Prof.

TUDOR DIACONU

SCRIEREA SECRETA

LEGILE ZALMOXIENE 1.To i oamenii sunt egali în fa a lui DUMNEZEU. 2. Dreptul la via i la moarte este dat în exclusivitate de DUMNEZEU. 3. Înva s faci Art din oferta ta, devenind astfel OM. 4. OMUL reprezint apogeul creat în Univers, împlinindu-L prin dragostea sa. 5. Fiecare OM i-a creat perechea sau dualul, dup chipul i asem narea lui. 6. Înva continuu ce-i Binele i Adev rul, dep indu- i limitele autocunoa terii. 7. Totul este într-unul i unul este în tot, într-o singur clip . 8. Trecutul, Prezentul i Viitorul sunt într-un Punct. 9. Omule, caut i asum - i responsabilit ile promise în fa a lui DUMNEZEU. 10. Respect Credin a fiec ruia. Capitolul I

SCRIEREA SECRET ... ÎN PRESA ROMÂNA Decodificarea întregii scrieri a Antichit ii (³Flacara´ - anul XXXV - Nr.2 (1595din 10.01.1986) O cercetare tiin ific de mare interes i de importan valoare, din multiple puncte de vedere, este pe cale de a se finaliza la Pite ti, în cadnjl unui Cerc de studii pluridisciplinare, ce fiin eaz sub auspiciile Asocia iei Oamenilor de tiin din Romania. Obiectivul acestei cercet ri este remarcabil: de a reface întreaga cunoa tere a trecutului, folosind atât datele istorice certe, cât i elemente de adevar din mitologie i c r ile de cult, într-o articula ie logic , ra ional , care permite suplinirea cel pu in par ial a ,,izvoarelor pierdute". Metoda de cercetare este una indubitabil , din moment ce se bazeaz pe un algoritm matematic de o deosebit for euristic , prin care se poate decodifica orice scriere hieratica (în care sunt prezente, conex, litere latine i/sau grece ti, amestecate cu simboluri secrete), indiferent de spa iul geografic i timpul istoric c rora apar ine respectiva inscrip ie. Iar ipoteza fundamental pe care o degaja rezultatele de pân acum ale acestei cercet ri este una cople itoare - apari ia limbilor este consecin a unei revolu ii alfabetice care a fost provocat premeditat i care a constat în codificarea (încifrarea) în patru moduri distincte a unei limbi unice, ,,pulverizat " în varii modalit i de exprimare (mnemonic , pictografic , ideografic , acrofonic ), dar toate gândite fonetic i comprimate în liter . Autorii acestei variabile Ärebotez ri a lumii´ au fost ge ii, deci revolu ia alfabetic i, prin asta, originea limbilor ar fi plasat în spa iul carpato-dun rean. O asemenea avalan de nout i, a caror confirmare ar produce o veritabil revolu ionare a modului nostru de a percepe i de a ne raporta la trecutul istoric foarte îndep rtat, nu poate fi, desigur, asimilat dintr-o dat . Cum spun undeva interlocutorii no tri Ädesprinderea de cunoscut presupune uria i în gândire. Câ i pot explica, chiar azi, ce înseamn e=mc2?´ Revista noastr , p strând o necesar i cuvenit distan a critic fa de admiterea acestor rezultate ca definitive i certe, le face, totu i, cunoscute în virtutea inalienabilului drept la ipotez stiin ific pe care-l are, din principiu, orice cercet tor. Respectând acest drept, respect m totodat datoria fireasc pe care speciali tii, istoricii, to i cei angaja i pe frontul cunoa terii tiin ifice a trecutului nostru, o au în a se implica în analiza acestei ipoteze i a rezultatelor pe care le incumnb , astfel încât munca cercet torilor pite teni s poat fi integrat sub girul necesar al autorit ilor în materie. Public m mai jos un interviu luat autorilor acestei cercetari - dr. Ilie Stanciu i prof. Tudor Diaconu. Con inutul acestui interviu, care s-a sedimentat în urma unor deloc simple ,,dezbateri´, pentru în elegerea reciproc a inten iilor, reprezint , trebuie s-o spunem, doar o preliminar punere în tem cu obiectul, metoda i rezultatele par iale ale acestei cercetari, prin care sper m. deci, nu s încheiem discu ia cu verdicte definitive, ci dimpotriv , s deschidem, potrivit menirii revistei noastre, un fructuos dialog între speciali tii interesa i de aceasta tematic . Prof. Tudor Diaconu: Noua paradigm ofer putin a conexiunii p r ii în întreg. Algoritmul nostru se bazeaz pe aflarea aspectului izomorf al grafiei cu litera i cifra. Pentru aceasta a trebuit sa analiz m foarte temeinic toate ,,alfabetele", care, de fapt, sunt UNUL, cel protolatin, i s stabilim

baza matematic a fiecarei litere. Pictograma, ideograma, silabarul, alfabetul nu sunt forme de comunicare în evolu ie, ci moduri de reprezentare a aceluia i înteles invariant. În principal pe noi ne intereseaza GE II. Totul începe de la IO. Recitirea atent , în traducerea lui Ghica, a ceea ce a scris p rintele istoriei, Herodot, deschide noi pun i în cunoa terea istoric . Dr. I. S.: Una din concluziile studiilor noastre este c ge ii nu au fost un popor, cum se spune, ci numai casta sacerdotal IO a dacilor din neamul trac, cum se tie. A a rezult i pe inelul de la Ezerevo, descifrat de profesorul Diaconu înc din 1980, rezultatul cu totul deosebit fiind comunicat la o sesiune tiin ific de la Pite ti, în 1982. Academicianul Condurachi aprecia acest inel drept principal izvor de cunoa tere a limbii tracilor. Cunoscând filia ia: message i - ge i - getuli, casta ,,acoperea" trei continente, ceea ce justific rela iile Äciudate´ între, de pild , limba birom (vorbit în Nigeria septentrional i comentat de Luc Bouquiau}, protolatina i scrierea protosumerian . P rerile încet enite despre ,,indoeuropean " ar putea fi revizuite. Revolu ia alfabetic este una, iar sursa necunoscut se afl în spa iul carpato-danubian fapt care explic i totodata este confirmat de descoperirile t bli elor de la T rt ria, Caranovo, Graciani a, Lipinski-Vir, care stau de mai mul i ani în aten ia cercet torilor din lumea întreag . În consens cu majoritatea cercet torilor, codul identificat de noi confirm anterioritatea, cu cel pu in un mileniu fa de sumerieni, a scrierii, a primului alfabet, cel dac, de la Slon (despre care au scris Ha deu i Bolliac), i care au ap rut aici la noi, la T rt ria. Aici e ,,capu i încep tura mo ilor", cum scria cronicarul Ureche. Prof. T.D.: Limba vorbit era unic , s-o numim limba dacilor, dar încifrarea ei dup un anumit cod apar ine în mod premeditat ge ilor, castei ce vroia sa de in i s men in monopolul cunoa terii. Cele patru coduri de cult (ebraic, latin, elin, sanscrit) sunt p r i, sunt cele patru sferturi ale cunoa terii. Aici este marele secret i mister al ge ilor: Äpulverizarea´ prin limb , prin numire a unit ii cunoa terii. Totul porneste de la viziunea cunoa terii pe care o aveau ge ii, ace ti sacerdo i ai întregii antichit i. Parcurgând în spiral conform codului (algoritmului), drumul invers acestei Ärisipiri lingvistice´ ajungem la acel 5508, înscris pe toate lacasurile noastre de cult i care dateaz ÄFacerea lumii´ adic botezarea ei prin cuvânt, adic numirea. Se pune, astfel, într-o lumin nou îns i mult discutata problem a continuit ii, care este dovedit implicit prin acest drum continuu al limbii, al unei limbi unice. Dr. I.S.: Drumul cunoa terii prin limb a istoriei noastre, a istoriei str vechi porne te de la concluzia c omul european tia o limb , una singur , aparut în epoca de dup ultima glacia ie Wurm. Acel stadiu al vân toarei, unanim acceptat în existen a omului este atestat i de sinonimia din limbile europene a denumirilor animalelor furnizoare de hran . Exist i un mic dic ionar paleoeuropean realizat de Nicolae Miulescu, din care rezult aceast sinonimie. O alt etap ar fi calea p s-torilor carpato-istrieni, ,,Drumul zeilor ", marcat de stânci uria e, care este men ionat în multe izvoare, scrise în diferite epoci i locuri ± Pindar, Kausitaki - Upanisad, Herodot, Ovidiu, Cantemir. Nicolae Miulescu îi consider pe ace ti p stori drept creatori ai tiin ei i artei primare. Redefinirea lor este util pentru a întelege mai bine i mai exact ce erau barbarii despre care Clement Alexandrinul scrie: ,,Barbarii nu au fost numai descoperitorii filosofiei, ci i descoperitorii tehnicii, tiin ei i artei´. Prof. T.D.: Metoda de cunoa tere propus de noi urmeaz , prin algoritmul g sit, calea spiralat a materiei în mi care, traversând i nu ocolind ,,misterele´. Dup ce va fi parcurs aceast cale de cunoastere, va fi necesar o nou paradigm , pentru c , în sine, cunoa terea este infinit , ca i universul, mersul s u spre o ÄVega´ fiind asemenea unui burghiu. RED: În ce const acest algoritm? Cât de operational este? Ce pute i descifra cu ajutorul lui? Dr. I.S.: Într-o prezentare foarte schematica, algoritmul const în urmatoarele: orice inscrip ie sau simbol, de orice natur , i indiferent de spa iul geografic al sursei arheologice, este transpus în cuvinte ( i, deci, litere) române ti, în iruite continuu într-un tabel sau matrice. Fiec rei litere i se asociaz una i aceea i cifr , indiferent de pozitia în care figureaza, rezultând astfel o nou matrice, format din numere, de data aceasta; cu aceste numere se fac anumite opera ii matematice, dup ni te reguli precise, mereu acelea i, ob inându-se firesc, alte numere, care sunt supuse acelora i reguli; algoritmul se sfâr e te când se ob ine o anumit ,,cheie", de asemenea, mereu aceea i. irul de cifre ob inut la sfâr itul acestor succesive opera iuni iterative este re-pus în litere, care - culmea - compun cuvinte cu sens în limba româneasc .

De aceea. Pe teritoriul rii noastre au fost g site peste 90% din inscrip iile lumii str vechi. altul REB... a fost crearea graiului articulat. primele c r i caucaziene.liter . Am alc tuit un dic ionar de peste 1.. curg între Prut i Siret. Alutus i Tyrantos i aplicându-le separat algoritmul amintit pe scurt mai sus se obtine unul si acelasi rezultat cifra 1 (va aminti i T rt ria? Oltu e soare ini ial. discul din Festos: ÄSumer e ora . i pân la inscrip ia misterioas de pe mormântul lui W.. e barbat´. imnul Troii apare´ etc. arabe. tipografiite noastre vor edita c r ile grece ti. altul TIA-MARKOS. din interiorul continentului´. pe pere ii minelor de la Gr di tea Muncelului s-au g sit litere i monograme Ägrece ti´. Avem de-a face cu una dintre numeroasele gre eli ale lui Herodot. Pentru c . latinitatea limbii i a poporului nostru? Dr.: Acela i algoritm decodific i cognomenele personalit ilor antice. prin . pentru c a a spune dogma care tine i azi pe loc cercetarea poporului i a limbii noastre. Tipografia Ramnicean tip rea mai întai la Alep c rti de cult..D. se vorbe te despre râurile din Sci ia. S spunem c Bacil era un alt nume al lui BORE-AS. se comenteaz astfel: ÄÎn realitate.D...n. Oltul. instruie te pe Mihail I tfanovici la Râmnic i-l trimite la Tiflis. metafora.Sastra (Cartea legii lui Manu). . religiei i mitologiei generale. Decriptarea scrierii hieratice înseamn cunoa terea total a materiei. despre care diver i cercet tori ai hermeneuticii spun câte i mai câte? Cum spuneam. Prof. ori nu sunt clare. I. Herodot ar gre i. în sensul c latinitatea noastr nu vine din afar . De pild .stupului" românesc este factor de cultur în continuare. Dac literele lipsesc. sacerdo ii au ascuns materialitatea lumii. se citesc prin acest algoritm. T. cum se spune metaforic.Ptolemeu vrednic de cununi´. între 1690-1716. aici e domn Patesi Vlad.D. Orice încercare de reconstituire cu adaosuri . Cu un salt peste timp. ÄSe presupune´. Etnogeneza se afl în acela i stadiu. abateri aparente fiind la cele continui i spiralice. apoi a fost mutat la Balamand i la Saeg. datorat informa iilor insuficiente despre regiunile noastre.: Chiar în centrul ei. despre spiritualitatea daco-ge ilor se tie cam cât se tia i cu un secol în urm . Prof.e. inscrip ia este ilizibil .. un Liturghier i Evanghelia. în 1709... I.începand cu mileniul VI î. Shakespeare. la pag.procedeu vechi ca i în cazul încerc rilor de reconstruc ie a limbii indo-europene ± este inoperant . pentru zone largi.semn grafic prin intermediul carora au fost .. cele trei râuri. inscrip iile trebuiau s fie numai latine.S.i acesta este lucrul cel mai important . tipografii no tri vor face c r i de cult. nota 29. a cuvântului care scoate omenirea din haos.: Noi foarte bine putem s începem cu însu i începutul din Manava . toate au sens. în 1706 Evanghelia de Psaltire araba..Scoaterea lumii din haos´ s-a f cut prin numirea ei. T. ..acte de identitate ale neamului românesc". scrii limba odat spus get . aflate pe piatr i aur. T. precizeaz cuvintele fundamentale ambigue pân acum.numai în limba noastr româneasc se poate explica interrelatia cifr . De aici se desprind toate codurile de cult i limbile de mai târziu. Ivireanu. T rt ria (tabli a rotund ). Toate se citesc levogir. Dr. unde tip re te. a trecutului îndep rtat al neamului omenesc în general.!) La Ocni a s-a g sit un cuvânt Äciudat´ BACIL. la început. între care i mult discutatul Tyarantos. azi. în sudul Libanului. ca s ne exprimam în termenii actuali.: Nu gre im dac afirm m c . Brâncoveanu era numit .000 de pagini cuprinzând 646 de astfel de . geneza adevarat . În fond..mascate" acele denumiri ini iale.Noroc.. ca i no iunile fundamentale din sfera filozofiei..Dharma . S p turile din 1950 au scos la iveal blocuri de piatr cu inscrip ii despre care se presupune c ar fi fost un pomelnic cu nume de regi. indiferent care ar fi ele. Protolatinii suntem noi. Aceast codificare a r mas esen a misterelor getice. 31. RED.botezarea" ei. dar a a s fie? Luând cele trei denumiri în cauz . Despre limb . Cum observa cercet torul ardelean Ackner. acela i algoritm permite dezv luirea identit ii reale a eroilor mitologici i biblici. cu limbi" de cult diferite. Dar .S. Casta i-a p strat secretul cel mare: scrisul. In ÄIzvoare privind istoria României´.: În Herodot (Theodor) IV... slavone i georgiene etc. parabola.: Unde se situeaz în ipoteza dumneavoastr . nimic mai mult decât b nuieli.Câteva exemple: celebrul inel de la Ezerovo începe: . ajuns în vârful ierarhiei ecleziastice la noi. Iat cum tradi ia . în anul urm tor Ceaslovul greco-arab. aflarea a ceea biografii antichit ii n-au vrut s se afle.. înc din perioada vedic . Prof. pentru c nimeni nu s-a ocupat de ele. în 1701 apare la Snagov Liturghierul bilingv greco-arab. Toate inscrip iile intraductibile cu dictionarele curente. spiritului. indiferent de timp . Indiferent de spa iul geografic. Deci..

ei de fapt o vor confirma i perfec iona.: For ând pu in nota.. necunoa teri vor crea o alt . RED. Trebuie volensnolens. Ce p cat. Imagina ia s-a perpetuat în timp.de chiar unul din autori. în Italia i Grecia. axioma no iunilor aparent vide.n. s repetam mersul . Bunul Dumnezeu nu va l sa România pe mâinile lor. de fapt. ÄPatriarhia Român ´ Administra ia Patriarhal . în afara rezisten ei pe care i-o d adevarul tiin ific încorporat. cultural. Încercând s combat aceast ipotez . atât în c r ile sapien iale.S. va fi folosit de alte min i mai luminate.sectorul înv mânt . ce p cat c nu suntem vecini de ar cu altcineva decât cu ungurii i ru ii. îns . profesorii pite teni fiind considerati Äcercet tori competen i în domeniu. Pimen Arhiepiscop al Sucevei §i Radautilor . dar greu! Prof. la redac ie . Denumit metalimbaj get. cred c nimic.: Cum crede i c va fi primit de speciali ti cercetarea dumneavoastr ? Prof. limba dacilor sau româneasc .Ilie Stanciu i Tudor Diaconu) este apreciat de Patriarhia Român . Spuneam c istoria noastr îndepartata se implic în ceea ce istoricii numesc Änegura veacurilor´. cei mai drep i i viteji dintre traci. Diversele modalitati de reprezentare redau unitatea acestei scrieri.: Totu i.. antrenând erori grave.. fixeaz pe marmur i piatr sau pe aur limba latin . care a creat baza întregii civiliza ii i culturi ulterioare. crede i în succesul tezelor dumneavoastr ? Dr.V mul umim pentru c rti. în zona mediteraneean . Pe de alt parte. a privat pe istorici de documentele de baz . o adresa a Patriarhiei.Citind inscrip iile.D.burghiului" spre. i abia acum descifrarea scrierii hieratice. dar era Slonul din zona Buzaului. va deveni metadigm .Limba în care au vorbit Adam i Eva´ (autori . pe care noi o numim.. de Tudor Diaconu i Ilie Stanciu. truda a luat conturul. c sunt mun i de hârtie înnegrit i râuri de cerneal împotriva latinit ii limbii noastre i a existentei noastre bimilenare pe aceste locuri. Citind criptograma din Psaltirea Scheiana (pag. Va elucida actualele mistere i enigme. la Tassilli.. prin decapitate. amanunte despre Dromikete.: Apoi.: Da.. al noii paradigme. Afl m despre seria de regi daci i mari preo i din dinastia dâmbovi eana a Decebalilor. remis nou . Nimeni nu-i va putea scurta sau prelungi existen a. în nici un fel nu ne intereseaz opinia celor care consider încheiat cercetarea trecutului nostru îndep rtat. cum scrie Diodor. Tudor Diaconu .D. exact la 5 mai 44 î.. ca rostogolirea bulg relui de z pad . a fost bine primit i de arhiepiscopul PIMEN al Sucevei i R d u ilor.. a Romei. vorbirea alegoric i metaforic etc. Arhiere ti binecuvântari.. Acesta scrie: . al turat. ce crede i c ar trebui f cut pentru consacrarea acestei paradigme? Prof. perfect deocamdat . T. aflam ca Ioan I Burebista (Botez torul din Biblie) este ucis la Cozia. Sfera scrierii hieratice este vast . dac vor aprofunda fie i numai izvoarele scrise..cunoscut " cere uria i în gândire.. I.. Iata de ce paradigma schimb cu totul liniile mari ale cunoa terii adevaratei antichit i.S. Necunoa terea luptei surde dintre biserica r s ritean i cea secret . Ea exist . de pild . iar noiie. care.vulgara". afl m. care dau mult de gândit. Ele se despart mai târziu. T. care avea înr-adevar Cetatea Helis..: Noua paradigm va avea atâta viitor cât încorporeaz în sine.Sectorul înv mânt .prin care sunt recunoscute i apreciate str daniile lingvi tilor pite teni. care este în fond apari ia omului european. Recunoa terea Arhiepiscopului Pimen Cartea ÄLimba vorbit de Adam i Eva´.: Nu. prof. cuvintele cu mai multe în elesuri. Dorind pe mai departe succese autorilor.. oricât ar p rea de incredibil. I. n-au fost în elese. Deocamdat .D. pasiona i i cu mult ata ament fa de cultura i fiin a nationale´.: Atunci. Vega! RED.ca fiind o Äopera de erudi ie´. o aflîm i în nordul Africii. cât i în mitologie.O opera de eruditie" Lucrarea ..e. T. Dr. Desprinderea de . V prezent m. Sunt o contribu ie remarcabil la cunoa terea i în elegerea limbii i form rii poporului român. ci o va lua în grija Sa sfânt . 483). Ra iunea triumf sigur. RED. paradigm a cunoa terii. Ge ii sunt ace tia.

etnogenezei. cred în sfâr itul lumii. Munca autorilor este l udabil iar Prea Fericitul P rinte Patriarh TEOCTIST apreciaz rezultatele de pân acum i binecuvânteaz str daniile viitoare. Când crede i c se va întâmpla? Apocalipsa este în desf urare de câ iva ani buni. Când crede i c va avea loc a doua venire a lui Iisus Hristos? Lupta decisiv . descris în Biblie. cum indic unele profe ii. V-XIII ar reprezenta o activitate de cercetare benefic pentru domeniul de referin i în general pentru tiin a i cultura româneasc . Chiar i pentru cei care nu vor s observe acest lucru este evident asem narea izbitoare cu realitatea zilelor noastre. ARMAGHE-DONUL este lupta final dintre bine i r u. 2003. Apocalipsa este de fapt aceast trecere de la lumea de ast zi la lumea de mâine.. în care binele va învinge. iar cei buni i credincio i vor continua i vor crea o societate nou . nu vor reu i. precum i abordarea unor probleme legate de cre tinismul românesc în perioada sec. mult mai dreapt i mai bun condus de un Äp stor´-IISUS HRISTOS. Continuarea unor asemenea preocup ri. cu argument ri i concluzii noi. va fi o lume des vâr it moral. heruvimi i serafimi .Diac. pentru c nu ei sunt poporul ales. Pe baza de izvoare istorice i interpretarea unor elemente mitologice. alc tuita pe baza unor studii lingvistice i istorice exhaustive. Cei ce vor primi pe Iisus vor fi de-a dreptul îngeri. Teofan Sinaitul Prof.prin tot felul de cataclisme. dreapt . edit. arhangheli. Sunte i preg tit? Nimeni nu este preg tit pentru acest eveniment. scrierii. necredincio i.ziua venirii noului MESIA. autorii elaboreaz multe ipoteze de importan deosebit în domeniul originii. Civiliza ia omeneasc nu se va distruge.Limba vorbit de Adam i Eva" . românii. Ultima confruntare dintre bine i r u va dura. În majoritatea profe iilor. ÄÎn acele zile.Prea cucernice p rinte. Episcop. (dimensiunea i a ezarea ei corespund perfect cu Casa Domnului).SECRETELE TERREI . iar tiinta este neputincioas în . Evreii sau chinuit i se chinuie s construiasc TEMPLUL (CASA) DOMNULUI i nu au reu it. Crede i ca va reveni aici dup 2. Noi avem deja ÄCasa Domnului´-cunoscut sub numele de . 40 ani. Nu este adev rat. bun . Nicu D. sfin i.000 ani? Da.ARMAGHEDONUL . de i despre EL vorbesc´. Consilier Patriarhal. se va purifica. Biserica Ortodox nu accept acest concept în mod explicit.Casa poporului´. culturii i în general a civiliza iei noastre. de i vorbe te despre învierea mor ilor.autorii Ilie Stanciu i Tudor Diaconu. Ei au falsificat Cartea Sfânta i istoria i Dumnezeu nu îi iart . limbii.: Amanunte senza ionale în . Aici va fi ÄNoul Ierusalim´. cred c este foarte aproape ziua decisiv .Istoria începe în Carpa i´ vol. EL se va întoarce la Stâni oara Crede i în sfâr itul lumii? Da. Apreciem lucrarea ca o oper de eruditie. a a cum ne spun manuscrisele de la Marea Moart (Marea Neagr ). a a cum o percepem astazi. Nu tiu dac va fi 2000.II.( N. Dup semnul care se manifest . Iisus s-a n scut la Stâni oara-Vâlcea.A doua venire a lui Iisus se apropie" y Dupa 2000 de ani. conform textului..Octavian Vicar Patriarhal Profesorul pite tean Tudor Diaconu este convins: . sfâr itul lumii a fost prezentat ca sfâr itul civiliza iei omene ti .se va da intre Äfiii luminii i fiii întunericului´. 2005 sau 2033. despre care se spune ca sunt fiin e de lumina reîncarnate îngeri. adic tot atât c t spune Vechiul Testament c au r t cit evreii în pustiu. Vor pieri mul i oameni r i. Confirmând primirea lucr rii . nu va disp rea. Crede i în reîncarnare? Reîncarnarea este un subiect mult discutat i înc neelucidat. de cercet tori care se dovedesc competen i în domeniu.. pasiona i i cu mult ata ament fa de fiin a i cultura national . ci noi. Conform cercet rilor dvs. Poate genera ia anilor '90. i afirma iilor f cute într-un interviu acordat recent în ÄCurierul zilei´.. nu toate religiile vor fi de la Domnul. Lumea de mâine va fi o lume de o inimaginabil spiritualitate. ). este lupta care se duce în noi pentru transformarea spiritual .

devora biblioteca foarte bine dotat a tat lui s u. Am cunoscut mai multe variante. de i unii autori s-au gr bit s afirme c în acea perioad a vie ii ar fi fost la un templu budist sau tibetan la ini iere. singurul b iat într-o cas cu multe fete.SFINXUL. fiind un ir de existen e în form material i spiritual . ne l muresc în privin a rela iei între Vechiul i Noul Testament. a a i pe p mânt. via a este ve nic .. Or. un intelectual de ar . lui Tudor Diaconu nu-i mai r mânea decât o singur alegere: s ajung celebru sau s se sinucid . Dumnezeu este acuzat implicit de Äa ne duce in ispit ´. la cinci ani. ceea ce este contrar defini iei unui Dumnezeu considerat Äinfinit de bun.fa a evidentelor. având în vedere c Templul lui Salmocsis de la inca Veche are 15.i ridica nivelul spiritual. Gre eala pe care o fac. în Mun ii Ca mir. dup care s-ar fi întors i a facut minunile cunoscute. a a cum l-au primit apostolii: Tat l nostru carele e ti în ceruri Sl veasc -se numele Tau Vie Imp r ia Ta.Tat l nostrU´. ele nu au fost dintotdeuna a a..) Scenariul autobiografiei sale este absolut netipic. D -ne nou pentru mâine. versiunea . adevaratul .Egipt´ înseamn . dac se poate s comenta i pu in expresia: . o face din dou motive: fie are o misiune pentru a accelera evolu ia Omenirii (în acest caz este un spirit avansat). Or. infinit de bland". a a cum o tim noi.LUME". CAYCE a enuntat într-un mod cu totul neasteptat. .000-7. i nu ne duce pre noi în ispit " . (. Ar putea Dumnezeu (Tat l nostru) s ne duc în ispit ? In rug ciunea ÄTat l nostru´. este cât se poate de r sf at dar i silit s . Ce crede i? . având dubleta în Egipt.V mul umesc! M. . Versiunea oficial nu este adev rata rug ciune TAT L NOSTRU.Iisus când era copil a fost în Egipt i . As vrea..Unii spun c Iisus ar fi fost i în India. Astfel. martie 1997) Eroii de roman printre noi Provocarea destinului Refuzând categoric starea de mediocritate. Nu se tie nimic despre Iisus între 12-30 ani.000 ani (IZOTOP CARBON 14). i nu ne duce pe noi în ispit " este o ofens adus bun t ii divine. prin lec iile primite. atât religia. mai ales pentru perioada în care a fost nevoit s traiasc . care este perfect . fac -se voia Ta Precum în cer. R mânand de timpuriu orfan. raportate la civiliza ia occidental de ast zi. S fim serio i! India sau Tibetul de ast zi sunt ce sunt din punct de vedere spiritual..TAT L NOSTRU.Tudor (ÄCurierul zilei´-Pite ti. cât i tiin a. Iisus Hristos era Fiul Omului. cu ce s împlinim Trebuin ele timpului nostru Iart -ne nou p catele noastre precum i noi Iert m celor ce ne-au gre it i ne gre esc Fii c l uza noastr în vremuri grele De furtun i ispit Du-ne pe calea cea dreapt Intru iubirea numelui T u. Când un spirit se reîncarneaz .. dar cea mai apropiata de versiunea oficial este cea publicat în cartea ÄUNIVERSUL LUI EDGAR CAYCE´ a lui KOECHLIN DE BIZEMONT. fie este trimis pentru a. Via a în form material este o coal în care. este c limiteaz existen a omului la viata în form material i atât. deci megalitele de pe OMU . spiritul trebuie s se apropie tot mai mult de Creator.i asume destule responsabilit i. iar înv tura lui Salmocsis o afl m integral pe treapta superioar în infinita iubire de oameni a Domnului nostru Isus . Am terminat. Dovezi concrete nu sunt... cum rar se putea întalni în acei ani. i în acest caz este un spirit inferior. Un copil supradotat care.

a fost satisf cit de ideea avansat de autori ca trei sferturi din Dacia. (. Zilei". a a cum nu a mai avut nici o lucrare aparut dup anul 1989. care în limba Cazaniilor înseamna . acesta ne vorbea de un cod secret al ge ilor i despre o anumit re inere a unor academicieni.. îns dac le lipsesc celelalte podoabe. R mâne de v zut dac domnul Tudor Diaconu va p stra nemurirea numai pentru sine sau ne va face i nou parte de un pic de ve nicie.. odata cu el... Uneori. Remarc m. chiar provocator. dar b nuindu-l moldovean din Moldova. avertismentul pus cu schepsis din Clement: ÄÎn lucrarea aceasta a mea de amintiri..Prin coala primar i prin liceu. singurul profesor din ar care nu a inut seama nici de programa analitic . Alteori.) i totul nu ar parea decât o poveste roman at . Despre preocup rile i munca prof. cei neini ia i au ansa enorm de a prinde cap tul unei verigi. Care nu mai are nici o îndoial s cread c este cel ales i cel învestit s schimbe lumea. direct i nemilos. c tot ce au acumulat savan ii de-a lungul secolelor trebuie aruncat la co ul de gunoi. un alt fel de istorie. iragul nu poate fi ref cut cu moneda calpa. (. Ori. nici de metodica oficial . dac nu ar fi explodat bomba provocat de cele dou volume ale unei c r i.la multe întreb ri (. martie 1997) . nimeni nu-l va putea scoate din istoria contemporan a Pite tului.Ev. nu ne place. Pot s spun c este col os precum granitul i ascuns. în legem de ce acad. atunci când.. nici de manual. în eternitate.. Nu cunoa tem motivele. n-au fost niciodat cuceri i sau subjuga i spiritual.. adev rul e într-adevar sem nat ici i colo.. unde fusese. Dac este adevarat c româna a fost limba primordial din care s-au desprins latina.. Nicolae Teodorescu afirm c . doar politico-administrativ i nici atunci întreaga Moldov . Primul volum al acestei lucr ri ambi ioase (Acte de identitate ale neamului românesc). probabil.).Locul unde m-am nascut".. martie 1997) Limba vorbit de Adam i Eva Dintre sutele de c r i. predand. (. chiar i cu cei mai apropia i prieteni i admiratori. iar dac va ajunge ce vrea s ajung numele ora ului va intra.. Tudor Diaconu. viclean în me tesug. dar sper m c i pe cercetatori i academrcieni. Pe deasupra. ca s scape celor care ciugulesc ca gai ele". Cu alte cuvinte. a zice f r team c nu în zadar se purta voit persiflant prin târg. rar. ebraica i toate celelalte. a trecut f r frecven . va surprinde nu numai pe cei mai împ timi i cititori.) Ast zi când logica (pe care o caut i dl. de fapt. Ilie Stanciu). Ci doar felii. c totul va fi reînv at i rescris pe baza ideilor domnului Tudor Diaconu.Pro tilor.. Foarte bine! (.stilul" d-lui Tudor Diaconu. De ce? Pentru c ... dac este adev rat ca întreaga civiliza ie de pe aceast planet a pornit din spa iul carpato-danubiano-pontic. enigmatic precum Sfinxul.permanen a codului get´. pân la jum tate. oricum.medicul reumatolog dr. pentru c nu aveau ce s -i ofere. dl.. c i a a unii dintre voi n-au citit mai mult de dou -trei prostioare!" Ne place. George Pruteanu) folosit de autori. am aflat cu mul i ani în urm . pune i mâna pe carte! Dar degeaba pune i! L sa i-v i de scris. Marin IONI (. i c ruia i s-a mai oferit i minunea de a g si planta pe care o pierduse Ghilgame : elixirul tineretii fara batranete i al vie ii f r de moarte.) Iese la pensie de la coala Generala nr.4. f r o ordine stabilit . înseamn c toat tiin a de azi st pe falsuri. ca i inscrip iile ce-i dau mii de nop i de insomnie. dintr-o serie de zece (coautor . în primul rând. a chii i buc ele. d un r spuns matematizat cartea de fa ´. a mai descoperit i pe tera ce folosea zeului dac Zamolxis.. fa de Centrul Spiritual..Curierul de Arge ". d-nii Ilie Stanciu i Tudor Diaconu. intitulat . greaca. sau dacii liberi. ast zi ne vom apleca umil-cronic re te asupra lucr rii a doi cercet tori arge eni.. ce înseamn în fa a mileniilor un centru administrativ? Pu in.. Oricum ar fi. Revenind la . a a este omul Tudor Diaconu. adic carpii... în care vrea s demonstreze c primele cuvinte rostite în lume de Adam i Eva au fost în limba român . iar la Universitate ar fi putut s dea lec ii multora dintre profesorii s i.LIMBA VORBITA DE ADAM l EVA". anulând orice încercare de dialog: . ne trimite la . George Pruteanu i-a facut o publicitate indirect excep ional .

bioritmul organismului uman..: Vreo zece pân acum. fiind vorba i despre setea de via . ca El ân. Deci. cei de vârsta a treia vor fi beneficiarii descoperirii mele.: Ce spuneau medicii? T. Rep.D. spre tipar. trebuie s fii preot ca s crezi în Dumnezeu? Trebuie s fii g ina ca s vezi dac oul este proaspat? Ace tia tiu mai mult decât medicii! Trebuia aflat misterul get. etc.D.M. Este vorba despre un autentic tratat de medicina naturist .. E vorba despre acela i algoritm: scrierea unic a ge ilor. M-a pus pe gânduri am nuntul c .: Numai baie. TETU.: În ce stadiu era boala? T. l-am abordat cu .prin care respir m . va duce la îns n to irea popula iei. deci reface func iile importante ale sistemului cardio-vascular. în stare de odihn . eram terminat. dup apte b i cu planta. Äm tura vr jitoarei´ din basmele române ti.. Pe atunci îmi pierdusem vocea... s-a mai ref cut cineva total? T. dr.D. Planta am întâlnit-o în mitologie.. mai adaug ase smicele nefierte. iar mul i adversari au devenit sus in torii de fond. se fierb ase smicele de salcie (vede i c numai una este cea bun . Rep. cea care face o Ägama´ . cum starea bugetului de austeritate e o chestiune curent . Dup circa 30 de minute. ce. carte ce a fost intens mediatizat i despre care ziarul nostru a publicat i elogii i contesta ii. faraoni. am fost internat de dou ori la Spitalul Jude ean i am avut noroc cu dl. F. iata-m din nou s n tos. Este salcia plâng toare . ci profesorul Tudor Diaconu. Mari preo i i regi. Atât. baie? T.un vâsc al ei. Asta e! Rep.D. se uitau cu mil i m îndopau cu medicamente. Am vrut s aflu dac nu cumva CODUL UNIC al antichit ii era generalizat.. prela ii. Deci. au constatat VINDECAREA. c i medicii.. Dup dou preinfarcte.: V rog s prezenta i cartea în câteva fraze.L! Rep. Cum autorul prezint noua apari ie editorial drept carte a mileniului al III-lea. Rep. Aeneas. dar faptul c acela care ne trateaz MOARE de boala . alcoolul.. se iese din baie i. De ce? Se zice c ei n-au griji. Prin piele . Ea red for a vital . Diaconu: Din acela i reper: scrierea hieratic .Salix alba. Pentru c nu tiu reac iile pierderilor sau transform rilor prin fierbere. i este. nu cost nimic.Dar boierii sau bancherii au? S-a zis c este vorba de credin . cred unii.volens-nolens acela i cod. iat sensul ÄDuminicii Fforiilor´. In faza spitaliz rii.D. un medic de excep ie.: M c inau. iar medicamentele alopate m duceau spre Styx. Temperatura b ii nu va depa i pe cea a corpului. Am aflat la timp planta i. Dar.: Cred c final . Ba. Omul este revigorat de plant .: Cine a fost primul pacient? T. se intr într-un halat în care se st tot 30 de minute.. numai c oamenii în general nu dau doi bani pe cei f r diplome de medic. Un am nunt ar fi acela c .. pentru c mi s-a interzis fumatul. la c l toriile în infern ale lui Orpheu. i totul este bine. Mi-am f cut i testamentul.. prin controversata . tiut ´ de el m face sceptic.D. Mai ales. o carte la care s-a lucrat 20 ani. Eu am tot respectul pentru cei minimum ase ani de studii. Ce este nou? . un om deosebit.distan a´ cuvenit nout ii. Ecourile ei nu sau stins. în condi iile actuale. Rep.organismul ia cât are nevoie. dac au încifrat totul. Intre limba vorbit de Adam i Eva i Tratatul de medicin naturist A intrat în linie dreapt . dup care urmeaz .i recapete s n tatea.I. în timp ce noi murim aiurea..Cu Tudor Diconu.. folosirea plantelor este salutar ..: In afar de dv. al c rui autor nu este medic sau chimist. Rep..: Eu. putem spune c e apa vie din basmele noastre. sunt la tot pasul i. dup câteva b i. Nu putem ti ce doz trebuie de la individ la individ.învierea!). cinul c lug resc.Limba vorbita de Adam i Eva´.: i planta este un secret? T. f r a folosi prosopul.: Nicidecum. trebuia . Dante (lecturi Änesemnificative´. Apoi. debutant în volum la 66 ani. preo ii traiesc mai mult. Asta e tot.). De fapt.: Cum se folose te? Ceaiuri. Reporter: De unde i cum a i început acest drum solitar? T. Ei nu doresc nimic altceva decât s poat s .

bineîn eles.: Totul..). Am decodificat toate plantele.Povestea alfabetului " Profesorul Tudor Diaconu public în anul 1996 Tn Editura . Oradea. care a l sat. i invers. Men ionam aici i cele dou volume publicate din lucrarea sa . vol I. Nicolae Teodorescu. Drd. i-am studiat.Arge ul ". Autorul c r ii. Plantele nu ucid. Chirita lonel Membru în Comitetul Roman de Istorie si Filozofia tiin ei. Pornind de la faptul c nimeni nu tie originea alfabetului. Nimic de la al ii.Omul Cre tin" are ca manager pe George Tomu.a.Omul Cre tin". cartea ÄDacia . i multe altele. mai multe episoade) i ÄEtnonimele românilor´. au creat. r zle e. doar o ie i ceva. Opinii despre lucr rile lui Tudor Diaconu au prezentat acad.dr. Am citit în pres sau în adrese c tre autor. partea I i a II-a.. 1996. membru al .. Cele mai sus spuse se bazeaz pe cunoa terea lucr rilor prezentate de autor la mai multe sesiuni tiin ifice sau v zute în manuscris în . pre edinte de onoare al ÄAsocia iei Oamenilor de tiin din România´ (al c rei membru vechi este i prof.Cele trei Cri uri ". etc. Nou ar fi c am aflat planta care reface PLASMA.. ÄPerenitatea elementelor daco-romane´ (În editura . astfel c în limba român nu s-a tip rit. i am constatat rolul fiec ruia în acest ecosistem. care public dou lucrari de lingvistic ..ing.a. Se tie c primii medici au fost animalele. refuzat de editori. O lucrare absolut original Preocup ri similare lui Tudor Diaconu. anterioare sau în paralel de-a lungul celor 30 ani de cercet ri tiin ifice la fel de persecutate. autorul. dar în zadar o folose ti pe cea pentru ureche daca te doare ficatul. c doar. arborii. Nicolae. aprilie 1997) Profesorul Tudor Diaconu va spune: . comparând-o cu numerotarea aferent .. Calinic. profesor Tudor Diaconu. Tudor Diaconu).Povestea alfabetului". Pimen. acumul rile sale interioare explodeaz în edituri.ara Zeilor´. prof. (. Lectorul c r ii a fost Oana Toma. C r ile sale se bazeaz pe o metoda proprie de cercetare tiin ific a istoriei limbii române. cartea . Nu este bine s amestec m plantele în ceaiuri. din vremea dacilor. Academia Româna ± Bucure ti (ÄArge ul´. pe care.univ. Leon chescu P. Ca energia solara este condensata în plante. printr-un sistem original în versuri. Pl m deal . cu multe referin e la sistemul construc iei literelor i a rezultatelor cercet rilor istorice. opinii favorabile scrise de înalte personalit i biserice ti: Teoclist. publicat în Editura Abraddaba. Metoda sa de lucru are originalitate prin aceea c se documenteaz din izvoare vechi bazate pe m rturii discontinue. De aceea este posesorul unei bogate literaturi de sertar. în manuscris..Uniunii Scriitorilor din România". s. Autorul i-a f cut un cod personal de descifrare care reprezint o proprietate intelectual a sa. prin instinct.Limba vorbit de Adam i Eva". C r ile sunt la vederea oricui. reluate în diverse edi ii. Din aceste motive are un caracter complet original. face parte din acea categorie a oamenilor de cultur persecuta i de regimul trecut i care nu aveau dreptul s publice. mai 1997) . nedescifrate. cunoscut i ca prolific ziarist. C fiecare cancer are un leac anume. în Romania.laboratorul" sau. Miulescu. Nu! Se anuleaz constituen ii analogici. Dup schimb rile petrecute în 1989 în ar . Editura .D. N. Cornel Constantinescu s. i Alexandru Pele. care îi permit s î i valorifice proprietatea intelectual în câteva c r i deja publicate.. Lucrarea a avut în calitate de consilier literar pe Marin Ioni . una dintre c r i fiind o poveste a alfabetului. dedus din Cod. Nu trebuie neglijat faptui de a preciza în acest semnal de carte c literatura veche din România a fost sistematizat de primii istorici literari pe baz de documente existente în biserici. prof.T. prezint fiecare liter din alfabet.

Profesorul pite tean Tudor Diaconu sus ine ca Iisus s-a n scut la Stâni oara In aceast var aten ia întregii lumi a fost îndreptat asupra ultimei eclipse totale de Soare a mileniului. Zona Valcea a fost capitala mondial a acestui fenomen astronomic. De curând, profesorul pite tean Tudor Diaconu a vizitat Lotri orul, un superb areal montan de pe Valea Oltului El sustine ca a descoperit acolo, în zona vâlcean , un templu care dateaz de circa 7.500 ani. În opinia dumnealui, în preajma eclipsei, acest templu a fost reactivat de o forma de energie necunoscut . Templul se afla dincolo de Mân stirea Cozia, pe partea dreapt a Oltului. Dup câ iva kilometri, se ajunge pe un drum forestier, la o cascad de vreo 25 metri în l ime. Prin stânga ei, urc piepti o pant pietroas de 75-80 de grade, terminat pe creast . Urmeaz coborârea în tunelul prin care apa se pr v le te în cascad . Profesorul Diaconu este convins c în acest templu s-a întâmplat ceva extraordinar. ÄTemplul are cristale Gama care ac ioneaz la nivel mental de la 14 la 24 cicluri pe secund . Dup deplas rile obositoare pân aici, pe creast , m-am sim it extraordinar de bine imediat ce am intrat în templu. M-am ref cut pe loc! Câ iva alpini ti de treab au amenajat puncte de sprijin pe versant i eclipsa din 11 august a putut fi urm rita perfect de aici, de pe cupola templului, de numero i turi ti români i str ini". Cercet rile pe care le face de peste 35 ani l-au condus pe profesorul Diaconu la o concluzie uluitoare: exist o legatur clar între templu i faptul c aici a fost o zona de maxim vizibilitate a eclipsei. ,,O linie imaginar , ce d direc ia principal a fenomenului astral, porne te din Retezat, trece prin zona Troiei (Templul Gama de la Lotri or), prin adevaratul Nazaret (Stâni oara, continuându-se prin Tomis (Constan a), adevarata capital a geto-dacilor ". Profesorul pite tean sus ine c unele fragmente din Apocalipsa se refer la acest templu: ÄTemeliile zidului cet ii sunt împodobite cu tot felul de pietre scumpe. Întâia piatr de temelie este de jasp, a doua de safir, a treia de halcedon, a patra de smarald (...) La templul Gama, temelia este de smarald. Astfel spus, aceast zon poate fi numit , pe drept cuvânt, Noul Ierusalim. Toate enigmele s-au creat prin numerologia sacr . Nu e un secret c preo ii î i aloc nume cere ti. De aici toat confuzia. Dubletele create pentru a ascunde adev rul i-au indus în eroare pe istorici. Decodificând cuvântul Bethleem, se arat clar c este vorba despre Mân stirea Stâni oara, de lâng Cozia. În apropierea ei sunt dou pe teri: una cu chipul lui Iisus, iar cealalt cu chipul Sfântului Nicolae. Aceste m rturii exist i pot fi v zute la Stâni oara i la Templul Gama. Ca o concluzie, eu cred c Iisus s-a n scut aici. Am s aduc curând dovezi i mai clare!" Sorin Stoica (ÄCurierul zilei´. mai 1997) Concluziile profesorului Tudor Diaconu au f cut vâlv în lume O echip de canadieni vine la templul Gama de la Lotri or Zilele trecute, profesorul Tudor Diaconu a fost anun at telefonic despre o vizit inedit a unor canadieni interesati de Templul Gama de la Lotri or-Vâlcea, Cu pu in timp înaintea eclipsei de Soare din luna august, cunoscutul profesor a descoperit acest templu dincolo de Cozia, pe partea dreapt a Oltului, lâng o cascad de aprpximativ 25 de metri. Dup spusele profesorului Äacest templu are cristale gama care ac ioneaz la nivelul mental de la 14 cicluri pe secund la 21. La baza lui se afl smarald, piatra despre care se aminte te în Apocalipsa´. Convingerile d-lui Diaconu sunt acelea c aceste locuri sunt de fapt, m rturii c aici s-a n scut Iisus. Ideile sale au stârnit curiozitatea speciali tilor din ar i din str in tate, dup cum spuneam mai sus. De altfel, domnia sa este invitat la Arad i la Craiova s participe la niste edin e pe aceasta tem , invita ie f cut de speciali ti în parapshihologie. Cu echipa canadian va merge chiar la fa a locului, la Lotri or. M.Tudor (ÄCurierul zilei´ ± Pite ti, mai 1997)

Un scriitor arge ean a intrat în topul oamenilor de cultur pe 2001 Pentru anul 2001, AMERICAN BIOGRAPHICAL INSTITUTE i UNIVERSITY CAMBRIDGE l-au nominalizat pe scriitorul pite tean Tudor Diaconu ca f când parte dintre cei mai importan i oameni de cultur din lume. De i a publicat doar 10 din cele 70 de c r i pe care le-a scris pân în prezent, lucr rile sale au fost mai mult apreciate în America decât la noi în ar . Volumul pe baza c ruia Diaconu a primit aceste aprecieri se intituleaz ,,Limba vorbit de Adam i Eva", o carte ce reprezint doar începutul p trunderii în tainele decodific rii cuvintelor. Despre scriitorul Tudor Diaconu v mai putem spune c pe 8 august a.c. împline te 71 ani, c s-a n scut în comuna B r ti de Vede (care vede), jude ul Olt i ca a absolvit coala primar i liceul particular, avându-l ca dasc l pe tat l s u. La vârsta de 15 ani era corespondent de pres pentru jude ul Olt, la ziarul România Liber , iar la 18 ani a devenit redactor la acela i ziar, ocupându-se de sec ia de art ,,ABC". Este absolvent al Facult ii de Limba Româna i Istorie ± Bucure ti, iar în anul 1956 s-a stabilit în Pite ti. A fost profesor la Liceul nr.2, coala general nr.4 si Liceul de Arta. În 1992 a renun at la catedra iar ast zi se ocup doar de scris i de îndatoririle ce-i revin ca secretar general titntific al Academiei Oamenilor de tiin , filiala Arge . Corina Iancu (ÄCurierul de Arge ´, mai 1997) Cel mai mare scriitor din lume tr ie te la Pite ti? În perioada 15-18 august, la Hotelul Ä Intercontinental" din Bucuresti s-au desf urat lucr rile celui de-al doilea Congres Interna ional de Dacologie ÄBurebista 2001´, urmat de o vizita la Sarmizegetusa. Un congres în care au participat, al turi de al i speciali ti de prestigiu în istoria veche a României i patru cercet tori arge eni; Tudor Diaconu, secretar general al Acadamiei Oamenilor de tiin , Filiala Arge , Octavian Bretan, Ion Horobeanu i prof.univ.dr.ing. Nicolae Leon chescu. Profesorul pite tean Tudor Diaconu s-a remarcat, în a doua zi a lucr rilor congresului, prin comunicarea tiintific ,,Decodificarea scrierii getice". O comunicare primit cu vii aplauze i urale de asisten , lucru rar întâlnit pe la congrese. Dup cum se tie, prof. Tudor Diaconu a publicat (deocamdat ) dou volume din ÄLimba vorbit de Adam i Eva´, al turi de câteva romane i c r i de versuri, dar opera sa, aflat în manuscris, este deosebit de vast (peste 70 de volume). De pild , are în manuscris o enciclopedie a leacurilor române ti, Tudor Diaconu sus inând c a (re)descoperit nu numai leacul la cancer, dar i la SIDA. O descoperire care sper s -i aduc Premiul Nobel pentru medicin , de i, ne-a declarat, descoperirea ÄLimbii vorbite de Adam i Eva´ este epocal ! De altfel, chiar dac în ar nu prea e luat în seam (cu excep ia unor înitia i), opera lui Tudor Diaconu intereseaz peste hotare, dovad i prezen a sa iminent într-un dic ionar al celor mai importante personalit i de pe glob! Deh, nimeni nu e profet în satul lui... A tept m i noi cu interes alte provoc ri sosite din partea prof. Tudor Diaconu, el care recent a s rb torit apte decenii de via . Dac Lucian Blaga, Nichita St nescu i Marin Sorescu au ratat Nobelul, dac Mircea C rt rescu nu a reu it s -i conving pe suedezi, poate c Tudor Diaconu cu leacurile i cu limbile vorbite de Adam i Eva sau de ge i, va reu i s aduc Nobelul la Pite ti(J.D.). (ÄCurierul de Arge ´, mai 1997) Tudor Diaconu Limba vorbit de Adam i Eva Cu ani în urm , un autor, (Gabriel Gheorghe) a propus editurii în care lucram o culegere comparat de proverbe române ti. Faptul de a fi comparat cu proverbele latine, italiene, franceze, spaniole, portugheze i de a fi încercat s demonstreze prioritatea în timp i nuan area proverbelor române ti i de a fi comb tut unele erori perpetuate cu privire la originea ,,de împrumut" a multora dintre proverbele noastre a f cut ca manuscrisul respectiv s fie privit cu o exagerat rezerv . Cinci sau chiar ase referate de specialitate au fost cerute înainte de publicare. (E vorba de lucrarea ,,Proverbele române ti i proverbele lumii romanice´, ulterior distins cu Premiul Academiei).

Am avut surpriza de a mi se oferi recent spre lectur o lucrare de o îndrazneal asem n toare. Autorii, membri ai Asocia iei Oamenilor de tiin din Romania, în baza unei cople itoare i complexe document ri la surse istorice, arheologice, literare, lingvtstice, mitologice etc., au realizat o surprinz toare i captivant pledoarie pentru confruntarea unor vechi teze lingvistice cu noile descoperiri arheologice. Autorii merg mult mai departe, propunand noi ipoteze menite a înl tura vechile teze privind formarea limbii române i locul civiliza iei geto-dacice în contextul istoric al form rii popoarelor indo-europene. Recurgand la argumente surprinz toare, inclusiv la scrierile vedice, la compararea vocabularului unor limbi de origine latin , romanice, celtice, germanice etc. cu fondul de cuvinte române ti, autorii î i propun s demonstreze c în teritoriul istro-carpaticpontic a fost un leag n al civiliza iei vechi i c str mo ii no tri au avut o scriere i o limb puternic , din care au iradiat influen e spre exterior. Se sustine, între altele. c Ächeia de dezlegare a limbii vedice este limba popular veche a neamului românesc´ (p.37), c leag nul arianismului vedic este Dacia (p.39), c Ätoponimia some an oglinde te lumea zeit tilor vedice de cult lunar´. Aducând argumente în sprijinul tezei permanen ei codului getic cu privire la originea limbii i civiliza iei daco-getice, autorii recurg la noi interpretari ale unor afirma ii biblice i mitologice, dezv luind unele mari enigme, reconstituind noi am nunte despre regii ge i: Ene Basarab, Dromikete, Ioan I (Burebista) i dinastia Decebalilor. De i unele ipostaze i concluzii formulate par riscante, dac ne raport m la istoria veche a a cum ne fusese prezentat , cred c se cuvine ca o asemenea interpretare s fie cunoscut , analizat cu rigurozitate de cat e speciali ti i r oameni de cultur al c ror spirit nu este subjugat dogmelor. Cu atât mai mult cu cât multi autori de prestigiu din str inat te i multe izvoare vechi, precum i unele recente descoperiri (t bli ele de la T rt ria) confirm cel mai adesea firul acestor ipoteze. C ci nu este exclus ca în cultura noastr s fi fost inoculate în timp erori grave care s ne afecteze memoria propriului trecut. Sau mai dovedit asemenea cazuri. În elept este s lu m not i s ajut m la clarificarea istoriei noastre, înl turând erorile i apropiindu-ne de certitudini. Autorii sper c nout ile aduse vor putea fi întregite i Ävor mobiliza for e neb nuite în cercetarea lingvistic ´. Cu atât mai mult cu cât s-a constat c Äschematismul i scleroza istoriei este i mai evident dup încheierea r zboiului rece. Manualele laud ceea ce huleau înainte... Întreaga istorie trebuie studiat din nou "(p 157). Gheorghe Marin (ÄUniversul c r ii", nr.11-12/2000) Capitolul II DOVEZI PENTRU OAMENII PRIMORDIALI ± ROMÂNII Totu i, unde ar trebui s -i plas m pe Daco-români? Ungurii, sârbii, bulgarii i grecii sunt de acord c ei n-au ce c uta, cu nici un pre , nici în Transilvania, nici în Serbia, nici în Bulgaria, nici în Macedonia sau în Pind. Ei n-au c zut totu i din cer i n-au venit nici din fundul iadului. Aceast UNANIMITATE ÎMPOTRIVA ROMÂNILOR incit , prin urmare, la adoptarea tezei cu privire la d inuirea daco-romanilor în nordul Dun rii Ferdinand Lot (Observa ii asupra c r ii lui G. Br tianu ± ÄO enigm i un miracol istoric: Poporul Roman´ (15augusl 1943) Misterul get A mai trecut o jum tate de veac i problemele ETNO GENEZEI neamului nostru românesc sunt acelea i. Ne propunem s aducem în lumin repere istorice mai pu in cunoscute sau comentate. care ofer o nou perspectiv în cunoa terea adev ratului trecut al stramo ilor no tri, pe de o parte, iar pe de alta, s regândim limba româneasc în structura sa intim , prin ipoteza getic . A a cum vom vedea, ge ii au fost ap r in tori castei IO, regi i mari preo i ai întregii antichit i, misterul get constituind cheia de bolt a cunoa terii adev rului. Ei au CODIFICAT limba primar adamic , sintetizând întreaga tiin a trecutului. Izvoarele scrise, pe care le

în . cartea II * Deci: frigienii sau Divinii Pelasgi. de fapt. ca pe timpul lui Cicero". LECLERC . din prolatin .n.n.. Iat . Cicero vorbea. barbari´.. limba dacilor era de idiom latin . Pentru aceasta. (STRABO ± ÄGeografia´) N scut în 58 î.pierdute" i mai ales amanuntul c . adic în buna limb româneasc .. mai ales c latinitatea limbii noastre.n.prezent m ne vor da posibilitatea de a regândi trecutul Omenirii. limba triburilor pastorale. în general. Faraonul PSAMETIC. i al neamului nostru. 1866 Aceasta nu putea fi decât limba veche româneasc . EVIDENT oricui. . bineîn eles.Grecii numesc limba latin . sisific i vom observa cu bucurie c izvoarele istorice în uz se completeaz fericit cu cele . HERODOT.. am ajuns la convingerea c limba cea mai veche a fost a FRIGIENILOR. deci. II e. deci. lingua româneasc . adica limba b trâna. si prin urmare este poporul cel mai vechi". în Spania. .limba pe care o vorbesc sci ii ". ca nume geografic´. dar atunci cum ne-am romanizat limba fiind elementul esen ial? Nu cumva toat teoria noastr este iluzorie? Poezie? Nu cumva romani tii ignor cu bun tiin aceast realitate? * În Italia.De Administratione Regni Transylvaniae A a este.. c tre MIHAI al III-lea al Bizan ului (865 e. dup Isidor. a fost aceea pe care au folosit-o locuitorii cei vechi ai Italiei. * ÄColhii i Dacii m cunosc. * .S-a dat numele de Scyt întregii mase latine..8 î.. CAVASIUS . Foarte important de re inut.).e.cel mai vechi popor al Terrei ÄAm f cut multe experien e în via a mea ca s aflu care a fost cel mai vechi popor de pe p mânt i ce limb vorbea acel popor. Interesant. .´ (PAUSANIAS ± ÄIstoria Greciei´) Pausanias tr it în sec.. va trebui s accept m o solu ie matematizat . cum îi numeau grecii. Limba prisc era limba cea mai veche latin .. ei vorbesc o limb barbar .) Iat o repetetare autorizat a str vechimii latine a limbii.e. (HORATIU ±ÄOdele´. pe care le vom regândi . Prin greci.e.n. In Dacia . Falsificarea istoriei nu se poate face decât prin falsif icarea limbii. ca i primul scris din lume. adic a PELASGILOR. în fine.pierduta" limb a dacilor. Densu ianu în ÄDacia Preistoric ´ îi prezint pe larg.e. din care s-au desprins limbile neolatine numite..n. este anterioar r zboaielor cu romanii. în timpul lui Ianus. De ce oare deranjeaz atât latinitatea limbii noastre ante-roman ? * ÄGrecii ne numesc i pe noi romanii.. N..20) * Deci. Papa NICOLAE I. Strabo d o precizarea foarte important pentru a descifra campania din 514 î. în Galia. cu mult înainte de fundarea Romei. au fost ÎNCIFRATE. Paris.. cateva repere care au stat la baza elaborarii ipotezei genetice.. pe scriitorii de greac veche. Prin decodificarea scrierii hieratice vom afla originea alfabetului.sine ira et studio".n. poporul se slujea de un idiom de forma ie mai veche sub numele de lingua româneasc .n. cf. 700 î. f r îns a-i preciza la origine. iar patria de origine este DACIA..Limba român are mai mult latinitate decât cea italian ´. de idiom LATINA".Hora iu (65 . a lui DARIUS împotriva .sci ilor´! * . * ÄLimba prisca. p strat în carminele saliare..Moldo-Valahia.. (Pliniu cel B trân ± ÄIstoria natural ´) Pliniu cel B trân a tr it între anii 23-79 e. el denumea.. 1. în special..

ALFRED HOFFMANN ± ÄIstoria P mântului´. I.Civiliza ia i Istoria au început în România" ÄSuveranitatea lui SATURN se extindea i asupra germanilor. Francii. dup o tradi ie veche a grecilor erau din aceea i familie cu Agatâr ii. germanii celebrau pe TUISTO. II. 188-189 Ca i Hora iu. VIII cf. N. iar în timpul Imperiului.6 Mai precis decât atâta nu se poate: deci. Moesia i CELE DOUA DACII de peste Dun re". JUSTINI. În adev r. Sub numnele de Illyria se în elegeau. poetul exilat la Tomis precizeaz latinitatea ante-roman a limbii ge ilor! * ÄGelonii. IV. Dalma ia. inclusiv DACIA. lib.O limb barbar latin se vorbea i în provinciile ILLYRICULUI înc înainte de cucerirea romanilor. care spunea acelasi lucru despre Daci. Bocking Not.3075 . capetele acestea au în untru ceva ce preve teste înf i area lor de dinafar .* . III. limba sa este atât de armonioas i bogat . pân la mare i pân la Istria.) Poporul român ar fi indicat s stea în fruntea civiliza iei spirituale a omenirii. mai ales în cea bisericeasc ´ COURTENAY BAUDOIN-1900 Exact invers de cum sus in slavi tii no tri în dic ionare! * ÄOriginea neamului românesc trebuie c utat la traci cu mii de ani înaintea altor popoare i aceasta ne d dreptul de a ne considera noi. 10 * ÄMacedonenii erau de asemenea un popor pelasg´. limba barbar latin str veche se vorbea pe un spa iu vast. ca adev ra ii mo tenitori ai acestor locuri ". a a cum o afli la cel din urma român. însotit de ml dierile purt rii. cum scrie Gregoriu de Tours.. HERODOT. dup tradi iile grece ti. p. iar Marea Nordului era marea lui Saturn´. Panonia. toate inuturile spre apus de Tessalia i Macedonia. de la râul MARIS´(Mure ). ca o completare.. SEXTUS RUFUS ± ÄBreviarium´ C. 153 .1 * . Acest popor unit (scrie înainte de Unirea Principatelor . DENSU IANU ± ÄDacia Preistoric " * ÄCapete clasice care pot fi luate ca model pentru camee.. Deus Terra editus (URAN) i pe fiul sau MANNUS (Saturn). filosoful i legtuitorul cel mare al ge ilor a fost.În slavon se g sesc multe cuvinte române ti. Galii. f ceau parte din Iliric: Noricul. (. în timpurile mai vechi. iar limba poporului roman s-ar potrivi celui mai cult popor de pe P mânt ".nn. Paris. * ÄZalmoxe. 1820. românii. o minte mai deschis .Frag.) i ridicat prin instruc ie ar fi apt s se g seasc în fruntea culturii spirituale a Umanit ii i...Tristele. dup cum scrie Tacit. unul i acela i cu Saturn´.Hist. Fenicienii. un spirit mai ager. Egiptenii. nic ieri nu vei putea gasi o putere de în elegere mai rapid . Dign. c s-ar potrivi celui mai cult popor de pe P mânt. adorau pe Saturn. VII. Gr. OVIDIU . În cantecele lor istorice. NICOLAE IORGA * ÄGe ii i Sarma ii apar ca popoare înrudite i vorbesc aceea i limb barbar latin ´. MNASEAS . ca i Saxonii. II.

V.* ÄCiviliza ia i istoria au început acolo unde locuie te azi neamul românesc´. Fapt paradoxal: românii. H. analog cu primul. scrisul apare în Dacia cu mult înainte de Sumer". în anumite izvoare.. Acad. Aceasta ar însemna. cum se credea pân acum. spaniolii îi numarau pe ge i printre stramo ii lor i c . urma i direc i ai geto-dacilor. care a executat recent s p turi în localitatea bulgar Sitagroi i care a afirmat ca în sud-estul Europe a existat în vechime o zon cu civiliza ie înaintat ´. p. nu tiau c . împin i de furtuna de la TROIA´. Dar pe arheologi îi a tepta mai departe o surpriza: tabli ele g site s-au dovedit a fi cu 1. îngerii erau numi i ELOHYMI (H nu se citea).. arheolog american * ÄDup cucerirea ILIONULUI. profesorul Colin Renfrew.182/1987 . Concluzia aceasta vine în întâmpinarea p rerii exprimate de arheologul britanic.Reader's Digest. departe de hotarele mult-sl vitetor civiliza ii antice orientate. SCHILLER. Împreun cu ei au venit i câ iva Foceeni.. IOSIF CONSTANTIN DR GAN -ÄNoi Tracii´. TITOV .. G.SCHRADER. Dac în cele trei cazuri (T rt ria-Garanovo-Gracianita) este vorba de scris. împ ratul de origine hispanic ´. H. pur i simplu. c în limba greac sunt cuvinte negrece ti. atunci se impune o concluzie surprinz toare: avem de-a face cu CEA MAI VECHE SCRIERE DIN LUME. câ iva troieni.). NIEHBUR ± ÄIstoria romanilor´. în mica a ezare româneasc T rt ria.. în secolul trecut. aproape cu 7. au fost numi i împreun cu ei ELYMI (În Vechiul Testament. E..SCHMIDT.) M refer la ge i i la prestigiul deosebit de care ei se bucurau în antichitate i în Evul Mediu.SCHILLER * ÄPe t bli ele de la T rt ria..000 ani în urm . nr. fugind de Ahei.000 ani mai vechi decât cele sumeriene. W. const în aceea c cronicarii spanioli nu tiu nimic despre cucerirea Daciei de catre Traian. W.arheolog rus * ÄTracii alc tuiser în epoca micenian una i aceea i str lucit civilizatie.. a ezandu-se cu locuin ele în vecin tatea Sicanilor. în baza unei vechi tradi ii..muma celei latine ti" ÄLingvistica a descoperit. de MICHELIS. SCHILLER .DEVOTO. Danemarca se numea Dacia.3 * ÄPELASCA e mama Latinei i a greac i´. VASILE PÂRVAN ± ÄGetica´. unde nimeni nu se a tepta. TUCIDIDE. cet ile lor erau ERYX i EGESTA..HENCHEN. * ÄPatria originar a INDOEUROPENILOR sunt teritoriile Carpato-Danubiano-Pontice (DACIA MARE)´ Cf. c scrierea sub forma pictogramelor a ap rut în sud-estul european i nu în Mesopotamia. Alt fapt paradoxal. iar în limba român sunt cuvinte nelatine.130 Limba moldav = dacic . au venit cu cor biile în Sicilia i. R. GEORGIEV ± Sofia * ÄNea teptata descoperire a fost scoas la iveala în Transilvania. R mânea sa se vad în ce mod. Vl. s-a ivit cea mai veche (pan în ziua de azi) SCRIERE A OMENIRII´. cu grecii de o parte i frigienii de alta´. VLADIMIR I. 7/1975 * ÄT bli ele de la T rt ria sunt mai vechi cu un mileniu decât monumentele scrierii sumeriene. G:WILKIE. O. (.

ce m face i anevoie de in eles i anormal ?´ ION HELIADE RADULE8CU ..Memoriu asupra vechii i actualei st ri a Moldovei´. PETRU MAIOR . Ed. p. i al doilea c . pag. nu m schimb. dac nu m-a teme s dau o înf i are paradoxal unei observa ii juste.ÄIar DACHII. i care. ce m sugruma i. D'H AUTERIVE . dac vom vrea a gr i oblu. 1902. mac r c ne-am deprins a zice c limba român e fiica limbii latine ti. Pesta. decât de la Italieni pentru a-l da Moldovenilor.Istoria pentru începuturile Românilor în Dacia´. Lyon. SEXTIL PUSCARIU . p. B. LIMBA ROMÂNEASC E MUMA LIMBII ceii latine ti´. DIMITRIE CANTEMIR ± ÄDescriptio Moldaviae´. care strig : Domnilor vede im . Buc.. pag. de LorenzTopeltin * ÄC ci mai curând se crede c aceste noroade au luat numele de Vlah de la Moldoveni. 1812. decât cei care le-am primit´.. Academiei. la ele obscure etimologiceste...Un vârtej de înd r tnicie a tot buim cit min ile noastre întru a ne socoti romani cura i.33 * ÄL tineasca. nici crede´. III * ÄDe aceea.Pierit-au Dacii?´ * . s-ar putea zice c este mai pu in în firea celei dintâi i. Stolnicul CONSTANTIN CANTACUZINO.is vânat coccio venatio . cu atât ne convingem mai mult de dou lucruri.Cu cât cercet rile etimologice progreseaz la noi. Domnul meu. o idee o ar t cu acelea i litere.667 . c in verbii mei sunt mai regulat decât toate limbile.De altminteri. a zice c ea este cea mai nou din toate. poate au r mas din limba veche dacic ´. citat în . 1667. mai ales cea moldoveneasca sunt însu i acest grai´. 1812. 255-257 * . noi am fost mai ales cei care le-am dat. ci porunci ale limbei.. în cazuri când cuvinte române ti se potrivesc cu în eles i form cu cuvinte ale popoarelor împrejmuitoare. nici în alte dialecte ate popoarelor vecine. prea marea lor limba deosebit având..P. puind în alte temeiuri i acela cum c to ii dacii ar fi pierit pân la cel din urm sub sabia lui Traian". totu i. cum o l sar i cum o lep dar a a a de tot i luar a romanilor.Origines et accessus Transylvanianum´. Iata o tabel : române te italian latin încep comincio incipio alb bianco albus cetate citta civitas domn signore dominus mas tavolo mensa vorb parola verbum cap. Mai întai c elementele latine pân acum.316 * ÄAcestea nu sunt porunci omene ti. east testa caput.. carele erau mult mai învecinate. departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc ast zi.Istoria limbii".. prin urmare. trebuie s observ m c sunt în limba moldav unele cuvinte ce nu sunt cunoscute în limba latin . aceasta nu se poate socoti..HA DEU . adec ceei corecte..ÄCurierul de ambe sexe´. sau cel pu in este aceea în ale c rei p r i se g sesc mai pu ine urme din graiul popoarelor din care s-a n scut. iar celelalte limbi. Limba l tineasca se trage într-adev r din acest grai. dându-l Italienilor.

ci i descoperitorii tehnicii. . EMINESCU ± ÄTimpul´.354 * ÄBiserica a creat limba literar . mai toate sunetele sunt medii i foarte curate". nu deriv din cea latin nici pe calea filia iunii. tiin ei i artei. M. * ÄLimba româneasc este din cele cu dreapt m sur : ea nu are consoane prea moi. a sfin it-o i a ridicat-o la rangul unei limbi HIERATICE i de stat´. pare greu de admis´.Israel în Istorie ÄÎn sfâr it o alt greutate de interpretare cu aceasta metod a unor c r i din Scriptur const în aceea ca NU LE AVEM I IN LIMBA ÎN CARE AU FOST SCRISE ÎNTÂIA OAR . p.. nici prea aspre. PIERRE GRIMAL ± ÄCiviliza ia roman ´. EMINESCU ± ÄCugetari´. Buc. cap. pe care o aveau în st pânirea lor´. Pentru ce trebuie s mai spun c cei mai mul i dintre ei au fost de neam barbar i i-au f cut ucenicia între barbari. uime te mai ales cel datorit c ruia limba ranilor latini a ajuns abia în câteva secole s devin unul dintre instrumentele de gândire cele mai eficace i cele mai durabile. M.. nici prea lungi sau prea scurte.1881 * ÄTot p mântut avea o SINGUR LIMB i acelea i cuvinte". Aceste dialecte vulgare au r mas obscure în tot timpul cât limba latin a fost întrebuin at în scris i ca limb de instruc iune în coli. Ed...361. 1-9 * ÄBarbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei. ce serveau înc înainte de ce limba latin ajunsese a se constitui într-o limb nobil . CLEMENT ALEXANDRINUL ..10. Paris. dialectele vulgare. le vom r spunde c acele vorbe pe care ei vor s le alunge sunt a a de concrete.49sq.VII . nici pe calea corup iunii.i impun limba lor´.epopeea homeric . citat în ÄDacia Preistoric ´. Îndat ce coalele au început i limba nobil sa pierdut în mijlocul barbariei.. Apari ia unui geniu neprecedat de nimic. Apoi limba e p strat i de popor. i din momentele acestea începe o nou civiliza ie în lumea roman ´. GENEZA. p. 10. p..721-722 * ÄDin punct de vedere al lingvisticii romanice ar fi bine s se re ina dou lucruri: no iunea de romanitate a fost o no iune esential politic ..Buc. i cum c toat limba se de ir alungând vorbe de o iluzorie origine slav ´.17 * ÄPrintre alte miracole care au f urit gloria Romei. pe când în elesul i textele le p streaz numai înv a ii i tocmai de aceea putem s concepem u or c ace tia au putut s schimbe i s falsifice în etesul textelor vreunei c r i foarte rare. cât i Pitagora au înv at cele mai multe i mai frumoase înv aturi tr ind printre barbari". pag.i aminte te c atat el. care pân acum nu se puteau mi ca. JEAN DEFRADAS ± ÄLiteratura Elina´....207 * ÄLimbile romanice.ÄTratat Teologico-Politic´. i nu au încercat nicicând s .Civilizatiile greac i romana . PIRONE DIN UDINE. astfel cum ne apar în monumentele scrise din evul de mijloc. nu numai de înv a i. iar romanii nu i-au propus nicicând o asimilare violent a popula iilor supuse. ÄCelor ce vor o purificare absolut a limbii.1982 Marea Tain . Trebuie s merg mai departe acum i s ar t l murit c filosofia greac a furat din filosofia bar-bar . BENEDICT SPINOZA. ci ele ni se prezint numai ca o rede teptare a dialectelor vulgare. a a încrescute în es tura limbii române.54.. fur gata s ia locul limbii latine. p.barbari´ ! ÄLiteratura greac începe printr-o capodoper de neîn eles . II..create de. pe care le-a cunoscut Omenirea´. Pe Platon îl g sim c laud pe fa totdeauna pe barbari i. 1973. încât trebuia s rupi es tura toat ca s le sco i.. CARLO TAGLIAVINI ± ÄOriginea limbilor neo-latine´..Stromatele´.

oamenii clarv z tori v d în fiecare cuvânt anvelopa.) ace tia s se dea în l turi din drumul nostru. p.. Manca i trupul meu i be i sângele meu i ve i avea via ».. 14. I T..Daca exist ignoran i care nu înteleg limbajul alegoric. 1973. 6. înseamn a bea sângele Lui. ei întrevad sufletul´.Paris.23 * ÄExist trei lucruri ascunse: Dumnezeu în lumea transcendent . Paris. Pâinea este simbolul intelectului.C. etc. ZOHAR. Dup o alt povestire.simbol al materiei în toate religiile. adic .) Ce este Edenul? El este în elepciunea suprem . 73 b.Les Mythes d'Homer et la pensee grecque´. s mergem înainte.. iar vinul simbol al iubirii. ca fiind mai pu in necesare. de aceea Melhisedec apare înaintea lui Avraam cu pâine i vin. care nu au putut p trunde arcadele în elepciunii (. i s arate câte cuvinte se pot compune cu acele ZECE LITERE? Dac va reusi.. a a cum spun tradi iile p gâne. ceea ce va fi una din motiv rile Cinei lui Hristos (Pa. Dimpotriv . Ed. p. voi fi nevoit s cred. care învaluie sufletul. (. Transformarea apei în vin este posibil numai Celui care POATE UMBLA DEASUPRA APEI i a valurilor ei (Matei. pe lang acele cinci vocale s a eze tot atâtea litere mute. furtuna înceteaz când Iisus se treze te. Acela i sens are i omorarea Leului de c tre Samson sau Hercule. f r s mai fie nevoie de alt martor.D. Toate sistemele sunt distruse de furtun . HERACLIT RETORUL (sec. lang A. Israel în istorie. CINCI sunt cele ce se numesc VOCALE. c toate limbile au fost inventate de mintea omeneasc . A fi în eul t u adev rat înseamn a mânca Trupul Lui. ce sunt vestmântul primei taine. Cf..186-187 * .e.. Omul profan nu vede în fiecare cuvânt decât corpul.. Care va fi gramaticul cel mai priceput în a ezarea literelor.n. El nu mai e supus contradic iilor. paharul lui Iosif.. La acestea se mai adauga reciproca transmutare a literelor de care se servesc deci. luând cele dou poeme (Iliada i Odyseea) drept ghid pe urmele sfântului adev r ". Când intra Iisus în corabie. F: Buffiere . iar celelalte se numesc MUTE sau SEMIMUTE. prin aceast anvelop .Buc. De aici.I.´ SF. l sând la o parte toate acestea. dar noi. i.68 * ÄÎn fiecare cuvânt al Scripturii ar sta ascuns o tain suprem . i alte taine mai pu in profunde. 22-32). e Punctul Central «Iod»..18). r spunse Zoharul. DIMITRIE CANTEMIR ± ÄMetafisica´. Iisus a ad ugat: «Carnea nu folose te la nimic. Veniamin g se te.E. A tr i în cele materiale. furtuna înceteaz . adic sensul literal. Vulgul n-a în eles nimic. s cread el în adev rul c vorbele din care se compun toate limbile i se exprim prin cele 24 pâna la 44 elemente au fost prin rev rsare d ruite de Dumnezeu. s adaoge B.obsesia anticilor ÄTradi ia esoteric sus ine c pomul binelui i al r ului era o vi . A transforma ap în vin însemna a întrebuin a materia în folosul spiritului. în sacul s u de grâu. SEHER HA-ZOKAR . 53-63).) Totu i. care. Legea în domeniul gândirii ". pag. 1928.. rezult clar c dac mintea omului nu poate afla câte cuvinte se pot compune din barim zece litere.* ÄSunt limbi care au 24 pan la 44 sunete i nu se pot folosi de mai pu ine elemente pentru perfec iunea pronun rii lor.III Secretul ge ilor . cu atat mai pu in va afla câte se pot compune din 24 sau 44 de litere´. al lui Homer. 14. Dac nu. Cuvintele pe care vi le spun eu sunt duh i via » (Ioan.. El d ruia nunta ilor vinul cel nou: NOUA TAINA A EVANGHELIEI. de i au o corabie (sistemul legii vechi sau orice alt sistem filosofic) se tem de furtun .U. este conform cu adev rul. MAXIM M RTURISITORUL . Vinul e f cut din ap .. în mod mistic i supranatural. nu ca eufonie (. Ucenicii.). Ib. care este sufletul cuvântului. Iisus a spus: «Trupul meu este o hran i sângele meu este o b utur ..Cartea splendorii ". care ne-am sacrificat cu abla iunile sacre. 1925.0.

care lucrau straniu cu numele ge ilor. i mai to i erau venetici. insuficient observate chiar i de istoricii cei mai scrupulo i: planul real al cunoa terii directe i..probeze" prioritatea slavilor.R. Ideea getic e unul din miturile cele mai obsedante i mai puternice din imagina ia anticilor. acela trebuie socotit c -i într-adev r un OM". i cu zeul ZAMOLXE. pentru a putea separa cele dou planuri ale lumii daco-getice. unde e vorba de Dacia i de istoria ei: cel al lui Traian. chiar când îl a teapt ura.Utopia getic " * ÄCine î i ap r ara. nu serve te decât pentru o povestire.nu cu zeul Walhalei .. Este o glum mai veche despre Bernard Shaw care scrisese despre o carte c e rea.Gebeleizis.i .). deci 2/5." ALEXANDRU BUSUIOCEANU . 2.. Danubiusister. Dar l sa i de o parte mai erau Cantemir. bulgarilor. La Bucure ti. R d cinile acestei utopii le g sim în Homer.* ÄNu s-a scris înc adevarat istorie a ge ilor. preschimbat în propria lor istorie. Abia urm rind în timp ideile noi i vechi am observat c ei continuau cu elan pe CIHAC. Atunci rusofonii. noii mei dasc li fiind promotorii ideilor din opera lui Stalin.. . ori coala de literatur erau false. Tot ce apartine acestei ri i cunoa tem prin izvoare literare antice trebuie supus unei critici foarte severe. Ca student la sec ia slavistic a Universit ii am observat c tot ce aflasem de la cursurile de drept i filologie bucure tean .. Densu ianu. Mitul e prezent i. De la mit nu mai e decât un pas pân la utpie. Iar aceasta este marea crea ie c reia i-a dat na tere geniul dacilor: utopia ge ilor de ei inspirat . Sentin a judec torului califica ofens i-i cerea lui Shaw s . încercasem zadarnic s aflu ce anume determin lupta intestin din lingvistic i implica iile ei.. cu istoria acestora.. acum anglofonii! Ciudat. înca din vremea lui Seneca. acolo unde poetul vorbe te despre traci i amazoane. pe care le numim istorice..P. N. care nu e lipsit de în eles. etc.. Ce-i deranja mai mult pe respectivii? Lalinitatea ante-romana a limbii noastre! Deci. ungurilor. de a desemna lucrurile printr-o apela ie dubl sau multipl (chiar uneori cuvintele sunt grece ti sau române. Odobescu.. mult mai mare i mai semnificativ decât cea a faptelor concrete. . O alt profe ie. pentru c numele adev rate r mâneau necunoscute este o alt form a ermetismului dacic: Zamoloxis ..Diurpaneus. ei urmau s .. Daci-Davi-Dai-Getae ( i variante Massagetae. i 1/5 latine. R. De fapt. într-o ar pustie. etc. CICERO ± ÄPro Milone´. pedeapsa. Thyragetae... între altele ale lui Seneca..avea s r stoarne toat lumea antic i s ajung în vârtej pân în Spania.. ci prin violen a gotilor. chit c Ha deu îi dase o replica zdrobitoare. Decebalus . XIII´.etc. Eminescu.361 erau slave. chiar dac ia forme neb nuite i obisnuie te s se ascund . Nu voi spune decât c mentor era acad. istoria mitului getic.... Rosetti. adevarul lui e prezent i se proiecteaz asupra viitorului. Faptul concret se consum . impenetrabil. se sus inea c .. i nicidecum o tiin a limbii noastre.765 de cuvinte. Petrovici. Ed. 82 Capitolul III IGNORAN A ACADEMIC ANTIROMÂNEASC Deznationalizare prin slavizare Studen ia mea de la Cluj m-a convins c nu avem decât b nuieli etimologice. Secretul ge ilor era. completat de Al. adic 1. Marr. ci umbr a istoriei.Neverosimila sc pare din vedere. Acest mod de a se ascunde în nume.. i un zâmbet amar te cuprinde cu fiecare pagin . din 5. P strez de atunci o carte numit ÄInfluen a limbilor slave meridionale asupra limbii române (sec. Un singur nume nu se întâlne te în Cronica regelui Alfonso.. moartea. unde . dar baza i pe cel care scria istoria limbii noastre .Al. iar autorul nu merita nici palme. Graur i Iorgu lordan (To i de origine iudaic ). uitat de to i. avea s a se împlineasc nu prin apele Dun rii.Caucasus. origini mai precise afl m în Herodot. Carpathus .. VI-XII)´. Acad.165 cuvinte. care ap raser limba de impurit ile vecinilor.românii apar abia în sec..

rupte din malurile toren ilor de viitur i bolov nite în c dere. mai este un vecni cuvânt Ärîmna ± rîmne´. un fel de gropane unde se pr se te(înmul ire) pe te. Alt cuvânt considerat ca slav. Se poate deosebi greu ignoran a de reaua credin . în unele zone ale rii au fost numite râmnice. termenul bulgar a rezultat din combinarea celor dou cuvinte. m=matrice. MORUNGLAV. ed. etimologia româneasc veche este evident . ca i Vlosiros = teribil. i-început. cum ne aflam lâng Oboga. De fapt RÎMNIC este un termen compus RÎM=NIC (Cin) cinul prela ilor de la Rîm.. Zic slavi tii sustinu i de Rosetti c vine din bulgarul elke (elke = arin) (Ist. numele unui soi de salcie. dâr . expresie care este clar românilor prin râmne te = i se umple gura de jind. (Damb-vara). pentru c vom afla originea comun a codului latin cu cel grec.. devenind astfel bulgarul Elka = arin.De la Rîm ne tragem" S lu m câteva etimologii gre ite. Cele dou ape numite Râmnic sunt alimentate de ni te pârâia e în Valcea i la Râmnicul S rat. iar murha. DUMBRAVA. CAD+MOS (mo Dac) (Compus identic. Morrine eun fel de ceramica din categoria por elanurilor inferioare i ulakos =lapte. gr uncioare de p mânt care se v d pe timp ploios pe unde a trecut o rîm . Murrhina = por elan. îl face slav.A. râmnele se îngr m desc din loc în loc. În fine. tot râmne se numesc în graiul popular i gogoloaiele de p mânt provenite din lespezi de hum . i acest cuvant are corespondent în greaca veche . mutându. cum este denumit în Biblie ara Raiului p mântesc. centru vestit de ol rie înc din neolitic. fovos = p dure i spaim . In fapt. uneori râmnele se umf i vindecarea se face prin ni te scule populare numite stricnele.. Iat c Rosetti (p. e vorba de limba adamic din ara Havila/Vlahia. ) ori Menu+Morut (nume Motru). ..i cear scuze public. probabil numai pentru c termina a .se uit cu jind" sau Ärâme te´ au cam acela i înteles. pentru ca la noi literele sunt concepte definite. Numai c e un cuvant paleoeuropean. Astfel. etc.85). un fel de huma folosit la alblitul hainelor f cute din pânza de în sau cânepa. râmne se numesc i parte din glandele salivare. însp imânt tor. el reia o eroare a lui C... prima casta IO de la noi. murheus-a-um = facut din flaut de calciu.. provenind chipurile din ÄrybnikU´. iar CINUL respectiv e prezent în seminariile teologice. Când cineva pofte te lucruri de mâncat secret sucul numit i Äjind". eroare evident .. Ram. numite la deal râmnice. RÎMNIC. 85. unde se pot vedea i azi. 2.Romos. Vechi centre religioase. Se mai poate adauga cuvântul morokhos. f r nici o explica ie. în rusul Olcha. provenind din limba noastr . deci R=soare. De fapt. Cuvânt compus ca i.engl. aici fiind codrii Vl siei. nu Äcuvinte´ ca în toate celelalte. spunând: ÄAm gre it: merit palme!´. dar. Shaw a trebuit s .i locul dup fiecare viitur . s le corect m m car acum: 1. a ezare din bazinul inferior al Olte ului. pe care îl regasim în germanul Alnus. care în ÄIstoria pescuitului i pisciculturii´ deriv termenul din slavul rîba care însemn pe te. Un text clasic latin spune acela i lucru despre legiuni romane însp imântate de padurea Ilfovului. st vilesc scurgerea apei i formeaz în dosul lor ni te t uri.1964). Chit c ÄDe la Rîm ne tragem´. Dar i în grecul fobos.. din respectivele ora e.duk. Limbii. 12 km nord de Bal . dinspre mijloc. 4. . gleba = bulgare de p mânt (lebe. I se mai spune Morânglav. vol III. Rosetti crede c vine de ladubu = arbore. Dar. ´AV´ e socotita slav . În plus.. p./Uranus. Aici este o dubl gre eal : mai întâi c termenul Elkov nici nu mai este în uzul respectivei limbi bulgare i trebuie aflat în greaca veche. feroce. fr.. E vorba de o argil alburie folosit pentru por elanuri i.. cum zice Cronicarul. Anglo-saxonii i plugul dacic 3.retrag cuvintele. iar ulakeros = l ptos. în termenii elos = loc ml tinos i Elikoe. Locuind câ iva ani la Râmnic am observat acest fenomen. ILFOV.. Când gunoaiele se scurg. glebe dar i groundland earth).Giurescu. l-a p lmuit pe preopinent. în loc de scuze. fiul Iui Enki-E.C. În latina clasic . Deci. Prin extensiune. deci Ile-fobos = padure inspaimantatoare. deci s-a dus i i-a rectificat p rerile. Râmnele acestea se formeaz . respectiv Ädobrava´. jinduie te. numit în române te . Erie (das). Expresii ca . urm l sat de o trecere.. dumus brevis în latina clasic sau dumosus = acoperit cu tufe. De fapt..z log". Dar cele dou monosilabe: Ile+fov arat c e un str vechi cuvânt românesc. se rotunjesc prin rostogolirea bolovanilor de hum de c tre apele umflate de ploi. ca în cazul zeului sumerian Marduk. la cca.

care înseamn împr tietoare. flahi. români ardeleni de ba tin Ionescu.5. univ. ce se afl la 10 minute sexagesimale. Scrie: . Or fi fost ei la plug?! 7. aflat i în elin : potos r cos. p.bulgar Asia. spaniol: potca etc. Andreescu. ori cu englezul Ploug? Ce au în comun bulgarii cu apusul Europei? i de când Volgarii-nomazi faceau agricultur ?! Dar. la 12 km. ne asteptam s tie ceva mai mult literatur i lingvistic . eii no ti cu pompa academic se dovedesc ignoran i. Alexandrescu. IPOT.. care mai de care Äsavante´. altfel vedea listele Imperiului Austro-Ungar. pentru c Dima n-a avut r bdare s a tepte pe urma ii lui Asparuh. Explica ia savant a lui Iorgu Iordan a etnonimului român este urmatoarea: român în sensul cel mai ales social ( ran. Lucrurile se complic pentru ca avem alt Tama . vi. dar devine maghiar la Coteanu. iar elinul phalos în perioada cultului falic si itifalic. Uneori ne putem gândi i la semnifica ia ironic de Ä igan´ printr-o fals derivare de la rom (p. Zeus. exact ce face cormana plugului. feciorul lui DIMAS. (În fapt de origine iudaic ). i aici este absent Academicianul de carton (Intr-adev r. du manii României !? .. Termen evident onomatopeic.i iese din fire: prea te-ai f cut tu. . Se tie c Artemis ca i Apollo erau din ara Hiperboreenilor.rop´.. ca i falnic. acum iubitor de minciun ".PLUG.for.. vol. cum s vorbeasc române te!). a potoli setea. unde numai de unguri nu putem vorbi ! Dar dava = b rbat. Dar. p. i. Artemis era numit i Potamia.DIMA .Gemu dar i-n coapse izbindu-se de ASIU. Teryel etc. ca i vi. etc pot p rea aproape absurde´ (p. cu pierderile de ardeleni numi i Popescu. hirtacianul huli ca un om care. ce ne facem cu germanul Pflug. fiind filolog. 369).hipocoristic al lui Dimitrie. femeia lui DIMO(p. de Bucure ti... vlahi Chiar numele de Valah are mai multe explica ii. Oare Homer nu trebuie citit decât de elevii cursului elementar?. ca i Al. Izv. el fiind de aceea i obâr ie. astfel: ÄUnchi al lui Hector i fratele mamei lui Hector.. dac i Äcorman ´ e cuvânt bulgar la Rosetti si ineanu (Al. când scria: . de fapt. ce ne facem cu ÄÎndreptarul Geografic´ al lui Ptolomeu . el. localitate ce ine de com. ca s încheiem cu Eminescu: .. Termenul e str vechi românesc. In vol. din Kormany??? Ei puteau observa termenul elen orma. Dar.172).. II. greac i latin a epocii romane´. f r b rbat. unde afl m Tamasidava la 54°26': 47°31' cu specifica ia c se afl aproape de Siret (ÄHierasus´) i pe care prof. De altfel.39). c nu ne las Homer: . conform bulgarului DIMA. Jll. Popescu. Graur.   Academia cinste te. luând drept reper Napoca. I . Eroare.Când s-au auzit pe aici cuvinte slave. 1978. Vi.397). ce s mai coment m. sss. uvoi. Iorgu Iordan a bulgarizat-o. harta a IX-a a Europei.. 43. Dac . întâlnit în latina clasic : poto-are = a bea. Iar zbârci.. un locuitor de pe malul raului celui frigian. Krum. pe toate cartoanele scrie: ÄInstitutul de Lingvistic Iorgu Iordan al Academiei Române´!. Rosetti i Laz r ineanu. Termenul .. Chiedri (Bac u). la Cluj. Aici se afl i Tama .ropotul ploii din limba birom (Nigeria) = c derea ploii. de origine iudaic .-jjj. vers 688-690). Tamasidava este la Bac u. Marin Popescu-Spineni o identific cu R c t ul (ÄDacia în lit. Gninion. Petrovici se chinuia s slavizeze limba. au încercat s înve e poporul român. Blonzii daci .) Dar.. precum vi.. la Bucure ti.´savantul´ se chinuia sa rup Ardealul de România. Ionescu.. etc.În Ardeal. exemple de nume cu termina ia «escu» n-am întâlnit i cred c nici nu exist . partea a III-a. Sangariu´ (Iliada XVI. i era un trac frigian.).. limba româneasc era format de secole".. a face sa bea etc. . ed. ca filolog. dr. Dar nu numai atât. Sa zicem c nu tie istorie. Oricât de slav îi apare lui Rosetti. care risipe te brazdele de p mânt. (cuvânt explicat înc din 1996. pentru c numele a aparut în Iliada.ASIA . (p. ceva mai de multi or. anume Asiu. susurul apei.plavi. care deriv numele din onomasticul maghiar Tama (.dava=v duv . însemnand ap în general. vi.geogr... so i vechi iobag)..Geografia".Limba vorbit de Adam i Eva").TAMA (vezi Tama falva i Tama fal u) Eroarea o face ini ial Alexandru Philippide..Toma în Originea Românilor". 6. f los etc.. 17). vijoi.a a. pentru care d m câteva mostre de nepricepere.

nume etnic slavo-german. Draculici. Vlascovo. dic ionarele Academiei! Subminarea i distrugerea unei culturi na ionale se face din interior. Volohu.în afar ´ : Jugoslavia: Vlahoberg (în Istria). Pe tentoriul nostru de azi Vlaja (Cluj).Vlaho-livadi. Vlasbordo. Feti a.Vlah Gorangi. grec modem Vlahos. Vlahii (Constanta) Vla ca Ilfov) Vl sceni (Dâmbovi a). Vlanovi a. Vlaska katun.Epistola Vlahum´ i nu Galatum. Woloszyn. Dar iat . numele regelui Vlah arat continuitatea acestui etnonim. Mo a. Ardeni. De la dan ii trecu la slavi Valahu.. astfel c Biblia de la Olmutz. metodic. C tun. Polonia: Bolechow. Peste.Vlasi.sine ira et studio". În Dic ionarul limbii române moderne:. Blakorum (1224). Peri . Sek tura. Rimania. Troian. Vlahii erau foarte numero i aici. tiindu-se c un toponim nu poate fi modificat dup bunul plac. Vlasca. deliberat. Leurda. denotând ce arat incultur .. sau Wlachov. Vlaska Mala. In cronicarii bizantini apar localitafile : B trâna.530. Bulgaria: Vlah-Mahala. K tunica. Kapela. Vlachos. Iat un teritoriu vast. întalnim toponimul VLAHERNE (474) ceea ce ar însemna Vl hesti. Vlahina.. repetat în DER. unde rus. Troian. Vlaska-Vod etc. Grecia: Vlachokerasia (în Arcadia). Castani.pentru culoarea blonda a paruluj lor (flavus-a-um = b lan). consemneaz Epistola lui Pavel c tre G l eni sub titlul . Cerbul.. Vl cu (Arge ). Katunari. Vlasi. Baltagul.. pe o arie geografic impresionant . subminând marile noastre personalit i. trecut i la alte popoare i admis odinioar în limba noastr oficial ´. Cerbul. Praga. Furca. în 578.Vlasici. Lup. Cehoslovacia: Bella Valaska.Vlahovi.. Stupari. ara Ha egului (1247). nu observ ceea ce nu cere o strict specializare în lingvistic . Cuma. Acest aspect se va putea urm ri în cele ce urmeaz . Bradul. Vlahi (mai multe sate) Vlaov. Ursulec... Bolohov (1150). Albania: Vl hini a. Colibi. ara Brodnicilor. Ungaria: Olahpatah. i mai ales ce limb vorbeau mai înainte de venirea hoardelor migratoare aduse din Asia de bizantini i de catolici. Vlasko selo. Vlahoia i. ungar Olah. al turi de toponimele: Haiduci. V c rel. HoraValasica. P s rel. Bolohovskaia zemlja (1421). În Moldova. În Ardeal sunt consemnate Terra Blachorum (1222).. Daci i români ne numim de mii de ani. Vlahi-Bunar. care denigreaz cu obstina ie adev ratele valori. ca i M gura. mai afl m i neadev ruri.. Osani etc. Vlahu. Mut. Strunga. Poetul Publius Naso noteaz c romanii îi numeau pe daci . Vlaho-Psilotara. Kornu a. In afara confuziei. unde locuiesc i azi români. Vla ca (toate în regiunea istro-român ). etc. IX). Fieri.XIX poporului român de alte popoare´.Nume dat pana la jumatatea sec. la Vîrtopi.denumire sub care sunt cunoscu i românii inEvul Mediu´. . Capul. Porcina. Colonia Armei...ineanu: ÄNume ce germanii i slavii l-au dat românilor 2. B rbat. turc Iflak. B ni or. prin palatalizare a devenit Ffahus. etc. Varianta cu V . Vlehovce. Vl hi a (Harghita). p. Niagra. Funda. prin ocuparea punctelor de comand de indivizi certa i cu morala tiintific .cu valah desemnau popoarele învecinate negermane (cel i i romani). ca i în cartea lui Karel Radlec ÄVlasi ve Slezku a na Morava´. oimu. Breaza. Cufurica. alSturi de sate precum: Larga. Vlahani. Plural:numele românilor slaviza i în Moravia i Croa ia . mai târziu. definit drept cel mai important studiu.. Vlacho-Clisura. în 1418. XI).Dic ionarul MDE: .plavi" . dar i altele. Vlahus. Un exemplu simplu ar fi Bra ov: o vreme a fost denumit ora ul Stalin..betacizat apare de timpuriu: Balak(sec. Wolosianka. Fiorina.. Cercelat. Vlahovo. Vîrtopi.V. om de origine romana. Bucium. al turi de satele Rumeni. Referitor la cei din Moravia. Interesant este c ai no tri Äexperti´. Poiam. Curte i. Brusturi. . Coco area unor false valori se face în timp. de i se plimb peste tot. 1916. Blakima Balakaia (1120). B ia a. M gura. Vlascova. care cuprinde statul Burebistian i arat prin toponime cine erau acolo primii locurtori. Rorunda. dar a r mas tot Bra ov pentru localnici. Subminarea statului român ± prin. etc.Dic ionarul explicativ îl d drept provenit din slavul Vlahu. întrun studiu Stefan Mate . dat Munteniei. Lak. Nicolita.. iar fn Diploma Cavalerilor Ioani i cnezatele i voievodatele române ti. Blakumen (sec. precum: Staul. etc. În sec. Roman etc. Italia sau Valahia. Satra. Valachycsa. Valahia f. Nu mai amintim toate elucubra iile panslaviste i ne oprim aici. deci cu mult înainte de venirea slavilor. .. Valaska. Armata. Woloszata. ara Maramure ului (1300).

comb tut la vremea sa de Ha deu dar neluat în seam de nimeni. de casta IO. Alania pân la Marea Înghe at . Daca în ineanu (Laz r ineanu (1859-1934). lingvist i folclorist. Ultima batjocur . ele dispar cu totul în DEX-ul lui Coteanu. Avertismentul dat de Eminescu în Scrisorile sale celebre. Histria. pân în Ceylon. Egipt.puse la index din varii motive.. S-a c s torit cu fiica lui Ralian Samitca. Nicolae Densu ianu.. Ce afl de acolo elevii i studen ii? C limba româneasc este o lad de gunoi în care migratorii ne-au l sat cuvintele de baz . etnograf. Pân în sec. evreu din Ploie ti. Cel mai înalt for. olteni ! E timpul s intr m în fondul problemei. caruia i se atribuie o carte despre Viata lui Arhimede. Auxentiu de Durostorum.culmea.. avea un dialog permanent cu marii teologi. este elocvent pentru cercetatorul de bun credin i analiza sa este perfect . care nu mai sunt demult studia i. Ieri i azi.. explicit. tot din Callatis.. m întrebi?´).. urm rind subminarea statului national. Hercleides Lambos. c 2/3 din fondul principal de cuvinte sunt slave. dezv luind ignoran a celor care Äne fac legi i ne pun biruri. Una a ajuns i la Isidor de Sevilla.H). Teoria vidului dacic i falsul prin omisiune Falsul prin omisiune func ioneaz perfect.. Falsele dic ionare neconcordante sporesc confuzia termenilor fundamentali i babilonia spore te în propor ie geometric . Ce este interesant? C reface sigla noastr . când a emigrat în Fran a.. Asia. C DACIA a fost locuit de la apari ia omului o dovedesc izvoarele arheologice ce exist cu prisosin . dar informa iile sunt de mare pre pentru cercetatorii de mai târziu.) mai auzim de cuvinte str române. Iat un cuvant simplu. etapa cruciala în cunoa terea adevarului nostru trecut. de catre Hrabanus Maurus benedictinul. pe baza ei. Copierea celor o suta de pagini se face la coala de manuscrise de lâng catedrala din Freising-Bavaria. a debutat cu articolul . reeditat recent! . deci nu sunt crea ia noastr . Nu va ocoli Mesopotamia. XVI erau 40 de variante ale copiei ini iale a c r ii intitulate ³Cosmografia´. filosof. Nu este un secret pentru nimeni c de tiin e se ocupau prela ii. la por ile Caspice. precum Cantemir.. Africa.Nestor ? Nu. de pild . Eminescu. c jumatate din ele au origine necunoscut . c nici un cuvânt de al nostru n-a p truns în limbile celor din jur. medic. dezv luit de istoricul V. Peste 5 ani tr ie te la Atena. ne vorbesc filozofie´. Textul ÄCosmografiei´ nu s-a p strat decât într-o form destul de abreviat . Acest Aeticus Histricus a cutreierat întreaga lume. Am aflat de undeva despre AETICUS HISTRICUS. Exploreaza Babilonia. Brambureala dic ionarelor editate la noi constituie puncte de sprijin ale propagandei antiromâne ti. S-au f cut dup ea numeroase copii care au circulat. militant pentcu iudaism. Arabia. care îi arat i ba tina. care ha ureaz pasajele neconforme cu dogma Evului Mediu apusean. si. Totodat . de adevaratele sale valori. Importan a c rtii lui Aeticus Histricus este subliniata i în secolul IX. apoi în Spania fiind negutator de pietre scumpe i aur.. geograf... numai c nepriceperea am nuntului c tracii erau denumirea mitic a dacilor a pres rat incertitudini pe care le tot vântur denigratorii de neam i limb cu obraznicia lor caracteristic . editorul sau. care. Dup emigrare îi va înva a i pe francezi cum s vorbeasc . i de mare sprijin scrierii hieratice. Alt exemplar este folosit de presbiterul Ironim prin secolul VIII. ce va fi evident la Champollion. Bulgarii i ungurii se cred. cu o nava de construc ie proprie. vechea noastr capital . Academia. ce încheie batjocura lui Cihak. iar furia anticre tin ateista terge din istorie ierarhii vietii bisericesti. cum scria cu dezgust marele nostru Eminescu. cuprinde un alfabet suigeneris cu 22 de litere.. El va trece prin Armenia. pe autorul unei cosmografii din secolul V. Ioan Chrysostom. explorator. în timpul arhip storirii lui Arbea (764-784). a promovat ura i dispre ul fa de propriul popor. face lucrarea enciclopedic sub numele ÄEtimologii´.Ill a. ori Istros. De i.Elementele turce ti în limba român " (1885) i a încheiat (în Romania) cu lucrarea ÄInfluen a oriental asupra limbii i culturii romane´ (1900). ieri i azi. Izvoarele Gangelui din Himalaya. nu a putut ob ine cet enia româna. autorul unei c rti despre tragedie etc. precum Vasile cel Mare. care. Libia. . Europa.i schimbau numele reale prin simboluri tiute numai de ei. Un asemenea subiect merit un studiu aparte. când arhiepioscopia Tomisului. Satiros din Callatis (sec. pân în 1901. în a doua (.De ce pana mea r mane în cerneal . Teoria vidului dacic terge. o copie p strându-se la biblioteca public din Leipzig.este Dictionarul explicativ al limbii noastre.. Ha deu... ci comemora i.

dreg tor regal.de origine maghiar indiscutabil ´(ISQM. 2) Din sec.Domn (Mnytesz. B nia a fost apanajul familiei Craiove tilor. conduc torul unei regiuni de grani ". cuvântul BAN. Punând cap la cap textele. Ei bine. e considerat de Emese Kis ca fiind Ä. Tar+at. ‡ Micul dictionar encyclopedic: 1) Din sec. al XIII-lea pân la 1831 ( i în form de mare-ban) a fost primul demnitar dup domn în ierarhia dreg torilor.Dreg tor maghiar îns rcinat. Voievod+at etc. S vedem cum stau lucrurile la unguri despre BAN: . iar ale noastre nu precizeaza nimic. 4) 1644 . El a devenit un fel de guvenator al Olteniei. apoi Oltenia. ‡ Dic ionarul explicativ al limbii romane: 1) Guvernator al unei regiuni de grani din Ungaria feudal 2) Titlu i func ie de mare dreg tor în ara Româneasc dup sec. persoana care de inea acest rang" (DEX. Cunoa tem toate tertipurile maghiare. 2) 1233 ± Guvernator al limeselor sudice. dreg toria este consemnat documentar din secolul al XVIII-lea´ (DER. (DLRLC. Vreme îndelungat . (mai târziu) titlu purtat de primul boier în rang (numit ban al Craiovei). când apare titlul? Înainte sau dup ce e luat cetatea Severinului? Cercetarea de fond arat c este mult anterioar venirii slavilor în Balcani. XIII-XVI în Ungaria. Slavoniei i Dalmaliei.XV. X. dar s vedem replica oficial prin dic ionarele noastre. precum i Cnezat.In Ä A magyar torteneti etimologiai szotara´: 1) 1116 ± Func ionar superior regal al Croa iei. ( i în form de mare ban) titlu purtat de boierul ce guvena Banatul Severinului.. 236). Mehedin i. Apoi. administrative.´Magyar ertelmezo kezisetar´: ÄGuvemator îns rcinat cu conducerea unor regiuni din sudul Ungariei. În Moldova. I. Marquis+at etc. . I. ‡ Dic ionarul limbii române modene: . dreg torul acestei cet i a luat titlul de ban. cu administrarea unor provincii: Croa ia.titlul se acord i efilor guvemelor autonome croatoslovene-dalmate´.. în Moldova dreg tor domnesc. dic ionarele maghiare spun c titlul era pentru regiunile sudului. titlu purtat de unii demnitari cu atribu ii politice..În .288). c) titlu purtat de dreg torul delegat de regele Ungariei cu administrarea unor provincii (DLRM.Comandan ii unor cet i de frontier . p. 1.96). Tismana etc.193). observ m inadvertente. dup ce au luat în st pânire. Cuvântul este neclar lingvi tilor ce ne pricopsesc cu inadvente flagrante în tiin .BANAT (Ban+at). între care: . Începând din 1761.La slavii de sud titlul BAN e cunoscut din sec.XII...72). Cetatea Severinului. al ii maghiar . de i evident B nia e în Oltenia.. c) titlu purtat de dreg torii delega i cu administrarea unor jude e. b) ( i forma de mare ban) titlu purtat dreg torul delegat de domnul rii Române ti cu cârmuirea Olteniei. Din sec. (mai târziu) titlu purtat de primul boier în rang în ara Româneasc (numit ban al Craiovei). b) titlu purtat de dreg torii delega i cu administrarea unor jude e oltene. din secolul Xll. 3) 1535 . . Acesta apare pentru prima oar în sfatul domnesc în timpul lui Mircea cel B trân (1386-1418).Apoi.) Titlu de dreg tor: a) ( i în forma de mare-ban) titlu purtat de dreg torul delegat de domnul rii Române ti cu cârmuirea Olteniei. dar la noi se spune c este numai un titlu purtat de dreg torii maghiari din sec.(înv. De unde? De la AVARI. care ar trebui sa fie clare: ‡ Dic ionarul limbii române contentemporane (DLRC): ÄTitlu de dreg torie: a) purtat de dreg torul delegat de regele Ungariei.XVII. Severinul pe care i-l ad ugau la titulatur i Domnii rii Rpmane ti.66). judiciare i militare. la slavii din sud. Dalma ia. care î i avea re edin a la Bucuresti i se bucura de o autoritate nominal asupra Olteniei. persoana care avea titlu de ban" (MDE. cu conducerea unei regiuni de grani ´. Cel mai înalt rang boieresc. Unii îi dau origine slav . între sec.. 3) In Evul Mediu în ara Româneasc : reprezentantul Domnului în Oltenia. banul a fost re inut la Bucure ti ca sfetnic al domnulu1 i înlocuit la Craiova cu un caimacan. La fel Duc+at.. Dup 1867.. din substantiv + sufixul at. în sec. XII-XVI.. Dup intrarea Severinului în componen a rii Române ti. iar ungurii îl aduc din sarbo-croat . X. din sec. ‡ Dic ionarul enciclopedic român: .XVI. ca de exemplu. 100).

Dar i este atestat de la 1213 Salaj. conduc torii bulgarilor se numeau hani. Visitor. toate în Transnistria. voievozi. Dup N. B ni a în Hunedoara.Constantinescu.A. La Dictionarul onomastic român. Satra etc. de i e mult mai veche localitatea. Romania. precum: Albul. 172). Corni a. Cea mai târzie men iune a banului este din 1478.nom de lieu. Kufurita. în Halici 17 i alte 6 în regiunile Sandecz i Lubaczeo. M rul.. . Ursuli a.. Macedonia (în 658). De ce e fals? Nu-i spun nimic cuvintele din jur. Numai c el d i cum s-a format acest cuvant. în Carstvenik de la Buda. nume topice cu tema BAN avem B ne ti (în Moldova. Dup Ioan Bogdan. cu: Bannica.Dr ganu. Corbul etc. Bucium. unde tefan Metes aminte te 112 sate românesti. când Rayn wayvoda în Caransebe era i viceban al Severinului (Bogdan..106). Urc m în Polonia. B ne ti (Arad. Kolibi. Cipitor. în regiunea Kraziste-Vlasina (cf.. Deci.. atest rile încep din 1210.p. Cerbul. Iar realitatea este alta. Fals ordinar! Un B ni or apare i în Jugoslavia. Haiduci.432). El zice: latin Balnea. Mai mult. Arsita. iat c acest termen este r spandit în toat ara. unde citim: ÄP rintele Teofilact a invitat pe împ ratuI Asan ca s treac în Valahia. Bucure ti). Purcenica. dar sunt cele romane ti. ori la noi hanatul nu este cunoscut. Maghiarizarea i bulgarizarea vlahilor S vedem sudul Ungariei. mul i bani Harababura este perfect ! Saltimbancii no tri fac. Cele de mai sus atest sudul Ungariei? În sudul Ungariei este S lajul? Ce are el comun cu slavii sudici? Poate numai B ni or. Rotunda.3. Voievodatul s-a împrumutat într-o epoc cu mult mai veche i aceasta trebuie s o punem înainte de venirea ungurilor.B ni or . apare în 1205. V c rel. Prahova. Kornul. comun cu cel din judetul S laj..176). Gurguliat.Statul lui Burebista avea. ca i cel din Hunedoara. Pân atunci era latina de baz . Bani or în S laj. i. IRL. ci în limba bulgar i s-a poruncit ca aceluia care va citi în latin s i se taie limba i de atunci vlahii au început a citi bulg re te. în regiunea Sambor 97. Fonetica este siluit de ace ti falsificatori i nu mai intr m în amanunte. raionul Telene ti)." (RTO. în Belz 25.VII).VII. Apoi. În Cehoslovacia: Banauti Tn fostul cqmitat Zeplin. Doibani (în raionul Dub sari). tiin a. între sec VI-IX (ibid. în Przemyeal 72.. Si. Înlocuirea latinei cu slavona o afl m din m rturiile lui Paisie. B nia în Cara -Severin. s lase m rturisirea roman i s nu mai citeasc în limba latina.. pornind de la o tem fals . Kormatura. Rosetti.. Durmitor. Teleorman. dovad vechimea sa: Ban. cum slavii nu au state pân în sec. par exemple un quartier dans l'aire septentrionale de Sofia porte ce nom´ (DROM. P s rel.. nu folosesc nim nui. când se introduce în biserici ritul slavon.. Samo (623-678). bulgar banja+sufix românesc.593). toat Dacia îl are.. Balta. precum: B rb ti a. deci apar in limbii adamice.. care sunt române ti? Cum un feminin are derivat masculin??? In ce limb ? Normal ar fi tost banji oara-bani oara. ca si Banica din 1563. atestat în 1549. Kornisor. Magura.Gaura. nicidecum bani. Banova în Trencin. Vaslui).l36). la anul 1150. este clar c nu poate fi vorba de un împrumut de la slavi. Negrisor. Gala i. B neasa (Constan a. ca i cel de la frontiera austroiugoslav . Slovenia (în 630). s o cucereasc i s o cure e de eresul rornan. Bucina. Dar. Banicka. Neam . de lang Sofia. Vlasi. Acolo are în jur: Crucita. Numele sunt maghiarizate literal. Nu mai vorbim de cele nordcarpatice. Suceava. Brustura. cf. Uniunea celor 7 triburi (sec. documentele ungure ti nu vorbesc de voievozii români decât de la jum tatea secolului al Xlll-lea încoace (p. Dambovita. Kornet. Nici bulgarii nu se las mai prejos în falsuri lingvistice. eptebani (raionul Rajcani). Ilfov. care atunci st pânea în ea. Vâlcea. Banreve în fostul comitat Corner. Banu în Ia i. Bradul. Singurel... Asan s-a dus i a supus ambele Vlahii sub st pânirea sa i a silit pe vlahi. Cerbana. Murga . Vla ca. Iat ce scrie Ivan Petkanov (L'element roumain dans les langues Balcaniques): . p. al lui N. tot Tn context toponimicromanesc. Dic ionar istoric al localit ilor din Transilvania (de Coriolan Suciu). Taor. Vlasi i alte zeci de nume ce sunt române ti. B ni or (BAN-isor) într-o regiune unde mai afl m nume de locuri române ti. care pan atunci citeau în limba latin . Cu slavii lucrurile sunt clare dup 888.

nici nu poate fi vorba. Prezen a lor este în nord i sudul Dun rii. Dar Al. Mihald. al banului. arondismentul Foix. Cat de Bajan de la Ban.).interdic ie. 112 etc. în 1487. demonstrând vitalitatea i vechimea termenului românesc. pentru ca avarii erau condu i de kagani. avar. ceilal i cnezi. e atestat abia în 1765. pentru ei. în sudul Fran ei. de Macva etc. Craiovei. un ad post natural. banii: Lula. Mehedin ilor. Banat deci (Olahus. Teodor.un prin din sudul Fran ei. anun area public a unei c s torii etc. În 1240. în departamentul Vosgilor. În cronicile medievale forma era Banatus. Pentru cine tie maghiara e clar c putea fi Bansagi. i. . iar slavii imigreaz în sec. Numele sârbesc e Banat. În 1403. Limba are i femininul de Bana. Voievodatul Transilvaniei avea în frunte pe banul IRNERIUS (DIRI. i în persan banul are sensul de p zitor. Dar erorile lingvistice au un lan mare. nici nu exist . MAC. Cuvântul are o arie larg . nu de bani. dar aribanul dumi ale are alte sensuri (proscriere. peine etc.. În sec.. apoi banal. p strat pân azi în Departamentul Ariege. când era conducator Gyla (Gelu).261). pe cursul Moravei apusene. pentru c mai apar Ban-de-sept..Ban . între 1201-1205 i anterior. împreun cu alte trei care depind de ea: Or ova.XIII. 128). vraj . trecând prin ara Ilaut (Oltului) a întâlnit pe Bezeren-ban i l-a b tut. Iat -le: Timi ean. Banatul Knin. Dar i atunci mai erau consemna i. tyrannie. Nic ieri prin . Ungurii vin în Banat între 1002-1003. Olteniei. nu Bansag. anatem . circulând în Banatul respectiv. Oslu (1254). XV. IX. rege ungar. În Monografia. în Banatul timi an (RTO. elementul românesc s-a bucurat de Äjus valahicum´ (în turc Äcerna'ât-Î'Eflakan").Graur îi crede ca venind din germanul Bana . nu Bantus. i în aceste teritorii.l . Peth. din mun ii Kos i Durmitor.. amende. ce aveau avarii cu apusul Europei? Sârbii vin în Balcani în sec. curteanul Dionisie este ..VI-VII în Peninsula Balcanic . dup care se extind. cu sensuri de: proclamation. care e toponim i în Ungaria i în sud.. Banatul Bosniei. i în Fran a exista termenul Banat. Miron Costin men ioneaz : Ä. Numele ungar al Banatului azi e Bansag. în provensal . în cronica persanului Fadl Allah Ra id-od-Din sunt amintite luptele lui Ordu (conducatorul hoardei din timpul invaziei t tare).boierie´. de So. I. Mai curios e c forma ungureasc Bantusi. satul cneazului (Villa Kenezii. Dup Pasarovits vin vabii. începând cu sec. Cronicile vechi consemneaza pe romanul lacob Gârli te. în 1241.. ca i bulgarii. aromânii nu au suferit nici o influen maghiar . Ora ul Alb. c vine Ban al Bosniei. semantism apropiat de neolatine. Rama (Hertegovina). deci nu de Banat. Deci. amintind mai jos i termenul Bantum.XIII. În francez are i sensul de prin . întâlnim pe Luca bano de Scevrin. sau marca în marcile germane. Or. nici o leg tur cu limba slav sau maghiar . Luca (1233). Tara Mehedin ului´. la 1261. ce în maghiar sau sarbo-croat . Stefan (1243). îi confisc mo ia de la Saploc (Onomastica..111). care. Or. aici g sim pristalzi i bani române ti. Înc în anul 1261. XVIII. interdic ie. francul în Fran a etc.t69). Cârmuitorul lor se numea Ban (Banus)´. De altfel. cantonul Tarascon-sur-Ariege. primesc de la unguri capitala lor. nu Bansag.. Titl ul de ban al Slavoniei dispare din acte în 1224. însemnâd . Într-un text din Nicolae Olahus se men iona: ÄMai jos de podul lui Troian se afl cetatea Severinului. sârbesc devenit Voivodina. To i noii-veni i numesc Banat. latinitatea noastr cu reverbera ii clare în apus este evident tuturor. Ponith (1266). dar niciodat Bantusi. ca i Ban-sur-Mentre. la aromâni. loan (1238).magister i banus de Zeurino" (p. caracter monosilabic al limbii noastre.) În engleza înseamn izgonire. farmec etc.. de Ozora. 17). almanah al Cri anei. al Bosniei în 1251. în 1233 aveam Äprincoipe militiae paganorum nomice Os ul´. sub tefan Lazarevici. Mai sunt atesta i banul Simion din Bistri a-N s ud. voivozi ca Pavel voievod. i mai departe: ÄBanul Mehedin ului are steag i muzic ost easc i o pecetie deosebit în dependen de domnii munteni´ (Costin. convocation. de Kucevo. când recunosc suzeranitatea maghiar . Alt termen derivat e în francez Banlieu (espace d'une lieu autour d'une ville ou s'exercait le droit de . iar centrul teritoriului sârbesc se afla pe valea Ibarului i a Limului. Sigur este vorba de BELGRAD. în hrisoavele vremii. Severin. c ruia Andrei al III-lea.. Mihail. Sârbii vin în Banat în sec. Din Transilvania Imerius.mai sus de Muntenia. al Dalma iei în 1254.. banatele devin voievodate. în sec. Vom mai derula câteva date certe. Astfel în anul 1335.23Q--231). la fel cum ducatul. pe vod conte Sobozlon. Aurel Tripon ar ta c . Cehii i slovacii vin. efigia banului era imprimat pe monede.

budza. dako.ban). Toate pove tile pornesc de la analize fabricate de autorii de Äsfârâiace" precum Graur.72% dar. la mân stirea Sf.1968). Lipsesc izvoare mai autentice. arat originea în Dobrosloveni-Olt? Dar se numea i Daia i Daca. iar f r derivatele lor. Pentru c bria apare i în nume de locuri compuse. El. în Moldova la 1429. Dac avem în vedere c limba romana vorbesc cam 30 de milioane din ar i din afara rii. în secolele IV-VII.. sau. i grecului Brie. etc.n. ca i ÄHistria´ de V. numele autohtone. ‡Daca. meglenoromân . se va ajunge numai la 3. Calabria. mai precis spus. nici nu exist în bulgar ! Este în albanez Ägat´. ‡Buzata. slav Daja. insul dovedind în general instruc ie solid . Numai c buz este nume românesc. ar putea fi bulgarul Buzata.. în primul rând prin bog ia numelor înregistrate´. se vede clar fara ochelari de cal !. zice el.Martinovici i N.7. Numai c nu exist în bulgar . Inscrip iile din sec. cf. în mai multe volume. vol I si II (Buc. poate nici nu tie c bulgarii (b<v) sunt din fire Volgari i bulgari. Ar fi hipocorostica lui Iordan sau David. a c rui mam RomulaRe ca.. copie a celei franceze. precum Coriolan Suciu . dep ita de mult (Studii. ‡Daia. Unde. Banatului i celorlalte inuturi alipite. precum Mesembria.savant" de tarab ? C limba român nu este crea ia noastr ...67%.. IV-XIII descoperite în Romania" (Buc. numele române ti ar fi cam 51. Sibiu. Sau academicianul nostru nabar n-are? În plus. Dacu. Dar i toponimul Briesti. În rest.p. Fontes historiae daco-romanae. tot în introducere: Ä. la Iorgu Iordan ignoran a îsi d mâna cu mitoc nia zarzavagiului bulgar. Andras Kereny-Die personnamen von Dazien.. adev rate.. Bulgarul buza Äobraz´ deriv clar din obrazu. De ce. A .alt bulg resc. Numai c Dacus i Daca apar înaintea venirii slavilor pe aici. gata . Cât de savant e în lingvistic . ÄCarte de mare interes pentru Äto i romanii´ (Editura tiintific i Encidopedic -Buc.cetate". de la brei.33%. c reia grafic nu i se poate repro a nimic. care aminte te de Banlocul timi an. II. în toscan Ägatuaj´ . pronun at Vrie în mod frecvent. ceea ce trebuia tiut. din bg. formal. mai am nun it. ‡Gata. E vorba de 33. de origine trac ? Limba lor era cea de a patra limba de cult din Imperiul Bizantin. Cluj 1921. bulgari! " Dac în scrierile lui Graur mai afl m i lucruri bune. de Emilian Popescu.10).(p. slujba la locurile sfinte se oficia i în besic . latin si siriac . juxapuse str irie i nu mai sunt autohtone. Budapesta.215). Nici o aluzie la daci sau la daca. Ilfov.Pârvan etc. El mai scrie..). Ce facem. zbarci. pe unde bulgarii n-au c lcat..Istrati. cu Daia. La noi apare la 1494.Românii sunt. Selambria... n scut în Dacia Ripensis. termenul Banlieue pare descris astfel: .1983). cum am mai spus. Daia româna ALBA?? Ce facem cu împ ratul roman Maximus DAIA. ‡Bria. din bulgarul Besju. ÄInscrip iile Scytiei Minor´. adus aici de c tre unchiul s u Iustin. din bg. Cum se tie..Dic ionar istoric al localit ilor din Transilvania. 4 vol.. Iordane.. e vorba de popula ia besic . inscrip ii din Moesia Inferior vorbesc de Bessis din 163 e. Deci. Ne vom referi la opera sa de Ämaturitate´ numit : ÄDic ionar al numelor de familie române ti´. Iorgu Iordan: . arma na ional . numele unei plante. În Grande Encyclopedie. Aminte te pe Decebal. 1941 etc.1967). scrie el.. ca i în Mure .. zice el. de i se tie c renumitul împ rat era de fel din Mehedin i.buza).Des le XI siecle en rencontre dans les actes des mentions de ces territoires avoismantles villes´. sub numele Brievici. construit de valahi adu i aici de c tre Iustinian în 536.500 de nume culese Ädin tot felul de izvoare´. domnule Iordan. alaturi de greac . crede ca a lichidat cuvantul din limb . c trebuia Ban latin s dea Bân. sat în Harghita. S eviden iem ignoran a respectivului limbist: ‡Besea. Ce vrea s spun indirect acest . daka. care crede c nu e românesc. de C. constat m c e doar o list cu nume de familie. ca i albanezul buze (aromân . Lucrarea con ine o bibliografie anacronic .. numele autohtone sunt. Dic ionarul Transilvaniei. a continuat s se aplice de la început pân ast zi f r intrerupere´ (p. unde scrie Domnia Sa înca din introducers ÄCred c lucrarea de fa a are o anumit importan . În care semninca ia este de .. Ecaterina din Sinai.. la 2. nepotul de sor al lui Galarius Maximus. i aceasta pentru c sistemul lor st la baza celor române ti. Bucuros de isprav . . interesul cel mai mare pentru lucrarea de fa îl prezint .

etc. în sens de tr zn i. cu. Cu afereza lui Äa´ precum i derivatul Sandru cu sincoparea silabei Li. Târgovi te. apoi nimeri pe Pandokos i pe LISANDRU´ (C. atestat în sec. originea lui frigian fiind acceptat de speciati ti. în Ardeal. pentru escu n-am întâlnit i cred c nici nu exist . Unde bate mecheria lui Iordan? În subminarea unit ii statului na ional roman. dle.XVIII. ca i dintre iobagii sec XVIII? Aveai i anul na terii i numele Aldescu. cel care apare la Tapae. Aici avem de a face cu nume bulg re ti. mai rar sârbe ti. care nu poate însemna nicidecum bulgar. Numai c Nagy. ‡Asia. noi românii.X\.. Iata alta. Fals ordinar. Numai c apare demult în iraca Lipara. Se presupune ca ar deriva din latinul sclavul. Paul. Apoi ce facem cu por ile scheene. v. ‡Cel mare. Papa ar veni din ap (ungar) ce ar însemna tata. zicea dumnealui. etc. zice el. Kisch (p. ‡Maria. i iat cum. ÄO situatie asem n toare în ce prive te antroponimia devenit cu timpul româneasc (înainte ce-o fi fost?.unguresc. El rupe Ardealul de contextul rom nesc (tot cu erdelu o ine gângavul în percepere). Ciocul mic. atestat înc din 97 e. Zice c tot una cu Pavel. Chiar. zice Iordan. Asja. nu Cel mare. Apare tot în Iliada.. f r echivoc.. Suceava. II etc. fiul lui Priam. Homer ‡Lisandru. dac tot ne plimb m prin lume. traducerea ungurescului Nagy... înainte de Edictul de la Milano din 313. farseur ordinar! Chiar n-ai auzit de: ÄHogy magyarositsuk a vezetek neveket´ (Cum s maghiariz m numele de familie). La fel Kis. deci înaintea Vulgatei treduse de Ieronim (între 395-405) în latina clasic . acolo te saturi de Pope ti i Ionesti. Poate. . lene ! Numai ca e atestat din sec.expertul".? Nichita. cel mic. adjectiv. absurde"(p. din bg. pe care le fac cei necrescu i la minte.. ucr. Ia i. Arma. Mai mult. variant a lui Alexandru. La noi i schitul Lip re ti. Avramezcu. ‡La Iorgu Iordan. Dar ce facem cu Marinus. Pentru el . Mai are el ceva strâmb i cu Äeanu´. deci nici vorba de cuvinte slave. nume biblic numai c la noi aparedin sec.‡Leparg. El scrie: ÄExemple de acestfel.bulgar Leparov. din bg. Iat câteva: F g ra .. care al turi de cele dardane.)". fiul din flori al lui Priam... Dar cu Scheii Bra ovului. Chix! Ce facem cu Paulin de Nolla. Ce facem cu Schei atestat în Moldova ca sat în 1445. apar in Iliada? Noi aven schei în Bârg u.17).oi´.bulgari asimila i´ !? Incolo.II. a vrut s -i fac pe cona ionalii s i bulgari cul ii Europei!. etc. pe ce te-am pl tit? Dar s vedem ce perle mai lanseaz . Vakarezku. Bra ov. nume de ora . care se explic prin simpla vecinatate a românilor cu popula ia de limba slav . neaflat în Moldova i Muntenia. Ce spui Fran ? N-ai auzit de maghiarizarea numelor române ti?! i de ce nu te ui i într-o carte de telefoane. Stop. II.Fogoras. Marina. 109). ar veni de la Troja. Pâna i Troia. locul doi dup rege. Alexandru era numele purtat de Paris. Scheiani (1448). Perfect. fiii lui Ion nu se puteau numi Ionescu. din bg. Aurel si Aureliu sunt neologisme. zici mata . Marin. insul i arhipelag în Marea Tirenian . Uite pasajul homeric: ÄAjax s ri la troieni.483).. Iordan.. deci. de ce nu ai citit lista de pierderi ale fostului Imperiu dualist. care nu avea nici capacitatea. lucru simplu ? Ori. Când nu mai are ce zice.Moldovenii . ba scris cu ortografie germana. într-o ignoran des vâr it . Iorgu Iordan ce studii o fi avut?. Numai c Aurelus apare în inscrip iile dacice din sec. cu arma trânti pe Doriotos.. Ce facem cu textul din ÄIliada": ÄGemu. din regiunile. Schee (1616). o d pe Äslavona bisericeasc .n. cu . de peste mun i. aminti i la 1559? Dar acesta. Pacea.. pot p rea aproape. ca i satul muntean din 1545.. Äbulgar´ ? Fals din dou motive.TD) întâlnim în Oltenia i Muntenia.. întreb eu . Mai departe sus ine: Äautorit ile de pe vremuri. atunci..toponimul Paulimandra din Balcani (553-555)? Timar (iu) . Ce facem.. ‡Scheau. ‡Arma. Scheia (1502) etc. numai minuni. i cu sufixul oltean .escu" nu exist în Ardeal. însa. dar ce facem cu râul din nordul Italiei atestat de Virgiliu în Eneida? Peste tot.. iar Veza st la baza lui Vezina. dar i-n coapse isbindu-se Asiu hirtacianul. aburi de ignorant. Trecerile dintr-o parte în cealalt a teritoriului sc ldat de apele Dun rii . corect înseamna mare.. rus. bulgar ´. pân la Ztanenezku. mai exista i? Eu am dat examene cu unul numit Mitu Grossu.. cu deosebire în regiunea de es a lor... Românii lui. suprimau aceast final când înregistrau numele române ti´(??)..Eneida": Arma virumque canno"..

i una peste alta. ne înv au limba român ). fugaces Postume. pe care au uitat-o str mo ii lor´ (p. (Închipui i-v . Dar altfel. cuvantului nostru fundamental de .. Toktu. mi se pare logic s relev ceea ce un cititor temeinic n-ar avea nevoie s afle de la mine.. evrei Alexandru Rosetti (de origine iudaic ) a fost în cultura noastr up factor de progres. cu unele întreruperi..dateaz .. alta ara Româneasc i Moldova. cic i în România Veche avem. L-am cunoscut personal cu ocazia examenului de stat din 1962. unde m-am referit la cele dou principate ale României vechi.. unde acad. ne înv au limba român ) oficia al turi de Ion P tru agonia lingvisticii noastre. . Pentru cei care-i ascultaser pe C linescu i Vianu. aferim!. la adapostul câtorva decenii. Isonul era inut de Zdrenghea i Romulus Todoran & Co. care face lingvistic în piat . La coala de literatur de la osea..1954. cel pu in a a apare din informa iile care te dau uneori. .. despre care am vorbit anterior. unguresc etc. Kormesi. Drept pentru care.. contestabil uneori. în sens larg (cu includere i a Banatului) prezint i el un interes deosebit din punct de vedere antroponomic..´ (p..Ormutag??? Cele zise bulg re ti sunt de-ale noastre. i Ia i.) Iordan nu d nici o explica ie. Ha deu. Acad.. ca venind din limba avar . cu zarzavagiii! Eheu. cu toate erorile specifice epocii. limba matern . analist des vâr it.turcesc". Gogori e pe care orice alogen le împr tie. i aici popula ia asimilat cu timpul de c tre romani i-a p strat. drept pentru care nici nu mai merit vreun comentariu. pe unul Moise.slavizati" de. rus.. Aici este numai o demonstra ie de iresponsabilitate tiin ific .Ardealul. ai urma i i pe aici. numele de familie române ti sunt de origine greac i slav . pentru ca în bibliografie sa aflu i o bro ur sub titlul ³Influen a limbilor slave meridionale asupra limbii romane ti (sec.BAN". înc din epoca romana (p.. Eminescu dup schema lui Cihak. mari influen e bulg re ti. semnele de întrebare persistau. cu nici un argument.D." i vorbe te de . Nu mai d m nici un citat stupid. E vorba de ³caprovarzismul´ specific unei epoci dictatoriale în care tiin a devenise servitoarea politicii. Emil Petrovici(to i de origine iudaic . lordane?! . Tervei. în parte. polon. aura lui este real .În afara poreclelor. nu putea mi ca în compania lui Alexandru Graur i Iorgu Iordan (to i de origine iudaic . Krum. dublat de parfumul poeziei de care am r mas lipit.T. M întreb. Întocmai ca i în nordul Moldovei. care-i umbresc meritul.... c fo tii ucraineni din jude ele de odinioar Dorohoi. e bine s spunem deschis i umbrele care-i marcheaz erorile. Deci. E vorba de bulgari i de câteva jude e muntene ti": (Ce spui. a r spandit un aer de bonomie bine calculat .. una ar fi Ardealul. repet m. F lticeni. El scrie focos: . ucrainene etc. de ce nu ne-am botezat copiii Asparuh. In alt parte scrie c numele lui Eminescu e . deveneau recul în fata modei devastatoare a culturii noastre na ionale. i numele de familie prezint unele particularit i absente dincoace de Carpa i.) Un cititor atent i deprins s mediteze în leg tur cu lectura are impresia c asist la procesul de asimilare a popula iei str ine la origine. benefic . Imp timit de adev r.. când semn tura Domniei-sale m-a denumit profesor de istorie i limba româneasc . Eu eram din fire un posibil matematician. am f cut din fug un fel de compara ie între nordul Moldovei i sudul Munteniei. Deoarece.Eminescu . Sevar. În 1688 e ocupat de Austria i încorporat statului dualist. Bineîn eles c i el a dat gir originei slave.porecle" ce au la baz graiuri diferite etc.. 15). ci concluzia: . nu s -au gandit. c Institutul de Lingvistic al Academiei Române poart numele acestui (efectiv) du man ai României!!!. În tiin nu exista polite e.. meserie pe care n -am dorit-o niciodat .. altfel gândind progresul ar fi fost imposibil. pe care o reg seam i la Cluj. Halal.nume turcesc" !?! Eu mai amintesc doar ultima mizerie. stirpea boiereasc nu s-a desmin it. 15). cu Ädovezi´ ce puneau la index pe Cantemir. În consecin . ceh. simple gogo i de tuf . despre Stalin i problemele lingvisticii i-am auzit pe Coteanu i Finuta Leibovici (to i de origine iudaic . ed. c p rintii lor sau bunicii au vorbit alt limb . Ungaria devine pa alâc turcesc. Dar.. In 1526. Romanii . o politizare absurd .16). Aci condi iile de via a au fost altele decât cele pe care le-am urmarit mai sus.. VI-XII)´. postume. ne înv au limba român ) ini ial. Boto ani. iar Transilvania principat autonom. scrie: bulgar. curate. Oare acest savant de carton n-o fi auzit de ÄA magyar nyelv torteneti etimologikai szotara´ în 3 volume? Afirma ia c Ardealul a depins de Ungaria vreme îndelungat e fals .n. Tetet.

erau pu ini i neimportanti. din 943. Troian. Simple iordane. Se mai sus ine c bulgar a fost liantul dintre daco-romana i maghiara! Românii erau incul i.. deci 1/5 din limba româneasc . Ilie B rbulescu ar ta c influen e par iale slave pot fi numai dup sec. Abera iile cu Cr ciun.romanizata´. deci slavii de pe Vistula. colite la Moscova. schema fals a etnogenezei noastre este intact ..uitate deliberat.. distructiv . Abera iile se in lan . iar logica este deficitar . departe de adevar. Racoviata. colinda. ca însemnând bulgar.V i ara Romaneasc e denumit . Celebrul dic ionar al lui Massim i Laurian.. Astfel.. Le r mane numele. ce vorbeau bulgara. Cârcinov. Deci. adev rat miracol. e un cuvânt comun NUME+MOTRU..Skok. impunea bilingvismul slavo-român. veni i). Bezn babilonica. Mai aberant. Sclavinii si Antii.ÄÎnv turile din iunie i august 1950´ erau lege. Se sus ine aberant c slavii au fost pe aici cuceritori. Cand prof.. din 1871. Bratia. iar binefacerile sale pentru ara natal . . a lui Ha deu a fost eludat . XII.. pentru c politica înlocuie te tiinta cu neru inarea specific hoardelor asiatice. slavii.circulatiei cuvintelor". Nordul Dun rii era. corman etc. caracterul balcanic al limbii noastre devine dogm . Numai c Menumorut pe care ei îl cred slav. care erau tolera i. bine inten ionat . . apoi Ormutag i Boris vor cuprinde i Banatul i Ardealul pan la Tisa... tiin ific ´ denumit ) la Academie din 21-25 martie. genial . în fonetic ... naiv . i alte insecte.361 sunt slave. Rela ia cu sârbo-croata este for at i nu ine de tiin . cu gramatic latin !. rari . Se uita de Vasile al ll-lea BULGAROHTONUL. pentru c demonstra c nu se pot face fraze din cuvinte exclusiv slave.. Rancaciov.. Teoria Stalinist combatea pe N.. merg mai departe i exclud total pe români din nordul Dun rii. Glâmbocel. vorbe. În fond. de lang Bascov. reprezentând 2/5 din lexic. 2. Ei vorbesc despre Boris i Simion ca mijlocitori ai ortodoxiei noastre. .. similar cu NUME+DSEU-Dumnezeu. Pentru arge eni eroarea este evident . Dacii de aici. Cea mai veche inscriptie a lor. Äpopula ia majoritara slav ´ este . De cine? Cum? Cand? Nimic clar. ara nimanui. Rosetti reia cuvantul schiau. Berstein. de provenien bulgar .. din satul Mircea Vod . ara slavilor´ (cf.Bulgara . iar apoi iau nume pure române ti ale vlahilor oprima i. ca s redevenim iart ara de ba tin majoritari. Eludând Karst-Venik. Aici. Teoria . au rezistat. Numai c la Glâmbocul din Vale.). Petrovici mai spune c formarea s-a f cut de-a lungul cursului inferior al Dun rii. spun ei..liantul dintre româna i maghiar " !? Teoria încruci rii limbilor balcanice cu preponderen bulgara este. suntem muta i în sudul Dun rii.765 cuvinte. s lu m de la ei termeni fundamentali din religie. Miklosich. ar fi cuvinte slave. din 5. într-o exprimare eufemistic . Stupid. Se consider denumiri slave Slanic. e combatut. Dup schema lui Cihak din 1879.. Intrî în joc venedi (d = t. plug. dar tezist .Teofilaktos Simokattes. Dar Derjavin coboar pe slavi înainte de sec. iar expansiunea lor ar începe din 802.înving tori´. se dau drept albine truditoare în lingvistica de la noi. grindei. iar casta Motru era prima atestat în inscrip ii. ei vor ca noi.165 cuvinte de origine latin . nic ieri. de la v rsarea Tisei i pâna la mare. idee preluat exagerat de coala Ardelean .. dar concluzia lor era ca limba este preponderent slav ... urmat de cea din 2-4 iulie 1951. O sesiune (. singurul popor n scut cre tin din lume. ca i s fi copiat forma statal a lor. i azi. eroare ce consolideaza abera ia lui Iordan. cuprindea i cuvinte cu origine îndoioas . P. chipurile. Rosetti capituleaza total în fata lui Iordan. Marr. X. unde st panirea Romei a durat circa 600 ani. Jurecek etc. nimic clar. o cru-ce str veche vorbe te despre satul Pite ti. Apoi alt miracol. în incertitudine. Rusalii. Se consider ipotetic existen a românilor în Moldova i Ardeal din sec. de care n-am sc pat definitiv nici azi. Se trece cu vederea c Justinian era oltean din Mehedin i. devin . sunt absurde. Se mai spune c slavii dau i lec ii de cultura românilor: cobila. Bulgarii vin în Balcani i întemeiaza statul în 679. decenii întregi. spune altceva.Se mai spune despre influenta greac asupra bulgarei. cât de politica lor expansionist . fa de numai 1. Miletic. dup p rerea lor.f r a se spune unde i pe cine au învins.. când hanul Krum. deci de mii de ani. Lindinile acestora..

. limba lor este bine denumit ungar . cu multe modific ri. M întreb.Metafisica" sa. cu toat simpatia pe care o m rturisesc. de care n-aveau nevoie. Rosetti le declara str ine.. ean.. D. valideaz pe Cihak. ar. Sertarele istorice sunt convertite într-un amalgam din care cititorul obi nuit. centrele devin Ohrida i Preslav. traduseser Evangheliile. Profesorul Isac Mocanu. plurilingvist. an. ZA. nu maghiar . ap rea cartea lui Barczi Geza (ÄA maghiar nyelv eletraiza´). Bledi Geza.. Vom insista deci. scrie dezinvolt: ÄLimba roman este urma a limbii romanizate a popula iilor dun rene. La vocabular. s arat c Eminescu îi considera . dou legi sunt românesti i universale: simetria ad/ba. Pocind cuvintele noastre. E bine tiut însa lupta pentru spa iul str mo esc. care a suferit o putemic influen a limbilor slave meridionale´. Cihak. iar OIERUL oi ?? De fapt. et.. spune Rosetti. ca i rela ia consonantic surd/sonor. Ace ti semis lbatici asiatici f r ar i limb au luat la monosilabele lor urlate. eronat total. în . Se uita c Dr. sunt cu citate trunchiate. reducând num rul lor la 349.lingvist´. iar Constantin inventase alfabetul glagolitic. Hoardele puse pe jaf erau atrase de boga ia vie ii materiale. A a este. a dat cheia scrierii hieratice. separa limba unica de cele 72 de graiuri. de oriunde. Nici nu îl vom l sa în boii lui i vom vorbi despre rela ia cu graiul maghiar. us. is. dar nu de la romani. aci. PRO. anume Alexiss Gy. PRE. de i lucrul e clar. În 1963.Legile universale ale limbii romane N-a dori. scrie c acesta nu tia nici o limb i era un escroc. ante. poate.. cu caracter regional. pe prefixe si sufixe. iste. ... fapt evident. alt venit pe val în lingvistic . ei sunt superiori. de ce nu se ocup de transferul din româna în maghiara. Iat . eala. Lucrarea se chema ÄInfluen ele limbii române asupra celei maghiare´ i a ap rut i în . revista de la noi. A a e determinat progresul. Incursul în fonetic e derutant. alnic.. de vreme ce abia acum am citit scrierea hieratic . ic. în care sus ine c ungurii n -au împrumutat din limba romaneasca decât cel mult 8 cuvinte. ina. nici nu avea cum s fie. cum cercul denigr rii este bine concentrat de c tre denigratori. în afara regulilor de pronuntare. dar r spunsul lui Petrovici este prompt: lucrarea nu are nici un merit. deci. Chipurile. fra i din Tesalonic. i în Onomastic . i. care. în nici un caz. ambiguu slavofil.. de la Budapesta?! De altfel. CANTEMIR. ignorat de Rosetti. Culmea.Limba Român ´. cum Constantin i Metodiu. nedisimulând dispre ul i ocara la adresa localnicilor. mci.. ca. Se vede ca opera ia Babel nu este înc clar lingvi tilor no tri. Cosmopolitismul este du manul real. as. enie. va trimite un studiu temeinic Institutului de lingvistic . Limba reflect cultura i civilizatia unui popor. Academia Româna. Un alt autor. ca i în Topomastic .Macrea. În încheierea nefericitului opuscul. vorbind despre Cihak. dac nu de la b tina i ? Fantezia nu ine loc de tiint a limbii. Legea diferen ierilor promoveaz evolu ia întregii comunita i numite POPOR. nu maghiare. de ce? S strice schema lui Cihak ?! i argumentele nu ar fi lipsit. Destul ca sa se concluda c vechea slav bisericeasc ar fi limba bisericii ortodoxe slave i românesti. fratele împricinatului . Noi suntem singurul popor care n-a râvnit i nici n-a cotropit alte teritorii str ine. Inutil de repetat. Cuno tintele pot i trebuie s fie multe i cît mai multe. împotriva invadatorilor. PO. Lumea tace. Cum. spune legenda.. prin care se va Ädemonstra" pnoritatea slavilor i dispari ia autohtonilor. erorile sunt mai flagrante. Mocanu demonstra c mai mult de 600 de cuvinte sunt române ti. scrie ca num rul de 580 de cuvinte maghiare este exagerat. Evident: Ne.. e actul de cet enie în marea comunitate a popoarelor. cum n-a observat c BOIERUL avea boi. Un alt autor maghiar. ardelean de bun credin .. ici. nimeni nu i-a acordat nici o importan i cele 600 de cuvinte sunt Äunguresti´ în toate dic ionarele i statisticilede la noi. e de parere c vreo 600 de cuvinte romane ti au intrat în lexicul maghiar. acela i fals procedeu. pe criteriul cronologic. elnie. De la cine au deprins agricultura i me te ugurile migratorii. Incursiunea în sintaxa merge pe aceea i schem . cel cirilic venind mai târziu în Bulgaria. nedeosebind codurile de limba vorbit . og. determin fiin a sa etnic i rolul în dezvoltarea sa social .cu nas sub ire". Dar. Ca i sufixele: ac. El tia dincotro bate vântul epocii. nic. false probleme ve tejite de scrierea hieratic . nu mai pricepe nimic. iv. Pentru c el întreba pe Äexpertii´ de la noi. ame it de teoria lui Stalin. RAS. ita.

împotriva Apusului catolic. un stat tampon. Ei st pânesc pe to i vecinii. stavil în calea tendin elor de desna ionalizare.. cealalt se opre te în Carpa ii P duro i din zona Ungariei.. cu via parazitar . Profirogenetos. . devin catolici. lipsa drumurilor aratandu-i numele. 1. care scrie: Ä. în numele Academiei. dup care ocup cotul Tisei...academicieni de carton" De fapt. Hoarda de manevra. ei au fost adu i de bizantini..Analiza structural a cuvintelor dezv luie originea lor. Care alt popor mai are atâtea cuvinte? Analiza monosilabic i structural va lumina aceast coloan infinit a spiritualit ii noastre. Oi n-avem.Transferul e compromis. numele ei primar.. pl ti i dublu. Ban Aladar. 3. fac incursiuni devastatoare pân la Roma i. în ÄOrigmea maghiarilor´..un stat tampon creat de Vatican In istoria bizantin . Hoarda este b tut de Besseni i rupt în dou . Curs practic pentru . colaborarea cu du manii se cheam tr dare i trebuie pedepsit ca atare. 2. mâncau came de cal i de lup i altele de acest fel. Dar. chiar dac respectivul Änu suport pu c ria´ i e. Sputnicul este sputnic. iar avius-a-um drum. de net g duit. Progresul lor se refer la ultimele veacuri. acesta a disparut când a ap rut cuvântul romanesc tren.. iarna se retrag lang rauri. nu lucrau pamântul. 4.000 de cuvinte. Evul Mediu apusean fiind cunoscut ca un adev rat viespar. f r mil . deci f r drum.ei (maghiarii) locuiesc în corturi. pe nisip.. C lug rul catolic Iulianus descoper în anul 1236 o frac iune important a poporului maghiar i scrie despre ei astfel: Ä. N v litorii aveau maximum 200 de cuvinte iar subterfugiul c le-ar fi completat cu cele latine este fals. 5. Un alt autor bizantin. ÄVia a lor era cea a nomazilor de step ´. No iunea e înso it de cuvânt. Dac în limba noastr perioad s-a folosit cuvântul maghiar gozos (gheze ). tr iau ca animalele s lbatice. . ale imperiului catolic cosmopolit. ini ial. ci trebuie studiat întreaga familie a cuvântului respectiv. i exemple aberante suntdestule. Un alt autor maghiar. Cum cealalalt era. cojoc i opincile confec ionate de industria popular . maghiarii apar undeva în Nordul M rii Negre. Bessenii erau Basarabenii (Arabia bessenilor) cu confuziile de rigoare ale lingvistilor. dac nu sunt curente în Ardeal.Trecerea unui cuvant în alt limb se face numai printr-o arie de contact dintre dou limbi. în care primatul era al for ei î i al s lb ticiei.000. anume. scrie:.Potrivit DLRM avem circa 9. Chiar în condi iile maghiariz rii for ate din Ardeal trebuie s subliniem rolul preo imii ortodoxe din Moldova i ara Româneasc . sau Bac u. regulile generate de transfer ale cuvantului dintr-o limba în alta. asta este lozinca cotropitorilor.. apoi îi târ sc la Kerci. iar cu cele omise cam 10.. lucru curent în lingvistica maghiar . dac se modific cuvintele. O parte se retrage în Asia.Nici un cuvant nu trece dintr-o limb în alta decât din necesitate. o zona de mla tini i bal i. pe care îi oblig la sarcini grele i îi trateaz ca pe ni te prizonieri. precum Äalean´ pe care DLRM îl probozesc din maghiarul Äelen´..Nu se poate considera transfer numai o parte din cuvant. Aici e germenele viitorului stat maghiar. referindu-se la aceea i faz a istoriei acestei hoarde mongole.cult´. prin convie uire îndelungat în timp..Cuvintele maghiare nu pot ap rea în ara Româneasc i Moldova.. unde ei vând prizonierii i cump r stofe grece ti i alte m rfuri´. De fapt. civilizarea hoardei are amprent german . Statul este creat de catolici împotriva ortodoxiei noastre. din lips de piatr .. observ m lipsa de preg tire lingvistic general la cei care eman . de i Ara însemn inut. Hoarda era analfabet . care judec poporul dup caciul . localitate de lang mare. potrivit fonetismului limbii adoptive. purt toare de sens.. citeaz pe Ibn Rostah. cu origine mongol . Ungaria . 6. poate lua i alte sensuri. unde caii g seau planta coada calului. În contextul noii limbi.. In timp. unde pescuiesc i unde tr iesc comod. Este cunoscut dispre ul lor fa de cultura apusean . Acest lucru se cunoa te prin monosilabele. Oalele sparte trebuie pl tite. beau lapte de iap i sânge´. brânz mâncam.. fiul împ ratului Leon cel Mare i În elept.

. Iat un exemplu clar.. devenind populate romanizata. când nu auzise nimeni de maghiari i slavi. Nu putem purta manu i în tiinta. Interven iile zi ilor intelectuali în lexic s-au dovedit a fi cuvinte parazitare. ci una învinge. tigris etc.chip´' i nu din tipus. aret. trei-p zeste etc. ca s fii tot cum e ti. arhaice. schimb . b g u. El mai scrie ca maghiarii g sesc în Ardeal o toponimie a unei popula ii slavo-române. bobu or. urm resc subminarea statului na ional unitar roman. ea nu. buflea. cuvantut maghiar ernyo. Din dic ionarul lui ineanu. brâni or etc. ridic -te i du-te din p mântul pe care-l locuie ti. drepturile ni s-au c lcat în picioare.caprovarzist ´ a lui Rosetti. E vorba de inelul de la CELEI. triftongi nu au o explica ie tiin ific . Din dou limbi diferite nu apare una simbiotic . alte scheme prefabricate în creuzeta Turnului Babel. boldi . romanizare Teoriile în uz privind limba i istoria na ional sunt copii ale unor autori str ini.. în bibliografia cercetat de distinsul academician. Numai c chiar cuvântul Ardeal apare din epoca bronzului. fie i ne colit. .. dar cu rea credin . soarta ta a a a fost. limba lui Adam si Eva. 1982. La vremea sa. pentru c ap rea atunci aranyeum. ci b nuieli de care se îndoieste orice vorbitor.100). ha egana. butaciu. Limba determin îns i na ionalitatea. pe care nici savan ii de azi nu l-ar putea egala. au fost omise o serie de cuvinte vechi. butori. S-a creat axioma c latinitatea limbii noastre ar avea drept baz pierderea limbii dacilor de dragul culturii superioare a romanilor. borhan.i schimb caracterul s u particular. denigratorii de ieri sunt i azi la mod . p. Capitolul IV ETNOGENEZA ROMÂNEASC . Analfabetii no tri i-au uitat limba lor multimilenara fascina i de scandarea latinei clasice. Iat cât de actual este observa ia lui Aaron Florian. La consoane. S revenim la bro ura . F r biserica catolic . 1967. ca i elegans. care i azi e practicat de tot felul de creatori de bezicuri stupide. francez maison. numele ce porti nu este al t u. Spun eu npuattti? Deloc.). Presupunerile despre accent. de care limba s-a cur at. adev rat miracol . brane . Ei sunt minoritari în propria lor ar . numele ni s-a pref cut. pentru ca apoi s mai uite dou treimi din limba pe care o înv aser fulger tor. c ci tu nu po i fi mai bine decat e ti! i într-adevar. numai pentru c n-amavut pe ce s ne întemeiem i s ne ap r m drepturile´. pe care i-ar fi însu it-o într-un timp record.. Aparent paradoxal. de dragul monosilabelor urlate ale migratorilor.. Aristotel nu putea lipsi.pentru ca apoi ei în i i s devin propagandi tii codului latin. Necunoa tere sau neaplicarea legilor de mai sus duce la fals.7. Neavând coli în care s înve e au deprins-o oral pe genunchii soldatilor veni i din întregul imperiu roman. f r etnie în câteva genera ii. în mod neiustificat (iat numai câteva: am ru . Quod erat demonstrandum. i nu mai munci în zadar. nici p mântul pe care locuie ti. structural. dumnealui scrie clar: ÄCuvantul este arbitrar. deci rupându-se de tot ce era cultur i civiliza ie autohton . maghiarii n-ar fi supravietuit. dar apare jocul maghiar boricza. cu conduc tori slavi... De ce lipsesc numele de jocuri. c nu este al t u. boto i. Numai c . Eminescu a vorbit clar despre aceste aspecte ignorate la noi. pag.i numele sau prime te pe acesta pe care i-l dau eu. limba româneasc este o protolatin arhaic i popular . numai pentru c n-am avut con tiin a na ionalit ii noastre.UN FALS GROSOLAN Desna ionalizare prin. rostit în 1843 la Academia Mih ilean (. În esen . distinctiv. toate aceste cuvinte ni s-au zis de c tre str ini: începutul ni s-a t g duit. vorbind despre cuvânt i importan a sensului primar. Or. nici drepturi depline asupra teritoriului pe care-l st pâne te. precum calabreaza. ÄKep´ vine din . Bucuresti. i mai e ceva destul de important. venit din arnieu. leap da-te de începutul t u. nu din cuvântul latin araneum. fiind organism viu. care apar inea Banului BOB. Un popor f r limb nu are istorie. 127): ÄÎnceputul ce ai este necunoscut.Profesiune de credin ´. rus dom (Introducere în Fonetica. aceea i no iune poart nume diferite în diferite limbi: romane te cas . lipsesc multe c r i care l-ar fi îndrumat spre adev r. diftongi.Oricât de multe cuvinte ar împrumuta o limb din alta. cu bun stiin . pe care nu-l aflam nici în dic ionarele maghiare? Latina arhaic nu are nimic de-a face cu Roma. bonzar. Cum am mai scris. vocale. în care interesele politice ale acestora au prioritate deplin .

maghiare.. în compara ie cu cele 200-300 cu care au venit migratorii. la o analiz mai atent . migratorii nau nici un cuvânt! ? A a afl m din dic ionarele noastre. numai c nu exist în nici o alta limb .. care se întrec s afle cât mai multe cuvinte str ine în lexicul românesc. ci numai slavi. De fapt studiile de la noi nu se ocup de mult de daci. teoria imigra ionist . Este de altfel singura limb fonetic . pentru a reveni abia în secolul XIII. u or de comb tut.. în a a-zisele colonii . To i cei care au alte p reri sunt elimina i. Între timp. Este de re inut observa ia lui Sextil Pu cariu: ÄCu cât cercet rile etimologice progreseaz la noi. pe scurt. decât cei care le-am primit´.. care coboar în timp pân la stadiul copil riei neamuiui omenesc. turc etc. dup o incalificabil blend reala de nomazi. În ceea ce prive te pretinsele împrumuturi din slav . între sec. mediu i universitar. limba român ! F când o statistic a explica iei etimologice din dic ionarele în uz. nici n-a existat popula ie romanic . toata teoria este sus inut din umbr de c tre speciali tii în limbi. animalele i pe tii. chiar dac se numesc Ha deu sau Cantemir. turcesti etc. creat nu numai de c tre neprietenii declara i. Elementul etnic dac ar fi disp rut cu totul. s redevin majoritari pe neobservate în str vechea lor patrie.o teorie penibil .) potrivit c reia în Muntenia. procentele sunt uluitoare. prin valoarea pe care o au monosilabele în formarea cuvintelor. traca vedic dar cu valenlele certe ale limbii adamice. iat -ne str ini în propria ar ! Mai mult: uneltele agricole. potrivit dic ionarelor în uz. III-XIII.exper ii´ nostri! Referiri vom face la dic ionarele maghiare care sunt mult mai exacte i adevarate în foarte multe cazuri în contrast cu cele de la noi.. Romanizarea . luate de c tre popoarele migratoare respective. de fapt. câmpii. Dac ad ug m c toponimia este considerat de c tre speciali ti de provenien slav .. jum tate au origine necunoscut . inexisten i la ei. maghiar . contopit cu elemente slave. Cercetând dic ionarele lor constat m c nici nu exist în limba respectiva. ape. cu mult înaintea lor.. Astfel c urma ii dacilor devin straini. Am observat c marea lor majoritate nu cunosc limba noastr i nici n-o vorbesc în familie. care ar fi generalizat romanizarea Dobrogei cu mult înainte de venirea lui Traian. noi am fost mai ales cei care le-am dat.Alogenii ne înva a. dar nu de provenien roman . dar i cea mai cunoscut în mediul colar. fapt ignorat de .. De ce nu sunt române ti? P i. ne blagoslovesc cu cuvinte fundamentale! Ca s fie complet batjocura. ine loc de etnogenez a poporului român.o batjocur na ional ! De observat c . Lingvistica romîneasc . din limba noastr ... c în cazuri când cuvintele române ti se potrivesc ca în eles i form cu cuvinte ale popoarelor împrejmuitoare.000 de cuvinte. Chiar popula ia romanizat nu mai intereseaz : a disp rut! A a a ap rut Ipoteza Bern tein (Tot de origine iudaic . În general. ar strica toate calculele batjocurii na ionale numit lingvistica româneasc ! Mai mult. nu numai fa de Roma.. cu atât ne convingem mai mult de dou lucruri.. ci o protolatin arhaic i popular . hoardele migratoare boteaz ara. Mai întâi c elementele latine sunt mai multe în limba noastr decât se admitea în general pân acuma... Cu alte cuvinte. cuvintele sunt române ti. i fantezia asta. Este adev rat c limba româneasc este eminamente latin .. devenind b tina i cu drepturi depline istorice certificate de lingvi ti. dar i fa a de hoardelor migratoare care. protoarian . din circa 10. str mo ii no tri erau mult mai înapoia i. în schimbul jafului.000 de cuvinte. r t cesc un mileniu pe undeva prin Balcani. dar oficial ! Oameni cu studii înalte consider c primii pioneri ai l udatei civiliza ii romane ar fi fost comercian ii. 5. romanizat . Întrebarea este de ce n-au f cut acelas i lucru grecii.. toleran i în propria ara! Aceasta este. ba tinasii nu se pot desp r i de romani. denumit în fel i chip. îsi p r sesc ara. de aceea ubrezenia si ilogicul argumentelor puerile nu pot rezista oricarui cercetator impar ial. mai mult speciali tii straini sus in originea româneasca a multor cuvinte. Ei o afl în dic ionare i. tiindu-se c primii ocupan i boteaz locurile. vom constata c . astfel c noi suntem dezmo teni i: o popula ie incert . mun i. ba. sunt cuvinte de origine str in . la ele obscure etimologice te. i al doilea.

în afara unor influen e în lexic. de i cunoa tem metodele hoardelor. era interzis scoaterea coloni tilor din Italia. nu ne puteau romaniza alogenii nelatini ! Numeric erau o infim minoritate i nu aveau cum vorbi latina clasic roman . Numai c vorb re ii speciali tilor nu prea au cu cine vorbi în afara turmelor i animalelor s lbatice. Ipoteza oficializat ar mai fi c limba noastr are la origine latina romana. ori s prelu m forme de organizare din Bizan . care aduce pe tapet necesitatea altei teorii Äa continuit ii´. Malta etc..i ocupa iile pentru propaganda în folosul Romei? Copil rii ! Nu aveau alt treab ? Erau misionari? Din ce tr iau? Se mai scap din vedere c ne afl m în perioada migra iei popoarelor.arat c Dacia era centrul întregii antichit i. Iat substratul antiromânesc al acestei faimoase teorii: înlocuirea termenului de daco-get sau str roman prin vagul . de ce nu s-a petrecut nimic deosebit în acest sens? Pentru c e pur fantasmagorie toata teoria. de ce n-am compara iluzia romaniz rii Daciei între 106 . cât i sub comunism. noi fiind ultimii. Pretenfi! teritoriale prin falsa lingvistica Romani tii î i mai bazeaz teoria lor i pe inscrip iile din Dacia..prin extinderi masive de popula ie i prin emigran i´. cunoa te. Se compar ce se fabuleaz despre români cu ce fac ru iji? Oare. care. de confruntare permanent . veni i de nu se tie unde. Legionarii . ca s copiem modelul lor.. se opuneau r scoalelor i nu se ocupau cu colarizarea b tina ilor. Na terea ei s-ar fi datorat st pânirii romane asupra unor triburi care s-au romanizat. De ce aceast nou diversiune? Ca s se legitimeze apari ia statelor la to i vecinii migratori. cea mai grea teroare: deport ri.. nu au putut nicicum modifica structura latin a gramaticii. influen e profunde. doar par ial. peste 90% . atât sub arism.teritoriul ocupat vremelnic´. nici lexicul majoritar românesc. i. care nu reprezenta decât o parte a Daciei..i poat continua afacerile. ca s . fantezia dep e te orice limit ! Nu se cunoa te oare lupta neîntrerupt a a dacilor liberi. falsificarea istoriei i a zisei limbi moldovene ti etc. Aurul i piatra erau la dispozi ia analfabe ilor ?! Iar num rul lor mare . perioad în care ar fi disp rut elementul etnic daco-get. fiind depopulat . Al i factori inventa i? Ciobanii în transhuman .n. jefuitorii romani i-au propus vreodat schimbarea limbii? De ce m car în Italia nu au f cut acest lucru? Dar în nordul Africii.repet m.. Aici. E greu de observat ca pân azi se vorbe te aceea i limb româneasc pe acest spa iu imens?! O întrebare de bun sim ar fi: de ce nu s-a impus aceasta latin m car în Roma. negustorii înva i ei câteva cuvinte ale localnicilor. la . folosit exclusiv în cancelarii i în biserica pagan catolic . fapte cunoscute.posta i în garnizoane. cu realitatea trist din Basarabia..popula ie romanizat ´. maghiarizarea for at a reu it numai prin unita ie cu Roma. ine pe loc cercetarea adevarat de mai bine de un secol. Excluzând deliberat permanen a autohtonilor. Scrisul începe la T rt ria cu mai mult de un mileniu înainte de scrierea sumerian .271 e. i s constat m c .. p strau ordinea. Cum se tie. când localnicii n-aveau timp de propagand împotriva propriului popor! Si despre ce expansiune a limbii poate fi vorba.grece ti? Grecii erau inferiori romanilor? i. în contact cu limbile slave. care de ineau trei sferturi din ar ? Oare. urmând ca formarea sa definitiv s se petreac în urma unei convie uiri de secole cu elementele slave. care a suferit. . cu mult înainte de fundarea Romei. necerut nim nui pe glob. Astfel. Asia Mica. de ce toat influen a turc de secole nu a dus la turcizarea Dobrogei? Numai c faimo ii coloni ti veneau din Peninsula Balcanic sau din Asia Mic i vorbeau dialecte ale limbii unice din Spa iul tracic. S presupunem c ea s-ar fi petrecut în . componente ale protolatinei apar in toare Spa iului Burebistian. prin intermediul lor. când limba se înva în familie? Ridicolul unor asemenea explica ii sfideaz orice logic !. teoria subtil duce la ruperea str mo ilor daco-ge i de urma ii lor direc i: românii. Oricum.. de la huni la horty ti! Ipoteza romaniz rii prezint i alte obiec ii serioase. i care... între 1812-1918. ca s nu vorbim de întreaga Italie? Falsul teoriei pe care o gir im este grosolan i r spunsul la îndemâna oric rui om cu judecat . nord-dunarenii ar fi o popula ie romanizat . obligativitatea limbii ruse în coli.. In Ardeal. în fond. devenite componente fundamentale.câ i vor fi fost . p r sindu. Cum a cuprins Spa iul Burebistian? Lingvi tii pretind c r spunsul este simplu: .populatia romanizata" devine o masa de agitatori. acuzând imposibilitatea traducerii lor prin nepriceperea celor care le-au scris.

a a cum apar ele în m rturiile scrise din evul de mijloc. departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc ast zi. adec a ceii corecte. limba latin ajunsese a o constitui într-o limb nobil . dac vom vrea a gr i oblu.. Pentru c fenomenul de sintez invocat între limbile locale i cea roman . Sau. ca ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintâi i...Limba româneasc e muma ceii l tine ti" O metod curent antiromaneasc este falsul prin omisiune. Latina era accesibil celor instrui i în coli. În fond. prin arhaismul sau protolatin. Ed. ci de t cere deliberat . trebuie s ne obi nuim cu existenta ei str -veche din limba unic adamic . Memoriu asupra vechei i actualei st ri a Moldovei. Deci. Totu i. S nu fie cunoscut Äspeciali tilor´ no tri?! Nu e vorba de necunoa tere. nu! Aici e miezul problemei.) nici pe calea filia iunii. ca i cele din Italia i limba româneasc . ci ele ni se prezint doar ca o rede teptare a dialectelor vulgare ce se vorbeau înc înainte. sau cel pu in este aceea în ale c rei p r i se g sesc mai pu ine urme din graiul popoarelor din care s-au n scut. Ele nu au un fond roman. care se emancipeaz în timp. cum o lep dar a a de tot i loar a romanilor. Dialectele triburilor italice i-au p strat pân azi particularit i clare. apar inând bazei din care s-au diversificat dialectele locale latinofone prezente în Italia. Aceste dialecte vulgare au r mas obscure tot . devenmd limbi na ionale în zilele noastre.. tiin a etc. care nu poate fi acuzat de partizanat: ÄLatineasca. limba româneasc e muma limbii ceii l tine ti" (ÄIst. iar dac s-ar dovedi c vorbim aceea i limb de mii de ani ar disp rea i faimoasa problem a continuit ii. adic pan la sfâr itul veacului al IV-lea pentru imperiul de apus i veacului-al Vl-lea pentru provinciile orientate´. nu deriv din limba latin (roman .. Asia Mic . . a zice c ea este cea mai nou din toate. Acest adev r de bun sim a ap rut într-o carte editat la Lyon.. Afl m în vreo carte p rerea lui Petru Maior? Iat-o: Ä. 1812. latina medieval a fost un mileniu limba universal a regatului. Latina se folosea exclusiv în coli. m car c ne-am deprins a zice c limba român e fiica limbii l tine ti.i caracteristicile ini iale. De i diferen ierea dacilor din masa tracilor este clar .. era vorba de limba român . prea marea lor limba osebit având. dovad ca nici aici romanizarea nu are un suport real. Nu ne spune nimic despre cei care au o alt p rere. In ceea ce prtve te limba româneasc . Malta. un cod de cult i cancelarie. etc.. Romanizarea-nedorit chiar de. A ap rut o noua limba latinomaghiar ? Nicidecum. 255-257). pentru începutul Românilor în Dacia´. sunt însu i acest grai´ (D'Hauterive. Iata i p rerea unui str in de neamul nostru. Limba latineasc în adev r se trage din acest grai. biseric . romani Pirone din Udine (1871) ar ta c Älimbile romane. a lui Constantin Cantacuzino-Stolnicul: ÄIar Dachii. Bine în eles. limba dacilor poate fi de orice fel. dac nu m-a teme s dau o înf i are paradoxal acestei observa ii juste. Fran a. p. De aceia. 1902. devenind limba oficial literar a statului ungar. în aceea i ordine de idei. Limba maghiar i-a împrumutat cuvintele din limbile popula iei b tina e. -nn. Ca i iluzoria slav veche. Latina n-a fost niciodat accesibil poporului de rând. ar fi dus la apari ia de limbi neolatine i în Egipt. unitar în cele trei ri. p strându. mai ales moldoveneasca. Portugalia. Ea a ie it la lumin abia în secolul al XlX-lea. iar celalalte limbi. numai latin . dac ar fi fost real.000 ani!. aceasta nu se poate socoti nici a crede´. In Ungaria. Pesta... latina romana f r Biserica Catolic n-ar fi supravie uit. pentru c s-ar exclude faimoasa romanizare.. nici pe calea corup iunii. fie i numai din textele clasice r mase. Atunci s-ar observa c latina clasic este o crea ie târzie.. p.ea s-a men inut atâta timp cât puterea central a avut posibilitatea s impun o limb comun întregului imperiu.. administra ie. înc din 1667. necum vorbit vreodat . ai no tri caut cu elan o limb trac (niciodat pe a ge ilor!) despre care fiecare scrie ce vrea. care vorbea graiuri barbare dispre uite de oficialitate. Ungurii nu s-au romanizat în 1. limb diferen iat în graiuri locale.316). unde n-a r mas nici o urm de la latinizare.care se adaug slavii romaniza i. Este vorba despre latina popular (vulgar ) despre care Pisani face si urm toarele preciz ri: ÄUnitatea limbii latine vulgare este admis ast zi ca o dogm . Spania. Acad. s-ar putea zice c este mai pu in în firea celei dintâi firi romane. ori romanizare. dup provincii.

etc. Nici nu ar fi reu it. . iar romanii nu i-au propus niciodat o asimilare violent a popula iilor supuse i nu au încercat nicicând s .populatii nord-dun rene". C ciula arat i c la noi e i iarna. U or de observat c avem i î. . în Istoria Limbii.. Iat .duce înc în perioada vedic . câfeva sunt socotite trace: fonetismul formei actuate române ti al unora din ele denot îns c ele au fost transmise popula iilor de limba român de c tre slavi. vol. ruptura dintre daci i români. Surprinz tor. Este adev rat c românii s-au numit în chip i fel.c ciul ". Slovacia a fost singura zon unde. La noi se accept ca valah este un termen generalizat în Evul Mediu. la rândul lor. chiar dac ar fi dorit. ÄPrintre vechile denumiri de râuri. Numele topice. Dar. A a s fie? Analiza monosilabelor arat cuvântul Români compus din Ro+mâni: ro=simbolul solar.timpul când limba latin a fost întrebuin at în scris i ca limb de instruc iune în coli. antiromânismul î i d mâna cu absurdul. S înv am limba noastr !. apare chipurile abia în sec al XlX-lea. Îndat îns ce colile au încetat i limba nobil s-a pierdut în mijlocul barbariei. ciobani. primul legiuitor.Cea mai înalt autoritate academic . 62! Deci. cine erau acele populatii? Nu cumva. dacii? Sau popoare migratoare incerte care au fost trecut pe aici? Aici. din nou. nu se mai pot schimba.ceea ce se i sus ine . erau considera i oameni întregi. care. devin b tina i iar românii tolera i. rotund. scriind despre originile limbilor neolatine astfel: ÄDin punct de vedere al lingvisticii romanice ar fi bine se re in dou lucruri: no iunea de romanitate a fost o no iune esen ial politic . Ce frumos. Iat . a învins elementul slav..visul vecinilor Ocupându-se de cea de a doua component a limbii noastre prin slavii romaniza i. puteau desna ionaliza o populatie sedentar de slavi care se înr d cinase aici de 6 secole? Totul e un fals ordinar! În tot spa iual Burebistian.. Rosetti. descenden i ai lui Manu. onomatopeile râsului i plânsului. întreg. dup un mileniu apar vlahii...Vaporizarea" dacilor . care pân atunci nu se puteau mi ca. odat stabilite.11. În spatele zisei simbioze se afla. le-au împrumutat de la vechile populatii locale nord dun rene". cine i-a romanizat pe slavi. însa. p. reprezentat în toate religiile cu simbolul R.i c românii ar fi sosit aici abia dup ce slavii ar fi stabilit întreaga toponimie. se acrediteaz ideea periculoas a st panirii spa iului nord-dun rean de c tre slavi înca din secolul al-IV-lea. atunci când ace ti mani. Ceea ce Italia nu are. Numai în limba noastr literar cuprinde temarul A. de la care l-am preluat noi. A doua parte a cuvântului mâni ..i impun limba lor´.. numeric superior. Cât despre termenul de romani. universitar ´ etc. drep i..mâni ± Äoamenii Soarelui´ (Fiii Luminii) i pentru ca lucrurile s se complice dup dispari ia din scripte a daco-ge|ilor. casa ie.. Ro. dialectele vulgare. Dac ar fi real s-ar demonstra c slavii au fost primii ocupan i . . ce antiromânesc! Nu oricine scrie ca Al. Carlo Tagliavini se refer direct la chestiunea de fa . din teritoriul nord-dunarean.. . cine i-a desna ionalizat? Ni te cete de nomazi. Alte teorii. au fost gata s ia locul limbii latine i din momentele acestea începe o nou civiliza iune în lumea romana´. numele topic a fost preluat de la .â.. c rui final a fost alungarea st panirii romane din Dacia. denumind pe români.. ungurii i slavii au botezat ara. de fapt. un r zboi de 100 ani al. Diferen a dintre romani i români e mult discutata . ce poetic. Asta înv m! Deci. . Ar trebui subliniat superficialitatea cu care ni se dau explica ii lingvistice. închin tori ai Soarelui. în timp ce românii ar fi ap rut abia în secolul al Xll-lea! În sprijinul panslavismului se aduce pretinsa dovad a toponimiei slave de la noi. ÄOra ul Stalin´ pentru localnici a r mas tot Bra ov! O întrebare elementar ar fi: dac nu era nimeni pe aici. i azi mirajul Romei ine loc de tiin . Este esen a întregii teorii: dacii s-au vaporizat. transmis slavilor sau maghiarilor. c mari lingvi ti sus in cu totul altceva. Este interesant.. Romanomania sus inut de o elit patriotard e o naivitate care nu rezist celei mai elementare critici obiective.

numele zeit ilor principale nu au l sat nici o urm . scris într-o sanscrit primitiv . . în noua limba descoperit . r spunsul nu putea fi dat.EU. auriu. despre INDIA PONTIC . aproape monosilabic .. Primul este momentiul VEDIC. zeul suprem. prin palatalizarea lui Äv´ a devenit Flahus. aliat cu Justinian. drept atribute ale zeului suprem. Soarele. ca derivate. au tr it. p. deci. c reia apar in dacii.SOLIMAN. In India. textele liturgice care le înso esc. b lai.c rora li se mai spunea i Prajapati? In urm cu dou secole. despre care izvoarele tac. Pentru un timp s-a crezut într-o limb mama. cel de-al doilea momentul BRAHMANIC.ac .Veda. MANOLIS . dar mai cu seam acele specula ii cu caracter teofilosofic numite ÄUpani ade´ sunt de folos pentru cercet torii tineri. În secolul V. Dacii se mai numeau ACI i AVI. nu mai era în eleas deja în vremea lui Manu de c tre brahmaciari sau elevi în teologie i c în aceea vreme. a a cum demonstreaz Nicolae Miulescu în cartea sa . locul în care acei MANII. Este vorba. Iat . actuala Germanie era împ r it în West fellah i Ost fellah.3) ca Atharva . afl m toponimul VLAHERNE. aflata în nordul M rii Negre. au ajuns de au cucerit India. A a sunt descrisi în m rturiile scrise r mase din antichitate. 1981.. ceea ce este notabil.Marii In ia i". p strându-i formele arhaice. dar c . despre care cuvintele române ti b lan. Bal.Este un fapt cunoscut (spune Louis Jacolliot în .ac. apoi diverse teorii care s-au anulat reciproc... toponimele din nordul Moldovei i Ardealului p streaz pân azi numele zeilor vedici... Termenul latin flavus-a-um. cu turmele lor.. Era i acesta un procedeu de diversificare a limbilor (BISANTUL .RO.. ceea ce arat neadev rul c slavii ne-ar fi numit vlahi. denumesc rasa alb . limba vedic era demult uitat . ara Zeilor" Mai sus ar tam ca închin torii lui BAL considerau albul expresie a cur eniei i des vâr irii. într-o limb din care cele europene ar fi luat na tere. v duva unui rege VLAH. În cartea sa .) În epoca roman . Se cunoa te destul de bine cum BAL. . iar cuvântul ALB apare sub forma BAL.PA = Eu..L'Olympe Brahmanique". care domnea peste hunii sabiri. Edouard Schure noteaz : ÄAceast ras urma s inventeze cultui Soarelui i al focului sacru i s aduc în lume nostalgia cerului´. ara Zeilor´. Descoperirea sanscrit a reprezentat o mare cucerire a lingvisticii: speciali tii i-au dat seama c nu au de-a face numai cu o nou limb care se înscria în familia celor cateva idiomuri vorbite pe p mântul Europei. arat cine a botezat lumea. a fost transcris de Sunasepa într-o sanscrit mai modern . blahmani ?! Unde a fost. fenomen curent. ca i RO. sanscrita Vedelor´.. pentru culoarea blond a p rului lor.. b lan. i specializat VLAHUS.ISTANBUL. iar între ele.PA. despre care vorbe te i mitologia greac . Tat Adâncindu-se analiza monosilabelor se ajunge la adevaruri neb nuite. anagramat. vorbind de rasa alba. oamenii de tiin au reu it s determine prezen a a dou . Misterul Get este de nep truns datorit întunericului care acopera limba. epoca UPANI ADIST .ac/Val. ed... cu o lung i fr mântata perioada de tranzi ie. i.Dacia. ca i epopeile cu caracter popular Maha-Bharata si Ramayana. Egiptenii se numeau felahi.RO.Plavi". În schimb.momente" de spiritualitate în lumea celor pe care îi numim arieni.rasa alb din . dup dezmembrarea imperiului lui Atila. st pâni ai crea iei. fiecare dintre cele europene î i g seau reflectate multe din elementele de fond ale lor i c toate acestea a terneau peste fondul lingvistic european o re ea de leg turi necunoscute i neb nuite. Izvoarele cele mai interesante sunt p strate în c r ile sfinte ale brahmanismului. desigur. Se mai tie c erau închinatori zeului Soarelui. AHIM MIHAI etc.. ridicând semne de întrebare privind patria de origine a celor care. înainte de apari ia slavilor în Balcani. (se tie: EU. Cele 4 Vede. Chiar numele continentului nostru EU. Cercetand cu aten ie literatura sanscrit . Numele de VLAHIA apare în BIBLIE drept HAVILA (EDEN). Prin trecerea lui B în V.ac devine VAL. Brahmani sau. Poetul OVIDIU aminte te c romanii îi numeau pe daci . iar PA=tat !).. deci. Erau numi i Hiperboreeni. În ÄCronografia" lui Ioannes Mahales (cca 491-578) gasim o referire la regina BOA. cine erau de fapt b tina ii denumiti astfel.

W. Minunat început am avut prin corifeii în fruntea c rora se situeaz Fr. Cheia de deslegare a limbii vedice este limba populara veche a neamului nostru românesc. poate face afirmatii lipsite de temei sporind confuzia.Jones. centrul s-a mutat la Moscova) s-a n scocit a a numitul slavism. Întreaga c dere a înaltelor în elesuri vedice se oglinde te în contrastul dintre aceste texte pline de impreca ii i blesteme i frumuse ea imnurilor din RIG-VEDA. ba mai sus decat cei cura i. f r fric împotriva r ului´. care. focul Carpa ilor. Cat prive te cele întâmplate în Europa de mijloc i mai ales în zona balcanic . a încercat s fac din limbile celtice i cele celto-germane limbi latine. cu greutate în zona RODNA/DORNA. Pentru a se sustine tendinta de expansiune de la Petrograd (în perioada comunist . înseamn prezen a întins peste multe milenii a dou diferite feluri de a întelege i de a gândi. descris în upani ade. lucrând în interesul Romei catolice. C lcarea cuvântului dat e ast zi lege.. Burnout. pe care slavi tii au încercat s -l desfiin eze cu des vâr ire.invadat de mi ei i tr d tori´ Dou componente fundamentale ale cunoa terii au r mas în afara conceptului de tiin : lingvistica i istoria. care au fost pofti i al turi. savanti ai secolului XIX. Cartea lui Miulescu aduce cercetarea într-un nou stadiu prin dovezile pe care le prezint . Cert este c odat cu aceste imnuri o religie unic exista. demonstrând ca leag nul neamului de oameni numi i Carpato-arieni vedici s-a aflat în interiorul lan ului carpatic. Un exemplu concludent se poate scoate din filologia occidental . grâul Dun rii. sau în jurul c ruia. elementul scitic. dac nu este dovedit prin demonstra ii matematice. Acelasi lucru îl observa în istorie Vasile Pârvan: ÄIstoria a fost invadat de cei mi ei. ca un loc sfânt. cei drep i. i zarafii cânt resc în talgere: aurul ras ritului. între ce a fost i ceea ce ar fi dorit s fie. Leonardo da Vinci ÄIstoria . exagerarile au fost i mai lipsite de decen a cerut de morala tiin ific . cuprinzând întregul bazin hidrografic al Dun rii. C SOME UL.în istorie i limb . retea care se dezvolta pe textele . la baza c rora se afla. în realitate. celto-iberic din portughez i spaniol etc. care este i va r mane cunoa terea adev rului. pentru c Universul ascunde sub aparen ele sale o realitate matematic ". epoca în care lingvistica nu fusese invadat de Äsimpatizanti´ mai la început.s-a n scut un haos în care fiecare poate renun a la orice criterii logice apar in toare tiin ei. celto-germanic din limbile germanosaxone. de care. mai târziu de ata ia Äînfeudati´ fie unor interese politice. În în untrul rii nu vezi decât necinste. murd rire a tuturor numelor curate de lupt tori. C între SOME i SIRET. cu întreaga sa albie. E.care. Toponimia some ean oglinde te lumea zeit ilor vedice de cult lunar. de fapt. Rar u i zona Dej/Satu Mare. mergând pân la totala eliminare a elementului celto-galic din francez . goan dup avere. s-a aflat unul dintre principalele centre de dezvoltare a spiritualit ii vedice. sunt prinse între ele printr-o es tur de leg turi. se aliniau popoarele balcanice. codrii mun ilor. a fost dezastruos pentru adev ratul scop al tiin ei. o amar pre uire pe argin i pentru sângele v rsat în lupte. Capitolul V LIMBA ROMÂNEASC = LIMBA ADAMIC ³Nici o cercetare omeneasc nu se poate numi cu adev rat tiin . cei tr d tori. Rezultatul c derii de mai târziu a acestor discipline. cele dou momente . c rare desperat c tre locurile cele mai de sus.. fie unor josnice interese b ne ti. Din teoretizarea unor neadev ruri ce trebuiau impuse pentru a constitui argumente .brahmana". ca i cum acest mare neam . Societatea arienilor cuceritori ai Indiei era bine organizat iar casta militar (K atrya) cu atat mai mult.Deosebite aproape total unul de celal lt. preo ii brahmani au esut o retea încalcit de credin e noi (în raport cu cele din perioada vedic ). Cunosc tori f r pereche ai sufletului omenesc i st rilor sociale de atunci.. stabilite cu mult pricepere de preo imea brahman . caracterizat prin interesul unor explic ri apriorice. a r mas în amintirea celor pleca i s cucereasc India. Bopp.

Imitând sunetele specifice emise de anumite p s ri le-au i botezat (cucu. împestri at cu elemente slavone. pup za etc. Începutul de limba a fost supus unui proces continuu de erodare i însu ire de noi termeni prin contactul dintre grupurile de vân tori. regele brahmanilor i al buruienilor de leac.. st la baza tuturor limbilor ce se numesc . i acesta a fost caracterul primar specific limbii de început a popula iei europene. crea ie omeneasc . DACIA. dup propagandi tii panslavismului. sau necesare vie ii i altele asemenea au constituit primele elemente de limb cucerite de omul european. pe vremuri. din dorin a regelui. se va regasi în pronun atul s u caracter onomatopeic. Tunetul. Când a fost acest început? i unde s-a închegat el ca arie geografic ? Prima caracteristic a limbii de început. istorie care pân azi a r mas ascuns în dosul unui întuneric de nep truns.. în aceast filia ie intr i greaca veche. Dar Dypermnestra îl cru pe Lycaios. care î i ucide socrul. Dacii din. cum îi numeau grecii (eroarea este comun în dictipnare i studii de specialitate). 13 lui Kazyapa i 27 lui Soma. fetele î i ucid b rba ii în noaptea nun ii. Între primii zece întelepti. Termenii acelui început de limb se refer la no iuni dintre cele care au fost primar cucerite..art.rusalce". a acelei limbi care.preluat ´ în mitologia greac . între ea i atâtea feluri de manifestare a lumii vedice.nu. care explica bog ia de sinonime caracteristic limbilor europene i în special acelor zone de latitudine medie a continentului. spunem c în limbile europene de ast zi exist un fond comun de cuvinte r mas din acele vremuri. Grecia i India vedic Premiza c limba româneasc ar fi o neolatin oarecare este fals i p gubitoare. dup cum vom ar ta. de la valoarea stabil a monosilabelor. cât i al limbilor . cadorisindu-i cu g teli din cele mai minunate pentru pl cerea sa. Prajapati DAKSA. dar i pentru istoria arianismului din toate timpurile i de pretutindeni. Istoria neamuiui nostru în special se va face înteleas . Limba adamic . Se poate astfel stabili între evenimentele istorice. interesant. Acel ru inos semn de întrebare pe care unii pretin i oameni de tiinta îl puseser asupra existen ei neîntrerupte a acestui neam pe aceste locuri nu va mai însemna decât o ru ine pe obrazul tiintei. era stravechi i nu o denumire dat de romani. Legenda este . numai c erau fiicele regelui DANAOS din Argos. o logic înl n uire i neîntrerupt continuitate. va trebui s împingem c ut rile pân la începuturile form rii limbii. limba vedic a avut ini ial un caracter monosilabic. Filia ia este evident ..o limb onomatopeic Pentru a da un r spuns conving tor. pentru a-i face fiii care s -i înmul easc neamul´. Limba noastr ar fi. termenii s i fiind apar in tori limbii primare. manifest rile audibile ale unor animale periculoase. spre diferen de ge i. fâ aitul ierbii i al frunzelor. mai u or în elese. La început au fost cele mai u or însu ite. susurul i gâlgâitul apelor în scurgere. cum se spune.. adic de atunci când procesul de individualizare .). m ritate cu fiii lui Agyptos. rela ia sa cu limba româneasc fiind direct în cazul toponimelor i hidronimelor analizate i. ÄEl d du (din cele 50 de fete) 10 lui Dharma.000). zgomotul ploii. Cum oracolul prezisese uciderea lui Danaos de c tre un nepot. mai u or de rostit. Trebuie studiat în compozi ia chimic a cuvintelor sale (are peste 150. sau înghi it de . i toate acestea au fost puse în slujba intercomunic rii. chiar el. Îndeletnicirea principal era cea de vân tor i pescar în c utarea hranei. împlinind oracolul. precum denumirea manifest rilor naturii. Într-o leg tura înserata în CARTEA LEGILOR LUI MANU (cartea IX-a. i. pitpalacul. 128)citim: ÄÎn acest timp.ar fi fost ters de pe fa a p mântului de o putere cereasc . . destin pe cele cincizeci de fiice ale sale scopului acesta. Am citat legenda vedic pentru a sublinia c numele rii.atât al popoarelor. sunt multe i neb nuit de interesante..neolatine". fratele s u. i asta nu numai pentru noi. A a cum am v zut. eel de at aptelea PRAJAPATI este PRACETAS sau DAKSA. lingvistica profesat la noi fiind la discre ia denigratorilor de neam 1 limb . ce reu ea s impresioneze în mod deosebit pe cel ce tr ia în mijlocul lor.i f cuse apari ia. Implica iile acestei puneri în valoare a toponimiei rii noastre prin descoperirea strânsei leg turi care exist între ea i religia vedic ..

domus.este o limb ce are la baza form rii sale cel mai mare procent de cerebralitate. pignochez. iat câteva cuvirate din .. cal.. picada.booo.... a sfor i. pi. dar nici imposibil de realizat. ne vom ocupa de acest aspect esen ial. De la Ganaka rege. de fapt.. picoter.. capr . pigolio. daimh. king în englez : ganâ = mama. miel. pe noi ne intereseaz s stabilim cu ce bagaj de cuno tin e lingvistice a intrat omul în epoca pe care o tr im. boga ia de toate nuan ele i cu toate formele de extensiune prin asocieri i selec ie logic . nu sunt decât câteva dintre cele despre care vorbeam... i.neolatine´. imita ii bou. gain . indoeuropene. reg sit în grecul yune. ied.st la baza tuturor limbilor numite arianice.berbec.prrr. ajungem la concluzia c . întrucât pe aceast cale vom putea afla în ce m sur popoarele Europei sunt înrudite între ele i care este aportul fiec ruia la dezvoltarea vie ii spirituale pe care lumea european i-a pus amprenta. pigment. pizzian etc. ra . slavul quena. Pe baza acestor materiale se constat i se poate dovedi c limba noastr . În acest mod. se poate face dovada c limba român de ine formele cele mai autentice ale limbii europene primare. pildora. ca i pe cel al acelora de care se fereau: .. i. însu iri care p streaz leg turile cele mai apropiate între elementele rezultate din nucleul de baz (cel româanesc) dar se dep rteaz între ele pe masur ce ariile geografice.or. de la forme onomatopeice neevaluate la modul de formare a cuvintelor prin apropieri de monosilabe cu sens clar. a mârâi. prin spa ii separatoare între ele. numele animalelor de hran sunt primele care fac parte din acest fond comun.ss . i îmbrac în elesul în structuri morfologice specifice. dar. astfel. pincer etc..goguo staura avi asva Zend staora Grec bous tauros ois ipos Italic bos taurus ovis caballo Celt oso tor oi aspos Lituanian gou taura avis asua Teuton chuo ewe Slav karova tour Românesc bou taur oaie cal Interesant este i filia ia altor cuvinte vedice. În fine.în raport cu celelalte limbi europene . Dar iat i denumirea lor: Sanscrit bo. domu. piluccare. limba care st la baza tuturor celor considerate pân acum arianice. piciu.. pigment.. oricum ar fi denumite..pic tura.a a cum vom vedea prin scrierea hieratic . goticul quine. Aceasta se verific a prin felul gândit (niciodat întampl tor) al marei majorit i a termenilor rezulta i prin al turarea monosilabelor arhaice. Autenticitatea acestei însu iri prive te existen a rostirilor primare ale omului european. a sâsâi..cerebral i primordial Vechimea limbii noastre este evident prin onomatopeile sale între esute organic în familii de cuvinte (a fo ni. Acest adev r rezult i din faptul c . fie i numai din exemplele de care dispunem.. Limba român . de la dama = cas ..c . pi. engl. pimienta etc. oaie. numele unor p s ri. curc ..hârr. identice sunetelor din natur . justific toate înrudirile ce se constat între limbile derivate. dup observa ia initial c st la baza celor . Popula ia vân toreasc a p strat.. a cotcod ci) imitative. pilus.. luat drept etalon. Franceze: pic.ez... trace etc. Kuning i konig gerrnan. precum gasc . queen..harm sar.. Italiene: pica. Spaniole: pico. pinso -are etc. nu putem ti. pianto. capr . numele animalelor de hran . În afara onomatopeilor. a gui a. pici. Cum spiritualitatea unei lumi se oglinde te mai cu seam în limba pe care o st pâne te...beee. limba românesc .reale neolatine´. pisc etc) în în eles de mic. Latine: pica.ta. Dac aceste denumiri sunt produsele gândirii omului de dup ultima glacia iune sau c ele sunt anterioare. firesc. d termenilor con in tori de orice limb în eles apropiat de cel din care a derivat. arpe. Limba român .. pila pilum. pilon. ne intereseaz în mod deosebit.. sporesc. . Astfel.vac .din India la Atlantic !! Iat monosilaba primar .. demos.Identificarea acestui fond de cuvinte nu este lesnicioas . pila.muuu. Bou.pi´ (pi.

fiind crea ia carpato-istrienilor. inând cont de faptul c o mul ime de termeni generali de .raie" (brazde) i italianul Äronga´ pentru c în limba turc cuvantul . oala mare. va trebui s facem o cale lung .. Chiar azi nu spunem carne de bou. în Ceandogya . în spaniol .gâsca´.. c pot.. cuvantui potmol.ca". vi.. pottos -cum îi spuneau romanii.dava=f r b rbat.pot . i-a p strat întelesul i cuvântui nostru Ärâie´ . cuv. deoarece slavii n-au umblat niciodat prin zona franco-spaniola. iar pati=st pân) era fiul lui Kokaia.ta etc care înseamn Äf r ´. grec . Cu atât mai putin maghiar! Originea nord-dun rean a zeitei arat c e un cuvânt vechi preluat în limbile la care ne-am referit. vodova (slav). vedem c acest cuvant nu poate fi slavon. numai pentru c au i ei cuvântul Äplugu´? Dar atunci. iata cuvintele p strate în alte limbi: veuve (francez).În vedic . Men inerea unor forme structurale asemenea în doua limbi înrudite dovede te o leg tur de mas între popoarele p str toare. La fel. spre diferenta de IVI. în situa ia când adorarea ei se f cea la obâr ia izvoarelor.beaucoup"... potec .ararr. suija (got). vidua (latin).. în suo (latin). primea numele de Artemis Potamia. Astfel:Va..... În latin exist cuvintele poto-are. viduvo (gotic). -potis=st pân.Upanisad. .pulca (vezi... au dat numele animalelor bune de mancat.pot´ apar in unor limbi care descind din marea familie carpato-istrian : ipot. potaie) dar. considerat bulgar din Äpateca´.pati. c potop înseamn ap etc. adunat probabil în ipote. ca i germanul Pflu'g? Ce contact au avut slavii cu englezii? Pe când legiunile dacilor din Britania sunt binecunoscute. În slava i maghiar exista cuvantul potok. ne determin a c uta o explica ie mai detaliat . ulcea!) ca i francezele pot. weave (englez). vi. însemnând acela i lucru. antul cu care se însemnau hotarele raialelor.. german .ager. siur (grecanian).târ. i în latinul merula. lituanian arti..suo (grec).. el. vi..potamos´ izvorul. wab (german). luat de slavi i unguri din acela i izvor. cand în englez se cheama goose. avand în vedere i faptul c aceast radacina . Observam expresia noastr a potoli setea. o derivare..pra. devierea unor forme dovede te o rupere. ineanu. Vine din maghiar sau din slav ? Sau nu vine de nic ieri i e un cuvânt vechi-str vechi? În greaca veche se chem .. denumind brazda. dovad c în franceza veche (d'oc) era pe în eles. . grec-aroun. ca si potoc. iar siv = a coase. vi.a a. potmol.l.agres. A a pornind de la cuvantu potec .. românesc.arati. Franceza . (în care asva=cal.absent în latin . ca i substantivual potor. în german Gans. str vechi ca i cel numit plug.akra. La fel.ogor. gâsca? Ce aveau bulgarii cu englezii? Credem c particula denumind no iunea de carne a fost . . În Vedo-sanscrit : ar. Xas. pentru c trece prin zapada(!) cum poate fi atribuit fondului slav. numai c în sanscrit pati-s înseamn tot st pân.king.indo-europene´ trebuie regândite. i. ci de vac ! Toate cuvintele din fondul str vechi vedic. latin . i în bulgar . care se tie c era o hiperborean . Michel Breal îl asimileaz cu grecul posis.dava=v duv . ca. deci Vi.de la . ca.cuvântul slav´ dup dictionarele noastre.. având în vedere ca Asva. ca. române te .arga. Monosilabele primare onomatopeice plus aceast particul . potager.cum îi spun francezii. Probabil la izvoare aveau loc liba ii i era nevoie de o mare cantitate de ap . ca i în limbile numite . widewu (prusian vecni). siwa (englez). Având în vedere în elesul românesc din cuvintele : vi. Cuvântul românesc mierl se p streaz în francezul merle. dava = b rbat. prezente în limba noastr . necum apar inatoare fondului slav. gotic . turc.raia" s derive tot din râie.ca.. etc. în vieo (latin).u or. o simpl monosilab ridica probleme dificile. Deseori. comparabil cu francezul . b utor de ap . purt toare a formei primare de c tre un grup r zle it indiferent pe ce cale. Acest din urm fapt mai arat c grupul razle it s-a a ezat în mijlocul unor b tinasi care formau o masa suficient pentru a-i influen a pe noii veni i. Se tie c potec duce la izvor.moult" la . Monosilaba ve=a ese.pot´ este considerat un primitiv de origine necunoscut (V.mila. Dar chiar cuvantul românesc mult era scris Ämoult´ (ou=u) înlocuit apoi cu beaucoup (frumoas lovitur !). Zei a Artemis. slav . Lucrarea p mântului este denumit la noi a ara.mol înseamn noroiul din jurul fântânilor. Cuvantul plug. În sanscrit câmp cultivat . latin ± aro arare.. cum poate fi slav . cum explic m englezul plough. ca. foadvha (celt). iar Mesopotamia se tie ce înseamn . ca i potop. maghiar.

care nu se mai g sesc nic ieri în lume. în timp i spa iu. Ap rând cuvintele noastre ne ap r m patria spiritual . pleca i din spa iul dacic în care s-au b tut primele metale . dovede te c ..coviltir a culege deal grind prundi .Limba dacilor . hold etc. care este limba. a a cum vom vedea. mai ales graiul cel ilor . bent.alte limbi aigr(fr). oricât de mare a fost distan a. clay. Aceast identitate perfect ne mai arat c elementul dacic transplantat în insulele britanice nu a fost neglijabil. prin câteva legiuni: era vorba despre graiul pelasgilor pleca i demult. f r derivate. ne arat c departe de a fi un anume popor care a l sat urme i pe la noi.AGA i. în literatura sanscrit ... de fapt. oricât vreme au fost desp r ite. o anume populatie le-a permanentizat. arboret sus ine tija plantei bulg re gloduros - Cuvintele pu ine redate aici reprezint doar o mic parte din sutele de termeni de baz . Cuvantul cel i. decodificat. acre(ital) care se ar crâng.care erau me te ugarii porni i în c utarea metalelor. cel ii erau. P strarea în engleza a unor termeni ca: arrak. grindin holda(holda e proprietatea cuiva) a împiedica mucos pila strâmt curc umbrel u ier old vultur vergea co. Iat numai câteva: Englezesc acrid arable arabour arrak bat cerulean clai clinch clod cover cull deal grind grit hold imped-inpid mucous-miuko file strait turkey umbrela usher shoulder vultur verge vat lawn to plash Românesc acru arabil arboret arac b ceriu hlei(hum ) clingi glod coverg . în operele celor mai importan i autori. Rela iile care se pot stabili între cuvintele noastre str vechi i cele aflate în limba englez pot zdruncina definitiv e afodul slavofon. de pe muntele lui PELE.p strat de. identice în limba englez i limba român popular . o indoeuropean cert (pe care le prezent m în addenda) sunt sutele de cuvinte (venite unele i prin filier francez ) de origine dacic p strate ca un miracol de limba englez cu coresponden direct în limba noastr . al turi de sutele de cuvinte IDENTICE existente în greaca veche. înseamn oare ca limba româneasc vorbit ast zi a fost i limba dacilor. str mo ii celor de azi? R spunsul e unul singur: limba dacilor este limba popular a neamului românesc. ca i în limba Biron din Nigeria. Un argument ce nu poate fi neglijat.vat lunc plasa Latin acer arabil-is arbustum caerulis gleba collige la umbre înteles obs. englezi! Toate acestea i multe argumente pledeaz pentru o mai mare aten ie ce trebuie acordat lingvisticii noastre. în form ca i înteles. Cu siguran c se va na te întrebarea: dac cele scoase la lumin sunt adevarate.

. Buc. confuzia este evident . care se impune în cercuri restrânse i necontrolate de ra iune. t poi. cu argumente de r piri teritoriale. and r . Asemenea erori. ip t. Rosetti. Reprezint modul cel mai grav al agresiunii împotriva poporului nostru. limba presupune prezent elementul cerebral în: a) procesul de delimitare a notiunilor b) legarea emisiunii verbale de o anumit no iune c) acceptare sau neacceptare d) formularea unui eventual r spuns e) existen a unor forme general valabile ca în eles În procesul de intercomunicare limba foloseste cuvântul. Cuvintele onomatopeice sunt cele mal vechi. de la caz la caz.cum se spune la noi de obicei fierarilor identifica o anume ocupa ie. în aparen nevinovate. care nu pretind un r spuns.cuvântul este arbitrar. conform Ägrlo´ bulgar. limba omeneasc cuprinde domeniul intercomunicarii condi ionat de în elegerea emisiunii fonice de c tre un presupus partener. interven ia unui proces cerebral. anarhic . dar i igan . fonetica noastr ar fi o copie dup teoriile altora. maison. ed. Ce ar fi de comentat? S nu fi auzit respectivul p rerea lui Aristotel? ÄA spune c un cuvant nu are nici un în eles înseamn a desfiin a convorbirea..Istoria românilor". etc. cât i de cealalt (recep ionator). dom etc´. cuvântul presupune mai multe categorii. urloi. Limba s-ar putea defini drept: ÄProcesul de intercomunicare prin grai articulat a unor rostiri con tiente. ÄIntrod. Ca i celelalte componente ale limbii.. sub ire. t. rezultat al unei fantezii. Cuvântul este cerebral. Bârlad. iat cum sunetul Ä ´ cuprins în celt( i). format din Ägâgâitul´ onomatopeic. ur ure.în Europa. presupunând o societate evoluat . â âit. ceea ce presupune existen a dorin ei de autoritate sau de prestigiu 3. p. care este: Ärostirea nominativ prin ajutorul organului de vorbire a unei no iuni unice i bine delimitat ´. atât de o parte (emi tor). codeliberativ .. Cea mai recent asemenea mostr o reprezint zisa limb . Erau fierarii antichit ii i. rus. ieri i azi. pârlit. guvernan ii filo-ru i de la Chi in u au editat un dic ionar româno-moldovenesc! In 2002. ca urmare a unui proces de deliberare. C. de multe ori boln vicioas . cas . 1967.. Desigur. deci gâ+rla. eaz . meandrat. Dac defini ia limbii este Älimba este mijlocul de intercomunicare prin grai articulat´. i ceea ce este mai grav. f c nd parte din cuvintele specifice limbilor cerebrale. Elementul selectiv este criteriul prelucr rii cerebrale bazat pe logic i ra ional. âr. fr.. a desfiin a gândirea´. 100) se spune: . aceea i no iune poart nume diferite în limbi diferite: rom. analiza atent arat ca grupul determinant Ärl´împinge în elesul spre no iunea de erpuitor. e considerat slav. int .moldoveneasc ´ (În iulie 2003. emise de organul de vorbire i cu referire anume la no iuni bine delimitate´. sunt în fond baza preten iilor teritoriale. revizioniste. pentru c este imposibil s vorbe ti f r a te referi la un anume lucru.. în timp ce graiul animalelor se manifest prin modula iuni fonice. Al. avem de a face cu ignoran cras . precum: 1. înalt).C. În felul acesta. cu o spiritualitate convenabil gândirii 4. De fapt. spontan . Voronin (pre edintele Moldovei) . în fine. In ultima analiza. c lie. precum în sopârl . nu arbitrar! Un alt cuvânt. neam . Giurescu i . pentru c . când elementele conven iei sunt prelucrate i asimilate f r efort 2. cum sunt de obicei cei care se afl în apropierea topirii metalelor. cârlion at.slaviza i" ! Erorile grosolane de atribuire a cuvintelor noastre fondului lingvistic al altor popoare au f cut din lingvistic o slug a politicii. i mai interesant este c limba noastr p streaz acest în eles în cuvinte ca: (lung. Vorbind despre valoarea expresiv a sunetelor vorbite (v. apin . arbitrar .. i este de baz în studiul rela iei dintre limb i graiuri. ori de-a dreptul cu rea intentie. acceptarea sau neacceptarea de c tre acela. care merita aten ie. Ele falsific istoria na ional . Consecinta unei asemenea logici a dus la concluzia c limba con in toare a celor mai multe cuvinte onomatopeice referitoare la cuceriri primare ale min ii omene ti trebuie considerate drept cea mai veche în compara ie cu limbi din aceea i familie. populând zonele metalifere din apus pan în Britania.. în Fonetic ´.

movil . de fapt. Poate când de lingvistic se vor ocupa cei care vorbesc Limba Româneasc i în familie.) onornastic : Dan. Fund. când nimeni nu-l obliga s scrie altfel decât tia. pag. e revoltatoare.Siminicul. fiecare dup p mântul în care locuie te. a trebuit s a tepte pe slavi s . religiei populare. snop. de neînârant i cu mult mai puternici decât toate semin iile P mântului. Lucrarile lui Al.244 ± Ädeal ca i podgoria sunt cuvinte slave. c pi . steag. 242. sfânt. ciread . grebl . Topolni a. i mai spune: ÄEnumerarea este concludent ´. Topologul. Chiar dac Valea Dârjovului. Iat Äperle´: pag. pt. (. studiul lui C.. divinizarea lui Traian.. (. Cerna. plug. Bistri a. dac ar avea o singur conducere i s-ar în elege între ei ar fi. Govora. Neajlov. la rasa din care facem parte. corman .H. S fie o eroare dup 23 august 1944? Nicidecum. drag. Râmnicul. Graur i Iorgu Iordan. a a cum o afl m consemnat pe actele de cancelarie i în pisaniile a ez mintelor religioase. din 5.. despre care Herodot scria: .´ pag..C. cu râul Sadului.´ pag.254 .a refuzat s vorbeasc române te cu fostul student al Universit ii Bucure ti. s lu m de pild Oltul. ace tia vor ajunge la concluzia lui Mihai Eminescu: . morun. hamei. Dârjovul. Sibiul unit cu S li tea.. Milcovul. lobod . Radu..508 î.colib . Vlad. deal.249 ± Äcercetând harta.. dar to i au. obiceiuri asem n toate. fire te la omul european.. plas . Astfel. sabia (cuvinte slave)´. crap.508 î. îns i Moldova. scobar. 269.257 ± Ärai.. care curge chiar prin mijlocul p mantului românesc.. Giurescu cu privire la ÄIstoria pescuitului în rile române ti´ certific erorile din lingvistic .. au reu it s treac în rândul cuvintelor cu etimologie necunoscut tot ce sc pase de la ineanu. nu apar ine. dar nu tiam despre rai i iad! Concluzia pe care o trage la pag. întelegând prin aceasta data la care putem afirma c erau denumite prin cuvânt toate cele v zute i nev zute.. Literatur i Art .Legile dup care cuvintele latine s-au pref cut în cuvinte române ti i-au sfâr it. 29-30).. Târgovi te.´ Deci eram cre tini. stân ... Br ila.. dârz. pra tie´. stog.: Äca arme foloseau suli a. pag. ceg . caras. ca i Dic ionarul Explicativ.. n-am citat din Roller. Dâmbovi a.´ pag. Dac î i închipuie cineva c s-a schimbat ceva în lingvistica româneasc pân acum. Ed. o scriere din 1938!. destoinic. boier. dup parere mea. undi . izlaz. Oboga´. dumbrav .boteze".lll).. cneaz. grindei.Dup inzi.coas .vinovat. la neamul tracilor... demult evolu iunea lor.. Putna... 1964. Capitolul VI DESCIFRAREA SCRIERII SECRETE Scrierea Hieratica-în Romania. . în toate. a împleti. mreaja. în special harta topografic . topor. vl dic etc. pentru c i în ÄIstoria Românilor´ (ed. Bistri a.) diferit de limba român . p.dac ar fi s facem o numar toare am constata c 2/5 sunt slave´...zidar. ed. Târnavele. împ ratul roman.. 1938.Hr. Ialomi a. Prahova.. Procesul de formare a acestei limbi unice a durat sute de mii de ani.243 .. în perioada comunist sau postdecembrist . În momentul în care românii au primit cuvinte slavone LIMBA LOR ERA FORMAT DE SECOLE´. se în eala.. Zimnicea... St.Craiova. blajin.´(Istorii. E data de la care exist limba adamic ... Deci. mrean . Facerea Lumii. Ne referim. Dar noi cit m din edi ia anului 1938.. ci este a a cum rezult din tradi ia rus în Cântecul despre Oastea lui Igor. pag. lopat . vrabie.255 .. semin ia tracilor este cea mai numeroas . p str v. n-o mai citam.. Jiang Zemin.Zeul Troian. aparut la Craiova). iad.. unde se afl cele mai vechi fosile ale antropogenezei europene.. g sim în v ile cele mai ascunse i pân în vârfurile cele mai înalte urmele a ez rii slavilor. al turi de Bugiule ti. ÄÎn Moldova. Luncav ul. cosor. stra nic.. este anul 5.. II.. Stan...) Ei poart multe nume.. ci din Giurescu. pre edintele Chinei.numele slave le vom sublinia. Istoricii oficializeaz erorile lingvistice.elementele cele mai vechi din veacurile VI-XI. nu doar în aula Academiei române. erorile se in lan (repetate în edi ia din 1973.

Europa i o parte din Asia.. deriv din scrierea hieroglific cursiv numit HIERATIC . arieni In acest mod.Dionisie Exiguus) i pân la apari ia scrisului a trecut mult vreme. în acest IO.n. În acest sistem. (Max Muller). F r a detalia.autorul nu mai pu in importantei . ca i toate semnele diacritice. în cartea sa ÄCambridge History of India".n. mai ales în încifrarea conceptelor fundamentale ale cunoa terii prin filonul grec. i cu diferite desene ale unor obiecte bine definite.Sistemul ideografic. pe un spatiu vast. din secolul IV e. glagolitic i chirilic. din care am dat o versiune româneasc . sau Frigienii. Primul scris din lume. sau Pelasgii.e. 2. în care cuvântul e reprezentat printr-un semn unic. care reda sensul. vom da numai un exemplu. In . de scriere hitit etc. Acesta este punctul de vedere oficial. de fapt.. Dacia . considerat pân atunci cea mai veche.. în ce prive te scrierea. . Plus c . avem un singur tip de scriere: scrierea hieratic . adic a a cum le citim. cu care am colaborat ani în ir . de cuneiforme. sigla limbii de început. în vedo-sanscrit exist termenul sarpas i în româneasc arpe. la rândul ei. XII î..n. în paralel cu litere grece ti.este un cerc. din 1923. cunoscute. deci. ca i Asia Mic ...cruce întreag ´? Dar sigla arpelui. A ap rut necesitatea studierii Vedelor. întrebarea este în ce limb se spune la femeie jum tate i la b rbat . la egipteni. ne-au determinat s cercet m tocmai spatiul ignorat permanent. Ei mai citeau fonetic pozi ia literelor.ara Zeilor. al turi de cel armean. Neputin a antecesorilor de a stabili cu date certe originea scrierii alfabetice. în care apar numai consoanele: R .).jum tatea . În general. anume cel carpato-danubiano-pontic. unde în vechime se afla INDIA PONTIC .Mare Preot get! In decodificarea scrierii hieratice s-a pornit firesc de la aprofundarea scrierii hieroglifice descoperit de Champollion. încercand derivarea din tot felul de silabe. M. d etc. în fond. simplu (b. Miulescu. indo-europenii sau arienii. ideea exprimat prin cuvant: sunetele pot evolua.n.am constatat simplu c .Sistemul fonetic. Dup cum se tie. nu avem de a face cu ni te etape unde e nevoie întâi de hieroglafie. apare la noi în Ardeal. dar consoana. observându-se c marele înv at descoperise. beta. a caror dat de apari ie difer între sec.Pân la anul 5. permi ând tuturor s se înteleaga în scris. deci tiindu-se c zeul solar era Re.cea mai veche dintre cele patru. sau tracii etc.. arat cercet torii din ultima perioad . de i vorbeau dialecte profund diferite. e un IO. pornind de la sugestia subtil a lui Cantemir .Giles. ceea ce Champollion nume te cartu . semnul r mane acela i.400 î. ci de opera ia lingvistic matematic numit Babel.. dar i savantului englez P. Foarte bine. încurc tur a literelor. sigla limbii adamice. (Haug) i 4. c.e. str in de sunet. pentru c nu se cunoa te limba adamic . Ramses . copt. la îndemnul lui N. este alungit . IO. Speciali tii au estimat c preceda cu peste 1. ca s intre.el însu i un IO . i am încercat a pricepe aspectul aglutinat al sanscritei. Se consider c alfabetul fenician ar fi ap rut cam prin secolul al Xll-lea î. care. 2. Decodificarea acestor cuvinte fundamentale au dat dreptate lui Nicolae Densu ianu . c rei limbi contemporane scrierii apar ine? În privinta literei S. gama etc. care a folosit ideograme pan în anul 1956. descoperit de arheologul Nicolae Vlasa în anul 1961. numele respective. în care scribii poliglo i foloseau prin citire fonetic literele latine cu valoarea din limba adamic .autorul ÄDaciei Preistorice´. luându-se ca unitate sunetul iar scrierea este alfabetic . grecii din Italia de sud ar fi dat alfabetul etruscilor de la care ar deriva alfabetul runic. toate scrierile alfabetice deriv din scrierea fenician . referirea era la limba chinez .000 ani scrierea sumerian . care vedea grupul arian primitiv în ramura dun reana. în care se reproduc sunetele care se succed în cuvânt.508 (erele sunt fixate de-un str român . erau semne de întrebare. în care vocala O.Dacia ara Zeilor ". este citit i când apare 1/2.e. ÄDevadinam djagat sarvam .cartu ul´ RAMSES. din prima strof din Atharva-Veda. rotund.e. Observând. la T rt ria.iar doi erpi dau ultimii doi de ÄS´. derivând din cel grec. Alfabetul armean i grecesc ar deriva din cel fenician. citite alfa. lui Nicolae Miulescu.dasc lul nostru . În acest fel. cuprinzând nordul Africii.n. (Bal Gangadhar Tilak). s-au luat în calcul dou sisteme de scriere: 1. iar cel gotic al lui Wulfila.000 î.

fundamentale. un lambda cu un punct în ea. William Jones s formuleze teoria lingvisticii comparate dintre sanscrita-persan . Acesta este adev ratul REBUS. alc tuind mai apoi (1837-1849) gramatica comparat . cu care OBLIGATORIU se i încheie ecua ia. 1908) ca ÄIntroducere în studiul comparativ al limbilor indoeuropene´(1912). de tipul: 123 -2-. limbile traco-frigiene erau disp rute. Ferdinand de Saussure ordoneaz regulile pentru vocale. 3467. Sfinxul.. steagul dac. 2356. în cazuri foarte rare.A. greac . pân la C ciula. Abia în 1816. autorul c r ii lui Manu era Ioan! Au urmat. 156). continuat de Eugene Burnouf în Fran a i mai ales în Germania. Se substituie literele cifrelor (adun ri . în anul 1868. Cartealui Manu-scris de. Foarte important. pe ap . marele Franz Bopp rotunjeste toat concep ia. Babele i. Cuvinte perfecte sunt cele în care suma literelor cu so este egal cu a celor impare (1245. litera T culcat pus . Senlegel (1808). rad cina p trat ) iar rezultatul se înscrie dup cifrele respective. f r de care po i r t ci la fiecare liter . Academiei ni te inscrip ii în care sesizeaz asem n ri cu limbile greac i latin . loan ! de Trebuia aflat locul unde Manu a dat primele legi. Cele imperfecte. se specific clar c ge ii sunt spi a IO i adoptarea Äfilonului elin. aici a fost decapitat. Limba cu adev rat fonetic este limba noastr . Se constat c orice inscrip ie e rezolvat în 6 derivate.. lingvistica matematic . membru fondator al cercului de studii din Pite ti. se cite te fonetic i se a eaz literele în ordine pe zece coloane de la stânga spre dreapta. de Schleicher. toate limbile având drept surs primitiv . pentru ca.inelul de la Ezerovo .. Acelea i observa ii le f cuse referitor la limba zenda.etc. 187. în afara literelor grece ti. rând pe rând. inscrip iile din Bucegi . Variantele în limbile apusene . A urmat clasificarea limbilor i sinteza lui M. pan la epuizarea semnelor. temporar. în acel stadiu. în bazinul cu ap (unde sunt asemenea locuri s-au s vârsit crime) i am urm rit drumul marelui rege. unitar pe un spa iu vast. luau o prea mare distan fa original. în 1771. numeralul ordinal întaiul. dup traditie. Aici. Preotul c rturar Ioan Polexe ne-a înso it i stare ul ne-a confirmat c . Un necunoscut monument de limb trac .în francez . în cazul de fa . Etimologia european apare odat cu dictionarul lui Fick. excep ii fiind. anume LEGILE OMULUI. pân la zece. unic în antichitate. care încifra marile taine i era bine tiut scribilor poliglo i. în fa a mân stirii. i acesta este misterul get. Teoria izvorului vedic-sanscrit este apoi dezvoltat tiin ific de marii savan i ca Adelung (1806). introducând cifrele. 9862-7. Numarul literelor con ine cheia ecua iei. In concluzie. 5672-4. Se stabiliser regulile muta iei consonantiste i. Aici. în care sunt spuse lucruri tainice. tata Adam a fabulat´. care trimite.a fost prima citire a acestei scrieri hieratice. Un alt moment decisiv a fost verificarea la Cozia a decapit rii lui Ioan I (Burebista) la data de 5 mai 44 î. din care ies codurile de cult.sc deri. apar în ordine: cifra 4.Matradinam tadevata Tan mantram brahmanadinam Brahmanamamadevata". în 1767. 123456789105. Secretele Scrierii Secrete Acum pricepem simplu cum câteva semne devin o adev rat ecua ie lingvistic . trec în ecua ia lingvistic derivat prin litere de coloana respectiv . la Edera Mare de Dâmbovi a. din care Colebrooke (1807) dezvolt teoria monosilabelor. constatand asemanari cu sanscrita. abia în 1879. invers pus . Deci. spune care este litera de început.. datorit sculptorului Constantin Iordache. latin si celtic .ta (c ciula tat lui). termenii esen iali din Bibie cultur i art . Anquetil-Duperron. Este un rebus continuu i firul Ariadnei pentru fiecare este o cheie. împartiri. litera D-latin paralel cu Delta grec.Omul. unde a fost înhumat în ascuns. iata cum suna aceea i strof : ÄToutce qui'existe au pouvoir des dieux Les dieux sont au pouvoir des mentrams Les mentrams sont au pouvoir des brahmes Done les dieux sont au pouvoir des brahmes". Meillet (ÄDialecte indoeuropene´. în 1786. dup care am trecut la Nucet. limba arian ..n. Am repetat vizita la Cozia.. Primele observa ii asupra sanscritei le face misionarul Coerdoux. Am aruncat un ban lui Caron pentru Burebista.e.

Între lucruri i nume exista o rela ie direct . Se constat c peste 90% din inscrip ii se afl în Dacia. În acela i timp. iar observa ia lui Ion Heliade R dulescu este cât se poate de actual : ÄAcestea nu sunt porunci omene ti.limba vie .o-ton' / Cunoa te-te pe tine însu i! Inscrip ia gravat pe frontonul templului lui Apollo de la Delfi. Aceasta este teza subadiacent a tuturor etimologiilor lui Platon.. Pentru a ie i din acest cerc vicios va trebui s citim cu ochii min ii Äcuvinte sub cuvinte. via a social .ge i getuli. În Atena. prelua i în mitologie. centrul culturii i civiliza iei antice. Domnul meu. 30. analizând etimologiile platoniciene. Toate inscriptiile denigratoare ale zi ilor exper i se dovedesc false.faraonii i Regii . Era normal ca ge ii s p streze arma tiin ei numai pentru ei. compus din triada . de care depinde cunoa terea.era LUPA / APUL celebra lupoaic cu gemeni .Românii nu sunt i ei o insul ideala.precizat de Ha deu. DIVINII PELASGI erau ge ii înainte de apari ia etniilor.. Stabilind matematic cine au fost tracii. O parte a lor .steagul MARELUI PREOT AL ANTICHIT II. elin i latin. ce m face i anevoie de în eles i anormal ?´ Decodificarea scrierii hieratice este un r spuns dat lui Eminescu. Ceea ce afl m nou se dovede te nu pierdut. ce m sugruma i. limba vechilor cronici si unice . Ordinea din lume depinde de corectitudinea cu care s-au dat denumirile. ge ii i dacii vom putea prezenta cartea de vizita real . Polis. Ode III. Limba vorbit a fost limba unic adamic . Ge ii erau Marii Preo i . ne prive te pe noi românii.Basarabii de mai târziu. Dacia a fost postul domniei. la care am ajuns. ci porunci ale limbei. El scrie: . Nu numai c nu avem o carte de istorie adev rat a neamului dar nici termenii de baz nu sunt preciza i. afl m c tracii denumeau mitologic neamul str vechi al dacilor. care con in defini iile lucrurilor´. cum scrie pe o inscrip ie. casta IO. gândirea logic . Paris. o ideie o ar t cu acelea i litere. cât dar e cu putin ca limba noastr s fie lingua roman rustic ?´ A a este. Ca str mo i ai românilor. folosirea acestei scrieri în Grecia i Italia. în perioada pelasgic .. preo ii cel ilor. Episterme.creatorii tuturor tiin elor i artelor Ghnoti se . remaniate si transformate de limbajul uman.a antichita ii ne vine în ajutor. fiind astfel creatorii tuturor tiin elor i artelor. ce Änu poate fi cuprins în ceea ce se poate exprima´.6 Inscrip iile declarate intraductibile de epigrafi sau atribuite cultului imperatorilor români sunt cifrate. iar steagul lor . pp. cand era o singur religie.30-31. citim romane§te. Limba scris pe aur i piatr este protolatina arhaic i popular .Dificultatea de a reg si sensul acestor esen e vine din aceea c vechile nume au fost acoperite. ebraic. f r etnie. ge ii au creat cele 4 coduri de cult: sanscrit. la fel ca i în nordul Africii etc. Astfel. St pânul crea iei era vedicul Manu. nu m schimb. pentru c el a intuit acest adev r atunci când se întreba: .steagul dac . centrul fiind muntele OMU. Ge ii . 1974). A da nume la lucruri. a fost creatoarea întregii culturi i civiliza ii antice. În antichitate denumea Europa.. c sensul veritabil este la distan de noi i c el apar ine limbajului trecutului´ (Le reversement platonicien. ci încifrat. cum constatase Henri Joly. Nu se pot ignora apropierile dintre concep iile dezv luite de Socrate i ideea cea mai enigmatic a filozofiei chineze. Hora iu.Nu voi muri de tot. c în verbii mei sunt cea mai regulat decat toate limbele. TAO. ei sunt casta SARABA . purt torii civiliza iei metalelor.închinatori aceluia i COGAIONON . preluat de Socrate drept deviz pentru începutul în elepciunii. iar progresul uman va trebui s aib în vedere cunoa terea limbii adamice.. Înaintea ivirii etniilor.erau Druizii. poate mai mult decât pe alte popoare.Casta IO .massage i . din perioada troiana. care strig : Vede i-m . Limba românesc este prin excelen fonetic . Non omnis moriar . Fogos. este un act de cea mai mare importan . În str vechime. arat c aceast cast IO.

i s ne facem un nume. e vremea s preciz m ce ar trebui s se în eleag clar. E un O cu un punct interior. c ci acolo a încurcat Domnul limba întregului p mant.. Ävârf de s geat ´. anume folosirea în paralel a literei latine s. pentru c i azi unii oameni mai caut Turnul Babel. prin codul folosit. i Domnul i-a împra tiat de acolo pe toata fa a p mântului. a a cum precizeaz Cantemir. i au desc licat acolo. Deci nu cuvintele de piatra. iar leg tura dintre ele. i de acolo i-a împr tiat Domnul pe toat fa a p mântului´(Facerea.. acela i cod. citit de Champollion . Despre CRONICUL ARCAN . Pân atunci. i a simbolului solar. Mai apoi.consoana R. traditore .1 -9). speram c decodific rile din aceasta carte vor fi edificatoare. era vorba de sub ierea limbii primare. ca s nu.Smoala a inut loc de var´. . arat unitatea culturii antice. i iac de ce s-au apucat.care va fi furat i dus afar de VODI A. Citim în Roma. iar smoala le-a inut loc de var.. cu Sigma grec. consoanele au valoare semantic deosebit . Cum am mai afirmat. ei sunt un singur popor. Berosos. Chiar în Scriptur se precizeaz c BABEL înseamn încurc tur . iar smoala le-a inut loc de var. Tot aici mai apare. Pornind ei spre r s rit. au dat peste o câmpie în ara Sinear. Neîn elegând metaforele.1). 1. corabia lui Noe i altele. «Haidem! s facem c r mizi i s le ardem bine în foc». iar zeii îi silir s vorbeasc în graiuri felurite!´. considerând c avem de a face cu o construc ie ciclopic ... Cuvantul CEL I îi prezint pe me te ugarii antichit ii. i Cuvântul era cu Dumnezeu´ (Ioan. i c r mida le-a inut loc de piatr i smoala le-a inut loc de var´(ib. În cea de a doua. Scrierea din Tasili vorbe te despre Ceahl u i teapa lui SALMOCSIS. revenim pentru c oamenii i azi mai caut corabia lui Noe. dar i acest turn. Scrierile ge ilor sunt traduse în greac i ebraic iar originalele arse.. metaforic arat tocmai..tr d tor. înfumurându-se de puterea i m re ia lor... C r mida le-a inut loc de piatr . Ei au zidit un turn înalt în locul unde se afl acum Babilonul.. în cartu ul Ramses.n.. la Ocni a. ca i pe Babele. Turnul Babel-O metafor . inscrip ia este cifrat în limba româneasc .f cute" de gr m tici. cum vom vedea în cea de a doua. Un alt monom copt despre AHVE i cel i. citat de Eusebiu de Cesareea. citit române te: Soarele.poarta zeului.La început era Cuvântul.Se spune c primii oameni. ci . au ajuns s dispre uiasc pe zei i s se socoteasc mai presus de ace tia.. Cit m din Biblie: ÄTot p mântul avea o singur limb i acelea i cuvinte.. prin care nu se mai vedea nimic.e.. Haidem! s Ne pogorâm i s le încurcam acolo limba. oamenii vorbiser o singur limb . a a c au încetat s mai zideasc cetatea. folosind smoala. la Kiolmen. Important este c mitologia general .Cam atât! Sunt în textul biblic câteva metafore. IV-III î.. prin reguli de pronun are diferite i prin muta ia consonantist .. 11. preot chaldean din sec.. îl prezint astfel: .traduc tor .. Turnul aproape c ajunsese s ating cerul. Pe EREHTEION . Ruinelor li se d du numele Babel. Dificultatile reale ale inscrip iei sunt aceleasi. C ci Domnul a zis: ÄHaidem! s Ne pogorarn i s le încurc m acolo limba. Evident. literele mici sunt simple latine ti. mai ales am nuntul c ÄTot p mântuI avea o singur limb i acelea i cuvinte´ (Facerea.. cetatea a fost numit Babel. Dar. 11. denun ând în sine lingvistica antiromaneasc profesat la noi. am nuntul: . i au mai zis: «Haidem! s ne zidim o cetate i un turn al carui varf s atinga cerul. ca s nu fim împr tia i pe toat fa a p mântului». varul. Pe inelul de aur din epoca bronzului de la Celei apare cuvântul ARDEAL: cuvânt str vechi românesc. Traduttore. la Celei.. Mitografii au pornit de la denumirea ebraica .i mai în eleag vorba unii altora». ca s nu.traducteur .. i Domnul a zis: «Iat . naturale.bab'el". Domnul s-a pogorat s vad cetatea i turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. . deoarece n-au în eles metaforele respective. i au zis unul c tre altul.. nu era straveziu. cele mari au citirea fonetic din alfabetul grec. antinomia esoteric . care au sub iat limba adamic .i mai în eleag vorba unii altora´ (id. De i am precizat sensul clar al legendarului Turn. De aceea. i c r mida le-a inut loc de piatr .cu litere grece ti. pentru c lucrarea lui Berosos s-a pierdut. 3). i to i au aceea i limb .românesc . acum nimic nu i-ar putea împiedica s fac tot pe i-au pus în gând.7).traître .. pleca i spre apus din Carpa i. când depoat vânturile venir în ajutorul zeilor i surpar zidirea peste ziditorii ei.1) coroborat cu . primare.

de la Äexplicarea cuvintelor prin c utarea raporturilor lor cu alte cuvinte´ (R de Saussure). Trebuie s ie im din labirint. . numai Omul. nu izvor de cultur i civilizatie.. gugoo. cert fiind c fonetica noastr e tributar celei str ine. creând pentru fiecare dintre realit i un semn i un nume. leguitorul poate s reduc i aile no iuni la litere i silabe.. pentru c istoriografia i lingvistica noastre sunt departe de a fi înteles cum aceste trei no iuni fundamentale pot fi bine cunoscute tuturor.Domnul Dumnezeu a f cut din p mânt toate fiarele câmpului i toate p s rile cerului i le-a adus la om ca s vad cum are s le numeasc .. care posed o anumit semnifica ie. 2 19-20). analizând peste 20 de cuvinte. pentru c noi consider m înc eronat Dacia. nu compar i nu examineaz nimic din ceea ce v d. conven ional ´(De interpretatione. Îns . un labirint din care nimeni nu poate ie i. f r a fi defini i. ca i . Rosetti. acela-i era numele... Cucul posed un K aspirat´ etc.o rasa mare i puternic " Va trebui s tim exact ce înseamna fiecare termen. II. etc).opope . astfel Scolotii sunt Äînghi i i´ de sarma i. spre a compune restul. i tuturor florilor câmpului. astfel c numele corect con ine în structura lui ceea ce este esen a acestuia. .Rectificarea numelor". ca i azi.. pentru cunoa terea esen ei invariabile a lucrurilor. porne te de la natura lor c tre nume. înc de la Herodot dar.) puteau fi un semnal demn de studiat. i orice nume pe care-l d dea omul fiec rei vie uitoare. în limbi diferite.cuvântul este arbitrar´. împotriva conven ionalismului. Pân i numai onomatopeile (a gui a. a vui. se tie filia ia daco-ge ilor din traci. în acela i dialog. Desigur. numai întampl toarele descoperiri arheologice. 16a). Adam înseamna Om.Dacia Preistoric ´ a lui Nicolae Densu ianu. i pomind apoi de la acestea. de i au relevat comori unicat. Aristotel. Am dat acest citat.. este un sunet vocal. ci un inut înapoiat. deci. scrierile alfabetice´. numele sunt instrumente de cunoa tere i . Ieri. pe calea imita iei i chiar folosirea lor. Limba adamic se dezv luie fie i numai dup denumirea p s rilor. care.aceasta înseamn c a i examinat i judecat ce a v zut. se scrie: ÄA cunoa te asem n rile i difereni ele dintre lucruri înseamn s cuno ti numele lor în mod exact´. gugu tiuc. în limp ce lingvistica modern . a sâsâi. sau chiar puppo:. al c ror nume i-l pronun singure (cuc. Socrate. copiindu-l pe Saussure. Triada traci-daci-ge i .. noi studiem pe a grecilor i romanilor.arhive t cute. pentru a repeta c primele monosilabe în limba adamic se apropie de natura lucrurilor. referitor la aceasta.. din care deriv . El conclude: ÄTot astfel. rela ia dintre dacige i-traci r mane obscur . i iar un citat: ÄCântecul cucului e redat aproximativ:cuckoo. din timpii pe când istoria nu se scria cu condeiul´. Platon.întrucat el examineaz ce a v zut´. a adar. Äi ´ b rbat i Äi e´ ferneie. Dispari ia din scripte a însemnat pentru istorici dispari ia real . iar dacii apar cu trei secole dup ge i! etc. profesat ieri i azi. Pentru c . sau vechimea lor le face s scape cercet rii´. Este normal ca apusenii s nu mai afle în limbile lor natura intim . El este. aceea i no iune poart denumiri diverse.. cari p streaz în negrul lor p mânt documente istorice ale rii noastre. scrie: ÄNumele. pe care Imperiul Roman i popoarele migratoare l-au Äcivilizat´ i integrat în Europa. omul a botezat. în vreme ce celelalte vie uitoare nu cerceteaz . Descoperirile arheologice . a fost în chip potrivit numit antropos ... ne înva : ÄAcest nume antropos (OM) arat c . p s rilor cerului.scriere hieroglific cursiv . În loc de a studia istoria na ional . a mârâi. în ce prive te limba noastr ! În privin a alfabetelor.. Al. În ceea ce prive te imposibilitatea explic rii unor nume. sau originea lor este barbar ..c l uza gândului´. pup za. firesc. a sfâr i. Prin litere i silabe se imit natura lucrului. imitând natura lor intim . în dialogul Kratylos.Revenim la Biblie: .. încep tot cu mituri i legende. nu au reu it s constituie bazele unei teorii a etnogenezei. În general. spune el.. omul de îndat ce a v zut . scrierea hieratic e bine definit drept . ordonate logic i r man în afara tiin ei. În ebraic . Odobescu numea movilele i gorganele pres rate pe solul Daciei . de unde i lipsa unor particularit i specifice limbii adamice.numeroase -înca nu sunt sistematizate. acel fir miraculos at Ariadnei fiind limba (pierdut ) a dacilor. Numele au importan fundamental în cunoa tere. înv m de la cei care au fost numai elevi ai str mo ilor no tri!. De aici. adic a numit f pturile. dar i riguros tiintific .. datorit unei teorii lingvistice antiromane ti... cioc nitoarea. dar pentru om nu s-a g sit nici un ajutor care s i se potriveasc ´ (Facerea. Într-o lucrare atribuit lui Confucius. Deci. scrie anume: . Nimic mai fals. a iui etc. i omul a pus nume tuturor vitelor. nu numai credibil .. mai departe.. cum scrie Platon. dintre toate vie uitoarele.

Tot marele nostru filolog B. figuri geometrice. i atunci tim c avem a face cu scrierea hieratic (sfânt ) elaborat de ge i. Ceilal i cercet tori n-au aflat dac sunt numi i pe drept. pelasg . în regiunea Vistulei. cateva observa ii generate. latine. pân departe spre vest.. Era i aici o metafor . misieni i frigieni corespundeau moesilor i orygilor. care s -i îndrume pe calea adevdratei cunoa teri în epigrafie. iar în discu ii la litera A. dar abia discut m litera a. dac scrim cu Ä ´ sau Äî´. Cel mal simplu avertisment îl d folosirea în aceea i inscrip ie de litere latine i eline. Suceava i Târgovi tea sunt pentru mine mai mult decât Sparta iAtena´. îmi place a crede ca i dvs. malul european iar la armeni ceea ce nu era hitit se ad uga tracismului´. Ceea ce este inexact.P.. i m ru inez a spune c ace ti b rba i pentru mine sunt mai mult decât Alexandru cel Mare. care prin mo tenire sunt i ale noastre. deci. nu au reu it decât s sporeasc aceast confuzie. pentru c sunt ca tigate de români! Chiar locurile patriei mele îmi par mai pl cute. Pentru mine. obiecte. domnii mei!. FIE PE DREPT. C ci eu îmi dau bine seama c ge ii locuiesc dincolo de Hemus. FIE PE NEDREPT (sn). o afirma ie neîn eleas a determinat istoricii s cread c ge ii sunt mai spre Pont i r s rit.. ebraic. i. în loc c cei dintâi sunt eroii patriei mele. arian .. tefan cel Mare. la abordarea literei B!. ca spa iu geografic. Era vorba de sigl .. p s ri. elin. de fapt. Chiar conceptele fundamentale.cit. cunoscut fiind c vocala aceasta este a tuturor oamenilor. sanscrit. Ce am putea ad uga? Marele nostru istoric Nicolae Iorga definea astfel str mosii: . mai frumoase decât locurile cele mai clasice. Metoda descifr rii Scrierii Hieratice E timpul s dezv luim. care se întindea în întreaga Peninsula Balcanic . în Asia Mic . â. decât Anibal. de fapt. ea s-a întins asupra teritoriului scitic în m sura în care se retr gea valul irano-turanic. singurul care a observat caracterul CHIMIC al limbii noastre. cursul de istorie na ional : . în 1843. litera A prezint numai în limba noastra cele trei st ri posibile. etc. Forma a este preluat de codul latin cu aceea i valoare. decât Cezar. ). în regiunea Carpa ilor. cei mai drep i i viteji erau în Dobrogea i pe Nistru. i iat ca manualele dau înc citatul neprecizat. iar . de i avem o ploaie de exper i.. o în elege i ca i mine. cum bine observa genialul c rturar. vom observa c zisele inscrip ii ilizibile sunt. m car c tiu prea bine c unii greci îi numesc ge i. ori pe nedrept. Ea ne arat întâmpl rile.683). vedic etc. emo ionale. Preluând aceste informa ii s-a conclus c înseamn unul i acela i lucru. cu caracter onomatopeic. ´ sunt forme primare ale red rii plânsului 1 râsului.â´ i . indiferent de etnie: a. i cei trei Magi erau tot de la r s rit. deci.. simboluri. .P. . ace tia sunt eroii lumei. opera lui Ha deu nu a fost continuat . rezultatul matematic al unor ecua ii lingvistice în care afl m litere eline. linii geometrice denumite în geometria plana.O ras mare i puternic . faptele str mo ilor no tri. nu! Este interesant i modul cum Dio Cassius prezint acest aspect esen ial: . p. r s ritul fiind simbolul Soarelui. tuturor celor preocupa i de cunoa terea tiin ific .Eu îi numesc daci pe oamenii pomeni i mai sus. Da. deci al cunoa terii. Ha deu. De i Strabon precizeaz ca numele . Inima mi se bate când aud rostite numele lui Alexandru eel Bun. puncte uniform pozi ionate. Cum am v zut. În privinta limbii. cum i când. cum î i spun ei în i i i cum le zic romanii. lui Mihai Viteazul. de-a lungul Istrului´(op. la est.Ce interes mare trebuie s aib istoria na ional pentru noi. denumit trac .scit´ se d întregii mase latine. pentru c e o problem de bun sim nu de specialitate înalta. numai româneasc . de pe. insulele arhipelagului i anumite insule din bazinul r s ritean al Mediteranei îi apar ineau. ge ii o scriau codificat i era limba get . oricum. indo-european . care nu justific existen a unui sistem matematic al limbilor actuale numite slave. Dup ce au înva at cele 4 coduri de cult latin. plante. în timp ce limba dacilor era cea vorbit de to i. ca ini ial . tiut fiind c limbile slave au pu ine cuvinte încep toare cu A.. ÄB´ b rbat e unde l-a l sat Ha deu (Încercând s realizeze opera vie ii ÄDic ionar român-sumerian´ Paul Laz r Tonciulescu a decedat ca i B. de i vorbeau aceea i limb .. limba adamic . b t lia de la R zboieni are mai mult interes decât lupta de la Termopile i izbânzile de la Racova i de la C lug reni îmi par mai str lucite decât cele de la Maraton i Salamina. Ha deu atr gea aten ia c ÄLitera A este brevetul de latiniate al limbii noastre.. confuzia este i mai mare. În treac t fie spus.Sunt actuale cuvintele cu care Mihail Kogalniceanu deschidea. la care se adaug numita slav veche. c utate în dic ionarele str ine. iar dacii la apus.

casta sacerdotal . st în faptul ca ei n-au în eles esen a literetor. S explic m acum. schimb total con inutul semantic al cuvântului. nordul Africii. pe când în române te. indiferent de asezarea lor în spatiu. s fie convergent cu cel pu in alte dou informa ii din altele. cine erau protolatinii. Evreii masore i au scos toate vocalele din text. ini ial. dac nici litera Äa´ n-au p truns-o? Litera ÄA´ la. Important este sigla. di etc. cifra i: oi protolatinoi. Se constat c semnele diacritice folosite în codul elin. c ciula arat clima. iat dificult ile reale ale metodei propuse de mine.a´ curat. Varietatea afi at de inscrip ii e dat de modul încifr rii pe zone geografice de triada masage i-ge i i getuli. pornit din România. pentru c aceasta este rezultanta. apoi c .via a de apoi´. Ce trebuiau s fi observat epigrafii? C în toate graiurile litera este cuvânt. duc la rezultate... cheia pe care o are ecua ia lingvistic rezultat . adamic . ghimel etc. De asemenea. numai c acestea dau numai MUZICALITATEA limbii i nu sensul cuvintelor. semnul verii. In Insula Pa telui. scoas din cuvânt. litera este un concept. numai c în limbile slave nu spun nimic. Codul este unic. se stabile te o descriere a lor.. ´ p l ria. citite romane te. Se stabile te. metoda propriu-zis . punctual. pe care le tiu numai membrii castei IO. insula Pa telui. în func ie de num rul literelor rezultate cifric. Biblia. cuvintele se întregesc.. pe când în limba biblic . care. ge ii Pentru c am vorbit despre alfabetul protolatin. gama. un singur alfabet. i numai în române te. Deci. neobservat . ca s consideram c descifrarea este bun . dupa ce ajung acolo conchistadorii condu i de iezui ii catolici compagnionii lui Mihluko-Mahlai Ätranscriu în litere slave zicalele str vechi ale inca ilor i maia ilor..Astfel.. care. cel protolatin numit sau românesc. Protolatinii erau.. beta. Literele slavone odat înlocuite cu cele latine devin ecua ii lingvistice care se supun acelora i legi ale codului get. bi. un .â´ e semnul iernii. bet. sunt sub forma de ecua ii. în nordul Africii. Dar cum s observe acest Äam nunt´ esen ial. pe care ai no tri o copiaz permanent. Toate religiile au acaparat cunoa terea folosind-o împotriva maselor ignorante. Acest cod este denumit . iarna i vara. totul a fost cifrat în limba noastr româneasc . pentru c vom încheia cu aceea i liter .. cum scrie . Se a eaz cuvintele române ti pe zece coloane.. Se constat astfel c . Aici este toat chestiunea de fond. a a cum au fost citite. codul este universal i. Dupa ce se observ ceea ce este comun tuturor inscrip iilor din lume. Dar aceasta trebuie luat în seama numai dup ce corespunde i cu cele r mase fragmentar în scrierile clasice i. filosofic deosebit .. dac nici litera . Dac devine . Cadmus e Cp r a l u i i o t a 32110954:67-1-8 ARPATUL îi Op i r o o m e g a t 6-14-1341058729-1m Protogeia a u o m i c r o n a 134:287956-5-10 AOM. Astfel. citite corect. Actul a t p u s d e a s u 69710:152438-5DSEU. Cuca e m b d a a l f a t a 341:78910-2-256 d m Fata Balu i o t a i c u l c 76108912-12-534 89-5cicului.i mu c coada´.a´ este f r semne diacritice. In toate graiurile p mântului Älitera este cuvânt´ de tipul alfa. on Oi npwtohanvoi. Omenirea avea o singur limb i acelea i cuvinte.. duc la un text coerent în limba româna.pomul vie ii´în limbaj preo esc. alef. litera este CONCEPT.. pentru c la tot pasul e pândit de capcane diferite. iar situa ia nefericit în care se afl epigrafia universal . litera . delta etc. Deci. Astfel. la Tasilli. Deci. noi poate deveni Äâ´ i Ä ´ determinând onomatopeic de la dou extreme. c rora leau promis . e vorba de clima temperat . Europa. iar .înainte i înapoi´. cu 4 anotimpuri. citindu-le . consoan introdus ori scoas din cuvant schimb radical întregul sens. în acela i timp. ai.Descifratorul trebuie s aib o cultur istoric . Rasa alb ... respectiv Äc ciula´ i . evident.Cartea C r ilor"..Cum s priceap ei ceva. orice liter .p l ria´.. literar .A´ n-o tiu?! Astfel..PUIU´ limbii sau ... Este vorba de ceea ce se nume te Ä arpele care. Vornic Ac c e n t u a t l a 891045-18-1627:3: tlant. respectiv Asia. la fel ca în protolatina. s l murim acest termen. si. cuprinde i supune lumea cu acest algoritm. wv (litere grece ti) o m i c r o n i o t 16742-4-83-5-1059 CONCS ÎI TROa c m i c d e a s u 41-1-5863109-7-7:2 IA. litera cu care începe primul cuvânt. ce se înscrie perfect în precizarile generalizate de mai sus. la noi. astup .

Dun v e a p o s t r o f 823-2-4567-2-101-9-9 rea post fu Oe t a a t a d a m v 910-8-13-3-78623-6MU Ea datat t r a v i r g u l a 7610589-3-134:2 Graiul tau. Matron Agop. c putem demonstra universalitatea codului get. Coloana din dreapta ÄConcs îi Troia.T8910:125673-2-4: ron nimici o 5434:32761-3^98-1. AOM ± vornic Atlant CUCA e. ¤&&&¤ C R A E E C A R P A 12453-3-678910 Creea CarpaT U L P T O P A O M 123-6-46597-11-108 tul POTOP MaI A T C U C A E D A 14237-15-58910-4-6 ica-ta-VEDA OM B C I A D S E U S 10-16-6789-2-2534-2-1 M dseu Baci" MA A P T R O N I O G 14567-4-21093:8 atron AGOP. Iat cum arata o fraz care era cifrat în sanscrit : ³Yad eve'ha amutra. Maic -ta VEDA Om CAEDAM BCIA DSEUS A APTR ONIOG ET A Dseu Baci.f cut la Putna ! .E Olimp Dun rea. tron nimici o Get scria.Omu TOM e BABADAG.Get scria îi 59108-4-1267: vulg. yad arriutratad envira´.p r a l u i i o t a n i i o m i c r o n i o t a v i r q u l a o m e g a n i i Coloana din sânga Omicron iota c mic deasupra lui iota pi ro omega a tau omicron accentuat lambda al fata u iota i culcat pus deasupra lui iota nii omicron iota virqula omega nii.. u p s i l o n a d e 10:654324-9178 E Olimp.Precum am mai precizat codul sanscrit se face la PUTNA. deci. Cadmus e Carpatul. actul Dseu.. IOAN. Iata. 12356410-13-78-1-9 PRAVILS.Creea Carpatul POTOP. Ea datat upsilonada mu trata den viea graiul t u: RODNA-Silva-PUTNA ar t OM e via a´. v i e a 3:12546-2e Viata.Teo TATA " Codul Sanscrit . e IOAN´ MA A IOAN ¤&&&¤ a o m t a u c s d b b r a g o p n t e t Coloana din sânga A om tau csdb brago pn tet 236-5-478-5-9 Omu TOM. I E T A M A A I O A N 32645-12-1:78910-2ata-mfi e IOAN Coloana din sânga Coloana din dreapta CRAE E CARPATUL PTOP A OM IAT CU .. îi vulg IOAN´. îi om Protogeia. IO. Pont TT " ¤&&&¤ A A E O T T T Coloana din sânga A AE OT TT 534-2-6172: Teo TATA Coloana din dreapta . . astup Pravila IO.. iata-m . e 11105934-5-6578-2-102-1BABADAG Pont TT Coloana din dreapta . Ru p s i l o n a d a 7978:345110-5-2 ODNA-Silva Pm u t r a t a d e n 23109-2-5476-2-81-7UTNA arat OM.. post fu OMU. Coloana din sânga Coloana din dreapta Upsilon ad eve apostrof eta ata dam vtra virgule .. d m Fata Balcicului.

casta SITH. CIN omu GOG un carp primNOR PO conson´. e Methodos.ELITA " Ge ii ne transmit secretele Omenirii! Am putea s definim i termenul de ³metod ´ pe care ge ii l-au cifrat. Dunare. . Gog raiul IOM luo nor Pons´.opus e Sima . Coloana din dreapta . Coloana din sânga Ce vesi ma aton si sith cod ici nom primo. cat MOTH trac e isc în OLT dens micron upsilon Vac RO. ¤&&&¤ T I E L A Coloana din sânga TI E LA 34215-3 Elita. IM. ie i în theta omicron delta omicron sigma virgule o Nucet. Coloana din sânga Coloana din dreapta Eta o mic deasupra lui eta m ii epsilo n accentuat ÄE METODA: iau litera spus Apol. ¤&&&¤ c e v e i m a a t o n s i s i t h c o d i c i n o m v v c c a r p p r i m o . ov (grece te) E t a o m i c d e a 9:5127810-7-63 e METODA ias u p r a l u i e t 7-4-6810945-2-132 u litera spua m i i e p s i l o 2:16109-6-4578 : 3 s APOL ie i în a c c e n t u a t 1-4-68457-6-32l09: n NUCET cat t h e t a o m i c r 7612:41059:3:8 MOTH trac e Io n d e l t a o m i 987:102-12-156:34 sc în OLT dec r o n s i g m a v 45:1091:23-1-68-14-7 ns VAC RO. IM Gi r g u l a o m i c 103:26945-2-178 OG Raiul IOM r o n u p s i l o n 847-5-1091:5236 luo Nor PONS.. Sith-CIOC prim carp în OMU´.opus E S I C N C A T A M 1:23109:7845: 6 e Sima. ou q Me0odog.¤&&&¤ e I e e o a a t a t a v r o d n a l v v Coloana din sânga eI ee oa atat av rodna lvv 62-8-54109837-2-1 ai Cetate. Iom. Coloana din dreapta ³Ai cetate: e VLAKIA.ATON. ATON. Coloana din sânga Coloana din dreapta E CRU SPUS PI E SI CN CA TAM O THTRACE Ä IPUSER . e 987431-8-526132-1 VLAKIA. c O T H T R A C E I S 6548-19-10923:71 asta SITH coC A I N O L T D E N 8:5679210-3-134: d oltean CIN S V A C C V N G O G 516:1098-2-27-5-43 OMU Gog un caR I O M P N O R P O 89:5124:1076231 -7Rp prim Cotison. 3:108697-8-1425: E Casta OMU-i 1910:582-2-4367: NOD IOM SITH9182:4567-2-10123-3 CIOC prim Carp 34-1-567-2în OMU Coloana din dreapta vvc carp ÄE casta OMU-I NOD. ¤&&&¤ E C R U S P U S P I 1097813-2-2645-7IPUSER . Dun re´. IS CAIN OLT DENS VA CC VN GOG RIO MP cod oltean.

av omicron sigma omicron c mic deasupra lui omi opisul unit scriau. ¤&&&¤ e a a c o s h o r p i Coloana din sânga Ea acos citi hor pi. I´. Tu domn LIMBA ATENA-n COC Româna CRISTOS magic vag´. fiul Apol ISUS. Coloana din sânga Coloana din dreapta Omicron upsilon c s culcat deasupra lui epsilon t ÄCunosc: îs primul cocon l star e Padul. . Tu n l a m b d a o m i 6891-4-210453-2-7 DOMN LIMB . c i t i 134:5654:78910-2EAC Upis citi 1232: Hora Coloana din dreapta ³EAC Opis citi HORA´. citi HORP. ivi LUPA Caron filon Patos se micron accentuat gama omicron sigma. concis gr im omonim dac e cron alfa upsilon apostrof deasupra lui upsilon tau o mo ul carp.. surp DOR. cronica.. uni S I T H C I O C R P 871:2132:45910 KOS citi HORP Coloana din sânga Coloana din dreapta EA OMU INODS SITH CIOC RP ³e CADMOS. Ac r o n a c c e n t 108459-1-167-2-23 Tena-n Coc Rou a t g a m a o m i 6745-3-1210339-9mân CRISTOS c r o n s i g m a 89768-6-124-5magic vag. fiul lui Zalmoxe !! De i am putea încheia descrierea metodei de descifrare. ¤&&&¤ e r a a 54-1-123-2AA-era Iisus era. vom mai prezenta ³Cunoa terea de sine´. ca s retez m total stupida etnogeneza i ³pierderea´ limbii dacilor de dragul Romei: outos o autologos ovrog o avroAoyog (grece te) o m i c r o n u p s 187624-12-310-7-95ÄCunosc :îs pri l o n c s c u l c 1682-1-103574-1-9 imul COCON. La t d e a s u p r a 162109-1-4:8536 star e Padul u i e p s i l o n 1-5-957648-3-2103 L Opisu Unit a v o m i c r o n 1-3-548623-14-7910 t scriau Cons i g m a o m i c r 987-9-310527-3-84 cis gr im Omo n c m i c d e a s 1254-10-796-10-8:103 onim DAC e mou o r a l u i o m i 965-1-8432-11-1017-2ul Carp ivi c r o n a l f a u p 69105-2-18234-10-7 Lupa-Caron Fs i l o n a p o s t 2345--9-761089-8-1 ilon Patos sr o f d e a s u p r 5-6-781096-8-421-5-3 e surp DOR Fa l u i u p s i l o 432:16109-6-875 iul Apoi ISUn t a u o m i c r o 6-2-59101783-7-24-6S cronica. ¤&&&¤ E A C O P I S A R O LL 11234768-8ERA COSIA R A Coloana din sânga Coloana din dreapta EA COPI SA RORA ³ERA COSIA´. Apollo. uni Kos.¤&&&¤ E A O M U N I N O S 1:3294810-2-576-2E CADMOS.

în fond. fiind purtat de la York la New-York. observa ie pe care o subliniem.. în fiecare caracter fiind un semn-cuvant i cu totul fonografic.. s-a produs o singura dat i a cuprins toat lumea. considerând c limbile semite au un avantaj comportând radicale constitute din trei consoane. încât. r mase însa tot în modelul ideografic.TT´.Cohen e cu atât mai mare. încorporând în ele în elesul fiecarui cuvânt. Vietnam drept limb cult a scrierii. c ultimul. p.unic i mondial Reprezentarea gândirii prin semne. se întreba el când suspecta caracterul Äautohton´ al scrierilor egiptene i sumeriene. de i scierea egiptean nu a eliminat niciodat sistemul ideografic. Ed. i.Orice sistem de scriere ce se dezvolt spontan i nu se impune din afar e mai mult sau mai pu in modelat dup caracterul limbii dup care se formeaz ´ (ib. 282289) privind sistemul scrierii chineze. Japonia. pe VLPTIMMLCRTMMA ULPIU clar mmmm. început în mileniul al IV-lea. au ap rut la milenii dup alte popoare dar insist c . deosebirile fiind marcate prin urcarea sau modula iile vocii. consider posibil trecerea de la silabar la alfabet. dispare dup c derea Imperiului Roman de Apus. Mai consider c i limba Egiptului antic (care?) apar inea tot grupului hamitosemitic (Acest tupeu tipic iudaic a mai fost semnalat adeseori de noi! Egiptenii îi numeau pe evrei ÄPoporul ciobanilor´. M.. p. se constat . creânid totu si un fel. le-ar fi civilizat!! ?) i favoriza acest fenomen. h t. un astfel de cercet tor. Pentru cei care citesc dup descoperirea scrierii hieratice lucrurile par comune. de gr dinile Semiramidei. Aceast structur monosilabic a stat la baza scrierii chineze. Paris 1953. toate alfabetele având drept izvor pe cel fenician. Cohen. Apoi. etc. A a i cu piramidele i cu mult l udata scriere sumerian . sau revolu ia alfabetic . dar meritul lui M. Referitor la sistemul chinez.ar prefera New-York-ul. . 1964. În acest chip. etc.. V e..n.29).. demonstrând capacitatea analitic deosebit a lui M. crede el. Capitolul VII T RT RIA .:. Soc. Se poate remarca faptul c i cuvintete chineze erau. ³UNU prim î i IO´. ¤&&&¤ v i e o n u o i i 156:7678:9110: UNU prim s i i p l o r p m m 849232-4-345-2Î i IO Coloana din sânga Coloana din dreapta Vie onu oii si pol rp mm. grecii au ad ugat vocalele creând propriul sistem de scriere. Un alt interesant aspect e reliefat de Andre Leroi-Gourhan (Le Geste et la Parole. nu-i SEUS. 55).. ca deosebit de important . scriind aceasta în urm cu 40 ani! Este în firea oamenilor s se impresioneze de piramide. nealfabetic dar plina de vitalitate..pe UV L P T I M M L C R 2351-8-98410-13-6723-2LPIU clar mmmm T M M A 14-3 TT Coloana din sânga Coloana din dreapta SMNINA E PI VNOC GSSE VIV PRPSO AVE FI ³Panu e SIMINOC. El are în vedere silabarele din zona Mediteranei. în sec. Analizând rezultatul acestui sistem prin extinderea scrierii chineze în Coreea. consider Marcel Cohen (De origine iudaic ) (L'Ecriture.de alfabet cu semne monoconsonatice. g si prof. f r a i se spune istoria celor dou a ezari..PRIMUL SCRIS DIN LUME Revolu ia alfabetic . Cohen observ c : . de c tre cei care au trecut pe acolo.¤&&&¤ S M N I N A E P I V 96510-19-7:19243 PANU e SIMINN O C G S S E V I V 23-2-1109:6785-2-4 OC nu-i SEUS gP R P S O A V E F I 6410-24-1259-13-38-5-7 si prof. mai demult..p. monosilabe. în compara ie cu sistemul egiptean.

. Importan a scrierii e uria . a legilor. civilizatia greac este mai mult imaginea noastr despre Grecia decât istoria grecilor. îrsemnate pe os i piatr . i istoria nu se poate falsifica . apoi încle t rile teribile dintre greci i puhoiul persan de la Maraton i Salamina... sau ale nu tiu c rui Cezar pot încânta urechile bie ilor copii.carte popular . azi.. Octavian August l sând în urm un ora . în vremu'rile îndepartate.Canoe. subit. scria în 1774: ÄMi se pare c istoria nu a fost niciodat consielerat altfel decât o cpmpila ie cronologic . pelasgilor de la nordul Dun rii.Panaitescu i devenind. Întreaga istorie trebuie studiat din nou.. oare.Eu m-am str duit s prezint cât am putut istoria moravurilor. Cum? Voltaire. Asa cum observau Antoine Pelletier i Jean-Jaques Goblot într-un studiu despre istoria general : ÄÎn manualele colare. crede cineva c a a a fost i cu mii de ani în urm ? Pove tile din Alexandria .3l) Ce înseamna aportul Greciei? Partenonul f r sclavii care l-au cladit? Iar al Romei.Basmele numite.linear A" a fost preluat de fenicieni de la greci (traci) i apar inea. a obiceiurilor. i Cioran i Eugen Ionesco sunt francezi.. cea mai pre ioas mo tenire. ci numai în Grecia? Ce baz material oferea aceasta prosperitate. care în clasa a V-a aud numai minun ii despre antichitatea greco-roman ? Lupta dintre dou idei se cheam lupt dintre Sparta i Atena (între for a fizic i cea intelectual !).Interesant! Se pare c . popoare întregi.decât prin falsificarea limbii. pe care dac le-ar propaga biserica le-am accepta ca pe orice dogm . S-a intrebat cineva ³cum a fost posibil´? Chiar de am ti cum s-au construit piramidele i chiar dac le-am putea reproduce tehnic. Limba determin ins i na ionalitatea. Aproape c nu vezi decât istorii ale regilor.Daro. dar mai înainte MIRON KEOPS din Tomis!) iar scriitori greci sunt toti cei care scriu în codul elin. Pentru c azi Europa e divizat în tot felul de etnii care au permanente r zboaie..) Pentru c încercarile de a-l deriva din diverse silabare au e uat. Schematismul i scleroza istoriei este i mai evident dup încheierea R zboiului rece. anume cu semnele r bojului românesc. de spa iu geografic. ci POPI devine de în eles cum au disp rut din istorie. la care nimeni nu mai gânde te demult. dup ce Montesquieu introdusese termenul de lege in istorie (Spiritul legilor). sâmburele de aur al întregii culturi. Nu era vorba. ceea ce este inacceptabil.. Karanovo i Graciani a sunt asem n toare cu cele de la Mohendjo . dup cele religioase specifice Evului Mediu. Semnele de la T rt ria. a a-numitul . unde grecii câ tig dou probe sportive: Maraton i Caiac .... Pare -se c anii coincid cu ai olimpiadelor.consulatul f r dictatur ? Ce se cheama democra ia sclavagist ? Dreptul unuia din zece? Dar democra ie burghez sau socialist ? Nimic în afara unor utopii.´(p.. nici prin cea a filosofului. de ce era unt centru de cultur însemnat? Citind pove tile din car ile de istorie despre vitejia grecilor sau romanilor te minunezi de imagina ia extraordinar a autorilor respectivi: numai c i noi repet m incon tien i acelea i basme numite tiin a istoriei! Cum de i-a p r sit pe ei.cea mai veche scriere Dispari ia din scripte a conceptului URSS însearnna. de marmur . Harappa i cele al scrierii Kohau-rongo-rongo din Insula Pa telui. dar ele sunt pretinse idei tiin ifice.. dar eu o vreau pe aceea a oamenilor´(scrisoareacatrelacovVernet). cucerirea însemna recunoa terea de c tre marii preo i a func iei de mare preot (vezi cazul Darius. în acest chip... sau poate nici nu erau popoare. în cazul Egiptului. ceramic sau cear . ea nu a fost scris nici prin prisma cet eanului. Numerele r bojului românesc au fost analizate de P...fenomen curent .. Dar aceste mesaje sunt str vechi. l sându-ne alfabetul. dispari ia a peste 280 milioane de oameni? A a au disparut din istorie. a supersti iilor... vitejia? S nu se fi n ascut în toata Europa nici un om în stare s dezvolte o tiin sau art mii de ani. ca s ridice toate templele minunate? Fenomenul se va repeta în Roma. i mai mult la acela al trecutului viu. cum se tie. ( Exist numeroase dovezi i opinii c acest alfabet. R bojul românesc . Pentru cei care tiau c fenicienii nu erau popor. Alexandru cel Mare. tiin a istoriei S-au creat ni te scheme simple i genera iile înva ca o turm acelea i poncife. va trebui s -l punem în rela ie cu cel mai vechi sistem de semne care-l precede. deci. civiliza iile apar lipsite de istorie. numerele pe care le numim romane . a tiin elor. de fapt. pentru c datorit celor consemnate se alc tuie ste ceea ce se cheam istorie. La nivelul unei teleistorii multiseculare.N. de unde aveau mijloacele financiare?! Ce bog ii avea i are Egiptul ca s poat ridica asemenea construc ii!? Si.. Manualele laud ceea ce huleau înainte.

orientalist ca preg tire. cum accentueaz exact arh. Silvia P un.. mut. Viorica En chiuc . Ea a sosit ca ciocârlia solie fra ilor pre-daci Nu. al turând cercet rile altor cunoscu i cercet tori. Cuvintele vii ale T rt rtei Un interesarrt studiu despre T rt ria scriu i Paul Lazar Tonciulescu i Lidia B. red m constat rile lui V.n. Autorii î i însu sesc punctul de vedere al lui Ariton Vraciu. Erau în numar de 180 aceste semne cu care se specificau animalele. T rt rie? prin vremi n-aud r spunsul t u.. iar cel care se va ocupa de semnele de la Cucuteni fiind Teodor Burada. dup consemn rile lui Boris Perlov: . stogoase.mileniul VII-VI î. i care le consider ca f când parte dintr-un alfabet arhaic (cf. etrusc . numai c scrierea runic nu are 6 semne (E. acele cuvinte vii ale T rt riei. ig i. f când i o statistic : 14 semne intr în alfabetul chirilic. Restul apar în scrierile numite pelasg . n-au r sunat înc ´. murgi. de asemenea. conclud existen a pe t bli a rotund a numelui unui zeu local aue . oi b l i.. . K. fenician .Titov. berber .elevi buni ai t rt rienilor´ .Pentru con inutul lor inedit. etc.Vinca i e localizat în timp .. murgoci. T.e. pân la identitate.A ta stihie s-a potolit gonind prin h u strig: Unde e ti. aceste semne au stat în aten ia unui mare num r de speciali ti. i-l însu ise pe cel at lui Boris Perlov i.c utându-i urmele toponimice. Se zice c limba german provine din rune.. Silvia Paun. . O alta parte vor fi preluate de Ulfila în traducerea Bibliei în limba gotic . arh. etc. 1984).Olaru..98).Sumerienii . Lovendal Papae. Scrierea Vinca decriptat de Marija Gimbutas Apar ine culturii Turda .Scrierea pictografic de la T rt ria´ (p. care. ci i caracteristicile raselor (boi. nu numai numeric.Mitologia român ´ . Z i Y) existente în scrierea latin i toate celelalte din aria traco-pelasgic . cudalbi. Pe teritoriul Româaniei..) Cercetând semnele r bojului cu arta traco-pelasgic se constat similitudine. bârsane. pe care o reproducem în continuare: ÄO timp str bun! . cai rota i.prin consens arheologic." În studiul citat. S-ascunde gându-n dep rtare de ertului uit rii. pl vani. 15 în cel grec i 17 în cel latin. care semnaleaz cercet rile istoricilor ru i i traduc în române te o poezie închinata T rt riei de c tre poetul Andrei Nadirov din Leningrad. primul scris din lume! Eruditul Romulus Vulc nescu îi prezint sinteza în .(ordinale).Mihai i C. dar a-nviat a ta chemare în micul i-mpietritul lut.în capitolul . n-ai pierit în ve nicia care-i ucide pe cei dragi Aud iar glasul Tartariei Un coif din val e destr mat i caut a ei slov vie Ce înc nu a r sunat. Deci... S. se redau i cuvintele lui Boris Perlov: ÄDa.

datat din mileniul IV î. Karanovo i Graciani a) e vorba de scris..Nasra i de asemenea cu imprim rile ce apar in culturii Kere . a unui ritual antropofagic. deoarece ele erau împodobite cu enigmatice semne în forme de desene.. în sensul contrar mi c rii acelor unui ceasomic. care ne-au f cut s facem un pas nou întru în elegerea trecutului nostru. Concluzia aceasta vine în întâmpinarea p rerii exprimate de arheologul britanic.n.) Pe a treia t bli rotund sunt scrise urm toarele: «NUN.e. contemporan cu civiliza ia Dimini din Tesalia. (. doua îmi par ca deosebit de importante: . 4) con inutul inscrip iei (dac e citit în sumerian ) este înt rit de descoperirea în aceea i T rt ria a unui schelet desmembrat al unui b rbat. în revista ÄTehnica Tineretului".. SA. a ap rut cu totul pe nea teptate i într-o form dezvoltat ? Sumerienii (ca i babilonienii) au fost doar elevi buni.) în virtutea adâncei în elepciuni (. preluând scrierea cuneiform ´.) a fost ars (. KARA. pur i simplu.e.Dac în toate cele trei cazuri (T rt ria.. 3) semnele de pe aceast tabli trebuie citite în cerc....n. stârnit interes i la noi.. departe de hotarele mult-sl vitelor civiliza ii antice orientale. care coincid cu manuscrisul din ora ul sumerian Djedet .) În anul 1961.. nu sumerienii. numai la noi a fost t cere. Jemdet-Nasr este consemnat între 3. care amintesc în mod uimitor (dup cum a observat însu i autorul marii descoperiri. când despre Sumerul însu i nu se pomene te înca? Se impune de la sine o concluzie: inventatorii scrierii sumeriene au fost. R manea doar s se vad în ce mod. Aceasta ar însemna.) cel mai în vârst . c scrierea sub forma pictogramelor a ap rut în sud-estul Europei i nu în Mesopotamia. rusul Bori Perlov scria: Ä(. UGULA.) unul». 2) textul unei t bli e ce num r ase totemuri antice. cu vârsta bronzului în Anatolia...e.n. revista ÄMagazin istoric" nr. ceea ce implic existen a. Descoperirea lui Nicolae Vlassa a.. de origine local .e. Întradev r. Furtuna marii descoperiri nu a r sunat din Egipt.. la anticii t rt rieni..mai vechi cu un mileniu decat monumentete scrierii sumeriene (ele dateaz din prima jum tate a mileniului al IV-lea î. conduc torul [patriahulsacerdotul-preotul suprem] (. arheologul român Nicolae Vlassa) de scrierea pictografic sumerian de la sfâr itul mileniului IV î. Interesul a fost trezit de trei micu e t bli e de lut. 20. nr. oricât ar fi de paradoxal. Cu atât mai scumpe sunt cele trei t bli e minuscule din nu prea marele sat transilvan. în mica a ezare româneasc T rt ria.000 ani mai vechi decât cele sumeriene.) Ne întreb m atunci. cu aproape 7. in mileniul V î.) pentru chipul zeului aue (. 12/1975. I: (De c tre cele) patru conduc toare (. cu apari ia cuneiformelor. care scriau în sumerian . ci locuitorii Balcanilor. Georgiev. cum se credea pân acum. s-a ivit cea mai veche (pân în ziua de azi) scriere a Omenirii?.e.) t bli ele de la T rt ria sunt.n... Kifi in scria: ÄDintre problemele ce s-au ivit în procesul cercet rii descoperirii de la T rt ria. În istoria civiliza iilor.900 î.n." Scrierea a aparut în Ardeal în.(.e.) Da.100-2. Abia peste 11 ani..n. care a executat recent s p turi în localitatea bulgar Sitagroi i care a afirmat c în sudestul european a existat în vechime o zona de civiliza ie înaintat ´. PI. Nea teptata descoperire a fost scoas la iveal în Transilvania.000 ani în urm .:. unde nimeni nu se a tepta.vestea despre un eveniment arheologic senza ional a f cut ocolul lumii tiin ifice. KA. profesorul Colin Renfrew. care spunea: Ä (.3/1972 publica un interviu cu academicianul bulgar Vladimir I. atunci se impune o concluzie surprinz toare: avem de-a face cu cea mai veche scriere din lume. IDIM. cum poate fi explicat altfel faptul c cea mai veche scriere din Sumer. acele cuvinte scumpe ale T rt riei nau r sunat înc . Dar pe arheologi îi a tepta mai departe o surpriz : t bli ele g site s-au dovedit a fi cu 1.. Ce i-a uimit pe erudi ii b rba i ai tiin ei despre antichitate? Poate ca savan ii au dat de comoara ascuns în genul mormântului lui Tutankamon? Sau în fa a tor a ap rut o capodopera a artei str vechi? Nimic din toate acestea. cine au fost locuitorii str vechi ai T rt riei. pentru a ne putea înfelege pe noi în ine.. Peste înc trei ani.?! În aceea i revist . Evenimentul a stârnit senza ie în lumea tiin ific .000 î. anterioar datei tradi ionale a fund rii cet ii Tyr (2750). arheologul A. 5) numele zeului local aue e identic cu numele zeului Sumerian Usmu.).(.1) T bli ele de la T rt ria sunt un fragment dintr-un sistem de scriere larg r spandit . Tot atunci apar civiliza iile Harappa i Mohendjo-Daro în India..

În nr.Descoperirile arheologice recente. T bli ele de la T rt ria. se poate presupune c scrierea de la T rt ria e un element component al unui sistem grafic larg r spândit în milenille VI-V î. inventatorii scrierii sumeriene nu au fost sumerienii.e. Înaintea lor au ap rut în revista «Znania Sila». Vlassa. spre Kurdistan.n. In fa a noastr se afl parc fragmente ale unei verigi ce se completeaz unele pe altele.. 7/1975. cretano-micenieni.Care e atunci cauza asem n rii la popoare atât de diferite? Motivul e c toate acestea au avut un singur izvor. c japonezii produceau ceramic înaintea popula iilor din Orientul Apropiat i c p mântenii din Rom nia au inventat poate o form de scriere cu câteva secole înaintea sumerienilor´.În ce limb au vorbit t rt rienii?.n. (jude ul Alba). un studiu al lui N.Universitatea Antichit ii ?! Abia în 1980.e. Întrucât semne pictografice au fost descoperite i la Turda -Vincea. creatorii culturii Vincea i-au croit drum prin Asia Mic . Schiller nota: .i atrag aten ia coinciden a lor. în revista american ÄReader's Digest´. care s-au bucurat de o larg audien în presa tiin ific din str inatate.. În decursul a dou milenii. T rt ria . care s-a format sub influen a sumeroizilor str vechi egipteni. 7 din ÄConvorbiri literare´. În fine..n.e. În afar de aceasta. f când parte dintr-un sistem unic. arheologul (american) R. Jirov coroboreaz grafia t bli elor de la T rt ria cu scrierea pictografic descoperit la Lepenski-Vir.n. pe malul iugoslav al Dun rii. ca i alte dat ri tiintifice mai riguroase arat . Tot el conchide ca aceste scrieri pot fi considerate ca fiind cele mai vechi din lume´. de departe neîatâmpl toare".n. arealul elamo-chinez a avut contacte cu culturlle sumeroide ale Guranului i ale Zagrosului iranian.e. editat in URSS.Cum a ap rut scrierea t rt rian i c rui sistem de scriere îi apar inea? 2. Ariton Vraciu scria: ÄSemne uneori ident ce celor de la Vincea au fost descoperite la Troia (în mileniul III î. deci dup 20 ani (!). unde se stabiliser protosumerienii´.). Oricât ar parea de paradoxal.) i nu a aparut sub influen a celei mesopotamiene. azi de exemplu. ne vorbesc române te !! Am insistat i vom mai insista. Dac îns compari simbolica reconstituit a acestei scrieri din mileniul IX-VIII î. . scria despre T rt ria: . descoperite de c tre cercetatorul clujean N.. Concluziile lui Schiller nu au surprins.Titov.. con in figuri i o scriere pictografic asem n toare cu cele sumeriene fiind îns cu cel pu in un mileniu anterioare celor mai vechi piese similare g site în Mesopotamia. Dar s vedem ce scriere este.) i în alte puncte din spa iul micro-asiatic.n.. compârand cele 72 de cuiburi ale scrierii sumeriene cu cuiburi-simbol analoage ale tuturor celorlalte sisteme de scriere. pentru c e vorba de primul scris din lume. r mai uimit în fa a coinciden ei lor în privin a principiilor de structur . Djemdet-Nasra i Creta. în mileniul V î. potrivit c reia scrierea primitiv din bazinul M rii Egee provine din sud-estul Europei (mileniul IV î. în timpul lucr rilor de construc ie a Complexului Hidrotehnic de la Por ile de Fier.Jirov în care se releva c t bli ele de la T r ria..n. g sindu-le foarte apropiate. Deoarece.1. Arealului r s ritean al scrisului îi s tea în fa cel apusean. cunoscut pâna acum.Getica´.e. precum i t rt rieni. dar i în cea a con inutului.. Nu putem s nu acceptam ipoteza arheologului sovietic V. caruia îi dator m revista de înalt inut tiintific . nu se poate s nu. Tot în ³Mitologia Roman ´ este reprodus tabloul comparativ dup Boris Perlov al semnelor pictografice de la T rt ria.e.Autorul american se refer la t bli ele de la T rt ria i de la Lepenski Vir. a c rui descompunere s-a produs în mileniul VII î.e.. cu semnele simbol ale paleoliticului tarziu european (20-10 milenii î. Astfel c legenda despre «înv lm eala babilonean » i descompunerea unei limbi de pe P mânt (sn) nu e chiar atât lipsit de temei. în nr. eruditul Gabriel Gheorghe.

fiecare sfert va comunica o fraz logic .T bli a rotund . ± DORIO . La t r e i l i n i i 78910-8-652431-1inii LITERA o r i s o n t a l e 952-7-478'-5-36110 lor st înce u n i t e f a c p i 914-6-65238107 început fenicia e p t e n i n p r i 7-4-362-5-81945-3-10 n. S o a r e l e l o t 89107-2-13245-3-6 Iote sacre. O cruce împarte discul în patru sferturi.PARÂNGUL lingura omicron U Umbrela douo ehidl încha vîrfuri de s geat ETA Dou litere U pe CS mare T ars Cronicu Dac rebusul Veda-i fura Rege . tip peren Im u l s f e r t I O 48732-14-165:910-1STRUL ef IO s i r d e c o c o r 491027 : 8153 ± 1 ± 6 DORIO. tip peren ISTRUL ef IO. Citim.OMER când BOREAS sud . ce se va continua.. OMER ci n s b o r d e a s 127:456893-1-10 înd BOREAS su p r a D l i n g u 105-4-24378916: ud PARÂNGUL r a o m i c r o n U 214:45312106: ars CRONICU U m b r e l a d o u 879-2-45312106-13 DAC REBUSUL o e h i d l î n c h 9412-4-103-7-578-4-6 CIOC hh unil a v î r f u r i d e 610938-2-5241:7 VEDA-i fura Rs g e a t E T A 934-2-91067:512-3-ege Tat a a D o u a l i t e r e 341:5678910-3-2 V d litere cU p e C S m a r E T 783:516:2497-7 are sus Poet i d e a l p a t r u 183945:21067-11literal dup l e a s f e r t C S 91067:348521-5OMER astfel. Linii LITERA lor st început primul sfert IO sir de cocor in sbor deasupra D fenician. Coloana din sânga Coloana din dreapta Soarele lota trei linii orisontale unite fac piepten ÄIote sacre.. de la stânga la dreapta ca în toate textete serierii hieratice. Deci.

cel care face s prospere mâncarea i b utura.poet CIOC hh.). ENLIL-I) i renumitului zeu al Lunii de nord.H. descifrate deja. a prin ilor care slujesc masa mare pentru jerfele închinate triadei sacre (AN. S-a ajuns la concluzia c cel mai vechi texte din lume (cele de pe pl cu ele de la T rt ria). Coloana din dreapta OSCINDIAPA ÄNot frate nordic mo ef din Cosia RAATATAGUA parcurg ILIONU fu bunicu Magu a ar tat T I A O U A A L .´ O A N R T O F E C S S E F M D O O S C I N D I A R I N G U L I C N I C U M U B U R A A T A T A G D U C A R E S U I I I L I T E R V I O M E R F Coloana din sânga OANRTOFENT CSSEFMDORI RINGULICRO NICUMUBUFU N R P R F U S A 9110:74258-2-36 Not frate no97101-4-&83-11-245-1 rdic mo ef 645-2-31278-1-910 din Cosia pa18594-2-267103 parcurg ILION4-12-910-1-781236-5-5 U fu bunicu 1089-4-5: Magu a ar tat 1298:6:345107-1dusu e Cara : 3122:134:7458: ivii IOM fler 1056769-1Litera.i deal patrulea sfert CS. în sudul Serbiei. râspandit în ara noastr (în Banat i Oltenia).´. Descifrarea (din alt surs ) Speciali tii sus in c ceea ce este caracteristic acestor pl cu e este o identitate comun . uni literal dup Omer. cunoscut sub denumirea de Cultur Turda -Vinca (4500-3700 i... ar suna astfel: ³BAB-SARRU/RABU-DU-KI-USU-EN/ZUGIRA-PATESI-III-BANSUR-MUNANNAR-RABU/ZU-II-DINGIR-II-DINGIRANA´ i se traduce prin: ³Poarta de acces a marelui rege care conduce cele patru districte ale rii puternicilor zei ai Lunei i Focului. sud-estul Ungariei i nord-vestul Bulgariei. Tat a a v d litere care sus . dup dispari ia celor doi zei i dou zei e (Igigi). ENKI. astfel.

Dar.. litera I. iar grecii nu tiau cine-s pelasgii. clar. Omenirea s-a n scut i civilizat. fiecare sfert are un num r anumit de litere. întprs. nu tiau. etc. apare un H. mirarea dispare. a cronicului VEDA. i Dorio. cuvântul românesc mag. Cu care am început.. ci se ocupau .. care a dus la dezvoltarea spiritual a Omenirii. Când se tie c fenicienii nu formau o popula ie. ca i în spa iul mediteranean. sus.E Ilos. Coloana din dreapta suediviiio mfleri ÄAnte CIOC OMU-i. dificil este litera D. De aci. i mai dificil este citirea ultimului sfert. Pentru profani se va na te întrebarea: cum s apar fenicienii în textul din mileniul VI î.n. fiind popi. etc. Cheia. în Festos. mit Dun rii. În cel de-al treilea sfert.. Tot mai clar se vede c . discul -566-7-3:2451: ivi e ferm.e.. Iata deci c .. ¤&&&¤ s 2231:54109:1583-1File:mo u este 476-3 RIM Coloana din dreapta . discul ivi ferm´. ¤&&&¤ c a i c r i s d i o u o E S O M U I M I L I E F E R M Coloana din sânga E SOMU I MIILI E FERM e i l o s m e f e r m Coloana din sânga E ilos mitus e ferm i t I 1:2132:41095:678 -2 E Ilos mitu î i 5:4367: e ferm Coloana din dreapta . etc. diversificarea Babel a fost o necesitate deliberat .750 î. unde apar dou litere U. Fi(u)le: mo u este RIM´. pe care le-am întalnit în Tassili. File: mo ule iie. e ferm´.e.´. notat cu ech ivalentul cifric (IO). . care d cheia textului. denumind neamul dac.. mitu î i. precum spuneam. Crucea. bineîn eles. citit grece te: eta. ca i numele YHWH-Iahve..DUCARESUSA IIILITERAL VIOMERF dusu e Cara : ivii IOM fler litera´. Litera D apare i în al doilea sfert. ci era tabu-interzis.cu cele sfinte". Coloana din dreapta .istru (ori latinescul mag.? Sigur c se afl aici un paradox. etc. unde vom afla i litera (tot ultima) U. ¤&&&¤ u F I L E M O Coloana din sânga FILE MOSU EL S U E L 1234-2-567810-2-9: File: mo ule iie. cum mai cred destui. Iar i apare CIOC.ister) fiind cu adevarat creatorul întregii civilizatii europene. Termenul Homer se dovede te o formul în care intra i Apol. grecii i romanii încep istoria lor cu mituri. sau n-au l sat nimic despre egipteni. care îns simbolic este zece. când ora ul Tyr abia se întemeiaz în 2. în România! Avem un text obi nuit în care apar litere dar i semne specifice pictografiei. în Lemnos. vântul de sud. În primul sfert. Cum nici ei. Cuvantul DOR nu era intraductibil. numai pentru c nu tim cine erau fenicienii. frate mitologic cu Notus. peste un X un T i. Decodificând cuvântul Dunarea-Istru-este acela i lucru. citit aici X (CS) ± ultima. Primul sfert are 60 de litere. În sfertul al doilea se spunea despre arderea rebusului dac.n. c r u ii m rilor etc. Boreas era numele vântului denumit la noi Criv . de fapt. numele real al Zeului Salmocsis. ¤&&&¤ n o t a e i i u i n m t s u e d i v m f l e r i Coloana din sânga Notaeiccso iuinmtardu 4135-5-7628-9-109 Ante CIOC OM23:516:910478 U-i mit Dun r78-7-4911023-3ii.

prefigurând binarul . închipuind orice. vom observa cum au putut ap rea literele alfabetului nostru.4. Suma pana la zece este: 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10= 55 (5+5=10). cit. i în vechiul Egipt numarul 10 reprezenta l imea sanctuarului din Edfu.000-10.. T rt ria . creând rotundul. cele 6 zile ale crea iei. iar IM=IOM=zi.. i care.. Poate penultima comunicare e la fel de important : .facerea lumii´.O´ si . de la începutul Crea iei. loan Rodean ³Enigmele pietrelor de la Sarmisegetuza" afl m falanga de ecvideu de la Cuina Turcului. cu cele 4 sferturi ale brahmanului.ZECE linii în romb. mai ales c avem dou : RIM.S. în care avem în vedere pe Adam. Despre tetractys. iar surna Pâna la 10 (1+2+3+4=10).în care R însemna Ro-Soarele. pierdu i in negura a zece milenii.Înainte de CIOC a fost OMU. p. adic în calitate de DECADA tetractysul devine simbol al Universului´. închipuie cifra 6.. citandu-l pe Aristotel.e.simbolistic pentru ini iati Discul invit la reflec ie. iar întregul spa iului de manifestare este nelimita imaginarei sfere.NIC s. op. va trebui s lu m totul ³de la ZERO´.punctul acela de mi care mult mai slab ca boaba spumii".ce sugereaz coloana infinitului´ aflat în tezaurul de la Hinova i la Brâncu i. Raza e UNU. deoarece latura templului Horus m soara zece co i regali. a c rui diagonal Äcon ine miezul zecimilor principalelor dimensiuni din piramida Keops´ (ibid C. i acesta sec ionat vertical da tot doi de T (trei).. Într-adevar. a a cum dealtfel începe majoritatea inscrip iilor de la noi. i considerate de speciali ti ³UNICAT ÎN EPI-PALEOLITICUL EUROPEAN´ (cf. avem în vedere intui ia pe care o au atât copiii. dar spusa cronicarilor era simbolic . Mult mai tarziu. a a cum apare simbolul i pe cruce. am putea pricepe u or ce înseamn RIM. Lui opt îi corespunde H. În centrul lui ILOS.9).întregul i raza lui. creeaz un cod universal în care esen ial e invariantul 64. cum toate cu sigla F (facere. Piesa e datat 8. aceea a sirenelor. în mijloc .ceva din nimic´.n. Cu alte cuvinte.9).4 i 6.). dar mai ales sub forma sa de numar pur sau divin. Cr snaru. Noroc cu cei care. c ci descoperind sursele ne folosim de tradi ie. februarie. cu cinul preo esc i c lug resc. În aceasta simpl prezentare a semnelor inconfundabile. avem de-a face cu centre religioase. cuno teau numera ia. . au reu§it s o depoziteze temeinic în tezaurul culturii mondiale.. Deci RIM ar însemna.NIC Vâlcea i RIM.. respectiv numerele 10..6. femeie.mo u e RIM´ Confuzia lui RIM cu Roma. preluand-o de la barbari i dandu-se drept autori. Ca i discul T rt riei. de la literele primare . armonie pur . In lucrarea Dr. simetrice i asimetrice. Simbolica e destul de pe în eles. mai direct spus. iar doi de trei fac 8. de la ³UNU".. i azi a a începe . a a cum apare i în hieroglife. Lamblichos p streaz versetul: ³Teractys.. miezul fiind . În acest fel.PATRU unghiuri cu vârful în jos . etc). În acelasi timp..S. Mitul Dunarii.arat.. cum am explicat. S pt mâna avea zece zile. de la primul om. C. astfel: Gândirea matematic a prevalat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Folosind aritmologia sacr observ m reducerea la unitate i c avem de a face cu cifre pareimpare. OM. obrajii. inclusiv sistemul solar.. ceea ce arat c totu i nu se confund muntele Ida cu Cogaionul.. Avem sfera sau cercul . astfel. cât i for a de generalizare a celor care au creat lumea. Un ini iat. reprezentând semnifica ii profunde. se grupeaz (2/5) 6/9.NIC..I´. Datorit acestui RIM.. de care vorbea i Mihai Eminescu (.. o dator m lui Dimitrie Onciu. cu consoanele numai.000 î. i f r s se tie sacrilegiul ini ial. În ambele zone. Dar centrul fiind punctul primordial. Cik Damadian. dispuse astfel: . Zece reprezenta i unit ile p tratului zis Ämagic". Crasnaru. Pe respectiva piesa muzeistic avem trei ornamente rombice .ASE unghiuri cu vârful in sus Iata o dovad ca cei mai vechi dintre cei mai vechi.p. ca aveam R-IM . în numar de 24 (2+4=6=F). ca i semnifica ia de cult a numerelor 10.

Proclus consemneaz un imn orfic al Pitagoreicilor.secolul I la Roma .. sau când toate piesele teatrului antic poart un singur nume ca i Homer! Dar s vedem ce in elegeau Ge ii prin conceptul de literatur : t a v a l f a a c c 6710312-7-58-3-94 Facut la Cae n t g r a v d e a 526-2-413:79810-2 rna get VEDA s u p r a l u i a l 168109-15-324715-10Lila Puru a . când muzica f r . sanscrit elin. Capitolul VIII DACIA .cel mai evident . sau . baza de mase da marile capodopere. mereu neobosit. latin) f r a men iona izvorul i de a distruge originalele. Astfel.CENTRUL SUPREM AL LUMII Literatura s-a nascut la. în diverse coduri de cult (ebraic. minunile continuând pân târziu.capodopera marilor poe i. numîr prea m rit Tu care ai creat zeii i oamenii Tu sfant p trime ce con ii r d cina i izvorul ve nicului curent al crea iei! Purcede din unitatea curat a adâncurilor Pâna cand a ajuns la sfânta p trime: C ci num rul divin originar purcede din unitate curat a adâncurilor care a z mislit pe mama Universului care pe toate cuprinde. Cârna În afara secretului tiintei p strat de ge i.. pe toate le îmbr i eaz Primul n scut mereu neab tut..). pentru cifra zece: Îdur -te de noi. apar capodopere când nici nu aveau toate literele alfabetului (vezi Iliada. sfânt ZECE iitorul cheii Universului care în toate este asemeni num rului originar´.. ocuparea functiei de mare preot de c tre reprezentan i! altor etnii de mai târziu a dus la p catul real de a TRADUCE OPERELE UNICE.În comentariul asupra dialogului Timaios al lui Platon.

: 101296-8-43 GNI Dacia es o v a p u n c t e o 89:7342-4-615:10 te capu nou Km i c r o n i o t a 5631-7-948210-15-7 ones TROIA ic m i c d e a s u p 43-6-175298-12-6:10 ci CADMUS e Pr a l u i i o t a l 124539-2-7108-11-6 RAVILA OLT Ia m b d a o m i c r 9510-2-768231-5-4 car skiinba do n a c c e n t u a 3-1-1045678-16-219-5a accent nou t g a m a o m i c r 10817-10-2345-2-96 Ritm. Cosia´. firul AGNI Dacia este capu lambda omicron accentuat gama omicron iota Koncs Troia. gama COo n i o t a v i r g 106342-16-817:19 CAION IOV înu l a o m e g a n i 596710-15-123548-5tregi Vla ca. g t i România .f a p u s u p s i l 5748:19610-6-23 spus fiul APo n r o a l f a a c 46-4-529-7-711083-7OL Ana focar c e n t u a t m i i 35124-3-981076-8 NUCET imita m i i a l f a t a u 6712534-4-89-1-10 familia ta. Scriem: gal ESTE PNOVI AOEP MEALRMA OAECRGGI IO AGNI este IOAN . ici Cadmus e Pravila Olt. ritm gama Cogaion: IOV întregi Vla ca´. Coloana din sânga Coloana din dreapta El nmmspsii lga1m s ioa na oe al amoict ÄSimple-s-IMN Manol. Icar virgula omega ni skimb . II.matca civiliza iei umane . III. Coloana din dreapta ÄG si i EAC GA´. sigla a o e a l a m o i c 10547986-16-3:121 :clasic e act t . Coloana din sânga Coloana din dreapta Tav alfa accent grav deasupra lui alfa pus upsilon ro ÄFacut la Cârna get. Coloana din sânga Coloana din dreapta A UN GET NLAL SPVSVOFFN MAMI GR AGNI I ÄE galantul NUN spus FF. IV. S I E A G C Coloana din sânga SI E AG CA EAC V.1-3-67243-2MANOL. vagul. e l n m m s p s i i 6957218-6-1043-11Simple-s IMN l g a l m s i o a n 59108. g a s i e a Coloana din sânga gasi e agt i A E A C 5421:3:9101:876 -2Gasi e act EAC Coloana din dreapta ÄG si: e act EAC´.pur e poem Alam murg getic.Va l f a v i r g u l 18910-18-36752-7-4 agul firul Aa o m e g a n i i d 578. 123489-1-567-2G si i EAC GA. VEDA LILA Puru aalfa accentuat mii mii alfa tau alfa virgula omega ni spus fiul APOL. sigla clasic e act´. A U N G E T N L A L 5:491013628-17-7 e galantul NS P V S V O F F N M 59-21-1234-2-78-1-166 UN spus FF scA M I G R A G N I I 5102-23-413:S789-2 riem Gal AGNI E S T E P N O V I A 1234-2-97106:58 este IOAN puO E P M E A L R M A 8-11-5:3124-2-67109 re POEM alam O A E C R G G I I O 3156-3-73824-4murg getic V I M M . Ana focar Nucet imita idova punct e o micron iota c mic deasupra lui iota familia ta. d accent nou.

Ceramica i statuetele aflate în numita etapa a . Acum c tim cine erau tracii . Ostrovul Mare (cf.câmpurilor de ume´ atest la Cârna 115 morminte descoperite. unic în Europa. Dintre statuile-menhir. i nu numai.cit. acest parcurs. apoi la Gârla Mare. p. ca i capodopera numit Zei a de la Vidra. S lcu a prezint numeroase urme ale progresului social economic. A ez rile neolitice de la Tru e ti.Cluj i de la Cârcea . un loc aparte ocup cea de la Baia.000 ani.45) Contemporane cu t bli ele de la T rt ria sunt pictogramele de la Gura Baciului . folosind acela i algoritm. i tabli ele rongo-rongo din Insula Pa telui vorbesc în limba adamic .Atestarea documentar a zonei i a Cârnei în special ne oblig a reface. Asia. Traian i H b esti. Pegasul de la Cuciulat. Aceast continuitate perfect arat ca atitudinea poporului nostru de toleran i paternalism se justific în timp.. (vezi sus i jos) . nordul Africii. reprezentând o femeie. ca i în Europa. op. care aveau urmele creatorilor artei scrisului i limbii unice. Cucuteni. (vezi sus) Iat c nu ne mai surprinde sirnilitudinea pictogramelor i nici distrugerea deliberat a vechilor civiliza ii din Älumea nou ´ de c tre conchistadori. Drâmba. fiind matca întregii civiliza ii europene. are o vechime de aproximativ 10.lucrurile se simplific .Dolj. fie i pe scurt.o prezentare mitic a dacilor .

aflat. Pind. fosila unui om maimuta (cca. când s-a ridicat coloana vertebrala a Europei . Odabno .. Moro an.Tu ai tat în Europa´. Iar în interiorul rii.Ia i.... Alpi. lang râul Aweas. .cit.10 milioane ani.. Topora ele de mâna. de Nicol escu Plop or i N. iar ultima progeneza (-65 mil. în pietri urile Bucure tilor. C pu ul Mic-Cluj. la Meri or. Carpa i (cu fra ii Dinarici.p2). Mitoc pe Prut (aici fiind si o vatr de foc.în R.Pamir (cf'. Rodopi. În mun ii Carpa i apar ghe arii înc din perioada Gunz.L. În arealul nostru. ani). Caucaz. Nandru-Pe tera curat . 240.Rama. la F rca ele.. Prut. în lutul c lcat de Oreo-Drio-Para.). 18 milioane ani prin cele 5 schelete g site în Kenya ale maimutei Precon. numit procesul de hominizare. Dârjov. Începe cu cca. op. Dridu. de la Luca pe Nistru.000 ani).. În presa s-a publicat sporadic evolu ia hominizilor. Dobromira. propli-. Hinducu i . sub Moldoveanu în Valea Rea. 2 sept. 1982). va fi început aventura uman . Dr g nesti. locuitorii au parcurs un drum lung. Brahma. la Bugiule tii Valcei. despre care vom citi în Ramayana. pe Tisa Carpatic . Va trebui.3 septembrie 1984). Cânde ti.ani .Pentru a ajunge la alfabetul stravechi. începutul cuaternarului. Apoi. cca.Simionescu.M. Rau or-Ruc r. Valea Lupului .sul. dovezile de la Murgeni -Ia i i în Moldova de peste Prut atest existen a maimu elor ter iare. Mun ii Crimeii). Schiva-. în Etiopia. În urma cu 20 .. 4 milioane ani) asem n tor cimpanzeului. spre P pu a (Iezar). OhabaPonor. Începuturile le-am putea marca prin ultima împartire între uscat i apa: formarea Atlanticului de sud (cca 140 milloane ani) Atlanticul de nord (cca 80 mil. Într-o inscrip ie citim: . În literatura Vedelor avem imaginea acestora.etc. în pe terile Crimeei. Giurgiu. Baia de Fier. iar aria montan e locuit . definesc ce va fi mai târziu India Pontic .8 mil.L.Pirinei. pe în l imile muntenegrene.Dolicho-. Ripiceni. Ceahl u. s ne amintim de acel Australanthropus Olteniensis. Studina.piteci. deci. cu caracteristicile primilor oameni (R.. continu cu maxilarul unui hominid (cca.

. Vol. mai la sud. Bistricioara. pe Ceahl u (punctele Cet ica. Ohaba-Ponor. Poiana Roman (Mizil). Ea este apreciat drept cea mai veche manifestare artistic a omului paleolitic cunoscuta pân acum la noi.Austria. Tincova (Caransebes). Cheia.. Cheile Dâmbovicioarei. în Boemia (pestera Predmost). Cremeneea-(Buz u). ce arme se faceau la f uraria lui Vulcan? De pe l 100. în Egipt (la Assuan s-a descbperit un schelet preistoric. Boro teni. Gâlma (Râ nov). Muta ia genetica evidenta venise de sus! Pe un spa iu larg-f r etnie-de la pe tera Gravette-Fran a pâna la Kostenki-Don. Ostrovul Mare (Mehedin i). Pe Podi ). Oare.Râul Mare (Hunedoara). 1960) Acest strimo se dezvolt pe întregul teritoriu carpatin: la Is el (Oradea). .000 î. atestat cca 60-80 milioane ani) s-a creat o unitate culturala pe o mare întindere geografic si se ajunge la o untformlzare a uneltelor (1st. Acad. Gura Cheii. iar la Mitoc (Botosani) s-a descoperit rn o piatra care contine imprimat schi a unui animal. Baia de Fier. Cioclovina . oamenii de ai i p streaza focul. De la dezastrul provocat de electricitatea natural focul i metalele devin factori de progres. graiul articulat în formare prefigura coala de mai tarziu. Ciuperceni (Teleorman). contemporan cu c mila de Olt (Camellus alutensis) i panterele (Macha irodus latidens) avand monosilabele limbii primare: în jurul focului.e. Plop ). Cladova (Arad).n.Riss" între ineau focul. înspre Matra Buch . La Lut rie Buda.R spândirea culturii Cucuteni E cazul sa percepem metafora cu Prometeu ce pri sese un pui de traznet i l domesticise. Bunicile . Pe tera Muierii. care va arde o suta de milenii în flacara autoperfec ionarii. Pe tera (Cheile Brusture ului). Valea Dun rii Medgidia (Canal Dunare-Marea Neagra). Ripiceni (Prut). în Moravia. Prosea. La Miculin i (Boto ani) s-au g sit cele mai vechi harpoane de pescuit lucrate din co de cerb. Ed.. Giurgiu .ostrovul Mocanu la 9 m sub faa Dun rii i Malul Ro u. B ile Herculane. I. Rom. din Pind în Baltica i. unde are ateliere de cioplit opalul (Vâlcele. A a apare Homo sapiens fosilis Cro-Magnon.

din limba primar . ÄAstfel.poarta zeului. revenim pentru c oamenii i azi mai caut corabia lui Noe.. Densu ianu bine. dar i acest turn. etc ). în acela i timp. . Mitografii au pormit de la denumirea ebraic ³bab'el´ . ro u fiind sângele. simbolul vietii. Omul gânde te.ne-a pus la dispozitie trei inscrip ii .. De mare interes s-au bucurat figurinele de lut ars dar i cea din piatr de la L apo u (Mizil). de asemenea. Prometheu e localizat de N. pe care o prelucreaz . etc. pe p mântul carese afl în stânga M rii Euxine. gravuri.000 î.e. Densusianu) De ce OMU? De la vedicul Manu .. AspectuI apotropaic nu poate fi neglijat. Sculptorul Constantin Iordache . Dar despre stupiditatea numitei tiin e a limbii nu-i locul aici. Zeul dacilor . Fiul Omului = Fiul lui Zalmoxe Ecce homo. tr ie te un popor fericit.. autor al cunoscutei Manava ± Dharma -Sahtra. numai dictionarul explicativ îl face . o forma a hominiz rii.000 ani.Salmocsis era identificat cu Cronos. considerând c avem de a face cu o construc ie ciclopic . se constat p strarea monosilabei . iar inscrip iile citite matematic îl certific . N.De la tat l cel de sus din ceruri S-a îna at în sus Un nor mare Din norul mare S-a f cut un om mare Cu o secure mare (legenda. sculpturi în os.in situ . v. nici Diodor Grecul sau Thallus.41-42.Iata OMUL ! Ioan XIX.V o tiu i cei care vor s intre la liceu) ca s nu mai a tepte zadarnic migratorii. ritualuri.IV. Ar fi putut domnii academicieni s -l afle în greaca veche BATRA (rela ia B . prin depozitele de hematit din Ardeal.. pe SATURN. man (engl). filde . folosit în picturi.vers 45.. în stratul paleoliticului superior (40. totemismul fiind. Arheologul peruvian Daniel Ruzo stabile te c monumentele megalitice din Bucegi reprezit o religie unic (Sfincs.. abstractizeaza. mann/man în limbile nordice. necunoscut Omenirii.. ca s le dea cuvinte . Dar eu sunt la extremitatea lumii. conf.. uomo (ital). . unde temele sunt zoomorfe i astronomice.man´ în toate limbile europene. teama de Dumnezeu e începutul în elepciunii. dup cum ne informeaz scrierile. picturi..sedentare".) desene.. sub â ânele lumii´.care-l definesc.. Vatra devine element esen ial de cultur . s-au descoperit. la noi. traduceri . Ovidiu (Trista 8. S urcam în istoria întregii Europe! Din misterele Muntelui Sfânt ± OMU De i am precizat sensul clar al legendarului turn. la colorarea podoabelor.. nat. . o m rgea f cuta din canin de lup etc. dup Heysichius.Apolo-geticum.) Aceste â âni ale lumii erau precizate i de Pliniu cel B tran în ara hiperboreienilor: ÄÎn spatete acelor mun i. ob inand culoarea ro ie cu toate nuantele..restauratorul complexului arhitectonic .A face focul" se roste te la noi de peste 100. El se p streaz la fel i în albaneza.bulgar"..Anton Dumitriu). .0005.11). hombre (span). Toate sunt în legatur cu via a vân toreasc . Ele sunt contemporane cu cele din Santader (Spania)..n.. cu cele 600 de pe teri cu desene rupestre din junglele Madhya Pradesh (India). Babele. fiind deci o paleoeuropean .. 10. acolo se crede c sunt â ânele lumii´(1st. Omul vine în contact cu magnetismul. 5 (vorbele lui Pilat) ÄVia a mi-o petrec departe de patrie... denumind OMUL: mann (german). prezentând Luna i planetele sistemului solar. sub AxaBoreal . Epistola X .. Câmpul cu idoli.indicat ca p rinte al Omenirii. ca i la Ohaba Ponor.În 5 septembrie 1982. 26. deoarece n-au în eles metaforele respective. nici Cassius Severus sau Cornelius Nepos i de altfel nici vreun alt comentator al antichit ii nu l-au facut cunoscut decât sub numele de OMU´ (Tertullian .

OMU. chiar pe discul de la T rt ria. bilup drag Concs. Turnul Babel: o m i c r o n c m i 4368-6-915102-3-7 CIOC scrim Nc d e a s v p r a l 345610-5-291-8-78 EAMUL DAC Prv i o m i c r o n B 5431-4-62789:10 iscu KIRON Be t a a l f a b e t 3815-2-9:10724-9-6 ABEL e tata Fa e p s i l o n a c 574-2-36211098-2IOM. Formula cu care se pecetluia ini ierea la Eleusis erau ÄConcs-Om-Pacs´. copil. Cuvantul prisc. pleaca-n c e t v a t l a m 35124-3-678910-8Nucet Atlas b d a p i v i s i l 3498:151067-3-2 APIS Bilup do n r o g a m a o m 365:142910-6-87-1 rag CONCS am i c r o n s i g m a 64319-3-57210:8 scris NIKA Gv i r g u l a o m i 372:8956:1104 rai Omul vigc r o n v p s i l o 5237:110689-14-14-3uros Copil nn. deci cu peste 1.. p. Wilford. Atlas Apis omicron sigma virgvla omicron vpsi1on.81): . dup cererea sufletului lor ". Vizitand OMU. c ele sunt foarte vechi i vin din Orient´. înseamn str vechi. deosebind Äînv tura prin explicare i memorare. OMU. Prima observa ie este c totul se petrece la Nucet. priceput la leacuri. dar înseamn TROIA.. Iason.) Pe vremuri. pentru c aici cresc nuci. 441 din cartea ÄLes Grands inities´. Teut fiind cel care a inventat scrisul. schimb. afl m urm toarele toponime cu rezonan vedic : . (. OUM însemn supremul Dumnezeu. Scrisul Romanesc. fiom pleaca-n Nucet.. educatorul lui Achile. Socrate conclude: ÄAcela care crede c las în urma lui o art consemnat într-o carte. fiecare din aceste litere r spunzând la una din facult ile divine..faraonul c ruia i se prezint avantajul scrisului.Dup documente. despre care s-au scris atâtea basme. mân stirea sub numele de NUCET e cunoscut pând la 1747. Str vechimea o afl m cercetând toponimele din zon . adic s posede toat tiin a cerului.... comemplând cu Dumnezeu. care a scris despre monumentele megalitice create de Om. e pedepsit s poarte pe umeri bolta cereasc . p. În aceea i carte a lui Schure. Pisania de la biserica e scris în vremea domnitorului Mihai Racovi . nn´. Cuvântul . frate cu Epimeteu i Prometeu. Cea mai potrivit justificare a acestor idei e conceptul de Turnul Babel. mân stirea se numea «Schitul Nucet».Drept pentru care s vedem ce spune termenul cifrat. celebrul antropolog Daniel Ruzo.Comorile Arge ului´ (edit.sufletul lui Brahma. în urma discu iei dintre Teut si Thaumas . cel mai vestit dintre centauri. ciclu. Koncs ar veni de la Kansha. Pentru noi. Unde e acest Nucet? lata un rdspuns dat de Episcopul Grigorie al Argesului. am scris Nica grai. OUM.. Edouard Schure scria: ÄAceste cuvinte misterioase n-au în eles în grece te. sau Dumnezeu spirit. la vân toare.Cioc´ l-am întâlnit începând cu numele primului poet. fiul lui Iapetus i al Clymenei. d dovad de o mare simplitate de spirit´. în lucrarea . Asclepios. dar nu uit m c . E vorba de Mân stirea Stâni oara! Intervine iar Kiron.. se precizeaz : . Pe o raza de 50 km. crezând c va scoate din ea un înv mânt. În cuvantul SFINX. A luat na tere din a ezarea c lug rilor pustnici veniti de la Cozia ca s tr iasc retra i în pe teri. care am citit inscrip iile de pe Omu. Atlas era unul dintre titani. la una din persoanele trinit ii´. de aspectul rece al semnelor neîn elese´. în arta muzicii.. Coloana din sânga Coloana din dreapta omicron c mic deasvpra lvi omicron Beta alfabeta ÄCioc scrim Neamul Dac priscu KIRON epsilon ac ce tvat lambda pi vpsilon ro gama Babel e tata. citim: ÄÎn Ini ierea brahmanic . Învins în lupta cu Otimpienii.81. dasc l al lui Appolo. însemnand obiectul celei mai profunde dorin i: OM de la OUM (OMU) sau AUM . în orice caz.. omul viguros. ca i acela ce o cite te.. n .. nota 1.. adauga: ÄCe mentram des mentmmes´ (mantra mantrelor) era cuvantul AUM. Apoi. În nota 2. le d origine sanscrit . popular vorbind.CIOC e tagma c utat ´. CONCS este un cuvânt mai dificil.TEUT-dus e pisc CIOC'. iar Pacs de la Pasharând. pag. din mitologie. e clar c aici a fost un sanctuar cu o asemenea inscrip ie pe fronton. Aceasta probeaz . În dialogul Phaidros..000 ani înainte de scrierea sumerian . el concludea: Äpe aceste meleaguri a existat o civiliza ie religioas unic în lume´. Un alt cercet tor. alt metafor .

. ora . în sanscrit . din care au emanat universurile. S citim i ecua ia lingvistic derivat : O I S R M I K R O N 51423-3-678910-8 scris KIRON T E E E E N L A P I: 5:781106-3-3:4:92-7e LATIN e e pe S A D R A G A O R N 9812105-5-3476: Român drag I C A G R A I O M V 4567-2-8:910123-1: grai o muic L V I G V R O S O N 8921:5161037:4: Omul Vornic G. Coloana din dreapta ÄAdresele eri Cogaion. El este punctul central.. în jos. iar noi îi subliniem EXACTITATEA ÄDACIEI PREISTORICE". crug Omul´. 3. esen a acestui univers. una în fa . acest 7: ÄDe la Dumnezeu. ercaia. alta în spate. una-în dreapta.8.. Iat secretul num rului 7´ (La Cabbale Juive).Miulescu în ÄDacia ara Zeilor´. Mare bucurie ne produce sublinierea c e vorba de graiul românesc. Cuvântul Vornic. în care E era eta. munte. astfel c fiecare cuvânt are si o valoare numeric . 7. Un ultim cuvânt. 5. prezent pe cruci. Numele ipostazei a r mas în toponim. ipostaza lui Swaiambuva Dumnezeul vedic sub raportul eternitatii. Cristianu. Hristosul religiei cre tine.ceva mai înainte´ de apari ia semin iei slave! Nu s-auzise pe atunci de acest neam. 37). considerat una din încarn rile (avatare) lui Vi nu.. pe lang în elesul s u. e latin. (Zei a P mântului era numita Ge de grecii antici. Dar Biblia. Cum se tie. Îndreptând fa a Sa c tre aceste direc ii. ca i Omul. Budila. Iat cum prezint Paul Vulliaud. Karali. în greac i ebraic nu exista cifre.. inima Universului. având o biografie aseman toare cu a lui lisus din Nazaret.. comun . 9. fiu al fecioarei DEVAKI. ce se îndreapt în sus. sunt mai multe de spus. rcaia i Budila sunt numele celor trei rajahi care se întorc dup înfrangerea K atriasilor de c tre brahmani. pe care dic ionarele îl fac cadou fondului slav. 6.13. o muica Omul Vornic G´. NIKA. 32. El este acela care a reînsufle it brahmanismul i i-a dat con inutul din Vede. Moac a. munte. Karali+mani. Cristianu. înseamn SIHASTRU. 4.) El este Nomenul. 4.15.. 5. MANI. pentru ca to i zeii greci vin din ara de peste Boreas (Criv ). ee pe Român -drag NICA GRAI OM VLVIGV ROSON grai. Numele lui îl poarta muntele Cristianului si comuna respectiv . 30.1. pleac întinderile indefinite.. alfa în stânga. comun . e numele lui CAIN. întins f r limite i atotcuprinz toare. 2. Despre Kiron afl m c e latin. iar cele 6 direc ii Fenomenul. Aceasta personificare era în eleas ca o etnizare a fiin ei supreme. din Ramayana. Coloana din sânga Coloana din dreapta OISRM KIRON TEEEENLAPI: SADRAGAOR Äscris KIRON..Bra ov. E numele vedic al uneia din cete 7 limbi de foc. iat -l prezent în limba noastr înc de la. De unde i geta-getae-ge i-ghe ii-ghea ! ! Numai c G era a 7-a liter iar E a 3-a în alfabetul grec. Avraam construieste 7 altare. Moac a e numele pe care îl poart . 6. cum scria Densu ianu.1a.respectiv litera 7 din alfabet. comun . prezen i în Chandogya-Upani ad. fondând aceste localit i. Bra ov. Ozun. cu literele Äschimbate´. . Sita. imaginea stâncii apare de 7 ori (Deuteronom.. El este începutul i sfâr itul (Alfa §i Omega). Sita Buz ului este numele. CALI+mani. Karaiman. din flacara focului de sacrificiu. în teogonia brahmanî. Cristna era numele unuia din marii întelep i ai teogoniei vedice.. 3. comun . foarte bine. comun . În privin a lui ÄG´ . fiecare sihastru avea un sfânt patron. În El se împlinesc cele 6 faze ale timpului i de la El primesc extensia lor indefinit . Num rul 7 e simbolul Dumnezeirii. Adic pozi ionarea Terrei în sistemul solar: a 7-a planet dinspre exterior i a 3-a de la Soare!! Ceea ce dovede te foarte clar un adev r ascuns: via a pe Terra a ap rut la ge i. 4. în condi ia ezoteric este o entitate septimal . . devenit CARAIMAN. În psalmul în care Moise î i preg te te moartea. cu sensul generalizat Äînvinge´. literele alfabetului au i aceasta valoare. El creeaz lumea. cum scria N. Turnul Babel. s r e e e e l a a g c o i o m v o n i c g Coloana din sânga Sreeeeladr agcoiomvlv ornicg d l r v 89231476:510 Adresele er5:5421413:3286-13i COGAION crug 67109: OMUL. al so iei lui Rama. 2.

fiecare dorind ca inelul s fie o create a na iilor pe care le reprezentau fiecare. Ge ii . La intrarea în mileniul III suntem la bun început. codurile de cult se fac în Dacia pontic sau. Olsen. astfel ca acele 15 versiuni publicate s-au anulat reciproc. între al ii. curent în scripte. în afara cunoa terii lumii materiale. Srba.. S citim mai departe: A D R E S E L E E R 12345678-4-109 Adresele ReI C O G A I O N V N 109-2-234567834-6nu Cogaionul O M V L 112: IOM Coloana din sânga Coloana din dreapta ADRESELEER ICOGAIONVN OMVL ÄAdresele Renu Cogaionul IOM´.sunt 61 de litere într-o limb necunoscut . deci în total 70 de semne. ge ii . erau casta . e c i o m Coloana din sânga ec i i om 156:423-2ecs. Confuzia dintre daci i ge i.´. Rolul pe care l-au jucat în timp Cozia. recunoscut de to i lingvi tii de a fi fost scris în limba tracilor.reprezenta numele mitic al dacilor. Emil Condurachi public în . observam 57 litere eline. cu care am început decriptarea. cum scriu istoricii vechi i. cum au încercat destui.. Mi se pare firesc a observa c . Prad mare! Pe o suprafa de numai 17/20 mm . Vodi a.. apoi destui i-au încercat priceperea. pentru perioada vedic . în acest am nunt esen a paradoxal a unui adev r de prim ordin.. unde se afl centrul religios al str mo ilor no tri. litera c. a a cum vedem. Lupt surd . altfel zis. 3 latine. A urmat lini te i. cu inscrip ie. s existe cea de a doua . V a.numele mitic al dacilor Stadiul real al cunoa terii prin limba a trecutului îndepartat al graiului articulat este evident în incapacitatea de a deslu i acest mesaj. nu numai litere. Scrierea Iat c smoala biblic poate deveni. Vasile Pârvan scrie i el în 1914 (Bull. pe teritoriul c rora au ap rut popoare cu graiuri diferite. numeralul ordinal I. urma ii lor. este sanctuarul p storilor de pe OMU. Limba adamic a fost perfect i din ea s-a realizat diversificarea graiurilor. Numai c . a des vârsit eroarea. Am precizat c tracii . important: cine sunt.ici Coloana din dreapta ÄECSC . Capitolul IX LIMBA ROMâNA-LIMBA ZEILOR Tracii . în INDIA PONTICA. numit lingvistica matematic . elucidând misterele.Desigur.acest termen .preo i i regi. Basanavicius. în 1972.30 grame. incer ii traci locuiau un spa iu vast i geografic vorbind. adic în nordul M rii Negre. Inelul de la Ezerovo i. Putna.H. pour l'etude de L'Europe sudorientale). Un lucru e cert: diversificarea culturii. prin meta-limbajul get. steagul dacic În anul 1912.cunoscut numai ini ia ilor. argumentele tiin ifice lipsind fiec arei interpret ri. care e la îndemâna tuturor. Dacii erau talpa rii. s-a descoperit un inel din aur. Gynaechen.. renumi i lingvi ti (Krohn. prin logica matematic . în sud-estul Bulgariei de azi. f r a risca o traducere propriu-zis . la o mai atent privire. stabilindu-l în sec. Numai c . difer de la etapa la etapa. de I'lnst.cei mai drep i i viteji . Kretschmer.au conclus ei .. f r succes.casta IO sunt autorii acestei revolu ii în gândire. a fost localizat în diverse locuri dar.invariant. Despre el a scris mai întai cercetatorul Bogdan Filov. Slonul. Apostolides. Întrebarea esentiala r mâne una: ce limb vorbeau cei mai numero i dup inzi. etc. de fapt.IO ± SARABBA´ (cum preciza la vremea sa Ha deu) i exprimarea metaforic prin codul get n-a fost înc în eleas în spiritul ei.). sticl translucid hieratic dezv luie matematic adevarul. Este. cu o greutate de 31. În aceasta corida au intrat. cu cheia ecua iei. Aceasta a fost concluzia lor.. de trei ori cunoscutul steag dac. baza Turnului Babel. cuvântul COGAION.. ca s numim numai câteva dintre locurile celebre antice de la noi.

din . limba unic a Omenirii: r a i i n p s s i i u a l i m u c o m g l v s i i l l i t f g i p a o b m o e i g l o o o a a m c s t m d a n r l m o n n t u n a r i p i a t P s o a n n a a t i c o l u c i a a p n n r i l l h i a n o s r o u t u a i o i f a e e p i n a o t e r s l i e e a m t t p o c d n a p u a f e p p t b a a a t u a L s s i e a p s s a d a s o a l l 98726:4315-5-10 6235-10-74189-10 97104-8-2856-11-13 492-7-783110-7-65 9410-6-5678-2-3:21-113456-1-109872 7-3-968345-1-12-1-10 625-13-897-9-1034 4-13-8:91235-9-67-1-10 234-13-101-9-57689-7 62897:13-4-105-2-4 1059:3647:812 31-2-2:9:51068-19-74 1234-1-59-4-71086-17 5681103429-12-7 5467910-8-83-5-21 67:105439-3-821-9Noroc ! scri LIMBA odat spus GETA Imnul TROII apare spus e un pilon. I.b nuita limba a tracilor´ DISPARUT .dezv luite! Socotim mai putin important s reluam toate p rerile lipsite de valoare tiin ific . f r importan tiin ific . Iat-o: POAETE4EAZ NEPEATIATOANHZKOI>-DAI N A E AOMEANTIAEI yn AMI4EPAIHATA. hieratic .       $   $    Marile Secrete ale Omenirii . LIMBA v-o da Tata AHVE Tatal F.. care. S o citim fonetic. A i it en-igma ca Popa ONOMACRIT ILIONUL Om pus lupta DAC. lipsit de ideea geometriz rii spa iului. IHATEA (idiom grec?) Este scrierea sfant .5. f r îns a oferi nimic nou. reluat în 1973 nr. transpune versiunea în versuri. etc. Limba tracilor chinuie i pe I. la pag. tot doctor în istorie. crede c avem a face cu nume proprii. 72-73. ori codul getic presupune mai întai logica. Russu. astfel c . limba sfant româneasc . Cifra 70 este stmbolic Omfcron grec si Ain ebraic.revista Magazin Istoric nr. limba noastr . . pentru c inscrip ia a fost . Altul.. îns ... afla i Enigma i prin Epos SLO N e pilon = i SLON ai aflat. 8. Vorbe. in limba adamic . nu are nici o logic .început ´ dup nici o noim . cu aceea i idee ca e scris în limba tracilor.

spun actele din OM antic alfa întâiul et lambda tau alfa. Spi a get-familie IO. pus V V V A A D A M 68910-15-25-3-341:7 Adam fu Unu AN A T R I I P I 5143-4-78-1-96102-2tman îi prin L F A B E T T O 2345678-5-1019: Alfabet OLT I O P I L O N U 1243-2-5678910 apoi pilonuL I S L A A R E 1-2-3467:10:895-6-7 1 LILA e ars US R O L N L T A 617:29103:582445 -8nul stas loar m M A M . . Tip get Pais plesni tot.DM. Tip Get spuL P S N E P I A 1-3-41095:83726 s PAIS plesnF L I M B A T I 10-16-912-5-45678-6-3 i tot Limba FT A A H V E F E 9-12-1234-2-5678-2-10: F. Spi a GEa l f a m i i i o t 10-2-3456271-4-89-1T: familia IO. i it culcat pusa lambda punct in ea delta omicron mii enigma c popa ONOMACRIT.´. Slon pilon îi. OT F LIMBA TI TATA AHVE FE SA IO AO PAIC Limba FF. stas loar m .. Tata Ahve (Sapoca) e IO la alt LPV SATA FIU NF VV VA ADAM NN NATRI IP Fiu. f a Coloana din sânga Coloana din dreapta Ro omicron Lambda iota sigma tau patru invers pus ÄNoroc! scri limba odata spusa get .´. furtul Bibliei II N I S O T S L N N L A L U D R O C I S A E S 93210:54768-6-1 EROS Cosia n.f a î n t â i u l t 178:561029-5-34-1Fiu. afla i enigma i alfa tau iota lambda tau theta alfa nii eta sigma cappa prin epos. Ilionul Om epsilon alfa nii taviota lambda epsilon întâiul upsilon pus lupta DAC. Îi prin IL ALFABET TO APIO PILONU LULI SLAARE Alfabet OLT apoi pilonul LILA e ars. st în pilonul pus. Tata AHVE e I O A O P A I C 1276105-5-34-1-98-1Sapoca IO ia V S A T A F I U 516:8910-2-2347-4alt Fiu. tat l F. omicron iota upsilon culcat pusa Dalfa întâiul T u LIMBA v'o da tata AHVE. tat l în a u c u l c a t p u 3458-4-679-10-1210-11CULT cap avu s a l a m b d a p u 8745:236-5-1910 ADAM alb spun c t i n e a d e l 1-1-7236109-1-845-7n Actele din t a o m i c r o n m 34-1-29156-7-1087 OM:antic scri i e p s i l o n a 65-2 12-1-43710-4-98 is îi pela nol f a n i i t a v i 6-5-5478109-1-312 i întâiu ALFo t a l a m b d a e 37102:8. scris îi pe la noi întâiu alfabet DAC la Slon. a p a t r u i n v e 689-5-10:53274-8-1 UNU e rapit a-861 r s p u s a e p s i 8617-5-5342-2-109-1pare spus î l o n r o a l f a i 15649-5-810723 loar FILONn t â m i u l e t l 56-11-71041-6-8923-2UL Elin Tata a m b d a t a u a l 5412:7:12381096 -2 ADAM a fabulat. Slon ai aflat. Unu e r pit.91-2-45-1-6 ABET DAC la Sp s i l o n î n t â 456-11-2910-3-38-5-17 lon st în Pii u l u p s i l o n 891023:546-2-17-8lonul pus îi p i s t e a g d a c 8910-2-31246-3-75 DAC. Coloana din sânga Coloana din dreapta NOROC IS AE SI TT PUEN PGS SS LPS NEPIA ÄEros Cosia nn. Getii ne semnaleaza. îi DAC. tat l în cult cap avu pi steag dac alfa mii iota patru invers pusa epsilon ro ADAM ALB. unul USSROLNLTA DAMAM. spus e un pilon. Imnul Epsilon alfa sigma nii epsilon ro epsilon nii epsilon Troii apare. Fiu.13-4 DM.. T P U E N P G S 7-8-314:962-1-1085 n. III O T S T A A P F N A P U S A . A. apare spus: î loar filonul Elin Tata ADAM a fabulat. pus Adam fu unu Atman.

e i a p n a s

o s i p t i p i 6512107-5-3984 Pierit OPIS a i s i m i m e 2365:9874-4-10:1 PAIS Mimi e 1a s a s s s l t 562101-11-9843:7 sat LAEA sm v v v n v a m 8152-3-10976:34 upus Manu muo l t p v l i e 45:6217:10389 lt Panu Loli l u n u l s t a 3-3-651:7243-4a Uns Leul a . 1921B8-2ATLAS. Coloana din sânga Coloana din dreapta Eros iptipi ipais imime aaasassalt psmvv vn vam na ÄPierit Opis Pais; Mimi e l sat : Laea; olt pvlie aelu nul stas la. supus Manu mult, Panu LOLIA uns Leul ATLAS´. IV I E N A P I S P A A L A E A M U L T P N S V E . Coloana din sânga IO PISP AT SI ETALA PANUA UN SV E. V o p u n O T U U T S I 23109:6745-2-18-7Opis Pais îi M M A 12345-3-6:91087-2 etala e Mama A N U 9101:7832:143: NUN Panu AUM 524665-8Lumetu. Coloana din dreapta E AMMA NU MULT ÄOPIS PAIS îi etala, e mama NUN, Panu AUM - Lumetu ´. t n m a 2189:357105-64 poet IOAN As6-16-9105487-1-312-2u MANAVA puri. Coloana din dreapta ÄPoet IOAN Asu MANAVA puri ´. 12347-5-9568 Poetu Nou invariant Coloana din dreapta ÄPoetu Nou ´.

r p a s a e l

i s o a a a p a n u a u Coloana din sânga Opis oa aa tnun panu auma

VI P O E T O A U U N o n o u a Coloana din sânga POET OAU UN onou

Cheia ecua iei litera N, cu care am început decriptarea inscrip iei de pe inel. In exterior sunt gravate 6 litere: I H T E A. Le citim: I o t a e t a l a m 57-12-32469:8110 Ea toat LimB d a t a u e p s i 15-11-43-1-61079 ba ta Fia l o n a l f a 2761:48215-8-3: Deul Apoll-N Coloana din sânga Coloana din dreapta Iota eta lambda tau epsilon alfa ÄEa toat limba ta Fia - Deul Apoll - N´. II M O T O A T A I B F I A S D E U L P Coloana din sânga MOTOATAIBB FIASDEULPN B 9821:45376-5-10 BIOM c tat BN 310-17-56812-10-974-4 AN Delfi pus. Coloana din dreapta ÄBIOM c tat BAN Delfi pus´.

III b l o m a n u n s 156:7823:94-5BAN unic mm. B A N U N I C A 1254:6783-4Banu IOAN B A N V V Coloana din sânga Coloana din dreapta Blo man uns ÄBAN unic, Banu IOAN´. BAN UNIC A BAN VV Atlas - primul Ban al Craiovei ?!

Acesta este textul încifrat pe celebrul inel. Pe cel de la Celei, cu vechime înc din epoca bronzului, e pomenit episcopul de ARDEAL, ca 1 Banu BOB de la Celei. Se atest astfel str vechimea institu iei B niei la Romani, pân în Evul Mediu, Banul Craiovei fiind loc iitor de Domn i a doua persoan în stat. ( Tradi ia vine... din vreme Atlantidei! Platon arat c Atlas era fiul cel mare al lui Poseidon, deci... loc iitorul, iar Nicolae Densu ianu demonstra c Atlantida era... Oltenia (Atl-Alt=Olt).) Dic ionarele în uz îl prezint drept cuvânt str in, persan, sârb, maghiar, etc., iar Iorgu Iordan crede c este venit din limba avarilor, trecut la sârbi i la noi. Balamuc total Ban.uieli, ban.alitati, care n-au nimic în comun cu tiinta limbii noastre iar respectivii par g ini oarbe cu ghiarele-n boabe. Tuturor: Ciocu'mic! Cum to i cercet torii erau convin i c vor descifra limba tracilor este subîn eles c se pune punct tuturor elucubra iilor hermeneute, care n-au facut nimic decat s multiptice ignoran a i b nuielile. Sper m c , dac se va constata vreo eroare, vor rupe t cerea i falsul prin omisiune permanentizat de lingvistica oficial , iar dac nu, s constate demn c am pus punct unor denigr ri asupra limbii noastre române ti. Pe piatr i aur nu scrie oricine i oricum! Erau mesaje pentru viitorime... De i textul este cristal, pentru cei care nu au dic ionare, sau n-au avut posibilitatea de a se documenta în probleme de limb , vom da în continuare cateva repere pentru o mai exacta pricepere a textului. ‡Muta ia consonatist d acela i sens unor cuvinte aparent diferite. Astfel, BAN/ PAN/ HAN au acela i înteles. Ceea ce atest simplu în litera P surda sonorei B, iar H (eta) are acelasi în eles. În plus, de aici: BAN+at = Banat. Precum cnezat, regat, principat, voievodat, arat, etc. Familia cuvantului BAN are 30 de alte cuvinte formate cu baza BAN, ceea ce nici o limb din cele ,,banuite" nu are. Limba român - un... program computerizat ?! ‡Noroc, urare tradi ional româneasc . DEX îl consider slav (nemotivat); e greu de înteles, cum vine de la Änaroku´, când de fapt invers noroc = coron, deci cre tere în rang! Dar dac n-au înteles c în limba noastra... dop / pod plutesc pe ap , pe lichid, cum vor pricepe brichet - chibrit, care le-ar putea licari putina lumina în cap? Sau foc/gyuffo - maghiar, cand surda româneasc , litera C are corespondent sonora G? Dar, cum nu vom speria lupul cu pielea oii, exper i nostri vor turna în continuare glosare care împletesc ignoran a cu ura înr d cinat de fals etnogeneza în uz, când ei nu vad nici Sfat/staf, vechiul Sfat al b trânilor la noi? S le adaug m c MAN.ager e un cuvant compus, în care Man = Om iar ager, ca i agil, spune acela i lucru - sprinten, iute de minte. Etc. ‡Deci, limba vorbit a ge ilor este cea din text. Codul era numai pentru initia ii castei IO, Da, în rela iile obi nuite era limba comun , popular ; limbajul profesional este cu totul altceva. Numai a a vom pricepe c derea Troii - a codului primar get, din care ies toate celelalte. De la Cozia, dup isprava cu calul de lemn - metafora prin care se red regula descifrarii ± prin EOL, zeul vânturilor (cu.vânt) pricepem rela ia direct cu mitologia biblic a Turnului Babel, pe care destui îl mai caut i azi... La Slon s-au scos vocalele din cronici i din Paliile române ti i a urmat ,,baba oarba" printre litere... Aici fost primul alfabet. ,,Tata AHVE" era get!! ‡AHVE-Yahweh, tetragrama sacra (YHWH), divina ie postelohist ebraic - chipurile dar pe care nu-l pot explica, de i astfel au încercat s fundamenteze monoteismul teologic rabinic (rabin - binar!). Lui Moise i se atribuie introducerea cultului iahvist. Povestea cu Romulus i Remus e reluat cu fiica faraonului, robia egiptean etc., cu templul ,,mobil sau fix´ pân la cel din Ierusalim cl dit de Solomon, mii de ani de bezna, pân ce fenicienii ridic acest templu, iar fenicienii erau preo ii lui Salmocsis (am nunte în Gustave le Bon - ,,les premiere civilisations"). De altfel, ei fondeaz totul pe banuial : ,,Eu m numesc dup faptele mele. Eu m numesc când Shaddi, când Shebaoth, când Yahweh, când Eloar´ (skema rabah, III) ceea ce arat c repet politeismul, necum monoteismul, pentru c SAVA. ot, este nume românesc, Sava. Ieri i azi. Restul? Cuvinte sucite. Cunoscutul lor Äaltruism" îi determin s ne scrie i nou Noul Testament, dup ce au f ptuit cea mai

mare crim : Rastignirea. Legea lor e alta: ,,Ochi pentru ochi i dinte pentru dinte´. C raiul biblic este în pustiu, e alt poveste... Numai c lapte i miere înseamna oi i albine... ‡Onomacrit din text este personaj real, care a tr it în sec. V î.e.n. i, la porunca tiranului Pisistrate, a adunat toate textele care circulau sub numele de Homer, pe cale oral , dând forma definitiv poemelor homerice. C s-a pastrat numai în limba elin , e opera scribilor poligloti de la templele de cult din ar i din afar . A a cum stabilirea textului biblic a necesitat munc enorm , i Iliada i Odiseea au c p tat sensuri, multiple sub pana marilor scriitori. Evreii încropesc numero i profe i ai Vechiului Testament dar, de fapt, micii profe i sunt crea ia lui EZDRA, cum observaser mai multi exege i ai textului biblic. ‡Descenden a direct din Adam a creatorului cultului este, dup actele din OM, cert ca i întaiul alfabet al lumii. Spi a ge ilor era familia IO. F r echivoc. Erau marii preo i, faraonii antichit ii. Dac lu m în seama i precizarea lui Clement, c Egipt înseamn LUME, pricepem sensul real al multor întâmpl ri povestite în mitologia biblic i laic ... ‡C au luat filonul elin, se precizeaz în ultima fraz . Muntele Sion - lang ... Slon (Buzau) II În derivat apare Eros, divinitate p strat la grecii vechi, i care nu-i altul decat PAIS. În dialogurile Phaidros i Sympozion ale lui Platon, e un daimon-fiin intermediar între zeu i om. Anacreon îi ofer cu pasiune ar icele; mai e denumit Cupidon, Amor, Kama, etc dar, de fapt, este arpele biblic care o ispite te pe Eva. Alte m ti, aceea i gam ... cum scrie Eminescu. Tot aici se precizeaz c era la Sapoca, lâng Slon, toponim existent i azi. Aici era i Muntele Sion Biblic... III Opisul a pierit odata cu MIM/ISIS i ne-a r mas LAEA, pe care o p str m în balada Miori a. Manu a l sat Leul Atlas. Noul Adam era în alfabet ATMAN, p strat în filozofia Vedelor, care, de la Putna,tradus în codul Sanscrit, devine... zeitate indian . Atman sau Brahmas-sufletul universal, sinele obiectiv, con tiin a pur a celui care dep este Äfoamea i setea, suferin a, tulburarea min ii, b trâne ea i moartea´ (Brihadarnyaka Upanisad, III, 5, 1). Definitia cuvântului o da înteleptul Yajinyavalkya c tre so ia sa Maitreyi astfel:´Într-adev r, acest brahman nu piere, el e de o natur nepieritoare (... ) El e nein eles, pentru c nu se poate întelege, e de nesurpat pentru ca nu se poate surpa, nu se pripone te pentru c e de nepriponirt, nu este legat, nu se clatina, nu îndur r ul´(ibid. IV, 5, 15). El se reîncarneaz , aceasta este ideea permanen ei. IV Nominalizeaz perechea fundamental mama NUN i monosilaba vedica AUM. Nun e pastrat de zisa mitologie egiptean ca zei a bol ii cere ti. Dup Plutarh are 5 odrasle: Osiris, Horus, Seth, Isis i Nephthys. Erau socotite cele 5 zile care completeaz pe cele 360, durata anului. Era un simbol al uterului. Aum era sfânta monosilab vedic (OUM, OMU, AUM). Homer-n scut în... 7 locuri ?! Inscrip ia din 6 litere exterioar sintetizeaz totul i ne arat c a fost inelul lui Ioan. Dar, mai pe larg se poate scrie o carte... Numai c cele 6 litere ne dau putin a citirii binare, ce completeaz fericit ideile de mai sus. Sub aceast form l-am prezentat la simpozionul de la Pite ti, din 5 iunie 1982, simpozion condus de Academicianul Nicolae Teodorescu, sub egida Asociatiei Oamenilor de tiin din România, institutului de Studii Social Politice i Bibliotecii Judetene Arge . Iat decodificarea de atunci, cum a fost prezentat : l b l t a e t a l a a t a u e p s n a l f a Coloana din sânga Lota eta lambda tau epsilon alfa II o d o m 57-12-12469:8110 Ea toat LIMi 13-13-45-1-2976-2-843-4BA ta Dseu Pan 125107-1-6LOLIA - F. Coloana din dreapta ÄEa toat limba ta Dseu, Pan, LoliaF´.

Colophon. În toate limbile Pa.nn). cauz ce duce la. A B 34567-5-212-3381109-5-4 Toat ODA LIMBA F. etc.. PRI. nici a deosebire de ordinea celorlalte alfabete ariane sau semitice´.. Cultul acestui zeu era într-adev r localizat pe malul Helespontului. A-B-CI-T-D-C-F-G-GI-I-J-K-L-M-N-NI-O-OA-P-R-V-S-KI-T-U-IU-J-I-Z.Mitologia Greciei antice´.loc specific caselor r ne ti. PRI. Se vede c acest Eros nu prea seam n cu pruncul s getator. vechi termen denumind boul cu p r ro cat PRI. elnic . Coloana din dreapta ÄToat ODA LIMBA F´. P. Ha deu: . an. astfel: ³Dupa ei (orficii .. Paul Decharme subliniaza ca era Eros-ul orficilor. va trebui s apel m la limba adamic pentru a pricepe monosilabele respective. ori poate ambele înainte de separare. Argos.ceart . corlata. Identitatea lui Eros . Halal stiin . noaptea cu aripile ei negre.. chiciu . pentru c nu s-a scris nimic despre descoperirea lui Bolliac de la Slon i nu este cunoscut în general. fecundate de vânt. colici . când luna e în descre tere. PRI. De aceea. citam in continuare: ÄA a cum observa Strabon. 5: Brihad Araniaca .pas re cu gâtul ro u PRI. locul cel mai însorit (pri+spa=spatiu Tnsorit)(spa-ul de azi?) PRI. Chios..orfic i hesiodic . înseamn tata. În greaca veche. var devine explicit . ‡In fine.. XI. la începutul începuturilor. înfierbântare.AP. PRI. înso it de comentariul lui B.. existen a lui Priap îi era necunoscut lui Hesiod. când Soarele se face mai sim it în natur PRI. zeul scânteietor. în cursul unei îndelungate vecin t i în creierii Carpa ilor. 3. eten . papa.un secret dezv luit În ce-l prive te pe Eros.Gita). dominând arz tor sexele. a depus un ou. le-au împrumutat de la str bunii no tri.spa ..loc special însorit unde sunt a ezati stupii de albine PRI. nu se afl în afara consoanei M (13) onomatopeea suptului. la vedici era Agni zeul focului. în orice limb ar fi. din acest ou. PRI. horiu . la împlinirea timpului a ie it acest Eros. Deci.Pri+Ma=prima Var . PA a ie it acest PRIAP la greci. S cuii le-au deprins. pe cari. ‡Referitor la identitatea lui Homer exist un distih: ³Nepta poleis erizusi sofin dia rizan Homeru: Smyrna.prispa c minului sau hornului. ter. literae Blachorum." Paradoxal. ceea ce denume te suflul vital (în Atharva-Veda. Bhagaya . în . Numele si-l trage din jocul specific în stol. Nu este.. in fond. În acest sens era focul l untric. un fel de spirite rele ce umbl noaptea. PRI. saca .palme înc lzind obrajii celor în diput .omule i scanteietori (scânteiu a în folclor). gorie . În imnurile vedice se chema de fapt PRIANA (PRANA indian ). În vechea conceptie vedic de PRIANA. ce.Ecce dar.M O T O A T A I D A L F a l f a Coloana din sânga MOTOATAIAB DAL F a1f a .folositor (bate fierul cât e cald) PRI. pe c r rile izvoarelor. în elesul este incert. ec. pe z pu eala prevestind ploaia. dupa cum ne spune Keza. Athinai. Deci vom vedea în continuare cuvintele române ti care încep cu monosilaba PRI: PRI. Pieptul paserii e ro iatic. cu aripi de aur. s nu i se cunoasc nici locul na terii: nu se putea na te în 7 locuri! Ceea ce este evident este ascunderea adevarului. În cartea . cuvânt derivat de ineanu din cehul Pripecek(!). generând crea ia în toat cuprinderea ei. 8. a a cum îl tiam noi! Cel pe care îl asem n m cu Agni este mai degrab o comprimare a celor dou concep ii . corporal Priap. Rhodes. care. Este i sigla penisului... o prezent m asa cum a aparut în ³Trompeta Carpa ilor". Salamis. m .numele unei p s ri care cuib reste prin g urile din malul apelor si râpilor. dar nici cuvântul mama.nume popular al lunii aprilie. denumire a lui Agni.cineva care se poart cu c ldur psihic . Din acelasi Paul Decharme. cu mult înainte de anul 1250. le împinge unul c tre altul.Upani ad.. zeul luminii i al vie ii´.

apoi în toata Grecia. desigur ar tând originea comun . se spune de asemenea c este 11. ne tiute celor multi. scandinav . Cei care ne blameaz au impus comunismul în Europa.erau neamul cel mai numeros dup inzi. Priap exprima într-adev r. Pentru c dic ionarele noastre spun c e cuvant polonez. în acela i timp. Nici un om de tiin serios. Apele. ascunse de casta IO f r etnie. iar poten ialul creator prin zeul Shiva lingvam (principiul matricial). Denigrarea continu a neamului i a limbii noastre a fost posibil prin necunoa terea adev ratei etnogeneze de c tre români.. eventual. De obicei era considerat ca fiu al lui Dionisos f cut cu o nimf . Cel din 1975! Cum i-am probozit destul pe bucherii din lingvistic .holde pline de bel ug.111 i 20. el avea în man Äh ul´ nu-i bai.14): ³Femeia aceasta a venit ca un ogor viu sem na i într-însa.ora ele Lamsac. care. 2. Avea motiv sa stea pe prispa! India Pontic din nordul M rii Negre Precizând c India Pontic era în nordul Marii Negre. Domeniul s u favorit îl constitute terenurile umede. ‡O ultim precizare ar mai trebui la cuvântul ATMAN.. livezile i gr dinile.de la Atman porne te tot ce exist . se mai cheam SKANDA" (Chandogya Upani§ad). de la Atman spa iul. f r nici o corectur . unde vegeta ia cre te exuberant. Numai ca SKAND (CS = OM) (X (ics) îl repiezinla pe lisus Hristos. Valahia Morava (Silezia i Moravia). va trebui observat arealul geografic extra-carpatic i vom afla cu simplitate Dacia iutica. El prezide. în sens generalizat. pentru brazda de sub plug´etc. o ru ine a lingvisticii profesate la noi. s vedem ce întelegeau ge ii vedici prin atman: . prin tot felul de fal i istorici. idei irefuzabile. gândirea. vorbele.Cambridge History of India"). Giles (. care gânde te astfel. dar în special pe aceea a naturii animate. Parion. Priap personific puterea de fecundare a naturii vegetale.nimeni" în tiin a istoriei. hotarelor. Thatos. El este.dic ionar explicativ. cu Eros for a primitiv a naturii. prin grupul Vîros. Atmanul experien a. Fiul Omului) = Monada. Vom prezenta. le ar t m c e format din Hat+man. Grav este ca acest DEX .. de asemenea. cum scrie P. minciuna neavând ras ori na ionalitate. dar mai cu seam în Italia. care spunea c tracii denumire mitic a dacilor ... nu se dep rteaza de sensul ap r rii hatului. . Vlahia Mare . pcop irea unor animale folositoare.000. ca i Bachus. hrana. ci cu Eros în sensul sau fizic. devine alegorie în cuplul plug-brazda (Atharva-Veda XIV. pentru c a sc pat de o bataie de cap. for a. în sensul cel mai general.. a fost reeditat recent. Ideea este reluat în termenul general de fertilitate i în Plugu orul tradi ional românesc: .. A GETILOR Dacia scandinav i Valahia din Orientul Mijlociu O cercetare de fond se impune cu deosebire acum. dar ca s spui c e cuvânt turcesc. de fapt piste . la origine apropie împreunand toate fiin ele i asigur d inuirea speciilor pentru totdeauna. 482-483). C era sau nu c pitan. energia productiv a naturii.. de la Atman memoria. b rba i.CARTEA SFANTA. Dar el ad uga i ideea de productivitate i generare cu ajutorul dragostei i iubirii..Pentru cel care tie astfel.Thesalia. sau chiar cu Afrodita. deci. pe de o parte. deja s-a întrecut orice limit a nepriceperii! Coteanu îi d origine necunoscut . Deci. ra iunea. iar pe de alta din ura si invidia vecinilor care ne înconjoar . s mân a voastr ". cum ar fi caprele i oile i era protectorul crescatorilor de albine´(pag. Acela se cheam UNU i 3 i 7 i 9. Capitolul X BIBLIA . general în armat . sau folosit de cazaci. viata precede Atmanul. cuvântul. ale c ror roade erau puse sub protec ia obscenei sale imagini (cultul itifalic). apari ia i dispari ia lucrurilor. dar nu cu acel zeu idealizat de art i poezie. fie i numai din informa ia lui Herodot. i e de crezare. Hat era fâ ia de p mânt nearat care servea de hotar între mo ii.. Ca. Tejas. imnurile. când destui oameni sunt intoxicati cu diverse teorii antiromâne ti i se pune problema ader rii la NATO i Uniunea European . înrudit cu Eros. nu-i poate imagina numai în hotarele Daciei Dun rene. pentru a se ti zestrea cu care venim i locul care ni se cuvine la masa tratativelor. actul ritual. iar tezele lor lipsite de temei sunt în vog i azi.

în urma leg mantului f cut cu Divinitatea. Chiar i primul evreu.H. mormantul lui Romulus i fibula de aur de la Praeneste. De acord. cu 301 kmp i cu un litoral de 150 km..191 î.. i a plecat cu ei din Urul Chaldeii.Dacia din sud. . ionieni i eolieni. Este a doua insula din Dodecanez ca suprafa . vii. acadianul AVRAM a fost botezai în unica limb existent în preistoria Omenirii: . cu folclor românesc.Vlahia mica . pentru ca s apar in Greciei abia dupa 1948.H. Blakina (din Balcani) etc. iata limba unica româneasc .366 . deci. apoi scrise i citite în sens invers. i nu te vei mai numi Avram. Balhas. Marea Aral.. cele din limba mam . Epoca în care a tr it Avram este considerat de istorici în jurul anului 2. persana. 24). fapt cert. Caspic . numai c dup citirea Discului din Phaitos. la mintea lui Badea Cartan. scris cifrat în române te. Arkessia. irefutabile. ca i Valachia din Orientul Mijlociu.. i era Avram de 99 ani când s-a t iat împrejur (Gen. lacul Getae. fiul lui Haran i nepotul s u. . între Rhodes i Creta. cunoscut mai dinainte în multe regiuni ale globului. Grecia . Apoi au venit dorienii.Acarijania i Etiolia . pove tile cu romanii. 31). Dup adoptarea noii credin e î i schimb numele:. 90 ani i-a tr it în legea p rinteasc . turcii (1538). dar au mers pana la Haran i s-au a ezat acolo (Genesa 11. Din cei 175 ani cât se spusese ca a tr it Avram (Gen.000 î. greaca. ce ar con ine textul scurt al unei dona ii. Fapt recunoscut chiar de un evreu. Abraham tr ie te între 2. Masage ii.). Capitala era Pigadia. Zecharia Sitchin. vom începe cu Orientul Mijlociu. i a luat Terah pe Avram. salbe. fiul s u. Ebraica veche . citit invers! Dac Dacia a fost izvorul culturii i civilizatiei europene. menit s -i fac semi i pe evrei! Ab. ca s mearg pân -n ara Canaan-ului. Getulia. i pe arai. Dup cronolqgia ebraic .Vlahia de sus (Epir). m rgele. Apare bustrofedonul.2.. dorieni. Exist texte latine i vechi inscripfii.limba ge ilor.ram / Abraham / Avraam era fiul unui mare preot sumerian din Nipur.. latina. în Asia central Tntalnim Getae. potrivit legendei. între care cea de pe LAPIS NIGER. Era timpul lui SEM (Minciun de propor ii. Teritoriul locuit de ei era nesfâr it. alaturi de orasele numite Posedio. cu dovezi clare. erau ni te lacuri ale lor. din centrul forumului care acoper . Prezen a str mo ilor no tri pe spa ii geografice îndep rtate explic am nuntul c nu poate fi vorba de un fenomen de imigrare din alte zone în Dacia Carpatic . iar Marea Neagr . Vom p r si. Dacca (Bacriana) sau în nordul Africii. În sud avem un interesant itinerar prin ahei. pe care l-am urm rit ani de zile. culorii. 25. pira ii. i Nisyros. În insul . intens. 7).5). Oricum am privi lucrurile avem a face cu prima si cea mai important diviziune a limbii adamice. ci fenomenul este exact invers. Dar iata tabelul lor cu cei zece patriarhi post-deluvieni: Numele SEM ARPAXAD SALE HEBER PHELEG An nastere 3408 3306 3171 3041 2907 An mortii 2808 2868 2738 2637 2668 Numele REU SARUG NACHOR THARE ABRAHAM An nastere 2777 2643 2515 2436 2366 An mortii 2538 2415 2367 2291 2191 Primele cuvinte rostite în ebraic erau. Putem dovedi cu Biblia în fa ca la noi s-a creat cea mai veche cultura i civilizatie de pe Terra. Croukunda. spun grecii. rostite. Iat cateva repere. iar la 76 ani în legea nou . fiul s u i pe Lot. nora sa i pe femeia lui Avram. ‡Karpatos. i avem în vedere rela iile lingvistice cu araba. Portul p strat este românesc. primii locuitori au fost cretanii. ci AVRAAM va fi numele t u´ (Gen.. 17. 7. i nu numai. deci.. Tisage ii (între Volga i Elba).

Mysii sau moesii.bunic . Besii sunt i ei prezenti în acest areal geografic prin compusul BESODIA (Neem..Cea mai veche mentiune documentar o afl m în Iliada (II. 2.DlA.Libia mare. 35): ÄIar un oarecare Dositei dintre Tubieni..DIA. Aristark. se tie c Mesii. . Heber sau Ebru din Peninsula Balcanic .. vrând viu s -l duc rob pe blestematul acela iar unul din c l re ii traci venind asupra-i i lovindu-l peste um r. din Biblie.DIA.nume de celebritate mondiala prin statuia Victoria de la Samotrace.Marea Egiptului.. oronim (los 11. Gorgias a scapat fugind spre Mare a.Vulgata" (2 Macabei. inându-l de ve mânt.50. ca i prin misterele Cabirilor. p. Fetin. în DABA. 32) este identic cu Muresul de azi.st pân. erau traci. In acest sens. . 595. baba. la fel în chineza baba-tat . 6.Dia. Feren.Maharaja Radadiraja Devaputra". Numele acesta l-a dus i în Orientul Mijlociu sub forma derivatului HEBRON. CREVE. XIV. Apare în AMARA. etc. Palatul lui Policrate. H. insula cea mai apropiat de Asia Mic . Din acest mahar e sematismul de mul ime. Iat unde era ara Sfânt . domn´. Aici admiram templul Herei. unde BAL are sensul de .3. ca urmare a evolu iei fonetice i. îl inea viteje te. 752). 12 .. Cetatea în care s-a refugiat Gorgias. c. dar denumit insula lui Pytagora. devine MAHARBA. Cu acelasi înteles apare DA. Luptele Macabeilor împotriva lui Antiocus se desfa urau în jurul anilor 168î. ca i în Eneida lui Vergilius: .DIA. 2. scris Marissa în Strabon (VII. 10. ‡Samothrake . los. apare i în forma MES ori. 65). SEM din Geneza (5. din neam divin (BASILEOS BASILEON MEGALLOY). babu. cu anii erau de neam get.. Getii s-au Tnmultit §i au ocupat Pamantul. 3). ) i BESAI (l Ezr. p. De aceast insul sunt legate nume celebre: Roikos i Teodoros. cetate. ‡Samos . 21) i cetate (1Împ ra i. Neem.. Avraam Evreul î i arat originea noului s u nume din hidronim tracic Hebru. p. cu templele lor celebre. str mo ul popoarelor Semite. 304).hidronim vechi în Dacia. despre care vom reveni pe larg. Prima semnalare este în . Silin. baba.. 125). Exemple: . XII. Maris în Herodot (IV . punct de trecere între Grecia i Orient. conform italianul babo-t tic. 295). Abraham devine Avraam. statuia lui Pitagora.2. 49) etc. intr i în nomenclatura regilor cu ani. Ambii termeni apar în sec V. Aceast mare î i une te apele înspre apus cu marea Libiei i cu Marea Carpatic ´ (Geografia III. aflat la Louvre. etc... a prins pe Gorgias i. citit de la dreapta spre stanga. e tot dacic. 22.11)etc. De fapt Maha + ar. În Strabon apare astfel: . hidronim (Numeri 13. cum apare pe monedele lor .´ România ± ara Sfânt din Biblie ‡Mare a. Ba sau BA-BA are sensul de p rinte.. general cartaginez.DIA. Mandroklis.1. Carpatia´ (c. 32). ge i. adic rege mare din neamul regilor. Maha. V.î. amintind pe Maharbal.. Potrivit tradi iei istorice. DIA. al doilea termen.H. c l re i barbat tare.mai-marele Edomului (2 Mac.

DA. LIDIA (1 Macabei 8. Acadul e amintit prima oara în Pentateuh..DIA i chiar DIA prezint o sumedenie de compuse deosebit de vechi.da tracica din Iliada (27) arat termeni str vechi ca i în Polon. Ilie. etc. 3 Ezer. 55). Dar identitatea celor dqu elemente lexicale stravechi este sus inut i de paralela toponimic i antroponimic de mai jos: IEDIDA (Împ ra i 22. citit invers DACA. Is. în sec. 1). avem de a face cu Roma.. 9. 6. Mure . dac dup mama. Hunedoara) cu antroponimul Ila. locuit de triburi dacice. cu varianta greac ILION are primul element în toponimul ILIA (Jud.. prezint elementul secundar format dm tema DAC.. Iar A a.DA. 8. XIII a.Legenda lui Romulus i Remus p trunde în Imperiul Roman abia în sec. 27. DABIA apare ca derivat din Daba+ia (I Par. 5. la fel ca i Area. AMINADAB (Ex. 10) MaaDA/Maadai (Gen. numele unul ora de la noi. 8). etc. 34) Hoa. împreun cu alte p rti ale împ r iei lui NIMROD: n. lez. sec. aeroportul).În timp ce Remus i Rema apar în generatia a doua vocalic . voievodul) dar i în compusul Lipara. Daba în seamn i cetate. VIII î. Remus.H.capitala imperiului Acad (sec. Faizabad.5). ap rat. respectiv Amori ii. . ca i toponimul N dab (Arad V. 50.m. În general. atestat între anii 830-743 î.DAC (ler.. ap r tor. Tur. X î.. colina Quirinal era locuita de sabini. etc. Sumer. iar mama împaratului roman Galeriu (305311).1) (edi. T ma . Medaba din Biblie (Numeri. 4. 3 Regi 4.Roma ia na tere prin unirea asez rilor latine i sabine de pe cele 7 coline. 25) LIDA (1 Macabei 11. Vrancea) sau Topana din Olt. 10. Mache. ca i Lip re ti.H. iar în bustrofedon e REMUS.DA. Dar avem Romulae. 5. Machedonia. Allahabad. al ptand pe cei doi gemeni.H. Romulus i Roma apar în genera ia a patra vocalic . 3). XXII î. Kan. Triada.H. Theran.DIA (2 Samuel. Iano . 34). ca i varianta sa mai veche Merodac (Ieremia. 12. împ rat.DIA(Ezr. iar NODAB (1 Cor.AMOR. 1. Ionadab (2 Regi. Ilia. Roma/Amor SUMER dateaz din mil. 8.DIA (3 Ez. 2. 52. Salon. dar înc din sec.1) Be. 8. 31. Acest termen apare în compuse toponimice din diferite ri din Asia. X î. iar DAB e masculin al respectivei forme. URSS: Ashabad. 12. în timp ce o pictur cu LUPA CAPITOLINA. VI-V a. India: Hyderabad. din Balcani. purta acest nume. de unde Machedon. 6.DA. 3. V-IV î.Guran. 13 . HODA (si MeeDA. XXIV.DA. 3. ca i Topa de sus i de jos din Bihor. compus dacic cu elementul DABA este atestat în sec. ca i ara Dardania.. Unele dintre compusele de acesf fel au o vechime impresionant : DARDA (1 Im. Daba apare citit invers.. Jalalabad. Acad i Calne din inutul Senaar´(Geneza 10.Forma numelui Romulus la feminin este Romula iar Roma are ca pereche masculine pe Romus. 2). Toat povestea cu Romulus i Remus întemeietorii Romei nu concord cu realitatea din mai multe puncte de vedere: 1. 37). apoi Ereh. Hyderabad. Khanabad. 30).DA.H. Ahradabad. 39. 21. Tigrida. întemeietorul Troiei. 19. 23). 31) apare în sec. 5. etc. 14) apare în sec XIII î.-DA. Iran: Mehrabad..10). Mero. ca locuitori ai unui vechi ora . ACAD (Akkad) . DI A.DIA (Bar.18) între sec. precum: Afganistan: Daulatabad. (Teheran.). 55) si MeDIA (1 Mac. Mure .H. Gorj. de fapt. apar primele vestigii ale unei asez ri latine pe colina Palatin. din care deriv DARDAN. Apoi. III î. 2) care are elementul secundar mai vechi cu o genera ie. sat i schit în Romania. XIII. Tope ti (Bihor. Djalalabad.Babilonul.DA. Dorida. ABAD. Termenul PARA st la baza s. se identific cu forma toponimelor române ti. apare într-o pictur dintr-o regiune din Asia. Pakistan: Islamabad. ca i Dacia Carpatic .. 4. 9.(1250-1225). 16. Leninabad.H.H. H dar i Abinadab (Dam. arat c . Nadabat (1 Mac. MaaDIA (Neem. LIDA i LIDIA stau la baza compuselor Lidova (Litova + LITOVOI. etc.H. 33) etc. în compusele: NADAB. 30). arhipelag în Marea Tirenian .

H. Burebista era chiar loan Botezatorul. Evident CINE a f cut toat . filozofia i religia într-un sistem unitar. 7. cu semnifica ia de cetate. Gheter. 21). 1.sar´. ca i ara. 33. 23. deci s priceap mai întâi pe Ioan Botez torul lumii v zute. Nabucadne ar (605-562 T. femininul. Nabu era frate cu Marduk (Ducele Ram!) / Zalmoxe. Bar. toponim (Vulgata. f r etnie. Apa este simbolul materiei. la singular Balh. deci botezarea celor v zute. 14).12. etc. DAVID (La americani i britanici. valoare au consoanele. Num. 11). Balaha. îl afl m în scrieri mai vechi antice. are numele din DAVA. capetenia lui IUDA (1 Ezr. apare . ef. ambele atestate: Ahalab. 22. ou Înainte Merg torul Domnului nostru Iisus Hristos.000 ani.17). pentru c sunt destule semne de întrebare mai sus.). etc. constanta 5. ca i Bal . De altfel. ca i Dor M runt. istoria. 2. 50. capetenie. 2. pe când nici azi destui no în eleg? i azi discut despre . 3. Luca cap.21. Marcu: 1. la noi.10. 5. Laban/B lan. RETEGANUL etc. babilonia asta. DORA (1.. Blah. nume care apare în sec XVI î. Mihai. cifrat de geti: o loavveo BaTmatea.. 3. 1-38.16. C evreii nu sunt autorii Bibliei au spus-o înaintea noastr atat Baruh Spinoza* cat i Gustave Le Bon. Bel a ar e considerat de orientali ti ca având sensul .Bel ocrote te regele". 6. loan: 4. Aceasta explic i prezen a steagului dacic la popoarele din aceast zon geografic . astfel: Hodava în Neemia 7. dar Biblia e sau a fost în voga 2. Mib ar (Par.). precizare util de la bun început (Matei.Arad (Num. ARAM (Num. 1.) e cunoscut sub numele Nabucodonosor (În mitologia sumerian .000 ani. Davis DAVA. 6 Bar. Nu mai repetam c Ioan I.Zar´ sau chiar . 117. 4. RETEG. Dave. 1. Rada ca i Radai (Cor. Jud.13 si 15 -29.. 23. 5.extratere tri´. Ill. Marea Neagr devine simbolic. 24. 7. respectiv Balah.. 8 etc.. ADAR (los. Nabucodonosor este primul care i-a dus pe evrei în robie. 10). 26. cum vedem mai jos. Moldava. dar inutil. 29. Mac. 46. E drumul de la cuvânt la litera i abia apoi la monosilaba purt toare de sens. Romani: 6.. Avem dovada: Zalmoxe = Christos ! În limb . Arod (Num. 15. cuvânt dacic din genera ia a patra consonantist .. preg tind venirea celui care va boteza cu DUH. care a unit filologia. David. 15. Cercet torii serio i vor trebui s tie mai întai pe IOAN BOTEZ TORUL. 37)... pentru c Facerea Lumii are. iata pe Bel a ar. Coloseni. 16. 1. Bel a face parte din genera ia a doua vocalic . era fiul Elisabetei i al lui Zaharia.24. 4. evolu ie de la DARA. 3). David mai are i variantele Davis sau Dave. 5. Mara. ar.. Nahor/Rohan (Rohani . din Tarabostes. explicit pentru ce se cheam fonetic i lingvistic mondial . de neîn eles în urm cu 2. Efeseni: 4. multiplicând ignoran a.sat în Bihor). Sunt destui care cred c ³glojd rind´ cuvintele afl ceva nou. Mica/Akim. 43. Isav/Vasi. dar nu pricep nimic din cele 9 Minuni ale lumii. Casta IO. Dodava (2 Cor. 3 Ezra 5. IORDAN. Termenul ar. este nume românesc.Dava dacic i. 3. etc. 1). MOART . M rturii despre Ioan Botez torul afl m în cele 4 Evanghelii. fiul lui Nabucadne ar (Neemia 7. 53) c petenie din Edom. Dara ..1). 31). Ioannes Baptistes. Mai util este s ar t m c r ruia îngusta care duce la cunoa terea adev rat .H. 1 Petru.508 î. loan Botezatorul! Am putea continua cu toate literele alfabetului.H. Abia apoi s inteasc spre Iisus Hristos. ou (idiom grec) o. 3. 80) derivând din Hodava. 12. ELIFAS/VASILE.. 7. 1. 6. iar dou r mân secrete: Na terea i Învierea lui Iisus. acela care boteza cu ap . amandoi fiind vestiti de Arhanghelul Gavril. pentru ca i Elisaveta i Ana Filip (apoi Maria Fecioara) vor avea na teri minunate. Mileniul III este al adevara ilor autori! . Numeroase sunt elementele lexicale care se prezint sub dou ipostaze.. Ce puteau pricepe analfabe ii despre clonare. de unde i confuzia INDRA. 8). Hodavia (2 Cor. DUN REA. Ei au falsificat-o. regele per ilor (558-529 a.) (Neem.. în multe locuri i limbi. 5. deci nu poate fi împrumutat din rus . Dor ti. ar. 1.. 21. regele cunoscut din neamul caruia se va na te IISUS HRISTOS. Bal a. 3.). comandan ii armatei. Burebista era. Astfel Se ba.H. Cei mai mul i vor pieri . din care 7 au fost dezv luite. Rohia (Rohega în Maramures) etc. 1 Cor. 20. 6. 1. p strând pentru ei ADEVARUL. în vremea domniei lui Cyrus. 20. 2.11) etc.uci i de liter ´.. iar Bel deriv din Baal. Iachim (Gen.

rol COSIA. t i a t -a u s i g m a t a v e t 39108172: 465 GETUSA-i Stea a c c e n t u a t 5:32871109:64 a. Ikar)´. ¤&&&¤ i f f t i e t a o o a e a f i p m r g o e i a u c t a n t t t i a o r a i a a a r t a h a o t p p o s a i v v i c m t i s i m s u o u s b s u c s o c t a o m s 32109:456719 -53362:1704 -4-109 89:1234567 -4-10: 109867 -8 -2:4315 421:36 -2-97 8410 -6 -5 546:1091L2387: 871:10965432 -5652198786735: M o u Carpic O rto. om EOL F g ra CAUTA-TE NO NII SII E TATA ABEL SFG TAP TUC Teon ANA-I tia e Tia Isba Pelasg Fi a. i l o n Coloana din sânga Coloana din dreapta Omicron c mic deasupra lu i o m i c r o n a p o s t r o f ÄCoc înscrim PADESUL. POM ILUS Io NUCET spada. c utat Noig. Coloana din sânga Coloana din dreapta NC PARI MOV MORTO FOSTO REGALA SCAF ÄIom Carp Cu forto TOM. fos C otu F g ra . 3 4 76: 5: 6: Lupu L. singurul MAl a o m i c r o n u 910:187:63452 -4NU. Manu. QIT SI ATAV GETUSA ISTE A CAUTATA NOGI au tica Getusa SET I(A) iat nou IV MANU M POMILUS PTPSI COGAIONU. o stâ na e n ota t -i Ea BIS T A Ia t-o es e F I U -i M UT. Muma Puia PISCSIRM Lupu L. mutat -i PARACLISPUS . P. Su p r a l u i u p s 81097465-17-2121343: uspinul LUPICAR. Orp o s t r o f i o t 109:763 4:281 -9 -5 to fost Kip R a o m e g a a l f a 45691032187: EGAFASCALA a c c a n t u a t n 217689 -1-4:1035 c utat e N o n i i n i i e t a s i 5-3-1910:342 -2 6:78 i î i N i -i e T A g m a b e t a a l f 6 7 :8 4 5 9 2 :1 0 1 6 -1 5 -3 T A ABELS FGT Aa p i t a v i o t a 2 87 :9 1 03 5 4 1 6: P E I . c utata Nos i g m a v i r g u 73:1291086-16-45 ig. suspinul LUPICAR (lup. caru i o m i c r o n a 2 :1 3 4 :5 8 1 0 9 -4 -6 7 i OM U IO AN. singurul u p s i l o n c u l c a t p u s d ea s u p r a l u i u p s i l o n . t iat-au accentuat sig m a vir g u la o m i c r o n GETUSA-i stea. i o t a o m e g a a l f a a c c a n t u a t n i i n i i e t a Orto fost kip REGAFASCALA c utat e Noni î i s i g m a b et a a l f a p i t a v i o t a s i g m a t a v e t a Ni-i e TATA ABELS FGT APEI. P. rol COSIA p s i l o n s c u l 187:3 1092 :45 -1 -6 POM IL US lo Nc a t p u s d e a s 5184-3. cari OMU IOAN. om R E G A L A S C A F 285 -2-10 93 41 67 : E O L F g ra C A U T A T E N O N 431 :6 79 10 :2 85 TUC Teon ANAI I S I I E T A T A 5:93 21 0:6:71 8:4 i tia e T ia IA B E L S F G T A P 521 :1 03 49 87 -3 -6 sba PEL AS G FQ I T S I A T A V G 576:98-1-3214-2-10 i a. Burebista! N C P C A R I M O V 781 :2 56 3:49 10 I o n ca r p C u M O R T O F O S T O 7 6 34 5 :9 1 0 1 :8 2 -1 0 forto T O M .o m i c r o n c m i 461-9-10798532-4Coc înscrim c d e a s u p r a l 74235610-7-198 PADESUL.´. a u T i ca G E T U S A I S T E A 92345-3 r 718:6(10) et usa S ET I( A) C A U T A T A N O G 576:813-4-19102 at nou CO G A I V V M A N U M P O 11063-2-8745:92 IONU.64279-4-10 UCET spada. Muma PuM I L U S P T P S I 103:81925241: ia PISCSIRM I C A R L U P . nu este altul decât Ioan I. Deci.

notat -i Ea BISTA iat-o ese FlU-i pulp. ¤&&&¤ m o t o o a v u t t 9 2 18 :5 4 10 6 7 -8 -3 T O M U cotau T o c c a t a e v i l 1 4 : 2 3 6 5 : 8 7 1 :1 9 1 0 : o c c ota E a -i ivi i s e f a l u m i m 1 0 7 3 : 4 5 6 2 -7 . on: e Ierosolime. Coloana din sânga Coloana din dreapta Iom carp cusf orto moo fagaras tucteon ahaistia et ÄMo u carpic orto. scrie Clement în Stromate. Tocu aticu coc Ce am mai putea ad uga? ³Initeligen i pauca". nicicum pe valea lordanului. o iaisba e fita ov isoti atat vm um apuia pisc si rmlv stan e. 21914410 -9p a p i Il u s . E timpul terminus al ³Jur mântului arpelui´. mutat -i PARACLISPUS. l i p s o n r o o m i c r o 8910274 -3-16-5-35 cronic: O m R on s i g m a o m i c 561 -8-872910 -4-43 mâ n M o ic G Ir o n l a m b d a u 123-1-7456910-1-3 RON blamau D- .Hristos i cre tinismul românesc. es: Ierousalem) t a v a l f a a c c 67958 -7-104321 F a cla c u ta e n t u a t c m i c 65 -13-24713 -5-9108-2. mut. Mileniul III începe cu ascu irea luptelor dintre evrei i pelestinieni. (IM )´.´. Se aude?! Ge ii ne dezv luie adev ratul Ierusalim Punctual. Paradoxal. cov: rj lepoaoAijmji tja: TJlepovaaXiiu. fost Cotu F g ra .i i v i M U E fals M i.i r m l v p u l p . t o c u a t i c u c 374 3 -2 -1 02 15 69 -3 C IU C .9 P -l M U E fals M i. Coloana din sânga Coloana din dreapta TOC VTVC COS IA TII ÄTocu COSIA T i c u T I . cifrat: TCI lepocroAtjuce. ¤&&&¤ M O S U A O R T O T 289: 36710 -6-54 Moto MORT avC O T V A O I N O T 43: 109 1: 765 8 -2 -2 ut T oc IO AN cA T A I E S E F I V 123:51094:678 at E VI I.cotatu. IOM d e a s u p r a p u 9107543 -10-862 -16-1 P ur u sa a p e d s i o t a e p s i l 31246 -3 -109785 -3o s i t e. Poate prea mult pentru cei irita i c ne ocup m despre Salmocsis . 76 5 -2 OMU. Pretinsa ³ ar sfânt ´ se dovede te a fi fost prin alte p r i. efI M V T A P A R A C 7: 1322: 102865 4 .ta NUCET. Ierusalim însemn ³Vedenia P cii´. ¤&&&¤ T O C V T V C C O S 1276:89 1012 -2Tocu COSIA I A T I I . C I U C . (idiom grec) (ta Ierosolima. dar nici acum nu putem renun a la încifrarea ge ilor despre adev ratul lerusalim. Coloana din sânga Coloana din dreapta Moto o avut toc cata evil i efa lu mimi ÄT O M U cotau To c c o t a E a . efa IM VTA PARACLIS PV SC. papi ILUS ´. Coloana din sânga Coloana din dreapta MOSU A ORTOT COT VA OI NOTA TA IESE FIV ÄMoto mort avut Toc IOAN cat EVII. Lumii Carpat OMU´. i nimic mai mult. o c . 5 4 3 4 : 3 5 -8 T i c u T I.2a Lu mi Car pat L I S P V S C .cotatu. (IM ) i .

Gf a l a m b d a e t 810-7-7854:623-5-1 et DAMA Bal Fa a c c e n t u a t 236109-5-1871-1-52-3iin a muta Ea m i i .8 9 . cer a p u s i o t a e 21896-2-103754 art -i. VAC e Cadmus. eposul accentuat mii eta virgula eta sigma doua puncte scris ponosi mag KIRON-Român CLIO. Munca târgui. tc m i c d e a s u p 310-2-475298-7-16 P CADMUS. r pit. ape dosite. EVA-i l a e t a s i g m a 5142:3:67910:8 alta. Seul accentuat mii. aci ro omicron sigma omicron lambda upsilon PRAVILA IO. + Coloana din sânga ACTA NVV POO COM GRR SPII CVV E CAA P MAA IR ACRR 1 7 8 -8 4 2 3-1 1 -5 9 5 -8 -1 0 A u P a ct nou 3 -7-59610 -2-1237 -2-4 in R iriK ops G 1 2 3 -2 . LILA fu r ul deasupra lui iota c mic deasupra pus iota epsilon GOIDEA om în get Nucet au pe CADMUS. e Sima Gd o u a p u n c t e 2-10-1354-5-768109-8O. simpl o n s i g m a a l 109-7-7812354-2-6 la MANOLIS. Iota PRIAPUS pe Slon. dup Nucet e t a c m i c d e a 9:8107-ll-562-3'-134: e DAC mit EAC s u p r a l u i e t 1926-2-453810-14-7 Seul rapit Va c m i c d e a s u 81:7:5163109-2-4 AC e Cadmus Ip r a p u s i o t a 8910-13-1273456-4ota PRIAPUS e p s i l o n r o o 21-1-3567-9-410-14-89 pe Slon IO. cc´. tace. ¤&&&¤ A C T A N V V P O C O M G R R S P I R A I N O O N C V E C A A P M A A I A C R R I O A T A E A R E A L T A E I M A E P C E A E E A C V T R V A C C A A P E O O I I M O D D A M A M E C A . DOMN îi PAIS. Ll f a v i r g u l a 513-5-24-6-61089-15-7 ILA fu raul Go m e g a n i i d o 108935-6-12-1-76-1-4 OIDEA om in Gv a p u n c t e e t 910-5-54687-6-21-1-3 et Nucet au pa c m i c d e a s u 7-105863109-7-124-5e CADMUS. GO.1 -5 rai Nonu cu O 6 . eta c mic deasupra lui eta c mic deasupra pus iota Mopusul bandit tace. Mb d a u p s i l o n 95647-9-131027 opusul BANDIa c c e n t u a t m 6-8-9834! :107521-1T. get DAMA Bal fiin a mut Ea. Om Riri Kops Grai Nonu cu IOATA CEA Om Ana CRAI e aci TOACA.2 1 0 3 9 :1 : 4 m Ana CRAI e a2 5 -1 -8 6 7 1 0 9 -8 .3 1 4 ci TOACA Rar 6 4 7 5 -2 . CADMUS.p s i l o n m i i a 576-2-98-1-11032-3-4 OMN li PAIS. Ro m i c r o n u p s i 45-27623-2-91018 ro Unic.2 3 9 1 0 :1 :8 LETA ARES e a6 91 0 -15 -23 7 & :4 5 1 cea MAEA epi32 -3-9 85 61-1-1 47-2ca CARTE Evu 1 3 4 :5 :9 6 1 0 7 :8 2 cap e IOIO ia1 2 -1 3 -4 5 6 7 -2 -9 :3 1 -4 ca Dama e DM 1 0 2 8 -2 0 AOM. IO: Roro unic. aci p r a l u i i o t a 12356410-13-78-1-9 PRAVILA IO. Munca i i e t a v i r g u 4789102-8-3651-3târgui. Coloana din dreapta RAI NOO N ÄAu Pact Nou. Ce arat -i. EVA-i alta.7 5 8 . ro omicron sigma o mic ro n lambda upsilon mii lips cronic: Om Român Mo ic GIRON afv virgula omega nii dova puncte eta c mic blamau.7 6 4 1 0 . 34-1cc Coloana din sânga Coloana din dreapta Tav alfa accentuat c mic deasupra pus iota epsilon ÄFacla c utat NUCET. simola Manolis. dup Nucet e DAC mit EAC. rar LETA ARES O I V R C S A E I A .1 3 . IOM Puru a.1 . Eposup s i l o n r o o m 4-3-109732-7-1568 1 scris ponoi c r o n s i g m a 67-10-9108-2-21345-3si Mag KIRON o m i c r o n l a m 561097-5-4831-3-2 Român CLIO. epsilon ro omicron upsilon sigma alfa lambda eta e Sima.4 .

AA.AOM. .64-103-5623: ORA era EA oo ERA ooo. Cadmus i Lot. IOIO´. dup EAC i i o t a p u s 156:423-2-89107-2LOT ivi. E A 1:5679-2-42-6-9310 L 2 O Rar IO era A E 45261-2-3:5678-2CARPA e MAEA P . iac Dama e DM. IOIO.. Coloana din dreapta MAEA A ABDO ÄaO rar IO era CARPA e MAEA. Coloana din sânga Poapsooavi rea crai eat peioiadoe daa. on: ai Hestiades. on) f a i o t a c m 13245-3-897-2-106 Aflai Act scd e a s u p r a 916-12-37910-7-452ris. AA . pus v e t a i m i c 432-2-8759106-3-l EVA. purul IO ai p v s s i g m a 128910-2-3746:5 tagma PIUS. mitica l c a t p u s a 107-2-2345-2-198-2ap VLAC. -41-3392-10-5678-2Ea APA Doda.REAL TA ESIMA EP CEAEA EA CVTRV ACE CA APEO OI II MOD DAMA MEA CA. OMU Ta s u p r a l u 810759-3-63124-3aurul Pade t a a p o s t r 67234-2-180510-3poeta ISTAR i n v e r s p u 891046-19-13275-8spune CIFRU p s i l o n s i 32-1-15623410-13-0 pe Slon ISIS a t a v i o t a 18-1-15623410-13-9 IO Gaumata Tf a s i g m a i 1789-8-423-2-6510-11Agma ALF î i a c m i c d e a 9107-6-834-3-2156 EAC Dac Tomip r a l u i i o 1-1-32476-2-910-1-59-3 s. AC. ¤&&&¤ p o a p s o r e a c r a r a r a a r p m a e a c p e i o i o d a a . de pe Olt ! Nu coment m mai înainte de a vedea cine erau VESTALELE templelor: m TTjq Bonos. - a i l t c d i o s g a o s t l c u a u e e f e m l t u a . AC.´. lepeiai. e acea MAEA epica CARTE Evu. Ea APA Doda´. invariant a e s a d v a e c o i t a a e Coloana din dreapta ÄORA era EA . ¤&&&¤ O O R I R A R A A R E C A P A M A A A B D O D A Coloana din sânga O ORI RARA EA ARE CAPA DAP. Coloana din dreapta rar aar esea pmaeaceaca ÄPopa voia Soare.. ERA ooo. CREATIA rar e ARSA e cap EAC MAEA Ae apoi e DODA IO´. ¤&&&¤ o o a o r e r e O R A A O A O E o i o a i o o i o i o Coloana din sânga O oaore reea ORA AOA OE Oi oai o Oi oi o e a 178: 6510 -11-93-12-24-6823-7-751-13. arv:caEanadeq.cav (idiom grec) (ai tes Hestias. Eva. cap e IOIO. Isis. iereiai. o i e e a 1243-2-97108-2-56 Popa voia So312-1-45891076-7are CREATIA 6532:7:10184-23-8: rar e ARSA e 651:4109-5-2378: cap EAC MAEA 103-7-7143-70-2:1982: Ae apoi e DODA: 56-1IO.

aci omega i mic culcat pus deasupra lui omega nii VLAC IOM dat EVA. Elis gg. LOT ivi. mitica ap VLAC. fata Arges. stu p T 9-18 -8 7 -1 -4 3 21 0 -13 -1 T . mit a v i o t a a l f a 682573-1-41081-4ALUTA .3456-2-9 ARGES. topi-n strof punct vers spus PELASG. spus iota. Coloana din sânga Coloana din dreapta Alfa iota c mic deasupra lui iota pus tav eta i mic ³Aflai act scris. 52469 -2 -81 0213 -5 A r g e . Asul L A S I S T O A I E S O I V O A I A M V G I N I T D S O T E S S T T T A I P I A G I V T C V I P I M T N I C G V . a fli L a r6 5 . MANU rig e OMUL PAN.1 -1 2 3 4 -2 -8 7 1 0 -2 ul Lumi IAM A 6 5 8 3 -6 -2 4 10 9 7 :1 : D AN A GETII. OMU taurul Pade epsilon sigma tav iota alfa sigma iota c mic poeta ISTAR. el Pais Elis gg. El Pais Eln s i g m a v i r g 32: 104-14-5617-7-98 is gg. Vlac g ti umil Coc. cu plu 1 3 7 -1 1 V iu. G G . pus apostrof invers pus epsilon sigma tav iota alfa deasupra lui Moga. spune cifru pe Slon ISIS-IO deasupra lui iota pvs sigma ro sigma iota i mic Gaumata. ¤&&&¤ F L A C P V A V V V V P S S I A A M L I S P A P I S T I C D R L F A L L V M I L O G A E A I E C C V O P E S P N O T T N L A O E F V R T G A L P V Coloana din sânga FLAC PT LOT TV T V I A V A A V D I V A L E 6 8 -1 4 -1 2 9 1 0 7 -5 -5 3 4 I O F lt u l p a c 107 -1 -912 -8-5636 -2 -8 ta E V A a a a a A 219 :1 05 58 -l9 -7 34 -6p su G lii sss. S i1 4 -6 -6 3 2 5 :7 :8 9 1 0 nt ANT O N o Dac2-11 -4 31:5 678 -2 -10 9 -1 E O L.5678910 pus deasupr a l u i o m e g a 12-15-345-2. o 156:7432 -4-810-18-9 i v i ec c e I n P 163489 -4 -52 -3-710 o v e t i p p. pac t e a l f a i o t 12-2-465710-8-3:89-1 ct aflat e IO a c m i c d e a s u 5163109-2-824-14-7 Cadmus aci e p r a l u i i o t a 1235410-7-78-1-9 PRAVILA IO ta p o s t r o f i n 72910-13. MANU Riu l a o m e g a n i 78 : 6 : 109-1-4512 : g e în OMUL i p u n c t . dup EAC. ION mit ALUTA -i oafa dau cântec tot. Vlac Gi m i c c u l c a t 9103-11-6217:543-7ati umil Coc p u s d e a s u p 1234-2. Ticu. pact aflat e accentuat delta epsilon sigma virgula omega nii IO. 19104 -4-5632:78 A sul IA M A IA8 1 0 -1 9 -1 2 6 7 : 9 5 4 3 . PRAVILA lui dou puncte alfa iota c mic deasupra lui iota IO. a APSU gli sss.456381-2opi-n strof v e r s p u s e p s 1234-2-10967:58 vers spus PEi l o n s i g m a t 2957-16-134:8610-24 LASG ION. pus culcat pus deasupra lui eta apostrof invers pus EVA.M I spus T ipa 56 4 3 2 -4 -17 8 1 0 -1 0 -9 D A C II. unu din IO.87 Unu din IO. Cadmus aci e PRAVILA IO. Ticu´.i Oafa a c c e n t u a t d 1087-11-315462-3-9 dau cantec Te l t a e p s i l o 103-2-59-4-4687-11-1 ot. Tagma alf î i EAC Dac omu Tomis. e.r o s i g m a i o t 1087-6-68143-14-52tia scris GO a i m i c c v l c a 154-2-781-09-2-263-5aci VLAC IOM t p v s d e a s u 651:7108-11-9234-2dat EVA.-3 . Fata r g u l a o m e g a 101287-12. 234-2-5153-3PAN. PIUS tia scris GO. cvlcat pvs deasupra lui iota alfa iota virgula purul IO ai tagma.76910:8: ra lui MOGA e n i i d o u a p u n 9106-7-431: 25-3. spus p r a l u i i o t a 78910-2.123564 iota PRAVILa l f a i o t a v i 1-2-2910-3-56-1-3478-2 A lui IO. Coloana din dreapta VA VVV VAA ET VPS SII ³IO Fltul pacta EVA aaa.

DANA GE II. ci îi poftim s ne explice i t inuirea pe mai departe a existen ei adev ratului Ierusalim. Moise a r t cit 40 ani. Elena ooo... Apoi. Dup ce elibereaz pe LOT. avem un document clar al adev ratului Ierusalim. ¤&&&¤ A P I I O E p c v e v i v r o . în fine. ramura MOABITILOR. furt E l D i38810 -1-15 3:472 -1 onis ivi ici 810489 -21-6235: Getul AL AR 65 1 :7:7 2 -5 -4 13 : N O E o va lua. GG. necum prin Oriental Mijlociu. al ii: AOM PP î i GUGU.. a l ii: 617-2-28-10-945-10-103 A O M PP i i G U86 -8-35110 -1 -94 -5 -72 G U.. dar i direct.H. Grigore-Elena ooo. e Vivi. 544-31a. cea de a doua pe AMMON. Sf tuit de Sara. Este de a teptat ca s nu urmeze nici o reac ie a t inuitorilor adev rului. el ia pe Agar. ¤&&&¤ v c p v a a a p g s i l i a m a s p u s i a c p r i f l v v d g i i o i v i c n e a a t p n o g o l a l r a v v Coloana din sânga Vcpvaaapsv gsilia mait spus iac oi vic nis eaat pno gleol al ravv.. Coloana din dreapta pigrif lvv d get ii ³Apus capul Vac Sima. care.SISCA AMLIA IASV SPA PIV SMTI STIC DA TV TP RL FALA OG TI LV MILVA IAM OGA EA DINITI ECC VIEI PNOP ESPVS TII NOT TNA ODAC LA OE FLI SGG VRT GAE VOIV LPV. Va urma parabola cu sacrificiul lui Isaac. Coloana din sânga CC LISMA APG GG RVII OO LOA G 6710-9-189-2.1 5 6 7 -7 - R a r ev o ci P U I U 12 34 -2 -56 -1 RARA W Coloana din dreapta ³R a r ev o ci P U I U ´. porne te spre Haran i Chaldeea i cere pentru Nahor. ramura AMONI ILOR. Cea mai mare fiica a lui Lot d pe MOAB. Arges. i r a 1 1 0 9 :4 3 2 2 8 -1 3 . Sînt ANTON o Dac EOL. ce face parte din muntele Calvarului. al turi de Adama. Coloana din dreapta VII EE EALAR NOE ³Mag cap CLISI. La 40 ani. deci la COZIA. Eliezer. cuplu viu´. RAR AVV ar. rege în SALEM. Coloana din sânga Pc ve vivira ro.. prin Pustiul Getic ! Prima observa ie este c .2354 Mag Cap CLISE 5-4-10: 7845: 1392 I. stup TT.. care devine statuie de sare. formau Pentapole. ELIS gg. care na te pe Ismail. fratele lui Abraham. afli LARUL Lumi IAMA.´. e Vivi GRIGO 869-6-14273-5-1310-6ORE. întâlne te Abraham pe Melhisedec. Ismael se c s tore te cu o egipteanc i d na tere arabilor. 78109 -2 -2534 -2-16 A p u s ca pul Va 1 -4 -2378:64 1059 -6 c S i ma . o ivi ecce in Pove ti pp. aproape de lacul asfaltit (Al-Motanah). Templul e zidit pe muntele Moria.). Seboim i Segor. iar . un servitor.. Pier Sodoma i Gomora pe valea Sylvestr . furt El DIONIS ivi ici Getul Alar Noe o va lua. metaforic. cerând în schimb . Numai c nu ne vom mul umi cu t cerea lor.266 î. apoi pe Isaac (2266).pâine i vin´ (2281). v t g t s e - C C L I S M A G G R V I I V E E A L A R N O L O A . ¤&&&¤ s i i e i l . lama-IAMI spus Tipa DACII. la´. care-l binecuvânteaz . pe Rebeca pentru Isaac. Studiind cu r bdare Biblia afl m adevarul încifrat. pentru c a întors capul (2. Isaac ia pe veri oara sa.267-2. Agar pleac în de ertul Bersabee. Lot fuge cu cele dou fiice ale sale i cu Sara. R A R A V V a r .

Kiron. Popescu.. Transcaucazia i Asia Centrala.Abraham pe Chetura. care nu cunosc miezul cuvântului.. pe o zon vast . În textul Vestalelor afl m actul scris de dup EAC. potrivit c reia indoeuropenli erau autohtonii acestor meleaguri. Clio. Toponimele Ismail i Isaccea.originari din Carpa i Inca din 1968 exist premiza cercet rii pluridisciplinare. cu celebrul inel despre care vom reveni. n scu i în zona dintre Carpa i i Balcani. pentru ´veriga de la Pietroasa´. Eac. Basarabia sunt clare pentru a demonstra pe unde au umblat. Sc iia. motivat prin folosirea scrierii numit silabo-fonetic . simbolul Anei de Arges. Era o piatr oval pe care inscrip ia era imprimat de-a lungul circumferin ei. nu vom scrie sute de pagini despre cele tiute de mitografi. Manolis arat c ceea ce numeau pe anumite har i .. se precizeaz c . 1/1980 a ap rut un articol scris de Gh.Beneficiind´ de interzicerea dreptului de semn tura. De fapt.H. în care se data fotocopia inscrip iei-mesaj de la Corbii de Arge . deseori a sexului. a scris o carte întreaga de impresii. am observat simplu punctele slabe ale etnogenezei în limba i istorie. ni te treier -pleav c utand boabe de grâu.sensul literal´. . N. Anume GRIGORE. folosind o limb unic . Secretul Castei IO era de nep truns pentru mii de ani..facla c utat era la get´ de unde fusese furat Cronicul românesc. iar capodopera lui Nicolae Desu ianu ³DACIA PREISTORICA´ mi-a dat curiozitatea de a urm ri fenomenul respectiv. preotul c rturar Ioan Polexe m tot întreba: ÄCe face puiu?´ Abia acum îi pot r spunde unde se afl . într-un context care nu mai las nici un semn de întrebare. Kops. Datarea era în sec. ca i de excluderea de la Facultatea de Drept din Bucure ti i de la coala de literatur înc din 1952. citita prost. Cadmus. aproape de Hebron. Patriarhul moare la 175 ani i e îngropat în Pe tera Mambre... din care apar Esau i Iacob. student la Cluj i Bucure ti. cu mici varia ii. Anatolia. ivit de LOT. În derivat apar RIRI. .. au derutat permanent pe cei r ma i la . nordul Moldovei i Ardealului. este locul pe unde r t cesc ei 40 ani.. de-aci plevu ca de zi i hermeneu i. i din Anatolia în Valea Indusului. care mai cuprindea h r i înf i ând teritorii din Dacia. text ce poate fi în eles perfect cu dic ionarele mitologice în uz.. Toaca de pe Ceahl u. înc din epoca bronzului. Deci. Poate cea mai util informa ie este c tim acum cine se afl în mausoleul de la ADAMCLISI. Odobescu. din Carpa i în insulele M rii Egee. În tiin i Tehnic nr. de la Biserica din Piatr .pustiul getic´. Astfel. Capitolul XI P RIN II OMENIRII Indo-europenii . Moisei (toponim) arat i originea acestuia.. F r a fi explicit. etc. d m de mormântul regal de la Ezerovo... eroare pe care o evitam. Schimbarea numelor în cadrul castei sacerdotale.. IV î.

Garla Mare. au adresat un apel Curtii Supreme a Statelor Unite prin care cer s nu permit ca înv mântul tehnic din SUA s fie afectat de teorii religioase. c rturarul Dimitrie Filipide publicase în limba greaca o lucrare în dou volume Istoria României´ i ³Geografia Romaniei´. anume c ..000 ani´. cel mai important constituit pân acum în SUA. dac am fi numit ara Dacia. cum titra . De aici. c aceasta este o adaptare a Genezei i afirm c P mântul i majoritatea formelor de via ale planetei ar fi ap rut dintr-odat . durata ar fi de 4. Desigur. 6000 ani de civiliza ie uman ? Dar.000 ani. i de atuncia pân amu necurmat locue te în Dacia (adec în Moldova. de neîn eles. odat cu pierderea unit ii politice.. ca i cu ceea ce numeau speciali tii alfabetul linear A. trebuie spus c pas rea CORB e prezent în Biblie i este simbolul castei sacerdotale. obiectiv fals. eram scuti i de cercetare temeinic . ) Iar dup aceea s-au desp r it Dachiia acesta într-alte numere nou ´ (adic denumiri). este evidenta Äfantezia´ Victoriei En ciuc-Mihai. pân adec când domnia dintr-una în dou s-au desp r it (. toate trei rile pomenite cu un nume s-au numit. De altfel. Dup ce savantul bulgar V. Savan ii se refer . Cretan. de i unii membri ai cercului din Pite ti credeau c . în care termenul Dacia e folosit frecvent în pasajele Hronicului: . dup cum reiese din urm torul pasaj: nDup schimbare sau mai adevarat t lmacire. nu mai aveam probleme istorice. Iat textul de atunci: .000 ani. pentru c el este îngropat de ceilal i.pentru c numele i niamul Domnia-voastr caria de demult s-au desc lecat. Inventa o limb de neînteles nimanui. Ceea ce pretind prela ii din Louisiana consider m c merit toat aten ia. Potrivit legisla iei lui Manu.spa iul carpato-danubiano-pontic este leag nul cre rii lumii prin cuvânt´.. na tere.Se aduceau apoi în discutie similitudini cu cele de la pe tera Gaura Chindiei. în studiile domniei sale. C r ile chaldeene dau cifra de 432. pentru a sus ine o mo iune. Ea a fost votat de Corpul legislativ at Louisianei în 1981. pe când prela ii se refer la omul cultural. cu o limba bizar . Mo iunea a fost trimis a Cur ii Supreme de Justi ie i critic o lege introdus în statutul Louisiana.. l murit ferm de Dimitrie Cantemir ca fiind lupta dintre UNICORN (rege) i sacerdot.72 savan i americani. la T rt ria. Iat ce scria Cantemir: nS-au alc tuit în capi tea Daciei aceasta de acoperite chipuri filizofice ti carte spre cel nespus a toat ob tea folos întru sorocul de veacuri trei tâmplate neasemuitului Inorog. laurea i ai premiului Nobel.c. care a dat o versiune proprie. potrivit c reia informa iile privind evolu ia Terrei trebuie s fie «echilibrate» cu date despre « tiin a crea iei». cred eu.escu´ i s apel m la marii no tri înainta i care tiau ce vorbeau în Hronicul vechimii noastre. Cele 9 Dacii Prima opera ie matematic pe care trebuie s-o facem. în utm cu circa 6. ceea ce va repeta în continuare. ar fi s d m factor comun pe .320. la omul biologic.Romania liber ´ în 22 august 1986. Desigur. cu cele din Harappa. Pescari. care nu este decât aceea i vârsta divizat cu zece. Cum se tie. El considera c acest teritoriu a fost cândva unitar i p strat mult vreme ca atare.. apoi invalidat de Curtea de Apel. în ara Româneasc i în Ardial)´. simplist. dau Universului i P mântului o vechime mai mare decât infimul 6. c . Evident Preotul. acest teritoriu s se fi numit în întregime i în p r ile sale componente ³Valahia´. În mai a. ajungem u or la celebra lupt dintre INOROG i CORB. În discu ie s-a aflat i Victoria En ciuc-Mihai. sau 12 ani divini înainte de ultima pralaia ce reprezint via a pe P mânt în fiecare perioad a crea iei i a disolu iei. i s-a p rut veridic c . parc uitate azi. etc.P mântul i majoritatea formelor de via vie planetei au ap rut dintr-odat în urm cu cca 6. . deci.000 ani.. ne este cunoscut fiec ruia c tiintele referitoare la via în general. Georgiev aduce argumente c scrisul apare în Europa. Ca i îh cazul termenului Dachia. ca violând principiul separ rii bisericii de stat.000 ani umani. apreciaz c p trunderea ideilor religioase în înv mântul tiin ific «d uneaz educa iei tiin ifice».I. desigur. Mai întai. surpriza este cu totul alta. Nu exist corb mort. Curtea Suprem a hot rât sa revizuiasc aceast interzicere i s fact public hot rârea din 1987´. primul nume este Dimitrie Cantemir: Hronicul vechimii Româno-Moldo-Vlahilor. cinste i plec ciune".. la materie. Acest grup de savan i.. Drubeta. mult vreme. numele Dachii în Valahia.

drept cea mai veche scriere a Omenirii. iar limba poporului român se potrive te celui mai cult popor de pe P mânt´ (Istoria Pamantului. Omul biologic ar avea o varst de 2. prin cuvânt. româna ±³Limba viitorului" În mod necesar. Nicolae Vlassa.. Coloana din sânga Coloana din dreapta Omicron c mic deasupra lui omicron v omicron ³ Concis OSIR DSEU carp lor UNU IO. Descoperirea t bli elor de la T rt ria. Socotim necesar s reamintim spusele lui Clement Alexandrinul la faptele i perioadele istorice cele mai vechi: . 20 c).250 ani. pag 3075. Sau: ³Înainte de a da poporului libertate. nu da i voie preo ilor s c l toreasc decât pe m gar.(idiom grec) o'Osiris. Ceea ce este exact..100). Schiller a afirmat c . arheologul american W.000 ani. precum: n Magistra ilor. un «arheolog român. d -i LEGI. deci Facerea prin cuvânt.tr im prin num r i gândire. aceasta urmeaz pe muritori..59104: Concis OS IR c d e a s u p r a l 2536:1478 -4-10 DS E U carp 1u i o m i c r o n v 37:1910:28 -10 -65 or UN U IO.dintr-o dat ´ prin numire. cea a g sim Rit vag LILA .. Românii ..508 î. Biblie au toti cre tinii. Facerea lumii înseamn constanta 5. apoi 312 ani domnia macedonean pân la sinuciderea lui Antoniu.H.H.500 când vorbim de Marea Piramid a lui Keops i în jur de 2.000. eos o m i c r o n c m i 167832-5.500-3. când vorbim de Mesopotamia. înc din mileniul IV î. 7). a descoperit la T rt ria (Ardeal) trei t bli e de lut cu scriere pictografic . când apare . totu i. mi se pare necesar s amintesc spusele lui Alf LOMBARD: . cum c originea alfabetului se afl în spa iul carpato-dun rean. dar nu i-au clintit o iota.P rin ii Omenirii´. Urmeaz st pânirea roman de 222 ani pân la moartea lui Comodus´ (Stromate p. Mai apoi.H. Kio m i c r o n s i g 567-7-2198:34 -1-10 ron Mo i IO Gm a i o t a r o i o 27:9101:84256 -4IR IOM.Ewc. ca stru ul!´ Osiris . E bine s recitim cu aten ie Evanghelia dup Ioan. 3). Kiron sigma iota ro iota sigma virgula epsilon omega Mosi IO GIR IOM.700. Urmeaz domnia persan 235 ani.180 ani î. 93. 341 c: ³Este un lucru destul de mare s descoperi pe Tat l i F c torul acestui Univers.H. de la SEM la A VRAM sunt 1. Dar i celebrul r zboi troian are numai 1. i altele. i abia în 2. Poemele Homerice se traduc la Atos în greaca veche în secolul VI î. c r ile sapien iale. M garul duce misterele la Eleusis´. va trebui s revedem ce tim. Uluit de aceste descoperiri. 255-257). la noi. în 1961.000 ani.. La fel. în Egipt (3. surprinzatoare pentru mul i. cifrat: o'Ompig.H.000 î. De altfel. de la Isaac pân la intrarea în stapanirea P mântului. 7 luni i 10 zile. pentru c ³cu nici-un chip nu e cu putin s -L spui. dac au considerat to i scrierea sumerian drept cea mai veche. Oile merg în turma´.140. iar daca L-ai descoperit. (1.´ (p. Cat de scurt este istoria scris a Omenirii i. i e cazul s amintim afirma ia lui Alfred Hofmann.scrisul propriu-zis. Suma este tot de aproximativ 6.De la Adam i pân la potop sunt 2. abia 2. anume c : ³Poporul român ar fi indicat s stea în fruntea civiliza iei spirituale a Omenirii.. nu au o vechime mai mare de 6.148 ani i 4 zile. cea a t a s i g m a v i r 52346-4-1091:87 g s i m R IT vag u l a e p s i l o 1:9832:54107 -4-2 g LIL A Ekas. de la Judecatori pân la Samuel (DECEBAL EKAS) 463 ani.Limba româna ar putea fi limba viitorului´. Nu c uta cuvinte s le spui poporului: înghite orice. Destui au criticat Biblia. 616 ani. În context.1 si I. Karanovo i Graciani a i din Lepenski-Vir (de pe malul Iugoslav al Dun rii) propune oamenilor de tiin o ipoteza ocant .Civiliza ia s-a n scut unde locuie te acum poporul roman´. când vorbim despre civiliza ia cretan . e cu neputin s -L spui tuturor´(Timeu .000 ani (homo habilis) iar prela ii vorbesc despre omul sapiens-sapiens. cât de pu ine lucruri sunt clarificate. deci au în spate sfar itul mileniului IV. Platon scrie în Epistola VII.Dumnezeul carp Cine era de fapt OSIRIS . Ori altfel zis: nAcvilele sunt libere pentru c nu zboar în stol. a a cum faci cu alte tiin e´. în sensul actual al cuvantului. pentru c . Epiharm a scris: ³Via a oamenilor are nevoie de gândire i de num r . Un o m e g a s i g m 321:10119:4: 7956 -2mon Mag e SIG A a . 1820).

cel al Ospitalierilor de la Malta. ieniceri. Coloana din dreapta UN MOS IO IO MOI ³ OSIR D-seul mo Nunu ORUS i-i RIM CIOC Avva mag AMANGIE LAL´.´ prin numita .. era distrugerea Imperiului de R s rit. .Împotriva.pun în coasta Constantinopolului pe turci. ce vor fi vânduti turcilor devenind. Coloana din sânga Renu situ cvv. de fapt. ¤&&&¤ Ekas. formând dou ordine cavalere ti... Peste 300000 de oameni condu i de Godefroy de Buillon masacreaz f r alegere i musulmani i evrei. ¤&&&¤ n u 32109:6871 -6-45 Renu NUNS Os34:10293:781: ir Viv i st 4512:615:6: ga ma Mir V. 2345-2-678910-8-1 OSIR D-seul r910:7643:1258-4o Nunu ORUS 1091:835:2764 -5i-i RIM CIOC 2198:1073:7342556-8Avva mag AMANGIE 614-9LAL. Umon Mag e SIGA´. vom rememora ceea ce au fost.cruciad a copiilor".sigma. sub Gerard de Martigues. de fapt. anume arderea lor de c tre catolici. r e n u s i v . La Conciliul de la Clermont. în principal.sfinte´ dar. Coloana din sânga Scros nu nun tii rim mau uamo gav. Cruciadele .. instaurând un regim feudal. Coloana din sânga 32-1 -8:154:78910 -2M i e unu Re. Coloana din dreapta ÄRenu NUNS Osir Vivi st gama Mir V´. ¤&&&¤ V V 1254:103-7-6789 Renu un Osir85-1-91032:1476-2is Tucu Maia Coloana din dreapta ÄRenu un Osiris tucu Maia ´. mai jos. Proasta organizare face ca întreaga armat s piara de foame. 1:432. R E N U N O S I R I V O A S A M I T Coloana din sânga RENU NO SIR VIVO ASA MI TV. R I E U N U E r e i m . E M R A . unde prim-maistru era Raymond de Pay. Cruciada I (1095-1100). a ortodoxiei. am stabilit cauza dispari iei actelor noastre de identitate. cum vom vedea detaliat. ¤&&&¤ t u c v 1 6 5 :2 :1 3 4 :7 8 9 1 0 -2 - R IM e U N U T ucu Coloana din dreapta ÄRIM e UNU tucu´. a a cum vom vedea. mizerie i de armele p gânilor . -2R mi-e.. Pretextul era lupta împotriva musulmanilor dar. Coloana din dreapta ÄMi e u nu Re´.. Petre Eremitul i Urban I excomunic pe Filip I.. Ortodoxiei daco-române Cum. U O I U L S T M R O S I R D S C R U N U U N I O I O M O I V A G L I L A O N M A G E O Coloana din sânga RO SIR DSEUL CRUNU RIT VAG LILA AUM ¤&&&¤ s c r o s n u n u t i i r i m m a u a m o g a v . i cel al Templierilor. Pretextul a fost reocuparea locurilor . ei .. sub Hugues des Payens. cruciadele. copii de suflet ai lui Alah..

. Urmeaz Mihail Paleologul. SALADIN (Salah-Eddini). dupa b t lia de la Tiberiada. Cruciada a IV-a (1202-1204). imperiul grec la Constantinopole. Ludovic cel tân r.a copiilor´. Despre ea s-au scris mii de pagini. In revista ÄVatra´ 86/A. A a va apare. Dintre toate re inem o observa ie interesant a lui . unde i moare). una fiind a. Frederic de Suabia (împreun cu resturile armatei piere i el). prin de Mossoul. Autorul. iar Conrad de Montferrat fusese nevoit s fie la Tyr la ad postul cre tinilor. pun în pericol tronul lui Baudouin III. ortodox. copiilor studen i b tu i cu bestialitate în Bucure ti (Noul Ierusalim)!. Era cea de a treia cruciad stabilit de Henric de Valpott. dar cu litere grece ti. se încheie în Asia Mic prin dezastru complet. în 1261. episcop de Clairyaux.. (Cine a ³inspirat´ mineriadele lui Miron Cosma pare a fi copiat cele 6 cruciade (6 fiind num r sacru pelasgic. Un document epigrafic în limba român . Conrad III. Butaul Jupan i-a confec ionat o ag toare". pentru a pune cap t presupusei lipse de izvoare scrise. împ ratul german.) Primul Mare Preot al Antichit ii . inginerul Fize ian. cea mai acceptat fiind varianta dat de Kail B. care suna astfel: ÄBuila Jupan a confec ionat vasul. Filip August i Richard Inim de Leu. întemeietorul dinastiei sultanilor Ayobites. ucis de cre tini i plâns de musulmani. vom cerceta inscriptia de pe vasul 21 de la Sânicolaul Mare. Alt interpretare citat apartine lui William Tomsen. Moare Saladin. urmat de Richard al Normandiei. Inocen iu III dezl n uie a patra cruciad . Cruciada a III-a (1189-1193). fiul s u.. Preopinen i sunt: Frederic Barbarosa (înfrânt în Asia Mica. Succesele lui Noureddin. sub forma .. Expedi ia lui Saint Bernard. în limba peceneag .. care sunt vânduti turcilor.cruciada copiilor... tributul de sânge. se consacr o pagin întreag sub titlul: nO uluitoare ipotez . încerca emo ionat s descifreze inscrip ia respectiv cu metodele cunoscute. din ordinul cavalerilor teutoni. Se nasc ienicerii. care distruge Imperiul Roman de R s rit i reinstituie la Constantinopol sediul imperiului grec. preluat de evrei). unde a fost f cut prizonier regele Ierusalimului. ocup Palestina i face necesar i aceasta cruciad . dup care Frederic II devine rege al Ierusalimului.îngropat la Adamclisi Iar acum. zise hermeneutice. Regele Angliei e apoi prizonierul germanilor.Hristos l-a eliberat pe om prin ap i trimite asupra lui noul spirit cu Duh Sfânt´.Cruciada a doua (1147-1149). din secolul alIX-lea´. urmasul lui Godefroy. Celelalte dou nu au nici o importan . Acum este 1212 .

L. p i a l f a n i i t 10 91 :5 87 64 -6-23 -1 Tip final i-a r i u n g h i t a v 3478 -2-69 1102 -8 -5 Unit Haru-I Gu p s i l o n c e t 910 -4 -184 -13-21 -1-35 67 -9.D z e t a o m e g a 156:943 -3-10 728 -13 DAC-GET a ez a l f a p i a l f a 3 2 4 1 -2 -5 6 1 1 -1 -8 1 0 -1 8 F a l pâ n la n i i t a u a l f a 9 26 -1 -46 -1 0 -1 0 9 87 -2 -5 fii. drept primul mare preot al antichit ii. Geta o aA L T O T O C T O C 5 1 9 . 1223: Mare.6 . Are 5 fraze desp r ite prin punct.1 5 -1 0 9 4 5 :1 2 3 .nici vorb de Tropheum Traiani. dar nu este în greac ´ (vezi: ÄA nagy szentrniklosi kincs").. Mai are o cruce i un Delta plin. Alfa datez Om s delta upsilon gama epsilon tau omicron iota gama IKARON .Tu afl i o cetate Om eta omicron alfa pi alfa nii triunghi tav upsilon cet Baciu Ortoman. A a este. i care se afl înhumat acolo.aci pe Slon. S-o citim fonetic.1 4 -4 :6 tem Filip e c- . în acest caz.alf. ca i la Histria.1 9 -8 7 tac: Cloto toS E L E F C I T I P 8 2 1 . ce sta Tat alfa iota c eta csb eta omicron upsilon eta s alfa dz DSEU ai casta get .a fl a i a t a v r o o m i c r 8-3-34721 -5-951 06 I urmat Coroo n g a m a e t a e 426 -2 -378 0 -1 1-110 -1 Ana get ce st a t a u d z e t a 14 -2 -32 91 0:79 5 -2 Ta Tat DSEU i o t a g a m a e t 11-2-26738-6-594104: Ai casta Get a t a u a l f a i o 24-6 -5 768 -2 -39 -12 -1 0: Tu afl ai o t a c e t a c s b e 3101254 -7 -72 -1 -96 Cetate Om BAt a o m i c r o n u 6510 -8-71 3429 -6 CIU Ortoman p s i l o n e t a s 3452 -2-10 7106 -7 Ilos Stepan a l f a d z e t a o 1234 -2-59 876 -7 -10 Alfa datez Om i c r o n a l f a 1-9-2 37 45 6 -3 -1 08 5-2 M IKARON alf.. iat de cine a fost creat i ce spune. DAC-GET asez fal pân la Fii.2 0 .3 5 2 6 : O bucv Oaea L A R A R A V N N P 1 0 1 2 9 -2 -5 4 3 6 7 -5 -8 plan Rar u ND A C E A E L A A L 6 7 8 . pentru c inscriptia are pe lang literele eline de dou ori litera C. omicron gama eta eta tau dz eta iota gama eta tau Tu afl : ai urmat coroana get . Apropo de Boian: exist i azi câmpia Boianului.ET aci pe Slon s d e l t a u p s i 9578 -13-2 346 -4 -10 Stup de la Il o n g a m a e p s 1210-21-83-5-4567-2-9 LOS e-n gama Pi l o n t a u o m i 109872-5-64513-1iscul Antic c r o n i o t a g a 13910564-2-7845: KOGAION Tata m a e t a . spun clar a fi Om-Unu Dz eta omega alfa pi alfa nii tau alfa tav ro ILOS Pons. iar Ikaron este datat de statueta de la Adam-Clisi. dând literelor i semnelor valoarea pe care o au în scrierea hieratic : b e t a o m i c r o 487 -5-2:6593 -11110 A ci e mort BOn u p s i l o n t a 5108 -2 2-7 69-10 -43 21 -2I A N O lt spu n v a l f a o m i c r 9 32 1 0:5 :28 -1 2 -6 7 -1 -1 cla r A F i o m Uo n u p s i l o n S 23 -2 -67 85 -2 -41 91 0 -4 Nu ILOS Pons. Ilos Stepan.Coloana din sânga Coloana din dreapta Beta omicron upsilon tav alfa omicron upsilon S ³ Aci e mort Boian Olt. descifrat de mine înca din 1980.8 :1 2 3 4 1 0 -4-6 5 Ea o naiv noT A T A A O A G E T 023 4-3-891 07 -2-6 : 5 tat . Savantul Grigorie Tocilescu este cel care a murit ne tiind cine-i în centrul Mausoleului de acolo. Citim derivata matematic : O E O B A A V A V C 1 :4 9 1 0 7 8 .2 ela Laea Dac N A I V O N E O A A 7 9 -1 6. S vedem îns ce scrie. Hampel: ÄUna dintre inscrip ii este înscris cu litere grece ti.1 0 2 6 3 4 . i un s mic de man românesc. fiecare rând con ine o fraza.1 0 -5 7 3 9 1 0 . Comoara. Este IKARON . Tip final i-a unit HARU-i get eta.T u. aflat la Viena. Stup de la ILOS e-n gama piscut antic Tata Mare´.

187: 9102 104-17-2378:16591-10 Eva Olt e apare poet TITEA.7 . de ce noi românii suntem singurul popor n scut cre tin.stupul O M U e P ra vila e MOGA stupul OMU e Pravila e 45-1. 12413-1-821097-4-65-1Coloana din dreapta ³Total Preot Re´.16 -5-5 83 1 04 4 -18 El solist. s-au scris multe: l o t a o m e g a s 156:9104 -5-8732 c u l c a t p u s d 1054 -9 -968723 -3-1 e a s u p r a l u i 34:1:787 10 82 -5o m e g a .23967-11. piti marea ta art . Iat . Cuget GO . Coloana din sânga Coloana din dreapta Oa oa eaa rla la ea an ovt ao ao ccc rpp ee ii ee piti ³ OAEA oral ANA Leaota au carpa Coc poet IIII EE e Pisar titrat ´. ne binecuvânteaz Iisus Hristos. Continuitatea! . de ce Noul i Vechiul Testament au continuitate.³ IOM .Citim mai departe: O A E A E V T L A P A P O E T I T E E R T ..7 : 2 3 6 5 : ât ea e.Coloana din sânga Coloana din dreapta OEO BAA VAV CLARA RA VN NP DACEA E ³ O bucv Oaea plan Rar u Nela Laea Dac. Cuget GO 31010218719 -9. t p o e 564-2.3:2145: Coloana din sânga Coloana din dreapta Lota omega s culcat pus deasupra lui omega.ee. IOM SAL. patronim românesc.8 1 . recunoa te c e Zalmoxis ! De pe bolta bisericilor..A P I T I T E E E I 1 0 4 -2 0 . Citim mai departe: I O M O G E T O S L O M V E P E M O G A o l i m s a Coloana din sânga IO MO GET OSL OM VE PE MOGA.´. Total Preot Re Iisus.. Geta o atac: Cloto totem Filip e ALTO TOC TOC SELEF CITI A PITIT EEEI cât ea e.-64-10SALMOCSIS ..i înc : o a o a e a a r l a 3265:18794 -5-10 O AE A oral Al a e a a a n o v t 76-9-1328105 -11 -49-5N A L ea ota au a o a o c c c r p p 91853-10-627-1-104 carpa Coc poe e i i e e p i t i 59 : 10348 -19-12-1-6:7 et I I I I E E e P t i t a r t a s i r..El solist´.58-3Op. titar tasir.9871 0 -5 -1 235 46 -3isa r t it ra t..Coloana din sânga A olt art poet r. EALS SLAO TIR TATA MARE .314:562 -3IOM SAL.SALMOCSIS ± EE.a a Geto-DacMOGA´. El este cifrat IO (Iw). Coloana din dreapta ³Op. Despre acest IO. Coloana din dreapta ³ Eva Olt e apare poet TITEA´..IO M a a G eto D a c. piti E A L S S L A O T I 6 7 8 9 7 -9 -9 5 -1 4 -2 1 2 3 : marea ta art R T A T A M A R E . Ea o LAA LNA IVON E O AA TATA AOA GET naiv notat .Coloana din sânga OAEAEVTLAP APOETITEER i în final: a o l t a r t r .

care scrie: . în rotatie continu .587-2. numele sunt instrumente de cunoa tere i c l uza gândului". II. În aceea i ordine de idei. JIUL ± EVA: mpm JII. iar bara verticala reprezinta posibilit ile unei forme de existen în cazul Bibliei . pentru c numai câteva litere a ezate într-un anume chip spun mult. i-a determinat s o plaseze dup mileniul I d. o anumit semnifica ie conven ional " (De interpretatione. reprezentând transform rile necontenite ale energiei. numai OMUL i pas rea pe cer imagineaza sufletul. Îns .961087-8KIP scump. 4233: 10: 5487: 1: C lio e m o u J.. Exista nu mai pu in de 12 reprezent ri ale crucii. 16a).Jiul.. El era tipul CLIO e mo u J´. crucea este un simbol multiplu i apare în toate religiile. Coloana din dreapta ³ JIUL e SALMOCSIS . Precu m i: I I P A C S P M M V S L C L I O E M O S Coloana din sânga II PACS PM MV SL CLIO MOS. . 1234-2. s-o citim: BnX (idiom grec) b e t a p i C S l i 106-16-5478:129 -5-3 îi P a c s B el t a r a R o i n m i 438710 -8-9651-9-2 â r nii m o r t E j l o c u l l i t e 7-5-219 -5 -98656 -6 1 er a t ip u l r e i C S p u s . iar Aristotel nota: . Iij.Desigur.de la ameobe la OM i ultimul arhanghel.. ca i cum era necunoscut anterior. Deci. Or. pe epigrafii care o cred neaparat semn ap rut dup Hristos. În final: j i u l e v i i j .H.. Confucius . Duhul în chip de porumbel.99-1 312-2Coloana din dreapta ³JIUL -EVA´.Numele este un sunet vocal care posed .însemn al fortelor opuse.. . Bara orizontal arat ierarhia fiin elor pe scara evolu iei .2514:7:1429856110 -14JIUL e SALMOCSIS323-3. între care zvastica . inclusiv existenta Crucii.kip scump´. De altfel.- Din cele de mai sus deduce justetea lui Platon.Coloana din sânga Jiul eva pm . a p m . Zalmoxis i Eva O inscrip ie aflat pe un vas de cult de la Barbo i este decsebit de important pentru noi în cazul de fa . Coloana din sânga Coloana din dreapta Beta pi CS litera ro în mijlocul literei CS pus ³ Îi Pacs BEL rnii mort.OMUL.

873-2l ocui doi Coloana din sânga Coloana din dreapta Iom mosu mot toc ao saiav tt ii iaca nil viocl cd .. 545-11.. Coloana din sânga Coloana din dreapta Omicron c mic deasupra lui omicron Cappa ro iota ³ IOM cronic M.. ou o m i c r o n c m i 1019:76548-6-2: IOM cronic M. ca ³sunt confuze conceptele´.DD. Padesul Cr ciun croi moto sigma tau omicron tav omicron accentuat cappa CAPRA. Nlimic mai fals! Cifrul getic al cre tinismului Ce înseamna de fapt cre tinismul? o Xpionovianog. A a trebuie interpretat precizarea lui F. Pai s i g m a t a u o m 1-091:67345-5-28 mo .n I O B V L .1 sc ot ca sta I - .45 1 0 -4 DD. Derivata matematic : I O M M O T O A A T 32 65 :7 84 10 9 -6 . Precum i: i o m m o s u m o t 156:32109:874 IOM moto mumt o c a o s a i a v 4-9-7126:105839 -1a ATOS VOICA t t i i i a c a n i 1109:62378-6-34-1i n At i ca î i l v i o c l c d .LL´..LL. de Saussure.64521-2.1037 to CAPRA.78391021: pus ILIONUL. MONE OCAV TOT PAISI IAA OM VN ILT CC aia totu piscu Latin iaca NILU ioc.³IOM moto mum a Atos VOICA in Atica îi locul doi´. c d e a s u p r a l 79235610-6-184 Pade ul CRAu i o m i c r o n C 6519-2. e-n AD EDN LILI OB VL. nepricepându-l pe Saussure. din 1908.10782-13-43 CIUN croi moa p p a r o i o t a 98:64251-2.34 ni Spicul Roo n s c u l c a t p 38256-8-71109-7-7 mânul copt Cu s d e a s u p r a 534:8791210-3-6 ade Puru a sl u i u p s i l o n. Coloana din sânga Coloana din dreapta IOM OM.concludea: . scrie în Fonetica sa negru pe alb: nCuvântul este arbitrar´. Al. De fapt. TAGMA ivi c r o n t a v o m 1-9-9 08-2. ov (idiom grec) o christianismos. bine socotind era la 25 martie. înseamn s cuno ti numele lor exact´. VICOM OTOP PAI MOS AO CC ³IOM-mo u IO cosmic pop t-ca Noe Concs. Mai departe: I O M O M.6372-2-54 i Omu trac NOi c r o n a c c e n 910: 7345126-4-8 E-n Cronic ct u a t c a p p a o 8921: 510843-14-67 aut Copta Pam i c r o n s i g m 87: 15426-2-1039-2is scris MOG a v i r g u l a o m 54B327-1-1910:6 graiul AOM ui c r o n u p s i l 51:8792610-10. e. La noi. V I C O M 1 9 1 0 :5 2 3 6 :7 4 -3 -8 IO M mo u IO CO T O P P A I M O S 91 0 8 71 -9 -4 3 5 6 -2 -2 OS M IC Pop tA O C C M O N E O C 231 :7 68 -2-10 95 4 ca N O E C oncA V T O T P A I S I 9 -9 -8 7 1 : 5 4 3 2 -2 -6 1 0 s-a ia T o t u P iI A A O M V N I L T 545 -21 -9 31 08 7 -1 -1 2 s c u L a t in ia C C A D E D N L I L 2 3 :3 9 8 4 :1 2 1 : 5 7 -1 2 ca N IL U i o c. P i mo -TAGMA ivi omu trac NOE-n omicron sigma virgula omicron upsilon s culcat cronica caut copta PAIS scris MOG-graiul AOM uhi spicul Românul copt cade Purusaspus ILIONUL´.A cunoa te asem n rile i diferen ele dintre lucruri. Rosetti. Iat de ce na terea lui Iisus este de Cr ciun.

În fin e: s c o t t i S I O N T .. 96710:435821 -512 4 5 :3 : Coloana din dreapta ÄSION TOTMOS´. Dar s l murim i termenul de ortodoxie. Minunat.O S T T I N A I V V Coloana din sânga IOM MOTO AA TOS TT INAI VV. aflându-i originea. dar i cu Noul Ierusalim al mileniului III.8954 -3H o mer T atic 7549 -17-1 02-12 -3186 Ales în Doct2649 -2. Op0odoXio.Coloana din sânga Eta c mic deasupra lui eta omicron omicron delta omicron sigma cappa iota o Orthodoxia. e superlativ Român o croi Homer accentuat t tic ales în Doctrina MOG. Sion TOTMOS Sion T .107 -11 -135 rina M og C os53-6-2134 -2-2-10679: ia P a p a C b t a 610997 -8-35124 -3a fla t N u cet 34135 -762-l-34578 -3gr a i a vu s i g la 191062 -8fa lsa .. o. Cosia . ara sfânt . as 81073 -8-21265 -2-2: Dac cetim.Vaticanul antichit ii! Iat c am definit conceptul de cre tinism. Cosia Papa cota .Coloana din dreapta ro theta ÄDac cetim. e 12394651087 -5su p er la tiv 67318-3-2: 59104: R o mâ n o croi 2673108 -1. facem o corec ie cu.Coloana din sânga scot tio msn SIO NT o m s n 12:4589-2-76310 -6 O M T itu A nt u Coloana din dreapta ÄScot casta IOM Titu Antu´. oq (idiom grec) e t a c m i c d e a s u p r a l u i e t a o m i c r o n r o t h e t a o m i c r o n d e l t a o m i c r o n s i g m a c a p p a i o t a a c c e n t u a t a l f a v i r g u l a a l f a s i g m a . nu undeva în Orientul incert ci la noi are originea sa. Deci.

alfa virgula alfa sigma. Ge ii ne vorbesc. de clonare ! IO Cin DAC DACIA. 5981034-5-1672 7364:812-9-211: 5546:109891037: Scriea DOCTTRINA ce-i copiiat COGAION. Ici .Coloana din dreapta ÄAOM doctrina ta Cogaion pic ´. Ne-am l murit i pe unde scria Homer poemele sale. cov (idiom elin) oi toioutoi.S citim i: s d o c t r i n c a p i a t c a i o n . 165:324 -2-431:897102 -4 Coloana din dreapta ÄCod dac Cin Troia´.Precu m si: c a c i d o n a d c . 2123:456789107: caci doctrina 13-4.Coloana din sânga AOM DOCTRINA CI PICA.Ca i: D T E A M O C R I E I A I N R C P C O T A A N C A .Oamenii aceleia i tepe: oi ToiovToi. a o c g 9101:23456785: A O M doctrina 67-1.. C od da c C in T roia I N r i N I 6 2 .Coloana din sânga S doctina c capiat cogaion.În fine: C O D A C I I A D A C . Coloana din dreapta COC P COTA ÄScriea DOCTRINA ce-i copiat COGAION´.8 -5 8 7 -4 -4 3 1 : 34512 -3 Coloana din dreapta ÄCod dac Cin Troia´.Coloana din sânga Coloana din dreapta Omicron iota c mic deasupra lui iota tau omicron ÄConcs îi TROIA. traduse la Atos în codul elin.654-2am kip Coloana din dreapta ÄC ci doctrina am kip´...89101234 -2 ta C oga io n 3212: pic . on o m i c t o n i o t 4671 -4 -83-5-1059 C oncs îi T R O a c m i c d e a s u 41-1-5863109 -7-7:2 IA C a d mu s e Cp r a l u i i o t a 32110954:687 -2ARPAT UL.Coloana din sânga C ci doctrina dc .. Iar acum . ici t a u o m i c r o n 78910643-9-251 cronicu sti o t a o m i c r o 4:187:10932:65 a ici Orto Mo n u p s i l o n s c 45-9328-2-10671 i spun CLONu l c a t p u s d e 45-7-37621-3-9810 AT CUPLU DSEa s u p r a l u i u 8791-:4351026-14 ul ia Puru a p s i l o n t a u o 1928:7310:654 pusa Tic Nolm i c r u n i o t a 5:92310:786-6-4 o Tica IOM R v i r g u l a o m e 534:10:9812:45 -1-2617 IRI la Moga ILVA g a n i i .Coloana din sânga D TE AMO CROI IEI AINR ANCA IA.Coloana din sânga c t O I O C A I aflat Nucet grai avu sigla fals ´.S vedem i: A O M D O C T R A C I P I C A . Cadmus e Carpatul.

scrie Hadrian Daicoviciu (p. Conceptele de mai sus deschid o nou fil în istorie... Coloana din sânga Coloana din dreapta CARE CARPAT TIO OVIE VL TT ARA ILA. În fine: e t r a c l v a t i V A L C A c v l a c Coloana din sânga a a L . ici Orto mo i spun Clonat cuplu Dseul ia Puru a.M.C . S vedem i: C A R E C A R P A T 63457-5-1289:10 Cr eea Car p a T I O V I E V L T T 239:5546: 121: rta IL VA T ia A R A I L A . S citim i: c a r e e c a r p a t i l v a v r o r o i t o m e v a i e v i t a p u s a l c o r c l i o n a v i l a e v i a a . în ziarul clujean n F clia". probabil la Tumu Ro u. despre . V A .Alt VLAC. scrie D. Dar nimic cert. Ca i: C R A E E C A R P A 6253:4:178910 Care e CARPAT U L R O A S T A I 1:10329:786 -2-45 T Ilva st RoC I O R T O M O S I 61109:43528 -6-7 evai dosul VU P P U S A T I C N 876:2164:3910 i a pusu PonO L O T I C A N R O 4-2. Vlac tr ia T r a t a t E L I . Nici un ecou. ci al Imperiului Roman. În dic ionarul de istorie veche.VIVILA Omu e vi ei VIVILEI´. Toate sunt inversate la noi.Coloana din sânga Care e carpat ilva vro ro itome vai e vita cliona vila evi aa . Acela i Hadrian Daicoviciu îi descrie pe Tettius Iulianus drept conduc torul celei de a doua campanii sub Domi ian. raspandit în lume cu toat sârguin a i ignoran a. Evident. Pippidi.r t T a l t . pus Tic Nolo Tica IOM Rin e omicron ib ta virgula omega nii.. Un exemplu ar puteafi concluzia lui Constantin Colhon. concept înc nepriceput.upsilon s culcat pus deasupra lui upsilon tau cronicu sta. De altfel. V l a c. mai to i vorbesc nu din punctul nostru de vedere.Aici ar fi avut loc luptele cu Tettius Iulianus i cu Traian. publicat în nr. Cornelius Fuscus sub Domi ian este învins de daci i ucis. st Roevai dosul vi a UP PU SATI CN OL OT ICAN RO pus Pont Corclio Navilae Vir Moga´.la Moga Ilva´. .6235:4:178910 1:78910-2-65432 7-3-3410-11-9:62851-1098110-8-4567-2.i 2145:9 76108 -8233 346 7 -1-18 5 -2 367-4-1254: 5 :2 3 4 1 -2 Coloana din dreapta Ä´.Coloana din sânga Coloana din dreapta CRA EE CARPATUL RO STAI CIORTO MOSI ÄCare e Carpat ILVA. cum stilul gotic nu-i prive te pe goti.ÄCreea Carp arta Ilva Tia ei OLTU´. Toate campaniile sunt discutabile. alt concept incert.Tapae".562). 393 din 21 iulie 1983..64-10-38107-8ei OLTU.11096253:87 t Cor cli o NaR I E M O G A V I L 891073:121:4562 -7vilae Vir Moga. . avem a face cu o eroare de fond a istoriografiei de la noi. totul probabil.. invidia le ucide curiozitatea tiintific . Tapae e ³identificat ipotetic cu Por ile de Fier ale Transilvaniei´.23 56:2356117-989341042-16Coloana din dreapta pusa lc or ÄCare e Carpat Roro CLIO pus ara clonar Car e e Carpat Roro Vivila Omu e Vi ei Clio pus Tar a cl onar a VIVILEI. chiar dac arheologi profesioni ti sesizeaz noi descoperiri fundamentale. nepricepând c stilul construc iilor ³romane´ nu înseamn Roma.