CAP. II Tehnoligia de fabricație 2.1 Importanța produsului din punct de vedere economic.

Metanolul este una dintre cele mai importante materii prime pentru industria chimică. În același timp el este un produs cu implicații importante in sectorul energetic . Se estimează că in prezent peste 10 procente din producția mondială de metanol (care este de 25x106 t pe an ) sunt destinate domeniului energetic. Trebuie remarcat faptul că în ultimii ani metanolul apare in toate proiectele energetice majore elaborate de producătorii de gaz , de petrol și în special de cărbune și lemn. Alcoolul metilic sau metanolul , CH3OH ,este cel mai simplu tip de alcool. Înainte metanolul se producea prin distilarea descompunătoare a lemnului , dar aproape toată cantitatea de metanol din ziua de azi este produsă pe cale sintetică astăzi metanolul se obține din hidrogen . Metanolul este folosit ca: agent de denaturare pentru alcoolul provenit din cereale antigel solvent pentru cauciuc și diferite tipuri de lacuri sinteza mai multor compuși organici Metanolul cand ajunge în interiorul organismului uman , fie ca este inhalat sau băut , are o serie de caracteristici distructive asupra celulelor din corp . Metanolul este extrem de otrăvitor . Metanolul se topeste la -97,8o C,fierbe la 64,7oC și are o gravitate specifică de 0,7915 la 20oC. Metanolul va deveni un produs de mare pondere în producția mondială a industriei chimice datorită dezvoltării domeniilor de consum, ca purtător de energie și materie primă pentru industria chimică . Instalațiile industriale se vor dezvolta in viitor pe trei filiere principale din punct de vedere al materiilor prime utilizate și anume : gazele reziduale si deșeurile hidrocarbonate , in țările industriale și lipsite de surse proprii suficiente de energii primare (Europa ,S.U.A. Japonia), gazele asociate , gazele de rafinărie în țările din Orientul Mijlociu unde există un excedent de aceste hidrocarburi care după anul 1980 se vor utiliza ca sursa de materii prime pentru sinteza metanolului deoarece asigură sursa cea mai sigură pentru o perioadă lungă de timp , cărbunii ,care dupa anul 1980 se apreciază că vor constitui singura sursă sigură de materii prime pentru fabricarea metanolului , pentru o lungă perioadă de timp. Situația comparativă a principalilor indicatori tehnico-economici pentru un amplasament dat , este prezentata in urmatorul tabel :

   

apa de racire 2.051 220 1.00t/an 200. energie electrica 2. franci 2.catalozator franci/tone 2.0 3.2.gaz natural. Fabricarea metanolului direct din metan .7.azot cca.9 10 2. 106 kcal 2.6 3.Consumuri specifice 2.000t/an Nafta 60.bioxid de carbon cca.CO .Acțiunea de mărire a randamentelor de valorificare tehnologică a carbonului și hidrogenului in complexele petrochimice se realizează pe această cale la un nivel economic ridicat.6 3.5 0. metan cca.55 3.5% .independent .000 t/an 28 5.Principalele date tehno-economice comparative instalațiile de metanol. oxigen cca. 3.tone 2.5 25 0.055 220 1.Denumire 1.000 t/an 240. 0.4. și CO2 existente pe platformă.9 8 1.35 0.051 220 1. monoxid de carbon cca.operatori Gaz Natural 75.5 78 5.5 1.fără necesitatea transformării instalației de metanol în instalații de echilibru .5 0.5 70 0.35 0.1.5 10 privind tabel. 0.5-6%.1.8-4%. dupa absorbția acetilenei . 58-62%.5-2% .materii prime-daz natural și nafta Într-un complex de chimizare a gazului metan de metanol are rolul unei instalațiide compensație pentru utilizarea componentelor gazului de sinteză provenit de la fabricarea acetilenei sau de la o instalație de conversie a metanului .0 3. Oportunitatea valorificării tehnologice a coproduselor de la fabricarea acetilenei din necesitatea de a echilibra balanța de carbon și hidrogen deoarece la fabricarea acetilenei în procesul termo-oxidativ rezultă simultan cu acetilena și gazul de sinteza (CO-H2) conform reacției : 6CH4+4O2 C2H2+8H2+3CO+CO2+3H2O Compoziția volumetrică orientativă a gazelor reziduale .deoarece poate consuma unele disponibilități de H2 . nafta.alți catalizatori chimici franci/tone 3.Investiții in limita bateriei mil.5 8 2.5.55 3. . este următoarea : hidrogen cca.0 3. nu constituie o problemă de analizat decât din punctul de vedere al capacității și al parametrilor la care lucrează instalația. apa demineralizată 2.055 220 1.6.0. Utilizarea gazelor reziduale de la fabricarea acetilenei pentru sinteza metanolului constituie o măsură remarcabilă sub aspect calitativ și cantitativ.8.1-0.0 3. 26-29% .

iar cel de topire este de 97oC.521 iar cea a vaporilor de 0.Densitatea în stare lichidă este de 791kg/m3. 350 atm.98x102 cP. sau chiar exclus din amestecul reactant .2/1 și permite utilizarea directă a gazelor la sinteza metanolului conform reacțiilor: 2H2+CO CH3OH 3H2+CO2 CH3OH+H2O Reacția între CO2 și H2 este neeconomică datorită consumului mare de hidrogen fapt ce recomandă ca procentul de CO2 în gazul de sinteză să fie cât mai redus. 2.2. 50-70 atm. iar căldura de vaporizare este de 35278kj/kmol. formând cristale incolore.căldura de combustie de 19.47kj/kg .930kj/kg și coeficientul de dispersie a lichidului de 1. presiunea vaporilor are valoarea de 126 mmHg .În funcție de catalizatorul utilizat sinteza se poate realiza la presiune înalta . Proprietăți fizice-chimice ale metanolului  Proprietăți fizice La temperatura camerii .Prin acesta se obține un spor volumetric de materie primă de cca.iar gazele reziduale conțin peste 67%. iar tensiunea de suprafață a lichidului de 2. Se amestecă cu apă în orce proporții.La 25oC.18x10 2N/m.203W/moC. Concomitent cu cresterea poducției de metanol pe plan mondial se vor utiliza preferențial în viitoarele decenii de materii prime îm grad sporit de asigurare . câscozitatea lichidului de 0. categorii ăn care cărbunii ocupă locul principal .eterat și toxic. . sub 5%.65 x10-9 m2/sec.Modalitatea de valorificare a gazelor reziduale determină economia procesului tehnologic. Economia procedeului de fabricare a metanolului folosind ca materie primă gazele de la fabrica de acetilenă este influențată de valorificarea tehnologică a metanului din gaz cocomitent cu cea a hidrocarburilor superioare . Raportul volumetric între hidrogen si monoxid de carbon în gazul rezidual este cca. cca. Punctul de fierbere a metanolului este de 65oC.30% din totalul carbonului introdus în reacție . metanolul este un lichid cu miros pătrunzător .Din bilanțul carbonului rezultă că acetilena reprezintă sub aspect cantitativ un subprodus în procesul termo-oxidativ de fabricare deoarece conține numai cca. conductivitatea termica de 0.sau la presiune medie .. 20-25% și eliminarea unor forme greoaie și costisitoare de îndepărtare a acestor componente înainte de a fi utilizat la faza de sinteză.Caldura specifică a vaporilor este de 1. La 30oC. caldura latenta este de 1155kj/kg.

În timp ce punctul de topire este aproape egal cu cel de clorurii de metilen.din cauza acţiunii sale toxice). . Se foloseste tot mai rar ca solvent şi combustibil din cauza toxicităţii.789) și alți compuși organici. Polaritatea grupării hidroxil determină amestecarea cu apă în orce proporții. Doi atomi de hidrogen sunt eliminați din fiecare moleculă . obținându-se și hidrogen gazos . el se poate protona.Poate fi oxidat cu K2Cr2O2 acid. fapt reflectat prin solubilitatea clorurii de calciu si a sulfatului de cupru în metanol.eter.Este solubil în apă (0.La o răcire semnificativă are loc o pliere a lanțului de polimer într-un sistem de cristal monoclinic .Se amestecă ușor în grăsimi vegetale și uleiuri .  Proprietați chimice Metanolul arde cu flacără albăstruie folosind dioxid de carbon și apă .67 A Structura sa poate fi descrisă și cu un polimer prin punți de hidrogen . Daca agentul de oxidare este în exces .în hidrocarburi și mulți alți solvenți organici. metacrilat de metil și tetrahidrofuran. cloroform.atunci formaldehida se va oxida mai departe la acid formic și mai apoi la dioxid de carbon și apă . energia de disociere a legăturilor de hidrogen este de 20 kj/mol.coloranţi. O alta modalitate de a obține formaldehida este de a trece vaporii de la alcool peste cupru înroșit adus la 300oC.În stare lichida metanolul este format din asociații moleculare de forma(CH 3OH)x legate între ele prin legături de hidrogen . benzen. Bazele puternice deprotoneaza molecula de alcool.cum ar fi acetonitril.43A b=7. dietilic . realizîndu-se astfel dehidrogenarea metanolului. Metanolul cristalizează în sistemul de cristal ortorombic cu parametrii: a=6. ciclopentan.utilizaţi pentru obţinerea de mase plastice.24 A și C =4.El rămâne o alternativa la folosirea benzinei şi o variantă de combustibil pentru viitor. dicromat de sodiu acid. lucru datorat polaritații grupei de hidroxil.raşini sintetice.În reacție cu acizi puternici . ph-ul metanolului are o valoare de 16. etc.cum ar fi acidul sulfuric. sau cu permanganat de potasiu pentru a forma formaldehidă. Alcoolul este de asemenea solubil . punctul de fierbere este relativ ridicat în comparație cu această halogenură .El constituie materia primă pentru sinteza altor compuşi organici. Deşi prezintă numeroase avantaje: are o putere calorică mare(≈7000kcal/kg) formează produşi de reacţie care nu poluează atmosfera şi poate fi folosit fabricat pe cale industrial ă(totuşi metanolul nu este folosit în prezent drept combustibil.

Alcoolul nu poate da reacții de dehidratare .Formeaza cu acizii organici esteri .3 Tehnologii aplicate industrial pentru fabricarea metanolului Cunoscut înca din secolul al XVII-lea (Boyle. 2. se obține formaldehidă: Metanolul poate fi dehidrogenat folosind catalizatori de cupru–dopat pentru a forma formiat de metil. când se obține la scară industrială.1661) metanolul devine un produs chimic important începând cu debutul secolului XX. iar cu sodiu eliberează hidrogen.Cercetările sistematice realizate la presiunea înaltă pornind de la gazul de sinteză . conform reacției următoare : CO+2H2 CH3OH Această transformare este însoțită de numeroase reacții secundare: CO+H2 HCHO CO+3H2 CH4+H2O 2CO+2H2 CH4+CO2 2CO CO2+C CO+H2O CO2+H2 2CH3OH CH3OCH3+H2O CH3OH+nCO+2nH2 CnH2n+1CH2OH+nH2O . În schimb. în reacție cu acidul sulfuric se formează dimetil sulfat. →H CH3-OH+Cu→H-C│ +Cu+H2O(reacţia de oxidare) →O CH3 – OH + 3/2 O2 → CO2 + 2H2O+ Q (reacţia de ardere) Din metanol prin oxidare cu oxigen pe un catalizator de argint sau prin procesul Formox (oxidare cu oxid de fier/molibden/pe catalizator de oxid de vanadiu). la 400oC .Reacțiile de substituție se pot realiza cu pentaclorura de fosfor sau cu acidul clorhidric. Inițial metanolul s-a obținut ca subprodus la sinteza amoniacului .

Condițiile de reacție trebuie respectate deoarece materia primă . a dovedit activitate și selectivitate pentru sinteza metanoului. Pentru a corecta acest raport .prin procese de adsorbție sau reacții chimice  comprimarea materiei prime  sinteza propriu-zisă  recircularea gazului nereacțonat (impusă de conversiile relativ scăzute la o trecere prin reactor)  purificarea metanolului Gazul de sinteza Metanolul se obține din gazul de sinteză (un amestec de oxid de carbon . De asemenea .Selectivitatea procesului este determinată în principal de sistemul catalitic. se transformă în benzine sintetice (Procedeu Fischer-Tropsch). ZnO-MnO-CrO3.fie se adaugă hidrogen .8kj/mol . Există mai multe procedee industriale de obținere a metanolului. Cu-ZnO-Cr2O3. fie o parte din CO este convertit în CO2 (CO+H2O CO2+H2)  desulfurarea .dioxid de carbon si hidrogen ) care trece peste un catalizator de oxid de cupru la o temperatură de 250oC și o presiune de 54 de bari. care este capabil să consume mai mult hidrogen .ce constă în eliminarea compușilor cu sulf (otrăvuri puternice pentru catalizatori ) din gazul de sinteză . Cu-ZnO-Al2O3.se adaugă dioxid de carbon . îndeseori alcoolul izobutilic .De asemenea . la presiuni și temperaturi mai ridicate .În majoritatea cazurilor se pot însă identifica o serie de operații comune cum ar fi:  corectarea compoziției gazului de sinteză folosit ca materie primă pentru a aduce raportul CO/H2 la o valoare optimă. (la presiune joasă) Un catalizator mai nou (Berkeley) pe bază de paladiu depus pe oxid de latan . (pentru procesele operate la presiune înaltă) și Cu-ZnO.compoziția sa (CO+3H2) nu corespunde raportului stoiochiometric al reacției de mai sus. prezența unui ușor exces de hidrogen în amestecul inițial este capabilă să surprime o bună parte din reacțiile parazite În cazul în care materia primă este obținută prin conversia gazului natural.conform reacției: CO2+3H2 CH3OH+H2O ΔH=-50KJ/mol Catalizatorii clasici pentru sinteza metanolului sunt oxizii micști de tipul ZnOCr2O3.diferențiate între ele prin condițiile de operare și compoziția sistemului catalitic . la alte valori ale parametrilor .În acest scop . alături de metanol se mai obțin alcooli superiori . CO+2H2 CH3OH ΔH(300K)=-90.

metanolul s-a fabricat și din gaze reziduale existente pe platformele petrochimice . Vaporii de acid pirolignos sunt trecuți în vase ce conțin lapte de var.F abricațiile de metanol integrate într-un complex chimic sau metalurgic pot juca rolul de instalații complementare în scopul valoroficării tehnologice superioare a coproduselor de hidrogen . 7% gudroane solubile și 80% apă.Obținerea gazului de sinteză se poate face prin conversia metanului în prezență de dioxid de carbon : CH4+CO2=2CO+CO2 ΔH(300K)+61kj/mol -sau prin tratarea metanului cu vapori de apă la 850oC cu Ni: CH4+H2O CO+3H2 Distilarea lemnului (carbonizarea) Alcoolul metilic se mai prepară prin distilarea lemnului.25% apă.3% fracția alcoolică.4. Gazele și vaporii rezultați sunt trecuți într-o instalație de condensare . unde gazele necondensabile sunt separate . de unde mai poartă și denumirea de alcool de lemn.aceste valori variază în funcție de esența lemnului folosit și de modul cum a fost realizat distilarea. Acidul pirolignos este un amestec de 8-10% acid acetic și omologi . 18% gudroane.Condensul este format din acid pirolignos și gudroane de lemn . Justificarea tehnologiei alese Realizarea unor producții de metanol de mare tonaj este posibilă numai prin procedeul de sinteză din CO+H2.aceasta rămîn ca reziduu pe vasele de distilare .În prezent și în viitor se consideră că metanolul va fi fabricat preferențial în țările industrializate . 2.din hidrocarburi superioare care formează gazele asociate . din gaze reziduale . gaz metan și derivate din țiței .Distilarea lemnului se realizează industrial în cuptoare închise la o valoare a temperaturii de 500oC. Dupa modul de obținere a gazului de sinteză și în funcție de materia ptimă utilizată s-au dezvoltat mai multe variante thnologice .Procentele de substanțe rezultate din lemnele uscate :15% gaze.și anume: fabricarea metanolului din gaze naturale. 6% acid acetic. Instalațiile de sinteză a metanolului de mare tonaj s-au dezvoltat în special după anii 1960-1965 pe bază de materii prime perochimice.Îndepărtarea gudroanelor solubile de condensat se face prin distilare . Analiza critica a tehnologiei de fabricație. 2% metaol.cărbuni și deșeuri care conțin carbon și hidrogen . iar restul produselor volatile se trece mai departe în coloanele de funcționare pentru separarea componentelor .Simultan cu utilizarea hidrocarburilor ca materii prime de bază . 34% mangan.cocserii etc. unde acidul acetic este reținut sub formă de acetat de calciu.oxid de carbon si dioxid de carbon.

63 800oC 3. și a metanolului brut și a instalației de distilare și purificare . DESEN pg 162 Fabricarea gazului de sinteză CO+H2 se poate realiza prin două variante conversie cu O2 și conversie cu vapori de apă. H2. benzină.96 850oC 3.7 .amestec de CO+H2 in raport molar de ½.0 990oC 3.gaze reziduale .25 care se realizează prin ”ajustarea”unei părți de gaz printr-o conversie cu vapori de apă și transformarea controlată a CO și CO2.0 3.07 3. În urmatorul tabel se prezintă raportul de H2/CO în funcție de raportul H2O/CH4 si temperatură : Nr. din alte fabricații . În varianta bazată pe conversia cu vapori de apă se pot obține valori diferite ale amestecului H2/CO în funcție de raportul de H2O/CH4 . disponibilități de CO2. gaz rezidual.0 4.66 5.derivate din cărbuni sau deșeuri industriale (excepții fac țările slab dezvoltate și cu surse mari de hidrocarburi). de presiune .5 Temperatura 650 C 4. Celelalte faze tehnologice: compresia.75 o 700oC 4. temperatura de conversie și tipul catalizatorului. În procesul de fabricare a metanolului .sunt în general foarte asemănătoare sau chiar identice.crt 1 2 Raport H2O/CH4 H2O/CH4 H2O/CH4 1 1. În primul caz se obține un raport optim de CO și H2 de ½ necesar pentru sinteza metanolului.schema tehnologică a instalației de fabricare a gazului de sinteză diferă de la caz la caz. Deoarece o parte din hidrogen se pierde în procesul de sinteză se lucrează cu un raport de H 2/CO 2.metan. CO2.În funcție de disponibilități existente pe un anumit amplasament industrial cu privire la materia primă de bază . sinteza și preluarea energiei termice.materia primă o constituie gazul de sinteză.cărbuni.separarea gazelor.

În urmatorul tabel sunt prezentați parametrii tehnologici caracteristici pentru principalele procedee de fabricare a metanolului: Nr. și lipsă de oxigen.9 - 5 - 4.crt Titular brevet Presiunea atm 350 250-360 300 370-400 450 380 50 350-410 380 270 Temperatura 0oC 400 360-390 400 12-15 12-16 13-16.F.5 6.Wheeler Uzina Chimică Chemico Imperial Chimical Industrial tabel 3. Parametrii tehnologici ai principalelor procedee de fabricare a metanoluli .3 4 H2O/CH4 H2O/CH4 2 3.G.motiv determinat pentru amplasarea instalației de metanol pe o platformă unde se află disponibilitațile de CO2 și CO.6 Conversie pe faze 1 2 3 4 5 6 7 Comercial solvent Co. Gazul de sinteză obținut prin una din variantele tehnologice prezentate se utilizează la sinteza metanolului .54 4. I.25 H2O/CH4 tabel 2. Adoptarea variantei de fabricare a gazului de sinteză prin conversie cu vapori de apă se recomandă pentru platforme unde există disponibilități de CO si CO 2.7 - 3.48 10.7 -4. Se recomandă preluarea unei părti de H2 din gazul de sinteză și valorificarea acestuia în special în variantele de conversie a metanolului cu oxigen .Variația raportului H2/CO în funcție de temperatură și raportul De remarcat faptul că în acest caz se obține un excedent de hidrogen . care decurge dupa reacția: CO+2H2 CH3OH Condițiile de reacție variază de la procedeu la procedeu.Farben Industrie Montecatini C.

format de metil și alcooli superiori). Ca și în cazul proceselor operate la presiune înalta .În cazul instalațiilor de mare tonaj se recomandă presiuni cuprinse între 100-150 atm. schimbarea șarjei de catalizator făcându-se cu mare ușurință.Mai recent prin introducerea unui catalizator mai activ pe bază de cupru . 350oC) UK Wesseling lucrează la o presiune parțială scăzută a monoxidului de carbon (13 bari în gazul recirculat) în prezență de ZnO-Cr2O2.operat în regim adiabatic . Sistemul catalitic folosit este însa foarte sensibil la suf . 240-260oC).o parte din materia primă se introduce în diferite puncte ale reactorului pentru a elimina căldura de reacție. Concentrația scăzută în CO nu antrenează riscul formării de Fe(CO)5 și ca urmare materialul de construcție pentru reactor poate fi chiar oțelul obișnuit .în scopul reducerii volumului de investiții .Ammonia Casale Topsoe) Procedeul BASF-este operat în urmatoarele condiții: presiunea 340 bari. 65% din producția mondiala de metanol are la bază acest procedeu . Instalațiile moderne sunt de foarte mare capacitate(un milion de tone pe an).cu conținut foarte redus de produse secundare. În funcție de presiunea de lucru există două tipuri principale de procedee pentru obținerea metanolului din gazul de sinteză:  procedee la presiune înaltă (BASF.și ca urmare viața sa poate mai mulți ani. Acest sistem catalitic este foarte rezistent la otrăvire . aplicat pentru prima dată în anul 1966 ocupă un loc dominant între procesele de sinteză a metanolului. Puritatea metanolului obținut poate atinge o valoare de 99.Se estimează că cca. Pentru minimiza reacțiile secundare (cu formare de dimetileter .99%.Capacitatea instalației constituie elementul decisiv pentru adoptarea variantei optime din punct de vedere economic și implicit al regimului energetic . impunânduse astfel o reciclare a materiei prime.este extrem de simplu.s-a reusit dezvoltarea unor metode de sinteză a metanolului la presiuni medii sau chiar scăzute . este însa foarte sensibil la sulf si clor. Catalizatorul care este un amestec de oxizi de Cu. deoarece eficiența economică este influențată de consumul de energie pentru comprimare și de costul materiei prime ți de volumul investiției. Zn.Prin acest procedeu se obține un metanol pur . concentrația acestui produs fiind limitată la 1ppm.. În aceste condiții . .catalizator ZnO-Cr2O3 (Zn/Cr=70/30).Reactorul . se lucrează la un timp de contact de 1-2 secunde . Procedeul ICI la presiune joasă (50-100 bari.la o trecere peste catalizator se obține o conversie destul de mica (12-15%).caracterizat prin investiții și un preț de cost redus. Procedeul la presiune înaltă (300 bari. Al. temperatura 320-380oC. Lurgi . UK Wesseling)  procedee la presiune joasă și medie (ICI.

Temperatura este reglată cu ajutorul unui agent termic (condens)care circulă printre țevile reactorului.a fost dezvoltat de firma Lurgi.dar cu reactor multitubular .Schema acestui procedeu este prezentată în urmatoarea figura: desen Un proces asemănător . condițiile de operare fiind 50-80bari și 250-260oC.Catalizatorul este CuO-ZnO. asigurându-se astfel un regim de operare izoterm. Curgerea gazului este realizată în așa fel încât să minimizeze căderile de presiune și să se utilizeze optim .

zinc și crom.97 .apoi radială și din nou axială.volumul de catalizator . cu catalizatori pe bază de oxizi de cupru . așa cim se poate obseva în următorul tabel: Compania Haldor Topsoe Vulcan Prithard Caraly Inc. Pereții fiecărei zone de catalizator sunt perforați pentru a optimiza distribuția gazelor.Procese de sinteză a metanolului la presiune medie Informații mai recente se referă la procedee de sinteză a metanolului în fază lichida. Procedeul Topsoe –operat de asemenea la presiune medie. 2.Această curgere este inițial axială .De regulă operează cu trei reactoare în serie .făcând din acest produs unul dintre intermediarii cei mai importanți pentru industria chimică încă de la debutul secolului al XX-lea. răcirea amestecului făcându-se în schimbătoare de căldură plasate între două unități succesive. Deși s-au obținut rezultate promițătoare în acest domeniu aplicațiile industriale sunt încă foarte limitate . Trebuie menționat faptul că tendința actuală este favorabilă procedeelor operate la presiune medie .Evacuarea căldurii de reacției se realizează cu ajutorul unui generator de vapori.lucrează cu reactor ce asigură o curgere radială a gazelor diminuând astefel pierderile de presiune .5 Materii prime –auxiliare pentru realizarea tehnologiei alese Utilizările metanolului au fost intotdeauna numeroase și foarte variate . Acest tip de reactor este destinat în special instalațiilor de mare capacitate. Gama actuală de produse derivate din metanol este extrem de diversă . BASF Mitsubishi Gas Chemical Catalizator CuO-ZnO-Cr2O3 ZnO-Cr2O3 CuO CuO-ZnO-A2O3 CuO-ZnO-Al2O3 CuO-promotor Temperatură 230-260 270-330 necunoscut 240-250 200-350 200-280 Presiunea.Bari 100-150 150-250 100-250 100-250 50-250 50-150 - tabel 4.așa cum se poate observa în urmatoarea schemă: schema pag.

în condiții energetice .Este produs alb .Formaldehida. Se prezintă sub forma unor cristale incolore . Din acest produs se comercializează sub următparele forme :  soluția apoasă de 35-55%-numită formol sau formalină –în care formaldehida este prezentă sub formă de hidrat (HCOH·H2O) sau ca amestec de oligomeri de oximetilenglicoli [HO-CH2-OH. H-(OCH2)n-OH. pe un catalizator clasic de cobalt .  trimer ciclic (trioxan).primul termen înscris în seria derivaților carbonilici. fiind puțin solubil în apă la rece . Soluția este stabilizată cu 1-10% metanol pentru a împedica formarea paraformaldehidei și trioxanului. dar solubil în apă caldă și în solvenți organici . n<10]. La temperatura ambiantă formaldehida este un gaz incolor care se polimerizează foarte repede în prezența urmelor de impurități. cu punct de topire între 120-160oC. [Hco(CO) 4].greu solubil în apă rece.se consideră ca aceasta depinde de natura catalizatorului și a condițiilor de operare. obținut prin conversia catalitică în mediu acid a formaldehidei . este prematur să se considere că problemele sunt integral rezolvate în acest domeniu. depolimerizând la cald în mediu acid puternic. susceptibilă de a fi reconvertită reversibil în monomer sub acțiunea călduri sau a unui acid.În prezent aproximativ 40%din producția de alcool metilic este transformată în formaldehidă. 2. La scară industrială formaldehida se obține prin oxidarea parțială a alcanilor inferiori sau prin conversia metanolului. au loc următoarele transformări: . solubil în acizi și baze diluate . cu miros caracteristic .Referitor la succesiunea etapelor în procesul de conversie a metanolului la etanol. n>10]. Astfel .  paraformaldehida-[H-(OCH2) n-OH.Peste 90% din producția mondială de formaldehidă se bazează pe metanol ca materie primă .este principalul consumator industrial de metanol. un polimer rezultat la evaporarea soluției apoase de formaldehidă .Este un produs stabil la temperatura ambiantă.6 Mecanismul de reacție Deși au fost propuse foarte multe variante pentru mecanismul acestor reacții.

H2O CO/H2 CH3OH CH3CHO CH3OH C2H5OH H2 Din contră .pe un catalizator de rodiu .nu au fost identificați acetalii . în condiții mai blânde de reacție . auccesiunea reacțiilor fiind urmatoarea: CH3OH HI CH3I CO/H2 CH3CHO H2 C2H5OH .