1

ÎNTREBĂRI ŞI STUDII DE CAZ ... Audit - experţi contabili 4. Disciplina: AUDIT
Teste grila - întrebări si răspunsuri - examen audit Dde dmldone pe Joi Oct 23, 2008 7:46 am

38. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. înainte de a contracta o lucrare de audit a situaţiilor financiare ale unei entitati, auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a îndeplini aceasta misiune; trebuie sa tina seama de unele reguli profesionale si de deontologie. Acţiunile întreprinse în aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informaţiile necesare fundamentării deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la: - cunoaşterea globala a întreprinderii (existenta riscurilor nu presupune ca auditorul refuza mandatul, însa decizia sa de a accepta este luata în cunostinta de cauza, urmând sa ia toate masurile necesare, în consecinta); - examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; - examenul competentei; - contactul cu fostul auditor sau cenzor; - decizia de acceptare a mandatului; - fisa de acceptare a mandatului. Contractarea lucrarilor de audit Normele legale românesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii fara a se face vreo distinctie între misiunile de audit legal - care presupun desemnarea acestor profesionisti de catre adunarea generala a intreprinderii auditate si misiunile de audit contractual. Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o "Scrisoare de misiune de audit" ("Lettre de mission d'audit" sau "Angajament letter") sau în orice alt tip de contract adecvat. Auditorul poate sa decida sa nu trimita o noua "scrisoare de misiune" pentru fiecarer din exercitiile viitoare. La primirea solicitarii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie sa aprecieze daca unii termeni din "scrisoarea de misiune" ar trebui modificati, tinând seama de evolutia semnificativa a naturii sau importantei activitatilor clientului sau. 8. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din România? Cele 3 parti care compun Codul se aplica dupa cum urmeaza: - partea A - tuturor profesionistilor contabili; - partea B - numai profesionistilor contabili liber- profesionisti; - partea C - numai profesionistilor contabili angajati. 53. Care sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati? Elementele de baza ale sistemului de control intern sunt: a). Existenta unui plan de organizare,cuprinzand: - definirea cat mai precisa a sarcinilor (fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca) - definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate e indiscutabila; - circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia. b). Competenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii; deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le duc c). Existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la: - producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise, sub forma, de exemplu, a unui manual de proceduri; - arhivarea informatiilor: «memoria» unei întreprinderi este un element esential al controlului intern care, de altfel, conditioneaza toate controalele ulterioare. 41. Care sunt normele de referinta în auditul situatiilor financiare? In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme de audit.

1

2
56. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? Obiectivele auditului intern sunt: - protejarea activelor intreprinderii; - asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile; - asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii; - promovarea eficacitatii exploatarii. 52. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? Obiectivele controlului intern sunt: A). Protejarea activelor intreprinderii B). Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile C). Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii D). Promovarea eficacitatii exploatarii 2. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic? 1. Integritatea si obiectivitatea; 2. Competenta profesionala, grija si sarguinta; 3. Confidentialitate; 4. Profesionalism; 5. Respectul fata de normele tehnice si profesionale. 51. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? Semnificatia auditului financiar: daca este vorba de "audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare", fara nici o îndoiala este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpla de "audit financiar" poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilităţii; - auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora în situaţiile financiare; - auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale; - auditul financiar asupra situaţiei fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica daca evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o maniera prudenta etc. Altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entitati poate fi calificata ca "audit financiar". O misiune de audit financiar poate fi prealabila unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezulta ca sintagma "audit financiar" este mult mai cuprinzătoare decât cea de "audit statutar". Reglementarea europeana (Directiva a VII-a) si reglementările naţionale se refera numai la auditul statutar, adică auditul asupra situaţiilor financiare ale entitatii. Din acest punct de vedere, consideram ca folosirea sintagmei "audit financiar" în legislaţia româneasca în vigoare în locul celei de "audit statutar" folosita în legislaţia europeana este de natura a crea confuzii. Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situaţiilor financiare ale unei entitati în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a poziţiei si situaţiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obţinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati). Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau persoana juridica; - obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil îl constituie situatiile financiare ale entitatii, în totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare,, în functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata;

2

sa reduca riscul de nedescoperire modificând natura. în masura în care acestea sunt rezonabile. Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor. eventualele schimbari intervenite în cursul exercitiului la nivelul conducerii. izolata sau împreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. izolate sau împreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. . . precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari. evolutia cererii si practicile contabile. reducând astfel riscul de audit.sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare. . astfel încât sa fie redus cât mai mult riscul de audit si. auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat. cu cât pragul de semnificatie este mai mare cu atât riscul de audit este mai mic si invers.3 . Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului. riscul de audit creste. . calendarul si întinderea controalelor proprii. Exista anumite relatii între cele trei componente ale riscului de audit. trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus. 48. structuri neadecvate). 3 .vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari. nr. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. Pentru a evalua riscul inerent. Pe de alta parte.acuratetea declaratiilor financiare. auditorul recurge la judecati profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca: . atunci auditorul va putea: . . mai ales la sfârsitul exercitiului.natura activitatilor desfasurate de întreprindere (uzura morala a tehnologiei. riscul de nedetectare nu poate fi eliminat în totalitate.continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei. 40. invers. inovatii tehnologice. 47. . produselor si serviciilor. 65/1994. Daca. echipamentelor. daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate. daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe. Ce este riscul de nedetectare? Riscul de nedescoperire consta în faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa în soldul unui cont sau într-o categorie de operatiuni.înregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe. oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil este redus. .comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale.G. prin oferirea unei resigurari referitoare la: . si sa ateste regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare ale unei entitati. de exemplu. aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat sa revizuiasca si sa aprecieze contabilitatea entitatilor de care nu este legat printr-un contract de munca. Ce este expertul contabil? Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat sa exercite profesia contabila în conditiile fixate prin normele internationale si prin O. 42/1995 cu modificarile si completarile ulterioare.respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale. aprobata prin Legea nr.experienta si cunostintele cadrelor de conducere.situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continând ajustari privind exercitiile anterioare sau estimari. .existenta unor fraude. Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol în protejarea intereselor sale. De exemplu.criteriul de calitate în functie de care se face examinarea si se exprima opinia îl constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.presiuni exercitate asupra conducerii si alte împrejurari de natura a incita la prezentarea unor situatii financiare inexacte (numar mare de întreprinderi falite în sectorul de activitate). datorita unui control intern insuficient. trebuie sesizata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterul semnificativ si riscul de audit. Ce este riscul inerent? Riscul inerent consta în posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative.factori influentând sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si concurentiale. . . .

cât si imaginea fidela a rezultatului. rezultatul net. stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile si sistemele semnificative. în general. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? în general. a situatiei financiare si a patrimoniului întreprinderii. în cursul misiunii. Când evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus.existenta unor prevederi legale. . pragurile de semnificatie determinate pentru controlul fiecarei sectiuni din situatiile financiare permite orientarea programelor de munca spre riscurile existente.responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare. statutare sau contractuale. o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare. facând referire la legislatia aplicabila. adica nivelul de eroare sub care întelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare. . auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control.sistemul contabil si de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. .obiectivul auditului situatiilor financiare. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate.4 46. Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)? Standardul International de Audit (ISA) nr. 4 . atunci când: .orientarea mai buna si planificarea misiunii.întinderea lucrarilor de audit.sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect.evitarea lucrarilor inutile. pragul global permite auditorului sa aprecieze daca erorile constatate trebuie sa fie corijate sau sa faca obiectul unei mentiuni în raport. daca intreprinderea refuza sa le corijeze. aceasta evita angajarea în lucrari care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situatiilor financiare.forma oricarui raport sau alte comunicari în legatura cu rezultatele misiunii de audit. izolata sau împreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni. 44. . piese justificative sau alte informatii solicitate. auditorul va trebui sa documenteze elementele pe care se sprijina în concluziile sale. ca urmare a sondajelor si a altor limite inerente oricarui sistem contabil si de control intern.justificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. prin stabilirea mai corecta a esantioanelor de control. pragul de semnificatie reprezinta ceea ce în contabilitatea anglo-saxona poarta denumirea de materialitate. . . cifra de afaceri etc. Altfel spus. . Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii. din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: . Ce este riscul legat de control? Riscul legat de control consta în faptul ca o eroare semnificativa în cont sau într-o categorie de operatiuni. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati într-o "Scrisoare de misiune de audit". La sfârsitul misiunii. în timp ce doua cifre alternative de 250 mii lei si 500 mii lei par sa fie substantial diferite si probabil vor duce la o evaluare destul de diferita a societatii.riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative. la reglementarile sau recomandarea organismelor profesionale al caror membru este auditorul. în general. Riscul legat de control nu poate fi în întregime eliminat. Indiferent de forma pe care o îmbraca relatia contractuala. Unele circumstante particulare trebuie avute în vedere la determinarea pragului de semnificatie: . inferioare pragului global pentru a tine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. stabilirea unor praguri de semnificatie permite: . Auditorul poate sa decida sa nu trimita o noua "scrisoare de misiune" pentru fiecare din exercitiile viitoare. diferenta dintre un profit net de 499mii lei si unul de 500 mii lei nu pare sa influenteze evaluarea unei societati comerciale. în scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. La începutul misiunii. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului înca de la începutul activitatii (misiunii) sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative. . Aceste praguri sunt. Ca urmare. De exemplu.necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil. nu este nici prevenita. având în vedere limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. prin prag de semnificatie se întelege nivelul. iar la sfârsitul misiunii sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate în cadrul exercitiului. 39.

Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE). l din Legea Contabilitatii. aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmatoare: . .norme profesionale de lucru.alte documente emise de IASB. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura sursa de informatii complementare care sa le satisfaca nevoile. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc.norme generale de comportament. ele permit însa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea în lucru a celor mai potrivite tehnici. controleaza si utilizeaza situatiile financiare.Standardele Internationale de Contabilitate (LAS). Ce sunt si ce rol au normele contabile? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt. Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC). normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate în domeniu. pentru calificarea muncii sale NORME CONTABILE Sunt comune la toti cei care: II. . .Standardele Internationale de Raportare Financiara emise de IASB (IFRS).standarde sau norme contabile nationale. organisme de interes public. .alte referinte contabile bine precizate si recunoscute. Ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul. Normele de audit se clasifica în trei categorii. 43. Norme de raportare • stabilesc • controleaza • utilizeaza • opinii fara rezerve conturile • opinii cu rezerve 5 . .norme de raportare. autonome. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale.5 . Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) care cuprind: . NORME DE REFERINTA IN AUDIT I. .capitaluri proprii sau rezultate anormale. Acestea pot fi: Standardele Internationale de Audit (ISA). . Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevazute la art.evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi. . cenzori) si au ca referinta în activitatea lor normele contabile. Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE). Norme profesionale de lucru NORME DE AUDIT • orientarea si planificarea • aprecierea controlului intern • obtinerea elementelor probante • documentarea lucrarilor • etc. 42. acoperind întreaga activitate a auditorului: .standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC. de regula. SIC sau IFRIC. Practicile Internationale de Audit (IAPS). Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa în functie de criterii de calitate omogene. Cei care controleaza sunt prevazuti prin legislatia fiecarei tari (auditori.standarde internationale de raportare financiara. Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori.

informatiile a caror mentiune în raport este prevazuta expres de lege. sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiilor. . Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si întinderea acestei proceduri. . în consignatie si alte stocuri la terti. Procedurile si principiile fundamentale. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii. în legatura cu utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijloc de obtinere a elementelor probante. precum si modalitatile lor de aplicare.sau considera ca alte controale nu-1 conduc la elemente probante fata de limitele impuse de conducerea intreprinderii.descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit.valori imobiliare cumparate prin intermediari financiari. omogene 6. . a soldurilor etc. In cazul executarii unei misiuni de audit independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a îndeplinit misiunea în conditii de integritate si cu obiectivitate. 23. Este o procedura care consta în a cere unui tert având legaturi de afacere cu intreprinderea verificata. auditorul se poate gasi în una din urmatoarele doua situatii: .oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela.mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii. . sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) nr. Auditorul trebuie sa ia în consideratie orice fapt de natura sa puna în discutie fiabilitatea raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa). Din raportul de audit trebuie sa rezulte în mod clar: . Confirmarea poate sa fie pozitiva. . Conceptul de independenta în audit. .relatia contractuala de executare a misiunii de audit.confirmarea unor cauze în baza carora s-au realizat unele tranzactii. Confirmarea externa (directa). 505 defineste principalele cazuri în care auditorul are obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe: . Raportul de audit trebuie sa contina: .confirmarea stocurilor în depozite vamale.situatiile care fac sa apara incertitudini.confirmarea conturilor de clienti si debitori. .6 • opinie defavorabila • imposibilitatea exprimarii unei opinii Tertilor Auditorului Norme generale de comportament profesional De a avea asigurarea ca Definirea scopurilor de independenta opinia va fi atins prin: • competenta emisa în punerea în • secret profesional functie de lucru a • calitatea muncii criterii de tehnicilor • acceptarea si respectarea misiunilor calitate potrivite • etc. clara si completa pozitiei financiare.observatiile reiesite din diverse verificari. 505. atunci când tertul solicitat îsi exprima acordul asupra informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia. . Componentele fundamentale ale independentei sunt: independenta de spirit(rationamentul profesional) si independenta în aparenta (comportamentala).confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate necesare. sau negativa. daca aceasta nu se arata favorabila pentru o astfel de procedura. aplicabil începând cu auditul situatiilor financiare ale anului 2001. Standardul International de Audit (ISA) nr. indiferent de natura serviciului restat. . care va suporta consecintele necesare cu privire la certificare.mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili în practica libera. . . . . atunci când tertului solicitat I se cere sa nu raspunda decât în cazul în care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat. 28.confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori. Continutul raportului de audit.sau considera ca tehnicile compensatorii de control îi aduc elemente suficiente de proba. Procedura se demareaza cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului.împrumuturi de la terti. 6 .

Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor. legea pietelor de capital etc.obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil îl constituie situatiile financiare ale entitatii. 50. ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor întreprinderii (actionari. se întelege examinarea profesionala a unei informatii în vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard. în functie de referentialul contabil aplicabil. Dati definitia auditului statutar si elementele principale ale acesteia.existenta unor fraude. Prin audit. cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare. Elementele principale care definesc auditul: .examinarea trebuie sa se faca nu oricum ci dupa anumite reguli dinainte stabilite. asigurarea protectiei. . conservarea încrederii publicului în profesie.acuratetea declaratiilor financiare. Cum explicati necesitatea unui Cod etic în audit? Necesitatea Codului consta în: 1. . în totalitatea lor: bilant. Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau persoana juridica. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face parte. inclusiv activitati si operatii specifice întreprinderii auditate. Dati definitia auditului în general si elementele principale ale acesteia. în masura în care acestea sunt rezonabile. Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol în protejarea intereselor sale.natura si locul observatiilor în raport. ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite responsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta. Altfel spus. . clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului). 5.continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei.criteriul de calitate în functie de care se face examinarea si se exprima opinia îl constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile. clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de acesta. 1. Prin audit statutar se întelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati în vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele. potrivit normelor de audit.respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale. Notiunea de audit în general semnifica revizia conturilor realizata de experti independenti în vederea exprimarii unei opinii asupra regularitatii si sinceritatii acestora.scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela. .comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale. 2. norma) de calitate.examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala. 49. . . Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta în examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent în vederea exprimarii unei opinii motivate în legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii). în virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii. Definiti auditul intern si controlul intern. cuprinse într-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate. . confirmarea de autoritate a lucrarilor efectuate de profesionistii contabili. legea societatilor comerciale. necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor. 3. 7 . a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata.scopul examinariiunei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia. prin oferirea unei resigurari referitoare la: . în general. . Obiectivul oricarui tip de audit îl constituie îmbunatatirea utilizarii informatiei.opinia exprimata asupra unei informatii trebuie sa fie responsabila si independenta.7 . . 55. asociati). auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica în totalitatea lor situatiile financiare. atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia. 4. . si relatia dintre acestea. precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari.).

auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale. în acest caz. adresa si data raportului. distingându-se trei etape: . destinatarul. în functie de credibilitatea informatiilor obtinute în etapele precedente. examenul variatiilor si examene de coerenta cu alte informatii. .fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare. criterii de apreciere. auditorul stabileste programele de control a conturilor pe baza carora sa poata obtine elementele probante necesare fundamentarii opiniei sale. aparute dupa data închiderii. 31.regulile referitoare la inventarieri.regulile de prezentare si de evaluare stipulate în normele legale si în cele profesionale. . Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina în mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul. deci. auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta decât cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati. Elementele probante: definitie. sunt evenimente care indica circumstante noi. implica respectarea politicilor de gestiune. sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data închiderii. Potrivit Standardelor Internationale de Audit. Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si.proceduri analitice care constau în analiza tendintelor si ratiourilor (rapoartelor) semnificative. Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o serioasa prezumtie asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate. paragraful introductiv. protejarea activelor. .controale privind tranzactiile. paragraful opiniei.reguli de prudenta. rol. face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse în aplicare de conducerea unei entitati în vederea asigurarii. operatiile si soldurile conturilor. Controlul intern. Elementele posterioare închiderii exercitiului.fapte descoperite dupa data raportului de audit.evenimente care furnizeaza informatii în legatura cu fapte care existau la data închiderii exercitiului. Testele de procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii si functionarii sistemelor contabile si de control intern. 25. elementele probante într-o misiune de audit ("audit evidence" sau "elements probants") reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta îsi fondeaza opinia. . care pot fi de doua tipuri: . aceste informatii constau în documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. 8 .8 Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta. dar înaintea publicarii situatiilor financiare. exactitatea si exhaustivitatea înregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua în considerare incidentele evenimentelor posterioare închiderii exercitiului. ele sunt de doua tipuri: . Elementele de baza ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar. în masura posibilului. 14. 10 stabileste tratamentul în situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data închiderii exercitiului.evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data închiderii exercitiului. . Aceasta etapa a misiunii are. semnatura. atât asupra situatiilor financiare cât si asupra raportului sau. prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor. ceea ce presupune asigurarea respectarii regulilor legale si regulamentare de catre întreprindere si anume: .fapte descoperite pâna la data raportului de audit. . a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia. ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o opinie motivata asupra conturilor anuale. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului în contabilitatea intreprinderii si constau în proceduri care urmaresc obtinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative în situatiile financiare. Standardul International de Audit (ISA) nr. paragraful cuprinzând natura si întinderea lucrarilor de audit.

de existenta: controlul intern exista? . . clasata si descrisa conform referentialului contabil aplicabil.conceperea sistemelor contabile si de control intern. . de exemplu.natura activitatilor realizate. veniturile si cheltuielile privesc întreprinderea în cauza. în cazul obtinerii de elemente probante pornind de la testele de procedura.adecvarea controlului intern. sunt aceste sisteme concepute de o maniera care sa previna sau sa detecteze si corecteze anomalii semnificative? . Experienta capatata în cursul unor auditari anterioare.Caracterul suficient se stabileste în raport cu numarul de elemente probante colectate. evaluarea lor. Concluziile procedurilor de audit.caracterul just se apreciaza în raport cu gradul de adecvare.de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al întreprinderii iar un element de pasiv este o obligatie pentru întreprinderea data. de exemplu. o categorie de operatii sau un control intern. aspectele sistemelor contabile si de control intern asupra carora auditorul va strânge elemente probante se refera la: . tinând seama de ansamblul informatiilor bilantului contabil. în masura în care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont.de eficacitate: controlul intern functioneaza eficace? .functionarea sistemelor contabile si de control intern. . auditorul considera necesar sa se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele însele. în general. sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. tranzactiile sau evenimentele au fost înregistrate si toate faptele importante au fost mentionate. existenta de stocuri. acest risc poate depinde de: . . El poate deseori sa fie determinat sa caute elemente probante de sursa sau natura diferita pentru a corobora o aceeasi afirmatie.de masurare: o operatie sau un eveniment este înregistrata la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartin perioadei. aplicând tehnici de sondaj bazate pe rationament profesional sau esantion statistic. sunt concordante. Obtinerea de elemente probante privind o informatie data. .situatia financiara a intreprinderii.de permanenta: controlul a functionat eficace pe toata perioada în cursul careia auditorul întelege sa se sprijine pe el? In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive. . aceste sisteme au functionat de o maniera satisfacatoare pe toata perioada? în colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate. Tipul de informatie disponibila. auditorul se asigura de posibilitatea obtinerii unor afirmatii în materie: . auditorul trebuie sa determinedaca elementele rezultate din aceste controale precum si din testele de procedura sunt suficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea întreprinderii au fost întrunite criteriile urmatoare: .existenta unor situatii susceptibile de a exercita o influenta neobisnuita asupra conducerii intreprinderii.de apartenenta (de realitate) tranzactiile sau evenimentele se refera la întreprinderea data si s-au produs în cursul perioadei respective. . . . Factorii care influenteaza rationamentul auditorului în legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: Importanta riscului de inexactitate. Elementele probante trebuie. la un moment dat. fiabilitatea lor.de exhaustivitate: activele.de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat. . . . în ansamblul lor.natura elementelor în cauza. . în special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori. . în acest caz.9 .reguli de tinere a registrelor si a contabilitatii. Elementele probante trebuie sa îndeplinesca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate). de origine si de natura diferite. dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. Auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci când elementele probante adunate. auditorul nu examineaza totalitatea informatiilor la care are acces pentru a-si forma opinia. Importanta relativa a elementului avut în vedere.de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata. în mod normal. cu pertinenta.existenta activelor si faptul ca acestea apartin întreprinderii.de evaluare: înregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoarea lor de inventar. nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alta afirmatie. datoriile. auditorul poate obtine un grad de certitudine global superior 9 .pasivele patrimoniale.

. .verificarea functionarii controlului intern. Tehnicile de examinare se bazeaza pe: . Trebuie sa existe un raport rezonabil între costul pentru obtinerea unor elemente probante si utilitatea informatiei obtinute. Pentru a-si putea exprima opinia.faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatiei patrimoniale.confirmarea întelegerii sistemului.evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. . auditorului trebuie sa confirme ca situatiile financiare sunt în acord cu concluziile sale si ca ele reflecta corect deciziile conducerii intreprinderii si dau o imagine fidela activitatii si situatiei financiare a intreprinderii. atunci când elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante între ele. .faptului ca bilantul. . 33.întelegerea si descrierea sistemelor semnificative. etape. .comparatiile între datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare. contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza a contabilitatii asupra carora auditorul îsi exprima opinia. . Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea: . întinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. prin ele însele. omisiunea unei proceduri. teste de permanenta. Invers.evaluarea preliminara.rezultatelor financiare. posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. financiare si rezultatele obtinute. în functiune. Cu toate acestea. poate fi necesara folosirea unor proceduri suplimentare în scopul rezolvarii contradictiei. Când estimeaza ca poate sa se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita întinderea sondajelor sale si a controalelor proprii asupra conturilor. el nu trebuie sa formuleze o opinie fara rezerva.stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate. Etapele aprecierii controlului intern: .compararea în procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient? aceste proceduri sunt aplicate? în ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte? Auditorul nu trebuie sa verifice ansamblul controlului intern. 10 . Examenul situatiilor financiare. auditorul va verifica flinctionarea acestui control intern. Evaluarea controlului intern: continut. el trebuie sa se straduiasca sa obtina elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. alcatuind în acest sens un program de verificare a controlului intern. Daca nu este în masura sa obtina aceste elemente probante suficiente. precum si riscurile de eroare în tratarea datelor si informatiilor pe de alta parte. Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative în scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine. contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente.pozitiei financiare intreprinderii. pe de o parte. Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare îl constituie verificarea daca acestea dau o imagine fidela clara si completa: . Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina în ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-si putea defini natura. testele de conformitate. 27. Situatiile financiare (bilant. . concorda cu datele din contabilitate. Toate actiunile întreprinse de auditor în aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei întrebari care furnizeaza baza de apreciere a sistemului de control intern: care sunt procedurile efective. dificultatile si costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil. ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijine. .10 celui pe care îl obtine din fiecare din elementele probante luate izolat. sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor în vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de închidere.situatiei financiare. .evaluarea riscurilor de eroare. Atunci când auditorul are dubii legitime cu privire la o informatie care prezinta o importanta semnificativa. Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente probante pe baza carora sa traga concluzii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile financiare.

. în functie de marimea intreprinderii.conturile de trezorerie. protejarea sau conservarea patrimoniului. Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta.politicile de închidere a conturilor si metodelor de evaluare folosite au fost aplicate în mod constant. grija si sarguinta si sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala.soldurile de deschidere nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare ale exercitiului în curs. 26. . . Reguli particulare.examineaza bazele de impozitare stabilite în materie de taxe si impozite asupra conturilor de venituri. 510 reglementeaza procedurile si principiile fundamentale si modul lor de aplicare în ce priveste soldurile de deschidere. Când situatiile financiare ale exercitiului precededent au fost auditate de un alt auditor.metodele utilizate pentru calculul amortizarii si provizioanelor si fundamentarea lor.evolutia conturilor prezentate de aceste anexe. . .împrumuturi si datorii asimilate. de regula.respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contul de profit si pierdere. . trebuie sa asigure întotdeauna separarea a trei functii care. Daca situatiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune în lucru alte proceduri.capitalurilor proprii. . auditorul îsi divizeaza diligentele verificând si satisfacerea unor reguli generale si particulare. Standardul International de Audit (ISA) nr. . . auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si adecvate care sa-i permita sa se asigure ca: . 4.conturile de terti.elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opereze compensatii.iregularitate . din legislatie si tehnici de lucru. . .examineaza unele conturi de cheltuieli. 54. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere. Auditorul verifica modul de înregistrare a: .bilantul contabil este întocmit conform normelor contabile în vigoare. daca ele sunt mai mult sau mai putin numeroase.11 în cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil.stocuri si productie în curs de executie. auditorul actual poate gasi elementele probante examinând dosarele de lucru ale auditorul precedent. Daca prin aplicarea procedurilor specifice nu se obtin elemente probante suficiente si adecvate cu privire la soldurile de deschidere. 11 .bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de închidere al exercitiului precedent. Competenta profesionala se divide în doua componente: achizitionarea competentei profesionale si mentinerea competentei.având posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi. înregistrarea operatiilor sau contabilizarea lor. în cazuri deosebite. Separarea functiilor. sau modificarea acestora a fost corect înregistrata si descrisa în notele anexe.imobilizari. . Reguli generale: .examineaza situatia comparativa a diverselor conturi de venituri si cheltuieli. se regasesc în mai toate intreprinderile. Explicati principiul competentei în audit. în legatura cu rezultatul exercitiului. . în misiunile initiale de audit. . Explicati importanta separarii sarcinilor în organizarea controlului intern al unei entitati.bilantul contabil este întocmit sub o forma comparativa.soldurile de închidere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau. auditorul trebuie sa emita o opinie cu rezerve sau se va afla în imposibilitatea de a emite o opinie. Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoana sa poata comite o eroare sau o inexactitate . Separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel încât sa permita controlul reciproc al executiei lor.conturile de provizioane. auditorul: . . lin legatura cu anexele la situatiile financiare. auditorul examineaza informatiile furnizate de acestea. au fost ajustate retroactiv. respectiv cele privind: realizarea obiectivelor intreprinderii. analizând în mod deosebit: .

superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie. Tribunalul arbitrai si Comisiei de disciplina 17. din cauza limitarii întinderii lucrarilor noastre. Rezervele se prezinta înaintea paragrafului de opinie. mod de prezentare. . Obiectivitatea . Consiliul de Administratie. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti.presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci efectueaza servicii profesionale. pe baza confidentiala. în afara de cazurile cand obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare. sa nu se afle în situatii de incompatibilitate.orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa încerce sa se asigure ca.A. asa cum se pot identifica în Standardele Internationale de Audit. Opinia cu rezerve: motive. Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate în trei faze si zece etape care. Profesionisti contabili trebuie sa respecte stabilite de catre organizatia (intreprinderea) la care isi desfasoara activitatea.Faza initiala acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit orientarea si planificarea auditului . Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati. in cadrul organizatiei in care isi desasoara activitatea sunt stabilite politici in vederea rezolvarii conflictelor. 3.sa solicite consultanta sau consiliere. functioneaza Comisia de etica profesionala. In acest sens . Comitetul Actionarilor etc.daca dupa epuizare completa a tuturor posibilitatilor de control intern conflictul de etica mai exista. de conflict de interese. 9. noi nu ne exprimam opinia asupra conturilor anuale. Directorii Neexecutivi.Faza executarii lucrarilor aprecierea controlului intern controlul conturilor examenul situatiilor financiare . in ultima instanta profesionistul contabil nu poate avea alta solutie la unele probleme semnificative (de e. care sa puna la îndoiala obiectivitatea acestuia. Explicati principiul confidentialitatii în audit. Integritatea . fara prejudicii. Explicati principiul integritatii si obiectivitatii în audit. Membrii Federatiei Internationale a Contabililor care se confrunta cu conlicte de etica trebuiesa aiba acces la activitati confmdentiale de consiliere . frauda) decât sa-si dea demisia si sa prezinte un memeorandum informativ unui reprezentant corespunzator al acelei organizatii (întreprinderi) . se prezinta astfel: Faze Etape . paragraful opiniei se formuleaza astfel: Exemplu de rezerve datorate limitarii întinderii lucrarilor: 12 .Faza finala evenimente posterioare închiderii exercitiului utilizarea lucrarilor altor profesionisti alte lucrari necesare închiderii raportul de audit documentarea lucrarilor de audit 16. O astfel de opinie datorata limitarii întinderii lucrarilor se poate prezenta astfel: "Noi nu am fost în masura sa asistam la inventarul fizic. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive. profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. în succesiunea lor logica si practica. de baza. Aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor între profesionist si clientul sau angajatorul sau.presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial. trebuie sa tina cont de urmatoarele: . Când seful ierarhic superior este seful Biroului Executiv (sau similar) urmatorul nivel superior care poate controla activitatea poate sa fie Comitetul Executiv.C. Daca problema nu este rezolvata la acest nivel si profesionistul contabil decide sa prezinte situatia nivelului urmator de conducere. mod de prezentare." 7. 37.C. Consiliul Director. impusa de catre directiune. in cadrul C. salariati. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.R. . In astfel de cazuri. de la un consilier independent sau de la organismul profesional contabil. Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute în timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizare scrisa. Daca se descopera ca seful ierarhic superior este implicat in problema conflictuala.sa analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat.E. Având în vedere importanta faptelor expuse mai sus. Comisii de apel. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic. pentru a obtine o intelegere a posibilelor evolutii ale situatiei.12 5. Faze si etape în executarea unei misiuni de audit.

în general. Orientarea si planificarea auditului. pe baza unui amortisment linear si al unei cote de . în toate aspectele lor semnificative). conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200 .. si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare... lei. situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200 .. contului de profit si pierdere.. precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul închis la aceasta data. conturile anuale dau o imagine fidela (sau prezinta în mod sincer. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200. lei... pentru utilaje. 35. în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale... cât si contului de profit si pierdere pentru exercitiul încheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare". de regula. 18.. trebuie sa se ridice la suma de . mod de prezentare. Forma de prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este urmatoarea: "Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare.. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate." 19. în opinia noastra.. daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor... caci noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date... datorita incidentei faptelor mentionate în paragraful precedent. In consecinta. adaugând un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. dar cu un paragraf de observatii: semnificatie. în opinia noastra.. Cheltuielile aferente. amortismentele cumulate trebuie sa se ridice la . mii. 13 . pentru exercitiul încheiat la 31 decembrie 200. Acest tip de opinie se formuleaza atunci când apar elemente care însa nu afecteaza opinia auditorului. pentru cladiri si . mii.. expus de o maniera detaliata în anexa. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare. Dupa parerea noastra... paragraful de observatii se situeaza. cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale. Societatea face obiectul unui proces în care este acuzata de infractiune în utilizarea brevetelor si în care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului. In unele cazuri. pe baza unui amortisment linear si a unei cote de . Opinia fara rezerve: semnificatie. noi am putut controla cantitatile prin alte proceduri.. si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. noi atragem atentia asupra notei "X" din anexa... în conformitate cu normele internationale (sau nationale) de contabilitate".. în prezent.. mii.. Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate: "Astfel. iar pierderile exercitiului si pierderile cumulate la .. lei." 15. pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200. mod de prezentare. ca acesta nu constituie o rezerva. amortismentele cumulate trebuiau sa se ridice la .. cât si contului de profit si pierdere pentru exercitiul încheiat la aceasta data. lei. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte".. aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza. raportul de audit poate fi modificat. se poate prezenta astfel: "Astfel.. "Dupa parerea noastra. Tinând seama de natura documentelor contabile ale societatii. O astfel de opinie datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile.. pentru utilaje. Dupa parerea noastra. Opinia defavorabila: motive. cât si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt în curs.. a faptelor mentionate în paragraful precedent. în consecinta.13 "Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200. sa fie determinatsi.... dupa paragraful de opinie........... pentru cladiri si . pentru exercitiul încheiat la 31 decembrie 200 . trebuia sa se ridice la suma de . mod de prezentare. cum este explicat în nota "X" anexata. iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate la . Cheltuielile aferente. Aceasta practica nu este. nu s-au constatat amortismente în situatiile financiare. cum este explicat în nota "X".. Opinia fara rezerve.... mii. în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale.. Aceasta practica nu este. societatea a angajat o contra-actiune si audierile preliminare.. pentru exercitiul încheiat la aceasta data. Dupa parerea noastra. nu s-au constatat amortismente în situatiile financiare. în consecinta.

sa exprime o opinie asupra acestor situatii financiare. Exizta 4 tipuri de opinie: . Raportul trebuie sa mentioneze ca situatiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca.opinia fara rezerve. care trebuie sa fie utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare. Cititorul are în fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost facut conform normelor si practicilor în materie. .. se presupune ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului. informatii care sa-l permita orientarea si planificarea controalelor astfel încât sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit. 20.Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative . Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune a responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului. Responsabilitatea noastra este. care au facut obiectul auditului.examenul.opinia defavorabila. .Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii . Dimpotriva. Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie. Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat. Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure în mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. ..14 în aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii. zonele sale de risc. Acest paragraf poate. precum si descrierea lucrarilor de catre auditor. respectiv Standardele Internationale de Audit sau norme si practici nationale..revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare. Pregatirea lor presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au o incidenta semnificativa. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. Raportul auditorului trebuie sa descrie întinderea lucrarilor de audit. pe baza auditului efectuat. Paragraful privind natura si întinderea lucrarilor de audit. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. ca presupunând: . Raportul de audit trebuie sa descrie auditul. Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii. Principalele lucrari din aceasta etapa sunt: . "întinderea lucrarilor" da posibilitatea pentru auditor sa puna în opera procedurile de audit judecate ca necesare în conditiile concrete date. domeniile si sistemele semnificative. încât sa poata exprima asupra acestora o opinie. încheiate la 31 decembrie 200. sa exprimam o opinie asupra acestor conturi anuale". .evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare. de exemplu. avea formularea urmatoare: "Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii "X". ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite. indicând ca ele au fost îndeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor nationale. . a elementelor probante care justifica sumele si informatiile continute în situatiile financiare. ca pe baza auditului nostru.Elaborarea programului de munca 22. Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere.evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare. pe baza de sondaje.opinia cu rezerve.Redactarea Planului de misiune (planului de audit) . 21. Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii. responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situatii financiare. într-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare care au aceeasi valoare: "dau o imagine fidela" sau "prezinta în mod sincer în toate aspectele lor semnificative". asa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. . daca aceasta nu rezulta în mod clar. cât si data si perioada acoperite prin aceste documente. 14 .imposibilitatea de a exprima o opinie.

în timp si în spatiu (subunitati. forma si fondul acestuia variind în functie de talia intreprinderii. Dupa cunoasterea particularitatilor intreprinderii. metodologia si tehnologia specificata utilizata de auditor. rapoarte si relatii de stabilit.).repartizarea lucrarilor pe oameni.determinarea naturii si întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificatie ales. Un audit consta în a exprima. Programul de muncă este un ansamblu de instrucţiuni puse în atenţia tuturor participanţilor la misiunea de audit care permit controlul bunei execuţii a lucrărilor pe tot parcursul misiunii de audit. Planul de misiune: continut. filiale în tara si în strainatate etc. întelegerea sistemului contabil si de control intern. datele interventiilor în teren. forme de prezentare. tehnic etc. Redactarea planului de misiune si pe aceasta baza a programului de munca presupune: . . în a evalua principiile si metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii. situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. de exemplu. Programul de muncă. conducerea. Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat în scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca. Este documentul care serveste ca instrument de baza pentru toti intervenantii de-a lungul întregii misiuni de audit. avea formularea urmatoare: "Noi am realizat auditul conform Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile nationale). de asemenea. să detalieze obiectivele auditului. natura calendarului si întinderea procedurilor de audit si coordonarea. . precum şi bugetul de timp pentru fiecare rubrică şi pentru fiecare procedură de audit folosită. cu maxim de eficacitate si în cadrul termenelor convenite cu clientul. cât si în a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora. supravegherea si revizuirea lucrarilor.coordonarea cu auditorii de la societatile-surori si de la societatea-mama. . Standardul International de Audit (ISA) nr.). .aceasta orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare si deci asupra programarii si planificarii misiunii de audit. bugetul de timp si costurile angajate. el consta." 34. pentru închiderea situatiilor financiare. . Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre.calendarul sedintelor AGA si CA. calendarul şi întinderea procedurilor de audit necesare. IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit).alegerea membrilor echipei în functie de experienta si cunostintele lor în sectorul de activitate al intreprinderii. complexitatea auditului.solicitarea de specialisti pentru studierea sistemelor si datelor informatizate în orice alte domenii (juridic. 300 intitulat "Planificarea lucrarilor de audit" prevede obligatia planificarii activitatii de audit ca o masura de asigurare ca aceasta activitate se realizeaza de o maniera eficienta. Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune.organizarea lucrarilor de audit astfel încât sa fie atins obiectivul de a certifica situatiile financiare în mod rational. Programul de control: rol.termenul de depunere a raportului. Pentru elaborarea programului de muncă auditorul va aprecia evaluarea specifică a riscurilor inerente şi a riscurilor legate de control.15 Acest paragraf poate. 32. rol. . elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute în situatiile financiare. Programul de muncă poate. mijloacele necesare. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat. riscul si pragul de semnificatie. continut. de asemenea. . cât şi nivelul de asigurare care ar urma să fie furnizată de controalele substantive (controalele proprii ale 15 . permitând: . din planul de misiune nu pot lipsi informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor intreprinderii.utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de alti auditori externi sau experti. profesionistul contabil are posibilitatea sa îsi orienteze misiunea în functie de domeniile si sistemele semnificative. fiscal. pe baza de sondaje. Planul de misiune este în fapt programul general de munca în care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. ISA 300 prevede obligaţia pentru auditor de a elabora şi documenta un Program de muncă în care sunt definite natura. . Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei întreprinde 36.

piaţa. riscul legat de control (RC) şi riscul de nedetectare (RN). scrisorilor de confirmare şi alte documente ce urmează a fi emise (cu datele limită). Alţi auditori. instrument de identificare a responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea entităţii auditate. conturi consolidate.comparabilităţi plurianuale Definirea misiunii: Natura misiunii: conturi anuale. fiscalitate etc. 16 . Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie incorectă prin faptul că erori semnificative există în situaţiile financiare.conţinut tip Prezentarea intreprinderii: Denumirea Sediul social Capital social şi acţionari Înregistrare Scurt istoric Consideraţii succinte privind obiectivul de activitate. Conţinutul tip al unui Plan de misiune este prezentat în continuare cu titlu de exemplu. Planificarea: Repartizarea lucrărilor Datele intervenţiilor pe etape Lista rapoartelor. instrument de confirmare a încrederii publicului şi acţionarilor în situaţiilor financiare prezentate de o entitate. permanenţe. PLANUL DE MISIUNE . experţi sau cenzori cu misiuni în intreprindere Sisteme şi domenii semnificative: Prag de semnificaţie Funcţii şi conturi semnificative Zone de risc identificate Controale semnificative pe care ne putem sprijini Orientarea programului de lucru: Aprecierea controlului intern Lucrări deosebite Confirmări de obţinut (interne şi externe) Inventare fizice Asistenţă de specialitate necesară (informatică. Relaţia dintre acestea se poate prezenta sub forma următoare: RA = Ri x RC x RN 24. El se divide în trei: riscul inerent (RI).) Documente de obţinut Echipa şi bugetul. previziuni etc. Programul de muncă este o detaliere a tuturor elementelor conţinute în Planul de audit (de misiune). Altfel spus. 45. Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise şi în cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de bază. Raportul de audit are un triplu rol: instrument de comiunicare cu utilizatorii situaţiilor financiare emise de entitatea auditată. Rolul raportului de audit. concurenţa Informaţii contabile: Bugete şi conturi previzionale Particularităţile sistemului contabil Principiile contabile. respectiv cu publicul. precum şi cu acţionarii pentru decizii economice. 700 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale şi modalităţile lor de aplicare cu privire la forma şi conţinutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaţiilor financiare ale unei entităţi (misiunea de bază). în vederea asigurării îndeplinirii acestuia din urmă.16 auditorului). Răspunderea conducerii entităţii auditate se referă la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Riscul de audit: componentele şi relaţiile între acestea. Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr.

Ţinerea la zi se efectuează pe sumar. PF (dosarul permanent. PD (dosarul permanent. Secţiunea C) intitulată “Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiile precedente”. pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de bază. ED (dosarul exerciţiului. dosarul permanent. responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi. proprietatea asupra bunului. înlesnirea muncii în echipă şi supervizarea lucrărilor date la colaboratori. această fază a 17 . raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). Structura dosarului exerciţiului. Tehnica observării fizice. de exemplu. Secţiunea D) intitulată “Evaluarea riscului legat de control”. permite utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la zi.17 Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de bază. PG (dosarul permanent. De exemplu. Secţiunea J) intitulată “Controlul conturilor consolidate”. justificarea opiniei emise şi redactarea raportului. Secţiunea D) intitulată “Analize permanente”. documentarea lucrărilor efectuate. după cum urmează: PA (dosarul permanent. Fiecare secţiune poate fi materializată printr-un despărţitor comportând un sumar al conţinutului. PE (dosarul permanent. indicând data introducerii documentului. Dosarul exerciţiului este indispensabil pentru: mai buna organizare şi control ale misiunii. conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital. Secţiunea B) intitulată “Sinteza misiunii şi rapoarte”. celelalte elemente probante ca. EI (dosarul exerciţiului. nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca. EE (dosarul exerciţiului. Clasarea lor într-un dosar separat. În general se foloseşte o împărţire în 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J. trebuie verificate prin alte tehnici. astfel: EA (dosarul exerciţiului. Dosarul permanent se organizează în secţiuni (părţi) care uşurează clasarea documentelor şi consultarea lor. Secţiunea F) intitulată “Utilizarea lucrărilor altor profesionişti”. EC (dosarul exerciţiului. Rolul si importanţa dosarului permanent. Dosarul exerciţiului este bine să fie împărţit pe secţiuni (părţi) pentru a uşura utilizarea sa. 29. EF (dosarul exerciţiului. deciziilor luate şi asigurarea că programul s-a derulat fără omisiuni. 12. 10. au ca obiectiv asigurarea că: intreprinderea a prevăzut mijloace corespunzătoare care permit recenzarea activelor în condiţii de fiabilitate. EB (dosarul exerciţiului. răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi). nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază. Secţiunea H) intitulată “Lucrările de sfârşit de misiune”. Secţiunea E) intitulată “Controale substantive”. pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate.valoarea atribuită etc. de exemplu. EJ (dosarul exerciţiului. Structura dosarului permanent. Secţiunea E) intitulată “Fiscal şi social”. Secţiunea A) intitulată “Generalităţi”. Secţiunea B) intitulată “Documente privind controlul intern”. 13. Ele nu au deci nevoie să fie cercetate în fiecare an. reglementări diverse sau norme ale organismului profesional.) sau raportul asupra controlului intern. responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi alte reglementări. EG (dosarul exerciţiului. PC (dosarul permanent. presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii. Secţiunea C) intitulată “Orientare şi planificare”. EH (dosarul exerciţiului. Dosarul exerciţiului cuprinde toate elementele unei misiuni. însă ea nu aduce decât o parte din elementele probante necesare şi anume numai existenţa bunului respectiv. Acţiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor. Secţiunea A) intitulată “Acceptarea misiunii”. Secţiunea I) intitulată “Intervenţii cerute prin reglementări diverse”. Dosarul permanent permite deci evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi transmiterea de la un exerciţiu la altul a elementelor de recunoaştere a intreprinderii. Secţiunea F) intitulată “Juridice”. Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toată durata mandatului. 11. bănci. de la organizarea misiunii la sinteză şi formularea raportului. PB (dosarul permanent. el permite ansamblarea tuturor lucrărilor. a căror utilitate nu depăşeşte exerciţiul controlat. Rolul si importanţa dosarului exerciţiului. Secţiunea G) intitulată “Verificări şi informaţii specifice”. Dosarul permanent se subdivide în sapte secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din partea organismului profesional. Secţiunea G) intitulată “Intervenţii externi”. asigurări etc. Observarea fizică este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ.

în general cu ocazia controlului conturilor. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic? 51. utilizând tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecărei situaţii. Disciplina: AUDIT Alfabetic 38.. Alegerea între cele două tipuri de sondaje depinde de pregătirea profesională a auditorului şi de gradul de credibilitate pe care acesta doreşte să îl dea concluziilor sale. Sondajele pe care le realizează auditorul în cursul misiunii sale sunt de două naturi diferite. Ce este riscul de nedetectare? 47. Ce este expertul contabil? 48. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? 40. Oricare ar fi însă tipul de sondaj. însă. nu permite o extrapolare riguroasă a rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. aplicarea la acestea a tehnicilor de obţinere a elementelor probante şi extrapolarea rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Tehnica sondajului. sondajele efectuate în astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuţiilor. Care sunt normele de referinţă în auditul situaţiilor financiare? 56. auditorul nu poate verifica integral. 30. Auditorul poate folosi în general două tipuri de sondaje: sondajul statistic şi sondajul nestatistic. Deciziile prealabile executării sondajului pot fi prezentate schematic astfel: Controlul întregii mase sau mulţimi Nu Nu Sondaje asupra ansamblului mulţimii Definirea obiectelor şi alegerea mulţimii (masei) Este suficient un control prin sondaj? Mulţimea conţine elemente cheie? Verificarea elementelor cheie este suficientă? → Da → Da → Da → Controlul tuturor elementelor cheie Nu Controlul tuturor elementelor cheie plus sondajele asupra restului mulţimii ÎNTREBĂRI ŞI STUDII DE CAZ . . rulajele sau soldurile unui cont. Tehnica sondajului este reglementată de Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. acestea sunt sondaje asupra valorilor.în unele cazuri. . în general cu ocazia verificării funcţionării controlului intern. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? 52. Ţinând seama de numărul de operaţii efectuate de intreprindere.în alte cazuri. este important să fie respectate câteva reguli riguroase privind decizia asupra eşantionului şi parcurgerea unor etape obligatorii. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entităţi? 2. aceste mijloace sunt puse în aplicare în mod satisfăcător. El caută elementele probante pe un eşantion adecvat. acesta din urmă. vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpărărilor). Ce este riscul legat de control? 39. Sondajul este definit ca o tehnică ce constă în selecţionarea unui anumit număr sau părţi dintr-o mulţime.experţi contabili 4.. bazat exclusiv pe experienţa sa profesională. lucrările de inventariere au fost corect exploatate (valorificate). Ce este şi cum se determină pragul de semnificaţie? 43. Audit . Ce este şi ce conţine scrisoarea de misiune (de angajament)? 44. Ce este riscul inerent? 46. 8. această fază constă în a controla dacă cantităţile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor şi se situează deci după inventarierea propriu-zisa. această fază constă în verificarea faptului că persoanele însărcinate cu inventarierea aplică în mod corect procedurile şi se situează în timpul inventarierii propriu-zise. prezintă o caracteristică comună (de exemplu. mulţimea. auditorul caută să verifice valoarea dată unei mulţimi sau unei mase.18 intervenţiei constă în studierea procedurilor de inventariere şi se situează deci înaintea inventarierii propriuzise. auditorul caută să demonstreze că elementele care constituie masa. 530. Care sunt elementele de bază ale controlului intern al unei entităţi? 41. Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit. Ce sunt şi ce rol au normele contabile? 18 . de exemplu. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din România? 53.

Riscul de audit: componentele şi relaţiile între acestea. 54. Opinia fără rezerve. Conceptul de independenţă în audit. Rolul raportului de audit. 22.experţi contabili 581 4. 16. 12. Explicaţi importanţa separării sarcinilor în organizarea controlului intern al unei entităţi. 7. mod de prezentare. Faze şi etape în executarea unei misiuni de audit. Rolul si importanţa dosarului exerciţiului. mod de prezentare. rol.19 42. 35. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit. 37. 7. mod de prezentare. 24. forme de prezentare. Conceptul de independenţă în audit. 12. 50. 29. 5. Disciplina: AUDIT Număr curent 1. şi relaţia dintre acestea. mod de prezentare. 30. Rolul si importanţa dosarului permanent. 55. 31. Elementele probante: definiţie. Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive. 14. 18. 33. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. 3. Elementele posterioare închiderii exerciţiului. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. dar cu un paragraf de observaţii: semnificaţie. Daţi definiţia auditului în general şi elementele principale ale acesteia. Obligaţiile etice ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi. 20. Programul de muncă. 1. de bază. Examenul situaţiilor financiare: solduri de deschidere. Opinia cu rezerve: motive. Examenul situaţiilor financiare. Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit? 49. Investigaţii şi sancţiuni pentru nerespectarea normelor de comportament. Planul de misiune: conţinut. 21. Structura dosarului exerciţiului. Orientarea şi planificarea auditului. 10. 11. conţinut. 13. rol.. Structura dosarului exerciţiului. Programul de control: rol. 19 . Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivitătii în audit. 4. Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar. Rolul si importanţa dosarului exerciţiului. Conţinutul raportului de audit. Structura dosarului permanent. 45. 9. Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia. Audit . salariaţi. Obligaţiile etice ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi. etape. 11. Rolul si importanţa dosarului permanent. Tehnica sondajului. Evaluarea controlului intern: conţinut. Tehnica observării fizice. 27. 36. 25. Structura dosarului permanent. 19. 5. mod de prezentare. 8. 17. Ce sunt şi ce rol joacă normele de audit? 6. Paragraful privind natura şi întinderea lucrărilor de audit. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit. 23. criterii de apreciere. Confirmarea externă (directă). Explicaţi principiul competenţei în audit. Investigaţii şi sancţiuni pentru nerespectarea normelor de comportament. Opinia fără rezerve: semnificaţie. Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivitătii în audit. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic? 3. ÎNTREBĂRI ŞI STUDII DE CAZ . 28. salariaţi. Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit? 2. Opinia defavorabilă: motive. Definiţi auditul intern şi controlul intern. Explicaţi principiul competenţei în audit. 4. 15. 10.. 13. 34. 26. 6. 32. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din România? 9.

. etape. 55. 53. 31. 54. mod de prezentare. Evaluarea controlului intern: conţinut. 38. Opinia defavorabilă: motive. Definiţi auditul intern şi controlul intern. mod de prezentare. mod de prezentare.experţi contabili 18. rol. rol. 43. de bază. 42. 47. Opinia cu rezerve: motive. 583 ÎNTREBĂRI ŞI STUDII DE CAZ. 36. 21. 37. 41.20 14. şi relaţia dintre acestea. 51. Examenul situaţiilor financiare. Audit . Care sunt principalele obiective ale auditului intern? 20 . conţinut. Examenul situaţiilor financiare: solduri de deschidere. Confirmarea externă (directă).. 24. Planul de misiune: conţinut. 582 Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar. 48. Tehnica observării fizice.. 19. forme de prezentare. 29. 23. Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia. mod de prezentare. 17. dar cu un paragraf de observaţii: semnificaţie.experţi contabili Ce este şi ce conţine scrisoarea de misiune (de angajament)? Ce este expertul contabil? Care sunt normele de referinţă în auditul situaţiilor financiare? Ce sunt şi ce rol joacă normele de audit? Ce sunt şi ce rol au normele contabile? Ce este şi cum se determină pragul de semnificaţie? Riscul de audit: componentele şi relaţiile între acestea. Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit. 56. 22. 32. Tehnica sondajului. Paragraful privind natura şi întinderea lucrărilor de audit. 45. 44. criterii de apreciere.. 30. 40. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. Rolul raportului de audit. Programul de control: rol. 16. Opinia fără rezerve. Ce este riscul legat de control? Ce este riscul inerent? Ce este riscul de nedetectare? Daţi definiţia auditului în general şi elementele principale ale acesteia. 27. Elementele posterioare închiderii exerciţiului. 15. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entităţi? Care sunt elementele de bază ale controlului intern al unei entităţi? Explicaţi importanţa separării sarcinilor în organizarea controlului intern al unei entităţi. Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive. Elementele probante: definiţie. Opinia fără rezerve: semnificaţie. 35. ÎNTREBĂRI ŞI STUDII DE CAZ. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. 28. 20. Orientarea şi planificarea auditului. 34. Programul de muncă. 33. 49. 39. mod de prezentare. Faze şi etape în executarea unei misiuni de audit. 26. 46. Conţinutul raportului de audit. 52. 25. 50. Audit .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful