P. 1
Logistica proiectarii dezvoltarii regionale

Logistica proiectarii dezvoltarii regionale

4.78

|Views: 2,770|Likes:
Published by Nancy Samargiu
Logistica proiectarii dezvoltarii regionale
Logistica proiectarii dezvoltarii regionale

More info:

Published by: Nancy Samargiu on Oct 18, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/27/2013

pdf

text

original

În cazul în care limitarea resurselor sau a timpului nu contribuie, prin ea însăşi, la un
program acceptabil, soluţia este încălcarea acestor limite sau relaxarea acestora în vederea
realizării unui compromis, delimitându-se, în acest sens, trei căi:
utilizarea resurselor marginale pentru extinderea limitelor resurselor

disponibile;

găsirea de resurse alternative;
decalarea datei de finalizare a proiectului.
Înainte de aplicarea eficientă a programării resurselor în practică planificatorul şi
managerul de proiect vor trebui să găsească soluţii la o serie de întrebări care, fie că
evideanţiază problemele existente, fie că determină decizii care trebuie adoptate
Principale aspecte problematice sunt prezentate în continuare.

Proiectul

Limita
resurselor
marginale

Limita
normală de
resurse

Limita de timp
(data programată de terminare)

Decalarea
permisă

timp

215

Alegerea resurselor de muncă care trebuie programate, aceasta depinzând de
domeniul căruia îi aparţine proiectul programat, concentrându-se asupra resurselor cheie şi
divizând programarea pe fazele determinante ale proiectului.
Alegerea unităţilor de măsură pentru resurse, acestea trebuind să fie simple, luând în
considerarea fracţionarea aceloraşi resurse pe mai multe activităţi, utilizarea unităţilor
multiplicative, convenţionale de resurse, precum şi utilizarea unităţilor oră-om.
Delimitarea resurselor cu rate constante sau variabile de utilizare, de regulă
presupunându-se că viteza sau rata de utilizare a oricărei resurse rămân constante pe durata
întregii activităţi, însă este posibil să se planifice şi acele activităţi în care resursele se
utilizeză în mod neuniform.
Specificarea nivelurilor de resurse pe departamente, estimându-se eficienţa fiecărui
department sau tip de resursă şi considerându-se proporţia de alocare a resursei pentu
fiecare departament şi determinându-se facorul rezidual, cu care se pot acoperi eventualele
penurii conjuncturale de resurse sau activităţile care nu pot fi programate.
Elaborarea calendarelor, adesea specifice sistemelor informatice de operare, permit
recunoaşterea datelor caracteristice pe intervale mari de timp, resursele fiind distribuite în
funcţie de zilele de lucru din calendar, probleme apărând în cazul activităţilor în zilele
libere, în concedii etc, în acestă situaţie utilizându-se calendare suplimentare, adaptate
situaţiilor concrete.

Programarea costurilor legate de forţa de muncă se realizeză, prin programe de
calculator, luând în considerare costurile unitare ale tuturor tipurilor de resurse, pentru
fiecare categorie de resursă stabilindu-se o rată de cost pe unitatea de timp din reţea,
adesea consemnăndu-se rate speciale pentru resursele marginale.
Programarea costurilor pentru materiale şi echipamente se poate realiza prin plasarea
pe reţea a costurilor prevăzute prin buget, în dreptul activităţilor de aprovizionare
respective, programul de calculator compilând după aceea calendarele de cheltuieli.
Pe baza programării planificatorilor se pot determina momentele în care trebuie
asigurate fondurile necesare pentru plata materialelor care se achiziţionează, luîndu-se în

216

considerare plăţile, amânările de plată şi plăţile anticipate, pe această bază elaborându-se

programarea fluxurilor de numerar pentru costurile materiale.
Programarea fluxurilor de numerar,
utilizeză calendarele de flux de numerar, care
indică fie ieşirile de numerar generate de cheltuieli, fie intrările de numerar generate de
venituri şi economii, fie o combinaţie între cheltuieli şi venitul rezultat, adică fluxurile
nete
, pentru fiecare sumă de bani stabilindu-se un moment de timp la care suma respectivă
treebuie încasată sau plătită.
Indiferent dacă se utilizeză în evaluarea proiectului sau chiar pentru strângerea
fondurilor necesare derulării acestuia, programele de flux de numerar sunt legate de
calendarele operaţiilor proiectului.
În tabelul nr. 16 este prezentat, simplificat, programul fluxului de numerar pentru

construirea unui obiectiv.

Tabelul nr. 16.

Activitatea

Cod

Anul 1

Anul 2

I

II

III IV I

II III IV

Buget

Proiectare

A

10

20

50

70

10

160

Achiziţie
mater.

B

15

80

200

350

15010040

935

Construirea
infr.

C

10

25

65

20

15

10

145

Clădire
princip.

D

45

95

17060

20

390

Depozite

E

10

30

50

20

5

115

Sumă rezervă

R

10

15

20

25

40

50

160

Majorărări

M

20

30

25

40

60

80

255

Total

10

45

185

435

550

4502901952160

Înainte de a putea elebora un program viabil de proiect, trebuie să se ia în considerare

o serie de factori, precum:

oobiectivele proiectului, performanţe, calitate, calendar, buget;

oobiectivele EMP;

217

ocerinţe impuse de existenţa altor proiecte;

ofonduri băneşti disponibile;

ofonduri băneşti necesare;

oresursele disponibile;

oresursele necesare

otimpul necesar;

otimpul disponibil;

otimpu de lucru suplimentar;

oconcedii, îmbolnăviri, timp nefolosit;

osecvenţa operaţiilor care pot fi executate.

Cunoscând aceşti factori, programarea resurselor parcurge următoarele etape:
definirea obiectivelor tehnice şi financiare;
elaborarea programului
divizarea proiectului în porţiuni controlabile;
ordonarea detaliată a operaţiilor;
estimarea duratei fiecărei operaţii şi activităţi;
estimarea duratei proiectului şi aprecierea semnificaţiei relative a
fiecărei activităţi în raport cu obiectivele temporale;
armonizarea programului cu resursele disponibile;
repartizarea sarcinilor pe participanţii la proiect şi pe persoane.
Metoda aleasă pentru programare depinde de destinaţia proiectului, progamarea
trebuind efectuată pe mai multe niveluri în cadrul organizaţiilor, cuprinzând planuri
generale, strategii şi programe cotidiene.
Programele de proiect sunt plasate între cele două extreme, servind la mai multe
scopuri, în contextual general al planificării.

Concluzii

218

Planificarea realizării proiectelor evidenţiează relaţia dintre timpul disponibil şi
timpul necesar
derulării activităţii, pentru a fi cu adevărat eficiente, elementele constitutive
ale planului trebuind să se bazeze pe estimări sigure, dispuse într-o ordine logică. Planul de
proiect ideal implică o cooperare adecvată între participanţii cheie, orientată spre
satisfacerea cerinţelor beneficiarului, cărora trebuie să le corespundă capacităţile şi
resursele disponibile.

Operaţionalizarea planului în programe impune programarea resurselor, logica
acesteia reclamînd o abordare integrată a trei aspecte ale programării: componentele,
etapele şi interdependenţele
, abordare realizată prin metode diferite, în funcţie de
complexitatea proiectului, şi deci de multitudinea resurselor, şi de obiectivul programării
resurselor.

Reţelele permit reprezentarea interdependenţelor dintre diferitele activităţii şi
operaţii implicate în realizarea proiectelor, şi oferă posibilitatea cuantificării priorităţilor,
luând în considerare toate estimările privind durata diferitelor activităţi, activităţile care nu
pot fi amânate fiind identificate ca fiind critice, pentru realizarea lor fiind concentrate, din
timp, resursele necesare.

Teste de autoevaluare

1. Planificarea orientată spre obiectiv este însoţită de următoarele pericole :
scurtarea arbitrară a tuturor estimărilor,
modificarea obiectivelor în timpul realizării,
eliminarea tuturor rezervelor posibile,
inadecvarea resurselor la obiective.
Precizaţi care dintre pericolele enumerate nu sunt adevărate.
2. Marja independentă este definită formal ca fiind marja de timp realizabilă
atunci când evenimentul anterior are loc la termenul său maxim permis, iar toate
activităţile care urmează au loc la termenele lor minime posibile. Precizaţi dacă afirmaţia
de mai sus este adevărată sau falsă.
3. Tehnici de planificare operativă sunt:

219

a)calendarele,
b)analiza logică,
c)diagramele cu bare,
d)diagramele în reşea.
Precizaţi care dintre tehnicile enumerate sunt corecte.
4. Principalele componente ale logicii programării resurselor sunt:
a)definirea proiectului,
b)elaborarea reţelei proiectului,
c)analiza duratelor,
d)agregarea (gruparea) resurselor,
e)elaborarea diagramei cu bare,
f)analiza marjei de timp sau rezervei de timp.
Precizaţi care dintre componentele enumerate nu sunt specifice lugicii programării.
5. Marjele de timp în cazul programării resursei timp sunt următoarele:
a)Marja totală ,
b)Marja disponibilă,
c)Marja independentă,
d)Marja remanentă .
Precizaţi care dintre marjele enumerate nu este corectă.
6. Una dintre căile de relaxare a resurselor limitate alocate unui program o
reprezintă decalarea datei de finalizare a proiectului. Precizaţi dacă afirmaţia este
adevărată.

7. Dintre etapele programării resurselor se evidenţiază următoarele :
a)elaborarea programului
b)divizarea proiectului în porţiuni controlabile;
c)estimarea duratei fiecărei operaţii şi activităţi;
d)estimarea duratei proiectului;
e)selectarea resurselor adecvate;

220

f)armonizarea programului cu resursele.
Precizaţi care dintre etapele evidenţiate nu este corespunzătoare.
8. Printre aspectele problematice ale programării resurselor, se evidenţiază :
a)Alegerea resurselor de muncă care trebuie programate,
b)Delimitarea resurselor cu rate constante sau variabile de utilizare,
c)Specificarea nivelurilor de resurse pe departamente,
d)Programarea costurilor legate de forţa de muncă,

e)Programarea costurilor pentru materiale şi echipamente,
f)Armonizarea costurilor cu bugetele disponibile,
g)Programarea fluxurilor de numerar.
Precizaţi care dintre aspectele enumerate nu este corect

9. Finanţarera proiectelor

Obiectivul proiectului îl constituie prezentarea caracteristicilor finanţării proiectelor
şi a instrumentelor utilizate, precum şi explicarea mecanismelor de finanţare, a riscurilor
asociate finanţării şi a căilor de acoperire a acestora.
Concepte cheie: proiectare financiară, finanţare pe proiect, finanţare fără regres,
montaj financiar, instrument de finanţare, riscuri asociate, flux de numerar, finanţare
intermediară, inovaţie financiară, garanţie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->