CAPITOLUL 2.

RESPONSABILTATEA SOCIALĂ A FIRMELOR
2.1. Responsabilitatea socială - precizări terminologice, istoric, definire Delimitări terminologice Responsabilitatea socială a întreprinderii (RSI) – Responsabilité sociale d’entreprise (RSE) – Corporate Sociale Responsibility (CSR) este un concept care a generat şi generează, încă, numeroase controverse. Aceasta datorită faptului că între RSI, RSE şi CSR nu se pune semnul egalităţii deoarece „sunt concepte care se referă la modele cultural diferite, chiar dacă se bazează pe principii universal valabile elaborate de organizaţii internaţionale – Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)”1. Oscilaţiile terminologice, cu inerentele confuzii induse, nu se opresc aici. Spre exemplu, există autori care preferă termenul de responsabilitate corporatistă (CR) pentru a evita limitarea conceptului doar la aspectele sociale (filantropia şi relaţiile cu comunitatea). Alţii folosesc termenul de responsabilitate socială pentru a nu limita legătura acestui subiect la afacerile corporatiste. Cei care preferă această abordare vor să extindă conceptul la nivelul organizaţiilor non-profit, al agenţiilor guvernamentale2 sau al întreprinderilor mici şi mijlocii. În anumite abordări termenul de „responsabilitate socială” substituie termenul de „etică în afaceri”. Chris MacDonald3 face câteva precizări cu privire la această posibilă confuzie: “Unele persoane folosesc termenul de ‘responsabilitate socială corporativă’ atunci când vor să vorbească despre ‘etică în afaceri’. Aceasta este o greşeală. RSC-ul este o teză particulară, sau poate mai bine spus o mişcare, în cadrul temei mai largi a eticii în afaceri. Etica în afaceri se preocupă, în genere, de modul în care agenţii economici ar trebui să se comporte. RSC-ul constă – grosso modo – în teza că agenţii economici trebuie să ia în considerare în procesele decizionale interesele societăţii în ansamblul ei.” Orice termen s-ar alege, vom vedea că se poate identifica un nucleu comun de semnificaţii, pe care le vom prezenta în continuare. Precizări conceptuale Responsabilitatea socială a firmei a devenit, în perioada ultimilor ani, conceptul central în etica afacerilor. Acest fapt se datorează depăşirii modelului pur economic, caracterizat prin atenţia acordată producţiei şi exploatării resurselor, maximizarea profitului în orice condiţii şi prin implicarea redusă a factorilor de
1 A Burlea Şchiopoiu., Responsabilitatea socială a întreprinderii, Editura Universitaria, Craiova, 2007, p. 11. 2 R. Heath, L. Ni, Ce-ul, De ce-ul şi Cum-ul în CSR. Un proiect al Institute for Public Relations, 18
Decembrie 2009, www.csr-romania.ro. 3 Citat de C. Ducu, Jos cu RSC-ul! Sus etica în afaceri”, Conferinţa „CSR şi Dezvoltare sustenabilă”, SNSPA, Bucureşti, 10 aprilie 2009.

45

decizie din stat in domeniul social. Trecerea la modelul socio-economic a marcat schimbarea priorităţilor, accentul fiind pus pe standardul de viaţă, pe protejarea mediului etc4. Literatura de specialitate a produs o varietate de definiţii, fiecare insistând asupra unei anumite dimensiuni a practicilor de CSR. În continuare vom trece în revistă câteva dintre cele mai cunoscute şi, ulterior, pe baza acestora, se va încerca identificarea principalelor coordonate ale responsabilităţii sociale corporative. Keith Davis şi Robert Blomstrom5 definesc conceptul de responsabilitate socială corporatistă astfel: “Responsabilitatea socială reprezintă obligaţia factorilor de decizie de a acţiona în vederea protejării şi îmbunătăţirii stării de bine a societăţii ca întreg, alături de necesitatea de a-şi proteja propriile interese.” O definiţie mai clară este oferită de Joseph McGuire6 (1963): “Ideea de responsabilitate socială corporatistă presupune faptul că o corporaţie nu are numai obligaţii economice şi legale, ci şi anumite responsabilităţi faţă de comunitatea în care activează”. A.B. Carroll (1979) consideră că „responsabilitatea socială a afacerilor înglobează aşteptările economice, legale, etice şi filantropice, pe care societatea le are cu privire la organizaţiile economice, la un moment dat.”7. Într-o abordare puţin diferită, CSR vizează tratarea etică sau responsabilă a stakeholderilor firmei8. Stakeholderii există în interiorul şi în exteriorul unei firme. Scopul mai larg al responsabilităţii sociale este crearea unor standarde de viaţă tot mai înalte, pentru oamenii din interiorul şi din afara companiei, cu prezervarea profitului acesteia9. R. Kotler şi N. Lee (2005) au definit CSR-ul ca fiind "un angajament care contribuie la bunăstarea comunităţii prin practici proprii de afaceri şi prin contribuţia cu resursele companiei" (după Heath şi Ni, 2009). Uniunea Europeană defineşte responsabilitatea socială drept „un concept prin intermediul căruia o companie integrează în mod voluntar preocupările faţă de problemele sociale şi cele de mediu, în operaţiunile de afaceri şi în interacţiunea cu stakeholderii". Sintetizând aspectele relevante ale definiţiilor de mai sus, responsabilitatea socială poate fi definită ca o atitudine a companiei faţă de societate prin care
4 I. Botescu, L. Nicodim, A. Condrea., Etica în afaceri şi responsabilitatea socială a firmei, Revista Amfiteatru
Economic, nr. 23, februarie 2008, pp. 131-135 5 K. Davis, R. L. Blomstrom, Business and Society: Environment and Responsibility, McGraw-Hill, New York, 1975. 6 J. W. McGuire, Business and Society, McGraw-Hill, New York,1963. 7 W. B. Werther Jr., D. Chandler, Strategic Corporate Social Responsibility, Sage Publication, 2006. 8 Termenul de “stakeholder” a fost utilizat pentru prima dată de Stanford Research Institute, în 1963, pentru a denumi grupurile “fără al căror suport organizaţia nu ar putea să existe”. Noţiunea de “stakeholder” s-a generalizat o dată cu apariţia lucrării lui R. E. Freeman “Strategic Management: A Stakeholder Aproach” (1984). Freeman consideră stakeholderul ca fiind “grupul sau individul care poate influenţa sau este influenţat de realizarea obiectivelor întreprinderii”. În literatura de specialitate se identifică stakeholderii care acţionează în interiorul întreprinderii (acţionari, angajaţi, manageri) şi stakeholderii care acţionează în afara întreprinderii (clienţi, furnizori, creditori, instituţii ale statului, concurenţi). 9 M. Hopkins, The Planetary Bargain – CSR Matters, Eart-Scan, London, 2003.

46

obţinerea succesului se realizează prin respectarea legii, prin asumarea unui comportament etic, prin acordarea unei atenţii deosebite mediului înconjurător şi prin luarea în considerare a nevoilor şi intereselor tuturor stakeholderilor. Scurtă istorie a responsabilităţii sociale Responsabilitatea socială, chiar dacă nu în accepţiunile şi formele de azi, îşi are originile în timpuri străvechi. Astfel, în codul lui Hammurabi (rege al vechii Mesopotamii în jurul anilor 1700 î. Hr) se prevedea condamnarea la moarte (sau o pedeapsă foarte aspră) pentru fermierii sau constructorii care provocau prin neglijenţă moartea cuiva (sau un rău în comunitatea în care trăiau). În Roma Antică senatorii contribuiau, în funcţie de puterea economică, cu sume importante la finanţarea campaniilor militare. În Grecia Antică existau aşa-numitele contribuţii liturgice („liturgies”), „o gama largă de servicii publice suportate de cei înstăriţi”. În Atena clasica, practica acestor contribuţii liturgice dispunea de mai multe modalităţi prin care cei bogaţi puteau acorda comunităţii o parte din timpul şi averea lor. Cele mai uzuale erau10: choregy; gymnasiarchy; hestiaseis; architheoria; arrephoria. Contribuţiile de tipul choregy sau choregeia presupuneau selecţia, finanţarea şi pregătirea participanţilor la concursurile atletice, dramatice şi muzicale din Atena. Cetăţeanul bogat, numit choregus, fie era însărcinat de autoritate să finanţeze realizarea pieselor, fie îşi asuma această obligaţie în mod voluntar. Însă, în ambele cazuri, având în vedere faptul că a fi choregus era o mare onoare, unii cetăţeni cheltuiau mai mult decât sumă minimă impusa legal. Gymnasiarchy presupunea susţinerea financiară a ritualurilor purtării făcliei, dedicate zeilor focului, precum şi a altor jocuri olimpice sacre. În timp, gymnasiarchy a ajuns echivalentă cu administrarea şcolilor de antrenament, precum şi suportarea costurilor ornamentării arenelor ce găzduiau ritualurile. Hestiaseis era obligaţia membrilor înstăriţi ai comunităţii de a suporta costul financiar al unor petreceri populare, banchete nu foarte luxoase, deschise tuturor. Hestiaseis presupunea aducerea de obiecte sacre, necesare ritualurilor, ce aveau rolul de a întări comuniunea dintre membrii comunităţii. Architheoria reprezenta sarcina de a susţine grupul celor care oficiază jocurile şi festivalurile sacre. Arrephoria consta în organizarea propriu-zisă a procesiunilor. O altă noţiune ce poate fi văzută ca un predecesor al conceptului de responsabilitate socială corporatista este „euergetism” – o formă de schimb social specifică Greciei antice. Aceasta avea la baza norma morală după care fiecare avea obligaţia de a oferi ajutor celor care l-au ajutat sau de a sprijini pe cineva la nevoie, tocmai pentru că la rândul său a fost ajutaţi de alţii. Cei mai mulţi analişti apreciază că bazele conceptuale ale responsabilităţii sociale corporative au fost puse de către Andrew Carnegie, în special prin eseul acestuia din 1899 intitulat „The Gospel of Wealth”. Carnegie a instituit principiul
10 N. Avionas, Originile responsabilitîţii sociale în Grecia Antică, www.csr-romania.ro.

47

să se asigure că nu sunt complici la 48 . În consecinţă. Lumea afacerilor nu a învăţat cum să gestioneze însă această schimbare şi nici nu conştientizează rolul său pentru viitorul civilizaţiei”. Donham.2. în ultimii 40 de ani atât teoria cât şi practica privind responsabilitatea socială a corporaţiilor îmbogăţinduse continuu. prin încercarea sa de a sensibiliza oamenii de afaceri la o serie de valori dezirabile ale societăţii. bogăţia socială prin investiţii prudente. indiferent dacă acestea sunt destinate realizării unui anumit interes propriu sau pentru că întreprinderea doreşte să-şi asume. într-o adresă trimisă către North Western University. multiplicând. Global Compact acţionează ca un ghid pentru companiile care se orientează către CSR. în SUA. Curtea Supremă declară legale contribuţiile filantropice ale întreprinderilor. CSR în viziunea organizaţiilor internaţionale Organizaţia Naţiunilor Unite. După 1970 termenul devine unul foarte consacrat. faţă de societate. 2. făcea următorul comentariu. la ora actuală. În anul 1953. în New Jersey. nou prin semnificaţia lor socială. Wallace B. împărţite pe patru domenii de interes: drepturile omului (să sprijine şi să respecte drepturile omului. Carnegie credea că întreprinderile şi indivizii bogaţi ar trebui să utilizeze banii pe care îi deţin ca nişte administratori de încredere pentru restul comunităţii. o companie trebuie să înţeleagă care sunt principiile de CSR promovate la nivel internaţional şi să raporteze periodic în privinţa integrării acestor principii în activităţile sale. În anul 1929.carităţii. Principiile UN Global Compact Global Compact este o iniţiativă a Secretarului General ONU. însă. pentru a demonstra că este “responsabilă social”. prin lucrarea „Social responsabilities of the businessman”. dar afacerile de azi au ceva nou – nou prin extinderea scopului lor. În acelaşi an – 1953-. Programul a devenit operaţional în luna iulie a anului 2000. Încă mai important dintr-o perspectivă a zilelor noastre. de a crea un parteneriat între Naţiunile Unite şi companii pentru atingerea dezvoltării durabile la nivel global. relevant pentru schimbarea opticii în lumea afacerilor (prin includerea dimensiunii sociale): „Afacerile au existat de secole. Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică sunt trei dintre cele mai importante instituţii care s-au implicat în elaborarea unui cadru care să definească CSR şi să stabilească indicatorii prin care poate fi evaluată în mod transparent. totodată. obligaţii de altă natură decât cele de natură economică. Howard Rothman Bowen contribuie la dezvoltarea conceptului de responsabilitate socială corporativă. potrivit căruia oamenii care au devenit bogaţi prin afacerile lor au obligaţia de a-i sprijinii pe membrii mai puţin norocoşi ai societăţii. Programul prezintă direcţii de acţiune care se subsumează unui set de 10 principii universale. decanul Harvard Business School.

să contribuie la eliminarea tuturor formelor de munca forţată. vizând drepturile omului. • protejeze şi să încurajeze protejarea mediului înconjurător la nivel global. • sprijine dezvoltarea sistemelor economice locale prin încheierea de parteneriate cu distribuitori autohtoni. ţinând cont de interesele tuturor părţilor implicate. • minimizeze impactul activităţilor pe care le desfăşoară asupra mediului şi a resurselor naturale. corupţia şi concurenţa. să contribuie la eliminarea discriminării în ocuparea locurilor de munca şi exercitarea profesiei). • abordeze în mod responsabil restructurările în caz de criză. să promoveze responsabilitatea faţa de mediul înconjurător. de asemenea. protecţia mediului înconjurător. Dimensiunea externa impune companiilor să: • sprijine dezvoltarea comunităţilor în care activează. lupta împotriva corupţiei (să combată orice formă de corupţie. • asigure un mediu de muncă sigur şi sănătos. Principiile Uniunii Europene Uniunea Europeana este interesată de CSR. inclusiv mita şi şantajul). În anul 2000 a fost publicată varianta revizuită a “Guidelines for Multinational Enterprises”. interesele consumatorului. “Guidelines for Multinational Enterprises” – o serie de directive ce trebuie luate în considerare de orice companie. pe care îl vede ca un mijloc pentru atingerea obiectivului stabilit la Consiliul European de la Lisabona. standarde de muncă (să susţină dreptul la libera asociere. din 2000 de a deveni “cel mai competitiv şi mai dinamic sistem economic din lume. Acestea vizează două dimensiuni ale relaţiei dintre companie şi comunitate: Dimensiunea interna. Principiile OECD Pentru a coordona acţiunile companiilor în vederea atingerii dezvoltării durabile la nivel global OECD a elaborat. indiferent de domeniul în care activează. Uniunea Europeana a elaborat. Conform “OECD Guidelines” companiile trebuie să: 49 . să încurajeze dezvoltarea şi difuzarea tehnologiilor care nu degradează mediul înconjurător).încălcarea drepturilor omului). capabil de a susţine dezvoltarea economica prin slujbe mai multe şi mai bune şi coeziune sociala mai mare. o serie de principii. vizează relaţia companiilor cu proprii salariaţi. în raport de care au responsabilitatea să: • asigure îmbunătăţirea calităţii vieţii. la locul de muncă şi în afara acestuia. în 1976.” Pentru a ghida companiile în implementarea CSR. mediul înconjurător (să abordeze anticipativ problemele de mediu. • respecte drepturile omului stipulate în Declaraţia Universala a Drepturilor Omului din 1948. să contribuie la eradicarea fenomenului de încadrare a copiilor în forţa de munca.

viitorul laureat al Premiului Nobel pentru economie. prin urmare. că "afacerile” au responsabilităţi ? Doar oamenii pot avea responsabilităţi. poate avea responsabilităţi artificiale. În 1970. Friedman respinge categoric ideea de responsabilitate socială a corporaţiilor.3. Responsabilitatea socială a afacerilor este sporirea profitului. iar comportamentul şi metodele lor de operare trebuie să coincidă cu obiectivele majore ale acesteia. El consideră că afacerile există datorită societăţii. New York. Friedman. Argumente pro şi contra CSR Un prim susţinător al eticii în afaceri este H. 1953. R.• contribuie la dezvoltarea economică. 11 H. • nu discrimineze şi să nu sancţioneze indivizii sau instituţiile care atenţionează echipa de management asupra practicilor incorecte ale companiei. • Unica responsabilitate a managerilor este aceea de a acţiona în interesul acţionarilor. întrucât este considerat un text clasic al celor care contestă rolul social al corporaţiilor. nici măcar în acest sens vag”12. privite ca un întreg. Comentaţi: Este morală implicarea întreprinderilor în acţiuni de lobby (chiar acolo unde această activitate este legală)? 2. • respecte drepturile omului în toate activităţile pe care le desfăşoară.ro.afaceri”. Bowen11. • nu se implice nejustificat în activităţi politice locale. imediat după prima afirmare viguroasă a eticii afacerilor în Statele Unite. în virtutea următoarelor trei argumente: • Numai fiinţele umane sunt moralmente responsabile de acţiunile lor. socială şi de mediu. Harper&Row. www. munca şi taxarea. susţinând principiul dezvoltării durabile. sănătatea. “Ce înseamnă. dar despre . • îşi încurajeze partenerii de afaceri să aplice “OECD Guidelines”.ecol. • nu accepte dispense care nu sunt incluse în cadrul legislativ local privind mediul. nu se poate afirma că au responsabilităţi. O corporaţie este o persoană artificială şi. de fapt. • dezvolte şi să aplice sisteme de management eficiente în construirea unei relaţii de încredere cu societăţile în care activează. Bowen. Milton Friedman publica un articol mult dezbătut şi astăzi. • promoveze valorile companiei în rândurile angajaţilor prin programe de trening.. Sub titlul provocator „Responsabilitatea socială a afacerilor este aceea de a spori profiturile". siguranţa. • încurajeze dezvoltarea comunităţilor locale. R. 50 . Social Responsibilities of the Businessman. 12 M. • sprijine şi să aplice principii şi practici echitabile de conducere a companiei.

fie el autoales sau numit direct sau indirect de către acţionari. impunerea de taxe şi cheltuirea încasărilor ce rezultă din acestea sunt considerate a fi funcţii guvernamentale. omul de afaceri. „La nivel de principii politice. op. executiv.. 14 Idem. 13 Friedman. în vânzarea sau finanţarea acestora. În fiecare dintre aceste cazuri. – implicarea în acţiuni sociale). cu scopul de a reduce nivelul sărăciei. cit. Sau. el împiedică majorarea preţului unui produs având drept obiectiv social prevenirea inflaţiei. Sau aprobă cheltuieli pentru reducerea poluării fie peste nivelul optim în raport cu interesele organizaţiei. lăsându-le mai multă putere de cumpărare clienţilor săi? Sau. Şi riscând diminuarea profitului organizaţiei. toate acestea fiind motivate doar de îndemnurile generalizate de a ţine sub control inflaţia. Va reuşi oare. dar şi jurist. în acelaşi timp. clienţilor sau angajaţilor în numele acestui scop social? Care este partea potrivită ce trebuie să îi revină lui şi care este cea care trebuie să revină celorlalţi?”14 Cel mai subtil dintre contraargumentele lui Friedman acela conform căruia o companie nu poate fi moralmente responsabilă pentru acţiunile sale. chiar dacă o creştere a preţului ar fi în interesul corporaţiei. în calitatea sa de om de afaceri? Dacă această aserţiune nu este strict una retorică. forţându-se să producă mai puţin datorită preţului scăzut. managerul ar cheltui banii altora pentru un interes general de natură socială.”13 • Problemele sociale sunt de competenţa statului şi nu îi privesc pe managerii corporaţiilor. de a proteja mediul. corp legiuitor. De unde poate cunoaşte el ce măsură a sa ar ajuta la îndeplinirea acestui obiectiv? Se presupune că managerul este un expert în administrarea companiei. de vreme ce deciziile aparţin unor indivizi. în condiţiile în care aceştia ar putea fi substituiţi printr-un număr mai redus de muncitori calificaţi. prin îngheţarea preţului produsului său. de a combate sărăcia şi aşa mai departe. cu cât şi cu ce scop şi să cheltuiască încasările. să reducă presiunea inflaţionistă? Sau o va redirecţiona.responsabilitate socială”. el angajează masiv muncitori necalificaţi. trebuie să fie. Dar nimic legat de decizia sa nu îi dă dreptul de a fi considerat un expert în inflaţie. ar însemna că managerul trebuie să acţioneze într-o manieră care devine oarecum contradictorie cu interesele angajatorilor săi.n. (…) de unde poate şti cum să îi cheltuie efectiv? I se spune că trebuie să contribuie la combaterea inflaţiei.„Dar cum s-ar putea interpreta afirmaţia conform căreia managerul are o . ambele în vederea atingerii obiectivului social de protejare a mediului înconjurător. Trebuie să decidă pe cine să impoziteze. De exemplu. care este nivelul justificat al taxelor ce urmează a fi impuse acţionarilor. va contribui la apariţia unei penurii? Chiar dacă ar fi capabil să găsească răspunsul la toate aceste întrebări. fie peste cel impus de lege. în crearea anumitor produse. (…) În situaţia adusă în discuţie (n. 51 .

Comentaţi: Daţi exemplu de o decizie (situaţie decizională) organizaţională pentru care nu se poate stabili o responsabilitate individuală. Ionescu. recunoscându-le ca fiindu-le proprii. pe lângă indivizii care iau decizii în cadrul unei companii. Două argumente pledează în acest sens15. dau naştere unor situaţii în care majoritatea acţiunilor corporaţiei nu pot fi puse pe seama unor decizii individuale şi.Întrebarea cheie este următoarea: este corporaţia o entitate nu numai din punct de vedere juridic. A. Culturaorganizaţională. legate de logica interesului raţional sau a egoismului luminat. Este adevărat pentru că am crezut Este adevărat pentru că am crezut întotdeauna acest lucru. însumate şi sincronizate. de acceptare. cit. Primul este acela că.. 52 . din nevoia de apartenenţă.1. cit. Este adevărat pentru că vreau (doresc) şi Este adevărat pentru că noi vrem (dorim) cred acest lucru. Exemplificaţi. Standardul sociocentric Este adevărat pentru că noi credem acest lucru. op. op. Sursa: Ionescu. ca element important al culturii organizaţionale. Integrarea indivizilor în organizaţii îi determină să internalizeze normele şi valorile grupului. nu angajează doar responsabilităţi individuale. corporaţiile îşi 15 Crăciun. dar acestea sunt mai puţine şi mai slabe decât responsabilităţile morale ale indivizilor. SNSPA. fiecare organizaţie posedă o structură decizională internă. trebuie să subliniem faptul că responsabilitatea socială a corporaţiilor poate fi justificată şi prin argumente de ordin economic. Cultura organizaţională poate exercita şi o influenţă negativă asupra performanţelor unei organizaţii? Justificaţi. În acest cadru argumentativ. indivizii trec de la o matrice egocentrică la una sociocentrică16 (tabelul 2. Bucureşti. Al doilea argument care susţine dimensiunea morală a responsabilităţii corporaţiilor este faptul că toate companiile au un set de valori care definesc ceea ce se consideră a fi corect sau incorect în cadrul corporaţiei. Această structură decizională internă devine manifestă în diferite elemente care. fără procese de analiză şi discernământ. După internalizarea pattern-ului de gândire al grupului. care orientează deciziile corporaţiei în direcţia anumitor obiective predeterminate. nostru să credem acest lucru.) Standardul egocentric Este adevărat pentru că eu cred acest lucru.1. ca atare. ci şi moral? Tendinţa dominantă în literatura de specialitate susţine că se pot atribui şi corporaţiilor anumite răspunderi morale. În final. întotdeauna acest lucru. să credem acest lucru. 16 M. 166-167. 2005. Tabelul 2. Pentru cei mai mulţi indivizi asocierea la un grup înseamnă conformism. Este adevărat pentru că este în interesul Este adevărat pentru că este în interesul meu să cred acest lucru. support de curs. pp.

provocând un dezastru în golful Mexic. • Contribuţiile pozitive la dezvoltarea socială pot fi considerate de către firme drept investiţii pe termen lung în consolidarea unei vieţi comunitare mai sigure. Buchholtz (2000). în vreme ce o percepţie publică de iresponsabilitate socială se poate solda cu un boicot sau cu alte acţiuni ostile din partea consumatorilor. asigurând astfel o mai mare independenţă a corporaţiilor faţă de controlul guvernamental. Lady Gaga. propus iniţial de către Archie Carroll în 1979 şi perfecţionat apoi într-o lucrare recentă. Acest model este reprezentat în figura de mai jos. Comentaţi: Amenajarea unor locuri de joacă pentru copii în cadrul restaurantelor McDonalds poate fi considerată o metodă de atragere a clientelei infantile? Este morală/imorală o astfel de practică? 2. mai potent şi mai stabil.4. desfăşurânduşi activitatea într-un mediu de afaceri mai dinamic. În primăvara anului 2011 o platformă a gigantului British Petroleum a explodat. în care distinge patru aspecte intercorelate – responsabilităţi economice. mai bine educate şi mai echitabile. Ulterior în SUA s-a declanşat o amplă campanie de boicot a produselor firmei şi ale mărcilor deţinute (între care Castrol şi Aral). K. de care pot profita şi corporaţiile. angajaţii pot fi atraşi să lucreze pentru acele corporaţii pe care le percep ca fiind socialmente responsabile şi pot fi chiar devotaţi şi mândri să lucreze la astfel de firme. Modele privind responsabilitatea socială a corporaţiilor Cel mai cunoscut model al responsabilităţii sociale ale corporaţiilor este probabil aşa-numitul „model cvadripartit al responsabilităţii sociale corporatiste". Carroll priveşte responsabilitatea socială a corporaţiei ca pe un concept multistratificat. • În mod similar. 53 . etice şi filantropice. Pagina de Facebook „Boykott BP” are peste 800. Iată câteva exemplificări suplimentare: • Corporaţiile percepute ca fiind socialmente responsabile pot beneficia de o clientelă mai largă şi mai satisfăcută. Creed) şi grupuri ecologiste importante (în frunte cu Greenoace) s-a alăturat acestei acţiuni. legale.000 de fani.asumă o serie de responsabilităţi sociale în măsura în care efectele sunt benefice pentru profiturile lor. realizată în colaborare cu A. • Implicarea voluntară a companiilor în acţiuni şi programe sociale poate să prevină iniţiativele legislative ale guvernelor. Responsabilitate socială presupune aşadar reunirea tuturor celor patru niveluri în comportamentul corporaţiei. Celebrităţi (Korn.

Ca şi în cazul responsabilităţilor economice. Responsabilităţile etice obligă corporaţiile să facă ceea ce este just. Carroll consideră că satisfacerea responsabilităţilor legale este o cerinţă imperativă a societăţii faţă de corporaţie. Acest nivel de responsabilitate socială cuprinde o mare varietate de iniţiative. discutabile moral). sponsorizarea unor evenimente artistice sau sportive etc.1. Primul strat al responsabilităţii sociale a corporaţiei reprezintă baza celorlalte tipuri de responsabilităţi. Modelul Caroll privind CSR Responsabilitatea economică. Carroll susţine aşadar că responsabilităţile etice constau în ceea ce societatea aşteaptă din partea corporaţiilor. Companiile au acţionari care pretind un câştig rezonabil pentru investiţiile lor. Aceasta este prin definiţie raţiunea de a fi a diferitelor afaceri în societate. 54 . pe care le susţine şi le face posibile. mai ales în astfel de situaţii). cel de-al patrulea nivel al responsabilităţii sociale a corporaţiei cuprinde acţiunile filantropice. 2. chiar dacă nu sunt silite să procedeze astfel de cadrul legal existent (am putea spune. au clienţi care cer produse de bună calitate la preţuri accesibile etc. Responsabilitatea etică. astfel încât prima responsabilitate a unei afaceri este aceea de a fi o unitate economică funcţională şi de a se menţine pe piaţă. dincolo de cerinţele economice şi legale. sprijinul acordat şcolilor locale. Responsabilitatea legală. au angajaţi care doresc slujbe sigure şi bine plătite. corect şi echitabil.Responsabilitati filantropice (dorite de societate) Responsabilitati etice (asteptate de societate) Responsabilitati legale (pretinse de societate) Responsabilitati economice Responsabilitat (pretinse de societate) Fig. Responsabilitatea filantropică. În vârful piramidei. printre care donaţii caritabile. construcţia unor facilităţi recreative pentru salariaţi şi familiile lor. Responsabilitatea legală a corporaţiei solicită ca afacerile să se supună legilor şi să respecte „regulile jocului" (chiar în situaţiile în care acestea sunt controversate.

55 . se pot constata acţiuni izolate ce ar putea fi catalogate drept manifestări timide ale CSR.pp. organizaţiile adoptă politici de responsabilitate socială după ce îşi satisfac nevoile aflate pe primele trei nivele: nevoile de supravieţuire (sau de raţionalitate a activităţii economice) – obţinerea profitului şi a dividendelor (nivelul 1). atunci când există o presiune venită din exterior. Modelul CSR Tuzzolino-Armandi Un al treilea model pe care îl vom prezenta aparţine lui M. nevoile de securitate – obţinerea şi menţinerea avantajelor competitive (nivelul 2) şi nevoile de afiliere – participarea în uniuni comerciale sau patronale ori în grupuri de lobby (nivelul 3). E. no. Academy of Management Review. B. fiecare direct corelată cu anumite circumstanţe sociale şi cu sistemele de valori aferente. Nevoia asumarii responsabilitatii sociale Nevoi de afiliere Nevoi de securitate Nevoi de supravietuire supraviet Fig. Filip. 18 Prezentarea se face după I. Tuzzolino. pp. vol. a. Înainte de CSR . 6. 2.288-291. 2008. Iamandi. Această nouă perspectivă evidenţiază existenţa mai multor nivele de responsabilitate socială corporativă (cel puţin şase tipuri ideale.Un model asemănător este cel prezentat de Tuzzolino şi Armandi17 care au formulat o teorie motivaţionala a răspunsului social al organizaţiilor bazată pe piramida nevoilor a lui Maslow. Pe al patrulea nivel este plasată nevoia de asumare a rolului social şi comunitar (echivalentă a nevoii de autorealizare din modelul Maslow). Bucureşti.2. compania practic nu îşi propune niciun fel de obiective cu privire la responsabilitatea sa socială corporativă. Etică şi responsabilitate socială corporativă în afacerile internaţionale. 1. 1981. Marewijk şi M. Conform acestei teorii. totuşi. asociate fiecare cu o anumită culoare). 21 – 28. R.Roşu: La acest prim nivel. Editura Economică. Motivaţia internă din spatele unor astfel de manifestări ale CSR este conştientizarea faptului 18 17 F. Were şi se bazează pe studii efectuate în ultimii 50 de ani cu privire la sistemele de valori. A need – hierarchy framework for assessing corporate social responsibility. Armandi.

deoarece bunăstarea socială se află în sarcina statului şi a instituţiilor aferente. social şi ecologic. CSR implicată social – Verde: Responsabilitatea socială corporativă la al patrulea nivel constă în echilibrarea aspectelor de ordin economic. CSR în acord cu reglementările – Albastru: Responsabilitatea socială corporativă la cel de-al doilea nivel constă în oferirea de bunăstare socială. Al doilea tip de CSR este perceput. În afară de îndeplinirea obligaţiilor sale legale compania nu are nicio altă responsabilitate. la nivel intern. factorul social şi grija pentru mediul înconjurător sunt importante în sine. Factorii externi ce determină implicarea companiei în acţiuni de CSR sunt reprezentaţi de informaţiile cu privire la externalităţile negative induse în mod neaşteptat de acţiunile companiei sau oportunităţile neexploatate de îmbunătăţire a condiţiilor de operare ale firmei. datorită faptului că această politică contribuie la sporirea succesului corporativ şi la consolidarea rezultatelor financiare pe termen mediu şi lung. etice şi ecologice în cadrul operaţiunilor de afaceri şi în procesul de luare a deciziilor. f. CSR armonizată/echilibrată – Galben: Această manifestare a RSC constă în conceperea unor soluţii echilibrate şi funcţionale pentru performanţa corporativă. iniţiativele de CSR depăşesc îndeplinirea strictă a reglementărilor legale sau considerentele legate de sporirea profitabilităţii. care să genereze valoare pe plan economic.că acţiunile responsabile social duc la sporirea puterii corporative. într-o abordare integrată şi benefică. Motivaţia internă din spatele CSR este aceea că sustenabilitatea este importantă ca atare şi este confirmată de progresul şi dezvoltarea tehnologică. ci reprezintă finalităţi în activitatea companiilor. factorii externi care stimulează implicarea companiilor în iniţiative sociale sunt cererile venite din partea angajaţilor sau a altor stakeholderi pentru considerarea aspectelor sociale şi de mediu. d. cât şi pentru organizaţii. care să nu lase loc la interpretări. Singura motivaţie din spatele acţiunilor corporative responsabile social este valoarea pe care acestea o aduc la nivelul rezultatelor companiei. Factorul motivator. Motivaţia 56 . De obicei. ca o obligaţie intrinsecă sau un comportament corect. cât şi pentru toţi stakeholderii. b. responsabilitatea socială corporativă vizează integrarea aspectelor sociale. în cadrul reglementărilor impuse de către autorităţile îndreptăţite. e. Instrucţiunile venite de la autorităţile superioare reprezintă motivaţia externă a RSC. social şi ecologic. responsabilitatea socială corporativă este perfect integrată şi asimilată în fiecare aspect ce ţine de activitatea companiei. pentru implicarea în activităţi responsabile social este convingerea că potenţialul uman. c.Turcoaz: În cea mai avansată fază. Motivaţia externă a CSR în acest stadiu vizează existenţa unui factor coercitiv din exterior. CSR totală/holistică . pentru a asigura condiţii optime de existenţă şi dezvoltare prezente şi viitoare. De data aceasta. atât pentru companie. CSR pentru obţinerea de profit: La al treilea nivel. atât pentru oameni. ele nu mai sunt considerate mijloace pentru atingerea unor scopuri pragmatice. la nivel intern. toate trei la fel de importante pentru buna desfăşurare a activităţilor de afaceri. iar guvernul trebuie să aplice o legislaţie clară şi eficientă.

Spre exemplu: o campanie prin care se obţin bani pentru bursele acordate unor copii excepţionali.ro. fiecare organizaţie de afaceri poate să îşi propună obiective concrete privind CSR. 2. Pentru a face asta. dar care provin din familii sărace poate susţine angajamentul brand-ului pentru "performanţă". O campanie în sprijinul unei cauze poate ajuta o firmă să scoată în evidenţă o valoare sau o caracteristică a brand-ului său. De aceea investiţia principală a companiei constă în finanţarea şi/sau implementarea campaniei de comunicare. autorii consideră că organizaţiile de afaceri actuale nu depăşesc nivelul „verde” al responsabilităţii sociale corporative. Tipuri de programe de CSR Ph. La acest nivel. să participe sau să facă voluntariat în sprijinul unei cauze. în lucrarea „Corporate Social Responsibility: Doing the Most Good for Your Company and Your Cause” au identificat următoarele tipuri de programe sociale. British Airways încearcă să îi convingă pe pasagerii curselor sale să doneze monedele şi bancnotele străine pentru un fond al UNICEF destinat ajutorării copiilor defavorizaţi. călătorii găsesc la urcare plicuri speciale. • a mobiliza publicul să doneze. entităţile şi fenomenele sunt interdependente şi.5. devenind în 1994 partener cu UNICEF.intrinsecă a CSR vizează ideea că sustenabilitatea este singura alternativă viabilă. Kotler şi N. deciziile se iau în conformitate cu interesele integrate ale continuării vieţii pe Pământ. în cadrul programului „Change for Good”. British Airways s-a gândit să folosească acest fapt. Foarte mulţi cetăţeni americani călătoresc anual în Europa. În acest fel. Obiectivul principal îl constituie comunicarea persuasivă în sprijinul unuia dintre obiectivele de mai sus. dat fiind faptul că toate fiinţele. Prin intermediul programului. Cei doi autori concluzionează că fiecare nivel al CSR îl include şi îl depăşeşte pe cel dinaintea lui. Lee. Şansele sunt mari ca la întoarcere să le rămână prin buzunare monezi străine. au responsabilităţi universale unele faţă de celelalte.responsabilitatesociala. implicit. ceea ce va duce la manifestarea unor practici de afaceri şi a unei dezvoltări organizaţionale specifice unui anumit nivel al sustenabilităţii corporative. pe care nu le vor mai folosi. Totuşi. 57 . pe care o firmă le poate implementa19: Promovarea unei cauze (Cause Promotion) Este un tip de program prin care compania contribuie cu bani sau alte resurse pentru: • a creşte notorietatea şi preocuparea publicului pentru o cauză. 19 Prezentarea se face după www. în conformitate cu conştientizarea contextului în care îşi desfăşoară activitatea şi existenţa sistemelor de valori predominante. pe scaunele lor.

sau al unui alt partener. aceştia vor vorbi mai departe despre subiect. • ONG-ul primeşte o sumă semnificativă de bani. La sfârşitul anului. în favoarea ONG-ului sau a cauzei lor favorite. • se realizează în beneficiul unui ONG. Marketing-ul legat de o cauză este cel mai potrivit pentru companii care: 58 . Programul lor – WaMoola for Schools le permite clienţilor să direcţioneze o sumă de bani din veniturile companiei către o şcoală pe care aceştia o aleg. Washington Mutual şi-a făcut o tradiţie din sprijinirea educaţiei. care are legitimitate în privinţa cauzei şi capacitatea de a administra banii. în mod gratuit. Impactul mediatic al campaniei va creşte pe măsură ce aceşti formatori de opinie vor simţi că sunt implicaţi şi că rezultatul le aparţine şi lor. firma în cauză are toate şansele să câştige un avantaj pe termen lung în fata concurenţei. punctele sunt transformate în bani care se donează şcolii pe care a ales-o. O campanie de CRM oferă beneficii pentru toate părţile implicate: • consumatorii pot face o contribuţie. Comentaţi: Numiţi trei cauze sociale acute pentru societatea românească actuală. În mod obişnuit. o campanie de CRM ("Cause Related Marketing") implica o „ofertă”. Justificaţi alegerea. Promovare unei cauze poate fi folosită şi atunci când o companie doreşte să obţină o vizibilitate mai mare şi (eventual) atunci când nu dispune de resurse decât pentru o implicare limitată în rezolvarea unei probleme. într-un mod relativ facil. • compania îşi impulsionează vânzările şi creează o legătură profundă şi memorabilă între brand şi consumatori. care: • este valabilă pentru o anumită perioadă de timp. În măsura în care cauza pe care o promovează o companie este importantă pentru liderii de opinie. Pentru asta este bine ca firma să aibă o relaţie apropiată şi să ceară feed-back de la jurnalişti sau de la alţi formatori de opinie. Marketingul legat de o cauza (Cause Related Marketing) Este un tip de program de CSR prin care o companie se angajează să doneze în favoarea unei cauze o sumă care depinde de vânzările pe care le realizează întro anumită perioadă. Justificaţi. Când un client face o achiziţie cu un card înrolat. câştigă un punct. • se referă la un produs anume al companiei. Numiţi trei personalităţi publice pe care le-aţi folosi ca vectori de imagine într-o astfel de campanie.Când campania în care se implică o firmă este prima care abordează o anumită temă.

Compania a crezut că este de datoria ei să răspundă la preocuparea exprimată de un forum al experţilor în pediatrie şi îngrijirea copilului care a avut loc în 1999. persoane care nu au unde locui. • probleme de mediu. Scopul acesteia era să îi înveţe pe părinţi să îşi culce copiii pe spate. De asemenea vă fi o garanţie că firma militează pentru o cauză care este în interesul societăţii şi nu doar pentru propriul interes. Pentru ca o campanie de marketing social să fie justificată. • au canale de distribuţie extinse şi bine puse la punct. Astfel. deoarece studiile arătaseră că dormitul cu faţa în jos creşte riscul mortalităţii la nou-născuţi. sărăcie). ci să se urmărească asocierea cu o iniţiativă publică deja existentă. SIDA). discriminare). le-a distribuit părinţilor pachete educaţionale cu ajutorul clinicilor de pediatrie sau prin intermediul scrisorilor directe. De asemenea. problema abordată trebuie să afecteze un număr semnificativ de persoane iar rezolvarea ei să fie urgenţă (dacă nu s-ar adopta comportamentul dorit ar există riscuri majore). De aceea s-a alăturat campaniei "Back to Sleep ". când se alege cauza către care se vor duce banii. Pampers este lider de piaţă pe segmentul scutecelor folosite în maternităţile din SUA (şi nu numai). De asemenea. iniţiată de Naţional Institute of Child Health and Human Development. sunt preferate cauzele care ţin de: • probleme majore de sănătate (cancer.• au produse care se adresează unei baze mari de clienţi. Un alt motiv pentru implicarea într-o campanie de marketing social ar fi dacă vânzările companiei ar avea de câştigat de pe urma schimbării de comportament. Marketingul social (Corporate Social Marketing) Este un program de CSR prin care compania îşi propune să schimbe un comportament negativ sau să convingă publicul să adopte un comportament pozitiv. Alegerea unei probleme şi a unui comportament care să fie schimbat trebuie să ţină seama de profilul companiei şi de modelul ei de business. anunţând că va pune logo-ul "Back to Sleep" pe scutecele sale. • au nevoie să-şi diferenţieze produsele faţă de produsele concurente. trebuie avut în vedere ca aceasta să fie atractivă (să stârnească interesul. violenţa în familie. implicarea) pentru un număr mare de oameni. Un interes direct în promovarea unui comportament ar putea totuşi afecta credibilitatea. atenţia. 59 . • probleme care afectează copiii (educaţie. De aceea este de preferat să nu se realizeze campania pe cont propriu. Asocierea cu instituţii sau organizaţii credibile va aduce un plus de legitimitate. • probleme sociale grave (dezastre naturale. Pampers a devenit partener al acestei campanii.

• optarea pentru un comportament specific. O barieră ascunsă ar fi reprezentarea lor că fumatul înseamnă "să fii rebel şi cool". • finanţări (ex.Alţi factori care pot determina succesul unei campanii de marketing social sunt: • alegerea unui grup ţintă restrâns. dar care acţionează ca lider de opinie pentru un public mai larg. o companie e bine să se asigure că în interiorul său exista un angajament pe termen lung faţă de cauză (şi în acelaşi timp resurse). Spre exemplu. Compania oferă bani într-un program pentru ajutorarea persoanelor fără adăpost). O companie IT donează calculatoare pentru şcolile din mediul rural. nu asupra unuia general. Compania lansează un program propriu de finanţare la care pot depune proiecte ONG-urile de mediu). Comportamentele se schimbă greu. De aceea. Un astfel de "stil de viaţă" poate însemna la fel de bine să faci exerciţii fizice. o firmă nu trebuie să-şi propună ca obiectiv adoptarea unui "stil de viaţă sănătos". Îţi poţi propune ca obiective să le schimbi întâi reprezentarea despre ce înseamnă cool şi abia apoi să îi convingi să se lase de fumat. Deşi publicul poate recunoaşte că un comportament este benefic. • donaţii în produse sau servicii (ex. Acţiunile filantropice sunt cel mai vechi tip de iniţiativă de CSR. Compania iniţiază un program de burse de studiu pentru tineri defavorizaţi). sau să mănânci produse fără grăsimi. să renunţi la tutun. Acţiuni filantropice (Corporate Philantropy) Este un tip de program prin care compania contribuie în mod direct. Este dificil şi costisitor procesul de convingere a unui public numeros. Multă vreme companiile au avut contribuţii dispersate. pentru acţiuni necorelate. să aleagă doar una dintre acţiuni: "fă zilnic 15 minute de sport". De cele mai multe ori e nevoie de ani de zile pentru că rezultatele să fie vizibile. • identificarea tuturor barierelor sau beneficiilor pe care le presupune schimbarea de comportament. poate avea motive mai puţin transparente care îl împiedica să îl adopte. cu bani sau produse la sprijinirea unei cauze. fără un numitor comun. Să luăm exemplul unei campanii care şi-ar propune să îi convingă pe liceeni să renunţe la fumat. E preferabil să se aleagă grupul ţintă care are cel mai mult de câştigat de pe urma schimbării. În ultima vreme însă exista tendinţa de a alinia aceste contribuţii cu strategia generală de afaceri. Activităţile filantropice pot lua următoarele forme: • donaţii în bani (ex. care este deschis la schimbare şi care poate fi atins cu uşurinţă prin intermediul canalelor pe care firma le are la îndemână. • burse (ex. o companie de telecomunicaţii oferă linii telefonice 60 . Compania implicată într-o campanie de marketing social trebuie să fie cât mai specifică. • angajament pe termen lung.

În 2002. Programul a evoluat cu înfiinţarea unor institute de specialitate. "graniţele cercetării pe creierul uman" etc. atât ca volum absolut de piaţă. O firmă de transport îşi pune la dispoziţie maşinile de marfă pentru a duce provizii unor sinistraţi. antreprenori. Proiectul s-a adresat categoriilor de persoane care puteau contribui la dezvoltarea viitoare a comunităţii: tineri. • acces la canalele de distribuţie. la salarii mai bune şi la un standard de viaţă mai ridicat.). acestea leau oferit training de specialitate unui număr de peste 60 de scriitori şi producători. cea mai bună strategie este să investeşti în dezvoltarea şi întărirea industriei tale. 61 . profesori şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Unul dintre proiecte s-a desfăşurat în comunitatea Dikhatole. la crearea de noi locuri de muncă. alături de alte instrumente. pentru a câştiga şi a întări poziţia pe piaţă. programe software şi asistenţă tehnică unor ONG-uri din 45 de ţări în curs de dezvoltare. "presa de limbă străină". Acest lucru se va întoarce în favoarea ta. "explozia demografică".000$. Mai ales atunci când compania intra pe o piaţă nouă. Pentru The New York Times este important să contribuie la formarea viitorilor jurnalişti. Acţiunile filantropice sunt potrivite atunci când: • se urmăreşte întărirea poziţionării brandului HP a iniţiat programul "E-inclusion" pentru a sprijini dezvoltarea economică şi socială a comunităţilor lipsite de acces la noile tehnologii de comunicare. Pentru piaţa locală. O companie cu profil medical ajuta la realizarea unor materiale de informare despre droguri). care îşi propuneau să crească nivelul de pregătire al forţei de muncă din pieţele respective • consolidarea statutul de lider pe o anumită piaţă Când eşti deja lider de piaţă. Compania Microsoft a lansat în 2003 programul "Unlimited Potenţial ". un lanţ de benzinării oferă recipiente pentru colectarea uleiului de motor uzat). • oferire de expertiză (ex.speciale pentru a ajuta la strângerea de fonduri în scopul sprijinirii celor afectaţi de un dezastru natural). • intrarea pe o piaţă nouă Donaţiile pot fi folosite. Compania a dotat centrul cu echipamente în valoare de 260. cât şi ca reputaţie de lider responsabil. a fost o demonstraţie că produsele HP înseamnă inovaţie care duce la dezvoltarea afacerilor. Finanţările au fost destinate centrelor de pregătire IT. locaţiile sau echipamentele companiei (ex. "critică de teatru". HP şi fundaţia ORT Africa de Sud au înfiinţat centrul de educaţie IT "Digital Community Centre". în Africa de Sud. mesajele sale vor fi mai credibile dacă reuşeşte să demonstreze că este preocupată de viaţa şi de problemele comunităţilor locale. prin care acorda anual granturi în bani. The New York Times Company Foundation a lansat în 2000 un program de cursuri prin care le oferă acestora inspiraţie şi informaţii despre subiecte de actualitate ("securitatea naţională".

Până acum. De asemenea. eforturile echipelor de voluntari s-au concretizat în peste 13. în valoare de 7. Voluntariatul angajaţilor este o formă clasică de CSR. Pe de altă parte. Fundaţia a continuat să sprijine liceenii de excepţie. Ceea ce este nou în ultima perioadă este tendinţa companiilor de a folosi voluntariatul pentru a da mai mult impact altor iniţiative sociale sau pentru a servi obiectivelor de business şi comunicării valorilor companiei. Pentru că e vorba de o experienţă memorabilă. problema acuzaţiilor în privinţa mediului este una foarte serioasă. Fundaţia a realizat un ghid online şi o serie de instrumente gratuite care le permit acestora să publice o revistă a liceului. • se urmăreşte îmbunătăţirea reputaţiei companiei Oamenii care oferă o mărturie personală despre o companie sunt mai credibili decât o ştire în presă sau un material de marketing. studiile arată că voluntariatul le oferă angajaţilor cea mai completă şi mai satisfăcătoare experienţă dintre toate tipurile de iniţiative de CSR. chiar angajaţii care participă în program vor fi mai convinşi de angajamentul companiei faţă de nişte valori. s-au colectat 2 tone 62 . Un program de voluntariat în comunitate este oportun când: • se urmăreşte întărirea loialităţii faţă de companie şi a spiritului de echipa al angajaţilor Participând la un program de voluntariat angajaţii au oportunitatea să iasă din preocupările lor zilnice. al unui ONG sau al unei cauze. a lansat în 2001. familiei) şi despre gestul companiei.În paralel. pentru 3 ani la rând (2000-2003). Ca urmare a eforturilor sale. Voluntariatul în comunitate (Community Volunteering) Este un tip de iniţiativă prin care compania îi încurajează pe angajaţii săi să voluntarieze în sprijinul comunităţii. Tot pentru liceeni. în 2003 a fost nominalizată în cadrul topului "100 Best Corporate Citizens" al revistei Business Ethics. De aceea. Mai mult. Pe lângă alte iniţiative. De aceea compania şi-a propus să-şi demonstreze preocuparea pentru acest subiect în fata comunităţilor şi a grupurilor de activişti. ei pot simţi că sunt parte într-un efort general îndreptat înspre binele societăţii. în parteneriat cu organizaţia Conservation Volunteers Australia. În cadrul programului. acordând anual 20 de burse de studiu la facultate. The Times Company a fost nominalizată pe primul loc. Acţiunile de voluntariat le permit totodată angajaţilor să comunice şi să se cunoască între ei. în cadrul topului "America's Most Admired Companies" al revistei Fortune (pentru industria de "publishing"). programul "Shell Coastal Volunteers". ei vor povesti mai departe despre ea (prietenilor.000 de ore de muncă. Pentru Shell Australia. angajaţii Shell lucrează ca voluntari alături de membrii organizaţiilor locale pentru a proteja regiunile de coastă ale Australiei împotriva poluării. într-un cadru mai puţin formal decât cel de la muncă.5 mii de dolari. S-au curăţat 80 de km de plajă.

) • asigurarea unor politici de marketing responsabile în special în ceea ce îi priveşte pe copiii (ex. să retragă 63 . reducerea nivelului de substanţe chimice folosite ca îngrăşăminte etc. facilităţi pentru recreere sau sport etc. Ambalajele conţin şi informaţii despre: efectele negative potenţiale ale consumului. nu poate fi considerată ca fiind o iniţiativă de CSR o schimbare pe care compania o adoptă ca urmare a presiunilor din partea autorităţilor. Gestul McDonalds de a retrage în 2004 porţiile "Supersize" de cartofi prăjiţi şi de băuturi carbogazoase) • alegerea unor materiale de producţie şi de ambalare care să protejeze mediul (ex. consiliere psihologică. dacă firma susţine deja nişte cauze sociale prin intermediul altor iniţiative. chiar dacă nu sunt ilegale (ex. O companie poate opera schimbări pentru adoptarea unor practici responsabile social în domenii ca: • designul locaţiilor în care operează (ex.) • îmbunătăţirea procesele de producţie (ex. un program de voluntariat al angajaţilor o poate ajuta să fie mai convingătoare şi să crească impactul acestor iniţiative.) • retragerea unor produse care pot fi considerate dăunătoare.de gunoaie şi s-au plantat 47. Eliminarea deşeurilor. Cu alte cuvinte. în aşa fel încât să contribuie la binele general al comunităţii şi la protejarea mediului. să elimine emisiile toxice etc. volumul de activităţi fizice necesar pentru a arde caloriile sau grăsimile pe care le conţine un produs etc. Să permită reducerea cantităţii de deşeuri. De aceea.) • dezvoltarea de programe care să urmărească binele angajaţilor (ex. Pentru că o iniţiativă să fie considerată ca făcând parte din CSR. să scadă consumul de energie etc. Asistenta medicală. să faciliteze procesul de reciclare. să fie protejat mediul. se urmăreşte sprijinirea altor programe sociale ale companiei Vederea unei echipe de voluntari este mult mai convingătoare în privinţa angajamentului unei companii decât direcţionarea unei sume de bani către un ONG. este esenţial caracterul ei voluntar. Comentaţi: Aţi avut o experienţă ca voluntar pe perioada studiilor? Consideraţi că această experienţă vă va ajuta în găsirea unui loc de muncă? Justificaţi. Proiectarea sediilor.) • oferirea de informaţii obiective despre produse (ex. a organizaţii neguvernamentale sau a consumatorilor. Practici de afaceri responsabile social (Socially Responsible Business Practices) Practicile responsabile social sunt iniţiative prin care o companie îşi îmbunătăţeşte.000 de copaci. Să nu fie permisă vânzarea online copiilor minori. a unităţilor de producţie sau de desfacere în aşa fel încât: să existe un nivel mai mare de siguranţă. în mod voluntar modul de operare.

Ambalajul produselor din cadrul programului le-a oferit consumatorilor informaţii despre: capacitatea nutritivă (ex. Conţinut redus de grăsimi. Care sunt argumentele lui M. cereale integrale etc). siguranţei sau bunăstării angajaţilor. Modelul cvadripartit al responsabilităţii sociale corporatiste. Uniunii Europene. OCDE. 2. Calciu. 6. se urmăreşte protejarea sănătăţii. 5. beneficii funcţionale (ex. Friedman împotriva responsabilităţii sociale a corporaţiilor? 2. De asemenea penalizează companiile pe care le percep ca având un impact negativ. se urmăreşte creşterea unui brand. conţinut bogat în calciu. Motivaţiile (economice) implicării corporaţiilor în acţiuni de responsabilitate socială. 64 . etc). 7. are la ultimul nivel: a. Care sunt principiile responsabilităţii sociale în abordarea: ONU. Ei tind să aprecieze o companie care e percepută ca având un impact pozitiv asupra contextului social. site-uri web accesibile etc. Prezentaţi modelul celor şase culori privind stadiile CSR. Care sunt principalele tipuri de programe de CSR? Grile model 1. responsabilităţile etice. Prezentaţi modelul cvadripartit al responsabilităţii sociale. Rampe de acces în magazine. pentru a sprijini eforturile de îmbunătăţire a produselor sale. 4. Întrebări şi teme de dezbatere Întrebări de control 1. Programul Sensible Solution a fost o iniţiativă prin care Kraft a investit în cercetare. Sănătatea inimii) sau nivelul ingredientelor (ex. De asemenea.6. b. Consumatorii au început să fie ghidaţi în alegeri şi de argumente care sunt dincolo de calitatea produsului său de preţ. în modificarea ambalajelor şi a liniilor sale de producţie. Prezentaţi modelul CSR Tuzzolino-Armandi.programele de marketing ale unor produse cu potenţial dăunător din şcoli etc. compania a înfiinţat un grup format din 10 specialişti recunoscuţi în domeniul sănătăţii publice: Kraft Foods Worldwide Health & Wellness Advisory Council.). responsabilităţile filantropice. 3.) • îmbunătăţirea accesului la produsele comercializate pentru persoanele cu dizabilităţi (ex. elaborat de Carrol şi Buchholtz. Kraft este o altă companie pentru care tema alimentaţiei sănătoase este importantă. Astfel de practici sunt adecvate atunci când: • publicul ar putea considera că o practică a companiei contribuie (cel puţin în parte) la o problemă socială importanta.

b. 2. chiar dacă nu sunt ilegale reprezintă o acţiune de: a. promovarea unei cauze. dezvoltarea comunităţii locale. membrii Consiliului de Administraţie. cu angajaţi incompetenţi. pe lângă aspecte sociale. Retragerea unor produse care pot fi considerate dăunătoare. responsabilităţile de auto-realizare. e. e. marketing social. Teme de dezbatere A. puturoşi şi lepre. promovarea unei cauze. c. b. c. membrii AGA. e. responsabilităţile economice. filantropie. pentru bani. 5. 3. dimensiunea externă. acţionarii şi managerii firmei. d. care cer 65 . drepturile omului. Stakeholderii unei firme reprezintă: a. b. Programele de responsabilitate socială prin care. se urmăreşte întărirea loialităţii faţă de companie sunt cele de: a. acţionarii firmei. Gaură neagră şi apa sâmbetei. voluntariat. d. grupurile sau indivizii care pot influenţa sau sunt influenţate de realizarea obiectivelor întreprinderii. Din punct de vedere al ONU (UN Global Compact) domeniile de interes pentru responsabilitatea socială sunt: a. dimensiunea internă. însă pentru programe cu caracter social dar care să nu fie gestionate de instituţii ale statului răspunsul unora ar fi afirmativ. mediul înconjurător. filantropie. e. marketing legat de o cauză. 4. marketing legat de o cauză. c. „Oamenii de afaceri nu ar da alţi bani statului în afară de impozitele pe care le plătesc. marketing social. e. d.c. responsabilităţile legale. d. b. c. voluntariat. Ideea aparţine unui număr de 44 de oameni de afaceri din Germania. d. Aşa caracterizează majoritatea oamenilor de afaceri statul.

plăteşte taxe şi impozite de 22-24 milioane euro. în perioada actuală. de bunăcredinţă. dacă banii ar fi avut o direcţie clară – autostrăzi. 24 octombrie 2009) a. un astfel de impozit? Justificaţi. băgaţi în case. terenuri şi alte investiţii. scrie Evenimentul Zilei. însă pune şi o condiţie: fără Traian Băsescu preşedinte. în special pe timp de criza este susţinerea propriului business. În cadrul campaniei s-au împărţit materiale informative. nu am decât vreo 500. c. «Aş fi de acord să dau şi 10-20% într-un fond care să ajute ţara. Campania de responsabilitate socială „Ţine-ţi viaţa în propriile mâini!“ Rezumat: Folosirea telefonului mobil în trafic este una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere. Porumboiu a investit masiv în agricultură şi. de o organizaţie nonprofit. în Franţa cari doua bagaje şi iei 15 euro.000 de euro. «Eu am bani destui. Dacă aţi fi posibil subiect al acestui impozit l-aţi accepta? Justificaţi. pentru a putea plăti taxele şi pentru a păstra locurile de muncă. s-au oferit discounturi pentru achiziţionarea dispozitivelor tip "mâini libere" şi s-au organizat dezbateri în timpul orelor de legislaţie rutieră. Aceştia şi-ar dori ca sumele obţinute să fie investite în educaţie. Omul de afaceri Cristian Ţânţăreanu se teme ca banii pe care i-ar da în plus ar putea ajunge "ciubuc" pentru funcţionari. Acesta subliniază că «spre deosebire Germania. Potrivit lui Adrian Porumboiu. Consideraţi oportun pentru România. Care este părerea oamenilor de afaceri români? Sorin Ovidiu Vântu spune că ar dona pentru proiecte de educaţie şi mediu 5% din averea sa. dar a mai şi majorat taxele?». iar ei să-i înjumătăţească». spitale – discuţia ar fi altfel. «Ca hamal. Să nu se întâmple să dau banii. a afirmat Ţânţăreanu. în bancă. sănătate şi mediu. persoanele fizice din România plătesc un impozit pe dividende de 16 %»”. b.aplicarea unui impozit de 5% pentru cei care deţin peste 500. B. Cum să dau şi mai mulţi bani unui stat care nu doar că nu ajuta firmele cu nimic. La ora actuală.000 de euro în conturi sau averi de peste 3 milioane de euro. pentru zile negre». Desfăşurarea programului: 66 . Alin Burcea. dar nu se vând. Proiectul a constat într-o campanie de educare a şoferilor pentru limitarea folosirii telefonului mobil la volan şi utilizarea sistemelor tip "mâini libere". este dispus să părăsească România. Care dintre argumentaţiile de mai sus vi se pare nepotrivită? Justificaţi. în cazul majorării taxelor. dar banii trebuie gestionaţi de oameni creştini. afirma Marius Cristescu. spune că. Grija deţinătorilor de afaceri. în fiecare an. (Sursa: Bloombiz. a declarat George Becali. Studiile internaţionale arată că şoferii care vorbesc la telefon în timp ce conduc sunt mai periculoşi decât cei care au consumat alcool. Şeful Paralela 45. spune el.

Bugetul campaniei şi investiţia în media Investiţia Germanos în campania "Ţine-ţi viaţa în propriile mâini!" a fost de 60. cu privire la importanţa introducerii obligativităţii utilizării de către angajaţi a dispozitivelor tip "mâini libere" la volan. Pe TV s-a difuzat o ştire advertorial. Totodată. 25. Pentru aceasta. Festivalul SoNoRo. alături de şoferi. BRD este partener principal al Festivalului SoNoRo. Pentru a-şi derula campania "în stradă". Iaşi şi Timişoara) şi a avut trei componente: • informarea şoferilor despre pericolele la care se expun prin folosirea telefonului mobil în trafic şi promovarea unor alternative. Au fost selectate 20 de şcoli de şoferi unde s-au organizat prezentări şi dezbateri pe tema utilizării telefonului mobil în trafic.000 de euro. reprezentanţi ai Germanos au avut discuţii directe cu responsabilii parcurilor auto. Cea de-a treia componentă a campaniei a vizat informarea reprezentanţilor de parcuri auto cu flote extinse despre importanţa introducerii unei proceduri care să-i oblige pe angajaţi să folosească dispozitive "mâini libere" la volan. aproximativ o jumătate de milion de clienţi care au trecut pragul magazinelor Germanos din toată ţara au fost informaţi despre obiectivele campaniei "Ţine-ţi viaţa în propriile mâini". Germanos a încheiat un parteneriat cu Asociaţia Naţională a Instructorilor Auto din România. Constanţa. au vorbit cu elevii şi le-au oferit acestora gratuit dispozitive de tip bluetooth. fie direct. Educarea viitorilor conducători aut. fie prin materiale informative. Festivalul reuneşte anual interpreţi internaţionali de prestigiu şi include un program educativ pentru tinerii muzicieni români. de consultanţii de vânzări. • educarea viitorilor conducători auto prin acţiuni şi dezbateri în cadrul orelor de legislaţie rutieră. Reprezentanţi ai Germanos au fost prezenţi la orele de legislaţie rutieră. Craiova.000 de euro au reprezentat investiţia în media. Cea de-a doua componentă a campaniei a urmărit să-i educe pe cei care se pregăteau să devină şoferi în privinţa folosirii telefonului mobil. Germanos a solicitat ajutorul Inspectoratului General al Poliţiei Rutiere (IGPR). • informarea reponsabililor de parcuri auto din companiile care deţin flote extinse de autovehicule. eveniment care urmăreşte să readucă muzica de cameră în atenţia publicului român. organizatorii au putut selecta intersecţiile cele mai aglomerate. Cauza socială: 67 . Informarea şi educarea şoferilor. Pentru promovarea acestei idei. Din aceştia. Canalele de comunicare folosite au fost print-ul şi TV-ul. Cluj. unde mesajul campaniei putea fi recepţionat de un număr cât mai mare de persoane. 2007 Rezumat: Din 2007. Datorită informaţiilor furnizate de IGPR.Campania s-a desfăşurat în 6 oraşe din ţară (Bucureşti.

cât şi în lucrările de amenajare. Două dintre concerte au fost organizate în Sibiu. Muzeul Ţăranului Român.Groupe Societe Generale este sponsor principal al “Festivalul Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo”. cât şi în locuri mai puţin convenţionale (cluburile bucureştene). Grădina Verde de la Grădi Rezumat: Terapia Ranbaxy (companie farmaceutică) alături de Fundaţia Comunitară Cluj a finanţat amenajarea de spaţii verzi în 10 grădiniţe clujene. Diana Keler (pian). există tineri cu iniţiativa care încearcă să readucă muzica de cameră în atenţia publicului.După Revoluţie. În 2007. Acestea s-au desfăşurat la Teatrul Thalia şi la Muzeul Brukenthal. cu mult sub media europeană în domeniu (40 mp/locuitor). Desfăşurarea programului: Începând cu 2007. Tinerii care concertează în cadrul Festivalului sunt artişti apreciaţi pe plan internaţional. Fiecare ediţie a Festivalului constă într-o suită de spectacole care includ deopotrivă piese cunoscute şi mai puţin cunoscute. proiectul urmăreşte să promoveze muzica de cameră. Austria. Aceştia sunt invitaţi din ţări precum Germania. românii s-au grăbit să "importe" din străinătate o serie de non-valori culturale. Concertele se desfăşoară atât în locaţii cu rezonanţă istorică (Ateneul Român). Printre artiştii care au participat la Festivalul SoNoRo se numără: Mark Padmore (tenor). Artiştii au susţinut alte şase concerte în Bucureşti. Pentru asta. Palatul Cotroceni. Cauza socială: Statisticile arată că în municipiul Cluj-Napoca suprafaţă verde actuală este de doar 12 mp/locuitor. La aceste concerte. Alexander Sitkovietsky (violă) etc. Ritmurile hip-hop sau cele orientale au ajuns să elimine muzica de cameră din preferinţele românilor. Muzeul Naţional de Artă al României şi Palatul Bragadiru. Aceştia s-au implicat atât în conceperea proiectelor. mai ales în domeniul muzical. sub Patronajul Preşedintelui României. Pe de altă parte însă.membru al Orchestrei de Cameră din Munchen. Capitala Culturală Europeană. Scopul a fost educarea copiilor în spiritul respectului faţă de natură. au nevoie de toată susţinerea pe care o pot obţine. Iniţiativa proiectului i-a aparţinut lui Răzvan Popovici . România sau Marea Britanie. BRD a oferit invitaţii atât clienţilor cât şi angajaţilor băncii. Priya Mitchell (vioară). Mihaela Ursuleasa (pian). Lansat în 2006 de Asociaţia SoNoRo. la Ateneul Român. Problema lipsei spaţiilor verzi din Cluj-Napoca a fost subliniată în mai multe 68 . mai puţin apreciată de publicul actual. alese în urma unei competiţii de proiecte. director al festivalului "Chiemgauer Musikfruhling”"(Traustein) şi al seriei de concerte "Pelegrinages" (Munchen). Festivalul SoNoRo s-a desfăşurat între 4 şi 17 noiembrie. Daishin Kashimoto (vioară). BRD .

cu scopul de a-i convinge să ia atitudine. prieteni sau vecini ai femeilor abuzate). În urma concursului. că protest împotriva violenţei asupra femeii. Proiectul “Grădina Verde de la Grădi” a fost gândit că răspuns la două nevoi identificate în comunitatea clujeană: • nevoia de dezvoltare a spaţiilor verzi.rânduri. care au primit finanţare pentru a-şi pune în aplicare proiectele. părinţii şi copii au lucrat împreună atât la conceperea proiectelor. Educatorii. cât şi la amenajarea propriu-zisă a spaţiilor verzi. şi. Desfăşurarea programului: Fundaţia Sensiblu dezvoltă anual o campanie de sensibilizare a publicului cu privire la problema violenţei domestice.000 de persoane au purtat panglica albă. Campania V-Days din 2007 s-a adresat martorilor care pot. au fost alese 10 grădiniţe. Desfăşurarea programului: Proiectul “Grădina Verde de la Grădi” a fost organizat în perioada septembrie 2007 . printr-un simplu gest sau sfat. Cauza socială: Problema violenţei domestice este una extrem de serioasă în România. încurajând astfel fenomenul. oamenii preferă să nu se implice în cazuri de violenţa domestică.730 de cazuri de violenţă în familie. Acesta a fost adresat în special persoanelor care sunt martori la cazuri de violenţa domestică (colegi de serviciu. De asemenea.iunie 2008 de Terapia Ranbaxy şi Fundaţia Comunitară Cluj. • nevoia de a asigură copiilor experienţe educative de tip ecologic adecvate vârstei lor. a fost amplasat un zid în centrul Capitalei pe care erau scrise numele unor femei ucise de soţii lor în ultimii 2 ani în Bucureşti. Ediţia din 2007 a campaniei a fost realizată împreună cu agenţia GMP PR şi a avut mesajul “Prin indiferenţa încurajăm violenţa domestică”. dintre care 50 s-au soldat cu decese. 224 de femei au fost ucise de partenerii lor. chiar să le salveze viaţa. Campania V-Days 2007. Peste 30.septembrie 2007. În cadrul sau. de presa locală şi de mai multe ONG-uri. au fost înregistrate la nivelul ţării 33. De cele mai multe ori. grădiniţele clujene au fost invitate să participe la o competiţie de proiecte de amenajare a unor spaţii verzi în propriile curţi. În primele trei trimestre ale anului 2007 s-au înregistrat 4463 de cazuri de violenţa asupra femeilor. Obiectivele campaniei “V-Days 2007-Zidul Indiferenţei” au fost următoarele: 69 . În aceeaşi perioadă. să schimbe soarta femeilor abuzate. Aceasta se desfăşoară în perioada 25 noiembrie . În perioada ianuarie 2004 .Zidul Indiferenţei Rezumat: Campania Fundaţiei Sensiblu (companie farmaceutică) şi-a propus să sensibilizeze publicul la problema violenţei domestice.10 decembrie şi face parte dintr-o campanie internaţională dedicată acestei probleme. uneori.

În ultima zi a campaniei a avut loc un eveniment în care vedete. Zidul a rămas în picioare în cele 16 zile de campanie pentru a le aminti oamenilor de faptul că toate acele femei ar fi putut fi salvate dacă oamenii din jurul lor s-ar fi implicat şi ar fi luat atitudine. Gestul simbolic a fost transmis în direct de trei televiziuni. parteneri de afacere. (www. în zona metroului. ne aflăm în plină desfăşurare a unui proces complex şi profund de transmitere a Codului de Conduită tuturor angajaţilor. mesajul „Prin indiferenţa încurajăm violenţa domestică” şi un număr de telefon de la centrul de consiliere Casa Blu. Cerinţe: a. cel mai reuşit proiect? Justificaţi. Principiile corporatiste după care ne ghidăm ne împiedică să obţinem beneficii prin utilizare de informaţii interne. în Capitală. cât şi extern”. furnizori. Dăm dovadă de acelaşi respect şi demnitate faţă de acţionari – clienţi. Acţiunile noastre sunt guvernate de Codul nostru de Conduită. corupţie sau prin soluţionarea nepotrivită a conflictelor de interese sau prin practici competitive inechitabile. plăcut şi orientat pe calitate. a măsurilor de sănătate şi siguranţă. Identificaţi tipologia proiectelor de responsabilitate socială prezentate mai sus. C.• aducerea subiectului violenţei domestice pe agenda publică. delapidare bani. „Petrom este o companie responsabilă. b. Ne tratăm toţi angajaţii cu respect şi demnitate. special pentru a atrage atenţia. voluntari şi oameni obişnuiţi au dărâmat împreună Zidul Indiferenţei. Lung de 6 m şi înalt de 2. care şi-a propus să-şi conducă afacerile cu onestitate şi integritate. Fiind una dintre cele mai mari companii din România. Care ar fi motivaţiile celor patru companii implicate pentru derularea acestor proiecte? c. • conştientizarea consecinţelor indiferenţei faţă de cazurile de violenţa domestică din jurul nostru. Pe el erau scrise iniţialele numelor a 30 de femei ucise de soţii lor în ultimii 2 ani. suntem conştienţi de impactul activităţilor noastre asupra societăţii româneşti şi ne asumăm acest rol important prin aplicarea standardelor de afacere ridicate. competitori şi autorităţi. creând un mediu de muncă sigur. În prezent. atât intern. Zidul Indiferenţei Zidul Indiferenţei a fost amplasat pe 25 noiembrie în Piaţa Universităţii din Bucureşti. zidul a fost amplasat pe trotuar. De asemenea discutăm cu furnizorii şi toţi partenerii noştri despre faptul că este necesar să respecte etica noastră.petrom.5 m.com) „Responsabilitatea Socială este pentru noi un proces de management prin 70 . mită. • promovarea Fundaţiei Sensiblu că o organizaţie dedicată luptei împotriva violenţei asupra femeilor. Care este în opinia Dvs.

toleranţă. persoane cu dizabilităţi sau fără adăpost. Dincolo de valori şi de principii calculăm impactul social cu aceeaşi rigurozitate ca şi profitul economic. Ne implicăm şi în acţiuni de binefacere pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de 71 . dar şi cu necesităţile locale. inovaţia şi independenţa sunt valori pe care le preţuim şi le promovăm. susţinem sportul atât în cadrul companiei. Ele se reflectă cel mai bine în domeniul artistic şi cultural. persoane vârstnice. artă contemporană şi ne implicăm în promovarea patrimoniului cultural românesc. alături de Federaţia Romană de Rugby. deci şi pentru companiile care activează în România. Susţinem însă şi alte sporturi. respectul adversarului. muzică clasică. Astfel. De exemplu. Facem asta prin parteneriatul cu Institutele Culturale Franceze din România. Acestea stau la baza performanţei noastre. Educaţie Tinerii sunt cel mai important capital pentru societatea românească de mâine. le promovăm implicându-ne în proiecte şi evenimente culturale. Promovăm schimburile culturale între România şi Franţa. Îi ajutăm pe tineri să devină adevăraţi profesionişti. În linie cu strategia Societé Generale la nivel mondial. dar şi prin alte iniţiative. prin Bursele Academice premiem studenţii cu rezultate meritorii. un program de redresare a acestui sport. Până în 2007 am implementat. cât şi în comunităţile unde activăm. Începând din 1998. BRD este partenerul oficial al Turului Ciclist al României. educaţie. acţiuni umanitare şi protecţia mediului. spiritul de echipă. Sport Sportul este. Am finanţat rugby-ul cu mai mult de 600. respectul diversităţii şi angajamentul. spirit de echipă. film. Acţiuni umanitare Oamenii sunt în centrul preocupărilor noastre şi de aceea încercăm să îi ajutăm pe cei defavorizaţi. un mijloc de educare a caracterelor puternice. BRD este partenerul Federaţiei Române de Tenis. Arta şi cultura Diversitatea. De aceea. Printre cei care beneficiază de sprijinul nostru se numără copii. Sprijinim proiecte de teatru.000 de Euro. dincolo de victorii şi spectacol. prin parteneriate cu asociaţii studenţeşti. Suntem activi în mediul universitar. De aceea.care vrem să contribuim la dezvoltarea unei societăţi romaneşti durabile şi performante. Credem că rolul nostru de actor social este să promovăm valori naţionale precum inovaţia. implicându-ne atât financiar. Preţuim valorile pe care le promovează rugby-ul: angajament. am ales să ne implicăm în cinci domenii: artă şi cultură. cât şi personal – folosind experienţa propriilor angajaţi. Acesta e motivul pentru care sprijinim de peste 7 ani rugby-ul românesc. sport. suntem de mulţi ani partenerul unor asociaţii de ajutorare a copiilor defavorizaţi şi a persoanelor vârstnice.

fără a compromite interesele şi aspiraţiile generaţiilor viitoare. Monitorizăm şi încercam să reducem consumul de resurse naturale provenit din activitatea de zi cu zi a băncii. Pentru o mai bună calitate a vieţii. planificarea spaţială şi amenajarea teritoriului.” (www. precum Bucureştiul. Protecţia mediului Implicarea noastră în protecţia mediului înseamnă o investiţie durabilă în societatea în care ne desfăşurăm activitatea. În 2005 am donat 4 miliarde de lei sinistraţilor din Banat. plantăm perdele forestiere în jurul oraşelor poluate. Ca rezultat al investiţiilor în tehnologii de vârf. pentru a reconstrui zona în urma inundaţiilor. construcţiilor şi chimiei. Credem în potenţialul tinerilor. oferind materiale de construcţii pentru proiecte de dezvoltare şi infrastructură. În acelaşi timp. Acestea sunt legate deopotrivă de activitatea Heidelberg Cement şi de nevoile României în momentul de faţă: Protecţia mediului Urmărim atât îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu. şi derulam acţiuni de ecologizare. ajutam factorii de decizie să transforme oraşele gri în localităţi plăcute. Strategia noastră de responsabilitate socială pentru România se adresează pe de o parte nevoilor comunităţilor locale iar pe de altă parte. Ajutam comunităţile în 72 . Dezvoltarea comunităţilor locale Ne asumăm un rol activ în comunităţile locale în care ne desfăşurăm activitatea. Investim în viitorul valorilor autohtone deoarece în acest mod putem contribui la dezvoltarea durabila a României. Urbanism şi arhitectura Vrem să readucem în prim-plan arhitectura. Ideile inovatoare de care are nevoie România vin în mare măsură din partea lor. De aceea. cât şi conservarea biodiversităţii. Acţiuni umanitare Acţiunile noastre umanitare includ donaţii şi asistenţă în cazul unor dezastre naturale. emisiile de praf au fost reduse cu 99% fata de nivelul la care se aflau în momentul achiziţiei. Sprijinim 4 domenii. Susţinem iniţiativele care urmăresc educaţia populaţiei în privinţa protecţiei mediului înconjurător. Credem că în acest domeniu fiecare dintre noi trebuie să îşi aducă contribuţia. investim în combustibili alternativi şi în tehnologii ecologice.ro) „Dezvoltarea durabila este cel mai important element al filosofiei Carpatcement Holding. Oferim sprijin persoanelor aflate în dificultate.brdcsr. Sprijinim iniţiativele comunităţii prin resurse umane şi financiare. priorităţilor naţionale. Contribuim la dezvoltarea locală.dezastre naturale. Considerăm că trebuie să răspundem necesitaţilor din prezent. Din acest motiv sprijinim dezvoltarea şi afirmarea profesională a tinerei generaţii. Premiem performantele studenţilor din domeniile arhitecturii.

Proiectele punctuale. 73 . (L. Atât platforma.care activăm prin sponsorizări şi acte caritabile”. (D. 4. acţiuni de ecologizare a siturilor de la Vega. care este nivelul de CSR vizat de cele două companii? Teme pentru eseuri 1. Însă. solului şi aerului din diverse zone ale României etc. respectând direcţiile de implicare ale Grupului: sănătate şi mediu. care continua în mod firesc proiecte desfăşurate începând cu 2003 . ci trebuie lăsată la aprecierea companiilor. cele două direcţii pe care Grupul Rompetrol a decis să le susţină. o suită de acţiuni coerente şi consecvente. „Responsabilitatea socială nu trebuie legiferată. Influenţa CSR asupra performanţelor financiare ale companiilor. „Dacă o organizaţie are credibilitate şi reputaţie. programul derulat în parteneriat cu Adevărul Verde pentru testarea gratuită a apei. printre care se numără: colaborarea cu Agenţia Naţională Antidrog pentru specializarea personalului din centre de reabilitare a persoanelor dependente. cât şi proiecte punctuale din domeniul sănătăţii şi protecţiei mediului. „Energia vine din suflet” Platforma include atât un program naţional “Împreună pentru fiecare”. un program de CSR foarte bun nu va avea eficacitate dacă este promovat printr-un vehicul lipsit de credibilitate”. “Împreună pentru fiecare” este un program în care vor fi implicaţi atât reprezentanţi din Rompetrol.ro) În anul 2009 Rompetrol a lansat platforma de responsabilitate socială. cât şi programul de CSR reprezintă o nouă dimensiune a implicării companiei. constau în susţinerea acţiunilor unor ONG-uri sau alţi parteneri. Decizia de implicare în CSR – strategică sau adhoc? 6. Dăianu) 5. cât şi de voluntari.rompetrol. Papadima) 3. „Omul de afaceri din România – pentru că se simte agresat. Dăianu) 2. Ceea ce trebuie legiferat este abuzul generat de eventuala iresponsabilitate socială”. sprijin pentru programele de ajutorare a copiilor din centre educaţionale derulate de Fundaţia Ovidiu Rom. cât şi voluntari şi membrii ai comunităţilor locale. poate să vândă şi CSR. (www.heidelbergcement. de asemenea parte a platformei “Energia vine din suflet”. ineditul programului constând în faptul că acţiunile pot fi propuse atât de companie.ro) Având în vedere declaraţiile de mai sus şi modelul „celor 6 culori”. Solidaritatea nu moare în perioada de criză. pentru că nu înţelege că organizaţia economică trebuie să fie un cetăţean – are o accepţie unilaterală şi mioapă a activităţii sale: crede că trebuie orientată exclusiv spre profit” (D. pentru că are probleme cu legislaţia. (www.

(M. bătrâni. Un plasture de caritate nu ajunge pentru a reface o reputaţie stricată. este vorba despre libertăţile oamenilor. Friedman) 74 . astfel încât nu trădează nici un fel de responsabilitate socială. pentru că năzuieşte spre cele mari. „Ce sponsorizează oamenii de afaceri? Să facem un inventar rapid. o faptă face cât o mie de cuvinte. (Corina Vasile. Sponsorizează hobby-uri personale. Ojeti) 13.” (A. director CSR la Telefonica O2 Germany) 11. În sfârşit. PR Director Raiffeisen Bank) 8.” (La Rochefoucauld) 12. ar descoperi că responsabilitatea socială se va transforma din cost sau din acţiune caritabilă într-o sursă de avantaj competitiv în piaţă”. director External Relations. Altfel. Al doilea tip de sponsorizări îl reprezintă chestiunile cu un mare conţinut de emotivitate. nu primeşte pomană. Sau mai sponsorizezi mici lucruri care ajung la tine întâmplător. ci doar îşi maschează dorinţa de profit sub mantia unei respectabilităţi sociale”. Dar depinde de apariţia la televizor sau în ziar a unor astfel de cazuri dramatice. Mâna întinsă care nu spune o poveste. În CSR. iar reacţia emotivă în faţa lor e legitimă şi onorabilă. (replică din filmul „Filantropica”. (M. regia: Nae Caranfil) 16. „Orice binefăcător se gândeşte puţin şi la el însuşi. (S. Sony Europe) 10. există lucruri care au nevoie de sponsorizări. care te fac să suferi – bolnavi. (U. Sonnenschein. Dacă organizaţiile ar folosi în acţiunile de responsabilitate socială aceleaşi principii care le ghidează şi în alegerile pe care le face în business. ci lucruri care intră în ochii şi în urechile oamenilor. se sponsorizează beneficii de imagine: nu sponsorizezi lucruri despre care nimeni nu ştie că le-ai sponsorizat. „Ceea ce pare a fi generozitate este adeseori numai o ambiţie deghizată care dispreţuieşte micile intere.” (Sofocle) 9.7. copii. care le rămân în memorie. sunt nişte drame adevărate. Porter) 14. sponsorizează muzica. Pleşu) „Acţiunile sociale sunt generate de interese egoiste. dacă îi place muzica. sponsorizează fotbalul. Tot ceea ce face o companie este cu scopul de a-şi maximiza profiturile. iar acesta este un capitol mare şi foarte costisitor – dacă îi place fotbalul. B. Între a nu face rău şi a face bine: repere morale în programele de responsabilitate socială corporatistă. Aici nu ne putem amesteca. (Roger Vercammen. Rău este că generozitatea poate fi şi o bună afacere. dar la care nu ajung banii. 15.