1

Cuprins
Cap1.Stadiul actual al studiului asupra antenelor.....................................................................2 1.1. Introducere........................................................................................................2 1.2. Clasificări ale antenelor....................................................................................2 1.3. Parametrii de bază ai antenelor.........................................................................3 1.3.1.Frecvenţa de rezonanţă.......................................................................3 1.3.2.Câştigul...............................................................................................3 1.3.3.Diagrama polară de radiaţie................................................................4 1.3.4.Impedanţa...........................................................................................4 1.3.5.Eficienţa.............................................................................................4 1.3.6.Lăţimea benzii....................................................................................5 1.3.7.Polarizarea..........................................................................................5 Cap2. Proprietăţi de bază ale antenei de tip patch........................................................6 2.1.Configuraţia unei antene de tip patch...............................................................7 2.1.1.Dimensiuni ........................................................................................7 2.1.2.Potrivirea impedanţei.........................................................................8 2.1.3.Diagrama radiaţiilor polare................................................................9 2.1.4.Câştigul antenei de tip patch.............................................................9 2.1.5.Banda de frecvenţă..........................................................................11 2.1.6.Polarizarea.......................................................................................12 2.2.Caracteristici şi alimentarea unei antene de tip patch....................................14 2.2.1.Alimentare inserată..........................................................................17 2.2.2.Alimentarea cu o linie de transmisie de un sfert de lungime de undă...........................................................................................8 2.2.3.Cablu coaxial sau alimentare cu sondă.............................................19 2.2.4.Alimentare cuplată (indirectă) ..........................................................20 2.2.5.Alimentare prin deschidere...............................................................21 Cap3. Modelarea numerică a antenelor ........................................................................23 Cap4. Aplicații……………………………………………………………………...….25 4.1.Introducere.......................................................................................................25 4.2.Comparaţie între 2 antene de tip microstrip patch la care forma patchului diferă......................................................................................................................25 4.3.Comparaţie între 2 antene de tip microstrip patch la care permitivitatea relativă ε r diferă.....................................................................................................................30 4.4.Variaţia impedanţei de intrare odată cu lăţimea patch-ului...............................33 4.5. Comparaţie între rezultate din literatura de specialitate....................................34 Cap5. Concluzii...............................................................................................................36 Bibliografie......................................................................................................................37

Cap1. Stadiul actual al studiului asupra antenelor
1.1.Introducere
De-a lungul timpului, antenele au fost de mare ajutor omenirii pentru transmisia de date. O antenă este un traductor creat pentru a transmite sau primi unde electromagnetice. Cu alte cuvinte, antenele convertesc radiaţia electromagnetică în curent electric, sau invers. Antenele în general se ocupă cu transmisia şi recepţia undelor radio, şi sunt considerate ca părţi necesare echipamentului radio. Antenele sunt folosite în sisteme cum ar fi transmisiile radio şi TV, comunicaţia radio de la punct la punct, wireless LAN, telefoane mobile, radare şi comunicaţiile în navele spaţiale..Ele sunt cel mai frecvent utilizate în aer liber sau în spaţiul cosmic, dar pot fi utilizate si sub apă şi chiar şi prin sol sau piatră la anumite frecvenţe pentru distanţe mici. După cum se poate observa, antenele sunt o parte indispensabilă a vieţii noastre şi de aceea se încearcă îmbunătăţirea continuă a acestora. Acest lucru se poate face numai prin analiza performanţelor antenelor, iar lucrarea de faţă doreşte printre altele a fi o scurtă analiză a antenelor de tip patch cu ajutorul unui pachet software denumit Feko.

1.2 Clasificări ale antenelor
Anumite elemente pot să fie intenţionat sau neintenţionat cu rol de antene. Astfel ele se pot clasifica astfel: • Antene intenţionate–pentru a produce sau a primi unde specificate electromagnetice: • Antene de radiocumunicaţie; • antene care măsoară; • senzori şi sonde EM; • aplicatoare EM (Industrial, Medical, Stiinţific) • Antene neintenţionate-active –unde electromagnetice radiate ca un efect secundar neintenţionat: • orice conductor/instalaţie cu un curent electric care variază (ex instalaţia electrică a vehiculelor) • orice slot/ deschidere în ecranul unui dispozitiv/cablu care conduce curent RF • Antene neintenţionate – pasive: • orice discontinuitate în mediu de transmisie (ex structuri/instalaţii conductoare) iradiate cu unde EM – staţionare – care variază în timp – tranzitorii O altă clasificare e din punct de vedere al tipurilor de bază ale antenelor.Acestea pot fi:  Antene din fire ◦ Dipol ◦ Bucla ◦ Elicoidale 2

 Antene tip horn ◦ Piramidale ◦ Conice ◦ Rectanglare  Antene microstrip ◦ Dreptunghiular ◦ Circular  Antene cu elemente multiple  Antena reflector

1.3. Parametrii de bază ai antenelor
Parametrii de bază care caracterizează performanţele antenei şi care pot fi ajustaţi sunt: frecvenţa de rezonanţă, impedanţa, câştigul, deschiderea sau diagrama polară de radiaţie, polarizaţia, eficienţa şi lăţimea de bandă.Toţi aceşti parametrii pot fi măsuraţi. 1.3.1.Frecvenţa de rezonanţă Frecvenţa de rezonanţă sau rezonanţa electrică depinde de lungimea electrică a antenei. Lungimea electrică reprezintă de fapt raportul dintre lungimea fizică a firului împărţită la factorul de viteză. Ea funcţionează pentru o gamă de frecvenţe care sunt de obicei centrate pe acea frecvenţă rezonantă.De obicei, antena este caracteristică pentru o frecvenţă specifică, dar este funcţională pe o gamă de frecvenţe care sunt centrate în acea frecvenţă rezonantă. Totuși, şi alte proprietăţi ale antenei se modifică cu frecvenţa, cum ar fi diagrama polară de radiaţii şi impedanţa. Antenele pot fi făcute să fie rezonante pe frecvenţe armonice cu lungimi care sunt fracţiuni din lungimea de undă ţintă, această rezonanţă dă o cuplare mult mai bună undei electromagnetice. Unele antene au mai multe frecvenţe de rezonanţă şi unele sunt relativ eficiente pe o gamă foarte largă de frecvenţe. Cel mai cunoscut tip de bandă largă aeriană este cea logaritmică sau log periodică, dar câştigul este de obicei mult mai mic decât cel al unei benzi mai înguste sau specifice. 1.3.2.Câştigul Câştigul ca un parametru măsoară eficienţa unei antene cu privire la o anumită normă, de obicei obţinut prin modificarea direcţionalităţii. O antenă cu un câştig mai mic emite radiaţii cu aproximativ aceeaşi putere în toate direcţiile, iar o antenă cu un câştig mare va radia preferenţial într-o anumită direcţie. Specific, câştigul, câştigul directiv sau câştigul de putere al unei antene este definit ca raportul dintre intensitate (putere pe unitatea de suprafaţă) radiat de antenă pe o anumită suprafaţă la o distanţă arbitrară şi intensitatea radiată la aceeaşi distanţă de o antenă izotropică ipotetică. Câştigul unei antene este un fenomen pasiv- nu e adăugată putere de către antenă, ci pur şi simplu redistribuită pentru a furniza mai multă putere radiată întru-o anumită direcţie care ar fi transmisă de o antenă izotropică. Dacă o antenă are un câştig mai mare de unu într-o anumită direcţie, trebuie să aibă un câştig mai mic de unu în alta direcţie, având în vedere că energia este conservată de către o antenă. Trebuie să se ţină cont de locul în care va fi folosită antena.

3

Diagrama polară de radiaţie a unei antene este tipic reprezentată de un grafic tridimensional.Antenele cu câştig mari au avantajul că emit pe o distanţă mai mare şi au o mai bună calitate a semnalului. Pentru antena izotropică ideală. formând o undă statică în linia de alimentare. o fracţiune din energia undelor va fi reflectată înapoi la sursă.5:1 este considerat a fi acceptabil marginal în aplicaţii de putere mică unde pierderile de putere sunt mai critice. dipolul de jumătate de undă este luat ca referinţă în loc de antena izotropică. Graficul arată lobi laterali şi posteriori. etc. antenă. În practică.3. NOTE: 0 dBd = 2.15 dBi. în funcţie de impedanţă. Minimizarea diferenţelor impedanţelor la fiecare interferenţă (impedance matching) va reduce SWR şi va maximiza transferul de putere prin fiecare parte a sistemului de antenă. Impedanţa complexă a unei antene este legată de lungimea electrică a antenei şi de lungimea de undă folosită. La fiecare interferenţă.Eficienţa 4 . 1. Raportul dintre puterea maximă şi puterea minimă poate fi măsurat şi e numit raportul undei statice(standing wave ratio) (SWR). V/I.Diagrama polară de radiaţie Fig. sau diagrame polare ale secţiunilor orizontale şi verticale.3. Antenele cu câştig mai mic emit pe o distanţă mai mică. cu toate că un SWR de până la 6:1 ar putea fi folosit cu un echipament potrivit. Un SWR de 1.3. Diagrama polară de radiaţie tipică a unei antene Diagrama polară de radiaţie este modelul geometric a puterilor relative ale câmpului emis de antenă.5. ar fi o sferă. unde câştigul antenei este minim sau maxim. 1.4.).Pentru un dipol tipic. 1.3. dar orientarea acesteia nu e atât de importantă. Câştigul este dat în dBd (decibels over dipole). Un SWR de 1:1 este ideal.Impedanţa În momentul în care unda electromagnetică trece prin diferite părţi ale sistemului de antene (radio. aer liber) va întâmpina diferenţe de impedanţă (E/H. 1. dar trebuie să se stabilească cu mare grijă o direcţie de radiaţie.1. linie de alimentare. ar fi un toroid.

sunt clasificate ca polarizaţii de mână dreaptă şi polarizaţii de mână stângă folosind regula ”degetul în direcţia de propagare”. "vertical" şi "circular". Filtrele de polarizare a undelor electromagnetie sunt structuri care pot fi puse să acţioneze direct asupra undelor electromagnetice pentru a filtra direct energia undelor unei polarizări nedorite şi de a trimite energia undelor spre o polarizaţie dorită. antena variază continuu câmpul electric a undei radio prin toate valorile posibile a orientării ei faţă de suprafaţa pământului. Lăţimea de undă poate fi mărită prin mai multe tehnici.Lăţimea benzii Lăţimea benzii unei antene este gama de frecvenţe pe care aceasta este eficientă. 1. Rezistenţa la pierderi rezultă de obicei la generarea căldurii şi nu din cauza radiaţiei. polarizaţia este eliptică. Nu are nici o legătură cu termenii de direcţionalitate a antenei şi anume : "orizontal".Polarizarea Polarizarea antenei este orientarea câmpului electric (E-plane). nu în direcţia propagării. Matematic. arătând că SWR singur nu e o măsură efectivă pentru eficienţa unei antene. Două cazuri speciale sunt polarizaţia liniară (elipsa se transformă într-o linie) şi polarizaţia circulară (în care cele 2 axe ale elipsei sunt egale). 5 .3. a undei de radiaţie cu privire la suprafaţa pământului şi este determinată de structura fizică a antenei şi de orientarea acesteia. Pentru undele radio. şi reduce eficienţa. Depinzând de modul în care e poziţionată antena. incluzând folosirea unor fire mai groase. Cu toate acestea. deoarece absoarbe toată puterea şi radiază căldură dar nu şi energie RF. eficienţa e calculată ca rezistenţa la radiaţie divizată la rezistenţa totală.semnalele care se reflectă de la ea vor avea polarizația schimbată într-un mod impredictibil. Polarizaţiile circulare. cel mai important reflector este ionosfera . O sarcină de probă poate avea un SWR de 1:1 dar o eficienţă de 0. mărime şi eficienţă. dar cu orientare spre direcţia emitorului. Cercetătorii din punct de vedere optic folosesc aceeaşi regulă a degetului. şi o altă polarizare când e montată orizontal. cazurile obişnuite de polarizaţie liniară sunt polarizaţie orizontală şi verticală.7. Pentru comunicările cu linie la vedere unde polarizaţia poate fi invocată. La polarizaţia liniară a unei antene impune câmpul electric a undelor radio emise cu o anumită orientare. înlocuirea firelor cu cuşti pentru a simula un fir mai gros. componente conice ale antenei şi combinarea mai multor antene într-un singur ansamblu care să permită impedanţei naturale să selecteze antena corectă. polarizaţia nu poate fi invocată.Eficienţa este cantitatea de putere radiată efectiv la terminalele antenei. 1.3.6. La polarizaţia circulară. În cazul cel mai general. o antenă simplă de tip fir va avea o polarizare când e montată vertical. Pentru semnalele care sunt reflectate de ionosferă. Antenele mici sunt preferate de obicei pentru comoditate. Radiaţia într-o antenă este cauzată de rezistenţa la radiaţie care poate fi măsurată numai ca o parte a rezistenţei totale care include şi rezistenţa la pierderi. dar este o limită fundamentală legată de lăţimea de bandă. a avea un transmiţător şi un receptor folosind aceeaşi polarizaţie poate să facă o diferenţă mare în calitatea semnalului. ceea ce înseamnă că polarizaţia undelor radio variază în timp. precum cele eliptice. Polarizaţia este suma orientării planelor E în timp proiectate pe un plan perpendicular pe direcţia de mişcare a undei radio. de obicei fiind centrată pe o frecvenţă rezonantă. Reflecţiile de obicei afectează polarizaţia.

De aceea. antene planare. ieftină şi uşor de integrat între celelalte componente electronice. Antenele microstrip sunt simplu de fabricat şi uşor de modificat şi personalizat. Proprietăţi de bază ale antenei de tip patch O antenă microstrip patch este o antenă cu profil redus care are câteva avantaje în comparaţie cu alte antene – este uşoară. de aici şi celălalt nume al antenelor de acest tip. Aceasta 6 .Cap2. Trebuie specificat că maximul şi minimul işi schimbă partea continuu în funcţie de faza instantanee a semnalului aplicat. va fi explicată în cele ce urmează. Ansamblul este de obicei conţinut într-un plastic. Deoarece această notaţie cauzează de multe ori confuzii. elementele sunt de obicei plate.1. Conductorul din centru axului serveşte ca sondă de alimentare ce cuplează energia electromagnetică spre sau dinspre “patch“. Antenă microstrip patch tipică cu distribuţia ei de câmp electric Câmpul electric este zero în centrul patch-ului. Fig. Numele ei este atribuit datorită faptului că este elcătuită dintr-un patch din metal suspendat peste planul de masă. Unele tehnici analitice populare de modelare pentru antenele de acest tip sunt bazate pe acest concept de cavitate cu scurgeri. care protejează structura antenei de stricăciuni. Următorul desen prezintă o antenă de tip patch cu forma ei de bază: o placă plană peste un plan de masă. Tot aici e prezentată şi distribuţia de câmp electric pe patch-ul dreptunghiular. 2. De notat e că o antenă planară nu e întotdeauna o antenă de tip patch. TM reprezintă notaţia pentru distribuţia de câmp magnetic transversal. mai degrabă câmpurile se extind puţin în exterior. modul fundamental a unui patch dreptunghiular este adesea notat folosind teoria cavităţii ca modul TM10. Aceste extensii ale câmpului sunt cunoscute ca şi câmpuri “fringing” şi fac patch-ul să radieze. Cu toate că antena poate avea o structură 3-D (înfăşurată în jurul unui obiect. maxim (pozitiv) pe o parte şi minim (negativ) pe partea opusă. Câmpul electric nu se opreşte dintr-o dată la marginea patch-ului ca şi într-o cavitate. de exemplu).

TMnm rămâne cu n şi m. O astefel de antenă are o bandă îngustă de frecvenţă şi un fascicul larg.Dimensiuni 7 . Antenele microstrip comune au forme pătrate. cea mai comună fiind antena microstrip patch. Prin urmare.înseamnă că sunt considerate doar 3 componente ale câmpului în loc de şase. unde axele x şi y sunt paralele cu planul solului şi axa z este perpendiculară. În general modelele sunt schiţate ca TMnmz. aşa cum e arătat în figură prin săgeata notată cu E. Şi câmpul are o direcţie a lui x de la minim la maxim.2. sau echivalent ca rezultat a curgerii curentului pe patchuri şi pe planul de masă. De aici apare notaţia TM10. Radiaţia poate fi considerată ca fiind produsă de “sloturile radiante” de sus şi jos.2. astfel m este 0.Configuraţia unei antene de tip patch Cea mai simplă antenă de tip patch foloseşte un patch (“plasture”) care este lung de o jumătate de lungime de undă cu încărcătura dielectrică inclusă peste un plan de masă de care e separată de o grosime constantă. Configuraţia unei antene de tip patch 2. Aceste antene se folosesc la UHF sau la frecvenţe mai ridicate deoarece mărimea antenei e legată direct de lungimea de undă la frecvenţa de rezonanţă. sunt mai multe tipuri de antene microstrip (cunoscute ca antene imprimate). şi componentele câmpului magnetic în direcţiile x şi y folosind sistemul de coordonate carteziene. Valoarea z este de obicei omisă deoarece variaţia câmpului electric este considerată neglijabilă pe axa z. O antenă cu un singur patch are un câştig maxim de aproximativ 6-9 dBi.1. astfel n este 1 în cazul fundamental. Componentele de câmp care interesează sunt : câmpul electric în direcţia z. deci vectorul potenţialului magnetic şi câmpul electric urmăresc curentul. În telecomunicaţii. O antenă simplă ca aceasta de tip patch radiază o undă aproape polarizată.1. variaţiile pe direcţiile x şi y. Variaţia câmpului în direcţia lui y este neglijabilă . dar fac ca antena să fie de dimensiuni mai mari. dreptunghiulare. Planele de masă mari din punct de vedere electric produc tipare stabile şi o sensibilitate a mediului mai mică. poate să se cupleze şi să producă curenţi de-a lungul marginilor planului de masă care radiază de asemenea. 2. Fluxul de curent este pe direcţia liniei de alimentare. Fig. Când planul de masă este apropiat de dimensiunea radiatorului. dar orice formă continuă este posibilă. circulare şi eliptice. Nu este neobişnuit ca planul de masă să fie puţin mai mare decât patch-ul activ.1.

O mai bună aproximare pentru lungimea de rezonanţă: L ≈ 0. Figurile de mai jos clarifică aceste cantităţi. curentul e maximal la centru şi minimal lângă marginile stângă şi dreaptă. Patch-ul este de fapt din punct de vedere electric puţin mai mare decât dimensiunea lui fizică datorită câmpurilor de tip “fringing”. maximal langă marginea din stânga şi minimal lângă marginea din dreapta.1) Această formulă conţine o corecţie de prim ordin pentru extinderea marginii datorată câmpurilor “fringing”.49 λ0 εr (2.Potrivirea impedanţei Uitându-ne la variaţiile curentului (câmpul magnetic) şi ale tensiunii (câmp electric) de-a lungul patch-ului.49 λd = 0. Deviaţia dintre mărimea fizică şi cea electrică depinde în cea mai mare parte de grosimea şi constanta dielectrică a plăcii PC.Lungimea rezonantă determină frecvenţa rezonantă şi e aproximativ λ /2 pentru un patch dreptunghiular alimentat în mod fundamental.2. cu: • L = lungimea rezonantă • λ d = lumgimea plăcii PC • λ 0 = lungimea undei în spaţiu liber • ε r = constanta dielectrică a materialului plăcii PC Alţi parametri care vor influenţa frecvenţa de rezonanță: • Μ ărimea planului de sol • Grosimea metalului (cuprului) • Lăţimea patch-ului (impedanţei) 2.1. în timp ce câmpul electric este zero în centru. 8 .

1. Distribuţia tensiunii(U). Distribuţia curentului pe suprafaţa patchului Fig. dar depinde de Q-ul cavităţii de scurgere) lângă margini.4.2.Diagrama radiaţiilor polare 9 . putem trage concluzia că impedanţa este minimă (teoretic zero Ω ) în mijlocul patch-ului şi maximă (tipic în jur de 200 Ω . adică axa x a elementului. Altfel spus.3. 2.3. 2. curentului (I) şi a impedanţei de-a lungul lungimii rezonante a patchului Din mărimea curentului şi a tensiunii. este un punct unde impedanţa este de 50Ω undeva de-a lungul "resonant length"-lungimii rezonante.Fig.

Câştigul antenelor mai poate fi specificat folosind eficienţa totală care e o combinaţie între eficienţa radiaţiei şi eficienţa potrivirii impedanţei antenei. Eficienţa este definită ca raportul dintre puterea radiată (Pr) şi puterea de intrare (Pi). avem un câştig de cam 2 dB de la directivitatea relativă la axa verticală a patchului. Undele de suprafaţă sunt unde ghidate care se află în substrat şi sunt parţial radiate şi reflectate spre marginile substratului. Un plan de masă infinit de mare ar preveni orice fel de radiţie către partea din 10 . reducând puterea pe toate direcţiile cu un factor de 2 (şi totuşi mărind câştigul cu 3 dB). toate radiaţiile îndreptate spre faţă şi nici o radiaţie spre spate. Raportul faţă-spate este dependent de mărimea şi forma planului de masă în cazurile practice. Figură reprezintă o secţiune transversală a planului orizontal. va rezulta o directivitate de 3 dB. Câştigul antenei de tip patch de formă dreptunghiulară cu aer pe post de dielectric poate fi aproximativ estimat după cum urmează. acesta “taie” majoritatea radiaţiilor din spatele antenei. Aceasta e exprimată de obicei în dB. Acest caz e adesea descris ca fiind un raport perfect faţă-spate. Lăţimea fasciculului este de aproximativ 65° şi câştigul de 9 dBi.Radiaţia patch-ului la câmpuri “fringing” rezultă într-o răspândire a radiaţiilor de câmp îndepărtat. 2. Patch-ul dreptunghiular excitat în mod fundamental are o directivitate maximă în direcţia perpendiculară pe patch. Presupunând că radiaţiile au loc într-o jumătate a emisferei. Încă 3 dB pot fi adăugaţi deoarece sunt 2 sloturi.1. Deoarece lungimea patch-ului. Sloturile sunt luate ca să aibă lungimea egală cu banda de impedanţă (lungimea în conformitate cu axa y) a patch-ului şi o lăţime egală cu înălţimea substratului. în timp ce o parte mică din aceasta este disipată prin piederi prin materialele folosite ca şi conductoare şi dielectrice. diagrama din planul vertical este similară. Puterea de intrare este transformată în putere radiată şi putere a undei de suprafaţă. Adunând toate acestea.Câştigul antenei de tip patch Câştigul antenei este definit ca directivitatea antenei înmulțită cu un factor reprezentând eficienţa radiaţiei. deci (ca exemplu) puterea radiată la 180° (90° la dreapta centrului fasciculului) este cu aproximativ 15 dB mai puţin decât în centrul fasciculului. Această răspândire arată că antena radiază mai puternic în anumite direcţii. avem aproximativ 7-9 dB pentru tot patch-ul pătrat. Dacă patch-ul este pătrat. modelul planului orizontal va fi direcţional. O diagramă tipică de radiaţii polare pentru o antenă de tip patch polarizată liniar 900 MHz este arătată mai jos. Un astfel de slot are de obicei un câştig de aproximativ 2 până la 3 dB. Scara este logaritmică. atunci când se ia în considerare şi planul de masă. dar totuşi nu e identică. O estimare a directivităţii aşteptate a patch-ului poate fi derivată cu uşurinţă. acesta aduce încă 2-3 dB câştigului. este aproximativ aceeaşi cu lungimea unui dipole rezonant. Câmpurile “fringing” la marginile care radiază pot fi văzute ca 2 sloturi poziţionate deasupra planului de masă. Se presupune că antena are o directivitatea anume. În final.4. Va rezulta un câştig total de 8 până la 9 dB. ca şi cum patch-ul ar fi o pereche de dipoli separaţi de o jumătate de undă. Sunt câteva tehnici pentru a preveni sau elimina undele de suprafaţă. jumătate de lungime de undă.

de obicei de 50 Ω . Diagramă tipică de radiaţii polare pentru o antenă de tip patch polarizată liniar 900 MHz 2. Fig.2.5.1. directivitatea benzii de frecvenţă. Reprezentarea grafică de mai jos indică impedanţa benzii de frecvenţă la S11/VSWR dorite. iar puterea în direcţia spre spate este cu numai 20 dB mai mică decât aceea din fasciculul principal. Există tehnici pentru a îmbunătăţi lărgimea benzii de frecvenţă. e important de înţeles că există câteva definiţii importante cu privire la banda de frecvenţă – impedanţa benzii de frecvenţă. Banda de frecvenţă e limitată la câteva procente. Totodată. 11 . • Impedanţa benzii de frecvenţă Aceasta este gama de frecvenţe în care structura are o bandă de frecvenţe folositoare comparată cu o anumită impedanţă. Doar impedanţa benzii de frecvenţă este specificată în cele mai multe cazuri. Acesta este dezavantajul major la antenele de tip patch de bază.spate a antenei (unghi între180 şi 360°). polarizarea benzii de frecvenţă şi eficienţa benzii de frecvenţă. dar antena reală are un plan de masă mic.5. Impedanţa benzii de frecvenţă depinde de un număr mare de parametrii legaţi de antena de tip patch (de exempu factorul de calitate) şi de tipul de alimentare folosit.Banda de frecvenţă Un alt parametru important al oricărei antene este banda de frecvenţă pe care o acoperă. Directivitatea şi eficienţa sunt de obicei combinate pentru a obţine câştigul benzii de frecvenţă.

2. după cum se poate vedea.1. depinzând de orientarea patch-ului.Polarizarea Planul în care planul electric variază se mai numeşte şi plan de polarizare. incluzând comunicaţii prin satelit. Din fericire. • Polarizarea benzii de frecvenţă Aceasta este gama de frecvenţe în care antena îşi menţine polarizarea. • Raţia axială a benzii de frecvenţă Această bandă de frecvenţă este legată de polarizarea benzii de frecvenţă şi acest număr exprimă calitatea polarizaţiei circulare a antenei. O antenă care trensmite are nevoie de o antenă receptoare cu aceeaşi polarizare pentru o operare optimă. Impedanţa benzii de frecvenţă la S11/VSWR dorite • Directivitatea/câştigul benzii de frecvenţă Aceasta este gama de frecvenţe în care antena are anumite cerinţe de directivitate/câştig • Eficienţa benzii de frecvenţă Aceasta este gama de frecvenţe în care antena are o radiaţie/eficienţă totală rezonabilă. Patch-ul de bază despre care am vorbit până acum este polarizat liniar deoarece câmpul electric variază într-o direcţie. Un număr mare de aplicaţii. şi este apoi polarizat vertical. Aceasta polarizare poate fi verticală sau orizontală.6. 2. există un alt tip de polarizare şi anume polarizarea circulară. curentul trece prin planul vertical. 12 . au probleme cu polarizarea liniară deoarece orientarea antenei este variabilă sau necunoscută. Patch-ul menţionat anterior prezintă polarizare orizontală. Când antena este rotită cu 90°.6.Fig.

Rezultatul este excitarea simultană în 2 moduri.2. Aceasta înseamnă o schimbare de fază care depinde de frecvenţa.7. şi este LHCP când fazele sunt 0° şi 90°. • Se schimbă faza unuia dintre semnale cu 90°. deci antenă polarizată circular Cu toate că aceasta lucrează bine. câmpul electric variază în 2 plane ortogonale (pe direcţiile x şi y) cu aceeaşi magnitudine şi cu o diferenţă de fază de 90°. separatorul şi linia de delay iau mult spaţiu din placuţă. • Alimentăm un semnal la un radiator orizontal şi celălalt la un radiator vertical (în acest caz. Fig. este create o anntenă polarizată circular. de exemplu modul TM10 (modul în direcţia x) şi modul TM01 (modul în direcţia y).Într-o antenă polarizată circular. Între cele 2 moduri este o diferenţă de fază de 90°. Prin crearea delay-ului de 90° în unul dintre cablurile de semnal şi conectând fiecare semnal la unul dintre pinii de alimentare ai patch-ului. un radiator vertical şi unul orizontal sunt create concomitent. după cum se arată în schema de mai jos: 13 . O antenă polarizată circular poate fi polarizată “right-hand”(RHCP) sau “left-hand” (LHCP). De aici e foarte clar ce trebuie făcut pentru a obţine polarizare circulară.Patch alimentat cu 2 puncte de alimentare. Dacă un patch pătrat este alimentat cu 2 puncte de alimentare cum este prezentat în imaginea de mai jos. Împărţirea semnalului la jumătate se poate face cu un separator de putere de tip Wilkinson sau un alt tip de separator similar. şi anume: • Se împarte semnalul în 2 părţi egale. şi de asemenea tind să radieze şi să degradeze diagrama polară de radiaţie. a antenei de tip patch care este prezentată mai jos). fiecare radiator este o pereche de margini radiante. O altă abordare este să considerăm patch-ul ca un circuit rezonant paralel de tip RLC. Antena este RHCP când faze sunt 0° şi -90° pentru antena din figura de mai jos când radiază spre cititor.

9. O raţie axială de 3 dB este considerată suficientă pentru majoritatea aplicaţiilor.2.Fig. dar tăierea a 2 colțuri ale elementuluiaşa numitul patch cu colţuri trunchiate – este o modalitate foarte folosită în antene de tip GPS. Patch cu colţurile trunchiate Calitatea polarizării circulare este cuantificată în mod comun ca raţia axială (RA) exprimată în dB.2.[7] 2. De menţionat este că acest tip de antenă are o polarizaţie circulară de bandă mai mică decât cea creată de un patch cu dubla alimentare. Astfel polarizarea circulară poate fi obţinută prin construirea unui patch cu 2 frecvenţe de rezonanţă în direcţii ortogonale şi folosind antena chiar între cele 2 rezonanţe la f0. Sunt mai multe moduri de implementare pentru acest lucru. este o bandă de frecvenţă mică unde diferenţa de fază a celor 2 circuite RLC este 90°. Fig.2. fa şi fb (2 moduri).8. Este foarte important cele 2 moduri să fie excitate în mod egal şi cu o diferenţă de fază de 90°.Caracteristici şi alimentarea unei antene de tip patch 14 . Schimbare de fază datorată considerării patch-ului ca un circuit RLC Deoarece sunt 2 rezonanţe. Când frecvenţele de rezonanţă corespunzătoare sunt puţin diferite. sunt 2 circuite RLC.

2) Ecuaţia de mai sus arată că antena de tip patch ar trebui să aibă lungimea egală cu jumătate din lungimea de undă din interiorul mediului dielectric (substratului).2. Lăţimea W 15 . lăţimea W şi se află pe substrat (o placă cu circuite imprimate dielectrică) de grosime h cu permitivitatea εr . Grosimea planului de masă a microstripului nu este de foarte mare importanţă. Geometria unei antene de tip Microstrip (Patch) Frecvenţa de operare a antenei de tip patch din fig. Considerăm antena de tip patch aratată în figura de mai jos. alimantată cu o linie de alimentare de tip microstrip. microstripul şi planul de masă sunt făcute dintr-un metal cu conductivitate mare. Costurile sunt mici şi sunt uşor de fabricat. (a) Vedere de sus (b) Vedere laterală Fig. Tipic.Antenele de tip patch sau microstrip sunt din ce în ce mai folositoare pentru că ele pot fi folosite direct pe placă cu circuite imprimate.10. Frecvenţa centrală va fi dată aproximativ de : fc ≈ c 2L ε r = 1 2 L ε 0 ε r µ0 (2. înălţimea h este mult mai mică decât lungimea de undă a operaţiei. Patch-ul.3.10 este determinată de lungimea L. Sunt foarte folosite când vine vorba de telefoanele mobile. Patch-ul are lungimea L.

Prin creşterea lăţimii.5 m. φ) = 2 2 Eθ + Eφ (2. Mai departe lăţimea controlează diagrama de radiaţie polară. Diagrama de radiaţie polară normalizată pentru o antenă Microstrip (Patch). impedanţa poate fi redusă. k este numărul de unde din spaţiul liber. şi că L=W=1.2.antenei controlează impedanţa de intrare.11. În continuare vom considera mai multe aspecte cu privire la antenele de tip Patch (Microstrip). Considerăm o antenă de tip patch patrată alimentată la o margine ca anterior. impedanţa de intrare va fi de ordinul a 300 Ohmi. pentru a reduce impedanţa de intrare la 50 Ohmi e necesar un patch foarte lat. Mărimea câmpurilor. Directivitatea antenei este de aproximativ 5-7 dB. dat de 2π / λ .2 pentru W=L=0. Diagrama normalizată este dată aproximativ de : sin( kW sin θ sin φ ) kL 2 cos( sin θ cos φ ) cos φ kW sin θ sin φ 2 2 kW sin θ sin φ ) kL 2 cos( sin θ cos φ ) cos θ sin φ kW sin θ sin φ 2 2 Eθ = (2. deci patch-ul va rezona la 100 16 .5) . Câmpurile sunt reprezentate în fig.3) Eϕ = sin( (2. Cu toate acestea.4) Mai sus.5 Fig. Pentru un patch pătrat alimentat ca mai sus. este dată de: f (θ. Câmpurile sunt polarizate liniar. Pesupunem că substratul este aer (cu o permitivitate de 1).

17 . De aceea. curentul şi tensiunea sunt nesincronizate (din punct de vedere al fazei). Patchurile dreptunghiulare sunt de obicei de bandă îngustă. Această valoare mică a curentului la alimentare explică într-o anumită măsură de ce impedanţa este ridicată când se alimneteaza la sfârşit (capăt). Pentru început banda de frecvenţă a antenei este foarte mică. coeficientul de reflecţie de tensiune va fi -1. este tăiat 2-4% din el pentru a obţine rezonanţă la frecvenţa dorită. În al 2-lea rând. antena a fost construită pentru a lucra la 100 MHz. dar e rezonantă la aproximativ 96 MHz. magnitudinea pentru S11 este aratată în fig. câmpurile de sub patch vor semăna cu cele din fig 3.MHz. 2. banda de frecvenţă pentru patchurile dreptunghiulare sunt de obicei de 3%. Prin urmare. De remarcat este că microstripurile sunt făcute de obicei pentru frecvenţe mai mari. Această schimbare e datorată câmpurilor de tip “fringing” din jurul antenei. Cand acest lucru se întâmplă. Deoarece curentul la capătul patch-ului este 0 (finalul unui circuit deschis). 3. care fac patch-ul sa pară mai lung. Înălţimea este h=3 cm. Magnitudinea pentru S11 pentru o antenă de tip patch patrată Unele observaţii pot fi aduse la această figură. la finalul patchului tensiunea este maximă (+V volţi).13. curentul este maxim la centrul patch-ului şi (teoretic) zero la începutul patch-ului. Trebuie considerată vederea din lateral a antenei.12. Câmpurile de tip “fringing” din jurul antenei pot ajuta să se explice de ce antena radiază. La 200 Ohmi. deci sunt mult mai mici în practică. la jumătate de undă distanţă de final.12 Fig. tensiunea trebuie să fie minimă (-V volţi). Deoarece antena de tip patch poate fi văzută ca o linie de transmisie a unui circuit deschis. când se proiectează un patch. Prin urmare. La începutul patch-ului.

1.2. o valoare mai mare a permitivităţii este dorită pentru ca aceste câmpuri să fie mai strânse (less fringing). Deoarece curentul este mai scăzut la capetele patchului şi îşi mareşte valoarea spre centru. Folosind o permitivitate mai mică a substratului. Mai departe. Deoarece acest lucru face ca impedanţa de intrare să fie ridicată. În contrast.13.3.Fig. aceste câmpuri E adaugă la faza şi produc radiaţiile antenei de tip microstrip.Alimentare inserată În exempul anterior. va fi o radiaţie mai intensă. impedanţa de intrare (Z=V/I) ar putea fi redusă dacă patch-ul ar fi alimentat mai aproape de centru. Trebuie observat ca aceste câmpuri care sunt aproape de suprafaţa patch-ului sunt amândouă în direcţia +y.antena a fost alimentată la un capăt de final.14 18 . 2. Vedere laterală a antenei de tip patch cu câmpul E prezentat sub patch Câmpurile “fringing” sunt cele responsabile de radiaţie. O astfel de metodă ar fi alimentarea acestuia folosind o alimentare inserată (la o distanţă R de margine) după cum e arătat în fig.2. vom vorbi de modalităţi de a alimenta antenele(conectarea antenei la receptor sau transmiţător). se va dori modificarea tipului de alimentare. de unde rezultă mai puţine radiaţii. cand ne gândim la linia de transmisie a unei antene. De aceea.

Ca un exemplu. folosind Z=V/I.2. alimentând patch-ul după cum este arătat. 2. deci [cos(pi/4)]^2 = 1/2.2.Fig. De aceea. Astfel se poate ajunge la impedanţă de intrare dorită. impedanţa de intrare poate fi scazută. şi deci diferenţa de fază este 2*pi*R/(2*L) = pi*R/L.Alimentarea cu o linie de transmisie de un sfert de lungime de undă Antena de tip microstrip poate avea şi o linie de transmisie cu o impedanţă caracteristică Z0 folosind o linie de transmisie de un sfert de lungime de undă de impedanţă caracteristică Z1 după cum e arătat în fig. o inserţie de o o (1/8) lungime de undă va descreşte impedanţa de intrare cu 50%. Zin(0) este impedanţa de intrare dacă patch-ul a fost alimentat la capătul de final (end).6) În ecuaţia de mai sus. Astfel. Antena de tip patch cu alimentare inserată. Tensiunea descreşte de asemenea cu o valoare apropiată de aceea cu care a crescut curentul.3. mutarea cu R faţă de margine va creşte curentul cu cos(pi*R/L) . atunci cos(pi*R/L) = cos(pi/4). De aceea. 19 . dacă R=L/4.15. Deoarece curentul are o distribuţie sinusoidală.2.14. impedanţa de intrare va fi: Z in ( R ) = cos 2 ( πR L ) Z in (0) (3.

Conductorul exterior al cablului coaxial este legat la planul de masă. cu atât mai mică impedanţa caracteristică pentru secţiunea liniei (Z0). 20 .3. 2. Parametrul Z1 poate fi modificat prin modificarea lăţimii patch-ului de un sfert de lungime de undă.7) ZA Această impedanţă de intrare Zin poate fi modificată prin selectarea a lui Z1. Antena de tip patch cu o secţiune de un sfert de lungime de undă Scopul este de a potrivi impedanţa de intrare (Zin) la impedanţa liniei de transmisie (Z0). Dacă impedanţa antenei este de ZA. atunci impedanţa de intrare văzută la începutul liniei de un sfert de lungime de undă devine: Z 12 Z in = Z 0 = (2.15. Cu cât e mai lat patch-ul. astfel încât Zin=Z0 şi antena se potrivesc ca impedanţă.2.16.Fig. şi conductorul central este extins până la antena de tip patch.Cablu coaxial sau alimentare cu sondă Antenele microstrip pot de asemenea fi alimentate de sub ele printr-o sondă după cum e arătat în fig 3.2.

Alimentarea coaxială introduce o inductanţă în alimentare care trebuie luată în considerare dacă înălţimea h devine mare (o fracţie importantă din lungimea de undă). sonda va radia de asemenea.16.4. Alimentarea inserată poate fi oprită şi ea chiar înainte de antena patch. În plus.Alimentare cuplată (indirectă) Alimentările de mai sus pot fi modificate în aşa fel încât nu ating direct antena. ceea ce probabil va duce la radiaţii pe direcţii nedorite. Alimentarea cu cablu coaxial al antenei de tip patch Poziţia alimentării poate fi modificată (la fel ca la alimentarea inserată) pentru a controla impedanţa de intrare.2.16 poate fi aranjată în aşa fel încât nu se întinde până la antenă. 2.2. Fig. Alimentare inserată cuplată (indirectă) 21 . alimentarea cu sondă din fig 3.17.Fig. după cum e arătat în figura 3. De exemplu.17.2.

lungimea patchului L controlează frecvenţa de rezonanţă. Scăzând permitivitatea se creşte lărgimea de bandă a antenei.2. lăţimea W controlează impedanţa de intrare şi diagrama de radiaţie polară. Prima dată. 22 . Dezavantajul acestei metode este dificultatea mare de fabricaţie. Fig. Toţi parametrii unei antene de tip patch de formă dreptunghiulară (L.Alimentare prin deschidere O altă metodă de a alimenta o antenă de tip microstrip este alimentarea prin deschidere. circuitul de alimentare (linia de transmisie) este protejat de antenă de un plan conductor cu o gaură (deschidere) cum se poate observa în fig 3. pentru a înţelege procesul de proiectare.2.5. se dau idei generale despre cum aceşti parametrii afectează performanţa. permitivitate) controlează proprietăţile antenei. Golul introduce o capacitanţă în alimentare care poate sa neutralizeze inductanţa adaugată de alimentarea cu sondă.8) de mai jos dă relaţia dintre frecvenţa de rezonanţă şi lungimea patchului: fc ≈ c 2L ε r = 1 2 L ε 0 ε r µ0 (2. Cu cât e mai lat patch-ul. şi deci radiaţii mai bune. Substratul inferior poate fi făcut independent cu o valoare mare a permitivităţii pentru câmpuri strâns cuplate care nu produc radiaţii aparente.18. 2.18. Alimentare cuplată prin deschidere Substratul superior poate fi făcut cu o permitivitate scăzută pentru a produce câmpuri “fringing” mai “desfăcute”. cu atât este mai mică impedanţa de intrare. În această tehnică.Avantajul alimentării prin cuplare este că adaugă mai multă libertate de proiectare a antenei. Ca atare.8) În al 2-lea rând. Eficienţa creşte de asemenea pentru o valoare mai mică a permitivităţii. Impedanţa antenei creşte cu permitivităţi mai mari. Permitivitatea εr a substratului controlează câmpurile de tip “fringing “. W. Ecuaţia (2. h.

Folosirea de valori mai mari pentru permitivitate este frecvent utilizată pentru a miniaturiza antena. Acest lucru reiese şi din regula generală “o antenă care ocupă mai mult spaţiu într-un volum sferic va avea o lărgime a benzii de frecvenţă mai mare” .Valori mai mari ale permitivităţii fac ca antena de tip patch să fie de dimensiuni mai mici. [10] Următoarea ecuaţie descrie vag cum lărgimea benzii de undă se caracterizează cu aceşti parametrii: Bα ε r −1 W h ε r2 L (2. Ecuaţia de mai sus poate fi rezolvată pentru L pentru a ilustra: 1 2 f c ε 0 ε r µ0 L≈ (2. dacă permitivitatea este crescută cu un factor de 4.10) 23 . lungimea necesară scade cu un factor de 2.Mărind înălţimea se vor induce unde de suprafaţă care se propagă prin substrat (şi care sunt radiaţii nedorite şi care pot cupla cu alte componente). O tehnică folosită e utilizarea unui substrat cu o permitivitate foarte mare.9) Prin urmare. Înălţimea substratului h controlează de asemenea lăţimea benzii de frecvenţă.mărind înălţimea se măreşte lăţimea benzii de frecvenţă.

CATIA V5 şi ACIS Exchange (SAT). microstrip. Câmpuile electromagnetice sunt obţinute prin calcularea în primă instanţă a curenţilor suprafeţelor electrice şi calcularea similară a curenţilor suprafeţelor electrice şi magnetice pe suprafeţele solidelor dielectrice. Odată ce distribuţia curentului e cunoscută. incuzând izosuprafeţele. grille. etc.Aplicaţiile tipice includ : • Antene: analiza antenelor de tip horn. unde coeficienţii sunt obţinuţi rezolvând un sistem de ecuaţii liniare. poligoane. zoom . zone cu risc de iradiere. 2-D XY/polar). se pot urmări următoarele: vederi 2-D şi 3-D. diagrama polara de radiatii (3-D în model. Secţiune transversală radar (RCS). • Accesul te tip arbore la elementelor de simulare (setări. etc. CATIA V4. extracţia SAR • Componente RF:analiza structurilor conducătoare de unde • Circuite 3D EM: analiza filtrelor microstrip. densitatea reţelei de discretizare poate fi de asemenea specificată. curbe Bezier) • Importarea din exterior de liste de puncte calculate pentru crearea de linii. Importurile şi exporturile de tip Parasolid sunt componente standard ale FEKO. reflector antennas. Alte opţiuni pentru import/export sunt AutoCAD DXF. Curenţi sunt calculaţi folosind o combinaţie liniară a unor funcţii de bază. Densităţile acestora sunt variabile. etc. helix. ca de exemplu cablurile dintr-o maşină • Bio-electromagnetism: analiza corpurilor omogene sau neomogene. con. antene de bandă largă de frecvenţă. diagramă polară. microstrip patches. manipularea 3-D cu ajutorul mouse-ului. paraboloid. Pe feţe şi margini. Multiplele tehnici de soluţionare disponibile în cadrul FEKO fac ca acest program să poată fi aplicabil la o gama variată de probleme pentru o mare variatate industrii. hiperboloid. cand e vorba de poziţionarea lor pe structuri mari • EMC: analiza diverselor probleme de EMC. etc. La baza programului stă Metoda momentelor (MoM).Cap3.schiţe 2-D XY . rezultate. secţiuni şi altele. ProEngineer. extragerea parametrilor-S multi port. IGES. Post-proces. analiza cuplajelor dintre cabluri în medii complexe. • Probleme aleatoare: analiza multiplelor straturi de dielectric dintr-ă structură mare • Probleme de dispersie: Analiza RCS a structurilor mari şi mici Caracteristici: O gamă largă de primitive pentru crearea modelelor (e.g. incluzând ecranarea efectivă a unei incinte. deci se poate modela cu acestea precis şi eficient trăsăturile unor suprafeţe mici cum ar fi antenele de tip microstrip. antene de tip reflector analysis of horns. fir. date despre radiaţii şi câmp îndepărtat. inductorilor. SAR. Unigraphics. diagramă Smith. STEP. cuplajelor. bazându-se pe tehnicile EM (CEM) de ultimă oră pentru a oferi utilizatorilor un software care poate rezolva o gamă variată de probleme de electromagnetism. câteva opţiuni de vizualizare pentru suprafeţe. etc. antene fir. wire antennas. iar instrumentele de fixare pot fi discretizate de asemenea.) • Selecţie. • Poziţionarea antenelor: analiza modelelor de radiaţii ale antenelor. Programul lucrează cu reţele de discretizare. Modelarea numerică a antenelor FEKO este un software de analiză electromagnetică (EM). o sunedenie de • 24 . materiale.

Interfaţa cu utilizatorul e alcătuitădin componentele CADFEKO. MoM este hibridizatăcu următoarele soluţii tehnice: o Metoda elementului finit (FEM) o Optica fizică (PO) o Optică geometrică (GO) o Teoria uniformă a difracţiei (UTD).1.alţi parametri ca şi câmpul indepărtat. Fig. Fişierele de ieşire ASCII (*. oferă un număr de tehnici diferite precum principiul de echivalenţă al suprafeţelor. dispersia. PREFEKO procesează modelul şi pregăteşte fişierul de intrare (*. CADFEKO este folosit pentru a creea reţeaua de discretizare a geometriei şi pentru a specifica setările şi cererile pentru calculul soluţiilor într-un mediu grafic. Pentru modelarea corpurilor dielectrice/magnetice.[5] 25 .fek) pentru programul FEKO care e defapt codul pentru calcul.out) şi binary (*. În FEKO. 3D – cu POSTFEKO. EDITFEKO este folosit pentru a construi modele avansate (atât geometric cât şi din punct de vedere al cererilor soluţiilor) folosind un limbaj de nivel înalt care include bucle repetitive FOR şi declaraţii condiţionale IFELSE. 3. Câmpul şi/sau curenţii rezultaţi pot fi afişaţi – 2D sau în combinaţie cu geometria. funcţia specială Green pentru un plan multistrat. şi aproximări pentru foi subţiri de dielectric. Folosirea metodele de soluţionare în FEKO depinzând de dimensiunea electrică şi de complexitatea materialelor Această hibridizare presupune ca tehnicile de soluţionare pot fi aplicate diferitelor părţi ale aceluiaşi model pentru a optimiza timpul de soluţionare şi a rezultatelor. EDITFEKO şi POSTFEKO. câmpul apropiat. înainte de a se fi rulat FEKO. MOM aşa cum este implementată în FEKO.bof) ale FEKO conţin toate informaţiile despre soluţie. principiul de echivalenţă al volumelor. POSTFEKO este folosit de asemenea pentru a vizualiza geometria modelului creat în FEKO. directivitatea sau impedanţa de intrare a antenelor.

În cele ce urmează se doreşte a se face o comparaţie între 2 antene de tip patch. între care singura diferenţă este dimensiunea şi forma patchului. este tăiat 2-4% din el pentru a obţine rezonanţă la frecvenţa dorită.5. W.Introducere Antenele microstrip au evoluat de la antene simple cu structura unui pătrat metalic cu un singur substrat. h. când se proiectează un patch. la design-uri foarte complexe care includ mai multe straturi de dielectric cu proprietăţi electromagnetice foarte variate şi care eu forme complexe metalice care cuplează energia de la un strat la altul.8 mm. Structurile metalice pot trece chiar şi prin limitele straturilor de dielectric. Colţurile sunt trunchiate pentru că acele câmpuri de tip “fringing” din jurul antenei. 4. fac patch-ul sa pară mai lung.87mm.1. se dau idei generale despre cum aceşti parametrii afectează performanţa. Cele 2 cazuri pot fi urmărite în fig. pentru a înţelege procesul de proiectare. permitivitate) controlează proprietăţile antenei. substratul pentru amândouă antenele L=80 mm. Principiul fundamental de proiectare sunt foarte complexe şi influenţa unor modificări minore ale performanţelor antenelor trebuie să fie investigată foarte bine înainte de a construi prototipuri foarte scumpe. adică unul dintre patch-uri are colţurile trunchiate.Cap4.Comparaţie între 2 antene de tip microstrip patch la care forma patchului diferă Toţi parametrii unei antene de tip patch de formă dreptunghiulară (L. l=31. Aceasta este o modalitate foarte întâlnită la antenele GPS.1 26 . De aceea. Ca atare.2mm. care să permită o analiză a suprafeţelor şi firelor cu formă arbitrară şi orientate.2. Cu ajutorul acestui program se pot evalua: • Eficienţa cuplării între straturile metalice • Distribuţia energiei de câmp apropiat • Zona de radiaţie a câmpului îndepărtat • Distribuţia de curent pe straturile metalice • Impedanţa de intrare FEKO simplifică procesul de proiectare a unei antene microstrip cu setul lui de cuprinzător de instrumente de calcul. Ca dimensiuni. Al 2-lea caz este cel în care colţurile patch-ului au fost trunchiate. Funcţia specială Green este aplicată antenelor cu mai multe straturi. Patch-ul are următoarele dimensiuni: în primul caz L=46. Metoda momentelor calculează cu precizie distribuţia de curent pe toate elementele metalice a unei antene microstrip şi apoi calculează caracteristicile antenei din aceşti curenţi. l=50 mm şi h=2. Aplicaţii 4.

impedanţa de undă este aproximativ 120π.câmpul electric şi magnetic sunt ortogonali. Delimitarea zonelor unui câmp electromagnetic nu este netă.Antenă de tip microstrip patch cu cablu de alimentare Pentru aceste 2 antene se va studia câmpul îndepărtat şi cel apropiat. Fig. 27 . Un termen uzual pentru câmpul de înmagazinare este acela de câmp apropiat (near field). Cazurile studiate pentru a evidenţia diferenţele celor 2 antene de forme diferite Cele 2 antene analizate sunt alimentate identic şi anume prin cablu coaxial sau spus altfel alimentare prin sondă.1. Din acest motiv câmpurile radiante sunt adesea numite câmpuri îndepărtate (far field). razele de lumină ale soarelui pe pământ pot fi considerate paralele -unde plane. . zona intermediară. Zona îndepărtată prezintă următoarele caracteristici: . iar energia totală este aceeaşi pe orice sferă de rază depăşind o anumită valoare.4. câmpurile radiante se „împraştie” pe suprafaţe sferice. .). de aceea o analiză mai fină poate face apel la patru zone: zona apropiată.datorită distanţei mari în raport cu soarele). 5. Zona apropiată este porţiunea de câmp apropiată de sursă.energia stocată în câmp este mult mai mică decât cea radiată.3. In contrast cu aceastea. Această alimentare se poate observa în fig.2. 5.Fig. Din păcate termenul de câmp îndepărtat este utilizat uneori şi pentru a desemna o porţiune foarte îndepărtă a unui câmp radiat. Acest termen este potrivit deoarece câmpurile de înmagazinare sunt întotdeauna concentrate în apropierea sursei. zona îndepărtată şi zona de undă plană (figura 5.2. fiind definită ca regiunea unde energia stocată este mult superioară celei radiate. acolo unde radiaţia poate fi aproximată cu o undă plană (de exemplu.

Această ultimă zonă este diferită de celelalte deoarece definiţia ei riguroasă depinde de dimensiunile sursei şi ale antenei de recepţie. aflată în jurul valorii r ≈ . în timp ce toate celelalte trei zone împreună constituie zona Fresnel [9]. zona de undă plană mai este numită zona Fraunhoffer. Studiul energiei electromagnetice de-a lungul spectrului. λ reprezentând o zonă de câmp radiant apropiat. Fig. devine şi o necesitate impusă de realitatea tehnologică obiectivă a zilelor noastre. iar în dreapta cea pentru patch-ul cu colţurile retezate : Fig 4. Zona de undă plană 2π este regiunea din zona de câmp îndepărtat în care radiaţia poate fi aproximată cu o undă plană.3.Câmpul îndepărtat pentru antenele analizate 28 . ca o comparaţie între cele 2 antene. realitate de care nu putem face abstracţie şi care ne condiţionează existenţa prin efectele sale contradictorii şi încă îndelung controversate. Preluându-se terminologia din optică.4. Zonele câmpului magnetic În cazul antenelor analizate cu Feko.Zona intermediară este regiunea dintre zona de câmp apropiat şi zona de câmp îndepărtat. dincolo de fascinaţia contemplativă pe care o exercită.4. În stânga se poate observa câmpul pentru antena cu patch-ul de forma dreptunghică. câmpul îndepărtat este prezentat în figura următoare.

Acest tip de câmp s-a putut reprezenta şi sub forma unei diagrame polare de radiaţii. tot asa exemplificat pentru antena cu patch de formă dreptunghică în stânga. după cum se poate vedea în următoarea figura.6.5. Fig. Diagramele polare de radiaţie pentru cele 2 antene analizate Câmpul apropiat se poate observa şi el în următoarea figură.1 GHz: 29 .Aici apar diferenţe majore în cazul studiat după cum reiese şi din graficele de mai jos. Fig. Câmpul apropiat pentru antenele studiate Este foarte important de urmărit şi impedanţa de intrare pentru antenele analizate. Frecvenţa în cazul nostru este între 2.6-3.4.4.

capacitoare. Cu toate că sunt aplicabili la orice frecvenţă. Comparaţie între impedanţele de intrare Parametrii de “împrăştiere” (Scattering parameters) sau S-parameters descriu comportamentul electric al reţelelor electrice liniare când sunt supuse unor stimuli generaţi de semnalele electrice. Parametrii-S sunt reprezentaţi în funcţie de frecvenţa la care au fost analizate antenele 30 . referindu-se la efectul observat când o undă electromagnetică plană este incidentă pe un obstacol sau trece printre mediile dielectrice diferite. Aceasta este echivalentă cu momentul în care unda întâlneşte o impedanţă diferită de impedanţa caracteristică a liniei.Fig .7. pierderile. Termenul de 'scattering' este mai comun în ingineria optică decât în ingineria RF. Multe proprietăţi electrice ale componentelor reţelelor (inductoare. parametrii-S sunt folosiţi cu precădere pentru reţele care operează la frecvenţe radioşi frecvenţe de microunde unde puterea semnalului şi consideraţiile de energie sunt mai uşor cuantificate decât curenţii şi tensiunile. VSWR. [7] În cele ce urmează. În contextul parametrilor-S “împrăştierea” se referă la modul în care curenţii şi tensiunile care circulă prin linia de transmisie sunt afectate când întâlnesc o discontinuitate cauzată de inserţia unei reţele în linia de transmisie. se pot observa 2 reprezentări ale parametrilor-S pentru antene.4. rezistoare) pot fi exprimate folosind parametrii-S. proprietăţi cum ar fi câştigul. coeficientul de reflecţie şi stabilitatea amplificării.

Comparaţie între 2 antene de tip microstrip patch la care permitivitatea relativă ε r diferă Permitivitatea εr a substratului controlează câmpurile de tip “fringing “. se iau 2 antene de tip patch cu substrate diferite.2 . după cum se observă în imaginea de mai jos. Se vor studia tot elementele de interes pentru o antenă de tip patch. Pentru început se va compara impedanţa de intrare.3.6 . O tehnică folosită e utilizarea unui substrat cu o permitivitate foarte mare. Scăzând permitivitatea se creşte lărgimea de bandă a antenei.4. 31 .6 . cu ε r = 2. Substratul în primul caz este din FR4 PCB cu permitivitatea relativă ε r = 4. Aceste rezultate pot fi comparate şi cu cele obţinute pentru antena de mai sus.Fig. Valori mai mari ale permitivităţii fac ca antena de tip patch să fie de dimensiuni mai mici. Impedanţa antenei creşte cu permitivităţi mai mari. iar al 2-lea material folosit este RO4003 cu permitivitatea relativă ε r = 4. În cazul acestei analize. Parametrii-S pentru antenele analizate 4. va fi o radiaţie mai intensă. o valoare mai mare a permitivităţii este dorită pentru ca aceste câmpuri să fie mai strânse(less fringing). Folosind o permitivitate mai mică a substratului. cand ne gândim la linia de transmisie a unei antene. Eficienţa creşte de asemenea pentru o valoare mai mică a permitivităţii.8. de unde rezultă mai puţine radiaţii. In contrast.

32 .9. Fig .Fig .Se poate observa că radiaţia nu e atât de intensă în cazul în care permitivitatea relativă este mai mare.4. Comparaţie între impedanţele de intrare la permitivităţi relative diferite Următorul aspect analizat sunt parametrii S. Comparaţie între parametrii S la permitivităţi relative diferite Câmpul apropiat şi cel depărtat sunt şi ele analizate în ceea ce urmează şi se poate vedea şi în cazul acesta.10.4. Se observă o diferenţă majoră la schimbarea permitivităţii relative în modul de variaţie a acestora.

Comparaţie între câmpurile îndepărtate ale antenei la permitivităţi relative diferite Fig .12.Fig . 33 . Comparaţie între câmpurile apropiate ale antenei la permitivităţi relative diferite Dacă este vorba de directivitatea sau câştigul antenelor.4.11.4. acestea au aproximativ aceeaşi formă şi anume cea care este prezentată mai jos.

W=35mm respectiv W=31.13.2mm în figura a) şi de 35mm în frigura b).2mm.4. Acest lucru e evidenţiat şi de cele 2 grafice ridicate pentru lăţimi ale patchlui de 31.Fig .Variaţia impedanţei de intrare cu lăţimea patch-ului În acest subcapitol s-a studiat variaţia impedanţei de intrare a patchului analizat anterior în cazul în care lăţimea are 2 valori. Din cazurile analizate anterior şi din teoria studiată am aflat că impedanţa variază invers proporţional cu lăţimea patchului. Comparaţie între directivitatea şi câştigul antenei la permitivităţi relative diferite 4.4.13. a) b) Fig . Comparaţie între impedanţele de intrare ale antenei la lăţimi ale patch-ului diferite 34 .4.

4.Totodată.Comparaţie între rezultate din literatura de specialitate O altă antenă analizată este o antenă de tip patch.5. Această antenă este formată dintr-o antenă simplă dreptunghiulară cu un plan de referinţă. 4. 4. Dimensiunile patchului antenei analizate Fig. cu ε r = 2. Geometria antenei este prezentată în fig. dar de această dată este alimentată la margine. Reprezentarea antenei în cadrul softului FEKO 35 . această variaţie a lăţimii patch-ului va controla şi diagrama polară a antenei.2 . Fig .14.15. Substratul este un plan de masă infinit.5. Alimentarea este poziţionată pe marginea patchului.14.

Comparaţie între graficele parametrilor S 36 .16.Rezultatele sunt foarte asemănătoare cu cele obţinute pe cale experimentală care sunt luate din referinţa [2] Fig.4.

S-a observat că emisiile radiate de către o antenă pot fi analizate cu acest program.Cap5. Utilizatorul va putea astfel să analizeze mai multe cazuri şi să concretizeze doar varianta optimă. lucru foarte costisitor în unele cazuri. Concluzii Această lucrare se doreşte a fi o scurtă descriere a antenelor de tip microstrip patch care sunt din ce în ce mai folosite în lumea modernă. Totodată se încearcă modelarea antenelor de acest tip cu ajutorul softului Feko şi urmărirea performanţelor acestui program prin compararea rezultatelor obţinute cu unele rezultate pe cale experimentală. fără a fi nevoie ca să se analizeze experimental. 37 . Se încearcă cu ajutorul softului amintit demonstrarea unor ipoteze din teoria analizată precum faptul că atunci când se creşte lăţimea patch-ului se observă o scădere a impedanţei sau că permitivitatea relativă controlează câmpurile din jurul antenei analizate. Se verifică totodată variaţia eficienţei antenei la variaţia diferiţilor parametrii pentru a se alege cea mai bună configuraţie.

orbanmicrowave. Moernaut.www.info [6] Feko-users manual [7] http://en. Alexopoulos. Clayton. N. “Introduction to Electromagnetic Compatibility”.” IEEE Trans. “Feeding structure contribution to radiation by patch antennas with rectangular boundaries. 1245–1249. New Jersey: Wiley.htm [9] http://en.K. vol.wikipedia.org/wiki/Antenna_%28radio%29 [8] http://www. Nov.com/ [1] 38 .emtalk. 40.org/wiki/S-parameters [10] http://www. on Antennas and Propagation. G. Dr. R. second edition. C. Oct. “Microstrip Antenna Design using Mstrip40”.wikipedia.feko. Wu. 2002 [5] www. pp.J. Georg Splitt.”The Basics of Patch Antennas”. and O. Orban and G.com [4] Prof.Bibliografie P. Fordham.com/mwt_mpa.2006 [2] S. 1992 [3] D.antenna-theory.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful