36

UNELTE ~I TEHNICI
PLANTE POTRIVITE PENTRU 0 UMIDITATE RELATIVA RIDICATA

UMIDITATEA RELATIVA

37

Umiditatearelativa
Nivelurile de umiditate relativa nu afecteaza sernintele dintr-un amestec de parnant umed, ci rasadurile imediat ce acestea gerrnineaza si I~i scot primele cotiledoane in rnediul inconjurator. Nivelurile de umiditate relativa afecteaza ~i butasii, deci este util sa invarari cum sa Ie rnanipulati.
Umiditatea relativa este 0 rnasuratoare a cantitatii de urnezeala din aer, cornparata cu cantitatea de urnezeala pe care aerul ar putea sa 0 suporte la temperatura respectiva, Moleculele din aerul cald se misca mai repede si mai user decat moleculele din aerul rece, deci aerul cald poate suporta mai rnulta urnezeala decat aerul rece - rniscarea rapida a molecule lor inseamna ca exista mai mult loc pentru vaporii de apa. Plantele transpira sau elibereaza vapori de apa, la fel cum oamenii transplra. Aerul incoruurator absoarbe vaporii de apa eliberati si radacinile absorb umiditatea din sol pentru a

inlocui umiditatea pierduta, Dad aerul
are 0 urniditate relativa mare, atunci nu poate absorbi prea rnulta de la planta si frunzele sunt irnbaiate intr-un strat fin de vapori de apa, Mul~i spori de ciuperci patogene germineaza in aceste
conditli,

Desi majoritatea plantelor se dezvolta In conditii de umiditate relativa de aproximativ 50-60%, plantele native din zone tropicale sau subtropieale necesita niveluri lntre 65 ~i 85% la temperaturi ce variaza intre 24 si 32°C. Multe plante de apartament intra In aceasta categorie ~i unele, cum ar fi orhideele de temperatura calda, sufera sub umiditate 70%.
DENUMIRE POPULARA
Begonia

Anotimp:

Lista

oridind

cresteti

rasaduri sau

inrnul~!i plante prin buta~i re Echipament: IJrnidificator Material~e: fol ie de plastic, sdinduri inguste pentru a sustine plasticul, rnuschi" de tuma pASTRATI UMIDITATEA Acest ansamblu pentru germinat facut acasa, prezentat inainte sa fie protejat de folie de plastic, retina umiditatea cand plasticul este lasat in [os ~i 0 lndeparteaza cand plasticul este ridicat. iNCERCATI AUTOMATIZAREA o camera pentru inmulprea plantelor din comert creeaza un mediu ideal, dar este prea scumpa pentru cineva care nu planteaza sute de butasi pe an. camera pentru inrnultic

plante, tavi cu pierris, ventilatoare,

deci este dificil sa mentineti plantele sanatoase dad umiditatea relativa este prea ridicata, Dar dad umiditatea relativa este prea scazuta -

Calathea Orhidee

Croton
Fittonia

DENUMIRE STIINT1AcA Begonia spp. Ca/awea spp. Cott/eya, Dendrobium, Onddium, Pholaenopsis, sl Vonda spp. Codioeum
Fittonio spp, Fuchsia spp.

si mai ales dad aerul e cald -, plantele sufera din cauza lipsei de umezeala adecvata. Butasu sunt in mod special vulnerabili la conditii de umiditate relativa scazuta, deoarece au purine radacini (sau nu au deloe) pentru a se realimenta cu apa,

Fuchsia Azalee Bromelacee

Rhododendron spp. Vriesea. Bil/bergia,
Aechmea, Manos, Bromelio, Guzman/a,

Ctyptanwus
Neorege/ia

~i

spp,

Pietri~ufoferii swrgere utiJa ~i rndrestc nivelul de umiditDte.

PLANTE POTRIVITE PENTRU UMIDITATE RELATIVA SCAzUTA

Plantele care prefera niveluri de umiditate relativa scazuta - cam Intre 35 si 45% - de obicei yin din zone desertice sau stancoase insorite, Ele sutera atunei cand nivelurile de umiditate relativa sunt de 2.0% sau mai mici. S-ar putea sa vi se para foarte scazute, dar arnintiti-va d, farm un umidificator, chiar si easele din zone unde cad mari cantitati de ploaie au niveluri de umiditate relativa de 15-2.0% cand sunt incalzite iarna.
DENUMIRE POPULARA Agava
Aloe Caladrinia
Cactusi

sunt uscate sau devin maronii; inferioare sunt cazuta/pleostite se tree prea repede;

cresterea

~idenota a stare generala de

EVAPORAREA AJUTA Apa evaporata dlntr-o tava cu pietris creste nivelul de urniditate din jurul rasadurilor. Supraveghea]i pentru a va asigu ra d nivelurile de umiditate nu sunt prea ridicate.

iNCET ?I SIGUR Mu~chiul de turba umezit din ghiveciul exterior elibereaza incet 0 cantitate constants de umiditate in aer, pastrand butasii umezi.

proasta, Drapati folia de plastic
plante pentru a creste nivelul de relativa sau cresteti-le intr-un

DENUMIRE STlINllAcA
Agove spp. Aloe spp,

Ilniidilblt·.. prea ridicatii: Bolile de fungi - induzand fai narea $i ~i eele caracterizate neregulate pri n pete ~i sunt pe frunze - sunt un

Calandrinia spp.
Cepha/ocereus, Cereus, Echino[ereus, Ferococtu'S. Lemaireocereus, Opunfia, Pere5kia, Rhipso/is,

ca nivelurile de umiditate Alte semne indud frunze

Selenicereus
Cis sus Eucahpt laptele cucului

~i

Umiditatea reforjy(j ridieato din podurile tropicofe determina dezvonoreo plante for,

Grevillea

Amore de ceai Rozmarin SempervNum Yucca

Trichacereus spp, Cis.sus Qntarctica Eucalyptus spp. Euphorbia spp Grevil/ea spp. Leplospermum spp.

de mari, cazute si cu intemoduri lndepartati invelit~rile imediat ce AJUTOR ELECTRIC Folosip un umidificator electric dad aveti niveluri de umiditate sub 30% in casa incalzita, VENTILARE Clnd nivelurile de umidltate relativa sunt prea ridicate, folositi un ventilator pentru a lndeparta umiditatea. germineaza ~iventllap din sere ~i solare si camerele plante pentru a mentine de umiditate la 75-80%.

offkinati.s SempeNlvum spp. Yucca spp.
R05marinu5

38

UNELTE ?I TEHNICI

TEMPERATURA/NIVELURI DE DIOXID DE CARBON (C02)

39

Niveluri de dioxid de carbon (C02)
Temperatura este una dintre cele mai imp~rtante cerinte In cazul butasirii, al marcotajului aerian si al altoirii. In ceea ce priveste germinarea sernintelor, este chiar un element crucial - temperatura poate determina succesul sau esecul,
Doua temperaturi sunt importante: cea

PLANTE

POTRIVITE

Fara dioxld de carbon nu ar exista viata, Plantele folosesc dioxid de carbon, apa ~i lumina solara pentru a produce zaharurile simple din care lsi fac toti ceilalti cornpusi pe care Ii contln, Procedand astfel, ele ~Iibereaza oxigenul, de care au nevoie animalele, si apa,

Plantele au nevoie de niveluri de CO2 de eel putin 300 ppm., dar cele mai multe raspund bine la niveluri mai rnari, Cand Inmultiti plante, cresteti nivelurile din toate solariile si camerele de germinat ce contin plante sau tulpini cu frunze. Veti observa ca. butasii si rasadurile cresc mai puternici si rnai rapid.

a aerului si cea a solului. Temperatura solului afecteazs rata de germlnatie, Semintele unei specii gerrnineaza cand solul are 0 temperatura. favorablla respectivei specii, Tn general se obtine cea rnai buna gerrninatie cand temperatura solului este cu 5 grade mai mare decat temperatura ideala a aerului, De exemplu, chiar dad dopoteii de gradina (Aquilegja spp.) cresc bine la temperaturi de prirnavara de la-1ST,
semintele
SPATIU

,---------r----

Cantitatea de CO2 din aer este de aproxlmativ 340 de unitati per milion (ppm). Totusi, cum plante Ie dintr-un spa~iu inchis (cum este sera sau camera pentru crescut plante) 11folosesc, nivelurile pot sa scada adt de mult in plantele nu mai sunt capabile sa produca zaharuri. Drept urmare, cresterea lor incetlneste. Este logic d vor fi mai sanatoase dad rnentineti nivelul de CO2 la aproximativ 300 ppm. Cu toate acestea, s-ar putea sa va surprinda ca aproape to ate plantele cresc rnai bine cand nivelurile de CO2 sunt mat mari decat este normal. Cultivatorii de plante de sera cresc de obicei nivelurile de CO2 la 800-1200 ppm. cand soarele este putemic pentru a imbunatari cresterea plantelor ~i recoltele. Pentru acest lucru, ei injeGteaza CO2 in atmosfera din sera din butelli speciale. Acest proees este lmpractlcabil intr-o sera mid sau in casa, dar exlsta 0 metoda mai simpla pentru a rnentine nivelurile de CO2 la 0 scara mai ridicata,

IDEAL

cat

Creati un spatiu ideal pentru cresrersa

plante lor adiiugand lumina ~icaldurii ~i folosind folie de plastic pentru a retine umiditatea. Proteiati plasticul de sursa de dildura cu ajutorul a doua straturi de placaj.

la

0

lor gerrnineaza eel mai bine temperatura intre 18 si 24"C. plante de clirna calda cum

Anumite

este Solenostemon gerrnineaza bine la temperatura ideala a aerului (27- 29°C). Temperatura aerului este irnportanta si dnd faceti butasi sau altoiti, Marifi temperatura solului cu 0 patura electrica .. Dad doriti sa ridicati temperatura aerului, inchideti/Inveliti Asigura1i -va di foJia de plastic este ridicata pupn deasupro soJu/ui. cu 0 patura electrica atar suprafata insaman~ata ~i struetura fieuta din tije de lemn si folie de plastic. Ventilati

cat

In functie

de este necesar pentru a rnentine nivelurile de umiditate relativa si temperaturile aerului in gama

cat

Plante Ie din serele partabi/e pot beneficia de miirirea nive/ului de CO2, Adaugap drojdie de bere (vezi mai jOs) ~i fnehide1i fermoarul perete(ui din plastic. Monitorizap cd/dura $i umiditatea genera/a.

SUPLIMENTATI Folositi 0

CALDURA ADAUGATI DROJDIE DE BERE

patura electnca pentru a rnan temperatura solului cat timp sernintele
gerrnineaza,

TermometreJe mici pentru carne pot {i bune pentru tiivi.

Posibile problerne
Seminrele nu germineaza: Temperaturile solului mai mali sau mai mid decat cele din gama preferata de planta pot sa distruga sernintele, iar temperatura aerului excesiv de lidicata sau de scazuta poate uclde riisadurile. Folositi-va de termometru pentru a supraveghea acesti pararnetri.

Drojdia de bere elibereaza CO2 in timp ce dospeste, ded este una din cele mai simple rnetode pentru a creste nivelul de CO2 intr-un spatiu inchis. Urnpleti jurnatate pana latrei sferturi dintr-un castron mic cu apa calda ~iadaugap un vart de cupt de zahiir, Amestecau-l ~i ,/ adaugap irnedlat 0 lingura sau un :.h pachstel de drojdie de bere. Punep-I in spatiul inchis ~iva elibera CO2, Testati nivelul de CO2 dupa ce drojdia nu mai face spurna ~irepetan procesul in funcue de necesitati, Notap ca. intr-un spatiu inchis precum eel din imagine. plasticul trebuie strans bine.

masoara nive/uri/e de CO2 Intre 300 ~i 5 000 ppm. ~i if puteJi gasi pe internet. Forma1i-va obiceiu/ de a verifiea nivelu/ de CO2 din JUru/ plantelor In
diminep/e Insarite.

40

UNEL TE SI TEHNICI

CICLURI DE VIATA SI CARACTERISTICI ALE CRE$TERII

41

Cicluri de viata si caracteristici ale cresterii ,, ,
fntelegerea ciclului de viata al unei plante ~i caracteristicile cresterii acesteia va of era informatii vitale atunci cand 0 cultivati. Dad stiti ca este o planta anuala, puteti f ;iguri ca metoda cea mai sirnpla de inmultire este sa-l pastrati sernintele, Dad este 0 planta lemnoasa perena, s-ar putea sa fie mai bine sa 0 inrnultiti prin divizarea tufelor (dad are un sistem de radacini fibroase) sau facand butasi, Oeci, rnerita sa recapitulati notiunile de baza des pre flztologia plantelor si ciclurile de viata,

.Bienalele
Bienalele traiesc doi ani. Semin~ele lor se dezvolta in prirnavara sau vara primului an. Ele fac In general 0 coroana sau 0 rozeta de frunze in acel an si apoi, in urrnatorul sezon, fac mai multe frunze si, in sfarsit,
serninte,
0

tulpina

cu

Anualele
Aproape In toate gradinile cresc dteva plante anuale, care cornpleteaza un Intreg ciclu de via~a - de la saman~a la saman~a -Intr-un sezon. Desi puteti sa faccti butasi de lemn verde de la unele plante anuale, sa Ie Inradacina~i ~i sa continuati sa Ie cresteti in restul sezonului, acest proces lrsearnna mai mult efort decat merita, Obtinerea plantelor anuale din saman~a este cea mai sirnpla si mai practid metoda pentru a va 'imbunata~i recolta. (Veti Inva~ despre tehnici simple de pastrare/ recoltare a sernintelor la paginile 42-43.) Plantele anuale de iarna sunt user de confundat cu cele bienale, deoarece sernintele lor germineaza la mijlocul verii; ele fae 0 rozeta de frunze p~tna in toamna: si apoi, In prirnavara urmatoare,

fac mai multe frunze si 0 floare. Ele sunt totusi clasificate ea anuale, doar pentru d traiesc un singur an. E posibil ca singurele anuale de iarna pe care Ie veti intaJni vreodata in gradlna dumneavoastra sa fie ierburile Barbarea verna sau traista ciobanului (Caps ella bursa-pastoris). Plantele anuale sensibile nu tolereaza temperaturile reci, si multe dintre ele ca Impatiens walleriana si Catharanthus raseus - sunt de fapt perene 'in habitatul lor natural. Plantele anuale rezistente pot face fata un or temperaturi reci. Galbenelele

Le veri creste ~i din saman~a, dar de obicei 0 sa Ie cresteti rntr-un solar/rasadnita primul an si
0

In spatele gradinii In sa Ie transplantati in

forma lor de inflorire in prirnavara celui de-al doilea an. Clopoteii (Campanula medium) si nalba (Alcea rasea) sunt bien ale obisnuite,

Perenele
Plante Ie perene traiesc trei sau mai
multi ani. Dupa cum va puteti imagina,

aceasta este 0 categorie enorma de plante care include toate tipurile, de la plante spontane de padure minuscule pana la arbori irnensi, foarte inalti. Cele mai multe perene fae serninte viabile, dar multe nu fae. ~i ehiar daca 0 planta face serninte, s-ar putea sa fie mai usor sa
0

(Calendula officina/is) si nemtisorii (Consolida ajacis) sunt plante rezistente
cunoscute.
0 plonto onuolo rezistenrd care creste bine din samon1a In fiecare an.

Gofbeneaua esre

planta dintr-o

inmulti~i vegetativ - crescand 0 noua sectiune a plantei-mama-

dedit sa incepeti din samanta. Perenele se impart in mai multe grupe, in functie de caracteristicile lor fizice, si fiecare grupa se irnparte la randul ei, din nou in functie de aceste calitati, Plantele perene sensibile ca artarul

(Abutilon) ~i Pelargonium spp. sunt
rezistente in mediul lor natural, dar nu
supravietuissc

Cradlnarit

vremii reci sau Inghe~ului. din zonele nordice Ie cresc in timpul

ca plante de apartament

lunilor cu vreme rece si Ie scot vara afara. lnmul~i~He in functie de alte caracteristici ale cresterii, nu dupa rezistenta. Plantele perene rezistente, cum sunt

variaza durata si cantitatea de frig pe care Q pot suporta, !nainte sa cumparaj:i 0 planta perena rezistenta, verillcati mereu "zonele de rezistenta" pentru a va asigura ca aceasta va supravietui in dimatul durnneavoastra, Din nou, tehnica de inrnultire depinde de alte caracteristici ale cresterii plantei decat rezistenta. PlanteLe perene ierboase au tulpini sensibile la frig si frunze ce mor la sfa~itul fiecanJi sezon In climatele reci. R:ldacinile raman in via!ii, desi hlbemeaza 1'nsolul rece sau inghetat, iar planta forrneaza noi organe aeriene din }esutul organelor subterane 7n fiecare primavara. Un mare nurnar de plante omamentale de gradina corespund acestei categorii - gandi}i-va cate dintre plantele favorite, de la anemone (Anemone spp.) la coada-soricelului (Achillea spp.), au frunze care mor la sfa'1itul sezonulul si reapar in anul urmator. Tngeneral, divizati tufele acesto- plante prirnavara timpuriu. chiar inainte sa inceapa sa creasca viguros, si face~ibutasi mai tarziu in sezonul cald.

Plantele perene lemnoase i~i dezvolta trunchiuri (tulpini) si ramuri lemnoase. Cele mai multe dintre plantele pe care Ie folositi pentru a forma arhitectura designului gra.dinii durnneavoastra - arbusti, copaci ~i plante ca}aratoare - intra In aceasta categorie, Din nou, Ie veti inrnulti in functie de alte caracteristici - unele cresc mai bine din serninte, altele din rulpini provenite din organele subterane sau din rarnificatn mareotate si unele din butasl: unele trebuie altoite pe un anumit tip de portaltoi. Plantele mereu verzi cu frunza lata I~i pastreaza frunzele verzi tot timpul anului ca arborele de mate (Hex spp.) si cirnisirul (Buxus spp.). Tehnicile de inmultire pentru aceste plante includ In general marcotajul, butasirea ~i altoirea ocazionala, Coniferele sunt plante mereu verz.i cu frunze in forma de ac, cum sunt pinul (Pinus spp.) si rnolidul (Pieea spp). Desi puteti inmulti aceste plante prin multe alte metode, 0 mare parte dintre ele sunt usor de obtinut din samanta.

Vorio(iifenaturale de wloare, forme ~i morimi ale coniferelor va afera ocozio sd crea(i un peisaj superb campus door din aceste plante.

Echinocea purpurea sl trandafirii (Rasa
spp.), rezista iernilor foarte reci, desi

Acest pin alb de "Harsford" confero dramatisrn oricorui peisaj.

42

UNEL TE 51TEHNICI

PJ\.STRAREA SEMINTELOR

43

Pastrarea semintelor ,
Pastrarea sernintelor reprezinta una dintre cele mai interesante parti ale gradlnaritului. Tehnici simple va permit sa produceti plante special adaptate la mediul din grid ina durnneavoastra, sa inva~a~i sa va creati propriii hibrizi si plante de la hibrizi produsi in seep comercial pentru a obtine plante polenizate liber.
Pastrarea sernintelor este incitanta odata ce incepeti, va veti intreba de ce n-o fac mai multi oameni. Tehniclle de baza pentru lmbunatatlrea unei varietati sunt simple si va pregatesc pentru proceduri mai complicate, dar usor de realizat In vederea obtinarii hibrizilor sau a unor soiuri de plante. In afara de un echipament de baza, trei lucruri sunt esentiale pentru astfel de rnunca: • In!elegerea de baza a procesului biologic al productiei de seminte: • Rabdarea sa continuati sa rnunciti la 7mbunatatiri de-a lungul anilor; • Aptitudini de organizare pentru a

Listi
Anotimp: primavara pana toamna Unelte: pensula mica de desen Echipament: custi/tarcuri pentru plante Materiale: geotexnla, sfoara Ulna horticola sau din sarmii

banda adezlva rezistenta,

putea sa pastrati sernintele sortate si etichetate si sa tineti evidenta preclsa. Cei mai multi oameni incep procesul de pastrare a sernlntelor si experimentele de obtinere a plantelor cu leguminoase ~i este usor sa gasiti carti ~i resurse bune care acopera procedurile pentru acestea. Dar dad vreti sa lucrati cu plante ornamentale, nu va descurajati puteti foarte usor sa. adaptati informatla despre leguminoase la plantele ornamentale Tmbunatatiti . pe care doriti sa Ie

selectiv pentru caracteristicile sale particulare. Odata ce aceste caracteristici sunt stabile de la 0 generatie la urmatoarea, varietatea a devenit un soi - sau varietate cultivata. Dumneavoasrra Yep crea soiuri pentru propria gradina.

MONTAREA

TARCULUI

IZOLARE Folositi lana hortkola sau geotextila pentru a izola complet plantele din rare. [os, facetl gramezi de pamant ~i puneti un acoperis deasupra tarcului pentru a exclude complet patrunderea insectelor sau a polenului din aero

POLENIZARE

Punep un tare in jurul plantelor pe care Ie Yep izola. cu muir inainte ca acestea sa infloreasdi.

Cind bobocii se deschid, folositi 0 pensula fina pentru a muta polenul de la 0 floare la alta pentru a se face polenizarea.

IZOLAREA

POLENIZATORILOR

AERIENI

Izolarea
in unele cazuri, trebuie sa adunati capsulele cu serninte uscate sau pastaile la sf§.r~itul sezonului ~i sa Ie pastrati peste iarna, Acest proces functioneaza doar daca durnneavoastra si cellalti gradinari din cartier cultivati 0 singura specie de planta polenizata liber. Unele flori sunt polenizate de insecte sau pasari ce zboara multi kllornetri Tn cautare de nectar; altele sunt polenizate cu ajutorul vantului: totusi, altele se polenizeaza singure cand polenul de I?e antere cade pe -stigmatul lor. Usurinta cu care polenul dlatore~te intre plante insearnna ca trebuie sa Ie pazi~i irnpotriva polenizarii accidentale. Singura metoda prin care puteti sa fiti siguri ca sernintele pe care Ie cresten sunt cele pe care Ie doriti este sa "izola~i" plantele. Cei care cresc plante pentru serninte in scop comercial realizeaza acest lucru lasand distante mari intre diferitele culturi. Dar aceasta metoda nu este practice acasa, deci va trebui sa fiti un pic mai inovatori. Asa cum este ilustrat in dreapta, exista nenurnarate cai de a izola culturile - alegeti metoda care va convine.

Multe plante, indusiv cele omamentale, au polen care pluteste in aerul dintre 0 floare ~i cealalta . lzolati-le in tarcuri sau faceti "pungi" pentru izolarea florilor.

Deosebiri
Invatati-va sa pastrati seminte si sa inrnultiti plante lucrand cu 0 varietate polenizata liber (OP) sau cu un soi (cultivar) mai Tntai. La plantele polenizate liber insearrma ca plantele rezultate din sernintele lor vor sernana foarte mult cu plantele-marna

PUNGA

RECOLTARE

atata timp cat acestea sunt polenizate de la 0 planta din aceeasi varietate sau soi. In contrast, un hibrid este produs prin incruci sarea speciei, varietatii sau soiului unei plante cu 0 alta planta inrudita, Este utll sa stitl daca o planta este 0 varietate sau un soi. Aceasta deosebire poate f greu de facut un soi este doar 0

inconjura~i capetele florala cu lana hortkola ~i apoi lega~i la baza, invelip tulpinile cu vara, chiar sub legatura, pentru a exclude patrunderea granulelor de polen straine ~i pentru a opri sernintele care se dezvolta sa cadii pe pamant.

Odata ce tulpinile sunt uscate si maronii, sernintele sunt mature. Aplecati punga intr-o parte pentru a prinde sernintele care cad ~i tiiiali tulpinile. Uisali sernintele sa se usuce complet in casa du pa ce le-ati colectat.

pe care nu ati inteotlonat sa Ie Asta se indmplii ;t.Jrt)itacee~lor,cand
0

des in familia planta face fructe

i de la doi parin~i diferip la eel pe care 11doreati, pu~ine semili'l~e: Unele plante
vor face prea putine serninte daca

deoarece

varietate care a fost crescuta Asigurati-vo co seminte(e sunt (rumos oraruou: ~ietichetate.

Giteva materiale

polenizati manual - nu uitati de pas.

constituie bazo acestei tehnici extrem de satisfCicataare.

44

UNEL TE ~I TEHNICI
INDICII DESPRE POLENIZATORI

POLENIZARE

45

Polenizarea
cat mai bine
Daca preluati rolul naturii in polenizare inseamna ca trebuie sa rnirnati metodele naturale si, cand este posibil, sa substituiti cu 0 metoda care este aproape la fel de eficienta,

Este util sa ~titi cum se polenizeaza 0 planta in mod natural ~i de multe ori puteti sa deslusiti acest fapt prin observatie sau cercetare. Dar daca nu reusiti, folositi urrnatoarela indicii pentru a ghici.
POLENIZATOR CARACTERISTICI ALE FLORII Liliac AIb mat sau verde; ca 0 perie sau in forma de bol; miros de rnosc, ferrnentat: intloreste noaptea: produce nectar. Albina Ga'bena, albastra sau purpurte; pal1:i ale florii neascunse; parfum duke sau proaspac produce nectar ~i/sau polen. Gandac/ Mara, purpurie sau colorata mat; flo'; buburuza plate pana la forma de bol; parium putemic fruetat; petale camestibile. Pasare Rosu aprins; corola tubulara; de obicei tara rniros; produce nectar. Fluture Rosie, galbena, albastra sau purpurie; parfi ale florii neascunse: parium dulce sau proaspat; produce nectar. Musca Pu rpurie sau maro; flori plate sau subtiri; mires ascmanator pulpei de fruet care se descompun.e. Molie Alba sau verde pal; corola ingust.i.; Infloreste noaptea; parfum puternk Sl dulce; produce nectar Vant Verde pal sau galbena: flori mid care nu atrag atenua: adesea pe tulpini ftexibile. parfum foarte subtil,

Polenizarea pare foarte sirnpla: rnutati granule de polen de pe anterele unei flori ~j Ie plasati pe stigmatul acelei flori. Pentru multe plante, polenizarea este directa - dar nu este mereu la fel. Unele flori perfecte despre care va lnchtputp ca se polenizeaza singure sunt incompatibile cu ele insele. Ele nu se pot poleniza singure din cauza unor substante inhibatoare sau pentru d sunt impiedicate de timp - polenul lor este matur cand stigmatul lor nu este capabil 5a.-1accepte. Aceasta calitate este inralnita de obicei la florile polenizate de insecte ~i animale, deci este mai bine sa presupuneti ca se

'intampla. asa dad nu ~ti}i ca sunt altfel. Adid, atunci cand pastrati serninte de la cele mai multe plante, trebuie sa transferati polenul de la florile plantei la cele ale unei alte plante - la fel cum fac insectele. Plantele polenizate de vant pot f de asemenea difkll de polenizat. La spanac, de exemplu, plantele sunt fie de gen feminin, fie masculin. Dad doriti sa recoltati semlnte, va trebui incercuiti un grup mare de plante ~i sa nu uitati sa Ie scuturati In flecare zi

SELECTATI PtANTELE Selecrap plantele pe care vreu sa Ie inrnultnl. In acest caz, gradinarul doreste sa obtina flori de Coreopsis tinaorio cu partea centrals colo rata rnai lata in loc de 0 parte colorata red usa.

PRIMA GENERATIE Incepeti folosi nd banda lzolanta colorata pentru a marca tulpinile plantelor ce au caracteristicile dorite. Pastra~i sernlntele acestora pentru a Ie insaman~ anul urmator.

A DOUA GENERATIE in urmatorul an In~reuip ~iinchideti plantele pe care Ie crestetl din sernintele recoltate,

sa

cat

timp sunt In floare. Polenul se rnuta eel rnai usor cand aerul nu este prea umed, iar stigmatele plantelor i~i.deschid

florile ziua si tind sa fie foarte receptive intra I 0.00 ~i 13.00, prin urmare este important sa Ie polenlzati Intre aceste ore. Fiorile de la plante ca sangele voinieului (Lathryus odorotus) fi rosii se polenizeaza singure Inatnte sa se
deschtda de tot. Dar polenizarea accidental a facuta de insecte este posibila. Pentru a Ie proteja irnpotriva polenizarii

SELECTA TI PlANTELE Dupa ce plantele Inlloresc, srnulgeti-le pe cele care nu au caracteristicile pe care vi Ie doriti ~i pastrap-Ie pe cele care Ie au. Polenizati manual florile.

A TRElA GENERATIE

in al treilea an, mult

mai multe

plante vor avea

caracteristicile dorite. Din nou smulgep-Ie pe cele care nu corespund ~i polenizati-le pe celelalte.

la intamplare.

putetl

sa

A ~ASEA GENERATIE in al cincilea sau al saselea an, plantele ar trebui sa fie aLit de stabile [ncat sa puteti sa te cultivati afara daca nu rnai crese ~i alre specii de Coreopsis in zona. Pastra~i serninte de la cele mai bune plante,

puneti 0 "punga" pe flori individuale,

asa cum este deserts la pagina 43, Dar, In loc sa asteptati pana ce sunt polenizate, puneti "punga" pesteele cu dteva zile inainte sa se deschida. Pentru a asigura polenizarea, scuturati tulpinile 'in fiecare dirnineata, de cand ati pus "punga" pana cad petalele.

Lista
Anotimp: primavara pana toamna Unelte: pensula mica de desen Echipament: plante
Materiale: rare din sarma pentru

Seminte seci: Dad va bazap pe autopolenizare la 0 planta care este incompatiblla cu sine, va puteti alege cu serninte seci. Evitati acest lucru polenizand manual plantele nerunoscute,

Posibile probleme

lana horncola, banda adeziva de plastic, marker

Spre deosebire de alte pori, sdngele voinicului se va paleniza singur.

rezistema, sfoara, banda izolatoare colo rata. etichete rezistem la apa

--

46

UNELTE?I TEHNICI

RECOLTAREA ~I CUM

TAREA

47

Recoltarea si curatarea , ,
Producerea sernintelor este doar jumatate din munca atunci cand pastrati seminte ~i selectati plante imbunatatlte. Mai trebuie sa recoltati sernintele, sa Ie curatati si sa Ie sortati pentru a Ie depozita peste iarna.
Recoltarea sernintelor este una dintre bucuriile gradlnaritului, Dar, ca la orice alta tehnica de gradinartt, trebuie sa va pregati~. T ehnica de recoltare va varia In funcue de planta pe care 0 cultivati: de exemplu, cultivati un tip de floarea-soarelui (Hellianthus annus) - un soi polenizat liber. Pentru a-i pastra sernintele, supravegheati-o pe rnasura ce semintele ajung la maturitate. Natura va va spune cand este gata - cand 0 prima pas are 0 investigheaza, taiati intlorescenta si lasa~i-o sa se usuce In casa, Problema apare la sernintele care se Impra~tie sau cad pe sol cand Incercati sa Ie culegeti, sau la cele din pastai care pocnesc imprastiind semintele. Pentru a evita pierderea sernintelor, polenizati plantele de la care intentionati sa pastrati serninte ~i apoi puneti 0 "punga" peste ele, asa cum este ilustrat pe pagina opusa. desime. Puteti folosi doua separatoare (ciur) ~i la fund 0 tava de orice fel. Sita de deasupra ar trebui sa aiba gauri destul de mari - va retine cele rnai mari resturi vegetale. dar va lasa sa treaca sernintele si bucatile mai mici. Urrnatoarea sita ar trebui sa fie potrivita sa prinda serninte!e dare gaurile un pic mai mici decat sernintele -, dar sa lase sa tread bucatile mai mici de coji In ciurul de jos. Dad va alegetl cu prea multe
asigurati-va PREGATITI-VA Taiap bucata destul de mare de lana horDcola pentru a putea acoperi palaria florii.

Curatarea
Yeti dori sa curatati sernintele inainte sa Ie depozitati. Asa cum veti observa cand Ie veti separa de fruct sau de parti ale florii, diferite rama.~i~e sau coji se vor amesteca lrnpreuna cu sernintele. Acestea nu fac nici un rau sernintelor, dar veti prefera sa plantati seminte Tara prea multe alte resturi. Daca semintele sunt de rnarirne medie, puneti-le intr-un castron nu foarte adanc si suflati In castron cojile vor zbura afara, Purtati ochelari de protectie ~i 0 rnasca de fa~a! Puteti pune sernintele rotunde pe 0 farfurie. Tineti farfuria deasupra unui castron ~i inclinati-o atat cat sa permiteti sernintelor sa (ada in castron. Mai puteti folosi strecuratori pentru a curata sernintele. Strecuratorile din cornert au site cu orifkii ce variaza ca

°

FACETf 0 PUNGA
Puneti materialul in jurul ~i deasupra

inflorescenrei sau florii, fasandu-I destuf de larg incat polenul sa poata circufa in interioruf pungii.

UMPLETI GOLURILE lnconjuran tulpina cu vata sau cu un strat gros de tifon pentru a prinde sernintele care cad.

coji de marirnea sernintelor, puteti Ie vanturati, ca mai sus. Sernintele unui fruct cu pulpa, ca rosiile, trebuie sa fermenteze pentru a deveni viabile. Pentru a recolta aceste serninte, stoarceti sernintele, gelul care Ie incorqoara ~i putin din fruct Intr-un castron. l.asatl castronul sa stea intr-un loc cald - 18-N°C -, pana ce apare deasupra un mucegai alb, ~i apoi scurgep-le. Puneti sernintele intr-un castron si urnpleti-l cu apa, Cojile ~i rarnasitele vor piuti sl sernintele bune vor cadea pe fundul castronului. Scurgeti apa cu rama~i~e ~i apoi turnati apa cu serninte printr-o strecuratoare deasa pentru a Ie curata, Acoperiti fundul strecuratoarei cu un servet $i apoi adunati semintele pe 0 farfurie ceramica, 0 rnusarna sau 0 sita/filtru de hartie. Sernintele se lipesc pe masura ce se usuca, Intinde~i-Ie inrr-un strat subtire ~i arnestecati-le repetat pe parcursul zilei. Nu Ie puneti la soare, deoarece ar putea sa Ie supraincalzeasca Un ventilator poate grabi uscarea, dar acoperiti farfuria pentru a impiedica sernintele sa zboare.

sa

LAsATI SA SE USUCE Pe masura ce tulpina se ofileste ~i se usuca, inflorescen~ sau floarea se va apleca spre pamant in mod natural ~i sernintele mature vor ddea in punga.

TAIATI
Cand tulpina pare aproape uscata, talan-o si

aduceu-o,

(U

punga pe ea, in casa.

USCATI Lasap sernintele sa cada din fruete ~i mai uscati-le cateva zile inainte sa Ie curatari ~i sa Ie depozitati peste iarna, Rezervati u n spati u Intr-o camera, de parte de ploaie, zapada ~i temperaturile feci de afara, unde puteti sa agara~i cateva plante la uscat. Uscati-Ie pe celelalte in plase suspendate,

Las~ sa apara un mucegai alb la suprafqa gelului de tomata ~; apa; curatafi $; uscafi sem;nfele oso cum e indicat la pagina opusa.

Posibile probleme
Semintele cad din pungii: ASiguraTi-va di fundul pungii puse peste floarea pe care 0 uscati este complet astupat cu tifon sau vata pentru a impiedica sernintele sa cada pe parnant,

Capsu(e(e de Antirrhinum majus se desfac cand seminte(e au ajuns (a motuntore, deci este recomandat sa ;nchidefi tufpinife In "pung;" cand ;neep sa se faca mara.

48

UNEL TE $1TEHNICI

DEPOZIT AREA SEMINTELOR

49

Depozitarea sernintelor
Pastrarea sernintelor este destul de sirnpla, dar necesita timp si grija. Dati egala ateritie depozitarii sernintelor - este pacat sa Ie lasati sa se deterioreze peste iarna. Dad aveti grija de ele, puteti sa Ie pastrati eel putin 6 ani Tara ca puterea lor de gerrninatie sa scada. Dar cateva zile In conditii ce lasa de dorit sunt suficiente pentru a Ie omori,

Lista
Echipament: Vas[ena, borcane de
sticla, dntar de bucatarie, tavi celulare

Materiale: Silicon, arnestec de pamant
bazat pe compost. hartie sau lana horticola, banda adeziva

2007
'.

. Geranium

2007

USCATI T urnati silicon intr-un vas Jena de 20 x 20 cm ~iindilziTl-lla 0 temperatura ridicata intr-un cupror cu microunde timp de 25 minute, amestedlnd sernintele la anumite intervale. Astfel materialul se va usea.

Confectionati

IMPACHETATI un plie din lana horticola sau din harue ~i puneti serninte in el, Sigilati-l cu banda adeziva. Umezeala poate sa treaca prin hiirtie sau poliester pe masura ce semintele se usuca.

Cele mai multe semin(e sunt mature (ond devin maro ~i uscate. Depozitofi seminte/e In ombalaje din materiale rezistente 10 opa - folie de aluminiu, home cerata sou celofon - ?i lipip recipientul cu banda odeziva dupa ce l-op Inchis, pentru a (I ma; eton~.

Lumina, umezeala ~i temperarurile ridicate sunt dusmani ai sernintelor Lumina si 0 urniditate temperaturile dezvoltarea ridicate fungilor pot depozitate.

starea de latenta si sa germineze. Companiile bune producatoare de serninte indica aceasta necesitate si, pentru plantele care apar In aceasta carte, este rnentionata si in micul borcan si notati de la pagina 134. Puneti

relativa ridicata pot stimula 0 gerrninatie

prematura,

coace sernintele, poate incuraja putrezirea.

iar umiditatea

excesiva

indreptar

si

aceste serninte intr-un in calendar. borcanul din congelator. circa 0

Cand vine vremea.

scoateti

Cele mai multe serninte se conserva eel mai bine daca au aproximativ urnezeala, Pot contine nivelurile sub 3% Ie omoara. exista 0 metoda Din

lasati-l sa se
apoi

CANTARITI Punand 0 cantitate identidi de silicon ~i serninte intr-un borcan, veti usca sernintele pana la nivelul potrivit de urnezeala,

8%

dezghete

saptarnana,

si mai putin, dar relativ simpla

Plantele de
Geranium pot

fi

fericire.

inghetatt-l ~i lasati-l sa se dezghete din nou inainte sa faceti insamantarea. Daca locuiti intr-o zona cu climat
rece. s-ar putea sa va intrebati cum sa procedati cu sernintele care trebuie plantate "cand sunt mature", asa cum e notat In micullndreptar de seminte, Sernanati-le sau In catalogul de cum cad de

SIGILATI Lasa~iplicurile cu serninte in silicon. timp de 7-8 zile. Testati sernintele plate indoindu-Ie; daca sernintele se rup, atunci sunt destul de uscate. T estati sernintele rotunde cu unghia; coaja sernintei ar trebui sa reziste apasarii. DEZGHETATI Lasap sernlntele sa ajunga la temperatura camerei inainte sa desfaceti borcanul ~i apoi lasap sernintele sa stea cateva zile pentru a se adapta la ternperaturlle ambientale ~i nivelurile de umiditate externe, lnamte sa Ie sernanap,

obpnute din seminte de a Ie usca p~tna la nivelul potrivit, asa puse intr-un sol cu a cum este ilustrat la pagina opusa, temperatura Odata sernintele uscate, va trebui sa consWnta de 10°C. Ie arnbalati. Este tentant sa Ie puneti In
plicuri de hartle etichetate depozitati conditii. si sa Ie

intr-o cutie veche de pantofl, dar ele nu se pastreaza bine In astfel de
Uscate coreet recipient ~i depozitate

pe plants. Dar nu Ie semanati intr-o

Posibile probleme
Semin~ele putrezesc: Dad borcanul
nu este Inchis bine, umezeala poate
patrunde

rasadnita: folositi 0 tava de seminte. Urnpleti tava cu un amestec de parnant bazat pe compost. udati-l. lasati sa se scurga apa, insamantati si acoperiti cu
folie de plastic groasa, Puneti tava
0

in plicurile cu serninte

~i acestea DEPOZITATI
Puneti plicurile de seminte in congelator

intr-un

inchts etans pus In congelator, ele se vor pastra bine ani de zile. Dar aveti grija sa uscati semintels
bine pentru ca surplusul de urnezeala

vor putrezi. Folositi banda izolanta in jurul capacului pentru a sigila.

intr-o sera rece sau intr-un alt loc ferit,
unde va f In siguran~a peste iarna, In prirnavara,

din ele sa nu Ie distruga dilatandu-se

Semin~ele se usudi: Asigurap-va ca ap indepartat surplusul de silicon din
plicuri inainte sa Ie depozitati. ca acesta

intr-un borean inchls pentru a Ie depozita peste iarna sau chiar pentru ciipva ani.

cand ingheata, Unele serninte trebuie
dezghet ~i racire inainte

rnutati tava intr-un loc
crescut.

sa treaca sa iasa din

prin

bun pentru primul

Scoateti plasticul la

sa nu continue
din serninte.

sa absoarba

umezeala

semn de gerrninatie.

• ••• •

• •••

50

UNEL TE $1 TEHNICI
TRATAREA SEMINTELOR iN GOSPODARIE

TRATAREA

SEMINTELOR

CONTRA

BOLILOR

51

Tratarea semintelor contra bolilor ,
Cateva dintre bolile plantelor au drept vector de transmitere solul. Dad vindeti serninte, trebuie sa tratati sernintele din specii predispuse la boli pentru a evita raspandirea acestora si la clientii durnneavoastra. In gcspodarie, s-ar putea sa decideti sa tratati doar sernintele care provin de la plante pe care Ie suspectati a purta vreo boala,
Unele aproape boli sum greu pana to ate plantele de evitat. De sezonului, fac 0 pe de tomate

Doua

substante

chimice pentru

sum folosite a trata serninte.

In mod obisnuit

sunteti gata sa Ie sernanati. Toate
tehnicile de tratament pentru constau In udarea

exemplu.

la sfarsitul

sernintelor

a Ie pregati de semanat,

infectie cauzata

de fungi transrnisa

cale aeriana sau de la serninte, frunzei produsa la

ca pata geranium

Variante
Puteti sa tratati sernintele sau cu substante Ambele sisteme necesita rrebui sa masurati precis
fierbime sau temperaturile exact timpul de expunere. cu apa fierbinte, pe pagina cu apa chimice. precizie materialele - va
i

Septoria spp.;

si begoniile
?i petuniile uscare Chiar

fac 0 boala bacteriana spp.). iar carclurnaresele prezinta simptome de

(Pseudomonas

lnforrnatia in legatura cu raportul de dilutie al acestor substante difera in functie de sursa, la fel ~i timpul. Pentru a fi siguri, nu depasiti urmatoarele concentratii sau urmatoril timpi si nu tratati mai mult de [urnatate din serninrele pastrate. Daca aces tea germineaza Tara problems, sti\i ca puceti sa continuati sa tratati ~irestul sernintelor dnd doriti sa le insaman~p . • Clor de rufe: diluati folosind ~ pan;; la I masura de dor la 9 parti de apa, inmuiap serninrele mid cam 5 minute; pe cele medii. cam 10 minute si pe cele mari, dure, cam 15 minute. Clati~ imediat, • Peroxid de hidrogen: diluati-l folosind de la ~ pani'!la I. ~ pa'1i peroxid de hidrogen la 9 parti apa. Inmuia!i sernlntele mid 5 minute; pe cele medii. cam 10 minute si pe cele mart, dure. aproxirnativ 15 minute. Clatiti imediat,

PREGATITI Facep un "bouquet gami" din seminte, asa cum faceti si cu condimentele dind gati~i. Punetl tifonul in trei straturi si taiap un patrat din el care sa fie destul de mare incat semlntele sa aiba destul spap u sa se miste, Legati-l bine cu sfoara din bumbac.

MAsURATI
Foloslu un termometru gradar din comert

deoarece va Ii destul de precis. Cele mai multe sermnte sunt sterilizate la 50 de grade Celsius.

SCUFUNDATI Asteptati pana cand apa lsi mentine temperatura de 50 de grade Celsius constant pentru cateva minute Inainte sa introduced sernintele in ea. Tncepep cronometrarea irnediat.

timpurie dad

(Alternaria zinniae).
nu intentionati sa pastrati

si sa va cronornetrati

Llsta
asa
Anotimp: prirnavara

sernintele purtatoars de boli, uneori acest lucru este inevitabil. Solutia este
sa tratati sernlntele, de unde

T ratamenrele
cum este ilustrat

opusa, sunt
metode. Unelte: termometru pentru branzeturi, spatule de bucatarie Echipament:
bucatarte,

dupa ce Ie scoateti
peste iarna, cand

cele mai blande ~i mai simple Ele ornoara patogene

SEMANATI Nu lasa~i sernintele sa se usuce lnainte sa Ie semanat' - ele vor muri. Pregatill [)ivile in timp ce sernintele sunt la sterilizat si semanati-Ie imediat ce puteti sa Ie manevrati, TNCALZITI Sernintele tratate germineaza eel mai bine dad solul lor este la 0 temperatura optima pentru germinatie, deci rnutati lava pe 0 patura electrica, Semintele vor germina mai repede decat de obicei. . SCOATETI Ciuta~i timpii ~i temperarurile pentru sernintele de leguminoase. Pentru cele de plante ornarnentale, lasap sernintele mici in apa 20 de minute ~i pe cele mai rnari, 25 de minute. Scoateti-le cu spatulele. LASATI sA SE RACEAscA liisap semintele sa se raceasca destul dit sa nu va ardell. dar nu prea mult.

le-an depozitat

cele mai intalnlte bacterii chimice nu distrug bine sa
0

~i fungi. dar nu ~i virusurile. deci este

Dar tratamentele nu pastrati

cronornetru racl re)

de

nici ele sigur virusurile, cu 0 infectie vlrala.

recipieme

de sticla sau din

serninte de la

planta

cerarnica (pentru Materiale:

tifon. sfoara, peroxid de

hidrogen, clor de rule

Posibile probleme
Semin~ele Aceste plante de Agapamhus mor:

Daca substantele
sunt liisate in solutie

chimice sunt intr-o concentratie prea

sunt aproape gata sCiproduca serrunte, Ele nu sunt In mod special predispuse la boli, dar once seminte pot beneficia de tratament.

mare. sernintele sernanate, Boala

prea mult sau se usuca inainte sa fie
ele vor muri. Se poate ca tratamentul pentru a omori sau, la fel de posibil,

apare:

Sa nu f fast adecvat germenii patogeni

legafi strdns cu sfoara sdcu/efii din tifon.

solul in care ati plantar sa fi fast infectat.

52

UNEL TE?I TEHNICI

FOLOSIREA HIBRIZILOR

53

Hibridare

Folosirea hibrizilor
Folosirea hibrizilor - fie pentru a-i imbunatati, fie pentru a obtine un soi cu polenizare naturala - este mai usoara decat v-ati imagina. Necesita pastrarea atenta a unor inregistrari, grija fa!a de plante si rabdare vreme de multi ani -, dar nu yeti avea nevoie de 0 licenta In genetica pentru a avea succes.
Gd.dinarii cu pierderea care T~ifac griji Tn legatura

PLANTE POTRIVITE Orice

planta polenizata liber este pentru hibridare si oriee planta hibrid este potrivita pentru
potrlvita

dehibridare.
Plantele sunt clasificate ca autogarne daca se pot cu polen propriu si alogarne dad trebui.
cu polen de I.
0

poleruza

sa fie polenizate

alta planca din

aceeasl specie. Tn termeni practki, esre mai usor sa stabilizati caliratl la autogame deCal la alog~me
deoarece plante diversltate Autogamele puteri folosi un numar mal rnk de - ~i prin urrnare genetica au

sa avetl

rnai

pupna
propriul sot

diversitatii genetice
parte din vina hibrizilor. fericiti sa ei sunt foarte

- pentru

a obtine

atribuie uneori
Drept urmare.

in general

flori rnici, greu sesi2abile

in timp ce alogamele au flori colorate ~i ar.atoase • care atrag insccrc polenizatoare. Qadi avep dubii
despre
0

invete cum sa .dehibridizeze" un soi hibrid, dar nu pot sa-si imagineze sa
acorde parere, timp obtinerii arnintiti-va au adesea d unuia. hibrizii Dad din mai ~i si

planta,

tratati-o

ca pe

0

alogama.

dumneavoastra cornert
mare,

sunteti de aceasta
0 vigoare

Lista
Anotimp: Echipament: pentru prirnavara pana toarnna tarcuri din sarma

rezlstenta

Tn fata bolilor

plante, borcane de stlcla
sernlnte, banda adeziva, de vata, etichete,

productivitate caracteristici dorit, cum

pe care

crescuta, precum ~i alte crescatorul le-a
culori si

P.ASTRATI SEMINTE Izolatiin tarcuri cele doua plante parentale pe care :.re~ sa le inerud~ap. Daca procedatl astfel vreo doi ani ~i pastratl serninte de la aceste plante. puteti sa ob!inep soiuri relativ pure. Dad 0 planta, ca nalba, devine prea inalta pentru tare. tiiiap partea cea mai inaltii; vor da alte rarnfficatii in lateral. care vor face flori.

POLENIZATI Polenizati lncrudsat cele doua specii parentale mutand polen de la un rip la celalalt, Ca sa tip siguri d veti pastra serninte doar polenizate incrucisat, indepartap celelalte flori de pe plantii pe. masu ra ce se forrneaza.

GENERA TIA F2 PastralJ serninte de la prima plantii. incrucisata in urmatorul an. Polenizati incrucisat din nou ~i pastrati serninte. in urmatorul an veti avea genera~ia F2 ~i multe din acestea vor etala caracteristkile dorite. Polenizati incrucisat din nOU ~i piistralJ sernintele, Procedati asa patru sau cinci generatii pentru a obtlne a populatie . cat de dit stabilti.

Matel"iale:

ar f anumite

sfoara, tampoane

dimensiuni ale florii. Cand hlbridati, incercatl sa creati calitatile pe care Ie doriti la 0 plants: cand dehibridati, Incercati sa stabilizati calltatile pe care le-ati admirat la un hibrid, in a~a fel incat el sa se inrnulteasca prin potenizare libera, Indrumarile ajuta la hibridare din aceste pagini va pot la si dehibridare

lana horticola, banda izolanta

Dehibridare

Posibile probleme
Plantele sunt sliibite: Dupa primele acasa ciiteva generatli, plantele crescute pot sa devina debile ~i sa Ie 'ipseasca vigoarea. Acest fapt este in general cauzat de Iipsa dlversitatii genetice. Evita~i problemele de 20 - dar preferabil ~i pastrand Plantele
serninte

incaput, dar dad yeti f fascinati de obtinerea propriilor plante, yeti dori sa cercetati
mai mult.

crescand un minim 30 - de plante
soi in fiecare an de la fiecare. Organiz.area Etichetati flecare PAsTRATI SBI':1INTE Dad va ind~go5ti!i de a planta hibrid ca aceastii gura-leulul (Antinfrinum majus) ~idoriti si 0 .dehibridap". incepep prin pastrarea semintelor. SELECTATI In anul urmator cultlvatt eel putin 20. dar preferabil 30 de plante din sernintele pastrate. Pastrap doar plantele care au caracteristicile pe care Ie doriti ~i aruncati-Ie pe celelalte inainte sa lnfloreasca. SELECT ATI DIN NOU In urmatorul an, selectan iar plantele. Sernanati samintsle fntr-o tava pusa pe a patura electrica sau intr-o alta zona. u nde solul i~i va rnentine 0 temperatura, optima - vor gennina mai repede. Eventual.aupa cinci sau mai multe generatii yep obtine a populatie destul de stabila. Cultivatl destule plante in fiecare an incat gama de gene sa. nu ajunga prea restransa.

din noul dumneavoastrii

se amesteci:

este chela succesului.

plic de seminte si flecare plantatie cu toate detaliile posibile - parin!i. generatie,
Multe plante de nalbt'i (Alcea

date. descrteri - ~i nu uitati sa sau din lana

rosea) sunt poJenizate tiber. EJe pot

HeHaulhus
aprCIlt.

(lIUIUUS

tineti plantatille izolate unele de altele cu plase din geotextile

fi hibridate

relaUv u~or.

50 ~~}o~e ph.nra.anuala
10' nC. 2SIIS

hortkola.

UNEL TE $1TEHNICI

SAPATUL CORECT

S5

DIVIZAREA TUFELOR DE PLANTE STABILE
Divizarea tufelor de plante stabile este una dintre cele mai simple tehnici de inrnultlre a plantelor. Este ~i una dintre cele mai sigure. Oricand ave~i de ales intre divizarea tufei de plante ~i 0 tehnica de

Sapatul' corect
5apatul este un element-cheie al celor mai multe tipuri de divizare a tufelor. Odadi ce sapatul devine parte din rutina de gradinarit, veti aprecia sa-l faceri In eel mai eficient mod posibil, T ehnicile de sapat corect nu doar va crut spatele, dar servesc ~i la protejarea plantei de stricaciuni inutile.

a

inmultire a plantelor mal riscanta, alegeti divizarea. Atata timp cat acordati atentie catorva tehnici de baza si indrurnari, nu veti pierde
nici
0

planta ~i nici inrnultirea nu va esua ca urmare a divizarii tufei.
Multe plante perene ierbacee au nevoie sa fie divizate odata la catlva ani pentru a rarnane sanatoase. Dad doriti sa aveti mai multe plante, puteti sa Ie divizati imediat ce tufa este destul de mare ~entru a rezis~a sectionarii In doua, Chiar dad nu doriti noi plants, trebuie sa Ie divizati/ rari~i pe unele dintre ele In eel mult un an dupa ce observati urmatoarele simptome. Centrul moare: dad smocuri de plante eu mai multe tulpini ca menta indiana (Monarda spp.) devin mai viguroase pe margini decat sunt In eentru, putetl sa presupuneti d trebuie sa fie rarite tufele. Acest fenomen este uneori descris ca 0 crestere in forma de colae, deoarece centrul plantei eventual moare si doar tulpinile de pe margini sunt vii. . Flori mid sau putine: daca 0 planta creste intr-un sol bun, dar florile sunt mai mici decat In mod normal, probabll dare nevoie de divizare. La fel si plantele cu neobisnuit de purine flori I~i semnalize~a astfel epuizarea, necesitand divizare. Cre~tere rasfirata: daca plantele dintr-un sol bun incep sa dea mai putini muguri primavara decat in mod normal sau sa alba mai purine frunze la baza plantei, este posibil sa necesite divizare. Acapararea spatfului inconjurator: unele plante raman sanatoase chiar daca depasesc limitele spatiului alocat. Ele pot sa devina atat de viguroase in incep sa urnbreasca ~i sa elimine vecinii sau sa patrunda pe alei sau terase. Divizarea aeestor plante este cea mal buna metoda de a Ie rnentine in anumite limite.

Pregatip-va sa sapati plantele udandu-le blne cel putin 12-24 de ore inainte, Umeziti bine zona fie folosind un jet slab de apa de la un furtun aproape de coroana plantei, fie folosind un sistem de iriga~ie dirnineata si seara. inainte sa oprip apa, infigeti cazmaua intr-o zona din apropiere ca sa verificati daca solul este cu adevarat saturat, pan a la eel purin 0 adancime la care considerati d se afla radacinile plantei. Dad solul nu este umed la eel mai adanc nivel, udati-I pana cand devine astfel. Planlficati sa sapati intr-o dirnineata racoroasa, preferabil una In care e innorat, astfel ca planta sa nu aiba de suferit cat lucrati, Tneepe~i prin a indeparta orice alte materii care acopera solul pana la 0 distants de 15-20 em mai mare decat se intind frunzele plantei. Sapati mai bine eu 0 furea sau eazma decat cu 0 lopata ~i nu uitati sa va ascutiti uneltele Inainte sa lncepeti. Tnfige~ifurea sau cazmaua cat va permite lungimea acesteia, lucrand in afara foliajului plantei. Scoateti unealta ~iinfigeti-o din nou. Continuati astfel, sapand in jurul plantei pana ajungeti de unde ati lnceput, Nu uitati sa va mentinad spatele drept - pentru a va obisnui cu aceasta postura corecta, tineti manerul uneltei cu degetele man mai degraba in sus, decat inspre pamant. ~ fncereui!i din nou planta, infigand unealta si mai adanc in sol dad radacinile se extind mai departe de ?rima taietura. Cand Incepetl a treia Imprejmuire, foloslti cazmaua sau furea ca un levier pentru a incepe sa scoateti ghemul de radacini din sol. Sus: Menpnep-v6 spatele Cele mai multe smocuri de radacini pe care Ie veti sapa vor f destul de rnici pentru a Ie putea seoate din sol la al treilea circuit. T otusi, dad sapati la 0 planta foarte mare, rugati un prieten sa impinga 0 scandura de lemn ingusta sub smocul de radaciru pe masura ce lucrati. Scandura poate apoi servi ca un levier mai lung care va va permite sa scoateti ghemul de radacini din sol. Radiicinile trebuie sa fie tinute umede si reci pan a sunt replantate. Dad nu puteti sa divizati planta si sa 0 replantati imediat, mutati-o la un loc umbrit sl acoperiti radacinlle cu mulci (frunze uscate) sau bucati de panza de sac umezite.
cat de drept posibil In timp ce s6pap. Jos: Repnep cat de mult putep din smocul de r6ddcini $i r6d6cinile ma; mid $; mai subpri.

cat

Sus: Plante Ie de Oxalis trebuie rarite primavara timpuriu Inainte 56 IneeaPd s6 creased viguros. Stanga: Menta indiand (Monarda) vd dd de ~tire eand are nevoie de divizare, mijlowl tufei murind.

~""fJF'1~~~~

56

UNELTE ~I TEHNICI

DIVIZAREA TUFELOR DE PLANTE cu RADAclNA

FIBROASA

57

Divizarea tufelor de plante cu radacina flbroasa
Sistemele de radacini la plantele mature sunt un miracol. Ele pot fi 0 rnasa densa, incurcata, care pare sa creases in toate directiile, sau 0 colectie ordonata de fire ~i peri bine organlzati. Indiferent de sistemul de radacini, va trebui sa decideti daca puteti sa-l despartiti tragand usor cu rnainile sau folosind 0 unealta pentru a-I tata bucatl.
frunze

Daca exarninati un sistem de radacini fibroase cat planta este in stare latenta, veri vedea ca la unele specii apar mugun pe colet pe ramificatii ale sistemului de radacini. Fiecare poate deveni 0 noua tulpinita imediat ce planta Incepe sa creases in prirnavara, T eoretic, fiecare
tulpinita

~i radacinlle care

0

insotesc pot

Facep groapa in care sa rransplantati planta divizataInainte sa 0 divizati. Astfel puteri sa replantap irnediat planta d ivizata,

PREGATITI

SAPATI Daca solul nu este umed, udati in seara dinainte sa sapa~i. Va trebui sa scoatetl incregul ghem de radacini. nu doar bucati, deci nu va griibip cand sapati In jurul plantei.

cuRATATI

Centrul multor plante moare. Cand Ie divizati, aveti ocazia ideala sa. dati la 0 parte ce este mort ~i sa replantati doar noua tufa rezistenta.

sa devina
tulpinitele

0 noua planta. T otusi,

izolate irnpreuna cu sisteme mici de radacini sunt prea vulnerabile pentru a f plantate; singure, cad user prada unui accident, unui daunator sau bolilor. Dlvizati ghemul de radacini In nu mai mult de doua sau trei parti astfel fiecare sectiune are destui muguri si destule radacini pentru a rezista In gradina. Regula generala este sa divizati plantele toamna pentru cele care inlloresc prirnavara si vara. Cele care infloresc toamna se divizeaza primavara timpuriu. Daca loculti intr-o zona cu un climat rece, aceasta metoda nu este practica deoarece plantele divizate. plantate in toarnna, nu vor avea timp sa devina viguroase pana In lama, in acest caz, divizati tufele prirnavara timpuriu. Asteptati pana ce pamantul s-a dszghetat destul cat sa puteti sapa, dar nu pana este destul de cald pentru a Incuraja 0 crestere excesiva In subsol. Diviziunilenu trebuie sa moara inainte sa fie replantate. Dad trebuie sa Ie lasa~iun timp, punen-Ie la umbra, acoperin-le cu 0 panza de sac sau un ziar ~i udati-Ie bine.
UDATI PLANTATI INTRETINETI

;neat trebuie sd tCiiap prin e/e.

Cind plantati plante transplantate, asigurati-va ca ati tasat solul pe. care 11 utilizati pentru a umple groapa, astfel incat sa indepartatl golurile cu aero Cand groapa este plinii pe jumatate, udatl-o bine. Continuati sa 0 urnpleti ~i sa tasati,

terminat de umplut groapa, udati planta. Plantele necesita rezerve con stante de urnezeala in timp ce devin independente. Udati-le consistent In primul lor sezon ~i rnulcitl-le bine odata ce pamantul inghea~ imediat in iarna.
Cand ati

Lista
Anotimp:
prirnavara

PLANTE POTRIVITE

timpuriu

sau

toamna
Unelte: cazma, furca, mistrie, cutit fierastrau mic stropitoare, galeata

pentru gradinarit,
Echipament:

lata cateva plante cu sisteme de radacini usor de divizat. Multe trebuie divizate 0 data la cativa ani pentru a Ie rnentine vitalitatea. asa cum se poate observa in coloana .. Frecventa". Nu uitati ca intervalele de timp date sunt valori medii - cele mai multe plante din genul respectiv necesita divizare la aeea frecventa, Plantele pot cresre mai repede sau mai ineet, deci decideti cand sa Ie divizati in functie de cazul particular.
DENUMIRE POPULAAA Coada-soncelului Armeria Aster Clopotei Crizanrerne Coreopsis
Echinacea Flururasl

Posibile probleme
Divizarea e~ueaza: T rebuie sa tratati noua divizare ca pe 0 planta plantata de curand pana ce devine viguroasa .. Asigurati-va ca solul ei este constant umed. Dad observap o ofilire in solul urned, taiap varful sau rupeji unele frunze pentru a reduce necesarul de apa. Odata ce radacinile redevin viguroase. planta va putea sa suspna 0 crestere normaili.
sisrem
de ,-adacini

DENUMIRE ~INTIFlcA

cu apa
Materiale: compost ..ingra~amant. de sac

Achillea spp. Armeria spp.
Aster spp,

panza

Campanula spp.
Chl}'5anChemum spp. Coreopsis spp. Ed,ina(ea spp.

Temperatura: Umiditate:

rece, dar nu cu vant nu are lrnportanta

Gaillardia x grandmora
Geranium spp.

Geranium
Monarda Frurnoasa nop~jj

I

I

Monarda spp. Oeno{iJera spp.
Penstemon spp.

Pensternon

Phlox
Nu incercop sd replantop
0

tufO

parpalCi care are door cdtevo rCidCicini.

Rudbeckia Ureche
Veronica

Phlox paniculata Rildbeckia spp. Stachys byzon{jna
Veronjca spp. tipuri variate

Gazan ornamental

FRECVENTA 2-3 ani 3-5 ani 1-3 ani 3-5 ani 1-2 ani 1-2 ani 4-5 ani 3-5 ani 2-4 ani 3 ani 1-3 ani 1-3 ani 3-4 ani 3-4 ani 2-3 ani 3-5 ani 3-4 ani

SEZON Prirnavara timpuriu Prirnavara timputiu Prirnavara timpuriu Primavara tlmpuriu Prirnavara dmpuriu Primavara timpuriu Pnmavara timpuriu Prirnavara timpuriu Prirnavara timpuriu Primavara urnpuriu Primavara tirnpuriu Pnrnavara timpuriu Primavara timpunu Primavara tlmpuriu Primavara timpuriu Primavara tirnpuriu Primavara timpuriu

sau toarnna

sau toarnna sau toamna sau toamna sau roamna sau toamna

sau toarnna sau toamna sau toarnna

58

UNELTE SI TEHNICI
Bujorui rezista fa divizare avep grijo rnai pupn daca cat

DIVIZAREA

PLANTELOR

CU COLET CARNOS

SAU LEMNOS

59

Divizarea plantelor cu colet carnos sau lemnos
Prima data cand yeti sapa un crin de toarnna s-ar putea sa fiti surprinsi de coroana plantei. In loc sa fie mica si araniata rasflrat, e destul de mare, densa si plina de muguri de crestere. Desi divizarea acestor coroane ~i sisteme de radacini poate sa para destul de intimidanta, yeti descoperi repede ca este usor - atata timp cat aveti unelte bune.
Dupa ce dezgropati doriti sa 0 divizati,
0 planta

so ranip

rodaciniie

cu

putin(a.

pe care coletul

exarninati

uitandu-va
potentialul

dupa mugurii de crestere, acesti muguri are
eu radacini de a deveni 0 noua plants,

Fieeare dintre

dar ea ~i eei de la plantele

Posibile probleme
Planta divizati moare: Ea poate f atat de mica incat e ornorata de boli
sau daunatori; poate muri din cauza secetei, ca urmare a faptului

Lista
Anotimp: prirnavara timpurie sau toamna Unelte: cazma, furca, mistrie, cudt pentru
gradinarit, flerastrau mic pentru gradinarit

flbroase, mugurii izolati pe 0 singura bucata de colet ~i cu doar cateva mici
radacini sunt vulnerabili pericole. divizati coroanele la tot soiul de Pentru a asigura succesul, astfel 'incat sa contina

ca are

prea purine radacini rata de marimea coletului ~i nurnaru] varfurilor care dau sa creases: nutrientii din noua groapa pentru plantar pot f atat de concentrati incat ard perii sensibili ai radacinii. Protejati diviziunile taindu-le irnpreuna cu cel putin patru muguri de crestere un sistem de radacini adecvat ~i arnestecati surse de nutrienti cu eliberare lenta, cum ar f compostul si pudre de roci, in solul inconjurator inainte sa plantati, ~i

Echipament: scandura de lemn,
stropitoare. galeata eu apa SPALATI Spalati solul de pe radacini pentru di e mai usor sa facep 0 separare a tufei dad vedeti rlIdacinile si coroana unei plante. TAIATI Uneori este nevoie de un flerastrau de gradina pentru a raia printr-un ghem dens de radacini. Asigu rati-va ca este ascutit inainte sa-I folositi,

eel putin trei sau patru muguri de

crestere
nurnarul

si un sistem de radacini
este de la 0 pe care il puteti dat. in fata proeesului spp.) si mult obtine

sesizabil; doua sau trei diviziuni

Materiale: compost. fertilizator, panza
de sac

facep-o cu eel putin 0 luna inainte de

cand va asteptan sa vina.inghetuJ.

plants la un moment
lemnos sunt rezistente de divizare. Bujorii

Unele plante eu colet carnos sau

Temperatura: rece/racoroasa. £ira vant Umiditate: nu are Lumina: innorat
lrnportanta

(Paeonia

Dicentra

spp. stau in capul aeestei liste.
0 metoda

Butasii sunt

de inrnultire

mai sigura ~i pe care va puteti baza. Cu siguranta este posibil sa Ie divizati daca trebuie neaparat, dar vor rarnane perfect sanatoase daca nu Ie veti sapa nidodata. Uneltele ascutite sunt obligatorii pentru a taia prin coletul carnos sau lemnos. Uneltele ar trebui sa fie destul
0

PLANTE POTRIVITE

Nu urmati va spuna

acest tabel Tara sa rneditati dad
DENUMIRE ~1INT1FlcA Aconitum spp. Agapanthus spp, Artemisia spp, Aruncus spp, Astilbe spp. (anna spp. Delphinium spp, Dicentra spp, Helleborus spp, Hememeal/is spp. Hosta spp. Kniphofia spp. Lupinus spp, Poeania spp.

asupra problemei.

Lasati conditia
SEZON
Primavera timpuriu

plantei sa

are sau nu nevoie de divizare.

de ascutite 'incat sa taie sau sa felieze prin coroana presiune unealta toclta, fierastraie ascutlti-le Tara sa exercitati prea mare. Daca folositi 0 este posibil sa raniti cutite ~i gradinarit si

DENUMIRf POFlJLARA Omag Crin african Pelin alb Barba-caprei Astilbe Flo area de vi, (ble~i!<1) Nem~~or
Cerceii doamnei

FRECVENTA
Rar Rar

sau roarnna

3-5 ani 3-5 ani 3-5 ani
3-4 ani Rar Rar 3-5 ani 3-<' ani Rar Rar Rar Rar

SP'tnZ
Crin galben Crin de toarrma Crin taciie Lupin Mac

tesutul din jur. Cumparati inainte

de calitate pentru

de fiecare utilizare.

Prirnavara timpuriu Prirnavara timpuriu Pri mavara timpuriu Prirnavara rimpuriu Primavera timpuriu Dupa Inflorire Prirnavara timpuriu Primavara timpuriu Dupa inflarire Prirnavara timpuriu Prirnavara timpuriu Dupa inflarire Prirnavara urnpurtu

sau toarnna sau toarnna sau toamna

UDATI toate radacinile moarte Inainte sa pentru a ajuta la protejarea plantei ~1II1,nn'"riv, unei infeqii. Daca plantau toamna, ~iviirful de crestere. sa scoateti golurile de aer din sol ~i udati planta in noua sa pozitie cand groapa este urnpluta pe ju rnatate cu
Cand replantati, ammtirl-va

sau roarnna sau toamna sau [oamna

pamant.

INTRETINETI Menpnep plantele umede. Dupa ce pamantul de la suprafata a inghetat iama timpuriu, mulciti bine pentru a preveni dezghetarea si intarirea solului pentru urrnatoarele cateva luni.

60

UNELTE $1TEHN1CI

DIVIZAREA PLANTELOR CU TULPINI ASIMILA TOARE

61

Divizarea plantelor cu tulpini asimilatoare
Lastarii subterani (tulpini asimilatoare) se forrneaza la noduri de-a lungul tulpinilor subterane ale unei plante - stolonii sau rizomii. Veti f observat tulpinile asimilatoare la fragii, liliacul sau forsytia din gradina si s-ar putea sa f incercat sa Ie srnulgeti ..Poate f greu, dar daca rupeti tulpina asimilatoare de pe plants-mama pentru a crea un nou individ, veti scapa de intrus sl veti avea 0 planta In plus.
Multe plante lemnoase fac tulpini asimilatoare metoda Tulpinile asimil atoare formate in perirnetrul la maturitate de a-si -0 excelenta

Lista
Anotimp: Unelte: gradina Echipament: stropitoare Mat~riale: fertilizator. Temperatura: Umiditate: Lumina: ghiveci de 30 em, cu floarel cap de dus pfmza de sac. compost, sol pentru ghivece rece, dar f.ira. Vant nu are lrnportanta Innorat
OBSERVATI EXAMINATI TAIATI

primavara

timpuriu de

furca, cutit sau fieristrlu

I

Pentnl a diviza 0 tulplna asirnilatoare trebuie mal intai sa gasip stolonul din care creste. Examina~cu grija pentru a nu rani planta-rnarna.

Inainte sa. luati decizia de a tiia tulpina asumlatoare de la planta-rnarna, verlflcati daca sistemul ei de rad1icini este destul de mare pentru a sustine planta,

Ca de obicei, veti dori sa folositi cea mai buna unealti pentru a taia tulpina asimilatoare. in cele mal multe cazuri aceasta poate fi un fierastrau mic ~i ascutit pentru gradinarit. in timp cetaia~ tulpina asirnilatoare de la planta-rnarna, aveti grija sa nu raniti mai multe radacini decat este necesar.

asigura supravietuirea,

planter-marna
pot sa devlna independente imediat ce au un sistem de r:ldacini bun. Dad

spatiul este nelimitat,
pot sa creasca sau

multe tulpini asimilatoare probleme.

in jU1'lJ1 plantei originale far:l sa II creeze T otusi, In zonele restranse unde solul este sarac, limitati numarul lor

Putep planta tulpina asimilatoare 'intr-un ghiveci ca s1H daruip unui prieten. Inveliti tulpinile
neplantate in panza de sac uda,

intrucat concureaza cu planta-rnarna,
La cele mai multe planta putetl sa dtvtzati tulpinile asimilatoare probleme. Totusi, dad din vara
planta constant urneda ~ilncuraiati-o

anterioara ~i sa Ie tran splantati far:l
va Indolti de de a
tulpina ghem

rupand orice muguri care se in primul an.

Planteie de Forsythia sum usor de inmulfit din tu/pini osimilotoare sou prin

marcotoj.

capacitatea tulpinii asimilatoare sa 0 ssparatl.

de radiicini de
o dimensiune potrivlts

asimilatoare

supravietui, pregatiti-o cu un an inainte Prirnavara devreme analizati tulpina asimilatoare pentru a gasi stolonul din care crests. lnfigeti eazmaua in jUl'lJl tulpinei asimilatoare. la 20-30 em distants de tulpinita ei, pe toate partile in afara de stolon. Repetati acest
procedeu de mai multe ori in timpul sezonului, evitand de fiecare data stolonul. Tulpina asimilatoare va raspunde concentrandu-si interiorul noile r:ldacini in creat "ghiveciului"

asimilatoare

detallata

o tulpina

asimilatoare

foarte

putea sa nu alba vitalitatea spre a fi viguroasa pana ce

Putep
observa

devine foarte calduroasa

si

are nevoie de mai multi apa decat asigura sistemul de ridiicini. Taiati de varf daca vi se pare prea mare sistemul de ridacini.

tulpinile
Qsimilatoare

PLANTE POTRIVITE DENUMIRE POPULARA Castan Amelanchler Aronia Calycanthus Clethra Comus Forsythia Gaultheria Hortens-e Kerria
Ciumarea

DENUMIRE ?TI INTI FIcA Aesculus palVi{lora Amelanchier 'pp Aronia spp. Colyconthus spp. Cfethra spp. Comus spp, FOP.iythia spp.

SEZON Pnrnavara Primavara Primavara Primiivara
Primavera

Gaultheria shallon Hydrangea orborescens KeniG japonim
Myrimspp.

in stanga.

Pachysand ra Plop T ....ndafir Soc Sansevieria Uliac

Pachysandra spp.
Populus spp. Rosa rugose Sambucus spp. Sonsevien"Q spp, Syringa spp.

Primavara Primavara Pnrnavara Primavara Prirnavara Prirnavara Primavara Pnmavara Primavara Prirnavara Prirnavara Pnmavara

62

UNEL TE ?I TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE ~1N]lACA Achimenes spp. Aaaea spp. AdiantlJm spp, Alocasia spp, Alstroemerio spp, Asarum spp. Belamconda chinensis Bergenia spp. Cardomine protens;s Iris spp. Nelumoo spp. Podophyllum spp. Polianthes tlJberoS() Polygonatum spp. Polypodium spp, Polysfichum spp. Sanguinaria cGnadens-isTrillium spp.

DIVIZAREA

PLANTELOR

CU RIZOMI

63

Divizarea plantelor cu rizomi
Cand va ganditi la rizomi, probabil ca aveti in minte irisul cu rizomii sai proerninenti iesind din sol. Dar, asa cum puteti observa In lista din dreapta, aceasta nu este singura planta de gradina care creste si po ate f plantata dintr-un rizom.
Timpul conteaza atunei cand divizati rizomi. In eele mai multe regiuni, este eel mai bine sa asteptati pana dupa ce planta a terminat de inflorit pentru a sapa rizomul si pentru a-l divide. Dar dad locuiti Intr-o zona eu climat rece si anotimpuri scurte, acest sfat s-ar putea sa fie impraeticabil, deoarece tufele plantate vara tarziu ~i toamna devreme nu au timp sa devtna viguroase inainte ca solul sa inghete. In acest caz, primavara detasati ~i rupeti orice muguri de flori care se formeaza pentru ca planta sa-sl canalizeze energia spre dezvoltarea unui sistem de radacini

DENUMIRE POPULARA Achimenes Actaea Adiantum Alocasia Alstroemeria Piperul lu pului Belarncanda Bergenia Stupitu I cucului

Iris

puternic timp de un an inainte sa infloreasca. V-a~i putea intreba cat de des sa divizati plantele cu rizomi. Unele au de suferit dad rizomii lor cresc necontrolat, asa ca divizarea la fiecare 3 pana la 5 ani Ie mentine viguroase. Nu exista un "orar" fix - divizati planta cand florile devin mai putine sau mai mici, ori cand planta este prea densa.

Lotus Podophyllum T uberoze, chiparoase Pecetea lui Solomon Feriga dulce Polystichum Sanguinaria Trillium

RIDICATI Sccateti intregul nzorn al plantei pe care vreti sa 0 divizali, incercand sa nu rani~i sist~mul de radacini.

EXAMINATI T ufele se vor prezenta eel mai bine daca au eel punn dot muguri de crestere cu frunze crescand din ei ~i multe radaeini.

TAIATI
Folosltt u n cutit foarte ascutit pentru a ta,a

tufele. Un cutlt tocit poate sa raneasca tesuturi, deoarece trebuie sa apasati foarte tare pe el.

Posibile probleme
Rizomul nu creste: Dad! plantati un
rizom Anotimp: pnmavara sau dupa ee de inflorit

Tara

muguri, acesta nu poate face

p1antele termina Unelte:

frunze si va muri. Daca taiati un rizom inai nte ea frunzele sa f iesit, verficati ea fiecare bucata sa alba eel puti n unul, dar preferabil puternici. doi muguri de crestere furca de gradina, mistrie, cutit pentru gradf narit, foarfeci de tuns

TUNDETI
T undeti frunzele in asa felincat

planta sa. nu fie stresata de faptul ca trebuie sa asigure apa pentru 0 zona de frunze extinsa,

PLANTATI Replantati rizomul la aceeasi adancirne la care crestea ~i udati-l bine pentru a exclude golurile de aer din jurul radacinilor.

\

Acest rizom ar lTebu; sa aiba mai mulfi muguri de crestere.

fnmultifi

Bergenia divizQnd

rizomii.

64

UNELTE ~I TEHNICI

DIVIZAREA

PLANTE LOR CU TUBERCULI

.I

6S

Divizarea plantelor cu tuberculi
Din punct de vedere tehnic, tuberculii sunt tulpini umflate, subparnantene - dar la fel sunt ~i rizomii. Gradinarii tind sa Ii deosebeasca dupa felul in care arata (tuberculii au coaja mai flna ~i forme mai regulate) ~i dupa adancimea la care se gasesc In sol (tuberculii tind sa creasca la un nivel mai adanc). Dar aceste diferentieri nu trebuie sa va Tngrijoreze. Fie ca 0 planta are tuberculi sau rizomi, este vorba despre aceeasi structura si 0 veti inmulti in acelasi fel.
Cand va gandi!i la tuberculi, probabil

Listi
Anotimp: replantati Unelte: pentru toamna prirnavara furca, mistrie, foarfeci tuns sau inainte sii-i

II

Echipament: pentru

rnasa de lucru, recipient

depozitare nisip sau muschi de turba nu are lrnportanta cat se poate de uscat nu lumina purernka de soars SMATI tuberculii sa se odihneasca 0 saptiimana dupa ce partea superioara a murit din eauza inghe[.Ului au dupa ce ati Wat-o. Astfel coaja s lor se poate Intiiri. Sapap la eel putin 30 em distan~ de tulpini, pe toate partila, pentru a evita ranirea tuberculilor.

Materiale: Temperatura: Umiditate: Lumina:

ca

va gandi!i rnai intai la cartofi. Mai departe este posibil sa va gandi~i la dalii sau tuberoze. Dar, doar pentru a face confuzia ~i rnai mare, daliile nu au tuberculi; structurile lor umflate de sub parnant sunt radacini, nu tulpini. Din fericire, nici aceasta deosebire nu conteaza in sens practic. 0 radacina tuberizata este la fel de capabila sa devina 0 noua planta ca ~i un rizom sau un tubercul si se planteaza in
acelasi mod.

unde se mentin temperaturi de 4°C, apoi replantati-i in urrnatorul sezon dupa data la care nu va mai asteptati la inghe!. Depozitati-i in nisip sau rnuschi de turba si verificati-i peste iarna pentru a fi siguri nu se usucfi, dar nici nu putrezesc. Adaugati un pic de apa mediului daca se usuca ~i inchideti bine recipientul de depozitare pentru a

LasaP

USCATI Liisap solul din jurul tuberculilor sa se usuce Inainte sa-i rnanevrati,

ca

TAIATI Jalati tulpinile cu dipva centimetri deasupra tuberculilor. Ochii pentru anul urrnator vor creste din acelasl loc. Verifieap starea de sana tate a tuberculilor. T uberculii afectati de diferite bali se arunca, .

retine aceasta urnezeala. Daca putrezesc, aruncati tuberculii bolnavi si lasati-i pe ceilalti sa se usuce cam 0 zi inainte sa-i puneti din nou in nisip sau muschi de turba proaspat.

Multe dintre plantele cu tuberculi provin din regiuni calde unde solul nu inghea!a. Drept urmare, tuberculii lor nu pot supravietui 0 iarna intr-un sol inghetat. Pentru a avea grija de ei cum se cuvine, scoateti-i la sfar~itul verii ~i depozitati-i intr-o zona inumecoasa

Tuberculii depozitap nu ar uebui s6 fie nid prea umezi, niei preo usea~.

TAIATI Despartitl tuberculii prin tiiiere putetl planta anu I urmator tara Asi~rati-va ca fiecare rubercul ochi. Daca nu, lasap-I atasat de de vreme ploioasa, ei vor f la bollle care determina

astfel incat sa Ii a-i Ingramadi. are eel putin un unul care are.

TMPACHETATI Zvantap tuberculii peste noapte ~i apoi irnpachetau-t, cu susul in jos, deasupra unui strat de nrslp sau pamant de turbii, Intr-o cutie rezisrenta,

radacini

Posibile probleme
Tuberculul depoziclrii:
muguri de crestere

moare Dad

in timpul scoatep

Adaugati In sol material
drenaj - compost sa plantati. sau chiar nisip _.
PLANTE POTRIVITE

inainte de a-si forma tesut suberos

suficient de gros, ei vor f vulnerabili

DENUMIRE POPULARA
Rodul parnarnului Asparagus Begonia Caladium l.antul inirnilor, copacul cu lalele
Dalie

prea umed, s-ar putea

sa n""rp"p~sdJ

Daca mediul este prea uscat, s-ar sa consume apa proprie din !esut. Verilicati la diteva saptiimani si
umiditatea, Tuberculul Dad drenat dad este necesar. in

Eremurus Gloriosa
Spanz

Crin galben
Oxalls

putrezeste

Ranunculus
Calla
Zephyranthss

plantati tuberculi in sol prost imediat inaintea unei

DENUMIRE ~TIINTIFICA Arum spp. Asparagus densi[loro, Begonia x tuberl,ybrido Caladium spp. Ceropegia spp. Dahlia spp. &emurus spp. Glorioso spp, Helleborus spp. Hemerocal/is spp. Oxalis spp, Ronunculus spp. Zontedeschio spp,

Zephyranthes spp.

\

66

UNELTE?I

TEHNICI
PLANTE POTRIVITE

DIVIZAREA

PLANTELOR

CU DRAjONI

67

Divizarea plantelor cu drajoni
Drajonii sunt lastari tineri care cresc pe radacina unei plante-rnama. Chiar dad un drajon nu este 0 tulpina asimilatoare, II veti desparti de planta-rnarna intr-un mod foarte asernanator cu eel in care despartiti tulpinile asimilatoare.

Din punct de vedere tehnic, bulbi precum eei ai narcisei sunt tulpini subparnantene. T otusi, noi urrnarn conventia gradinarilor de a-i trata separat (vezi paginile 68-73).
DENUMIRE POFULAAA
Planta vall
Agave

Anotimp: primavara sau toamna Unelte: furca, rnistrie, cutir de gradina.
foarfed de tuns

Lista

Multe dintre plantele eare produc drajoni provin din regiuni cal de. uscate, unde supravietuirea sernintelor germinate nu este deloe aslgurata. Drajonii - care iau apa si nutrienti de la planta-rnarna pima cand fac singuri

radacini solide - sunt 0 cale de inmultlre mai sigura. Veti descoperi ca rnajoritatea plantelor pe care Ie cresteti astfel sunt plante de apartament si, in Ie veri muta in ghivece mai degraba decat 7n gradina.
consecinta,

Agl.onema Aloe Ananas Floarea flamingo Scanta muntelui
Brornelia

DENUMlRE ?T11N'flAcA Aechmea spp. Agave spp. Ag/aonemo modeswm Aloe spp.
Ananas spp. Anthurium spp. B/echnum spicon! Bromelio spp, Ch/oroPhytum spp, Clivia spp. Crinum spp. Cyeas spp. Dyekio spp, Edlil10psis spp. Fragaria spp. Haworthia spp. Musa spp,

Echlpament

ghivece

Materiale: sol pentru ghivece Temperatura; recel racoroasa
UITATI-vA

Chlorophytum Crinul de apartarnent
Crinum

Umiditate: nu are Irnportanta Lumina: nu lumina puternica de saare

Exarninatl planra pentru a gasi drajoni care sunt destul de man pentru a trlIi singuri.

SCOATETI DIN GHIVECI Scoaten planta din ghiveciul ei. Nu incercap sa scoateti doar drajonul. deaarece ati putea rani celelalte radacini, lasand cale deschlsa bolilar.

Palmier sago

Dyckra
Echinopsis Capsun Haworthia
Bananier

Ortegoract:us Orthophytums Saxifraga
Sernpervivum

Ortegacactus macdouga/Jii Orthophytum spp.
Saxlfraga st%nlfefa Sempervivum spp. Til/ands;a spp. Yucca spp.

mor: Dad nu primesc
corespunzatoare, fie pentru ca

Tillandsia
Yucca frunze

mare pentru a asigura variului destula apa, fie pentru d cu un sistem de radacini umed pana ce sunt stabilizati.

Dad urmeaza sa replantati un drajon in gradina. gandlti-va la timp. In zonele Tara inghet. puteti scoate sau replanta drajoni toamna ~i iarna, dar daca acestea sunt sezoane uscate, nu uitati sa mentineti drajonii bine udati pana ce devin vigurosi, Intr-o zona cu iarna rece, e bine sa va asigurati d drajonul are la dispozitie 4 pana la 6 saptarnani sa i~i stabilizeze sistemul de radacini inainte de perioada geroasa. Dad nu puteti sa fi~isiguri, asteptati pana in primavara urmatoare pentru a scoate noua planta. Gradul de maturitate al drajonului conditioneaza si timpul plantarii. Drajonii care nu au inca un sistem bun de radacini nu pot trai ca plante individuale si vor muri. Decat sa diviza~ un drajon prea devreme. asteptati pane. anul urmator pentru a-I despartl de planta-rnarna,

TA.IATI Despartlp cu grija drajonul, cu tot cu radilcinile sale. de planta-mama,

PLANTATI Plantati drajonul in propriul ghiveci cat de repede posibil pentru a nu-I lasa sa se usuce.

SUPRAVEGHEATI Puneti planta intr-un lac Cent de lumina directa ~i lasap-o sa creases pana ce este compler acornodata cu noile conditii, A~teptap pona ce plan[ulele de Chloraphytum ~i-au dezvoltat radacini, ;nainte so Ie fndepartap de planta-mama.

drajoni In toa te direqiiJe.

I

r

"

68

UNELTE $1TEHNICI

DIVIZAREA

PLANTELOR

CU BULBI

69

Divizarea bulbilor

Divizarea plantelor cu bulbi
Bulbii ~i cormii (tubero-bulbi) sunt structuri subterane de depozitare a nutrientilor pe care planta Ii utilizeaza dupa ce iese din starea latenta din iarna ~i I~i Incepe cresterea de sezon. Regula cea mai irnportanta cand cultivati 0 planta cu bulbi este sa nu Ii taiati frunzele dupa ce a teminat de inflorit. l.asati-le sa moara ~i sa cada singure astfel incat sa aiba timp sa produca nutrientii care vor sustine In cele din urrna noua planta,
Bulbi adevarati au crinul, lalelele, narcisele, ghioceii, ceapa-ciorii, Scilla si irisul. Gladiola, sofranul, brandusa de toamna au tubero-bulbi. Aceasta diferentiere este importanta doar pentru d arata 0 deosebire In modul in care plantele cresc. Bulbii - care sunt muguri de floare rnodificati si tulpini inchise In solzi sau tecile frunzelor - creeaza noi bulbi, nurniri bulbi li, in jurul discului bazal sau la baza frunzelor. In cele din urrna, unii dintre acestia se rnaresc pana la dimensiunea bulbului original si se despart de acesta pentru a forma un nou individ. Adesea puteti observa acest lucru cand cumparati narcise bulbii cu "nas dublu" sunt pe cale sa devina doi indivizi. Mulrumita numerosilor bulbi ~i bulbili pe cale de a se maturiza, un razor cu bulbi nederanjat timp de mai multi ani devine aglomerat. Pentru a va pastra parcelele cat mai aratoase, va trebui sa-i sapati ~i sa-i separati la fiecare 3 sau 4 ani. Cormii se reproduc In fiecare an. Dupa ce cormul original a facut hid acini si un varf de crestere, un nou corm creste pentu a-l inlocul. Planta mai poate produce si cormi mici. Cormii ~i cormelii multor plante sunt prea sensibili pentru a rezista unui sol foarte rece, deci va trebui sa-i scoateti ;;i sa-i depozitati in lunile de iarna la fel cum faceti ;;i cu Begonia tuberhybrida (vezi pagina 64).

Listi
Anotimp: toamna Unelte: furca, mistrie Echipament: punga de hartie sau cutie de carton Materiale: parnant de turba sau nisip. apa, etichete pentru plante Temperatura: Umiditate: nu foarte rece cat mai uscat posibil Ciutati prin sol cu degetele pentru a gasi miciibulbilicare e posibil sa Ii cazut de pe planta-mama.
cAUTATI SEPARATI

Separati cu grija noii bulbi odata ce s-a format o coaja intre cei doi bulbi;inaintea acestui moment. noul bulb este prea mic pentru a f divizat.

PLANTATI Plantati bulbiidivizatiin acelasi mod in care Ii plantati pe cei pe care Ii cumparatr. Daca sunt

cu muir mai mici, plantati-i un pic mai la suprafata decat bulbiide dimensiune normala,

Lumina: nu are irnportanta

Divizarea cormilor

bulbi I

DIVIZATI

ARUNCATI

Toamna, cand scoateti cormii, tiiiafi tulpinile -: n ~ ....... ~ilasap-Ie gaturile sa se usuce. iil"r
bulbi I

DEPOZITATI

Dupa ce ati aruncat vechiulcorm, adunap conmeliicare se poate sa se fi format in jurul bazei noului conm.

Depozitati peste iarna atat noii cormi dit si cormeliiintr-o cutie de Carton sau 0 pung~ de hllrtie etichetatii. Nu-i lasap sa Inghete. Plantati-i primavara, dupa ce riscul de inghet a trecut.

disc bazal

PLANTE POTRIVITE DENUMIRE POPULARA Ceapa ornamentala Carnassia
Crin urias

Posibile probleme
Plantele nu infloresc: Ii poate lua intre 2 ~i4 ani unui mic bulbil sau corm ca sa creases pana la dimensiunea de inflorire. Dad este un corm sensibil, nu uitati sa-l scoateti ~isa-I depozitati lmpreuna cu restul cormilor in fiecare an. Rabdarea va va fi rasplatita.. Cormii sau bulbii mor in timpul depozitarii: Verifica~i-vabulbii ~icormii o data la diteva saptamani pentru a va asigura ca nu putrezesc, ca urmare a unei umidita\.iexcesive, ~ica nu se usuca,

Chionodoxa Bra.ndu~a de toarnna Sofran
Maseaua ciutei

Daca sunt prea umezi, scoatetl-i din respectiv, lasa~He suprafetele sa se usuce reimpachetati-i lntr-un material ceva mai uscat. Daca par putin stafiditi, pulverizafi-i cu apa ~iinchideti-i inrr-o punga de plastic cateva zile lasandu-i sa se rehidrateze. Nu uitati sa-i mutati intr-un recipient de hiirtie peste cateva zile, astfel incat sa nu aiba de suferit din cauza urniditatii excesive.

Frezie Lalea pestrira Ghiocel Gladioli Hyacinthoides Zambila Iris erin l.ycoris
Ceapa-ciorii

Narcisi Omithogalum Scilla Sparaxis Lalea

DENUMIRE STIINTIFlcA Allium spp, Camassia spp. Cardiacrinum spp. Chionodoxa spp. Colchicum spp. Crocus spp. Erythronium spp. Freesia spp, Friollaria spp, Gafanthus .pp. Gladiolus x 110rluianus Hyacinthoides spp. HyacintlJUs orienla/js cvs. Iris spp. Ufium spp. lycoris spjr' Muscari spp. Narcissus spp. Omithoga!um spp. Sdlla spp. Sparaxis spp. Tulipa spp.

SEZON Toamna Toamna Toamna
Toamna

Mijlocul verii Toamna
Toamna Toamna Toamna

Toamna Vara timpuriu Toamna Toamna Toarnna Toarnna Vara Toamna
Toamna

Toamna Toamna Toamna Toamna

70

UNELTE?I

TEHNICI
PLANTE POTRIVITE

CRE~TEREA, SECTIONAREA,

SCOBIREA?I

SCOATEREA

MIEZULUI

BULBI LOR

71

Cresterea, sectionarea, scobirea si scoaterea miezului bulbilor ,
, t

DENUMIRE POPULAAA
Ceapa ornarnentala Ghiocel Steaua cavalerului Zarnblla Narcisa Scilla l.alea

DENUMIRE STlINTlACA
Allium spp. Galanthus spp. Hippeastrom spp, Hyacinthus oriemalis Narcissu5 spp, Scilla spp. Tulipa spp.

Desi s-ar putea sa nu folositi niciodata nici una din urrnatoarele tehnici, ele pot f nepretuite dad dati peste un bulb pe care 1'1 ravni~i si care nu mai este disponibil pe plata. Daca este de la 0 narcisa, puteti pur ~i simplu sa asteptati pana ce face bulbili in mod normal. Dar dad este 0 zambila, s-ar putea sa nu mai fad. Aceste plante nu forrneaza bulbili, deci este util sa Invatati 0 tehnica pentru a stimula producerea.
Bulbii sunt clasiflcati ca tunicati sau netunicati, in functie de rnodul in care sunt aranjate straturile lor de frunze (tunici). Dad straturile cresc in cercuri concentrice - ca la ceapa, lalele si narcise -, atunci sunt bulbi tunicati. In schimb, bulbii de crini sunt netunicati deoarece bazele frunzelor lor formeaza straturi sau solzi (bulb solzos). Din aceasta deosebire deriva procedeul pentru a determina bulbul sa fad mai multi bulbili. Divizati bulbii netunicati in solzi (ca la paginile 72-73) ~i folositi tehnicile de la aceasta pagina pentru bulbii tunicati, Partea inferloara a bulbulul, pe care sunt atasate bazele frunzelor de la bulbii tunicati si netunicati, este cunoscuta ca disc bazal. Arata ca un fel de calus gros,
tiiieturil crestari

Lista
Anotimp: Unelte: Materiale: perlita Temperatura: depinde de tehnica o despicatura in bulb, prin discul mai sus de cea rnai larga circumferin~ .. SECTIONARE Pentru a secuona un bulb. taia~i in lungul lui de trei sau patru ori, lacand 6 sau 8 seq:iuni. Rastumati sectiunile obtinute, cu discul bazal in sus. pe un pat de nisip, perlita sau vermiculita nou ~i curat ~i plasati-le intr-un loc intunecos cu temperaturi de 21 pana la 2rC ~i umiditate ridicara (80-90 la sura) pana in toamna. Bulbilii se varfarma la nivelul discului fiecarei sectiuni, Plantan secnunile tara a diviza bulbilii, asa cum faceti de obicei in gradina. Marca~i lacul si in toarnna urmaroars scoatetl fiecare sectiune.
divizati bulbilii ~i plantatl-i

vara timpuriu cutit pentru gradinarit nisip, venmiculita sau

dar este a tulpina foarte scurta ce are capacitatea de a dezvolta radacini si noi frunze. Unele dintre aceste tehnici necesits scoaterea lui, In timp ce altele cer doar sa fie ranit atat cat sa fie
stirnulata a noua crestere,

(])
.
.

fCJ\
~
SCOBIRE Scobiti bulbii folosind un cuut pentru a da la 0 parte discul bazal, niap destul de adanc in centrul bulbului pentru a indeparta varful de crestere ~i mugurele floral. Bulbiliivor crests din bazele frunzelor. Puneti bulbii intr-un mediu curat, intr-un loc cu 0 temperatura de 21 DC si umiditate relativ scazuta (65 pana la 75 la sura) pentru aproximativ 2 saptarnanl, Pulpa/bucata. taiatii va face un calus in acest timp. Verificali bulbii zilnic In a trela saptiimana ~i. dind vedeti 0 umflatura definitiva, cresteu temperatura pana la 27"C ~i umlditatea pima la 85 la suta. Continuau sa supravegheati bulbilii si, dind fac radacini, plantati-i intr-un amestec de parnant cu nutrienti. in toamna, mutap-l intr-un pat de crestere exterior si liisap-i sa creases. nederanjati, timp de 4 ani. Dupa aceea, rnutati-i in zona de cultura pentru ca vor Ii gata sa Infloreasdi.

aleasa, dar nu mai scazuta de 21 DC Umiditate: depinde de tehnica

Bulb (res tot

aleasa, dar nu mai redusa de

"""....... a,. bulbii, cu discul bazal in sus, pe un

80 la suta
Lumina: bulbili
puneti

bulbii la

intu neric In timp ce fae

de nislp, perlita sau vermiculita nou si Plasap bulbii intr-un loc intunecos cu a """'nf' ... rur a dildu~ (21 pan a la 27DC) ~i ridicata (80-90 la suta) pana In Cel putin 10 (dar panli la 20) bulbili se pana in toarnna, Plamap bulbul intreg, diviza bulbilii, asa cum faceti de obicei in Marcap locul ~iin toamna urmatoare bulbul, divizap bulbilii~i plantati-I in sau in riisadni~. in mod normal au nevoie 4 ani pentru a ajunge la dimensiunea faza de inflorire.

intr-a riisadniPi. in mod normal au nevoie de 3 -sau 4 ani pentru a inflori.

bulbili

EXTRAGEREA MIEZULUI curat sau intr-o cutie de
si rnentineti conditiile Scoblti bulbii tiiind un can din discul bazal

reeomandate

pentru a

aparitiel unor boll

disc bazal

bulbili

Bulb seqionot

©
, ,

panii in centrul bulbului, scotand prin acest procedeu tulpina ~i mugurii florali. Puneti bulbii lara miez riisturnati pe un mediu curat, intr-un loc intunecos, cu temperaturi de 21 panli la 2rc sl umiditate ridicata (80 pana la 90 la sura) pana in toarnna si atunci plantati-i in gradina. Prin aceasra metoda se vor forma mai pupnTbulbili. dar vor Ii destul de man pentru a ajunge la dimensiunea de inflorire in doar 2 panii. la 3 ani.
,

. .

72

UNEL TE $1TEHNICI

DESCUAMAREA BULBILOR DE CRIN

73

Descuamarea b lbilor de crin
Ce poate fi mai spectaculos decat 0 zona Intinsa de crini care irnbraca un deal sau rnargineste 0 alee lunga. Daca sunteti incantati de ideea unui astfel de peisa], dar nu va puteti imagina ca vi I-a~i putea permite, veti fi entuziasrnati sa Inva~a~icum sa lnrnultiti crini prin solzi.
Spre deosebire de alti bulbi, bulbul de crin este format prin suprapunerea solzilor (frunze camoase mai mici si mai Inguste - bulb solzos) care se detaseaza de discul bazal Tara a rani bulbul-mama. Fiecare solz este capabil sa produca pana la patru bulbili la baza sa. Prin urmare, va puteti mari radical populatia de crini la un pret foarte mic. Dar fiti atenti: plantelor foarte tinere Ie po ate lua 3 sau 4 ani pentru a ajunge la faza de inflorire. Este mai bine sa plantati si un gazon noninvasiv cu care vor irnparti zona, In timp ce asteptati ca ei sa se maturizeze, devenind un peisaj infloritor,

Lista
Anotimp: prirnavara Unelte: mistrie sau furca (pentru a sapa bulbii), degetele (pemru dumneav0astri solzii)

a desprinde

Mediu: mediu steril, Tara pam ant,

Cat timp?
Dupa ce bulbii tineri de crin au fost transplantati in patul de crestere, ei vor creste repede. Cativa s-ar putea sa infloreasca in sezonul urmator, dar cei mai multi vor astepta pana in al treilea an pentru a produce flori. T ransplantati-i In locul lor permanent la un an sau doi dupa ee i-ati pus In rasadni~a.

care retine umezeala, sau jumatate

cum ar f turba

turba si lurnatate nisip cuRATATI BULBII ce ati seas sau curnparat bulbii, spa lap cu -3 tot solul de pe ei. Nu doar di astfel veti ~ea vedea roate parpl: bulbului,. dar se ~.i o potenpala sursa de spon de fungI. dad au boll ~i elirninati bulbii suspecti,

Adilncime: ingropa~i doua treirnl din fiecare solz in mediu. Temperatura: 21°C. Umiditate: atata timp mediul ar trebui sa intre 16° ~i

Dupa

rnentina temperaturi

INDEPARTATI SOLZII VECHI T rageti lncet de primul strat de solzi pentru a-i indeparta, Solzii mai vechi nu sunt viabili; planta scapa de ei pe rnasura ce creste, Dar dad bulbul este curnparat recent, eei rnai vechi solzi au fost probabil indepartatl.

DETA~ATI SOLZII VIABILI Pentru a detasa solzii viabili, trageti usor de fiecare solz intr-o parte ~i apoi 7n ios astfel fndit sa se rupa in mod natural de unde este prins de discul bazal. Experimentati pana ee simpp unghiurile corecte ~i forta cu care trebuie sa trageti.

cat solul

o alta metoda
In loc sa lase solzii sa faca radaeini inrr-un recipient, unii gradinari Ii pun intr-un sac cu verrnkulita urneda ~i pun sacul in mediul corespunzator, Dupa ce au facut radaclni ?i bulbili, plantati-i in ghivece de 8 em, separat, ?i cresteti-i asa cum este deserts in ultimul pas in dreapta.
solz

este umed, dar nu mocirlit, nu este nevoie sa mariti nivelul de umiditate. Lumina: indtrecta sau difuza. Plasap tava de lnradaclnat umbrita se su praincalzeasca. intr-o zona mai pentru a impiedica solzii sa

solzi exteriori

cinar

INFIGETI solzii In peroxid de hidrogen sau fungicid care sa acponeze ca fungicid. solzii sa se usuce pe un prosop de hllrtie pana ce un calus protector se la baza solzului inainte sa-l plantari. calus impiedica rnulu fungi sa patrunda in care sa puneti solzii. lasap 2 v,_ em intre ei in toate directi ile ~i tasati usor pamantul din jurul lor. Puneti tava pentru inradacinat lntr-o zona eu lumina difuza ~i ternperaturi de 16"C pana la 21°C. Veriflcap umiditatea pamantulul zilnic; udan dnd acesta se usuca,
Faceti gropite

probleme
de fungi: Infectiile cu fungi solzii de crini. Preveniti insperund

atent rezerva de

a observa bolile ~iaruncati care arata suspect.. Dupa ce ati solzii, scufundatl-i intr-o solutie de hidrogen ~i lasap-i sa se usuce de hartie. Plantati-i doar dupii ~i puteti observa
disc bazal

CUl TIVATI PLANTELE Dupa mai rnulte saptamani, vor creste radacini ~i bulbili. Cand primele frunze au cam 2 em inalpme, transplantap fiecare solz pe un amestec de parnant intr-un ghiveei de 8 em. Lasap-i sa se dezvolte un an; separati plantele individuale in prirnavara urmatoare si plantati-le trnr-o rasadnlta.

un mic

marginea rupta. Udati doar cat sa pamantul reavan,

ma; ales daea plantar; mai mult de un ghived. Solile se pot riispondi fa 0 plantii to alta.

UNEL TE $1TEHNICI

TIPURI DE BUT A$I

75

BUTASII
Taiatul butasilor ~; stimularea lor sa fad radacini poate f tropicale, de apartament, a multor liane $1arbusti, este frecvent recornandata. Nu doar
0 0

Tipuri de butasi
metoda
Cand vine vorba de butasi, este foarte probabil sa va ganditi la varfuri!e fragile de la pl~ntele de .apartament ?e care Ie taiati ~i Ie pu.ne~i in apa a fadi radacinl. Dar universul butasilor se extinde mult mal mult Veti rnvata sa faceti butasi din tulpini ee fae parte din toate etapele de cr~~tere, butasi din frunze ~i chiar butasi din radacim.
Existii nenumarate tipuri de butasi de Coni{erele pot fi inmulfite prin buto~i ligni{icap. de locatia unui meristem, acesta va produce radacini sau tulpini, frunze si flori. La radacina, meristemul este sub varful radacinii. Aceasta localizare ii permits sa creeze celule care devin scufia protectoare si celule care forrneaza corpul radacinil. La tulplna, meristemul este localizat in zona apicala a fiecarui varf de crestere si se numeste meristem apical. Tesutul meristematic din axila fiecarei frunze este cunoscut ca meristem axilar (Ia nivelul mugurelui axilar). Fiecare mugure din fiecare axila a frunzelor de plantelor are capacitatea Cu to ate acestea. din cauza unui proces numit dominants aplcala, multi raman latenti sau inactivi, deoarece varful tulpinii (mugurele terminal) produce auxine, cornpusi asernanatori hormonilor care impiedica la majoritatea devine mugure de Inlocuire ~iincepe sa se dezvolte. La scurt timp, produce propriile auxine pentru a impiedica sa creases muguri sub ei pe tulpina, Plantele lemnoase au un loc in plus unde se gase~te tesutul meristematic, cambiul. localizat imediat sub scoarta. EI poate forma scoa rta , dar si structuri ce compun corpul interior al plantei. Cand faceti un buras si II plasati intr-un mediu corespunzator, acesta raspunde dezvoltand noi tesuturi. Acest lucru se petrece in mod special la nivelul unor muguri unde tesutul meristematic este aprovizionat cu auxine care stirnuleaza aparitla unei noi radacini sau a unui nou varf de crestere. Acest proces se poate intampla si in alte locuri, dar orice bucata de la orice planta este la fel de apta sa produca 0 noua planta. Yeti obtine cele mai bune rezultate tacand tipul potrivit de butasi de la fiecare planta pe care Incercati sa 0 Inmultltl, folosind hormoni pentru inradacinare. ce stirnuleaza auxinele naturale ale plantei ce initiaza cresterea radacinii si plasand butasii in mediul corespunzator,

sirnpla $i directa de inmultire a plantelor. In cazul plantelor sensib;le, metoda

ca ofera

cele mai sigure rezultate,

ci si asigura faptul d noua planta va f identica plantei-rnarna. T otusi, pentru a avea succes, trebuie sa urrnati cateva Indrumari de bun-simt.

diferite varste si din diferite parti ale plantei. in functie de specie. puteti obtine 0 noua planta dintr-o bucata de tul~ina, 0 frunza sau 0 radkina. • But~ii din tulpina sunt clasificati In funqie de varsta ~i includ butasi nelignificali. de lemn verde. semimaturi ~ibuta~i Iignlficati, • Cand lucrati cu cei lignificati puteti taia butasii drept, cu ciilcai sau in ciocan. • Plantele tropicale de tipul Dieffenbochia au 0 tulpina centrals care nu devine niciodatii larnnoasa. Butasii de tulpina de la aceste plante sunt cunoscuti ca butasi de tulpini articulate si sunt manevrati diferit fata de orice alte tipuri de butasi de tulpina. • Butasii din frunze pot f clasificati ca butasi din petiolul frunzei, butasi taiati pe nervurile frunzel, butasl taiati drept pe frunza ~i butast de frunza monocotlledonata, sunt bucati de radacina capabile sa dezvolte atat 0 tulpina cat ~i un sistem de radacini complet.
• Butasii de r.ldkina

Pasii spre succes
• Butasii au cele mai mari sanse sa fad riidacini dad ii luati de la plante relativ tinere ?i care cresc viguros.

Dad doriti sa faceti un buras de la 0 planta batrana pentru a 0 rnentine, incercati sa pregatiti planta cu un an inainte. Tundeti pana la lemnul vechi cateva varfurl de ramuri si oferiti-i plantei 0 nutritie echilibrata ~i 0 cantitate corespunzatoare de apa. Acest tratament ar trebui sa stimuleze 0 crestere sanatoasa in primavara
urrnatoare,

• Intotdeauna faceti burasi din portiunea care a crescut in acel sezon ~ chiar dad faceti butasi lignificati, lemnul trebuie sa f crescut in acel sezon, nu in anul care a trecut. • Faceti butasli dirnineata devreme cat tulpina/ramura este bine hidratata. Puneti toti butasii, mai putin pe cei ligniflcati, in apa sau irnpachetati-i in prosoape de hartie umede intr-o punga, pana cand Ii yeti pregati pentru lnradactnare. • Faceti butasi doar de la plante care nu au boli sau daunatori. Dad faceti un buras de la 0 planta care are probleme din cauza daunatortlor sau care este bolnava, este foarte probabil ca butasul sa rnoara in loc sa fad radacini, Rezolvati aceste probleme inainte de a inrnulti 0 planta, • Inaintea flecarel taieri pe care 0 efectuatl, curatati-va cutitul stergand atent lama cu 0 carpa inrnuiata intr-o solutie lOla suta clor de rufe (I parte clor la 9 parti apa). • Faceti butasi doar de la plante care sunt perfect sanatoase. Dad 0 planta a crescut in conditii precare, s-ar putea sa f reactionat crescand moale, plina de seva sau dezvoltandu-si internoduri excesiv de lungi, Astfel de simptome vor face butasul mai susceptibil la boli cauzate de fungi ~ ceea ce ingreuneaza aproape toate metodele de inmultire a plantelor.

sa devina

0 rarnura.

Folositi cea mai ascufitii lamii posibilii pentru a taia buta~i astfel incat sd nu riinifi planta.

• In cazul plantelor precum iedera, care au atat foliaj tanar cat si matur, faceti butasi din lastari cu foliajul tanar ~ care e inca intr-o faza de crestere vegetativa activa, In timp ce ramurile cu frunze adulte nu. • La to ate tipurile de butasi cu exceptia celor ligniflcati, taiati oblic baza butasului pentru a expune 0 suprafata mai mare la mediul de Inradacinare. La bu~ii ligniticati, folositi 0 taietura oblica la varf ~i una dreapta la baza, ca sa puteti distinge intre varful si baza bu~ului. • Invatati ce tip de butasi sa faceti la fiecare specie de plante. Veriticati in Tndreptar (vezi pagina 134) ~iin alte surse pentru aceasta inforrnatie. • Faceti mai multi butasi dedit yeti avea nevoie, dar nu atat de multi incat planta-rnarna sa alba de suferit. Dad toti butasii fac radacini si va treziti cu prea multe plante, dati-i prietenilor sau vecinilor.

Tesut meristematic
Buta~iidevin noi plante pentru ca au ~i tesut meristematic sau celule care devin usor tesut meristematic. Celulele din acest tesut sunt capabile sa se divida pentru a produce noi celule. Depinzand

cresterea unor ramuri secundare: Dad rupeti varful tulpinii/ramurii - asa cum faceti de obicei cand tundeti 0 planta ~. indepartati acesti producatori de auxine. Drept urmare, mugurele axilar

Este indica! sii {aeep buto~jj de Lonicera dintr-o parte recent

crescutii Q plantei, primavara. sau ~l~"":""''''' dintr-o parte semimaturii, voio.

76

UNELTE 51TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE POPUlARA Paltln Sakarn Alnus Mes<eacan Brugmansia OENUMIRE ~INllRCA Aburilon spp, and hyb. Acado spp. Alnus spp, Belli/a spp. 8rugmansia spp, 8run(e/sia spp, Buddleja davidii
Buxus spp,

BUTA51 DE LEMN VERDE

77

Butasi de lemn verde ,
Butasii de lemn verde sunt un pie mai batrani decat eei neligniflcati ~i putin mai tineri decat eei semimaturi. Ca ~i butasii nelignificati, ei se afla inca intr-o faza de crestere rapida, vegetatlva, deei fae radaciru foarte repede. T otusi, ei sunt mai user de manevrat deoarece lemnul lor incepe sa devina matur si nu mor ehiar atat de usor,
Multe plante ai carer butasi nelignificati fac radacini user pot face si butasi de lemn verde care se vor comporta la fel. Asta insearnna ca, daca ati ratat momentul pentru a face un butas neligniflcat care sa prinda radacini, puteti sa faceti altul de lemn verde. La fel, daca vedeti 0 recomandare pentru a face butasi neligniflcati pentru a lnradacina 0 planta, nu ezitati sa incercati sa faceti unul din lemn verde. Veri avea destule succese pentru ca aceasta experienta sa merite efortul depus. Butasii de lemn verde sunt gata de vara timpuriu pan a la mijlocul verii, in functie de planta ~i climat. Veri dori sa taiari acesti butasi din locul unde a inceput sa creasca planta in ace I sezon uitati-va dupa diferenta de maturitate intre scoarta de anul trecut si zona care a crescut in acest an. Deoarece butasii de lemn verde au inccput sa lsi formeze scoarta, diterenta de culoare va f evidenta, dar nu surprinzatoare, Daca planta creste repede, veri taia pan a la 30 em din ramura, pentru ca sub aceasta zona nodurile vor lncepe imediat sa creased pentru a produce 0 rarnura de schimb; apoi, veri taia varful ramurei tinere (asa cum este ilustrat In dreapta) cand va yeti pregati pentru inradaclnare.

Listi . _I An0timp: de vara ti~puriU pa~a a
mijloCulverii, in functie de specu Unelte: cutit pentru gradinarit sau

VioleGi Budleia
Cimisir

(oarfed de pomi ascutite, creion sau un

pro~subpre
Echlpament ghiveci de I 0-15 cm adancime. sticia de plastic Tarii fund care se potrive~(e peste ghiveci sau a rarna acoperita cu folie de polietilena; bazin TAIATI Cand baza tulpinii a lnceput sa devina matura, o puteti folosi ca buras de lemn verde. Alegep varful tulpinii sau al lastarului ~i taiap oblic la aproximativ I cm sub nod. Daca taiap rnai mulp butasl, puneti-i la umbra pentru ca frunzele sa nu se oflleasca, TUNDETI Pentru a reduce la minimum pierderea de apa, dati la a parte vllrful plin de seva al lastarului. !.asap eel putin trei noduri. Daca frunzele sunt rnari, taia~i-Ie In doua pentru a reduce pierderea de apa.

Callistemon Calycanthus Arborele lui luda Gutui [aponez
Croton

Corn Barcoace neagra Deurzla Laptele cucului Ficus Forsytia Fuchsia Hibiscus
lIex

Kalmia Kenia Kolkwitzia lantana Nalba Leucothoe Magnolie Nandia
Osteosperrnum Geranium lasornle

Callistemon spp. Calyconrhus spp. Cercis spp. OlaenomeJes speoosa Codiaem variegowm Comus {forida Cotoneaster spp. Deutzla spp, Euphorbia spp, Ficus spp, Forsythia spp, Fuchsia spp. Hibiscus spp. ffex spp. Kalmiaspp, Kerria japonico Kolkwitzio amabilis LantIlna spp, Lavatera spp. Leucothoe spp. Magnolia spp, Nandina domestica Osteospermum spp,

pentnl

absorbpa apei bazin colector sau punga de

Hateriale:

plastic ~i prosoape de hartie sau carpa ude, etichete pentru plante, hormon de

Hediu: 0 parte nisip ~i a parte vemniculitii

sau

0

parte perlitii ~i 0 parte vemniculitii

Pelargonium de gradina
Philadelphus coronarius Populus balsamifera Potentiffa spp. Teucrium spp.

Plop Cinci-degete
Teucrium

UTILIZATI HORMONI Dati la a parte ultima frunza ~izgaria~i baza butasului. Puneti putin harmon de inradacinare intr-un recipient separat pentru a evita rnurdarirea rnaterialului, apoi acoperiti zgarietura ~i nodurile butasului cu un strat subtire, Asigurati-va d ap acoperit complet nodurile ~i zgarietura. Scuturati excesul ~i apoi aruncati honnonii nefolositi pe care i-ap seos din sticla ariginaJa.

FACETI 0 GROAPA iN pAM.A.NT Pentru a evita stergerea honnanului de Inradiicinare de pe buras, faceti a groapii de 5-8 cm adancfrne, in care sa puteti introduce butasul. Apoi tasap pamantul pe langa butas, Plasati ghiveciullnrr-un bazin cu apa pentru a absorbi apa necesara,

Posibile probleme
Boli cauzate de probleme de fungi: Evitap introducand de mai in camerele Daca on pe zi aer proaspat inmultire a plantelor.
frunze

persista, camera

puneti un mic ventilatorin pentru a rnentine circulatia

aerului urned. Bu~ii nu fac radacini: trebuie sa ridicatli RETINETI UMIDITATEA Puneti ghiveciul intr-un lac cu lumina indirecta ~i aranjati sticla de plastie tara fund peste ghiveci astfel ineat sa nu atinga frunzele. Puteti face un cad ru din betisoare de lemn ~i folie de
polietilena folositi
0

din mediulinconjuriitor

corespunzatoare. Menpnep
relativ ridicate, 0 urniditate lumina filtrata in camera de

pentru

a acoperi

butasli. Daca

nod

nivelul umiditcltii fntre 70 si 80% frunzele s6 nu 'se ofjleasc(i

stida, scoateti capacul pentru a ventila umiditatea ~i caldura excesiva. Daca Iolositi polietilena, deschideti 0 parte a incintei daca umiditatea devine prea ridicata,

TRAGETI U?OR Dupa 6-8 sapta!Tlapi. eei mai multi butasi vor avea deja riiclikini. T ragep usor de butasi pentru a vedea dad opun rezistenta, Daca da, scoatetl butasf cu grija din ghivecL Dadi radacinile au 1-2 cm lungime, plantatl butasii in ghivece ind ividuale lntr-un sol pentru ghivece pe baza de compost ~iIngropap ghivecele in gradina pentru a-i proteja in timpul lunilar de iarna. Mu~uraip bine plantele tinere in toarnna.

78

UNELTE 51TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE POPlJI..ARA DENUMIRE ~1N'JlAcA Artar [aponez Acer palmatum Cis.
Arnelanchier

BUTA$I NELIGNIFICATI

79

Butasi nelignificati
Sa distingeti Intre ceea ce este si ceea ce nu este lemn moale este mai usor decat va imaginati, Ramura in sine va spune: de vara timpuriu pana la mijlocul verii, prindeti varful ramurii $i indciti-l peste el insusl, cam la 15 em de la varf la un unghi de 90 de grade. Daca se rupe scotand un sunet tare, de pocnitura, inseamna se am in starea potrivita pentru a deveni un butas nelignifieat. Butasii de lemn semimatur nu se vor lndoi sau rupe asa de user, butasii lignificati nu se vor indoi deloe, iar ramurile care sunt prea tinere pentru a fi taiate nu se vor rupe.

Aucuba Dracila Buddleja Cimislr
Callicarpa

ca

Calycanthus
Caryopteris Gutul Com Corylopsis 5cumpia Daphne japonez

Clethra

Butasii nelignificati (nurniti ~i de lemn moale) fac radacini rnai user decat butasii de lemn semimatur sau lignificati. Sunt recomandati In eazul multor plante, in special al hibrizilor care nu vor da plante pure din saman~a. Dad urmati indrumarile de la pagina 74 si Ie oferiti

creste urniditatea si pereti si tavan ce permit unei cantitati suficiente de lumina sa patrunda astfel incat butasii sa poata face fotosintezi ?i noi radacini, dar nu atat de rnulta indit sa usuce frunzele. Daca inrnultlti sute de plante prin butasl In fiecare an. aceste unltati I~i acopera repede costul, Daca faceti doar cativa butasi, taiati fundul unei stide de plastic ~i folositl-o ca la pasul 5 la pagina opusa. Pentru un numar mai mare de butasi, ridicati 0 rarna de lemn sau metal. acoperiti-o cu folie de polietilena si asezati-o deasupra butasilor - asigurati-va d acestia nu ating plasticul, Verificatl mediul des. Dad este prea uscat, pulverizati apa In aer cu un vaporizator manual, dirnineata ?i dupa-arniaza devreme. Dad este prea umed, scoateti acoperisul ?i lasati

Deutzia
Euonymus Euonymus

Forsytia
Fothergilla

Hamamelis
leder.i

un mediu corespunzator In timp ee fae radacini, puteti sa aveti rnult succes. Cei care cultiva In scop comercial folosesc camere de inrnultire pentru ca butasii de lemn moale sa fad radacini. deoarece ele asigura conditiile ambientale potrivite. Acestea sunt echipate cu 0 patura electrica pentru a incalzi mediul pentru Inradactnare, un sistem de pulverizare a apei intermitent pentru a

Hortensie ltea Kerria Kolkwitzia l.iliac de India
Ligustrum

Caprifoi Magnolie
lasornie de gr.idina

Photinia
Cinci-degete Azalee Trandafir

Sakie
Soc Spiraea

Stewartia l.iliac
Viburnum

Weigel.

Amelanchier spp. Aucuba Japonica Berberis spp. Buddleja davldii Buxus spp. CaWcarpa spp, Calycanthus (lalidus Caryopteris x dandonensJ's Choenameles spec/()S(J Clethra o/ni(alia Comus alba. C sericea Cory/apsis spp. Colinus spp. Daphne spp. Deutzia grad/is Euonymus a/atu. Euonymus (ortunei Forsythia spp. FotbergiUa major Hamamelis spp, Hedera spp. Hydrangea 5pp. Icea virgjnicc~ Kerria japonica Kolkwitzia amabilis Lagef5troemia indica Ugustrum japOnicum Lonicera spp. Magnolia spp. Philodelphus coro""rius Phalinia davldiana Potenti"a spp, Rhododendron spp. Rosa rugosa Salix spp. Sombucus spp, Spiraea spp. Stewartia pseudocumeJlia Syringa spp. Viburnum x burkwoodii. V. carlesii Weigela spp.

Anodrnp:

Listi

de vara timpuriu pa~a la

mljlocul verii, in functie de specu Unelte: cutit pentru gradinarit sau

foarfed de pomi ascutite, creion sau un

tiM 5ubrire
Echipament: ghiveci sau tava adanca peste butasi sau
0

de 10-15 em, stida de plastic Tara fu nd

care

rama acoperita
Materiale:

se potriv~e

cu folie de polietilena:

balin pentnJ absorbpa apei; bazin
eolector sau punga de plastic

prosoape de hartie ude sau

TAIATI Odata ce 0 tulpina s-a oprit din cresterea in fungime - dar inainte sa faca lemn tare - 0 putep folosi ca butas de femn moale. Alegeti v.irfuri care cresc dintr-un lasrar principal aI plantei ~i taiari obhc la aproximativ I em sub nod. Asezati-le in prosoape de hartie ude.

RAzulTI Rupeti frunzele de la baza ~i r.izuiti 0 ra~ie subpre din coaja butasuhn, Aeeste rani vor forma ealus care va stimula celulele sa produdi tesut pentru radacina.

carpli udll
Mediu: 0 parte nisip ~i 0 parte vermiculita o parte perlita si
0

parte vermiculita devreme

face? butasii dirnineata

ACOPERITI Acopenti baza butasulul cu hormon de Inradaeinare urm.ind indicatiile de pe pachet, asigurandu-va di include~i ~inodurile de unde ati rupt frunzele. intotdeauna turnati compusul intr-un recipient separat ~i aruncati-l dupa utilizare pentru a evita conraminarea materialului din borean. Scuturap excesul Inainte sa inserati butasul in mediul de inradaeinare.

FACETI 0 GROAPA iN PAMA.NT PentnJ a evita stergerea hormonulur de inradacinare, facetl 0 groapa in care urrneaza sa inserati butasul, de aproximativ 5-8 em adancime. T asap pamiintul pe langa butas, Plasati ghiveciul intr-un bazin cu apa pentru a absorb! apa necesara.

frunzele sa se zvante, iar apoi decupati gauri de aerisire. Verificati ~i ajustati temperatura. in cazul plantelor perene sensibjle, al celor tropicale folosite ea plante de apartarnent, butasii pe care Ii yeti pune sa faca radacini nu sunt teoretic butasi de lemn moale pentru ca pot f mai tineri ~i nu pro due niclodata lemn duro Pentru acestea, faceti butasi din varfl de aproximativ 10-15 cm lungime. l.asati tulpinile plantelor foarte suculente ca muscatele (Pe/orgonium spp.) sa se usuce si sa formeze un calus, ~iapoi punetHe la Tnradiicinat a~a cum este descris pe pagina opusa.
prea multa umezeala

Fara radacini, buta~ii pot sa din tulpinile
lor. Tmotdeauna lndepartat! din foliajul de pe tulpina; daca

sum destul de mart, taiap in una dintre frunzele ramase, Umiditatea excesiva poate ACOPERITI Puneti ghiveciul intr-un loc cu lumina indirecta ~i aranjati stida de plastic Tara fund peste ghiveci astfel incat sa nu atinga frunzele. Puteti face un cadru din betisoare de lemn ~i folie de polietilena pentru a acoperi butasil. Daca folositi o sticla, scoaten capaeul pentnJ a ventila umiditatea ~i caldura excesiva. Daca folosi~i folie de polietilena. deschidep 0 parte a incintei daca umidiratea devine prea ridicata. TRAGETI U$OR Dupa 6-8 saptam~ni, cei mai multi bu~j vor avea deja radaEiAi. Tragetl usor de butasi pentru a vedea dad opun rezistenta. Dad da, scoatep bu tasii cu grija din ghiveci. Dad radacinile au 1-2 em lungime, plantati butasii In ghivece individuale inrr-un sol pentru ghivece pe baza de compost ~i Ingropap ghiveeele in gradina pentnJ a- i proteja In timpul lunilor de iama. Mu~uroiti bine plantele tinere in toamna.

boli cauzate de fungi. Venti lap putin de doua ori pe zi ~i. de umiditate este excesiv,

tulpina

bine. Daca apare putrezirea, mal l11ult:ii erlit:ii la amestecul p ~iincerca~i din nou cu

80

UNEL TE $1TEHNICI
PLANTE POTRIVITE

BUTA$I SEMIMATURI
DENUMIRE POPULARA
Abeliaphyllum Abutilon Kiwi Ariswlachia Pelin Aueuba Dradla Bupleurum Cimisir Calliearpa Calaeedrus Camellia Tromped Ceratostigrna Gutui japonez Barcoace neagra Cupressacyparis Deutzia Erica Vonieeriu
Forsytia

81

Butasi semimaturi
Coniferele, plantele mereu verzi cu frunza la~asi multi arbusti sunt adesea inrnultiti prin butasi semimaturi Inradacinati, In cazul coniferelor ~i al plantelor mereu verzi cu frunza lata, acest tip de inrnultire este aproape intotdeauna metoda de inmultire vegetativa preferata. De asemenea, este foarte eflcienta si la cei mai multi arbusti, deci rnerita incercata cand nu gasi!i inforrnatii despre cum se inrnulteste un anumit arbust. mai batrani decat butasii neligniflcati, dar rnai tineri decat butasii lignificati. Din nou, ei sunt obtinuti din portiunea de planta care a crescut in acel sezon. Pentru a va asigura d Ii faceti la etapa potrivita a
Butasii sunt

DENUMIRE ~INTlACA
Abe"ophyllum disilchufl) Abutilon spp, si hyb. Actinidia spp AriSlolochia spp. Artemisia spp, Aucubo japonico Berberis spp, Bupleurum (rutiO:>SUfl) Buxus spp. Collicorpa spp. Calocedrus decurrens Camellia spp, Campsis spp. Ceratosr;gma spp Chaenomeles spp, Cotoneaster spp, Copressocyparis leykmdii Deutzia spp, Erica spp. Euonymus spp, Forsythia spp, Grevi/lea spp. Hebe spp. Hedera spp. Hibiscus spp. Hydrangea spp. /lex spp. Indigofera spp, jasminum spp, Juniperus spp. Kalmia spp, laurus spp. lovandula spp. Lorucero spp, Magnolia 'pp. Pensteman spp, Phi/adelphus spp, Pieris japonico Podocarpu s spp. Potentilla spp, Pyracantha 'pp. Rhododendron spp. Rosmarinu, offldnalis

Anotimp:

Lista

primavara tarzru pana In

..

. _.

mijloCul verii, in functie de specii Unelte:

cutit pentru gradinarit sau

foarfed de pomi ascutite, ereion sau un

t3ru~ 5ubpre
Echipament: ghiveci sau tava adanca • peste ghiveci sau
0

de 10-15 ern, sticla de plastic Tara fund care se potrive~te rama acoperiti camera de inmulpre absorbpa apei Materiale: bazin colector
sau punga de

semimaturi

cresterii

lor, incepeti

sa. supravegheati

plantele la Tnceputul verii - unele produc butasi semimaturi chiar din iunie. in timp ce altele Tniulie sau chiar la Tnceputul lui august. Acesti butasi sunt caracterizati printr-o zona mai moale la varful lastarului ~i 0 zona mult mai tare la 15-20 em mai jos. Taiati la baza lastarului, chiar sub un nod - vep dori ~i ceva din acest lemn care se Intareste -. dar deasupra portiunii care a crescut Tnanul anterior. Dad se poate, alegetl un buras tara muguri sau flori in dezvoltare. ca butasul sa T~i canalizeze maximum de energie spre dezvoltarea unui nou sistem de radacini.

cu folie de polietilena: sau patura electrica

TAIATI Taiati butasi semimaturi de la a planta cand ramurile de I 5- 20 em lungime au lnceput sa se .matunzeze" sau devin lemnoase la bill.

TUNDETI T undeti toate rimurelele laterale ~i frunzele de fa 4 em distanta de baza butasului. Dad! viirful este maale ~iplin de seva, tundeti-l de asemenea.

pentrU unele specii; bazin pentru

Grevillea Hebe ledera Hibiscus Hortensie lIex Indigo lasamie lenupar Kalmia Laur Levan,id Caprifoi Magnalie Penstemon lasomie de gradina Pieri, Podocarpus Cinci-degete Pyracanth. Radodendron Rozmarin Schisandra Skimmia Spiraea Liliac Tisa Calin

plastic ~iprosoape 'inradacinare Mediu: sau
0 0

de hartie sau carpi! de

ude, etichete pentru plante, hormon

parte nisip ~i 0 parte venniculiti

parte perliti ~i a parte verrnicullta atiit aerul cat ~i solul ar
0

Temperaturi: trebui sa fie la

temperatura

de

aproximativ 21°C pana la 2JOC CRESTATI Crestati butasul dand la a parte 0 Ta~iesu btire de 2 em lungime de coaja de la baza, Calusul rezultat in urma acestel actiuni, care se va forma peste crestatura, va stimula farmarea
radacinilor,

sa nu se ofileasca, dar

nu cat

TRATATI de inradacinare intr-un separat pentru a evita murdarirea materialului ~i apoi acoperiti crestatura ~i nodurile burasulut eu un strat subtire, Scuturati ce e in exces ~j aruncati harmanii nefolositi pe care i-ati scos din sticla arigi nala.
recipient Puneti putin harman

sa

Schisandra chinens;s
Skimmia 'pp. Spiraea spp. Syringa spp, Taxus spp. Vibumum .pp. Viti, 'pp. Weigela spp.

Vila·de-vie
Weigel.

Posibile probleme
Boli cauzate probleme Asigurati-va este proaspat, de fungi: Fungii FACETI 0 GROAPA TN pAMANT Faceti gropi in mediul in care urrneaza sa plantati ~i punep butasii in gropi. Tasap pamantul din jurul butasilor ~i udati bine. Puneti sncla de plastic peste gh iveci. la toate tipurile de butasi,

ca mediul

de inradacinare

Nu lasa~ aerul umed

stagneze in jurul butasilor,

face radacini intr-un Verificati frecvent

mediu prea

pentru a fi siguri

TESTATI Dupa cam 21t'ini, tragep usor de 0 frunza de la baza ca sa vedeti dad! planta a liicut radacini. Va Ii gata sa fie mutata in ghivece mai mari cand rid.kinife au aproape 2 em lungime. Menpnep ghivecele reci peste iarna; in primavari, plantati-Ie intr-o risadni~ din grid ina.

acesta este destul de umed.

82

UNELTE ~I TEHNICI
PLANTE POTRIVITE

BUTA~I LlGNIFICATI

83

Butasi ligniflcat!
Dupa ce frunzele s-au scuturat si plantele lemnoase au intrat In stare latenta, este timpul sa faceti butasi lignificati. Pentru multe plante lemnoase, aceasta este cea mai sirnpla metoda prin care asiguratl succesul inmultirii speciei, in parte pentru ca in aceasta etapa sunt rezistente, dar si deoarece calusul care se forrneaza la baza butasului peste iarna stimuleaza productia de radacim.
taierura oblica Exista trei tipuri de butasi lignifkatl:

DENUMIRE POPULAAA
Abelia Kiwi Buddleja
Carnelie

DENUMIRE STlINTJFlcA Abelia spp, Actinid;a spp. Buddleja spp. Camellia spp.
Camps;s spp. Comus spp.

Lista
Anotimp: iemii Unelte: foarfeci de pomi, cutit pentru toamna tarziu sau inceputul

drepti, cu dldii ~i in ciocan. Cei mai multi arbusti ~i pomi cu frunze cazatoare - si multe plante mereu verzi
cu frunza drepti, care cu dldii pentru paginile imediat lata - se prind bine din

Trompetii Com Gutul Deutzia Escallonia Ficus Forsytia Franklinia Garrya ledera Zarnosita de Siria Chiparos de California Hortensie lasomie

Cydonia oblonga
Deutzia spp. Escallon;a spp. Ficus spp. Forsythia spp. FrankJinia aratamaha Garrya spp. Hedera spp. Hibiscus syriacus

gradi narit ascutit Echipament: ghiveci, cutie sau tava \

adanca de I 0 em, sera rece Materiale: hormon de inradacinare pentru plante de TAIATI In mod ideal, butasii lignificati ar trebui sa fie de grosimea unui creion, Dupa ce ati talat butasul, dati la 0 parte lemnul moale de la viirf, taind deasupra unui nod. La baza tliati drept, iar la varf tiiiap oblic. Nu lasap butasii sa se usuce lnveliti-i in prosoape de hartie umede pana dnd Ii plantati. INGROPATI
butasii in rnanunchiurt ~i tratati baza tulpi nilor cu un hermon de Inradacinare. Tngropap doua treirni din baza lor In mediul de inradacinare. Daca locuiti intr-o zona cu un climat relativ cald, puteti sa lasap butasii afarii Tara a-i acoperi in timpul lunilor de lama, Tn zonele cu un climat moderato puneti-i In sere red pe care Ie puteti rnentine izolate ~i ferite de vant In timpul iernii. In zonele reci, este cel mai bine sa asezati butasii intr-o cutie umplutii cu nisip, sa udap nisipul ~i apoi sa Ingropari cutia la aproximativ 30 cm sub sol. Adunati

pentru butasi, etiehete Mediu:

Holodiscus discolor Hydrangea spp.
Jasminum spp. Juniperus spp.

nisip aspru sau un amestec

nisip aspru si periita

butasi

lenupar
Kerria Leyeesteria LigustrUm Caprifoi Parthenocissus lasomie de gradina Cires, piersic Rododendron Trandafir Saleie Santo'ina Stephanandra
Viburnum

Kerna japonica
leyces leria fomlOsa Ugus!1lJm spp, Lonicera spp. Parti1enod»"s spp. Pili/adelphus spp. Pnmo: spp. Rhododendron spp. Rosa spp. Salix spp. Santolina spp. Stephanandra spp. Viburnum spp. Vitis spp. Weigela spp,

dar yeti intalni

si instruqiuni

Temperatura:

aproape

toate speciile de temperatura de

recornanda sa lucratl cu un buras si in ciocan cand inmultiti 0
cazatoare. tipuri de lnstructiuni sunt la taiat.i de nod nod

i$i dezvolta calusul usor la 4°C.

Pnmavara, preferintele
variaza in functie

planta cu frunze aceste

de preferintele plante.

butasi

climat ale respectivei Lumina:

84

~i

85.

difuza sau serniumbra

Cand faceti un buras drept,
plants care a crescut In sezonul

sub un nod din portiunea

trecut

veu putea inca sa deosebiti acest lemn. In functie de planta, se poate sa obtineti mai multi butasi dintr-un lastar:
fiecare

Vitis Weigela

buras
de

ar trebui Spre

sa

includa

cam

cinci noduri.

deosebire

de alti

butasi
dreapta
Pentru

tulpina, faceti taietura bazala
si pe cea de la varf, oblica.
pericolul micozelor,

Posibile probleme
Buta~ii putrezesc: Fungii patogeni proaspat ataca butasii lignificari. Fiti siguri mediu de plantare

a minimiza

taiati lemnul

mai moale

de la

varf.

ca utilizati

pot

PLANTATI In prirnavara urrnatoars, plantati butasii intr-un sant plin cu nisip intr-o rasadni~ din gradina. Tasati nisipul bine incat sa nu fie goluri de aer in jurul butasilor. Radadnile vor creste din lateralul butasilor ~iin zonele tiiiate. SUPRA VEGHEA TI Menpnep nistpul mereu umed ~i veriflcau butasii regular, Unii vor face frunze in cateva saptiimani. Asigurap umbra dupa-arniaza dad butasii nu sunt intr-o zona cu lumina difuza,

~i curat; daca

plantati mai mult de un butas, inlatura~-i pe cei care par bolnavi, pentru a evita infectarea But~ii
celorlalti,

nu fac radicini:

Butasii TRANSPLANTATI In functie de rapiditatea cu care butasul a crescut ~i duritatea climatului, puteti sa transplanrati noua planta la locul ei definitiv in toamna sau sa asteptati piina prirnavara urmatoara, Daca locuiti intr-o zona cu ierni red. nu uitap sa rnusuroiti plantele cu un strat de frunze uscate, dupa ce pamantullnghea~ ..

lignificap au in general nevoie de hormon de inradacinare. adaptat, Se poate taind
0

Folositi un compus potrivita;
0

la

0

concentratie

concentratie mare va inhiba inradaGinarea.

sa fie

nevoie sa crestati butasul
0

aschie din scoarta de cam 2 cm

lungime, de la baza. Aceasta asigurn pentru ea radacinile sa se formeze.

zona rnai mare de calus ~i mai mult loc

ButO$ii lignificofi (oorte subpri nu iac rodoeini. Incercop so (olosifi buto$i de grosimeo unu; aeion.
U$or

SMULGETI Pana la mijlocul verii veti putea identifica butasii care si-au dezvoltat destule radacini pentru a suporta noua crestere, Srnulgett butasii care nu sl-au mennnut cresterea frunzelor; astfel va asigurati ca germenii patogeni secundari atrasi de butasii muribunzi nu au sansa sa se dezvolte Indt sa afecteze lntreaga populatie.

84

UNEL TE $1TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRf POPULARA DENUMIRf ~INTIFlcA Brad Abies spp. Cedrus spp, Cedru Charnaecyparis OJamoeCYPoris spp. Cupressocyparis Cupressocyparfs feyfandi! Chiparos Cupressus spp. lenupar Juniperus spp Lance, zada Larix spp, Molid Picea spp, Pin Pinus spp, Brad Douglas Pseudotsuga menziesfi Tis. Taxus spp, Arbarele vied! Thuja spp Tsuga Tsuga .'pp.

BUTA~I DE CONIFERE

85

Butasi de conifere ,
Desi coniferele se dezvolta bine din serninte, multi gradinarl prefera sa Ie lnmulteasca prin butasi, Sernintele reprezinta metoda de Inmultire mai sigura, dar butasii au doua avantaje demne de retinut: produc plante mari mai repede decat sernintele si noile plante au aceleasi caracteristici ca si planta-rnama. Orice deosebiri ivite la plantele mature vor f cauzate in totalitate de diferentele de mediu - plantele obtinute din butasi sunt clone ale parintelui ~i codul lor genetic este identic.
Butasii de conifere sunt nurniti de lemn dur deoarece sunt Tacu~ide obicei de toamna tarzfu pan a la inceputul iernii, dar sunt tratati mai mult ca alte tipuri de butasi deoarece I~i pastreaza frunzele si continua sa faca fotosinteza, sa respire ~i sa transpire - toate acestea Tara radacini -. cum fac ~i butasii de lemn moale, de lemn verde ~i semimatur. Faceti butasi de conifere din ramurile laterale care cresc din zona de mijloc p;,'main portiunile mai joase ale arbustului sau copacului; butasii din partile de sus nu fac 'in general radacini la fel de bine precum cei din zone mai [oase. Multe specii de ienupar sunt rezistente la lnradaclnare. Pentru a trece peste aceasta problema, faceti un buras in ciocan - include cam 1-2 'h em din ramura pe care crests butasul cand faceti taietura, Acest lemn are doi ani si, destul de ciudat, face radacini rnai repede decat butasii drepti de ienupar, Tuia poate crea de asemenea problema, dar in cazul lor faceti un butas cu calcai - 0 aschie din scoarta si putin din interiorul lemnului din care creste butasul, Butasii cu dldi sunt folositori ~iin cazul altor conifere.

TAIATI Veti avea a rata de succcs mai mare dad selectati 0 rarnura orizontala care nu are mai mult de 5 ani ~i care are cel puti n 0 lungime de 10-13 em. Rupeti frunzele de la baza butasului,

lNMUIATI Nu uitati sa folosip un harmon de inradacinare pentru lemn tare. inmuiap butasii intr-o cantitate care a fast turnata din recipientul original ~i scutu rap excesul.

FACETI 0 GROAPA iN pAMANT
Puneti butasii in gropi ~i tasati parnantul in jurul

lor pentru a va asigura

ca nu

sunt goluri de aero

Listi
Anotimp: inceputul Unelte: toamna iemii foarfeci de pomi, cutit tarziu sau

pentru gradi narit ascutit ghiveci sau tava adanca 10 ern, sera rece izolata sau camera de lnmul~re cu baza Echipament: intermitenta sau
0

de cel putin

ace

lndilzita ~i sistern de pulverizare constructie flicuta a LASATI sA FACA MDP-ClNI ghiveciulintr-o camera pentru inmulutul plantelor cu baza indilzitii sau intr-o sera rece dintr-o zona ferita, atara. Daca." puneti afara, asezati 0 carpa pentru umbra sau panza de sac peste sera reee pentru a Ie oferi lumina difuza,
Puneti

acasa cu patura pentru incalzitul
solu lui ~i 0 unitate de pulverizare apei cu temporizator Materiale: hormon de in radaclnarc SUPRAVEGHEATI Supravegheatl bu~ii toata iama pentru a fi slguri ca mediul ramane umed ~i temperaturile in gama celor preferate. Butasii care au fast pnup in interior peste iarna 'lor face radacini cam rntr-o luna; eei de afara s-ar putea sa astepte pana prirnavara, Odata ce butasii din mediile protejate au radacini. transplantati-i intr-un amestec de pamant bogat in humus ~i in ghivece mai mario Cand lnghetul a trecut, rnutati ghivecele afara. Supravegheati butasii de amra pentru a observa cand sisternul lor de radacini este destul de mare pentru a face falii plantarii pe supratete mai mari ~irntr-un amestec de pamant bogat in humus. T oarnna, lngropatl ghiveeele in gradina. Pana In primavara urmatoare, noi Ie plante vor fi gata sa fie transplantate la loeurile lor permanente.

pentru lemn tare, carpa pentru umbra, etichete de plante

Medi.u: jumatate pamant de turba sau frunze putrezite Temperatura: inradacinati
rarnura

~i jurnatate
rnentineti

nisip camera de

Posibi.le probleme
Bu~ii putrezesc: Ca in cazul tuturor butasllor, fungii sum cea mai probabila sursa
de problema. Men~neti ventilatia aerului ridicata in camera
devina

lnrnultire la aproximativ
gradina. rnentineti

20°C. Dad
din

butasii lntr-o sera rece in temperatura
16°C ~i din

timpul zilei la cel putin timpul noptii la 2-4°C.
buras cu caldj

de inmultlre si, indiferent

de locatle, nu udati atilt in saturat.

cat mediul sa

Lumina:

puternica in regiunile nordice; Micozele pot afeda buta~ii.

difuza in regiunile sudice, insorite

86

UNELTE

51 TEHNICI
PLANTE .POTRIVITE DENUMIRE POpuLARA Aglaonema Cordyline Cordyline
Dieffenbachia

BUTA$I DE TULPIN.I ARTICULATE

87

Butasi de tulpini articulate
Probabil ca nu veti folosi aceasta tehnica des (doar daca nu locuiti intr-o zona tropicala unde aceste plante cresc In mod natural). T otusi, este bine sastiti cum sa Ie inrnultiti, Dad. nu aveti cum sa 0 utilizati altfel, puteti sa obtineti atmosfera de jungla In casa pentru a Impiedica depresia de iarna sau puteti sa cultivati aceste frurnuseti exotice si sa Ie donati In scop caritabil.
Plantele cu tulpini articulate sunt atat de simplu de inmultit incat singura problema va f cea de suprapopulare, Pentru a Ie inradacina, pur si simplu taiati 0 tulpina articulata in bucati de 5-10 cm lungime, si puneti aceste bucati orizontal pe mediul de Inradacinare. Odata ce nodurile acestor plante sunt In contact cu amestecul de pamant umed, vor f stimulate sa fad radacini. Aceasta este 0 tehnica ideala pentru a inva~a cop iii. T otusi, nu uitati d la

DENUMIRE STlINTIFlcA

Aglaonema spp,
Cordy/ine (rotieoso CordyUlle indivjso Dieffenbachia cvs.

Cordyline fruticosa poote fi fnmulptcJ fo/osind buta~i de tulpini articulate sau buto~i de var(. (and faeep buta~i de tulpini articulate, osigurap-vo co avep douo articulapi de-a lungul buta~ului.

Lista
Anotimp: Unelte: orice anotimp cutit pentru gradinarit

Diffenbachia seva care curge din tulpina
articulata cand aceasta e taiata. poate provoca 0 reactie alergica, poate sa amorteasca gura si poate f letala dad e ingurgitata. Purtati rnanusi din latex cand alta planta dad vreti sa-l 7nvatati pe copii aceasta tehnlca de Inrnultire.
lucrati cu
0 nod'uri

ascu~it.~ru~ Echipament: tava; ghiveci adanc sau cu plastic sau
0

Di(fenbachia si alegeti

lat de 5-8 ern: patura electrica pentru sol, un cadru acoperit sticl a de plastic Material.e: Mediu: repede, etichete pentru plante

un mediu care se drenaaza cum ar f
0

parte perlita si de parnant

0

parte pamant de turba pentru inradacinare; amestec pentru cultivat Temperatura: Umiditate: putin 40% Lumina: puternica in regiunile nord ice; minimum 21°C relativ ridlcata; cel

TAIATI nia~ a parte din varf sau, daca doriti sa intinerip planta, 7ntreaga tulpi na.

TUNDETI T ulpinile articulate scurte de 5 ern fac u~or radacini, atata timp cat contin eel putin 0 articulatie, Dar pentru a f siguri, faceti butasi - cu doua articulatii pana cand va aslgurati ca mediul este corespunzator.

iNGROPATI Puneti tulpinile articulate In tava orizontal, ingropand nu mai rnult de jumatare din grosimea lor.

difuza in regiunile sudice, insorite

Tulpinile

putrezese:

Asigurati-va dar nu atat

ca

mediul este destul de umed pentru radacinile in dezvoltare, de fungi. Tulpinile nu rae radiicini: sol ului Acestea

cat
SUPAA VEGHEA TI Opriti patura electricii ~i dati la 0 parte acoperisul de plastic imediat ce devine vizibil ca se Iorrneaza noi ramificatii. Excesul de umiditate in aceasta etapa poate incu raja aparipa micozelor. PLA.NTATI Odata ce_plan~ are radii.cini ~i un mugure zdravan, plantati-o lntr-un amestec de parnant care se d reneaza rapid ~iTnrr-un ghiveci separat. Continuati sa 0 replantati in mai multe ghivece pe masura ce planta creste,

sa faGiliteze aparitia unor boli cauzate

atat temperatura tu Ipini articulate. tropicale temperaturi

cat ~i pe

trlentinep cea a

aerului ridlcate in ti mp ce inradacinati sunt plante sl prefera sau subtropicale

Nivelul de umiditate trebuie sa fie mereu ridicat cat timp butasii fac radacini,

de cel punn 26°C

rntr-un mediu mat de umed, wlpinile articulate aproape sigur vor putrezi.

88

UNEL TE ?I TEHNICI
PLANTE POTR1VITE DENUMIRE POPULAAA DENUMIRE !i1lINTIRcii Crassula (mssu!a ovota Episda spp, Episcia Hoare de ceara Hoya spp. Peperomia Peperomia spp. Violete afncane Saintpaulia cvs. Sedum spp, larba de soaldma

BUTA$I DIN PETIOLUL FRUNZEI

89

Butasi din petiolul frunzei
Petiolul unor frunze este capabil sa dea nastere unor noi plante. Dar, asa cum veti vedea. uitandu-va la lrsta din dreapta, aceasta abilitate este rezervata doar plantelor tropicale ~i subtropicale cu frunze carnoase.
Obtinerea unor noi plante din petiol Un cutit ascurit este obligatoriu pentru a avea succes. Veri tala petiolul oblic ~i un cutit tocit I-ar putea rani destul de gray incat sa-l irnpiedice sa mai transporte apa si nutrienti. Dad aveti extrern de rnulta dexteritate, puteti folosi 0 lama. de ras, Altfel, un
cutit utilitar cu maner lung (pe care II puteti gasi la orice magazin de profil)

este 0 tehnlca de Inrnultlre simpla a plantelor. Atata vreme cat mediul este corespunzator, este aproape garantata. Dad doriti sa gradinari~i toata iarna sau vreti sa Ie insuflatl copiilor placerea de a inmulti plante, Incercati prin lucrul cu butasli din petiolul frunzei.

Listi
Anotimp: Unelte: orice anotimp foarfeci ascutite, lama de ras

sau rutit utilitar cu rnaner lung; tarus Echipament: ghiveci de 6 em Materiale: Mediu: amestec etichete pentru plante ghiveci de 10 em,
TAIATI

sticia de plastic pentru acoperit,

TUNDErI
Taiati 0 parte din varful frunzei, iar apoi taia!i petiolul indlt sa ramana cam de I ern, Dupa aceea, taia!i baza petlohrlui la un u nghi de 45 de grade pentru a expune interlorulla mediul de inradadnare,

INSERATI

este potrivit.

Folosi!i foarfeci ascupts pentru a taia 0 frunza tilnara, dar camplet dezvoltata, inclusiv cu petiolul ei, de la planta-rnama.

Faceti 0 gaura In sol pentru peuol asa incat sa nu- J ranifi cand 11 yep insera in mediu. T asati cu grija pamantulin ju rul sau.

a parte perlita ~i 0 parte de pamant pentru crestere

vermiculitii pentru Inradacinat:

Temperatura:
taietura oblica

minimum 24°C relativ ridlcata; eel

Inserari periolul in mediul

J

Umiditate: putin 50%

Lumlna: difuza

pentru i'nrJdJcinat.

pepol

PosIbile probleme
Butal}ul

putrezesee: Ca toti
ACOPERITI SEPARATI TRANSPLANTATI

butasii, ~i acestia sunt predlspusi la multe tipuri de rnlcoze. Evitati problemele Dad rnentinand mediul plantele pentru a umed, dar nu suprasaturat.
acoperiti

mentme nivellil de umiditate
relativa ridicat, nu uitati

sa

introduceti aer proaspat de mai
multe ori pe zi, Nu permiteti niei umiditii~i sa condenseze pe materialul cu care acoperiti - apa se va scurge pe fru nza ~i va crea problerne, Acest mediu este at6t de umed fncat pepolul probabil va putrezi.

de calda ~i cu lumina difuza, Daca urniditatea este scazuta, acoperiti ghiveciul in timp ce butasul face rid acini. Amintiri-va sa ridicap sticla de rnai mult.e ori pe zi pentru a permite aerului proaspat sa intre in incinta,

Puneti butasul lntr-o zona moderat

Peste circa 4 luni, micile plante care au crescut din petiol sunt destul de marl pentru a f separate. Despartiti-le cu grija, arnintindu-va sa nu atlngeti decat frunzele de la baza fiecareia,

Transplantatl micile plante in amestecul obisnuit de pamant cand aces tea par destul de marl pentru a f manevrate Tara riscul de a fi ranite.

90

UNELTE $1TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE PoPULARA DENUMIRE ~1NT1F1cA 8egonie BegDnia bowerae Begonie Begonia x hiema/is Beganie Begonia masoniana
Begorue Begonia rex c(Jltorum

BUT A$I DIN NERVURILE FRUNZEI

91

Butasi din nervurile frunzei ,
Prima oara cand veti inrnulti plante din nervurile unei frunze este foarte probabil sa fiti uimiti - imaginea unor mici plante crescand dintr-o frunza este atat de surprinzatoarel Aceasta tehnica este sirnpla cand mediul este corespunzator, dar, daca va este greu sa mentineti nivelul umiditatii din interior ridicat iarna sau sa va pastrati casa mai racoroasa de 21 DC, mai bine asteptati vremea mai calduroasa ..

Dionaea
Roua cezulu'

Dionuea musdpula

Drosere spp,
Sinningia spp. Smithiomflo spp.

Gloxinia Smithiantha

Lista
Anotimp: orice anotimp, dar primavara ~i vara sunt cele mai sigure Unelte: foarfeci ascutite, lama de ras sau
TAIATI TUNDETI TA1ATI DIN NOU

cutit utilitar cu rnaner lung; raru~ Echipament: pensula mica, ghiveci de

15-20 em, ace de par, sticla de plastic sau
tare de sarma Invelit cu fo lie de plastic pentru acoperirea de 6 cm Materiale: etichete Mediu: hormon pentru plante amestee Tara parnant, steril, amestec de pamant de inradacinare, ghiveeelor, ghivece

Tliiap 0 frunza sanatoasa ~imatura de la planta-mama. Aceasta frunza nu ar trebui sa fie una di ntre cele mai biitrane, dar ar trebui sa fie complet dezvoltata.

Taiafl petiolul cu baza fro nzei,

Intoarceu frunza pe partea cealalta pe un tocator sterilizat si tiiiap prin mai multe dl n nervurile cele mai mari. Faceti taieturile la cam 2 em distanta ~i stradu i!i-va sa nu taia!i de tot frunza. Dupa taiere. Iolositi 0 pensula mica pentru a pudra suprafetele tiiiate cu hermon de fnradacinare.

pentru inradacinare, continuare Temperatura: lnmul~irea nervurilor plantelor de frunze prin taieturi ale nu este doar
nervuri

bogat in humus pentru cresterea in

minimum 24°C relativ ridlcata; eel putin 55%

Umiditate: Lumina:

distractiva, ci si practice. Asta rnai ales in cazul Begonia rex, deoarece acestea difera atat de mult una de cealalta,
Dad se Tntampla sa aveti 0 planta pe sa dintr-o sa cresteti care frunza mult pot f putea care 0 iubiti, inrnultirea va. aslgura

difuza

Posibi'le probleme
Frunza putreze~te: Men~inerea urniditatii
FIXATI ACOPERITI TRANSPLANTATI

ca yeti
~i

destul de ridicate incat sa incurajeze nollor plante, dar nu arat provocare. Dad

rnai rnulte plante
Roua cerului de asemenea acestei care frunze. contact dar dad dorit timp secreta

de acelasi fel.

cat sa sucombe

cresterea
0

datonta unei boli eauzate de fungi, poate f
umiditatea este sub 55%,

Dionaea plante

inmultite cu ajutorul
carnivore pentru a Ie a~a rau,
0 enzima

folositi 0 folie de plastic sau 0 stida de plastic deschisa pentru a renne umiditatea. Verificap-o constant ~i deschideti incinta de rnai multe ori pe zi pentru a lasa sa intre aer proaspat, Nu creste nimic: Mediul trebuie rnentlnut ~i temperatura Runefi ghiveciul pentru a

tehnici - sum

Intoarceu frunza cu parte a care trebuie in sus ~iasezati-o in ghiveci in asa fel lncat nervurile taiate sa fie in contact cu amestecul de parnant, Folositl ace de par In forma de U. nu dame. pentru a fixa frunza, puneti-le peste nervuri, dar nu prin acestea,

pentru a rnentine nivelul de umiditate rid icat daca este nevoie; supravegheatl temperatura ~i umiditatea. ajustandu-le cand este neeesar.

Folositi 0 invelitoare

Imediat ce noile plante au al doilea set de frunze, ele pot f transplantate in ghivece individuale. Dad nu se despart usor, taiap frunza- mama in sectiuni, fiecare continand noua plantii.

0

digestive din ca veti intra 7n sa va fad

Cand Ie veti atinge probabil cu aceasta. averi pielea manusi cu aceste

P/anre/e de begonia se tnmultesc u~or prin buta~i din nervuri/e frunzei.

taia nervurile,
de scazuta

0 concentratie
sensibila, plante. e de

nu ar trebui

umed, dar nu suprasaturat, pentru pe
0

solului si a aerului rtrebuie sa fie de 24- 29°C a stimula cresterea, patura eleotrica ~i inchldeti-le ridicate.

sa. purtati ce lucrati

din latex, in

rnentine temperaturi

Dacei tiiiari ill fntregime prin nervuri, codita frunzei va muri tnainte sci se poatci forma noi plante.

--

92

UNEL TE $1TEHNICI
PLANTE POTRIVITE DENUMIRE POPULARA DENUMIRE~INTIRcA Begonie Begonia bowerae Begonie Begonia x hiema/is
Begonie Begonle

BUTA$I DE FRUNzA

VERTICALA

93

Butasi de frunza verticala ,
Principiul obtinerii de noi plante din butasi din frunze verticale este acelasi ca pentru obtinerea lor dintr-o frunza pusa pe suprafata unui mediu umed, Tara sol. Este potrivita pentru plante capabile sa prcduca atat radacini cat ~i rarnurele din nervura unei frunze. T otusi, unele plante fac radacini mult mai repede din sectiuni de frunza tinute vertical pe mediul de inradacinare, deci metodele nu sunt In totalitate individualizate.
in mediul metoda aproape cazuri, s-ar putea obtin frunze cartierul. este doua dintr-o corespunzator, de inrnultire garantat aceasta produce Alegeti-va bine frunzele-rnarna, este eel mai bine sa folositi viguros si care au la de maturitate. mai predispuse batrane dad nu mai frunza plantele ea

Begonia mosoniana
Begonia rex--cu/torum (fossulo orgemea Kalonchoe spp. Maranto Jeu(oneu[Q Saintpaulio hybrids Streptomrpus spp,

Crassula
Kalanchoe Maranta Violete Cancal.n africane

a plantelor

ln general
frunze Frunzele micoze, produc Verificati este pe care care ajuns recent

Llsta
Anotimp: orice anotimp, dar prirnavara TAIATI Taia!i petiolul frunzei pe care ati ales sa inmul!i~i. SECTIONATI Taiati frunza transversal In sectiuni de circa 5 em lungime. Pentru a evita sa Ie intoarcetl cu susul in [os, lasati-le pe tocator pana Ie puneti In mediu. Daca doriti, pudrati bazele eu 0 cantitate mica de hormon de Inradacinare. dar In mod obisnuit nu este nevoie. PREGATITI MEDIUL Face~i santuri la 0 dlstantil de 5-7 V. em intre ele In mediul de inradacinare umezit. ~i vara sunt cele mai sigure Unelte: foarfeci ascutite, lama de ras
0

noi plantule.

In

unele

cresc

cum ar fi cel al soiului

Cancalin,

la stadiul sunt

sa fiti uluiti de succesul - cei mai multi oameni ghiveci plante cu sectiuni de tot noi cat pentru sunt mai dificile; doar una sau

tinere

dumneavoastra dintr-un destule probabil plante

iar frunzele noi plante intotdeauna Ie veri obtine

atat de user. Nu uitati,

sau cutit utilitar cu rnaner lung; ~ru~ Echipament: 15 cm,
0

Alte plante de

si frurnoasa.

pensula mica, tava de

sa obtineti de frunza,

serninte adanca de 5 cm sau ghiveci de sticla de plastic sau un tare de ghiveeelor. hormon pentru plante amestec steril Tara pamant, de pamant in ghivece de 6 cm de inradacinare, sarma lnvelit cu folie de plastic pentru acoperirea Materiate: etichete Mediu:

vor arata

Crossula argentea
de exemplu.

frunza-rnarna.

sectiune

PuneV seqiunile de frunzo pe mediu ast(el Incot door boza (runzei sa fie Ingropata.

pentru inradiici nare, amestec continuare Temperatura: Umiditate: Lumina:

bogat In humus pentru cresterea

minimum 24°C relativ ridicata; cel putin 55%

difuza

PLANTATI Puneti secnunea de frunza in mediu astfel incat .baza" sa fie inserata in mediu ~i "varful" sa fie in sus. T asap parnantul in jurul sectiunii de frunza pentru a 0 rnentine dreapta,

SUPRA VEGHEA TI Dati la 0 parte folia de plastic du pa ce noile plantute devin vizibile. Udati cu un vaporizator manual pentru a rnentine mediul umed. dar nu saturat In timp ce plantele cresc.

TRANSPLANTA TI Dupa ce plantulele au doua setu ri de frunze, transplantati-le in ghivece individuale.

Posibile probleme
Nu se formeaza clirnatice racoroase, nu se formeze. plantele: in condipi
0

Bu~ii

putrezesc:

Ca intotdeauna,

micozele sunt inamicii butasilor. Asigurati-va inradacinare umiditatea relative. mai Inrai di mediul de este steril ~i supravegheati solului ~i nivelurile umiditatii

se poate ca plantulele sa

Puneti ghiveciul sau tava pe eu plastic daca temperatura

patura electrica si inchidep-I tntr-un tare din

pepol

Doca seqiunea de (runza este fngropota prea adonc, risca sa putrezeosc6. Losofi com 80% din seqiuneo de (runza deasupro mediului.

sa.rma acoperit

aerului ~i a solului este sub 24°C_

94

UNELTE?I TEHNICI
PLANTE POTRLVLTE OENUMIRE POPUlARA DENUMIRE ~IINTlFlcA Eucomis spp, Eucornis l.achenalia lochenolio spp. Umba soacrei sau sarpe Sansevieria mfa'clam

BUTA$I DE FRUNZE MONOCOTILEDONATE

9S

Butasi de frunze rnonocotiledonate
Monocotiledonatele ~ ceapa, crinul, porumbul si ierburile de gazon ~ au doar un cotiledon sau frunza embrionara in samanta, in loc de doua ca dicotiledonatele. 0 alta deosebire este aranjamentul nervurilor frunzei: la dicotiledonate, se rarnifica; la monocotiledonate, sunt paralele una cu cealalta si verticale de-a lungul frunzei.
Plante ca crinul si zambila sunt mult mai
usor de Inmul~it prin bulbi ~i bulbili

decat prin butasi de frunza, dec; este logic sa ramane~i la metoda bulbilor. Totusi, In cazul plantelor listate In dreapta sus, butasii de frunza sunt 0 metoda practica de inmultire. Limba soacrei (Sansevierio trifoscioto) produce serninte intr-un mediu cald, Insorit si rizomi intr-un ghiveci asezat pe pervazul ferestrei. Totusi, nu va

puteti baza pe sernlnte 7n zonele nordice, iar drajonii se dezvolta greu, astfel d butasii de frunza tind sa fie metoda preferata, Contrar asteptarilor, plantele ce cresc din butasil de frunza nu arata identic ca frunza-rnarna. In schimb, tind sa fie de un verde puternic. Dad doriti o planta cu coloritul parlntelul, va trebui sa divizati un rizorn de la rizornul plantei.

Lista
Anotimp: prirnavara U nelte: orice anotimp, dar ~i vara sunt cele mai sigure cutit uti litar ascutit, tarus de 15-20 em sticla de plastic TAIATI PentnJ binele plantei-rnarna in ceea ce priveste aspectul. t~iia~i0 frunza intreaga dlnd luatl una pentnJ butasi, SECTIONATI Taiati frunza in sectiuni cam de 5- IDem lungime. Nu arnestecap bucaule - nu vor face riidacini daca sum eu susulln [os, PREGATITI MEDIUL Un mediu prea umed ucide planta: folositi nisip umed pentru a lnradaeina butasii,

Echipament:ghiveci sau tava de insaman~t, plastic Materiale: Mediu: etichete

sau tare de sarma invelit cu folie de

pentru plante de pamant

nisip curat, amestec eu drenare

perrneabil,

rapida, pentru

crestere
Temperatura:
varful sectlunii de trunza

minimum 24°C relativ ridicata: cel

Umiditate: putin 55% Lumina:

difuza

Punep baza (runze;
fn med;u.

Posibile probleme
Seqiunea de frunza putrezeste: Desi plantele care cresc d in acesti butasi de frunza se dezvolta bine in conditil de umidltate ridicata, niei una nu tolereaza solul imblbat cu apa. inriidaeinap-Ie lntr-un mediu care se dreneaza rapid ~i nu lasa!i umezeala tavanul indntei.

PLANTATI Puneti bazele butasilor in santuri deja facute ~i tasati pamantul in jurullor pentru a-i rnentine in pozltle.

ACOPERITI Tnchidep incinta pentru a retine umiditatea. Daca nu aveti un cadru, utilizati betisoare de lemn pentru a suspenda folia de plastic.

Veti observa

TRANSPLANT ATI primele riidiicini in aproxirnativ 0 luna. dar vor f necesare doua luni ca plantulele sa crease a destul de mari pentru a putea f transplantate in ghiveeele proprii.

sa condenseze

pe

Nu ingrapap secpuneo de (runza preo addnc sau cu susul in jos, L.iisay 80% din secfiuneo de fTunzii 10 supIofo~o mediuM