e dc rafie. Alături de e l . u n negustor dc fructe. S u b coviltirul tarabei spinzură ciorchini do ba­ loane (adorate. Coşuri c u f l o r i d e cireş şi d c l o t u s . C r i n i gall>eni. O florăreasă stă j o s , chircită, lingă grămezile de f l o r i . Dimineaţa a b i a începe ; p i a ţ a esle lipsită d e a n i m a ţ i e . I a t ă c ă sosesc ş i c e i c i n c i f r a ţ i , ţinînd de c i l e u n c a p ă t velinţa albastră. O lasă p e j o s , pe p i e t r e , m a i l a o p a r t e , r i n d u i n d p e e a scoicile şi peştii. P r i n piaţă trec d o i c o p i i . Se u i t ă c u r i o ş i î n d r e a p t a ş i i n s t r i n g a . D e o ­ dată, observă peştii întinşi p e v e l i n ţ a . Se o p r e s c , v o r b i n d i n t r e e i , a p o i sc a ş a z ă p e v i n e i n faţa p r e ş u l u i . Se v e d e că le p l a c e şi că-i u i m e s c culoarea şi f o r m a peştilor. P i a ţ a se a n i m ă t r e p t a t . L a o e x t r e m i t a t e a pieţei, c o r t u l hexagonal al unui circ. Pe e s t r a d a d i n f a ţ a c o r t u l u i işi f a c a p a r i ţ i a S a l ­ t i m b a n c u l şi I n g h i ţ i l o r u l d e flăcări. S a l t i m ­ bancul execută p r u n c i e exerciţii, p e n t r u a i n t r a i n f o r m ă . N e g u s t o r i i î n c e p să-şi s t r i g e m a r f a . C o p i i i îi îngînă cîteodată, d î n d a l t înţeles c u v i n t e l o r .

Hai.

Feng,
apoi.

hai, frăţioare, încă-un
cînd apa esle

(Şi,

sorbită.)

Băieţi, a c u m ! ( i u toţii, laolaltă ! Şi r e p e d e ! Săriţi d e o d a t ă toţi !

(Sc vede. mirific, fundal mării : peşti ciu­ daţi, cu aripi mari, coloraţi, scoici spălate de apă, încrustate cu sare. mai departe, o plantă uriaşă, ulva, de culoare roşie, carni­ voră. Pe slincile dezgolite din apropierea ţăr­ mului, se văd foladele, implintale adine in piatră, holoturii de culoare verde-inchis. o stea dc mare. Pe nisipul îmbibat de apă, printre plantele umede, sclipind de cristalele sării, vietăţile se zbat sau far mişcări puter­ nice. Copiii înaintează, se apleacă şi culeg repede, ferindu-se. de păienjenişul algelor şi avind lot timpul sub ochi un păianjen uriaş, de culoare violetă, care vine încet spre ei, din fund. Fac gesturi iuţi şi sigure. Slring tot ce culeg în nişte torbe legate de mijloc. Ting, care avea de la )>Iccare în mină un fel de greblă cu dinţi de fier, o trage după el, alergînd pe nisip, spre. ţărm. In tot timpul acestei activităţi. Lu-Min nu încetează să a¬ tragă atenţia fraţilor săi asupra pericolelor re ii aşteaptă, dindu-le a înţelege, prin felu­ rite strigăte, că trebuie să se grăbească. El e cel care conduce întreaga acţiune. La un moment dat, Feng dă semne de oboseală.)

LU-MIN : Ieşiţi la ţărm cu toţii, într-o clipă !

FLORAREASA : (Cînd fraţii lui au părăsit fundul mării, la un semn făcut de Lu-Min, din gura lui Feng ţişneşte o trîmbă de apă, apoi alta şi. încet-incet, marea se întoarce la loc. Peisajul îşi reia aspectul dinainte. Băieţii se apropie de Soarbe-mare, pe care îl înconjoară cu dra­ goste şi grijă. Feng respiră greu. Ting îl ia de braţ.) Crini d e apă-mpărăteşli Din ţinutul Lu-IIing-Tse...

NEGUSTORUL DE L A BAZAR : Diamante, minunate

Şi i n e l e c o l o r a t e ! COPIII : [neluş, învîrtecuş

TING : Feng Soarbe-mare, v i n o pe nisip, S t a i l i n i ş t i t şi trage-ţi (îl ajută răsuflarea. pe nisip.)

Pe-al c u i d e g e t î n c ă p u ş i ! NEGUSTORUL DF BALOANE : Balonaşe î n c u l o r i

să se întindă

LU-MIN

(de asemeni)

: liniştit...

V i n o încoace, Feng. Stai (Ceilalţi îi jtipăic

Să t e p o a r t e , pîn-la

nori.

ptntecul.)

FLORĂREASĂ :
C r i n i f r u m o ş i şi d u p ă plac A z i î n z o r i culeşi d i n l a c .

Respiră d i n adînc ! (Pe nisipul plajei se află, de la început, un ţol, albastru, pe care băieţii încep să-şi deşerte torbele. Apoi îl strîng de capele şi, ducîndu-l cu ei, urcă ţărmul, spre oraş.)

(Scrtnciobul începe timbancul şi lnghiţitorul activi.)

se invtrtească. de flăcări devin

Sal­ mai

www.cimec.ro

47

SALTIMBANCUL Priviţi, priviţi : înghite Lungi se trei nAlm

:

ca ( l c - a i c c a in jurul

la Ş a n g b a i . face lui. fraţi.) duiumul drumul. o demonstraţie. Sc apropie dc Copiii el şi

(Saltimbancul slring dinlre cei cinci

M ă n î n c ă flăcări c u Cinci

yeni intrarea. I-am d a i

Feng vrea să-şi ascundă şi cl peştii, trăgind l»cstc ei un colţ din pinza albastră. Dar e prea tirziu. Sfetnicul, cu ochiul lui cercetă­ tor, de uliu, a băgat de scamă frumuseţea fără pereche a peştilor. Sc apropie de Man­ şi-i şopteşti' ceva la ureche. Manda­ darin rinul nu aude bine. aşa incit Sfetnicul îi mai spune o dată. mormăitul mai tare. Man­ darinul se repede spre locul unde Feng şi-a întins ]>eştii. E uimit şi cl de formele şi culorile lor ieşite din comun.) MANDARINUL Mda. Dă-nooa ! ii : Dă-nooa. spune ceva Frumoşi, Ia frumoşi...

(Inghiţitorul de flăcări tocmai se pregă­ teşte să înghită o flacără care ţişneşte dintr-un vas. Dar. in clipa in care vrea să înghită flacăra. Sen. aflat în fufa lui, face un semn cu mina şi flacăra sc retrage. Inghiţilorul de flăcări rămîne nedumerit. Copiii rid de e l . ) COPIII : Ui, hi, hi, arde. moarte.

(Sfetnicul Ce z i c i ? A u

ureche.) mda, mda.

solzi, a r i p i ! Frumoşi

D e u n d e i-ai g ă s i t ? S a u i-ai f u r a t ? FENG i-am : pescuit, Luminăţia Ta. :

Flacăra n u Suge flăcări

MANDARINUL

(A doua încercare a tnghiţitorului de flă­ cări reuşeşte, pentru că Sen, după ce vrea să-i stingă flacăra, sc răzgindeşle şi-i îngă­ duie să-şi desfăşoare demonstraţia. Cei cinci fraţi silit din nou la un loc. După o scurtă discuţie, din care se, pot distinge cuvintele : „După cc-i vinzi isă vii degrnbă-ncasă. T e a ş l e p l ă m . . . " , ceilalţi, în afară de Feng. părăsesc piaţa. Tocmai atunci străbate strada un tirgovet înstărit. Feng îşi strigă şi c l marfa.) FENG :

D e u n d e ? Că p e s c a r i i m e i d e - u n timp M i - n d u c c a l c a n i şi c r a p i d o a r p e n t r u c i n ă , Peşti plini de oase. îmi rămîn in gît. SFETNICUL Bine le-ar (tare) : bazinul : din grădină !

sta-n

MANDARINUL Mda,

m d a ! Ş i u n d e - i pe-icuieşli ?

FENG : E un loc, Lumină|ia Voastră, m a i departe S p r e C a p u l C i u - V a n - k a n , la S l î n c a V e r d e . Acolo-i p r i n d e u , dis-de-dituineaţă. MANDARINUL (care Ce z i c e ? C u m ? Ce n-aude bine) : zice ? Marea-ngheaţă ?

V î n d peşti c u solzi albaştri ! Vînd peşti î n a r i p a ţ i !

(Tirgoveţul sc apropie şi cercetează marfa. Dintr-o dată. zarva creşte. Un trimis anunţă trăgindu-şi sufletul că în tîrg grăbit şi abia va sosi, peste scurt timp, însuşi Mandarinul, care are de gind să facă tirguieli însemnate pentru serbarea pe care o dă. Cei din bîlci. sînt speriap. Negustorii încep să-şi dosească mărfurile. Dar, iată : Mandarinul coboară dintr-o lectică somptuoasă, E ursuz, uscat, bătrin şi surd toacă. Şcbioapătă puţin şi are gestul specific surzilor : duce mereu mina la ureche, făcînd-o pîlnie. Bate pămîntul pe loc şi se întoarce cînd într-o parte, cînd într-alta. E însoţit dc un Sfetnic, omul lui dc încredere, şi de un Măscărici. Mandarinul arată spre cumpărare evantaie, flori de crin şi cireş, cuiburi de rîndunele pentru mîncarea lui preferată. Trimisul carc-i anunţase sosirea se repede să înşface mărfurile, răsturnînd taraba cu fructe. Negustorii, care nu prea vor să-şi ofere marfa, sînt îmbrînciţi şi bruscaţi. Nu li se plăteşte nimic. Sînt a¬ nunţaţi să poftească a doua zi la palat şi să se adreseze vistiernicului. Negustorii sînt dezolaţi, pentru că ştiu că nu vor căpăta niciodată vreun ban din mîna vistiernicului.

M Ă S C Ă R I C I U L (tare) : M ă r i a T a , îi p r i n d e - n z o r i , A s t a o ş t i u şi o u , d i n m o ş i

pe ceată. bătrîni.

MANDARINUL : Eşti c e l m a i p ă c ă t o s d i n l r e n e b u n i ! D e ce-ai t ă c u t a t i t a d a c ă ş t i i ? • M Ă S C Ă R I C I U L (tare) : M ă r i a T a mi-a u d e v o r b a Am g l ă s u i t şi g l ă s u i c s c MANDARINUL Doar nu sînt : surd. : Aud, dacă-mi vorbeşti.

greu. mereu.

MĂSCĂRICIUL

M ă r i a Voastră să m ă i e r t e - a t u n c i . D a , a m a f l a t şi c u d c - a c e l e s t î n c i . C r ă m c z i d e peşti se-adună-n z o r i de z i . S F E T N I C U L (către Feng) : B ă i e t e ! S ă n u m i n ţ i ! A t î t îţi z i c ! FENG : L u m i n ă ţ i a T a . D e ce-aş m i n ţ i ? N u p i e r d n i m i c şi n u c î ş l i g n i m i c .

48

www.cimec.ro

MANDARINUL

(naude

bine)

:

A d i c ă , c u m ? i i prinde în cîrlig ? MĂSCĂRICIUL (tare) :

Scena 4
A d o u a z i . P a l a t u l M a n d a r i n u l u i . O sală p a r d o s i t ă c u d a l e de m a r m u r ă . î n ă u n t r u , ob i c c l c chinezeşti f e l u r i l e . U n f e l d c d i v a n I r o n . M a n d a r i n u l vorbeşte ceva c u S f e t n i c u l său. E supărat. D ă d i n inîini. Sfetnicul i i vorbeşte t a r e . I i s p u n e c ă î n c e r c ă r i l e d e a prinde peşti şi s c o i c i pline c u perle la S t i n c a V e r d e n-au d a t n i c i u n r e z u l t a t . MANDARINUL :

î n t r e a b ă d a c ă a r e v r e u n cîşlig. MANDARINUL :

Cum, v r e u n oiştig ? A u z i n e o b r ă z a r e ! Ţ ă r m u l e-al m e u p i u ă d e p a r t e - n m a r c . A r t r e b u i să f i e b i c i u i t C ă fără ştirea m e a a î n d r ă z n i t . . . SFETNICUL (tare, arătindu-l pc Feng) :

L u m i n ă ţ i a V o a s t r ă , .să n e s p u n ă , încă o dată, că n u e minciună... MANDARINUL :

M i n c i u n ă ? Ticălosul ! C u m ? M i n c i u n ă ? SFETNICUL :

M a i s p u n e - n e o d a t ă c u m îi p r i n z i . MĂSCĂRICIUL : Prealuminate SFETNICUL : D e c e î n z o r i d c z i şi n u - n a m u r g ? MĂSCĂRICIUL : SFETNICUL : S p r e seară-s p e ş t i b ă t r i n i , c u b e t e ş u g . C u m v ă spuneam, S t ă p î n e . N u e c h i p S ă p r i n z i l a S t i n c a V e r d e nici o c o a d ă D e p e ş t e . I i c u o c h i şi c u Bprîncene C ă n e înşeală. P o a l e - a v r u t s ă v a d ă . . . M A N D A R I N U L (se îneacă) : S ă v a d ă ? C u m să v a d ă ? Ce să v a d ă ? SFETNICUL : C u m iese t r e a b a , s-o î n d r u g e - a ş a . D o a r , d o a r , s-o p r i n d c - n u n d i ţ ă c e v a . MANDARINUL : Să-şi b a t ă joc d e m i n e - u n ţ ă r ă n o i ? M ă - n ă b u ş ! (Bătind din palme.) Alte perne ! Asla-i b u n ă ! SFETNICUL : A r e c l t a i n a l u i . N u v r e a s-o s p u n ă . SFETNICUL (tare) : M A N D A R I N U L (Inecîndu-sc) Ei : n u , n u , n u , e i n u , să-l t r a g i d e l i m b ă . E u z i c să-l l u ă m z ă l o g şi p e c o p i l . . . D a c ă n c - n ş e a l ă , să-l a v e m l a m î n ă . . . MANDARINUL : ! Greu m a i a u z i ţ i . Da, înălţimea Voastră, b a l i v e r n e . : pernele.) Ce z g r u n ţ u r o a s e perne !

MANDARINUL Mda,

m d a . (Bătind

Ce-au p u s î n e l e , p i e t r e s a u n i s i p ?

FENG :
L u m i n ă ţ i a Voastră, c u m v-am spus : L a S t î n e a Verde-i p r i n d , şi-alîta t o t . SFETNICUL : D a r asta a r putea orice o e l o t . MĂSCĂRICIUL : înţelepciunea Voastră n u încearcă ? SFETNICUL (către Măscărici) :

T u d a i d i n c i o n t m e r e u . Parcă-ai f i ţarcă. MANDARINUL Aluneca (dind semne de nerăbdare):

b a i să-i l u ă m

şi s ă s f i r ş i i n .

M d a , a i dreptate. 0 i d e e b u n ă . (Bătîndu-l Eu pe umăr.) treaba.

SFETNICUL : L-am tras, P r e a l u m i n a t e

: n u se s c h i m b ă .

N u eşti î n t îi II 1 s f e t n i c p e d e g e a b a , m ă g r ă b e a m şi g r a b a s t r i c ă (către c e i din jur) :

M A N D A R I N U L (agitindu-sc) : S ă v i e a i c i , să-l t r a g e m a m î n d o i . (Sfetnicul iese toarce întovărăşit la spate. Băiatul preşte la oarecare fără exagerare.) MANDARINUL : vino-ncoace. mai Verde, aproape pe Feng.) şi, după cîlva timp, se în­ de Feng, cu miinile legale are o ţinută demnă. S c o¬ distanţă de tron şi se pleacă, •

SFETNICUL

T o t c e s-a t î r g u i t a i c i , d e n o i , Să fie-adus la ( i u r t e într-un ceas. L u m i n ă ţ i a Noastră, să plecăm, N c - a ş t e a p l ă a s t ă z i t r e b u r i f ă r ă şir... MĂSCĂRICIUL : F r u m o a s e t r e b u r i ! Sc grăbesc, v e z i b i n e ! Se d u c s ă n ă s c o c e a s c ă i a r v r e u n b i r .

Ascultă, c u m îţi s p u n e , (Sfetnicul Cum faci, îl împinge l a Stînea

dimineaţa ?

www.cimec.ro

49

FENG : M ă r i a T a , v - a m s p u s şi i e r i î n t î r g . . . SFETNICUL : Eşti în-că-pă-ţi-nat. Şi-ai să-ţi pier/i capul...

D i n f u n d u l m ă r i i le c u l e g e c h i a r Şi-mi seacă t o a t e a p e l e d e peşti. (IM un gest al lui Feng.) Sau p o a l e nu-i oşa ? Te-mpolriveşti ! D r e p t c a r e 1-aiin l e g a l şi l - a m a d u s . M Ă S C Ă R I C I U L (la un alt gest al P o a t e - a r a v e a şi e l c e v a d c s p u s . lui Feng) ;

MANDARINUL : De ce nu s p u i ? Ţi s-a urit cu viaţa ? MANDARINUL : Ce-a s p u s , a s p u s . Ş i d e a c u m î n c o l o S ă t a c ă şi s - a s c u l t e . A ş a d a r . T â l h a r i d e s o i u l l u i s î n t d e m n i să p i a r ă . PRIMUL CURTEAN : Să-l s p î n z u r ă m , P r e a - n a l t e . AL DOILEA CURTEAN : S a u să-l a r d e m . MANDARINUL : Aveţi dreptate, 'nula, aveţi dreptate. A ş a z i c e a m şi e u . D a r e m a i b i n e Să-i c a d ă c a p u l , i a r s e r b a r e a n o a s t r ă S-o-nveseleaiscă sîngole-i n e g h i o b . CURTENII :

FENG : M ă r i a T a , v - a m s p u s şi i e r i , î n t î r g . . . M A N D A R I N U L (se-neacă) : Peşti a r i p a ţ i şi s c o i c i s p u z i l e - n p e r l e ! D e u n d e le-ai c u l e s ? S i n i «ale m e l e ! SFETNICUL (il bruschează) : că d e n u . . .

Vorbeşte, c a p d e l e m n ! Z i — FENG :

A m s p u s t o t ce-ain ştiut. A t î l a ştiu... MANDARINUL :

N u v r e i să s p u i ? A n i s ă t e a r d d c v i u . A m s ă t e s f î ş i i , a m să-ţi t a i c e r b i c e a . P i e i ! D u - 1 î n î n c h i s o a r e ! Ia-1 d c - a i c e a ! (Mandarinul dă de o parte SFETNICUL : Măria T a , serbarea-ncepc mîinc. N-o s ă n c - o s t r i c e u n z ă l u d ş i - u n p r o s t , Preţ n-arc-n o c h i i m e i n i c i c i t u n c î i n e . . . MANDARINUL : Că b i n e z i c i . A ş a e. N - a r c r o s t . . . SFETNICUL : Să a d u n ă m , deci. Sfatul. Să v e d e m Ce m o a r t e să-i a l e g e m . Se c u v i n e Să-l s p î n z u r ă m . F r î n g h i e şi s ă p u n . MANDARINUL : Că b i n e z i c i : u n p r o s t , u n c ă p c ă u n , U n h o ţ c a r e î m i d i juni i a a v e r e a . . . SFETNICUL : Stăpîne, ' n m î n a voastră e puterea. P o r u n c ă , şi-1 s t r i v i m c a p e - u n g î n d a c . MANDARINUL : turbează pe Feng.) dc furie. Sfetnicul îl

S l ă ^ t să f i i , S t ă p î n e l u m i n a t ! SFETNICUL: Ş i c a p u l l u i să-i s t e a l i n g ă

picioare.

MANDARINUL : A ş a e, m d a . S ă s p u n ă f i e c a r e . Pe r î n d , d a c ă pedeapsa-1 m u l ţ u m e ş t e . C U R T E N I I ŞI S F A T U L : S ă i se t a i e c a p i i i ! MANDARINUL : Ce să m a i z i c ă e l ! N i c i n - a r e c u m ! Dc-atîtea p e r l e c î l e a m î n c a t Şi g l a s u l i-a p i e r i t . S-a î n d o p a t . (Feng demn. pleacă a ascultat Sentinţa nu un genunchi tot timpul liniştii şi l-a înspăimintat. Acum. în [aţa Mandarinului.)

FENG : Cc-aţi b o t ă r î t , M ă r i t e , e u n u p o t Să-nlătur. M ă s u p u n a c u m voinţei înaltului Stăpîn. Atît doar cer, S-o p o t v c x l e a - n o i n t e c a s ă p i e r , P e m a m a , că-i c u i n i m a p u s t i e . (Mandarinul pufneşte. între ei, Măscăriciul le dă Curtenii ocol.) şuşotesc

A ş a e, z ă u . I n p a r t e a a s t a a l u m i i E u s î n t s t ă p î n : o u f a c şi e u d e s f a c . Să vină L u m i n a t u l Sfat Domnesc, Ş i c h i a r a c u m p e d e a p s a s ă i-o d ă m . (Sfetnicul iese şi se întoarce însoţit de doi curteni. Măscăriciul se ţine scai după ei. Curtenii sînt dolofani. Intrînd, e i se închină pînă la pămînt în faţa Mandarinului şi, după ce-i fac temenele, se aşază pe pernele de pe podea.) V ă d a u d e ştire că acest t î l h a r S-a î n v ă ţ a t să f i e h o ţ d e p e r l e .

MANDARINUL : Ce z i c e ţ i , d e m n i t a r i ? E i , b i n e , f i e ! Să-i m a i l ă s ă m şi l u i o b u c u r i e . P i n - l a b o r d e i u n p a z n i c să-l d u c ă , î n a r m a t , Să nu-1 zărească n i m e n i . S ă 4 d u c ă p e - n s e r a t . (Sfetnicul dă aprobator din cap.) MĂSCĂRICIUL : A z i , Înălţimea Voastră aude foarte b i n e D i n aîte-ar f i s - a u d ă , a u d e o c i n c i m e .

50

www.cimec.ro

Scena 5
N e g ă s i m d i n mm i n c o l i b a d e la ţ ă r m u l m ă r i i . M a m a c o p i i l o r n u - ş i m a i g ă s e ş t e ast i i m p a r . I e s e m e r e u i n p o a r t ă ş i sc u i t ă , c u mîna streaşină l a o c h i , de-a l u n a r u l uliţei. D e o d a t ă , i l vede v e n i n d p e F e n g , î n t o v ă r ă ş i t dc paznicul înarmat. Paznicul rămine la uşă. pregălindu-şi a r m a . Fraţii sînt î n casă, în singura l o r încăpere, c u r o g o j i n i pe jos, î n l o c d e p a t u r i , şi c u p a r a v a n e d e r a f i e , c a r e d e s p a r t l o c u l u n d e d o a r m e mania l o r dc restul camerei. L u m i n a crepusculului i n ­ t r ă p e f e r e a s t r ă . F e n g l e p o v e s t e ş t e c e i s-« intimidat. TING : F e n g , ce-i c u t i n e , F e n g , i u b i t e f r a t e ? Fvşti i n s o ţ i t d c s t r a j ă . Ce-ai f ă c u t ? FENG : N i m i c d i n ce n u t r e b u i a s ă f a c : Am fost l a tîrg, c u m ştiţi. D a r n-am vîndut.

Aşa c u m F e n g înghite a p a m ă r i i , H a n g e r u l d e c c r b i c c a m e a sc s f a r m ă . Aşadar, m ă v o i duec-n locul l u i . MAMA :

C o p i i i m e i ! V i t e j i i m e i băieţi ! S ă fiţi î n t o t d e a u n a u n i ţ i şi l a o l a l t ă , Ş i n i m e n i n-o s ă p o a t ă v r e o d a t ă Să v ă înfringă-n l u m e a asta toată... LU-MIN : Aşa-i, m ă i c u ţ ă . D a . A ş a v o m f i . Nici M a n d a r i n u l , nici v r e u n a l t tiran N-o s ă n e c u r m e f i r u l v i e ţ i i . V i n o , I u b i t e f r a t e T i n g şi c î t m a i g r a b n i c S c h i m b a ţ i - v ă t i c h i i l e şi h a i n a : C u cle-od.ală v ă s c h i m b a ţ i şi c h i p u l . Ş i n-o să-şi p o a t ă n i m e n e a d a s e a m a Că F e n g , a d u s n i c i d e p ă z i t o r . E T i n g a l n o s t r u . I h a i d e , daţi-i z o r . (Cei paravan, Fireşte, sonaje, MAMA Ting) doi, Feng şi Ting, sc duc după un să-şi schimbe hainele şi tichiuţelc. dc după paravan revin aceleaşi per­ întrucil substituirea este fictivă.) (cercelindu-l : pe noul Feng, de [apt.

SEN : Ş i p e ş t i i u n d e - s ? C i n e ţi i-a l u a t ? FENG : I-a l u a t S t ă p î n u l n o s t r u l u m i n a t . A v r u t să ştie c u m i - a m p r i n s * . D a r c u T ă c u i c h i t i c . 0 , d a c ă i-aş f i s p u s P u t e r e a m e a p e g î r l ă s-ar f i d u s Ş i n-aş m a i f i p u t u t s c ă p a d e c l . H u l p a v c u m e, m - a r f i s i l i t s ă s o r b L a a p ă . S ă t o t sorb şi i a r s ă s o r b P î n ă p l e s n e a m şi p î n - a r f i c u l e s D i n f u n d u l m ă r i i scoicile pe-alcs. LU-MIN : Bine-ai FENG : E i , d a . Şi-atunci L u m i n ă ţ i a Sa Şi-a s t r î n s d i v a n u l l u i d e j u d e c a t ă Şi-au b o t ă r î t c a un îi n e l a s e r b a r e Să-mi taie gîtul p e n t r u m a i m u l t ă LU-MIN : E-o j u d e c a t ă c r u d ă şi p r o s t e a s c ă . MAMA : făcut, i u b i t e f r a t e Feng.

N i m e n i n - a r b ă n u i c ă n u eşti F e n g ! F i i , totuşi, f i u l m e u , o u l u a r e - a m i n t e : P u t e r e a n u ţi-o d a - n v i l e a g d e c î t A t u n c i cînd e nevoie, dragul m a m e i . (Se despart. zonierul şi nului.) Paznicul pornesc îşi spre ia în primire pri­ palatul Mandari­

Scena 6
I n ziua următoare, la palatul Mandarinu­ lui, î n m a r e a sală pardosită cu marmură portocalie, începe serbarea. M a i m u l ţ i servi­ t o r i cară t ă v i c u f e l u r i t e n i i n c ă r u r i . S î n t a i c i eîteva f i g u r i d i n î n a l t a n o b i l i m e , p r i n t r e c a r e şi v e c b i l c n o a s t r e c u n o ş t i n ţ e . Î n f r i g u r a ţ i , a ş ­ teaptă s p e c t a c o l u l c r u d a l decapitării. M a n ­ d a r i n u l s u r d e dc-a d r e p t u l dezgustător, c u b a r b a l u i sură, m u r d a r ă . I n f u n d u l sălii, aşa î n c î t p r i v i r i l e c e l o r c a r e p e t r e c să-l p o a t ă bine c u p r i n d e , pe u n soclu m a i înalt, dc piatră, e pregătit l o c u l execuţiei : u n b u t u c şi o r o a t ă d e g r e s i e c u p e d a l ă , d e p r o p o r ţ i i destul d e m a r i faţă d e l u c r u r i l e înconjură­ toare, p e care c ă l ă u l îşi v a ascuţi h a n g e r u l . P i n ă l a a p a r i ţ i a l u i F e n g , m e s e n i i se d i s ­ t r e a z ă , a s c u l l î n d d i v e r s e m e l o d i i şi p r i v i n d dansatoarele. I n m o m e n t u l acesta, o dansatoare evolu­ ează p r i n faţa l o r . I n r i t m u l u n e i muzici v e n i n d d i n t r - u n u n g h e r a l sălii, ea dansează, c u graţie, u n d a n s p o p u l a r chinezesc. E s t e A n - L i , dansatoare î n s e r v i c i u l Curţii M a n d a -

desfătare.

V e z i să n-audă p ă z i t o r u l , m a i c ă ! SEN : încearcă uşa, V u - C h i - R a m , încearcă. (Vu-Chi-Ram se duce pînă la uşă, ascultă şi se întoarce, fâcînd un semn liniştitor.) Ş i . . . m a i d e p a r t e , ce-o s ă f i e o a r e ? TING : F u u n d e s î n t ? P o a t e m-oţi d a t u i t ă r i i ?

www.cimec.ro

51

rinului. Mesenii Mau i n a t i t u d i n i leneşe şi privesc dansul. U n i i s i n i cuceriţi de graţia dansatoarei. Alţii vorbesc incet intre ei. A n - L i işi î n c h e i e d a n s u l şi se r e t r a g e , aşez m d u - s e pe o perniţă d e c u l o a r e roşie. D i n ­ tr-o dată, uşa sc d ă in lături ; i n sală p ă t r u n d e c ă l ă u l . Pe j u m ă t a t e g o l . c u toracele păros, o coadă groasă, împletită i n p a t r u , i i s p i n / u r ă pe ceafă. Ies în evidenţă muşchii p u t e r n i c i a i braţelor. înaintează p i u ă la pie­ d e s t a l u l d c piatră. Urcă. A p o i , intoreîndu-se cu faţa s p r e Mandarin, face o plecăciune a d i n c ă . Se a p r o p i e d e t o c i l ă . A p a s ă c u p i c i o ­ r u l p e d a l a . P i a t r a î n c e p e să sc t n v t r t e a s c ă : c ă l ă u l îşi a s c u t e h a n g e r u l . M e t a l u l , l a a t i n ­ g e r e a p i e t r e i , s c o a t e u n scrişnet a s c u ţ i t . Ţişnesc s c i n t e i . U ş a se d ă i n lături a doua oară. I n sală intră ling. Arc miinile legate l a s p a t e şi e c o n d u s î n d e a p r o a p e d e p a z n i c . D u p ă ce-l d u c e p i n ă I a t r e a p t a d e p i a t r ă , paznicul se r e t r a g e , m e r g i n d de-a-ndăratelea. T i n g r ă m î n e d r e p t , î n p i c i o a r e , f ă r ă să facă v r e o p l e c ă c i u n e . C ă l ă u l c o n t i n u ă să-şi a s c u l ă h a n g e r u l . A p o i , ţiniudu-l r i d i c a i la î n ă l ţ i m e a p i e p t u l u i , i n p o z i ţ i e o r i z o n t a l ă , se p l a s e a z ă în dreapta b u l u c u l u i . Agitaţie p r i n t r e meseni. SFETNICUL (ridicindu-se) :

hangerului şi încearcă să-l repare, in mişcare tocila. Larma se potoleşte. aude doar hirşîitul metalului apăsat pe tră. Călăul mai 'încearcă de citeva ori ţişul. Apoi, în tăcerea care domneşte, gesturi violente, apleacă iarăşi obrazul ling pe butuc. îşi face vint şi izbeşte prasnic. Hangerul sare în ţăndări. se zăpăceşte cumplit. Aruncînd ciotul de ger şi ncmaiinţclcgînd nimic, începe să plecăciuni în faţa asistenţei. Mesenii se in picioare. într-o mare larmă, serbarea sparge. Călăul dă buzna pe uşă. Ting mîne liniştit locului, fără să scoală o An-Li nu mai poale dc bucurie. Furia Mandarinului e amestecată cu mă. I sc pare că arc de-a face cu un man periculos, care trebuie neapărat minat. SFETNICUL (strigă) :

punînd Sc pia­ ascu­ cu Ini nă­ Călău' han­ facă ridică se ră­ vorbă. spai­ duş­ exter­

S e r b a r e a se a m i n ă . Se a m i n ă . M Ă S C Ă R I C I U L (ţopăind în cerc) : M ă r i a T a , Călău-i v i n o v a t : H a b a r n-are să t a i e . Ş i h a n g e r u l . . . D i n c o z i d e peşte p u t r e d e f ă c u t .

(Strigînd.)
S e r b a r e a se a m i n ă peste-o l u n ă . perle. (Mandarinul plece. Mandarinul MANDARINUL îl alungă. ii opreşte Mesenii cu un dau să semn.)

N o b i l i c u r t e n i ! I n f a ţ a n o a s t r ă stă P i r a t u l m ă r i i . C e l ce-a t î l h ă r i t - o Dc turmele de peşti, de scoici, dc U n căpcăun nesăturat. E t i m p u l Ca t r u p u l l u i , d e c a p i t a t , s ă f i e D a t p r a d ă m ă r i i : h r a n ă p e n t r u peşti.

:

(Face un semn. La acest semn. Călăul, care H priveşte ţintă, prinde cu mina stingă grumazul lui Ting, conducindu-l spre butuc. Ting s e lasă condus şi, cu un gest cumpă­ tul, liniştit, îşi apleacă obrazul deasupra bulucului, aştcptînd lovitura. Mişcare. Călăul s e dă un j)as înapoi, apreciază distanţa, işi [ace vint şi izbeşte cu artă, gemind de încor­ dare, în clipa în care atinge gilul lui Ting. hangerul sc ştirbeşte şi din tăişul lui sare o ţarulără. Călăul priveşte năuc. Mişcare in rîndurile mesenilor. An-Li, care îşi acoperise ochii cu j>almcle, la auzul murmurului din sală, priveşte şi ca, uimită şi bucuroasă. Călăul este foarte agitat. Ting îşi ridică obra­ zul de pe buluc. Curtenii încep să vorbească tare între ei. Mandarinul scoale sunete stri­ dente. Apoi sc adresează • Sfetnicului, care stă la dreapta lui.) MANDARINUL (tare) : de gîdc,

Să-l j u d e c ă m p e l o c . N u m a i î n c a p e Nici o iertare. Chiar acuma. M d a . Să-i d ă m p e d e a p s a ce i se c u v i n e Acestui blestemat. MĂSCĂRICIUL : Măria S-ar c u v e n i , c u m d a t i n a n e - n v o ţ ă , S l o b o d să p l e c e d i n p a l a t u l v o s t r u C e l c o n d a m n a t . Ş i să r ă m i n ă - n v i a ţ ă Aşa c u m stă înscris în l e g i s t r ă v e c h i . (Mandarinul SFETNICUL Nebunule, Să nu-ţi dă (sever, nervos către din Măscărici) miini.) : Ta.

î n Irebile d c s t a t bagi nasul tău şi minlca-ţi seacă.

MANDARINUL : Să-l j u d e c ă m p e l o c , p r e c u m UN CURTEAN :

am

spus...

D e cînd, la Curtea mea, în loc T o c m i t - a i tăietori de p u i ? H a n g e r u l E d i n oţel s a u l-aţi f ă c u t d i n e î r p c ? C ă l ă u l e ! Rostogoleşte-i ţeasta, D e n u , v e i p ă t i m i în l o c u l l u i . . .

S ă f i e sfişiat d e l e o p a r z i . ALT CURTEAN :

Să f i e răstignit la o răscruce

Şi

d a t drept pildă, c a u n f u r d e rînd.
:

(Călăul [ace mişcări dezordonate. Se înclină în dreapta şi-n stingă, în mod inutil. Coada îi alunecă, izbindu-i fruntea. Apoi, la un semn liniştitor al Sfetnicului, se apropie din nou de tocilă, pipăie cu degetul ascuţişul

SFETNICUL

L u m i n ă ţ i a Voastră, m a i curînd S ă f i e ans pc r u g . S e r b a r e a n o a s t r ă Va străluci m a i m u l t : u n candelabru De carne vie v a sclipi-n grădină.

52

www.cimec.ro

MANDARINUL : I r e a b i n e / i < ' i . Sa f i e n r n p e r u g . A u z i , tîlharulc ? Aşa va f i . (Măscăriciul dă semne de nervozităţidc ciudă. Ting işi apleacă un genunchi faţa Mandarinului.) I INC : S t u p i n e p r e a - n d u r a l ! O rugă a m : S u p u s sînt morţii p c n l r u - a d o u a oară, [ n g ă d u i ţ i - m i fraţii să m i - i v ă d . A c e l u i a ce i i e d a t să m o a r ă l ' l t i m a rugă i se-ndeplineşte. MANDARINUL : Ieri TING i-ai v ă z u t . . . : D a r a/i nu se m a i poale.

şi in

Are miinile legale. In timp ce paznicul um­ blă la uşă. ca şi cum ar vrea s-o deschidă cu o cheie invizibilă, e acoperit, in partea dinspre spectatori, de An-Li, care se apleacă cu grafie spre el. Măscăriciul priveşte in dreapta şi in stingă. Ting se apropie de uşă. Sen stă in spatele gardianului, in stingă iui. Măscăriciul vine Ungă Sen şi il trage de minecă, făcindu-i un semn din cap. Sen în­ ţelege. In timpul acesta, An-Li, cu ghidul de a-l retine pe paznic, pentru ea cei doi fraţi să poală rămîne singuri şi vorbi în voie, ii spune acestuia, ridicînd mina in care (inc, de la început, o batistă.) AN-LI : A i o b o s i i de-atîta d r u m . Se v e d e . . . Ţi-c f r u n t e a - m b r o b o n o t ă de sudoare. PAZNICUL (isprăvind cu descuiatul uşii şi oprindu-se o clipă) : I i i . c e să-i f a c i . A ş a e : f i e c a r e Cu m e s e r i a l u i . (Către Sen.) H e i , inlr-aici. A N - L T f înlinzînd batista spre fruntea cului) : Ţi-c f r i i n t e n - m b r o b o n o l ă d e s u d o a r e . I n g ă d u i e ş l e - m i , C i a n g , să ţi-o u s u c . (li tamponează, încet, fruntea, făcînd semn de complicitate către Sen.) T u du-te î n ă u n t r u , ce aştepţi ? (Sen se strecoară îmbrăţişează.) pe Uşă. Cei doi fraţi pazni­

Ieri, cînd a m fost. Stăpîne l u m i n a t e , N u i u ţ i e r a u di- f a ţ ă . M i j l o c i u l l i r a p l e c a t c u t r e b u r i în oraş. M Ă S C Ă R I C I U L (către Mandarin) Sc c a d e r u g ă m i n t e a s ă - m p l i n c ş t i (ia s e m n a l f i r i i l a l e - m p ă r ă t e ş l i . :

MANDARINUL (se consultă din SI cin icul. Dă din cap) : I i i b i n e , a t u n c i . S ă p l e c e u n ostaş Şi să-i a d u c ă f r a t e l e a i c i . . . (Măscăriciul face un senin cu ureche.) T u c e m a i v r e i ? Ce v r e i ? (Măscăriciul işi mişcă buzele.) Ce z i c i ? Ce z i c i ? MĂSCĂRICIUL : M ă r i a T a a u d e foarte b i n e : D i n t o a t e ce s e - n l i i n p l ă , o ş o u i n e .

ochi

cu

un

palma

la se

TING : H a i , Sen, n u pierde v r e m e a : tichiuţa Şi h a i n a . \ i n o - n c o a c e . (// ia şi-V trage SEN : Spune-mi : TING : Ce-i ? spre ungher.)

Scena 7
U n p a z n i c , t r i m i s în coliba d c pe tărm, se î n t o a r c e , d u p ă u l t i m a d o r i n ţ ă a c e l u i c o n ­ d a m n a t , c u fratele m e z i n , Sen Slinge-flăcări. T i n g e î n c i n s m t r - o c a m e r ă a palatului, a¬ proape goală, în care u n u n g h e r e ferit d c privirile spectatorilor. L a u n m o m e n t d a t . c e i d o i f r a ţ i se v o r r e t r a g e i n a c e s t u n g h e r , p e n t r u a-şi s c h i m b a v e ş m i n t e l e . A t u n c i c î n d S e n şi p a z n i c u l s ă u p ă t r u n d î n c u l o a r u l d i n faţa c a m e r e i i n cart? e î n c h i s T i n g . M ă s c ă r i ­ c i u l , c a r e p î n d e a v e n i r e a l o r . ciocăneşte i u t e l a o u ş ă , d c u n d e se i v e ş t e A n - L i . PAZNICUL (arulind lui Sen uşa după car?

N i m i c , i n n o a p t e a a s t a , la s e r b a r e A u b o t ă r î t să m o r a r z î n d p e r u g . SEN : O torţă v i e fără-a.;einănare ! Deştepţi m a i sînt... TING : Eu fug.

Grăbeşte-te. Tunica mea-inbrăcînd-o, i e i p e dată C h i p u l l u i T i n g . R ă m î i să l e - a r ă t ă m Că-n faţa n o a s t r ă n - a u n i c i o p u t e r e , N i c i M a n d a r i n u l , nici argaţii I u i . (lese din ungher.) SEN (de dala asta. are T u n u le-ai s p u s n i m i c ? TING (se îndreaptă şarea lui Sen) : spre chipul lui

Ting):

stă închis Ting) : Pe fratc-tău l-nu f e r e c a i a i c i . (Acţiunea Ting. care se petrece stătea jos, pe două pe lespede, planuri : sc ridică.

uşă,

avlnd

înfăţi­

Ce să T e s p u n ? M ă crezi netot, pesemne. I-am v o r b i t D o a r M ă s c ă r i c i u l u i . E l n i - c prieten. •

www.cimec.ro

53

SEN : Bine-ai f ă c u t . A c u m a , T i n g , h a i , <lu-tc, Ş i s p u n e m a m e i să nu-şi f a c ă g r i j i . TING (Intre intîmplâ (bate în uşă) : cealaltă a uşii se D c d a l a aceasta, execuţia v a avea loc i n frumoasa grădină a palatului Mandarinului. 0 s a l ă s o m p t u o a s ă , a l e c ă r e i i n t r ă r i a b i a sc î n t r e v ă d , se p r e l u n g e ş t e c u o t e r a s ă n u p i c a înalta care d ă spre g r ă d i n ă . U m b r e l e nopţii î n v ă l u i e vegetaţia ciudată, c h i o ş c u r i l e c a r e se zăirese c e v a m a i departe, a b i a p r o f i l a t e , t u f i ş u r i l e şi copacii p i t i c i . I n f a ţ a l e r a s e i , l a v e d e r e , se î n a l ţ ă u n r u g . P e r u g c l e g a l d c u n s l i l p Sen Sliiijre-flăcări, c u faţa s p r e p u b l i c . Curtenii, strinşi pe terasa luminată de lampioane de diferite culori, d a r neiiistare să r i s i p e a s c ă c u totul întunericul, aşteaptă -ă î n c e a p ă c u m p l i t u l s p e c t a c o l . Acelaşi g i d e , c u c o a d a groasă a l i r n i n d u - i p e spate, vine d i n grădină a d u c i n d u n vas p l i n c u o m a t e r i e i n f l a m a b i l ă , pe oare o deşartă, stropind rugul. Călăul este u r m a t d c C i a n g , p a z n i c u l , c a r e ţine d e a s u p r a c a p u l u i o torţă a p r i n s ă . D u p ă cc g i d c l c a sfirşit această operaţie, î n s o ţ i t o r u l I u i a r u n c ă torţa a p r i n s ă peste r u g . Izbucnesc l i m b i d c flăcări, care îl încon­ joară pe Sen d i n toate părţile. Sen le p r i ­ veşte l i n i ş t i i . L a o s i n g u r ă m i ş c a r e a c a p u ­ l u i l u i , li i u Iii I r d e f l ă c ă r i se r e t r a g a s c u l t ă ­ t o a r e , d o m o l i n d u - s e d i n c c î n c e , p î n ă sc s t i n g de-a h i n e l e a . I n f a ţ a a c e s t u i s p e c t a c o l , c u r t e n i i a f l a ţ i p e t e r a s ă , u l u i ţ i şi î n s p ă i m â n ­ t a ţ i , se r i d i c ă d e l a l o c u r i l e l o r ş i î n c e p s ă şuşotească. R u m o a r e . G î d e l e , r ă m a s m a i l a 0 p a r t e c u î n s o ţ i t o r u l l u i , c de-a d r e p t u l î n ­ grozit. E l scoale sunete g u t u r a l e , ca u n a n i ­ m a l î n c o l ţ i i , şi f a c e m i ş c ă r i d e z o r d o n a t e . S e n p ă s t r e a z ă a c e e a ş i a t i t u d i n e d e m n ă şi l i n i ş t i t ă , c a ş i c u m n i m i c n u s-ar f i î n t i m p l a l . A n - L i şi M ă s c ă r i c i u l s î n t şi e i d e f a ţ ă . C ă l ă u l , î m p l e t i c i n d u - s e , se r e p e d e ş i se î n ­ toarce i m e d i a t , aducînd, î m p r e u n ă c u Ciang, p a z n i c u l , u n h î r d ă u , pe c a r e îl răstoarnă, m i n i o s , p e s t e r u g . F l ă c ă r i l e c a r e m o c n e a u sc r i d i c ă d i n n o u . S e p e t r e c e a c e l a ş i l u c r u ca î n a i n t e . M a n d a r i n u l şi-a ieşit d i n f i r e . F i e r b î n d d c f u r i e , e l p o r u n c e ş t e c a b ă i a t u l să fie a d u s î n faţa sa, p e terasă. T r e m u r â n d , c ă l ă u l şi p a z n i c u l î i a s c u l t ă poruncă. MANDARINUL : Aducoţi-1 a i c i , a i c i , a i c i ! PAZNICUL : Stai ! S ă nru-1 f i s l o b o z i t p e f r a t e - t ă u . (Deschide uşa, Sen stînd pe Vino-ncoacc ! S F E T N I C U L (care sc bălăbăneşte E n e m a i p o m e n i t , Preailiuminate ! A r c p e d r a c u ' - n c l , acest t â l h a r . MANDARINUL : Să v ă i a d r a c u l ! camera, îşi fac de ici-colo): Dealeagă-l, n ă t ă r ă u l e ,

Scena 8

Deschide, paznic© ! timp, de partea următoarele.)

MĂSCĂRICIUL (adrcsîndu-se paznicului, vreme cc An-Li îi şterge fruntea) : Ce. ho f i a p u c a t p e M a n d a r i n ? Ija u r m a urinei, e u n biet copil. PAZNICUL : C o p i l ? D o ! Ştie AN-LI : Vai, Ciang ! Arăţi a c u m a de m i n u n e . I\irc-ai î n t i n e r i t c u z e c e a n i . PAZNICUL : Ţi-o f i , p o a t e , b a t i s t a MĂSCĂRICIUL : Ce v i n ă să-i g ă s e ş t i u n u i c o p i l ? E v i n o v a t c-a p r i n s cinci-şase p e ş t i . PAZNICUL : I j a s ă - m ă - n p a c e . T a c i ! Ce t o t v o r b e ş t i ! A j e f u i t d e peşti î n t r e a g a m a r e . AN-LI : Se poate, dragă Ciang. N u - i de mirare C ă şi C ă l ă u - n faţa-i s-a p i e r d u t . PAZNICUL : Nu vă s p u n e u ? S-o i a u d e l a - n c e p u t fermecată. multe, da' n u spune.

în

N i c i p î n ă m î i n e n-aş s f î r ş i d c s p u s . . . (In acest Paznicul îi TING Acum, (către moment, deschide.) paznic) : Ting ciocăneşte în uşă.

ce-o f i , să f i e . E u m - a m d u s .

PAZNICUL : Stai, stai. Cc, c r e z i c ă eşti d e c a p u l t ă u ?

M Ă S C Ă R I C I U L (paznicului) : Lasă-1 să p l o o e , C i a n g . Cc m a r e r ă u M a i poate face o l ?

mJai

iute.

pe

cercetează camera. îl lespede, cu faţa în

vede mîini.)

E i b i n e , du-tc-aluneca. Să t e scot Afară d i n palat... (în vreme ce paznicul cercetează în uşă. cei doi, Ting şi Măscăriciul, semne de înţelegere.)

Haide !

Daţi-i

zor !

(Cînd, în sfirşit, Sen ajunge faţa lui, Mandarinul se apropie, cu băgare de seamă, îi pipăie

pe terasă, in îl cercetează îmbrăcămintea.)

54

www.cimec.ro

N u - i p i r j o l i t ! C i n e să î n ţ e l e a g ă ? Z d r e a n ţ ă oare-4 a c o p e r ă c-ntreagă ! (Sc aşază, greoi.)

să înjure. Măscăriciul tindu-i la ureche lui MĂSCĂRICIUL : P e c a r e să-l a d u c ? SEN : Pe V u - C h i - R a m .

profită Sen.)

de

ocazie,

şop-

SFETNICUL : L u m i n ă ţ i a T a ! Să-şi d e a p ă r e r e a U n a l t u l m a i deştept ! E u n u m a i MANDARINUL : ...Măria T a , să-l p î r j o l i m d e v i u ! " Şi-acum, p o f t i m , priveşte ! N u puteai Să-i d a i o a l t ă m o a r t e ? S F E T N I C U L (tace. Apoi, deodată) :

ştiu...

Scena 9
scăpat I n aceeaşi n o a p t e , t î r z i u . C o l i b a d e l a ţăr­ m u l m ă r i i . Linişte desăvîrşită, întreruptă de vuietul valurilor. Luna e în declin. L u m i n a ei p a l i d ă pătrunde prin fereastra colibei î n ă u n t r u se a f l ă c e i p a t r u f r a ţ i r ă m a ş i a c a s ă , care d o r m pe r o g o j i n i . D u p ă p a r a v a n doar­ me m a m a lor. ţii Se a u d p a ş i , a p o i c i o c ă n i t u r i î n u ş ă . se t r e z e s c . M a m a sc s c o a l ă ş i e a . Băie­

De N u scapă teafăr, o l , d i n g h e a r a m e a ! Iată ce zic, L u m i n ă ţ i a T a , M i i n e i n zori, d a , fără d e tăgadă, R e c h i n i l o r d i n m a r e să-l d ă m p r a d ă , C a să-i sfîşie t r u p u l b l e s t e m a t . MANDARINUL : M d a , m d a . Ce zice j u d e c a t a ? N-aţi v r e a , c u r t e n i , să-i d ă m

o altă

moarte ?

UN CURTEAN : E u l-aş a c i d e c h i a r a c u m , p e l o c . . . N u ne-a p r i i t n i c i c î n t e c u l , n i c i m a s a . SFETNICUL : Prea n o b i l i oaspeţi ! 0 să v ă prioscă M a i bine prinzul mîine. La amiază, V o m sta şi v o m p r i v i , de p e terasă, C u m p e n t r u t o t d e a u n a sc s c u f u n d ă I n apa mării. MANDARINUL : M d a , poate-i m a i Mîine l a prînz ne v a p r i i mînenrea. A u z i , tîlhar de r i n d ? Aşa v a f i . (Măscăriciul După o clipă, Mandarinului.) SEN : Luminăţia T a , dacă daţi zor Ş i h o t ă r î ţ i c a miîine-n z o r i să m o r îngăduiţi iwnila-mi rugăminte : Să-mi i a u a d i o d e l a fraţii m e i Şi d e l a maică-mea. V ă r o g f i e r b i n t e ! D e l a i u b i ţ i - m i fraţi şi d e l a m a m a . MANDARINUL : Să p i e i d i n faţa m e a . A u z i c u v i n t e ! D o a r u n n e t o t şi-un n ă t ă r ă u c a t i n e M a i poate îndrăzni aşa ceva... SFETNICUL : î n t e m n i ţ ă să z a c i ţ i se c u v i n e . (Sen coboară, întovărăşit lalţi se întorc i a palat. în paznicul străbat grădina spre Măscăriciul se apropie de împiedică de rădăcina unui de paznic. Cei­ timp ce Sen şi ieşirea laterală, ei. Paznicul se copac şi începe şi An-Li Sen sc nu ştiu ce înclină adine să în bine.

M A M A : Bate în uşă cineva, copii ! TING':' E miezul LU-MIN : Cine-i a c o l o ? MĂSCĂRICIUL : Eu TING : Staţi ! Glasu-nvi s u n ă facă. faţa LU-MIN : Vorbeşte răspicat : care o m b u n ? . MĂSCĂRICIUL : Deschide, T i n g ! E u sînt : n e b u n u l Am lucruri prea de seamă să vă D e s c h i d e i u t e , să n u p i e r d e m t i m p u l . TING (ridieîndu-se într-un cot) : E Măscăriciul, M i n ! Deschide iute ! (Lu-Min se ridică şi trage riciul intră în colibă. Poartă pînă la glezne, de culoare MĂSCĂRICIUL : Primejdie, primejdie, copii ! MAMA : zăvorul. o pelerină închisă.) Curţii. spun. parcă cunoscut. sînt, eu : o m bun.

nopţii.

Cine-or

putea

fi ?

Măscă­ lungă

I s - a - n t î m p l a t c e v a l u i S e n , să ş t i i ! MĂSCĂRICIUL : N u , p î n ă a c u m n i m i c a rău : e teafăr, D a r n u ş t i u ce-o m a i f i d e - a c u m î n c o l o .

www.cimec.ro

MAMA : S p u n e p e s c u r t , le r o g , cc s - a - n l i m p l a t . MĂSCĂRICIUL : I n s e a r a a s t a l-au u r c a t p e r u g Şi e i s l u t e a u p r i v i n d d e p e t e r a s ă , D a r v î l v ă t a i a f l ă c ă r i i s-a s t i n s La seninul l u i .De furie turbau. Şi-au b o t ă r î t e a n i î i n e , la a m i a z ă , Să-l d e a r e c h i n i l o r d i n m a r o , p r a d ă . N - a u v r u t să-l i e r t e . . . LU-MIN : Cc s p u i ? I n d u r a r e . D i n p a r t e a M a n d a r i n u l u i aştepţi ? C h i a r de-ar a v e a în p i e p t u - i n o u ă vieţi P e t o a t e n o u ă i le-ar l u a , p e r î n d . MAMA :

MĂSCĂRICIUL : C i a n g d o a r m e d u s şi uşa-i d e s c u i a t ă ! A n - L i i-a d a t o c u p ă o u v i n v e c h i Cu m a c a m e s t e c a t ă . Ş i uite-aşa. T i p t i l , îi f u r ă c h e i a şi d e s c u i e . I I v o i v e d e a p o S e n . Pe-acelaşi d r u m T e - n t o r c i a c a s ă . Tai tc-aştept a i c i Şi-apoi r ă m î n p i n ă î n z o r i , p e ţ ă r m . LU-MIN : E-un p l a n d e s t u l de b u n . MAMA : Dar Şi d a c ă C i a n g n u d o a r m e ? MĂSCĂRICIUL : Doarme T o a t e v o r f i aşa p r e c u m v - a m s p u s . LU-MIN : dus. t u ştii bine ?

D a r n-o să i z b u t e a s c ă e l , n i c i c â n d , Să-mi nimicească f i i i . LU-MIN : Haide, Se v e d e c-ai v o r b i i c e v a c u S e n . MĂSCĂRICIUL : D a , î n g r ă d i n ă , j o s . C î n d îl d u c e a u S p r e închisoare. I - a m şoptii : pe c i n e Să-t• a d u c ? M i - a s p u s : p e V u - C h i - R a m . I n n o a p t e a a s t a t r e b u i e să-l v a z ă . VU-CHI-RAM : D a r c u m o să p ă t r u n d e m , s c u m p Palatul e înconjurat de pază. TING : Şi-n faţa uşii l u i veghează-un paznic. prieten ? spune :

Atunci,

Vu-Chi,

nu

m a i pierdem

vremea.

(Vu-Chi-Ram
MAMA :

se scoală.)

Ia-ţi h a i n a t a — şi n u u i t a s-o s c h i m b i Cu a l u i S e n . T i r a n nesăţios ! D a c ă - a r p l e s n i o d a t ă f i e r e a - n l i n e !... LU-MIN : N e p u t i n c i o s e, m a m ă , ' n f a ţ a Ş i l ă c o m i a I u i a r c să-l p i a r d ă ! MĂSCĂRICIUL plecare) : Cînd (către noastră.

Vu-Chi-Ram,

gaia

de

v i i . m a i b i n e ia-o p e d i n d o s ,

I n faţă e o g a r d ă de s o l d a ţ i .

MĂSCĂRICIUL : D a , esle C i a n g . U n fost ocnaş. N e m e r n i c Şi s o m n o r o s . N - a m s t a t c u m î n a - n e î n , I n t i m p cc L u m i n a t u l m e u Stăpîn D o r m e a p e p u f , v i s î n d comori şi p e r l e Z ă d n d învălmăşite-n f u n d u l mării, R u g u r i a p r i n s e şi r e c h i n i s ă l b a t i c i , Rupînd d i n trupul celui condamnat, E u , c u A n - L i , p e care t u o ştii. U n p l a n de bătălie-am închegat. MAMA : D e g r a b ă s ă ni-1 s p u i , c o p i l u l m e u , Că v r e m e a f u g e — z o r i i sînt a p r o a p e . MĂSCĂRICIUL : E tocmai bine. Somnul dc pleoape S p r e z i u ă se l i p e ş t e m a i a d î n c . Da. Vu-Chi-Ram v a lua mantaua mea. Şi v a p ă t r u n d e î n p a l a t . O p r i t N u poale f i de nimeni. L a intrare A n - L i v a sta d e pîndă-ntr-un u n g h e r , P r i n sălile p a l a t u l u i , s t i n g h e r , N-o s ă t e s i m t ă , V u - C h i , a ş a d a r . VU-CHI-RAM : D a r C i a n g ? P e u r m ă . uşa-i î n c u i a t ă !

Scena 10
Ziua următoare, la amiază. O succesiune d e lerasc la ţărmul mării. Flori plantate i n v a s e smălţuite, c o l o r a t e . P e t e r a s a d i n f a ţ ă , c h i a r d e a s u p r a m ă r i i , t o t u l c pregătit p e n ­ t r u m a s a d c p r î n z . Sc v e d e m a r e a î n l a r g şi o b u c a t ă d e ţ ă r m . O a s p e ţ i i p e t r e c . M u z i c ă . Vu-Chi-Ram, care, î n t i m p u l nopţii, a izbutit să-l î n l o c u i a s c ă p e S e n , c a d u s d e C i a n g şi d e C ă l ă u . C e r u l e î n t u n e c a t şi a p a m ă r i i e verde-ncagră. Aruncat într-o b a r c ă a f l a t ă la picioarele terasei, hăiatul e t r a n s p o r t a t i n larg, după ce i se l e a g ă p i e t r o a i e d e p i c i o a r e . I n t i m p ce m u z i c a ciulă, c o n v i v i i p r i v e s c spectacolul. Rarca, o luntre cu pînze, alu­ necă s p r e l a r g . I n afară d e b ă i a t , î n ea s e a f l ă C i a n g şi C ă l ă u l . A j u n ş i a c o l o u n d e e i consideră că a p a c d e s t u l d e adincă, V u C h i - R a m este î n ş f ă c a t şi a r u n c a i — bîldîbic — i n mare.

56

www.cimec.ro

Răiatul dispare pentru o bucală dc Cei d c pe terasă p r i v e s c c u î n c o r d a r e . c i r i n e ş t e , p r e g ă t i n d u - s c să se i u l o a r c ă . SFETNICUL (tare) : mort.

timp. Ciang

LU-MIN : Măria-Ta ! U m b l a m pe ţărm, departe... Şi m a r t o r f u i la cele î n t â m p l a t e . . . Şi m i - a i n d a t s e a m a c-acest f r a t e a l m e u l i c a şi m o r t . C ă p ă ţ î n o s d i n f i r e , Numai necazuri ne-a f ă c u t mereu ! S î n t c ţ i s t ă p î n p e v i a ţ a l u i şi-a m e a Peste p ă m î n t u - a c e s t a , peste m a r e , Şi... MANDARINUL : Zi mai iute N-o m a i l u n g i a t î l a . . . LU-MIN : atunci. unde vrei s-ajungi...

D r e p t a t e a s-a f ă c u t . T i l h a r u - î

(In vremea asia, insa, la o distanta oare­ cine de barcă, Vu-Chi-Rarn începe să iasă din (mă. E l creste şi iese deasupra (mei pină la genunchi. Uimire şi agitaţie pe terasă.) Ce se p e t r e c e ? Ce m a i e şi a s i a ? (Barca vine spre el. Vrea să-l ajungă. Dar, un singur i>as. băiatul se îndepărtează dc Cei din barcă dau semne de neputinţă. de pe terasă fac semne disperate.) (zbiară) :

cu ea. Cei

SFETNICUL Aduceţi-I

la ţ ă r m . L a ţ ă r m . A i c i !

Şi... C u m n u întrezăresc altă scăpare, fngăduiţi-mi, î n ă l ţ i m e a N oastră, Să-i b a g î n c a p a c u m , a i c i , p e l o c , S ă s p u n ă l o t şi să se s p o v e d e a s c ă . . . S-arate c u m a p r i n s f r u m o ş i i peşti... SFETNICUL : Poţi face asta t u ? : Cum ? LU-MIN : D a , Preaslăvit S t ă p î n , sînt cel m a i Şi-asupra l u i p u t e r e a m destulă, fngăduiţi-mi, între p a t r u ochi, Să-l cică lese u n p i c . MANDARINUL : Cc Mai e şi a s t a ? se apleacă şi-i spune ai Ce

(Vu-Chi-Ram păşeşte singur spre ţărm, lăslnd iu urmă barca. I'e măsură ce apa scade, picioarele lui se scurtează şi ele, aşa încît, atunci cînd ajunge la {ăm, e un om ca toţi oamenii. E l aşteaptă pînă coboară din barcă Ciang şi Călăul. Mandarinul nu-şi mai află aslimpăr. Ceilalţi, la fel. Exclamaţii. Călăul terasei, ducindu-l cu sus. Mandarinul ridică SFETNICUL : D n ţ i - m i h a n g e r u l , să-l u c i d p e l o c ! Ce p a c o s t e ! Ce l i g h i o a n ă r e a ! (In vremea asta, de-a vine. alergînd spre terasă. goană treptele. La intrarea oprit de paznic, care ii pinare.) LU-MIN (slrigînd) : lungul ţărmului Lu-Min. Urcă în pe terasă este iese intru intimşi Ciang urcă treptele ei pe băiat. Cind ajung junimii, umcninţindii-l.)

MANDARINUL

vorbeşti

?

mare

lighioană

(Sfetnicul urci lw.)

ceva

br

Parcă (Către Lu-Min.)

dreptate.

A l u n e c a , f i e ! D a r a i c i , pe Ioc. LU-MIN : Aici, Mărite ! S F E T N I C U L (către Ciang şi Călău) Să-i Să-şi s p u n ă ce-au d e s p u s . (Lu-Min se înclină adine, în semn dc mul­ ţumire. Cei doi fraţi sînt împinşi într-un colţ şi, un timp, nu se aude ce-şi spun. Scena durează puţin. Dintr-o dată, Lu-Min rosteşte cu glas tare.) LU-MIN : Spre fericirea la, iubite frate, S ă f a c i p r e c u m ţi-am s p u s . VU-CHI-RAM n-am timp. : : în voie

L ă s a ţ i - m ă să t r e c ! M ă r i a T a ! (Atenţia ce-l un semn.) : tuturor de se îndreaptă departe. spre Mandarinul el. După face cercetează

MANDARINUL

lăsaţi

Lăsaţi-l ! C i n e e ş t i ? D e cc-ai v e n i t ? LU-MIN (înaintează şi face o plecăciune) :

Sînt fratele acestui SFETNICUL :

condamnat.

Ş i a i v e n i t să p u i o v o r b ă h u n ă ! LU-MIN : Luminăţia V o a s t r ă să m - n s c u l t e !

U r e c h e a m i l o s t i v ă s ă şi-o p l e c e ! MANDARINUL Hai, spune : de spus ! S-aştept,

ce-ai

A m î n ţ e l e s şi-ţi m u l ţ u m e s c . A ş a c, Tu-ntotdeauna ai a v u t dreptate, Şi a m a v u t n o r o c c-ai f o s t p c - a p r o a p e .

www.cimec.ro

57

(Apoi,

către

Mandarin.)

M ă r i a T a , nesăbuit a m fost, .Şi î n c ă p ă ţ â n a r e a m e a p r o s t e a s c ă K r a l a m o a r t e c h i a r 6ă m ă tîrască. Puterea-ntreagă c î n n i î n a voastră. F ă r ă zăbavă-aş v r e a să v ă arăt, <a ispăşire a v i n i i i n e l e grele, ( i m n [Hăcuiesc, d i n f u n d u l m ă r i i p e r l e Şi l o c u l u n d e mişună-n neştire Peştii cei l u n g i , c u a r i p e d e a u r , Să fie-al v o s l r u - n t r e g acest tezaur. (Mandarinul plăcere şi şi Sfetnicul nerăbdare.) dau semne de

d e p r i v i r e a c e l o r c a r e c o b o a r ă , se a f l ă c e i ­ lalţi fraţi. C î n d a j u n g jos. p e n i s i p , Vu-ChiRam îi spune Mandarinului că acesta e l o c u l c e l m a i b o g a t p e n t r u p e s c u i t şi că l a u n s e m n a l l u i a p a se v a r e t r a g e . M a n d a r i ­ n u l v a p u t e a să v a d ă c e e a ce n i c i o d a t ă n-a mai văzut. VU-CHI-RAM. lată, aici c looul, Preamărite. C i l ţine m a r c a , pînă-n f u n d de / a r e . I n a d î n c i m c zac, i n nemişcare. Comorile. Desface)i-mi o mînă. L a s e m n u l mîinii mele, dintr-o dată, V r ă j i t e , a p e l e se v o r r e t r a g e . M ă r i a T a , c u m i n a ei a u g u s t ă . D i n f u n d u l mării va putea culege S t r i d i i c u p e r l e încrustate-n valve. (I se desface legătura. Toţi sînt nerăbdă­ tori. Vu-Chi-Ram sc urcă pe o stincă mai un semn vizibil. La semnul înaltă şi face lui, marea începe să se retragă, pentru că Feng, aflat intre stînci, începe s-o soarbă trimbă. trimbă după Se vede din nou minunatul şi uluitorul peisaj al adincimilor. Sfetnicul, Mandarinul, ceilalţi nobili sc reped cu lăcomie să culeagă bogăţiile de pe fund. E un spectacol lamen­ tabil al cupidităţii dezlănţuite. In clipa în care toţi sînt băgaţi cu miinile pînă-n coate în pradă, la un alt semn al lui Vu-Chi-Ram, un val puternic izbeşte ţăr­ mul, apoi altul şi altul. Feng dă drumul apei înghiţite. Curtea întreagă, în cap cu Mandarinul, sc îneacă, zbătîndu-se, tîrîţi de valuri. Peştii ţişnesc din buzunarele şi din hainele lor. Feng, Sen şi Ting se apropie, venind spre ceilalţi doi fraţi. E i privesc in tăcere înecul, in timp ce sus, pe ţărm, îşi fac apariţia Măscăriciul, An-Li, florăreasa, negustorii, care salută cu bucurie acest spec­ tacol.) MĂSCĂRICIUL : L u m i n ă ţ i a Sa, în f u n d u l m ă r i i , Se a f l ă a z i c u - n l r e a g l a s a s u i t ă , S ă t o t c u l e a g ă cute p e r l e - o v r e a , Ş i nu-d d e p a r t e z i u a a n u m i t ă C î n d t o ţ i t i r a n i i l u m i i , c a şi e l , V o r locui pe veci în f u n d u l mării, G n - n t r - u n a d i n e şi n e p ă t r u n s castel.

SFETNICUL : A c u m , a i spus ? Pe loc ? LU-MIN : Măria E-n s t ă p î n i r e a v o a s t r ă . Ce-ar p u t e a S ă m a i î n c e r c e ? F e d e l e ş legaţi-1 Şi străjuiţid straşnic. E u m ă d u c , Frăţeasca d a t o r i e m i - o m făcut. Mă-nchin î n faţa Înălţimii Voastre Şi a p u t e r i i v o a s t r e nesfîrşite. (Se dă cîţiva paşi înapoi.) SFETNICUL : C u m , v r e i să p l e c i ? R ă m î i S ă zălogeşti cc-ai s p i i s c u LU-MIN : Daică-i d o r i n ţ a î n ă l ţ i m i i V o a s t r e ! Atunci, rămîn. aici, băiete, viaţa ta. Ta,

Scena 11
Ţărmul mării. L o c u l cunoscut de n o i d i n prima dimineaţă, cînd cei c i n c i fraţi au coborît să p r i n d ă peşte. P e t r e p t e l e g r o s o l a ­ ne, săpate î n c a r n e a ţ ă r m u l u i înalt, coboară a c u m , î n c e t , M a n d a r i n u l , S f e t n i c u l şi c e i l a l ţ i . I n f r u n t e , legat de m î i n i , Vu-Chi-Ram. Ală­ t u r i de el, L u - M i n . M a i încolo, pe ţărm, ascunşi d u p ă s t î n c i , a ş a î n c î t să f i e f e r i ţ i

SFÎRŞIT www.cimec.ro

SCENOGRAFIE

Trienala de scenografie
de Paul Cornel
I n z i u a d e 9 a u g u s t 197G, î n sala Dallcs d i n Capitală, a fost deschisă T r i e n a l a d c sceno­ g r a f i e . O e x p o z i ţ i e u r i a ş ă , atât p r i n n u m ă r u l d e e x p o z a n ţ i — 1 2 0 d c s c e n o g r a f i — c î t şi p r i n a m b i ţ i i l e d e c l a r a t e f ă ţ i ş d e s t r u c t u r a şi înfăţişarea de a n s a m b l u . Sarcinile Trienalei e r a u : d c a p r e z e n t a s u g e s t i v creaţia sceno­ grafică p e u l t i m i i p a t r u - c i n c i a n i ; d c a î n ­ chega o i m a g i n e de a n s a m b l u a acestei a c t i ­ vităţi d i n toate instituţiile dc spectacol e x i ­ stente î n ţară ; d e a e x p u n e decoruri d i n

Chitic

toate d o m e n i i l e a r t e i s p e c t a c o l u l u i care p r e ­ t i n d u n s p a ţ i u d c j o c : t e a t r u l (de p r o z ă , l i ­ r i c , p e n t r u c o p i i ş i d e t e l e v i z i u n e ) şi f i l m u l (cu a c t o r i , d e a n i m a ţ i e ş i d e t e l e v i z i u n e ) ; d e a a s i g u r a s p a ţ i u şi p o s i b i l i t ă ţ i de expunere a c r e a ţ i e i a r t i s t i c e , atît g e n e r a ţ i i l o r matuTe d e a r t i ş t i s c e n o g r a f i , cît şi c o n t i n g e n t e l o r care pînă nu de m u l t n u m ă r a u studenţi la I n s t i ­ t u t u l de Artă Plastică „Nicolae G r i g o r e s c u " (secţia s c e n o g r a f i e ) , p r e c u m şi acestor stu­ denţi, v i i t o r i scenografi.

Lista participanţilor : Andrccscu L u c u ; A n t o n Ghcorghe ; Apahidcanu Taliana ; B a r d u Valentina ; Barlo E l e n a ; Bassa-Crîşmaru E u g e n i a ; B ă d i c a M i h a i l ; Bălaş Margareta ; B i r o 1. G e z a ; B o b e i c ă I o n ; B o d o r M ă r i a ; B o g d a n S i l v i u ; B o r l n o v s c h i P a u l ; B o r o v s c h i [ r i n a ; B ă l a n i W i l h e l m ; B u e s c u M i o a r a ; Cazacu L u m i n i ţ a ; Călinescu R a d u ; Cioca Dan ; Ciulei L i v i u ; Ciupe T h . ; Codrea Gheorghe ; Conovici Ella ; Constantin G h c o r g h e ; Goiislanlimescu T e o d o r ; Crcţoiu-Brănescu S m a r a n d a ; Crintea A r m â n d ; Dainian-l'liuu Olimpia ; Demeny Arpad ; Dinulescu Teodora ; Drioissa Petra ; Fdulescu Nicolae ; Fisele Sciic.s Z o o ; F ă c ă i a n u Vinlilă ; Eorţu Elena ; Frenţiu Zi/.i ; Georgescu D u m i t r u ; Georgescu Genoveva ; Georgcscu Hortensia ; Gorduz Grigore ; Gorgenji Gahriela ; Gregorian Eustaţiu ; G r u m a z Ida ; Gyorffy E v a ; Hallcr losif ; Hanagic Rodiră : Holllier Villorio ; Icodim D u m i t r u ; Ioaniu Delia ; Ionescu C o r n e l ; Toniţă S i l v i u ; l l i g a n G e o r g c l a ; Jitianu Dan ; Jurjc Vasilc ; Libanez L a d i s l a u ; Lăzărescu Gahriela ; Levinţa Doina ; Luscov Virgil ; MarinTiculescu Aurelia ; Maleahoji Mircea ; Matei Gheorghe ; Mădescu M i h a i ; Mălureanu Florica ; Merola-Grigoriu Nely ; Mihăcscu Răzvan Paul ; Miloia Virgil ; Moise E m i l ; Nazarie Gahriela ; iNedelcu I o n ; N i c o l a u M i r c e a ; O l a r u I o n ; O r o v e a n u Ileana ; Pastila Z a m f i r ; P a v l o v i c z Vasilc ; P ă u n A d r i a n a ; Pătrăşcanu-Veakis E l e n a ; Peneş R o m u l us ; P e t r a ş i n c u I z a b e l a ; P e l r u ţ i u Liana ; Pfennings Paul ; Popa-Almăşanu Doina ; Pongracz A n t o n i a ; Popescu D u m i t r u ; Popescu H o r i a ; Predescu A n a ; Prcduţ l u l i a n a ; Prisăcaru V a l . ; P u r a n Felicia ; R a d i a n L i d i a ; Ribinschi Mircea. ; Rotam Vasilc : R o l h K a r l H e i n z ; R u s s u Constantin : Sbiera D i m i t r i e ; ScliranzK u n o v h s E d i l ; Sibianu Lucreţia ; S i g m o n d E l i z ; S i m i r a d - M u n l c a n u Elena ; Simo Eniko ; Sirbu L a u r c n ţiu ; S i r b u Nicolae : Sturdza Ioana ; Sturmer Hclmut ; Szakâi > G y o r g y ; Ş o r h a n E v a ; Ş o r l a n E l e n a ; Ştefănescu Febus Viorcl ; Tamaş A n n a ; Tărăşescu-Jianu E u g e n i a ; T i n c u G i u l i o ; T o f a n M i h a i ; T o m e s c u Florina T o m i n a ; Truică I o n ; Truţă-Stoleru V a l e r i a ; Ţ a p u V i c t o r ; V i z a n l l i L u c i a ; W i n t e r fcld AlexaiMlru ; Zamfirescu Gahriela ; Zamfirescu T r a i a n ; Zlotescu Elena.

www.cimec.ro

59

www.cimec.ro

Stingă : în a n u l I . s t u ­ denţii scenografi aplică „ l i b e r " procedee do înţe­ legere a r i g o r i l o r a r t e i sce­ nografice.

Stingă : d e c o r u l T e o d o r e i Diniileseu la „Regele I o a n " de D u r r e n m a t t ( T V ) D r e a p t a : d e c o r u l l u i Roi n u l u s Penes la „ P i t i c u l d i n g r ă d i n a tic vară*' de D. R. Popescu. Două e x e m p l i f i c ă r i la o între­ b a r e : ce d e o s e b i r e există oare între s c e n o g r a f i a de teatru şi cea de tea­ tru TV ? Nici această Trienală de scenografie nu s-a g r ă b i i să-i e l e . ' ' u n posibil răspuns.

ţ-'

IlfL

f|

jJJJJ'^V

www.cimec.ro

A ş a d a r , s a r c i n i l e , i n u l l c I a n u m ă r şi d i f i ­ c i l e ( p r i n f i r e ş t i l e o b l i g a ţ i i şi c e r i n ţ e r e c l a ­ mate dc realizarea l o r c i tm a i deplină), n u p u ­ t e a u să n u r i d i c e p r o b l e m e , s o l u b i l e d o a r p r i n r e m a n i e r e a u n o r a d i n t r e p r e t e n ţ i i ; c e e a ce a dus, i n u l t i m ă instanţă, l a o soluţie de c o m ­ p r o m i s m e t o d o l o g i e . T r e b u i e să r e c u n o a ş t e m că P a u l B o r t n o v s c h i , M i o a r a B u e s c u , Trăiau Niţescu, Vasilc R o m a n , Vasile R o t a r i i , G i u l i o Tincu şi I o n T r u i c ă ( c o m i t e t u l de o r g a n i ­ zare a expoziţiei) a u făcut e f o r t u r i intense pentru aplanarea dificultăţilor şi p e n t r u con­ j u g a r e a c i t m a i p u ţ i n f o r ţ a t ă şi c î t m a i a v a n ­ tajoasă a celor c i n c i „cantităţi" care t r e b u i a u împăcate : n u m ă r u l exponatelor, n u m ă r u l e x ­ pozanţilor, n u m ă r u l instituţiilor reprezentate, numărul s a r c i n i l o r şi c e l a l c r i t e r i i l o r e s t e ­ t i c e . A r t r e b u i să a d ă u g ă m şi n u m ă r u l d e procedee dc e x p u n e r e : f o t o g r a f i i de mare suprafaţă, machete, benzi (suite) de foto­ grame a l e t a b l o u r i l o r s c e n o g r a f i c e , diapozi­ t i v e , s c h i ţ e d e d e c o r şi d e c o s t u m , î n s c e n ă r i s c e n o g r a f i c e , c o s t u m e d e t e a t r u , f i l m şi t e l e ­ viziune. D a r această d i v e r s i t a t e asigură, c e l p u ţ i n teoretic, elementul d e a t r a c ţ i e şi d e i n t e r e s pentru public. I n ciuda f a p t u l u i c ă şi n u ­ mărul de procedee ridică rangul dificultă­ ţii, a m c o n s i d e r a t că această c o m p o n e n t ă c a n ­ t i t a t i v ă este m a i d e g r a b ă u n a v a n t a j decît o dificultate. In s f i r ş i t , l a s e r i a d e d i f i c u l t ă ţ i se m a i a d a u g ă u n a , d e l o c neglijabilă, şi a n u m e , spa­ ţ i u l d e e x p u n e r e . S a l a D a l l e s este generoasă c u c e l e l a l t e a r t e ; c u s c e n o g r a f i a , se d o v e ­ deşte, d e astă d a t ă , m a i vitregă. D e c o r u l (de t e a t r u , f i l m sau T V ) necesită f i e spaţiu l i b e r în j u r , f i e o nişă s a u nişte p a n o u r i laterale c a r e să s u g e r e z e , c i t d e c î t , c u t i a t e l e v i z o r u ­ l u i , sala de t e a t r u s a u p l a t o u l de f i l m a r e . Practic, a fost imposibilă realizarea unei exp o z ă r i o p t i m i z a t e . U r m a r e a este că v i z i t a t o ­ r u l u i i se cere o m a x i m ă c a p a c i t a t e d e a b ­ stragere, clin m o z a i c u l pestriţ şi d e n s de e x ­ ponate, a fiecărei lucrări p r e z e n t a t e . Arta s p e c t a c o l u l u i nu-1 o b l i g ă l a u n a s e m e n e a e f o r t pe spectatorul său. Diferenţa între gradele de solicitare mintală defavorizează arta sceno­ grafică, deoarece, ştim cu toţii, u n decor însoţeşte desfăşurarea conflictuală a specta­ c o l u l u i şi n u p r e t i n d e n i c i o d a t ă să i se a¬ corde, în m o d special, atenţie d i n partea publicului,

Este greu să remarci, d i n cele peste 5 0 0 d e e x p o n a t e , e î t e v a l u c r ă r i c ă r o r a să l e acorzi, fără o doză de a r b i t r a r , calificative ; căci f i e c a r e v i r t u t e plastică, f i e c a r e i n g e n i o z i ­ tate a soluţiei scenoj|rnfice a fost, l a v r e m e a c u v e n i t ă , a p l a u d a t ă p u b l i c şi a t e s t a t ă v a l o r i c p r i n î n s ă ş i d u r a t a şi p r i n e c o u l c u l t u r a l a l spectacolului. I n semn de preţuire nedezmin­ ţ i t ă şi î n e g a l ă m ă s u r ă m e r i t a t ă d e toţi a r ­ tiştii expozanţi, ani început rindurile de faţă c u t r a n s c r i e r e a l i s t e i participanţilor la această Trienală. N u m e l e c e l o r m a i m u l ţ i d i n ­ t r e aceştia sînt c u n o s c u t e p u b l i c u l u i d i n ţară şi d i n C a p i t a l ă . P r a c t i c , este i m p o s i b i l d e a n a l i z a t , î n m a ­ t e r i a l u l d e faţă, s c e n o g r a f i a c e l o r peste 2 0 0 d e s p e c t a c o l e . P e d e o p a r t e , p e n t r u că p r o c e ­ deele scenografice, d i n c o l o d e variaţia ima­ gistică p e care o p e r m i t î n s p e c t a c o l , tră­ d e a z ă a p a r t e n e n ţ e s t i l i s t i c e d i v e r s e , c h i a r şi în c a z u l c r e a ţ i i l o r a c e l o r s c e n o g r a f i a l c ă r o r ..profesor", mentor a r t i s t i c , este cunoscut. S p r e e x e m p l u , d e c o r u l l a lledda Gabler, al l u i D a n J i t i a n u , vădeşte şcoala l u i L i v i u C i u ­ lei ; d e f i n i t o r i u n u este, însă, acest d i s c i p o l a t a r t i s t i c , c i n e t a diferenţiere — de percepţie a f e c t i v ă şi d e m o t i v a ţ i e e s t e t i c ă a s o l u ţ i i l o r artistice — dintre cei d o i scenografi. U n a l t exemplu edificator : T h . Ciupe expune pro­ iectul unui decor al spectacolului lloria. I n t r e a c e s t p r o i e c t şi s c e n o g r a f i a l u i L i v i u C i u l e i l a s p e c t a c o l u l Viteazul este l e s n e d e depistat i d e n t i t a t e a de p r o b l e m ă strict sceno­ grafică : crearea u n u i s e m n spaţial, deci, a unui singur element scenografic, care, p r i n m u l t i p l i c a r e şi p r i n m a n e v r a r e , p e r m i t e c o n ­ f i g u r a r e a u n e i suite de spaţii de j o c , d i s t i n c t e . Căile d e delectare a acestui unic clemcntîn semn, plurisemnifioant, ariile culturale care sînt operate aceste investigaţii, sînt o p u s e , l a c e i d o i s c e n o g r a f i ; rezultatul e s t e , şi î n c a z u l l u i L i v i u C i u l e i ş i î n c a z u l l u i Ciupe, pe deplin m e r i t o r i u . Iată alte d o u ă personalităţi artistice care m a r c h e a z ă h o t a r e l e e v a n t a i u l u i d e s o l u ţ i i şi atitudini artistice : Elena Pătrăşoanu-Vcakis şi P a u l B o r t n o v s c h i . D e c o r u r i l e l o r l a s p e c t a ­ colele Imblinzirea scorpiei şi. respectiv, s e s i t u e a z ă î n t r - o f e c u n d ă şi e d i f i ­ Danton c a t o a r e o p o z i ţ i e stilistică. I n expoziţie, p r e ­ zenţele acestor două scenografii sînt abia marcate. P u b l i c u l spectator a p u t u t constata, însă, că virtuţile spectacolului Imblinzirea scorpiei se d a t o r e a z ă , î n c e a m a i m a r e m ă ­ sură, d e c o r u l u i şi c o s t u m e l o r , iar în cazul s p e c t a c o l u l u i Danton, v i z i u n e a r e g i z o r a l ă s-a b i z u i t , î n eîteva m o m e n t e - c h e i c , p e soluţiile scenografice exemplare ale l u i Bortnovschi.


0 expoziţie scenografică i m p u n e cercetarea conţinutului său neapărat d i n postura de exe­ get, de specialist s a u de i n c u r a b i l „ f a n " a l t e a t r u l u i , calităţi care n u p o t f i î m p r u m u t a t e tuturor vizitatorilor. S î n t , însă, eîteva „ z o n e " d i n expoziţie care sugerează, estetic, „ c l i m a t u l " decorului. I a r în configuraţia acestor insule de ambient spectacular nu putem să n u recunoaştem i n s p i r a t a intervenţie a l u i P a u l Bortnovschi.


N u a m c i t a t decît eîteva „ e x p o n a t e " a l e a c e s t e i T r i e n a l e , şi a n u m e , p e a c e l e a asupra c ă r o r a s p e c t a t o r u l a r e p u t i n ţ a , şi î n a c e a s t ă s t a g i u n e , s ă se e d i f i c e . Cele m a i v a l o r o a s e creaţii s c e n o g r a f i c e d e ­ p i s t a t e î n această Trienală v o r * face o b i e c t u l ite 1 t!

62

www.cimec.ro

u n o r analize d e t a l i a t e , care n u p o t f i operate î n t r - u n a r t i c o l r e f e r i t o r l a s t r u c t u r a şi l a c a l i ­ tatea T r i e n a l e i . D e aceea, m u l t m a i n i m e r i t n i s-a p ă r u t să n e o c u p ă m , î n c o n t i n u a r e , d e c a l i t ă ţ i l e artistica» — a f l a t e i n s t a d i u l d e p r o ­ m i s i u n e şi s p e r a n ţ ă — m a n i f e s t a t e d e t i n e r e l e c o n t i n g e n t e d c s c e n o g r a f i şi v i i t o r i s c e n o g r a f i , c a r e s-au r i d i c a t a b i a s a u s î n t p e c a l e să se ridice de pe băncile Institutului dc Artă îndreptată P l a s t i c ă „N, G r i g o r e s c u " . A t e n ţ i a către aceştia atestă d o r i n ţ a u n a n i m ă a p u b l i ­ c u l u i şi a o a m e n i l o r d e t e a t r u d e a a v e a şi in v i i t o r o scenografie la rangul valoric al celei practicate a z i î n m o d c u r e n t . S t u d e n ţ i i n u s-au l ă s a t m a i p r e j o s î n c e e a cc p r i v e ş t e v a r i e t a t e a mijloacelor de expozare a activităţii l o r scenografice. Machetele, panourile, fotografiile, proiectele, schitele l o r au o notă c o m u n ă şi s a l u t a r ă : s e r i o z i t a t e a profesională i n ceea ce p r i v e ş t e .atitudinea faţă d e a r t a l o r . F i e c a r e m a c h e t ă , s c h i ţ ă e l e . denotă încordatul efort de a absorbi toate cîştigurile de exprimare şi f i g u r a r e sceno­ grafică p e oare l e oferă e l i t a r e a l i z ă r i l o r d c p e s c e n e l e n o a s t r e . V r e a u să f i u b i n e î n ţ e l e s : n u a c u z n i c i u n u l d i n e x p o n a t e l e secţiei d c scenografie de m i m e t i s m artistic, cu atît m a i puţin, de preluare „inspirată", în soluţii plastice propuse. Absorbţia la care m ă refer realizată prin cunoaşterea intimă, cit este m a i c o m p l e t ă , a ceea ce se n u m e ş t e „ c o n v e n ­ ţie t e a t r a l ă " , s u m a l e g i l o r s p e c i f i c e a c e s t e i a r t e şi, t o t o d a t ă , p e r i m e t r u l p e c a r e î l d e z v o l t ă aceste l e g i s p e c i f i c e . A c e a s t a e s l e p r i m a c o n ­ diţie în v i r t u t e a căreia, satisfăcând-o, s t u d e n ţ i i i z b u t e s c să-şi i n d i v i d u a l i z e z e e x p r e s i a p l a s t i c ă şi, totodată, să se d e s p r i n d ă d e l e c ţ i a şi o p t i c a aTtistică a p r o f e s o r i l o r l o r . ( I n t r - u n a r ­ t i c o l a n t e r i o r , a m î n c e r c a t să s e s i z e z relaţia p r o f e s o r - s t u d o n t şi m o d u l e i d e m a n i f e s t a r e . )
1

crările p r e z e n t a t e l a găduie supoziţia u n u i

Trienală, răspuns.

nu

n i se î n ­

C e r t i t u d i n e a d e care v a beneficia a r t a spec­ tacolului românesc este aceea c ă studenţii a t i n g , î n c u r s u l şcolarizării, u n p r a g a l e x p e ­ rienţei artistice care i i recomandă, de p e acum, ca p e nişte b u n i scenografi. L i s t a s t u d e n ţ i l o r participanţi l a T r i e n a l ă : Anul IV (clasa prof. Elena PătrăşcanuVeakis) : Andrei Both, Dragoş Georgescu, Iulian Manţoc, Mihaela Demctriadc, Doru Tofan, Anca Horea, Buxandra Birsan-Dumitroseu. A n u l I I I (clasa p r o f . M . T o f a n ) : R u s z o v s k i , V l a d I a c o h , P a u l Isae. Gheorghe

Anul I I (clasa p r o f . V a s i l e R o m a n ) : T a ­ nia Mohîrţă, Dana Lăzanu, Doru Păcurar. Anul I (clasa l e c t o r C. A l b a n i ) : Desde­ mona B i c i u , A n c a Manţoc, Daniel Răduţă, Anca Zbârcea, Andreea Iovănescu.

*
A m propus, de m a i m u l t e o r i , atît în scris c i t şi î n c a d r u o r g a n i z a t , î n f i i n ţ a r e a u n e i f i l ­ m o t e c i care, gratie u n o r m i n i - f i l m e (de circa cinci m e t r i d e peliculă fiecare), să d e v i n ă principala formă dc consemnare a creaţiilor scenografice teatrale d e m a r e v a l o a r e artistică. Pelicula c i n e m a t o g r a f i c ă este c e l m a i o b i e c ­ t i v , m a i c o m p l e t şi m a i a d e c v a t p r o c e d e u d e s t o c a r e şi c o n s e r v a r e a g î n d i r i i t e a t r a l e , într-o a n u m e p e r i o a d ă d e t i m p , căci m i n i - f i l m u l a r f i o înregistrare p e cele t r e i d i m e n s i u n i a l e s a l e : sfiaţiu, mişcare (cinetismul decorului) şi durată. Ideea aceasta, a cărei v a l o a r e m - a m stră­ d u i t să o d e m o n s t r e z atât cât î n g ă d u i e v o r b e l e scrise şi r o s t i t e , n u a fost l u a t ă î n conside­ rare. E adevărat, d i n ignorarea (dar numai p e j u m ă t a t e ) a i d e i i p r o p u s e , s-a n ă s c u t u n s u r o g a t „tehnologic" de c u l t u r a l i z a r e teatrală ; iu sala m a r e a T r i e n a l e i t r o n e a z ă u n m i n i televizor, pe ecranul căruia a u p u t u t f i u r m ă ­ r i t e , î n z i u a v e r n i s a j u l u i , secvenţe d i n spec­ t a c o l e l e d e t e a t r u T V . ( N u ş t i m d a c ă această tele-video-casetă a f u n c ţ i o n a t ş i î n c e l e l a l t e multe zile scurse p î n ă l a închiderea expo­ ziţiei.) D a r c a r a c t e r u l d e s u r o g a t p r o v i n e d i n f a p t u l c ă a u f o s t p r e z e n t a t e secvenţe de tea­ tru TV. C ă c i , d a c ă i d e e a d e a p r e z e n t a î n r e ­ gistrări p e p e l i c u l ă s a u b a n d ă m a g n e t i c ă este o i z b î n d ă a i n g i n e r i l o r şi t e h n i c i e n i l o r d e la t e l e v i z i u n e , f a p t u l d e a înfăţişa secvenţe d e t e a t r u n u a r e n i c i o j u s t i f i c a r e , aceste secvenţe p u t î n d f i c a l i f i c a t e f i e d r e p t m o s t r e d e v i r t u o z i t a t e interpretativă actoricească, f i e d r e p t mostre ale artei de a m î n u i camera de luat v e d e r i , fie chiar drept exemplificări ale reuşitei t e h n i c e într-ale d e v e l o p a t u l u i , m o n t a ­ j u l u i şi m i j l o a c e l o r d e i m p r i m a r e ; d e c i , p o t fi considerate orice altceva, n u m a i argumente p r i v i n d a r t a scenografică (de t e a t r u sau d e teatru T V ) , n u ! I n afara u n o r „scăpări" ale m o n t a j u l u i , în c a r e se m a i z ă r e ş t e c î t e c e v a d i n d e c o r u l d e pe p l a t o u — şi acest „ c e v a " a p a r e c u t o t u l

P r o p u n e r i l e de decor ale acestor studenţi sînt, v a l o r i c v o r b i n d , m u l t peste l i m i t a u n o r pretenţii d i d a c t i c e e x c e l e n t satisfăcute ; sînt d e c o r u r i , scenografii, în sensul b u n a l cuv î n t u l u i . Ş i , î n a c e s t s e n s , î m i f a c d a t o r i a să semnalez, ca mărturisind t a l e n t e ieşite d i n c o m u n , u n d e c o r l a Baia (de A n d r e i B o t h , a n u l I V ) şi a l t e d o u ă d e c o r u r i e x c e l e n t e , l a Chirii a in balon (dc Tania Mohîrţă, anul I I ) şi l a Crimă şi pedeapsă (de Dragoş Geor­ gescu, anul I V ) . La rile torii timp rile ridică drept vorbind, de — nivelul atins de de decoru­ Plastice pregătesc mult şi rezolvă­

prezentate scenografi de în şi

Institutul destul mulţi — fi

Arte ei care

o problemă

de importantă : v i i ­ dintre în v o r practica

lucrarea

diplomă vor

teatre o s c e n o g r a f i e soluţiile sperăm,

combinări, ale a r t i s t i c în va cît

aplicări

reutilizări, ingenionsc, descoperite de ucenicie. al orientarea socoti bare mânuită la Aşa fiind, deja

elementelor aceşti a n i punct revor azi lu­ porni timp

şi e x p l o a t a t e

d i n care a n u m e

experienţei

acumulate

l o r s t i l i s t i c ă , şi p e s t e instrumentaţia

c i secătuită cu v ă d i t ă care,

artistică după

virtuozitate ? Este judecind

o între­

cel puţin

www.cimec.ro

03

i n c i d e n t a l şi s p o r a d i c — , h u n a i n i ţ i a t i v ă n i n t r o d u c e r i i t e l e - v i d e o - o a s c t e i sc d o v e d e ş t e a fi n u u n p a r t i z a n al expoziţiei, ci u n concu­ r e n t n e l o i a l ş i , d e c i , i n o p o r t u n : căci v i z i t a ­ t o r u l care-şi a r u n c ă o p r i v i r e p e m i c u l e c r a n v a t r ă i s e n t i m e n t u l că d e c o r u l este u n „ o b i ­ e c t " d e folosinţă — e adevărat, n u d e f o l o ­ s i n ţ ă c i v i l ă , c i t e a t r a l ă ; ceea cc n u scuteşte decorul d c a f i considerat u n a m b a l a j „dră­ g u ţ " , u n s o i d e i n g r e d i e n t , ce e d r e p t , n e c e ­ s a r , d a r n u î n t r - a t î t î n c î t să i se r e z e r v e p r i v i l e g i u l u n e i expoziţii p u b l i c e , lată o s u ­ gestie falsificatoare, inoculată p u b l i c u l u i , fără r e a i n t e n ţ i e , d a r t o c m a i d e aceea c u u n e f e c t c u l t u r a l d i n t r e cele m a i p u ţ i n d o r i t e . Au m a i s o c o t i m n e c e s a r să r e p e t ă m ceea ce n e - a m s t r ă d u i t d e a t î l e a o r i să e x p l i c ă m : ce esle, în f a p t , u n d e c o r , o scenografie. E s t e , î n s ă , d e d a t o r i a n o a s t r ă să a r ă t ă m ceea ce p u t e a f i r e a l i z a t p r i n acest p r o c e d e u t e h ­ nic ingenios. Nici acum n u e t î r z i u şi i n u ­ t i l ; căci, t r e b u i e spus, pregătirea u n e i astfel do exemplificări pe viu a funcţiilor unei s c e n o g r a f i i , oricît a r f i d e entuziaşti r e a l i z a ­ t o r i i u n e i e x p o z i ţ i i ca a c t u a l a Trienală, n u se p o a l e r e a l i z a p e s t e n o a p t e , c i n u m a i prin u r m ă r i r e a m e l o d i c ă şi c o n s e c v e n t ă a a c t i v i ­ tăţii teatrale şi, d e c i , scenografice, in an­ s a m b l u şi p e t o t i n t e r v a l u l d e t r e i - p a t r u a n i , •dintre d o u ă astfel de manifestări expoziţionale. Am arătat, în eîteva c u v i n t e , care osie • c o n c l u z i a „ s e n t i m e n t a l ă " şi c u l t u r a l ă a v i z i ­ t a t o r u l u i , rezultată d i n comparaţia segmente­ l o r d e s p e c t a c o l e T V şi a s i n t e z e l o r expo­ l i ţ i e i ; c f o a r t e p r o b a b i l că a c e a s t ă concluzie ţ i n e l o c d c o p i n i e estetică d e s p r e scenografie şi în concepţiile unor oameni de teatru — exclusiv, scenografii. P r o b a b i l , încă n u e clarificată reala i m p o r ­ tanţă a d e c o r u l u i î n aşa-nurnitul proces d e comunicare artistică — proces urmării cu obstinaţie de orice a u t e n t i c spectacol teatral. D e c o r u l — acest o b i e c t c i u d a t — acţionează asupra p s i h i c u l u i fiecărui spectator, p r i n m i j ­ l o a c e c a r e se a d r e s e a z ă p r a g u l u i s u b l i m i n i l a l percepţiei. Este c u n o s c u t p r o c e d e u l t e h n i c d e a c r e a , s p r e e x e m p l u , s e n z a ţ i a d e sete u n u i spectator de cinema p r i n simpla introducere a unei fotograme la fiecare 24 dc fotograme proiectate într-o secundă pe ecran. Foto­ grama, reprezentind u n o m care bea u n p a h a r d e a p ă , n u esle percepută conştient de spectator ; d a r , repetată d e m a i i n u l le ori, imaginea se . . r e a l i z e a z ă " p s i h o l o g i c p r i n s e n z a ţ i a d e sete. D e s i g u r , s p e c t a t o r u l d e v o r a ­ tor de b o m b o a n e sau alimente condimentate v a f i m a i repede . . m î n u i t " d e această ima­ g i n e , percepută s u b l i m i n a l . Această d e t e r m i ­ nare a senzaţiilor şi r e a c ţ i i l o r p s i h i c e se poate realiza n u n u m a i p r i n i m i x t i u n e a unei i m a g i n i r e l u a t e r a p i d şi p e r i o d i c , ca î n c a z u l p e l i c u l e i c i n e m a t o g r a f i c e , c i şi p r i n m o d i f i c ă r i l e n t e a l e i m a g i n i i — m o d i f i c ă r i , c a r e sc p e ­ trec f i e , m u l t m a i r a r , conotativ, î n c o m ­ p a r a ţ i e c u dinamica obiectivă (mişcarea acto­

rilor p e scenă) şi c u dinamica subiectivă ( r i t m u l şi t e n s i u n e a conflictului teatral), fie d c n o l a t i v — este v o r b a «le c a z u r i l e c î n d sce­ n o g r a f i a d e v i n e c a d r u de referinţă al acţiunii denota¬ (în m o d c u r e n t , a c e a s t ă m o d i f i c a r e t i v ă se n u m e ş t e s c h i m b a r e a t a b l o u l u i ) . A c e s t e m o d i f i c ă r i , r e a l i z a t e p e scenă, de o l e n t o a r c şi o p e r i o d i c i t a t e g r e u d e sesizat in m o d c o n s e c v e n t d c către p u b l i c , d e c o r u l le r e a l i ­ zează p r i n c o m p o n e n t e l e sale e l e m e n t a r e — volumul (descrierea spaţiului), culoarea, l u ­ mina. Tihnate inteligent, i n secvenţe de 3 0 — 50 secunde, momentele î n c a r e d e c o r u l sc ..modifică" (schimbările de l u m i n ă , coborîrile, ridicările, glisările, rotirile elementelor de decor, acţiunile, gesturile actorilor, p r i l e j u i t e de obiectele scenografice sau desfăşurate i n j u r u l acestor obiecte, m o m e n t e l e în care d e ­ c o r u l p a r t i c i p ă l a c o n f l i c t u l s p e c t a c o l u l u i , înl r e r u p i n d u - 1 s a u s c h i m b î n d u - i r i t m u l şi r u t a ) a r f i n ă s c u t u n n o u s p e c t a c o l — f a s c i n a n t şi de o elocvenţă i m p o s i b i l de r e a l i z a t p r i n c u ­ v i n t e ; a r f i p r i l e j u i t u n spectacol a l specta­ colului. D e s i g u r . într-un a s t f e l d e f i l m a l s c e n o g r a ­ fiei, nctorii-personaje ar f i fost, uneori, u m ­ b r e nedesluşite, care traversează scena r a p i d , e n i g m a t i c e u m b r e ale căror existenţe, emoţii, t r ă i r i se reflectă în m a r i l e s c h i m b ă r i a l e u n i ­ v e r s u l u i scenic — d e c o r u l . Un astfel de m i n i - f i l m teatral ar avea d a r u l d c a face l u c i d ă însăşi percepţia a r ­ tistică a spectacolului teatral contemporan, devenind, astfel, u n i n s t r u m e n t fundamental p e n t r u analiza valenţelor psihologice în feno­ menul conuinicării artistice. N u m a i insist a s u p r a f a p t u l u i că a c e s t e p e l i c u l e p o l d e v e n i u n i c u l d o c u m e n t o b i e c t i v c a r e să p e r m i t ă (să f a v o r i z e z e ) r e l u a r e a , peste m u l t t i m p , a cer­ cetării ştiinţifice a s u p r a mijloacelor de e x ­ primare artistică din această epocă. F c l a r că, i n absenţa l o r . cercetarea, peste a n i . a f r u c t u o a s e i a c t i v i t ă ţ i t e a t r a l e şi s c e n o g r a f i c e c o n t e m p o r a n e va t r e b u i să se b i z u i e p e m ă r ­ turiile ocazionale, consemnate, cu m a i mică s a u m a i mare v i r t u t e c r i t i c ă , d e c ă t r e c o n ­ temporanii spectacolelor. î n sfirşit, a m i n t e s c î n c ă u n a v a n t a j c u l l u ral-ştiinţific : a s t f e l d e d o c u m e n t e iconogra­ fice, e x t r e m de c o m p l e x e , v o r î n g ă d u i , peste 1.")—20 d e a n i , f i e şi i n d i r e c t , o a n a l i z ă a concepţiilor estetice şi a instrumentarului t e o r e t i c i m p l i c a t î n a c l u l d e critică teatrală curentă. Şi lanţul a v a n t a j e l o r c u l t u r a l e , a r ­ t i s t i c e şi ş t i i n ţ i f i c e n u e s l e î n c i u d a t : să n e gîndim numai l a f a p t u l că î n s ă ş i minerea în aplicare a unei astfel de m e t o d o l o g i i în consemnarea fenomenului teatral contempo­ r a n ar f i u n v ă d i t semn d e m a t u r i z a r e a a t i t u d i n i i faţă d e a c t u l de cultură desfăşurat î n c o n t e m p o r a n e i t a t e . N u m i c ă ne v a f i m i ­ rarea, c î n d , p e b a z a u n u i a s t f e l d e s t o c d o c u ­ m e n t a r , v o m s e s i z a , p e s t e t i m p , că î n p a t r i ­ moniul cultural naţional n u intră numai „ o b i e c t e l e " d e a r t ă , c i şi t e z a u r u l memoriei

•64

www.cimec.ro

c o l e c t i v e , care încorporează întreg i n s t r u m e n ­ tarul mental <le c u n o a ş t e r e , l a s c a r a unui p o p o r şi a u n e i c i v i l i z a ţ i i . U n s p e c t a c o l t e a t r a l este o o p e r ă d e a r t ă la a c ă r e i c o n f i g u r a r e participă m a i multe a r t e , p r i n t r e c a r e şi s c e n o g r a f i a . Spectacolul t e a t r a l — c a o p e r ă d e a r t ă — este o b i e c t de civilizaţie ; conscmnîndu-sc minuţios, c o m p l e t şi o b i e c t i v , e x i s t e n ţ i i sa, această operă va p e r m i t e , t o c m a i d a t o r i t ă e f e m e r i t ă ţ i i s a l e , se­ sizarea n i v e l u r i l o r c a l i t i t i v c în a s i m i l a r e a c u l ­ t u r i i , a r i t m u l u i şi m i j l o a c e l o r d e î m b o g ă ţ i r e a c u l t u r i i şi d e a d ă u g i r e a u n o r n o i v a l o r i

a r t i s t i c e şi c u l t u r a l e . O r , t o a t e a c e s t e a nu sînt a l t c e v a decît s a r c i n i trasate generos de p o l i t i c a noastră culturală, sarcini a căror rea­ lizare implică ingeniozitate procedurală, l u c i ­ teoretică şi r e s p o n s a b i l i t a t e , realizate ditate prin consecvenţa activităţii ; chiar d a c ă a¬ c e a s t ă a c t i v i t i t e se r e z u m ă , a p a r e n t , l a c r e a ­ mate­ rea u n u i a p a r a t de stocare a p r o b e l o r r i a l e şi d o c u m e n t a r e . In ultimă instanţă, actuala Trienală de s c e n o g r a f i e n u este, în esenţă, decît o u r i a ş ă material inert al unei me­ arhivă, suport m o r i i c u l t u r a l e veşnic v i i .

I

n

t

e

r

f

e

r

e

n

ţ

e

FLORIAN POTRA

Fraţii
Am mai scris, chiar la aecastă rubrică, despre simbi­ oza teatru-cinema, de fapt, despre posibilitatea, dacă nu necesitatea, dublei calificări a regizorilor, apţi să „pună" atît în scenă, cît şi în ima­ gine, pe peliculă. Iată că o viguroasă confirmare a acestei poziţii vine acum — „Cinema nuovo", revista lui Aristarco, atestă — din partea unui di­ rector de scenă dc talia lui Giorgio Strehler, autorul ne­ uitatului — şi la noi — A r ­ lechin, slugă la d o i stăpîni. vieţii", „în plină amiază a expresia îi aparţine, Strehler se apropie de cinematograf şi începe lucrul la un film cu titlul posibil (sau provi­ zoriu) de U n o m d e o r d i n e . Anunţlndu-şi proiectul, Streh­ ler a susţinut că, după opi­ nia sa, „cinematograful şi t e a t r u l sînt d o i fraţi siamezi legaţi p r i n şira spinării şi c a r e n u se p r i v e s c î n f a ţ ă " . Ştirea e interesantă, îmbucu­ rătoare, dar nu extraordi­ nară : ctţi iluştri „oameni de spectacol", de la Eisenstein şi Visconti la Dergman şi Ciulei, n-au făcut, concomi­

siamezi
tent, şi teatru, şi cinema ? Ceea ce pare, totuşi, relativ nou în experienţa lui Streh­ ler — nou şi fiindcă e pro­ gramatic — este schimbul de cadre şi de mijloace între scenă şi platou : Piceolo Teatro \w participa la reali­ zarea filmului atît prin teh­ nicieni şi prin însuşi siste­ mul şi eficienţa organizării sale, cît şi prin actori. In amănunt : electricienii, maşiniştii, mînuitorii dc decoruri, machieurii, peruchierii, gar­ derobierii etc. ai teatrului vor deveni oameni de pla­ tou, laolaltă cu interpreţii. Inedită pentru Piceolo şi pentru Strehler, experienţa aceasta are loc, în acelaşi timp, dintr-o iniţiativă para­ lelă, la Institutul de artă teatrală şi cinematografică „I. L . Caragiale". De unde, pînă nu de mult, atelierele, garderobele, magaziile etc. şi întreagn organizare destinate spectacolelor de teatru func­ ţionau separat de cele desti­ nate producţiei de filme, acum s-au contopit şi, prin capacitatea astfel sporită, au devenit mai eficiente şi mai

utile, fie pentru scena „Casandrei", fie pentru studiou­ rile din Calea Rahovei. Uni­ ficarea zestrei materiale, a mijloacelor de producţie teatral-cincmatografice, duce, în mod firesc, la o mai zveltă desfăşurare a însuşi procesu­ lui de învăţămînt, în aspec­ tul său practic. Mai mult, tendinţa odinioară centrifugă a diferitelor catedre şi disci­ pline a fost înlocuită de o tot mai intensă colaborare interdisciplinară. Un exem­ plu : în anul universitar 1976—1977, studenţii-regizori, operatori şi teatrologi-filmologi vor participa la seminarii comune, menite să înles­ nească asimilarea de cunoş­ tinţe complementare şi for­ de deprinderi în ra­ marea port cu tehnicile moderne (dar şi cu teoriile moderne) ale celor două arte ale spec­ tacolului. In sfirşit, să ne amintim că televiziunea se oferă — dacă nu chiar drept sin­ teză — în orice caz, ca eficace loc de întîlnire a tea­ trului şi filmului, de care se foloseşte atît separat, cît şi îmbinat, într-o serie de emi­ siuni cu valoare instructiveducativă şi artistică. Astfel, imaginea simbolică, propusă de Strehler, a celor doi „fraţi siamezi" se va cere, poate, în curînd, a fi înlocuită de o siglă a îngemănării în trei, un fel de „trigon" sau de „trinacrie" cu trei capete : teatrul, cinematograful şi tele­ viziunea, care, deşi stau cu spatele unul la celălalt, se supraveghează reciproc prin adecvate oglinzi retrovizoare.

www.cimec.ro

65

M. A L E X A N D R U

Cronica
Regizorii
C a r e e s t e c o n d i ţ i a (şi — p o a t e — d e s t i n u l ) u n u i regizor dc teatru r a d i o f o n i c ? î m i pun această întrebare d e o a r e c e , dacă p r e z e n t a l a microfon a r e g i z o r i l o r de teatru-„teatru" e c a z f r e c v e n t , r e c i p r o c a n u e, n i c i p e d e p a r t e , v a l a b i l ă : c î n d , şi c u m , şi d e oiţe o r i , ne-a f o s t d a t să n o t ă m v e n i r e a u n u i d i r e c t o r d c scenă m i c r o fonică pe scenele t e a t r e l o r „de i m a g i n i " ? Ş i c u c e u r m ă r i ? Ş i c u ce c o n ­ cluzii ? I n acelaşi t i m p . î m i p u n î n t r e b a r e a d e m a i s u s f i i n d c ă u n s c e n a r i u d u p ă Piinca nebu­ nilor de H a n s K e h r e r (traducere de C a r m e n P ă s c u l e s c u - F l o r i a n ) , a d a p t a t şi p u s p e u n d e d e G r i g o r e G o u ţ a , ne-n î n d e m n a t l a o t r e s ă ­ r i r e : c u m ar arăta regizorul Gonţa pe o nebunilor, un text s c e n ă „ a d e v ă r a t ă " ? Piinca cu s u b t i l e i n f l e x i u n i de g r a v i t a t e germanică şi d e c i u d a t , a g ă s i t î n G o n ţ a şi î n ţ e l e g e r e a , şi f a c u l t a t e a d e a u n i p e r s o n a j e l e c u a c t o r i i d e t r e b u i n ţ ă , şi n e r v u l n e c e s a r , ş i n e r v i i n e ­ c e s a r i (ceea c e , d o a l t m i n t e r i , n i c i n u e r a g r e u , dacă ţinem seama de fiinţa foarte particu­ lară a d i r e c t o r u l u i de scenă). E a , pîinea, a f o s t , d a c ă sc p o a t e s p u n e a ş a , s e r v i t ă desăv i r ş i t , i n f o r m î n d u - n e (şi p e a c e a s t ă c a l e ) că regizorii de la r a d i o , despre care a m m a i v o r ­ b i t şi v o m m a i v o r b i , s î n t b u n i c o n d u c ă t o r i (dacă n u chiar de t e a t r u , p o s e d i n d latenţe r î v n i r i ) n u n u m a i p e n t r u s u n e t , c i şi p o n t r u i m a g i n e . Ce-ar a d u c e n o u (în p r i n c i p i u ) un spectacol o f e r i t specialiştilor-radio ? M a i în* tîi, desigur, o surpriză... aşteptată. E vorba de cultivarea c u v i n t u l u i , de articularea re­ p l i c i i , d e p u n e r e a î n p a g i n ă a d i a l o g u l u i şi — bineînţeles — de u t i l i z a r e a la m a x i m u m a m i j l o a c e l o r a u d i t i v e . S i l i ţ i să t r ă i a s c ă n e ­ c o n t e n i t î n şi n u m a i î n u n i v e r s u l s u n e t e l o r , aceşti r e g i z o r i a r o f e r i , c r e d , s c e n e i d e s c o p e ­ r i r i cu urmări fecunde. D a r , m a i i n t e r e s a n t e î n c ă m i se p a r e că v o r f i s u r p r i z e l e , de data asta... neaşteptate. Să n u u i t ă m că u n i l a t e r a l i t a t e a regizorilorr a d i o n a ş t e , t r e b u i e să n a s c ă , r e f u l ă r i teri­ b i l e ( o h , dac-aş a v e a p o s i b i l i t a t e a să l u c r e z ca c e i l a l ţ i , c u t o a t e m i j l o a c e l e t e a t r u l u i !) şi r e z e r v o a r e dc Ulei într-ale v i z u a l u l u i . Şi, c î n d mă gîndesc cîte m i ş c ă r i , cîte g e s t u r i , cîte c u l o r i , cute d e c o r u r i , teîte l u m i n i se n a s c , p e n ­ t r u a f i îngropate, în g i n d i r e a celor limitaţi l a s u n e t , ani i m p r e s i a că p r e z e n ţ a r e g i z o r i l o r r a d i o pe scene v a c o i n c i d e c u o e x p l o z i e d e imagini.

„Al patrulea anotimp"
D i n t r e m e r i t e l e (ba c h i a r „superiorităţile") r a d i o u l u i , u n u l p e «are istoria t e a t r u l u i t r e ­ b u i e să-l c l a s e z e l a l o c d e f r u n t e î l c o n s t i t u i e , fără îndoială, voinţa de a p r e z e n t a a u d i t o r i u ­ lui, cu cvasimaximă regularitate posibilă, textele v a l a b i l e ale contemporaneităţii, «udate î n t r - u n u n i c şi e x t r a o r d i n a r r e p e r t o r i u per­ m a n e n t . E c u atît m a i preţios f a p t u l acesta c u c i t , d i n p ă c a t e , o v e c h e şi s t ă r u i t o a r e p r e ­ judecată (sau, poate, judecată) face ca, cel m a i a d e s e a , p i e s e l e d e c e n i i l o r n o i să d i s p a r ă , după o primă carieră (unu-doi-trei ani) de pe afiş, p e n t r u zece, c i n c i z e c i de a n i sau o v e ş n i c i e . U i t i n d u - s e că t e x t e l e d o v e d i t vala­ b i l e t r e b u i e să f i e v i z i b i l e , î n t r - u n f e l s a u a l t u l , o r i c î n d , c a m ca o c a r t e d i n t i m p în t i m p r e e d i t a t ă . U i t î n d u - s e că n o ţ i u n e a „a f o s t v ă z u t ă " e m a i m u l t decît relativă, deoarece generaţiile de spectatori se s u c c e d într-un r i t m n u p r e a s e s i z a t d c d i r e c t o r i i s c e n e l o r şî că c o p i l u l c a r e a v e a 1 2 a n i l a p r e m i e r a c e l u i d c Al patrulea anotimp de H o r i a L o v i n c s c u (am d a t u n e x e m p l u ) , n e f i i n d , deci, specta­ tor p o s i b i l , a r e , a z i , 18 î m p l i n i ţ i , a a u z i t d e ( I n i m ă , p o a t e a oitit-o, doreşte s-o vadă... dar n-o î n t i l n c ş t e pe nici un afiş hueureştean. C u , d i n cînd în cînd, o excepţie. Pe afişul r a d i o f o n i c . Care, c u m a fost c a z u l săptămîn i l e t r e c u t e , a p r o g r a m a t s o l i d u l şi t ă i o s u l t e x t h o r i a l o v i n c s c i a n , în a d a p t a r e a fidelă a l u i V a l Săndulescu, în regia l u i M i h a i B e r e ­ c h e t şi D a n P u i c a n şi î n t r - o d i s t r i b u ţ i e de l a , d a r m a i a l e s de Naţional, care, de la

66

www.cimec.ro

Carmen Stăncscu, (linca Tomoroveanu sau N n laşa A l e x a n d r a (ce v o c e d i n m a r e l e „bu­ l e v a r d " — î n s e n s f o a r t e t e a t r a l — ile o d i n i ­ o a r ă !) l a D a m i a n C r î ş m a r u , T r o i a n S t ă n e s c u sau E m i l L i p t a c , a e x p r i m a t , într-o h u n ă s i n ­ teză, n e o c l a s i c i s m u l l u i Rerochet şi urechea radiofonică a l u i D a n Puican.

u n z i a r d c a s t ă z i c a s ă v ă d " , să a s c u l t a ţ i , împreună cu musafirul dumneavoastră, emisi­ u n e a . Ş i , d u p ă u n t i m p , să î n t r e b a ţ i : „ n u - m i d a u s e a m a c i n e j o a c ă . . . t u - i r e c u n o ş t i ?". D a c ă interlocutorul zice : „ h a b a r n-am, dar sint d e o a r e c e v o r l > a e, î n a s e ­ slabi" (eufemism, m e n e a î m p r e j u r ă r i , a l t a ) , a t u n c i î n s e a m n ă că aţi p i e r d u t p a r i u l . D a c ă , î n s ă , i n t e r l o c u t o r u l se e h i n u i e lăun­ t r i c : „nu-mi d a u seama, parcă e I o n M a r i noscu, adică n u . . . S i l v i u Stămulescu... adică nu... Cozorici" — atunci înseamnă că aţi câştigat p a r i u l . A ş a c u m n i s-a î n t î m p l a t n o u ă , î n l e g ă ­ tură c u a c t o r i i d i n Rîmnicu-Vileea, confun­ daţi (deci, c o n f u n d a b i l i ) c u „profesioniştii". A ş a c u m n i s-a î n t î m p l a t n o u ă , c u e c h i p a — t r e b u i e s-o n o t ă m a i c i — C o n s t a n t i n D u inilrescu, E d u n r d Stroe, Const. Negrcscu, D u ­ mitru Vlăduţ, Mariana Vlăduţ, Ioana I o ­ nescu, Jean Ionescu. Aşa c u m se î n t î m p l ă dacă v r e i să m a ­ sori s t a n d a r d u l real al u n u i g r u p artistic d e amatori. Să m a i p r e c i z e z că această „ c o n f u z i e " ( m u l t visată) reprezintă cea m a i elogioasă cronică teatrală ou p u t i n ţ ă p e n t r u formaţia d i n R i m nieu-Vilcca ?

Pariul
Vă propun următorul p a r i u . S ă citiţi c u atenţie P r o g r a m u l R a d i o , să n o t a ţ i z i u a şi ora cînd s t u d i o u l b u c u r e s t e a n , difuzează piese interpretate de actorii teatrelor populare ( c u m , d e p i l d ă , Sosesc deseară de Tudor M u şatescu la Teatrul Popular din RîmnicuV î l c e a ) , să i n v i t a ţ i u n p r i e t e n a c a s ă l a o r a r e s p e c t i v ă , să d e s c h i d e ţ i aparatul de radio cu d o u ă m i n u t e d u p ă c l i p a î n c e p u t u l u i (a¬ dică, după genericul sonor), să răspundeţi „ n u ş t i u " l a î n t r e b a r e a : „ d a r c i n e j o a c ă ?", să r ă s p u n d e ţ i : „ n - a m " la cererea : „dă-mi

NOTE
Istorie
Istoric... In bombardamen­ tul aviafiei hilleriste, dezlăn­ ţuit cu barbară furie în urma actului insurecţional din august 1944, a fost di­ strusă şi glorioasa clădire a Naţionalului bucureştean. Printr-o fericită intimidare, aripa direcţiei, aflată pe fosta stradă Cimpincanu (azi 13 Decembrie), a scăpat neatinsă. Pină in 1973, cînd s-a inaugural noul edificiu al teatrului, aici, în aceste camere, a fost direcţia primei scene a ţării, direcţie ocupată de mari figuri ale culturii româneşti. Interioarele conservă şi azi — cînd di­ recţia s-a mutat — ceva din spiritul vremilor scurse. Nu­ mai că, devenită din decem­ brie 1973 sediu funcţionă­ resc, istorica clădire riscă să intre în anonimatul caselor (d>işnuite. Şi doar aici s-a consumat un mare capitol al istoriei teatrului nostru. Direcţia Monumentelor Isto­ rice are deplina competenţă să propună conservarea mu­ zeală a casei. zentate toate generaţiile, incepînd cu veteranul tipograf octogenar Al. Dertoli. Entuzi­ aştii actori-aniatori se nu­ mără,deci, cu zecile, dar tre­ buie amintiţi Tică Dumitr-seu, Nelu Stroie, Tanţa Negoescu, Mircea Cfoitoru, Adela Georgescu, Marcel Zineli, Ginel Ciobănescu, dis­ tinşi cu premii de interpreta­ re de-a lungul vremii, auten­ tici actori. Ne bucură să consemnăm conlucrarea de durată şi pasionată a regizo­ rului D. D. Neleanu cu ar­ matorii v'deeni.
1

Lauri
D i n 1921, cînd tineri mun­ citori vtlceni, constituiţi in societatea culturală „Munci­ torul", au reprezentat drama lui Caragiale i N ă p a s t a , au tre­ cut 55 de ani, timp în care Teatrul popular din RtmnicuVîlcea a cunoscut o tot mai fecundă viaţă scenică. Reali­ zările au fost pe măsura ju­ stificatelor ambiţii : numai în ultimii treizeci de ani s-au abordat, de la Mihail Sorbul, Sebastian şi pină la Baranga. de la O'Neill, A. Millcr şi pină la Kataev, titluri reprezentative pentru un ve­ ritabil teatru. Dealtfel, Tea­ trul popular vîlcean esle de trei ori laureat al festivalu­ rilor naţionale de artă dra­ matică şi numără — împre­ ună cu ansamblul operetei — 100 dc persoane. Sint repre­

Pentru Centenarul Inde­ pendenţei se repetă drama lui Victor Ion Popa, Răspînt i a c e a m a r e , şi e în studiu o mai veche dorinţă a co­ lectivului, aceea de a da viaţă scenică clasicei 0 scri­ soare pierdută. Intrat de secol popular la activ diat. în a doua jumătate de existenţă. Teatrul din Rm. Vilcea are o ..istorie" de invi­

www.cimec.ro

I. N.

ALEXANDRU LĂPUŞNEANU
d r a m ă istorică în patru tablouri de

VIRGIL

STOENESCU

([reconsiderare d r a m a t i c ă a nuvelei lui C . Negruzzi)
„Felul în care au înfăţişat cei mai mulţi dintre istorici pe Alexandru Lăpuşneanu este inexact : exagerat în uncie privinti, incomplet in altele. At­ mosfera creată de povestirea cronicei lui Grigore Ureche şi Simion Dascălul pe de-o parte, de nuvela lui Negruzzi pe de altă parte, i-a fost cu totul defavorabilă ; acest domn ajunsese prototipul stăpînitorului crud, tăind cu o plăcere sadică boierii — aproape egalul lui Vlad Ţepeş, celălalt ne­ dreptăţit al istoriei". (C. C. Giureseu — „Istoria R o m â n i l o r " , p. 182—193)

„Acuzarea de căpetenie ce i s-a adus lui Lăpuş­ neanu a fost că a tăiat în mod sălbatec boierii; Negruzzi ni-l prezintă ca pe un tiran sîngeros... ...Au fost oare ucişi boierii din simplu capriciu sau pentru satisfacerea unei plăceri sadice ? Ii plăcea acestui domn să vadă rostogolindu-se capelele ? Sau a fost într-adevăr raţiune superioară dc stat care a cerut aplicarea pedepsei capitale ? Prima ipoteză trebuie îndepărtată. L ă p u ş n e a n u n u a fost u n caz patologic". (C. C. Giurescu — „ U n n e d r e p t ă ­ ţit : A l e x . L ă p u ş n e a n u " , C o n f e ­ rinţă ţ i n u t ă la R a d i o în z i u a de 19 ianuarie 1 9 4 2 şi publicată apoi în v o l u m u l „Din trecut")

„Obiectivul evocării istorice, aşa cum se preconi­ zează azi, e de a subsuma cerinţele compoziţiei e p i c e acelora impuse de a d e v ă r u l c u r s u l u i i s t o r i e i , al fluxului c i către epoca de azi. .. Va fi nevoie deci adesea de a corecta viziunile l>c care ni le-a lăsat secolul XIX ; dc a intra intr-o polemică implicită sau explicită în ceea ce ne-au lăsat înaintaşii iluştri, de la Negruzzi pînă la Sadovcanu şi Camil Petrescu". (Mihai Gafiţa : „Evocarea isto­ r i e i " , „ R o m â n i a literară" n r . 10 d i n 4.III.1976)

www.cimec.ro

D E C O R U L Fantezia regizorului este liberă să găsească modalităţile scenografice carc-i convin pentru a sugera — sau a înfăţişa — următoarele : — tabloul I : un cort voievodal ; — tablourile II şi III : o sală din palatul domnesc ; — tabloul IV : o încăpere rece şi sumbră — dormitorul Domni­ torului. De asemenea, pentru tot ceea ce apare, dc-a lungul piesei, ca acţiune petrecută în culise, regizorul va tre­ bui să creeze un spaţiu <le joc „ne­ văzut", subordonat funcţiilor gene­ rale ale scenei.

P E R S O N A J E L E Alexandru Lăpuşneanu Scutierul Domnitorului Stolnicul Spancioc Comisul Slroici Vornicul Moţoc Postelnicul Veveriţă Logofătul Trotuşan Comisul Dragomir Vornicul Bogdan Armaşul Mitropolitul Doamna Ruxandra Bătrîna Ilinca Primul călugăr Al doilea călugăr Slujitorul

TABLOUL I
care S a l a şi s c e n a s i n t c u f u n d a t e i n î n t u n e r i c ; sc b a l e u n g o n g ; p e m o m e n t u l d e urmează, răsună, dc u n d e v a , d i n culise, vocea tunătoare a l u i L ă p u ş n c a m i . linişte LĂPUŞNEANU : eu v ă v r e a u ! (Scena aşezat rului ...Dacă voi nu mă vreţi, L Ă P U Ş N E A N U (se stropşeşte la el, mînios) : T a c i . N u m ă scoate d i n f i r e . S C U T I E R U L (batjocoritor) : Teme-te de v o r ­ bele mieroase, Măria T a ! E l e te aro­ m e s c . . . ş i t e f a c să î n c h i z i ochii... Şi, de c u m i-ai î n c h i s o clipită... L Ă P U Ş N E A N U : Taci ! SCUTIERUL (grav, sever) : Nu te amăgi s i n g u r ! A c i . . . n u te voieşte n i m e n i ! L Ă P U Ş N E A N U : Minţi ! De unde ştii tu a s t a ? D e u n d e - o ş t i i ? (Se plimbă furios prin cort, frămîntîndu-şi mîinile.) S C U T I E R U L (rînjind) : D i n spaimele Măriei Tale ! S p a i m e ascunse în p u m n i i ceia pe c a r e - i f r ă m î n ţ i ! I n p i c i o a r e l e c a r e se m i ş c ă altul ! neastîmpărate de Ia un loc la In d i n ţ i i c a r e scrîşnesc ! I n p r i v i r i l e c u care m ă d e s p i c i pe m i n e . . . L Ă P U Ş N E A N U (mîniat) : Vierme ! Te învăţ eu m i n t e ! De-o s u t ă d e o r i s - a l e r g i î n j u r u l c o r t u l u i m e u . Şi, d u p ă fiecare ocol, să s t r i g i : î n t r u s l a v a M ă r i e i S a l e ! I e ş i ! (Scutierul iese.) Bogdane ! B O G D A N (intră) : Poruncă, Măria Ta ! LĂPUŞNEANU : Tu cc socoţi, Bogdane ? Izbîndi-vom oare ? B O G D A N : Să nu te îndoieşti, M ă r i a T a . Ţara g e m e s u b t a s u p r i r e a Tomşei. Oastea o v e i supune cu m a i m a r e simbrie. Bo-

se luminează şi-l vedem pe pe un scăunel în cortul şi vorbind cu sine însuşi.)

Scutier Domnito­

S C U T I E R U L (rezemat în paloşul lui Lăpuş­ neanu) : Cutezătoare v o r b e ! Prea cuteză­ toare ! „Dacă v o i n u m ă vreţi, eu vă v r e a u !" P o a t e r ă m î n e u n o m n e p e d e p s i t p e n t r u a s e m e n e a v o r b e ? ! (Intră Domni­ torul.) Ce s t r i m t ă î n c ă p e r e c l u m e a ! N u , M ă r i t e D o a m n e ? A r u n c i e î t e v a v o r b e şi ele sc l o v e s c d e p e r e ţ i , d c t a v a n , d c p o ­ d e l e şi s u n ă . . . s u n ă î n t r u n a , ca nişte z u r ­ g ă l ă i . O a r e d c c c eşti a t î t d e î n c r u n t a t , s t ă p î n e ? (Rîdc, poznaş.) Nu cumva îţi sună strîmb în auz vorbele slugarnice pe care Ie presară v u l p U e v i c l e n e î n c a l e a Măriei Talc ? Vorbele... bc-be-he ! Vor­ bele... v o r b e l e . . . L Ă P U Ş N E A N U : Pune-ţi frîu l a g u r ă , l i m butule ! S C U T I E R U L : D c cc, M ă r i t e D o a m n e ? D o a r nu d e linguşitori duci Măria T a lipsă, îngăduie cel puţin Scutierului tău să-ţi spună adevărul. Căci mulţi sînt acum c e i cc-ţi c î n t ă î n s t r u n ă . D a r d e t e v a bate Ştefan Tomşa, pe care vii să-l răstorni d i n d o m n i e . . .

www.cimec.ro

69

i e r i i , de c u m v o r v o d c a că M ă r i a T a v i i c u p u t e r e d c i s t o v , îl v o r lăsa p e T o m ş a şi s c v o r a ş t e r n e l a picioarele înălţimii Tale ! L Ă P U Ş N E A N U : D a r d e c e n u se a r a t ă b o ­ i e r i i aceştia ? A m c ă l c a t p r a g u l ţ ă r i i d e t r e i z i l e . D e ce n u - m i iese n i c i u n u l î n întâmpinare ? B O G D A N : P o a t e u n i i sc c o d e s c î n c ă . P o a t e p e a l ţ i i îi ţ i n d i n s c u r t l e f e g i i i l u i T o m ş a . . . L Ă P U Ş N E A N U : D e ce n u v i n n i c i e i ? M ă ­ car c i să m i se înfăţişeze c u g î n d u r i d e bună primire. B O G D A N : M ă r i t e D o a m n e , să-mi f i e c u i e r ­ tare dacă s p u n o vorbă necugetată. Oare ai atîta încredere î n aceştia d o i ? L Ă P U Ş N E A N U : S p a n c i o c şi S t r o i c i m i - a u s t a t in preajmă, cu credinţă, încă dc pc cînd eram n u m a i stolnicul Pctrea. Doar dintre ci m - n m r i d i c a t la d o m n i e . B O G D A N : S p a n c i o c e u n p o s a c a s c u n s şi viclean. L Ă P U Ş N E A N U : Da' d c unde ! Spancioc e d î r z şi a h o t n i c . M i - a p l ă c u t a p r i v i sum c ţ i a l u i , c a r e n u s-au s f i i t n i c i o d a t ă a o t ă i n u i . S t r o i c i c u n c o p i l ă r o s a p r i g şi î n ­ f l ă c ă r a t , c a r e c r e d e că t o a t e p a s e r i l e ce zboară sc m ă n î n c ă . D a r amîndoi sînt o a m e n i de nădejde, c u care fost-am b u c u ­ ros a lega prieteşug. A p e l e vieţii nc-au d e s p ă r ţ i t într-o b u n ă z i . A c u m , î n s ă , a r f i t r e b u i t s ă - m i i a s ă î n c a l e . (Intră Armaşul.) A B M A Ş U L : A sosit r ă d v a n u l D o a m n e i , M ă ­ ria T a . LĂPUŞNEANU (oţărît) : Şi... Doamna ? Unde-i ? A R M A Ş U L : Trimite vorbă înălţimii Tale că-i o s t e n i t ă ş i v o i e ş t e a se o d i h n i . S C U T I E R U L (strigă de afară) : Intru slava Măriei Sale ! LĂPUŞNEANU (printre dinţi) : Ajungă-ţi, zăludule ! Bogdane, adu-l înăuntru. (Scutierul intră şi se cuibăreşte în spatele Domnitorului.) B O G D A N : M a i ai vreo poruncă, Măria T a ? LĂPUŞNEANU : Mergeţi şi poîtiţi-o pe D o a m n a (apăsat) de îndată aci ! (Bogdan şi cu Armaşul ies ; Vodă, către Scutier.) E i ? Te-ai î n v ă ţ a t a v o r b i cu Domnul ţării ? S C U T I E R U L : D a , stăpîne ! Avusesem b u z u ­ narele goale, d a r a c u m m i le-am u m p l u t . . . L Ă P U Ş N E A N U : C u ce ? S C U T I E R U L : Cu m i n c i u n i ! L Ă P U Ş N E A N U : Dacă-i p e aşa, scoate o m i n c i u n ă , j u p î n e , şi întinde-mi-o la p i ­ c i o a r e . D a r u n a m a r e şi l a t ă , s ă se c u ­ t r e m u r e v ă z d u h u l l a a u z u l e i . Poţi ? SCUTIERUL : Desigur, Doamne ! Z i c că t u t u r o r c e l o r ce-ţi v o r c ă l c a p r a g u l , d i n c l i p a a c e a s t a , l e eşti d r a g . . . c a l u m i n a o c h i l o r ! Ş i c-abia a ş t e p t a u să d e a n ă v a l ă să-ţi s ă r u t e t ă l p i l e ! (Intră nicul Doamna Bogdan.) Ruxandra, urmată de vor­

DOAMNA (rece. rezervată, face doar doi puşi înăuntru şi sc opreşte) : M-ai chemat. Măria Ta ? (Pauză.) o clipă de apariţia ci L Ă P U Ş N E A N U (uimit insolită, izbucneşte într-un hohot nestăptnit) : Ila-ha-ha-ha ! D O A M N A (jignită, face o mişcare spre uşă) : Sînt foarte ostenită, M ă r i a T a ! LĂPUŞNEANU (se opreşte din r i s ) : ...Şi voieşti a t e o d i h n i ? D O A M N A : î n t o c m a i ! (Vrea să iasă.) (sever) : Bămîi ! Voinţa LĂPUŞNEANU D o m n u l u i şi s t ă p î n u l u i tău... n u voieşti s-o ş t i i ? C i t e s c p c c h i p u l D o m n i e i Tale c ă a b i a a ş t e p t a i s ă v i i a i c i . . . c a să-mi s ă r u ţ i o b r a z u l şi d r e a p t a , î n a i n t e d c - a l e culca. (Pauză.) D O A M N A (fără a se clinti) : Mărite Doamne... LĂPUŞNEANU (ridică glasul, ameninţător) : D o a m n ă . . . d ă m u l ţ ă m i r e C e l u i de sus că D o m n u l ţ ă r i i t e s o c o t e ş t e v r e d n i c ă să î n ­ deplineşti toate a c e s t e a ! (Doamna Ru­ xandra se apropie, tăcută, îl sărută pe obraji ; apoi îi sărută mîna, cu vădită supărare ; Lăpuşneanu. care a stat ţeapăn, împietrit, îi şuieră lui Bogdan.) Bogdane, insoţeşte-o ! A c u m , D o a m n a p o a t e m e r g e a se o d i h n i . (Doamna Ruxandra iese mindră, sfidătoare, urmată de Bogdan : Lăpuşneanu izbucneşte, înfuriat.) Trufie găunoasă ! D e u n d e atîta cutezanţă ? S C U T I E R U L : E f i i c a u n u i d o m n ! P r i n ea v e i s t a î n h r o n i c ca g i n e r e a l l u i P e t r u Rareş. L Ă P U Ş N E A N U (clamează, înfuriat) : V o i sta ca D o m n a l u n e i ţ ă r i ! I u b i t şi a s c u l t a t . . . (Priveşte la Scutier, care clatină sceptic din cap ; rectifică.) T e m u t . . . şi a s c u l t a t . (Scutierul clatină din cap.) D a r c u m ? S C U T I E R U L {încet, cu gravitate) : Duşmănit ! L Ă P U Ş N E A N U {repetă, îngîndurat) : Duşmă­ nit ? ! D c cine ? SCUTIERUL (ca un ecou) : D e toţi ! LĂPUŞNEANU (tresare, minios) : De toţi ? Şi t u , deci ? M ă d u ş m ă n e ş t i S C U T I E R U L : A r f i prea puţin. LĂPUŞNEANU : Cum? şi t u ? Aşa-i ?

SCUTIERUL (îngenunchează la picioarele Domnului) : Ce s ă f a c ă Măria Ta cu duşmănia u n u i biet scutier ? 0 duşmănie ruică, neînsemnată, pipernicită... Măriei T a l e îi t r e b u i e o d u ş m ă n i e făloasă, a s p r ă , neiertătoare... Ş i , c u o leacă d e n o r o c , z i c c-o s-o a i d i n b e l ş u g , p î n ă l a sfîrşitul zilelor. LĂPUŞNEANU (copleşit, duri) : Oare n i m e n i m ă v a îndrăgi ? deodată, pe lumea de gîn­ asta n u

SCUTIERUL (cu blindeţe) : Loveşte-mă c u buzduganul acela, Doamne ! Mai bine r a b d să t e v ă z c u m p l i t , d e c î t î n t r i s t a t . Ş i m a i l e s n i c i o s î m i e să-ţi v o r b e s c p i e z i ş , d e c î t să v ă r s l a c r i m i l e c e - m i î n c e ţ o ş e a z ă o c h i i , d e cîte o r i c u g e t l a s o a r t a M ă r i e i T a l e . F i i n d c ă n u ţ i se a r a t ă n i c i o h l î n d e ţ e şi n i c i o î n d u r a r e d i n n i c i o p a r t e .

70

www.cimec.ro

LĂPUŞNEANU

(11 priveşte

lung)

:

Aşa

so-

coţi ? SCUTIERUL (cu milă) : Eşti s i n g u r ! Aşa ţi-i s o r o c i t ! M a i s i n g u r d e c î t v î n t u l , d e c î t p l o a i a , decît u m b r a nopţii. L Ă P U Ş N E A N U (înfuriindu-sc din nou) : T i b h a r u l e ! încerci a m ă c l i n t i ? ! B r a z d a ţării trosneşte s u b t ă l p i l e m e l e , i a r t u m ă î n v e ­ ninezi cu p r o o r o c i r i viclene ? ARMAŞUL (intră, grăbit) : M ă r i a T a . . . stă­ pîne... a u sosit... sînt afară ! L Ă P U Ş N E A N U (luminat la faţă) : A d u - i d e ­ grabă încoace ! S C U T I E R U L : T e las, M ă r i a T a . Să nu-ţi tulbur judecata. (Iese.) (Intră nicul Spancioc Bogdan.) şi Stroici, urmaţi dc vor¬

T o c m a i d c a c e e a v - a m a ş t e p t a t : ca s ă - m i aduceţi veşti : ce fac boierii ? Unde-i o a s t e a l u i T o m ş a ? I n ce f e l s o c o t i ţ i o a r e că-1 v o m z d r o b i ? (Pauză.) Ce e ? T ă c e ţ i ?! SPANCIOC (grav) : înălţimea T a , ştii de c e - a m g o n i t î n c o a c e ? Ca să t e o p r i m ! L Ă P U Ş N E A N U : Ce-e-e ? S P A N C I O C : D a c ă ţii l a ţ a r a a c e a s t a , a i să faci oale întoarsă. L Ă P U Ş N E A N U : Să fac calc întoarsă ? A, s t o l n i c c , c i n e - m i eşti ? D a r t u , t u , S t r o i c i , m e z i n u l m e u , f i r t a t u l m e u d e b ă t ă l i i şi i z b î n d c , t u ce z i c i ? S T R O I C I (moale) : Măria Ta... sintem datori a-ţi s p u n e a d e v ă r u l . LĂPUŞNEANU (tunător) : Şi care-i adevă­ r u l ? Unde-i adevărul ? S P A N C I O C : Iţi s i n t e m p r i e t e n i încă... L Ă P U Ş N E A N U : M i n ţ i , stolnice ! Sînteţi p r i e ­ t e n i i b o i e r i l o r c a r e s-au v î n d u t Tomşei. V-au î n d o p a t s p u r c a t u l acela c u dregătorii. V-aţi u m p l u t p u n g i l e . V i - i m o a l e şi c a l d pe c u p t i o r , Iîngă o a l e l e d i n care v ă lasă a vă î n f r u p t a , d u m n e a l u i , Ştefan Tomşa. Acesta-i a d e v ă r u l ! Ş i - a t u n c i , c u m o să v ă p l a c ă d e u n u l c a r e v i n e să v ă r ă s ­ toarne d i n cuibuşoarele voastre ? ! S T R O I C I : Doamne... L Ă P U Ş N E A N U (cu amărăciune) : M ă u i t în o c h i i t ă i , c o r n i s u l c S t r o i c i , şi n u ş t i u ce să m a i c r e d ! Ş i e u , c a r e m ă b u c u r a m ! C a r e v ă a ş t e p t a m ca p e r ă s ă r i t u l s o a r e l u i după întunecimea n o p ţ i i . Ce b a t j o c u r ă ! S T R O I C I : M ă r i a T a , eu te-am preţuit cîndva ca pe-un f r a t e m a i mare... LĂPUŞNEANU (aprig) : N u , jupîn Stroici. n u m ă l u a c u b i n i ş o r u l . Ţ i se citeşte v î n z a r e a p e f a ţ ă . A ţ i c r e z u t c-o s ă - m i p l e c urechea la... S P A N C I O C (cu brutalitate) : D o a m n e !... ţ a r a n u te v r e a ! L Ă P U Ş N E A N U (descumpănit o clipă) : Cum ? S P A N C I O C : P r e c u m a m spus. N u te v r e a ! LĂPUŞNEANU : Eşti încredinţat de asta, boier Spancioc ? SPANCIOC : Sînt ! LĂPUŞNEANU (rînjind) : H a ! Nevrednici­ l o r ! N u ţara... V o i . . . v o i n u m ă vreţi ! (Strigă.) Bogdane ! BOGDAN (din fund) : Poruncă, pe Măria Ta. Dra-

SPANCIOC : Bună vremea, Luminăţia Ta ! LĂPUŞNEANU (vesel) : B u n sosit, «tolnice S p a n c i o c ! Ş i t u , S t r o i c i ! C î r l a n u l e ! Ce mîndreţe dc v o i n i c te-ai f ă c u t ! V i n o - n b r a ţ e l e m e l e ! (ll îmbrăţişează.) S TROICI : Măria Ta ! L Ă P U Ş N E A N U : B o g d a n e , găteşte d o u ă cor­ t u r i p e n t r u o a s p e ţ i şi a i g r i j ă d e s l u g i l e şi d e c a i i l o r . B O G D A N : A m înţeles, stăpîne. (Iese.) L Ă P U Ş N E A N U (poftindu-i să şadă) : N i c i n u ş t i ţ i , b o i e r i d u m n e a v o a s t r ă , cît m ă b u c u r că vă văd. „Unde sînt Spancioc şi S t r o i c i ?" — îmi ziceam. Prietenii mei, boierii m e i dc nădejde. STROICI : A m călărit o zi şi o noapte, Măria T a , fără contenire. L Ă P U Ş N E A N U : Sînteţi osteniţi, d e s i g u r ! 0 să v ă p u t e ţ i o d i h n i î n t o a t ă v o i a . D a r , m a i î n a i n t e , î n c h i n a - v o m o c u p ă o u Cotn a r . (Către Stroici, cu afecţiune.) Ce z i c i , Cîrlanule ? ! M a i ţii minte cînd ne-am încercat p u t e r i l e l a h a n u l l u i N c c h i f o r ? A v e a a c e l a u n v i n a s p r u şi u r z i c a t , d e te tăia l a l i m b ă . S P A N C I O C (care pc-atunci era se ţine mai rezervat) şi e l f r a g e d î n c ă . : Eh,

LĂPUŞNEANU : Acum s-a m a i învîrtoşat, n u ? He-he-he ! E r a m atît d c încrezător c-o să v e n i ţ i , î n c î t p r e g ă t i t u - v - a m daruri pentru f i e c a r e . U i t e , S p a n c i o c : aceasta-i o n a r g h i l e a d i n l e m n de s m o c h i n d e la ' J ' a r i g r a d . Ţine-o ! E p e n t r u tine. SPANCIOC : Dau mulţămire Luminăţiei d a r nu-s v r e d n i c d c a t î t a c i n s t e . . . Tale,

LĂPUŞNEANU : gomfir. BOGDAN :

Adu-1 aici (Iese din

comisul scenă.)

îndată.

L Ă P U Ş N E A N U (i-o vîră în mînă cu sila) : I a - o , ia-o ! I a r ţ i e , S t r o i c i , c a r e l e eşti t î ­ n ă r şi f a l n i c , ţ i - a m a d u s a c e s t j u n g h e r . Iţi place ? E m i g ă l i t d c meşteri talieni c u m î n e r d e a r g i n t şi p r ă s e l e d e s i d e f . STROICI : 0, Doamne, prea mare bunătate î m i arăţi ! L Ă P U Ş N E A N U (vesel, generos) : Ia-1 ! P r i n de-1 l a c i n g ă t o a r e şi s ă m i r u i e ş t i c u d î n s u l p c toţi c e i ce v o r î n c e r c a a l o v i î n S c a u ­ nul domniei mele. Fiindcă vrăjmaşi în jurul tronului meu sînt destui ! M-au v î n d u t p î n ă a c u m de d o u ă o r i . 0 ştiţi.

L Ă P U Ş N E A N U : A c u m d o u ă zile l-am repezit î n a i n t e p e c o m i s u l D r a g o m i r . I - a m z i s să d e a ş f a r ă î n ţ a r ă că v i n e V o d ă A l e x a n d r u L ă p u ş n e a n u într-a d o u a l u i d o m n i e . I - a m z i s să d e s c o a s e o a m e n i i , să a f l e ce g î n d e s e . . . C o m i s u l s-a î n t o r s m a i adineaori c u r ă s p u n s u l . 0 să-l p u n să-l î n ş i r e d i n n o u î n faţa voastră. DRAGOMIR ne ? (intrînd) : M-ai chemat, Doam­ pe ve­

L Ă P U Ş N E A N U : Ce aflat-ai pe acolo unde-ai colindat, Dragomirc, despre nirea noastră în n o u a d o m n i e ?

www.cimec.ro

71

DRAG OM IR (umflat) : O, Mărite Doamne, aş p u t e a j u n i i că s o a r e l e d e p e c e r îţi luminează c a l e a . Se v e s e l e s c toţi că te v o r a v e a d o m n şi se b u l u c e s c î n î n t î m p i n a r e a M ă r i e i Tale... L Ă P U Ş N E A N U : A i c e r c e t a t b i n e ! N - o r să f i e şi v r e u n i i c u c u g e t e l e m a i î n t u n e c a t e ? D R A G O M 1 R : Ferit-a s f i n t u l ! P u n chezăşie. LĂPUŞNEANU (sfidător) : Aţi auzit, boieri­ l o r ? Toţi, î n a f a r ă d e v o i , m i s c î n c h i n ă cu s u p u n e r e . V ă uitaţi la m i n e cu îndo­ ială ! ? A m tăria a v ă p o f t i să v ă încre­ dinţaţi cu o c h i i şi c u u r e c h i l e voastre. Comisule Dragomir... D R A G O M I R : Poruncă, Măria Ta... L Ă P U Ş N E A N U : O a m e n i i d i n satele acestea, de peste m e d e a n , care stau îngrămădiţi la h o t a r u l taberei noastre... D R A G O M I R : D a , stăpîne... L Ă P U Ş N E A N U : Să-i l a s e s t r ă j i l e a se a p r o ­ p i a încoace. D R A G O M I R : Numa-ndată, Măria Ta ! (lese, grăbit.) L Ă P U Ş N E A N U (către cei doi) : Ţ i i p r i n s o a r e , boier Spancioc ? S P A N C I O C : D e ce n u ? ! L Ă P U Ş N E A N U : Eşti trufaş, stolnice ! D a r , bagă de samă : de v a f i aşa precum spun eu, vă leg pe amîndoi de coada u n u i a r m ă s a r n e î m b l î n z i t şi v ă s l o b o z e s c în mulţime. S P A N C I O C : Şi d a c ă n u v a f i aşa ? L Ă P U Ş N E A N U : C u m , adică ? S P A N C I O C : D a c ă se v o r a f l a a c o l o şi u n i i c a r e n - o r să t e î n t î m p i n e c u s t r i g ă r i d e slavă şi b u c u r i e ? P r i n s o a r e a l a cc te îndatorează, în schimb ? L Ă P U Ş N E A N U : Ziceţi v o i ! S P A N C I O C : Să-i p r i m e ş t i p e b o i e r i i c a r e a u v e n i t o d a t ă c u n o i şi a ş t e a p t ă î n p o i a n ă . S ă n e s f ă t u i m l a o l a l t ă , c u m , ce a r e d e f ă c u t f i e c a r e , c a ţ a r a să n u s u f e r e . LĂPUŞNEANU (sarcastic) : „Ţara"... ? Sau v o i ? E i , f i e ! M ă î n v o i e s c . (Din culise se aude crescînd rumoarea unor glasurL) O să v ă v ă d c i n s t i t e l e o b r a z u r i tîrîte p r i n c o l b u l d r u m u l u i şi-o să r î d d i n t o a t ă p o f t a inimii. D R A G O M I R (revine, grăbit şi aferat) : Mă­ r i a T a , n o r o d u l s-a a d u n a t î n f a ţ a c o r ­ tului. LĂPUŞNEANU : Poftiţi, boieri dumnea­ voastră. (Iese culise ţimii. în uşa cortului, de unde priveşte în ; în clipa aceea, răsună uralele mul­ Vodă îşi îndreaptă umerii, sfidător.) Măria Ta !

d i n V a l e a T e c u c i u l u i . Se p l e a c ă t o ţ i l a p i ­ cioarele Măriei Tale... (Uralc.) SCUTIERUL (care s-a strecurat în spatele Domnitorului, îi şopteşte) : N u toţi ! LĂPUŞNEANU : Cum ? S C U T I E R U L : D r e p t î n f a ţ a t a , D o a m n e , se află o bătrână care tace. O v e z i , stăpîne ? (printre dinţi) : Mda ! LĂPUŞNFANU SCUTIERUL : Dar ceilalţi n-au zărit-o... lasă ! LĂPUŞNEANU (oţărîndu-sc) : Am zărit-o c u ! Ş i a s t a m i - i d e - a j u n s . (Tare.) Stol­ nice Spancioc, pe bătrîna aceea a i vă­ z u t-o ? (surprins) : N u , Luminăţia Ta. SPANCIOC Abia acum o văd. LĂPUŞNEANU (tăios) : D a r d o m n i a ta, co­ misule Dragomir ? D R A G O M I R : N u . . . n-o v ă d . . . n u v ă d n i c i o... S P A N C I O C : Stă m u t ă ca o s t a n ă d c p i a t r ă ! L Ă P U Ş N E A N U : O v e z i , D r a g o m i r e ? Se u i t ă l a m i n e d c p a r c - a r v r e a să m ă sfirtece în bucăţele ! D R A G O M I R (grăbit) : E i , o biată nevolnică, pesemne. Sînt aci mii de guri care strigă... L Ă P U Ş N E A N U : D a r m i e - m i pasă m a i m u l t d e u n a s i n g u r ă c a r e t a c e . D e ce t a c e ? S P A N C I O C : S-o î n t r e b ă m ! L Ă P U Ş N E A N U : Să fie adusă încoace ! (Comisul dispare în culise, în timp ce Lăpuşneanu reintră în cort şi aşteaptă cu privirile încruntate ; după o clipă, Dra­ gomir reapare, împingînd înaintea lui o bălrină.) D R A G O M I R (îmbrineind-o) : Dă în g e n u n c h i , femeie, la m i l a Măriei Sale. LĂPUŞNEANU (sever) secundă, Domnitorul fruntă în priviri.) N-o b r u f i u l u i ! (O şi femeia se în­ C u m e pe-aci, m ă t u ş ă ? :

BĂTRÎNA (are o faţă chinuită şi brăzdată de necazuri, dar privirea mîndră, senină, ca şi ţinuta dreaptă şi vorbirea ei sobră, cumpănită şi demnă, îi dau o strălucire aproape nepămîntenească ; răspunde cal­ mă, cu subînţelesuri, fără a pleca ochii) : N-a m a i p l o u a t d c m u l t , M ă r i t e ( D o a m n e ! DRAGOMIR (printre dinţi) : Plcacă-ţi frun­ tea, n e v r e d n i c o , d i n a i n t e a M ă r i e i Sale. L Ă P U Ş N E A N U : Las-o, D r a g o m i r e ! I a s p u n e , m ă t u ş ă : se b u c u r ă o a m e n i i că v i n e d o m n n o u în S c a u n u l ţării ? B Ă T R Î N A : S-or b u c u r a . . . u n i i ! L Ă P U Ş N E A N U : U n i i ? ! ...Dar... alţii ? ! D R A G O M I R (încet) : Ia seama, femeie ! L Ă P U Ş N E A N U : Dă-i pace ! D u m n e a t a te b u c u r i , m ă t u ş ă ? B Ă T R Î N A : S-a u s c a t multe omizi. LĂPUŞNEANU B Ă T R Î N A : Sînt pomul, Doamne !

nu

DRAGOMIR (linguşitor) : Iată, N u m a i s l a v ă şi b u c u r i e ! (Uralele continuă.) LĂPUŞNEANU : Armaşule !

Prea

: C u m , adică ? o femeie proastă, Măria Ta.

A R M A Ş U L : Poruncă, Măria Ta ! L Ă P U Ş N E A N U : Să pregătiţi u n armăsar d i n cei m a i n ă r ă v a ş i şi d o u ă frânghii zdra­ vene. A R M A Ş U L : A m înţeles, M ă r i a T a ! (Iese.) D R A G O M I R : E a c i toată suflarea aşezărilor

LĂPUŞNEANU (scurt) : Nu eşti ! Vorbeşte, c î n d îţi p o r u n c e s c ! B Ă T R Î N A : Ne-am bucurat ultima vreme, Măria Ta. LĂPUŞNEANU : I n ce f e l ? prea

(Aspru.) mult în

72

www.cimec.ro

B\TRlNA : O «lată, c î n d măria sa Iacov Eraclid a luat tronul Moldovei. LĂPUŞNEANU (minios) : Despotul ? Te-ai bucuitit ? D R A G O M I R : I a s e a m a , f e m e i e , l a ce grăieşti. BĂTRlNA (senină) : P ă i , n u t r e b u i e să t e bucuri cind vine domn nou la cîrma ţării ? L Ă P U Ş N E A N U (întunecat) : I n două rînduri m - a m c i o c n i t d e oştile D e s p o t u l u i . . . B A T R i N A : D o i f i i mi-am p i e r d u t în cele două rînduri ale Măriei Tale. DRAGOMIR (ameninţător) : Femeie ! L Ă P U Ş N E A N U : Las-o ! Şi-apoi ? B A T R i N A : A p o i , a v e n i t d u m n e a l u i Ştefan T o m ş a , să-l a l u n g e p e D e s p o t . T o m ş a 1-a p ă l i t c u b u z d u g a n u l şi 1-a r ă p u s . Ş i t o t a t u n c i l - a u r ă p u s şi p e c e l d e - a l t r e i l e a fecior a l m e u , care luptase în oastea Despotului. După c a r e n c - a m a p u c a t şi l-am plîns pe b i c t u ' fecioru-meu, i a r a p o i n e - a m b u c u r a t c ă s-a u r c a t p e t r o n V o d ă Ş t e f a n T o m ş a . A c u m v i i M ă r i a T a , să-l d o b o r i p e d î n s u l . Şi-o să n e b u c u r ă m i a r , c - a v e m o o î r m u i r e n o u ă . D a r c î t o să m a i ţină ? L Ă P U Ş N E A N U (ars) : Ce ? D o m n i a m e a ? B A T R I N A : N u , „ b u c u r i i l e " a s t e a ! Căci Ia f i e c a r e d i n e l e m i - a m p i e r d u t cîte o s f o a r ă de p ă m i n t , ca să f a c cele d e cuviinţă pentru îngropăciune. L Ă P U Ş N E A N U : H m ! A i l i m b a ascuţită, fe­ m e i e ! Prea ascuţită p e n t r u auzul unui domnitor. N u , Dragomire ? D R A G O M I R : D a , M ă r i t e D o a m n e . E o bătrînă neghioabă... L Ă P U Ş N E A N U : N u c neghioabă. E cuteză­ t o a r e . A c u t e z a t să-mi a r u n e c - n faţă toată o b i d a e i . N u - i aşa, m ă t u ş ă ? BATRiNA (demnă) : Măria T a ai întrebat, iar cu a m răspuns. LĂPUŞNEANU : Nu mi-ai răspuns. Te-am î n t r e b a t : se b u c u r ă o a m e n i i c ă v i n e i a r Vodă A l e x a n d r u Lăpuşneanu în Scaunul ţării ? B Ă T R l N A (după o clipă de gîndire) : Grea întrebare, Măria Ta. E ca şi c u m ai întreba dacă se b u c u r ă o m u l că vine v a r a , sau i a r n a , sau p r i m ă v a r a . . . Omul t r a g e n ă d e j d e , D o a m n e ! V a r a , e l z i c e c-o să-i f i e m a i b i n e ca-n i a r n ă ! I a r n a . . . e l t r a g e n ă d e j d e c-o să t r e a c ă m a i r e p e d e ! Rămîne acum ca vrerea Măriei Tale s-aleagă ce v a f i : v a r ă î m b e l ş u g a t ă . . . s a u iarnă aspră p e n t r u n o r o d . DRAGOMIR (înfuriat) : N e t r e b n i c o ! Lipseşti d e - a i c i ! N u a ş a se v o r b e ş t e c u V o d ă ! LĂPUŞNEANU : Vezi ? Comisul Dragomir ştie c u m se v o r b e ş t e c u V o d ă . E l a c h e z ă ş l u i t c h i a r c ă t o t n o r o d u l se b u c u r ă d e venirea mea la d o m n i e . Dreptu-i, Dra­ gomire ? DRAGOMIR (moale) : Da, Măria Ta.

m i r e , f i i n d c ă aşa c e v a D o m n u l n u p o a t e îngădui. D R A G O M I R : Desigur, Mărite Doamne. Să fie osîndită după c u m merită. (Strigă.) Armaşule ! A R M A Ş U L (intră) : Poruncă ! L Ă P U Ş N E A N U : T a r e m i - i t e a m ă că n u m - a i priceput, Dragomire ! D o m n i a ta mi-ai dă­ r u i t o s a l b ă d e v o r b e f r u m o a s e . Şi-ţi m u l ­ ţ u m e s c . D a r ce s p r i j i n a r e D o m n u l ţ ă r i i în v o r b e l e fără t e m e i ? Pe spusele deşarte a l e u n u i d r e g ă t o r , V o d ă se p o a t e f a c e d e o c a r ă . N u ? S a u î n t r - o b ă t ă l i e . . . D e s-ar încrede î n s f a t u r i l e înşelătoare ale u n o r a s e m e n e a s l u j i t o r i , u n d o m n i t o r îşi p i e r d e t r o n u l . (Aspru.) M i - a i dăruit o salbă de vorbe găunoase, comisule Dragomir. D R A C O M I R : M ă r i a T a . . . m ă j u r c-am î n ­ trebat... m - a m d u s p r i n sate, p r i n tîrguri şi p e o r i u n d e a m f o s t . . . L Ă P U Ş N E A N U (încruntat) : Ce p u s - a i c h e z ă ­ şie p e n t r u v o r b e l e d o m n i e i tale ? O m î n ă ai pus ? M î n a dreaptă, desigur, c u care a i j u r u i t ! Şi o c h i i , n u ? O c h i i c u care m-ai p r i v i t î n faţă... DRAGOMIR (îngrozit) : Doamne, Mărite Doamne... L Ă P U Ş N E A N U : Şi l i m b a cu care m-ai a m ă ­ g i t , D r a g o m i r e , n u - i aşa ? ( A s p r u . ) Ia-l A r m a ş u l e ! Ia-1 d e a i c i p e c o m i s u l D r a g o ­ mir... D R A G O M I R : Indurare, Măria Ta ! L Ă P U Ş N E A N U : Dă-1 p e mîna gîdelui şi s p u n e - i ce-au pus chezăşie dumnealuiT Ş i c u ' a c e l e a ce l e - a u p u s c h e z ă ş i e să plătească. A R M A Ş U L : A m înţeles, M ă r i a T a . DRAGOMIR (se îndepărtează, urlînd) : In­ durare... e o femeie nebună... îndurare...
r

L Ă P U Ş N E A N U : A s t a , c a să se i a s a m a şi să n u se m a i v i n ă c u v o r b e m i n c i n o a s e l a D o m n u l ţ ă r i i . (Ameninţător.) Iar cu d u m n e a t a , femeie, ne-om m a i întîlni n o i . B Ă T R l N A (calmă) : Bun e Dumnezeu ! L Ă P U Ş N E A N U : D a r , ca să ţii m i n t e . . . (Alt ton.) Bogdane, dă-i femeii acesteia o pungă cu galbeni ! E puţin pentru trei feciori, mătuşă, dar e m a i mult decît nimic. Şi să ştii că V o d ă Lăpuşneanu v i n e într-a d o u a d o m n i e c u g î n d u l î n t o r s c ă t r e b i n e l e n o r o d u l u i . (Bătrîna iese.) S P A N C I O C : Doamne... a v e m o prinsoare... L Ă P U Ş N E A N U : Ştiu ! S P A N C I O C : B o i e r i i d e s p r e c a r e ţi-am v o r b i t aşteaptă încuviinţarea L u m i n ă ţ i e i T a l c . L Ă P U Ş N E A N U : B o g d a n e , m e r g i şi pofteşte-î încoace. BOGDAN : îndată, Măria Ta. (Iese din scenă.) L Ă P U Ş N E A N U : Şedeţi ! Cine sînt boierii aceştia ? S P A N C I O C : V o r n i c u l Moţoc, cu postelnicul V e v e r i ţ ă şi c u l o g o f ă t u l T r o t u ş a n . L Ă P U Ş N E A N U : H m ! T r e i capete m a i vîrstn i c e . A s t a e b i n e ! (Cu prefăcută resem­ nare.) V o i d o i , S p a n c i o c şi S t r o i c i , aţi r ă ­ mas p r e c u m v ă ştim. I n i m i aprige, bărbă-

LĂPUŞNEANU : Numai că, iată, aici, o f e m e i e a m ă r î t ă care-1 î n f r u n t ă p e D o m n u l ţării. D e c i , cheamă-1 p e A r m a ş , Drago­

www.cimec.ro

73

teşii ; i u ţ i l a m î n i c şi d î r z i l a f a p t ă . T i n i este pe p l a c firea omului tînăr, chiar a ş a , m a i p r i p i t ă , c u m se a r a t ă a f i . D a r s i n t d o r n i c s-aud şi v o r b a u n u i a m a i băt r i n , care să p r e f i r e m a i c u înţelepciune c e a s u l d e c u m p ă n ă i n c a r e se g ă s e ş t e ţ a r a . S T R O I C I : A s t a v o i m şi n o i , D o a m n e . N u a tc m î n i a c u o r i c e c h i p . C i a găsi calea d e mijloc ! (Intră cei trei boieri.)

L Ă P U Ş N E A N U : B i n e aţi v e n i t , b o i e r i d u m ­ neavoastră ! M O Ţ O C (şi cu ceilalţi doi se înclină, rezer­ vaţi şi demni) : S ă f i i , L u m i n ă ţ i a T a , să­ nătos ! LĂPUŞNEANU (se încruntă o clipă, văzind că boierii nu-i sărută poala mantiei pc care o poartă peste cămaşa de zale, şi sc întoarce cu un aer întrebător spre. vorni­ cul Bogdan) : Schimbat-ai, vornice, obi­ ceiurile Curţii domneşti ? B O G D A N : Ferească-mă sfintul, Măria T a ! (Ascuţit.) F ă r ă d e c î t c i n s t i t e l e feţe b o i e ­ reşti a u u i t a t , p e s e m n e , c ă l a î n c h i n ă c i u n e se c u v i n e a s ă r u t a şi m a n t i a Domnito­ rului. (Pauză nu sc ; nici mişcă.) unul dintre cei trei boieri

r i e că p o t s t a l a s f a t c u m a i m a r i i ţ ă r i i . Bogdane, medelnicerii să g ă t e a s c ă toate cele d c c u v i i n ţ ă p e n t r u c i n s t i r e a oaspeţi­ lor noştri. (Iese.) B O C D A N : Prea bine, stăpîne ! LĂPUŞNEANU (cu un ton cit mai firesc) : Murmură şi cricneşte împotriva lui Tomşa, n o r o d u l . N u ? A ş a a m a u z i t . Şi-am v e n i t să-l i z b ă v e s c d c n e c a z u r i . TROTUŞAN : N u , Doamne ! LĂPUŞNEANU (candid) : Zis-ai c e v a . logo­ fetc ? T R O T U Ş A N (ferm) : Ţara este liniştită. (stăpînindu-se) : Mărturisesc LĂPUŞNEANU c ă m-aş v e s e l i să / i e a ş a . . . T o t u ş i , l o g o f e t c , la u r e c h i l e m e l c a j u n s - a u n u o d a t ă o f t a ­ turile n o r o d u l u i năpăstuit de d o m n i a l u i Tomşa. Oftaturile acestea m-au adus încoace. T R O T U Ş A N : P o a t e că L u m i n ă ţ i a T a a i a u z i t l u c r u r i l e p r e c u m n u sînt. Pe n o i , obştea b o i e r i m i i n e - a u t r i m i s să-ţi s p u n e m c ă n u t e v r e a , n i c i n u t e i u b e ş t e . . . Ş i să t c î n ­ torci d i n d r u m , înainte ca... LĂPUŞNEANU (izbucneşte) : Dacă voi nu m ă vreţi, e u v ă v r e a u ! Şi, dacă v o i n u m ă iubiţi, c u v ă iubesc p r e voi... Şi v o i m e r g e înainte, o r i c u v o i a , o r i fără v o i a voastră. V E V E R I Ţ Ă : înălţimea Ta... In prima mea domnie, LĂPUŞNEANU : m-am arătat blînd şi o m e n o s . Ş i n-aţi preţuit. A ţ i tras toţi în toate părţile. M-aţi v î n d u t , c a r e c u m a ţ i p u t u t . D e d a t a asta, v i u c u m î n a pc j u n g h e r . Să v ă fie pildă c u m l-am pedepsit pc comisul Drag o m i r . V o i aţi fărîmiţat Moldova într-o p u z d e r i e d c s t ă p î n i r i . E u a m s-o s f r î n g l a l o c . F i e c a r e d i n v o i t a i e şi s p î n z u r ă d u p ă p l a c p e o b c i n a l u i . E u a m să-i t a i şi să-i s p î n z u r p e t o ţ i c e i ce n - o r să p ă ­ zească u n s i n g u r p l a c : p e a l D o m n i t o r u ­ l u i ! E v r e m e a să se a f l e c ă M o l d o v a n u - i o ogradă lăsată d e izbelişte ! A u z i ţ i ? T R O T U Ş A N : B o i e r i i sînt hotărîţi a pribegi p e l a u n g u r i , p e l a Ieşi o r i p e l a t ă t a r i , p e u n d e a u r u d e şi p r i e t e n i . V o r v e n i c u o ş t i s t r ă i n e şi v a f i a m a r şi v a i . . . LĂPUŞNEANU (aprins): A ş a , v a să z i c ă ? V o i vreţi ca m o ş i a noastră să cadă de isnoavă în călcarea străinilor ? M u l t e că­ petenii de l w i e r i s î n t g a t a să-şi vîndă c h i a r şi ţ a r a d e d r a g u l c â t o r v a p u n g i c u a u r . E i , i a c a , c u a m d c g î n d să p ă z e s c o b c i n a p ă r i n t e a s c ă ! Şi-o s-o p ă z e s c c h i a r d c v a f i să v ă s f ă r î m m ă s e l e l e d i n g u r ă c u b u z d u g a n u l a c o s t a . Ş i v o u ă . . . şi t i c ă ­ losului dc Tomşa ! V E V E R I Ţ Ă : Ticălos n u p o a t e f i acel cc s-au învrednicit a se n u m i unsul l u i Dumnezeu. LĂPUŞNEANU (furios) : D a r , oare, n u sînt şi e u u n s u l l u i D u m n e z e u ? N u m i - a ţ i j u r a t şi m i e credinţă, c î n d e r a m numai s t o l n i c u l P e t r c a ? N u m-aţi a l e s v o i , d i n t r e v o i ? C u m a u f o s t o b l ă d u i r e a m e a ? Ce s î n g e a m v ă r s a t ? C a r e s-au î n t o r s d e l a

SCUTIERUL (care stă cuibărit în spatele Domnului, îi şof)teşte) : N u - i întărită ! Nu-ţi-e d e n i c i u n f o l o s ! LĂPUŞNEANU (înţelegînd, într-o fracţiune de secundă, că pierde partida, schimbă tactica şi, jucînd pe generosul, sc apro­ pie, prietenos, de cei trei boieri) : Dar cată a băga d e s a m ă că n o i n u ne a f l ă m a c i l a C u r t e , c i într-o t a b ă r ă d e oşteni... să zimbească voios.) Ş i , ca (Străduindu-sc o ş t e n i , se c a d e a n e s u p u n e a l t o r o b i c e i u r i . N u ? (Nimeni nu-i răspunde.) Cum o mai d u c e c u sănătatea vechiul m e u prieten, vornicul Moţoc ? M O T O C : M u l ţ u m i m C e l u i d e sus că ne-au ajutat pînă a c u m să ne păstrăm buna p u r t a r e şi v i o i c i u n e . L Ă P U Ş N E A N U : D a r . şedeţi, b o i e r i ! Şcdeţi ! D e c e a d ă s t a ţ i î n p i c i o a r e ? (Nici unul nu se aşază ; Lăpuşneanu face un efort şi trece şi jycste afrontul acesta ; oprindu-sc in faţa lui Veveriţă.) Oare au m a i rodit via d o m n i e i tale, postelnice Veveriţă, boa­ bele acelea c h i h l i m b a r i i de C o t n a r , cu care te mîndreşti î n fiece t o a m n ă ? VEVERIŢĂ (rece) : A u rodit, înălţimea T a . L Ă P U Ş N E A N U : D a r d o m n i a ta, logofetc, tot m a r e meşter la săgetatul c e r b u l u i ? TROTUŞAN : Da, Doamne ! (Infruntindu-l pe faţă.) Şi l a m î n u i t u l paloşului împo­ t r i v a c e l o r cc v i n ca să l o v e a s c ă î n m a r e a boierime a Moldovei ! LĂPUŞNEANU (încet, printre dinţi) : Cîne ! (Cu un gest scurt, a dus mîna la jun­ gherul de la cingătoare.) SCUTIERUL (ii şopteşte, speriat) : Nu ! LĂPUŞNEANU (stăpînindu-se cu greu) : H m ! M d a ! M i se u m p l e i n i m a d e b u c u ­

74

www.cimec.ro

u ş a m e a , f ă r ă să c î ş t i g e d r e p t a t e şi m î n giicre ? Iar acum nu mă vreţi, n u mă i u b i ţ i ? (Izbucneşte într-un ris sălbatic.) H a - b a - h a ! E i , l a s ' că p o o ş t e n i i m e i o să-i i u b i ţ i ! S P A N C I O C : C u ce v e i p l ă t i s i m b r i i l e l e f e ­ g i i l o r ec-i a d u c i c u D o m n i a T a ? L Ă P U Ş N E A N U : Cu averile voastre, n u cu b a n i i ţ ă r a n i l o r p e care-i j u p u i ţ i v o i . V o i laptele ţării, i a r n o r o d u l geme mulgeţi la a s u p r i r e a voastră. D a r au v e n i t v r e m e a să v ă m u l g ş i e u p r e v o i ! Ş i să m a i d ă m d r e p t a t e şi c e l o r ce v ă r a b d ă silniciile. S T R O I C I : Ţine sama, înălţimea Ta... L Ă P U Ş N E A N U (crunt) : Ţine sama, comisule S t r o i c i , c ă a s c u ţ i ş u l s ă b i e i m e l e tc-a a p ă ­ r a t o d a t ă , cînd e r a i încolţit... T R O T U Ş A N (trufaş şi ameninţător) : Destul, boieri ! Vorbă multă, sărăcia omului ! (Către Lăpuşneanu.) Datori sîntem a te î n c u n o ş t i i n ţ n . Ş t i m c u ce o a s t e d e strînsură v i i î m p o t r i v a l u i Tomşa. Nu-1 v e i r ă z b i ! Oştile n o a s t r e îi s t a u într-ajutor. V o m ridica de cinci o r i m a i mulţi lefegii decît a i D o m i n a T a . A v e m călărime dc l a Ieşi şi d c l a u n g u r i , b e r e c h e t . A ş a că i a a m i n t e l a v o r b e l e m e l e şi c a t ă să t e fereşti a d a p e s t e n o i , d c n u v r e i să... L Ă P U Ş N E A N U (scos din fire) ; S ă v ă feriţi v o i , n e v r e d n i c i l o r ! V o i ! D e n u v r e ţ i să fac d i n ciolanele v o a s t r e surle, i a r d i n pielea voastră căptuşeală dobelor mele ! mergem, TROTUŞAN (semeţ) : Să d u m n e a v o a s t r ă ! (Iese, urmat de care au schiţat cîte o urmă de ciune către Vodă.) (Lăpuşneanu care clatină se din întoarce cap, cu un spre aer de boieri ceilalţi, închină­

L Ă P U Ş N E A N U : C e l d e p r i n s a sc c i o c o i p e l a toţi d o m n i i : M o ţ o c ! S C U T I E R U L : E l 1-a v î n d u t p e D e s p o t . L Ă P U Ş N E A N U : M - a v î n d u t o d a t ă şi p e mine. S C U T I E R U L : D e c i , î l v a v i n d e şi p e T o m ş a . Chenmă-1, s t ă p î n e ! L Ă P U Ş N E A N U : B o g d a n e ! (Intră Bogdan.) Mergi după vornicul Moţoc şi z i - i c ă V o d ă îl p o f t e ş t e . . . SCUTIERUL : Nu, Doamne ! (Accentuînd.) îl roagă ! LĂPUŞNEANU (ezită o clipă) : B a n u . . . îl r o a g ă să se î n t o a r n e . I a r p e c e i l a l ţ i c u ­ m e t r i c u z o b o n c b o i e r e ş t i , opreşte-i să n u plece. B O C D A N : A m înţeles, M ă r i a T a . SCUTIERUL (încet, către Domnitor) : Şi D o a m n a , stăpîne ! LĂPUŞNEANU (nedumerit) : Doamna ! ? S C U T I E R U L : D o a m n a ţ ă r i i ! N u se c a d e să l i p s e a s c ă ! (Coboară vocea.) V e i şti d c î n ­ dată p e n t r u ce. L Ă P U Ş N E A N U : Armaşul s-o poftească pe Doamna mea încoace ! (Bogdan iese : Vodă, către Scutier.) D e ce ? S C U T I E R U L : Boierii-ţi v o r cerc chezăşii. Şi ce a i M ă r i a T a ? N i m i c , decît p e E a , f i i c a lui Petru R a r e ş . I n c u v î n t u l e i sc v o r încrede. L Ă P U Ş N E A N U (sumeţindu-se) : Cuvîntul ei ? N e g h i o b u l e ! E a n-arc c u v î n t î n faţa m e a ! S C U T I E R U L : I I v a avea ! L Ă P U Ş N E A N U : Ce ? S C U T I E R U L : M ă c a r de data asta. (Mişcare la Lăpuşneanu.) N u , n u te oţărî. G î n d e s c în l o c u l tău, stăpîne. N-ai încotro ! Boi e r i i - s t a r i ! O ş t i r e a l o r de-1 s p r i j i n ă pe T o m ş a , nu-1 v e i p u t e a răzbi. (Doamna intră, face doi paşi şi se opreşte, dreaptă, nemişcată, privindu-l pe Vodă cu un aer întrebător. Scutierul îi şopteşte lui Vodă.) Pleacă-ţi f r u n t e a ! L Ă P U Ş N E A N U (mîrîie prin colţul gurii el) : C u m ? S C U T I E R U L : O plecăciune ! T r e b u i e ! LĂPUŞNEANU (schiţează o plecăciune gace) : Doamnă... S C U T I E R U L : V o r b e smerite... L Ă P U Ş N E A N U : Te-am poftit... SCUTIERUL : Nu ! LĂPUŞNEANU : Adică... te-am rugat. către

Scutier, reproş.)

S C U T I E R U L : Tţţţ ! L Ă P U Ş N E A N U : Ce-i ? Ce d a i d i n c a p c a o b a b ă colţoasă ? A m n ă r u i t t o t u l , n u - i aşa ? S C U T I E R U L : M a i m u l t decît totul. L Ă P U Ş N E A N U : Ş i d o a r ce l e - a m s p u s ? S C U T I E R U L : V o r b e s m i n t i t e ! Cu d u i u m u l ! LĂPUŞNEANU : Cum ? S C U T I E R U L : A v e r i l e l o r ! Se p o a t e ? T o c m a i d e e l e să t c l e g i ? Ocărăşte-1 p e boier, scoate-i o c h i i , taic-i l i m b a , d a r n u - i sco­ toci în pungă ! Tocmai Măria Ta n-o ştii ? LĂPUŞNEANU slugă la fac pe plac ! SCUTIERUL să l e f a c i ! LĂPUŞNEANU (ars) : Cc-e-e ? să te faci, că le faci ! (cu gravitate, apăsat) : Ba ai : Dar ce-ai Ei, fi vrut ? iaca, n-am S-ajung să le dîrloagă ?

stin-

S C U T I E R U L : Aşa ! L Ă P U Ş N E A N U : Te^am r u g a t a p o f t i încoace, pentru c ă . . . (Se uită întrebător la Scu­ tier.) SCUTIERUL aproape... SCUTIERUL goste n u (şoptindu-i) : Pentru ne să : Vorbe dulci ! să-mi fii

LĂPUŞNEANU

că d o r e a m Ce n a i b a ! a zice ? E

S C U T I E R U L : Sau

sfătuim... De dra­ femeie !

L Ă P U Ş N E A N U (devine atent ; un surîs tainic îi înfloreşte în colţul gurii) : Ei ! (Către Scutier.) V u l p e ! D a r n-ai v ă z u t c u m a u plecat ? Turbaţi ! SCUTIERUL : Cată să-i înturnăm. mai Ii înturn ă m şi-i î m b u n ă m ! C a r e - i de c u m p ă r a t d i n t r e ei ? lesnicios

(supărat) : ştii n i m i c

LĂPUŞNEANU (se apropie încet de ea. Şi, pe măsură ce vorbeşte, nu se mai ştie dacă e sincer sau nu) : C h i p u l Domniei T a l e . . . î n g ă d u i e - m i a-1 p r i v i ! E ş t i c a o adiere de p r i m ă v a r ă , D o a m n ă !

www.cimec.ro

75

S C U T I E R U L (ti suflă, mulţumit) : A ş a , aşa ! DOAMNA (plăcut surprinsă) : A m venit in grabă... în fufa ei) : G r a b a L Ă P U Ş N E A N U (s-a oprit îţi ş a d e b i n e , D o a m n ă ! I ţ i î n f l o r e s c b u ­ j o r i i i n o b r a j i . . . Şi t r e m u r u l p e t a l e l o r de t r a n d a f i r v ă d c u m îţi f l u t u r ă pe b u z e ! D O A M N A (surprinsă şi măgulită) : Eşti prea bun. Doamne ! de sinceritate) : L Ă P U Ş N E A N U (cu un accent N e v o l n i c sînt ! C u m de n u v ă d t o t t i m p u l minunăţiile ce l e a s c u n z i î n f i i n ţ a t a ? (Furat de propriile lui cuvinte.) A i atîta lumină î n o c h i . . . Şi-atîta f a r m e c îţi în­ c o n j o a r ă f ă p t u r a , î n c î t . . . (O îmbrăţişează.) O ! D o a m n a mea dragă ! S C U T I E R U L (cu un aer tragicomic) : Poftim d e v e z i l a c e - a m a j u n s ! (Ii suflă Domni­ torului, trăgîndu-l încet de pulpana man­ tiei.) M a i s î n t şi a l t e l e d c v o r b i t , M ă r i a Ta. A i uitat ? L Ă P U Ş N E A N U (se desprinde, redevenind cel de dinainte) : E vremea, Doamna mea, să-mi s t a i într-ajutor. Voiesc s-ajung l a înţelegere c u b o i e r i i . D O A M N A (mirată) : Şi-n ce f e l p o t e u să t e ajut ? LĂPUŞNEANU (solemn) : Fiica lui Petru Rareş v a şti să întărească, p r i n c u v i n t e l e e i , spusele m e l e către trimişii boierimii. D O A M N A (după o clipă de gîndire) : Cc l e vei spune ? L Ă P U Ş N E A N U (infuriindu-se) : Iţi e de t r e ­ b u i n ţ ă c a s-o ş t i i ? S C U T I E R U L (trăgîndu-l de pulpană) : Ssst ! Nu aşa ! î n v a ţ ă a tc smeri ! M a i întîi i n f a ţ a e i . . . c a s-o p o ţ i f a c e a p o i î n f a ţ a boierimii. L Ă P U Ş N E A N U (către Scutier, printre din(i) : A f u r i s i t m a i eşti ! SCUTIERUL (îi suflă, insistent) : învrăjbi­ rea ! Să piară învrăjbirea ! L Ă P U Ş N E A N U : V o i e s c a f a c e . . . să p i a r ă î n ­ v r ă j b i r e a d i n t r e n o i . Ş i să t r ă i e s c î n b u n ă pace cu b o i e r i m e a ţării. D O A M N A : înţelepte v o r b e ! L Ă P U Ş N E A N U : Atuncea, mergi... SCUTIERUL (ii suflă) : Rogu-te...

la m e ţ i t l o g o f ă t u l ? C u s c î r b ă s-a u i t a t m i n e c î n d a ieşit. S C U T I E R U L : Trotuşan ? E stîlpul ţării ! L Ă P U Ş N E A N U : U n s t i l p p e c a r e a m să-l tai bucăţi ! S C U T I E R U L : î n v a ţ ă a te s m e r i ! L Ă P U Ş N E A N U : T a c i , cobe ! S C U T I E R U L (din ce in ce mai insistent) : dumneavoastră... Mă închin vouă, boieri LĂPUŞNEANU : Ce-c-e ? Ţării mă închin — nu lor ! S C U T I E R U L : Aşa le v e i grăi ! L Ă P U Ş N E A N U : Să m ă ploconesc ? SCUTIERUL (imperturbabil) : Şi făgăduiesc să n u i e s n i c i o d a t ă d i n c u v î n t u l s f e t n i c i l o r şi d r e g ă t o r i l o r m e i ! : A ! SuHet păcătos ! L Ă P U Ş N E A N U (turbat) Aşa m ă înveţi ? ! Voieşti s-ajung de rîsul l o r ? (Ia harapnicul şi-l loveşte.) S C U T I E R U L : M ă î n c h i n . . . (Se fereşte şi con­ tinuă să vorbească printre lovituri.) L Ă P U Ş N E A N U : T a c i , cîne ! T c fărîm ! S C U T I E R U L : Şi făgăduiesc... L Ă P U Ş N E A N U : N u taci ? Să m ă v î n d l o r ? A s t a voieşti ? S C U T I E R U L : Făgăduiesc să nu ies nici­ odată... LĂPUŞNEANU (lovindu-l) : De limbă am să t e s p î n z u r ! T a c i I S C U T I E R U L : . . . d i n c u v î n t u l s f e t n i c i l o r şi... LĂPUŞNEANU : Javră blestemată ! Nici­ decum ! S C U T I E R U L : Făgăduiesc să nu ies... LĂPUŞNEANU (urlă) : Taci, vierme ! Taci ! (Îl loveşte.) S C U T I E R U L : Făgăduiesc... LĂPUŞNEANU : Moartea, mai curînd ! E împotriva firii mele ! N u pricepi ? S C U T I E R U L : Făgăduiesc... LĂPUŞNEANU (lovindu-l) : Tc ucid ! Taci ! Te ucid ! S C U T I E R U L : Făgăduiesc... LĂPUŞNEANU (lasă braţul în jos, descurajat, înfrînt de îndărătnicia tierului ; şopteşte) : Făgăduiesc... SCUTIERUL LĂPUŞNEANU (imboldindu-l să • să n u ies»»» : ...să n u i e s . . . S C U T I E R U L : niciodată... LĂPUŞNEANU : ...din cuvîntul... S C U T I E R U L : ...sfetnicilor... LĂPUŞNEANU (cu un efort) : ...şi rilor mei î SCUTIERUL : Amin ! ostenit, Scu­ :

continue)

LĂPUŞNEANU : ...rogu-te, Doamnă, de-ţi p u n e h l a m i d a şi p o d o a b e l e r e g e ş t i . V r e a u să-i p r i m i m pe solii m a r i i boierimi cu toată cinstea cuvenită. DOAMNA : ria Ta ! Merg (Iese.) să-ţi împlinesc voia, Mă­

dregăto­

LĂPUŞNEANU (înfuriat, către Scutier) : Măscări şi vorbe mincinoase ! Să mă a s c u n d î n u m b r a l o r ! D e ce ? U r î t - a m totdeauna înşelăciunea ! D e ce s-o fac acum ? SCUTIERUL : învaţă a te smeri !

L Ă P U Ş N E A N U (infuriindu-se) : I n faţa c u i ? I n faţa acestor trîntori de care e n e v o i e să c u r ă ţ i m s t u p u l ? V ă z u t - a i c u m s-a s u -

LĂPUŞNEANU (ca trezit dintr-un vis, abia acum îşi dă seama că a rostit ceea ce vroia Scutierul, îl priveşte o clipă admi­ rativ, amuzat de situaţie, şi izbucneşte în rîs) : H a - h a - h a - h a ! V i c l e a n m a i eşti ! (Se lasă jos lingă Scutier şi-l ia pe după umeri cu un gest de tandreţe, şoptindu-i la ureche.) Ştii, a f u r i s i t u l e ? De m u l t e o r i m ă întreb : de f a p t , carele d i n t r e n o i e D o m n u l . . . şi c a r e l e e S c u t i e r u l ? ! ?

CORTINA
76
www.cimec.ro

TABLOUL II
D e c o r : o s a l ă d i n p a l a t u l d o m n e s c ; c o r t i n a sc d e s c i n d e î n c e t , î n t i m p c e , î n c u l i s e , c r e s t e v a c a r m u l u n o r g l a s u r i f e m e i e ş t i , d i n c a r e , l a u n m o m e n t d a t , sc d e s p r i n d e u n strigăt ascuţit. O VOCE : . . . A i să dai samă, Doamnă ! Doamna şi se urechile strigătele M O Ţ O C : M a m a D o m n i e i T a l e ţi-au g ă s i t d e ­ g r a b ă u n b ă r b a t , p e b o i e r . I o I d e a , şi l - a u înscăunat domn. Ţii m i n t e ? B o i e r i i te adăpostiră î n conacul de la Şipote, pe J i j i a , cînd n u năvălit acolo Lăpuşneanu cu sluga l u i credincioasă, vornicul şi Bogdan... (Lumina scade în scenă pînă la întuneric complet ; apoi licăreşte o faclă, se aud paşi şi un spot de lumină cade pe colţul unde au apărut Lăpuşneanu cu Bogdan, urmaţi la mică distanţă de Scutier.) LĂPUŞNEANU : Aici nu-i n i m e n i ! B O G D A N : 0 caută oştenii p r i n toate u n g h e ­ rele c o n a c u l u i . L Ă P U Ş N E A N U : L - a u u c i s , v a să z i c ă , p e Ştefan Bareş ! Şi cine : b o i e r i i l u i tătîne-său. De-ar şti s ă r m a n u l P e t r u R a r e ş , D u m n e z e u să-l i e r t e ! BOGDAN : Au cruţat-o însă pe fiică-sa. L Ă P U Ş N E A N U : C a s-o m ă r i t e c u J o l d e a şi să p u n ă m î n a p e t r o n u l M o l d o v e i . B u n ă s o c o t e a l ă ! (Oftează.) Eh ! Biată ţară ! P r e a m u l t e h a i t e î i d a u târcoale. S C U T I E R U L (intră) : M ă r i a T a , a m găsit-o ! L Ă P U Ş N E A N U : Unde-i ? S C U T I E R U L : I a t - o ! (Ruxandra apare la o mică depărtare, într-un spot de lumină.) Aceasta e domniţa Ruxandra ! B O G D A N : Ce p o r u n c ă d a i a s u p r a e i ? L Ă P U Ş N E A N U : I n s u r g h i u n , Ia u n schit. B O G D A N : Mărite Doamne... e o copilă f r a ­ g e d ă . . . şi c h i p e ş ă . . . L Ă P U Ş N E A N U : C u atît m a i b i n e . L-a v r u t de soţ p e J o l d e a ? Să ispăşească toată v i a ţ a , c a soţie a l u i I l r i s t o s ! S C U T I E R U L : Să ne gîndim o c l i p ă : ea n-are n i c i o v i n ă . . . Şi-apoi, c atît d e g i n ­ gaşă, i n frumuseţea e i . . . L Ă P U Ş N E A N U : D ă făclia m a i a p r o a p e , B o g ­ d a n e . (0 examinează.) M d a , urîtă nu-i! D a r t o t la monastire îi e locul. SCUTIERUL (ii şopteşte) : N u te pripi. E fiica l u i Petru Rareş. A i uitat ? N o r o d u l l-a c i n s t i t p e t a t ă l e i . L Ă P U Ş N E A N U : T o c m a i d e aceea. Dac-o l a s a i c i , sc v a i v i u n a l t b o i e r c a r e să şi-o m c ă n e v a s t ă ; f i e c a r e n ă d ă j d u i e ş t e să cîştige i n i m i l e norodului cu amintirea l u i P e t r u Rareş. Ş i , decît să a m a m ă l u p t a şi c u o d r a s a a c e s t u i a . . . S C U T I E R U L : D a r c e d e să t e l u p ţ i , T a , c î n d a r f i m a i lesne să... L Ă P U Ş N E A N U (fulgerat T a c i ! (Se gîndeşte pie grav şi solemn Măria

(In scenă intră, cu pas grăbit, Ruxandra ; include uşa, speriată, ascunde intr-un jilţ, astupîndu-şi cu palmele, ca să nu mai audă dc afară.)

SCUTIERUL (traversează scena, murmurînd, ginditor) : A i să d a i s a m ă . D o a m n ă ! Ce cumplită ameninţare ! D a r cui are să deie s a m ă .' L o r ? (Arată spre cei trei boieri şi dispare în culise.) T R O T U Ş A N (intră urmat de vornicul Moţoc şi de Spancioc, toţi trei cu figurile în­ cruntate, rău prevestitoare) : A i să d a i s a m ă , D o a m n ă ! A i a u z i t ? Nu-ţi a c o p e r i u r e c h i l e ! Se c a d e să n e a s c u l ţ i ! M O Ţ O C (către Spancioc) : Stai d e veghe, b o ­ i e r S p a n c i o c , ca să p u t e m v o r b i î n t i h n ă I (Spancioc iese.) T R O T U Ş A N : M ă r i t ă D o a m n ă , eşti s u f l e t d e creştin. O a r e n u te u m p l u de mîhnire l a c r i m i l e jupîneselor v ă d u v e ? Atîtea l a ­ c r i m i se varsă l a uşa Măriei T a l e ! Şi t o n t e s t r i g ă r ă s p l ă t i r e l a Sfîrrta n ă s c ă t o a r e p e n t r u s î n g e l c p c care-1 r i s i p e ş t e s ă l b a t i c u l tău soţ ! M O Ţ O C : N c despoaie d e a v e r i p e n t r u cea m a i mică pricină. TROTUŞAN : N e lasă pc drumuri. M O Ţ O C : M e r e u alte l a c r i m i , alte blesteme se a d u n ă l a p r a g u l M ă r i e i T a l e . . . TROTUŞAN : boierilor ? făgăduială c-aşa va de-nfară ? ierilor fără Cît o să m a i ţ i n ă năpăstuirea N o i toţi a m c r e z u t î n b u n a l u i de pace. M ă r i a T a a i chezăşluit f i ! A i auzit-o pe jupîneasa A c u m , e l prăpădeşte vieţile b o ­ milă !

M O Ţ O C : E c r u n t şi s î n g e r a t e c ! D O A M N A : Ş i c e să f a c , b o i e r i dumnea­ v o a s t r ă ? Ce p o t c u s ă f a c ? TROTUŞAN (sumbru) : S ă ţi-1 s m u l g i d i n inimă, ce pe-un ghimpe v e n i n o s . Să-l blestemi ! M O Ţ O C : S ă p u i z ă b r a n i c n e g r u d e u r ă şi de scîrbă p c s u f l e t u l M ă r i e i T a l e . S ă n e a j u ţ i să-l s u r p ă m d i n d o m n i e . TROTUŞAN : Vrem să a d u c e m î n scaunul ţ ă r i i u n d o m n c a r e să n c f i e p r i e t e n , n u duşman ! D O A M N A : B o i e r i . . . gîndiţi-vă... e soţul m e u ! TROTUŞAN : Soţul ? Ai uitat. Mărită Doamnă, c u m s-a f ă c u t astă căsătorie ! A i u i t a t , o a r e , c u m ţi-a s i l n i c i t î n s ă ş i v o ­ inţa t a ? A d u - i a m i n t e , v o r n i c e , d e c u m a f o s t a t u n c i . V o d ă P e t r u R a r e ş a b i a se stinsese d i n viaţă...

de un gînd) : Ssst ! o clipă, apoi se apro­ de domniţă) : Ţi-am

www.cimec.ro

77

dăruit iertarea noastră, domniţă ! (Huxandra tace, cu un aer neîncrezător.) Şezi. copila unea ! Eşti sfioasă ? Şezi aici ! ( 0 aşază in jilţ şi-şi trage un scaun ală­ turi.) L i n i ş t e ş t e - t e ! | i - i t e a m ă <lc m i n e ? D O A M i N A (cu o trufie aristocratică): Nu. LĂPUŞNEANU : Nu ? H m ! Erai cînd te-am zărit, odinioară. ani ai ? DOAMNA : 17. (tare) : Bogdane ! micuţă Acum tare ciţi

LĂPUŞNEANU

B O G D A N : Poruncă, Măria T a ! giuvaergiul să-ini LĂPUŞNEANU : Schipa scoată, d i n p ă m i n t , d i n iarbă v e r d e , o b r ă ţ a r ă d o a u r c u 17 m ă r g ă r i t a r e . BOGDAN : Am înţeles, plac Măria Ta ! (Iese.)

L Ă P U Ş N E A N U : Iţi DOAMNA (rece)

brăţările,

domniţă ?

L Ă P U Ş N E A N U : B o i e r Joldea e afară, legat f e d e l e ş şi c u s p i n a r e a l u i r d u ş i t ă d e g h i o a ­ gele l e f e g i i l o r m e i . M u l t e c e a s u r i n u m a i a r e . D a r n-ai d e ce să-l c ă i n e z i . N - a i d o r i t n i c i o d a t ă să-i f i i s o a ţ ă . N u - i a ş a , c o p i l o ? D O A M N A (fermă) : Ba da ! LĂPUŞNEANU (surprins, o clipă, de în­ drăzneala ei) : Straşnic răspuns ! Mi-o spui f ă ţ i ş ? Ţi-era d r a g , t e p o m e n e ş t i ? Nu ? ! Răspunde ! D O A M N A : Mi-era ! L Ă P U Ş N E A N U : Aşa ? SCUTIERUL : E trufaşă ! N-ai s-o ingen u n c h i uşor ! L Ă P U Ş N E A N U : C r e z i ? (Rtde încetişor.) Hehe-he ! (Strigă.) B o g d a n e ! U n d e e mişăln i c u l acela d o J o l d e a ? B O G D A N (din culise) : A c i , la p r a g u l Măriei Tale, c u m a i p o r u n c i t . L Ă P U Ş N E A N U : D e s c h i d e u ş a ! (Se propteşte in prag, privind sj)re locul nevăzut din culise, unde se află Joldea.) Uite-1, co­ p i l o ! V i e r m e l e ! U i t e - 1 p c c e l c e şi-a î n ­ g ă d u i t să r i d i c e o c h i i c ă t r e t r o n u l Mol­ dovei. Bogdane ! B O C D A N : Poruncă, stăpîne ! L Ă P U Ş N E A N U : Dă I scurteze de-un cap. DOAMNA (cu o pe mina de gîdelui, : să-l Nu ! : ViZis-ai

: Da.

LĂPUŞNEANU : Vei avea podoabe după p o f t a i n i m i i . V e i a v e a t o t ceea c e - m i v e i c e r e . . . ( 0 priveşte lung.) Eşti frumoasă, într-adevăr ! O a r e c u i îi e r a h ă r ă z i t ă f r u ­ m u s e ţ e a t a ? ( l i ia mina.) O a r e e u n-am d r e p t u l ? . . . T r e m u r i ? ! (Cu o luciditate amară.) N u d r a g o s t e a t e f a c e să t r e m u r i ! (Ii lasă mina ; cuprins de o marc tulbu­ rare.) A ş v r e a să-mi dăruieşti... (Rugător.) Dăruieşte-mi c e v a , d o m n i ţ ă ! Poţi ? (Ea tace.) De ce taci ? Dăruieşte-mi o clipă d e p ă r e r e că m ă a ş t e p t a i . . . că m ă a ş t e p t a i p l i n ă dc dor... că t r e m u r u l tău e t r e m u r d c f e c i o r e l n i c ă t u l b u r a r e . . . şi că p e n i m e n i a l t u l n u - 1 v o i a i d e c î t p e m i n e . . . (Se aplcacă spre ea, gata s-o ia în braţe.) Spu­ ne-mi... Pe m i n e m ă aşteptai. N u - i aşa ? P e m i n e ! D a ? (Vrea s-o îmbrăţişeze, dar ea se fereşte.) S C U T I E R U L : N u - i cere ce nu-ţi poate da !

tresărire

spaimă)

S C U T I E R U L (ii şopteşte Domnitorului) cleanule ! A i lovit bine ! LĂPUŞNEANU (cu ceva, domniţă ? DOAMNA : Cruţă-1 ! : Dc ce ? Ţi-e milă dc falsă mirare):

LĂPUŞNEANU

mi-

şălul acesta ? DOAMNA (invinsă) : N u m a i pot... E atîta u r g i e şi m o a r t e î n j u r u l m e u . . . N u m a i pot îndura. LĂPUŞNEANU : Şi i e r t a r e a ? (Apăsat.) dau ? DOAMNA (pleacă ochii) ce v o i e ş t i ? Să-i dau Mă rogi... c a s ă i-o : Da !

L Ă P U Ş N E A N U (trist, întunecat) : H m ! Oare a s t a e u r s i t a m e a ? S ă n u m i se d ă r u i a s c ă n i m i c . . . decît d i n silă... o r i d i n v i c l e n i e . . . Să f i u s i n g u r ! S C U T I E R U L : Te mai d o a r î n faţa ta ! întrebi ? Dovada e

L Ă P U Ş N E A N U (cu un zimbet plin de amă­ răciune) : A i d r e p t a t e ! (Sarcastic, către domniţă.) A l u n e c a c a t ă să v o r b i m d e c u ­ nunia noastră, preasfielnică d o m n i ţ ă . E de-ajuns dacă-ţi s p u n c ă , d c c u m t e - a m v ă z u t a c i , m - a m simţit p r i n s în m r e j e l e f a r m e c e l o r t a l e ? (Ea tace.) E de-ajuns ! A c u m p r i v e s c î n o c h i i tăi şi b a g d e s a m ă că şi c u î ţ i s î n t d r a g . N u - i aşa că-ţi s i n t d r a g , copilă a l u i Petru R a r e ş . . . şi că v o i e ş t i a f i s o a ţ a m e a ? (Ea tace, el reia, ameninţător.) M-ai auzit, domniţă ? Te fac D o a m n a Ţării M o l d o v e i . Iţi p a r e b i n e ? (Ea tace ; el o priveşte tăios.) Hm ! P a r e - m i - s e c ă n u eşti m î n d r ă n u m a i l a c h i p . c i şi l a f i r e . P r e a m î n d r ă , p e n t r u a f i r ă m a s soţia u n u i n e t r e b n i c ca J o l d e a . (Aspru.) P e n t r u ce l-ai v r u t ? (Ea tace.) S C U T I E R U L : Ce r o s t a r e î n t r e b a r e a a s t a ? C h i a r d e l-a v r u t , e a n-o să-ţi s p u n ă .

L Ă P U Ş N E A N U : „Da, Măria T a " ! Aşa se c u v i n e să-mi r ă s p u n z i . S î n t D o m n u l ţ ă r i i şi d c - n c i î n c o l o s i n t şi D o m n u l şi s t ă p i n u l t ă u . î n v a ţ ă a-1 c i n s t i p r e D o m n u l ţ ă r i i . . . şi a-1 i u b i p r e s t ă p i n u l t ă u ! A-l iubi ! P r i c e p i ? Ş i , d c p r i c e p i , î n g e n u n c h e a z ă şi s ă r u t ă - m i d r e a p t a ! (Ea execută în mod mecanic cele cerute ; el, cu un aer voie­ vodal.) R i d i c ă - t e , d o m n i ţ ă ! (Către cel dc afară.) A i d o b î n d i t i e r t a r e a , cîne ! D ă m u l ţămire fiicei preacinstitului Petru Rareş. D i n d r a g o s t e p e n t r u soaţa m e a , îţi d ă r u ­ iesc v i a ţ a ! D a r o o s î n d ă t o t v e i p r i m i . Bogdane, românul arc o vorbă pentru de-alde ăştia. 0 ştii ? Se z i c e că nu-şi cunosc l u n g u l nasului. B O G D A N : Aşa e, Măria Ta.

L Ă P U Ş N E A N U : P o r u n c e s c , d e c i , să f i e c ă ­ lugărit la s f i n t a m o n a s t i r e Probota... (eu ironie) i n p r e a j m a lăcaşului de veci al p r e a c u v i o s u l u i P e t r u Rareş, al cărui g i n e r e

78

www.cimec.ro

a d o r i i să fie* ! D a r , m a i să i sc t a i e n a s u l ! D O A M N A : Nu-u-nu !

înainte

de

asta...

scena se întunecă; se (Leşina: o trecere muzicală sau un gong reaprinderea luminii, revenim la iniţială. Doamna Ruxandra, încadrată Trotuşan şi Moţoc.)

introduce şi, la situaţia intre

M O Ţ O C : D a r . ca să i z b î n d i m , D o m n i a T a ai o a n u m i t ă treabă d e î m p l i n i t . Numai dac-o să v r e i . f ă r ă î n d o i a l ă . DOAMNA (după o ezitare) : Spuneţi-mi-o ! T R O T U Ş A N : Să îndepărtezi în z i u a aceea d e l i n g ă V o d ă p e c e i d o i g e a l a ţ i ce-1 p ă ­ zesc c u a t î t a s t r ă ş n i c i e . M O Ţ O C : P e v o r n i c u l B o g d a n şi p e A r m a ş , cu ceata l u i de oşteni. D O A M N A : E f o a r t e g r e u ce-mi cereţi. C u m să-i î n d e p ă r t e z ? C r e d e ţ i că p o t ? T R O T U Ş A N : Eşti D o a m n a ţării. D u p ă V o d ă , eşti s i n g u r a c a r e l e p o a t e p o r u n c i . DOAMNA : „După Vodă" ! Zis-ai bine, preacinstitule Trotuşan. M O Ţ O C : M ă r i a T a m a i a i , î n s ă , şi a l t e m i j ­ l o a c e i s c u s i t e , c u c a r e să-i a d e m e n e ş t i . A i aur, ai nestemate... ai j u p î n i ţ e chipeşe, ce p o l f u r a minţile oricărui bărbat. SPANCIOC (apare, grăbit) s-a î n t o r s l a C u r t e . : Veniţi ! Vodă

M O Ţ O C : ...Ca o p a s ă r e r ă n i t ă a i ţ i p a t a t u n c i . Ş i te-ai p r ă v ă l i t p c p o d e l e , f ă r ă s i m ţ i r e . . . T R O T U Ş A N : A ş a s-a f ă c u t î n s o ţ i r e a î n ă l ţ i m i i Tale c u L ă p u ş n e a n u , Mărită D o a m n ă ; cu s i l ă , c u B o î r b ă , c u s c h i n g i u i r e şi s u r g h i u n . Şi D o m n i a T a te s i m ţ i l e g a t ă , o a r e , d e s o ţ u l a c e s t a ? p \ i să d a i s a m ă . D o a m n ă !" Văzut-ai c i n e ţi-a s t r i g a t a s t a ? Văduva s t o l n i c u l u i I e r e m i a . C a p u l b ă r b a t u l u i ei a c ă z u t i e r i pe b u t u c u l g î d e l u i . MOŢOC : Mereu alte capete de b o i e r i sînt ţintuite pe z i d u r i l e curţilor domneşti. TROTUŞAN : Nu te îngrozeşte atîta jale, Doamnă ? D O A M N A : D a r ce să f a c , b o i e r i dumnea­ v o a s t r ă ? S p u n e ţ i - m i , ce s ă f a c ? T R O T U Ş A N : Să te a l ă t u r i n o u ă ! D O A M N A : A m să-i v o r b e s c . Să-l r o g . . . M O Ţ O C : N u . Asta să n-o faci. (Perfid.) Şi-aşa, v i a ţ a D o m n i e i T a l e e î n p r i m e j d i e . T R O T U Ş A N : Şi a c e l u i ce-ar v e n i coconului Măriei moştean la t r o n . Tale. A

T R O T U Ş A N : F i i binecuvîntată, b u n a noastră Doamnă ! M O Ţ O C (perfid) : C e l d e s u s să t e s f ă t u i a s c ă . p e n t r u b i n e l e M ă r i e i T a l e şi-al c o c o n u l u i ce-1 v r e i s u i t p e t r o n ! T R O T U Ş A N : S o r o c u l să nu-1 u i ţ i : l a c e a dinţii a d u n a r e a l u i Vodă cu boierii. M O Ţ O C : Să n e v e d e m sănătoşi şi teferi, buna n o a s t r ă D o a m n ă ! (Au ieşit.) DOAMNA (bate într-un gong mic şi îndată apare o jupîniţă tinără şi frumuşică) : Ilinca ! IL1NCA : Poruncă, Măria Ta ! DOAMNA (cu oarecare stinghereală) : După cîte a m b ă g a t d e s a m ă , j u p î n i ţ ă Ilinca... m a t a l e îi c a m f a c i o c h i dulci... cuiva... c u i v a de p r i n p r e a j m a D o m n i t o r u l u i ! ILINCA (cade în genunchi, speriată) : Ier­ tare, Măria T a ! D O A M N A : B a n u . . . n u te cert... Vornicul B o g d a n e u n b ă r b a t chipeş... N u , n u t c cert ! Dimpotrivă ! ILINCA (îi sărută mîna) : D u m n e z e u să t e răsplătească, b u n a m e a stăpină ! D O A M N A : Şi, dacă ţi-i d r a g într-adevăr... (în culise se aud glasuri şi intră Vodă.) E D o m n u l ! S ă m e r g e m ! (Vrea să plece spre fund.) LĂPUŞNEANU : Bună dimineaţa ! De ce pleci. D o a m n ă ? D O A M N A : B u n ă d i m i n e a ţ a . M ă r i a T a ! (Se face că n-a auzit întrebarea şi continuă spre ieşire.) să meargă L Ă P U Ş N E A N U : R ă m î i ! V o i e s c să s t ă m l a sfat împreună. : Du-te, Ilinca ! iese.) : Te uiţi la mine atît de DOAMNA

D O A M N A (nedumerită) : D e cc ? N u v ă î n ­ ţeleg ! D e c e a r f i e l p r i m e j d u i t ? S a u Cu ? M O Ţ O C : Ş t i u t este d e V o d ă că boierilor. T e v a ierta, crezi ? TROTUŞAN ierta... DOAMNA şi, (ameninţător) mai ales, : nici : Nici noi ! ţii partea te va

el n u

(uimită)

Voi ! ?

T R O T U Ş A N : O r i c e j i v i n ă h ă i t u i t ă se a p ă r ă c u î n v e r ş u n a r e . Şi n o i e î n t e m h ă i t u i ţ i r ă u , Doamnă ! Măria T a n e eşti trebuitonre astăzi ! N o i î ţ i s î n t e m t r e b u i t o r i mîine ! Pricepi ? M a m e i viitorului D o m n al M o l ­ dovei ii vorbesc ! De înţelepciunea Dom­ niei T a l e e legată soarta l u i . Chibzuieşte b i n e , d e c i . Şi fără t e a m ă ! întreaga b o i e ­ r i m e a ţării v a face z i d în j u r u l Măriei T a l e . (Tainic.) A v e m şi s p r i j i n u l I e ş i l o r ; oastea l o r ne v a ajuta să-l înscăunăm d o m n pe cel d o r i t d e n o i . M O Ţ O C : Chibzuieşte, D o a m n ă , pînă a n u fi prea tîr/.iu. I e r i l-au t ă i a t pe Ieremia. Azi-mîne. c u i îi vine rîndid ? ! Măriei Tale ? Nouă ? D O A M N A (înfiorată) cumplită groază îmi : Sfinte Dumnezeule, sădiţi în suflet ! Doamnă, In ce fel ? şi cc te

T R O T U Ş A N : Ajută-ne, Mărită v o m ajuta. DOAMNA : Cum să v-ajut ?

(Jupîniţă LĂPUŞNEANU

T R O T U Ş A N : V o r n i c u l Moţoc a pus la cale u n ş i r e t l i c . V o m f a c e a s t f e l ca V o d ă să se a f l e î n m i j l o c u l m a i m a r i l o r b o i e r i m i i . S î n t e m c u toţii şaptesprezece. L a u n s e m n , îl v o m p ă l i c u b u z d u g a n e l e şi c u jun­ gherele noastre.

î n f r i c o ş a t ă ! D e ce ? (Ea tace. el merge şi se aşază într-un fotoliu ; Vodă e schimbat. Privirile îi sînt obosite ; o umbră de amărăciune i-a apărut pe faţă ; oftează. murmurînd ca pentru sine.) Tare sînt o s t e n i t . D o a m n ă ! (Ridică ochii spre ea.) D a r , o a r e , ce p r i c i n i t e - a u t r e z i t a ş a d e dimineaţă ?

www.cimec.ro

79

DOAMNA (rece) : Lacrimile unei jupinese, Măria Ta ! Văduva .stolnicului ieremia ! „ A i să d a i s a m ă , D o a m n ă !" — m i - a s t r i ­ g a t . „ I l l a ş i p e b ă r b a t u l t ă u să n e t a i e p ă r i n ţ i i , b ă r b a ţ i i şi f r a ţ i i " . . . L Ă P U Ş N E A N U (cu amărăciune) : Ieremia ? ! H m ! Ş t i i ce p u n e a l a c a l o , . s t o l n i c u l I e r e ­ mia ? E i , Doamnă ! Mulţămeşle sfintului m a r e m u c e n i c D i m i t r i e , izvorîtorul de m i r , a l c ă r u i h r a m se p r ă z n u i o ş t e l a b i s e r i c a n o a s t r ă d i n P i n g ă r a ţ i , că l - a m p u t u t o p r i . B r a ţ u l l u i I e r c a n i a v o i a să tc lase pe d o m n i a t a v ă d u v ă şi p e c o p i i i n o ş t r i o r ­ f a n i ! (Cu un accent de sinceritate dure­ roasă.) C r e z i c ă m i - i u ş o a r ă p o v a r a atâ­ tor o m o r u r i , D o a m n ă ? Oare b u n u l d o m ­ niei tale părinte, c u c e r n i c u l Petru Rareş, a i c u n o ş t i n ţ ă ciţi b o i e r i a t ă i a t ? E r a i f r a ­ g e d ă î n v î r s t ă . O a r e c r e z i că l u i i-a f o s t l e s n e să f a c ă a s t a ? D a r e i ... ci sînt m e r e u la f e l , D o a m n ă ! D o r i t o r i de s c h i m ­ b a r e . C a l a să v î n d ă în o r i c e clipă. D i n schimbările de d o m n i , m u l ţ i b o i e r i a u dob î n d i t a v e r i şi p u t e r e . C î n d m - a u î n v i n s D e s p o t î n l u p t a d e l a V e r b i a , ce-a f o s t a l t a d e c î t t r ă d a r e ? I a r c e i ce m - a u v î n ­ d u t şi-au c ă p ă t a t s l u j b e g r a s e î n d o m n i a l u i D e s p o t n u fuseseră, m a i î n a i n t e , d r e ­ gătorii m e i ? D O A M N A (ca un ecou) : Şi sînt şi-acum ! L Ă P U Ş N E A N U : Ce-ai z i s ? D O A M N A (stingherită că tocmai ea a făcut această constatare) : U n i i d i n t r e aceia sînt d i n n o u în slujba Măriei Tale ! L Ă P U Ş N E A N U : înţeleaptă vorbă ai rostit, D o a m n ă ! D a r , o a r e , ce v o i e s c a c e ş t i a ? I-am l u a t cu binişorul ! D o m n i a ta poţi p u n e m ă r t u r i e ! D e c e n u se p o t o l e s c ? L e - a m r e s p e c t a t a v e r i l e ! E i d e ce n u - m i r e s p e c t ă p o r u n c i l e ? V o i e s c să-i s t r î n g î n j u r u l t r o n u l u i ! S ă l e a r ă t c ă l u p i i cc sc aţin pe la hotare t r a g m a r i foloase d i n dezbinările noastre. Cum să-i înduplec, s f ă t u i e ş t e - m ă , c r e d i n c i o a s a m e a D o a m n ă ?! C u m o a r t e şi u r g i e a m î n c e r c a t . S ă m a i încerc o d a t ă , p e calea h u n e i înţelegeri... N u ? Ce g î n d e ş t i o a r e , D o a m n ă ? S ă mă a r ă t b l a j i n şi atoateiertător ? S ă le d e s l u ­ şesc, c u v o r b ă d e f r a t e , ce v o i e s c d e l a dînşii... Mi-a dat un îndemn vornicul M o ţ o c . A m c u g e t a t l a e l şi z i c că-i b u n . DOAMNA (care demn ? a devenit atentă) : Ce în­

LĂPUŞNEANU (izbucnind) : N-o mai pot opri ! Ajuns-am robul E i ! Puterea E i m ă c o v î r ş e ş t e ! Ea n u ştie ce-i m i l a . N u şo­ văie. N u c r u ţ ă . Ea ucide ! Ucide chiar m a i înaintea mea ! D O A M N A (nedumerită) : Cine ? Faima ! Faima cruzimii LĂPUŞNEANU : m e l e ! U n e o r i , f a i m a o m a i tare decît cel ce-o poartă ! Da, «hi ! Să mă crezi. D o a m n ă ! M a i t a r e şi m a i i u t e d e c î t e l . A d e s e o r i , n i c i n - a p u c să r i d i c b r a ţ u l , că c i n e v a a şi l o v i t î n n u m e l e m e u . O s î n d a ? O s î n d a mi-o s m u l g e f a i m a de pc b u z e , c h i a r m a i î n a i n t e s-o r o s t e s c . (Scutierul a apărut prin spatele lui Vodă şi sc ghe­ muieşte pe-un scăunel, lingă dinsul ; observindu-l, Vodă i se adresează cu jumă­ tate de voce.) G r e a şi c u m p l i t ă e p o v a r a propriei tale f a i m e . N u - i aşa ? S C U T I E R U L (şoptit, cu un aer de dojană) : N u f i î n ş e l ă t o r , s t ă p î n e ! E a ţi-c p ă r t a ş ă l a d o m n i e . T u ţi-ai f ă c u t - o ! L a a c e a s t ă a d o u a d o m n i e a t a . E a te-a s ă l t a t î n şa ! 0 ş t i i ! I a r t u te-ai l ă s a t p u r t a t d e d i n s a , u ş o r ca f u l g u l , b u c u r o s , c h i a r ! LĂPUŞNEANU (cu ciudă) : Tu vorbeşti ? Cînd a m c ă z u t întâia oară d i n d o m n i e , m - a i c ă i n a t c ă n-o a v e a m ! Faima e apa v i e a a c e l u i a ce c a t ă a î n v i n g e . S C U T I E R U L : Sau a stăpîni. L Ă P U Ş N E A N U : N u n e a p ă r a t a s t ă p î n i . Ce s-ar f a c e c o m a n d a n t u l u n e i o ş t i , f ă r ă a s c u ­ ţişul f a i m e i l u i î n faţa v r ă j m a ş u l u i ? C u m ar dobîndi D o m n u l ascultarea supuşilor, fără tăria f a i m e i l u i ? N u , D o a m n ă ? S C U T I E R U L : Deci, tot p e n t r u a stăpîni. L Ă P U Ş N E A N U : N u , nepriceputule. Pentru a tron arc n e v o i e de luciul străluci. Un nestematelor. Vodă e... unul ! Pricepi ? F a i m a te scoate d i n r i n d u l m u r i t o r i l o r d e r î n d . A l t f e l , ce eşti ? U n o a r e c i n e ! N u ? Despoaie-1 pe strălucitul Cezar de faimă... şi ce r ă m î n e ? U n b i e t o ş t e a n p l e ş u v şi muieratic ! D O A M N A : E prea scumpă, totuşi, D o a m n e . . . (tresare) : Cc-ai s p u s ? LĂPUŞNEANU D O A M N A : P r e a s c u m p t e costă f a i m a a s t a , Mărite Doamne. drept. Dar ţine sama, LĂPUŞNEANU : E D o a m n ă , că fără dînsa m u l t e d i n t r o n u ­ r i l e î m p ă r a ţ i l o r s-ar f i n ă r u i t . D e data a s t a , î n s ă . . . ga.th ! A m c h i b z u i t b i n e , şi s o c o t că s t ă î n p u t e r e a m e a să p u n z ă ­ bală acestei f a i m e nărăvaşe. D e aceea, a m botărît... D O A M N A : Cc-ai b o t ă r î t , M ă r i a T a ? L Ă P U Ş N E A N U : L a a d u n a r e a de m î i n e , V o d ă se v a î n f ă ţ i ş a f ă r ă p a z ă . D O A M N A (surprinsă) : Cum ? L Ă P U Ş N E A N U : V o i v e n i s i n g u r la ospăţul de î m p ă c ă c i u n e cu b o i e r i i . DOAMNA soţit ? (neîncrezătoare): Nici dc Armaş ? nici afla lipsi Singur? Nici dc Neîn­ vornicul

L Ă P U Ş N E A N U : Să fac o a d u n a r e c u cei ce-s f r u n t e a boierimii. Prilejul cel mai b u n , î l ş t i i ; c e l ce d e z l e a g ă l i m b i l e şi i n i m i l e o a m e n i l o r : u n o s p ă ţ ! M - a m gînd i t , p r i n u r m a r e , să-i p o f t e s c p e boieri la o masă de împăcăciune. Poate chiar mîine, n u ? DOAMNA (alarmată) : Mîine ?

L Ă P U Ş N E A N U : E s f î n t a d u m i n i c ă şi n e - a m p u t e a i e r t a u n i i p r e alţii s u b t o b l ă d u i r e a C e l u i d e s u s . C u a c e s t p r i l e j , g î n d e s c să î n c e r c . . . p o a t e m ă l e p ă d şi d e . . . Ea ! D O A M N A : De cine ?

Bogdan ? L Ă P U Ş N E A N U : De tean n u se v a ospăţ ! M ă voi u n u l ! N i c i u n oş­ mîine în sala dc chiar şi d e j u n -

80

www.cimec.ro

g h e r u l d e l a c i n g ă t o a r e . C r e z i că e d e - a j u n s aceasta, ca m ă r t u r i e a gîndurilor inele cinstite către boieri, prea scumpă Doamnă ? S C U T I E R U L : C i n e a r p u t e a s p u n e că n u - i de-ajuns. stăpîne ? DOAMNA (tulburată) : Măria Ta... n u ştiu ce s ă z i c . . . d e s i g u r , e b i n e . . . (frătnîntată de sentimente contradictorii) d a r , totuşi... LĂPUŞNEANU (nedumerit) : T o t u ş i , cc ? D O A M N A : O p a v ă z ă t o t îţi t r e b u i e . L Ă P U Ş N E A N U : P a v ă z ă ? I m i v o r fi s f i n t e l e monastiri pe care le-am z i d i t . Şi-mi va m a i f i c e v a ! N u ghiceşti ? I u b i r e a Dom­ niei Talc, buna mea Doamnă, care mă o c r o t e ş t e şi m ă i z b ă v e ş t e d e t o a t e r e l e l e . SCUTIERUL m a i tare, (cu ironie) : A c u m ai strălucit D o a m n e , decît însăşi f a i m a ta !

DOAMNA (cuprinsă dc remuşcări) : Măria Ta, mă iartă... nu-s vrednică dc atîta cinste. LĂPUŞNEANU (se ridică şi o cuprinde pc după umeri, cu tandrele) : Ba da, ba da ! F i i binecuvîntată, b u n a mea D o a m n ă ! DOAMNA (scuturîndu-se, înspăimintată) : N u . . . n u r o s t i aceste v o r b e ! L Ă P U Ş N E A N U (surlde) : D e ce ? E ş t i t e m ă ­ toare, încă ? M e r g i şi g r i j e ş t e d e toate cele d e trebuinţă pentru ospăţ. T e v e i defel î n c r e d i n ţ a m î i n e că n - a m m i n ţ i t - o pe m a m a c o p i i l o r noştri... D O A M N A (merge spre uşă, apoi se întoarce brusc, gata să-i destăinuie totul) : Măria T a . . . v o i e s c să-ţi s p u n . . . L Ă P U Ş N E A N U : Ce DOAMNA (după o anume, Doamnă ? scurtă ezitare) : Nimic !

CORTINA

TABLOUL III
A c e l a ş i d e c o r ca î n t a b l o u l p r e c e d e n t . L i t r e t a b l o u r i l e sc b a t e u n g o n g , a p o i se v o r a u z i s t r i g ă t e l e m u l ţ i m i i . II şi I I I nu se f a c e pauză ; culise) : Capul l u i Moţoc v r e m ! T O Ţ I (din Capul l u i Moţoc v r e m ! SCUTIERUL (trece prin faţa cortinei) : Cc d e g l a s u r i ! Cc d e g l a s u r i ! „ G i p u l l u i M o ­ ţoc v r e m ! " H m ! N ă ş t r u ş n i c e p o f t e m a i au cîteodată oamenii ! După socotinţa m e a , v o r n i c u l M o ţ o c îşi ţine c a p u l bine înfipt pe u m e r i şi n u v ă d c i n e i l - a r p u t e a c l i n t i . D a r , m a i ştii ? ! S î n t atîtea c i u d ă ţ e n i i î n j u r u l n o s t r u , î n c î t . . . (Alt ton.) Dnc-nr f i să ne g î n d i m n u m a i la aceasta : u n d o m n i t o r î n v r ă j b i t c u b o i e r i i şi c a r e p r e g ă t e ş t e . . . Ce p r e g ă t e ş t e ? H m ! S ă nu uităm v o r b a r o m â n u l u i : „ u n a se p r e g ă ­ teşte... şi a l t a se n i m e r e ş t e !" H e - h e - h c ! N e p ă t r u n s e sînt căile vieţii ! (Iese ; lumina scade în scenă, după care se aude galopul unui cal ce se opreşte zgomotos, bătăi în poartă, rumoare ; o voce strigă.) 0 V O C E : Ş t i r e d e l a M ă r i a Sa V o d ă ! L u ­ m i n ă ţ i a sa p o s t e l n i c u l V e v e r i ţ ă e p o f t i t l a sfînta s l u j b ă dc m î i n e dimineaţă dc la M i t r o p o l i e şi a p o i l a o s p ă ţ u l d c l a C u r t e . (Se repetă galopul, bătăile în poartă etc.) Ş t i r e d e l a M ă r i a Sa V o d ă ! L u m i n ă ţ i a sa s t o l n i c u l S p a n c i o c e p o f t i t l a s l u j b a d e mîine dimineaţă de la Mitropolie şi apoi la ospăţul de la Curte. (Se reia galopul, ciocăniturile, care se fi­ lează, fiind înlocuite cu dangătul clopo­ telor ce vestesc sfîrşitul slujbei ; din spa­ tele cortinei — care va rămîne tot tim­ pul închisă — ies de la extremităţi boierii — Moţoc, Veveriţă, Trotuşan, Spancioc şi Stroici. E i se aşază de o parte şi de alta a scenei, chiar pe treptele care duc în sală ; în felul acesta, sala devine locul din faţa Mitropoliei unde s-a strîns norodul, iar Domnul, cînd va ieşi din biserică, îşi va interpreta scena la faţă de cortină, adresîndu-se deopotrivă boierilor şi publi­ cului din fotolii.) VEVERIŢA (într-un grup cu Spancioc şi Stroici, continuă o discuţie) : ...Prea n e ­ încrezător eşti, b o i e r u l e S p a n c i o c ! U i t e - t e î n j u r ! V e z i v r e u n oştean de-al l u i V o d ă prin preajma bisericii ? S P A N C I O C : V ă d m u l t n o r o d , postclnice ! Şi a s t a n u - i a b u n ă ! Ş t i u t este că V o d ă î n ­ n o a s t r ă . D e ce tărită n o r o d u l împotriva s-a a d u n a t o a r e a t î t a g l o a t ă l a M i t r o p o l i e ? S T R O I C I : Să f i m c u ochii în p a t r u ! V E V E R I Ţ Ă : Ţineţi-vă f i r e a , b o i e r i d u m n e a ­ v o a s t r ă . M o ţ o c şi c u T r o t u ş a n au ştiut

www.cimec.ro

81

a-i v o r b i Doamnei Ruxandra. Fiica lui Petru Rareş — cu toate şovăielile ci — se a r a t ă a f i d c p a r t e a n o a s t r ă . C î n d a mai stat Vodă în biserică, n c a v î n d , la d r e a p t a şi l a s t i n g ă l u i , n i c i p e v o r n i c u l B o g d a n şi n i c i p c A r m a ş ? E l i m p e d e ! pe u n d e v a iscusinţa bunei I-a p r i p o n i t noastre D o a m n e , iar cînd se v o r a r ă t a aci v a f i prea tîrziu. dc grupul complo­ TROTUŞAN (se apropie tiştilor, cărora le şopteşte) : V a ieşi d i n ­ t r - o c l i p ă î n t r - a l t a . I-aţi z ă r i t c u m v a p e cei d o i gealaţi a i J u i ? V E V E R I Ţ A : Pe n i c i u n u l ! T R O T U Ş A N : D o a m n a R u x a n d r a nc-a s l u j i t cu credinţă. Era şi g r e u să n-o facă. A t u n c i . . . aşa c u m n e - a m înţeles. Intrăm răsfiraţi î n sala d e ospeţe. S T R O I C I : Care v a f i s e m n u l ? T R O T U Ş A N : Cel hotărit : cînd Vodă v a r i ­ dica al doilea pahar, postelnicul O r g h i d a n va striga către d i n s u l : „ R ă u ai făcut, M ă r i a T a , că i-ai p r i g o n i t p e bieţii b o ­ i e r i !" (Sumbru.) Atunci... vom împlini fapta ! S T R O I C I : D a r , d a c ă se b r o d e ş t e c a . . . T R O T U Ş A N : S s s t ! Iată-1. L Ă P U Ş N E A N U (a apărut la rampă ; cu bltndeţe şi demnitate) : Boieri dumneavoastră, voiesc a mărturisi că, de la v e n i r e a m e a î n t r - a d o u a d o m n i e şi p î n ă a s t ă z i , m - a m arătat u n e o r i aspru şi n e î n d u r ă t o r . Am f ă c u t şi v ă r s a r e d e s î n g e . . . să SPANCIOC (cu îndrăzneală) : A r trebui l e c ă i e ş t i , M ă r i a T a ! (Vie mişcare printre boieri.) L Ă P U Ş N E A N U : U n u l D u m n e z e u ştie d e n u m i - a p ă r u t r ă u şi d e n u m ă c ă i e s c * d e aceasta, s t o l n i c u l e Spancioc. M-au silit, însă, la acele fapte c r u n t e n u m a i dorinţa d e a v e d e a c o n t e n i n d g î l c e v i l e şi v î n z ă r i l e u n o r a şi a l t o r a , c a r e ţ i n t e a u I a risipa ţ ă r i i şi l a p i e i r e a m e a . B o i e r i i se c a d e să p r i c e a p ă că t u r m a n u poate avea decît u n s i n g u r p ă s t o r , p e n t r u că z i c e M î n t u i t o r u l : „ b a t e - v o i p ă s t o r u l şi se v o r î m ­ prăştia oile". SPANCIOC (agresiv) : t o r u l : „Să iubeşti însuşi p r e tine..." LĂPUŞNEANU cioc ! : Drept Şi m a i zice Mîntuip r e a p r o a p e l e t ă u ca (Rumoare.) este, stolnicule cu cea Span­ mai

VEVERIŢA Ta ! (Repetă

:

Dumnezeu

tc

ierte,

Măria

toţi,

în

cor,

aceleaşi

cuvinte.)

L Ă P U Ş N E A N U : Şi-acum, cinstiţi b o i e r i , ca semn al împăcăciunii noastre, vă chem să p o f t i ţ i c u t o ţ i i l a C u r t e , c a s ă o s p ă ­ tăm î m p r e u n ă ! (Se întoarce şi merge spre una din extremităţile scenei.) SLUJITORUL : Loc ! Loc ! Faceţi loc să treacă D o m n u l ! BĂTRlNA (apare în calea Domnitorului, o jalbă în mină) : Măria Ta... S L U J I T O R U L : L a o ţ>arte, f e m e i e ! N u în calea l u i V o d ă . B Ă T R l N A : A m o jalbă... cu sta

S L U J I T O R U L : D u - t e d e - a c i , n e t r e b n i c o ! (O împinge spre ieşire.) B Ă T B I N Ă : Dă-mi drumul ! Vreau s-ajung la M ă r i a Sa. LĂPUŞNEANU (a observat-o) : Ce-i c u f e ­ m e i a aceea ? SLUJITORUL : Mă rog de iertare. Mărite D o a m n e , d a r n u v r e a s-asculte d e v o r b ă bună... B Ă T R l N A : Măria Ta... VEVERIŢĂ : Alungaţi-o de-acolo ! SLUJITORUL (o îmbrinceşte) : Pleacă, fe­ m e i e , că d c n u . . . L Ă P U Ş N E A N U : D a ţ i - i p a c e ! (Bătrîna îna­ intează ; Vodă îşi aminteşte de ca.) Parcă ne-am m a i întîlnit n o i u n d e v a ! Da, da ! E ş t i b ă t r î n a a c e e a c u l i m b a a s c u ţ i t ă . Ce cauţi i a r î n a i n t e a m e a ? B Ă T R L N A : N e c a z u r i l e , M ă r i t e D o a m n e . S-au strîns c h i c i u r ă pe u m e r i i m e i . A m venit la m i l a Măriei Tale. A m o jalbă. LĂPUŞNEANU : 0 jalbă ? împotriva cui ? B Ă T R l N A : A c o l u i ce m-a n ă p ă s t u i t . M i - n a j u n s cuţitul la os, D o a m n e . N u m a i p o t ! Ne-ai lăsat pe m î n a lor... LĂPUŞNEANU : A cui ? BĂTRlNA : A boierilor. Ei ferecă şi des­ ferecă, d u p ă b u n u l l o r p l a c , i a r n o i o f t ă m şi p l î n g e m î n s i n e a n o a s t r ă . LĂPUŞNEANU : Femeie, n-ai picat bine. Azi nu vreau s-aud d e j a l b e împotriva boierilor. E sfînta duminică şi mi-am p o f t i t dregătorii la ospăţ de î m p ă c ă c i u n e şi b u c u r i e . N u se c a d e să-i t u l b u r t o c m a i azi în credinţa l o r . B Ă T B Î N A : C r e d i n ţ a l o r ? Ce p u t r e d r e a z i m ţi-ai a l e s , M ă r i a T a ! D a r , d a c ă a ş a ţi-i bine... S P A N C I O C : Du-te de aici, babă neroadă ! (0 îmbrinceşte, zicînd către un slujitor.) Făceţi-i v î n t î n a p o i î n g l o a t ă ! L Ă P U Ş N E A N U : L ă s a ţ i - o ! (O măsoară cu falsă asprime.) Te pun în lanţuri, mă­ t u ş ă ! S ă ştii ! M ă s o a r ă - ţ i v o r b e l e , că d e nu... Credinţa boierilor mei e sfîntă ! C u m d e c u t e z i s-o p o n e g r e ş t i ? B Ă T R l N A (demnă) : Iertare, Măria Ta ! Sînt o f e m e i e p r o a s t ă ! A l t f e l , aş f i b ă g a t d e s a m ă c ă , d e f a p t . . . n i c i n - a m ce p o n e g r i ! (Rumoare în asistenţă.)

S P A N C I O C : . . . n u să-l s i l n i c e ş t i înverşunată vrăjmăşie !

L Ă P U Ş N E A N U : T o c m a i de aceea v - a m a d u ­ n a t aci, boieri dumneavoastră. Să trăim, d e - a c u m , î n p a c e . S ă n e i u b i m ca nişte f r a ţ i . . . şi să ne iertăm unii pre alţii, p e n t r u că t o ţ i s î n t e m m u r i t o r i . A m i n . (Se închină.) SPANCIOC (încet, către Stroici) : Deşănţată cuvîntare... Nu-ţi v i n e a crede, c î n d îl v e z i c u m se s m e r e ş t e . L Ă P U Ş N E A N U (se înclină adine) : Icrtaţi-mă, oameni buni şi boieri dumneavoastră. Iertaţi greşelile m e l e păcătoase !

82

www.cimec.ro

V E V E R I Ţ A : Nelegiuite- ! C u m îndrăzneşti ? L Ă P U Ş N E A N U : M ă înfrunţi d i n n o u , fe­ meie ? B A T R i N A (senină) : Măria Ta ai zis, iar eu a m întregit. D a r , pare-mi-sc că L u m i n ă ­ ţiei T a l e n u - i s î n t p e p l a c m î h n i r i l e n o r o ­ d u l u i . C i m a i d e g r a b ă îţi î n t o r n i faţa t o t s p r e aceia d i n m i j l o c u l c ă r o r a te-ai s u i t la d o m n i e . Că, v o r b a ceea : „corb l a c o r b nu-şi s c o a t e o c h i i !" LĂPUŞNEANU (ameninţător) întrecut măsura, femeie ! n-ai m e r i t a s ă . . . : Destul ! A i N u ştiu dacă lui Vodă) : p l a c ă . E şi Ce ?

LĂPUŞNEANU (tresare) C r e z i că v o i f i s i l i t c e n-nş f i d o r i t ?

: Cum, adică ? ! să fac... t o c m a i ceea

S C U T I E R U L : N u v e i a v e a d c ales. B ă t r î n a a c e e a , n u u i t a ce-a s p u s ! „ C r e d i n ţ a b o i e ­ r i l o r " ? ! H c ! T u o cunoşti prea bine ! Doar d i n t r e ei te tragi ! L Ă P U Ş N E A N U : De viclenia l o r m ă t e m ! S C U T I E R U L : D a r , p a r c ă t u n-o a i ? O s p ă ­ ţ u l a c e s t a . . . ce-i ? N u t o t o v i c l e n i e ? L Ă P U Ş N E A N U : N i c i d e c u m ! V o i e s c să m i - i cîştig d e p a r t e a m e a . S C U T I E R U L : D e c î n d i-ai p o f t i t , ştiai că n u - i v e i c â ş t i g a . A l t f e l , d e c e ţi-ai p u s atîţia oşteni ascunşi p r i n jurul sălii d e ospeţe ? L Ă P U Ş N E A N U : S m i n t i t e a c e l a ce se v î r ă între l u p i , fără n i c i o pază. S C U T I E R U L : E i , vezi ! L a masa «aceasta, v i c l e n i a s t ă f a ţ ă î n f a ţ ă . Ş i t u şi e i a ţ i Venit a c i c u g â n d u r i t a i n i c e , n e c u r a t e ! L Ă P U Ş N E A N U : A m să le-o s p u n d e s c h i s : e i t r e b u i e să sc p l e c e v o i n ţ e i m e l e ! S ă - m i f i e c r e d i n c i o ş i ! A t î t le c e r . S C U T I E R U L : L e c e r i ce n u e î n f i r e a l o r . S î n t gata să te v î n d ă l a cel dintâi p r i l e j . S a u să t e r ă p u n ă . P e s t e o c l i p ă , v e i c i o c n i p o c a l u l c u aceştia toţi. D a r , o a r e , n u t o t aceştia te-au v î n d u t , a c u m doi ani, l u i Despot, în lupta de la V e r b i a ? L Ă P U Ş N E A N U : Taci ! Nu-mi zgîndări ră­ nile vechi. A m să l e c u v î n t e z cinstit, frăţeşte. D e m ă v o r înţelege, v a f i b i n e . De nu... S C U T I E R U L (ride) : L a s ă ! I n s i n e a t a , e ş t i î n c r e d i n ţ a t d e p e a c u m că n u t e v o r î n ­ ţelege. LĂPUŞNEANU lui sînt MOŢOC Moţoc.) oare (servil) : Taci, cobe ! (Se adresează boierii înţelegere Măria T a . Ce gîndeşti, vornice :

S C U T I E R U L (a apărut în spatele N-o o s i n d i ! A r t r e b u i să-ţi în firea ta... LĂPUŞNEANU (către Scutier) :

S C U T I E R U L : A c e a s t ă s e m e ţ i e m î n d r ă şi f ă ­ loasă, ca a e i ! L Ă P U Ş N E A N U (către Scutier) : Luaţi-o ! D u ­ ceţi-o d e a i c i ! S ă n-o m a i î n t â l n e s c î n d r u m u l m e u , c ă v a f i v a i d e v o i şi v a i d e ea ! (Slujitorul o înşfacă pc bătrînă, iar Vodă trece în culise, urmat de boieri. Se re­ duce lumina ; se bate un gong, apoi, din spatele cortinei, răzbate rumoarea boieri­ lor. Cortina se deschide şi vedem sala palatului, împodobită pentru ospăţul dom­ nesc ; masa este plasată în acea parte a sălii care se continuă în culise, de aceea, din masă nu se vede, în scenă, decît unul din capete, unde se va aşeza Domnitorul împreună cu cîfiva dintre sfetnicii săi. La început, scena e goală, apoi intră Mo­ ţoc cu Trotuşan şi Veveriţă cit Spancioc şi Stroici ; boierii se rînduiesc în picioare, în jurul mesei, aşteptînd apariţia lui Vodă.) M O Ţ O C (îi şopteşte lui Trotuşan) : Cine-1 v a l o v i cel dinţii ? T R O T U Ş A N : S p a n c i o c ! P e n t r u aceea, el v a s t a î n s t i n g ă l u i V o d ă . D o m n i a t a şi c u m i n e îl v o m p ă l i d i n d r e a p t a . . . (Veveriţă se apropie de grupul lor.) E i ? A i s c o t o ­ cit bine cu privirea, postclnicc ? V E V E R I Ţ Ă : N u sc v e d e p i c i o r de oştean. MOŢOC : Nici Armaşul ? Nici vornicul Bog­ dan ? VEVERIŢA : Nici unul. Nicăieri. M O Ţ O C : D u m n e z e u s-o r ă s p l ă t e a s c ă noastră D o a m n ă ! T R O T U Ş A N : Ssst ! . (Apare Vodă.) pe buna

doritori

de-o c i n s t i t ă inima,

cu Vodă ? : D i n toată

LĂPUŞNEANU (privind în lungul mesei) : A t u n c i , de ce se ţ i n atât d e s f i e l n i c i î n j u r u l b u c a t e l o r ? B a g d e s a m ă că n i c i n u b e a u şi n i c i n u se v e s e l e s c p r e a î n d e a j u n s p e n t r u această c u m e t r i e . O a r e ce n u l e p l a c e , d e s e •lasă a t î t d e g r e u î m b i a ţ i de bunătăţile ospăţului nostru ? M O Ţ O C : N u lua aminte, Mărite Doamne, la această p ă r e l n i c ă ş o v ă i r e . M i l o s t e n i a M ă ­ r i e i T a l e d e a s t ă z i i-a t u l b u r a t a t î t d e tare, încît m u l t o r a n u le v i n e a crede c ă d e z b i n a r e a d i n t r e V o d ă şi e i s-a s f i r ş i t . L Ă P U Ş N E A N U : N u c r e d ? A t u n c i , c a t ă să-i î n c r e d i n ţ ă m . . . (Se ridică.) Boieri dumnea­ v o a s t r ă . . . (se face linişte) după bunul obi­ cei al poporului, socot că împăcarea noastră de astăzi n u v a f i pecetluită p î n ă c î n d . . . (face o pauză intenţionată) Domnul ţării n u v a c i o c n i cîte o c u p ă d e C o t n a r cu fiecare d i n t r e c e i d e faţă ! (Vie rumoare în sală.) STROICI (strigă) : Să Vodă Lăpuşneanu ! trăiască Măria Sa

L Ă P U Ş N E A N U (vesel, prietenos, le face semn să ia loc la masă) : Poftiţi, boieri dum­ n e a v o a s t r ă ! (Se aşază şi el, flancat de Moţoc, Trotuşan, Veveriţă, Spancioc şi Stroici; de îndată intră Slujitorul, care toarnă vinul în pocale ; Vodă se adre­ sează Scutierului, care s-a strecurat în scenă, cuibărindu-se la picioarele Domni­ torului.) Cinstită treabă făcut-am a z i , n u - i aşa ? S o c o t că b o i e r i i sînt şi e i d o r i t o r i să p e c e t l u i m b u n a n o a s t r ă î n ţ e l e g e r e . SCUTIERUL : Nu te amăgi singur !

www.cimec.ro

83

V O C I (din culise) : Să trăiască ! Să trăiască ! LĂPUŞNEANU (se apropie şi ciocneşte eu Stroici) : P e n t r u v e c h i u l şi c i n s t i t u l n o s t r u prieteşug, comisule Stroici ! (Trece la Spancioci) Plin de cerbicie, dar credincios t r o n u l u i ! N u , boier Spancioc ? (Ciocnind cu Veveriţă.) îngreuiat dc a n i , postelnice, d a r c u i n i m a t î n ă r ă şi î n t o a r s ă c ă t r e f e r i ­ c i r e a M o l d o v e i ! (Trece in cidise, încadrat de cei trei boieri, în urma cărora se Scutierul.) strecoară şi TROTUŞAN (se apleacă spre Moţoc) : Vorn i o e ! P r i v e ş t e p e s t e u m ă r ! (In spatele lor au apărut Armaşul şi vornicul Bog­ dan, înarmaţi pină în dinţi.) Ce-i a s t a ? ! (uimit şi speriat) : Gealaţii lui MOŢOC Vodă ? ! T R O T U Ş A N : Cine i-a m î n a t încoace ? Şi t o c m a i î n c l i p a aceasta. D e cc ? MOŢOC (tulburat) : Trădare ! D o a m n a Ru­ x a n d r a ! S i n g u r a c a r e ştia... T R O T U Ş A N (întunecat) : S î n t e m c a şi s u i ţ i î n ş t r e a n g , v o r n i c e . A i d c cc t e b u c u r a ! M O Ţ O C : Sfintă născătoare ! T R O T U Ş A N : O r i , m a i c u r î n d , ne v o r căsăpi aci, pe loc. P e n t r u n o i , scăpare n u m a i este. MOŢOC (chinuit dc ginduri) : Ba da... ba

întemeiate. Umbla o şoaptă, mai adi­ neauri... Şi-o t r e c e a u d i n gură în gură mesenii c u care ciocneşte a c u m a Vodă. D e n o i d o i s-au f e r i t . P r e a m u l t e n - a m auzit. D a r t o t a m prins ceva. B O G D A N : Ce a n u m e , v o r n i c e ? M O Ţ O C (şoptindu-i la ureche) : Cînd D o m n u l va închina al doilea pahar, postelnicul O r g h i d a n v a striga : „ R ă u ai făcut, Măria Ta, că i-ai prigonit pe bieţii boieri". A t u n c i , a c e i a d e d i n c o l o se v o r buluci asupra l u i Vodă... B O G D A N : Şi D o m n u l a r e ştire d e s p r e asta ? M O Ţ O C : N - a m a p u c a t a-i s p u n e . E a t î t d e groaznică urzeala, încît nu-mi vine a che<Ie ! B O G D A N : F i i binecuvîntat, preacinstite vor­ nice ! D o m n i t o r u l te va răsplăti după m e r i t . A c u m , m ă g r ă b e s c s ă - m i a d u c străj i l e , p e n t r u a-1 f e r i p e M ă r i a S a . (Către Armaş.) Flaidem ! (Ies.) T R O T U Ş A N : S f i n t e D u m n e z e u l e , v o r n i c e , la cc p r ă p ă d n e f a c e m p ă r t a ş i ! M O Ţ O C : Altă cale n u avem. (Cinic.) Vor p i e r i u n i i , d a r v o r scăpa alţii. T o t e m a i b i n e d e c î t să n e f i l ă s a t s p u l b e r a ţ i , c u toţii, d e m î n i a Eăpuşneanului. (Lăpuşneanu se îtiloarce, urmat de cei trei boieri, cărora le face semn să se aşeze, în timp cc c l rămîne in picioare.) TROTUŞAN (ii şopteşte lui Moţoc. arătind spre cei trei boieri) : P e a c e i a t r e b u i e să-i scăpăm. E i sînt i n i m a p l a n u r i l o r noastre. Cu ei v o m i z b î n d i , poate, în v i i t o r . M O Ţ O C : Să încerci domnia ta. Cînd vor năvăli» l e f e g i i i l u i V o d ă , ia-i p c toţi t r e i şi f u g i ţ i p e s c ă r i l e c ă m ă r a ş i l o r . E u am să-l ţ i n d e v o r b ă . . . L Ă P U Ş N E A N U : A ş v r e a să m ă folosesc de acest ospăţ pentru a vă spune, boieri d u m n e a v o a s t r ă , t o t c e e a ce a m p e s u f l e t . Cerut-am t u t u r o r supunere şi credinţă. Nu pentru înfumurarea m e a . Ci pentru a f i p ă s t r ă t o r i d e d a t i n i şi d e ţ a r ă ! D a ­ t o r i s î n t e m să r ă s ă d i m şi să c r e ş t e m a c e a rădăcină domnească sfintă care au lumi­ nat p ă m î n t u l M o l d o v e i cu m a r i vrednicii. Pe lespezile acestea a u călcat paşii atîtor v o i e v o z i . C u n o a ş t e ţ i c i ţi a u s î n g e r a t a c o ­ perind cu trupurile lor trupul Moldovei. E i au stat neclintiţi în veac, a c i , în bătaia v i f o r n i ţ e l o r c a r e î n c e r c a u să m ă t u r e c r e ş t i ­ nătatea de p e faţa p ă m î n t u l u i . Căci, d e n-ar f i f o s t b r a ţ e l e şi p i e p t u r i l e r o m â n i l o r , m u l t e b i s e r i c i m ă r e ţ e d e p o r f i r şi a u r d i n Apus şi m u l t ă suflare omenească ar fi p r i m i t i z b i t u r i l e b u z d u g a n e l o r t u r c e ş t i şi t ă t ă r e ş t i şi-ale a l t o r n a ţ i i n ă v ă l i t o a r e . A ş a , l e - a m p r i m i t n o i ! Şi-o să l e m a i p r i m i m î n c ă ! D a r , o a r e . c î n d v a v e n i v r e m e a ca şi n o i , I a r î n d u l n o s t r u , să f i m l ă s a ţ i a nc ridica, în linişte şi pace, ctitoriile noastre d e a u r şi t u r n u r i l e n o a s t r e de cleştar ? E u n r ă s p u n s g r e u de d a t , b o i e r i d u m n e a v o a s t r ă . Căci aşa n u v r u t pronia cerească ! S ă n e a ş e z e l a r ă s c r u c e d e d r u ­ muri. Şi d i n t o a t e p ă r ţ i l e să se aţină

T R O T U Ş A N : Ce s p u i ? M O Ţ O C : într-un singur fel p u t e m scăpa ! D a , da. într-un s i n g u r f e l . TROTUŞAN : Să împiedicăm lovirea Iui Vodă ? ! A i dreptate ! A t u n c i n u v a avea Trebuie d e c e să n e o s î n d e a s c ă . (Grăbit.) să-l o p r i m p e O r g h i d a n să s t r i g e . M ă d u c să i-o ş o p t e s c . MOŢOC (reţinîndu-l) : Nu ! Dimpotrivă ! Lasă-1 ! N u pricepi ? A m fost vînduţi ? V i n d e m şi n o i p e a l ţ i i . O m î r ş ă v i e p r i n t r - a l t a se r ă s c u m p ă r ă . D e c î n d î i l u m e a ! Ii jertfim pe ceilalţi. N - a v e m altă cale. T R O T U Ş A N : Ce-ni u r z i t ? M O Ţ O C : L a s ă - m ă p e m i n e ! (Se apropie de Bogdan.) Vornice, binecuvîntată fie p r i ­ c i n a c a r e tc-a a d u s î n c o a c e . N e dădeam de ceasul morţii — şi e u şi logofătul T r o t u ş a n . N u ş t i a m c u m să v ă chemăm m a i degrabă într-ajutor. B O G D A N : P e n t r u ce, v o r n i c e M o ţ o c ? M O Ţ O C : N u v - a m z ă r i t p e n i c ă i e r i . . . D c ce l-aţi l ă s a t p c V o d ă ? B O G D A N : A f o s t p o r u n c a M ă r i e i S a l e : să nu-1 u r m ă m , nici la biserică, nici la ospăţ. Şi n-am f i v e n i t . . . d a r ne-au a d u s Doamnei Ruxandra ! încoace r u g ă m i n ţ i l e T R O T U Ş A N : C î n d v-a v o r b i t D o a m n a Ru­ xandra ? B O G D A N : Deîndată d u p ă sfinta slujbă de la M i t r o p o l i e . E r a grozav de tulburată, cucernica noastră D o a m n ă ! O presimţire întunecată o mînase. Aşa zicea. U n v i s u r î t , a z i - n o a p t e . N i ş t e s e m n e r e l e . . . Ne-a p o r u n c i t să a l e r g ă m d e g r a b ă a c i . S ă f i m c u o c h i i a ţ i n t i ţ i s p r e M ă r i a Sa V o d ă . MOŢOC (cu gravitate) : Aflaţi, prieteni, că presimţirile b u n e i noastre D o a m n e p o t f i

84

www.cimec.ro

cile o gură hulpavă pata să înghită sfintă noastră ţărişoară. Iată do ce z i c că n u - i a h u n ă , î n aceste vremuri, nici o dezbinare între n o i . Să f i m a c u m u n s i n g u r paloş : D o m n u l ! Şi-un singur braţ ! N o r o d u l ! N u i e l c l c strinse într-un m ă n u n c h i ustură m a i a b i t i r ! Să f i m , deci. un mănunchi ! N u o grămadă de nuiele r i s i p i t e . Ş i e u f ă g ă d u i e s c să n u a m î n d u ­ r a r e p e n t r u a c e i c e c r e d că f i e c a r e b o i e r îşi a r c o c î r m u i r o a l u i ! (Ridică glasul.) M o l d o v a e astăzi subt o singură orîrmuire : aceea a l u i V o d ă A l e x a n d r u Lăpuş­ neanu. Pentru aceasta am poftit aici obştea marii boierimi. Avem atîtea tre­ b u r i p r i e l n i c e de î m p l i n i t î m p r e u n ă . Iată : să î n f l o r i m n e g o ţ u l ! S u m e d e n i e d c n e g u ­ ţători străini şi-nu u m p l u t chimirele pe p ă m â n t u l n o s t r u . S ă f a c e m n o i ca d i n ş i i . . . (cu parapon) : M ă r i a T a a i şi VEVERIŢA făcut ! LĂPUŞNEANU : Aşa este, postelniee. Şi, oare, n u nc c de folos ? E u însumi a m t r i m i s d i n c o l o d c m u n ţ i p o r c i şi b o i î n ­ g r ă ş a ţ i şi b u t i i c u v i n . . . V o i ce-aşteptaţi ? TROTUŞAN : A i spălători de a u r în rîurile de la m u n t e ! L Ă P U Ş N E A N U : V o i n-aveţi. N e g o ţ u l e o poartă p r i n care intră bogăţia. H a n i grei am cîştigat ! O s p u n d e s c h i s . Şi c u e i a m a d u s z i d a r i şi ţ i g l a r i şi f i e r a r i d e l a Bistriţa şi p o r f i r d i n Haţeg, ca să-mi î m p o d o b e s c c t i t o r i i l e ; şi m ă t ă s u r i de la L i o v . . . N u voiţi să-mi u r i n a ţ i p i l d a , b o i e r i dumneavoastră ? VEVERIŢA meşteşug. L Ă P U Ş N E A N U : învăţaţi-1. S a u m ă c a r ară­ ta ţi-vă d o r i t o r i n-1 î n v ă ţ a . D a r . d i n s p r e partea u n o r a se v ă d e ş t e c e r b i c i e şi n e ­ a s c u l t a r e . A m b o t ă r î t să se ţ i n ă iarma­ r o a c e î n s f i n t e l e d u m i n i c i ; ş t i u t f i i n d că n e g u s t o r i i se a d u n ă m a i c u s î r g l a i a r ­ m a r o c . Ş i t o t o m u l p o a t e v e n i a c o l o să-şi vîndă cele m u n c i t e d e e l . D a r s t o l n i c u l S p a n c i o c n-n î n g ă d u i t i a r m a r o a c e l e p e p ă mînturile d o m n i e i sale. S P A N C I O C : Ş i n i c i n - n m să l e î n g ă d u i . I a r ­ m a r o a c e l e sînt p r i l e j d c c l e v e t i r e . Acolo sc a d u n ă norodul şi c î r t e ş t e împotriva b o i e r u l u i . M e g i e ş i i îşi d a u m î n a şi-l o c ă ­ răsc p e s t ă p î n . LĂPUŞNEANU l o r ?... : Dar neguţătoria oameni­ : Negoţul cere şi el un anume

u n h a n în m u n ţ i i C â m p u l u n g u l u i , p e n t r u a c e i c a r e se d u c s a u v i n d e l a ^ B i s t r i ţ a . Ş i , c ă t r e toţi a c e ş t i a c a r e o f a c p e n t r u n e g o ţ , a m d a t c a r t e scrisă c a să f i e i e r ­ taţi de-a p l ă t i v a m a d c t r e c e r e s t ă p î n u l u i acelor locuri. D a r e l s-a î m p o t r i v i t şi i-a î m p i e d i c a t a t r e c e . (Intorcîndu-sc spre Trotuşan.) D r e p t este a s t a , preacinstitele Trotuşan ? T R O T U Ş A N : N u t r e b u i a să l e d a i s l o b o z e n i a d c t r e c e r e f ă r ă s ă n e î n t r e b i şi p e n o i , Mărite D o a m n e ! A v e m d r e p t u r i d e stăpînire d i n moşi strămoşi. A v e m moşiile n o a s t r e . L e g i l e n o a s t r e ! D e ce v r e i M ă r i a T a să n i l e încaloi ? L Ă P U Ş N E A N U : Greşeşti, logofetc ! D i n moşi strămoşi a v e m .o singură moşie : Mol­ d o v a ! N o i sîntem p i e r i t o r i ! E a v a trăi veşnic ! Şi-avem o singură l e g e : p e accea a l u i V o d ă ! Ş i t o c m a i pentru a pecetlui împreună această singură lege v-am c h e m a t la ospăţul domnesc. Voiesc să ş t e r g d i n m i n t e a m e a t o t c e n e d e s ­ p a r t e . V o i n u voiţi la f e l ? (Tăcere.) B O G D A N (intră tiptil şi sc strecoară cît mai ferit pînă in spatele Domnitorului, căruia îi şopteşte) : Măria Ta... L Ă P U Ş N E A N U : Ce v r e i ? V - a m p o r u n c i t să s t a ţ i f e r i ţ i . N u - m i s î n t e ţ i î n c ă trebui­ tori. B O G D A N : Iartă-mă, stăpîne. B o i e r i i picirea. Sînt vorbiţi. Orghidan semnalul. îţi v o r va da

L Ă P U Ş N E A N U (întunecindu-se) :• A ş a , d e c i ?! M ă aşteptam, dealtfel. D a r a m nădăjduit că m ă c a r î n u l t i m a c l i p ă ; . . (Aspru.) Adu oştenii a p r o a p e . BOGDAN : raţi Armaşul i-a şi pe la adus. Şînt răsfi­ p c l a u ş i şi ferestre.

L Ă P U Ş N E A N U : Fiţi pregătiţi. D a r n u m i ş ­ caţi f ă r ă p o r u n c a m e a . (Bogdan dispare ; Vodă, cu gravitate, către meseni.) A m închinat m a i înainte o cupă de Cotnar pentru iertarea dintre n o i , boieri d u m n e a ­ v o a s t r ă . P o t s-o r i d i c pe-a d o u a , p e n t r u l e g ă m î n t u l v o s t r u d e c r e d i n ţ ă şi s u p u n e r e ? (Tăcere.) E u r i d i c c u p a şi v o i e s c s ă v ă d care d i n t r e meseni m ă urmează... sau n u ! (Ridică paharul.) Noroc," boieri dumnea­ v o a s t r ă ! (Semnificativ.) S ă n ă t a t e şi b e l ­ ş u g , d u p ă i n i m a şi c u g e t u l v o s t r u !. (Bea.) 0 V O C E (din culise): R ă u ai făcut. M ă r i a f i . că i-ai p r i g o n i t pe bieţii boieri ! (Vacarm.) : Ce-e-e-e ? A ş a ­ Domnul vostru ? urmat de Ar-

S P A N C I O C : N u d e ea m ă îngrijesc e u m a i î n t i i , c i d c r o s t u r i l e c a s e i m e l e şi-ale c o ­ piilor mei ! LĂPUŞNEANU : Vedeţi, boieri dumnea­ v o a s t r ă ? D e ce n u v o i ţ i a c r e d e şi-n înţelepciunea Domnului v o s t r u ? D e ce, la toate spusele mele, puneţi o stavilă între n o i ? Să-mi f i e c u i e r t a r e dacă a m să m a i d a u c a p i l d ă f a p t a u n u i a l t s f e t n i c d e - a l n o s t r u , d a r e o f a p t ă c a r e m-a m î h n i t peste m ă s u r ă . N u de m u l t , a m z i d i t

L Ă P U Ş N E A N U (olărîndu-sc) dar, v o i ocăriţi pre (Strigă.) Bogdane ! BOGDAN maş (năvăleşte oşteni) în şi de

scenă,

: Pe e i , flăcăi !

(Oştenii se reped în partea nevăzută a sălii ; în învălmăşeala produsă, Trotuşan, Veveriţă, Spancioc şi Stroici izbutesc să dispară ; Lăpuşneanu s-a tras mai la o parte. încruntat, şi priveşte măcelul cu braţele încrucişate pe piept.)

www.cimec.ro

85

O

V O C E (strigă din culise) : Apăraţi-vă, bo­ i e r i ! A m fost v î n d u ţ i ! lingă Vodă : bolboro­ M O Ţ O C (s-a ghemuit seşte, tulburat) : Eu-s p r i c i n a . . . m ă rog l a m i l a M ă r i e i T a l e . . . Pe v o r n i c u l Bog­ dan... eu l-am asmuţit asupra boierilor. L Ă P U Ş N E A N U (mirat fi dispreţuitor) : Dom­ n i a t a , v o r n i c e ? D c ce ? M O Ţ O C : V r o i a u să-ţi i e c v i a ţ a . N u m a i e r a t i m p n-ţi s p u n e . Se v o r b i s e r ă să tabere asupra Măriei Tale. Strigarea l u i Orghi­ d a n e r a s e m n u l ! (Arată spre scaunele din preajma jilţului domnesc.) Cei d i n ţ i i ar f i fost... e i . LĂPUŞNEANU (impasibil) : Numeşte-i ! M O Ţ O C : S p a n c i o c şi S t r o i c i . . . a p o i a r f i l o v i t Veveriţă şi Trotuşan... şi toţi ceilalţi... V O C I (disperate, în culise) : Indurare, Măria T a ! N u ne p r ă p ă d i . I n d u r a r e ! N-o să m a i greşim ! LĂPUŞNEANU (printre dinţi) : Mişăii ! Şaptesprezece junghere împotriva unui s i n g u r o m ! Şi acela f ă r ă j u n g h e r ! M O Ţ O C : Şaisprezece, M ă r i a T a ! E u n u e r a m amestecat ! L Ă P U Ş N E A N U (întoarce capul şi-l ţintuieşte cu o privire necruţătoare) : O a r e ?... Ţi-i frig, vornice ? Tremuri, parcă ? ! M O Ţ O C (temător) : N u , nu... n u , Măria Ta I Aveam gînduri cinstite ! LĂPUŞNEANU : C u m d e n-au î n ţ e l e s ? MOTOC (servil): Vipere, Măria Ta ! Cuib d e v i p e r e ! Cîţi b o i e r i , atîtea u n e l t i r i . F i e ­ care ou obştea l u i , c u oastea l u i , c u p o f ­ tele l u i . . . L Ă P U Ş N E A N U : Fiecare cu să-l c l a t i n e p e D o m n u l ţoc.) D a r d o m n i a t a ? M O Ţ O C (înfricoşat) : E u ?... stîlp credincios, Mărite la început... LĂPUŞNEANU (întoarce strigă) : B o g d a n e ! (Intre stins.) BOCDAN (apare gifîind, (se cu hainele şi se răvăşite) aşază : in timp, zgomotul acelaşi g î n d , c u c a ţ ă r i i ! (Către Mo­ E u , cu credinţă... D o a m n e ! E u , de capul cu silă Şi

B O G D A N : Lipsesc cei p a t r u d i n c a p u l mesei. L Ă P U Ş N E A N U : H m ! S p a n c i o c şi Stroici. S C U T I E R U L : Cei m a i a p r i g i . L Ă P U Ş N E A N U : Şi Veveriţă cu Trotuşan ! S C U T I E R U L : Cei m a i v i c l e n i ! M O Ţ O C : P r o s t i a l o r fără de s e a m ă n ! A s t a i-a s p u l b e r a t ! L Ă P U Ş N E A N U (către Bogdan) : la-ţi u n p i l c de călăreţi. Scoate-mi-i d i n p ă m i n t , d i n i a r b ă v e r d e , p e a c e ş t i a p a t r u şi a d u - m i - i la s c a r ă , v i i s a u m o r ţ i ! BOGDAN: Am înţeles, M ă r i a T a ! (Iese.) S C U T I E R U L : „ C r e d i n ţ a " b o i e r i l o r tăi ! H c he-he ! U n chimir plin cu arginţii l u i l u d a ! Vezi, stăpîne ? L Ă P U Ş N E A N U : Taci, diavole ! S C U T I E R U L : Ţi^a zis-o î n faţă : „ c o r b l a corb..." B i n e că n-ai o s î n d i t - o . Ţi-ai f i încărcat c u g e t u l c u u n greu păcat. LĂPUŞNEANU: Pe bătrîna aceea? I l m ! A a v u t d r e p t a t e ! Şi r ă u î m i p a r e ! A ş a , p e n t r u spiţa m e a de b o i e r ! (De se afară se aude accentuează.) o larmă de glasuri care

S L U J I T O R U L (intră) : Măria Ta... L Ă P U Ş N E A N U : Ce este ? S L U J I T O R U L : S l u g i l e b o i e r i l o r , scăpate de la C u r t e , a u d a t i a m a pe uliţe. N o r o d u l s-a a d u n a t î n f a ţ a p o r ţ i l o r . A p r i n s a l e izbi cu securile. A b i a mai putem ţine piept. L Ă P U Ş N E A N U : Scuticrule ! S C U T I E R U L : Poruncă, stăpîne. ce L Ă P U Ş N E A N U : T r i m i t e să întrebe d e s-au b u r z u l u i t o a m e n i i . S C U T I E R U L : A m înţeles, M ă r i a T a . (Iese.) L Ă P U Ş N E A N U : Armaşule, ia spune-mi... V ă p o r u n c i s e m să n u v ă a p r o p i a ţ i d e s a l a d e o s p e ţ e , f ă r ă î n c u v i i n ţ a r e a m e a . V o i v-aţi a d u s o ş t e n i i a p r o a p e , m a i î n a i n t e să v ă c h e m . D e ce ? A R M A Ş U L : D o a m n a ne-a p o r u n c i t , s t ă p î n e . M ă r i t a V o a s t r ă D o a m n ă . E a ne-a t r i m i s degrabă înăuntru. L Ă P U Ş N E A N U (mirat) : Doamna Ruxandra ? A R M A Ş U L : A v e a p r e v e s t i r i r e l e . Şi-atîta a stăruit, încît v o r n i c u l Bogdan... LĂPUŞNEANU : Am înţeles. (Ca pentru sine.) A s t a a fost spre binele c i ! (Către Moţoc.) D e c i , n u d o m n i a t a m i i-ai c h e ­ mat ? MOŢOC (stingherit) : Nu... eu doar le-am s p u s cele d e s p r i n s e d i n şoaptele b o i e r i l o r . LĂPUŞNEANU (gînditor) ; A h a ! Pricep ! E a l t ă t r a i s t ă ! (Către Armaş.) Mergi chiar a c u m l a i a t a c u l D o a m n e i . S p u n c - i că V o d ă o pofteşte, adică n u , o roagă să aibă b u n ă t a t e a de-a sc î n f ă ţ i ş a aici. A R M A Ş U L : Prea bine, D o a m n e . (Iese.) L Ă P U Ş N E A N U : E i , v o r n i c e ! A c u m , pe cine mă mai sprijin ? M O Ţ O C (umil, linguşitor) : M a i s î n t şi s f e t ­ n i c i de credinţă în p r e a j m a Măriei T a l e . LĂPUŞNEANU (repetă întrebarea, eaşi intenţie ca mai înainte, cu privirea) : Oare ? ! cu ace­ sfredelindu-l

luptei

din

culise

s-a

Poruncă, Măria T a ! LĂPUŞNEANU întoarce jilţ) : Lsprăvit-ai ? B O G D A N : Du. M ă r i a T a ! LĂPUŞNEANU': Cheamă slugile să ridice m a s a şi să c u r e ţ e s a l a . B O G D A N : I a r c u a c e i a cc f a c , M ă r i a T a ? LĂPUŞNEANU madă. (Intră Să : Amncă-i claie şi-n peste de gră­ apoi. fie laolaltă Scutierul.) Groaznică (răstit) : Ce, privelişte, Nu n-o eu am stăpîne ! dorit-o, viaţa

SCUTIERUL : LĂPUŞNEANU cu

A i c u cc t e m î n d r i ! tot dinadinsul. Au uneltit ştii ? Domnului. viaţa, acum

MOŢOC :

picrirea

S C U T I E R U L : H m ! Cc şugubeaţă-i D o a m n e ! F i i n d c ă a u g î n d i t strîmb, s î n t t o ţ i î n r î n d u l celor drepţi !

86

www.cimec.ro

MOŢOC: (De lăgia

jur

pc

Sfinta tot mai

cruce,

cu... gă­

afară răzbate mulţimii.)

puternică

L Ă P U Ş N E A N U : Cc-or fi f ă d n d a t î t a l a r m ă ? (Merge la fereastră.) Netrebnicii ! Nu i z b u t e ş t e n i m e n i să-i a l u n g e ? T a ! M O Ţ O C : Prostime multă, Măria L Ă P U Ş N E A N U (a zărit ceva afară, care i-a atras atenţia) : U n slujitor ! S L U J I T O R U L (intră) : Poruncă, Doamne. L Ă P U Ş N E A N U : Femeia aceea ! Aceea cu b r o b o a d ă n e a g r ă . Se a r a t ă a c u m scărilor. 0 v e z i ? Să f i e a d u s ă (Larma mulţimii.) Ce-or f i v r î n d in capul încoace ! o a r e toţi

aceia ? MOŢOC : Prostime, Măria Ta ! Cioată şi p r o s t i m e de toate f e l u r i l e . L Ă P U Ş N E A N U : H m ! M a i - m a i c-aş p o r u n c i să d e i e c u t u n u r i l e î n t r - i n ş i i ! (întrebător. către Moţoc.) N u ? ! D o m n i a t a c u m socoţi ? M O Ţ O C (repede) : A ş a , a ş a ! Să-i î m p r o a ş t e c u t u n u r i l e . N u - i v r e o p a g u b ă c-or m u r i eîteva sute de m o j i c i , de v r e m e ce-au p i e r i t a t î ţ i a b o i e r i d e v a z ă . D a , d a , să-i o m o a r e de istov ! L Ă P U Ş N E A N U (sumbru) : M ă a ş t e p t a m s-aud u n asemenea răspuns. D a r să v e d e m m a i întîi ce v o r . SLUJITORUL nunchi, (intră cu bătrîna) : Dă în ge­ femeie, înaintea Măriei Sale. lui iese,

partea n o r o d u l u i . Cu v o i a l u i m-am în­ s c ă u n a t . Pe e l m - a m b i z u i t . . . B Ă T R Î N A (calmă) : N u , Măria Ta... LĂPUŞNEANU : Cum ? B Ă T R Î N A : N u pe n o r o d , tc-ai b i z u i t , c i p c ticăloşia v o r n i c u l u i Moţoc ! M O Ţ O C : Neruşinate ! vornice, că LĂPUŞNEANU : Nu te oţărî, d o a r n u în d o m n i a ta a ţintit. SCUTIERUL (intră, grăbit) : M ă r i a T a , cei d e a f a r ă v o r să l e d a i . . . L Ă P U Ş N E A N U : A ş t e a p t ă ! (Către Bătrînă.) D u - t e d c a i c i , m ă t u ş ă ! (Cu o licărire fu­ gară de sinceritate.) Eşti vrednică de respect, p e n t r u cutezanţa ta... D a r prea cutezătorii n-au fost pe p l a c u - m i nici­ o d a t ă ! A ş a c ă b i n e a r f i să n u n e m a i fntîlnim ! BĂTRlNA (cu seninătate) : Din partea noastră, n i c i o grijă, Mărite D o a m n e . De n u n e cauţi, n i c i n o i n u te-om căuta. (lese.) LĂPUŞNEANU (către Scutier) ieşte ! Ce v o r o a m e n i i ? : Ei ? Gră­

S C U T I E R U L : Capul vornicului Moţoc ! MOŢOC (ars) : C u m ? N - a i a u z i t b i n e , fîrtate ! V r e i să şuguieşti, d a r n u - i v r e m e d e ş a g ă ! Ce v o r b e s î n t a c e s t e a ? Ce s ă facă c i c u c a p u l m e u ? F ă r ă î n d o i a l ă că n-ai a u z i t b i n e . LĂPUŞNEANU : Ba eu cred (Deschide fereastra.) Ascultă g ă r i l e l o r s e a u d p î n ă aici... (Rumoare 0 VOCE (dc vie.) afară) : Să micşoreze Ni dăjdiile. i-a luat dimpotrivă ! singur. Stri­

(Bătrîna sc închină tăcută înaintea Vodă, fără a îngenunchea. Slujitorul la un semn al lui Vodă.)

LĂPUŞNEANU (in faţa femeii, pe care o învăluie într-o privire pătrunzătoare) : V ă d că n e - a m î n t î l n i t d i n n o u , m ă t u ş ă ! B Ă T R l N A : Voia l u i Dumnezeu, Măria Ta ! L Ă P U Ş N E A N U (mustăcind, încruntat) : H m ! F e m e i e b ă t r î n ă şi u m b l i c o t l a c o t c u z u r b a g i i i ! Ţi-ai l ă s a t v a t r a şi ţ a r i n a , c a să d a i b u z n a î n c o a c e . P e n t r u c c ? BĂTRlNA : Nu le-am lăsat, m i le-a l u a t . L Ă P U Ş N E A N U : Cine ? B A T R I N A : A p u s b i c i u l pe n o i dc îndată ce n e - a i d ă r u i t l u i c u o b ş t e c u t o t ; c a să-şi r o t u n j e a s c ă m o ş i i l e , ne-a a l u n g a t d e pe pămînturile noastre. L Ă P U Ş N E A N U : Cine ? B Ă T R Î N A : Ne-a m ă r i t d ă j d i i l e d e c i n c i o r i într-un a n . A î n d o i t v ă m i l e . Ne-a î m p i l a t şi ne-a j e f u i t d u p ă poftă. L Ă P U Ş N E A N U (urlă) : Cine ? B Ă T R Î N A (cu ochii către Moţoc) : A c e l a de-1 ţii de-,a d r e a p t a M ă r i e i T a l c . L Ă P U Ş N E A N U : D e ce n u v-aţi c e r u t d r e p ­ t a t e a ? D c ce n u v-aţi p l î n s l a S c a u n u l Domniei melc ? B Ă T R Î N A : Trei jalbe a m t r i m i s la poarta Măriei Tale. L a nici una n-am căpătat m i l a u n u i răspuns. LĂPUŞNEANU (iritat) : N-am avut cuno­ ş t i n ţ ă d e a s e m e n e a n e c a z u r i . (Se plimbă încruntat ; gălăgia creşte.) Trebuia să-mi fi d a t de ştire. D o a r cu am stat de

Să n u n e m a i sărăcească ! ALTA V O C E : N-avem bani. Moţoc ! 0 V O C E : Moţoc ! E l pradă ! V O C I : Moţoc ! Moţoc !

(Larmă.)
ALTĂ ALTĂ TOŢI : ţoc V O C E : Capul l u i Moţoc v r e m ! V O C E : Să ni-1 d e i e pe M o ţ o c ! Capul l u i Moţoc v r e m ! Moţoc ! M o ­ !

(Vacarm.) L Ă P U Ş N E A N U (închizînd fereastra) : A i au­ z i t , v o r n i c e ? I-ai a u z i t ? MOŢOC (agitat) : O h , păcătosul de m i n e ! Maică preacurată fecioară, n u mă lăsa să m ă p r ă p ă d e s c ! S c a p ă - m ă d e p r i m e j d i a a c e a s t a şi m ă j u r să f a c o b i s e r i c ă ; să p o s t e s c c î t v o i m a i a v e a z i l e ; să f e r e c cu a r g i n t icoana ta cea făcătoare de m i ­ n u n i de la monastirea Neamţului... (Ru­ gător.) Dar, m i l o s t i v e D o a m n e , nu-i asculta p e nişte s ă r ă n t o c i . P u n e să d e i e c u t u n u ­ rile într-înşii. Să moară toţi ! E u sînt d o a r b o i e r m a r e . E i sînt nişte proşti... LĂPUŞNEANU (cu răceală) : Proşti, dar m u l ţ i , j u p î n e ! Să o m o r o mulţime de oameni pentru unul singur, nu ar fi păcat ? Judecă însuţi d o m n i a ta. M O Ţ O C : D a r nu-i drept, Doamne... nu-i d r e p t să m o r aşa...

www.cimec.ro

87

LĂPUŞNEANU (cu asprime) : Dc ce n u ? Du-te d c m o r i p e n t r u b i n e l e moşiei d u mibale, c u m ziceai însuţi, cînd îmi spu­ n e a i c ă n u m ă v r e a şi că n u m ă i u b e ş t e ţ a r a . S î n t b u c u r o s că-ţi r ă s p l ă t e ş t e n o r o d u l pentru slujba ce m i - a i făcut-o, vînzînd u - m i oastea l u i A n t o n S z e k e l y şi m a i p e u r m ă l ă s î n d u - m ă şi t r e c i n d d c p a r t e a Tomşei... (De afară sc aude iar larma mulţimii.)

M O Ţ O C (disperat) : Oh, nenorocitul dc mine ! î n c a l t e a , l ă s a ţ i - m ă să m ă d u c s ă - m i p u n c a s a l a c a l e . F i e - v ă m i l ă d c j u p î n e a s a şi lacrimi.) Lăsad e c o p i l a ş i i m e i . (Printre ţ i - m ă să m ă s p o v e d e s c . . . LĂPUŞNEANU (brutal) : Destul ! (Tare.) Armaşule, vino î n c o a c e ! (Către Moţoc.) Ş i n u t c m a i b o c i ca o m u i e r e ! Ce să t e m a i s p o v e d e ş t i ? Ce-ai să-i s p u i du­ h o v n i c u l u i ? C ă eşti u n t î l h a r şi-un v î n z ă t o r d e ţ a r ă ? A s t a o ştie t o a t ă Mol­ d o v a ! (Către Armaş.) H a i d e ! Luaţi-1 şi puneţi-] i n f i a r e ! (Armaşul şi Slujitorul îl prind în braţe.)

M O Ţ O C (zbătîndu-se) : Doamne, rog îndura­ rea Măriei Tale. L Ă P U Ş N E A N U : Aruncaţi-1 î n t e m n i ţ ă . Şi-i spuneţi norodului că î n t r - a c e s t fel plă­ Alexandru Lăpuşneanu celor teşte V o d ă ce p r a d ă ţ a r a . (A apărut Scutierul, care contemplă scena.)

c r u n t ă î i r ă z b u n a r e a b o i e r u l u i ! Ca ş a r p e l e , v e n i n u l c l şi-l t r e c e l a u r m a ş i . . . LĂPUŞNEANU (covirşil) : F i e şi aşa ! D a r . faţă d e m i n e î n s u m i . . . N - a v e a m de ales. 0 ştii p r e a b i n e . A R M A Ş U L (reintră, grăbit) : Măria Ta, mo­ v i l a -i g a t a . LĂPUŞNEANU (mirat): Movilă? Ce mo­ vilă ? dincolo, pe-un talger. Aşa ARMAŞUL : E c u m ne-a p o v ă ţ u i t v o r n i c u l R o g d a n . A m rînduit-o cu meşteşug... L Ă P U Ş N E A N U : N u pricep ! ARMAŞUL: Le-am aşezat după neam si după ranguri. L Ă P U Ş N E A N U : Ce-aţi a ş e z a t ? A R M A Ş U L : C a p e t e l e ! (Merge la uşă şi cheamă.) I n t r a ţ i ! (Intră doi slujitori, duetnd un talger mare de aramă pe care se află o moviliţă de capete omeneşti : eventual, slujitorii pot fi astfel plasaţi încît talgerul să nu fie văzut de publicul din sală, ci numai dc către cei din scenă.) P r i v e ş t e , M ă r i t e D o a m n e ! (Cu mîndrie.) Tidvele boierilor mai mici dedesubt, iar pe-ale c e l o r m a i s i m n n d i c o ş i către vîrf, a ş a c u m sc c u v i n e , LĂPUŞNEANU (încruntat) viinţat asta ? : Cine v-a încu­

MOŢOC (strigă, în timp ce e scos din scenă) : I n d u r a r e , M ă r i a T a ! F i i m i l o s t i v ! Indurare ! Indurare ! (posomorit, către Scutier) : LĂPUŞNEANU I n d u r a r e ! D a r e i s-ar f i a r ă t a t cumva îndurători, dacă m-ar f i încolţit ? S C U T I E R U L (cinic) : A c u m e c a m t î r z i u să-i mai întrebăm ! „Impăcăciunea" sfintei d u ­ m i n i c i s-a î n f ă p t u i t ! L Ă P U Ş N E A N U : Sfînta d u m i n i c ă ! H e ! Ce silă mi-i de toate acestea ! 0 singură v o i n ţ ă : a D o m n u l u i ţării ! A s t a le-am ce­ r u t ! E r a prea m u l t ? S C U T I E R U L : Pesemne ! L Ă P U Ş N E A N U : A t u n c i , e b i n e c-am s c ă p a t ţara d e aşa o rîie p ă c ă t o a s ă ! P e n t r u tăria t r o n u l u i , e ş t i n e v o i t ca să l o v e ş t i ! S C U T I E R U L : Ţi-o v o r p l ă t i , n - a i g r i j ă ! L Ă P U Ş N E A N U : Cine ? Morţii ? ! S C U T I E R U L : F i i i l o r ! Şi nepoţii ! Şi stră­ nepoţii lor... T e v o r cresta în h r o n i c . T e v o r î n c o n d e i a . A u să t o c m e a s c ă g r ă m ă t i c i a n u m e . A u să t e f a c ă f i a r ă , d e s p o t . . . D i n o s p ă ţ u l a c e s t a , v o r ţese o m a n t i e î n s î n g e r a t ă . 0 v e i p u r t a p e u m e r i , cîtu-i l u m e a . E h e i ! Iţi v e i d a seama p r e a tîrziu ce

A R M A Ş U L : Măria Ta ! LĂPUŞNEANU : Eu ? A R M A Ş U L : Prin v o r n i c u l Bogdan ! Măriei Sale Vodă Lăpuşneanu — ne-a z i s v o r ­ n i c u l — i i v a p l ă c e a să-i v a d ă a s t f e l p o ­ t r i v i ţ i p e c e i ce i-au d o r i t p i c i r c a . L Ă P U Ş N E A N U (către Scutier) : 0 vezi ? D i n nou ! Ea e ! F a i m a mea cruntă ! Nici n - a m d e s c h i s g u r a . . . şi ea a ş i d a t p o ­ r u n c a , în l o c u l m e u ! DOAMNA (intră, grăbită) : Eram foarte în­ g r i j o r a t ă , M ă r i a T a , şi t r e m u r a m văzînd c ă . . . (A dat cu ochii de movila de capete ; scoate un strigăt de spaimă.) Doamne l (Leşină.) L Ă P U Ş N E A N U (s-a aşezat în jilţ, trist, obo­ sit) : M u i e r e a , t o t m u i e r e . S ă r m a n a ! O c h e m a s e m c a să-i s p u n . . . Ş i , c î n d colo... (Intră vornicul Bogdan.) BOGDAN doare) (agitat, : acoperit Unde-s ? dc I-ai praf şi su­ : Măria Ta... prins ?

LĂPUŞNEANU

B O G D A N : N u , stăpîne. I-nm ajuns tocmai cînd trecuseră de porţile cetăţii. A u l u a t - o spre c o d r i i . L-am mai auzit doar pe Stroici strigind... LĂPUŞNEANU BOGDAN : ne vom : Ce a n u m e ? celui a ce nu v-au muri trimis !" că pînă

„Spuneţi vedea

CORTINA

88

www.cimec.ro

TABLOUL IV
Decor : dormitorul Domnitorului d i n (k'latea dc Scaun. U n pat cu polog, un jilţ, o măsuţă, o candelă, eîteva sfeşnice mari c u l u m i n ă r i aprinse. Domnitorul este întins pe pat ; la picioarele lui, i n semiobscuritatea odăii, stau de veghe doi călugări. î n a i n t e de deschiderea cortinei, răsună vocea lui i J i p u ş n e a n u .

L Ă P U Ş N E A N U : D e m ă v o i scula, a m să p o p e s c şi e u ! (Cortina tier lingă se deschide pat.) şi-l vedem

pre mulţi

LĂPUŞNEANU ce mai mult)

(dezmeticindu-sc : Pe m i n e ?

din Cînd ?

ce

in

pe

Scu­

S C U T I E R U L : „ D e m ă v o i scula, p r e mulţi a m să p o p e s c şi e u ! " D e m ă v o i s c u l a . . . (îngenunchează la Căpăttiul lui Vodă. Cu un accent de milă.) D a r d e ce n u t e r i d i c i , n ă p r a z n i c , ca a l t ă d a t ă , s t ă p î n e ? D e c e n u r ă c n e ş t i să sc c u t r e m u r e zidurile c e t ă ţ i i ? D e ce n u r î z i , c u r î s u l t ă u f ă l o s de o d i n i o a r ă ? (Cu duioşie.) D e ce n u r î z i , M ă r i a T a ? D c ce n u z î m b o ş t i , m ă ­ c a r ? U n d e e străşnicie t a d e a c u m p a t r u a n i , d c la ospăţul acela de p o m i n ă ? U n i , rîzi ! S a u , m ă c a r , încruntă-te ! (Oftează.) O h , ce s f i r ş i t e ş t i , D o a m n e !... D e ce t a c i ? T a c i şi m ă p r i v e ş t i c u o c h i i ă i a s e c i , c a de strigoi ! Strigoi-Vodă ! (Rtde forţat.) H e - h e - h e ! (Rugător.) H a i , Mărite iDoamne ! Vorbeşte ! S p u n e ceva ! LĂPUŞNEANU (se ridică într-un cot, voce stinsă) : Unde... unde m ă aflu ? cu

S C U T I E R U L : A c u m d o u ă zile. I a r m a i adi­ n e a u r i a i p u s să-l c h e m e . L Ă P U Ş N E A N U : Pe cine ? S C U T I E R U L : Pe Sfinţia Sa M i t r o p o l i t u l Teof a n . U i t e - 1 , c ă se şi a r a t ă î n p r a g . MITROPOLITUL (intră) : M-ai chemat, fiule ? SCUTIERUL (şopteşte la urechea Domnito­ rului) : Pleacă-ţi f r u n t e a , s t ă p î n e ! L Ă P U Ş N E A N U (tresare, oţărît) : Cum? S C U T I E R U L : Eşti în puterea l o r . A l b i grijă c u m grăieşti. L Ă P U Ş N E A N U : ...Preasfinte părinte, m ă r o g ţie... M I T R O P O L I T U L : T e ascult, Măria T a . . . L Ă P U Ş N E A N U : Cer milă pentru fiul meu c e l m a r e . Ia-1 î n g r i j a Sfinţiei Tale. I l las m o ş t e a n Scaunului domnesc. Ocrotcşte-1 ! MITROPOLITUL : LĂPUŞNEANU : V o m veghea Cît pentru cu toţii dc a¬ mă supra l u i , Măria T a . mine, voi ridica d i n b o a l a aceasta... M I T R O P O L I T U L : D e te v e i r i d i c a , prin mila l u i D u m n e z e u , a i să t e d u c i Ia c ă l u g ă r i e î n m o n a s t i r e a S l a t i n a . . . u n d e să tc spăşeşti cîte z i l e îţi v o r m a i r ă m î n e . (lese.) (Pe acest evocare ultim în cuvînt sc face revenirea

S C U T I E R U L : Jn Cetatea d e Scaun. L Ă P U Ş N E A N U : C e t a t e a ?... S C U T I E R U L : D a , s t ă p î n e . N u m a i ţii m i n t e ? Te-ai aşezat a c i , ea să-i p o ţ i păzi pe b o i e r i i f u g i ţ i l a L i o v . . . S p a n c i o c şi S t r o i c i şi c e i l a l ţ i . LĂPUŞNEANU (buimac) : B o i e r i i ! ?... Au f u g i t b o i e r i i ? !... SCUTIERUL : Da, dar acum încep să se

din

realitate.) rugător, care-l (Scandali­ aşa a u dar

î n t o a r c ă . A u a u z i t că p e M ă r i a T a te-a dobori t lingoarea şi v i n î n a p o i . . . LĂPUŞNEANU (cu o tresărire) : M-a doborît ? S C U T I E R U L : Boleşti de vreo două săptămîni. LĂPUŞNEANU (işi acoperă ochii cu pal­ mele) : O h , D o a m n e . . . Ce c h i n ! Ca d o u ă lespezi negre... Unde-i d o f t o r u l ? D e ce nu-1 a d u c e ţ i o d a t ă p e A n d r e i ? V r e ţ i să orbesc de t o t ? S C U T I E R U L : A u repezit olăcari pînă la Bistriţa după d î n s u l , d a r . . . (Ridică din umeri.) LĂPUŞNEANU : Şubredă a l c ă t u i r e !... (Se bate cu pumnul în piept.) R a c l a asta de c a r n e şi o a s e ! C u r î n d , n u m a i o a s e l e v o r mai rămîne d i n mine. N u , credinciosul? s f e t n i c a l m e u ? Ce z i c i ? S C U T I E R U L : N u m a i C e l d c s u s p o a t e s-o ştie. A i f o s t d e eîteva o r i î n p r a g u l m o r ­ ţ i i . T e - a u şi î m p ă r t ă ş i t . . .

L Ă P U Ş N E A N U (de la tonul slab şi la acela puternic şi ameninţător caracterizează) : L a călugărie ? zat.) Spus-au ei asta ? S c u t i e r u l e , spus ? SCUTIERUL : Nu numai c-au t c - a u şi c ă l u g ă r i t , M ă r i a T a . LĂPUŞNEANU (ridicînd glasul) :

spus,

Cc-e-e-e ? şi ţi-au (Ironic.) (Se

S C U T I E R U L : Te-au tuns călugăr p u s n u m e l e P a h o m i e . Alaltăieri. „Fratele P a h o m i e " ! LĂPUŞNEANU ridică într-un (mîniat) cot.) :

T u şuguieşti ?

S C U T I E R U L : întoarce puţin capul, D o a m n e ! N u v e z i cine-ţi s t ă d e s t r a j ă ? D o i c ă l u ­ gări. Alături de pernă ai potcapul de monah. I a r mătăniile d i n mîna înălţimii Tale... LĂPUŞNEANU : Taci ! (Aspru.) Hei! Voi d o i , d e c o l o ! Ce-i c u v o i a i c i ?

www.cimec.ro

89

P R I M U L C Ă L U G Ă R : A i t r e b u i n ţ ă de ceva, frate Pahomie ? bazaconii sînt astea ? LĂPUŞNEANU : Ce A ! V o i v ă j u c a ţ i c u m i n e ? (Urlă.) Afară, l > o a i t e ! I e ş i ţ i , c ă v ă o m o r ! (Se dă joS din pat ; Scutierul îl ajută să-şi îmbrace caftanul.) P e toţi v ă o m o r ! B o a i t e ticăP R I M U L C Ă L U G Ă R (către celălalt călugăr) : I* u g i de-1 c h e a m ă pc Sfinţia S a şi pe D o a m n a . (Al doilea călugăr iese.) LĂPUŞNEANU : Buzduganul meu ! Unde mi-e b u z d u g a n u l ? PRIMUL C Ă L U G Ă R : Frate Pahomie... LĂPUŞNEANU : Ieşi afară, tîlharulc ! (în cuhnea miniei.) A f a r ă ! A , v o i m-aţi că­ lugărit, n e t r e b n i c i l o r ! Afară, şleahtă s p u r ­ c a t ă ! (Azvîrle cu potcapul în călugăr, care iese, speriat.) A f a r ă , n e c u r a ţ i l o r ! (Se ]>răvalc în jilţ, sfirşit de puteri.) SCUTIERUL (rîzînd) : A ş a , f r a t e Pahomie. C u s m e r e n i e ! Şi c u u m i l i n ţ ă . Că de v e i avea u n loc în împărăţia cerurilor... M ă ­ r i a T a ! Ce e s t e ? Ţi-e r ă u ! LĂPUŞNEANU (gifîie) : De ce n-aprindeţi luminările ? E beznă ! Unde sînteţi ? M - a ţ i l ă s a t s i n g u r ? I a r m - a ţ i l ă s a t ?... S C U T I E R U L : Stăpîne, sînt aici ! LĂPUŞNEANU : Nu eşti. N u te v ă d . Nu v ă d pe n i m e n i . . . d o a r bezna... bezna asta fără f u n d . . . S C U T I E R U L : Stai binişor, stăpîne. M ă duc să a f l u d e n-a s o s i t v r e o v e s t e d e la Bistriţa... (Iese.) LĂPUŞNEANU (delirînd) : U n d e v-aţi d u s ? Aprindeţi sfeşnicele ! C i n e e a c o l o ? E cineva la uşă ? Cine e ? Băspundeţi ! V e ­ niţi m a i a p r o a p e ! Cine sînteţi ? (Scena sc întunecă ; rămîne iector, care luminează jilţul Domnitorul.) doar unde un se pro­ află

M O Ţ O C : Ştiu, D o a m n e ! LĂPUŞNEANU (scuturindu-.se) : S-a făcut tare frig aici, n u ? Sint prea singur, v o r ­ n i c e ! P r e a s i n g u r , i n t r u m î h n i r i l e şi z b u ciumărilc mele. M O Ţ O C : Nc-ai u r g i s i t , D o a m n e . Pe mulţi i-ai t ă i a t f ă r ă m i l ă . L Ă P U Ş N E A N U : M-au silit, vornice. O ştii prea bine. M-au silit cu tot d i n a d i n s u l . M O Ţ O C : N u te-a s i l i t n i m e n i . E r a î n f i r e a Măriei Tale. LĂPUŞNEANU (cu o tresărire de revoltă) : Dar mîrşăviile ? M O Ţ O C : M î r ş ă v i a e în n o i . Şi n o i o tre­ c e m a l t o r a , ca o c u p ă d i n care s o r b i m cu toţii, la rînd. Iscusite vorbe ! „Ca o LĂPUŞNEANU : c u p ă d i n c a r e s o r b i m c u t o ţ i i , l a r î n d !" (Cu o răbufnire de ciudă.) B o i e r i i m-au vîndut întotdeauna... M O Ţ O C : Aşa pre alţii. LĂPUŞNEANU (îl priveşte, ginditor) : Nici­ odată nu mi-ai vorbit cu o cutezanţă atît dc cinstită ! V e c h i u l m e u sfetnic ! S-au c e r n u t a n i i . . . M O Ţ O C : ,S-au noi. L Ă P U Ş N E A N U : Căci răi aţi fost p r e a în­ d e a j u n s . M - a ţ i u r î t c u t o ţ i i . A ş a e ? (Cu o veselie poznaşă.) D a r , b a r e m , a m izbîndit ! N u , vornice ? I n viaţă n u poţi i z b î n d i decît d a c ă ştii să te foloseşti d e t o ţ i . . . şi să t e l e p e z i d c f i e c a r e l a t i m p u l potrivit ! MOŢOC (necruţător) : Măria d i n ţ a t că, într-adevăr, „ai T a eşti î n c r e ­ izbîndit" ? prefirat şi binele şi răul din e h ă r ă z i t : să nc vindem unii

M O Ţ O C (apare în conul de lumină din faţa jilţului ; Ungă el, în penumbră, stau ne­ mişcaţi Veveriţă, Dragomir şi Spancioc) : Sărutăm dreapta Măriei Tale ! (Îngenun­ chează.) LĂPUŞNEANU (fericit, uşurat, ca după o lungă aşteptare) : A ! Moţoc ! F i i binec u v î n t a t , v o r n i c e M o ţ o c ! T e a f ă r eşti şi nevătămat ? M O Ţ O C : P r e c u m se v e d e , M ă r i t e D o a m n e . L Ă P U Ş N E A N U : B i d i c ă - t e şi şezi a i c i ! (li arată scaunul din faţa jilţului.) E o li­ nişte de gheaţă, a z i , î n cetate. I i simţi răceala p e o b r a j i , v o r n i c e ? A m p u s de-au întărit f o c u l , zdravăn... Băceala asta a f u ­ r i s i t ă ! Ca o r â m ă j i l a v ă ţi s c s t r e c o a r ă în o a s e . (Ingîndurat.) H m ! Ce c i u d a t ! A i băgat de samă ? Sîntem r o b i . Toţi ! încă d e cînd ne-am i v i t pe l u m e . Spai­ m e l e ! (Aplecîndu-se spre vornic.) Cum­ p l i t e sînt s p a i m e l e o m u l u i . . . D a r u n a e m a i c u m p l i t ă c a t o a t e . N-o ş t i i ? Tăcerea. v o r n i c e ! N u tăcerea d i n j u r . Tăcerea d i n n o i ! Tăcerea î n c a r e n e s c u f u n d ă m încet, încet, ca într-o g e n u n e f ă r ă c a p ă t .

D-apoi, c u m ? ! (Cla­ L Ă P U Ş N E A N U (aprig): tină din cap, admirativ.) H m ! Vicleană întrebare, v o r n i c e ! Şi vrăjmaşă. Reîntâl­ nesc, i n e a î n t r e a g ă vrăjmăşia boierului Moţoc. M O Ţ O C : Gindeşte-te că p r e a d e toţi te-ai lepădat, D o a m n e ! I n viaţă este nevoie să-ţi o p r e ş t i m ă c a r u n u l . . . L Ă P U Ş N E A N U : Dar mi^am oprit. N u dintre v o i . Ce e r a să f a c c u t i c ă l o ş i a v o a s t r ă ? Mi-am oprit fiul... el va lua tronul... fiul m e u c e l m a r e . . . (îngrijorat.) T r o n u l ! Dc ce t ă c e ţ i ? R o i e s c î n j u r u l l u i , n u ? Ca u l i i i se a ţ i n ! Ş t i u ! (Cu un accent de disperare.) C i n e o să-mi apere tronul ? MOŢOC (solemn) : : Noi ! Voi ? Prin urmare, Mai nu sînt eşti cu

LĂPUŞNEANU singur ? MOŢOC : mine Nu,

Mărite

Doamne.

stolnicul

Spancioc, Dragomir. în

postelnicul

Veve­

r i ţ ă şi c o m i s u l (Boierii apar cuţi înaintea

lumină şi se Domnitorului.)

înclină

tă­

LĂPUŞNEANU (înviorat) : îmi e pc să v ă a f l u î n p r e a j m a m e a , b o i e r i neavoastră. Veniţi ! Apropiaţi-vă !

plac dum­ (Boierii

90

www.cimec.ro

fac roată în jurul Domnitorului.) Dar voi î m i eraţi î m p o t r i v ă , n u , M o ţ o a c c ? M O Ţ O C : Cc-a f o s t s-« s t i n s , î n ă l ţ i m e a T a . L a n e v o i e , ne-am strîns î n j u r u l Măriei Tale. I n j u r u l t r o n u l u i . A i aici o m i n ă d e c u r t e n i c r e d i n c i o ş i . P o ţ i să t e b i z u i , Doamne ! LĂPUŞNEANU (închide ochii, fericit) : 0, cît de b i n e v e n i t e f i n i sînt a s e m e n e a v o r ­ be... Boieri dumneavoastră, ncvîrslnicul meu f i u r ă m î n e înconjurat de duşmani. N u se v a p u t e a a/păra n i c i p r e s i n e , n i c i ţara... M O Ţ O C : I I v o m apăra n o i ! V E V E R I ŢA : Dă-ni-l n o u ă ! D R A G 0 A 1 I R : S i n g u r i i credincioşi ! MOŢOC : In jurul tronului ! (Boierii îl string se ajdeacă ca într-un asupra cleşte, Domnitorului, înăbuşă.)

L Ă P U Ş N E A N U : Aceeaşi cobe m i - a i r ă m a s ! (Ridiclnd glasul.) P r e a scurtă-i v i a ţ a ! N u p r i c e p i ? N u î n c a p e î n e a t o t ce-ai de f ă c u t ! N-ai t i m p n i c i să te dumireşti... S C U T I E R U L : 0 viaţă întreagă... sau o c l i ­ p ă ! Ş i p e n t r u u n a . . . şi p e n t r u a l t a , a c e ­ laşi t i m p î l a i ! D a r c u t e î n t r e b : t e - a i p r i c e p u t să-l f o l o s e ş t i ? L Ă P U Ş N E A N U : A d i c ă , c u m , ce n-ai f ă c u t face într-o într-o viaţă întreagă... poţi clipă ? S C U T I E R U L : Poţi ! (cade pe spate, mur murind LĂPUŞNEANU rugător) : A t u n c i , m a i v r e a u o clipă... u n a , doar... S C U T I E R U L (cu asprime) : Fariseule ! Şi t u cerşeşti, ca toţi ceilalţi ! MITROPOLITUL călugări) : Ce homie ? (intră, urmat de cei se p e t r e c e a i c i , f r a t e doi Pa­

îl

V E V E R I Ţ A : Ca u n z i d ! D R A G O M I R : Neclintiţi ! M O Ţ O C : I n j u r u l tău ! LĂPUŞNEANU (zbătîndu-se sub apăsarea lor) : S t a ţ i ! M ă înăbuş ! M ă zdrobiţi... T O Ţ I (murmură, ameninţători) : Ca u n z i d ! N e c l i n t i ţ i ! Credincioşi ! Ca u n z i d ! Ca un zid ! (urlă, trezit din coşmar) : LĂPUŞNEANU D a r v o i s î n t e ţ i m o r ţ i !... (Cu disperare.) P i n ă l a z i u a d c a p o i ! S î n t e ţ i m o r ţ i . (Se ridică şi se smulge din cercul lor.) M o r ţ i ! M o r ţ i ! (Boierii se topesc în penumbra ca­ merei ; Lăpuşneanu şi-a recăpătat lucidi­ tatea.) D u m n e z e u l e , oare n u m a i morţii au m a i rămas în j u r u l m e u ? N u m a i ei îmi s î n t c r e d i n c i o ş i ? (Se prăvăleşte în fotoliu, cu capul în mîini.) N u m a i morţii rămîn c u n o i !... D a , d a . . . M o r ţ i i . . . m o r ţ i i ! S c u t i e r u l c , u n d e eşti ? C r e d i n c i o s u l m e u s f e t ­ n i c ! M o a r t e a ! ? !... T u o p o ţ i d e s l u ş i ! A t î t e a m o r ţ i a m p o r u n c i t . . . şi, totuşi, n u ş t i u . . . L e - a m p r i v i t . . . şi n - a m î n ţ e l e s . Ce e M o a r t e a ? Ştii ? S C U T I E R U L (a apărut Ungă stăpîne. 0 alunecare. LĂPUŞNEANU şit. L Ă P U Ş N E A N U (nedumerit) unde... u n d e începe alta ? : La fel ? una ? Unde Atunci, începe : Şi V i a t a ? fel. O curgere fără de sfîrel) : 0 curgere,

recapătă, brusc, violenţa LĂPUŞNEANU (işi lui obişnuită) : „Frate" ? Afară, năpîrcil o r ! D u m n e z e u sau d r a c u l m ă v a însănă­ toşi şi, d u p ă aceea, v ă căsăpesc p e toţi ! MITROPOLITUL : preoţească. aducă... L Ă P U Ş N E A N U : Tacă-ţi g u r a , p o p ă f ă ţ a r n i c ! E u t e - a m î n s c ă u n a t M i t r o p o l i t şi t o t e u te descăunez. Sînt D o m n u l ţării. Auziţi ? M-aţi p o p i t v o i . D a r de m ă v o i s c u l a , p r e m u l ţ i a m să p o p e s c şi e u ! MITROPOLITUL : Nesocotitule, nu huli ! U i ţ i l a ce c u m p ă n ă t e a f l i ? G î n d e ş t e - t e c ă eşti m o n a h . N u m a i eşti D o m n ! G î n ­ deşte-te că p r i n o c ă r i l e t a l e . . . LĂPUŞNEANU să se ridice eu vouă ! SCUTIERUL pripi ! Ia eşti Domn Domn ? ! (îl domoleşte) t Ssst ! N u te a m i n t e l a ce-a s p u s : n u mai ! (devine oare, Un atent) ce suflet : Nu de mai creştin sînt în Dar, sînt ? (oţărît) şi să : apuce Ce-c-e ? paloşul.) (Încearcă V-arăt Nu Omule, afurisi pe respectă c e i cc v i n haina să-ţi

LĂPUŞNEANU

MITROPOLITUL: pragul morţii.

SCUTIERUL : La

S C U T I E R U L (îi şopteşte Domnitorului) : Să-l c r e z i ! S a u să t e f a c i că-1 c r e z i ! A l t s f a t e u n u m a i p o t să-ţi d a u . (Iese din scenă.) L Ă P U Ş N E A N U : Părinte... ascultă-mă ! Ros t i t - a m v o r b e de ocară. Să-mi ierţi n e ­ săbuinţa ! M a i dă-mi o clipă, rogu-te ! 0 clipă de răgaz. Să-mi rînduiesc cele de cuviinţă... M I T R O P O L I T U L : El r î n d u i e ş t e , C e l d e t o t ce e d e r î n d u i t p e l u m e a a s t a . L Ă P U Ş N E A N U : Şi dacă... d a c ă m ă pot nădăjdui ? M I T R O P O L I T U L : T e târgui, f i u l e ? U r î t p ă ­ cat ! Roagă-te, fără să ceri ceva î n s c h i m b . Roagă-te p e n t r u î m p ă c a r e a c u t i n e însuţi. P e n t r u trecerea ta î n viaţa de d i n c o l o ! L Ă P U Ş N E A N U : Trecerea ? ! Preasfinte, stai ! N u încă ! N u - i încă s o r o c u l ! N u - i aşa ? rog sus, Lui...

S C U T I E R U L : C i n e p o a t e şti ? LĂPUŞNEANU Cineva ar : Nepriceputule ! să să Nu ne-o Nu-i drept.

trebui

spună.

S C U T I E R U L : D e ce ? L Ă P U Ş N E A N U : Ca atîtea de făcut. timp ! ne grăbim. Avem vezi ? Şi n-avem

SCUTIERUL : Minciuni ! Aşa spun toţi : „n-om a v u t t i m p " ! D a r cînd o s p u n ? Cînd lc-a v e n i t ceasul. A t u n c i , înşală... încearcă să înşele la cîntar. Nădăjduiesc să m a i c î ş t i g e o c l i p ă - d o u ă . . . D e u n d e ? C l e p s i d r a , o d a t ă ce s-a s c u r s . . .

www.cimec.ro

91

(Se agaţă de c l . ) V i a ţ a m e a î n c ă n u s-a sfirşit. O s i m t ! N u î n c ă ! N u - i a ş a , Preasfinte părinte ? Trebuie s-o s p u i ! C u ­ v î n t u l S f i n ţ i e i T a l e e... S ă a f l e toţi ! S i n t î n c ă i n p u t o r i ! T r e b i l e ţ ă r i i l e ţ i n strînse i n p u m n . A j u t ă - m ă ! S p r i j i n mi-ai fost... şi-mi eşti ş i - a c u m . N u este aşa, Prea­ sfânte ? MITROPOLITUL (cu gravitate) : N u , fiule. LĂPUŞNEANU : Cum? M I T R O P O L I T U L : Trebile ţării, spui ? 0 m i n t e l i m p e d e , sănătoasă ! U n braţ p u ­ t e r n i c şi i u t e ! A s t a c e r t r e b i l e ţ ă r i i . I a r tu... L Ă P U Ş N E A N U : E u , ce ? E u . . . a m î n g r i j ă acest p ă m î n t a l M o l d o v e i ! M I T R O P O L I T U L : Toţi îl a v e m în grijă. S t r ă m o ş i i n o ş t r i l-au s f i n ţ i t c u l a c r i m i l e l o r , c u s u d o a r e a l o r şi c u s î n g e l e l o r . S ă păzim moştenirea strămoşească ! Asta c îndatorirea noastră de căpetenie ! E a trece dincolo de vrerea ta sau de rugăciunile n o a s t r e . D a t o r i s î n t e m a c u m să d ă m ţ ă r i i braţul voinic şi m i n t e a ageră c a r e s-o cîrmuiască. înţelege, f i u l e , şi împacă-te cu g i n d u l vieţii d e a p o i . LĂPUŞNEANU (cu disperată stăruinţă) : N u . . . n u se p o a t e . . . u i t e ! (Întinde palincii' spre Mitropolit.) Tndură-te ! 'Toarnă în căuşul palmelor... m a i toarnă-mi eîteva p i c ă t u r i d i n p o t i r u l v i e ţ i i ! A m să l e s o r b c u sfintă grijă... m ă r o g ţie, P r e a s f i n l e ! M I T R O P O L I T U L : N u , f i u l e ! A c e a s t a n u stă în p u t e r e a m e a . Roagă-te l u i D u m n e z e u l f r a t e P a h o m i e ! Ş i . D o m n u l D u m n e z e u să t e a i b ă î n p a z a l u i . (Iese, urinat de so­ borul lui.) LĂPUŞNEANU (strigă, cu un ultim efort) : Vreau să t r ă i e s c , p ă r i n t e ! N u î n ţ e l e g i ? (Înfuriat.) M i n t e a c e l ce z i c e c ă s î n t c ă ­ l u g ă r ! (Se ridică, im fumător.) Sint Dom­ n u l ţ ă r i i . S i n t V o d ă . . . (Vocea i se fringe ; recade în jilţ. istovit de puteri, murmurînd.) M ă înăbuş... Nici o lumină... de nicăieri... A p ă ! M ă prăpădesc... A p ă ! O picătură de apă, p e n t r u Domnul ţării... BATRiNA (intră, cu o luminare ncafirinsă în mină : auzind vorbele Domnitorului, ia pocalul de pe măsuţă şi-i dă să bea) : Ia. Măria T a ! LĂPUŞNEANU (o priveşte, clipind des din ochi) : C i n e eşti ? N u v ă d p r e a bine ! D o a m n a tc-a t r i m i s ? B A T R i N A : Sînt o ţărancă proastă. m a i ţii m i n t e . M ă r i t e D o n m n e ? Nu mă

că V o d ă e p e m o a r t e , / i c g u r i l e r e l e : „ m o a r e ca un t i n e " . . . N u - i n i m e n i lingă d i n s u l " . ..O l u m i n a r e c r e ş t i n e a s c ă să-i ţ i n ă careva"... (Arată luminarea.) E o lumi­ nare m i c ă , de o m sărac, d a r p r i v e g h i u l l o t c r e ş t i n e s c se c h e a m ă că este... LĂPUŞNEANU (revoltat) : Ce minciună ! C i n e n s c o r n i t că sînt s i n g u r ? D o a m n a m e a e i n i a t a c u l de a l ă t u r i . A c o l o e şi Mitropolitul, cu soborul l u i . Oştenii-s peste t o t . N o r o d u l — a i z i s c ă se î n ­ ghesuie la porţi... B A T R I N A (cu blîndeţe) : N u t e a m ă g i , M ă ­ r i a T a ! Palatu-i ca u n p o m d e s f r u n z i t . Uşile-s v r a i ş t e . N o r o d u l ? B a g d e s a m ă că n u m-ai înţeles. Sint ciţiva gură-cască. Atît ! LĂPUŞNEANU : N u - i adevărat ! Norodul m i - c a p r o a p e . E l m-a i u b i t . Şi c u p r e dineul. E l a u fost tăria, s p r i j i n u l m e u ,

d întotdeauna.
o clipă de tăcere) : M ă r i a BĂTRlNA (după T a , s î n t e m d o a r i n t r e n o i . . . D c ce să n u s p u n e m l u c r u r i l o r pe n u m e ? A i stat t o t t i m p u l î n t r e a p e . Pe n o r o d n u te-ai s p r i ­ j i n i t . N i c i o d a t ă ! V r e a u să z i c , p e o m u l de rînd. U n e o r i , la nevoie, ni m a i întins cîte o m i n ă s p r e r ă z e ş i m e , s a u s p r e l i r g o veţii înstăriţi. D a r atîta t o t , M ă r i a T a ! L Ă P U Ş N E A N U : A t u n c i , d e c e . . . d c ce a m c r e z u t î n t o t d e a u n a că n o r o d u l . . . ? BĂTRlNA : Ţi-a plăcut, : Cum? Mărite Doamne...

LĂPUŞNEANU

B A T R I N A : Ţi-a p l ă c u t să te r e a z i m i pe această p ă r e l n i c ă c r e d i n ţ ă . A d e v ă r a t este că a l t a n i c i n - a v e a i . LĂPUŞNEANU (covîrşit) : A i dreptate. J u ­ mătate d i n viaţă ne a m ă g i m singuri... BĂTRlNA : P o a t e , şi m a i m u l t . . .

L Ă P U Ş N E A N U : ...iar cealaltă jumătate ne amăgesc alţii ! (Cu amărăciune.) M-aţi p ă r ă s i t şi v o i ! B Ă T R l N A : T e - a m p ă r ă s i t ? N u nc-ai p o f t i t niciodată la masa Măriei Tale. Păsurile, oftaturile n o a s t r e ? ! Ţi-ai î n t o r s v r e o d a t ă u r e c h e a s p r e ţ a r i n ă , să l e n u z i c u m sc bînguiesc p r i n t r e b r a z d e ? N u , M ă r i a T a ! N o r o d u l are o balanţă dreaptă. E l n u dă l i p s ă l a cînUir... L Ă P U Ş N E A N U : D a r n i c i p c b o i e r i n u i-am... N - a m f o s t d e p a r t e a l o r . O ştii ! B Ă T R Î N A : D a r n i c i de partea noastră a i f o s t . M ă r i a T a c u m d e n-o ş t i i ? nu

L Ă P U Ş N E A N U : B a d a . T e ştiu ! D a , d a . B ă t r î n a c a r e m-a î n f r u n t a t . C u ce p r i l e j , mătuşă ? Vreo nouă jalbă ! U n n o u ne­ caz ? BĂTRÎNA : e care... N u , Doamne, (Tace.) : Intregeşte-ţi v o r b a !... în un în priveghi. preajma Aşa celui d a t i n a : să f i e c i n e v a

LĂPUŞNEANU

p r e a j m a celui care... ? B Ă T R l N A : Să-mi f i e c u i e r t a r e . M ă r i a T a î S t a u p i l c u r i d e o a m e n i a f a r ă . S-a z v o n i t

LĂPUŞNEANU (cu o răbufnire de mînie) : Femeie, i a a m i n t e ! (Brusc, faţa i se destinde într-un suris resemnat, obosit ; cu o nuanţă de intimitate prietenoasă.) Nu te-ai s c h i m b a t ! C u t e z ă t o a r e , c u m t e ştiu ! I l m ! B ă t r î n a mea vrăjmaşă ! De cîţi a n i n e î n f r u n t ă m ? O v r ă j m ă ş i e c u ­ r a t ă , ca u n c l e ş t a r ! De-aş f i a v u t - o d e l a t o ţ i !... A p r o p i e - t e , m ă t u ş ă ! î m i p l a c e să t e p r i v e s c . E ş t i s e m e ţ i a m e a d e o d i n i ­ oară ! M î n d r i a m e a neînfricată ! înţelep­ ciunea m e a !... T e p r e ţ u i e s c ! Tu le-ai

92

www.cimec.ro

păstrat. E u le-am p i e r d u t . B a n u ! L e - a m murdărit. D a , da ! Mâinile acestea ! V o ­ ieşti s ă - m i f a c i u n b i n e ? M i - e s e t e d e - u n pocal cu apă rece, de la fîntină. Poţi jurul meu nu-s decît să-mi a d u c i ? I n c a r a f e c u a p ă s t ă t u t ă şi c o c l i t ă . B A T R i N A : T i - a d u c , M ă r i a T a . (Trece spre fund.) S C U T I E R U L (intră, agitat) : M ă r i a T a . . . stă­ pîne... a u sosit ! L Ă P U Ş N E A N U : Cine ? S C U T I E R U L : B o i e r i i c e i f u g i ţ i l a Ieşi. L Ă P U Ş N E A N U : Care d i n ei ? S C U T I E R U L : Comisul Stroici şi cu logo­ fătul Trotuşan. Sc a f l ă în spătărie. Se p r e g ă t e s c să i n t r e a c i . L Ă P U Ş N E A N U : Oştenii, s l u g i l e u n d e sînt ? S C U T I E R U L : A u fugit. Palatul e împinzit a c u m d e l e f e g i i i b o i e r i l o r . (Ii aduce ar­ mura.) Iată. stăpîne ! îmbracă zaua. T r e ­ b u i e să-i î n f r u n ţ i . A ş a z ă - ţ i b u z d u g a n u l l a sprijini... îndemână. De paloş te vei H a i d e ! N u pregeta ! Eşti în p r i m e j d i e dc m o a r t e . N-ai a j u t o r . Eşti s i n g u r . Şi s i n g u r t r e b u i e s ă t e a j u ţ i . M a i b i n e z i s , Ea te v a a j u t a . D e d a t a a s t a , n u m a i Ea ! LĂPUŞNEANU : Cine ? S C U T I E R U L : M î n i a t a î n f r i c o ş ă t o a r e . F ă să răsune bolţile palatului. Ţi-e m î n a slă­ b i t ă , ş t i u ! D a r r i d i c ă b u z d u g a n u l . . . şi e i v o r simţi izbitura... c h i a r m a i înainte dc a-i p ă l i . T i - s o c h i i stinşi, împăienjeniţi — c d r e p t ! D a r zburleşte s t u f u l sprînc c n c l o r t a l e , na a l t ă d a t ă . . . şi e i v o r î n ­ g h e ţ a , m a i î n a i n t e de-a t e g h i c i cît eşti d c s l a b şi d e i s t o v i t . A s c u l t ă - m ă , s t ă p î n e ! Ea ţi-c s c ă p a r e a . C r u z i m e a t a d e faimă p e s t e toţi şi t o a t e ! R i d i c ă - t e ! D e Vodă Alexandru Lăpuşneanu e i se v o r t e m e întotdeauna. ; cu amă­ LĂPUŞNEANU (fără să se ridice răciune) : Şi d a c ă glasul mi se frînge t o c m a i la m i j l o c u l u n u i strigăt ? S a u o c h i i mi se î n t u n e c ă d e o d a t ă . . . şi r ă m î n g o i , ca ai unui orb ? Vorbeşti dc faima mea ! N u m i - a m dorit-o niciodată, deşi am purtat-o cu mîndrie. Dar nici s-o p i e r d , aşa, ca u n n e g h i o b . S ă v a d ă toţi c ă n-n m a i r ă m a s d i n ea d e c î t o z d r e a n ţ ă — asta v r e i ? S C U T I E R U L : Ş i - a t u n c i , ce-ai s ă t e f a o i , M ă ­ r i a T a ? E ş t i s i n g u r şi î n c o l ţ i t . C u m v r e i să t e a p e r i d e l u p i i c a r e te-au î n c o n j u r a t ? LĂPUŞNEANU (revoltat) : Nu sînt singur, nepricopsitule ! E i m ă v o r apăra. S C U T I E R U L : Cine ? L Ă P U Ş N E A N U : Doamna mea ; Mitropolitul cu arhiereii l u i ; slugile credincioase... S C U T I E R U L : Slugile au fugit. Mitropolitul e d e p a r t e a l o r . Şi D o a m n a t a , la f e l . L Ă P U Ş N E A N U (mîniat) : Doamna Ruxandra ? Mişălule ! C u m de îndrăzneşti ! E o fe­ m e i e e v l a v i o a s ă . C u t e z i s-o p o n e g r e ş t i p e m a m a celor doisprezece copii ai m e i ? SCUTIERUL : E i c r e d că Poţi zaci să-ţi d a i s e a m a fără simţire. Aşa singur. că n u

se m a i f e r e s c . A m să d e s c h i d u ş a « i a t a c u ­ l u i . A s c u l t ă ce v o r b e s c h i m b ă î n t r e d î n ş i i ! (lutredeschide o uşă ; prin difuzor, se v a auzi dialogul care urmează.) DOAMNA : E atît de c u m p l i t . . . şi-atit de încrînccnnt de boala l u i încît, n u ştiu, mi-e frică ! A m a r n i c ne chinuieşte p c toţi, boieri dumneavoastră ! TROTUŞAN (aspru) : D o a m n ă , o m u l acesta t r e b u i e să m o a r ă ! Iată a c i u n p r a f . Pune-1 î n b ă u t u r a l u i . Şi du-i-o ! D O A M N A (speriată) : Cum ? ! Otravă ? S T R O I C I : De n u v a m u r i î n d a t ă o m u l a¬ costa, viaţa Măriei T a l e şi a coconului d o m n e s c sînt în p r i m e j d i e . D O A M N A (înfricoşată) : Să-l u c i d ? E u ? T R O T U Ş A N : N - a i î n c o t r o , D o a m n ă ! (Cu o subliniere ameninţătoare.) Cîndva, nu ne-ai ţ i n u t p a r t e a . A c u m , c a t ă să f i i m a i î n ţ e l e a p t ă . D e aceea-ţi s p u n : o m o a r ă t a ­ t ă l . . . d a c ă v r e i să-ţi o c r o t i m fiul. D O A M N A : Cumplită osîndă îmi daţi, boieri d u m n e a v o a s t r ă . î n a l t P r e a s f i n t e , ce z i c i ? P o t să f a c u n a c a a s t a ? I n v a ţ ă - m ă ce să f a c . MITROPOLITUL : Crud şi năprasnic este o m u l acesta, fiica m e a ! D o m n u l D u m n e ­ z e u să t e p o v ă ţ u i a s c ă . DOAMNA (printre lacrimi, zdrobită) : Cum, p ă r i n t e ? C h i a r şi S f i n ţ i a T a ? MITROPOLITUL : Amin ! S C U T I E R U L (în şoaptă, către Vodă) : Şi, cu acest „ A m i n " făţarnic, Preasfîntul nostru p ă r i n t e l-a d a t p e n e f e r i c i t u l D o m n p r a d ă morţii. D O A M N A : Sfinţia ta... părinte... n u m ă lăsa ! T R O T U Ş A N : H a i , D o a m n ă , n u te m a i ' c o d i atît ! A j u t - o , S t r o i c i ! U i t e o b ă t r î n ă care m e r g e spre iatacul Domnitorului. S T R O I C I : Ce a i a c o l o , f e m e i e ? B Ă T R l N A : Pentru Măria Sa... c e r u t - a proaspătă. STROICI : Adă pocalul încoace. B Ă T R l N A : D a r mi-a zis... apă

S T R O I C I : Dă-1 ş i p i e i d i n f a ţ a m e a , n e v o l n i c o ! Iată, D o a m n ă ! H a i d e ! Iţi t o r n e u p r a f u l ! I a p o c a l u l ! Ţine-1 b i n e ! T R O T U Ş A N : Ş i - a c u m , dă-i b ă u t u r a . D o a m ­ nă ! H a i ! N u te t e m e ! N o i te păzim d e - a i c i . . . Ş i , dac-o f i n e v o i e , sărim cu jungherele asupră-i ! Dumnezeu să te binocuvinteze ! Du-te, buna noastră Doamnă ! SCUTIERUL pede Ungă (închide Vodă) uşa şi se reîntoarce re­ : Vine !

LĂPUŞNEANU (s-a ridicat în capul oaselor în jilţ, încruntat şi dîrz ; e limpede că şi-a adunat ultimele puteri pentru înfrun­ tarea asta teribilă ; către Scutier) : Tu. d u - t e ! V o i e s c să f i u d o a r e u . . . c u d î n s a ! S C U T I E R U L : Stăpîne, v o i e de... ? dar dacă o să ai ne­

LĂPUŞNEANU (cu asprime) : U n o m n-are nevoie decît de sine însuşi p e n t r u a m u r i ! (Scutierul iese. Uşa se deschide şi apare Doamna, cu pocalul în mînă. O

www.cimec.ro

93

clipă, cei doi sc privesc în tăcere.) Apro­ piere, D o a m n a ! DOAMNA (îngheţată de spaimă) : Ccrut-ai apă, M ă r i a T a ? LĂPUŞNEANU (sfredelind-o cu privirea) : B u n a m e a D o a m n ă ! Iţi m u l ţ u m e s c ! Tînj e a m d u p ă o înghiţitură de apă proaspă­ tă... (accentuînd) curată ! A f o s t s o r i s ea t o c m a i D o m n i a T a s ă m i - o a d u c i . (Cu o ascunsă ironie.) C u m să t e r ă s p l ă t e s c ? DOAMNA (se Te simţi... Doamne ? opreşte lingă uşă, ezitind) : te simţi m a i bine, Mărite

TROTUŞAN (Stroici

: Zăvorăşte uşa ! încuie : uşa, Ci n e cu e ? A zgomot.) intrat cineva ?

LĂPUŞNEANU

Cine e acolo ? T R O T U Ş A N :N o i . L Ă P U Ş N E A N U : N u v ă v ă d . Daţi-vă m a i a p r o a p e . C i n e sînteţi v o i ? Ş i ce v o i ţ i ? (Boierii înainlaiză.)

S T R O I C I : E u sînt Stroici. T R O T U Ş A N : I a r e u , T r o t u ş a n . Şi aceea c e voim e să te v e d e m pînă a n u muri. S T R O I C I : C u m ţi s u n f ă g ă d u i t . L Ă P U Ş N E A N U (îi priveşte batjocoritor, sprijinindu-se în paloş ; rîdc încetişor) : Hehe-he ! D u ş m a n i i m e i d e m o a r t e ! F a ţ ă î n faţă ! I n sfirşit ! S T R O I C I : N o i ţ i - a m s c ă p a t . (înaintează spre el.) L Ă P U Ş N E A N U : N u încă ! N u tc p r i p i , co­ misule Stroici. Balaurul nu-i mort. (Ame­ ninţător.) Dc m ă ridic acum... (Schiţează gestul de a se ridica şi cei doi boieri se opresc.) I l e - h e - h e ! V e d e ţ i ? (Cu scîrbă.) Ce j a l n i c ă e cutezanţa voastră ! (Ridică glasul.) Năpîrcilor ! Venin aveţi ; dar bărbăţie ? De m ă înalţ d i n jilţ, v - a m s p u l b e r a t ! He-hc-he ! B r o b o a n e reci aveţi p e f r u n t e . I^e v ă d ! V - a u d b ă t a i a i n i m i l o r speriate. V ă sprijiniţi unul într-nitul ca d o u ă b a b e n e p u t i n c i o a s e . (Strigă.) Mişăil o r ! C u b u z d u g a n u l a c e s t a v ă m i m iese î (Încep să-l părăsească puterile.) Vă sui în ştreang. V ă t a i bucăţi. Accsta-i Vodă cuvintele.) Şi voi... L ă p u ş n e a n u ! (Răreşte v o i ş t i ţ i c ă p o t s-o f a c . (Strigă cu un ultim efort.) Tîlharilor ! T e m u t sînt încă d e v o i t o ţ i ! (Îl cuprinde un nou acces.) Să m ă ucideţi... V o i asta vreţi ! D a r e u . . . e u v r e a u s-o u c i d p e Ea ! (Gîfiie, tot mai slăbit.) O h ! I a r m ă c u p r i n d e r ă u l . . . (Cu un nou efort.) J a v r e care tremură înfri­ c o ş a t e d e f a i m a m e a ! Eu a m s-o c u r m ! Eu ! N u v o i ! V e n i ţ i , c â n i l o r ! A m s-o ucid ! A c u m ! A c i ! Sub ochii voştri ! Aţi scos j u n g h e r e l e ? N u v ă d ! N u v ă m a i v ă d . . . N u î n d r ă z n i ţ i ? (Rîde sălbatic.) He-he-he ! F a i m a l u i V o d ă L ă p u ş n e a n u ! D e m ă l o v i ţ i a c u m . . . s-a s t i n s ! (Cade pe spate, zgîriindu-şi pieptul cu unghiile.) O h ! C u m m ă a r d e ! D o a m n e , fie-ţi m i l ă d e c h i n u l m e u ! Ce f o c t u r b a t ! U n d e - i D o a m n a ? Unde-i fiul m e u ? Unde-i M i ­ t r o p o l i t u l ţării ? S T R O I C I : S-au d u s şi t e - a u l ă s a t c u n o i . LĂPUŞNEANU (stors de puteri, agonizînd) : C u v o i ? S-au d u s . . . S ă r m a n ă Moldovă ! Oh, Doamne ! Lăcustele ! L ă c u s t e l e !... N - a m i z b u t i t a v ă stîrpi ! N u . . . n u m a i p o t ! O m o r î ţ i - m ă o d a t ă , să s c a p d e c h i ­ nuri. T R O T U Ş A N : D e c e să s c a p i ? B a d i m p o ­ trivă ! LĂPUŞNEANU (către Stroici) : T u eşti m a i tînăr ! J u n g h e r u l ! E dând meu... fă-ţi pomană... Scapă-mă de durerile ce m ă sfişie... H a i d e ! L o v e ş t e !

L Ă P U Ş N E A N U : B i n e m ă s i m t d o a r cînd te v ă d . V r e d n i c a şi c i n s t i t a m e a s o a ţ ă ! D e 15 a n i î m i d e s f ă t o c h i i c u l u m i n a c h i p u l u i tău. Apropie-te, D o a m n ă ! Aştept apa d i n pocalul Domniei Tale ca p e o i z b ă v i r e . D O A M N A (din ce în ce mai tulburată) D o a m n e ! N u s p u n e asta ! : Nu,

L Ă P U Ş N E A N U (senin) : D e cc n u ? Iţi f a c i pomană. Domoleşti pîrjolul u n o r buze în­ setate. V i n o . D o a m n ă ! D O A M N A : M ă r i a T a , d a r , poate... t r e b u i e s ă . . . să b e i a ş a . . . L Ă P U Ş N E A N U (resemnat) : Trebuie D o a m n ă ! V i n e o clipă cînd... poate nu

să b e a u , Toţi b e m

0 dată pocalul pînă l a f u n d ! T o f i / G r e u e d o a r p î n ă t e p ă t r u n z i d e a d e v ă r u l ae e s t a . (Cu o măreţie senină.) Să ai grijă, D o a m n ă ! C o p i i i ! Ca l u m i n a o c h i l o r !... C e l u i m a r e , să n u u i t e : n o i s t ă m a c i î n p o a r t a f u r t u n i l o r . D e v e a c u r i s t ă m ! Şi-o să m a i s t ă m a c i , î n v e a c u l v e a c u r i l o r ! S ă f i e d î r z ! Ş i a p r i g ! Să-şi l i p e a s c ă f r u n t e a , cu smerenie, de lespezile strămoşilor. Ştii, b u n a m e a D o a m n ă . . . n e m u r i r e a ! Poţi d o ­ bândi n e m u r i r e a ! Invaţă-1 asta ! lnvaţă-1 să-i c i n s t e a s c ă ! (Ridicînd glasul.) A c i , în p o a r t a f u r t u n i l o r . . . c u o sabie, c u o furcă şi c u o g h i o a g ă . . . e i a u a p ă r a t c r e ş t i n ă ­ t a t e a ! Asta e n e m u r i r e a . Doammă ! Stră­ m o ş i i !... A d u - i a m i n t e , D o a m n ă ! E i a u săvîrşit fapte m a r i , c u m i j l o a c e m i c i ! Şi pentru aceea strămoşii noştri sînt m a i presus decît oricare alţii ! Apropie-te, D o a m n ă ! E u î m i s t i n g torţa... p e n t r u ca 01 s ă şi-o a p r i n d ă p e a l u i ! E nevoie de-o t o r ţ ă n o u ă , c a r e să s t r ă l u m i n e z e î n ­ treaga Moldovă. (Cu fermitate.) Vino ! V o i e s c să b e a u d i n m î n a D o m n i e i Tale. Fă-ţi p o m a n ă pînă l a capăt. Braţele-mi s î n t v l ă g u i t e . D o m n i a t a î n s ă ţ i să-mi d u c i pocalul la buze. Bogu-te. D o a m n ă ! Mi-e sete ! V i n o şi d ă - m i s ă b e a u , b u n a m e a Doamnă. (Dominînd-o cu privirea.) Aceasta e vrerea m e a . . . (cu blîndă re­ semnare) şi iertarea mea. către Domnia Ta ! DOAMNA (tremură îngrozită, bolborosind) : N u . . . n u se p o a t e . . . n-o p o t f a c e . . . nu pot... n u , n u . . . iartă-mă. D o a m n e ! (Scapă pocalul din mîini şi fuge afară ; către cei doi boieri care au apărut. în pragul uşii.) O h , b o i e r i d u m n e a v o a s t r ă , l a ce f ă r ă d e ­ lege m-aţi î n d e m n a t ! (Iese.)

91

www.cimec.ro

STROICI : Nu-mi v o i spurca j u n g h e r u l In sîngelc p i n g ă r i t al u n u i d e s p o t . L Ă P U Ş N E A N U : N-aveţi m i l a ? O h , c u m î m i a r d e s u f l e t u l ! A p ă ! (Gifiie.) A p ă ! Daţi-mi să b e a u . . . TROTUŞAN (ia pocalul) : Iată, înălţimea Ta ! A u mai rămas pe fum l drojdiile o t r ă v i i . B e a şi t e r ă c o r e ş t e . (încearcă să-i apropie paliarul de gură.) LĂPUŞNEANU (zbâlindu-se) : Ticăloşilor... n u . . . n u aşa... f i a r e s î n t e ţ i , f i a r e , n u oa­ meni... TROTUŞAN : Bea ! (Impotrivindu-te) vreau... Descloşsă-l ţină : Nu... nu LĂPUŞNEANU vreau... n u

S T R O I C I : P e s e m n e că-i e s i l ă s ă n e mai privească în ochi. T R O T U Ş A N (apucîndu-l de umeri pc Vodă) î B a se c a d e , « p r e o s î n d a t a , să n e pri­ veşti ! (încearcă să-l întoarcă cu faţa spre e i . ) LĂPUŞNEANU (impotrivindu-se, cu ultimele puteri) : N u vreau... Lăsaţi-mă, blestema­ ţilor... n u v r e a u . . . S T R O I C I : Bn da ! (7/ întorc blic.) şi-l imobilizează cu faţa la pu­

TROTUŞAN : Stroici, jungherul ! toază-i d i n ţ i i c u e l ! (Se lujttă pe Lăpuşneanu.) S T R O I C I : Ţinc-1 s t r î n s !

LĂPUŞNEANU (cu un efort supraomenesc, s e degajează din strinsoarea lui Trotu­ şan) : I n l ă t u r i , v i e r m e ! (Cei doi se opresc, derutaţi, fiindcă Vodă s-a ridicat din jilţ.) N e t r e b n i c i l o r ! (Cu scîrbă.) V o i ?! V o i să m ă p r ă p ă d i ţ i ? (Cu un gest brusc, a smuls cupa din mîna lui Trotuşan.) Ia m î n a d o p e c u p a aceasta, n e v o l n i c u l e ! In genunchi ar trebui să staţi, cînd V o d ă . . . V o d ă , e l î n s u ş i . . . (Bea dintr-o în­ drojdiile otrăvii.) He-he-he ! N e ­ ghiţitură l e g i u i ţ i l o r ! E u . . . (cade în jilţ ; CU un gea­ măt) eu v - n m s t r i v i t ! (Se întoarce cu spatiile la cei doi.) E u . . . e u . . . (Gifîie, chi­ nuit de efectele otrăvii.) TROTUŞAN : faţa Atunci, de să ce nu te nc întorni mai cu

L Ă P U Ş N E A N U (agonizînd) : Nuuu ! T R O T U Ş A N : învaţă a m u r i , tu care ştiai n u m a i a omorî ! SCUTIERUL (apare lingă Domnitor, mîngîindu-i fruntea eu infinită tristeţe) : „în­ v a ţ ă a m u r i " . . . D a r , o a r e , n-o să f i e n i ­ m e n i î n s t a r e , p e l u m e a a s t a , să n e î n v e ţ e a trăi ? (Uşile sar în lături mată de o mulţime în umbră.) şi de Bătrîna oameni apare, care ur­ rămîn

BĂTRlNA (vine lingă Vodă ; către cei doi boieri, cu asprime poruncitoare) : Plecaţi f Plecaţi de-aici ! A j u n g ă - v ă cît aţi p ă c ă t u i t ! (Cei doi s e retrag.) D a r c u p a a c e e a s-o p ă s t r a ţ i ! P o a t e v e ţ i b e a şi v o i d i n t r - î n s a , î n t r - o z i ! (Aprinde luminarea şi îngenun­ chează la căpătîiul Domnitorului.) LĂPUŞNEANU (sfirşit de puteri) : Ostenit sînt... f o a r t e ! Şi s i n g u r ! S i n g u r ca... B Ă T R l N A (cu blindeţe) : N u , D o a m n e ! Sînt aici, Mărite Doamne ! Sîntem aici, cu toţii ! A i c i !... L î n g ă M ă r i a T a !

de la n o i ? V r e i

vezi ?

CORTINA

www.cimec.ro

95

MERIDIANE

76

între cele mai cunoscute şi mai interesante festivaluri ale artei teatrale de amatori se numără şi cel de la Hronov, din R. S. Ceho­ slovacă. Poartă numele clasicului ceh Alois Jirâsck şi a ajuns, anul acesta. Ia cea dc a 4(i-a edific, hucurindu-se de un binemeritat şi bineconsolidai prestigiu, nu numai între slujitorii şi iubitorii teatrului (/•' amatori din tara t>rietenă, ci şi în rindul celor interesaţi de evoluţia fenomenului pe ]>lan internaţional, de noile sale tendinţe şi direcţii de dezvoltare, de posibilitatea amplificării contactelor şi schimburilor cul­ turale firin şi pentru teatrul de amatori.

Urmărite timp dc o săptămină — între 7 şi 1 4 a u g u s t — d c u n n u m e r o s ş i g e n e r o s public de t e a t r u , p r e c u m şi d e d e l e g a ţ i a i ţărilor socialiste, de invitaţi d i n Italia şi Monaco (semnificativă, prezenţa lui M a x Brousse, directorul adjunct al Festivalului Mondial al Teatrului de A m a t o r i — Monaco), s p e c t a c o l e l e c e h e şi s i n v o c e d i n a c e s t a n d e la H r o n o v a u i m p r e s i o n a t m a i a l e s p r i n d i ­ v e r s i t a t e a r e p e r t o r i u l u i şi a m o d a l i t ă ţ i l o r d e e x p r e s i e p r a c t i c a t e . Se j o a c ă F l a u t (Soldatul se j o a c ă K a r e l C a p e k (Reţeta Mafanfaron), kropoulos) şi J o s e f H o l l y (Gelo s a u Ceilalţi şi Gelo), se j o a c ă a u t o r i c e h o s l o v a c i contempo­ r a n i ca O s v a l d Zahradnik (Sonatina pentru păun) şi J â n S o l o v i c (Aventura dc două pa­ rale), este î n g e n e r a l taine reprezentată şi d r a m a t u r g i a contemporană a ţărilor socialiste, de la c u n o s c u t a piesă a l u i A l c x c i A r b u z o v , Bietul meu Marat, la savuroasa comedie bul­ g a r ă d e J o r d a n R a d i c k o v , a l c ă r e i t i t l u s-ar p u t e a t r a d u c e p r i n Romanţă de ianuarie, sau la a d a p t a r e a piesei m a g h i a r e Festival deT i b o r D e r y şi S â n d o r P o s . S p e c t a c o l e l e s î n t d e o s e b i t d e v a r i a t e şi p o ţ i î n t î l n i , de l a o s e a r ă l a a l t a , f a c t u r a m o ­ d e r n ă pe t e x t e a n t i c e s a u clasice, cea uşor tradiţionalistă p e t e x t e c o n t e m p o r a n e , s a u s o ­ l u ţ i i s c e n i c e d i n t r e c e l e m a i o r i g i n a l e şi i n o ­ vatoare, ca î n c a z u l excelentului spectacol Festival, prezentat d e formaţia teatrală de a m a t o r i care activează pe lîngă t e a t r u l p r o ­ fesionist d i n O l o m o u c . Un spectacol muzical tineresc, p l i n de n e r v , d e f a n t e z i e şi i n v e n t i v i t a t e a f o s t c e l realizat de R u d o l f Măhrla, c u texte d e foarte bună c a l i t a t e şi d e a u t e n t i c ă poezie, c u o c o r e g r a f i e ( F v a . I a h o d o v a ) p e cît d e m o d e r n ă pe atît de sugestivă î n c o n t u r a r e a atmosfe­ rei cerute de piesă şi, n u î n u l t i m u l rînd, eu o f o a r t e b u n ă orchestră, c o n d u s ă de tînăr u l şi e x t r a o r d i n a r d e v i r t u o z u l c o m p o z i t o r a l formaţiei. Richard Pogoda. ( U n spectacol de t i p „ P i a t r a N e a m ţ " , d a c - a r f i să-l c o m p a r ă m cu realităţile scenei profesioniste româneşti.

o r e p r e z e n t a ţ i e c a r e ne-a a m i n t i t d e ZiggcrZagger-w\ pus l a Piatra de (k>rnel Todea.) La Hronov, acestui spectacol i-a revenit Marele p r e m i u al festivalului, oferit de M i ­ nisterul Culturii. D e s i g u r , n u t o a t e spectacolele s-au d o v e d i t Ia f e l d e i n t e r e s a n t e ; a u f o s t c h i a r şi u n e l e distonante pentru ţinuta generală elevată a f e s t i v a l u l u i (Nastratin de J i r i M a h e n , în i n ­ t e r p r e t a r e a f o r m a ţ i e i d e c l u b «lin K r o m e r i z ) , d a r i m p o r t a n t ă n i s-a p ă r u t , î n p r i m u l r î n d , s e r i o z i t a t e a c u c a r e sc f a c e t e a t r u l d e a m a ­ t o r i i n Cehoslovacia. Seriozitatea c u care p u ­ n e r i l e î n scenă s i n t l u c r a t e , p î n ă la cele m a i m i c i a m ă n u n t e d e s c e n o g r a f i e , s ă z i c e m , se­ r i o z i t a t e a c u c a r e s î n t u r m ă r i t e şi î n c u r a j a t e d e p u b l i c , s e r i o z i t a t e a şi c ă l d u r a c u c a r e s î n t s p r i j i n i t e f o r m a ţ i i l e , atît d e către c e i c a r e le î n d r u m ă d i n p u n c t d e v e d e r e metodic c î t şi de către instituţiile care le patronează în festival. (Pentru că l a H r o n o v fiecare for­ m a ţ i e p a r t i c i p a n t ă este p a t r o n a t ă d e u n a d i n întreprinderi, care beneficiază dc spectacole d a t e s p e c i a l p e n t r u s a l a r i a ţ i i e i şi d e î n t â l n i r i ale acestora cu amatorii, iar pentru fiecare formaţie însuşi faptul participării la festi­ v a l u l d e l a I T r o n o v c o n t e a z ă cît o p r e m i e r e , căci reprezintă recunoaşterea oficială a n i v e ­ l u l u i d e realizare artistică atins de aceste formaţii.) Artiştii amatori ştiu că festivalul de la H r o n o v arc loc în m o d cert, în fiecare a n , î n a c e l a ş i l o c şi l a a c e e a ş i d a t ă , î n a c e ­ l e a ş i c o n d i ţ i i d e p a r t i c i p a r e şi d e s e l e c ţ i e a f o r m a ţ i i l o r d e către acelaşi j u r i u , i a r f a p t u l acesta se d o v e d e ş t e c u m u l t m a i s t i m u l a t i v d e c î t s-ar p u t e a c r e d e . Dincolo, al noi Hronov deci, de interesid spectacolelor festivalul vedere. dc şi la

discuţiilor poate

profesionale, f i plin punct de

de î n v ă ţ ă m i n t e

pentru

şi d i n a c e s t

V.

P.

96

www.cimec.ro

COMBINATUL FONDULUI PLASTIC
Bucureşti, str. Băiculeşti nr. 29, Sector 8 Telefon : 67.37.75 ; T e l e x : 10.158 A R T E M
• sau Plastic Produce vinde direct in atelierul prin de lămpi la cerere Fondului magazinele

Corpuri de iluminat tip veioză, lustră, lampadar, plafonieră, atît d u p ă proiectele prezentate de beneficiar, cît şi d u p ă acelea ale artiştilor plastici.
• Execută

Comenzi speciale de corpuri de i l u m i n a i cu caracter dc U N I C A T sau S E R I E M I C A , specifice S P A Ţ I I L O R C O M E R ­ C I A L E , c u m ar fi : B A R U R I , R E S T A U R A N T E , H O T E L U R I , COFETĂRII.

Lei 7

www.cimec.ro

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->