Problemele psihiatrice

Consecinte: • Cresc suferinta pacientilor • Impiedica posibilitatea ajungerii la un numitor comun cu boala, a rezolvarii poblemelor testamentare • Ingreuneaza comunicarea cu ceilalti • Indirect, pot afecta apartinatorii sau personalul implicat in ingrijire
Jennifer Barraclough, ABC of palliative care

Anxietatea
Definiţie: Stare afectivă neplăcută ce asociază senzaţia de pericol iminent. Poate fi acută / tranzitorie sau cronică / persistentă.

încordare Insomnie Incapacitate de concentrare Ameţeli Iritabilitate Tremor Agitaţie psiho-motorie Nelinişte Dispnee Îngrijorare Transpiraţie Atac de panică .Manifestări: Tensiune.

atac de panică) . refuzarea acceptării situaţiei Teamă (posibil asociată cu tulburări de somn.Clasificare: • • • • • De lungă durată (trăsătură de personalitate) Episodică Situaţională (corelată cu un eveniment) Legată de negare. crize de anxietate.

atingând apogeul în maxim 10 minute. însoţită de patru sau mai multe din următoarele simptome: · · · · · · Palpitaţii Tremurături Dispnee Greaţă Ameţeli Teamă de moarte · · · · · Transpiraţie Frisoane sau bufeuri Dureri precordiale Parestezii Depersonalizare .Atacul de panică = perioadă scurtă de teamă sau disconfort intens. care apare brusc.

Cauze de anxietate Cauze situaţionale: • reacţii emoţionale de ajustare exagerate • teama de spital. tratament oncologic. investigaţii • griji pentru familie. probleme materiale .

Cauze de anxietate Cauze psihiatrice: • Atac de panică • Fobii • Depresie • Delir .

respiratorie .Cauze de anxietate Cauze organice:  durere  insomnie  greaţă  dispnee  slăbiciune  hipercalcemie  tumori cerebrale  glob vezical  hipoxie  septicemie  embolie pulmonară  deshidratare  insuficienţă cardiacă.

alcool • bronhodilatatoare . opioide • sindrom de abstinenţă la benzodiazepine.Cauze de anxietate Cauzată de medicamente: • Steroizi • Neuroleptice • halucinaţii induse medicamentos: benzodiazepine.

vină. de pierderea independenţei şi lucidităţii. de inactivitate. • gânduri despre viitor: teama de durere. .Cauze de anxietate Cauze date de gândurile pacientului: • gânduri despre trecut: oportunităţi irosite. gânduri legate de moarte.

pacientul a cunoscut pe cineva care a murit de cancer .când de discută despre internare.întrebaţi rudele . Există o teamă (legată de ceva)? sau o îngrijorare specifică .când soţul / soţia nu sunt acasă .frica de dependenţă . tratament 1. Când şi unde apare? .când vin prietenii în vizită .Evaluarea anxietăţii 1.a apărut un nou simptom . De cât timp durează? 2.

tremurături . Cât cunoaşte / înţelege pacientul despre boală.palpitaţii . Tratamente asociate ce dau manifestări fizice: . prognostic? . Afectează somnul sau capacitatea de concentrare? .Evaluarea anxietăţii 1.neagă boala? 2.coşmaruri – se impune povestirea lor.transpiraţii . este o cale simplă de exteriorizare a spaimelor 3.

• Benzodiazepine: – timp de acţiune foarte scurt .5-2 mg x 3-4 / zi .Midazolam 10-60 mg / zi – timp de acţiune scurt .5-2 mg x 2-4 / zi .Lorazepam 0.Oxazepam 10-15 mg x 3-4 /zi – timp de acţiune lung .Tratamentul anxietăţii Tratamentul medicamentos: • Controlul durerii şi al altor simptome care pot cauza anxietatea.Diazepam 2-10 mg x 2-4 / zi .Clonazepam 0.

Buspiron 5-20 mg x 3 / zi • Neuroleptice: .5-50 mg la 4-12 ore .Tioridazină 10-75 mg la 6-8 ore • Antihistaminice .Imipramină 10-150 mg / zi .Amitriptilină 25-100 mg / zi .Hidroxizină 25-50 mg la 4-6 ore • Antidepresive triciclice .Clorpromazină 12.Tratamentul anxietăţii Tratamentul medicamentos: • Ne-benzodiazepine: .Metotrimeprazină 10-20 mg la 4-8 ore .5-5 mg la 2-12 ore .Haloperidol 0.

regăsirea controlului asupra unor situaţii dificile. • Descoperirea şi clarificarea concepţiilor greşite şi a prejudecăţilor. reacţii secundare). • Discutarea măsurilor simple de îngrijire care stau la îndemâna familiei. tratamentelor (efecte. stadiului bolii. a respectului de sine. ajustare.Sprijin emoţional şi psihoterapie Aceste intervenţii au ca scop îmbunătăţirea moralului. • Oferirea unor broşuri informative. . scăderea suferinţei emoţionale. dezvoltarea unor strategii de acomodare. Intervenţiile echipei medicale se adresează cauzelor anxietăţii: • Informarea pacientului asupra bolii. atunci când pacientul este îngrijit la domiciliu.

reflecţiei. • Metodele de psihoterapie trebuie aplicate de către un psihoterapeut . prin folosirea răspunsurilor empatice. întrebărilor deschise – “Vă este teamă că veţi deveni o povară pentru familie?”. a emoţiilor pacientului.” • Reasigurare. • Descoperirea unor strategii de ajustare care au fost benefice în trecut – “Ce v-a ajutat înainte să treceţi peste această problemă?”. îngrijire.Sprijin emoţional şi psihoterapie • Ascultarea activă a temerilor. “Vă este teamă că veţi muri sufocat în timpul nopţii?” • Implicarea rudelor apropiate în discuţii. Voi sta cu dumneavoastră. clarificării. “Cum vă putem ajuta acum?” • În atacul de panică se recomandă prezenţa unuei alte persoane – “Ştiu că vă este frică.

reprezintă exerciţii care impun un ritm lent. relaxat şi controlat al respiraţiei care relaxează şi scad ritmul cardiac. .Terapii complementare de relaxare: • Masaj. diminuând astfel anxietatea. • Exerciţii de respiraţie . • Tehnici de relaxare – factorii din mediul extern percepuţi ca fiind stresanţi sunt diminuaţi prin concentrarea atenţiei în lumea interioară. exerciţii fizice – se urmăreşte eliberarea tensiunilor musculare.

dar şi cea de flaut. sau care reproduce sunete naturale (susur de izvor.Terapii complementare de relaxare: • Meloterapie – folosirea unei muzici calme. prin distragerea atenţiei. ceea ce poate evoca amintiri plăcute. de sintetitazor. cu un ritm simplu şi direct. vise. • Aromaterapie • Tehnici de vizualizare şi imaginaţie – evocarea în imaginaţie a unor amintiri. evenimente. plăcute. imagini. fantezii. Astfel. Muzica cea mai potrivită este cea pentru corzi. . foşnetul frunzelor). se întrerupe stresul cauzator de anxietate. vocală (a cappela).

cu caracter pasager sau durabil. triste sau ameninţătoare. cu actualizarea trăirilor neplăcute.DEPRESIA Definiţie: Scăderea până la prăbuşire a dispoziţiei bazale. .

Ariile Cerebrale Noradrenergice Cortex cerebral Talamus Cerebel Locus Coeruleus Tegmentum Bulb rahidian Amygdala Hipotalamus Hipocamp Punte .

Ariile Cerebrale Serotoninergice Cortex cerebral Talamus Cerebel Amygdala Hipocamp Nucleii Rafeului Bulb rahidian .

Fiziopatologie depresie Phenylalanina tyrosină tyrosină Tyrosină hidroxilază L-Dopa Reserpină (goleşte vezicula) Autoreceptor NA 2 Dopamină NA Exocitoză Şi eliberare MAO mitoc. MHPG MAOs NA Liberă NA Reacţiii postsinaptice Răspuns Al II-lea mesager recaptare ATC .

dar mă trezesc foarte des noaptea. Am slăbit 7 kilograme în ultima lună. Acum nu mai pot lucra şi citesc ca să treacă timpul mai repede.” “Tratamentul îmi provoacă greaţă şi nu am nici un chef să mănânc.” . Nu pot deloc să dorm adânc. Dorm în timpul zilei.“Da. Doar n-ar trebui să fiu fericit?” “Înainte să mă îmbolnăvesc lucram tot timpul în grădină. sunt deprimat. dar mi se pare totul plictisitor. Bănuiesc că oricine are cancer e deprimat. Soţul meu trebuie să mă forţeze să mănânc.” “Tratamentul mă face să mă simt foarte ameţit.

El are atâta treabă. că ar însemna să-l chinuiesc şi mai mult. când toţi ceilalţi bolnavi din salon se simt mult mai rău decât mine.” “Nu.“Întotdeauna am ştiut că voi face cancer mamar.” “Nu reuşesc să mă concentrez la tot ce mi se spune. soţul meu n-ar trebui să stea cu mine când vin la tratament. Sunt atât de multe informaţii.” “Mă simt prost pentru că sunt atât de nefericit. încât familia mea se va simţi uşurată când voi muri. încât soţia mea trebuie să vină mereu cu mine. să ia notiţe.” “Sunt bolnav de atâta timp.” .

• Depresia ca boală – este o suferinţă în care scăderea stării de spirit este acompaniată de alte simptome care ajută la stabilirea diagnosticului de boală depresivă. nefericirea.Clasificare: • Starea de spirit depresivă. Este sinonimă cu tristeţea. • Depresia ca simptom – poate fi o reacţie emoţională de ajustare. . considerată normală şi potrivită la bolnavii de cancer. de exemplu la aflarea diagnosticului de cancer sau la apariţia unei metastaze. senzaţia de a fi la pământ sau prăbuşit.

Diagnosticul depresiei • Este dificil pentru ca schimbările sunt reacţii normale până la un anumit nivel • Simptomele vegetative si somatice sunt comune cu ale bolii canceroase până la un anumit nivel .

AHC • Observarea de către staff si aparţinatori .Dificultati in diagnostic Pentru diagnostic sunt necesare multiple informaţii: • Istoricul bolii • Tratamentul actual • APP.

Caracteristici comune pentru tristeţe şi boală depresivă Caracteristici ale bolii depresive Stare de spirit depresivă Plâns Anxietate Idei suicidare Insomnie Oboseală Scăderea concentraţiei Pierderea interesului Anorexie Scăderea moralului Pierderea tuturor emoţiilor Nu poate fi distras de activităţile zilnice Iritabilitate Anxietate fizică (transpiraţii. atac de panică) Pierderea oricărei speranţe Autoînvinovăţire Durere intractabilă Tentative de suicid . tremor.

vinblastin). greaţă. • Izolare. droguri. sedative (diazepam. neuroleptice (haloperidol). citostatice (vincristin. • Simptome netratate: durere. . • Abuz de alcool. antihipertensive (diltiazem. lipsa înţelegerii şi sprijinului emoţional. dispnee.etc.Factori de risc: • Depresie sau alcoolism în antecedentele personale sau familiale. vărsături. propanolol. abandon. nifedipin. lorazepam). • Medicamente: steroizi. spironolactonă).

Boli care pot cauza depresia: • • • • • • • Boala Parkinson Accident vascular cerebral Hipotiroidism Hiperparatiroidism Hepatită HIV Cauze metabolice (hipercalcemie. hipokalemie. hipoxie) .şi hipoglicemie. hiper. uremie.

Diagnosticul se pune pe baza a cel puţin 2-4 dintre următoarele simptome. Gânduri morbide zilnic. Fatigabilitate şi astenie. Insomnie sau hipersomnie (sau treziri repetate. 8. 5. trezire matinală). indecizie. 9. 7. idei suicidare. Scăderea marcată a interesului şi a plăcerii pentru toate activităţile. 6. 2. prezente cel puţin două săptămâni: 1.Diagnostic Diagnosticul este dificil de stabilit. Stare de spirit depresivă în cea mai mare parte a zilei. 3. 4. Scăderea concentrării. Scădere în greutate şi scăderea apetitului. . atenţiei. Sentimente de vinovăţie şi lipsa respectului de sine. deoarece anumite simptome pot fi deja prezente şi datorate bolii de cancer. aproape zilnic. Se urmăreşte dacă simptomele fizice au legătură cu evoluţia bolii sau dacă au apărut în tandem cu scăderea moralului. Agitaţie psiho-motorie.

3. 2. Dorinţa de a muri – intenţie de suicid sau cerere de eutanasie.Caracterele depresiei la pacientul cu cancer/pacientul terminal: 1. Anxietate marcată şi atacuri de panică repetate. Lipsa de speranţă. 4. 6. 7. Iritabilitate sau plâns continuu. Pierderea respectului de sine. Durere cronică rezistentă la tratament. perceperea bolii ca o pedeapsă. . Sentimentul de fi o povară pentru familie. 5. când de fapt nu este cazul.

În contextul îngrijirii paliative dorinţa de a muri este. m-am gândit cum aş putea face asta. de înţeles şi nu este privită ca un simptom al depresiei. . Există o mare diferenţă între dorinţa pasivă de a muri şi ideile suicidare active: Dorinţa pasivă de a muri: “Aş vrea să adorm şi să nu mă mai trezesc. până la un anumit punct.” Ultima variantă este o indicaţie pentru prezenţa bolii depresive. dar nu aş putea să-mi fac rău singur.” Idei suicidare active: “Vreau să mor.

Psihoza depresivă • o formă severă a bolii depresive • apare rar • caracterizată de iluzii şi halucinaţii .

Tratament: Se tratează cauzele reversibile: . . dacă este posibil.tratament simptomatic corect. .oprirea / schimbarea medicamentelor ce reprezintă factori de risc.

retenţie urinară. .Dotiepin 50-150 mg seara * atenţie la efectele anticolinergice (gură uscată. hipotensiune ortostatică. constipaţie.Fluoxetine (Prozac) 20-40 mg / zi . tremur.Paroxetine (Seroxat) 20-40 mg / zi .Medicaţie: .Depresie cu nevroză sau atac de panică: . confuzie).Amitriptilină 25-100 mg seara . tahicardie.Depresie cu agitaţie sau insomnie: .Clomipramină (Anafranil) 10-70 mg / zi .Depresie cu aparent retard psihic: .Trazodon 100-300 mg seara . tulburări de vedere. ** efectul antidepresiv apare doar după 7-10 zile.

pacienţii beneficiază de explicaţii privind starea lor. regăsirea controlului asupra unor situaţii dificile. atât fizic. cât şi sufleteşte. În plus. ceea ce duce la depresie. scăderea suferinţei emoţionale. Stresul prin care treceţi zilnic face ca din creier să lipsească anumite substanţe. are ca scop îmbunătăţirea moralului. (pauză) Boala dumneavoastră este foarte grea. află că nu este vorba de o deficienţă personală şi nici nu trebuie să le fie ruşine pentru această suferinţă: “Se pare că suferiţi de depresie. (pauză) Medicamentele pe care le luaţi ajută creierul să înlocuiască aceste substanţe care lipsesc…” . a respectului de sine.Sprijin emoţional Acordat de echipa de îngrijire paliativă.

. iluzii sau idei suicidare.Psihoterapie Este necesară intervenţia psihologului sau psihiatrului atunci când apar fobii.