P. 1
Me 3

Me 3

|Views: 5|Likes:
Published by Andreea Bentea

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Andreea Bentea on Nov 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2015

pdf

text

original

Utilizarea recompenselor în managementul clasei Se poate apela la recompensele interne i externe pentru a forma i înt ri motiva ia elevilor Ca recompense

externe se pot folosi: notele, diplomele, premiile, laudele în public, scrisori de felicitare trimise p rin ilor, excursii i tabere gratuite etc. Ca i recompense interne, pot fi: satisfacerea curiozit ii, satisfac ia lucrului bine f cut, pl cerea resim it la atingerea unui standard sau la rezolvarea unor probleme etc. Aceste recompense interne pot fi influen ate de cele externe.

O recompens este eficient dac : - se ofer atunci când este cazul; - specific pentru ce este recompensat elevul; - recompenseaz atingerea unor standarde specificate anterior sau numai efortul depus pentru atingerea standardelor (dac profesorul nu arat prin recompens c le-a observat efortul, elevii se pot resemna); - furnizeaz clasei informa ii despre valoarea muncii lor; - sprijin motiva ia endogen (elevul este convins c poate face fa pentru c -i place subiectul); - orientez aten ia elevului pe comportamentul propriu;

De ce l ud m?
Cercet rile arat c accentuarea activit ii elevilor ( de exmplu: lauda i alte recompense ) este cea mai puternic unealt pe care o are la îndemân profesorul i singura de altfel. Aceast ac iune de sprijin/ înt rire a activit ii elevilor îmbun t e te: înv area i realizarea obiectivelor motiva ia comportamentul concentrarea în clas încrederea în sine sau mod de ac iune propriu , adic încrederea elevilor în propria obiectivitate de a îmbun t ii ,dezvolta i preântâmpina propriile dificult i respectul de sine atitudinea fa de înv are i de o materie anume atitudinea fa de profesor. Apar câ tiguri substan iale atât pentru profesor cât i pentru elev.

Frecven a ! Incerca i s da i fiec rui elev cel pu in o încurajare în fiecare lec ie. Incerca i s - i « resuscita i » pe cei adormi i, tulburen i sau al c ror proces este lent. Acest « îngrijire atent » acordat de profesor înseamn s le recunoa te i efortul i progresele de patru ori pe or , cel putin , zâmbindu-le i vorbindu-le în mod prietenos. Centrat pe teme i nu pe sine. Laudele tebuie centrate pe munca elevului i nu pe sine însu i. Ele tebuie acordate pentru efortul depus de elev, pentru realizarea unei sarcini de lucru, pentru abilit ile pe care le are, etc, i nu doar pentru faptul c st în clas i ascult .

Laudele nu trebuie s sune : »E ti foarte bun la asta ! » sau « E ti un student capabil », deoarece : - se consider c succesul s u se datoreaz propriilor atribute; - îi face pe elevi s interpreteze dificult ile bazate pe aceste abilit i. Totu i putem s le ar t m elevilor aprecierea noastr în abilit ile lor de a reu i acolo unde al ii e ueaz prin lipsa de încredere . Centrarea pe un anumit elev Elevul trebuie l udat pentru o relizare a sa personal , nu a întregului grup de elevi sau clas .Nu trebuie s se bazeze pe compara ia cu al i elevi ( cu un nivel mediu al grupei/clasei) ; acest lucru ar însemna c elevii slabi nu ar ajunge niciodat s fie l uda i, adic ace tia, care au cea mai mare nevoie de apreciere, ar fi respin i din start. Orice elev trebuie l udat pentru orice tem banal dus la îndeplinire.
c)

d) Specific Trebuie men ionat faptul c lauda indic valoarea unei realiz ri concrete, de aceea trebuie focalizat pe acea tem anume dus la îndeplinire. De asemenea trebuie spus pentru ce anume se ofer lauda c s nu sune depreciativ : « Foarte bine, e o metod bun de rezolvare a problemei » sau « Te concentrezi foarte bine acum » sau « Excelent, Petre !Prezentarea datelor e deosebit de clar » e) Sincer Profesorul trebuie s fie spontan i sincer. S nu par un reflex sau o fraz obi nuit , spus mereu , lipsit de con inut. i în nici un caz aceste laude nu trebuie s li se par elevilor ca un mijloc de contest al lor. Dar acest lucru nu este u or de realizat, nu-i a a ?

Recompensele ineficiente sunt acelea care: - se ofer aleator; - nu îi arat elevului pentru ce a nume a fost recompensat; - se dau dup un anumit intervat de timp periodic (pentru c a sosit timpul); - încurajeaz competi ia; - se ofer f r o baz real ; - se atribuie în situa ii de noroc, sau la rezolvarea unor subiecte prea u oare.

Strategia de apreciere a elevilor pentru profesorii mai « duri »
Unii profesori nu se simt comod atunci când trebuie s - i laude elevii. Totu i recunoa terea rezultatelor bune ale elevilor este o metod de recompensare a muncii lor, care se poate face prin simpla apreciere a lucrurilor bune astfel încât elevii s se simt pozitiva i. Acest lucru se poate face i printr-un test distractiv, ar tându-le astfel elevilor ce tiu i ce pot face Anun a i-i înainte i ve i ob ine rezultate maxime. Un test de 2-3 minute la fâr itul lec iei poate fi o tehnic de recapitulare excelent .. i ve i vedea c i ei se bucur când fac bine testul. Desigur , dac rezultatul testului nu e bun , testul nu e motivat, deci considera i-l a fi « formativ », dându-le elevilor o a doua ans a doua lec ie. Spune i-le acest lucru ca s se poat concentra. Elevul s r spund doar la întreb rile la care a gre it prima data. Cu siguran , a doua oar to i vor face testul bine. Incerca i s descuraja i elevii s - i compare notele între ei : stabili i o scar de valori i inregistra i-i pe ace tia ca fiind : « admi i i nu înc » Da i-le note destul de bune - care conteaz i ar ta i-le unde au gre it.

Necesitatea pedepselor în managementul clasei

Ca remediu, pedeapsa nu are are efecte pozitive decât pe termen scurt i în mod circumstan ial. Ea poate produce de cele mai multe ori reac ii emo ionale negative cu efecte în timp: anxietate, frustrare, deterioarea rela iei profesor-elev. Necesitatea de a preveni o stare conflictual pentru a nu se ajunge la utilizarea pedepselor! De obicei pedepsele se impun ca i solu ii mai ales în cazul profesorilor dezinteresa i, care in lec ii plictisitoare. S-a demonstrat c una dintre cauzele dezordinii este plictiseala.

Se cere mare aten ie în acordarea pedepselor, pentru a se evita posibile efecte negative: - nu trebui folosit activitatea colar ca pedeaps ; - nu se aplic pedepse colective când gre e te numai unul sau un grup mic; - nu se recomand folosirea ridiculiz rii, ironiei, sarcasmului; - nu sunt acceptate b taia sau zgâl âitul; - nu se recomand folosirea de c tre profesor a influen ei directorului; -fiecare gre eal atrage doar o singur pedeaps ; - nu se d elevul afar din sala de clas . Dac este necesar, el poate fi izolat în clas .

Pentru situa ii conflictuale sunt recomandate : üre inerea elevului pentru discu ii dup ore; üre inerea elevului dup ore pentru a îndeplini o sarcin f r leg tur cu lec iile; üre inerea elevului dup ore pentru a- i termina tema pe care, deliberat nu a terminat-o în ore; üinterzicerea accesului în laboratorul de informatic , în curtea colii, precum i interdic ia de a participa la activit ile de grup (excursii, serate etc.); üizolarea de restul clasei înso it de obliga ia de a îndeplini o anumit sarcin ; üdac au fost deteriorate bunuri ale colii, elevul va fi pus s le repare sau s le înlocuiasc sau i se vor trasa alte obliga ii ca: s fav ordine în sala de clas , s strâng hârtiile din curte colii, de pe terenul de sport etc.

Foarte important pentru managementul clasei este i momentul aplic rii pedepselor. Trebuie s se recurg la pedepse doar în cazul unor comportamente perturbatoare izolate, i nu în cazul unor incidente izolate, minore. Când recurge la pedeaps , profesorul recunoa te implicit e ecul interven iilor sale anterioare. Nu se aplic pedeapsa unui elev care încerc s - i modifice pozitiv comportamentul. Un pas ini ial în recuperarea lui este chiar nerecurgerea la pedeaps , dac situa ia nu este exploziv .

Dac profesorul a stabilit ini ial un set de reguli cu clasa, aplicarea pedepsei va avea efecte pozitive asupra celorla i. Ei îl vor privi pe dasc l ca fiind consecvent principiilor sale i cu coeren în ac iune. Întotdeauna pedeapsa trebuie s fie înso it de o discu ie l muritoare referitoare la natura gre elii i la influen a comportamentului gre it asupra celorla i. De asemenea, trebuie ca pedeapsa s urmeze imediat gre elii, pentru ca elevul s poat sesiza leg tura dintre cele dou .

Aplicarea pedepselor trebuie f cut doar în urm toarele situa ii: Øcomportamentul indezirabil persist nu exist alt alternativ ; Øpedeapsa trebuie s fie dat imediat dup s vâr irea infrac iunii; Øfolosirea pedepsei trebuie s fie deliberat i nu un rezultat al impulsurilor necontrolate sau al emo iei; Ødurata i severitatea pedepsei s fie în concordan cu gravitatea faptei; i

Pentru elevi, cele mai nepl cute pedepse, sunt: loviturile corporale, scrisorile trimise p rin ilor, ridiculizarea în fa a clasei, ironiile dasc lului i colegilor, discu ia cu directorul.

Pentru profesori, cele mai eficiente pedepse sunt: s stea de vorb între patru ochi cu elevul turbulent, s re in elevul la coal dup program, s oblige elevul la un efort suplimentar, dar f r leg tur cu temele i lec iile, s fac dup program tema pe care n-a îndeplinit-o în or .

Din cercet rile experimentale f cute pe loturi de elevi cu deficien e de comportament: comportamentele se îmbun t esc prin încurajare; semnifica ia încuraj rii nu este aceea i pentru profesor i elevi; comportamentul perturbator poate fi adesea anulat dac , ignorându-l, profesorul premiaz elevul care se comport adecvat, dar reac ia profesorului trebuie s fie prompt ; discu iile legate de sarcinile colare (teme pentru acas , lucr ri scrise, teze etc.) pot fi folosite pentru ai încuraja pe cei care î i propun diferite scopuri; o discu ie relaxat , personalizat i pe un subiect care intereseaz clasa este o alt form semnificativ de încurajare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->