GHIDUL CARIEREI MELE

Elena Salomia Marcela Marcinschi Speranţa Lavinia Cîrlea Crina David Florentina Marcinschi Ana Maria Murgu Ana Maria Oancea Ioana Şandru

Colecţia EDUCAŢIA 2000+ este coordonată de dr. Alexandru Crişan (Preşedinte executiv Centrul Educaţia 2000+) Această lucrare a apărut în cadrul Programului „Vreau o carieră!” al Centrului Educaţia 2000+ (Bucureşti) Ghidul carierei mele Elena Salomia – psiholog (coordonator ştiinţific al proiectului) Marcela Marcinschi – psihopedagog (coordonator ştiinţific al proiectului) Speranţa Lavinia Cîrlea – psiholog (formator în proiect) Crina David – psihopedagog (formator în proiect) Florentina Marcinschi – psihopedagog (formator în proiect) Ana Maria Murgu – psiholog (formator în proiect) Ana Maria Oancea – psiholog (formator în proiect)

Bucureşti: Centrul Educaţia 2000+, 2002 60p.; 21 cm Salomia, Elena Redactare: Camelia Stanciu

2

INTRODUCERE Cărţile “Centrului Educaţia 2000+”: GHIDUL CARIEREI MELE Centrul Educaţia 2000+ (membru al Soros Open Network), creat în ianuarie 2000, este, actualmente, nu numai cea mai importantă, dar şi cea mai tânără organizaţie neguvernamentală independentă din domeniul expertizei educaţionale din România. O organizaţie tânără — s-ar putea spune — una care îşi caută căi şi soluţii pentru demersuri proprii, nu totdeauna simple, ca să nu mai vorbim despre căutarea permanentă a unui modus vivendi organizaţional, eliberat de stereotipuri şi convenţii tocite. Căutarea şi, mai mult decât atât, investigarea unor noi căi ale schimbării în educaţie, corecturile din mers şi comutările dinamice, de la „ceea ce ştim/ştiam de mult“ la ceea ce „nu ştim“, dar „vrem să aflăm“ sunt fireşti pentru orice organizaţie care „învaţă din şi prin ceea ce face zi cu zi“. La înfiinţarea Centrului, în ianuarie 2000, am preluat de la Fundaţia pentru o Societate Deschisă (FSD), organizaţia noastră-mamă, trei programe — “Educaţia 2000+”, “Dezvoltarea şcolară în comunităţile de romi”, “Lectura şi scrierea pentru gândirea critică”. În esenţă, aceste programe — relativ ample — îşi propuneau, în mod inechivoc, susţinerea politicii educaţionale de reformă promovate în învăţământul românesc. Şi aceasta, prin elaborarea şi aplicarea în fapt a unor modele de implementare a schimbării educaţionale care — o dată pilotate cu succes — ar putea/ au putut fi demultiplicate, replicate la scară naţională. În acest context, dezvoltarea de capacităţi instituţionale, formarea de resurse umane şi, nu în ultimul rând, elaborarea de politici educaţionale sectoriale şi globale au devenit dominantele acţiunilor noastre de intervenţie. De la înfiinţare şi până astăzi, proiectele noastre s-au extins considerabil, iar programul „amiral“, Educaţia 2000+, s-a dovedit a fi cea mai importantă iniţiativă pe care a avut-o, în ultimul deceniu, o organizaţie nonguvernamentală din România în domeniul educaţiei. Iar succesele nu au întârziat să se arate. Cele mai interesante modele care au apărut în derularea acestui program, dar şi a altora pe care le avem sunt: metodele diversificate, adaptate la realitatea locală, de ameliorare/ dezvoltare şcolară, formarea — direct în unitatea şcolară — a personalului didactic (ca o alternativă la „metoda formării în cascadă“), dezvoltarea unor modele de parteneriat şcoală–comunitate, şcoală–părinţi, şcoală şi alţi actori sociali, construirea unor reţele de tip colaborativ între şcoli şi alte instituţii implicate în educaţie, atragerea elevilor la decizia privind propriul parcurs şcolar (a se vedea, ca exemplu, cartea de faţă). Complementar cu toate acestea, am încercat să devenim treptat o organizaţie de tip „think tank“, cu rol de catalizator în sistem, una care să încurajeze, să faciliteze şi să promoveze dialogul, concertarea naţională — între parteneri din întregul sistem de învăţământ şi nu numai — pe teme de mare interes pentru educaţia din ţara noastră: învăţământul românesc în perspectiva provocărilor noului secol în care am intrat, dar şi în perspectiva integrării europene, formarea iniţială şi continuă a personalului didactic, standardele profesiei de cadru didactic, educaţia şi lumea afacerilor etc. Dincolo de dezvoltarea de capacităţi instituţionale, formarea de resurse umane a devenit una dintre liniile strategice esenţiale în cadrul programelor noastre. Formărilor specifice fiecărui program în parte, precum şi formărilor realizate la nivel de şcoală, li s-au adăugat altele noi, care au intrat — în scurt timp — în „tradiţie“. Este vorba despre programele de formare pe teme de mare interes, inedite cumva în sistemul formării continue: relaţia dintre şcoală şi comunitate; curriculum-ul la decizia şcolii; consilierea şi orientarea şcolară; evaluarea — la clasă — a performanţelor elevilor.

3

Din acest an, aria noastră de interes s-a extins către domeniul mai vast al educaţiei adulţilor (şi a educaţiei pentru viaţa din afara şcolii), analiza pieţei de muncă şi a modalităţilor de dezvoltare a unor politici concrete de formare, racordate la nevoile dezvoltării locale sustenabile, orientarea şi consilierea profesională pentru cei care au depăşit vârsta şcolară. Există, în plus, în cadrul Centrului, un ambiţios şi, de pe acum, consacrat program de publicaţii destinate personalului didactic: au fost editate deja 7 ghiduri speciale pentru şcolile din proiectul Dezvoltare şcolară în comunităţile cu romi (proiect cofinanţat de Guvernul Olandez prin intermediul programului Matra) şi alte 8 volume derivate din Programul Educaţia 2000+. Programul de publicaţii continuă, astfel încât, treptat-treptat, toate ariile din program vor fi acoperite cu „o cultură scrisă“, care — sperăm — va deschide noi căi de evoluţie în ştiinţele educaţiei de la noi. În acest cadru, salutăm apariţia volumului „Ghidul carierei mele” generat de proiectul Vreau o carieră! - cofinanţat de Centrul nostru, împreună cu Balkan Children and Youth Foundation, Macedonia, şi implementat într-un număr de 21 de licee din ţară lucrarea se adresează atât profesorilor, cât şi elevilor, ajutându-i pe aceştia din urmă în construirea propriului viitor. Adăugându-se celorlalte demersuri întreprinse în ultimii trei ani în cadrul Programului Educaţia 2000+, cartea abordează un domeniu nou şi incitant în domeniul înnoirilor prin care trece sistemul românesc de învăţământ. Problema “consilierii pentru carieră” este una esenţială, cu atât mai mult cu cât exigenţele tinerilor faţă de ei înşişi şi faţă de lumea în care trăiesc sunt din ce în ce mai mari. Iar aceasta este o bucurie şi o şansă pentru noi toţi, pentru societatea deschisă către care tindem! Dacă lucrarea de faţă va fi realmente de folos elevilor şi cadrelor didactice în munca lor de zi cu zi, în ceea ce ne priveşte — ca instituţie — considerăm că ne-am îndeplinit misiunea. Dr. Alexandru Crişan Preşedinte Executiv Centrul Educaţia 2000+

„Proiect de actualitate, util actorilor tineri, liceeni aflaţi în instituţiile şcolare din România. Centrarea pe componente esenţiale ale personalităţii, pe relaţie, pe analiya de nevoi, pe dezvoltare de abilităţi, capacităţi, competenţe cheie necesare pregătirii pentru o buună integrare socio-profesională, face ca proiectul să fie operant şi, psihologic vorbind, acceptata de elevi, profesori şi conducerea şcolilor.” Prof.univ.dr. Ioan Neacşu Director General Ministerul Educaţiei şi Cercetării

4

este felul în care ne vedem şi câtă încredere avem în ceea ce vedem”. ai persoanelor care mă cunosc? .” „Povestea vulturului”. James Aggrey Încercaţi să discutaţi cu prietenii apropiaţi. a fi mulţumit de sine… Există o multitudine de termeni şi expresii implicate în limbajul curent pentru a desemna stima de sine. această evaluare. Răspunsurile pe care le veţi da. trist? A avea încredere în sine. satisfăcut. nemulţumit.ambiţii şi proiecte pe care le încercăm să le realizăm 5 . . la un nivel optim. competenţele şi limitele? Care este valoarea mea în ochii mei. ai apropiaţilor mei.Mă consider o persoană care merită simpatia. Cereţi-le să vă dea o definiţie cât mai precisă posibil şi o să vedeţi ce greu le vine… Pentru că imaginea de sine este elementul fundamental al personalităţii noastre. la un moment dat. colegii voştri. iubirea celorlalţi sau. a calităţilor şi defectelor noastre. ne permitem să acţionăm eficient. poate deveni un învingător.stabilitate afectivă . dimpotrivă sufăr din cauza discrepanţei dintre ceea ce vreau să fiu şi ceea ce sunt? Sunt împăcat cu mine însumi sau adesea nemulţumit? . Cea mai bună sinteză despre stima de sine ne-a furnizat-o un adolescent: “Stima de sine? Ei bine. a fi sigur pe sine. a avea o imagine de sine adecvată. afecţiunea.Ce m-a făcut să mă simt mândru de mine. poate lua decizii conforme cu natura sa. să facem faţă dificultăţilor existenţei. familia voastră despre imaginea de sine şi despre stima de sine.CAPITOLUL I : VREAU SĂ AM ÎNCREDERE ÎN MINE! Asemenea unui vultur. chiar dacă a fost învăţat să se considere altceva decât este în realitate. Atunci când este pozitivă. să ne simţim bine în propria piele. mă îndoiesc adesea de capacitaţile mele de a fi apreciat şi iubit? Îmi conduc viaţa aşa cum îmi doresc? Faptele mele sunt în acord cu dorinţele mele sau. de fapt. ca şi cum ar fi vorba despre un lucru care îi atinge personal. Această privire – judecata despre noi înşine este vitală pentru echilibrul nostru psihic.relaţii deschise cu ceilalţi . Imaginea de sine. Beneficiile imaginii de sine pozitive .rezistenţă la critici şi respingeri . şi un om. vor furniza bune indicii despre stima pe care v-o acordaţi. Imaginea de sine pozitivă este o forţă interioară care ne permite să ne bucurăm de şansa noastră în ciuda obstacolelor şi presupune a fi satisfăcut de sine. fericit? Ce m-a făcut să mă simt ultima oară decepţionat de mine însumi. Stima de sine: autoevaluare Rezervaţi-vă câteva secunde pentru a reflecta la urmatoarele serii de întrebări.părerea pe care o avem despre noi.Cine sunt eu? Care sunt calităţile şi defectele mele? De ce sunt capabil? Care sunt reuşitele şi eşecurile mele. este un stâlp al stimei de sine. “a-ţi determina valoarea“şi ”a avea o părere despre sine”. imediat veţi constata la ei semne de interes. Stima de sine înseamnă. poate reînvăţa cine este cu adevărat. din contră. fondată sau nu.

“EUL.a considera că eşti capabil să acţionezi într-o manieră adecvată la situaţiile importante. neprevăzute. înzestraţi. 6 . în egală măsură indispensabile stimei noastre de sine: să ne simţim iubiţi (apreciaţi.acţiuni cotidiene facile şi rapide .lipsa de curaj în alegerile existenţiale .inhibiţii .). .Consecinţele imaginii de sine negative . cu dificultăţi în realizarea lor. Fiecare membru al grupului îşi va construi “EUL-PUZZLE”. căutăm să satisfacem cele două mari nevoi.PUZZLE” Este un exerciţiu .abilităţi . abilităţi. Scenariul activităţii: Se vor crea grupuri de câte cinci persoane care vor primi câte un săculeţ cu “resurse personale” din diferite hârtii colorate (cu mărimi. simpatizaţi. cartonaşe albe (coli A4). populari. pasiuni .slabă perseverenţă în alegerile personale Încrederea în sine . de aceea toată viaţa de-a lungul activităţilor noastre.calităţi . creioane colorate Durata: 40 min. A nu te teme exagerat de necunoscut sau de adversitate demonstrează un bun nivel al încrederii în sine. Satisfacţia unui aspect nu ne va împlini aşteptările: a fi iubit fără a fi admirat sau stimat este infantilizant şi a fi stimat fară a te simţi apreciat este frustrant.defecte . foarfece.lipsa perseverenţei Satisfacţia stimei de sine constă sentimentul de a fi iubit şi sentimentul de a fi competent. cel mai adesea.interese. defecte.conformism .ezitări . doriţi etc. În toate domeniile aşteptăm satisfacţia concomitentă a acestor trebuinţe. ultimele reuşite şi ceea ce doresc să schimbe la ei. lipici.mozaic prin care copiii se vor reconstitui ca identitate prin diferite forme şi culori.dependenţă de părerile altora .) şi să ne simţim competenţi (performanţi. Beneficiile încrederii în sine . Concepte .rezistenţă la eşecuri Consecinţele absenţei încrederii în sine . Acest “Eu” poate lua diferite forme în funcţie de identitatea sa. capabili etc. interese (pasiuni). completând pe elementele puzzle: calităţi. ACTIVITĂŢI 1. forme variate). şi foarfece.reuşite Materiale necesare: hârtie colorată.cheie: .abandonuri .

Pe fiecare element puzzle. La sfârşitul activităţii vor fi afişate “construcţiile” pentru o cunoaştere în grup.suport pentru a identifica. motivaţia pentru schimbare. este mai mult sau mai puţin stabilă. ce vor să schimbe la ei şi ultimele reuşite. dorinţe? 2) Când aţi scris calităţile.limite . şi pentru asta să conştientizăm întregul nostru . participantul are ca sarcină să scrie calităţile şi defectele. 2.competenţe . va determina învăţarea modurilor de a deveni responsabili. pasiunile.constrângeri . ea are nevoie să fie stimulată mereu cu “sentimentul de a fi apreciaţi”. Concepte-cheie: . reuşitele şi ceea ce doriţi să schimbaţi la voi.responsabilitate .„Ce îţi vine să faci?” . Unul din grup va avea ca sarcină să-i lege pe aceştia cu sfori de jur . “SFORILE CARE MĂ ŢIN” Obiective: Este un exerciţiu . gânduri.ceea ce înseamnă acceptarea responsabilităţii pentru alegerile făcute. defectele. Analiza exerciţiului: 1) În funcţie de ce anume le-aţi ales: senzaţii.“Cum te ajuţi pentru a te simţi în largul tău?” 7 . va întreba: . va fi prezentat în grupul mare şi analizat. Dat fiind faptul că stima de sine nu ne este dată pentru totdeauna. În timp ce îi leagă. ce va fi tăiată de către fiecare participant în momentul găsirii de către acesta a resurselor ce-l ajută în depăşirea limitelor. unde fiecare va fi protagonist. în a acţiona. având rol de element ’’constrângător”. de propriile posibilităţi şi limite? Indiferent de forma pe care a luat-o ”EUL-PUZZLE” este important să devenim ceea ce suntem cu adevărat.risc Scenariul activităţii: Se lucrează pe grupuri de câte cinci. Acestea vor fi scoase la suprafaţă prin tehnica legării cu sfoară.“Ce te leagă ?” . abilităţile (“ce ştiu eu să fac cel mai bine”).împrejurul corpului. aşa cum suntem şi cu “sentimentul că suntem competenţi” . emoţii. autoacceptarea şi nu în ultimul rând. alegerea culorii a avut relevanţă pentru exprimarea acestora? 3) Cum vă simţiţi acum când vă vedeţi identitatea realizată din elemente puzzle? Sunteţi multumiţi de “Eul-Puzzle” reconstituit? 4) Vă este uşor sau dificil să vă puneţi în valoare în faţa celorlalţi membrii ai grupului mare. abilităţile. “Eul-Puzzle” va fi lipit pe un carton (coala A4). devenind conştienţi de sine. clarifica elementele inhibitoare în a lua iniţiativa. autocunoaşterea. “Confruntarea cu realitatea”.“Cum te simţi pe măsură ce te strâng sforile?” . cu ceea ce facem în mod concret.“Ce ai putea să faci pentru a rupe sforile?” .resurse . factori cheie în dobândirea unei identităţi de succes. asumarea riscurilor şi în dezvoltarea propriilor competenţe.

cheie: . directe şi independente. Prin această tehnică este posibilă conştientizarea propriilor strategii rezolutive concomitent cu descrierea imaginii de sine în situaţii ce implică decizie.forţe pentru a elimina inhibiţiile şi temerile. vor primi foarfece. blocajelor/ iniţiativelor. Pentru a schimba ceea ce simţim. încrederii în sine. 3. element ajutător în a tăia sforile odată cu resursele găsite . Concluziile acestui exerciţiu vor fi: fiecare se simte blocat în ceva şi nu acţionează. Are ca scop conştientizarea strategiilor pe care fiecare le foloseste în anumite situaţii de viaţă. frustrante sau dimpotrivă. confuze. primind din partea grupului sprijin efectiv. de autoexplorare a temerilor şi anxietăţilor proprii. Ce poate reprezenta ea? Cum vă simţiţi în faţa uşii?” 2) “Ce credeţi că se află dincolo de uşă? Vizualizaţi!” 3) “Ce vă vine să faceţi?” 4) “Spuneţi şi acţionaţi ca şi cum vă aflaţi în faţa uşii!” Pe rând. Fiecare participant este capabil să ia decizii. 1) “Vă aflaţi în faţa unei uşi întredeschise. Conştientizarea comportamentului are ca rezultat dobândirea identităţii.Pe rând. Concepte . să-şi modifice stilul comportamental şi să aibă alternative de comportament. “UŞA” Obiective: Reprezintă un exerciţiu unde subiectul se află în faţa unei uşi imaginare întredeschise. membrii grupului vor răspunde la aceste întrebari pentru a-şi identifica blocajele.oportunitate . imaginii de sine. Participanţii se proiectează în mod imaginar în faţa acestei uşi care va însemna ceva pentru fiecare. limitative. Scenariul activităţii: Fiecare membru al grupului va primi un desen cu o uşă întredeschisă.strategii rezolutive Materiale necesare: flipchart. dependenţei/ independenţei. “Constrângătorul” nu va fi în timpul desfăşurării nici “judecător”. nici “ghid moral”. strategii active. 8 . elementele inhibitoare. fiecare îşi va conştientiza propria strategie rezolutivă împreună cu descrierea emoţiilor. mai întâi modificăm comportamentul.iniţiativă/ blocaj . Formatorul o poate expune pe flipchart şi pentru întregul grup.anxietate . model-imagine de uşă întredeschisă desenată pe o foaie de flipchart Durata: 40 min. anxietăţii. Ca soluţie. atitudinii generate de situaţie.încredere în sine .independenţă/ dependenţă . Important este să identificăm aceste elemente care ţin de încrederea în noi. foi de hârtie pentru copiator. a strategiilor de trecere de la un comportament autoprogramat pe eşec la comportament autodeterminat pe succes.

membrii grupului vor descopri propriile oportunităţi. 9 . descoperind resurse şi devenind mai încrezător în sine. modalitatea de a se experimenta pe sine. strategii de rezolvare a unei situaţii.Prin această provocare în imaginar.

comunicarea este cel mai important factor şi singurul care determină ce fel de relaţii realizează ea cu alţii şi ce se întâmplă cu ea în lume. precum respiraţia: “eu ştiu deja cum să comunic. trebuie să negociezi cu diverse instituţii.CAPITOLUL II: VREAU SĂ COMUNIC! “Dacă faci ceea ce întotdeauna faci.Pentru a afla cum pot să cuceresc o fată/ un băiat . Comunicarea este procesul de trimitere. deschidere). cu prietenii sau în cele de afaceri.(Robert Smith. în ordinea corectă şi petrecându-ţi restul vieţii păşind pe acei paşi.Pentru a câştiga mai mulţi bani făcând vânzări prin telefon . dar şi ritmului partenerului tău. cu proprietarii terenului. trebuie să te adaptezi ritmului muzicii. receptare şi interpretare a mesajelor prin care noi ne relaţionăm unii cu ceilalţi şi ne adaptăm la mediul înconjurător. dar şi de abilităţi de comunicare. de cunoştinţe. bunul simţ îmi spune cum trebuie să procedez. Dacă îţi doreşti alte rezultate.Pentru a fi privit cu respect de către oamenii de vază . Pentru că eşti nevoit să intri în contact cu oamenii. Achiziţionarea unor abilităţi de comunicare înseamnă mai mult decât învăţarea şi aplicarea strictă a unor reguli. pentru a construi un pod. o formulă magică. Spre exemplu. cu atât e mai probabil să ai succes în relaţiile cu familia. trebuie să te faci înţeles.” 10 . Ai nevoie. posibili angajatori) Care sunt motivele tale pentru care ai studia comunicarea? Cineva însă ar putea să nu găsească nici un motiv. O dată ce fiinţa umană a sosit pe pământ.Pentru a putea convinge pe cineva (părinţi. Comunicarea dă o formă vieţii noastre. nu?” Comunicarea este baza tuturor relaţiilor noastre. să încerci să înţelegi ce doresc alte persoane pentru a te putea relaţiona cu ele şi pentru a putea rezolva anumite situaţii de viaţă. o bună comunicare presupune stăpânirea solidă a cunoştinţelor despre comunicare. să organizezi echipa cu care vei lucra etc. să discuţi cu furnizorii.Pentru a deveni faimos şi reconoscut în public . Pentru a fi bun.” Proverb danez Este important să studiem comunicarea când noi comunicăm de când ne ştim? Iată câteva motive pentru care cineva ar studia comunicarea: . Nu există o reţetă. profesori. Cu cât reuşeşti să comunici mai bine. trebuie să ştim ce este comunicarea. trebuie să faci ceva nou. viaţa profesională şi o măsură considerabilă a fericirii noastre depind de felul în care comunicăm.Pentru a mă înţelege mai bine cu cei apropiaţi . dar şi capacitatea de a te adapta caracteristicilor mereu în schimbare ale partenerului de comunicare (receptivitate. Similar. Viaţa personală. Oricât ar părea de ciudat. chiar şi rezolvarea unei probleme tehnice presupune bune abilităţi de comunicare. a comunica însemnând pentru el ceva firesc. 1992) Virginia Satir descrie ”comunicarea ca pe “o umbrelă uriaşă care acoperă şi influenţează tot ceea ce se întâmplă” între fiinţele umane. vei avea rezultatele pe care întotdeauna le ai. Nu devii un dansator mai bun desenând nişte paşi pe o podea. aşadar. Înainte de a afla cum funcţionează comunicarea.

zona personală: 46 . face. simboluri.1.rezolutiv . şi… până la momentele de linişte.timbru .accent . De obicei.cooperant . Între emiţător şi receptor se realizează un schimb de mesaje. altei persoane. îl decodifică şi îl supune unei interpretări personale.topică .mimică . la firescul unei urări de „Bună dimineaţa!” adresat persoanelor apropiate sau necunoscute.asertiv . artistic şi ştiinţific.postură Proxemica este ştiinţa folosirii spaţiului în relaţiile dintre oameni. coduri.zona intimă: 15 . prin tot ceea ce spune.22 cm . la vârtejul accelerat al ritmului de la şcoală sau de la locul de muncă. Oamenii comunică zilnic. eficient şi ineficient.corpurile noastre . 11 . Lumea înconjurătoare reprezintă o oglindă – toate reacţiile acesteia înseamnă feedback. Chiar din zorii unei zile obişnuite.zona publică: peste 3. Receptorul este cel care primeşte mesajul transmis de emiţător.60 cm .Omul înseamnă comunicare. gândeşte şi simte.intonaţie . alcătuite din idei.agresiv Feedback-ul este un “ecou” ce dă de veste partenerului dacă este acceptat. înţeles sau nu.gesturi . de la ritualul igienii zilnice.directiv .aşteptări .3.expresivitate . sursa este o fiinţă umană care doreşte să transmită ceva. Au fost descrise patru tipuri de distanţe: . Componentele comunicării Comunicarea porneşte de la o sursă numită şi emiţător. care ne ajută să ne înţelegem pe noi înşine. Canalul este un “purtător” al mesajului.46 cm . rolurile de emiţător şi receptor se schimbă alternativ.valorile personale . relaxare şi somn.simţuri . un mesaj.bazat pe negociere . Procesul comunicării implică: . la rugăciunea de dimineaţă. Într-un dialog.zona socială: 1.22 .60 cm Stiluri de comunicare sunt: . Orice comunicare are loc intr-un context.experienţe Aţi mai adăuga şi alte elemente? Formele comunicării: Verbală 7% Paraverbală 38% Nonverbală 55% . verbal şi nonverbal.

Puncte de sprijin pentru o comunicare eficientă: .Fii un ascultător “dificil” . Este dreptul de a spune NU sau NU ŞTIU sau NU ÎNŢELEG sau NU MĂ INTERESEAZĂ. primeşti şi invers! 12 . Este dreptul de a fi acceptat ca imperfect. de a-ţi dezvolta viaţa aşa cum îţi doreşti. fără a fi agresiv sau pasiv.a avea încredere în tine şi în ceilalţi . trimiţi următorul mesaj celuilalt: “eşti important pentru mine.Renunţă la idei preconcepute! .Nu fiţi defensiv.A da şi a primi feedback pozitiv: “A da” -Începeţi întotdeauna cu ceva pozitiv .a spune NU fără să ai sentimentul vinovăţiei .Referiţi-vă întotdeauna la ceva ce poate fi schimbat .a face complimte şi a şti să le accepţi .Când asculţi activ.Cereţi/ ascultaţi părerea mai multor persoane înainte de a accepta/ respinge feedback-ul Regulile ascultării active .Acordă atenţie sentimentelor vorbitorului .” Asertivitatea Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi.Respectă unicitatea celorlalţi! .Arată că înţelegi ce ţi se spune . încercaţi să ascultaţi şi să înţelegeţi ceea ce vi se transmite .Focalizează-te pe vorbitor . convingeri.a recunoaşte şi a respecta drepturile celorlalţi Este dreptul fiecăruia de a avea valori.Ia în considerare atât sentimentele prietenoase. A fi asertiv presupune : .a comunica opiniile şi experienţele personale cu ceilalţi .Fii un bun ascultător! .Fii pozitiv în comunicare! . opinii proprii.Fiţi concret .Oferiţi feedback-ul la persoana întâi .Nu eticheta vorbitorul .Păstrează contactul vizual .Comunicarea se face în ambele sensuri: dai. Este dreptul de a te schimba.Fiţi descriptiv şi mai puţin evaluativ .Încercaţi să oferiţi alternative .Ţine cont de discrepanţele dintre comunicarea verbală şi de cea nonverbală! . vreau să te înţeleg. cât şi cele neprietenoase .Feedback-ul pe care îl oferiţi spune întotdeauna ceva şi despre voi “A primi” .

imaginaţie Materiale necesare: markere. 2. Ceilalţi membri vor încerca să ghicească ceea ce s-a mimat.Comunicarea nonverbală.Cum a fost să descoperi că şi alţi colegi au acelaşi hobby ca şi tine? 13 . contextele.autocunoaştere . Se face o listă comună cu hobbyurile grupului. “GHICEŞTE HOBBY-UL!” Obiective: . Se fac precizări teoretice. canalele. participanţii vor spune toate cuvintele care le trec prin minte. „CE ESTE COMUNICAREA?” Obiective: .creativitate .Cum ţi-ai descoperit hobby-ul? . feedback-urile. Apoi. receptorii. Se analizează punctele comune şi diferenţele dintre membrii grupului.Cum te-ai simţit exprimându-te nonverbal în faţa grupului? .libertatea exprimării .ACTIVITĂŢI 1. Concepte-cheie: Concepte-cheie: Durata: 20 min.atitudini . timp de şapte minute. Scenariul activităţii: Participanţii se împart în grupuri.originalitate . Fiecare participant din grup se gândeşte timp de un minut la hobby-ul personal. mesajele.Ţi-a fost greu sau uşor să mimezi hobby-ul? . pe care-l va mima în faţa celorlalţi într-o manieră cât mai originală şi plină de umor. Scenariul activităţii: Formatorul propune afirmaţia: ”Când aud cuvântul comunicare mă gândesc la…” Timp de 5 minute. Toate ideile se vor nota pe flipchart. după componentele comunicării: emiţătorii. cât mai expresivă .exersarea brainstorming-ului ca metodă activ-participativă . flipchart Durata: 10 min. Analiza activităţii: . se discută despre istoriile acestor pasiuni. Rezultatele se comunică grupului mare. fără teama de a greşi. Acestea se discută pentru a fi conştientizate notele definitorii ale comunicării.comunicare nonverbală .Conştientizarea importanţei comunicării nonverbale .Folosirea întrebărilor deschise pentru a ghici hobby-ul mimat .intercunoaştere .realizarea unei liste cu posibile cuvinte sugerate de conceptul de comunicare . ştiind că nu vor fi criticaţi.deschidere .

timp de cinci minute.Optimizarea comunicării verbale şi nonverbale .comunicare nonverbală .Ce consecinţe are primul tip de comunicare? În familie? La şcoală? La viitorul loc de muncă? .comportament Concepte-cheie: Durata: 20 min. “SPATE ÎN SPATE” Obiective: . timp de cinci minute.Care sunt punctele tari ale comunicării în alegerea unei cariere? .comunicare nonverbală .atitudini -imagine de sine Concepte-cheie: Materiale necesare: oglindă. 14 .faţă de comunicarea spate în spate? . gestică . o întâmplare sau ceea ce doresc membrii diadei.Ce este mai important în comunicarea dintre doi sau mai mulţi oameni? .. Apoi.mesaj . coli de hârtie Durata: 10 min.Conştientizarea comunicării nonverbale de tipul “face to face” în alegerea carierei .Care sunt avantajele comunicării “faţă în faţă”.atitudine . scaunele se vor aşeza faţă în faţă şi se va repeta „povestirea” reciprocă despre cea mai reuşită experienţă trăită din ultima săptămână.mimică. Scenariul activităţii: Participanţii se împart în diade. un coşuleţ. “CE POATE FACE UN ZÂMBET?” Obiective: .În ce situaţii de viaţă se întâmplă să întâlneşti comunicarea “faţă în faţă”? Dar celălalt tip de comunicare? 4.Cum poate fi antrenată comunicarea “faţă în faţă” pentru a fi eficientă? . spate în spate şi fiecare va povesti. se aleg persoane care nu s-au cunoscut foarte bine până atunci.Care tip de comunicare ţi-a plăcut mai mult? De ce? .Ce elemente ale exprimării nonverbale te-au ajutat să-ţi construieşti jocul de mimă? 3. gestică . Aceştia vor sta pe două scaune.mimică.Conştientizarea importanţei modalităţilor de comunicare interpersonală . cea mai frumoasă experienţă a lui: un film drag.Optimizarea comunicării verbale şi nonverbale .comunicarea faţă în faţă . Analiza activităţii: .Cum te-ai simţit în cele două situaţii? .

Bucureşti. 1997 15 . Bucureşti. Bucureşti. Spune un banc. Editura Polimark. Dumitriu Ghe.. Editura Gemma Press. Pedagogia comunicării. Pease A. Psihologia procesului de învăţământ..Am făcut acest exerciţiu şi am constatat că … . 1997 4. Nemţeanu C. L. Apoi este rugat să zâmbească la colegul din stânga şi din dreapta sa. Birkenbihl V. Acesta se plimbă pe la fiecare membru al grupului şi îi solicită să privească în interiorul coşuleţului în tăcere şi să observe ce vede acolo... Bucureşti.. Pease A. Bucureşti. Bucureşti.1997 2. Garner A.Scenariul activităţii: Formatorul activităţii are o oglindă ascunsă într-un coşuleţ. să constate cum este ceea ce vede.. Antrenamentul comunicării sau arta de a ne înţelege. Editura Polimark. o glumă grupului mare! Analiza activităţii: . Editura Didactică şi Pedagogică. dacă îi place ce a observat. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Gnosis. 1994 5. Limbajul vorbirii-arta conversaţiei. Dumitriu C. 1993 6.Ce modalităţi putem folosi pentru a armoniza starea noastră interioară cu cea exterioară pentru a fi cât mai autentici? _________________________________________________ Bibliografie 1. Comunicare sau înstrăinare.. dar şi la colegul din el însuşi..Ce poate face un zâmbet în cariera ta? . Timp de 2 minute fiecare scrie pe o foaie de hârtie ce a văzut în coşuleţ. 1997 3. Soitu. Remarcă efectul pozitiv produs de zâmbetul tău asupra celorlalţi. Limbajul trupului.

presiunea timpului.vinovat pentru că din neatenţie am iscat o neînţelegere. Ia-o ca pe o şansă de a te observa şi de a folosi experienţa 16 .situaţiile stresante. confuzii .dezinteresul manifestat faţă de cineva . sunt persoane pe care nu le-am văzut implicate în conflicte. Dar de fiecare dată v-aţi implicat.lipsa de încredere în sine şi în ceilalţi . subiectivismul . la dispoziţia celuilalt/ celorlalţi .interpretarea diferită a realităţii. „crează-le”.. dar vedem comportamentul care contrazice.. .frustrări repetate . gata să rezolv o situaţie dificilă În ultimul conflict cum te-ai simţit? Despre conflicte se spun multe lucruri. nu am nici o problemă.invadarea spaţiului personal Adaugă şi altele care îţi vin acum în minte! Într-o situaţie conflictuală mă simt. „nu aduc nimic bun” sau dimpotrivă. Chiar dacă majoritatea dintre noi nu recunoaştem acest lucru. Oricum.CAPITOLUL III: VREAU SĂ REZOLV UN CONFLICT! „. de criză . aţi provocat un conflict.surprins.prejudecăţile. Aminitiţi-vă că uneori aţi fost aduşi într-un conflict iar alteori. Este de preferat să înveţi dintr-un conflict de la celălalt despre care nu ştiai prea multe şi mai ales. un conflict .„Foarte simplu. Le transformi în florile tale preferate!” Fiecare persoană a trăit o situaţie conflictuală sau poate chiar acum o trăieşte. cum ar fi: „evită-le”. luat prin surprindere de reacţiile cuiva . De asemenea. care sunt cele mai frecvente motive pentru care ne trezim deja implicaţi în miezul unui conflict? Ce anume predispune şi chiar generează conflictele? . vecini care mai tot timpul sunt în conflict cu cineva şi la fel de bine.nepregătit să fac faţă -puternic.”. „fără ele nu se poate”. de ritm sau stil personal .toleranţă scăzută . Ce anume ne face să intrăm în conflict cu cineva.Ce să fac cu buruienile din faţa casei mele?” Radio Erevan răspunde: . cunoaştem prieteni. să încerci dificila bucurie de a învaţa despre tine.diferenţe de temperament.. stereotipiile preluate necritic . . Auzim de multe ori „eu nu am nici un conflict.neimplicarea efectivă în clarificarea ideilor ..comunicare defectuoasă . este de preferat să rezolvi şi nu să ocoleşti sau să te prefaci că lucrurile merg excelent. Ceea ce este normal.insuficiente informaţii sau chiar lipsa lor.diferenţe de valori . membrii ai familiei.insuficientă răbdare cu ceilalţi .vulnerabil.

Clarificarea noţiunii de conflict.analiză . pentru că lor li se potrivesc soluţii noi.Găsiţi definiţia conflictului printr-o metaforă.Explicarea noţiunii de conflict prin analiza experienţelor personale . după continente şi fiecare grup .rezolvare de probleme Concepte – cheie: Materiale necesare: coli de scris. cuvinte cheie care îi ajută la înţelegerea noţiunii de conflict.apropie-te de tine şi află cum te simţi în acest conflict Cât de confortabil sau nu trăieşti acest conflict? Cărei nevoi personale îi răspunde acest conflict? Ce pierzi? Dar ce câştigi? Eşti singur? Cine te poate ajuta? Ce vei învăţa din această experienţă? ACTIVITĂŢI 1.nevoi .apropie-te de conflict şi află detalii despre situaţia în care te afli Este nou sau parcă îl recunoşti? Care este istoria lui. Scenariul activităţii: Participanţii la program se împart în echipe.continent are sarcina să găsească acrostihul conflictului. prin evidenţierea notelor definitorii . coli de flipchart. markere Durata: 15 min. Şi nu căuta reţete sau soluţii standard. apoi desenaţi-o printr-o caricatură! 17 .apropie-te de celălalt (sau ceilalţi) şi află cum se simte el Care este contribuţia celuilalt la conflict? Cum poate contribui la rezolvarea conflictului? . „ACROSTIHUL CONFLICTULUI” Obiective: .personală anterioară. Dar nu te mira dacă găseşti obstacole noi.conflict .încredere în sine . cum a apărut? Către ce se îndreaptă? Ce se află dincolo de el? . Îţi propunem o strategie simplă de clarificare a situaţiei conflictuale: . C O N F L I C T .

.Ce metode personale de rezolvare a conflictelor aveţi? . imagini. Scenariul activităţii: Se ştie că uneori sau de cele mai multe ori conflictele pot fi şi pozitive. puţini dintre noi conştientizăm acest lucru. Fiecare floare reprezintă o modalitate personală de a spune: „Conflictul este bun pentru că ajută la…”. prin care să arate că şi conflictul poate ajuta la ceva.Ce imagini.În preajma cui simţiţi că nu există conflict? .soluţii .Apoi dezbateţi în grupul mare ceea ce aţi lucrat.atitudini Concepte . pozitive. Individual se dă câte un nume florii. care se discută în grupul mare.analiza conflictelor . Analiza activităţii: .oportunitate . mirosuri vă vin în minte cand auziţi cuvântul „conflict” ? . mediere. Apoi se formează buchetul fiecărei echipe.Conflictul pentru mine este ca şi………………………………………… . negociere.Experimentarea lucrului în echipă şi a unei atitudini deschise. . comunicare. din perspectiva: conflictul este o oportunitate! .Vă implicaţi? Căutaţi soluţii de rezolvare? Care sunt acestea? 2. „BUCHETUL” Obiective: .cheie: Durata: 10 min. o poveste sau o legendă personală a conflictului din care să reiasă o soluţie.Ce fel de conflicte se pot naşte în legătură cu cariera voastră? (meseria de elev. fiecare participant face parte dintr-o echipă (soluţii.Ce rol joacă conflictul în viaţa voastră? . „florile”. gânduri) . Analiza activităţii: .Din ce situaţii de viaţă aţi observat că uneori conflictul poate avea şi o latură pozitivă? 18 .Ce vă face să simţiţi mai puţin stări conflictuale? . sentimente. unde conflictul poate fi şi pozitiv. viitoarea carieră) .Cine/ ce vă determină să intraţi în conflict cu cineva/ ceva? (ce atitudini. Să descoperim împreună la ce este bun conflictul? La ce ajută el? Suntem într-o grădină a soluţiilor.Identificarea modalităţilor personale de rezolvare a conflictelor . compromis. Completaţi pe floarea pe care aţi primit-o la ce este bun conflictul pentru voi.Cum vă autodiminuaţi stările conflictuale? .conflict pozitiv .La ce poate fi bun conflictul? .Transformaţi cuvintele găsite în mesaje pozitive. Cu toate acestea. cuvinte. câştig) şi primeşte câte o floare din carton. o metodă de rezolvare a conflictelor.Creaţi din cuvintele identificate un scurt eseu.Ce înseamnă conflictul pentru voi? . gusturi.Asupra cui vă revărsaţi conflictele? . Sau într-o altă variantă. faţă de opiniile celorlalţi . Apoi se discută în grupul mare ideile notate.

Identificarea modalităţilor comune de rezolvare de a conflictelor .Cum poate deveni un conflict personal. o broască ţestoasă? 4. imaginea mea de sine şi modalitatea de a rezolva un conflict? . te rog să schimbi foile şi să găseşti pentru colegul/ colega cu care ai lucrat în diadă metodele comune de rezolvare a conflictelor. interpersonal o oportunitate în cariera ta? 3.modalităţi de rezolvare a conflictelor . „FLUTURII. pe foile colorate primite idei referitoare la modalităţile personale prin care poţi rezolva conflictele.lucru în echipă Concepte. care are forma unei aripi de fluture. fără să ştie acest lucru. fără a folosi pronumele „eu”. Simte-te liber în a scrie sau a desena aşa cum îţi doreşti.Ce corelaţii se pot face între ceea ce sunt eu. la persoana a III-a. puteţi nota punctele comune de soluţionare a situaţiilor conflictuale.Ce soluţii aţi găsit împreună? Activitatea se încheie cu o sarcină pentru grupul mare: ce gândeşte un grapefruit despre tine în situaţii conflictuale. de la început până la sfârşit? . scrie un paragraf. poţi desena.stimă de sine . pentru ca împreună să puteţi zbura! Pe corpul fluturelui.Explorarea tuturor aspectelor care intervin în analiza conflictelor . le poţi transforma în şanse de progres. Fiecare primeşte o bucată de hârtie colorată. care reprezintă o aripă de fluture. chiar furios. Scenariul activităţii: În fiecare diadă unul este A. Aceasta îţi va da o distanţă obiectivă şi o libertate de a scrie cât mai sincer. Analiza activităţii: . ÎMPREUNĂ VOM ZBURA” Obiective: .imagine de sine . Pe bucata de hârtie colorată primită.Ce calităţi ale tale pot transforma un conflict într-o şansă sau o oportunitate? . Importanţa lor în rezolvarea conflictelor . carioci. În timp ce scrii. şi celălalt va fi B.Înţelegerea propriilor valori şi a celorlalţi. un călugăr tibetan. în situaţii limită? Dar un trecător de pe stradă. dar şi a modalităţilor de rezolvare 19 .Ce a fost dificil/ uşor? . pe care îl veţi primi ulterior. în nesiguranţă..Identificarea cauzelor care generează un conflict. care te fac să te simţi inconfortabil.Cum v-aţi simţit în această activitate.cheie: Materiale necesare: coli de hârtie colorată în formă de aripi de fluture. După ce ai scris povestea. markere Durata: 20 min. un scurt eseu în care să te descrii pe tine şi situaţiile tale conflictuale. Începe prin a-ţi da numele şi continuă cu „este o persoană care …”. „FERESTRELE CONFLICTULUI” Obiective: . creioane colorate.

după ce s-a gândit în prealabil la ultimul conflict din viaţa personală.Cum se întâmplă de cele mai multe ori: să generaţi un conflict.Ce stil abordaţi în rezolvarea conflictelor? Renunţare.Exersarea unei atitudini conciliante. ci şi din perspectiva celeilalte persoane implicate! .. familială sau socială. deschise. etc.? . compromis. fiecare va da o sugestie celor ce trăiesc stări conflictuale şi vor desena conflictul rezolvat! Analiza activităţii: .Cum a fost să identificaţi cauzele care au generat conflictul şi din propria perspectivă? .Rezolvarea conflictelor . rezolvat sau pe cale de a se rezolva. să aşteptaţi ca celălalt să găsească soluţii.Cu ce a contribuit celălalt la rezolvarea conflictului? În final.cheie: .Cu ce am generat eu conflictul? . de parteneriat Concepte. Scenariul activităţii: Fiecare participant va primi o fişă de lucru cu „ferestrele conflictului”. Acesta va completa cele patru ferestre.Modalităţi de rezolvare Materiale necesare: fişe de lucru Durata: 20 min. rezolvare de probleme.Cu ce a generat celălalt conflictul? . negociere.Dar să vedeţi contribuţia celuilalt în rezolvarea conflictului? .Cauze.Cu ce am contribuit eu la rezolvarea conflictului? . câştig-câştig? 20 . să contribuiţi la rezolvarea lui. efecte în conflict .Încearcă să analizezi cauzele conflictului nu numai din perspectiva ta. Cele patru ferestre sunt: .

Relaţii de tip atracţie-respingere 3. să comunicăm eficient şi să explorăm noi modele relaţionale. cu multiplele sale roţi dinţate. Echipa oferă siguranţă. având un scop comun şi atingându-l. Formarea echipei eficiente are în vedere că fiecare individ trebuie să aibă un rol precis. responsabilităţi şi scopuri 2. toleranţă. Un alt exemplu îl reprezintă mecanismul unui ceasornic.CAPITOLUL IV: VREAU SĂ LUCREZ ÎN ECHIPĂ! “Spune-mi şi voi uita. căldură pentru că apartenenţa la un grup. una lângă alta. implică-mă şi voi înţelege” Proverb chinezesc Deseori. ca şi apariţia în sine a grupurilor răspund unor motivaţii fundamentale. Faze în dezvoltarea unei echipe: 1. Nemulţumire 4. oportună. prin interacţiunea cu ceilalţi. Autenticitate şi eficienţă 21 . înseamnă un proces de construcţie. Ce înseamnă o echipă? Răspunsul cel mai sugestiv îl oferă imaginea celor 5 degete ale mâinii care. diversitate în unitate. serveşte atingerii unui scop precis. Contextul general în care membrii ei îşi desfăşoară activitatea este unul de motivaţie pentru atingerea scopului. cooperăm pentru a obţine anumite rezultate. Confuzie . învăţăm să ne socializăm într-o lume a individualităţilor. învârtindu-se una prin cealaltă. individul învaţă ceva nou: despre el însuşi. are un lider formal şi unul informal. ascultă. obţinerii unor rezultate. fac întreaga mână un instrument fără de care adaptarea nu ar fi posibilă. Echipa înseamnă ansamblul de elemente/ persoane care funcţionează împreună pentru atingerea anumitor obiective. ai treptat sentimentul propriei valori. specific.legată de nevoia de management. care trece prin diferite faze şi care necesită timp pentru a fi finalizat. şi numai toate măsurând timpul. bazale ale comportamentului uman nevoia de siguranţă şi afiliere – condiţie esenţiala a evoluţiei umane. a unor reguli de comunicare şi comportament şi între care se stabilesc relaţii de respect. Astfel. cooperare. Coeziune 7. a încrederii de sine. a unicităţii tale. Putem chiar considera că în orice moment al vieţii noastre suntem (sau nu) membrii unei echipe care încearcă să trăiască împreună. Feedback şi relaţii suportive 8. învăţăm să cerem sprijin şi să oferim ajutor. în virtutea unor roluri specifice. o anumită responsabilitate care să îl diferenţieze de ceilalţi. primeşte feedback. Ca parte a unei echipe. Cum se formează o echipă? Echipa nu se formează de la sine. alături de ei. comunică. Autoacceptare şi empatie 6. pe traiectoria vieţii noastre colaborăm cu alte persoane pentru a realiza diverse activităţi. arată-mi şi poate îmi voi aduce aminte. funcţionând laolaltă. despre ceilalţi. Formarea de minigrupuri 5. Echipa este necesară. Lucrând împreună cu alţii.

aplică efectiv . realizând desene sugestive sau reportaje imaginare.motivaţie . Există persoane care se simt bine de la început şi funcţionează cu mare eficienţă în compania celorlalţi.Supraveghetorul: evaluează activitatea colegilor săi pentru a-i aduce pe calea cea bună (“Ei. în toate amănuntele .Cum v-aţi simţit ca parte componentă a echipei? .Susţinătorul: ridică moralul celorlalţi în situaţii dificile . Scenariul activităţii: Se organizează şase grupe şi se împart materialele necesare: “Imaginaţi-vă că alcătuiţi colectivul de redacţie al unei reviste şi că aveţi de realizat pentru mâine ediţia specială “Lumea în care trăim”/ ”Ziarul despre carieră”. Analiza activităţii: .Cum s-a organizat echipa? . de a colabora cu ceilalţi pentru realizarea unui scop comun.echipă .Roluri posibile ale membrilor unei echipei: . administrează. retuşează rezultatul final ACTIVITĂŢI 1. controlează rezultatele .scop comun Materiale necesare: foi de flipchart. markere Durata: 30 min.cheie: .Finalizatorul: trage concluziile. 22 .responsabilităţi .A încercat cineva să preia rolul de lider? .Conducătorul echipei: atribuie sarcini.Organizatorul: impune modele. iar alţii care cooperează mai dificil. scriind articole.organizare . să exersăm şi să experimentăm cât mai des colaborarea cu ceilalţi. lucrul în echipă depăşeşte rezultatele unei activităţi solitare. Ca eficienţă. cum stăm?”) . de aceea este necesar să învăţăm.Promotorul: vine permanent cu idei noi. inovează (“Dar dacă am face în alt fel!”) . Concepte .experimentarea situaţiei de a fi parte a unei echipe. Obligatoriu este ca fiecare dintre voi să-şi aducă contribuţia într-un fel sau altul”. REVISTA: “LUMEA ÎN CARE TRĂIM” (“Ziarul despre carieră”) Obiectiv: . stabileşte drumul până la atingerea obiectivelor .Care a fost poziţia ta în grup? .Executantul: face tot ce i se cere.Investigatorul: explorează ideile pe toate părţile. să ne adaptăm stilului de muncă în grup.Cum credeţi că v-au privit ceilalţi? Uneori ne este foarte greu să lucrăm împreună cu alţii. Puteţi redacta revista aşa cum doriţi.

la îndemnul formatorului: ”Acum aşezaţi-vă în ordinea numerelor extrase. participanţii la joc se plimbă unul lângă celălalt prin spaţiul încăperii. Analiza activităţii: . Timp de 1 minut. după care. Când membrii unui grup au de îndeplinit un scop comun.comunicare .echipă Materiale necesare: foi de flipchart.Aţi fost originali sau aţi imitat limbajul celor de lângă voi? .nonverbal.stimă de sine .2.comunicare . „ARANJAREA NUMERELOR” Obiectiv: să se recunoască faptul că pentru a funcţiona eficient îndeplinindu-şi obiectivul. încearcă să devină o echipă. markere.Cât de greu a fost până aţi găsit modalitatea de comunicare cu ceilalţi? .limbaj nonverbal . dar fără să vorbiţi între voi”. încearcă să-şi găsească locul printre ceilalţi. Cuvinte cheie: . un colaj în care să exprimaţi importanţa socială a grupului din care faceţi parte.regulă Durata: 10 min. o echipă de 10 profesori. două echipe de câte10 părinţi). iar ceilalţi voluntari sunt rugaţi să extragă dintr-o urnă câte un număr de la 1 la 30 pe care să nu-l comunice celorlalţi. hârtie colorată. o echipă/ un grup trebuie să găsească şi să stabilească o regulă de comunicare şi un limbaj propriu. căutând un mod .Cum v-aţi simţit în timpul exerciţiului? Comunicarea este una dintre cele mai importante dimensiuni ale lucrului în echipă.cheie: . 23 . adeziv Durata: 15 min Scenariul activităţii: “Vă rugăm să formaţi cinci echipe omogene grupându-vă în funcţie de statutul vostru social (două echipe de câte 15 elevi. care pentru a fi eficientă îşi creează o regulă proprie de comunicare. de a se face înţeleşi. un stil. Realizaţi cu ajutorul materialelor puse la dispoziţie. a unei comunicări optime datorate aceluiaşi nivel social al participanţilor (de vârstă.motivaţie . Concepte . foarfece. COLAJ – “IATĂ DE CE SUNTEM IMPORTANŢI!” Obiectiv: experimentarea lucrului în echipă în condiţiile unei motivaţii legate de stima de sine ca rol şi statut. reviste.diferenţiere .necesitate . Scenariul activităţii: Jumătate dintre participanţi sunt observatori. profesional etc). 3.egalitate .

tata (părinţii lui).rol în echipă .Ce anume -a motivat să lucraţi ? .Lee Iacocca 4.Care a fost maniera de comunicare? . necesare atingerii onorabile a scopului propus. produse.comunicare . Fără o echipă bună. .identificarea rolurilor membrilor în cadrul unei echipe Concepte . coeziunea ducând la convergenţa părerilor. comunicare. motivaţia este un vector foarte important al cooperării dintre membrii grupului.şeful clasei.Cum v-aţi simţit lucrând împreună? . Oamenii sunt primii. Ei vor constitui o echipă care încearcă să găsească soluţii pentru reabilitarea elevului. mama.Aţi simţit că sunteţi în competiţie cu celelalte echipe? . celelalte sunt egale cu zero”.dezbatere Durata: 15 min.cheie: .Au reuşit ei să fie o echipă care lucrează împreună pentru atingerea unui scop? Concluzii: …………………………………………………………………………………………….responsabilitate . la sfârşitul exerciţiului.Aţi recunoscut în comportamentul vostru unul din cele opt roluri distincte prezentate mai sus? Asemenea comunicării.Analiza activităţii: .joc de rol . din clasa a XI-a a unui liceu. (fiecare observator este rugat să-şi noteze propriile concluzii în urma observaţiilor făcute) 24 .Cum s-au distribuit rolurile membrilor? . Cele cinci personaje care discută sunt: directorul liceului. un coleg .Cine a fost liderul echipei? . “Toate afacerile se pot reduce la trei cuvinte: oameni. Observatorii sunt rugaţi să discute observaţiile făcute. elevul. profit. dirigintele clasei a XI-a. şi în pragul corigenţei.Cum aţi comunicat cu cei din grupul vostru? . ideilor originale. “DISCUŢII de… ŞCOALĂ” Obiective: . Analiza activităţii: . motivaţie etc.Cum a decurs discuţia? . Spaţiul: se va încerca reproducerea cabinetului unui director (birou şi scaune) Scenariul activităţii: cinci voluntari vor participa la un joc de rol având ca temă situaţia la învăţătură şi posibilităţile de viitor pe care le are un elev cu multe absenţe.observarea modului de funcţionare a unei echipe: responsabilităţi.

. 2000 2. 2001 25 . Optimizarea comportamentului profesional. 1999 3. Nedelcea C. Editura SPER.. note de curs. Dumitru P. Dăneţ A. Braşov. Bucureşti. Managementul proiectelor.. Grupul de lucru al Proiectului “Informare şi consiliere privind cariera”.__________________________________ Bibliografie: 1.

Să ştii să spui mereu fără încetare: ”Nu depinde decât de mine!” Andre Gide Decizie şi dezvoltare personală Fiecare om îşi înţelege cel mai bine propria existenţă. Bazele formării personalităţii se pun în perioada adolescenţei. de cele mai multe ori. trăsătură care defineşte personalitatea. intelectual. decizia privind parcursul educaţional şi profesional. Factorii care influenţează luarea deciziei privind cariera Valori Caracteristici de personalitate Interese Piaţa muncii Influenţe educaţionale Decizia privind cariera Aptitudini şi deprinderi Ambianţa culturală Reţeaua personală Statut socioeconomic Istoria familiei În alegerea şcolară şi profesională persoana ia în considerare o multitudine de factori posibili interni şi externi care îi pot afecta reuşita. care va duce la conturarea identităţii de sine. evenimentele cu care ne confruntăm ne pun în situaţia de „a alege”. 26 . opţiunea. Există posibilităţi minunate în fiecare fiinţă.CAPITOLUL V: VREAU SĂ IAU O DECIZIE! „Îndrăzneşte să devii ceea ce eşti. Persoana ajunge să planifice şi să acţioneze astfel încât să meargă înainte în propria sa viaţă. O componentă a identităţii de sine este identitatea vocaţională care presupune alegerea. El alege acele studii şi profesiuni despre care crede că îi vor asigura în cel mai mare grad succesul şi îi vor produce cele mai mari satisfacţii. !!! Putem să ne educăm capacitatea de a lua decizii. se formează „capacitatea de a lua decizii”. socio-afectiv). dintre mai multe alternative. Pe parcursul vieţii. etapă de viaţă când are loc o intensă dezvoltare pe mai multe planuri (fizic. Convinge-te de forţa ta. În timp.

De ce am nevoie? . efort) să pun în aplicare aceste alternative? .Unde vreau să ajung? .Unde sunt acum? .Ce pot să fac pentru a-mi atinge obiectivul? . în concordanţă cu cerinţele personale şi realităţile sociale.Care e calea optimă pentru mine? 3.Cine sunt eu? . Explorarea alternativelor .Ce voi găsi la capătul drumului? .Cine mă susţine? .De ce cunoştinţe şi abilităţi voi avea nevoie? . Determinarea alternativelor .Care este obiectivul meu? .Ce dificultăţi anticipez? .Cât/ce mă costă (timp.Procesul de consiliere privind cariera facilitează dezvoltarea personală pentru luarea unor decizii.Ce pot să fac pentru a le preveni sau minimiza? . cunoştinţe. Luarea deciziei şi întocmirea planului de acţiune . „O SCURTĂ RETROSPECTIVĂ” Obiectiv: conştientizarea factorilor determinativi interni şi externi ai alegerii şcolare şi profesionale 27 .Care sunt paşii concreţi pe care îi am de parcurs? .Care sunt dificultăţile pe care le voi întâmpina? .Ce voi face dacă planul va eşua? Cerinţele personale Alternative …………… ………… ……… Cerinţele sociale Ce aleg? ACTIVITĂŢI 1. Etape în luarea deciziei 1.Care sunt posibilele căi de acţiune? Câte alternative sunt? . abilităţi) pe care mă pot baza? 2.Care sunt resursele mele actuale (calităţi.

onestitate. elevi).alegere şcolară.Care este legătura dintre calităţile personale şi orientarea spre o/ un anumit(ă) loc de muncă/ profesie? . spirit de iniţiativă etc.Ce m-a determinat să aleg profesia pe care o am? Cine m-a influenţat? .calităţi Materiale necesare: aşi de hârtie sub forma unor cărţi de joc. speciale care trebuie dezvoltate pentru carieră? Care este relaţia dintre calităţile personale şi succesul în carieră? Este important să găsesc o slujbă care să mi se potrivească? 28 . creativitate. mixte (părinţi.influenţe .Există abilităţi.alegere profesională . elevi). Unele cărţi au înscrise în centru anumite calităţi considerate „importante” în viaţa profesională: competenţă. mixte (părinţi.Putem controla aceşti factori? 2. Fiecare participant trebuie să aleagă patru calităţi pe care consideră că le are şi care îi asigură/ i-ar asigura succesul în carieră. numai cu AŞI”. spirit de echipă. acest profil? Cine m-a influenţat? Participanţii vor nota pe colile de flipchart cât mai multe „influenţe” ale alegerii şcolare şi profesionale. Concepte . „CAREUL DE AŞI” Obiectiv: conştientizarea resurselor personale în relaţie cu viaţa profesională.carieră .resurse personale . Se propun spre dezbatere următoarele întrebări: . markere Scenariul activităţii: Participanţii se împart în grupuri mici. Toţi participanţii prezintă grupului mare propriul „careu de AŞI”. care nu au nimic înscris pe ele. markere Durata: 30 min.Ce m-a determinat să aleg acest liceu. comunicativitate.cheie: . . Analiza activităţii: . Există şi cărţi libere. Scenariul activităţii: Participanţii se împart în grupuri mici.Concepte .Care sunt factorii care influenţează luarea deciziei privind cariera? . profesori. loialitate. profesori. Analiza activităţii: . Materiale necesare: coli flipchart.Care sunt pe termen lung efectele preponderenţei unuia sau mai multor factori? .cheie: .factori determinativi Durata: 15 min. Fiecare grup primeşte „un pachet de cărţi de joc special. punctualitate. Fiecare grup va prezenta grupului mare factorii găsiţi.

alternative educaţionale/ ocupaţionale .alegere ..3.cheie: . UK. 1999 3.costuri/ beneficii Materiale necesare: coli de hârtie. Next steps in Counselling. Analiza activităţii: . În colţuri diferite ale sălii sunt „plăcuţe” pe care sunt înscrise: . conflicte de alegere) .autoevaluare .Ajutorarea celorlalţi . cu precizarea că este vorba de o alegere în condiţiile în care veniturile sunt relativ egale.valori . Sanders P.Dezvoltare personală Participanţii sunt rugaţi să se îndrepte spre acea direcţie care răspunde nevoilor/ aşteptărilor lor privind viitorul loc de muncă. Bucureşti.Independenţă/ iniţiativă .Siguranţă/ stabilitate . 2001 2.. Consilierea şi orientarea în şcoală.Putere/ autoritate . „LA RĂSCRUCE DE…CARIERĂ” Concepte . Casa de Editură Viaţa Românească. Cluj.Îmi este uşor să iau o decizie? ________________________________________ Bibliografie: 1.Care sunt valorile spre care mă orientez în viaţa profesională? . Frankland A.. Băban A. PCCS BOOKS Ltd.. Tomşa Gh.Ce pericole pot să apară? (indecizie. 1999 29 . Scenariul activităţii: Se aşează în mijlocul sălii un indicator cu săgeţi în diferite direcţii. săgeţi. indicatoare de hârtie Durata: 15 min. Consilierea educaţională. Editura PSINET.

lipsa unei forme de asistenţă individualizată sau de grup în orientarea profesională . Analizând situaţia pe grupe de vârstă. Pe măsură ce ele se intersectează cu interesele. se remarcă vulnerabilitatea populaţiei tinere.6 procente). în rândul tinerilor rata şomajului este de 18. cuprinsă între 15-24 de ani. Astfel. informarea. Deşi pare dificil.CAPITOLUL VI: MARKETING PERSONAL “Când vrei ceva cu tot dinadinsul.6% (în creştere cu 2. demersul angajării sau obţinerii unui loc de muncă satisfăcător depinde de hotărârea şi de munca depusă în acest scop. Individul este propriul său manager. Orientarea în carieră este expresia unor talente personale sau aptitudini dominante. Piaţa muncii continuă să fie instabilă.tipul de organizaţie în care munceşte . ajută la conturarea alternativelor pe care le au la dispoziţie şi la fixarea obiectivelor pe termen scurt şi mediu. mediu şi scurt. ca o consecinţă directă a perioadei de tranziţie. aceştia reprezentând categoria de populaţie cel mai puternic afectată de rata şomajului.condiţiile economice . motivaţiile şi valorile personale ale individului şi ale mediului extern.un nivel redus de informaţii privind sursele de dezvoltare profesională . el trebuie să-şi evalueze resursele cu realism. creează o experienţă de comunicare şi de orientare şcolara şi profesională spre domeniul potrivit. Evoluţia sa poate fi condiţionată de: .lipsa unei comunicări eficiente între familie. să se folosească de oportunităţi pentru a atinge scopurile de etapă. cunoaşterea specificului domeniului de interes şi a strategiilor de căutare a unui loc de muncă sunt câteva aspecte esenţiale de care trebuie să ţinem seama. social şi economic. Fiecare dintre noi este liber să muncească acolo unde valorile sale personale sunt respectate.o slabă putere de decizie în planificarea viitorului Ce este piaţa muncii? Locul unde se intersectează cererea şi oferta de muncă. tineri. Consilierul în carieră este persoana care poate ajuta indivizii să se descopere mai uşor şi mai corect. Definim succesul profesional ca o adaptare performantă la cerinţele muncii. Astăzi schimbarea locului de muncă a devenit ceva normal. profesori . se poate ajunge la modelarea unui traseu profesional optim.necunoaşterea potenţialului personal şi a competenţelor în vederea abordării unui anumit traseu în carieră . să-şi stabilească obiectivele şi să elaboreze proiecte existenţiale pe termen lung.motivaţia individului 30 . Această categorie de populaţie are cea mai mică rată de ocupare şi cea mai ridicată rată a şomajului. Cauzele eşecului primilor paşi în carieră sunt : . întreg Universul conspiră în favoarea ta” Paolo Coelho Harta carierei este un plan pentru o viaţă. Totodată.

loc de muncă de intrare în profesie 3.muncă . Analiza activităţii: . Cei care în prezent au o slujbă.Reviste de orientare profesională .un stil de viaţă mai bun (să ai un standard de viaţă aşa cum îţi doreşti) . slujbe) preferate.individualitate .o viaţa socială mai bună . pentru fiecare din acestea. loc de muncă de supravieţuire 2.Dacă ar fi să renunţi la unul dintre motivele enumerate.obiective Materiale necesare: hârtie.nevoi . „DORESC SĂ MUNCESC!” Obiectiv: scurtă reflecţie asupra motivelor şi nevoilor individuale pentru care fiecare adolescent. loc de muncă de tranziţie 4. pix Durata: 10 min. părinte. reviste cu oferte de angajare 31 .Presă: ziare.oportunităţi financiare ACTIVITĂŢI 1. Ştii ce tip de loc de muncă urmăreşti? Locurile de muncă se clasifică în: 1.Care ar fi singurul “compromis” pe care l-ai face vis-à-vis de profesia ta? Atunci când ne alegem meseria.diferenţe . profesor ar dori să muncească. Concepte cheie: . vor fi găsite trei motive pentru care ar practica acea meserie. Scenariul activităţii: Individual. preferinţe. Apoi. o pot trece printre aceste activităţi numai dacă ea corespunde caracteristicii cerute de exerciţiu. care ar fi acesta? . fiecare va face o listă cu trei profesii (meserii.a lăsa ceva bun în urma ta (opere intelectuale şi de artă) . vise? De ce credeţi că nu ne alegem toţi aceeaşi profesie? Este foarte importantă împărtăşirea experienţelor adolescent – profesor .Care sunt motivele pentru care ai practica cele trei profesii alese? .Ne pregătim să păşim în viaţă! Ne e teamă să ne gândim la ce ne aşteaptă? Cunoaştem motivele pentru care muncim? . o facem la întâmplare sau avem anumite criterii. dorinţe.părinte şi îmbogăţirea listei cu posibile motive pentru care cineva ar practica o anumită meserie. loc de muncă ideal Cine mă poate ajuta să-mi găsesc un loc de muncă? Cum să obţin informaţii despre posibile locuri de muncă? Surse: .

deprinderi de comunicare (prezinţi informaţiile bine atunci când scrii sau vorbeşti) 2. fie că nu. la adresa…”. Trimiteţi un CV însoţit de o scrisoare de intenţie până la data de 27 martie 2002. precum buzduganul zmeului. chiar dacă numai pe hârtie.Agenţii de ocupare şi formare profesională (centre de consiliere privind cariera pentru şomeri) .Agenţii private de recrutare şi de plasament a resurselor umane . deprinderi manuale şi mecanice Bilanţul COMPETENŢELOR PROFESIONALE A face un bilanţ profesional înseamnă a identifica toate competenţele pe care un individ le deţine şi le poate pune în valoare. Răspunde la întrebările: . deprinderi de a utiliza calculatorul 9.Ce ţi-ar plăcea în mod deosebit? . este o primă luare de contact. înaintea citirii CV-ului. Scrisoarea de intenţie Anunţ din ziarul “ O carieră de succes” din 13 martie 2002 “…pentru postul de analist programator. 32 . deprinderi de a lucra în echipă (colaborezi cu alţii în cadrul unor activităţi) 3. deprinderi de organizare a timpului (organizează-ţi proiectele pe termen scurt.Târguri de locuri de muncă ZECE MOTIVE PENTRU CARE SUNT ANGAJAT! CONVINGE-L PE ANGAJATOR! Formează-ţi deprinderile de lucru încă din şcoală! Ai aceste deprinderi? Verifică! 1. Bilanţul se bazează pe activitatea trecută şi prezentă a individului. deprinderi de ascultare 10. deprinderi de conducere (coordonează proiectele şi motivează-i pe ceilalţi) 8. Scrisoarea de intenţie reprezintă modalitatea prin care angajatorul îşi formează prima impresie despre tine. serveşte ca punct de plecare pentru definirea sau validarea proiectului profesional. deprinderi de învăţare (caută experienţe noi şi învaţă din greşeli) 6. începi să te întrebi: dar ce este oare o scrisoare de intenţie? Este ea acelaşi lucru cu scrisoarea de motivaţie? Şi cum să înceapă o astfel de scrisoare? Cu “dragă domnule X…”? Şi cât de lungă…? Şi ce ar trebui să scriu în ea? Este util de ştiut că cele două sintagme se referă la unul şi acelaşi lucru.Internet . Citeşti un astfel de anunţ şi. deprinderi de a rezolva probleme (găseşte soluţii) 4.. O astfel de scrisoare reprezintă “cartea mea de vizită” pe care o trimit. mediu sau lung) 5.Ce ştii să faci? TREI INSTRUMENTE ESENŢIALE ÎN MARKETINGUL PERSONAL I. fie că te tentează postul.Ce activităţi tratezi fără entuziasm? . deprinderi de creativitate (foloseşte-ţi imaginaţia şi caută soluţii noi) 7.

să se verifice ortografia şi punctuaţia . Nu trebuie să depăşească o pagină .Scrisoarea de intenţie este citită înaintea CV-ului. 33 .O scrisoare de intenţie necorespunzătoare te poate scoate din competiţie. CONCLUZII .să nu se trimită fotografie.Să conţină paragrafe scurte şi concise .să se evite hârtia colorată . cunoştinţe.Dacă scrisoarea este curată şi bine redactată. Nu uita să menţionezi că ai mai lucrat în acel domeniu sau.să fie consultat un prieten pentru sugestii şi eventuale corecturi Scrisoarea de prezentare nu are un conţinut standard.să se aleagă un font uşor de citit . chiar dacă nu este declanşată recrutarea de personal. dar este bine să foloseşti avantajele indiferent de situaţie. Acest lucru nu este o regulă. arătând. Pe de altă parte. Ulterior poţi telefona pentru a întreba cine se ocupă cu selecţia personalului. ci exprimă interesul candidatului pentru postul vizat. vei da impresia că eşti o persoană bine organizată şi pregătită. De aceea. Oricum. ce nume şi ce funcţie are această persoană. Aflarea numelui şi a funcţiei exacte a respectivei persoane arată că ştii regulile jocului şi te va diferenţia foarte repede de ceilalţi candidaţi care nu vor ţine cont de acest aspect. este bine să subliniezi domeniul în care te-ai făcut remarcat sau ai avut performanţe deosebite. cât şi faptul că respectiva scrisoare este urmată de un CV.). Dacă în anunţ nu sunt specificate decât numele firmei şi postul vacant. pe scurt. decât dacă se cere . Precizează postul vizat şi sursa din care a fost obţinută informaţia (anunţ publicitar. că eşti familiarizat cu activităţile lui specifice. Dacă nu ai informaţii exacte despre un anumit post. iar impresia pe care o formează este de primă importanţă. unele erori sau lucruri necorespunzătoare îi pot face pe cei care angajează să renunţe la a mai citi CV-ul. motivele pentru care eşti interesat şi calităţile care te recomandă. dacă nu este cazul.să fie tehnoredactată pe computer . dar niciodată să nu menţionezi salariul pe care doreşti să îl ai. aflarea numărului de telefon al firmei (dacă nu cumva este identic cu numărul de fax) din Pagini Naţionale (sau din alt catalog cu firme şi instituţii). Mici TRUCURI Este acceptabil şi uneori ţi se solicită să incluzi date privind salariul tău actual. prieteni etc. Scrisoarea va fi adresată persoanei care se ocupă de angajări sau direct la departamentul de resurse umane. Dacă firma este mică. deşi ai abilităţile necesare. Menţionează disponibilitatea pentru un interviu de angajare. dacă nu ai informaţii complete. scrisoarea va fi trimisă către directorul general sau preşedintele acesteia. îţi poţi exprima opţiunea pentru un domeniu de activitate. . Arată că experienţa ta profesională este compatibilă cu cerinţele firmei/ instituţiei căreia i te adresezi. Exprimă-ţi clar dorinţa de a candida pentru respectivul post. Scrisoarea trebuie să fie adaptată în funcţie de compania/ instituţia respectivă şi de postul pentru care doreşti să aplici. o scrisoare bine concepută şi atrăgătoare poate adesea să îi determine pe reprezentanţii firmei să te treacă direct pe lista pentru interviu. este primul pas.

1 Bucureşti.87). Aş dori să lucrez la Info Computers. I. Alexandru Marinescu 34 . deoarece sunteţi o companie în plină dezvoltare pe piaţa românească.Cuza din Bucureşti (media 9. Ca răspuns la anunţul dumneavoastră din ziarul „O carieră de succes” (13 mai 2002) pentru postul de analist programator. Scrisoarea de intenţie este un liant între tine şi firma respectivă. ea este personalizată şi trebuie să răspundă cerinţelor firmei la care vrei să lucrezi. trebuie să fie scurtă. În speranţa unei viitoare întâlniri. 4 Bucureşti. concisă şi atrăgătoare. dobândită în urma absolvirii Liceului de Informatică Al. vă mulţumesc pentru timpul şi atenţia acordate. Cu sinceritate. pregătirea de specialitate şi capacitatea de a lucra cu calculatoarele şi programele de ultimă generaţie sunt câteva dintre calităţile care mă recomandă pentru postul de analist programator din firma dumneavoastră.4456 INFO COMPUTERS B-dul Bălcescu nr. dar nici nu trebuie să conţină lucrurile din CV. Scrisoarea de intenţie nu trebuie să contrazică informaţiile din CV. Aş fi încântat să mă contactaţi pentru un viitor interviu şi o discuţie despre postul de analist programator din cadrul Info Computers. anexez un curriculum vitae care reflectă o foarte bună pregătire de specialitate. De asemenea. Consider că entuziasmul. Stimate domnule Zlăteanu.. România 20 mai 2002 În atenţia domnului Andrei Zlăteanu. CV-ul este amănunţit şi descriptiv.Scrisoarea de intenţie nu are o formă fixă. România Tel: (021) 312. Mântuleasa nr. Un model de scrisoare de intenţie Alexandru Marinescu Str.

ştie întrucât a învăţat să facă de la alţii sau a descoperit prin propriile abilităţi.Care au fost argumentele prin care ai încercat să îl convingi pe angajator? . trebuie să ştii: ce este un CV Este un instrument absolut necesar pentru cei care îşi caută un loc de muncă. Se poate întâmpla ca persoanele care nu au abilităţile necesare pentru un post. CV-ul reprezintă un element foarte important al marketing-ului personal. orice om care ştie să facă ceva. De aceea. dar fac greşeli în redactarea unui CV.scrisoare de intenţie .Care a fost formula cu care ai început? Dar cea de încheiere? .cheie: . „SCRISOARE…CĂTRE ANGAJATORUL MEU” Obiectiv: Elaborarea unei scrisori de intenţie.2. nu în ultimul rând. angajatorul va trece la citirea CV-ului.să ştiu să mă “vând” Materiale necesare: hârtie. pentru slujba preferată (una dintre cele trei profesii descrise la exerciţiul 1). Dacă scrisoarea de intenţie a fost convingătoare. e importantă abilitatea de a ştii cum să redactezi un CV. Analiza activităţii: .Care sunt punctele forte ale scrisorii tale? . mărimii potrivite pentru a exprima cât mai bine calităţile şi personalitatea posesorului! Concepte . Putem spune ca un CV este un instrument de marketing prin care pătrunzi pe piaţa locurilor de muncă. culorii. CV-ul trebuie făcut cu inteligenţă.Crezi că e suficientă scrisoarea de intenţie pentru prezentarea ta în detaliu? (se face trecerea la necesitatea însoţirii scrisorii de intenţie cu un CV) II. design-ului. dar ştiu foarte bine să conceapă un CV. Curriculum Vitae Nu e o catastrofă atunci când nu ştii să faci un lucru. trebuie acordate timp şi răbdare pentru conceperea acestuia. şi ce conţine un CV Numele şi prenumele Adresa şi telefonul la care poţi fi contactat Data naşterii Obiectivul Studiile Experienţa profesională Abilităţi şi deprinderi 35 . Pentru a nu te afla în această situaţie. Şi.Care este punctul slab al scrisorii (dacă există) şi cum ai putea să îl îmbunătăţeşti? . astfel încât să stârnească interesul pentru tine şi să fii invitat la interviu.convingere .sinteză . Se recomandă găsirea formei. să aibă mai mult succes (să fie chemate la interviu) decât cele care îndeplinesc toate condiţiile. pix Durata: 20 min. Nimeni nu s-a născut învăţat.

cu greşeli gramaticale Concluzii: . data şi locul naşterii. Încearcă să redactezi CV-ul pe computer.eventualele slujbe din timpul verii Nu menţiona orice laudă sau compliment primit.CV-ul trebuie să fie exact. Cel care angajează va verifica lucrurile care îl interesează şi poţi chiar să capeţi o reputaţie proastă. 36 . . Prezintă numai acele realizări care au legătură cu postul pe care candidezi şi se integrează în contextul respectiv. .Absenţa unor date esenţiale: adresa şi telefonul la care poţi fi contactat.pe hârtie de proastă calitate . . Nu afirma că ai diplome sau abilităţi pe care nu le ai.medii foarte bune .Scrisul de mână. Nu specifica chestiuni care nu au legătură cu serviciul (În nici un caz nu-şi au locul orientarea politică sau religioasă. . adresa.pe hârtie colorată . este următoarea: pe lângă coordonatele obişnuite (nume. în acest caz.Nu trimite fotografia decât dacă se cere. de fiecare dată.Un CV trebuie să fie adecvat postului pentru care candidezi.cu ilustraţii . nu trebuie să creezi un fel de “odă” la adresa propriei persoane. inteligent conceput şi să arate impecabil. adică în cazul tinerilor absolvenţi de liceu sau facultate. De aceea. Strategia.Datarea inexactă a anilor în care ai făcut liceul sau ai avut alte activităţi.fotocopia unei fotocopii .mai lung de 2 pagini . Nu orice CV este bun pentru orice situaţie.Nu folosi adjective la superlativ la adresa ta sau despre activităţile pe care le-ai îndeplinit. astfel încât să îi demonstreze celui care angajează că eşti persoana potrivită pentru slujba respectivă. tipul de CV potrivit pentru firma la care vrei să te angajezi. . .premii obţinute . Erorile de cronologie arată că nu ai abilităţi de a lucra cu detaliile sau că eşti neatent.Limbi străine cunoscute şi nivelul de cunoaştere Cunoştinţe de utilizare a calculatorului (dacă este cazul) Premii speciale şi realizări profesionale sau şcolare Hobby-uri Recomandări ! CV-ul este mai dificil de conceput în cazul persoanelor care nu au nici un fel de experienţă profesională. telefon. .cursuri relevante . Cum NU trebuie să fie un CV . culoarea ochilor sau a părului). este bine să ai mai multe tipuri de CV-uri şi să trimiţi.Un CV trebuie să fie sincer.burse . Erori în redactarea unui CV: .Prezenţa unor date inutile. dincolo de faptul că nu vei obţine slujba respectivă. studii) se menţionează: .

„CV-UL.Un model de CV Numele: Prenumele: Data şi locul naşterii: Adresa: EDUCAŢIE/ STUDII Forma de educaţie Perioada Anul absolvirii EXPERIENŢA PROFESIONALĂ 1. ca o continuare firească a scrisorii de intenţie redactată la exerciţiul anterior. Scenariul activităţii: Individual. Concepte .responsabilitate Materiale necesare: hârtie.abilităţi .Specializări şi realizări: 2.claritate .cheie: . fiecare îşi va elabora propriul CV pentru profesia preferată. pix. imprimantă Durata: 20 min. CHEIA SUCCESULUI MEU” Obiectiv: Redactarea unui CV pentru locul de muncă preferat (CV-ul va fi o continuare a scrisorii de intenţie redactate anterior).curriculum vitae .Experienţa de muncă Perioada angajării Locul de muncă Poziţia Responsabilităţi LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE (pentru fiecare limbă cunoscută se menţionează nivelul) ABILITĂŢI DE UTILIZARE A CALCULATORULUI (se specifică programele cunoscute) RECOMANDĂRI Organizaţia Numele Poziţia Adresa Telefon persoanei 3. calculator. 37 .

Care consideri că sunt calităţile CV-ului tău prin care încerci să îl convingi pe angajator? III. despre abilităţile tale personale. despre pretenţiile salariale. cu încredere în forţele tale . pot tehnoredacta documentul la calculator.De cât timp lucrezi în această profesie? .Perfecţionează-te şi învaţă lucruri noi Ce impresie faci? Contează? Interviul.întrebările caracteristice interviului .Stabileşte şi reevaluează obiectivele pe termen scurt .Învaţă din greşeli .Ce întrebări vrei să ne adresezi? 38 .nu sunt prea calificat .pregătirea pentru interviu.modul de a te prezenta.Ce ştii despre instituţia noastră? . Interviul Interviul este o conversaţie pe care o porţi cu diverşi oameni care conduc o firmă sau o instituţie.Fii relaxat.Care au fost fazele cele mai uşoare ale redactării CV-ului? . Un start bun .Ce salariu aştepţi? . despre motivaţia de a lucra la firma respectivă.Fii îngăduitor cu tine însuţi . învăţăminte Posibile întrebări care ţi se pot pune la un interviu: . renunţă la gândurile precum: .Care sunt punctele tale tari? .Unde ai întâmpinat dificultăţi în conceperea CV-ului? .Dacă n-ar trebui să munceşti. de a te comporta . Pentru a te prezenta într-o lumină favorabilă.nu te lăsa copleşit de emoţiile interviului.Ce nivel de studii şi ce experienţă ai? .depăşirea insuccesului.Cum ţi-ai schimbat locul de muncă? .Cum te vezi peste cinci ani? .nu am experienţă în acel domeniu Dezvoltă-ţi o atitudine pozitivă! Atitudinea pozitivă este benefică pentru succesul căutării unui loc de muncă: .Cei care doresc.o posibilă negociere . după modelul dat şi îl vor putea scoate la imprimantă. ce ai face? . ţine cont de următoarele: . este adesea o metodă de autoevaluare. ca orice examen. Analiza activităţii: .sunt prea tânăr / bătrân . detectând nevoile angajatorului .Ce crezi că poţi aduce companiei? .De ce doreşti această slujbă? .

inteligenţă. Ceilalţi participanţi vor fi observatori şi vor urmări. 4.felul în care îşi prezintă calificările academice şi profesionale corespunzătoare postului solicitat . aş fi procedat…”.cheie: . să arăţi că eşti persoana potrivită pentru postul respectiv.putere de convingere . birou.interviu .cheie: . gesturi .atitudine pozitivă . 5. coerenţă .spontaneitate . motivaţie Analiza activităţii: . interese .postură.La un interviu trebuie să ştii să comunici.formula de salut.I se va scrie o scrisoare intervievatului.Fiecare grup de observatori îi va da un feedback intervievatului asupra celor observate . Este el admis sau respins? De ce? . la locul potrivit».mimică şi expresii faciale .dispoziţie. Dacă vei demonstra că eşti bun în ceea ce faci şi eşti de folos la locul de muncă. pentru a convinge angajatorul că «eşti persoana potrivită. persoana care să caute un loc de muncă.aptitudini speciale.asertivitate 39 . modalităţi de convingere . Scenariul activităţii: Se aleg voluntari pentru rolul de angajatori. camera de filmat Durată: 35 min. Concepte . Concepte .asertivitate Materiale necesare: spaţiu degajat. răspunzând unui anunţ din ziar (slujba se va stabili de către comisie).Comisia îşi va spune opinia asupra impresiei lăsate de intervievat. formând o comisie de 3-4 persoane şi se stabileşte un intervievat. de către fiecare participant: “Daca eu aş fi fost în locul tău.impactul asupra celorlalţi . bâlbâieli. pe grupe.comunicare . „ASTĂZI MERGI LA INTERVIU” Obiectiv: Simularea unui interviu de angajare (joc de rol) pentru conştientizarea atitudinilor şi comportamentelor necesare într-un interviu de angajare. „SPOTUL PUBLICITAR” Obiectiv: Prezentarea succintă a punctelor tari care recomandă o persoană pentru slujba preferată. ticuri verbale.cum se comportă candidatul. în condiţiile simulării unei situaţii reale. aspectele ce ţin de (grilă pe care intervievatul nu o cunoaşte dinainte): . şansele de a fi angajat sunt foarte mari. să eviţi capcanele sau întrebările încuietoare.

competenţe Materiale necesare: mapă. . asociaţii profesionale sau specialişti care lucrează în domeniul în care intenţionaţi să vă angajaţi. conform competenţelor fiecăruia.portofoliu .Captează atenţia? . Se va lucra individual.Cum se exprimă autorul spotului? Care este mesajul spotului? . NU. Apelaţi la familie.Este important să avem un portofoliu cu “abilităţi şi competenţe”? De ce? . NU. Tom Jackson consideră această căutare a unui loc de muncă ca fiind: NU. DA. cunoştinţe. NU.Folosiţi fără nici o reţinere orice relaţie pe care o aveţi pentru a descoperi un loc de muncă vacant.creativitate Materiale necesare: hârtie.abilităţi . rude. pentru o firmă de recrutare de personal. materiale elaborate Durata: 15 min. precum şi planul strategic de a găsi un loc de muncă optim. recomandările şi scrisorile elaborate. Scenariul activităţii: Participanţii la curs vor aduna într-un dosar personal toate exerciţiile şi analizele acestora pentru a crea o imagine unitară a structurii de personalitate şi a scopurilor vizate. urmaţi cursuri pentru reîmprospătarea cunoştinţelor.umor şi spontaneitate . camera de filmat Durata: 10 min. Veţi fi surprinşi de câte punţi de legătură veţi găsi. Scenariul activităţii: e va redacta o scurtă prezentare.. La sfârşit se analizează spoturile şi se va urmări impactul lor asupra publicului.Este relevantă prezentarea spotului pentru scopul propus? 6. . 40 .Folosiţi timpul liber pentru a vă îmbunătăţi abilităţile. Se vor include Cv-urile. Analiza activităţii: . Continuaţi-vă studiile. specializându-vă pentru postul pe care-l doriţi cu adevărat. textul va fi prezentat cu limită de timp în faţa unei camere de filmat improvizate. În scopul angajării. „PORTOFOLIUL INDIVIDUAL” Obiectiv: Întocmirea unei mape unitare cu toate exerciţiile şi abilităţile descoperite în urma cursurilor din Proiectul „Vreau o carieră!” Concepte .Se propune completarea individuală a portofoliului şi după terminarea cursului „Vreau o carieră!” CONCLUZII: .Orice vânătoare de joburi poate eroda încrederea în sine. Analiza activităţii: .cheie: . creioane. NU. colegi.

În ce situaţie ai confirmat calitatea pe care colegul tău a văzut-o la tine? _____________________________________________ Bibliografie: 1. sunteţi mai aproape cu un pas de DA. Sanders P. 1999-2002 41 .viitor .. 1999 3. numerele 1-8. 2001 4. în funcţie de calitatea dominantă a acestuia.. Analiza activităţii: .Nu vă descurajaţi de câte ori veţi auzi NU. „DIPLOMA CARIEREI MELE” Obiectiv: Realizarea unei diplome personalizate.cheie: . Concepte . PCCS Books. 8.Calitatea reprezintă o surpriză pentru tin? Ştiai că ai o astfel de calitate? .încredere în sine .valorizare . Scenariul activităţii: Fiecare adolescent/ părinte/ profesor va realiza câte o diplomă pentru unul dintre colegii săi. Ziarul “Un viitor pentru fiecare”.feedback pozitiv . PCCS Books.. Sanders P. în funcţie de calitatea dominantă a fiecărei persoane participante la cursurile din Proiectul „Vreau o carieră!”. Next steps în counseling. Ltd.optimism Durata: 15 min. Bucureşti. Frankland A. UK. First step în counselling. Numele pot fi notate pe bileţele şi apoi extrase. 1996 2. UK.. Grupul de lucru al Proiectului „Informare şi consiliere privind cariera” – note de curs.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful