96

UNEL TE ?I TEHNICI

BUTA?I DE

RADAclNA

97

Butasi de radacina ,
Buruienile din gradina dumneavoastra probabil ca au demonstrat cat de usor se inrnultesc plantele dintr-o mica bucatica de radacina. lerburile comune tataneasa si ciulinul laptelui, de exernplu, pot deveni buruieni daca faceti greseala sa. Ie rnaruntiti radacinile. Nu toate plantele pe care Ie veri lnrnulti astfel sunt atat de invazive, dar toate se Inradacineaza user prin butasi de la radacinlle (rizomii) lor.
Faceti butasi de radacina toamna tarziu cand plantele sunt latente. In aceasta perioada, nivelul de carbohidrati din radacina este suficient de ridicat. Aceasta sursa de hrana va sustine planta si in perioada de
sau iarna timpuriu,

PLANTE POTRIVITE

DENUMIRE POPULARA DENUMIRE $TlINTIFICA.
Acanthus Actaea
Anemone

Listi
Anotimp:
toamna tarziu, iarna timpuriu

Bergeni. Brunnera Trornpeta
Catananche

Acanthus spp. Actaea spp. (sin. Omidfuga spp.) Anemone spp. Bergenia spp.

Unelte: mistrie de grad ina sau furca,
foarfed de gradinarit, ascupt, tanu~ cutit de gradina

Brunnero mauophylla Campsis spp.
Catananche caerulea Cepholaria gigon!ea Dicentra spp. Dictamnus spp.

Echipament:
nisip, sera rece

ghiveci de 15-20 em,

Splinup
Cerceii doarnnei

cutie urnpluta eu pamant de turba sau

inradactnare.
de dezvoltare radacini Unele

usurand procesul
incat aceasta sa fad

~i lastari la timp pentru dintre speciile care se dezvolta fac lastari -

urmatorul sezon.
bine din butasl de riidacina noi lnainte sa fad

Frasinet Echinacea Echinops Ciulin de mare Ficus Fluturasi Hamei Otetar gal ben ligularia limonium Mac/u"; Frumoasa nopui Mac Arborele orintesei Phlox Papal.u Ciubotica cucului Trandafir Ciulinul laptelui Stokesia Tataneasa Liliac

Echinacea purpurea Echinops ritra Elyngium spp.
Ficus spp.

Materiale:

etichete

pentru

plante

Gaillardia spp. Humulus spp.
Koelreuteria spp. Ugularia spp. Umonium spp, Madura pomi(era Oenothera spp. Papaver spp. Paulownia tomenrosc

Mediu: amestec
In ghiveee

tara

pamant pentnu pus

SAPATI Cu grija, puteti lua butasi de radacina de la plante lara a Ie scoate din pamant. Sapap pe 0 parte pentru a descoperi dlteva radacini care sunt grease cam dlt un creion ~i tiiati una sau doua dintre acestea.

TAIATI Taiap radacinile in bucati de 5-15 em lungime. Faceti 0 tiiietura dreapta la varful radacinii ~i 0 tiiietuca oblidi la baza ca sa puteu deosebi capetele mai tarziu.

Temperatura: Umiditate:

minimum 21"C nu are irnportanta

Lumanarica

Phlox panicu/ala Physalis spp. Primula spp. Rosa spp. Silybum morionum Stokesia laevis Symphytum spp. Syringa spp. Verbascum spp.

Lumina: nu are importanta

noi radacini

lastarf
DEPOZITATI Faceti un rnanunchr din radacini. toate puse in aceeasi directie, ~i puneti-l inrr-o cutie plina cu pamant de turba sau nisip. Depozitati aceasta cutie in frigider sau in alta zona intunecoasa unde se rnentine 0 temperatura cam de 4°C pentru aproximativ 3 saptiimani. PLANTATI Plantati butasil de radaeina intr-un ghiveci, cu varfurile imediat sub suprafata solului. Pastrati butasii intr-un loc rece, dar lara a ingheta, cum ar f 0 sera rece sau 0 pivnita, pana in prirnavara.

,

vor sustine, Dar alte plante sisteme lastari timp de radacini noi. Acest proces

dezvolta radacinile care pan a la urma Ie i~i dezvolta
Tnainte sa fad ia mai muir

pana sa fie vizibil, deci aveu

rabdare cand asteptati dovezi ca un buras de radacina s-a prins.

baza radacinii

Posibile probleme
Bu~ul de ridacina nu se dezvolti:
Cei mai multi butasi de r.idacina se prind

usor, dar in cazurile in care nu se intlmpla
asa, mediul a fost aut de umed indit a

aparut boala, sau temperatura a fost fie prea ridicata, fie, mai frecvent, prea [oasa.
varful

MUTATI

Daca ap depozitat ghivecele in interior peste
iarna, mutati-le Intr-o sera rece prirnavara devreme, astfel incat sa poata incepe sa se obisnuiasca cu fluctuatiile normale de temperatura ale sezonului.

";dacinii

dreaplei la viirfiJlreideidnii ~i a teiietura oblica 10 bazo ajutei 10 deosebirea capetelor.

o taieturei

Rododnile foarte subfiri nu au depozitat desrui carbohidrap incut so poat6 produce o nouo planto.

TRANSPI:ANT A T' Riidkinile ~i lastarii se vor forma lntr-o luna sau doua, T ransplantati plantulele in ghivece cu un ame.stec de pamant bogat in nutrienti si continuati sa Ie cresteti panli toamna devreme cand puten sa Ie transplantati la locurile lor permanente din gradina.

UNELTE $1TEHNICI

MARCOTAJUL

99

MARCOTAUL
Marcotajul este una dintre cele mai usoare metode de a inmulti plantele, Tulpinile multor plante fac In mod natural radacini cand sunt In contact cu solul ~i aceasta metoda profita de respectiva caracteristica, La unele plante, trebuie sa raniti ramura pentru a stimula Inradacinarea ~i adesea trebuie sa ingrcpan sau sa Inconjurati tulpina cu parnant sau cu un mediu de lnradacinare umed, dar asta e tot ce aveti de facut.
Pa~ispre succes
• Marcota!i 0 planta atunci cand se afla intr-o faza de crestere activa,

• Sapati solul unde tulpina marcotata i~i va forma noul siste)TI de radacim: dad solul este argilos sau compact, sapati ~i adaugati compost/mrani~ si nisip astfel inca.t radacinile sa creases u~or.
• Rupeti frunzele de pe ramura care urmeaza a f rnarcotata la 8-10 cm deasupra si, dnd e cazul, sub zona pe care 0 puneti in contact cu pamantul sau mediul de Inradacinare. Acest praces permite plantei sa foloseasca maximum de energie pentru a face noi radacini,

Zona rnarcotata rarnane atasata de planta-rnarna In timp ce dezvolta radacini, deci are destula apa cat sa stimuleze inradacinarea, astfel lncat este putin probabil sa rnoara apoi din cauza secetei. La fel, pentru ca se dezvolta In acelasi mediu ca ~i planta-rnama, este putin probabil sa dezvolte singura vreo boala. Uitfmdu"va in indreptarul de plante (pagina 134) yeti observa ca aveti la 0 serie de plante mai multe variante de inmultire. In timp ce evaluati aceste nu uitati ca tehnicile "sigure ~i simple" - cum ar f marcotajul - au multe avantaje. Inmultirea plantelor printr-o tehnica sirnpla poate sa nu fie la fel
optiuni,

• Alegep ramuri din partea crescuta in sezonul respectiv sau cu un sezon inainte. • Crestati partea ramurii in contact cu pamantul sau mediul crestand 5 em, cam la 0 treime din grosimea lemnului. Indesati 0 pietriclca sau un bat de chibrit In crestatura pentru a 0 mentine deschisa cand ramura este ingropata.

de incitants ca ducerea la bun sfarsit a unei metode dificile, dar este mai probabil sa necesite mai putin timp sau indemanare pentru a 0 efectua ~iin general produce rezultate mai sigure. Acest principiu e valabil chiar si cand aveti de ales lntre mai multe tehnici de marcotaj; dad puteti sa alegeti intre marcotajul simplu ~i Ingrapat, urrnati calea usoara - marcotajul simplu - dad vreti un rezultat sigur. lnstructiunile pentru variatele proceduri de marcotaj sunt oarecum diferite. Cu to ate acestea, regulile de bun-sirnt de pe pagina opusa se aplica mereu.

• Daca ramura pare sa se traga afara din sol, puneti 0 piatra grea peste portiunea ingropata.
Stanga sus: Viburnum poote fi fnmul~to prin marcotaj primovafQ. Deasupro: marcotarea levon~cii 10 mijlocul primoverii do certiwdinea co este Inmul~t acela~; tip de levonpco. los: odata ce rodocinile s-au format pe 0 mmuro morcototd, .' ccecsro poote fi toiato de • Puteri'i'nfige un bar subtire langa partea care nu este ingropata a unei ramuri marcotate ~i sa legati tulpina de el - acesta va ajuta noua planta sa creases drept in sus. • Pastrati zona de langa ramura ingropata plivitii ~i urneda, • l.asati planta atasata de planta-rnama pan a cand creste considerabil - poate dura 12 pana la 18 luni. Dupa ce ati despartit noua planta, lasati-o in acel loc inca un sezon inainte sa o transplantati, Zmeurul se morcoteozii adeseo singur - fora nic; un ajutor din porteo dumneovoostro!

-,
100
UNEL TE ?I TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE popuLARA Forsyna Mur Frag si cap~u n

MARCOTAJUL

DE VARF

10 I

Marcotajul de virf
Dad. ati cultivat muri c~Wira.tori, probabil d. ati vazut ipostaze naturale de marcotaj de varf, Cand nu aracitl aceste plante, cateva ramuri se arcuiesc 7nainte ~i se apleaca spre pamant, Daca un varf de rarnura sta la suprafata solului, este probabil sa se lnradactneze acolo. Cam intr-un an, puteti sa separati aceasta planta rnarcotata la varf.
Marcotajul de van este cea mai sirnpla cale prin care sa Inrnultiti zmeurul ~i murul. Fiindca aceasta tehnica este atat de sirnpla, s-ar putea sa va gandi~i ca este si cea mai buna metoda de a Inmul~i ~i alte plante d.~aratoare. Destul de ciudat insa, nu functloneaza bine la multe plante in afara de cele din genul Forsythia si Rubus; cele mai multe plante cu corzi si arbusti cataratori cresc cel mai bine din marcotajul simplu sau in serpentina, asa cum e descris la pagina 102. Fructele de padure sunt sensibile la numeroase boli, inclusiv la diverse virusuri pe care Ie transmit insectele si puricii frunzelor. Dad recolta

DENUMIRE ~TIINTIRcA Forsythia spp. Rubus spp. Rubus spp.

plantelor a scazut, frunzele lor prezinta o incretire ciudata, 0 ingalbenire sau 0 crestere stufoasa ce apare la varfurile ramurilor, este posibil sa fie gazda unei infectii virale. Nu Ie inrnultiti - veti creste doar populatia bolii, In schimb, dati la 0 parte specimenele bolnave. Curnparati plante noi, cu certificate d nu au virusuri, sl inrnultiti-le.

SMATI Sapati 0 groapa mica in sol acolo unde veti ingrapa v(lrful de rarnu ra al plantei pe care 0 vep inmulp. Nu uitati ea puteti sa inrnuhitl mal multe ramuri 0 data. daca vreti sa cresteti radical plantatia,

PLASATI Plasau viirful ramurii in graapa pe care ati sapat-o, Daca rarnura este tepoasa, purtati rnanusl pentru a nu va zgaria.

INGROPATI Ingropap varful ramurii la eel putin 2 Y, em sub suprafata salului ~i legati tulpina-rnarna de un arac pentru a rnentine varful la locul lui,

SUPRA VEGHEA TI Yep vedea un nou lastar cresdind de la planta-rnama In doar cateva saptamani.

LASA TI sA CREAscA Taiap tulpina-rnama, dar lasap noua plantii sa creasca in lacul respeetiv un sezan. TRANSPLANTATI Transplantatl naua planra In prirnavara urrnatoare - pana atunei va avea un ghem de radkini mare ~i poate sa. supravietuiasca usor,

tulpina paremal. varf de rarnura

Posibile probleme
Noua planta moare: Nu separati noua

Lista
Anotimp: de la mijloeul verii panli

planta de tulpina parentala acesteia de

prea devreme. abilitatea
0

Daca aveti dubii in ce priveste

vara r.arziu
Unelte: gradinarit Echipament: de tepi manu~i pentru a va proteja mistrie, cazma, foarfeci de

a supravietui

singu rii. dati la

parte pamantul pentru a analiza sistemul de

radacinl, Daca acesta este inca mie, lasati
planta la locul ei pana prirnavara urrnatoare,

Oaed mediul rdmane pre a ud, marcota de vdr( poate sa pinrezeosci.

II

102

UNEL TE ~I TEHNICI
PLANTE
Kiwi Amelanchier

MARCOTAJUL
POTRIVITE

SIMPLU ~I IN SERPENTINA

103

Marcotajul simplu ~i in serpentina
Aproape 'Intotdeauna rnerita Sa rnarcotati 0 planta favorita inainte sa va cornplicati sa faceti butasi de la ea, deoarece multe plante cu corzi si arbusti catarator: se inrnultesc usor prin marcotaj. A~a cum veti vedea mai jos, acesta necesita doar cateva minute, vreo doua unelte si tehnici de baza, Dar exista un factor indispensabil - rabdarea' S-ar putea sa trebuiasca sa. asteptati un sezon sau un an pentru a vedea rezultatele eforturilor durnneavoastra,
Unele plante se Inradiicineaza usor prin crengi Incat trebuie at~h de doar sa Ie crestati ramura imediat sub nod. Daca puneti un bat de chibrit, 0 scobitoare sau 0 pietricica In crcstatura, aceasta va sta deschisa si va face ?i un calus ce stirnuleaza formarea de radacini, Daca nu aveti succes, incercati prin pudrarea ranii cu putin hormon de inradacinare inainte sa ingropati ramura. Marcotajulln serpentina este similar, doar ca veti ingropa doua sau mai multe noduri ale aceleiasi ramuri. Crestati si ingropati nod uri alternante, lasand fiecare al doilea nod deasupra solului pentru a continua fotosinteza.
sarma Indoita
frunze

DENUMIRE POPULAR.A

DENUMIRE ?TlINTlRcA
AClinidia spp, Amelonchier spp, Aucubo joponicQ Bougainvillea spp. Cis,us spp. CletiJra spp. Cory/apsis spp Corylus spp. Cotinu, 'pp. Cotoneo5ter spp. Daphne spp. Erica spp. Euonymus spp. Forsythia 'pp. Fathergilla spp, Hedera spp, Hibiscus spp, Hoya spp, Hum,,'us spp. Hydrangea onomola sbsp. Petialori, lIex spp. Kalmia spp, Ligu'lnim spp, Liquidambor spp. Lonicera spp. Magnolias spp. Myrica 'pp. Partherwcissus spp. Philodendron spp, Monstero spp, Pieri, spp, Pit!ospOfllm 'pp. Rhododendron spp, Ribes spp. Rubus spp, Scheff1ero spp, Sarooria spp, SWchYUfll' praecox Stephonandra spp. Srephonoo, spp. Styrax spp. Syringa spp, Tibouchina spp. Trache/ospeTmum jasminoides Vaconum spp, Viburnum spp. Vinca spp. Vitis spp.

Aucuba Bougainvillea Cissus Clethra Corylopsis Corylus Scurnpia
Barcoace neagra

Daphne
Erica Voniceriu

Forsyna Fothergilla ledera
Hibiscus

indoiti In jos ~i sa Ie puneti In contact

cu solul. Altele sunt un pic rnai dificile. Va trebui sa faceti putin efort pan a ce veti ?ti caracteristicile plantei. Orice rarnura pe care 0 Inradacina~i trebuie sa ramana pe loc In timp ce face radacini, deci lndoiti cateva ramuri spre parnant pentru a vedea daca pot f flexate Tara sa se rupa, Odata ce ati gasit ramura (sau ramurile) potrivita, rupeti frunzele din ambele pat1i ale nodului pe care planuiti sa-l Ingropa~i si

Floarea de ceara Hamei
Hortensie

di~ara[oare

INVESTIGATI Indoip ramura la pamant pentru a vedea unde face contact cu solul ~i dadi 0 puteti rnarcota In serpentina.

CRESTATI
Taiati parte a inferioara

a ramurii imediat sub nodurile pe care Ie veti ingropa, la cam 0 treime in adancirne.

MENTINETI DESCHIS lnserati un bar de chibrit, 0 scobitoare sau 0 pietricica pentru a mentine crestatura deschisa,

Ilex Kalmia
Ligustrurn

Uquidambar Caprifoi Magnolie
Ciurnarea

Vi\ii [aponeza Filodendron
Pieris

Pittosporurn Rododendron Agri~
Mur, zmeur Arhore-urnbrela

Sorbaria Stachyurus Stephanandra Stephanotis (iasomie)

Sryrax
l.iliac Tibouchina T rachelospermum

Afin Calin Saschiu
Vi~a-de-vie

INFIGETI Foloslti un belciug de pamant sau 0 sarma in U pentru a imobiliza ramura. Puneti pamant ~i tastan pentru a exclude golurile de aero Plasari o piatra mare peste portiunea ingrcpata pentru a fi siguri ca sta la locul ei. Menpneti solul umed in timp ce ramura face radacini.

SUPRA VEGHEA TI La un moment dat veri vedea noi lastart pe rarnura indicand ca aceasta a facut riidacini. Asteptati pan a ce noua planta creste viguros inainte sa 0 despartit! de planta -rnarna,

DESP.A.RTITI Odata ce noua planta este destul de mare, taiau-o de planta-marna ~i de orice alte noi plante. Lisati-o la locul ei un sezon ~i apoi mutati-o In pozitia ei permanenta din gradina.

Listi
Anotimp: prtrnavara Orice planta cu tulpini soficient de lungi poate fi rnarcotata In serpentina, dar aceasta tehnica este potrivita in particular pentru urrnatoarele plante. Plamele cu tulpini lung; sou cataratoare, cum or fi Clematis, pat fi marcoWte In serpentind crestimd ~i ingropemd noduri alternative de-a lungul tulpinii.
Clematis Epipremnum Hamei Caprifoi Filodendron
Mur, zrneur

Posibile probleme
Nu se formeaza radacini: Aveti
rabdare, Unele plante au nevoie de un an
0

Unelte: mistrie, cazma, cutit utilitar/de griidinarit cu maner lung, foarfeci de gradinarlt

pentru a like radacini, asa ca lasati-le timp. A doua cauza pentru inradiicinare slaba poate f lipsa de apa sau un sol compact. Asigurap-va ca pamantul din jurul ramurii

Vita-de-vie Waldstei rua Wisteria

Clematis spp. Epipremnum aureum Humulus spp. Lonicero spp. Phiiodendron spp, Rubus spp. Vios spp, Waldsteinia spp Wisteria spp.

Echipament: belciug/capse
scobitoare

de parnant

ingropate

este sapat sl destul de umed.

Aveti grija sa lasati destu/e (runze deasupra solului astfel incdt planta sa poota continua sa (aca (otosinteza.

sau sarma de 9 indoita, bat de chibrit, sau pietricka, pensula de desen de inradacinare de inradacinare midi pentru hormonul Materiale: hormon

pentru plantc (facultativ)

104

UNEL TE $1TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE POPULARA DENUMIRE ?TIINTIFlcA Bougainvillea spp. Bougainvillea Camellia spp. Camellia Otms spp. Uimai Codiaeum voriegotum Croton Cordyline (ruticosa Cordyline Dieffenbachio cvs. Dieffenbachia Drocaena (fagrons Dracena Arbore de cauctuc, Ficus spp. smochin, ficus Gardenia spp. Gardenie Hamamelis spp. Hamamelis Hibiscus spp. Hibiscus lIex spp, lIice Magnolia spp. Magnolie Nerium oleander Leandru Rhododendron spp. Azalee Scheff/era spp. Schemer.

MARCOT AJUL AERIAN
Marcota;ul aerian la plantele de interior ~i monocotiledonate

105

Marcotajul aerian
S-ar putea sa nu va ganditi la marcotajul aerian pana cand una din plantele de cas a preferate nu tinde sa atinga tavanul sau i-au cazut atat de multe frunze de la baza Incat ~i-a pierdut frurnusetea. Chiar ~iatunei s-ar putea sa va Impotriviti acestei proeeduri, de frica sa nu pierdeti planta. Din fericire, marcotajul aerian este mai usor decat pare si, cand conditiile ambientale sunt potrivite, este aproape sigur.
Primul lucru esential pentru marcotarea aeriana cu succes a plantelor de casa este curatenia, Dad rnediul in care Inradacinari este initial steril, plasticul pe care il folositi pentru a acoperi mediul ~i ramura este curat ~i nou si toate celelalte plante din zona sunt sanatoase, sansele durnneavoastra sunt mario Restul factorilor de luat in consideratie sunt temperatura ~i umiditatea; dad aerul e atat de rece sau de uscat incat planta se chinuie sa se rnentina sanatoasa, ea nu va ave a energie pentru a face radaclni, Tn acest caz, asteptati pana In primavara sau vara pentru ca temperaturile creases si, dad aerul este uscat in continuare, folositi un umidificator in camera in timp ce planta
scobitoare

Lista
Anotimp: prirnavara pentru plantele
de exterior; prirnavara sau vara pentru plantele de casa

Dupa ee ap faCUI 0 crestatura de I V,-4 em la o adancime de cam 0 treime in rarnura, in pol1iunea crescuta in sezonul respeetiv. folositi un ba~ de ehibrit sau 0 seobitoare pentru a mentine raierura deschisa.

inrnuiati

iMPACHETATI pamantul de turba nemadnat In apa calda timp de 0 ora sau mai rnult, pana ce este saturat, Scotetl-l ~iirnpachetati cu el taietura. Ruga(i un prieten sa Infa~oare folie de plastic in jurul ramurii in timp ce dumneavoa.strii tineti pamantul de turba la locullui.

Unelte: cutit de gradina ascutit Echipament: bat de chibrit sau
scobitoare

ACOPERITI Folosip 0 funie rasucita sau sfoara de gradina pentru a fixa folia de plastic pe rarnura, atat la varf cat ~i la baza, Dadi planta se alia intr-un loc insorit, acoperiri folia de plastic cu folie de aluminiu pentru a preveni supraincalzlrea ramurii sub plastic. Supravegheap pentru a va asigura ca pamantul de turba ramane umed. Radacinile ar trebui sa se formeze in 6--B saptamani. Asteptatl pana ce acestea umplu saculetul inainte sa despartip nou Inradkinata planta de tulpina parentala ~i sa 0 transplantati Intr-un ghiveci nou.

Marcotajul aerian la plantele lemnoase Materiale: pam ant de
turba nemacinat,

fol ie de plastic pcntru constructii, funie riisucita sau sfoara de gradina, folie de aluminiu. hormon de Inradacinare.

sa

se lnradacineaza. Plante Ie lemnoase de exterior pot fi si ele inmultite prin marcotaj aerian si
necesita aceleasi lucruri ca si plantele

de casa: curatenie

buna si un mediu

adecvat. Dar tehnica este un pic diferita - dati la 0 parte un inel de coaja din jurul ramurii, asa cum este ilustrat pe pagina alaturata, inainte sa faceti taietura vsrticala in el.
INCERCUITI Alegep 0 rarnura de grosimea unui creion din ceea ce a crescut anul anterior. Imediat sub un nod. facetl doua taieturi orizontale cam la 2 em dlstanta in coaja ~i stratul de eambiu. Faceti 0 taietura vertirala, unindu-Ie pe cele doua orizontale, ~i spargetl coaja ~i stratul de cambiu din aceasta zona. Decojiti tot stratul de cambiu pentru a expune lemnul cu 0 infa~i~are rnai solida de sub aeesta. iMPACHETATI Pudrap lemnul expus cu harmon de inradacinare. inmuiati pana la saturare pamant de turba nemacinat, stoarcen-l ~i impaehetap eu el lemnul decojit. Rugan un prieten sa illnfa~oare in folie de plastic in rirnp ce dumneavoastra pnep parnantul de turba la locul lui. ACOPERITI Fixa~ivarful ~i baza foliei de plastic cu funie pe care 0 rasucip pentru a rnennne pamantul de turba la locul sau, apoi acoperiti plasticul cu folie de aluminiu pentru a impiedica lumina sa patrunda.-Rada~inile ar trebui sa se formeze cam Intr-o luna. Asteptati pana cand acestea sunt lungi de 2 V, em lnainte sa despartiti planta recent Inradacinata de lulpina parentala.

Posibile probleme
Nu se formeaza radacini: Plantele de
interior ar trebui sa fad radacini In vreo doua luni, dar speciile lemnoase de exterior de turba

s-ar putea

sa necesite

un an sau mai mult.

Pur sl simplu rnentineti pamantul umed ~i asigura~i-va d nu se supraincalzeste, rasplatita

lnchideTi camplet pamantul de turM in plastic; doea nu,
acesta se va uSCQ inointe

iar rabdarea va va fi

pe masura.

co planta so aiM vreo ~ansa sa se inradacineze.

106

UNEL TE $1TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE POPULARA DENUMIRE ~UNTIFIcA. Aralia spp. Aralia Codiaeum I,IQriegatum Croton COI)'/us spp. Alun Cydonia ob/ooga Gutui Deutzia spp. Deurzia Lavalldu/o spp Levantkf Mo/us spp. Mar Phi/ode/phu, spp, !asornie de gradina Rib es spp. Agri~ Rubus spp. Mur, frag Spiraea spp. Spiraea

MARCOT AJUL PRIN MOVIURE

107

Marcotaj!ul prin movilire
Aceasta metoda de inmultire neoblsnuita este extrem de eficienta la arbustii care fac 0 rnultirne de tulpini in apropiere una de cealalta. Deoarece planta este capabila sa produca atat de multe tulpini, ea poate produce si mai multe plante noi deodata,
Cultivatorii de pomi movilesc foarte des plante pentru a inrnulti anurniti portaltoi, flindca metoda este raplda, sigura si extrem de productiva, Daca vreti 0
cresteti porni pe un anumit portaltoi, ati putea lua in ealcul livada si doriti puietllor,

aveti un gard viu lung, din tufisuri

De exemplu, daca ati dori sa de

iasomie de gradina intre gradina durnneavoastra ~iproprietatea vecinului, costul curnpararii plantelor necesare ar fi prohibitiv, dar nu este deloe costisitor sa curnparati doar cateva plante si sa Ie rnoviliti. S-ar putea sa fie necesari ind doi ani pentru ca gardul viu sa fie destul de mare pentru a servl drept grani~a vizuala, dar cu slguranta va f mai putin costisitor si va oferi rezultate foarte
uniforme.

sa

sa musuroiti din exemplare. Le va lua cativa ani portaltoilor sa se dezvolte pana la varsta de altoire, dar nu va veri indoi nlciodata de identitatea sau de sanaratea lor. Aceasta tehnica va poate pemite si sa obtineti un gard viu impunator tara sa pisrdeti vreun minut cu cresterea

TAIATI

TAIATI

DIN

NOU

Lista
Anotimp: Unelte: gradinarit Materiale: mijlocul prirnavcrii cazrna, mistrie, foarfeci de sau cutit de grad ina

MOVILITI

Tnprima iarna dupa ce a~ plantat un arbust pe care i1 veri movili, taiati tulpinile centrale inca.t acestea sa riimana la 30-46 em inalrime de la suprafata solului pentru a stimula formarea mai
multor tulpini.

In anul urrnator, la srar~itul iemii sau la inceputul prirnaverii, taia~ toate ramurile de la planta pana la cam 2 em deasupra suprafetei solului.

Primavara, lasari noii lastari care se forrneaza sa creasca pana la cam 15 em ~i apoi lncepeti sa rnoviliti sol peste ei. Uisa~ neacoperiti 5 em de van ai lastarilor.

compost/rnranita sau

pamfmt bogat in nutrienti
varfuri
frunze

muguri

tulplru/ramuri

Posibiile probleme
Planta-mama moare: Aduceti-va aminte la sa lasa~i neingropati ca!iva centimetri varful flecarei ramuri, astfel ineat frunzele sale sa poata continua

sa produce zaharuri pentru a sustine cresterea.
. MOVILITI DIN NOU

DESpARTITI

REPETATI

Adauga~i pamant pe masura ce anotimpul trece, pana ce aproximauv jurnatate din tulpina este acoperita. Pe portiunea de sub pamant se vor forma r<1dacini.

In prirnavara urmatoare, tl.ia~ lastarii inradacinari de la planta-marna ~i transplantati-i intr-un loc unde pot creste pana la dimensiunea de transplantare, Oferiti-le spatiu suficient pentru a-st dezvolta sisteme de radacini puternice ~i trunchiuri drepte,

Planta-marna va produce adesea un al doilea set de lastari. T ratati-i asa cum i-ati tratat ~i pe prirnii daca doriti mai multe plante de la planta-mama,

Dacii fngropap prea adllnc, muguri; sunt acoperip ~; plantele vor mon.

108

UNELTE?I

TEHNICI
PLANTE
Corn

MARCOTAJUL
POTRLVLTE

FRANTUZESC

109

Mlarcotaju!1 frantuzesc
Aceasta tehnica mai este cunoscuta si sub denumirea de marcota] in sant, marcotaj continuu ?i marcotaj prin ofilire. La prima vedere se ~ ~ aseamana cu marcotajulin serpentina (pagina I02). Diferenta consta In portiunea de rarnura care este ingropata. Spre deosebire de marcotaj~1 In serpentina (Ia care ingropati fiecare al doilea nod de-a lungul rarnurii), aici toate nodurile In afara de ultimele doua sau trei sunt lngropate. Prin urmare, este folosit mai degraba pentru a inrnulti plante cu ram uri rigide, lemnoase, dedit pe acelea care se indoaie user.
Mareotajul frantuzesc este eel mai frecvent folosit de eultivatori 'In scop comereial, pentru a 7nmul~i portaltoiuri pentru diverse recolte de. livezi. Acestia incep prin plantarea unui rand din portaltoiul dorit lasand aproximativ un metru In toate directiile intre plante, Apoi marcoteaza plantele In stil frantuzesc, alcgandu-se cu un rand de tulplm inradaclnate pe care Ie pot separa ~i creste in continuare pan a ce Ie pot altai. Putini posesori de gradina au nevoie de nurnarul de plante produs de marcotajul frantuzesc. Totusi, dad aveti 0 livada si doriti sa folositi un anumit portaltoi sau doriti sa plantati un gard viu uniform dintr-o planta care se cornporta bine la aceasta tehnid, merita sa Inva~ati cum facetl - este o metoda simplii prin care mariti radical nurnarul de plante. Un astfel de rand cu plante-rnarna bine ingrijit poate dura ani, oferind recolte succesive de portaltoi.

DENUMLRE POPULAAA
Scurnpla

DENUMIRE 8'1IN"JlRCA
Comus sericeD. C. alb;] Counue' CQggygrio Cydonia ob/ongo Jug/an' spp. Malus spp,
PfllnUS

Gutui Nuc Portaltoi de mar Portaltoi de visin Portaltoi de pier-sic Par Sakie
Viburnum

spp,

Prunus spp. Pyrus spp. Salix spp, Viburnum spp.

PLANTAT'
Pregatip-va pentru marcotaiul frantuzesc cumparand planta pe care doriti sa. 0 Inmulpp cu un sezon inainre. T oamna. plantap-o la 45 de grade fa~ de suprafata solului pentru a intensiflcacresterea pe 0 parte.

SAPATI Prirnavara urmatoare devreme. sapap un sant In pamantulln care veti ingropa ramurile plantei. Daca pamantul din sant nu se dreneaza usor, adaugati capva eentimetri de nisip ~i mranita.

FIXATI Rupeti frunzele de pe ramuri si faceti tIieturi pe acestea, imediat sub nod uri. Puneti un ba~ de chibrit sau 0 pietricidi in fiecare crestatura pentru a 0 rnenpne deschisa. Apoi asezati ramurile in ~ant ~i fixati-le cu capse de pam"nt sau cu bucatl de sarma.

sa

Lista
Anotimp: toamna timpuriu ~i apoi prirnavara nmpuriu, doi ani la rand Unelte: cazma, cutit de griidina,

foarfeei de griidinarit Echipament: belciug/capse de in U,

parnant sau sarma de 9indoita bete de chibrit sau pietricele Materiale: pamant cornpost/rnranita

sau i ~i lastarii se vor forma pe parcursul i Adaugap pamant peste lastari pe ce cresc, pentru a-i stirnula sa fadi i ~i rnentineti solul destul de umed, dar

bogat in nutrienti, pietre

SAPATI Primavara urmaroara, sapafi tulpinile cu grija sa nu atingeu noile radacini, Odata ce tulpi nile sunt la suprafata, segrnentati-le, frecare avand o singura planra, Aru ncati portiumle de ramuri dintre noile plante.

TRANSPLANTATI
Plantati noile plante adanc intr-o brazda, lasand un spanu amplu in jurul lor lncat sa-~i dezvolte sisteme de riidacini putemice.

Nodurile nu fae riidiicini: In functie de planta, inriidiicinarea poate dura intre c:ateva saptamani ~i un sezon lntreg. Daca ati procedat coreet, aveti rabdare ramura probabil eli va face radadni.

Posibile probleme

putrezestae Plantatiintr-un parnant sapat, care se dreneaza bine, pentru a proteja planta i'mpotriva micozelor. Daca aveti dubii in eeea ce priveste capacitatea de drenare a solului, sapati santul mai adanc eu di~iva
Ramura centimetri dedit este neeesar ~i urnpleti-l cu un amestec de nisip ~i mrani~a.

Asigurap-vo co no(iurile tulpinii portaltoiu/ui sunt fixate ~j Ingropate corespunzator In patul de pamiint

,

.

I 10

UNELTE SI TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE POPULAAA larba neagra Daboecia Erica Vaccinium Afin DENUMIRE ~IINTIFlcA (alillno vulgarj. Daboecia cantabrica Erica spp.
VQcdnium maaocarpan

TNGROPAREA

III

'"

Ingroparea

Multa munca, rezultat pe masura

Ingroparea este 0 tehnica de ~nmul~ire a plantelor pe care gradinari~ particular] 0 folosesc rareori. In functie de m:_toda pe care o~al:ge~1 sunt doua - aceasta po ate sa imp lice 0 munca grea, deci nu mcanta pe toata lumea. In afara de asta, poate sa fie alarmanta - una dintre cele doua tehnici depinde de .aruncarea" celei rnai mari parti a plantei sub suprafata solului si ingroparea acesteia.
Daca va uitati la lista mica de specii potrivite pentru ingropare ca toate unde Habitatele (dreapta sunt extrem lor naturale sus), veri observa de rezistente. sunt dure inundatiile apa pentru timp. care atunci bat constant, - locuri afin, puteti sa curnparati din fiecare ingropare. toate soi dorit Fiecare una sau doua prin da

Vacdnium spp.

Lista
Anotimp: mijlocul primaverii sau mijlocul taamnei

si sa Ie inmultiti

Unelte:

cazma, foarfeci de gradinarit

planta va

poate

sau cutit de gradina ascutit Echipament: belciugl capse de pamant de 9 indaita in U mranlta/compost cornplet, PLANTATI Cumpara~ ~i plantati planta cu un an fnaime sa o Ingropa~. Pentru rezultate aptime, plantati-o Yntr-un sol afanat, bagat in nutrienti, sapat, SAPATI In a daua primavara sau toamna, scoateti planta ~ireplantati-o intr-o groapa suficient de adandi incat intreaga planta - rnai putin d~va centimetri din varful tulpinii - sa fie ingropata cand groapa va f umpluta. SUPRA VEGHEA TI Pe rnasura ce tulpinile cresc, se vor dezvalta radacini pe nodurile lor Ingropate. Daca ati ingrapat planta in prirnavara, puteti sa 0 siipati si sa a transplantati in toamna aceluiasi sezan; dad ap lngropat-o toamna, asteptati pan a anul urmiitor. Verificati dad plantele sunt gata in pri rnavara: daca nu, asreptau pana in toarnna,

eel putin sase pana la zece incluse in costul Deci nu ocoliti ingroparea

noi plantepentru ca e sau

vanturile reci solul este subtire sau
coroanele de calitatea ci si sa este sub prelungite

originalului.

sarma

pot sa puna perioade

nepractlca
s-ar putea o stiti.

pana ce nu atl incercat-o: sa decideti ca esre cea mai

Materiale:

Aceasta rezistenta
Ie face nu doar cand sunt ingropate, un

practica tehnlca de inrnultire pe care

pam ant bogat In nutrienti,

sapat

sa supravietuiasca

raspunda producand
de plante economisiti mici. Ca gradinar

numar

enorm
varfuri

Mai pu~ina rnunca, mai puclne rezultate

particular,

puteti sa
aceasta de

multi bani invarand

tehnica. Daca, de exemplu,

doriti sa
de plante

cultivati

un anumit

numar

planta-rnarna

PLANTATI a planta special pentru inmul~t sau folosip una care deja creste, In ambele cazuri, veti avea nevoie de ramurile laterale care cresc la baza plantei pentru a efectua aceasta tehnidi.
Cumparati

FIXATI
Hxati ramurile care cresc la baza in perimetrul

plantei, la su prafata solului ~iapoi acoperiti toate varfurile cu Y; em de pamant. Radacinile se vor forma intr-un interval de 0 luna pana la 6 saptamani.

DESpARTITI Un an rnai tarziu, riidiicinile ar trebui sa fie suficient de dezvoltate incat noile plante sa poata supravietui pe (ant propriu. Despartiti-le de planta-rnarna ~i cresteri-le intr-o riisadnita timp de un an sau doi inainte sa Ie puneti la lacurile lor permanente.

Posibile probleme
Ramurile putrezesc: Tngropa~ de plantele daar in soluri bine drenate, bogate in nutrienti, Adaugarea rnranita/ compost acestara impatriva camplet format In

ju ru I ramu rilar ajuta la protejarea bolilor deaarece benefice care se contine organisme

hranesc cu cele daunatoare.

AsiguraJi -ya ca nu oJi mu~uroit solul preo muir; s -ar putea sa fie spalat ~i sa sr:rice noi/e plante.

UNELTE ~I TEHNICI

ALTOIREA Pa~i spre succes
portaltoi si altoi compatibili. Veriflcati pepiniera sau un arboret oricand aveti dubii legate de 0 posibila cornbinatie.
• Alegen

1 13

ALTO IREA
Altoirea este unul dintre cele mai captivante lucruri pe care Ie puteti face in gradina.. Odata ce ati invatat-o bine, puteti obtine rezultate uimitoare: un mar cu doua soiuri care se polenizeaza unul pe celalalt, un pom soi mixt ce produce
0

fata de altoi, asa cum este descris 'In paginile urmatoare. • Folositi unelte curate si ascutite pentru a tala. Sterilizati cuptul - -Intre taieri cu 0 solutie de 10% clor de rufe sau cu un alt dezinfectant putemic.
• Asigurau-va straturile de cambiu ale portaltoiului ~i altoiului se ating inainte sa flxati cu scotch sau sa. sigila~i cu ceara altoiul,

• Cresteti propriii portaltoi oricand este posibil. Foiositi metodele \ de musuroire sau marcotaj

varietate de fructe intr-un spatiu mic

~i trandafiri speciali ce cresc pe un portaltoi de incredere.
Puteti sa faceti si lucruri foarte practice, cum ar f sa 0 livada cu costuri red use sau sa cornandati ramuri de altoi pentru un soi care nu se gase~te pe plan local. Multe plante din familia Rosaceae au fructe cu 0 aroma grozava, dar nu mai sunt cultivate la scara larga, Pentru cineva care stie sa altoiasca, acest fapt nu reprezinta 0 problema; alti crescatori va pot trimite un altoi - ramuri sau muguri - de la aceste fructe de rnoda veche ~i durnneavoastra Ie puteti altoi pe un portaltoi potrivit. Portaltoiul determina multe dintre caracteristicile unei plante, inclusiv rnarirnea, productivitatea, rezistenta la daunatori ~i boli, calitatea fructelor ~i toleranta la stres. Prin urmare, nu exista cale mai rapida sau mai sigura pentru a modifica sau schimba unele dintre caracteristicile de baza ale plantei originale. Poate ca doriti sa cultivati un mar reeunoscut pentru sensibilitatea la mana. Altoind cu un altoi de la soiul dorit un portaltoi rezistent, yep avea sanse mai mari sa puteti cultiva un pom sanatos imun la boli. La fel, daca vreti pomi pitiei sau semipitici, puteti creste portaltoiul potrivit de piticire si sa altoiti pe el soiurile alese. Acest proeedeu va of era rnulta flexibilitate - s-ar putea sa cresteti trei pomi pitiei, fiecare cu alt fruct, In spatiul necesar cresterii unuia normal. Capacitatea de a altoi poate si sa seurteze semnificativ perioada de asteptare pentru 0 anumita floare sau un anumit fruct. Unii portaltoi grabesc produqia de flori sau fructe, dar, In plus, plantele altoite au oricum un avantaj. Imediat ce 0 alto ire este acceptata, altoiul creste pe 0 planta cu radaeini bine formate. Asta inseamna ca radacinile sunt capabile sa ofere cantitatile potrivite de nutrianti ~i urnezeala imediat, deci ca~tiga~i eel putin un an. Gandindu-va la toate aceste avantaje probabil veri dori sa va apucati de altoit pomi si arbusti.

frantuzesc descrise la paginile
I06-1 09 pentru a crea destui portaltoi 'Incat sa va permiten un esec sau doua, portaltoiullntr-un sol bogat In nutrienti, adanc, bine drenat, intr-o zona cu mediul corect• Cultlvati

ca

dezvoltati

• Odata ce ati Tacut taieturile, lucrati rapid - nu asteptati ca lemnul sa se usuce. • Faceti doar cate 0 alto ire; 7nainte sa incepeti 0 alta. • Nu atingetl lemnul expus - puteti sa transrnitep, Tara lntentie, 0 boala. • Folositi altoi lungi de 15-30 em in clirnatele calde, umede, dar lungi de 15-25 cm 7n zonele mai reci.
terminati-o

soare, umezeala adecvata ~i chiar protectie irnpotnva vantului. • Lasa~i portaltoiul sa se dezvolte pana ce ajunge la 0 inaltime de cam 46 em inainte sa-l altoiti ~i nu ultati sa tundeti to ate ramurile sub 30 em pentru a f la nivel cu tulpina, prirnavara timpuriu. In timpul sezonului, rupeti toti mugurii care cresc pe tulpina,
• Alegeti tehnica de altoire 7n functie de dimensiunea relatlva a portaltoiului

A/toirea fncununata cu succes pe un portaltoi bine stobiiizot: poote ovec drept rezulta[ 0 vira-de-vie cu douo soiuti.

fnmulW trandafjrii prin a/toire cu muguri.

Stcinga sus: Caau~ii dicotiledonati pot fi altoW Deasupra: GUice altoite (o/osind 0 altoire in pano sau sub coajo.

Dar s-ar putea sa f auzit ca este dlfkil ~i sa nu doriti sa Incercati de teama sa nu dati gres. Ineercati totusi. Tn primul rand. este mai usor decat . pare; In al doilea rand, nimic nu are mai mult succes decat esecul. Daca nu aveti succes la fiecare alto ire la inceput, nu . fiti descurajati. Nimeni nu are 0 rata a : succesului de I00% ~i esecurile va pot servi drept lectii, Cu cat yeti exersa mai mult, cu atat yeti deveni mai buni. Deci luati-va cutitul de altoire In mana, urrnati pasli de mai sus si apucati-va de treaba. S-ar putea sa va surprindari singuri eu reusite imediate - sau doar sa invatati pur ~i simplu eum sa obtineti ceea ce doriti,

ca

AceastO secpune transversala manta ilustreaza interiorul unei tulpini.

1 14

UNEL TE $1TEHNICI

ALTOIREA

PE PORTALTOI

&tIS

Altoirea pe portaltoi
Altoirea se practica de foarte mult timp. Una dintre primele, foarte cunoscute, surse scrise dateaza din 323 i.Hr. ~i InTari~a altoirea ca 0 metoda de lucru cu traditie in Grecia. Documente chinezesti din aceeasi perioada certlfica ~i ele ca metoda era cunoscuta In Orient.

Portaltoi de par
Perii sunt adesea altoiti pe portaltoi de gutui, desi Bartletrs (soi de par american) sunt foloslu uneori in livezile comerciale din zona de nord-vest a SUA. Sen. OHxF de portaltoi este 0 incrucisare intre Old Home ~i Farmingdale ~i este in general inmul~ita prin butasi lignificap rnai degraba dedit prin drajoni sau marcotaj frantuzesc. PORTALTOi' Prv Quince BAl9C CARACTERISTIC'I , Portaltoi de ptticire care produce pomi de aproximatfv 60% di~ dimensiunea standard, mai tolerant la seceta ~i cu 0 produrtie rnai mare. Rezistent 10dedinul parului, galele coletului ~i nernatozi, sensibilia fowl bacterian, Portaltoiul de pitieire; confers rezistenta la declinul parului, galele coletului ~i mana. Nu are nici un efect asupra dirnensiunii, dar este rezistent ~i viguros. Fo!osit eel mai frecvent in nord-vestul SUA. Portaltoi de piticire care produce pomi de

Portaltoi de piersic, prun, cais, migdal
Top acesti pomi fructiferi pentru altoirea pentru furnizorul fac parte din genul Prunus, ceea combinatli merg ce Ii face potriviti cu altele. pe multi dintre

aceiasi portaltoi.

Dar consultau-va mai bine dedit

a f siguri - unele

PORTALTOI

Sljulien

CARACTERISTICI Un portaltol de semipiricire utilizat frecvent pentru caisi, nectarini ~ipiersici care vor fi cresrurl pe un spalier in fonna de palmetii. Creeaza un prun stufas. Portaltoi puternic, viguros. companbtl cu toare soiurile de prunt, De asemenea, utilizat pentru necrarinii crescun pe spahen in palmetii ~i piersici, dar nu este un portaltoi de piticire. Portaltoi de semipiticire folosir pentru prunii care se suspn stnguri, Necesitll sol cu grad de fernhtate ndicar,

Bromp!on

Natura a fost probabil primul profesor in materie de altoire. Pal1i ale plantelor ce cresc alaturi se pot freca intre ele astfel incat straturile lor de cambiu intra in contact si se altoiesc in mod natural. Un iubitor de fructe atent probabil d. a continuat experimentand ~i producand fructe mai bune, altoind 0 rarnura de la un pom de valoare pe un portaltoi dintr-o specie viguroasa, de baza. Trandafirii, merii, perii, piersicii, prunii, vita-de-vie, citricele, avocado ~i multe plante ornamentale lemnoase sunt in mod curent altoite pe anurniti portaltoi, fiecare conferindu-i plantei obtinute anumite caracteristici. Unii portaltoi sunt foarte utilizati in zone specifice p;ina cand sunt Inlocuiti de un altul care ofera rezultate superioare. Dad. va ganditi sa va crestetl propriii portaltoi, uitati-va pe tabelele din dreapta si verificati pepiniera locala pentru a afla care sunt portaltoii conslderati cei mai siguri. Aflati dad portaltoiulla care va ganditi este compatibil cu altoiul sau altoii cu care planui~i sa-I altoiti. S-ar pu tea sa fiti statu iti sa aItoi~i un intermediar intre un portaltoi standard ~i un altoi, pentru a atenua incompatibilitatea. Portaltoii de piticire sunt fie prea de suprafa~a, fie prea fragili pentru a rezista inghetului sau aqiunilor de inghet-dezghet ale solului. T otu~i, puteti trece peste aceasta problema altoind un intermediar de piticire pe un portaltoi standard. Portaltoiul standard supravie~uie~te iernii Tara probleme ~i intermediarul pitice~te un pic orice altoi care este altoit pe el.

Portaltoi pentru mar
Merii sunt rareori crescun pe propriile radacini. Portahotl listall mai jos sunt printre cei mai cunoscuti deoarece sunt de pltldre, ofera rezistenta lor. CARACTERISTICI Necesita soluri argilaase pentru a se flxa bine. Produce pomi rezistentl I. aproximatill 55% din Inalpmea celor standard. Rezistenta moderata la putrezirea coletului ~i la focul bacterian. Virusabil, Semipitic. Confera produqie de fructe timpurii ~i In canritate ma; mare. vigoare moderata ~i rezistenta la paduchele lanos. Nu tolereaza soluri slab drenate din cauza sensibilitatii 10 putrezire a coletului. Vlrusabil. Fixare buna; rreste bine pe soluri greu sau slab drenate, dar rezista bine ~i la seceta, dec; poate fi unlizat in zone cu sol uscat, msipos. alegere buna pemru tipuri de pinten.loalpmea copacului este de aproxlrnanv 75% din cea standard ~i media de 5 1'2 m-6 m. Rezistent 10 paduchele lanos; sensibil la mana. Virusabi!. la daunatori ~i probleme cauzate de boli sau stlmuleaza formaraa local pentru a afla despre B<Jrtielt Seedling fructelor timpun'i sau mai mario Verificati la fumizor sau la un pomicultor compatibilitaple PO RTALTO I Marting 7 EMIA (M.7 EMIA)

Quince A

Pixy

OHxF 513

3 y, m-4 V. m In~lpme. scurteaza timpul pima I.
rodire ~i creste bine in soluri umede.

Portaltoi de cires, visin
Cire~ii au fost crescuti in mod Malhaleb, Stella ~i seriile Gisela. PORTALTOI Mazzard F 12 I CARACTERISTICI Portaltoi viguros. comparibil cu cele mai multe varietiip de (jre~i dulci: confera 0 fixare buna, dar si 0 oarecare rezistenta la nernatozi, gomoza bacteri~a. ouperca radiculara 0 steiarului. Oarecum tolerant I. virusul prunului pmc (POY) ~i 10virusul necrotic al prunului (PNRSV). dar sensibilia galele coletului ~i la cangrena bacrerianfi, C. ~i Mazzard, este tolerant la POV sl PNRSV. Poate produce 0 crestere srutoasa, dar nu piticeste pomii. Rezistent 10frig, tolerant la seceta si productiv. Rezistent I. cangrena bacteriana ~ila leziuni ale r.5dacinii, dar sensibll la duperca radiculara a stejarului, nernatozi si Phytophrhora. Nu tolereaza solurile grele. Este un portaltoi de sernlpiticire sl tolereaza 0 gam .. largii de npuri de sol. indusiv pe cele grele. Produce un pom precoce ~i productill care este rezistent 10numeroase virusuri. T reOOie sa fie oracit. Portaltoi viguros. adesea folosi! pentru cire~ii care vor fi crescu~ pe spalieri In palmetii. Nu pide~te foarte mult; pOOle fi atat de viguros incat inhiba producpa de fructe dadi nu sunt tunse radikinile 0 data la ca!1va ;;mi. dar aosstia sunt inlocuiti de portaltoi

traditional pe portaltoi Mazzard ~i patentati cum ar f Colt,

Molling-Melton 106 EMIA (MM. 106 EMIA)

OHxF87 (USPP#6362)

Mailing-Merton I I I EMIA (MM. I II EMIA)

Portaltoi patentar; nu ~ puteti reproduce, dar calitiiple sale excepponale ~ fac demn de mentionat. Ca si ala OHxF, este rezistent la focul bacrenan ~; la ger, 'bin~ fbcat ~i producuv, Cu un efect de piticire mai mare decat alpi; cornpatibil cu cele rna; multe varietati,

o

Portaltoi de trandafir
Portaltoii de trandafir sunt sensibili la conditiile ambientale, locala a cukivatorilor sa alegeti unul, Urmatorii Unite. in Statele deci este de Mahafeb foarte important sa apelati la 0 societate local inainte Britanie, trandafiri portaltoi Canada, sau la un expert Europa. Marea

Budogovsky 9 (Bud. 9)

Pomii crescuti pe acest portaltoi au in medie a inal~me de 25%- 35% din cea a celor standard. Rezistii iemii; rezista la putrezirea eoletului; dit de cat rezistent la focul bacterian, dar sensibilia paduchele lanos. Copaeii trebuie sa fie ar.'icip. lncrudsare Intre M9 ~i M 16 produce pomi cu 0 IniiJpme de 45% fat:ii de cea a standardului. Produce fructe umpurii de calltate superioara, dar este sensibilia putrezirea coletului ~i focul bacterian. Foloslp-l pe soluri bine drenate ~i .racip-I. Porraltoi cunoscut, virusabil care produce pomi doar de 35% din ,nallimea srandardului. Portaltoiul tolereaza variate condipi de sol. dar radacinile pot fi fragile. deci .radp pomii bine. mai ales In zone cu ftuctuapi de tempe.ratura. iama. Obpnut de Universitatea Cornell din statui Ne.w York; astiizi recomandat ca inlocuitar pentrU M9 deoarece radiicinile sunl mai pupn fragile ~i creeaza 0 fixare mai buna. Rezistent la farul bacterian ~i rap on. dar sensibilia paduchele limos ~i tliinare. Obpnut la Universitatea Comell; onlocuitor pentru M7 deoareee radacinile sunt mai bine fixate ~i pomii sunr mai productivi. Rezistent la focol baeterian ~i paduchele lanos; cat de cat tolerant 10putrezirea coletului; sensibilia mana.

sunt cei mai cultivap

In mod curent

dar si in Australia.

MoIling 26 EMIA (M.26 EMlA)

PORTALTOI

R. multiflora

Moiling 9 EMIA (M.9 EMIA)

CARACTERISTICI De obicei crescut in Canada, in zona cemrala sl de nord-est a Americii atlantice ~iIn centrul SUA;' porraltoi viguros potrivit pentru cele mai multe ripuri de trandafirL A1egere neinspirara pentru zonele cu iemi (aide, fiinddi necesitii racirea din timpul iemii ~i este seosibil la nematoli. Posibil eel mai popular portaltoi din zonele temperate. Folosit pe scara larga datoritii posibilitiipi sale de adaptare 10variate tipuri de soluri ~i vigorii generale. Portaltoi putemic, relis!ent.la nematozi. Spinos, deci poate fi dificil de manevrat dod este a1toit. Porraltoi excelent pentru zonele cu iemi calde. Are un sistem de ridacini adanc diruia ii merge bine in soluri uscate. nisipoase. Foarte rezistent la nematozi. Face mulp draioni care trebuie eliminap pentru ca altoiul sa prospere, dar frunzele specifice u~ureaza identifiearea drajonilor.

Gisela® 12 (Gi 195-2)
USPP#963

Colt

Dr Huey

Geneva 16

Monetti

Portaltoi de vita-de-vie
Vi~a-de-vie filoxera Franfa atacul solurile (Vilis vinifera) ~ra crescuta Unite a distrus speciilor insecta pe propliii portaltoi in Europa pana cand in anii 1860. din au la pe Viticultolii care donate rezista .Iabe din sudul Statelor ~i multe vii din restul folosirea insecte, acestor a fost introdusa in 1868, aceasta experimentat mai mull de 0 treime dar ~i din California. ca portaltoi, selecpi ace~tia ameri€ane din vita-dE-vie

Geneva30

Fortuniana

Europei,

EMIA indica faprol cd a/toiul este rezistent 10 mai multe boli virale (Omune.

dar mul!:i dintre

au dat rezultate

cu pH ridicat din Franfa.

Pana la urma,

de hibrizi de interesap pentru

V. berlandieri ~i Vitis rupestris au aiuns sa fie folosite

la scarii largil ~i astiizi Daca suntep
0

sa va

eel pu~in 30 sunt comuni cultivap propriul a identifica un portaltoi sa-i cr~tep.

in viile din SUA ~i Europa. de vie, contacta~ pentru potlivit

portaltoi

podgorie

locala

zona dumneavoastra

~i altoii pe

care dorip

116

UNELTE?I

TEHNICI
PLANTE

ALTOIREA
POTRIVITE

IN COPULA TIE PERFECTIONATA

117 t

Altoirea in copulatie perfectionata
Dad abia lnvatati sa altoiti, atunci aceasta tehnica este un bun Inceput. Este destul de simplu de executat ~i .Jirnbile" pe care Ie decupati In portaltoi si In lemnul de altoi sirnplifica pozitionarea celor doua bucati astfel incat straturile de cambiu sa fie In contact unul cu celalalt,

Puteti Sa incercati utilizat de obicei

acest tip de altoire dar este la pomii fructiferi.

la orice planra lemnoasa,

DENUMIRE POPULAAA DENUMIRE STIiNTIFlcA Mar Malus spp. Cais, cke~. nectarin, Prunus spp. pierslc. prun

Par in copulatie fructiferi,

Pyrus

spp,

Altoirea o metoda pomilor

perfectionata practka pentru altoirea

este

Dad

planuiti

sa faceti 0 altoire

in

in special merii ~i relativ pomi este

perii. Nu doar ca este 0 altoire simplu de realizat. dar ~i produce foarte drepti, Singura problema

copulatie perfectionata, va trebui sa va pregatiti cu un an inainte. Primavara timpuriu, plantati un portaltoi de I an acolo unde doriti sa creases pomul.
Aveti grija de el pe tot parcursul anului,

legata

de

dlrna: functioneaza
pentru

bine 7n zone

inlaturand
se formeaza umiditate

mugurii

laterali pe masura ce ruvelul de dar nu un altoi, de la

cu umiditate

ridicata ~i in general nu zone aride.

rnentinand

TAIATI DREPT Chiadnainte ca mugurii sa se deschida primavara tirnpuriu, taia~ivarful portaltoiului lncat sa alba 0 Inal~ime de cam 15-30 cm deasupra solului.

TAlA TI OBLIC Mai lntai taia~iportaltoiulla un unghi de 45 de grade pentru a expune cantitatea maxima de cambiu, apoi facetl 0 taieturii verticala prin acea zona pentru a. face ..Iimba".

PLANIFICATI
Tineti altoiul in dreptul portaltoiului pentru

a planui unde sa facetl taietura. Asigurati-va ca este un mugure pe altoi imediat deasupra taieturii.

este recornandata

~i fertilitate adecvat, planuiti sa

excesiv.
Dad planificati

curnparati
interval

asta intr-un

inceputul
timp. muguri

pana la mijlocul

verii pentru altoiul la altoi,

ca furnizorul inceputul Dad ramurile

sa poata sa-l obtina din va va trimite urrnatoare,

Furnizorul

primaveril

planuiti sa va taiati propriii sunt in repaus de foarte

va trebui sa faceti asta in timp ce

crestere,
tarziu

In climatele

reci, toamna

Vorietap/e de mar ~i par sunt odesea Inmu/pte
cu ajutorul altoirii In copulope perfecponoto. este eel mai bun moment colectare; pentru mijlocul climate pentru TAIATI VERTICAL Dupa ce ati taiat altoiul la un unghi de 45 de grade pentru a se potrivi cu cel de pe portaltoi, faceti tiiietura verticala, Nu aveti nevoie decat de trei muguri viabili pe altoi, deci, dad este prea lung, taia~ivilrful. iMBINATI TAIETURILE bucatile astfel incat cele doua lirnbi sa fie bine lntrepatrunse. in~urap legatura cu banda izolanta sau speclala pentru altoire cel putin la 2 Y, em deasupra ~i sub zona unde cele doua piese sum unite. in mate zonele In afara de cele umede. acoperiti banda cu ceara ~i puneti ceara ~iin varful altoiului dad l-ati tuns. Etichetati planta ~i notati totul in agenda de gradinarit.
Potrivip

iernii este mai bun

mai moderate. ~i zdravene vor forma

Alegeti

ramuri drepte aminte dele pomilor. de la cam
strat de cambiu

- aduceti-va trunchiurile

Taiati bucati lungi de 23-25 cm,

4

em sub un mugure, d latlrnea bazei altoiului (ideal, l.egati altoii cu

A~TEPTATI Asreptau eel putin 2 luni inainte sa dati la 0 parte banda adeziva - dupa ce s-a format un calus puternic ~i mugurii de pe altoi se dezvolta, Nu lasa~inici un mugure de pe portaltoi sa creasca: supravegheati atent ~i rupeti top mugurii care se formeaza, la fel ~i drajonii sau alp lastart care ies din sol.

aslgurandu-va

Lista
Anotimp: iarna tarziu pana pnrnavara timpuriu, inainte ca mugurii de lIori sa se rnareasca Unelte: foarfeci de tuns. cutit pentru altoire Materiale: alcool pentru sterilizat cutitul, banda pentru altoire sau banda izolanta, ceara pentru altoit, etichete, agenda.~i pix

este la fel ca si cea a portaltoiului de cam I em grosime). manunchl de

elastic sau cu sfoara rasucita intr-un inainte sa-i puneti in pamant umed sau intr-un

Posibile probleme
Altoirea

s-an putea sa f fost dilerite in dimensiune astfel incat aerul a venit in contact cu lemnul expus. Daca bucatile sunt diferite in dimensiune. acopenti lemnul expus cu ceara pentru altoit dupa ce ati lnfasurat banda izolanta In iuru I zonei de altoire.

turba

sa-i

inra~urati intr-o si

nu se realizeaza: Dad

punga de plastic uscata. Etichetati-i pastrati-i lee rece si intunecat

vreunul dintre altai sau partaltoi se usuca, altoirea nu va avea loc. Legatura soar putea sa nu f fost prlnsa destul de strans cu banda pentru altait sau banda izolanta, sau cele doua bucati de lemn

ferit de inghe~. Puteti sa-i puneti intr-un frigider, dar nu-i depozitati alaturi de mugurii de fructe sau legume care elibereaza etilena, care poate impiedica pe altoi sa se dezvelte.

lumina: innorat

I 18

UNEL TE $1TEHNICI
PLANTE POTRIVITE

ALTOIREA

TN

DESPICATURA $1TN $A

119

Altoirea in desplcaturd ~i in ~a
Ambele tehnici sunt relativ simple ~i 0 alegere buna dad incepeti sa Tnva~a~i um sa altoiti si doriti sa va facetl curaj. Pomicultorii care cultiva c in scop comercial tind sa foloseasca tehnica de altoire In despicatura si In sa la plante ornamentale lemnoase cum ar f rododendronii si Hamamelis. Puteti face asta si acasa, dar va trebui sa cautati 0 pepiniera dispusa sa va trirnita un portaltoi. De obicei puteti gasi altoi buni In gradinile prietenilor ~i ale vecinilor.
Similaritatea dimensiunii este eel mai important factor cand folositi una dintre aceste tehnici pentru a altoi, deoarece acestea nu pot functiona dedt dad portaltoiul si altoiul se potrivesc aproape perfect. Prin urmare, este important sa planuiti bine aceasta operatie sau aveti mai multe variants de altoi. Alegeti alta metoda de altoire daca straturile de cambiu ale altoiului ~i portaltoiului nu se irnbina perfect de-a lungulintregii taieturi, Curatenia este mereu importanta cand altoiti. Deoarece gradlnarf lucreaza cu so lui, ei sum uneori neglijen~i in ceea ce priveste acest aspect; pima la urma, ploaia Irnprosca sol pe tulpinile ~i frunzele plante lor, iar vantul sufla praf pe ele. T otusi, cand lucrati cu tesuturi recent expuse, imaginea se schirnba. Priviti acest lemn ca pe 0 rana deschlsa, la un animal sau la 0 persoana, Nu doar ca-l lipseste pielea - sau scoa~apentru a-I proteja Irnpotriva agentilor patogeni, dar tesutul umed, scaldat in nutrienti, este un mediu ideal pentru inrnultirea oricarui agent patogen. Dad tineti minte acestea, va va fi mai usor sa va abtineti sa atingeti lemnul expus cu altceva In afara de lama
sterilizata a cutitului.

Acsasta tehnica va functiona bine la orice planta lernnoasa pe care doriti sa 0 cresteti pe alt portaltoi in afari de al sau, in scop comercial este frecvent folosit la urrnatoarels
DENUMIRE POPULARA Portoeal, lamai, grepfrut Hamamelis Hibiscus Rododendron. azalee

specii:

DENUMIRE $llINDAcA
Cill1JS

spp.

Hamamelis spp. Hibiscus spp.
Rhododendron spp.

Lista
Anotimp: nou sezon Unelte: foarfeci de tuns, cutit pentru prirnavara devreme, imed iat ce este pe cale sa inceapa un

PLANTATI Planta~i portaltoiul cu un "an Inainte sa faceti altoirea. Plasati-l la locul sau permanent sau Intr-un loc de crestere unde sa alba conditii ideale.

TAIATI In prirnavara urmatoare, taiap vfuful portaltoiului. Faceti taietura cat mai drept posibil.

CRESTATI Faceti 0 taietura vertkala cam de 4 cm lungime, In jos, prin tulpina portaltoiului.

sa

altoit sau cutit de gradinarit Materiale: alcool pemru sterilizat de hartie, banda agenda si pix

lame, prosoape

pentru altoit sau banda izolanta, ceara pentru altoit, etichete, Lumina: innorat

Posibile probleme
nu se reallzeaza; Nu doar ca portaltoiul sl altoiul trebuie sa se
Altoirea potriveasca potnveasca. in diametru, dar ~i unghiurile la care sunt taia~i trebuie sa se Folositi taieturi drepte, (nu curbe) ~i strangep bine, dar cu grija cele doua piese irnpreuna.

TAIATI ALTOIUL Taiap ambele laturi ale bazei altoiului ca 0 pana ascuttta, sau In forma de Y, cam de 3 cm lungime.

POTRIVITI Inserap pana altoiului In crestatura pe care ap lacut-o In portaltoi. l.ucrati cu grija pentru a nu rupe vreo parte din portaltoi.

rNFA~URATI Odata ce sunteti siguri ca straturile de cambiu ale celor doua piese sunt In contact, Infa~urap zona de unire cu banda pentru altoit. Adaugap un strat de ceara dad zona de altoire nu se potriveste perfect. Lasari banda la locul ei pana cand s-a format un calus sl mugurii de pe altoi au inceput sa se dezvolte.

ALTOIREA iN ~A
Altoirea in sa este opusul altoirii in despicatura: pana este ortentata In sus, fiind taiata pe portaltoi, ~ialtoiul este taiat ca un V inters ~ele Hibiscus raspunde bine doua piese se potrivesc ca ~ila altoirea in despicatura ..

Cdnd ;nf6~uroti altoiul ~i portoltoiul cu banda pen1rU oltou. spapul de 10 bozo oltoiului se va Inchide ~istraturile de cambiu se vor aUnge intre ele.

10 altoirea In despic6tura.

120

UNEL TE ?I TEHNICI
PLANTE POTRIVITE

ALTOIREA

SUB SCOARTA

PERFECTIONATA

121

Altoirea sub scoarta perfectlonata
Altoirea sub scoarta perfectionata difera de cea in despicatura prin doua aspecte: se face In laterala portaltoiului, nu la varful acestuia, ~i varful de crestere al portaltoiului este lasat sa creasca in continuare pzma cand altoiul devine viguros.

DENUMIRE POPULARA DENUMIRE ~IINTIFIc:A
Brad Grepfrut. lamai. lime (Iamai verde). porrocal Chiparos llice lem.par Mango Molid Pin Rododendron. azalee Arborele vletil Chiparos Tsuga Abies spp. Gtms spp.

Cupressus spp.
lIex

spp.

Juniperus spp. Mangi(era indica
Picea spp. Pinus spp.

Rhododendron spp.
Thuja spp.

Chomoecyparls spp. Tsuga spp.

PLANTATI Primavara devreme. plantati un portaltoi de I an intr-o pepiniera deschisa sau inrr-un ghiveci pe care iI puteti pne intr-o sera obi~nuita sau intr-o sera reee in timpul primei ierni. Tundeti lastarii laterali de la baza tulpinii pentru a pregati zona sa accepte un altoi anul urmator.

TAIATI ALTOIUL larna tarziu sau prirnavara devreme anul urrnator, tiiiap altoil, Acestla ar trebui sa fie ramuri terminale de 10-15 em lungime ~i sa aiba un mugure terminal, dar si minimum trei muguri laterali. Dad nu puteti altoi irnediat, inveli~i altoii in plastic ~i pastrati-i intr-un loe intuneeos. racoros, unde nu vor ingheta.

TAIATI PORTALTOIUL Faceti 0 tiiietura dreapta la varful tulpinii portaltoiului. cam la 20 em de suprafara solului. Folositi 0 carpa moale si urneda pentru a sterge tulpina acolo unde yep face altoirea.

Stdinge(i cu banda adezivo pieseJe 10 un IDeastfel ineat slJ'oturiJede eambiu so (Ie In contact.
Mul~i pomicultori folosesc pentru fructiferi. aceasta aceasta in scop metoda comercial de altoire lor favorite, ce ati reusit drepte, simpla. atunci si altoi sa nu sa PREGATITI AL TOIUL Primavara foarte devreme, ruperi frunzele sau acele de pe tulpina altoiului. aproximativ la 4 cm in partea superioara a tulpinii, ~i apoi retiiiap baza tulpinii. Apoi faceti doua tiiieturi ascutite, lungi de 2 Yo em in baza tulpinii. PREGATITI PORTALTOIUL Faceti 0 "clapa" in tulpina portaltoiului realizfind o taietura de 2 Yo em lungime sub coaja portaltoiului. Asigurati-va eli expunep stratul de cambiu In pornunea tiiiatii. POTRIVITI Potrivip altoiul in "clapa" portaltoiului astfel incat stratul de cambiu de la altoi sa se atinga eu eel de la portalroi, Prindeti zona de unire cu banda adeziva, Daca aerul nu este urned, acoperiti varful planter, cu tot cu altoi ~i pcrtaltoi, eu o punga de plastic pentru a menpne umiditatea rtdicata. Supraveghean zona altoita pentru a preveni cresterea excesiva a urniditatii sau uscarea ~idati la 0 parte punga. la aproximativ 6 saptiimani dupa ee altoirea a reusit,

a inmul~i plantele Din nou, odata taieturile
0 tehnid

dar si 0 rnultirne va perfectlonati este Exercitiul cand inva~p

de specii de pomi

duce spre perfeqiune sa taiati prin portaltoi rezultate nici concave. pe ramuri

in asa fel incat suprafetele fie nici convexe,
banda pentru altoit

Daca vi se mici de la Cu

Posibile probleme
Altoiul trebuie putrezesce: Nivelul umidita~ii sa nu sa fie destul de ridicat in tulpina unei plante, astlel incat tesuturile dar instructiunlle ~i sa acoperiti

Altoiul

nu se prinde:

Portaltoiul

~i

Lista
Anotimp: Unelte: iarna tarziu, primavara timpuriu foarfeci de tuns, rutit pentru

pare dificil, exersati exersati

pomi sau tufe ce cresc repede. Pe masura sa identficati tehnica stratului altoiului ce taiati, formati-va si stratul

cat

altoiul trebuie gasi un portaltoi care don? experienta sa

sa fie compatibili.
0

Pentru a

potrivit pentru planta pe cresteti, verificati la un care I~i Materiale: prosoape alcool pentru sterilizat lame. de hartie. banda pentru altoit sau altoit sau cutit de gradinarit

mai mult, cu arat va va f mai usor. obiceiul Fiecare si al lor de cambiu. al portaltoiului suprafetele

se usuce. Banda ~i ceara retin urnezeala, pentru unele plante, ilustrate rnai sus, cer atent - 0 zona sau sa se cum ar fi coniferele plastic. Supravegheati

expert local sau la specialistii eu ai unei pepiniere altoiesc propriul stoc,

de altoire depinde de cambiu aproape

de pozitionarea

zona altoita cu folie de

banda izolanta, punga de plastic. ceara pentru altoit, etlchete, agenda si pix lumina: innorat

unul de celalalt,

altoita poate sa putrezeasdi

Imbina~i-Ie sa fie presate

astfel incat

~i sa se uneasca.

spp. poate (I altair prinlJ'-a altoire sub seoarra perfeqionato.
Rhododendron

usuce usor.

122

UNEL TE ?I TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE POPULAR.A DENUMIRE FIiNTIFIcA, lIice /lex spp.

ALTOIREA PRIN APROPIERE SAU ALiPIRE

123

Altoirea prin apropiere sau alipire
Altoirea prin apropiere este una dintre cele mai sigure tehnici deoarece atat portaltoiul, cat si altoiul cresc, avand propriile radacini si propriul varf de crestere in timp ce se forrneaza altoirea. Acest fapt reduce la minimum sansele de putrezire sau uscare si ambelor plante Ie sunt furnizate nutrientii ~i apa adecvate. Aceasta tehnica este cea mai simplu de invatat pentru copii - pot sa vada imediat ce se intampla si succesul este mai probabil decat esecul,

Mar
Cires Piersic Prun

Malus spp. Pronus spp.
Prunus spp.

Par T ornate
Afin Vi~-de-vie

Pronus spp. Pyro> spp. Solanum Iycopersicum Vaccinium spp, Vitis spp.

Altoirea prin apropiere este 0 tehnica excelenta cand incercati sa evitati problemele legate de sol. De exemplu, daca se intampla sa cultivati un tip de rosie senslbila la 0 boala legata de sol. dar stiti un tip de rosie care rezista la boala respectiva, puteti sa depa~iti problema altoind tipul de rosie ales la portaltoiul rezistent. La fel, solul din unele regiuni este atat de acid sau alcalin incat multe soiuri Intampina dificultati sa supravietuiasca chiar daca specia In sine tolereaza aceste conditii, Dar daca altoiti prin apropiere soiul de la 0 specie mai puternica, planta probabil ca se va dezvolta bine. La plante ca ilicele, vita-de-vie sau afinul, aceasta metoda va permite sa altoiti mai multe specii sau soiuri pe acelasi portaltoi, lara a pune In pericol de moarte portaltoiul. Arata timp cat cele doua ramuri pe care vreti sa Ie altoiti irnpreuna au aceeasi rnarirne si fac parte din ceea ce a crescut In anul cure nt, planta portaltoi poate avea orice varsta.. Tn cazul afinelor ~i al ilicelor asta Inseamna ca va puteti face propriile plante autopolenizate; la vita-de-vie, ati putea sa cresteti 0 cultura mixta pe fiecare coarda.

PLANTATI Pnmavara faarte devreme plantati intr-un ghiveci mic "altaiul" pe care doriti sa-l altai!i la un portaltoi. Altaiul paate fi un buras pe care I-ap facut de la a alGi planra sau a planta pe care ati cumparat-o.

TAIATI ALTOIUL lama tarziu sau prirnavara devreme anul urmator, taiap altaii. Acestia ar trebui sa fie ramuri terminale de 10-1S em lungime ~i sa alba un mugure terminal. dar ~i trei muguri laterali. Daca nu puteti altai lrnediat, 'i'nveli~ altoii in plastic si pastrati-i intr-un lac 'i'munecas, racoros, unde nu var ingheta.

EXPUNETI CAMBIUL Verificati pentru a vedea unde se var atinge ramurile ~i dad sunt de acelasi diametru in ace I punct, ~i dati la a parte a bucata de cam 3 V, em-S em de scoarta de la ambele.

Asigurap-va d straturile de cambiu sunt in contact ~i uniti cu banda adeziva legatura.

TUNDETI T undeti partea de sus a ramurii altaite pe planta partaltai pentru a a forta sa tnrnita mai multi nutrlentl in zona de altoire, pentru a se suda tesuturile,

TAIATI Dupa apraximativ 6 sapramani, va avea lac altoirea. Pe ambele parp ale naii legaturi formate prin alroire, raiap radacinile de la planta altai ~i varful ramurii de la planta portaltol,

Lista
Anotimp: Unelte: Materiale: prosoape primavara pima vara devreme cutit de gradinarit alcoal pentru sterilizat lame. de hartie, banda pentru alta it agenda ~i pix

Posibile probleme
Planta moare: Daca altoiti ramuri fragile, altait prea dar nu care nu au de lac scoarta, aveti grija sa nu Ie ranip irna~urand banda pentru pentru a tine plantele irnpreuna, strans, T rebuie sa fie destul de stransa

sau banda izolanta, etichete, Lumina: innarat; difuza

cat sa distruga
ramuri.

sistemul vascular al arnbelor

124

UNELTE ~I TEHNICI
PLANTE POTRIVITE

ALTOIREA CU PATRU CLAPE

125

Altoirea cu patru clape
Altoirea cu patru clape arata infricosatcr. Dar, aparentele sunt cu adevarat Inselatoare. Aceasta altoire este user de executat ~i are 0 rata a succesului extrem de ridicata. Dad 0 faceti primavara, nu va trebui sa fiti un specialist in taieturi ca sa decojiti niste scoarta de la portaltoi, sa taiati portiunea decojita de portaltoi, sa inserati altoiul in interiorul fasiilor de scoarta si sa Ie uniti cu banda adeziva.
Perioada de este irnportanta. l.uati altoi Va trebui sa faceti aceasta altoire sa se f

Aceasta oriee inrnulti care

tehnica

este folosita

potrivita pentru datorita

pentru a ratei

planta cu lemn tare, dar este
nucii, probabil

eel rnai adesea sale de succes sunt greu

ridicate la plantele
de altoit.
DENUMIRE ~TIINTIFlcA

DENUMIRE pOPULARA Pecan Carya Castan chinczcsc
Gutui

Carya illinoinensis Caryo ovoto
Castanea mollissima

15-20 em, din portiunea crescura in sezonul trecut, Intre februarie si rnartie tirnp pomul este in stare dorminda, dar nu cu mult inaintea

dupa ee pomul
repaus,

a iesit din starea de ea mugurii au cam 2 Y, em In functie este de

cat

dar inainte

juglans Nuc negru Nuc

Cydonia ob/ongo jug/ons cinerea jug/ans nigra jug/ons regia

deschis
lungime. mugurilor

- cand mugurii
pot sa varieze

BANDAJATI PORTALTOJUL Dupa ee ati facut 0 taietura dreapta prin portaJtoi, prindeti un elastic de eauciue pe acesta. Rasuciti elasticu I la aproxirnativ 5-7 y,. cm de la suprafata taiata.

CRESTATI SCOARTA Faceu un X pe varful portaltoiului ~i apoi patru taieturi longitudinale in scoarta, de aproximativ 5-7 y,. em, d repte ~i echidistante una de cealalta.

COJITISCOARTA CoW scoarta, expunand lemnul alb de dedesubt. Dupa ce ati coj it fiecare seqiune, folositi elasticu I pentru a rnenpne scoarta la locul ei in timp ee pregatiti altoiul.

Dar nu uitati ea dimensiunile sa 0

prirnaverii

- si pastrati-l

la aproximativ

2°C pana altoiti. tnra~ura~i altoii in prosoape de hartie umede sau pamant de turba pentru a nu se usea. Cind colectati altoii, uitati-va la cresterea lor dreapta
deasupra trebui cam de

tipul de planta. Important

faceti destul de tarzlu lncat scoarta sa se cojeasca user de pe lemnul interior testati pe ramurile copacilor din
apropiere din aceeasi specie pentru af

Listi
Anotimp: iarna tarziu pentru colectarea altoilor: primavara pentru altoire Unelte:
pentru foarfeci

- altoiul va f trunchiul

noului

co pac - cu eel putin trei mugun bazei la circa 5 cm. Altoii ar sa fie de aceeasi rnarirne sau - Ideal,

siguri d e momentul
Seva s-ar Altoirile pentru Pentru putea

potrivit.
sa inceapa sa curga cand sunt altoiri taiati se de gradinarit,
cutit

:

3]
TAIATI PORTALTOIUL De la portaltoi tiiiap lemnul expus de sub ra~iile de scoarta. Faceti taietura cat mai drept posibil. POTRIVITI Plasati altoiul deasupra portaltoiului, pozitionandu-l astfelincat micile portiuni de scoartii rarnase sa ajunga in spatule formate dind rtdicatl fa~iile de scoarta de la portaltoi. l-olostti ela.sticul pentru a mentine fa~iile de scoarta la locullor in tirnp ce lucrati, Nu ati nge~ cu degetele lemnul expus sau su prafata interioara a ra~iilor de scoarta.

putin cand faceti taietura
nu merg care

pe portaltoi.

altair alcool pentru sterilizat PREGATITI ALTOIUL ineepand de la aproximativ 5 em de la baza altoiului, taiati patru bucatl de scoarta, lasand fa~iiinguste de scoarta intre taietu rioAltoiul rezultat va avea mai mult 0 forma patrata decat circulara.

putin mai rnari decat portaltoiul

bine atunci

1- 2 ~

em in diametru.

imbaiate In seva, acesta fiind rnotivul
cele rnai multe este fae atunci

Materiale: lame. etichete

pentru altai, banda

pentru muguri, folie de alurniniu, banda din cauciuc, ceara pentru altoit sau aracet, pu nga de plastic pentru congelator Ambient: de y,. litri, sfoara racoare, innorat

cand pomul

in repaus.

a evita problemele,.

portaltoiul in doua etape. Faceti prima taietura la 2 ~ cm deasupra locului
unde doriti sa faceti altoirea.

Asteptati vreo doua zile ~i apoi faceti a doua taietura, pozitionata unde doriti
sa. lucrati.

rnugun

I

L

Posibile probleme
lernn expus

Altoiul

moare:

Dad

altoiul se usuca

7n timp ce altoirea are 10(, acesta va mu ri, inTa~ura~i-I asa cum este descris in ilustratiile din d reapta. Ambele portiunl mor: Pentru a BANDA Folositi banda pentru muguri ca sa fixatl ra~iile de scoarta: e suficient de elastica pentru a permite ca sudura sa se formeze sub ea. Sigilap cornplet cu banda pentru a retine urnezeala, apoi acopenu-o eu folie de aluminiu. cu partea straludtoare spre exterior. Va ajuta la mentinerea la reee. Tarnponati viiriul altoiului cu aracet sau ceara pentru a reline u rnezeala. ACOPERITJ Taia!i coltul unei pungi de plastic pentru congelator de y,. lim ~i puneti-l peste zona de altoire. Hxati-l imediat sub folia de aluminiu si scoateti tot aerul inai nte sa 0 inchidep si la partea superioara a altoirii. Nu !asap sa. se extinda peste folie sau sa pastreze aer - aerul prins inaumru poate sa inealzeasdi ~i sa omoare tesuturile din zona altoita, TUNDETI Pe pareursul primului sezon, mugu rii de pe portaltoi vor continua sa creasdi. T undeti top lastarf forrnati in afara de ca~iva ~i tiiiap-le varfurile. Dad! se intampla sa creasca excesiv, cresterea ramu rilor aflate in dezvoltare pe altoi va f inhibata. Dupa un an sau doi, tundeti toate rarnurile de pe portaltoi ~i lasa~i altoiul sa -i ia locul. DESCOPERITI Dupa ee altoiul.creste bine. tiiiap pu nga de plastic ~i aa(i la 0 parte folia de ahirniniu, Taiap puun banda adeziva pentru a permite altoirii sa continue sa se extinda. Relnra~urap zona cu punga de plastic. acoperiti-o cu folie de aluminiu ~i fixati-o, Verifica!i ca lemnul nu este sugrumat de banda sau de legaturi. Dati la 0 parte invelisuri Ie in prirnavara urmatoare.

preveni moartea

din cauza supraincalzirii, ~i

acoperiti zona altoita eu folie de aluminiu (asa cum este ilustrat In dreapta) care
0

scoateti aerul din punga de plastic pe folositi pentru a izola zona.

126

UNELTE ~I TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE ?TIINTIFlcA Abies spp. Acer spp. Belula spp. Cnmellio spp. Juniperus spp. Mangifera indica Perseo amen"cano Piceo spp, Pinus spp, Rhododendron spp,

ALTOIREA

LA TERALA.

cu

PLACAJ

127

Altoirea laterala cu placaj
Altoirea laterala este 0 tehnica relativ usoara, Se face la plante destul de mici, deci puteti sa tineti altoiul langa tulpina portaltoiului pentru a getermina unde 0 sa faceti taieturile astfel incat sa se potriveasca, In mod ideal, altoiul ~i portaltoiul vor avea acelasi diametru, dar metoda functioneaza ~i dad altoiul este un pic mai mic.
Deoarece altoirile laterale cu placaj pot f user miscate din loc, aceasta tehnica este utilizata in mod normal la plante de ghiveci dintr-o sera sau din alt mediu protejat pentru ca altoirea sa nu fie aga~ata de animalele in trecere sau sa fie supusa vantului puternic. Aceasta altoire era candva utilizata exclusiv pentru plantele de ceai si rododendroni care erau rezistenti la altoire, dar gradlnarf 0 folosesc astazi pentru toate tipurile de conifere tinere, copaci cu lemn tare relativ mici si arbusti, dar si pentru plante mereu verzi cu frunza lata, cum ar f mango ~i avocado. Ca si in cazul altor tipuri de tehnici de altoire, va trebui sa pregati~i portaltoiul cu un an inainte. Plantati-l intr-un ghiveci de 4 litri ?i aveti grija de el in primul sezon. Dad este o planta care necesita 0 perioada de repaus, lasati-o afara eel putin 8-10 saptarnani 7n timpul lunilor de iarna, Dad. este 0 planta troplcala cum este mango, lasati solul sa se usuce oarecum in toarnna ~i puneti-o intr-o zona umbroasa pentru iarna, Pana iarna tarziu va f gata pentru altoire.

DENUMIRE POPULAAA Brad Artar, paltin Mesteadin Planta de ceai lenupar Mango Avocado

Malid
Pin

Rododendron

Lista
Anotimp: Unelte: Materiale: iarna tarziu TUNDETI PORTALTOIUL cutit pentru altoit
Rupeti ramurile ce cresc la baza tulpinii

PLANIFICATI ALTOIREA
Tineti altoiul langa.tulpina portaltoiului pentru a

portaltoiului. alcool pentru sterilizat lame, banda din cauciuc, banda pentru al toit, ceara pentru al toit Ambient:

determina punctul in care cele doua tulpini au aceeasi dimensiune. Tnsemnap viirful ~i baza acestei zone.

astfel ind\t altoiul sa stea la un unghi de aproximativ 30 de grade cand cele doua tulpini sunt legate impreuna .. Taiati de sus In ios, dar nu rupeti portiu nea tiiiatli de pe tulpina acum.
Faceti tliietura in portaltoi

TAIATI PORTALTOIUL

racoare.jnnorat

Posibile probleme
Altoiul moare: Dad altoiul creste de alto ire, prea mult in timpul procesului 18-24°C, iar temperatura 7-IO°C, timp de
0

el va muri. Men!ine~i solulla aproximativ aerului la FACETI 0 MARGINE Facetl 0 taietura orizontala la baza tiiieturii anterioare. Astfel se va forma 0 "margine" pe care sa stea altoiul cand veti lega cele doua piese, POTRIVITI PIESELE Dupa ce a!i taiat altoiulla acelasi unghi la care ap taiat ~i portaltoiul, puneti eele doua tulpini irnpreuna. FIXATI luna pana la dar udati-o
0

6 saptiimani dupa ce ati Iacut altoirea.
Pulverizati planta frecvent, doar cand solul este uscat ~i cat sa mentineti In via~. Tn zonele puternic iluminate. puneti planta la umbra.

Este u~or de vdzu: marginea pe care va sta altoiul.

sa fie banda cu ceara pentru altoit pentru a mentine lemnul umed. Taiap portaltoiul la 5 em deasupra altoirii. Cind altoiul intra in faza de crestere activa, tundetl-l.
Fixati altoiul ineat straturile de cambiu stranse impreunii. Acoperitl

Altoiul

moare:

Varful de crestere al in viar.a de altoiul Alroip brazi (o/osind a/toirea

portaltoiului

ajutii la rnentinerea

a altoiului in primele aproximativ 6 saptiimani in care are loc procesul prindere important aproximativ a altoiului, astfel incat este sa-Ilasa!i la loc pan

a ce

este pe deplin stabilizat. Dupa cele 6 saptiimani initiale, calusul
0

se va f format

~i puteti sa dati la

parte

latera/a cu placaj primavara devreme panii /a mijlocul primiiverii. Asigurap-vii ca zona altoita sta la lowl ei.

banda adeziva pentru altoit si sa inccpeti sa caliti planta expunand-o lumina ~i la temperaturi Asteptati varful de crestere la mai rnulta mai ridicate.

inca 6 saptamani inainte sa tiiiap al portaltoiului.

128

UNELTE?I TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE POPULARA DENUMIRE STlINTJFlcA Mar Malus spp. Cais, cires, prun, nectarin, piersic Prunus spp. Par Pyrus spp. Trandafir Rosa spp.

ALTOIREA CU MUGURE DETA?AT

129

Altoireacu mugure detasat
Altoirea cu mugure detasat este 0 tehnica preferata a cultivatorilor de trandafiri si a celor de pomi fructiferi, fie ca sunt particulari sau cornercianti, Este cea mai frecvent utilizata tehnica de altoire cu mugure sau In ochi si ofera unele avantaje pentru Incepatori: altoiti cu muguri primavara devreme sau toamna, cand mugurii de pe altoi, sau de pe ramura mugurelui, sunt complet dezvoltati, deci nu trebuie sa va preocupati de depozitarea altoilor. In al doilea rand. daca un mugure nu se prinde, portaltoiul nu va fi afectat - puteti incerca cu un nou mugure Tara probleme.
Altoirea cu mugure se diferentiaza de in gradina). Trebuie sa fie gros cam ca.t un creion atunci cand i1 altoiti in ochi. Uistarul cu mugure ar trebui sa fie de grosimea unui creion. l.uati un lastar care creste viguros, sanatos. din partea insorita a copacului sau a tufei. Pentru a-l rnentine viabil. puneti-l intr-o galeata cu apa imediat ce ati realizat talerea. lnstructiunile din dreapta sunt pentru altoirea cu mugure detasat (ochi) a arbustilor ~i copacilor din aproape orice climat temperat. Dar dad altoiti cu mugure plante de citrice sau dad traiti intr-o zona tropicala sau subtropicala unde umiditatea este constant ridicata, ve~i dori sa inversati taietura in forma de T in asa fel incat cea orizontala sa fie fa baza, nu la varf, Asta irnpiedica altoirea sa fie prea urneda,

Lista
Anotimp: dezvoltati vara devreme ~i scoarta in climate usor calde, dupa ee mugurii sunt camplet se decojeste de pe planta: taamna in climate cu veri uscate. Tn toate c1imatele. udati bine portaltoiul timp de

2 saptimani

inainte. TAIATliNT Faceti taietura in T chiar in scoarta portaltoiului intr-o zona unde nu sunt alp muguri. Taietura ar trebui sa fie la 2 V> cm - 7 V> em deasupra solului. Facep taietura verticala lunga de 2 V. cm - 4 cm ~i taietura orizontala lunga de V> em -I cm. Folositi varful cutitului de altoit cu mugure pentru a desface cele doua ft\~iide scoarta. TUNDETI Dupa ce ati ales un mugure san1ltos, taiati frunza care creste ehiar sub el, lasand un ciot din petio] pe care 11 veti putea utiliza ca maner. Faceti prima taietura la aproximativ I em sub mugure ~i taiap tesutul lernnos de sub mugure inainte sa trageti cutitul in sus. Potriviti unghiul taieturii astfel incat cutitul sa iasa din ramura mugurelui la aproximativ I em deasupra mugurelui. "[Ineti de petiol pentru a scoate mugurele. lnroarcep-l pentru a-l examina ~i muip orice tesut lemnas de sub mugure. lasand doar cambiul si scoarta.
INSERATI MUGURELE Tot tinand mugurele de petiol, inserati-l in taietura in T. asigurandu-va ca parte a inferioara este pozitionata la baza, Daca scoarta din jurul mugurelui este mai mare decat taietura in T, taiati-a - este important ea piesa eu mugurele sa fie de aceeasi rnarime ea ~itaietura in T.

alte tehnici de altoire deoarece este realizata cu un singur mugure vegetativ, nu cu 0 bucata de tulpina, T otusi, ca sl alte tehnici, va permite sa cresteti un soi dintr-o anurnita planta pe un portaltoi care Ii va oferi caracteristici cum ar fi piticire sau rezlstenta la boli. Ca ~i la multe alte forme de altoire, va trebui sa va pregatiti cu un sewn inainte. In primavara sau toamna anului dinaintea celui In care planuiti sa realizati altoirea -In functie de clima zonei - plantati porraltoiul acolo un de doriti sa crcasca pomul ca~iva ani dupa altoirea cu mugure (intr-o pepiniera sau

Unelte:

cutit pentru altoirea cu mugure

Echipament: Materiale:

galeati

cu apa

alcool pentru sterilizat

lama, banda adeziva pentru altoit Ambient: umiditate

racoare ~i cerinnorat;
ridicata daca este posibil

Posibile probleme
Mugurele important
pepmiera horticola

nu se prinde: ca portaltoiul

Este
0

~i mugurele

altoi sa fie compatibili. Apelati la
buna sau la 0 asociatie

pentru a gasi portaltoii

potrivitl

pentru mugurele dumneavoastra, Mugurele moare: Dad! lasati prea

mult lemn sub mugure, acesta va interveni in viteza cu care se prinde mugurele. Fi~isiguri

ca luati

doar

0

aschie de lemn de sub scoarta poate vedea cambiul.
inserati

si di se

Daca

aveti prea

muir lernn, cojiti-l la 0 parte inainte sa-l in altoi. LEGATI Folositi banda pentru alton pentru a men tine mugurele la lacullui. Asiguratl-va d asezati straturile de cambiu irnpreuna sl ca nu acoperiti ~i mugurele in sine. Strange!i legatura uniform in asa fel incat aut varful ~i baza fragmentului cu mugure, car ~i ~iile portaltoiului sa fie bine fixate in pozitia respectiva. LASATI sA CREAscA Uisap banda adeziva pentru altoit la locul ei aproximativ 2 saptamani. Dupa acaasta perioada, verfflcati daca mugurele se prinde. Petiolul se paate sa se f ofilit, dar mugurele ar trebui sa fie ferm ~i gras. Desfaceu cu grija banda adeziva pentru altort daca mugurele arata sanatos ~i puteti vedea ea s-a format un ealus. Nota: dad faceti altoire cu mugure detasat toarnna, asteptati pana prirnavara urmatoare pentru a desface banda adeziva,
TAIATI Cand desfacep banda adeziva pentru altoit

Aeest mugure se vo pouivi perfea in toietura In T din pronto portaJtoi.
portaltol

veti dori sa stirnulati cresterea mugurelu i. Facetl a taietura pana la jumatate in adancirnea portaltoiului, la aproximativ 10 em deasupra mugurelui~nd6ip varful portaltoiului. Odata ce lastarul din mugure este inalt de aproximativ 8 cm, taia~ varful portaltoiului in apropiere de zona de altaire.

MugureJe de sus ore preo muJt Jemn sub e/ pentru 0 se prinde bine, In timp ce aceJo de jos are sense bune de reu~ita.

130

UNELTE~I TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE POPULAAA DENUMIRE ~IINTIFlcA
Paducel

ALTOIRE CU MUGURE CU SCUTI~OR

131

Altoirea cu mugure cu scutisor
A fost practicata initial de profesionisti - prima oara in pepiniere pentru trandaflri si pomi fructiferi. Gradinarii particulari au descoperit este mult mai prietenoasa decat altoirea cu mugure detasat. Pentru 0 livada sau trandafiri deosebiti, incercati mai degraba altoirea cu mugure cu scutisor decat cu mugure detasat,

Magnolie

Mar
Par

Cra!oegus spp. Magnolia spp, Malus spp. Prunus spp . Pyrus spp, Rosa 'pp.

Ca~5, cires, prun,

nectarin, plersk Trandafir

ca

mugure

Altoirea

cu mugure

cu scutisor In primul

difera
aschie

de altoirea folostn tehnlca

cu mugure

detasat 7n doua
rand,
banda adeziva
pentru altoit

aspecte irnportante:

0 aschie de lemn

mal mare; In al

doilea rand, puteti folosi aceasta oricand

intre

miezul verii si

inceputul
mugure!e tehnicile

toamnei.

De asemenea, In rest, mugurelui

taiati

care tine scuusorul la locul lui

WNDETI PORTALTOIUL Alegep 0 zona neteda pe partea umbrita a copacului portaltoi, la capva centimetri de la suprafata solului, unde veti insera mugurele cu srutisor. Rupeti ramurile ~i nodurile care se dezvolta de pe portiunea de tulplna care inconjoara zona aceasta,

RUPETI FRUNZA Dupa ce ap ales mugurele, tiiiap frunza allatii irnediat sub el, dar lasati V, cm din petiol pe care sa-l folositi ca maner,

ln

mod diferit. ramura

sunt similare. de

Lista
Anotimp: devrerne
--alte noduri de pe portaitoi

larasi, luati-va

TAIATI A~CHIA Taiap scutisorul din rarnura mugurelui 'in doi pasl, Mai intai taiati la aproximativ V, em sub mugure, fadnd tiiietura oblidi in jos, la aproxirnativ 45-60 de grade ~i de aproximativ V, em adancirne in lemn, Faceti a doua tiiieturii la aproxirnativ I cm deasupra mugurelui, de aproximativ V, em adancirne si in jos. Aeeasta se va intalni cu prima taieturii sub mugure. Tinand mugurele de petiolul frunzei, punen-l in farfu rioara cu apa pentru a-l rnentine umed in ti mp ce pregatiti portaltoiul.

~i alegeti rarnura saniitoasa, care creste viguros. Cand alegeti un mugure, asigurati-va d este un mugure vegetativ de frunza, nu un mugure florifer, Puteti

pe partea insorita a copacului

mijlocul verii pana toamna

doar

0

Unelte:

cutit pentru altoire galeata cu apa,

sa va dati seama doar privind vegetativi mugurii rotunjti. floriferi, Pentru

- mugurii

Echipament:

sunt mai ascutiti decat
rnai mici ~i mai putin a rnentine ramura

farfurioarii cu apa Matel"iale: alcool pentru sterilizat

TAIATI PORTALTOIUL Pregatip portaltoiu I taind in scoarta imediat dsasupra unui nod. Faceti aceasta taietura In doi past, mai intai realizand 0 taietura oblica la baza ap cum ati facut si la mugure, iar apoi efectuand taietura de la varf Faceti taieturile de aceeasi rnarime ~i lasap 0 margine pe care mugurele sa se a~eze.

lama, prosoape de hartie ude, banda adeziva pentru alto it Ambient:

mugurelui umsda, taiarH imediat inainte de momentul cand ati planuit sa altoiti si puneti-l pana cand sunteti

intr-o

galeata cu apa

gata sa-I taiati,

racoare ~i irmorat; umiditate ridtcata dad este posibil

Posibiile probleme
MugUl"ele

Mugurele

moare:

Deoarece aschla de

nu se prlnde: Stratul de
~i al mugurelui

lemn este mai mare la altoirea cu mugure cu scutisor dedit la altoirea cu mugure derasat, este posi bila uscarea e)(cesiVa a mugurelui. Aslguran-va ca infa~urati complet zona de unire pentru a facta strange rea impreuna a celor doua bud? de lernn ~i evitati ca aerul sa patrunda

eambiu al portaltoiului

trebuie sa fie In contact pentru ca mugurele GU scutisor sa se prinda, Daca diametrul
mugurelui este un pic mai mic dedit eel al portaltoiului, incat straturile Dad potnviti lemnul pe a parte asa de cambiu sa fie in contact. altoirea va esua

plasati un mugure mal mie fix in

intre ele ~i sa usuce mugurele. Do(a o¥chio este mult rna;
more decat parto/taiul,

mijlocul portaltoiului, pe niei
0

pentru di straturile de carnbiu nu se ating parte.

fNFA~URATI MUGURELE fnfa~urafi mugurele destul de strans pentru a-l menpne in loc, dar nu acoperiti mugurele in sfne, N u uitati sa acoperiti ~ipetiohil,

stroturile de combiu nu vor ven; ih contact unul cu celalolt

LA~ATI sA CREASCA in aproxirnativ 2 luni, mugurele ar trebui sa fi facut un calus si sa se dezvoltE!ca parte din copac. Asteptati pfma cand cresterea este sigurii, inainte sa taiati varful portaltoiulu i.

132

UNEL TE SI TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE POPULAAA DENUMIRE STIiNTIFlcA Cephalocereu 5 Cepholocereus spp, Echinocactus Echinowclus spp. Ec:hinocereus Echinocereus spp. Echinopsis spp, Echinopsis Epithelantha Epithelontha spp. Escobaria Escobaria spp. Ha.rrisia Harrisia spp. Hylocereus Hylocereus spp. Mammillaria Mammillaria spp. Opuntia Opuntia spp. Cactus de vanilie Se/enicereus spp, T urbinicarpus Turbinicorpus spp,

AL TOIREA CACTUSILOR

133

Altoirea cactusilor ,
S-ar putea sa nu va f g2tndit niciodata la altoirea unui cactus. T otusi, dad

incepeti sa cresteti aceste plante, s-ar putea sa descoperiti d doriti sa
creati 0 colectie de raritati plina de specii exotice si flori viu colorate. Puteti sa cumparati aceste frumuseti, dar puteti economisi 0 rnultime de bani altoind plantele alese de durnneavoastra pe portaltoi potrivitl.
Alegeti

durnneavoastra

un portaltoi pentru cactusul In functie de rnarirnea altoiului pe care vreti sa-l altoiti pe acesta, dar si de climatul Tn care locuiti.

Verificati la asociatiile locale de cultivatori pentru a afla despre portaltoii folositi In mod obisnuit Tn zona durnneavoastra, In general. Echinocereus triglochidiatus, Echinopsis pachanai si Opuntia spp. sunt frecvent utilizate pentru cactu ~ii rezistenti la frig, in timp ce Harrisia jusbertii este folosit pentru cactusii zvelti din zone mai calde. Napa/ea spp. are 0 toleranta destul de buna la umiditatea ridicata, temperaturi calde si nematozi un factor de luat Tn consideratie dad cultivati cactusi in gradina. Myrtillocactus geometrizans este unul dintre cei mai buni portaltoi pentru plantele de interior ~i disponibil la furnizorii de cactusi.

Lista
Anotimp: Unelte: prirnavara pana vara devreme cutit de gradina ascutit, lama TAIATi Folosip un cutit, 0 lama sau un cutter foarte ascupt pentru a taia variul plantei portaltoi. Nu aruncati varlul, ci plantati-l intr-un ghiveci umplut cu un amestec de pamant pentru cartusi ~i acoperit cu un strat de vermicu lit1i. Va face radacini aici oferindu-va un alt portaltoi. EXAMINATI vascular din centrul radacinii. Stratul de cambiu este situat in afara inelului exterior ~i aceasta este zona care trebuie sa se potriveasca atunci cand faceti altoirea.
l.ocalizati tesutul

,

A~i putea sa mai luati In consideratie si dad portaltoiul produce sau nu rnulu drajoni, pentru d va trebui sa-i indepartati pe rnasura ce apar. Daca II ignorati, acestia pot sa suprasolicite planta pe care ati altoit-o pe portaltoi, irosind toata munca. Doar cactusii dicotiledonati pot f cactusii rnonocotiledonati cum ar f speciile de aloe (Asphodelaceae) ~i agave (Agavaceae) nu sunt bune pentru altoit deoarece fasciculele lor conducatoare sunt lrnprastlate la
altottl;

de ras sau cutter Echipament: ghiveci de

7 Y, em - 10 em, curat
Materiale: soluri pentru alcool pentru sterilizat de cactusi, vermiculita, rnanusi

TUNDETI Taiap marginile portaltoiului oblic, ca in imaginea de mai sus. Nu taiap in stratul de cambiu ~i nu atingeti tesutul expus cu altceva decat cu lama sterilizata a cutitului,

lame, elastice de cauciuc, amestec groase sau clestl Ambient:

racoare, cerinnorat

Tntamplare prin tulpina. Mai sunt ~i alte aspecte, De exemplu, cu cat cele doua plante sunt mai inrudite, cu atat sunt mai mari sansele de succes. Succesul este mai bine asigurat ~i dad ambele plante se afla Intr-o faza activa de crestere ~i sunt cam de aceeasi dimensiune.

Posibile probleme
Altoiul se prinde, apoi
0

moare: legatura

Este

relativ usor sa deraojati delicate intre un portaltoi

~i un altoi cand

este inca recenta. Nu rnutati planta, daca nu este absolut necesar, mai multe luni dupa ce altoiul s-a prins. Altoiul

puerezeste: Putrezirea este in
excesiva. este ridicata, TAIATI ALTOIUL Hiap 0 sectiuna din planta care va fi altoiul, potrivind diametrele celor doua piese in asa fel incat straturile de cambiu sa se atinga. Asigurari-va til. tiiiati curat ~i Tara a presa pentru a nu rani stratul delicat de cambiu. Nu atingeti interiorul expus cu altceva in afara de lama
cutitulul,

general cauzata de umiditatea Daca umiditatea pne~i un ventilator arnblentala

in functiune.

POZITIONATI altoiul deasupra portaltoiului ~i roti~i de cateva ori inainte ~iinapoi altoiul pentru a elimina bulele de aero
Pozirionati

FIXATI
Folositi elastice de cauciuc pentru a tine cele

doua piese Ja un loc ~i lasap ghiveciul intr-o zona bine iluminat1i care nu are insa lumina putemlca, direct1i, ~i nu este nici prea calda sau urneda, Dupa 2-3 sapt1imani. legatura ar trebui sa se f format. Dad. s-a format, taia~ elasticele de caucluc astfel rndit sa cada - nu ridicati planta pentru a le..da' la ~ parte. Lasap planta la locul ei alte cateva sapt1imani inainte sa 0 rnutan.

Un cactus recent altoit poate 56 maaro
daco esre mutat

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful