1.

Subiectul impozabil - este persoana fizica sau juridica prevazuta de legislatia fiscala, careia îi revine îndatorirea de a plati un impozit oarecare. Alaturat obligatiei de a plati impozite, subiectului impozabil îi revin îndatorii de a se înregistra la organele fiscale în vederea atribuirii codului fiscal, de a declara bunurile sau veniturile proprii, de a întocmi anumite evidente scrise etc., precum si drepturi de a cere înlesniri legale, de a contesta operatii ilegale etc. 2. Obiectul impozabil - denumit traditional materie impozabila - este bunul, venitul etc. pentru care se datoreaza impozitele directe precum si vînzarea, punerea în circulatie etc. a unor produse în cazul impozitelor indirecte. Acest obiect este specificat prin dispozitiile legilor referitoare la impozite si este elementul de distinctie a impozitelor între ele, constituind totodata unul dintre criteriile de clasificare a impozitelor. Obiectul impozabil si cel taxabil au evoluat în timp în raport de transformarea veniturilor curente ale cetatenilor, de aparitia si disparitia unor specii de venituri impozabile ale persoanelor atît fizice cît si juridice, de diversificarea activitatilor lucrative si comerciale impozabile etc. 3. Unitatea de evaluare - reprezinta elementul care exprima cuantumul unitar al impozitului în raport cu baza sa de calcul. În functie de anumite criterii cum ar fi posibilitatile tehnice de determinare, obiectul si natura venitului, cuantumul banesc al impozitului, se stabileste o cota fixa sau cota procentuala 4. Unitatea de impunere - reprezinta unitatea în care se exprima obiectul sau materia impozabila, adica: leul în cazul veniturilor, metrul patrat sau hectarul în cazul terenurilor etc. 5. Asieta - reprezinta ansamblul masurilor privind asezarea veniturilor bugetare identificarea subiectului si materiei impozabile, evaluarea acesteia si stabilirea cuantumului de plata. Actiunea de asezare începe constatarea si evaluarea obiectului sau materiei impozabile si totodata a platitorului. În practica financiar-fiscala se folosesc metode indirecte de identificare si evaluare în raport cu aspecte exterioare ale obiectului impozabil, pe baze forfetare cînd agentul de impunere stabileste împreuna cu platitorul marimea aproximativa a materiei impozabile, pe baze administrative cînd evaluarea se face de agentul fiscal pe baza datelor ce le detine si metode directe bazate pe administrarea de probe (declaratia contribuabilului sau altei persoane). 6. Perceperea sau incasarea venitului reprezinta realizare efectiva a acestuia. Pentru perceperea impozitelor se folosesc urmatoarele metode: metoda platii directe, metoda retinerii si varsarii si metoda aplicarii de timbre fiscale. 7. Termenul de plata - reprezinta data la care sau pîna le care un anumit impozit trebuie varsat la bugetul statului. În stabilirea termenului de plata se are în vedere incasarea ritmica la buget a veniturilor, cît si posibilitatea de plata a detinatorilor de obiecte sau materiale impozabile. 8. Înlesniri, drepturi si obligatii ale contribuabililor sînt elemente legal admise de legislatia fiscala. Înlesnirile (facilitatile) sînt stabilite de cele mai multe ori sub forma de reduceri sau

2 ELEMENTELE IMPOZITULUI Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivele financiare. 2. sustrag materia impozabila de la impunere si incalca alte dispozitii ale reglementarilor fiscale. economice si sociale urmarite de catre stat la introducerea lor. favorizarii persoanelor în vîrsta sau cu capacitate redusa de munca. invalizi etc. în care anumiti platitori realizeaza obiectul sau materia impozabila.scutiri si au în vedere anumite situatii deosebite. sanctiunile ce se aplica persoanelor fizice si/sau juridice care nu-si onoreaza obligatiile fiscale la termenele stabilite. Aceste înlesniri au ca scop stimularea valorificarii anumitor resurse materiale. În conformitate cu art. 9. Se mai acorda înlesniri si în vederea sprijinirii familiei.). folosesc forta de munca în curs de calificare sau cu capacitate redusa de munca (handicapati. Drept urmare. in legile prin care se instituie impozite se precizeaza persoanele in sarcina carora cade plata inpozitelor. . material supusa impunerii. Acordarea înlesnirilor se face tinînd seama de conditii specifice de munca. de exceptie. cat si de contribuabili. a productiei unor marfuri si sporirea rentabilitatii.6 Codului Fiscal impozitul pe venit este considerat impozit republican. este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de organele fiscale. termenele de plata. de faptul ca unele unitati înregistreaza costuri mai ridicate decît cele în conditii normale. marimea relativa a impozitului. Calificarea impozitului se refera la stabilirea caracterului local sau central al impozitului si atribuirea prin lege spre partile bugetului de stat.

bucata. Uneori impozitul datorat de o persoana este varsat la buget de catre o alta persoana. beneficiarul dobanzii. impozitul se plateste din venitul realizat de pe urma averii respective si numai arareori acesta diminueaza substanta averii propriu-zise. o publicatie sau o alta persoana care. Astfel de unitati de impunere pot fi: unitatea monetara in cazul impozitului pe venit. In cazul impozitului pe profit. dupa caz.Printre elementele impozitului se numara subiectul (platitorul). deci. drept de autor. venitul sau averea. obiectul impunerii. In realitate. impozitele platite de unele persoane fizice sau juridice in sarcina altora. colaborare etc. obiect al impunerii poate fi. altfel spus. la impozitele pe avere nu intotdeauna exista o asemenea coincidenta. datorat statului de un muncitor sau functionar. Acest lucru este posibil. obiectul impunerii il constituie profitul. stabilirea marimii materiei impozabile si determinarea impozitului datorat . al dreptului de autor sau al colaborarii.salariul si alte drepturi de personal. intr-o masura mai mare sau mai mica. Impozitul poate fi stabilit in suma fixa sau in cote procentuale (proportionale. In aceste situatii. subiect al impoziului este salariatul. subiectul impozitului este denumit contribuabil. deoarece. deoarece sunt diverse cai si mijloace pentru a transpune.a. Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii. metrul patrat de suprafata utila la impozitul pe cladiri. In reglementarile fiscale. materia supusa impunerii poate fi produsul care face obiectul vanzarii. de exemplu: impozitul pe venitul din salarii. ca si in vorbirea curenta. la impozitul pe salarii -. pentru identificarea obiectului impozabil. termenele de plata s. la impozitul pe donatiuni -. la impozitul pe profit -. In mod normal.) retine impozitul datorat statului si-l varsa la buget. din venitul cuvenit altei persoane (dobanda. asieta. kilogramul. de regula. In schimb. In acelasi mod procedeaza o banca. unitatea de impunere. La impozitele directe. prin plata in numerar sau prin virament. serviciul prestat. la impozitul pe succesiune mostenitorul (mostenitorii) etc. sunt frecvente cazurile in care suportatorul impozitului este o alta persoana decat subiectul. Cota impozitului sau cota de impunere reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere. cota (cotele) impozitului. subiect al impozitului este muncitorul sau functionarul. De exemplu. o editura. sursa impozitului. In cazul impozitelor pe venit. progresive sau regresive). la unele taxe de consumanta. Pentru exprimarea dimensiunii obiectul impozabil se foloseste o anumita unitate de masura. Sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul: din venit sau din avere. Subiectul impozitului este peroana fizica sau juridica obligata prin lege la plata acestuia. bunul importat sau uneori cel exportat etc. iar nu cel ce a retinut de la acesta impozitul datorat statului si l-a varsat efectiv la buget. In cazul impozitelor indirecte. care poarta denumirea de unitate de impunere. Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul. bunurile mobile si imobile care fac obiectul donatiei. subiectul impozitului ar trebui sa fie si suportatorul real al acestuia. obiectul impunerii coincide in toate cazurile cu sursa. este retinut de catre persoana care ii plateste drepturile salariale si apoi este varsat la buget. la impozitul pe salariu. averea donata etc. agentul economic. litrul etc. Prin asieta (mod de asezare a impozitului) se intelege totalitatea masurilor care se iau de organele fiscale in legatura cu fiecare subiect impozabil. hectarul de teren la impozitul funciar. suportatorul.

.statului. sechestrarea unor bunuri de valoare identica cu suma impozitului neachitat la termen etc. Prin lege sunt prevazute si alte sanctiuni care se aplica contribuabililor rai platnici. Neachitarea impozitului pana la termenul stabilit prin lege. atrage dupa sine obligatia contribuabililui de a plati si majorari de intarziere. Termenul de plata indica data pana la care impozitul trebuie achitat statului. cum sunt: popriri (de exemplu. pe salarii).