PIERRE

BOURDIEU

RAllUNI PRACTICE ,
o
TEORIE A ACTIUNII
Traducerc din limba franceza
de

CRISTfNA si COSTIN POPESCU

PIERRE BOURDIEU
Rai.sons pratiques Sur fa theorie de Faction © Editions du Seuil, 1994 ISBN 2-02-023105-0 © Editura Meridiane, 1999 pentru prezenra cditie romaneasca lSBN 97::1-33-0376-3 .

EDITURA MERIDIANE
BlICllre~t;,

1999

-.ropologi. l'UI!LlrlMt pllrticulara ~i propL.nu voi alcge decfil un exemplu.' _. ~i datats istoric.ii posibile.e faptul ca poate constitui un . acurn am. > V. mel pe care 0 cunosc b ~ ponez. 0 fo!ografle II! care pl'e~edill!ele de anmci al republicii joaca h'lll~ sal! un interviu en 0 bmlarellSn ~j.urcgul meu derners ~tiin\ific 5e in spira. l1o\iunea de I""j(-sie. ca 'ISI. .senSl1~talea japoacza". plea mcantat de rnajontatea da cand am inceput Ie despre Japonia'.o. ace asta III (i'1l1 LIII. t. vorbind in alta parte. celeNu vii voi vorbi ." b .I \slrac[e a analizei rabele stalistice. in ill 11111111 "l~rccl~\Ui.'(l[Js!Ccncl lJ1variantuiui. analiza cea mai [ormaU\ a I"Llnii. ncez .. ~i care ml-~i dHtOl'e..al cunozitii\li peL1HUparti- culanta!ile eXQlicc care nu Insoirat al1itea smdii despre Japonia Sludiil. tncepand cu absenia oricarei Ic['el'iri Ia o rCl\mal~ ernpiricfl oarec[U'e. . conpe care l-am construit a pro I d' III sOClal.' ._ aparare unpotnva analizei. asa ar despre . Z ~l s~ va ajut sa depa~* excelent sistern de '" " ' . c:un. in perioa<I uiteresez de socieratea f " mai bine de douazeci de. docllmenle . accasta dare de seama Iace sa coexiste ~i eleroente dintre cele mal conI utv. . ci pentru cil am studiat-o rnult: Frant asTculb .di~o~/ p Tetsuro Watsuji.as \'!'P s" va incuraje' .e comparata tinand de 0 I. macTosociologice ~i microsociologicc (tot atl!tca opoziti.•. sratistice ~i ctno!~r3f1ce. I I.dITU . desi are toate aparenlele el110CentriSlnuiui.~Hvorbesc..exact _ tn ceca ce prjve~tc receplarea . . penuu a 0 construi drept "caz particular al 11"'llh. U ruversnat ea Todai ill octornbric . In a aplica unei alte lurni sociale un model con- 9 . 0 dare de seamll asupra acestei ccrce!liri nu se pre/mla 10 iimbajul ell care ne-. t. .cazul particular al Frantei. ..I\ie.!. esre ecbivaleatul v ' .voi spune nimic desp'r~ ]a aon.e egeu ill ." . on voi :tr. a strllcturii.. mtregnne acest discurs care va ori . " i.Ie (lIy~ali(hem.. (asa ". re ute sa spun o"re < •. 'Inlegailua cu un obiect precLs .Qlld the sword.~ Neune: societaii distincte ~i 'd " P rna. a . -'h~~ o. . ~lll .\ din ca logica cea mai profunda a lU111iisociale I1Llpoate fi plonjand decflt 7n' parlic. me. _~ ••a . _errnania) SI ca sa" tel '. .. u-mcnte dintre rete 111aiabstracte in facsimil.a. cu toare semllcle dupa care se reeunoa~le de obicei "marea teorie". a '11111 l'.1lliindl\-~i drept seep sesizarea. 0 nva.'aca!1I1" . NOlinnile de spatiu social..fllldll-rna pe cazul Franlei anilor 1970 este istorie comII Iill II 1'1 lil'licaUi la prezent SEtH anl. Concret.1 anilor 1970 -. 0 pluralitalc de metode de nhserva\. .mprecis. de SUIl! utilizale si ['lise la lncercam InlL'-Ocercetare illscpmahil tearelica ~i empiric[1 ~i mobilizfmd. cantlilitive si calitativc.parea c liar mcarcat _ ~a a '. CLIO urilizare prost delilllitat1i de IIlilizarea obi~nuili\ .~~n:zll SCIllI A ~ • . " lectura particularizanta care dincol d .. .. as vorbi despre Statele 0:eitea~~llll. d' .FranteJ in critica adusa brei c1lqi a lui Ruth Ben.111'1111'1111 .. ~ ca flu.lIari!atea unei [e~lila~iempirice. e. ibili despre . '. Distinctioll. ..11lt In mod deoseblt expose unei asemenea lecturi. crl 0 analiza a spatiului social precum aceea pe care 0 [1'''1'''11 llllZ.lullli".ea . gcneratOilrc si unificatoffire a lui habitus. .lU obi~nllit multi sociologi" 'indeosebi Cr~d eil daca at fi japonez nu as fi ' iucrurilor pe care no _.I prrveste si care ' da " m. lipsile de seilS). . folografil.~./.illlat In spa\. cred Dimp I' " 51 er ca .. 111a VOL limita Ia particul: Ct' '( .. extnlse de conver .l'' sall' "mi. I.llwins . ~i 'in special U.d. 1989.va va putea pa 'J'" de aluzii personale ".iu sl tu limp societatea rrancez~ . d. -. Confennra tinutii I.1Za aparen\a de universalitale dedt 1lL'lletcnninarilul1ui lexic . S1. li:nba. . 01 vorbi despre 0 lara .IILlericam. dupa exprc5ia lui Gaston Bachelanl." ca va vor esc despre homo academicus f1. Modclul reoretic nu se prezintii aici Spatiu social spatiu simbolic S1 . Intr-adevar. IlU pentru ea l1\-am nas .. '.misren.e mere.Im...Jill recunoscut inta " ' provocau lucrarile americane de l I " -' rea pe care 1111-0 de.~1 al spatiului simbolic inceta sa va vorbesc des I I~OS e. '. s'\la\iu simbol ic sau clasa sociula nu sunt 1l1ciodatil examinate aici 'in sine ~I pentlL! sine.' .ie *l de rnasurii.. . . ranceza. DaloriL'a linn! montaj disclIrsiv care juxtapune limbii .prezentand modclul s ratiu.r I • " .IGa. '"Ilvillgcrea I'~I':\ILI ~lllLltl. adieu drept 0 fij'lLin 1Il11'-11l1 univers Iinit de configura\. doi sociologi japonezi Jr.gle a .

ci in particularitiirilc istoriiior colec live diferite. 1111l1!1H '. asa (. versul practicilor su bsiituibi Ie.linl-Ho. b . .. .care SCapi! III aceeusi masllra.~ . ln late la lin momen .'aclesea .dcposcdare(1 opmu . se tracluce III .\ tn( lIel ... bucalaria chineza) In sine )ii peruru sine.l su " ' mull. Ccrcetatorul. t'.ceca ce nu are • " • If-un fel de esen{a 10' .-I 'ITe . . ._" IiI' aresser.'Licil)'WC hi cOllsultarile elccIOJ'Cl"e. -ooriu bunului sim\ ~ ~j rasisI Voi prczcnta tocrnai il1 acest spirit modelul construii in La DI. "I''' 's 1979 pp_140-llll..' .sa le reprczinte intr-un model e aspirii la 0 validitate universald.' . III timp ce illteleclulLliJor I'rancezi ie place sa li'ccvenilU fostla Jllcepu .".poliliSllH1I" leg(ll de 'Ide lilY':' a( eV. atflt privirii Indigene cal . ..' pill[l. car I.! C '~.' . I. "101' l)ollllCee ms rui . In cazul Japoniei.lld .. 1'. ~i.drept prin »piile de cdificarc a spatiului social SHU mecanismele de reproducere a lui.1 In 1". .I I < ...I form aceslci logici.5Moclul de gandire sUbstan\ld"hS .1 a JapOIlICI au u .1. LOre. A ' ici de-a fa C cu 0 a sa ic si 50Cl"11 vern . I· . asa emil " <..abiws-urile). ~ 'c' a sp0rlunle no lee.d ditercl1\[1 cure a. curioziuiri. relatiouale (rrui refer alci . '0 \l d'lI drept propneul.len." .' . despre "clliltlra placcrii"). pozitiile sociale (sau clasele concepute drept ansambluri sublui propl. -icc (ar tre til lI1. •' neficiilc nenlUfIl.'1101'1'1 cheSliOlltu-elc de 1 .. ." d ' '1.' I' e de ciienlellsm. con I. . amutor urmarind ell prioriraic diferell!. be..IZU . " .SI . Cl III re ." . I"lelll cu itt aporua . "..~i al ambitios dedit amaiorul de. intelectualii japonezi sau americalli se pre[ac crl iubesc buciitaria 1:n Japollia. "'I 'ulle SI 'L1pel soanc 01 1-1 " celor mal plI!.H.( b - ot. . tocrnai partidele censer. lif 'eolci rala de polilicll '. '"'.o.I ~ .ocmai aces! luCl'u se mtalTlp ace rn. '. cfil ~i dispozijiile (h.ls ." I " teae 1)1'In cllvcJscorm "'.). .lll ms I '.' . .' '131i dilente. La Oi~(IIIL<IWI1..r. . ~i concepe corespondenta dintrc asociate ca a 1til "11 . ~"' r 1 .I" ceca ce se spune ~ise scrie. "t'OllobiHi I)oate fi abandonal'a de I" 0 pr'lCl1cu !ill l~ I.struit dupa aceasta logica rcspecta. ".'I' 'I\'! III rallclul cmeiicr.. . '.• opoziria fiiculii de Ernst Caxsirer intre "conceple subslantiale" ~i pentru I Idc. ' inm:bam ce Call d 1\11 IS~IIC '~J .. desi din motive diferite. tnccrcand mai inlili sfl pun '1n garcia Impotriva unci Iecturi mului+-. ' 1" 'hiaroolfulnunldls <. rnai mull realiliilile istorice (~i persoanele) ~i In special este mai fecund din punct de vederc ~Iiin\ific dedit irueresul arnarorului de exotism pentru parlicularilil\ilc eviderue. • sc expmna tn ca?l1.t'l."" _ . .. soar pUlea vedea 0 respingcre .i sau . '.l ell ed'l'Onala pc care 0 • _" " ~ re deleo31-Cl1 necon 1.te d eorespondenta dintre ...I 11(. ' 'I' elicilor I)!'opune 0 Iigui <Ire w'Ulte SI spallU pra ' staniialc) !ii gusuiri sau practlei ca 0 rela\ie mecaniC<i iii direcl[l: C9(1spaliul clase Ior COil. mal mu 1:\ V<lO.' Ol)!eclle 11proape .I.yr t'avorizea7. -: . penl!'u a lila un exemplu farii indoialii cam facil. '" " 1 "concepte Iunciionale sau relationale")._ I' eelor mai del'avoriz:JIC C. aceea COnlOfl)1.<l1l0n-rasplll1. ral.' ri dmgrama plczen an . fran\uze~[i_ In limp ce mugazincJe eleganle din cartiewl S. . . 2. in' acclasi limp rnai modest . • b' logica sau. " ' 'unl asl'lzi alai dc exclUS1Y . _ _ " [" ·1 r In r5ndul persoanelor bi d . .d III a conSl el a" I'..culture <1.. Pentru a rna [act: IIl\Cic:S. Realul este relational .\I.. 1'1' '"I S1 irebuie S. . . t"I' '.e~li sau japoneze sau cli magazinele clegante din Tokyo sail de pe Fifth Avenue au de ll1uJte ori l1l1mC . ~i mai prii anUlTlltor)11mdiviz.' ' . Mmull •• \B.loare sa tl pllll. nira lndoialil. ~I COilS '. d mai rTaranl. ~)\O~italiIC sau prcferi!1\ele pr.In . l-raspullsU • -1111aralal intr-o analiza a no: '_' . • I acesta pnu ~Irnp 11 • ' . . a juca goll) sau consurnuri (de "celclus! sOCletall. rehnicii incllspensa 1 . I' "SIC deosct II e II( ic.. politlc.. 'b'F ytrlicipKlrii plllillce.•d voi spune ca lecture "sllb~ta!l\lalista" ~i naiv realists considerii paral\a 1111 intre socre .11111 ). I "slIbstan\ialiste" a unor analize care se vor structurale sau. e .. Cf. ". surilor . :". "pintc. dice h 'Ice\ea.]. . • 1 'II .u. m unuareste sri ill\eleaga structuri si mecanisme . si <101'6a[hem:f1 nume englcze~ll. itor g"J'llpmi dintr-O <l11.\I ' lWllel de vcdcre CC0I101111 -r> J"'" .In . IJul10 Il1stnllle 111I e 'I • 'limp ce 'in Frllnlll.~i privirii ~lt'rline ...~ eel rnni ridical proccnt c " ite di 1\ >dilll rural lonnC. • franluzeascil.' •\ perloade SLlcceslve . " lJaponici ferneile eel mai d: titi cu 10111 ca III e.• .e d ~Ia '. .'" . .. "I po ale reperu astfel diIereruele reale care separa atat structurile. .I modelului promelafonca ~I SUlOp lca ' " b'l a eehitalia sall scrima (sau.1l111. independern de uniexemplll.'1 ) lU m'll '. • ". ~. arlele I1l@J\lde . ' cafe . . P I ' . pus in faplllJ ca. sLinI "P''''''j'lll l1obUil.a convingerea de II nu (c\lne c . . Un all excmplu... _ d'i 'lsl[el Tn Iaptul ca." ' tinction. principiul lor trebuie ciiutal IlU in ciudareniile finlo.or.j eron In corn.\ e .. ' . I' t de \YlI"tICJpare apo I 1(. can d Ilobili _I.' . teze restauranlele chjJ1cz. 'Ie 0 respin"cre a rnodelu• d I" cu poZ!'llllc c!Ollltnal1. . .atunCl . '1' bSl'lllliale 11'1&cl'i:.lstl S.. UnH vot" vrea sa va c Iiccare dirnre practici (de pilda.. '_' I I abscntcisl11.I can .. ompelenl~ s{(l{u(aJ'{/ . VOC'll"! aici loala isiona ' ".nentelc de produe1jc. ..ele pnoresti (rnii gandcsc. [.C111 _.l111Jlla SOCle.reI de serioasii rrecuITI . de exempiu.sau ale "sufleleJor" -. [ara a 0 putea aminti in detaliu. pri mu I caz prinlr-ull e .

'" nn.' ~" bo' se lraduce In politid\.d'Dal'l'l'i coniorm ace 01. .i universitari .ISa eu ..' " probabl Ilalea c e a ". 0 poziiic inlermediarll tntre di fc JLlll ell acesua ocupa. • dcua POZl .' . de abalcre. "alegeri" pe care ugentii sociali le opereazii In cele mai diferitc domenii ale practicii.I. .' " 111 31 . Aceasta formula.. e sliin"a sau spre dreapla '\'. . n ': '.\gen\.rat:tn diagrama.. ansamblu de pozitii dis!incte ~icoexiSlente..d In mod g I0 I ce or ).ccnsiderara cel rnai adesea Innascula (se vorbcste despre "dis[inetic n. pe scurt. Mill C)l.lvanS. Iici Ie' capita II ec " . In vclul' c]doua (lrJ'\CIlSlun' .fii monlu1lor a capllalu]uJ economl. relauv. .:" 'b' tiile statisticC Spatiul SOCial eslc constnl1l in asa te . COlllerClill1. . trebuie evitara Iransformareu in proprictati nccesare ~j intrinseci ale unui grup oarccare (n bilimea. ". '. In bucatarie sau In sport.. iar cautarea echivalentelor directe dintre t.pl'cctlm ate '1'1 onon1'lc si capllalul cultural. .. declcsubt .". . . dimpotrivii. '• reprcnnt Sp.' . de ctali structural " ' " ensiulli rara Indoialii cea mai [mporASlfel In cadrul... . a I . .~.IOP .11 cultural ecai lil .d' Igranul din L(1 isuncn " asa cum aru a I. lriisalura distinclivli. merubrii pro csnID . . .cn sa duca laidentificarea nelegitima a unor PI' prietati structural dilerite sau [a distingerea gre~iti\ llllre propri« lHLlI tOlal al capilallilui.. Ea aminteste ca nu cst. ..lPI' b ' t'U1tH dellnatorll UI1l orofesor •. chiar de clasele populate (asa s-a lntampla...e posibila comparatia dedit de fa sistem 1(1sistem. de pildii) . relallv.mc.l}. • (mai bcgau.iIj'eren{ii.' cornun CII cal sun. relalivii a cldcri\elor Iorrne de l'apllal. t1' opozilie care . " .IJril! 'ill. "r n "lUI de ve: Cit. SdU.l . adl~o (In pu . ClllLn\ii prima conditie a unei lecturi adecvare a aualizei raportului dintre pozuii societe (concept relational). vccinatale sall dcpihtare precllm ~i prio rel3\iile de ordine. 1 conomic decal In capital ell lura . . Dislan\e e .1prOpl<1\1eon. . .' J' " S'lllFI'anta-slInt. vedcre In. Tirlul Insusi al Iucrarii nc reamintesre cil 111mod obisnu.. 0 pracrica initial populara poate fi reluata tin cxernp 11I. 'a i\.Il ~ idel'llifieaLii subiecliv. inIn Fran\a ell ~i to J apoma de dupa r(. s' crhcrii.: n' si Cit 'IUi~mai plIlLne cu " [ acestor doua (ImenSHI l. " . secolului al XIX-lea 11 pructicau CII placere)..a \inutei ~i a maniereior.~iintre.tablitle UP'\ oua .· " 1 . ~ 11.~: I m s-a slIu.' 1 aceashl dl11tlc uall e . ' . ".' . . .: I"~1" call' .'1 de pozitie: esle cazu . nu esle de fapt. .". I .. ar ~. i...ll . d "d . dar ~i muncitorii si Iuncrionarii) a proprietatilor care Ie incurnba la un moment cia! datorita poziiiei irur-un spatiu social dcrerrninat ~i intr-o situatie derenninata de aTeI'M de bunuri si d praciici posibile. pc care aristocrau ide III sfiir~illli.a ea .'. dispozitii (sau habitfls-uri) ~i sunt distribllile aid in iLllIC\lC e PO.".d t d'f'crile fonne SI In " 1 b l : I canilaluhn .": I ." ic SI a a italului cullural. ' I Aceaswa OU..lU S c • " .i de dlfereHllelc.. pIli . '" tr-o opoz!tLe on e .1t azentil sau grupurile '..pose at su 11 dllpa vounnu I goa a.l <.\!uralii") .11 au "" I' . de al .". liberate stt pro eSOII. uonii (mai boga\i. P 0 . Sl'lleUl1lte lIPOllld. Pe SCUtt. in Iiecarc moment al tiecarei societati. ca ~1 111 PI anta. ' .. ". In sum in Ioane pULeJI1l~a~pozt\tC cu PII I) u accasta fadi lndoia1tl . C<l deasupra. ~l capita e. definite uncle in raport cu ce. r. t ~'stribuiLi:to lJrlma dirnensilll1C " I' I 'ocaal'\gentLl sun llJ. spa~iltk de pe hfirtie eCllLV~lleazaDcl:1 dISI." .. .. I incliln in po lHea.' I' I' ell capital econ0I111C sr ~. care nu exisla dedil:tn ~i prio]' hqie Cll alte propriet1W. indoiaUi. RezuU. muli'c dinl. ~ .1.. mai . ludri de pozuie.'cultural.ICI. CCOllOnllC 'II t: " .este adoptata de 0 Iractiune crescanda de burghezi si rnici burghezi.lelalte prin exterioritatea mutua/a ~i pnn rela~Ue de pro)lintitaLe. • '" 'I 'ociale. mal _ " .' .rasaturi luate izolat fie cle diferite la prima vedere..1 .rl. 'd ' 7'('1 lor 'in C istrr U 11 '" . • clepmde ce plI. I"· i. se opun . plofesO. abalere. l' .t de vedcre ." Ie "ozili't pc dimensillnea on'1 Ii 111acce·'Sl maslll<\ ( ~ ". .\ . dmue 111.Junctionul" sau tehnic (precum Pernod sat! shochu sau sake) sau nominal idenrice (golful :tn Franta ~iin Japonia.tdisrinctie. Sla la baZ~l ideii lnse~i de spariu. 111Franta ell boxul. ell un ansamblu de pozitii sociale Care este unit printr-o relaiie de ornologie cu lin ansarnbiu de activitati (pracricarea golfului sau a pianului) sail de bunuri (0 rescdinta secundara sau un tablou al llntll maestru).'". ele insele caracrerizate relational. In muzicii sau in politica etc. . proprietale l'eta{iol1(JIii.ri. . Avem astfel de-a face. prunel dun de " 'tal "Iobal preclIm pairo .~ ~~de am incerc<l( ~a 1. rarhiei socLale. . . identice. are III s~ciet1iLilc cele ..: . ce po ate piirea abstracta ~i obscura.ll~ C P " .capital economic) d . sarnuraii. . I precut d . ' " f idcnLificabiJa oblecuv ~I • 'I" extreme fara ca vreuua sa ' ie limp de nobill. ".OJ11I.~vataton 51 mlCIt. . t'cala adicii eel pU~lI1In zonlala si de pozilia pe dunenslunea ver 1 .(e ceea ce numim carllcteristicile membrUor micii burghezii pot fi aslrel deduse.1' I 'I mai I)Ulll1 mzes I~ I· . .. '" lu 1m nive] inferior all'> opozitiei dintre inreieetuait ~I P~\ll Dill. cal sunt nuu me "I 'I. . ell atat mal mll e In ..fal.' I ) nderii relative In putrt. spr .. I . cxlerioare unele allora. dintr-lll1 all plmcl ' e 11 muncHOI'll neca I 1 " • oital cuunrnt. adierl 0 anumita caliuue . cele mal e icren '.. 13 12 . . .._ trebui verilicat. . ualulni adica dupa ponuerea iune clUJ)') slrllCluru capi " ' . Idee<t de dilercn\ii. dar echivalente din PUIlC. 111 Iaponia." Ii mare volum 'C.' irna la origLnea dilcl'entelor •d ozitie 5t't ca 51 pn " . " " tt stang" s) clreapta . dinu'e dlSpOZ1\11 ~l.

~1.1 limlta Inrre orienta ].·~OI1J. unite 'intre de printr-o afinitare de sul.r .(Schema din La Distincflon. P.-. de excmplu. principii de clasi ficare.)i bunuri Ie pe care Ie poseda. ) . oumui.140.bR~. nata!~e XI '-. . PEFlSONAL. • • .~l111a punctata indk. Fiecarei clast de pozitii ii corespundc 0 clasii de habitus-uri (sal! de gus/uri) produse de conditionarile socialc asociate conditiei corespunzatoare ~i. Distincte. . Ca ~i pozitiile al caror produs suru.<l!ea .'. intre ceea ce este bine si ceea ce este rilu.. SECUNDAR) -< " -. .=! TEHNICIENI ADMINrSTRATIV \ \ I 1 C/'\.' 1<1 e ~I spatlul sWudlor de viata . v. 141. \ \ \ cllitfll'a expresia corporala + PEljSONAl MtOfU IN COMERT VOT CU DHEAPTA \ \ \ CAPITALI"CONOWC ' CAPITAL CULTlJR.rlului economic in V01UlllUI capitalului poseda: si de vclurnul LllSll~i al accstuia). adidi un arsarnblu unitar rezultat dintro selectie de persoane. Una din functiile notiunii de habitus este de a expnma uni. Stabilesc diferente intrc ceea cc este bun si ceea ce este prost. I' ..obablla." I .Rr \ (~~ TN 1\ «o G) VOT CU STANGA BIRou MAI$. Astfel. CAPITAL GLOBAL + (toalG fOI'fllele irnpreuna) pjal1 r bridge golf -e ~ 00 1) (rN\r~U. In alIi terrncni.) stanga sau la dreapla. un ansamblu sisternatic de bunuri ~i proprietiiti. whlsky J lellis -sC'I" IN SECTonUI.~. habitlls-urile sunt diferentiate. sau.J_J 0.. lnslrumenle .l-il I I operer. 11 rna eue db. sisternu.SOCfAlE IN'rERMEDIARI CULTURALI .' cauva indici senUll'!'!'C"'I'l'V1' -1 liP.eJJ -{JJ PERJ~.e \ -. . sunt 1:ns1l ~i diferentiatourc. ..cntiale care defincste diferitele pozitii '1n cele douii dimensiuni mujore ale spatiului social Ii corespunde un sistem de abateri difercntlale ill propricratiie agentilor (sau ale claselor alcatuite dill ngenti).. PRIVAT {'ichitO:l{ie ~ampanie • PROFESOFH (INV.ceea ce manfmca muncitorul si mai ales modul cum lllanilnc[l. .prin in termedi III acestor habitus-uri ~i al capucitiitilor lor generat Dare.:'-fTAL CULTURAL" CM'IJTALEC~ [NVATATOI1I PEASONAL MEDJU FUNCTJOI\JARI OE FUr\~TIO~A.1 ell pan7.ui de abateri difc. ".atea de stil ce uneste prncticile ~i bunurile unui agent unic sau ale unei clase de agen\i (cum sugercaza Balzac san Flaubert prin dcscrierile de decor .. . gusturi diferite. .=l} .~ah PR0_FESIUi\Jr Ll8ERALE .pensiunea Vauquer in Le Pete Goriot sau Ielurilc de mancare si oauturile consumate de difcritii protagonisti din /' Educalion semimeruale . '. distinse.~~~e spumos r_. practici. Mai general. ' -. l11uzlcale ~ijocuri de societate) e au urr.care reprezinta 0 modalitate de evccare a personajului). . Iutrececa ce este distins si ceca ce este vulgar etc. '" . spcrtul pe care-l practica ~i rnodul Tn care-I practice. ~~~rn~~i ~~ ~ ~8 in if> -l CD Z' 2 vfj naroare c IT] . principii de viziune si de diviziune. . Sport. ~. \ MEOfCO. HabiIus-mile sunt principii generatoare de practici distinctc si distinctive .rl luarilor de pozitie prin inrerrnediul spariului dispoziriilor (sau al ilfibirus-urilor).". Habirus-ui cste principiul generator si unificator care retraducc caracteristicile in trinseci ~i relation ale ale unci pozitii intr-un stil de via~ uniiar. I fNGJNERI scrabl)le mun~G ~'fd~~Ct C ambar~a!iuni ~UR \..iceeasi masura de poriderea relativa a capitalului cultural 'ii a capir. opiniile sale politice si modul in care Ie exprima difera sisrematic de consumurile san de activitatile corespunzaroarc ale patronului din industrie. spatiul poztti ilor sociale se retraduce Inrr-un spaiiu . ele SlIM ~i operatoare de distinctii: pun In aplicare principii de dilerenticre difcrite sau utilizeaza dilerit principii lc de difcrenriere cornune. dar fill an aceeasi valoare. acelasi 14 15 .plificata sr rcdusa In . ad iea in practicile . . elc sunt insa ~i scheme clasificatorii. -. politica pl. sJln.~'RI:escjl ~ .t:lrerg~ri c'clotunsm 8ERVICI apa m irerala \. MUNCITORI CALIFICATI \ -:0 belol~ MU:\lCITO~~1 SPECIALIZATI lOlbal: J acordeon o zu vln rosu obi~nuil f J MUNcnoRI NECAUFfCATI SALfRIATI i AiGRICOLI CAPITAL GLOBAL _ Spariu] pozitiilor SOC'.

d. ru diferen\ele "p'l!~~le ..'llse sa se lntalneasdi. Mai precis (Benveniste merge un . 1" . . Difercn!<I nu devine semJ1 ~i semI! de diSlinC\le (sau de vulModelul deflne~te a~al.... de pisici se: ~.Jnsa~t a cl"~1 IC~H II IIO. lb.·11' ... IlICI e .•• pian sau ucordcou. 1. lui neinsemnat. . Illal mta. al acestor principii de viziune ~i de diviziune. Iilale illvizibila ce nu poate mal ales modurile...lni7..1 p .'Unuri 0 nein tel egere.I t~ . . telectllflla il celcelatottl UI . '[or c I'.alonea: ar ' dlsllibutia propl'ielarilor de cilil1i ~I non indifererna. . decal daca este perceputfi de cxemplul unei PJ op. I 1 Irur-un spatiu.il descne ansan .. d...eaza pnlCli.l. /(1 ~e feorellce ca. d· 1 punctul de vedcre ell uucnv . mtelor natur: e.I\I. a f semnificativ sum acelasi lucru". 'dle·una lOCUIlplOas .I!.11 moo~. ·le situate III parte. pe deasupra. ideea cenuula este aceea di a cxista . altuia sau vulgar unui al ireilea. acordeonului sall a iunatorilor Lllmia sal! altuia) . pentru cil mare. ..1e... . _. • . prerentios . .II celor 01 . inscris In spatiul tn cauza.aceea a violen!ei simbolice ·0 •••• ' o ..i1~i'ii aCCl<1care le traiesc.rg<llllzeaza ~OI~I~I~::)~lronli din comert (la dreapia til el nu este indiferent..ogica clasetor Dilerentcle asociate diferitelor pozitii.. ..nu devine 0 diferenrii vizibila.f dominate sa Lie aprOapelnl.'. vedere . II .le distinciiei. limp ·1 avea posibiliCOl ansamblul IJasiliuril. . 'ox· stu dedit J?e luutie..'. "at e:tplicaliv: el Ill! se mU*llne~te neintelegere care a fkul sa se creada c5 inlreg connnutul ciil1ii se asl["el"ill tUIlC\lllne este (·\ll~_~vl'''. . dupa formula lui Benveniste vorbind despre limbaj . Volvo SHlI Ciunntr-o cieCI. nu are nimic IlOU.'te" cleci eu pretul unel agen~i. functioneaza.alnm.1.• un individ 'intr-un spatiu inscamna it fi cclorla te I ... De Iapt.. Ceea ce nu are sens si..ed -' . _ . ca ausamblul Ionemelor unci limbi san Ii nici arauua. 0 •. ..lbleuz. I ...·f de membrli celorlalte case.:1 '·1.'· si adllna agenti cat mai spicuous consumption).rii strucllnii c1iCerentelor obiective (de lllseamna ca p:r~oane ~~~u..culoare alba etaselor leorel1ce . golf sau totbal.cee In. II .u· (dadi nu Ul cee~ ce se.. I ·oaste I J. diferite. ' . 'I . r I' .legn I· _ drep: clase reale.)t cerceu •I . I reullC\ionisl al estelicii domlllanle). . vin rosu sail sarnpanie.. simpa!ll sau c \Jar . ~ . n . ~iIe slructmeaza . schema).t de . socialmente peninenu. ne gfmdill1.'i11lS[\~aincite la perceperea Yalidllatea..: .o. ol..) (J diferen\il. .cile ~i f . deler11linanli maiori ni practicilcr ~I Deschid aici 0 parantezii pentru a 1. Ie.. . . practicile .or distinctive si al abaterilor diferentialc care Ic:prezemarile agcn\ilor• ![]Seillllna tn ~\tCCnaa~. ca diferentcle A construi spalllll s<:cm . tln principill de viziune ~i de diviziune • . cu scheme pentfu cihlll fiind mal probabil] . cons ·('lUlle ca alate 111 .. ulul rca 1101111 cu. enlJU ca all ptl tl·l1C S. ...It-a ca diviziurulc schltate III grupe rea t '·cI . or. T ~..Zle !11. devin diferentc simbolice ~i constuuie un adeviirat timbo].. Tn diferite sensuri. perceppile de proprietari sal! de mnalori de pian Sal! de acordeon (." troen 2eV.Oldea~na percomp rtament sail acelasi bun poaie pares distills unuia._ a _:llll<.. aceus 'Ill e.l. . I ' . . di I rente reale in oornenine cele 111m asa se 7nltu·nplaTn cea mai mare parte a rimpului.rilate) deCal dildi i se apird. 1 terminante care in OPOz. Semnificaiiv se opune vecine sau 'indepartate. inue Van Gogh ~i lelectuali (la stan. ..sllllg .. lnt.1111 sii clistinga . . ' .. cste dotal ell categorii de perceprie. sft discearna. cu C. prol:nelu~l o. .. Astre' C'I sa lufun ..". . Ira)1sgresari a IlJmlelm SOChle care treblli lfunw·ita a~easta analiza a logicii .. '" mull mai complicate) . .. diferentele de praciici. ''-IS'11Cci ell si raxinorniile siireducela a spline ci:i mororul uuuror conduitclor umane este ciimarea . " arlca de SllS a schemei au pll\ll1e care .. Esential esre 1nsi'l di. . te care permit sa se prev(lda Gaugajn. Pernod sau whisky.ga In SChe.1 .na)·I· . .vlz. chmr. ." Z1])l"opnelati [e c .. dar lucrurilc sum La Distinc/lon corespun LIllO! lei . .".. iar ai"ecliunea PCl1u:t PIS1Cl . _. scheme). in Iiecare societate. sau neagra a pielii.\ (.<I Ii distinctiv. "..fiind produsul incorporli. . steptaie ale pracucu. dragoslea \111 individ capabil sa/ora diferenra . ipan [Icllve care Ill! ~ 1 pic cam repede . p ·opnetall SI care (I.' . . 0 proprietate distinctiva .il r care urme'lZ.. d· 17 16 . opinii exprimale. atunci c[[nd sunt percepure prin intermediul acestor categorii sociule de percepiie.I". ·Itlns'l ell degetu 51 CdJe b' •' constiruind sisteme sirnbolice. de.Is·[·e~·I··lpel·tnillDl'eZlcerea. . Iourre I'ullctul de.·'lre vrea ca aJ tete de a \l. . .' '. '. i. odelului prezenrar. strucl.imre 0 cromolitografie ~i un iablou. .\teU1P .ios a exemplll.esle prezcnt la lo!i same a se· . :lsemanatoli )nll"C el ~I cat mai I enu dilerit.jl .. hZIC .ura distribnliei tn spatinl social a pi<1nullli sau a casatoreasca cu persow .uea de . slabiciune sau rorunjirne a trupului. de pilda. perceptioila. proprietari de piane sal! amatori de acordeon.".. or'nte· conerel aceasla ga.it dilerente. adica func'!ioneaza ea semne dis/il1("{ive.. J..lleta~! blU. . a fi un punci..Ii IUll1for.OnSlltl~ c .'!'ute. ." -calitate Pericol ell auu mat . ell un gusr care ii permit sa fa . In Veblen si In ul sau "COIlSlIi1"losteuuuiv" (COIi. d .a distant-ete spatiale). daca . tarea scoate III evi I u. _ . posibiie din .. bridge san helota (procedez prin opoziue.ipiul de clasificare pus Irecventf ~i Ioarte Iunesta legata de titlu: lucrtu·ji U:I Distinction.al (lS dill. bunuri posedate.caci. aclica bunurile. . .: C· d mai des 'il1t[\\nila la inclasificatorii. alcatuiesc un sistem mitic.

e de a exista" ca grup. .:' _0 miz. ~eteon'~~~111~~~~~ c xl.lle si III '\ c . CI pIe. Nll se I:rece de la clasa~pe-Ila'lie 1(1dOlsa "rea I~" dedIt ell pre!ul llnui eLort politic cle mobiliz~Je: clasa "reala".' :.Inl. 1"II'a"~1 nu aparii un nOLI S 1 U lite 11l! rrece 0 ZI " " lur astazi In la. de mooitizat. poiil1C Ol~i~nt.atea.zis politic constfind in a prez.OI. mai mult. ' .~". "e1e In chestiunile de iogica la logica lucrurilor".In". ca . mai mult clecG!. . I" "~ despre care se spunea Col s . mai mull decatorice all tecretician.J.ldi~ia conservato. de exernplu.llme~~c~lll. 0 c/a. clase C.' ~ live 'il cOllstmql~J~ ~:)i~~Cti~'ismllllli ~i sllbiectivisl11ulllL"Lle stTUC~ t. ' umente care I1U sum route 11. 111 orumul ei).1'I1probehili). nu eSl. omogeI1lZ . de aser-ienea. sun! predispuse sii devinii ciase In sensul marxist al tel:~ menului. ~. 'cl "0 "'1<1'1 cum IlOu stl creaci{t unii .'. in teorie dar mai Rles In realiwte. cliferenla este peste tot.. ccazional si accidental. IIlsea.ll)ncl 111LI uma d.le e . .'< " ) 0 " .l .?~r P~~l: se. III conditiile lwei crize narionaie.01 "I xi~tii oareccm virtual.: 'bind despre sparil. ""I'll"". ernie etc. a orrilS sa Il]scrie acesl efect Tn teoria sa. rezullat al {uptci de organizare ii. 11U se VOl pricepe ell adevarar SI nu se VOl' pliicea reciproc. 'I' b"l ve C.a a lnptelor.:'ii~U~'~lennedilll ~nor inslan1e.IUli OClIPd..e .lltelol' ~I a pnnct II '.:'.i Int01c1eauna il?Sll.ie In !uptele pentru reprezentarrle acestUI SpalH] ~I uml ' .1i ~i recunosclltii.l. Dimpotriva. . 111unele cazuri. oet' '''0 h stlla dintre japonezi spun d\ 1 . " . ASia nu lJl$eanll1a cii.ci'lsa de uuj oc ..e.. II "I ' ') Pozitic evident de ncsuslintli.c. mai usor de apropiat.\ t~ . m coopel'~~ •.II. . . I . ' "... lnlreaga . aclidllll w:ucwra t 0 clologr " POZ. :'.lgen\lI socIa I. r-u.0.1111 se vor intelege". adicii mobilizala. a exercilOll eleclul leuriel.. se democrallze.i'la este uu spa.de mii voiaus/: vada omogeni.\ lUplil propriu.I.' chj'\r ale matertaiismulul ~I tura. mai mull.: .lismultll ~l cOllstrllcttvlSmu \II 'I ' 19 .. Inl1'-O " .~ 'naliz3 a nega exislen\a di I'e.elli. ~ide a constrni clasele dupa care eit ]loa'te. 11111"0 anurnita COIl[unctura. tat.lre 111 n.l . 11\1ca-un dat.:' (penuu ea enSf{f 1. Ceea ce ex. . ..\~~:~l~~::l. .. arti clase or (e m'J oc.cut. cle t· "oel'li 1." '0' .Ipal .' . Acesiea 0 dara spuse.~. 'e 'e'lllze'lza III V1 "c . .I11 masura 111 care a existat vreodatii "cu adevarat".rlsnea so L1!lel I 'I' '-"01' asa cum . .·l "clifenlelor lelun e C.\. reprodu.. Paradoxal.iitate: ea defineste 0 potcntialitare obiectiva de imitate sau.~ Il." 'I' .0 pretent.co.iale sau. dar aceasta apropiere va ramane destul de artificiala si foarte provizorie. adic(1 un grup mobiiizat iii vederea uuor obiective comune ''Ii mai ales impotriva unci aile close. I)OSlre'lzii lennenu\ de " 'I' 'ado.' c'we sunt '1· elnome '". este - hecaTe 0 ~tle dill expellen\a '" 'I:"a< " luinii ~(lci. CO]1ales co/eet/v. diS\. "1 A neQ'l extsientu c "Ise .a veclerii (theoreill) 0 "I'ealililte" care IlU exisl11111 Illiregime nUlla limp cfi! nu este CU110~CUI. '.ervarea acolo un e unl ' . 1" " ' vazur ca. ".' 1. ~ t" potrivi! lInel . . cOlmllle a . I . fi 11l0delali'i_ Existell!a ehlselor.21 Indlp~ltnllal s5 0 taca.e s~~i~\le I1Uexist5 (chiar dad eforlul tliferen!a clase 01. Marx. c '. proximiuuea In spariu social predispune Ja apropiere: persoane!e iuscrise 'intr-un sector resnftns al spatiului VOl' Ii IJl acelasi limp mai apropiate (prin proprieli'itile . ele .lCle.. d si arme. ". decal decupajele clUP!'1sex.Lvele obl~mllt. c mooilizate ~I a. "I' si connic!.za I1U. s . . munca me..~ bun» credill\tl le Il1lflll1e~te . . stJuC\le nu S . '. . .):. t~a'Ill 'p'ltiul social. ..!TIaJ1 a:all. confiictul acolo uncle lllllcil \. invers. ."\ a [len Iu cu . eaZ . Clasele teoreiice pe care le construiesc. .. '.ipiilor de dlleren1.U sau chiar tnu1ce. cle cOl1slruit . -lnl'.' "I b'ecPenliu a rezuma aceasl1i rela~ie cornple~::'lIl:I1c1e strollICotl~. sluciiu aralflnd dive: sitatc. puncun spatiu de drlerente III care case e".ji dispozi~iile lor.' It contubui..IPI. .le'~. asa.e niciodala dedit clasa realizati'i.lza 1I1C ." .lll -.:.! lJU~lel . ca sa Iolosim rermenii lui Leibniz.lII11.'. t<ilZ\ ". ca SI intr-a la. Teoria marxista comite 0 eroare perfect asemanaioare aceleia p'B-care Kant 0 denunta III argurnentul ontologie sau aceleia pe care Marx Illsu~i i-o reprosa lui Hegel: ea opereaza un "s~1t mortal" de la existenra in leone la existenta in practica san. proximiraiea In spatiu social produce autcmai u. ". .! socra ) Asaclal' . " 'e . prin gusturile lor) ~irnai lnclinate sa se apropie. lu IJt'oblema claseloi .' " . . Insearnna ca m:e. . dad se IntiUnesc In trecere. conservarea sal! lnwsfonnarea sa. 'I" ". . '. 0 modala<ll:e cle a cOIlslrui aceaslii lurne sociala. dup5 spusele lui Marx. Si aici se allflpnn "lela e.apoi. /vsta 1/11 JIlSeanW(1 il1si! c<1ei constiuiie () clas« fir sensu/lui Marx. .direrelll~'/ (ceea (. Inaniera mai curanc P. erecl propliu.8 .daiari I) .~~lebuie acceptnt!\ san aftnnalJ exisla ~I perSls~a.. u. . au de fu.~ l~ellm.~. "I a 'oc'I'\la" cu diviziuniJe ei esie • 'lKa lime.\st<1. ei S-:-Ir putea apropia pe baza nationalismului sau a sovinismului.\\I'l s~OI~U Srl vadu mobililalea. " !. Este ceea ce Iac. " ' "ipalul 0 I!Staco III eLI ":. C' n .1Inerican~l japoneza 'I'" 'l('eia care pre-lind ca astaz: socreu ': ":1 ". I" cum cevo ce III' /1 de }(I(ul..lre se sllu".'qi In spatiul social.de (~.'" .. am purine sanse de reusira: acesria sunt foane Incleparl. rice alt o decupaj teoreuc.. t -1 v-Icm cOl1sensnl.' 'tatile . III perceprie si 'in realitate.'1 a le Iace sa exrsie. 0 . care. 'A 'Ie ceea ce ". _: 1 : "Ie de pozil.' ' . L:.'. 'nOlslerea stunn IC. ". "". d dl 0 enonn[\ .o.. . 0 Y ~ .. \1:( l~l r 'd 'II d'\r m'li u.zis simbolidi (~j politica) pentIll a impune 0 viziune a lumii soc. I' .\col~ un" ." .. Dad Sllot un Iider politic ~iimi propun sa rae (Ill mare partiel care S2\adune si parroni ~imuncirori.I cerea ~l conser .1/1("." 't' (':. .II:e C I I.

' I'.' CM $1 spanul S ' b'j' ..'.lima ~J U . In loc sa se intereseze de lelapi.' ere..'" I .'le J' ..ponezii. mai cornuna.FI.: 1 'j ." upa parerea mea. 1. ". determinate in 1eorie si..~ceie"~i. sa tlllllnl " '. sa sa d~'. 1n tar] diferite sau. ' acest aJI "edZ" panicul. pe hartje.'~xelllpIll. " ~. .. reial:lonHie stlUctu'I"lle C'1 I 'j . .o pcrioada recenta (si inc~\ la vrernea cand it tostintreprinsa cercetarea al1ara 121baza Clll'ti i La Distinction) era rezervata (eel putin ill Franta) ocupantilor celor inai inahe pozitii ale spatiului social. Spatilll soc:'J . (Unnand aceasta 10gica. / i.. ll1eCd.!.. Jd esie Jealiratea jJ" " " J" ~ . .. na ~llUCatJel) . 'i'ncerco1nd S~t raspund la intrebarca I'G care I1U il!i neglijat v-o puneti: uiodelul propus aici este valaI'll in afara cazului particular al Frantei '! Peate Ii el aplicat '3i in c." 'odur . lJ II e! ue pOzltta ob" " I' Pl'OteClata. utva. _ " . ieclliri _' .~llrile practicii sal! ale CODSllmului..' lecl!va (Ill Care eSle . rcau sa spun ca ..... _ . pnncJ[Jtui line) vrzruni d".r '11110"'b'j'l '" Illq.d . prin locul pe care-I ocupa 111distribulia unei categorii partlculare'de capital.. dasele sociale nu slint deeRt ni:.i I " 1 " " dlSllilclie semnele v di .l. "Spdtn Slln )ohce D . sa ue lIleascii ))rinc'I)Jl'.oara orta modelutu. ' '.nd. . 1 f" " . penuu a cxplica diferentierea consuuniva a spatiului social irebuie mai lntGi . daca se poate spline. comancla repreZemll'l'j".1. de delimil:arecllUlUi ansamL CQnrel'lt~t}'l r-uwtfi in BCJlirrul de Cs( la 25 octornbrie "1989 21 . .I nivelul locurilor.Sd PWZtn1 ce Sj)"II'U' I ' .. . " .. ' .~ ." doresc ca Cjtilorii 1'11.ile si cdlltl'l '[ . ~ . se.e din toate IIniYe].l)l. Cti siin JVe specT' " nat. definite ill fieCElre caz.tuua. ":..'. III moments diferite. '" rtCC. a e le afulor lor.'J' dar ell 0 inrele"" S 'I' " " . ' . . S.ar putea multip.e ca pe III.e PIO.• .unc: d. lie dLierel1!ele ."'. .c co.' asta este conditia comparaiivli I" .loneze modetut In .". eel putiu peruru ansamblul societarilor diferentiate).. ' . II'> ~I rn toate tanle avansale. tvismu til ncl1ttallil ' cam La mcepur .llg 1II.' .. r (.\nexa VI\R1A1o. "llll{iUnell1'ale de 1'1'" • . rlesi diferentele s-au men!inUIr.' rt L ' SpiL\iul social trebuie a~aclar constmil en Sllllctura de pOZI[ii difelell}iate. .Wlne/lOn unde "11'11 iucerc I" l1:odl1cere la iecrura lucranr .me. care p.<l1 e dgCl1tll SOCiaI' i' " Am ilJlIns la capJtuJ acesun rei cI~ in" . al momentelor ~i al Iorrnclor practicarii. car SI uenerati ~V ." a rna Cupnncle s x e.~Ia ill nd nnp D1I:1I1la ex. " ... ea se iuscrie in practici diterite din puncr de vedere fenomenal: de exempili. practicarea tenisului. '" uu 0 Ie lilpOnez..crce sa CQllSIJuiaSC. ' . i)udiUlrie.. -d d..'j' '.atile lcnomeuale in care acesrea se manifes. deforms '.' . .. ' " ..a 0i care lrnpiedid astlel recunoasterea acelciasi opoz.e clase logice.. III pe care 0 HlVO. rna lIlal 1 .aea.x " . . 'POI). .ica exemplele asern. "... Ie e e cal e se POl afla I' rmmlor aeestor doua S'P'ltl'j' .t HI SPdlJllI social '11 ' eJ uute III lonna si CI)!'tl'11 I J .1ii . . el: La DI. • . .. . maine m.'lnii inu . ]'e ("" " . cepp 0"JliI. pa[1u HI sHubolic [iiJa . III sana SJ as' 1' ...1 Die Feinen Unterschiede (La Distinction).' . LeclllJ\ rel'll'!'OJ:j'j'" I' ' .• .' ' ' Acest [Junel est' o. A~ "rea parCllrgem Ii III uou aceaSl8 carte unpreunii." . d ' pI mCljJuie lIlle!. iI prO[Jnu. . pleculld cle la uu puncr ~I'[ "I' _ . ." " ..Ilc. III Franta en si in 1a Jo.ar [.'"..itii dinrre dominanti ~i dominati a. Jgnora cOlltradicfi.' 1 .mnJhcative III difelj'tele sub." Sd IlIce.id~'llisn. "lll acelasi tirrn ". IdS~ Ulj e penll1el11'e [.] punci • b' p~tlll socia.. ".(1 eren!lere (creel cii sum live diferite _ ceea ce nil creel a e.llllui. ' .(} rupem cu propensiunea catre gfin(lirea subslan\ialistil si naiv realisla care.. "..~l rna l.e lll~a lIJl PUllct de veder '.[ a lut Pascal' LI11'ne' '_. 0 iOfmuia cele. ..'.« . .I vari'lIJilor pe C:1' '. des .a~ em unrversale a invaritiuea.". .. .0 ..~ :01 dV:d ~Ie~pre.. . acordala aieJ ill mod 11'jell'tl' 0 '1' .1TA "SOVD~"TlCA" ~I CA:PlTALUL POUTIC' Stiu cil unii dirurc dumneavonstr a au Iacut 0 Iectura aprofundati [.. c ..il voi Slradu . 'in aceeasi lara... se opreste la reali..inaWare Jual. dar trebuie vcrificat l1' c" d . '.and PUpn.. . d".lte. Ullel pcrsoecti.1e ~a ea 10'11" I".I Ice in materre de Sport. ..[l.rzu] Republicii Demccrate Germane. . nu au ponderi reia . am obiceiul sii cilez. biiuturi etc I' "t' '"1 .'1 ".". este Yorba desprc un model universal ce perrnite prezenuuea variariilor istorice cu pretul 011 umitor rransformari ale variabilelor de luat in considerare tn mod universal r sau. t» 0 )edZa C<I pe un plllle!. .ce sa Jaca SiLfr . cac: ....' pnnc!pllle de .' .lli"l"" "..~i 11ce couditli '? 1 Daca vrern sa rlcmonstram di.. .. .'. "" a uaz"a Inmsi'Or. pe care . a devenit mull. de SOClOogia poate si trebule sil Je pro0 ." . '"..l SI)"II'I'IJI "0 .' SI III 1I1 care este soc t 1 ' sa l. " b]'. alitelor si .1 . aSlgun! J'el)fOduc"I'e~ . ....n~eea ~e ma jlrjve. "Je.I Imp '\ CUIlO "t .

adieu Hiril diferenTe.1 h baza dilerente ·1 or consl'\1'lte.' 111". " cilleren1lere.".. P. ".lar ce1111U. ._ 'I tiirilor scandinavc _ 0 "e na " ' I 1('1 cfind .'Il'llllcte care e e me "I' lor de productie _ se atl".1i11 III C\I.. .incI[lIU . dar Ill! detenn inal. . .urd-Lc .cum 0 ate.". l I C1 capitalu! economic '" I d '1" sc cons.UI..'Iii 1<1/ (~1. 'leI1resupunec:.I " 'd" .. I . ·1 {. . .'t' )fOportlOllaL .x de la suie . 0 pondere foarle il11po1'I.. " e~l cu ITl. '.(. Icaie o[iciairt de lIP me.. . ..' blice (resedinte masini.-GaIJlm.. trebuie a~aelar vi'izut care SlIllt principiile de diferenliere carilcterislice aceslei socielii!i (ceea ce Inseamna sa admilem c:ii. .1 "lurlm1 e acc .l sp<l)l . . ...iumai din punctul de vedere al conditiilor de viata.a ciirui reu~ita poate ri favoriz:ll.. adic5 dupa ponderea reIaliv." de caiJital0coiar (1l1(I-ade'act·c 'tlti decal. 1 ' _ llIll'li mult Situ 1l1~[ PU)Jll 1 I 1 fo '[ne de acumu ale ".ueg . SPI.i a cnpilalului economic ~i a celui culiurat rn ansamblul patrirnoniulu] lor.$ Elllde. 1 blllUin/Oi' SI SCI HU () . It 'al (despre cate' se PO. .' litic acuruulat 111 orgams " ._ . exisla asernel1ea princip ii . in cazul Frantc. \' x-1:lk.' <'![Jlul de ()ll1m. 1n[rudil capiralul economic ~i capilalul cultural detin. '" I I I ".. de apauenenra 1. '" e nbnt nornenc .. ageJqij se distribuie ciupii volumul global al capiralulu]. c . '. dupa evolutia in limp a volumului ~ia struc(urii capitalului IOL Ca urmare it corespOllcien!e.. Imal degra a l .• I'." " re sf. Clnd ce e a Le I. I ". . . al upiniilor lor politice etc. de asernenea. ' 'Ita asupra lllil oace " I"(l11I... '. il "i sele de aproprrere .bill ornogen . m..llea. I. ".I unut .~co. ".<. . .11111 1:11suiun ~i "'. al consumcrih» lor.I. . " I .1 aceeasi clasfl socio-logica).I[ ""selva Sl . .1.1.:.. SCO I et ' '" " . . I. . cu pret"Ji unui elort pJ'Opriu-zis polhic de COIl"I[lIire" chjar de fnbricare -If! sonsul dat de E. aceeasi pondere re auva.Ita.' cell erem " I' ' x Se vede imeriiat ca 111M ". "I aceea rranceza sau Jdpulle 1'1'1 Lilatl<. '''.\" " .' I "\ 'f'lmili'de Il'le. . C(l ~ in { t.)('Ial de tip po I .I. 'Ii plltinfl II1Lensltale. ". '.' .l de t· h:le C'lIJlmlul po [LIC "I.ltiul lnarilor de pozitie. l' . delJI1<1tolll . de nu pot deveni [lase mooi. 1<11n I r . . 11.i stabilite iutre spatiul pozitiilor ocupare In spatiul social ~i spatiu] dispozi!iilor (sau al haoitus-urilor) ocupsnrilor lor si. '. : lar " . -".i.l . de . . P Thompson 1t1 The Making 0/ English Working 'lass' ..llIa re atn or ".1I118. ' " .. sau.. dacii in cawl Repu blieil Democrate Germane se regilse"c [oate Irnpotflva 2. modelu I runqioneazii ca principlu de ctasificare adecvat: clasele ce POl fi srabitue prin decuparea de regiuni ale spatiului social reunesc agenti cat mai oJl1ogeni posibilnu . mane. 'I"'lt.ll. [(I F(_'rmmion de /{/ c/as:fc H~ILllc.de agenli ocupilnd 0 pozitie ideutica ill 'IXltiul social. "I!mpnel U pi nat" . .tlglai.[llldJal'.l1 .')c 111\eege msa '""" ' . . '~ " ~1. C'C. mai sirnpill. "" j'" 1)'1 alara problems: (chiar ' '"..) Aceasia palrunOll1<l IZ.. 'I' . ". .relativ . I" .I('II. ..1ltfer. in special In con ".o'sl'hpulelec .111p. 'I dupa CUIll se vede..'{ r 1mb/ice (care se mall!. priv: . III a treia dimensiune. " ._ z'\ este puternic valori. d' ' 'tledol11ll1ant a calel " ..cng~. "" d" d fapt aici 101 ceca ce se poare 'I 'de vrata Ma g.iUnite si 111 cazul "'" 1'"11.el:COI11 0 .. IlilldSl.a [ "".(.r. ':. .11 ..ollC poate mcercus . "\ ' I '. b ie sa Ie )1utuirn sovlelice " ]'" Re"lIIlunle pe cale He u ' . t t.'" ' " I· '1'1' rentiere \Sl !HIlUM aces t ea ) Inl. Ed'Nard P. .'. d diferentlere 0 2\ ra c.ll II'cll'lk (I erente uu . 11IIII1i CO{){t([ P.' . de . indilerent de caregorie.' "C si 'intre principiile ne ' ]'j' te 'irnre cele (OU. . . . rrebuia .e. t. decfl. I' .1 . . ' .u) "sle man .izare ~iactive.. . pl III " artidelor se tnulSII1J e.I. 111lr-lln mod perfectevident. ' leren este dmpul puICrt).lca au a c • -.u·ist 1988 " .lll . . . are parte.re.ali: ' 'c 'I resurselor coleclive se " li etc. Penrru a COIISI!ui sJxlr.".. mi~c1lrile conteslatare declan~al:e ileum ill !m'a).o I ': '.I"· ~ . ' I. "ndicatelol ~l parur ' l'~ I la constituirea unor veritabile concucanc. in acest caz. 1'[" t Ie de capital cultural ~l. nitem ipoteza ci\ exrsia 1111 .ll po JHee.llnpl. prin intermedin! acesior di5POzi!i i.are capitalul econonuc le ' "d 'ces la avantaje e pe Cdl . Tllurnps()-Il. I ' 'I 'Treblile a~a( <II ~a el I 1.. milului "socieliitii fara clase".. . ~1I. sp. c II ibutie mega a .illl socjal.. nu .". dllp5 suucrura acesiui capital.".' alre cai: Ponderea relauvu " 'I" nne poate 11 a~lglilata pe .IlllT<lltla ' 1""'''I'..'ial-demOC1<lla e: e '.'" b iurilor SI servici lor rare pOI .1i era suricienl s5 se Iain cOJlsicierarediferilelecatcgorii de capilal a caror: distributie delennina Slrll(:lllra sl)cltiuiui social.." I.scui[.n 111 ap II " '.c IIIllCl. " " 'n SQchliStnul " 'I -'. . b '. ' . III 1110 ranon: .l.unenlale: in prim" dirnensiune.'1 SI d. Penrru a raspunde la inrrebarca pusa In incepur ~ipentru a verifica doefr rnodelul se aplicii ~i111 cazul Republicii Dernocrale Ger." lilice In lupla pentru pnll. all Pic.hlSc:L1lrl e III 3dI s .' '''I. III sen sul rraditiei marx iste. c uere rle 111'11' rnulte nenerani: capita II .-.I serv lell 01 pl! c '.ltUI H po.pa~ill! social se org:ll1izeaz5 In functic de Irel dirnensiuni funcl.".u.' .'.\. .. ur.esre cazu . ·'a laea "a se Cleaada conuariul _ ca nu toate a. w Irancez).x I rinatorilor lui 0 forma de apro'1 iitic si care SlglllCl ue I ' . .]. " " I'ri~re privata a )unurJ 01 '. in a douu dimensiune. " " mm-icre (r.cad ti mal raporuue Ia (I eren . 'ldversan I cSLa. ' al " "I gorie de capitol! it carer dis. .)' ']llJjns 1)'\11') la ljmila tendln\3 ' b"lec'lt COiTlUnlSle <Ill II .de~l O I( eo c _.m esc e '. dar ~i din punctul de vedere al pracric: lor IQr cullurale. In moe led II .' 'mete administrative ale . . .'nc ]Jfjnciplul primorC\i.

". de actiur. lib . care nu pot Ii decflt sensibili stratie" exercitat de capitalismul obisnuit. mai ales durabila. Dar si aici. ci si vechimea Ileciirui agent ~i a descendentilor saiIn dinasriiie polirice) ar perm.oe f.re. de conflictele ass cum am sugerat deja. adeviirata alianta.' .1". la "ekctul de demon efectnl frigiderului..ca urmare a pretentiilor egalitare ale regimului . G. tehnocrati ~i mai ales cercetstori sau iruelectuali. III prirnul rflIld a partidului comunist.Iii I' cu Iipsuri uimitoare a e until '" . . totul permite recent. ar trebui sa luam in considerare. detinatorii In ce masud modelul seama.4 . In .I. unii dirure ei provenind chiar din rflndul nornenclaturii politico) Inrroducerea unui indice al capitalului politic specific de tip sovietic (care ar trebui eluborat ell grij{l luand III considerare nu nurnai pozitia in ierarhia organismelor politice.. spatiului social astfel obtinut ar fi capahil mare. ." hirocratia statului."'I alar si al Volkswagen-ului.'w. sunt gata sii-i dea totu] dupa ce au primit totul de la el).ea sl. care nu pot gasi In aSlgurane me di I 'a'l .se exercita asupra manifestarilor extericare ale diferentei. vor fi in masura ell dominatii. .I. " 'J dicere S! . precum ~i a stilurilor de v. conSITU- irea unci reprezentiiri a spatiului sOClf11capabile Slt explice distributia puterilor ~i a pnvilegllor. pentru a 'i[]filli~a particulari'area cazului german.ixuut oe rn Rusia si in alte patti.('1.ia(a.<ltului ~ia J11i~d\ri1or sociale tara utdoiala. " " .i evidenle Sl1 J. l~i ami sursa in rivalitiitile de capital politic.. ' I 1. decimarea de catre emigrate a categoriilor capabile sa furnizeze modele cuhurale si in special controlul politic si moral care ."I" 1 eJ. si cluar ell midi fUllqionari or ' ' . de capital sun! fii.11:.1 a 1<""1. presupunern cit schirnbarile care au survenii dintr m. '. din prima si mai ales dill a doua generatie. Dar ne purem inrreba dacii aceia care. prirurc intelectuali. special) propuse oeconOlllle imediate dar pline .var.I C . 0. ul 2.' c. Ne-am putea i'nrreba. sa stabileasca indeosebi ill muncitorii. . In special tonul oarccum cenusiu ~i uniform al formelor sociabilitatii publice. rnai mull dedi traditin puritans. vi detinatorii de capital scolar.i.U'l' aceasta 0 revendica. eel putin scolar III 1 sa dca care au loc astazi In R. cu titlu de verificare. socialism viseaza produse sa opuna impuse un "socialism de oamenii adevarat" din aparat caricaturii uil' "Ii (mai ales iii' II aceia care. detinarorii sa. Esre limpede d. 'I ' W~lhre State d Je or rnu .r3 Indoiala eei mai inclinati spre nerabdare si revolta impouiva privi legiilor detinatorilor de capital politic ~ide asemenea eei mai capabili sa uuoarca Impotriva nomenclaturii profesiunile de credinj] egalitariste sau meritocratice aflate la baza Iegitimitatii pe C. uefiind nimic in afara aparatului.1 l atlllnl .' nte de reiuz '11satisfactiilor (somaj.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful