Manipularea prin mass-media

2311929.doc

Sumar introducere informarea informaţia efectele comunicării în masă tematici majore caracteristicile efectelor comunicării de masa tipologia efectelor avantajele comunicării în masă dezavantajele comunicării în masă manipularea definitie formele si modurile generale de manipulare persuasiunea dezinformarea definiţie comanditarii specialiştii controlorii agenţii de influenţă dezinformatorul ţintele minciuna zvonul definitie funcţiile zvonurilor legile de circulaţie ale zvonurilor condiţiile de circulaţie ale zvonurilor bârfa modurile de manipulare specifice televiziunii
2

) sau deliberată. mai bine spus. e bine să ne oprim asupra cuplului informare-informaţie. În ultimul timp. tocmai acest aspect de “coborâre” a senzaţionalului în cotidian. sursele de mesaje sunt deservite de neprofesionişti. începand de la instaurarea televiziunii de masa. În opoziţie cu informarea. 3 . exemple de manipulare prin mass media in modernitate si în contemporaneitate în loc de concluzii bibliografie resurse web Introducere. atunci când mesajele sunt transmise către public de către neprofesionişti (amatorism jurnalistic etc.2311929. suntem martorii unei extraordinare prevalente a practicilor de comunicare în toate domeniile societatii. implicând o strategie care are ca efect transmiterea unor mesaje parţial sau total neadevărate. o intoxicare informaţională. dezinformarea nu vizează cunoaşterea şi poate fi nedeliberată. precum si la o dezvoltare exuberanta si multivoca a tehnicilor si tehnologiilor de comunicare. Ca prim pas. Sub aspect neintenţional. Informaţia. ca o asimilare de informaţii false. într-un mod foarte elegant. dezinformarea putând fi percepută ca o “negare” a informării sau. cu intenţia de a stârni curiozitatea şi interesul unor segmente cât mai largi de opinie. Valeitarismul acestora sau diletantismul celor ce transmit aceste mesaje pot servi la colorarea senzaţională a conţinuturilor. îndreptate spre anumite ţinte relevante. Bourdieu surprinde.doc tipuri de manipulare elementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune moderatorul compozitia platoului manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor scenariul manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare forma si caracteristicile mobilierului din studio modul de asezare a participantilor.

Combinarea acestor coduri conduce la crearea unui nivel metacomunicativ care poate să decontextualizeze mesajul în sensul dorit de sursa de 1 2 Jowett O’Donnell. Cf. 19.1 După cum am văzut. prin corelarea cu un spaţiu (canal de comunicare) limitat de inserare într-o situaţie informaţională. Saussoure. Tratat de semiotică. deci inevitabilitatea unei selecţii a mesajelor. Codurile pot fi exprimate prin limbaj natural. 4 . diversitatea enunţurilor. Umberto Eco spune despre informaţie ca este cantitatea de noutate ce poate fi transmisă prin comunicare. cu atat mai mult cu cat practica de folosire a consumatorului devine imperativul dupa care se structureaza productia. putem intui faptul ca primele patru forme pot fi manipulate iar încărcătura informativă poate fi “gestionată”.doc Gradul de pertinenţă cu care sunt prelucrate insuficient “ştirile”. în cadrul tripletelor semnal-semnmesaj2 sau emiţător-mesaj-receptor. informaţia datorată traducerii în semne a unui semnal (eveniment). ca bun de baza în societatea comunicarii generalizate. informaţia generată de sistemul de codificare – plusul de informaţie datorat tratarii în cheia proprie emiţătorului a unor evenimente cunoscute atât de receptor cât şi de emiţător. Se pot distinge cinci tipuri de informaţie (în funcţie de localizarea. 1982. de către emiţător. Informatia. simboluri concrete şi simboluri abstracte. limbaj non-verbal. Random House. fie că e generată de un sistem de decodificare şi reprezintă o variabilă direct cuantificabilă a acestui proces. Informarea se poate defini ca procesul de transmitere a conţinutului unui mesaj dinspre un emiţător individual sau colectiv înspre un receptor individual sau colectiv prin care se sporeşte nivelul acestuia de cunoaştere asupra unor obiecte. p. informaţia nulă – redundantă • • În acestă clasificare se pot regăsi astfel toate nivelurile invocate de Lassewell şi. • • informaţia transmisă mecanic – prezenţa mesajului ca atare prin prezenţa implicită a mesajului. Paris. a consistenţei informaţionale ) : • informaţia deţinută de sursă – ceea ce emite sursa în plus faţă de ceea ce cunoaşte receptorul. în mod premeditat. Persuasion: An interactive dependency approach. practica uzuală mass-media (distorsionare a mesajelor) pot duce la dezinformare. scopul oricărui act comunicaţional este de a transmite informaţie.2311929. fără a intra în detaliile legate de fiecare tip de analiză propus de autor. fenomene sau acţiuni sociale. New York. sumar Informarea. fie că e deţinută implicit de către o sursă. si modul de transmitere a acesteia duc la subsumarea comunicarii categoriei serviciilor si la o conlucrare a producatorului cu utilizatorul. procese.

caruia autorul îi indexeaza urmatoarele caracteristici: pretul informatiei poate sa nu aiba nimic de-a face cu valoarea sa de folosire. sumar Efectele comunicării în masă. facilitării sau întăririi unei opinii sau convingeri efectele sunt complexe si relative sumar • 5 . ducând la o tensionare a relaţiilor intrapersonală a celor care primesc mesajul. în sensul unei multitudini de semnificaţii imanente a enunţului. revanduta. societăţii sau culturii efectele au sens de acţiune în vederea modificării. Consecintele comunicarii se datoreaza unor efecte de prag care dau nastere unei convergente a tehnicilor si tehnologiilor alta data bine delimitate: retelele de cablu TV. sustinute de traductibilitatea cvasi-totala a culturii în informatie digitala. informatia nu este un bun indefinit divizibil (mai multe exemplare diferite dintr-o revista si acelasi numar de informatii identice nu dau aceeasi cantitate de informatie) si nu raspunde principiului aditionarii (utilitatea nu creste prin posesia a doua exemplare ale aceluiasi ziar). informatia poate fi multiplicata. prevenirii. retelele telefonice si retelele de transmitere de date. poate genera o diversitate de opinii ce se va răsfrânge într-o diversitate de atitudini care poate merge de la adeziune până la refractarism. codificarea polisemantică a unui mesaj. sumar Tematici majore privind efectele comunicării în masă • • • • • puterea de influenţare asupra anumitor tipuri de publicuri direcţiile de influenţare clasificarea variantelor de efecte mecanismele de funcţionare a efectelor condiţiile efective ce se afla la fiecare nivel al procesului de comunicare sumar Caracteristicile efectelor comunicării de masa • • • • • efectele sunt identice cu consecinţele manifestarea efectelor se raportează la orizontul temporal : certitudini şi probabilităţi se produc la diferite niveluri ale realităţii sociale efectele acţionează asupra : opiniei sau convingerii individuale sau de grup.2311929. copiata. De asemenea. informatia este partial substituibila.doc emisie. organizării instituţionale.

doc Tipologia efectelor • după momentul manifestării o certitudini – sesizabile o probabilităţi .2311929.< 6 zile o termen mediu – 6 – 30 zile o termen lung . membrii grupului de apartenenţă etc) • după orientarea acţiunii o efecte de activare a atitudinilor latente o efecte de întărire – confirmare a atitudinilor existente o convertire – schimbare de atitudine sau comportament • după natura acţiunii o de ordin cognitiv – schimbarea sistemului de cunoştinţe 6 .potenţiale • după nivelul manifestării o o prima grupare • individuale – modificări la nivel personal de grup – modificarea sau alegerea reprezentărilor comune societale – resimţite la nivel general instituţionale – schimbare în existenţa sau funcţionarea unei instituţii sociale • • • o a doua grupare • • • microefecte mezoefecte – la nivelul grupurilor macroefecte – la nivelul societăţii • după durata manifestării o termen scurt .> o lună • după modul de acţiune o directe – expunere nemijlocită o indirecte – prin intermediul terţilor (lideri.

Publicul este aflat sub controlul direct al comunicatorului Conţinuturile comunicării sunt generate de nevoile publicului.) Mesajul. pentru publicul care se expune. deci informaţia va fi prelucrată cât să satisfacă aceste nevoi Profesionalizarea substanţială a specialiştilor din mass-media are şi efecte negative. facilitează împrăştierea informaţiei. prezintă evenimente etc. bolnavii etc. a conţinututrilor valorice etc. cantitate mare de date Oferă alternative substanţiale Mediază raporturi dintre stat şi public şi dintre individ li mass-media Reperează. selectează. alterarea percepţiilor. „proaste”.2311929. sumar • • • • • • • Dezavantajele comunicării în masă (din perspectiva destinatarului) • • • • • • • Relaţionarea între sursă şi receptor este de obicei univocă.doc o de ordin comportamental – influenţare. dar care nu are capacitatea de a selecta şi prelucra informaţia (copiii. este distorsionat încă de la sursă (subiectivitatea creatorului) 7 . oricât de obiectiv se vrea. creşte viteza cu care un mesaj se propagă Este o modalitate de a lega părţi discontinue ale vieţii sociale Alimentează nevoia de reducere a certitudinii Diminuează stressul cotidian Compensează anumite frustrări Sprijină efortul de autoidentificare Are rol de supraveghere publică Denunţă şi sacţionează formele de devianţă socială Raspunde unor aşteptări specifice cu grade diferite de satisfacţie Mesaje complexe. sumar Avantajele comunicării în masă • • • • • • • Facilitează un schimb de ganduri sau idei Prin dimensiunea sa. evaluează. deoarece instituţiile furnizoare de mesaje sunt ghidate de criteriul eficinţei Transformă cotidianul în senzaţional Deformează percepţia asupra lumii reale Crează (uneori involuntar) modele false.

facilitări sau întăriri a unor opinii sau convingeri ce pot fi greşite. recurgându-se la inducerea în eroare cu argumente falsificate. recurgerea la această cale în situaţii de divergenţă de interese devine tot mai frecventă în societatea actuală. manipularea reprezintă acţiunea de a determina un actor social (persoană. Herbert Marcurse (şcoala de la Frankfurt) este autorul unei ample analize a manipulării.) să gândească şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului. Spre deosebire de influenţa de tipul convingerii raţionale. lăsând impresia libertăţii de gândire şi decizie. cu efecte uneori peste ateptări (Ex: experimentul lui Milgram. manipularea fiind un instrument mai eficient şi mai puternic decât utilizarea forţei. periculoase social etc. colectivitate etc. Clasificarea manipularilor (cf. colectivităţi nu prin mijloace coercitive. Din acest motiv. prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea. În cazul manipulării. începând cu cea politică şi sfârşind cu cea economică. Din punct de vedere politic. Poate manipula publicurile prin modificarea. cât şi la apelul palierelor emoţionale sau non-raţionale. sumar Manipularea Conform Dicţionarului de Sociologie. grup. manipularea reprezintă o formă de impunere a intereselor unei clase. ci prin inducere în eroare. dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex: România 1992. prin manipulare nu se urmăreşte înţelegerea mai profundă a situaţiei. care distorsionează intenţionat adevărul. Revoluţia din decembrie 1998 – disiparea responsabilităţii prin fragmentarea actelor genocide – neputinţa detectării vinovaţilor) 8 • . El evidenţiază formele particulare pe care manipularea le ia în diferite sfere ale vieţii sociale. schimbarea contextualităţii unui evenimet. iar nu cu interesele sale.doc • • • • Crează efecte de dependenţă de natură cognitivă.2311929. intenţiile reale ale celui care transmite mesajul rămân insesizabile celui manipulat. Ficeac. 1997) : • Manipulare mică – modificari mici. ci inculcarea unei înţelegeri convenabile. ştire etc. considerată a fi un instrument esenţial al „societăţii industriale de masă”. afectivă şi comportamentală Poate induce uşor dezinformarea pentru anumite tipuri de public Produce modificări. la îndemână totuşi puterii. grup. criza artificială de pâine – facilitarea importurilor – comisioane) Manipulare medie – modificări importante ale situaţiilor sociale.

asocierea de imagini placute cu folosirea timpului trecut face ca propunerea sa fie irezistibila. Aceasta caracteristica umana transcede orice diferente culturale sau rasiale. Persuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte ci le evidentiaza doar pe cele favorabile). sumar Formele si modurile generale de manipulare : persuasiunea. s-a si intamplat. de modul in care acesta este capabil sa-si puna intr-o lumina cat mai buna ideea sustinuta. imediat dupa acceptarea acestuia. oamenii devin mai doritori sa intoarca favorul.2311929. ea tine de forta argumentarii. Este stiut ca oamenii simt nevoia de a rasplati favorurile care le-au fost oferite.doc • Manipularea mare – influenţarii culturi în care trăieşte individul (Ex: învăţământul – instrument de perpetuare si înrădăcinare a conformismului. potrivit ideologiilor curente). vorbeste-i ca si cum ti-ar fi acceptat deja propunerea. intoxicarea (prin minciună. Este foarte util ca sa te referi la o decizie pe care respectivul incearca sa o ia. si ca rezultat.) sumar Persuasiunea. fie el cerut sau nu. Pentru a realiza aceasta eliberare. Principiul reciprocitatii consta in nevoia de a rasplati un favor. Prin persuasiune înţelegem acţiunea de a convinge intr-un mod sau altul pe cineva sa facă sau sa aleagă un lucru. Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente decât cele logice sau cele logico-corecte. mimica. fiind convinsa de „necesitatea” sau „importanta” aparenta a acţiuni sau lucrului respectiv. expresivitatea miscarii). de la un simplu zambet pana la munca fizica sau mici atentii). De asemeni. incercand sa convinga auditoriul. dezinformarea. zvon etc. Una dintre cele mai simple tehnici este cea a distorsiunii temporale. care imbina forta cuvantului cu atuurile artei actoricesti (tonul. Acest principiu este usor de folosit: 9 . apare la subiect o mare nevoie de a se elibera de povara psihologica a datoriei. indiferent si de natura respectivului favor (care poate fi orice. televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masa. de puterea de convingere a vorbitorului. Este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee. si ca i-ar fi facut chiar si placere. ca si cum ar fi deja facuta. Cateodata cel mai bun mod de a influenta persoana-tinta este ca sa te comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii de la aceasta. Un favor poate declansa sentimente de indatorire. Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific. chiar unul mai mare decat cel pe care l-a primit.

Principiul atribuirii. Desinformation (< rusă dezinformatsia “numele unei divizii KGB răspunzătoare cu propaganda neagră”). sumar Dezinformarea Dezinformarea reprezintă orice intervenţie asupra elementelor de bază ale unui proces de comunicare. acţiuni dorite de un anumit agent social3. manifesti dorinta de a asculta si validezi ideile subiectului-tinta.2311929. Daca seful ii va spune angajatului ca il considera o persoana competenta si care lucreaza mult. Oamenii fac frecvent unele lucruri pentru ca ei cred intr-un anumit adevar despre ei insisi. Comportamentele neconcordante produc tensiuni psihice. si se va comporta ca atare. Daca cineva isi atribuie intern o caracteristica. dar in acelasi timp si cea care necesita cel mai mult timp pentru a fi realizata. nu are mai multe etape si nu se bazeaza pe acrobatii verbale. Acesta are libertatea de a decide. Oamenii vor face aproape orice incercand sa pastreze ideile care sunt in concordanta cu cele pe care le-au avut anterior. Spre deosebire de celelalte metode. Uneori este considerată ca fiind echivalentă cu propaganda neagră deoarece vehiculează informaţii false. Iata cum pana si o simpla declaratie poate conduce la surprize! Metoda sarmantului. Cătălin Zamfir (coord. pe care individul incearca sa le evite cu orice cost. Editura Babel. si asteapta-te (sau da o idee despre cum) sa fii rasplatit. reacţii. Acest principiu este folosit de metoda "piciorului in prag". Bucureşti. Pentru a obtine realizarea unei cereri. angajatul isi va atribui inconstient caracteristica de om care lucreaza mult. intervenţie ce modifică deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina în receptori anumite atitudini. toate actiunile ulterioare vor fi in concordanta cu atitudinea manifestata anterior. 3 Cf. Ea functioneaza pentru ca in mod deschis oferi concesii.). Un atribut intern al felului lor de a fi cauzeaza anumite tipuri de comportament. Un alt principiu util este cel al angajamentului si concordantei. va face tot ceea ce este specific unui om care are acea caracteristica. O alta modalitate eficienta de folosire a acestui principiu este metoda "usii-n nas". Este cea mai etica dintre toate tehnicile de persuasiune discutate anterior. 10 . Etimologia cuvântului vine şi susţine această legătură. 1998. Dicţionar de Sociologie. Cand vor lua public o atitudine. deci va face orice ca sa se arate solidar cu actiunile sale anterioare. 167. p.doc ofera ceva. este nevoie doar sa lansezi mai inainte o serie de doua-trei alte cereri mai mici. de aceeasi natura cu cea reala. iar tu nu ii ingreunezi gandirea cu un nor de ceturi verbale.

alimentate.280) “conceptul descrie ansamblul informaţiilor false.) sau ofensive (angajarea într-o dezinformare). Dezinformarea desfăşurată prin mass-media are 11 . analişti politici etc. Aceştia sunt recrutaţi din rândul liderilor de opinie. eronate. • Specialiştii (experţii) – nivelul de elaborare strategică. 41. cultural. p. grupul.) care pot solicita acest gen de operaţiuni defensive (replică la atacurile adversarilor. instituţia care doreşte dezinformarea. care sunt îndreptate. Sunt aleşi dintre persoanele ce stabilesc o relaţionare eficientă între comanditari şi agenţii de influenţă. oameni ce pot influenţa decizional grupul în care se află. Tintele pot fi atât grupuri sau segmente ale societăţii. p. atitudinile şi comportamentele dezirabile care se caută a se obţine. acţiunea de dezinformare presupune existenţa unei structuri sistemice alcătuită din : unul sau mai mulţi comanditari. Indivizi care se bucură de prestigiu în grupul lor şi care. în tehnicile de influenţare socială. În cea mai mare parte cele două tipuri de operaţiuni se întrepătund şi se autoalimentează reciproc într-o banală logică circulară. structura. 2002. • Comanditarii – formează nivelul de decizie. confirmate către o ţintă ce reprezintă un individ. incomplete. Godson (1986. partide politice. dar întotdeauna lideri. intermediari (agenţii de influenţă) şi relee. un grup sau o ţară. • Controlorii – nivelul de legătură. ştiinţific. releele. datorită statusului de prestigiu. persoane cu prestigiu academic. sociologi. Aceştia sunt factori de decizie (guverna.” De regulă. Shultz şi R. psihologi sociali. Tehnicile uzuale în vederea racolării lor sunt : şantajul (“fiecare are ceva de ascuns”) sau cumpărarea (“fiecare are preţul lui”) . Dezinformatorul este cel care dezinformează receptorul (ţinta). Sunt cei care concep şi proiectează conţinutul mesajului. stabilesc ţintele. Au ca misiune racolarea subiecţilor interesanţi din perspectiva derulării operaţiunilor de dezinformare şi de a comunica cu regularitate “efectele dezinformării” • Agenţii de influenţă – nivelul de propagare penetrantă.2311929. organizaţii economice etc. apud A. mascarea propriilor eşecuri etc. state majore militare. Ei sunt “binevoitorii” care sugerează cine şi în ce condiţii ar fi dispus să participe la dezinformare. Reprezintă planificarea profesionistă a secvenţelor tactice ale dezinformării. firme influente. cât şi indivizi. Gavreliuc.doc O altă definiţie acceptată şi destul de influentă este cea dată de R. specialişti (planificatori şi controlori). vor ajunge să propage mesajul cu eficienţă sporită. dar acesta poate să fie diferit de individul. În această categorie găsim specialişti în comunicare.

nedorit. Nu trebuie ignorat aspectul legat de gradul de valabilitate a informaţiei4. Gaudet (1948) care aduc amendamentul luării în considerare şi a contextului social (nuclee organizatoare de opinii – teoria celor doi paşi în comunicare). prin apelul la moduri de decodificare neadecvate. Bucureşti. Editura Eficient. dar totuşi real în procesele comunicaţionale contemporane de masă.). toate segmentele de opinie ale spaţiului social. Dezinformarea. reglarea efectului conţinutului informativ asupra receptorului prin dozarea. nivel intelectual. poate fi surprinsă şi din perspectiva analizei tipurilor de informaţie şi a mijloacelelor de alterare ale acesteia. circulaţia unor informaţii false. se pot intui alte căi de dezinformare : manipularea contextelor receptorului prin modificarea. Comunicarea televizuală. Poate fi o componentă a propagandei. frontal. L. create deliberat. mizele şi strategiei acesteia.2311929. analiza receptorului sau a destinatarului (audience analysis) şi analiza efectelor comunicării (effect analysis). distorsionare semantică. cum zvonul poate fi o subspecie a dezinformării. ca fenomen malign. construite. 4 Cf. personalitate. analiza mesajului (content analysis). Cercetările de teren au demonstrat că rezultatele cele mai eficiente se înregistrează în domeniul mass-mediei. Lassewell : analiza sursei sau a emiţătorului (control analysis). Structura sistemului social în societăţile moderne este puternic influenţată de raportul dintre informare şi dezinformare aferent mesajelor care se vehiculează în spaţiul social respectiv. modificarea mesajului etc. respectând nivelurile de abordare propus de H. Dezinformarea este practicată de toate marile puteri şi reflectă o realitate a politicii internaţionale pe parcursul istoriei schimbându-se doar mijloacele. aspiraţii etc. sumar Intoxicarea. Acest set de modele va fi înbunătăţit de P. unde se poate atinge. Berelson şi H. 12 . Lazarsfeld. la nivel sintactic. Plecând de la dimensiunile informaţiei (sintactică. semantică (intenţională sau realizată) şi pragmatică). manipulate strict de un grup de specialişti etc. adică verosimilitate (caracterul plauzibil sau absurd) şi/sau autoritatea sursei (prestigiul cunoscut de către receptor).doc cele mai eficiente rezultate la nivel social. organizarea. a conţinutului mesajului. în general. analiza canalelor de comunicare (media analysis). pe de o parte. de posibilitatea sau imposibilitatea de verificare a informaţiilor vehiculate. iar pe de altă parte. dar cladite pe baza unor convenţii sociale acceptate. Dezinformarea are deci un caracter deliberat (în comparaţie cu zvonul) şi presupune. de caracteristicile tintelor (atitudine critică. Haineş Rosemarie. Efectele dezinformării depind. 2000. aspect ce ţine de componenta socială a procesului comunicaţional.

până acum câţiva ani. teologi. (Televiziunea sarba a produs un clip in care portretele lui Bill Clinton. subiectul nu a interesat.Barnes. ca efect al epurarii etnice. La grecii antici sentimentul de admiraţie pentru cei care reuşeau să păcălească un străin era uzual. La randul lor. Sociologia minciunii. 13 . 5 apud. decât pe filosofi. sumar Zvonul Zvonul reprezintă o afirmaţie prezentată drept adevărată fără a exista posibilitatea să i se verifice corectitudinea. Bradlee afirma “am impresia că în ultimii ani minciunile au luat proporţiile unei epidemii faţă de care am devenit cu toţii imuni”5.2311929. Instrumentele sale de baza sunt zvonurile. În 1991. Hitler erau mixate pe fondul zvasticii naziste. intoxicarea consta in suprasaturarea surselor cu informatie falsa. peste care scria Criminali de Razboi. Editura Institutului European. aliatii au prezentat dramele refugiatilor albanezi.Un ziarist britanic spunea că anii ’80 reprezintă decada minciunilor (Lott. iar după cum consideră Ruskin (1905. Tony Blair. din care iese invingator cel care a investit cel mai mult in propria sa imagine si care a sabotat cel mai bine imaginea celuilalt. fie pentru a discredita un mesaj corect asteptat. diversioniste fie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii. p. Este ciudat deşi putem spune că întâlnim minciuni pretutindeni. la orice nivel social şi în toate socităţile trecute sau prezente. Iaşi. ostil in fata unui adevar care urmeaza a fi comunicat. A minţi este pentru oameni un obicei care durează de milenii şi nu o lamentabilă inovaţie de ultimă oră. Prin intermediul televiziunii. barfele si comunicatele tendentioase. antropologi şi pe psihologi (s-au făcut studii cu precădere pe copii). in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase. cât şi în viaţa privată. J. atât în public. 1990).A. Exemplul cel mai apropiat in acest sens il reprezinta modurile in care au fost mediatizate de catre combatanti conflictele etnice si razboaiele din fosta Iugoslavie. Intoxicarea este operatia de "anesteziere" a publicului in scopul acceptarii unei diversiuni majore sau pentru a-l face neincrezator.101. in paralel cu rememorarea atrocitatilor comise evreilor in lagarele de concentrare de la Auschwitz.) sumar Minciuna O specie mai puţin tratată.doc Forma de dezinformare. Madeleine Albright. de mesaj deliberat fals. Deoarece este un concept cu puternice amprente morale şi culturale. intoxicarea poate produce adevarate razboaie ale imaginii. 351-352) inducerea în eroare nu a fost considerată întotdeauna şi oriunde un act condamnabil. p. este minciuna.

mass media) nu l-au desfiinţat” 6. Bucureşti. cantitatea. calitatea şi credibilitatea informaţiei oficiale sau formale. Kapferer (1987) a arătat că circulaţia zvonurilor se bazează pe trei condiţii esenţiale : - credibilitatea zvonului (poate şi a sursei etc. mocnesc. circulă.doc Zvonurile care sunt lansate în circulaţie au o funcţie dublă : - funcţie explicativă funcţie de atenuare a anumitor tensiuni emoţionale. Paralel sau uneori în opoziţie cu informaţia oficială. Zvonurile. prin condensare.284. dobândind loc central în semnificaţia acestuia legea asimilării – informaţia se conservă şi se reorganizează în jurul unor motive centrale. el tinde să fie tot mai scurt. Circulaţia lor este dependentă de contextele societale. Circulaţia zvonurilor se restrânge atunci când există posibilitatea verificării rapide a adevărului unei informaţii. mai uşor de înţeles şi de relatat. incompletă sau puţin credibilă. zvonul evocă ceva misterios. Individul care propagă zvonul se loveşte de dificultatea de a sesiza şi de a reţine în obiectivitatea lor elemente ale lumii exterioare.) aparenţa de adevăr (ca un zvon să circule mai mult trebuie să aibă totuşi un miez important de adevăr) dezirabilitatea conţinutului informaţional (dacă zvonul este indezirabil. Aşa se explică faptul că mediile de informare (n. Din acest motiv în societăţile totalitare zvonurile au o mare răspândire (informaţia oficială este gestionată strict). Zvonurile cresc. serpuiesc. 6 Jean – Noel Kapferer. 1993. apartenenţei sociale sau rasiale. aproape magic. ei trebuie să le adapteze şi să le structureze conform modelului lor de înţelegere şi în funcţie de interesele personale. există posibilitatea blocării lui) - Pentru public. Cu cât cea din urmă este mai săracă.a. anticipare sau prin stereotipuri verbale. legea accentuării – anumite detalii se vor întări. zvonul o contestă. prejudecăţilor personale ale celui care le transmite. în schimb este mereu neoficial. Pentru a putea să le utilizeze. p. 14 . de trăsăturile de personalitate ale indivizilor şi de nevoile psihosociologice ale indivizilor. zboară. Circulaţia zvonului apare ca un sistem de canalizare a fricii şi a incertitudinilor în faţa unei situaţii ambigue. - - Zvonurile tind să se ajusteze intereselor individului. propunând alte realităţi. Lucrările lui Allport şi Postman (1965) au pus în evidenţă trei legi de transmisie a zvonurilor: - legea sărăciei (a nivelării) – pe măsură ce zvonul circulă. Editura Humanitas. grupurilor sau comunităţilor. cu atât se intensifică propagarea zvonului. Asimilarea se poate face la tema centrală. „Zvonul nu este neapărat fals.2311929. Ea este corelată cu forma.

Pentru cetaţean şi pentru omul politic. putând fi percepută ca un laborator de producţie a zvonurilor. ca aproape identificându-se cu zvonul.2311929. În aceste cazuri nu se poate neglija implicarea unor actori care urmăresc sa profite de pe urma unui eveniment. furie. a căror apariţie este premeditată. sumar Modurile de manipulare specifice televiziunii. bârfa. cognitive). Tipuri de manipulare televizată • • • • • • • • • • • Manipularea prin imagine Manipularea prin filmare Manipularea prin montaj Manipularea prin comentariul din off Manipularea prin paginatie Manipularea prin omisiune Manipularea prin zvonuri mediatice Manipularea prin cenzura Manipularea prin procedeul "a ascunde aratind" Manipularea prin charisma Manipularea prin jurnalisti 15 .). frustrare. modificari nefavorabile de imagine pentru persoanele publice etc.doc El va reprezenta un mijloc de comunicare complementar. lipsa controlului denotă lipsa cenzurii şi accesul la o realitate obscură sau ascunsă. Aceasta are aceleaşi motivaţii psihologice (emoţionale. dar şi o informaţie paralelă. În spaţiul cultural românesc trebuie amintită. defecţiune ce trebuie eliminată. Pentru profesioniştii din media lipsa de control a zvonului evoca spectrul unei defecţiuni a fiabilităţii informaţiei. Din perspectiva analizei noastre ne interesează tipurile de zvonuri provocate cu un anumit scop. iar pe cealaltă latură modul de apariţie a zvonului – spontan sau provocat). Astfel se pot obţine efecte care se întind pe o gamă larga (panică. un detaliu sau imaginaţia pură-. aşadar necontrolată. afective. sumar Micul ecran are o forta manipulatoare cu atat mai mare cu cat se bazeaza pe credibilitatea conferita de imagine (ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este considerat a fi veridic). Autorul amintit determină 6 tipuri de zvonuri (o matrice ce are pe o latură sursa zvonului – un eveniment.

sumar Compozitia platoului Al doilea nivel la care se poate realiza manipularea in cazul productiilor de televiziune . frecventa participarilor la talk-show-uri. Exista 16 . sublinierea actiunilor lor pozitive si minimalizarea faptelor benefice ale partii adverse etc. este mai mare. el se foloseste de ceas pentru a lua cuvantul invitatilor sau pentru a-i intrerupe tocmai cand se ajunge in miezul problemelor. ancheta in scopul partinirii uneia dintre partile implicate se poate face prin darea cuvantului in majoritatea timpului reprezentantilor acelei parti. de multe ori. O alta strategie de manipulare care poate fi abordata de moderator este mimarea lipsei de timp. agasat etc). dispretuitor. Moralismul moderatorilor este in multe cazuri discutabil. acordarea acestora a dreptului de a avea interventii mai lungi si intr-un spatiu de prezentare mai larg. numarul de relatii cu VIP-uri etc). chestiunile ridicate nefiind interesante pentru majoritatea telespectatorilor. documentar. Cu cat un moderatori sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare si un statut social mai ridicat (conturat de nivelul de salarizare. chiar daca este expert intr-un domeniu. moderatorul. cu atat discrepanta dintre el si un invitat mai putin cunoscut. le acorda acestora o importanta diferita ce poate fi observata prin elemente de comunicare non-verbala (tonalitate: ton respectuos. pune intrebari care sa-i satisfaca doar propria curiozitate sau interesele sale. astfel pierzandu-se esenta si chiar scopul dezbaterii.2311929. politicos. dezbatere. Exista trei elemente principale care concura la realizarea manipularii in cazul diverselor productii de televiziune: a)Moderatorul b)Compozitia platoului c)Scenariul (discutiei/emisiunii) Moderatorul Primul nivel la care poate incepe manipularea este cel al moderatorului.compozitia platoului . Studii facute de sociologi au demonstrat faptul ca.este determinant pentru modul de abordare al problemelor.doc • Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare Elementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune sumar Manipularea opiniei publice intr-un talk-show. auto-definindu-se drept purtatorul de cuvant al publicului. da si ia cuvantul invitatilor. deoarece moderatorul impune subiectul/tematica de discutie. Interventiile acestuia sunt vazute ca fiind constrangatoare.

dreapta si stanga prezentatorului sunt folosite in scopul de a simboliza Dreapta si Stanga politica. incorsetata de rigiditatea scenariului). fie politicieni. Vocea se compune din 3 elemente esentiale. starea sufleteasca. precum si persoane care refuza orice invitatie. lipsita de riscuri. Principalele instrumente ale manipularii in dialoguri si negocieri sunt vocea. Modul in care este alcatuit cercul de invitati influenteaza inconstient modul de perceptie al telespectatorilor. fie pe parcursul ei se aduc mai multi invitati si sustinatori de una dintre parti). se produce o deformare a perceptiei in favoarea uneia dintre grupari. miscarile trupului si cei cu care se intra in relatie. sa ofere imaginea unui echilibru democratic intre parti. iar daca aceste doua parti nu sunt egal reprezentate (fie la inceputul emisiunii. pozitia corpului (postura). in cazul in care moderatorul isi traseaza scenariul in linii mari in urma discutiilor pregatitoare cu participantii prezumtivi. pe baza caruia moderatorul conduce dezbaterea/emisiunea si arbitreaza partile poate sa fie stabilit inaintea inregistrarii (caz in care calitatea discutiei poate fi afectata.doc indivizi care nu sunt invitati de nimeni. Uneori insa.2311929. vocea este un element principal al comunicarii non-verbale deoarece poate fi modulata pe o scara foarte larga. prin care lasa loc si improvizatiei sau exprimarii libere in timpul emisiunii. teoretic. nu trebuie uitata una din regulile tacite ale jocului si anume mentinerea limbajului in limitele politetii sumar Manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare Comunicarea non-verbala este un proces complex care include omul. mesajul. discutia poate sa devieze intr-un mod periculos. distorsiune influentata nu de calitatea ci de numarul invitatilor sustinatori. vedete de cinema sau de televiziune). Desi pare contradictoriu. insa. absenta unuia sau a altuia dintre reprezentantii vreunei parti aflate la discutii avand o mare importanta in constructia perceptiei privitorilor. sumar Scenariul Scenariul. gesturile. privirea. distanta si buzele. sumar Manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor Compozitia platoului ar trebui. Oricum. Nici cealalta optiune nu este. care pot capata un nivel de variatie diferit in functie de modul in care la folosim: -ritmul (ce poate alterna de la incet la rapid) -volumul (care poate varia de la mic la mare) 17 . Informatiile legate de aceasta comunicare foarte complexa au ajuns sa fie studiate si insusite de aproape toate persoanele publice sau aflate in functii de conducere (fie manageri de intreprinderi.

tonul vocii are un impact mai mare in cadrul procesului de comunicare iar posibilitatea de control este medie. Inaltimea spatarului 2. insa au impact mai scazut fata de celelalte elemente. Impactul pe care elementele comunicarii il au in cadrul unui dialog sau al unei dezbateri este urmatorul: cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control. Se spune ca noi auzim jumatate din ceea ce se spune. Inaltimea scaunului 4.doc -tonul (a carui gama oscileaza de la ascutit la grav). Metalimbajul permite indivizilor sa ii manipuleze pe altii fara ca acestia sa-si dea seama. Atat limbajul trupului cat si metalimbajul (cuvintele si expresiile care pot releva adevaratele atitudini si ganduri ale unei persoane) pot trezi instinctul. scazandu-i din prestigiul sau -creaza presiune asupra interlocutorului (mai ales asupra celor neobisnuiti sa dea interviuri la televiziune) 3. Mobilitatea Semnificatia -este proportionala cu rangul si puterea ocupantului -in cazul in care exista. Asezarea -in pozitia competitiva fata in -diminueaza mult prestigiul interlocutorului 18 . senzatia de putere este data de libertatea de miscare intr-un scaun rotitor -in cazul in care nu exista.2311929. cu cresterea numarului de gesturi. In conversatiile directe. simbolurile non-verbale au impactul cel mai mare in desfasurarea comunicarii interpersonale dar si posibilitatile cele mai reduse de control. presimtirea ca vorbitorul nu spune ceea ce gandeste. Jocul de putere cu scaune dintre moderator-invitati Caracteristica 1. efectul maxim al cuvintelor nu depaseste 7%. ea va fi compensata cu mobilitatea trupului. ascultam cu atentie jumatate din ce am auzit si ne amintim jumatate din ce am ascultat sumar Un element de o mare importanta intr-o dezbatere televizata il reprezinta forma si caracteristicile mobilierului din studio. amplasarea unui invitat pe un scaun mai jos decat cel al moderatorului va induce publicului o reactie psihologica inconstienta de a-l desconsidera pe acel individ. "al 7-lea simt". intuitia. fapt ce dezvaluie atitudini si sentimente ale intervievatului -este proportionala cu rangul si puterea ocupantului si are un efect psihic deosebit de puternic.

Jocul de putere dintre moderator-invitati in functie de amplasarea la masa dezbaterilor sumar Pozitia "de colt" in coltul mesei) Tipul de dialog Caracteristici sugerat -conversatie spontana Intentiile moderatorului -coltul biroului este -realizarea unui dialog o bariera potentiala amical -grad bun de colaborare -impartirea 19 (interlocutorul este amplasat prieteneasca. .2311929. in centrul atenteie sunt moderatorul si opusa acestuia eficienta a interlocutorilor invitatul amplasat in pozitie modul de asezare a participantilor. bazate -partea dreapta este mai cooperanta decat stanga -opusul este partea exemple) superior-subordonat -folosita pentru convingerea interlocutorilor -atmosfera de discutie destinsa -folosita pentru influentarea cu maxima -tinta reala este invitatul amplasat exact de cealalta parte a moderatorului competitivitate si defensive pe dovezi (fapte.doc fata -mai departe de masa de dezbateri Jocul de putere dintre moderator-invitati in functie de forma mesei sumar Forma patrata Caracteristici -mijloceste relatii de intre indivizi cu acelasi statut social rotunda -determina o atmosfera relaxanta. -scoate in evidenta relatia rezistenta -persoana de reng mai mare polarizeaza puterea (dreapta are mai multa putere decat stanga) -in general. fara ceremonii -invitatii sunt persoane de acelasi rang dreptunghiulara -ordoneaza clar influenta Ce sugereaza si scopul Observatii folosirii ei -convorbiri scurte.

cultul personalităţii o Cerinţa de puritate – delimitarea strictă între pur şi impur.2311929.doc "de cooperare" (invitatul sta -similitudini in langa moderator) orientare si in gandire teritoriala inutila -atat moderatorul cat -realizarea unui dialog ca si invitatul sunt de aceeasi parte a barierei -grad ridicat de de la egal la egal -uneori poate fi o violare mascata a teritoriului invitatului "de atragere a unei a treia persoane" (moderatorul sta unul dintre interlocutori sta exact de cealalta parte a mesei "competitiv-defensiva" -similitudini in orientare si colaborare -strategia de "a tine -moderatorul pune partea adversarului este invitat intrebari persoanei ceilalti in interesul unuia dintre invitati ". regimul nazist) – căi de a controla minţile oamenilor: o Controlul comunicaţiilor umane – atât a informaţiilor primite din exterior.ar putea ramane "independenta" -in care nu se nici unui tip de raport doreste stabilirea -posibil ostilitate Exemple de manipulare prin mass media în modernitate şi în contemporaneitate sumar • Remodelarea gândirii în sistemele totalitare (Revoluţia Franceză. între bine şi rău o Cultul confesiunii – confesiunea purifică sufletul 20 . cât si a intracomunicării (situaţii disonante cognitiv) o Manipularea mistică – crearea unei aure mistice în jurul grupului conducător. in care adversarul amplasate diferit de langa alte persoane in timp ce gandire -competitie -defensiva -autoritate verbal -masa este o bariera -competitie de orice solida intre oameni natura -admonestare -relationare superioara fata de invitat -nu se doreste nici un fel de dialog real -nu se doresc discutii sincere -punctele de vedere -conflict deschis de idei neclintite -indiferenta -granitele nu sunt incalcate manifestata non. regimurile comuniste.

o Schimbarea – inocularea nouii identităţi – ritualizare.doc o Ştiinţa sacră – aură de sacralitate în jurul dogmelor de bază ale ideologiei totalitariste o Remodelarea limbajului – condensarea întregii complexităţi a problematicii umane într-un nr redus de categorii. strict delimitate. curăţate de nuanţe – limba de lemn o Doctrina mai presus de oameni – ideologia ca adevăr absolut o Delimitarea socială – împărţirea indivizilor in două categorii distincte : cei al căror drept de a exista este recunoscut şi cei care nu au nici un drept • Remodelarea individului se realizează prin: o Remodelarea comportamentului o Restructurarea gândirii o Redefinirea structurii emoţionale • Spălarea creierului o Dezgheţarea – distrugerea totală a vechiului element de identitate – prin hipnoză. dorinţe de a fi asemănător etc.2311929. manipulări subtile Strategii de influenţă cu grad mare de sofisticare ale mass-mediei Exemple actuale de manipulare prin mass media în România • • Greva profesorilor din noiembrie 2005 – unele posturi TV şi o anumită parte a presei Semnarea acordului de amplasare de baze americane pe teritoriul RO În loc de concluzii Un amplu sondaj international realizat de Gallup in 1986 a relevar urmatoarele fapte: • doar 1 din 4 subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen BBC sau NBC) sunt credibile. confuzie etc. o Reîngheţarea – fixarea noii personalităţi • • Programarea neuro-lingvistică – prin mesaje subliminale. 21 .

sumar 22 . peste doua treimi dintre ei (68%) au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict. Un sondaj similar. 77% blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea. doar 33% erau de parere ca presa este independenta.2311929. majoritatea considerand ca ea este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice. a indicat anumite modificari in perceptia publicului asupra modului in care televiziunea informeaza: • • • • • doar 54% dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod obiectiv.doc • 79% dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si ca se preocupa sa-si faca cat mai bine treaba. realizat cu 3 ani mai tarziu (1989). 44% considerau ca presa este frecvent neobiectiva.

3.V. Bernard. Bourdieu. Bucureşti. Bucureşti. Iaşi.ro/product.). Polirom. 18. Miège. 14. Alex. 2002. 1998. Zamfir. 6. Iaşi. http://www. Andre de (coord. 2004 13. Buzărnescu. Ed. Editura Polirom.A. Polirom. Joule. 15. Ed. Polirom.). Ed. 1998.). Sociologia Opiniei Publice. K. Editura Eficient. Ed. Roland. 7. Editura Humanitas. Persuasion: An interactive dependency approach. Peretti. 1982.php?name=Content&pa=showpage& pid=33 – legile manipularii 2. 1993. Haineş. 2. Random House. Sociologia minciunii. Humanitas.doc Bibliografie 1. Georges (coord. & Beauvois.. Iaşi. Andrei. Tehnici de manipulare. 2000. Ştefan.L. Pierre. Comunicarea televizuală. Ferreol. Ed. 2001 Roth.stopcalomnia. Iasi. 1998. Polirom. Philippe & Duby. 2000. Oradea. Editura Babel. Meridiane.Mic tratat de manipulare. Ed. Amarcord. Jowett. New York. Rosemarie. Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate. Bucureşti. 4. J. Tehnici de manipulare.leadercommunications. Editura Antet.com/modules. Jean – Noel. 1997. Serge. Dicţionar de sociologie. 11. Ficeac. 5. Modernitate şi modernizare socială. Gilles (coord. Bucureşti. Polirom.. Moscovici. Editura Institutului European. Kapferer. Bruner. Iaşi.php/Formele_si_modurile_de_manipulare_prin_t eleviziune_-_partea_5/14/ 23 . Ed. Bucureşti. 2000. 10. Konrad. http://www. Cătălin (coord. Bucureşti. Iaşi. Timişoara. O’Donnell. 9. Ed. Psihanaliză şi societate postmodernă. Bucureşti. 1997. 1997. Zvonurile.. Iaşi. Muchelli. 8. 2002. Tehnici de comunicare. Dicţionar de Sociologie. Bucureşti.). 1997. ED. Psihologia socială sau maşina de fabricat zei.2311929. 1998. Despre televiziune. Ed. Societatea cucerita de comunicare. Istoria vieţii private. Barnes. Aries. Bogdan. Nemira. 16. 17. 12. J. Meridiane. Ed. Lorenz. 1996. Didactică şi pedagogică. Resurse web 1.

http://www. Joshua Meyrowitz (1986) : No Sense of Place : The Impact of Electronic Media on Social Behavior. Oxford: Oxford University Press 5.aber.ac.Fowler.2311929.uk/media/Studen ts/rtf0401.The media and Communications Studies Site 4.php . Rhys (2004) 'Electronic Media: Changing Social Behaviour?' sumar 24 .php?url=http://www.ac.ac.aber.uk/media/sections/go.doc&f=1 .aber.doc 3. http://www.uk/media/index.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful