A

INDREPTAR DE PLANTE
Paginile urmdtoare va prezintd
0

selectie de plante de inmultit,

organizate a{fobetic dupd gen si oferind metode de inmultire recomandate si probleme poteruiole. De asemenea, va ajuta sa profita# oit mai mult de fiecare tehnicd. Alegeti cea mai simpld metoda sau altele, infimcp:e de interesul dumneaooastrd si de posibilitap1e gradinii. Uitati- va la benzile
ell

imagini cy'lltatoare

pentru a oedea dintr-o prioire ce tehnici puieti alege si care plante suntpotrivite pentru zona dumneaooastrd climaiicd (oezipagina 183 pentTli
0

hartd a zonelor).

LEGENDA

SIMBOLURllOR

[]I Semaue tIniJ Dioizare

Iiii1.WiI Butasi

l1li1
~

de I'{td{Icina BlI/a,i Ill/pina

[]]

A/wire

tL::l de

136

INDREPT AR DE PLANTE

Abutilon
MALVACEAE spp.

INDREPT AR DE PLANTE
inchise in fructe disamare, ce plutesc in spirala prin aer pe rnasura ce cad pe pamant, Scoarta este la fel de variata ca ~i frunzele. Scoarta aramie a speciei A. griseum se cojeste in acelasi mod ca ~i rnesteacanul. in timp ce artarul dungat (A. pensy/vanicum) are a coaja neteda dungata verde cu alb.
METODE DE iNMUL TIRE

137

Abies

spp.

A

[]~

verde pal ~i de la galben la roz. Unele spedi au bracteele florilor spinoase, iar caliciul, roz sau purpu riu, lasand impresia ca florile su nt bicolore. Frunzele lucioase ~i adanc lobate POt creste pana la 1-1,3 m lungime ~i dau un aer maiestuos gradinii, chiar daca planta nu a lnflorit,
METODE DE iNMUL TIRE

ion"le: 8-1 0

Fi~isigur ca l-ati in~urat bine pemru a evita ca suprafata taiata sa fie expusa !a aero Arrarul are tendinta sa transpire abundent. Cand Tnradaeina~i butasi de lemn moale, Indepartan frunzele de la baza ~i taiati frunzele rarnase in [urnatate pentru a reduce cantitatea de apa pierduta,

Brad PINACEAE

[][I]~
Zonele: 4-8

Cele aproape 50 de specii ale acestui gen provin din America de Nord, Europa, Asia ~i Africa de Nord. Au frunze aciculare ee se dispun solitar pe a linie in sprrala ~i sunt in general comprimate dorso-ventral. Cu!oarea acelor vanaza de la verde la verde-inchis, de~i la bradu! argintiu (A. conca/or) sunt albe sau a!bastre-verzui, iar la A nordmanniana 'Golden Spreader' sunt verzi-aurii. Multe specii, indusiv A. veitchii ~i A. vejarii, au acele cu dungi argintii sau gri pe partea inferioara. Conurile feminine sunt purpuril-albastrul pana la maro si stau Tn pozitie erecta pe ramu rile superioare. Conurile masculine din eo roan a copacului, purpurii sau maro, arama Tnjos.
METODE DE iNMuqlRE

Cele I SO de specii ale acestui gen sunt originare din regiunile tropicale ~i subtropicale din America de Nord si de Sud. Asia, Australia ~i Africa. Unele specii au frunzele cazatoare, iar altele sunt mereu verzi, acest gen incluzand arbusti, arbori mici, plante perene ~i anuale, Majoritatea speculor au flori foarte frumoase, Tn forma de cupa sau clopot, Tneulori de la alb la portocaliu, galben ~i rosu pal. Unele specu au caliciul proeminent, colorat stralucitor, in timp ce frunzele alrora, cum ar f A. pictvm Thom psonii', sunt multicolore cu 0 tenia de galben pal. MulTihibrizi cum ar f 'Kentish Belle' ~i 'Ashford Red' sunt plante de apartament foarte apeciate, in special pentru florile lor frumoase.
METODE DE iNMUL TIRE

eel mai simplu: Semin!e. Insamantap in spatii inchise primavara devreme. Dad insaman!3P A. mollis sau A. spinosus, inrnuiati sernintele 24.48 de ore. Dupa lnsarnantare rnentineti amestecul de pamant la 0 temperatura de 4-7DC. Germinarea poate fi atipica, dar majoritatea semintelor 'lor germina ln 3 luni. Dad insamanta\i A. hungariws, inmulati sernintele ca mai sus, dar rnentineti temperatura solului intre IS-21°C timp de 2-3 saptamani, apoi coborati temperatura intre -4 ~i 4°C timp de 0 luna pana la 6 saptamani ~i apoi cresteti temperatu ra solului din nou la 4-7°C. Alte metode: Divizarea tufelor. Divizati tufele plantelor prirnavara devreme, inainte sa f inceput sa creases. Buta~i de ,Mocino. Tai3ti butasul toamna tarziu sau la inceputul iernii.

eel mai simplu: Seminte. Sernintele mature sunt eliberate din conurile feminine toamna, ~i eel mai bine este sa fie insaman!3te imediat. Inmuiap-Ie in apa (aida aproximativ 24 de ore, apoi punep-Ie la germinat Tntavi adanci sau ghiveee, lasate Tntr-o sera rece peste iarna. Multe semin~e 'lor germina Tn primavara urmatoare, altele, peste un an. Daca insaman!3P in interior, iarovizaTi seminTele In pachetullor sau imr-un plic cel pupn 6 saptamani. Dupa aceea, inmuiap-Ie ~i semana!i-!e ca mai sus. PastraTi vasele la 10 pana la 16DC.Semin~ele 'lor germina atipic, u nele avand nel/oie de un an. Alte metode: A/taire. Realiza~i alto;rea primavara devreme pana la mijlocul acesteia ~i protejap de vant ~i de trecerea animalelor pentrU a fi siguri ca altoiul ramane Tnpozipa iniJ:iali'i ana la realizarea altoirii. p Buta~i de /emn tare. Realizap aceste buta~iri iama tarziu. Au nevoie de un substrat pentru a prinde radacini.

eel mai simplu: Semin!e. Insaman!4P intr-un spatiu protejat prirnavara devreme. Pastra~i solulla 0 temperatura de 21 pana la 24DC. Semintele trebuie sa germineze in aproximativ 3 saptamani. Alte metode: Bvta~i semimawri. Taiati butasul cand este gata, In general pe la mijlocul verii. Buta~i de lemn moa/e. Taiati butasul imediat (e tulpina a ajuns la 10·15 cm lung;me ~; nu a inceput sa se lignifice.

Probleme

potentiate

Probleme

poten~iale

Semintele cu 0 perioada de germinare lunga, sunt mai expuse la atacul fungilor. Protejap semin!ele semanandu-Ie in tavi umplure cu un amestec bogat in nutrienti ~i acoperit cu 0,5-1 cm de vermiculita umeda. PlasaTi seminTele in brazdele de vermiculita ~i acoperip seminTele cu vermicul;ta. Protejati buta~ii de micoze prin plantarea intr-un mediu nou, (urat, fara pamant ~ifolosiTi un substrat indilzit pentrU a mentine temperatura solului Tntre 24-27"C.

Deoarece germinarea sernintelor dureaza arat de mult, pot fi expuse la micoze. Este posibil sa uitati de ele ~i sa !asap tava sa se usuce. Puneti-o intr-un loc unde este usor de rnentinut temperatura solului potrivita ~i arnintiti-va sa 0 rnonitorizati atent. Tufele divizate pot sa se usuce; pastrati-le acoperite cu panza de sac sau ziare dadi nu Ie transplamap imediat Bu~ii de radacina e~ueaza cateodata doar pentru ca mediul s-a uscat peste iarna sau este atat de umed ca a fast atacat de fungi. Monitorizap ghivecele sau tavile unde ap plantat buta~ul de radacina pe toata iama ~i in sezonul urmator.

eel rnai simplu: Seminte. Colertati sernintele pe rnasura ce disamarele cad pe parnant ~i insaman!a!i-Ie imediat, Doua specii, A. IiJbrum ~iA. saccharinum, produc fructe ~i semime primavara. Acestea vor germina user in 2 saptamani. Dati semintelor celorlalte specii un irnpuls prin inmuierea lor 24-48 ore inainte de insamantare. Majoritatea speciilor vor germina bine dad veri pastra temperatura mediului de plantare la 21 DC pentru 0 luna, iar apoi Ie veri rnuta intr-o incapere unde temperatura solului poate fi rnennnuta Intre 2_4DC. Germinarea de regula dureaza 3 pana la 6luni. Alte metode: AJwire Prill copu/a(ie perfeqionatc'i. Altoiti iarna tarziu. A/wire /atera/c'i cu mugure. Altom iarna tarziu. Buta?i de /emn moa/e. Desi aceasta tehnica de inrnulrlre nu este la fel de sigura eum este cea din serninte sau almirea, butasiti din mijloeul primaverii pana vara devrerne.

Achillea
ASTERACEAE

spp,

eel rarziu in 1-2 saptamani. Continuati cresterea la I0-16DC pana Ie rransplarueu in gradina. Alte metode: Divizarea tu(e/or. Divizati tufa rnatura primavara devreme inainte ca tulpimle sa inceapa sa creasca, Buta~i bazali de /emn moa/e. Taiati butasii de lemn moale din tulpinile ce cresc la baza plantei, cand au aproximativ 15 em lungime. inradacina!i-i intr-un mediu lara pamanr. Vor prinde radacini rapid.

Speoi de coada soricelului

Probleme

poteritlala

[]~~
.)

Zonele: 3-8

Probleme

potentiale

Sernintele cu un timp de germinare lung pot usor cadea pradii ataeului fungilor (micoze). insamanta!i sernuuele de artar in containere adanci - sau Tnvase speciale pentru sermnte de plante lemnoase sau ghivece la cel pupn I a em adancime. Umple!i pana la trei sferturi cu un amestec de pamam Tmboga!it cu humus 5i acoperiti cu un strat de 2,5 em de vermiculita. Este de preferat ea altoiul sa nu se usuce.

Cele 85 de specii ale acestui gen provin din America de Nord, Europa si alte regiuni temperate. Tnzonele cu clima calda plantele sum perene, dar in zonele reo sum cultivate ca plante anuale. Majoritatea speciilor sum omamentale pentrU intlorescenta lor, ce se dezvolta in varful tu!pinii. Fiorile sum mici si colorate de la alb la galben, portocaliu, roz, rosu ~i nuante de ararniu. Frunzele rnajoritatii speculor sunt aromatice 5i au a gama de eulori de la verde-inchis pana la tonuri de gri 5i argintiu. Specii rezistente in timp la buta~ire: A. x 'Coronation Gold', A. x 'Moonshine', sau unu! din hibrizii Galaxy.
METODE D.E iNMUL TIRE

nu 'lor avea lumina. Dupa plantare, pulverizati apa peste sernime pentru a gasi nise Tnvermiculita, unde aces tea pot ramane umede, dar 5i eu acces la lumina. Acoperiti vasul cu folie de plastic pentru a retine umiditatea. Divideti tufele in maximum 2 sau 3 parti; budple mici pot supravietui, dar vor rrece cativa ani pentru a deveni suficient de man sa poata f remarcate vizual in gradina. Bu~ii nu vor prinde radacini corespunzatoars, dad'i sum uscau. Pulverizati frecvent cu apa burasii penrru a pastra aerul din jurul lor umed.

Sernintele nu 'lor germina dad

Adiantum

spp, Feriga parul fecioarei PTERIDACEAE

Zonele: 3-1 0

eel mai simplu: Semin(e. Tnsamanrap devrerne in spapi protejate pentrU a inflori la mijlocul sau spre sfa~itul verii ~iinceputul toamne;. Punep semintele in brazde umplute cu vermiculita, dar nu Ie acoperip - semin!ele au nevoie de lumina. Amestecul de sol trebuie sa stea la 21DCcat limp planta germineaza. Semin!ele vor germina

Majoritatea celor peste 200 de specii ale acestui gen sunt originare din regiunile tropicale ~i subtropicale din America de Nord 5i de Sud, de~i careva specii rezistente provin din areale mai reci cum ar fi Europa, Asia, continemul nord-american.

Acerspp.
An;ar ACERACEAE

[]rn~
:).

Zonele: 3-9

Acanthus
Pantalonii ursului ACANTHACEAE

spp, Cele I SO de spedi ale aeestui gen provin din Europa, Africa de Nord, Asia ~i America Cemrala ~i de Nord. An;arul este un gen foarte variat. Majoritarea speciilor au frunze cazatoare, dar unele sunt mereu verzi. in timpul sezonului de cre~tere, frunzele pot Ii multicolore de la verde-deschis la verde-inchis, aramiu pana la ro~iaticul an;ar japonez (A. japonicum, A. pa/mocum). Toamna, majoritatea frunzelor capata nuanTe strJlucitoare de galben, portocaliu sau ro~u. Fiorile sunt mid, verzui, dar semintele sunt

Probleme

poten~iale
Zonele: 5-9

Semintele germineaza atat de atipic Tncat gradinarii i~i pierd rabdarea diteodata ~i anmca vasele prematur. Germinarea poate sa dureze pana la un an. La altoire, pastrap temperatura aerului scazuta pentrU a inceoni cre~terea lastarului pe parcursul altoirii. Cind realizap buta~irea, folosi~i doar un substrat (mediu) nou, curat, pentrU a preveni putrezirea.

Cele 30 de sped; ale acestui gen de plante perene traiesc in zone stancoase, uscate, mai ales Tnzona mediteraneeana. Fiorile lor tubuloase, bilabiate, formeaza raceme, ce pot atinge inalpmea de 1,3 m, au eu!ori de la alb la

Achillea spp.

138

INDREPTAR

DE PLANTE

139

AlclleJ7"liflaspp,
Crep~oara, mantiile doamnei ROSACEAE

Alisma

spp. Patiagina de apa ALISMATACEAE

METODE

DE iNMUL TIRE

Zonel e : 3-8

[][Ifu] ,'.

[ffii]~
Zonele: S-8

Cele aproximativ 250 de specii ale acestui gen provin din zonele temperate nordice ale Groenlandei, dar ~i din zonele muntoase din flordul Europei, din Africa, India, Sri Lanka ~i Indonezia. Sum cultivate atat pentru frunzele lor decorative lobate, cat ~i pentru inflorescen~ele cu flori mici galbene-verzui ce se ridica deasupra frunzelor in fiecare primavara. Fiorile rezista 0 saptarnana dnd sunt t<iiate ~i plantele sunt foarte frumoase in grad;nile cu standrii si asigura 0 acoperire buna a pamantulul In solurile bine drenate.
METODE DE iNMUL TIRE

Cele noua specii ale acestui gen sunt originare din zonele temperate ale emisferei nordice, sudul Afridi si Australiei. Ele cresc in loeuri m lastlnoase si la marginea helesteielor si a mlastinilor. Tngradinile cu apa sunt crescute pentru foliajul izbitor in forma de lance rnentinut deasupra apei printr-o tulpina lunga purpuriu-maronie. Yara tarziu ~i toamna devreme, mici flori albe sau usor roz apar deasupra foliajului, dand plantei un aer diafan
METODE DE INMUL TIRE

Adiafllwn spp.

Speciile tropicale sunt mereu verzi, dar speciile rezistente, ca feriga parul fecioarei din America (A. pedatum), mor toarnna tiirziu. Aceste ferigi sunt cultivate pentru frunzele lor cu segmente rotunjite ~i delicate. Frunzele unor specii sunt rosiance, dnd sunt tinere, dar majoritatea au o culoare verde proaspat,
METODE DE INMULTIRE

Probleme

potentiale

METODE

DE iNMUL TIRE

Divizarea tufelor [desparrirea tufelor) este 0 metoda infailibila dad t<iiap 0 bucata suficient de mare din rizom pentru ca noua plant<i sa aiba radacini ~i frunze adecvate.

yllga

spp.

eel mai simplu: DivizQreo tufelor. Feriga parul fecioarei creste din rizomi usor de divizat. Sapap ~i divizati tufa primavara devreme inainte ca noile frunze sa creasca viguros. Piantati tufele divizate imediat pentru a prevent uscarea lor. Alte metode: Plantule. Feriga parul fecioarei cu tulpina taratoare (A. cauda tum) formeaza plantule la varful frunzei. Pu neTiin vase amestec de pamant imboga~it cu humus, iar pe acesta plantule de feriga ~i flXap-le bine. Ele vor forma radacini in aproximativ 0 luna. Dupa ce radacinile sunt bine formate ~i cresc viguros, plantulele vor regenera planta parentala. T ransplantap plantulele in gradina sau intr-un vas mai mare ~i cu condiTii de mediu potrivite cerinTelor plantei (umiditate ~i umbra). Spori. Este posibil sa cre~tep plantule din spori, dar controlul condiliilor de mediu trebuie sa fie impecabil. Tncercafi numai dadi ave~i 0 camera de inmulTire cu pulverizator de apa - aparat de ceaPi.

Sulirnan LAMIACEAE

U?lliU

Zoneie: 3-8

Cele 40 de specii ale acestui gen provin din zonele temperate din Europa ~i Asia. Giteva specii sunt anuale, dar majoritatea sunt perene. Se dezvolta bine in locuri oarecum umbrite ~i sunt larg folosite pentru acoperirea terenu rilor umbrite de frunzele arborilor. Covorul realizat din Suliman (A._reptans) este cultivat cel mai des ~i include multe soiuri. Speda ca atare are frunze verzi-lnchis ~i flori in inflorescente spidforme albastru-lnchis ce se formeaza primavara tarziu ~i la inceputul verii, dar Ajuga rep tans 'Burgundy Glow', A. r. 'Catlin's Giant' ~iA r. 'Multicolour' au 0 coloraTie a frunzelor ro~ie, aramie sau purpurie.

eel mai simplu: Divizareo turelor. Specii cum ar fi A replans au stoloni lungi. Acesti stoloni formeaza radiicini la nodurile unde ating pamamul ~i trimit in sus tulpini noi, deci plante noi. Doar taiap 0 planta cu radacina ~i transplantati-o intr-un loc nou. Alte specu, cum ar f A. pyramidalis ~i A genevensis, nu formeaza stoloni, astfel incat va trebui sa divizati tufele prin taierea rizomilor. Alte metode: Semin!e. Va trebui sa recoltati tulpina cu flori inainte de caderea petalelor. Puneti vata la fundul sacului de colectare pentru a prinde semintele care cad ~i lasati sa se usuce In mod natural pe planta, Dad locuiti intr-o zona cu ierni friguroase, iarovizati semi ntele cel pu~in 6 saptamani inainte de insamantare, primal/ara devreme. Semin[ele au nevoie de lumina pentru a germina ~i se dezvolt<i eel mai bine la 0 temperatura a solului de 13- 18°e.

eel mai simplu: Autoinsamon!are. Plantele se autoinsamanteaza atat de usor, Incat majoritatea grad inari lor nu trebuie sa faca mai mult decat sa sape ~i sa transplanteze lastarii descoperiti. De fapt s-ar putea sa ajungeti sa blastemati aceasta capacitate de autoinmultire a planter. Puteu achiziriona serninre de la alti cultivatori. Plantap-Ie devreme in spatii protejate. Au nevoie de lumina pentru a germina ~i raspund eel mai bi ne la 0 temperatura ziua de ISoC ~i noaptea de 10-1 re. Sernintele vor germina In 1-3 luni, astfel incat scoateti plantulele pe rnasura ce gerrnmeaza, dar nu aruncati vasul. Alte metode: Diviziunea tuielor. Divizati tufele prirnavara devreme, inainte ca planta sa fi emis tulpinile florale. Tndepartati tulpinile florale dupa transplamarea tulelor divizate ca planta sa-~i foloseasca energia penrru fixare.

eel mal simplu: Divaarea ture/or. Planrele cresc din rizomi, astfel incat sunt usor de divizat. Realiza~i divizarea tufelor la mijlocul primaverii sau vara devreme. Alte metode: Semin!e. Puteu achizitiona seminte de la un furnizor de plante acvatiee, dar este usor sa Ie rolectati singuri de la florile plantei. Luati un grup de flori imediat ce petalele au Inceput sa cada, Fo!osip tampoane de vata puse pe fundul unei pungi ~i legap strans pentru a nu pierde sernintele ce cad. Sernintele se searnana intr-un amestec de parnant acoperit cu un luciu de apa .. Au nevoie deintu neric si de 0 temperatura crescuta a solulu i $i a apei pentru a germina. Asteptati-va sa vedeti noile plante in 2 saptiimani, pana la 0 luna.

eel mai simplu: Divizarea ture/or. Unele specii produc rizomi ce pot fi taiati In bucan si replantatl primavara devreme, in timp ce altele produc bulbili in jurul bulbului-marna, vara tarziu ~i toarnna, Plantati bulbilii intr-un pat de crestere ~i acoperiti cu frunze uscate peste iarni!. Primavar a indepartati stratul de frunze uscate pentru a pastra solul cald si pastrari pawl de crestere umed. Vor germina In cateva Saptamani pana la un an, asa indt nu deranjati zona. Alte metode: Semin(e. Sernintele sunt disponibile pentru multe din speciile acestui gen. Este nevoie de 0 perioada de 2 saptarnani de frig la aproximativ 4°e. Arnestecati serruntele cu verrmcuhta urneda ~i lasaTi-le In frigider in aceasra perioada. Acoperiti sernintele cu un srrat subtire de vermiculita, cand Ie semanati - au nevoie de lumina pentru a germina. Temperatura ideala a solului este de 10°e. Majoritatea vor germina in cateva saptamani, desi va trebui sa lasari vasele nerniscate doua luni pe ntru siguranta.

Probleme

porentiale

Probleme

potentiale

Plantati bulbilii la 0 adancima de doua-trei ori diametrul lor pentru a f siguri di frunzele emergente pot creste deasupra nivelului solului. Sum rezisteme la multe boli, dar extrem de sensibile la diversele boli fungice. Proteiati-le prin plantare doar in soluri bine drenare, Sernintele nu vor germina bine la 0 temperatura ridicata a solului. Plantati suficient de devreme pentru a germina atata timp cat Inca este usor de pastrat temperatura scazuta a solului.

Nu lasap plamele sa se usuee. Cand divizati tufele, pastrap rizomii sub apa si transportati-i repede la noul loc. Nu lasap nici sernintele sa se usuce.

Aloe

Probleme pofentlale
Plantele sum sensibile la boli fungice (micoze), daca sunt plantate in sol foarte umed. Asigurati-va ca plantati tufele divizate in zone bine drenate pentru a evita aceste probleme. Semintele nu vor germina bine tara akernarea temperaturilor de zi ~i noapte. Rezervati-va timp sa Ie mutati inauntru si in afara serei sau sa porniri si sa opriri incalzirea - yeti fi reeompensali pentru aeeasta munca in plus.

Allium

spp. A!oe ASPHODELACEAE

spp. Ceapa omarnentala LlLlACEAE

Zonele: 9-11

[flh]~
Zonele: 3-10

Probleme

poten~iale

Speciile care cresc din stoloni nu ridid probleme - daca veli a~tepta ca plantele sa d ezvol te un sistem de radacini suficient de puternic pentru a sus[ine cre~terea acestora inainte sa Ie despartiti de planta-mama .. inchideTi bine sacul In care ati recoltat seminTe ~i verificati daca vata este pozitionata bine pemru a prinde semintele.

Cele peste 700 de spedi ale acestui gen provin din zonele muntoase ale emisferei nord ice. Multe, cum ar fi ceapa de tuns (A. schoenoprasum) ~i usturoiul (A. sativum), (A. tuberosum). sum comestibile, dar majoritatea sunt cultivate pentru inflorescen~ lor. Frunzele sunt inalte, in general lanceolate $i fistuloase si emana un miros specific. Inflorescenta variaza de la eea globuloasa viu colorata (A caeruleum ~iA giganteum), la una laxa (A. cristophii ~i A. flavum). Diversele specii inOoresc din primavara pana vara tarziu.

Cele peste 300 de specii ale acestui gen sunt origin are din zonele tropicale ~i subtropicale ale Insulei Capului Verde, Africa, Madagascar ~i Peninsula Arabica. A. vera, sau aloe, este 0 specie medicinala cultivata in mod frecvent ca planta de apartament in regiunile nordice datorita gelului 'din frunzele suculente folosit pe-;;ru efectul vindecator pe pielea arsa. Se spune ca aduce multe beneficii organismului. Unele specii cum ar fi A. IJOworthioides, A. voriegata ~i A. arista1a sunt cultivate in primul rand pentru foliajul lor decorativ, In timp ce altele, cum ar fi A. arborescens ~i A. mitrirormis, au flori ce egaleaza fru muse~ea foliajului.

140

lNDREPTAR DE PLANTE
in natura, majoritatea acestor plante tratesc in regiuni cu un sezon ploios, in general vara, cand temperaturile sunt ridicate. Nu neglijap udarea lor ~i asigurati-va d solul se usuca suficient de rapid peruru ca radaeinile sa nu fie expuse 0 perioada Tndelungata in parnant umed. 'Autumn Brilliance' ~i 'Robin Hili'. A. sto/onifera are fruete cu un gust dulce deosebit, la fel ~i A. lamarckii.
METODE DE INMUqlRE

lNDREPTAR DE PLANTE
perioada de repaus pentru a Ie scoate si a Ie diviza; dad infloresc roarnna, divrzati tufele primavara devreme si pastrati-le intr-un loc ferit, p;ma anul urrnator, Preveniti Inflorirea in tot acest limp ca ele sa-~i canalizeze energia pentru a forma radacini, nu flori. Alte metode: Semin(e. Insaman~ati sernintele In tavi imediat ce acestea au ajuns la maturitate ~i pastra~i-Ie In sere reci peste iama. Daca nu putep sa colectan singuri seminrele, cumparati-Ie de la un furnizor speclallzat.Dupa ce semintele au petrecut iarna in sera rece, aduceli-Ie in casa sau intr-un loc adapostit, unde Ie puteti pastra umede ~i la 0 temperatura de 18-21"C. Este de asteptat sa germineze intr-o luna. Dad nu germineaza. lasati-le inca un an. Buta~i de rrJddcind. Speciile care infloresc roarnna se inrnultesc bine prin butasl de radacina taiati prirnavara devreme. Tngeneral acestia d ezvol ta tulpini ~i frunze pana la sra~itul verii. Pastrap-i intr-o sera rece peste iarna ~i plantati-l prirnavara urrnatoare. un cutit de gradina ascutit pentru a realiza taieruri netede prin rnasa radacinii. Alte rnetode: Buta?; semimaturi. Taiati butasii de la mijlocul pana la sfa~itul verii, si Inradacina\i-i intr-un amestec Tara sol, afara, in lumina directa a soarelui. Cresteti-i In casa sau intr-o sera pana pnmavara urrnatoare. Seminre. Speciile anuale pot fi cultivate pomind de la seminte. Plantau-le prirnavara devreme. Au nevoie de lumina pentru a germ ina ~ide 0 temperatura a solului de 16-18°C.

141

METODE DE INMUqlRE

Cel mai sirnpfu: Drajoni. Majoritatea plantelor de aloe produc drajoni la sla~itu I sezonului ploios. Separati drajonii cand pot fi luati cu radacini corespunzatoare pentru a supravietui singuri. Replantati drajonii intr-un amestec de pamam specific pentru cactus. T ransplantati drajonii In gradina la inceputul urmiitoarei perioade ploioase sau pastrati-i udati abundent, cat timp se flxeaza In ghivecele lor ~i apoi procedati ca ~i cum ar fi planta parentala. Alte metode; Buta~; de {funzii. Majoritatea plantelor de aloe se lnrnultesc bine prin butasi. Plantati butasii Intr-un mediu ce nu retine apa, Tara pamant, ~iIn lumini! directa pana prind radacini. Odata ce au format radacini, puteti sa-i transplantati pe un substrat specific pentru cactus si sa-l plasati lntr-un loc cu lumina. Semin(e. Serruntele sunt disponibile numai la unele specii. Au nevoie de lumina pentru a germina, astfel ca se pun pe un strat de vermiculita urnectata, ce acopera un amestee pentru cactusi, Se pastreaza 0 temperatura a solului de 21-24°C.

germina in I pana 120 saptamani. Cresteti-le 3 iarna intr -0 zona protejata, ~i transplantati-le In grad ina prirnavara urrnatoare,

Probleme

potentiale

Amelanchier
Amelanchier ROSACEAE

spp.

Zonele: 3-9

Probleme

potentiale

Solul imbibat cu apa ornoara planta, Plantari drajonii intr-un substrat ce nu repne apa -

Cele 25 de specii ale aeestui gen provin din arealele cu paduri umede din Europa, ASIa ~i America de Nord. Sunt crescuti in primul rand ca arbustl ornamemali datorita aspectului lor granos. frumoaselor flori de pnrnavara ~i foliajul colorat stralucitor. Oricum nu neglijap fructele lor - sunt foarte gustoase ~i dad sunt prea acre cand sunt mancate crude (necoapte) devin 0 excelenta dulceara sau pot fi adaugate la placinte sau musli. A. x grandipora este una dintre cele mai populare specii avand numeroase soiuri inclusiv 'Printesa Diana',

eel mai simplu: Drajoni. Majoritatea plantelor de Amelanchier formeaza tulpini pe radacini, drajoni ce pot f desprinsi de planta cand au cel pup nun an. Sapati adanc pentru a expune baza drajonilor ~i pentru a fi siguri ca au un sistem de radacini adecvar inainte de a-i desparti de planta- mama. Alte metode; Marcotaj. Amelanchier dezvolta radacini din nodurile de pe ramuri atat de usor 'incat puteti sa realizati marcotajul foarte usor, Infige~i 0 ramu ra 'in pamanr la lnceputul verii ~i lasati-o pana primavara urrnatoare. Pana atunci va avea un sistem de riidacini vast ~i va fi gata sa creasca singur. Buta~i de rOdacina. Dad donti sa inmultiti aceasta planta iama, folositi butasi de radacina. Plantari butasii intr-un amestec de parnant cu drenare bu na ~i lasati ghiveeele sau tavile afara, Noile tulpini ~i fru nze se vor forma de la sfarsltul primaverii pan a la inceputul verii anului urrnator.

Probleme

potentiale

Majoritatea speciilor cresc bine In locuri uscate ~i pietroase $i nu tolereaza solurile suprasaturate cu apa. Oricum, cand plantati rufele divizate, plasati-ls in zone cu un sol bine drenat, dar asigurati-va ca tinerele plante au 0 umiditate adecvata pentru a deveni viguroase. Nu la5a~i nafurica sa se dezvolte pana la serninte in grad ina; se autoinsamitn\eaza atat de bine, Incat va napadi toata gradina ani 120and! r

Plantati tufele imediat dupa divizare - nu Ie lasati sa se usuce. Ghimbirului salbaric Ii plac umezeala, solul bogat cu nivel crescut de humus 5i este intolerant la uscaciune. Semmtcle vechi nu vor germina. Daca nu aveti un furnizor de serninte, cauta\i pe cineva care are 0 planra pe care 0 adrnirati ~i rugati-l sa va pastreze cateva serninte. Prindeti florile intr-o punga cand au inceput sa se ofileascd. dar inainte sa cada tepalele. Urrnariti sernintele cu atentie astfel incat sa Ie puteri planra irnedtat ce au cazut din capsu Ie.

Asparagus

spp, Asparagus, umbra iepurelui. sparanghel LlLIACEAE

Probleme potentiale
Protejati de micoze noile tufe divizate prin plantarea lor doar in soluri cu 0 drenare buna. De asemenea, au nevoie de un conti nut moderat de humus, de compost sau frunze putrezite care se adauga In gropile pentru plantare. Unele seminte sunt acoperite cu peri fini. Acesrea vor germina mai bine dad ~terge\i peri~orii cu degetele. Nu folositi ~mirghel, deoarece semintele vor muri dadi este lezata coaja.

Asarum

Zonele:4-11

Probleme

potentiale

Si ngura problema pe care 0 puteti avea este cea cauzata de solul imbibat cu apa sau sarac in nutrien~i. Asigurap-va ca solul are 0 drenare buna ~i contine niveluri moderate de humus.

spp_ Piperul lupului, ghimbir salbatic ARISTOLOCHIACEAE

Zonele: 4-9

Anemone japonica
RANUNCULACEAE

spp.

Artenzisia
Pelin ASTERACEAE

spp.

Cele 120 de spedi apal1inand acestui gen sunt originare din zonele temperate ale emisferei nordice ~i sudice. Sunt plante perene eu flori cu numeroase stamine ~i carpele, iar la exterior cu tepale albe, galbene, roz. ro~ii, purpurii ~i albastre. Fiorile ce cresc pe pediceli lungi se dispun in inflorescente laxe. situate mult deasupra fru nzelor. A. bfanda este specia favorita din gradinile temperate ~i include multe soiuri cunoscute, inclusiv A. bJanda 'Atrocaerulea', A. b. 'Charmer', 'Violet Star' ~i 'Splendoarea Alba'. A. coronaria 'Mireasa' este preferata'in zonele 8-10, iar soiurile din grupul De Caen sunt frecvent cultivate In zonele nordice pentru florile lor unice, stralucitor colorate.
METODE DE iNMUL TIRE

uruJ~[]
Zonele; 3-9

Majoritatea celor peste 300 de specii provin din emisfera nordica. dar cateva sunt originare din Africa de Sud ~i America de Sud. Ele sunt cultivate pemru valoarea ornamenralii a frunzelor lor aro mare, avand 0 euloare verde pana la verde-gri ~i argintiu $i fiind U$or pana la adfmc incizate, segmentele frunzei devenind uneori aproape filiforme. A. absinthium este folosita pemru a prepara vinul pelin. lemnu I Maidi Domnului (A. abrotanum) este folosit la combaterea moliilor de haine, nafurica (A. annual este 0 planta anuala folosi[;I la confeqionarea coroanelor funerare, iar tarhonul (A. dracuncu/us) este 0 planta culinara.
METODE DE INMUL TIRE

Cele 70 de specii ale acestui gen sum originare din Europa, Asia ~iAmerica de Nord. Sunt numite ghimbir salbatic deoarece rizomi i lor miros oarecum ca ghimbirul. dar nu sum comestibili. Sum folosip pentrU acoperirea solului In zonele umbroase datorita frunzelor lor mari. adesea srraluciroare, $i uneori cu nervuri palide. Fiorile sunt ascunse sub frunze ~i uneori au un miros neplacut. Ghimbirul salbatic canadian (A. canadense) are frunze cazatoare, iar ghjmbi rul salbatic european (A. europaeum), A. haf1Y,legii ~iA. shuttleworthii au frunze holociclice (dureaza un an), mereu verzi. 'Callaway' este un soi cunoscut de A. shuttleworthii datorita frunzelor foarte decorative ~i a toleran\ei la condipile umbroase.
METODE DE INMULTIRE

Cele 300 de specii ale acestui gen provin din Europa, Asia ~i Africa. Majoriratea sum crescute pentru valoarea lor omamentala, de$i A. officinalis este 0 leguma ce orneaza primavara mesele din toata lumea. in zonele nordice ale SUA, speciile omamentale, cum ar fi A. setaceus, A. densiporus 'Sprengeri' $i A. densiporus, sunt frecvent crescute in sere deoarece tulpinile lor sunt adauga[e ca ornament In buehetele de flori. Aceste plante sunt deseori crescute $i ca plante de apartament, cel mai frecvent in co~uri suspendate. In zonele 9 $i 10, aceste plante sunt buruieni comune ce cresc de-a lungul gardurilor ~i oriunde pasarile scapa fructele lor.
METODE DE iNMUL TIRE

eel mai simplu; Divizarea turelor. Plantele pot cre~te formand tuberculi, rizomi sau radacini camoase ~i sunt u~or de divizat. Daca 'infloresc primavara, a~teptati pana ajung in

Cea mai simpHi; Divizarea ture/or. Divizap tufele plantelor perene primavara devreme. Radacinile lor sum rari - veti fi nevoit sa folosip

eel mai simplu: Divizarea !Ure/or. Diviza\i plantele de la inceputul pani! la mijlocul primaverii. Sapa~i ~i diviza~i cu aren\ie aceste plante, deoarece rizomii lor sum fragili_ Alte metode: Semin!e. Trebuie insamantate imediat ce au devenit mature. Cumpara~i-Ie de la un furnizor care poate garanta livrarea de 120 mijlocul pana la slarsitul verii. imediat dupa marurarea lor. 5emana\i semintele in tavi $i plasati-Ie acolo unde pute!i menpne 0 temperatura a solului de 16-18"C. Aceste20 vor

Cel mai simplu; Divizareo lufelar. Plantele au radicele tuberizate subterane, u~or de divizar. Realizap divizarile inainte de inceputul primaverii, dad Ie creste\i ca plante de apartament. inainrea sezonului ploios, daca Ie cre~te~i afara. Alte metDde; Seminte. Inmuiap semin~ele eel pu~in 24 de ore, 5i apoi frecap-Ie u~or cu $mirghel pentru a Ie zgaria. Plama!i-Ie Intr-un amestec umed, bpgat In humus 5i aseza!i-Ie acolo und€-f>ute!i men~ine 0 temperatura a solului de aproximativ 16"(, ata[ noaptea, cat $i ziua. Semintele vor germ ina in 3 saptamani pima la 0 luna. Dad doriti sa cre~te\i A. officinolis. Insamantati cum am descris mai sus ~i lasap-Ie sa creasc3 timp de 2 ani. Odata ce au inflorit, veti putea identifica plantele masculine - cele Tara fructe. Transplantati-Ie in gradina dumneavoastra cu legume perene,

142

INDREPTAR DE PLANTE
cand tree prin razorul de plante. Asperula tolereaza solurile subtiri, dar noile plante transplantate trebuie udate. Pana se prmd, tufele divizate au nevoie constant de un sol umed. Pastra~i 0 buna ci rcularie a aerului in jurul butasilor de radkina pentru a evita problemele datorate micozelor.

INDREPT AR DE PLANTE

143

deoarece vor fi mai productive dedit plantele feminine in anii ce vor urma.

Probleme

poten~iale

Aceste plante cresc aut de usor incat nu este de mirare ca sum luare drept buruieni aeolo unde cresc spontan, Este putin probabil sa aveti probleme cu ele. exceptand cazul ca lasa~i tufele divizate sau rasadurile sa se usuce in timp ce se prind. Odata ce au devenit viguroase. vor fi rezistente la un anumit nivel de seceta,

Astilbe

spp.

plantele toamna ~i divizati rizomii prirnavara devreme. cand replantatl plantele. Seminre. Sernintele pentru semperflorens ~i rex begoniile sunt disponibile pe scara larga. Tncepeli insamantarea prirnavara devreme intr-un amestec de parnant bogat in humus sau rurba, acoperit cu un strat fin de verrniculita, Au nevoie de lumina pentru a genrnina ~i prefera 0 temperatura a solului intre 21 si 27°C.

Astilbe SAXIFRAGACEAE

Probleme

poten~iale

.

Asperula
Asperula RUBIACEAE

spp.

[@]~
Zonele: 4-8

Zonele: 5-9

[][ffii] ~

Cele 100 de specii ale acestui gen sunt originare din Europa ~i Asia. in general din regiunile mu ntoase cu sol subtire ~i bine drenat, Genul include plante anuale, plante perene cu fru nze mereu verzi sau cu frunze cazaroare. dar cuprindesi acoperitori de sol. pan a la arbusti mid. ordonati, A. suberosa ~i A. orientafis au flori placute ~i tolereaza bine lumina difuza.
METODE DE iNMUqlRE

Cele 12 specii ale acestui gen sunt originare din sud-estul Asiei si Americii de Nord. Dcsi sunt doar cateva specii comune, nurnarul hibrizilor este enorm, mai ales eei ai speciei A. x arendsii. desi este posibil sa fi vazut ~i hibrizi de A. chinensis, A. japonica, A. simplicifolia ~i A. thunbergii. Plantele sunt cultivate pentru .Jnflorescentele" vaporoase care se unduiesc peste frunzele decorative. vara urziu. Culorile florilor variaza de la alb pana la galben, coral ~i rosu, iar frunzele uneori au nervurile ~i
petiolul rosii. METODE DE iNMULTIRE

Sernintele germineaza incet ~i sunt sensibile la variate bol i fungice. deci este important sa Ie cuhivati intr -0 zona cu niveluri ridicate de circulatie a aerului. Butasf pot de asemenea putrezi dad mediul este pastrat prea umed si aerul este stagnant. Inradacina~i-i doar intr-un amestec proaspat, rara pamant, ~i cultivatl-i intr-o zona bine luminata, dar nu in bataia directa a soarelui.

Bclamcanda
IRIDACEAE

spp.

~[Ifu]
Zonele: 9-,11

eel mal simplu: Semin!e. Racip sernintele in frigider eel putin 2 saptarnani inainte de a Ie sernana, Poate dura pana la 0 luna pentru a genrnina, deci este lntelept sa lncepetl cu eel putin 8 sapramani inainte de incheierea perioadei de inghe~ Plantati-le intr-un amestec de pam ant cu drenare rapida, acoperit cu un strat fin de pudra de verrniculira. Presarati sernintele pe suprafata solului ~i apoi pulverizati-Ic cu un vaporizator manual ca sa cada in crapaturile umede ale venrniculitei. Au nevoie de lumina pentru a gerrnina, asa inca.t acoperiti ravile cu 0 folie de plastic. Pastrap-Ie la o temperatura a solului de I D-16°C. Alte metode: Divizarea tufelor. Prirnavara devreme. scoateti ~i divizap plantele viguroase. Butasirea bazala poate fi folosita daca doriti sa inmultiti plantele rara sa Ie deraruati. Cand realtzati butasi de radacinii. inlaturap frunzele de la baza tulpinii, pe circa 2,5 cm. Foloslti honrnon de inradacinare ~i plasap buta~ii intr-un mediu de inradacinare proaspat, rara pamant. in lumina indirecra. Ar trebui sa prinda riid1lcini in aproximativ 0 luna.

Probleme

poten~iale

Plantele sunt aut de u~or de inmul~it prin semin~e, incat este pupn probabil sa avep vreo problema. Adeseori se autoinsaman~eaza. nu doar in zona lor din gradina, dar ~i acolo unde animalele lasa semintele, care se aga~ de ele

eel mai simplu: Divizareo tJJfelor. Divizati de la inceputul pana la mijlocul prirnaverii. T ulpinile apar greoi la rneeputul prirnjiverii, astfel incat avcti timp din belsug pentru a diviza tufele inainte de reluarea unui nou ciclu vegetal. Alte metode: Seminte. Sernintele sunt prezenre numai la unele soiuri. Desi germineaza user, sunt atat de mid ~i cresc atat de incer, 7ncat este bine sa folositi aceastii metoda doar daca doriti un anum it soi care altfel este greu de obtinut sau daca va plac provocarile horticole. Presarati sernintele deasupra unui strat fin de vermkulita ce acopera amesrecul de parnant cu textura fina din ghiveci. Pulverizati-le cu apa ~i acoperin tava cu 0 bucata de sticla. nu plastic. Asezatl pe un plan drept in lumina indirecta deasupra unei paturi incalzite prograrnata la I SoC. Va dura de la 30 la 90 de zile panii vor genrnina. Cand yeti observa mid frunze fragile, tragep un pic geamul pentru a lasa sa intre aer proaspat in tava. dar nu i1 luati de tot. T ragep-I gradual in urmatoarele cateva zile. Dupa aceea. pulverizap tava cu cel mai fin vaporizator pe care-' avep. Plamele mai au nevoie de cateva luni pentru a cr~te suficient de mali pentru a Ie planta In ghivece de 7.5 cm. Nu Ie transplantati In gradina pan a la sfa~itul verii sau inceputul toamnei ~i mulcip-Ie bine pentru lunile de iama.

Pastrap-le umede pana devin viguroase, si aslguratl-va ca gropile de plantare conun mult humus. Pamantul de padure irnbunatateste mult solul pentru aceste plante.

Begonia spp.

Begonia
METODE DE iNMUL TIRE

B
Baptisia
spp. Baptisia, fals indigo FABACEAE
Zonele:4-8

spp, Begonie BEGONIACEAE

eel mai simplu: Se~inte. incepeli prin frecarea de un ~mirghel fin a tegumentului rare al semmtelor pentru a Ie zgaria, ~i apoi inmuiap-Ie in apa calda timp de 6 pana la 8 are. Puneti-Ie Intr-un amestec de parnant ce repne apa, acoperindu-Ie cu aproximativ 0,5 cm de sol. Puneti tava pe 0 suprafala incalzira pentru a mentine 0 temperatura constanta de 21- 24°C. Germinarea va avea loc in aproximativ saptiimana.
0

Cele doua specii ale acestui gen sunt originare din India. China. Japonia ~i alte regiuni muntoase din Orientul Indepartat. Sunt cultivate pentru frunzele lor lungi liniare in forma de pangliea ~i tulpinile ramificate cu flori frumoase. Fiorile galbene ~i portocalii sunt punctate cu pete maro-inchis. Capsulele se desehid pentru a expune sernintele de un negru stralucitor, ca murele.
METODE DE iNMUL TIRE

[][Iffi] ~

Alte metode: Divizareo tufelor. Scoateti si divizapplantele primavara devreme. ..

Probleme potentiale
Gnd zgariap seminfele, aven grija sa nu lezati tesutul interior aJ semintei. Pastrati rasadurile germinate in conditii de' buna circ~'atie a aerului. deoarece s'unt sensibile la p~trezire sau alte boli ale radacinii. Plantati imediat tufele divizate. Nu Ie lasati sa se u~uce deoarece planta trebuie sa aiba 0 umiditate adecvara pana devine viguroasa. Odata ce sunt bine ' inradiicinate. pot tolera soluri uscate.

Probleme

poten~iale

Plantele sunt oarecum fragile, astfel ineat tufele divizate trebuie manevrate cu atenpe.

Cele 20 de specii ale acestui gen sunt originate din America de Nord, in special din zona Statelor Unite. Denumirea lor populara provine de la izbitoarea culoare albastri a florilor de B. australis - un indigo clar. Alte specii pot sa aiba flori albe sau crem. dar toate au florile dispuse in raceme lungi care se ridica deasupra frunzelor. Speciile B. pendula ~i B. lactea au frunze gri-verzi ~i f10ri albe. care sum urmate de frumoase pastai cu semin~e. care la maturitate ajung la un negru intens.

Cele peste I 300 de specu ale acestui gen provin din zonele tropicale si subtropicale ale Amcii. Americii Centrale ~ide Sud ~iAustraliei. Nurnarul de specii ~i hibrizi este enorm. Begoniile sunt in general separate in sapte grupe: tulpini articulate. rex-cultorum, rizornatoase, semperfiorens. arbustiforme. tuberoase ~i cu inflorire pe timp de iama. Frunzele tuturor speciilor sunt decorative - unele mari, ascutite ~i manrnorate 'a culoare. altele mici, rotcnde, de la verde ceros la rosiatic-Inrhis.
METODE DE iNMUL TIRE

eel mai simplu: ButQ~ire.Butasu din tulpina obpnup chiar inaintea primaverii prind rapid radacini pe un amestec de pamant eu drenare buna sau. in cazul soiurilor cu tulpini articulate. chiar intr-un pahar cu apa. Rex begoniile sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a cre~te u~or din buta~i de nervuri de frunza (vezi pagina 90). Alte metode: Divizareo tufelor. Begoniile care cresc din rizomi sau ruberculi sunt u~or de divizat. Separa~i ruberculii cand replanta~i

eel mai simplu: Seminte. Semanati sernintele intr-un amestec de parnant bogat in compost imediat dupa ce se deschid ca psulele. Aranjati ravile insaman~ate intr-o sera rece. iama. Pastrap-ls umede ~i preveniti supraincalzirea, Vor germina in primavara. Ca solutie alternariva, colectati sernintele mature ~i puneti-Ie intr-o punga de plastic la frigider. iarna. InSamanfa1i-le prirnavara devreme si asigurati ravii 0 temperatura, ztua, de 24- 29°C. iar noaptea, de 16- 18°C. Semintela vor genrnina in aproximativ 0 saptamana. Alte metode: Divizoreo tufelor. Plantele se inmul!esc prin"l'izomi. care pot Ii taiati ~i divizafi in seqiuni mai mici. Deoarece aceste plante au 0 via!a scurta. divizap rizomii la lieeare 2-3 ani, aruncand rizomii batrani. lemno~i.

Probleme

poten~iale

Daca plantari semintele in ravi. afara, este u~or sa uitap de ele ~i sa lasati sera rece sa se supraincalzeasca. Pentru a preveni acest lucru.

144

INDREPT AR DE PLANTE

145

Bergeria

spp. Badan, urechile elefantului SAXIFRAGACEAE

utii]QJ
Zon~ie: 3-8

Cele 8 specii ale acestui gen sunt originare din Asia Centrala ~i de Est. Sunt crescute pe scara larga pentru frunzele lor rnari, cu aspect pielos care persista pe toata perioada iernii in . majoritatea climatelor. ~i pentru florile care se deschid primavara. Aceste plante tolereaza bine lumina difuza si cresc bine la marginea zonelor impadurite. Unele soiuri, cum ar fi .Ballawley'. au frunze de culoarea vinulul, iar altele, cum ar fi 'Bressingham Bountiful'. au frunze verzi-inchis cu marginile maro. B. purpurascens 'Bresstngham Ruby' este cunoscuta pentru frunzele sale verzi, eu partea inferioara mara ce trece in rosu st.-alucitor toamna si iama. Gama de culori a floMlor variazji de la alb la roz pima la rosu-inchis,
METODE DE iNMUqlRE

-tiitoare ~i cateVa plante ierboase perene; aga. sunt mereu verzi, dar rnai . unele ar rnajontatea au frunze cazatoare. Buddleja este culnvata entrU florile ei. care atrag fluturii de pe 0 raza ~e capva kilometri. Micile flori ale rnajoritatii 5 eciilor sunt tubuloase. grupate raceriform. ca la B. david;;, in timp ce la altele, cu m ar f 8.oltemi(ol;o, forrneaza rnanunchiuri dispuse pe o lUlpinalunga. iar la B. globoso inflorescence Ie sunt globuloase grupate paniculiform. Culoarea Honlor variaza de la albastru la alb, roz, purpuriu ~igal~en.
I'IETODE DE INMULTIRE

METODE DE iNMUL TIRE

Bergenia Spp.

eel mal simplu: Sernmte. Sernintele multor soiuri sunt usor de procurat. laro!izap sernintele eel punn 2 saptiimani la frigider. lnsarnantati in spa~i1ncalzite. chiar la inceputul primaveru. si a~eza~ vasele insam;m!ate pe 0 patura indlzita ce rnen!ine temperatura solului in jur de 16pana la 24°C. Vor germina in 2-3 sapramani. Alte metode: Buta~i semimaturi. Realizati bu~ii semimaturi la mijlocul verii, imediat ce sum gata de a f taiati. 6u[o~ide lemn tare. Sunt bu ni de recoltat wamna. Plantap-i in tavi ~i pastrati-i peste iarna intr-o sera rece sau intr-un loc protejat din gradina.

Cel mai simplu: Buto~i semimaturi. Realizari acesti butasi prirnavara tarziu sau la inceputul verii, imediat ce au inceput sa dezvolte 0 usoara lignifkare 13 baza. Alte metode: Divizarea tu(elor. Multe specii pot fi divizate. Realizati acest lucru prirnavara, inainte ca planta sa creasd viguros, ~i replantati tufele imediat. Seminte. Sernlntele sunt prezente la unele soiun ~i le puteti colecta de la plantele pe care Ie adrnirati. Aminti~i-va ca orice seminte veti colecta esre foarte probabil sa fie serninte hibride, astfel in cat nu vor fi identice cu plantele parentale. Oricum yep putea obune 0 planta interesanta in acest tel. Indiferent dad Ie colectati sau Ie curnparari, insaman~a~i sernintele toamna intr-o sera rece. Vor germina sporadic in prirnavara urrnatoare si la inceputul verii. Cresteti-le in casolete pana toamna urrnatoare, cand puteti sa Ie transplantati in locatia permanentli. sau, dad sunt inca destul de rnici, pastrati-le inca 0 iarna intr-o sera rece.

tariltori. Dad doriti sa transplantati 0 sectiune intr-un alt loc. puteti sa taiati un segment din rizorn, prirnavara devreme. Alte metode: Seminte. Furnizorii de plante acvatice vand uneori serninte de cale. Vara carziu. de indata ce sernintele sunt mature, sernanati-le intr-un amestec cu humus, bogat in nutrienti, ~i plasau vasele insaman!ate submerse pana la rama in apa proaspata. Vor germina haotic, asa ca nu scoatep vasele din apa cel putin un an.

Probleme

potentiale

Dad diviziunile sunt prea rnici, vor avea probleme in a se refixa. Asteptati pentru a Ie divide pana cand rizomul a inceput sa se lungeasca natural. Sernintele pot lua ceva timp pentru a germina: fi~irabdatori si rezistati tentatiei de a arunca ghiveciul.

Probleme

potentiate

a vinului, rosu multicolor ~i grena. Majorilatea au frunzele spectaculos colorate toamna in nuante de rosu stralucitor ~igalben. Fiorile sunt variat colorate. dar majoritatea speciilor au flon galbene. Toamna, fructele de padure asigu ra hrana pentru iarna a pasari lor.
bronzului, METODE DE iNMUL TIRE

plasatl lava intr-un loc protejat sub veranda. sau langa zidul nordic ~i acoperiti-le cu 0 bucata de sticla ~i apoi cu un strat de frunze uscate de 30 cm grosime pe perioada lunilor de iarna. Dap frunzele uscate la 0 parte primavara devreme, inaime de a trece perioada inghe~ului. dar dupa furtunile violente de primavara. Nu lasap tufele divizate sa se usuce. dlnd lucrap cu ele. Alegep 0 zi innorara sa Ie sapa~ ~i pastra~i rizomii neplantap inveli~i eu ziare umede sau panza de sac.

Berberis

spp.

Berberis, dracila BERBERIDACEAE

~[]
Zonafe: 3-9

Cele 450 de specii ale aee.stui gen provin din emisfera nordica, Africa ~i America de Sud. T oate speciile sunt arbu~ti, cu frunze cazatoare sau mereu verzi. Formele frunzelor sunt variate: fie d in\<lte cu spini pe margini. fie stralucit.oare. netede. Gama de culori variaza de la verde-deschis la verde oliv. culoarea

Cel mai simplu: Buta~i sem;maturi. nia~ butasn speciilor de Berberis cu frunze cazatoare si frunze mereu verzi de la mijlocul pana la sra~itul verii, imediat ce devin semimaturi. inradacinap-i lntr-un mediu curat, Tara pamant. Bu~ii de lemn moale, tiiiap vara. sum 0 metoda buna de inmulpre a soiurilor cu frunze cazatoare. Alte metode: Buta~i In docon. Taiap buta~ii in ciocan vara ~iinradacina~i-i inrr-un amestec de sol proaspat Tara pamant. Sem;nle. Seminrele se gasesc in come~ pemru unele soiuri. dar pute~i de asemenea sa ob~inep propriile seminre. Daca in zona cresc mai mult de 0 singura specie de Berberis, esre barte probabil sa obpnep 0 plantli hibrida din semin~ele pe care Ie colectap singuri. Dar acest lucru nu este neaparat rau - puteri sa va alegep cu 0 plantli ce are caracteristicile dorite de dumneavoastra. Semana~i semin~ele inrr-un razor. afara. Acoperiti-Ie u~or. marcap bine rilndurile ~i pastrap-Ie bine udate. Pot germina atipic.

Cel mai simplu: Divizorea tufelor. Aceste plame au rizomi grosl usor de divizat imediat dupa ce au inflorit sau toamna devreme. A.lte metode: Sem;nte. Daca pastrap seminte de la aceste plante si cultivap mal mult de un .singur soi, va puteti astepta sa obpnep noi hibrizi. Sernintele necesita iarovizare, astfellnciit este eel rnai bine sa Ie pastrati peste iama in cuti; in frigider. Sernanatl-le intr-un amestec ce conune pamant de turba sau compost- Asezati-le pe 0 patura incalzitii. programatli la 18°C. Vor germina in 1-3 luni.

probleme poterrtiale
Rasadurile cresc greu. Protejati-le de micoze prin plantarea lntr-un amestec de sol cu drenare rapida ~i printr-o foarte bu na circulaue a aerului. T ransplantati-i in gradi na doar dopa ce au 15-20 cm inalpme; altfel devin vulnerabili la schlrnbarile vremu. Protejan bu ta~ii de bolile fungice prin inradacinarea lor doar intr-un mediu proaspat, steril,

Protejati butasii de bolile fungice. prin inradacinarea lor intr-un mediu proaspat, Tara parnant, Nu raia~i tufe prea mici; chiar daca acestea sum plame rezistente, ele cresc sufkient de ineet astfel ca nu se refac repede. Dupa divizare, pastrati-le bine udate pe perioada intregului sezon.

Probleme

poten~iale

Rizomi; slabesc cu varsta. astfelinciit este in~elept sa diviza~i tufele la fiecare 3·5 ani. Nu Ie diviza~i dedit dupa ce plantele au inflorit; planta nu va avea resurse sa dezvolte no; rizomi pana atunci. Semin~ele se dezvoltli. u~or. dar sunt foarte atractive pentru limaqi. N u plan tap afara noi plante rara sa Ie oferiti 0 oarecare prote~e fata de limaqi sau melci.

Buxus

spp. Cimi~ir.meri~or BUXACEAE

c
Calla palustTis
Cala ARACEAE
Zonele: 4-8

~[jiliJ[] ~
Zonele:6-9

Buddleja

spp. Buddleja, tufele fiuturilor LOGANIACEAE

Probleme

poten~iale

QJ~
'Zonele: 5-9

Infeqiile fungice sunt me.eu 0 amenin\<lre pentru buta~i. Asigurari-va ca. folosiri un amestec pentru plantare initial steril ~i monitorizap-I indeaproape. indepartap buta~ii care par bolnavi pentru a-i proteja pe ceilalti.

Cele aproape 100 de specii ale acestui gen provin din Asia, Africa ~i America de Nord ~; de Sud. Acest gen include arbu~ti. plante

Cele 70 de specii ale acestui gen sum originare din Europa, Asia. Africa ~i America Centrala. Sunt arbu~ti de gard viu foarte iubip deoarece sunt desi. mereu verzi si toleranp la tundere. Ac~ste calitati II fa~ subiecte ideale pentru horticultur~ omamentala. si deseori Ii vedem taiati in forme geo~etrice sau de animale . fanteziste in gradinile botanice ~i planta!iile particulare. Frunzele mulwr specii sunt netede, eliptice ~iverde-inchis. dar la sOiuriprecum 'Marginata' ~i 'Latifolia Maculata' SUntverzi cu 0 margine galbena. in timp ce frunzele soiului 'Elegantissima' sunt marginite cu alb.

-----

~QJ

Singura specie a aces[ui gen este originara din regiunile temperate ale emisferei nordice. Calele pot avea frunze cazatoare sau pot fi mereu verzi. in funqie de loca~ie. Aceasta specie cre~te bine in soluri foarte umede pe marginea paraielor ~i in mla~tini. Are frunze stralucitoare verzi ~i 0 spata alba. ce inconjoara fiorile. Dupa nori apar fructele ro~ii.
METODE DE iNMUL TIRE

Cel mai simplu: Divizorea tu(elor. Calele se inmul~esc natural, prin dezvoltarea unor rizomi

146

INDREPTAR DE PLANTE
pentru a scoare d rajonii pri rnavara devrerne, ~i transplantati-i imediat. Atte metode: Marco!aj. Plante Ie rnarcoteaza natural, a~a di este usor sa Ie inmulfiti in acest fel. indoifi tulpinile in jos spre sol, primavara devreme, crestati scoarta, acoperiti-le cu pamant, varful tulpinii ramanand afara. Pana in primavara urmatoare, noile plante vor f suficient de mari pentru a Ie transplanta usor, Buta~i de Jemn moole, Realizati butasii primavara. Eilnradacineaza rapid, dar puteti sa-i pastrati in ghivece intr-o sera rece un an. Semin~e. Semlntele se pot procura de la firmele de specialitate. Sernanati-le toamna imediat ce acestea s-au maturat. Puneti tiivi!e cu serninte peste iarna intr-o sera rece, 5i acestea vor germina in primavara. locuiti. Acordati-le cel putin 40 de zile perllnJ a deveni viguroase inainte de a se instala arsita verii sau inghetul solului, toamna. Buta~i de Jemn mO[Jre.Realizati butasn din tulpinile (are (.eSC de 13 baza plantei, ciind au aproxirnativ 15 cm lungime. inradacinati_i intr-un mediu Tara parnant, Vor forma radicini rapid. But(l~i de Jemn tare. Realizati acesti butasi +~rziu imediat ce lemnul esre duro toamna ~ , _ _ .. este iarna intr-o sera rece, Vor PasU"ap-1 . p _ . de radacini primavara urmatoare. P~cJ~i de (Mdrina. Realiza!i butas.ii.i~rna c,hiar . d a ingheta solul si ad uceu-i In casa intr-O sera pentru a prinde radaclnl. sau -d- .. I I •Ar trebui .sa formeze ra aorn a mceputu pana ~pre mijlocul primaverii.
.
> '. ... '~ • •

INDREPT AR DE PLANTE

147

Calluna vulgaris
larba neagra ERICACEAE

Chaenomeles
Gutui japonez ROSACEAE

spp.

Zonele:

5-7

;nalrilte e

~~
Zonel,,: 5-9

Singu ra specie din acest gen cste origmara din Europa, T urcia, Siberia, Maroc st Azore. Este cultlvata pentru foliajul verde-gri ~i florile frurnos conturate, rosii, roz, purpurii ~i albe. Toate soiurile realizeaza 0 buna acoperire a solului, dar su nt atractive rnai ales pentru albine astfel lncat nu ar trebui plantate in zonele unde copiii pot merge desculti. Exlsta sute de soiuri,
METODE DE.1NMULTIRE

Probleme
Semintele

potenttale

germi neazji incet, astfel incat

sunt predispuse la boli fu ngice cum ar f fainarea. Pastrafi 0 buna circulatie a aenului in zona unde sunt cultivate, ~i nu Ie stropip frunzele dupa ora 14.00 - frunzele trebuie sa fie uscate pan a la lasarea nopti I. Divizati plantele astfel indit fiecare sectiune sa .
connna 0 portiu ne din rnasa radacinii. dar

Probleme floten~iall'e
Tod burasii sunt predispusi la atacul fungilor, Pr~teja1iplantele prin inradiicinarea lor pe 0 -rura incalzita la 16-18°C, folosind doar mediu : inradacinare proaspat ~i pastrand 0 buna circulaJ:ie aerului in zona. Sernintele nu vor a ermina bine dad nu vor beneficia de 0 lunga g rioadii racoroasa. Dad locuiti in zone unde ~rni!e sunt blande, rnai bine iarovizati-le in frigider,decat prin lasarea lor intr-o sera rece.

eel mai simplu: Marcowj. Plante!e se rnarcoteaza natural, astfel indit durnneavoastra trebuie doar sa Ie ajutan pupn prin infigerea in pamant, prirnavara, a ramurilor pe care le-ati ales. Verificati-le toarnna: pot fi gata pentru a Ie transp!anta intr-o noua locatie, sau veti putea dori sa asteptati pana prirnavara urmatoare pentru a Ie desparp de planta-mama ~i a Ie muta. Alte metode: Buta~i semimaturi. Realizati buta~ii de la inceputul pana la mijlocul verii, de indata ce ace~tla sunt gata. Ei vor prinde radacini destul de repede ~i vor fi gata pentru plantare in toamna.

Probleme

porentiale

Lasa~i atat drajonii, cat ~i plantele marcotate sa dezvolte un sistem de radacini puternic inainte de a Ie desparti de plantele parentale. Altfel nu vor fi capabile sa supravieruiasca singure. Semintele pot germina haotic; nu aruncati tal/ile insaman~are.

~i din varful de crestere, ~i replantatl tufele imediat. Pastrau-le umede pana cand redevin viguroase.

Cannaspp.
spp. Trompe~id BIGNONIACEAE

Cele trei specii ale acestu i gen sunt originare din Chi na si Japonia. Acestl arbusti rnari sau arborasi sunt crescutl pentru florile de pnmavara umpurie ~ifructele de toarnna, Aceste plante nu se pot poleniza; sunt necesare doua varietati pentru a produce fructe, Fiorile albe, roz sau rosii imbraca copacul atar inainte, cat si dupa ce frunze!e se maresc, Gutuii japonezi includ soiuri cum ar fi C x califamica 'Enchantress', C lagenaria 'Apple Blossom', C J. 'Red Chief ~i C x superba 'Pink Lady', ~i furnizorii introduc conunuu noi soiuri, unele Tara spini ~i altele cu fruere ~iAori mai atracuve.
METODE DE iNMULTIRE

insaman!ate inrr-o sera rece, rama. Semintele vor germina haotic in prirnavara. Sau pastrau sernintele in frigider pana prirnavara, si asigurari-le temperaturi alternative de zi ~i noapte dupa ce le sernanati prirnavara. Alte metode: Buto~i de femn mooJe. Realiza}i butasu pnmavara, inainte de a incepe sa se imareasca, ~i piantati-i intr-un mediu proaspar, Tara parnanr. Buta~i de lemn tare. ii puteti obtine de toamna taniu pana la inceputul iernii. larna, inTa~urati-i si ingropatl-! intr-un container sub parnant intr-o sera reee sau intr-un loc protejat di n gradi na.

Probleme

potentlale

Sernintele nu vor genmina uniform, astfel incat

Campsis

Canna CANNACEAE

eel mai simplu: Semin!e. Sernanati de indata ce sernintele sunt mature ~i asezati tavile

este imporranr sa pasrrap tava Insamantatii intreg sezonul, preferabil ~isezonul urmator. Plantele aparute va vor surprinde pe rnasura ce lunile tree. Micozele vor ataca daca butasii sunt prea umezi. Protejau bu~ii de lemn tare ingropap de umezeala in exces pe parcursul lunilor de iarna, prin pastrarea lor intr-o sera rece sau prin acoperirea cu 0 perdea protectoare.

Camp'anula
Clopotei CAMPANULACEAE

spp,

~[]I'I
Zonele: 5 .... 9 3-9

.

__;Z;_o;;;nele:- I .. .. ..... 81

_. .... --

Probleme

poten~iale

A~teptafi pentru a desparfi plantele marcotate de planta-mama pana dlnd acestea au un sistem de radacini putemic. Altfel nu vor fi capabile sa absoarba suficienta umezeala pentru a supravie~ui.

[][ffil]~ ~
Zonele:

Calycantlws
Calycanthus CALYCANTHACEAE

spp.

[@].~[] ~
Zonele: .5-9

Cele peste 300 de specii ale acestui gen provin din regiunile temperate ate emisferei nordice, in special T urcia ~i sudul Europei. Exista sute ~i sute de soiuri. Genul include specii anuale, bienale ~i perene, unele mereu veni. Ele variaza foarte mult ca port; puteli gasi plante taratoare; specii care se intind formand covoare sau perni~e; ~ispecii inalte, cu port erect. Cu loarea norilor variaza de la alb, roz, albasrru la purpuriu; majoritatea cu forme frumoase, ca la C. persicifofia 'Telham Beauty' ~i C 'Burghaltii', dar unele (cum ar Ii specia C. carpatka) au nori cu corola deschisa.
METODE DE INMUqlRE

Cele 2 specii ale acestui gen prol/in din China ~i America de Nord. Aceasta liana este cultivata pentru florile ei striilucitoare, porrocalii sau ro~ii in forma de trompetii. Liana are 0 perioada lunga de inflorire, in general de la mijlocul sau sfarsitul verii pana la inceputul toamnei, ~i e.ste acoperita cu flori in perioada de maxima inflorire. Este cultivata ~i deoarece este hrana favorita a pasarilor colibri. Multe persoane Ie imind pe spalieri la fereastra, afm, pentru a putea urmari spectacolul pasanlor colibri care Ie viziteaza in fiecare zi.
METODE DE iNMUqlRE

Cele 50 de specii ale acestui gen sunt originare din zonele tropicale ~i subtropicale ale Asiei ~i Americii de Nord ~i de Sud. Canna este un exemplu de planta spectaculoasa, datorita aeat frunzelor, dit ~iflorilor izbitoare. Frunzele pot avea 0 lungime de pana la 61 ern la soiuri cum ar fi C. indica 'Pretoria', marcate cu dungi galbene sau ro~ii. Culoarea fiorilor variaza de la galben la roz, portocaliu ~iro~U.
METODE DE INMUL TIRE

Cele trei sped ale acestui gen sunt originare din America de Nord ~i cresc salbatic de-a-Iungul marginilor de paduri ~i pe malurile cursurilor de apa. Ele sunt cultivate pentru aspectul10r compact ~iflorile deosebite. Fiorile sunt de un ro~u-inchis, intunecat sau cafenii ca mahonul ~i cresc la varful tulpinilor. Se menpn pentru multe saptiimani, raspandind prin gradina un parfum asemanator cui~oarelor. Frunzele miros aproximativa camfor, cand sunt zdrobite.
METODE DE iNMUqlRE

Cel mai simplu: Seminte. Toate speciile su nt u~or de crescut din semin~e. Semanap-Ie intr-o tava cu suprafa~a acoperita cu vermiculita. Au nevoie de lumina. pentru a germina. Acoperifi tava co 0 folie de plastic pana germineaza - de la 2 saptam;i.ni pana 130 luna, in funqie de specie. Pastrap temperatura solului la aproximativ 16-18°C_ Alte metode: Divizarea tufelor. T oate specii'e perene pot fi divizate. Seoatep ~i divizap tufele pri mavara sau toamna, in func~ie de zona unde

Cel mai simplu: Bu!a~i semimoWri. Realiza!i buta~ii la inceputu I veri i, imediat ce acestia sunt gata. Prind radaci ni rapid ~i, daca nu cumva [ocuiti intr-un climat cu ierni aspre, vor fi gata pentru transplantarea in gradina in toamna. Alte metode: Seminte. Semin!ele se pot procu ra de 13firme specializane, dar putep sa Ie ob~ine~i ~i singuri. Semana~ seminrele intr-o tava ~i piistrap-o peste iarna intr-o sera rece. Semin!ele vor germina haotic primiivara urmatoare. Ca 0 solupe alternatil/a, puteti iaroviza semin~ele 2- 3 luni in frigider, ~i apoi semana!'i-[e in tiivi!e. Plasa!i tavi~ele pe 0 patura electrica programata la 21- 24°C. Ele vor germina in 4 pana la 12 saptamani.

eel mai simplu: Divizorea tufe/or Plantele cresc din rizomi. Scoatep rizomii primava.ra, dad. aceste plante cresc afara, ~i taia!i-i in buciip. Daca scoatep rizomii ~i Ii depozi[a~i pentru iama, divizali-i cand Ii replanta~i in primavara. Alte metode: Semin(e. Semana!i semin!ele primavara devreme. Crestap coala ~i inmuiap-Ie 24 de ore inainte de insamantarea lor in tavi adanci umplute cu un amestec' de pamanr bogat in humus. Pastrafi temperatura soluluiin lur de 21-24°C, folosind 0 patura incalzita. Semin!ele vor germina in 3 saptiimani panii la 2 luni.

Probleme potentiale
Pentru a supravietui singure, segmentele trebuie sa aiba un "ochi" (mugure) proeminent de unde vor cre~te tulpina, fnunzele si florile. Examinap rizomii cu atentie inainte d'e a-I taia in budi!i. Cand zgariati s~minrele realizati doar ~ierura superficiala'a tegu~en:ului; nu' taia~i In Interiorul semin!ei.

eel mai simplu: Drajoni. Drajonii cresc natural din mugurii de pe rad1icini. Sapati

?

148

INDREPTAR DE PLA
Clematis spp.
lungime. Inradacinafi-i intr-un mediu 15cm id "d" .. d fara pamant. Vor forma rapt ra aciru. ume ,I strat subtire de verrniculita. Asezati 0 bucata de sticla peste tava Insaman~ata si lasau-o intr-o sera rece sau Intr-un loc protejat pe latura de nord a casei, peste iarna, Primavera aduceti tava in sera sau in zona de Inrrtultire din casa ~i asezati-o pe 0 patura incalzita programat.'i la 21-24°C.

INDREPTAR DE PLANTE
Probleme potentiale

149

probleme poten~la e" T ufele divizate vor rnuri daca sum p~ea

..

rmo

saU dad solul este lasat sa se usuce mamte

ca

care se lupta pentru a se prinde sa Iniloreasea in
acelasi an In care ati divizat -0. aceasta va avea

de

suferit. Acordati-i aceeasi grija pe care 0 aratati plamelor mai delicate. ~iva va riisplati printr-o' dezvoltare puternica ~i sanatoasa.

planteIe sa fie suficient debine fixate. N~ _ reallzap diviziunile prea rruo ~I arnmup-va sa Ie - trati bine udate In primul sezon. Sernintele pas . _. pot sa sufere din cauza unor boli determinate. de solul umed; protejati-le pnn asigurarea unui strat proaspiit de vermiculita deasupra sblului din ghiveci. Pastrati 0 buna circulatie a aerului In zona unde sunt crescure rasadurile. Micozele t de asemenea ataca radacinile butasilor. po 'I _. .I . Asigurap-va di ,0 OSI~ matena e pro aspete ~I (urate pentru rnediul de inradacinare.

Probleme

poterrtiale

Chrysanthemum
Crizantema ASTERACEAE

spp,

Clematis spp.
Curpen, clematis RANUNCULACEAE

[nt]~~
Zonele:3-9 Zonele: 4-9

Dad rnarcotatl rulpini, va puteti astepta sa formeze radaeini si sa fie gata pentru transplantare la un an dupa ce ati inceput, Singura problema apare cand solul se usuca. Arnintiti-va cand Inrnultiti liana sa 0 rnentineti umeda In timpul perioadei seceroase. Tufele divizate nu ridica nici ele probleme atata tirnp cat sunt suficient de rnari si aveti griia sa Ie rnentineti umiditatea pana se prind ~i devin viguroase. Butasii pot fi atacati de fungi. Pentru a grabi procesul de inradaci nare ~i prin aceasta a scadea timpul in care butasul este vulnerabil, asezati mediul de inradaclnare pe 0 patura indilzita, programati la 24°C. Sernintele germmeaza haotic. Unele vor germina la incepurul primaverii. dar altele vor germina sporadic pe parcursul verii ~iIn primavara urrnatoare,

Drajonii nu vor supravietui tara un sistem radicular adecvat. Verificati zona radacinilor pentru a fi siguri ca sum suficient de mari pentru a susrine rulpina drajonului inainte de a separa tulpi na acestuia de planta mama. Sernintele germineaza haotic: pastrau ladita cu serninte umezit.'i pencru cel puon un an dupa plantare. Butasii sunt predispusi la infeqii fungice. Folositi doar medii pentru lnradacinare proaspete, curate si pastrati 0 buna circulatie a aerului.

II

Convallaria
Lacramioara LlLIACEAE

spp.

Zonele: 2-7

[1IDJ~

Cele 20 de specii ale acestui gen sunt originare din regiunea mediteraneeana, Rusia. China ~i J aponia. Acest grup este incredibil de diversificat, ~i botanistii nu cad intotdeauna de acord asupra genului de care apartin variatele specii. Maioritatea crizantemelor de gradina sunt tufe, plante drepte cu inflorescente caracterizate ca "anemone", ..pana de gasca", ..paianien", ..pompon". Alte forme ale inflorescentei fac referire la aspectul florilor, care poate fi incurbat, neregulat, reflex, incurbat regular. incurbat interrnediar ~iin perie, Ciuta\:i soiul potnvit la magazinul de specialitate sau In cataloagele regionale.
METODE DE iNMUL T'RE

infloreasdi, produc un mare impact. Fiorile sunt durabile si rezist.'i bine la vantul ~i ploaia Inceputului de toarnna. .
METODE DE iNMUL T'RE

spp. SCROPHULARIACEAE

Chelone

~[]~
.).

Zonele:3-8

eel mai simplu: Divizarea tuferor. Divizati plantele 13'lnceputul verii, inainte de a inflori. Replantati-le imediat. Dadi tufele arata de parca ar face un efort sa devina viguroase, rupeti tulpinile cu flori imediat ce acestea se formeaza. Pana anul urmator, vor fi suficient de putemice pentru a oferi un nou spectacol. Alte metode: Seminte. Semana~i semintele In t.'ivile de insamantat primavara devreme ~i poziponap t.'ivile acolo unde temperatura solului este In jur de 13-IB°C. Ele vor germina in 2 saptimani pana la 0 luna. Buta~i de remn moale. Realiza~i buta~ii de lemn moale din liistarii ce cresc la baza plantei cand ace~tia au aprox.imativ I5 cm lungime. Inradacinap-i intr-un mediu Tara pamant. Prind rapid radacini.

Cele ~ase specii ale acestui gen provin di n America de Nord. Sunt foarte iubite datorit.'i florilor albe, roz sau purpurii care se ridica deasupra frunzelor. Yarn tarziu, cand incep sa

Probleme

poten~iale

Aceasti plant.'i este cunoscuti ca fiind viguroasa ~i robust.'i. Oricum, daca realizap diviziuni care sunt prea mici sau daca permitep unei plante

eel mai simplu: Divizarea tuferor. Divizap plantele prirnavara devreme chiar inainte de a incepe sa creasca viguros. Replantap imedial Alte metode: Seminte. Plantele anuale ~i erizantemele perene dificile pot Ii u~or ob\:inute din semin~e. Insamantap-Ie primavara devremela eel pupn B, dar preferabil 12 saptlimani inainte de sfa~itul perioadei de inghe~, intr-un mediu ce contine mranit.'i. Plantele anuale vor gennina eel .:nai bine I~ 0 temperatura a solului de 16-18°C, ziua ~i noaptea, dar plantele perene dificile riispund mai bine cand temperatura solulu i noaptea scade la aproximaov lODe. Plantele anuale vor germina in aproximaov 0 saptimana pana la 10 zile. ~i plantele perene, dificile, vor germina in 3 sapt.'imani. Butos; de remn moole. Realizap bu~ii de la baza p'lamei imediat ce lastarii au aproximativ

Cele peste 200 de specii ale acestui gen provin din diverse zone geografice. incluzand Europa, China, Australia si America de Nord ~iCentrala, Aceste plante sunt cultivate, atat pentru caracteristicile lor - majoritatea sunt inalte, cataratoare cu frunze lucioase verzi-inchis -, cat ~i pentru florile lor. Tn general sunt irnparpte in trei grupuri, in funC\:iede sezonul in care infloresc, ce influen!eaZa perioada in care trebuie tunse. Unele specii ~i soiuri au flori mari, in forma de farfurioara, de stea, de elopot deschis, de eloper, de lalea ~i tubuloasa, Sunt favorite C. jackman;;, cu flori rnari, purpurii; C ~or;dQ 'Sieboldii', cu flori mari albe co cemrul verde, alb ~i mara; C tonguuCCl, eu flori gal bene in fonna de olopot; ~i C 'Nelly Moser', co flori albe, rnari, cu dungi roz.
METODE DE 1NMUL TIRE

spp, Clethra CLETHRACEAE

Clethra

Zonele: 5-9

[1IDJ[]~ ~

Cele [rei specii ale acestui gen provin din zonele temperate nord ice. Ele sunt cultivate pentru tulpinile lor cu flori albe, aplecate, in forma de clopotei, ~i frunzele alungit ehptice de un verde dar ce par a creste direct din pamant. Fiorile au un miros placut, patrunzator. Planta se dezvolta bine in zone umbroase sau in locuri unde lumina soarelui este difuza, C major;s 'Aureovariegata' prezinta pe fru nze du ngi colorate de la galbe n pal pana la crem, 'Variegata' prezmta pete albe pe frunzele sale, ~i C. mojaJis var. rosea are flori roz.
METODE DE iNMUL T'RE

eel mai simpfu: Ma;cotaj. Plantele se rnarcoteaza singure in mod natural, astfel incat tot ce trebuie sa facep pentru a Ie stimula este 53alegep coarda pe care vrep sa 0 inmul!i!i, 53-icresta!i scoarta, sa 0 infigep in pamant ~i sa ~teptap sa prinda radacini. A1te metode: Divizareo tuferor. Diviza!i primavara devreme plantele care infloresc tarziu ~itoamna plantele ce Infloresc primavara. Buta~i de lemn moole. Realizati butasii de lemn moale din tulpinile noi crese~te In s~zonul anterior sau ca buta~ire bazala a noilor tu Ipini creSCutedin colet. Acesti butasi trebuie sa fie de 10-1S em lungime. . . Seminre.Semin~ele pot fi procurate relativ ~or. Semanap.le toamna, acoperindu-Ie cu un

Cele peste 60 de specii ale acestui gen sunt originare din Asia ~i America de Nord. Ele sunt cultivate pentru florile lor frumoase si parfumate, dar ~i pentru boltele superbe pe care Ie realizeaza, Speciile mereu verzi (C arboreo) fac 0 buna impresie in gradina; la fel ~i unele specii cu frunze cazatoare (C borbinervis). Tncantatoarea scoarta care se cojeste realizeaza un spectacol ineredibil odata ee frunzele au cazut.
METODE DE iNMUL T'RE

eel mai simplu: Drajoni. Unele plante produc in mod natural drajoni. Sapati ~i desprinde!i de planta parentala unul sau mai mul~i draioni. primavara devreme. Alte metode: Semin!e. Semanati semintele ori primavara, ori toamna, ~i pastrati laditele cu seminre la 0 temperatura de 7 pana la 10°C. Dad insaman~ti toamna, puneti ladi~ele Intr-o sera rece iarna ~i aduceti-Ie intr-un loc proteiat In interior. primavara. Buta?i semimaturi. Realiza!i buta~ii atunci rand au inceput sa se lignifice la baza, in general de la ,nceputul pana la mijlocul verii.

eel mai simplu: Divizorea tUfeJor. Plantele cresc din rizomi, usor de separat odata aiunsi, la dimensiunea optima pentru a creste prin forte proprii. Dezgropati rizomii toamna si separati-i cu atentie inainte de a-i replanta. Alte metode: Semin!e. Culegeu sernintele sau cumparati-le de la un furnizor. Daca Ie culegeti va trebui sa Ie extrageu di n fru ctul ce Ie incorqoara inainte de a Ie planta, Semintele si peretele fructului va vor provoca tulburari stomacale dad sunt inghitite, astfel inca[ spala!i-va bine pe maini dupa ce lucrati cu ele. Plantati semintele Intr-o ladira umpluti cu un amestec de pamant bogat in humus, si a~eza~i ladi~a intr-o sera rece sau imr-un loc protejat din gradina, pe timp de iarna. Seminiele vor g~rmina In primavara.

Problem.e poten~iale
T ufele divizate [rebuie sa aiba mugurii, din care vor ie~i tulpinile ~i frunzele ~i se VOl' dezvolta radacinile pentru a supravie!ui. Examinati rizomii eu aten~ie inainte de a-i separa. Semin~ele trebuie men~inute Intr-un mediu umed ~i racoros iarna. Nu lasafi sera rece sa se supralncalzeasca sau pamamul din ladifa cu semin!e sa se usuce.

150
Culonle florilor indud nuante de gal.ben~ roz, alb, -osu ~i purpuriu, jar te~ala inferioara este adesea In forma de "papuc , de unde ~I denumirea populara.
I"IHODE DE iNMULTIRE . ..

INDREPT AR DE PLANTE
Puteti ~isa taiati tubereulii mari In bucau. fiecare cu unul sau mai multi .och." (muguri). Alte metode: Buta~i bazali. Pentru a realiza acesti butasr, inceperi cu tuberculi intr-o sera sau Intr-o zona bine lurninata din casa chiar la Inceputul prirnaverii. Odata ce lastarii crescuti din tubereul i au aproxirnativ 10 em lnalpm e, taiati-i ~iinfigeti-i intr-un mediu de inriidacinare. Plasati vasul pentru inradacinare intr-o camera de inmultire cu sistem de pulverizare ~i baza incalzua ce pasrreaza 0 temperatura de aproximativ 24°C. Plantele vor prinde radkini in 2 saptamani. Seminte. insamantati-Ie cu aproape 6-8 saptamani inainte de dezghet ~i asezati vasul insamanrat pe 0 suprafata Incalzita pentru ca mediul sa retina 0 temperatura intre 18 ~i 21 DC, cat tim pare loc ge rminarea.

lSI

eel maisimplu: Djvizarea tufelor. Divizati rizomii la Inceputul pana la mijlocul prirnaverii. Re lanta~i imediat luand cat mai mult sol po~billn ju rul radacinilor ~i deranjind cat mai pupn plantele. . Alte metllde: Nu existo. Divizarea tufelor e5te singura metodafiabila de a inmulu aceste plante la nivel de arnator.

burasii prin impachetarea in pungi de plastic ~i asezarea lor pe 0 sup-afata incalzitii. Oricum, sansele de succes su nt dim!nuate. Semintele nu ridka aproape nici a problema, dar rasadurils sum extrern de delicate. Pastrati-Ie In casa pana cand nu mai existii absolut nici 0 sansa de inghet primavaratic, sl obisnuiti-le gradualla conditiile de afara,

Delphinium
Nemti~ori RANU NCUL.A.CEAE

spp,

Probleme poten~iale
METODE DE lNMULTIRE

Probleme. potentlale

Cotoneaster spp.

Coreopsis
Coreopsis ASTERACEAE

spp,

!1ffi][]~ ~
Zonele: 4-9 Cele aproape 100 de specii ale acestui gen provin din Mexic ~i din America de Nord ~i Centrala, Sunt cultivate pentru florile lor placute, de un galben stralucitor la majoritatea speciilor. Se intalnese atilt specii anuale cat si perene, dar toate au 0 lunga perioad a de lnflorire si, dadi sum insamantatc suficient de devreme, infloresc in primul an. C. gmndi[lom 'Early Sunrise' are antodii cu mai multe flori ligulate, marginale, 'Moonbeam' are frunze cu segmente filiforme, extrem de subtiri, iar C. rosea are flori roz.
METODE DE iNMUL TIRE

Coreopsis necesita un drenaj foarte bun, dar poate foarte usor sa sufere din lipsa apei dnd se prind pentru prima oara, Plantati III solun cu drenare rapida, dar mentineti-le umede cand tufele sunt proaspat plantate. Sernintele nu vor germina bine in soluri prea calde; aSigurap-va ca, dupa insamantare, puteti pastra ladirele la racoare. Butasi i bazali forrneaza suficient de repede riidiicini, astfel incat problemele eu infectiile fungice sunt rare. in oriee caz, va trebui sa asiguratl 0 protectie lmpotriva pierderii apei prin frunze, Amintiti-va sa rupert frunzele de la baza, cand infigeri butasul in mediul de inradacinare.

Cotoneaster
Barcoace ROSACEAE

eel mal simplu: Marcotaj. Trageti ramurile se'ecucnate la pamant prirnavara devreme, raniti-Ie, acopenti-le cu pamant ~i fixa~i-Ie.Vor fi gata pentru transplantare toamna sau in primavara urmatoare. Alte metode: Buta~i semjmaWri. Taiari butasil atunci cand sunt gata, de la mijlocul primaverii pana vara urziu. Seminte. Un nurnar surprinzator de specii pot fi cultivate din serninte, Daca Ie colscrau singuri, extragep-le din fructe ~iinsamimtap-Ie imediat In tiivi (ladlte) speciale In sera reee, fie plasap-Ie intr-un loc protejat din gradina pentru pertoada iemii, sau irnpachetati-le In pamant de turba umed ~iintroduceti-Ie intr-o punga de plastic la frigider. Liisap-Ie sa se dezvolte natural, alternand primavara temperaturile de zi ~i noapte. Vor germina haotic pe parcursul unei perioade de 0 luna sau doua.

Radacinile au nevoie de 0 ciuperca ce creste in simbiozii cu acestea, rezultand micariza. Acesri fungi se gasesc in solul din jurul radacinilor, deci este obligatoriu sa-I rransplantati ~i pe acesta Impreuna eu planta si sa deranjati riidacinile cat de putin posibil. Tnafara de a fi siguri ca.luap ceva sol irnpreur-a cu plama, trebuie sa fiti atenti sa pasrra~i piantele umede pana ce devin viguroase.

[]Uffi]E!]
.~ Zonele: 4-8

Probleme

potentiale

D
Dahlia
spp, Dalie ASTERACEAE

Tuberculii nu pot supravietui daca nu dezvolta tulpini ~ifrunze; fiti siguri ca toate fragmentele din oricare tuberculi au eel putin un ochi. Daca tiiiap sau rupeti tubercu Iiiinainte sa-i depozirarl, vor fi predispusi sa dezvolte radacini, astfel indt depozitati-i ~a cum au ie~jt din pamant, Butasii necesita 0 baza Inc1ilzitiisi stropire pentru a prinde radadni rapid. Dad nu puten asigura aceste conditii, veti reusi totusi sa inradacinati

Cele 250 de specii ale acestui gen provin de pe toate continentele cu exceptia Australiei ~i a regiunii arctice. Ele su nt cultivate pentru racemele lor cu flori elegante mari, In culori de alb, roz, pu rpuriu, albastru, galben ~i rosu, Fiorile pot fi dense, ca la soiurile 'Black Knight' ~i 'Astolat', sau aranjate in spice laxe, ca la D. cardinale ~j 'Blue Butterfly'. Deoarece Defphinium poate avea 0 viatii scurta, inmultiti cu regularitate speciile favorite.

spp.

Probleme

potentiale

Zonele: 5-8

eel mai simplu: Divizarea rufelor. Divizap plantele perene primavara devreme. Alte metode: Seminte. Semintele sunt u~or de procurat. insamanta~i-Ie imediat la inceputul primaveriL Ele germineaza eel mai bine la 0 temperatura a solului de 13-laDe. Vor germina in aproximativ 3-4 saptiimanL Pu(e~i transplanta plantele anuale, ciind au Implinit 6 saptiimani, dar nu transplantati speci ile perene mai devreme de 8 saptiimanL Buto~j bazalj. Desprinde~i noile tu Ipini ce cresc din colet cand au 10 pana la I 5 em lungime. inradiicinap-Ie eil pe buta~ii de lemn moale.

Cele mai multe spedi din cele 200 ale acestui gen sunt originare din zonele temperate nordice din Europa, Asia ~iAfrica. Ele sunt cultivate pentru numarul mare de fiori albe sau roz ce acopera ramurile, primavara, ~i pentru fructele ro~ii sau galbene, toamna. Unele specii formeaz1i covoare ce cresc la doar cal;iva centimetri deasupra solului, dar majoritatea sunt arbu~ti de 1,5 pana la 3 m inall;ime ~i lapme. Majoritatea au frunze mereu verzi sau aproape mereu verzi, dar unele au frunze eazatoare. Existii sute de soiuri. Dintre cele mai apreciate amintim C franciJetii, cu frunze verzi-gri, flori albe cu tente de ro~u, fructe de toamna portocalii srriilucitoare; C. horizontafis, cu frunze cazatoare cu ramuri bifurcate ~i cu frunze toamna de un ro~u srriilucitor; ~i C. salidfofius, un arbust de 4,5 m inalpme ~i diametru, cu fruete de toamna ro~ii.

Plantele marcotate nu ar trebui sa puna nici 0 problema, daca nu sum separate de planta parenrala inainte de a f dezvoltat un sistern de radacini care Ie pot sustine, Verificati pentru a fi siguri dad sistemul de radacini este bine dezvoltat inainte de a transplants planta rnarcotata, Semintele germmaaza haotie. Piistra~ tava bine udatii ~i protejatii de supralncalzire ~i de ploaia in exces pentru eel pupn un sezon.

!1ffi]~[] s
Zonele: 8-11

C}pripediwn
Papucul doamnei ORCHIDACEAE

spp.

Zonel·e: 2-7

Cele 30 de specii ale acestur gen sunt originare din America Centrala, Sunt cultivate pentru florile lor, aUt de diferite incat genul este Imparpt in categorii in func~ie de marimea fiorilor ~i apoi in I I clase in funqie de forma florilor. Plantele au radacini wberizate care serves~ la Inmulljrea plantei. Tuberculii se scot ~ise depoziteaza iama. Toate speciile infloresc pana la mijlocul verii, dad sunt plantate dupa ce amenintarea ingheturilor de primavara a trecut. Soiurile 'Zorro', 'Jessica', 'Charlie Two' ~i 'Claire de Lune' sum ~ele mai riispandite.
METODE DE INMUL TIRE

Dahlia spp.

Cele 45 de specii ale aeestui gen sunt originare di n regiunile temperate ale emisferei nordice, sudul Asiei ~i Mexic. Sunt cultivate pentru florile lor delicate. Aceste orhidee au doar driva centimetri deasupra solului ~Icresc spontan in multe zone impadurite.

eel mai simplu: Divizoreo tufelor. Tubereulii servesc la Inmulprea vegerativa a plantei. Puteti sa giisip mici tuberculi c:i.nd sapati plante!e pentru iama. Depozira~i-i cum procedati ~ieu eei mai mari, apoi primavara plantati-i In gradina. Poate sa dureze ~i dol ani pana sa Infloreasdi.


152
METODE

INDREPTAR

DE PLANTE
rana aeolo unde planta va intra in contact cu solul ~i fixati-o pe suprafata solului, Mai practic, rnarcotati-o Intr-un ghiveci asezat langa planta, deoarece nu veti fi nevoit sa Indoiti tu Ipina atat de aproape de 501. Va prinde radacini intr-o luna. Desparti~i tulpina de planta parentala ~i continuati sa 0 cresteti in ghiveci pana la ineeputul toamnei, cand puteti sa otransplantau In grad ina.

INDREPTAR

DE PLANTE

153

DE iNMU.qIRE

Dicentra
Cercei i-doarnnei FUMARIACEAE

spp.

·1

eel mai simplu: Serninte, larovizati semintele eel putin 2 sap tam ani in frigider inainte de a Ie sernana intr-un amestec de pamant bogat in humus. Sernintele au nevoie de intuneric pentru a germina; dupa 0 usoara acoperire cu sol, puneti un teanc gros de ziare sau carton deasupra tavii. Plasau tava intr-un loc unde solul va rarnane 130 temperatura de 10·13°C_ Sernintele vor germina in 2 saptamimi. Alte metode: DMzarea tufeJor. Divizati plantele la lncepurul toamnei ~i replantati-Ie imediat ButrJ~i bazaJi. Este posibil sa lnradacinatl l;istari tineri ce cresc din colet. Taiati-i dnd au 10 pana.la 15 cm lungime ~iinradacinati-i intr-o camera de inmu Ipre ce rnentine 0 temperatura. de 16-18°C_

--_

[]umJ

Zonele: 3-9

...........

_-

~
Echinatea ASTERACEAE

E
E chinacea
spp,

Eranthis

spp. RANUNCULACEAE

Probleme

poteritlale

Probleme

poterrtiale

Sernintele devin dormante dad sunt expuse la temperaturi prea inalte, astfel incat este important sa pastrati tavile cu serninte u nd eva unde nu se pot supraindlzi. Butasii sunt predispusi la infectii fungiee. Folosni medii proaspete, curate, fadi pamant, pentru a minimiza problemele, ~i pastrau 0 Ioarte buna venulaue. T ufele divizate nu se vor prinde data nu devin viguroase pana la inghetarea solului. Divizap ~i replantap tufele cu eel pupn 40 de zile inainte de primul inghet de toamna ~teptat.

Sernintele nu ar trebui sa puna nici 0 problema, dar rasad urile u nor specii su nt destul de rnicute. Tnconsecmta, ele sunt usor de distrus cu 0 practidi de udare saracacioasa; pulverizati-le cu un vaporizator manual tinut suflcient de departe pentru ca ele sa nu sirnta niciodata un curent de aer sau apa, Plantele marcotate vor muri peste iarna daca nu sunt suficient de viguroase pentru a rezista actiunii inghetului ~i dezgnetului norrnale in mejoriratea locatiilor. Dad credeti ca planta nu va avea timp sa devina viguroasa pana la venirea iemii, ingropatl intreg ghiveciul in pamant, Primavara, puteti sa·1 dezgropati ~i sa transplantati tanara planta In grad ina.

Cele peste 20 de specii ale acestui gen sunt originare din Asia ~i America de Nord. Ele sunt cultivate atat pentru foliajul delicat ~i caracterul stufos 31plantei, cat ~i pentru inflorescentele lor lungi cu flon in forma de inirna, albe, galbene ~i roz, tar bobocii sunt ad esea bicolori, Plante Ie vanaza de la 36 cm la 1,5 m inal~ime, dar speciile comune, cu m ar f cerceii -doarnnei (D. eximia), au aproxirnativ 60 cm inalpme si la~ime.
METODE DE iNMuqlRE

...........------~
Zonele: 3-9

gJ[lffi]1I]

~

Diandws

spp. Garoafe CARYOPHYLLACEAE

eel mal simplu: Semin~e. Semintele pentru multe specii sum u~or procu rabile. larovizatl-le pentru 2-3 luni inainte de a Ie insamanta in tavi. Umple~i tava cu un amestec pe baza de compost/ mranita ~i adaugati un strat de vermiculita in care se va insaman\<l. Sernintele au nevoie de lumina pentru a germina ~i acest lucru poate dura pana la 3 luni. Tneonsecin~, acoperiti tava cu 0 folie de plastic ~i asezati-o acolo unde temperatura solului va ramane in jurul valorilor de 13-16"C_ Alte metode: Divizarea tufe(or. Divizap plantele primavara devreme, inainte sa observap mulp lastari noi, ~i replantap-Ie imediar.

Cele 9 specii ale acestui gen sum originare din America de Nord. Au fost cultivate la inceput pentru florile lor, care infloresc in nuante de alb, roz ~i purpuriu. Radacinile speciei E. purpurea au calitati medicinale, astfel incat se cultiva pentru tinetu rio Soiurile preferate in gradina indud 'White Swan', cu florile albe ~j centrul portocaliu-inchis, ~i 'Magnus', cu florile imense de un purpuriu intens, cu cemrul portocaliu-inchis.
METODE DE fNM.UL TIRE

Cele 7 specii ale acestui gen sunt originare din Europa, Asia ~i Orientul Tndepartat. Sunt crescure pentru minu natele lor flori, adesea primele prirnavara. Fiorile sunt de un galben clar, straluciror, dar E. pinnatiMa, 0 planta alpina, are flori albe, Plantele formeaza 0 mare rnasa de frunze daca sum lasate netaiate pana se vestejesc. Ele prefera zonele semiumbroase, umede, cu sol akalin pana la usor acid.
METODE DE iNMULTIRE

plastic si puneti-o in frigider 3 saptamani pana la 0 luna. Apoi scoateti-o afara si punen tava intr-o sera rece. Unele serninte pot germ ina imediat, altele, primavara urrnatoare. Scoateri plantu lele dupa ce au aparut primele lor fru nze adevarate, dar nu deranjati restul tavii. Creststi-le in recipiente ingropate in sol intr-o sera rece pentru ca nu sunt suficient de mari pentru a Ie transplanta pana toarnna.

Probleme

potentlale

Probleme

potet1l~iale

QJ~
Zonele: 3-9

Cele JOO de specii ale acestui gen sunt originare din Europa ~i Asia. Ele sunt cultivate atat pentru foliajul lor, care la specii cum ar fi garofitele (D. deJwides) formeaza un covor verde dens de frunze subpri, dit ~i pentru florile lor, care variaza de la garoafele inalte ee infloresc neincetat pe care Ie gasim in florarii, pan a la D. barbatus care fat treterea spre vara. Diversele specii indud plante anuale, bienale ~i perene, iar florile pot fi parfumate sau nu, albe, roz, ro~jj ~i galbene, dar caracterele deosebite sunt dungile si modelele de pe petale.
METODE DE iNMULTIRE

Semintele nu vor germina dad nu au parcurs 0 perioada prelungita de frig sau daca sunt supraincalzite In tava de insaman\<lre. Tn orice caz, daca realizap aceste doua condipi, germinarea va fi exeelenta. Sistemul de radacini ale tufelor divizate trebuie sa fie suficient de mare pentru a favoriza cre~terea plameL Nu divizati in tufe prea mid ~i pastrap·le bine udate dupa ce Ie vep replanta>

Eclzinacea Spp.

eel malslmplu: Seminte. Tncepep insamanrarea devreme In spapi inchise ~i pastrap ta.vacu seminte la aproximativ IJ-16°C_ Acestea vor germina in 2-3 saptamani Alte metode: Divizarea tu(eJor. Aeeste plante nu tolereaza 0 deranj are (prea) mare a radacinilor, astfel incat este cel mai bine sa Ie divizati imediat ce pamantul s-a dezghe~at suficient pemru a sapa. Tn loe sa ridicap Intreaga masa de radacini, a~ezati·o pe 0 parte. nia~i prin ghemul de radacini ~i ridica~i doar aeea portiune taiata din planta. Imediar umpleti groapa cu pamant ~i replantafi tufa. Acoperiti-o bine cu frunze uscate pentru a re~ine umezeala de-a lungul primului sezon. Buta~i de radiicinO. Pute~i reatiza buta~ii de radacina. toamna, Tara a sapa planta. Expune!i doar 0 parte a sistemului de radacini. Culcap buta~ii de radacina orizontal in mediul de inradacinare mai bine decat sa-i mentineti in pozipe dreapta, ~i acoperiti-i cu aproximativ 0,5 em de pamant. A~ezati mediul de inradacinare intr "un loc raeoros. Pana in primavara vor prinde radacini ~i vor dezvolta lastari. Alternativ, peste iama puteti ingropa butasii in sollntr-o sera rece.

eel mai simplu: Divizorea tuferor. Rizomii tuberizati cresc in mod natural ~i planta se va extinde in fiecare an. Pentru a separa plantele ~i a Ie oferi un spatiu mai mare sau pentru a muta cateva in alt loc din grad ina, separati ~i transplantati rizomii tuberizati irnediat dupa ce plantele infloresc. Alte metode: Seminte. De indata ce sernintele sum mature, semanati-le pe suprafa\<l solului inrr-o tava mica, inchideti tava intr-o folie de plastic si apoi 'i'ntr-o punga de

Eranthis nu va creste bine dad rizornii tuberizati se usuca, Curnparati numai rizomi tu berizati impachetati in turba umeda, altfel nu vor in muguri. Arninriti-va acest lucru ~i atunci cand realizati divizarile tufelor. Mutap-i rapid radacinl, .tobercull'', lastari si restul- intr-un sol umed. Germinarea sem intelor este haorica: nu considerati 0 tava ratata la mai putln de 18 luni dupa ce ati Insamantat-o.

Eryngium
Ciulin de mare APIACEAE

spp,

Zonele:3-9

[][ffil]m ~

Cele peste 200 de specii ale aeestui gen su nt originare din Europa, Africa de Nord, T urcia, Asia ~i Coreea. Sunt cultivate pentru inflorescen~ele lor neobi~nuite, sub forma de capitule, rigide, albastre·verzi, verzi·1ila sau verzi-gri cu involucru rigid care Ie inconjoara. Fiorile sunt durabile in gradina ~i realizeaza un puternic impact in orice gard viu. Tn orice caz, ei pot realiza un ~i mai mare

Pmbleme

poten~iale

eel mai simplu: Seminte. Semintele sunt u~or de proeurat. Semanap in spal~iiinchise primavara devreme, ~i pastrati tavile cu semin~e la 0 temperatura de 16-2l°C_ Semintele vor germina In 2-3 saptamani. Alte metode: Marcotaj. Planrele perene inalte pot 11marcotate. De indatii ce putep indoi 0 tul pina rara sa 0 rupe~i, realizap 0 mica

Semintele nu vor germina bine dad sunt supraincalzite; mentinep 0 temperatura sdizuta. Divizarea turelor poare fi complicata, dar, eu atentie, nu ar trebui sa. aveti probleme. Buta~ii de radacina sunt predispu~i la infect!i fungice ca oricare alti buta~i. Fiti siguri ca mediul este seeril dnd pla5ati buta~ii ~i acoperip-i strans cu 0 folie de plastic de indata ce au fost ingropap.

154

INDREPTAR

DE PLANTE

INDREPTAR

DE PLANTE

ISS

impact Intr-un aranjament uscat ce poate ocupa un loc in centrul casei durnneavoastra, intreaga iarna, Cerintele soiurilor variaza 'in functie de specie. De exemplu, soiul popular 'Oxford Blue' al speciei E. bourgotii neccsita un sol uscat cu niveluri de fertilitate moderate pana la scazute, Tncontrast, 'Silver Ghost', un soi popu lar al speciei E. gigonteum, necesirii un sol urned cu niveluri de fertilitate creseute.
METODE DE iNMUL TIRE

Erythronium
Maseaua durei LlLIACEAE

spp.

Eucalyptus
Eucalipt MYRTACEAE

spp,

Euon)fmus

spp. Euonyrnus. voniceriu CElJI.STRACEAE

UillJgJ

[]
Zonele: 8-1 0 Zonele: 4-9

albastru. Unele au punctisoare pe marginea petalelor, In timp ce altele au culori incense, Soiurile preferate includ pe cele din seria Heidi and Echo, 'Maurine Blue', si seria rezistenta la uscaciune Flamenco.
METOOE DE iNMUL TI'RE

METODE DE INMUqlRE

Zonele: 3-9

Cel mai simplu: Seminte. Semanati serninte mature in reeipiente ~i asezati-Ie intr-o sera rece pentru iarna, Nu acoperiti sernintele cu mediu; ele au nevoie de lumina pentru a germina. Trebuie de asemenea sa petreaca a perioada de frig. de care vor avca parte eu siguranta in sera rece. Alternativ, le puteti trata prin punerea tavii irwehte 'in plastic 'in frigider pentru eel putin 3 saptamani pana la 0 luna..Apoi a scoatetl afara ~i asezati tava in sera rece. Unele semi nte pot germina imediat, iar altele pot astepta panii pnrnavara urrnatoare. Sroateti plantu lele dupa ce au aparut primele lor frunze adevarate, dar nu deranjati restul tavii, Dad plantulele nu sunt suficient de mari pentru a supravietui singure peste iama, ingropap recipientele in sol intr-o sera rece. Alte metode: Diyizarea tu(eJor. Divizap plantele primiivara devreme. Fip foarte atenti nu suporta sa fie deranjate. Buta~i de raddcind, Real izap bUla~ii de rizom toamna, a~eza~i-iin ghivece cu mediu de inradacinare ~i lasati ghivecele in sera rece pentru iarna.

Cele peste 20 de specii ale aeestui gen provi n din Europa. Asia ~i America de Nord. Aceste plante sunt crescute pentru splendidele lor flori de prirnavara, dar ~i pentru perioada de Inflorire -Inceputul prirnaveru - ~i toleranta la umbra speciilor cu fru nze cazatoare. Flori Ie nu seamana cu violetele, ci eu erini In rniniatura, Ele ararna in grupuri de tulpinile subtiri ~i au 0 gama de culon de 120lb 120oz, rnov, violet ~i a r galben, Staminele tuturar speeiilor sunt proeminente, 120 ca 120 ajoritatea crinilor. fel m Frunzele erese in perechi ~i sunr verzi vargate sau dungate eu galben sau 0 culoare eel rnai bine descnsa ea mara sters,
METODE DE iNMUL TIRE

Cele peste 500 de specii ale acestui gen SUnt originare din Australia, Filipine, Malaysia, Papua Noua Guinee ~i Melanezia. De~i sura plante tro picale ~i subtropical e, multl gradinari din zonele nordice Ie cultiva ca plante la ghiveci, fie pastrate In interior tot anul, fie mutate in gradi na externa pe perioada verf si apoi inapoi In interior. iarna, Gradinarii Ie . pretuiesc pentru Ioliajul lor aromatic, care 120 rnajoritatea speci ilor este gri-verde-deschis. ~i pentru coaia decorativa care se exfoliaza, ce variaza in colorit de la portocaliu scorp~oara 120 alb, gri si mara.
METODE DE iNMULTIRE

Probleme

poten~ial.e

I

r

Semin~ele de la furnizorii de seminte pot sa nu fi fost iarovizate corespunzator. Evitap eventuala dezamagire astfel: luap jumatate din semintele din pachet ~i iarovizap-Ie cum am aratat mai sus (darin loc sa punep tava in sera rece dupa ce ap luat-o din frigider, puneti-o pe a piitura 'indilzitii programatii sa men!:inil' temperatura solului la IS-24°C). Semana!:i eealalta jumatate a semin~elor din pachet a~a eum praeedap in mod obi~nuit. Pentru a diviza bine plantele, perioada trebuie sa fie optima. Divizali tufele primavara foarte devreme, atunci cand puteti infige cazmaua in pamant. Pastrap-Ie bine mulcite intreg sezonul ~i protejap-Ie de soarele arzator. dadi ajung pana la mijlocul verii. Bu~ii de rizom pot suferi atacul nu mero~ilor fungi patogeni din sol.

Cel mai simplu: Aeeste plante se inmultesc destul de bine in mod natural, prin bulbi. Daca Ie place mediul inconiurator - sol fertil ~i lumina difuza - ele vor ocupa repede intreaga zona. Daca dori\i sa Ie ajutap in acest sens. sapa~i-Ie toamna ~i replantari-Ie imediat. Dadi cumpara~i bulbi. curnparati-i doar pe cei impacheta~i in pamant de turba umed sau un material similar - aeest bulb nu poate tolera sa fie useat. Alte metode: Seminte. Companii speeializate furnizeaza uneori semin~e pentru maseaua ciutei, sau, mai practie, Ie puteti colecta singuri. Necesita 0 perioada de frig. astfel incat ori Ie semana~i imediat intr-o tava pe care 0 pastrap in frigider in perioada lunilor de iama, ori a~ezati lava intr-o sera rece. Primavara. a~eza~i tava unde temperatura. solului variazii in jurul a 10° pan a la 16°C. Sernintele pot avea nevoie de un an intreg pentru a germina.

Cel mai simplu: Seminte. Semintele pentru speciile eomune cum ar f E. citriodora ~i E. cinerea sunt usor de procurat ~i germineaza usor, Raciti-Ie in frigider timp de 2 saptiimfmi ~i sernanati-le putm adanc. A~ez2op recipientul Insamanrat pe 0 patura inealzitii programara la 21- 24°C. Daca sunteri interesat de specii mai exotice, eautari pe internet la companii din Australia. Cumpara!i seminte preracite cum am aratat mai sus ~i apoi Inmuiati-Ie in apa afumatii. Alte metode: Seminte[e reprezinta singura metoda pentru a inmulp aceasta plantii la nivel de amator.

Majoritatea celor 175 de specii ale acestui gen sunt originare din Asia. Ele sunt cultivate datontii foliajului lor ornamental, care se schimba toamna in culori vii, ~i fructelor decorative. Euonymus poate avea frunze mereu verzi, semipersistente si eaduce si creste ca arbu~ti, arbori si plante urdtoare. Cul~area frunzelor variaza vara de la verde intens la verde cu dungi galbene ~i cu nuance multicolore de alb, crem sau galben. Majoritatea speciilor sunt rosii stralucitor toarnna, iar fructele sunt viu colorate ~i se deschid pentru a expu ne semi ntele, E. alaws esre una dintre cele mai comu ne speci i cultivate, la fel eu E. (ortunei ~i E. japonicus.
METOOE DE iNMuqlRE

Cel mai simplu: Semin~e. Incepeti insarnantarea foarte devreme primavara deoarece plamele cresc incet. Ele germineaza in general in 2-3 saptiimfmi. dar vor trece eel putin 8-10 saptiimani pentru a ajunge la dimensiunea pentru a fi plantate. Au nevoie de lumina ~i de 0 temperatura a. solului de 21 pana la 24°C. pemru a germ ina, Alte metode: Diyizarea lufelor. In zonele unde aceste plante sunt puternice, Ie puteri diviza pnmavara timpuriu. Inainte [a noii lastari sa devina viguro~i.

Probleme
Semlutele

potentiale

Probleme

poten~iale

Probleme

poten~iale

Singura problema posibila 0 putep avea cando extragand ~i divizand bulbii. Ii ve!i lasa sa se usuce prea mu It inainte sa-i replantati sau Ii veli tiiia ell. unealta de sapat. Nerabdarea este cea mai mare problema dnd porni~i eu aeeste plante de la seminte. Amintiti-va sa Ie pastrap un mediu umed ~i sa preveni~i supralncalzirea lor - umbrip-Ie vara, daca este necesar. Ti nerele plante vor recompensa aceastii griiii.

G ermi narea este haotidi. dar aproape de fiecare data incheiatii cu sueces. Probleme apar dnd incerea!i sa cre~tefi disadu rile. T ransplata~i-Ie in recipiente de ere~tere imediat ee observati frunzele ad evarate. Acestor plante nu Ie pi ace deranjarea radacinilor. astfel in cat ve~i dori sa 0 minimiza~i prin mutarea lor, dnd sum mici. Intotdeauna cre~te!i-[e intr-un recipient cu pereti moi ca sa Ie pute~i muta u~or In ghiveee mai mari. In a1 doilea rand, este posibil sa necesite aracire, cand su nt tinere, pe ntru a preveni prabu~irea lor. Oricum legati.le larg; leganatul in bataia vantului va ajuta la intarirea. trunchiului.

eel maisimplu: Mo(cotaj. Aduceti un ghiveci cu pamant sufkient de aproape de planta pentru a indoi usor 0 rarnura, Raniri scoarta, fixap ramura ~i lasa~i-o sa prinda radiicini. Dacil nu este gata pentru a fi transplantatii inainte de iama, ingropati ghiveciulin solul din gradina ~i transplantafi primavara devreme. Alte metode: Buto?i semimawri. Realizati buta~iivara, de indatii ce au Inceput sa se inrareasca. ~iinradadnati-i in modul obi~nuit Buro~ de lemn verde. Sunt recomanda\i pentru soiurilecu mmze caziitoare. Inradacinap-i Intr-un substrat proaspat, curat, preferabil intr-o camera de inmulpre.

sunt vulnerabile la microorganisme In conditii de umiditate rtdlcata, deoarece dureaza atat de mult timp pemru a iesi la suprafata mediului. Minimiza~i problema prin plantarea lor intr-un strat subtire de verrniculita deasupra mediu!ui de insarnantare sifi!i siguri ea mediul are drenare rapida. Pastrati 0 buna circulatie a asrului in zona unde se dezvoltii. T urele d ivizate su nt robuste; nu yeti avea probleme dad Ie replanrafi intr-o locafie corespunzatoare.

Cel mai simplu: Marcotaj aerian. Cea mai sigura eale pentru a in mu I~iarborele de cauciue. incepe~i de la mijlocul primaverii pana la mijlocul verii, cand planta creste .... iguros. Alte metode:. Buta~i semimaturi. Metoda este preferata pentru specii ea smochinul ~i ficusul pletos (F. benjamina). Realizati burasli de la mijlocul prirnaverii p~lna la mijloeul verii, imediat ce le mnul a inceput sa se Intareasea. Seminte. Semanan pnmavara, Au nevoie de lumina pentru a germina, astfel incat asezati-le 120upratata unui strat de verrrucuhta ce s acopera un amestee de parnant pe bazi! de compost/ mran ita, ~i pulverizati apa lntr e granulele vermiculitei. Acoperiti solul CU 0 bucata de sticia sau 0 folie de plastic penrru a crea un mediu constant urned, si asezati-l pe 0 patura Incalzita Ia 18-21"C.

Probleme

porentlale

ProbJeme poten~iale
Bolilefungiee pot ataca buta.~ii, dar dad utiliza\imedii proaspete si pastra!i buta~ii intr-un mediu corespunzator. pot fi feri~i de infec\ii.

F
Ficlls
spp. Ficus MORACEAE

Marcotajul aerian necesita un mediu umed, dar nu foarte cald. Tnra~ura~jfolia de aluminiu pe rnarcota aenana, dacii soarele va supraincalzl mediul de sub in'leli$ul de plastic. Butasii sernimaturi sunt predispusi la infectll fungice. Pentru a grabi inradacinarea, ~eza~i vasul de Inriidacinare pe 0 patura pentru Incalzit solul. 12018-21"C. Semintele vor muri dad se supraincalzesc. A$ezafi-Ie aeolo unde primesc lumina de 120n tub fluorescent sau lumina u solara difuza.

Forsythia

spp. Forsythia, ploaie de au r OLEACEAE

Zonele:5-9

Eustoma

spp.

El~[]
Zonele: 11-1I
0-

Eustoma GENTIANACEAE

____

Zonel .. : 6-11

Cele 1 specii ale genului sunt originare din America.Centralii si de Sud sf din sud-estul Stalelor Unite. Ae~ste plant~ sunt cultivate pentru florile lor foarte frumoase ee dureaza atilt In gradina dit ~iin vaze. Dumneavoastrii pU1ellgisi soiuri eu 1I0ri cu corala simpla sau dubla. in (ulori variind de la galben pal. la raz ~i

Cele aproximativ 800 de specii ale aeestui gen sunt originare din regiunile subrrop1cale $i tropicale de pe tot globul ~i variaza de la arbori la arbu~ti~i plante cat3ratoare. Aproape toate sunt plante eu frunze mereu verzi. Ele sunt cultivate pentru foliajullor impresionant ~i pentru trunchiurile lor masive sau fruetele lor. Ficusul (F. benjamina) este 0 plantii obi~nuita de interior in zonele temperate. a~a cum este ~i arborele de caudue (F. elastica). Smochinul (F. corica) este una dintre cele mai rezistente specii ale genului, supravie~uind cu proteepe pe timpul iernii in zona 6.

~ase din cele 7 speci i ale aeestui gen sunt originare din estul ASiei. $i una din Europa. Ele sunt adeseori cultivate pentru florile lor cu patru petale. galbene strii!ueitoare. ce Ie acopera ramu rile 120 Incepurul pri maveri i inai me de infrunzire, ~i de asemenea realizeaza un exeelent gard viu. Ele pot deveni neatractive dad nu sunt tunse; opri~i-vii din a Ie utiliza ca gard viu de tip formal, numai dad ~tili d nu ve~j putea tine P!lsul eu tunsul in fiecare an imed iat dupa ce Infloresc.
METODE DE INMUL TIRE

Cel mai simpJu: Marcotaj. Tragep ramura aleasa la pamant oricand in timpul sezonului de cre~tere. rani\i-o $i fixarj~o. Va fi gala pentru transplantat in toamna sau in primavara urmatoare. Alte metode: Buta~i de Jemn verde. Realiza~i ace~ti buta~i primavara.

156

INDREPTAR

DE PLANTE

r

Buta~i semimaturi. Acesti butasi sum gala In general de la mijlocul verii pana vara Girziu.

Probleme

potentiate

Aceste plante se inradacineazil usor ~i rareori sufera din cauza vreunei probleme. Totusi, dad mediul pentru Inradikinat sau recipientul este eontaminat, ele se pot infecta cu numeroase micoze.

G
Gaillardia
Fluturasi ASTERACEAE

·1

spp.

Franklinia alatamaha
Franklinia THEACEAE

~

.1

Zonele: 6-9

Singura specie din acesr gen este originara din Georgia, din sud-estul Statelor Unite, ~i nu se mai gase~te in sillbaticie. Este cultivata pentru grauoaselc sale flori albe cu un centru galben proeminent ~i frunze verzi lucioase ce se fae rosii toamna. Fiorile sunt pariumare ~iinflorese vara tarziu ~i la ineeputul toamnei, atu nci cand putini arbusti si copaci mici infloresc.
METODE DE iNMUL TIRE

Cele 30 de specii din acest gen sunt originare din nordul ~i sudul Americii. Sum cultivate pentru florile lor colorate ce variaza de la rosu pana la portocaliu sau galben. Discurile centrale variaza la cu loare de la portocaliu pana la purpuriu, mara ~i rosu. Unele soiuri au flori ligulate cu corola franjurata, iar florile ligulate ale altora, cum ar fi G. X grandifJora 'Dazzler', sunt rosii cu marginea galbena, Printre soiurile preferate se nurnara 'Baby Cole', 'Red Plume' si 'Kobold'.
METODE DE iNMUqlRE

de cornpost/rnranlta: necesita lumina pentru a germina. Pu neti tavi Ie pe 0 patura indilzita electric, daca este posibil, pentru ca ratele de germinatie sunt cele rnai ridicate cand solul i~i menune 0 temperatura constanta de 21-24°C. Alte metode: Divizorea ture/or. Speciile perene raspund bine la divizare. Scoatetl-le ~i divizati-le prirnavara foarte devreme, Inainte sa-~i f reluat cresterea viguroasa de sezon. Buta~i de radacind. Daca dorlti sa inmul~p semnificativ un soi, facep butasi de radacina iama tarziu sau prirnavara devreme si plantap-l vertical lntr-o tava sau un ghiveci. Puneti ghiveciullntr-o sera rece sau intr-un loc ferit din gradina ~i protejati-l de ploaie excesiva, Noi plante vor aparea in timpullunilor de prirnavara rarzie ~i vara timpurie.

I

INDREPT AR DE PLANTE

157

Galanthlls

spp.

METOD.E DE iNMUL TIRE

Ghiocei AMARYLLIDACEAE

eel mai simplu: Divizareo tuielor. Plantele cresc din rizomi care sunt usor de divizat. Pureti face asta toamna sau prirnavara, cand va este mai convenabil. Alte metode: Seminle. Speciile de Go/ium fac serninte viabile. Sernanati-le cand sunt mature intr-un sol bogat in compost! rnranita si menuneu-Ie la 0 temperatura de 16-21°C.

Centiana

spp.

Ghintura. gentiana GENTIANACEAE

Zonele: 3-9

[][ffii]~
Zonele: 3-9

Cele 19 specii din acest gen provin din Europa si Asia de Vest. Sunt cultivate pemru florile ce apar primavara. Fiorile parfumate, albe ca zapada, au adesea varfurile tepalelor verzi. Soiurile de G. niva/is, ca 'Sandersii', au perigonu I de un galben surprinzator, in timp ce 'Lady Elphinstone' are tepalele interne in numar dublu si galbene.
METODE DE iNMuqlRE

Probleme

potentiale

Probleme

potentiale

eel mai simplu: Buta~i de lemn moo/e. Reahzati butasii prirnavara tarziu ~iinradacinap-i intr-un mediu Tara.parnant, Puneti-i daca este posibil intr-o unitate de inmultlre cu sistern de pulverizare: daca nu, folosin Incillzirea la baza ~i pulverizati manual butasii de careva ori pe zi. Alte metode: Morcotaj. Aeesta poate fi realizat doar cand ramurile mai sunt ineil destul de flexibile pentru a atinge solul. Seminte. Semanari semin~ele imediat ce sum mature - in general toamna foarte tarziu. Plasari tava imr-un loc protejat afara sau intr-o sera rece pe timp de iama. Alternativ, puteti sa punep tava pe'o patura electrica setata sa men~ina temperatura la aproximativ 10°C.

mai simplu: Semin~e. Toate tipurile de de la plantele anuale la cele bien ale ~i perene, se lnrnultesc bine din serninte, Impr~tiap-Ie pe su prafata unui mediu pe baza
fluturasi,

eel

Sernintele sunt aproape Tara probleme - doar sa nu Ie semanati atat de adanc Incat sa nu mai fie expuse la lumina. Plantele divizate se prind usor, dad au un sistem de radilcini destul de dezvoltat sa aprovizioneze planta cu nutrienti si daca Ie rnentineti 0 umiditate optima pan a ce devin viguroase. Butasii de rizom sunt mal simpli decat v-ati putea imagina. Asigurap-va ca mediul de Inradacinare se dreneaza rapid ~i usor pentru ca butasii sa nu fie expusi la un surplus de umiditate Tnghiveci.

eel mai simplu: Divizarea ture/or. Scoatetl ~i divizati bulgarii (aglomerarile) de bulbi imediat ce florile se ofilesc, darinainte ca ~i fru nzele sa fac;;' la fel. Aceste plante se lnmuhesc rapid, incat este posibil sa devina inghesuite dad nu efectuati acest proces la fiecare 3-4 ani. Alte metod e: Seminte. Puteti sa strilnge~i sernintele imediat ce sum mature. Plantati-le intr-o tava plina co un arnestec de pamant bogat in compost! mranita, Aduceti tava inauntru pentru a 0 proteja impotriva expunerii la scare. T ransplantati rasadurile in razorul din grildina in toarnna,

Nu lasati plantele divizate sa sufere de lipsa de apa inainte sa devina viguroase. pentru ca vor muri. Daca Ie diviza~i toamna ~i locuiti intr-o zona cu multe perioade de inghe], esre bine sa rnusuroiti plantele divizate imediat ce so lui inghea~. Nu lasafi sernintele sa se supralncalzeasca pentru c.3 vor deveni dormante, sau in eel mai rau caz, vor muri.

Gardenia
Gardenia RUBIACEAE

spp.

Cele aproximativ 400 de specu din acest gen provin din zonele temperate si mai ales din regiuni muntoase. Plante Ie sum cultivate pentru florile lor mari, in forma de trornpeta la cele mai mu lte di ntre specii. Au 0 perioada de inflorire lunga, iar cele mai multe specii au flori albastre sau purpurii, desi unele, cum ar f G. dendrologii, are flori albe, si altele, ca G. o/ba, au flori galbene-verzui. Multe specii infloresc toamna, oferind 0 tenta de albastru gradinilor. cand acestea sunt predominant galbene ~i portocalu. Printre speciile ~i soiurile preferate se numara ochincele (G. vema), G. 'Devonhall' ~i ghmtura galbena (G. luteo).
METODE DE iNMULTIRE

Zonele: 8-1 0

Probleme

potentiale

Bulbiimor dad ii lasati sa se usuce dupa ce i-ati transplantat. Mutap-i cu grija, deraniand cat mai putin posibil radacinile ~i mentmeu 0 urniditate normal a pe parcursul primei lor veri. Cei mai mulp ghiocei sunt hibrizi, deci e posibil ca plantele care cresc din semintele pastrate sa nu semene cu parin!:ii lor. Dar asta nu-i 0 problema: top ghioceii sunt superbi ~iinfloresc devreme - cele doua calitap dorite.

Cele aproximativ 200 de specii din acest gen sunt originare din zone tropicale din Africa ~i Asia. Sunt cultivate pentru florile lor albe-eerare, parfumate ~i frunzele verzi, lucioase. Tnfloresc timp de mai multe luni; florile solitare nu imbradi niciodata planta, dar apar sporadic in timpul sezonului de Inflorire. Se dezvolta in umbra sau semiumbra ~i sunt ideale pentru zone cu sol acid. Dintre numeroasele soiuri, sunt preferate 'First love'. 'Mystery' ~i ·Daisy'.
METODE DE iNMUL TIRE

eel mai simplu: Seminte. Semlntele sunt disponibile la scara larga penrru cele mai multe specii ~i soiuri. Raci1i sernintele pentru 2 luni in frigider ~i apoi pu neti-Ie in tavi de insamanfare. Acopenti tavile cu carton pentru a bloca lumina: aceste serninte au nevoie de intuneric pentru a germina. Menpne~i temperatura solului la 21-24°C in tirnp ce plantele ge rmi neaza. Alte metode: Divizarea ture/or. Divizati primavara devreme ~i replama1i sau pune~i tufele in ghivece imediat. Buta~i bozo/i. Lastarii de la baza vor face rildkini usor intr -un mediu umed. Taia~i-i cand au 10-15 em lungime ~i infigeti-i Intr-un mediu umed, Tara pamant. Acoperifi tava pentru inradkinat cu folie de plastic pentru a mentine nivelul de umiditate ridicat.

Probleme

poten~iale

Galillln spp,
Dragaica RUBIACEAE

Proteja~i buta~ii impotriva micozelor prin plamarea lorinrr-un mediu proaspar, curat ~i flira pamant, oferindu-Ie 0 baza incalzita. Marcotajul este 0 metoda foarte sigura pentru a inmulp orice planta, indusiv franklinia. Singura problema posibila este sa desparpti planta marcotata de planta-mama inainte sa aiba un sistem de radacini destul de dezvoltat pentru a-~i putea suspne singura viata. Semin~ele nu sunt deloc sigure. Este posibil sa obrineri rezultate bune, dar este 0 metoda mai purin sigura ca buta~irea, pentru cil semin~ele pot sa neeesite 0 perioada lunga de timp pentru a germina.

UfuJ[]
Zonele: 5-8

eel mai simplu: Buta~i de lemn moale. Faceti buta~ii primavara, cat timp lemnul mai este moale, ~iinradii.cinati-i intr-o camera de Inmultire cu sistem de udare prin pulverizare. Alte metode: Altoire. Atat altoirea laterala co placaj cat ~i altoirea cu mugure In scuti~or sunt potJivite pentru gardenii.

Probleme

poten~iale

Probleme

poten~iale

GalallLlllls Spp.

Cele 400 de specii din acest gen provin din zonele temperate. Doar cateva specii merita sa fie cultivate in gradina pentru verticilele lor de frunze ~iab1litatea de a crea covoare dense pe substrat, in plin soare sau in semiumbra. Au flori albe, albe·roz sau albe-galbui, mici. Ceea ce uime~te la planta aceasta este parfumul. Cand frunzele sunt taiate ~i uscate, miros ca iarba sau ffinul proaspat cosit. fiind bune pentru a face saculete parfumate pentru un dulap de ~ternuturi sau 0 lada cu lenjerie.

Acestea nu sum plante usor de inmultit, deci este normal sa ave~i retineri. Cu ajutorul unei camere de Inmulfire cu sistem de pulverizare yeti putea sa Inrildacinap buta~ii. Folositi 0 tava cu pietJi$, adaugati apa ~i punep-o in interiorul unui cort de plastic unde ap pus buta~ii. T ava cu pietri~ va oferi umiditatea esenpala. T otu~i, nu puneti ghiveciul plantei pe tava deoarece este probabil ca amestecul de inradacinare sa absoarba umezeala ~i sa devina prea ud. Cand altoiti, fiti extrem de eurati ~i aigurati-va ca ap aliniat straturile de cambiu astfelincat sa se potriveasdl exact.

Tnfunqie de specie, seminfele germineaza intre 2 saptamani ~i 6 luni de cand le-ati insamantat. Verificap informafia de pe plic sau din catalog. Daca aveti seminte care necesita mult timp pentru a germina, asigurafi-va ca Ie vep pUrta de grija pe parcursul lunilor. Aceste plante se pot diviza bine. dar, ca de obicei, trebu ie sa fie de dimensiu nea porrivita pentru a supraviefui pana devin viguroase. Sum foarte atragatoare pem,ru melcii Tara cochilie, deci ocrotip-Ie;-ear timp i~i formeaza radacinile. Buta~ii bazali sunt predispu~i la micoze. Putep sa miqorafi posibilitatile de infectie separandu-i in recipiente sterilizate ~i folosind medii de inradacinare proaspete.

158

INDREPT AR DE PLANTE

INDREPTAR
METODE DE iNMUL T'RE

DE PLANTE

159

spp. Ciocul berzei, naprasnic GERANIACEAE

Geranium

Cerbera
Gerbera ASTERACEAE

spp,

Uili][]]~
~.,

Zonele: 5-9

Cele peste 300 de specii din acest gen provin din zonele temperate ale globului. Multe specii se dezvolta bine la scare putemic, dar altele cresc cel mai bine in serniurnbra, Sunt crescute atat pentru foliajul lor decorativ, cat si pentru florile superbe. Culorile florilor includ alb, albastru, roz, purpuriu ~i visiniu, iar plantele au intre 15 si 46 cm inalpme. Exista sute de soiuri. Prinrre preferate se numara G. incanum 'Johnson's blue', G. endressii 'Wargrave pink' ~i G. sanguineum var. striatum.

Divizarea ruferor, Divizati plantele prlrnavara devreme; rnulte au rizomi tubenzati, iar altele au un sistem de radactm fibroase. In ambele cazuri sum usor de divizat. Alte metode: Semjnte. Serninte pemru multe specii ~i soiuri sunt larg disponibile. Puneti tavile cu serninte intr -0 incapere u nde solul i~i va mentine 0 temperatura de IDoC. Buto~i de lemn moore. Faceti butasii primavara si inriidacinap-i intr-un mediu care se dreneaza usor, de preferat 0 camera de inrnultire. Dad nu este posibil, puneti recipientele lor de inriidkinare pe 0 patura indlzita, care va menune mediulla aproximativ 2 I-24°C.

Cel mai simplu:

[]][ffii]~ ~
Zonele: 8-11

Hedem spp,

Probleme

potentiale

Cele 40 de specii din acest gen sunt origin are din Africa de Sud, Madagascar. Asia si lndonezia. Sunt crescute pentru inflorescentele solitare, spectaculoase, in nuante vii de rosu, roz, Violet, portocaliu si galben, ~i pentru frunzele adanc lobate. Unele soiuri sunt extrem de populare, cum sunt seriile Tempo ~i seriile Parade.
METODE DE INMUqlRE

Gladiolus spp,
Gladiola IRIDACEAE

Asigurap-va di plantele divizate au un sistem de radacini adecvat pentru a supravietui pe cont propriu ~i rnentineti 0 umiditate constanta pana devin viguroase. Semintele unora dintre specii germineaza sporadic. Butasii sunt sensibili la boli cauzate de fungi. Folositi doar un mediu de inradacinat proaspat, curat.

[flli]~
Zonele: 8-10

Cel mai simplu: SeminTe. Sernintele sunt larg disponibile. Semanati-Ie primavara devreme, aproximativ cu 8-10 saptamani inainte de incheierea perioadei de inghet. Au nevoie de lumina pentru a germina, dec! este cel mai bine sa Ie puneti cu varful in jos ~i sa lasati un pic din partea mai rotunjita expusa la lumina. Necesita temperaturi de 21-24°C pentru a germina si au nevoie in general de aproximativ 2-3 saptamani. Alte metode: Djvizarea tuferor. Unde climatul este mai aspru, divizati plantele fie primavara devreme, fie toamna. Buto~i bazali. Faceti acesti butasi cand au 10-15 cm lungime ~iinriidacinati-i intr-un mediu proaspat, curat, cu 0 temperatura a solului de 24°C. Dad! nu aveti 0 camera de inmultire, nu uitati sa Ii pulverizati regular apa tn timpul zilei.

Cele 180 de specn din acest gen provin din Africa, zona rnediteraneeana, Peninsula Araba, Madagascar ~i Asia de Vest. Sunt cultivate pentru tulpinile lor inalte cu flori care infrurnuseteaza partile marginale ale gradinllor ~i sunt si flori de taiat excelente. La cele mai multe specii, florile sunt strans grupate pe tutpina, oferind 0 imagine luxurianta. La specii ca G. collinathu5 ~i G. trjstis totusi sum larg spatiate ~i planta se apleaca in urma ofilirii flonlor, Numarul de soiuri disponibile este uimitor ~i se modifid in fiecare an.
METODE DE iNMUL TIRE

Probleme

potentiate

Bulbo-tuberii sum siguri. Daca nu-i plantan intr-un sol excesiv de umed sau inainte de sfa~itul inghetului, n-ar trebui sa aveti probleme. Griidinaritul dezvolts rabdarea; gradinarii trebuie sa astepte ani ~i ani pentru ca unele plante sa devina mature. Lucrul cu gladiolele este un asemenea caz: yeti avea succes doar dad. ari invatat cu adevarat lectia despre riibdare.

Alte metode: Marcotoj oerion, Griidinarii rareori folosesc marcotajul aerian In griidina, dar este 0 metoda excelenta, Facep acest lucru asa cum ati face-o ~i in interior, avand grija sa inra~u ratt bine zona rnarcotara cu folie de aluminiu. Buto~ide lemn moole. Faceti butasii prirnavara taaiu ~iinradacinap-i intr-o camera de Inmulrire. Dad va este imposibil, acopenu ghiveciul cu marcote cu plastic pentru a repne umiditatea. Altoire cu mugure cu scuti?or. Altoiti prirnavara devreme.

Probleme

potentiate

Sernintele sunt un mod sigur de Inrnultfre a gerberei. T otusi, ca toate celelalte serntnte, au nevoie de anumite conditii ambientale. In acest caz, rnentineti solul cat ~i aerul din jurullor calde, In timp ce germineaza. Plantele divizate sunt ~i ele 0 metoda sigura de inmultlre atata tim p cat segmentele de tufa sunt destul de mari pentru a supravietui pana sa devina viguroase. Butasii bazali sunt sensibili la micoze. Cu toate acestea, veti avea succes dad Ii rnentineti intr-un [oc destul de cald cat timp fac riidacini ~i folositi un mediu proaspat ~i eurat.

Geranium spp.

eel mai simplu: Djvizarea tuferor. Bulbo-tuberii se inmultesc in fiecare an. In climatele mai calde, puteti pur ~i simplu sa-i lasap la locul lor si se vor inmulti Tnmod natural. In zonele mai nordice, unde Ii scoateti pentru a-i pastra peste Iarna inauntru, cel mai bine este sa lasati frunzele ~i bulbo-tuberii sa se usuce cornplet inainte sa-l depozitati, Dupa ce s-au uscar, puteti separa vechiul bulbo-tuber de cel nou, pe care doriti sa-l depozitati. Veri mai gasi si niste mici bulbo-tu beri; depozitari-l ~i pe acestia si plantatl-l intr-un razor, afara, cand plantati prima oara gladiole in acel an. Alte metode: Seminre. Daca nu ati dat la 0 parte tulpinile trecute ale florilor, puteti colecta serninte de la florile uscate vara tarziu sau toarnna timpuriu. l.asati-le sa se usuce bine si pastrati-le pan a primavara, Plantati-le intr-un razor, afara sau in tavi, 1nauntru. Menpneri 0 temperatura a solului de 2 I-24°C, dt timp gerrnineaza, Dad locuitl undeva unde nu rezista, scoateti plantele la sfarsitul sezonului ~i depozitati micii bulbo-tuberi care au inceput sa se formeze. Repetati procesul de plantare si scoateti-i anul urmator. Pana in al treilea sau al patrulea an bulbo-tuberii vor fi destul de mari pentru a inflori. Dar nu va a~teptari sa arate ca planta-mama - cu sigurantii se vor fi Tncruci~at cu alte glad iole.

H
Hamamelis
spp, Hamamelis HAMAMELIDACEAE Cele cind specu din acest gen sunt originare din estul Asiei ~i America de Nord. Sunt cultivate pentru florile lor parfumate. care apar la sra~itul iernii sau prirnavara foarte timpuriu, dar ~i pentru valoarea lor ca piesa arhitectonica in gradina ~i pentru foliajul lor tomnatic. Fiorile lor sunt galbene sau portocalii ~i alunga triste~ea iernii ~i vestesc primavara. Parfumul este mai degraba proaspat decae dulce.
METODE DE iNMUL T'RE

Probleme

potentlala

Plamele marcotate sum aproape complet sigure daca Ie lasa~ila locullor suficient timp Cat siHi dezvolte un sistem de radacini bun. Nu va grabi~i sa Ie despartlti de planta-mama. Plantele marcotate aerian sum de asemenea de incredere - doar dad nu se usuca sau supraincalzesc. Verificati materialul din interiorul foliei ~i al plasticului, regulae, pentru a va asigura di este suficient de umed ~i nu se supraincalzeste. Butasf sum sensibili la micoze, dar mediile proaspete ~i curate reduc problemele. Altoirile esueaza pentru eli lem nul se usuca sau straturile de cambiu nu sunt 1'n contact. Asigura~i-va di legatura de altoire este bine fi'icura ~i d straturile de cambiu se ating.

Hedera
ledera ARALIACEAE

spp,

Zonele: 4-9

eel mai simplu: Morcotoj. Marcota~i ramurile la mijlocul primaverii ~i lasa~i-Ie ata~ate de planta pentru intreg sezonul sau mai mult - poate panii anul urmator.

Cele aproximativ 10 specii din acest gen sum originare din regiunile temperate, mai ales Asia, Africa de Nord, Insulele Canare, Insulele Azore, Europa de Vest, ~i Asia. Sunt cultivate

160

INDREPT AR DE PLANTE
carer flori variaza la culoare de la alb la verde, galben, roz ~iviolet; ~i unele numai cu flori verzi, ca H. cyciophyUus ~iH. arguti(olius.
METODE DE iNMUL TIRE

INDREPTAR
sol care nu se dreneaza corespunzator sau sa Ie punep la umbra. Daca mediul este favorabil plantele divizate se vor prinde. Nu va ' asteptati ca plamele creseute din seminte sa semene eu plants-marna. in prirnul hibrizii nu vor f autentici din 5emin~e; in al doilea rand, daca cu ltivati mai mult de un soi sau 0 specie de crin galben, este probabil ca orice serninte ati avea sa fie hibrizi real[zati in gospodarie. Aveti rabdare cu aceste plante; puneti-le intr-un loc protejat din gradina, incat sa poata creste nederanjate timp de 3-4 ani, cat Ie va lua pentru a ajunge la faza de inflorire.

DE PLANTE

161

pentru foliajul ~i portul lor - sum liane d~aratoare ~i taratoare ~i confera frumusete si via!a oriunde cresc. Forma frunzelor este dlfenta, iar foliajul poate fi unicolor sau multicolor. Plantele mature fae fructe toamna. Soiurile favorite sunt: ledera englezeasca H. helix 'Calico' rnulticolora, H. relix 'T elecurl' rnulticolora. ~i soiuri de H. nepalensis 'Suzanne' ~i H. nepa/ensis 'Marbled dragon'.
METODE DE iNMUL TIRE

fhbisCliS

spp,

HibiSCUS, Zamo~i~ MALVACEAE

.1

eel mai simplu: Marcotoj. Plamele tinere In stare de crestere vegetativa activa fae radacini adventive la nivelul tulpinilor. Alte metode: Buta~i semimaturi. Faceti butasi din portiunea nou crescuta vara ~iinradacina~i-i intr-o camera de inrnultire cu sistem de pulverizare sau cel putin cu baza incalzita. Tn functie de regiunea durnneavoastra si sistemul de radacini al noii plante, treceti-Ie peste iama intr-o sera rece sau in casa ~i transplantati-le in gradina in prirnavara, Buta~i de /emn tare. Faceti butasi la inceputul iernii ~i pastrau-i intr-o sera rece in lunile de
lama,

eel mai simplu: Divizareo tufelor. Divizati plantele primavara sau vara devreme, dupa ce au teminat de inflorit. H. (oetidus ~i H. orguti(olius nu se divid; va trebui sa Ie obtineti din serninte, Alte metode: Sermnre. Sernanau sernintele imediat ce sunt mature. Nu va asteptati sa germineze mai devreme de un an; unele serninte necesita 2 ani. Puneti tavile de Insaman~t intr -un loc protejat din grad ina sau Intr-o sera rece.

rami,

Zon~;-;': 6-11

[]~

Probleme

poteneiale

Este important ca semintele sa nu se usuee, de aceea cele mai multe persoane acopera tava cu 0 bucata de stlcla sau folie de piastic rezistenta, T otusi, nu uitati cii solul se poate supraincalzt sub acest invelis, deci ~inefi tava la umbra. Aduceti-va aminte sa verifkatl ~i nivelul de umiditate.

Heuchera

spp. Heuchera SAXIFRAGACEAE

[ffii]QJ
Zonale: 4-B

Cele 200 de specii din acest gen provin din regiuni calde. Sunt cultivate pentru florile mari, (rumoase, pentru foliajul ornamental ~i . mobilitatea lor in grad ina. Culorile florilor indud alb, roz, rosu, galben, violet ~i albastru. Frunzele celor mai multe soiuri sunt verzi, dar cateva, cum ar fi Hibiscus acetosel/o 'Coppertons', au frunze aramii care Ie fac mai valoroase ca specimene de plante. Speciile ~i soiurile (avorite indud H. moscheutos, seriile de soiuri Disco Belle, trandafirul ehinezesc (H. rosasinesis) si zamo~if3de Siria (H. syriocus).
METODE DE INMUL TIRE

radiicini destul de mare ca sa Ie mutati ~i sa Ie plasau intr-o locatie potrivita, Sernintele gerrnineaza repede. Asigurati-va ca Ie scoateti din tavile pentru insaman~re inaime sa se uneasca prin radacini. Daca sum destinate pentru ghivece in IDe de gradina, continuati sa Ie rransplantati in recipiente mai mari inainte ca radacinile lor sa fie fortate sa inconjoare baza ghiveciului. Butasii sum sensibili la micoze, dar acesre plante fae radacini atat de repede atata timp cat mediul este cald - Ineat pureti evita problemele dad Ie ~ine~iintr-un mediu eald, umed in timp ce fac radacini.

METODE DE iNMUL TIRE

eel mai simplu: Divizarea tu(elor. Divizati plantele prirnavara sau vara tarziu, Alte metode: Seminle. Le puteti cumpara sau colecra de la plante dupa ce capsulele se deschid. Sernanati-le imediat ce sunt mature. Asezati-le intr-un strat de vermiculita pus peste un arnestec bazat pe co rnpost/ mran ita, ~j rnentineti mediulla 0 temperatura de 100e. Semintele vor germ ina intr-o luna sau doua, Tnzonele cu dimat rece va trebui sa Ie treceti peste iarna in casa sau intr-o sera, deoarece nu vor fi destul de mari pentru a supravietui. Plantele se divid usor daca asteptau pan a cand sunt destul de mari pentru a f divlzate ~i nu Ie lasa~i sa se usuce in timp ce Ie rnutap la noile lor locuri. Sernintele nu sunt mereu sigure: soar putea sa descoperiti ca rata germinatiel este scazuta sau ca multe cad prada microorganismelor din solul umed. Mentine~i circulatia aerului ridicata in jurul rjisadurilor pemru a evita micozele.

Hosta

Probleme

potentiale

sPP' Hosta, crin de toarnna LlLIACEAE

Probleme

potentiale

H emerocallis
Crin galben LlLIACEAE

spp,

I~
I

ledera are doua etape de crestere distinete: etapa vegetativa ~i etapa rnatura sau de producere a florilor ~i fruetelor. inmul!ifi doar folosind portiunea de crestere vegetativa tanara; cea matu ra este rezistenta la inradacinat. Asteptati-va ca inradaclnarea sa fie lenta, fie ca rnarcotati planta sau Iucrati cu butasl. Protejati plantele lntroducand aer proaspat In camera de inrnuhl re ~i asigurandu-va ca au fost sterilizate recipientele ~i ca med iile de inradacinare sunt proaspete ~i curate.

[Q]]QJ
Zonale: 4-9

Helleborlls
Spfmz RANUNCULACEAE

spp.

[®]QJ
Zonel,,: 4-9

Cele 14-15 specii din acest gen su nt originare din China, Coreea ~iJaponia. Sunt cultivate pentru mobilitatea lor in gradina, dar ~i pentru florile frumoase ~i foliajul atragator. Exista multe mii de soiuri - atata timp cat nu ciiuta~i un crin albastru, putep gasi unul de culoarea ~i forma care sa va satisfaca dorin~a: cu perigon normal, dublu, in forma de stea, rotund sau trlunghiular. Mulfi dintre noii hibrizi sunt tetraploizi - sau plante cu patru In loc de doua seturi de cromozomi.
METODE DE iNMULTIRE

Cele 55 de specii din acest gen sunt originare din America de Nord ~i Mexic. Sunt cultivate atat pentru frunzele lor ornamentale, cat ~i pentru micile lor flori dispuse pe tulpini inalte deasupra rozetei de frunze. Frunzele pot fi verzi, mara cacao sau violet si sunt adesea patate sau dungate cu argintiu ~iviolet. Soiurile preferate indud Heuchera micrantha var. diversifolia'Palace purple', H. micfontho 'Chocolate ruffles' ~i H. micrantha 'Pewter moon'.
METODE DE iNMUL TIRE

eel mal simplu: Morcotaj. Marcota~ plantele pnmavara sau 'lara, lasandu-Ie la locullor destul cit sa-~idezvolte un sistem de radacini bun. Alte metode: Seminre. Semlmele trebuie zganate ~iinmuiate 24 de ore in apa calda. Punep-Ie lntr-o tava cu sistern de incalzire a solului deoarece gerrnmsaza eel mai bine la 0 temperatura a solului de 24-27"C. Bu!O~i de lemn moole. Faceti butasi la sra~itul prirnaverii sau vara devreme, imediat ee sunt gata, ~ilnradacinati-: la 0 temperatura a solu lui de 24°C. Buto~isemimaturi. Realizati butasii vara si inradiicinap-ila 0 temperatura a solului de 24"C.

[jiliJ[] ~

Zonele: 3-8

Cele I5 specH din acest gen provin din Europa ~i Asia de Vest. Sunt cultivate pentru florile lor deosebite, in forma de farfurioara, care se ridica deasupra frunzelor decorative pe tulpini cu aspect suculent, iarna tarziu ~i primavara timpuriu. Speciile difera in preferin~ele lor ambientale, deci este important sa afla!i dad tipul pe care II cumpara~i prefera solurile alcaline sau acide, soarele sau umbra. Soiuli noi aparin fiecare an. Printre speciile ~i soiurile preferate se numara HeUebol1Jsniger 'Christmas rose' cu flori albe eu irizafii roz ~i cu un centru verzui; H. orientalis x hybridus; hibrizi de H. orienta/is ~i alte specii de Helleborus ale

eel mai simplu: Divizareo tu(elar. Clinii galben i sunt cunOSCUlJpentru u~urin~ cu care pot'fi divizap. Putep sa diviza~i cele mai multe specii oricand in timpul sezonului de cre~tere, dar se vor dezvolta mai bine daca divizalJ speciile mereu verzi, primavara, ~i crinii galbeni ierbacei primavara sau toamna, nu vara. Alte metode: Seminfe. Colecta~i semin~ele dind capsulele se deschid. T rebuie sa treaca prin 6 sapramani de racire, deci fie finefi-Ie in fligider peste iarna ~i semana~i-Ie In pri mavara, fie 5emana~i-le imediat intr-o tava de insaman~re pe care 0 ve~i fine intr-o sera rece peste iarna.

eel mai simplu: Divizarea tu(elor. Divizall plantele toamna. Va trebui sa Ie seoatell ~i sa Ie replanta[i la fiecare ca~iva ani, deoarece coletul lor tinde sa iasa din sol, fa.candu-Ie mai sensibile la intemperii. Cind se vede coletul, este un moment bun pentru a Ie diviza. Alte metode: Seminte. Micile semin~e necesitii lumina pentru a germina, deci imp~a1l·le foarrefi n peste un strat de vermiculitii pus peste un amestee pentru ghivece bazat pe compost/mrani~ ~i pulverizap vermiculita. Germineaza eel mai bine la temperaturi de 18-21 "C, deci pune~i-Ie pe patura Indlzita electric daca este necesar. Cele mai multe germineaza in 2 sapramani, dar unele pot avea nevoie de 0 luna sau mai mult.

Probleme poten~iale
Plantele marcotare nu va vor crea probleme daca a~teptap pana dnd au un sistem de

Cele 70 de specii din acest gen provin din China, [aponia, Coreea ~i zone ale Rusiei de Est. Aceste plante sunt cultivate pentru foliajul lor ornamental ~i pentru ca tolereaza conditii de umbra si scurte perioade de seceta. Frunzele variaza In culoare de la nuante de galben-verzui la nuante de verde intens, si in final, nuante de verde-albastrul, ~i su nt adesea multicolore. T ulpinile florale se ridica deasupra foliajului la mijlocul verii. Fiorile au forma campanulata si variaza in culoare de la alb la roz ~i lila, albastru ~i violet. Soiuri ca Hosto opipara 'Patriot' au frunze verzi-albastrui cu marginea alba, In timp ce Hosta decorato 'Emerald Tiara' are frunze de un verde srralucitor.

Hyacin thus
Hyacinthus, zambila LllIACEAE

SPP,

Zonele: 3-8

r~raCil1lhllS

spp.

Cele trei spedi din acest gen provin din Asia. Ele sum cultivate pentru tulpinile lor cu fiori de primavara parfumate. Culorile florilor includ nuanfe de alb, ro~u, roz, galben, purpuriu ~i lila. Frunzele mor la d.teva saptamani dupa ce florile se ofilesc. Aproape mate soiurile vandute astazi sunt hibrizi ai speciei H. orientalis. 50iurile favorite indud H. orientalis 'Delft blue', H. orientalis 'Pink pearl', H. orienta/is 'Osrara', H. orienta/is 'Innocence' ~iH. orientolis 'Jan bas'.
METODE DE iNMUL TIRE

Probleme

poten~iale

Probleme

poten~iale

Singurele 'probleme pe care le-a~i putea avea cu plantele divizate este sa Ie replanta~i intr-un

Heuchera poate fi fragila, deci filJfoarte atenp dind 0 divizati. Poate sa aiba nevoie de mult timp pentru ~ se restabili, deci nu 0 divizap in mai mult de doua bucari. Rasadulile sunt mid. Daea folosi ti un amesrec pe baza de eompost/~rani~ sub vermiculita ~i Ie plantap in strat subpre de la inceput, pot sa ramana pe loc pfma ce devin destul de mari pentru a Ie muta Tara sa Ie ranilJ.

eel mai simplu: Divizareo ture/or. Plantele au bulbi care fae bulbili, care pot fi di... za~i de la i planta-mama in toamna. Planta~i-i intr-un razor, unde pot cre~te timp de 3-4 ani, cat Ie va lua sa ajunga 1\1 di.mensiunea de inflorire. Alte metode:-Seqionare. Pemru a 7nmulfi un numar mare de plante dintr-un bulb, seqiona~i-I (vezi pagina 70).

Probleme

poten~iale

Dad zambilele cresc bine in med iul oferit, ve~i putea sa Ie inmulp~i u~or prin bulbili Daea seqionati un bulb, avelJ grija sa-l protejafi impotriva micozelor. Nu lasalJ mediul sau sa se usuce, dar nid sa fie (oarte umed.

INDREPTAR
de climat. inradacinati-i intr-o camera de inrnultlre cu sistem de pu'lverizare daca este posibil si setati termostatul astfel incat temperatura mediului sa fie mentinuta la 24°C. Daca nu aveti 0 camera de inrnultire, puneti tava de insarnantarc pe 0 patura indlzita. si inca 0 tava eu pietris eu apa langa aceasta si apoi acoperiti atat suprafara tavii insamantate. cat si tava de umidificare pentru a rnentine nivelul de umiditate ridicat.

DE PLANTE

163

METODE DE INMUL TIRE

eel mai simplu: Diyizorea tufe/or. Atar rizomii cat ~i bulbii sunt usor de divizat. in cazul irisilor care cresc din rizorni, scoateu rizomul vara tarziu pan a toamna devreme, dar a~teptap pana toamna pentru cei care cresc din bu lbi. T ratatl radacinile carr-case asa cum rrata~i bulbii. Divizati-le toamna. Alte metode: Seminle. Dad nu raiati florile, acestea vor face semmte. insamantati seminrele imediat ce sunt mature ~i puneti tava intr-o sera rece. Le poate lua mai mult de un an pentru a germina. deci va trebui sa va amintiti sa Ie udati ~i sa Ie impiedicati sa se supraindilzeasd in timpul verii.

de cambiu se ating. Butasii pot face micoze. Folositi un mediu de inradacinare curat si recipiente sterilizate.

Probleme

potentiale

Probleme

potentlale

Marcotajul nu ar trebui sa cauzeze probleme; plantele se inradacineaza usor, Micozele sunt mereu 0 problema la butasi. Nu uitati sa inrroducen aer proaspat In incinta de cateva ori pe zi.

K
Kalanchoe
Kalanchoe CRASSULACEAE spp.

Jasminum. spp.

se svpraincalzeasca vara ~i nu uitati sa Ie udati,

Probleme

potentlale

Ilexspp.
lIice AQUIFOLIACEAE

II~[] ~
Zon ..le:4-9

Marcotajul nu ar trebui sa va ridice probleme deoarece ilicele se inradacineaza de obicei usor de la tulpina. Bu~ii sunt sensibili la micoze. Folositl doar mediu de inradacinare proaspat ~i curat ~i recipiente sterilizate. inmulprea prin serninte este 0 metoda dificila. deci folositi-o daca vreti sa obtineti un hibrid din doua dintre plantele favorite.

protejate, folosiu un ghiveci de 10 em cu peretii netezi pentru ca radiicinile nu suporta bine transplantarea. Alte metode: Buta~i de lemn moale. Facetl-i imediat ce sunt gata ~i inradacinap-i intr -un amestec de soluri Tara pamant tinut la temperaturi de 2 I-24°C.

lrisii barbulati pot fi divizati incepand cu mijlocu'l verii, dupa ce rerrruna de Inflorit. Dar daca 11divizati atat de devrerne, taiari evantaiul de frunze pentru ca planta sa nu piarda prea multa apa prin transpiratie pana se restabilizeaza. Daca nu procedati astfel, planta poate muri. Semintele nu reprezinta 0 metoda pracuca decat dad incercati sa creatl un hibrid anume. in care caz trebuie sa fiti destul de atent pentru a intretine tava de insamantare.

Juniperus
lenupar

spp.

~[]]~

CUPRESSACEAE

Zonef~: I 0-1 I

----,.,--

Zonefe: 3-9

Probleme

potenriale

Cele peste 400 de spedi din acest gen provin din zonele temperate ~i tropicale. Sunt cultivate pentru foliajul deeorativ ~i fruetele de un galben intens sau rosii. Unele soiuri ca lIex aquifolium 'Argentea marginata' si 'Golden milkboy' au frunze multicolore, dar eele mai multe au frunze verzi-fnchis eu sau fara spini ascutiti pe margini. Plantele sunt fie feminine. fie masculine, deci pentru a obtine fruete ~i serninte trebuie sa cultivau ambele plante.
METODE DE iNMUqlRE

Ipomoea

spp. Zorele CONVOLVULACEAE

Aceste plante sunt foarte u~or de inmultlt, Singura problema posibila 0 reprezinta micozele, Men~ne mediul de rasadire la 0 temperatura de 24°C si 0 circulatie accentuata a aeru'lui In jurul butasilor,

J
Jasminum
lasomie OLEACEAE spp.

Cele aproxirnativ 55 de specii din acest gen provin din emisfera nordica. Sunt cultivate penrru comportamentullor. care variaza de la plante culcate pe parnant cum ar fi ienuparul taratar G. horizontalis) ~iJ. procumbens, la ienuperi inalti. de forma pirarnidala, cum ar f J. chinensis si J. communis. Cele mai multe au frunze verzi, desi J. communis subsp. depressa 'Depressa Aurea' are frunze aurii primavara care devin ararnii si apoi verzi in timpul iernii.
METODE DE iNMUL T'RE

Cele 125 de specii ale acestui gen provin din Madagascar, Asia. Australia. Africa si zone tropicale din nordul si sudul Americii. Plantele sunt cultivate pentru ca rezista perioadelor secetoase, dar ~i pentru rile ~i frunzele lor suculente. ornamentale. Formele plantelor variaza de la anuale relativ de mici dimensiuni la tufisuri perene. plante catararoare ~i arbori. K. daigremon!iana este cunoscuta ca 0 planta de interior obisnutra in zonele unde ternperaturile scad sub 10°C iarna. K. blossfeldiana este 0 planta de sera care Infloreste iarna in nuante de alb. galben. roz ~i roze.

no

METODE

DE iNMUL TIRE

[]~

Iris

Zonef,,: 7- J I

spp. Stanjenei IRIDACEAE

~
Zonel.: 11-1
f

Cel mai simplu: Marcotaj. Prirnavara marcotati plantele cand sunt inca destul de tinere incat sa puteti sa indoili 0 rarnura pan a la suprsfata solulu i fara sa. 0 raniti. Alte metode: Bu!a~i de lemn moale. Face!i buta~ii primavara tarziu sau vara devreme, Buta~i semima[uri. Realizap bu~ii de la mijlocul pan a spre sfa~itu I verii. Seminte. Semanari imediat ce semintele sunt mature. Punep divile de insamantare intr-o sera rece. Semintele pot avea nevoie de pana la 2 ani pentru a germina, deci avep grija sa nu

Cele aproximativ 400-500 de specii din acest gen sunt origi nare din regiuni temperate calde, subtropicale si tropicale din America de Nord. Sud ~i Centrala. Sunt cultivate pentru florile lor. care cresc pe tulpini volubile la cele mai multe specii si variaza la culoare de la alb la roz, rosu, galben ~i de la albastru la purpuriu. Zorelele (I. trimlor) ~i I. x mUl!ifida sunt anuale; altele ca I. alba sunt cultivate ca plante anuale in zonele unde nu sunt rezistente.
METODE DE INMUL TIRE

[ffil][] ~
Zonel.:

3-1 0

Cel mai simplu: Seminte. Toate speciile se dezvoltil bine din seminte. dar va trebui sa Ie zgariap ~i apoi sa Ie inmuiati Sore inainte sa Ie insamantati. Dad. Ie semanati devreme in spapi

Cele peste 300 de specii ale acestui gen provin din emisfera nordica, Sum foarte variate. Unele prezi nta rizomi sau bulbi. iar altele au ~i radacini drnoase. Formele florilor sunt ~i mai variate. Astfel se disting stanjeneii barbulari (Iris latifolio. I. Iutescens etc.). stanjeneii nebarbulari (Iris prismotica. I. sibirica etc.), stanjeneii cristati. cu criste (Iris tec!arum. etc.). stanjeneii bulbo~i (I. winogradawii). inmulWea este similara indiferent de tip.

Cele peste 200 de specii din acesr gen provin din Europa, Asia si Africa. Sum crescute in primul rand pentru florile lor albe, albe-roz sau galbene care au un parfum extrern de placut, dar sum apreciate ~i ca liane cataratoare. lasomia de iarna lj. nudiflorum) este rezistenta In zona 6. spre deosebire de alte specii din acest gen. lasomia comuna lj. officinole) este populara prin gradini deoareee face flori extrem de parfumate de vara pana toamna.
METODE DE iNMUL TIRE

Cel mai simplu: Mareotaj. Plantele mereu verzi sunt la fer de user de marcotat ea si cele cu frunze cazatoare. dar trebuie sa Ie dati la 0 parte pe acelea de pe partea de rarnura pe care 0 fixati de sol. Ranip scoarta acolo unde ramura va atinge solul. ca de obicei. Alte metode: Altoire Cli mugure eu seuti~or. Aceasta tehnid este simplu de efectuat si destul de eflcienta la confere, Altoiri prirnavara devreme, imediat ce incepe cresterea viguroasa. Buto~j semimaturi. Faceti butasii de 'Iasra~itul pnrnaverf pana la mijloeul verii, oricand sum maturi ~iinradacinap-i imr-o camera de inrnultire cu srstern de pulverizare ~iincalzire bazala fixata Ia I6-1 soc. Buta~i de (emn tare. Realizati butasi de lemn tare toamna tarziu sau iarna si inradacina~i-i intr-o sera rece umeda.

Probleme

poten~iale

Ce'l mai simplu: Marcotoj. Marcotap plantele [oamna. Vor Ii gata de transplantat toamna. Alte metode: Buta~i semimaturi. Faceti buta~i cand sunt gata - de obicei, primavara devreme, dar acest fapt poate varia In funqie

Nu desparliti 0 planta marcotatil inainte sa aiba un sistem de radacini destul de mare pentru a supravietui singura. De fiecare datil cand altoi~i. infa~urari zona altoita suficient de bine Incal lemnul sa nu se usuce. Aigura~i-va ca strawrile

simplu: Plan!ule. Plante cum ar f daigremontiana fac plantule rnici, cu miei ~i radiici ni firoase pe marginile Puneti gh ivece cu pamanr in jurul plantel-rnarna astfel incat cand plantulele cad (cand vor f destul de mari pentru a se lnradacina) sa puteti sa Ie plantati pe substrat. Alte metode: Diyizarea tufelor. Multe kalanchoe fac drajoni care pot fi divizati de la planra-rnarna dupa ce si-au facut propriul sistem de radacini, Semin!e. Sernintele pentru multe specii si soiuri sunt disponibile de la firmele specializate in seminte. Sernanati-le prirnavara devreme. presarandu-le intr-un strat fin pe vermiculita care acopera uri amestec pentru ghivece care se drene;ti rapid. Pulver-izati semintele; au nevoie de lumina pentru a germina. Tinep suprafata insamanrata la 18-21°C pentru 0 saptamana sau doua cat Ie ia sa germineze. Buta~i de lemn moole. Taia~ buta~i de 10-15 cm lungime de la varf si inradacina!i-i intr-un mediu care se dreneaza rapid. fara pamant. cu drenaj bun. Mentineti mediulla aproximativ 24DC. Cel mai Kolonchoe frunzu lite frunzelor.

r-

164
Probleme

INDREPT AR DE PLANTE
potentiate
usuca in timp ce plantele se prind, cii amestecul de parnant se dreneaza bine ~i ca circulaua aerului este buna pentru a atenua riseul de putrezire ~i de instalare a bolilor eauzate de fungi. Senuntele gerrnmeaza liber, dar plantulele mor usor din cauza micozelor. Evita~ astfel de probleme rnentinand circulatia aerului ridicata acolo unde cresc du pa ce au germinat si folosind un amestec de soluri care se dreneaza rapid, Buta~ii fac usor radacini. Intr-un mediu umed si cald nu vep avea probleme.

INDREPTAR DE PLANTE

165

Numarul total de plantule pe care 0 planta if produce este urias fafii de cate nu supravieruiesc. Astfel, daca afi planta toate plantulele, pe masura ce cad, pe un mediu care se dreneaza rapid, putetl sa obtineti mii de plante in plus fafa de cate puteu folosi. Este nevoie sa va asigurati doar ca ghivecele nu se

L
Iaburnurn
Salcarn galben FABACEAE Zonele: 5-8
Cele doua specii din acest gen provin din Europa

Latll;)'TllS spp.
Sangele voinicului FABACEAE

Lavanduia
Levan~ica LAMIACEAE

spp.

Leccisia

spp, PORTULACACEAE

Zonele: 5-9

[]~ ~

gJ~
Zonele: ]-9 Zonele: 4-8

Kniphofia

spp. Kniphofia, crin faclie LlLIACEAE

Zonele:

5-9

Cele 68 de specii din acest gen provin din Africa, Sum cultivate pentru racemele spiciforme, care se ridica deasupra foliajului. Fiorile sunt verzui, galbene pal, galbene putemic, portocalii ~i rosii, Unele specii, cum ar fi K caufescens ~i K rooperi 'Royal standard' par a fi bicolore deoarece florile sunt portocalii ~i rosii cand sunt tinere, dar se mgalbenesc pe masura ce imbarranesc, avand aspeetul unei inllorescente cu flori portocalii sau rosii la varf ~iflori galbene la baza. Sum sute de soiuri, care pot f utilizate intr-o sera sau 0 gradina de 'lara,
METODE DE iNMUL TIRE

Central a ~i Asia. Sunt cultivate pentru irflorescentele lor racemoase lungi, care infloresc de prirnavara tarziu pana la inceputul verii. FIOrilesum galbene ~i arata precum cele de sangele voinicului. Frunzele delicate sunt ele insele decorative. Soiul L. olpinum 'Pendulum' are ramuri pendule, pletoase, care accentueaza aspectul de pendul al inllorescentelor racemoase, in limp ce ramurile soiului L olpinum 'Pyramidale' sunt drepte, erecte.
METODE DE iNMUL TIRE

Cele 150 de specii din acest gen sunt originare din regiuni temperate din Europa, Asia, America de Sud si de Nord ~i eele montane din Africa de Est. Sunt cultivate pentru florile colorate, de obicei parfurnate, frunzele atragatoare si caracteristicile tulpinii aga~toare. Soiurile mai noi sum adesea Tara parfum - dad doriri parfumul lor minunat, dti~ descrierea din catalog cu atentie pentru a fi siguri ca veti cum para un tip parfumat. Soiurile cu flori parfumate ale plantei anuale L odorows includ: L. a. 'Old spice', L. o. 'Royal mixed' si L a. 'Cuthbertson'. Speciile perene nu sunt nici ele mereu parfumate, dar sunt omamente excelente pentru spalierele ~i panourile care acopera 0 parte neatragatoare a gradinii. L vemus are flori purpurii-albastre, iar L. sylvestris are flori roz.
METODE DE INMUqlRE

Cele 25 de sperii ale acestui gen su nt originare din zona mediteraneeana, Africa de Nord, Asia ~i India. Sum cultivate pemru parfumullor deosebit, proaspat, tulpinile florifere inalte si frunzele omamentale. Fiorile variaza la culoare de la roz la violet. Cele mai multe specii sunt rezistente la frig; unele, ca levantica franruzeasca (L. scoechos), sunt crescute ca specii anuale in regiunile mai reci. Aceasta va inflori inainte de lnghet dad 0 insaman~a~i cu 6-8 saptamani inainte de ultimul inghe]. Rezisrenta este uneori 0 problema in zona 5; daca aveti probleme cu rnentinerea in viafa a levanpcii peste lunile de iarna, cultivati L ongusti(olia 'Hidcote' pentru di este in mod special rezistenta.
METODE DE iNMULTIRE

Cele 20 de specii ale acestui gen provin din vestul Americii de Nord. Sum cultivate pentru aspectul placut si toleranta fa~ de solurile stancoase, Speciile mereu verzi, ca L. cotyledon, se dezvolta bine In serniurnbra sau lumina solara difuza, in timp ce speciile cu frunze cazaroare (L redivivo) se dezvolta in piin soare. Fiorile variaza de la buchetele in forma de cupa cui barite intre frunze (L brochycolyx), pana la fiori dispuse in panicule, lung pedunculate, mult deasupra follajulul (L. cotUedan 'George Henley').
METODE DE iNMUL TIRE

eel

mai sirnplu:

Seminte. Toamna

sernanati

serninte de la aceste specii, mereu verzi sau

Cel mai

simplu:

Seminte.

larovizati

sernintele

eel rnai simplu: Seminte, Semmte pentru multe spedi ~i soiuri sum usor de procurat, Semanati sernintele in interior, primavara devreme. Puneti tava insaman~tii pe 0 patura electrica ce rnentine 0 temperatura de 24°C, dar dati-o la 0 parte noaptea ~i puneti-o intr-un loc unde temperaturile 'lor varia imre 13-16°C. Alte metode: Divizareo tufelor. Divizati plantele primavara devreme, inainte sa inceapa cre~te rea viguroasa. Replanta~i-Ie intr-un sol umed, oarecum nisipos, ~i mulcifi-Ie peste iama.

eel rnai simplu: Seminre. Seminte pentru speciile, dar nu ~i pentru soiurile, de salcarn galben se gasesc la firmele specializate in serninte. Insaman~ti-Ie toamna ~i puneti tavile intr-o sera rece pentru a Ie trece peste iarna, afara. Sernintele 'lor germina primavara tarziu pana 'lara devreme. Alte metode: Aftaire In despicr'iwrd. Altoltl iama tarziu sau 'lara foarte devreme, imediat inainte ca seva sa inceapa sa curgii ~i prindsti bine legatura cu banda adeziva, Buta~i de femn tore. Facetl butasii toamna tiirziu sau lama devreme ~i lasati-i sa treaca peste iarna Intr-o sera rece.

Probleme

poteritiale

Probleme

poten~iale

Seminfele pot Ii infectate cu fungi, dar e pufin probabil sa ajunga astfel dad mediul in care sum plantate se dreneaza bine ~i temperaturile sunt potrivite. Plantele divizate pot muri daca sum puse intr-un sol mocirlos/foarte ud mult timp dupa ploaie sau iriga~ii;aeeastii planta are nevoie de un drenaj bun. Mai are nevoie de asemenea de 0 nutritie buna ~j de un sol fertil, a~a di impra~tia~i eompost/mrani~ in jurul plantei in fiecare an.

Semintele lasate peste iarna lntr-o sera rece sunt mereu in pericol de a fi u itate ~i astfel pot sa se usuce sau sa se supraindilzeasdi intr·o sera rece inchisa. Daca avefi grijii de tava insaman~ta, nu ar trebui sa ave~ probleme cu germinarea aeestor seminfe. Buta~ii sunt mereu predispu~i la micoze. Examina~i-i atent cand Ii scoateti din sera rece, primavara, ~i arunea~-i pe cei care par doar pu~n bolnavi. Altoirile e~ueaza deoarece straturile de cambiu nu sunt in contacr unul cu celalalt, zona altoitii nu e bine izolata ~i se usuca sau este atacata de 0 ciuperca patogena. Pozi~iona~i portaltoiul ~i altoiul bine ~i legati bine zona altoitii, Banda de lega-tura previne expunerea lemnului la fungi patogeni, ~i totodatii impiedidi evaporarea,

Cel rnai slmplu: Seminte. Aceste seminte trebuie zgariate. Folosiri srnirghel fin pentru a zgaria usor tegumentul semintei, apoi lnmutati-le in apa calduta pentru aproximativ 8 ore. Semanati-le sub nivelul suprafetei solului in ghiveee cu turba si parnant - nu Ie place sa Ie fie deranjate radacinile in timpul transplantarn. Tineri-le la 13-16°C cand germineaza. Gerrnineaza cel mai bine la intuneric, deci puteti sa Ie puneti intr -0 debara sau pivnipl, daca temperaturile de acolo sunt potrivite. Vor germina in 3 saptarnani pana la I luna. Alte metode: Divizoreo w(elor. Divizati speciile perene de sangele voinicului prirnavara devreme, inamte sa fi inceput sa creasca viguros.

2 luni ~i apoi insaman~ti-Ie in interior, cu 6-8 saptarnam inainte de sfar~itul inghetului, Mentinep tavile de insarnantare la I 3 -I SoC Vor germina in aproximativ 2 saptamani pana la 0 luna, in funcue de specie. Alte metode: MQ(cotoj. Multe specii perene ~i soiuri nu-~i pastreaza trasatulile, daca Ie inrnultiti prin sermnte, deci va trebui sa Ie marcotati, daca doriti acelasi tip de plante de levantidi. Marcota~ la mijlocul prirnaverii: noile plante 'lor fi gata de transplantat in toamna sau in prirnavara
urmatoare.

cu frunze cazatoare, dupa ce au ajuns la maturitate. Punetl tava intI' -0 sera rece peste iarna. Aceste serninte au nevoie de lumina pentru a germina; imprasriari-le in strat subure pe suprafata mediului ~i pulverizati-le in nise. Alrernauv, tineti la frigider sernintele mature pana cand Ie veti sernana in prtrnavara. Sernintele pot avea nevoie de pana la un an pentru a germina ~i nu Ie e bine dad temperatura mediului se ridica peste 16°C. Alte metode: D(ojoni, Speciile mereu verzi fac drajoni care pot fi scosi si replantau la mijlocul verii.

Probleme

potentiale

Probleme

poten~iale

Buto~i semimoturi. Taia~ butasii spre sfar~itul verii sau toamna devreme ~iInradacinati-i intr-o camera de inrnultire. Va trebui sa tinep plantele inradacinate in interior peste iarna, deoarece sunt prea sensibile pentru a rezista vremii de afara,

Nu uitati sernintele cat germineaza ~i protejati-le Impotriva supralncalzirii, Drajonii trebuie sa aiba radkini; divizati-i de planta-rnama cu radacmi ~i tulpini in crestere,

Aceste plante sunt extrem de u~or de cui tivat. Daca tratap semintele a~a cum v-a fost sugerat ~i ele nu germineaza, gandi~i·va ca poate a~i deteriorat prea mult tegumentul semin~elor rrebuie doar sa daTi la 0 parte un pic din partea extema a tegumentului pentru ca ele sa poata absorbi umezeala. Aceste plante sunt rezistente, deci nu ar trebui sa ave~i prea multe probleme in ceea ce prive~te divizarea atata timp cat Ie replan(a~i Inrr·o zona cu sol fertil, care se dreneaza rapid, ~i Ie mentineti destul de umede in rimp ce devin viguroase.

Probleme

potentiale

Ligularia

Ladzyl'l/S Spp,

Rasadurile sunt predispuse la boli. Ajutati-Ie sa crease a dit mai repede posibil odata ce au germinat, punandu-Ie la lumina puternidi, indirectii ~i mentinand solul umed, dar nu suprasaturat. Marcotajul este 0 metoda destul de sigura pentru a inmulp 0 serie de plante, inclusiv levantica. Singura problema pe care soar putea sa 0 intalni~i este gasirea unoI' tulpini care sa se indoaie u~or spre suprafa~a solului. Daca aceasta e situa!ia, puneti ghivece grele pline cu pamant In jurul plantei ~i marcotati in acestea. Butasi; sunt mereu sensibili 13 probleme cauzate de fungi, dar Ie putep atenua oferindu-Ie recipiente sterilizate ~i amestecuri de soluri curate, proaspete.

spp. Galbinele, curechi de mume, varza iepurelui ASTERACEAE

Zonele:4-8

[][@]~
"

Cele rnai multe dinrre cele I50 de specii ale acestui geo.pro~in din Asia, dar cateva sunt originare din Europa. Plantele sum cultivate pentru tulpinile cu inflorescen~e flnute muir deasupra foliajului mare, ornamental. Fiorile sunt galbene sau galbene-portocalii. Frunzele sunt mari, neuniforme sau palmat-incizate ~i adesea lucioase. Soiurile de galbine!e (L dentoto), ca L. d. 'Desdemona' ~i L d. 'Othello', sunt printre cele mai populare ale acestei plante.


166 INDREPTAR DE PLANTE
tulpi naflorilera sau 0 fata de perna veche, dind tepalele florii au dizut, prinzand-o bine la baza, Bulbilii vor cadea In materialul care acopera dind sunt maturi. Plantari-i intr-o tava ~i puneti-o intr-o sera rece peste iarna. Bulbilii vor incolti In prirnavara. Seminre. Pastra~ serninte de la speciile preferate ~i chiar de la soiuri, daca nu va deranjeazii sa riscati In ceea ce pnveste rezuh:atul obtinut de la seminte. Sernanatt-le imediat ce sunr mature ~i puneti tavi Ie in sera rece peste iarna. Altemativ, puteti sa Ie ~ine~ila frigider peste lunile de iama ~i apoi sa Ie plantati mai devreme in interior. Sernintele necesita lumina ~i temperaturi de 16·24°C, deci soar putea sa aveti nevoie sa puneti tava pe 0 patura Incalzitii electric. le-ati Insaman~t, acoperid redpientul cu plastic ~i apoi cu straturi de carton sau ziar pentru a exclude lumina. Menpne~i temperatura solului la IB-2 I°C Sernintele vor germina In putin peste 0 saptamana pima la 3 saptarnanl, In functie de specie. Alte metode: Divizarea tu(elor. Formele perene pot f divizate primavara ti mpuriu. Replantati irnediat.

INDREPTAR DE PLANTE

167

METODE DE INMuqlRE

Lupinus
Lupin FABACEAE

spp.

dificili. Sunt foarte sensibili la infectii cauzate de

eel mai simplu: Seminre. insaman~~i devrerne, Inauntru, cu aproximativ B saptarnani Inainte de sfarsitul lnghetului. Plasati civi~ele acolo unde se vor rnentine temperatu rile de 13-16°C Aceste serninte vor germina In 2-6 saptarnani. Alte metode: Divizarea tu(eJor. Divizati plantele la inceputu I prirnaverii, chiar inainte sa Inceapa sa creased viguros in acel sezon, Buta~i bazoli: Ta.iati butasii la inceputul verii, cat tulpina mai este in etapa de crestere actlva, dar dupa ce a atins aproximativ 13 em lungime. inradadnati-i intr-o camera de lnrnultlre rnentinutii la aproxirnativ 24°C

fungi, deci sa rnentineti 0 curatenie stricta In zona unde sunt pusi la inradactnat: rnentineu circulatia aeruluiridlcata: folositi doar medii proaspere, curate ~i vase sterillzate.
Zonel e : 4-8

autosterile, deci veti avea nevoie de un polenizator compatibil, dad doriti fructe. Din nou, verificati la furnizorii locali,
METODE. DE iNMU.L TIRE

Probleme

potentlale

Rareori se ivesc probleme cu Umonium. Plant~ sunt su rprinzator de rezistente la boli, deci asteptatl-va sa. obtmeti rezultate bu ne daca rnentm eti un mediu potrivit pentru ele.

Probleme potentiele
Semintele trebuie sa ramana umede, dar nu excesiv de umede, In timp ce germineaza, deci asigura~·va ca folosiri un mediu care se dreneaza rapid. Plantele se pot diviza usor, Replantati-le intr-un rnediu care este corespunzator ~i nu ve~ avea probleme. Bu~ii sunt sensibili la micoze, dar puteti evita problemele CU 0 igiena buna ~i un mediu corespu nzator,

Probleme

potentiale

Lorucera

Lilium
Crini UUACEAE

spp.

UIDJlil ~
Zonele:

Crinii sunt unele dintre cere mai simplu de cultivat plante de gradina. Pot suferi din cauza infeqiilor produse de fungi intr-un sol slab drenat, dar acest lucru nu se Intampla daca mediul este corespunzator. Nu yeti avea probleme cu bulbii sau bulbilii, decat dad Ii plantati prea adanc - nu uitati dl acestla sunt pui, asa di plamau-i doar la aproxirnatlv 3 em sub suprafata solului, Mentine~i-j rnusurolti peste iarna, Sernintele germineaza usor. Tot ce va trebuie este rabdarea sa aveti grija de aceste plante pe parcu rsul celor 3-4 ani, cat vor avea nevoie p entru a atinge dimensiu nea de inflorire.

spp. Caprifoi CAPRIFO LlACEAE

Cele 200 de specii ale acestui gen provin din zona rnediteraneeana; Africa de Nord ~i America de Nord, Centrala si de Sud. 5unt cultivate pentru inflorescentele spectaculoase 5i frunzele rnari catifelate. Deoarece sunt leguminoase, sunt si un ameliorator excelent al solului, adaugand azot pe langa 0 cantitate mare de biornasa, Fiorile sum adesea bieolore, In nuante de albastru, alb, rosu, galben, roz si purpuriu. Pentru specii decorative, lnccrcati sa cultivati unul dintre hibrizii Russell; sunt de toate culorile si au 0 forma architectural a
frurnoasa. METODE .DE iNMULTIRE

M
Malus
spp. Mar ROSACEAE
Zonele: 3-9

eel mai simplu: Altaire. Altoirea In copulatie dubla, perfectionata ~i altoirea in ochi sunt cele mai frecvent folosite pentru me ri ~i meri i padureti, Alcoiti iama tarziu sau primavara timpu riu - Inai nte sa inceapa sa cu rga seva. l-olositl altoirea In ochi vara urziu. Alte metode: Seminte. Speciile pot f Inrnulrite prin serninte, Puneu toamna sernintele mature lntr-un recipient ~i asezarl-l intr-o sera rece pe timp de iarna, Vor germina sporadic In timpul luni!or de prirnavara ~i vara timpurie.

Probleme

potentlale

Zonele:

3-9

3-1 0

Limonillln

Cele 100 de spedi din acest gen provin din Europa, Asia ~i America de Nord. Sunt cultivate pentru floriIe deosebite, uneori parfumate. Fiorile sunt albe, galbene, portocalii, roz, ro~ii ~i purpurii ~i variaza enorm, de la forma de trompetii la forma de cu pa, cu tepale recurbate ~i,in final, la forma de palnie. Speciile de grad ina populare includ hibrizi orientali parfumap, hibrizi asiatic] Tara parfum. dar splendizi, ~i hibrizi cu flori parfumate, de forma trompetei. Oricare ar Ii gusturile ~i nevoile dumneavoastra In materie de gradinarit, yep putea gasi un crin care sa Ie satisfaca.
METODE DE INMUL TIRE

spp. Statice, limba pe~telui PLUMBAGINACEAE

[][ffii]
Zonele: 3-9

eel mai simplu: Divizarea tu(eJo(. Crinii cresc din bul bi care produc tulpini aeriene sau bulbili care pot fi divizati cand tulpina se usud. Dad sunt foarte mici, mutali-i Imr-un razor pentru protec~e; In acest timp ei cresc pana la dimensiunea normallL Alte metode: Divizare. Pe langa bulbili ~i tulpini aeriene, pureti diviza solzi de la bulbi ~i sa inmul~iti astfel plantele de crin (vezi pagina 72). Unele spedi, cum ar Ii L JancifoJium, fac bulbili la axila frunzei. Colecta~i-i cand sunt maturi punand 0 punga cu vaci peste toaci

Cele I SO de specii ale acestui gen provi n din regiuni de coasci, mla~tini saraturate ~i de~erturi de pe Intreg globuL Sum cu ltivate pentru florile frumoase, dintre care multe sunt utilizate ca imortele. Spedile variaza de la anuale ~i bienale la perene. Culorile florilor includ nuante de alb, galben, portocaliu, crem, roz, purpuriu ~i albastru. Noi soiuri sunt obti nute 111 fiecare an deoarece aeeasta planta devine din ce In ce mai popu lara. Cauta~i L Jati(olium, 0 planci perena cu ramu ri Intlnse, acoperire cu mid flori albastre; L tetmgonum, o specie bienala cu flori, ce au caliciul alb; ~i soiuri de. L sinuatum. 0 specie anuala in cultura, cu flori in toate nuantele,. dintre care multe sunt bico!ore.
METOD.E DE iNMULTIRE

Cele 180 de specii din acest gen I~i au originea 111 diverse zone ale emisferei nordice. Sunt cultivate pentru florile cu parfum dulceag, care irnbraca rarnurile primavara ~i vara, Unele sum ciiliiratoare, iar altele sunt arbusti ereqi; unele sum mereu verzi. iar altele au frunze cazatoare. Floril e pot Ii bico lore sau su nt albe, roz, galbene, portocaliu-deschis. Dadl doriti 0 planta dtaratoare Iemnoasa, lua~i in cons ideratie cultivarea unei L x americana cu florile ei galbene ~i ro~iatice, parfumate, sau L x brownii cu flori Ie sale ro~ii cu centru I gal ben. Dimre arbu~tii cu frunze ciizatoare, L x purpusii 'Winter beauty' ~i L xylosteum 'Emerald mound' sunt alegeri bune. Ambele au flori atragatoare, iar L x purpusii m iroase placut iama tarziu ~i primavara timpuriu.
METODE DE iNMUL T'RE

eel mai simplu: Seminre. Va trebui sa zgaria~i, ori sa inrnuiati sernintele - nu mai mult decat au nevoie pentru a se umfla; nezgariare, inrnuiati-le pentru 24 de are. Semintele necesita intuneric pentru a germina, deci acoperiu-le cu un srrat gros de ziar. Men~ineti temperatura solului la 13·16°C Sernintele vor gerrmna sporadic in urmatoarele 2 saptarnani pana la 2 luni. Alte metode: Buta~i bazali. Taiati bu~ii din porpunea nou crescutii, care iese din colet, cand are aproximativ IS cm lungime. Bura~iivor pierde prea mulci apa prin transpiratie dad! TI lasap in stare intacci. Rupe~ eel, putin jumatate din frunza Inainte sa puneti buta~ulin mediul de Inradacinare. Mentineti butasii de radkina la 0 temperatura de I6·1 BOC

Urma~i instructiunile de altai re atent pentru a impiedlca lemnul sa fie expus la micoze sau sa se usuce inainte sa se realizeze sudarea, Serntnteie sunt de incredere. Daca doriti sa cultivati un anumir portaltoi, verificati la firmele de sperialitate pentru a afla dad au sernintele pe care Ie doriti,

Cele 35 de specii ale acestui gen provin din Europa, Asia ~i America de Nord. Aceste plante sunt cultivate mai ales pentru fructele lor, sau in cazurile cand frucrul nu este comestibil, pentru inflorescentele cu flori parfurnate, formate primavara. Fiorile sunt in nuante de alb si roz, iar staminele proeminente sunt galbene intens. Unele specii ~i soiuri sunt

Jl![ 0 narda
Monarda LAMIACEAE

spp,

Zonele:3-9

Cele 15 specii ale acestui gen sunt originare din America de Nord. Monarda este cultivaci pentru florile care dureaza muir, , ~i pot Ii rOsii, roz si purpurii-deschis. Nativii americani 0 foloseau d rept ceai. Este mult vizitata de albine, asa Incat

Probleme

poten~iale

Semintele nu ar trebui sa cauzeze probleme. Lupinul germineaza aut de usor, Incar in condi~ii bune se autoinsaman~eaza. Buta~ii pot fi

eel mai simplu: Marcotaj. Spedile caliiratoare su nt u~or de marco tat. Pune~i ramurile la marcotat primavara timpuriu. Vor fi gata de transplantat pan a In toamna sau primavara. urmatoare. Alte metode: Buta~i de Jemn moaJe. Taia~i buta~ii primavara. cand au 10-15 cm lungime ~i Inradacina~i-i intr-un substrat Tara pamant. Buta~i semimaturi. Tai ati buta~ii de la mijlocul pana la sfaqitul verii ~i Inradacinati-i intr-o camera de inmultire cu sistem de pulverizare.

Probleme

poten~iale

eel mai' simplu: Seminle. Aceste semin~e necesita Intuneric pentru a germina; dupa ce

Caprifoiul este u~or de inmulpt. Buta~ii de lemn moale fae radacini atat de u~or incat TI puteti inradacina ~iIn apa, auta timp cat 0 s~himba~i zilnic pentrua preveni micozele.

'+

168

lNDREPTAR

DE PLANTE
METODE DE iNMULTIRE

INDREPT AR DE PLANTE
Probleme potentiale

169

fermierii 0 cultiva adesea In apropierea stupilor ~i plantelor care au nevoie sa fie polenizate de insecte. Preferatele clasice indud Monordo didymo 'Cambridge scarlet', M. d. 'Blue stocking' ~i M. d. 'Croftway pink'.
METODE DE iNMUL T'RE

eel mai simplu: Seminte. insaman~a~i In sera rece cu B saptarnani inaime de sfarsitul lnghetului di n prirnavara, Men~ineti mediul la aproximativ 16-21 °C in timpul zilei, dar mutati patura electrica noaptea astfel incat temperatura sa coboare la I0-1 3°C. Sernintele vor germina cam in 2 sapramani. Alte metode: Divizoreo lufelor. Divizati plantele prirnavara, Inaime sa inceapa cresterea lor viguroasa. Plantele se usuca in centrul tufei dupa aproxi mariv 3 ani, deci divizati ~i indepartati sectiunea rnoarta la ca~va ani. Buta~i de lemn moo Ie. Taiati butasli prirnavara tirnpuriu ~iinradacinati-i la 0 temperatura de aproximariv 24°C.

eel mai simplu: Buta~i semimaWri. Taiati butasii cand au inceput sa se Inrareasea la baza ~ilnradacinati-i intr-o camera de inrnultire cu sistem de pulverizare sau pe 0 patu ra incalzila electric mentinuta la 24°C. Puneti 0 tava cu pietris langa reopientul de fnradacinat ~i apoi acoperitl ambele vase cu folie de plastic. Alte metode: Semin(e. Plantati-Ie toamna imediat ce sum mature ~i puneti containerele de insaman~are intr-o sera rece peste iarna. Vor germina in prirnavara.

Semmtele germineaza natural ~i nu sufera din cauza bolilor in conditiile de sol umed. Dad puteti sa rnentmeti temperaturile suficient de ridicate, dar nu prea ridicate, nu ven avea probleme. Divizarea poate fi dificila. Plantele nu agreeaza deranju I. Puneti noile ghivece urnpluts langa locul unde a crescut planta; faceti 0 raietura rapida ~i sigura. Replantati plantele divizate irnediat, mentinandu-le mereu ude. Repozirionati-le la adancimea corecta in apa,

o
Onoclea sensibilis
DRYOPTERIDACEAE
Zonele: 4-9

Origanum
Oregano LAMIACEAE

spp,

Zonele: 4-9

f[]~ ~

Probleme

potentiale

Probleme

poterrtiale

Este putin probabil sa aveti probleme la cultivarea din serninte. La fel, divizarea este sigura, dad aveti purina grija. Butasii sunt sensibili la micoze, dar aceste plante se inradkineaza destul de usor, astfel incat este putin probabil sa aveti probleme atata limp cat Ii Inradkinati intr-un mediu proaspat, curat ~i foloslti un vas de sterihzat.

Butasii fae radacini usor daca mediul este corect. Nu-i lasati sa se raceasca ~i arnintiti-va sa introduceti aer proaspat in incinta lor de cateva ori pe zi. Semintele vanaza, dar daca folosltl plicul intreg, yeti obtine destule plante pentru 0 midi padurice. Spre deosebi re de bambus, tizul sau, Nandi na nu face drajoni ~i va trebui sa plantati un nurnar suficient de plante pentru a crea un mic grup sau un paravan.

1 'ymphaea
NUTar . NYMPHAEACEAE

spp.

Aceasra planra este originara din Asia de Est si
esrul Americii de Nord. Creste salbaric in locuri umede, ferite, cu umbra selectiva ~i soluri fertile, bogare in humus, acide. in gradini este folosuii pentru valoarea sa ornarnentala in zonele umede, oarecum umbrite, unde aile piante ar avea probleme sa creases. Frunzele acestei plante mor la primul inghe~, lasand rama~itele uscare ale acestora, frunzele care sustin sporii stand tepene pana ce ninsorile fie Ie ingroapa. fie Ie culca la pamant.
METODE DE iNMUL T'RE

GIDJgJ
Zon ele: 4-1 1

Nelumbo

spp.

Lotus NELUMBONACEAE

Cele 50 de specii ale acestui gen se intalnesc in toata lumea. Sunt cultivate pentru florile spectaculoase si frunzele decorative, mari, care plutesc pe apa, Fiorile sunt albe, galbene, roz ~i albastre. Multe specii ~i soiuri sunt parfumate, dar unele nu au parfum. Cand cumparati un nufar (nord-american), veriflcati dad este rezistent in zona durnneavoastra: unii sum sensibili la inghe]:, in timp ee alrii su pravietuiesc sub gheata din iazllac.
METODE DE fNMULTIRE

Cele 20 de specii ale acestui gen provin din zona Marii Mediterane si sud-vestul Asiei. Multe specii, cum ar f oregano (0. vulgare) si maghiranul (0. majorana), sunt cultivate pentru a fi folosite in arta culinara sau in aranjamente din plante parfumate uscate ~i 1I0ri proaspete ~i ierbu ri. Plantele mai mici sunt in mod frecvent cultivate in gradinile cu standrii sau intre pietrele unei alei deoarece sunt dure si elastice. Daca cultivati oregano in scopuri culinare, alegeti doar formele cu flori albe. Fiorile superbe roz ies in evidenta in gradinile varatice spre sfarsttul sezonului.
METODE DE iNMULTIRE

N
Iandina domestica
Nandina BERBERIDACEAE

Zonele: 4-1 1

Cele doua specii ale acesrui gen se Intalnesc in Asia, Australia ~iAmerica de Nord. Sunt cultivate pentru frunzele mari, circulare, care se ridiea la suprafata ape lor putin adanci ~i pentru florile lor spectaculoase, parfumate, cu receptaeulul proeminent. Fiorile lotusului american (N. (utea) sunt de un galben pal, in timp ce soiurile de lotus indian (N. nuci(era) sunt albe, roz, mov, rosii ~i bicolore.
METODE DE fNMUL T'RE

D~

"Zonele: 6-9

Aceasta specie din India, China ~i japonia este cultivara penlru aspectul plkut al plantei, foliajul frumos, flori ~i frucle. Fiorile dispuse in panicule de 36-40 cm lungime apar la mijlocul verii ~i sunt mici, albe, in forma de Slea, cu antere proeminente, galbene. Fructul este ro~u aprins. Soiurile au fost seleqionate pentru a fi plante mici: Nandina domestica 'Wood's Dwarf are doar 46 cm inal~ime, in comparatie cu specia (de origine) care are 1,8 m inal~ime ~i N. d. 'Nana' care se poate Inal~ pana la 1,2 m.

eel mal simplu: Sermnte. Zgariati semintele inainte sa Ie plantati in primavara, ~i apoi inrnuiatl-le in apii la 38°C pana se umfla. Plantati-le lntr-un lut bogat In humus, In ghiveee mid, separate, ~i aeoperi~i IUlUIcu apa pana la aproximativ 5 cm inaltime. Men]:ine]:i recipientele la 0 temperatura de aproximativ 2S-2rc pana ce semintele germineaza. Transplanta]:i progresiv lorusul in vase mai mari, crescand ~i adimcimea apei care acopera radkinile pana ee sunt destul de mar, pentru transplantare pe marginea lacului/iazului. Alte metode: Divizarea tu(elor. Pe masura ce lorusul cre~te, se vor forma rizomi subterani. Divizati-i in primavara ~i replama]:i-i imediar.

eel mai simplu: Divizarea tu(eror. Divizati rizomii sau separati tulpinile plantelor prirnavara, Unele specii fae plamule. Puneti-le in ghivece individuale, si, asa cum faceti ~i cu tulpinile aparute de pe rizomi, puneti ghivecele in apii putin adanca. Alte metode: Semin!e. Daca strangep singuri seminte, Inchideti in vata fruetul cu serninte la scurt [imp dupa ce petalele cad. Fructul se va scufunda sub nivelul apei ~i va elibera semintele mature. Plantati-le intr-un sol mocirlos, bogat in humus. Puneti ghivecele aeolo unde vor fi acoperite cu apa aproximativ 2 cm adanci me. Menti neti temperaturi de aproxi mativ I0-1 3"C pentru speciile care sunt rezistente iarna ~i de 21-27"C pentru speciile tropicale.

eel mai simplu: Divizarea lU(e/or. Aceste plante cresc din rizomi care se lungesc cu varsta, l.asat in pace, un mic petic cu feriga se va mari lneet acoperind In eele din urma intreaga zona, unde conditiile sunt favorabile pentl"U cresterea sa. Puteri sa scoateti rizomii ~i sa-i divizati prirnavara timpuriu. Replantan-i imediat. Alte metode: Spon. inmult:irea cu ajutorul sporilor necesita In general controlul strict al mediului, dar puteti sa aveti succes rara ajutorul unui echipamenr specializat sau 0 lngrijire deosebita dad pur si simplu presarati sporii pe un sol gol, bogat In humus, acid, intr-o tava, cand acestia sum maturi. Nu acoperiti sporii cu sol. Puneti tava acolo unde temperatura va ramane la aproximativ 16°C, lumina este difuza si umiditatea este foarte ridicata, Sporii necesita de la mai multe saptamani pana la mai multe runi pentru a germina.

eel mai simplu: Semmte. Semanan sernintele prirnavara devreme, cu aproape 8 sapramani inainte de incheierea perioadei de inghet. Presarati serninte pe suprafata solului din tava si pulverizati-Ie deoarece germineaza mai bine la lumina. Mentineti temperatura solului la 13-16°C. Gerrrunatla dureaza 0 saptamana; doua eel mult. Alte metode: Divizarea tu(eJor. Multe specii de oregano cresc din rizomii tara tori. Divrzau-i in pnrnavara, Mai puteti diviza si plantele care cresc din coler primavara. in ambele cazuri replantad imediar.

Probleme

potentiale

Problemele sunt rare dad mediul nu e mereu umed si aerul neventilat, Tnaceste cazuri, apar bolile tip frunza patara sau de putrezire a tulpinii. Replantau plantele divizate sau rasadurile acolo unde vor avea parte de brize slabe.

ProbJeme potenriale
Nu ar rrebui sa aveti deloe probleme cu plantele divizate arata timp dt Ie replantat:i in medii eorespunzatoare. Sporii sunt dificili- ei nefiind tratat:i in aceasta carre. Totu~i, esre posibil ca sporii unei ferigi sa germineze Tara tratament special, deci merita incereat dad va inrriga acest aspect.

Probleme

poten~iale

spp. Macri~ OXALIDACEAE

Oxalis

Plantele divizate se vor prinde u~or dad sunt intr-un amestec de pamant potrivit ~i la adancimea eorespunzatoare in lac. T otu~i, nu scufunda]:i lastarii mici sau plantulele, arat de adanc incat frunzele lor sa nu mai poara pluti. Semin~ele pot pluti departe in apa agitara. Daca va fngrijoreaza acest lueru, acoperi~i varful ghiveeiului cu tifon cu ochiuri mari. Cand prima tul pina iese, i~i va gasi un loc de trecere printr-un ochi al tifonului.

Zonele: 5-10

[]UfuJ ~

Cele 500 de specii ale acestui gen provin din Africa ~i America de Sud ~i sum incredibil de diverse. Unele au radkini fibroase; altele au rizomi, bulbi sau tuberculi. Genul include plante anuale ~i perene. Tngradini din climare temperate, sunt cultivate pentru valoarea ornamentala a frunzelor ~i florilor in fonna de

- -..,--

170

INOREPTAR

DE PLANTE
intr-o sera rece peste iarna. Sernintele vor germina primavara. Probleme potentiale Cea mai intalnita problema la Pachysondro este rnsnunerea ei intr-un anumit spatiu. Aceasra planta acapareaza cit de mult teritoriu poate, asa ca taia~i bucati de stolon pentru a a inmulti. P. pracumbens este 0 specie care se dezvolta in forma de tUTa~i care nu se va Intinde. divizate, Sem intele vor germi na in cele din urma, dar trebuie sa aveti grija de tiivile insamantate. Butasii su nt mereu vu lnerahili la fungi. Folosip mediu proaspat, curat, ghivece sterilizate ~i rnentineti mediul curat. In sol sau nu-i plantari cu susul in jos. Aveti grija sa nu deranjati radacinile cand dati jos plasticul din jurul ghivecelor cu turba inainte sa plantati macii la locurile lor permanente din gradina.

INDREPTAR

DE PLANTE

171

cupa. Plante cum ar f O. regnellii 'Atropurpurea' cresc bine In semiumbrii, dar altele ca O. tetraphylta 'Iron cross' se dezvolta bine la soare, desi vor tolera un pic de umbra difuza dupa-amiaza. METODE DE fNMuqlRE Cel mai simplu: Semin(e. Tnsaman~~ devreme in spatii Inchise, cu aproxnnativ 8-10 saptarnant inainte de sfa~itul jnghe~ului. Mentine~ pamantulla aproxirnativ 16-21 DC. Alte metode: Divizarea tu(eJor. Divizati tuberculii, rizomii, bulbilii sau plantele cu riidacina fibroasa prirnavara timpuriu, lnainte sa inceapa cresterea viguroasa, Probleme potentlale Aceste plante su nt rezistente; cat timp le respectati necesitatile ambientale, care variaza in functie de specie, nu yeti avea probleme.

Pereskia
CACTACEAE

spp,

Papaver
Mac

Zonele: 9-IQ

[]~ ~

spp,

Penstemon

PAPAVERACEAE

spp, Penstemon SCROPHULARIACEAE

Paeonia

spp,

Bujor PAEONIACEAE

-----_./'"
ione'e: 3-9 Cele 70 de specii ale acestui gen provin din Europa, Asia, Africa de Sud, Australia, America de Nord ~i regiuni subarctice. Acest grup de plante divers este cultivat pentru florile viu colorate. Speciile variaza de la anuale, la bienale, pana la perene. Fiorile sunt simple sau dubie, iar culorile includ nuante de alb, galben, portocaliu, roz ~i rosu, Capsule!e cu serninte sunt adesea folosite in araniarnente de flori uscate, Printre speeiile de gdidina favorite se numarii soiunle de P. croceum, induzand P. c. 'Champagne bubbles' ~i P. c. 'Wonderland'; soiurile de mac rosu (P. moeos), incluzand P. r. 'Mother of pearl' si P. r. 'Picotee mixed'. METODE DE iNMUL TIRE Cel mai simplu: Seminte. Macii germineaza usor ~i de asemenea se autoinsarnanteazfi, asa ca s-ar putea sa aveti nevoie sa riiri~ ~Isa transplantati .voluntarh" in fiecare primavara mai degraba decat sa lncepetl noi rasaduri, Dar pentru a incepe, semanatisemin~e 3colo unde vor cre~te in griidina pana chiar inainte de sra~itul perioadei de inghet sau cu 6 saptiimani mal devreme in spatii proteJate, in ghivece cu turbii sau bucati cu piimant. Radacinile lor nu suporta deranjul, deci sunt greu de transplantat dad trebuie sa Ie scoateti dintr-o tava de insamantare. Cu exceppa lui Pop aver orientale., care are nevoie de lumina pentrU a germina, va trebui sa acoperi~ recipientele cu un strat gros de ziare pentru a exclude lumina, Mentlne~i recipientele la 0 temperaturii de 13°C. Semintele vor germlna in 1-2 saptamani. Alte metode: Butasi de riidiicinii. Taiati buta~ii de la speciile perene de toamna tarziu panii larna timpuriu ~i~ne~-i In ghivece cu turba ingropare/semifngropate, inconjurate de plastic intr-o sera rece pe timpul iernii. 5e vor dezvolta in plante in primavara ~i vara timpuriu. Probleme potentiale Nu lasa~i seminte1e de mac sa se supra1ncalzeasca - vor deveni dormante sau vor muri. Protejati tinerele riisadurl de bolile cauzate de fungi, mentinand 0 bunii ventila!ie a aerului. Butasli de riidiicina sunt destul de siguri, atata timp car nu-i ingropa[i prea adane

[][ffii1~

~

G1DJ[]~1j ~
Zonele: ]-8 Cele peste 30 de specii ale acestu i gen sunt originate din Europa, Asia ~i America de Nord. Sunt cultivate pentru florile mari, atragatoare; fru nzele lucioase, decorative ~i aspectul de planta impresionantii. Fiorile au corola simpla, sernidubla, dubla ~i ..1nforma de anernona" - 0 floare cu petale putine sau dublll cu numeroase petale mici, ascutite, formate din stamine (staminodii). Plantele pot deveni arbusti stufosi sau copaci mici CU ramuri pletoase. Este greu de ales dmtre sutele de soiu ri uimitoare. METODE DE iNMULTIRE Cel mai simplu: Diyizarea w(eJor. Unele persoane au un talent aparte pentru bujori si nu au probleme eu divizarea lor. Exersarea poate duce la petfectiune. Diviz.a~ bujorii toamna timpuriu ~i replantati-i astfel incat "ochii" sa fie la doar 5 cm sub suprafata solului. Mu~uroiti-i dupa ce solul ingheata ~i dati la 0 parte frunzele uscate dupa ultimul inghe~ din primavara. Alte metode: Seminre, Semintele sunt u~or de folosit, doar dad! aveti rabdare. Pune~i-Ie in tiivi de insamantare toamna, dnd sunt mature, ~i apoi plasati dvile intr-o sera rece pe timp de iarna. Unele pot germina in u rmatoarea primavara ~i vara, altele vor a~tepta pima anul urmator ~i altele vor a~tepta pana In al treilea an dupa ce au fost plantate. Aveti grija ca tava sa nu se supra1ncalzeasd sau sa se usuce pe parcursul acestei perioade lungi de a~teptare. Buta~i semimaturi. Taiati buta~li de la bujorii lemno~i, cand sunt gata_ Tnriidiicinap-i inrr-o camerii de inmultire, Buto~ide rod6dnii. Planlati-i in ghivece ~i puneti-Ie intr-o sera rece peste iama. Probleme poten~iale Bujorii nu sunt u~or de Inmulpt. Rad1iciniIe lor nu agreeaza deranjul, a~a ca mi~cati-va rapid ~i lua~ dit de mult sol se poate din jurul plantei

p
Pachysandra
Pachysandra BUXACEAE spp,

[iID]gJ
Zon"I,,:4-9 Cele patru specii ale acestui gen sunt originare din China, Japonia ~i sud.estul SUA. Aceasta plantii este cultivata. cu scopul de covor vegetal in locuri umbrite, in parte datorita frunzelor atragatoare, dar ~i pentru ca tolereaza umbra cat solul e umed, dar nu ml~tinos. P. terminaJis 'Variegata' este unul di ntre cele mal populare soiuri datoritii frunzelor sale albe sau galbene· pal. multicolore, ~i datorita faptului ca, dintre toate soiurile, cre~te cel mai incet. METODE DE fNMULTIRE Cel. rnai simplu: Divizarea tu(eJor. Plantele de P. terminaJis dezvold stoloni lungi care fae riidkini la noduri. Taia~-i prima.vara sau toamna ~i replantap-i Intr-un lac cu sol umed ~i in semiumbra. Vor face riidacini. Alte metode: Seminte. Unele specii fac seminte, dar nu este practlc sa Ie cultlvati din seminte decat dad luerap la crearea propriilor hibrizi. Luafl florile dupa ce ~i-au incheiat inflori rea pentrU a putea colecta semintele pe masura ce cad. Presara~i-Ie pe suprafata solului dlntr-o tava de insaman~are ~i pune~ tava

Cele aprox-rnativ 250 de speeii ale acesrui gen provin din America de Nord si Centrala, Sunt cultivate pentru productia lor generoasa de raceme cu flori, de la mijlocul verii pana toamna. Culorile inc1ud nuante de alb, roz, purpuriu, rosu si galben. Speciile variaza ca marime si preferinte, de la planre mici de gradina cu stancarii cum sunt cele cu port tarator (P. coespitosus) si P. pini(olius, pana la plante inalte, de fundal, ca P. digitalis 'Husker red' si Pensrernon parryi 'Pennington Gem'. METODE DE fNMUl.TIRE Ce'l rna; sirnplu: Semin(e. Semanati sernintele in interior eu aproxlmativ 8-10 sapramani inainre de incheierea perioadei de inghet, Aceste serninre rrebuie iarovizate, deci raeiti-Ie in frigider eel putin 0 luna inainte sa Ie plantati. Sernintele necesita lumina ~i temperaturi ale solului de 13-16°C penrru a germ ina. Tn conditii bune, ele vor germina In eel mult trei saptamani. Alte. metode: Divizarea !Urelor. Diviza~i primavara timpuriu, inaime sa inceapa cresterea viguroasa. Buta~i de lemf] moole. Taia~ burasii vara timpuriu, cand au aproximariv 15 cm lungime. Buto~i semimaturi. Taiati burasii de la mijlo(ul verii pana vara tarziu si inradacina~i-i Intr-o camera de inmultire dad este posibil. Probleme poten~iale Semin~ele germineaza u~or. Multe specii cresc cel mai bine In soluri cu drenaj bun. Rasadurile acestor plante sunt vulnerabile la putrezirea radacinii cauzata de fungi daca amestecul de pamant de insamantare retine prea multa apa. Adauga~i nisip fin sau perlita la amestecul de pamant dad pare sa retina prea multii apa. Buta~ii sunt mereu sensibill la micoze. Inradacinap butasi! de lemn moale la 0 temperatura de aproximariv I8-24DC pentru a grabi procesul de inradacinare ~i pentru a miqora perioada dnd sunt cel mai vulnerabili. Nu uitati sa introduceti aer proaspat In camera de Inmultire de dteva ori pe zi cand Inradaeinati buta~i semimaturi.

Cele 16 specii ale acestui gen provin din Florida, Mexic, America Centrala, America de Sud si Indiile de Vest. Tn cele mai multe zone, sunt cultivate pentru frunzele ornarnentale si florile aratoase ~i sunt adesea folosire ca plantii mare de apartamenr, crescuta in ghiveci, in regiunile din nordul zonei 9. In America Centrale si Indiile de Vest, frunzele comestibile sunt utilizate in arta culinara. Fiorile sunt alb-laptos/alb-crern. roz sau purpurii cu centru auriu proemi nent. P. grandi(oJ;a este 0 plantii mereu verde care infloreste de primavara pima toarnna. METODE DE INMUL TIRE Cel mai sirnplu: Seminre. Plantati prirnavara ~i rnentineti tempe ratu ra solulu i la 16-24°C. Sernintele vor germina in trei saptarnanl. Alte metode: Buta~i de lemn moole. Tiila~1 butasi lung; de 15 cm din poruunea nou crescutii prirnavara foartetimpuriu inainte ca planta sa infloreasca. Buta~i semimattJri. Taia~i butasi din pornunea crescuta In sezonul cure nt, cand incepe sa se lntareasca la baza, Tnradacina~i intr-o camera de inmultire rnentinuta la 24 C. Probleme potentiale Sernintele su nt de Incredere ~i nu vor cauza probleme daea Ie semana~ nu foarte adanc intr-un mediu care se dreneaza rapid ~i nu Ie uda~i prea mult. Buta~ii sunt vulnerabili Ia infeqiile cauzate de fungi, dar fae rad:kini arat de repede jncar este putin probabil sa aveti probleme cu ei.
D

bine. Printre hibrizii preferati de Pholoenopsis se numara P. doris, bicolorii si trandafirie, P. ol/egrio aratoasa, alba si P. yukimoi alba si roz-1nchis. METODE DE iNMULTIRE Cel mai simplu: Divizareo tu(eJor. Nu incercati sa divizati sistemul de radacini al acestei plante - e foarte probabil sa rnoara, T otusi, multe specii ~i soiu ri fae lastari la bazji care pot fi drvizati de planta-rnarna odata ce au un sistem de radkini destul de rezistent penrru a supravietui singuri. Alte metode: PJantuJe. Alte specii produc plantule pc tulpinile lor florale. Indoiti aceste tulpini ~i fixati-le de suprafata solului dintr-un ghiveci umplut cu un mediu pentru orhidee. Odata ce inradacinarea a avut succes ~i fac noi frunze, puteti sa Ie separati de planta-parinte, Buto~i de lemn moaJe. Foarte pupne p ersoane au succes cu aceasta metoda de inrnultire, dar cultivatorii profeslonl ~ti l~i marssc recolta astfel in mod obisnuit. Taiati butasi imed iat ce au aproximativ 15 cm !ungime ~iinriidacinati-i intr-o camera de inmultire. Probleme poteritlale Daca asteptati pana ee lastarii sau plantulele au radacini bine dezvoltate pentru a-I diviza, nu ar trebui sa aveti prob leme cu ei. Butasii pot putrezi inainte sa faca radacini, dar dad mediul din camera de inrnultire este potrivit si mediul de inradacinare se dreneaza foarte rapid, s-ar putea sa aveti succes.

Pluladelphus

spp. lasomia de gradina, lamai~ HYDRANGEACEAE

Zonele: 5-8 Cele 40 de specii ale acestui gen provin din Europa, Asia sl America de Nord 5i de Sud. Sunt cultivare pemru florile albe, patfumate care imbraca ramurile primiivara tarziu, cat si pentru frunzele lucioase ~i aspectul de planta stufoasa. Fiorile pot fi simple, ca la 'Beauclerck' sau dubIe, ca la 'Buckley's quill' ~i P. coronarius 'Dame Blanche'. METODE DE iN MULTIRE Cel mai simplu: Buta~i de lemn mooJe. Taia~i bu~ii de'indata ce lastari' terminali au 10-15 cm lungime. Tnriidacina~i.i la remperaruri de 2 I-24°C. Alte rnetode: Butosi semimoturi. Taiati butas]i dnd bazele lor au inceput sa se intareasca, de la mijloeul verii pana vara tarziu. Buta~i de Jemn tare. Taiati butasi' iarna timpuriu ~i tratati-i in funqie de c1imat. Vor face radacini primavara urmatoare.

Ph,alaenopsis
Orhidee-molie ORCHIDACEAE

spp,

rIllWJil~

WllIIiillt:r:.l
Zonel ..:9-10 Cele 50 de spedi ale acestui gen provin din Asia ~i Australia. 5unt cultivate pentru frumoasele inflorescen~e racemoase care se arcuiesc ~i dureaza mult, ~i pentru frunzele ornamentale. Aceasta este una dintre cele mai simplu de eulrivat orhidee in casele obisnuite deoarece tolereaza 0 gama destul de larga de niveluri ale umlditatii relative. T mUsi, va rrebui sa 0 pulverizati cu apa de dteva ori pe zi intr-un mediu uscat daca doriti sa se dezvolte

~

--

----------_l

I

..
172
Probleme

INDREPTAR DE PLANTE
potel'1~iale
iar soiurile favorite includ Ph. virginiona 'Alba', Ph. v. 'Bouquet rose' si Ph. v. 'Variegata' eu frunzele dungate eu alb.
METODE DE INMuqlRE

iNDREPT AR DE PLANTE
Prob'leme potentiale
au a rata a gerrninatiei foarte ridicata. Colectati-le toamna, cand fructele s-au uscat, ~i separati sernintele seci de eele viabile. Arata timp cat zona lor de inmultire ofera un mediu corespu nzator, ele vor germina. Dar germineaza incet ~i sunt sensibile la micoze, cat sunt tinere. Nu este ceva neobisnuit sa tread. 0 luna intre momentu I cand fae primul set de fru nze ~i cel cand i1 produc pe al doilea. Mentineti circulatia aerulul ridicata ~i temperatura in jur de 16-24°C in aceasta perioada.
Sernintele

173

Butasii de iasomie de gradina se inradacineaza

usor, Dad prima data nu reusiti cu butasii de lemn moale, incercatl din nou eu butasii semimaturi, si, daca acestia nu funcnoneaza, incercati cu butasii de lemn tare.

Phyllostachys
Bambus POACEAE

spp.

eel mai simplu: Semin!e. Sernintele necesita iarovizare in frigider timp de cel putin 2, dar preferabil 6 saptamani. Tnsamanfafi-Ie intr-un amestec ee coniine humus si puneti-Ie intr-o ineapere unde mediul se rnentine la 13-24"C ziua. Mutafi-Ie unde temperatura mediului va fi de 7-1 O"C noaptea. Vor germina in 3A sapramanl Alte metode: Divizarea lufelor. Divizati planrele pri mavara timpuriu, inainte sa inceapa din nou sa creasca,

sa nu se incinga in zilele insorite de iarna. Semintele germineaza usor, dar cresc incet. Asigurati-va d mediullor se dreneaza bine si ca sunt intr-un loc cu 0 ventilatie buna pima sa devina deswl de mari pentru a Ie trans planra afara,

Primula

spp, Ciubotiea eueu lui PRIMULACEAE

Zonele: 4-8

P latycodon grand~florus
Platycodon, flori-balon CAMPANULACEAE

Zonele: 6-1 0

Probleme

potentiale

Pinus

Zonele:4-9

spp_

Cele 80 de speci i ale acestui gen su nt originare din Asia ~i din muntli Himalaya. Sunt cultivate pentru tulpinile drepte ~i divers colorate care variaza de la auriul bambusului P. Duree si P. aureosulcata var, aureoco(ius, la verdele eelor mai multe specii, la tulpinile inchis colorate ale bambusului negru (P. nigra). Frunzele variaza de asemenea, atat la P. Durea 'Albovariegata' dh ~i la P. a. 'Holochrysa' avand dungi albe.
METODE DE iN'MULTIRE

Problemele sunt rare la aceste plante. Sunt usor de lnrnultit daca aveti grija ca mediullor sa fie la temperatura corecta si nu se usuca, Plantele divizate se prind usor dad nu deranjati radacinile cand sunt in perioada de crestere actlva.

Pin PINACEAE

QJ[IJ
-' Zonele:
3-10

Pieris

spp,

Pieris ERICACEAE

eel mai simplu: Divizoreo tuferor. Aceasta planta creste din rizomi. Barnbusil se raspandesc rapid ~i pot f arnenintatori pentru grad ina acapar.i.nd-o, mai ales in zonele calde. Nu veti ave a probleme cu inmultirea lui. Pur ~i simplu sapati ~i divizati rizomii. Alte metode: nu este necesar.

[]~
Zonele: 5-9

Probleme

poterrtlale

Planta se inrnulteste singura atat de liber incat singura problema va fi sa 0 Iineti in limitele ei. Tnfige~ipana la 30 cm 0 bueata de folie de aluminiu in jurul zonei unde dori~i ca aeeasta sa stea. Se poate sa lie nevoie sa rarip plantele care cresc in sus in aceasra zona, dar foarre putine vor trece de ea.

Ph) 'Soslegiaspp,
Physostegia LAMIACEAE

Cele 7 specii ale acestui gen provin din Asia, rnuntii Himalaya, America de Nord si Indiile de Vest. Acesti arbusti superbl sunt cultivati atilt pentru foliajul ornamental dlt si pentru paniculul lor cu buchetele de flari mici. Frunzele sunt, la unele soiuri, multieolore cu varful bruse aseu~it ~i alb. P. floribundo 'Forest flame' are frunze cu baza ro~u lucioasa. Apoi devin roz pal, chiar de culoarea filde~ului, ~iIn sfa~it verzi. Fiorile sunt uimitoare ~i ele. Sunt albe sau roz ~iimbrad aleatoriu ramurile arbustului.
METODE DE INMUqlRE

Cele 120 de specii ale acestui gen provin din zone de pe intreg globul. Sunt cu ltivate ca plante ornamentaJe datorita aspectului lor robust, agreabil, ca paravarn ~i plante pentru garduri vii pentru di sunt dense, iar in eazul soiurilor pitice, ca plante marginitoare pe langa o alee. Cind alegep un pin, nu va grabiti; puteti descoperi ca puteti cultiva un soi de P. sylvestris ca P. s. 'Aurea' sau P. s. 'Gold coin' care are ace de un auriu intens sau un soi de pin alb (P. strobus), cum ar f P. s. 'Contorts' cu acele sale lungi, rasucite, de un verde-albastrui pe ramurile contorsionate.
METODE DE lNMUL TIRE

Aceasta specie provine din Asia, Este cultivata penrru florile uimitoare ~i abilitarea de a se dezvolta bine atat in soare puternic cat ~iin sernlurnbra, Fiorile sum albe, albastrc, violere, roz sau lila. Sunt denu mite Ilorile-balon pentru di mugu Iii lor se ma rese pentru a erea mari globuri inainre sa se deschida in flori eu einci petale. Se rnentin bine in vaza, asa ca pot fi surprinzatoare ca flori taiate,
METODE DE i'NMUL TIRE

Aproape jurnatate din cele 425 de specii ale acestu i gen provin din rnuntii Himalaya, restul fiind vast distribuite in ernisfera nordica ~i cateva in emisfera sudica. Speeiile sunt cultivate penrru florile lor primavaratiee; unele specii sunt potrivite peruru gradini cu stancarii, altele pentru locu rile mlasunoase, si mu lte penrru straturi mixe si margin; de rabate in plin scare, semiurnbra sau chiar ~i umbra. Ind iferent de conditii puteti gasi 0 specie care sa Ii se potriveasca. Dintre numeroasele soiuri disponibile, se prefera grupul P japoni(o 'Postford white' si seria Dreamer.
METODE DE iNMUL TIRE

rezistente trebuie iarovizate in frigider timp de eel putin 3 saptamani. T oate semintele eu excepua P. sinensis necesita lumina pentru a germina. Men~ineti temperatura solului la 13-16°C pentru toate speciile. A.lte metode: Divizarea w(elor. Unele specii fac lastari care pot fi divizari de la planra-mama cand au un sistem de radacini adecvat penrru a le sustine. Alte specii pot fi sapate ~i divizare prirnavara timpuriu. Buta~i de r6d6cir](1. Realizati butasii de radacina iarna timpuriu dupa ee plantele au devenit dorm ante. Vor dezvolta radacini ~i lastari in primavara.

Probleme

poterrtiale

Semintele sunt in general de Incredere. Totusi, sunt sensibile la micoze In conditii de umezeala ~i aer stagnant. Asigurari-va d. mediul se dreneaza bine ~i rnentineti venriiatia aerului buna odata ee sernintele au

[][ffii] ~

Zonele: 4-lI

Cele 12 specii ale acestui gen provin din esrul Americii de Nord. Sunt cultivate pentru tu lpiniIe lorflorale care arata la fel de bine ca planta de fundal afara, cat ~iintr-o vaza. Planta are 0 caraereristidi eiudata - dad! Ii indoifi tulpina, aeeasta va ramane in ace a pozifie. Aeest fapt ~iviafa lunga in vaza 0 avantajeaza ca planta raiara. Fiorile sunt albe sau in diverse nuante de roz, trandafiriu~i purpuriu -deschis,

Cel mai simplu: Seminte. Semanati semintele toamna ~i fineti-Ie intr-o sera rece peste iarna, sau d epozitafi-I e inauntru ~i ~teptap pana primavara pentru a Ie semana. Nu neeesita iarovizare pentru a germina. Cereetatorii spun ca, de~i nu neeesita lumina pentru a germi na, rata germinatiei este mai ere scuta daca tava insamanrata esre expusa la lumina. Mentineti-o la 24"C. Semintele vor germina In 1-2 luni. Alte metode: 8uta~i de lemn moale. Aee~tia sunt eunoscup pentru dificu Itatea de a-i inradacina, dar este posi bil. Punep-i intr-o camera de inmulfire, menfinuta la 24"C.

Cel mai simplu: Seminte. Semintele pentru eei mai multi pini necesita 2 ani pentru a se maturiza In con. Dar dnd eonul eade, este eel mai probabi I ca semintele sa se impra~tie pe pamant. Pentru a Ie colecta, fie in~urap intr·o punga conurile la care ajungep pe masura ce solzii incep sa se deschida, sau a~terneti cear~afuri vechi sub copac cand conurile incep sa cada; verifica~i zilnic preze nta semi ntelor. Pune~i semintele toamna in tavi pe care Ie plasati intr-o sera rece. Acestea necesita iarovizare, ce va avea lac in sera reee. Primavara, scoateti semintele din sera rece ~i punefi -Ie intr-un loc protejat din gradi na sau langa un perete al easei. Vor genmina in urmatoarele dlteva luni. Dad vrefi sa va asigurati ca obpneti pana ~i ultimul rasad, mai tine~i inca 0 iarna tava insamanrara in sera rece. Alte metode: Altoire. Alroirea laterala este potrivita pentru pini.

eel mal simplu: Seminte. Insaman~ati sernintele devreme in spatii inchise. Deaarece pot creste greu, eel mai bine este sa Ie sernanau cu aproximativ 8-10 saptarnani inamte de sfar~itul perioadei reei. Sernintele necesira lumina pentru a germina ~i se dezvolta cel mai bine cand mediu I lor de insamanfare este la 0 temperatura de aproximariv 21"C. Vor germina in 2-4 saptamani. Ailte metode: Divizorea tufelor. Unele specii fac lastari bazali care dszvolta radkini. Verificafi sa vedeti dad gasiti ace~ti lastari Inainte sa decideti sa scoateti planta pentru a 0 diviza. Aceste plante cresc foarre incet primavara atat de incet, incat soar putea sa credep ca au murit peste iarna. Dar nu sapati pentru a explora; aeestea pot sa aiba doar nevoie de mai mult timp pentru a ie~i la suprafa~. A~teptat.i pima ce se vede 0 noua porpune crescuta inainte sa sapati ~isa Ie divizati. Replantati-Ie imediar.

eel mai simplu: Semin(e. insamantati sernintele speciilor sensibile prirnavara ~i pe eele ale speciilor rezistente fie toarnna, in tav; destinate unei sere reci, fie prirnavara, cu aproximariv B saptamani inainte de sfars itul perioadei reci . In ambele cazuri,
sernintele

speciilor

!Probleme poten~iale
Este purin probabil ca seminre Ie sa va creeze probleme arara rimp cat mentineti circulatia aerului ridicata ~i temperaturi moderate in zona unde are lac germina~ia. Tngeneral, aceste plante au o rata a genmina[iei ridicata, deci este rezonabil sa va asteptati doar 120uecese. T ufele de s Plotycodon se divid de asemenea usor. Dad replantati plantele divizate intr-un sol bun care se dreneaza bine, ar rrebui sa nu apara probleme.

Probleme

poten~iale

Asigurafi-va ca nu lasap tavile cu seminte sa se supraindlzeasea sub stida serei reei. Acoperip sera rece cu un material semiobseur a~a incat

Pilll/s Spp.

174

INDREPT AR DE PLANTE
radacini suficient de repede Incat vep avea 0 rata ridicata a succesului, atata timp cat if veti planta intr-un mediu proaspat, curat; rnentineti temperaturi de 2 I-24°C; nu lasa~iaerul din jurul lor sa stagneze, Buta~i semimawri. nia~i butasii din P0rtiunj nou crescute, viguroase, cand baza se Intareste. Tnradadnap butasli Intr-o camera de inmultire, daca este posibil, pentru a Ie accelera dezvoltarea radacinilor, includ alb, galben, roz, portocaliu, rosu, visiniu ~i purpuriu. Staminele celor mai multe specii sunt lungi ~i proeminente, racand floarea sa para u~oara ~i aerisita. Sunt atat de murre soiuri ~i atat de adaptate regionallndt este dificila alege rododendronii preferati. Totusi, daca va intereseaza 0 azalee parfumata, care lnflore~te tarziu, incercati R. arborescens. Pentru un rodod endron parfumat, incercap R. (ortunei subsp. discolor 'Fragranussunum'; lar pentru unul irnbracat eu muguri roz-soman, care se desehid In buchete d sflori galben pal, veti dori R. (uJvum 'Golden torch'.
METODE DE iNMULTJRE

INDREPTAR DE PLANTE

175

germinat. Plantele divizate se vor prinde usor daca le-ap replantat in conditil adecvate. kiteptap-va ca mare parte din butasii de radkina sa devina plante. Dar protejau-i impotriva supraincalzirii In timpul iernii ~i nu lasap tava insamanrata sa stea sub geam in soarele puternic de primavara. Aveu rabdare soar putea sa dureze toata pri mavara ~iinceputul verii pentru ca toti butasf sa se dezvolte.

Rosa

spp, Trandafiri ROSACEAE

Probleme

:poten~iale

OO~II[] ~
Zonel ..: 2-10

Prunus

spp, Piersici, nectarini, pruni, ciresi ROSACEAE

OO[]~ ~
Zonele: 4-8

Quercus
Stejar FAGACEAE

spp,

Cele peste 200 de specii ale acestui gen provin din America de Nord, Europa, Asia ~iAmerica de Sud. Sunt cultivate pentru fructe sau - rnai ales in gradinile din micile orase ~i zonele suburbane - pentru florile decorative ~iformele natural gratloase, ca de vaza. Scoarta unor specii ca P. maackii ~i P. semi/a este atat de irnpresionanta indt serveste drept punct de atractie in gradina de iarna, in timp ee frunzele purpurfi-rosiatice-inchis ale P. virginiana 'Shubert' ~i P. cerasifera 'Nigra' Ie fac sa iasa in eviden~ In tirnpul sezonu lui de vegetatie. Fiorile sunt albe sau roz ~ise grupeaza In lnflorescente care irnbraca ramuri Ie prirnavara, In sfarsit, chiar daca nu doriti sa mancap fruetele, cultivap un pom preeum cire~u I .salbatic (P. avium) pentru pasarile din cartierul dumneavoastra.
METODE DE INMUL TIRE

[][IJ~ ~
Zonele:4-9

Embrionul semintei din ghinda forrneaza radacini extrem de lungi, asa ca, dad Ie sernanati intr-un recipient putin adanc, radacinile vor incepe imediat sa se rasuceasca jntre ere. Evitati aceasta problema. plantandu-Ie intr-un ghiveci care are cel putin 30 cm adancime. Indesap ghiveciul in sol peste iama pentru a·i oferi putina protectie, Altoirile nu au succes dadi se usuca In timp ce legatura se formeaza sau straturile de eambiu nu se ating. Tnra~urap bine once altoire pentru a evita problernele. Bu~ii sum sensibi!i la bolile cauzate de fungi, dar daca folositi U!l mediu curat, proaspat ~ivase pentru Inradacfnare sterilizate ~iva aduceti aminte sa introducetl aer proaspat In zona lor de inmuhlre, nu ar trebui sa aveti problema eu aceste plante.

Cele 600 de specii ale acestui gen provin din emisfera nordica, Sunt cultivate pentru aspeetul superb, desi ghindele lor au fost folosite ca nuci de multe culturi. Gradinarii din zonele nordice i~i ami ntesc probabil de 0 frunza adanc lobata, verde, lucioasa, cand se gandesc la stejari. Totusi, frunzele sunt mult rnai variate, mai ales printre speciile sudice. Q. lauri(oJia are fru nze care arata ca ale dafinului, la fel ~i cele de Q. virginiana. In contrast, frunzele de Q. agri(oJia se aseamana cu cele de ilice, cu mid ~epi pe margini.
METODE DE iNMUL TIRE

R
Rlwdodendron
Rododendroni, ERICACEAE azalee spp.

Cel ma.i simplu: Altoire. Aee~ti pomi raspund foarte bine la altoirea In copulatie perfeqionata, dar au tendi nra de a forma legaturi daca alegep alta tehnid. Alte metode: Semin!e. 5peciile pot fi obpnute din semi n~e. Lasa!i fructul sa putrezeasca in ju rul semin~elor ~i apoi semanati semintele intr-o tava de Insamantare pe care 0 lasati intr-o sera rece peste iama. Acoperiti sera rece pentru a 0 feri de supraincalzire. Buta~i de lemn verde. niap bu~i de lemn verde imediat ce au 10-15 em lungime. Buta~i de Jemn maaJe. Hiiap buta~i de lemn moale imediat ce sunt gata, in general de la mijlocul primaverii pana primavara tarziu.

Cel mai simplu: Semin!e. Ghindele apar u~or. Colectap-Ie pe masura ce cad, plantap-Ie intr-un ghiveci adanc ~i ment:ine!i ghiveciul intr-un loe oarecum protejat sau Intr-o sera rece, ventilata iama. Vor gennina in primavara. Alte metode: Altoire. Utiliza~i 0 altoire in copula!ie perfec!ionata sau in despicatura la stejarii cu frunze cazatoare. Specii Ie mereu verzi raspund cel mai bine la altoiri cu mugure cu scuti~or; folosi!i plante pomltoi care au 3-4 ani ~i nutaiati varful portaltoiului pana ce altoirea nu a impl init cel pu~in un an.

.[]~[IJ ~
Zonele: 4--10

Cel' rnai slmplu: Marcotaj. Dad puteti Indo; o rarnura la sol, lncercati sa 0 rnarcotati ioarnna. Aceste plante fac radacini usor, asa ca Soar purea sa aveti 0 planta buna de transplantat pana In anul urmator. Alte metode: Semjn~e. Folosiri serninrele doar pentru s peci i, nu pemru soiuri. Aceste plante se hibrideaza usor, deci este posibil sa va creari propriul soi. Colectati sernintele de lndata ce sunt mature ~i plantati-le intr-un amestec de parnant foarte acid. Pune~i-Ie intr-o sera rece peste iarna. Altemativ, cclectati sernintele si iarovizati-le in frigider pana primavara. Tineti mediul de plantare la temperaturi de 13-18°C, In (imp ce sernintele germineaza. ButQ~i de lemn moaJe; buras! semimaturi. Ambele ripuri sunt potrivite. Taiati butasii imediar ce sunt gata ~iinradacinati-i, daca e posibil, intr -0 camera de Inmultire. Daea nu. mentineti nivelul de umiditate ridicatln timp ee fae did acini. AfWire.Altoiti plantere iama tarziu. Folositi 0 altoire in ~a sau laterala cu placaj.

Cele 150 de spedi ale acestui gen provin din Asia, Europa, Africa de Nord ~i America de Nard. Sum cultivate pemru Ilori, dar ~i pentru comportamentul variat al plantei. Acest grup este atat de divers incat indiferent unde locuiti sau ce doriti de la un trandafir, veri putea sa-l gasi~i. Noif 'Enghish roses'. cei rnai multi obtinuti de David Austin, sum excelenti pe ntru toti grad inarii, mai ales incepatori, Sunt obunuti dintr-o cornbinatie de diversi trandaflri din vechi Ie gradini si trandaf rii moderni ce au calita~i ca rezisrenta la boli ~i capacitatea sa relnfloreasca sau sainfloreasca pe toata durata sezonului. U itati-va dupa soiuri ca 'Jayne Austin', 'Constance spry' si 'Gertrude Jekyll'.
METODE DE iNMULTIRE

Probleme

potentiale

Cele peste BOO de specii ale acestui gen sunt originare din Europa, Australia, Asia, America de Nord, India ~i Noua Guinee. Sunt cultivate in gradini pentru flori ~i aspeetul lor de tufe. Multe sunt specii mereu verzi, cu frunze mari, cu aspect pielos, mate sau lucioase, verzi. Tnfuncpe de specie ~i soi, culorile florilor

Quercus spp.

Probleme

poten~iale

Altoirile trebuie legate bine cu banda adeziva ~a indit sa nu intre deloe aer ~i straturile de cambiu ale altoiului ~i portaltoiului sa ramana In contact. Semin~ele vor gennina sporadic; avep rabdare ~i menpnep tava bine udata ~f protejata impotriva ploii excesive sau caldurii. Bu~ii sunt vulnerabili la micoze, dar atat bu~ii de lemn verde cat ~i buta~ii de femn moale ai speciilor de Prunus lac

Marcotajul este destul de sigur daca ramura pe care ati ales-o este suficient de tanka. Ramurile mai batrane nu se marcoteaza bine. Semin~ele pot avea nevoie de 12-18 luni pentru a germina; ave~i rabdare ~i menpneti ghiveciul insamantat umed ~i la temperatura corecra in acest timp. in elimatele calde soar putea sa fie nevoie sa Ie depozitati In pivni~ pentru a menp ne tem peraturi eorespunzatoare. Verificap-Ie freevent; ar fi paeat sa pierde~i 0 planta doar pentru ca nu a~i observat ca germinase deja. Protejati buta~ii de micoze folosind medii proaspete, curate ~i recipiente sterilizate. Altoirile pot fi dificile, a~a ca alegeti o alta metoda de Inmultlre daca este posibil. Dad. nu, asigurati.va ca srraturile de cambiu se ating, ~i fem !luI nu se usuca.

Cel mai simplu: Altoire fn oehi. Altoi~i in ochi vara (vezi pagina 128). Alte metode: Buta~i de Jemn moale. Taiati butasii imediat ce au 10-15 cm lungime. Tnradaeina~i-i intr-o camera de inrnultire eu sistem de pulverizare pentru a avea cele rnai bune rezultate, Buto~i de /emn tore. Taiati-i toamna si tineti-i peste iarna afara, ingropa~i in amestecul de parnant lntr-o sera rece sau intr-o zona protejati din gradina. Marcotoj. Marcota~i tulpinile primavara ~i lasati-Ie la loeu I lor limp de un an. Seminte. Semintele de la speciile de trandafiri vor gennina destul de u~or, ceea ce e potrivit daca aveti nevoie sa cre~tep un pomltoi pentru alp trandafiri preferati sau doriti sa crea~i 0 plantatie dintr-un tip de trandafir ca R. rugosa. Semana~i semin~ele imediat ce sunt mature Intr-un ghiveci pe care TIpU!le~iimr-o sera reee. peste iama, sau lntr-o zona protelata din gradina. Semintele vor germina sporadic pe parcursul urmatoru!ui an.

Probleme

potentiale

Altoirea in ochi este 0 tehnica destul de simpla pentru eei cu dexteritate manual a. Daca inra~urati mugurele ~i lemnul ce-l inconjoara bine pentru a exclude aerul, nu ar trebui sa aveti probleme. Top buta~ii sunt sensibili 13 micoze. dar daca 11 Inradacinap Intr-un mediu curat si mentinep conditii ambientale bune, ar trebui sa faca radacini inainte sa fie afectap. Marcotajul se praclica la unii trandafiri. dar nu la tOti. Ineercati ~i veder! cum raspund trandafi rii dumneavoastra. Aveti rabdare cu semintele ~i mentine~i-Ie condipile de pfantare bune. Asigura~i-va ca nu se usuca sau supralndilzesc.

Rosa spp.

176

INDREPT AR DE PLANTE

INDREPTAR

DE PLANTE

177

Bosmarinus
Rozmarin LAMIACEAE

spp_

p~
Zonele: 7-10

S,T
Saintpaulia
spp. Violete africane sau de Zanzibar GESNERIACEAE

Salix'

spp. Salde SALICACEAE

Sansevieria
Sansevieria, sarpe AGVACEAE

spp.

METODE DE iNMULTIRE

Zonele: 2-9

---_

Zonele: 9-1 I

Cele doua specii ale aeestui gen provin din zona rnediteraneeana. 5unt cultivate atat pentru aspectul lor placut, cat ~i pentru a Ii folosite ca ierburi culinare. Cele mai multe specii si soiuri de rozmarin sunt rezistente doar In locuri ferite din zona 8. T otusi, 0 aparitie relativ noua, Rosmarinus offjcinalis 'Arp', este rezistenta in zona 7. Gr.ldinarii din zonele nord ice adesea i~i planteaza arbustii de rozmarin in ghiveee astfel incat sa Ie poata muta Inauntru ~i afara, in functie de sezon. R. off 'Golden rain' este un soi cu frunzele marglnlte eu galben intens d.nd apare prima data ~i R. lavanduraceus 'Prostratus' este 0 forma culcata care poate fi un decor frumos intr-un cos suspendat.
METODE DE iNMUL T'RE

[J][ffii]~
'ionele: I 0-1 1

Cele 20 de specii ale acestui gen provin din Africa de Est. Sunt cultivate ca plante de apartament in restul zonelor Pamantului deoarece temperaturile de afara su nt adesea prea ridicate sau prea reci - ele prefer.l sa traiasca la aceleasi te rnperaturi ca ~i noi. Sum, la propriu vorbind, mii de soiuri, mai ales de S. ionantho. Cele mai importante soiuri sunt tipurile ..chimera" - petalele lor sunt dungate, ca la soiul popular 'Concord'.
METODE DE iNMUqlRE

Cele aproxirnativ 300 de specii ale aeestui gen provin din regiuni ale intregii lumi. Sunt cultivate pentru aspectul lor gra~ios - multe sunt pletoase -, dar ~i pentru scoarta colorata a unora dintre specii, Aceasta era candva 0 planta medkinala obisnuita deoareee contine acelasl ingredient activ ca ~i aspirina; remediul pentru durerea de dinti sau durerea de cap era sa mesteci 0 aschie de sakie. Dintre nu meroasele specii si soiuri doar cateva ies in evidenta cu adevarat, De exernplu, un soi al salcici pletoase (S. babyraniea var. pekinensis Tortuosa') face ramuri rasucite care pot f un punct de atractie eflcient, Soiuri de salcie alba (5. alba) includ S. alba subsp, vitellina, cu ramuri galbene intens iama, ~i S. arbo subsp. vitellina 'Britzensis' cu ramuri rosli-portccalii,
METODE DE iNMUqlRE

Cele 60 de specii ale acestui gen sum originare din Africa, Madagascar, India ~i Indonezia. La nord de zona 9 sunt In general cultivate ca plante de apartament pentru frunzele lor multicolore si aspectul general al plantei. Unele soiuri de S. tri(asciata. cum ar f 'Laurentii', cresc pana la 1,2 rnetri inaltime, in timp ce altele, cum ar f S. tri(asdata 'Golden Hahnii' ~i S. t. 'Hoops pride' sum rna; mici ~i forrneaza rozete care se intind, l.asate de capullor. se vor intinde si, in mediile ealde, fae raceme cu flori mici ve rzi. Fiorile nu sunt atragatoare, dar sunt foarte parfumate ~i fac serninte viabile.
METODE DE iNMUL T'RE

eel mai simplu: Divizarea tuferor. Divizati plantele perene prirnavara. Alte metode: Seminle. Sernanati anualele ~i bienalele primavara tirnpuriu, Puneti-Ie unde temperatura mediului va fi de 13-16°C. Sernanau speciile sensibile primavara, dar menuneu-le mediul de rasad un pic mai cald: I6-1 8°C. Dadi ave~i serninte de la un sot sau 0 specie rezisrenta, semanau-le toamna intr-o lava de insamantat ~i puneti-o intr-o sera rece sau intr-un loc protejat In gradina peste lama. Buta~i de lemn rnoole. Taiari butasii din portiunile aflate in etapa de crestere vegetativa, 'lara tirnpuriu. Liisa\i terrninatia taiata sa faca un calus ~i apoi puneti-o in mediul cald de inradacinare. Buto~i din pepolul (runzei. Multe specii se inr.ldacineaza bine dintr-o frunza. Ui.sa~irana sa fad un calus inainte de inradacinare.

Buto?i de remn maale. Taiap nou crescuta, termtnala, oricand pe pareursul anului. Tnradacinap-i intr-un mediu cu 0 temperatura de aproximativ 24°C. Vor face radacini foarte repede.
butasii dintr-o portiune

Alte metode:

Probleme

potentiale

Problemele sunt rare. Plantele cresc usor din serninte ~i sunt atat de simplu de Inriidacinat Incat uneori prind radacini iarna. Nu lnrnulti in acest fel deoareee "r.ldacinile de apa" se acornodeaza greu cu textura solului, Plantati-le intr-un mediu fara parnam.

Stephanotis

spp, lasomie de Madagascar, floare de ceara ASCLEPIADACEAE

Probleme

potentlale

Zonele: 9-11

9] ~

eel mai simplu: Semin(e. Semintele sunt larg disponibile pentru un nurnar mare de soiuri de rozmarin. Sernanati-le prirnavara timpuriu ~i rnentineti temperaturi de aproximativ 2 I-24°C in mediul de insaman~are. Vor germina in 2 saptam~lni pana la 0 luna. Alte metode: Marcotaj. Marcota~i plantele imediat dupa ce infloresc 'lara. Men~ine~i plantele marcotate la loeul lor pana primavara urmatoare cand ar trebui sa fie sulicient de mari pentru a Ie desparP de planta-mama. Dar uita~i-va inainte sa taiap - dad nu au un sistem de r.ldacini bun, lasa\i-Ie la locul lor pana toamna. Butasi semimaturi. Taiati burasii vara, cand sunt g~t~. Inr.ldacina\i-i I~tr-un 'mediu cu u miditate ridicata, cum ar Ii 0 camer.l de inmul~ire cu sistem de pulverizare sau pulverizati-Ie frecvent in timpul zilei in perioada dind fae radacini. Rasadurile cresc greu la inceput. ~a ca plantele sunt destul de dependente de substrat. Dadi acesta este prea umed, risdi. sa se asflxieze. ASigura\i-va di mediul se dreneaza rapid ~i nu-I udati peste miisur.l. Plantele marcotate se prind u~or, deci nu ar trebui sa avep probleme cu ele. Bu~ii sunt vulnerabili la micoze. Menpne~i nivelul de umiditate ridicat acolo unde fac r.ldacini, dar nu lasap aerul sa stagneze.

eel mai simplu: Seminte. Dad rultivati 0 specie mai degraba decat un soi, sernanati scmmtete prirnavara. Sernanap-le imediat ce sum mature ~; puneti-le undeva unde temperatu ra mediului lor de lnsamantare poate varia intre IB-24°C. Alte metode: Divizarea tuferor. Multe plante fae lastari la baza ~i cateva fac plantule pe tulpinile florale. Divlzati-le ~i replantati-Ie imediat ce au un sistem de r.ldacini sufident de mare pentru a putea absorbi apa ~i nutrienp. Buta~i din pepolul (runzei. Pentru lOate soiurile, cu exeep~ia celor ..chimera", aceasla este 0 metoda excelenta. Pune1i-i intr-o camera de Inmulpre cu sistem de pulverizare ~i men~ine\i temperaturi de 24-27°C In timp ce rac riidacini. ..Chimeras" nu 'lor evolua din buta~ii de frunza, dar 'lor face acest lucru in cazulliistanlor sau al plantulelor.

eel mai simplu: Buta~i de lemn moole. Aceste plante fae radacini arat de usor Incax s-ar putea sa descoperip radkini la baza unor tulpini pe care le-ap eu rnparat pentru a Ie folosi la un aranjament de flori taiate, Darin loc sa va bazati pe acestea, taiati butasii de lemn moale imediat ce au 10-15 em lungime ~iInriidacinap-i intr-un mediu proaspat, curat, Alte metode: Buta~i de remn tare. Taiari-i iama timpuriu ~i ~inep-i intr-un recipient in sera rece pan a primavara. Altoire. Folosi\i altoirea in copulatie perfec\ionatii la ace~ti arbori.

eel mai simplu: Divizarea tufelor. Plantele fac tulpini aeriene din rizomi. Lasau-le la locullor pana ce au un sistem de radiicini destul de mare pentru a supravietui singure ~i apoi divtzau-te. Alte metode: Buta~i din (runzo. Realizati acesti burasi oricand pureti sa Ie oferiti un mediu cald, umed, ca sa faca r.ldiicini.

Plantele divizate se VOl' reflxa bine dad Ie rnentineti solul umed, dar nu suprasaturat In timp ce fac radacini. Vedeti dad rana s-a uscat si daca s-a format un mic calus inainte sa puneti un buras in mediul de inradacinare, la 18-21 DC, cat timp face radacini.

Probleme

potentiale

Solenostemon

Daca divizap tulpinile aeriene prea devreme, plantele 'lor avea de suferit. l.uati ~i r.ldacini cand luati tulpini Ie aeriene. Acesti butasi fac riidacini usor, deei este putin probabil sa aveti probleme. T otusi, planta nu agreeaza solurile suprasaturate de apa. ~a d menpnep mediul umed, dar nu extrem de ud, pentru a diminua ~ansele de micoze.

spp. Solenostemon sau Coleu s LAMIACEAE

Zonele: 10-1 I

9J~

Cele 13 specii ale acestui gen provin din Madagascar. China, [aponia ~i Cuba. Plantele sunt cultivate pentru tendinta lor de a forma 'lite ~i pentru florile imens parfumate, albe, care imbraca tulpinile 'lara. S. floribunda este de obicei cultivata ca planta de casa in zonele nord ice. Desi puteu cultiva aceasta planra intr-un cos suspendat, obiceiul sau natural este de a se in~ura pe structurile din vecinatate sau copaci ~i de a creste in sus; plantele care cresc pe un spalier se VOl' dezvolta bine,
METODE DE iNMUL TIRE

Probleme

poten~iale

Probleme

poten~iale

Probleme

potentiale

Micozele cauzeaza 0 serie de probleme violetelor africane. Men~ineti temperaturile sugerate, cat timp semintele germineaza ~i bu~ii fac r.ldacini. Plantele divizate nu sunt arat de sensibile la astfel de probleme ca ~i sem;n~ele sau buta~ii. in eazul buta~ilor, introducep aer proaspat in camera de inmultire pentru a diminua problemele.

Se inrampla rar sa existe probleme cu bu~ii de saleie - rae r.ldacini incredibil de u~or arata timp cat nevoile lor ambientale sunt satisfacute. Protejap buta~ii de lemn tare de supraincalzire in sera rece in timpul iemii ~i asigurati-va di ventilapa aerului este buna in jurul buta~ilor de lemn moale, ~i nu vep avea nici 0 problema. Altoirile reu~esc de asemenea u~or arata timp cat straturile de cambiu se ating ~i lemnul nu este lasat sa se usuce.

Sedllln

spp. larba de ~oaldina CRASSULACEAE

Zonele: 4-11

[@]9J~~

Cele aproximativ 400 de specii ale acestui gen provin mai ales din emisfera nordica, dar cateva provin ~i din America de Sud. Sum cultivate pentru formele interesante ~i capacitatea de a' rezista condipilor secetoase. Dintre numeroasele soiuri. Sedum alboroseum 'Autumn joy' este popular; planta este indragita pentru florile ro~ii. care Infloresc la sfa~itul verii, ~ii~i schimba gradual cu loarea pana la mahon (oamna ~i continua sa reziste pana ce sunt acoperite de zapada. S. morganianum este 0 planta preferata pentru co~urile suspendate, care supravietuie~te bine in once casa.

Cele 60 de specii ale acestui gen provin din regiuni tropicale din Africa ~i Asia. Sunt cultivate pentru frunzele ornamentale, verzi, galbene, galbene pal, roz-galbui, ro~ii ~i purpurii indigo. Frunzele sunt adesea multicolore, cu margini punctate sau nervuri de alta culoare. Sunt plante indr.lgite de apartament, dar devin din ce in ce mai populare ca plante de tip covor vegetal. 'lara in zonele unde nu sunt rezistente. Coreus b/umei 'Black prince' ~i C. b. 'Black dragon' sunt soiuri noi cu un colorit arat de Inchis Incat arata negru, iar C. b. 'Laser red' este ro~u.
METODE DE lNMUL T'RE

eel mai simplu: Semmte, Men\ineti temperaturi de 24-2rC In perioada cand semin~ele germineaza. Alte metode: Buta?, de lemn moale. Tiiiati varfuri de tulpina cand porpunea nou crescuta are 10-15 em lungime. inradacinati buta~ii intr-o camera de inmultire. dad este posibil. Dad nu, realizati un acoperi~ suspend at, ~i adaugati 0 tava cu apa ~i pietri~ pentru a mentine nivelul umidita1ii relative ridicat. Moreotoj. Marcota~i tulpinile chiar inainte sa inceapa sa creascii viguros In acel sezon. Buta$' semimaturi. Tiiiati-i la mijlocul verii cimd baza lemnului nou a inceput sa se intareasd. Folosip 0 camera de Inmulpre, dad este posibil. Semintele germineaza sporadic, a~a ca este importan - aveti grija de tava de insamantare eel pu~in 3 luni inainte sa va decidep ca nu 'lor· mai germina ~i alte seminte. Plantele marcotate nu au probleme arata timp cat Ie lasati la locul lor destul cat sa-~i dezvolte un sistem bun de radacini. Buta~ii sunt mereu sensibili la micoze, a~a ca menpneti zona extrem de curata - nu uitap sa eur.l~\i ~i sa dezinfecta~i frecvent lava eu pietri~.

Probleme

poten~iale

eel mai simplu: Seminle. Tnsamantati planta In spa~ii inchise cu aproximativ 8 saptamani inainte de sfar~itul inghetului. Necesita lumina pentru a germina, a~a d impra~tiati semintele intr-un strat fin pe vermiculita intinsa peste un amestec de pamant care se d reneaza rapid ~i pulveriza1i semintele. Acoperiti recipientul eu folie de plastic ~i puneti-I acolo unde mediull~i va men~ine temperaturi de aproximativ 24 C
D

178

INDREPTAR

DE PLANTE
pulverizare, daca este posibil. Dad nu, acoperiti zona ~i puneti 0 tava eu pietris in ea pentru a mari nivelul urniditatii relative. Seminte. Plantati sernintele mature in tavi ?i pneti tavile jntr-o sera rece peste lama, Vor germina sporadic in primavara. plante care ofera umbra, Se inmulteste singura. Soiul 'T aff s gold' este pretuit pentru frunzele galben variegate, Planta este 0 ruda apropiata a speciei Heuchero. Are frunze su btiri ~i delicate. METODE DE iNMUqlRE Cel mai simplu: Divizorea turelor. Dati la 0 parte plantulele care cresc pe frunze, chiar unde petiolul se uneste cu frunza, sau prindeti 0 frunza, cu 0 plantula care se dezvolta, de suprafata solului intr-un ghiveci cu un mediu care se dreneaza rapid ~i lasap planta sa l~i dezvolte radacini in sol. Fru nza-rnarna se va deseompu ne ~i puteti sa tiiiap noua planta, Alte rnetode: Divizareo tufelor. Aceasta planta dezvolta rizomi taratori care pot f divizati prirnavara timpuriu. Semmte, Necesita iarovizare in frigider eel putin 0 luna. Uisap-Ie sa germineze 120 18-24°C. puteti planta in interior, cu 6-8 saptamani inainte de incheierea peJioadei de inghet. Punep Givile de insamantare acolo unde mediul de cultura i~i va rnentine temperatura de 13-16°C. Germinatia va avea loc in 2 saptamani pana la 0 luna. Alte metode: Divizarea ture/or. Divizati planrele perene prirnavara inainte sa-~i reia cresterea, BUW$i semirnoturi. Taiap butasf cand baza porttunii nou crescute a inceput sa se intareasca ~iinradacinati-i intr-o camera de inmultire, dad este posibil, Dad nu, puneti-i pe osuprafara indilzita ~i pulverizati-i de cateva ori pe zi. Buta$i de rGd6cin6. Tine~i acesti butasi intr-o sera rece peste iarna, Vor dezvolta lastan In
prirnavara Sernintele ~ivara urrnatoare.

INDREPTAR
are loe In 2 saptamani pan a la 0 luna. Alte metode: Divizarea [ufe/or. Divizati speciile perene primavara timpuriu sau toamna. BUla?ide femn moo/e. Taia~i butasu de lemn moale de Indata ce sunt lungi de IO-IScm.

DE PLANTE

179

Syringa
Liliae OLEACEAE

spp,

baza incalzita. electric setata la 24DC ~i pulverizati-i cu apa de mai multe ori pe zi.

Probleme

porentlale

iPlfobleme posentiale
Semin~ele sunt de Incredere dacii sunt iarovizate ~i tinute la lumina cat timp germineaza. Puneri-le pe su prafara u nei tavi de insarnantare umplute eu un mediu care se dreneaza rapid acoperit cu un strat subtire de vermiculita. Dad luati tufe destul de rnari, nu ar trebui sa aveti probleme cu divizarea acestei plante. Butasii de lemn moale putrezesc repede. Dad Ii inradacinati intr-un mediu proaspat, curat ~i rnentineti zona lor curata, puteti sa va asteptati 120uccese. s

Zon e le:3-8

Probleme

potentlale

Cele 20 de speol ale acestul gen sunt originare din Europa ~iAsia. Sunt cultivate pentru florile parfurnate care inftoresc primavara timpuriu, dar si pentru aspertul lor grapos. Culorile florilor includ alb, roz, lila, albastru, purpuriu si rosu-roz intens, Printre speciile favorite ~i hibrizii favoriti se numara S. vulgaris. liliawl comun, cu numeroasele sale soiuri; Iiliaculchinezesc (S. x chinensis) si liliaculpersan (5. x persica). Cautap soiuri cum ar fi S. pa!Ula 'Miss Kim' daca doriti 0 inflorescenta de culoarea liliacului traditional, S. vulgaris 'Sensation' daca doriti flori lila cu margini albe ~i S. vulgaris 'Leon Garnbetta' daca doriti flori purpurii intens. METODE DE iNMULTIRE Cel mai simplu: DrujDni. S. vulgaris ~i soiurile sale dezvolta drajoni ~i tufa va creste in diametru depas! nd de mai multe ori dimensiunea ei !nipala. Divizati drajonii care au un sistem de rMacini sulicient de mare pentru a-~i suspne cre~terea singuri. Alte metode: Marcotaj. Marcotap plantele vara timpuriu ~i desparpp-Ie de la planta-mama, toamna, dad au un sistem de radacini bine dezvoltat, sau primavara urmatoare. Buta?i de lemn verde. Taiati bu~ii primavara, imediat ce au 10-15 em lungime. Inrada.dna~-i intr-o incinGi cu baza inca.lzita ~i sistem de

Drajonii rnor dad Ii desparW de planta-rnarna inaintc sa fie pregatiti sa traiasca singuri. Intotdeauna sapap pentru a verifica dimensiunea sisternului de radacini inainte sa. taiati planta. Rabdarea va va f rasplatita. Plantele rnarcotate trebule sa aibji un sistem de radiicini bun; nu Ie mutap prea devreme. Butasii sunt senslbili 120 micoze, dar butasii de liliacfac radaclm usor ~i repede. Sernintele pot avea nevoie de ceva timp pentru a germina - pa.strap tava pentru un an daca nu au germinat deloc In prima primavara.

Rabdarea este rasplatita in cazul sernintelor nu abandonatl 0 tava cu serninte pentru eel putin un an. Nu uitati sa 0 rnentineti protejata de temperaturi extreme de-a lungul anului, nu doar vara, ~i mentineti umezeala solului la niveluri moderate. Viburnum face bine radacini d in butasi, asa ca puteti sa. va asteptati 120 succese daca rnentineti zona curata, folositi un mediu de inradacinare proaspat ~i introduceti aer proaspat in camera de inmul~ire.

IPro'bleme potentiale
sunt de incredere. Dad mediul este potrivit, nu ar trebui sa aveti probleme cu ele. Plantele divizate sunt aproape Tara probleme dad sunt destul de rnari, cu varf de crestere ~i radad ni. Butasii sum vul nerabili la rnicoze. Asigura~i-va. ca mediul este curat dnd Inradkinati butasi semimaturi. Butasii de riidacina vor putrezi daca mediullor este suprasaturat, deci asigurati-va ca se dreneaza bine. spp. Viburnum, cal in CAPRIFOLIACEAE

spp. Wisteria, glicina FABACEAE

H/is'teria

Probleme

potentiale

Tolmiea menziesii
Clo~ea cu pui SAXIFRAGACEAE

Nu ar trebui sa aveti probleme daca nu 0 expuneti la lumina putemid. Fiind 0 planta din covorul vegetal din paduri le cu lumina difuza, oferiti-i acelasi tip de rnediu,

Viburnum

Zonele:.5-9

UIDlgJ
Zonel ..: 6-9 Acest gen provine din vestu I Arnericii

de Nord, unde cre~te in padurile de conifere. In gradina, este cultivaGi ca planta tip covor vegetal sub

v,
spp. Lumanarica SCROPHULARIACEAE

QJ~
~onele: 4-9

VerbasCllm

spp, Veronica, bobarnic, ventrilica SCROPHULARIACEAE

T7eronica

[][ffii]~
ionele: 3-8

[]Wlil~EiI
'Zonele: 5-9

Cele aproximativ 360 de specii ale acestui gen provin din Europa, Africa de Nord ~i Asia. In gradi ni, cele mai multe specii sunt cultivate pentru valoarea lor omamentallL T ulpinile lor f10rale impu natoare se rididi deasupra numeroaselor frunze care i~i pastreaza frumuse~ea de-a lungul primaverii, verii ~i toamnei. Dintre numeroasele specii ~i soiuri dtam 'Cotswold queen', cu 1I0ri galbene cu ochi maro, proeminenp; V. chaixii f. album. cu f10ri albe cu puncte portoealii-ro~ii; ~i 'Pink domino' cullori trandafirii. METODE DE iNMULT1RE eel mai simplu: Seminte. Semintele necesitii eel putin 0 luna de iarovizare, Dupa aceea, Ie

Cele 250 de specii ale acestui gen sunt originare mai ales din Europa, unde cresc in regiuni variate, de la zone mla~tinoase umede la dealuri srancaase, insorite. Acest gen include plante anuale ~i perene, ~i cele mai multe spedi fae inflorescente in partea de varf a plantei, vara. Fiorile sunt colorate adesea in nuante de albastru, de~i exista. 5i tipuri albe, purpurii, rosii ~i roz. V. spicata este una d intre cele mai intalnite speci i 5i include sute de soiuri, cum ar fi V s. 'Alba' 5i V. S. 'Minuet'. V. S. 'Sunny border blue' este un hibrid care infloreste timp indelungat. METODE DE iNMUl,IRE Ce'l rna.i simplu: Seminw Aceste seminte necesitii 0 luna de iarovizare, dar ~i expunere la lumina. Plantat]-Ie devreme in spa~ii protejate, cu aproximativ 6-8 saptiimani Inainte de sffir'jitul perioadei de iarna, ~i puneti.le unde solul i~i va mentine temperaturi de aproximativ 21 DC in tlmpul zilei. Dar caborati-Ie de pe patura electrica seara - fiindca necesita temperaturi de I0-1 6°C noaptea. Germinapa

Cele aproxirnativ I SO de specii din acest gen provin din zonele nordice temperate ale globului, de~i dteva provin din America de Sud 5i Asia de Sud-Est. Aceste plante su nt cultivate pentru portullor de tUTa,pentru ftonle adesea parfumate, fructele care hranesc pasarile ~i foliajul de toamna superb FIOrile su nt In nuante de alb 5i roZ. D intre numeroasele specii si soiuri existente, printre plantele favorite sunt V. carlesii. V. nudum ~i V. macrocepha/um. METODE DE iNM.Ul,IRE Cel mai simplu: Seminte. De~i soar putea sa para bizar .sa obpneti 0 planta arat de mare. din seminte, aceasta este 0 metoda de incredere pentru a inmulp speciile de Viburnum. larovizap semintele matUre in frigider pe tot parcu rsul iemii sausemanati-Ie ~i punep tava de insam;mrare intr-o sera rece peste iarna. Ind iferent unde ,Ie iarovizati, puneti tavile afara, protejate de lumina puternidi ~i caldura ~i ferite de ploaie. Vor germina sporadic de-a lungul lunilor de primavara ~i vara, Alte metode: Buta~i de /emn verde. Taiati ace~ti buta~i de 120 speciile cu frunze ca.zatoare imediat ce sunt gata in primavara. Inradacinati-i pe 0 baza Indilzitz. ~i pulverizati-i cu apa de mai multe ori pe zi. Buta~i semim[Jruri. Ace~ti buta~i sunt potrivi ti pentru speciile mereu verzi. Taiati-i de la miJlocul verii pana vara tarziu, cand baza p0rtiunii nou crescute a inceput sa se intareasca, 5i inradacinap-i Intr-o camera de inmultire, dad este posibil. Dad nu, folositi 0

Cele 10 specii ale acestui gen provin atat din Asia cat ~i din Statele Unite. Plantele sunt cultivate pentru aspectul unpunator. dar si pentru inllorescen~ele lor racemoase pendule, puternic parfu mate. Coardele sunt mari ~i puternice - necesita un spalier rezistent. Fiorile sunt albe sau in nuante de albastru, violet sau roz. W. sinensis. W. floribunda ~i W W. frutescens au numeroase soiuri. Preferate sunt soiurile W. floribunda 'Black dragon' ~i W. sinensis 'Alba' ~i W. 5. 'Prolific'. METODE DE iNMUl TIRE Cel mai simplu: Marcotaj. Marcatap toamna ~i lasa~i planta. marcotata la locul ei pana anul urmator, cand ar trebui sa aiba un sistem de radkini bine dezvoltat ~i sa poatii supravie~ui singura. A.lte metode: Buta~i de /emn moa/e. Taia~i buta~ii din portiunea nou crescuta ce iese din colet primavara, imediat ce lastarii au 10- 15 em lungime. Buto~i de r6d6cin6. Taiati butasii iarna si inradacinati-i pe un suport cald.

Probleme

potentiale

Marcotajul este 0 metoda de Incredere de Inmultire a glicinei ~i nu ar trebu i sa va cauzeze probleme, atata timp cat a~teptati pentru a obtine noua plantz. panii ce aceasta are un sistem de radacini adecvat. Buta~ii sunt mereu wlner2.bili 120 icaze, dar glicina este 0 m plantii u~or de inradiicinat. Dad respectati regulile de igiena, nu ar trebui sa aveti deloc probleme.

...____.__--

180

GLOSAR

181

Glosar
A
Altoi: lastar sau fragment de
rarnura grefat pe alta plants. Va forma partea terminala a acesteia. Altoire: atasarea unei parr-i a unei plante, de obicei 0 portiune din tulpina sau ramura, unei alte plante pentru a forma un 7ntreg ~i a continua j:re~terea ca planta, Altoire cu mugure: metoda de altoire ee foloseste mugurele unui lastar in loeul unui fragment de rarnura (ca altoi). Antera: parte a florii In care se forrneaza granulele de polen. Anuala; plants ee 7~iefectueaza cielul de viata intr-un singur an. Autoineompatibilitate: flo are a unei plante care este incapabila sa se autopolenizeze. Auxina: hormon ee controleaza
0

Bulb scuamos: la crini, un fragment al bulbului, un solz, este capabil sa se transforme intr-un bulb Intreg ~i apoi sa dezvolte 7ntreaga planta. a unei plante folosita In inrnultlre. Butasul poate fi luat din radacina sau tulpina 7n diverse stadii de crestere,
Butas: portiune Butas de lemn moale: buras

Cambiu: meristem ce are capacitatea de a forma noi celule atat in tulpina cat ~;ln radacina. Compatibil: aici 5e refera la un portaltoi $i un altoi care pot f altoitl la partile feminine si masculine ale florilor care se pot uni pentru a produce seminte. Compus pentru tnradacinare: substanta chimica, lichida sau pudra, care stimuleaza cresterea radacioii.

Drajon: 0 planta noua ce cre~te din coroana sau stolonul plante i-rnarna.

L
Lemn matur: lemn dezvoltat ~iIntarit complet, ce a format si scoarta,

dispus In lungul tulpinii

Mugure lateral (axilar): mugure (sau al

rarnlficatiilor acesteia) ~i nu In varful acestora.

F
Floare perfecta (completa): floare ce contine atat organele (sexuale) masculine cat si pe eele feminine.

M
Marcotaj: metoda de Inrnultire prin care tulpina este stimulata sa dezvolte radacini, Tipurile de marcotaj includ: marcotajul de varf, cand se foloseste varful tulpinii; marcotajul sirnplu, cand doar 0 secuune a tulpinii este stlmulata sa produca radaeina; marcotajulln serpentina, cand mai multe sectiuni ale tulpinii sunt stimulate sa produca radaeina; marcotajul frantuzesc sau 7n sant, dnd mai multe noduri ale tulpinii sunt stimulate sa produca radacina. Marcotaj aerian: metoda de inrnultire prin care 0 rarnura este stimulata sa produca radlicini in tirnp ce este atasata inca de planta. Meristem: zona din struetura plantei cu celule capabile sa 5e divida pentru a forma tesuturile definitive ale frunzelor, florilor,
tulpinii

Mutatie: modificare In codul genetic al unei celule. Mutatiile se produc natural ca 0 consecinta a efectelor mediului inconjurator.

singura obtinut dintr-o tulpina (ramura) in faza de crestere rapida. de

G
Germinare: praees prin care semintele incoltesc ~i prima radacina ~i tulpina 7ncep sa. creases.

N
Nod: zona situata pe tulpina, ramura de unde se vor dezvolta noi ramuri sau muguri.

Butas de radacina: un fragment

radlicina care este stimulat sa dezvolte 0 noua planta. Butas semimatur: buras obtinut

Concrestere: zona unde
portaltoiul irnpreuna. larovizare: proces de racire sau
Coroana:

si altoiul au crescut

o
Oehi: mugure (0 forrnatiune puternic redusa) din care se dezvolta un lastar,

dintr-un lastar tanar. Bulkiire ln rnovila: tip de butasire In care parnsntul este strans peste planta (rnusuroire).

coroana propriu-zisa a arborilor sau coletul situat 7ntre radacina si tulpina sub nivelul solului unde tulpina I~i incepe cresterea.
Cutlt pentru

Tnghepre pentru a seoate sernintele din starea de repaus. Unele seminte necesita 0 alternare a racirii eu incalzirea, Intemod: portiune a tulpinii cuprinsa irnre doua noduri. Interstem: la altoire, portiunea din tulpina unei specii, diferita de portaltoi si altoi, care este inserata intre cele doua pentru a oferi diferite caracteristici cum ar f caracterul de planta pitica, Izolare: practice de crestere a plantelor din acelasi gen materlahzata prin ridicarea unor bariere fizice pentru a preveni polenizarea de la florile altor plante neselectionara din zona.

Ovar: parte a florii ee

contine

ovulele care se vor transforrna 7n
serrunte dupa polenizare de la 0

Butasirea cu fragmente de frunza:
pentru inmultire este folosita
portiune
0

din frunza,

cresterea plantelor. Butasire cu lemn tare: butasul este lignificat ~i rezulta dintr-o tulpina cu scoarta rnatura, iar lemnul este 7ntarit complet pentru iarna, Bulkiire cu lemn verde: butasul este obtinut dintr-o tulpina 7n perioada de crestere.

muguri: cutit special folosit de gradinari pentru a taia mugurii utilizati la altoire, dar ~i pentru a deschide zona de pe portaltoi unde va f inserat mugurele.

planta compatibila si dupa fecundare.

p
Petiol: cod ita a frunzei, pH: exprirna gradul de aclditate $i alcalinitate al solului, Pladi bazala (disc bazal sau tulplna inferloara a bulbului. Din tulpina subterana pot creste noi bulbi sau bulbuli. Planra terboasa: plants cu tulpina lignificata. Ynzonele cu clirna rece, partea aeriana a plarifelor erbacee moare iarna. Planra lernnoasa: planta ce dezvolta un puternic tesut lemnos.

B
Banda adeziva pentru altoire: banda adeziva speciala, uneori elastica. Bazal: referitor la cresterea la partea inferioara a plantei. Bienala; planta ee I~i completeaza ciclul de viata ln 2 ani.

sau radlicinii.

D
Dlcctiledonata: planta cu embrionul prevazut cu doua cotiledoane (frunzulite embrionare). Dioic: se refera la speeiile de plante care forrneaza florile masculine si feminine pe plante separate.

Monoeotiledonara: planta ce formeaza serninte al carer embrion are un cotiledon. Monoie: se refera la speciile de plante care forrneaza flori separate masculine si feminine, dar pe aceeasi plants, Mugure latent: mugure In stare de repaus, dar avand capacitatea de a se dezvolta la schimbarea conditiilor.

subterana): parte

Butasire ln clocan: butasul include
o portiune in forma de ciocan erescut In anul anterior.

Bulb: tulpina subterana, din care se dezvolta plante, cum ar f lalelele, crinii ~i narcisele,

c
Calus: tesut format pe (tesut de cicatrizare).
0

i
ingropare: tehnica de inrnultire In care planta este 7ngropata 7n sol pcntru a stimula formarea de radacini din ramuri.

rana

Dorninanta apicala: tendlnta a lastarilor superiori ai plantei de a inhiba dezvoltarea mugurilor laterali, ce cresc mai jos.

\

182

183

Zone de durabilitate
Plantii taratoare: nume generic dat lastarilor tineri (stoloni) care se intind pe sol sau pe un alt substrat. Noi plante pot creste din nodurile acestor lastari,
Planta-rnarna: planta folosita

S
Scafa: unealta folosita pentru a scoate/ridica
rasadurile.

Taru~: unealta

T ,

Va

ascutita foloslta pentru a realiza gropi In sol unde vor fi plantate plantele.

amintim temperaturii

ca zonele
minime.

de durabilitate

(rezistenta)

nu se refera doar la problema

Capacitatea plantei de a supravietui anumitor ternperaturi este afectata de mai multi factori, cum ar f adapostul oferit ~i pozitia din interiorul gradirtii.

pentru a produce

alte plante.

Sera rece: structura mica situata afara ce asigura plantelor 0 oarecare protectie fata de factorii de mediu cum ar f frig extrem, vant uscat ~i ploaie torentlala, Soiuri: varietati ale unei plante obtinute prin procedee experimentale (cultivare artificiala). Spiilare: In germinarea sernintelor, practica de spalare a sernintelor pentru indepartarea oricaror substante chi mice care pot inhiba germinarea. Spor: structura de inrnultire, comuna ferigilor ~i muschiior, din care se va dezvolta 0 noua planta, Stigmat: parte a pistilului care prin intermediul stilului se ataseaza la ovar. Stigmatul este lipicios, pe el
germmand polenul,

u
Umiditate: cantitate de vapori de apa din aer. Unitate de lnmulpre (sera): 0 zona inchisa unde umiditatea relatlva si temperatura sunt controlate astfel Incat sernintele sau butasll sa beneficieze de cele mai bune conditii pentru dezvoltare.

Europa
LEGENOA
Temperatura medie anuala minima

Polen: formatiuni structurale ale organelor masculine ale florii care aduc informatie genetica noii plante. Polenizare: transfer al polenului de la antera florii pe stigmatul acesteia. Polenizarea poate fi realizata de insecte, apa, vant sau mana gradinarului. Polenizare deschisii: termen folosit pentru a descrie 0 planta ce va rarnane neschlrnbata atata timp este fertilizata cu polen de la aceeasi specie.

Zona Zona Zona Zona Zona Zona Zona Zona Zona Zona

I 2 3 4 5 6 7 8 9 10

sub -45°C -45· pana la -40·C -40· pana la -34·C - 34° pana la -29°C -29° pana la -23°C

v
Viabilitate: capacitate a sernintei de a germina si a se dezvolta. Sernintele fiecarei specii pot sa fie viabile un anumit nurnar de ani.

CJ
0

0 0 0

-23° pana la -17"C - 17" pan. I. -12°C

-12" pana I. -7"C -7" pana la -1°C -I ° pana la -SoC

cat

Z
Zgariere: proces prin care se efectueaza crestaturi ~i zgarletun pe Invelisul semintei, astfel incat apa sa patrunda mai usor,

Portaltoi: planta folosita pe post de suport (substrat) pentru planta grefata pe aceasta (altoi).

Africa de Sud

Australia si Noua Zeelanda ,

R
Ramura cu muguri: rarnura de pe care sunt luati mugurii folositi pentru altoire. Reproducere asexuat:a: orice tip de inrnulure exceptsndu-l pe cel prin serninte, T ehnicile obisnuite includ taieri, divizare a tufelor, butasiri si altoiri. Rizom: tulpina subterana cu lungime si grosime variablla, cu rol in depozitarea substantelor de rezerva si 7n Inmultirea vegetativa a plante lor.

T
Transplratle: proces fiziologic al plantei de eliberare a apei sub forma de vapori prin stomatele frunzelor sau ale tulpinilor. Tubercul: zona crescuta In volum a tulpinii subterane ce prezinta muguri puternic redusi (ochi) sau muguri latenti din care se pot dezvolta noi plante. Tulpinii absorbantii: lastar ce creste din radacina sau coroana plantei.

LEGENOA
Temperatura

Zona Zona Zona Zona

7 8 9 10

..

medie anuala minima

-17° pana la -12°C -12
0

pana la -7"C

CJ

_7° pana la -1°C -I ° pan. la -SoC

184

LlSTA PLANTELOR

185

Lista plantelor
AaaJi, ABELOPHlliUM sernimaruri

spp.: butasi de lemn tare distichum: butasi moschows: seminT€

A. pedowm: divizarea tufelor, spori
AEaiMfA spp.: serninte. draioni

A lamorck»: tulpini asimitatoare, rnarcotaj. butasi de radacina A S1oloni(era: tulpini asimilatoare. rnarcotaj, butasi de radacina AMHI mojus: seminte AN4NA.s spp.: seminte, drajoni
ANEMONE:

AsTeR spp.: divizarea tufelor
Asrase spp.: divizarea tufelor A. x a(endsj·i~ divizarea tufelor.
serninte

B.

altemi(olia: serninte,
butasi

butasl

semimaturi.

de lernn

ABEu1oSQ-Ius

.Asa..ffi..\s tuberoso_·seminte
AESCUlus parvif/orus: tulprni asimilatoare AGAPANrHUS spp.: divlzarea tufelor AGA~ spp.: serninte. drajoni AGERA7UM spp.; serninte
AGlAONB1A

ABIES:
spp.: sernlnte, altoire, butasi de lemn tare A. COI1CO/Or. serninte, altoire. butasi de lemn tare A nordmonniana: serninte, altoire. butasi de lemn tare A. veitch;;: serninte, altoire. butasi de lemn rare A. vejarii: serninte, altoire, butasi de lemn tare
ABRONIA

A chinen sis: divizarea tufelor,
sernlnte

tare B. dovidii: butasi de lemn verde, butasi de lemn rnoate B. globosa: serninte. butasi semimatu ri, butasi de lemn tare
&!PtRJRUM

A. japonico: divizarea
seminte

tufelor,

frulicosum: butasi

spp.: butasi de tulpini articulate, A modes tum: drajoni Af._K;.A: spp.: divizarea
A.

spp.: divizarea tufelor, seminte. butasl de radacina A blondo: divizarea tufelar, seminte. butasi de radacina A. coronooo: divizarea tufelor, sernlrue, butasi de radacina ANmUfliUM 'pp.: drajani ANnRRHINUM majus: serninre AQlJlLEGIA spp.: serninte Arw1A spp.: stolon ARrsrOWD-11A spp.: buta~i semimaturi ARHEI'IA spp.: seminte. divizarea
tufelor ARONIA

A simplifieolia: divizarea tufelor, seminte A thunbergii: divizarea tufelor, serninte AUCUBA japonico: butasi de lernn moale. butasi sernirnaturt, marcotaj
BAPTr5IA:

semimaturi

BuXus:
spp: butasl semimaturi,
divizarea tufelor, seminte,

butasi de lemn verde, butasi de lemn moale OuADIUM spp.: divizarea tufelor CAlANDRiNIA spp.: serninte CuA11-!fA spp.: serninte CALENDUlA offidnalis: serninte CAllA polvsms: divizarea tufelor, serninte C\wCARPA spp.: butasi de lemn moale, butasi sernimanm CAwsrfMoN spp.: butasi de lemn verde CALLVNA vulgaris: marcotaj, butasi semlmaturi, ingropare CAWUDRUS decurrens: burasi
semimaturi CAL YCANfHUS:

tufelor, seminte
divizarea tufelor,

CATTIEYA spp.: sernmte CEDRUS spp.: butasi de lemn tare CELOSIA spp.: seminte CENrAUREA cyanus: seminte CEPI--wARiA gigonreo: butasi de radacina CfT>HALOCEREUS spp.: seminte. altoire CffiATDS11GMA spp.: butasi semimaturi CERas spp.: butasi de lemn verde CERaJs spp.: serninte CERoPfGIA spp.: divizarea tufelor CHAENoMf1£5: spp.: serninte, butasi de lemn rnoale. butasi de lemn tare.
butasi semimaturi

CORDYUNE:

D_ cordinale: serninte, divizarea
rufelor. butasi bazali
D. elaturn:
DENDROBIUM

C (mucosa: butasi de tulpini articulate, rnarcotaj aerian C indiviso: butasi de tulpini articulate
COREOPSIS; spp.: divizarea

serninte

spp.: ssminte

DEUTZlA:
spp.: butasi de lemn verde, butasi de lemn tare. stoloni D_ gracilis: butasi de lemn moale
DWVTHUS:

tufelor. serninte,

butasi bazah C grondi(olia: divizarea tufelor, serninte, butasi bazali C. rasea: divizarea rufelor, seminte, butasi bazali
CORNU5:

spp.: serninte, marcota] D. barbatus: serninte, marcataj D_ deltoides: serninte. marcotaj

A pogonantha: serninte A villoso: seminte
ABiJnLON:

genevellsis:

seminte

A pyramidalis: divizarea tufelor,
serninte

spp.: seminte, butasi sernlrnaturi, butasi de lemn moale, butasi de lemn verde
A

A. rep tons: divizarea tufelor.
serninte

B. ausi.!.QUs: erninte, di v lzarea s tufelor B. Jadea: serninte, divizarea
tufelor B.

pictum:

serninte,

butasi

semimaturi, butasi de lemn moale AOIrn spp.: butasi de lemn verde
ACANfHUS:

ALCEA roseo: serninte
ALo-iEHlllA

spp __seminte,

spp.: tulpini asimilatoare

divizarea tufelor AusMA spp.: divizarea rufelor.
serninte

AR1EHI5IA:

spp.: sermnce. divizarea tulelor, butasi de radacin' A hungoricus: sernlnte, divizarea tufelor, butasi de radacina A. mol/is: seminle. divizarea tufelor, butasi de radkina A. spinosus: semin~e. divizarea tufelor, buta~i de radacina ACfR: spp.: seminle, altoire. bura~i de lemn moale
A griseum: semin~e, altoire,

AwuM: spp.: divizarea tufelor, semlnte A coeroleu'!': divizarea tufelor A criscophii: divizarea tufelor,
serninte

spp.: divizarea rufelor, butasi semimaturi, seminte A. arbotanum: serninte, divizarea tufelor, butasi sernimaturi A absinthium: divizarea tufelor. butasi semimaturi, serninte A. onnua: 5emin~e, divizarea tufelor, buta?i semlmaturi A dracunculus: seminte, divizar-ea tufelor, buta!?i semimaturi spp_: divizarea tufelar ARUNCUS spp_: divizarea tufelor
ARUM

pendula: serninte, dlvizarea tutelor B. perro/ioto: seminte, divizarea tufelor spp.: butasi
divlzarea nervuri,

BEGoNIA:

de lemn verde,
serninte

C speoosc: butasi de lemn verde. butasi de lemn moale CJ.w1AEcypARIS spp.: butasi de lemn tare, altoire Q-/aoNE spp.: divizarea tufelar, serninte, butasi de lemn rnoale Q-/KJNODOXA spp.: divizarea tufelor Q-/LOROPf-f'mlM 'pp .. draioni Q-/RYSAN1HEHUM spp.: divizarea tufelor, serninte, butasi de
lemn rnoale

spp.: tulpini asimilatoare, butasi de lemn tare Coiba: butasi de lemn moale, rnarcota] frantuzesc C. j1orido: butasi de lemn verde C senceo: butast de lemn moale, marcota] frantuzesc CORREA spp.: seminte CORYWP515 spp.: butasi de lemn moafe, marcota] COR)1US spp.: rnarcota], stolon;
ConMJS:

DICENTRA:
spp_: seminte, divizarea tufelor, butasi semimaturi, butasi de radacina
D. exjmja~ serninte, divizarea

tufelor D_ spectabj/is: serninte spp.: butasi de radacin. butasi de tulpini articulate, marcota] aerian DIGrrAllS purpureus: seminte DIONAEA muscipu/o: butasi de frunza cu nervuri DRACAENA (fogrons: marcotaj aerian
DICTAHUS
DlfFEN8IIo-IIA'

spp.: butasi de lemn moale, marcotaj C coggygoria: marcotaj
frantuzesc COTONEASTER:

tufelor,

DRACOCEPHALUM
DROSERA

spp.: semlnte

B_ boweroe: butasi

de frunza cu butasi de frunza

A. povum: divizarea tufelor. semin~e A gigonteum: divizarea !Ufelor, semin~e A. schoenoprasum: divizarea tufe!ar. semin~e A. tuberosum: div;zarea wfelor,
semin~e

dreapta B. x hiemolis: butasi de frunza B. masoniana: buta~i de frunza B. rex-cultorom: buta~i de frunza B_ Semperf/orens: semin!e B_x tubemybrida: divizarea tufelor
BElAHCANDA:

buta~i de lemn moale A joponicum: seminTe, altoire. buta~i de lemn moale A. palmatum: semin~e. a~toire. buta~i de lemll moale A pensylvonicum: ,emin!e, altoire, buta~j de lemn moale A rubrum: s"mime, altoire, buta~i de lemn moate A. saccilOinum: semin~e, altoire, buta~i de lemn moale AQ-IfUEA spp.: seminle, divizarea tufelor, buta~i de lemn moale Ao-IIMENES spp_: divizarea tufelor ACONITUM· spp_: semin~e. divizarea rufelor AcrAEA spp_: seminre, buta~i de r.idadna AcnNlDIA spp_: buta~i semimaturi, buta~i de lemn tare. marcotaj ADIANTuM: spp __divizarea tufelor, pl.mule, spari A caudatum: plantule

Iv..Nus spp_: buta~i de lemn verde ALOOSIA spp_: divizarea rufelor
ALOE:

AsARUM: spp.: divizarea tufelor, semjn~e A. canadensis: divizarea tufelor.
semin~e

spp.~ tulpini asimilatoare, butasi de lernn moale, semin~e, buta~i de lemn verde C j1oridus: buta~i de lemn moale 0\M.\ssI4 spp.: divizarea !Ufelor CAMElllA spp_: buta~i semimaturi, bu~i de lemn tare, marcotaj aerian, altoire
CAMPANUlA:

OMIC1RJGA vezi ACTAEA Ossus: spp.: rnarcota] C. antarctica: seminte CiTRus spp_: marcotaj aerian, altoire 0B1ANns: spp_: marcotaj, divizarea tufelor. buta~i de lemn moale,
semillle

spp.: marcotaj,
sernirnaturi,

butasi
butasi

sernlnte,

de

spp.: butasi din nervurile frunzelor Droa« spp.: drajoni
EaiINACEA:

lemn verde C. (fanchetii: marcotaj, buta;i semimaturi, semin~e C horizontalis: marcoraj, buta~i semimaturi. seminte C salici(o/ius: marrotaj, bu~i
semimaturi, semin~e

spp.: seminte.
bu~i

divizarea

tufelor.

de ridacina

A_ europaeum: divizarea wfelor, semin~e A. I!Ql\vegii:divizarea tufelor,
semin~e

spp : drajoni, buta~i de frunza,
semjn~e

A orborescens: drajoni, buta~i de frunza. semin~e A. a(is[Ow: arajoni, buta~i de frunza, semin!e A howom;Dides: drajani, buta~i de frunza. semin~e A. mitri(ormis: drajoni. bu[a~i de frunza, 5emin~e A voriegoto: drajoni, buta~i de (runza. semin~e ALsTROEHEI'IA 'pp_: divizarea tufelor AMElANo-IIfR: spp.: tulpini asim~~ataare. marcotaj, buta,i de radarin', buta~i de lemn moale A. x grondifolia: tulpin; asimilatoare, de r3dacina marcotaj. bura~i

spp.: semin~e, divizarea tufe10r B. chinensis: seminle, divizarea rufelor BffiBERis spp_: buta,i de lemn moa~e, buta~i semimatu ri, buta~i in ciocan. sem.ln~e BERGENIA spp_: divizarea tufelor, semin!e, buta~i de radacina spp_: buta~i de lemn verde, altoire BrLLB8lGlA spp_: sem;nre Bl£a1NUM spiwnt: drajoni 80uGAJrMlLEA spp_: marcotaj 8RACTEANTHA bracteatum: seminte BROMEUA spp.: semin~e, drajoni BRUGHANSIA spp_: buta~i de lemn
BErulA

spp.: semin~e. divizarea wrelor. buta~i de lemn moale C carpatica: semime, divizarea tufelor, buta~i de lemn moale C persici(olia: semin!e, divizarea tufelor. buta~i de lemn moale
CAMP5IS

A. shuttleworthii: divizarea tufelor, sem;nte .Asa..ffi..\s cuberoso: semin!e
AsPARAGUS:

spp.: buta~i semimaruri, seminte, butasi de lemn rare, buta~i de .-adacina

C trorida: marcotaj, divizarea tufelor, buta~i de lemn moale, semin~e C tangulica: marcotaj, divizarea !Ufelor, buta~i de lemn moale, seminte ORHRA: spp.: tulpini asimilatoare. marcotaj C alni(olio: buta~i de lemn moale C orboreo: tulpini asimilatoare.
semin~e, bUla~i semimatuli

CRAssutA:
C argemea: bu~i de frunza verticala C ovota: buta~i de pe!iol OlATAEGUS spp_: altoire CRiNUM spp.: drajoni CR0ctJ5 spp.: divizarea rufelor CR'fPTANrHUS spp_: sem;npe CUPRESSOCYPARIS leylandii: butasi semimaturi. buta~i de temn tare CUPRESSUS spp_: butasi de lemn tare, altoire CYO\S spp_: drajoni CYDONIA ob/ongara: bu~i de lemn tare. stoloni. marcotaj fran~uzesc, altoire Cl'l'RIPEDlUM spp_: divizarea tufelor DABOr:aA cantabrica: ingropare DAHIlA spp_: divizarea tufelor, butasi bazali, seminre DAPHNE spp.: buta~i de lemn moale, marcotaj
DElJ'HINIlJM:

E. purpurea: seminle. divizarea tufelor, buta~i de radacina EOfINOCACTUS 'pp.: altoire EcHiNOCERRJS spp.: seminte, altoire
EcHiNOPS:

spp_: drajoni E. riuo: seminle, buta~i de ,-3dacina 'pp.: altoire Qureum: ,emin~e, marcotaj Ef'tsaA spp_: buta~i de pe~ol EPm-ifL4NrHA spp_: altoire
ED-I/ops/s EPtPREMNUM

spp.: divizarea tufelar, semin~e A. densi(1orus: d\vizarea tufelor,
semin~e

CANNA:
spp.: divizarea tufelor, semin~e C x generalis: semjn~e CARoAMINE pmlensis: divizarea tufelor CARoioaIJNUM spp_: divizarea rufelor WYA illinoinensis: allOire CAR,YOPTERIS x dadonensis~ buta~i de lemn moale CArrANeA mol/jssima: alto ire

A. officina/is: divizarea rufelor, semin~e A. se[Qceus: divizarea tufelor,
semin~e AsPfRUlA:

spp.: seminle, divizarea tufelor A. odorota vezi Galium odofOlum A. orienta'is: semin~e. divizarea tufelor A. suberoso: semTn~e. divfzarea tufelor

verde BRUNFElSIAspp_: buta~i de lemn verde BRUNNERAmarcophylla: buta~i de radiicina
BuDDL£JIC

C barbinervis: tulpini asimilatoare, semin~e, buta~i semimaturi 0JvIA spp.: drajoni CODlARlM: spp_: semin!e C variegotum: buta~i de lemn verde, marcota/ aerian, stoloni COLo-ilCUM spp.:- divizarea turelDr
CON5OUDA:

fRANrHrs: spp_: divizarea !Ufelor, semin!e E. pinnaufida: divizarea tufelor, semin~e EREHuRUS spp_: divizarea wfelor ERIcA spp.: bUta,i semimaturi, marcotaj, i~opare
ERYNG/UH:

spp_: seminre, butasi semimaturi, buta~i de lemn tare

CAmUf)A chromoso: seminte
CATMVWCHEcaeruleo:
rad,lcilla

bu~i

de

spp.: 5em'n~e C ombiguo: ,emin!e CONVALLARIA spp_: divizarea tufelor, seminte

spp_: semin!e, divizarea wfelor. buta;i bazali

spp.: semin~e. divizarea tufelar, buta~i de radkina E. bourgaUi: semin~e, divizarea tufelor, buta~i de radacina E_giganteum: semin,e, divizarea tufelor. buta~i de radiicina

--

.-

.. -

... ,.... ..... .... ~
:.

186

LISTA PLANTELOR

LISTA PLANTELOR

187

ER'nHRONIUM

spp.: divizarea rufelor. serninte EscAu.ONIA spp: butasi de lemn
tare

G. onstoro: semirne G. grondi[1oro: serninte, divizarea tufelor, butasi de

HflJOPSIS spp.:

hefianthiodes: serninte divizarea tufelor, serninte

IPOMOEA:

KOIJ(Wf1ZIA
verde,

H£L1EBORlIS:

spp.: seminte, butasi de femn moale I. alba: seminte,
moale

amobifi>:butasi de lemn butasl de Iemn moale

LONICfRA:

EscoBAJiJA spp.: altoire EucAL YI'1lJ£ spp.: serninte t. cinerea: seminte E. c;modora: serninte E. gunnii: serninte EUCOMIS spp.: butasl de frunza
rnonocotiledonata

rtdacina GAlANTHus:
spp.: divizarea tufelor, serninte G. nivalis: divizarea tufelor,
serninte

H. arguti(olius: seminte H. cycrophyllus: divizarea
tufelor, serninte

butasi de lerrm

LABURNIJM spp.; serninte. altoire,
tAG-iENAliA

H. (oetidus: serninte H. x hybrtdus: divizarea tufelor, serninte H. niger: divizarea tufelor,
serninte

I. x multi{lda: ,emin!e, bU~i de lemn moale I. mcolor: serninte, butasi de lemn moale IRIs spp.: divizarea tufelor, seminte /TEA virginica: butasi de lemn . moale
}AsMINUM:

butasi de lemn tare spp.: butasi de frunzf
monocodledonara

spp.: marcotaj, butasi de lemn moale, butasi semimaturi, butasi de lemn tare L x amen'cano: marcota], butasi de lemn moale, butasi
semimaturi

O. rnocrororpo: serninte spp.: serninte ONOCUA spp.: divizarea tufelor, spori OPUNnA spp .. semlnte, altoire
ONQDlUM ORIGANUM:

de lemn moale, butast
semimaturi PfRsEA

americana: altoire hybrida: semlnte PHALAENoPSJS spp.: drajoni, plantule /rasad, butasi de lemn
PETuNIA moale, serninte

GAiJuM spp.: divizarea tufelor, semlnl€ spp.: butasi de lemn moale, altoire, marcota] aerian GAARYA spp.: butasi de lemn tare GAULTHERIA shallon: tulplni asimilatoare
GARDENIA

UWTIWA spp.: butasi de lemn verde I.ARl><' spp.: butasi de lemn tare
tA TH'fllUS:

L x brown;;: marcotaj. butasl de lemn rnoale, butasi semimaturi L x purpusii: butasi de lemn
moale, butasi semimaturi

H. orienta/is:
serninte HfHEROCAWS tufelor,

divizarea tufelor, spp.: divizarea serninte

EuoNrMus:
spp.: marcotaj, butasi
semimaturi, butasl de lemn

serninte

verde E. alatus: marcotaj, butasi
semimaturi, verde. butasi de lernn

GENTIANA:
spp.: serninte, dlvizarea tufelor,

HESPf'RJSmatronDlis: HEUCHERA:

spp.: marcotaj, butast semimaturi. butasi de lemn

butasi de temn moate E. (artunei: marcotaj, butast semimaturi, butasi de lemn verde, butasi de lemn moale E. japonicus: marcotaj, butasi semimaturi, butasi de lemn verde spp.: seminte, butasi de lemn
verde

EuPHORBIA:

butasi bazali G_ aibQ: seminte, divrzarea tufelor, butasi bazali G. dendra/ogii: seminte, divizarea tufelor, butasi bazali G. lutea: serninre, divizarea tufelor, butasi bazali G. vema: seminte, divizarea tufelor, butasi bazali
GflWoIl(}H:

spp.: divizarea
H.JBJSUJs:

tulelor, sernime

J. nud;norum:
semirnaruri semimaturi jUGIANS:

tare

spp.: serninte, divizarea tufelor L odoratus: serninte, divizarea rufelor L sylvestris: serninte, divizarea tufelor L vemus: serninte, divizarea
tAURUS

L xylosteum: butasl de lemn moale, butasi semimaturi
LUNIWA, (innuo: serninte butasi

Lup/Nus:
spp.: semlnre,

bazali,

marcota], butast

tufelor spp.: butasi semimaturi spp.: seminte, marcotaj.
semimaturi. stoloni

divizarea tufelor L polyphyllus: sernime LycOPJs spp.: divizarea tufelor MAOiAERANTHERA tortifolia (sin. Xylorhiza): sernlnte MAaURA pomi(era: butasi de

spp.: seminte, divizarea tulelor O. mojorana: serninte. divizarea tufelor O. vulgare: sernlrue. divizarea tufelor OfWlTHOGALUM spp.: divizarea tulelor ORITGOCACTUS macdaugaffii: drajoni OS1f05PER!'1UM spp.: butasi de lemn verde
OXAUS:

PHllADElPHlIS:

spp .. butasi de lemn moale, butasi semirnaturi, butasi de
lemn
tare,

stoloni

P. coronarius: butasi de lemn verde, butasi de lemn moale
PHILODENDRON PHILOTHECA serninte PHLOX

spp.: marcotaj spp, (lost Eriostemon):

spp.: marcotaj, semin;e, butasi de lemn moale, butasi sernirnaturi. butasi de lemn verde, marcotaj aerian, altoire H. moscheutos: rnarcota], seminte. butasi de lernn moale, butasi semimaturi H. roso-smensis: marcotaj,
serninte, butasl

j. officinale: rnarcota], butasi

tAVANDU!A:

butasi

spp.: marcotaj frantuzesc j. cinerea: altoire J. nigra: altoire J. regia: altoire jUNIPfRUS:

L angusti(olia: serninte, marcotai, butasi semimaturi L stoechas: serninte, rnarcota], butasi semimaturi tAVAn:AA spp.: butasi de lemn
verde

spp.: semtnre. dtvlzaraa tufelor O. regnef(ii: serninte, divizarea tufelor O. tetraphy/la: serninte,
divizarea PAGfYSANDRA tufelor

spp.: seminte P. paniculota: divizarea tufelor, butasi de radarina PHOTINIA davidiona' butasi de lemn moale
PHlli.OITAG-1Y5:

riidacina
MAGNOIlA spp.: butasi de lemn verde. burasi de lemn moale, butasi semimaruri, man:::otaj. marcota] aerian, altoire cu mugureMALus spp.: altoire, seminte,
stoloni, MAMMlI.1ARIA marcotaj franurzesc. alto ire cu mugure

spp.: divizarea tufelor. serninte,
tulpini asimilatoare

f. griffithii: serninte fl6rOMA grandi{lorum: divizarea refelor

seminte,

FEROCACTUS spp.: serninte HBIGIA dypeota: serninte FIcus: spp.: marCOtaj aerian, buta~i
semimaturi, semin~e, bu[a~i de

spp.: divizarea tufeior, seminte, butasi de lemn moale, butasi de lemn tare G. sanguineum: serninte var, stn'atum~ divizarea tufelor, serninte, butasi de lemn moale GER8ERA spp.: sernirue, divizarea tufelor, butasi bazali
GlADIOLUS:

de lemn rnoale, semlnte,

butasi semimaturi H. syriacus: marcotaj.
semimaturi,

spp.: marcotaj, altoire, butasi semimaturi, butasl de lemn

1.EHA!/l£OCEREUS spp .. serninte
spp.: semlnte lEJcOTHOE spp.: butasi de lemn
l.£Pro5PER!'1UM verde

P. terminalis: divizarea tufelor.
serninte PAEONIA spp.:

butasi de lemn rnoale. butasi butasl de lemn tare spp.: divizarea tufelor discolor: buta~i de

J. chinensis:
lemn tare

tare

marcotaj, altoire, butasi semimaruri, butasi de marcotaj. altoire, butasi sernirnaturi, butasi de
lemn tare

seminte, divizarea tefelor,
butasi de

LtwrSlA:
spp.: seminte, drajoni L. brachycalyx: seminte L cotyledon: semin~e, drajoni L redivivo: semin~e WCESTERJA (ormosa: butaji de
lemn tare

butasi sernirnaturi,

HIPPl'ASIRUH HOLODISCUS lemn tare HOITA HOYA

J. communis: J. horizontalis:
lemn tare

spp.: altoire MANGiFERA indica: altoire f1ARANTA leuconeura: butasi de
frunza verticala MIMUlUS: MOLUCCEllA

radaciml
PAPAVER;

spp.: divizarea tufelor P. OUteD: divizarea tufelor P. aureosulcatD aureocaulis: divizarea tufelor P. nigra: divizarea tufelor F'HYsAus: spp.: butasi de cad"cina P. alkekengi: serninte F'HYsOSTfGIA spp.: serninte, divizarea tufelor PICEA spp.: butasi de lemn tare,
altoire

spp.: serninte,

buta~i de

radacina
P. aoceum: seminle, buta~i de

lemn verde, buta~i de lemn
rare, buta~i de

spp.: divizare. [Ufelor, semince G. callianthus: divizarea tufelor, seminte G. x hortulans: divizarea tufelor G. mstis: divizarea [Ufelor, semln~e GwRJOY< spp.: divizarea lufelor GoMPHRENA globosa: semin!e
GONJOUMON {Q[cricum: GREVlUEA GLIZMANIA GYPSOPHILA semimaturi semin~e

spp.: divizarea tufelor. spp.: butasi de pepol, spp.: butasi de radacina, spp.: divizarea orientafis: divizarea

radacina
semin~e aerian,

semlnte marcm.aj HUMULUS marcotaj HYAONmOIDES

marcolaj, altoire, buta~i semimatu ri, bULa~i de marcola],

semin!e laevis: semince

PiER!5: spp.: semin!e, buta~i de femn
moale, marcota}

radacina
P. orientale: semin~e. buta~i de radacina P. rhoeas: semin!e PARTHENOOSSVS spp.: buta~i de
lemn tare, PAULOWNIA marcotaj

F. benjomina: marcotaj aerian,
buta~i semimamri,

J. procumbens:
altoire,

F. corica: marcotaj

buta~i semimaturi. buta~i de lemn tare

but~i semimaturi, seminte F. elastica: marcotaj aerian, buta~i semimaturi. semin~e mONIA spp.: semin!e FORSYTHIA spp.: marcotaj, tulpini asimilatoilre. buta~i de temn verde, bu~i de lemn moale, buta$i semimaturi. buta~i de lemn tare FoTHfP.GlUA

tufelor
HrAONTHUS

KA1ANcHoe
spp.: plantule/rasad, divizarea 1ufelor, semin!e, butasi de lemn moale, buta~i de fnmzii
vertitala

scoriosa: semime LiGuIARlA: spp .. semince, dMzarea tufE'lor. bu~i bazali, buta~i de radacina L dentata: semince, diviz.rea tufelor, buta.i bazali
i.ffARJS

MONARDA spp_: s.emin~e, divilarea

P. japonica:
lemn moafe,

1..JGtErnUH:
spp.: buta~i de lemn tare,
marcotaj

tufelor, bu~i de lemn moale MONSITllA spp.: marcolaj MUSA spp.: drajoni MUSCNU spp.: divizarea tufelor MyosoTIS spp .. semin!e t1YRJcA spp.: tulpini asimilatoare,
marcotaj NANDINA

semin!e, buta~i de buta~i semimaturi

PiNus: spp.: semin!e, altoire, buta~i de
lemn tare

tomEntosa: buta~i de buta~i de lemn

radacina
f'ELARGONIUM:

spp.: semince, bUla~i spp.: semin!e spp.: semince

tufelor

HroRIWGEA
spp.: buta~i de lemn moale, buta~j semimaturi, buta~i de
lemn tare

verde
semimaturi,

P. strobus: seminle, altoire P. sylveslris: semin~e, alto ire PrrTOSPORUM spp.: marcotaj f'lArrcoDON grondi~orus: semin!e,
divizarea tufelor

L japonicum: buta~i de lemn
moale

'pp.: marcotaj F. major: buta~i de lemn moale i'AAGARIA: draloni FRANKUNIA a/atomaha: buta~i de lemn moale, marcotal,
seminte, bu~i de lemn {are

'pp.: marcotaj, marcotaj aerian, buta~i de lemo moale, altoire HAARiSIA spp.: altoire HAWORTHIA spp.: draloni HEBE spp.: buta~i semimaluri
HEDERA:

HAHAMrus

H. anomola
mar(oraj

subsp. petiolaris: tulpini

K. blossfeldiana: divizarea tufelor. semin~e, buta~i de lemn moale K. daigremontiona: plamule/ rasad, semln~e KAi.J11A 'pp.: bu~i de lemn verde, buta~i semimaturi. marcotaj KEJiRJA japonico: tulpini asimilatoare. buta~i de lemn verde, buta~i de lemn mo.le, buta~i de lemn tare
KNIPHORA:

domestica: bu~i seminte, buta~i de 'pp.: divizarea tufelor
tufelor

PENsrrr10N: spp.: semin~e, divtzarea tufelor,

PODOCARPUS 'pp.: buta,i
semimaturi PODOPHYLLUH

lJuuM: spp.: divizare. <ufelor, drajoni,
semin~e

lemn verde

NARossvs
NELUMBO:

bu~i

de lemn moale, butasi

semimaturi

spp.: divizarea
borealis' semin~e

H. arborescens:
asimilatoare

L /ond(olium: divizarea bulbi Ii, semin!e

tufelor,

spp.: semin~e, divizarea

HYLOCEP.EUS spp.: altoire

llMoNJUM:
spp.: semin~e, divizarea bu~i de radacina divizarea tufe!or.

FREESIA spp.: divizarea tufelor
FRmI.1ARlA 'pp.: divizarea tufelor

Ftx:Hsv. spp.: semin!e, buta~i de
lemn verde

GAJl1AJI[)fA:
spp.: semin\e, divizarea tufelor, buta~i de radacina

spp.: marcotaj, buta~i semimaturi, buta~i de lemn tare, butasi de lemn moale H. helix: marcotal, buta~i semimaturi, buta~i de lemn tare H. nepalensis: marCOtaj, buta~i semimaturi, buta~i de lemn tare
HfLENfUM autumnale: seminle

18ERJS

omom:

semillte

luxspp.:

marcotaj, buta~i de lemn rnoale, buta~i semimaturi. semin~e, but:a~i de lemn verde.
marcotaj aerian. altaire

L lati(oJium: seminte. tufelor

N_ luteD: semin~e, divizarea tufelor N_ nuci(era: semin~e.divizarea tufelor NfOREGEI1A spp.: seminte
NERJUM oleander. marcotaj aerian

spp.: semin!e. divizarea tufelor K. cGulescens: sem;n~e,
divizarea tufetor

L sinllatum: semin~e L tetragonum: semin;e lJouDAMBAR spp.: marcotaj

NYMPHAEA 'pp.' divizarea tufelor,
semin~e
OfNOTHERA:

walleriana: ,emin!e INDIGOfERA spp.: buta~i
IMPATIENS semimaturi

L06ElJA:
spp.: semin!e L cardinalis: seminte

KoB.RRJrfRJA radacina

spp.: bUlasi de

spp.: divizarea tulelor, butasi de radacina

P. caespitasus: semince, divizarea tufelor, bU'[a~ide lemn moale, buta~i semimaturi P. digitalis: seminte, divizarea tufelor, bUlasi de lemn moale, bura~i semimaturi P. pinifolius: semin!e, divizarea tufelor, bUIa~i de lemn moale, buta~i semimaturi F'EPEP.OMIA spp .. butasi de pe;iol PERE5KJA: spp.: seminte, buta~i de lemn moale. buta~i semimaturi P. grandi(ofia: semin!e, buta~i

tufelor
POlEMONIUM POUANTHES

tuberosa:

divizarea

tufelor
POI.YGONATUM

spp.: divizarea

tulelor
POI.l1'ODlUM7pp.: POI.YmCHUM cufelor POPULUS:

divizarea tulelor spp.: divizarea

spp.: tulpini asimilatoare P. balsami(era: buta~i de lemn verde PORTULACA 'pp.: semin!e

188

LISTA PLANTELOR

189

POrrNTI/.1.A

spp.: butasi de lemn verde. butasi de lemn moale, butasi sernirnaturi spp.: serninte, divizarea tufelor, butasi de radacina P. joponica: sernlnre, divizarea tufelor, butasi de r.idacina P. marginato: seminte P. sinensis: seminte, divizarea tufelor. butasi de r.idacina

R. rugosa: alto ire cu mugure. butasi de lemn moale, butasi
de lemn {are, seminte, tulpini

SINNINGlA

PRiMUlA

asirnilatoare
ROSMARlNU5:

spp.: butasi din nervurile frunzelor SKJMMIA spp.: butasi semimaturi SMfTHIANTHA spp.: butasi din
nervu rile frunzelor SOlANUM

T5UGA spp.: butasi de lernn tare,
altoire TUUPA

Indice
Paginile scrise italic se refer.i la capitole. Amelanchier 61, 102, 140

spp.: divizarea tufelar TURBIN/CARPUS spp.: altoire
VACONUM:

spp.: seminte, rnarcotaj. butasi
semlmaturi

Iycopersicum:

altoire

Amelonchier 61, 78. 102, I 40 Amerio maritima 29. 34
Amestec de sol nutritiv 17 Amestec de sal steril I 6. 17 Amestecuri de pamant 16--17 Ingrediente 16 17 far.i pamanr 16, 17 Ammi mojus 34 Amorpha (ruocosa 30. 142~ 143 Ananas ~ Anonos sarivus 66 Anemone ~ g. Anemone 96. 140--141 Anrera 22. 23 Anthuflum scherzerionum 66 Amlia ~ fam. Amliaceae 106 Arbore tropical de cauduc ~ Heveo brasiliensis 104 Arborele de lamai 104.112.114,
Arnestec

Begonia x hiemalis 90, 92 Belamcondo chinensis 32, 62, 143~144 Berberis 78, 80. 144 Bergenia - Bergenio cordi(olio 144, 144 Bergenia ~ Bergenia cordifolio 62,

SO!ENOSITMON

R officinolis: seminte, butasi
semimaturi

spp.: semlnre, butasi de lemn moale divizarea tufelor

spp.: marcota], ingropare,
altoire

Abelia ~ g. Abelia (fam. Capri{oliaceae) 82

50RaAAIA spp.: marcotaj
SPARAX15 spp.: Sfl"RA£O. moale, STAOi't>

V. mocrocorpon: ingropare
VANDA

RuBUS:
spp.: marcotaj. stoloni R. (ruricosus: marcotaj de vari R. idaeus: rnarcotaj de vari RUDSECXJA:

spp.: serninte

PRUNU5:

spp.: butasi de lemn butasi sernimaturi,

VERBASCUM:

Abeliophyllum disrichum BO Abrania pogonantho 26 Abronio pogonontha 26
Acacia 76 Acanthus moWs 96, 136 Achimenes longifJom 62 Actaea, fam. Ronunculoceoe 62 Adionwm 62. 136--137, 1]8

Butasi de radarina 75, 96. 96--97 Buta~i de tulpini articulate 75, 86, 86--87 Butasi din frunze monocotiledonate 94, 94--95 Butasi semlmaturi 80, 80-81 Cactus ~ g Echinopsis 66 Cactus 36, 112 alto ire I 32. 132~ 133

Relete

96
Bienal
4{)

spp.: altoire, serninte, butasi de lemn verde. butasi de lemn rnoale, butasi de lemn tare, rnarcota] frantuzesc. altoire cu mugure P. avium: altoire, serninte, butasi de lemn verde, butasi de lemn rnoale P. cerosi(era: altoi reo serninte, butasi de lemn verde, burasi de lernn rnoale P. moackii: altoire. seminte, butasi de lemn verde, butasi de lemn moale P. semJla: altoire, seminte, butasi de lernn verde, butasl de lemn moale P. virginiDta: altoire, serninte, butasi de lemn verde. butasi de lemn rnoale PsruOOTSl..JGl\ menziesU: butasi de
lemn tare

stoloni

spp.: divizarea tufelor R. hirta: sernlnte
SAiNTPAUUA:

byzanlino: divizarea tufelor STAGftURU5 praecox: marcotaj
STFPI-IN-IANDRA spp.: 1ernn tare.

butasi de

rnarcota]
butasi

hibrizi: butasi de frunza
verticala

STFPHANons:
spp.: serninte, rnoale, semimaturi

spp .. seminte, divizarea tufelor, butast ser-urnatun, butast de radiicina V. choixii f. album: serninte, divizarea tufelor, butasi sernimaturi, butasi de r,idacina VERiJENA spp. & hibrizi: semin~e
VERONICA

Boli de sol umed 16 Boli fungice ale semntelor 35
Boli, prevenire. tratamentul

26, 2B,

Cactus. butoi-rnare

-

Ferococtus

de lemn

spp.: seminte. divizarea tufelor, butasi de peticl 5AU>C spp.: butasi de lemn moale,
butasi de lemn rare, altoire, marcotaj

marcotaj,

butasl butasi

S. floflbundo: serninte.
lemn moale, semimaturi

de

marcota], butasl

spp.: serninte, divizarea tufelor, butasi de lemn moale v. spkotc: seminte. divlzarea tufelor, butasi de lemn moale
V/W/WUM:

Aechmeo fasciato 66 Aesculus parvifJora (fam. Hippocostanaceoe) 61 Afin ~ g. Vaccinium 102. 110, 122
Ann african ~ Kalmia loofolia 76, 102 Agave 36,66

semimelor 50, 5/ Bouganville 102. 104 Brad douglas ~ g. Pseudotsuga B4 Brad, pin (conifer) 84, 120, 126, 127, 136 Brandu~a de toarnna - Colchicum

wislizenii 132 Cactus de vanilie ~ g. Hyrocereu" g. Selenicereus I 32 Cactus-frunza - Pereskia Gculeota 171
Cactusi

Irantuzesc S. olba: butasi de lemn rnoale, butasi de lemn tare, altoire S. babylonico pekinensis: butasi de lemn rnoale, butast de lemn

S1EWAIl7lA pseudocamellia: butasi de lemn moale
STOKESlA laevis: butasi STREPTOCARPUS

spp.: serninte, butasi de lemn
verde. burasi semimaturi,

Agloonema cflspum 66, 86 Agloonema spp. 86
Agri~ ~ g. Ribes 102. 106 Ajuga 13B Albastrea ~ Centaurea cyanus 35 Albastre!e ~ Centoureo cyonus 35 Alcea rosea 30. 31. 34. 40 Alnus rhombifolia 149 Aloe 36, 66, 139~ 140 Alstroemeria 62 Altoire 112-133 in despicatura ~i in sa II B. 1/8-1 f9 apropiere I 22, I ZZ~ I Z3 cu mugure cu scunsor 130, 130-131 patru clape 124, 124--125 informalii generale I 13 naturala 10 portaltoi 112, 114-115 in ~a 118, 118-119 lateralii cu placaj 126, 126-127 sub scoarta 120, 120-121 mugure deta~at (oculape) 12B, 128-129 copula!ie periectionata I 16, 116-117 Altoire cu mugure detasat (ocula~e) 128, 128-129 Altoire in despidtur.i I 18. 118-119 Altoire in;a 118, 118-119 Altoire prin apropiere 122, 122~I23 AltOirea cu pana lateral a 120, 120-121 Altoirea cu patru clape I 24. 124--125 Altoirea in copulatie perieqionata 116, 116~117 Alun ~ Corylus ovellono 102, 106 Alun american ~ Carylus americana 102

de radkina spp.: butasi de

frunza verticala

tare, altoire

STYRAX spp.: rnarcota]
SYMPIfYTUM spp.: butasl de r.idacina
SYRINGA:

PYRACANTHA spp.: butasl
serrurnaturi PYRus spp.: marcotaj frantuzesc.
altoire, QUERaJS: altoire cu mugure

sinuota: serninte SAL VIA spp.: serninre SAMBUCUS spp.: rulpini asimilatoare, butasi de lemn moale SANGI.ASOMA canadensis: semirue
SALPIGLOS515 SANSEVIERIA:

spp.: tulpini asirrularoare, marcotaj. butasi de lemn
verde, moale. serninte, butasi de lernn

butasi sernlmanm.

spp.: se-minte, altaire, buta~i
semimawri

spp.: tulpini asimilatoare, butasi de frunza S. trifasciow: wi pini asimilatoare, buta~i de frunza
monocotiledonata
SANrOUNA

butasi de r.idac:ina S. x dlinensis: rnarcota], butasi de lemn verde, serninte S. palUla: marcolOj, buta~i de lemn verde. semin~e S. x persico: marcotaj, buta~i
de lemn verde, de lemn verde, marcotaj, verde, seminJe seminte

butasl de lemn tare, marcotaj. rnarcota] frantusec V. x burkwoodii: butasi de lemn moale v. carles;;: seminre, butasi de lemn verde. butasi sernlmaturi, butast de lemn moale V. nlacrocepholum: serninte, butasi de lemn verde, butasi de lemn matur VINCA spp.: marcotaj VIOlA: spp.: serninte V. x wittrockiana: serninte Vms spp.: butasi sernimaturi, buta~i de lemn rare, marcotaj,
altoire VRiESEA

IIB,I20 Arborele lui luda ~ Cercis canadensis 76 Arborele urnbrela ~ ScheffJera actinophylla 102, 104 Arborele viepi ~ Thuja occidentalis 84, 120 Aristolochio eregons 80
Armeria - Armeria maritima

outumnole 68. 69 Bromelidoe 36, 66 Brunnera moaophylla 96 Bryophyllum dOigremonoonum
163~164

Buddleja spp. 76, 7B, 82, 144-145 Bujor - Poeonia officinalis 32, 5B,
170 Bulbi 70,71 divizare 68, 68-69 scoatere 70, 71 crestare 70, 71 secnonare 70. 7 I Bulbotuberi, dtvtzars 68-69 Bumbi;or ~ Leucanthemum vulgare 32

din g. Mammillaria 132 Cais, zarzar I 16. 128, I 30: port-altai I 15 Caladium spp. 65 Colandrinio grondiflora 36 Colo thea mokoyana 36 Calic;u 22 Calla spp. 145 Callicorpo spp. 78, BO

57

Collistemon cilrinus 76 Calycanthus ~oridus 76. 78, 146 Calycanthus acddentalis 146 Camassia quomash 69 .
Cambiu 75

Arrnuranul, ciulinul laptelui ~ Silybum mariallOm 96 Amnia spp, 6 I ArW ~ g. Acer 78, 126, 136-137 inflorirea 40. 76. 80. 136 Arrar japonez ~ Acer pormatum 78

Camponulo scouleri 57. 146--147
Cancalin ~ g. Streptocarpus 34

Canna indica 147
Caprifoi ~ g. Lonicero 78. 80, 82, 102, 166. 167 Cardomine prorensis 62 Caryo ovoto 124 Caryocor nuci(erum I 24 Caryoplefls x dondonensis 78 Castanea mollissima I 24 Cosrillejo angusli(olio 26 Castravete ~ Cucumis sorivus 23 Catanoche (Catananche) caerulea 96 Catharanthus roseus 40 Cationi, capacitate de schimb 16 Cal in ~ Vibumum apulus 78, 80, 82, 98, 102, 108, I 79 Ceapa-ciorii ~ g. Muscafl 68, 69 Ceapa ~ Allium cepo I 39 ornamental. 69. 70, 139 Cedru ~ g. Cedrus 84 Cedru ~ g. Chomaecyparius 84, 120 Cedro de California ~ Ubocedrus

Asclepias tuberosa 34
Aster ~ fam. Asterocece 57, 76 Aster .ubulaws 34 Astilbe chinen,i, - Pumila 58, 142

Bupleurum 80
Butasi 74~97 tulpini articulate 75,86,86-87 conifere B4, 84--85 lemn verde 76. 76-77 linii directoare 74 lemn tare 75, 85,82-83 umidilOte pentru 36 frunza 75 petiol de frunza 88, 88~89 nervura de frunza 90. 90--91 frunza monocotiledonata 94, 94-95 r.idacina 75, 96, 96~97 semimatur 80. 80-81 lemn moale 78. 78-79 tipuri 75 frunza verticala 92, 92~93 Buta~i de frunz;; 75 Monocouledanata 94. 94--95

Q. agflfolio: semin!e, altoire,
buta~j semimaturi

spp.: buta~i de lemn

spp.: semin!e

Astrophylum asterios 132 Aucuba ~ Aucubo joponim 78, 80,
102 Auxine 75 Avocado ~ Persea americana 114, 126 Azalee ~ Azalea indica 36, 78, 104,118,120,174-175 Bambus 172 Bananier 66
Barba-c.aprei - Aruncus

Q. louri(olia: seminle, altoire. buta~i semimawri Q_ virginlana: semin~e, altoi re, buta~i .sem~maturi RANuNClJI.us
tufelor RH/fS<\US

tare
SAxlFRAG4 aerian SaiISANDRA semimaturi

slOloni(era: drajoni SoIBioSA spp .. marcotaj. marcotaj chinensis: buta~i x wisetonensis:

S. x prestonioe: marCOtaj, buta~i S. vulgaris: tulpini asimilatoare, buta~; de lemn
semin~e

WAW51BNLA.

spp.: marcolOj WBGR.A spp.: buta,i de lemn moale, buta~i semlmaturi, buta~i de lemn tare

WiSITRlA:
semimaturi. spp.: marcotaj, buta~i de lemn moale. bUla>i de r.idacina W. floribunda: marcotaj. buta~i de lemn moale. buta;i de
ddacina

spp.: divizare.

SOifZANTHUS
semin~e

TANACETUM

par!henium: seminle

spp.: semin!e
semin~e, buta~i

SairzOPHRAGHA

hydrogeoides:

TAXUSSpp.: bu~i

RHODODENDRON: spp.: marcotaj.

buta~i semimaturi Sa/.1.A spp .. divizarea !Ufelor
SEDUH:

buta~; de lemn tare TRJCRINUM spp.: buta~i de lemn verde THUJA spp.: buta~i de lemn tare,
altoire
TrBOUCHINA TrI.1.AND5IA

dioicus 58

de lemn moale, altoi re, butasi semimaturi, buta~i de lemn
tare, marcotai aerian

W. (rutescens: marcotaj, butaji de lemn moale, bura~i de rcidacina

spp.: divizarea tufelor, semin~e, buta;i de lemn moale. bulO~i de pe~ol S. morganianum: divizarea tufelor, semin!e, buta~i de lemn moale. buta~i de pe~ol SElENICEREU5 spp.: seminre, alt.oire SEMPfRV/VIJM spp .. seminle, drajoni SILYBUMmorianum: buta~i de r.idkina

R. arbare.scens: marcotaj, semin!e. buta;i de lemn moale.
altoire RiSES

spp.: marcotaj

W

sinensis:

marcotaj.

bULa,?i de

spp.: drajoni TOLl1IEA menziesii: plantule/rasad,
divizarea marcotaj TRiGlOCEF1EU5 TRiUlUM tufelor, seminJe TRAGI£l.OSPfRMUM

lemn moale, buta;i de r.idacina
YOCCA:

spp.: marcotaj. stoloni

RoSA:
spp.: buta~i de lem" moale, buta~i de lemn lare, marcotaj. semin~e, buta~i de radikina,
altoire cu mugure

jasminoides:

spp.: seminte. drajoni Y. {ilamentosa: seminle
ZlwTwE5CHLA.

spp .. semin!e spp.: divizarea tufelor TR0WU5 europaeus: seminle

spp.: diviurea

rufelor

Barcoace neagra - Cotoneaster ~ g. Cot.oneaster 76. 80, 102, 150. 150 Begonia 23. 34. 36, 50, 90, 92, 143.143 r.idacina tubenzata, tuberculi 64,65 Begonia boweri 90, 92 Begonia cruce de fier ~ Begonia masoniana 90, 92 Begonia rex"1:ultorum 90, 92 Begonia semperflorens-cultorum 34

Petiol 88, 8B-89 Frunza vertical;; 92, 92~93 Nervuri 90. 90-91 Buta~i de frunza verticala 92. 92~93 Butasi de lemn moale 78, 78-79 Buta~i de lemn tare 75. 82, 82-83 Burasi de lemn verde 76, 76--77

deeu,,;;' 80 Celosia spp. 34 Cephalocereus senilis 132 Ceratosogma ~i g. Plumbago BO Cerceii-doamnei - Dicentra (Ucullario I52 Cerceii-doamnei ~ g. Dicentra 32,
58,96, 152

190

INDICE
Cereus repandus 132 Ceropegia woodii 65 (hamelaucium uncinowm 26, I 77 Chelone obliquo speciosa 148 Chionodoxa (orbesii 69
Chiparos - farn, Cupressaceae 84, 120 Crinul urias - Cardioalnum giganleum 69

INDICE
Euonymus alaws 78 Euonymus {ortunei 78 Eusloma grandinorum 155
Feriga - Polypodium vulgare 62 Inrnuierea 28-29 Ghintura galbena - Apocynum

191

Kalanchoe blo5S{eldiana 92,
163-164 Kalmia angusa(olio 80 Kalmia lali{olia 80 Kerriajaponiea 61, 76, 78, 82 Kiwi - Ac!inidia delidosa 23. 80, B2,I02

Moranto leuconeura var.

Oregano Orhideea 171

sau sovarf - Origanum molie - g. Phalaenopsis

Clinum americanum 66 Clinum asiaticum 66
Crizanterna - g. Chrysanthemum 57, 148-149 Crocus - sranjenel, sofran 68, 69 Croton - 36.76, 104. 106 Crusatea - Borbarea vulgaris 40 Cucuta - g. Conium 84, 120 Cupres,ocyparis Leylandii 80, 84 Cuute 13 Cycas revoluto 66

erythroneura 92
Marcotaj 98--11 I aerian 104, 104-105 lngropare 110, I JO-II 1 frantuzesc 108, J08--109 instructiunl 99 movilire 106, 106- 107 In serpenuna 102, 102-103 simpla 102, 102-103 de varY 100, /00-/01
Margarete africane ~

vulgare 169

androsaemi(olium, Gentiano
lulea 165 Ghiocel - Golonthus nivalis 68, 69, 70, 157, 157 Gladiola - Gladiolus 68, 69, 159 Gloxinia 90 Goniofimon tatoricum 35 Grepfrut - Ciws paradisi 118, 120 GreYil/iamaeculcheanii 80 Grindelia robu'la I 54 Gura leului - Antirthinum majus 32,34 Gutui - Cydonia oblonga 82, 106, 108.124 infiorire 76, 78, BO, 147 Hamamelis - g. Hamamelis 78, 104. 118, 159 Hamei - g. Humulus 96, 102 Haworthia - g. Howorthio 66 Hebe - g. Hebe 80 Helenium autumn ole 34 HeucheTO spp. 34, 160 Hibiscus - g. Hibiscus 29, 76, 80, 102,104.118,119,161 Hibrizi 42 lucrul cu 52, 53 Holodiscus discolor 82 Hortensie - g. Hydrangea 61, 78, 80,82, 102 Hosea 161 Hyacinthoides nansalpto 69 larba fetel - TonacetIJm parthenium 34 larba neagra - Colluna vulgaris 80, 102. 110, 146 larba 57 larba de soaldinfi - Sedum acre 88,177 larba neagra - Col/una vulgaris 110,146 larovizare 32-33 lasornia de gradina - g. Philadelphus 76, 78, 80. 82, 106,171-172 la,omia de Madagascar -

11111

Chiparosul de California 82 Chlorophytum naliYe 66 Cimici/Uga spp. 96 Cinei-degete - g. POlentillo 76, 78, 80 Ciocul berzei - g. Geranium 32, 82,158 Ciocul berzei, naprasnlc Geranium - g. Geranium 40, 48, 50, 57, 76. 158, 158

Polystichum aeroslichoides 62 Polyst/chum munirum 62 Fibigia clypeaw 35
Ficus 76, 82, 96, 104, 155 filodendron - Philodendron erubeseem I 02 Floarea de ceara - Hoya g. Hoya 8B, 102 Floarea de vis - g. Canna (Canna indica) 29, 30, 58, 146, 147 Floarea pasiunii 26 Floarea soarelui - Helianthus sp" 46 Floare-scoica 29,32 Flori: imperfecte - Moluccello loevis

Knipho{io thompsonii 164 KolkwilZia amabilis (Iarn, Capri(oliaeeae) 76, 7B
Lachenalia - g. Lachenolia 94 Lachenalia aloides 94 Lalea - Tulipo sp. 22, 68, 69, 70 Laleaua pestrita - g. Friti/laria69 Lantana - g. LOn[ano 76 Laptele cucului - Euphorbia sp. 29, 32, 36. 76, 170 Uicramioare - Canvollaria majalis 149 Lamai - OWs limon 118, 120 Lamai verde - g. Ciws I 20 Leandru - Nerium oleander 104 Lemn calnesc - Ligustrum vulgare 78,82, 102 Lemnul Maicii-Domnului -

Omithogalum umbel/arnm 69 Ortegocaclus macdougal/Ii 66 Orthophytum hulchinsonianum 66 Otetar galben - Koelreuteria paniculala 96

111111

Daboeda canlobrica I I0 Dalie - Dahlia 64, 65, 151. 151 Daphne - Daphne mezereum
(tulichina lupului, piperul lupului); Daphne blagoyana (iedera alba) 78, 102 DalUm sau BrugmanSia 30, 70 Dege~el - g. Digiralis 34 Dehibridizare 52. 53 Deutzia 76, 7B,80, 82, 106 Dezgropare 70. 71 Dieffenbachio 75, 86, 104 Dionaea - Dionaea museipula 90 Divizarea tufelor 54-73 bulbi ~i bulbo-tuberi 68--69 saparea plantelor pentru 55, 55 plante cu radiicini fibroase 56, 56-57 plante cu colet camos 5B, 58--59 drajoni 66, 66-67 plante eu rizomi 62, 62-63 liistari de pe tulpini subterane 60,60-61 tuberculi 64, 64-65 plante cu colet lemnos 58, 58-59 Dovlecel - Cucurbito pepo 23 Draceria - Dracoena (rogans 104 Drajoni, dMzarea tufelor 66, 66--67 Dragaica mirositoare - Galium odorotum 142 Dyckia - g. Duckio 66

Cissus an!orc!ica 36
Ciubouca cucului - Primula veris 32, 34, 96, 173 Ciulin de mare - Eryngium

morilimum32,96,153-154,153
Ciurnarea - fam Myricaceoe, 61, 102 Clernanda - g. Oemotis 32, 102, 148, 149 Oeome hasslemno 36 Oethra alni(olia 61. 78, 102, 149 Clopotei - Camponulo medium 40 Clopotei de gradina - g. Aqui/egia 32,34,38 Coacaz negru - Ribes nigrum 106 Coada-soricelulu, - Achillea mi{{e(0lium4l, 57,137,137 Cocotier - Cocos nudfera 21 compost - rnraruta (ingra~amant natural) 16 Can 21, 21 Conifere 32, 41, 4 I butasi 84. 84--85 Copii, siguranta 12

23

OSleospermum 35, 76 Maclura - Moc/ura pomifera 96 Macri~ - Rumex ocetoso 169-170, 169 Maghiran - Origanum mojorano 169 Mar 116, Ill, 128, 130, 167; pontaltoi de mar 106, 108, 114 Mar paduret - g. Malus 167 Maseaua eiutei - g. Erythronium Dens-canis 154 Maraciune - g. Dracocepholum 32
Meri~oara - g Oxycoccus I 10 Mesteacan - g. 8ewlo 76, 126 Micronutrienp I 6 Migdal; portaltoi de migdal -

Pachysandra lerminalis 61, 170 Papueul doamnei - Cypripedlum calceolus r 50-I 51 Porthenodssus quinque(olia 82, 102
Pat de crcstere (rasadnira) I B, 25

Poulownia tomenrosa 96
Paducel - g. Craloegus 130 Pamant de padure I 6 Pamant de turba 16 Par - Pyrus communis IDB, I 16. 122, 128, 130 portaltoi I I 5 Patlagina apei - Alisma triviaIe 139 Patrunjel - Petroselinum alspum 26 Patura Inealzita 18 Paruri pentru lncallirea solului 18 Pecan (nuc) - Carya illionoensis 124 Pecetea lui Solomon rnultitlora -

Plante din fam. Cmssulaceae 36, 66 Plante dioice 23 Plante mereu verzi 41 Plante monoice 23 Plante perene 40-41 insaman~are 24 Plante: caracteristici de crestere 40-41 izolare 43 clclu de viara 40-4 I Plolycodon grandiflorus fam. Campanulaceae 34, 173 Plop - g. Populus - Populus balsami(era 76 Plop - Populus alba 61, 76 Podofil - Podophyllum pelratum 62

Polemonium replans 32
Polen 22-23 Polenizare 42, 44, 45 cu mana 43 Portalto! 112, 114-115 Portocal 118, 120 Portulac - Portulaca grandi(laro 35 Porumb - Zea mays 23 Prun - Prunus domestico 116, Ill. 128, I 30, 174 portaltoi I 15 Pufuleti - Agemlum 34 Pyracantha 80

pa.r;:i 22. 22 perfeete 23 seop 22 producerea de serninte 22-23 Flutura~ - Gaillardia aristato 34, 57,96, 156 Foarfeci 13 Forfecute 13 Fo"ythia 60, 61, 76, 78, 80, 82, 102, 155-156 Fothergilla 78, 102 Froncoa TOmaso 102, 177

Somolina chamaecyparissus 82 Leucothoe (ontonesiono 76 Levan9cO - g. Layondula 32, 80,
98,106,165

Prunus dulds, Amygdalus
communi liS

Franldinia alatomaha 156 Frasinel - Diclamnus albus 96 Frezie - g. Freesio 68, 69
Frurnoasa noptil -

Lewisia cotyledon 165 Leycesterro formoso 82 Liatris - Liarns spicata 32 Liguloria spp, 96, 165-/66 Liliac - g. Syringa 60, 61 , 78, BO,
96,102,178,178 Liliae de India - Lagerst/oemia

Mimulus ringens 32
Molid - Piceo sp. 41. 84, 120, 126

Monardo didyma 54 Monarda spp. 57, I 67-16B Morcov - Daucus cororo 26 Moymre 106, 106-107 Mur - Rubus (nuticosus aggregole
100, 102,106 Nalba 30, 30, 76 Nalba rnosata - Malva moschato 29 Nandina damest/co 76, 168 Nectanni 116, 128, 130, 174 Nerntisori de camp - Delphinium 32, 35, 58, 15 I-I 52 Nem~i~ori de camp. pintenasi, toporasi - g, Can50lida ~i g. Delphinium 32, 35, 40 Nisip: pietri~ 16 nisip fin 16 Niveluri de dloxid de carbon 39 Noptieoasa - Hesperis malronalis 34 Nuc - g. Juglans IDB, 124 Nuci21 NUlar nord-american - Nymphoea

Polyganawm multiflorum 62 Peduma ptilodon 62
Pedicel 22 Pelin alb - Artemisia absinthium 34,58,80,141 Pelinarita - Artemisio vulgaris 141 Peniocereus greggi; 132 Penstemon - g. Pens lemon 32 Penstemon spp. 57, 80, 171 Peperomia - g. Peperomio 88

Ranunculus 65 Rkhi,ica - Physostegia yirginiona
172 Rasaduri: umiditate pentru 36 lumina pentru 25 rransplantare 25 Reproducere partenocarpka 23 Rizomi, divizare 62, 62-63 Rododendron - Rhododendron spp. 80, 82, 102, II B, 120, 126, 174-175 Rodul pamantului - Arum mawlolUm 65 Roua cerului - Drosera rotundi(olio 90 Rozmarin - Rosmorinus oft/dnalis 36,80, 176 Ruji galbeni - denumlre populara pentru mai multe genuri din fam. Asleraeeae (g. [chinacea,

Oenothera

Cordulegoster maculata 102 Cordyline lerminalis 86, 104 Coreopsis 57, 150 Com, sanger - g. Comus 61, 76,
78,82, 145 108

(ruticosa 57, 96 fuchsia - g. Fuchsia 36, 76 Furra 13 Furca, lopata, cazma 13 Fumici 21 Cardenie Garoafa 152 Garoafa 152 Garofira - g. Gardenia 104, 157 - Dionthus eatyophyllus - Dianthus spp. 32, 34,

indica 78 IJlium philadelphicum var. ondinum
62 l.irnba soacrei - 50nsevierio lrifosciota laurenlii 94, 177 l.irnba-rnarii - g. Iberis 34

Pereskio grondi(olia I 71
Perlita 16 Petunie - Petunio hybrido 34 pH 16 Phlox - g. 'phlox 32, 35, 57, 96 Photinia - g. Photinio 78 Photinia serrulata 78 Physolis alkekeng; 34, 96 Pleris - g. Pieris 80, 102, 172 PiersJc - Amygdalus per.;ica 82, 116,122,128,130,174 portaltoi 108, I IS Pin - Pinus spp. 41, 41, 84,120, 126,172-173,173 Pinul budi~llior - Podoeorpus

Comus norida 41, 76, 78, 80, 145. Comus sericeo 7B, 108
Corola II

!I

Umonium lalifolium 96, 166 Limonium perezii 34, 96, I66 Uquidambar styraci/1uo 102 Lisianthus - g. Usianthus 155 Lobelia - g. Lobelia 34 Lobelia cordinalis 32
Lopata! calma 13 Lotusul indian - Nelumbo nud{em 65 Lumanariea. - g. Verbaseum 96, 178-179 Lunaria - g. lunaria 34 Lupin - g. !.upinus 29, 35, SB, 167

Echinocac!us polycephalus 132
Echinocereus engelmannii 132 Echipamen! 14-15, 14-15, 18--19,18-19 Echipament de ascupt unelte 13 Echipament de proteqie 12 Endosperm 23 Epipremnum aureum (Scindapsus) 102 Episeia cupreaw, Episcio Ii/acino 88

COfTeo, fam. RulOceoe 26 Corylopsis paudfloro 78, 102 Coryphantha Yiviporo 132 Crossula ovota 88, 92
..Cre~tere in colac" 54 Cre\i~oara - Alchemilla mollis I 39 Crin african - g. Agopanthus 58

de gradina - Dianthus borbatus 34 Garryo elliptiea 82 Galbenele - Calendulo oft/dnalis 35 Galbenele - g. Calendulo, g. Tagetes - crai,..,

Stephanotis slephanotis 102, 177 lasomie - g. Jasminum 80, 82.
162,163 ledera - g. Hedera 78, 80, 82, 99, 102, 159-160,159 lenupar - g. Juniperus 80, 82, 84, 120,126,163 llice - g. flex 23, 41, 76, 80. 102, 104,120,122. 162 Imortela g.lbena - Helichrysum

Dracopis, Rudbeckio, Ralibida)
32,34,41,57,96,152,153

IIII

Crin de apantament - CliYia miniala 66 Crin de toamna - g. Hosla 58, 161 Crin galben - g. Hemerocallis 29, 32, 58, 65, 160 Crini - g. Lilium 68 ,69, 166 inmul~rea plin solzi 71, 72-73 Crinul laclie - Kniphofia wario 58, 164

Epithelantho 132 Eronthis hyemalis 153 Eremuru,65 Erica diaphana 80, I 10
Erythronium americonum & albidum 69 Escallonia - g. Escollonia 82 Eucalipt - Eucolyptus 34, 36. 154 Eucomis 94

g. Glebianis 40 Gen,iana - g. Gentiana 32, 157 Gerbera - g. Gerbero 158 Gerbera - Gerbera jamesonii 158
Germinare. grabirea germinarH 26-33 recoltarea 46, 47 umiditate 36 spal.rea 26-27 necesirap de lumina 34-35 pastrarea 20, 42-43, 43 zgarierea 30-31, 31

Lyeoris squomigem 69
Mac - Papayer orientole 96 Mac - Papayer somni(erum 96, 170-171 Mac cu sue ro~u- Sanguinaria

mouophyllus 80
Piperul lupului - g. Asarum 62, 141 Pi,ul22

Sogittorio spp. 21
Salcam galben - g. Labumum 164 Salele - g. Salix 78, 82, 108, 176

odoroto 168
Nu-ma-uita - g. Myosotis 34

Salpiglossis sinuala 35
Salvie - Salyia oft/dnaris 32, 34 Sangele voinicului - Lathyrus odoralUs 29, 31, 32, 35, 44, 165 Sanguisorbo canadensis 32 Sansevierio tri(asdata 6 I, 94, 177

orienlole 66 violera - Gomphreno globosa 29 Indigo - g. lndigo(ero 80 Indigo salballe - Boptisia lincroria 142-143 Infeqii virale SO. 100 Ipomoea alba (zorea) ]0 (ngropare 110, 110-11 I

conodensis 62
Macronutrienp 16 Magnolie - g. Magnolio 76, 78, 80, 102,104,130 Magnolia virginiana BO Mango - g. Mangi(ero 120, 126

Ochi eu seuti~or 130, 130- I 31 Oenothero missouriensis (Ciubopea cueuluil 31, 34 Omag - g. Aconitum 32, 58

Pittosporum wbiro I02 PJanta de ceai - Wis[eria sinensis
102,179
Planta de ceai, ceai verde -

Comeflio sinensis 80, 82, 104,
126 Planra aeriana 66 Plante anuale 40

Onodea sensibilis 169 Opuntia 132
Orhidee 36

Soxifrogo sarmenlosa 66
Sanatale, personal I 2 SapalUl plante lor 55, 55

---

192
Scabiasa columbaria 34 Scarita rnuntelui - Blechnum spicant 66 Schisandra - g" Schisandra 80 Schizophragma hydrangea/des 80 Scilla 69. 70 Sdlla siberica H. 96
Scoaterea

temperatura

38

Trifoi alb - Triroiul repens 65. 169-170.169 Trillium erertnm 62 TroWus laxus 32 T rornpeta cataratoare - Campsis rodicons 80. 82, 96. 147 T ubercuh, divizare 64. 64-65 T uberoz •. chiparoasa - Po/ranches tuberosa 62
T ulpina, altoi sectionat

Vi~ [aponeza, iedera Parthenocissus tricuspidata 102 Vi~ salbatica canadiana 82.

tratarea SO. 5 I Spalarea 26-27.26-27 Specii din g. Eucalyptus 154 Spiraea - S bumaldo 78, 80. 106 Sphnuta - Solidago gigontea 96 Sporul easel - g. Impatiens
Starnine 22

34. 40

70, 71 Scurnpia - g. Cotinus 78, 108
mlezului

Parthenodssus qUinquefolia 78 Volbura sau rochua randunirf fam. Convolvulaceae. g. Convolvulus 30 ,162 Voniceriu - Euonymus 80. 102. 155 Voniceriu - g. Euonymus 80, ISS Waldsteinio (ragarioides - fam.

Stanjen.1 - g. Iris 62. 68. 69. /62-163 Steaua Cavalerului 70 Stejar 174, 174 Stejarul de matase - Grevillea robusta 36. 80 Stephanandra 82. 102 StewOItia koreana 78 Stokesio laeYis96 Strat superficial al solului (liuera) 16 Styrax 102 Substante chlrr-lce. siguran¥i I 2 Toxus 80,84 ·Tatone.s' - Symphytum HippeastIUm

Sedum 177 Serninte 20--53 caracrerisuci 21 curatare 46 acopenre 25 Sempervivum 66 Senedo obovatus 165-1 66 Sepale 22 Sera rece 18. 18 Sere 19, 19 18-19, 19 Shallon - Gaultheria shallon 61
rrunisere

transversal

112 T ulpini asimilatoare. 60--0 I

divizare 60, Rosaceae 102 Weigel. 78. 80. 82 7S Xylorhiza torti(olia 26 Yucca - Yucca 36, 66 Yucca (Yucca fjlamentosa) 32 Yucca g/oriosa 65
14

Taros 13

T esut

meristematic

Urniditate, relauva 36-37 Unelte 12-13. 12-13 de mana 13, 17
intrepnerea uneltelor

Sigur.n~

12

siguranra 12 Unita[l de lnmultire 18 Ureche - Stach¥, kmat» 57

12. 12 Sinningia spedosa 90 Sistern de radiicini fibroase,
necesitati

Zada, larice - g. Larix 84 Zarnbila - g. Hyacinthus 68, 161. 161 Zantedeschia; Zantedeschia 68. 69,

officinole

divizare 56, 56-57 Site 15 Skimmia Japonica 80 Smithiantha 90 Soc - Sambucus nigra 61, 78 Saiuri 42 Soldanella 102 Solzi, Inrnultire prin 72, 72-73 Sorbaria sOfbifo/ia 102 Spanz - g. Helleborus 58, 65, 160 Spanz negru - Helleborus niger 32 Sparanghel (Asparagus densiporus) 65.141-142 Sporaxis tricolor 69 Spathodea campanulata 65 spatierea 24 insaman",rea 24-25. 24-25 in interior 24-25 in exterior 25 depozitarea 48. 49 iarovizarea 32-33

96 Tavi pentru Insarnantare 15 T emperaturi, pentru seminte 38 Tepale 22
Termometru,

Urzica decorativa - g. Coleus Coleus blumei I 77 Varietati 42 Vase 21 Verbina - Verbena 3S
Vermiculite Veronica. I6

aethiopico 65 Zarnacadea - g. Nardssus

70 Zamosita de Siria - Hibiscus syriacus B2 Zephyronthes candida 65 Zgariere 30--31. ] I Zigot 22 Zmeur - Rubus idaeus 60. 99, 100. 102, 106

sol 15 Teucrium chamaedrys 76 Thu)a occidentafjs 84 Tibouchina ulVifieana 102 Tisa pitid - Taxus cuspidata

Veronica - g. Veronica 57. 179 bobarnic - g. Veronico 32.179 Vinca minor 102 Vialera - g. Viola 32 Violete africane 88. 92, 176Sainlpaulia (lam. Gesneriaceae) Vrsm - g. Cerasus 82. I 16. 122. 128.130.174 portaltoi lOB. I 15 Vi~ regala - Ossus rhombifolia 102 Vita-de-vie - Vitis Yini(era 80, 82. 102. 112,122 portaltoi I 15

80

Tolmiea menziesii 178 Tomata. patlagea rosie - Solanum Iycopersicon 44. 46, 50. 64. 122 Trachelospermum Josminoides 102 T raista ciobanulul - Copsello bUfSa-pastaris 40 T randafir - Rosa sp. - 30. 32, 41. 61.78.82.196.113,128.130. 175.175 portaltol I 15 T rei frari patap - Viola tricolor 32, 35

Credite fotografice
Editorul rnulturneste Writtle
de a Ie reproduce fotografiile College

si urmatoarelor persoane ~iinsritutii pentru arnabila permisiune
carte:

in aceasta

18.19.st 19sd 19j,39s S5, 61jd 73j 74d 87s 991 100st 113s 116d

Chaselink UK Ltd www.chaselinkuk.com Garden Supply Direct Ltd www"gardensupplydirecLca.uk Eden Greenhouses Ltd www.eden-greenhouses.corn Craig Knawles/ dk/ Alamy Patrick Jahns/Corbis Nikhilesh Haval www.nikreations.co.uk Alan Watsan/Forest light www.treeslorlife.org.uk Douglas Peebles/Carbis Ed Young/Corbis George D. lepp/Carbis Karl Weatherly/Corbis Guenter Rassenbaehlzefa/Carbis

T oate celelalte fatografii si ilustratii au copyright Quarto Publishing pic.

plantelor orriamen tale

Miranda Smith, autor sau coautor a 13 carli despre bortlcultura, preda horticultura de peste 30 de ani si a beneficiat de luxul de a gradinari in cele mai multe zone climatice de pe continentul nord-american. Aceasta vasts experienta i-a dat posibilitatea sa sintetizeze tehnicile de horticultura oblsnuite in principii care tunctloneaza tn orice climat.

enciclopedia rao

www.raoboob.com
www.rao.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful