Plan de afaceri Producerea şi comercializarea vestimentaţiei textile pentru femei

CUPRINS 1.Afacerea………………………………………………………………
1.1 Definirea afacerii……………………………………………………………… 1.2 Alegerea formei organizatorico-juridice………………………………………..

1.3 Alegerea structurii organizaţionale…………………………………………… 1.4 Prezentarea firmei………………………………………………………………

2. Piaţa…………………………………………………………………..
2.1 Definirea pieţei………………………………………………………………….. 2.2 Analiza SWOT a industriei confecţiilor de îmbrăcăminte 2.3 Concurenţii............................................................................................................ 2.4 Cerinţe impuse faţă de segmentarea pieţei........................................................... 2.5 Etapele segmentării pieţei.................................................................................... 2.6 Elaborarea programei de producţie ......................................................................

3. Planul de marketing…………………………………………………
3.1 Definirea mediului de marketing………………………………………………. 3.2 Strategii de marketing…………………………………………………………. 3.3 Politici de marketing…………………………………………………………… 3.4 Marca intreprinderii……………………………………………………………

4. Managementul şi personalul………………………………………
4.1 Planificarea necesarului de personal…………………………………………. 4.2 Recrutarea…………………………………………………………………….. 4.3 Selectia………………………………………………………………………. 4.4 Angajareasi integrarea profesionala………………………………………….. 4.5 Recompensa personalului………………………………………………………. 4.6 Motivarea personalului………………………………………………………… 4.7 Programa de lucru……………………………………………………………… 4.8 Alegerea structurii organizationale……………………………………………

5. Organizarea producţiei………………………………………………
5.1 Organuzarea procesului de producţie…………………………………………… 51.1 Asigurarea sistemului de control a calităţii…………………………………… 5.1.2 Organizarea activităţii de control al calităţii…………………………………
4

5.2 Argumentarea alegerii formei de organizare a procesului de fabricaţie……… 5.3 Tehnologia procesului de fabricaţie…………………………………………… 5.4 Calculul liniei tehnologice…………………………………………………….. 5.5 Calculul indicilor tehnico – economici………………………………………… 5.6 Elaborarea planului fluxului. ………………………………………………….

6. Riscuri
6.1 Tipuri de riscuri în atreprenoriatul de producţie………………………………. 6.2 Metode de reducere a riscurilor…………………………………………………

7. Planul financiar
7.1 Analiza economică a proiectului........................................................................... 7.2 Calculul preţului produsului................................................................................. 7.3 Indicatorii economici ai proiectului...................................................................... 7.4 Planul acţiunilor planificate până la începerea activităţii.................................... 7.5 Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului şi modul de utilizare a lor ................................................................................................................................ 7.6 Situaţia fluxului de numerar.................................................................................. 7.7 Prognozarea raportului privind rezultatele financiare.......................................... 7.8 Bilanţul contabil.................................................................................................... 7.9 Indicatorii eficienţei economice.................................................................................. 7.10 Solvabilitatea firmei................................................................................................

8. Protecţia muncii şi a mediului ambiant
8.1 Analiza condiţiilor de muncă………………………………………………….. 8.2 Măsuri privind sanitaria industrială……………………………………………... 8.3 Măsuri privind Tehnica securităţii………………………………………………. 8.4 Măsuri privind protecţia împotriva incendiilor………………………………… 8.5 Protecţia mediului ambiant……………………………………………………… 8.6 Calculul ingineresc privind protecţia incendiară………………………………...

5

1.Afacerea
1.1 Definirea afacerii Planul de afaceri întocmit serveste pentru estimarea posibilitatii de desfacere a unei afaceri pe suprafeţele suplimentare ale întreprinderii S.A.''Galanta'', ce se doreşte a se realiza şi pentru evaluarea rezultatelor într-o perioadă de timp determinată. Afacerea preconizată are ca temă organizarea unei secţii de confecţii vestimentare şi a unei echipe de manageri care să gestioneze întreaga activitate. Activitatea de bază: producerea şi comercializarea vestimentaţiei textile pentru femei. Activitatea se va petrece în oraşul Orhei, în incinta întreprinderii SA”Galanta”. Aceasta decizie este însoţită de unele avantaje economice precum sunt: plătile de arendă mici, spaţiu asigurat, condiţii pentru a activa (energie electrica, termica, utilaj). Tabelul 1 - Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului şi modul de utilizare a lor Tip de ivestiţii Suma, lei % Mijloace proprii Creditul bancar Împrumut persoane fizice Total 216091 50000 100000 366091 59% 13,65% 27,35% 100%

Necesarul de personal pentru afacere, va fi angajat din localitate şi mediul rural ce constituie satele învecinate oraşului Orhei.

Necesarul de personal planificat Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Contabil Controlor 1 1
6

Funcţia Manager general Manager producere/ tehnolog Manager comercial Manager R.U.

Nr. Persoane 1 1 1 1

puterei de vânzare. Contactul cu furnizorii de materii prime va fi asigurat prin telefon. analizei produselor existente pe piaţă. taxe vamale. plăţile pentru marfă se vor efectua prin intermediul bancii „AgroIndBanc” unde firma se va deschide cont în valută şi lei. Ucraina. succesul depinde în cea mai mare mâsură de felul în care v-om satisface cerintele pieţei. 11. vor încearca să le anticipeze. servicii lucrând pe bază de contracte. Aceasta decizie a fost luată în urma analizei pieţei. cu scopul de a fi comercializate. cererii existente la anumite produse. Satu-Mare. Circa 40% din produse vor fi exportate în România.7. majorarea impozitelor ş. ce se manifestă prin impunerea unor reglimentari privind exportul. Acesta presupune o colaborare deplină cu clienţii noştri care depaşind întelegerea şi satisfacerea necesităţilor lor. aceasta reducând unele cheltuieli de deplasare a managerului comercial. în special în zona de nord. în scopul permanentei îmbunataţiri a pecepţiei pe care clientii. prin intermediul centrelor comerciale şi magazinelor situate în oraşele mari precum sunt: Cluj-Napoca. transportarea se va petrece prin intermediul firmelor de transport. pentru reducerea riscurilor provocate de unii factori ce pot influienţa activitatea întreprinderii într-un mod sau altul acestea pot fi: factorii politici. 9. Total Mecanic Hamal Personal de deservire Cusător Croitor 1 1 1 29 2 40 Materia prima va fi importată în special din: România. 8. În acest scop fiecare compartiment al firmei trebuie să obţina rezultate superioare în comparaţie cu principalii concurenţi. angajatii şi asociatii o vor acumula despre calitatea activitaţii noastre. Baia-Mare. 7 . Ne v-om dezvolta în principal prin inovarea şi perfecţionarea de noi produse. concurenţei existente. 10. prin intermediul contractelor. 60% din producţie le v-om realiza pe piaţa autohtonă.a. Misiunea afacerii este de a produce şi comercializa produse profitabile pe piaţa internă şi externă.

Pozitia pe piaţă: . Profitabilitatea: cresterea profitului cu 7% pe an între 2008-2009. în conformitate cu misiunea sa declarată. Productivitatea: firma va reduce cheltuielile productive cu 5% anual. 8 . Problemele principale la care sunt raportate obiectivele: Integrarea. Inovarea: firma va introduce anual.Noi suntem deplin constienţi că succesul este direct proporţional cu calitatea salariaţilor noştri şi cu grija pe care o manifestăm faţă de aceştia. Pentru a-i depaşi pe concurenţii noştri. Organizaţia trebuie să raspundă la modificările mediului înconjurator. specialistilor cu 10% în urmatorul an. Adaptarea. Puterea şi autoritatea trebuie distribuite în mai mulţi poli de putere în interiorul organizaţiei: proprietari. sezonier 4 noi tipuri de produse. Independenta factorilor de influienta şi modul lor rapid de evoluţie impune monitorizarea mediului. bazate pe tendinţa modei şi cerinţele consumatorilor. Responsabilitatea publică:Firma va aloca 1% din cifra de afaceri pentru susţinerea programului local de îngrijire a bolnavilor pensionari. sa fie corelata cu cresterea eficienţei în utilizarea muncii acestuia. Obiective: -optimizarea permanenta combinarii factorilor de producţie utilizaţi în vederea obţinerii celor mai bune rezultate economice cu costuri cât mai reduse şi având în permanenţă în vedere situaţia pieţelor de aprovizionare şi desfacere. Trebuie să ne asumâm riscul de a descoperi soluţii originale şi îndraznete pentru rezolvarea cât mai multor probleme complexe. este absolut necesar să luptam permanent pentru pefecţionare. manageri. introducand pe pieţile pe care concurâm produse mai avantajoase comparativ cu cele ale concurenţilor. Nevoile individuale şi scopurile organizaţiei trebuie să formeze un sistem în care accentuarea abordarii umaniste. Atitudinea şi performanţa în muncă: se doreste de a se realiza o diminuare a absentismului cu 50% în urmatorii 3 ani. Influienta sociala. iar la nivelul zonei de nord a Romaniei va deţine 35% din piaţa pana în anul 2010. ce vizeaza satisfacerea individului.SC “ART-INVEST-GROUP”SRL va deţine 15% din piaţa natională a produselor vestimentare pentru femei pana în anul 2009. Identitatea. Dezvoltarea performanţelor manageriale: se vor mari numarul de ore afectate antrenamentului managerilor. Organizaţia trebuie să acţioneze cu claritate şi consegvenţă.

care prevede drepturile şi obligaţiile fiecăruia. Organizaţia trebuie să raspundă problemelor ce apar odată cu modificarea mărimii sale. Revitalizarea. Organul suprem de conducere al SRL este adunarea generală. capitalul de rezervă al SRL poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului social. Diviziunea muncii şi tendinţa crescută spre specializarea individului sunt permisele apariţiei conflictelor.2 Alegerea formei organizatorico . Mărimea minimă a capitalului social al SRL este de cel puţin 300 de salarii minime lunare stabilite de legislatie la momentul înregistrării societatii. Drept document ce confirmă drepturile asociaţilor asupra cotelor subscrise este adeverinţa cotei de participare. celelalte 60% fiind trecute pe contul societăţii nu mai târziu de un an de la înregistrarea ei. SRL îşi crează un capital de rezervă ce se formează prin alocările anuale din profitul net (cel putin 5% din profitul net) şi constituie 10% din capitalul social.Colaborarea. SRL are un comitet de conducere care alege preşedintele sau directorul general. cât şi nebanească. inclusiv dreptul la proprietatea intelectuala şi resursele naturale. La momentul înregistrării societăţii trebuie deschis un cont bancar provizoriu. Asociaţii societăţii poartă răspundere pentru datoriile acesteia doar în limita cotelor ce le aparţin. Societate cu răspundere limitată(SRL) este considerată societatea comercială al cărui capital este divizat în părti sociale conform actului de constituire şi ale cărui obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societaţii. precum şi dreptul patrimonial. 9 . iar numărul maximal de asociati nu depaşeşte 50 persoane. la care să fie depus cel puţin 40 la suta din fondul statutar. mărimea profiturilor şi pierdelor. Fondatorii trebuie să închee un contract de constituire.juridice În urma studierii tipurilor de unităţi comerciale ce pot activa pe teritoriul Republicii Moldova am ajuns la concluzia că pentru afacerea dată cea mai optima alegere va fi fondarea unei Societăţi cu Răspundere Limitată. Drept cote de participare nebăneşti sunt considerate toate bunurile materiale transmise societaţii în proprietate sau în folosinţă. 1. Organizaţia trebuie să contoleze şi să rezolve conflictele pe care le generează în mod obiectiv. Mărimea cotelor de participare în expresie bănească este stabilită de către asociaţi şi fixată în contractul de constituire. Cotele de participare pot fi atât în expresie banească. SRL este persoană juridică şi poate fi fondată de o singură persoană fizică sau juridică. ca urmare a expansiunii sau restrângerii activităţii. fapt ce se confirmă prin documente bancare respective. ce reprezintă societatea. mărimea fondului statutar.

Organizatiile cu o diversificare conglomerata ar trebui structurate sub forma unui holding. Sugerarea unei structuri se face nu numai pentru o anumită strategie. 1986): – Organizaţiile bazate pe o singura afacere dominanta (produs. consumator etc.uşurintă în manipularea afacerilor neavând în mare măsură nevoie de acordul acţionarilor în luarea unor decizii care necesită a fi solutionate rapid şi de importanta minoră care nu ar afecta în mod direct afacerea. Sistemul mecanistic este caracterizat printr-o ierarhie clara şi bine dezvoltată. ci şi pentru un context specific al factori interni sau externi. cu autoritate şi responsabilitate precisă. .) într-o Organizatiile cu o diversificare concentrica ar trebui structurate pe baze divizionale. reprezintă un proces de “potrivire” a unei structuri la strategia aleasă.permite însumarea resurselor financiare ale persoanelor partenere. . aceasta facând majoră problema selectării corecte a condidaţilor pentru posturile manageriale. etichetate “sistem mecanistic” şi respectiv “sistem organic”.3 Alegerea structurii organizaţionale Adoptarea unei anumite structuri organizaţionale.Elementele care au motivat alegerea anume acestei forme de organizare juridica sunt: . O prima corelatie ar fi urmatoarea (Galbraith si Kazanijan. înregistrare e simpla şi comparativ ieftină şi rapidă.necesitatea scazuta de publicare a darilor de seama privind activitatea financiara.procedura de constituire. abilităţile. . singura industrie ar trebui structurate pe baze funcţionale. . Organizaţiile de succes tind să adopte primul sistem dacă operează într-o industrie matura şi stabilă şi pe cel de-al doilea dacă operează în industrii dinamice sau în formare.1962) consideră că există două mari categorii de structuri organizaţionale. 1. Un studiu clasic (Burns si Stalker. Sistemul organic are o structură cu o formalizare mai redusă. angajaţilor. astfel concurenţii nu capătă informaţii despre activitatea întreprinderii. care permite un grad sporit de participare a membrilor săi şi o flexibilitate accentuată. pentru un anumit stadiu de dezvoltare a firmei sau pentru o abordare antreprenoriala la nivelul organizatiei. cu delimitari rigide între posturi. sporind astfel şansele de majorare a capitalului disponibil.întreaga activitate este bazată pe cunoştinţele. – – Manager general 10 .

Activitatea de baza prevazută de statut: confecţionarea şi comercializarea articolelor vestimentare. Aceasta se caracterizează: compartimentarea se face pe baza omogenitatii activităţilor (sarcinilor) ce sunt îndeplinite în cadrul unei categorii de posturi cu utilizarea unor tehnologii sau calificări înrudite.Orhei. Societatea are sediul în or.Lupu.C. dar este preferată şi de organizaţiile mari care operează într-un mediu stabil sau care sunt concentrate asupra unui număr redus de produse sau segmente strategice.Date privind organizaţia 11 .ART-INVEST-GROUP. în care avantajul competiţoinal se bazează pe specializarea funcţională. str. personal. Spre exemplu. marketingul.4 Prezentarea firmei S. cum sunt producţia.. care apoi sunt subdivizate pe acelas principiu. S. fig1 Structura organizatorica aleasă pentru afacerea preconizata este structura de tip funţională.R.L. Tabelul11 .10458695236.C. publicitate şi cercetări de marketing. finanţe.V. compartimentul marketing poate fi subdivizat pentru vanzări.”ART-INVEST-GROUP”SRL este o societate cu capital exclusiv privat. fiind înregistrata la Registrul Comerţului cu nr. 1.nr 17. Structura este caracteristică organizaţiilor mici şi mijlocii. Activitătile sunt grupate în funcţii.Producţie Marketing Finanţe Personal Structura organizatorica a S. Avantaje în utilizarea unei astfel de structuri: contact direct cu toate compartimentele – – – – – – mecanisme de control simple responsabilitaţi clare eficienţă prin specializarea decizie strategica centralizată minimizarea suprapunerilor funcţionale concurenţă a obiectivelor..

1 Definirea pieţei 12 . 10458695236 Camera de Înregistrări de Stat +/373 235/2-37-48 +/373 235/ 2-35-01 2. Piaţa 2.R.Denumirea întreprinderii Numărul de înregistrare Organul de înregistrare telefon fax Societatea Comercială „ART-INVEST-GROUP” S.L.

aceste avantaje sunt: . piaţa este privită de mulţi economişti drept un mecanizm complex care cuprinde. aceste întreprinderi sunt supuse unor riscuri. care reprezintă aşa cum aprecia J.lipsa problemelor ce apar la procurarea materiei prime.În mecanizmul de funcţionare a unei economii moderne piaţa ocupă un loc esenţial determinînd într-o proporţie însemnată deciziile şi comportamentele agenţilor economici. după cum arată F. care reglementează economică. Aceasta se datorează în mare măsură avantajelor de care bineficiază activând prin acest sistem. în accepţiunea cea mai frecventă. 13 . În Republica Moldova industria usoară este o ramură ce se dezvoltă şi funcţionează în ritm satisfăcător. care se opun unul altuia prin urmărirea propriului interes. cu alte cuvinte lipsesc problemele ce ţin de întrebarile: Unde se va realiza marfa? Pentru cine producem? Care sunt cerinţele consumatorilor? Însă activănd astfel. şi anume activeaza prin sistemul lohn.(Anexa) Analizânt situatia existenta la momentul actual în ceea ce priveste întreprinderile care activează în Rep.von Hayek ’’piaţa apare pentru agenţii participanţi la schimb ca o ’’ameninţare’’.achitarea plăţilor pentru marfa în termenii precizaţi. confecţii). aceasta ne dovedeste faptul că volumul producţiei industriale în Republica Moldova a crescut comparativ ianuarie 2006 faţă de ianuarie 2005 cu 12%. cererea şi oferta. ’’Centri distincţi de decizie. piaţa desemnează un ansamblu coerent. . Moldova am ajuns la concluzia ca 95% produc pentru export. Participanţii la aceste relaţii sînt producatorii de bunuri şi servicii.Salinger. pe de altă parte se află în rapoturi de opoziţie. Piaţa întreprinderilor industriale este în creştere. concurenţa. care acţionează asupra diviziunii muncii şi la schimbul de activităţi. ca o ’’forţă arbitrară’’ care le determină preţul şi implică venitul şi pe care ei caută să o influenţeze sau să o controleze’’. în principal. ceea ce constituie un element principal şi dă posibilitatea de achitare şi firmei cu personalul şi alte cheltuieli ce sunt calculate lunar. unite prin legături de interdependenţă şi. Situaţia lor economică şi nu numai aceasta depinde de piaţă şi în primul rînd de ceea ce se petrece pe piaţă.Galbraith şi W. ofertanţii de factori de producţie şi consumatorii. În acelaşi timp.K. Unul din sectoarele principale ale industriei uşoare este fabricarea articolelor de vestimentaţie (articole tricotate. Categorie a economiei de schimb.asigurarea în realizarea mărfii. . un sistem sau o reţea de relaţii de vînzare cumpărare între părţi contractante care sînt pe de o parte. şi altele. preţurile. dar sînt legaţi în acelaşi timp printr-o solidaritate funcţională’’.

în prezent 84% din producţie se exportă. Moldova se observă o ofertă deosebit de mare de marfuri industriale şi anume vestimentare aceasta se datorează în mare masură patrunderii pe piaţă a mărfurilor unor. ţări precum sunt Turcia. Facănd o caracteristică a acestor mărfuri putem spune că sunt de o calitate inferioara celor autohtone. aici este ieftină forţa de munca. unde persistă o situatie similară. iar 16% din productie este destinată consumului intern ceea ce este foarte puţin având în vedere numărul mare de populatie şi puterea mare de cumparare.Dupa cum ştim orce organizatie este afectată. acestia analizează aspectul exterior a produsului. Factorii politico-legali pot influienta activitatea oricarei intreprinderi ce activeaza în sistemul lohn prin impunerea unor reglimentari ce pot fi legate de import-export a unor mărfuri. Anume la acest grup de consumatori se va orienta produsele noastre. însa ca preţ sunt mai avantajoase ceea ce determina consumatorul să le procure. aceasta datorandu-se creşterii puterei de cumparare. socio-culturali. Producătorii autohtoni nu pot face faţă concurenţei mari ce persistă pe piaţă. Moldova. punând un mare accent pe preţ. analizăm şi piaţa internaţională şi anume a Romaniei. În ceea ce priveste piaţa de desfacere a articolelor vestimentare menţionam urmatoarele: În Rep. acestea reprezinta în general adolescentele şi doamnele în vărstă de 40-55 ani. calitatea de producere foarte bună. Circa 80% din populatia Republicii Moldova nu pun accent pe calitate procurand un produs. Moldova. dar creşte şi numărul celor consumatori. 14 . fapt ce îi determină să colaboreze anume cu întreprinderile din Rep. care au cerinte exigente faţă de produsul pe care doreşte să-l procure. care pun un mare accent pe calitate. China. imaginea firmei producătoare. având în vedere că sa înregistrat o crestere semnificativă privind exportul în ultimii ani. unui sortiment foarte mare a produselor oferite de catre importatori. factorii economici influienteaza economia unei ţări care poate influienţa şi puterea de cumparare. de modificările a ceea ce denumim mediul înconjurator sau extern . şi se orientează spre export. marca. Anume aceste mărfuri penetreaza piaţa de azi a Rep. care la randul ei se datorează aducerii în tara de valuta de catre cei care lucreaza peste hotare. datorită preţului mai mic a produselor importate. Cu scopul de a ne promova produsele şi pe piaţa internaţională. anumiţi factori ai acestui mediu pot influienţa şi activitatea acestor întreprinderi. sau ţări. mai ales ca majoritatea acestor întreprinderi au contracte incheeate numai cu una din firmele straine. acesti factori fiind politico-legali. Activănd în acest sistem partenerii internationali ce au incheeate contracte cu întreprinderile din Moldova de asemenea au un avantaj considerabil. într-o masura mai mare sau mai mică.economici.

• are tradiţie îndelungată în producţia şi comerţul cu astfel de produse pe piaţa internă şi externă. Consumâtorii potenţiali îi constituie studentii care vin în oraş din toate judeţele. Evolutia destinatiei produselor Întreprinderea are ca scop penetrarea pieţei de articole vestimentare a ţării învecinate. Aici deasemenea ne v-om concentra pe acelas grup de consumatori adolescente şi doamne în varstă de 40-55 ani. Piaţa ţintă în Romania o va constitui zona de nord şi anume ne v-om axa pe oraşele ClujNapoca. acestea fiind oraşe cu un număr mare de populaţie. crearea imaginii firmei pe piaţa internaţională aceasta fiind un element important într-o afacere. pentru piaţa externă destinate necesităţilor vitale şi de modă ale populaţiei. • deţine o forţă de muncă stabilă şi bine instruită care se poate specializa într-o perioadă scurtă şi cu costuri reduse. publice şi o mare zona comerciala.2 Analiza SWOT a industriei confecţiilor de îmbrăcăminte Puncte tari: • realizează produse competitive în raport preţ/calitate. pentru aşi continua studiile. Baia-Mare. retehnologizări şi înfiinţări de întreprinderi mici şi mijlocii. • necesită costuri relativ mici faţă de alte ramuri industriale pentru modernizări. Un argument pentru alegerea anume acestei zone este puterea mare de cumparare ce se datoreaza venitului pe care îl au majoritatea muncind peste hotare. • are perspective reale de a creşte exportul de confecţii textile şi pe alte noi pieţe. Satu –Mare. 2. o zona unde sunt amplasate numeroase institutii de invatamant. • costul redus pentru crearea unui loc de muncă în confecţii 15 .Fig 1. • dispune de utilaje şi instalaţii relativ performante în majoritatea Sub-sectoarelor confecţii şi tricotaje.

• capacitate mare de adaptare la cerinţele pieţei. Firmele care nu sunt competitive vor trebui să-şi adune resursele umane.M. să poată dezvolta comerţul internaţional şi legăturile investiţionale pentru a căpăta acces la pieţe şi tehnologii. 16 . • nume de marcă interne fără forţă sau în curs de formare.uri către produse mai complexe şi pentru segmentul superior al pieţei. creând un excedent valutar pentru alte necesităţi ale economiei. de capital şi organizaţionale şi să migreze spre alte segmente de piaţă sau chiar industrii. • accesul dificil la sursele de finanţare. • comunicarea greoaie a agenţilor economici ca urmare a accesului dificil la infrastructura de comunicaţii (costuri ridicate).M. Acţiunile aşteptate de către unităţile economice de la Guvern sunt este crearea unui Consiliu a tuturor antreprenorilor din această sferă a industriei care faciliteze: • sprijin pentru instituţionalizarea dialogului dintre sectoarele privat şi public identificând preocupările prioritare. Oportunităţi: • de-localizarea producţiei textile-confecţii din ţările dezvoltate în ţările în curs de dezvoltare. • existenţa unui mediu concurenţial real datorită numărului mare de agenţi economici de profil. Firmele româneşti de confecţii care au produse şi servicii exportabile au noi oportunităţi de a deservi pieţele europene. • are capacitatea de a-şi susţine importurile. în special în sub-sectoarele finisaje textile şi argăsitorii care au un impact negativ asupra mediului. Această acţiune necesită însă o mai bună comunicare şi cooperare între sectorul privat şi sectorul public. liberalizare şi globalizare şi să testeze selectiv introducerea inovaţiilor în Moldova.urilor despre pieţele externe şi despre produsele destinate segmentului superior de piaţă. • neîncadrarea în totalitate în standardele internaţionale privind protecţia mediului. Puncte slabe: • rămânerea în urmă din punct de vedere tehnic şi tehnologic a sectoarelor primare de produse textile (pondere încă mare de utilaje şi tehnologii neperformante) • orientare întârziată a noilor I. dar vor trebui să investească în a învăţa cum să profite de aceste oportunităţi.M. Firmele care au produse şi servicii ce nu pot fi valorificate la export pot doar să investigheze tendinţele din ţările vecine care au o experienţă mai mare în privatizare. • dezvoltarea asociaţiilor de afaceri. care lucrând împreună cu Guvernul Republicii Moldova. • lipsa reţelelor proprii de desfacere şi a cooperării interne pe orizontală.M. • informaţii limitate ale I. • insuficienţa fondurilor de investiţii şi a fondurilor necesare achiziţionării resurselor materiale.

precum şi pe crearea unui ciclu automat de cooperare a sectoarelor privat şi public pentru implementarea schimbării Generalităţi‫׃‬ • o concurenţă puternică din partea importurilor ilegale de produse textile şi îmbrăcăminte.M. cu un nivel scăzut de intermediere. • din procesul de elaborare a politicii Guvernului lipseşte consultarea sectorului privat. • lipsa coordonării/colaborării în cadrul industriei de confecţii pe linia implementării strategiilor de dezvoltare a acestei ramuri. • cooperare cu Guvernul la negocierea accesului pe pieţele externe în condiţii avantajoase.• analize anuale ale I. • lipsa informaţiilor vizând specificul pieţelor externe cu implicaţii asupra IMM-urilor. Consiliul ar funcţiona prin asociaţiile de afaceri existente şi institutele de cercetare dar nu ar încerca să le dubleze. • lipsa comunicării între guvern şi diverşi membri ai societăţii civile ceea ce face ca organizaţiile neguvernamentale să aibă doar un impact marginal în influenţarea politicii sociale şi economice. • sistemul bancar din Moldova este încă slab. costuri mari de capital. • lipsa informaţiilor vizând specificul pieţelor externe cu implicaţii asupra IMM-urilor.urilor şi înlăturarea sistematică a constrângerilor birocratice la constituirea companiilor şi a activităţilor antreprenoriale. politicii de reformă şi grupărilor de ramură decât să reia cercetarea de la capăt. Ar trebui mai curând să continue cercetarea făcută deja în privinţa competitivităţii moldoveneşti. • corupţia şi procedurile lipsite de transparenţă diminuează competitivitatea Republicii precum şi atractivitatea ei ca destinaţie investiţională. • lipsa unor companii individuale puternice deschizătoare de drum şi lideri ai schimbărilor tehnologice şi ai modernizării proceselor în industrie. • costuri relativ ridicate ale transportului datorită insuficientei infrastructuri a Moldovei. o lipsă acută de disciplină financiară şi o slabă alocare de fonduri pentru credite. deşi sectorul bancar a trecut printr-o reformă.3 Concurenţii 17 . Accentul ar trebui pus pe acţiune mai mult decât pe studiu.M. • lipsa diferenţierii produselor. • lipsa coordonării/colaborării în cadrul industriei de confecţii pe linia implementării strategiilor de dezvoltare a acestei ramuri. iar politicile nu reuşesc să reflecte preocupările sectorului privat şi asta îi diminuează competitivitatea. 2.

R. Toţi cumpărătorii pot fi grupaţi conform unor caracteristici comune din punct de vedere al structurii consumului. Comparativ cu cele existente pe piaţă aceste produse sunt superioare ca calitate. condiţiile climaterice şi geografice etc.(„Puma”. Centrele comerciale unde sunt expuse confecţiile diferitor producători cu un renume mai mic. sport. 18 . Împărţirea cumpărătorilor după un anumit criteriu în grupuri aparte care reacţionează într-un mod specific la activitatea de marketing şi se numeşte segmentarea pieţii Segmentarea. grupul de concurenţi care au şi cea mai mare cotă de vânzări.’’ART-INVEST-GROUP”S. Pieţele. Centrele de comercializare sunt : „Gemenii”. „METRO”. Necesităţile consumâtorilor diferă. Produsele oferite de catre S. cu o tendinţă spre calitate. Produsele comercializate în aceste unităţi sunt de o varietate foarte mare. „United colors of Benetton”etc. ca unul din elementele strategiei de marketing.Principalele grupuri de concurenţi sunt: Magazinele de elită orientate pe anumite stiluri ca : elegante. tradiţiile naţionale. sunt într-un sortiment mare. Volumul şi structura necesităţilor depind de mai multe circumstanţe: nivelul de dezvoltare economică a ţării. cultura consumului. În aceste unităţi comerciale se practică o politică de produse calitative de la diverşi producători de renume mondial. „ELAT”. „Sun-Sity”. „Adidas”. preţurile etalate la produsele în vânzare având în vedere cheltuielile de realizare şi promovare sunt foarte înalte ceea ce face ca consumatorul să nu îşi permită un consum mare de articole adesea acceptând să meargă în piaţă. împarte o anumită piaţă sau o colectivitate de cumpărători în segmente aparte sau în grupuri după anumite criterii stabilite. aspect exterior fiind la un preţ mai redus ca cele a concurenţilor ceea ce va determina consumatorul să procure anume aceste produse. însă adesea se pot întâlni chiar şi produse contrafăcute de o calitate ce lasă de dorit.C.) Aceste articole se bucură de succes în general de persoanele cu un nivel înalt de venituri şi în rândurile oaspeţilor ţării.L. „UNIC”. pentru tineret. Aici de acum se observă o dezvoltare în general cantitativă de produse în marea lor majoritate sunt contrafăcute sub numele a unor branduri internaţionale mari. confectionate în corespundere cu moda şi ţinând seama de cerintele consumatorului. În aceste unităţi comerciale se practică un regim de preţuri destul de ridicate faţă coşul mediu de consum pe republică. adesea aceste confecţii nici măcar nu corespund normelor calitative igienice.

Factorul geografic – se iau în consideraţie condiţiile climaterice. .5 Etapele segmentării pieţei Segmentarea pieţii se va desfăşura în următoarele etape: . 2. Reuşita segmentării pieţii va depinde de o serie de cauze: de gradul de deosebire de consumatori. Segmentarea pieţii va da posibilitate de a modifica caracteristicile calitative ale produselor conform exigenţilor diferitelor grupuri de consumatori. 19 . 4. tradiţii locale. sud. psihografici şi în baza lor se relevă modificările imediate ale necesităţilor consumatorilor. Segmentul de piaţă trebuie să ia în consideraţie dependenţa dintre unele caracteristici ale tradiţiilor naţionale ale cumpărătorilor. sex.2. În procesul de segmentare se ţine cont de trei grupuri de factori: geografici. de posibilităţile firmei de a identifica caracteristicile şi exigenţile consumatorilor la elaborarea politicii de produs. să stimuleze dezvoltarea ulterioară a fabricării produselor. preciza alegerea lui. oraş. ale pieţelor naţionale şi comportamentul clienţilor. 3. la sporirea profitului. situaţia familiară. 2. de asemănarea necesităţilor consumatorilor grupaţi în unul şi acelaşi segment.Se va localiza segmentul. de statutul profesional ş. . 5. nord. particularităţile cererii şi a preferinţelor.Se va evalua situaţia demografică şi se va elabora pronosticul tendinţelor demografice. Segmentul de piaţă care va fi selectat va trebui să aibă o capacitate destul de mare şi stabil. de instruire.4 Cerinţe impuse faţă de segmentarea pieţei 1. de organizarea canalelor de legături reciproce cu grupurile concrete de consumatori.Se va studia grupuri de consumatori. Segmentul trebuie să se caracterizeze printr-o anumită stabilitate a indicatorilor. Segmentul de piaţă trebuie să contribuie la creşterea volumului. de a argumenta publicitatea şi comercializarea produselor de nomenclatură corespunzătoare. Segmentul de piaţă trebuie să fie măsurabil. de dimensiunea segmentului care va permite să fie garantată comercializarea produselor şi acoperirea cheltuielilor.a. de mărimea veniturilor. localitatea sătească. Factorul demografic – legat de structura de vîrstă. demografici. adică el poate fi identificat în baza informaţiei accesibile şi a metodelor de analită accesibile.

06-01/06. publicitatea. Potenţialii consumatori a produselor preconizate spre realizare va fi populaţia Republicii Moldova. caracteristicile personale ale consumătorului. Reeşind din datele Departamentului Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova (Nota informativă Nr.6 300. motivaţia lor la alegerea unui oarecare produs.3 1.7 1680.4 Anexa 1) cu privire la numărul de locuitori ai Republicii Moldova. scopul urmărit de cumpărător.85 248.48 400.1 1374 1542. La ei se referă stilul de viaţă.74 20 . frecvenţa folosirii produselor.7 1236. paj. Tabelul 2.4 + + + + + Demografic Sex Vîrsta Nivelul venitului + + + 373. Ne v-om baza pe aceste informaţii la elaborarea caracteristicilor segmentelor de piaţă. gradul de informare şi de disponibilitate de a cumpăra produsul.6 1243.Segmentarea pieţei Indicii 1 Geografic Segmentarea tipică 2 Republica (fără Transnistria şi mun. Bender) Urban Rural Masculin Fiminin Bărbaţi 15-60 Femei 15-60 Bărbaţi scăzut mediu înalt Femei scăzut mediu înalt Alegerea segmentului 3 Numărul de purtători potenţiali (mii persoane) 4 2916.11 621. deosebirile în reacţia cumpărătorului la elementele complexului şi programului de marketing (calitatea şi preţul produsului.Factorul psihografic – condiţionează comportamentul specific al cumpărătorilor.7 1001. serviciile. locul şi modalitatea de comercializare).7 300.

Deaceea la elaborarea programei de fabricaţie trebuie cunoscută capacitatea de absorbţie a pieţei. – norme raţionale de purtare pentru o persoană. Np – numărul de purtători potenţiali ai produselor proiectate. 21 . La determinarea volumului de vînzări se va ţine cont de acea cantitate de produse textile analoge.Segmentarea pieţii după criteriul geografic Se gme ntare a pie ţii după crite riul de mografic (s e x) Urban Rural Bărbaţi Fem ei Segmentarea pieţii conform nivelului venitului (femei) scăzut m ediu înalt 2.Numărul de populaţie. care va putea fi asimilată de o piaţă concretă.6 Elaborarea programei de producţie Programa de producţie al întreprinderii reprezintă planul de fabricaţie şi comercializare a producţiei în expresie naturală şi valorică pentru o perioadă dată. de obicei pe perioada unui an. care sunt purtătorii potenţiali ai produselor proiectate. . care sunt detreminate de mai mulţi factori. N1 pers. care la momentul actual există pe piaţă. . buc. Aceasta va însemna calcularea cantităţii de produse textile în bucăţi. sau în valoare. Programul de producţie include volumele producţiei planificate prin fabricare. în primul rînd de capacitatea de producţie a firmei şi de cerinţele pieţei în diferite tipuri de producţie.Normele raţionale de purtare pentru o persoană (capacitatea de cumpărare a populaţiei). Necesitatea de produse se calculează conform formulei: N=Np· N1 pers. Unde: N – necesitatea programată în produse..

8 95.9 0.94 1816 367.9 908 159.3 0.48 363. Numărul de Necesitatea în Necesitatea populaţie produse pentru o totală în care poartă persoană.8 0. Nr. crt.9 908 159. şi cota parte a firmei pe piaţă luând în consideraţie concurenţii.4 1816 479.89 1362 447.9 908 159.7 1.1 1. dat.5 2.9 908 159.6 159.2 1.9 908 908 159. mii/pers.Ştiind numărul de purtători potenţiali pentru produsele proiectate pentru fabricaţie şi necesitatea în confecţii de tipul dat.386 21792 35.4 89. 6 127.6 0.3 2 3 111. Tabelul 3 – Calculul necesităţii în produse de îmbrăcăminte.7 Volumul de vînzări luînd în consideraţie concurenţii.12 22. se determină necesitatea totală în produse de tipul dat.77 272.188 363. care va constitui 20%.544 108. mii buc. 3 4 5 908 0. buc.72 544.96 19.93 1089.178 272. buc.94 Tipul produsului 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 2 Costum pentru femei Costum pentru adolescente Pantalon pentru femei Pantalon pentru adolescente Fustă pentru femei Fustă pentru adolescente Jachetă pentru femei Jachetă pentru adolescente Bluză pentru femei Bluză pentru adolescente Pardesiu pentru femei Rochie pentru femei Rochie pentru adolescente 22 . produse tipul dat de pentru tipul produs.2 95.7 635.554 5.6 175.2 73.6 2 2.

4 232 232 104 104 252 252 600 600 232 232 20 20 30 30 30 15 20 12 25 15 15 12 10 20 20 30 30 30 15 20 12 1938 1938 6960 6960 17400 8700 4234 4234 13485 8091 1566 2784 2320 2080 2080 7560 7560 18000 9000 4640 2784 23 . Proiectate în buc/om PM Capacitate a în zi.40 1.55 0.Tabelul 4 – Programa de fabricaţie Anul 2007 Nr.9 96.4 3. Di Capacitatea anuală.09 1.7 20. de cusut Tore Productivita te produs.4 8 8 20 20 7. bucăţi Man 1 Costum pentru femei 2 Costum pentru adolescente 3 Pantalon pentru femei 4 Pantalon pentru adolescente 5 Fustă pentru femei 6 Fustă pentru adolescente 7 Jachetă pentru femei 8 Jachetă pentru adolescente 9 Bluză pentru femei 10 Bluză pentru adolescente 11 Pardesiu pentru femei 12 Rochie pentru femei 13 Rochie pentru adolescente Anul 2008 1 Costum pentru femei 2 Costum pentru adolescente 3 Pantalon pentru femei 4 Pantalon pentru adolescente 5 Fustă pentru femei 6 Fustă pentru adolescente 7 Jachetă pentru femei 8 Jachetă pentru adolescente 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 2. Mzi Numărul de zile în care se produce produsul.0 1.7 211.55 0.6 8.6 3.7 20.31 1.09 0.7 8 8 96.7 8.4 104.7 539.6 8 8 3. crt.31 2.35 1.43 0. N Cheltuieli de timp la confecţ.0 0.6 18.4 539.3 7.43 2. în sec. Sortiment Numărul de executori în linia tehnologică.0 1.40 0.20 1.03 3.03 1.0 1.35 0.6 3.81 0.3 18.81 1.9 232 232 580 580 211.

03 0.7 551 551 116 252 252 25 15 15 12 10 13775 8265 26100 3024 252 Numărul de executori în linia tehnologică.35 1.81 1.40 0.7 8. în sec.55 0.40 2.81 0.7 8 8 19 19 4 8.55 3.35 0.55 19 19 4 8.7 8.6 3.55 0.55 0.03 1.40 0.15 0.9 Bluză pentru femei 10 Bluză pentru adolescente 11 Pardesiu pentru femei 12 Rochie pentru femei 13 Rochie pentru adolescente Anul 2009 Nr.7 115 115 278 278 662 662 256 256 608 608 128 278 227 20 20 30 30 30 15 20 12 25 15 15 12 10 2300 2300 8340 8340 19860 9960 5120 3072 15200 9120 1920 3336 2780 24 .40 2. Mzi Numărul de zile în care se produce produsul.7 20. N Cheltuieli de timp la confecţ. de cusut Tore Productivitate produs.15 0.7 8. Sortiment 29 29 29 29 29 0. bucăţi Man 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Costum pentru femei Costum pentru adolescente Pantalon pentru femei Pantalon pentru adolescente Fustă pentru femei Fustă pentru adolescente Jachetă pentru femei Jachetă pentru adolescente Bluză pentru femei Bluză pentru adolescente Pardesiu pentru femei Rochie pentru femei Rochie pentru adolescente 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 1.6 8. Di Capacitatea anuală.55 0. crt.7 20. Proiectate în buc/om PM Capacitatea în zi.

întreprinderile şi persoanele fizice care asigură firma cu resurse materiale necesare pentru producerea mărfurilor concrete.. Întreprinderile cu care vom colabora în privinţa prestării de materii prime vor fi contractate respectiv având o baza juridică prin care în caz de nerespectare a termenelor de livrare a produselor se pot necesita despăgubiri băneşti a contravalorii pierderilor. În marea lor majoritate ei vor fi de peste hotarele Republicii ce într-o oarecare măsură va îngreuna procesul de furnizare cu materii prime din cauza factorilor variabili ce sunt tipici pentru economia de la acest moment ei sunt preţul şi calitatea.3. întreprinderea va încerca să se asigure de aceste riscuri. clientela. Deoarece el apare ca o sumă de .1 Definirea mediului de marketing Întreprinderea va activa în cadrul şi sub influienţa mediului din care face parte. Planul de marketing 3. Astfel se vor reduce considerabil . concurenţa. Micromediul întreprinderii este ansamblul relaţiilor dezvoltate de agenţii economici cu care firma întră în legătură directă. Caracteristica esenţială a mediului de marketing al întreprinderii constă în caracterul său deosebit de dinamic. organismele publice. şi se va respecta graficul de furnizare a producţiei. iar pe de altă parte. În cazul nostru principalii intermediari sunt firmele care se vor ocupa de realizarea articolelor confecţionate. evaluarea cît mai corectă a evoluţiei lui determină întreaga activitate de marketing şi performanţele firmei. Furnizorii sunt producătorii. Pe cât va fi de posibil.opurtunităţi şi obstacole”. În cazul nostru principalii furnizori cu care întreprinderea va fi mereu în contact sunt cei de materii prime şi accesorii. Preţul oferit de furnizori la rândul lui este un element care poate obliga ridicarea preţurilor la produsele finite astfel una din sarcinile managerului comercial va fi negocierea şi găsirea furnizorilor cu preţurile cele mai reduse de pe piaţa produselor necesare întreprinderii respectiv cu un nivel de calitate ridicat. acestea v-or fi persoane fizice care activiză în punctele comerciale mari şi direcţia acestor centre cu care întreprinderea va avea relaţii legate de promovarea mărfurilor prin amplasarea de placate. organizarea de defileuri şi alte măsuri legate de activitatea de promovare a întreprinderii. informarea asupra reducerilor. cu care v-om colabora 25 de a pune în flux modelul confecţionat din materialul respectiv. de aceea. de măsura cunoaşterii fizionomiei şi mecanismului său de funcţionare. Intermediarii sunt agenţii economici care ajută firma în promovarea şi realizarea şi distribuirea mărfii către clienţi. pe de o parte. Forţele care activează în micromediul întreprinderii sunt: furnizorii. rezultă că performanţele firmei vor depinde. de capacitatea şi perceperea sa de a fructifica opurtunităţile şi de a se adapta continuu funcţionării sale. intermediarii. astfel ca aprovizionarea cu materii prime să se programeze cu ceva timp înainte unele divergenţe ce pot apărea.

de strategiile comerciale implementate de ei.C. oferite pe piaţa internă există concurenţă aceasta o v-om îndepărta utilizând mixul de marketing. Calitatea mixului modern de marketing depinde de capacitatea de a adapta întreprinderile le elementele externe din mediul ambiant. merchandising. de capacitatea de a anticipa direcţia şi itensitatea schimbărilor. astfel producând produse calitative putem deveni lider pe piaţă. de promoţiile şi reducerile organizate. respectiv în cazul apariţiei unui astfel de factor produsul îşi va majora preţul din ambele părţi. Structura mixului de marketing este următoarea: produsul înglobează calitatea.R. ambalajul. de 26 . preţ. În mod normal concurenţa joacă un rol foarte important în activitatea de zi cu zi a întreprinderii şi este necesar de a fi mereu informaţi de noile mărci apărute pe piaţă. designul. având în vedere că în Republica Moldova marea majoritate a confecţiilor sunt importate acestea fiind de o calitate foarte proasta. structura preţului. se vor efectua contracte în care se va mentiona că firmele ce va comercializa produsele de vestimentaţie produse de firma data va primi un procent fix din vănzări care va fi stabilit la încheerea contractului. Intermediarii în general nu reprezintă un factor de risc deoarece activitatea lor este vital dependentă de Societatea cu care colaborează. plasament prevede canalele de distribuţie. modelul. plasament. Conceptul de marketing – mix desemnează orientarea activităţii de marketing în funcţie de resursele de care dispune această şi de condiţiile ce se manifestă pe piaţă prin combinarea într-un tot unitar. prezentări de colecţii noi. Astfel Societatea Comercială va putea manipula însăşi preţurile asta făcând parte din politica de preţ. coerent. respectiv acesta este un stimul destul de important. preţul include stabilirea nivelurilor de preţuri în diferite etape ale vieţei produsului.L. promovarea se realizează prin publicitate. sub forma unor programe. nivelurile stocurilor. a patru componente. promovare.prin intermediul contractelor. marca. Concurenţii la rândul lor privind din alt punct de vedere nu joacă mereu un rol negativ în activitatea comercială a întreprinderii.” ART-INVEST-GROUP”S. Concurenţii actuali având în vedere întreprinderile autohtone nu prezintă nici un obstacol pentru întreprindere. logistica. din punct de vedere a concurenţei marfurilor ce sunt comercializate. cei patru ”P” – produs. Competitorii se deosebesc între ei după rolul pe care îl joacă cu consumatorii. Preţurile sunt influenţate în general de factorii externi precum inflaţia sau majorarea unor servicii. deoarece în marea lor parte acestea produc pentru export. Unul din avantajele pe care ne este oferit de către concurenţii de pe piaţă este capacitatea consumatorului de percepere de a face diferenţe între produsele ce i se ofera pe piaţă. În cazul intermediarilor cu care va colabora întreprinderea S. Concurenţii reprezintă firme ce produc bunuri materiale similare. relaţii publice.

Comsumatorii sau utilizatorii finali al produselor se pot împărţi în două categorii: consumatori care în condiţiile date cumpară şi utilizează produsele şi consumatori potenţiali sau nonconsumatori relativi. caracteristicilor.a. prin contactul direct cu consumatorii acesta stabilindu-se între personalul vânzător şi cumpărătorii. TV. TV. Din acest punct de vedere personalul care vinde. astfel de informaţii adesea sunt plasate intenţionat de către unele persoane care au ca scop final eliminarea mărcii date de pe piaţă în favoarea alteia. trimestrial comenzile pentru a observa care sunt tendinţele atât din punct de vedere al cantităţilor cât şi valorilor aferente lor. Astfel v-om fi informaţi de situaţia existentă ceea ce ne dă posibilităţi de a perfecţiona situaţia. Consumatorii ocupă un rol central în tematica studiilor de marketing şi reprezintă cel mai important segment al micromediului firmei. Organismele publice reprezintă orice grup din lumea (financiară). Începând cu proiectarea întreprinderii şi ajungând la punctul cel mai înalt al activităţii sale antreprenorul mereu solicită ajutorul băncii 27 . dar datorita unor conditii subiective ori obiective. din mediul de presă. va fi instruit special privind modul în care trebuie prezentate produsele clienţilor( avantajele pe cere le oferă. nu-l cumpără şi nu-l consumă. preţului. Pentru cercetarea comportamentului şi reacţiilor consumatorului ne vom conduce de un plan elaborat în acest scop: v-om analiza lunar. O altă grupă a organismelor publice sunt băncile de fapt organismul care joacă un rol foarte important pentru orice unitate de comerţ sau producţie. v-om afla dacă produsele noastre satisfac cerinţele/nevoile consumatorilor în sensul calităţii. Organismele publice media sunt unul din cei mai importanţi intermediari între producător şi public având ca scop final relaţia Societăţii Comerciale cu publicul informând sau amintind unele inovaţii sau reduceri implementate. radio. Organismele publice sunt mereu interesante să colaboreze cu agenţii economici pe perioade mai lungi astfel oferind reduceri considerabile şi asigurarea de către ei a unui profit pe termen lung. care au nevoie de produsul care li se adresează lor. însă în acelaşi timp prin intermediul surselor media pot fi date publicului şi informaţii discriminante în defavoarea întreprinderii care pot influenţa negativ asupra activităţii firmei.). Respectivele organisme publice au o importanţă dublă în activitatea întreprinderilor deoarece nu sunt mereu benefice. din consumatori care influenţează asupra capacităţii organizaţiei de a-şi atinge scopurile propuse. pentru a face faţă atăt mutaţiilor survenite în structura cererii consumatorilor căt şi a comportamentului actual şi previzibil al concurenţei. presă ne putem asigura că cel puţin la acel post sau ziar riscul de antireclamă este mai mic. acesta va constitui personalul firmelor prin intermediul carora v-om comercializa confecţiile. Având un contract de prestare a serviciilor de publicitate cu o sursă media oarecare radio.a folosi cu o finalitate maximă resursele interne de care dispun. materia primă folosită ş.

pentru efectuarea plăţilor către furnizorii de materii prime. În ultimul timp s-a simţit o stabilitate în inflaţia monedei naţionale şi menţinerea relativ constantă a preţurilor pentru întreţinere. Mediul demografic este reprezentat de populaţie şi de structurile sale pe diferite criterii. 28 . Având în vedere ca fluxul de venituri din republică este foarte mare în paralel cu venitul pe locuitor al Republicii ne dăm bine seama că în sfera noastră de activitate precum şi în majoritatea industriilor. Firma se va deschide cont în valută şi lei. Precum şi în cazul organismelor media şi băncile pot fi influenţate din exterior asupra unei creditări ce este de importanţă majoră asupra activităţii. stocuri. mediul tehnologic.pentru reutilare. şi loialitatea faţă de o bancă va face ca instituţia respectivă să exprime faţă de întreprinderea condusă încredere şi să ne acorde eventualele credite. mediul cultural. Nivelul general al capacităţii de cumpărare a populaţiei depinde de nivelul veniturilor băneşti. Acest mediu este unul din cele mai importante şi are o influenţă directă asupra economiei şi realizării producţiei. dar după cum am specificat mai sus loialitatea şi respectarea normelor de creditare face ca instituţia respectivă financiară să se manifeste reciproc. Un criteriu prin care acest mediu poate afecta activitatea economica a întreprinderii este deteriorarea situaţiei populaţiei. firmelor ce v-or colabora privind prestări servicii (transport) şi pentru încasarea sumelor din urma comercializării mărfii. adesea ducând chiar la faliment. etc. Respectiv achitarea în termenii stabiliţi a creditelor. Macromediul întreprinderii reprezintă ansamblul factorilor necontrolabili de către întreprindere şi constituie o legătură de regulă indirectă. Uneori de decizia băncii de a oferi un credit sau nu depinde însăşi succesul firmei. mediul economic. resursele principale băneşti provin de la persoanele emigrate. Mediul economic reprezintă suportul capacităţii de cumpărare a pieţei. Factorii principali de funcţionare a macromediului firmei sunt grupaţi în felul următor: mediul demografic. acest fenomen influenţează negativ capacitatea de cumpărare a populaţiei. termică. în urma majorării preţurilor la serviciile comunale. dar care acţionează asupra ei şi a agenţilor economici cu care aceasta se află în contact direct. achitare de datorii către alţi creditori. facilitând astfel puterea de cumpărare a populaţiei. a. energie electrică. de preţuri. economii şi de accesibilitatea creditelor. Persoanele din Republică care sunt plecate muncind la negru sau prin contracte de muncă transferă fonduri destul de mari la patrie având în vedere că peste sunt plecate circa 800 mii persoane care au în mediu au salarii lunare de 900 $ lunar respectiv aduc un aport considerabil la dezvoltarea economiei naţionale. s.

a unor tehnologii de coasere sau de proiectare a hainelor mai performante cu un nivel de corespundere mai înalt. Studiul de piaţa cuprinde totalitatea activităţilor sistematice concepute şi desfaşurate pentru culegerea. cu scopul de a ne adapta mai bine politica de marketing. Activitatea de marketing pe piaţă începe cu studierea conţinutului acesteia. Mediul cultural prevede devotamentul şi conservarea valorilor tradiţionale: respectarea obiceiurilor. cu obiceiuri. inovaţiile din domeniul tehnologic al utilajului de producţie care are o importanţă vitală asupra activităţii de producţie şi asupra capacităţii de concurare şi nivelul calitativ respectiv este foarte important de achiziţiona un utilaj mai performant de la începutul activităţii pentru a putea evita pe perioada viitorilor ani nevoia de a reutila secţia de producţie. verificându-se oportunitatea şi eficienţa tuturor activităţilor legate de obiectul tranzacţiei vânzare – cumpărare. nivelul preţurilor la fel este foarte mare. înregistrsrea. Aceasta sugerează nivelul cererii şi a ofertei care in Rep. analiza şi interpretarea informaţiilor referitoare la fenomenele şi procesele pieţei în scopul formularii concluziilor necesare procesului managerial. Unii factori ce aparţin de acest mediu sunt apariţia pe piaţa materiilor prime a unor tipuri de materii noi. însă în prezent mediul de creditare este încă la început şi antreprenorul nu se poate bucura de avantaje considerabile din cauza lipsei formei de creditare precum este lizingul care facilitează cu mult iniţierea şi dezvoltarea afacerilor.Accesibilitatea creditelor este un factor de asemenea foarte important pentru orice agent economic. credinţei şi normelor de consum. 29 . Mediul tehnico-ştiinţific. Deaceia apare necesitatea de segmentare a pieţei. În baza activităţii sale. încă un minus în acest mediu este procentul ridicat al dobânzii care este în mediu de 17%. Piaţa reprezintă o structură internă deosebit de complexă. cu prestigiul şi influienţa sa. şi de realizare a producţiei prin determinarea locului pe care îl va ocupa în cadrul pieţei naţionale şi internaţionale. Descoperirile tehnico-ştiinţifice de obicei sunt admirate sau condamnate de om. în dependenţă de influenţa lor asupra mediului. Piaţa întreprinderii se referă la spaţiul unde ea este prezentă cu produsele sale. nevoi. atât în calitate de vânzător al unor produse cât şi în calitate de cumpărător. întreprinderea selectează modalităţile de sporire a eficacităţii sale. gusturi.Moldova pe piaţa de comerţ actuală este la un vivel ridicat. Ea este formată dintr-o mare diversitate de consumatori. Fiecare întreprindere are un rol special în formarea pieţei globale. Întreaga activitate de marketing este strâns legată de economia de piaţă şi de mecanismul funcţionării pieţei. Ea se defineşte prin gradul de pătrundere a produselor care intră în profilul de activitate în consum al firmei şi se măsoară prin cifra de afaceri efectiva sau potenţială. prelucrarea. tradiţiilor.

acestea v-or fi : strategia penetrării pieţei. cu nevoi şi preferinţe sociale.2 Strategii de marketing Pentru atingerea unui nivel competitiv v-om elabora strategii care ne v-or spori vânzările. strategia dezvoltării pieţei. subgrupe). în cazul nostru va fi o metodă optimă de cucerire a pieţei având în vedere capacitatea mica de producere. Criteriul demografic. Criteriul de comportament prevede împărţirea cumpărătorilor privind fregvenţa cumpărării. actele de cumpărare fiind efectuate în general în dependenţă de apariţia de colecţii noi şi de campaniile de reduceri. Criteriile de segmentare a pieţei de care ne v-om conduce sunt: criteriul demografic şi criteriul de comportament . Totodată strategia nişei reprezintă şi unele riscuri determinate de pericolul ca nişa de piaţă să nu fie suficient de mare pentru a fi profitabilă sau să se satureze. precum şi prin reacţia la complexul de acţiuni de marketing. conforma variabilelor demografice. În acelaş scop v-om implimenta şi strategia nişei acesta se caracterizează prin concentrarea eforturilor asupra unui număr limitat de pieţe. calitatea cerută este optima un mare accent punînd pe aspectul exterior. calitatea cerută. În scopul maximizării impactului produselor asupra consumatorului vom elabora şi implimenta strategii de produs acestea v-or fi determinate de: 30 . sezonier. şi este un consumator foarte activ de articole de vestimentaţie datorită tendinţelor de modă a tinerilor şi a zonei climaterice temperate care presupune o garderobă mare de articole pentru fiecare sezon. determinată prin suplimentarea produselor de pe pieţele existente. strategia dezvoltării produsului. Segmentul la care mă refer este unul cu o putere de cumpărare foarte mare. Segmentul de bază căruia i se va orienta activitatea de producţie va fi femei şi adolescente cu vârsta între 16-55 ani. aceste produse v-or constitui modificări existente sau inovaţii. La baza segmentării se află necesitatea evidenţei depline a cerinţelor diverşilor consumatori. implimentată prin mărirea eforturilor de vânzare şi reclamă. care diferă prin caracteristica cererii la marfă. o vom obţine prin introducerea produselor existente pe noi pieţe. Acest criteriu prevede împărţirea pieţei în grupuri de bază. ca fiind populari factori de deosebire între grupurile de consumatori. 3. Frecvenţa de cumpărare a acestui segment de consumători este în general regulată.Segmentarea pieţei – procesul de divizare a pieţei în anumite părţi (segmente. în dependenţă de evoluţia preferinţelor clienţilor.

ambalarea şi eticheta. calitate. Vom interpreta preţul astfel încât să ne asigure menţinerea cotei de piaţă pe măsură ce creşte concurenţa. Indiferent de gradul de unicitate al produsului. costurile administrative şi de vânzare. Folosind această metodă. diversificarea produselor cu ajutorul unor inovaţii minore.1 Politica de preţ Stabilirea preţului depinde de : factorii interni care sunt – costul. iar întreprinderea va trebui să facă eforturi pentru extinderea sau cel puţin menţinerea părţii sale de piaţă. de comportamentul cumpărătorilor la variaţia preţului. aspectul exterior. Politicile de preţ duse de către întreprindere v-or fi: preţului orientat către concurenţi şi preţului orientat după cerere. precum şi de alte aspecte ale cererii. care reprezintă o formă mai puţin vizibilă şi mai greu de emitat. Scopul esenţial în stabilirea preţurilor îl constituie descoperirea acelei combinaţii de costuri privind preţul de vânzare şi volumul vânzărilor care va acoperi costurile variabile ale realizării unui produs şi va contribui la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea unui profit. Strategia preţului orientat către concurenţi. care va fi bine gîndită având ca scop atragerea cumpărătorilor.3 Politici de marketing 3.- caracteristica produsului oferit. 3. Preţul se va stabili prin negocierea dintre producător şi clienţi acestea fiind persoane juridice. a muncii directe. concurenţa. plus o marjă de profit dorită. dar totodată ţinând seama şi de costuri. design. În cel de-al doilea rând v-om recurge la publicitate. preţul său trebuie să fie acceptabil pentru clienţii potenţiali ai firmei. Tehnica de determinare a preţurilor va fi cea de determinare a preţului de vânzare prin adăugarea unei cote marginale fixe la costuri (adaos). de relaţiile preţ-calitate şi preţ-ciclu de viaţă al produselor.se caracterizează prin stabilirea preţurilor în dependenţă de a concurenţilor existenţi. marja de profit stabilită şi factorii externi .cererea.3. astfel vom tinde să face cât mai dificilă compararea preţurilor prin diferenţierea unităţilor de măsură folosite. concurenţii vor pătrunde pe piaţă. Strategia preţului orientat către cerere se caracterizează prin dependenţa preţului de elasticitatea cererii. gama variată de produse. cheltuielile de fabricaţie. preţul pe care clienţii sunt dispuşi să-l plătească. ţinând cont şi de preţurile existente pe piaţă. Prin reevaluarea 31 . punând un mare accent pe inovaţie. întreprinderea va stabili un preţ format din costul materialelor directe. Dacă un produsele v-or avea succes.

eticheta. dar deoarece întreprinderea va confecţiona o varietate mare de produse. imaginea produsului. coroborată cu folosirea unei reclame speciale şi a unor tehnici de promovare adecvate. Scopul esenţial al politicii de produs îl constituie crearea de bunuri care să corespundă cerinţelor. Componentele acorporale devin tot fregvent elemente hotărîtoare ale deciziei de cumpărare a produsului. dar să-l convingă şi să-l îndrumeze pe consumator spre satisfacerea nevoilor sale raţionale. preferinţelor consumatorilor şi să asigure un profit pe toată duratade viaţă a lor. Structura activităţii promoţionale este: a) Publicitatea b) Promovarea vânzărilor c) Relaţiile cu publicul d) Utilizarea mărcilor 32 . .3 Politica promoţională Obiectivele stabilite de firmă privind politica de promovare: stabilirea unei imagini a firmei. Realizarea acestui obiectiv presupune abordarea produsului din perspectiva de marketing. să dezvolte şi să orienteze nevoile consumatorilor.continuă a preţului produsului. designul şi stilul. 3. Evident. iar la cele cu o cerere mare pe piaţă v-or fi mărite. Această politică trebuie să stimuleze. preţul la unele produse ce v-or avea o cerere mică v-or fireduse. informarea clienţilor asupra produselor şi îmbunătăţirilor aduse lor. calitatea şi aspectul suprafeţei materialului.3. creşterea vânzărilor. comunicaţiile privind produsul. ci şi mărită. care sunt determinate de‫׃‬culoarea şi mărimea solicitată. astfel din contul lor se v-or acoperi pierderile provocate de reducerea costurilor.acorporale. deaceea producând confecţii textile v-om pune un mare accent anume pe componentele acorporale.3.2 Politica de produs În cadrul mixului de marketing produsul ocupa locul central. deoarece el este cel ce satisfece direct cerinţele de consum şi prin vănzarea lui se realizează legătura cu piaţa şi eficienţa economică a firmelor. Politica promoţională are scopul de a urmări nu numai vânzarea mărfurilor. 3. în stabilirea preţului pentru produs trebuie să acoperim costurile totale. partea de piaţă va putea fi nu numai menţinută. marca. Componentele principale ce definesc un produs în viziunea marketingului sunt: componentele corporale.

Reclama trebuie să folosească ilustraţiile care completează produsele sau serviciile. Nu trebuie comunicate prea multe idei într-o siflgură reclamă. deoarece acesta este cel mai important considerent pentru mulţi clienţi. trebuie evitate glumele inserate în mesaj. scurt.e) Manifestări promoţionale Publicitatea este un mijloc de comunicare în masă.Mesajul trebuie să fie uşor de înţeles. . credibilă şi de bun gust.Reclama trebuie să transforme atributele produselor şi serviciilor în avantaje specifice consumatorului . realizarea unei sarcini dificile etc.Managerul trebuie să ia în serios mesajul. . . care îmbină procesul de informare cu cel de convingere.Reclama trebuie să identifice cu claritate magazinul. utilizată în politica promoţională.Reclama trebuie să fie uşor de recunoscut. în general. Adresa magazinului. Partea de bază a publicităţii este reclama ce este un mijloc de stimulare în politica promoţională. . . Fotografiile sau desenele produselor sau serviciilor atrag adesea mai mult atenţia decât o simplă descriere.Localizarea reclamei trebuie să fie simplă.economisirea banilor. cu caracter exclusiv comercial. întreprinzătorul trebuie să facă reclamă produselor şi serviciilor considerate de clienţi valoroase. Ea include ansamblul acţiunilor ce au drept scop prezentarea unui mesaj contra plată de către un agent economic. Designul nu trebuie să distragă atenţia de la mesajul reclamei. care să reflecte imaginea firmei. . . Reclama este o tehnică de comunicare. pentru ca acesta să fie bine înţeles. numărul de telefon şi regimul de lucru sunt elemente importante de reclamă. direct şi elaborat în jurul unei singure idei.Reclama trebuie să fie sinceră.Reclama trebuie să cuprindă preţul produsului (serviciilor). . însă se poate realiza un impact mai mare asupra clienţilor dacă se respectă următoarele principii: . Un avantaj al acestui mijloc de comunicare cu publicul este frecvenţa mai mare de reclamare şi posibilitatea de a efectua o serii de concursuri prin care se vor pune în joc diferite articole confecţionate de către întreprindere astfel aducând un important aport in relaţia mărcii cu 33 . întreprinzătorul trebuie să proiecteze un mesaj cu un stil unic. Micului între prinzător nu trebuie să-i fie frică să menţioneze preţul în reclamă. .Managerul trebuie să proiecteze reclama în jurul unei tematici centrale. Nu există reguli speciale de elaborare a mesajului unei reclame. iar fiecare reclamă trebuie să contribuie la tema generală a reclamei firmei. Tipul de reclamă folosit va fi difuzarea publicităţii la radio ce se bucură de o destul de mare audienţă.

Public preselectat. persoane active ce se informează în mare din reviste.Costuri crescânde. deoarece cheltuielile privind acest mod de publicitate sunt suportate de magazin. Expoziţiile: Expoziţiile va oferi întreprinderii un prilej unic de a face reclamă destinată unui public avizat. în deosebi la vitrine. tipărită). la intrarea în magazine. reducerile organizate. .Piaţa nouă a clienţilor. Cel mai folosit mijloc de informare actual este cel „Print” (media printată. Aceste panouri v-or reprezenta marca intreprinderii şi v-or oferi informatii despre firma în general.Piaţa naturală. Alegerea expoziţiei potrivite poate avea rezultate eficiente pentru întreprindere. Expoziţiile atrag oamenii interesaţi de anumite bunuri şi ervicii şi este foarte probabil ca ei să şi cumpere. dacă se raportează la rezultatele obţinute prin contracte personale şi prezentare. scurtându-se procesul de cumpărare. Expoziţiile oferă un prim prilej de a contacta noi clienţi. Cheltuielile pentru concursurile respective sunt în mediu câte 8 articole vestimentare lunar puse în joc cu o valoare medie de 200 lei = 1600 lei lunar. pot fi o barieră de netrecut pentru unii întreprinzători. Costul participării la o expoziţie este din ce în ce mai mare. Aceasta este o metoda avantajoasa pentru firma. salariile personalului etc. Expoziţiile aduc împreună cumpărătorii şi vânzătorii într-un loc unde produsele pot fi explicate. . deoarece printre consumatorii potenţiali ai produselor confecţionate de întreprindere sunt şi adolescentele. aceasta sporind vânzările magazinului.2600lei.Costuri avantajoase. în ultimă instanţă. să-1 coste pe 34 . Punctul forte a fost pus asupra acestui segment deoarece este unul mult mai ieftin şi foarte eficient în cazul nostru. produsele oferite. Astfel de concursuri au ca scop reducerea surplusului de cheltuieli şi o mai mare informare a populaţiei. Dintre dezavantajele expoziţiilor amintim: . Avantajele prezentării la expoziţii sunt următoarele: . . care nu ar fi accesibili prin alte mijloace.panourile v-or fi amplasate în centrele comerciale prin intermediul carora se v-a realiza marfa. durata de difuzare fiind de o lună. costurile de transport şi amenajare. total cheltuieli cu reclama radio .Efort ridicat. şi achitarea serviciilor către postul radio ce constitui de 1000 lei lunar. O expoziţie prost organizată poate. care în prezent sunt foarte multe şi au un preţ accceptabil. demonstrate şi mânuite.publicul. Înterprinderea va utiliza în vederea promovării produselor panouri pe care se v-or amplasa mesaje publicitare: . . Participarea la expoziţii este avantajoasă din punctul de vedere al costurilor. Taxele de participare.

în diverse oraşe. desene. un element de vestimentaţie al unei case de moda de un altul al unei alte case de moda. ce în prezent se petrec săptămânal. Marca este un semn exterior al valorii si calităţii produselor. omogenitate. Prin intermediul mărcii se asigură nu numai diferenţierea unui produs de un altul. reclama. astfel clienţii îşi vor crea o imagine despre firmă. capacitate de memorizare. atragerea clientelei. putere de evocare.Semnul de marcă (emblema) este o parte a mărcii care poate fi recunoscută. mărcilor trebuie să li se confere multiple atribute care să le sporească forţa promoţională : perceptibilitate ridicată.imaginea culoarea distinctivă sau prezentarea ce are caracter specific. Există diferite tipuri de indicare a mărcii: . Produsele firmei reprezentănd articole vestimentare şi anume şi pentru adolescente. Potrivit specialiştilor. cifre. dar nu poate fi pronunţată. În esenţă marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane care constă în cuvinte. notorietate şi asociativitate. personalitate. dar şi garantarea provenienţei si calitatea confecţiilor. litere. distincţie. planificând demonstraţii de modele. cea externă. combinaţii de culori şi orice combinaţii ale acestor semne. care permite o selecţie rapida a produselor cu o buna reputaţie. Total cheltuieli privind promovarea produselor – reclama radio = 2600 lei Cheltuieli expoziţii – 1700 lei. protejarea consumatorului. De modul în care va fi organizată expoziţia depinde succesul pe viitor al afacerii. Cheltuieli expoziţii – 1700 lei. 35 .întreprinzător mai mult decât beneficiul pe care l-ar putea obţine. Costul acestor expoziţii este destul de ridicat dar merită aşteptările. acestea v-or fi expuse în cadrul concertelor de muzică.4 Marca întreprinderii Marca este o componenta strategica a patrimoniului unui producător de confecţii prin care se diferenţiază produsele fabricilor de confecţii. se are în vedere segmentul cu piaţa ţintă. de exemplul simbolul. Total cheltuieli – 4300 lei 3.

ci şi pe un plan mai larg. conştientizarea numelui mărcii .Numele de firmă este un cuvânt. o literă sau un grup de cuvinte sau litere..Semnul comercial este marca sau o parte a ei . în termeni operaţionali. dacă se recurge la promovarea imaginii corporaţiei în sine sau a unor mărci distincte. calitatea percepută . asigurată din punct de vedere legislativ. ce pot fi pronunţate. Numele de firmă care a fost ales este „ART-INVEST-GROUP” Problema utilizării mărcilor este deosebit de importantă nu numai prin prisma activităţii promoţionale. specialiştii folosind cinci categorii principale pentru a-i defini componentele: . În acest context se urmăreşte conturarea şi cunoaşterea. Semnul comercial apără drepturile excepţionale ale vânzătorului pentru folosirea denumirii de marcă sau a semnului de marcă (a emblemei). alte drepturi de proprietate asupra unor active legate de marcă. fidelitatea faţă de marcă . 36 . a valorii capitalizate în marcă. în viziunea marketingului. respectiv privind însăşi aspectele fundamentale ale existenţei unei mărci sau companii pe o anumită piaţă. independent de numele companiei. companiile sau organizaţiile moderne trebuie să decidă. în privinţa utilizării mărcii sau mărcilor. asocieri ale mărcii (altele decât percepţia calităţii) . . Pe plan strategic.

Asigurarea cu personal a organizaţiei cuprinde mai multe activităţi de bază şi anume: planificarea resurselor umane. recrutarea şi selecţia personalului. cu privire la recrutarea personalului. decese. stimularea materială şi morală până în momentul încetării contractului de munca. precum şi eventuale pensionări.C.L. promovări.R. va fi creat un compartiment ce se va ocupa de personal. Resursele umane sunt esenţiale pentru organizaţie. precum şi crearea unui climat organizaţional corespunzător. Managementul şi personalul Pentru a activa. Managementul Resurselor Umane e definit ca ansamblul activităţilor de ordin strategic şi operaţional. Procesul de asigurare cu personal din exteriorul organizaţiei cuprinde recrutarea. Mangementul Resurselor Umane presupune un complex de măsuri concepute interdisciplinar. 37 . încadrarea. În cadrul S. demisii. aceste resurse sunt: materiale. şi resurse umane. dezvoltări. selecţia. utilizarea prin organizarea ergonomică a muncii. şi numai valorificarea lor corecta poate duce la succesul întregii organizaţii. selectarea şi integrarea personalului. începând cu planificarea acestuia pâna la integrarea în muncă.”ART-INVEST-GROUP”S. organizaţia are nevoie de resurse. financiare. care permite asigurarea cu Resurse Umane necesare îndeplinirii obiectivelor organizaţionale. în timp ce asigurarea cu personal din interiorul organizaţiei presupune unele transferuri. verificări.4.

încadrarea cu personal. pentru a realiza cu succes sarcinile.4. selectie. pregătire. aceasta ne semnifică existenta în organizaţie a două categorii de personal şi a două categorii de relaţii: personalul direct implicat in realizarea produsului de bază. evaluare a performanţelor şi compensare(salarizare). Planificarea personalului se face răspunzând la întrebările esenţiale: cine ce . prin executarea proiectarii. pentru fiecare post se va angaja câte un candidat. Se prezintă ca un document scris care identifică. este bază pentru: definirea postului. O Fisă a postului este o formulare succintă a informaţiilor colectate în procesul de analiză a postului. Necesarul de personal se planifică în dependenţă de sarcinele ce trebuie îndeplinite. responsabilitaţilor. condiţiilor de munca şi specificaţiilor. defineşte şi descrie postul în termenii sarcinilor. De asemenea. pe baza obiectivelor organizaţiei. controlul calitatii. finanţe şi personal. prin utilizarea unor tehnici şi a unui instrumentar specializat. precum şi volumul de lucru ce trebuie acoperit calitativ şi la timp. abilitaţilor şi experienţei. 38 . precum şi direcţiilor în care aceasta se îndreaptă. recrutare. marketing. Întreprinderea va fi condusă de Managerul General fiind compartimentată în patru compartimente care sunt: producere.1 Planificarea resurselor umane Aceasta etapa începe cu analiza tuturor activităţilor din cadrul organizaţiei.trebuie să facş pentru transpunerea în practică a obiectivelor. consiliere carieră. personal care contribuie indirect la realizarea produsului de bază. respectiv: ce. precum şi oamenii necesari în termenii dexteritatilor (indemanarilor). Obiectivul esenţial al analizei postului este să determine sarcinile posturilor de muncă dintr-o organizaţie. orientare. cum şi în ce combinaţie vor fi realizate la un loc de muncă. La aceasta etapa v-om evalua şi identifica problemele specifice din domeniul resurselor umane. cunostinţelor. Având ca activitate de baza producerea de bunuri. cum Răspunsurile vor indica persoanele sau entitaţile structurale ale organizaţiei care trebuie să execute anumite activităţi şi să îndeplineasca anumite sarcini. reproiectarea postului. impune o analiză atentă. De aceste lucruri se ocupă analiza postului. v-om stabili cererea viitoare de angajaţi atât calitativ cât şi cantitativ. Definirea sarcinilor de muncă specifice. calificată. Analiza postului oferă date pentru elaborarea Descrierii postului şi Specificaţiilor postului (Fisa postului).

Titlul postului: Manager comercial. experienţă şi vechime de muncă în domeniu. Compartimentul: Producere. Sarcini şi responsabilităţi: planificarea. Specificaţiile: – persoana prezentabila. Specificaţiile: candidaţii trebuie să dispună de studii superioare în domeniu Industriei Usoare. calculator. Relaţiile postului:contact direct cu celelalte compartimente. mobila şi rechizite pentru birou. Autoritatea: decizie strategica centralizata.varsta nu este limitata. cunostinţelor. Condiţii de muncă: favorabile. Standardele de performantă: lunar sau la necesitate saptămânal sa se prezinte darea de seama cu privire la îndeplinirea activitaţii de producere. abilităţilor şi experienţei pentru a realiza cu succes sarcinile facem. studii superioare în domeniul micului buisness. 39 . administrarea personalului in producere. Standarde de performantă: lunar de prezentat darea de seama a îndeplinirii obiectivelor expuse. aprovizionarea cu materii prime şi diferite materiale. cercetări de marketing. totalitatea activitatilor care asigura desfasurarea procesului de productie. Titlul postului: Manager Producere. administrarea controlului calitaşii. Relaţiile postului: contact direct cu celelalte compartimente. supravegherea şi controlul fluxului tehnologic. Compartimentul: Marketing. Condiţii de munca: este prevazut un birou cu dotatiile necesare pentru desfasurarea normală a muncii. analiza postului pentru fiecare funţie. realizarea produselor fabricate. Autoritate: decizie centralizată. Sarcini şi responsabilităţi: dezvoltarea relaţiilor între firmă şi exterior. încheerea a noilor contracte. e de dorit experienţă în domeniu.Cu scopul de a determina sarcinile posturilor şi funcţiilor existente. telefon. precum şi oamenii necesari în termenii dexteritatilor(indemanarilor). publicitate. şi anume tehnologia confecţiilor.

impozitul pe venit să fie inregistrat şi plătit anual. contacte între compartimente. necesară pentru realizarea activitătilor în stabilirea relaţiilor favorabile între salariaţi. cunoasterea computatorului. Compartimentul: Finanţe. Autoritate: puterea de decizie strategica centralizată. varsta 25-55ani. sporirea rezultatelor finite. Relaţiile postului: contact direct cu celelalte compartimente. posedarea permisului de conducere va prezenta un limbi straine cerute: rusa. comunicabil. Specificaţii : studii superioare.- varsta în limitele 25-55 ani. Specificaţii:. Compartiment: Personal. selectarea pregatirea. . Condiţii de muncă: favorabile.studii superioare. dotaţii: computator. promovarea şi salarizarea personalului. contabil. varsta 25-60 ani. astfel orientând activitatea firmei spre ansamblu a firmei. perfecţionarea. pana la data impusa de catre Ministerul Finantelor. contribuirea la utilizarea eficientă a tuturor resurselor. în deosebi programelor contabile. Titlul postului: Contabil. Sarcini si responsabilităţi: asigurarea firmei cu fortă de munca calificată. experienţă în domeniu nu este obligatorie. Autoritate: decizie totala in domeniu de activitate. Titlul postului: Manager Resurse Umane. anuală. comunicabilî. Standardele de performanţă: să prezinte conform legii darea de seama. Sarcini şi responsabilităţi: evidenţa şi utilizarea eficientă a resurselor financiare necesare pentru desfasurarea activitaţii în înregistrarea tuturor cheltuielilor legate de procurarea şi transportarea factorilor de producţie. avantaj. Condiţii de munca: favorabile. este de dorit experientă de munca în domeniu. lunară trimestrială. Relaţiile postului: relaţii cu mediul extern. 40 ansamblu. determinarea costurilor de producţie şi veniturile firmei.

Salarii soane lunare. 2. . 1 1200 . 1.Necesarul de personal planificat Tabelul 1.înregistrarea tuturor cheltuielilor legate de procurarea şi transportarea factorilor de producţie.˝Galanta ˝. 3. Manager R.aprovizionarea cu materii prime şi diferite materiale. perfecţionarea. . supravegherea şi controlul fluxului tehnologic. Contabil 1 1200 .A.publicitate.selectarea pregatirea.gestionarea activităţii firmei.dezvoltarea relaţiilor între firmă şi exterior. .administrarea personalului in producere.evidenţa şi utilizarea eficientă a resurselor financiare necesare pentru desfasurarea activitaţii în ansamblu a firme . încheerea a noilor contracte . lei 1 3200 Responsabilităţi . . 6.cercetări de marketing. . Total Controlor 1 6 2200 12800 153600 .asigurarea firmei cu fortă de munca calificată.U. 41 .asigurarea sistemului de calitate. astfel orientând activitatea firmei spre sporirea rezultatelor finite.determinarea costurilor de producţie şi veniturile firmei. totalitatea activitatilor care asigura desfasurarea procesului de productie. .planificarea. întreprinderea S. Manager producere/ tehnolog 1 2800 Funcţia Manager general Nr. Total salarii anuale Întreprinderea va angaja personal din sursele interne ale întreprinderii în incinta careia va activa.administrarea controlului calitaşii. realizarea produselor fabricate. .stabilirea relaţiilor favorabile între salariaţi. promovarea şi salarizarea personalului. .Management şi specialişti Nr. 5.contribuirea la utilizarea eficientă a tuturor resurselor. crt. Manager comercial 1 2200 4. . necesară pentru realizarea activitătilor în ansamblu. Per. .

va lucra 4 ore zilnic. astfel încât cei care îndeplinesc condiţiile. Personal / funcţia de Nr. Contabil – deoarece firma S.R.asigurarea funcţionării utilajului .se află doar la începutul activităţii sale şi constituie doar o secţie de confecţii de capacitate mică. astfel plata va fi după orele lucrate.combaterea dificultăţilor privind energia electrică . Manager resurse umane – deasemenea reprezintă o persoană cu mare experienţă ceea ce reprizintă un avantaj. e suficient să angajeze contabil ce va lucra doar câteva ore zilnic.”ART-INVEST-GROUP”S.C.L. In procesul de recrutare v-om soluţiona în mod corespunzător următoarele probleme: -identificarea aptitudinilor şi alegerea sau selecţia candidaţilor ce corespund mai bine cerinţelor posturilor noi sau vacante. Total Total salarii anuale 4. lei Mecanic 1 1344 Hamal Personal de deservire Cusător Croitor 1 1 29 2 34 960 960 1158 1600 6022 463632 Responsabilităţi . Salarii persoane lunare.Mecanic –deoarece utilajul va fi deasemenea arendat de la întreprinderea dată. acesta deasemenea va fi salariat după orele lucrate. 4. Persoana ce se va ocupa de recrutare va fi un reprezentant al compartimentului Resurse Umane. să poată fi selectaţi. croirea reperilor. Se va încheia contract de muncă unde se va specifica orele de lucru. 2.pregătirea materiei prime. Tabelul 2 – Muncitori Nr.îndeplinirea operaţiilor tehnologice. de confecţionare a produselor. Recrutarea Resurselor Umane are în vedere şi analiza posturilor şi proiectarea muncii. 42 . crt. aceasta va deţine informaţii necesare referitoare la caracteristicile postului la calităţile viitorului deţinător al acestuia. 3.2 Recrutarea personalului Obiectivul activităţii de recrutare constă în identificarea unui număr suficient de mare de candidaţi. . 5. anume activând la această întreprindere. 1. acesta dispune o experienţă mare în domeniu.

au în general performanţe mai bune. procesul de recrutare a Resurselor Umane este legat indisponibil de multe alte activităţi de personal ca de exemplu: evaluarea performanţelor. recompense care. dacă au un nivel ridicat . resurse sau medii de recrutare. candidaţii cu pregătire corespunzătoare. Astfel. Astfel. 43 . relaţiile cu angajaţii. iar candidaţii cu o înaltă pregătire vor solicita recompense pe măsură. Conform opiniei lui David J. proces deosebit de important datorită faptului că pot apărea erori de angajare.-identificarea şi atragerea candidaţilor competitivi folosind cele mai adecvate metode. constituie un principiu pentru organizaţie. Oferta de Resurse Umane va influenţa nivelul salariilor. stimulează şi facilitează în acelaşi timp procesul de atragere a unui număr mai mare de candidaţi cu o pregătire profesională cât mai bună. la rândul lor. Cherrington. recompensele angajaţilor. Soluţionarea cu succes a acestor probleme înseamnă succesul întregului proces de asigurare cu personal. respingerea unui candidat competitiv sau angajarea unuia slab pregătit. iar existenţa în cadrul organizaţiei a unor preocupări permanente pe linia performanţelor implică identificarea şi atragerea unor candidaţi cât mai competitivi. pregătirea sau dezvoltarea personalului.

care poate magazine. de factori externi şi interni: • Condiţiile şi schimbările de pe piaţa muncii. procesul de asigurare cu personal. Recrutarea personalului fiind o activitate complexă. aceasta putem urmări în figura de mai jos. dar care. este afectată de o serie de constrângeri. Cadrul legislativ sau juridic(legi. poate fi privit şi ca o serie de filtre sau un proces de triere în cadrul căruia solicitanţii sunt filtraţi în urma unor activităţi specifice domeniului Resurselor Umane. pentru că modificările în timp ale acesteia influenţează procesul de recrutare al personalului. etc. putând fi pozitivă sau negativă.Din altă perspectivă. decrete) adecvat domeniului Resurselor Umane ce Sindicatele au un rol activ în procesul de asigurare cu personal. transportul. • • • • Atracţia zonei sau a localităţii. prin prevederile Reputaţia organizaţiei care este destul de complexă. precum şi facilităţile locale ( exemplu – locuinţa.) reglementează diferi aspecte ale procesului de asigurare de personal. intrarea pe piaţa de muncii a forţei de muncă feminine sau de vârstă înaintată. contractelor colective de pot influenţa negativ procesul de recrutare. atrage sau respinge potenţialii candidaţi 44 . Politicile de recrutare şi deciziile pe care le aplică organizaţia sunt afectate de unele schimbări în situaţia pieţei cum ar fi: tendinţele demografice.

sarcinile. deceselor. identificat şi atras. timpul necesar ocupării este mai mare. • Situaţia economico – financiara a organizaţiei. echitabilă şi flexibilă. etc. Această culegere de informaţii se va verifica prin intermedierea managerului general. • Obiectivele organizaţionale reflectate în obiectivele din domeniul Resurselor Umane şi în practicile manageriale din domeniul respectiv care afectează atât procesul de recrutare cât şi potenţialii candidaţi. Plecările –va fi examinată evidenţa plecărilor bază pe care se pot demara demersurile de recrutare pentru posturile vacante datorită demisiilor. etc. influenţele familiei. candidaţi sunt greu de găsit sau localizat. responsabilităţile. se poate stabili concret necesarul de recrutat. pentru anumite posturi. preferinţe care la rândul lor pot fi influenţate de o serie de factori ca: atitudinile si aptitudinile dezvoltate. fără improvizaţii şi fără adaptarea unor decizii de circumstanţă luate de la o zi la alta. Din compararea celor două. pentru ca recrutarea personalului antrenează Alţi factori ce pot să facă ca în activitatea de recrutare să apară unele dificultăţi pot fi: Necesitatea de a identifica şi de a atrage o parte din potenţialii candidaţi în mod Existenţa unor posturi mai speciale sau foarte complexe pentru care potenţialii confidenţial şi fără publicitate. De obicei. prietenilor. 45 . pentru anumite domenii de activitate .• Preferinţele potenţialilor candidaţi. descrierii şi specificaţiei postului. pentru asemenea posturi. vor atrage sau. pentru un anumit regim de muncă şi odihnă. unele resurse şi presupune anumite cheltuieli aferente procesului. Structura planului de recrutare O politică de recrutare trebuie să fie coerentă. obiectivele. Studiul posturilor – se va efectua pe baza analizei. Organizarea posturilor şi a oamenilor – trebuie cunoscută atât organizarea aplicată ca punct de plecare cât şi cea de perspectivă. mijloacele folosite. vor respinge potenţialii candidaţi competitivi. În situaţiile în care organizaţiile anticipează prezenţa unor dificultăţi în procesul de recrutare al personalului este necesar realizarea unei analize complexe şi complete a tuturor factorilor care. după caz. pentru a se cunoaşte dacă respectivele posturi vacante se vor ocupa prin promovarea internă sau recrutare. pensionarilor. evidenţiindu-se informaţiile privind denumirea postului. experienţa profesională. Procesul de recrutare se va desfăşura după următoarele componente: Culegerea informaţiilor – în cadrul căreia se va elabora un plan de recrutare sub forma unui studiu privind obiectivele generale ale organizaţiei.

publicaţii. noul loc de muncă cerând alte capacităţi şi aptitudini. prin luarea în considerare a vitezei cu care se reînnoieşte personalul. Ca şi avantaje se pot menţiona: • • Firma. Promovarea sau transferul pe anumite funcţii a unor persoane dintre angajaţii organizaţiei este o altă cale de ocupare a posturilor vacante. Dar apare un inconvenient conform căreia. putându-se recruta personal calificat cu costuri reduse. Principalele cauze care pot duce la eşecul recrutării sunt următoarele: . fiind bine cunoscuţi ca performanţe. Recrutarea internă În acest context. radio sau televiziune. invitând angajaţii să solicite funcţiile respective.recrutarea nu este concepută ca o activitate de marketing.Calculul nevoilor directe – de recrutare se va efectua prin simpla comparare a efectivului teoretic cu cel real. . scrisori. Se va ţine seama şi de persoane care anterior au părăsit organizaţia pentru a-şi continua cursurile pentru formarea familiei. Acest tip de recrutare are atât avantaje cât si dezavantaje. selecţia nu va fi neglijată. care face mult mai dificilă găsirea candidaţilor. sau cunoştinţelor lor. Această metodă va fi folosită înaintea recrutării externe. angajaţii v-or fi înştiinţaţi despre funcţiile vacante prin afişare. Ca surse de recrutare a personalului v-om folosi internă şi externă deoarece întreprinderea în incinta cărei v-om activa dispune de personal calificat şi anume specialişti. le angajaţilor. satisfacerea stagiului militar. Astfel această modalitate va fi una din cele mai eficiente. O altă sursă internă o reprezintă angajaţii în formare. . Unii angajaţi pensionaţi din cadrul organizaţiei v-or fi reangajaţi pentru a lucra sau dacă pot v-or fi rugati sa recomande persoane dispuse să se reîncadreze în organizaţie. Angajaţii pot avea cunoştinţe care au aceeaşi pregătire ca şi ei pe care i-a cunoscut la conferinţe sau la diverse cursuri de specializare.enunţarea prea detaliată a cerinţelor postului.subiectivismul în conceperea anunţului pentru ocuparea postului şi în stabilirea surselor de recrutare. . pot fi oferite activităţi superioare faţă de postul deţinut 46 . pentru ca proprii angajaţi să fie pregătiţi pentru a solicita un anumit post. Dar. O sursă de recrutare a personalului va fi angajaţii existenţi care pot realiza o bună proiectare prin intermediul familiilor. performanţele bune ale individului la un loc de muncă s-ar putea dovedii inferioare altei poziţii din firmă. Greşelile ce pot apărea în cadrul procesului de recrutare influenţează negativ activitatea organizaţiei deaceea fiecare etapă trebuie elaborată cu stricteţe. organizaţia are posibilitatea de a cunoaşte mult mai bine punctele slabe si cele tari ale Atragerea candidaţilor este mult mai uşoară pentru că.incompetenţa sau lipsa de interes a celor ce efectuează recrutarea.

Orhei dispune de radio local). metodă ce presupune o audienţă mai largă. din cauza unei oarecare doze de subiectivism să se favorizeze recrutarea unor cadre mai puţin corespunzătoare. . metoda informală va fi conectată cu metoda formală. ceea ce duce la demoralizare şi în final la scăderea performanţelor. neputându-se evita inerţia manifestată uneori în faţa schimbării sau în faţa ideilor noi. . Metoda informală. prieteni.aici se va. este necostisitoare. Această metodă se caracterizează prin căutare de persoane ce doresc să se angajeze. se aplică rapid. Metoda formală. expunându-l la riscul pierderii lui. anunţuri 47 . cunoscuţi. De aceea.• • • • • • • Selecţia conform criteriilor organizaţionale este mult mai eficientă Probabilitatea de a lua decizii eronate este mai mica.Implică dezvoltarea unor programe adecvate de „training” care să permită pregătirea propriilor angajaţi pentru a-şi asuma noile responsabilităţi. tocmai pentru a nu fi interesate de întreprinderea la care candidatul are deja un loc de muncă. Dar de asemenea informaţii deţinut despre aceştia folosirea recrutării interne. . aflate în căutare de lucru pe piaţa muncii sau doritoare să schimbe locul de muncă pe care-l deţin. Aceste relaţii personale se vor dovedi eficiente dacă aceste investigaţii se fac în mod discret. există şi anumite aspecte negative sub forma unor dezavantaje care privesc recrutarea exclusivă din interior: .Dacă speranţa de promovare nu se materializează oamenii devin apatici. În acest scop v-om apela la diferite forme de publicitate. ca. Recrutarea externă Recrutarea din exterior se va face prin metoda informală şi formală. tocmai datorită volumului mare de Timpul necesar orientării şi îndrumării pe post a noilor angajaţi este mult redus Caracterul secret al unor tehnologii şi a „know – how” .Promovarea doar pe criteriul vechimii şi a experienţei neglijăm competenţa putând dăuna organizaţiei prin promovarea unor persoane incompetente. şi se va folosi pentru angajarea personalului din secţiile de producţie.lui necesar utilizării acestora impune Creşte motivaţia angajaţilor iar oportunităţile de promovare sunt stimulative Recrutarea este mult mai rapidă şi mai puţin costisitoare Se solidifică sentimentul afiliere şi se amplifică loialitatea faţă de organizaţie. Totuşi există riscul. cerându-se acestora să apeleze la persoane interesate de angajare. recurge la angajaţii care există în organizaţie. radio( or. avangardiste. dintre rude.Se împiedică infuzia de „suflu tânăr” şi nu favorizează promovarea de idei noi. e necesar. Metoda informală .

a celui mai competitiv sau potrivit candidat pentru ocuparea unui anumit post. întâlnirile relativ sumare.costul mai ridicat determinat de căutarea pe piaţa muncii care este mai vastă decât întreprinderea. Dar există şi o serie de dezavantaje: . 4. timp şi imagine. înainte ca solicitantul să completeze formularele de cerere ale unui post. acesta v-a fi realizat. cu scopul de a vedea dacă acesta are şanse de a fi ales pentru postul disponibil. Recrutarea din exterior prezintă următoarele avantaje: . care ar putea folosi şi experienţa sa mai bine în altă funcţie sau în alta poziţie. reducându-le şansele de promovare. satisfăcut de ceea ce face.descurajează angajaţii actuali ai întreprinderii. in unele cazuri. micropublicitate. plasarea într-o funcţie nepotrivită poate conduce la eforturi şi timp suplimentar pentru angajat. deoarece nu au nici un fel de obligaţii faţă de cei din interiorul organizaţiei. .oamenii care vin din afară. Angajaţii incapabili de a realiza cantitatea şi calitatea muncii aşteptate pot costa organizaţia mulţi bani. pot fi mai obiectivi. cel în cauză este orientat spre locul de muncă în care se preconizează că va da un randament maxim şi va fi pe deplin mulţumit. mai puţin cunoscută şi mai diversificată. Astfel. reviste de specialitate. etc. . de adecvare între cerinţele unei funcţii şi capacităţile fizice şi psiho – intelectuale ale candidatului secţionat. promovând progresul întreprinderii. şi în baza rezultatelor obţinute. potrivită anumitor criterii. comunicarea la Oficiul Forţelor de Muncă. Adecvarea dintre cerinţele postului şi capacitatea angajatului este importantă şi pentru persoane care solicită funcţia respectivă. Astfel.evaluările celor recrutaţi din exterior sunt bazate pe surse mai puţin sigure ca referinţele. selecţia personalului este acea activitate a Mangementului Resurselor Umane care constă în alegerea.favorizează aportul de idei noi. Procesul de selecţi Primul pas al procesului de selectie v-a fi interviul initial de alegere.scrise şi afişate în locuri publice.se fac economii în costurile de pregătire pentru întreprindere ( vin persoane pregătite). prin selecţie se pun în evidenţă calităţile sau prezenţa/absenţa unor contradicţii profesionale. interviurile. . 3 Selecţia personalului Procesul de selecţie al personalului trebuie privit ca o activitate de armonizare. 48 . contactarea directă a întreprinderii. . Cu alte cuvinte.

concisă. Această scrisoare trebuie adresată şefului compartimentului de personal sau directorului de general.V. Baza de pornire şi realizare a interviului. să fie însoţit de o scrisoare de intenţie. solicitanţii v-or fi evaluaţi pentru a determina dacă sunt acceptabili pentru a participa în continuare la procesul de selecţie. arătând că deţine informaţii despre organizaţie. Calificarea minimă necesară. starea civilă. cu Înregistrarea solicitanţilor ce doresc să ocupe o anumită funcţie. motivaţia pentru noul serviciu etc. În structura sa. formularul de angajare este chiar C. soţiei. adresa. referinţe pentru angajare. Plata aşteptată.V. Aceasta serveşte unor scopuri variate: personal. sunt incluse: scopul. Candidaţilor ce pretind la un post managerial . Cu cât se va cunoaşte mai mult despre organizaţie. Stilul exprimă personalitatea candidatului fiind necesar sa exprime încrederea în sine. Pe baza răspunsurilor primite. obiectivele. Scrisoarea trebuie să fie scurtă. punctele forte şi slabe ale candidatului. clasic.V. Disponibilitatea pentru muncă. etc. Va avea structura unui C. Cu alte cuvinte.este indicat ca un C. Mai pot fi menţionate aspecte cum ar fi salariul actual.-ul un standard al angajatorului. Trebuie să facă dovada interesului faţă de firmă. Interviul va avea urmatoarele aspecte privind contextul‫׃‬ Interesul solicitantului pentru funcţie. pregătirea.În situaţia interviului se v-or pune întrebări asupra unor chestiuni pe baza cărora să se determine în ce măsură candidatul îndeplineşte unele cerinţe şi candidaţii pentru a realiza sarcinile funcţiei oferite. Formularul de cerere pentru angajare Completarea acestui formular se v-a face de către solicitanţii acceptaţi după interviul iniţial. informaţii asupra soţului. Locul de muncă oferit. organizaţie. În general formularele de cerere de angajare v-or cuprinde aspecte ce privesc datele personale . Eventualele aspecte specifice. Scrisoarea trebuie să stimuleze interesul cititorului. şcoli absolvite. şi să aibă un stil direct. Serveşte cercetării eficienţei procesului de selecţie şi a altor probleme de 49 . care nu repetă informaţiile conţinute de acesta.

şi compararea candidaţilor între ei.V. Urmărirea integrării candidaţilor ce au fost selectaţi.-ul. culegerea sistematică a acestora şi oprirea când au fost obţinute. etc. diplome deţinute situaţie familială. Candidatul va fi primit întrun cadru adecvat. Interviul de selectie se va desfasura sub urmatoarea forma: Interviul va fi dus de catre un oficial al Departamentului Resurse Umane. scrisoarea de intenţie si formularul de înscriere înaintea Controlul interviului este foarte important. Informaţii biografice aici se va indica: pregătire şcolară. • • Candidatul trebuie informat la sfârşitul interviului care va fi pasul următor. motivaţii. acesta presupune cunoaşterea informaţiilor ce Intervievatorul trebuie să ştie să conducă interviul. pentru a ştii ce întrebări să pună. Candidatul trebuie să aibă o cameră liniştită unde să aştepte. prezent situaţie economică. reducându-se riscul insatisfacţiei angajatului. Intervievatorul trebuie să fie pus la curent cu programul de intervievare. să nu vorbească mai mult de 25% din Abordarea realistă a funcţiei presupune ca cel care conduce interviul trebuie să ofere informaţii astfel încât să fie suficient timp pentru candidat. care trebuie conceput Intervievatorul trebuie să vadă C. trecut. în legătură cu particularităţile postului. agreabil. Aceste informaţii vor face posibilă prevederea performanţelor viitoare ale candidatului la locul de muncă. astfel încât. Culegerea de informaţii este etapa în care trebuie să se obţină maximum de informaţie privind activităţile desfăşurare anterior de către candidat. aspecte biografice. Cu ajutorul lui se va procesa şi evalua informaţiile obţinute despre candidat. timpul interviului de fond. despre organizaţie. trebuie obţinute. interviului. La planificarea interviului v-om tine cont de urmatoarele aspecte: • • • • • • • Candidatul trebuie anunţat unde şi când are loc interviul şi cu cine trebuie să ia legătura.atât este mai uşor să se dovedească modul în care abilităţile candidatului pot fi valoroase pentru organizaţie. Personalul va fi angajat în urma interviului de selecţie Scopul interviului este de a obţine informaţii despre candidat. corecte despre postul pentru care se desfăşoară selecţia. liniştit. candidatul să poată evalua. prezent 50 . propriile aşteptări la funcţie.

etc. nefavorabilă. nefavorabilă.Una psihologică ( să ştie să asculte. de exemplu : teatare pentru droguri.Informaţii despre activitatea profesională: Experienţă profesională Posturile ocupate şi intervalele de timp aferente Funcţiile şi responsabilităţile avute Elemente psihologice privind atitudini şi trăsături de caracter observate. policlinici. să fie obiectiv. Statutul familial şi pregătirea profesională a candidatului: Observaţii Apreciere globală. În anumite contexte. Standardele medicale pentru fiecare funcţie trebuie să fie realiste şi adecvate cerinţelor specifice fiecărei funcţii. IV. favorabilă. nefavorabilă. III. nefavorabilă. cât şi pentruanumite capacităţi şi aptitudini psihice şi fizice specifice fiecărui candidat la ocuparea unui post. incertă Atitudini şi trăsături de caracter ce apar în timpul interviului: Observaţii Apreciere globală. testare genetică. să reţină esenţialul. incertă Experienţă profesională: Observaţii Apreciere globală. incertă Statutul economic: Observaţii Apreciere globală. II.Una de specialitate ( să cunoască bine specificul postului. favorabilă.4 Angajarea şi integrarea profesională 51 . După interviu. 4. Acest examen are ca scop obţinerea de informaţii despre starea de sănătate a solicitanţilor. problematica organizaţiei ) 2. specialistul va completa o fişă de evaluare în cadrul căreia se vor acumula aprecierile cu privire la răspunsurile date: I. favorabilă. clinici şi spitale ). favorabilă. Examenul medical sau fizic. examenul medical poate include examene specifice. După ce sa luat decizia de angajare candidatul se v-a supune examenului medical. e necesar atât pentru a verifica starea generală de sănătate. Examinările se v-or efectua de către instituţii şi personal medical abilitat în acest sens ( dinspensare medicală de întreprindere. incertă Persoana din întreprindere ce va conduce discuţia va avea o dublă competenţă: 1. să sesizeze posibilele contradicţii din afirmaţiile candidatului.

Orice modificare a condiţiilor şi clauzelor contractuale v-or fi aduse la cunoştinţă angajatului în termen de o lună. condiţia de lucru. atrăgându-şi adversitatea celorlalţi. optimă. Tabelul 3. criteriile de evaluare rezultatelor. etc. impozite etc. are datoria să facă instruirea generală. persoana cu care va colabora. ca organizator al activităţi profesionale. responsabilităţile. echipament de protecţie.Angajarea fiecărei persoane se va face în acord cu legislaţie în vigoare în acest domeniu. Pregătirile pentru primire se fac înainte ca noul membru să sosească. iluminat. Şeful direct. El va adopta o atitudine prietenoasă. modul de organizare. facilităţile oferite personalului cât şi informaţii referitoare la postul ocupat şi subdiviziunea din care aceasta face parte . se va comanda utilizarea unei mape de întâmpinare care să recunoască toate informaţiile utile. organizaţia are obligaţia de a asigura condiţii de lucru corespunzătoare legislaţiei în vigoare privind nivelul noxelor. cu efecte negative asupra rezolvării firmei. cel net. fie la locul de muncă. noul angajat va primi atât informaţii cu privire la obiectul de activitate. Pentru o integrare rapida şi eficace. în acest sens. pentru noul venit. în funcţie de importanţa postului. Locul de muncă trebuie să conţină tot ceea ce e necesar. Angajatul va primi o înştiinţare în care sa precizeze salariul brut. Şeful direct trebuie să-şi rezerve un anumit timp din activitatea sa pentru a fi împreună cu noul angajat în prima sa zi de muncă. Contactul cu noul şef se va realiza.sarcinile. Între organizaţie şi angajat se va încheia un contract de muncă ce ţine seama şi de elementele stabilite în timpul interviului. noul angajat fiind însoţit şi prezentat de reprezentatul personal sau la conducerea firmei. componenţele.. Forţarea ritmului de integrare profesională poate duce la creşterea fluctuaţiei personalului. comportamentul aşteptat. relaxantă şi se va obţine de la remarci defavorabile despre noii colegi ai angajatului. de adecvare a personalităţii sale la cea a grupului. locul ocupat in contextul socio-economic. nefiind tratat ca un străin. de adoptare a acesteia la cerinţele de munca şi comportament ale colectivului în cadrul căruia lucrează.Responsabilităţile integrării profesionale 52 . ventilaţiei. Integrarea socio-profesionala reprezintă procesul de asimilare a unei persoane în mediul profesional. Astfel se creează un microclimat familiar. sporuri. după ce l-a prezentat celorlalţi membri ai echipei. precum şi de asemenea unui mentor care să-l ajute pe noul angajat atât în munca sa cât şi în cadrul relaţional cu colegii şi superiorii rapid izolat de colectivitate.

relaţiile interpersonale. Se poate spune că integrarea noului angajat va lua sfârşit. de preferinţă scrise.Factorii de răspundere Compartiment de Resurselor Umane Responsabilităţi . reacţiile la diferiţi stimuli şi participarea la realizarea obiectivelor firmei.evoluarea activităţilor de integrare . misiunea.să prezinte toate informaţiile strict necesare.adoptarea fricţiunilor şi a succesiunilor pe care le pot provoca iniţiativele noului angajat Cunoaşterea noilor angajaţi cere timp.explicarea structurii organizaţiei . interesele. obiectivele. identificându-se atitudinea. Scopul integrării profesionale este: . aspiraţiile sale. regulamentele de ordine interioară.dialogul direct periodic cu noi angajaţi . comportamentul. atunci când acesta e capabil să-şi îndeplinească corect sarcinile postului pe care îl ocupă. Dar integrarea profesională nu înseamnă numai ajutor angajatului ci şi observarea acestuia pe o perioada mai îndelungată după angajare.controlul integrării Manager producere . strategia politică a firmei.informaţii generate. . ritmul de progresare. integrarea lor va depinde de o serie de factori care vizează motivaţia. .înscrierea angajaţilor pe statul de plată . . facilităţi de orice fel de care se bucură în cadrul organizaţiei. pe linie profesională ale noilor angajaţi şi să asigure mijloacele pentru rapida lor înlăturare 53 . Pregătirea noilor angajaţi se va realiza astfel încât aceştia să simtă că aparţin organizaţiei şi sunt utili realizării obiectivelor.planificarea activităţilor de integrare . Informaţiile necesare noilor angajaţi se grupează în trei categorii: .prezentarea detaliată şi precisă a drepturilor şi Supraveghetorul (reprezentant compartimentului îndatoririlor Resurse umane) . Acest lucru se va realiza încredinţănd sarcini concrete cărora li se atribuie obiecte precise.sensibilitatea echipei de lucru pentru primirea noului angajat .informaţii generale asupra activităţilor curente ale organizaţiei şi ale muncii pe care angajatul urmează să o desfăşoare.informaţii despre atribuţiile locului de muncă .informaţii despre istoricul organizaţiei.să prezinte identificarea principalelor lacune. Managerii şi membrii grupurilor de muncă v-or fi pregătiţi să primească noii angajaţi. etc.explicarea obişnuitelor şi tradiţiilor organizaţiei sau ale grupului de muncă . performanţa în muncă.

4. apartenenţă de rasă şi naţională. în funcţie de posibilităţile financiare..5 Recompensele personalului Recompensa angajatului reprezintă totalitatea veniturilor materiale şi bănesti. sex. determinate direct sau indirect de activitatea desfasurată de angajat.Obligativitatea stabilirii unui salariu minim pe economie sub nivelul cărora nu pot fi plătite nici un salariat. ceea ce va servi ca un stimul şi totodata va reduce absenteismul fată de muncă.Salarizarea angajaţilor este în raport cu cererea şi oferta de muncă pe piaţa muncii. Forma de salarizare aleasă este: salarizarea în acord sau cu bucata . Forma de salarizare cu bucata pentru cusutorese a fost aleasă. . fiind concretizate în salarii. Obiectivul final al integrării îl constituie crearea sentimentului de apartenenţă la firmă şi apoi. La stabilirea salariului v-om ţine cont de principiile prevederii Legislative cu prvire la salarii a Republicii Moldova care sunt‫׃‬ .să acorde prioritate calităţii munci şi responsabilităţilor . rezultatele şi condiţiile de funcţionare a înterprinderii. de identificare cu firma şi misiunea ei. Pentru celelalte categorii de salariaţi a fost aleasă metoda de salarizare în regie. . argumentez: productivitatea muncii nu poate fi masurată cu precizie: munca nu poate fi normată pentru a stabili exact timpul normat de execuţie a sarcinilor. a înlesnirilor şi avantajelor prezente sau viitoare.pentru cusutorese. cantitatea şi calitatea muncii. confesiune şi stare materială. convingeri politice. în funcţie de timpul efectiv lucrat şi realizarea integrală a sarcinilor de serviciu stabilite.să insiste însuşirea principiilor care permit menţionarea unui climat favorabil de lucru.Stabilirea concretă a fiecărui salariu se va realiza prin negocieri colective sau individuale. Însă aplicarea unei astfel de metode de salarizare cere să fie respectate unele reguli: prime. 54 salarizarea în acord să nu conduca la diminuarea calitaţii produselor sau la nerespectarea prin salarizarea în acord să nu se ajungă la depaşirea consumurilor specifice normate de materii regimurilor tehnologice şi a măsurilor de protecţie şi securitatae amucii: . acestor categorii salariile li se v-or acorda stabilit pe luna.Nu se admite discriminarea pe motive de vîrstă. . şi în regie pentru celelalte categorii de angajati. argumentez: rezultatele muncii pot fi masurate.

mizând pe pornirea lor launtrică de a-şi satisface nevoile prin munca lor. adică trebuie motivaţi. o lipsa.6 Motivarea personalului Motivaţia este o stare interioara ce energizează. Un motiv a fost descris de psihologi ca o neliniste. este necesară încredere. Motivaţia. un organism face ceva. 4. În dependenţă de realizarea productiei se v-or oferi comisioane. având deci semnificatia voinţei de a realiza. bunavointă şi întelegere faţă de cerinţele şi dezideratele lor. Organizaţia îşi va motiva angajaţii prin oferirea diferitor premii. să aline dorinţa.7 Programa de lucru Zilele de lucru v-or constitui: de luni până sâmbăta. să atenuieze forţa.4. întrerupere pentru masă de la orele 12 la 13. orientând comportamentul său în direcţia unui obiectiv. Pentru a-i imobiliza pe oameni nu există mijloace formale. Cei care pot şi doresc să lucreze mai bine trebuie ajutaţi. Concediile de odihnă se v-or acorda o dată pe an. Pentru menţinerea disciplinei deasemenea se v-or implimenta strategii legate de motivaţie: se prevăd micşorări ale salariilor celor ce provoacă indisciplina sau conflicte în interiorul organizaţiei. duminica zi de odihnă. o forţă. în mod diferenţiat. pentru realizari deosebite. să înlature lipsa. acestea v-or fi cu plată. Orele de lucru: de la 8 la 17. Odată aflat sub stăpînirea unui motiv. activează sau pune în mişcare un individ. este una dintre cele mai importante sarcini cu care se confruntă un manager. o dorinţă puternică. ceva care sa reducă nelinistea. 55 .

Sortimentul de produse confecţionate de către S. Organizarea producţiei 5. crt. Organizarea ştiinţifică a procesului de producţie trebuie să asigure prin metode şi tehnici de organizare folosite respectarea unor principii de organizare de bază‫׃‬ proporţionalitatea.1 Organizarea procesului de producţie Organizarea producţiei reprezintă ansamblu de măsuri cu caracter economic şi tehnicoorganizatoric referioare la stabilirea. ritmicitatea. Tabelul 5. paralelismul.5. Nr.GROUP˝S. gradul de specializare a întreprinderii.1. asigurarea şi coordonarea mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă în aşa fel. volumul producţiei. continuitatea.R. încât fabricarea produselor să se efectuieze în cele mai bune condiţii. Nivelul maxim de eficienţă se obţine printr-o fundamentare ştiinţifică adecvată a deciziilor luate. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Denumirea produsului Costum pentru femei Costum pentru adolescente Pantalon pentru femei Pantalon pentru adolescente Fustă pentru femei Fustă pentru adolescente Jachetă pentru femei Jachetă pentru adolescente Bluză pentru femei Bluză pentru adolescente Pardesiu pentru femei Rochie pentru femei Rochie pentru adolescente 56 .˝ART-INVEST. Tipul de producţie confecţionat de secţia planificată se caracterizat prin nomeclatorul producţiei fabricate.L. linia dreaptă.C.

la recepţia ţesăturilor se verifică cantitatea materialelor intrate în conformitate cu documentele de însoţire. Metoda de organizare a producţiei în flux necesită divizarea procesului pe operaţii şi repartizarea lor pe locuri de muncă concrete amplasate în conformitate cu procesul tehnologic al fiecărui model aparte. În conformitate cu calculul efectuat pentru 57 . gradul de înzestrare tehnică. Reeşind din sortimentul de produse ce planifică să realizeze firma. ansamblurilor. precum şi calitatea acestora: se precizează metrajul ţesăturii. Procesele de producţie se v-or desfăşura în secţiile de bază ale întreprinderii acestea fiind‫׃‬ secţia de pregătire. ţinând cont de indicatorii mărimii şi taliei şi normele pentru un articol şi toată cantitatea de articole. care îndeplinesc anumite sarcini şi funcţii. articolelor prelucrate cu ajutorul diverselor mijloace de transport. folosind metode de organizare a producţiei în flux. Activitatea de producţie se va realiza prin intermediul procesului de producţie. Acest lucru este necesar pentru evidenţă la croit şi completarea paşaportului cu indicarea parametrilor fiecărei ţesături. mărimea deşeurilor de producţie etc. ţesăturilor alese. ţinând cont de informaţia conţinută în paşaportul ţesăturii pentru utilizarea economă a acesteia şi tipul ţesăturii. în cazul executării comenzii de producţie. astfel asigurând funcţionarea neîntreruptă a procesului de producţie. Alegerea culorilor este necesară pentru utilizarea eficientă a timpului de lucru în secţia de cusut. ceea ce contribuie la utilizarea eficientă a capacităţilor de producţie. structura de producţie a secţiilor. amplasarea funcţională a utilajului. secţia de croi. întocmirea fişei croirii. în conformitate cu specificaţia pentru un anumit model. existenţa defectelor. iar organizarea producţiei în flux. astfel.Tipul de producţie influienţează şi determină metodele de organizare a producţiei şi a muncii. Procesul tehnologic în secţia de pregătire este determinat de următoarele etape interdependente: recepţia materialelor. secţia de producere. Procesul de producţie reprezintă unitatea organică a două procese‫׃‬procesul tehnologic şi procesul de muncă. sistemul de de organizare trebuie să fie foarte flexibil. Din practică se ştie că. tipul de producţie realizat este în serie. fişa croirii se completează în serviciul de calcul al secţiei de pregătire. acesta fiind destul de variat. se obţin rezultate remarcabile în procesul de producţie. Secţia de pregătire – aici ţesătura. în baza facturii – ordin este transportată de la depozitul de materiale. cantitatea articolelor obţinute din metrajul total şi pe fiecare bucată în parte. În acest caz se asigură continuitatea procesului de producţie care permite a reduce timpul de confecţionare a articolelor ca rezultat al mişcării permanente a detaliilor. desenul şi culoarea ţesăturii în scopul determinării normei de consum materiale şi consumurilor privind retribuirea muncii. se determină sortul.

nasturii. Eliberarea de la depozit a furniturilor şi altor materiale auxiliare se efectuează în baza facturii anexată la fişa croirii. Este de remarcat că fişa croirii se utilizează deoarece producţia se va croi pe partide. Pentru forma de organizare a producţiei în flux este necesară coordonarea muncii tuturor sectoarelor producţie. dacă estenecesar perfecţionarea succesiunii tehnologice. În acest scop la fişa de însoţire se anexează bonuri pentru evidenţa consumurilor de muncă în care se indică numărul operaţiei.sectorul de cusut. şi alte furnituri şi astfel de materiale cum sunt etichetele. de aceea pe toate sectoarele tehnologice se completează bonuri. după care se va elabora modelele etalon sau în dependenţă de cămandă de fiecare model şi mărime câte un articol. Procesul tehnologic al secţiei de producţie include sectoarele‫׃‬ . precum şi materialele pentru căptuşeală. ţinând cont de fişa croirii se întocmeşte sarcina pentru secţia de croit. întărituri.materiale. o numerotare a detaliilor croielii.pregătirea materialelor pentru croit. După examinarea de către tehnolog şi managerul de producere a articolelor etalon. Pentru a obţine produsul finit în cursul efectuării unor operaţii tehnologice în secţia de producţie se utilizează materiale auxiliare care sunt: aţa de cusut. dublura. În cadrul secţiei de pregătire va există sectorul experimental unde se va forma informaţia primară privind fabricarea articolelor. datele se trec în harta croirii în ansamblu pe metraj. Fişa croirii constituie baza pentru livrarea de la depozit a materialelor împreună cu paşapoartele pentru fiecare bucată de ţesătură şi tiparele pentru modelul lansat în producţie. după care se formează pachete cu repere. trecând printr-o serie de operaţii continue şi consecutive. Secţia de producere . efectuându-se consumuri de muncă şi materiale minime. garnituri şi furnitura pentru ţesături şi se trimit în secţia de croit. în baza cărora se v-or determina norma de consum. pentru care se întocmesc fişele de însoţire ţi sunt transportate în secţia de producere. 58 . În secţia de producţie se utilizează metoda de organizare a producţiei în flux în care prelucrarea produselor se divizează în operaţii executate continuu şi consecutiv de către muncitori pe sectoare separate. se aleg bucăţile de ţesături. rejansa. .execută cusutul articolelor şi operaţiile finale de finisare şi asigură amplasarea şi unirea detaliilor în conformitate cu condiţiile tehnice. cu scopul reducerii timpului de prelucrare.. materialele pregătite se transmit în secţia de croit. ceea ce va asigura controlul materialului consumat pe fiecare partidă. fermoarele. Secţia de croit .se petrece procesul de croire a modelelor conform fişei de însoţire. tarifele şi timpul efectuării acesteia. pe acest sector croiala calitativă verificată se lansează în flux. fără detalierea pe bucăţile ţesăturii alese.

Producţia finită este transportată la depozitul produse finite.sectorul de control. sortarea articolelor pe modele. verificarea calităţii de către controlorul secţiei de control tehnic.1. Factorii ce influinţează calitatea produselor‫׃‬ Factori tehnico-creativi Factorii de natură tehnică se referă la structura şi starea utilajelor din dotare. atăt între fazele tehnologice cât şi finale. cerinţele clientului). ci trebuie înţeleasă ca fiind într-o continuă modificare şi în strânsă interacţiune cu acest factori economico-sociali.. pe acest sector se execută operaţiile de călcareaburire. . Factori materiali O importanta deosebita o are atât calitatea materiilor prime şi auxiliarele utilizate. constă din următoarele operaţii: curăţirea produsului finit. cât şi calitatea operaţiilor tehnologice executate de-a lungul fluxului tehnologic. marcarea produsului. 5. Factorii de natura creativa au o deosebita importanta în modificarea calităţii şi realizarea unor produse cu un înalt grad de competitivitate (design. ieşită de sub acţiunea acestora. înainte de transportarea articolelor la depozitul de produse finite.1 Asigurarea calităţii Calitatea nu poate fi considerata o categorie economica care planează în afara factorilor economici. completarea fişelor de însoţire şi alegerea articolelor pe fişe de însoţire. de al căror randament depinde buna si eficienta desfăşurare a procesului tehnologic.sectorul de finisare higro-termică. Calitatea poate fi situata pe poziţia de factor de influentă asupra altor categorii economice şi în special asupra rezultatelor economicofinanciare ale firmei. 59 . moda.

Executarea unui control riguros pe fluxul de fabricaţie care să nu permită promovarea de produse ne-conforme cu documentaţia şi tehnologia omologata. împliniri nu doar salariu. utilaje şi metode ci şi profesionalismul celor ce le realizează. dar şi din munca prestată. Asigurarea unui nivel calitativ al 60 . În urma controlului se ierarhizează factorii de influenţă asupra calităţii. 5. presupune o activitate susţinută a controlorilor de calitate. se evaluează cauzele care au determinat produse de calitate inferioara astfel încât. Este necesară introducerea în procesul de producţie numai a acelor materii prime care au caracteristicile de calitate prevăzute în standardele sau normele invocate de beneficiari în momentul specificării acestor materii prime la lansarea comenzii. Profesionist e o persoana care câştiga satisfacţie.2 Organizarea activităţii de control a calităţii Una din cerinţele de bază ale creşterii nivelului calitativ al producţiei şi produselor o constituie şi organizarea corespunzătoare a activităţii de control a calităţii. în urma unor analize critice să rezulte o cât mai obiectivă grupare a sortimentelor şi grupelor de produse în vederea orientării producţiei către acele sortimente care să asigure o eficienta sporita a activităţii agentului economic.1.Organizarea controlului calităţii producţiei şi produselor De modul în care este organizat controlul calităţii producţiei şi a produselor obţinute depinde în mod direct şi nemijlocit creşterea rentabilităţii şi valorificarea superioară a materiilor prime. Calificarea personalului Calitatea produselor înseamnă nu numai materii prime şi materiale de calitate.

Procesul calitate se poate transforma utilizând resursa cea mai preţioasa:oamenii.Efectuarea unui control prin sondaj asupra operaţiunilor. iar lansarea detaliilor produsului – cu pachetul. . Totul este ca aceşti oameni să se simtă în siguranţă: sa nu se teama să-ţi exprime ideile. această linie tehnologică este de capacitate mică. 5. 2 Argumentarea alegerii formei de organizare a procesului de fabricaţie Analizând datele iniţiale – numărul de executori N = 29 oameni s-a stabilit că pentru fabricaţia costumelor pentru femei.1).2 – Caracteristica liniei tehnologice proiectate Denumirea produsului – costum pentru femei Sectorul Numărul Forma de Numărul Tipul Metoda de 61 . Tabelul 5. În această linie tehnologică pot fi lansate mai multe modele.produselor. În acest caz cel mai bine se potriveşte ritmul liber de lucru. Se recomanda ca în cadrul unităţii sa se organizeze cursuri de perfecţionare profesională şi instruire în domeniul asigurării calităţii pentru întreg personalul. şi alte aspecte de o deosebită importanţă socială legata de psihologia muncii şi anume. pe lângă aspectul economic. Petru capacităţi mici. Politici elaborate în acest scop sunt: . sporirea răspunderii muncitorilor pentru lucrările executate.Extinderea autocontrolului din partea muncitorilor. în dependenţă de numărul de executori. Aceasta forma de control a calităţii prezintă. în corelaţie permanentă cu nivelul maxim al cerinţelor beneficiarilor şi satisfacerea acestora într-un grad cât mai ridicat face necesară organizarea strictă a activităţii de control. După gradul de asigurare tehnică. Oamenii care lucrează pentru întreprindere au adeseori cele mai bune idei pentru imbunătaţirea calităţii şi productivităţii.5. Asigurarea desfăşurării la un nivel înalt calitativ al tuturor operaţiilor cerute în procesul de producţie reprezintă una din sarcinile de baza al tehnologului. linia tehnologică se referă la generaţia a 2-a. să nu se teama să pună întrebări.Raspunderea pentru calitatea operaţiilor va reveni controlorului pentru toate locurile de munca. indiferent de poziţia pe care o ocupă. Caracteristica liniei tehnologice proiectate se prezintă în (tab. utilajul instalat este progresiv şi permite de a obţine o calitate înaltă a produselor fabricate. Controlul final se va executa verificând fiecare articol (bucată cu bucată). . se recomandă structura secţionată a liniei tehnologice. ceea ce v-a contribui la creşterea productivităţii muncii şi folosirea raţională a utilajului.

Faţa produsului Cu cusătură de relief şi buzunare prelucrate în cusătură 5.3 Tehnologia procesului de fabricaţie Caracteristica modelelor cofecţionate în linia tehnologică Tabelul 5. Lungimea produsului Mai jos de linia taliei 7. puţin evazată la tiv 2. Faţa Pense de talie 62 .ПК1 1 Agregat grupă 3 Consecutiv Cărucior cu deplasare la sol. Gulerul Tip cămaşă 4. Sistemul de închidere Simetrie cu fermuar 3.de agregate organizare de modele lansării modelelor transportare a semifabricatelor Pregătirea reperilor Asamblarea Finisarea Tabelul 5. Siluieta Dreaptă.1 – Caracteristica mijloacelor de transport Denumirea mijlocului de transport Cărucior – container TT .2. Mâneca Simplu aplicată 8.1 – Descrierea aspectului exterior al jachetei şi fustei pentru femei Denumirea elementului Modelul A de produs Jachetă 1. Finisarea Cusături decorative pe reperul feţei Fusta 1. Spatele Cusătura de relief 6. intermasă Caracteristica tehnică Pentru transportarea şi păstrarea detaliilor mari şi mici Gabarite. mm 900х400 Cărucior – ştender ТП – 2С 718 Pentru transportarea produselor finite 1183х500 5.3. Siluieta modelului Semiajustată 2.

Sistem de închidere 5. Bentiţă în talie Pense de talie Fermuar în cusătura laterală Montată pe tot perimetrul fustei 63 .3. Spatele 4.

dispozitive asambla auxiliare -ate.5. idicarea-cborârea picioruşului 5 Transportor difernţiat iferior 64 Clasa utilajului 1 8332/2705 “Textima” 3 301 8515/690/21 7 Maşina de surfilat lanţ cu trei fire 401х5 7500 3. mm 6 7 Transportor.2 Caracteristica utilajului tehnilogic instalat în linia tehnologică Alegerea utilajului impune o tehnologie de prelucrare mai mult sau mai puţin performantă. mm principal 4 4500 5 4.2..Caracteristica maşinilor neautomate şi semiautomate instalate în flux Destinaţia tehnologică a maşinii de cusut 2 Maşina de cusut simplu Tipul cusătu -rii Turaţiile Pasul arborecusătului rii. Se propune folosirea utilajului existent la întreprindere pentru confecţionarea costumului constituit din jachetă şi fustă. oprire 5 automatăcu acu în poiţie fixă.3. Tabelul 5. ac cremaileră.5 Grosime a max. tăierea firelor. a material Tipul transportului de elor material.2 .3.

dimensiunile cheiţelor 7-16mm. KPa Modalitatea de încălzire a formelor de călcat a presei(fierului de calcat) (lungimea xlăţimea)mmGabaritele utilajului Durata maximală a ciclului de finisare higro-termică. diametrul nasturilor 1535mm.*C Cs79”Pannonia ” 220-M „Podoliscşveimaş’ Maşina de cusut ascuns lanţ cu un fir 103 3200 7 3 Trasportor special superior. Lăţimea margini butonierei 1.5 28 150-160 Electrică 304 75 1500 130-140 5 abur 5 Special.s Temperatura de încălzire a formei superioare. Numărul şi denumirea fazei tehnologice Specia Categ litatea oria Cheltuieli de timp pe modele. Nuărul paşilor în fiecar 4400x1700 cheiţă 7.4 Succesiunea tehnologică de prelucrare a costumului Ţinând cont de metodele de prelucrare.8mm. tipul utilajului. . Tăierea automată a firelor şi ridicare de nasturi.„Textima” Destinaţia utilajului Presiunea maximală a aerului în sistemul pneumatic. lăţimea 2-3mm.6 mm. Tabelul 5. două picioruşe infrioare.3. îndoitor Special.3 – Caracteristica utilajului pentru finisare higro-termică 5. Special. 3-7mm.75-2.9-3 2. Lungmea cheiţei 60 5.3. s Utilaj şi dispozitive folosite 65 .Numărul de împunsături în fiecare 1450x500 60 pereche de orificii 10.3. Tabelul 5. utilajul şi dispozitivele alese – se elaborează succesiunea tehnologică de prelucrare a produselor vestimentare. Maşina semiautomatde cusut cheiţe 304 1200 4 8 Maşina 62761-P3 semiautomat „Pannonia” de executat butoniere Presă de Aplicarea călcat Csdrepte dublurii la 0. 1+395/11 descălcarea ”Pannonia” cusăturilor.6 371 reperele de KM-1bază 12+36A Maşina ”Pannonia” 827 semiautomat Călcarea de Masă de cusut „Podoliscde finisare a şveimaş’ călcat Csnasturi 0. ord.4.6 394 Kşliţului.tăiera automată a fireor. MPa Marka. lugimea butonierei de 9-32mm.Succesiunea tehnologică de prelucrare a costumului pentru femei Nr. călcarea canturilor 304 28003200 0. firma producătoare 04 Presiunea maximală între formele de călcat.

1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 2 Lansarea croitului Recepţia croitului. Divizarea în pachete Verificarea componenţei setului de repere Potrivitregistrului de evidenţă Completarea pachetelor şi lansarea în flux Aplicarea dublurii la bizeţe Aplicartea dublurii la feţe pe sectorul buzunarelor laterale Aplicarea dublurii la feţe pe tiv Aplicarea dublurii în tivul mînicii Aplicarea dublurii pe faţa de guler Aplicarea dublurii în tivul spatelui Aplicarea dubluriila feţe în sectorul răscroielii mînecii Aplicarea dublurii pe bentiţă în talia fustei Total Prelucrarea feţelor Surfilarea feţelor pe liniile de relief Aplicarea pungii la faţa .centru Descălcarea cusăturii de relief a feţei Aplatizarea cusăturii de aplicare a clinului la faţă – centru Călcarea buzunarelor plasate în cusături Total Prelucrarea spatelui Surfilarea spatelui pe liniile laterale şi tiv Surfilarea spatelui pe liniile de relief Asamblarea spatelui pe liniile de relief Descălcarea cusăturii de relief a spatelui Total Prelucrarea mânicilor Surfilarea mânecilor pe liniile inferioare Surfilarea mânecelor pe liniile superioare Surfilarea mânecilor pe linia tivului Asamblarea mânecei pe linia inferioară Dascălcarea cusăturii pe linia inferioară a mânicei Asamblarea mânecilor pe linia superioară 3 m m m P P P P P P P P MS M M M M F M F MS M M F MS MS MS M F M 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 3 3 4 3 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 5 60 30 45 60 30 70 48 51 70 70 60 594 87 43 43 58 71 74 71 45 492 87 81 71 69 308 89 105 25 73 50 70 6 Cs-371”Pannonia” Cs-371”Pannonia” Cs-371”Pannonia” Cs-371”Pannonia” Cs-371”Pannonia” Cs-371”Pannonia” Cs-371”Pannonia” Cs-371”Pannonia” 8515/690/217 “Texima” 8332/2705„Texima 8332/2705„Texima 8332/2705„Texima 8332/2705”Texima Cs-394”Pannonia” 8515/690/217 “Texima” Cs-394”Pannonia” 8515/690/217 “Texima” 8515/690/217 “Texima” 8332/2705”Texima Cs-394”Pannonia 8515/690/217 “Texima” 8515/690/217 “Texima” 8515/690/217 “Texima” 8332/2705”Texima Cs-394 K1+395/11Pannonia 8332/2705”Texima 66 .centru Aplicarea contrareliefului la clinul .faţă Închiderea pungii buzunarului Asamblarea clinilor la faţă .

precizarea crestăturilor Înnădirea feţei şi dosului de guler Crestarea colţurilor gulerului Descălcarea cusăturilor de înnădire Întoarcerea gulerului pe faţă Executarea cusăturii decorative pe linia pelerinei gulerului Călcarea gulerului cu formarea cantului.394”Panonnia” 8332/2705”Texima Cs.30 31 32 33 Descălcarea cusăturilor superioare a mânecilor Definitivarea liniei tivului mânecelor Calcarea tivului şi şliţului mânecii Fixarea rezervelor şliţului mânecii prin cheiţe Total Prelucrarea gulerului.394”Panonnia” Cs. verificarea calităţii prelucrării gulerului Total Total pregătire Asamblare .394”Panonnia” 8332/2705”Texima Cs. aplacului Desenarea liniei de înnădire a gulerului.394”Panonnia” 8332/2705”Texima 8515/690/217 67 .finisare Înnădirea bizeţelor la feţe înserând fermuarul şi bentiţa pentru susţinerea canturilor Descălcarea cusăturii de înnădire a canturilor Întoarcerea pe faţă şi îndreptarea colţurilor canturilor şi rezervelor Călcarea canturilor rezervelor şi ieşiturilor rezervelor Verificarea simetriei canturilor şi a ieşiturilor rezervelor Executarea cusăturilor laterale Despicarea şi descălcarea cusăturilor laterale Călcarea tivului după crestături Asamblarea jachetei pe liniile umerale Descălcarea cusăturilor umerale a jachetei Aplicarea dosului de guler în răscroială Călcarea cusăturii de aplicare a dosului de guler interior Aplicarea gulerului în răscroială Călcarea cusăturii de aplicare a dosului de guler în răscroială Executarea cusăturii decorative pe cant Aplicarea mânecilor în răscroiala jachetei F F F SA 3 3 3 3 50 54 57 45 Cs-394 K1+395/11Pannonia Cs-394 K1+395/11Pannonia Cs-394 K1+395/11Pannonia 220M”Podoliscşveima ş” 628 m M m F M M F 3 4 2 4 2 4 4 55 104 30 71 33 84 77 454 2839 M F m F m M F F M F M F M F M MS 4 3 2 4 3 3 3 4 3 3 4 3 4 4 4 4 115 130 33 100 20 80 101 52 20 30 126 101 169 44 150 290 8332/2705”Texima 34 35 36 37 38 39 40 8332/2705”Texima Cs-394 K1+395/11Pannonia 272140042/E”Durcopp Cs-394 K1+395/11Pannonia 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 Cs.394”Panonnia” Cs.394”Panonnia” 8332/2705”Texima Cs.394”Panonnia” 8332/2705”Texima Cs.

394”Panonnia” 8332/2705„Texima 8332/2705„Texima 8332/2705„Texima Cs.394”Panonnia” Cs-394 K1+395/11Pannonia Cs-394 K1+395/11Pannonia Cs-394 K1+395/11Pannonia Cs-394 K1+395/11Pannonia Cs-394 K1+395/11Pannonia Cs-394 K1+395/11Pannonia - 78 79 80 81 82 MS MS M M M 3 3 3 3 3 40 40 48 20 20 168 8515/690/217 “Texima” 8515/690/217 “Texima” 8332/2705”Texima 8332/2705”Texima 8332/2705”Texima 68 .57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 Surfilarea cusăturii de aplicare a mânecelor în răscroială Calcarea de susţinere a mânecelor Aplicarea perniţei în capuş mânecei Fixarea unui petic din cîptuşeală de perniţă Întoarcerea subansamblului faţă – spate pe faşă Întoarcerea mânecelor pe faţă Tăierea benzii termofuzibile de lungimi diferite Fixarea rezervelor tivului mânecii pe cusăturile cotului ţi anterioară Întoarcerea mânecelor pe faţă Tighelirea cusăturilor anterioare ale mânecilor Cîlcarea tivului jachetei Tîierea capetelor firelor Înlăturarea liniilor de cretă Călcarea jachetei în regiunea pieptului Călcarea jachetei în regiunea buzunarelor Călcarea tivului mânecelor pe faţă Călcarea produsului. eliminând toate neregularitîţile pe linia canturilor Cîlcarea răscroielii mânecilor Cîlcarea canturilor Agăţarea etichetei de marfă de prima butonieră Verificarea finală a calităţii produsului Total pentru asamblarea – finisarea jachetei Prelucrarea fustei Surfilarea feţei pe linia tivului Surfilarea spatelui pe linia tivului Asamblarea penselor de talie a feţei fustei Asamblarea colţului inferior al şliţului feţei Asamblarea colţului inferior al şliţului spatelui Total pe prelucrarea feţei şi spatelui fustei MS F M M m m m M m M F m m F F F F F F m m 3 4 3 3 1 1 1 3 1 2 4 1 2 4 4 4 4 4 4 1 1 90 121 120 74 45 20 13 52 40 51 76 28 50 66 44 67 180 52 17 37 10 2866 “Texima” 8515/690/217 “Texima” Cs.

1 – Calculul parametrilor liniei tehnologice Denumirea produsului – costum pentru femei Numărul de executori N= 29 Denumirea indecelui 1. s Simb oliFormula de calcul Calculul zarea indecelui T din succesiunea tehnologică Valoarea indecelui 6374 69 .4.4. înlăturarea gunoiului Aşezarea fustei pe umeraşe Formarea partidei Total pe asamblare-finisarea fustei Total pe fustă Total pe prelucrarea costumului Total pe asamblarea-finisarea costumului Total pe costum MS M F 3 3 3 40 20 40 100 265 8515/690/217 “Texima” 8332/2705”Texima Cs-394 K1+395/11Pannonia 86 87 88 89 90 91 92 93 94 M F M M M m m m m 4 3 3 4 3 1 1 1 1 78 90 32 24 100 10 19 10 20 393 823 2839 3395 6374 8332/2705”Texima Cs-394 K1+395/11Pannonia 8332/2705”Texima 8332/2705”Texima 8332/2705”Texima Ştender mobil Ştender mobil 5. Tabelul 5.1 Calculul preliminar al paramerilor liniei tehnologice Datele iniţiale pentru calculul liniilor tehnologice: din programa de fabricaţie şi analiza cheltuielilor de timp pentru confecţionarea modelelor în linia tehnologică.83 84 85 Prelucrarea bentiţei în talie Surfilarea marginii inferioare a bentiţelor feţei şi spatelui pe lungime Asamblarea bentiţelor feţei şi spatelui pe linia laterală Descălcarea cusăturilor laterale a bentiţelor Total pe prelucrarea bentiţei în talia fustei Total pe prelucrarea fustei Asamblarea – finisarea fustei Aplicarea fermuarului în cusătura de simetrie-spate Descălcarea cusăturilor Asamblarea colţului superior al sistemului de închidere în cusătura de simetrie Tighelirea unei părţi a şliţului cu fermuar în cusătura de simetrie-spate Tighelirea terminaţiei fustei Verificarea calităţii fustei Tăierea firelor.4 Calculul liniei tehnologice 5.Cheltuielile de timp pentru confecţionarea unui produs.

86 2. Nl.Capacitatea într-un schimb.reperul spate jachetă .79 15.2 219.med Din cocumentaţia normativă Pentru dirijarea eficientă a lucrului executorilor în linia tehnologică.4.55 I 13 Numărul Numărul Suprafaţa grupei de pcupată executori de grupă.79 29•1.4 108.2 – Determinarea cheltuielilor de timp şi numărul de executori pe etape de prelucrare τ ═ 219.3 Calculul condiţiilor de coordonare a operaţiilor tehnologice 70 .m. grupele trebuie să fie aproximativ egale după volumul de lucru şi numărul de executori.s 594 492 168 308 100 628 454 2839 3002 393 3395 6374 2.reperul faţă jachetă .reperul faţă. Tabelul 5. s 3.med T N R 6374/29 28800/21 9.91 13.2.II 13 16 23 88. buc .m. m2 Lansarea croielii Prelucrarea reperilor‫׃‬ .76 1.Numărul de locuri de muncăîn linia tehnologică . Se recomandă numărul optimal de executori într-o grupă 10-15 oameni. La formarea grupelor se respectă următoarele cerinţe‫׃‬ Reperile într-o grupă se selectează astfel încât să fie asemnătoare metodele de prelucrare şi operaţiile tehnologice să poată fi realizate la acelaş tip de utilaj.64 28. Tactul liniei tehnologice.mâneca .06 12.2 τ N•N l.4.bentiţa fustă . m.45 2. aplac Total pregătirea reperelor Asamblarea finisarea jachetei Asamblarea finisarea fustei Total asamblare Total costum I II I.7 2.8 197.guler.2 5. spate fustă .numărul mediu de locuri de muncă τ M R Nl. s 4.24 0.79 Etapa şi elementele de produs Cheltuieli Numărul de de timp la executori prelucrare. pot fi formate grupe de prelucrare paralelă a reperilor produsului textil.4 0.66 1.79 131 28800 35 1.durata schimbului.

78 483.52 758.62 593.3 – Calculul condiţiilor de coordonare ale operaţiilor tehnologice Tipul liniei Tactul tehnologice fluxului.4.81 395.. Analiza cuplării fazelor în operaţii include calculul coeficientului de coordonare.10% 197. iar pentru unele operaţii până la +15% ‫׃‬ top.79 439. s.1.54 725. elaborarea şi analiza diagramei încărcării forţei de muncă şi a grafului de montare. s k. Tef 6374 ═ ═ 1.37 +10% 241.4.thn ═ (0.thn – tipul operaţiei tehnologice.. s Divizibilitatea . se urmăreşte specializarea strictă a locurilor de muncă.5 Cuplarea şi analiza cuplării operaţiilor tehnologice În liniile tehnologice agregat-grupă completarea fazelor în operaţii tehnologice se efectuiază respectând următoarele cerinţe‫׃‬ se permite abaterea timpului operaţiei de la tact cu 10-15%.10) • τ • k unde‫׃‬top.numărul de muncitori pentru executarea operaţiei tehnologice.02. se permite întoarcerea elementelor de produs în interiorul agregatului la locurile de muncă megieşe după principiul suveicii.58 659.28 Agregatgrupă 5. Operaţiile în flux sunt cuplate corect dacă valoarea coeficientului de coordonare Kc se află în limitele 0.76 505.Pentru fluxurile cu ritm liber de lucru cum este linia tehnologică agregat – grupă LAG.43 Condiţia de coordonare de bază 1 219. coordonarea timpului operaţiei tehnologice cu tactul este în limitele ± 10.34 auxiliară +15% 252.79 ⋅ 29 71 Kc ═ . unirea fazelor de aceeaşi categorie sau megieşe. τ –tactul fluxului.79 2 3 0 219.90.00 τ ⋅ N 219 . Tabelul 5.98 ≤ Kc ≥ 1.

de timp.4. s. N – numărul real de muncitori. Pentru operaţia tehnologică se calculează norma de fabricaţie. Pentru liniatehnologică analizată operaţiile sunt completate uniform şi nu sunt supraîncărcate. bani buc/ Categoria Numărul de executori Conţinutul operaţiei tehnologice 72 . preţul prelucrării pentru fiecare fază. în baza ei se calculează salariul de bază. fabric.thn.op. s Norm.4.tactul liniei tehnilogice. τ . numărul de executori calculat şi se stabileşte numărul de execuori real pentru fiecare operaţie.6 – Schema tehnologică a liniei tehnologice cu lansare consecutivă Denumirea produsului – costum pentru femei Cheltuieli de timp la prelucrare – 6367 s Numărul de executori – 29 Tactul liniei tehnologice – 219. Chelt.Unde: Tef – timpul efectiv obţinut în rezultatul cuplării fazelor în operaţii tehnologice. Tabelul 5. amplasarea locurilor de muncă. Preţul De prelucrării.79 s Nr.6 Schema tehnologică a liniei tehnologice Schema tehnologică este documentul principal care se utilizează pentru repartizarea lucrăilor. 5.

01

Lansarea, prelucrarea reperilor jachetei şi fustei 1Recepţia croitului. Divizarea în pachete 2Verificarea componenţei setului de repere potrivit registrului de evidenţă 3 Completarea pachetelor şi lansarea în flux 4 aplicarea dublurii la bizeţe 5 Aplicarea dublurii la feţe pe sectorul buzunarelor laterale 7 Aplicarea dublurii în tivul mânecii 8 Aplicarea dublurii pe faţa de guler 9 Aplicarea dublurii în tivul spatelui 6 Aplicarea dublurii la feţe pe tiv 10 Aplicarea dublurii la feţe în sectorul rîscroielii mânecii 11Aplicarea dublurii pe bentiţă în talia fustei 12 Surfilarea feţelor pe liniile de relief 20 Surfilarea spatelui pe liniile lateralr 21 Surfilareaspatelui pe liniile de relief 78 Surfilarea feţei pe linia tivului 79 Surfilarea spatelui pe linia tivului 83 Surfilarea marginii interioare a bentiţelor feţei şi spatelui pe lungime

Specialitatea

8 ore

calcu -lat

re al

Utilaj ul

Masă m m 3 3 60 30 6,882 3,441 Cs371 Panno -nia

m P P P P P P P P MS MS MS MS MS MS

3 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3

45 60 195 30 48 51 70 199 70 70 60 200 87 87 81 40 40 40 144 145 148

5,1516 7,848 23,3325 3,924 6,2784 6,6708 9,156 26,0292 9,156 9,156 7,848 26,1600 9,9789 1,3764 9,2907 4,588 4,588 4,588 0,91 1 8515 Texti ma 0,91 1 Cs371 Panno -nia 0,89 1 Cs371 Panno -nia

02

03

04

73

05

13Aplicarea pungii la faţa - centru 14Aplicarea contrareliefului la clinul faţă 15Închiderea pungii buzunarului 16Asamblarea clinilor la faţă - centru 18Aplatizarea cusăturii de aplicare a clinului la faţă-centru 22Asamblarea spatelui pe liniile de relief 80Asamblarea penselor de talie a feţei fustei 81Asamblarea colţului inferior al şliţului feţei 82Asamblarea colţului inferior al şliţului spatelui 84 Asamblarea bentiţelor feţei şi spatelui pe linia laterală 17Descălcarea cusăturii de relief afieţei 19Călcarea buzunarelor plasate în cusături 23Descălcarea cusăturii de relief al spatelui 85Descălcarea cusăturilor laterale a bentiţelor

M M M M M M M M M M

4 3 3 4 4 3 3 3 3 3

440 43 43 58 71 71 71 48 20 20 20 465 74 45 69 40 228

65

34,410 5,6344 4,9321 6,6526 9,2868 9,2868 8,1437 5,5056 2,294 2,294 2,294

2,00

2

8332 Texti ma

62

06

F F F F

3 3 3 3

56,314 8,4878 5,1615 7,9143 4,588

2,11

2 Cs394 Panno nia

126

26,1516 10,2083 12,0435 2,8675

1,04

1

07

24Surfilarea mânecilor pe liniile inferioare 25Surfilarea mânecelor pe liniile superioare 26Surlilarea mânecilope linia tivului 27Amplasarea mânecilor pe linia inferioară 29Asamblarea mânecilor pe linia

MS MS MS

3 3 3

89 105 25 219 73 70 131

8515 Texti ma 0,99 1 8332 Texti

M M

3 3

25,1193 8,3731 8,029

08

74

39 Executarea cusăturii decorative pe linia pelerinei gulerului 28Descălcarea cusăturii inferioare 30 Descălcarea cusăturilor superioare a mânecilor 31Definitivarea liniei tivului mânecelor 32Calcarea tivului şi şliţului mânecii 33Fixarea rezervelor şliţului mânecii 34Desenarea liniei de înnădire a gulerului, precizarea crestăturilor 35Înnădirea feţei şi dosului de guler

M

4

84

10,9872 ma

F F

3 3

227 50 50

127

27,3893 5,735 5,735

1,03

1

09

F F

3 3

54 57 211 45 55 136

6,1938 6,5373 24,2197 5,1615 6,3085 0,96 1

Cs394 Panno nia

SA m

3 3

10

220 Podoli skşvei maş 8332 Texti ma 1,11 1

M

4

104

13,6032

36 Crestarea colţurilor gulerului 11

m

2 4 2 4

244 30 71 33 77

118

25,0732 2,733 9,2868 3,0063 10,0716

37Descălcarea cusăturilor F de înnădire 38Întoarcerea gulerului m pe faţă 40Călcarea gulerului cu formarea cantului, varificarea calităţii prelucrării gulerului Total pregătire F

Cs394 Panno nia

211 2839

25,0977 319,296

0,96 12,92

1 13

75

76 .

77 .

4 Nr.08 F F F F 3 4 3 3 101 52 416 30 101 69 11.994 14.294 M M 3 4 80 78 9. bani Numărul de executatori cal culat Utilajul real Conţinutul operaţiei tehnologice Asamblareafinisarea costumului 41Înnădirea bizeţelor la feţe înserând fermuarul şi bentiţa pentru susţinerea canturilor 45 Verificarea simetriei canturilor şi a ieşiturilor rezervelor 46 Executarea cusăturilor laterale 86 Aplicarea fermuarului în cusătura de simetriespate 88 Asamblarea colţului superior al sistemului de închidere în cusătura de simetrie 89 Tighelirea unei părţi a şliţului cu fermuar în cusătura de simetrie-spate 90Tighelirea terminaţiei fustei 42 Descălcarea cusăturii de înnădire a canturilor 43 Întoarcerea pe faţă şi îndreptarea colţurilor canturilor şi rezervelor 44 Călcarea canturilor rezervelor şi ieşiturilor rezervelor 47 Despicarea şi descălcarea cusăturilor laterale 48 Călcarea tivului după crestături 50 Descălcarea cusăturilor umerale a jachetei 52 Călcarea cusăturii de aplicare a dosului de guler interior M 4 115 15.s Norma de fabric.0063 2.4.2024 M 3 32 3.3487 2.04 2 Cs-394 Pannonia F m 13 F 4 100 13.op.1392 MS 3 3 2 100 499 130 33 64 11. buc/8ore Preţul prelucrării.6704 M 4 24 3.47 54.Continuare Tabelul 5.4808 1. de timp.89 2 Cs-394 Pannonia 78 14 .991 3.323 25.5847 10.thl Specialitatea Categoria Chelt.176 10.294 16.042 8332 Textima Cs-790 Pannonia 12 m 3 20 2.

unde: Starif – salariul tarifar primit la întreprindere. categoria II – 0.1308. top. R=8ore = 28800s. – timpul sumar al operaţiei tehnologice. numărul calculat de executatori: N = t op . – timpul sumar al operaţiei tehnologice. s. bani. s.thl. s.thl. unde: R. preţul prelucrării pentru fiecare fază tehnologică: P = Starif • t fazei. s.0722bani. Se ia în dependenţă de categoria operaţiei. τ .durata schimbului primită la întreprindere. şi are valorile: categoria I – 0.0911.thl . unde: top. categoria IV – 0.Calculul indicilor tehnico-economici pentru fiecare operaţie tehnologică s-a redus la calculul: normei de fabricaţie: Nf = R t op . τ – tactul fluxului. categoria III – 0.1147. 79 .thl . tfazei – timpul pentru fiecare fază tehnologică care compune operaţia tehnologică.

72 13.72 97.00 1. s – 219.52 Total timp pe categorii. de a determina dotare tehnică a fluxului.1241 1 2 3 4 ∑T Greutate a specifică. Indicii tehnico economidci ITE a fluxului includ următoarele documente:buletinul buletinul forţei de muncă buletinul utilajului.7 7.16 53. 32 45 45 459 459 891 967 1858 576 210 786 12.1 – Buletinul forţei de muncă Denumirea produsului – costum pentru femei Tactul liniei tehnologice. % 51 801 152 5 237 7 37. 33 627 2796 2951 6374 1. % 9.26 1. indicii tehnico economici Tabelul 5.2248 24.14 100 Analizînd buletinul forţei de muncă.2 29. 29 849 849 13. calificarea executatorilor.00 Greu tatea specifică.5. după specialităţi.59 1.5.49 29.7 38.58 Coefi cienţi tarifari Suma coeficiienţilor tarifari 3.87 46. se pot constata următoarele: ponderea maximală revine executoerilor de categoria III.81 0.591 20.84 43. s Suma categoriilor tarifare 5.85 12.3083 48. majoritatea lucrărilor sunt realizate la maşini universale (37%) urmate de lucrările realizate cu ferul de călcat (29%) 80 .fapt ce va condiţiona fabricarea produselor de calitate. IV ( 13 oameni).5 Calculul indicilor tehnico economici Indicii tehnico economici a fluxului se calculează pentru analiza eficacităţii organizării lucrărilor în flux. s C Categoria M MS SA P F m Total pe categorii Numă rul de executori 2.79 Numărul de executatori N=29 Cheltuieli de timp pe tipuri de lucrări.

bucăţi Rezerv Schim ă b 1 - Total 12 Gabarite. unităţii de măsură 1 1.Numărul de executatori calculat 4.tarif Qmed = Nc rmed = P= M R PM = PM = Nc T 1 1 28800 3 .66 ∑categ .00 29 4.1241 29 0.Numărul de executori real 5.2 – Buletinul utilajului Denumirea produsului – costum pentru femei Denumirea utilajului 1 Universal 2 3 4 5 6 7 8 9 10 8515 Textima Cs-790Pannonia 3 2 3 2 1200x600 1200x600 Tipul sau clasa utilajului 8332 Textima de bază 11 Numărul.3 – Indicii tehnico – economici a fluxului Indicele.52 Szilcateg • Qmed PM P= 8.1241 131 7.5. s 2.Productivitatea muncii.tarif Nc ∑coef . : 2 9 6374 97 .0722 • 28800 •1.Preţul prelucrări.66 4.58 29 48 . 1200x600 Special Semiautomate Perse Mese de călcat Mese Masă pentru lansar Total 220Podliskşveimaş 62761 Pannonia 827PMZ Cs – 371 Pannonia Cs – 394 Pannonia 1 3 10 3 1 34 1 1 1 2 1 1 1 3 10 3 1 37 1200x600 1200x600 1200x600 1400x700 1400x700 1200x700 3000x1500 Tabelul 5.Capacitatea în schimb. lei P Szilcateg • ∑ coef .Coeficientul tarifar mediu Simbolizarea 2 T M Nc Nr PM rmed Qmed Formule de calcul 3 Din buletinul forţei de muncă Din calculu parametrilor Din buletinul forţei de muncă Din detele iniţiale Calculul indicelui 4 - Valo area 5 6374 131 29. buc 3.tarif M 0.52 3.Cheltuieli de timp la confecţionarea.Tabelul 5.Categorie tarifară medie 7.mm.5.36 1.0722 • 28800 • 48.64 81 . buc/om schimb 6.

u = 0. comoditatea deserviri şi exploatării utilajului tehnologic. reieşind din condiţiile de lucru la întreprindere (ventilare proaspătă şi ca urmare temperatura în scţie atingea valoarea foarte mare).58 Kf. care inidcă faptul că produsul are o complexitate medie la prelucrare.mec .00 0. asigurarea legăturii cu alte secţii.92 Kt.thl Kt.Coieficientul folosirii timpului de muncă 12.62 Analiza indicilor tehnico-economici Pentru o valoare mică a capacităţii M = 131 buc / sch şi pentru cheltuielile de timp la prelucrarea T = 6374 s. procesul de fabricaţie este organizat raţional.7 1 0. Gradul de folosire a utilajului reflectă indicile Kf. locurile de muncă sunt specializate la maximum.00 29 11 3 2 1 . Cu toate că valoarea coeficientului mecanizării este nu prea mare Kfmec = 0.Coieficientul folosirii utulajului 11. Înlocuirea ferului prin prese nu este raţională.thl . 5. la elaborarea planului fluxului s-au respectat următoarele cerinţe:â • • • • folosirea raţională a suprafeţelor efective.Producţia de pe 1m2 de suprafaţă Kmec Kmec = ∑tfazmec T Kf. reflectă că nivelul tehnologiei alese este destul de avansat.92 – deci.op .u• = 3730 6374 3730 4048 29 . liniile de mişcare ale obiectelor muncii şi forţei de muncă nu se intersectează.m Pm2 1. 82 .52 buc/om sch. se poate afirma că indicii obţinuţi sunt raţionali şi poate chiar optimali pentru prelucrarea costumului pentru femei propus de a fi pe suprafeţele Indicile productivitatea muncii PM = 4.m = 0.u• ∑tfazmec ∑t. Nc Nr M Pm2 = Sl .Coeficientul mecanizării 10.9.6 Elaborarea planului fluxului Ţinănd cont de cerinţele care se înaintează.58 – această valoare sa obţinut din motiv că o pondere esenţială revine lucrărilor realizate cu ferul de călcat (29%) care se consideră o lucrare manuală.

83 .

84 . Riscurile de producţie sunt acele riscuri care apar în procesul cercetărilor ştiinţifice şi de proiectare. este important de a stabili clar scopurile şi tipul de producţie care trebuie fabricat.1 Tipuri de riscuri în antreprenoriatul de producţie Înainte de a începe o activitate legată de domeniul productiv. de producere. Riscurile 6.6. evidenţiindu-se în continuare tipurile de lucrări ce vor asigura eficienţa producerii mărfurilor alese. aprovizionare şi de deservire postvânzare.

probleme în finanţarea cercetărilor de laborator.depăşirea devizului de cheltuieli în procesul cercetărilor ştiinţifice. Cauzele interne de apariţie a acestor riscuri depind de activitatea nemijlocită a întreprinderii. II. sunt necesare modificări serioase în strategia întreprinderii.I. ceea ce generează pierderi. Majoritatea specialiştilor consideră că acest tip de risc poate fi condiţionat de doi factori: a) Factori obiectivi. obţinerea unor rezultate care depăşesc posibilităţile tehnice şi tehnologice ale potenţialilor depistarea unor efecte nefavorabile la utilizarea noilor tehnologii sau produse. a unor rezultate ce nu corespund celor planificate. Cauzele apariţiei factorilor subiectivi pot fi următoarele: . Riscurile cercetărilor ştiinţifice şi de proiectare sunt cauzate de faptul că există permanent probabilitatea ca rezultatele acestor lucrări să nu corespundă celor scontate (planificate din timp). Apariţia unei astfel de situaţii poate conduce la refuzul întreprinderii de a se ocupa de activitatea antreprenorială planificată. dar care pot fi înlăturate datorită nivelului înalt al dezvoltării progresului tehnico-ştiinţific. neatingerea parametrilor tehnici planificaţi anterior în procesul efectuării lucrărilor de construcţie şi tehnologice ale inovaţiilor. Cauzele apariţiei acestor riscuri pot fi împărţite în interne şi externe în funcţie de condiţiile apariţiei. a 85 . Acest risc se caracterizează prin mărimea daunei morale şi economice posibile aduse întreprinderii. care apar în afara întreprinderii şi nu depind de ea. însă nivelul pierderilor întreprinderii în astfel de situaţie va fi mai mic decât în cazul obţinerii unor rezultate negative. iar uneori întreprinderea chiar refuză genul dat de activitate. adică nivelul rezultatelor este mai înalt decât nivelul actual al producerii. Această cauză prezintă un risc enorm pentru întreprindere. ce se utilizatori ai noilor produse. b)Factori subiectivi. sau după ce produsul a fost utilizat. obţinerea unor rezultate care depăşesc posibilităţile tehnice şi tehnologice ale producerii (inclusiv nivelul de calificare a cadrelor) necesare pentru asimilarea lor.lipsa unui utilaj adecvat cercetărilor preconizate etc. la care se referă următorii factori din interiorul întreprinderii: . . care sunt egale cu diferenţa dintre pierderile ce apar la un rezultat negativ şi cel obţinut. manifestă sau în procesul utilizării. . în acest caz apar numai pierderi relative. în acest caz. în urma efectuării lucrărilor de cercetare ştiinţifică care au fost finanţate de firma interesată. Riscurile nesolicitării producţiei fabricate .apar ca rezultat al refuzului consumatorului de a utiliza producţia fabricată de întreprinderea antreprenorială.obţinerea.

subdiviziunilor sale şi de lucrătorii ei. cererea. piese de completare şi de rezervă pentru repararea utilajului.organizarea aprovizionării întreprinderii cu resurse materiale. depăşind cererea. din cauza întocmirii incorecte de către specialişti a prognozei cererii la mărfurile produse. întrucât greşelile lor pot contribui la apariţia acestui risc. Folosirea fondurilor de producţie de o uzură fizică şi morală înaltă contribuie la defectarea lor frecventă.organizarea cercetărilor de marketing a pieţei. . în acest caz.organizarea reclamei producţiei. .cauze independente de întreprindere: deconectarea energiei electrice.cauze dependente de personalul întreprinderii: nivelul jos de management. Ele includ următoarele tipuri de risc: 86 .organizarea gestiunii întreprinderii. la rebut ascuns. control slab al calităţii.organizarea corectă a procesului de producţie. iar realizarea lor conduce la pierderi pentru întreprindere. disciplină de producţie joasă. . . Asupra nivelului acestui risc influenţează calitatea resurselor materiale. Depistarea rebutului ascuns de către consumatori aduce pierderi economice şi morale întreprinderii. preţul. vor apărea disproporţii între volumul producţiei fabricate şi vândute. la reducerea calităţii lui. Nivelul riscului nesolicitării producţiei depinde de gradul de calificare a personalului.care sunt foarte strâns legate de riscurile de producţie. opriri excepţionale ale întreprinderii etc.organizarea desfacerii producţiei finite. greşeli în planificare. . Aceste cauze contribuie la ridicarea preţului la marfa produsă şi implicit la reducerea cererii pentru ea. III. Organizarea procesului de producţie poate influenţa negativ asupra întreprinderii. La astfel de cauze se referă: . ambalajul şi alte materiale. La resursele materiale se referă: materialele de bază şi cele auxiliare (reactive şi chimicate). ceea ce conduce la mărirea timpului de realizare a produsului. motivarea slabă a angajaţilor întreprinderii. întrucât încălcările din ciclul de producţie conduc la scăderea calităţii producţiei. utilizarea materialelor de calitate joasă. . De exemplu.calificarea personalului productiv (lucrătorilor) (calitatea producţiei. asigurarea insuficientă cu apă. Lucrul neritmic al subdiviziunii întreprinderii se răsfrânge asupra creşterii cheltuielilor de producţie şi asupra calităţii producţiei finite. . adică o parte din producţia fabricată nu va fi vândută. Riscuri de aprovizionare . profitul). Se evidenţiază două cauze ale nerespectării procesului tehnologic la întreprindere: . Organizarea aprovizionării întreprinderii cu resurse materiale. întreprinderea va suporta pierderi.

) • Riscul de negăsire a furnizorilor la preţul planificat anterior.creşterea imprevizibilă a preţurilor la materialele folosite (de exemplu. care este condiţionat de particularităţile tehnico-tehnologice ale procesului de producţie. norma de producţie fără pierderi. . .• Riscul de negăsire a furnizorilor de resurse necesare.în planurile de activitate a întreprinderii nu au fost prevăzute chestiunile legate de furnizorii concreţi de materiale necesare.întreprinderea furnizor activează în condiţiile inflaţiei ridicate (mai înalte decât nivelul mondial). . {Exemplu: negăsirea producătorilor interni de materiale necesare pentru noul proces de producţie. care apar chiar şi în cazurile încare cu ei s-au dus deja tratative prealabile. Reclama (publicitatea) ineficientă a produsului fabricat sau a serviciului prestat de asemenea contribuie la apariţia riscului de nesolicitare a producţiei fabricate în următoarele cazuri: . Consecinţă . altfel spus. din mai multe motive (preţul propus de concurenţi este mai mare. fiind atinsă înţelegerea (de exemplu. semnată intenţia de colaborare). condiţiile de livrare a resurselor propuse de concurenţi sunt mai acceptabile din punctul de vedere al riscului suportat de furnizor etc).reclamă incorect segmentată pentru diferiţi utilizatori. . Acest tip de risc este caracteristic îndeosebi pentru cazul lungirii timpului în semnarea contractului de furnizare (livrare).existenţa probabilităţii că pot interveni modificări nefavorabile ale conjuncturii de aprovizionare pentru întreprinderea-furnizor.reclamă insuficientă sau abuzivă ca volum. Luarea în consideraţie a acestor tipuri de risc de aprovizionare permite întreprinderii producător să-şi determine norma sau volumul producţiei care nu-i va aduce pagube sau.reclamă insuficientă sau abuzivă ca intensitate.existenţa probabilităţii că întreprinderea-furnizor se va reorienta spre concurenţi. care poate fi condiţionat de câteva cauze: . care vine drept consecinţă a faptului că comanda făcută de întreprinderea-producător la preţul stabilit anterior va fi în detrimentul întreprinderiifurnizor sau nereală de îndeplinit. Cauzele apariţiei acestui tip de risc pot fi: .se va ieşi pe piaţa externă pentru a căuta furnizori de materiale necesare. . scumpirea din cauza roadei proaste sau când are loc mărirea cererii la mărfurile produse). • Riscul refuzului furnizorilor planificaţi anterior de încheierea contractului de livrare a materialelor solicitate de către întreprinderea producător. asumându-se riscul activităţii economice externe. 87 .

instabilitatea politică . în funcţie de timpul apariţiei riscului nesolicitării producţiei.în procesul comercializării producţiei (conduce la faliment IV. .apariţia pe piaţa producătorului a altor întreprinderi din alte domenii propunând produse substituibile ce pot satisface cerinţele consumatorilor etc.impune antreprenorul să examineze situaţia din judeţe. . insuficienţa informaţională despre concurenţi sau informaţie incorectă despre ei. .introducerea lentă a inovaţiilor în comparaţie cu concurenţii. . regiuni sau ţări. 88 . Cauzele externe ale riscului nesolicitării producţiei nu depind de activitatea nemijlocită a întreprinderii antreprenoriale şi pot fi următoarele: . . . înainte de a întreprinde careva paşi pentru organizarea reclamei producţiei. Riscurile legate de înăsprirea concurenţei Cauzele apariţiei unor astfel de riscuri pot fi: . adică alegerea incorectă a pieţelor de desfacere. unde se afla consumatorii reali sau potenţiali.scurgerea informaţiei confidenţiale fie din cauza lucrătorilor întreprinderii. evitând anumite riscuri.alegerea greşită a formelor de publicitate. pot fi scoase în evidenţă trei situaţii de depistare a posibilului risc: .imperfecţiunea politicii de marketing. Eficienţa în publicitate se bazează pe ciclul de viaţă al produsului.în procesul producţiei propriu-zis (avem mari pierderi). din cauza lipsei resurselor necesare etc. este necesar de a determina cu ce scop ea se va face. . . .în starea de anticipare a procesului de producţie (avem posibilitatea de a reduce la minim riscul dat). .expansiunea pe piaţa locală a produselor omogene ale exportatorilor străini. şi anume.reclamă realizată neprofesionist (dacă se economiseşte). creşterea inflaţiei care are drept consecinţă reducerea capacităţii de cumpărare a populaţiei (pentru a reduce riscul legat de influenţa acestui factor.factorul demografic de asemenea poate influenţa acest risc. rezultatele pot fi diferite de cele preconizate. Dacă se aleg incorect motivele sau subiectul reclamei. fie din cauza spionajului de producţie. De aceea.concurenţă necinstită. pentru a planifica corect piaţa de desfacere şi de producţie. îndeosebi dacă marfa este destinată pentru o anumită grupă demografică. întreprinderile trebuie să aibă în vedere acest moment când îşi planifică activitatea pe o anumită perioadă)..situaţia economică.

.să mărească principalul indicator al concurenţei .Alte tipuri de concurenţă mai pot fi : .greşeli în analiza şi prognozarea conjuncturii pe piaţa resurselor.concurenţă bazată pe modificarea produsului sau a unor elemente componente. sunt mai mari decât cele planificate.ne onorarea obligaţiunilor contractuale faţă de client.modificarea politicii de preţuri la furnizorii de resurse. să introducă permanent unele miciinovaţii pentru a câştiga timp prin intermediu] funcţiei inovaţionale a riscului.volumul vânzărilor. cu care producătorii au încheiat contracte ce nu au prevăzut revizuirea preţurilor (nu a fost nimic stipulat). Drept pierdere indirectă a staţionării se consideră beneficiile ratate. . Tot la această grupă de riscuri se referă riscurile plăţilor suplimentare pentru urgentarea anumitor activităţi sau servicii.să păstreze taina comercială. Tot aici pot fi 89 . antreprenorilor li se recomandă să folosească următoarele metode: .concurenţă postvânzare. Poate apărea din următoarele cauze: . Pentru a evita astfel de situaţii.reducerea numărului de furnizori dintre care întreprinderea producător ar putea alege pe cel mai avantajos. . necesare pentru desfăşurarea procesului de producţie. în grupa respectivă sunt incluse riscurile pierderii veniturilor rezultate din oprirea accidentală a procesului de producţie. .să recurgă la diversificarea sortimentului.concurenţă de preţ. V. .să reducă timpul de încărcare şi descărcare a mărfii şi să mărească viteza de acordare a serviciilor. Riscurile apariţiei unor cheltuieli de producţie neprevăzute şi de reducere a venitului Riscul măririi cheltuielilor de producţie neprevăzute este condiţionat de faptul că preţurile pe piaţă la produsele procurate. În afară de aceasta. cheltuielile legate de lichidarea urmărilor unor evenimente etc. ce le înlocuiesc pe cele care nu au fost realizate de alţi parteneri. . .dacă există concurenţi egali.poluarea mediului. . Riscul legat de necesitatea achitării unor sancţiuni de penalizare sau a cheltuielilor de judecată poate apărea în următoarele cazuri: . . .să determine şi să utilizeze eficient în lupta competitivă avantajelede care dispune. .daună vieţii sau sănătăţii lucrătorilor ori consumatorilor care utilizează producţia fabricată de întreprindere.

.incluse pierderile legate de introducerea activelor băneşti în hârtii de valoare. furturi mici. de regulă.pierderile care apar în urma unor activităţi ale întreprinderii. o reprezintă diversificarea. . Una dintre metodele de minimizare a riscului este reducerea pierderilor prin intermediul divizării şi combinării riscurilor. întrucât situaţia de risc presupune nu numai suportarea unor pierderi. . distrugerea încărcăturilor.furt. antreprenorii activează în două direcţii: .distrugerea averii la transportare. Suprimând (anulând) riscul. ca defectarea utilajului. ea trebuie să ţină cont de următoarele momente: . cheltuieli. . La asumarea de către întreprindere a riscului antreprenorial. 6.minimizarea acţiunii riscului asupra rezultatelor activităţii produc-tiv-financiare. VI. O metodă eficientă de separare a activelor întreprinderii. se vor evidenţia din toatecelelalte pierderi. cutremure. întreprinderea îşi lezează dreptul de a obţine venituri suplimentare legate de risc. reflectate în modificarea cursului acţiunilor sau a altor bunuri de valoare. trebuie să fie considerate drept cheltuieli operative. din contul separării activelor întreprinderii pe domenii omogene sau neomogene. cu o ulterioară combinare a riscurilor. Acest risc poate fi redus prin metoda diversificării. 90 . ci şi obţinerea de beneficii mult mai mari decât cele prognozate. .factori naturali. şi care uşor pot fi calculate.2 Metode de reducere a riscurilor Diversificarea ca metodă de reducere a riscului Pentru reducerea riscului. cum sunt: incendii. Riscurile pierderii averii întreprinderii pot fi cauzate de: .evitarea riscurilor posibile.situaţii excepţionale la întreprindere. Divizarea riscurilor se efectuează. greşelile angajaţilor. întrucât ele pot fi uşor minimalizate. dincontul asigurărilor.inundaţii.pierderile care apar în cazuri excepţionale. Combinarea riscurilor este o metodă de minimalizare a riscurilor prin care riscul posibil este împărţit între câţiva agenţi economici. de exemplu. dar nu ca pierderi drept consecinţă a acţiunii riscului.

.a treia parte .a doua parte . .chezaşul. fie din cauza lor. încheind contractul de transportare a încărcăturilor şi de depozitare a acestora. deservire şi furnizare care de asemenea prezintă o posibilitate reală pentru întreprinderi de a-şi reduce riscul. procurând marfă sau serviciu. Contracte de chezăşie într-un astfel de contract participă trei părţi: .beneficiarul. Transmiterea riscului se efectuează prin intermediul încheierii contractului.de concentrare . O altă metodă de reducere a riscurilor o reprezintă transmiterea. .prima parte .creditorul. dar care au cerere pe piaţă. .completarea sortimentului producţiei cu produse omogene celor deja fabricate. 91 . Totodată. deosebim următoarele tipuri de contracte în funcţie de risc: Contracte de păstrare şi transportare a încărcăturilor în acest caz volumul riscurilor transmise depinde de statutul părţilor implicate şi de condiţiile prevăzute de contract.când pentru partea ce transmite riscul pierderile sunt mai abuzive decât pentru partea ce-1 primeşte. de asemenea îşi asumă responsabilitatea în rambursarea datoriei.pe orizontală . Astfel. fie întâmplător. întreprinderea-antreprenor transmite companiei de transport riscuri statice legate de distrugerea sau pierderea producţiei de către compania de transport. Astfel cumpărătorul. pierderile legate de micşorarea preţului de piaţă la produsele transportate le suportă întreprinderea-antreprenor. însă cota riscului pe care beneficiarul nu o va putea acoperi în caz de eşec este transmisă pe chezăşi.completarea sortimentului cu produse neomogene celor fabricate. transmite riscurile legate de exploatarea lor producătorului sau distribuitorului în perioada de garanţie. Producătorul sau distribuitorul de obicei propun consumatorului garanţie în eliminarea sau înlăturarea defectelor mărfurilor necalitative. Diversificarea poate avea două forme: .Diversificarea activităţii antreprenoriale constă în raportarea eforturilor şi a investiţiilor capitale între diferite tipuri de activitate legate reciproc. Contracte de vânzare.când partea ce primeşte riscul dispune de metode mai eficiente de evaluare şi gestiune. chiar dacă o astfel de reducere este legată de reţinerile transportărilor. Sensul este că chezaşul dă garanţie creditorului că datoria beneficiarului va fi întoarsă indiferent de faptul dacă va fi succes sau pierdere a activităţii beneficiarului. la care antreprenorul poate recurge în următoarele cazuri: .

să planifice şi să prognozeze activitatea întreprinderii. reputaţia în lumea de afaceri.tarif procentual pe credit (adesea cu 1 sau 2% mai mare decât tariful bancar procentual). . trei zile.în primul rând. 92 . .în al doilea rând. să aleagă foarte atent personalul întreprinderii. . Principiul de bază al factoringului constă în cumpărarea de către factor-intermediar de la clientul său (aderentul) a cerinţelor faţă de cumpărătorii lui. . care depind de mărimea rotaţiei şi de capacitatea de plată a cumpărătorilor. Căile de reducere a riscurilor interne de antreprenoriat înainte de a se adresa după ajutor în alte organizaţii.personalitatea. care reduc riscul de aprovizionare în condiţiile aşteptărilor inflaţioniste şi lipsei canalelor operative pentru achiziţii. de către businessmani. Costul factoringului este compus din 2 elemente: . să alcătuiască cărturar contractul de afaceri. în acest caz întreprinderea trebuie să cunoască următoarele: .comisioane. Contracte bursiere.volumul şi structura capitalului acţionar.asigurarea (collateral) .caracterul (character) .în al treilea rând. regula 5„C".capacitatea de a rambursa împrumutul din contul încasărilor curente financiare sau din contul vânzăriiactivelor.Acordfactoring (finanţare sub cedarea cerinţelor băneşti) Aici este vorba despre transmiterea riscului ereditar.tipurile şi costurile activelor propuse în calitate de gaj la primirea creditului. . Restul banilor sunt achitaţi clientului băncii după încasarea mijloacelor băneşti pe cont de la cumpărători. cu ajutorul căreia poate fi evaluată capacitatea creditară a partenerului. Controlul partenerilor de business în SUA se practică. întreprinderea trebuie să utilizeze mai întâi toate posibilităţile sale interne de micşorare a riscului: .5-2% de la suma conturilor. să controleze partenerii săi de business.starea conjuncturii economice şi alţi factori externi. achitând 70-80% din cerinţe sub formă de avans. . 1. Alcătuirea corectă a planului de afaceri.întreprindere-cumpărător. . . factor-intermediar procură (cumpără) datoria debitoare. de obicei în decurs de două.posibilităţile financiare (capacity) . care pot fi bănci comerciale sau alte organizaţii creditare. în astfel de operaţii participă trei părţi: factor-intermediar. ca încă una dintre sursele de minimalizare a riscului antreprenorial. responsabilitatea în îndeplinirea obligaţiunilor luate. condiţiile generale (conditions) . De fapt. care variază în limitele 0. întreprindere-aderent.averea (capital) .în al patrulea rând.

Metodele principale folosite de conducătorii întreprinderii pentru selectarea cadrelor sunt: .interviul. . .Planul de afaceri îndeplineşte trei funcţii: .poate fi utilizat pentru elaborarea concepţiei de conducere a busi-nessului.pregătirea propriilor cadre. . . .predomină.să reducă la minim numărul persoanelor care vor avea acces laaceastă informaţie. Alegerea corectă a personalului întreprinderii Cu cât mai mulţi oameni lucrează la întreprindere. 3. faceţi aşa ca echipa de conducere să fie cât mai mică. . Antreprenorul Wilyam Iangher e de părerea că pentru crearea unei echipe eficiente de specialişti şi manageri este necesar de a respecta următoarele reguli: .contacte personale . . Căutarea angajaţilor poate avea loc pe următoarele canale: .să selecteze corect persoanele care vor avea acces la informaţiacomercială. . 4.instituţii de învăţământ. . .angajaţi numai persoane cu experienţă de muncă. care poate favoriza sau defavoriza activitatea ei. . .agenţii de selectare a cadrelor.aflaţi dacă pregătirea lucrătorilor angajaţi corespunde culturii organizatorice. cu atât mai mare va fi riscul de luare a deciziilor al fiecărui om.să păstreze informaţia pe diferite suporturi pentru a evita dispariţiasau spionajul ei. antreprenorul trebuie să respecte următoarele reguli: . Pentru reducerea riscului de scurgere a informaţiei confidenţiale. De aceea o importanţă majoră pentru activitatea eficientă a întreprinderii o are procedura de selectare şi recrutare a cadrelor.străduiţi-vă să căutaţi persoanele cu care aţi mai lucrat. 93 .poate contribui la atragerea mijloacelor băneşti.pe bază de consens.testarea.mijloacele de informare mass media.recurgerea la ajutorul centrelor de instruire şi recalificare a cadrelor. Organizarea protecţiei tainei comerciale a firmei.selectaţi-i pe cei mai calificaţi lucrători.este un instrument cu ajutorul căruia antreprenorul poate evalua rezultatele activităţii pentru o anumită perioadă. .termenul de încercare. . .

Ea a devenit principala dimensiune calitativă a dezvoltării economice. Forma concretă de mani-festare a acestui principiu este eficienţa economică. care evidenţiază raportul dintre rezultatele obţinute şi cheltuielile suportate. Dar orice activitate economică necesită cheltuieli. Eficienţa economică exprimă sistemul de raporturi dintre efectele economice şi cheltuielile totale pentru obţinerea acestora. factorul fundamental al accelerării cresterii economice. Pentru a caracteriza rezultatele activităţii economice a firmelor. Planul financiar Scopul fiecărui agent economic este de a obţine rezultate cât mai înalte. Obiectivul principal al agenţilor economici este obţinerea rezultatelor dorite cu cheltuieli minime. e necesar să deosebim noţiunea efect de noţiunea eficienţă economică. 94 . Categoria eficienţă economică exprimă efectul obţinut în raport cu cheltuielile de resurse materiale şi umane.7. Eficienţa economică se află la baza dezvoltării progresului economic şi a societăţii în ansamblu.

Ea este categoria economică care ne permite să comparăm efectul obţinut cu cheltuielile suportate. Asigurarea eficienţei economice a activităţii firmelor se impune astăzi ca o tendinţă dominantă a oricărui consum de resurse. pe când eficienţa economică este mărime relativă.1 Calculul cheltuielilor directe de materiale Pentru calcularea cheltuielilor directe de materiale se va elabora specificarea materialelor pentru produs. compararea acestuia cu diferite variante posibile şi alegerea celei mai eficiente variante. 7.1 Analiza economică a proiectului Calculul cheltuielilor directe de producţie 7. În calitate de efect poate fi volumul de producţie. Dar este ştiut faptul că în economia de piaţă scopul fiecărei firme este de a obţine un profit cât mai mare în raport cu resursele utilizate. O importanţă primordială însă are eficienţa economică la nivelul firmelor. Eficienţa economică exprimă raportul dintre efect şi efort (cheltuieli). m 2.costum pentru femei Nr. lei 66.25 95 .65 Preţul materialului. profitul etc. Tabelul 7. Efectul cste o mărime absolută. de măsură. lei 25 Norma de consum.1. De aceea. se înţelege profitul obţinut. Tipul materialului crt. a oricărei activităţi ca baza necesară de asigurare a creşterii economice.Efectul este rezultatul activităţii economice şi el poate fi caracterizat prin diferiţi indicatori naturali şi valorici. în cele mai dese cazuri.1. Ea se manifestă atât la nivelul macroeconomic.1 – Preţul materiei prime şi a materialelor pentru produs Demumirea produsului . cât şi la nivelul microeconomic. Alegerea căilor optime de activitate a firmelor presupune determinarea nivelului eficienţei economice reale. economia de materiale. deoarece mărimea eficienţei economice la nivelurile superioare este determinată de dimensiunile ei la nivelul microeconomic. 1 Gabardină din Unitatea de măsură m Preţul unit. Dar numai efectul nu exprimă complet raţionalitatea activităţii economice. prin efectul activităţii economice.

0 2.3 Calculăm cheltuieli materiale totale după formula‫׃‬ CMT ═ CM• ( 1 + N ctd 100 ) CMT ═ 79.20 1 2.0 0. 7.S m.3 • ( 1 + 4 ) ═ 82. lei CM – preţul materialelor.d ═ Tp ═ 7.69 • 3144 ═ 33609.0 1.36 lei.d • Q ═ 10.69 lei 100 .6 1 1 0.0 2.0 6.5 1.primă 40% F.d ══ F.472 lei 100 unde‫׃‬CMT – cheltuiali materiale totale.S m.25 79.64 lei Din fondul de salarizare şi fondul suplimentar se fac următoarele defalcări‫׃‬ pentru asigurarea socială – 26% pentru asigurarea medicală – 2% Npr ) ═ 10.64 conform succesiunii şi schemei tehnologice Cheltuilile directe pentru remumerarea muncii vor fi‫׃‬ Cm.25 1 1pereche 0.0 3. Cs.2 3 4 5 6 7 8 9 bumbac.0 1.d • ( 1+ DFSm.3 1 1 1 3 3 1.1.2 Calculul cheltuielilor directe pentru remumerarea muncii Tp ═ 7. lei Nctd – Cheltuieli pentru transport şi depozitare.20 0.d ═ Cm.d ═ Cs.d • N D AS N D AM 100 96 . elastică Fermuar 50 cm Perniţe pentru umeri Căptuşeală Aţe Dublură Fermuar 12 cm Cuier Pungă CM buc m m bobină m buc buc buc 3. manipulare(4%).

ore .mecanic 1 2 Hamal 1 3 Personal de deservire 1 Total 3 Fef ═ Z • Tm unde‫׃‬Fef – fondul efectiv de muncă a muncitorilor auxiliari.1.62 lei.152 Cs.1. Tm – numarul de ore lucrate pe zi.d 10.99 96. Z – numărul de zile pentru confecţionarea lotului de produse.69 Tipul cheltuielilor Notarea convenţională CMT 82.1.d/Q ═ 9410.2 . Specialitatea Nr.Cheltuieli directe de producţie Nr.DFSm. lei 7.99 100 Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 7.d ═ 33609.472 Suma. Tarif orar lei/oră 7 5 5 Nr.3 – Personalul auxiliar care deserveşte secţia Nr.3 Calculul cheltuielilor indirecte de producţie Tabelul 7. de crt.2 Tabelul 7. crt 1 2 Cheltuieli materiale totale Cheltuieli directe pentru remumerarea muncii 3 Defalcări din fondul de salarizare şi cel suplimentar Total cheltuiali directe pentru o unitate de produs D 2.36 • 26 + 2% ═ 9410.1. d ═ DFSm. persoane 1 Inginer.62/3144═ 2.ore/zi lucrate 8 8 8 Total lei/zi 56 40 40 136 97 .

Tabelul 7. sal.4 – Cheltuieli salariale pentru muncitorii auxiliari Specialitatea Nr.92 Total cheltuieli salariale.. salarii lei tarifar. Defallunar.5 – Salarizarea personalului administrativ şi specialiştilor secţiei de producţie Nr. lei Calculul cheltuielilor salariale Tabelul 7. lei cări. produsului lei proiectat. lei lei 1344 960 960 3264 913..Salarizarea personalului Nr.1.1. lei/pers.6 . muncii. lei 1 Manager producere/tehnolo g Controlor 2 Total 2000 200 2200 5000 1400 6400 Tabelul 7.Defal persoane lunar. lei 98 . coresp. lei/pers. lei Inginer1 1344 mecanic Hamal 1 960 Personal de 1 960 deservire Total Fondul de Defalcări salarizare . . sal. Denumirea crt. funcţiei 1 Manager producere/tehnolo g Nr. Salariul Remu.1. funcţiei Salariul Prime Remumerarea. lei lei 1 2800 2800 Total chelt. Alte persoane de lei plăţi. lei 2600 200 2800 Total chelt. Denumirea crt. de Fondul Primă.92 4177. merarea cări.

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Total

Controlor Inginer mecanic Hamal Pers. de deservire Croitor Cusător Total Manager general Manager comercial Manager resurse umane Contabil

1 1 1 1 2 29 36 1 1 1 1 40

2200 1344 960 960 1600 1158 3200 2200 1200 1200

2200 1344 960 960 3200 33582 45046 3200 2200 1200 1200 7800

12612, 8

57658,8 8

2184

9984 67642,8

Total cheltuieli salariale Calculul cheltuielilor privind mijloacele fixe de producţie Tabelul 7.1.7– Date generale despre utilaj şi mijloace de transport Nr. Tipul utilajului crt Nr. de utilaje Valoarea de predare în arendă Pe Total unitate 16000 14000 14000 16000 16000 16000 10000 2000 192000 42000 28000 16000 16000 16000 30000 20000 360000 12

Valoarea de arendă, %

Valoarea anuală privind arenda 23040 5040 3360 1920 1920 1920 3600 2400 43200

1 2 3

8332˝Textima˝ 8515˝Textima˝ Cs-

12 3 2 1 1 1 3 10

790˝Pannonia˝ 4 220Podoliskşveimaş 5 62761˝Pannonia˝ 6 827 PMZ 7 Cs371˝Pannonia˝ 8 Cs394˝Pannonia˝ Total

7.1.8 Calculul cheltuielilor pentru energia electrică
99

Cheltuielile pentru energia electrică le determinăm separa pentru scopuri tehnologice şi pentru iluminare‫׃‬ a) Cheltuielile pentru energia tehnologică calculăm după formula ‫׃‬
Kc Ce ═ Te • Cut • Ft • η ∗ K p

Cut ═ (15•1,8)+(22•0,4) ═ 35,85 Ce ═ 0,78 •35,8 •192 • 0,9 ∗0,95 ═ 4389,456lei unde ‫׃‬Te- tariful pentru 1 kWh.lei; Cut-capacitatea utilajului instalat, ore; Ft- fondul de timp de lucru a utilajului, ore; Kc- coieficientul activităţii concomitente a utilajului;
0,7

η- randamentul utilajului;
Kp – coieficientul pierderilor în reţea. b)Cheltuielile pentru energia electrică în scop de eluminare determinăm după formula ‫׃‬
M ∗ Fs ∗ S 0,025 ∗150 ∗ 211 ,7 ∗Tc ; E ═ ∗0,78 ═ 814,76 lei Kp ∗η 0,95 ∗0,9

E═

7.1.9 Alte cheltuieli indirecte de producţie Calculul cheltuielilor secţiei experimentale Tabelu7.1.9 l– Preţul materiei prime şi a materialelor pentru proiectarea produsului Nr. Denumirea 1 2 3 4 5 HîrtieA4 80g/m 2 (200buc) Calc rulou 40g/m 2 (50m) Carton rulou 160g/ m 2 (50m) Obiecte de birotică Praf imprimare (450g) Total Unitatea de mădură Unităţi m m g Preţul unit Norma de de măsură, consum lei 42 40 file 180 220 300 10 30 100 Valoareal lei 8,4 36 132 30 62,5 268,5

Tabelul 7.1.10 - Personal secţia experimentală
100

Nr. Denumirea crt. funcţiei

1 Total

Constructor

Salariul Prime Remumerarea, Defallunar, coresp. lei cări, lei/pers. produsului lei proiectat, lei 1528 200 1728 672

Total chelt. sal., lei 2400 2400

Tabelul 7.1.11 - Cheltuieli indirecte de producţie calculate pe produs Nr Tipul cheltuielilor Notarea convenţională 1 2 3 4 5 6 Cheltuieli salariale pentru muncitorii auxiliari Cheltuieli salariale pentru alte categorii de salariaţi Cheltuieli salariale personal administrativ Cheltuieli privind arenda utilajului Cheltuieli pentru energia electrică Cs.a. Cs.a.c Cs.p.a Aut. Ce+E CM CI 4177,92 6400 9984 3584,16 5204,216 2668,5 32018,79 Suma, lei

Alte cheltuieli indirecte de producţie Total cheltuieli indirecte de producţie

101

69 2.2 Calculul preţului produsului Tabelul 7.18 33.d D Cv CI Cp Cc Cga Cop Cpg Cconsum Valoarea. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Articolul de calculaţie Cheltuieli materiale totale Cheltuieli directe pentru remumerarea muncii Defalcări din fondul de salarizare şi cel suplimentar Cheltuieli directe pentru unitatea de produs Cheltuieli indirecte pentru unitatea de produs Cost de producţie Cheltuieli comerciale(3%) Cheltuieli generale şi administrative(32%) Alte cheltuieli operaţionale(10%) Cheltuieli ale perioadei de gestiune(7+8+9) Cheltuieli de consum(6+10) Notarea convenţională CMT Cs.7.85 96.15 10 106 3. lei 82.92 1 38 144 102 .2 – Calculul preţului unităţii de produs Nr.472 10.

3.4 33609.8 Tabelul 7. Indicatorul Unitatea de crt măsură 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Volumul producţiei Venitul din vânzări Costul de producţie‫׃‬pe unitate total Cheltuieli de consum‫׃‬pe unitate total Profitul pînă la impozitare Pragul de rentabilitate Pragul de rentabilitate Numărul muncitorilor de bază Productivitatea muncir‫׃‬ pe muncitor 10 11 12 13 pe muncitor Cheltuieli directe pentru remumerarea muncii Rentabilitatea producţiei Preţ de livrare fără TVA Preţ de livrare cu TVA un lei lei lei lei un lei Valoarea.8 208.12 13 14 15 Beneficiu Preţ de livrare fără TVA TVA Preţ de livrare inclusiv TVA b p 30 174 34.36 20. lei Produs proiectat 3144 547056 106 333264 144 452736 94320 1939 337299 29 18864 108.Indicatorii economici ai proiectului Nr.4 174 208.8 lei un lei % lei lei 103 .

eliberarea modelelor de documente(p/u o foaie) .R.redactarea documentelor de constituire pentru înregistrare .înregistrarea întreprinderii . luni 1.publicarea informaţiei în Buletinul Oficial Înregistrării de Stat .5 Muncitori .5 1. lei 250 39 108 Manager general 3 290 800 54 5400 1 1100 2500 1200 Managerul 800 104 1 1.autorizaţia .C˝ARTINVEST-GROUP˝ S. .Planul acţiunilor planificate până la începerea activităţii Nr.5 Responsabil Cost orentativ.L.4 . verificarea funcţionării Asigurarea cu personal Timp de realizare.verificarea denumirii .depunerea capitalului statutar 2 3 4 5 6 7 Examinarea stării actuale a secţiei Aprecierea cheltuielilor pentru arenda localului şi utilajului Proiectarea secţiei de producere Efectuarea lucrărior de reparaţie Instalarea utilajului.Tabelul 7. Activitatea 1 Înfiinţarea firmei S.ştampila .

4% Coieficientul K1 determină structura financiară a întreprinderii.5 .8 9 10 11 Instruirea personalului Incheerea contractelor cu intermediarii Incheerea contractelor cu furnizorii Începerea producerii pentru un ciclu de productie Total 1 1 1 Resurse Umane Manager Comarcial 400 150 150 339603 1. trimestru 50000 3 13.35% 100% K1 = Capital propriu / Total capital * 100% = 216091 / 366091 *100 = 59% K2 = Capital împrumutat / Total capital * 100% = 150000 / 216091 *100 =49. % Numărul de rambursări pe an Perioada de graţie. Tabelul 7. K2 caracterizează structura capitalului din punct de vedere al cotei împrumutului.65% 27. lei Termenul de creditare.1 .5 4 2 Suma 105 . lei % Mijloace proprii 216091 59% Creditul bancar Împrumut persoane fizice Total 50000 100000 366091 13.5.9% K3 = Capital împrumutat / Capital propriu * 100% = 15000 / 126091 *100 = 69.Informaţia iniţială pentru elaborarea graficului rambursării creditului Indicatorii Mărimea creditului.5 3366091 Tabelul 7.Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului şi modul de utilizare a lor Tip de ivestiţii Suma.ani Rata anuală a dobîânzii. K3 caracterizeazădependenţa întreprinderii de capitalul străin.

Rata de rambursat calculată 5000 Tabelul 7. I tr. III tr. I tr. IV Total Ian tr. IV Total II an tr. I tr.2 . II tr. IV Total III an Total Creditul la începutul perioadei 2 50000 50000 50000 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 Mărimea dobânzii 3 1688 1519 3207 1350 4725 4050 3375 17550 2700 2025 1350 675 6750 37125 Amortisment Rest de rambursat 4 5000 5000 10000 5000 5000 5000 5000 20000 5000 5000 5000 5000 20000 50000 6 50000 50000 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 106 .Graficul de rambursare a creditului Perioada 1 tr. II tr. III tr.5. III tr. II tr.

6 -Situaţia fluxului de numerar Nr ctr 1 1 2 Soldul mijloacelor bşneşti la începutul perioadei Încasări Vînzarea produselor Oferirea spaţiilor publicitare Alte încasări Total încasări Plăţi Furnizorilor Salarii şi contribuţii sociale Plata chiriei Arenda utilajului Impozit pe venit Credit rambursat Dobânda bancară Datorii financiare pe termen scurt Alte plăţi Total plăţi Soldul mijloacelor la sfîrşitul perioadei 3468010 1678030 Anul 1 7 Anul 2 8 1678030 Anul 3 9 3823356 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 4996040 9152880 5246991 75000 32916 42996 1485263 20000 4388 100000 7007554 3823356 10340880 8243688 106200 32916 42996 1499436 20000 1688 150000 3153688 67572 32916 42996 157631 10000 3207 9946924 4217312 107 .Tabelul 7.

Prognozarea raportului privind rezultatele financiare Indicatori Venitul din vânzări (611) Costul vânzărilor(711) Profitul brut (pierdere global) (rd. 110±rd.120 723) Profitul (pierderea) perioadei de gestiune 130 până la impozitare (±rd. În el se reflectă veniturile.070) Rezultatul din activitatea de investitii: profit 090 (pierdere) (62 1-721) Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) (622-722) 100 Rezultatul din activitatea economico110 financiară: profit (pierdere) (±rd.080±rd. 120). 010 020 030 040 050 060 070 2007 4995540 3122212 1873328 45414 770916 1050874 157631 74756 1050874 2008 2009 9152880 92400220 5782956 3369924 83208 1414536 124812 1747368 1747368 5838139 3402081 84002 1428034 126003 1764042 1764042 Rezultatul din activitatea operatională: profit 080 (pierdere)(rd. Informaţia din raport este necesară pentru evaluarea activităţii anterioare şi prognozarea activităţii viitoare a întreprinderii.030-frd. 108 . Raportul privind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai întreprinderii pe perioada de gestiune şi perioada corespunzătoare a anului precedent.060rd.Pentru o imagine complexă a activităţii întreprinderii se întocmeşte Raportul privind rezultatele financiare. precum şi articolele excepţionale.020) Alte venituri operaţionale (612) Cheltuieli comerciale (712) Cheltuieli generale şi administrative (713) Alte cheltuieli operaţionale (714) Cod.050-rd.l00) Rezultatul excepţional: profit (pierdere) (623.090±rd. rd. profitul net (pierderea) în perioada de gestiune şi perioada corespunzătoare a anului precedent.7 . de investiţii şi financiare. Tabelul 7.040-rd. cheltuielile şi rezultatele activităţii operaţionale. 010rd.

gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute. Toate bunurile şi valorile care intră sau ies din firmă trebuie să fie înregistrate la contabilitate. . . Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice 2. În consecinţă toate transformările suportate de bunuri în cadrul firmei trebuie să fie cunoscute şi înregistrate în contabilitate astfel. care se întocmesc lunar. 109 . Aceste termene.operaţiunile patrimoniale efectuate trebuie controlate. reprezintă sfîrşitul perioadei de gestiune.la sfârşitul anului se întocmeşte bilantul contabil. Balanţa de verificare şah pe fiecare an 3. El se îndeplineşte la anumite termene. 140) 150 Profit 157631 893243 262105 1485263 264606 1499436 Contabilitatea este principalul instrument de cunoaştere.în ordine cronologică. Bilanţul contabil îndeplineşte funcţia de oglindire a mijloacelor economice şi a surselor acestora la un moment dat. potrivit planului de conturi şi normelor emise. de regulă. 130±rd. existente la un moment dat. . atât pentru necesităţile proprii.informaţiile cu privire la patrimoniu trebuie să fie prelucrate şi păstrate in conformitate cu legile în vigoare. organele fiscale. -datele primare înregistrate în contabilitate se grupează în balante de verificare. -datele furnizate de contabilitate trebuie să fie verificate cu cele reale. băncile. Balanţa de verificare În baza acestor tabele se întocmeşte bilanţul contabil. 1. cât şi în relaţiile cu asociaţii.rezultatele obţinute trebuie menţionate clar. . furnizorii. .Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 140 (731) net (pierdere netă) (±rd. clienţii. Înregistrările se fac cronologic şi sistematic. Toate transformările suportate de bunuri în cadrul firmei trebuie să fie cunoscute şi înregistrate în evidenţa contabilă. .sistematic.

ACTIV PASIV CAPITALUL PROPRIU Capital statutar şisuplimentar Rezerve Profit narepartizat Capital secundar DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung Datorii pe termen lung calculate 163332 536268 520450 914198 631987 3573600 1678030 3823356 4217312 2755560 4991611 8311362 Totalitatea surselor utilizate la formarea activelor 5400 893243 5400 793243 1485263 5400 2278506 1499436 - 40000 - 20000 - - 110 .Bilanţul contabil Anul 2007 ACTIV Anul 2008 Anul 2009 Mijloacele de care dispune întreprinderea sau de care are nevoiepentru aşi desfăşura activitatea Active nemateriale pe termen lung - - - Active materiale pe termen lung Active financiare pe termen lung Alte active pe termen lung ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale Creanţe pe termen lung Investiţii pe terman scurt Mijloace băneşti Total . Tabelul 7.La aceste termene patrimoniul întreprinderii este privit din mod static.8 . în bilanţ se includ date din perioada de gestiune curentă şi cea precedentă. Pentru a compara şi a face o analiză dinamică.

firma a activat în pierdere. trebuie să stabilim indicatorii cu ajutorul cărora se exprimă mărimea efectului. practic. Ct: Pb = CA . Pn. se calculează ca diferenţa dintre încasările totale (cifra de afaceri. Este evident că activitatea unei firme poate fi considerată mai mult ori mai puţin raţională numai în cazul în care mărimea profitului este pozitivă. Dacă încasările sunt mai mici decât cheltuielile. Pb.Ip În cele din urmă. de la activitatea investiţională şi de la alte activităţi. Profitul unei firme se determină prin scăderea din încasările totale. Profitul este o parte a valorii adăugate în urma activităţii eco-nomice desfaşurate pe baza consumurilor de materiale şi muncă. fmanciară. In practica economică sunt utilizate următoarele noţiuni ale profitului: profitul brut. cheltuielilor pentru deplasări. exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal. CA) şi cheltuielile totale. activitatea comercială. profitul exprimă realizarea interesului personal al întreprinzătorului şi a interesului personalului firmei. După cum am menţionat în calitate de efect al activităţii economice este con-siderat profitul.PASIV 100000 1559286 157631 2755560 2425600 262105 4991611 4263414 264606 8311362 Întrucât eflcienţa economică este determinată ca raportul dintre efect şi efort (cheltuieli). întrucât codul fiscal limitează deducerea unor tipuri de cheltuieli din veniturile firmelor. amenzilor. a donaţiilor. Profitul firmei reprezintă diferenţa dintre încasări şi cheltuielile efectuate pentru o activitate economică. Ip: P n = P b . mărimea profitului impozabil deseori diferă de mărimea profitului brut.Ct Profitul brut este rezultatul tuturor activităţilor firmei şi include profitul obţinut de la activitatea de bază. Profitul net. profitul impozabil şi profitul net. În economia de piaţă profitul este imboldul principal în 111 . în fond. profitul impozabil reprezintă profitul brut al firmei. de la comercializarea bunurilor fabricate. Profitul brut al firmelor. sponsorizărilor şi altele. a cheltuielilor totale pentru obţinerea lor.DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe terman scurt Datorii comerciale pe terman scurt Datorii pe termen scurt calculate TOTAL . Dar. cum ar fi plata penalităţilor. este diferenţa dintre profitul brut şi impozitul pe profit. Profitul impozabil al firmei se stabileşte prin scăderea din venitul total brut al cheltuielilor ordinare şi necesare.

în funcţie de mărimile folosite în calitate de efect şi efort. în lărgirea sferei de producere şi în asigurarea creşterii economice. firma poate să-şi asigure obţinerea unui profit suplimentar. Sporirea masei profitului obţinut de firme reprezintă o mare importanţă şi pentru societate. scopul fiecărei firme în condiţiile economiei de piaţă a devenit obţinerea unui profit cât mai mare în raport cu capitalul utilizat. ea poate avea diferite forme. Rentabilitatea activităţii economice exprimă raportul dintre profitul obţinut şi eforturile depuse. Kfir: Rf = Pn ⋅ 100 K pr Utilizarea acestui indicator este determinată. R v . Orice firmă. se determină ca raportul dintrc profitul net şi capitalul propriu. Totodată tendinţa maximizării profitului impulsionează întreprinzătorii la iniţiativă şi în asumarea riscului. O astfel de comparare se face cu ajutorul rentabilităţii. a cărui mărime determină şi eficienţa economică. exprimă raportul dintre profitul brut şi suma totală a veniturilor (cifra de afaceri): P Rv = b ⋅ 100 CA Unde: CA este suma vânzărilor (cifra de afaceri). şi eficienţa capitalului propriu al firmei. Astfel. cât şi pe termen lung. Acest indicator caracterizează eficienţa activităţii totale a firmei în perioada respectivă. ceea ce generează sporirea competitivităţii şi creşterii economice. 2. foloseşta capitaluri pe termen scurt. de aceea ea se mai numeşte rata rentabilitătii capitalului investit. Apare necesitatea detcrminării eficienţei capitalului propriu al firmei. Rata rentabilităţii financiare. Teoria şi practica economică operează cu mai mulţi indicatori de exprimare a rentabilităţii. sursa de stimulare economică a angajaţilor. 112 . deci. Doar împrumuturile de capital în fond sporesc eficienţa firmei în ansamblu.stimularea economisirii şi investiţiilor. în plus. Rata rentabilităţii capitalului propriu exprimă eficienţa utilizării capitalului invcstit de câtre firmă. în activitatea sa economică. profitul este sursa principală de autofinanţare şi de asigurare a creşterii economice. Profitul este un indicator sintetic care exprimă rezultatele activităţii economice. Rata rentabilităţii vânzărilor. Esenţial este ca împrumuturile de capital să fie gestionatc eficicnt şi rambursate în termenele stabilite. Estimarea corectă a eficienţei activităţii economice poate fi efectuată numai prin compararea masei profitului obţinut cu eforturile depuse. Ca indicator al eficienţei economice. Apelând la împrumuturi de capital. Astăzi maximizarea profitului este un instrument puternic de stimulare a agenţilor economici la asigurarea creşterii economice permanente. Dar trebuie să ţinem cont de faptul că estimarea eficienţei activităţii economice a unei firme nu poate fi facută numai pe baza valorii profitului obţinut. Maximizarea profitului este o lege obiectivă a funcţionării economiei de piaţă. Ea se mai numeşte rata rentabilităţii şi se exprimă în procente. deoarece el este o sursă considerabilă pentru formarea bugetului de stat. Rf. printre care: 1.'de faptul că firma în activitatea sa economică. tinde să obţină rezultate cât mai înalte în baza utilizării capitalului de care dispune.

Un astfel de volum minim se mai humeşte nivel critic al producţiei. p – volumul de vînzări. Cpg – cheltuieli ale perioadei de gestiune. pe de o parte. pcntru care toate chcltu-ielile de producţic se acopcră cu valoarea vânzărilor producţiei fabricate. Rrc. deci şi rentabilitatea producţiei este egală cu zero. buc Cifra de afaceri Profit brut. iar profitul şi rentabilitatea sunt nule. lei Rata rentabilităţii vînzărilor.Rata rentabilităţii consumate. lei Profit net. trebuie să cunoască pragul de rentabilitate. la iniţicrca unei afaceri economice. de volumul producţiei fabricate şi comercializate şi. firma activează în pierdcri. Qef = CF p − Cd Unde: Ci – cheltuieli indirecte. Pragul de rentabilitate Profitul este influenţat. pentru care profitul obţinut este eşgjiicu zero. Cd – Cheltuieli directe Tabelul 7. se determină ca raportul dintre profitul brut şi suma cheltuielilor totale pentru obţinerea lui: P Rrc = b ⋅ 100 Ct Cu ajutorul indicatorilor expuşi se determină eficienţa activităţii economice a firmei în ansamblu.Ip RV . care se mai numeşte şi rata rentabilităţii costurilor.5% 1485263 36.Indicatorii eficienţei economice Nr crt 1 1 2 3 4 5 Indicatorii 2 Volumul de producţie. care poate fi determinat atât în funcţie de volumul unui produs concret exprimat în unităţi naturale.8% Pn P n = P b . % Notarea convenţională 3 Vp CA Pb Pb = CA . cât şi în funcţie devolumul total al vânzărilor rnai multor produse. Nivelul de producţie la care nu se obţine profit este numit pragul de rentabilitate. pe de altă parte. Q – volumul de producţie.3. Firmele au posibilitatea să influenţeze aceşti doi factori dc bază pentru a-şi spori profiîunle. la carc încasărilc totale sunt egale cu costunle totale. devenind rentabilă.9. lată de ce ficcarc firmă. Determinarea pragului de rentabilitate în unităţi fizice. Pragul de rentabiliîate cxprimă voluinul producţiei sau al cifrei de afaceri. Creşterea volumului de producţic şi rcduccrca cheltuiclilor de producţie asigură şi creştcrca profiujlui. Dincolo de volumul de producţie critic firma poate avea profit. de costurile de producţie. Asfel apare necesitatea determinării volumului minim de pnduciei.8% 113 4995540 9152880 1873328 3369924 893243 37. Dacă volumul de producţic cste mai mic decât nivelul critic.Ct 2007 4 45414 2008 5 83208 2009 6 84002 9240220 3402081 1499436 36.

32 2.10 Solvabilitatea firmei Situaţia financiară a unei firme trebuie să fie studiată şi estimată şi din punctul de vedere al solvabilităţii. datoriile pe termen scurt.27 114 .10 – Indicatorii solvabilităţii şi lichidităţii firmei previzionali pe trei ani.5 0. Se ştie însă că mijloacele financiare ale fiecărei firme se află permanent în circuitul financiar.6% 7 8 9 RRc Rrc = Pb ⋅ 100 Ct CF p − Cd 60% 26340 58% 48260 0. Astfel analiza solvabilităţii reprezintă în acelaşi timp şi analiza lichidităţii patrimoniului în scopul achitării datoriilor.2% 48721 Qef Qef = E = Pn /K 7. în primul rând.48 0. adică în mijloace băneşti pentru achitarea datoriilor faţă de creditori. care pot fi imediat utilizate pentru achitarea unor datorii. Dar. şi o parte din valoarea activelor poate fi transformată (în caz de necesitate) în formă lichidă.22 0.45 1. lei Coieficientul de eficienţă a investiţiilor Rf = Pn ⋅ 100 K pr - 60% 65. Solvabilitatea fîrmei reprezmtă capacitatea ei de a efectua toate obligaţiile de plată faţă de creditori săi.Rv = Pb ⋅ 100 CA Rf 6 Rata rentabilităţii financiare Rentabilitatea resurselor consumate Pragul de rentabilitate. Diferite elemente ale patrimoniului unei firme posedă diferite proprietăţi de a se transforma în bani lichizi. adică în conturile bancare. Orice firmă este solvabilă dacă posedă disponibilităţi (mijloace băneşti) necesare pentru a achita datoriile sale. în afară de mijloacele băneşti. Nr Indicatorii Notarea 2007 2008 2009 crt convenţională 1 2 Solvabilitatea generală Solvabilitatea totală Sg St 1. Numai o parte din ele sunt în formă lichidă.40 58. Tabelul 7.

0 0.72 0. capabili să producă boli profesionale. începând de la faza de cercetare-proiectare până la executare şi exploatare. intoxicaţii profesionale acute etc. şefii secţiilor.3 4 5 Solvabilitatea curentă Solvabilitatea rapidă Solvabilitatea absolută Sc Sr Sa 1. prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale.8 1. Prin protecţia tehnică se impun regulile şi mijloacele tehnice necesare pentru asigurarea integrităţii sănătăţii şi vieţii angajaţilor în timpul efectuării diverselor procese de producţie.93 8. Acţiunea de protecţie a muncii se desfăşoară în trei direcţii principale: juridică.6 1.51 2. Măsurile igienico-sanitare urmăresc scopul creării unor condiţii de muncă sănătoase şi confortabile. reducerea efortului fizic. otrăviri. adică la locul de muncă. precum şi protecţia angajaţilor de influenţa factorilor nocivi.9 1. precum şi asigurarea unor condiţii speciale pentru persoanele care muncesc în condiţii deosebite. 115 . atelierelor.92 1. Prin lege este stabilit că protecţia muncii face parte integrantă din procesul de muncă şi că obligaţia şi răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de protecţie a muncii o au – potrivit atribuţiilor ce le revin – cei care organizează. tehnică şi igienico-sanitară.4 1. Asigurarea măsurilor privind protecţia muncii se răsfrânge asupra întregului proces de muncă. controlează şi conduc procesul de muncă. Acestea au ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă. depozitelor etc. sectoarelor. precum şi metodele de reducere a efortului fizic în timpul desfăşurării activităţii de muncă. Protecţia muncii şi mediului ambiant Protecţia muncii este o problemă de stat şi cuprinde ansamblul normelor şi regulilor de tehnică a securităţii şi de igienă a muncii.

Orice activitate economică trebuie să aibă în vedere, în mod organic, pe lângă cerinţele de securitate a muncii. Conducătorii şi organizatorii proceselor de muncă nu trebuie să considere măsurile de protecţie a muncii ca un accesoriu al organizării producţiei, ci ca o parte integrantă a acesteia. 8.1 Analiza condiţiilor de muncă

Condiţiile de muncă au un rol decisiv în activitatea de producţie, determinând nivelul productivităţii muncii, starea traumatismului şi a îmbolnăvirilor profesionale. Crearea condiţiilor sănătoase de muncă trebuie să se afle în atenţia conducătorilor locurilor de muncă de toate nivelele.
Analiza condiţiilor de muncă urmăreşte scopul de a evidenţia factorii dăunători şi periculoşi de producţie care pot influenţa negativ asupra muncitorilor la executarea unor sau altor lucrări, exploatarea utilajului tehnologic, maşinilor, mecanismelor, dispozitivelor şi sculelor, a stabili sectoarele şi operaţiile la care aceştia au valori periculoase şi o frecvenţă mai mare. Analiza lor este efectuată sub formă de tabel. Caracteristica condiţiilor igienico - sanitare, a factorilor periculoşi şi dăunători de producţie la întreprinderile industriei de confecţii

Factorii periculoşi şi dăunători de producţie 1. 1. Condiţiile igienico-sanitare

Aprecierea condiţiilor de muncă vizuală conform normelor 2. 3.

Microclimatul temperatura, oC umiditatea relativă, % viteza mişcării aerului, m/s Iluminatul de producţie natural lateral, (CZ), % artificial general, lx artificial combinat, lx artificial de serviciu, lx artificial de avarie, lx 0,5...10 600...850 800...900 2...5 + 2,0 700 900 0,5 5,0 5...40 30...90 0,1...0,8 22...25 40...60 0,1...0,5

116

Ventilaţie de PM aeraţie naturală, Kdv infiltrare naturală, Kdv mecanică aspirativă, Kdv aspirativă locală 2. Caracteristica încăperilor zona sanitară de protecţie conform SN 245-71 gradul de rezistenţă la foc a clădirii categoria industriei după pericolul incendiar-exploziv categoria lucrărilor după pericolul electrocutării caracteristica lucrului vizual (categoria) 3. Factorii periculoşi şi dăunători de producţie Electrici genul curentului electric tensiunea, V frcvenţa, Hz Mecanici zgomot, dBA vibraţie mişcarea agregatelor şi maşinilor zborul aşchiilor de materiale şi scule Termici detalii încălzite Chimici lichide vapori, gaze prafuri + + + + + +
117

1...3 2...4 8...12 +

2 2 10 la necesitate

V I, II B I II

V II B I II

~ 380/220 50

~ 380/220 50

110 63 (6;105) + +

85 30 (2;90) + +

+

+

8. 2 Măsuri privind sanitaria industrială Condiţiile de muncă sunt determinate de caracterul procesului de muncă şi factorii mediului extern, ce-l înconjoară pe lucrător în sfera de producţie.

În timpul activităţii de muncă a omului are loc interacţiunea mediului de producţie şi a organismului. Omul transformă, acomodează mediul de producţie la necesităţile sale, iar mediul de producţie acţionează într-un mod sau altul asupra lucrătorilor.
Acţiunea mediului de producţie asupra organismului omului este condiţionată de factori fizici, chimici şi biologici. Factorii fizici includ umiditatea relativă şi temperatura aerului ambiant, circulaţia şi tensiunea barometrică a aerului, radiaţia radioactivă şi termică, zgomotul şi vibraţia etc. Printre factorii chimici se numără impurificarea aerului cu gaze otrăvitoare şi praf toxic, mirosurile neplăcute, acizii şi alcaliile agresive. Factorii biologici: microorganismele patogene, unele specii de fungi, virusurile, toxinele etc.

Acţiunea factorilor enumeraţi asupra omului este condiţionată de caracterul activităţii de muncă, alimentaţie, condiţiile de menaj. Pentru asigurarea condiţiilor sănătoase de muncă proiectul prevede următoarele măsuri: angajaţii întreprinderii vor fi asiguraţi cu încăperi sanitaroigienice în conformitate cu normele de ramură, reieşind din numărul maximal de lucrători în cel mai numeros schimb de lucru; microclimatul aerului zonei de muncă va fi menţinut în limitele normelor cu ajutorul sistemelor de încălzire, ventilaţie şi condiţionare a aerului în conformitate cu cerinţele standardului de stat GOST 12.1.00588 în dependenţă de categoria lucrărilor şi perioada anului; nivelul necesar al iluminării la locurile de muncă este asigurat de sistemele iluminatului natural şi artificial general care asigură un nivel al iluminării pe suprafeţele de lucru de 700 lx. În calitate de surse

118

suprafeţele fierbinţi ale utilajului vor fi făţuite cu materiale termoizolatoare. ceea ce se realizează prin izolări. carcasări.de lumină artificială sunt folosite lampele luminescente de tipul LDŢ cu caracteristici îmbunătăţite de transmitere a culorilor.3. îngrădiri. în scopul protecţiei muncitorilor de acţiunea dăunătoare a iradierii termice şi temperaturile înalte. separarea de protecţie.3 Măsuri privind tehnica securităţii 8. blocări(protecţie prin inaccesibilitate).1 Măsurile principale de protecţie contra electrocutărilor Măsurile principale pentru evitarea accidentelor prin electrocutare sunt următoarele: părţile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune în timpul lucrului să fie inaccesibile la o atingere întâmplătoare. pentru lichidarea zgomotului nodurilor şi agregatelor ale maşinilor şi utilajelor se vor folosi capote fonoizolatoare uşor demontabile. surplusurile de căldură şi umiditate vor fi evacuate din încăperile de producţie cu ajutorul sistemului mecanic de ventilaţie aspirativă. pentru reducerea vibraţiei suprafeţelor de lucru a maşinilor de cusut şi altor utilaje sub picioarele acestora vor fi amplasaţi saboţi vibroabsorbanţi. amplasări la înălţimi inaccesibile. în scopul prevenirii oboselii precoce şi scăderii capacităţii de muncă la sfârşitul primei jumătăţi a schimbului de muncă pentru muncitori este prevăzută o înviorare de producţie cu o durată de 5-7 minute. 8. folosirea tensiunilor reduse. 119 . maxim admisibile: izolarea de protecţie.

Pentru protecţia oamenilor împotriva accidentelor prin electrocutare. folosirea mijloacelor individuale de protecţie. măsurate sub săgeata maximă a conductorilor. Aceasta se realizează astfel: aplicând o izolare suplimentară izolării de lucru. deconectarea automată în cazul apariţiei unei scurgeri de curent periculoasă. organizarea corespunzătoare a lucrului. pentru ca părţile metalice din instalaţie. îngrădiri cu plăci electroizolante etc. 6 m pentru conductorii neizolaţi. Odată cu recepţia instalaţiei electrice se vor preda personalului din unităţi instrucţiuni scrise. traversările cu conductori aerieni peste drumuri carosabile se vor face la înălţimi minime de 6 m deasupra solului. Alegerea unui sistem de protecţie (prin legare la pământ sau prin legare la nul) se face numai cu avizul întreprinderii de electricitate în raza căreia se găseşte unitatea respectivă. însă care pot fi atinse să nu primească tensiune în cazul nefuncţionării izolaţiei de lucru. Protecţia prin legare la pământ şi protecţia prin legare la nul sunt principalele măsuri de protecţie contra electrocutării prin atingere indirectă. deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni de atingere periculoasă. prin care se interzice atingerea acestor conductori cu orice fel de obiecte. 4 m pentru conductorii protejaţi contra intemperiilor şi totodată izolaţi la o tensiune de minimum 500V. conductorii circuitelor aeriene din incinta unităţilor se amplasează la următoarele înălţimi deasupra solului. măsurate sub săgeata maximă a conductorilor respectivi. atât faţă de pământ cât şi faţă de elementele care se găsesc în legătură cu pământul în raza de manipulare. protecţie prin legare la nul.- protecţie prin legare la pământ. egalizarea potenţialelor.) se realizează astfel izolarea omului. Izolarea suplimentară de protecţie a echipamentului electric se execută prin acoperirea solidă şi durabilă cu material izolant atât a echipamentului propriu-zis cât şi a tuturor părţilor metalice 120 . Izolarea de protecţie se aplică în afară de izolarea de lucru în cazurile în care protecţia de bază contra electrocutărilor (legarea la pământ sau prin legare la nul) nu przintă suficientă siguranţă. În toate cazurile. izolând amplasamentul cu ajutorul materialelor izolante (covoare de cauciuc. care nu fac parte din circuitul curentului de lucru. aplicând o izolare exterioară pe carcasa utilajului electric.

Prin protecţie de legare la nul se înţelege legarea la conductorul de nul de protecţie a instalaţiei electrice. Separarea de protecţie poate constitui un mijloc principal de protecţie la utilajele portative. a porţiunilor în care s-au produs scurtcircuitele. dacă instalaţiile de protecţie prin relee permit acest lucru. Izolarea de protecţie se va aplica de la caz la caz. la aparatele şi receptoarele electrice fixe şi în special portative utilizate în unităţi. alimentate la tensiunea de maximum 380V şi din care anumite părţi vin în contact cu corpurile oamenilor sau animalelor. cu neutrul legat la pământ şi cu o tensiune până la 1000V între faze.accesibile unei atingeri şi care în caz de defect pot primi direct sau indirect tensiune. în funcţie de tipul şi fabricaţia echipamentului utilizat. dar care se pot afla la un moment dat sub tensiune din cauza unui defect de izolaţie. Protecţia prin legare la nul se va putea aplica numai în cazul reţelelor de curent alternativ trifazat. care în mod normal nu sunt sub tensiune. b) carcasele dispozitivelor de acţionare a aparatelor electrice. Aceste legături trebuie astfel dimensionate încât să asigure posibilitatea separării printr-o deconectare rapidă. în cazurile în care protecţia prin legare la pământ sau la conductorul de nul nu prezintă siguranţă suficientă (unelte şi scule electrice portative sau alte utilaje fixe sau mobile folosite în locuri periculoase şi foarte periculoase). Conductorul de nul de protecţie se va lega la pământ. transformatoarelor şi aparatelor electrice. În această categorie se găsesc între altele: a) carcasele maşinilor. În reţelele de curent alternativ cu patru conductori punctul neutru (nulul) se leagă la pământ. Se va aplica totdeauna când nu este posibilă obţinerea cu mijloace economice a unor tensiuni de atingere sub valorile admise cu ajutorul unei protecţii prin simpla legare la pământ. d) părţile metalice ale tablourilor de distribuţie şi panourilor de comandă. a părţilor electrice. să asigure realizarea unei tensiuni de atingere sub limita admisă pentru locul respectiv. urmărindu-se prin aceasta realizarea de tensiuni de atingere nepericuloase în cazurile când nu a avut loc o deconectare rapidă a părţii de instalaţie cu izolaţia deteriorată. Separarea de protecţie se aplică în special receptoarelor electrice. Părţile metalice ale instalaţiilor şi echipamentelor enumerate mai sus se vor lega la punctul de nul printr-o instalaţie specială de protecţie. c) înfăşurările secundare ale transformatoarelor de măsură. de asemenea. 121 . de către siguranţe fuzibile sau întrerupătoare automate.

depozitelor şi altor obiecte cu pericol sporit de incendiu. locuri de concentrare a bunurilor materiale şi la alte obiective prin stabilirea unui regim de pază antiincendiară exemplar. iar toate subdiviziunile întreprinderii vor fi asigurate cu mijloace de propagandă şi agitaţie cu privire la combaterea incendiilor. . mai cu seamă locurile cu iradieri calorice considerabile. se vor regla şi unge.4 Măsuri privind protecţia împotriva incendiilor Activitatea de profilaxie a incendiilor urmăreşte scopul de a menţine un nivel înalt de securitate împotriva incendiilor şi exploziilor în oraşe. anunţării rapide a serviciului de combatere a incendiilor şi lichidării cu succes a incendiului. 8. La toate obiectivele va fi asigurat accesul automobilelor de pompieri. drept conductori de lucru sau conductori de fază. se vor curăţi la timp.întreprinderea va fi asigurată cu mijloace de stingere a incendiilor şi de comunicare rapidă despre incendiu.toate utilajele vor fi menţinute în stare bună funcţională.la sfârşitul zilei de muncă responsabilii de securitatea incendiară vor controla minuţios toate locurile. iar zonele şi agregatele ce se află în mişcare se vor proteja de nimerirea obiectelor străine.5 Protecţia mediului ambiant 122 . . 8. . asigurarea condiţiilor de descoperire la timp a incendiului apărut. limitarea în spaţiu a posibilelor incendii şi crearea condiţiilor favorabile de evacuare a oamenilor şi bunurilor materiale în caz de incendiu. care se vor menţine în ordine exemplară. precum şi formarea scânteilor. Problemele principale ale activităţii de profilaxie sunt: elaborarea şi realizarea măsurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile. . localităţi. arborilor şi pieselor ce se află în contact de fricţiune.prin ordin vor fi numite persoane responsabile de securitatea incendiară a sectoarelor.Este interzisă utilizarea conductorilor din instalaţia de protecţie prin legare la nul. vor încuia uşile sub lacăt.toţi angajaţii vor trece un curs de instruire specială privind protecţia împotriva incendiilor. vor deconecta instalaţiile electrice şi sistemul de iluminat. pentru a preveni supraîncălzirea lagărelor. Pentru combaterea incendiilor la întreprinderea de confecţii sunt prevăzute următoarele măsuri: .

iar personalul este instruit privind utilizarea cât mai raţională a apei. Nn = 200 kN. acizii şi sărurile neorganice.6 Calcul ingineresc privind protecţia incendiară De terminat timpul până la pierderea capacităţii portante a unei coloane din lemn după rezistenţă în condiţiile incendiului. zgomotul. instalate contoare. ecologică şi formarea conştiinţei ecologice în cadrul colectivului de angajaţi. diversa în sistemul central de canalizare a localităţii. cunoscând următoarele date:. mai cu seamă a deşeurilor textile. 123 . Rcn = 35 MPa. v = 0. substanţele minerale.09 cm/min. imediata apropiere sau la parterul caselor de locuit sau de altă destinaţie. exemplară. substanţele radioactive. poluarea electromagnetică etc. totuşi omenirea continuă prin activitatea să influenţeze tot mai profund starea proceselor naturale. Pentru a reduce la minimum influenţa întreprinderilor industriei uşoare în general şi a celor de confecţii în particular proiectul prevede următoarele măsuri: • • • • • • • • emisiile în atmosferă din sistemele de ventilaţie vor fi supuse curăţii într-un sistem apele utilizate în procesul tehnologic şi pentru necesităţile igienico – sanitare se vor pentru a cunoaşte consumul de apă şi a reduce la minimum cantitatea acesteia sunt toate teritoriile libere neasfaltate din imediata apropiere a întreprinderii vor fi deşeurile de producţie se vor acumula în containere speciale cu utilizare ulterioară. acumulările de roci goale şi nămoluri. prin organizarea de discuţii în problemele date în timpul pauzelor. b = 20 cm. Una din principalele acţiuni negative a omului asupra mediului înconjurător sunt substanţele poluante aşa ca: apele reziduale din diferite domenii de activitate. 8. înverzite. h = 30 cm. precum şi prin utilizarea materialelor ilustrativ – demonstrative. cunoscându-se cert rolul plantelor în asanarea mediului ambiant. teritoriile oferente întreprinderii (atelierului) vor fi menţinute într-o curăţenie atelierele de croitorie şi confecţionare a articolelor din textile pot fi amplasate în un rol deosebit în folosirea raţională a resurselor naturale vine să-l joace educaţia modern de filtre din pânză tip „mânecă”. poluanţii bacteriali şi biologici.Necătând la faptul că tehnologiile contemporane depăşesc considerabil nivelul de performanţă a tehnologiilor elaborate cu 10-20 ani în urmă. metalele grele.

6 11. indică timpul căutat. min 0 15 30 45 60 75 90 h − 2vτ hτ = . Stabilim diferite momente ale timpului arderii coloanei în condiţiile incendiului.3 14.3 24.2 6.1 τ. b − 2vτ . Determinăm pentru aceste momente ale timpului (τ) noile dimensiuni suprafaţa secţiunii coloanei (Fτ). 15. 3 o efectuăm pentru comoditate sub formă de tabel (tabelul 6.4 3. Determinăm tensiunile στ de la forţa normativă pentru momentele de timp (τ) stabilite la punctul 1.23 5. Punctul de intersecţie al perpendicularei (coborâtă din punctul de intersecţie al orizontalei n Rc cu curba στ ) cu axa timpului (τ) executat la o anumită scară. 120 min 2. 6.2 16. Tabelul 8. n Rc – rezistenţa normativă a lemnului la comprimare. 2.3 52.5 3. 30. 105. N n – sarcina normală normativă. 90. bτ = Fτ = bτ ⋅ hτ 2 στ = N n / Fτ . 60. când coloana îşi va pierde capacitatea portantă n construim graficul στ şi măsurăm pe acest grafic valoarea Rc =35 MPa.8 cm 20 17.2 260. 124 . 4.9 19. În cazul dat.6 176.57 7. στ =38.9 9. Rezolvare 1. cm 30 27.5 13.18 > Rcn =35 MPa la τ =90.67 11.1).3 359. Τ = 0. şi Rezolvarea punctelor 1. 75. b – lăţimea secţiunii coloanei.8 cm 600 472. v – viteza de carbonizare a lemnului.6 21. Pentru determinarea momentului de timp.33 4. 45.6 107.64 38. 3.h – înălţimea secţiunii coloanei.18 n Calculele în tabelul 2 se întrerup atunci când valoarea lui στ depăşeşte valoarea Rc .33 18.

Belostecinic Gr.Kotler Ph. 5 .33 0 0 38. Pterovici. S.64 75 90 Fig.BRILMAN Jean 4 . Armenia Managementul schimbărilor. 6.YOST Merle 7 .. 1997 10. 12 . ANDRONICEANU 2 . Ilie blaj 11 . Marketing .50 40 30 20 10 3. Graficul schimbării tensiunii (σ) în timp Astfel am determinat că coloana îşi va pierde capacitatea portantă în cazul cercetat peste aproximativ 88 min.57 30 Graficul 11... Instrumente manageriale psihologice. Reflecţii pentru manageri” Straton.NICOLESCU Ovidiu. Management.23 15 5.33 7.OLARU A.MARIAN Liviu 8 .18 4. 1997 Economia firmelor contemporane.CÂNDEA Dan.HYLAND Bruce. 9 .BONCIU Cătălina 3 . Editura Tipomur. Marketing .. 1966 Managementul marketingului. Bucureşti.GÖRG Bernhard 6 . Chişinău. PORTO-FRACO . Management general. BIBLIOGRAFIE 1. Managerii viitorului.2. 1998 125 .Nicolaie Ciornâi. 1998 Management general şi industrial. Viitorul managerilor.8. 1994 Comunicare managerială aplicată. Editura Economică.67 στ 45 60 18.

126 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful