PROIECTUL CSI

:
ANATOMIA
UNUI EŞEC
Ion Tăbârţă, Veaceslav Berbeca
Nr. 7, 2009
Politici
Publice
3
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
Politici Publice
Nr. 7, 2009

PROIECTUL CSI:
ANATOMIA UNUI EŞEC

Ion Tăbârţă
Veaceslav Berbeca
4
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Seria Politici Publice reprezintă o colecţie de studii, lansată de
către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Vii-
torul”, cu începere din iarna anului 2002, cu sprijinul Think Tank
Fund al Open Society Institute (LGI/OSI).
Studiile de Politici Publice apar cu regularitate în Biblioteca IDIS
„Viitorul”, alături de alte cercetări în probleme considerate a f
importante pentru interesul public.
Opiniile exprimate aparţin autorilor. Nici Administraţia IDIS „Viitorul”, şi nici Consiliul
Administrativ al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” nu poartă
răspundere pentru estimările şi opiniile prezentate în cadrul acestei publicaţii.
Pentru mai multe informaţii asupra acestei publicaţii ori asupra abonamentului de
recepţionare a publicaţiilor editate de către IDIS, vă rugăm să contactaţi direct Serviciul
de Presă şi Comunicare Publică al IDIS „Viitorul”. Persoana de contact: Laura Bohanţov -
laura.bohantov@viitorul.org.
Adresa de contact:
Chişinău, Iacob Hîncu 10/1, 2004, Republica Moldova
Telefon: (373-22) 21 09 32
Fax: (373-22) 24 57 14
www.viitorul.org
Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestui Studiu trebuie să conţină o
referinţă la seria de Politici Publice şi IDIS „Viitorul”.
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII
Tăbârţă, Ion
Proiectul CSI: anatomia unui eşec / Ion Tăbârţă, Veaceslav Berbeca ; Inst. pentru Dez-
voltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) “Viitorul”. – Ch. : IDIS “Viitorul”, 2009 (Tipogr. “MS
Logo” SRL). – 55 p. – (Politici Publice ; Nr 7).
Bibliogr.: p. 53-55 (64 tit.). – 60 ex.
ISBN 978-9975-9625-3-7.

327(47+57)
T 11
5
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Sumar
Sumar executiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
I. CSI – stabilitate sau instabilitate politică a statelor postsovietice? . . . . . . . . . . . . . . . 9
1. Problemele funcţionalităţii CSI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2. Spaţiul geopolitic al CSI şi infuenţa factorului rus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
II. Politica externă şi securitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1. Natura relaţiilor între uE şi rusia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
2. Probleme şi divergenţe în legătură cu „spaţiul comun” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
III. Sectorul economic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
1. Cauzele eşecului integrării economice a CSI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
2. Incompatibilitatea integrării simultane în CSI şi uE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
IV. Energia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
1. Structura energetică a uniunii Europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
2. Cartea energetică în politica externă a rusiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
V. migraţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
1. Experienţa europeană în rezolvarea problemelor migraţioniste . . . . . . . . . . . . . . . . 39
2. Problema migraţionistă în spaţiul CSI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
recomandări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Bibliografe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
6
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Sumar ExECuTIV
După apariţia sa ca subiect al relaţiilor
internaţionale, Republica Moldova nu putea
să rămână în afara proceselor şi sistemelor in-
ternaţionale. Intrarea Republicii Moldova în
Comunitatea Statelor Independente (CSI) a
fost rezultatul destrămării Uniunii Sovietice şi,
pe undeva, „preţul” plătit de ea pentru inde-
pendenţă. Schimbările geopolitice din Europa,
din anii ’90 ai secolului trecut, şi succesul pro-
iectului european a deschis pentru Republica
Moldova o nouă perspectivă – aderarea la Uni-
unea Europeană (UE).
Creată în decembrie 1991, pe ruinele
„defunctei” Uniuni Sovietice, apreciată iniţial
drept un „divorţ civilizat” al fostului stat so-
vietic, CSI a pornit din start sub lozinca unei
improvizate şi viitoare integrări a fostelor re-
publici unionale într-o „formă calitativă supe-
rioară” în noile condiţii internaţionale. Ceea
ce s-a dorit a f „alternativa Uniunii (Comu-
nităţii) Europene”, nu a funcţionat chiar de la
bun început, colaborarea în cadrul CSI find
marcată de o serie de conficte între statele
membre. La acest moment, transformarea CSI
în ceva mai mult decât un „divorţ civilizat”
este foarte problematică.
Funcţionalitatea CSI a avut (şi are) un
caracter contradictoriu şi controversat. În pri-
mul rând, membrii acestei organizaţii înţeleg
diferit scopul, statutul şi perspectivele CSI. În
al doilea rând, CSI a moştenit de la „defuncta”
URSS „o zestre” de neinvidiat, cum ar f con-
fictele etnopolitice, împărţirea fostei armate
sovietice, repartizarea datoriilor economice ale
Uniunii Sovietice etc. În al treilea rând, pro-
cesul de constituire a CSI a coincis şi s-a des-
făşurat paralel cu cel de edifcare naţională a
statalităţii fostelor republice sovietice.
Spre deosebire de CSI, UE este un parte-
neriat economic şi politic încheiat reuşit între
27 de ţări democratice din Europa, generator
de pace, prosperitate şi libertate. Printre reali-
zările reuşite ale UE, pot f enumerate: respec-
tarea valorilor democratice şi a libertăţilor fun-
damentale ale omului, comerţul şi călătoriile
fără frontiere, uniunea economică şi monetară,
ridicarea nivelului de trai în regiunile mai să-
race, acţiuni comune împotriva criminalităţii
şi ale terorismului etc. În ciuda problemelor
funcţionale existente în ultima perioadă, UE
este un proiect de succes, afat în permanentă
evoluţie.
Relaţiile UE cu Rusia, elementul-cheie al
CSI, nu au fost niciodată lipsite de tensiuni.
Răceala dintre Bruxelles şi Moscova a fost de-
terminată de difcultăţile cooperării în dome-
niul energiei, relaţiilor economice şi a respec-
tării drepturilor omului. La început de secol,
Moscova şi-a reafrmat ambiţiile de superpu-
tere, generând astfel multe tensiuni în lume.
Totodată s-au cristalizat şi noi şcoli de gândire,
care infuenţează politicile Kremlinului. Prin-
cipala preocupare a geopolitice ruse este recu-
perarea teritoriilor pierdute după prăbuşirea
URSS, numită şi „vecinătatea apropiată”.
Uniunea Europeană, la rândul ei, cunoaş-
te, la începutul noului secol, cea mai drastică
transformare de la formarea acestui organism
– extinderea geografcă spre Estul continen-
tului prin aderarea a 12 state. Extinderea UE
s-a derulat în paralel cu expansiunea blocului
militar NATO, fapt ce a nemulţumit Rusia.
Cel mai important lucru este că aceste state au
aparţinut Tratatului de la Varşovia, adică blo-
cului socialist, iar tranziţia prin care acestea au
trecut le-a impus un nou regim pro-occidental,
cu direcţii şi valori noi. Orientările pro-occi-
dentale ale unor state din CSI – Ucraina, Re-
publica Moldova şi Georgia – incluse de către
Bruxelles în politica „noii vecinătăţi”, a stârnit
nemulţumirea Moscovei.
Rusia îşi permite să discute de la egal la
cu statele UE, utilizând din plin petrolul şi
gazul ca noi instrumente ale infuenţei geopo-
7
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
litice. În urma crizei gazului din ultimii ani,
provocată de tranzitarea gazelor din Rusia spre
Europa, securitatea energetică a UE a devenit
unul dintre subiectele prioritare ale Bruxelles-
lui. Pentru garantarea securităţii aprovizionă-
rii în următorii ani, se solicită încheierea unui
acord trilateral între UE, Rusia şi Ucraina cu
privire la tranzitul de gaze din Rusia spre UE.
Bruxelles-ul preferă soluţia diversifcării trase-
elor de transport, ca de exemplu Nabucco, în
schimb, Moscova insistând pe încheierea cu
UE a unor acorduri comerciale preferenţiale
de lungă durată.
Între UE şi CSI există o optică diferită
în perceperea proceselor integraţioniste eco-
nomice. În timp ce în UE există o economie
funcţională caracterizată prin mecanismele de
susţinere fnanciară a ţărilor membre, în CSI
domină interesele economice ale Rusiei, care
de multe ori, în esenţă, reprezintă un instru-
ment de infuenţă a Moscovei asupra altor sta-
te din cadrul acestei organizaţii.
Diferenţa structurală şi funcţională între
UE şi CSI provocă serioase perturbări, inter-
ne şi externe, statelor de la hotarul între aceste
două organizaţii (Ucraina, Republica Moldova
şi Georgia), afate în aşa-numitul „spaţiu co-
mun”. Politica de apropiere a acestor state faţă
UE, care necesită serioase reforme de ajusta-
re la valorile europene, este contracarată prin
diverse acţiuni de Rusia care nu doreşte sa-şi
piardă „spaţiul său de protecţie”.
8
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Au trecut deja 18 ani de le obţinerea in-
dependenţei, însă dezbaterile publice privind
vectorul politicii externe a Republicii Moldo-
va sunt departe de a fi finalizate. În general,
miezul acestor discuţii se reduce la compati-
bilitatea dintre statutul de membru al CSI şi
aspiraţiile europene ale Chişinăului. Înainte
de toate, pentru a răspunde la această întreba-
re, este nevoie de a face referire la Acordul cu
privire la crearea Comunităţii Statelor Indepen-
dente, unde există un articol care pune anumi-
te semne de întrebare faţă de angajamentele
pe care şi le-a luat ulterior administraţia de la
Chişinău în raport cu UE. Este vorba de arti-
colul 11 al Acordului, care prevede că din mo-
mentul semnării prezentului Acord se interzice,
pe teritoriile statelor care l-au semnat, aplicarea
normelor statelor terţe. Potrivit acestui articol,
angajamentele pe care şi le-a asumat Republica
Moldova în raport cu UE, în ceea ce priveşte
armonizarea legislaţiei sale cu cea comunitară,
ar fi în contradicţie cu Acordul cu privire la
crearea CSI.
Astfel, unul dintre principalele obiective
ale autorilor acestui studiu a fost de a analiza
compatibilitatea dintre statutul de membru
al CSI şi aspiraţiile europene ale Republicii
Moldova. Chiar dacă CSI şi UE au scopuri
identice – prosperitatea economică, bunăsta-
rea socială, protecţia drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului – totuşi, mecanis-
mul de realizare a acestor valori precum şi
interesele care stau la baza existenţei acestor
două organizaţii, demonstrează o optică dife-
rită aplicată de state în realizarea obiectivelor
propuse.
În acest sens, au fost alese patru dome-
nii – economia, securitatea şi politica externă,
energia şi migraţia – care sunt extrem de vi-
tale pentru Republica Moldova. Totodată, în
aceste patru domenii, după cum demonstrează
studiul, există un şir de divergenţe importante
între CSI şi UE. Aceste disensiuni între CSI şi
UE apar atât la nivel funcţional, cât şi la nivel
de interese între ambii actori.
Un alt obiectiv, pe care şi l-au propus au-
torii acestui studiu, a fost de a analiza funcţio-
nalitatea şi esenţa CSI. Cu alte cuvinte, studiul
trebuie să răspundă la întrebarea dacă CSI este
o organizaţie „vie”, în sensul că îşi legitimează
existenţa. De fapt, mai mulţi politicieni din
statele CSI (Leonid Kucima, Vladimir Putin
sau chiar Vladimir Voronin) au diagnosticat
CSI drept o organizaţie amorfă.
De asemenea, acest studiu încearcă să
identifice interesele care stau la baza existenţei
CSI. Deşi obiectivele propuse de către această
organizaţie nu au fost realizate, totuşi, anual
au loc un şir de întruniri în cadrul CSI, unde
se adoptă numeroase documente şi se cheltu-
iesc sume importante de bani. În acest sens,
apare şi problema utilităţii CSI, mai ales că
relaţiile dintre statele Comunităţii se dezvol-
tă în baza acordurilor bilaterale dintre ţările
membre.
Scopul studiului a fost de a oferi explica-
ţii asupra perspectivelor de dezvoltare ale Re-
publicii Moldova. Până acum au existat puţine
explicaţii clare referitor la perspectivele aflării
concomitente a Moldovei în aceste două or-
ganizaţii internaţionale. Acest studiu îşi pro-
pune să ofere unele răspunsuri cu referire la
incertitudinile existente în ceea ce priveşte op-
ţiunea politicii externe a Republicii Moldova.
Totodată, se încercă de identifica dacă există
compatibilitate între calitatea de membru a
CSI şi UE. Un alt aspect al studiului este de
a determina care vector al politicii externe a
Republicii Moldova serveşte intereselor sale
naţionale.
INTroduCErE
9
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
1. Problemele
funcţionalităţii CSI
Acordul de la Minsk cu privire la crearea
CSI, a fost, mai degrabă, rezultatul „distorsio-
nat” al eşecului tratativelor de negociere a no-
ului Acord unional din ultimii ani de existenţă
a Uniunii Sovietice. Prin semnarea Acordului
de la Minsk (8 decembrie 1991)
1
şi, ulterior,
a Protocolului de la Alma-Ata (21 decembrie
1991)
2
s-a încercat instituţionalizarea juridică
a noile realităţi politice din Europa şi din lume
la acel moment. Părţile semnatare ale actelor
constitutive ale CSI (Acordul de la Minsk şi
Protocolul de la Alma-Ata) s-au obligat să res-
pecte obiectivele şi principiile Statutului ONU
şi ale Actului Final de la Helsinki din 1975 şi
să recunoască şi să respecte integritatea teri-
torială şi inviolabilitatea frontierelor existente
în cadrul CSI. Dacă Comunitatea s-ar fi limi-
tat doar la direcţiile trasate de Acordul de la
Minsk şi Protocolul de la Alma-Ata, atunci CSI
ar fi avut un caracter temporar şi ar fi rămas
în istorie doar ca o organizaţie care a asigurat
dezmembrarea paşnică a URSS.
Schimbarea intervine începând cu anii
1993-1994. La 22 ianuarie 1993, la Minsk,
Consiliul şeflor de stat (organul suprem al CSI)
a adoptat Statutul Comunităţii.
3
Iniţial, el a fost
semnat de către conducătorii ai şapte state – Ar-
menia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia,
Tadjikistan şi Uzbekistan. În acelaşi an, puţin
mai târziu, Statutul a fost semnat de Azerbaid-
jan, Georgia şi Moldova (cu remarca că nu par-
ticipă la discutarea problemelor de ordin poli-
tico-militar). Statutul nu a fost semnat de către
Ucraina şi Turkmenistan.
1 Соглашение о создании Содружества Независимых Госу-
дарств. / http://www.cis.minsk.by/main.aspx?uid=176
2 Алма-Атинская Декларация. / http://www.cis.minsk.by/main.
aspx?uid=178
3 Устав Содружества Независимых Государств. / http://www.
cis.minsk.by/main.aspx?uid=180
În preambulul Statului CSI (al treilea act
constitutiv după Acord şi Protocol), se spune că
Comunitatea se bazează pe suveranitatea egală
a tuturor statelor-membre, care sunt subiecţi
cu aceleaşi drepturi ai relaţiilor internaţiona-
le. Scopul, la momentul creării Comunităţii,
a fost dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor de
prietenie, vecinătate, încredere, comunicare şi
cooperare între statele membre. Totodată, se
menţionează că CSI nu este un stat şi nu po-
sedă împuterniciri supranaţionale.
În general, Statutul CSI conţine nouă
capitole şi patruzeci şi cinci de articole: 1)
obiective şi principii (art. 1-6); 2) calitatea de
membru (art. 7-10); 3) securitatea colectivă
şi cooperarea politico-militară (art. 11-15); 4)
prevenirea conflictelor şi soluţionarea litigiilor
(art. 16-18); 5) cooperarea în domeniile eco-
nomic, social şi juridic (art. 19-20); 6) orga-
nele Comunităţii (art. 21-35); 7) cooperarea
interparlamentară (art. 36-37); 8) finanţarea
(art. 38-40); 9) principiile finale ale Statului
(art. 41-45).
La 24 septembrie 1993, statele CSI
au semnat Acordul privind crearea Uniunii
Economice,
4
iar la 15 aprilie 1994 – Acordul
privind crearea zonei de comerţ liber.
5
Prin
semnarea acestor acorduri, statele CSI au în-
cercat să iniţieze o serie de procese integra-
ţioniste, cu caracter preponderent economic,
similare celor care stau la baza Uniunii Euro-
pene. Ulterior, au fost create noi organe din
alte domenii, cu aceleaşi scopuri şi obiective
integraţioniste.
La momentul actual, în CSI, pentru rea-
lizarea scopurilor şi obiectivelor, au fost create
peste 70 de organe interstatale şi interparla-
mentare, care se ocupă de coordonarea activi-
tăţilor şi acţiunilor statelor membre. Crearea
4 Договор о создании Экономического союза. / http://www.ko-
roboff.spb.ru/EUROPE/1900462.html
5 Соглашения от 15 апреля 1994 года о создании зоны
свободной торговли. / http://www.consultant.ru/online/base/?
req=doc;base=LAW;n=3635
I. CSI – STaBIlITaTE Sau INSTaBIlITaTE
PolITICă a STaTElor PoSTSoVIETICE?
10
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
CSI a avut drept scop major asigurarea unei
stabilităţi politice a noilor state independente
printr-o cât mai bună funcţionalitate a orga-
nizaţiei. Acest lucru este menţionat în Acordul
de la Minsk şi Protocolul de la Alma-Ata. Statu-
tul CSI a încercat să imprime CSI noi aspecte
şi conţinuturi prin iniţierea unor procese in-
tegraţioniste, ale căror finalitate ar fi fost coa-
gularea într-o organizaţie internaţională capa-
bilă să rezolve multe probleme apărute la noile
state independente în procesul de edificare a
statalităţii lor.
Complexitatea şi contradicţiile formă-
rii CSI s-au manifestat de la bun început. Cu
toate că structura organizaţională a CSI este
dezvoltată, existând foarte multe organe in-
terstatale, marea majoritate a documentelor
nu sunt implementate. În toate documente-
le adoptate, chiar începând cu anul 1992, se
simte o duplicitate a lor. Deşi actele semnate
în cadrul CSI declară tendinţe integraţioniste,
în acţiunile sale, statele se conduc reieşind din
interesele naţionale. Practica anilor trecuţi ne
demonstrează clar că declaraţiile adoptate nu
s-au bazat pe intenţiile reale şi pe adevăratele
posibilităţi ale statelor CSI. O mare parte din
punctele enunţate aşa şi au rămas pe hârtie.
Pe unele probleme, poziţiile statelor Co-
munităţii, nu numai că nu s-au armonizat, ci
dimpotrivă, au cunoscut o acutizare a diver-
genţelor. Unele state văd în noua organizaţie
un model similar Comunităţii Europene, al-
tele consideră că CSI poate funcţiona eficient
numai datorită existenţei unui centru puternic
şi a unei puteri centralizate, hotărârile căruia
sunt obligatorii pentru toate statele membre.
A treia categorie de state reduc CSI la para-
farea „procesului de divorţ” a URSS, care nu
este altceva decât o organizaţie temporară.
6
Instituţionalizarea lentă şi slabă a spaţiu-
lui postsovietic sub forma CSI se explică anu-
me prin acest fapt. Republicile fostei URSS
au fost puse în faţa dilemei: fie de a forma o
nouă regiune politico-internaţională, fie de a
se integra într-o structură internaţională deja
existentă. Statele baltice, din start, au decis să
meargă pe cel de-al doilea scenariu şi, drept
6 Озоди Д. СНГ: дезинтеграция неизбежна. /
http://www.prognosis.ru/news/asng/2006/10/12/strany_
sng_ postsovetskoe _prostranstvo.html
urmare, în 2004 au intrat în Uniunea Euro-
peană. Pentru alte state, în special cele cen-
tral-asiatice, în viitorul apropiat această per-
spectivă este puţin probabilă. Totodată, este
adevărat că, la acest moment, nu există un alt
spaţiu politico-internaţional, în afară de Uni-
unea Europeană, care ar fi capabil, din cauze
obiective, să absoarbă unele state apărute după
disoluţia Uniunii Sovietice.
CSI aşa şi nu a devenit un mecanism de
integrare a fostelor republici sovietice într-o
formă coagulată (de genul Uniunii Europe-
ne). Aspectele decizionale ale CSI au caracter
pur formal. CSI a devenit o componentă a
sistemului politic euroasiatic, o realitate care
există indiferent de tot subiectivismul ei. CSI
asigură organizarea instituţională, şi într-o
anumită măsură normativ-juridică, a majori-
tăţii statelor spaţiului postsovietic. CSI este o
organizaţia „tutelară” de structurare a terito-
riului fostei Uniuni Sovietice şi de elaborare a
„regulilor jocului” pentru noile state indepen-
dente. Însă, totodată, ca organizaţie este puţin
funcţională şi slab eficientă.
Analiza problemei eficienţei structurilor
CSI trebuie făcută din momentul constitui-
rii Comunităţii şi pe parcursul evoluţiei ei.
În acest sens, putem enumera câteva etape
convenţionale:
7
1) 1991-1993 – republicile unionale devin in-
dependente. Se desfăşoară procesul de consti-
tuire a instituţiilor statale proprii. Din punct
de vedere economic, ele continuă să facă par-
te dintr-un spaţiu comun, cu o valută unică.
Dar, în acelaşi timp, tendinţele centrifuge
se amplifică. Cu toate că în cadrul CSI sunt
adoptate foarte multe decizii, cu scopul de a
păstra piaţa unică şi legăturile economice, sta-
tele comunităţii preferă să-şi formeze sisteme
economice proprii.
2) 1993-1996 – noile state independente şi-
au consolidat suveranitatea politică şi şi-au
extins prezenţa în comunitatea internaţiona-
lă. Are loc schimbarea caracterului deciziilor
interstatale în cadrul CSI. Atitudinea faţă de
ele începe să devină una tot mai dură şi criti-
că. Poziţiile statelor în diferite probleme, în
7 Косов Ю., Торопыгин А. Содружество Незави-
симых Государств: Институты, интеграционные про-
цессы, конфликты. Учеб. пособие для студентов вузов,
Москва, 2009, с.37-38.
11
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
special cele economice, devin din ce în ce mai
divergente. În relaţiile între ele, statele trec,
din ce în mai mult, la nivel bilateral.
3) din 1997 – toate statele Comunităţii au
recunoscut criza executării deciziilor de bază
adoptate în cadrul CSI. Unele state au refuzat
să coopereze în mai mute chestiuni din diverse
domenii – politice, economice, militare şi cu
caracter organizatoric al Comunităţii. Tot mai
mult a început să se discute despre reformarea
CSI cu scopul sporirii eficienţii ei.
Din acel moment, au început să se vehi-
culeze mai multe scenarii posibile de dezvol-
tare a CSI, dintre care trei de bază.
8
Primul –
pesimist – Comunitatea treptat îşi încetează
existenţa prin ieşirea statelor din sistemul de
acorduri din cadrul CSI. Al doilea – vag – si-
tuaţia va fi neclară o perioadă încă destul de
lungă. Şefii de state şi de guverne se vor reu-
8 Ibidem, p.38.
ni o dată-două ori pe an în timpul cărora vor
fi luate hotărâri neobligatorii pentru state. În
această situaţie CSI nu va mai fi o Comunita-
te, ci mai degrabă un club de reuniuni perio-
dice pentru consultaţii referitoare la probleme
comune. Al treilea – optimist – statele CSI cu
timpul vor transforma în practică deciziile in-
tegraţioniste luate la reuniunile la nivel înalt,
ceea ce va duce la constituirea unei organizaţii
funcţionale şi eficiente.
Acestor scenarii le sunt posibile câte-
va direcţii principiale de evoluţie a CSI:
9
1)
menţinerea actualei situaţii de incertitudine;
2) destrămarea ei definitivă în state total in-
dependente; 3) consolidarea până la nivelul
de organizaţie internaţională interstatală; 4)
unificarea până la nivelul de confederaţie; 5)
integrarea până la nivelul de federaţie. Reie-
şind din evoluţia Comunităţii şi situaţia ac-
9 Косов Ю., Торопыгин А. Op.cit., p.38-39.
Tabelul 1. Statistica documentelor finale adoptate şi ratificate în cadrul CSI între
1991-2009 (până la 1 iunie 2009)
Ţară Semnate Nesemna-te Ratifcate Neratifca-te Retrase
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Armenia 35 94,6 2 5,4 28 80,0 6 17,2 1 0,3
Azerbaidjan 25 67,5 12 32,5 13 52,0 12 48,0
Belarus 34 91,9 3 8,1 31 91,2 3 8,8
Georgia 18 48,6 19 51,4 6 33,3 12 66,7
Kârgâzstan 35 94,6 2 5,4 28 80,0 7 20,0
Kazahstan 31 83,8 6 16,2 25 80,6 4 13,0 3 6,4
Moldova 27 72,9 10 27,1 18 70,3 8 29,7
Rusia 33 89,2 4 10,8 14 42,5 10 30,3 9 27,2
Tadjikistan 36 97,3 1 2,7 34 94,4 2 5,6
Turkmenistan 15 40,5 22 59,5 9 60,0 6 40,0
Ucraina 23 62,2 14 37,8 18 78,3 3 13,0 2 8,7
Uzbekistan 21 56,8 16 43,2 17 81,0 3 14,3 1 4,7
Sursa: http://cis.minsk.by/main.aspx?uid=8926
Tabelul 2. Statistica documentelor procedurale adoptate şi executate în cadrul CSI
între 1991-2009 (până la 1 iunie 2009)
Ţară Semnate Nesemna-te Executate Neexecu-tate Retrase
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Armenia 288 97,2 8 2,8 161 56,0 126 43,3 1 0,3
Azerbaidjan 174 58,7 122 41,3 104 59,7 70 40,3
Belarus 287 97,0 9 3,0 263 91,6 24 8,4
Georgia 154 52,0 142 48,0 22 14,2 132 85,8
Kârgâzstan 294 99,3 2 0,7 224 76,1 70 23,9
Kazahstan 283 95,6 13 4,4 197 69,6 86 30,3 2 0,1
Moldova 211 71,2 85 28,8 126 59,7 85 40,2 2 0,1
Rusia 288 97,2 8 2,8 222 77,0 45 15,6 21 7,4
Tadjikistan 295 99,7 1 0,3 224 76,0 71 24,0
Turkmenistan 44 14,8 252 85,2 3 6,8 41 93,2
Ucraina 178 60,1 118 39,9 93 52,2 77 43,2 8 4,6
Uzbekistan 141 47,6 155 52,4 70 49,6 71 50,4
Sursa: http://cis.minsk.by/main.aspx?uid=8926
12
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
tuală, ultimele scenarii sunt puţin realizabile,
mai degrabă fiind posibile primele direcţii de
evoluţie a CSI.
Criza de dezvoltare a CSI s-a încercat de
a fi depăşită prin două direcţii de bază. Prima
– activizarea organelor executive ale CSI. A
doua – realizarea intereselor prin integrarea în
diferite organe ale CSI. În 1998, la Moscova,
s-a organizat un Summit cu genericul Forumul
extraordinar internaţional pe probleme de opti-
mizare a activităţii CSI.
10
Deşi iniţial se părea
că au fost înregistrate unele succese, evoluţia
ulterioară a CSI a arătat inutilitatea reuniunii
de la Moscova.
În dezvoltarea CSI s-a pronunţat, mai
degrabă, o tendinţă diferită de cea integraţi-
onistă – regionalizarea intereselor politice şi
economice ale statelor Comunităţii prin cre-
area diferitor organizaţii separate.
11
În aşa
mod, interesele diferite ale statelor membre
s-au materializat prin apariţia unor struc-
turi quasiregionale în cadrul CSI. Ele pot fi
divizate în două grupuri: 1) organizaţii care
doresc coagularea intereselor statelor CSI în
jurul Rusiei – Comunitatea Economica Eu-
ro-Asiatică, Uniunea Statelor Asiei Centrale,
Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă
sau Organizaţia de Colaborare de la Shanghai;
2) totodată, au fost create şi organizaţii din
care Rusia nu face parte, aşa cum este cazul
GU(U)AM, reunind Georgia, Ucraina, Uzbe-
kistan, Azerbaidjan si Republica Moldova (în
mai 2005, Uzbekistanul s-a retras), percepută
ca alternativă la CSI.
CSI a fost supusă criticelor puternice,
pentru că nu a fost capabilă să păstreze legă-
turile istorice din cadrul ei. Tendinţele cen-
trifuge – suveranitatea politică şi economi-
co-financiară – au predominat scopurile in-
tegraţioniste din cadrul CSI. La Summitul la
nivel înalt de la Duşanbe din octombrie 2007,
a fost făcută o nouă tentativă de reformare
majoră a CSI. Concepţia de dezvoltare în con-
tinuare a CSI
12
încearcă să elaboreze un nou
10 Решение о проекте решения о проведении специального
межгосударственного форума для обсуждения вопросов о совер-
шенствовании деятельности СНГ и его реформирования. / http://
www.cis.minsk.by/webnpa/ text.aspx?RN=N99800008
11 СНГ: декларативная вывеска или действующая организа-
ция? / http://www.echo.msk.ru/programs/klinch/613471-echo/
12 Решение о Концепции дальнейшего развития Содружес-
тва Независимых Государств и Плане основных мероприя-
тий по ее реализации. / http://www.cis.minsk.by/webnpa/text.
aspx?RN=N90700503#kocep
mecanism de adoptare a deciziilor în perspec-
tiva implementării lor. Concepţia încearcă să
pună accentul pe componenta economică a
Comunităţii, bazată pe principiile economiei
de piaţă, ca modalitate principală de cimenta-
re a relaţiilor între statele CSI. Drept scop de
bază a fost declarat finalizarea procesului de
formare a spaţiului comerţului liber, reieşind
din principiile, regulile şi normele Organiza-
ţiei Mondiale a Comerţului.
CSI, ca comunitate internaţională de
state, nu este o formă integraţionistă, deşi şi-a
propus drept scop de bază anume acest aspect.
La etapa iniţială, CSI a avut un rol pozitiv, de
acomodare la noile realităţi, ale fostelor repu-
blici unionale în perioada imediată destrămă-
rii Uniunii Sovietice. Atât centrul unional, cât
şi periferiile, aveau nevoie de aparenţa păstră-
rii spaţiului sovietic unic. CSI a fost anume
acea aparenţă, şi nicidecum o organizaţie de
integrare. La acest moment, CSI reprezintă lo-
cul cel mai potrivit pentru întâlniri regulate a
preşedinţilor de state şi a şefilor de guvern, un
fel de „club al preşedinţilor postsovietici”, de
dezbateri sterile, fără rezultate concrete. Inte-
grarea politică a statelor CSI s-a dus şi se duce
numai la nivel de discuţii, fără angajamente
reale din partea lor.
2. Spaţiul geopolitic al CSI şi
influenţa factorului rus
Dezmembrarea Uniunii Sovietice a
schimbat structura geopolitică a lumii carac-
teristice perioadei postbelice. Odată cu căde-
rea „zidului Berlinului”, s-a rupt axa politico-
ideologică a Globului existentă după cel de-al
doilea război mondial – Vest-Est – care trecea
prin centrul continentului european. Dispu-
ta geopolitică din perioada „războiului rece”
s-a dat dintre cele două spaţii geopolitice care
împărţeau lumea – euroatlantism (în frunte
cu SUA) şi euroasiatism (condus de URSS).
Spaţiul euroatlantic sugerează o definiţie in-
stituţionalizată a Europei. Este de fapt defini-
ţia care identifică, explicit şi implicit, aparte-
nenţa la Europa şi instituţiile occidentale, în
special UE şi NATO. Accentul cade aici nu pe
Europa culturală sau geografică, ci pe Europa
13
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
instituţională.
13
Euroasiatismul susţine unici-
tatea Rusiei ca un tip istoric-cultural aparte,
care are atât elemente europene, cât şi asiati-
ce.
14

Seismul geopolitic de la sfârşitul „războ-
iului rece” a dus la reconfigurarea celor două
spaţii geopolitice principale existente în pe-
rioada postbelică. Euroatlantismul, începând
cu mijlocul anilor ’90 ai secolul trecut, şi-a
extins spaţiul său de influenţă spre est prin
încorporarea în NATO şi în Uniunea Euro-
peană a unor state foste comuniste, astfel pă-
trunzând pe terenul care în timpul „războiului
rece” a aparţinut euroasiatismului. Acest lucru
a dus la fragmentarea spaţiului euroatlantic,
prin apariţia unei componente mai modera-
te – eurocontinentalismul (neo-gaullism) – pe
axa Paris-Berlin, opozantă axei Washington-
Londra caracteristică euroatlantismului.
15
La
începutul secolului al XXI-lea, prin extinde-
rile NATO şi UE, cele două spaţii geopolitice
occidentale au ajuns la hotarele CSI.
Euroasiatismul, având pilonul principal
Uniunea Sovietică, după destrămarea acesteia,
s-a redus la limitele CSI. Federaţia Rusă, în
calitate de moştenitoare politică a „defunctei”
Uniuni Sovietice, şi-a declarat intenţiile de a
fi înlocuitoarea ei geopolitică în peisajul geo-
politic al lumii. După confuzia din anii ’90,
această tendinţă s-a pronunţat, din ce în ce
mai puternic, la începutului secolului al XXI-
lea, odată cu venirea lui Vladimir Putin la
conducerea Rusiei.
Geopolitic, spaţiul CSI nu reprezintă un
monolit. Factorul Rusiei este cel care determi-
nă divizarea geopolitică a CSI.
16
Statele CSI,
în relaţiile cu Federaţia Rusă, pot fi divizate
în două categorii: 1) statele orientate în po-
litica lor externă în mare măsură spre Rusia
(Belarus, Armenia şi statele Asiei Centrale) şi
2) statele care doresc să aibă în politica lor ex-
ternă o anumită autonomie şi independenţă
faţă de Federaţia Rusă (Georgia (când aceasta
făcea parte din CSI), Ucraina, Azerbaidjan şi
13 Meinig D.W. Heartland and Rimland in Eurasian History. //
West Politics Quarterly, 1956, Vol.IX, p.553-569.
14 Савицкий П.Н. Утверждения евразийцев, Москва, 1997,
с.96.
15 Dungaciu D. Geopolitica si securitate la Marea Neagra: optiu-
nile strategice ale Romaniei si Moldovei. / http://leader. viitorul.org/
public/507/ro/DanDungaciu06.pdf
16 Годин Ю. Россия и СНГ: геополитические вызовы. // Миро-
вая экономика и международные отношения, 2009, №4, с.90-94.
Moldova). Prima categorie de state au creat, la
iniţiativa Rusiei, diferite organizaţii în cadrul
CSI: Comunitatea Economica Euro-Asiatică,
Uniunea Statelor Asiei Centrale, Spaţiul Eco-
nomic European, Organizaţia Tratatului de
Securitate Colectivă sau Organizaţia de Cola-
borare de la Shanghai. Statele celei de-a doua
categorie s-au organizat în GUAM.
După dezastrul geopolitic din anii ’90 ai
secolului trecut, Rusia încearcă să-şi recâştige
poziţiile pierdute. În politica externă a Fede-
raţiei Ruse, spaţiul CSI are un rol vital. Pentru
a i se recunoaşte pretenţiile geopolitice asu-
pra statelor CSI, Rusia le-a inventat chiar şi
un termen special – „străinătatea apropiată”.
17

Dacă în primul deceniu după destrămarea
Uniunii Sovietice, Moscova încerca să menţi-
nă statele „neascultătoare” în sfera sa de influ-
enţă, în special, prin conflictele etnopolitice
rămase „zestre” de la „defuncta” Uniune So-
vietică, atunci începând cu anul 2000, pârghi-
ile ruseşti de presiune asupra statelor CSI se
diversifică. Pentru a le face „ascultătoare” pe
„rebelele” Comunităţii, Federaţia Rusă a înce-
put într-o măsură tot mai mare să folosească
„armele” economice şi energetice.
Noua politică externă a statului rus re-
iese din Concepţia politicii externe a Federaţiei
Ruse, adoptată la 28 iunie 2000.
18
În esen-
ţă, Concepţia înglobează întreaga activitate
a Rusiei în sfera relaţiilor internaţionale. Un
element important al Concepţiei din 2000 îl
reprezintă pragmatismul – definit ca realizare
a intereselor naţionale care vor fi apărate con-
secvent, iar, unde trebuie, şi cu fermitate. Un
punct interesant al Concepţiei sunt priorităţile
regionale. Rusia îşi afirmă interesul pentru o
politică multivectorială, echilibrată din punct
de vedere geografic. Direcţia principală a fost
şi rămâne colaborarea cu statele CSI, care tre-
buie să formeze o centură a „bunei vecinătăţi”
pentru Moscova. Totodată, Rusia declară că
în acest spaţiu va acţiona de pe poziţii realis-
te. Spaţiul CSI rămâne prioritatea regională a
Rusiei şi în noua Concepţie a politicii externe a
Federaţiei Ruse, adoptată la 12 iulie 2008.
19
17 Leancă Iu. Evoluţia relaţiilor externe. / Tranziţia: retrospective şi
perspective, Chişinău 2002, p.363-364.
18 Концепции внешней политики Российской Федерации (28
июня 2000 г.) / http://www.nationalsecurity.ru/ library/00014/index.
htm
19 Концепции внешней политики Российской Федерации
14
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
În strategiile Kremlinului, statele CSI
trebuie să fie sfera prioritară a politicii ex-
terne a Rusiei, spaţiul intereselor ei privilegi-
ate şi zona în care predomină din punct de
vedere politic, economic, militar şi cultural.
Federaţia Rusă percepe CSI drept posibilitate
de recuperare a poziţiilor ei istorice „fireşti”
şi „naturale” de putere dominantă în centrul
Eurasiei. Principalii inamici ai Rusiei sunt sta-
tele occidentale, care prin extinderea NATO
au penetrat teritoriul fostei Uniuni Sovietice
şi susţin aspiraţiile euroatlantice ale unor state
din CSI.
20

„Revoluţiile cromate” din Georgia şi
Ucraina, precum şi mutaţiile înregistrate în
Kârgâzstan, interpretate de către Moscova
drept o invazie geopolitică a Occidentului în
spaţiul ei vital de protecţie a securităţii, au
provocat disfuncţii instituţionale ale CSI.
21

Mai mult, s-au înregistrat tensiuni în planul
raporturilor economice, având la bază moti-
ve de ordin politic, aşa cum s-a întâmplat în
relaţiile Moscovei cu Kievul, Tbilisiul şi Chi-
şinăul, au slăbit relaţiile culturale, contactele
interumane etc. S-au perpetuat şi se perpetu-
ează tensiunile în planul relaţiilor militare,
generate de prezenţa unor baze sau contingen-
te militare ruseşti pe teritoriile unora dintre
statele membre ale CSI. Totul a culminat cu
războiul ruso-georgian din august 2008, după
care Georgia a declarat că iese din CSI, mulţi
catalogând-o drept „groparul” Comunităţii.
22
Ceva mai devreme, la sfârşitul lui 2005,
preşedinţii georgian şi ucrainean, Mihail Sa-
akasvili şi Viktor Iuscenko, au lansat o iniţi-
ativă de creare a unei „Comunităţi a opţiunii
democratice” în spaţiul Mării Baltice, Mării
Negre şi Mării Caspice, concepută drept un
instrument puternic pentru „eliberarea ţărilor
membre ale organizaţiei de încălcarea drep-
turilor omului, de orice spirit de confrunta-
(12 июля 2008 г.) / http://www.mid.ru/ns-osndoc.nsf/ 0e9272be-
fa34209743256c630042d1aa/d48737161a0bc944c32574870048d8f7
?OpenDocument
20 Федулова Н. Россия – СНГ: время собирать камни. // Ми-
ровая экономика и международные отношения, 2006, №1, с.104-
111.
21 Тренин Д. «Москва мускулистая»: одиночество отдельно
взятого центра силы. // Брифинг московского центра Карнеги,
Том 11, Выпуск 1, январь, 2009. / http://www.carnegie.ru/ru/pubs/
briefngs/TreninBr_Russ_11_1_ 09_web.pdf
22 Малашенко А. Кавказ, который мы теряем. // Брифинг мос-
ковского центра Карнеги, Том 11, Выпуск 3, август, 2009. / http://
www.carnegie.ru/ru/pubs/briefngs/Malashenko_Briefng_09_Cauca-
sus.pdf
re şi de conflicte îngheţate”.
23
Iniţiativa a fost
percepută de analiştii ruşi drept o clasare la
„rebut” a GUAM-ului, dar şi o încercare de a
se exercita presiuni asupra Republicii Belarus,
aflată în relaţii speciale cu Moscova.
24
Kremlinul a devenit tot mai iritat de ini-
ţiativele democratice ale Occidentului în spa-
ţiul postsovietic. După ce în 2003-2005 a fost
înfrântă în „revoluţiile cromate” din Georgia
şi Ucraina de către Occident, Rusia a ripostat
dur în anii următori, folosind pe larg „arma”
economică şi energetică împotriva statelor
„neascultătoare” ale Comunităţii. În urma
acţiunilor sale, Moscova a reuşit să anihileze
GUAM-ul, la început prin ieşirea Uzbekis-
tanului, ca apoi prin divizarea lui să-l reducă
la un aspect decorativ. Anul 2008 a fost unul
decisiv în relaţiile dintre Rusia şi Occident.
Recunoaşterea internaţională a regiunii Ko-
sovo, Summitul NATO cu decizii confuze şi
semnale duble referitor la aderarea Ucrainei şi
Georgiei, de la Bucureşti, a iritat la maximum
administraţia de la Kremlin.
25
Drept urmare,
Rusia şi-a demonstrat forţa şi intenţiile agresi-
ve în evenimentele din Osetia de Sud.
Războiul din Caucaz a însemnat eşecul
politicii de lungă durată a Rusiei de a folo-
si conflictele „îngheţate” în calitate de bari-
ere principale împotriva „occidentalizării” şi
„europenizării” statelor CSI.
26
Posibilitatea
ca aceste conflicte vor fi, într-un anumit sau
altfel, „dezgheţate” nu fost luată în calcul de
către Moscova. În urma războiului din vara lui
2008, Rusiei i-a revenit „partea cea mică” din
Caucaz – Osetia de Sud şi Abhazia. Recunoaş-
terea independenţei celor două teritorii sepa-
ratiste georgiene de către Rusia a însemnat
orientarea de lungă durată a Tbilisiului către
structurile occidentale. Federaţia Rusă a fost
incapabilă să menţină Georgia în sfera ei de
influenţă prin mijloace politice.
După războiul cu Georgia, conducerea
Federaţiei Ruse a făcut câteva declaraţii princi-
piale referitoare la relaţiile cu fostele republici
sovietice. Preşedintele rus, Dmitrii Medvedev,
în termeni similari enunţaţi de preşedinte-
23 Comunitatea Statekor independente organizaţie în pragul colap-
sului. / http://stiri.kappa.ro/externe/26-08-2005/ comunitatea-statelor-
independente-o-organizatie-in-pragul-colapsului-78378.html
24 Годин Ю. Op.cit.
25 Тренин Д. Op.cit.
26 Idem.
15
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
le american Monroe la începutul secolului al
XIX-lea, a formulat doctrina intereselor ruse
privilegiate în ţările CSI. Totodată, Medvedev
a înaintat teza protejării de către Rusia a cetă-
ţenilor ruşi care locuiesc peste hotarele ei. Po-
litica externă agresivă a Federaţiei Ruse a dus
la izolarea ei pe arena internaţională. În situ-
aţia creată, ministrul rus de externe, Serghei
Lavrov, a propus drept soluţie integrarea alter-
nativă a „celei de-a doua Europe” împrejurul
Rusiei.
27
Marea deosebire de „prima Europa”
constă în faptul că potenţiala „a doua” (CSI)
are un hegemon cu pretenţii autoritare, care
în multe cazuri se gândeşte doar la propriile
interese – Federaţia Rusă. Reieşind din această
paradigmă, procesele integraţioniste ale state-
lor „celei de-a doua Europe” trebuie să aibă
loc din perspectiva refacerii centrului de pute-
re rus în interiorul acestei uniuni euroasitice.
Rezervele faţă de această paradigmă per-
sistă, într-o măsură mai mare sau mai mică,
practic la toţi partenerii Rusiei din CSI şi ri-
dică bariere serioase în faţa „integrării europe-
ne orientale”. Despre acest lucru ne vorbeşte
concludent faptul că niciun partener al Rusiei,
din Organizaţia Tratatului de Securitate Co-
lectivă sau Comunitatea Economica Euro-Asi-
atică, nu a susţinut poziţia principială a Mos-
covei de a recunoaşte independenţa Osetiei
de Sud şi Abhaziei. Aliaţii Rusiei au catalogat
acest moment ca un „test” al independenţei
şi niciunul din ei nu a vrut să fie privit ca un
simplu satelit al Moscovei.
28

Ieşirea Georgiei din Comunitate a pro-
vocat noi discuţii privind esenţa CSI – este
un instrument ineficient, confuz şi amorf, un
fel de decor, sau o organizaţie care într-ade-
văr există? Multe voci afirmă ca pasul făcut
de Tbilisi va avea efectul domino. În replică,
Moscova afirmă că CSI va exista atât timp cât
Federaţia Rusă va avea nevoie de aceasta.
29
Eli-
ta rusă, pe lângă raţiunile legate de securitate,
mai are nevoie de CSI şi din considerente de
prestigiu. Prin CSI, Rusia doreşte să demon-
streze că este capabilă în continuare, în calita-
27 Лавров С. Внешняя политика России и новое
качество геополитической ситуации. / http://
www.mid.ru/brp_4.nsf/itogi/BB6FDBCB9CE863B2-
C325752E0033D0F9.
28 Тренин Д. Op.cit.
29 СНГ: декларативная вывеска или действующая организа-
ция?
te de lider, să organizeze spaţiul postsovietic,
reieşind din interesele ei.
Geopolitic, spaţiul postsovietic nu este
un monolit. Factorul rus este principalul care
determină liniile de separaţie în cadrul pei-
sajului geopolitic al CSI. Din acest punct de
vedere, CSI nu este o comunitate, ci, mai de-
grabă, un spaţiu conflictual de state – Rusia-
Georgia, Rusia-Ucraina sau Armenia-Azerba-
idjan sunt doar unele exemple (cele mai gra-
ve) dintre multele cazuri de relaţii tensionate
între statele CSI. Membrele Comunităţii care
au încercat să concureze cu Rusia – Ucraina şi
Georgia – imediat au fost taxate de către Mos-
cova. Pentru Federaţia Rusă ar fi o puternică
lovitură de imagine, atât internă cât şi externă,
dacă CSI şi-ar înceta existenţa.
16
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
1. Natura relaţiilor între UE
şi Rusia
Referindu-ne la politica externă şi cea
de securitate, considerăm că este relevant de a
face o evaluare a relaţiilor dintre UE şi Rusia
în acest domeniu. Importanţa acestui subiect
reiese ca rezultat al disensiunilor dintre Uni-
unea Europeană şi Federaţia Rusă la capitolul
de politică externă şi de securitate. Problemele
care apar între aceşti doi actori va afecta în
mod direct şi politica externă a Republicii
Moldova. Astfel, optând pentru un anumit
vector în politica sa externă, Chişinăul va fi
nevoit să se distanţeze de poziţia oficială a ce-
luilalt actor. Pentru a înţelege mai bine sur-
sa acestor divergenţe, trebuie de atras atenţia
asupra evoluţiei relaţiilor dintre UE şi Rusia şi
de evaluat atitudinea părţilor faţă de aşa-nu-
mita „vecinătate comună”.
Relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Euro-
peană au cunoscut mai multe etape de dezvol-
tare. Dacă iniţial era vorba de un parteneriat
strategic între părţi, acum putem vorbi de o
înrăutăţire a relaţiilor lor, din diverse motive.
Iniţial, autorităţile de la Moscova şi-au
exprimat oficial interesul lor faţă de Politica
Externă şi de Securitate Comună (PESC) şi
politica de apărare a UE. Liderii ruşi au vă-
zut în această iniţiativă o încercare a Uniunii
Europene de a-şi afirma independenţa faţă de
NATO, organizaţie faţă de care oficialii de la
Moscova nu şi-au ascuns niciodată atitudinea
lor negativă. Crearea şi dezvoltarea PESC a
fost percepută ca un mecanism nou pentru
dezvoltarea relaţiilor între părţi în domeniul
securităţii. Summitul de la Paris din octom-
brie 2000 a marcat un pas important spre o
dezvoltare pozitivă a cooperării în domeniul
securităţii, confirmându-se ideea de dezvol-
tare a unui „parteneriat strategic” între părţi,
anunţată încă în a doua jumătate a anilor ’90.
Mai mult chiar, după ce Vladimir Putin a de-
venit preşedinte al Rusiei, politica Moscovei
devenise mai pro-europeană.
În urma acestor evenimente, s-a creat
impresia că Moscova şi Bruxelles vor obţine
foarte repede rezultate pozitive în privinţa di-
alogului politic în domeniului de securitate.
Totuşi, evenimentele au cunoscut o altă evo-
luţie decât s-a aşteptat iniţial. Prima „dezamă-
gire” a Rusiei se referă la decizia de folosire de
către Bruxelles a Uniunii Europei Occidenta-
le, o structură strâns legată de NATO, drept
bază pentru viitoarele capabilităţi militare
ale UE.
30
Însă, Moscova a sperat ca eforturile
UE în domeniul securităţii şi apărării să con-
trabalanseze NATO. Totodată, Rusia a creat
propriul sistem de securitate colectivă, care se
doreşte a fi o alternativă a NATO.
Ideea unui „parteneriat strategic” nu a
prins contur şi a rămas doar la nivel de de-
claraţie. Problema e legată de faptul că UE şi
Rusia aplică diferite înţelesuri ale termenului
de „parteneriat strategic”. Din punctul de ve-
dere al Rusiei, partenerii strategici cooperează
la nivel internaţional unde interesele lor coin-
cid, excluzând implicarea în afacerile interne,
fapt care evită referinţele la valorile comune,
care sunt cruciale în abordarea UE.
31
Statele
occidentale însă şi-au permis de mai multe ori
să critice situaţia politică internă din Rusia,
acuzând-o de derapaje de la principiile de-
mocratice. De asemenea, statele occidentale
au criticat comportamentul armatei federale
în cel de-al doilea război din Cecenia. Drept
reacţie, oficialii ruşi au dezvoltat un obicei
enervant de a contracara orice critică a UE,
arătând asupra problemelor proprii ale Euro-
pei, precum activitatea mafiei din Europa de
Sud, protecţionismul economic sau drepturi
30 Nikitin A. Analysis: Russian Perception of the CFSP/ESDP, EU-
ISS, 29 May 2006. / http://www.iss.europa.eu/nc/ actualites/actualite/
browse/6/article/russian-perceptions-and-approaches-to-cooperation-
in-esdp/
31 Fischer S. The EU and Russia: a contested Partnership, în Part-
nerships for effective multilateralism. EU relations with Brazil, China,
India and Russia, Chaillot Paper n.109, may 2008, p.117 / http://www.
iss.europa.eu/uploads/media/ cp109_01.pdf
II. PolITICa ExTErNă şI SECurITaTEa
17
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
inadecvate pentru minorităţile etnice din sta-
tele baltice.
32
Necesitatea adoptării unei strategii pe
termen lung care ar fi reflectat schimbările
care au avut loc în Europa şi în relaţiile inter-
naţionale au determinat Rusia şi UE să adopte
acţiuni practice pentru a aduce un suflu nou
cooperării bilaterale. La Summitul din mai
din 2003 din Sankt-Peterburg, Rusia şi UE au
ajuns la o înţelegere asupra scopului strategic
principal al parteneriatului lor privind crearea
spaţiilor comune în patru domenii, inclusiv în
politica de securitate. Însă, părţile au viziuni
diferite ale conţinutului celor patru spaţii co-
mune. UE caută să îmbunătăţească nivelul şi
calitatea cooperării sale cu Rusia prin apropi-
erea Moscovei de Europa, aşa încât să impună
logica sa asupra Moscovei privind dezvoltarea
spaţiului integraţionist, iar Rusia a adoptat o
poziţie opusă, preferând să dezvolte parteneri-
atul în baza unei apropieri reciproce şi să acţi-
oneze din perspectiva intereselor fundamenta-
le ale ambelor părţi.
33
Practica de negociere a Uniunii Europene
cu statele care doreau să adere la UE se bazează
pe principiul condiţionalităţii. Cu alte cuvin-
te, statele candidate trebuie să îndeplinească
un şir de reforme politice şi economice pentru
a putea să adere la UE. Principiul condiţionali-
tăţii nu a mers însă şi în cazul Federaţiei Ruse.
Premisa iniţială a UE, precum că Rusia va în-
ainta progresiv spre o democraţie liberală şi
economie de piaţă şi va accepta normele euro-
pene conţinute în acquis communautaire, nu a
fost realizată după cum demonstrează actualele
tendinţe.
34
În mare parte, asta s-a datorat unei
creşteri economice foarte importante din Ru-
sia în perioada preşedinţiei lui Putin, fapt care
i-a permis acestui stat să nu mai depindă de
împrumuturile fnanciare din exterior. Drept
rezultat, politica externă a Federaţiei Ruse s-a
schimbat foarte mult, aceasta optând pentru o
proprie cale de dezvoltare, în conformitate cu
statutul său de mare putere mondială.
32 Barysch K. Russia, realism and EU unity, Centre for European
Reform, july 2007. / http://www.cer.org.uk/pdf/ policybrief_russia_
FINAL_20july07.pdf
33 Danilov D. Russia and European security, în What Russia sees,
Chaillot Paper n. 74, january 2005, p.87. / http://www.iss.europa.eu/
uploads/media/cp074.pdf
34 Trenin D. Russia and the European Union: redefning strategic
partnership, în Partnerships for effective multilateralism. EU relations
with Brazil, China, India and Russia, Chaillot Paper n.109, may 2008,
p.133. / http://www.iss.europa.eu/uploads/media/cp109_01.pdf
Ulterior, au avut loc mai multe eveni-
mente care au scos în evidenţă disensiunile
existente între UE şi Rusia în domeniul po-
liticii externe. Astfel, odată cu extinderea din
2004, în cadrul UE s-a format un grup de sta-
te care au o poziţie critică faţă de Moscova.
Este vorba de Polonia şi statele baltice, în spe-
cial Lituania, care tradiţional se asociază cu o
critică dură la adresa Rusiei.
35

Un alt eveniment, care a avut un impact
deosebit asupra conţinutului relaţiilor dintre
UE şi Federaţia Rusă, a fost alegerile prezi-
denţiale din Ucraina. După Revoluţia Oranj
din decembrie 2004 din Ucraina, Moscova a
adoptat o atitudine mult mai dură în relaţiile
sale cu fostele republici sovietice, folosind o
combinaţie de presiuni politice şi economice
pentru a nu admite apropierea acestora mai
aproape de UE şi NATO. Rolul statelor euro-
pene, în special al Poloniei, a fost semnificativ
pentru susţinerea opoziţiei prooccidentale în
timpul alegerilor prezidenţiale din 2004 din
Ucraina. La insistenţa statelor UE, alegerile
conform cărora ar fi câştigat omul Rusiei, Vic-
tor Ianukovici, au fost declarate nevalabile. La
alegerile repetate a câştigat liderul opoziţiei,
Victor Iuşcenko. Revoluţiile „colorate” au
schimbat optica politicii externe a Moscovei.
Aceasta a sperat ca, în urma apropierii sale de
statele occidentale, să obţină libertatea de ac-
ţiune în spaţiul CSI, fapt care nu s-a realizat.
Ucraina nu a întreprins vreo acţiune care
ar fi provocat sistemul de securitate condus de
Rusia în spaţiul postsovietic. Totuşi, Ucraina
a susţinut PESC drept un actor emergent de
securitate, care creează un sistem de securita-
te alternativ în vecinătatea apropiată a Rusiei,
fără a acorda multă atenţie strategiei de secu-
ritate a Rusiei.
36
Cazul Kosovo a reliefat, odată în plus,
existenţa unei optici diferite între UE şi Rusia
faţă de securitatea europeană. Pentru multe
state europene, recunoaşterea independenţei
Kosovo este unica modalitate de soluţionare
a acestui conflict din Balcani. Rusia, însă, a
criticat dur statele europene care au recunos-
cut declaraţia de independenţa a Kosovo din
februarie 2008, insistând asupra ideii creării
35 Samokhvalov V. Relations in the Russia-Ukraine-EU triangle:
„zero-sum game” or not?, Occasional Paper n.68, september 2007,
p.11, http://www.iss.europa.eu/uploads/media/occ68.pdf
36 Ibidem, p.22.
18
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
unui precedent periculos în dreptul interna-
ţional.
Divergenţe importante între Uniunea
Europeană şi Federaţia Rusă sunt legate şi de
viitorul statelor din cadrul CSI, care acum
constituie aşa-numita „vecinătate comună”.
În urma extinderii din 2004 şi 2007, UE a
devenit vecină cu unele state din cadrul CSI.
Mai mult chiar, prin introducerea conceptu-
lui de Europă Lărgită şi a Politicii Europene
de Vecinătate, Uniunea Europeană a penetrat
regiunea considerată de Moscova o sferă a
intereselor sale vitale. În urma acestor eveni-
mente, atitudinea liderilor ruşi s-a schimbat
foarte mult faţă de politica Uniunii Europe-
ne. Moscova percepe UE drept un potenţial
rival politic care a pătruns în vecinătatea sa
apropiată şi încearcă să excludă Rusia din ca-
drul noilor aranjamente de securitate.
37
Drept
urmare, Federaţia Rusă a întreprins mai mul-
te măsuri pentru a-şi menţine influenţa sa în
statele membre ale CSI, regiune considerată
drept zonă a intereselor vitale ale Moscovei.
Statele membre ale CSI au elaborat di-
ferite politici şi au manifestat diferite aspiraţii
faţă de UE şi CSI. După destrămarea URSS,
unele state au încercat să se apropie de statele
Comunităţii Europene. Însă, fiind dependen-
te economic de Rusia, aceste state se confrun-
tă cu dilema de a avea un viitor cu UE sau cu
Rusia şi CSI. Atât Rusia, cât şi Uniunea Eu-
ropeană încearcă să modeleze „vecinătatea co-
mună” în conformitate cu obiectivele lor, fapt
care generează divergenţe între părţi. În aceste
condiţii, statele din fosta Uniune Sovietică au
semnat un şir de documente în cadrul CSI şi
cu Uniunea Europeană. Totodată, unele din-
tre aceste state, precum Republica Moldova şi
Ucraina, şi-au anunţat integrarea europeană
drept un obiectiv strategic al politici lor ex-
terne. În acest caz, apare problema compatibi-
lităţii dintre UE şi CSI cu referire la politica
externă şi la cea de securitate.

După cum a fost spus mai sus, obiecti-
vele UE şi CSI corespund în acest domeniu,
însă modalitatea de realizare a acestora diferă
de la caz la caz. Iar, angajamentele pe care şi
le-a luat Republica Moldova în urma semnării
mai multor acorduri cu UE nu sunt compati-
37 Nikitin A. Op.cit.
bile cu cele semnate în cadrul CSI din cauza
poziţiei Moscovei faţă de politicile Uniunii în
raport cu vecini săi din Estul Europei.
Astfel, în conformitate cu articolul 7 al
Acordului cu privire la crearea Comunităţii
Statelor Independente, părţile semnatare recu-
nosc că coordonarea activităţii de politică externă
ţine de sfera activităţii lor comune.
38
De aseme-
nea, în conformitate cu Statutul Comunităţi
Statelor Independente din 22 ianuarie 1993,
părţile semnatare, prin articolul 4 al acestui do-
cument, stabilesc că coordonarea activităţii de
politică externă şi colaborarea în domeniul poli-
ticii de apărare şi pazei frontierelor externe ţin
de sfera activităţii comune a statelor membre.
39

Mai mult chiar, în cadrul CSI a fost semnat
în mai 1992 Tratatul Securităţii Colective de
şase state (Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tad-
jikistan, Uzbekistan şi Armenia) cu scopul de
a face faţă vreunei agresiuni militare din ex-
terior. Ulterior, pentru a mări greutatea po-
litică a acestei structuri, s-a luat decizia de a
transforma Tratatul Securităţii Colective în
Organizaţia Tratatul Securităţii Colective, fapt
realizat în octombrie 2002.
40
Alianţa prevede
că deciziile adoptate sunt obligatorii pentru
toţi membrii. Moldova nu a aderat la această
structură deoarece, conform Constituţiei, este
un stat neutru. Totodată, trebuie de menţionat
că mai multe state din CSI au creat o organi-
zaţie nouă în 1997 – GUUAM – formată din
Azerbaidjan, Uzbekistan, Georgia, Ucraina şi
Moldova. Această structură, susţinută din ex-
terior, avea scopul de a limita influenţa rusă
în Caucazul de Sud, în zonele Mării Caspice
şi Mării Negre.
Republica Moldova, odată semnând
aceste documente, s-a obligat să-şi coordoneze
politica sa externă cu statele membre ale CSI
care au, adeseori, viziuni diferite în legătura
cu politica internaţională. Coordonarea în-
seamnă şi adoptarea poziţiilor comune faţă
de evenimentele internaţionale. Pe parcursul
anilor ’90 ai secolului trecut, această incom-
patibilitate nu era atât de evidentă precum
este acum. Însă, odată cu extinderea UE spre
38 Соглашение о создании Содружества Независимых Госу-
дарств. / http://www.cis.minsk.by/main.aspx?uid=176
39 Устав Содружества Независимых Государств / http://www.
cis.minsk.by/main.aspx?uid=180
40 Федулова Н. Содружество Независимых Государств Миро-
вая – 15 лет спустя. // Мировая Экономика и Международные
Отношения, 2006, №.12, c.87.
19
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Est, proclamarea integrării europene drept
obiectiv strategic pentru Republica Moldova
şi schimbarea opticii politicii externe a Rusi-
ei faţă de Occident, lucrurile s-au schimbat
semnificativ. Situaţia faţă de fostele republici
sovietice din spaţiul CSI din Europa de Est
este percepută de Rusia în termenii jocului de
sumă zero.
Republica Moldova, aderând la CSI, a
semnat ulterior cu Uniunea Europeană Acor-
dul de Parteneriat şi Cooperare, care prin ar-
ticolul 6 stabileşte un dialog politic între părţi
care va întări legăturile dintre Republica Mol-
dova şi Comunitate, iar prin aceasta şi cu Co-
munitatea naţiunilor democratice; va conduce la
o mai mare convergenţă a poziţiilor pe probleme
internaţionale de interes reciproc, întărind ast-
fel securitatea şi stabilitatea; va încuraja Părţile
să coopereze în probleme privind consolidarea
stabilităţii şi securităţii în Europa, în respec-
tarea principiilor democraţiei, în respectarea şi
promovarea drepturilor omului, în particular a
drepturilor minorităţilor şi vor desfăşura consul-
tări, dacă va fi necesar, pe aceste probleme.
41

Mai târziu, odată cu extinderea UE în
Europa Centrală şi de Est, autorităţile de la
Bruxelles au trebuit să elaboreze un nou cadru
legislativ care urma să facă faţă rigorilor tim-
pului. Astfel, a fost anunţată Politica Euro-
peană de Vecinătate (PEV) al cărei principal
instrument – Planul de Acţiuni (PA) – constă
dintr-o listă de obiective pe care statele parte-
nere trebuie să le îndeplinească pentru a bene-
ficia de relaţii mai strânse cu UE. Republica
Moldova, semnând PA la 22 februarie 2005,
şi-a luat un şir de angajamente şi în dome-
niul politicii externe şi de securitate; preve-
nirii conflictelor şi managementului crizelor.
Articolul 13 din Planul de Acţiuni Uniunea
Europeană – Republica Moldova (PAUERM)
Consolidarea dialogului politic şi cooperării în
probleme externe şi de securitate identifică ur-
mătoarele domenii de activitate:
42
- Continuarea şi dezvoltarea dialogului politic şi
cooperării cu UE privind Transnistria, probleme
regionale şi internaţionale, inclusiv în cadrul
Consiliului Europei şi OSCE;
41 Acordul de Parteneriat şi Cooperare. / http://www.europa.eu.int/
comm/external_relations/ceeca/pca/pca_moldova.pdf
42 Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. /
http://www.ec.europa.eu/world/enp/ pdf/action_plans/ moldova_enp_
ap_fnal_en.pdf
- Colaborarea cu UE în scopul eficientizării
instituţiilor şi convenţiilor multilaterale, conso-
lidând astfel guvernarea globală, a coordonării
în domeniul combaterii ameninţărilor la adresa
securităţii şi abordarea problemelor de dezvol-
tare;
- Dezvoltarea cooperării privind sancţiunile în-
treprinse de UE;
- Purtarea unui dialog activ între Moldova şi
UE privind implementarea Strategiei Europene
de Securitate;
- Dezvoltarea posibilităţii pentru alinierea Mol-
dovei la declaraţiile privind Politica Externă şi
de Securitate Comună (PESC) a UE, de la caz
la caz.
Articolul 16 al PA privind Cooperarea
pentru soluţionarea conflictului transnistrean
stabileşte un şir de măsuri care necesită a fi
întreprinse pentru rezolvarea diferendului
transnistrean. Uniunea Europeană îşi afirmă
clar disponibilitatea de participa la soluţiona-
rea acestui conflict. În acelaşi articol 16 al PA
este un aliniat care se referă la „realizarea unor
noi progrese semnificative cu Ucraina privind
problemele existente pe sectorul transnistrean
al frontierei; consolidarea cooperării cu admi-
nistraţia Ucrainei, inclusiv schimbul efectiv de
informaţii despre fluxurile de bunuri şi persoane
ce traversează frontiera comună. Angajarea ac-
tivă în consultările trilaterale Moldova-Ucrai-
na – Comisia Europeană privind măsurile de
asigurare a managementului şi controlului co-
respunzător al întregii frontiere a Moldovei cu
Ucraina, în special a sectorului Transnistrean.”
Pentru ca aceste obiective să fie realizate, Uni-
unea Europeană a numit un Reprezentant
Special al UE (RSUE) pentru Moldova în
martie 2005, Adriaan Jacobovits de Szeged.
RSUE are obiective clare să contribuie la so-
luţionarea conflictului. Priorităţile RSUE şi
cele ale PEV coincid în general aşa fel, încât
s-a prevăzut ca aceste două instrumente să se
complementeze.
43

Unul dintre domeniile importante de
cooperare între Republica Moldova şi UE
este Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă
la Frontieră (EUBAM), creată cu scopul de a
realiza obiectivele stipulate în PA. Iniţiativa
43 Grevi G. The EU Special Representative for Republic of Moldo-
va, în Pioneering foreign policy: The EU Special Representatives,
Chaillot Paper n. 106, october 2007, p. 66. / http://www.iss.europa.eu/
uploads/media/chai106.pdf
20
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Ucrainei de a găzdui EUBAM, misiune des-
chisă în noiembrie 2005, nu a fost salutată cu
mare entuziasm de Moscova.
44
În martie 2006,
Ucraina a adoptat decizia de a permite doar
importul şi tranzitarea mărfurilor întreprinde-
rilor din Transnistria, care au fost înregistrate
de autorităţile din Moldova. Răspunsul oficial
al Moscovei a luat forma criticii privind „blo-
cada economică”.
45

2. Probleme şi divergenţe în
legătură cu „spaţiul comun”
Atitudinea Rusiei faţă de PEV a fost, în
general, una negativă. Rusia a refuzat să par-
ticipe în cadrul PEV, fiindcă această politică a
fost elaborată şi introdusă fără nici vreo inter-
venţie din partea Moscovei şi pentru că state-
le postsovietice au fost privite în cadrul PEV
drept un obiect legitim al politicilor europe-
ne, iar introducerea PEV a fost privită de către
Rusia drept realizarea unui proiect geopolitic
rival.
46
Moscova a considerat că are drept scop
principal apărarea influenţei Rusiei în spaţiul
postsovietic. Potrivit unor opinii, prezenţa şi
eficienţa UE în Europa de Est este slăbită de
competiţia din regiune cu Rusia; aceasta în-
seamnă că PEV este mai mult percepută în
termeni politici sau geopolitici, în comparaţie
cu extinderea, cel puţin acesta fiind punctul
de vedere văzut din Rusia.
47
UE, ca şi în cazul extinderii, doreşte ex-
portarea ordinii sale normative în statele din
afara frontierelor sale. Planul de Acţiuni cere
aderarea la normele şi valorile Comunităţii,
precum democraţia şi drepturile omului, şi
adoptarea standardelor UE.
48
Acest activism
european deranjează Rusia, care continuă să
gândească în termenii jocului de sumă zero.
Rusia înţelege dorinţa UE de a crea un me-
diu prietenos în jurul frontierelor sale, însă nu
44 Samokhvalov V. Op.cit., p.24.
45 Украина ввела экономическую блокаду Приднестровья. /
http://www.polit.ru/event/2006/03/06/block.html
46 Samokhvalov V. Op.cit., p.11.
47 The European Security Strategy 2003-2008. Building on com-
mon interests, ed. by Alvaro de Vasconcelos, ISS, Paris, February
2009, Report nr. 5, p.36. / http://www.iss.europa.eu/uploads/media/
ISS_Report_05.pdf
48 Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. /
http://www.ec.europa.eu/world/enp/ pdf/action_plans/ moldova_enp_
ap_fnal_en.pdf
împărtăşeşte dorinţa UE de a face din acest
mediu o vecinătatea apropiată a UE, care ar fi
în general orientată spre standardele UE.
49
Moscova, la rândul ei, pentru a-şi men-
ţine influenţa în statele CSI, a lansat un nou
proiect numit Spaţiu Unic Economic, inclu-
zând Ucraina, Belarus şi Kazahstan. Cel puţin,
implicit, aceste proiecte integraţioniste insti-
tuţionalizează o competiţie cu aspiraţiile euro-
pene ale unor state din fosta URSS, în special
Ucraina.
50
După decizia Ucrainei de a adera
la această organizaţie, Uniunea Europeană a
avut o replică dură prin care a criticat poziţia
liderilor ucraineni, „întrebând despre sinceri-
tatea dorinţei Kievului de a adera la UE”.
51

Reieşind din acest proiect, CSI este văzut
drept un instrument de păstrare şi extindere a
sferei de folosire a limbii ruse în statele Co-
munităţii, fapt care are şi o conotaţie politică.
Rusia, tinzând spre păstrarea influenţei sale în
CSI, este interesată ca şi în viitor elita politică,
economică, intelectualitatea, să vorbească lim-
ba rusă.
52
Totodată, consolidându-şi influenţa
sa în cadrul CSI, Federaţia Rusă îşi extinde
spaţiul său geopolitic şi îşi fortifică poziţiile
pe arena internaţională.
53
Parteneriatul Estic – o altă iniţiativă a
Uniunii Europene – a stârnit nemulţumirea
Rusiei. Acest proiect a fost lansat la Summi-
tul Consiliului European din 7 mai 2009. UE
propune să sprijine într-o mai mare măsură,
prin activitatea sa de zi cu zi, eforturile de re-
formă ale partenerilor săi, prin intermediul
unui nou program global de consolidare insti-
tuţională şi a unei noi dimensiuni multilate-
rale, care va permite formularea unui răspuns
solidar la provocările comune, în cadrul par-
teneriatului.
Acest parteneriat ambiţios prevede adân-
cirea semnificativă a nivelului de angajare po-
litică, inclusiv perspectiva tranziţiei la o nouă
generaţie de acorduri de asociere, integrarea
extinsă în economia UE, facilitarea călători-
ilor cetăţenilor din această regiune către UE,
49 Danilov D. Op.cit., p.89.
50 Zagorski A. Russia and the shared neighbourhood, în What Rus-
sia sees, Chaillot Paper n. 74, january 2005, p.69. / http://www.iss.
europa.eu/uploads/media/cp074.pdf
51 Samokhvalov V. Op.cit., p.9.
52 Федулова Н. Влияние России в странах СНГ: гуманитарный
аспект. // Мировая Экономика и Международные Отношения,
2007, №.5, c.81.
53 Федулова Н. Содружество Независимых Государств... c.87.
21
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
cu condiţia îndeplinirii anumitor cerinţe de
securitate, stabilirea de modalităţi mai concre-
te de asigurare a securităţii energetice care să
fie avantajoase pentru toate părţile implicate
şi creşterea nivelului de asistenţă financiară.
54

Parteneriatul Estic este văzut la Moscova
ca o tentativă de a atrage aceste ţări „în zona
de influenţă a Bruxelles-ului, scoţându-le din
cea de influenţă a Rusiei”.
55
Această divergen-
ţă de atitudine faţă de noul proiect al Uniunii
Europene este o altă dovadă a incompatibilită-
ţii dintre UE şi CSI, în care Rusia vede un in-
strument de menţinere a influenţei sale în fos-
tele republici sovietice. O astfel de atitudine
a Rusiei reprezintă o încălcare a articolului 3,
alineatul 1 al Statutului Comunităţi Statelor
Independente, care prevede respectarea suvera-
nităţii statelor membre, a dreptului inalienabil
al popoarelor la autodeterminare şi a dreptului
de a dispune de destinul lor, fără niciun ames-
tec din afară.
56
O astfel de atitudine îngrădeşte
dreptul statelor vizate de PEV de a alege pro-
pria lor cale de dezvoltare.
La Bruxelles, Parteneriatul Estic este vă-
zut ca un răspuns la solicitările acestor ţări de
a se apropia mai mult de standardele europene
şi de a le susţine în promovarea democraţiei.
Ministrul suedez de externe, Carl Bidt, care a
fost unul din promotorii Parteneriatului Estic,
a afirmat că declaraţiile ministrului de Exter-
ne a Rusiei, Serghei Lavrov, „vorbesc de la sine
despre cum gândeşte el imediat în termeni de
sferă de influenţă, iar acest parteneriat este răs-
punsul nostru la solicitările acestor ţări de a se
apropia mai mult de Uniunea Europeană”.
57
Atitudinea UE şi a Rusiei este diferită
şi în cazul aşa-numitelor „conflicte îngheţa-
te” din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud
şi Carabahul de Nord. Chiar experţii mode-
raţi din Rusia susţin ideea că interferenţa UE
în afacerile CSI sub forma de mediere sau de
pacificare va fi iritantă în relaţiile UE-Ru-
sia.
58
Iar, guvernele locale, pe bună drepta-
54 European Commission, Communication from the Commission
to the European Parliament and the Council on Eastern Partnership,
Brussels, 3 December 2008, COM(2008) 823/4. / http://ec.europa.eu/
external_relations/eastern/docs/com08 _823_en.pdf
55 Parteneriatul estic o cale spre stabilitatea Europei. / http://www.
europalibera.org/content/article/1617283.html
56 Устав Содружества Независимых Государств. / http://www.
cis.minsk.by/main.aspx?uid=180
57 Parteneriatul estic o cale spre stabilitatea Europei. / http://www.
europalibera.org/content/article/1617283.html
58 Samokhvalov V. Op.cit., p.11.
te, privesc rolul politic şi militar al Moscovei
nu doar ca parte a unor eventuale soluţii ale
acestor conflicte, dar, de asemenea, ca şi parte
de menţinere a acestor separatisme teritoriale.
Deşi UE nu se implică direct în soluţionarea
acestor conflicte, este pentru un rol internaţi-
onal mai larg în rezolvarea lor. Statele UE, de
asemenea, cer retragerea bazelor militare ale
Rusiei din Georgia şi Moldova. Acţiunile UE
în fostele republici sovietice, prin neglijarea
structurilor de securitate conduse în aceste re-
giuni de Rusia, au exacerbat iritarea Moscovei
şi au provocat sentimentul de excludere.
59

Până la războiul din Osetia de Sud din
august 2008, Rusia a depus eforturi pentru
a nu admite internaţionalizarea conflictelor
şi s-a opus retragerii sale militare din statele
menţionate.
60
În legătură cu conflictele neso-
luţionate din Moldova, Georgia şi Azerbaid-
jan, politica Rusiei a fost orientată spre men-
ţinerea situaţiei de status-quo, deoarece aceas-
ta prevedea pentru Rusia un sistem de pârghii
de control politic, economic şi militar, asupra
statelor afectate.
61

Statele CSI care nu s-au aliniat la poli-
tica Rusiei faţă de aceste conflicte s-au con-
fruntat cu grave probleme economice sau mi-
litare. De exemplu, Republica Moldova, după
ce a respins la insistenţa statelor occidentale
Memorandumul Kozak în noiembrie 2003,
ca instrument de soluţionare a conflictului
transnistrean, s-a confruntat cu problema em-
bargolului la vin în primăvara lui 2006. Rusia
insistă asupra susţinerii sale necondiţionate a
Tiraspolului, deoarece eforturile de soluţiona-
re a conflictului din Balcani conduse de UE,
în particular în cazul independenţei Kosovo,
a însemnat pierderea legitimităţii UE în ochii
Moscovei.
62
UE a introdus în februarie 2003
restricţii pentru deplasarea tuturor liderilor
regiunii transnistrene în spaţiul comunitar
din cauza atitudinii inflexibile, necooperantă
şi neconstructivă la negocierile pentru regle-
mentarea conflictului transnistrean. Rusia,
dimpotrivă, acordă ajutor acestor lideri, prin
diferite metode.
Georgia s-a confruntat cu agresiunea mi-
litară a Rusiei în august 2008. În urma acestui
59 Ibidem, p. 22
60 Zagorski A. Op.cit, p.76.
61 Fischer S. Op.cit., p. 123.
62 Samokhvalov V. Op.cit., p.24.
22
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
război, Moscova a recunoscut independenţa
Abhaziei şi Osetiei de Sud. Recunoaşterea in-
dependenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud de că-
tre Rusia a însemnat eşecul politicii de status-
quo faţă de conflictele „îngheţate” din CSI.
63

Evenimentele din Caucaz din august
2008 au provocat tensiuni între Federaţia
Rusă şi Belarus, unul dintre cei mai fideli ali-
aţi ai Moscovei. După încetarea conflictului
armat între Rusia şi Georgia, Uniunea Euro-
peană a ridicat interdicţia de circulaţie pe teri-
toriul Uniunii pentru oficialii de la Minsk. În
schimb, Belarus se abţinea să recunoască inde-
pendenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud. Totoda-
tă, UE a promis ajutor economic şi financiar
pentru Belarus, incluzând acest stat în Parte-
neriatul Estic.
Conflictul în cazul Belarus este identic
ca formă şi realizare cu experienţa Ucrainei
şi Moldovei. De fiecare dată, Rusia, pentru a
„pedepsi” statele care au încercat să aborde-
ze o politică cel puţin independentă faţă de
Moscova şi de apropiere de Occident, a invo-
cat diferite motive pentru a impune embargo
la importurile de vin, lapte etc. Pentru a crea
impresia că nu există nicio legătură între eco-
nomic şi politic, acţiunile Moscovei au fost
întreprinse peste o anumită perioadă de timp
după consumarea evenimentelor.
Kremlinul a reintrodus politica de pute-
re în spaţiul de securitate european; Moscova
gândeşte total diferit în comparaţie cu UE şi
abordează politica internaţională din perspec-
tiva mentalităţii politicii de putere, în special
a celei militare.
64
Din Rusia, însă, situaţia este
privită altfel. Potrivit unei păreri, prin atitudi-
nea unilaterală a UE, fără o colaborare cu Ru-
sia, de a schimba orientarea politicii externe
a Republicii Belarus, Occidentul, după exem-
plul „revoluţiei oranj”, doreşte să instituie un
control asupra Minskului, fapt care ar putea
însemna apariţia unei imprevizibilităţi politi-
ce în aria frontierei de vest a Rusiei.
65
De asemenea, UE şi Rusia susţin for-
ţe politice opuse, implicând competiţia de-a
lungul liniei jocului de sumă zero. În timp
ce UE a salutat revoluţia din Georgia şi sus-
63 Тренин Д. Op.cit.
64 The European Security Strategy 2003-2008... p.48.
65 Суздальцев А. Формирование Российской политики в от-
ношение Белоруссии. // Мировая Экономика и Международные
Отношения, 2009, Nr. 3, p.71.
ţine programul de reforme din această ţară,
Moscova a văzut în noul lider de la Tbilisi o
ameninţare pentru interesele sale şi stabilita-
tea din regiune. „Revoluţiile colorate” au adus
schimbări semnificative în atitudinea Rusiei
faţă de relaţiile sale cu UE. Din acel moment,
atitudinea pozitivă iniţială a Moscovei faţă de
UE drept un partener important în domeniul
comerţului şi în politica de modernizare a fost
umbrită de suspiciunea faţă de rolul UE în
ceea ce Rusia percepe şi în continuare drept
zonă „naturală” a influenţei sale.
66
Pentru ofi-
cialii de la Moscova, afirmarea UE în proximi-
tatea strategică a frontierelor Rusiei este văzut
drept un obstacol al exercitării influenţei sale
exclusive asupra statelor vecine.
67
UE nu este
percepută drept o putere benignă, mai ales că,
pentru oficialii ruşi, extinderea UE în statele
care au făcut parte din Pactul de la Varşovia şi
republicile baltice, ar fi creat un lobby antirus
în sânul Uniunii.
Rusia urmăreşte politica puterii de sta-
tus quo care nu va fi în stare să prevină sau să
reziste schimbării. Timp cât energia UE este
absorbită de propria adaptare legată de extin-
dere, aceasta nu poate fi percepută ca o forţă
ce ar atenta la status quo din vecinătatea co-
mună.
68
Totuşi, asta nu exclude posibilitatea
ca, pe termen lung, UE să devină o putere re-
vizionistă, din perspectiva Rusiei.
66 Fischer S. Op.cit., p.117.
67 de Vasconcelos A. L’Union europeenne parmi les grandes puis-
sances, ISSOpinion, Paris, hiver 2008/2009, p.5, / http://www.iss.
europa.eu/uploads/media/UE_parmi_les_grandes_puissances.pdf
68 Zagorski A. Op.cit., p.77.
23
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
1. Cauzele eşecului integrării
economice a CSI
Soluţionarea problemelor economice
şi sociale acute ale fostelor republici sovieti-
ce, prin intermediul cooperării economice şi
dezvoltării relaţiilor comerciale între părţile
participante în cadrul CSI, trebuia să fie una
dintre acţiunile principale pentru evoluţia
şi dezvoltarea acestei organizaţii. Pentru re-
alizarea obiectivelor propuse, s-a luat drept
exemplu Uniunea Europeană care a obţinut
succese importante din perspectiva integră-
rii economice. Republica Moldova, devenind
parte componentă a CSI, şi-a asumat un şir de
angajamente şi faţă de UE. În aşa mod, Re-
publica Moldova, practic, este implicată, prin
diferite acorduri, în două proiecte integraţio-
niste diferite.
În anii 1993-1994, statele CSI au între-
prins mai multe măsuri pentru a dezvolta un
regim multilateral al comerţului liber. Astfel,
la 24 septembrie 1993, la Moscova, a fost
semnat Acordul privind crearea Uniunii Eco-
nomice (documentul a fost ratificat de Repu-
blica Moldova la 10 mai 1994). De asemenea,
Republica Moldova a semnat la 15 aprilie şi a
ratificat la 30 decembrie 1994 Acordul privind
crearea zonei comerţului liber. Iar, la 2 aprilie
1999, la Moscova, a fost semnat Protocol de
operare de modificări la Acordul privind crearea
zonei comerţului liber, ratificat de Republica
Moldova la 13 decembrie 1999. Aceste docu-
mente de bază stabilesc principiile de formare
şi funcţionare a Uniunii Economice şi a zonei
comerţului liber în CSI.
Astfel, articolul 3 al Acordului privind
crearea Uniunii Economice prevede că „uniu-
nea economică presupune libertatea de circula-
ţie a produselor, serviciilor, capitalului şi forţei
de muncă; coordonarea între state în domeniul
politicii fiscale, bugetare, valutare, vamale etc.;
armonizarea legislaţiei în domeniul economic
între statele semnatare.” Articolul 4 al aceluiaşi
tratat stipulează că „Uniunea Economică se for-
mează printr-o adâncire graduală a integrării
prin asocierea interstatală a comerţului liber;
uniune vamală; piaţă comună a produselor, ser-
viciilor, capitalului şi forţei de lucru; uniunea
valutară”.
69

Articolul 1 al Acordului privind crearea
zonei comerţului liber prevede „desfiinţarea ta-
xelor vamale, impozitelor şi plăţilor echivalente
şi restricţiilor cantitative în comerţul reciproc;
coordonarea politicilor comerciale în relaţiile
cu statele care nu sunt membre ale prezentului
Acord”; iar articolul 11 prevede că „zona de co-
merţ liber va fi interpretată drept una din eta-
pele de tranziţie la formarea Uniunii Vamale”.
70

În sfârşit, Protocol de operare de modificări la
Acordul privind crearea zonei comerţului liber
prevede că anumite restricţii ale regimului
comerţului liber pot fi implementate în baza
unor documente bilaterale.
Imposibilitatea creării a unui spaţiu va-
mal comun între toate statele CSI a determi-
nat instituirea Uniunii Vamale în 1995 între
5 state ale Comunităţii,în baza căreia în 2000
a fost creată Comunitatea Economică Euro-
Asiatică (Federaţia Rusă, Belarus, Kîrgîzstan,
Tadjikistan şi Kazahstan). În acest caz, Comu-
nitatea Economică Euro-Asiatică se impune
ca o organizaţie protecţionistă, deoarece insti-
tuirea uniunii vamale între aceste 5 state pre-
supun, implicit stabilirea unui tarif vamal co-
mun în raport cu celelalte state membre CSI,
care nu sunt parte a Comunităţii Economice
Euro-Asiatice.
Trebuie menţionat şi un alt proiect eco-
nomic integraţionist între mai multe state
CSI. Este vorba despre întâlnirea din februa-
rie 2003, la Ialta, între şefii de state ale Fe-
deraţiei Ruse, Ucrainei, Belarus şi Kazahstan,
69 Договор о создании Экономического союза. / http://www.
cis.minsk.by/main.aspx?uid=334
70 Соглашения от 15 апреля 1994 года о создании зоны
свободной торговли. / http://www.consultant.ru/online/
base/?req=doc;base=LAW;n=3635
III. SECTorul ECoNomIC
24
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
unde a fost semnată Declaraţia privind forma-
rea Spaţiului Economic European (SEE), iar în
septembrie aceluiaşi an – Concepţia şi Acordul
de formare a SEE. Aceste documente prevăd
crearea condiţiilor liberei circulaţii a produse-
lor, capitalului, serviciilor şi a forţei de muncă.
Odată cu unificarea actelor normative şi legis-
lative şi elaborarea unor regulamente comune,
părţile vor transfera o parte din atribuţiile lor
unei instituţii comune. Transferarea prerogati-
velor naţionale către o structură supranaţiona-
lă se referă, în special, la politica vamală: tarife
vamale, reguli vamale, proceduri şi structuri
vamale. Aceasta presupune un nivel supranaţi-
onal de adoptare a deciziilor. SEE urmează să
funcţioneze după aceleaşi principii prevăzute
de Tratatul privind crearea Uniunii Economice
din 1993 şi de Acordul privind crearea zonei
comerţului liber din 1994. Ca şi în cazul cu
Comunitatea Economică Euro-Asiatică, SEE
este o încercare de impulsionare a proceselor
integraţioniste în spaţiul CSI.
Constatăm că la 18 ani de la crearea CSI,
modul în care a evoluat această organizaţie ne
demonstrează faptul că principalele obiective
ale acestei structuri nu au fost realizate. Unul
dintre principalele scopuri anunţate – inte-
grarea economică a statelor CSI – nu a fost
realizat. Mai mulţi lideri ai statelor CSI s-au
pronunţat faţă de ineficienţa acestei structuri.
Într-un interviu acordat ziarului „Российская
Газета” din 18 aprilie 2001, ex-preşedintele
Ucrainei declara: „la nivel de CSI noi ne adu-
năm des, spunem ceva, semnăm, apoi ne des-
părţim şi uităm totul. Dacă nu există interese
economice comune, pentru ce este nevoie de
CSI? Uitaţi-vă, nu există nicio decizie politi-
că sau economică adoptată la cel mai înalt ni-
vel al CSI care ar fi fost realizată”. Iar Serghei
Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, decla-
ra în 2007, că CSI nu a putut deveni nicio
uniune politică, nicio organizaţie eficientă.
71

Anterior, Kremlinul, după ce Vladimir Putin
a devenit preşedinte al Federaţiei Ruse, şi-a
anunţat atitudinea sa faţă de CSI prin decla-
raţia ministrului apărării Serghei Ivanov (fe-
bruarie 2001), care a spus că se va acorda pri-
oritate dezvoltării relaţiilor bilaterale în baza
intereselor comune în schimbul formelor de
71 Лавров считает СНГ неэффективной организацией. / http://
www.region38.ru/h/a-78468.html
colaborare colectivă.
72
Deciziile pe problema
integrării, adoptate în cadrul CSI la nivel de
guverne ale statelor şi a conducerii lor politi-
ce, nu exercită o influenţă importantă asupra
practicii unei cooperări multilaterale, în afară
de acordurile bilaterale.
Există mai multe cauze care explică aceas-
tă stare de lucruri. Fostele republici ale URSS
se află la etape diferite a dezvoltării societăţii.
Se deosebesc după forma structurii politice, a
modelelor social-economice, sunt diferite din
punct de vedere al mentalităţii cetăţenilor săi.
Fiecare stat îşi are interesele sale, care nu co-
respund cu interesele altor state ale CSI. Iar,
cel mai realist obiectiv în cadrul acestei orga-
nizaţii a fost crearea unei zone de liber schimb,
ceea ce i-ar fi justificat cât de cât existenţa, dar
nici el nu a fost materializat.
73
Aceeaşi păre-
re este exprimată şi de un cercetător belorus,
Nikolai Şumski, care afirmă că „până acum în
CSI în formatul a 12 state (Georgia nu este
membră din august 2009) nu a fost creată nici
măcar zona comerţului liber – cea mai simplă
formă de integrare economică şi primul pas
spre un spaţiu economic comun”.
74
Una dintre principalele cauze ale frână-
rii procesului de integrare în CSI este preva-
larea politicului asupra economicului. Unul
dintre principalele obiective ale creării CSI a
fost menţinerea fostelor republici sovietice în
zona de influenţă a Federaţiei Ruse. Federa-
ţia Rusă este interesată de păstrarea CSI, fi-
indcă, ca orice stat cu ambiţii de mare putere,
este interesat de a avea vecini loiali şi de aliaţi
pe scena internaţională. Consolidându-şi in-
fluenţa în CSI, Rusia îşi consolidează spaţiul
său geopolitc.
75
Aşa după cum arată practica
mondială, baza şi puterea de atracţie a pro-
ceselor integraţioniste o reprezintă doar efici-
enţa economică. Însă, în spaţiul post-sovietic,
din cauza unor motive politice, s-a încercat un
proces de integrare economică între state cu
un diferit nivel al dezvoltării industriale şi al
reformării economiei de piaţă. Statele CSI au
interese economice diferite şi diferite modele
de organizare a economiei care, la rândul lor,
72 Федулова Н. Содружество Независимых Государств... c.86.
73 Leancă Iu. Op.cit., p.380.
74 Шумский Н. Общее экономическое пространство госу-
дарств Содружества: оптимальный формат. // Мировая Эконо-
мика и Международные Отношения, 2004, №2, c. 91.
75 Федулова Н. Содружество Независимых Государств... c.87.
25
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
sunt alte cauze ale eşecului integrării econo-
mice în CSI.
O altă cauză este modelul de organizare
economic diferit în statele CSI. Există deo-
sebiri atât de fond, cât şi de formă. Printre
membrii CSI, poate fi evidenţiat un grup de
state – Belarus, Rusia, Ucraina – care au o in-
dustrie destul de dezvoltată, infrastructură de
transport şi de telecomunicaţii, cadre califica-
te şi un nivel înalt de educare a populaţiei; alţi
membri ai CSI, în special statele Caucaziene şi
cele din Asia Centrală, au o economie agrară,
cu un important rol al industriei extractive.
76
.
Ucraina este o ţară cu economie de piaţă, sta-
tut recunoscut de UE în 2006. În statele din
Asia Centrală, grupările de la guvernare de-
ţin controlul şi monopolul asupra celor mai
importante şi rentabile resurse economice ale
statului, iar puterea economică şi cea politi-
că sunt direct legate între ele.
77
În Rusia din
1992 s-a realizat liberalizarea economiei prin
„terapia de şoc”, iar Belarus a ales calea evo-
luţiei, unde statul joacă un rol important în
reglementarea economică şi păstrează sectorul
public ca măsură de contrabalansare a efecte-
lor negative ale pieţei.
78

Situaţia este similară şi la capitolul poli-
ticii de impozitare. Bazele armonizării politicii
de impozitare în cadrul CSI au fost puse prin
acordul din 13 martie 1992. În conformitate
cu acest document, statele CSI se obligau să
realizeze o politică de impozitare comună în
baza unificării principiilor şi regulilor de im-
pozitare. Însă, acordul nu a fost ratificat de
toate statele CSI şi la acest moment are un
caracter declarativ.
79
Mai mult chiar, comer-
ţul liber între statele CSI este împiedicat de
instituirea unor acţiuni tarifare şi netarifare –
limitări la export, importuri tarifare, acţiuni
netarifare – care reduc la zero eficienţa eco-
nomică a acordurilor comerciale regionale.
80

Astfel, Republica Moldova, după ce a refuzat
să semneze Memorandumul Kozak în noiem-
76 Н. Шумский, Op.cit., p.92.
77 Matveeva A. EU stakes in Central Asia, Chaillot Paper n.91, july
2006, p. 17. / http://www.iss.europa.eu/uploads/ media/cp091.pdf
78 Годин Ю. Россия и Белоруссия: 10 лет интеграционной не-
совместимости. // Мировая Экономика и Международные Отно-
шения, 2006, №.10, c. 25.
79 Вавилова М. Некоторые налоговые проблемы СНГ и ЕС. // Ми-
ровая Экономика и Международные Отношения, 2007, №.6, с.62.
80 Крылатых Э., Строкова О. Региональные торговые
соглашения в рамках ВТО и аграрный рынок СНГ. // Мировая
Экономика и Международные Отношения, 2003, №.3, p.52.
brie 2003, s-a confruntat cu embargoul im-
pus de Rusia în 2006 la exporturile de vin în
această ţară. Această acţiune a fost o măsură
netarifară de nerecunoaştere a calităţii pro-
duselor vinicole din Republica Moldova. În
aceeaşi situaţie s-a pomenit şi Belarus la înce-
putul lunii iunie 2009, când s-a declanşat aşa-
numitul „război al laptelui”. Federaţia Rusă a
interzis importurile produselor lactate din Be-
larus pe motivul că acestea nu ar corespunde
unor standarde stabilite de Moscova. Politica
Rusiei în Ucraina – şi în general în vecinăta-
tea sa vestică – este de a obţine control asupra
infrastructurii din regiune (conductele de gaze
şi petrol, rafinării etc.).
81
Mai mult chiar, când
administraţia de la Kiev a insistat asupra re-
gimului de liber schimb, Moscova a refuzat
să ratifice acordul de liber schimb cu Ucraina,
fapt ce i-a permis să impună anumite restricţii
şi cote la exporturile Ucrainei şi să introducă
sancţiuni, fără a negocia problemele apărute.
82

Rusia de mai multe ori a schimbat regimul de
import faţă de zahărul din Ucraina,
83
iar în
Republica Moldova, până în septembrie 2009,
existau restricţii la exportul vinului în vrac şi
la exportul de struguri. Multe dintre aceste
măsuri contravin, de exemplu, articolului 9 al
Acordului privind crearea Uniunii Economi-
ce, în care nu se admite exercitarea unor mă-
suri unilaterale, care ar împiedica accesul pe
pieţele statelor Comunităţii.
84

O altă cauză, strâns legată de cea anteri-
oară, este nivelul de dezvoltare economic di-
ferit al statelor CSI. Există o discrepanţă im-
portantă între statele CSI în funcţie de diferiţi
indicatori economici. Venitul pe cap de locu-
itor în Federaţia Rusă este aproape de 16 ori
mai mare decât în Tadjikistan şi de 12 ori mai
mare decât în Kârgâzstan. Cele mai aproape
de Rusia sunt Kazahstan şi Belarus.
81 Valasek T. Why Ukraine matterrs to Europe?, / Centre for Euro-
pean Reforms, 2008, p.21.
82 Samokhvalov V. Op.cit., p.14-15.
83 Крылатых Э., Строкова О. Op.cit., p. 52.
84 Договор о создании Экономического союза, http://www.cis.
minsk.by/main.aspx?uid=334
26
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Tabelul 3. Indicatorii macroeconomici ai
statelor CSI (2007)
Statele membre
ale CSI
Volumul PIB
(miliarde $)
Venit pe cap de
locuitor (mii $)
Аrmenia 9 2580
Azerbaidjan 33 2710
Belarus 45 4240
Kazahstan 105 4970
Kârgâzstan 4 610
Мoldova 4 1130
Rusia 1290 7530
Tadjikistan 4 460
Тurkmenistan 13 2230
Ucraina 143 2570
Uzbekistan 22 730
Sursa: World Bank, World Developments Indicators. / http://www.
diesel-ebooks.Com .../World-Development-Indicators-2009-eBook.
html -
Situaţia este similară şi la capitolul sala-
riului mediu pe economie în statele membre
ale CSI. Federaţia Rusă este liderul detaşat
cu o medie de 719 dolari, iar în Tadjikistan
se atestă cel mai mic salariu pe economie din
CSI, constituind 95 de dolari.
Tabelul 4. Salariul mediu pe economie în
statele membre ale CSI (în dolari)
Statele membre
ale CSI
decembrie 2007 decembrie 2008
Аrmenia 345 382
Azerbaidjan 271 360
Belarus 369 455
Kazahstan 554 597
Kârgâzstan 162 185
Мoldova 233 289
Rusia 757 719
Tadjikistan 66 95
Тurkmenistan
Ucraina 332 264
Uzbekistan
Sursa: www.cis.minsk.by/main.aspx?uid=14824
În sfârşit, o altă cauză constă în intere-
sele diferite ale statelor CSI. Unele state, pre-
cum Republica Moldova şi Ucraina, au decla-
rat despre intenţia lor de a adera la Uniunea
Europeană, fapt care presupune racordarea
acestor state la standardele europene. Alte
ţări au instituit Uniunea Vamală în 1995, în
baza căreia în 2000 a fost creată Comunita-
tea Economică Euro-Asiatică (Federaţia Rusă,
Belarus, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Kazahstan).
Iar Turkmenistan, după cum afrmă unii cerce-
tători ruşi, reprezintă cel mai radical exemplu
al incompatibilităţii cu fostele republici sovie-
tice, Aşhabadul întorcându-se spre aşa-numita
modalitate asiatică de producţie cu o structură
politică corespunzătoare.
85
Contactele inter-
naţionale ale acestui stat se reduc la vânzarea
gazelor naturale.
În cadrul unor acorduri comerciale regio-
nale are loc, de regulă, intensifcarea legăturilor
comerciale între părţile componente. În CSI,
din cauza motivelor enumerate mai sus, şi a
intereselor economice diferite, se atestă o mic-
şorare a comerţului între state, fapt determinat
de priorităţile economice specifce, de structu-
ra lor economică şi de aşezarea lor geografcă.
Din tabelul 3 se vede că cota comerţului intra-
comunitar este mai mic decât cel cu statele ter-
ţe. Această constatare demonstrează, totodată,
şi inefcienţa practică şi logică a CSI.
Printre principalii destinatari ai exportu-
rilor din Azerbaidjan, nu fgurează niciun stat
din CSI (Italia 24.9%, SUA 17.6%, Germania
10.8%, Franţa 10.1%, Republica Cehă 6.2%,
Canada 4.9%), iar la capitolul importuri se
85 Федулова Н. Содружество Независимых Государств... c.91.
Tabelul 5.Cota parte a comerţului între statele CSI şi cota lor parte în comerţ cu statele terţe
în operaţiuni de importuri-exporturi în 2008 (în procente)
Statele membre ale CSI
Export Import
în statele CSI în statele terţe în statele CSI în statele terţe
2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008
Аrmenia 30,7 31,8 69,2 68,2 33,0 29,6 67,0 70,4
Azerbaidjan 18,2 3,4 81,8 96,6 33,3 32,7 66,7 67,3
Belarus 46,2 43,8 53,8 56,2 66,3 66,0 33,7 34,0
Kazahstan 16,7 15,6 83,3 84,4 44,6 46,2 55,4 53,8
Kârgâzstan 57,0 47,6 43,0 52,4 54,6 53,7 45,4 46,3
Мoldova 41,0 39,3 59,0 60,7 36,1 35,5 63,9 64,5
Rusia 15,0 14,9 85,0 85,1 15,0 13,7 85,0 86,3
Tadjikistan 15,6 16,0 84,4 84,0 63,2 56,1 36,8 43,9
Тurkmenistan
Ucraina 37,8 35,5 62,2 64,5 42,2 39,2 57,8 60,8
Uzbekistan
CSI 19,3 17,8 80,7 82,2 28,5 27,2 71,5 72,8
Sursa: www.cis.minsk.by/main.aspx?uid=14824
27
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
atestă următoarea situaţie: Rusia 18.9%, Turcia
18.2%, Germania 8.5%, China 6.3%, Marea
Britanie 6.2%, Ucraina 5.3%, Italia 4.5%.
86

Doar Kârgâzstan şi mai puţin Belarus au o ac-
tivitate comercială mai intensă în cadrul CSI.
În conformitate cu datele Biroului Naţional de
Statistică, în opt luni ale anului curent, impor-
turile de mărfuri provenite din ţările Uniunii
Europeană în Republica Moldova au atins va-
loarea de 865,3 milioane USD cu o pondere
de 43,3% în total importuri, iar cele din ţă-
rile CSI – 721,6 milioane USD, cota acestora
constituind de 36,2% în totalul importurilor.
Ucraina se afă în topul ţărilor de unde Repu-
blica Moldova a importat, în această perioadă,
mărfuri în valoare de 276,1 milioane USD (cu
o pondere de 13,8%), urmată de Rusia – 199,6
milioane USD (10%), România – 189,1 mi-
lioane USD (9,5%). Exporturile de mărfuri
destinate ţărilor Uniunii Europene (UE–27)
au deţinut o cotă de 53,6% în total exporturi,
iar cele destinate ţărilor CSI – 36,2%.

Diagrama 1. Export
82,2; 72,8 – Comerţul cu statele
terţe.
Diagrama 2. Import
17,8; 27,2 – Comerţul intracomunitar.
S u r s a : www. c i s . mi n s k . b y / ma i n .
aspx?uid=14824
86 www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/index.html
În concluzie, putem spune că există deo-
sebiri importante la nivelul de reforme econo-
mice, care presupun crearea proprietăţii pri-
vate şi a iniţiativei antreprenoriale, la nivelul
de liberalizare a activităţii economice, a creării
mecanismelor funcţionării economiei de pia-
ţă. Acest fapt împiedică apropierea economică
a statelor din CSI. În lume nu există exemple
de integrare economică reuşită a statelor cu
structuri economice diferite şi cu un nivel jos
al dezvoltării industriale. Deşi CSI a încercat
să copieze modelul UE, lipsa reformelor eco-
nomice şi discrepanţele importante la nivel de
dezvoltare economică explică eşecul integrării
economice a CSI.
2. Incompatibilitatea
integrării simultane în CSI şi
UE
Republica Moldova, aderând la CSI, a
semnat Acordul de Parteneriat şi Cooperare cu
Uniunea Europeană în noiembrie 1994, care
intrat în vigoare la 1 iulie 1998. Evidenţiem
doar câteva dintre obiectivele-cheie ale acestui
parteneriat. Astfel, Articolul 4 prevede că „Păr-
ţile se angajează să examineze, mai ales atunci
când Republica Moldova va avansa în procesul
reformei economice, modificările titlurilor per-
tinente ale prezentului Acord, în particular ale
Titlului III şi ale Articolului 48 privind insti-
tuirea unei zone de liber schimb între ele.” Iar
articolul 14 stipulează că „produsele importate
de pe teritoriul unei Părţi pe teritoriul celeilalte
Părţi nu vor fi supuse direct sau indirect taxelor
interne, sau oricăror altor impozite interne în
afara celor aplicate direct sau indirect produselor
naţionale similare”.
87
Republica Moldova a semnat cu UE la
22 februarie 2005 Planul de Acţiuni Uniunea
Europeană – Republica Moldova (PAUERM),
care stabileşte noi obiective în relaţiile dintre
părţi. Astfel, articolul 20 prevede „implemen-
tarea măsurilor întru îmbunătăţirea convergen-
ţei în domeniile cheie ale legislaţiei RM cu legis-
laţia UE, în particular în sectoarele identifcate
în prezentul Plan de Acţiuni”. Iar, articolul 28
al PAUERM se referă la „Identifcarea în co-
87 Acordul de Parteneriat şi Cooperare. / http://www.europa.eu.int/
comm/external_relations/ceeca/pca/pca_moldova.pdf
28
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
mun a sectoarelor industriale prioritare în vede-
rea aproximării legislaţiei (şi o eventuală inclu-
dere într-un Acord de Evaluare a Conformităţii
şi Acceptare a Produselor Industriale, ACAA, cu
menţiunea ca toate condiţiile să fe acceptate şi
îndeplinite), inclusiv prin consultări cu producă-
torii şi exportatorii”.
88
La 21 ianuarie 2008, Consiliul de Mi-
niştri al UE a adoptat Regulamentul privind
introducerea Preferinţelor Comerciale Autono-
me pentru Republica Moldova. Documentul în
cauză reprezintă ofcializarea fnală a deciziei
anunţate anterior de instituţiile comunitare şi
lansează o abordare nouă în relaţiile comerci-
ale moldo-comunitare.
89
Acest nou regim co-
mercial oferă accesul liber de taxe şi fără cote
ale tuturor produselor originare din Republica
Moldova pe piaţa UE, cu excepţia unui număr
limitat de produse agricole extrem de sensibile
pentru piaţa internă a UE.
Semnând diferite documente cu UE şi
în cadrul CSI, Republica Moldova şi-a luat,
practic, acelaşi timp de angajamente faţă de
ambele proiecte. În această situaţie, Republica
Moldova a avut un comportament similar cu
cel al Ucrainei care, din cauza legăturilor în-
tre interesele politice şi cele de afaceri, au cre-
at un puternic stimul pentru menţinerea unor
legături economice apropiate cu Rusia, deseori
refectând interesele specifce ale elitei de la
putere din Ucraina.
90
Drept rezultat, Ucraina a
intrat într-o serie de înţelegeri cu diferiţi par-
teneri, fără a efectua o analiză transparentă şi
explicită a costurilor şi benefciilor în legătură
cu procesele integraţioniste pe care le urmează
faţă de diferiţi vectori sau chiar o evaluare de
compatibilitate a integrării simultane cu UE şi
blocul condus de Rusia.
91

Republica Moldova este membră a CSI,
a semnat şi ratifcat documentele cu privire la
uniunea vamală şi zona comerţului liber. Tot-
odată, aderarea Republicii Moldova la Uniu-
88 Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. /
http://www.ec.europa.eu/world/enp/pdf/action_plans/ moldova_enp_
ap_fnal_en.pdf
89 Regulament al Consiliului de introducere a preferinţelor comer-
ciale autonome pentru Republica Moldova şi de modifcare a Regula-
mentului (CE) nr. 980/2005 şi a Deciziei 2005/924/CE a Comisiei, 21
ianuarie 2008.
90 Wolczuk K. Ukraine and its relationswith the EU in the con-
text of the European Neighbourhood Policy în Ukraine: quo vadis?,
Chaillot Paper n.108, february 2008, p.90. / http://www.iss.europa.eu/
uploads/media/cp108.pdf
91 Idem.
nea Europeană reprezintă unul din obiectivele
principale ale acestui stat. Deşi există păreri di-
ferite, considerăm totuşi că există o incompati-
bilitate semnifcativă între statutul de membru
al CSI şi calitatea de membru al UE. Republi-
ca Moldova va trebui să opteze, după modelul
statelor baltice, între UE şi CSI.
Iurie Leancă, actualul ministru de ex-
terne al Republicii Moldova, infrmă într-un
studiu ideea integrării simultane a Republicii
Moldova în ambele direcţii.
92
Leancă explică
că este imposibil, teoretic şi practic, să-ţi ar-
monizezi legislaţia, să-ţi ajustezi standardele
concomitent la două sisteme diferite. Iar, drept
exemplu este adus Acordul privind crearea pieţei
agrare comune semnat în CSI care, find supus
unei analize de către experţi occidentali din
perspectiva compatibilităţii acestui document
cu viitoarele angajamente care ar rezulta din
apartenenţa Republicii Moldova la UE, a scos
în evidenţă un şir de discrepanţe şi de contra-
dicţii.
93

Dacă la o fază iniţială a relaţiilor Republi-
ca Moldova – Uniunea Europeană această con-
tradicţie de fond nu este în evidenţă, atunci în
cazul, ipotetic vorbind, al demarării negocierii
de aderare la UE, Republica Moldova ar trebui
să-şi anunţe ieşirea din acordurile semnate. Cel
mai recent exemplu este cazul României şi a
Bulgariei care, odată ce au aderat la UE, au
fost obligate să se retragă din orice acord de
liber schimb încheiat cu ţări terţe, inclusiv din
Acordul central european de comerţ liber.
94

O altă opinie exprimată în sensul incom-
patibilităţii integrării simultane în UE şi CSI
îi aparţine politologului Oleg Serebrian care,
însă, demonstrează această idee dintr-o perspec-
tivă geopolitică. Astfel, potrivit lui Serebrian,
Acordul de Parteneriat şi Cooperare, prin faptul
că nu oferea Republicii Moldova o fnalitate
clară a relaţiilor sale cu UE în sensul aderării
treptate la aceasta din urmă, confrmă nocivi-
tatea prezenţei Republicii Moldova în CSI.
95

De asemenea, potrivit lui Serebrian, aderarea
la CSI a limitat posibilităţile Republicii Mol-
92 Leancă Iu. Op.cit., p.381.
93 Leancă Iu. Op.cit., p.381.
94 Tratatul de Aderare a României şi Republicii Bulgaria la Uniunea
Europeană. Protocolul privind condiţiile şi aranjamentele referitoare
la admiterea Republicii Bulgaria şi României în Uniunea Europeană.
/ http://www.europeana. ro/comunitar/tratate/tratatul%20de%20adera-
re%20al%20romaniei%20la%20ue%201%20tratat.htm
95 Serebrian O. Politică şi geopolitică, Chişinău 2004, p. 16.
29
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
dova de a participa la activitatea organismelor
economice, politice şi de securitate europene;
iar ajutorul acordat de organismele fnanciare
internaţionale era condiţionat de anumite re-
forme care veneau în contradicţie cu modelele
de management şi de reformă a sistemelor eco-
nomice acceptate în CSI.
96
În acelaşi context s-au exprimat, indirect
însă, şi unii ofciali europeni. Este vorba de re-
acţia lui Günter Verheugen faţă de întrunirea
de la Ialta din august 2003 între şefi de state
ai Federaţiei Ruse, Belarus şi Ucraina cu pri-
vire la dezvoltarea unor relaţii economice mai
strânse în cadrul Spaţiului Economic Euro-
pean (SEE). Scopul acestei organizaţii este de a
armoniza normele legale ale statelor în dome-
niul vamal, fscal, fnanciar şi valutar. Potrivit
lui Verheugen, ex-comisar pe problema extin-
derii, această variantă de cooperare în cadrul
SEE este, practic, incompatibilă cu acordul de
parteneriat între Ucraina şi UE şi cu ambiţii-
le europene ale Ucrainei.
97
Fiind parte a unui
regim cu o politică vamală unică, Ucraina nu
va putea face parte din piaţa unică europeană
care este, la rândul ei, tot o piaţă protecţionistă
datorită politicii vamale care este una dintre
fundamentele Uniunii şi este esenţială pentru
existenţa pieţei unice europene care nu poate
funcţiona corect fără reguli comune aplicate
uniform la toate graniţele externe ale Comuni-
tăţii. Reacţia ministrului de externe al Ucrai-
nei, Nicolai Zlenko, a fost în consonanţă cu
declaraţia lui Verheugen. Zlenko a declarat că
Ucraina exclude crearea structurilor supranaţi-
onale şi a valutei comune şi este interesată să
participe în cadrul SEE, doar în măsura în care
aceasta este compatibilă cu aspiraţiile europe-
ne ale Kievului.
98
Uniunea vamală vizează o integrare eco-
nomică fără restricţii în interiorul graniţelor
UE. Toţi membrii uniunii vamale aplică un
tarif vamal comun şi au o politică comercială
comună în ceea ce priveşte mărfurile proveni-
te din statele terţe. Obiectivele uniunii vamale
sunt de a asigura protecţia întreprinderilor din
UE în toate sectoarele şi de a înconjura ca o
barieră piaţa internă, garantând astfel fecărui
96 Ibidem, p. 44.
97 Тиммерманн Х. Украина и Белоруссия: «новые соседи» Евро-
пейского Союза. // Мировая Экономика и Международные Отно-
шения, 2004, №.6, с.55.
98 Тиммерманн Х. Op.cit., p.55.
membru maximum de avantaje provenind din
această piaţă. Totodată, politica vamală comu-
nă a Uniunii Europene trebuie să protejeze
interesele UE prin diferite instrumente, cum
ar f, de exemplu, restricţiile cantitative la im-
port. Ipotetic vorbind, Ucraina, participând la
uniunea vamală europeană şi, făcând parte în
acelaşi timp, dintr-o zonă cu aceleaşi principii
de existenţă în domeniul vamal, nu are voie,
prin defniţie, să impună anumite restricţii la
import pe piaţa europeană, fapt care ar con-
travine documentelor semnate în cadrul SEE.
Aici putem aduce exemplul României după
aderarea sa la UE. Până la aderarea Români-
ei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007,
Republica Moldova avea un regim de liber
schimb cu România. În ansamblu, extinderea
din 2007 nu a avut efect pentru Republica
Moldova, dar a avut un impact negativ asupra
unor produse cheie de export din această ţară
spre România.
99
Este greu de presupus că Republica Mol-
dova poate să facă parte din două Uniunii
Economice care presupun crearea a două pie-
ţe diferite de mărfuri, capital, servicii şi forţa
de muncă; două uniuni vamale separate; taxe
vamale diferite; două uniuni valutare diferi-
te sau politici comune diferite. Aprofundarea
integrării economice a Republicii Moldova în
CSI, care ar presupune intrarea în orice gen
de uniune vamală, contravine intenţiilor Chi-
şinăului de creare a zonei comerţului liber cu
Uniunea Europeană, deoarece statul care este
membru al unei uniuni vamale, de orice gen,
pierde posibilitatea de a purta independent ne-
gocieri pe problema comerţului liber cu orica-
re alt subiect.
99 Regulament al Consiliului de introducere a preferinţelor comer-
ciale autonome pentru Republica Moldova şi de modifcare a Regula-
mentului (CE) nr. 980/2005 şi a Deciziei 2005/924/CE a Comisiei, 21
ianuarie 2008. / www.mfa. gov.md/img/european.../REGULAMENT_
ATP.doc
30
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
1. Structura
energetică a Uniunii
Europene
Reieşind din particularităţile industri-
ei energetice, guvernele naţionale au con-
siderat implicarea lor totală în sectorul de
energie ca fiind o practică normală. Con-
trolul statal în domeniul energetic reiese
din următoarele:
100
monopolul natural pe
care îl constituie activităţile de transport şi
distribuţie în cadrul sectorului de energie,
ceea ce permite integrarea facilă pe vertica-
lă, sub formă de monopoluri, a diferitelor
activităţi; rolul esenţial pentru comunitate
pe care îl joacă energia, fie ca resursă pri-
mară, fie ca energie electrică, motiv pentru
care s-a simţit nevoia unui control strict
guvernamental; de caracterul strategic pen-
tru orice economie al sectorului de energie,
în special energia electrică, gazul şi, într-o
măsură mai mică, petrolul.
Toate aceste caracteristici au contribu-
it la crearea unei paradigme energetice tra-
diţionale în relaţia guvern-industrie, care a
dominat timp de decenii, ce se poate de-
scrie sub forma unui model de organizare
care implică controlul central asupra unei
reţele de energie primară şi finală. Structu-
ra acestui model este dictată de:
101
drepturile exclusive de a construi şi -
opera în sectorul energetic, fie ale statului,
fie concesionate de acesta;
lipsa oricărei forme de concurenţă; -
reglementări în detaliu; -
grad ridicat de planificare şi control -
strict;
operare integrată pe verticală; -
tarife pe bază de costuri de produc- -
ţie.
Acest model a funcţionat o perioadă
100 Despre politica de energie a Uniunii Europene, Iaşi, 2003, p.4.
101 Idem.
lungă de timp, acumulând însă nemulţumi-
rea tot mai evidentă a consumatorilor faţă
de faptul că, în nici una din fazele de opera-
re ale sistemului de energie, ei nu sunt par-
te la procesul de luare a deciziilor. Un alt
neajuns important a fost determinat de fap-
tul că cei care planifică, conduc şi operează
sistemul, nu-şi asumă niciun risc şi nu su-
feră dacă greşesc. Costul incompetenţei sau
al unor judecăţi greşite a fost întotdeauna
plătit de consumatori, în dubla lor calitate
de consumatori şi plătitori de impozite.
Relaţia tradiţională guvern-industrie
în domeniul energiei este afectată în ulti-
mul timp de unele schimbări structurale.
Vechile abordări în acceptarea necondiţio-
nată a deciziilor luate centralizat nu au mai
funcţionat după anii ’90. Reglementarea
centralizată este înlocuită de reglementarea
prin competiţie. Monopolurile naturale, fie
proprietate de stat, fie sub controlul aces-
tuia, care funcţionează într-o configuraţie
tehnic centralizată, încep să se destrame şi
să se reorienteze spre clienţi şi competiţie.
Caracteristicile noului tip de abordare sunt
diferite, şi anume:
102
separarea activităţilor, pentru a per- -
mite concurenţa ori de câte ori este posibil
(în locul integrării pe verticală);
libertatea de a investi în activităţi -
concurenţiale (în locul planificării centra-
lizate);
libertatea de a contracta la tarife -
competitive (în locul tarifului fixat);
accesul la reţea şi infrastructură; -
supravegherea sistemului de către -
regulatori independenţi (în locul guvernu-
lui);
adaptarea la tehnologia informaţiei. -
În evoluţia spre noul tip de reglemen-
tare, putem distinge trei etape, care sunt
descrise în cele ce urmează.
În perioada postbelică, guvernele vest-
102 Ibidem, p.5.
IV. ENErgIa
31
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
europene au considerat că în reconstrucţia
lor un rol esenţial trebuie să-l aibă energia
şi de aceea acest sectorul va fi integral con-
trolat de stat. Industriile au fost naţionali-
zate, iar pentru evitarea abuzului de putere,
s-a recurs la soluţia proprietăţii publice şi/
sau a controlului public. Drept urmare, au
fost create, între altele, Electricite de Fran-
ce şi Gaz de France în 1946, ENEL în 1962
în Italia. Având în vedere rolul dominat al
statelor în politica de energie la acea vreme,
primele tratate al Comunităţilor Europene
nu au inclus, printre obiectivele lor, secto-
rul de energie, ci doar unele componente
ale acestuia.
Crizele energetice din anii ’70 ai se-
colului trecut au dus la intervenţiile state-
lor industrializate în sectorul energetic. Pe
agenda politică europeană a apărut o nouă
problemă – siguranţa alimentării cu ener-
gie. Au fost iniţiate programe costisitoare
pentru construcţia de centrale nucleare şi
s-au alocat subvenţii pentru energiile al-
ternative. S-a creat Agenţia Internaţiona-
lă a Energiei, cu scopul de a supraveghea
alocarea resurselor financiare şi a încuraja
diversificarea formelor alternative de ener-
gie. În acelaşi timp, au început să apară
politicile naţionale de energie şi agenţiile
de implementare. Totuşi, unele intervenţii
planificate în acest mod tradiţional s-au
dovedit grăbite sau chiar nefolositoare, de
aceea capacitatea guvernelor de a interveni
în politica de energie a început să fie pusă
la îndoială.
Adepţii noii abordări, deschise către
piaţă, au început să apară în Marea Britanie
şi SUA încă din anii ’70. Anumite structuri
de funcţionare care existau izolat, în special
în SUA, reprezentate prin producători in-
dependenţi care furnizează energie în reţele
publice, s-au întrebat dacă acest tip nu s-ar
putea extinde, lărgind numărul actorilor
din sector şi încurajând concurenţa, pentru
ca într-un viitor să creeze piaţa liberă.
La mijlocul anilor ’80, noua gândire
a început să câştige tot mai mulţi adepţi.
Controlul de stat asupra sectorului energe-
tic a început să cadă. Coexistenţa paralelă
a celor două abordări – tradiţională şi de
piaţă – în din anii ’90 a devenit, dacă nu
neapărat, o realitate pentru toate statele,
cel puţin o aspiraţie şi un nou principiu de
organizare.
Schimbările structurale din anii ’90
în domeniul energiei au creat o mare di-
versitate în abordarea politicilor în dome-
niul energetic de către statele UE. În acest
sens, putem evidenţia mai multe modele:
modelul francez (sistem centralizat); mode-
lul britanic (sistem liberal) şi modelele cu
elemente specifice (cum ar fi, spre exem-
plu, cel danez, care acordă o mare prioritate
mediului). În plus, după extinderea UE din
anii 2004-2007, a mai apărut şi problema
includerii noilor membri în sistemul ener-
getic al Uniunii Europene.
103
Diagrama 3. Producţia de energie primară
în UE-27, 2006
(% echivalent în tone de petrol)
��� ����
� �
�� �������
� �
�� ��������� ������
� �
������ ��������
� �
������ ����������
� �
Sursa: Eurosat. / http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache
103 Profroiu M., Popescu I. Politici europene, Bucureşti, 2003,
p.107.
32
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Obiectivele generale ale politicii UE în do-
meniul energetic se referă la următoarele:
104
siguranţa alimentării cu energie; -
sisteme cu energie competitive; -
protecţia mediului. -
Elaborarea legislaţiei şi programelor
specifice în domeniul energiei au început să
fie elaborate de către UE anii ’80 ai secolu-
lui trecut. În 1986, Comunitatea Europeană a
emis o rezoluţie care prevedea măsuri comune
de evitare a crizelor energetice, diversificarea
formelor de energie, reducerea importurilor şi
flexibilitatea sistemului energetic. În 1994 au
fost semnate, de către ţările europene şi din
afara Europei, Carta Europeană a Energiei şi
Tratatul Cartei Energiei, care au drept scop
primordial reglementarea relaţiilor comerci-
104 Profroiu M., Popescu I. Op.cit., p.109.
ale în domeniul energiei. Prevederile permit
accesul ţărilor din vestul Europei la resursele
energetice din est, în schimbul fondurilor şi al
tehnologiilor moderne. Companiile străine au
acelaşi statut ca şi cele naţionale. În 1995, UE
a elaborat un alt document energetic strategic
– Cartea Verde „Către o strategie europeană pri-
vind siguranţă alimentării cu energie”. Comisia
Europeană a adoptat acest document privind
securitatea alimentării cu energie a statelor
membre (la acel moment, dar şi viitoare) până
în anul 2030. Ulterior, în realizarea acestui
obiectiv, UE a elaborat câteva programe spe-
cifice domeniului, cum ar fi Energie, mediu şi
dezvoltare durabilă sau Energie inteligentă pen-
tru Europa.
105
Conflictele dintre Federaţia Rusă şi
105 Ibidem, p111-119.
Tabelul 6. Producţia de energie primară (echivalent în milioane tone de petrol)
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Parte în
EU-27,
2006 (%)
EU-27 971,4 962,5 940,5 942,8 933,0 933,0 933,2 927,2 923,1 891,4 871,2 100,0
Spaţiul european 459,4 448,6 435,0 436,5 434,9 440,1 442,9 446,1 458,6 448,9 451,7 51,8
Belgia 11,3 12,6 12,0 13,3 13,1 12,7 12,9 13,1 13,2 13,5 13,4 1,5
Bulgaria 10,6 9,8 10,2 9,0 9,8 10,3 10,5 10,1 10,2 10,6 10,9 1,3
Cehia 32,2 32,3 30,5 27,7 29,6 30,2 30,4 34,1 32,8 32,4 33,1 3,8
Danemarca 17,7 20,2 20,3 23,7 27,7 27,1 28,5 28,4 31,0 31,3 29,5 3,4
Germania 138,8 138,5 131,7 134,6 132,1 133,1 133,9 135,2 137,0 135,7 136,9 15,7
Estonia 3,7 3,6 3,2 3,0 3,2 3,4 3,7 4,2 4,0 4,2 3,9 0,4
Irlanda 3,5 2,8 2,4 2,5 2,2 1,8 1,5 1,8 1,8 1,6 1,6 0,2
Grecia 10,1 9,9 10,0 9,4 9,9 9,9 10,5 9,9 10,3 10,3 10,1 1,2
Spania 32,0 30,7 32,0 30,3 31,2 32,9 31,6 32,8 32,4 30,1 31,2 3,6
Franţa 131,0 128,1 125,1 127,2 131,1 131,7 133,4 134,8 135,7 135,5 135,6 15,6
Italia 30,1 30,3 30,1 29,0 26,8 25,7 26,3 27,3 28,1 27,7 27,1 3,1
Cipru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0
Letonia 1,4 1,6 1,8 1,6 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 1,8 0,2
Lituania 4,3 3,9 4,4 3,5 3,2 4,1 4,8 5,1 5,0 3,7 3,2 0,4
Luxemburg 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,0
Ungaria 13,1 12,8 11,9 11,5 11,2 10,8 11,1 10,7 10,2 10,4 10,3 1,2
Malta - - - - - - - - - - - -
Olanda 74,0 65,7 62,9 59,4 57,2 60,9 60,4 58,4 67,7 61,9 60,8 7,0
Austria 8,4 8,5 8,7 9,4 9,6 9,6 9,7 9,5 9,7 9,3 9,6 1,1
Polonia 97,8 99,1 86,8 82,8 78,4 79,4 79,1 78,7 78,0 77,7 76,8 8,8
Portugalia 3,8 3,8 3,7 3,4 3,8 3,9 3,6 4,3 3,9 3,6 4,3 0,5
România 33,0 31,6 29,2 28,1 28,7 27,6 28,0 28,3 28,4 27,5 27,4 3,1
Slovenia 3,0 3,0 3,0 2,9 3,1 3,1 3,4 3,2 3,4 3,5 3,4 0,4
Slovacia 4,7 4,6 4,7 5,2 6,0 6,4 6,5 6,3 6,2 6,3 6,3 0,7
Finlanda 13,4 14,8 13,1 15,2 14,7 14,7 15,6 15,5 15,4 16,2 17,8 2,0
Suedia 31,5 32,0 33,0 32,7 30,0 33,3 31,2 30,4 33,8 34,2 32,3 3,7
Marea Britanie 261,9 262,3 269,5 277,6 269,1 258,7 254,9 243,2 223,2 202,5 183,9 21,1
Croaţia 4,2 4,1 4,0 3,6 3,6 3,7 3,7 3,7 3,9 3,8 4,1 -
Turcia 27,2 28,0 29,1 27,5 26,8 25,2 24,6 23,9 24,2 23,6 26,5 -
Islanda 1,6 1,7 1,8 2,2 2,3 2,5 2,5 2,5 2,5 2,6 3,3 -
Norvegia 208,1 212,7 206,6 209,6 225,0 228,9 233,6 236,0 238,5 234,0 223,7 -
Eleveţia 10,0 10,5 10,6 11,2 11,1 11,7 11,2 11,4 11,4 10,5 11,8 -
Sursa: Eurosat. / http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache
33
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Ucraina şi Belarus, legate de tranzitarea petro-
lului şi gazului spre statele Uniunii Europene,
a determinat Bruxelles-ul să-şi intensifice po-
liticele de autonomizare energetică. Din anul
2006, Comisia Europeană a început elaborarea
unor noi politici energetice, care cuprind pro-
puneri referitor la creşterea utilizării combus-
tibilului alternativ şi la reducerea consumului
energetic, pe fondul modificărilor climatice.
Totodată, au fost propuse măsuri care să ducă
la reducerea dependenţei faţă de furnizorii ex-
terni. Pe scurt, noua strategie energetică pre-
supune următoarele:
106

- îşi propune să reducă emisiile poluante
cu 30% până în 2020;
- să reducă dependenţa de gaze şi petrol
şi orientarea spre energiile neconvenţionale.
Indiscutabil, noile măsuri au fost luate
pe fondul neliniştii şi problemelor provocate
de întreruperea livrărilor de gaze şi petrol din
Rusia. Executivul european mai consideră că
ţările dezvoltate, în frunte cu cele 27 de sta-
te membre ale Uniunii, ar trebui să realizeze
obiectivul reducerii cu 30% a emisiilor lor de
gaze cu efect de seră în cadrul unui nou acord
internaţional, care să intre în vigoare în 2012,
când expiră Protocolul de la Kyoto. Comisia
mai pledează pentru economii serioase la ener-
gie şi, în special, pentru investiţii în energiile
regenerabile (electricitate, biocarburanţi), a
căror pondere va ajunge la 20% până în 2020.
Comisia pledează, de asemenea, dar într-o
manieră prudentă şi indirectă, pentru energia
nucleară, enumerându-i avantajele din punct
de vedere al costurilor, emisiilor de dioxid de
carbon şi independenţei energetice.
Deşi s-a declarat că noua strategie, cu ca-
racter „autarhic-autonomă”, nu va fi îndrep-
tată împotriva intereselor ruseşti, UE înţelege
foarte bine că relaţia cu Rusia este una foarte
deficitară şi imprevizibilă şi de aceea Uniunea
Europeană trebuie să se consilieze şi consoli-
deze în direcţia unei creşteri a gradului de au-
tonomie energetică a UE faţă de partenerii es-
tici. În acelaşi timp, noua strategie doreşte să
impună o politică comună în acest domeniu
pentru toate membrele UE, în detrimentul re-
laţiilor bilaterale din domeniul energetic, spre
106 Noua strategie energetica a UE: reducerea consumului si trece-
rea la energie nucleara. /http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1130045-
noua-strategie-energetica-reducerea-consumului-trecerea-energie nu-
cleara.htm
care tind să înclină Franţa şi Germania, dar
mai ales Italia, ţară ce depinde peste 80% din
necesar de importurile de resurse energetice
„din afară”.
Cum era şi de aşteptat, strategia de se-
curitate energetică a UE a fost şi este criticată
de reprezentanţii Gazprom, care consideră că
principala preocupare a oficialilor europeni în
domeniul energetic ar fi trebuit să fie o relaţie
privilegiată cu Rusia şi nu căutarea altor par-
teneri sau a altor resurse.
107
Rusia porneşte de
la premisa fermă că, până în 2020, necesităţile
energetice ale Uniunii Europene nu vor putea
fi acoperite fără resursele care pot fi oferite de
Rusia, prin conductele ruseşti, care sunt vitale
pentru supravieţuirea energetică a UE.
Tabelul 7. Furnizorii de gaze naturale
ai UE-25
Ţară % din importul total
Rusia 50
Algeria 23
Norvegia 22
Altele 5
Sursa: EU figures in Energimyndigheten
(2006). / www.energimyndigheten.se/.../ Re-
port-of-the-first-two-years-in-PFE/ -
Tabelul 8. Importurile de petrol ale
UE-15 (în milioane de tone)
Originea 2000 2002 2003 2004 Ponderea
% în 2004
Fosta URSS 89,5 123,2 140,7 158,5 30,8
Norvegia 114,8 101,6 104,6 104,0 20,2
Arabia Saudită 65,1 53,1 61,5 66,1 12,9
Libia 45,5 38,8 45,7 49,6 9,7
Iran 35,5 25,9 34,7 35,9 7,0
Orientul Mijlociu 13,1 19,6 11,7 9,0 1,7
Alţii 121,5 110,7 94,5 91,0 17,7
Total importuri 485,0 472,9 493,5 513,9 100,0
Sursa: Organizaţia pentru Cooperare Eco-
nomică şi Dezvoltare. / http://www. oecd.org/h
ome/0,2987,en_2649_201185_1_1_1_1_1,0
0.html
În 2008, Comisia Europeană a dat o pu-
blicităţii o nouă Strategie privind Securitatea
Energetică a ţărilor europene, cu scopul de a
107 Gazprom nu vede cu ochi buni strategia energetica a UE. / http://
www.ziare.com/Analiza_Gazprom_nu_vede_cu_ ochi_buni_strate-
gia_energetica_a_UE-496519.html
34
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
micşora dependenţa lor de importurile din
Rusia.
108
Planul prevede înfiinţarea unui cori-
dor de transport spre Europa a energiei de la
Marea Caspică, evitându-se teritoriul rusesc,
precum şi crearea unui inel energetic în jurul
Mediteranei. Totodată, se accentuează necesi-
tatea unui plan de acţiune pentru gazul liche-
fiat.
Pachetul legislativ energetic al UE încu-
rajează investiţiile în infrastructură, mai ales
în cea transfrontalieră. Prin urmare, Comisia
a stabilit şase priorităţi:
109
1. Un plan baltic de interconectare – să lege
mai bine regiunea de restul Europei şi care
să îmbunătăţească securitatea şi diversitatea
furnizării de energie în zonă. 2. Coridorul de
gaz sudic pentru alimentarea din zona cas-
pică şi Orientul Apropiat, în care este inclus
şi Nabucco. Vizează gazul din Azerbaidjan
si Turkmenistan şi crearea unui consorţiu –
Caspian Development Cooperation – care
să achiziţioneze acest gaz;
3. Un plan de acţiune pentru gazul liche-
fat;
4. Un inel energetic mediteranean – reţelele
europene de gaze şi electricitate vor f extinse
pentru a conecta Europa de nordul Africii şi
proiecte vizând energia solară şi eoliană;
5. Interconectarea reţelelor de electricitate şi
gaz pe direcţia nord-sud cu ţările Europei
Centrale şi de Sud-Est, crearea unei comu-
nităţi energetice
6. O reţea electrică în jurul Mării Nordu-
lui.
Noua strategie energetică are drept scop
sporirea securităţii energetice a UE prin diver-
sifcarea surselor energetice. Se insistă asupra
extinderii numărului furnizorilor energetici din
afara UE, alţii decât Federaţia Rusă. Totodată,
un mare accent se pune pe efcienţa energetică.
108 Comisia Europeană publică noua strategie ue
de securitate energetică. / http://www.interlic.md/2008-
11-14/comisia-europeana-publica-noua-strategie-ue-de-
securitate-energetica-7263.html
109 Idem.
2. Cartea energetică în
politica externă a Rusiei
În ultimii câţiva ani, lumea a cunoscut o
fuctuaţie bruscă a preţului de hidrocarburi, în
timp ce în Europa monopolistul rus de gaze Ga-
zprom s-a manifestat agresiv pentru a-şi extinde
şi consolida, în acelaşi timp, prezenţa pe pia-
ţa de gaze naturale. Rusia, ocazional, utilizează
iarna sursele de aprovizionare cu gaz ca element
de presiune asupra consumatorilor, din diverse
motive. Acest lucru trezeşte o legitimă îngrijo-
rare în ceea ce priveşte securitatea energetică a
Europei.
În anii 2006-2009, Rusia a utilizat pârghia
energetică în scopuri de şantaj pentru a pedepsi
Georgia pentru politica sa externă de orientare
pro-vestică. Gazpromul a cerut Georgiei dubla-
rea preţului pentru importurile de gaze ruseşti
de la 110 dolari SUA până la 230 dolari SUA
pentru o mie metri cubi.
110
Georgia a cerut aju-
torul Turciei şi Azerbaidjanului pentru a putea
depăşi criza. La fel s-a procedat şi cu Ucraina.
Politica energetică a Federaţiei Ruse are
o istorie difcilă. Din punct de vedere formal,
există o politică energetică ofcială a statului rus
– Strategia energetică a Rusiei până în 2020,
111

elaborată în 2003. În general, sistemul energe-
tic al Federaţiei Ruse are un caracter controver-
sat. Deşi din 1994 în Rusia începe o politică de
privatizare în domeniu energetic, el rămâne în
continuare unul centralizat, funcţionând după
metodele de economie planifcată de tip sovietic
şi dominată, în special, de legăturile persona-
le ale instituţiilor informale în cadrul statului.
Sau, cu alte cuvinte, piaţa energetică rusă, spre
deosebire de restul economie ruse, nu a cunos-
cut procesul liberalizării, şi, ca urmare, meca-
nismele economiei de piaţă nu funcţionează în
sectorul energetic. În aşa mod, politica energe-
tică a statului rus este una destul de fragmentată
şi contradictorie, iar elementele ei sunt determi-
nate de interesele de scurtă durată şi nu de cele
ale unei economii de piaţă funcţionale. Noua
110 Ibrahimov I. Energy Potential Of Azerbaijan: Can It Be Used
As Alternative For Russia? // The Journal of Turkish Weekly Opi-
nion, 4 February, 2007. / http://www.turkishweekly.net/comments.
php?id=2460
111 Энергетическая стратегия России на период до 2020 года. /
http://www.realeconomy.ru/215/271/933/index.shtml
35
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Strategia energetică a Rusiei până în 2030,
112

adoptată în 2009, menţine monopolul statului
în sectorul energetic.
La acest moment, modelul ofcial al poli-
ticii energetice ruse se limitează la ceva similar
„indicatorilor planifcaţi” ai producerii resurse-
lor energetice, adaptaţi la condiţiile economiei
de piaţă, fără să aibă vreo tangenţă cu determi-
narea condiţiilor obiective ale principalelor pieţe
energetice.
113
Acest lucru a devenit mai evident
începând cu anii 2004-2005, când puterea de la
Kremlin a început să se implice tot mai activ în
economia rusă, în special în sectorul energetic.
Energia a devenit una dintre principale
arme ale politicii externe a Federaţiei Ruse în
disputa geopolitică Est-Vest. Geopolitica a ieşit
în evidenţă cu precădere în confictele cu Ucrai-
na şi Belarus. Esenţa lor rezidă în faptul ca tra-
seele naturale pentru livrările de gaze naturale
spre Europa traversează aceste ţări. Cu toate că
Gazprom exercită o putere uriaşă de furnizor,
acesta nu posedă propriile conducte de export.
După disputa cu Ucraina în 2006, Gazprom
a conceput o cale nordică, Nord Stream, care
trece pe sub Marea Baltică spre Germania, evi-
tând Ucraina, precum şi South Stream, care evi-
tă Turcia.
Figura 1. Conducta Nord Stream
Conducta Blue Stream trebuie să transpor-
te gaze sub apă prin Marea Neagră, din Rusia
spre Turcia. Pe lângă motivarea fnanciară con-
venţională, Blue Stream a fost intenţionată să
consolideze securitatea lor şi să intensifce relaţia
comercială energetică între cele două ţări. Aceas-
112 Энергетическая стратегия России на период до 2030 года. /
http://www.inreen.org/node/89
113 Милов В., Селивахин И. Проблемы энергетической полити-
ки. // Рабочие материалы Московского Центра Карнеги, № 4, 2005
год. / http://www.carnegie.ru/ru/pubs/workpapers/wp-04-2005-www.
pdf
ta, de asemenea, avea scopul de a nu plăti taxa de
tranzit Ucrainei şi Moldovei, care fac parte din
conducta existentă (şi care, afrmă Rusia, au ex-
tras ilegal gazul de tranzit).
114

Figura 2. Conducta Blue Stream
O altă conductă propusă de Rusia, South
Stream, ilustrează fuiditatea şi nesiguranţa dez-
voltării energiei în Marea Neagră. În luna iunie
2007, Italia şi Rusia au fost de acord să constru-
iască o conductă sub apă din Rusia în Bulga-
ria, cu două ramuri, extinzându-şi capetele spre
punctele extreme ale Italiei de nord şi de sud, iar
de acolo înspre Austria. Nu este clar dacă South
Stream va împiedica extinderea a Blue Stream
în Bulgaria, şi dacă aceasta va refecta o răcire a
relaţiilor de parteneriat referitor la energie în-
tre Rusia şi Turcia şi cum se va referi la posibila
participare a Rusiei în Nabucco. Este clar însă
că Rusia are putere superioară la determinarea
celor care vor obţine gaze naturale, de unde pro-
vin şi care sunt mijloacele de livrare.
Figura 3. Conducta South Stream
114 Özdemir V. Turkey’s Role in European Energy Security. In
Europe’s Energy Security: Gazprom’s Dominance and Caspian Supply
Alternatives, Washington, 2008, p.99-114. / http://www.isdp.eu/fles/
publications/books/0802energy security-7-Ozdemir.pdf
36
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Figura 4. Conducta Nabucco
În cadrul CSI, politica energetică se afă la
cheremul Rusiei. Deşi în acest domeniu au fost
semnate peste 10 acorduri în cadrul CSI, iar
Consiliul Energetic al CSI a fost înfinţat încă
în februarie 1992, pentru statele Comunităţii
aceste acorduri au avut mai mult o conotaţie de-
clarativă. De exemplu, promovarea unei politici
coordonate în domeniul gazelor naturale a avut
drept rezultat trecerea sub controlul, direct s-au
indirect, al concernului rus Gazprom a majori-
tăţii reţelelor de transport de gaze din Siberia şi
Asia Centrală spre Europa. Din fostele republici
sovietice, doar Ucraina mai păstrează controlul
deplin asupra gazoductelor magistrale. În restul
fostelor republici sovietice, acestea au trecut sub
controlul unor societăţi mixte, unde Gazprom
deţine cote între 35 şi 100% din capital.
115

Anume din această cauză acordurile din siste-
mul energetic al CSI există doar la nivel tehnic,
relaţiile energetice dintre statele CSI bazându-se
pe acorduri bilaterale
Pentru a nu pierde piaţa energetică, la
iniţiativa Rusiei, la 25 noiembrie 2005, la
Consiliul şefilor de guvern din cadrul CSI,
care s-a desfăşurat la Moscova, a fost adoptată
decizia despre concepţia cu privire la crearea
pieţei electroenergetice comune a CSI. Aceas-
tă decizie a fost realizată în practică la 25 mai
2007 la Consiliul şefilor de guvern din cadrul
CSI de la Ialta, în timpul desfăşurării căruia
a fost semnat Acordul cu privire la crearea pie-
ţei electroenergetice comune a CSI.
116
Moldova,
alături de Azerbaidjan, Ucraina şi Georgia nu
a semnat acest acord. Motivul Moldovei de a
nu semna a fost dorinţa ei de a se integra în
115 Chifu Iu., Diaconu F.-L. Politica energetică a Federaţiei Ruse. /
http://www.cpc-ew.ro/publications/studies/politica_ energetica_a_ru-
siei.pdf
116 Соглашение о формировании общего электроэнергетического
рынка государств – участников Содружества Независимых Госу-
дарств. / http://www.cis.minsk.by/webnpa/text.aspx?RN=N00700600
structurile energetice europene, în special în
Uniunea pentru Coordonarea Transportatori-
lor de Energie (UCTE).
117
La Consiliul şefilor de stat din CSI, din
10 octombrie 2008 de la Bişkek, problema
energetică a fost abordată mai larg. La această
reuniune a fost semnat Acordul vizând perspec-
tivele de colaborare în domeniul energetic în anul
2009
118
, ca activitate de bază a statelor CSI. În
conformitate cu această decizie, a fost creat un
grup de lucru, format din conducătorii dome-
niului energetic al statelor CSI, care va trebuie
să implementeze în practică hotărârea adopta-
tă. La reuniunea Consiliului şefilor de guvern,
de la Chişinău, din 14 noiembrie 2008, a fost
aprobată Strategia de dezvoltare economică a
CSI până în anul 2020.
119
Realizarea ei se pre-
conizează a fi înfăptuită în trei etape, prin ela-
borarea şi realizarea unor planuri de acţiuni,
după formula „Un an – un subiect”, stabilită
de şefi de state din CSI la reuniunea din 10
octombrie 2008 de la Bişkek. La reuniunea de
la Chişinău a fost reconfirmată hotărârea de la
Bişkek de a desemna drept prioritate pentru
anul 2009 politica energetică. În conformitate
cu formula „Un an – un subiect”, Republica
Moldova îşi propune să elaboreze şi să realize-
ze o serie de acţiuni concrete în vederea solu-
ţionării problemelor în domeniul energetic cu
care se confruntă ţările membre ale CSI. Une-
le dintre direcţiile politicii energetice a CSI
pentru 2009 sunt următoarele:
colaborarea statelor prin măsuri -
coordonate în comun în domeniul
producerii, tranzitului şi comerci-
alizării resurselor energetice;
dezvoltarea şi consolidarea fun- -
damentului tehnologic de funcţi-
onare a electroenergeticii în baza
sistemelor energetice funcţionale
paralele ale statelor CSI;
formarea unei pieţe energetice -
unice a statelor CSI.
117 Moldova si Ucraina au semnat un acord de colaborare privind
aderarea la UCTE. / http://economie.moldova.org/ news/moldova-si-
ucraina-au-semnat-un-acord-de-colaborare-privind-aderarea-la-ucte-
18425-rom.html
118 Решение об определении сотрудничества в области энер-
гетики ключевой сферой взаимодействия государств – участ-
ников СНГ в 2009 году. / http://www.cis.minsk.by/webnpa/text.
aspx?RN=N90800563
119 Решение о Стратегии экономического развития Содружества
Независимых Государств на период до 2020 года. / http://www.cis.
minsk.by/webnpa/text.aspx?RN=N90800661
37
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Este evident că la baza iniţiativei semnă-
rii majorităţii dintre aceste acorduri a fost Fe-
deraţia Rusă. Este bine ştiut că cartea energe-
tică este una dintre cărţile principale pe care le
joacă Federaţia Rusă în politica mondială, în
special, în relaţiile cu ţările europene. La fel,
este bine ştiut că politica energetică în spa-
ţiul CSI este la cheremul şi discreţia Federaţiei
Ruse, care impune condiţiile sale tuturor sta-
telor Comunităţii.
În perioada de independenţă, Republica
Moldova a adoptat câteva strategii de securita-
te energetică. În anul 1997 a fost adoptată pri-
ma Strategie Energetică a Republicii Moldova
până în anul 2005. La doar trei ani diferenţă,
în anul 2000, este adoptată o nouă Strategie
Energetică a Republicii Moldova – până în anul
2010. Însă, nici una dintre aceste strategii nu
şi-a realizat obiectivele propuse.
120
În 2007, a
fost adoptată o altă Strategie Energetică a Re-
publicii Moldova până în anul 2020.
121
Noua
strategie, elaborată în baza Strategiei Energeti-
ce până în anul 2010, face parte din executarea
Programului de activitate a Guvernului pe anii
2005-2009 „Modernizarea ţării – bunăstarea
poporului”, Planului de Acţiuni Uniunea Eu-
ropeană – Moldova (PAUERM), şi acquis-ului
comunitar în domeniul energetic, aliniindu-se
la obiectivele energetice ale Uniunii Europe-
ne.
Scopul principal al Strategiei Energetice
a Republicii Moldova până în anul 2020 este
racordarea obiectivelor energetice ale Moldo-
vei la la obiectivele Uniunii Europene, ceea ce
va permite pregătirea şi aderarea Republicii
Moldova, în viitorul apropiat, la UCTE, care
a acceptat în iunie 2006 cererea de aderare a
Moldovei. În noiembrie acelaşi an, Republica
Moldova a fost acceptată (alături de Norvegia,
Turcia şi Ucraina) în calitate de observator la
Tratatul Comunităţii Energetice, care include
27 de state – membre ale UE şi 6 state din
zona Europei de Sud-Est (Croaţia, Bosnia şi
Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Fosta Re-
publică Iugoslavă a Macedoniei, Albania, şi
regiunea Kosovo).
122

120 Draghişteanu I. Falimentul Strategiei Energetice. // http://www.
eco.md/article/5799/
121 Securitatea energetică a RM până în 2020. // Monitorul Ofcial,
Nr.141-145 (3028-3032), 7 septembrie 2007.
122 Moldova a inceput negocierile in vedereaaderarii la Tratatul
Comunitatii Energetice. / http://economie.moldova.org/ news/moldo-
va-a-inceput-negocierile-in-vederea-aderarii-la-tratatul-comunitatii-
Relaţiile energetice între Republica Mol-
dova şi Uniunea Europeană sunt reglementate
de cele două documente de bază: Acordul de
Parteneriat şi Cooperare (APC) şi PAUERM.
În documentul de bază al Republicii Moldova
cu Uniunea Europeană, APC-ul, în capitolul
VII (Cooperarea Economică), articolul 60 (1)
se spune clar că „Cooperarea se va desfăşura în
cadrul principiilor economiei de piaţă şi a Cartei
Europene pentru Energie şi pe fundalul integră-
rii progresive a pieţelor de energie din Europa”.
123

În PAUERM, în punctul 2.6, care se referă la
Transport, energie, telecomunicaţii, mediu, şi
cercetări, dezvoltare şi inovaţii, articolul 62
sună nu mai puţin concludent: „Elaborarea
unei politici energetice actualizate care să alinie-
ze obiectivelor politicii energetice a UE”.
124
Totodată, în Strategia Energetică a Repu-
blicii Moldova până în anul 2020, se prevede
că sistemul energetic al Moldovei trebuie să
dezvolte cooperarea cu sistemele energetice ale
Ucrainei şi Federaţiei Ruse. De la bun înce-
put se cere de precizat că Federaţia Rusă nu
este încântată de intenţiile declarate în Stra-
tegia Energetică a Republicii Moldova. Imedi-
at ce s-a anunţat despre intenţia Moldovei de
a se integra în UCTE, Rusia nu şi-a ascuns
nemulţumirea, declarând ca acest pas al sis-
temului energetic al Moldovei (alături de
cel al Ucrainei) pune în pericol funcţionarea
normală a sistemelor energetice a altor state
CSI.
125
Această nemulţumire se datorează fap-
tului că, în cazul intrării Moldovei şi Ucrai-
nei în UCTE, sistemele lor energetice se vor
unifica cu sistemul energetic european, ceea
ce tehnologic le obligă să se transfere într-un
regim energetic izolat de Rusia.
Relaţia energetică UE-Rusia este una
foarte complicată. La acest moment, există
o interdependenţă clară între acestea două.
Rusia căută modalităţi de asigurare a solici-
tărilor energetice prezentate de piaţa Uniunii
Europene. Reieşind din acest scop, ea doreşte
o prezenţă mai puternică pe piaţa energetică
internă a UE, contracte de furnizare a gazelor
energetice-150440-rom.html
123 Acordul de Parteneriat şi Cooperare. / http://www.europa.eu.int/
comm/external_relations/ceeca/pca/pca_moldova.pdf
124 Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. /
http://www.ec.europa.eu/world/enp/ pdf/action_plans/ moldova_enp_
ap_fnal_en.pdf
125 Oprunenco A. Politica energetică a Rusiei şi opţiunile Moldovei.
http://www.expert-grup.org/?go=news&n=21&nt=4
38
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
pe termen lung, integrarea reţelelor de electri-
citate şi piaţă liberă pentru energie electrică şi
materiale nucleare, precum şi pentru achizi-
ţionarea şi controlul reţelelor de distribuţie a
energiei electrice a gazelor naturale.
La rândul ei, Uniunea Europeană are
nevoie de resursele ruseşti pentru a-şi asi-
gura securitatea energetică. UE îşi doreşte
un tratament nediscriminatoriu şi corect
din partea Rusiei în relaţia energetică, în
termenii aprovizionării din Rusia şi a acce-
sului la piaţa rusă pentru investitorii UE.
Bruxelles-ul, de asemenea, mai doreşte ac-
ces la conductele din Rusia, inclusiv la cele
prin care se tranzitează produsele energetice
din regiunea caspică şi Asia Centrală, res-
pect pentru regulile concurenţei, precum şi
un nivel ridicat de securitate pentru mediul
înconjurător.
Dispută energetică dintre Uniunea Euro-
peană şi Rusia reiese din incompatibilitatea lor
optică şi sistemică a acestui domeniu. Pe lângă
incompatibilitatea de ordin pur tehnologic,
există o diferenţă majoră în abordarea de către
ele a sectorului energetic. Uniunea Europea-
nă abordează acest sector din punct de vede-
re preponderent economic, pe când Federaţia
Rusă încearcă să utilizeze sistemul energetic,
în special, ca pe un instrument politic.
39
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
1. Experienţa europeană
în rezolvarea problemelor
migraţioniste
Vorbind la general despre politica imi-
graţionistă, lumea occidentală poate f divizată
în două tabere:
126
1) statele imigrante „clasice”
– Australia, Noua Zeelandă, Canada şi SUA –
şi 2) statele Europei de Vest. În statele primei
categorii, imigrantul este persoana care a venit
în aceste ţări cu scopul stabilirii permanente.
Ei imediat primesc aproape aceleaşi drepturi ca
şi cetăţenii ţărilor respective. În ţările Europei
Occidentale, politica în domeniul migraţiei in-
ternaţionale mult timp se axa pe strămutările
temporare. Până la sfârşitul anilor ’90 ai secolu-
lui trecut, politica imigraţionistă în aceste ţări a
avut un caracter limitat. Ofcial, statele europe-
ne nu erau considerate imigrante, deoarece ele
nu aveau politici de imigrare la nivel statal. În
legislaţia acestor state noţiunea de imigrant era
înlocuită cu cea de străin.
127
Statutul de ţară închisă (neimigrantă) a sta-
telor vest-europene s-a explicat prin faptul că ele
şi-au construit statalitatea reieşind din modelul
etnic al organizării statele. Modelul etnic de stat
nu presupune naturalizarea obligatorie a străini-
lor care locuiesc pe teritoriul său. Abaterea de la
modelul etnic al statelor europene a început să
aibă loc abia în ultimele două decenii.
128

Actuala structură a populaţiei a Europei
s-a format, preponderent, după 1945. Până la
cel de-al doilea război mondial, Europa însăşi
a fost sursă de emigranţi pentru America, Aus-
tralia, Noua Zeelandă şi propriile colonii. Pe
parcursul secolului al XIX-lea şi până la primul
război mondial, din Europa au emigrat apro-
ximativ 35 milioane de oameni.
129
În schimb,
în metropole din colonii erau importaţi imi-
126 Денисенко M. Изменения в иммиграционной политике
развитых стран. // Отечественные записки, 2004, №4. / http://
www.strana-oz.ru/?numid=19&article=915
127 Idem.
128 Guibernau R. Nations without States. Political Communites in a
Global World, Cambridge. 1999, p.52-53.
129 Philip’s Atlas of World. Millenium edition. Special Feature: The
History of the World, G. Britain, Philips, 1999.
granţi, după principiul „selectării limitate”,
pentru muncile subestimate şi prost plătite.
Reconstrucţia economică postbelică
a statelor vest-europene a necesitat forţă de
muncă suplimentară. S-a mers după principiul
„selectării limitate” a braţelor de muncă, făcu-
tă pe baza acordurilor contractuale. Principala
sursă de import a forţei de muncă pentru sta-
tele europene dezvoltate au fost statele mai pu-
ţin industrializate din sudul Europei – Spania,
Portugalia, Italia şi Grecia
130
. Până la începu-
tul anilor ’60, politica statelor dezvoltate faţă
de forţa de muncă imigrantă a fost destul de
discriminatorie şi restrictivă. Imigranţii erau
acceptaţi temporar la muncă de către ţările oc-
cidentale, pe baza acordurilor interstatale bila-
terale în domenii determinate şi la angajatori
strict indicaţi. După expirarea contractului, ei
erau obligaţi să se întoarcă în patrie.
Politica restricţionistă a statelor occidentale
nu a putut să oprească migraţia forţei de muncă
spre ele. Doar numai o parte de migranţi s-au
întors în patrie, majoritatea din ei, în special cei
care si-au stabilit cu familiile, au rămas în state-
le occidentale, declanşând mecanismul migraţiei
„pe trepte”,
131
care a creat canale, din rude şi cu-
noscuţi, prin intermediul cărora se realiza stră-
mutarea forţei de muncă migratoare din statele
mai puţin dezvoltate în cele occidentale.
Către mijlocul anilor ’80, în multe state
europene, străinii ocupau o cotă considerabilă
a forţei de muncă, inclusiv şi ilegală. Statele oc-
cidentale au încercat în continuare, prin diferite
metode, să contracareze acest fenomen. Cu toate
acestea, politica restricţionistă a guvernelor sta-
telor occidentale nu a putut stopa creşterea imi-
granţilor din aceste state. Dacă în 1980 în statele
europene numărul imigranţilor era aproximativ
13,5 milioane, atunci, în 1998 – 19,1 milioa-
ne.
132

130 Castles, S., & Miller, M.J. The Age of Migration. International
Population Movements in the Modern World, Second ed., London,
1998, 333p.
131 Молодикова И. Основные этапы и методы регулирования
трудовой миграции в западноевропейских странах. http://www.
antropotok.archipelag.ru/text/ad24.htm
132 Idem.
V. mIgraţIa
40
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
În linii mari, forţa de muncă imigrantă
era angajată la muncile sezoniere în agricultură
şi în sfera de deservire.
133
Politica de „selectare
temporară” a forţei de muncă, care crea seri-
oase perturbări societăţilor occidentale, până
la urmă a dus la crearea unei noii categorie
sociale – „noile minorităţi”. Între timp, statele
Europei de Sud, odată cu dezvoltarea econo-
miei lor, s-au transformat la rândul lor în state
importatoare de forţă de muncă migratoare.
133 Fassmann H, Munz R. European Migration in the Late Twentieth
Century: Historical Pattern, Actual Trends and Social Implications,
Edvard Elgar, 1994, p.7.
Spre exemplu, Italia la începutul anilor ’90,
avea peste 800 de mii de imigranţi (în 1992 –
numai 300 de mii).
134

De la mijlocul anilor ’70, în statele
Europei occidentale au avut loc două muta-
ţii demografice concomitente. Este vorba de
scăderea tot mai mare a natalităţii şi creşterea
speranţei de viaţă a etniilor titulare ale acestor
ţări. Aceste procese concomitente au dus la
sporirea cotei populaţiei în vârsta în peisajul
134 Idem.
Diagrama 4. Migraţia netă în statele europene
Ani
Migraţia netă
1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973
-21,5 992,2 158,1 -34,5 -70,6 -22,7 -216,8 -171,1 224,1 -728,3 290,3 374,0 371,2
Sursa: Eurosat / http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/
Diagrama 5. Populaţia UE-27 după categorie de vârstă
Categorie de vârstă Ani
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
0 – 14 ani 100,0 99,4 98,4 97,5 96,0 95,0 94,3 93,6 92,8 92,1 91,3
15 – 24 ani 100,0 99,7 98,4 97,9 97,4 96,8 96,4 96,9 96,6 96,2 95,8
25 - 49 ani 100,0 100,5 100,6 100,6 100,8 100,7 101,1 101,6 101,8 101,9 102,0
50 - 64 ani 100,0 101,7 103,0 104,5 105,9 106,7 108,4 109,5 111,2 112,3 114,0
65 - 79 ani 100,0 103,1 105,0 106,9 107,2 108,2 108,7 110,0 111,4 111,9 112,4
peste 80 ani 100,0 97,6 94,9 95,1 101,1 104,1 110,4 113,8 117,2 120,7 127,1
Sursa: Eurosat / http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/
41
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
social al ţărilor occidentale, ceea ce a provo-
cat perturbări în sistemul lor social, în special,
asupra celui de pensie, care, pentru a funcţi-
ona optimal, are nevoie de o corelaţie de trei
salariaţi la un pensionar. Din această cauză,
politica restricţionistă a statelor vest-europene
faţă de imigranţi a început să intre în contra-
dicţie cu interesele social-economice ale lor.
Pentru a se dezvolta în continuare, economiile
statelor occidentale aveau nevoie de un număr
mare de forţă de muncă, care putea să fie asi-
gurată doar de imigranţi.
Drept consecinţă, începând cu anul
1998, statele vest-europene treptat se transfor-
mă din state „închise” în state imigrante. Ele
sunt impuse de împrejurări să elaboreze şi să
promoveze politici integraţioniste pentru imi-
granţi care presupun următoarele: elaborarea
şi implementarea unei proceduri noi, mai li-
berale, de obţinere a cetăţeniei; măsuri pentru
integrarea refugiaţilor; integrarea în societate
a copiilor şi a adulţilor prin diferite măsuri
educaţionale şi sociale; adoptarea în Franţa,
Germania, Italia, Spania şi alte state vest-eu-
ropene a actelor legislative care au drept scop
lichidarea şi preîntâmpinarea fobiei şi rasis-
mului faţă de străini.
135
La sfârşitul anilor ’90 se începe o nouă
etapă în politica migraţionistă a statelor Euro-
pei Occidentale – renunţarea la modelul etnic
al construcţiei statale şi trecerea la modelul
imigrant. În majoritatea statelor „vechi” ale
Europei este schimbată legislaţia referitoare
la imigranţi (Franţa – 1998, Marea Britanie
şi Irlanda – 1999, Spania şi Olanda – 2000,
Grecia, Portugalia şi Danemarca – 2001, Ita-
lia – 2002, Germania – 2004). Esenţa acestor
modificări legislative a fost renunţarea la mo-
delul monoetnic al construcţiei statale şi ac-
ceptarea elementelor imigrante ale modelului
statal bazat pe multiculturalism.
136
În afara de aceasta, statele europene au
adoptat măsuri practicate şi de alte state imi-
grante: reducerea termenului de naturalizare
(de la 15 ani la 7-8 ani); abandonarea princi-
piului de sânge (jus sanguinis) în acordarea ce-
tăţeniei şi adoptarea celui al locului de naştere
135 Денисенко M. Op.cit.
136 Семененко И. Интеграция инокультурных сообществ в раз-
витых странах. // Мировая экономика и международные отноше-
ния, 2006, №10, с.58-68.
(jus soli); introducerea cotelor pe specialităţi şi
pentru statele emigrante; legalizarea imigran-
ţilor ilegali care muncesc în statele europene o
perioadă îndelungată de timp; măsuri pentru
reducerea numărului de refugiaţi; selectarea
migranţilor prin diferite programe educaţio-
nale.
137
În practica europeană există câteva mo-
dele de integrare a imigranţilor în societate:
138

asimilativ (exemplul Franţei), segregativ (Ger-
mania) şi pluralist (Marea Britanie). Primul
model presupune refuzarea de către imigrant a
precedentei sale identităţi şi acceptarea totală
a valorilor noii patrii.
139
Reieşind din mode-
lul asimilării politice, statul adoptiv trebuie să
creeze toate condiţiile pentru ca imigranţii să
obţină cât mai rapid cetăţenia nouă. Identita-
tea noilor cetăţeni este determinată de norme-
le politice ale statului adoptiv, şi nu de rădăci-
nile etnoculturale şi religioase. Franţa este cel
mai bun exemplu al laicizării politice a noilor
săi cetăţeni.
În alte state europene – Germania, Italia,
Grecia – formarea naţiunii a avut loc reieşind
din principiul provenienţei sangvine (jus san-
guinis). Imigranţii care au origine etnice ale
statului adoptiv sunt foarte uşor şi rapid in-
tegraţi în societate. Faţă de restul imigranţilor
este promovată politica integrării funcţionale
sau a cetăţeniei sociale, care presupune încor-
porarea numai în sfera de ocupaţie şi de asigu-
rare socială.
140
Posibilitatea integrării politice
şi a obţine cetăţenii pentru imigranţii care nu
fac parte din etnia titulară este foarte limita-
tă. Această abordare a dus la segregare, cu alte
cuvinte, la separarea în imigranţi şi cetăţenii
statului. Totuşi, în ultima perioadă, se obser-
vă o liberalizare a acestei politici. În 1999, în
Germania, în conformitate cu noua lege, per-
soanele născute pe teritoriul statului german
obţin cetăţenia statului, dacă părinţii lor au
locuit legal în ţară cel puţin opt ani.
141

Al treilea model – cel pluralist – se ba-
zează pe multiculturalism. Esenţa lui constă
137 Денисенко M. Op.cit.
138 Сапего Г. Иммигранты в Западной Европе. // Мировая эконо-
мика и международные отношения, 2006, №9, с.50-58.
139 Boswell Chr. Migration in Europe. / http://www.gcim.org/atta-
chements/RS4.pdf
140 Collett E. One Size Fits All? Tailored Integration Policies for
Migrants in the European Union. // EPC Working Paper, 2006, N24.
/ http://www.theepc.be/TEWN/pdf/ 602431467_EPC Working Paper
24.pdf
141 Collett E. Op.cit.
42
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
în faptul că statul recunoaşte în cadrul său na-
ţional mai multe comunităţi care îşi păstrează
identitatea lor culturală. Accentul este pus pe
egalitatea între toate etniile. Acest model este
adoptat de principalele state imigrante – Ca-
nada, Australia şi SUA. În statele europene
acest model este în Marea Britanie, Olanda şi
Suedia.
142

Niciunul dintre aceste modele nu exis-
tă în formă pură. Ele reflectă doar abordarea
conceptuală faţă de ea. Fiecare stat are speci-
ficul său şi particularităţile sale privind poli-
tica faţă de imigranţi. Politica de integrare a
imigranţilor în societate este foarte diversă.
Cu toate acestea, în instrumentele privind
politica imigraţionistă, avem trei componente
de bază: politico-juridică, social-economică şi
cultural-relegioasă.
143

Componenta politico-juridică se referă
la următoarele: perfecţionarea situaţiei juri-
dice a străinilor şi liberalizarea procedurii de
acordare a cetăţeniei; elaborarea şi implemen-
tarea politicilor antidiscriminatorii; integrarea
politică a imigranţilor. Promovarea integrării
social-economice are loc prin iniţiativele gu-
vernamentale în domeniul de aplicare a ocu-
pării forţei de muncă; adaptarea la sistemul
educaţional; politica asigurării cu spaţiu loca-
tiv; asigurarea socială şi medicală; programe de
adaptare şi socializare a imigranţilor refugiaţi
în noile societăţi. În statele dezvoltate, politica
cultural-religioasă are drept scop promovarea
comunicării interetnice şi interconfesionale.
Pe lângă abordările diferite determinate
de specificul naţional, în ultima perioadă se
observă o convergenţă a statelor Uniunii Eu-
ropene privind problemele legate de migraţie
la nivel comunitar.
Înţelegerile de la Roma privind formarea
Comunităţii Economice Europene, din 9 mai
1957, au schimbat statutul forţei de muncă
migratoare din cadrul acestei comunităţi. La
Roma s-a convenit că între cele şase state ale
Comunităţii Europene va exista o libertate de
circulaţie şi egalitate de şanse deplină pentru
forţa de muncă migratoare din aceste ţări.
Semnarea Tratatului de la Maastricht,
care a instituit cetăţenia unică europeană, a
142 Idem.
143 Цапенко И. Развитые страны: интеграционная политика в
отношении иммигрантов. // Мировая экономика и международ-
ные отношения, 2008, №3, с.59-69.
avut un efect pozitiv asupra situaţiei imigran-
ţilor din statele Uniunii Europene, în urma
lui, o mare parte din ei fiind legalizaţi de ţă-
rile în care locuiau. În Germania, imigranţii,
aproximativ 50% din forţa de muncă imi-
grantă din ţările Uniunii Europene, au primit
dreptul să se integreze în statul german. Din
restul imigranţilor: 33% o constituiau turcii şi
13% – cei din fosta Iugoslavie.
144
La mijlocul
anilor ’90, numărul oficial al necetăţenilor în
cele 15 state ale Uniunii Europene era de 11
milioane de oameni: în Germania – 5 milioa-
ne, Franţa – 2 milioane, Marea Britanie – 1
milion.
145

Odată cu disoluţia sistemului socialist,
a mai apărut o nouă categorie de imigranţi –
cei din Europa de Est. Căderea „cortinei de
fier” a simplificat legăturile de muncă dintre
statele vest-europene şi cele central-europene
şi a mărit numărul refugiaţilor din zonele de
conflict din fosta Iugoslavie şi fostele republici
sovietice. Temerile faţă de invazia necontrolată
a imigranţilor din Est au determinat elabora-
rea unor măsuri de protecţie juridică a statelor
Uniunii Europene faţă de migranţii nedoriţi
„din afară”. În cadrul Uniunii Europene a fost
creat un spaţiu unic fără vize pentru statele
membre şi un spaţiu de protecţie, un fel de
centură de securitate, format din statele vecine
ale UE. Semnarea Tratatului de la Maastricht
de către statele Comunităţii Europene a fost
un prim pas de control a fluxurilor migratoa-
re venite din afara UE. Formarea spaţiului de
protecţie, din aşa-zisele state „nepericuloase”,
a micşorat cadrul legal de penetrare a terito-
riului comunitar de către migranţi.
Procesele politice şi actele juridice adop-
tate de statele UE, în anii ’90 ai secolului tre-
cut, au contribuit la formarea unei stratificări
bine conturate a zonelor migraţioniste după
următoarele categorii: statele spaţiului Schen-
gen; statele spaţiului de securitate (inclusiv
cele candidate la aderarea la UE); state de
tranzit şi state „surse” de migranţi.
146

Efectul acestei politici a UE a fost că
statele din spaţiul de control s-au transfor-
mat treptat şi ele în ţări „primitoare” de mi-
granţi. În special, acest lucru este valabil după
144 OECD, 2000, Trends in International Migration, Paris, SOPEMI,
2000.
145 Migration News, 2000, December, vol. 7, n.12 (1) с.1.
146 Денисенко M. Op.cit.
43
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
extinderea Uniunii Europene spre est, din
anii 2004-2007. Emigranţii din statele lumii
a treia au început să se orienteze şi spre aşa
ţări precum Cehia, Ungaria sau Polonia. În
legătură cu aceste mutaţii, statele de tranzit,
la începutul secolului al XXI-lea, au început
să fie abordate şi catalogate de Uniunea Eu-
ropeană drept state ale spaţiului de securitate.
Totodată, Bruxelles-ul a început să coopereze
mai strâns, prin diferite programe şi acorduri,
cu statele „surse” de emigranţi.
Atitudinea sporită a Uniunii Europe-
ne privind problemele imigrării, integrării şi
ocupării forţei de muncă a fost expusă într-
un comunicat al Comisiei UE în 2003 prin
care se cere „intensificarea preocupării faţă de
integrarea migranţilor”.
147
Tot în acelaşi an,
Consiliul European a adoptat o directivă în
conformitate cu care străinii care locuiesc le-
gal pe teritoriul Uniunii Europene, cel puţin
5 ani şi au dreptul la reşedinţă de lungă dura-
tă (long-term residents), primesc în domeniul
social-economic aceleaşi drepturi cu cetăţenii
UE.
148
Însă, ei sunt lăsaţi în continuare în afa-
ra vieţii politice.
Integrarea europeană a permis crearea
unei zone libere de circulaţie în cadrul Eu-
ropei şi elaborarea unor abordări comune în
controlarea frontierelor şi acordarea azilului.
Totuşi, în ceea ce priveşte migraţia economi-
că, ea este determinată şi reglementată de că-
tre state, reieşind din interesele lor naţionale.
Simplificând regimul de vize, în special pentru
specialiştii înalt calificaţi, statele dezvoltate au
intensificat controlul fluxurilor migraţioniste
şi lupta cu imigraţia ilegală. Pe de o parte, UE
îşi deschide uşile pentru cei faţă de care este
interesată, iar pe de altă parte, încearcă să se
apere de cei de care nu are nevoie sau îi ame-
ninţă securitatea.
Noua politică migraţionistă a statelor
UE a pornit de la recunoaşterea imigraţiei ca
factor social, reieşind din interesele econo-
mice. Realităţile existente a determinat ţări-
147 Communication from the Commission to the Council, the Euro-
pean Parliament, the European Economic and Social Committee and
the Committee of Regions on Immigration, Integration and Employ-
ment. Brussels, Commission of the European Communities, 3.6.2003.
COM(2003)336fnal. / http//ec.europa.eu/justice_home/funding/doc/
com2003336 fnal.pdf
148 Council Directive 2003/109/EC of 25 November 2003.
/ http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=
CELEX:32003L0109:EN:NOT
le UE să renunţe la modelul etnic al statului
şi să accepte principiile multiculturalismului
civic. Transformarea Comunităţii Economice
Europene în Uniunea Europeană a dus la re-
nunţarea de către statele UE la practicile sale
multiseculare privind imigranţii şi adoptarea
unor politici comune faţă de ei. Scopul noi-
lor politici este perfecţionarea mecanismului
de selectare a imigranţilor care, practic, are un
caracter revoluţionar. Imigraţia a fost recunos-
cută ca realitate, dar care trebuie să aibă efect
pozitiv printr-o gestionare corectă.
2. Problema migraţionistă
în spaţiul CSI
Statele CSI, la fel ca şi alte state ale lu-
mii, sunt implicate în procesele migraţioniste,
atât la nivel intern, cât şi extern. Cu toate că
timp de şaptezeci de ani republicile sovietice
au fost excluse din procesele migraţioniste glo-
bale, migraţia în interiorul Uniunii Sovietice
a fost un fenomen larg răspândit, cauzat, în
special, de urbanizare şi diferenţierea dezvol-
tării regionale.
149
Reieşind din teoria sistemică
migraţionistă,
150
spaţiul postsovietic poate fi
considerat un sistem migraţionist internaţio-
nal independent, al cărui centru este Federaţia
Rusă.
Uniunea Sovietică, deşi a fost un sis-
tem politic închis, s-a caracterizat printr-o po-
pulaţie foarte mobilă.
151
Migraţia populaţiei
în fosta URSS pot fi divizate în două perioade
clar distincte: 1) de la crearea confederaţiei so-
vietice până la mijlocul anilor ’50 ai secolului
trecut şi 2) de la mijlocul anilor ’50 până la
disoluţia Uniunii Sovietice.
În prima perioadă de existenţă a URSS,
migraţia nu a avut un caracter natural şi organic.
Ea s-a caracterizat prin faptul că în Uniunea So-
vietică a existat un sistem dezvoltat de migraţie
impusă, foarte mulţi oameni find concentraţi
în lagăre şi gulaguri şi deportaţi din diferite mo-
149 Методология и методы изучения миграционных процессов.
Междисциплинарное учебное пособие. Под ред. Жанны Зайонч-
ковской, Ирины Молодиковой, Владимира Мукомеля, Москва,
2007, c.5.
150 International Migration Systems: A Global Approach. Kritz M.,
Lean Lim L, Zlotnik H. (eds.), Oxford, 1992, p.263-278.
151 Зайончковская Ж. Миграция вышла из тени. // Оте-
чественные записки, 2004, №4. / http://magazines.russ.ru/
oz/2004/4/2004_4_4.html
44
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
tive. Reieşind din acestea, migraţia din URSS
nu poate f inclusă în categoria celei normale şi
freşti. De la sfârşitul anilor ’20 şi până la în-
ceputul celui de-al doilea război mondial, nu-
mărul migranţilor în fosta Uniune Sovietică a
crescut brusc, ajungând până la 8,5 milioane de
oameni, în mare majoritate, find vorba de mi-
graţie forţată.
152

Migraţia populaţiei sovietice a mai fost
infuenţată de începutul industrializării ţării şi
de cel de-al doilea război mondial. Industriali-
zarea Uniunii Sovietice a dus la urbanizarea ei.
Cel mai rapide ritmuri de creştere a populaţiei
le-au avut oraşele Moscova şi Leningrad. Între
anii 1926-1939, în regiunea Moscovei au sosit
3,5 milioane de oameni, iar în regiunea Lenin-
grad – 1,5 milioane. Cel de-al doilea război doi
mondial, pe lângă efectele lui demografce de-
zastruoase, a bulversat şi procesele migraţioniste
din cadrul Uniunii Sovietice. Între anii 1941-
1942, numărul evacuaţilor a fost de 12 milioane
de oameni (70% find din Ucraina de Est).
153

După sfârşitul perioadei staliniste, pro-
cesele migraţioniste în Uniunea Sovietică au în-
ceput treptat să intre în categoria celor normale.
După cel de-al doilea război mondial, a început
un fux al migraţiei din Federaţia Rusă spre alte
republici unionale. Mulţi etnici ruşi au emigrat
în republicile baltice, Moldova, Transcaucazia şi
Asia Mijlocie (în special Kazahstan). Începând
cu anii ’60 ai secolului trecut, în fosta Uniune
Sovietică au existat trei factori generatori prin-
cipali ai migraţiei: educaţia, serviciul militar şi
cel economic.
154
Cu toate acestea, în Uniunea Sovietică
au continuat să existe unele bariere serioase în
faţa migraţiei libere a populaţiei. Ne referim aici
la faptul că până la sfârşitul existenţii URSS, po-
pulaţia a avut probleme de a se înregistra în ma-
rile oraşe, practică moştenită şi de Rusia post-
sovietică. O altă barieră a fost eliberarea relativ
tardivă a paşapoartelor, în proporţie de 100%,
populaţiei rurale. În Uniunea Sovietică, proce-
sul de eliberare a paşapoartelor tuturor ţăranilor
s-a încheiat tocmai în 1981.
155

Ultimii ani de existenţă ai Uniunii So-
vietice se caracterizează prin mişcări centrifu-
152 Платонов Ю.Народы мира в зеркале геополитики.
Структура, динамика, поведение, Санкт-Петербург, 2000, с.253.
153 Idem.
154 Зайончковская Ж. Op.cit.
155 Idem.
ge ale republicilor unionale. Un prim efect al
politicii de liberalizare iniţiată şi promovată de
Gorbaciov – glasnosti şi perestroika – a fost ie-
şirea la suprafaţă, prin intermediul confictelor
interetnice, a problemei naţionale în URSS.
După destrămarea Uniunii Sovietice, procesele
migraţionaste au căpătat caracter de masă, ele
pot f incluse, indiscutabil, în categoria migra-
ţiei etnice. Explozia migraţiei etnice se explică
prin faptul că la momentul dezmembrării Uni-
unii Sovietice în afară „teritoriilor sale”, adică
de origine etnică, locuiau peste 50 milioane de
oameni, dintre care aproximativ jumătate o re-
prezentau etnicii ruşi.
156
Reieşind din datele ultimului recensă-
mânt al populaţiei Uniunii Sovietice, din 1989,
imediat după destrămarea statului sovietic în
„noua străinătate”, în afara patriei istorice, au
rămas 25.3 milioane (21.1%) de ruşi, 6.8 mi-
lioane (15.4%) – ucraineni, 2.1 milioane belo-
ruşi (21%), 1.6 milioane (20%) – kazaci, 1.5
milioane (32.6%) – armeni.
157
Prin aceasta se
explică caracterul etnic al migraţiei în spaţiul
postsovietic în primii ani de după destrămarea
Uniunii Sovietice.
Între anii 1990-1992, migraţia popu-
laţiei între republicile sovietice, devenite state
CSI, s-a menţinut în parametrii ofciali ai anu-
lui 1989 – în jur de 2 milioane de migranţi.
158

Printre cei mai activi migranţi au fost: 1) refu-
giaţii din zonele de confict, în special armenii;
2) repatriaţii cei care, find în panică, imediat
după destrămarea Uniunii Sovietice, au revenit
în republicile de origine; 3) militarii, nevoiţi să
se strămute după împărţirea şi redislocarea efec-
tivelor armatei sovietice.
După 1992, volumul migraţiei intersta-
tale în CSI a fost într-o continue scădere. În anul
2000, numărul migranţilor în interiorul CSI a
fost de 480 de mii de oameni, adică aproximativ
de patru ori mai puţin decât în anul 1989, iar
potrivit altor calcule, chiar de cinci.
159
156 Зайончковская Ж.А Десять лет СНГ – десять лет миграций
между странами-участниками. // Население и общество, 2001,
№45-46. / http://demoscope.ru/weekly/045/tema01.php
157 Рыбаковский Л. Пространственные перемещения населения
в России и постсоветских государствах. / http:// wciom.
ru/arkhiv/tematicheskii-arkhiv/item/single/11442.html?no_
cache=1&cHash=f5fc0d81d0
158 Idem.
159 Мукомель В. Вынужденные миграции в контексте мигра-
ционных процессов и миграционной политики стран СНГ: этапы
развития. // Население и общество, 2001, №35-36. / http://www.
demoscope.ru/weekly/035/ biblio02.php
45
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Diagrama 6. Numărul migranţilor în spa-
ţiul CSI în anii 1989-2000 (mii oameni)
Sursa: Зайончковская Ж.А Десять лет
СНГ – десять лет миграций между стра-
нами-участниками. // Население и обще-
ство, 2001, №45-46.
Diagrama 7. Numărul migranţilor din CSI
(pe ţări) în anii 1989-2000 (%)
Sursa: Зайончковская Ж.А Десять лет
СНГ – десять лет миграций между стра-
нами-участниками. // Население и обще-
ство, 2001, №45-46.
La reducerea migraţiei etnice între
statele CSI la mijlocul anilor ’90 ai secolului
trecut au contribuit următorii factori:
160
epu-
izarea treptată a potenţialului de migraţie a
populaţiei rusolingve; adaptarea minorităţilor
etnice în circumstanţe politice şi socio-eco-
nomice noi; slăbirea retoricii naţionaliste şi a
discriminărilor etnice. În plus, în majoritatea
ţărilor din CSI, treptat, puterea a trecut în
mâinile politicienilor pragmatici, care au con-
ştientizat consecinţele negative ale emigrării
în masă.
La hotarul dintre secole se schimbă ti-
pul predominant al migraţiei. Locul migraţiei
160 Мукомель В. Op.cit.
forţate, cu caracter preponderent etnic, este
luat de migraţia socio-economică, în speci-
al cea de muncă, în mare majoritate ilegală.
Facilitarea migraţiei de muncă a fost cauzată
de lipsa regimului de vize între statele CSI.
Ţinta principală pentru migranţii în căutarea
unui loc de muncă este Federaţia Rusă. Cifra
migranţilor de muncă ilegali în Rusia, după
diferite date, variază de la 3 până la 5 milioane
de oameni.
161
Schimbarea la început de secol
a cursului politicii migraţioniste a Federaţiei
Ruse – restricţiile severe pentru străini de a
găsi un loc de muncă legitim – a contribu-
it doar la creşterea semnificativă a numărului
migranţilor ilegali în această ţară.
162
Conştientizarea necesităţii soluţionării
problemelor privind migraţia, în special – mi-
graţia forţată, a împins statele CSI să ia mă-
suri cu privire la adoptarea legislaţiei migraţi-
oniste, formarea structurilor guvernamentale
şi a instituţiilor abilitate să gestioneze acest
domeniu. În Azerbaidjan şi Georgia au fost
create ministere responsabile pentru soluţio-
narea problemelor legate de migraţie, în Rusia
– Serviciul Federal de Migraţie. În alte state
CSI sunt formate departamente (direcţii), de
regulă în cadrul ministerului muncii şi a pro-
tecţiei sociale sau ministere de resort.
163
S-a constat că soluţionarea problemelor
privind migraţia în cadrul CSI la nivel naţio-
nal este imposibilă. S-a apelat la asistenţă din
partea comunităţii internaţionale. Armenia,
Azerbaidjan, Tadjikistan şi Rusia au aderat la
Convenţia ONU privind statutul refugiaţilor
din 1951 şi la Protocolul acesteia din 1967.
164

În septembrie 1993, a fost semnat Acordul
privind asistenţa refugiaţilor şi a migranţilor
forţaţi,
165
care a stabilit un fond special de
asistenţă interstatală pentru refugiaţi şi pentru
persoanele strămutate forţat (articolul 8). În
acelaşi timp, a fost semnat un acord cu privi-
re la măsurile prioritare pentru protecţia vic-
timelor conflictelor armate. Mai devreme (în
161 Торговля людьми в Российской Федерации, Москва, 2006, c.40.
162 Мукомель В.И. Миграционная политика России. Постсо-
ветские контексты, Москва, 2005, с.194-198.
163 Вынужденные мигранты в государствах СНГ. Под редакци-
ей В.Мукомеля и Э.Паина, Москва, 1997,
164 Convenţia Refugiaţilor din 1951. / http:// www.ecre.org/.../
The%201951%20Refugee%20Convention%20Q&A%20 ROM_0.
doc; Protocol privind statutul refugiaţilor. / http://www.cdep.ro/pls/
legis/legis_pck.htp_act_text?idt=32365
165 Соглашение о помощи беженцам и вынужденным пересе-
ленцам. / http://pravo.levonevsky.org/bazaby/zakon/ zakb1017.htm
46
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
1992) – Acordul privind restabilirea drepturilor
persoanelor deportate, a minorităţilor naţionale
şi a popoarelor.
166
Mai târziu, în 1994 a fost
semnată Convenţia privind drepturile persoane-
lor aparţinând minorităţilor naţionale.
167
Însă,
această cooperare supranaţională între statele
CSI a fost doar formală, cele trei documente
menţionate mai sus nu au fost semnate de că-
tre toate statele CSI.
Din anul 1995 s-a încercat, odată cu
lansarea aşa-numitului „proces de la Geneva”,
de a lua sub control, cu sprijinul din partea
organizaţiilor internaţionale, procesele mi-
graţioniste din spaţiul CSI.
168
„Procesul de la
Geneva”, în cele din urmă, a îngropat speran-
ţele pentru cooperarea constructivă a ţărilor
CSI privind rezolvarea problemelor legate de
migraţie în cadrul Comunităţii. Un rol sem-
nificativ l-a avut lipsa de coerenţă a ţărilor
CSI în abordarea acestei probleme. În general,
„procesul de la Geneva” a abordat problemele
privind migraţia într-un spirit politizat.
Cooperarea prin intermediul „proce-
sului de la Geneva”, ca şi multe alte tipuri de
cooperări în cadrul CSI, s-a derulat mai mult
formal. Şi-a spus cuvântul şi mentalitatea so-
vietică. De cele mai multe ori se semna un do-
cument pur declarativ, în care nu sunt preci-
zate mecanismele de punere în aplicare a celor
semnate. Multe documente semnate aşa şi nu
au fost ratificate. Spre exemplu, o soartă si-
milară l-a avut Acordul privind asistenţa refu-
giaţilor şi a migranţilor forţaţi. Regulamentul
cu privire la Fondul Interstatal pentru asistenţa
acordată refugiaţilor şi a persoanelor strămuta-
te forţat; mecanismul-cheie pentru punerea în
aplicare a acordului, a fost aprobat peste un an
şi jumătate după semnarea, în februarie 1995.
Ulterior, Acordul a fost ratificat doar de cinci
state din cele nouă semnatare, iar decizia de
a institui Fondul a fost semnată doar de şase
state, numai patru dintre ele ratificându-l. În
această situaţie, despre punerea în aplicare a
acordului nici nu mai putea fi vorba.
166 Соглашение о первоочередных мерах по защите жертв воо-
руженных конфликтов. / http://www. pravo.levonevsky.org/bazaby/
mdogov/megd4172.htm
167 Конвенция об обеспечении прав лиц, принадлежащих к
национальным меньшинствам. http://www.cis.minsk. by/main.
aspx?uid=9862
168 Витковская Г. Проблемы миграции и гражданства в пост-
советском пространстве. / Брифинг московского центра Карне-
ги, Том 2, Выпуск 08, Август, 2000 год. / http://www.carnegie.ru/ru/
pubs/briefngs/issue08-00.pdf
A eşuat şi aplicarea altor acorduri prin-
cipiale, capabile să prevină migraţia forţată
în cadrul Comunităţii, în special, Convenţia
privind drepturile persoanelor aparţinând mi-
norităţilor naţionale şi Convenţia cu privire la
drepturile şi libertăţile fundamentale (semnată
în mai 1995).
169
Se presupunea că de monito-
rizarea acordurilor va fi responsabilă Comisia
pentru Drepturile Omului, care trebuia să fie
creată în conformitate cu Statutul CSI, dar
care aşa şi nu a fost constituită.
Statele CSI s-au reorientat treptat la so-
luţionarea problemelor privind migraţia prin
cooperarea cu organizaţii internaţionale (ONU,
OSCE). Totodată, s-au făcut încercări de a sta-
bili o cooperare subregională în cadrul CSI. În
martie 1996, între Belarus, Kârgâzstan, Kaza-
hstan şi Rusia a fost semnat Tratatul privind
aprofundarea integrării în domeniile economic
şi umanitar.
170
Puţin mai devreme, în ianuarie
1996, a fost semnat Acordul privind simplif-
carea dobândirii cetăţeniei de către cetăţenii
din ţările CSI
171
(semnat de Rusia, Kazahstan şi
Tadjikistan).
Un impact major asupra proceselor mi-
graţioniste din ţările CSI a avut-o criza fnan-
ciară din 1998. Criza a stopat timp de doi ani
potenţialul migrator. Odată cu redresarea eco-
nomică şi creşterea veniturilor reale ale popula-
ţiei statelor CSI, s-au restabilit şi nivelurile de
migrare între ţările Comunităţii.
Începând cu anul 2000, are loc creşterea
afuxului de migranţi din ţările CSI spre Fede-
raţia Rusă, reducându-se, în acelaşi timp, nu-
mărul migranţilor în direcţia inversă. În mare
măsură, acest fenomen este consecinţa creşterii
economice a Rusiei din primii ani ai noului se-
col, a recuperării economice a Rusiei şi a creş-
terii veniturilor reale ale ruşilor. Numai în anul
2000 afuxul migraţionist net în Rusia a fost de
240 de mii de oameni.
172
Natura forţată a migraţiei în spaţiu
postsovietic – cel puţin în partea europeană a
acestuia – după anii halucinanţi din ultimul
169 Конвенция Содружества Независимых Государств о правах
и основных свободах человека. / http://www.cis.minsk.by/main.
aspx?uid=9866
170 Договор между Белоруссией, Киргизией, Казахстаном и Рос-
сией об углублении интеграции в экономической и гуманитарной
сферах. / http://www.lawmix.ru/abro.php?id=7030
171 Конвенция об упрощенном порядке приобретения гражданс-
тва гражданами государств-участников СНГ. / http://www.sansan.
ru/zknd/zknd7.htm
172 Мукомель В. Вынужденные миграции...
47
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
deceniu al secolului trecut, a rămas, la începu-
tul secolul al XXI-lea, de domeniul trecutului.
La acest moment, procesele migraţioniste sunt
dominate de migraţia socio-economică. În
comportamentul lor, migranţii se ghidează de
considerente pragmatice în alegerea direcţiei de
mişcare şi a formei de migraţie (pentru reşedin-
ţă permanentă, de muncă, sezonieră etc.).
Problema migraţiei forţei de muncă este
una dintre cele mai acute în relaţiile dintre sta-
tele CSI. În spaţiul economic al CSI, principalii
donatori ai forţei de muncă sunt Ucraina, Azer-
baidjan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan,
Republica Moldova, Georgia şi Armenia.
173
Mi-
graţia forţei de muncă a statelor CSI se caracte-
rizează prin câteva aspecte. În primul rând, în
statele donatoare un contingent foarte impor-
tant din numărul total de populaţie este par-
te a migraţiei forţei de muncă. Cifrele variază
de la 1/3 din populaţie în Republica Moldova,
Kârgâzstan şi Tadjikistan, până la 1/5 în Azer-
baidjan, şi 2/5 în Georgia.
174
În al doilea rând,
aproximativ 70% din forţa de muncă migratoa-
re în spaţiul CSI este îndreptată spre Federaţia
Rusă. Este vorba de locuitorii republicilor din
Caucaz şi cele ale Asiei Centrale. În afara Rusi-
ei, forţa de muncă a republicilor central-asiatice
se orientează şi spre Kazahstan (totuşi, mai pu-
ţin decât spre Rusia). Migranţii de muncă din
Ucraina şi Republica Moldova se împart în cei
care în egală măsură se orientează atât spre Ru-
sia, cât şi spre statele Uniunii Europene. În al
treilea rând, pentru statele care exportă forţă de
173 Резникова О. Постсоветская трудовая миграция. // Мировая
экономика и международные отношения, 2009, №3, с.75.
174 Idem.
muncă, transferurile băneşti făcute de emigranţi
constituie un factor important al dezvoltării
economiei lor. În Tadjikistan şi Kârgâzstan este
de 11-14% din PIB, în Azerbaidjan – 8%, iar în
Republica Moldova şi Georgia 5-6% din PIB.
Migrarea forţei de muncă a stimulat
creşterea numărului de migranţi ilegali. Coope-
rarea în domeniul combaterii migraţiei ilegale
este sfera cea mai stringentă de cooperare între
ţările CSI. Migraţia ilegală este unul dintre cele
mai răspândite fenomene în cadrul CSI. Aceas-
tă situaţie necesită de la statele CSI măsuri con-
crete pentru crearea un sistem efcient de con-
tracarare şi combatere a efectelor negative ale
migraţiei ilegale. Până la sfârşitul anilor ’90 ai
secolului trecut, în cadrul CSI, la nivel intersta-
tal, nu a existat o cooperare multilaterală referi-
toare la problema migraţiei ilegale. La 6 martie
1998, la Moscova, şefi de guverne ai statelor
CSI (cu excepţia Georgiei, Turkmenistanului şi
Uzbekistanului) au semnat Acordul de Cooperare
în combaterea migraţiei ilegale a ţărilor membre
ale Comunităţii Statelor Independente.
175
În articolul 4 al Acordului din 1998,
părţile contractante şi-au propus de a colabora
în următoarele direcţii de bază, pentru a com-
bate imigraţia ilegală:
controlul migraţional; -
evidenţa cetăţenilor care trec ilegal -
hotarele şi sunt stabiliţi ilicit pe teri-
toriul unei ţări;
elaborarea unui mecanism de depor- -
175 Соглашение о сотрудничестве государств-участников Со-
дружества Независимых Государств в борьбе с незаконной мигра-
цией. / http://www.cis.minsk.by/webnpa/text.aspx?RN=N09800013
Tabelul 9. Nivelul migraţiei de muncă din CSI (statele donatoare)
Ţara Migraţia forţei de muncă Migraţia forţei de muncă
în Rusia
Transferurile băneşti din
Rusia
Toate
transferurile
mii oameni %
ofcial
mii oameni %
ofcial
milioane
dolari
%
PIB
%
PIB
Kârgâzstan 450-500 31-32 350-400 24-26 315-360 11-13 14-16
Tadjikistan 600-650 32-35 500-550 27-30 360-396 13-14 15-17
Uzbekistan 700-800 8-8.7 550-600 6.7-7.4 360-396 3 4
Azerbaidjan 1500 39 1300 34 1560 8 9
Armenia 200 16 190 16 228 4 4
Georgia 350-450 20-26 325-425 19-25 390-510 5-7 6-7
Moldova 350-450 30-34 260-295 20-22 187-212 6 10-11
Ucraina 3000-4000 14.5-19 1500-2000 7-10 1800-2400 2 4-5
Belarusi 200-250 5-6 175-225 4-5 210-270 0.6-07 1
Total 7400-8800 5150-5985 5410-6332
Sursa: Резникова О. Постсоветская трудовая миграция. // Мировая экономика и меж-
дународные отношения, 2009, №3.
48
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
tare a migranţilor ilegali;
armonizarea legislaţiei naţionale ale -
părţilor contractante referitoare la
migraţia ilegală;
schimbul informaţiei despre imigra- -
ţia ilegală;
instruirea şi creşterea califcării of- -
ţerilor organelor de control privind
migraţia ilegală.
La 25 ianuarie 2000, la Moscova, şefi de
guverne ai statelor CSI au aprobat Regulamen-
tul privind baza de date comună a migranţilor
ilegali şi a persoanelor a căror intrare pe terito-
riul ţărilor – participante la Acordul de Coopera-
re în combaterea migraţiei ilegale – este închisă
în conformitate cu legile aplicabile, precum şi
schimbul de informaţie în domeniul imigraţiei
ilegale.
176
La 16 septembrie 2004, la Astana, la
reuniunea şeflor de state ale CSI, a fost semnată
(în afară de Georgia şi Turkmenistan) Concepţia
privind cooperarea ţărilor membre ale Comunită-
ţii Statelor Independente în combaterea migraţiei
ilegale.
177
Concepţia are la bază Acordul de la
6 martie 1998 şi reprezintă o conceptualizare
mai largă a acestui acord, cu scopul efcientizării
procesului de combatere a migraţiei ilegale.
La 26 august 2005, la Kazani, a fost
aprobat Programul cooperării ţărilor membre
ale Comunităţii Statelor Independente privind
combaterea migraţiei ilegale pentru anii 2006-
2008,
178
iar la 10 octombrie 2008, la Chişinău,
a fost aprobat un nou Program similar pentru
perioada 2009-2011.
179
Prin elaborarea acestor
programe, se încearcă realizarea scopurilor şi
obiectivelor propuse de statele CSI, începând
cu anul 1998, prin concretizarea şi programarea
acţiunilor întreprinse. Peste un an, la 28 noiem-
brie 2006 la Moscova, şefi de state ai CSI au re-
176 Решение о положении об общей базе данных о незаконных
мигрантах и лицах, въезд которым в государства-участники согла-
шения о сотрудничестве государств-участников СНГ в борьбе с
незаконной миграцией закрыт в соответствии с их действующим
национальным законодательством, и порядке обмена информаци-
ей о незаконной миграции. / http://www.cis.minsk.by/webnpa/text.
aspx?RN=N90000024
177 Решение о концепции сотрудничества государств-участни-
ков Содружества Независимых Государств в противодействии
незаконной миграции. / http://www.cis.minsk.by/webnpa/text.
aspx?RN=N90400126
178 Решение о Программе сотрудничества государств – участ-
ников Содружества Независимых Государств в противодействии
незаконной миграции на 2006-2008 годы. / http://www.cis.minsk.
by/webnpa/text. aspx?RN= N90500047
179 Решение о Программе сотрудничества государств – участ-
ников Содружества Независимых Государств в противодействии
незаконной миграции на 2009-2011 годы. / http://www.cis.minsk.
by/webnpa/text.aspx?RN= N90800576
confrmat intenţiile lor de a activiza acţiunile în
rezolvarea acestei probleme, adoptând Declara-
ţia privind consolidarea cooperării în combaterea
migraţiei ilegale.
180
La 5 octombrie 2007, la Du-
şanbe, şefi de state ai CSI, au hotărât să efcien-
tizeze acţiunile lor privind combaterea migraţiei
ilegale, instituţionalizindu-le prin semnarea (în
afara Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei şi
Turkmenistanului) Acordului privind formarea
instituţiilor migraţioniste.
181

La acest moment, toate aceste decizii
încă nu au devenit funcţionale. Principala pro-
blemă în rezolvarea problemelor migraţioniste
din cadrul CSI constă în depăşirea circulaţiei
spontane a forţei de muncă şi canalizarea şi di-
recţionarea ei în interesul dezvoltării socio-eco-
nomice a statelor CSI, ceea ce-ar stabiliza proce-
sele migraţioniste şi ar permite controlarea lor.
Un rol determinat în dirijarea şi contro-
larea proceselor migraţioniste din spaţiul CSI îi
revine Federaţiei Ruse. Demografc, Rusia este
avantajată de mutaţiile populaţiei produse după
destrămarea Uniunii Sovietice. În perioada ani-
lor 1989-2002, în Rusia din fostele republici
sovietice au imigrat aproximativ 11 milioane de
oameni, şi au emigrat în jur de 4 milioane.
182

Drept rezultat, populaţia Federaţiei Ruse s-a
mărit pe contul foştilor parteneri unionali cu
aproape 7 milioane, ceea ce reprezintă recupera-
rea a trei-pătrimi din sporul demografc negativ
al Rusiei postsovietice.
Economia rusească, bazată pe exportul
resurselor naturale, nu permite crearea unui
mecanism social efcient de integrare a migran-
ţilor în societatea rusească. Caracterul exploata-
tor al resurselor naturale al economiei ruseşti, în
condiţiile preţurilor avantajoase pe piaţa mon-
dială de la începutul anilor 2000, a contribuit
din plin la creşterea nivelului de trai în Rusia,
ceea ce a atras migranţi din statele post-sovieti-
ce mai sărace. Forţă de muncă ieftină imigrantă
este folosită în Rusia, în linii mari, în ramurile
care necesită un mare efort fzic – construcţii,
180 Заявление глав государств – участников Содружества Не-
зависимых Государств об активизации сотрудничества в борьбе
с незаконной миграцией. / http://www.cis.minsk.by/webnpa/text.
aspx?RN=N00600095
181 Соглашение об образовании Совета руководителей миг-
рационных органов государств – участников Содружества Не-
зависимых Государств. / http://www.cis.minsk.by/webnpa/text.
aspx?RN=N00700505
182 Константинов В., Зелев М. Проблемы интеграции мигран-
тов в принимающее общество в постиндустриальных странах и
в России. // Полис, 2007, №6, с.67.
49
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
comerţ, alimentaţia publică, transport etc.
183
În Rusia, problema integrării imigranţi-
lor în societatea rusească are o abordare cu totul
diferită faţă de cea din statele Uniunii Europe-
ne. În primul rând, în Federaţia Rusă domină
migraţia forţei de muncă temporare, pe când
în statele Uniunii Europene – stabilirea cu tra-
iul permanent al migranţilor. După înăsprirea
legislaţiei ruse referitoare la imigranţi, a înce-
put să scadă numărul migranţilor strămutaţi în
Rusia permanent şi să crească cel al migraţiei
forţei de muncă temporare. La hotarul anilor
’90-’00, numărul muncitorilor ilegali din Rusia
era, după diferite surse, de la 5,8 până la 10 mi-
lioane de oameni.
184

Federaţia Rusă încă nu are o politică de-
fnită referitoare la migraţia de muncă. Există
două abordări de bază ale acestei probleme.
185

Prima – conservatoare-radicală, conform căreia
migraţia de muncă din Federaţia Rusă are doar
efecte social-economice negative şi provoacă
conficte etnopolitice. Adepţii acestei abordări
pledează pentru închiderea ţării pentru migran-
ţii de muncă şi sporirea controlului asupra ho-
tarelor. Adepţii celei de-a doua abordare – libe-
rală – susţin că Rusia este nevoită să recurgă la
forţa de muncă străină, deoarece nu are sufci-
ente resurse de muncă în interior pentru dez-
voltarea economică. Ei pledează pentru ideea
ca Federaţia Rusă să apeleze la forţa de muncă
din statele apropiate, în special din cele ale CSI.
Pentru aceasta, este nevoie de liberalizat regimul
de afare a migranţilor de muncă pe teritoriul
Federaţiei Ruse, în special, de a le acorda posi-
bilitatea de a circula liber în căutarea locurilor
de muncă.
În vara lui 2006, a fost adoptat un pa-
chet de legi federale,
186
în conformitate cu care
a fost aprobat un program de stat pentru pro-
movarea politicii de restrămutare voluntară a
compatrioţilor. Totodată, a fost revizuită Con-
cepţia de stat privind politica de migraţie. Refor-
marea politicii migraţioniste a Federaţiei Ruse,
din anii 2005-2006, a vizat câteva direcţii prin-
cipale: revizuirea bazelor ei conceptuale; libera-
183 Рязанцев С., Трудовая миграция в СНГ: тенденции и пробле-
мы регулирования. // Мировая экономика и международные отно-
шения, 2005, №11, с.66-67.
184 Idem.
185 Ibidem, p.68-69.
186 Федеральный закон «О миграционном учете иностранных
граждан и лиц без гражданства в Российской Федерации». / http://
www.rg.ru/2006/07/20/migracia-uchet-dok.html
lizarea procedurii de obţinere a permiselor de
şedere pentru străini şi a dreptului la muncă pe
teritoriul Rusiei; suportul pentru repatrierea
populaţiei rusolingve din CSI şi ţările baltice
şi simplifcarea procedurilor de naturalizare a
acesteia. Noua politică migraţionistă a Rusiei
are drept scop primordial rezolvarea problemei
demografce şi punerea statelor CSI în depen-
denţă faţă de statul rus.
Migraţia forţei de muncă, care este o
formă a migraţiei economice, a început să fe
considerată un mecanism stihinic de integrare
economică a structurilor amorfe ale CSI, sau,
aşa-numita, „integrare de jos”.
187
Însă, totuşi,
mai degrabă, fenomenul migraţionist din cadrul
CSI este rezultatul incapacităţii statelor acestei
Comunităţi de a rezolva problemele politice
şi social-economice. Iniţial, după destrămarea
Uniunii Sovietice, migraţia a fost determinată
de problemele politice din ultimii ani ai exis-
tenţii URSS. După criza fnanciară din 1998,
fenomenul migraţiei din spaţiul CSI a fost de-
terminat de incapacitatea majorităţii statelor de
a face faţă necesităţilor social-economice ale ce-
tăţenilor.
Între abordarea europeană a migraţiei şi
cea a CSI există o diferenţă distinctă. În timp
ce Europa se mişcă spre o armonizare a politi-
cii privind migraţia, ţările CSI căută benefcii
separat. Acest lucru se explică, în mare măsu-
ră, prin priorităţile naţionale diferite ale ţărilor
CSI. Azerbaidjan şi Rusia, de exemplu, şi-au
exprimat îngrijorarea cu privire la problemele
de repatriere, iar Georgia faţă de strămutările
forţate.
Republica Moldova este unul dintre sta-
tele cele mai implicate în procesele migraţionis-
te, în special migraţia forţei de muncă. Propor-
ţiile forţei de muncă din Moldova sunt estimate
la 400-500 mii de oameni, 40% din persoane-
le casnice primind transferuri băneşti de peste
hotare. Republica Moldova ocupă unul dintre
primele locuri în lume, şi primul în Europa, în
ceea ce priveşte cota remitenţelor din PIB.
188
Republicii Moldova, în primii ani de in-
dependenţă statală, îi era caracteristic vectorul
estic al migraţiei forţei de muncă. Odată cu sta-
bilirea şi instituţionalizarea relaţiilor Republicii
187 Рязанцев С. Op.cit, p.68.
188 Migration and Remittances. Eastern Europe and the Former So-
viet Union. Eds. by A.Mansoor, B.Quillin. World Bank., Washington,
2006, p.58.
50
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Moldova cu Uniunea Europeană, a început pro-
cesul de migrare a forţei de muncă din Moldova
spre ţările UE. Astfel, vectorul estic al migraţiei
forţei de muncă din Republica Moldova a fost
completat cu cel vestic.
189
Apropierea geograf-
că a Uniunii Europene de hotarele Republicii
Moldova a dus la schimbarea vectorului migra-
ţiei forţei de muncă dominant – de la sfârşitul
anilor ’90, vectorul vestic a început să predomi-
ne asupra celui estic.
190
La schimbarea geografei
fuxurilor migraţioniste din Republica Moldova
au contribuit următorii factori: remunerarea
mai înaltă în statele Uniunii Europene şi răs-
pândirea mai mică a practicilor de extorcare cri-
minale şi de corupţie.
Republica Moldova a luat parte la toate
acordurile semnate în cadrul CSI privind mi-
graţia ilegală iniţiate după 6 martie 1998. Pu-
tem să constatăm că, timp de 10 ani, nu au fost
realizate succese semnifcative în rezolvarea pro-
blemelor provocate de migraţia ilegală. Difcul-
tăţile cooperării în cadrul CSI în soluţionarea
problemelor migraţioniste sunt legate de legis-
laţia diferită a statelor Comunităţii. Raporturile
migraţioniste sunt rezolvate la nivel bilateral. La
nivel multilateral, problema migraţiei în CSI a
fost abordată relativ recent.
Totodată, apropierea de Uniunea Eu-
ropeană a determinat Republica Moldova să
semneze Planul de Acţiuni Uniunea Europeană –
Republica Moldova. Printre scopurile principale
ale Politicii Noii Vecinătăţi fac parte controlul
migraţiei şi combaterea migraţiei ilegale, care se
include în politica de control a frontierelor.
Reieşind din Planul de Acţiuni, au fost
întreprinse o serie de acţiuni menite să comba-
tă problemele legate de migraţie. O importan-
ţă majoră în combaterea migraţiei ilegale spre
statele UE îl are Acordul între Comunitatea Eu-
ropeană şi Republica Moldova privind readmisia
persoanelor afate în situaţie de şedere ilegală
191

care a intrat în vigoare în ianuarie 2008. În
189 Мошнеага В. Регулирование трудовой миграции в Респуб-
лике Молдова: Трудовая миграция в СНГ: состояние и основные
этапы. / Трудовая миграция в СНГ: социальные и экономические
эффекты. Под. ред. Ж. Зайончковской., 2003, Москва. / http://
www.demoscope.ru/center/fmcenter/tr_mosh.html
190 Бурдельный Е. Изучение практик регулирования трансгра-
ничных трудовых миграций в Республике Молдова. / Миграция в
зеркале стран СНГ (молодежный ракурс). Под ред. И. Молодико-
вой., 2006, Москва, с.251-257.
191 Acord între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova pri-
vind readmisia persoanelor afate în situaţie de şedere ilegală. http://
www.delmda.ec.europa.eu/eu_and_moldova/pdf/071219%20Read-
mission%20agreement%20-%20RO. pdf
conformitate cu articolului 3 al acestui acord, la
cererea unui stat membru şi fără alte formalităţi
decât cele prevăzute în prezentul acord, Moldova
readmite toţii resortisanţii ţărilor terţe sau apa-
trizii care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc
condiţiile în vigoare pentru intrarea, prezenţa sau
şederea pe teritoriul statului membru solicitant.
La 6-7 decembrie 2007, Consiliul UE
pentru Justiţie şi Afaceri Interne a adoptat Deci-
zia de a iniţia dialogul cu Republica Moldova în
domeniul Parteneriatului de Mobilitate, care re-
prezintă o iniţiativă nouă pentru UE, care vine
în rezultatul noilor directive lansate de către
Comisia Europeană privind abordarea globală
a migraţiei a regiunilor vecine din estul şi sud-
estul Uniunii Europene şi reprezintă politica
europeană comprehensivă în domeniul migraţi-
ei.
192
La 5 iunie 2008, la Luxemburg, în cadrul
reuniunii Consiliului Miniştrilor de Justiţie şi
Afacerilor Interne ai UE, a fost semnată Decla-
raţia Comună privind Parteneriatul de Mobilita-
te UE, care constă în crearea de condiţii pentru
dezvoltarea dialogului între statele semnatare,
de a identifca şi de a combate migraţia ilegală
şi facilitarea celei legale, dezvoltarea de politici
constructive privind dezvoltarea capacităţilor de
gestionare a migraţiei de către instituţiile statale
din Republica Moldova.
Situaţia migraţionistă prezintă o proble-
mă pentru Republica Moldova. Confuzia solu-
ţionării acestei probleme în spaţiul CSI constă
în abordarea structurală total diferită de cea
existentă în UE. Dacă în cadrul Uniunii Euro-
pene migraţia a fost abordată reieşind din raţi-
uni şi interese social-economice, atunci în CSI
ea fost politizată la maximum. Sursa principală
a acestei politizări excesive este Federaţia Rusă.
Republica Moldova, find unul dintre statele
cele mai afectate de migraţie, este interesată în
soluţionarea acestei probleme. Dacă în discu-
ţiile cu Uniunea Europeană s-a reuşit iniţierea
unui dialog concret, atunci în cadrul CSI mai
mult „s-a bătut pasul pe loc”.
192 Buletin Informativ Parteneriatul de Mobilitate Moldova – Uni-
unea Europeană, martie 2009, Nr.1. / http://www.mfa. gov.md/img/
docs/BI_MP_nr1_md_fnal.pdf
51
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
CSI, în calitatea sa de comunitate in- 1.
ternaţională, la 18 ani de existenţă, nu
şi-a demonstrat eficienţa ca organizaţie
internaţională viabilă, care are drept
scop integrarea economică şi politică
a fostelor republici unionale. Deşi au
existat multe reuniuni la nivel înalt în
cadrul CSI şi au fost semnate o sume-
denie de acorduri interstatale, relaţiile
dintre ţările Comunităţii sunt regle-
mentate de înţelegeri bilaterale.
Geopolitic, spaţiul postsovietic este di- 2.
vizat în două tabere: state care se ori-
entează în politica externă spre Rusia
şi ţări care doresc să aibă o anumită li-
bertate externă faţă de Moscova. O ex-
presie a divizării geopolitice a CSI este
regionalizarea ei în diferite organizaţii
politice şi economice. Pentru Federa-
ţia Rusă, CSI este un instrument de
promovare a influenţei şi a intereselor
sale în spaţiul postsovietic. Din această
cauză, CSI nu este furnizor de securi-
tate.
Apropierea geografică a UE faţă de CSI 3.
şi iniţiativele promovate de Bruxelles în
Europa de Est, în aşa-numitul „spaţiu
comun”, sunt privite cu circumspecţie
la Moscova, care consideră că acţiunea
europeană este o penetrare a Uniunii
în zona de influenţă a Federaţiei Ruse.
Moscova tratează evenimentele din
„spaţiul comun” în termenii jocului de
sumă zero.
Acordurile din cadrul CSI privind 4.
Uniunii Economice şi a Zonei Comerţu-
lui Liber nu au fost realizate. Mai mult
chiar, statele CSI, inclusiv Republica
Moldova, au introdus mai măsuri ta-
rifare şi netarifare care au împiedicat
realizarea comerţului liber între state.
Ineficienţa integrării economice a CSI
a fost determinată de nivelul de dez-
voltare economic diferit şi orientarea
intereselor economice diferite ale sta-
telor CSI. În cazul care, ipotetic vor-
bind, Republica Moldova va adera la
UE, Chişinăul va trebuii să renunţe la
toate acordurile de liber schimb cu alte
state şi cu alte organizaţii.
Securitatea energetică a Republicii 5.
Moldova este vulnerabilă din cauza de-
pendenţei ei exhaustive faţă de sursele
energetice ruseşti. UE doreşte include-
rea Republicii Moldova în Comunita-
tea Energetică din Europa, cu acorda-
rea statutului de membru cu drepturi
depline. Moscova nu agreează aceas-
tă iniţiativă a Bruxelles-ului. Relaţia
energetică UE-Rusia este una dificilă,
reieşind din incompatibilitatea lor op-
tică şi structurală în acest domeniu.
Problema migraţionistă este una dintre 6.
cele mai acute cu care se confruntă Re-
publica Moldova. Situaţia migranţilor
moldoveni, care sunt repartizaţi, în li-
nii mari, proporţional între statele UE
şi CSI, este deficitară. Pentru rezolva-
rea acestei probleme, s-a reuşit iniţierea
unui dialog cu UE, ceea ce ar permite
protejarea migranţilor moldoveni. În
CSI, soluţionarea problemei migraţi-
oniste se face doar la nivel de inten-
ţii. Iniţierea unui dialog constructiv
în acest domeniu este împiedicată de
politizarea acestei probleme, în special
de Federaţia Rusă.
Juridic, relaţiile contractuale pe care 7.
le-a stabilit Republica Moldova în ca-
drul CSI, în linii mari, nu contravin, la
acest moment, angajamentelor pe care
şi le-a asumat Chişinăul în raport cu
Bruxelles. În cazul în care Republica
Moldova ar avansa în dialogul privind
aderarea la UE, datele problemei se
vor modifica considerabil, reieşind din
standardele promovate de Uniune.
CoNCluzII
52
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Republica Moldova trebuie să-şi înde- 1.
plinească angajamentele asumate şi să
profite din plin de ofertele propuse de
Uniunea Europeană. În comportamen-
tul Republicii Moldova nu trebuie să
existe dubii privind dorinţa de adera-
re la UE. Chişinăul trebuie să aibă un
mesaj european coerent şi să promove-
ze o politică consecventă în realizarea
acestei opţiuni.
Pe plan de politică externă şi de secu- 2.
ritate Republica Moldova trebuie să
se alinieze la poziţia uneia dintre cele
două structuri (în cazul dat UE), în
caz contrar, este pusă la îndoială since-
ritatea Chişinăului faţă de angajamen-
tele pe care şi le-a asumat. Opţiunea de
susţinere a poziţiei Moscovei compro-
mite ideea de integrare europeană.
Puterea politică de la Chişinău trebuie 3.
să insiste asupra ideii că aderarea la UE
nu înseamnă înrăutăţirea relaţiilor cu
Federaţia Rusă. Este necesar de insistat
asupra dezvoltării relaţiilor bilaterale
cu Moscova. Acest lucru este valabil şi
pentru alte state din CSI.
Reieşind din actuala situaţie, inter- 4.
nă şi externă, a Republicii Moldova,
Chişinăul nu trebuie să pună tranşant
problema denunţării calităţii sale de
membru al CSI, până nu va avea per-
spective europene, clare şi certe.
Economic, Republica Moldova ar tre- 5.
bui să profite de oportunităţile oferite
de UE în comerţul dintre părţi, pen-
tru că piaţa europeană este un spaţiu
transparent, cu reguli bine definite.
Acest lucru nu înseamnă ca trebuie de
abandonat avantajele economice pe
care ne le oferă statele CSI.
Securitatea energetică a Republicii 6.
Moldova trebuie să fie sporită prin di-
versificarea surselor de energie. Racor-
darea sistemului naţional al Republicii
Moldova la sistemul european va con-
tribui la reducerea dependenţei sale
faţă de sursele energetice ruseşti şi va
duce la sporirea securităţii energetice a
Chişinăului.
Statutul de furnizor dublu de emi- 7.
granţi – atât pentru statele UE, cât şi
pentru cele ale CSI (în special, Federa-
ţia Rusă) – necesită amplificarea dialo-
gului în soluţionarea acestei probleme
cu ambele organizaţii. În dialogul cu
Bruxelles-ul, Chişinăul trebuie să obţi-
nă liberalizarea regimului de circulaţie
a cetăţenilor moldoveni. În dialogul
cu CSI, este necesar de a crea cadrul
juridic ce ar permite oficializarea nu-
mărul mare de migranţi ilegali aflaţi
la muncă în statele CSI. Spre deose-
bire de alte domenii, rezolvarea acestei
probleme se poate face numai la nivel
multilateral.
Trebuie de întreprins, la nivel de stat, 8.
acţiuni ample, campanii de informare
în masă, care ar familiariza societatea
Republicii Moldova cu scopurile şi
principiile de activitate a UE. Popu-
laţia Republicii Moldova trebuie să
cunoască care sunt avantajele, dar şi
costurile integrării europene.
rEComaNdărI
53
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Barysch K. 1. Russia, realism and EU unity,
Centre for European Reform, july 2007.
/ http://www.cer.org.uk/pdf/policybrief_
russia_FINAL_20july07.pdf
Boswell Chr. 2. Migration in Europe. / http://
www.gcim.org/attachements/RS4.pdf
Castles, S., & Miller, M.J. 3. The Age of
Migration. International Population Mo-
vements. / the Modern World, Second ed.,
London, 1998.
Chifu Iu., Diaconu F.-L. 4. Politica ener-
getică a Federaţiei Ruse. / http://www.
cpc-ew.ro/publications/studies/politica_
energetica_a_rusiei.pdf
Collett 5. E. One Size Fits All? Tailored In-
tegration Policies for Migrants in the Euro-
pean Union. // EPC Working Paper, 2006,
N24. / http://www.theepc.b /TEWN/
pdf/602431467_EPC Working Paper
24.pdf
Danilov D. 6. Russia and European security. /
What Russia sees, Chaillot Paper n. 74, ja-
nuary 2005. / http://www. iss.europa.eu/
uploads/media/cp074.pdf
Despre politica de energie a Uniunii Euro- 7.
pene, Iaşi, 2003.
Draghişteanu I. 8. Falimentul Strategiei Ener-
getice. // http://www.eco.md/article/ 5799/
Dungaciu D. 9. Geopolitica si securitate la
Marea Neagra: optiunile strategice ale Ro-
maniei si Moldovei. / http://leader.viitorul.
org/public/507/ro/DanDungaciu06.pdf
Fassmann H, Munz R. 10. European Migration
in the Late Twentieth Century: Historical
Pattern, Actual Trends and Social Implica-
tions, Edvard Elgar, 1994.
Fischer S. 11. The EU and Russia: a contested
Partnership, în Partnerships for effective
multilateralism. EU relations with Brazil,
China, India and Russia, Chaillot Paper n.
109, may 2008. / http://www.iss.europa.
eu/uploads/media/ cp109_01.pdf
Guibernau R. 12. Nations without States. Poli-
tical Communites. / a Global World, Cam-
bridge, 1999.
Ibrahimov I. 13. Energy Potential Of Azerbai-
jan: Can It Be Used As Alternative For Rus-
sia? // The Journal of Turkish Weekly Opin-
ion, 4 February, 2007. / http://www. turk-
ishweekly.net/comments.php?id=2460
International Migration Systems: A Global 14.
Approach, Kritz M., Lean Lim L, Zlotnik
H. (eds.), Oxford, 1992.
Leancă Iu. 15. Evoluţia relaţiilor externe. /
Tranziţia: retrospective şi perspective, Chi-
şinău 2002.
Matveeva A. 16. EU stakes in Central Asia,
Chaillot Paper n.91, july 2006, / http://
www.iss.europa.eu/uploads/ media/cp091.
pdf
Meinig D.W. 17. Heartland and Rimland in
Eurasian History. // West Politics Quar-
terly, 1956, Vol.IX.
Migration and Remittances. Eastern Eu- 18.
rope and the Former Soviet Union, Eds.
by A.Mansoor, B.Quillin, World Bank.,
Washington, 2006.
Nikitin 19. A. Analysis: Russian Perception of
the CFSP/ESDP, EUISS, 29 May 2006. /
http://www.iss.europa.eu/nc/actualites/
actualite/browse/6/article/russian-percep-
tions-and-approaches-to-cooperation-in-
esdp/
Oprunenco A. 20. Politica energetică a Rusiei
şi opţiunile Moldovei. / http://www. ex-
pert-grup.org/?go=news&n=21&nt=4
Özdemir V. 21. Turkey’s Role in European
Energy Security. In Europe’s Energy Secu-
rity: Gazprom’s Dominance and Caspian
Supply Alternatives, Washington, 2008.
/ http://www.isdp.eu/files/publications/
books/0802energysecurity-7-Ozdemir.
Pdf
Profiroiu M., Popescu I. 22. Politici europene,
Bucureşti, 2003.
Samokhvalov V. 23. Relations in the Russia-
Ukraine-EU triangle: „zero-sum game” or not?,
Occasional Paper n.68, september 2007.
http://www.iss.europa.eu/uploads/ media/
occ68.pdf
BIBlIografIE
54
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Serebrian O. 24. Politică şi geopolitică, Chişi-
nău 2004.
The European Security Strategy 2003-2008. 25.
Building on common interests, ed. by Alvaro
de Vasconcelos, ISS, Paris, February 2009,
Report nr.5. / http://www.iss. europa.eu/
uploads/media/ISS_Report_05.pdf
Trenin D. 26. Russia and the European Union:
redefining strategic partnership. / Partner-
ships for effective multilateralism. EU rela-
tions with Brazil, China, India and Russia,
Chaillot Paper n. 109, may 2008. / http://
www. iss.europa.eu/uploads/ media/
cp109_01.pdf
Valasek T. 27. Why Ukraine matterrs to Euro-
pe?, Centre for European Reforms, 2008.
de Vasconcelos A. 28. L’Union europeenne
parmi les grandes puissances, ISSOpinion,
Paris, hiver 2008/2009. / http://www.iss.
europa.eu/uploads/media/UE_ parmi_
les_grandes_puissances.pdf
Wolczuk K. 29. Ukraine and its relationswith
the EU in the context of the European Ne-
ighbourhood Policy. / Ukraine: quo vadis?,
Chaillot Paper n.108, february 2008. /
http://www.iss.europa.eu/uploads/media/
cp108.pdf
Zagorski A. 30. Russia and the shared neighbo-
urhood. / What Russia sees, Chaillot Paper
n.74, january 2005. / http://www.iss.eu-
ropa.eu/uploads/media/cp074.pdf
Бурдельный Е. 31. Изучение практик ре-
гулирования трансграничных трудо-
вых миграций в Республике Молдова. /
Миграция в зеркале стран СНГ (моло-
дежный ракурс). Под ред. И. Молоди-
ковой., 2006, Москва.
Вавилова М. 32. Некоторые налоговые
проблемы СНГ и ЕС. // Мировая Эко-
номика и Международные Отноше-
ния, 2007, №.6.
Витковская Г. 33. Проблемы миграции и
гражданства в постсоветском про-
странстве. // Брифинг московского
центра Карнеги, Том 2, Выпуск 08, Ав-
густ, 2000 год. / http://www.carnegie.ru/
ru/pubs/briefings/issue08-00.pdf
Годин Ю. 34. Россия и Белоруссия: 10 лет
интеграционной несовместимости. //
Мировая Экономика и Международ-
ные Отношения, 2006, №.10.
Годин Ю. 35. Россия и СНГ: геополити-
ческие вызовы. // Мировая экономика
и международные отношения, 2009,
№4.
Денисенко M. 36. Изменения в им-
миграционной политике развитых
стран. // Отечественные записки,
2004, №4. / http://www.strana-oz.
ru/?numid=19&article =915
Зайончковская Ж. 37. Миграция вышла
из тени. // Отечественные записки,
2004, №4. / http://magazines.russ.ru/
oz/2004/4/2004_4_4.html
Зайончковская Ж.А 38. Десять лет СНГ
– десять лет миграций между стра-
нами-участниками. // Население и
общество, 2001, №45-46. / http://www.
demoscope.ru/weekly/045/tema01.php
Константинов В., Зелев М. 39. Проблемы
интеграции мигрантов в принимаю-
щее общество в постиндустриальных
странах и в России. // Полис, 2007,
№6.
Косов Ю., Торопыгин А. 40. Содружес-
тво Независимых Государств: Инс-
титуты, интеграционные процессы,
конфликты. Учеб. пособие для сту-
дентов вузов, Москва, 2009.
Крылатых Э., Строкова О. 41. Региональ-
ные торговые соглашения в рамках
ВТО и аграрный рынок СНГ. // Миро-
вая Экономика и Международные От-
ношения, 2003, №.3.
Лавров С. 42. Внешняя политика России
и новое качество геополитической си-
туации. / http://www.mid.ru/brp_4.nsf/
itogi/BB6FDBCB9CE863B2C325752
E0033D0F9
Малашенко А. 43. Кавказ, который мы
теряем. // Брифинг московского цен-
тра Карнеги, Том 11, Выпуск 3, ав-
густ, 2009 год. / http://www.carnegie.
ru/ru/pubs/ briefings/Malashenko_
Briefing_09_Caucasus.pdf
Методология и методы изучения миг- 44.
рационных процессов. Междисцип-
линарное учебное пособие. Под ред.
Жанны Зайончковской, Ирины Моло-
диковой, Владимира Мукомеля, Мос-
ква, 2007.
55
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
Молодикова И. 45. Основные этапы и
методы регулирования трудовой миг-
рации в западноевропейских странах.
/ http://www.antropotok.archipelag.ru/
text/ad24.htm
Мошнеага В. 46. Регулирование трудовой
миграции Республике Молдова: Трудо-
вая миграция в СНГ: состояние и ос-
новные этапы. / Трудовая миграция в
СНГ: социальные и экономические эф-
фекты. Под. ред. Ж. Зайончковской.,
2003, Москва.
Мукомель В. 47. Вынужденные миграции
в контексте миграционных процес-
сов и миграционной политики стран
СНГ: этапы развития. // Население и
общество, 2001, №35-36. / http://www.
demoscope.ru/weekly/035/ biblio02.php
Мукомель В.И. 48. Миграционная поли-
тика России. Постсоветские контек-
сты, Москва, 2005.
Озоди Д. 49. СНГ: дезинтеграция не-
избежна. / http://www.prognosis.ru/
news/ asng/2006/10/12/strany_sng_
postsovetskoe_prostranstvo.html
Платонов Ю. 50. Народы мира в зеркале
геополитики. Структура, динамика,
поведение, Санкт-Петербург, 2000.
Резникова О. Постсоветская трудо- 51.
вая миграция. // Мировая экономика
и международные отношения, 2009,
№3.
Рыбаковский Л. 52. Пространствен-
ные перемещения населения в Рос-
сии и постсоветских государствах.
/ http://wciom.ru/arkhiv/tematicheskii-
arkhiv/item/ single/11442.html?no_
cache=1&cHash=f5fc0d81d0
Рязанцев С., 53. Трудовая миграция в СНГ:
тенденции и проблемы регулирования.
// Мировая экономика и международ-
ные отношения, 2005, №11
Савицкий П.Н. 54. Утверждения евра-
зийцев, Москва, 1997.
Сапего Г. 55. Иммигранты в Западной Ев-
ропе. // Мировая экономика и между-
народные отношения, 2006, №9.
Семененко И. 56. Интеграция инокуль-
турных сообществ в развитых стра-
нах. // Мировая экономика и междуна-
родные отношения, 2006, №10.
Суздальцев А. 57. Формирование Россий-
ской политики в отношение Белорус-
сии. // Мировая Экономика и Между-
народные Отношения, 2009, №. 3.
Тиммерманн Х. 58. Украина и Белоруссия:
«новые соседи» Европейского Союза.
// Мировая Экономика и Международ-
ные Отношения, 2004, №.6.
Тренин Д. 59. «Москва мускулистая»:
одиночество отдельно взятого цен-
тра силы. // Брифинг московско-
го центра Карнеги, Том 11, Выпуск
1, январь, 2009 год. / http://www.
carnegie.ru/ru/pubs/briefings/TreninBr_
Russ_11_1_09_web.pdf
Федулова Н. 60. Влияние России в стра-
нах СНГ: гуманитарный аспект. //
Мировая Экономика и Международ-
ные Отношения, 2007, Nr. 5.
Федулова Н. Россия – СНГ: время со- 61.
бирать камни. // Мировая экономика
и международные отношения, 2006,
№1.
Федулова Н. 62. Содружество Незави-
симых Государств Мировая – 15 лет
спустя. / Мировая Экономика и Меж-
дународные Отношения, 2006, Nr. 12.
Цапенко И. 63. Развитые страны: ин-
теграционная политика в отношении
иммигрантов. // Мировая экономика
и международные отношения, 2008,
№3.
Шумский Н. 64. Общее экономическое
пространство государств Содружес-
тва: оптимальный формат. // Миро-
вая Экономика и Международные От-
ношения, 2004, №2.
56
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE
NoTE
IDIS „Viitorul” reprezintă o instituţie de cercetare, instruire şi iniţiativă publică, care
activează pe o serie de domenii legate de: analiză economică, guvernare, cercetare politică,
planifcare strategică şi management al cunoştinţelor. IDIS activează în calitate de platformă
comună care reuneşte tineri intelectuali, preocupaţi de succesul tranziţiei spre economia de
piaţă şi societatea deschisă în Republica Moldova.
Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al
Fundaţiei Viitorul, şi păstrează în linii mari tradiţiile, obiectivele şi principiile de acţiune ale
fundaţiei, printre care se numără: formarea de instituţii democratice şi dezvoltarea unui spirit
de responsabilitate efectivă printre oamenii politici, funcţionari publici şi cetăţenii ţării noastre,
consolidarea societăţii civile şi spiritului critic, promovarea libertăţilor şi valorilor unei societăţi
deschise, modernizate şi pro-europene.
str. Iacob Hîncu 10/1, Chişinău
MD-2005 Republica Moldova
373 / 22 221844 tel
373 / 22 245714 fax
offce@viitorul.org
www.viitorul.org
Institutul pentru Dezvoltare
şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

Politici Publice
Nr. 7, 2009

PROIECTUL CSI: ANATOMIA UNUI EŞEC
Ion Tăbârţă Veaceslav Berbeca

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE

3

Seria Politici Publice reprezintă o colecţie de studii, lansată de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu începere din iarna anului 2002, cu sprijinul Think Tank Fund al Open Society Institute (LGI/OSI). Studiile de Politici Publice apar cu regularitate în Biblioteca IDIS „Viitorul”, alături de alte cercetări în probleme considerate a fi importante pentru interesul public. Opiniile exprimate aparţin autorilor. Nici Administraţia IDIS „Viitorul”, şi nici Consiliul Administrativ al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” nu poartă răspundere pentru estimările şi opiniile prezentate în cadrul acestei publicaţii. Pentru mai multe informaţii asupra acestei publicaţii ori asupra abonamentului de recepţionare a publicaţiilor editate de către IDIS, vă rugăm să contactaţi direct Serviciul de Presă şi Comunicare Publică al IDIS „Viitorul”. Persoana de contact: Laura Bohanţov laura.bohantov@viitorul.org. Adresa de contact: Chişinău, Iacob Hîncu 10/1, 2004, Republica Moldova Telefon: (373-22) 21 09 32 Fax: (373-22) 24 57 14 www.viitorul.org Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestui Studiu trebuie să conţină o referinţă la seria de Politici Publice şi IDIS „Viitorul”.

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Tăbârţă, Ion Proiectul CSI: anatomia unui eşec / Ion Tăbârţă, Veaceslav Berbeca ; Inst. pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) “Viitorul”. – Ch. : IDIS “Viitorul”, 2009 (Tipogr. “MS Logo” SRL). – 55 p. – (Politici Publice ; Nr 7). Bibliogr.: p. 53-55 (64 tit.). – 60 ex. ISBN 978-9975-9625-3-7. 327(47+57) T 11

4

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE

Sumar

Sumar executiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 I. CSI – stabilitate sau instabilitate politică a statelor postsovietice? . . . . . . . . . . . . . . . 9 1. Problemele funcţionalităţii CSI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 2. Spaţiul geopolitic al CSI şi influenţa factorului rus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 II. Politica externă şi securitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 1. Natura relaţiilor între uE şi rusia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 2. Probleme şi divergenţe în legătură cu „spaţiul comun” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 III. Sectorul economic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 1. Cauzele eşecului integrării economice a CSI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 2. Incompatibilitatea integrării simultane în CSI şi uE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 IV. Energia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 1. Structura energetică a uniunii Europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 2. Cartea energetică în politica externă a rusiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 V. migraţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 1. Experienţa europeană în rezolvarea problemelor migraţioniste . . . . . . . . . . . . . . . . 39 2. Problema migraţionistă în spaţiul CSI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 recomandări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA, COMPETENŢE ŞI RESURSE

5

CSI a pornit din start sub lozinca unei improvizate şi viitoare integrări a fostelor republici unionale într-o „formă calitativă superioară” în noile condiţii internaţionale. pe ruinele „defunctei” Uniuni Sovietice. Uniunea Europeană. pe undeva. Răceala dintre Bruxelles şi Moscova a fost determinată de dificultăţile cooperării în domeniul energiei. numită şi „vecinătatea apropiată”. Principala preocupare a geopolitice ruse este recuperarea teritoriilor pierdute după prăbuşirea URSS. generând astfel multe tensiuni în lume. relaţiilor economice şi a respectării drepturilor omului. pot fi enumerate: respectarea valorilor democratice şi a libertăţilor fundamentale ale omului. iar tranziţia prin care acestea au trecut le-a impus un nou regim pro-occidental. Schimbările geopolitice din Europa. nu au fost niciodată lipsite de tensiuni. cum ar fi conflictele etnopolitice. adică blocului socialist. Rusia îşi permite să discute de la egal la cu statele UE. aflat în permanentă evoluţie. generator de pace. repartizarea datoriilor economice ale Uniunii Sovietice etc. La început de secol. elementul-cheie al CSI. transformarea CSI în ceva mai mult decât un „divorţ civilizat” este foarte problematică. din anii ’90 ai secolului trecut. la începutul noului secol. Funcţionalitatea CSI a avut (şi are) un caracter contradictoriu şi controversat. Moscova şi-a reafirmat ambiţiile de superputere. statutul şi perspectivele CSI. a stârnit nemulţumirea Moscovei. uniunea economică şi monetară. „preţul” plătit de ea pentru independenţă. Extinderea UE s-a derulat în paralel cu expansiunea blocului militar NATO. fapt ce a nemulţumit Rusia. cea mai drastică transformare de la formarea acestui organism – extinderea geografică spre Estul continentului prin aderarea a 12 state. La acest moment. apreciată iniţial drept un „divorţ civilizat” al fostului stat sovietic. cunoaşte. ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace. UE este un proiect de succes. Orientările pro-occidentale ale unor state din CSI – Ucraina.Sumar ExECuTIV După apariţia sa ca subiect al relaţiilor internaţionale. utilizând din plin petrolul şi gazul ca noi instrumente ale influenţei geopo- . În al treilea rând. procesul de constituire a CSI a coincis şi s-a desfăşurat paralel cu cel de edificare naţională a statalităţii fostelor republice sovietice. Intrarea Republicii Moldova în Comunitatea Statelor Independente (CSI) a fost rezultatul destrămării Uniunii Sovietice şi. În primul rând. Creată în decembrie 1991. Relaţiile UE cu Rusia. care influenţează politicile Kremlinului. la rândul ei. CSI a moştenit de la „defuncta” URSS „o zestre” de neinvidiat. acţiuni comune împotriva criminalităţii şi ale terorismului etc. împărţirea fostei armate sovietice. Printre reali6 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. cu direcţii şi valori noi. Ceea ce s-a dorit a fi „alternativa Uniunii (Comunităţii) Europene”. comerţul şi călătoriile fără frontiere. În al doilea rând. nu a funcţionat chiar de la bun început. Republica Moldova şi Georgia – incluse de către Bruxelles în politica „noii vecinătăţi”. Cel mai important lucru este că aceste state au aparţinut Tratatului de la Varşovia. COMPETENŢE ŞI RESURSE zările reuşite ale UE. Spre deosebire de CSI. Totodată s-au cristalizat şi noi şcoli de gândire. prosperitate şi libertate. şi succesul proiectului european a deschis pentru Republica Moldova o nouă perspectivă – aderarea la Uniunea Europeană (UE). membrii acestei organizaţii înţeleg diferit scopul. Republica Moldova nu putea să rămână în afara proceselor şi sistemelor internaţionale. În ciuda problemelor funcţionale existente în ultima perioadă. UE este un parteneriat economic şi politic încheiat reuşit între 27 de ţări democratice din Europa. colaborarea în cadrul CSI fiind marcată de o serie de conflicte între statele membre.

litice. aflate în aşa-numitul „spaţiu comun”. ca de exemplu Nabucco. Rusia şi Ucraina cu privire la tranzitul de gaze din Rusia spre UE. în CSI domină interesele economice ale Rusiei. statelor de la hotarul între aceste două organizaţii (Ucraina. este contracarată prin diverse acţiuni de Rusia care nu doreşte sa-şi piardă „spaţiul său de protecţie”. în esenţă. în schimb. În urma crizei gazului din ultimii ani. Republica Moldova şi Georgia). reprezintă un instrument de influenţă a Moscovei asupra altor state din cadrul acestei organizaţii. care necesită serioase reforme de ajustare la valorile europene. interne şi externe. securitatea energetică a UE a devenit unul dintre subiectele prioritare ale Bruxelleslui. se solicită încheierea unui acord trilateral între UE. Politica de apropiere a acestor state faţă UE. Pentru garantarea securităţii aprovizionării în următorii ani. Diferenţa structurală şi funcţională între UE şi CSI provocă serioase perturbări. Moscova insistând pe încheierea cu UE a unor acorduri comerciale preferenţiale de lungă durată. care de multe ori. În timp ce în UE există o economie funcţională caracterizată prin mecanismele de susţinere financiară a ţărilor membre. Bruxelles-ul preferă soluţia diversificării traseelor de transport. Între UE şi CSI există o optică diferită în perceperea proceselor integraţioniste economice. COMPETENŢE ŞI RESURSE 7 . provocată de tranzitarea gazelor din Rusia spre Europa. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.

studiul trebuie să răspundă la întrebarea dacă CSI este o organizaţie „vie”. De fapt. aplicarea normelor statelor terţe. protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului – totuşi. cât şi la nivel de interese între ambii actori. Totodată. anual au loc un şir de întruniri în cadrul CSI. În general. Acest studiu îşi propune să ofere unele răspunsuri cu referire la incertitudinile existente în ceea ce priveşte opţiunea politicii externe a Republicii Moldova. Un alt aspect al studiului este de a determina care vector al politicii externe a Republicii Moldova serveşte intereselor sale naţionale. Până acum au existat puţine explicaţii clare referitor la perspectivele aflării concomitente a Moldovei în aceste două organizaţii internaţionale. însă dezbaterile publice privind vectorul politicii externe a Republicii Moldova sunt departe de a fi finalizate. există un şir de divergenţe importante între CSI şi UE. au fost alese patru domenii – economia. Potrivit acestui articol. În acest sens. în sensul că îşi legitimează existenţa. miezul acestor discuţii se reduce la compatibilitatea dintre statutul de membru al CSI şi aspiraţiile europene ale Chişinăului. după cum demonstrează studiul. angajamentele pe care şi le-a asumat Republica Moldova în raport cu UE. unul dintre principalele obiective ale autorilor acestui studiu a fost de a analiza compatibilitatea dintre statutul de membru al CSI şi aspiraţiile europene ale Republicii Moldova. totuşi. în aceste patru domenii. unde există un articol care pune anumite semne de întrebare faţă de angajamentele pe care şi le-a luat ulterior administraţia de la Chişinău în raport cu UE. pentru a răspunde la această întrebare. Cu alte cuvinte. În acest sens. apare şi problema utilităţii CSI. mecanismul de realizare a acestor valori precum şi interesele care stau la baza existenţei acestor două organizaţii. De asemenea. care prevede că din momentul semnării prezentului Acord se interzice. Scopul studiului a fost de a oferi explicaţii asupra perspectivelor de dezvoltare ale Republicii Moldova. Vladimir Putin sau chiar Vladimir Voronin) au diagnosticat CSI drept o organizaţie amorfă. Totodată. mai mulţi politicieni din statele CSI (Leonid Kucima. energia şi migraţia – care sunt extrem de vitale pentru Republica Moldova. pe care şi l-au propus autorii acestui studiu. în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei sale cu cea comunitară. demonstrează o optică diferită aplicată de state în realizarea obiectivelor propuse. mai ales că relaţiile dintre statele Comunităţii se dezvoltă în baza acordurilor bilaterale dintre ţările membre. a fost de a analiza funcţionalitatea şi esenţa CSI. securitatea şi politica externă. pe teritoriile statelor care l-au semnat. Un alt obiectiv. unde se adoptă numeroase documente şi se cheltuiesc sume importante de bani. Aceste disensiuni între CSI şi UE apar atât la nivel funcţional. Astfel. COMPETENŢE ŞI RESURSE . se încercă de identifica dacă există compatibilitate între calitatea de membru a CSI şi UE. este nevoie de a face referire la Acordul cu privire la crearea Comunităţii Statelor Independente. ar fi în contradicţie cu Acordul cu privire la crearea CSI. Este vorba de articolul 11 al Acordului. Deşi obiectivele propuse de către această organizaţie nu au fost realizate. acest studiu încearcă să identifice interesele care stau la baza existenţei CSI. 8 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.INTroduCErE Au trecut deja 18 ani de le obţinerea independenţei. Înainte de toate. bunăstarea socială. Chiar dacă CSI şi UE au scopuri identice – prosperitatea economică.

a Protocolului de la Alma-Ata (21 decembrie 1991)2 s-a încercat instituţionalizarea juridică a noile realităţi politice din Europa şi din lume la acel moment. 7) cooperarea interparlamentară (art.3 Iniţial. Tadjikistan şi Uzbekistan.ru/EUROPE/1900462. încredere.consultant. Belarus.koroboff. a fost. 3) securitatea colectivă şi cooperarea politico-militară (art. Consiliul şefilor de stat (organul suprem al CSI) a adoptat Statutul Comunităţii. la Minsk. statele CSI au semnat Acordul privind crearea Uniunii Economice. Statutul CSI conţine nouă capitole şi patruzeci şi cinci de articole: 1) obiective şi principii (art. 4) prevenirea conflictelor şi soluţionarea litigiilor (art. el a fost semnat de către conducătorii ai şapte state – Armenia.aspx?uid=176 2 Алма-Атинская Декларация.minsk. atunci CSI ar fi avut un caracter temporar şi ar fi rămas în istorie doar ca o organizaţie care a asigurat dezmembrarea paşnică a URSS.I. La momentul actual. 5) cooperarea în domeniile economic.5 Prin semnarea acestor acorduri. 38-40). 8) finanţarea (art. 41-45). ulterior. vecinătate. 7-10).ru/online/base/? req=doc.4 iar la 15 aprilie 1994 – Acordul privind crearea zonei de comerţ liber. 16-18). CSI – STaBIlITaTE Sau INSTaBIlITaTE PolITICă a STaTElor PoSTSoVIETICE? 1.aspx?uid=180 În preambulul Statului CSI (al treilea act constitutiv după Acord şi Protocol).base=LAW. Schimbarea intervine începând cu anii 1993-1994. Crearea 4 Договор о создании Экономического союза.cis. au fost create noi organe din alte domenii. 1-6). care sunt subiecţi cu aceleaşi drepturi ai relaţiilor internaţionale. / http://www. Prin semnarea Acordului de la Minsk (8 decembrie 1991)1 şi.n=3635 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. Problemele funcţionalităţii CSI Acordul de la Minsk cu privire la crearea CSI. se spune că Comunitatea se bazează pe suveranitatea egală a tuturor statelor-membre. Georgia şi Moldova (cu remarca că nu participă la discutarea problemelor de ordin politico-militar).by/main. La 22 ianuarie 1993. Rusia. a fost dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor de prietenie. 19-20). cu caracter preponderent economic. / http://www. care se ocupă de coordonarea activităţilor şi acţiunilor statelor membre. 9) principiile finale ale Statului (art. / http://www.cis.spb. Kazahstan.minsk. statele CSI au încercat să iniţieze o serie de procese integraţioniste. comunicare şi cooperare între statele membre. / http://www. cu aceleaşi scopuri şi obiective integraţioniste. în CSI.minsk. cis. 21-35).by/main. aspx?uid=178 3 Устав Содружества Независимых Государств. 2) calitatea de membru (art. rezultatul „distorsionat” al eşecului tratativelor de negociere a noului Acord unional din ultimii ani de existenţă a Uniunii Sovietice. Dacă Comunitatea s-ar fi limitat doar la direcţiile trasate de Acordul de la Minsk şi Protocolul de la Alma-Ata. Statutul nu a fost semnat de către Ucraina şi Turkmenistan. În general.by/main. mai degrabă. Kârgâzstan. La 24 septembrie 1993. / http://www.html 5 Соглашения от 15 апреля 1994 года о создании зоны свободной торговли. au fost create peste 70 de organe interstatale şi interparlamentare. În acelaşi an. puţin mai târziu. Părţile semnatare ale actelor constitutive ale CSI (Acordul de la Minsk şi Protocolul de la Alma-Ata) s-au obligat să respecte obiectivele şi principiile Statutului ONU şi ale Actului Final de la Helsinki din 1975 şi să recunoască şi să respecte integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor existente în cadrul CSI. Statutul a fost semnat de Azerbaidjan. 11-15). COMPETENŢE ŞI RESURSE 9 . social şi juridic (art. pentru realizarea scopurilor şi obiectivelor. 6) organele Comunităţii (art. se menţionează că CSI nu este un stat şi nu posedă împuterniciri supranaţionale. similare celor care stau la baza Uniunii Europene. Totodată. 1 Соглашение о создании Содружества Независимых Государств. la momentul creării Comunităţii. Scopul. Ulterior. 36-37).

. / http://www. statele se conduc reieşind din interesele naţionale. CSI asigură organizarea instituţională. În toate documentele adoptate. Din punct de vedere economic. ele continuă să facă parte dintr-un spaţiu comun. Se desfăşoară procesul de constituire a instituţiilor statale proprii. au decis să meargă pe cel de-al doilea scenariu şi. Totodată. ci dimpotrivă. poziţiile statelor Comunităţii. statele comunităţii preferă să-şi formeze sisteme economice proprii. Statele baltice.CSI a avut drept scop major asigurarea unei stabilităţi politice a noilor state independente printr-o cât mai bună funcţionalitate a organizaţiei. пособие для студентов вузов. Содружество Независимых Государств: Институты. ale căror finalitate ar fi fost coagularea într-o organizaţie internaţională capabilă să rezolve multe probleme apărute la noile state independente în procesul de edificare a statalităţii lor. o realitate care există indiferent de tot subiectivismul ei. Acest lucru este menţionat în Acordul de la Minsk şi Protocolul de la Alma-Ata. Москва. Deşi actele semnate în cadrul CSI declară tendinţe integraţioniste. Aspectele decizionale ale CSI au caracter pur formal. Pentru alte state. nu există un alt spaţiu politico-internaţional. Торопыгин А. în 2004 au intrat în Uniunea Europeană. Pe unele probleme. care nu este altceva decât o organizaţie temporară.html ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. marea majoritate a documentelor nu sunt implementate. este adevărat că. nu numai că nu s-au armonizat. în viitorul apropiat această perspectivă este puţin probabilă. конфликты. 2009. la acest moment. Unele state văd în noua organizaţie un model similar Comunităţii Europene. totodată. putem enumera câteva etape convenţionale:7 1) 1991-1993 – republicile unionale devin independente. A treia categorie de state reduc CSI la parafarea „procesului de divorţ” a URSS. Practica anilor trecuţi ne demonstrează clar că declaraţiile adoptate nu s-au bazat pe intenţiile reale şi pe adevăratele posibilităţi ale statelor CSI. în special cele central-asiatice. с. CSI aşa şi nu a devenit un mecanism de integrare a fostelor republici sovietice într-o formă coagulată (de genul Uniunii Europene). CSI a devenit o componentă a sistemului politic euroasiatic. Are loc schimbarea caracterului deciziilor interstatale în cadrul CSI. Cu toate că în cadrul CSI sunt adoptate foarte multe decizii. cu o valută unică. Complexitatea şi contradicţiile formării CSI s-au manifestat de la bun început. Учеб. au cunoscut o acutizare a divergenţelor.prognosis. în acţiunile sale. cu scopul de a păstra piaţa unică şi legăturile economice. din start. drept 6 urmare. a majorităţii statelor spaţiului postsovietic. în afară de Uniunea Europeană. 7 Озоди Д. интеграционные процессы.37-38. fie de a se integra într-o structură internaţională deja existentă. se simte o duplicitate a lor. să absoarbă unele state apărute după disoluţia Uniunii Sovietice. Cu toate că structura organizaţională a CSI este dezvoltată. altele consideră că CSI poate funcţiona eficient numai datorită existenţei unui centru puternic şi a unei puteri centralizate. care ar fi capabil.6 Instituţionalizarea lentă şi slabă a spaţiului postsovietic sub forma CSI se explică anume prin acest fapt. Statutul CSI a încercat să imprime CSI noi aspecte şi conţinuturi prin iniţierea unor procese integraţioniste. СНГ: дезинтеграция неизбежна. Dar. existând foarte multe organe interstatale. O mare parte din punctele enunţate aşa şi au rămas pe hârtie. şi într-o anumită măsură normativ-juridică. hotărârile căruia sunt obligatorii pentru toate statele membre. Republicile fostei URSS au fost puse în faţa dilemei: fie de a forma o nouă regiune politico-internaţională. în Косов Ю. 2) 1993-1996 – noile state independente şiau consolidat suveranitatea politică şi şi-au extins prezenţa în comunitatea internaţională. chiar începând cu anul 1992. ca organizaţie este puţin funcţională şi slab eficientă.ru/news/asng/2006/10/12/strany_ sng_ postsovetskoe _prostranstvo. tendinţele centrifuge se amplifică. CSI este o organizaţia „tutelară” de structurare a teritoriului fostei Uniuni Sovietice şi de elaborare a „regulilor jocului” pentru noile state independente. Analiza problemei eficienţei structurilor CSI trebuie făcută din momentul constituirii Comunităţii şi pe parcursul evoluţiei ei. Poziţiile statelor în diferite probleme. În acest sens. Atitudinea faţă de ele începe să devină una tot mai dură şi critică. COMPETENŢE ŞI RESURSE 10 . din cauze obiective. Însă. în acelaşi timp.

2 56.2 288 97.8 70 23.0 154 52.0 294 99.3 81.6 67. devin din ce în ce mai divergente.3 5.7 13 4.6 126 59.6 70.4 Executate Nr.7 263 91. au început să se vehiculeze mai multe scenarii posibile de dezvoltare a CSI.2 27.6 Neexecu-tate Nr. la nivel bilateral.38.6 22 14.8 43. statele trec.7 59.6 40.1 0.aspx?uid=8926 special cele economice.9 86 30.3 70 40.3 42.7 222 77. % 0.4 5.7 30.5 91. Торопыгин А. % 288 97. % 8 2.4 132 85.8 Nesemna-te Nr.3 40. 35 25 34 18 35 31 27 33 36 15 23 21 % 94. Al doilea – vag – situaţia va fi neclară o perioadă încă destul de lungă.3 3 9 6. Statistica documentelor finale adoptate şi ratificate în cadrul CSI între 1991-2009 (până la 1 iunie 2009) Ţară Armenia Azerbaidjan Belarus Georgia Kârgâzstan Kazahstan Moldova Rusia Tadjikistan Turkmenistan Ucraina Uzbekistan Semnate Nr. dintre care trei de bază.7 287 97.3 80.4 16.9 89.0 78.1 197 69.5 94. Reieşind din evoluţia Comunităţii şi situaţia ac9 Косов Ю.0 2 0.2 118 39.0 13.2 Ratificate Nr..6 211 71.8 178 60.0 29.4 8 4.3 24 8. Statistica documentelor procedurale adoptate şi executate în cadrul CSI între 1991-2009 (până la 1 iunie 2009) Ţară Armenia Azerbaidjan Belarus Georgia Kârgâzstan Kazahstan Moldova Rusia Tadjikistan Turkmenistan Ucraina Uzbekistan Semnate Nr.2 Sursa: http://cis.8 2.5 8. p.5 62. În această situaţie CSI nu va mai fi o Comunitate.8 93 52.38-39.0 224 76.5 37. % 1 0. Unele state au refuzat să coopereze în mai mute chestiuni din diverse domenii – politice.3 85 40.minsk. 2 12 3 19 2 6 10 4 1 22 14 16 % 5. COMPETENŢE ŞI RESURSE 11 .4 85 28. % 161 56.6 Sursa: http://cis. 3) consolidarea până la nivelul de organizaţie internaţională interstatală. 5) integrarea până la nivelul de federaţie.6 Nesemna-te Nr. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.0 8. 28 13 31 6 28 25 18 14 34 9 18 17 % 80.3 1 Retrase Nr.3 9 3. militare şi cu caracter organizatoric al Comunităţii. 2) destrămarea ei definitivă în state total independente.6 94.0 91.4 Retrase Nr.8 66.0 14. 3) din 1997 – toate statele Comunităţii au recunoscut criza executării deciziilor de bază adoptate în cadrul CSI.8 1 0. Al treilea – optimist – statele CSI cu timpul vor transforma în practică deciziile integraţioniste luate la reuniunile la nivel înalt.2 70 49. Din acel moment.0 Neratifica-te Nr.0 3 6.4 27. ceea ce va duce la constituirea unei organizaţii funcţionale şi eficiente. ni o dată-două ori pe an în timpul cărora vor fi luate hotărâri neobligatorii pentru state.7 20.1 7.7 44 14.8 122 41.2 295 99.8 8 2.9 48.2 45 15. din ce în mai mult. p.2 174 58. ci mai degrabă un club de reuniuni periodice pentru consultaţii referitoare la probleme comune.by/main.4 32.0 52.2 77 43.3 252 85.6 71 24.4 60.2 224 76.0 41 93.0 104 59.cit. Op.7 Tabelul 2. 6 12 3 12 7 4 8 10 2 6 3 3 % 17.0 80. % 126 43.by/main.3 283 95. economice.7 4.0 13.2 71 50. În relaţiile între ele. Tot mai mult a început să se discute despre reformarea CSI cu scopul sporirii eficienţii ei.9 155 52.aspx?uid=8926 2 1 8.6 83.8 Primul – pesimist – Comunitatea treptat îşi încetează existenţa prin ieşirea statelor din sistemul de acorduri din cadrul CSI. Şefii de state şi de guverne se vor reu8 Ibidem.1 10.8 72.2 48.2 97.1 141 47.3 2 2 21 0.1 51.minsk.Tabelul 1.. 4) unificarea până la nivelul de confederaţie.2 33.0 142 48. Acestor scenarii le sunt posibile câteva direcţii principiale de evoluţie a CSI:9 1) menţinerea actualei situaţii de incertitudine.

s-a rupt axa politicoideologică a Globului existentă după cel de-al doilea război mondial – Vest-Est – care trecea prin centrul continentului european. explicit şi implicit. aspx?RN=N90700503#kocep 12 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. Este de fapt definiţia care identifică. reunind Georgia.tuală. bazată pe principiile economiei de piaţă. Odată cu căderea „zidului Berlinului”. Uzbekistanul s-a retras). Spaţiul geopolitic al CSI şi influenţa factorului rus Dezmembrarea Uniunii Sovietice a schimbat structura geopolitică a lumii caracteristice perioadei postbelice. fără angajamente reale din partea lor. Uniunea Statelor Asiei Centrale.10 Deşi iniţial se părea că au fost înregistrate unele succese. Uzbekistan. ca comunitate internaţională de state. 2. CSI a fost supusă criticelor puternice. aşa cum este cazul GU(U)AM. CSI. Concepţia de dezvoltare în continuare a CSI12 încearcă să elaboreze un nou 10 Решение о проекте решения о проведении специального межгосударственного форума для обсуждения вопросов о совершенствовании деятельности СНГ и его реформирования. La Summitul la nivel înalt de la Duşanbe din octombrie 2007. Azerbaidjan si Republica Moldova (în mai 2005. Accentul cade aici nu pe Europa culturală sau geografică.echo. Ucraina. în special UE şi NATO. deşi şi-a propus drept scop de bază anume acest aspect. de dezbateri sterile. ci pe Europa . CSI a fost anume acea aparenţă.ru/programs/klinch/613471-echo/ 12 Решение о Концепции дальнейшего развития Содружества Независимых Государств и Плане основных мероприятий по ее реализации. mai degrabă. La acest moment. Concepţia încearcă să pună accentul pe componenta economică a Comunităţii. ale fostelor republici unionale în perioada imediată destrămării Uniunii Sovietice.by/webnpa/text.msk. reieşind din principiile. 2) totodată. Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă sau Organizaţia de Colaborare de la Shanghai. cât şi periferiile. În dezvoltarea CSI s-a pronunţat. de acomodare la noile realităţi. mai degrabă fiind posibile primele direcţii de evoluţie a CSI.minsk. pentru că nu a fost capabilă să păstreze legăturile istorice din cadrul ei. Ele pot fi divizate în două grupuri: 1) organizaţii care doresc coagularea intereselor statelor CSI în jurul Rusiei – Comunitatea Economica Euro-Asiatică. CSI a avut un rol pozitiv. Drept scop de bază a fost declarat finalizarea procesului de formare a spaţiului comerţului liber. ultimele scenarii sunt puţin realizabile. o tendinţă diferită de cea integraţionistă – regionalizarea intereselor politice şi economice ale statelor Comunităţii prin crearea diferitor organizaţii separate. evoluţia ulterioară a CSI a arătat inutilitatea reuniunii de la Moscova. s-a organizat un Summit cu genericul Forumul extraordinar internaţional pe probleme de optimizare a activităţii CSI. un fel de „club al preşedinţilor postsovietici”. A doua – realizarea intereselor prin integrarea în diferite organe ale CSI. Tendinţele centrifuge – suveranitatea politică şi economico-financiară – au predominat scopurile integraţioniste din cadrul CSI. şi nicidecum o organizaţie de integrare. au fost create şi organizaţii din care Rusia nu face parte. nu este o formă integraţionistă. aveau nevoie de aparenţa păstrării spaţiului sovietic unic. COMPETENŢE ŞI RESURSE mecanism de adoptare a deciziilor în perspectiva implementării lor.minsk. / http:// www. ca modalitate principală de cimentare a relaţiilor între statele CSI. Disputa geopolitică din perioada „războiului rece” s-a dat dintre cele două spaţii geopolitice care împărţeau lumea – euroatlantism (în frunte cu SUA) şi euroasiatism (condus de URSS).by/webnpa/ text. apartenenţa la Europa şi instituţiile occidentale. percepută ca alternativă la CSI. fără rezultate concrete. Prima – activizarea organelor executive ale CSI.cis. În 1998. / http://www. interesele diferite ale statelor membre s-au materializat prin apariţia unor structuri quasiregionale în cadrul CSI. Atât centrul unional. regulile şi normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului. CSI reprezintă locul cel mai potrivit pentru întâlniri regulate a preşedinţilor de state şi a şefilor de guvern.11 În aşa mod. la Moscova.cis. La etapa iniţială. a fost făcută o nouă tentativă de reformare majoră a CSI. Integrarea politică a statelor CSI s-a dus şi se duce numai la nivel de discuţii. Criza de dezvoltare a CSI s-a încercat de a fi depăşită prin două direcţii de bază.aspx?RN=N99800008 11 СНГ: декларативная вывеска или действующая организация? / http://www. Spaţiul euroatlantic sugerează o definiţie instituţionalizată a Europei.

atunci începând cu anul 2000. s-a redus la limitele CSI. Москва. echilibrată din punct de vedere geografic. Rusia le-a inventat chiar şi un termen special – „străinătatea apropiată”.18 În esenţă. având pilonul principal Uniunea Sovietică. Euroasiatismul. Pentru a i se recunoaşte pretenţiile geopolitice asupra statelor CSI. Pentru a le face „ascultătoare” pe „rebelele” Comunităţii. Armenia şi statele Asiei Centrale) şi 2) statele care doresc să aibă în politica lor externă o anumită autonomie şi independenţă faţă de Federaţia Rusă (Georgia (când aceasta făcea parte din CSI). prin conflictele etnopolitice rămase „zestre” de la „defuncta” Uniune Sovietică. p.17 Dacă în primul deceniu după destrămarea Uniunii Sovietice. În politica externă a Federaţiei Ruse. la începutului secolului al XXIlea. Azerbaidjan şi 13 Meinig D. 2009. Rusia încearcă să-şi recâştige poziţiile pierdute. această tendinţă s-a pronunţat. Heartland and Rimland in Eurasian History. 1997. с. După dezastrul geopolitic din anii ’90 ai secolului trecut.org/ public/507/ro/DanDungaciu06. adoptată la 28 iunie 2000. Federaţia Rusă a început într-o măsură tot mai mare să folosească „armele” economice şi energetice.13 Euroasiatismul susţine unicitatea Rusiei ca un tip istoric-cultural aparte.553-569. COMPETENŢE ŞI RESURSE 13 . în special. cât şi asiatice. Spaţiul CSI rămâne prioritatea regională a Rusiei şi în noua Concepţie a politicii externe a Federaţiei Ruse. // Мировая экономика и международные отношения. pârghiile ruseşti de presiune asupra statelor CSI se diversifică. iar. După confuzia din anii ’90. 15 Dungaciu D. Rusia declară că în acest spaţiu va acţiona de pe poziţii realiste.15 La începutul secolului al XXI-lea.W.96. Acest lucru a dus la fragmentarea spaţiului euroatlantic. Prima categorie de state au creat. 18 Концепции внешней политики Российской Федерации (28 июня 2000 г. prin apariţia unei componente mai moderate – eurocontinentalismul (neo-gaullism) – pe axa Paris-Berlin. Concepţia înglobează întreaga activitate a Rusiei în sfera relaţiilor internaţionale. la iniţiativa Rusiei. htm 19 Концепции внешней политики Российской Федерации ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. începând cu mijlocul anilor ’90 ai secolul trecut. şi cu fermitate. odată cu venirea lui Vladimir Putin la conducerea Rusiei. astfel pătrunzând pe terenul care în timpul „războiului rece” a aparţinut euroasiatismului. Moldova). Geopolitic. spaţiul CSI are un rol vital. pot fi divizate în două categorii: 1) statele orientate în politica lor externă în mare măsură spre Rusia (Belarus. Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă sau Organizaţia de Colaborare de la Shanghai. Statele celei de-a doua categorie s-au organizat în GUAM.instituţională. Noua politică externă a statului rus reiese din Concepţia politicii externe a Federaţiei Ruse. p.IX. Chişinău 2002. după destrămarea acesteia.nationalsecurity. spaţiul CSI nu reprezintă un monolit. №4. Totodată. Un element important al Concepţiei din 2000 îl reprezintă pragmatismul – definit ca realizare a intereselor naţionale care vor fi apărate consecvent. opozantă axei WashingtonLondra caracteristică euroatlantismului. Un punct interesant al Concepţiei sunt priorităţile regionale. Factorul Rusiei este cel care determină divizarea geopolitică a CSI. 14 Савицкий П.19 17 Leancă Iu. în relaţiile cu Federaţia Rusă. unde trebuie. Uniunea Statelor Asiei Centrale. Spaţiul Economic European. Россия и СНГ: геополитические вызовы. с. Rusia îşi afirmă interesul pentru o politică multivectorială. Direcţia principală a fost şi rămâne colaborarea cu statele CSI. şi-a declarat intenţiile de a fi înlocuitoarea ei geopolitică în peisajul geopolitic al lumii. adoptată la 12 iulie 2008. Утверждения евразийцев. Vol. cele două spaţii geopolitice occidentale au ajuns la hotarele CSI. Ucraina.16 Statele CSI.) / http://www.pdf 16 Годин Ю. în calitate de moştenitoare politică a „defunctei” Uniuni Sovietice. diferite organizaţii în cadrul CSI: Comunitatea Economica Euro-Asiatică.ru/ library/00014/index. din ce în ce mai puternic. 1956. // West Politics Quarterly. / http://leader.90-94.363-364. care trebuie să formeze o centură a „bunei vecinătăţi” pentru Moscova. prin extinderile NATO şi UE.14 Seismul geopolitic de la sfârşitul „războiului rece” a dus la reconfigurarea celor două spaţii geopolitice principale existente în perioada postbelică. Moscova încerca să menţină statele „neascultătoare” în sfera sa de influenţă. / Tranziţia: retrospective şi perspective.Н. Federaţia Rusă. viitorul. care are atât elemente europene. şi-a extins spaţiul său de influenţă spre est prin încorporarea în NATO şi în Uniunea Europeană a unor state foste comuniste. Evoluţia relaţiilor externe. Geopolitica si securitate la Marea Neagra: optiunile strategice ale Romaniei si Moldovei. Euroatlantismul.

«Москва мускулистая»: одиночество отдельно взятого центра силы. au lansat o iniţiativă de creare a unei „Comunităţi a opţiunii democratice” în spaţiul Mării Baltice. Summitul NATO cu decizii confuze şi semnale duble referitor la aderarea Ucrainei şi Georgiei.) / http://www. Россия – СНГ: время собирать камни.nsf/ 0e9272befa34209743256c630042d1aa/d48737161a0bc944c32574870048d8f7 ?OpenDocument 20 Федулова Н. январь. În urma acţiunilor sale. с. // Мировая экономика и международные отношения.20 „Revoluţiile cromate” din Georgia şi Ucraina. Războiul din Caucaz a însemnat eşecul politicii de lungă durată a Rusiei de a folosi conflictele „îngheţate” în calitate de bariere principale împotriva „occidentalizării” şi „europenizării” statelor CSI. După ce în 2003-2005 a fost înfrântă în „revoluţiile cromate” din Georgia şi Ucraina de către Occident.ru/ru/pubs/briefings/Malashenko_Briefing_09_Caucasus. la sfârşitul lui 2005. 2006. preşedinţii georgian şi ucrainean. 26 Idem.25 Drept urmare. Кавказ. de la Bucureşti. aflată în relaţii speciale cu Moscova. dar şi o încercare de a se exercita presiuni asupra Republicii Belarus. statele CSI trebuie să fie sfera prioritară a politicii externe a Rusiei. Op.ru/ns-osndoc. Dmitrii Medvedev.104111. interpretate de către Moscova drept o invazie geopolitică a Occidentului în spaţiul ei vital de protecţie a securităţii. după care Georgia a declarat că iese din CSI. precum şi mutaţiile înregistrate în Kârgâzstan. Том 11. который мы теряем. №1. Anul 2008 a fost unul decisiv în relaţiile dintre Rusia şi Occident.cit.carnegie.carnegie. într-un anumit sau altfel. au slăbit relaţiile culturale. Выпуск 3.22 Ceva mai devreme. În urma războiului din vara lui 2008. Recunoaşterea internaţională a regiunii Kosovo. Moscova a reuşit să anihileze GUAM-ul.mid. mulţi catalogând-o drept „groparul” Comunităţii. S-au perpetuat şi se perpetuează tensiunile în planul relaţiilor militare. militar şi cultural. aşa cum s-a întâmplat în relaţiile Moscovei cu Kievul. Выпуск 1.ro/externe/26-08-2005/ comunitatea-statelorindependente-o-organizatie-in-pragul-colapsului-78378. în termeni similari enunţaţi de preşedinte23 Comunitatea Statekor independente organizaţie în pragul colapsului. Rusia şi-a demonstrat forţa şi intenţiile agresive în evenimentele din Osetia de Sud.21 Mai mult.pdf 14 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. Rusiei i-a revenit „partea cea mică” din Caucaz – Osetia de Sud şi Abhazia. Mării Negre şi Mării Caspice.cit.ru/ru/pubs/ briefings/TreninBr_Russ_11_1_ 09_web.24 Kremlinul a devenit tot mai iritat de iniţiativele democratice ale Occidentului în spaţiul postsovietic.23 Iniţiativa a fost percepută de analiştii ruşi drept o clasare la „rebut” a GUAM-ului. Principalii inamici ai Rusiei sunt statele occidentale. conducerea Federaţiei Ruse a făcut câteva declaraţii principiale referitoare la relaţiile cu fostele republici sovietice. „dezgheţate” nu fost luată în calcul de către Moscova. 2009. folosind pe larg „arma” economică şi energetică împotriva statelor „neascultătoare” ale Comunităţii.kappa. După războiul cu Georgia. / http://www. Op. de orice spirit de confrunta(12 июля 2008 г. 21 Тренин Д. care prin extinderea NATO au penetrat teritoriul fostei Uniuni Sovietice şi susţin aspiraţiile euroatlantice ale unor state din CSI. 2009.pdf 22 Малашенко А. au provocat disfuncţii instituţionale ale CSI.În strategiile Kremlinului. s-au înregistrat tensiuni în planul raporturilor economice.html 24 Годин Ю. август. la început prin ieşirea Uzbekistanului. COMPETENŢE ŞI RESURSE re şi de conflicte îngheţate”. Mihail Saakasvili şi Viktor Iuscenko. Rusia a ripostat dur în anii următori.26 Posibilitatea ca aceste conflicte vor fi. // Брифинг московского центра Карнеги. / http:// www. spaţiul intereselor ei privilegiate şi zona în care predomină din punct de vedere politic. având la bază motive de ordin politic. economic. concepută drept un instrument puternic pentru „eliberarea ţărilor membre ale organizaţiei de încălcarea drepturilor omului. Том 11. Preşedintele rus. . Tbilisiul şi Chişinăul. Recunoaşterea independenţei celor două teritorii separatiste georgiene de către Rusia a însemnat orientarea de lungă durată a Tbilisiului către structurile occidentale. 25 Тренин Д. // Брифинг московского центра Карнеги. ca apoi prin divizarea lui să-l reducă la un aspect decorativ. contactele interumane etc. Totul a culminat cu războiul ruso-georgian din august 2008. generate de prezenţa unor baze sau contingente militare ruseşti pe teritoriile unora dintre statele membre ale CSI. a iritat la maximum administraţia de la Kremlin. Federaţia Rusă percepe CSI drept posibilitate de recuperare a poziţiilor ei istorice „fireşti” şi „naturale” de putere dominantă în centrul Eurasiei. Federaţia Rusă a fost incapabilă să menţină Georgia în sfera ei de influenţă prin mijloace politice. / http://stiri.

Totodată. Rusia-Ucraina sau Armenia-Azerbaidjan sunt doar unele exemple (cele mai grave) dintre multele cazuri de relaţii tensionate între statele CSI. să organizeze spaţiul postsovietic. Geopolitic. confuz şi amorf. În replică. 28 Тренин Д. Pentru Federaţia Rusă ar fi o puternică lovitură de imagine. Politica externă agresivă a Federaţiei Ruse a dus la izolarea ei pe arena internaţională. Внешняя политика России и новое качество геополитической ситуации.27 Marea deosebire de „prima Europa” constă în faptul că potenţiala „a doua” (CSI) are un hegemon cu pretenţii autoritare. practic la toţi partenerii Rusiei din CSI şi ridică bariere serioase în faţa „integrării europene orientale”. a propus drept soluţie integrarea alternativă a „celei de-a doua Europe” împrejurul Rusiei. Membrele Comunităţii care au încercat să concureze cu Rusia – Ucraina şi Georgia – imediat au fost taxate de către Moscova. reieşind din interesele ei. un fel de decor.28 Ieşirea Georgiei din Comunitate a provocat noi discuţii privind esenţa CSI – este un instrument ineficient. procesele integraţioniste ale statelor „celei de-a doua Europe” trebuie să aibă loc din perspectiva refacerii centrului de putere rus în interiorul acestei uniuni euroasitice. un spaţiu conflictual de state – RusiaGeorgia. COMPETENŢE ŞI RESURSE 15 . Rusia doreşte să demonstreze că este capabilă în continuare. Factorul rus este principalul care determină liniile de separaţie în cadrul peisajului geopolitic al CSI. Op. Moscova afirmă că CSI va exista atât timp cât Federaţia Rusă va avea nevoie de aceasta.nsf/itogi/BB6FDBCB9CE863B2C325752E0033D0F9. ci.ru/brp_4. mai are nevoie de CSI şi din considerente de prestigiu. Aliaţii Rusiei au catalogat acest moment ca un „test” al independenţei şi niciunul din ei nu a vrut să fie privit ca un simplu satelit al Moscovei.mid. Serghei Lavrov. 27 te de lider. în calitaЛавров С. sau o organizaţie care într-adevăr există? Multe voci afirmă ca pasul făcut de Tbilisi va avea efectul domino. pe lângă raţiunile legate de securitate. Despre acest lucru ne vorbeşte concludent faptul că niciun partener al Rusiei. ministrul rus de externe. 29 СНГ: декларативная вывеска или действующая организация? ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.cit.29 Elita rusă. din Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă sau Comunitatea Economica Euro-Asiatică. într-o măsură mai mare sau mai mică. Medvedev a înaintat teza protejării de către Rusia a cetăţenilor ruşi care locuiesc peste hotarele ei. Prin CSI. dacă CSI şi-ar înceta existenţa. nu a susţinut poziţia principială a Moscovei de a recunoaşte independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei. Din acest punct de vedere. spaţiul postsovietic nu este un monolit. atât internă cât şi externă. a formulat doctrina intereselor ruse privilegiate în ţările CSI. care în multe cazuri se gândeşte doar la propriile interese – Federaţia Rusă. CSI nu este o comunitate. În situaţia creată. mai degrabă.le american Monroe la începutul secolului al XIX-lea. Reieşind din această paradigmă. / http:// www. Rezervele faţă de această paradigmă persistă.

Summitul de la Paris din octombrie 2000 a marcat un pas important spre o dezvoltare pozitivă a cooperării în domeniul securităţii.eu/nc/ actualites/actualite/ browse/6/article/russian-perceptions-and-approaches-to-cooperationin-esdp/ 31 Fischer S. considerăm că este relevant de a face o evaluare a relaţiilor dintre UE şi Rusia în acest domeniu.117 / http://www. China. Drept reacţie.31 Statele occidentale însă şi-au permis de mai multe ori să critice situaţia politică internă din Rusia. Rusia a creat propriul sistem de securitate colectivă. / http://www. din diverse motive. PolITICa ExTErNă şI SECurITaTEa 1. statele occidentale au criticat comportamentul armatei federale în cel de-al doilea război din Cecenia. s-a creat impresia că Moscova şi Bruxelles vor obţine foarte repede rezultate pozitive în privinţa dialogului politic în domeniului de securitate.109. Prima „dezamăgire” a Rusiei se referă la decizia de folosire de către Bruxelles a Uniunii Europei Occidentale.pdf .iss. Totuşi. Analysis: Russian Perception of the CFSP/ESDP. Importanţa acestui subiect reiese ca rezultat al disensiunilor dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă la capitolul de politică externă şi de securitate. care sunt cruciale în abordarea UE. excluzând implicarea în afacerile interne. Dacă iniţial era vorba de un parteneriat strategic între părţi. p. EUISS. Pentru a înţelege mai bine sursa acestor divergenţe. Iniţial.30 Însă. drept bază pentru viitoarele capabilităţi militare ale UE. care se doreşte a fi o alternativă a NATO. Din punctul de vedere al Rusiei. trebuie de atras atenţia asupra evoluţiei relaţiilor dintre UE şi Rusia şi de evaluat atitudinea părţilor faţă de aşa-numita „vecinătate comună”. The EU and Russia: a contested Partnership. acuzând-o de derapaje de la principiile democratice. autorităţile de la Moscova şi-au exprimat oficial interesul lor faţă de Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) şi politica de apărare a UE. Moscova a sperat ca eforturile UE în domeniul securităţii şi apărării să contrabalanseze NATO.europa. partenerii strategici cooperează la nivel internaţional unde interesele lor coincid. În urma acestor evenimente. o structură strâns legată de NATO. politica Moscovei devenise mai pro-europeană. arătând asupra problemelor proprii ale Europei.II. iss. COMPETENŢE ŞI RESURSE venit preşedinte al Rusiei. Totodată. Problemele care apar între aceşti doi actori va afecta în mod direct şi politica externă a Republicii Moldova. oficialii ruşi au dezvoltat un obicei enervant de a contracara orice critică a UE.europa. optând pentru un anumit vector în politica sa externă. De asemenea. may 2008. confirmându-se ideea de dezvoltare a unui „parteneriat strategic” între părţi. Liderii ruşi au văzut în această iniţiativă o încercare a Uniunii Europene de a-şi afirma independenţa faţă de NATO. Chişinăul va fi nevoit să se distanţeze de poziţia oficială a celuilalt actor. EU relations with Brazil. Problema e legată de faptul că UE şi Rusia aplică diferite înţelesuri ale termenului de „parteneriat strategic”. evenimentele au cunoscut o altă evoluţie decât s-a aşteptat iniţial. acum putem vorbi de o înrăutăţire a relaţiilor lor.eu/uploads/media/ cp109_01. în Partnerships for effective multilateralism. precum activitatea mafiei din Europa de Sud. anunţată încă în a doua jumătate a anilor ’90. protecţionismul economic sau drepturi 30 Nikitin A. 29 May 2006. Natura relaţiilor între UE şi Rusia Referindu-ne la politica externă şi cea de securitate. Chaillot Paper n. fapt care evită referinţele la valorile comune. Relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană au cunoscut mai multe etape de dezvoltare. organizaţie faţă de care oficialii de la Moscova nu şi-au ascuns niciodată atitudinea lor negativă. după ce Vladimir Putin a de16 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. Astfel. India and Russia. Mai mult chiar. Ideea unui „parteneriat strategic” nu a prins contur şi a rămas doar la nivel de declaraţie. Crearea şi dezvoltarea PESC a fost percepută ca un mecanism nou pentru dezvoltarea relaţiilor între părţi în domeniul securităţii.

UE caută să îmbunătăţească nivelul şi calitatea cooperării sale cu Rusia prin apropierea Moscovei de Europa. p. Rolul statelor europene. september 2007. july 2007. / http://www. Moscova a adoptat o atitudine mult mai dură în relaţiile sale cu fostele republici sovietice.11. p. în urma apropierii sale de statele occidentale. asta s-a datorat unei creşteri economice foarte importante din Rusia în perioada preşedinţiei lui Putin.133.32 Necesitatea adoptării unei strategii pe termen lung care ar fi reflectat schimbările care au avut loc în Europa şi în relaţiile internaţionale au determinat Rusia şi UE să adopte acţiuni practice pentru a aduce un suflu nou cooperării bilaterale. în special al Poloniei.36 Cazul Kosovo a reliefat. Premisa iniţială a UE. iar Rusia a adoptat o poziţie opusă. recunoaşterea independenţei Kosovo este unica modalitate de soluţionare a acestui conflict din Balcani.pdf 34 Trenin D. Occasional Paper n. Revoluţiile „colorate” au schimbat optica politicii externe a Moscovei. nu a fost realizată după cum demonstrează actualele tendinţe. realism and EU unity.eu/uploads/media/occ68. Russia.europa.eu/ uploads/media/cp074.pdf 33 Danilov D. COMPETENŢE ŞI RESURSE 17 . Însă.inadecvate pentru minorităţile etnice din statele baltice.34 În mare parte. Totuşi. inclusiv în politica de securitate. în special Lituania.87. să obţină libertatea de acţiune în spaţiul CSI.35 Un alt eveniment. aceasta optând pentru o proprie cale de dezvoltare.iss. Rusia şi UE au ajuns la o înţelegere asupra scopului strategic principal al parteneriatului lor privind crearea spaţiilor comune în patru domenii. Victor Iuşcenko. Chaillot Paper n. Rusia. au avut loc mai multe evenimente care au scos în evidenţă disensiunile existente între UE şi Rusia în domeniul politicii externe. politica externă a Federaţiei Ruse s-a schimbat foarte mult. Relations in the Russia-Ukraine-EU triangle: „zero-sum game” or not?. odată cu extinderea din 2004. may 2008. China. 74. care creează un sistem de securitate alternativ în vecinătatea apropiată a Rusiei.europa.pdf 36 Ibidem. existenţa unei optici diferite între UE şi Rusia faţă de securitatea europeană. Russia and the European Union: redefining strategic partnership. Centre for European Reform. au fost declarate nevalabile. în cadrul UE s-a format un grup de state care au o poziţie critică faţă de Moscova. preferând să dezvolte parteneriatul în baza unei apropieri reciproce şi să acţioneze din perspectiva intereselor fundamentale ale ambelor părţi.europa. care a avut un impact deosebit asupra conţinutului relaţiilor dintre UE şi Federaţia Rusă. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.109. La insistenţa statelor UE.cer. în Partnerships for effective multilateralism. Victor Ianukovici. După Revoluţia Oranj din decembrie 2004 din Ucraina.iss. january 2005. alegerile conform cărora ar fi câştigat omul Rusiei. părţile au viziuni diferite ale conţinutului celor patru spaţii comune. / http://www. Russia and European security. Cu alte cuvinte.iss.22. India and Russia. 32 Barysch K. precum că Rusia va înainta progresiv spre o democraţie liberală şi economie de piaţă şi va accepta normele europene conţinute în acquis communautaire. a fost alegerile prezidenţiale din Ucraina. http://www. p. Ucraina nu a întreprins vreo acţiune care ar fi provocat sistemul de securitate condus de Rusia în spaţiul postsovietic. p. însă. Aceasta a sperat ca. Principiul condiţionalităţii nu a mers însă şi în cazul Federaţiei Ruse. Ucraina a susţinut PESC drept un actor emergent de securitate. EU relations with Brazil. Este vorba de Polonia şi statele baltice. Chaillot Paper n. insistând asupra ideii creării 35 Samokhvalov V.uk/pdf/ policybrief_russia_ FINAL_20july07. a fost semnificativ pentru susţinerea opoziţiei prooccidentale în timpul alegerilor prezidenţiale din 2004 din Ucraina. Pentru multe state europene. aşa încât să impună logica sa asupra Moscovei privind dezvoltarea spaţiului integraţionist.eu/uploads/media/cp109_01. în conformitate cu statutul său de mare putere mondială. în What Russia sees.org. odată în plus. fapt care nu s-a realizat.pdf Ulterior.33 Practica de negociere a Uniunii Europene cu statele care doreau să adere la UE se bazează pe principiul condiţionalităţii. statele candidate trebuie să îndeplinească un şir de reforme politice şi economice pentru a putea să adere la UE.68. / http://www. fapt care i-a permis acestui stat să nu mai depindă de împrumuturile financiare din exterior. La alegerile repetate a câştigat liderul opoziţiei. Astfel. fără a acorda multă atenţie strategiei de securitate a Rusiei. Drept rezultat. folosind o combinaţie de presiuni politice şi economice pentru a nu admite apropierea acestora mai aproape de UE şi NATO. care tradiţional se asociază cu o critică dură la adresa Rusiei. a criticat dur statele europene care au recunoscut declaraţia de independenţa a Kosovo din februarie 2008. La Summitul din mai din 2003 din Sankt-Peterburg.

După destrămarea URSS. statele din fosta Uniune Sovietică au semnat un şir de documente în cadrul CSI şi cu Uniunea Europeană. cis.37 Drept urmare. Op. susţinută din exterior. obiectivele UE şi CSI corespund în acest domeniu. s-a luat decizia de a transforma Tratatul Securităţii Colective în Organizaţia Tratatul Securităţii Colective. COMPETENŢE ŞI RESURSE bile cu cele semnate în cadrul CSI din cauza poziţiei Moscovei faţă de politicile Uniunii în raport cu vecini săi din Estul Europei. №. Uniunea Europeană a penetrat regiunea considerată de Moscova o sferă a intereselor sale vitale. este un stat neutru. stabilesc că coordonarea activităţii de politică externă şi colaborarea în domeniul politicii de apărare şi pazei frontierelor externe ţin de sfera activităţii comune a statelor membre. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. care acum constituie aşa-numita „vecinătate comună”.by/main. Ulterior.minsk. prin introducerea conceptului de Europă Lărgită şi a Politicii Europene de Vecinătate. aceste state se confruntă cu dilema de a avea un viitor cu UE sau cu Rusia şi CSI. Astfel.40 Alianţa prevede că deciziile adoptate sunt obligatorii pentru toţi membrii. UE a devenit vecină cu unele state din cadrul CSI. Kârgâzstan. Însă. adeseori. unele dintre aceste state. După cum a fost spus mai sus. în conformitate cu Statutul Comunităţi Statelor Independente din 22 ianuarie 1993. Moldova nu a aderat la această structură deoarece. cât şi Uniunea Europeană încearcă să modeleze „vecinătatea comună” în conformitate cu obiectivele lor. Uzbekistan şi Armenia) cu scopul de a face faţă vreunei agresiuni militare din exterior. Tadjikistan.87. prin articolul 4 al acestui document. în zonele Mării Caspice şi Mării Negre. apare problema compatibilităţii dintre UE şi CSI cu referire la politica externă şi la cea de securitate.unui precedent periculos în dreptul internaţional. s-a obligat să-şi coordoneze politica sa externă cu statele membre ale CSI care au. conform Constituţiei. precum Republica Moldova şi Ucraina.cis. În aceste condiţii. unele state au încercat să se apropie de statele Comunităţii Europene. În urma extinderii din 2004 şi 2007. regiune considerată drept zonă a intereselor vitale ale Moscovei. Pe parcursul anilor ’90 ai secolului trecut. viziuni diferite în legătura cu politica internaţională. părţile semnatare. 2006. Totodată. odată semnând aceste documente. Statele membre ale CSI au elaborat diferite politici şi au manifestat diferite aspiraţii faţă de UE şi CSI. pentru a mări greutatea politică a acestei structuri. Moscova percepe UE drept un potenţial rival politic care a pătruns în vecinătatea sa apropiată şi încearcă să excludă Rusia din cadrul noilor aranjamente de securitate. Ucraina şi Moldova.minsk. părţile semnatare recunosc că coordonarea activităţii de politică externă ţine de sfera activităţii lor comune. Iar. / http://www.39 Mai mult chiar. Kazahstan. Divergenţe importante între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă sunt legate şi de viitorul statelor din cadrul CSI. odată cu extinderea UE spre 38 Соглашение о создании Содружества Независимых Государств. angajamentele pe care şi le-a luat Republica Moldova în urma semnării mai multor acorduri cu UE nu sunt compati37 18 Nikitin A.aspx?uid=176 39 Устав Содружества Независимых Государств / http://www. atitudinea liderilor ruşi s-a schimbat foarte mult faţă de politica Uniunii Europene. În urma acestor evenimente. Uzbekistan. // Мировая Экономика и Международные Отношения. Federaţia Rusă a întreprins mai multe măsuri pentru a-şi menţine influenţa sa în statele membre ale CSI.aspx?uid=180 40 Федулова Н. fapt care generează divergenţe între părţi. Această structură. această incompatibilitate nu era atât de evidentă precum este acum. în conformitate cu articolul 7 al Acordului cu privire la crearea Comunităţii Statelor Independente. . Mai mult chiar. Atât Rusia.cit. fapt realizat în octombrie 2002. c. în cadrul CSI a fost semnat în mai 1992 Tratatul Securităţii Colective de şase state (Rusia. fiind dependente economic de Rusia.12. avea scopul de a limita influenţa rusă în Caucazul de Sud. şi-au anunţat integrarea europeană drept un obiectiv strategic al politici lor externe. Totodată. Georgia. În acest caz. Coordonarea înseamnă şi adoptarea poziţiilor comune faţă de evenimentele internaţionale. Însă.by/main. Содружество Независимых Государств Мировая – 15 лет спустя. Republica Moldova.38 De asemenea. însă modalitatea de realizare a acestora diferă de la caz la caz. trebuie de menţionat că mai multe state din CSI au creat o organizaţie nouă în 1997 – GUUAM – formată din Azerbaidjan.

şi-a luat un şir de angajamente şi în domeniul politicii externe şi de securitate.eu/world/enp/ pdf/action_plans/ moldova_enp_ ap_final_en. a semnat ulterior cu Uniunea Europeană Acordul de Parteneriat şi Cooperare. va conduce la o mai mare convergenţă a poziţiilor pe probleme internaţionale de interes reciproc. în respectarea principiilor democraţiei.” Pentru ca aceste obiective să fie realizate.ec. a coordonării în domeniul combaterii ameninţărilor la adresa securităţii şi abordarea problemelor de dezvoltare.iss. încât s-a prevăzut ca aceste două instrumente să se complementeze. iar prin aceasta şi cu Comunitatea naţiunilor democratice. va încuraja Părţile să coopereze în probleme privind consolidarea stabilităţii şi securităţii în Europa. Situaţia faţă de fostele republici sovietice din spaţiul CSI din Europa de Est este percepută de Rusia în termenii jocului de sumă zero. 66. consolidarea cooperării cu administraţia Ucrainei. în Pioneering foreign policy: The EU Special Representatives. The EU Special Representative for Republic of Moldova.eu.europa. Republica Moldova.Est. Articolul 16 al PA privind Cooperarea pentru soluţionarea conflictului transnistrean stabileşte un şir de măsuri care necesită a fi întreprinse pentru rezolvarea diferendului transnistrean. COMPETENŢE ŞI RESURSE 19 . Articolul 13 din Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova (PAUERM) Consolidarea dialogului politic şi cooperării în probleme externe şi de securitate identifică următoarele domenii de activitate:42 . în respectarea şi promovarea drepturilor omului. Chaillot Paper n. Angajarea activă în consultările trilaterale Moldova-Ucraina – Comisia Europeană privind măsurile de asigurare a managementului şi controlului corespunzător al întregii frontiere a Moldovei cu Ucraina. semnând PA la 22 februarie 2005. p. inclusiv în cadrul Consiliului Europei şi OSCE. Uniunea Europeană a numit un Reprezentant Special al UE (RSUE) pentru Moldova în martie 2005.Colaborarea cu UE în scopul eficientizării instituţiilor şi convenţiilor multilaterale. a fost anunţată Politica Europeană de Vecinătate (PEV) al cărei principal instrument – Planul de Acţiuni (PA) – constă dintr-o listă de obiective pe care statele partenere trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de relaţii mai strânse cu UE. întărind astfel securitatea şi stabilitatea. . probleme regionale şi internaţionale. / http://www. pe aceste probleme.43 Unul dintre domeniile importante de cooperare între Republica Moldova şi UE este Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră (EUBAM). odată cu extinderea UE în Europa Centrală şi de Est. aderând la CSI. RSUE are obiective clare să contribuie la soluţionarea conflictului.europa. / http://www. Astfel.41 Mai târziu. lucrurile s-au schimbat semnificativ.pdf ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. de la caz la caz. în particular a drepturilor minorităţilor şi vor desfăşura consultări. care prin articolul 6 stabileşte un dialog politic între părţi care va întări legăturile dintre Republica Moldova şi Comunitate. . / http://www. inclusiv schimbul efectiv de informaţii despre fluxurile de bunuri şi persoane ce traversează frontiera comună. Republica Moldova. Adriaan Jacobovits de Szeged.int/ comm/external_relations/ceeca/pca/pca_moldova. Iniţiativa 43 Grevi G. dacă va fi necesar.europa. proclamarea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova şi schimbarea opticii politicii externe a Rusiei faţă de Occident. în special a sectorului Transnistrean. prevenirii conflictelor şi managementului crizelor.Dezvoltarea cooperării privind sancţiunile întreprinse de UE. În acelaşi articol 16 al PA este un aliniat care se referă la „realizarea unor noi progrese semnificative cu Ucraina privind problemele existente pe sectorul transnistrean al frontierei. .pdf 42 Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. october 2007. autorităţile de la Bruxelles au trebuit să elaboreze un nou cadru legislativ care urma să facă faţă rigorilor timpului.Dezvoltarea posibilităţii pentru alinierea Moldovei la declaraţiile privind Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) a UE.Purtarea unui dialog activ între Moldova şi UE privind implementarea Strategiei Europene de Securitate.eu/ uploads/media/chai106.pdf . Priorităţile RSUE şi cele ale PEV coincid în general aşa fel.Continuarea şi dezvoltarea dialogului politic şi cooperării cu UE privind Transnistria. consolidând astfel guvernarea globală. creată cu scopul de a realiza obiectivele stipulate în PA. Uniunea Europeană îşi afirmă clar disponibilitatea de participa la soluţionarea acestui conflict. 106. 41 Acordul de Parteneriat şi Cooperare.

„întrebând despre sinceritatea dorinţei Kievului de a adera la UE”. ca şi în cazul extinderii. Acest proiect a fost lansat la Summitul Consiliului European din 7 mai 2009. Op.9.24. p. 45 Украина ввела экономическую блокаду Приднестровья.45 2. prin activitatea sa de zi cu zi. Chaillot Paper n..europa. a lansat un nou proiect numit Spaţiu Unic Economic. Uniunea Europeană a avut o replică dură prin care a criticat poziţia liderilor ucraineni. intelectualitatea. 53 Федулова Н. care ar fi în general orientată spre standardele UE. Răspunsul oficial al Moscovei a luat forma criticii privind „blocada economică”. fapt care are şi o conotaţie politică. implicit. doreşte exportarea ordinii sale normative în statele din afara frontierelor sale. aceste proiecte integraţioniste instituţionalizează o competiţie cu aspiraţiile europene ale unor state din fosta URSS. în general. incluzând Ucraina.pdf 51 Samokhvalov V. este interesată ca şi în viitor elita politică. Belarus şi Kazahstan.36.cit.47 UE. să vorbească limba rusă. inclusiv perspectiva tranziţiei la o nouă generaţie de acorduri de asociere. p. europa. misiune deschisă în noiembrie 2005. Op. / http://www.89. 47 The European Security Strategy 2003-2008. Federaţia Rusă îşi extinde spaţiul său geopolitic şi îşi fortifică poziţiile pe arena internaţională.polit. în special Ucraina.ru/event/2006/03/06/block. c... prezenţa şi eficienţa UE în Europa de Est este slăbită de competiţia din regiune cu Rusia.iss. ISS.69. care va permite formularea unui răspuns solidar la provocările comune.cit. în comparaţie cu extinderea. Potrivit unor opinii. fiindcă această politică a fost elaborată şi introdusă fără nici vreo intervenţie din partea Moscovei şi pentru că statele postsovietice au fost privite în cadrul PEV drept un obiect legitim al politicilor europene.eu/world/enp/ pdf/action_plans/ moldova_enp_ ap_final_en.europa. February 2009. / http://www. facilitarea călătoriilor cetăţenilor din această regiune către UE. Report nr. COMPETENŢE ŞI RESURSE împărtăşeşte dorinţa UE de a face din acest mediu o vecinătatea apropiată a UE.iss. Op. Paris. 2007. UE propune să sprijine într-o mai mare măsură.. p. / http://www. 74. 49 Danilov D. Содружество Независимых Государств.51 Reieşind din acest proiect. economică. 5.81. care au fost înregistrate de autorităţile din Moldova. şi adoptarea standardelor UE.html 46 Samokhvalov V. în What Russia sees.cit.pdf 20 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.. 50 Zagorski A.5.Ucrainei de a găzdui EUBAM. Probleme şi divergenţe în legătură cu „spaţiul comun” Atitudinea Rusiei faţă de PEV a fost.ec.53 Parteneriatul Estic – o altă iniţiativă a Uniunii Europene – a stârnit nemulţumirea Rusiei.46 Moscova a considerat că are drept scop principal apărarea influenţei Rusiei în spaţiul postsovietic. cel puţin acesta fiind punctul de vedere văzut din Rusia. eforturile de reformă ale partenerilor săi.. Acest parteneriat ambiţios prevede adâncirea semnificativă a nivelului de angajare politică. Cel puţin. una negativă. însă nu 44 Samokhvalov V.44 În martie 2006. ed.eu/uploads/media/ ISS_Report_05. nu a fost salutată cu mare entuziasm de Moscova.50 După decizia Ucrainei de a adera la această organizaţie. . precum democraţia şi drepturile omului. Building on common interests. Rusia înţelege dorinţa UE de a crea un mediu prietenos în jurul frontierelor sale. integrarea extinsă în economia UE. Planul de Acţiuni cere aderarea la normele şi valorile Comunităţii.cit. Russia and the shared neighbourhood.11. / http://www. p. prin intermediul unui nou program global de consolidare instituţională şi a unei noi dimensiuni multilaterale. by Alvaro de Vasconcelos. Rusia. iar introducerea PEV a fost privită de către Rusia drept realizarea unui proiect geopolitic rival. Op. aceasta înseamnă că PEV este mai mult percepută în termeni politici sau geopolitici. p. care continuă să gândească în termenii jocului de sumă zero. c. consolidându-şi influenţa sa în cadrul CSI. tinzând spre păstrarea influenţei sale în CSI.48 Acest activism european deranjează Rusia.87. pentru a-şi menţine influenţa în statele CSI. în cadrul parteneriatului. №. Ucraina a adoptat decizia de a permite doar importul şi tranzitarea mărfurilor întreprinderilor din Transnistria. // Мировая Экономика и Международные Отношения.49 Moscova. CSI este văzut drept un instrument de păstrare şi extindere a sferei de folosire a limbii ruse în statele Comunităţii.pdf 48 Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. january 2005. la rândul ei. p.52 Totodată.eu/uploads/media/cp074. Rusia a refuzat să participe în cadrul PEV. Влияние России в странах СНГ: гуманитарный аспект. 52 Федулова Н.

/ http://www. prin diferite metode. privesc rolul politic şi militar al Moscovei nu doar ca parte a unor eventuale soluţii ale acestor conflicte. „vorbesc de la sine despre cum gândeşte el imediat în termeni de sferă de influenţă. după ce a respins la insistenţa statelor occidentale Memorandumul Kozak în noiembrie 2003. este pentru un rol internaţional mai larg în rezolvarea lor. Georgia s-a confruntat cu agresiunea militară a Rusiei în august 2008. europalibera. cis. acordă ajutor acestor lideri.cit. Rusia.76. ca instrument de soluţionare a conflictului transnistrean. Serghei Lavrov. / http://ec. De exemplu. prin neglijarea structurilor de securitate conduse în aceste regiuni de Rusia. deoarece aceasta prevedea pentru Rusia un sistem de pârghii de control politic. La Bruxelles.57 Atitudinea UE şi a Rusiei este diferită şi în cazul aşa-numitelor „conflicte îngheţate” din Transnistria. Rusia insistă asupra susţinerii sale necondiţionate a Tiraspolului. Chiar experţii moderaţi din Rusia susţin ideea că interferenţa UE în afacerile CSI sub forma de mediere sau de pacificare va fi iritantă în relaţiile UE-Rusia.61 Statele CSI care nu s-au aliniat la politica Rusiei faţă de aceste conflicte s-au confruntat cu grave probleme economice sau militare. / http://www. Brussels. p. COM(2008) 823/4.59 Până la războiul din Osetia de Sud din august 2008. dimpotrivă. Abhazia. Op. 3 December 2008. politica Rusiei a fost orientată spre menţinerea situaţiei de status-quo. care prevede respectarea suveranităţii statelor membre.54 Parteneriatul Estic este văzut la Moscova ca o tentativă de a atrage aceste ţări „în zona de influenţă a Bruxelles-ului. Carl Bidt. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.55 Această divergenţă de atitudine faţă de noul proiect al Uniunii Europene este o altă dovadă a incompatibilităţii dintre UE şi CSI.11. 22 Zagorski A. Deşi UE nu se implică direct în soluţionarea acestor conflicte. Osetia de Sud şi Carabahul de Nord.html 56 Устав Содружества Независимых Государств. economic şi militar.62 UE a introdus în februarie 2003 restricţii pentru deplasarea tuturor liderilor regiunii transnistrene în spaţiul comunitar din cauza atitudinii inflexibile. Republica Moldova.by/main. Op. scoţându-le din cea de influenţă a Rusiei”.cit. în care Rusia vede un instrument de menţinere a influenţei sale în fostele republici sovietice.cu condiţia îndeplinirii anumitor cerinţe de securitate. asupra statelor afectate. de asemenea.org/content/article/1617283. ca şi parte de menţinere a acestor separatisme teritoriale. fără niciun amestec din afară. au exacerbat iritarea Moscovei şi au provocat sentimentul de excludere. pe bună drepta54 European Commission. O astfel de atitudine a Rusiei reprezintă o încălcare a articolului 3.europa.eu/ external_relations/eastern/docs/com08 _823_en. Statele UE..aspx?uid=180 57 Parteneriatul estic o cale spre stabilitatea Europei. / http://www. de asemenea.56 O astfel de atitudine îngrădeşte dreptul statelor vizate de PEV de a alege propria lor cale de dezvoltare. stabilirea de modalităţi mai concrete de asigurare a securităţii energetice care să fie avantajoase pentru toate părţile implicate şi creşterea nivelului de asistenţă financiară.cit. care a fost unul din promotorii Parteneriatului Estic. p. Parteneriatul Estic este văzut ca un răspuns la solicitările acestor ţări de a se apropia mai mult de standardele europene şi de a le susţine în promovarea democraţiei. Communication from the Commission to the European Parliament and the Council on Eastern Partnership.minsk. în particular în cazul independenţei Kosovo. Fischer S. 123. deoarece eforturile de soluţionare a conflictului din Balcani conduse de UE.org/content/article/1617283. guvernele locale. a afirmat că declaraţiile ministrului de Externe a Rusiei..html 58 Samokhvalov V. În urma acestui 59 60 61 62 Ibidem.pdf 55 Parteneriatul estic o cale spre stabilitatea Europei. Op. COMPETENŢE ŞI RESURSE 21 . a însemnat pierderea legitimităţii UE în ochii Moscovei. p.24. Ministrul suedez de externe. p. necooperantă şi neconstructivă la negocierile pentru reglementarea conflictului transnistrean. europalibera. Op. Acţiunile UE în fostele republici sovietice. Georgia şi Azerbaidjan. iar acest parteneriat este răspunsul nostru la solicitările acestor ţări de a se apropia mai mult de Uniunea Europeană”. te.60 În legătură cu conflictele nesoluţionate din Moldova. Rusia a depus eforturi pentru a nu admite internaţionalizarea conflictelor şi s-a opus retragerii sale militare din statele menţionate. dar.. cer retragerea bazelor militare ale Rusiei din Georgia şi Moldova.58 Iar. Samokhvalov V.cit. a dreptului inalienabil al popoarelor la autodeterminare şi a dreptului de a dispune de destinul lor. s-a confruntat cu problema embargolului la vin în primăvara lui 2006. p. alineatul 1 al Statutului Comunităţi Statelor Independente.

48. de a schimba orientarea politicii externe a Republicii Belarus. 64 The European Security Strategy 2003-2008. mai ales că.68 Totuşi. UE să devină o putere revizionistă. europa. Recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud de către Rusia a însemnat eşecul politicii de statusquo faţă de conflictele „îngheţate” din CSI. L’Union europeenne parmi les grandes puissances.cit. incluzând acest stat în Parteneriatul Estic. Occidentul. acţiunile Moscovei au fost întreprinse peste o anumită perioadă de timp după consumarea evenimentelor. 3. ar fi creat un lobby antirus în sânul Uniunii. Timp cât energia UE este absorbită de propria adaptare legată de extindere. prin atitudinea unilaterală a UE. însă.77. asta nu exclude posibilitatea ca. 65 Суздальцев А. implicând competiţia de-a lungul liniei jocului de sumă zero.71.66 Pentru oficialii de la Moscova. Moscova a văzut în noul lider de la Tbilisi o ameninţare pentru interesele sale şi stabilitatea din regiune. p. Op. Rusia. 2009. / http://www. Op.64 Din Rusia. extinderea UE în statele care au făcut parte din Pactul de la Varşovia şi republicile baltice.război.5.cit. Rusia urmăreşte politica puterii de status quo care nu va fi în stare să prevină sau să reziste schimbării. Op. atitudinea pozitivă iniţială a Moscovei faţă de UE drept un partener important în domeniul comerţului şi în politica de modernizare a fost umbrită de suspiciunea faţă de rolul UE în ceea ce Rusia percepe şi în continuare drept zonă „naturală” a influenţei sale. a invocat diferite motive pentru a impune embargo la importurile de vin. În timp ce UE a salutat revoluţia din Georgia şi sus63 Тренин Д.. Potrivit unei păreri. Moscova gândeşte total diferit în comparaţie cu UE şi abordează politica internaţională din perspectiva mentalităţii politicii de putere.iss. pentru oficialii ruşi. în special a celei militare. unul dintre cei mai fideli aliaţi ai Moscovei. p. Формирование Российской политики в отношение Белоруссии. După încetarea conflictului armat între Rusia şi Georgia. Paris. Pentru a crea impresia că nu există nicio legătură între economic şi politic. aceasta nu poate fi percepută ca o forţă ce ar atenta la status quo din vecinătatea comună. Nr.eu/uploads/media/UE_parmi_les_grandes_puissances. după exemplul „revoluţiei oranj”. fără o colaborare cu Rusia. Uniunea Europeană a ridicat interdicţia de circulaţie pe teritoriul Uniunii pentru oficialii de la Minsk. În schimb. din perspectiva Rusiei.. De fiecare dată. // Мировая Экономика и Международные Отношения.117. UE şi Rusia susţin forţe politice opuse. p. „Revoluţiile colorate” au adus schimbări semnificative în atitudinea Rusiei faţă de relaţiile sale cu UE. Kremlinul a reintrodus politica de putere în spaţiul de securitate european..pdf 68 Zagorski A. Belarus se abţinea să recunoască independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud. p. doreşte să instituie un control asupra Minskului. 22 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. UE a promis ajutor economic şi financiar pentru Belarus. pentru a „pedepsi” statele care au încercat să abordeze o politică cel puţin independentă faţă de Moscova şi de apropiere de Occident.63 Evenimentele din Caucaz din august 2008 au provocat tensiuni între Federaţia Rusă şi Belarus.. Moscova a recunoscut independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud. ISSOpinion. Conflictul în cazul Belarus este identic ca formă şi realizare cu experienţa Ucrainei şi Moldovei. COMPETENŢE ŞI RESURSE ţine programul de reforme din această ţară. 66 Fischer S. afirmarea UE în proximitatea strategică a frontierelor Rusiei este văzut drept un obstacol al exercitării influenţei sale exclusive asupra statelor vecine. . p. lapte etc.67 UE nu este percepută drept o putere benignă. fapt care ar putea însemna apariţia unei imprevizibilităţi politice în aria frontierei de vest a Rusiei. situaţia este privită altfel. hiver 2008/2009. pe termen lung. Din acel moment. Totodată.cit. 67 de Vasconcelos A.65 De asemenea.

Republica Moldova. uniunea valutară”. iar articolul 11 prevede că „zona de comerţ liber va fi interpretată drept una din etapele de tranziţie la formarea Uniunii Vamale”. a fost semnat Protocol de operare de modificări la Acordul privind crearea zonei comerţului liber. Protocol de operare de modificări la Acordul privind crearea zonei comerţului liber prevede că anumite restricţii ale regimului comerţului liber pot fi implementate în baza unor documente bilaterale. Tadjikistan şi Kazahstan). Astfel. articolul 3 al Acordului privind crearea Uniunii Economice prevede că „uniunea economică presupune libertatea de circulaţie a produselor. capitalului şi forţei de muncă. Pentru realizarea obiectivelor propuse. În acest caz. statele CSI au întreprins mai multe măsuri pentru a dezvolta un regim multilateral al comerţului liber. trebuia să fie una dintre acţiunile principale pentru evoluţia şi dezvoltarea acestei organizaţii. Cauzele eşecului integrării economice a CSI Soluţionarea problemelor economice şi sociale acute ale fostelor republici sovietice.aspx?uid=334 69 Договор о создании Экономического союза. Astfel. implicit stabilirea unui tarif vamal comun în raport cu celelalte state membre CSI. bugetare. a fost semnat Acordul privind crearea Uniunii Economice (documentul a fost ratificat de Republica Moldova la 10 mai 1994). Republica Moldova. Republica Moldova a semnat la 15 aprilie şi a ratificat la 30 decembrie 1994 Acordul privind crearea zonei comerţului liber.70 În sfârşit. vamale etc. Belarus şi Kazahstan. / http://www.ru/online/ base/?req=doc. Imposibilitatea creării a unui spaţiu vamal comun între toate statele CSI a determinat instituirea Uniunii Vamale în 1995 între 5 state ale Comunităţii. deoarece instituirea uniunii vamale între aceste 5 state presupun. la 24 septembrie 1993. Trebuie menţionat şi un alt proiect economic integraţionist între mai multe state CSI. Iar. COMPETENŢE ŞI RESURSE 23 .. impozitelor şi plăţilor echivalente şi restricţiilor cantitative în comerţul reciproc. uniune vamală.69 Articolul 1 al Acordului privind crearea zonei comerţului liber prevede „desfiinţarea taxelor vamale. valutare.by/main. capitalului şi forţei de lucru. SECTorul ECoNomIC 1. 70 Соглашения от 15 апреля 1994 года о создании зоны свободной торговли. În anii 1993-1994. la Moscova. În aşa mod.base=LAW.n=3635 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. Ucrainei.” Articolul 4 al aceluiaşi tratat stipulează că „Uniunea Economică se formează printr-o adâncire graduală a integrării prin asocierea interstatală a comerţului liber. / http://www. în două proiecte integraţioniste diferite. serviciilor. Kîrgîzstan. Comunitatea Economică Euro-Asiatică se impune ca o organizaţie protecţionistă. coordonarea politicilor comerciale în relaţiile cu statele care nu sunt membre ale prezentului Acord”. şi-a asumat un şir de angajamente şi faţă de UE. Este vorba despre întâlnirea din februarie 2003. este implicată. prin diferite acorduri. devenind parte componentă a CSI. la 2 aprilie 1999. ratificat de Republica Moldova la 13 decembrie 1999. coordonarea între state în domeniul politicii fiscale. între şefii de state ale Federaţiei Ruse. practic.consultant. armonizarea legislaţiei în domeniul economic între statele semnatare. prin intermediul cooperării economice şi dezvoltării relaţiilor comerciale între părţile participante în cadrul CSI.III. cis. s-a luat drept exemplu Uniunea Europeană care a obţinut succese importante din perspectiva integrării economice. la Ialta. Aceste documente de bază stabilesc principiile de formare şi funcţionare a Uniunii Economice şi a zonei comerţului liber în CSI.minsk. Belarus. care nu sunt parte a Comunităţii Economice Euro-Asiatice. De asemenea.în baza căreia în 2000 a fost creată Comunitatea Economică EuroAsiatică (Federaţia Rusă. piaţă comună a produselor. la Moscova. serviciilor.

care a spus că se va acorda prioritate dezvoltării relaţiilor bilaterale în baza intereselor comune în schimbul formelor de 71 Лавров считает СНГ неэффективной организацией. în spaţiul post-sovietic. nu exercită o influenţă importantă asupra practicii unei cooperări multilaterale.unde a fost semnată Declaraţia privind formarea Spaţiului Economic European (SEE). a modelelor social-economice. cel mai realist obiectiv în cadrul acestei organizaţii a fost crearea unei zone de liber schimb.72 Deciziile pe problema integrării.75 Aşa după cum arată practica mondială. Kremlinul.380. Statele CSI au interese economice diferite şi diferite modele de organizare a economiei care. Unul dintre principalele scopuri anunţate – integrarea economică a statelor CSI – nu a fost realizat. Общее экономическое пространство государств Содружества: оптимальный формат. Rusia îşi consolidează spaţiul său geopolitc.. . Federaţia Rusă este interesată de păstrarea CSI. SEE urmează să funcţioneze după aceleaşi principii prevăzute de Tratatul privind crearea Uniunii Economice din 1993 şi de Acordul privind crearea zonei comerţului liber din 1994. Fiecare stat îşi are interesele sale. ca orice stat cu ambiţii de mare putere.. ceea ce i-ar fi justificat cât de cât existenţa. fiindcă. din cauza unor motive politice. Fostele republici ale URSS se află la etape diferite a dezvoltării societăţii. serviciilor şi a forţei de muncă. COMPETENŢE ŞI RESURSE colaborare colectivă. în afară de acordurile bilaterale. // Мировая Экономика и Международные Отношения.region38. care nu corespund cu interesele altor state ale CSI. 74 Шумский Н. Содружество Независимых Государств. Содружество Независимых Государств. Mai mulţi lideri ai statelor CSI s-au pronunţat faţă de ineficienţa acestei structuri. şi-a anunţat atitudinea sa faţă de CSI prin declaraţia ministrului apărării Serghei Ivanov (februarie 2001). 75 Федулова Н.html 24 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. la politica vamală: tarife vamale. apoi ne despărţim şi uităm totul. pentru ce este nevoie de CSI? Uitaţi-vă. capitalului.86. 2004. Aceasta presupune un nivel supranaţional de adoptare a deciziilor.. Nikolai Şumski. Op. în special.71 Anterior. sunt diferite din punct de vedere al mentalităţii cetăţenilor săi. Iar. Consolidându-şi influenţa în CSI.cit. proceduri şi structuri vamale.. ministrul de externe al Rusiei. Aceste documente prevăd crearea condiţiilor liberei circulaţii a produselor. Iar Serghei Lavrov. №2. SEE este o încercare de impulsionare a proceselor integraţioniste în spaţiul CSI. c. Se deosebesc după forma structurii politice. modul în care a evoluat această organizaţie ne demonstrează faptul că principalele obiective ale acestei structuri nu au fost realizate. 91. p. Ca şi în cazul cu Comunitatea Economică Euro-Asiatică. Există mai multe cauze care explică această stare de lucruri. Transferarea prerogativelor naţionale către o structură supranaţională se referă. / http:// www. Unul dintre principalele obiective ale creării CSI a fost menţinerea fostelor republici sovietice în zona de influenţă a Federaţiei Ruse. 72 Федулова Н.73 Aceeaşi părere este exprimată şi de un cercetător belorus. este interesat de a avea vecini loiali şi de aliaţi pe scena internaţională. nu există nicio decizie politică sau economică adoptată la cel mai înalt nivel al CSI care ar fi fost realizată”. după ce Vladimir Putin a devenit preşedinte al Federaţiei Ruse. iar în septembrie aceluiaşi an – Concepţia şi Acordul de formare a SEE. Într-un interviu acordat ziarului „Российская Газета” din 18 aprilie 2001.. declara în 2007. Dacă nu există interese economice comune. Odată cu unificarea actelor normative şi legislative şi elaborarea unor regulamente comune. c. spunem ceva. care afirmă că „până acum în CSI în formatul a 12 state (Georgia nu este membră din august 2009) nu a fost creată nici măcar zona comerţului liber – cea mai simplă formă de integrare economică şi primul pas spre un spaţiu economic comun”. semnăm. adoptate în cadrul CSI la nivel de guverne ale statelor şi a conducerii lor politice.87. dar nici el nu a fost materializat.74 Una dintre principalele cauze ale frânării procesului de integrare în CSI este prevalarea politicului asupra economicului. ex-preşedintele Ucrainei declara: „la nivel de CSI noi ne adunăm des. baza şi puterea de atracţie a proceselor integraţioniste o reprezintă doar eficienţa economică. că CSI nu a putut deveni nicio uniune politică. c. s-a încercat un proces de integrare economică între state cu un diferit nivel al dezvoltării industriale şi al reformării economiei de piaţă. Constatăm că la 18 ani de la crearea CSI. 73 Leancă Iu. la rândul lor. părţile vor transfera o parte din atribuţiile lor unei instituţii comune. nicio organizaţie eficientă. Însă. reguli vamale.ru/h/a-78468.

81 Valasek T. când administraţia de la Kiev a insistat asupra regimului de liber schimb. acţiuni netarifare – care reduc la zero eficienţa economică a acordurilor comerciale regionale. 79 Вавилова М. existau restricţii la exportul vinului în vrac şi la exportul de struguri. Шумский. este nivelul de dezvoltare economic diferit al statelor CSI. Россия и Белоруссия: 10 лет интеграционной несовместимости. Federaţia Rusă a interzis importurile produselor lactate din Belarus pe motivul că acestea nu ar corespunde unor standarde stabilite de Moscova..92. 2008. când s-a declanşat aşanumitul „război al laptelui”. с. // Мировая Экономика и Международные Отношения.82 Rusia de mai multe ori a schimbat regimul de import faţă de zahărul din Ucraina. strâns legată de cea anterioară. statele CSI se obligau să realizeze o politică de impozitare comună în baza unificării principiilor şi regulilor de impozitare. cât şi de formă. / Centre for European Reforms. au o economie agrară. acordul nu a fost ratificat de toate statele CSI şi la acest moment are un caracter declarativ. Региональные торговые соглашения в рамках ВТО и аграрный рынок СНГ. 2003. Moscova a refuzat să ratifice acordul de liber schimb cu Ucraina. july 2006. s-a confruntat cu embargoul impus de Rusia în 2006 la exporturile de vin în această ţară. O altă cauză este modelul de organizare economic diferit în statele CSI. În aceeaşi situaţie s-a pomenit şi Belarus la începutul lunii iunie 2009. Chaillot Paper n.eu/uploads/ media/cp091. În statele din Asia Centrală.3. cadre calificate şi un nivel înalt de educare a populaţiei.77 În Rusia din 1992 s-a realizat liberalizarea economiei prin „terapia de şoc”. p.iss.cis. Republica Moldova. 77 Matveeva A. În conformitate cu acest document. 83 Крылатых Э. Însă. Există o discrepanţă importantă între statele CSI în funcţie de diferiţi indicatori economici. cu un important rol al industriei extractive.79 Mai mult chiar. Multe dintre aceste măsuri contravin. Bazele armonizării politicii de impozitare în cadrul CSI au fost puse prin acordul din 13 martie 1992. №. Why Ukraine matterrs to Europe?.14-15.52.. Există deosebiri atât de fond.by/main. Op. p. Строкова О. №.sunt alte cauze ale eşecului integrării economice în CSI. alţi membri ai CSI. Politica Rusiei în Ucraina – şi în general în vecinătatea sa vestică – este de a obţine control asupra infrastructurii din regiune (conductele de gaze şi petrol.21. c. unde statul joacă un rol important în reglementarea economică şi păstrează sectorul public ca măsură de contrabalansare a efectelor negative ale pieţei. p. Ucraina – care au o industrie destul de dezvoltată.84 O altă cauză. 52.. de exemplu.78 Situaţia este similară şi la capitolul politicii de impozitare.6.62. grupările de la guvernare deţin controlul şi monopolul asupra celor mai importante şi rentabile resurse economice ale statului.83 iar în Republica Moldova. până în septembrie 2009. Некоторые налоговые проблемы СНГ и ЕС. după ce a refuzat să semneze Memorandumul Kozak în noiem76 Н. statut recunoscut de UE în 2006. în care nu se admite exercitarea unor măsuri unilaterale. minsk.91. №. COMPETENŢE ŞI RESURSE 25 . // Мировая Экономика и Международные Отношения.80 Astfel. articolului 9 al Acordului privind crearea Uniunii Economice. Ucraina este o ţară cu economie de piaţă. 2006. 80 Крылатых Э. 25. iar Belarus a ales calea evoluţiei. Venitul pe cap de locuitor în Federaţia Rusă este aproape de 16 ori mai mare decât în Tadjikistan şi de 12 ori mai mare decât în Kârgâzstan.europa. Această acţiune a fost o măsură netarifară de nerecunoaştere a calităţii produselor vinicole din Republica Moldova. / http://www. Rusia.. 2007.76. iar puterea economică şi cea politică sunt direct legate între ele. Строкова О. comerţul liber între statele CSI este împiedicat de instituirea unor acţiuni tarifare şi netarifare – limitări la export. rafinării etc. Op. Op. p. 84 Договор о создании Экономического союза. în special statele Caucaziene şi cele din Asia Centrală.pdf 78 Годин Ю. p. EU stakes in Central Asia. p. http://www.81 Mai mult chiar. Printre membrii CSI. importuri tarifare.10. 17.. 82 Samokhvalov V. fapt ce i-a permis să impună anumite restricţii şi cote la exporturile Ucrainei şi să introducă sancţiuni. // Мировая Экономика и Международные Отношения. brie 2003. fără a negocia problemele apărute. poate fi evidenţiat un grup de state – Belarus. care ar împiedica accesul pe pieţele statelor Comunităţii.cit. infrastructură de transport şi de telecomunicaţii.cit. Cele mai aproape de Rusia sunt Kazahstan şi Belarus.aspx?uid=334 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.cit.).

0 70.2 43.1 84.4 84. Aşhabadul întorcându-se spre aşa-numita modalitate asiatică de producţie cu o structură politică corespunzătoare.7 36.4 46. Această constatare demonstrează.0 55. şi a intereselor economice diferite.aspx?uid=14824 26 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. iar la capitolul importuri se Tabelul 5.0 86.2 3.6 41. constituind 95 de dolari.0 60. Canada 4. World Developments Indicators.6 16.minsk.8 16. Federaţia Rusă este liderul detaşat cu o medie de 719 dolari.0 52.6 53. Belarus.6 57.6 33.2 81.9%.7 85 64.0 47.7 85.9 64. Unele state. Franţa 10.3 66.Com ./World-Development-Indicators-2009-eBook.0 39. Printre principalii destinatari ai exporturilor din Azerbaidjan. diesel-ebooks.4 46. Republica Cehă 6.8 19.7 15.8 18. fapt determinat de priorităţile economice specifice. Indicatorii macroeconomici ai statelor CSI (2007) Statele membre ale CSI Аrmenia Azerbaidjan Belarus Kazahstan Kârgâzstan Мoldova Rusia Tadjikistan Тurkmenistan Ucraina Uzbekistan Volumul PIB (miliarde $) 9 33 45 105 4 4 1290 4 13 143 22 Venit pe cap de locuitor (mii $) 2580 2710 4240 4970 610 1130 7530 460 2230 2570 730 Sursa: World Bank.8%. c.7 66.9 15.2 80. COMPETENŢE ŞI RESURSE Федулова Н.9 57.1%.. În CSI. nu figurează niciun stat din CSI (Italia 24.5 82.cis.2 56.1 42.3 63.91. Alte ţări au instituit Uniunea Vamală în 1995.aspx?uid=14824 În sfârşit.2 Import în statele terţe 2007 2008 67. precum Republica Moldova şi Ucraina.cis.4 66.6%.9%). după cum afirmă unii cercetători ruşi.1 35.8 45. se atestă o micşorare a comerţului între state.2 54.5 85. în baza căreia în 2000 a fost creată Comunitatea Economică Euro-Asiatică (Federaţia Rusă. reprezintă cel mai radical exemplu al incompatibilităţii cu fostele republici sovietice. Germania 10.3 32. .8 în statele terţe 2007 2008 69. SUA 17. html - Situaţia este similară şi la capitolul salariului mediu pe economie în statele membre ale CSI. de structura lor economică şi de aşezarea lor geografică.5 17. Salariul mediu pe economie în statele membre ale CSI (în dolari) Statele membre ale CSI Аrmenia Azerbaidjan Belarus Kazahstan Kârgâzstan Мoldova Rusia Tadjikistan Тurkmenistan Ucraina Uzbekistan decembrie 2007 345 271 369 554 162 233 757 66 332 decembrie 2008 382 360 455 597 185 289 719 95 264 Sursa: www.3 84. o altă cauză constă în interesele diferite ale statelor CSI.3 33. Tadjikistan şi Kazahstan).4 59.7 67.8 96.0 13. În cadrul unor acorduri comerciale regionale are loc. / http://www. Tabelul 4.by/main. Содружество Независимых Государств.7 63.7 31. Kârgâzstan.8 43.0 85. fapt care presupune racordarea acestor state la standardele europene.2 83.2%. Din tabelul 3 se vede că cota comerţului intracomunitar este mai mic decât cel cu statele terţe.4 43.85 Contactele internaţionale ale acestui stat se reduc la vânzarea gazelor naturale. intensificarea legăturilor comerciale între părţile componente. au declarat despre intenţia lor de a adera la Uniunea Europeană. totodată.5 39.2 în statele CSI 2007 2008 33. de regulă.8 56.8 Sursa: www.3 35. din cauza motivelor enumerate mai sus.by/main.2 68.3 36.Cota parte a comerţului între statele CSI şi cota lor parte în comerţ cu statele terţe în operaţiuni de importuri-exporturi în 2008 (în procente) Export Statele membre ale CSI Аrmenia Azerbaidjan Belarus Kazahstan Kârgâzstan Мoldova Rusia Tadjikistan Тurkmenistan Ucraina Uzbekistan CSI în statele CSI 2007 2008 30.6 46..4 53.0 62. Iar Turkmenistan. şi ineficienţa practică şi logică a CSI. iar în Tadjikistan se atestă cel mai mic salariu pe economie din CSI.2 27.5 15.8 71.0 29.0 44.3 15..8 72.minsk.0 37.7 34..0 14.5 60.6 53.2 28.Tabelul 3.

În lume nu există exemple de integrare economică reuşită a statelor cu structuri economice diferite şi cu un nivel jos al dezvoltării industriale. în această perioadă.3% în total importuri. S u r s a : w w w.html 27 . la nivelul de liberalizare a activităţii economice. care presupun crearea proprietăţii private şi a iniţiativei antreprenoriale.9%.8%).int/ comm/external_relations/ceeca/pca/pca_moldova.2%. m i n s k .8.3%. Import 17. Germania 8. în opt luni ale anului curent.1 milioane USD (9.europa. a semnat Acordul de Parteneriat şi Cooperare cu Uniunea Europeană în noiembrie 1994. Ucraina se află în topul ţărilor de unde Republica Moldova a importat. modificările titlurilor pertinente ale prezentului Acord.5%. Deşi CSI a încercat să copieze modelul UE. putem spune că există deosebiri importante la nivelul de reforme economice. c i s . Iar. articolul 20 prevede „implementarea măsurilor întru îmbunătăţirea convergenţei în domeniile cheie ale legislaţiei RM cu legislaţia UE. aspx?uid=14824 86 www.8 – Comerţul cu statele Diagrama 2. COMPETENŢE ŞI RESURSE terţe. iar cele din ţările CSI – 721.6 milioane USD. importurile de mărfuri provenite din ţările Uniunii Europeană în Republica Moldova au atins valoarea de 865. Turcia 18. Evidenţiem doar câteva dintre obiectivele-cheie ale acestui parteneriat. în particular în sectoarele identificate în prezentul Plan de Acţiuni”. Articolul 4 prevede că „Părţile se angajează să examineze.5%).pdf ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. Incompatibilitatea integrării simultane în CSI şi UE Republica Moldova.2% în totalul importurilor.6% în total exporturi.1 milioane USD (cu o pondere de 13.cia.87 Republica Moldova a semnat cu UE la 22 februarie 2005 Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova (PAUERM).2. China 6. b y / m a i n .” Iar articolul 14 stipulează că „produsele importate de pe teritoriul unei Părţi pe teritoriul celeilalte Părţi nu vor fi supuse direct sau indirect taxelor interne. în particular ale Titlului III şi ale Articolului 48 privind instituirea unei zone de liber schimb între ele. mărfuri în valoare de 276. 82. Marea Britanie 6. Acest fapt împiedică apropierea economică a statelor din CSI. urmată de Rusia – 199.2%. a creării mecanismelor funcţionării economiei de piaţă. Ucraina 5. România – 189. mai ales atunci când Republica Moldova va avansa în procesul reformei economice. aderând la CSI.gov/library/publications/the-world-factbook/index. Diagrama 1. 2.3%. lipsa reformelor economice şi discrepanţele importante la nivel de dezvoltare economică explică eşecul integrării economice a CSI.5%. Astfel. 72. Italia 4. În conformitate cu datele Biroului Naţional de Statistică. Export În concluzie. care intrat în vigoare la 1 iulie 1998. / http://www. articolul 28 al PAUERM se referă la „Identificarea în co87 Acordul de Parteneriat şi Cooperare. 27.atestă următoarea situaţie: Rusia 18. Astfel. care stabileşte noi obiective în relaţiile dintre părţi.3 milioane USD cu o pondere de 43.86 Doar Kârgâzstan şi mai puţin Belarus au o activitate comercială mai intensă în cadrul CSI.2%.2 – Comerţul intracomunitar. iar cele destinate ţărilor CSI – 36. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE–27) au deţinut o cotă de 53.6 milioane USD (10%). sau oricăror altor impozite interne în afara celor aplicate direct sau indirect produselor naţionale similare”. cota acestora constituind de 36.eu.

93 Dacă la o fază iniţială a relaţiilor Republica Moldova – Uniunea Europeană această contradicţie de fond nu este în evidenţă. practic. Acordul de Parteneriat şi Cooperare.91 Republica Moldova este membră a CSI. 28 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. 94 Tratatul de Aderare a României şi Republicii Bulgaria la Uniunea Europeană. ipotetic vorbind. să-ţi armonizezi legislaţia. fiind supus unei analize de către experţi occidentali din perspectiva compatibilităţii acestui document cu viitoarele angajamente care ar rezulta din apartenenţa Republicii Moldova la UE. a scos în evidenţă un şir de discrepanţe şi de contradicţii. / http://www. Astfel. Protocolul privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi României în Uniunea Europeană. odată ce au aderat la UE.90 Drept rezultat. Cel mai recent exemplu este cazul României şi a Bulgariei care. considerăm totuşi că există o incompatibilitate semnificativă între statutul de membru al CSI şi calitatea de membru al UE. între UE şi CSI. atunci în cazul. teoretic şi practic. 980/2005 şi a Deciziei 2005/924/CE a Comisiei.europeana.europa. confirmă nocivitatea prezenţei Republicii Moldova în CSI.eu/world/enp/pdf/action_plans/ moldova_enp_ ap_final_en. Op.cit. / http://www.108. aderarea Republicii Moldova la Uniu88 Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. Ukraine and its relationswith the EU in the context of the European Neighbourhood Policy în Ukraine: quo vadis?.94 O altă opinie exprimată în sensul incompatibilităţii integrării simultane în UE şi CSI îi aparţine politologului Oleg Serebrian care. În această situaţie. prin faptul că nu oferea Republicii Moldova o finalitate clară a relaţiilor sale cu UE în sensul aderării treptate la aceasta din urmă.pdf 91 Idem. actualul ministru de externe al Republicii Moldova.381. Republica Moldova va trebui să opteze. Op.92 Leancă explică că este imposibil. aderarea la CSI a limitat posibilităţile Republicii Mol92 Leancă Iu. february 2008. Iar. al demarării negocierii de aderare la UE. p.cit. din cauza legăturilor între interesele politice şi cele de afaceri.. p. inclusiv din Acordul central european de comerţ liber. p.90.htm 95 Serebrian O..95 De asemenea.europa. să-ţi ajustezi standardele concomitent la două sisteme diferite. Republica Moldova şi-a luat. deseori reflectând interesele specifice ale elitei de la putere din Ucraina. inclusiv prin consultări cu producătorii şi exportatorii”. acelaşi timp de angajamente faţă de ambele proiecte.89 Acest nou regim comercial oferă accesul liber de taxe şi fără cote ale tuturor produselor originare din Republica Moldova pe piaţa UE. fără a efectua o analiză transparentă şi explicită a costurilor şi beneficiilor în legătură cu procesele integraţioniste pe care le urmează faţă de diferiţi vectori sau chiar o evaluare de compatibilitate a integrării simultane cu UE şi blocul condus de Rusia. COMPETENŢE ŞI RESURSE nea Europeană reprezintă unul din obiectivele principale ale acestui stat. Consiliul de Miniştri al UE a adoptat Regulamentul privind introducerea Preferinţelor Comerciale Autonome pentru Republica Moldova. . 16.iss. Chişinău 2004. însă. Ucraina a intrat într-o serie de înţelegeri cu diferiţi parteneri.mun a sectoarelor industriale prioritare în vederea aproximării legislaţiei (şi o eventuală includere într-un Acord de Evaluare a Conformităţii şi Acceptare a Produselor Industriale. ro/comunitar/tratate/tratatul%20de%20aderare%20al%20romaniei%20la%20ue%201%20tratat. Iurie Leancă. drept exemplu este adus Acordul privind crearea pieţei agrare comune semnat în CSI care. Politică şi geopolitică. Chaillot Paper n. au fost obligate să se retragă din orice acord de liber schimb încheiat cu ţări terţe.eu/ uploads/media/cp108. Deşi există păreri diferite.381. Republica Moldova a avut un comportament similar cu cel al Ucrainei care. Republica Moldova ar trebui să-şi anunţe ieşirea din acordurile semnate. cu excepţia unui număr limitat de produse agricole extrem de sensibile pentru piaţa internă a UE.pdf 89 Regulament al Consiliului de introducere a preferinţelor comerciale autonome pentru Republica Moldova şi de modificare a Regulamentului (CE) nr.ec. potrivit lui Serebrian. infirmă într-un studiu ideea integrării simultane a Republicii Moldova în ambele direcţii. a semnat şi ratificat documentele cu privire la uniunea vamală şi zona comerţului liber. Semnând diferite documente cu UE şi în cadrul CSI. / http://www. 21 ianuarie 2008. au creat un puternic stimul pentru menţinerea unor legături economice apropiate cu Rusia.88 La 21 ianuarie 2008. 93 Leancă Iu. Totodată. p. Documentul în cauză reprezintă oficializarea finală a deciziei anunţate anterior de instituţiile comunitare şi lansează o abordare nouă în relaţiile comerciale moldo-comunitare. 90 Wolczuk K. potrivit lui Serebrian. demonstrează această idee dintr-o perspectivă geopolitică. ACAA. după modelul statelor baltice. cu menţiunea ca toate condiţiile să fie acceptate şi îndeplinite).

44. a fost în consonanţă cu declaraţia lui Verheugen./REGULAMENT_ ATP. Nicolai Zlenko. această variantă de cooperare în cadrul SEE este. fiscal. contravine intenţiilor Chişinăului de creare a zonei comerţului liber cu Uniunea Europeană. Aprofundarea integrării economice a Republicii Moldova în CSI. incompatibilă cu acordul de parteneriat între Ucraina şi UE şi cu ambiţiile europene ale Ucrainei. restricţiile cantitative la import. garantând astfel fiecărui 96 Ibidem. COMPETENŢE ŞI RESURSE 29 . gov. Ucraina nu va putea face parte din piaţa unică europeană care este. iar ajutorul acordat de organismele financiare internaţionale era condiţionat de anumite reforme care veneau în contradicţie cu modelele de management şi de reformă a sistemelor economice acceptate în CSI. practic. cum ar fi. Toţi membrii uniunii vamale aplică un tarif vamal comun şi au o politică comercială comună în ceea ce priveşte mărfurile provenite din statele terţe. dintr-o zonă cu aceleaşi principii de existenţă în domeniul vamal. 97 Тиммерманн Х. Până la aderarea României la Uniunea Europeană. la 1 ianuarie 2007. prin definiţie. extinderea din 2007 nu a avut efect pentru Republica Moldova. fapt care ar contravine documentelor semnate în cadrul SEE. 98 Тиммерманн Х. / www. Zlenko a declarat că Ucraina exclude crearea structurilor supranaţionale şi a valutei comune şi este interesată să participe în cadrul SEE. // Мировая Экономика и Международные Отношения. În ansamblu. Aici putem aduce exemplul României după aderarea sa la UE. nu are voie. tot o piaţă protecţionistă datorită politicii vamale care este una dintre fundamentele Uniunii şi este esenţială pentru existenţa pieţei unice europene care nu poate funcţiona corect fără reguli comune aplicate uniform la toate graniţele externe ale Comunităţii.. două uniuni valutare diferite sau politici comune diferite. două uniuni vamale separate.98 Uniunea vamală vizează o integrare economică fără restricţii în interiorul graniţelor UE.md/img/european. Op. Ucraina. servicii şi forţa de muncă. Scopul acestei organizaţii este de a armoniza normele legale ale statelor în domeniul vamal.55.97 Fiind parte a unui regim cu o politică vamală unică. dar a avut un impact negativ asupra unor produse cheie de export din această ţară spre România. participând la uniunea vamală europeană şi. să impună anumite restricţii la import pe piaţa europeană. capital. de orice gen.99 Este greu de presupus că Republica Moldova poate să facă parte din două Uniunii Economice care presupun crearea a două pieţe diferite de mărfuri. Este vorba de reacţia lui Günter Verheugen faţă de întrunirea de la Ialta din august 2003 între şefii de state ai Federaţiei Ruse. financiar şi valutar. şi unii oficiali europeni. politice şi de securitate europene. Potrivit lui Verheugen. care ar presupune intrarea în orice gen de uniune vamală. Republica Moldova avea un regim de liber schimb cu România. 99 Regulament al Consiliului de introducere a preferinţelor comerciale autonome pentru Republica Moldova şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. la rândul ei. Belarus şi Ucraina cu privire la dezvoltarea unor relaţii economice mai strânse în cadrul Spaţiului Economic European (SEE). с.96 În acelaşi context s-au exprimat.6. de exemplu. Ipotetic vorbind. membru maximum de avantaje provenind din această piaţă.55. politica vamală comună a Uniunii Europene trebuie să protejeze interesele UE prin diferite instrumente. Украина и Белоруссия: «новые соседи» Европейского Союза.cit. p. Reacţia ministrului de externe al Ucrainei. făcând parte în acelaşi timp.mfa.. ex-comisar pe problema extinderii. pierde posibilitatea de a purta independent negocieri pe problema comerţului liber cu oricare alt subiect. taxe vamale diferite. deoarece statul care este membru al unei uniuni vamale. 980/2005 şi a Deciziei 2005/924/CE a Comisiei. 21 ianuarie 2008. indirect însă. 2004. Obiectivele uniunii vamale sunt de a asigura protecţia întreprinderilor din UE în toate sectoarele şi de a înconjura ca o barieră piaţa internă. №.dova de a participa la activitatea organismelor economice. p. doar în măsura în care aceasta este compatibilă cu aspiraţiile europene ale Kievului. Totodată.doc ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA..

tarife pe bază de costuri de producţie. . . Toate aceste caracteristici au contribuit la crearea unei paradigme energetice tradiţionale în relaţia guvern-industrie. p. Monopolurile naturale. putem distinge trei etape. COMPETENŢE ŞI RESURSE lungă de timp. Acest model a funcţionat o perioadă 100 Despre politica de energie a Uniunii Europene. Structura acestui model este dictată de: 101 . gazul şi. fie concesionate de acesta.reglementări în detaliu.IV.accesul la reţea şi infrastructură. guvernele vest102 Ibidem. guvernele naţionale au considerat implicarea lor totală în sectorul de energie ca fiind o practică normală. . Costul incompetenţei sau al unor judecăţi greşite a fost întotdeauna plătit de consumatori. care funcţionează într-o configuraţie tehnic centralizată. .operare integrată pe verticală. într-o măsură mai mică. fie ca energie electrică.lipsa oricărei forme de concurenţă. În evoluţia spre noul tip de reglementare. petrolul.4. 30 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. .libertatea de a investi în activităţi concurenţiale (în locul planificării centralizate). . ceea ce permite integrarea facilă pe verticală. Vechile abordări în acceptarea necondiţionată a deciziilor luate centralizat nu au mai funcţionat după anii ’90. de caracterul strategic pentru orice economie al sectorului de energie. Structura energetică a Uniunii Europene Reieşind din particularităţile industriei energetice. încep să se destrame şi să se reorienteze spre clienţi şi competiţie. .adaptarea la tehnologia informaţiei. p. . sub formă de monopoluri. . fie ca resursă primară. motiv pentru care s-a simţit nevoia unui control strict guvernamental. a diferitelor activităţi. fie sub controlul acestuia.separarea activităţilor. fie proprietate de stat. În perioada postbelică. în dubla lor calitate de consumatori şi plătitori de impozite.drepturile exclusive de a construi şi opera în sectorul energetic. în nici una din fazele de operare ale sistemului de energie. pentru a permite concurenţa ori de câte ori este posibil (în locul integrării pe verticală). rolul esenţial pentru comunitate pe care îl joacă energia. 2003. Un alt neajuns important a fost determinat de faptul că cei care planifică.supravegherea sistemului de către regulatori independenţi (în locul guvernului). ce se poate descrie sub forma unui model de organizare care implică controlul central asupra unei reţele de energie primară şi finală. Controlul statal în domeniul energetic reiese din următoarele: 100 monopolul natural pe care îl constituie activităţile de transport şi distribuţie în cadrul sectorului de energie. fie ale statului. acumulând însă nemulţumirea tot mai evidentă a consumatorilor faţă de faptul că. Iaşi. conduc şi operează sistemul. Relaţia tradiţională guvern-industrie în domeniul energiei este afectată în ultimul timp de unele schimbări structurale.5. Reglementarea centralizată este înlocuită de reglementarea prin competiţie. . care a dominat timp de decenii. . ENErgIa 1.grad ridicat de planificare şi control strict. ei nu sunt parte la procesul de luare a deciziilor.libertatea de a contracta la tarife competitive (în locul tarifului fixat). Caracteristicile noului tip de abordare sunt diferite. şi anume: 102 . în special energia electrică. 101 Idem. care sunt descrise în cele ce urmează. nu-şi asumă niciun risc şi nu suferă dacă greşesc.

printre obiectivele lor. Anumite structuri de funcţionare care existau izolat. deschise către piaţă. au început să apară în Marea Britanie şi SUA încă din anii ’70. care acordă o mare prioritate mediului). ci doar unele componente ale acestuia. pentru ca într-un viitor să creeze piaţa liberă. au fost create. Popescu I. Au fost iniţiate programe costisitoare pentru construcţia de centrale nucleare şi s-au alocat subvenţii pentru energiile alternative. Adepţii noii abordări. Totuşi. La mijlocul anilor ’80. În acest sens. în special în SUA. Controlul de stat asupra sectorului energetic a început să cadă. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. Având în vedere rolul dominat al statelor în politica de energie la acea vreme. dacă nu neapărat. noua gândire a început să câştige tot mai mulţi adepţi. Drept urmare. p. S-a creat Agenţia Internaţională a Energiei. Politici europene. s-a recurs la soluţia proprietăţii publice şi/ sau a controlului public. lărgind numărul actorilor din sector şi încurajând concurenţa.107. iar pentru evitarea abuzului de putere. 2003.eu/cache 103 Profiroiu M. sectorul de energie. cel puţin o aspiraţie şi un nou principiu de organizare. 103 Diagrama 3. Bucureşti. cel danez. Electricite de France şi Gaz de France în 1946. Schimbările structurale din anii ’90 în domeniul energiei au creat o mare diversitate în abordarea politicilor în domeniul energetic de către statele UE. COMPETENŢE ŞI RESURSE 31 . după extinderea UE din anii 2004-2007. În acelaşi timp. primele tratate al Comunităţilor Europene nu au inclus. 2006 (% echivalent în tone de petrol) U � � �� � �� G �� � ��� ��� 1 3 �� 4 2 0 �� 6 E � ��� � ��� �� ���� � � 1 4 �� 7 � � ��� ���� ��� �� � 2 1 �� 9 E � ��� � � � �� � ���� 2 9 �� 4 Sursa: Eurosat. s-au întrebat dacă acest tip nu s-ar putea extinde. reprezentate prin producători independenţi care furnizează energie în reţele publice. a mai apărut şi problema includerii noilor membri în sistemul energetic al Uniunii Europene. Producţia de energie primară în UE-27. au început să apară C �� politicile naţionale de energie şi agenţiile de implementare. În plus. între altele. o realitate pentru toate statele. Crizele energetice din anii ’70 ai secolului trecut au dus la intervenţiile statelor industrializate în sectorul energetic.europene au considerat că în reconstrucţia lor un rol esenţial trebuie să-l aibă energia şi de aceea acest sectorul va fi integral controlat de stat. spre exemplu. / http://epp. de aceea capacitatea guvernelor de a interveni în politica de energie a început să fie pusă la îndoială. cu scopul de a supraveghea alocarea resurselor financiare şi a încuraja diversificarea formelor alternative de energie. ENEL în 1962 în Italia.ec. putem evidenţia mai multe modele: modelul francez (sistem centralizat).. Industriile au fost naţionalizate. modelul britanic (sistem liberal) şi modelele cu elemente specifice (cum ar fi. unele intervenţii planificate în acest mod tradiţional s-au dovedit grăbite sau chiar nefolositoare. Coexistenţa paralelă a celor două abordări – tradiţională şi de piaţă – în din anii ’90 a devenit.europa. Pe agenda politică europeană a apărut o nouă problemă – siguranţa alimentării cu energie.eurostat.

0 1.6 10.2 3.1 9.3 0.0 1.8 3.0 1.0 440.8 436. Popescu I.5 4.7 13.0 0.5 15.3 4. .1 133.2 1.7 78.0 1. p111-119.6 27.4 2004 923.3 223.7 28.6 10. cum ar fi Energie.5 1998 940.0 1997 962.7 25.1 26.1 1.3 0. Producţia de energie primară (echivalent în milioane tone de petrol) 1996 971.7 25.0 4.0 10.5 136.6 27.0 3.7 2002 933.4 11.4 28.7 58.1 29.7 8.0 11.0 1.1 30.1 0.3 77.1 3.9 4.8 3.6 78.4 135.0 27.6 26.9 2.1 28.1 28.2 32.5 10.4 6.7 30.8 60.3 131.8 5.9 28.6 2.2 6.0 1.2 1.3 16.3 225.8 32.6 234.0 12.4 26.5 10.5 30.0 32. Elaborarea legislaţiei şi programelor specifice în domeniul energiei au început să fie elaborate de către UE anii ’80 ai secolului trecut.3 3.3 3.1 60.2 3.4 3. .5 3.2 2.4 459.0 51.7 79.0 4.9 3.7 23.2 0.6 32. UE a elaborat câteva programe specifice domeniului.3 0.0 8.4 31.2 2000 933.1 34.1 3.1 33.0 3.6 3.6 12.2 451.9 31.8 134.0 13.9 10.3 10.5 13.7 2.6 4.3 0.5 78.2 202.2 1.3 135.Tabelul 6.0 0.1 11.6 10.9 32.6 28.2 254.0 1.6 27.cit.4 14.2 15.7 29.5 133.0 11. în realizarea acestui obiectiv.5 11.8 206.2 2.8 0.8 27.9 13.8 0.8 223.1 10.4 15.1 74.1 0.1 10.1 0.0 1.6 2.9 33.1 135.7 11.5 30.4 31.6 27.7 1.5 4.8 9.1 11.1 0.4 2005 891.7 134.1 10.9 27.2 9.8 1.4 0.4 33.6 3.1 2001 933.8 29.7 3.9 13.5 0..2 0.1 10.8 65. UE a elaborat un alt document energetic strategic – Cartea Verde „Către o strategie europeană privind siguranţă alimentării cu energie”.0 29.6 3.5 238. În 1986.1 10.0 11.sisteme cu energie competitive.9 12.7 86.4 82. În 1994 au fost semnate.1 6.5 2006 871.7 4.5 3.2 30.1 0.0 4.0 1. .2 209.3 27.0 30.9 8.3 17.5 448.0 1.9 24.1 6.8 9.4 4.0 131.4 3.4 0.5 99.3 30.5 228. Comunitatea Europeană a emis o rezoluţie care prevedea măsuri comune de evitare a crizelor energetice.7 128. 32 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.2 3.7 0. de către ţările europene şi din afara Europei.8 33.8 4. / http://epp.2 67.9 3.2 27.7 138. Comisia Europeană a adoptat acest document privind securitatea alimentării cu energie a statelor membre (la acel moment.3 127.7 3.2 10.7 277.3 183.6 79.7 4.3 28.8 Parte în EU-27.0 1.2 7.105 Conflictele dintre Federaţia Rusă şi 105 Ibidem.8 3.4 243.5 31.9 11.4 6.4 10.eu/cache Obiectivele generale ale politicii UE în domeniul energetic se referă la următoarele:104 .6 3.9 62.3 15.6 3.0 3.0 4.4 9.5 435.6 9.5 3.1 12.3 9.5 3.4 1.7 23.2 32.5 27.8 3. Companiile străine au acelaşi statut ca şi cele naţionale.2 4.1 - EU-27 Spaţiul european Belgia Bulgaria Cehia Danemarca Germania Estonia Irlanda Grecia Spania Franţa Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Marea Britanie Croaţia Turcia Islanda Norvegia Eleveţia Sursa: Eurosat.9 5.6 2.3 32.6 32.8 31.1 3.5 10.6 1999 942.0 125.4 28.2 17.2 442.1 3.5 3.2 29.8 32.3 20.9 1.7 3.6 133.6 3.2 2.4 0.4 6.1 11.8 0.6 13.2 3.5 1.0 10.1 13.protecţia mediului.9 131.3 258.6 15.siguranţa alimentării cu energie.5 261.9 9.8 31.7 10.2 1. mediu şi dezvoltare durabilă sau Energie inteligentă pentru Europa.0 1.1 26. COMPETENŢE ŞI RESURSE ale în domeniul energiei. Carta Europeană a Energiei şi Tratatul Cartei Energiei.0 14.8 4.8 9.8 2.4 97.3 60.1 1.4 30.7 10.1 0.9 0.7 3.1 0. dar şi viitoare) până în anul 2030.1 3.2 27.9 4.0 262.7 212.0 137.0 269. în schimbul fondurilor şi al tehnologiilor moderne.4 448.8 23.4 9.7 3.8 3.2 0.9 30.europa.6 31.1 30.6 208.eurostat.5 236.8 28.2 131.6 14.5 2.4 10.5 59.1 2.2 15. diversificarea formelor de energie.1 8.9 9. 2006 (%) 100.0 269.7 0.7 13.4 3.5 20.0 3.7 0.7 5. reducerea importurilor şi flexibilitatea sistemului energetic.0 434.2 446.1 10.0 0.8 10.4 9.8 9.8 32.7 33.2 2003 927.1 458..2 9.9 3.4 135.6 3.7 21.6 76.2 135.1 0.0 1.7 0.0 2.9 32.2 138.4 3.5 9. Op.109.7 9.0 1.2 34.5 6. care au drept scop primordial reglementarea relaţiilor comerci104 Profiroiu M.4 3.2 57.3 30. Ulterior.7 24.7 132. p.4 61.6 11.4 0.2 2. În 1995.1 32. Prevederile permit accesul ţărilor din vestul Europei la resursele energetice din est.6 11.9 3.ec.7 13.5 233.0 12.1 10.8 3.1 31.

necesităţile energetice ale Uniunii Europene nu vor putea fi acoperite fără resursele care pot fi oferite de Rusia. / http://www.9 100. oecd.6 110.să reducă dependenţa de gaze şi petrol şi orientarea spre energiile neconvenţionale.îşi propune să reducă emisiile poluante cu 30% până în 2020.5 45. / http:// www. când expiră Protocolul de la Kyoto.8 104.8 25. ar trebui să realizeze obiectivul reducerii cu 30% a emisiilor lor de gaze cu efect de seră în cadrul unui nou acord internaţional. legate de tranzitarea petrolului şi gazului spre statele Uniunii Europene.6 53.9 19.5 493.org/h ome/0. Cum era şi de aşteptat. Tabelul 7.0 9. Deşi s-a declarat că noua strategie. strategia de securitate energetică a UE a fost şi este criticată de reprezentanţii Gazprom. În acelaşi timp. spre 106 Noua strategie energetica a UE: reducerea consumului si trecerea la energie nucleara.7 35. a determinat Bruxelles-ul să-şi intensifice politicele de autonomizare energetică.0 0. de asemenea.htm care tind să înclină Franţa şi Germania.0 1.7 91.Ucraina şi Belarus. dar mai ales Italia. pentru investiţii în energiile regenerabile (electricitate. Comisia pledează.1 12.1 38.2 66.7 11.6 9.5 Total importuri 485. Comisia Europeană a dat o publicităţii o nouă Strategie privind Securitatea Energetică a ţărilor europene.html În 2008.6 61./ Report-of-the-first-two-years-in-PFE/ Tabelul 8. COMPETENŢE ŞI RESURSE 33 . /http://www. cu scopul de a 107 Gazprom nu vede cu ochi buni strategia energetica a UE. au fost propuse măsuri care să ducă la reducerea dependenţei faţă de furnizorii externi. până în 2020. care consideră că principala preocupare a oficialilor europeni în domeniul energetic ar fi trebuit să fie o relaţie privilegiată cu Rusia şi nu căutarea altor parteneri sau a altor resurse.se/.2 101. Importurile de petrol ale UE-15 (în milioane de tone) Originea 2000 2002 123.0 Sursa: Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare. Furnizorii de gaze naturale ai UE-25 Ţară Rusia Algeria Norvegia Altele % din importul total 50 23 22 5 Sursa: EU figures in Energimyndigheten (2006). Pe scurt. a căror pondere va ajunge la 20% până în 2020. care sunt vitale pentru supravieţuirea energetică a UE.7 34. pentru energia nucleară. Comisia mai pledează pentru economii serioase la energie şi.9 2003 140.. Totodată. . emisiilor de dioxid de carbon şi independenţei energetice.2987.7 104. Executivul european mai consideră că ţările dezvoltate. biocarburanţi). Comisia Europeană a început elaborarea unor noi politici energetice.en_2649_201185_1_1_1_1_1. noua strategie doreşte să impună o politică comună în acest domeniu pentru toate membrele UE.0 20.7 94. prin conductele ruseşti.hotnews. în frunte cu cele 27 de state membre ale Uniunii.5 Orientul Mijlociu 13.107 Rusia porneşte de la premisa fermă că.. nu va fi îndreptată împotriva intereselor ruseşti.energimyndigheten.1 Alţii 121.0 2004 Fosta URSS 89.5 Norvegia 114. în detrimentul relaţiilor bilaterale din domeniul energetic.5 30. Din anul 2006. noua strategie energetică presupune următoarele:106 . care cuprind propuneri referitor la creşterea utilizării combustibilului alternativ şi la reducerea consumului energetic.5 Iran 35. ţară ce depinde peste 80% din necesar de importurile de resurse energetice „din afară”.ziare. pe fondul modificărilor climatice. dar într-o manieră prudentă şi indirectă. UE înţelege foarte bine că relaţia cu Rusia este una foarte deficitară şi imprevizibilă şi de aceea Uniunea Europeană trebuie să se consilieze şi consolideze în direcţia unei creşteri a gradului de autonomie energetică a UE faţă de partenerii estici.5 Ponderea % în 2004 158.9 7.7 513.html ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. cu caracter „autarhic-autonomă”. noile măsuri au fost luate pe fondul neliniştii şi problemelor provocate de întreruperea livrărilor de gaze şi petrol din Rusia.8 Arabia Saudită 65. enumerându-i avantajele din punct de vedere al costurilor.0 17.7 472.9 49. / www. Indiscutabil.ro/stiri-arhiva-1130045noua-strategie-energetica-reducerea-consumului-trecerea-energie nucleara.1 Libia 45.com/Analiza_Gazprom_nu_vede_cu_ ochi_buni_strategia_energetica_a_UE-496519. în special. care să intre în vigoare în 2012.

cu alte cuvinte. lumea a cunoscut o fluctuaţie bruscă a preţului de hidrocarburi. 108 Comisia Europeană publică noua strategie ue de securitate energetică.turkishweekly. Din punct de vedere formal. În general. iar elementele ei sunt determinate de interesele de scurtă durată şi nu de cele ale unei economii de piaţă funcţionale. Acest lucru trezeşte o legitimă îngrijorare în ceea ce priveşte securitatea energetică a Europei. evitându-se teritoriul rusesc. Rusia a utilizat pârghia energetică în scopuri de şantaj pentru a pedepsi Georgia pentru politica sa externă de orientare pro-vestică. / http://www. 3. Sau.shtml . Noua strategie energetică are drept scop sporirea securităţii energetice a UE prin diversificarea surselor energetice. el rămâne în continuare unul centralizat. 4 February. de legăturile personale ale instituţiilor informale în cadrul statului. În anii 2006-2009. 34 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. 2.ru/215/271/933/index.111 elaborată în 2003. Totodată.realeconomy. php?id=2460 111 Энергетическая стратегия России на период до 2020 года. Un inel energetic mediteranean – reţelele europene de gaze şi electricitate vor fi extinse pentru a conecta Europa de nordul Africii şi proiecte vizând energia solară şi eoliană. în special.110 Georgia a cerut ajutorul Turciei şi Azerbaidjanului pentru a putea depăşi criza. în acelaşi timp. Cartea energetică în politica externă a Rusiei În ultimii câţiva ani. mecanismele economiei de piaţă nu funcţionează în sectorul energetic.html 109 Idem. ocazional. 2007. Energy Potential Of Azerbaijan: Can It Be Used As Alternative For Russia? // The Journal of Turkish Weekly Opinion. sistemul energetic al Federaţiei Ruse are un caracter controversat. se accentuează necesitatea unui plan de acţiune pentru gazul lichefiat. Prin urmare. în care este inclus şi Nabucco. Vizează gazul din Azerbaidjan si Turkmenistan şi crearea unui consorţiu – Caspian Development Cooperation – care să achiziţioneze acest gaz.micşora dependenţa lor de importurile din Rusia. Gazpromul a cerut Georgiei dublarea preţului pentru importurile de gaze ruseşti de la 110 dolari SUA până la 230 dolari SUA pentru o mie metri cubi. nu a cunoscut procesul liberalizării. / http://www. 5. un mare accent se pune pe eficienţa energetică. În aşa mod.md/200811-14/comisia-europeana-publica-noua-strategie-ue-desecuritate-energetica-7263. 4. mai ales în cea transfrontalieră. piaţa energetică rusă. crearea unei comunităţi energetice 6. Interconectarea reţelelor de electricitate şi gaz pe direcţia nord-sud cu ţările Europei Centrale şi de Sud-Est. Noua 110 Ibrahimov I. Politica energetică a Federaţiei Ruse are o istorie dificilă. prezenţa pe piaţa de gaze naturale.net/comments. şi. spre deosebire de restul economie ruse. în timp ce în Europa monopolistul rus de gaze Gazprom s-a manifestat agresiv pentru a-şi extinde şi consolida. din diverse motive. Un plan de acţiune pentru gazul lichefiat. La fel s-a procedat şi cu Ucraina. / http://www. alţii decât Federaţia Rusă.108 Planul prevede înfiinţarea unui coridor de transport spre Europa a energiei de la Marea Caspică. politica energetică a statului rus este una destul de fragmentată şi contradictorie. Un plan baltic de interconectare – să lege mai bine regiunea de restul Europei şi care să îmbunătăţească securitatea şi diversitatea furnizării de energie în zonă. Deşi din 1994 în Rusia începe o politică de privatizare în domeniu energetic. precum şi crearea unui inel energetic în jurul Mediteranei. utilizează iarna sursele de aprovizionare cu gaz ca element de presiune asupra consumatorilor. COMPETENŢE ŞI RESURSE 2. Coridorul de gaz sudic pentru alimentarea din zona caspică şi Orientul Apropiat. Pachetul legislativ energetic al UE încurajează investiţiile în infrastructură. O reţea electrică în jurul Mării Nordului. funcţionând după metodele de economie planificată de tip sovietic şi dominată. Totodată. ca urmare. Comisia a stabilit şase priorităţi:109 1. există o politică energetică oficială a statului rus – Strategia energetică a Rusiei până în 2020. Se insistă asupra extinderii numărului furnizorilor energetici din afara UE.interlic. Rusia.

După disputa cu Ucraina în 2006. au extras ilegal gazul de tranzit).eu/files/ publications/books/0802energy security-7-Ozdemir. Figura 1. În luna iunie 2007. COMPETENŢE ŞI RESURSE 35 . Conducta South Stream Conducta Blue Stream trebuie să transporte gaze sub apă prin Marea Neagră. Conducta Blue Stream O altă conductă propusă de Rusia. care fac parte din conducta existentă (şi care.ru/ru/pubs/workpapers/wp-04-2005-www.112 adoptată în 2009.inreen. p. menţine monopolul statului în sectorul energetic. de asemenea. Washington.99-114.. Esenţa lor rezidă în faptul ca traseele naturale pentru livrările de gaze naturale spre Europa traversează aceste ţări. pdf 114 Özdemir V. care trece pe sub Marea Baltică spre Germania. precum şi South Stream. Energia a devenit una dintre principale arme ale politicii externe a Federaţiei Ruse în disputa geopolitică Est-Vest. cu două ramuri. / http://www. Проблемы энергетической политики. afirmă Rusia. evitând Ucraina. de unde provin şi care sunt mijloacele de livrare. Nu este clar dacă South Stream va împiedica extinderea a Blue Stream în Bulgaria. / http://www. Geopolitica a ieşit în evidenţă cu precădere în conflictele cu Ucraina şi Belarus. în special în sectorul energetic. când puterea de la Kremlin a început să se implice tot mai activ în economia rusă. ilustrează fluiditatea şi nesiguranţa dezvoltării energiei în Marea Neagră. 2005 год. Селивахин И. Italia şi Rusia au fost de acord să construiască o conductă sub apă din Rusia în Bulgaria. modelul oficial al politicii energetice ruse se limitează la ceva similar „indicatorilor planificaţi” ai producerii resurselor energetice. acesta nu posedă propriile conducte de export. Figura 3. Turkey’s Role in European Energy Security.pdf ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. La acest moment. 2008. adaptaţi la condiţiile economiei de piaţă. Pe lângă motivarea financiară convenţională.org/node/89 113 Милов В. iar de acolo înspre Austria. care evită Turcia. Cu toate că Gazprom exercită o putere uriaşă de furnizor.113 Acest lucru a devenit mai evident începând cu anii 2004-2005. South Stream.isdp. Aceas112 Энергетическая стратегия России на период до 2030 года. / http://www. № 4. Conducta Nord Stream ta. Nord Stream. din Rusia spre Turcia. In Europe’s Energy Security: Gazprom’s Dominance and Caspian Supply Alternatives. Gazprom a conceput o cale nordică. // Рабочие материалы Московского Центра Карнеги. Blue Stream a fost intenţionată să consolideze securitatea lor şi să intensifice relaţia comercială energetică între cele două ţări.carnegie. fără să aibă vreo tangenţă cu determinarea condiţiilor obiective ale principalelor pieţe energetice.Strategia energetică a Rusiei până în 2030. Este clar însă că Rusia are putere superioară la determinarea celor care vor obţine gaze naturale. extinzându-şi capetele spre punctele extreme ale Italiei de nord şi de sud. avea scopul de a nu plăti taxa de tranzit Ucrainei şi Moldovei.114 Figura 2. şi dacă aceasta va reflecta o răcire a relaţiilor de parteneriat referitor la energie între Rusia şi Turcia şi cum se va referi la posibila participare a Rusiei în Nabucco.

acestea au trecut sub controlul unor societăţi mixte. Ucraina şi Georgia nu a semnat acest acord. unde Gazprom deţine cote între 35 şi 100% din capital.115 Anume din această cauză acordurile din sistemul energetic al CSI există doar la nivel tehnic. promovarea unei politici coordonate în domeniul gazelor naturale a avut drept rezultat trecerea sub controlul. tranzitului şi comercializării resurselor energetice.cis. / http://www.html 118 Решение об определении сотрудничества в области энергетики ключевой сферой взаимодействия государств – участников СНГ в 2009 году.by/webnpa/text. după formula „Un an – un subiect”. Politica energetică a Federaţiei Ruse. din 10 octombrie 2008 de la Bişkek. Republica Moldova îşi propune să elaboreze şi să realizeze o serie de acţiuni concrete în vederea soluţionării problemelor în domeniul energetic cu care se confruntă ţările membre ale CSI. Motivul Moldovei de a nu semna a fost dorinţa ei de a se integra în 115 Chifu Iu. relaţiile energetice dintre statele CSI bazându-se pe acorduri bilaterale Pentru a nu pierde piaţa energetică. direct s-au indirect.Figura 4.moldova. / http://www. COMPETENŢE ŞI RESURSE structurile energetice europene. din 14 noiembrie 2008.-L. problema energetică a fost abordată mai larg. 117 Moldova si Ucraina au semnat un acord de colaborare privind aderarea la UCTE. alături de Azerbaidjan.by/webnpa/text..pdf 116 Соглашение о формировании общего электроэнергетического рынка государств – участников Содружества Независимых Государств. al concernului rus Gazprom a majorităţii reţelelor de transport de gaze din Siberia şi Asia Centrală spre Europa. care va trebuie să implementeze în practică hotărârea adoptată. În conformitate cu formula „Un an – un subiect”. . De exemplu. în timpul desfăşurării căruia a fost semnat Acordul cu privire la crearea pieţei electroenergetice comune a CSI. / http://economie. prin elaborarea şi realizarea unor planuri de acţiuni.cis. . care s-a desfăşurat la Moscova.cpc-ew. la iniţiativa Rusiei. Conducta Nabucco În cadrul CSI. Din fostele republici sovietice. politica energetică se află la cheremul Rusiei. Diaconu F.aspx?RN=N90800661 .org/ news/moldova-siucraina-au-semnat-un-acord-de-colaborare-privind-aderarea-la-ucte18425-rom. ca activitate de bază a statelor CSI. la Consiliul şefilor de guvern din cadrul CSI. stabilită de şefi de state din CSI la reuniunea din 10 octombrie 2008 de la Bişkek. La această reuniune a fost semnat Acordul vizând perspectivele de colaborare în domeniul energetic în anul 2009118. Unele dintre direcţiile politicii energetice a CSI pentru 2009 sunt următoarele: . în special în Uniunea pentru Coordonarea Transportatorilor de Energie (UCTE).aspx?RN=N00700600 36 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.by/webnpa/text. minsk. doar Ucraina mai păstrează controlul deplin asupra gazoductelor magistrale.cis. a fost aprobată Strategia de dezvoltare economică a CSI până în anul 2020. de la Chişinău.119 Realizarea ei se preconizează a fi înfăptuită în trei etape.colaborarea statelor prin măsuri coordonate în comun în domeniul producerii.117 La Consiliul şefilor de stat din CSI. / http://www. La reuniunea Consiliului şefilor de guvern. În conformitate cu această decizie. / http://www. a fost creat un grup de lucru. format din conducătorii domeniului energetic al statelor CSI.ro/publications/studies/politica_ energetica_a_rusiei. Deşi în acest domeniu au fost semnate peste 10 acorduri în cadrul CSI. iar Consiliul Energetic al CSI a fost înfiinţat încă în februarie 1992. la 25 noiembrie 2005.minsk. a fost adoptată decizia despre concepţia cu privire la crearea pieţei electroenergetice comune a CSI.dezvoltarea şi consolidarea fundamentului tehnologic de funcţionare a electroenergeticii în baza sistemelor energetice funcţionale paralele ale statelor CSI.116 Moldova. Această decizie a fost realizată în practică la 25 mai 2007 la Consiliul şefilor de guvern din cadrul CSI de la Ialta. aspx?RN=N90800563 119 Решение о Стратегии экономического развития Содружества Независимых Государств на период до 2020 года. La reuniunea de la Chişinău a fost reconfirmată hotărârea de la Bişkek de a desemna drept prioritate pentru anul 2009 politica energetică. pentru statele Comunităţii aceste acorduri au avut mai mult o conotaţie declarativă. În restul fostelor republici sovietice.formarea unei pieţe energetice unice a statelor CSI.minsk.

120 În 2007. // http://www. / http://www. este bine ştiut că politica energetică în spaţiul CSI este la cheremul şi discreţia Federaţiei Ruse. Planului de Acţiuni Uniunea Europeană – Moldova (PAUERM). în special. În documentul de bază al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.europa.eu/world/enp/ pdf/action_plans/ moldova_enp_ ap_final_en.125 Această nemulţumire se datorează faptului că.ec. Nr.moldova.pdf 124 Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. 7 septembrie 2007.int/ comm/external_relations/ceeca/pca/pca_moldova. nici una dintre aceste strategii nu şi-a realizat obiectivele propuse. în Strategia Energetică a Republicii Moldova până în anul 2020. şi acquis-ului comunitar în domeniul energetic. La doar trei ani diferenţă. telecomunicaţii. aliniindu-se la obiectivele energetice ale Uniunii Europene. elaborată în baza Strategiei Energetice până în anul 2010. Albania. Este bine ştiut că cartea energetică este una dintre cărţile principale pe care le joacă Federaţia Rusă în politica mondială. energie. în relaţiile cu ţările europene. în punctul 2. În perioada de independenţă.html 123 Acordul de Parteneriat şi Cooperare. Bosnia şi Herţegovina. De la bun început se cere de precizat că Federaţia Rusă nu este încântată de intenţiile declarate în Strategia Energetică a Republicii Moldova. Politica energetică a Rusiei şi opţiunile Moldovei.org/?go=news&n=21&nt=4 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.6. / http://www. există o interdependenţă clară între acestea două. care impune condiţiile sale tuturor statelor Comunităţii. în cazul intrării Moldovei şi Ucrainei în UCTE. ceea ce tehnologic le obligă să se transfere într-un regim energetic izolat de Rusia.124 Totodată. face parte din executarea Programului de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 „Modernizarea ţării – bunăstarea poporului”. mediu. Republica Moldova a adoptat câteva strategii de securitate energetică.europa. Scopul principal al Strategiei Energetice a Republicii Moldova până în anul 2020 este racordarea obiectivelor energetice ale Moldovei la la obiectivele Uniunii Europene.141-145 (3028-3032). la UCTE. La fel.122 120 Draghişteanu I. şi regiunea Kosovo). articolul 60 (1) se spune clar că „Cooperarea se va desfăşura în cadrul principiilor economiei de piaţă şi a Cartei Europene pentru Energie şi pe fundalul integrării progresive a pieţelor de energie din Europa”.pdf 125 Oprunenco A. Rusia nu şi-a ascuns nemulţumirea. contracte de furnizare a gazelor energetice-150440-rom.121 Noua strategie. Turcia şi Ucraina) în calitate de observator la Tratatul Comunităţii Energetice. se prevede că sistemul energetic al Moldovei trebuie să dezvolte cooperarea cu sistemele energetice ale Ucrainei şi Federaţiei Ruse. dezvoltare şi inovaţii. Republica Moldova a fost acceptată (alături de Norvegia.md/article/5799/ 121 Securitatea energetică a RM până în 2020. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. // Monitorul Oficial. Reieşind din acest scop. este adoptată o nouă Strategie Energetică a Republicii Moldova – până în anul 2010. ceea ce va permite pregătirea şi aderarea Republicii Moldova. / http://economie. La acest moment. a fost adoptată o altă Strategie Energetică a Republicii Moldova până în anul 2020. În noiembrie acelaşi an.expert-grup. Însă. Imediat ce s-a anunţat despre intenţia Moldovei de a se integra în UCTE. în viitorul apropiat. articolul 62 sună nu mai puţin concludent: „Elaborarea unei politici energetice actualizate care să alinieze obiectivelor politicii energetice a UE”. şi cercetări. 122 Moldova a inceput negocierile in vedereaaderarii la Tratatul Comunitatii Energetice. APC-ul. în anul 2000. Rusia căută modalităţi de asigurare a solicitărilor energetice prezentate de piaţa Uniunii Europene. Relaţia energetică UE-Rusia este una foarte complicată. sistemele lor energetice se vor unifica cu sistemul energetic european.org/ news/moldova-a-inceput-negocierile-in-vederea-aderarii-la-tratatul-comunitatii- Relaţiile energetice între Republica Moldova şi Uniunea Europeană sunt reglementate de cele două documente de bază: Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) şi PAUERM. eco.Este evident că la baza iniţiativei semnării majorităţii dintre aceste acorduri a fost Federaţia Rusă. care a acceptat în iunie 2006 cererea de aderare a Moldovei. care include 27 de state – membre ale UE şi 6 state din zona Europei de Sud-Est (Croaţia. ea doreşte o prezenţă mai puternică pe piaţa energetică internă a UE. În anul 1997 a fost adoptată prima Strategie Energetică a Republicii Moldova până în anul 2005.eu. care se referă la Transport. declarând ca acest pas al sistemului energetic al Moldovei (alături de cel al Ucrainei) pune în pericol funcţionarea normală a sistemelor energetice a altor state CSI.123 În PAUERM. COMPETENŢE ŞI RESURSE 37 . Falimentul Strategiei Energetice. Muntenegru. http://www. în capitolul VII (Cooperarea Economică). Serbia.

mai doreşte acces la conductele din Rusia. pe când Federaţia Rusă încearcă să utilizeze sistemul energetic. inclusiv la cele prin care se tranzitează produsele energetice din regiunea caspică şi Asia Centrală. Dispută energetică dintre Uniunea Europeană şi Rusia reiese din incompatibilitatea lor optică şi sistemică a acestui domeniu. Bruxelles-ul. La rândul ei. Pe lângă incompatibilitatea de ordin pur tehnologic. ca pe un instrument politic. COMPETENŢE ŞI RESURSE . Uniunea Europeană are nevoie de resursele ruseşti pentru a-şi asigura securitatea energetică. există o diferenţă majoră în abordarea de către ele a sectorului energetic. în special.pe termen lung. integrarea reţelelor de electricitate şi piaţă liberă pentru energie electrică şi materiale nucleare. 38 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. UE îşi doreşte un tratament nediscriminatoriu şi corect din partea Rusiei în relaţia energetică. precum şi un nivel ridicat de securitate pentru mediul înconjurător. în termenii aprovizionării din Rusia şi a accesului la piaţa rusă pentru investitorii UE. de asemenea. precum şi pentru achiziţionarea şi controlul reţelelor de distribuţie a energiei electrice a gazelor naturale. Uniunea Europeană abordează acest sector din punct de vedere preponderent economic. respect pentru regulile concurenţei.

127 Statutul de ţară închisă (neimigrantă) a statelor vest-europene s-a explicat prin faptul că ele şi-au construit statalitatea reieşind din modelul etnic al organizării statele. În ţările Europei Occidentale.. International Population Movements in the Modern World. 129 Philip’s Atlas of World.52-53. Britain. să contracareze acest fenomen. http://www. Cambridge. declanşând mecanismul migraţiei „pe trepte”. p. politica în domeniul migraţiei internaţionale mult timp se axa pe strămutările temporare. străinii ocupau o cotă considerabilă a forţei de muncă. 2004.V. din Europa au emigrat aproximativ 35 milioane de oameni. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. din rude şi cunoscuţi. Noua Zeelandă şi propriile colonii. Oficial. în multe state europene. În legislaţia acestor state noţiunea de imigrant era înlocuită cu cea de străin. 128 Guibernau R. Italia şi Grecia130. majoritatea din ei. / http:// www.. Imigranţii erau acceptaţi temporar la muncă de către ţările occidentale. Portugalia. Pe parcursul secolului al XIX-lea şi până la primul război mondial.archipelag.131 care a creat canale.128 Actuala structură a populaţiei a Europei s-a format.htm 132 Idem. // Отечественные записки. după principiul „selectării limitate”. politica statelor dezvoltate faţă de forţa de muncă imigrantă a fost destul de discriminatorie şi restrictivă. politica restricţionistă a guvernelor statelor occidentale nu a putut stopa creşterea imigranţilor din aceste state. Изменения в иммиграционной политике развитых стран. pe baza acordurilor interstatale bilaterale în domenii determinate şi la angajatori strict indicaţi.132 130 Castles. Modelul etnic de stat nu presupune naturalizarea obligatorie a străinilor care locuiesc pe teritoriul său. În statele primei categorii. granţi. Statele occidentale au încercat în continuare. Principala sursă de import a forţei de muncă pentru statele europene dezvoltate au fost statele mai puţin industrializate din sudul Europei – Spania.J. Până la cel de-al doilea război mondial. deoarece ele nu aveau politici de imigrare la nivel statal. Către mijlocul anilor ’80. lumea occidentală poate fi divizată în două tabere:126 1) statele imigrante „clasice” – Australia. Ei imediat primesc aproape aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii ţărilor respective. Special Feature: The History of the World. prin intermediul cărora se realiza strămutarea forţei de muncă migratoare din statele mai puţin dezvoltate în cele occidentale. făcută pe baza acordurilor contractuale. în special cei care si-au stabilit cu familiile. Doar numai o parte de migranţi s-au întors în patrie. The Age of Migration. statele europene nu erau considerate imigrante. G. M.ru/text/ad24. Philips.1 milioane. în 1998 – 19. politica imigraţionistă în aceste ţări a avut un caracter limitat.ru/?numid=19&article=915 127 Idem. London. S. după 1945. & Miller. imigrantul este persoana care a venit în aceste ţări cu scopul stabilirii permanente. Canada şi SUA – şi 2) statele Europei de Vest.strana-oz. S-a mers după principiul „selectării limitate” a braţelor de muncă. preponderent. Abaterea de la modelul etnic al statelor europene a început să aibă loc abia în ultimele două decenii. Nations without States. prin diferite metode. COMPETENŢE ŞI RESURSE 39 . pentru muncile subestimate şi prost plătite. După expirarea contractului. Politica restricţionistă a statelor occidentale nu a putut să oprească migraţia forţei de muncă spre ele. Dacă în 1980 în statele europene numărul imigranţilor era aproximativ 13. Reconstrucţia economică postbelică a statelor vest-europene a necesitat forţă de muncă suplimentară. Millenium edition. Noua Zeelandă. în metropole din colonii erau importaţi imi126 Денисенко M. Europa însăşi a fost sursă de emigranţi pentru America. Cu toate acestea. 1999. mIgraţIa 1. inclusiv şi ilegală.5 milioane. Până la începutul anilor ’60. Основные этапы и методы регулирования трудовой миграции в западноевропейских странах. Experienţa europeană în rezolvarea problemelor migraţioniste Vorbind la general despre politica imigraţionistă. Second ed. au rămas în statele occidentale. Political Communites in a Global World. 131 Молодикова И. 333p. ei erau obligaţi să se întoarcă în patrie. №4. atunci. Până la sfârşitul anilor ’90 ai secolului trecut.129 În schimb. 1998. 1999. antropotok. Australia.

6 109.4 98.1 108. 40 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.ec.133 Politica de „selectare temporară” a forţei de muncă.2 104.7 2007 91. Actual Trends and Social Implications.64 ani 65 .9 112.1 1969 224.8 100.8 96.eurostat. Populaţia UE-27 după categorie de vârstă Ani 2002 95.7 100.1 1970 -728. care crea serioase perturbări societăţilor occidentale.4 100. odată cu dezvoltarea economiei lor.5 110.6 1966 -22.6 101.0 100.6 1999 98.eu/cache/ 133 Fassmann H.3 95.6 96.0 100. până la urmă a dus la crearea unei noii categorie sociale – „noile minorităţi”.0 100.europa.eu/cache/ În linii mari.3 111.0 100.1 Sursa: Eurosat / http://epp.79 ani peste 80 ani 1997 100.3 1972 374.5 97. 1994.9 107.49 ani 50 .4 117.7.0 112.8 102.1 97.europa.4 108.4 99.0 114. Categorie de vârstă 0 – 14 ani 15 – 24 ani 25 .0 96.6 104.3 96.5 101.eurostat.1 Spre exemplu.2 1963 158.4 101. Munz R.2 2006 92.2 101.8 111.6 103.3 1971 290.Diagrama 4.1 2003 94.4 100.9 2000 97.4 127.7 106.8 1968 -171. p.9 120. Edvard Elgar.0 105.5 106.4 2004 93. s-au transformat la rândul lor în state importatoare de forţă de muncă migratoare.1 2001 96.7 103.9 100.9 101.0 113.0 94.0 100.0 1973 371.7 110. avea peste 800 de mii de imigranţi (în 1992 – numai 300 de mii).0 1998 99. COMPETENŢE ŞI RESURSE 134 Idem.7 Ani 1967 -216. în statele Europei occidentale au avut loc două mutaţii demografice concomitente. Este vorba de scăderea tot mai mare a natalităţii şi creşterea speranţei de viaţă a etniilor titulare ale acestor ţări. Migraţia netă în statele europene Migraţia netă 1961 -21.8 2005 92. Italia la începutul anilor ’90.7 108.9 95.134 De la mijlocul anilor ’70.1 1964 -34.2 101. forţa de muncă imigrantă era angajată la muncile sezoniere în agricultură şi în sfera de deservire. European Migration in the Late Twentieth Century: Historical Pattern. Aceste procese concomitente au dus la sporirea cotei populaţiei în vârsta în peisajul Diagrama 5.2 111. Între timp.ec.2 Sursa: Eurosat / http://epp.0 97.8 105.1 96. . statele Europei de Sud.5 1965 -70.5 1962 992.

pentru a funcţiona optimal. dacă părinţii lor au locuit legal în ţară cel puţin opt ani. care putea să fie asigurată doar de imigranţi. Drept consecinţă. Identitatea noilor cetăţeni este determinată de normele politice ale statului adoptiv. Germania. Italia – 2002. Grecia. 2006. integrarea în societate a copiilor şi a adulţilor prin diferite măsuri educaţionale şi sociale. Germania – 2004). are nevoie de o corelaţie de trei salariaţi la un pensionar. legalizarea imigranţilor ilegali care muncesc în statele europene o perioadă îndelungată de timp.cit. mai liberale. de obţinere a cetăţeniei. se observă o liberalizare a acestei politici. în special. În 1999. (jus soli).pdf 140 Collett E.pdf 141 Collett E.140 Posibilitatea integrării politice şi a obţine cetăţenii pentru imigranţii care nu fac parte din etnia titulară este foarte limitată. с. №10. Migration in Europe. statul adoptiv trebuie să creeze toate condiţiile pentru ca imigranţii să obţină cât mai rapid cetăţenia nouă. 136 Семененко И. Portugalia şi Danemarca – 2001. segregativ (Germania) şi pluralist (Marea Britanie). Italia. În majoritatea statelor „vechi” ale Europei este schimbată legislaţia referitoare la imigranţi (Franţa – 1998. statele europene au adoptat măsuri practicate şi de alte state imigrante: reducerea termenului de naturalizare (de la 15 ani la 7-8 ani).58-68. Italia. 139 Boswell Chr. în Germania. Din această cauză. Faţă de restul imigranţilor este promovată politica integrării funcţionale sau a cetăţeniei sociale.137 În practica europeană există câteva modele de integrare a imigranţilor în societate:138 asimilativ (exemplul Franţei). şi nu de rădăcinile etnoculturale şi religioase. COMPETENŢE ŞI RESURSE 41 . N24. care presupune încorporarea numai în sfera de ocupaţie şi de asigurare socială. Imigranţii care au origine etnice ale statului adoptiv sunt foarte uşor şi rapid integraţi în societate. asupra celui de pensie. începând cu anul 1998. 2006. Pentru a se dezvolta în continuare. Spania şi Olanda – 2000.theepc. cu alte cuvinte. Primul model presupune refuzarea de către imigrant a precedentei sale identităţi şi acceptarea totală a valorilor noii patrii. 138 Сапего Г. / http://www. One Size Fits All? Tailored Integration Policies for Migrants in the European Union. măsuri pentru integrarea refugiaţilor. Grecia – formarea naţiunii a avut loc reieşind din principiul provenienţei sangvine (jus sanguinis). Иммигранты в Западной Европе. Marea Britanie şi Irlanda – 1999. în conformitate cu noua lege.cit. politica restricţionistă a statelor vest-europene faţă de imigranţi a început să intre în contradicţie cu interesele social-economice ale lor. abandonarea principiului de sânge (jus sanguinis) în acordarea cetăţeniei şi adoptarea celui al locului de naştere 135 Денисенко M.org/attachements/RS4. // Мировая экономика и международные отношения.139 Reieşind din modelul asimilării politice. Franţa este cel mai bun exemplu al laicizării politice a noilor săi cetăţeni. introducerea cotelor pe specialităţi şi pentru statele emigrante. Op. ceea ce a provocat perturbări în sistemul lor social. În alte state europene – Germania. Ele sunt impuse de împrejurări să elaboreze şi să promoveze politici integraţioniste pentru imigranţi care presupun următoarele: elaborarea şi implementarea unei proceduri noi. care.gcim. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.cit.136 În afara de aceasta. selectarea migranţilor prin diferite programe educaţionale. la separarea în imigranţi şi cetăţenii statului. №9. / http://www. adoptarea în Franţa.135 La sfârşitul anilor ’90 se începe o nouă etapă în politica migraţionistă a statelor Europei Occidentale – renunţarea la modelul etnic al construcţiei statale şi trecerea la modelul imigrant. Această abordare a dus la segregare. statele vest-europene treptat se transformă din state „închise” în state imigrante.social al ţărilor occidentale. economiile statelor occidentale aveau nevoie de un număr mare de forţă de muncă. persoanele născute pe teritoriul statului german obţin cetăţenia statului. // Мировая экономика и международные отношения. // EPC Working Paper. Op. Totuşi. 2006.50-58. Esenţa acestor modificări legislative a fost renunţarea la modelul monoetnic al construcţiei statale şi acceptarea elementelor imigrante ale modelului statal bazat pe multiculturalism. Spania şi alte state vest-europene a actelor legislative care au drept scop lichidarea şi preîntâmpinarea fobiei şi rasismului faţă de străini.141 Al treilea model – cel pluralist – se bazează pe multiculturalism.be/TEWN/pdf/ 602431467_EPC Working Paper 24. Интеграция инокультурных сообществ в развитых странах. с. Op. măsuri pentru reducerea numărului de refugiaţi. Esenţa lui constă 137 Денисенко M. în ultima perioadă.

care a instituit cetăţenia unică europeană. La Roma s-a convenit că între cele şase state ale Comunităţii Europene va exista o libertate de circulaţie şi egalitate de şanse deplină pentru forţa de muncă migratoare din aceste ţări. Promovarea integrării social-economice are loc prin iniţiativele guvernamentale în domeniul de aplicare a ocupării forţei de muncă. politica asigurării cu spaţiu locativ. // Мировая экономика и международные отношения. Semnarea Tratatului de la Maastricht.59-69. Accentul este pus pe egalitatea între toate etniile. 7.12 (1) с. 42 .1. Op. Ele reflectă doar abordarea conceptuală faţă de ea. un fel de centură de securitate. o mare parte din ei fiind legalizaţi de ţările în care locuiau. Acest model este adoptat de principalele state imigrante – Canada. acest lucru este valabil după 144 OECD. vol.143 Componenta politico-juridică se referă la următoarele: perfecţionarea situaţiei juridice a străinilor şi liberalizarea procedurii de acordare a cetăţeniei. COMPETENŢE ŞI RESURSE avut un efect pozitiv asupra situaţiei imigranţilor din statele Uniunii Europene. Pe lângă abordările diferite determinate de specificul naţional. Formarea spaţiului de protecţie. SOPEMI. social-economică şi cultural-relegioasă. adaptarea la sistemul educaţional.în faptul că statul recunoaşte în cadrul său naţional mai multe comunităţi care îşi păstrează identitatea lor culturală. aproximativ 50% din forţa de muncă imigrantă din ţările Uniunii Europene. Franţa – 2 milioane. Căderea „cortinei de fier” a simplificat legăturile de muncă dintre statele vest-europene şi cele central-europene şi a mărit numărul refugiaţilor din zonele de conflict din fosta Iugoslavie şi fostele republici sovietice. a 142 Idem. 146 Денисенко M. 143 Цапенко И. 2000. elaborarea şi implementarea politicilor antidiscriminatorii.146 Efectul acestei politici a UE a fost că statele din spaţiul de control s-au transformat treptat şi ele în ţări „primitoare” de migranţi. Temerile faţă de invazia necontrolată a imigranţilor din Est au determinat elaborarea unor măsuri de protecţie juridică a statelor Uniunii Europene faţă de migranţii nedoriţi „din afară”. с. Marea Britanie – 1 milion. În statele europene acest model este în Marea Britanie. Fiecare stat are specificul său şi particularităţile sale privind politica faţă de imigranţi.142 Niciunul dintre aceste modele nu există în formă pură.144 La mijlocul anilor ’90. Olanda şi Suedia. Politica de integrare a imigranţilor în societate este foarte diversă. au schimbat statutul forţei de muncă migratoare din cadrul acestei comunităţi. În Germania. În statele dezvoltate. Semnarea Tratatului de la Maastricht de către statele Comunităţii Europene a fost un prim pas de control a fluxurilor migratoare venite din afara UE. 145 Migration News. №3. Trends in International Migration. avem trei componente de bază: politico-juridică. n. a micşorat cadrul legal de penetrare a teritoriului comunitar de către migranţi. din aşa-zisele state „nepericuloase”. state de tranzit şi state „surse” de migranţi. Înţelegerile de la Roma privind formarea Comunităţii Economice Europene. în instrumentele privind politica imigraţionistă. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. programe de adaptare şi socializare a imigranţilor refugiaţi în noile societăţi. în anii ’90 ai secolului trecut. din 9 mai 1957. integrarea politică a imigranţilor. au contribuit la formarea unei stratificări bine conturate a zonelor migraţioniste după următoarele categorii: statele spaţiului Schengen. Развитые страны: интеграционная политика в отношении иммигрантов. politica cultural-religioasă are drept scop promovarea comunicării interetnice şi interconfesionale. Procesele politice şi actele juridice adoptate de statele UE. 2000. asigurarea socială şi medicală. Din restul imigranţilor: 33% o constituiau turcii şi 13% – cei din fosta Iugoslavie. imigranţii. În cadrul Uniunii Europene a fost creat un spaţiu unic fără vize pentru statele membre şi un spaţiu de protecţie. format din statele vecine ale UE. December. Cu toate acestea. statele spaţiului de securitate (inclusiv cele candidate la aderarea la UE). În special. Australia şi SUA.cit. 2008. numărul oficial al necetăţenilor în cele 15 state ale Uniunii Europene era de 11 milioane de oameni: în Germania – 5 milioane. în ultima perioadă se observă o convergenţă a statelor Uniunii Europene privind problemele legate de migraţie la nivel comunitar. Paris. au primit dreptul să se integreze în statul german. în urma lui. 2000. a mai apărut o nouă categorie de imigranţi – cei din Europa de Est.145 Odată cu disoluţia sistemului socialist.

/ http//ec. Oxford. Владимира Мукомеля. reieşind din interesele lor naţionale. Жанны Зайончковской. cu statele „surse” de emigranţi. migraţia în interiorul Uniunii Sovietice a fost un fenomen larg răspândit. primesc în domeniul social-economic aceleaşi drepturi cu cetăţenii UE.eu/LexUriServ/LexUriServ. Emigranţii din statele lumii a treia au început să se orienteze şi spre aşa ţări precum Cehia. 1992. №4. Ea s-a caracterizat prin faptul că în Uniunea Sovietică a existat un sistem dezvoltat de migraţie impusă. al cărui centru este Federaţia Rusă. Kritz M. statele de tranzit. foarte mulţi oameni fiind concentraţi în lagăre şi gulaguri şi deportaţi din diferite mo149 Методология и методы изучения миграционных процессов. Integrarea europeană a permis crearea unei zone libere de circulaţie în cadrul Europei şi elaborarea unor abordări comune în controlarea frontierelor şi acordarea azilului. Totuşi.148 Însă. statele dezvoltate au intensificat controlul fluxurilor migraţioniste şi lupta cu imigraţia ilegală. Bruxelles-ul a început să coopereze mai strâns. Brussels. p. Noua politică migraţionistă a statelor UE a pornit de la recunoaşterea imigraţiei ca factor social. ei sunt lăsaţi în continuare în afara vieţii politice. reieşind din interesele economice.russ. integrării şi ocupării forţei de muncă a fost expusă întrun comunicat al Comisiei UE în 2003 prin care se cere „intensificarea preocupării faţă de integrarea migranţilor”.extinderea Uniunii Europene spre est. migraţia nu a avut un caracter natural şi organic. UE îşi deschide uşile pentru cei faţă de care este interesată. Integration and Employment. COM(2003)336final. în special. s-a caracterizat printr-o populaţie foarte mobilă. Cu toate că timp de şaptezeci de ani republicile sovietice au fost excluse din procesele migraţioniste globale. Миграция вышла из тени.6. Realităţile existente a determinat ţări147 Communication from the Commission to the Council. Uniunea Sovietică. Totodată. Problema migraţionistă în spaţiul CSI Statele CSI. 2004. cât şi extern.151 Migraţia populaţiei în fosta URSS pot fi divizate în două perioade clar distincte: 1) de la crearea confederaţiei sovietice până la mijlocul anilor ’50 ai secolului trecut şi 2) de la mijlocul anilor ’50 până la disoluţia Uniunii Sovietice. Lean Lim L. Zlotnik H.147 Tot în acelaşi an. 151 Зайончковская Ж.html ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. încearcă să se apere de cei de care nu are nevoie sau îi ameninţă securitatea. atât la nivel intern. Transformarea Comunităţii Economice Europene în Uniunea Europeană a dus la renunţarea de către statele UE la practicile sale multiseculare privind imigranţii şi adoptarea unor politici comune faţă de ei. deşi a fost un sistem politic închis. Под ред. În legătură cu aceste mutaţii.5. 150 International Migration Systems: A Global Approach. Ungaria sau Polonia. 2007. are un caracter revoluţionar. În prima perioadă de existenţă a URSS. Consiliul European a adoptat o directivă în conformitate cu care străinii care locuiesc legal pe teritoriul Uniunii Europene. c. 3. de urbanizare şi diferenţierea dezvoltării regionale. the European Parliament. the European Economic and Social Committee and the Committee of Regions on Immigration. la începutul secolului al XXI-lea. / http://magazines. Ирины Молодиковой.149 Reieşind din teoria sistemică migraţionistă. COMPETENŢE ŞI RESURSE 43 . Scopul noilor politici este perfecţionarea mecanismului de selectare a imigranţilor care. prin diferite programe şi acorduri. / http://eur-lex.2003. (eds.. 2.150 spaţiul postsovietic poate fi considerat un sistem migraţionist internaţional independent. din anii 2004-2007. Междисциплинарное учебное пособие. practic. Pe de o parte.do?uri= CELEX:32003L0109:EN:NOT le UE să renunţe la modelul etnic al statului şi să accepte principiile multiculturalismului civic. cauzat.europa. sunt implicate în procesele migraţioniste. în special pentru specialiştii înalt calificaţi.ru/ oz/2004/4/2004_4_4. la fel ca şi alte state ale lumii. Atitudinea sporită a Uniunii Europene privind problemele imigrării.eu/justice_home/funding/doc/ com2003336 final.). ea este determinată şi reglementată de către state. Simplificând regimul de vize. Imigraţia a fost recunoscută ca realitate. // Отечественные записки.pdf 148 Council Directive 2003/109/EC of 25 November 2003. în ceea ce priveşte migraţia economică. Москва.europa. Commission of the European Communities.263-278. dar care trebuie să aibă efect pozitiv printr-o gestionare corectă. cel puţin 5 ani şi au dreptul la reşedinţă de lungă durată (long-term residents). au început să fie abordate şi catalogate de Uniunea Europeană drept state ale spaţiului de securitate. iar pe de altă parte.

2000. 159 Мукомель В.5 milioane de oameni. 44 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. Între anii 1926-1939. Структура. în mare majoritate.8 milioane (15. a problemei naţionale în URSS. Санкт-Петербург. migraţia din URSS nu poate fi inclusă în categoria celei normale şi fireşti. 6. Un prim efect al politicii de liberalizare iniţiată şi promovată de Gorbaciov – glasnosti şi perestroika – a fost ieşirea la suprafaţă.5 milioane. practică moştenită şi de Rusia postsovietică.ru/weekly/045/tema01. populaţiei rurale.cit. În anul 2000. imediat după destrămarea Uniunii Sovietice. Mulţi etnici ruşi au emigrat în republicile baltice. Între anii 1990-1992. 1. în regiunea Moscovei au sosit 3. Вынужденные миграции в контексте миграционных процессов и миграционной политики стран СНГ: этапы развития. iar în regiunea Leningrad – 1. динамика. în proporţie de 100%. migraţia populaţiei între republicile sovietice. Între anii 19411942. chiar de cinci.153 După sfârşitul perioadei staliniste. s-a menţinut în parametrii oficiali ai anului 1989 – în jur de 2 milioane de migranţi. demoscope. procesul de eliberare a paşapoartelor tuturor ţăranilor s-a încheiat tocmai în 1981.3 milioane (21. procesele migraţioniste în Uniunea Sovietică au început treptat să intre în categoria celor normale. în Uniunea Sovietică au continuat să existe unele bariere serioase în faţa migraţiei libere a populaţiei. nevoiţi să se strămute după împărţirea şi redislocarea efectivelor armatei sovietice. au rămas 25. numărul migranţilor în interiorul CSI a fost de 480 de mii de oameni. numărul migranţilor în fosta Uniune Sovietică a crescut brusc. procesele migraţionaste au căpătat caracter de masă. 153 Idem. imediat după destrămarea statului sovietic în „noua străinătate”.tive.158 Printre cei mai activi migranţi au fost: 1) refugiaţii din zonele de conflict. locuiau peste 50 milioane de oameni.php 157 Рыбаковский Л.253. 154 Зайончковская Ж. dintre care aproximativ jumătate o reprezentau etnicii ruşi. Explozia migraţiei etnice se explică prin faptul că la momentul dezmembrării Uniunii Sovietice în afară „teritoriilor sale”. După destrămarea Uniunii Sovietice.159 156 Зайончковская Ж. Ne referim aici la faptul că până la sfârşitul existenţii URSS. // Население и общество.155 Ultimii ani de existenţă ai Uniunii Sovietice se caracterizează prin mişcări centrifu152 Платонов Ю. fiind vorba de migraţie forţată. Industrializarea Uniunii Sovietice a dus la urbanizarea ei. COMPETENŢE ŞI RESURSE ge ale republicilor unionale. În Uniunea Sovietică. După 1992. în special armenii. numărul evacuaţilor a fost de 12 milioane de oameni (70% fiind din Ucraina de Est). volumul migraţiei interstatale în CSI a fost într-o continue scădere. 155 Idem.1 milioane beloruşi (21%).6 milioane (20%) – kazaci. a bulversat şi procesele migraţioniste din cadrul Uniunii Sovietice. Reieşind din acestea. Пространственные перемещения населения в России и постсоветских государствах. поведение. Cel de-al doilea război doi mondial. Cel mai rapide ritmuri de creştere a populaţiei le-au avut oraşele Moscova şi Leningrad. Op. pe lângă efectele lui demografice dezastruoase. serviciul militar şi cel economic. с. De la sfârşitul anilor ’20 şi până la începutul celui de-al doilea război mondial.154 Cu toate acestea.А Десять лет СНГ – десять лет миграций между странами-участниками.152 Migraţia populaţiei sovietice a mai fost influenţată de începutul industrializării ţării şi de cel de-al doilea război mondial.157 Prin aceasta se explică caracterul etnic al migraţiei în spaţiul postsovietic în primii ani de după destrămarea Uniunii Sovietice. După cel de-al doilea război mondial. / http://www. prin intermediul conflictelor interetnice. devenite state CSI. / http:// wciom. 2001. 2001.ru/weekly/035/ biblio02. 1. Moldova.4%) – ucraineni.5 milioane de oameni.1%) de ruşi. №45-46.html?no_ cache=1&cHash=f5fc0d81d0 158 Idem. au revenit în republicile de origine. în afara patriei istorice. / http://demoscope. ru/arkhiv/tematicheskii-arkhiv/item/single/11442. 2.156 Reieşind din datele ultimului recensământ al populaţiei Uniunii Sovietice. în categoria migraţiei etnice. №35-36. 2) repatriaţii cei care. O altă barieră a fost eliberarea relativ tardivă a paşapoartelor. Începând cu anii ’60 ai secolului trecut. a început un flux al migraţiei din Federaţia Rusă spre alte republici unionale. // Население и общество. în fosta Uniune Sovietică au existat trei factori generatori principali ai migraţiei: educaţia.Народы мира в зеркале геополитики. Transcaucazia şi Asia Mijlocie (în special Kazahstan).php . din 1989. ele pot fi incluse. populaţia a avut probleme de a se înregistra în marile oraşe. 3) militarii. fiind în panică. ajungând până la 8. iar potrivit altor calcule.5 milioane (32. indiscutabil.6%) – armeni. adică de origine etnică. adică aproximativ de patru ori mai puţin decât în anul 1989.

А Десять лет СНГ – десять лет миграций между странами-участниками. / http://pravo. în mare majoritate ilegală. Под редакцией В. 1997. Постсоветские контексты.И. este luat de migraţia socio-economică. În plus. a fost semnat Acordul privind asistenţa refugiaţilor şi a migranţilor forţaţi.org/. // Население и общество. în majoritatea ţărilor din CSI. a fost semnat un acord cu privire la măsurile prioritare pentru protecţia victimelor conflictelor armate. Protocol privind statutul refugiaţilor. după diferite date. 2005.Паина. / http://www. cu caracter preponderent etnic. În acelaşi timp. forţate. variază de la 3 până la 5 milioane de oameni.165 care a stabilit un fond special de asistenţă interstatală pentru refugiaţi şi pentru persoanele strămutate forţat (articolul 8). adaptarea minorităţilor etnice în circumstanţe politice şi socio-economice noi. №45-46.cdep.А Десять лет СНГ – десять лет миграций между странами-участниками. Миграционная политика России. Москва.40.163 S-a constat că soluţionarea problemelor privind migraţia în cadrul CSI la nivel naţional este imposibilă. Москва. puterea a trecut în mâinile politicienilor pragmatici. La hotarul dintre secole se schimbă tipul predominant al migraţiei. 163 Вынужденные мигранты в государствах СНГ. COMPETENŢE ŞI RESURSE 45 . în special cea de muncă. Ţinta principală pentru migranţii în căutarea unui loc de muncă este Federaţia Rusă. slăbirea retoricii naţionaliste şi a discriminărilor etnice.Diagrama 6. de regulă în cadrul ministerului muncii şi a protecţiei sociale sau ministere de resort. 2001.cit. Mai devreme (în 161 Торговля людьми в Российской Федерации.Мукомеля и Э.htp_act_text?idt=32365 165 Соглашение о помощи беженцам и вынужденным переселенцам. a împins statele CSI să ia măsuri cu privire la adoptarea legislaţiei migraţioniste./ The%201951%20Refugee%20Convention%20Q&A%20 ROM_0. c. №45-46.ro/pls/ legis/legis_pck. Cifra migranţilor de muncă ilegali în Rusia. doc. formarea structurilor guvernamentale şi a instituţiilor abilitate să gestioneze acest domeniu. Москва. Facilitarea migraţiei de muncă a fost cauzată de lipsa regimului de vize între statele CSI. În alte state CSI sunt formate departamente (direcţii). treptat. Numărul migranţilor din CSI (pe ţări) în anii 1989-2000 (%) Sursa: Зайончковская Ж. Armenia..164 În septembrie 1993. Op. 2006. Locul migraţiei 160 Мукомель В. în special – migraţia forţată.. Tadjikistan şi Rusia au aderat la Convenţia ONU privind statutul refugiaţilor din 1951 şi la Protocolul acesteia din 1967.htm ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. с. // Население и общество.ecre. Azerbaidjan. Numărul migranţilor în spaţiul CSI în anii 1989-2000 (mii oameni) Sursa: Зайончковская Ж. 164 Convenţia Refugiaţilor din 1951. care au conştientizat consecinţele negative ale emigrării în masă.162 Conştientizarea necesităţii soluţionării problemelor privind migraţia. La reducerea migraţiei etnice între statele CSI la mijlocul anilor ’90 ai secolului trecut au contribuit următorii factori:160 epuizarea treptată a potenţialului de migraţie a populaţiei rusolingve. În Azerbaidjan şi Georgia au fost create ministere responsabile pentru soluţionarea problemelor legate de migraţie. / http:// www. în Rusia – Serviciul Federal de Migraţie.194-198. 162 Мукомель В.161 Schimbarea la început de secol a cursului politicii migraţioniste a Federaţiei Ruse – restricţiile severe pentru străini de a găsi un loc de muncă legitim – a contribuit doar la creşterea semnificativă a numărului migranţilor ilegali în această ţară.org/bazaby/zakon/ zakb1017. 2001. Diagrama 7. S-a apelat la asistenţă din partea comunităţii internaţionale.levonevsky.

s-au restabilit şi nivelurile de migrare între ţările Comunităţii. / http://www. între Belarus.167 Însă. iar decizia de a institui Fondul a fost semnată doar de şase state.172 Natura forţată a migraţiei în spaţiu postsovietic – cel puţin în partea europeană a acestuia – după anii halucinanţi din ultimul 169 Конвенция Содружества Независимых Государств о правах и основных свободах человека. în ianuarie 1996. Numai în anul 2000 afluxul migraţionist net în Rusia a fost de 240 de mii de oameni. aspx?uid=9866 170 Договор между Белоруссией. ru/zknd/zknd7. mecanismul-cheie pentru punerea în aplicare a acordului. a îngropat speranţele pentru cooperarea constructivă a ţărilor CSI privind rezolvarea problemelor legate de migraţie în cadrul Comunităţii. Un rol semnificativ l-a avut lipsa de coerenţă a ţărilor CSI în abordarea acestei probleme. s-a derulat mai mult formal. / http://www. Acordul a fost ratificat doar de cinci state din cele nouă semnatare.ru/abro. „procesul de la Geneva” a abordat problemele privind migraţia într-un spirit politizat.htm 167 Конвенция об обеспечении прав лиц. OSCE).168 „Procesul de la Geneva”. de a lua sub control. despre punerea în aplicare a acordului nici nu mai putea fi vorba.sansan. cele trei documente menţionate mai sus nu au fost semnate de către toate statele CSI. / http://www. Ulterior. o soartă similară l-a avut Acordul privind asistenţa refugiaţilor şi a migranţilor forţaţi. . în care nu sunt precizate mecanismele de punere în aplicare a celor semnate. Odată cu redresarea economică şi creşterea veniturilor reale ale populaţiei statelor CSI. Şi-a spus cuvântul şi mentalitatea sovietică. în special. care trebuia să fie creată în conformitate cu Statutul CSI. Un impact major asupra proceselor migraţioniste din ţările CSI a avut-o criza financiară din 1998. a fost aprobat peste un an şi jumătate după semnarea. în 1994 a fost semnată Convenţia privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. / http://www. / http://www.lawmix. Вынужденные миграции. Spre exemplu. procesele migraţioniste din spaţiul CSI.ru/ru/ pubs/briefings/issue08-00. În martie 1996. Totodată. În mare măsură. Август. Казахстаном и Россией об углублении интеграции в экономической и гуманитарной сферах. Criza a stopat timp de doi ani potenţialul migrator.. De cele mai multe ori se semna un document pur declarativ.minsk.levonevsky. pravo.php?id=7030 171 Конвенция об упрощенном порядке приобретения гражданства гражданами государств-участников СНГ. 166 Соглашение о первоочередных мерах по защите жертв вооруженных конфликтов.pdf 46 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. принадлежащих к национальным меньшинствам. a recuperării economice a Rusiei şi a creşterii veniturilor reale ale ruşilor. Convenţia privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi Convenţia cu privire la drepturile şi libertăţile fundamentale (semnată în mai 1995). Kârgâzstan. În general. reducându-se. Kazahstan şi Rusia a fost semnat Tratatul privind aprofundarea integrării în domeniile economic şi umanitar. a fost semnat Acordul privind simplificarea dobândirii cetăţeniei de către cetăţenii din ţările CSI171 (semnat de Rusia.166 Mai târziu. capabile să prevină migraţia forţată în cadrul Comunităţii. Statele CSI s-au reorientat treptat la soluţionarea problemelor privind migraţia prin cooperarea cu organizaţii internaţionale (ONU. Проблемы миграции и гражданства в постсоветском пространстве. http://www.carnegie.. Kazahstan şi Tadjikistan). Cooperarea prin intermediul „procesului de la Geneva”. În această situaţie.170 Puţin mai devreme. în februarie 1995. dar care aşa şi nu a fost constituită.cis. by/main.htm 172 Мукомель В.org/bazaby/ mdogov/megd4172.1992) – Acordul privind restabilirea drepturilor persoanelor deportate. Киргизией. cu sprijinul din partea organizaţiilor internaţionale. Том 2. numărul migranţilor în direcţia inversă. a minorităţilor naţionale şi a popoarelor. Выпуск 08. Regulamentul cu privire la Fondul Interstatal pentru asistenţa acordată refugiaţilor şi a persoanelor strămutate forţat. s-au făcut încercări de a stabili o cooperare subregională în cadrul CSI.169 Se presupunea că de monitorizarea acordurilor va fi responsabilă Comisia pentru Drepturile Omului.by/main. ca şi multe alte tipuri de cooperări în cadrul CSI. 2000 год. Începând cu anul 2000.cis. aspx?uid=9862 168 Витковская Г. Multe documente semnate aşa şi nu au fost ratificate. are loc creşterea afluxului de migranţi din ţările CSI spre Federaţia Rusă. în cele din urmă. odată cu lansarea aşa-numitului „proces de la Geneva”.minsk. numai patru dintre ele ratificându-l. / Брифинг московского центра Карнеги. COMPETENŢE ŞI RESURSE A eşuat şi aplicarea altor acorduri principiale. în acelaşi timp. această cooperare supranaţională între statele CSI a fost doar formală. Din anul 1995 s-a încercat. acest fenomen este consecinţa creşterii economice a Rusiei din primii ani ai noului secol.

La acest moment. transferurile băneşti făcute de emigranţi constituie un factor important al dezvoltării economiei lor. La 6 martie 1998. principalii donatori ai forţei de muncă sunt Ucraina. pentru statele care exportă forţă de 173 Резникова О.aspx?RN=N09800013 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. Georgia şi Armenia. Cifrele variază de la 1/3 din populaţie în Republica Moldova. În Tadjikistan şi Kârgâzstan este de 11-14% din PIB.4 1300 34 190 16 325-425 19-25 260-295 20-22 1500-2000 7-10 175-225 4-5 5150-5985 Transferurile băneşti din Rusia milioane % dolari PIB 315-360 11-13 360-396 13-14 360-396 3 1560 8 228 4 390-510 5-7 187-212 6 1800-2400 2 210-270 0. с. Nivelul migraţiei de muncă din CSI (statele donatoare) Ţara Migraţia forţei de muncă mii oameni Kârgâzstan Tadjikistan Uzbekistan Azerbaidjan Armenia Georgia Moldova Ucraina Belarusi Total 450-500 600-650 700-800 1500 200 350-450 350-450 3000-4000 200-250 7400-8800 % oficial 31-32 32-35 8-8. Până la sfârşitul anilor ’90 ai secolului trecut. deceniu al secolului trecut. nu a existat o cooperare multilaterală referitoare la problema migraţiei ilegale. // Мировая экономика и международные отношения. muncă. Migraţia ilegală este unul dintre cele mai răspândite fenomene în cadrul CSI. Tadjikistan. în statele donatoare un contingent foarte important din numărul total de populaţie este parte a migraţiei forţei de muncă. Постсоветская трудовая миграция. migranţii se ghidează de considerente pragmatice în alegerea direcţiei de mişcare şi a formei de migraţie (pentru reşedinţă permanentă. Uzbekistan. Azerbaidjan. În al treilea rând. №3. Această situaţie necesită de la statele CSI măsuri concrete pentru crearea un sistem eficient de contracarare şi combatere a efectelor negative ale migraţiei ilegale. la nivel interstatal. // Мировая экономика и международные отношения. părţile contractante şi-au propus de a colabora în următoarele direcţii de bază. până la 1/5 în Azerbaidjan.173 Migraţia forţei de muncă a statelor CSI se caracterizează prin câteva aspecte. de muncă. Este vorba de locuitorii republicilor din Caucaz şi cele ale Asiei Centrale. forţa de muncă a republicilor central-asiatice se orientează şi spre Kazahstan (totuşi. În spaţiul economic al CSI. în cadrul CSI. Cooperarea în domeniul combaterii migraţiei ilegale este sfera cea mai stringentă de cooperare între ţările CSI. Kârgâzstan şi Tadjikistan.75. COMPETENŢE ŞI RESURSE 47 . evidenţa cetăţenilor care trec ilegal hotarele şi sunt stabiliţi ilicit pe teritoriul unei ţări.6-07 5410-6332 Toate transferurile % PIB 14-16 15-17 4 9 4 6-7 10-11 4-5 1 Sursa: Резникова О. elaborarea unui mecanism de depor175 Соглашение о сотрудничестве государств-участников Содружества Независимых Государств в борьбе с незаконной миграцией.minsk. şi 2/5 în Georgia. În primul rând. de domeniul trecutului. Migrarea forţei de muncă a stimulat creşterea numărului de migranţi ilegali. în Azerbaidjan – 8%. Problema migraţiei forţei de muncă este una dintre cele mai acute în relaţiile dintre statele CSI.by/webnpa/text. cât şi spre statele Uniunii Europene.Tabelul 9. 174 Idem. 2009.175 În articolul 4 al Acordului din 1998. Migranţii de muncă din Ucraina şi Republica Moldova se împart în cei care în egală măsură se orientează atât spre Rusia. la începutul secolul al XXI-lea. la Moscova. aproximativ 70% din forţa de muncă migratoare în spaţiul CSI este îndreptată spre Federaţia Rusă. №3. Turkmenistanului şi Uzbekistanului) au semnat Acordul de Cooperare în combaterea migraţiei ilegale a ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente. şefii de guverne ai statelor CSI (cu excepţia Georgiei. Republica Moldova.). Постсоветская трудовая миграция. În comportamentul lor.174 În al doilea rând. procesele migraţioniste sunt dominate de migraţia socio-economică. / http://www. În afara Rusiei.7 39 16 20-26 30-34 14. mai puţin decât spre Rusia). Kârgâzstan.5-19 5-6 Migraţia forţei de muncă în Rusia mii oameni % oficial 350-400 24-26 500-550 27-30 550-600 6. 2009. pentru a combate imigraţia ilegală: controlul migraţional.7-7.cis. iar în Republica Moldova şi Georgia 5-6% din PIB. sezonieră etc. a rămas.

La 25 ianuarie 2000. în ramurile care necesită un mare efort fizic – construcţii. aspx?RN=N90400126 178 Решение о Программе сотрудничества государств – участников Содружества Независимых Государств в противодействии незаконной миграции на 2006-2008 годы. toate aceste decizii încă nu au devenit funcţionale. bazată pe exportul resurselor naturale. armonizarea legislaţiei naţionale ale părţilor contractante referitoare la migraţia ilegală. a fost semnată (în afară de Georgia şi Turkmenistan) Concepţia privind cooperarea ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente în combaterea migraţiei ilegale. a fost aprobat Programul cooperării ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente privind combaterea migraţiei ilegale pentru anii 20062008. nu permite crearea unui mecanism social eficient de integrare a migranţilor în societatea rusească.by/webnpa/text.cis.177 Concepţia are la bază Acordul de la 6 martie 1998 şi reprezintă o conceptualizare mai largă a acestui acord. Un rol determinat în dirijarea şi controlarea proceselor migraţioniste din spaţiul CSI îi revine Federaţiei Ruse.cis.minsk. schimbul informaţiei despre imigraţia ilegală. cu scopul eficientizării procesului de combatere a migraţiei ilegale. / http://www.67. a contribuit din plin la creşterea nivelului de trai în Rusia. ceea ce a atras migranţi din statele post-sovietice mai sărace. În perioada anilor 1989-2002. Caracterul exploatator al resurselor naturale al economiei ruseşti.minsk. la reuniunea şefilor de state ale CSI. la Kazani. aspx?RN=N00600095 181 Соглашение об образовании Совета руководителей миграционных органов государств – участников Содружества Независимых Государств. ceea ce reprezintă recuperarea a trei-pătrimi din sporul demografic negativ al Rusiei postsovietice. Principala problemă în rezolvarea problemelor migraţioniste din cadrul CSI constă în depăşirea circulaţiei spontane a forţei de muncă şi canalizarea şi direcţionarea ei în interesul dezvoltării socio-economice a statelor CSI. / http://www. la 28 noiembrie 2006 la Moscova. въезд которым в государства-участники соглашения о сотрудничестве государств-участников СНГ в борьбе с незаконной миграцией закрыт в соответствии с их действующим национальным законодательством. a fost aprobat un nou Program similar pentru perioada 2009-2011. la Duşanbe. şefii de state ai CSI au re176 Решение о положении об общей базе данных о незаконных мигрантах и лицах. în Rusia din fostele republici sovietice au imigrat aproximativ 11 milioane de oameni. se încearcă realizarea scopurilor şi obiectivelor propuse de statele CSI. aspx?RN= N90500047 179 Решение о Программе сотрудничества государств – участников Содружества Независимых Государств в противодействии незаконной миграции на 2009-2011 годы. // Полис. / http://www.182 Drept rezultat. Economia rusească. Peste un an.cis. и порядке обмена информацией о незаконной миграции.minsk.176 La 16 septembrie 2004. 2007. COMPETENŢE ŞI RESURSE confirmat intenţiile lor de a activiza acţiunile în rezolvarea acestei probleme. / http://www.tare a migranţilor ilegali. prin concretizarea şi programarea acţiunilor întreprinse. с. La 26 august 2005.cis.181 La acest moment. by/webnpa/text.. instituţionalizindu-le prin semnarea (în afara Ucrainei. şefii de guverne ai statelor CSI au aprobat Regulamentul privind baza de date comună a migranţilor ilegali şi a persoanelor a căror intrare pe teritoriul ţărilor – participante la Acordul de Cooperare în combaterea migraţiei ilegale – este închisă în conformitate cu legile aplicabile. Проблемы интеграции мигрантов в принимающее общество в постиндустриальных странах и в России. by/webnpa/text. şi au emigrat în jur de 4 milioane. precum şi schimbul de informaţie în domeniul imigraţiei ilegale. Rusia este avantajată de mutaţiile populaţiei produse după destrămarea Uniunii Sovietice. la Moscova. aspx?RN=N90000024 177 Решение о концепции сотрудничества государств-участников Содружества Независимых Государств в противодействии незаконной миграции.by/webnpa/text.cis. 180 Заявление глав государств – участников Содружества Независимых Государств об активизации сотрудничества в борьбе с незаконной миграцией.179 Prin elaborarea acestor programe. / http://www.by/webnpa/text.cis. începând cu anul 1998. la Astana.by/webnpa/text. Georgiei şi Turkmenistanului) Acordului privind formarea instituţiilor migraţioniste. în linii mari. şefii de state ai CSI. populaţia Federaţiei Ruse s-a mărit pe contul foştilor parteneri unionali cu aproape 7 milioane. Зелев М.aspx?RN= N90800576 48 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. au hotărât să eficientizeze acţiunile lor privind combaterea migraţiei ilegale. №6.minsk.178 iar la 10 octombrie 2008. în condiţiile preţurilor avantajoase pe piaţa mondială de la începutul anilor 2000.minsk.minsk. ceea ce-ar stabiliza procesele migraţioniste şi ar permite controlarea lor. / http://www. . aspx?RN=N00700505 182 Константинов В. la Chişinău. Forţă de muncă ieftină imigrantă este folosită în Rusia. Demografic. instruirea şi creşterea calificării ofiţerilor organelor de control privind migraţia ilegală.180 La 5 octombrie 2007. Republicii Moldova. adoptând Declaraţia privind consolidarea cooperării în combaterea migraţiei ilegale.

conform căreia migraţia de muncă din Federaţia Rusă are doar efecte social-economice negative şi provoacă conflicte etnopolitice. Eastern Europe and the Former Soviet Union.188 Republicii Moldova. care este o formă a migraţiei economice. aşa-numita. a fost adoptat un pachet de legi federale. 40% din persoanele casnice primind transferuri băneşti de peste hotare. mai degrabă.Quillin. sau. După înăsprirea legislaţiei ruse referitoare la imigranţi. de a le acorda posibilitatea de a circula liber în căutarea locurilor de muncă. suportul pentru repatrierea populaţiei rusolingve din CSI şi ţările baltice şi simplificarea procedurilor de naturalizare a acesteia. p. în special.66-67. după diferite surse. Eds. alimentaţia publică. în mare măsură. 184 Idem. de exemplu. Migraţia forţei de muncă. 186 Федеральный закон «О миграционном учете иностранных граждан и лиц без гражданства в Российской Федерации». La hotarul anilor ’90-’00. p.Mansoor.185 Prima – conservatoare-radicală. №11. În timp ce Europa se mişcă spre o armonizare a politicii privind migraţia. 185 Ibidem. Azerbaidjan şi Rusia. şi primul în Europa. „integrare de jos”. Adepţii celei de-a doua abordare – liberală – susţin că Rusia este nevoită să recurgă la forţa de muncă străină. 2005.184 Federaţia Rusă încă nu are o politică definită referitoare la migraţia de muncă. numărul muncitorilor ilegali din Rusia era. Există două abordări de bază ale acestei probleme. migraţia a fost determinată de problemele politice din ultimii ani ai existenţii URSS. by A. iar Georgia faţă de strămutările forţate. fenomenul migraţiei din spaţiul CSI a fost determinat de incapacitatea majorităţii statelor de a face faţă necesităţilor social-economice ale cetăţenilor. După criza financiară din 1998.comerţ..186 în conformitate cu care a fost aprobat un program de stat pentru promovarea politicii de restrămutare voluntară a compatrioţilor.ru/2006/07/20/migracia-uchet-dok. Iniţial. Acest lucru se explică. problema integrării imigranţilor în societatea rusească are o abordare cu totul diferită faţă de cea din statele Uniunii Europene. Washington. în Federaţia Rusă domină migraţia forţei de muncă temporare. Adepţii acestei abordări pledează pentru închiderea ţării pentru migranţii de muncă şi sporirea controlului asupra hotarelor. Republica Moldova este unul dintre statele cele mai implicate în procesele migraţioniste. în ceea ce priveşte cota remitenţelor din PIB. Трудовая миграция в СНГ: тенденции и проблемы регулирования.rg. a început să fie considerată un mecanism stihinic de integrare economică a structurilor amorfe ale CSI. / http:// www. fenomenul migraţionist din cadrul CSI este rezultatul incapacităţii statelor acestei Comunităţi de a rezolva problemele politice şi social-economice.. din anii 2005-2006. a vizat câteva direcţii principale: revizuirea bazelor ei conceptuale. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. În vara lui 2006. COMPETENŢE ŞI RESURSE 49 . şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la problemele de repatriere.68. îi era caracteristic vectorul estic al migraţiei forţei de muncă. În primul rând. transport etc. totuşi.html lizarea procedurii de obţinere a permiselor de şedere pentru străini şi a dreptului la muncă pe teritoriul Rusiei. libera183 Рязанцев С. după destrămarea Uniunii Sovietice.58. în special migraţia forţei de muncă. Op. Ei pledează pentru ideea ca Federaţia Rusă să apeleze la forţa de muncă din statele apropiate. este nevoie de liberalizat regimul de aflare a migranţilor de muncă pe teritoriul Federaţiei Ruse. 188 Migration and Remittances. a început să scadă numărul migranţilor strămutaţi în Rusia permanent şi să crească cel al migraţiei forţei de muncă temporare. Odată cu stabilirea şi instituţionalizarea relaţiilor Republicii 187 Рязанцев С. Noua politică migraţionistă a Rusiei are drept scop primordial rezolvarea problemei demografice şi punerea statelor CSI în dependenţă faţă de statul rus. prin priorităţile naţionale diferite ale ţărilor CSI. deoarece nu are suficiente resurse de muncă în interior pentru dezvoltarea economică. de la 5. Pentru aceasta. World Bank. Republica Moldova ocupă unul dintre primele locuri în lume.68-69. Proporţiile forţei de muncă din Moldova sunt estimate la 400-500 mii de oameni.187 Însă. B.8 până la 10 milioane de oameni.cit. Totodată.183 În Rusia. Între abordarea europeană a migraţiei şi cea a CSI există o diferenţă distinctă. с. // Мировая экономика и международные отношения. 2006. ţările CSI căută beneficii separat. Reformarea politicii migraţioniste a Federaţiei Ruse. pe când în statele Uniunii Europene – stabilirea cu traiul permanent al migranţilor. în primii ani de independenţă statală. p. a fost revizuită Concepţia de stat privind politica de migraţie. în special din cele ale CSI.

Situaţia migraţionistă prezintă o problemă pentru Republica Moldova. În 189 Мошнеага В. Dificultăţile cooperării în cadrul CSI în soluţionarea problemelor migraţioniste sunt legate de legislaţia diferită a statelor Comunităţii. Молодиковой. / Трудовая миграция в СНГ: социальные и экономические эффекты.html 190 Бурдельный Е. care se include în politica de control a frontierelor. atunci în cadrul CSI mai mult „s-a bătut pasul pe loc”. care vine în rezultatul noilor directive lansate de către Comisia Europeană privind abordarea globală a migraţiei a regiunilor vecine din estul şi sudestul Uniunii Europene şi reprezintă politica europeană comprehensivă în domeniul migraţiei. Astfel. este interesată în soluţionarea acestei probleme. 2003. apropierea de Uniunea Europeană a determinat Republica Moldova să semneze Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. gov.251-257. Republica Moldova. O importanţă majoră în combaterea migraţiei ilegale spre statele UE îl are Acordul între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală191 care a intrat în vigoare în ianuarie 2008.pdf . La nivel multilateral. Confuzia soluţionării acestei probleme în spaţiul CSI constă în abordarea structurală total diferită de cea existentă în UE. Moldova readmite toţii resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condiţiile în vigoare pentru intrarea. care constă în crearea de condiţii pentru dezvoltarea dialogului între statele semnatare.ec.eu/eu_and_moldova/pdf/071219%20Readmission%20agreement%20-%20RO. 192 Buletin Informativ Parteneriatul de Mobilitate Moldova – Uniunea Europeană. pdf 50 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. / http:// www.190 La schimbarea geografiei fluxurilor migraţioniste din Republica Moldova au contribuit următorii factori: remunerarea mai înaltă în statele Uniunii Europene şi răspândirea mai mică a practicilor de extorcare criminale şi de corupţie. atunci în CSI ea fost politizată la maximum. 191 Acord între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală. Totodată.. timp de 10 ani. Dacă în cadrul Uniunii Europene migraţia a fost abordată reieşind din raţiuni şi interese social-economice. Putem să constatăm că. nu au fost realizate succese semnificative în rezolvarea problemelor provocate de migraţia ilegală.192 La 5 iunie 2008. Регулирование трудовой миграции в Республике Молдова: Трудовая миграция в СНГ: состояние и основные этапы. Москва. с. în cadrul reuniunii Consiliului Miniştrilor de Justiţie şi Afacerilor Interne ai UE. a început procesul de migrare a forţei de muncă din Moldova spre ţările UE. Republica Moldova a luat parte la toate acordurile semnate în cadrul CSI privind migraţia ilegală iniţiate după 6 martie 1998.1. Москва. la Luxemburg. de a identifica şi de a combate migraţia ilegală şi facilitarea celei legale. problema migraţiei în CSI a fost abordată relativ recent. Sursa principală a acestei politizări excesive este Federaţia Rusă. vectorul vestic a început să predomine asupra celui estic. / http://www. Nr.delmda. care reprezintă o iniţiativă nouă pentru UE. ред. prezenţa sau şederea pe teritoriul statului membru solicitant. la cererea unui stat membru şi fără alte formalităţi decât cele prevăzute în prezentul acord. Изучение практик регулирования трансграничных трудовых миграций в Республике Молдова. dezvoltarea de politici constructive privind dezvoltarea capacităţilor de gestionare a migraţiei de către instituţiile statale din Republica Moldova. martie 2009. http:// www.mfa.demoscope. Зайончковской. Reieşind din Planul de Acţiuni. Под. au fost întreprinse o serie de acţiuni menite să combată problemele legate de migraţie.europa. Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne a adoptat Decizia de a iniţia dialogul cu Republica Moldova în domeniul Parteneriatului de Mobilitate. Под ред. 2006.md/img/ docs/BI_MP_nr1_md_final. Dacă în discuţiile cu Uniunea Europeană s-a reuşit iniţierea unui dialog concret..189 Apropierea geografică a Uniunii Europene de hotarele Republicii Moldova a dus la schimbarea vectorului migraţiei forţei de muncă dominant – de la sfârşitul anilor ’90. Printre scopurile principale ale Politicii Noii Vecinătăţi fac parte controlul migraţiei şi combaterea migraţiei ilegale. COMPETENŢE ŞI RESURSE conformitate cu articolului 3 al acestui acord.Moldova cu Uniunea Europeană. a fost semnată Declaraţia Comună privind Parteneriatul de Mobilitate UE. И. / Миграция в зеркале стран СНГ (молодежный ракурс). vectorul estic al migraţiei forţei de muncă din Republica Moldova a fost completat cu cel vestic. La 6-7 decembrie 2007. fiind unul dintre statele cele mai afectate de migraţie.ru/center/fmcenter/tr_mosh. Ж. Raporturile migraţioniste sunt rezolvate la nivel bilateral.

proporţional între statele UE şi CSI. nu contravin. În cazul care. ceea ce ar permite protejarea migranţilor moldoveni. reieşind din incompatibilitatea lor optică şi structurală în acest domeniu. sunt privite cu circumspecţie la Moscova. Ineficienţa integrării economice a CSI a fost determinată de nivelul de dezvoltare economic diferit şi orientarea intereselor economice diferite ale statelor CSI. la 18 ani de existenţă. Din această cauză. ipotetic vorbind. 5. Pentru rezolvarea acestei probleme. Mai mult chiar. datele problemei se vor modifica considerabil. relaţiile dintre ţările Comunităţii sunt reglementate de înţelegeri bilaterale. Pentru Federaţia Rusă. în linii mari. O expresie a divizării geopolitice a CSI este regionalizarea ei în diferite organizaţii politice şi economice. Republica Moldova va adera la UE. Apropierea geografică a UE faţă de CSI şi iniţiativele promovate de Bruxelles în Europa de Est. Securitatea energetică a Republicii Moldova este vulnerabilă din cauza dependenţei ei exhaustive faţă de sursele energetice ruseşti. Juridic. în calitatea sa de comunitate internaţională. 3. angajamentelor pe care şi le-a asumat Chişinăul în raport cu Bruxelles. 6. este deficitară. care are drept scop integrarea economică şi politică a fostelor republici unionale. CSI este un instrument de promovare a influenţei şi a intereselor sale în spaţiul postsovietic. Chişinăul va trebuii să renunţe la toate acordurile de liber schimb cu alte state şi cu alte organizaţii. relaţiile contractuale pe care le-a stabilit Republica Moldova în cadrul CSI. Relaţia energetică UE-Rusia este una dificilă. au introdus mai măsuri tarifare şi netarifare care au împiedicat realizarea comerţului liber între state. statele CSI. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. Problema migraţionistă este una dintre cele mai acute cu care se confruntă Republica Moldova. COMPETENŢE ŞI RESURSE 51 . CSI. În cazul în care Republica Moldova ar avansa în dialogul privind aderarea la UE. la acest moment. nu şi-a demonstrat eficienţa ca organizaţie internaţională viabilă. spaţiul postsovietic este divizat în două tabere: state care se orientează în politica externă spre Rusia şi ţări care doresc să aibă o anumită libertate externă faţă de Moscova. care sunt repartizaţi. În CSI. Deşi au existat multe reuniuni la nivel înalt în cadrul CSI şi au fost semnate o sumedenie de acorduri interstatale. în special de Federaţia Rusă. inclusiv Republica Moldova. în linii mari. Moscova nu agreează această iniţiativă a Bruxelles-ului. s-a reuşit iniţierea unui dialog cu UE. reieşind din standardele promovate de Uniune. CSI nu este furnizor de securitate. Situaţia migranţilor moldoveni. Moscova tratează evenimentele din „spaţiul comun” în termenii jocului de sumă zero. 4. Iniţierea unui dialog constructiv în acest domeniu este împiedicată de politizarea acestei probleme. UE doreşte includerea Republicii Moldova în Comunitatea Energetică din Europa. care consideră că acţiunea europeană este o penetrare a Uniunii în zona de influenţă a Federaţiei Ruse.CoNCluzII 1. Geopolitic. în aşa-numitul „spaţiu comun”. 7. Acordurile din cadrul CSI privind Uniunii Economice şi a Zonei Comerţului Liber nu au fost realizate. soluţionarea problemei migraţioniste se face doar la nivel de intenţii. cu acordarea statutului de membru cu drepturi depline. 2.

Statutul de furnizor dublu de emigranţi – atât pentru statele UE. a Republicii Moldova. 3. Chişinăul nu trebuie să pună tranşant problema denunţării calităţii sale de membru al CSI. 4. În dialogul cu CSI. Opţiunea de susţinere a poziţiei Moscovei compromite ideea de integrare europeană. rezolvarea acestei probleme se poate face numai la nivel multilateral. COMPETENŢE ŞI RESURSE . Populaţia Republicii Moldova trebuie să cunoască care sunt avantajele. Economic. în caz contrar. Securitatea energetică a Republicii Moldova trebuie să fie sporită prin diversificarea surselor de energie. Chişinăul trebuie să obţină liberalizarea regimului de circulaţie a cetăţenilor moldoveni. În dialogul cu Bruxelles-ul. Republica Moldova ar trebui să profite de oportunităţile oferite de UE în comerţul dintre părţi. 6. 8. Federaţia Rusă) – necesită amplificarea dialogului în soluţionarea acestei probleme cu ambele organizaţii. Este necesar de insistat asupra dezvoltării relaţiilor bilaterale cu Moscova. Acest lucru nu înseamnă ca trebuie de abandonat avantajele economice pe care ne le oferă statele CSI. Puterea politică de la Chişinău trebuie să insiste asupra ideii că aderarea la UE nu înseamnă înrăutăţirea relaţiilor cu Federaţia Rusă. care ar familiariza societatea Republicii Moldova cu scopurile şi principiile de activitate a UE. Republica Moldova trebuie să-şi îndeplinească angajamentele asumate şi să profite din plin de ofertele propuse de Uniunea Europeană. până nu va avea perspective europene. În comportamentul Republicii Moldova nu trebuie să existe dubii privind dorinţa de aderare la UE. Pe plan de politică externă şi de securitate Republica Moldova trebuie să se alinieze la poziţia uneia dintre cele două structuri (în cazul dat UE). este pusă la îndoială sinceritatea Chişinăului faţă de angajamentele pe care şi le-a asumat. Spre deosebire de alte domenii. cât şi pentru cele ale CSI (în special. campanii de informare în masă. Chişinăul trebuie să aibă un mesaj european coerent şi să promoveze o politică consecventă în realizarea acestei opţiuni. la nivel de stat. pentru că piaţa europeană este un spaţiu transparent. 7. internă şi externă. 2. 5. dar şi costurile integrării europene. Racordarea sistemului naţional al Republicii Moldova la sistemul european va contribui la reducerea dependenţei sale faţă de sursele energetice ruseşti şi va duce la sporirea securităţii energetice a Chişinăului. este necesar de a crea cadrul juridic ce ar permite oficializarea numărul mare de migranţi ilegali aflaţi la muncă în statele CSI.rEComaNdărI 1. acţiuni ample. clare şi certe. Acest lucru este valabil şi pentru alte state din CSI. Trebuie de întreprins. cu reguli bine definite. Reieşind din actuala situaţie. 52 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA.

/ http://www. Russia. Diaconu F. Geopolitica si securitate la Marea Neagra: optiunile strategice ale Romaniei si Moldovei.php?id=2460 14. One Size Fits All? Tailored Integration Policies for Migrants in the European Union..europa. COMPETENŢE ŞI RESURSE 53 . 2006. Vol. Chişinău 2002. Politici europene.eu/files/publications/ books/0802energysecurity-7-Ozdemir.pdf 10.pdf 6. Turkey’s Role in European Energy Security. http://www.europa.). / http://www. Boswell Chr. 1992. 2003. Dungaciu D. Eds. 1998. 29 May 2006. Washington. Political Communites.ro/publications/studies/politica_ energetica_a_rusiei. Özdemir V. 18. 1994.eu/uploads/ media/cp091. Barysch K. / http://www. M.Quillin. European Migration in the Late Twentieth Century: Historical Pattern.iss..gcim.isdp. (eds.pdf 3.europa. / http://www.. 16. Second ed. / http://www. Edvard Elgar. Analysis: Russian Perception of the CFSP/ESDP. Guibernau R.eu/nc/actualites/ actualite/browse/6/article/russian-perceptions-and-approaches-to-cooperation-inesdp/ 20. Samokhvalov V.org. Oprunenco A. World Bank. Draghişteanu I. Zlotnik H. Profiroiu M.net/comments. / http://www. Centre for European Reform. Washington. 1999. & Miller. The Age of Migration.W. S.iss.BIBlIografIE 1..-L.org/?go=news&n=21&nt=4 21. july 2007. / http://www. 2006.iss. Collett E. Heartland and Rimland in Eurasian History. 1956. Matveeva A. / http://leader.J. N24. / the Modern World.eu/ uploads/media/cp074.pdf 2. Falimentul Strategiei Energetice. Chaillot Paper n. expert-grup.pdf ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. Iaşi.68. Actual Trends and Social Implications. Lean Lim L. 8.Mansoor.eu/uploads/ media/ occ68.cer.pdf 12. 19. Kritz M. Fischer S. 4 February. Oxford. / http:// www. 109. London. 15..uk/pdf/policybrief_ russia_FINAL_20july07.europa. / http://www. Danilov D. eu/uploads/media/ cp109_01. The EU and Russia: a contested Partnership. International Population Movements. Politica energetică a Rusiei şi opţiunile Moldovei.91. în Partnerships for effective multilateralism. Ibrahimov I.b /TEWN/ pdf/602431467_EPC Working Paper 24. Munz R. 23. Chaillot Paper n. cpc-ew. Castles.iss. B.eco. september 2007. Russia and European security. EU stakes in Central Asia. may 2008. 13. International Migration Systems: A Global Approach. 11. // EPC Working Paper. / Tranziţia: retrospective şi perspective.org/attachements/RS4. China. Fassmann H. // http://www. Energy Potential Of Azerbaijan: Can It Be Used As Alternative For Russia? // The Journal of Turkish Weekly Opinion. 2003. Eastern Europe and the Former Soviet Union.europa. Leancă Iu. Chaillot Paper n. 2007. by A. july 2006. // West Politics Quarterly. / http://www. Chifu Iu. / http:// www. Bucureşti.viitorul. Nations without States. pdf 17. Politica energetică a Federaţiei Ruse. realism and EU unity.. Nikitin A. / a Global World. EUISS. In Europe’s Energy Security: Gazprom’s Dominance and Caspian Supply Alternatives. january 2005. Evoluţia relaţiilor externe.pdf 5. Migration and Remittances. EU relations with Brazil. Cambridge. Migration in Europe. / What Russia sees. Occasional Paper n. org/public/507/ro/DanDungaciu06. iss.pdf 7. Despre politica de energie a Uniunii Europene. Popescu I. 2008. India and Russia. turkishweekly.IX.md/article/ 5799/ 9. Meinig D. 74.theepc. Pdf 22. 4. Relations in the RussiaUkraine-EU triangle: „zero-sum game” or not?.

Кавказ. The European Security Strategy 2003-2008. Изучение практик регулирования трансграничных трудовых миграций в Республике Молдова.ru/ oz/2004/4/2004_4_4.iss.eu/uploads/ media/ cp109_01. №4. 41. Малашенко А. Годин Ю. 2007. // Мировая Экономика и Международ54 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. Chaillot Paper n.pdf 29. Том 11. 2003. Годин Ю. Выпуск 3. 2009. Учеб. Жанны Зайончковской. Косов Ю. Москва.eu/ uploads/media/ISS_Report_05.iss. Paris. Том 2. China. Август. Молодиковой. №45-46. // Отечественные записки. Russia and the shared neighbourhood. ru/?numid=19&article =915 37. 25. Москва.iss. iss. . 2006. hiver 2008/2009.php 39. Проблемы миграции и гражданства в постсоветском пространстве. / http://www.74. / http://www. 40. Paris. Под ред. may 2008.3. 2007. 28. january 2005. Под ред. demoscope. Константинов В. Междисциплинарное учебное пособие. Вавилова М. 33.europa. 2000 год. №.ru/weekly/045/tema01. Зелев М. №4. by Alvaro de Vasconcelos. Внешняя политика России и новое качество геополитической ситуации. №. ISS. интеграционные процессы. // Брифинг московского центра Карнеги.pdf 26.ru/ ru/pubs/briefings/issue08-00. / http:// www. / Ukraine: quo vadis?.24. / http://www. Лавров С. №. Centre for European Reforms. // Мировая Экономика и Международные Отношения. 2006. // Отечественные записки. 35.mid. Ирины Молодиковой.nsf/ itogi/BB6FDBCB9CE863B2C325752 E0033D0F9 43. 2009 год. Витковская Г.. 2004.5.pdf 44. de Vasconcelos A. Chaillot Paper n.pdf 30. Содружество Независимых Государств: Институты. // Полис. Russia and the European Union: redefining strategic partnership. ISSOpinion. Chişinău 2004. Trenin D. Методология и методы изучения миграционных процессов.html 38. February 2009. 2008.russ. Владимира Мукомеля. / http://magazines.strana-oz.eu/uploads/media/UE_ parmi_ les_grandes_puissances. europa.carnegie. конфликты. Report nr. EU relations with Brazil. Building on common interests. / Миграция в зеркале стран СНГ (молодежный ракурс). Крылатых Э. Wolczuk K. / http://www..А Десять лет СНГ – десять лет миграций между странами-участниками. / http://www. / http://www.eu/uploads/media/ cp108. Зайончковская Ж. Выпуск 08.. 2007. Zagorski A. L’Union europeenne parmi les grandes puissances.carnegie. Россия и Белоруссия: 10 лет интеграционной несовместимости.ru/brp_4. ru/ru/pubs/ briefings/Malashenko_ Briefing_09_Caucasus. / http://www. Ukraine and its relationswith the EU in the context of the European Neighbourhood Policy. Россия и СНГ: геополитические вызовы. Региональные торговые соглашения в рамках ВТО и аграрный рынок СНГ. №4. 2009. пособие для студентов вузов. август.pdf 27. Изменения в иммиграционной политике развитых стран. europa. // Брифинг московского центра Карнеги.eu/uploads/media/cp074. Зайончковская Ж. Chaillot Paper n.iss. ed.europa. 2004. Строкова О. / http://www. / http://www. / What Russia sees. №6. 2001. И.pdf 31. / Partnerships for effective multilateralism.pdf 34. 42. Serebrian O.6.europa. Миграция вышла из тени. 32. 36. Денисенко M. // Мировая экономика и международные отношения. // Население и общество. Why Ukraine matterrs to Europe?. India and Russia. Москва.10. // Мировая Экономика и Международные Отношения. 109. Valasek T. february 2008.108. который мы теряем. Бурдельный Е.. Некоторые налоговые проблемы СНГ и ЕС. Торопыгин А. COMPETENŢE ŞI RESURSE ные Отношения. Проблемы интеграции мигрантов в принимающее общество в постиндустриальных странах и в России. Politică şi geopolitică.

Рязанцев С. // Мировая Экономика и Международные Отношения. Регулирование трудовой миграции Республике Молдова: Трудовая миграция в СНГ: состояние и основные этапы. // Мировая экономика и международные отношения. / Трудовая миграция в СНГ: социальные и экономические эффекты. №11 54. Формирование Российской политики в отношение Белоруссии. // Мировая Экономика и Международные Отношения. 49. №. Структура. Тренин Д. Общее экономическое пространство государств Содружества: оптимальный формат. ред.php 48. Федулова Н. 2009. Том 11. 55. / http://www. Федулова Н.ru/ru/pubs/briefings/TreninBr_ Russ_11_1_09_web. 2005. 2000. Мошнеага В. №10. // Население и общество. Мукомель В. 63. №3. Резникова О.Народы мира в зеркале геополитики. Рыбаковский Л. 12. Молодикова И. demoscope. Nr. динамика.ru/ news/ asng/2006/10/12/strany_sng_ postsovetskoe_prostranstvo.. Утверждения евразийцев. СНГ: дезинтеграция неизбежна. 2005.html 50. Москва. Москва. 2007. Тиммерманн Х. Сапего Г. 57. COMPETENŢE ŞI RESURSE 55 . 2006. Развитые страны: интеграционная политика в отношении иммигрантов. 2001. 64. Под. Цапенко И. Миграционная политика России. Пространственные перемещения населения в России и постсоветских государствах. // Мировая Экономика и Международные Отношения.ru/weekly/035/ biblio02. 52.ru/ text/ad24.htm 46. 3.antropotok.. Савицкий П. январь. №. Озоди Д. Иммигранты в Западной Европе. Содружество Независимых Государств Мировая – 15 лет спустя. / http://www. // Мировая экономика и международные отношения. 2006. Постсоветская трудовая миграция. Ж. №2. // Брифинг московского центра Карнеги. Вынужденные миграции в контексте миграционных процессов и миграционной политики стран СНГ: этапы развития. 47. Основные этапы и методы регулирования трудовой миграции в западноевропейских странах.html?no_ cache=1&cHash=f5fc0d81d0 53. Россия – СНГ: время собирать камни. carnegie. Зайончковской. 5. №3. Москва.И. 56. Семененко И. Выпуск 1. // Мировая экономика и международные отношения. // Мировая экономика и международные отношения.45. // Мировая экономика и международные отношения. Украина и Белоруссия: «новые соседи» Европейского Союза.ru/arkhiv/tematicheskiiarkhiv/item/ single/11442. // Мировая Экономика и Международные Отношения. Суздальцев А. 2009. 61. 1997. 2006. Мукомель В.6. 62. Интеграция инокультурных сообществ в развитых странах. / http://www.archipelag. 2004. 51. 2008. Шумский Н. / http://wciom. / Мировая Экономика и Международные Отношения.prognosis. 2009 год. №9. 2004. Платонов Ю.Н.pdf 60. Постсоветские контексты. / http://www. «Москва мускулистая»: одиночество отдельно взятого центра силы. Влияние России в странах СНГ: гуманитарный аспект. Санкт-Петербург. Федулова Н. // Мировая экономика и международные отношения. №1. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. Трудовая миграция в СНГ: тенденции и проблемы регулирования. 59. 58. 2006. Nr. №35-36. поведение. 2003.

NoTE 56 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA APL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STRUCTURA. COMPETENŢE ŞI RESURSE .

.

instruire şi iniţiativă publică. Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” str. guvernare. Iacob Hîncu 10/1.IDIS „Viitorul” reprezintă o instituţie de cercetare.org www. IDIS activează în calitate de platformă comună care reuneşte tineri intelectuali. promovarea libertăţilor şi valorilor unei societăţi deschise. care activează pe o serie de domenii legate de: analiză economică. printre care se numără: formarea de instituţii democratice şi dezvoltarea unui spirit de responsabilitate efectivă printre oamenii politici. cercetare politică.org . Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al Fundaţiei Viitorul. Chişinău MD-2005 Republica Moldova 373 / 22 221844 tel 373 / 22 245714 fax office@viitorul. preocupaţi de succesul tranziţiei spre economia de piaţă şi societatea deschisă în Republica Moldova. modernizate şi pro-europene. obiectivele şi principiile de acţiune ale fundaţiei. funcţionari publici şi cetăţenii ţării noastre. consolidarea societăţii civile şi spiritului critic. şi păstrează în linii mari tradiţiile.viitorul. planificare strategică şi management al cunoştinţelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful