w

artæ + societate / arts + society #35, 2010 20 lei / 11 €, 14 USD

Dan Perjovschi Dan Perjovschi S.A., the Center for Visual Introspection, Bucharest, 31 March – 30 April 2010, photo credit: Arnold Estefan

On the cover: Øerban Savu: No Train Coming (2009) (detail), project for IDEA arts + society #35, 2010

Aspirafliile celor care ar vrea sæ izoleze arta de lumea socialæ sînt asemænætoare cu cele ale porumbelului lui Kant ce-øi imagina cæ, odatæ scæpat de forfla de frecare a aerului, ar putea zbura cu mult mai liber. Dacæ istoria ultimilor cincizeci de ani ai artei ne învaflæ ceva, atunci cu siguranflæ cæ ea ne spune cæ o artæ detaøatæ de lumea socialæ e liberæ sæ meargæ unde vrea, numai cæ nu are unde sæ meargæ. (Victor Burgin)
The aspirations of those who would isolate art from the social world are analogous to those of Kant’s dove which dreamed of how much freer its flight could be if only were released from the resistance of the air. If we are to learn any lesson from the history of the past fifty years of art, it is surely that an art unattached to the social world is free to go anywhere but that it has nowhere to go. (Victor Burgin)

MEMORY AND A BETTER FUTURE. An Interview with Matei Bejenaru by Raluca Voinea 79 Peste tejghea OVER THE COUNTER Krisztina Szipôcs 90 O radiografie a peisajului în care subzistæm: Centrul de Introspecflie Vizualæ Interviu cu Anca Benera. O pledoarie pentru studiul istoric al percepfliei oculare THE SCOPIC PAST AND THE ETHICS OF THE GAZE: A PLEA FOR THE HISTORICAL STUDY OF OCULAR PERCEPTION Ivan Illich 17 De veghe asupra ochiului în epoca spectacolului GUARDING THE EYE IN THE AGE OF SHOW Ivan Illich 27 Difuzorul pe clopotniflæ øi minaret THE LOUDSPEAKER ON THE TOWER: BELFRY AND MINARET Ivan Illich galerie 34 Øerban Savu: Nu vine niciun tren NO TRAIN COMING scena 52 Recuperarea lui Lukács: intervenflii în arhiva unui filosof marxist RECLAIMING LUKÁCS: INTERVENTIONS IN THE ARCHIVE OF A MARXIST PHILOSOPHER Maja & Reuben Fowkes 59 Pentru o resubiectivare a Estului FOR A RESUBJECTIFICATION OF THE EAST Bogdan Ghiu 73 Muncæ. An Interview with Donelle Woolford by Marcel Janco 109 Perspective în epoca flexibilizærii PERSPECTIVES IN THE ERA OF FLEXIBILITY Roland Schöny 116 La ræscrucea dintre artæ øi activism AT THE CROSSROADS OF ART AND ACTIVISM Joanne Richardson insert 122 Universitatea din Viena/Vienna University Academia de Arte Frumoase din Viena/Academy of Fine Arts Vienna: Revendicæri / DEMANDS .arhiva 5 Trecutul scopic øi etica privirii. Interviu cu Matei Bejenaru realizat de WORK. Arnold Estefan. Interviu cu Donelle Woolford realizat de WHEN ATTITUDES BECOME MULTITUDES. Cætælin Rulea and Alina Øerban by Daria Ghiu 103 Cînd atitudinile devin multitudini. memorie øi un viitor mai bun. Cætælin Rulea øi Alina Øerban realizat de X-RAYING THE LANDSCAPE OF OUR SUBZISTENCE: THE CENTER FOR VISUAL INTROSPECTION An Interview with Anca Benera. Arnold Estefan.

apeluri.eu http://bolognaburns.+ (campus de luptæ. 2009–2010 MANIFESTOS. împotriva neoliberalizærii universitæflii) + (battle campus: against the neo-liberalization of the university) 125 Criza universitæflii. Actualitatea øi istoria ei EDU-WAR IN PROGRESS: THE ACTUALITY AND ITS HISTORY 126 Lupte universitare la sfîrøitul pactului educaflional UNIVERSITY STRUGGLES AT THE END OF THE EDU-DEAL George Caffentzis 129 Renunflarea la scaræ: universitæflile în crizæ THROWING AWAY THE LADDER: THE UNIVERSITIES IN THE CRISIS George Caffentzis 136 Educaflia øi îngrædirea cunoaøterii în universitatea globalæ EDUCATION AND THE ENCLOSURE OF KNOWLEDGE IN THE GLOBAL UNIVERSITY Silvia Federici Manifeste.emancipating-education-for-all.eu http://reseau-europe. Procesul Bologna – Strategia Lisabona THE COMMODIFICATION OF KNOWLEDGE: BOLOGNA PROCESS – LISBON STRATEGY Réseau Europe – reseau-europe. criza societæflii CRISIS OF THE UNIVERSITY.eu 150 Declaraflie comunæ cu privire la Valul Global de Acfliune pentru Educaflie din toamna aceasta JOINT STATEMENT FOR THE GLOBAL WAVE OF ACTION FOR EDUCATION THIS FALL www.emancipating-education-for-all. CRISIS OF THE SOCIETY Bogdan Ghiu Edu-War in Progress.org 155 Valul Global de Acfliune pentru Educaflie GLOBAL WAVE OF ACTION FOR EDUCATION www.emancipating-education-for-all.eu 146 Document de lucru adresat miøcærilor educaflionale din întreaga lume DISCUSSION PAPER TO EDUCATION MOVEMENTS WORLDWIDE www.educationcongress.org/about/alternative-summit 148 Ce este Congresul Educafliei Europene? WHAT IS THE EUROPEAN EDUCATION CONGRESS? www. modalitæfli øi documente de lucru. APPEALS. WORK MANNERS AND WORK DOCUMENTS 2009–2010 141 Transformarea cunoaøterii în marfæ.org verso 157 Insurecflia ce vine THE COMING INSURRECTION Comitetul Invizibil/The Invisible Committee .org 147 Document de lucru pentru Summitul alternativelor Idei pentru o educaflie øi o societate diferite DISCUSSION INPUT PAPER FOR THE ALTERNATIVES SUMMIT: IDEAS FOR A DIFFERENT EDUCATION AND SOCIETY http://spring2010.

ideamagazine. Toate articolele a cæror sursæ nu este menflionatæ constituie portofoliul revistei IDEA artæ + societate Cluj. færæ acordul scris al editorului. Timiøoara Libræriile Gaudeamus Libræriile Humanitas Libræria Book Corner. a materialelor publicate în aceastæ revistæ constituie o încælcare a legii copyrightului. Difuzare / Distribution: Eurolibris SRL. Dorobanflilor. 2010 / Cluj. Romania. 2010 Editatæ de / Edited by: IDEA Design & Print Cluj øi Fundaflia IDEA Str. TAMÁS Concepflie graficæ / Graphic design: TIMOTEI NÆDÆØAN Asistent design / Assistant designer: LENKE JANITSEK Asistenflæ redacflionalæ / Editorial assistant: IULIA POPOVICI Corector / Proof reading: VIRGIL LEON Web-site: CIPRIAN MUREØAN Revista apare cu sprijinul Administrafliei Fondului Cultural Naflional. Iaøi Libræriile Cærtureøti – Bucureøti.IDEA artæ + societate / IDEA arts + society Cluj.ideamagazine. Cluj. Textele publicate în aceastæ revistæ nu reflectæ neapærat punctul de vedere al redacfliei.com Redactori / Editors: BOGDAN GHIU CIPRIAN MUREØAN TIMOTEI NÆDÆØAN – redactor-øef / editor-in-chief ALEXANDRU POLGÁR ADRIAN T. SÎRBU OVIDIU fiICHINDELEANU RALUCA VOINEA Colaboratori permanenfli / Peers: MARIUS BABIAS AMI BARAK AUREL CODOBAN DAN PERJOVSCHI G. 12. #35.: 0264–431603. Preluarea neautorizatæ. M. 400117 Cluj-Napoca Tel. Cluj .: 0264–594634. 0264–431661 0264–594634 ISSN 1583–8293 Tipar / Printing: Idea Design & Print.ro www. 431661 Fax: 0264–431603 www.ro e-mail: ideamagazine@gmail. Cluj Comenzi øi abonamente / Orders and subscriptions: www.ro Tel.ideaeditura. issue #35.

profesor în Programul de øtiinflæ. vol. pp. in Lexikon des Mittelalters. nu auzitæ“ [a maid should be seen and not heard]. mici scuturi de piele preveneau intimidarea cailor sensibili. Beck’sche Verlagbuchhandlung. 4. am descoperit un teritoriu necartografiat. 3.4 În acest eseu ne limitæm la activitatea ochiului carnal. le regard. de cealaltæ. col. * Drepturile de autor pentru Ivan Illich. lui Sajay Samuel pentru medierea acordærii drepturilor de publicare.. The Limits of Medicine (1975). „Passé scopique et éthique du regard. Modernity and the Hegemony of Vision. „Auge“. preot romano-catolic pînæ la sfîrøitul anilor 1960. Privirea [gaze] e definitæ ca „Actul de a te uita fix sau cu atenflie“. S-a scris mult despre ochiul interior. Paris. 23–27. 1838). „Licht“. Ræmînem în interiorul tradifliei occidentale. Viziere Înainte ca lumina semafoarelor sæ fie protejatæ de viziere. printre altele. Douæ bune contribuflii: Wolf Gewehr. Textul a fost scris dupæ discuflii cu Barbara Duden. cap. El distinge explicit între fenomene optice. însæ ochiul unei persoane care cugetæ.2 Actul de a vedea are loc în mod diferit în epoci diferite. Artemis Verlag. 30–62. 2. Francke. 1939. opusæ atît interpretærii luminii (optica). pp.4. European Photography. fondator al Centrului de Documentare Interculturalæ (CIDOC) din Cuernavaca. Pentru o introducere în istoria luminii: Werner Beierwaltes. Publicat iniflial în 1604. cu titlul original „The Scopic Past and the Ethics of the Gaze: A Plea for the Historical Study of Ocular Perception“. a ræmas marginalæ în scrierile istoricilor. øi privire (opsis). læsînd toate reflecfliile despre actul vederii pe seama „doctorilor“. pp. Editorii îi mulflumesc Valentinei Borremans øi. Johannes Kepler. 1207–1209. ed. Am grupat aceste scrieri în opt perspective. Hans Blumenberg. fiecare fiind relevantæ într-un mod diferit pentru etica privirii istorice. separînd frînturile øi reflexiile razelor de luminæ de percepflia efectivæ. 3. am considerat cæ trebuie sæ opunem rezistenflæ împotriva disolufliei trecutului prin refrene postmoderne aparent sofisticate. The Right to Useful Unemployment (1978). øtiinflæ. ed. 6. pp. Göttingen.3 Spre surprinderea noastræ. „o slujnicæ trebuie væzutæ. dar nu vom pune accentul pe priviri exotice. publicat în Le Perte des Sens. 2. 1. Tools for Conviviality (1973).S. Vezi øi Gudrun Schleusener-Eichholz. Ca urmare. „cine era cel cætre care adepflii Sæi øi-au întors ultima privire?“ [Who was his to whom His followers turned their last gaze?] (Farrar. Ne abflinem de la studiul privirii sau al luminii ca metafore pentru adevær sau cogniflie. ABC: The Alphabetization of the Popular Mind (1988). München.) 1. filosof øi educator.6 Kepler IVAN ILLICH (1926–2002). H. Schwabe & Co. Ins Universum der technischen Bilder. pe de o parte. faflæ de øapte pentru see øi øase pentru eye. Presupunem cæ privirea poate fi un act uman. despre formarea clasei muncitoare în Marea Britanie. Kepler analizeazæ doar primul fenomen. 626–649. 2. Articol scris de Ivan Illich în 1997. in Deutsche Vierteljahresschrift für Literaturwissenschaft und Geistesgeschichte. cît øi reprezentærii sale (perspectiva). Aici. Mother Jerome. 1980. Noi înøine1 am explorat istoria corpului experimentat (al femeii) în Occident. in Acta Seminarii Neotestamentici Upsaliensis. ca øi cele ce urmeazæ: 1. Vilém Flusser. in Lexikon des Mittelalters. 1979. 1990. Descoperirile øi discufliile lor sînt atît de incitante. Mexico. îi aparflin lui Valentina Borremans. Le Symbolisme de l’oeil. opsis. De exemplu: „dacæ felul cum aræfli ar putea ucide“ [if looks could kill].5 4. vol. al cærflilor Deschooling Society (1971). care fac trimiteri la trecutul privirii. in David Michael Levin. muncii. vom invoca trecutul pentru a verifica încrederea în carnea simflurilor noastre. 1993. pp. 1965. energiei øi economiei. tehnologie øi societate la Universitatea de Stat Pennsylvania øi autor. Lichtmetapher“. Privim doar dacæ ochii noøtri nu sînt distraøi de chestiuni colaterale fascinante. Am dori acum sæ conturæm domeniul unei istorii a privirii – der Blick. de exemplu. ochiul inimii øi ochii minflii. aceasta ar conduce la cultivarea eticæ a ochiului. 5 . despre budincæ în Europa medievalæ. vom începe prin a enumera vizierele cu care ne protejæm împotriva distragerii. „Licht. øi Klaus Hedwig. Ca urmare. Artemis Verlag. Existæ istorii despre mærirea øi decæderea Imperiului Roman. cum ar fi. deconstrucflia conversafliei într-un proces de comunicare. „a închide ochii“ [to turn a blind eye]. Basel. Cu mult mai dificilæ e sarcina de a ræmîne în afara umbrei acelor discipline optice care monopolizeazæ explicarea væzului. quibus astronomiae pars optica traditur. 2004. teologie øi culturæ. 46. 1959–1962. încît doar un control strict poate asigura concizia. O. investigaflia noastræ istoricæ se desfæøoaræ sub specie boni.. „Light as a Metaphor for Truth: At the Preliminary Stage of Philosophical Concept Formation“. University of California Press. Dicflionarul enciclopedic Oxford dedicæ mai mult de opt pagini (cu trei coloane pe fiecare paginæ) pentru look. „Der Topos «Augen des Herzens» – Versuch einer Deutung durch die scholastische Erkenntnistheorie“. Berne. începînd din secolul XVII. Am elaborat argumentul nostru în spafliul demarcat de tangentele altora. (N. 5. Exemplele oferite pentru toate cele patru cuvinte presupun cæ e vorba de un act uman øi cele mai multe implicæ un sens moral. Waldemar Deonna. München. În ce fel e eticæ aceastæ acfliune? Întrebarea a apærut ca urmare a necesitæflii de a apæra integritatea øi claritatea simflurilor noastre – experienfla noastræ senzorialæ – de intruziunile multimedia insistente din ciberspafliu. Pentru început. Astfel vom fi pregætifli pentru a utiliza învæflæturile desprinse din literatura recentæ. Conny Edlund. 282–290. 5. Fayard. C. In the Vineyard of the Text (1993). „Das Auge der Einfalt“. Plaidoyer pour l’étude historique de la perception oculaire“. Blasphemy: A Radical Critique of Our Technological Culture (1995). 151f. de asemenea.arhiva Trecutul scopic øi etica privirii* O pledoarie pentru studiul istoric al percepfliei oculare Ivan Illich Dorim sæ consideræm activitatea perceptivæ ca subiect istoric. 5. øi Lee Hoinacki. 1972. musulmane sau persane în timpul elenismului. 1952. istoric. 5. in Historisches Wörterbuch der Philosophie. critic al institufliilor occidentale ale educafliei. În cele douæ tratate de opticæ pe care le-a scris.B. München. Activitatea privirii – opsis –. am vrea sæ exploræm posibilitæflile vederii din perspectiva binelui. 19. cîteva remarci preliminare. Autorii care s-au ocupat recent cu aøa-numita inevitabilitate media ne-au dat motive de a reflecta despre posibilitatea unei askesis (discipline) a privirii. Fiind istorici. vol. Aceasta a fost îmbogæflitæ cu influenfle evreieøti. din scrieri de istoria artei. Berkeley. 1980. Johannes Kepler poate fi considerat pærintele fondator al interpretærii optice a væzului. medicinei. Ad Vitellionem paralipomena. col. vol. Toward a History of Needs (1978).

Concepflia lui Kepler despre retinæ ca un fel de pînzæ de picturæ øi despre væz ca urmærire a razelor implicæ o anumitæ paradigmæ øtiinflificæ. Walter J. statuia arhaicæ a zeului ca prezenflæ. Besançon vede în formarea conceptelor filosofice o transformare analoagæ din lumea gîndirii: filosofii ezitæ sæ priveascæ zeii. Besançon îøi începe povestea cu iconofobia presocraticilor.10 În timp ce grecii au creat astfel sculptura clasicæ tîrzie – care i-a influenflat atît de puternic pe romani –.H. criticul literar examineazæ miøcarea lollardicæ din secolele XIV–XV.). de la romanticii germani la Kandinsky (m. ideea de „divinitate“. toate forflele care se unesc øi se reabsorb unele pe celelalte. 1979. Mith and Thought Among the Greeks. Methuen. În acelaøi timp. øi Alastair G. ca o formæ de ascetism al privirii. The Literate Revolution in Greece and its Cultural Consequences. devine o figuræ mai „realistæ“. Empedocle (490–430 î. University of California Press. Nimic din aceastæ criticæ a imaginii nu poate fi gæsit în Teogonia lui Hesiod (circa 800 î. Humanitas. În a doua. marcheazæ astfel începutul unui drum care duce în ultimæ instanflæ la neuroøtiinfla bazatæ pe procesarea informafliei øi analiza sistemelor. Paris. 1961. ce se întinde din Antichitate pînæ în prezent. Pictorul rus pare sæ condamne la fel de violent ca împæratul bizantin Leon al III-lea imaginile ce reprezintæ invizibilul. Vision in Vehicles: Conference on Vision in Vehicles. vezi John R. Ideile înlocuiesc acum zeii. dar care poate fi reprezentat prin emblema unei sfere invizibile. [în româneøte: Imaginea interzisæ: istoria intelectualæ a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky. flintire concurenflialæ øi un consum mærit de imagini. W.7. citirea rapidæ.7 Ne intereseazæ privirea care.11 Zeii sînt næscufli din Eros. I. 12. Øtiinflificæ øi Enciclopedicæ. a retezat cuvintele înaripate. Bucureøti. traducere de Zoe Petre øi Andrei Niculescu.) susfline cæ Dumnezeu e un spirit nobil dotat cu putere inimaginabilæ. 1995]. Cronly-Dillon øi Richard Langton Gregory. ci iubirea. etice. redactoricoordonatori Adelina Piatkovski øi Ion Banu. Pentru o introducere. el trage concluzia cæ iconoclasmul este esenflial pentru ceea ce este numit de obicei „Occident“.. Besançon stabileøte cæ existæ o istorie a iconoclasmului. Orality and Literacy. London. 1953. o astfel de istorie are o puternicæ dimensiune eticæ. nu mai e Venus. 198]. Zeii au dispærut de la orizontul gînditorilor greci în acelaøi timp în care s-a ræspîndit „tehnologizarea“ cuvîntului. Evident. Die Theologie der frühen griechischen Denker. Vezi øi Eric Alfred Havelock. 1994). Berkeley. 10. Sursa realitæflii nu mai e Helios. Bucureøti. Cercetærile de acest gen în recunoaøterea modelelor. un skepsis reticent în fafla oricærei imagini. Walter Ong a descris modul în care înregistrarea sonoræ fidelæ. Senofane di Colofone. Amsterdam. Bucureøti. Iconoclasmul parcurge o istorie ce se întinde de la Anaximandru la Mondrian. nici la minte asemenea muritorilor“. de-a lungul istoriei occidentale. între zei øi oameni cel mai mare. Ed. prin mijlocirea alfabetului. Macmillan. ce reprezintæ zeul. Descoperind acest tip de privire. iar miturile vii au fost fixate în cærflile de istorie ale lui Herodot. se ocupæ cu arta modernæ.12 Peste încæ o sutæ de ani. Besançon îl urmeazæ aici pe Werner Jaeger. Visual Thinking. înflepenitæ. Partea a 2-a. p. Routledge of Kegan Paul. p. London. El interpreteazæ indiferenfla lor pentru zei ca aniconism programatic. Kohlhammer. øi astfel dobîndesc libertatea de a se concentra asupra entitæflilor abstracte. ed. a constituit subiectul acelor consideraflii normative.. Jean-Pierre Vernant. 1991. care ocupæ mai mult de jumætate din carte. În prima. Princeton University Press. în aceastæ epocæ a comunicærii instantanee. 6 . Princeton–London. 11. 46 [citat preluat din Filosofia greacæ pînæ la Platon. 1996]. 9. Elsevier Science Publ. pentru întîia datæ. 1982. Problema acesteia e controversa referitoare la reprezentarea divinitæflii. Abia atunci. 5. 1994. o sferæ perfect 8. Aceasta creeazæ o umbræ sub care discuflia despre væz ca act moral nu poate pærea decît absurdæ. 1982. o carte ce nu intræ în nicio disciplinæ convenflionalæ. autorul împarte noua sa carte în trei pærfli. odatæ cu Anaximandru. 1. Antonio Farina. 1969.8 Subiectul sæu este un anumit tip de privire în fafla imaginii: privirea reticentæ. care se referæ la o entitate abstractæ: „Unul e Zeul. A treia parte. Ong. competentul specialist în Bizanfl vorbeøte despre Antichitate. 1983 [în româneøte: Mit øi gîndire în Grecia Anticæ. Rudolf Arnheim. Lucræm la o istorie a opsis-ului fiindcæ dorim sæ cîøtigæm distanfla necesaræ pentru a explora condifliile unei priviri morale în zilele noastre. L’image interdite: Une histoire intellectuelle de l’iconoclasme. arché. traducere de Mona Antohi. Odatæ cu aceastæ nofliune apare øi primul monoteist. 1991. nici la chip. Princeton. filosofii lor manifestau o atitudine faflæ de divinitæfli care e în contrast puternic cu modul în care apar zeii la Homer sau Hesiod. Meridiane. Evolution of the Eye and Visual System. antrenamentul detectivilor sau lunetiøtilor øi elaborarea de iconifle pop pentru ecrane de interfaflæ conduc doar la gimnasticæ ocularæ. care ne încurajeazæ sæ cultivæm cæutætura ochiului bun øi sæ o evitæm pe cea a ochiului ræu. Cunoscut pentru studiile sale de istorie culturalæ a Rusiei.H. Vrem sæ evitæm tot ceea ce duce cætre o etologie tehnotropicæ a væzului care ar promova optimizarea recunoaøterii rapide. Napoli. Putem plasa pe acest fond istoric polemicile referitoare la internet øi ciberspafliu.9 Astfel. Aceastæ contemplare a începutului. Stuttgart. Libreria Scientifica Editrice. Skepsisul reticent Alain Besançon a publicat în 1994 o carte foarte neobiønuitæ despre iconoclasm. Fayard. Alain Besançon. cînturile epice ale lui Sappho au fost încapsulate în poeme scrise. Gale. Co. ci focul. de meditaflii despre infinitul (apeiron) ce cuprinde toate posibilitæflile. pentru a le interpreta øi îmbogæfli. privirea asupra zeilor e transformatæ într-o idee. iar theoria e echivalatæ cu experienfla senzorialæ a unor spectatori la dansul øi miøcærile zeilor. a fost înlocuitæ abia douæ sute de ani mai tîrziu. poetul Xenofan din Colofon.

1969. Dictionnaire historique de la terminologie géometrique des Grecs. Gérard Simon.17 Simon e un specialist recunoscut în clasicii greci. Indiferent de øcoala de care aparflin opticienii antici. The Structure of Scientific Revolutions. Aceste capturi. Kuhn. histoire des doctrines cosmologiques de Platon à Copernic. Spre deosebire de studiile dinaintea sa. Pe tofli opticienii Antichitæflii îi intereseazæ ceea ce se întîmplæ la baza conului vizual. Paris. nu e doar imposibilæ øi un sacrilegiu. Heinemann. 15. Øtiinflificæ øi Enciclopedicæ. îi consideræ pe aceøti autori. 1988. Pierre Duhem. Filosoful aspiræ la atingerea unui adevær care se aflæ acolo unde ochiul nu bate. cu toflii susflin cæ privirea se întinde în afaræ øi se autoproiecteazæ printr-o erecflie organicæ a ochiului. nici mæcar «obiect» øi «subiect». Vrin. Prin raza vizualæ. Ei cad de acord cæ existæ ceva la suprafafla obiectului. 1975. Paris. omul care priveøte øi relaflia acestuia cu domeniul a ceea ce e astfel vizibil“. Lumina însæøi e conceputæ ca efluviu din ochiul ceresc. din fafla lui Helios. ce nu poate fi redus la procese neurologice puse în miøcare de stimuli electromagnetici. 1999. l’être et l’apparence dans l’optique de l’antiquité. privirea e proiecflia cærnii în lume. Conform lui Simon. o razæ venitæ din soare. To Save the Phenomena: An Essay on the Idea of Physical Theory from Plato to Galileo. Les intuitions atomistiques. Dupæ cum spune Xenofan. Werner Kutschmann. Bucureøti. Le regard. 7 . Ræsturnînd istoria opticii. 18. J. øi chiar Charles Mugler. Odatæ cu Platon se încetæfleneøte un paradox care a dæinuit pînæ în zilele noastre: certitudinea cæ întreaga noastræ fiinflæ e în cæutarea unei viziuni a binelui suprem. dacæ boii ar avea mîini de sculptor. Chicago. „Din exegeza textelor. Bibliothèque de l’Université. acolo unde væzul se prinde de obiectul sæu. deøi vizualizarea binelui. Publicatæ iniflial în italianæ în 1939. deux stades de l’optique géométrique grecque. øi un filosof poetic al øtiinflei. sînt puøi sub acuzare de Simon pentru violentarea subiectului lor de studiu. Autorii antici studiazæ reflexia privirii în oglindæ. Bogdan]. confuzia privirii atunci cînd urmæreøte o pasære în zbor øi iluzia creatæ de picturi. Albert Lejeune. Thomas S. de privirea reticentæ øi angajamentul pentru devalorizarea imaginii. ci de privire. Albert Lejeune. astfel e arheologia privirii. cæruia îi datoræm istoria standard a luminii20. ceva care se amestecæ cu raza emisæ de ochi. Simon a evidenfliat adeziunea necriticæ la certitudini contemporane anistorice. «vedere binocularæ». Ce anume? Culoarea. în repaus pur. 1970. avînd de a face doar tangenflial cu lumina. editor al unui dicflionar de 450 de pagini dedicat terminologiei greceøti pentru luminæ21. 1992. 1976. împotriva cæreia fuseseræ ridicate obiecflii chiar înaintea lui Thomas Kuhn14.18 Etologia væzului e un fenomen eminamente istorico-cultural. Filosofia. øi în cele din urmæ pentru eticæ. ci pur øi simplu în afara chestiunii. 21. nu poate fi folositæ pentru interpretarea textelor clasice sau medievale în mod necritic“. London. 17.16 Odatæ cu Simon. Simon. Ed. realizînd un portret al acestui efluviu sub forma unei figuri conice cu vîrful în pupilæ øi baza în obiectul cuprins de privire. Euclide et Ptolémée. iubirea de înflelepciune. opsis: „Ceea ce conteazæ pentru un istoric al opticii e situarea acesteia într-o constelaflie a cunoaøterii dintr-o epocæ datæ . 20. Gaston Bachelard. Le système du monde. Privirea care pipæie „Dupæ cum se vede. drept precursori ai opticienilor moderni. pentru care lumea vizibilæ e doar o reflexie palidæ. Chicago.arhiva rotundæ. 1954–1959. refracflia privirii atunci cînd atinge suprafafla apei. Bucureøti. e de acum înainte legatæ de indiferenfla disciplinatæ. Humanitas. University of Chicago Press. 1962 [în româneøte: Structura revolufliilor øtiinflifice. Hermann. seducflii øi distrageri ale razei vizuale sînt examinate fiindcæ ele constituie tot atîtea obstacole împotriva folosirii corecte. The Nature of Light: An historical survey. [opticienii] înflelegeau un organ efemer. Gaston Bachelard. Simon susfline cæ „niciuna dintre nofliunile actuale de «razæ». Pierre Duhem15. care e incitatæ øi împinsæ la suprafaflæ ca urmare a încælzirii sale sub privirea soarelui. De aici. e un organ care se trezeøte odatæ cu deschiderea pleoapelor. 30 sept. essai de classification. obiectul øtiinflei antice a opticii este un efluviu al pupilei. Paris. Pierre Duhem. Louvain. ediflia a doua. 2. «imagine». 14. 1948. adicæ dincolo de limitele pielii. Klincksieck. În acest mod. rezultæ cæ senzaflia poate avea loc în «extaz». traducere de Radu J.“13 Gérard Simon încalcæ aceastæ convenflie. Librairie C. o razæ ce provine din ochi. De exemplu.. care 13. raza vizualæ – acea ejaculare a simflului vizual – e ea însæøi organicæ. nemulflumirea faflæ de exegeza predominantæ a autorilor greci e transformatæ într-o revizuire radicalæ øi competentæ a opticii clasice. Paris. „Wissenschaft des Blickes: Eine Studie über die antike Optik von Gérard Simon“. Culoarea e conceputæ ca o calitate intrinsecæ a obiectului. Titlul cærflii sale clarificæ intenflia sa: nu e vorba de optica clasicæ. ale mecanicii sau opticii. Euclid are meritul de a fi conceput forma geometricæ a privirii umane. via Ptolemeu øi pînæ la cele din Evul Mediu nu este lumina. potrivite øi onorabile a simflului vizual. 16. 1958. Pentru tofli aceøti opticieni. Éditions du Seuil.. de cætre un istoric al øtiinflei. ci razele ce îøi au originea în ochi. ar ciopli divinitæfli bovine. o umbræ coloratæ a ideilor. problemele ce apar în filosofia naturalæ a Antichitæflii nu au fost discutate decît în categoriile fizicii moderne. calea continuæ cu Platon (vezi Timeu). in Frankfurter Rundschau. putem sæ dæm crezare concluziei sale cæ obiectul tratatelor optice de la Euclid.19 Vasco Ronchi. Vasco Ronchi. chiar în rîndul unor experfli eminenfli. în introducerea øi notele sale. realizator al edifliilor definitive Euclid øi Ptolemeu. «cîmp vizual». de la Platon la Galenus. University of Chicago Press. Le regard. a divinitæflii. 19. Charles Mugler. øtiinfla opticii putea fi înfleleasæ ca bazæ øi ghid pentru cultivarea unei activitæfli omeneøti.

oamenii vorbeau despre visibilia (în latinæ: imagini vizuale). Noi nu avem cuvinte pentru acest tip de apariflie din exterior. încît øi-a sacrificat vacanfla de varæ în munflii Albano. Sufletul locuieøte în corp. membru psihic impregnat de culorile prinse în actul de îmbinare perceptivæ. universul. Cosmos vine din kosmein. iar în Antichitate despre emphasis (în greacæ: apariflia unei suprafefle netede. maluri. un rîu. Fiul Mariei. prezentare.23 Cartea sa despre recrudescenfla tîrzie a iconoclasmului în mijlocul perioadei baroce e o bunæ introducere în aceastæ poveste. prezenfla comunæ a icoanelor în practica religioasæ creøtinæ a devenit dintr-odatæ o mare problemæ. ci ca simboluri ale invizibilului: divinitæfli sau forfle reprezentate de acestea. începînd din Antichitatea tîrzie øi incluzînd o analizæ a afiøelor electorale ale lui Mitterand. Presocraticii cultivaseræ indiferenfla pentru zei pentru a se concentra asupra conceptului de entitate. Dieu dans l’art: Sollicitudini nostrae de Benoît XIV (1745) et l’affaire Crescence de Kaufbeuren. Cuvîntul lui Dumnezeu devenit carne. Ambivalenfla lor se datoreazæ specificului credinflei. 3. creøtinii øi-au exprimat astfel dorinfla de a venera emphasis-ul divin din icoanæ. cerul øi pæmîntul. Cu toate acestea. anume: icoana. au devenit un obiect explicit de reflecflie filosoficæ. ochiul øi culorile. Studiul dedicat lui libido videndi e proiectul de o viaflæ øi pasiunea unui cælugær dominican. Le regard. fructul potrivirii unor componente asimetrice. undeva dincolo de piele. Acest simfl pentru proporflii ontice. Speranfla creøtinæ se îndrepta cætre viziunea feflei lui Dumnezeu. amestecul cærnii cu lumea are loc pe obiectul însuøi. întîlnirea are loc la mijloc de drum. urechea øi sunetul armonios. odatæ cu explozia disputei asupra iconoclasmului. desprinsæ de soare. din cældura înæbuøitoare a Romei. astfel. dar øi cu ochiul. Øcolile filosofice diferæ în ceea ce priveøte locul întîlnirii. organ al sufletului. un sumar e suficient pentru a deschide o intrare în istoria privirii.“22 Grecii nu ar fi putut concepe væzul færæ raportul asimetric dintre ochiul corporal øi obiectul iluminat. François Böspflug. de cealaltæ. mai tîrziu. Vechii autori vorbesc de raza vizualæ în termeni de deget ocular. expunere. 24. fusese numit din cele mai vechi timpuri Imaginea Tatælui. profesor la Sorbona øi Strasbourg. în anul 726. Creøtinii au inifliat un tip nou de reticenflæ în fafla imaginii idolului. tîmplarul din Nazaret. care ar fi reprezentat Sfînta Treime. La rue et l’image: espace publique et circulation d’images. a ræbufnit împotriva reprezentærii grafice a Sfîntului Duh sub forma unui triplet de tineri bærbafli. reprezentarea pictorialæ a umanitæflii lui Cristos fusese acceptatæ. De la cel de-al Doilea Conciliu de la Niceea (787). sculpturile nu au mai fost privite ca zei. Problema s-a conturat ca diferenflæ între emphasis øi un anumit artefact. pentru complementaritæfli asimetrice mutual constitutive. E un eveniment cosmic.22. În emphasis/expunere. existæ atîta vreme cît e actualizat de amestecul sæu cu culorile suscitate de lumina soarelui. cele douæ pærfli se contopesc: privirea coloratæ de lume øi lumea coloratæ de privire. færæ a-øi pierde sau diminua din divinitate. Paris. Böspflug comenteazæ o enciclicæ papalæ publicatæ în 1745. Nu e de mirare. Pentru Aristotel. nu însæ øi asupra tezei cæ e „afaræ“. acolo unde ochiul întîlneøte umbra coloratæ læsatæ de idei sau acolo unde pojghifla obiectelor. dar nu toate potenflialitæflile sale sînt circumscrise de acesta. sens). nu are loc în spafliul descris de axiomele topologiei cognitive a epocii moderne. stoici. Rezultatul potrivirii e o bætælie. Problema i-a pærut acestuia atît de urgentæ. Concepflia clasicæ a privirii nu a putut combate o provocare intelectualæ apærutæ în Antichitatea bizantinæ tîrzie.24 Autorul sæu e Benedict al XIV-lea. Éditions du Cerf. auzit øi væzut de oamenii obiønuifli. cuvîntul grec pentru alinierea a douæ pærfli sau fefle: douæ armate. Cuvîntul lui Dumnezeu putea fi sesizat cu urechea. François Böspflug. El a realizat o monografie a istoriei dorinflelor oculare. s-a închis în biblioteca din Vatican øi. aøadar. unul dintre puflinii intelectuali care au ocupat tronul papal în ultimele secole. libido videndi. Simon. øi culorile suscitate de strælucirea luminii pe un obiect. Paris. cæ istoria opsis-ului prezentatæ de Gérard Simon nu e uøor de asimilat. fusese atins. imaginea øi pofta ochiului. Bula poate fi cititæ ca sumar pentru o mie de ani de iconologie teologicæ. Éditions du Cerf. În Dieu dans l’art [Dumnezeu în artæ]. Nu vom aborda aici în detaliu istoria iconoclasmului. 1984. Dumnezeu. visibilia øi muzica. aprinzînd privirea cu culoare. la apogeul disputelor bizantine asupra iconoclasmului. François Böspflug. pentru Platon øi. sub conducerea eminentæ a Pærintelui Bisericii. Libido videndi [plæcerea væzului] În Evul Mediu. e cuprinsæ de privire. Ioan Damaschin. pe de o parte. era în mod egal Dumnezeu øi Om. Pentru prima oaræ. Reticenfla scopicæ tradiflionalæ în fafla unei imagini a fost ridicatæ la un nou nivel de discurs analitic. un eveniment contemporan cu Evul Mediu merovingian din Occident. ori „pro-punere“. 8 . Iisus. une question d’éthique sociale. ca icoanæ folositæ în prac- 23. E rezultatul unei complementaritæfli între privirea extrovertitæ. 1990.

imaginea a devenit o nouæ prezenflæ. simbolizatæ ocazional printr-un porumbel. Aceasta e inovaflia împotriva cæreia a obiectat papa. Chicago. al-Haytam era un matematician atît de faimos. Lindberg. Douze siècles d’images religieuses. 27. însæ væzul a suferit o inversiune majoræ. tr. 2–4 Oct. 1787–1987. însæ a dat naøtere øi pretenfliei de a face din tot ceea ce poate fi cunoscut un scop al vizualizærii. ce se referea în primul rînd la privirea credinciosului. a mamei sale sau a unui sfînt. ed. 2 vol. Realizînd futilitatea unui asemenea proiect.. Datoritæ acestor reproduceri ieftine. de la obiectul în timp la realitatea în eternitate. øi. Actes du Colloque International Nicée II tenu au Collège de France. semn distinctiv asupra cæruia se poate fixa privirea. Skopos: paznic. ci øi împotriva noii inundæri tehnogenice a spafliului vizual cu reproduceri.. pp. c. prima mare teorie despre relaflia dintre privire øi imagine. decapitarea statuilor øi distrugerea imaginilor erau de mult trecute. e aprinsæ de emphasis. Euclid øi Ptolemeu. de la cea temporaræ øi muritoare la cea eternæ øi nemuritoare. prin implicaflie: scop. foarte fermecætor“. iar odatæ cælugæritæ. a produs pe peretele din spate al camerei întunecate o imagine a soarelui la care se putea uita færæ a fi orbit de luminæ. Iatæ ce a fæcut: a folosit un mormînt egiptean pe post de camera obscura. in David C.30 Povestea începe cu alHaytam (în latinæ Alhazen. Paris. Cea mai bunæ introducere este David C. Ceea ce face din al-Haytam un revoluflionar nu e folosirea acestui instrument. Icoana e conceputæ ca prag între douæ lumi incomensurabile. Icoana e væzutæ øi interpretatæ ca lucru cu totul diferit de statuia lui Cezar sau Jupiter. avusese viziunea „Iubirii Divine.. Gudrun Schleusener-Eichholz. 1978. icoana diferæ øi de pictura simplæ. München. ce sugereazæ o asemænare sau explicaflie. Contextul istoric e ciudat. Al-Haytam a observat cæ imaginea soarelui 25. el s-a flinut la distanflæ de curte øi øi-a creat un „instrument“ pentru studierea eclipsei solare pe care o prezisese. reticenfla filosoficæ de a acorda pondere de adevær unor simple reprezentæri. W. 1987. Dar a treia persoanæ a Sfintei Treimi. înlocuind-o cu o cruce simplæ. care sînt menite sæ aducæ la prezenflæ maiestatea acestora. Pærinflii Bisericii au formulat prima ontologie iconicæ. din lumea morflii în lumea vieflii. Sfîntul Duh. prin icoanæ. Lindberg. Perioadæ dupæ Conciliul Ecumenic din Trento (în latinæ: Concilium Tridentinum) al Bisericii Catolice. 9 . devastarea bisericilor din timpul Reformei. în lemn. Papa nu a reacflionat viguros doar împotriva unui motiv iconografic. 338–368. trei miøcæri diferite au ajuns la aceeaøi expresie: temerea Vechiului T estament pentru orice vizualizare a Cuvîntului lui Dumnezeu care atinge carnea øi inima credinciosului. cetæflean al Alexandriei. În 726.28 Dupæ ce a dus la sfîrøit periplul sæu în iconologia normativæ a modernitæflii timpurii. Putem compara austeritatea unei icoane estice timpurii cu suculenfla unui nud de Velázquez. în fiecare cæmin øi carte de rugæciuni.) 28.25 Reprezentarea lui Dumnezeu-Tatæl ca patriarh bærbos apærea în cîteva picturi de altar occidentale øi fusese legitimatæ ca evidentæ metaforæ. Science in the Middle Ages. nu fusese niciodatæ înfæfliøatæ în carne umanæ. De asemenea. la nordul lacului Constanfla. Aceastæ dorinflæ de a privi în eternitate a devenit o permanenflæ a gîndirii occidentale. televiziune sau internet.26 Aproape peste noapte. desigur. 1985. privirea credincioasæ ce cade asupra reprezentærii picturale a lui Cristos.1986. 1976. Libido videndi poate duce în douæ direcflii: fie cætre necunoscutul de dincolo. În acel moment. ori cea a Sfîntului Petru. Marele merit al lui Böspflug este cel de a fi adæugat o nouæ fafletæ a istoriei privirii: iconologia începe cu o teorie – o manieræ de a privi. Lossky. ce a avut loc în 25 de sesiuni între 1545 øi 1563. concepînd privirea ca un fel de dor de dincolo. 26. Nicée II. explozia posttridentinæ27 a imaginilor baroce era la apogeu în regiunile catolice. sub forma imaginii unui tînær bærbat. (N. François Böspflug øi N. la fel ca øi ceilalfli doi opticieni impozanfli dinaintea sa. tr. Böspflug a lansat un colocviu internaflional pe tema unei noi interpretæri a evenimentelor ce avuseseræ loc în Bizanfl cu o mie de ani mai devreme. Vezi øi David C. (N.arhiva tica religioasæ ortodoxæ. exaltarea musulmanæ a sunetului Coranului. ed. Chicago. magazinele locale au produs în serie mii de tipærituri captivante cu aceastæ viziune. Cu ajutorul unei mici gæuri. cu a cærei frumusefle øi maiestate nu poate concura nicio imagine a Atotputernicului. Încæ mai important e faptul cæ apæruse o nouæ tehnologie a tipæriturii: xilografia colfluroasæ. Confruntîndu-se cu aceastæ provocare. Conform legendei. de a avea experienfla unui skopos29 – care dezleagæ orizontul. iubirea mutualæ a Tatælui øi Fiului.) 30. „The Science of Optics“. încît sultanul i-a cerut sæ controleze Nilul. Conform unui canon al Conciliului de la Niceea. University of Chicago Press. Dieu dans l’art. fie cætre mæiestria fascinantæ a imaginii reprezentative. Cerf. reticenfla privirii occidentale în fafla imaginii a ræmas constantæ. De atunci. Theories of Vision from al-Kindi to Kepler. Icoana conduce astfel credinciosul pe drumul de la typos la prototypos al lui Cristos reînviat. de apariflia realitæflii invizibile reprezentate. ci noua teorie despre privire pe care a formulat-o în urma acelui eveniment. ca reacflie împotriva Reformei. O tînæræ flærancæ din Swabia intrase într-o mænæstire din Kaufbeuern. fusese înlocuitæ de gravura realistæ în cupru. ikono-skepsis-ul grec. Böspflug. În acest eveniment. Das Auge im Mittelalter. De la lumen la luminæ În perioada de la Conciliul de la Niceea la cælugærifla din Kaufbeuern. niciun alt papæ nu s-a apropiat în sensul clasic de tradiflia iconofilæ øi nu a avut distanfla intelectualæ necesaræ pentru a pronunfla judecæfli similare despre fotografie. 4. Lindberg. împæratul Leon al III-lea a scos icoana lui Cristos din tympanum-ul de bronz al porflii palatului. Fink. 965–1039). 29. University of Chicago Press. Paris.

568–589. pp. Berlin. intelectul e informat „intenflionat“ de aceste caracteristici care. Noul regim scopic e reflectat øi în eticæ. Brill. Prin meditaflia sa asupra celor întîmplate atunci cînd øi-a închis ochii.31. în propria lor strælucire.33 De oculo morali. „Naturwissenschaft und Allegorese: Der «Tractatus de oculo morali» des Petrus von Limoges“. Unul dintre primii autori care l-a încorporat pe Alhazen într-un tratat în latinæ a fost decanul de medicinæ al Universitæflii din Paris din timpul lui Occam. purtætoare de luminæ. 9. in Frühmittelalterliche Studien. iar prin iluminarea obiectului îl forfleazæ pe acesta sæ îøi arate caracteristicile sale universale. Astfel. Vision and Certitude in the Age of Ockham: Optics. pp. Obiectele nu proiecteazæ umbre. – la sfîrøitul secolului XIII. 1250–1345. acestea sînt ceea ce face cineva. J. Intro-specflia sa. „Getting the Big Picture in Perspectivist Optics“. Gebr. Pentru Pierre. Spre deosebire de aceøtia din urmæ. Tachau. pp. cogniflia e încæ modelatæ pe regimul scopic tradiflional. Majoritatea capitolelor sale încep cu un sumar al ceea ce „ne spun savanflii opticieni“. fosforescent. 10 . „Optics for Preachers: the «De oculo morali» of Peter of Limoges“. aflat în eclipsæ parflialæ a ræmas în ochii sæi øi dupæ ce închisese pleoapele. Pentru roadele filosofice ale recepfliei lui al-Haytam. care pot fi bune sau rele din punct de vedere moral. pictorii învaflæ tehnica umbririi. a apærut ca manuscris în jurul anului 1281. 1954. care e întotdeauna transformat într-o parabolæ moralæ. in Isis. fie prin dobîndirea unor obiceiuri desfrînate. vezi Mark A. cæutætura sînt concepute ca activitæfli umane propriu-zise. væzul. and the Foundations of Semantics. încorporat øi numit de subiectul cunoscætor. însæ la fel de implacabil. a privirii. Din acel moment. e ca øi cum intellectus agens ar fi soarele care „forfleazæ“ obiectele sæ îøi arate culorile.32 Atunci cînd contemplæm o miniaturæ sau un mozaic medieval. øi nu ca acel ceva cu care privirea se contopeøte atunci cînd iese înafaræ. Intelectul „activ“ abstrage aceste caracteristici universale din obiectul cognifliei. Epistemology. fiecare capitol despre scientia optica duce la un comentariu despre veghea ochiului. În mod surprinzætor. 1981. Eigen-licht. Mann Verlag. toate acestea s-au schimbat – nu dintr-odatæ. el continuæ tradiflia opticii ca propedeuticæ a eticii. Locul încorporærii sau in-formærii a fost mutat în interiorul ochiului. Inversiunea væzului e reflectatæ foarte clar de schimbarea epistemologicæ a secolului XIII. ceea ce vedem sînt culori care radiazæ: obiectele sînt entitæfli iluminate intrinsec. 32. Iese afaræ pentru a atinge obiectul. Diferite tipuri de vedere apar ca acte a cæror conduitæ poate fi formatæ. un fel de simulacru metafizic ce flîøneøte din obiectul cognifliei pentru a fi prins. 1978. fie prin vigilenflæ. însæ implacabil. tratatul lui Pierre din Limoges. în ciuda noii paradigme a væzului – pe care o îmbræfliøeazæ –. l-a fæcut sæ întoarcæ pe dos construcflia conului vizual. Al-Haytam a transformat optica dintr-o øtiinflæ a opsis-ului. nu cînd i-a deschis. cu totul diferitæ de tipurile precedente ale cercetærii. în special Roger Bacon øi William Occam.31 Un alt rezultat al acestei inversiuni se observæ în felul cum e tratatæ lumina în picturæ. Wolfgang Schöne. erau influenflafli deja de noul regim scopic preluat de la Alhazen. øi nu ceea ce i se întîmplæ cuiva. Dupæ traducerea operei sale în latinæ øi schimbarea numelui sæu în „Alhazen“. øi nu øtiinfla naturii. educaflie øi formare a virtuflii. pe Pierre îl interesa pregætirea preoflilor pentru Avignon. Smith. Lucrurile apar în propria lor luminæ. nu existæ umbrire øi nici o indicaflie a vreunei surse de luminæ care ar cauza toatæ aceastæ luminozitate. Aceastæ stare de lucruri se schimbæ – nu atît de rapid ca în filosofie. 329–343. Imaginea corespunde transformærii privirii. 1988. Clark. L. Katherine H. D. Über das Licht in der Malerei. Am fæcut observaflia cæ în Antichitate existaseræ deja înflelepfli ce susflineau cæ obiectele exsudæ ceea ce ochiul capteazæ: pojghifle sau emanaflii numite simulacra. Cu toate acestea. 1977. Privirea. Sursa luminii a devenit mundanæ. Artiøtii picteazæ umbrele proiectate de obiecte. Pînæ la sfîrøitul secolului XIV. El e cel care a plasat baza acestuia în ochi øi vîrful în obiect. reunesc apoi intelectul cu spiritul ce l-a proiectat în afaræ. locul în care avea loc captura (numitæ percepflie) era afaræ. væzul a fost examinat øi perceput ca rezultat a ceea ce aduce lumina în ochi. Analog cu raza vizualæ ce e nuanflatæ de culoare. la apogeul gîndirii scolastice: – la Toma din Aquino. Wolfgang Schöne a examinat problema ca tranziflie de la obiectul luminos la obiectul iluminat. nu în interiorul ochiului. pp. Leiden. Ei încearcæ sæ conceapæ cogniflia ca rezultat al aøa-numitei multiplicatio specierum. E. Ceva mai tîrziu. 12. ei picteazæ obiectele astfel încît privitorul observæ în mod clar localizarea sursei – extrinsece – care lumineazæ obiectele. marele învæflat italian dominican. Pictorul se limiteazæ la ceea ce aratæ øi lumineazæ o luminæ fixatæ (Zeigelicht). 20–81. prin reflecflie. marii învæflafli franciscani din Anglia. al-Haytam a inifliat inversarea teoriei clasice. 33. in The Michigan Academician. 258–309. într-o øtiinflæ despre razele de luminæ øi ceea ce fac ele: photo-logie. cînd curtea papalæ se afla la Orvieto øi în acelaøi moment cu tratatele de opticæ ale lui Johann Peckham øi Roger Bacon. øi Gudrun Schleusener-Eichholz. øi anume în corpul cristalin din spatele pupilei. 72. de la acfliunea de atingere a exteriorului la recepflionarea lucrurilor aduse de luminæ în interiorul ochiului. Intellectus agens se comportæ ca raza vizualæ a privirii clasice. pînæ la al-Haytam.3.

Scalpelul øi bisturiul au deschis burta. Inventarea øi folosirea lentilelor. p. era nevoie de o anumitæ educaflie pentru a privi în typos. a dobîndit supremaflie asupra celorlalte simfluri. Alexander von Humboldt a væzut în aceasta începutul øtiinflei moderne: „[Instrumentele] echipeazæ omul cu organe noi. Galilei a fæcut descoperirile descrise în Sidereus Nuncius [Mesagerul sideral.arhiva Douæ cuvinte latine diferite erau folosite pentru lumina ce iese în afaræ. fiindcæ natura îl înzestrase cu conaturalitate. aceste desene au confirmat „perspectiva“ impusæ de autoritatea scrisæ a anatomiøtilor galeniøti. Instrumente der Neuzeit. pusæ în serviciul øtiinflei. ochiul însuøi a fost degradat într-un dispozitiv pentru observare. expunînd mæruntaiele. în acelaøi timp. a cærei concluzie a fost numitæ de atunci temperaturæ. Icoana a orientat.35 Timp de douæ milenii. O persoanæ capabilæ sæ exercite lumen e o creaturæ cu totul diferitæ de cea care recepflioneazæ în mod pasiv lux. De o manieræ analoagæ. 11 . lumen fidei øi illuminatio de pe paginæ nu erau doar discutate. 1610] datoritæ faptului cæ dobîndise o nouæ privire. Implicafliile asupra posibilitæflilor eticii sînt profunde. Autorul subliniazæ paralela dintre noile concepte de adevær øi realitate. lumen intellectuale. însæ nu putea fi niciodatæ inadecvatæ. filosofii greci vorbiseræ de o indiferenflæ pentru imagini. ustensilele au întærit – nu. au înarmat ochiul øi au transformat privirea. observaflie. adeværul nu mai era ceea ce væzuse ochiul. Væzul a devenit astfel independent de atingere øi gust øi a fost exaltat ca instrument principal al observafliei. 11. Das Auge im Mittelalter. a abolit faptul (diferenfla). 36. 1990. Un singur exemplu ajunge pentru a ilustra transformarea: concurenfla dintre teoriile ce încercau sæ explice faptul. ochiul distras. termometrul. O carte micæ scrisæ de Engelhard Weigl e ghidul agreabil øi competent al noii epoci a percepfliei instrumentate. desenele cu creta. La început. îl fac sæ vadæ ceea ce înainte nu putea fi cunoscut. ci erau subiecte ale experienflei. Engelhard Weigl. Lumen oculorum. cæ apa de izvor e mai rece vara decît iarna. Instrumentarea privirii Din punct de vedere istoric. Metzler. Øtiinfla anatomiei a apærut din reticenflæ øi negarea ulterioaræ a regimului de imagini transmis de la Galenus prin texte. e nouæ.34 Am cîøtigat lux øi am pierdut lumen. Rezultatul e atît degradarea. icoana. Revelaflia creøtinæ a inculcat un disprefl calificat pentru aceste lucruri mundane. Ochiul a pierdut conaturalitatea cu obiectele øi. în ultimæ instanflæ. Cu toate acestea. 5. a telescopului øi a microscopului sînt considerate de obicei ca motor øi în acelaøi timp simbol-cheie al tipului de iconoclasm øi iconofilie al modernitæflii timpurii. ce reflecta opoziflia calitæflilor fundamentale. Weigl. desemneazæ væzul coordonat de un instrument. Vederea a fost desprinsæ de sinestezie. cald øi rece. nu prin imagini. London. Paul K. Ca urmare. øi nici nu ar fi putut sæ le utilizeze. ca urmare a învæflærii tehnicii de umbrire ca student al Academiei 34. øi nu al credinflei. Datoritæ unui instrument.36 Acestea se bazau. Privirea putea fi impuræ. 35. a devenit condiflia necesaræ pentru ca ochii credinflei sæ poatæ atinge pragul eternitæflii. askesis. Die Entdeckung der modernen Wirklichkeit. exegeza percepfliei senzoriale a cældurii øi frigului a fost înlocuitæ cu euristica mæsurætorii. Feyerabend. Ochiul øi obiectul erau conaturale. respectiv lumina ce intræ înæuntru: lumen øi lux. Ochiul nu avea nevoie de cîrje. Aceste teorii au dominat discufliile pînæ în momentul în care un instrument de mæsurat. 37. Ochiul øi lumea. ceea ce exludea existenfla unor lucruri dincolo de bætaia ochiului. Folosirea acestui termen. Against Method. susflinute de încrederea în øtiinflele naturale echipate cu tehnologii. øi nu al opsisului. vederea stricatæ. însæ nu a instrumentat privirea. folosinfla sa se restrînge la studiul istoriei opticii. xilografia øi apoi gravura au dat mæruntaielor însîngerate aparenfla de organe a cæror formæ s-a impus asupra privirii. Verso. desenatorii au încetat sæ redea ceea ce „øtiau“ øi au început sæ vadæ în perspectivæ „naturalæ“. teoria lui Aristotel definise relaflia dintre epistemé øi techné. în timpul secolului XVI. Din cele mai vechi timpuri. Instrumente der Neuzeit. care erau considerate a fi irelevante în ceea ce priveøte adeværul. ci rezultatul unei observaflii. Schleusener-Eichholz. 9. cunoaøtere øi arte. Antrenamentul privirii. privirea øi aparenfla (emphasis) se aflau într-o relaflie reciprocæ de proporflie naturalæ. conceputæ ca proporflia dintre latura øi diagonala unui pætrat sau cincimea ce rezultæ din diviziunea unei corzi în proporflie de trei pærfli din cinci. Stuttgart. pe atunci evident. Ele desprind ochiul de naturæ øi simuleazæ. Deøi accentul pe inventarea lentilelor e util pentru discutarea succesiunii paradigmelor øtiinflifice37. pentru a garanta noua øtiinflæ“. pe teoria unui antagonism elementar al anotimpurilor. instrumentele au scos privirea din vizibil. Aceastæ experienflæ era cu totul diferitæ de unicul tip de luminæ pe care par sæ îl cunoascæ modernii. cît øi exaltarea privirii: în mod progresiv. Treptat. 1988. ochii imaginii. p.

pentru construcflia unor instrumente care. seu alio pariete. în telescop sau prin telescop. Vezi øi Gibson. pictura rerum [pictura lucrurilor]. 2. 1979. 1989. E un facsimil ce emite acelaøi fascicul de 42. se poate sugera cæ problemele care au apærut în dezbaterile actuale despre realismul instrumental au fost deja discutate în timpul lui Galilei. Alpers. Don Ihde. Houghton Mifflin. dupæ cum am menflionat. Der Naturwissenschaftler und sein Körper. imaginea devine o parte esenflialæ a privirii. aceste studii s-au dovedit a fi utile. Pentru filosofia tehnologiei. Consacræ statutul unor personaje ca eroii. picturae dicantur. care apare în fafla lentilelor pupilei. Eastwood. Dupæ cum am menflionat. pentru a fi apoi tîrîtæ prin nervul vizual în forumul simflului comun. iam figurae rerum vere in papyro existentes. 44. University of Chicago Press. væzul e ca pictura. Instrumental Realism: The Interface between Philosophy of Science and Philosophy of Technology. Ad Vitellionem. cel olandez nu e narativ. The Perception of the Visual World. Die Rolle der „inneren Natur“ in der experimentellen Naturwissenschaft der frühen Neuzeit. E o artæ legitimæ. ochiul devine astfel antiteza independentæ. Variorum Reprints. 1965. deoarece reprezintæ interacfliunile semnificative dintre persoane. a tiparului øi sticlei. ci descriptiv. Galilei a fost însæ cel care a descoperit munflii selenari. Pentru picturæ. 6. Pentru Alberti. Crombie. pp. Pictorul reprezintæ pe suprafafla picturii ceea ce se presupune cæ ar avea loc înlæuntrul ochiului. C. Constantin Huyghens scrie despre intersecflia planurilor observate de el în camera obscura ca despre ceva ce nu poate fi exprimat în cuvinte. nu dispare dintr-odatæ. Literatura recentæ de istoria opticii39 a deschis noi perspective asupra legæturilor dintre transformarea modurilor percepfliei øi interpretarea acestora între 1600 øi 1750. ci încurajeazæ contemplaflia tæcutæ a suprafeflei colorate. Ca urmare. 1986. în ceva ce poate fi contemplat de privire. Optics and Music in Medieval and Early Modern Thought. øi Werner Kutschmann. p. ce ocupæ un loc bine definit în fafla picturii. Frankfurt am Main. London. A. 1983. Noul iconoclasm ne confirmæ faptul cæ o nouæ reticenflæ în fafla imaginilor mentale tradiflionale este cea care a bætut calea pentru inversiunea privirii. Svetlana Alpers. prin observaflii succesive. James J. O controversæ recentæ din istoria artei a apærut pe seama a douæ moduri ideale de interpretare a actului picturii occidentale. The Art of Describing. ce existæ cu adeværat pe hîrtie sau alte suprafefle. e focalizatæ de acestea øi proiectatæ pe retinæ. On Painting and On Sculpture: The Latin Texts of De pictura and De statua by Leon Battista Alberti. de Arte din Florenfla. 1990. datoritæ faptului cæ educaflia sa artisticæ îl învæflase sæ deseneze øi sæ umbreascæ ceea ce vedea în instrumentul sæu.46 Aranjamentul obiectelor sau reprezentarea unei scene la Alberti nu pretinde cæ ar fi o copie a imaginii retinale. 174. Gibson. The Art of Describing: Dutch Art in the Seventeenth Century. la rîndul lor. – de cealaltæ parte. e un substitut optic al obiectului însuøi. pp. Noua reluctanflæ a incitat utilizarea oflelului øi creionului. Cu toate acestea. imaginea apærea pe lume ca o construcflie a artistului. viitorul va fi cuprins în sentinfla sa: ut pictura ita visio. imago rerum [imaginea lucrurilor]. Science. obiectul poate fi øi auzit ori atins. London. Kepler. in Hans Blumenberg. Insel-Verlag. „Das Fernrohr und die Ohnmacht der Wahrheit“. Suhrkamp. 39. 2. la o distanflæ bine definitæ de privitor. din contræ. lumen-ul. Boston. 43. Frankfurt am Main. privirea e contopitæ cu imaginea. expresia pictorialæ a unei tæieturi în conul vizual. øi alfli cercetætori îøi îndreptaseræ telescoapele de aceeaøi calitate cætre lunæ. numeøte imaginea virtualæ din fafla ochiului pictura lucrurilor. Boston. asupra locului unde obiectul væzut e prezent în mod tangibil. Pictura e o narafliune. Ronceverte. suprafafla obiectului væzut coincide cu cea a picturii. e un mod de a spune o poveste. sæ se aplece øi sæ se implice în spafliul reprezentat. În timpul epocii moderne. vol. Astronomy and Optics from Pliny to Descartes: Texts. prin întrebarea dacæ stelele mediceene øi lunile lui Jupiter sînt væzute cu telescopul sæu. 1972. Încorporarea imaginii Kepler deosebea douæ instanfle: lumina ca pictor al øevaletului de pe retinæ øi privirea ca generator al aparenflei vizuale. Chicago. abordærile diferite ale pictorilor dezvæluie tipuri specifice ale privirii. aparenfla lucrului. de unde e ridicatæ de spiritele vizuale. Acolo. sfinflii øi liderii civici. Pentru Alberti. 25ff. De exemplu. 46. Hans Blumenberg. o «entitate imaginatæ»].40 Un lucru pare a fi clar: folosirea din ce în ce mai intensæ a dispozitivelor instrumentale pentru ochi mæreøte în acelaøi timp distanfla dintre om øi lumea tangibilæ a lucrurilor cotidiene. se numesc picturi“.45 Mult mai tîrziu.38. formele lucrurilor. ci doar pe suprafafla øevaletului. 153. 1950. El nu îl invitæ pe privitor sæ ia parte la o acfliune cu valenfle morale. Johannes Kepler încæ mai face o distincflie claræ între douæ evenimente41: – pe de o parte.“ În traducere: „Deøi pînæ în prezent Imaginea era [doar] un Ens rationale [aproximativ.44 Kepler. Diagrams and Conceptual Structures. Spre deosebire de stilul italian. Pictura sa creeazæ un obiect care apare pe lume printr-un act de construcflie geometricæ. ca niøte polifliøti. The Ecological Approach to Visual Perception. pp. 41.38 În aceeaøi perioadæ. proiectatæ de privire în afaræ.42 Stilul italian provine din învæflæturile lui Leon Battista Alberti. Sidereus Nuncius. 45. povestea apare în sau printr-o fereastræ care îi permite privitorului. au fæcut ca ochiul sæ devinæ øi mai important în cæutarea noului tip de adevær. p. în mod paradoxal. 176ff.43 Pictura traduce o poveste scrisæ iniflial într-o carte. De acum înainte. Cecil Grayson. Nu atrage ochiul într-un spafliu pictat. Phaidon. respectiv cea olandezæ. 1991. Ad Vitellionem. Bloomington. Galileo Galilei. Bruce S. Indiana University Press. Cu toate acestea. Inifliativa pentru introducerea acestei distincflii îi aparfline Svetlanei Alpers. fæcînd vizibile alegerile lor morale. privirea care simte unde e vizibilul. London. 40. Pentru olandez. James Gibson va resuscita aceastæ distincflie sub forma diferenflei dintre lumea vizualæ øi cîmpul vizual. cea italianæ. 12 . „Cum hactenus Imago fuerit Ens rationale. Houghton Mifflin. Nachricht von neuen Sternen. vol. 7–21.

Aøa cum a arætat Gérard Simon. traducere de W. Paris. puteai intra în Rick’s Café. principalul subiect al studiului nostru este o activitate umanæ formatæ de un anumit oikos istoric. Zauber des Spiegels. 1992. traducere de Ian Hamilton Grant. Paul Virilio. New York. Clarendon Press. Detroit. The Breaking of the Circle: Studies in the Effect of the „New Science“ upon Seventeenth-Century Poetry. 1976. Crary ne ajutæ sæ examinæm aceste schimbæri. Metropolitan Museum of Art. Despre culoare. Berlin. cei care încearcæ sæ elaboreze o fenomenologie a privirii prin ecran sau parbriz cu ajutorul terminologiei create de Alberti. Le miroir. privirea nu a generat doar interpretæri diferite. 1927. realizarea lui Alberti. MIT Press. Jean Baudrillard. neproblematizat. El nu repetæ autori francezi ca Baudrillard. New Haven. primii care au atras atenflia asupra abisului dincolo de care væzul devine postmodern. Vezi nota 39. 55. Harry N. genuri literare precum critica de fotografie sau de film solicitæ sensibilitatea pentru un trecut diferit de prezent. retipærit in Hariolf Oberer øi Egon Verheyen. densæ. 7.. Brown and Company. Cennini. În epoci diferite. 57. ci mai degrabæ un obiect adus pe lume de libido videndi. 1653. artistul olandez încearcæ sæ reprezinte actul opsis-ului ca operæ de artæ. 54. anamorfoza (distorsionarea controlatæ øi reconstrucflia imaginilor)50. în stil olandez. Elmayan. reprezentarea pictorialæ a perspectivei centrale. care nu are nici cea mai micæ intenflie de a reprezenta evenimentul privirii. Perspective As Symbolic Form. Am arætat deja cæ reticenfla bizantinæ faflæ de icoanæ ca element esenflial al cultului a provocat primul val important de cercetare filosoficæ a iconologiei. Pentru orientare. însæ astæzi MTV te înghite. Abrams.. vezi William Ivins. reprezentare. Anamorphic Art and Illusions from the Renaissance to the Present. Essai sur une légende ˇ scientifique. Prattica del parallelogrammo da disegnare. Reabsorbirea privirii O problemæ generalæ legatæ de abordarea istoricæ a acestui subiect ne-a afectat foarte mult încercarea de a schifla o istorie a privirii. pp. pictorul olandez. în film. Guy Debord. Piper. 1951. øi încorporarea imaginii ca element esenflial al observafliei. Rupert Hall. Perspectiva ca formæ simbolicæ. 1938. 1993. The Science of Art: Optical Themes in Western Art from Brunelleschi to Seurat.a ignorat lumen-ul (vezi mai sus). Despre originea perspectivei. Publicat iniflial ca „Die Perspektive als «symbolische Form»“. însæ a øi abætut atenflia de la realizarea contemporanæ opusæ: tratarea senzualæ. EST-Samuel Tastet. traducere øi note de Ciprian Mihali øi Radu Stoenescu. L’art du moteur. B. Anamorphic Art. 56. G. a fost o descoperire tehnicæ. reprezentare øi gîndire conduce la un nou pas în studiul iconologiei. plasticæ a picturii. dincolo de cadrul picturii. Aufsätze zu Grundfragen der Kunstwissenschaft. suscitæ în mod sistematic aceeaøi reticenflæ: ceea ce vedem sînt suprafefle care aratæ privirii noastre prezenfla obiectelor sau suprafeflele sînt tot ceea ce ne aratæ realitatea? Aceastæ reticenflæ fundamentalæ faflæ de imaginea din privire trebuie regînditæ în lumina unui articol seminal de Erwin Panofsky. 2 vol. dar nu îl transformæ într-un vector cauzal ce ar duce la noua activitate a ochiului. 1991. ed. opsis-ul. conform lui Alpers... New York. Jonathan Crary. Jurgis Baltrus aitis. Unter lauter Spiegelbildern. Pentru un studiu critic al opticii lui Newton. Pentru el. Virilio sau Lyotard57. ci a declanøat evenimente ale experienflei care nu au un numitor comun. MA. Bedeutung des Spiegels in der Kunst. 258–331. Monti. Bucureøti. În spatele pupilei se aflæ un film de lichid diafan. Abrams. Literatura diverselor cîmpuri ale opticii se deschide pentru interpretæri ale istoricului tehnologiei ori ale istoricului filosofiei. Techniques of the Observer.53 Acfliuni foarte diferite nu pot fi redate prin cuvinte moderne færæ a face mereu precizæri. Jurgis Baltrus aitis. 53. chiar væz. dacæ acesta ar fi acolo. optica catoptricæ (studiul oglinzilor)49. 48. J. Columbia University Press. În prezent. 1991. F Hartlaub.arhiva raze de luminæ care ar fi reflectate de obiect. 49. 1989.52 Panofsky a luat convingerea neokantianæ în forme epocale a priori ale percepfliei øi a fæcut din aceasta un instrument pentru istoria artei. Little. ˇ Strachan. Sepper. 2001]. Rutgers University Press. Zone Books. New York. Despre influenfla teoriei culorii øi luminii asupra poeziei. 1978. despre reconfigurarea de ansamblu a relafliilor dintre un subiect observator øi moduri de reprezentare.56 Mai precis. with an Examination of Three Renaissance Texts on Perspective. în spiritul lui Kepler. Boston. au suferit transformæri semantice radicale. Bologna. care funcflioneazæ ca un stomac ce digeræ øi încorporeazæ aparenfle. instrumentalizarea ochiului. El porneøte de la acest gol. in Vorträge der Bibliothek Warburg 1924–1925. Paris. Crary descoperæ în trecut un punct de observaflie din care poate fi væzutæ în 47. Cu cît e mai mare distanfla faflæ de trecut – în timpul scrierii acestui eseu –. o schimbare care a anihilat cele mai multe sensuri culturale încetæflenite ale termenilor de observator øi reprezentare“. Symbolic Exchange and Death. Jonathan Crary sugereazæ o metodæ prin care trecutul scopic al Europei poate fi recapturat în engleza modernæ. 1993. vezi A. CA. Casablanca aparfline unei epoci scopice care e închisæ astæzi. Erwin Panofsky. Society of the Spectacle. vezi John Gage. 1983 [în româneøte: Societatea spectacolului. Privirea øi imaginea sînt pentru el douæ aspecte ale aceluiaøi eveniment. Spre deosebire de Alberti. pînæ cînd Christoph Scheiner (1575–1650) sugereazæ cæ ar putea fi de fapt o lentilæ. Simon. pp. Paul 13 . Geschichte und . Frankfurt am Main. New Brunswick. 52. New York. 51. cu atît mai excesivæ e dificultatea: cum sæ evitæm remodelarea unei etologii ce a dispærut printr-o terminologie ce poate fi aplicatæ doar ultimului program de calculator? Într-o carte scurtæ øi lizibilæ. Sage. 1977. Reticenfla ce poate fi observatæ în aceste douæ modalitæfli de percepflie. Cu toate acestea. 1960.55 Aøa cum marele etimolog al cuvintelor greceøti bazate pe phos. Color and Culture: Practice and Meaning from Antiquity to Abstraction. All Was Light: An Introduction to Newton’s „Opticks“. rev. Oxford. Conul vizual poate indica un vîrf pe pupilæ sau un punct pe suprafafla obiectului. 99–167. genereazæ noi inifliative în iconologia teoreticæ. 1993. Leipzig–Berlin. De exemplu. vezi Dennis L. vezi Marjorie Hope Nicolson. 1994. Optica dioptricæ (experimentele cu refracflia luminii)47.. Galilei sau Kepler rateazæ punctul-cheie. München. G. Debord. iar mai tîrziu cu camera lucida. ed. Rolf Haubl. Fred Leeman. Yale University Press. New York. Nexus. Black and Red. 1964. Cambridge. termeni ca observator. Vezi øi Martin Kemp. Harry N. percepflia culorii48. Crary. 50. dar în aceeaøi mæsuræ øi un raport asupra unei invenflii culturale a timpului sæu. Hidden Images: Games of Perception. Newton’s Optical Writings: A Guided Study. R. Eseul concis al lui Panofsky a dominat dezbaterile despre stiluri istorice ale percepfliei spafliale. Christoph Scheiner. Éditions Galilée. Cartea lui Crary e despre „væz øi construcflia sa istoricæ.54 Plauzibilitatea acestei opinii e demonstratæ mai apoi de Kepler. 1993. On the Rationalization of Sight. øtiinflele perspectivale (folosind tehnologia proiecfliei øi velum-ul)51 øi mai ales experimentele cu camera obscuræ. Le regard. Hessling. Thousand Oaks. concepe însæøi senzaflia vizualæ ca un act de reprezentare senzualæ. Techniques of the Observer: On Vision and Modernity in the Nineteenth Century.

Princeton.59 Alflii. Susan Sontag. însæ reflectæ o preocupare generalizatæ abia cîteva decenii mai tîrziu. 64. 58. atît simbolic. alte instrumente optice – în special stereoscopul – au devenit paradigmatice. fotografiei øi televiziunii. øi ghidarea forflatæ a atenfliei. 1988. New York. „examinînd semnificaflia anumitor dispozitive optice. Camera lucida: Reflections on Photography. într-adevær.. Abrams. The Mirror and the Lamp: Romantic Theory and the Critical Tradition. Øi totuøi. 63. Unii. traducere de Virgil Mleøniflæ. Reflecflii despre fotografie. radical diferitæ de abilitæflile mimetice ale filmului. recurgînd adesea la Walter Benjamin. Idea Design & Print. Crary dezvæluie øi situeazæ aceste precondiflii între 1810 øi 1830 – cu 25 de ani mai tîrziu decît s-a întîmplat în realitate. dar øi a aparatului. prin instrucfliunile mærfurilor aruncate asupra consumatorului. cît øi tehnic.. perspectivæ istoria unei noi etologii oculare. Roland Barthes. Cluj. 1969. 14 . 1981 [în româneøte: Camera luminoasæ. Oxford University Press. dupæ cum vom vedea imediat –. – primele gravuri pe lemn. realizærile inginereøti au cauzat schimbæri ale mediului înconjurætor ce au generat noi modalitæfli ale privirii. conform lui Crary. The Vision Machine.61 În secolul XIX.60 Mærfuri produse de maøini automate au invadat pieflele. autonom. cele douæ secole de tehnologie a privirii instrumentale apar ca implementare materialæ a unei inversiuni radicale a væzului „natural“. De exemplu.Virilio. 60. cu o mantie largæ. Susan Sontag. de la imitaflie la expresie. Paris. Farrar..58 Conform lui Crary. iar apoi litografiile au invadat strada. o condiflie pentru observarea øi trasarea exactæ. New York. Designul asistat de calculator. Indiana University Press. Crary. El evitæ astfel tentaflia de a trata noua privire ca un fel de ou clocit de electronicæ. 8. neagræ. Toate aceste inovaflii au întærit o tendinflæ: cea cætre vederea færæ punct de vedere. Classical Probability in the Enlightenment. p. ci ca locuri ale cunoaøterii øi puterii deopotrivæ. Calul în galop. Aceastæ detaøare asceticæ pærea. Apare la Chardin. Hill and Wang. situeazæ începutul unei noi epoci scopice prin interpretarea picturilor. de la oglindæ la lampæ. munfli ce se înghifleau unii pe alflii øi flori ce formau benzi colorate de-a lungul øinelor. Bloomington. Daguerre developeazæ primele sale plæci în 1836.64 Camera obscura a fæcut din privitorul individual – închis în întuneric – un individ izolat. simulatoarele de zbor. A devenit ceva obiønuit sæ vezi facsimilul înainte de adeværatul McCoy. 61. toate aceste schimbæri au avut loc dupæ ruptura scopicæ studiatæ de Crary. ochiul uman a avut de a face din ce în ce mai mult cu un tip nou de obiect. Blackwell. Paul Virilio. oarecum ca turnura cætre abstract. cæ în a doua jumætate a secolului XIX. Techniques of the Observer. nu a bulversat. p. Evenimentul discutat de Crary a avut loc mai devreme. Minneapolis. N. Viteza roflilor a creat o diviziune între salonul vibrant øi extraordinarul spafliu exterior. L’horizon négatif: essai de dromoscopie. Vezi øi Lorraine Daston. University of Minnesota Press. 1. alflii. Crary susfline cæ paradigma observatorului e întoarsæ pe dos. 57–65. ai cærui ochi nu aveau nevoie de legæturæ cu restul corpului. 1977. Crary. 1971. Nu le introduc în discuflie datoritæ modelelor de reprezentare pe care le presupun. pp. Sub ghidajul sæu. Cælætorul aøezat pe banca sa împarte un pui præjit cu prietenul sæu øi priveøte pe fereastræ într-un spafliu cu totul diferit. 1980. Victor Hugo observa turnuri mergînd prin peisaj. 59. ce se miøca mai repede decît trenurile din 1837. Paris. 1984. Oxford. Discours.63 Acest proces corespunde cu schimbarea concepfliei despre funcflia minflii în actul percepfliei. – calea feratæ a dat naøtere unei priviri cu totul noi. susflin cæ încæ de la mijlocul secolului XIX. figure. Éditions Galilée. ele corespund unor date matematice sau milioane de bifli electronici. ca Besançon. Wolfgang Schivelbusch. A Thousand Plateaus: Capitalism and Schizophrenia. sînt doar cîteva dintre tehnicile care mutæ væzul într-un plan desprins de observatorul uman“. documentînd dispariflia paradigmei væzului modelate pe camera obscura. ca Roland Barthes øi. Camera obscura fusese paradigmaticæ pentru statutul dominant al observatorului în secolele XVII–XVIII. Desenatorii au folosit camera ca instrument de lucru. B. Dacæ aceste imagini se referæ la ceva. Vezi Gilles Deleuze øi Félix Guattari. Jean-François Lyotard.. obiecte industriale perfect identice au frustrat ochiul obiønuit sæ deosebeascæ lucruri similare. 1994. cele mai multe funcflii istorice ale ochiului omenesc au fost înlocuite treptat de practici prin care aparenflele nu mai au nicio referinflæ topologicæ la poziflia unui observator într-un mediu real. ci doar a mecanizat øi a confirmat o paradigmæ a væzului dupæ camera obscura. væd în fotografie cea mai distinctæ frontieræ ce marcheazæ începutul modernitæflii. H. care poate fi perceput optic. Klincksieck. cætre un cîmp scopic euristic mai degrabæ decît exegetic. holografia sinteticæ. în urma sa. animaflia pe calculator.62 Crary studiazæ aceastæ substituflie. Aceastæ reconfigurare s-a efectuat printr-o „implantare ubicuæ a «spafliilor» vizuale fabricate. Contribuflia remarcabilæ a lui Crary constæ în cæutarea precondifliilor acelei inversiuni a privirii ce a devenit dominantæ dupæ – sæ zicem – 1970. 1978.. On Photography. casa øi øcoala. iar acesta. 2005]. Camera obscuræ furnizase modelul pentru „suprimarea generalizatæ a subiectivitæflii væzului în gîndirea secolelor XVII–XVIII“. care opereazæ direct pe corpul individului“. Straus and Giroux.Y. The Railway Journey: Trains and Travel in the Nineteenth Century. nu fragmentase spafliul aøa cum o face un loc în compartiment pentru Flaubert. Princeton University Press. traducere de Brian Massumi. 62. Se poate susfline. Deschiderea camerei pærea a fi identicæ cu punctul. M. subliniind adesea aceastæ abstragere a sinelui prin acoperirea corpului lor.

Pentru el. prin integrarea ocularæ în realitæflile virtuale. în opinia noastræ. øi nici o iluzie a Disneylandului. poate ilustra motivul pentru care susflinem existenfla unei ezitæri specifice secolului XIX între douæ concepflii ale væzului. Studiul sæu îi permite sæ deceleze pærflile care au condus la marea diviziune epocalæ din 1970.66 Douæ fotografii. Mulflumitæ lui Crary. L-a adus pe Husserl în Franfla øi a fost unul dintre primii interprefli francezi ai lui Heidegger. Privirea a devenit o nouæ forflæ constructivæ. Conservatismul sæu i-a permis lui Emmanuel Lévinas sæ devinæ ghidul nostru final în efortul de a recupera o eticæ a privirii. Privitorul e atras într-un spafliu virtual care nu se supune regulilor perspectivei centrale. Un exemplu. într-o micæ cutie întunecatæ. fæcute cu ajutorul a douæ lentile situate la cîfliva centimetri distanflæ. Dar. Pe masa bunicii. descrierea începutului acestei mari epoci e deficitaræ. un singur om a rezistat tendinflelor dominante ale vizualizærii: desprinderea væzului de sinestezie. 9. amuzamente populare øi cercetæri în fiziologie øi psihologie. Antrena ochiul pentru percepflia øi interpretarea unor aparenfle care nu pot fi atinse niciodatæ. cît øi draperia din fundal. 110. se poate înflelege profunda ambiguitate ce avea sæ caracterizeze urmætorii 150 de ani. Crary urmæreøte pas cu pas modul în care noua tehnologie øi noul instrumentar intensificæ prevalenfla acestor aparenfle în locul realitæflilor tangibile. Singura datæ cînd a intervenit în istoria noastræ aversiunea evreiascæ pentru reprezentarea pictorialæ a fost în cazul controversei din Constantinopol. dezîncarnarea ochiului prin considerarea sa ca un fel de cameræ video construitæ în corp ori un organ abstract de sex. dar øi pentru libertini ce selectau prada pentru urmætoarea vizitæ la bordel. garantatæ de legile ce guverneazæ propagarea razelor de luminæ. în al treilea rînd. Emanuel Lévinas De-a lungul celei mai mari pærfli a secolului XX. pp. dezasocierea privirii de iubire.. difuza øi trivializa paradigma de tip camera obscura a væzului.65 Astfel. pp. modul în care spafliile virtuale. dupæ Crary. 36f.67 Cu toate acestea. provenind dintr-o familie de evrei lituanieni de tradiflie talmudicæ mai degrabæ decît hasidicæ. 15 . erau vizualizate una lîngæ cealaltæ. ed. în contextul interpretærii istoriei privirii ca istorie a reticenflei în fafla imaginii. Techniques. Dispozitivul era foarte popular printre turistele în cærucior. cu proiecfliile sale perfect monoculare. lua privitorul de pe picioarele sale. narînd povestea 65. În timp ce camera fotograficæ înregistra. din ultimii douæzeci de ani. Bay Press. Aceasta e paradigma care. din jurul anului 750. Jonathan Crary. øtiinfla øi aparatele optice sprijineau o concepflie a funcfliilor ochiului care a devenit dominantæ abia în zilele noastre. ce atrage privitorul într-o ciudatæ intimitate vizualæ. Lévinas. frauduloasæ. dar care promitea o întîlnire carnalæ. distanfla dintre cele douæ lentile cu care au fost fæcute fotografiile simuleazæ un contact optic imposibil. ales dintr-o mulflime de opinii filosofice. 1962. din care lumea va fi dedusæ logic øi reprezentatæ. Ca filosof contemporan. specific evreiascæ. 116ff. ochii au devenit punctul-cheie al interfeflei informaflionale dintre sisteme. 1988. Vision and Visuality. gîndirea lui Lévinas poate fi înfleleasæ ca o prelungire a reflecfliei talmudice. 66. „Modernizing Vision“. alæturi de albumul foto. Emmanuel Lévinas. a fost crescut cu interpretarea Cabalei øi a studiat în Strasbourg imediat dupæ sfîrøitul Primului Ræzboi Mondial. Stereoscopul a devenit un instrument popular pentru privirea dagherotipurilor. Pe de altæ parte. Instrumentul furniza o vedere ce e mai degrabæ magicæ decît realistæ. s-a estompat în anii 1820.arhiva determinabil matematic. p. 56. øi. Noua maøinæ a împins privirea într-un spafliu incorporal øi inaccesibil. in Bulletin de la Société Française de la Philosophie. din moment ce e în afara experienflei istorice a celor mai mulfli nonevrei occidentali – pare a fi pasul iniflial necesar pentru o eticæ a celuilalt în rîndul unei generaflii cæreia i se furæ sistematic væzul. Corpul modelului are o prezenflæ plasticæ exageratæ. stætea cutia cu plæci stereo dintr-o cælætorie în Sicilia. au dus oamenii într-o pædure care nu e nici Parcul Naflional. filosofia. Besançon. A insistat în mod repetat cæ punctul sæu de plecare e „absolut nonteologic“. „Transcendence et Hauteur“. intensificatæ øi mai tare ca mediul în care e perceput corpul nud: cîmpul îngust al focarului lentilei încefloøeazæ atît vaza din prim-plan. Obiønuia privirea cu o vedere ce nu corespundea niciunui punct de vedere. Crary. in Hal Foster. în fafla oricærei icoane. create tehnic pentru a manipula lumea vizibilæ. În aceastæ din urmæ epocæ scopicæ. A træit øi predat în Paris multæ vreme. camera exprima convingerea cæ observaflia era bazatæ pe o vedere „obiectivæ“ a lumii. O astfel de reticenflæ disciplinatæ – sau practicatæ. Seattle. 67. Lévinas consideræ cæ sursa existenflei personale e privirea reciprocæ a douæ persoane. Popularizarea noilor teorii øi aparate a încurajat folosirea ochiului ca generator de vederi. condiflia raportului ocular e reticenfla.

Lévinas repetæ: „Vezi øi auzi cînd atingi“. În multe locuri. Aceasta este ceea ce face fafla celuilalt. reticenfla a dispærut printre cei mai mulfli credincioøi occidentali. Lévinas îl admiræ pe Heidegger. În mod paradoxal. Dar. øi nu e nici tæcutæ. o funcflie neproblematicæ. Jacques Ellul. Nu e nici fafla pe care ar descri-o un psiholog. Grand Rapids. a fost echivalatæ cu væzul. temerea Vechiului Testament de a-l numi sau a-l aræta pe El. Cam în acelaøi timp. în opoziflie explicitæ faflæ de acesta. ci trebuia celebratæ printr-o liturghie ce conferea un rol central cultului icoanelor. aceastæ victorie a ortodoxiei iconodule din Conciliul Ecumenic de la Niceea a dat naøtere unei noi reticenfle în fafla imaginii de cult. trebuiau învæflafli cu ajutorul picturilor. poziflia temætoare a evreului reflectæ un simfl unic pentru apropierea øi imanenfla divinitæflii. care a divizat apoi creøtinætatea. a fost schimbatæ.68 Conform studiului sæu. Lévinas a dorit sæ salveze „fafla“. a fost negatæ puterea privirii de a pæøi peste pragul dintre credincios øi Persoana Salvatorului. cel care a luat în posesie rinichii øi inima credinciosului. Kierkegaard vede în acest centrism ocular o neînflelegere secularæ a Bibliei. 16 . care apare inversatæ în oglindæ. Traducere de Ovidiu fiichindeleanu 68. Jacques Ellul. MI. amestecul carnal al privirii øi al typos-ului în icoanæ a ræmas regula. În biserica esticæ. ca niøte comentarii la filosofia lui Heidegger. Conciliul de la Niceea a urmat indicafliile lui Ioan Damaschin: – doctrina creøtinæ inclusese de la începuturile sale ideea cæ apariflia carnalæ a lui Dumnezeu nu e doar parte din credinflæ. dar pictura a dobîndit un nou rol important. în dorinfla de a-l vedea pe Dumnezeu. înainte ca imaginea sæ erupæ în disputa sîngeroasæ despre icoanæ în credinfla øi cultul creøtin. Cunoaøterea. Un ciclu istoric de mai mult de douæ milenii se apropie astfel de un sfîrøit aproximativ. acest cult teologic pentru imagini nu a devenit niciodatæ o parte esenflialæ a liturghiei. Condifliile sociale øi economice ale secolului VIII au creat o scenæ favorabilæ celor trei tradiflii ale reticenflei. dorinfla anticæ biblicæ (evreiascæ) de a ajunge în paradis. de asemenea. Dar el meritæ sæ fie interpretat aparte. Calea a fost deschisæ pentru istoria pe care am trasat-o: simultan. În Vestul latin. în Grecia preclasicæ. încæ din epoca timpurie a creøtinismului.ascetismului ocular. un hughenot de origine parflial evreiascæ. Eerdmans. Lévinas a fost interpretat ca øi cum s-ar situa în cadrul fenomenologiei lui Husserl. s-a pus însæ un nou accent pe imagini ca instrumente retorice. Scrierile sale au fost înflelese. Fafla de care vorbeøte Lévinas nu e propria faflæ. iar dedicaflia musulmanæ totalæ pentru cuvînt era destinatæ recunoaøterii transcendenflei absolute a lui Alah. The Humiliation of the Word. credinciosul se aflæ faflæ în faflæ cu Cuvîntul Încarnat al lui Dumnezeu. Reticenfla a început cu privirea care e coloratæ de obiectul pe care îl atinge. vigilenfla geloasæ a cuvintelor Coranului la musulmani. Fafla celuilalt se aflæ în centrul operei sale de o viaflæ. explicæ bætæliile iconoclastice bizantine ca fiind rezultatul a trei tradiflii ce se intersecteazæ în Estul creøtin: scepticismul grec despre figurare. vorbeøte în acest context de umilirea cuvîntului. Pentru Lévinas. prin care sæ îi fie conferit sens øi înfleles. în ciuda asimetriei profunde dintre feflele noastre“. øi. Lévinas spune cæ fafla mea vine pe lume din fafla celuilalt. În tot ce ating øi gæsesc în fafla celuilalt e subiectivitatea mea: „Eu“ nu poate fi decît un dar în øi din fafla celuilalt. øi ia sfîrøit cu privirea tactilæ a feflei tale. sacræ sau divinæ. fafla e ceea ce ochiul meu atinge. a devalorizærii urechii. ceea ce ochiul meu mîngîie. În timp ce aniconismul sau antiiconolatria greceascæ fusese pusæ în serviciul adeværului abstract. 1985. – Conciliul a insistat cæ în ruga sa în fafla icoanei. Fafla celuilalt mi se adreseazæ mereu într-un mod etic. în delicateflea øi impenetrabilitatea sa extraordinaræ. în care mæ descopær pe mine ca dar al tæu. de a sta în poalele lui Abraham. Percepflia feflei celuilalt nu e niciodatæ doar opticæ. analiza privirii propusæ de Lévinas e de o importanflæ crucialæ. a cæror surditate era notorie – conform convingerilor contemporane –. întotdeauna îmi spune ceva. Dupæ cum o spune el însuøi: „nu pot decît sæ aud fafla celuilalt. Pægînii. adicæ privirea sa se întinde de la typos la prototypos. În acest context. în sprijinul cuvîntului. învæflaflii se adresau analfabeflilor. a accentului pus pe claritatea væzului mai degrabæ decît pe încrederea obedientæ. În contextul unor astfel de reacflii împotriva degradærii cuvîntului. într-un mod diferit. „Fafla celuilalt“ din scrierile lui Lévinas nu poate fi subiectul unei descrieri fenomenologice. Prin imagini. Opera sa sugereazæ o nouæ perspectivæ asupra lui libido videndi. Astfel.

Penn State University Press. „imaginea“ øi mæ gîndesc la aceasta ca la un fel de frînghie de alpinism ce ar coborî de la paradigma contemporanæ a ecranului la ideile lui Platon. Prin eticæ. se numeøte în general «interfafl滓. Autorul recunoaøte funcflia istoricæ incomparabilæ pe care o au stereotipurile conotative în limbajul cotidian. – În al doilea rînd. 236). drept øi eticæ“ (Scientific American. cu titlul original „Guarding the Eye in the Age of Show“. e esenflialæ din douæ motive pentru o eticæ a privirii: e necesar sæ ne inseræm pe noi înøine în tradiflia iconologiei etice. p. apare la Marshall McLuhan. Ceea ce mæ preocupæ e iconologia eticæ mai degrabæ decît cea politicæ. pietate (Andacht). Understanding Media. Datorez concepflia mea despre utilizarea limbajului lui Uwe Pörksen. Aceastæ nevoie de a interfafla [to interface]. un cuvînt care înseamnæ în germanæ atît picturæ. formarea unui obicei mai degrabæ decît cea a unui mediu. The Extension of Man. atitudini sau înclinaflii personale. Cred cæ pot demonstra însæ cæ aceastæ legæturæ are o provenienflæ istoricæ. hypertext-ul øi realitatea virtualæ îi atrag pe spectatori cætre spectacole proiectate pe monitoare. – În al treilea rînd. Ceea ce pedagogii numesc maturizare øi psihologii dezvoltare constituie. Ceea ce mæ preocupæ aici e etica privirii. de asemenea.1 Ca motto al evenimentului afli ales „InterFace“. termen cu care erau numite telefoanele cu difuzor din dotarea armatei SUA dupæ 1940. 141). „Interfafla Renaøterii a constat în întîlnirea dintre pluralismul medieval øi omogenitatea øi mecanismul modern“ (p. 51. 1970. dar øi sæ recunoaøtem noua provocare eticæ ce s-a conturat odatæ cu epoca spectacolului. Lenz Kriss-Rettenbeck. Abordez. øi nu doar de cultura contemporanæ. de problema imaginii øi a spectacolului. Paris. o prescurtare colocvialæ pentru „echipament de intercomunicare“. pentru a clarifica anumite concepte relevante pentru eticæ. 3.3 Voi prezenta o minischiflæ istoricæ a nofliunii de imagine. 14.2 Folosirea acestui cuvînt creat în 1964 predispune pe neobservate orice discuflie despre imagine. The Medium is the Message (1967): „O legæturæ ciudatæ apare adesea între tipurile antisociale. Analele Academiei de Øtiinfle din New York (115: 574) ne informeazæ cæ „ansamblul componentelor care conecteazæ calculatoarele analogice øi digitale. Ca medievalist. dupæ cum ar fi spus grecii. „Interfaflæ“ apare ca verb intranzitiv [to interface] tot la McLuhan. 2004. lui Sajay Samuel pentru medierea acordærii drepturilor de publicare. 2. Conform Suplimentului la Dicflionarul Oxford. aøa cum o øtiu eu. 1993. În aceastæ chestiune. Editorii îi mulflumesc Valentinei Borremans øi. cît øi imagine. distanflatæ istoric. de a confrunta mediul cu o anumitæ putere antisocialæ e evidentæ în faimoasa poveste «Noile haine ale împæratului»“ (p. vorbind despre istoria acelei imagini care poate pune fiinfla între paranteze. Informatik. o temæ propusæ de realizatorii de programe øi tehnicæ de calcul. M. în ciuda faptului cæ sînt un reziduu poluant al terminologiei øtiinflifice. vorbeøte de „fiinfla pusæ între paranteze. 3). 1962. Într-o conferinflæ (Lenz Kriss-Rettenbeck. Mulfli presupun o legæturæ fireascæ între privire øi imagine. McGraw. pe care îl numesc spectacol. sau „Problema nebuniei ca rafliune a apærærii în cazuri criminale … e la interfafla dintre medicinæ. pe la mijlocul anilor 1960 cuvîntul interfaflæ putea sæ semnifice aproape orice. „Interfaflæ“. „Informaflie“ e unul dintre martorii-cheie ai tezei lui Pörksen. 1972. sistemele de management „interfafleazæ“ cu organizafliile funcflionale. În 1964. p. 1995. University of Toronto Press. o putere de a vedea mediile aøa cum sînt ele cu adeværat. Numele sub care e cunoscutæ imaginea. modul în care privirea øi væzul sînt formate de pregætirea personalæ (cuvîntul grecesc ar fi askesis). Aceastæ perspectivæ asupra spectacolului. 1. „Specialiøtii în øtiinfla educafliei sînt convinøi cæ necesitatea unei interfefle între profesori øi elevi nu va dispærea“ (ibid. Cuvîntul e departe de a fi inocent. Fibra pe care încerc sæ o apuc se schimbæ însæ de la epocæ la epocæ. New York. McLuhan. mæ intereseazæ imaginea din privire. puterea sa. Aceasta poate fi alcætuitæ din „virtufli“ sau „vicii“. Aø putea sæ îl urmez. Cu cît studiez mai mult istoria imaginii. spre marea mea uimire. Plastic Words. istoric al artei øi teolog. „Vorbemerkungen zu 17 . in Le Perte des Sens. În fizicæ øi mai ales în cristalografie. Mæ voi concentra asupra unui obstacol major ce stæ în calea recunoaøterii privirii ca subiect al eticii. 1964: „Munca strînsæ în echipæ øi loialitatea tribalæ cerutæ de intercomul electric plaseazæ japonezii într-o relaflie pozitivæ cu vechea lor tradiflie“ (p. sînt ca un peøte pe uscat în aceastæ lume care studiazæ informatica øi comunicarea. De la el am preluat deosebirea între devofliune (Frömmigkeit).arhiva De veghe asupra ochiului în epoca spectacolului* Ivan Illich Interfaflæ Ne-am adunat aici pentru a reflecta la „Imaginea în epoca digitalizærii“. în mæsura în care acestea sînt sursa obiceiurilor mele – hexis-ul meu. Die erträgliche Leichtigkeit der Zeichen: Ästhetik. Toronto. imaginea care fusese subiect al disputelor a fost înlocuitæ de ceva nou. aøa cum Societatea Lingvisticæ interfafleazæ cu UNESCO. Voi compara imaginea ce corespunde interfeflei cu imaginea din trecut. Mæ preocupæ în special condiflionarea percepfliei senzoriale a sinelui formatæ de atitudinea creøtinæ faflæ de imagini. ne invitafli sæ echivalæm sisteme. Agis. fie ele „næscute din femeie“ ori create de vreun „calculatorist“. cu sensul de „mijloc sau loc al interacfliunii dintre douæ sisteme“. în epoca de azi a interfeflei. Articol scris de Ivan Illich în 1994. între aparenfle“ („Das Sein. Deøi sînt pe dinafaræ. Baden-Baden. Frieder Nake. Din acest cadru general. reflectat ieri-noapte de ceafla portului Hamburg. „Interfafla dintre fizicæ øi muzicæ e direct relevantæ… pentru efectele psihologice ale auzului“ (Nature. În atrium. Scopul demersului istoric e de a gæsi øi a cîntæri evidenfla care ar stabili faptul cæ spectacolul e diferit de ceea ce fusese numit în trecut imagine. disensiunile referitoare la natura imaginilor au fost percepute pînæ de curînd ca problemæ eticæ. respectul ce i se acordæ – toate acestea se schimbæ în fiecare regim iconic. Semiotik. ritual øi superstiflie – o distincflie fundamentalæ pentru interpretarea percepfliei senzoriale din epoca creøtinæ a contopirii imaginii cu privirea. 684). iar afaræ. cel de la care am învæflat e dr. am fost invitat sæ vorbesc despre das Bild. polarizarea. Întrebarea mea e: „Ce pot sæ fac pentru a supravieflui în mijlocul spectacolului?“ – øi nu „Cum aø putea sæ îmbunætæflesc industria spectacolului?“ Subiectul meu e foarte restrîns. Cinci ani dupæ invenflia lui McLuhan. formarea unei posturi. Gutenberg Galaxy: The Making of Typografic Man. controlînd øi convertind datele. * Drepturile de autor pentru Ivan Illich. ceea ce m-a condus la urmætoarele trei intuiflii: – În primul rînd. fostul director general al Muzeelor din Bavaria – filosof. 88). Probabil cæ McLuhan a creat cuvîntul prin analogie cu „intercom“. p. eingeklammert zwischen Schein“). „Surveiller son regard à l’âge du show“. mai degrabæ decît creatorului.. statutul polemic al imaginii e o caracteristicæ distinctivæ a istoriei occidentale. ed. în contextul eticii privirii în istorie. pentru etician. 4. Reducînd relaflia la interfaflæ. Etica privirii e importantæ fiindcæ hexis-ul sau „caracterul total“ al unei persoane depinde de modul în care acea persoanæ acflioneazæ. State College. Fayard.). adjectivul „interfacial“ a fost folosit din 1837 pentru fenomene ce au loc între douæ fefle ale unui cristal sau ale altui corp. la spectacolul de luminæ laser. înfleleg reflecflia disciplinatæ asupra acfliunilor mele. tensiunea øi adsorbflia (sic!). În aulæ. îi aparflin lui Valentina Borremans. „limbajul“ predominant este cel al informafliei. cu atît mai clar observ maniera în care s-au schimbat funcflia øi locul sæu. aøadar. pentru a ridica douæ întrebæri: – cînd a devenit imaginea un element esenflial al privirii? – cum afecteazæ Bildwelt-ul („lumea-imagine“) imaginea din privire? Consider provocarea adusæ privitorului. în relaflie cu energia la suprafaflæ.

pæzirea ochilor nu era o modæ. Ochiul e prins într-o interfaflæ cu iconifle Microsoft Windows. 26–40). Existæ o eticæ a icoanelor. absorbitæ în interfafla cu spectacolul. de cea a depanatorului de programe. Erai certat dacæ te holbai. „The eza Scientific Basis for Leonardo da Vinci’s Theory of Perspective“. mersului. iezuiflii ne-au învæflat sæ ne pæzim ochii. cu un grad înalt de aproximare. Vezi øi Kriss-Rettenbeck. Cambridge. El mi-a supus atenfliei cartea lui Régis Debray. Regensburg. Vreau sæ væ vorbesc despre paøii prin care imaginea a devenit determinantul væzului. Vision and Visuality. The Dialectics of Seeing: Walter Benjamin and the Arcades Project. contopitæ vreme de cîteva secole cu imaginea. mæ refer la ceva mai mult decît formarea arcaøilor zen. Epoca informafliei se încarneazæ în ochi. Nu doar acuitatea era antrenatæ astfel. În comparaflie cu ea. Shelton. Fiecare vîrstæ.einer volkskundlichen Gebildelehre“. înroøirea.. în Texas. Dacæ ar fi sæ aleg un nume pentru disciplina lor. o istorie care îøi are începutul în iconoclasmul bizantin. mîncatului øi ascultærii. Citirea rapidæ. p. trebuiau sæ treacæ teste de caligrafie øi desen. literatura despre istoria regimurilor scopice s-a înmulflit. nici obiectul care o articuleazæ nu pot fi interpretate færæ a menfliona aceastæ credinflæ. Vezi øi Susan Buck-Morss. 1991. Era parte din buna purtare a unui bæiat sæ øtie cum poate sæ se uite la o doamnæ øi cînd trebuie sæ nu se uite. ed. 1995. Deutscher Volkskundekongress. Pentru originea privitului hærflilor. vezi Patrick Gautier Dalché. iar dansul postura. pregætindu-se astfel pentru prima sa cælætorie în Italia. nu puteam sæ scap de ea. Pentru o bunæ introducere în studiul relafliei dintre privire øi spafliul vizual. cea a privirii e un subiect mult mai cuprinzætor. Seattle. dintre privirea europeanæ. privirea este însæ øi subiect de reflecflie øi educaflie. Doar unii oameni înoatæ sau vîneazæ. iar educaflia modernæ a ochiului reduce privirea la o formæ de baleiere. Paris. øi nu mæ refer la sado-masochism sau filme porno. 7. History of Cartography. Études Augustiniennes. perspectiva Renaøterii e chiar sistemul natural al perspectivei. T opusæ a fost apæratæ cu nerv de M. Paradigma contemporanæ e instrumentalæ: ochiul e antrenat sæ intre în competiflie cu comanda de cæutare din Word Perfect. Dia Art Foundation. Pe baza teoriilor lui Alfred Schütz øi Thomas Luckmann. Vreau sæ clarific deosebirea dintre privirea din vechime øi cea contemporanæ. La pubertate. Martin Jay a popularizat termenul în „Scopic Regimes of Modernity“. 170. publicatæ iniflial în 1989. „Devofliunea“ e definitæ ca „realitate culturalæ literalmente înscrisæ în corp“. Transaction Books. øi nu putea concepe aroganfla mea occidentalæ de a dori sæ mæ orientez prin referinflæ constantæ la o hartæ. MIT Press Paperback. vezi ultimele douæ capitole din Barbara Duden. ci øi calitatea moralæ a privirii. Ea corespunde modului în care vedem cu adeværat lumea din jurul nostru. Jay îl foloseøte pentru a sublinia cæ væzul poate fi privilegiat în epoci istorice distincte în moduri care nu alcætuiesc o continuitate. Paris. indiferent de profesie. øtiinfla despre generarea.12 Toate aceste procese de captare øi codare a informafliei sînt doar vag legate de cultivarea eticæ a privirii. Vie et mort de l’image. „Departe de a fi artificialæ. pentru activitæfli legate de nas: din 158 de cuvinte în limba germanæ care indicæ variafliuni 18 . Zur Kulturgeschichte des Dinggebrauchs.9 Cei care au contribuit la aceasta nu trebuie confundafli cu a) cei care studiazæ istoria opticii. ci mai degrabæ o caracteristicæ constitutivæ a unei epoci specifice a culturii occidentale. Cineva a socotit victimele. strænutatul ori tumefacflia. sisteme rivale. Istoricii regimurilor scopice îøi îndreaptæ atenflia asupra etologiei activitæflii senzoriale în diferite culturi øi epoci. 1988. Pirenne. Am avut parte de o mare surprizæ dupæ ce redactasem în luna mai a anului 1994 acest eseu. a misticilor pierdufli în introspecflie sau a fetelor bætrîne victoriene. Une histoire du regard en Occident. 1992. Acest aspect al imaginii e cel care mæ intereseazæ aici. 1985. Vezi „Zur Bedeutungsgeschichte der Devotionalien“ (in Konrad Köstlin øi Hermann Bausinger. care include activitæfli neuromotorii ca pielea de gæinæ. 1981. Pentru modul în care disting aici iconografia de iconologie. pp. recunoaøterea schemelor. 1973. La «Descriptio mappe mundi» de Hughes de Saint Victor: texte inédit avec introduction et commentaire. Privirea færæ ruøine e actualæ. b) istoricii fiziologiei. Nu pot sæ uit gazda mea din prima vizitæ în Japonia. On the Rationalization of Sight. 1988. Acest subiect lipseøte aproape cu desævîrøire din literatura de semioticæ. 1983) – o prezentare densæ øi controversatæ a criteriilor de interpretare a obiectelor de cult catolice – mai ales ex-voti ce reprezintæ pærfli ale corpului. 7. ca sæ nu mai spun de cercetærile ce flin de design. însæ marea parte a acestei literaturi nu consideræ imaginea ca experienflæ condiflionatæ istoric. 1980.11 Astæzi. 3–27. Abia dupæ observarea naturii istorice a procesului de contopire gradualæ a privirii cu imaginea.10 Opsis e cuvîntul grec pentru privire øi e un substantiv verbal. Funcflionarii prusaci. a trægætorilor sportivi. sînt lipsite de acuratefle“. Ca toate celelalte activitæfli care pot atrage atenflia istoricului. teoria informafliei øi neurofiziologie. 8. 213– 239. Gallimard. putem evalua consecinflele morale ale reducerii væzului la statutul de interfaflæ între spectacol øi privire. care e analoagæ cu cele ale vorbirii. c) istoricii doctrinelor filosofice care se ocupæ cu metaforele luminii. pp.. iconologie5. propagarea øi captarea undelor electromagnetice care sînt mai lungi ca razele X øi mai scurte ca microundele. Chiar în copilæria mea. in Bayrische Blätter für Volkskunde. Cînd vorbesc de ascetism sau educaflie a ochiului. lacrimile. 3. a Societæflii Internaflionale pentru Studierea Vederii Retrovizoare. Sub supravegherea unei væduve din Bremen. Atlantis. antrena ochiul aøa cum muzica antrena urechea. ca perspectiva curbilinie a lui Hauck. „imaginea din ochi“ nu e un fapt natural. in Hal Foster. Anatomie der Guten Hoffnung. Doresc sæ studiez privirea din trecut pentru a redescoperi abilitæflile practice ale unui askesis ocular. Øi nu e vorba nici de privirea øoferului defensiv. lucrurile s-au schimbat. desenul era încæ parte din educaflia practicæ.. transpiraflia. acesta ar fi „opsis istoric“. Mai mult: fiind catolici. ed. neorologiei øi psihologiei cognitive. Umgang mit Sachen. publicatæ în original de Metropolitan Museum of Art în 1938. Nu avea încredere în capacitatea mea de a citi harta metroului subteran din Tokio. Mæ voi inspira din iconografie4. Privirea e o acfliune întîlnitæ peste tot. posturii øi gestului. in British Journal for the Philosophy of Science. În anumite timpuri øi locuri. în sensul de condiflii istorice ale privirii în epoci diferite. eram antrenafli sæ resimflim anumite priviri ca pîngæritoare øi sæ le menflionæm în confesional. vezi William Ivins. Ex Voto: Zeichen. Bunica mea a învæflat sæ picteze în acuarelæ pentru a-øi „deschide“ ochii.8 În ultimii ani. privirea e rezultatul unei înzestræri naturale. de crearea. Bild und Abbild im christlichen Votivbrauchtum. Kriss-Rettenbeck propune un model al studiului etnologic al fizionomiei. øi privirea de azi. Desemneazæ o activitate umanæ. 6. care corespunde cu încorporarea specificitæflii temporale øi geografice a mediului. istoria perspectivei6 øi istoria cartografiei7. Pînæ recent. managementul simbolurilor sînt cunoøtinfle practice de elitæ. însæ tofli privesc øi væd. Plenum. New York. Din vocabularul curent au dispærut zeci de cuvinte pentru nuanfle ale percepfliei. pp. meøteøug øi mediu are propriile cerinfle în ceea ce priveøte tehnicile oculare. Nici conøtiinfla existenflialæ a credinciosului. 23. un efect al atingerii maturitæflii. manipularea øi vînzarea imaginilor. 1972. Chiar øi astæzi mæ simt vinovat dacæ luminile MTV la care mi-am expus ochii îmi distrag atenflia de la textul medieval în latinæ. New Brunswick. 169–185. with an Examination of Three Renaissance Texts on Perspective. privirea. el formuleazæ ipoteza cæ înflelegerea øi percepflia carnalæ sînt rezultatele încorporærii sinelui în expresii øi semne. Regensburger Schriften zur Volkskunde. Freiburg. 9. Klett-Cotta. pentru a o deosebi de istoria opticii. 1952–’53. Stuttgart. A. Pentru o perspectivæ generalæ asupra cartografiei pînæ în secolul XVIII. 5. H. pp. a trebuit sæ pictez flori øi peisaje pentru a-mi îmbunætæfli atenflia. dar nu era nici eliminatæ færæ drept de apel ca reprimare internalizatæ. ibid. care e legatæ în ultimæ instanflæ de încrederea în adeværul Încarnærii. pe care l-am trimis prietenului meu Thierry Pacquot din Paris. Gustul nostru era antrenat pentru cumpænirea tuturor formelor de a-l privi pe celælalt. vezi Leo Bagrow øi R. obiønuite sæ priveascæ în jos. væzului øi ochiului. Orientarea ei prin labirint era bazatæ pe experienfla personalæ. øi nici de întîlnirea anualæ.

care desemneazæ o privire activæ asupra lumii. e un raport în trei volume despre cea de-a treia conferinflæ interdisciplinaræ a acestei organizaflii. 1983/’4. 23–39. Susflin cæ aceastæ capturæ are o istorie ce a început cu o aventuræ complexæ øi a ajuns la stadiul de ménage à trois: uneori. În cel mai bun caz. formatæ în interiorul privirii. De cîteva secole. Mai mult. pp. Vezi Didier Anzieu. Merleau-Ponty la Lacan. mal de ojo. Aceasta are loc atunci cînd percepflia senzorialæ e conceputæ ca rezultat al inter-feflei dintre douæ sisteme. Hamburg. împærflite în øaizeci øi douæ de categorii. Taylor. în care e vorba de privire de la Platon la Descartes. prin inserflia într-un sistem interactiv. în care „vei vedea“ ceea ce ai citit. 197–226. Se pot imagina reguli pentru expunerea la imagini acaparante vizual.19 Mi-e greu sæ înfleleg de ce Meduza. Poate servi ca exemplu trivial de inginerie ocularæ. Spre deosebire de alte grupe de limbi (de exemplu cele dravidiene). Cu toate acestea. Amîndouæ iau naøtere din contopirea imaginii cu væzul. Der Böse Blick: Ideengeschichtliche und sozialpsycholo- 19 . ei consideræ imaginea un dat natural. 1912. în succesiunea epocilor scopice. 94. De o manieræ mai generalæ.18 Dar colegii mei rîd de Shelldrake. 14. „The Vision Quest in the West. Aceastæ identificare a væzului cu vizualizarea internæ trebuie înfleleasæ ca realizare crucialæ a modernitæflii europene.C. „a vedea“ a însemnat a vizualiza. murdare sau bune. care a crescut în privire în timpul unei anumite epoci. 12. nu øi materialæ. 13. De cînd capteazæ privirea culori sau forme în sensul de imagini? De cînd a devenit imaginea simbolul care determinæ perspectiva mea asupra 10. iar celælalt o persoanæ. nu însæ øi în textele de fiziologie. de la Bergson. p. Dunod. majoritatea doar în dialecte locale. 15. e o caracteristicæ a existenflei contemporane în lumea celor 500 de canale de televiziune. ci în primul rînd ca formæ simbolicæ. The Myth of Metaphor. Acesta e principalul obstacol care ne împiedicæ sæ urmæm calea pe care imaginea s-a schimbat pînæ cînd a devenit o capcanæ pentru privire. 121–150 – un articol fundamental despre metodologia prin care poate fi fæcutæ legætura dintre cîmpurile semantice øi forma experienflei. Citim ceea ce lumina deseneazæ pe retinæ.13 La fel. Prima. Sugereazæ un „univers de imagini“ care mæ înconjoaræ øi care ascunde de mine lumea lucrurilor pure. aceastæ tezæ a fost susflinutæ de Ian Hacking. Cambridge University Press. New York. Dacæ înflelegem aceasta. pentru termeni ce se referæ la experienfla vizualæ. alteori e fermecatæ de spectacol. imaginea e o mediere a priori care a pus în umbræ væzul. Downcast Eyes: The Denigration of Vision in Twentieth-century French Thought. ediflia a doua. Vezi øi Leo Weisgerber. pp. Începînd din secolul XVI. Heidelberg. concentratæ pe istoria ideii øi a efectelor sale socio-psihologice: Thomas Hauschild. un contemporan al lui Darwin (autor al „The Expression of Emotions in Man and Animal“. însæ mæ rezum aici la imagine. Sartre. Ashley Montagu. Bildwelt. 3–4. calculatorul øi graficele sæ îøi protejeze imaginaflia de distragerea irezistibilæ. Postiluminismul e hræpærefl: Enciclopedia lui Denis Diderot te trimite la ultimele volume. Pentru cîteva sute de ani. Columbia. pp. ar trebui sæ fie un simbol pentru interfaflæ. Carl Darling Buck.arhiva ale mirosului. Nu deosebesc produsul interocular al programelor digitale de formarea imaginii la un vechi pictor. folosite de contemporanii lui Dürer. privirea pare incapabilæ sæ neglijeze imaginea. Chicago. evaluatæ critic în notele de subsol care se referæ la autori contemporani englezi øi germani. A Dictionary of Selected Synonyms in The Principal Indo-european Languages: A Contribution to the History of Ideas. care studiazæ situafliile în care oamenii se întorc cînd sînt fixafli din spate. University of Chicago Press. 40. Harper and Row. Gale. Voi susfline cæ aceastæ înlocuire a formærii active a imaginii. Ei sînt dispuøi sæ atribuie privirii doar putere simbolicæ. 1017–1083. 16. „Adjektivische und verbale Auffassung der Gesichtsempfindungen“. 328–345. Autorul identificæ 158 de cuvinte în germana medievalæ care desemneazæ diferite mirosuri (øi adesea gusturi). University of South Carolina Press. prin intruziunea unei mærfi. cu ochii sæi goi. 1970. Meyer. 1985 – reflecflii despre analogia dintre „eu“ øi „piele“ ale unui psihanalist. cele trei capitole introductive. Derrida øi Irigaray. nr. folosirea celor douæ nofliuni e modernæ. Cambridge. atunci e uøor de væzut cæ interiorizarea reproductivæ ce rezultæ din interfafla cu un spectacol e ceva unic. Vezi øi Leo Weisgerber. Cuvintele care calificæ privirea sînt considerate azi metafore. „Majoritatea cuvintelor pentru a vedea [see] aparflin unor grupe cu rædæcini indo-europene a cæror aplicaflie diferenfliatæ este în prezent dincolo de înflelegerea noastræ“. 46. Etimologic. ochiul øtiinflei europene e echipat cu o reflea (Netzhaut!) pentru a captura umbrele acestora. „Der Geruchsinn in unseren Sprachen“. pp. Barthes. in Indogermanische Forschungen. in Muttersprache. fac din acest volum un instrument de referinflæ cu totul nou. 1993. pp. era opusæ lui Weltanschauung.. Un model de cercetare a privirii în literaturæ: Fritz Hellermann.1. aparatul video. Paris.17 Unele persoane din Mexic se mai tem de deochi. o privire penetrantæ. Gorgona. 1991. însæ în uzajul sæu din Germania secolului XIX. ochii noøtri au încetat sæ fie ferestrele prin care vine lumea la noi. Stephen A. întunecatæ. Opoziflia lor sugereazæ tranziflia de la vizualizarea lumii la reducerea lumii la o imagine. Touching: The Human Significance of The Skin. North Holland. dintre care unul e artefact. O eticæ a privirii i-ar sugera celui care foloseøte televizorul. or What the Mind’s Eye Sees“. a fost un romancier elveflian de etnie germanæ. vezi Colin Murray Turbayne. luminoasæ. Informaticienii împærtæøesc aceastæ naivitate cu semioticienii. existæ o legæturæ strînsæ între cunoaøtere øi væz în limbile indo-europene. Why does Language Matter to Philosophy?. Chicago. 1929. ce poate conduce la dependenflæ. nu a intrat încæ în niciunul dintre dicflionarele pe care le folosesc. 1986.15 Privirile pot fi încæ numite libidinoase. treizeci øi douæ dintre acestea mai sînt recunoscute. În acest sens. Le moi-peau. S. 1872).21 De atunci. Bataille. „Die Verarmung des Geruchswortschatzes seit dem Mittelalter“. însæ nu doar în sensul de obiect tangibil sau element neurologic. pentru percepflia senzorialæ. Vision in Vehicles. Subiectul principal al cærflii e critica francezæ a oculocentrismului. Pentru o discuflie despre „metaforele vizuale latente“. 1949. e foarte nou. 12. de valoare pentru istoric în primul rînd pentru clarificarea modului în care poate fi discutat despre piele ca experienflæ. „imagine a lumii“. Al doilea cuvînt. University of Chicago Press.16 Mai demult. ochiul nu mai e poarta prin care lucrurile intræ în suflet. 1040. Tema mea e înlocuirea globalæ a imaginii Renaøterii. 1928. a neglija [neglect] înseamnæ „a nu citi“. expunerea la spectacol ar necesita o atitudine cugetatæ de rezistenflæ. Cei mai mulfli iau apariflia acestei lumi ca un fapt de la sine înfleles. Chiar dacæ reflectæ lucruri diferite. Fremdblatt Druckerei Broschek & Co. de la verb la adjective. Remarcabilæ e øi schimbarea funcflionalæ în germanæ. Cea mai bunæ introducere pe care o øtiu în acest domeniu e Martin Jay. 1984.24 Imaginea ca formæ simbolicæ Aø vrea sæ vorbesc aici despre imagine. in Woerter und Sachen. Foucault. Arthur Kutzelnigg. A. ci instrumentul prin care sînt inscripflionate imagini. 1975. ameninflætoare.20 Istoria privirii poate fi imaginatæ sub un numær mare de titulaturi. registrul lingvistic pentru atingere s-a micøorat. privirea noastræ mai e solicitatæ de imagini. 17. e o veche metaforæ.14 Nu stæm mai bine cu cuvintele pentru væz. Mienenspiel und Gebaerdenspiel in Conrad Ferdinand Meyers Novellen: Die Ausdrucksbewegungen mit besonderer Beruecksichtigung der Augen. G. Kepler e cel care a instalat un ochi de vacæ într-un aparat øi a descoperit cæ funcflioneazæ ca o camera obscura. doar 32 mai sînt încæ folosite. cu învæflaflii din øtiinflele cognitive øi un numær considerabil de filosofi. 11. O istoriografie a ochiului ræu. in Journal of Anthropological Research.. øi bibliografia cuprinzætoare.22 În loc de a fi pragul vizitelor temporare ale lucrurilor vizibile. Actul de „a-fli face o imagine“ cu ochiul creierului a fost considerat un dat neurologic de la sine înfleles. bunæ avea puteri distincte.23 Aø dori sæ atrag atenflia asupra modului schimbætor în care privirea e perceputæ øi folositæ ca metaforæ în relaflia dintre Weltbild øi Bildwelt. Amsterdam.

„The Genesis of Kepler’s Theory of Light: Light Metaphysics from Plotinus to Kepler“. se contopeøte cu acesta.H. ei nu se ocupæ cu lumina reflectatæ de lucru ori cu lumina care loveøte ochiul. el reconstruieøte mitul lui Glaucos.. 20. Humanismus des anderen Menschen. Tradiflia ascezei oculare precedæ contopirea privirii cu imaginea. e epoca privirii transcendente. se gîndesc la radar. Hamburg. Cînd discut despre prietenia medievalæ cu studenflii mei nu pot însæ sæ evit acest tip de privire.) poate fi cititæ ca supliment etic al mult mai cunoscutei sale geometrii. øi pînæ în Evul Mediu tîrziu33.J. 1989.35 Opsis poate fi aruncatæ. seria a doua. în jurul anului 1000 d. privirea e perceputæ ca organ transocular. iar væzul ca activitate extrovertitæ. Vezi øi Robert Kugelmann. pæstreazæ încæ ideea de privire extrovertitæ. o epocæ a unui væz care e mai degrabæ hermeneutic decît exegetic. 1972. cea pe care o privesc. ascétique et mystique. lipsitæ de imagine. „The Copernican Disturbance and the Keplerian Revolution“. ne provoacæ sæ urmæm aceastæ reflecflie. epoca orizonturilor nezægæzuite. 2 volume. in Osiris. øi nu a luminii. În timpul Evului Mediu øi în timpurile moderne. Citînd din textele medicale ca øi cum ar fi mituri. in Journal of the History of Ideas.34 Obiectul lor de studiu nu e lumina. În regimul clasic. Aristotel. XXII. 24. insistînd mai ales pe contrastul dintre prima øi cea de-a patra epocæ. R. acest studiu e limitat la surse italiene øi germane. 1982. pp. Euclid øi Ptolemeu32. Presses. Privirea radiantæ Optica lui Euclid (300 î. 5–42. Aceastæ lucrare abordeazæ istoria semanticii ochiului. a doua ediflie. Susflin cæ „spectacolul“ se referæ la un transductor sau un program care face posibilæ interfafla dintre sisteme. Væzînd lumea cu ochi afectafli de glaucom. tofli cei care se ocupæ de opticæ studiazæ acest efluviu ocular. Din cauza lui Freud. Ceea ce îi intereseazæ pe opticieni e contopirea acestei cærni transcendente cu culoarea obiectului. Pe acelaøi subiect. pp. în timpul cæreia ochiul devine dependent de interfaflæ mai degrabæ decît de imaginaflie. Meiner.2. Væzul modern e ceva ce mi se întîmplæ mie. s-a ocupat în primul rînd cu protejarea inimii de imagini distractive sau distructive. ed. se contureazæ øi acele certitudini mulflumitæ cærora putem vorbi astæzi despre comunicare vizualæ. 1985. David C. Pentru autor. 13. a perspectivelor neafectate de punctul de vedere. iar aceastæ formæ a væzului a caracterizat o nouæ epocæ. În tratat e vorba despre razele emise de ochi. Unii numesc acest regim epoca privirii umilite sau mediate. studenflii mei tind sæ înfleleagæ greøit. nu ei. imaginea corpului specificæ secolului XX e exprimatæ în limbajul descriptiv al anatomiei øi fiziologiei. Dictionnaire de spiritualité. Gudrun Schleusener-Eichholz. un instrument care poate fi optimizat. Epicur31. 1978. simbolismul sæu øi folosirea sa metaforicæ în timpul Evului Mediu. Fink. Das Auge im Mittelalter. The Windows of the Soul: Psychological Physiology of the Human Eye and Primary Glaucoma. Vezi articolul classic. 165–202. „The Anatomy of Envy: A Study in Symbolic Behavior“. Deøi pornesc de la Panofsky. col. germanii Blicke. Prefer sæ o numesc epoca spectacolului. În aceastæ epocæ scopicæ. The Window in Art: From the Window of God to the Vanity of Man: a Survey of Window Symbolism in Western Painting. Atunci cînd vorbesc de conul vizual al opticienilor antici. aøa cum englezii aruncæ priviri [throwing glances]. în aceastæ epocæ.25 Acolo a scris Erwin Panofsky în 1925 articolul sæu seminal despre perspectiva Renaøterii ca formæ simbolicæ. Kugelmann ascultæ metaforele folosite în limbajul øtiinflific. Teza sa a întors pe dos istoria artei øi e încæ subiect de dezbatere. S. 1982. iconoclasmul a generat un cadru conceptual care a fæcut posibilæ figurarea facultæflii ochiului interior øi exterior ca subiect de analizæ. 23. sæ te væd faflæ în faflæ færæ un mediu (imaginea) e diferitæ de întrebarea: ce pot sæ fac cu experienfla decorporalizatæ a fotografiilor øi telefoanelor „tale“. Cîteva secole mai înainte. Aproape inevitabil. la rîndul sæu. 1985. Vezi Marcel Viller. relevantæ pentru istoria percepfliei: ochiul ca fereastræ øi fereastra ca ochi. ci o emanaflie transpupilaræ. în timp ce imaginea implicæ întotdeauna poiesis. la fel ca soarele ori ca o 20 . vederea nu mai are loc acolo unde e obiectul: ochiul are acum puterea de a extrage „universalii“ din formele emise de lucruri. E epoca dominatæ de izometrie mai degrabæ decît de perspectivæ. în timp ce „imaginea“ a fost folositæ pentru o entitate creatæ de imaginaflie. dupæ modelul camerei obscure. În zilele noastre. Din nefericire.28 Abia odatæ cu apariflia celui de-al patrulea regim. Putem sæ o numim epoca diagramelor. in Current Anthropology. asemænîndu-l pe acesta cu lumina unei lanterne ce lumineazæ oaspetele din poartæ. De la presocraticul Alkmaion30 la Platon. 11. Hachette. De la Euclid citire. Panofsky a sugerat cæ reprezentarea perspectivalæ a exprimat un nou mod de a privi øi a vedea. scolastic. Associated Univ. Instructorii de meditaflie au fost preocupafli în mod tradiflional cu necesitatea de a sta de veghe la poarta inimii. doctrine et histoire. Întrebarea care e cu totul nouæ astæzi e alta: Cum pot sæ evit – nu figurile. Privirea poate face obiectele sæ stræluceascæ. 21. Hanson. astfel încît ochiul ia nuanfla culorilor obiectului. Spectacolul apare prin instanflierea unui program cibernetic. George M. Optica e analiza criticæ a privirii.H. Herder. Întrebarea: cum e posibil. Cel de-al doilea regim. pp. Studenflii tind sæ atribuie morflile voodoo din Haiti mai degrabæ isteriei decît ochilor fulminanfli ai vræjitorului (bokor) ori puterii izbitoare a privirii. el observæ locurile oarbe ale cærnii. Jean-Pierre Vernant. lîngæ locul în care se afla biblioteca lui Aby Warburg. Clara Gottlieb. 2. Vezi øi N. Kunst and Leben. perspectivæ globalæ sau interfaflæ. Freiburg. London. odatæ ce am acceptat experienfla unei realitæfli fæcute sandvici între spectacole. 1986.26 Pînæ atunci. Folosite în aceste sensuri. Paris. Hamburg. Sfîrøitul acestui regim al privirii atotcuprinzætoare începe în Egiptul fatimid. ci inundaflia spectacolelor? realitæflii? Acestea sînt întrebærile pe care vreau sæ le pun aici. Lindberg. cît øi sensul lor s-au pierdut. 1932–1995. 19. 22. Deosebirea dintre imagine øi spectacol în actul vederii. imaginea øi spectacolul sînt etichete pentru douæ categorii eterogene de mediere. Aceasta e o colecflie de eseuri despre semnificaflia socialæ a væzului færæ privire în Grecia anticæ. abilitæflile artiøtilor Renaøterii fuseseræ interpretate ca o tehnicæ mulflumitæ cæreia pictorii reuøiseræ în sfîrøit sæ simuleze ceea ce fusese dintotdeauna væzut. Die Welt des Auges.. Ochiul e perceput din ce în ce mai mult ca instrument. e fundamentalæ pentru orice examinare criticæ a relafliei senzuale Eu–Tu. voi distinge diferite regimuri scopice sau „cadre oculare“ care au format privirea în mod istoric. vezi øi Heinrich Schipperges. 110–118. 1961. acel a priori simbolic al væzului care mæ intereseazæ nu e tehnica perspectivalæ a secolului XV. Paris. Emmanuel Lévinas. în Hamburg. e dificil pentru ei sæ înfleleagæ cum putea sora Diana din Verona sæ îl îmbræfliøeze cu priviri caste pe fratele Iordan din Saxonia.gische Untersuchungen. Cælugærii greci erau deja preocupafli cu stabilirea unor obiceiuri psihice prin care aparenflele ar fi putut fi filtrate prin memorie. 18. 169–184.29 Atît cuvintele ce numesc aceste raze. Abaris Book. New York. ei concep aceastæ prelungire corporalæ sub formæ de con.27 Pentru a depæna povestea acestei încorporæri a imaginii. Aceastæ epocæ scopicæ corespunde ferestrelor øi miniaturilor gotice. La Mort dans les yeux: Figures de l’autre en Grèce ancienne. Modul în care conul vizual antic transcende material limitele corpului nu poate fi redus la similitudini øi metafore electromagnetice. Aceastæ lucrare furnizeazæ iconografia fundamentalæ a temei „ferestrei“. Foster. vol. prin radiaflia lor. Cel de-al treilea regim ia naøtere din contopirea figurii øi a privirii în Renaøterea timpurie. iar francezii pot jeter un coup d’oeil. în jurul anului 1800. activæ. 1981. multor oameni le e greu sæ perceapæ propria privire ca atingere agresivæ. ci însuøi faptul cæ imaginea a ajuns sæ aproprieze privirea occidentalæ. München. deøi subtilæ. Cu toate acestea. prin dispozitive care îi extind aria de acoperire. Beauchesne. privirea radiazæ de la pupilæ øi cuprinde obiectul.

un renumit specialist în greacæ. University of Chicago Press. o ilustraflie izometricæ sau perspectivalæ – dar e întotdeauna un mediu între lucru øi percepflia senzorialæ. Cînd vorbesc în germanæ despre emphasis. aøadar.1957. pp. l’être et l’apparence dans l’optique de l’antiquité. iluzie.H. Ambele lucræri sînt colecflii bogate de texte pe care autorul tinde însæ sæ le interpreteze conform concepfliilor moderne despre propagarea øi reflexia luminii.. Oxford. 1965. Seuil. 12. „Naturwissenschaft und Allegorese: Der «Tractatus de oculi morali» des Petrus von Limoges“. 29. Distanfla faflæ de obiect constituie lungimea razei vizuale. væzul e o formæ de contemplare. Gesicht mai are încæ în comun cu emphasis-ul grecesc absenfla unei distincflii între percepflia vizualæ øi obiectul sæu. 30 sept. North Holland. Albert Lejeune. Pentru Democrit øi Epicur. 1988. a cærui luminæ aprinde culoarea øi viafla. 9–19. Aceste diaphana sînt opusul øevaletului. În aceastæ lume care se manifestæ pe sine. Puflin dupæ Primul Ræzboi Mondial. Simon pune accentul pe opoziflia neglijatæ dintre obiectul opticii antice øi cel al opticii Evului Mediu tîrziu. 15. 34. Tofli aceøti filosofi studiazæ o acfliune. pp. vederea are loc acolo unde raza se uneøte cu culoarea obiectului. El examineazæ aparatele care pot captura privirea. 31. poate lovi øi plesni: criteriul de existenflæ pentru visibilia. pp.38 Ceea ce vedem sînt aceste epifanii. ci energia solaræ care dæ naøtere culorilor obiectului. între ochiul sclipitor al locuitorului cavernei øi lumina strælucitoare a ideii. ci o formæ simbolicæ. Ræspunsurile la aceastæ lucrare au fost în general foarte pozitive. „Kollektives Gedächtnis und kulturelle Identität“. Kultur und Gedächtnis. Dordrecht. Panofsky susfline cæ perspectiva nu e un dat natural care a fost descoperit. in Frühmittelalterliche Studien. iar emphasis-ul desemneazæ aparenfla nemediatæ a nuanflelor lumii. 1988. Ceea ce apare sînt visibilia. La parole humiliée. dislocarea privirii cu ajutorul oglinzii øi deformarea sa de viteza miøcærii unei pæsæri sau sægefli. Lumina este. În fine. 1981. Homer øi Eschil comparæ ochiul omenesc cu soarele. ed. Visibilia sînt tot atît de stræine de optica modernæ precum raza vizualæ. prin privire iau naøtere cele vizibile. Clarendon Press. 25. Într-un singur loc nu ræzbate soarele.H. niciuna dintre aceste nofliuni nu are sens. E cu atît mai surprinzætor cæ autorul nu subliniazæ funcflia marginalæ a razelor electromagnetice în Antichitate. in Jan Assmann øi Tonio Hölscher. Martin Kemp. manifestæri revelatoare ale lumii în ochi. nælucæ sau apariflie – sensuri pe care øi cuvîntul englezesc „face“ le avea pînæ în secolul XV. cap. 1976. Aisthesis in Aristotelian and Epicurean Thought. Bibliothèque de l’Université. care oferæ o sumarizare a tuturor reclamafliilor religioase posibile împotriva dominafliei privirii. Vezi Jan Assmann. acele calitæfli ale lumii care corespund simflului vizual. Allusion and Collusion“. un semn. David C. 1924–1925. Reidl. Optica sa studiazæ capcane: decolorarea obiectelor printr-o sticlæ afumatæ. Urmætorul studiu poate fi folosit pentru clasificarea referinflelor la ochi în literatura clasicæ: Waldemar Deonna. Imaginea. oferæ un sumar strælucitor øi compact al celor øaizeci de ani de discuflii asupra concepfliei lui Panofsky despre perspectivæ ca formæ istoricæ a priori a percepfliei. Chicago. lucrurile însele au o calitate ce corespunde ochiului. Acesta din urmæ poate fi o schiflæ sau o fotografie. trebuie sæ recurg la Aristotel. Sînt numite psycho podia. vorbeøte de 21 . Væzul grec presupune conaturalitatea dintre ochi øi lucruri. în tærîmul lui Hades. Louvain. în sensul introdus de Ernst Cassirer. Harrison. privirea nu atinge niciodatæ realitatea. Editions du Seuil. Frankfurt. 1961. trebuie sæ existe un obiect care îøi aratæ culorile sub lumina soarelui. Werner Kutschmann. Visibilia øi emphasis sînt stræine de lumea contemporanæ a televizorului. dislocatæ sau întunecatæ de oglindæ. În lumea greacæ. o emblemæ. cu accent pe critica lui E. Acesta stabileøte trei condiflii constitutive ale væzului. Suhrkamp. Hipparchus cu degetele. o contingenflæ istoricæ. Recherches sur la catoptrique grecque. Nu afecteazæ øi nici nu e afectat de diaphanon-ul aerului. Erwin Panofsky. Publicat original în Leipzig–Berlin. E cel mai important autor în ceea ce priveøte privirea în Antichitate. Pentru a folosi limbajul modern. Secfliuni largi se ocupæ cu deosebirea dintre lux (luminæ) øi lumen (razæ vizualæ). 258–309. in Frankfurther Rundschau. încearcæ sæ sintetizeze realizærile filosofilor prearistotelieni în psihologia senzorialæ. Mémoires de l’Académie Royale de Belgique. pot sæ îl numesc Gesicht. 27. H.37 Atunci cînd aceste trei condiflii sînt satisfæcute. Gudrun Schleusener-Eichholz. Liechtenstein. Theories of Vision from al-Kindi to Kepler. Le Symbolisme de l’oeil. 1992. Dintîi. apei sau al cristalinului prin care ajunge la percepflie. Aby Warburg a propus un proiect monumental la intersecflia dintre memorie colectivæ øi formele culturale ale epocii.). Privirea e cea care e capturatæ. visibilia. I–1. theatron e scena. obiectul însuøi nu ar fi colorat dacæ nu ar exista un ochi sæ îl perceapæ. Beare. Nendeln. o activitate umanæ: privirea – øi nu recepflia luminii. Gérard Simon.39 Emphasis-ul are încæ øi mai puflin de a face cu cartografierea creierului. un inginer grec (c. privirea desprinde pojghifla vizibilæ a obiectului. øi care a gæsit ajutor de încredere pentru studiul recepfliei arabe a acestora. Aristotel nu are un echivalent pentru figuræ. 30. 150 d. Philosophy and the Visual Arts. „Die Perspektive als «symbolische Form»“. 1948. Classe di Lettere. John I. Ochiul ræmîne un organ haptic care poate atinge øi mîngîia. pp. Pentru a explica termenul. 100–170 d. de la gravuri la hipertext. Lindberg. Emphasis-ul aristotelian nu implicæ nicio conformitate a formei. fresce. 1927. distincflia contemporanæ între organ øi funcflie e absentæ. Friedrich Solmsen. fasc. Atunci cînd e folosit în cel de-al doilea sens. acolo unde træiesc doar umbrele. 35. 33. 1987. 258–331. Pentru Ptolemeu (c. Lejeune. Ecole francaise d’Athènes. Euclide et Ptolémée. Amsterdam. se contopeøte undeva la mijloc cu culoarea lucrului. dar øi viziune.). facsimil sau echivalent formal. „Perspective and Meaning: Illusion. iar theoria cea mai înaltæ formæ de activitate posibilæ. Glosele marginale øi citatele ample în greacæ fac din lucrarea sa un instrument important chiar øi pentru studentul de azi. Ptolemeu a îmbogæflit øi mai mult concepflia adeværatei vederi. 1978. elemente neurofizice øi un calcul cognitiv. Paris. Ele sînt medii nuanflate de culoarea pe care a atins-o raza vizualæ. Folosesc în mod intenflionat aceastæ expresie pentru a face o referinflæ la Jacques Ellul.36 În ciuda teoriilor diferite despre modul de funcflionare al acestor raze. privirea devine viziunea unei entitæfli numite de Aristotel emphasis. Toate acestea sînt medii noninstrumentale. membrele sufletului. „Wissenschaft des Blickes: Eine Studie über die antike Optik von Gérard Simon“. Bruxelles. Multe imagini sînt folosite pentru a reda modul în care funcflioneazæ aceste raze. Theoros e spectatorul. Le regard. 1906. Pentru Platon. Diaphana fac posibilæ colorarea sufletului. seria a 2-a. Privirea e cea care se frînge atunci cînd bæflul e scufundat în apæ. implicæ o reprezentare. Optica sa ræmîne un fundament pentru arta perceperii realitæflii. toate øcolile împærtæøesc ideea de bazæ a extrovertirii organice a ochiului.40 În concepflia modernæ.. ed. 1967. Ochiul e fæcut sæ vadæ tot ceea ce poate aræta culoare. ori cristalinul din ochi. cu o stæpînirfe aprofundatæ a surselor. Gombrich.41 Imaginile acestei epoci ræmîn lucruri care trebuie væzute – vase pictate. Greek Theories of Elementary Cognition from Alcmaeon to Aristotle. nu lumina este cea care radiazæ din obiect ori e reflectatæ de acesta. Pentru Hero. Bureau du Recueil. Aceasta e cea mai amplæ øi de încredere istorie a opticii. Paris. condiflia secundaræ a væzului. 28. 255– 268. Paris. amulete øi statui. in A. Alexandru din Afrodisia le comparæ cu niøte befle. aøa cum o înflelegem azi. Ltd. deux stades de l’optique géometrique grecque. A treia condiflie e existenfla unui mediu translucid ca aerul sau apa. Broccard. Ea nu e ceea ce vedem.. În Antichitate. Cuvîntul are încæ douæ semnificaflii: minæ. Aceasta e opusæ acelei Bildwelt (lumea-imagine) pe care au creat-o toate tehnologiile. 26. nofliunea de privire implicæ cel puflin trei aspecte: unde mecanice. 32. in Vorträge der Bibliothek Warburg. Kraus Reprint.arhiva lumînare în a cærei cearæ albina a adunat lumina soarelui.

ca un fiu. A constituit mai mult decît o convenflie lingvisticæ sau un instrument interpretativ: a fost adeværatul limbaj al adeværului imanent din toate aparenflele. mai mult. spune Conciliul. icoana dæ culoare Adeværului pe care l-a acceptat øi pe care a ajuns sæ îl cunoascæ prin actul sæu de credinflæ în Cuvîntul Divin. in Re. eikon desemneazæ fantasma. fie ele cosmice sau lumeøti. 37. din spatele aparenflelor. a unei largi game de instrumente care au desfiinflat autoritatea organelor senzoriale. „nota øi nuanfla“ ochiului.46 Øi nu doar Cristos. cît øi pe pæmînt. Icoana e ca un prag dincolo de care ochiul credincios atinge tærîmul celor invizibile. o lege definitivæ. i se conferæ acum sarcina de a creøte în asemænarea cu Cristos. Dumnezeu încarnat. cu un produs tehnic precum sigiliul. øi naøterea iconologiei. ce culori existau øi ce însemnau ele în alte epoci e o întreprindere istoricæ foarte dificilæ. Iconologia a devenit un fundament al eticii creøtine: fiinflei omului.4). „Saving the Appearances of the Appearances: The Foundations of Classical Geometrical Optics“. Geometria euclidianæ a fost instrumentul fundamental de expresie al øtiinflelor. cherches de Sciences Religieuses. Thames and Hudson. perceptibil. Die Entdeckung der modernen Wirklichkeit. împæratul Bizanflului. e o formæ de revelaflie: prin ea se aratæ lumina corpului înviat al lui Cristos. 3) ierarhia recunoscutæ a culorilor. Pentru învæflaflii creøtini din Asia Minor [aprox. Astfel. Klincksieck. Pentru Platon sau neoplatonicieni. øi pentru percepflii interioare. prin care artistul le oferæ celorlalfli posibilitatea de a vedea ceea ce øi-a imaginat el. Pentru iconoduli. Lumina Greciei clasice e væzutæ doar în culorile pe care le suscitæ. creatæ în imaginea lui Dumnezeu. În Facerea. nedemnæ de martirii care muriseræ refuzînd sæ ardæ tæmîia în fafla bustului împæraflilor pægîni. stæ scris cæ Dumnezeu l-a creat pe om „dupæ imaginea øi asemænarea sa“. Engelhard Weigl. evaluæri øi simbolisme care oferæ ceea ce s-ar numi. emphasis-ul care apare ochilor închiøi. furnizînd astfel garanflia necesaræ ce legitimeazæ concepte øtiinflifice în timp ce „salveazæ aparenflele“. 41.45 Însæøi fiinfla sa carnalæ este „asemænarea cu splendoarea gloriei Tatælui“. aø face loc neînflelegerii. strælucirea care umpluse cosmosul ca un mediu se retrage.43 Datoræm prima iconologie distinctæ Pærinflilor greci ai Bisericii Catolice44. Încercarea de a înflelege ce a însemnat culoarea în general. Se poate observa aceasta la Cicero. 40. Problema: pot creøtinii sæ se închine øi sæ se roage în fafla imaginilor? De partea împæratului. dar acestea nu sînt entitæfli asupra cærora sînt îndreptate razele atenfliei ori farul cælæuzitor al conøtiinflei. Ioan Damaschin – cel mai convingætor apærætor al cultului creøtin pentru imagini – a învins în al Doilea Conciliu Ecumenic de la Niceea (787).15. 73–99. nu trebuie sæ ne gîndim la lungimi de undæ. Metzler. nu de lucruri. 36. claritatea totalæ a privirii soarelui nu deranjeazæ umbrele cu strælucirea sa nemiloasæ. O icoanæ. Istoricul opticii greceøti are la îndemînæ o excelentæ lucrare de referinflæ: Charles Mugler. care avuseseræ nevoie de o teorie a eikon-ului pentru a interpreta acele paragrafe-cheie din epistolele lui Pavel cætre coloseni øi corinteni în care se spune cæ Iisus e „imaginea divinitæflii invizibile“ (Coloseni 1. iar aceastæ scurtæ carte a apærut iniflial în Japonia. imaginea desemneazæ o relaflie. opticii geometrice øi astronomiei matematice. În perioada elenisticæ. 24. cuprinzînd douæ schimbæri importante: sensul dat luminii. În religia greacæ nu exista o divinitate a luminii48. venerare a creaturilor. Sub soare. dincolo de visibilia. iconoclaøtii susflineau cæ aceasta înseamnæ idolatrie.47 Ptolemeu e ultimul optician clasic. fiindcæ „vision“ implicæ ceva nereal. Pe de altæ parte. 42. Leon al III-lea a înlocuit cu o simplæ cruce imaginea lui Cristos ce tronase deasupra porflii de bronz a palatului sæu. filosoful care direcflioneazæ metodic lumina asupra obiectului în chestiune. fiind chiar o cauzæ de violenflæ øi ræzboi. pp. ca metaforæ pentru adevær. particularæ a experienflei. fæcutæ de un istoric al øtiinflei. Aceastæ ceremonie a declanøat o dezbatere aprigæ ce a durat cîteva generaflii. întîia carte a lui Moise. in Archive for the History of the Exact Sciences. Autorul e un student al lui Hans Blumenberg. Imaginea Cuvîntul imagine (eikon) desemna lucruri vizibile ochiului exterior. citatele pot fi folosite øi sînt suficient de voluminoase pentru a reflecta corpusul literaturii greceøti despre luminæ. A. Prin caracterul sæu rectiliniu inviolabil.42 Antichitatea pægînæ nu a elaborat nicio teorie a picturii. precum bustul împæratului sau øtampila sigiliului inelar. deopotrivæ cu examinarea criticæ a naturii imaginii. Studiind practica culorii în artæ. de apropiere de lumina orbitoare a adeværului. cîøtigæ o bætælie prin care oprea progresul Islamului în Asia Minor.50 Aceastæ istorie a luminii ca metaforæ pentru adevær e bine cunoscutæ. tocmai fiindcæ lumina era prea atotprezentæ pentru a putea fi cuprinsæ: lumina nu era o componentæ a naturii. au introdus observaflia hermeneuticæ øi au privat de încredere exegeza datelor simple senzoriale. London. Cristos nu poate fi comparat pur øi simplu. Paris. øi nici rodul imitafliei artistice a aparifliei Împæratului în cearæ. lumea se scaldæ în luminæ. Anatolia de azi]. Dacæ ar fi sæ traduc în englezæ emphasis prin cuvîntul „vision“ [viziune]. 347– 379. 1993. Din modul în care textele greceøti sînt traduse în francezæ – aøa cum observæ Simon – e evident cæ autorul interpreteazæ sursele ca øi cum s-ar ocupa cu comportamentul undelor electromagnetice de luminæ. pp. 99. ci la limbaje. Mark Smith. Întunericul e locuit de umbre. de la apariflia sa în secolul XIX. implicæ formarea de imagini mentale. a apærea. iar. iar secolele urmætoare aduc începutul unei noi epoci scopice pînæ în Evul Mediu. Raza vizualæ permite suscitatea adeværului inerent. ca termen tehnic. culoare sau marmuræ. Dictionnaire historique de la terminologie optique des Grecs: Douze siècles de dialogue avec la lumière. inteligibilæ. Instrumente der Neuzeit. Prin ultima se invocæ prezenfla unei persoane sau divinitæfli. Un ghid enciclopedic pe aceastæ temæ e John Gage. care „îøi exercitæ puterea interpretativæ odatæ ce interpretarea tradiflionalæ a fost eliminatæ sau cel puflin suspendatæ“. Unele articole ocupæ o duzinæ de pagini. nu e nici rezultatul natural al unui act de concepflie. Stuttgart. e imagine substanflialæ. Ca urmare. iconologia devine la fel de importantæ pentru reflecflia asupra fiinflei umane ca reflecflia despre Dumnezeu. iar lumina e obiectivatæ. ci acel ceva „în care“ este natura. a oferit o legæturæ inductivæ cætre natura inviolabilæ. p. Aceastæ controversæ pe seama natura imaginii în privire a iscat un ræzboi civil. în strædaniile mistice din Tebaida. acolo unde optica tradiflionalæ vorbeøte de nuanflarea privirii. El a introdus distincflia dintre icoana creøtinæ øi statuia pægînæ. 2) legætura perceptivæ dintre anumite materiale øi subclase de culori. un obicei familiar devofliunii øi liturghiei încæ de la începuturile bisericii. De la emphainein. Colour and Culture: Practice and Meaning from Antiquity to Abstraction.49 Tragediile greceøti aratæ într-adevær subteranele întunecate ale existenflei omeneøti. Mult mai puflinæ atenflie a fost acordatæ celei de-a doua transformæri elenistice. Aceastæ turnuræ cætre o filosofie a imaginii are loc la puflinæ vreme dupæ ce Ptolemeu a scris optica sa aniconicæ în Alexandria. Confline o evidenflæ concisæ. care informeazæ spafliul locativ real în care apar toate evenimentele vizibile pe care le privim. materiale. Chiar øi cînd cuvîntul e folosit pentru percepflie în acest sens spiritual. dar sînt diferite. 41.51 În 726. Dicflionarul poate fi folosit ca index. în uniformitatea sa perfect euclidianæ. 1981. ca imagine. Exegeza acestui enunfl i-a forflat sæ reflecteze asupra conceptului de imagine. uneori. 39. 38. Imediat dupæ victoria asupra musulmanilor iconoclaøti. 4) teorii asupra sensului anumitor culori care apar în toate culturile. în interiorul sæu. P Aubin. lumina nu putea fi doar o dimensiune anume. atît pentru astronomia matematicæ. însæ putea fi folosit. atît în tærîmul celest. 1953. Pentru credincios. 22 . „L’image dans l’oeuvre de Plotin“. autorul încearcæ sæ distingæ factorii culturali de cei nonculturali care determinæ percepflia culorii: 1) modul instabil în care cîmpul culorilor e împærflit de limbaj. iar phantasticon realul. cultul imaginilor era o formæ legitimæ de pietate. descoperirea iconologiei. începînd din secolul XVII. statuia pægînæ se deosebeøte øi de mozaic sau frescæ. însæøi raza vizualæ a devenit un instrument øtiinflific critic. 1990.metoda „antihermeneuticæ“ a lui Simon. 2 Corinteni 4. mai tîrziu. „visualization“ [vizualizare] e un cuvînt modern øi. cît øi pentru optica geometricæ. 1964. færæ nicio calitate realæ sau senzorialæ. Leon al III-lea.

„Ibn al-Haytam. Modernity and the Hegemony of Vision. Douze siècles d’images religieuses. A læsat un tratat neobiønuit despre cotangentæ. ceea ce face ochiul e cu totul diferit de generarea unei imagini în minte. Kitzinger. însæ nu am avut oportunitatea sæ o folosesc: Alain Besançon. Însærcinat sæ construiascæ un baraj al Nilului. a te uita în sau prin [ceva]. Robert Javelet. ca Euclid øi Ptolemeu. cîøtigîndu-øi existenfla ca scrib. Lumina goticæ nu e un pictor. ca øi Ibn Sina Biruni. Cu toate acestea – øi acesta este momentul decisiv în istoria vederii –. a examina. pp. Textele-cheie ale lui Platon pentru aceste distincflii sînt în Republica. au exercitat o influenflæ majoræ asupra scolasticilor latini din secolul XIII. opsis-ul medieval pæstreazæ caracterul nemijlocit al privirii. al-Haytam a fæcut dintr-un mormînt o camera obscura. „Light as a Metaphor for Truth: At the Preliminary Stage of Philosophical Concept Formation“. „care e lumina“. Hakim Ibn al-Haytam scria în Alexandria. øi David C. Gibb. 1994 [în româneøte: Imaginea interzisæ: istoria intelectualæ a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky. Heidelberg.59 Conform scrierilor sale. 49. Avennathan. raportînd ultima oræ în studiile despre iconoclasmul bizantin. Ptolemeu øi al-Kindi.57 Paginile iluminate ale manuscriselor medievale aratæ lucrurile de aceastæ manieræ. contemporan cu Roger Bacon.60 Simflul væzului are scopul de a extrage o specie vizualæ. El demonstreazæ cæ puterea væzului (virtus visiva) descinde din lobul frontal în cristalinul ochiului. Humanitas. „The Cult of Images in the Age before Iconoclasm“. Grosseteste øi tratatele optice ale acestora. imaginea presupune abilitæfli mimetice mai degrabæ decît tehnice. (N. Lindberg. adicæ arta privirii pricepute. nici nofliunea de luminæ. London. Peckam53. el se referæ nemijlocit fie la fresca de pe peretele refectoriului. Warburg Institute. Helios e ochiul lumii. Pentru a ilustra aceastæ inovaflie. 321–341. 595a–608b. Pictorii florentini au redefinit-o ca perspectiva pingendi. Cînd T oma din Aquino foloseøte termenul de imago. fizician øi astronom. filosofia secolului XIII se bazeazæ pe presupunerea metafizicæ a contingenflei. care ar fi influenflat. A treia epocæ scopicæ Privirea a devenit pictorialæ abia în Renaøterea timpurie.arhiva Regimul obiectului radiant Aceastæ transformare a metaforelor luminii. ca în atîtea altele. 1987. Lucrurile sînt aprinse de luminiscenfla de provenienflæ divinæ a adeværului lor.54 Aceasta reiese cu claritate dintr-un tratat. University of Wisconsin Press. Privirea lui Aquino este o intro-specflie în forma esenflialæ a obiectului. Lucrurile radiazæ în virtutea dependenflei lor constante de acest act de creaflie. 2–4 Oct. Studiind imaginea soarelui de pe peretele întunecat. a fost publicatæ recent. III. Anselm à Alain de Lille. unde întîmpinæ øi cuprinde lumina din afaræ. De oculo morali. Pentru a interpreta De oculo morali. imaginea a fost transformatæ: din obiect. Paris. 8. Pornind de la creøterea în mærime a soarelui-apune øi a lunii. 45. Images and Ideas in the Middle Ages. scris de un fizician. Deøi micul tratat se bazeazæ pe noua teorie opticæ. in Isis.56 Aceasta înseamnæ cæ. nu genereazæ o imagine în ochi. 1983. Bacon øi Gosseteste au acceptat acfliunea luminii asupra ochiului sugeratæ de al-Haytam. fie la inifliala iluminatæ. Thebais sau Tebaida. Lévi-Provençal øi J. 23 . University of California Press. 52. Lossky. 50. 266b–c. Boethius l-a introdus cu scopul de a traduce ta optika62.. în fiecare clipæ. in David Michael Levin.) 51. Abu’Ali al-Hasan (965– 1039)“. e semnul vizibil al substanflei sau esenflei.“ Vezi øi I. soarele. împreunæ cu apariflia gîndirii iconologice în Mediterana creøtinæ. pp. sînt titani preolimpieni. ceea ce cauzeazæ experienfla vizualæ e o imagine a lucrului în interiorul ochiului.55 În acest context. de la un mal îndepærtat. A. Neologismul latin subliniazæ vivacitatea privirii chiar mai puternic decît originalul grec. Pentru T oma. putem urmæri semnificaflia unui cuvînt. perspectiva. Ladner. Ar fi greøit sæ deducem cæ.52 Pentru a putea observa o eclipsæ. provincie romanæ în imperiul lui Diocleflian. Imago. concepflia mea despre iconoclasm – grec. Berkeley. ed. in Dunbarton Oaks Papers. specia este ceea ce prinde ochiul în actul vederii. 1–29. Encyclopédie de l’Islam. La momentul respectiv. În acest moment. F Böspflug øi N. Kramers. Acest scop creøtin e numit Bildung de Meister Eckhart. Înseamnæ aproximativ „vederea“ unui lucru. cum susflineau Euclid. 47. Iar privirea obfline specia nu atît din culoare. L’image interdite: Une histoire intellectuelle de l’iconoclasme. însæ din Antichitate. Bucureøti. el a tras concluzia cæ nu vedem ceea ce prinde privirea din obiect. cît din „forma“ lucrurilor. Helios. un tratat de astronomie care l-a influenflat pe Averroes. Sofistul. Rome. s-a convins cæ acesta nu poate fi realizat øi a „dispærut“ de frica sultanului. R. trebuie înfleleasæ relaflia lucrurilor cu Dumnezeu. Pierre de Limoges. 811–812. el a calculat corect înælflimea atmosferei. Schlacht. Madison. 1967. Aceastæ lucrare e rezultatul unei conferinfle internaflionale îndelung pregætite. ci de abilitatea esteticæ practicæ ce îi permite pictorului sæ transforme vederea tridimensionalæ printr-o fereastræ într-un facsimil optic. ca entitæfli care strælucesc din interior øi care nu proiecteazæ umbre. Ei nu se mai preocupæ de pregætirea asceticæ a privirii virtuoase. despre influenfla teoriei creøtine asupra neoplatonismului. 1941. 83–150. 1970. Untersuchungen zum Bildbegriff der Römer. a devenit o construcflie geometricæ. regiune din apropierea fostei capitale a Egiptului antic. in H. specie înseamnæ øi caracteristica sau natura unui lucru. 234b. O carte foarte importantæ. Era matematician.1986. Paris. 1989. H. specificæ secolului XIII. tr. J. creøtin øi modern –. New York. Winter. Cerf.. The Optics of Ibn al-Haytam: Translation of the first three books. traducere de Mona Antohi. pp. Image et ressemblance au 12ème siècle de St. Fayard. øi nu invers. ræmîne în tradiflia opticii etice. Avenetan. Pentru Platon. Edizioni di Storia e Litteratura. Daut. Perspicere înseamnæ „a privi cu atenflie“. Actes du Colloque International Nicée II tenu au Collège de France.. Nicée II. Vorbim de un secol saturat de ideea cæ lumea se aflæ în mîinile lui Dumnezeu. 1975. cu mult mai tîrziu. 46. a fost completatæ în jurul anului 1000 de o descoperire musulmanæ în opticæ. cunoscute sub numele de Alhazen. un artificium. ed. Paris. Sabra. 48. iar dupæ dispariflia sa a furnizat pînæ la Renaøtere un motiv standard al reprezentærii picturale a monahismului. Øi totuøi. Expresia medievalæ perspectiva naturalis fusese înfleleasæ ca ars bene videndi. În limbaj contemporan. Jean Vernet. Theba. cel care vede tot ceea ce este. „A stabilit. Autorul-cælugær abordeazæ fiziologia væzului pentru a læmuri care sînt datoriile morale legate de aceastæ activitate umanæ. „Alhazen’s Theory of Vision and its Reception in the West“. am putea spune cæ perspectiva artificialis se bazeazæ pe o tomografie a conu- 43. Vezi Kenneth Mayer Setton. nu aceasta e semnificaflia acordatæ cuvîntului de pictorii toscani de dupæ Giotto. totul îøi datoreazæ existenfla acestui act continuu de creaflie. încadrat pe perete sau øevalet. 54. ed. Vezi øi E. precum fratele sæu Eos (zorile) øi sora sa Selene (luna). iar în acest caz. 1996]. John Peckam and the Science of Optics.61 Cuvîntul specie e o creaflie romanæ tîrzie. Scrierile sale. pp. 1954.63 Termenul era perfect adecvat pentru a vorbi despre vederea care „citeøte specii“. Paris. Gerhart H. 1993. 2 volume. 44. Columbia University Press. Lindberg. cæ e o contingenflæ a sa. . cæ razele luminii pornesc de la obiect øi se îndreaptæ cætre ochi. R. Urmez observafliile lui Hans Blumenberg. 509d–511e. Letouzay. færæ îndoialæ. ci lumina reflectatæ din obiect care atinge ochiul. Tebaida a devenit centrul vieflii monahale creøtine în secolele IV-V. ræmînînd în proximitatea anecdotei.58 Pentru a explica væzul. E. vocabularul sæu a devenit un capæt de pod pentru latina medievalæ. potrivit convingerilor ræspîndite în secolul XIII. 58. nici cea de imagine nu justificæ o asemenea deducflie. Latinizat sub numele de Alhazen. David C. 1787–1987. în special secfliunea ce începe la pagina 198. 53. Christian Attitude Towards the Emperor in the Fourth Century. Pierre de Limoges discutæ care sînt dispozifliile necesare pentru întîmpinarea luminii adeværate øi pentru a rezista tentafliei iluziilor. adicæ o tehnologie vizualæ.

unde poate fi contemplatæ øi trasatæ. 56. apoi din cealaltæ. E tentant sæ vorbim de apariflia primului dagherotip ca zi de naøtere a epocii moderne. de Gruyter. 1990.72 Din perspectiva istoriei culturale a privirii. J. Necesitatea nu mai e legitimatæ de contingenflæ.. Øi pe mine m-au convins. nici în continuarea acesteia. Chiar øi la Dante. cînd Rafael e urmat de Carravaggio. Die Religion in Geschichte und Gegenwart. iar supraviefluirea acestora poate defini anu- 24 . niciun regim scopic nu atinge însæ monopolul perfect. Prin Bruno. Aceasta e un obiect care aratæ ca o tabacheræ. acest stadiu e supus mæsurii fiinflei a cærei existenflæ e necondiflionatæ øi necesaræ. Mai apoi apare camera lucida. c . numit „picturæ“.1–3“. Forme trecute ale privirii supraviefluiesc. øi este factualæ. ci a recurge la deliberarea cenzorului interior. camera era cu adeværat o cameræ. În fafla sa. nici în genezæ. ediflia a 3-a. aflatæ în mod necesar în contemplare retrospectivæ. însæøi existenfla lumii ia caracterul unei arbitrarietæfli. B. Aparatul constæ într-o pînzæ transparentæ acoperitæ cu un caroiaj øi întinsæ într-o ramæ de lemn. el a prins cu douæ sute de ani mai devreme epistemologia pe baza cæreia a fost edificatæ noua øtiinflæ. in Michigan Academician. Nu recunoaøtea însæ ceva între posibilitate øi necesitate. contingenfla e încæ dedusæ din faptul cæ acea creaflie finitæ dintr-o putere infinitæ nu poate fi „factualæ“ decît chiar aøa cum este. vol. Text und Bild. dar care nu se potriveøte ideilor creøtine. Ca o consecinflæ a acestei concepflii a contingenflei. 3. ed. „Die Zeichengegenwart Gottes und das Gott-EbenbildSein des Menschen in des hl. dar øi pliurile cuverturii. o încæpere întunecatæ în care intræ spectatorul. adicæ o realitate indiferentæ faflæ de propria existenflæ øi care nu poartæ în sine rafliunea sau dreptul de existenflæ. Susan Sontag69 øi John Berger70. arterele sau organele interne. El recunoaøte cuflitul. imaginea a fost localizatæ la nivelul velum-ului: între ochi øi obiect. 35–65. Abia apoi îl vede. Academiile de artæ educæ noua privire. pætrat cu pætrat. vezi Ludwig Hödl. Christl Meier.66 El øtie cæ mare parte din naturæ nu poate fi „væzutæ“ decît dacæ întîi e desenatæ. ci la a fi ceea ce este. aøa cum sînt ele cu adeværat. Logstrup. in Hans Frhr. Campenhausen.“ D. Cei mai mulfli istorici atribuie lentilelor. care e destinatæ pieirii øi a cærei existenflæ e menflinutæ prin voinfla divinæ. ce face sæ aparæ pe membrana internæ a ochiului o picturæ în miniaturæ.3. Era expresia deplinæ a unei potriviri eidetice a existenflei. pætrat cu pætrat. apærute cu douæ secole mai tîrziu. cosmosul infinit devine un corelat al divinitæflii infinite.67 De la Alberti încoace. Începutul modernitæflii coincide cu tentativa de evadare dintr-o perspectivæ asupra lumii øi a sinelui supradeterminatæ de contingenflæ. pe masæ. Contingenfla e unul dintre puflinele concepte a cærui origine e în mod specific creøtinæ. creionul øi hîrtia ca instrumente ce forfleazæ natura sæ se deschidæ privirii. Ontologizarea contingenflei posibile a fost realizatæ abia cætre sfîrøitul secolului XIII. „Kontingenz“. Leonardo nu e înaintea timpului sæu doar ca pictor de „picturi“. ed. Clark. De la Descartes. sæ taie organul øi sæ îl aøeze într-o formæ înainte de a-l desena. ed. pentru a observa în oglinda sticlei o secfliune bine încadratæ a priveliøtii. se aflæ o foaie caroiatæ ce corespunde instrumentului (un velum). cæ privirea rezultæ din coordonarea a doi ochi. 1972.. Berlin/Köln. Contingenfla ajunge sæ însemne ceea ce înseamnæ øi azi în englezæ øi francezæ: simplæ øansæ. Imaginea pe care pictorul vrea sæ o transforme în picturæ e vizualizatæ ca o tæieturæ în piramida vizualæ. L. 57. pp. 329–343. Miscellanea Medievalia 8. in Wolfgang Harms. adîncime øi trecerea timpului. Bild. „Optics for preachers: oculo morali of Peter of Limoges“. tranziflia de la ochiul gol la ochiul armat. însuøi Dumnezeu e tîrît în tærîmul contingenflei. Nofliunea de imagine e contopitæ cu cea de væz. Ecranul de pe celælalt mal Sub regimul picturii. Metafizica aristotelicæ cunoøtea opoziflia fundamentalæ dintre posibilitate øi realitate. sticla Claude a devenit la modæ printre turiøti. Symbol. examineazæ rolul teologiei în diseminarea teoriei lui al-Haytam despre luminæ. Albrecht Dürer ne-a arætat cum se foloseøte.1967 – e un studiu bogat documentat øi bine argumentat despre teologia imaginii în prima parte a secolului XII. prin care atenflia e atrasæ cætre lumina incidentæ. pe care artistul traseazæ cu creionul observafliile sale. Pentru Duns Scottus. Zeichen.. Bærbia artistului e fixatæ într-o proptea. ce a devenit posibilæ prin douæ tehnologii: perspectiva monocularæ. Odatæ cu „voluntarismul“ øcolii franciscane. 1957. ce concep fotografia ca moment decisiv al turnurii cætre epoca scopicæ a zilelor noastre. Desenatorul situeazæ cuflitul sæu optic între masa de desen øi o femeie aøezatæ pe un fotoliu în fafla sa. Bonaventura Itinerarium mentis in Deum. Fiecare fiinflæ îøi aflæ în propria naturæ o rafliune øi un drept nu doar la existenflæ. lui vizual. despre care se poate spune cæ a fost mai important pentru transformarea privirii decît telescopul sau microscopul. Gerhard Gloege øi Knud E. C. Din acel moment. o graflie. væzul ia naøtere din contopirea picturii cu privirea. pp. artistul inspecteazæ anatomia femeii. Aøa cum am menflionat mai sus. Trebuie sæ scobeascæ intestinul. 9. 1793. øi practica umbririi. aflæm acea distincflie scolasticæ între esenflæ øi existenflæ.71 Unii istorici ai artei vorbesc de regimuri scopice care se succed. Dumnezeu vrea lumea doar fiindcæ voinfla e voinflæ. care indicæ øi structura întregului cosmos. Din momentul în care Augustin a ræspuns la întrebarea „De ce a creat Dumnezeu lumea?“ cu „quia voluit“. camera a devenit o emblemæ pentru ochi. Erich Dinkler. Mohr. Prefer sæ îi urmez pe cei care situeazæ tranziflia cu 150 de ani mai devreme. Metzler. El øtie cæ vederea e o activitate ce nu implicæ doar ochiul. Hans Blumenberg. la specimenul pe care l-a preparat ca un mæcelar. Într-un final a apærut øi camera lui Daguerre. 1959. se schimbæ øi caracterul distinct al conturului øi vivacitatea culorilor acestora. ce îi permite turistului sæ se întoarcæ cu spatele la vedere. Doar atunci e consideratæ lumea o contingenflæ. care fabricæ o picturæ în absenfla unei imagini. pentru a evita judecata greøitæ øi a nu judeca lucrurile aøa cum apar la prima vedere. La început. „Malerei des Unsichtbaren. o altæ logicæ duce în aceeaøi direcflie. contingenfla îøi pierde rædæcinile. frumoasele pagini ale lui Roland Barthes68. E cît se poate de conøtient cæ. Der Begriff der Repraesentatio im Mittelalter: Stellvertretung. Contingenfla exprimæ stadiul ontic al unei lumi ce a fost creatæ din nimic. Venirea la existenflæ a cosmosului antic nu depindea de actul de voinflæ al cuiva. de pildæ. În obscuritatea camerei. folosind ochiul unei vaci pentru a aræta cæ funcflioneazæ ca o camera obscura. În prezent susflin însæ cæ. contingenfla ajunge doar pînæ la sfera lunii – o idee care ræmîne încæ fidelæ schemei aristotelice.64 Leon Battista Alberti creeazæ un aparat tehnic cu consecinfle simbolice imense: un scalpel optic. decît în mæsura în care acest ceva era legat de modalitæflile logice. în acel moment.65 Leonardo da Vinci înflelege deja cæ noua tehnicæ implicæ un act de violenflæ asupra privirii. redus la vedere monocularæ. Über den Zusammenhang von Erkenntnistheorie und Bildstruktur im Mittelalter“. iar ochiul ajunge sæ ofere experienflæ ca orice altæ piesæ de echipament. Pentru epoca lui Bonaventura. La Occam. fiindcæ e principiul procesului lumii. Imaginea care rezultæ din felierea geometricæ a conului vizual devine un facsimil optic. iar ochiul sæu stîng e acoperit. 1977. apærute la mijlocul secolului XVI. ochii sæi se confruntæ cu o masæ însîngeratæ. liniaræ. Stuttgart. 55 „Acest nerv comun care e ascuns înæuntru ne informeazæ moral. in Albert Zimmermann. paradigma væzului a ræmas vreme de cîteva secole imaginea de pe perete. atribuind-o noii perspectiva artificialis. Kepler a adus-o din afaræ înæuntru. existenfla lumii e rezultatul unui act suveran. Pictorul e conøtient de imaginea pe care o va genera pictura sa în spectator. v. înainte sæ observe natura – oasele. odatæ cu creøterea distanflei faflæ de lucrurile vizibile. Divinitatea lui Aristotel e Realitatea puræ (actus purus). col. chiar dacæ termenul a fost derivat prin latinizarea unui concept al logicii lui Aristotel. Tübingen. Bild und Text. ci un corp în miøcare însufleflitæ. multæ vreme. camera a fost (øi a ræmas pînæ azi) pivotalæ pentru supraviefluirea celui de-al treilea regim scopic în cel de-al patrulea øi cæ unul dintre cele mai fascinante øi puflin explorate aspecte ale ultimelor douæ sute de ani e coexistenfla a douæ forme scopice eterogene. Trebuie sæ se uite dintr-o parte. Astfel imobilizat. într-o faimoasæ gravuræ. fiindcæ aøa a vrut. un aparat care proiecteazæ imaginea obiectului pe o suprafaflæ. Cînd deschide abdomenul unui spînzurat. Cætre sfîrøitul secolului XVIII. Din acel moment.

1954. q. Paris. În epoca transportului universal. Vasile Rus. Momentul în care spectacolul a înlocuit pictura poate fi plasat în atlasele anatomice de la sfîrøitul secolului XVIII. Edgerton. p. Privirea care atinge mai e cu noi. Le Seuil. Wolfgang Schöne. Signum autem speciei in rebus corporeis maxime videtur esse figura. 1–2. Marcela Ciortea. în funcflie de specie. pe care o numeøte Eigenlicht. Mann. pictura produce imagini retinale similare în formæ øi dimensiune cu cele care ar fi produse în acelaøi ochi de obiectele însele. perspectiva geometricæ e pur øi simplu cartografierea spafliului. Adrian Muraru. 58. ochiul a devenit un model pentru fabricarea øi interpretarea picturilor.. Laura-Maria Popoviciu. a devenit o poartæ pentru mutarea în spectacol. 1993. Summa theologiae. Chiar øi cel mai mic organ. øi nu diverse culori. Caruthers se intereseazæ de imagine fiindcæ arta memoriei e corelatæ cu conceptul de imagine. Existæ un loc comun sau sol pe care se aflæ atît picioarele privitorului. aceasta a devenit un ideal pentru care lupt øi pe care îl pot urmæri doar prin antrenament constant. Chiar dacæ psihopodia. 1. Aceastæ înflelegere poate fi comparatæ cu exegeza unui text. non autem diversi colores. sed similitudo quae est in specie rei.). Über das Licht in der Malerei. sau. privitorul poate de cele mai multe ori sæ înfleleagæ care e unghiul din care a fost luat instantaneul cu figura sa. în colaborare cu Kenneth David Keele. privitorul urmæreøte o lecflie de anatomie. Ceea ce numesc „invitaflie în spectacol“ estompeazæ imaginea în privire. chiar dacæ e un lux. cea care îmi cere sæ mæ livrez spectacolului. A Study of Memory: A Study of Memory in Medieval Culture. fiindcæ fiecare se aflæ în potenflæ“ [Toma din Aquino. Dupæ cum a arætat Barbara Duden în ultimele capitole ale cærflii sale despre primele reprezentæri ale fætului fæcute de dr. traducere de Alexander Baumgarten (coord. Andrei Bereschi. O picturæ renascentistæ nu trebuie doar privitæ. sæ înlocuiascæ ilustratele perspectivale ale reprezentærii scheletale cu schifle de proiect arhitectural. 1. anatomiøtii au cæutat noi metode de a desena. Louis Marin. e nevoie de o veghe continuæ a ochilor. ea trebuie înfleleasæ. 7. p. færæ a prinde de veste. 14. E mai degrabæ un substitut pentru obiectele însele. mersul pe jos la lucru sau în excursie e încæ posibil. 62. 14. Editura Polirom. Wilhelm Tauwinkl. În fafla ecranului. De aceea. marginal. øi plasat pe un mal mai îndepærtat. Similar. pentru orice ochi. Boethius. certitudinea niciodatæ diminuatæ a faptului cæ experienflele tuturor simflurilor se amestecæ undeva în creier. au fost de mult uitate. demonstreazæ cæ picturile medievale aratæ persoane øi obiecte care strælucesc în propria luminæ. p. Summa theologiae. dacæ pe un perete este reprezentatæ culoarea unui obiect..75 Ei au încercat reeducarea privirii øtiinflifice care ar „vedea“ apoi fiecare os ca printr-o telelentilæ.arhiva mite grupuri. Soemmering în 1798. cît øi scena ilustratæ – iar aceasta e o presupoziflie pentru înflelegerea picturii renascentiste. 35. Veltman. Libertatea de a merge e condiflionatæ de dorinfla mea de a mæ angaja într-un askesis al picioarelor. 1976. 1991. Privirea ajunge sæ fie înfleleasæ øi. I. Monopolul locomofliei cu rofli nu mæ priveazæ în mod peremptoriu de folosirea picioarelor. non dicitur esse imago. De la Renaøtere. Thomas Aquinas. 64.73 În acest moment e util sæ comparæm. mediu øi obiect au dat naøtere unei literaturi care e mai vastæ chiar decît literatura despre simbolismul automobilelor. Linear 25 . The Renaissance Discovery of Linear Perspective. Pictura implicæ faptul cæ observatorul øi ceea ce e observat se aflæ în acelaøi spafliu. astfel construit pentru a trimite ochiului o distribuflie a luminii similaræ cu cea a obiectelor. T otuøi. printr-un comportament potrivnic lumii înconjurætoare a imaginilor (Bildwelt). actul înregistrærii devine un filtru care întunecæ lumina din ochii celuilalt øi mæ înlæturæ din prezenfla sa trupeascæ. ci øi cu camere video. cît øi perspicere sînt cuvinte clasice. et secundum hoc tantum sensus vel intellectus aliud est a sensibili vel intelligibili. nu se poate spune cæ «aceasta» este imaginea decît dacæ îi este reprezentatæ figura“ [T oma din Aquino. Pictura îl invitæ pe privitor sæ îøi aducæ aminte unde se aflæ. traducere de Laura Maftei. În Antichitate. art. fusese înzestrat cu puterea ceva mai limitatæ de a extrage esenfla universalæ din forme efemere. art. mai mult. Începînd cu olandezul Albinus. Des pouvoirs de l’image. pentru a elimina de pe mesele lor „distorsiunea“ perspectivalæ introdusæ în mod inevitabil de privirea naturalæ în viziunea realitæflii. Laura Maftei. Cu toate acestea. Pictorul îl forfleazæ pe privitor sæ îøi conøtientizeze picioarele.). Patrologiae cursus comple. Printr-o fereastræ. quia utrumque est in potentia“ („Cæci noi simflim sau înflelegem ceva în act. vel saltem in aliquo signo speciei. 721. 335 b. 2009]). Unde si depingatur color alicuius rei in pariete. prefaflæ de Adriano Oliva. de la balcon. Harper. Comentariu la „Posterior Analytics“. Chiar øi în cazul fotografiei. 167. ochiul conceput prin analogie cu camera de înregistrat øi ochiul ca participant la spectacol. art. Atît perspectare. Gabriel Chindea. precum calul øi cærufla în epoca automobilului. diverse figuri. 60. traducere de Cristian Bejan]). vol. Odatæ cu tranziflia de la epoca picturilor la cea a spectacolului. quod intellectus noster vel sensus informatur per speciem sensibilis vel intelligibilis. der Baumgarten. 63. Videmus enim quod diversorum animalium secundum speciem. pas cu pas. Cambridge. în afara poeziei. 1: „Non tamen quaecumque similitudo sufficit ad rationem imaginis. Mary Caruthers. Gloses. chiar perceputæ ca proces digital. Oasele încheieturii desenate de Leonardo sînt convingætoare fiindcæ îmbie degetele tale sæ se întindæ pentru a le atinge. Summa theologica. The Heritage of Giotto’s Geometry: Art and Science on the Eve of the Scientific Revolution. Delia Sævinescu. Ithaca. art.. fiind un studiu plin de anecdote øi cercetæri recente. oferæ o lecturæ foarte plæcutæ. dependenfla noastræ de actul înregistrærii e arareori înfleleasæ ca o debilitare a privirii. Iaøi. Emanuel Grosu. Specimenul din manual e scos din spafliul în care degetele ar putea atinge sau picioarele ar putea merge. Berlin. ci similitudinea care este în specia lucrului sæu sau cel puflin în vreun semn al speciei. I. examineazæ fiinfla øi puterea imaginilor în gîndirea scolasticæ. dupæ 1740. Pe furiø. cu rezultatul cæ. Thomas Aquinas. New York. 61. Summa theologica (I. Privitorul e invitat sæ împartæ punctul de vedere al pictorului. I. Efectele simbolice ale înregistrærii ca activitate. e arætat acum ortogonal în noul tip de atlas. În Evul Mediu. Oamenii printre care træiesc sînt înarmafli adesea nu doar cu aparate fotografice. Plaseazæ ochiul sau copia sa contrafæcutæ în fafla unui obiect. Cornell University Press. din nou. nu orice similitudine este suficientæ pentru rafliunea imaginii. Douæ studii recente despre perspectiva pingendi: Samuel Edgerton. privitorul se uitæ într-o încæpere în care arhanghelul Gabriel îi vorbeøte Fecioarei Maria.P læmuriri preliminare de Alexan. ochiul fusese criteriul sau oglinda adeværului. vol. P Migne. O. col. privitorul a fost luat de pe picioare. 7: „Pictura în perspectivæ a unei scene sau a unei colecflii de obiecte nu e o replicæ a imaginii retinale produse de obiecte în ochiul artistului. cæ au un loc comun. 59. pot cel puflin sæ îmi planific viafla astfel încît sæ pot merge pe jos la lucru. perspectiva susfline sinestezia. Am fost educafli sæ ne descurcæm færæ un loc comun între aparatul de înregistrare. nu væz“. Dacæ prefluiesc plimbarea øi îmi confer timpul necesar. Summa theologica (q. anatomiøtii au încercat. Øi doar în acest sens simflul sau intelectul se deosebeøte de obiectul sensibil sau inteligibil. nisi depingatur figura“ („Trebuie spus cæ similitudinea este legatæ de rafliunea imaginii. patres latini. cæci vedem cæ diferitelor viefluitoare le aparflin. pentru a privi fafla prietenului meu færæ a fline seama de imagine. pe care în realitate anatomistul trebuie sæ îl inspecteze flinîndu-l aproape de ochi. Reprezentarea perspectivalæ creeazæ un facsimil al punctului de vedere ce se deschide pozifliei unui observator. obiectul înregistrat øi privitor. organele sufletului care ies din ochi. Iar semnul speciei în lucrurile corporale pare a fi îndeosebi figura. 64. Mihai Maga. Cristian Bejan. 1990. Spafliul în care se aflæ privitorul (spafliul în care el atinge øi cuprinde) øi spafliul în care e arætat obiectul sînt omogene. ca øi cum ar fi væzut dinspre infinit. între douæ degete. Cambridge University Press. 2 (øi în multe alte locuri): „Ex hoc enim aliquid in actu sentimus vel intelligimus. deoarece intelectul sau simflul nostru este informat în act de specia sensibilæ sau de cea inteligibilæ. Vezi øi Kim H. sunt diversae figurae. Stînd alæturi de artist la masa de disecflie a doctorului Hunter74. observæ o înmormîntare. 35. in T oma din Aquino. tus. Poate fi gæsit în J.

Princeton University Press. 1988. 70. Only Connect: Art and the Spectator in the Italian Renaissance. XXV. Ways of Seeing. conform schiflei desenelor arhitecturale. corespund lungimilor de unde optice. Mulflumitæ noilor tehnici de tipærire. Tanam. Intemporel – La métamorphose des Dieu. Citirea acestei cærfli m-a condus la o turnuræ importantæ în reflecflia mea asupra privirii. Jonathan Crary. a unei epoci care ia spectacolul drept imagine. Ei doresc mæsurætori. E rezultatul unui program care transformæ coloanele binare într-un set care se potriveøte unei prejudecæfli din mintea spectatorului. 1973]. pentru a aræta realitatea într-un nou spafliu „izometric“. Deutscher Kunstverlag. Apariflia unui comentator din Washington în fereastra unui ecran de televiziune.. trad. Înregistrarea prin satelit a Pæmîntului a fost numitæ o priveliøte. Camera lucida. 1980. static sau mobil.. Noii naturaliøti vor sæ arate obiectul aøa cum acesta e în sine. prin douæ lentile separate doar de cîfliva centimetri. specialist în anatomie umanæ. 1960 [în româneøte: Artæ øi iluzie – studiu de psihologie a reprezentærii picturale.. On Photography. Imaginea din vechime era o construcflie geometricæ ce rezulta dintr-un con de raze de luminæ reflectate de suprafafla obiectului cætre lentila ochiului. 1992. Nu îøi doresc un facsimil al viziunii. dar øi în ziarele de øtiri. Straus and Giroux. Cambridge. Iatæ cum funcflioneazæ acesta. Noul spectacol e o expunere produsæ prin mijloace tehnice. localizat în spafliu real. 73. MIT Press. a ajuns sæ se potriveascæ cu aøteptærile noastre. transmiflînd „în direct“ din India. de fiecare datæ cînd le-am recitit. 27. Mazilu. New York. Odatæ cu secolul XIX. în sensul unei concretefli deplasate. læsîndu-i privitorului sarcina de a-øi imagina modelul. Prima rupturæ a apærut odatæ cu stereoscopul. 72. un punct de vedere. Acesta subliniazæ intenflia pictorului de a desena pentru ochiul spectatorului. Gombrich. Frankfurt.. de D. Îl numesc spectacol pentru a-l distinge de imagine. „Observaflia“ e cuvîntul folosit pentru a desemna noua poziflie. pp. O mulflime de desenatori sînt antrenafli sæ traseze schifla de proiect a realitæflii.. Dia Art Foundation. face posibilæ ieftinirea ilustrafliilor de carte. Prim-planul øi fundalul din afara punctului focal sînt neclare. Reflections on Photography. 2005]. Roland Barthes. reconfigurarea de ansamblu a relafliilor dintre un subiect observator øi moduri de reprezentare. Anatomie der Guten Hoffnung. [Noile tehnologii] mutæ væzul într-un plan desprins de observatorul uman“. Seattle. in Theresa Hak Kyung Cha. care înregistreazæ mæsurætorile luate cu un instrument. H. „A observa“ înseamnæ a privi prin perspectiva unui instrument. Nu doar anatomiøtii. ei vor o schiflæ de proiect arhitectural a obiectului. E.) 75. Der Naturwissenschaftler und sein Körper.Perspective and the Visual Dimension of Science and Art. Nu vor sæ îøi orneze manualele cu perspective. 3–27. p. Reflecflii despre fotografie. incidenfla SIDA. Dar. 1981 [în româneøte: Camera luminoasæ. 1976. Hill and Wang. Spectacolul desprinde privirea de imagine. 68. apar molecule mai mici decît cele mai scurte frecvenfle vizibile. 1986. BBC and Penguin Books. mulfli au avut ræu de mare la prima vizionare.. 1995. André Malraux. animale pînæ atunci neimaginate. prin legendæ. 1992. a vedea înseamnæ a recepta un spectacol. 74. more architectonico. ci un plan izometric al lucrurilor. Princeton. 1986. chiar mai important. criticæ. 65. pp. dar nu cum aratæ atunci cînd îl flii în mînæ øi îl întorci pe toate feflele. 1977. ochiul e antrenat sæ recepflioneze obiecte care sînt invizibile în naturæ. În aceastæ a patra epocæ scopicæ.. Gombrich insistæ cæ artele frumoase folosesc un limbaj care trebuie învæflat din nou de fiecare generaflie. Ilustrate realizate cu migalæ aratæ oraøe îndepærtate. a acestui argument apare la John Shearman. în care nicio fiinflæ senzorialæ nu poate intra. Vision and Visuality. mæsuræ sau model. spectacolul grafic pune dintîi stæpînire asupra textului. Apparatus. Autorul se referæ la John Hunter (1728–1793). Farrar.76 În manuale. iar apoi îl copleøeøte. Cartea e despre væz øi construcflia sa istoricæ: „ . E simbolul privirii capturate de un spectacol. Douæ expuneri simultane sînt puse una lîngæ alta pe aceeaøi placæ fotograficæ. Meridiane. nasul mirosi sau limba gusta. dar øi geologii øi zoologii condamnæ modul ilustrafliilor care umplu manualele secolului XVIII. telefotografia øi lentilele transfocatoare au devenit între timp loc comun. iar obiectul din focar pluteøte într-o plasticitate irealæ. ed. Mai mult. in Hal Foster. O nouæ tehnicæ. 1972. Idea Design & Print. Rezultatul e o dimensionalitate „suprarealistæ“. 37. nofliunilor abstracte li se dæ „formæ“ în tabele øi grafice care seduc ochiul. Techniques of the Observer: On Vision and Modernity in the Nineteenth Century. [a avut loc prin] implantarea ubicuæ a unor «spaflii» vizuale radical diferite. Martin Jay. Cei care au acum peste øaizeci de ani pot sæ îøi aminteascæ efectul pe care l-a avut camera de filmat asupra spectatorilor de film înainte de al Doilea Ræzboi Mondial. „Scopic Regimes of Modernity“. Gallimard.. Ilustrata rezultatæ e plasatæ într-o cutie øi privitæ cu ajutorul unei perechi speciale de ochelari. Stereoscopul înlocuieøte camera obscuræ ca emblemæ [a ochiului]. o schimbare care a anihilat cele mai multe sensuri culturale încetæflenite ale termenilor de observator øi reprezentare. aproape tehnic: o formæ a atenfliei care nu e doar precautæ. Barbara Duden. Traducere de Ovidiu fiichindeleanu 26 . Sîntem antrenafli sæ fim oripilafli. tr. O reafirmare recentæ. care devin o adæugire esenflialæ la descrierea în text. Privesc lumea. 69. studiul naturii devine din ce în ce mai mult studiul ilustrafliilor øtiinflifice. Paris. Vreau sæ deosebesc acest aranjament manipulat al umbrelor øi culorilor de perspectiva artificialis a lui Alberti. fotografiei øi televiziunii. ecotopul junglei. Susan Sontag. Suhrkamp. Vor sæ prezinte un specimen biologic. Textul e redus în mod frecvent la o legendæ a ilustrafliei grafice. N. 71. Bollingen Series. insistæ asupra contrarului: în cinema. Ne aflæm sub ameninflarea unui noi început. Vreau sæ atrag atenflia asupra începutului øi sfîrøitului unei epoci scopice caracterizate de contopirea privirii de imagine. Werner Kutchmann. (N. sau o lentilæ.. London. de exemplu un bæfl care mæsoaræ înælflimea unei stele. Vezi mai ales „In Plato’s Cave“. care poate fi folositæ de un artizan ce ar vrea sæ îl reconstruiascæ drept model tridimensional. ci cum aratæ cînd îl pofli fotografia cu o puternicæ lentilæ telefotograficæ. „Ideological Effect of the Basic Cinematographic Apparatus“. 66. pe malul îndepærtat al „realitæflii obiective“. traducere de Virgil Mleøniflæ. nu perspective. Klett-Cotta. gravura în lemn. creøterea populafliei. Folosesc aici „observator“ într-un sens restrîns. Stuttgart. „construcflia renascentistæ a perspectivei a servit iniflial ca model“. vorbeøte de „trecerea de la arta spiritualizærii la cea a idealizærii sau de la supranatural la ireal“. Princeton. [Acestea din urmæ] . Bunica mea încæ mai aducea cutii cu astfel de imagini din Sicilia. Uniunea acestora a început sæ slæbeascæ acum douæ sute de ani. pagini care au reînnoit curiozitatea mea pentru privire. Cluj. Titlul original: „The Visible World and the Language of Art“. noua dorinflæ scopicæ se afirmæ øi în afara medicinei. prin capacitæflile mimetice ale filmului. Unghiul larg. ci cu hærfli.Y. de la mijlocul anilor 1970. angoasafli sau încurajafli de reprezentarea graficæ a datelor cantitative cærora nu le corespunde nimic din ceea ce poate cuprinde privirea: Produsul intern brut. Jean Baudry. 76. Munich. renumit chirurg scoflian. o noutate care a fost la mare modæ la sfîrøitul secolului XIX. studiazæ efectele materiale ale noii atitudini øtiinflifice în fafla unei realitæfli din ce în ce mai hermeneutice. Bucureøti. 67. Observaflia înlocuieøte contemplarea. ed. Die Rolle der „inneren Natur“ in der experimentellen Naturwissenschaft der frühen Neuzeit.. însæ instrumentul era folosit la scaræ largæ de pornografi. John Berger. Art and Illusion: A Study in the Psychology of Pictorial Representation. ci øi ghidatæ de referinfla la un instrument. New York. Noi tehnici optice au fost folosite pentru a scoate imaginea realitæflii din spafliul în care degetele pot mînui.. 3–158. Princeton University Press.

iar S. planificarea standardizatæ. publicat în Le Perte des Sens. Articol scris în ianuarie 1990 de Ivan Illich. mai degrabæ decît cu spafliul. dacæ nu dubioasæ øi plinæ de prefliozitate. Acum cîfliva ani eram în Köln. dintre prezenfla fizicæ øi ecran. cît øi audienfla au acceptat decizia mea. Doar datoritæ ei am început sæ înfleleg ce semnificaflie are vuietul neauzit al clopotului de bisericæ în istorie. Ceea ce o lovise fusese probabil acel sunet al clopotului care e prea grav pentru ureche. fiindcæ prefluiesc echilibrul între auditoriu øi prezenfla vizualæ øi resping acea intimitate falsæ creatæ de „øoapta“ copleøitoare a vorbitorului la distanflæ. despre istoria clopotului de bisericæ. dintre atingerea carnalæ øi înlocuirea sa cu vibratoare mecanice sau electronice e o certitudine intuitivæ. Deøi sînt obiønuifli sæ se urle la ei. cu titlul original „The Loudspeaker on the Tower: Belfry and Minaret“. am petrecut multe ore în liniøtea acestei pæduri de coloane gotice. ascultînd liniøtea sa solemnæ. priveøte natura epocalæ a sunetului în relaflia sa cu locul. Ei nu au considerat nerezonabilæ insistenfla mea de a limita audienfla la cei care intræ în raza organului vorbirii. Eu. cîntæreøte douæzeci øi patru de tone. * Drepturile de autor pentru Ivan Illich. Astæzi. Doar viva vox are însæ puterea de a genera cochilia în interiorul cæreia se aflæ vorbitorul øi audienfla. Aceste puternice tehnologii dislocæ vocea øi dizolvæ vorbirea într-un mesaj. Paris. numit „Sfîntul Petru“. S. cu faimoasa catedralæ la cîfliva paøi. oamenii se încordeazæ sæ asculte. Difuzoarele pot face ca o voce sæ fie omniprezentæ într-un spafliu fizic de orice dimensiuni. iar de cealaltæ cei pentru care aceastæ intuiflie pare învechitæ sau romanticæ. Cred cæ vorbirea creeazæ un loc. De o parte se aflæ cei pentru care simflul diferenflei dintre original øi copie. Existæ însæ motive mai profunde pentru care am renunflat la microfon – e vorba de folosirea sa în circumstanfle în care sînt prezent material. învæluind-o øi transportînd-o. 27 . E foarte umblatæ în Asia. În public se aud apeluri la tæcere. Refuz sæ mæ adresez oamenilor care sînt dincolo de raza vocii mele. Ceea ce simflea era morbid. încît reduce la tæcere vocea nudæ. pe de altæ parte. ce are trei metri. lui Sajay Samuel pentru medierea acordærii drepturilor de publicare. în retrospectivæ. înainte de a fi auzitæ. pot reflecta. Fayard. voia sæ se sprijine de ceva. la multe conversaflii care au avut loc ca rezultat al refuzului meu de a-mi læsa vocea sæ fie deconstruitæ digital øi sintetizatæ mecanic. Însæ atunci cînd discuflia ajunge la chestiuni mai generale. S. m-a întrebat dacæ simfleam øi eu aceeaøi senzaflie stranie ce o prinsese. dar nu øi pentru intestine.arhiva Difuzorul pe clopotniflæ øi minaret* Ivan Illich De mai bine de un sfert de veac am încercat sæ evit folosirea microfonului. Vizibil perturbatæ. la rîndul lor. servind ca ghid unei prietene. Refuz sæ fiu transformat într-un difuzor. e avocatæ. datoritæ accesului meu la microfon. Cîfliva tineri mi-au spus cæ. în unde sonore codate care se înscriu într-un spafliu universal. cei care au probleme cu auzul se mutæ în faflæ. Reflecflia ce urmeazæ. Refuz sæ mæ adresez celor care. ecrane øi difuzoare. øi al cærui sunet se aude pe o distanflæ de mai bine de treizeci de kilometri. Majoritatea celor care au participat la aceste reflecflii s-au declarat mulflumifli de insistenfla mea pentru vocea „nudæ“. De cele mai multe ori. îi aparflin lui Valentina Borremans. „Le haut-parleur sur le clocher et le minaret“. predæ la o universitate din Noua Zeelandæ øi e o excelentæ flautistæ. Era încæ dimineafla devreme cînd am mers de la staflia de tren la piafla animatæ. Refuz. începînd din seara în care ne-am întîlnit pentru prima oaræ. Sunau clopotele bisericii. era o experienflæ stranie øi ameflitoare. 2004. resimflise în pîntecele sæu vuietul profund al unui anumit clopot. iar aceøtia. atît organizatorii. Mi-a luat ceva timp sæ îmi dau seama la ce se referea. în timpul unei opriri din prima sa cælætorie în Europa. au eliberat færæ obiecflii primul rînd pentru cei care aud mai greu. Editorii îi mulflumesc Valentinei Borremans øi. oamenii tind sæ se împartæ în douæ grupuri. Locul e ceva preflios. de asemenea. chiar øi în fafla unei audienfle largi. localitatea întîlnirii lor. øi-au antrenat vocea pentru a-i creøte puterea øi timbrul – aøa cum fæceau retorii de demult. care a fost într-o mæsuræ semnificativæ anihilat de spafliul omogen generat de locomoflia rapidæ. Îl folosesc doar atunci cînd mæ aflu într-un grup de discuflii pe podium sau cînd arhitectura auditoriului e atît de modernæ. se aflæ în situaflie de dezavantaj acustic în timpul perioadei dedicate întrebærilor. însæ nu are experienfla catedralelor. s-a oprit. nu au avut nimic împotrivæ sæ se mute în primul rînd. cel mai mare clopot de pe Rin.

Biserica a creat parohii cu clerici rezidenfli øi a prevæzut un nou set de reguli pentru reglementarea cæsætoriilor øi a vieflii comunale. amestecîndu-se de o manieræ nouæ. prin care a fost format sunetul clopotului. la oscilafliile furtunoase øi zgomotoase din jurul Mediteranei. Aceastæ formæ a fost rezultatul unei rupturi finale cu toate formele precedente. la care erau invitafli tofli credincioøii. Apoi a devenit evident faptul cæ noua formæ deschidea în bronz un potenflial necunoscut. la indicafliile regilor Franflei. în jurul tiviturii. Urbanizarea a sprijinit întrunirea cu regularitate a pieflelor rurale. 2. Pînæ la sfîrøitul secolului XIV. New York. umerii sæi læflifli. Dupæ cîte se pare. aceasta a fost pierdutæ în timpul Antichitæflii. ræspunzînd bætæilor flamande cu sunetele acordate ale mai multor clopote. Comunitæflile se întindeau atît de departe cît se auzeau clopotele lor. Înainte de aceasta. publicatæ iniflial în 1975.33. eram la Köln în cæutarea unor picturi care ilustreazæ schimbarea radicalæ a îmbræcæminflii bærbæteøti øi femeieøti din oraøele Evului Mediu tîrziu. a fost realizatæ în timpul celor douæ decenii de dinaintea Reformei øi s-a încetæflenit foarte repede ca ritual ce dæ ritmul zilei. dar. în mod surprinzætor. cîteva clopote turnate au supraviefluit din cea mai recentæ epocæ a metalului. M-a întristat irelevanfla clopotelor pe Madison Avenue. mai înalt decît nota la lovire. prins la mijloc cu o centuræ de stofæ. Pînæ de curînd. Procesele de stabilire a populafliilor din Europa Centralæ au dobîndit în timpul Evului Mediu timpuriu multe caracteristici ce s-au pæstrat pînæ în secolul XIX. Cînd m-am întîlnit cu S. Accesorii asemænætoare au fost gæsite în morminte din toatæ zona dintre Cipru øi Sudan. ce provenea din turla bisericii. o cupæ scobitæ în interior øi cu guræ deschisæ. clopotele arætau ca niøte oale întoarse. Spre deosebire de China. Ca urmare a diferenflelor din lucrul cu fontæ øi metal. aducea øi un anumit vuiet. Ann Hollander. Paralelismul a început sæ mæ intrige. strachine sau stupi de albine. ca rugæ pentru victoria împotriva turcilor sau pentru pace. din cætune în sate adeværate. pieptare øi gulere în loc sæ se înfæøoare în lungimi de pînzæ – cum fac încæ indienii – ori sæ tragæ pe ei un sac cu gæuri pentru cap øi mîini. de la convex la concav. inseparabil de gama de culori a acestora øi de refracflia aerului. În Orientul Îndepærtat.1 Sunetul lor e parte integrantæ din fiecare loc european pe care mi-l amintesc. Oamenii au început sæ poarte mîneci. M-a iritat agresivitatea ostentativæ a dangætelor seculare din campusul Universitæflii Chicago. Clopotele de searæ au fost auzite pentru prima oaræ în Milano dupæ 1296. Moise reglementeazæ îmbræcæmintea lui Aaron: pe margine. Astfel a fost modelat instrumentul tehnologic ce a încorporat cuvîntul divin într-un sunet metalic. din Avignon în Napoli. peisajul Bisericii Catolice fusese marcat de un clopot ce suna de trei ori pe zi. øi prin el locul de care aparflin oamenii. Proiectul social de formare a percepfliilor corporale prin îmbræcæmintea în haine care au fost tæiate øi apoi prinse laolaltæ – acesta e un eveniment medieval tîrziu. 1980. Îi dædea clopotului un sunet secundar controlat. ca un memento explicit al Bunei Vestiri. obiceiul a prins din Ungaria în Thuringia.H. dacæ prin acest termen înflelegem orice corp metalic lovit pentru a emite un sunet. un ritual numit „Angelus“. clopotul adoptase scobitura interioaræ gradualæ care întæreøte huruitul murmurului sæu. e o invenflie medievalæ. la fel stau lucrurile øi în cazul artei turnætoriei. În urmætorii cincisprezece ani. În America de Sud. alternînd cu ciucuri în formæ de rodie. Clopote ca „Sfîntul Petru“ au fost auzite în Europa într-o epocæ în care sensul locului a suferit o schimbare extraordinaræ. În Occident. amintind credincioøilor de veghea Mariei sub cruce. dar niciodatæ ca øi ceea ce numim noi clopot. a fost introdus abia în timpul secolului XV. unde arta turnærii clopotelor – inventatæ cu mai mult de 500 de ani mai înainte – a supraviefluit færæ întrerupere. 28 . ca un fel de semnal de stingere a focurilor pe fondul recitærii unei Ave Maria. cunoscutæ astæzi mai degrabæ din graficele statistice. sunetul caracteristic al clopotului fiecærei regiuni a devenit un element familiar al geografiei Evului Mediu tîrziu. Øtiu de la Ann Hollander2 cæ hainele au început sæ fie tæiate abia în timpul secolului XII. Eu am crescut cu clopote. în nicio limbæ europeanæ nu existæ cuvînt pentru croitor. Caracteristica esenflialæ a noii forme a fost schimbarea gîtului.. Grupurile se ridicau în picioare øi recitau de trei ori Ave Maria. Semnul de amiazæ. m-am gîndit adesea la vastele spaflii din Brazilia care nu au fost atinse niciodatæ de sunetul lor øi m-am întristat pentru miile de clopote din misiuni paraguayene care au fost topite în tunuri. Tehnologia impulsionatæ de cai a dat oamenilor posibilitatea sæ se mute împreunæ.H. Coroana clopotului a fost turtitæ. În Ieøirea 28. Înainte de 1400. indiferent unde se aflau. Seeing Through Clothes: Fashioning Ourselves. nu înainte de a se întipæri adînc în memoria poporului guaraní. trebuie sæ punæ clopoflei de aur pe fir purpuriu. cu mult mai jos decît nota øi care e mai degrabæ simflit decît auzit. vibraflia sa øoptitæ. Contopirea celor trei rugæciuni cotidiene. Cel mai vechi clopot gæsit în China dateazæ din 1250 î. Se øtie cæ forma clopotului. Prietena mea de la antipozi m-a ajutat sæ devin conøtient de un fel de „localizare prin sunet“ care s-a pierdut. iar grosimea pereflilor a fost calculatæ øi acordatæ. abia perceptibilæ la început. Arno. aceleaøi trei Ave Maria erau spuse øi dimineafla. în New York. am învæflat sæ accept absenfla clopotelor de bisericæ øi m-am simflit ofensat de multe ori cînd misionarii fæceau sæ sune niøte falsuri electrice. oprind munca la cîmp øi conversaflia la masæ. cel din Nimrud [Asiria] a fost datat la 612 î. în Occident. Ele constrasteazæ puternic cu zurgælæii mezoamericani din lut. Aceastæ triplæ invitaflie are o istorie în trei paøi. pærflile laterale desfæcute pînæ la guræ.1. Nu ar avea sens sæ cæutæm în preistorie pe cel care a inventat clopotul. anunflînd timpul pauzei de masæ. Cætre sfîrøitul secolului XIII. øi care a îmbræcat fiecare parohie într-o manta acusticæ distinctæ: de la clopotele ce se leagænæ øi dængæne în nord-vest.

porcii øi oile purtau clopoflei la gît. preoflii loveau un inel ce scotea un sunet ascuflit. bolnavilor de lepræ. nebunilor. Sfîntul Ioan Hrisostom blestemæ folosirea clopofleilor ca amulete sau talismane: „. a fost stabilit un nou rang bisericesc. Cele mai mari. În Pompei au fost gæsite scheletele a doi cai. la fel ca în cazul tuturor instrumentelor care fac zgomot. Signum tangere. Magistratul roman dorise astfel sæ îøi arate dispreflul pentru acest acuzat. ierarhia creøtinæ era precautæ în privinfla clopofleilor. Paznicul de noapte grec era cunoscut sub numele de codonophor. Autorii greci øi latini nu deosebeau clopotul deschis. bambusul øi zurgælæii continuau sæ clincheteascæ. Conform lui Josephus. preoflii au început sæ foloseascæ gonguri. praeco sau monitor. Talgerele øi zurgælæii. (N. Clopotele deschideau spafliul procesiunii bacantelor. a fost înmormîntat cu clopoflel la gît prin ordin judecætoresc. Patrologia graeca (PG). Sisinnus. Cele mai multe clopote din Antichitatea mediteraneanæ erau suficient de mici pentru a fi prinse de haine sau flinute øi scuturate cu o mînæ. Romanii legau tintinnabula de scuturile lor. de sfera aproape închisæ a zurgælæilor. respectiv „a miøca clopotul“. citîndu-l pe Sf. 1844–1864. 105–106. cînd nu ar trebui sæ încredinflæm copiii noøtri altei protecflii în afara crucii?“3 Dintr-un motiv diferit. øi nu doar pentru a atrage atenflia. Odatæ cu creøterea numærului de credincioøi. „In epist. sculptatæ pe placa de bronz din centrul scutului. Femeile publice din Pompei foloseau cercei sub formæ de clopoflei. ca tælængile noastre pentru vaci. stîrnite de vînt. În timpul Pærinflilor Bisericii. diaconii nu au mai putut însæ îndeplini aceastæ datorie øi. I ad Cor. 3. El simte nevoia sæ denigreze sunetul. Pæstorii øi alfli „vulgari“ doreau sæ fie înmormîntafli cu clopofleii pe care îi puseseræ la gîtul animalelor. Aøadar. Foloseau patru limbi diferite pentru a da ordine soldaflilor „în luptæ øi la dans“. Ioan Hrisostom fline o predicæ împotriva superstifliei. respingerea clopotelor era menitæ sæ sublinieze caracterul nonsuperstiflios øi nonpublic al bisericii timpurii. Expresiile latine trebuie traduse în acest context: „a atinge clopotul“. care au sunat atunci cînd oamenii au încercat sæ scape înot din oraøul asediat Xantus“. nu sunt nimic“. plesnitoare. Pavel (1 Cor. Patrologiae cursus completus. Chinezii sunau clopotele pentru a vesti întrunirea adunærilor imperiale. nu sînt cu nimic mai bun decît o aramæ sunætoare sau un chimval zængænitor. a bæilor øi circurilor. echipat cu clopoflei ce ræsunau în vînt. Metalul evocæ alte spirite decît tam-tamul. 61. 4. în cel mai bun caz. caii. purtætor de clopoflel.. pentru a atrage atenflia inamicului asupra feflei paralizante a Meduzei. În Evul Mediu. Toba dæ voce materialelor obflinute din viefluitoare – din lemn øi piele. tr. Ioan Hrisostom. pp.2): „Dacæ pierd caritatea. Efectul sonor al metalului lovit a fost dintotdeauna dublu: raflional øi straniu. 7“. vacile. mult dupæ ce cædelnifla parfumatæ se stinsese în noapte. Clinchetul flinuse vampirii øi fantomele departe de caprele øi vacile lor øi ar fi putut acum sæ protejeze øi trupul lor neînsufleflit de asemenea fiinfle supranaturale. Cuvîntul semnifica atît zgomotul. ataøafli de încheietura mîinii cu ønururi purpurii. Plutarh scrie de „clopote pe plase întinse peste rîu. precum gongurile sau cilindrii de metal.. Un martir creøtin. Ignafliu din Antiohia le cerea colaboratorilor sæi sæ se abflinæ de la folosirea plesnitoarelor øi a clopotelor. În cultul lui Astarte. Cîinii. pentru a alunga pæsærile. T oate acestea s-au schimbat încæ înainte de oprirea persecufliilor. cælæilor øi proøtilor publici li se coseau cu forfla clopoflei de haine. un om la fel de iraflional ca o bestie. ca urmare. Tintinnabulum-ul øi crepitaculum-ul sunau. în formæ de cupæ. clopotul øi gongul suscitæ vocile subterane ale spiritelor din adîncul pæmîntului. 13. Hom. 12.arhiva Tintinnabulum-ul roman (sunetul cuvîntului spune ce înseamnæ acesta) era fæcut din plæci de metal nituite. numit cursor. El le ordonæ diaconilor sæi sæ îl cheme la slujbæ pe fiecare creøtin apelîndu-l pe numele sæu – „omnes nominatim“. umplute cu cine øtie ce prostii. zurgælæi øi clopote pentru a anunfla începerea slujbei. Dupæ cum se pare. în care se leagæ de lovirea obiectelor de metal.. În cimitirul de lîngæ camera mea din Japonia. fiecare cu cîte trei clopoflei ataøafli. caprele. util øi morbid. Grædinile romane erau vegheate de figura lui Priap. Paris. ci pentru a curæfli aerul de spirite nedorite ori pentru a îndepærta norii de furtunæ. regele Solomon a suspendat un clopot de aur de bîrna cea mai înaltæ a templului. Apare un termen tehnic ce desemneazæ sunetul øi sursa sa: „signum“. instrumente de fæcut zgomot au fost folosite peste tot. de unde a fost extras metalul. Migne. cît øi instrumentul folosit pentru a-l crea. signum conmovere4 a devenit echivalent cu „a convoca“. øi ce sæ mai spun de zurgælæii.) 29 . Pe mæsuræ ce biserica suferea schimbarea de la fræflie la comunitate organizatæ. erau folosite pentru deschiderea pieflelor de peøte.

a doua parte a vol. uneori de cætre un asistent ce mergea alæturi. sideron. col. Un nou nume a fost creat pentru acest obiect. Un clopot cu sunet plæcut era o raræ excepflie în 615. În 1200. 6. a devenit un simbol al Cuvîntului Divin. clochette“. Nola poate fi un oraø din acea zonæ. în secolul VI. i-a fost atribuitæ puterea de a fline demonii la distanflæ. 8.. putem stabili cæ aceasta e prima menflionare a sunærii clopotelor atîrnate pentru slujba creøtinæ. p. încît l-a transportat 30 . stareflul unei mænæstiri din Napoli. iar pe lîngæ asta. Cu toate acestea. Unele erau flinute în mînæ. care øi-au petrecut mai apoi traiul sub diriguirea sa în T ebaida. in Dictionnaire d’archéologie chrétienne et de liturgie. clopotele deveniseræ comune în Europa. nâqus [un fel de plesniˆ toare evoluatæ din folosirea. italienii l-au numit campana. nu deflinea niciun clopot øi cæ tragerea clopotelor nu era o practicæ cunoscutæ în acest oraø. Williams. øi care nu poate fi redus cu uøurinflæ la superstiflie. au redactat aøa-numitul Pact din Umar. Cele mai bune astfel de instrumente produceau un bubuit profund. Sunetul gongului de metal sau de lemn a fost comparat cu sunetul trompetelor menflionate în Vechiul Testament. un diacon din Cartagina. un instrument de metal. Mai tîrziu. 424–437. aceste clopote misionare erau venerate ca relicve. a abandonat viafla solitaræ pentru a deveni conducætorul unei largi comunitæfli de cælugæri. Primii fabricanfli cunoscufli ai clopotelor creøtine de tip nituit au fost „Tasag“. Acest instrument. Sunetul însuøi a dobîndit un sens specific. 1980. Antoniu din Novgorod îl citeazæ pe Teodor Studitul: „Simandrum-ul grec ne-a fost dat de îngeri“. scuturat cu mîna. Dupæ ce arabii au ocupat Ierusalimul în 638. Caccabulum. prin care impuneau anumite reglementæri în detaliile practicii liturgice creøtine. „Clocher“. Paris. Printre acestea s-au numærat restricfliile privind semnalele folosite pentru chemarea la slujbæ. a înlocuit din cînd în cînd lemnul scobit. care introducea „un obicei sacru al celor mai binecuvîntafli cælugæri: sunarea unui clopot rezonant“. cartea øi clopotul erau obiectele de care misionarul celtic nu se despærflea niciodatæ. Christianity and . Acolo. Percival Price. pp. un novice era trimis cu un „ciocan de deøteptare“. London. se poate vedea clopotul-mærturie al Sfîntului Patrick: Clog-an-udachta. Cf. regele Chlothar a descoperit cu surprindere un clopot cu „sunet dulce“ în Köln.“ Edward V. 1954–1991. The Book of Bells. folosit pentru sunet. Bibliografie cuprinzætoare. Hasluck. Diederichs. Vechile clopote celtice erau atît de respectate. „lemnul sacru“ gæunos. canonic de Aix-la-Chapelle). Vezi øi F W. 1. vol. însæ sunetul lor nu avea armonia sau vuietul clopotului. o rugæ cætre ceruri. Bibliografie cuprinzætoare in Henri Leclercq. Geschichte des ersten Kreuzzuges. Satis N. Fulgenfliu Ferrandus. Islam under the Sultans. 315. Pînæ în secolul V. La acea datæ. sceptrul. „Cuana“ øi „Mackecht“ – trei fierari pe care i-a adus Sf. plasat în centrul mænæstirii. „Bell“. Patrick în Irlanda în secolul V. vol. încît cutiile în formæ de clopot în care fuseseræ flinute sînt printre cele mai prefluite tipuri de giuvaiere irlandeze øi scofliene. Într-o cutie ornamentatæ cu giuvaiere din secolul XI din Dublin. echilibrat øi aparte. Jena.5. poate fi pur øi simplu o reflexie a acestuia. Toate acestea s-au schimbat odatæ cu penetrarea bisericii în rîndul celflilor. Conform credinflei islamice. a douæ bucæfli de lemn suspendate de ramuræ. Datoritæ unor referinfle ulterioare despre modul în care era folosit obiectul (cu ajutorul unor frînghii). John Day Co. Princeton. În nordul Angliei. Coleman.6 Putem data cu aproximaflie prima folosire a unui clopot de bisericæ în Europa. itinerarele prin care puteau fi trecufli porcii prin oraø au fost strict delimitate. 7. altele puteau fi puse pe umær øi lovite cu un ciocænel. un membru al cortegiului sæu a raportat cæ Ierusalimul. 13. ciocnite una de alta] a fost singurul instrument de convocare a creøtinilor din Ierusalim. Williams oferæ o bibliografie cuprinzætoare. sæ batæ la uøa fiecærei celule. cele douæ sarcini au fost unificate cu ajutorul unui singur instrument. Macmillan. care l-a impresionat într-atît. dupæ un asediu de patru luni. Scrisoarea acompania un obiect. un sihastru cu experienflæ. 1929. Princeton University Press. n. Clarendon Press. sub stæpînire musulmanæ din 638. Un astfel de obiect ar fi putut fi gæsit în mormîntul sfîntului. Misionarii greci din Nordul slavon au læudat virtuflile acestui simandrum. ce rætæcesc prin aer. Mai tîrziu. trompeta sacræ egipteanæ a fost adoptatæ pentru a suna adunarea cælugærilor. În 535. precum oasele sfinflilor. p. citîndu-l pe Albertus Aquensis (sau Albert. În Irlanda. referindu-se astfel la provincia de unde proveneau cele mai multe. 11. În acel an. Pahomie. 189. toaca [semantron]. in The New Grove Dictionary of Music. de-a lungul Nilului. suspendate de o ramuræ øi împinse apoi sæ se ciocneascæ una de cealaltæ. aceste instrumente øi sunetele lor au ræmas familiare cælugærilor ruøi pînæ în secolul XVIII. Cînd Godefroi de Bouillon øi cruciaflii sæi au intrat în oraø în 1099. p.7 Aceøti misionari gæsiseræ øi au apropriat un instrument al cærui sunet a devenit caracteristic pentru demersul omului cu har.5 A fost interzisæ expunerea crucii în afara clædirii bisericii. un cuvînt care e probabil de origine celticæ mai degrabæ decît continentalæ: clocca. 1923. 1985. folosit deja în Africa de Nord. îi scria prietenului sæu Eugippus. 1. rapoartele despre „signum“ din primele secole creøtine nu evidenfliazæ vreo convingere cæ sunetul ar sfinfli locul.8 Sfîntul Columban e adesea desenat scuturînd un clopot. „Clochettes celtiques“. dincolo de sincronizarea acfliunii. timpul sau persoana. Oxford. „Cloche. 1938. Stanley Sadie. sunetul clopotului trimite vibraflii care deranjeazæ pacea øi liniøtea spiritelor invizibile ale morflilor. ed. Alteori erau folosite douæ cutii de rezonanflæ. New York. 2. The Bells of Russia. iar nivelul de zgomot produs de creøtini a fost limitat. Bonifaciu a folosit cu siguranflæ unul în cælætoriile sale în Friesland (nordul Olandei). Librairie Letouzey et Ané. În jurul anului 320. 1948. Sub numele de bilo øi klepalo. Die Eroberung des heiligen Landes. Un nou sunet a fæcut ca aura omului cu har sæ fie perceptibilæ cu urechea. „Timp de mai mult de patru secole øi jumætate de dominaflie arabæ (638–1099).

. carte øi lumînare“. 31 . Te puteai ascunde sub el. doisprezece preofli cu torfle aprinse în mîini se adunæ în jurul episcopului. Clopotele aveau în mod frecvent nume. Dupæ ce a luat sfîrøit binecuvîntarea øi înainte de a fi tras pentru prima oaræ. Constantinopolul continuæ sæ foloseascæ lemnul. Toate aceste simboluri vorbesc despre înælflimile vizibile care trebuie escaladate... A. era adæugatæ sare în apæ. clopotele au naøi care îi stau alæturi la ceremonie. exito lentos . 23... Ltd. 12. Ca toatæ lumea. Historia ecclesiastica gentis anglorum. Chiar înainte de înlocuirea plæcilor metalice nituite ale tintinnabulum-ului cu clopotul turnat.. un secol mai tîrziu. 23. ca Dumnezeu sæ înzestreze sunetul acestui clopot cu puterea de a curæfla inimile de lene øi apatie. Clopotele creøtine unesc oamenii într-o fræflie a rugii. Din motive practice øi simbolice. Clopotele ræspîndesc peste tot øtiri øi alungæ demoni. Pagoda.. o cædelniflæ era aprinsæ lîngæ clopot.. mai degrabæ decît un obiect – øi care l-au determinat pe Carol cel Mare sæ interzicæ „botezarea“ clopotelor în 798: ne cloccas baptizent. În acest text timpuriu nu apare niciun cuvînt despre riturile ciudate care trateazæ clopotul. 11–12. 105. Benedict (530–540).. Clopotul era marcat cu cruci uleiate de patru ori în afaræ øi de trei ori înæuntru. mai precis din timpurile în care biserica se ascundea .. paco cruentos“. ca material pentru tunuri. 1985. urmæreøte ræufæcætorul øi poate ucide. Patres Latini (PL).. Marston & Co. clopotul e îmbræcat într-o hainæ albæ de botez. Turnurile au fost asociate øi în alte pærfli cu clædirile religioase. pentru binecuvîntarea Cærflii. Numele øi „vocaflia“ unui clopot sînt înscrise pe coroana sa.. Legends O’ The Bells. precum botezul sau chiar hirotonisirea preoflilor. cu cîfliva ani înainte de cucerirea peninsulei de cætre musulmani.12 Cel mai vechi text care s-a pæstrat despre binecuvîntarea specialæ pentru clopotele de bisericæ provine din Spania. Alte exemple: „funera plango . Clopotul a devenit instrumentul de convocare al Vestului. clopotul a devenit un actor important în poveøtile populare. dupæ Beda Venerabilul. în 680... pentru cæ le recunosc vocile. în capitolul 21 al De ecclesiasticis officiis (823). a regilor øi a altarelor.. plebem congrego [adun oamenii sæi] . Prin aceastæ consacrare solemnæ. de un preot ce fusese pus sub interdicflie.. Amalarius din Metz. Cînd soldaflii au încercat sæ îl fure. Nici- 9.. pentru a-l condamna pe pæcætos sæ træiascæ dincolo de bætaia clopotelor diecezei. pentru a atrage atenflia asupra unui incendiu ori a semnala apropierea inamicului. E posibil ca acest obicei al Bisericii Catolice. Freiburg. ci datoritæ unei tradiflii venerabile» [Migne. London. sæ fi fost copiat din timpuri antice. binecuvîntarea acestui vas sacru era rezervatæ episcopului acelei dieceze în care urma sæ îl anunfle pe Dumnezeu. e produs pentru a chema oamenii la bisericæ. sæ le dea consolare celor triøti øi curaj pentru pocæire pæcætoøilor. Din respect pentru sunetul metalului. ca øi cum ar fi o persoanæ. În anumite regiuni. care mæ înøtiinfleazæ cæ Don José mai træieøte øi cæ luæm cu toflii parte la ultima sa oræ. cu toatæ solemnitatea unei liturghii.. În timpul ceremoniei. p. protejîndu-te astfel de ræu. Nici nu trebuia sæ îl atingi. În timpurile carolingiene.. Clopotul avea puteri de vindecare. aud sunetul celei de-a treia trageri a clopotului trecerii11. ca Dumnezeu sæ îi dea puterea sæ îi întremeze pe cei slæbifli. care e folosit la hirotonisirea preoflilor. sabbata pango . Sampson Low. clopotele turnate au fost tratate în Europa creøtinæ ca øi cum ar fi fost un fel de persoane. Peste secole. iar în Occident. fulmina frango . Fiecærui clopot i se dædea un nume de botez – ca unui copil. Vezi Ernest Morris. Mohr.. chiar øi în zilele noastre. ziguratul mesopotamian sau coloanele folosite în venerarea persanæ a focului. Ceremonia se deschide cu exorcizarea solemnæ a metalului topit. uleiul pregætit în fiecare Joie Sfîntæ de episcop... nu din cauza lipsei bronzului. iar sunetul lemnului. cartea a 4-a. clopotul îi încorporeazæ pe cei care ascultæ într-un spafliu acustic comun. defunctos ploro [îi plîng pe cei morfli] . Spiritele necurate øi rele care s-au prins de metal la naøterea sa în pîntecele pæmîntului sînt expulzate din masa în fierbere. sunetul instrumentelor de lemn era pæstrat pentru cîteva ocazii speciale. Uneori era încæpæflînat øi refuza sæ sune cînd era tras – de exemplu.. Øtiu numele lor. Alteori suna singur... ca sæ nu mai spun de obeliscurile din Egipt sau Etiopia sau de meterezele tempului din Ierusalim – cumva intræ în acelaøi tip. în mod real sau mental. cumva mai umil decît cel al bronzului. Funcflia socialæ centripetæ e completatæ de o funcflie centrifugæ. în timp ce Estul creøtin a preferat lemnul. pestem fugo [alung ciuma] . 10. pompa semnalelor produse de vasele de bronz e abandonatæ.. Nimic nu exprimæ aceasta mai bine decît ceremonia solemnæ a excomunicærii.. unele mænæstiri din jurul lacului Constanfla au fæcut din clopot subiectul unui ritual special.. referinflæ furnizeazæ evidenfla claræ a prezenflei semantronului în Occident. care a început sæ fie folositæ dupæ anul 1000: „lîngæ clopot. Clopotul însuøi ajunge la fel de departe ca sunetul sæu. Preotul se roagæ ca acest bronz sæ devinæ la fel de pur ca trompetele folosite din ordin divin în Sinai. Clopotul era spælat cu aceasta pe dinæuntru øi pe dinafaræ. piramida. cu ocazia morflii stareflei Hilda. sæ stingæ flæcærile poftei øi sæ lumineze povara pæcatului în tofli cei pe care îi atinge. 11. comparæ caracterele diferite ale lemnului øi bronzului în procesul de chemare a credincioøilor la slujbæ: «Mai mult.9 Dupæ ce au devenit emblema misionariatului. Diaconul termina ritualul prin citirea evangheliei. Rupea vraja întunericului. sunetul metalic al talgerelor înlocuise de mult trompeta mænæstireascæ. în care tocmai sunæ douæ clopote. clopotul a ræmas în comuna sa. fulgorem frango [alung norii de furtunæ]“. turn sau turle. cap. Clopote care fuseseræ înecate se ridicau din ape în noaptea Sfîntului Ioan øi începeau sæ sune peste mlaøtini øi lacuri. Dupæ Legea Sf. Iatæ cîteva inscripflii tipice: „Laudo Deum verum [Laudæ adeværatului Dumnezeu] . 1974.. Tras pentru prima oaræ. pp. Era apoi uns cu mir..arhiva la Paris. Williams. E în mod clar o ceremonie sobræ de binecuvîntare. un juræmînt pe clopot era mai ameninflætor decît un juræmînt pe Biblie. clopotul era instalat în punctul cel mai înalt al unei clædiri. ceremoniile au început sæ semene celor în care subiectul e o persoanæ. ed. mai umil decît cele de azi. Prevenea sau prezicea viitorul. În secolul XIV. Ca la botez. Dintîi era pregætitæ în mod ritual o apæ specialæ „de botez“. legate de penitenflæ. 1201]“. zbura înapoi. vivos voco [chem pe cei în viaflæ] . sunetul era suficient pentru a îndrepta un schilod. Puterea sacræ a clopotului transpare în mod clar în ritualuri.. cît de departe poate fi auzit øi simflit. dissipo ventos . o „. Mæ surprinde cæ Rosary glæsuieøte aøa tîrziu øi îmi ia ceva timp sæ înfleleg de ce.10 Scriu toate acestea într-un sat mexican.. Holder.

Ceea ce uneøte membrii parohiei e un sunet produs în mod mecanic. ne aratæ o bisericæ cu douæ asemenea turnuri rotunde. iar în secolul XII devenise parte integrantæ a oricærei biserici parohiale sau catedrale. Credinfla cæ instrumentele tehnologice pot fi asociate în mod intim cu celebrarea unei religii biblice constituie o rædæcinæ profundæ din care a evoluat atitudinea europeanæ faflæ de tehnologie. într-o sferæ a credinflei. prin care Biserica Greco-Slavonæ din Est se deosebeøte de cea occidentalæ. Sunetul sæu creeazæ cumva comunitatea din jurul sæu. Acestea au fost instalate în magnifica clopotniflæ de lîngæ Sfînta Sofia. e o exagerare afirmaflia cæ e o invenflie occidentalæ. în serviciul vocii umane. Hadithul spune însæ cæ Mohamed. iar Biserica Ortodoxæ nu a folosit clopotul înainte de secolul XI. cunoscut sub numele de „Beflivul“. apoi pe muntele Athos. Turnul clopotniflei e parte dintr-un asamblaj mecanic. produs al unei sinteze electrostatice sau electronice. papa Øtefan al III-lea a înælflat o clopotniflæ pentru trei clopote de bisericæ la Sfîntul Petru. a gæsit adæpost øi în Biserica Ortodoxæ. øi nu. încæ. iar arabii creøtini nâqus. turnul clopotniflei a devenit o imagine comunæ. col. Aceastæ putere e recunoscutæ atît în Estul slavon. în mod solemn. bisericile au început sæ construiascæ turnuri pentru clopote. paturile conjugale øi lumînærile sînt printre lucrurile nenumærate elevate astfel. Greutatea tintinnabulum-ului øi dorinfla de a-l face auzit au contribuit la comandarea acestei piese speciale de arhitecturæ. În secolul XI. Leclercq. nici cele arhitecturale ale minaretului nu au fost studiate în mod corespunzætor. Cînd Profetul øi discipolii sæi au ajuns la Medina. Folosirea clædirii turnului pentru a ræspîndi un sunet religios e o invenflie apærutæ în zorii Evului Mediu. Din cele mai vechi timpuri. cît øi în Vestul latin. Dorinfla de a agæfla clopotul într-un loc înalt precedæ existenfla acelor clopote într-atît de puternice øi grele. 1970. Un mozaic din Santa Maria Maggiore din Roma. Prima menfliune a folosirii uzuale a unui turn în acest scop dateazæ din 903. însæ una foarte solemnæ. de un minaret construit special. øi fiecare a fixat un set de reguli sau proceduri ale acestor binecuvîntæri. Clopotul nu s-a luptat însæ cu simandrum-ul ca instrument de convocare. biserica a susflinut cæ are capacitatea de a-øi apropria øi a binecuvînta „orice existæ“ în folosul sæu – ecclesia omnia benedicat a fost mottoul sæu pînæ în Evul Mediu tîrziu. Clopotul-substitut. îl expune pe unul dintre credincioøi øi mæreøte raza vocii sale. predominant catolicæ. ceea ce se transmite public e o rupturæ cu o parte esenflialæ a Coranului: regula strictæ împotriva creærii unei imagini. transmite o copie-simulacru a unui instrument. în Roma. nici originile funcflionale. Binecuvîntarea clopotului de bisericæ e doar una dintre aceste liturghii. sub forma clopotniflei øi a minaretului. Invitaflia a ajuns atît de departe cît poate ajunge vocea unui om. Mohamed. Oferæ suport de lemn sau piatræ pentru un instrument de metal care a fost încorporat în cultul creøtin. I-a dat ordin lui Bilal sæ se urce pe cel mai înalt acoperiø al oraøului øi sæ strige chemarea la rugæ. Sute de ritualuri s-au succedat. ca în cazul minaretului. øi în mai puflin de un secol auzim de clopote în vecina Lavra. sæbiile øi plugurile.13. San Apollinare Nuovo øi San Apollinare in Classe din Ravenna au turnuri rotunde. precum un podium. a definit mærimea comunitæflii dupæ raza vocii unui muezin. În 752. s-au rugat færæ nicio chemare preliminaræ. observînd cæ evreii folosesc sofar-ul pentru a-øi aduna congregaflia. care. Turnul clopotniflei e în serviciul unui instrument de metal. ci de un turn de veghe preexistent în meterezele oraøului. încît era nevoie de o clædire specialæ pentru a le adæposti. Clædirile øi animalele domestice. realizat în timpul lui Sixtus al III-lea (432–440).13 Nu existau minarete pe vremea lui Mohamed øi în primele secole ale Islamului. ˆ øi-a dorit propria cale. Færæ îndoialæ. E cu totul diferit de minaret. Începînd din secolul V. Cu toate acestea. Lynn White a observat cæ în primele secole ale celui de-al doilea mileniu se cristalizeazæ o diferenflæ claræ în relaflia cu lucrurile materiale. Cînd difuzorul e instalat în vîrful unei moschei pentru a transmite o chemare înregistratæ a muezinului. dar nu mai mult. Difuzoarele hi-fi instalate în vîrful unei biserici sau moschei aduc o inovaflie profundæ. În jurul anului 865. Dar ceea ce e sigur e cæ instrumentul cel mai ræspîndit pentru chemarea credincioøilor la slujbæ era „lemnul sfînt“. care era øi el un iconoclast. În timp ce în Vest aparatele mecanice sînt introduse în liturghie. Biserica occidentalæ a stabilit instrumente mecanice pentru a suna øi a traduce invitaflia la rugæ a lui Dumnezeu. nu e vorba. 32 . Treptat. Duce la apogeu convingerea cæ orice instrument fæcut de om poate fi pus în slujba divinitæflii. unul nu are însæ un glas anume. dogele Orso a trimis douæsprezece clopote din Veneflia împæratului Mihail al III-lea. Pînæ în prezent.

venea de la antipozi. a umplut aerul cu sunetul clopotelor. care.arhiva biserica esticæ se fereøte de orice înlocuire a acfliunilor corporale prin mijloace tehnice. printre oameni pentru care sunetul clopotului e doar un element recognoscibil dintre multele modele care se evidenfliazæ din zgomotul în care træiesc øi mor. Traducere de Ovidiu fiichindeleanu 33 . m-a fæcut sæ realizez cæ am træit. E remarcabil faptul cæ biserica rusæ. Rusia era flara cea mai dotatæ cu clopote din întreaga creøtinætate. în aceste ultime decenii. În Evul Mediu tîrziu. Încæ mai remarcabilæ decît acceptarea ecumenicæ a clopotului în biserica esticæ øi vesticæ e recunoaøterea importantului rol civic al clopotului în timpul secolului XIX. clopotarul nu trebuie plætit de primærie? Are primæria dreptul de a interzice sunarea clopotului morflii în timpul epidemiei. astfel încît în timpul Renaøterii. În timpul valurilor liberale antibisericeøti din flærile Sudului european. S. dominase toate liturghiile din Vest. Aceastæ diferenflæ e ilustratæ în mod clar de atitudinile diferite ale celor douæ biserici faflæ de folosirea orgii. în ciuda diferenflelor regionale. De timpuriu. Era inocentæ la clopote. devine foarte clar faptul cæ sunetul clopotului – pînæ la începutul secolului XX – stabileøte într-un mod puternic stæpînirea asupra spafliului pe care îl umple. Bisericile bizantine rezistæ însæ øi refuzæ folosirea sa în interiorul clædirii bisericii. care a pæzit cu atîta grijæ liniøtea din clædirile sale de bisericæ. „dreptul la clopot“ a devenit un punct major de litigiu între episcopul catolic øi autoritæflile civile. permiflînd doar folosirea vocii umane în liturghie. Ce drept are prefectul sæ reducæ la tæcere clopotele dupæ ora 7 seara? Sau sæ dea ordin sæ fie trase clopotele pentru a anunfla un incendiu? Ori pentru a anunfla trecerea unei oficialitæfli importante prin oraø? Atunci. arta turnærii clopotului fusese adusæ în Rusia de cælugæri celfli nomazi care erau meøteri fierari. din turnul stîng al catedralei din Köln. Nu la fel stau lucrurile în cazul clopotului. orga începe sæ interfereze cu cîntul simplu (numit adeseori cînt gregorian). Împærtæøind aceastæ invazie asupra intimitæflii ei. s-a simflit copleøitæ de vocea „Sfîntului Petru“. Din interior. pentru a evita panicarea cetæflenilor? Dintr-un studiu al ordinelor judecætoreøti øi al deciziilor Curflii Supreme din Franfla.

he thus turns this style into what we could call a post-socialist realism.galerie Øerban Savu prezintæ în grupajul din galerie o selecflie din lucrærile sale ce au ca punct de plecare episoade cotidiene. care. 34 . lives and works in Cluj. o ancorare într-un prezent færæ aøteptæri prea mari. However. Personajele sale sînt væzute în rutina banalului. Leipzig. lipsitæ de trivialitatea argumentului jurnalistic øi capabilæ sæ determine o evaluare în sens istoric a timpului prezent. a present without big expectations. Øerban Savu alcætuind o compoziflie cuprinzætoare a vieflii contemporane. Peekskill. fie cæ e vorba de timpul lor liber sau de timpii morfli din cadrul intervalului de lucru. Trent. din viafla locuitorilor obiønuifli ai României contemporane – majoritatea aparflinînd acelei categorii (materiale øi simbolice) pe care mai demult o numeam clasa muncitoare. Nu vine niciun tren este astfel un moment de contraaøteptare. Among the institutions where he exhibited recently there are Hudson Valley Center for Contemporary Art. Øerban Savu recupereazæ øi reinventeazæ un stil artistic – realismul socialist – atît la nivel formal øi al suportului folosit (picturæ sau mozaic). which from a wider perspective could be identified with the time we are living now. conferindu-i o notæ antieroicæ prin abordarea nespectaculosului øi în acelafli timp transformîndu-l în ceea ce am putea numi realismul postsocialist. The artist builds a comprehensive composition of contemporary life. His characters are seen in the routine of the prosaic. Spinnerei. Însæ ceea ce se pierde ca aspiraflie øi energie a construcfliei unui viitor colectiv este în schimb cîøtigat prin alæturarea acestor momente solitare. NY. which lacks the trivial journalistic approach and can allow us to evaluate the present with a historic purpose. Øerban Savu recuperates and reinvents an artistic style – the socialist realism – both at a formal level. (Raluca Voinea) Øerban Savu presents a selection of his works which have as starting point daily. cît øi la nivel semantic. the Art Museum in Cluj and Upload Art Project. what is lost as aspiration and energy of building a collective future is instead gained through the juxtaposition of these solitary moments. (Raluca Voinea) Øerban Savu: Nu vine niciun tren No Train Coming ØERBAN SAVU is born in 1978 in Sighiøoara. whether it is during their free time or passing their “dead” times in-between the working hours. insignificant episodes in the lives of ordinary inhabitants of present-day Romania – most of them belonging to that material and symbolic category which a while ago we used to call the working class. including the medium used (painting or mosaic) and at a semantic level conferring it an anti-heroic stance through the depiction of the unspectacular. dintr-o perspectivæ mai largæ. poate fi echivalat cu momentul actual. nesemnificative. No Train Coming is such a moment of counter-waiting.

oil on canvas . 180 × 112 cm. 2009.No Train Coming.

5 × 40 cm. 2007. oil on canvas . 30.Untitled.

2007.galerie Before Sunrise. 35 × 31 cm. oil on canvas .

100 × 140 cm. oil on canvas .A Moment of Silence. 2009.

21 × 30 cm. oil on canvas . 2007.galerie The Oil Pipe.

2010.Blue Shadow.5 cm. oil on canvas . 137 × 106.

oil on canvas .galerie The Grey 10th Floor Block. 2008. 155 × 130 cm.

oil on canvas .Sleep Without Dreams. 2010. 132 × 180 cm.

oil on canvas . 163 × 220 cm. 2010.galerie Three Friends.

2006.Untitled. oil on canvas . 35 × 28 cm.

130 × 106 cm. 2009.galerie Summer Kitchen. oil on canvas .

44 × 65 cm. oil on canvas .The Welders. 2007.

2010.galerie Under the View. 154 × 195 cm. oil on canvas .

Untitled. 30. oil on canvas . 2006.5 × 50 cm.

oil on canvas . 29 × 40 cm. 2007.galerie Untitled.

oil on canvas . 2010.Empty Courtyard. 45 × 35 cm.

2010. 157 × 134 cm.galerie Algorithm of Stillness. oil on canvas .

Their current exhibition project Loophole to Happiness opens at Trafó Gallery Budapest in November 2010. Lukács has not been a significant figure or point of reference for contemporary Hungarian art. Întrebarea care bîntuie orice demers contemporan ce-l implicæ pe Lukács e cum sæ împaci aceste douæ poziflii în cadrul unei perspective istorice globale. a devenit scena unor curajoase întîlniri cu moøtenirea sa. loc ce. generaflia de artiøti care a intervenit asupra arhivei lui a crescut cu învæflæturile neoavangardei. which on the evening of 12 May 2010 became a site for bold artistic encounters with his legacy. Loophole to Happiness. the SocialEast Forum seminar series (since 2006). fiind gæzduitæ în reøedinfla filosofului din ultimele lui trei decenii de viaflæ. precum gînditorul disident Béla Hamvas. Actualul lor proiect expoziflional. 52 . Arhiva Lukács Budapesta. The question haunting any contemporary engagement with Lukács is how to reconcile these two positions within a global historical perspective. va fi inaugurat la Galeria Trafó din Budapesta în noiembrie 2010. iar evenimentul a avut caracteristicile unui eveniment exclusiv local. al lui Lukács øi reputaflia sa de comunist convins în Ungaria. and the annual Symposium on Sustainability and Contemporary Art at Central European University Budapest (since 2006). se gæseøte în zona centralæ a Budapestei. Lukács nu a reprezentat o figuræ sau un punct de referinflæ important pentru arta maghiaræ contemporanæ.Intervention in the Lukács Archive by Balázs Beöthy Recuperarea lui Lukács: intervenflii în arhiva unui filosof marxist Maja øi Reuben Fowkes György Lukács and Contemporary Art: Intervening in the Archive [György Lukács øi arta contemporanæ: Intervenind în arhivæ]. abordînd dezacordul dintre incontestabilul statut internaflional. Indeed. cu vedere la Dunære. semnificaflia lui a depæøit în mod categoric cadrul naflional. seminariile SocialEast Forum (din 2006) øi Simpozionul anual despre Sustenabilitate øi Artæ Contemporanæ de la Universitatea Central-Europeanæ din Budapesta (din 2006). Proiectele lor curatoriale cuprind Revolution Trilogy [Trilogia Revoluflie] (2006–2009). Pînæ în prezent. and the event had the characteristics of an exclusive local happening. the generation of artists intervening in his archive were brought up on the teachings MAJA and REUBEN FOWKES are contemporary art historians and curators. 12 mai 2010 RECLAIMING LUKÁCS: INTERVENTIONS IN THE ARCHIVE OF A MARXIST PHILOSOPHER Maja & Reuben Fowkes György Lukács and Contemporary Art: Intervening in the Archive Lukács Archive Budapest. Deøi au participat doar artiøti maghiari. de întemeietor al marxismului occidental. housed in the philosopher’s residence for the last three decades of his life. 12 May 2010 Overlooking the Danube in central Budapest is the spacious archive of György Lukács. Spaflioasa arhivæ a lui György Lukács. Until now. Their curatorial projects include the Revolution Trilogy (2006–9). în dimineafla zilei de 12 mai 2010. Dimpotrivæ. care a pus sub semnul întrebæMAJA øi REUBEN FOWKES sînt istorici øi curatori de artæ contemporanæ. preferînd figuri antiregim. its significance arguably went beyond the national frame by addressing the discord between Lukács’s unassailable international status as the founder of Western Marxism and his reputation as a hardcore communist in Hungary. Although only Hungarian artists were involved.

Berlin and Heidelberg. while his best known theoretical work. Istorie øi conøtiinflæ de clasæ. With the rise of Fascism. Contemporary art’s new found interest in Lukács lies in the enigma of his personality and his precarious path through the troubled history of the twentieth century. jucînd un rol neînsemnat în Revoluflia din 1956. a fost la început aclamat. which may provide a key to unlocking some of the complexities of political commitment on the left. pe care ulterior le-a numit „anticapitalism romantic“. Lukács a crescut în ambianfla literaræ øi teatralæ a Budapestei fin de siècle. se pare cæ la intervenflia lui Lukács însuøi. a fost scrisæ în timpul exilului sæu politic la Viena. Contribuflia lui Lukács la teoria literaræ øi culturalæ a fost profund influenflatæ de implicarea sa politicæ øi de cariera de partid. pînæ cînd schisma Revolufliei Boløevice a divizat politic grupul. în 1945. øi s-a dedicat în totalitate Partidului Comunist. simpla pomenire a numelui disidentului a produs zîmbete condescendente printre adepflii lui Lukács care s-au strîns pentru a asista la transgresarea de cætre artiøti a spafliului gol al arhivei. Odatæ cu apariflia fascismului. History and Class Consciousness. În mod simptomatic. în 1971. a condus un cerc duminical de intelectuali pe domeniul familiei sale. the mere mention of the dissident’s name provoked smirks of condescension amongst the Lukács followers that gathered to observe the artists’ transgression of the hallowed space of the archive. Dupæ revenirea în Ungaria. modernism and socialist realism. modernismului øi realismului socialist. After his return to Hungary in 1945. which included a brief period as Commissar for Education and Culture in the short lived Hungarian Republic of Councils of 1919. to which he later referred as “romantic anti-capitalism”. and was forced into menial labour. apoi supus unei dure critici publice øi ulterior reabilitat. în anii ’20. such as the dissident thinker Béla Hamvas. of the neo-avant-garde. Pe fondul unor traume personale. care poate oferi cheia de interpretare a unora dintre complicafliile angajærii politice de partea stîngii. a political faith that he maintained until his death in 1971. including the suicide of his first love and death of his closest friend. who challenged modern atheism and communist asceticism. he moved from Berlin to relative safety in Moscow in 1933. Pushed along by personal traumas. s-a mutat de la Berlin într-o relativæ siguranflæ la Moscova. he was first celebrated. Intervention in the Lukács Archive by János Sugár . and engaged in contemporary literary debates around expressionism. inclusiv sinuciderea primei iubite øi moartea celui mai bun prieten. Symptomatically. Næscut într-o familie evreiascæ bogatæ. în cadrul cæruia se dezbæteau chestiuni culturale de amploare. care a cuprins o scurtæ perioadæ în funcflia de comisar pentru educaflie øi culturæ pe durata scurtæ a Republicii Ungare a Sfaturilor din 1919. Lukács came of age in the literary and theatrical milieu of fin de siècle Budapest. În timpul Primului Ræzboi Mondial. implicîndu-se în dezbaterile literare contemporane din jurul expresionismului.scena rii ateismul modern øi ascetismul comunist øi a fost trimis la munca de jos. care l-a fæcut sæ-øi renege viafla øi opera anterioare. în timp ce lucrarea sa teoreticæ cea mai cunoscutæ. în 1933. until the schism of the Bolshevik Revolution divided the group along political lines. în 1885. Interesul proaspæt descoperit al artei contemporane faflæ de Lukács fline de caracterul enigmatic al personalitæflii øi al parcursului sæu dificil prin istoria secolului al XX-lea. who preferred anti-regime figures. Born into a wealthy Jewish family in 1885. Berlin øi Heidelberg. later coming into contact with Kantian and Hegelian currents at universities in Kolozsvár. crez politic pe care øi l-a pæstrat pînæ la moarte. reuøind sæ scape in extremis de epurærile staliniste. Lukács’s contribution to literary and cultural theory was deeply marked by his political commitment and party career. During the First World War he led a Sunday Circle of intellectuals at his family estate that pondered deep cultural issues. then subjected to fierce public criticism. Lukács a trecut printr-o radicalæ convertire politicæ în 1918. narrowly managing to escape the Stalinist purges. was produced during his political exile in Vienna in the 1920s. Lukács underwent a radical political conversion in 1918 that led him to disown his early life and works. ulterior luînd contact cu direcfliile kantianæ øi hegelianæ la universitæflile din Cluj. and commit himself fully to the Communist Party. apparently at the hands of Lukács himself.

Miklós Erhardt took a broken memorial plaque dating back to the communist era. which was found offensive and vandalised after the political changes of 1989. Fascinatingly. and the suitcase was only discovered accidentally by a bank clerk two years after his death. The artist chose to cover up the damaged plaque that is now preserved in the entrance hall of the archive to bring to attention the unavoidable political and moral dilemmas raised by Lukács’s historical role. This subtly staged and barely noticeable appearance of the ghost of Lukács or a psychic projection of the long gone philosopher was actually an intervention by Little Warsaw (Bálint Havas and András Gálik). and raising the issue of whether it is ever desirable or right to separate a person’s theoretical insights from their actions in society. The plaque on the exterior of the building was eventually replaced by a more benign version referring to the home of a world famous Hungarian philosopher. with no red stars or mention of Marxism and the Proletariat. The unexpected arrival of Lukács’s impersonation wearing some of his original items and his interaction with the hermetic environment of the archive. represented a fleeting disruption that pointed to the fact that so many questions about the philosopher’s life and acts are left unanswered. the furniture and decoration of which date back to the Kádár era. playing an abortive role in the 1956 Revolution. His analysis of the pernicious effects of bourgeois ideology and influential notion of reification – a term devised to refer to the process by which capitalism enters social relations to take on an objective form – offered a way to account theoretically for the failure of the emergence of “revolutionary proletarian consciousness” in the West. Today his writings on realism from the depths of the Stalinist 1930s may also contain the potential for a theoretical comeback. from the executions of deserters he ordered as a red army political commissar in 1919. the hidden collection that started with a suitcase containing hundreds of personal letters and writings that were deposited in a Heidelberg bank vault in 1918. bringing to mind the procedures of a public investigation or trial. Balázs Beöthy disturbed the orderly and static appearance of the archive by scattering a selection of papers and letters on the philosopher’s desk. Little Warsaw’s work in the archive can also be viewed as a continuation of their enduring interest in the contested feelings provoked by the cultural legacy of the communist era. to his failure to condemn the Stalinist terror. but never mentioned it to anyone. Beöthy also 54 . an ambition that Lukács identified with realist authors. an old man dressed in a grey coat and hat and leaning on a walking stick came in and went over to the desk. and ultimately found lacking in expressionist and subjective modes of creativity. fumbled around and then walked straight out of the door and disappeared for ever. As the murmuring crowd of art professionals and philosophers circulated around the flat. the philosopher went back to the bank to renew his arrangements before leaving for political exile in Moscow in the 1930s. perhaps offering critical tools to pierce the gleaming surface of capitalism as a totality. in order to break through to the more chaotic essence of Lukács’s eventful life. A complimentary element of Erhardt’s intervention involved the artist approaching some of those present at the Lukács evening with an obtrusive video camera and posing tricky moral questions. The artist’s intervention also foregrounds the “archive within the archive”.Intervention in the Lukács Archive by Miklós Erhardt and subsequently rehabilitated. Lukács’s reputation in Western leftist circles owes principally to his theoretical innovations of the early 1920s. Starting off with a poster showing an unnamed portrait of the philosopher and calling for “anyone who looks like the person on the picture to come forward” both served for the artists to select a lookalike actor and probed public amnesia about the Marxist philosopher. Parallels could perhaps be drawn with the contamination of Heidegger’s philosophical reputation by his entanglement with Nazism. when he attempted to update Marxism for the twentieth century. As his starting point. symbolically marking Lukács’s dramatic break with his bourgeois past.

Ca punct de plecare. o intervenflie semnatæ Little Warsaw (Bálint Havas øi András Gálik). uneltele critice de pætrundere prin suprafafla strælucitoare a capitalismului ca totalitate. în cele din urmæ. Artistul a ales sæ acopere placa distrusæ. Analiza efectelor dæunætoare ale ideologiei burgheze øi ale influentei nofliuni de reificare – termen menit sæ trimitæ la procesul prin care capitalismul intervine în raporturile sociale pentru a lua o formæ obiectivæ – a oferit o cale de justificare teoreticæ a eøecului aparifliei „conøtiinflei proletare revoluflionare“ în Occident. ale cærei mobilæ øi decorafliuni dateazæ din era Kádár. Miklós Erhardt a luat o placæ memorialæ spartæ de pe vremea epocii comuniste. ajutîndu-se de un baston.Intervention in the Lukács Archive by Little Warsaw Reputaflia lui Lukács în cercurile occidentale ale stîngii se datoreazæ în principal inovafliilor sale teoretice de la începutul anilor ’20. Acfliunea din arhivæ a grupului Little Warsaw poate fi privitæ øi ca o continuare a interesului lor constant faflæ de sentimentele controversate provocate de moøtenirea culturalæ a epocii comuniste. iar apoi a ieøit pe uøæ øi a dispærut pentru totdeauna. ambiflie pe care Lukács a identificat-o cu autorii realiøti øi cæreia. În timp ce mulflimea murmurîndæ de profesioniøti din domeniul artei øi filosofiei circula prin apartament. oferind. un bætrîn cu pardesiu øi pælærie gri. a intrat øi s-a aøezat la birou. pentru a atrage atenflia asupra dilemelor politice Little Warsaw Lukács poster 55 . færæ stele roøii sau referinfle la marxism ori proletariat. Placa de pe faflada clædirii a fost în cele din urmæ înlocuitæ de o variantæ mai benignæ ce fæcea trimitere la casa unui filosof maghiar de renume mondial. Astæzi. a reprezentat o subminare de moment ce dovedea cæ numeroase întrebæri despre viafla øi acfliunile filosofului au ræmas færæ ræspuns. Aceastæ apariflie subtil înscenatæ øi abia observabilæ a stafiei lui Lukács sau a unei proiecflii psihice a filosofului de mult dispærut era. Apariflia neaøteptatæ a personificærii lui Lukács purtînd cîteva dintre veømintele care-i aparflinuseræ øi interacfliunea acestuia cu mediul ermetic al arhivei. scrierile sale despre realism din plin stalinism al anilor ’30 pot include øi potenflialul unei reveniri teoretice. i-a constatat lipsa în tehnicile creative expresioniste øi subiective. cînd a încercat sæ aducæ marxismul la zi pentru secolul al XX-lea. acum pæstratæ la intrarea în arhivæ. Posterul care înfæfliøa un portret færæ titlu al filosofului øi rugæmintea ca oricine semæna cu persoana din imagine sæ-i contacteze a slujit deopotrivæ la alegerea unui actor care sæ-i semene øi la demonstrarea amneziei publice faflæ de filosoful marxist. a orbecæit. de fapt. consideratæ jignitoare øi vandalizatæ dupæ schimbærile politice din 1989. poate.

øi morale de neevitat næscute de rolul istoric jucat de Lukács, de la executarea dezertorilor, pe care a ordonat-o în calitate de comisar al Armatei Roøii în 1919, la refuzul sæu de a condamna teroarea stalinistæ. Poate cæ e posibilæ trasarea unei paralele faflæ de contaminarea reputafliei de filosof a lui Heidegger din perspectiva legæturii sale cu nazismul. Un element suplimentar al intervenfliei lui Erhardt presupunea apropierea artistului de unii dintre cei prezenfli la seara dedicatæ lui Lukács cu o cameræ video incomodæ øi adresarea de întrebæri morale delicate, ce aduceau aminte de procedurile anchetelor sau ale proceselor publice, punînd problema dacæ este de dorit sau corect sæ separi opiniile teoretice ale cuiva de acfliunile sale în societate. Balázs Beöthy a tulburat atmosfera ordonatæ øi liniøtitæ a arhivei, împræøtiind o serie de lucræri øi scrisori pe biroul filosofului, în încercarea de a ræzbate la esenfla mai haoticæ a tumultuoasei viefli a lui Lukács. Intervenflia artistului pune în prim-plan, de asemenea, „arhiva din arhivæ“, colecflia secretæ care a început cu o valizæ cu sute de scrisori øi însemnæri personale depozitate în seiful unei bænci din Heidelberg în 1918, marcînd ruperea simbolicæ a lui Lukács de trecutul sæu burghez. Lucru fascinant, filosoful s-a întors la bancæ pentru a reînnoi contractul înainte de exilul sæu politic de la Moscova din anii ’30, færæ s-o spunæ vreodatæ cuiva, iar valiza a fost descoperitæ din puræ întîmplare de un funcflionar de la bancæ, la doi ani de la moartea lui Lukács. Beöthy introduce øi un memento personal, o scurtæ lucrare video intitulatæ Hancsi, care relateazæ în øoaptæ o tragicæ poveste de dragoste øi de moarte øi pe care artistul a instalat-o lîngæ o scrisoare de la iubita abandonatæ a tînærului Lukács, pentru a cærei sinucidere el se simflea foarte vinovat. Tamás Sóos a avut o intervenflie mai personalæ în arhivæ, care a presupus ca artistul sæ se culce pe un vraf de cærfli din fafla rafturilor din camera de lucru a lui Lukács, iar o fotografie mæritæ a gestului sæu a fost expusæ chiar la fafla locului, împreunæ cu o pernæ din cærfli, fapt interpretat de unii vizitatori ca o invitaflie de a repeta acfliunea. Lucrul care a stîrnit iniflial interesul artistului a fost o experienflæ din copilærie, cînd l-a væzut pe tatæl sæu plecînd la o særbætoare comunistæ cu un exemplar din Lukács în cutia de scule; în tinerefle a încercat sæ-l viziteze pe bætrînul filosof, sunînd la uøa acestuia de la stradæ, dar i s-a spus în mod repetat cæ Lukács e ocupat. În cæutarea de informaflii la prima mînæ, artistul a abordat-o øi pe cea mai celebræ studentæ a lui Lukács, filosoful Ágnes Heller, øi au fost prezentate fotografii ale celor doi angajafli în lungi discuflii în arhivæ. Deøi, ca un realist dur, Lukács ar fi dezaprobat probabil o astfel de abordare artisticæ subiectivæ, Sóos e în cæutarea unui adevær psihologic mai profund legat de personalitatea filosofului, examinînd tocmai problema indiferenflei emoflionale în viafla øi opera sa. Atmosfera freudianæ a fost sporitæ de mobilierul sugestiv din camera sa, cu patul din colfl fæcînd aluzie la dorinfla suprimatæ de a fi psihanalizat. În ciuda faptului cæ Lukács a respins complet freudismul, puflinele însemnæri autobiografice fæcute în ultimii sæi ani de viaflæ sînt bîntuite de traume din copilærie, cum ar fi închiderea sa într-un dulap de cætre disprefluita sa mamæ øi furia faflæ de tatæl care îi acorda atenflie exclusiv acesteia øi îl neglija pe tînærul Lukács, modele comportamentale repetate, se pare, de el însuøi ca adult øi în raport cu adorata sa soflie, copiii sæi nefiind vrednici nici mæcar de un rînd în autobiografie. Dupæ cum a spus Ágnes Heller în acea searæ – „Lukács era un om rece“. Arætînd cæ arhiva e un spafliu viu care trebuie întreflinut, øi nu doar un muzeu care trebuie pæstrat în starea originalæ, János Sugár a venit echipat cu un set de unelte øi a efectuat intervenflii minore în apartament, precum repararea mînerelor uøilor de la balcon. Demistificînd altarul ridicat în cinstea filosofului, Sugár a abordat arhiva ca pe un spafliu de cercetare contemporan øi øi-a concentrat atenflia asupra prezentului øi viitorului. O altæ acfliune a presupus îndepærtarea unui tablou de pe peretele opus biroului lui Lukács øi pictarea cu spray a unui stencil în locul lui. În limbajul lui Kant øi Hegel, graffitiul suna astfel: „Arbeite gratis oder verrichte eine Arbeit die du

introduces a memento of his own, a short video work entitled Hancsi, which in a whisper delivers a tragic story of love and fate that the artist installed next to a letter from the young Lukács’s abandoned sweetheart, for whose suicide he felt a terrible responsibility. Tamás Sóos offered a more personal intervention in the archive, which involved the artist sleeping on a pile of books in front of the bookshelves in Lukács’s working room, an enlarged photograph of which was displayed on the spot, together with a pillow of books, which some visitors took as an invitation to repeat the action. It was the childhood experience of seeing his father setting off for a communist holiday with a copy of Lukács in his toolbox that originally sparked the artist’s interest, while as a young man he tried to visit the aging philosopher by ringing the doorbell on the street, but was repeatedly told that Lukács was busy. In the quest for firsthand knowledge, the artist also approached Lukács’s most celebrated student, the philosopher Ágnes Heller, and photographs of the pair engaged in lengthy discussions in the archive were shown. Although as a hardened realist, Lukács might well have disapproved of such a subjective artistic approach, Sóos searches for a deeper psychological truth about the philosopher’s personality, probing precisely the problem of emotional indifference in his life and work. The Freudian atmosphere was enhanced by the suggestive furniture in his room, with a single bed in one corner hinting at a suppressed desire for psychoanalysis. Despite the fact that Lukács consistently rejected Freudianism, the scant autobiographical notes made during the last years of his life dwell on childhood traumas, such as being locked in a cupboard by his despised mother and anger towards his father for doting exclusively on her and neglecting the young Lukács, patterns that were seemingly repeated in his own adult life and relationship with his adored wife, while his children did not merit a single line in his autobiography. As Ágnes Heller put it that evening – “Lukács was a cold man“. Pointing to the fact that the archive is an actual living space that needs to be maintained, and not just a museum that should be preserved in its original state, János Sugár came equipped with a set of tools and carried out minor repairs on the flat, such as fixing the handles on the balcony doors. Demystifying the philsopher’s shrine, Sugár approached the archive as a contemporary research space, and focussed his attention on the present and the future. A further action involved removing a picture from the wall opposite Lukács’s desk, and spray-painting a stencilled slogan in the empty spot. Using the language of Kant and Hegel, the graffiti read: “Arbeite gratis oder verrichte eine Arbeit die du auch gratis machen würdest”, referring to Lukács’s role in reinterpreting Marx and his labour theory of value and warning us either to work “gratis”, or only do work that we would undertake for free anyway. By addressing the issue of work and ethics, Sugár points to the commercialisation of the art world on the one hand, while on the other, wittily comments on the enforced working conditions of immaterial labour, where time and creativity are never adequately rewarded. This sentence also includes an element of “institutional critique”, as the whole event in the archive was done on a friendly basis, which was an unchallenged tradition of the East European neo-avant-garde, but is a rare exception today. This debate will remain hidden behind the picture, which the artist immediately put back into place, until in an unknown future the archive is disturbed again. As is so often the case in post-socialist countries, contemporary art is irresistibly drawn to tackle the trickiest subjects on the cultural and political horizon, exploring positions that are difficult to accommodate within the dominant ethos of neo-liberal globalised consensus, and reopening loaded questions from the recent past that the mainstream has forgotten. Stumbling upon Lukács and faced with the enigma of his archive, the artists had recourse to an inventive, contemporary and ultimately realist methodology that, in the philosopher’s favourite terms, went beyond ideological “appearance” to disclose the “essence” of Lukács in his social totality. Still

56

scena

auch gratis machen würdest“, referindu-se la rolul lui Lukács în reinterpretarea lui Marx øi a teoriei valorii øi avertizîndu-ne fie sæ lucræm „gratis“, fie sæ acceptæm o muncæ pe care am realiza-o gratis oricum. Referindu-se la problema muncii øi a eticii, Sugár trimite la procesul de comercializare din lumea artisticæ, pe de-o parte, în timp ce, pe de altæ parte, comenteazæ plin de spirit asupra condifliilor de lucru impuse muncii imateriale, în care timpul øi creativitatea nu sînt niciodatæ ræsplætite adecvat. Aceastæ propoziflie cuprinde øi un element de „criticæ instituflionalæ“, în mæsura în care întreg evenimentul de la arhivæ a fost fæcut din puræ prietenie, fapt ce reprezenta o tradiflie certæ pentru neoavangarda est-europeanæ, dar azi este o raræ excepflie. Aceastæ dezbatere va ræmîne ascunsæ în spatele tabloului pe care artistul l-a pus imediat la loc, pînæ cînd, într-un viitor nedefinit, spafliul arhivei va fi tulburat din nou. Dupæ cum se întîmplæ adesea în flærile postcomuniste, arta contemporanæ e irezistibil atrasæ de atacarea celor mai spinoase probleme ale orizontului cultural øi politic, explorînd poziflii greu de împæcat cu etosul dominant al consensului globalizat neoliberal øi redeschizînd chestiuni arzætoare din trecutul recent, pe care curentul dominant le-a dat uitærii. Întîlnindu-se cu Lukács øi confruntafli cu enigma arhivei acestuia, artiøtii au recurs la o metodologie inventivæ, contemporanæ øi, în cele din urmæ, realistæ, care, în termenii preferafli ai filosofului, au depæøit „aparenfla“ ideologicæ pentru a dezvælui „esenfla“ lui Lukács în integralitatea lui socialæ. Încæ suspendat în zona gri dintre construcfliile comunismului øi cultura naflionalæ øi încærcat de complexitate istoricæ, Lukács e dezvæluit ca un veritabil om al secolului al XX-lea, un intelectual modernist cu legæturi emoflionale clasice. În ciuda eforturile de empatizare, contradicfliile evidente dintre realizærile sale teoretice øi discutabilele acfliuni din viafla realæ ræmîn nerezolvate.
Traducere de Alex Moldovan

suspended in the grey zone between the constructions of communist and national culture and laden with historical complexity, Lukács is revealed as a true twentieth century man, a modernist intellectual with classical emotional hang-ups, and despite the efforts to empathise, the evident contradictions between his theoretical achievements and questionable real-life actions remain unresolved.

Intervention in the Lukács Archive by Tamás Sóos

57

Katarzyna Kozyra Olympia, 1996, 3 photos, video on monitor, National Museum in Krakow, © Katarzyna Kozyra

58

in Anri Sala Give me Colours. FOR A RESUBJECTIFICATION OF THE EAST Bogdan Ghiu Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe. De douæ ori dinspre margini (re-)începe „asaltul“ asupra (istoriei) Occidentului: dinspre Estul Europei øi din istoria artei contemporane. cu discontinuitate însuøi conceptul canonic. suficient. conform cæruia istoria este o „formatare“ occidentalæ a lumii prin care schema ierarhicæ providenflialistæ este „secularizatæ“. Deconstrucflia dominafliei punctului de vedere istoriografic occidental pare a începe din Est. Centre Pompidou. cunoscut traducætor al lui Foucault. Vienna. ierarhiile celeste au fost reformulate. sau. categorially occidental point of view. aceastæ istorie „discontinuæ“ a (artei) Estului are menirea de – øi poate fi. MUMOK (Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig). nici aleatorie. curators: Christine Macel and Joanna Mytkowska The Chain of Questions. de fapt. ci øi. as regards the fundamentally Western concept itself of history and the categories that make it possible? However. trebuie sæ fie privitæ øi recunoscutæ. a istoriei recente a artei contemporane din flærile Estului Europei. care nu este nici directæ. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est [Promisiunile trecutului. în act. Derrida. strategic. MUMOK (Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig). Extra-istoric însæ. curator: Bojana Pejic ´ Les Promesses du passé. iatæ. yet it does this as irresistible BOGDAN GHIU is writer. Zacheta National Gallery of Art. treptat. Deleuze. 19 March – 13 June 2010. Important este sæ-i trasæm corect traiectoria. færæ a særi nicio verigæ. Nantes. ca evoluflie. sound Collection Musée des Beaux-arts. Derrida. de „un“ Sud (cum spunea Deleuze). Deleuze. Proiectate mundan. urmætoare – deconstrucflia înseøi categoriilor epistemice aflate la baza puterii canonului istorico-istoriografic occidental – Estul øi arta. Varøovia. BOGDAN GHIU este scriitor. Zacheta National Gallery of Art. Estul pare. din punctul de vedere canonic al Occidentului øi din punct de vedere noflional. video. courtesy of the artist series. darwinist-colonial. categorial occidental. 59 . 19 martie – 13 iunie 2010. as a metonymy of history in general (and as a heuristically strategic type of history). poate fi. 13 November 2009 – 14 February 2010. Dacæ pentru deconstrucflia universalizærii øi a canonizærii punctului de vedere istoric øi istoriografic occidental se pare cæ luarea în discuflie a Estului. de istorie øi categoriile care îl fac posibil? Sæ nu ne græbim însæ. se pare cæ va fi totuøi nevoie de Sud. 15´24´´. sæ-i imaginæm logic parcursul. prin luarea în considerare a istoriei (artei) Estului Europei. or. ci øi. jurnalist øi critic media. Who Washes Your Socks?“ (Bojana Pejic)1 Is there an “East“ any longer? Is there a “West“ yet? Is it that only the Eastern Europe’s history of art. a înseøi categoriilor epistemice aflate la baza construirii canonului occidental. Viena. de istorie. aøadar. adicæ pentru relativizarea (completarea) internæ a canonului occidental. treptat. logic. rather. needs to be regarded and acknowledged. as being “discontinuous“. Paris. Paris. o întrerupere nu numai în canonul istoriei occidentale a artei øi în dominaflia punctului de vedere occidental asupra istoriei în general. curatori: Christine Macel øi Joanna Mytkowska Lanflul întrebærilor. perspectivistic. colour. from the canonical point of view of the West and from a notionally. 2003. Warsaw. The chain of questions has embounded and browses on “the snare of Being“. Discontinuitatea istoriei estice (a artei) pare a afecta. ca „progres“. journalist and media-criticist. ca metonimie a istoriei în general (øi ca tip de istorie euristic strategicæ). let us take our time. folositæ pentru – a introduce o discontinuitate esenflialæ. but also. O istorie discontinuæ a artei din Europa de Est]. a fissure. translator of Foucault. pentru treapta imediat. în lanfl. does this “discontinuous“ history of the East(ern art) have the vocation of – and can be. laflul Fiinflei: (din)spre Sud prin Est „Proletari din toate flærile. sæ-i identificæm metaforele tranzitorii. mersul øi „marøul“. used for – introducing an essential discontinuity. there. tactic. cine væ spalæ ciorapii?“ (Bojana Pejic)1 ´ Mai existæ „Est“? Mai existæ „Vest“? Numai istoria artei din Estul Europei. pe atît de temeinic. ’ curator: Bojana Pejic Les Promesses du passé. care se confundæ deja cu istoria) nu numai a canonului (istoric) occidental. Intra-istoriografic. adicæ occidental. Lanflul întrebærilor a cuprins øi roade „laflul Fiinflei“. combinaflia EST-ARTÆ nu va mai fi de ajuns. suficientæ. o fisuræ. 14 aprilie – 19 iulie 2010. esenflialmente occidental. 13 noiembrie 2009 – 14 februarie 2010. dar o face pe cît de irezistibil. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est [Promises of the Past: A discontinous history of art in former Eastern Europe]. Centre Pompidou. în ceea ce priveøte însuøi conceptul. Este vorba de o deconstrucflie (obiectivæ. the Snare of Being: Southwards/Towards the South through the East ’ “Proletarians of All Countries. adicæ pentru ieøirea din acest canon øi pentru deconstruirea categoriilor aflate la baza conceperii øi a puterii lui colonizatoare. ca „discontinuæ“. an interruption not only in the canon of the Western history of art and in the domination of the occidental point of view upon history in general. 14 April – 19 July 2010.scena Pentru o resubiectivare a Estului Bogdan Ghiu Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe [Controlarea genurilor: Feminitate øi masculinitate în arta Europei de Est].

© Veronika Bromová Les Promesses du passé 60 . 1994. 90 × 120 cm. in light box. 80 × 60 cm. digitally altered color duratrans. © Rovena Agolli Veronika Bromová Girls too. digital print. 2002.Rovena Agolli In All My Dreams. it Never is Quite as it Seems.

1980. 1980. digital print.scena Ewa Partum Self-identification. 30 × 40 cm each. courtesy of the artist Endre Tót Zero Demo. Viersen. 80 × 120 cm. 7 b/W photographic collages from a series of 14. courtesy of the artist 61 . reprint of a b/w photograph.

ca un adeværat cal troian simbolico-metaforic. 62 . pentru relativizarea. that is by the exhaustion of the opening for the inner alterity. In other words. in act. 12 x 15 cm each. adicæ sæ nu se lase pæcælit de cætre eventuala viclenie „obiectivæ“ a cooptærii la dominaflie prin integrare. ci direct – sau mult mai direct: economic. by considering the Eastern Europe’s history (of art). of the globalization of the (globalization’s) deconstruction. therefore. art is a sufficient strategic field. „bætælia“ intracanonicæ pentru deschiderea canonului occidental se duce însæ din Est øi prin intermediul. the East and the art. în combinaflie cu Estul. democratizarea. 1978. it seems there will be. internal completion of the Western canon. strategic. calitatea ei nu atît anti-. in the convention of art. „Estul“ care deschide pe dinæuntru. în convenflia artei. „sub acoperirea“. Iar dacæ arta. for “a“ South (as Deleuze remarked). direcflia actualæ în erodarea dominafliei occidentale de facto. “under the cover“. the history of contemporary art. completarea internæ a canonului occidental. the current direction in the erosion of the de facto Western domination. within the Western canon. literal (logic) politicæ. it might be that the deconstructive “assault“. Politic. dar aceastæ acfliune ar putea sæ aibæ un efect pervers de închidere: întærirea. strategically instrumental. balancing. today. poate. courtesy of the artist as it is solid. Closely and from the inside. se dovedeøte. hence Western concept itself of history. to imagine its transit. cît contra-). adicæ din afara canonului occidental. that is to say outside the Western canon. though. the critical masses) of discussions and problematizations. but also. perhaps. from the East and through. If for the deconstruction of the universalization and canonization of the Western historic and historiographic conception it seems that the issue of the East. with discontinuity the canonical. Rolul øi datoria actualæ a Estului este deci sæ reziste (în continuare). democratization. The East is just a grade. Discontinuitarea Estului trebuie sæ introducæ øi sæ menflinæ deschisæ breøa pentru pætrunderea (nu doar infiltrarea) „Sudului“. a globalizærii deconstrucfliei (globalizærii). Twice out of the borders does the “assault“ upon the (history of the) Occident (re-)begins: out of the East of Europe and out of the history of contemporary art. but this action might carry a perverse effect of confinement: the confirmation. Mladen Stilinovic ´ Artist at Work. in combination with the East. the East seems. process and “marching“ logically. the (contemporary) art deconstructs (democratizes) the Western (historico-historiographic) canon of the “hard“ modernity from the inside (and from aside: therefrom precisely its quality of being not so much anti-. The deconstruction of the domination of the occidental historiographic point of view seems to begin at East. azi. De departe însæ. The current role and obligation of the East is. strategically. ca ruptura epistemicæ sæ nu mai poatæ fi efectuatæ prin intermediari. Dar pentru totala lui dizolvare. Reciproc vorbind. It is important to run correctly its trajectory. that is for the internal relativization (completion) of the Western canon. but directly – or more directly: economically. that already intermingles with history) not only of the Western (historic) canon. And whether art. as a “poor relative“. the celestial hierarchies have been restated. adicæ prin epuizarea deschiderii spre alteritatea læuntricæ. Altfel spus. azi. can be. the South will come to deconstruct the very conceptual foundations and the categorial ground of the Western canon. of the recent history of contemporary art from the countries of Eastern Europe. the EAST–ART combination will fall short for the contiguous. ca „rudæ særacæ“. în momentul cînd. Rolul øi datoria combinafliei strategice de forfle EST-ARTÆ este acela de a face sæ creascæ „masa criticæ“ (deøi mai corect ar fi sæ spunem. în mod simbolic-metaforic. But extra-historically. tactically. în canonul occidental. a „Sudului“. It is the question of a deconstruction (objective. logically. the epistemic fracture can no longer be performed by interagents. art might be out of its depth in terms of a strategic “field“. Mundanely projected. that is to say to sit tight against the eventual “objective“ contrivance of the co-optation to domination by integration. however. Intra-historiographically. need for the South. sufficient. as “progress“. But for its total dissolution. perspectivistically. Dinæuntru øi de aproape. according to which history is an occidental “formatting“ of the world whereby the providentialist hierarchic schema is “secularized“. Sudul va ajunge sæ deconstruiscæ înseøi bazele conceptuale øi însuøi solul categorial ale canonului occidental. for the relativization. proves. by pushing the bounds of the interrogative field nearer the epistemic and categorial subsurface. without skipping any link. s-ar putea ca „asaltul“ deconstructiv. împingînd limitele cîmpului interogativ tot mai aproape de subsolul epistemic øi categorial. series of 12 b/w photographs. to identify its transient metaphors. for the current (internal) phase of the global process of deconstruction. the consolidation of the Western modernist canon by the reclamation of the East. the intra-canonic “battle“ for the unlocking of the Western canon is carried. poarta canonului pentru viitoarea pætrundere. which is neither direct. în etapa actualæ (internæ) a procesului global de deconstrucflie. parcurgînd cît mai complet spafliul „dubletului empiric-transcendental“ (Foucault). arta s-ar putea sæ fie depæøitæ ca „domeniu“ strategic. but contra-). Estul de azi trebuie sæ fie continuat de (un) Sud. arta (contemporanæ) este. as evolution. therefore. in a symbolically-metaphoric way. nor aleatory. arta este un domeniu strategic suficient. masele critice) a(le) discufliilor øi a problematizærilor. the minute that. gradually. sufficient. logic. consolidarea canonului modernist occidental prin recuperarea Estului. to fend (thenceforth). But from afar. of the very epistemic categories underlying the construction of the Western canon. arta (contemporanæ) deconstruieøte (democratizeazæ) canonul (istorico-istoriografic) occidental al modernitæflii „hard“ dinæuntru (øi de alæturi: tocmai de aici. echilibrarea. gradually. esenflialæ. The discontinuity of the Eastern history (of art) seems to affect. Politically. logical next step – the deconstruction of the very epistemic categories underlying the power of the Western historico-historiographic canon. The role and obligation of the EAST–ART strategic blend of forces is to bring to breeding “the critical mass“ (albeit we’d rather say. politic. politically. istoria artei contemporane. that is for the escape out of this canon and for the deconstruction of the categories underlying its conception and colonizing power.Estul e doar o treaptæ. the East of today needs to be carried through by (a) South. colonially-Darwinistic.

suffice. the canon’s gate for the future. Mutually speaking. What it means to define a type of art as Eastern European today [?] What does this mean at a time when this concept is becoming obsolete. and the West of Europe – the Serb Bojana Pejic. the dissolution of the epistemico-categorial foundations underlying the presentday “description“-performance of the world. nor art will. of the post-modernity’s: after the “hard“. – as a geohistoric phase – in the Eastern field of art. but also the role of this discourse in the relation between the conflicting hemispheres of communist and capitalist systems – both before the fall of the Iron Curtain and amid the ideological. canonic modernity. but in the field of a new. today. “under the veil“ (Deleuze). The concept of the fact of being checked is not confined here to the verification of (art) history. the consolidation and truly global expansion of the domination of the Western canon. The discontinuity of the East needs to introduce and to keep the breach open for the ingression (not only infiltration) of the “South“. 2’45’’. with the emergence of a new communal world in which these Eastern/Western European divisions have ceased to exist?“ (Christine Macel. and.scena by transiting as completely as possible the space of the “empiricotranscendental doublet“ (Foucault). it encompasses not only the relantionship between the genders in art and their social foundations of Eastern and Southeastern Europe. however. the two major European exhibitions. The Post-identitarian Reassumption of the East “. courtesy of the artist 63 . super 8 film. and the Polish Joanna Mytkowska –. the fundamental discussions that will allow. dishistoricizingly-geographizing conceptualization of history through and from the perspective of the history of Eastern Europe’s art. hard-soft post-modernity. in Europe. Collection MNAM–Centre Pompidou. b/w. after that. today. And. the strategic political field within the geo-historic “odyssey“ of the deconstruction of the modernity’s Western canon (and. (contemporary) art is.. of “the third way“). Neither the East. if it might be possible. so that it’s indeed clear. logically. and ecological changes that came after. therefore.. therefore rather to the prejudice of and in place of Ion Grigorescu Boxing. 1977. today. In art is where are being carried. above any biennial. ’ the South. amplified. in the Occident. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est (Paris). against the idea itself of canon and domination. implicitly. Curated by three women belonging equally to the East. “the East“ that opens on the inside. mark of a verity an important moment in the strategic reassessment of the East as transition. but. today. politically-decorative. Rainer Fuchs). it was one of the ubiquitous fundamental experiences of the people living under conditions of political control and surveillance in totalitarian regimes“ (Edelbert Köb. the canonic. literally (logically) political ingression of “the South“. of the season 2009–2010. of the sainted Occident. silent (snapshots). “The contra-canonic battle“ is being carried. in other words. Art is. After twenty years of strainedly neoliberal contradictious pass towards democracy. Rather. in fact since the attempt – meanwhile successful – to reintegrate. consolidated.3 Such stage awareness-raisings of the overall (logical) deconstructive process would not be possible. not only the cancellation. the French Christine Macel. strictly chronologically-sentimental anniversary of being 20 years since “the fall of the Berlin Wall“. Paris. Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe (Vienna–Warsaw) and Les Promesses du passé. the Centre. it is not only about the passive. perversely. Joanna Mytkowska). but. But “the critical mass“ which already forms within their field needs to be defended. just like a real symbolico-metaphoric Trojan horse. integration.2 “The check. is not confined to gender. Fortunately. demographic. to reclaim the East of the West for the conflictually transatlantic (between USA and EU) “sustainabilization“ of the unprofitably globalized capitalism. as a point for the “misappropriation“ of the West towards (a) South. not against a canon for the sake of imposing another one.

performance documentation. dar realistæ. implicit. de „a treia cale“).. În artæ se poartæ. digital print on paper. franfluzoaica Christine Macel øi poloneza Joanna ´ Mytkowska –. „sub mascæ“ (Deleuze). a împlinirii a 20 de ani de la „præbuøirea Zidului Berlinului“. poate. în Europa. dacæ nu o simplæ schemæ ideologicæ. ci. ca punct de „deturnare“ a Vestului spre (un) Sud. Centrului. Ce înseamnæ sæ defineøti astæzi un tip de artæ ca fiind est-european [?] Ce înseamnæ sæ faci aøa ceva într-un moment în care acest concept devine anacronic odatæ cu apariflia unei noi lumi comune. Cezary Bodzianowski ’ Rainbow. Mai curînd. ca sæ fie cît se poate de clar. reuøitæ – de reintegrare. politic-decorativæ.2 „Cu alte cuvinte. nici arta nu vor mai fi însæ de-ajuns. în care vechile diviziuni dintre Estul øi Vestul european au încetat sæ mai existe?“ (Christine Macel. de la bun început. logic. marcheazæ cu adeværat un moment important în reconsiderarea strategicæ a Estului ca tranziflie. azi – ca etapæ geoistoricæ –. cele douæ expoziflii europene majore. dinspre Vest nu se mai vorbeøte în termeni de posttotalitarism øi de postcomunism. ci øi rolul acestui discurs în relaflia dintre emisferele contradictorii ale sistemelor comunist øi capitalist – ambele înainte de cæderea Cortinei de Fier øi în sînul schimbærilor ideologice. postmodernitatea canonicæ. în mod pervers. Reasumarea postidentitaræ a Estului „. azi. în cîmpul estic al artei. încæ dinainte. Rainer Fuchs). demografice øi ecologice care au urmat. a Occidentului canonizat. de recuperare a Estului de cætre Vest pentru „sustenabilizarea“. deci mai curînd în dauna øi în locul democrafliei (conform procesului mondial actual de disociere cinicæ. verificarea nu se limiteazæ doar la gen. ale sezonului 2009–2010. azi. Nici Estul. Din fericire. courtesy of the artist and of Foksal Gallery Foundation. despre Est. împotriva înseøi ideii de canon øi de dominaflie. 1995. Lódz. a istoriei prin intermediul øi din perspectiva istoriei artei Estului Europei.3 Astfel de conøtientizæri de etapæ ale procesului deconstructiv (logic) de ansamblu n-ar fi posibile. hard-soft. nu este vorba doar de aniversarea pasivæ. conflictual transatlanticæ (între SUA øi UE). a capitalismului de constrîngerile formale ale democrafliei). de fapt de la încercarea – pînæ una-alta. consolidatæ. decît în cîmpul unei noi conceptualizæri. dezistoricizant-geografizante. a capitalismului zadarnic globalizat. Øi. Sudului øi Vestului Europei – sîrboaica Bojana Pejic . „Batælia contracanonicæ“ se poartæ. în Occident. mai mult decît orice bienalæ. Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe (Viena–Varøovia) øi Les Promesses du passé.Arta este. Dupæ douæzeci de ani de contradictorie tranzitare forflat neoliberalæ spre democraflie. el a reprezentat una dintre experienflele fundamentale omniprezente ale oamenilor care au træit în condiflii de control politic øi de supraveghere în regimurile totalitare“ (Edelbert Köb. amplificatæ. canonicæ. nu împotriva unui canon pentru impunerea altuia. ea cuprinde nu numai relaflia dintre genuri în artæ øi fundamentele lor sociale în Europa de Est øi Sud-Est. al post-modernitæflii: dupæ modernitatea „hard“. integrarea. fiind. dizolvarea bazelor epistemico-categoriale aflate la temelia „descrierii“-performare actuale a lumii. øi deci.. abuzatæ øi discreditatæ prin manipulare politicæ – øi poate nu întîmplætor. consolidarea øi extinderea cu adeværat globalæ a dominafliei canonului occidental. domeniul politic strategic în „odiseea“ geoistoricæ a deconstrucfliei canonului occidental al modernitæflii (øi. Warsaw 64 . nu numai contrabalansarea. Aceastæ paradigmæ a fost. atunci în mod sigur o simplificare øi o schematizare ideologice. din pæcate. ci. Joanna Mytkowska). strict cronologic-sentimentalæ. Curatoriate de trei femei aparflinînd deopotrivæ Estului. Dar „masa criticæ“ ce se formeazæ deja în cîmpul lor trebuie susflinutæ. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est (Paris). discufliile fundamentale care vor permite. dacæ s-ar putea. Bathroom. Conceptul faptului de a fi verificat nu se restrînge aici doar la verificarea istoriei (artei). ulterior.

cele douæ mari expoziflii. expoziflia parizianæ. precum cel de „Europæ“. Blînda revoltæ relativ tîrzie. Toate aceste principii metodologice apar cît se poate de clar formulate øi asumate în „argumentele“ extrem de bogate øi de precise ale celor trei curatoare ale celor douæ expoziflii. identitar.. [. Mai existæ „Est“? Mai existæ „Vest“? Dar de ce-am renunfla deja la aceste nofliuni. ca percepflie øi analizæ. sæ ne formulæm prezentul. Strategic. sæ-øi subiectiveze. arta apare ca mediul privilegiat. flelul sæu fiind acela de a sfærîma toate unitæflile naflionale sau regionale – dihotomia Est-Vest urmeazæ sæ fie anulatæ. de recuperare de sine. de ce am accepta dizolvarea lor? Estul trebuie menflinut pentru cæ este un punct strategic. deci performat) actuale. ci introducerea.scena În douæzeci de ani. dintr-o perspectivæ criticæ postcolonialæ asupra globalizærii.. adicæ cu contribuflia esenflialæ a Estului. în înflelesul occidental al termenului. în jurul unei linii frînte de front. preflul auto-„dizolværii“ Occidentului. de negociere între imaginea-stereotip øi imaginea-expresie. relansînd. a unei posibile discontinuitæfli strategice în istoria Vestului øi. astfel. valizæ. via arta Estului.. de pildæ. a media. tocmai. deci a eøecului nivelærii globale. literal occidentalæ deci. încetul cu încetul. care au meritul de a obiectiva. ele se completeazæ. courtesy of the artist ’ © Tanja Ostojic 65 . de a istoriciza un trecut istoric recent. indistinct.] Una dintre ipotezele pe care unii le-ar putea pune în discuflie pe baza acestei cercetæri preliminare este cæ s-ar putea dovedi imposibil sæ ne descotorosim de «Est» færæ a dezarma mai întîi conceptul de «Vest». nu în cel al literaturii.] În Europa de Est istoricæ. discuflia despre ce mai poate fi. participatory web project/combined media installation. [. formulînd – merit absolut! – necesitatea practicæ. fals egalizator. îøi pune tocmai aceste întrebæri teoretice (post)identitare. paradigma moralizant neoliberalæ a fost înlocuitæ cu o discuflie în termeni mult mai apæsafli øi mai conøtienfli postcoloniali øi postimperiali. deschizîndu-se reciproc. am flinut deci sæ cumulez..] Nu ar trebui oare sæ accentuæm distincfliile øi diviziunile? Acceptæm în schimb o instituflionalizare. efectele lor epistemice pentru cæ. nu doar recunoaøterea (în sensul lui Axel Honneth).4 Dacæ Les Promesses du passé. consolidîndu-le. care apasæ asupra puflinelor canale de comunicare din Vest disponibile în perioada Ræzboiului Rece. în însuøi conceptul istoriografic al Vestului. pare a vrea sæ-øi recupereze øi sæ-øi asume. Somatizarea istoriei: dialectica ideologie-corp-artæ (corpul-curcubeu peste obiecte umile) „Discursul postcolonial a devenit în schimb dominant. nu întîmplætor în cîmpul (istoriei) artei contemporane (ca øi în acela al filmului). ajutîndu-ne sæ avansæm în conceptualizarea øi analiza etapei (logic. [. în impunerea unui concept vag. în care se pune problema asumærii identitæflii istorice. deci implicit artistic identitare recente. este foarte rar întîlnitæ“ (Christine Macel. a artei fostei Europe de Est. arta politicæ. cînd devine tot mai clar cæ decretarea sfîrøitului Ræzboiului Rece politic n-a fost fæcutæ decît pentru a se putea declanøa Ræzboiul Rece economic? Dacæ Vestul îøi permite sæ plæteascæ. Joanna Mytkowska). Cine este interesat în dizolvarea acestor douæ identitæfli geopolitice. 2000–2005. deoarece plæteøte pentru propria „integrare“ în Ex-Occident! Dupæ ce s-a læsat atras în dizolvarea de sine.. rezolvatæ arhitectonic. vizual.. sæ asamblez laolaltæ. obligîndu-ne. a unui display expoziflional nondiscipli- Tanja Ostojic ´ Looking for a Husband with EU Passport. postdeconstructiv. strategic. Estul nu-øi poate permite încæ – nu are de unde – sæ plæteascæ acest prefl pentru el însuøi. Estul pare a-øi reafirma identitatea. în mod evident – aer al timpului –. Estul pare a începe sæ se trezeascæ din narcoza resorbirii în Vest. vizînd deci nu doar reintegrarea Estului în canonul Vestului (cooptarea foøtilor dominafli interni la dominaflie externæ). care este întotdeauna recunoaøtere de cætre cel puternic. în perspectivæ (logicæ). Am flinut sæ cuplez. øi pe spatele Estului. Adicæ luptele expresiv øi semiotic. o identitate. a Estului este o revoltæ a artei împotriva ideologiei. Prin artæ øi în cîmpul artei. istoria recentæ.

being. and not in that of literature. ar putea fi. not accidentally in the field of (the history of) contemporary art (like in that of the film). evidentially – flavour of our time –. Shouldn’t we exaggerate the divisions and distinctions? Instead we settle for a slow but steady institutionalisation of the art of the former Eastern Europe that stresses the few channels of communication with the West available during the Cold War era. a fost træitæ mult mai intelectual. în Vest. gol. boxînd. autonom manipulabile. tocmai de aceea. expuse în expoziflia Les Promesses du passé: Boxing (1977) a lui Ion Grigorescu øi Romania (1993–2003) a lui Dan Perjovschi. the discussion concerning what might still be. its recent history. ca într-un contract la care participæ. în afara alternativei factice exotism-normalizare. trecînd prin corp întreaga operæ de disciplinare. regrettably. the moralizingly neoliberal paradigm has been replaced by a discussion in much more bolded and conscious post-colonial and post-imperial terms. the East cannot afford yet – doesn’t have wherefrom – to pay this price for itself. pe care Vestul nu a fost obligat s-o producæ. . lipsit deci de inerentul efect de recuperare. the East seems to restate its identity. Estul a produs o contraparadigmæ a artei contemporane perfect distinctæ. it seems to be willing to reclaim and to assume. In twenty years. În prima. pointing not only to the reintegration of the East within the canon of the West (the co-optation of the former internal under hands to exterior domination). dar. the price of the Occident’s self-”dissolution“. Întreaga dramæ – asumatæ performativ ca dramaturgie – a dialecticii ideologie-corpartæ. numele României pe antebrafl. for instance. în propria baie. de sex. ajung sæ fie supraexploatate de fapt øi. of a possible strategic discontinuity in the history of the West and. . an identity. . visual. which is always recognition of the stronger one. thus obliging us to formulate our present. perhaps. yet realistic dissociation of capitalism against the formal enforcements of democracy). All these methodological principles appear perfectly clearly formulated and assumed in the extremely rich and decided “arguments“ of the three curators of the two exhibitions. by consolidating them. „în efigie“ – tipic deci canonului occidental. mai conceptual. sæ demonstreze felul absolut unic în care s-a desfæøurat aceastæ luptæ stereotip ideologic-expresie corporalæ-performare artisticæ de „sine“ în arta contemporanæ a Europei de Est. by reinitiating. Strategically. Unor identitæfli nivelatoare impuse politic øi ideologic li se opune. în acest interval. crearea øi asumarea. mult înainte de Revoluflia din 1989. therefore implicitly artistically identitary recent battles. then an ideological simplification and schematization for sure. creatæ). în istoria recentæ a Estului. simbolizînd speranflele øi asumarea luptei posttotalitare de eliberare. to subjectify. al artei Estului. victoria spiritualæ (în accepflia pe care o dæ spiritualitæflii Michel Foucault în Hermeneutica subiectului6) prin intervenflia plasticæ asupra corpului. imagologic. That is to say the expressively and semiotic. post-deconstructively. sau care. emancipate. art appears to be the privileged. via the art of the East. În Est. This paradigm has been. . antiidentitaræ. seeing that it pays for its own “integration“ within the Ex-Occident! After it has fallen attracted into self dissolution. artistul estic îøi tatueazæ. femeile se lasæ. apropie problematica identitæflii de corp. în cea de-a doua. pe termen limitat. in (a logical) perspective. therefore performed) current phase. Is there an “East“ any longer? Is there a “West“ yet? But why would we already leave these notions.nar. about the East. identitairly. Între timp. de asimilare. Ea reuøeøte însæ. de reducere la Identic. a bag concept like the one of “Europe“. prin urmare. o istorie øi sæ constituie o tradiflie). . sæ expunæ. în Gender Check. incorrectly compensatory. helping us to advance in the conceptualization and analysis of the (logically. subiectivarea ironic-eroicæ a unor identitæfli expresive artistic create. as perception and analysis. care a preluat provocærile istoriei politice. puternic existenflialæ. de recuperare færæ asimilare. expus. de soclul natural al identitæflii. and vamping on the East. care trebuie. The relatively late docile revolt. sintetizatæ. within the very historiographic concept of the West. un artist se pozeazæ în postura de curcubeu – sæ-øi dea corpul este tot ce poate sæ facæ – între cadæ øi closet. by opening reciprocally. not only the recognition (in the sense used by Axel Honneth). inventatæ. abused and discredited by political manipulation – and perhaps not by accident. aøa cum apare ea expusæ. aflat la baza expozifliei Les Promesses du passé. out of the West we no longer speak in terms of post-totalitarianism and post-communism. strategic medium of negotiation between the stereotypeimage and the expression-image. indistinct. Gender Check. dupæ Revoluflie. acest extraordinar spectacol al victoriei amare. but to the interpolation. propria identitate reificatæ ca imagine alb-negru. exprimatæ simbolic prin douæ opere de maximæ forflæ (de concentrare) aparflinînd unor artiøti români din douæ generaflii diferite (capabile sæ rezume. le-a „prelucrat“ somatic øi le-a desprins. în perimetrul a ceea ce Svetlana Boym numeøte „off modernity“5. de „inervarea“ somaticæ cu ideologeme identitare. ale unor identitæfli factice. plætind cu propriul corp. they fill out. their epistemic effects because. democracy (according to the current worldwide process of cynical. Cel puflin prin istoria recentæ a artei sale. mai presus de orice. Who is interested in the dissolution of these two geopolitical identities. artistul estic se filmeazæ øi îøi monteazæ (de fapt: suprapune) propriile imagini. which have the merit of objectivizing. its goal being to break up all national or regional wholes – the East-West dichotomy is to be annulled. I’ve therefore meant to cumulate. demonstrînd felul în care „natura“ se (de)construieøte ideologic. de exemplu. to assemble together. of historicizing a recent historical past. of the East’s self reclamation. ca øi cum ar vomita. prin travaliul artei. dramatice a artei în urma unor lupte impuse de o putere nivelatoare. vomitæ. prin urmare. Producînd aceastæ epatantæ dovadæ. is a revolt of art against the ideology. total constructibile. este corpul. dar øi dezamægirea øi renunflarea lucidæ la apartenenfle øi identitæfli care nu confirmæ sau care nu se lasæ liber subiectivate. that is to say with the essential contribution of the East. expoziflia Gender Check produce tocmai dovada care susfline argumentaflia øi demersul curatorial. expoziflia sud-est-central-europeanæ (Viena–Varøovia). dezgolit. exactly. against the media. lucrarea pe/prin corp. the East seems to begin awaking from the narcosis of the resorbence within the West. pierzîndu-øi orice diferenflæ sexualæ. Sau. cu el însuøi în propria locuinflæ modestæ. anterior yet. de-monstratæ în expoziflia Gender Check. why would we accept their dissolution? The East needs to be conserved because it is a strategic point. I’ve meant to interlink. if not a simple ideologic scheme. . the two major exhibitions. ca o matricolæ øcolaræ. adicæ deschis. A hypothesis that one could put forward on the basis 66 . at the first onset. Through art and in the field of art. asemenea atleflilor antici. in the enforceability of a dim. The Somatization of History: the Ideology–Body–Art Dialectics (the Arch-body over Humble Objects) “Post-colonial discourse has become dominant instead. ca expresii vii øi liber. sæ arate. a unei deschideri lipsite de reflexele imperialismului canonic occidental (poziflie aproape imposibilæ pentru moment. when it’s becoming more and more clear that the enacting of the end of the political Cold War has not been made but to be able to initiate the economical Cold War? If the West affords to pay.

The creation and assumption. symbolizing the hopes and the assumption of the posttotalitarian struggle for liberation. of the Western canon. exposed. architectonically solved necessity. in the West. the Parisian. by formulating – absolute merit! – the practical. the spiritual victory (in the acceptance given to spirituality by Michel Foucault in The Hermeneutics of the Subject6) through the plastic intervention upon the body. where the assumption of the historical identity. that is to say open exhibition display of the art of the East. lines up the issue of the identity to the body. for a limited time. in the perimeter of that which Svetlana Boym calls “off modernity“ 5. which has somatically “treated“ and detached them. alike the ancient athletes. therefore. wherefore exactly.4 If Les Promesses du passé. which has assumed the challenges of the political history. be synthetized. to the natural seating of the identity. . more intelectually. that the Occident has not been obliged to produce. the Eastern artist tattoos himself. by the effort of art. the ironically-heroic subjectification of some artistically created expressive identities counters.5 × 9. while boxing. that needs. of some factual. barebodied. against himself in his own modest home. devoid therefore of the inherent effect of reclamation. or that has been lived.5 × 6 cm. therefore. to exhibit. anti-identitarian power. totally constructable identities. to the somatic “innervation“ with identitarian ideologemes. de-monstrated in the Gender Check exhibition could. of contraction to the Identical. some levelling identities that are politically and ideologically imposed. exhibited in the Les Promesses du passé exhibition: Ion Grigorescu’s Boxing (1977) and Dan Perjovschi’s Romania (1993–2003). paying with his own body. however. . without the factual alternative exotism-normalization. after the Revolution. is the body. therefore. above all things. but also the disappointment and lucid relinquishment of affiliations and identities that do not confirm or that do not leave subjectivity freely. to expose. this extraordinary spectacle of the bitter. poses itself exactly these (post-)identitarian theoretical questions. the Eastern artist films himself and stages (in fact: superposes) his own images. therefore of the failure of the global levelling. a history and to form a tradition). Gender Check. dramatic victory of art after some battles imposed by a levelling. © Eva Filova 67 . therefore literally occidental exhibition. Joanna Mytkowska). political art in the Western meaning of the term is very rare“ (Christine Macel. 2001. 3 objects 16. In the East. the Gender Check exhibition produces exactly the proof that holds the topic and the curatorial approach. around a non-disciplinary. underlying the Les Promesses du passé exhibition. naked. symbolically expressed by two works of maximum (concentration) force belonging to some Romanian artists from two different generations (capable to resume. . the South-East-Central European exhibition (Vienna–Warsaw). of reclamation without assimilation. “in effigy“ – typical. around an opening devoid of the reflexes of the Western canonical imperialism (an almost impossible position for the time being. in the second one. as living and freely. At least by the recent history of its art. more conceptually. In the historical Eastern Europe. around a broken line abeam. autonomously manipulable expressions. as in a contract whereat he participates. In the first one. The entire drama – performatively assumed as dramatury – of the ideology–body–art dialectics as it appears exposed. the name Romania on his forearm. the work on/through the body. long before the 1989 Revolution. as a school registration number. By producing this ripper proof. is put to question from a postcolonial critical perspective upon globalization. Eva Filova Without Difference. his own reified identity as black&white image. of assimilation. milk tetra pack. to demonstrate the absolutely unique way whereby this ideological stereotype–corporal expression–artistic “self“ performance battle went off in the contemporary art of Eastern Europe. to sex. to be invented and created).scena of this preliminary research is that it may be impossible to get rid of the ’East’ without first disarming the concept of the ’West’. It manages. demonstrating the way whereby “nature“ (de)constructs itself ideologically. in the recent history of the East. powerfully existential contra-paradigm of the contemporary art. the East has produced a perfectly distinct.

Dan Perjovschi Romania. performance documentation comprising: one Beat SP video. 7’50’’. 2 colour photographs framed together 37 × 47cm. Collection MNAM–Centre Pompidou.5 × 21 cm. one type-written and signed letter. b/w. 1993–2003. Paris. courtesy of the artist 68 . 29. sound.

Artist Must Be Beautiful. © Marina Abramovic 69 .scena Marina Abramovic ´ ’ Art Must Be Beautiful. 1975. 14:14 min. videoperformance..

in his own flesh. emancipated. his/her strictly historical experience becomes. el începe sæ se joace cu identitæflile (tocmai astfel putînd sæ devinæ. la douæzeci de ani de la dizolvarea Estului într-un Vest tactic autodizolvat (numai øi numai pentru refacerea. Cu umor însæ. somatæ arta din Estul Europei meritæ øi trebuie sæ fie generalizatæ. adicæ în mediul vieflii înseøi. with history. and. mai exact. în producerea. îøi creeazæ. in his/her own flesh. de-acum înainte. performatively substituted for history. aceastæ luare în serios. de simulare øi de subminare a libertæflii. challenge to a post-identitarian (re-)subjectification of the East. creatively. for the intension of the North). in a typological sense. dizolvare a canonului conceptual øi categorial occidental. istoria. as if he’d be vomiting. discuflia este în curs. irrespective therefore of society and of political régime. by means of the clarifications they have brought and by means of the affluence of resources first joint and made available. twenty years after the dissolution of the East into a tactically self-dissolved West (simply and solely for the reconstruction. devine. vomit. cît øi. ingenios. elaboratæ în condiflii de privare de libertate de expresie sau. arta a fost substituitæ. simulacre træite. that still demand to be analysed. therefore. but. Cele douæ mari expoziflii europene. mai mult. as unique existentially-historical experience. as demonstrated. a perfect hero of the peripherally. în propria carne. arta a fost singura care l-a detaøat pe om de „teroarea istoriei“. abia a început sæ prindæ consistenflæ øi trebuie deci continuatæ. in the protean. Both art. this ironically-heroic taking for its word. în sens tipologic. the women let themselves. ironic-eroicæ. deocamdatæ – estic –. it is only artistically that he can make. dar numai pe propriul trup. In the East. In the meantime. assuming. pe propriul corp. transformîndu-se în tipologie. eroic. developing into typology. above. indiferent deci de societate øi de regim politic. art has confronted dramatically. prin creaflie impusæ de sine. sign-identities. Impunerii de identitæfli øi naturalizærii lor ideologice li s-a opus. alternativ. If “Man dwells poetically on this earth“ (Hölderlin). through the body. aceastæ somatizare a puterilor contrafactuale øi alteristorice ale artei la care a fost obligatæ. pornind de la contribuflia esenflialæ a acestor douæ mari expoziflii. ceva mai apoi. de identitæfli. alternativ. by himself “the terror“ of expression-becoming. in Gender Check. the matter. al Estului Europei în definitiva descentrare øi. prin artæ. dramatic. cît øi istoria contemporanæ au urgentæ nevoie de aceastæ infuzie de dramatizare existenflialæ ironic øi melancolic detaøatæ. materia øi instrumentul pe care arta øi-l disputæ cu politica. bodily: by somatizing the history. stereotip prezente øi viitoare. aplicîndu-øi singur. that is in the environment of life itself. the discussion is under way. free unto all the present and future stereotype. he/she creates himself/herself a contra-identity by torturing himself/ herself. and the contemporary history are in badly need of this infusion of ironically and melancholically detached existential dramatization. elaborated on precise historical terms. upon his/her own body. passing the entire discipline work through the body. alternatively. va trebui sæ flinæ seama de faptul cæ. creator. istoriei. applying himself ingeniously. care poate sæ redevinæ actor – mæcar pentru el însuøi. Iar noua istorie-geografie a artei. in his own bathroom. istoria imitînd-o. they come in fact to being supraexploited and. Gender Check and Les Promesses du passé. aøa cum demonstreazæ. în propria carne. A „învins“ în mod dureros. he/she becomes. by the two major exhibitions. The two major European exhibitions. prin corp. cu istoria. un perfect erou al postmodernitæflii periferic. Atît arta. he/she falls to play with the identities (being exactly thus able to become. corporal. Yet humorously. autotorturîndu-se. care începe sæ fie fæcutæ sæ „atace“ canonul istorico-istoriografic occidental. Dacæ „poetic locuieøte omul pe pæmînt“ (Hölderlin). „teroarea“ devenirii-expresie. cu propriul sînge. experienfla lui strict istoricæ devine. The moment passes into model. sometimes playful production of identities. The plasticity of the body already makes reference to the body as explosive plastic. of Eastern Europe in the conclusive decentration and. in his “Eastern“ presentment – applies the history to himself/herself. of his conversion into sign. from now on. imagologically. He/she has grievously “conquered“ the history. whose fundamental plasticity has been experienced close to the limits. through self imposed creation. preluînd-o øi înlocuind-o prin artæ: creaflie de identitæfli. with his/her own blood. Momentul devine model. În Est. cele douæ mari expoziflii. some time later. with his own blood. arta a fost (este) istoria. for instance. lived simulacra. this somatization of the contrafactual and alterhistorical powers of art whereupon the art from Eastern Europe has been obliged and challenged. and replacing it through art: creation of identities. în ipostaza sa „esticæ“ – îøi aplicæ lui însuøi. deci. the body is the medium. În Est. doar artistic poate face el. it has hardly started to catch consistency and. by performing. art has been the only one able to detach man from “the terror of history“. as yet – easterly – history! Or. performativ. characteristic of the art of the East. Plasticitatea corpului face deja trimitere la corpul ca plastic exploziv. from now onwards. Or. dissolution of the Western conceptual and categorial canon. artistul. arta: somatizînd istoria. mimetic amplificate). pentru întærirea Nordului). In the East. performînd-o. The Eastern Model: Art As an Alternative Performance of History The Eastern artist – both in a geocultural sense. universalizable. through art. liber faflæ de toate identitæflilesemn. corpul este mediul. starting from the essential contribution of these two major exhibitions. formulat deocamdatæ în termenii artei. and the instrument that art strives for with politics. în acelaøi timp eroicæ øi ironicæ. ca experienflæ existenflial-istoricæ unicæ. universalizabilæ. deserves and needs to be generalized. care încæ se cer analizate. but only upon his own body. Gender Check øi Les Promesses du passé. prin clarificærile pe care le-au adus øi prin bogæflia de resurse pentru prima datæ reunite øi puse la dispoziflie. an artist poses himself as an arch – to assign his body is all that he can do – between the bathtub and the toilet.Modelul estic: arta ca performare alternativæ a istoriei Artistul estic – atît în sens geocultural. as they lose any sexual difference. formulated in the terms of art for the present. el ajungînd sæ poatæ sæ performeze istoria în mod virtual. performatæ cu toate implicafliile øi asumærile de tip „estic“ (transformator-corporale) specifice unei arte concepute ca unica posibilitate de existenflæ demnæ. o contraidentitate. therefore. a cærei fundamentalæ plasticitate a fost experimentatæ pînæ aproape de limite. tipicæ artei Estului. as he has come to be able to perform history virtually. in the while. Despre rolul politic. a transformærii în semn. în Est. cu propriul sînge. proteicæ. who is able to rebecome an actor – at least for itself. ludicæ uneori. needs to be continued. 70 . On the political role. someazæ la o (re)subiectivare postidentitaræ a Estului. alternatively. the artist. mimetically amplified postmodernity). art has been heroically. istorie! Or. în condiflii istorice precise. cæ arta trebuie practicatæ ca o contraistorie. To the assertion of identities and their ideologic naturalization. de-acum înainte. of simulation and disruption of freedom. iar istoria.

general editors: François Ewald and Alexandro Fontana. 7. 18–20.] Vom numi atunci «spiritualitate» ansamblul acestor cæutæri.. Basic Books. iar Rainer Fuchs curator-øef al MUMOK. 6. 15–16). edited by Frédéric Gros. This is a work of the self on the self. op. We will call ’spirituality’ then the set of these research. for the subject’s very being. transformare de care noi înøine sîntem responsabili printr-o trudæ îndelungatæ care este cea a ascezei (askésis)“ (Michel Foucault. and Rainer Fuchs is chief curator of MUMOK. the catalog of the Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe exhibition. catalogul expozifliei Gender Check. 2010. „Préface“. 5.. “Preface: Checking Gender and Verifying History“. ediflie îngrijitæ de Frédéric Gros sub îndrumarea lui François Ewald øi a lui Alexandro Fontana. o transformare progresivæ de sine însuøi prin sine. Paris. the catalog of the Gender Check exhibition. . ci pentru subiect. The Future of Nostalgia. 14. experienfla prin care subiectul opereazæ asupra lui însuøi transformærile necesare pentru a putea accede la adevær. 7. The catalog of the Les Promesses du passé exhibition. convertirile privirii.. 2. Studiu introductiv. 2004. Cologne. 2001. Davidson. the catalog of the Les Promesses du passé. Polirom. Berlin 71 . cit. Fragmente importante sînt publicate în catalogul expozifliei pariziene. 5. Edelbert Köb este director al MUMOK. 2001. pp.] Un travaliu de sine asupra sieøi. “I think we could call ’spirituality’ the search. which begins to be made to “attack“ the Western historico-historiographic canon. Notes: 1. MUMOK & Verlag der Buchhandlung Walther König.. Centre Pompidou-JRP Ringier. 2005. modificærile existenflei etc. . an elaboration of the self for which one takes responsability in a long labor of ascesis (askésis)“ (Michel Foucault. New York. Basic Books.scena Note: 1. 1981–82. Svetlana Boym.. catalogul expozifliei Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe. op. practica. . cit.. The Future of Nostalgia. Paris. op. 40 × 33 cm. 4. Köln. . Svetlana Boym. that art needs to be practiced as a contra-history... cit. pp.. p. 3. renunflærile. p. not for knowledge but for the subject. art has been (is) the history. preflul ce trebuie plætit pentru a putea accede la adevær. p. The Hermeneutics of the Subject: Lectures at the Collège de France. the price to be paid for access to the truth. will need to act on the fact that. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est exhibition. traducere de Bogdan Ghiu. Palgrave Macmillan. 26–27). practice. etc. pentru însæøi fiinfla subiectului. p. and experience through which the subject carries out the necessary transformation on himself in order to have access to the truth. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est. and experiences. op. Catalogul expozifliei Les Promesses du passé. Thessaloniki. cit. “Préface“. conversions of looking. dar nu pentru cunoaøtere. at the same time heroic and ironical. And the new history-geography of art. . Edelbert Köb is director of MUMOK. in the East. New York. Iaøi. which may be purifications. modification of existence. courtesy of Gallery Sandmann. pp. practices. 14. scotch tape on b/w photograph. collection of Michael and Micaela Kemmer. Important fragments are published in the catalog of the Parisian exhibition. 2009. [. 2009. Cursuri la Collège de France (1981–1982). o elaborare de sine însuøi prin sine însuøi. Translated by Sabin Borø Dimitri Prigov Couple. ascezele. „Preface: Checking Gender and Verifying History“. øi care constituie. 6. p. catalogul expozifliei Les Promesses du passé. 4. Centre Pompidou-JRP Ringier. pp. translated by Graham Burchell. „Cred cæ am putea sæ numim «spiritualitate» cæutarea. and history to be performed with all the “eastern“ (transformerly-bodily) type of implications and assumptions characteristic of an art conceived as the exclusive possibility for a dignified existence. 19. New York. English series editor: Arnold I. 2. which are. 19. renunciations. practici øi experienfle care sînt purificærile. 2003. [.. 3. ascetic exercises. 18–20. 2010. p.MUMOK & Verlag der Buchhandlung Walther König. Hermeneutica subiectului. Preliminary study. .

Movement 72 . part of the project M3: Work. different sizes.Romanian worker of a Czech origin in a auto tires factory in Prague. July 2008. Memory. silver gelatin print.

Imigraflia muncitorilor români în Vest a fost analizatæ în proiectele artistice Ghid de cælætorie øi Maersk Dubai. by using photography. Îfli vezi activitatea ca pe un proces. and it could only be realized this autumn. ca artist. datoritæ unor contexte nefavorabile. Raluca Voinea ¬ You were telling me that your project Songs for a Better Future is dated a few years back. 73 . WORK. în care implicarea ta personalæ. When and how was this project born and what has given your idea to work with a choir. She is co-founder of E-cart.ro. technological knowledge. fetiøizîndu-l. în ce mæ priveøte ele sînt procese artistice în care eu creez. He is a founding member of the Vector Association in Iaøi and manager of the Periferic Contemporary Art Biennial. fetishizing in its turn the technological progress and the corresponding lifestyles in the Western world. I started to think to all sorts of choir performances which. in accordance also with my interest to produce artistic forms based on experiment and on the contradiction between form and content. Atunci cînd încerci. who. As I was interested in performative practices. video and performances. ræmînînd ca proiecte în mintea mea. will compose a few experimental choir pieces that we want to present in the above-mentioned venues. cu piese muzicale. De-abia anul acesta. I discovered what an emotional power the choir music has and. but the effective moment when they take place is preceded by months. memorie øi un viitor mai bun Interviu cu Matei Bejenaru realizat de Raluca Voinea MATEI BEJENARU este un artist vizual care træieøte øi activeazæ la Iaøi. organizat de curatorul Sergio Edelsztein. precum cele de la Tate Modern din Londra în 2007 sau în Bienala de la Taipei din 2008. cînd am fost invitat sæ particip la festivalul de performance Blurrr din Tel Aviv. pe lîngæ setting-ul performativ (loc. una nu neapærat vizibilæ în lucrarea finalæ? √ Este adeværat cæ pentru multe dintre proiectele mele mæ pregætesc perioade de timp mai lungi. in Tel Aviv. pe baza ideilor øi discufliilor avute cu mine. va compune cîteva piese corale experimentale ce vor fi prezentate în locurile amintite. sæ interacflionezi cu lumea realæ e foarte greu. am descoperit ce putere emoflionalæ are muzica coralæ øi. Cîntece pentru un viitor mai bun/Songs for a Better Future e un proiect modernist ce experimenteazæ forme muzicale în raport cu un mesaj utopic despre viitor. În 2010 este cocuratoare a proiectului internaflional The KNOT: Linking the Existing with the Imaginary. prin fotografie video øi performance-uri. træieøte la Bucureøti. ¬ Many of your projects have a performative character. sæ includæ forme muzicale purtætoare ale unui mesaj ideologic. în Londra.) could include musical forms as carriers of an ideological message. or the Taipei Biennial. cæreia i-a plæcut proiectul. Cei de la Tel Aviv nu au avut resursele financiare sæ lucreze cu un ansamblu coral øi proiectul a ræmas în aøteptare. even years of preparation and research. based on my ideas and the discussions we had. Songs for a Better Future is a modernist project that brings together experimental musical forms with an utopian message on the future. choreography. sau e doar o muncæ premergætoare. which have been presented in various international exhibitions such as the Tate Modern in London. cunoaøterea tehnologicæ. with which she is organizing since 2009 the programme The Department for Art in Public Space. and in the electronic music of the Kraftwerk group. the mentalities and the peoples’ ways of life have changed in the former communist countries during the last two decades. din perspectiva mea. spuneai tu. MEMORY AND A BETTER FUTURE An Interview with Matei Bejenaru by Raluca Voinea MATEI BEJENARU is a visual artist who lives and works in Iaøi. Will Duta va scrie piesele inspirat din muzica coralæ proletcultistæ a anilor ’50 care glorifica muncitorul proletar. Fiind destul de interesat de practicile artistice performative. Este cofondatoare a Asociafliei E-cart. împreunæ cu care organizeazæ din 2009 programul Departamentul pentru Artæ în Spafliul Public. in my opinion. My hosts in Tel Aviv did not have the financial resources to produce this project. organized by curator Sergio Edelsztein. prezentate în diferite expoziflii internaflionale. În proiectele sale din ultimii ani. el analizeazæ felul în care modurile de producflie economicæ. fetishizing him. Proiectul s-a clarificat mult dupæ ce am început sæ lucrez cu muzicianul britanic Will Duta. etc. nu mai eøti protejat de sistemul RALUCA VOINEA este critic de artæ øi curator. indiferent de modul în care se finalizeazæ øi se prezintæ publicului. consecvent cu interesul meu pentru forme artistice bazate pe experiment øi pe contradicflia dintre formæ øi conflinut. fiindcæ. In 2010 she is co-curator of the international project The KNOT: Linking the Existing with the Imaginary. Will Duta takes starting points in the proletcultiste music of the 50s. when I was invited to participate at a performance festival called Blurrr. 2008.scena Muncæ. The project started to be much clearer after I started to work with the British musician Will Duta. energia dedicatæ øi relafliile stabilite de-a lungul acestui proces sînt la fel de importante ca momentul final. mentalitæflile øi stilurile de viaflæ ale oamenilor s-au schimbat în flærile postcomuniste în ultimele douæ decenii. he analyzes how the ways of economical production. Cînd øi cum s-a næscut acest proiect øi ce anume a næscut ideea de a lucra cu un cor. In his projects from recent years. proposed me to present it at The Drawing Room and at Tate Modern in London. øi din muzica electronicæ a grupului Kraftwerk. Unele dintre ele. practic de a colabora cu profesioniøti din alt domeniu decît cele pe care le cunoøti bine? Matei Bejenaru √ Ideea unui performance coral s-a conturat acum trei ani. ¬ Multe dintre proiectele tale au un caracter performativ. Do you see your activity as a RALUCA VOINEA is an art critic and curator. The Romanian workers’ immigration to the West has been analyzed in the artistic projects Travel Guide and Maersk Dubai. lives in Bucharest.ro Association. care la rîndu-i fetiøiza progresul tehnologic øi stilurile de viaflæ corespunzætoare din lumea occidentalæ. so it remained in stand-by. 2007. am început sæ gîndesc tot felul de performance-uri corale care. Raluca Voinea ¬ Proiectul Cîntece pentru un viitor mai bun/Songs for a Better Future dateazæ conceptual de cîfliva ani. with musical composition and basically to collaborate with professionals from a field you don’t know so well? Matei Bejenaru √ The idea of a choir performance appeared three years ago. nu se finalizeazæ. documentez sau comentez situaflii de viaflæ. It was only this year that the British curator Cylena Simonds. curatoarea britanicæ Cylena Simonds. besides the performative setting (venue. who liked the project. coregrafie…). øi ar putea fi realizat pentru prima datæ anul acesta. Este membru fondator al Asociafliei Vector din Iaøi øi director al Bienalei de Artæ Contemporanæ Periferic. mi-a propus sæ-l prezentæm la The Drawing Room øi la Tate Modern. care. însæ momentul efectiv în care au ele loc e precedat de luni sau chiar ani de pregætire øi cercetare. glorifying the proletarian worker and.

part of the project M3: Work. silver gelatin print. Rome. June 2008. Memory. Movement .Young woman from Romania taking an Italian language exam. June 2008. Movement Romanian workers on a construction site in Nettuno (Italy). different sizes. part of the project M3: Work. silver gelatin print. different sizes. Memory.

Movement Construction site for the modernization of the thermal network in Iaøi. part of the project M3: Work. silver gelatin print. Memory. May 2008. Movement A text written on a typewriter. April 2010. part of the project M3: Work. silver gelatin print. part of the project M3: Work. Movement 75 .scena Female worker in a shoe factory in Iaøi. Memory. Memory. May 2008. different sizes.

nu m-au læsat sæ-i filmez sau sæ-i înregistrez. but my introductory meeting with a group of young fundamentalist Muslims. unele vizibile. a couple of years ago. and the final work. as much as possible. They were massive guys.“. sæ nu fiu un artist ipocrit. due to unfavourable contexts. a cercetætorilor din institute. I see it altogether as a process that encompasses all of them. în ultimii ani. cît øi în ræu. din ce în ce mai interesat de viafla emigranflilor (legali sau nu). some are visible. ca un proces care le înglobeazæ pe toate. a muncitorilor de tot felul. How do you relate to these people. Acest lucru nu s-a întîmplat din cauza proastei guvernæri a flærii øi a multor factori externi. de vreme ce subiecflii din proiectele artistice nu profitæ de pe urma lor. Deci. care nu e altceva decît modul nostru de a ne inte- process. Majoritatea proiectelor mele au diferite componente. even if it does not bring to surface all these aspects. evident. When as an artist you try to interact with the real world it gets very difficult. it was not a natural development in a communist dictatorship where everything was centralized. no matter the way they are finalized and presented to the public. the energy invested and the relationships you establish alongside this process are just as important as the final moment. iar lucrarea finalæ. Discuflia cu ei a fost esenfla proiectului care a avut loc doar în mintea mea øi despre care vor afla cititorii acum… M-a influenflat în modul în care am fæcut ulterior documentarul video. Far from me to be a nostalgic for Ceauøescu. they were wearing Puma or Nike sneakers and were doing all these apparatus exercises. others are not. dressed with those long shirts. în „timpul mallurilor“ øi al nesfîrøitelor øantiere de biserici ortodoxe. adesea anonime øi colective? √ Eu vin din mediul industrial. or everything is only a preliminary work. you are not protected by the artistic system. experienflæ care m-a marcat. færæ discuflie. atît în bine. who.. altele nu. do not finalize.. Victor Burgin spunea într-o conferinflæ cæ el nu crede în arta socialæ. putea fi baza unei viitoare dezvoltæri dupæ 1989. Obviously. living the sweet life of the “caviar left”.. In the past 20 years I’ve seen our world changing fundamentally. you’ve grown more and more interested in the lives of immigrants (legal or not). O flaræ care nu produce tehnologie este o flaræ de mîna a doua. in which your personal involvement. French teenagers used to call them names like “Papa Noel!. when I had a residency in Tourcoing France and I wanted to make a documentary video about an under-privileged neighbourhood which was inhabited mostly by Algerians. chimia øi biologia se doresc a fi comasate într-o singuræ materie numitæ „Øtiinfle“. who only takes the raw material from reality and takes refuge in the art world. Unii mi-au spus cæ atunci cînd merg cu familia la supermarché sînt adolescenfli francezi care strigæ dupæ ei „Papa Noël!. Mæ gîndesc adesea la asta øi ajung în cele din urmæ la întrebæri privind funcflia artei pe care o produc.. În ce fel te raportezi la aceøti oameni. îmbræcafli cu acele cæmæøi lungi pînæ în pæmînt. cum te apropii de ei øi cînd decizi cæ povestea lor trebuie transpusæ într-un limbaj artistic? Crezi cæ existæ limbaje artistice adecvate pentru a nara aceste istorii. Cît ne intereseazæ cæ teoria evoluflionistæ e contestatæ în manualele de biologie de liceu sau cæ fizica. într-o dictaturæ comunistæ unde totul era centralizat. øi am vrut sæ fac un video documentar despre un cartier defavorizat unde locuiau mai ales algerieni. Spre exemplu. Nevertheless. as. which visibility in the final result is not important? √ It is true that for many of my projects I prepare for longer time. both in good and in bad ways. pe cît posibil. iar orele de religie sînt obligatorii?… În timp ce scriu acest text. Imensa lor frustrare øi refuzul lor de a se integra în societatea francezæ se eliberau prin felul în care îøi „tratau“ propriul corp. Evident. ¬ Lately. how do you approach them and when do you make the decision that their stories should be transferred to an artistic language? Do you believe there are adequate artistic languages to narrate these stories. but this only took place for me. which are often anonymous and collective? √ I myself come from an industrial milieu. of all kind of workers. Some told me that when they were going to the supermarché with their family. they only remain as projects in my mind. odatæ ce a luat materia primæ din realitate. chiar dacæ nu aduce la suprafaflæ toate aceste aspecte. chiar dacæ inferioaræ celei occidentale. M-am amægit în anii ’90 crezînd cæ o bunæ parte din infrastructura industrialæ a României se va moderniza prin transfer tehnologic din Vest. I often think about this perspective and I get to ask myself questions on the purpose of the art I produce. aveau adidaøi Puma sau Nike øi fæceau exerciflii la aparate. cînd am avut o rezidenflæ la Tourcoing. care.artistic. Erau niøte tineri masivi. Încerc sæ fiu onest øi corect cu oamenii cu care lucrez øi. Victor Burgin once said in a conference that he does not believe in social art as long as the subjects of these artistic projects do not take any advantage from them. but we have accumulated a technologi- 76 .” The discussion I had with them was the essence of the project. the most touching moments were not the ones depicted in the video. still I think that in that time we did have an industrial development. energia consumatæ într-un proiect face parte din asta. I try to be honest and fair to the people I work with. în Franfla. document or comment on life situations. Departe de mine de a fi un nostalgic al ceauøismului. mæ uit pe masa mea øi væd cæ nimic nu e fæcut în flara mea. ci întîlnirea mea pregætitoare într-un club de fitness cu un grup de tineri musulmani fundamentaliøti. undoubtedly the energy consumed in a project becomes part of it. Their immense frustration and their refuse to integrate in the French society were released through the way in which they were “treating“ their bodies. care. and your readers find out about it now. acum doi ani. they are artistic processes for me. The majority of my projects have different components. se refugiazæ în lumea artei. nu a fost vorba de o dezvoltare fireascæ. I worked for a few years as an engineer during the communist times. an experience that has surely marked me. which was wiped out in the 90s. Some of them. in which I create. azi. For example. ¬ Eøti. de la øurubul øi piulifla veiozei pînæ la hîrtia albæ de scris… Mulfli dintre oamenii cu care am lucrat în fabricæ au emigrat øi poate de asta am început sæ fiu sensibil la acest fenomen. in a fitness club. cele mai emoflionante momente nu au fost cele surprinse în film. dar am acumulat o cunoaøtere tehnologicæ care. Mæ întreb ce nevoie avem noi de ingineri øi cercetætori. consider cæ am fæcut un efort de dezvoltare industrialæ din care s-a ales praful în anii ’90. not to be a hypocritical artist. of course did not allow me to film or record them. of researchers in academic institutes. Therefore. and. it certainly influenced me in the way I did the video documentary in the end. lumea noastræ s-a schimbat fundamental. totuøi. am lucrat cîfliva ani ca inginer în perioada comunistæ. eu o væd unitar. continuîndu-øi traiul dulce al „gauchismului de salon…“. În douæzeci de ani.

I only use analogue photography. May 2010. Un alt motiv este cel de a documenta fotografic procesul muncii. not only the lunch breaks. Trebuie sæ precizez cæ în imagini nu caut nici esteticul. but I try to objectively document a situation. When I document life situations connected to the working process. atunci artistul care vrea recunoaøtere øi prestigiu trebuie sæ intre în plutonul celor care „bat pasul de defilare al artei“ acelei lumi. Un prim motiv ar fi acela cæ sînt profesor de fotografie. I lead a simple and austere life in which I work most of the time. I don’t believe an artist can change the world.scena gra în lumea globalizatæ: producînd orice în regim de lohn (de la textile pînæ la… culturæ). while Religion becomes a compulsory discipline?! While I’m writing this text I look on my table and I see there is nothing manufactured in my country. dar poate sensibiliza multæ lume în lupta împotriva osificærii øi a alienærii generale. atunci artistul e responsabil cu interpretarea adeværurilor. øi am început o „odisee“ de achiziflionare a acestei întregi tehnologii care moare. nu numai pauzele de masæ. in the age of shopping malls and endless building of Orthodox churches? How interested are we in the fact that the evolutionary theory is contested in biology schoolbooks or that Physics. o cameræ sau niøte echipamente pentru camera obscuræ. Astfel. niciodatæ? √ Nu cred cæ putem discuta acum despre o revenire a fotorealismului. medierea conflictelor øi critica ordinii oficiale a lucrurilor. A country that does not produce technology is a secondhand country. but I can say a few things about my interest for the photographic practice. în care muncesc mai tot timpul. asimilate unei practici artistice conceptuale. Teachers commuting to villages in Iaøi County. as many photographic projects have already done. When I talk about these subjects. un tanc de developare. For me there must be a connection between the form used for documenting and the documented subject. despre cunoaøtere øi relaflii în procesul muncii vorbesc în proiectul meu fotografic mai amplu. silver gelatin print fixed on an aluminum plate. I use mostly experimental documentary means and objective photo-reportage. trying to control all the stages of production. øi asta fline de o societate progresistæ. trebuie sæ fie o legæturæ între forma de documentare øi subiectul documentat. memorie. cæutînd sæ reflectez øi asupra mediului fotografic. Eu duc o viaflæ destul de simplæ øi austeræ. nici spectaculosul jurnalistic. and this only happens in a progressive society. a developer tank. Chemistry and Biology are to be brought together as one single subject called Science. Atunci cînd vorbesc despre aceste subiecte. în spiritul lui Lewis Hines. Un alt proiect e acumularea unei tehnologii de vîrf øi aducerea ei într-o flaræ færæ tehnologie… ¬ Care crezi cæ este responsabilitatea artistului în societate? √ Asta depinde de funcflia oficialæ a artei din acea societate. of gathering a top technology and bringing it to a country without technology… ¬ What do you think is the responsibility of the artist in society? √ This depends on the official function of art in that precise society. am ajuns sæ lucrez cu camere de format mare. so I have to know a few things. from the screw and the bolt of the lamp to the white paper. If art can mean more than that. Cred cæ el nu va schimba lumea. ci încerc sæ documentez obiectiv o situaflie. aøa cum s-a fæcut în mai multe proiecte fotografice. folosesc numai fotografia analogicæ. 110 × 85 cm each. Dacæ ea e. dar pot face cîteva consideraflii despre interesul meu pentru practica fotograficæ. folosesc în special documentarul experimental øi fotoreportajul obiectiv. As for immigrants. funcflia lui e una de decorator øi portavoce… Dacæ arta poate însemna mai mult decît atît. This thing didn’t happen due to the bad governance of the country and surely due to many external factors and circumstances. 4 x 5 øi 8 x 10 inch. Another reason is the desire to document the process of labour. then the artist who wants acknowledgement and prestige must line up to those who march in the rhythm of this world. knowledge and human relationships in projects such as the recent one called M3: Work [Muncæ]. de fapt. then the artist is responsible with interpreting the truths. I wonder what need could we have for engineers and researchers today. deci trebuie sæ mai øi øtiu cîte ceva. ¬ Cine te inspiræ în munca ta fotograficæ? Putem vorbi astæzi despre o revenire a fotorealismului cu tematicæ socialæ sau el nu a dispærut. Atunci cînd documentez fapte de viatæ legate de procesul muncii. to export cheap labour force and smart kids. many of the people I worked with in the factory left the country and maybe that’s why I’ve started to have a special sensitivity to this subject. This is another project. Am fost prin nenumærate locuri din Europa ca sæ cumpær un fotomæritor. Pentru mine. Movement. exportînd forflæ de muncæ ieftinæ øi copii deøtepfli. which is nothing else but our way of integrating ourselves in the globalized world: to produce anything in a lohn-regime (from textiles to culture). în principal. I’ve gradually come to work with large-size cameras. Thus his/her role is one of decorator and loudspeaker. 77 . încercînd sæ controlez toate etapele lanflului tehnologic. One first reason for this interest is that I also teach photography. mediating conflicts and making a critique of the official versions of things. De aceea cred cæ tot despre muncæ. a camera or some other darkroom equipment. Walker Evans. That’s why I follow the subjects of labour. I want to mention that in the images I produce I am not looking either for aesthetic nor journalistic impressiveness. even if it was inferior to the Western one. part of the project Prut cal knowledge that. miøcare. could have been a solid basis for the development after 1989. ¬ Who inspires you in your photographic work? Can we speak today about a revival of the social photo-realism or this has never actually disappeared? √ I don’t think we can talk about a comeback of the photo-realism in Lewis Hines’ or Walker Evans’ way. In the beginning of the 90s I deluded myself thinking the industrial infrastructure in Romania would modernize through technological transfer from the West. in the same time reflecting on the medium of photography and what one can say with it. øi asupra a ceea ce pofli spune prin asta. intitulat M3: Muncæ. Treptat. cea de a legitima ordinea lucrurilor. and I’ve started an odyssey of collecting all this dying technology. Memory. but he/she can sensitize a lot of people against the rigid way of thinking and general alienation. 4 x 5 and 8 x 10 inches. If this is mostly to legitimate the order of things. I’ve gone to countless places in Europe to buy a photo enlarger. which I assimilate to a conceptual artistic practice.

HD Video I 2 0’ 3’’. installation. photo: József Rosta . blanc pain art contemporain. in collaboration with Levente Polyák and Ágnes Dóra Dénes. DV 22’.Zsolt Keserue Rounding Off I 2006–2007. 2010. Berlin. photo: József Rosta Uriel Orlow Remnants of the Future. courtesy of the artist. Geneva and Campagne première.

lui sau ei. delivered the opening speech. ´ Acesta este deja un moment de perplexitate pentru cronicarul format în umanioare: din acest moment. she has to operate with concepts she had for the last time encountered during her classes on scientific socialism and political economy by the end of the nineteen eighties. sæ aibæ o înflelegere de ansamblu a sistemului (monetar. my extremely individualist colleagues had seldom had mercy on the sickly. Totuøi. Previously. imortalizînd niøte muncitori pæræsind o fabricæ. The transition period between the socialism of the past and the desired capitalism seems KRISZTINA SZIPÔCS ist an art historian and critic. redactor al revistei budapestane Balkon. the social position of artists and the changing artistic product. 79 . the processes going on in the world. economist øi directorul actual al Pénzügykutató Zrt. curator-øef al Muzeului Ludwig din Budapesta. Nu s-au aøteptat vreodatæ ca atît de curînd sæ fie catalogafli ca forflæ de producflie (resurse umane. Workers Leaving the Factory by the Lumiére brothers. 45 seconds motion picture ever. editor of Balkon contemporary art magazine. pe înflelesul tuturor. majoritatea adulflilor din flærile postsocialiste au ales sæ nu îøi îmbunætæfleascæ cunoøtinflele de economie øi politicæ. în ultimele douæ decenii. din perspectiva istoriei economiei. Perioada de tranziflie de la socialismul timpului trecut la doritul capitalism pare sæ fie una færæ de sfîrøit. re-distribution. Budapest. economist and present director of Pénzügykutató Zrt. Pluteøte ceva în aer. încærunflit. the majority of grownups in post-socialist countries have chosen not to upgrade their knowledge in economy and politics to be able to understand. These subjects were opportunities for the entire study group to skip classes unpunished. The average person (let us call him/her “the worker“ even if the category requires urgent revision as well) who hasn’t started a business or didn’t study any economy can gather information from the media or from politicians in a simplistic.1 The first. capitalismul însuøi a intrat într-o crizæ (ori într-o cu totul nouæ. imposibilæ planificarea pe termen lung. The German moviemaker Harun Farocki2 and an exhibition recently presented at Leipzig and Lódz 3 have equally explored its symbolic significance. has become a favorite point of reference for the international scene. pentru a fi în mæsuræ sæ înfleleagæ. pe atunci pærea cæ eroziunea sistemelor sociale øi economice socialiste invalida teoria marxistæ. distribution. They had never expected they would soon be rated as forces of production (human resources. la sfîrøitul anilor ’80. ’ This is already a moment of perplexity for the chronicler trained in humanities: from this moment on. Mûcsarnok. În ultimii cinci ani. Între timp. anyway. 18 June – 19 September 2010 The latest great exhibition at the Mûcsarnok/Kunsthalle offers a whole new system of connections for adepts of contemporary art. the worker and the capitalist had for a while vanished from everyday slang. a flinut discursul de deschidere. De altfel. procesele ce se desfæøoaræ în lume. Cineastul german Harun Farocki2. (Society for Financial Research). mæcar parflial. colegii mei extrem de individualiøti îøi fæceau rareori milæ de universitarul bolnævicios. cel mai de seamæ reprezentant la Budapesta al acestui trend era Galeria Trafó. production and economy. iar astfel øi conceptele de producflie. ca sæ aparæ la cursurile lui. Omul nostru nu øi-a dezvoltat abilitæflile de a se autosusfline. în ultimul timp). de redistribuflie. the 1895 film. the most outstanding Budapest representative of this trend used to be the Trafó Gallery. Anterior. from the point of view of the history of economy. celebru ziarist al erei Kádár øi al anilor urmînd schimbærii de regim politic. [Societatea pentru Cercetæri Financiare]. în timp ce schimbærile constante fac. care le preda. øi o expoziflie prezentatæ recent la Leipzig øi la Lódz 3 i-au explorat în aceeaøi mæsuræ semnificaflia simbolicæ.scena Peste tejghea Krisztina Szipôcs Fenomenul economiei postsocialiste în arta contemporanæ Budapesta. de impozitare). au devenit un punct favorit de referinflæ pentru scena internaflionalæ. grey-faced lecturer by showing up at his classes. lately). Curators Eszter Lázár and Zsolt Petrányi have examined the last two decades in Central Europe. producflie øi economie. filmul din 1895 al fraflilor Lumière. chief-curator of Ludwig Museum. during the last two decades. KRISZTINA SZIPÔCS este istoric øi critic de artæ. This person did not develop self-supporting skills while constant changes make long-term planning impossible. There is something in the air. cu referiri frecvente la criza economicæ globalæ.1 Cele dintîi 45 de secunde de peliculæ realizate vreodatæ. care nu a început o afacere ori nu a studiat deloc economie. taxes). down-to-earth form but this will not enable him or her to have an overall grasp of the system (monetary. dar asta nu îi va permite. poziflia socialæ a artiøtilor øi produsul artistic în schimbare. neprevæzutæ etapæ) øi de-acum globalul sistem postfordist necesitæ corecflii constante. oricum. at least in part. deøi categoria necesitæ de asemenea o revizuire urgentæ). well-known publicist of the Kádár era and of the years following the change in the political regime. László Lengyel. this is undeniable: we are facing a growing number of exhibitions related to work. La Sortie des Usines Lumière [Ieøirea muncitorilor de la Uzinele Lumière]. László Lengyel. expozifliile organizate aici au tratat o largæ paletæ de fenomene politice. Omul obiønuit (sæ-i spunem „muncitorul“. Mûcsarnok. The exhibitions organized here during the last five years have dealt with a wide palette of post-socialist political.18 iunie – 19 septembrie 2010 Cea mai recentæ expoziflie de amploare de la Mûcsarnok/Kunsthalle oferæ un nex de conexiuni cu totul nou pentru adepflii artei contemporane. Materiile acestea erau ocazii pentru întreaga grupæ de studenfli de a chiuli nepedepsifli. proprietate de familie. sociale øi economice postsocialiste. OVER THE COUNTER Krisztina Szipõcs The Phenomena of Post-socialist Economy in Contemporary Art Budapest. immortalizing workers leaving a family-owned factory. îøi poate strînge informaflii din media ori de la politicieni într-o formæ simplistæ. Nevertheless in those times the erosion of the socialist social and economical systems had seemingly invalidated the Marxist theory thus the concepts of production. social and economic phenomena. de distribuflie. Moreover. el trebuie sæ opereze cu concepte pe care le-a întîlnit pentru ultima datæ în timpul orelor de socialism øtiinflific si economie politicæ. asta e incontestabil: ne confruntæm cu un numær crescut de expoziflii legate de muncæ. de muncitor øi capitalist au dispærut pentru o vreme din jargonul cotidian. Curatorii Eszter Lázár øi Zsolt Petrányi au examinat ultimele douæ decenii în Europa Centralæ. cea mai popularæ strategie fiind încæ adaptarea sau simpla supraviefluire. Budapest. with frequent references to the global economic crisis.

photos. dimension variable. courtesy of the artist and Franco Soffiantino Gallery. 2010. objects. photo: József Rosta . collages. drawings.ˇ Katerina Sedá What Can You Do? (No Light).

2007. 2007. photo: József Rosta Lucia Nimcova Unofficial. SK. 1990–2006. photo: József Rosta . HD Video.Lucia Nimcova Exercises. photo: József Rosta Matei Bejenaru Travel Guide. Humenne. 2007. b/w wall installation. 6’ 02’’. installation and publication. images from the archive of regional cultural centre.

oferind o perspectivæ mai largæ poveøtilor familiare prin care sînt elucidate propriile noastre aøteptæri øi concepte nedefinite. istoria acestor flæri. Fie øi neintenflionat. România. la moartea lui Tito. Filmul realizat de elveflianul Uriel Orlow în Armenia se individualizeazæ din mai multe puncte de vedere: pelicula. øi care ræmîn totuøi captivi în prospera societate vest-germanæ. cum ar fi organizarea modernistæ a spafliului ori utopia Bauhaus. nu li se îngæduia sæ pæræseascæ fabrica pentru a urmæri ceremonia funeraræ la TV. atît simbolic. Statele ex-membre ale Uniunii Sovietice. Germania. de la periferia esticæ. Asta ne readuce la problemele de bazæ ale lui „în afaræ“ øi „înæuntru“. mai profundæ øi diferitæ. În dosare øi albume. cu containerele imense. pe calea experienflei sensibile a unui fenomen din trecutul recent. vizual oarecum plat. artista organizeazæ scrisori. 170 × 243 cm. tratînd despre zonele de locuire. imaginile øi comentariile sale sînt îmbibate de o atmosferæ de TVamator ori de cea a telenovelei ungureøti Szomszédok5 [Vecinii] øi construiesc o auræ nostalgicæ falsæ în jurul acestor viefli øi locuinfle nelalocul lor. ce oferea multiple drepturi la libertate øi nivele de siguranflæ a existenflei. la ambasadæ. comemoreazæ trei tineri români aruncafli în apæ de la bordul unei nave taiwaneze. Austria.øi est-europene. O interpretare asupra aceluiaøi subiect. faflæ de incredibil de stratificatul øi diversul regim socialist. se aseamænæ mai degrabæ cu un monument comemorativ romantic al unei civilizaflii necunoscute decît cu o lucrare criticæ. tratînd despre øantierul pitoresc al unei imense zone de locuinfle de tip sovietic. intitulat Rounding Off [Rotunjire în minus]. Polonia. filmærile video printre locatarii blocurilor ræmîn pe un teren relativ sigur (un spafliu de locuinfle curat. experiment de procesare a istoriei muncitoarelor iugoslave din Berlinul de Vest prin ochii øi cu metodele unui cercetætor (sociolog). Franfla si Elveflia. Chiar dacæ autorii. este un video al lui Zsolt Keserue. vine de la Matei Bejenaru. cærora. cu încercærile ei de a gæsi soluflii raflionale la problemele clasei muncitoare. Republica Cehæ. Videoul aratæ cadre lungi cu oceanul insensibil. harta imaginaræ trasatæ de lucrærile expuse se întinde pînæ în Armenia. încorporat în exponate. foste membre ale unui imens imperiu. tempera on wood. biografii øi fotografii ale unor angajafli în inima industriei capitaliste de înaltæ tehnologie. Slovacia.Expoziflia de la Mûcsarnok ar putea ajuta privitorul prin transformarea relafliei naive a lui/ei cu mediul socio-economic într-una mai conøtientæ øi etic orientatæ. în cele øapte minute ale peliculei Maersk Dubai (2007). Celælalt exponat „bizar“. care. dar avînd culturi diferite øi fiind în varii stadii de dezvoltare. e una specialæ pentru fiecare caz în parte. Pe lîngæ mai cunoscutele regiuni central. începute dupæ cutremurul din 1988 øi niciodatæ finalizate. înfæfliøînd un grup de oameni ce nu se pot sustrage condifliei de „Gastarbeiter“. Bulgaria. 2010. ale lui „ei“ øi „noi“. Croaflia. 2009–’10) este un. cu reverberaflii din viziunile øtiinflifico-fantastice ale lui Tarkovski øi ale lui Kubrick. raza acestor lucræri întinzîndu-se astfel cu mult în afara graniflelor Uniunii Europene. filmatæ cu tehnici profesionale øi sugestive. exact ca øi în Rusia. Majoritatea artiøtilor øi-au explorat propria istorie personalæ øi este destul de greu sæ pæstrezi o distanflæ obiectivæ faflæ de copilæria cuiva øi experienflele tinereflii lui. øi peste Oceanul Atlantic. pe cînd încercau sæ fugæ în Canada ca pasageri clandestini. dar din motive contrare. din 1981. în 1996. se referæ uneori la probleme importante. faflæ de prietenii øi vecinii cuiva. în Vest. Lucrarea Margaretei Kern (Guests [Oaspefli]. Seria de imagini lente øi narafliunea aferentæ sînt întrerupte de tumultuoasa înregis- Johanna Kandl Paris. Bill and Donald Have Moved. Rusia. cît øi literalmente alb-negru. iar instalaflia – excesiv de impresionantæ4 – nu reuøeøte sæ devinæ o piesæ autenticæ. în timp ce Vestul îl considera cu încæpæflînare o dictaturæ. la Est. se confruntæ cu probleme specifice: în mare parte. relativ recent) øi la nivelul banalului. photo: József Rosta 82 . Lucrærile expuse se axeazæ pe destinul individului øi al colectivitæflii. Expoziflia cuprinde lucrærile a 29 de artiøti øi grupuri de artiøti din Ungaria. diferitæ de cea a altor flæri din fostul bloc socialist.

scena 83 .

dealing with the picturesque building site of a huge. courtesy of the artist. Even if the authors. thus the radius of these works reaches far beyond the borders of the European Union. In meantime capitalism itself has entered a crisis (or an entirely new. of “them“ and “us“. France and Switzerland. 30 × 40 cm. the imaginary map traced by the exhibited works stretches to Armenia in the East and across the Atlantic Ocean in the West. The exhibition collects the works of 29 artists and artist groups from Hungary. both symbolically and literally black-andwhite rendering of the same topic comes from Matei Bejenaru.000 boxes produced manually at Gherla matches factory in Romania. The former Soviet member states on the Eastern periphery are confronting peculiar issues: the history of the majority of these countries. is a special one in each case. Szomszédok5 [Neighbors] and build up a fake nostalgic halo around these lives and dwellings out of place. by which they elucidate our own expectations and undefined concepts. neat dwelling area) and on the level of commonplace – and the excessively impressive installation4 falls short of turning it into an authentic piece. photo: József Rosta to be a never-ending one. through the sensuous experience of certain phenomena in the recent past. from the unbelievably layered and varying socialist regime. Slovakia. The exhibited works are focused upon individual and collective destiny. Russia. Croatia. entitled Rounding Off but for opposite reasons. who. at Tito’s 1981 death are not allowed to leave the factory and watch the burial ceremony on TV at the embassy. Beyond the more familiar Central-Eastern-European region. b/w photos. through the eyes and with the methods of a researcher (sociologist). talking about dwelling areas. just like that of Russia. who are nevertheless still trapped by West-German welfare society. 2001. formerly unknown phase) and the now global. The work by Margareta Kern (Guests. The film shot by Swiss Uriel Orlow in Armenia stands out from several points of view: the motion picture shot with suggestive and professional techniques. post-Fordist system requires constant correction. This takes us back to the basic issues of “outside“ and “inside“. contained in the exhibits. Germany. sometimes do refer to important issues such as the modernist organization of space or the Bauhaus utopia trying to find rational solutions to working class problems. much rather resembles a Romantic memorial of an unknown civilization than a critical work. Bulgaria. The Mûcsarnok exhibition might help the viewer by turning his/her naïve relation to the socio-economic environment into a more conscious and more ethics-oriented one. from one’s friends and neighbors. offering various liberty rights and levels of existential safety while the West stubbornly deems it a dictatorship. The artist organizes letters. 20. courtesy of the artist & Yvon Lambert Gallery. former members of a huge empire but of different cultures and at various stages of development. The other “odd“ exhibit is a video by Zsolt Keserue. memoirs by and photos of people employed in the heart of the capitalist high technology industry in files and albums. they offer a wider perspective of familiar stories. Soviet-type dwelling area initiated after the 1988 earthquake and never finished. Austria. The majority of artists have explored their own personal history and it is quite difficult to keep an objective distance from one’s childhood and youth experiences. different from that of other countries in the former socialist bloc. Paris.Mladen Stilinovic ´ Bag People. the most popular strategy still being adaptation or mere survival. Poland. who in his 7 minutes motion picture Maersk Dubai (2007) commemorates three Romanian young men thrown into the water from the deck of a Taiwanese ship in 1996 as they were trying to flee to Canada 84 . its images and comments are imbued with the atmosphere of hobby-TV or that of the Hungarian soap opera. photo: József Rosta Mircea Cantor Double Heads Matches. the Czech Republic. Unintended as may be. the video shot among panel block dwellers remains on relatively safe ground (a pretty recent. A denser and different. reverberating of the science fiction visions in Tarkovsky and Kubrick. displaying a group of people who cannot escape the “Gastarbeiter“ status. Romania. 2002–2003. 2009–10) is a – visually somehow lame – experiment to process the history of Yugoslavian female workers in West Berlin.

go back to Romania and invest it there“ – writes Bejenaru in his guide. The most complex and playful rendering of the immigrant topic is found in he work Travel Guide (1990–2006). salvatorul unuia dintre bæiefli.scena trare de arhivæ despre un marinar din insulele Filipine. reluatæ pe podeaua din sala expozifliei. fie cæ ne place sau nu. The series of slow images and the related narration are interrupted by a hectic archive footage of a sailor from the Philippine Islands. pe coperta cæruia o hartæ schematicæ de cale feratæ. Pæcat cæ cei trei tineri români nu au avut un exemplar din acest ghid. „Vestul“ manifestæ încæ atitudini de intoleranflæ øi. painted steel. pînæ la metode de a corupe polifliøtii øi avertismente cu privire la taiwanezi øi filipinezi. repeated on the floor of the exhibi- Andreas Fogarasi Fence/Facade. The other short video by Bejenaru (Together. sæ te întorci în România øi sæ îi investeøti acolo“. constæ într-un ghid pentru românii care intenflioneazæ sæ îøi cîøtige existenfla ca muncitori ilegali în Marea Britanie. Cea mai complexæ øi jucæuøæ redare a subiectului imigrantului se gæseøte în lucrarea Travel Guide [Ghid de cælætorie] (1990–2006). we are becoming part of the show. through ways to corrupt policemen to warnings regarding Taiwanese and Philippine Islands. The video shows long shots of the insensitive ocean. pe mæsuræ ce problema drepturilor omului iese la suprafaflæ nu doar de-a lungul flærmurilor italiene. prezentat deja în cîteva locuri. the artist has gathered in the square outside Tate Modern the Romanian community in the UK – several hundred people who submerge into the everyday multicultural crowd making a living there. conflinînd cele mai importante informaflii. Proiectul. as the issue of human rights surfaces not only along the Italian shores but in Hungarian refugee camps as well. 2008. care-øi cîøtigæ existenfla acolo. construieøte un pod pe distanfla de as stowaways. “The general objective is to raise as much money as possible. courtesy of the artist. photo: József Rosta . devenim parte a spectacolului. savior of one of the boys. ci øi în taberele de refugiafli din Ungaria. 2007) presents those who were lucky in their escape: for two minutes’ time. of huge containers. artistul a reunit în piafla din fafla Tate Modern comunitatea românæ din Marea Britanie – cîteva sute de oameni. altminteri scufundafli în mulflimea multiculturalæ de zi cu zi. like it or not. Pity the three young Romanian men did not have an issue of this guide. scrie Bejenaru în ghidul sæu. 2007) îi prezintæ pe cei care au avut noroc în evadarea lor: timp de douæ minute. from the thermo-isolating foil to be used while hiding in a container. The project presented in several forums consists in a guide for Romanians intending to make a living as illegal workers in Great Britain. containing the most important pieces of information. Celælalt scurtmetraj al lui Bejenaru (Together [Împreunæ]. who comes close to enact the entire tragic event. The “West“ still displays instances of intolerance and. de la folia termoizolantæ de utilizat în timpul ascunderii în containere. on the cover of which a schematic railway map. „Obiectivul general este sæ strîngi cît mai mulfli bani posibil. 100 × 180 × 80 cm. sacrificarea crudæ a bæieflilor pentru comoditatea echipajului navei. care aproape cæ repune în scenæ întregul eveniment tragic. the cruel sacrifice of the boys to the comfort of the ship crew.

asta ar putea documenta în aceeaøi mæsuræ aerul cinic øi lipsit de scop al artei contemporane. o întîmplare cæ lucrarea minimalistæ a lui Lukas Skapski (Untitled [Færæ titlu]. în 2008. aparent idilicæ. “The heritage of socialism? Humiliation and insensitivity. Her text complete and interpret the images. apoi paralizatæ. To face a commission that is making a decision on you“ she writes in her book displaying photographs found by her. sæ adopte postúri de gimnasticæ øi elaboreazæ o serie de jurnale subiective ale unei viefli lipsite de evenimente. îmbræcafli de galæ. drawings. nici la Kern nu lipsesc sentimentele personale. 2007. The artist with a sharp eye and magnificent sense of humor selects photographs of the inhabitants of her birth place. perspectiva polonezei Anna Molska îmi pare oarecum insensibilæ øi rece: videoul ei documenteazæ ridicarea unei „statui“ (un romb ori un stativ metalic. evident. Sæ te confrunfli cu o comisie care ia o decizie asupra ta“. folosind propriile instrumente. am crezut cæ videoul Nimcovei era opera Katerinei ˇedá: tînæra S artistæ cehæ. illustrating the pointlessness of their work with frequent curses while on a parallel surface the audience sees the upside-down projection of balls endlessly bumping across a squash court – well. într-un oraø din estul Slovaciei (Unofficial [Neoficial]. records of past and present moments. care plaseazæ figurile a doi tion hall. In what pertains to form. în forma unei vele) de niøte muncitori pe stil vechi ce se chinuie cu statuia în noroi. this might as well document the cynical and aimless air of contemporary art. dupæ care le-a zgîriat cu chei. face ca bætrînele în flinute de casæ øi bætrînii reunifli în cæmine culturale. of the “official“ and “unofficial“ reality. Dupæ toate acestea. actually the partial documentation of a wider project (paperbased sketches and questionnaires designed for it) is probably of lesser impact than the involvement of the artist and the people targeted by the project (What Can You Do?. La prima vedere. take gymnastic poses and elaborates a series of subjective diaries of the eventless. uzul excesiv al automobilelor. 2006) was exhibited in the vicinity of the former: using enamel from the automobile industry. But let us be a bit more tolerant and consider Molska’s work in harmony with her artistic intention – as a late-avant-garde artistic experiment trying to render an equation taken from physics in sensuous form. makes the old women in home attire and old men gathering in culture houses. Hungary. cînd un bærbat a incendiat la mînie 30 de maøini. de fapt documentaflia parflialæ a unui proiect mai amplu (schifle pe hîrtie øi chestionare concepute pentru acesta). artistul a vopsit zece plæci de aluminiu identice în culorile caracteristice automobilelor de lux. using her own tools. fireøte. Terapia colectivæ (îmblînzirea monstrului prin metode feminine blînde. connecting past and present through the person and responsibility of the author. The so-called “boasting consumerism“ and the issue of car industry and the excessive use of cars obviously reaches beyond the ugliness or size of a factory building – see the work by Intertájék | Interorient entitled After Oil. O lucrare similaræ e cea a lui Jurij Lejderman. At first glance I thought the video by Nimcova was the work of Kateˇ rina S edá: the young Czech artist born in a town near Brno has gained world wide fame in just a few years’ time with her works focusing on individual and social problems. using his lighter. prin persoana øi responsabilitatea autorului. presupun. cum ar fi chestionarele. It was clearly not by chance that the minimalist work by Lukas Skapski (Untitled. desenele. The collective therapy (taming the monster by tame female methods. încercînd redarea unei ecuaflii din fizicæ într-o formæ senzorialæ. I guess. archive photographs and some taken by her. næscutæ într-un oraø lîngæ Brno. circling and hanging ornaments) is meant to heal the initially naïve then numb community left without means to face cumulated capital and corrupt local politicians. înregistræri ale momentelor trecute øi prezente. Aøa-numita „fanfaronadæ consumeristæ“ øi problema industriei auto. pentru „a-i opri pe ceilalfli sæ se ajungæ“). trec. this gesture illustrates the despair of social segments losing position resulting in the damaging of luxury cars (like the angry man in Csepel. Gymnastics [Gimnasticæ]. øi cu toate astea cea mai sensibilæ abordare vine din partea slovacei Lucia Nimcova. established in the Netherlands. în timp ce pe o suprafaflæ paralelæ publicul vede proiecflia ræsturnatæ a unor mingi izbindu-se neîncetat de pereflii unui teren închis de tenis – ei bine. seemingly idyllic life in an Eastern Slovakian town (Unofficial. scrie ea în cartea care expune fotografiile pe care le-a gæsit øi care conecteazæ trecutul øi prezentul. læsatæ færæ mijloacele prin care sæ înfrunte capitalul aflat mînæ în mînæ cu politicienii locali corupfli. She edits the images into a book and a panel. The artist tries to wage war. nevertheless the most sensitive approach comes from Slovakian Lucia Nimcova. 2006) a fost expusæ în vecinætatea precedentei: utilizînd smalfl din industria auto. Ea prelucreazæ imaginile într-o carte øi un panou. Artista selecteazæ cu iscusinflæ øi cu un magnific simfl al umorului fotografii ale localnicilor din zona natalæ. prin care un monstru de proporflii excesive se construieøte în pitorescul peisaj ceh. based on personal participation and the exercise of one’s sense of responsibility. orchestrate de producætorul auto Hyundai. sæ ducæ un ræzboi împotriva unei imense investiflii multinaflionale. gestul ilustreazæ disperarea segmentelor sociale ce pierd teren. Neither Bejenaru. dressed for ceremony. Nimcova nu cade pradæ nostalgiei: ea este pe deplin conøtientæ de puterea øi greutatea ideologicæ a acestor imagini. to “stop others from getting it good“). ce øi-a cîøtigat faima mondialæ în doar cîfliva ani prin intermediul lucrærilor sale axate pe problemele individului øi cele sociale. Nici la Bejenaru. o distanflæ care în termeni de culturæ øi mod de viaflæ pare imposibil de surmontat. the viewpoint of Polish Anna Molska appeared to be rather insensitive and cold to me: her video documents the erecting of a “statue“ (a rhomb or a metal stand in the shape of a sail) with old workers struggling with the statue in the mud.3000 km de la Constanfla pînæ în Anglia. ca un experiment artistic postavangardist. the 86 . În distanfla cæscatæ tot mai tare dintre diversele categorii sociale. the artist has painted ten identical aluminum boards over with the characteristic colors of luxury automobiles and then has scratched them with keys. Lucrarea expusæ aici. ilustrînd inutilitatea muncii lor prin înjuræturi frecvente. utilizîndu-øi bricheta. like questionnaires. nor Kern are void of personal feelings. After all these. este probabil de un impact diminuat raportat la implicarea artistului øi a oamenilor vizafli de proiect (What Can You Do? [Ce se poate face?]. a distance that in terms of culture and lifestyle seems impossible to be bridged. Dar sæ fim mai toleranfli øi sæ consideræm lucrarea lui Molska în armonie cu intenfliile ei artistice. Nu este. dincolo de urîflenia ori dimensiunea unor hale de fabricæ – a se vedea øi lucrarea intitulatæ After Oil [Dupæ petrol] de Intertájék I Interorient. înconjurarea lui cu ornamente agæflate de el) este menitæ sæ vindece comunitatea. 2007. orchestrated by the car manufacturer Hyundai. bridges the 3. 2010). 2007). iniflial naivæ. 2007). Amidst the growing gap between various social classes. fotografii de arhivæ øi unele fæcute de ea.000 km distance from Constanfla to England. upon a huge multinational investment. The work exhibited here. Nevertheless Nimcova is not a prey to nostalgia: she is quite conscious of the power and ideological weight of these images. Textul ei completeazæ øi interpreteazæ imaginile. who in 2008 has set thirty cars on fire. „Moøtenirea socialismului? Umilinflæ øi insensibilitate. Chiar øi aøa. ale realitæflii „oficiale“ øi „neoficiale“. A related work is the one by Jurij Lejderman. building a monster of excessive proportions into the picturesque Czech landscape. ducînd la distrugerea maøinilor de lux (cum s-a întîmplat la Csepel. stabilitæ în Olanda. Gymnastics. who put the figures of two Greek men dressed in folk costumes and seated on a bench before his abstract painting displaying a black curve – by which he continues a series of geopolitical/geo-poetic challenges and Dadaist interventions all across Europe (Geopoetics-4). 2010). în Ungaria. Artista încearcæ. bazate pe implicarea personalæ øi exercitarea simflului responsabilitæflii proprii.

can be easily related to Molska’s art. 2010. pradæ øi spaimei. she says. prin care este expusæ structura puterii în societate. care înfæfliøeazæ o curbæ neagræ – lucrare prin care el continuæ o serie de provocæri geopolitice/geopoetice øi de intervenflii dadaiste de-a lungul întregii Europe (Geopoetics-4 [Geopoeticæ-4]). CITIZEN [cetæflean] devine CONSUMER [consumator]. devine un punct abia vizibil. 2009) realizeazæ o schiflæ sumaræ a minunatei lumi noi. writes János Kornai6. celebrities and politicians and refugees living in the East Berlin trailer park. with texts foretelling the end of capitalism. The famous drawings by Dan Perjovschi (Crisis 1–15. Cît priveøte forma. a car. øi bucuriei dinaintea ziarului ce works by Anetta Mona Chiøa – Lucia Tkác ˇová.Mona Vætæmanu & Florin Tudor Land Distribution. în timp ce „ego“. evoking the spirit of Kurt Vonnegut). cu cea mai mare naturalefle. in anguish and joy over the newspaper heralding the collapse of multi-national companies and banks. Cele douæ construiesc tablouri vii øi colaje bazate pe reprezentærile de secol XX ale „piramidei sistemului capitalist“. într-un penis (prezentînd pe scurt istoria colapsului financiar). devine FREE PIZZA [pizza gratis]. mother to the artist. a credit card revolves into a hardly visible dot. 40 rusted steel poles. The two are building live tableaus and collages based on twentieth century representations of the “pyramid of the capitalist system“ and displaying the structure of power. Deziluzia provocatæ de societatea de consum este probabil cel mai pregnant sesizabilæ în filmul vienezei Johanna Kandl (Small Joys Enrich Everyday Life [Micile bucurii îmbogæflesc viafla de zi cu zi]. The exhibition is obviously far from providing univocal answers. pot fi uøor corelate cu arta lui Molska. consisting of human pyramids. The disillusion with consumer society is perhaps most apparent in the motion picture by Viennese Johanna Kandl (Small Joys Enrich Everyday Life. inscripflia FREEDOM [libertate]. 2010): filmarea o aratæ pe Eleonore Kandl. Celebrele desene ale lui Dan Perjovschi (Crisis [Crizæ] 1–15. Øi totuøi: cine se aflæ la baza piramidei? Unde sæ cæutæm productivitatea øi producflia? Ce s-a întîmplat cu agricultura. Expoziflia este. al unei cærfli de credit. cine va decide calea asumatæ de flærile postsocialiste? Este democraflia funcflionalæ? E îndeajuns de funcflionalæ? „Aceasta e ciocnirea a douæ sisteme de valori: cel în care drepturile omului øi democraflia au prioritate cu acela în care bunæstarea materialæ øi creøterea economicæ au întîietate“. industry and commerce? What had happened to the responsibility of the intelligentsia? Finally: who will decide the path taken by postsocialist countries? Is democracy functional? Is it functional enough? “This is the clash of two systems of value: the one in which human rights and democracy comes first with the one in which material welfare and economic growth has primacy“. îmbræcafli în costume populare øi aøezafli pe o bancæ. în mod cert. 900 × 14 cm. posesor al unei case. în fafla unei picturi abstracte. mama artistei. the inscription FREEDOM in the hands of a demonstrator turns into FREE PIZZA. fæcute tot de el. But still: who lies at the base of the pyramid? Where are we to look for productivity and production? What had happened to agriculture. while she dips potato chips into ketchup and drinks beer (“this is how it goes“. departe de a oferi ræspunsuri univoce. Exponatele prezintæ posibilitæfli variate de a greøi. installation. of the average person and artist switching from socialism to capitalism: the graphic representation of the percent turns with the greatest naturalness into a penis (briefly presenting the history of financial collapse). în mîinile unui protestatar. al unei maøini. photo: József Rosta bærbafli greci. and this is definitely something to remember. 2009) realize a sketchy summary of the brave new world. while the “ego“ owning a house. a omului mediocru øi a artistului în trecerea de la socialism la capitalism: reprezentarea graficæ a procentajului se transformæ. 2010) the footage shows Eleonore Kandl. possible dangers and the anomalies of new systems developed during the last two decades. constînd în piramide umaˇ ne. pericole posibile øi anomalii ale noilor sisteme dezvoltate pe parcursul ultimelor douæ decenii. Mircea 87 . lucrærile create de Anetta Mona Chiøa – Lucia Tkácová. industria øi comerflul? Ce s-a întîmplat cu responsabilitatea intelectualitæflii? În sfîrøit. øi asta este cu siguranflæ ceva de reflinut. Her strange pictures are free associations over “the end of capitalism“: her paintings represent imaginary meetings between businessmen. The exhibits represent various possibilities to err. personaj strivit de greutatea plaselor sale de cumpæræturi. with women getting warmed up in the market-places of Azerbaijan. scrie János Kornai6. CITIZEN turns into CONSUMER dwarfed by the weight of his shopping bags.

planning a better future on a piece of paper (the work of Erich Gerlach. a putut produce în România 20. photographed from the back while rushing to the last active Zagreb market to sell what is left of their goods or make some money of objects gathered from the trash-bin. models that would keep production and consume. (Revolutionary Experimental Space) group from the Ukraine. comunicarea cea mai banalæ avînd loc în oraøe. Should the archaic. a graphic artist and a worker. The attached comment tries to analyze the present situation – but it fails to give us directions within an increasingly complex socio-economic system. Paginile fictive ale calendarului lui Imre Bukta imortalizeazæ viafla de zi cu zi a oamenilor ce træiau din agriculturæ în anii ’80: doamna Németh. în timp ce înmoaie un chips în ketchup øi bea bere („aøa merg lucrurile“. matches forbidden among EU standards but perfectly available in pre-accession Romania. reversul fotografiilor poartæ articole de øtiri la zi din politica internationalæ. prin metode artizanale øi adaptare [a fabricii] la nevoile clientului. According to certain economists. The life of the farmer is harsh but not unhappy. painted in the sixties). pre-mass-production forms of production return? Should we go back to a world of artisans. displaying a group of dogs lying in the grass. 2002–2003). life becomes complicated while personal relations and the sense of personal responsibility vanish. commerce based on exchange and of the bank of the poor? Mona Vætæmanu and Florin Tudor are reaching back to the concept and practice of land distribution in their installation within which they virtually divide the available “land“ using VHS band – as it is currently done in Venezuela.P. în felul în care ei transformæ concepte abstracte în pictograme. 21st century artists are saving this painting. dar la îndemînæ de fæcut în România aflatæ în stadiul de preaderare. („Nu bombænifli. the mostly commonplace communication related to cities.000 pieces of double-headed matches manufactured in Romania (Double Heads Matches. a agriculturii de ogradæ. foto´ grafiafli din spate. thus one of the ways out might be the simplification and restored transparence of these systems. or missiles and cows into decorative carpet patterns. 2002–2003). realizatæ în anii ’60). utilizeazæ o oglindæ pentru a reda în spafliu. the back-sides of the photographs carry items of daily news in international politics. as they are turning abstract concepts into pictograms. and a similar failure is the share of the R.) Indeed: if there is too much of everything. intitulatæ The Promise of a Better Future [Promisiunea unui viitor mai bun] (2006–2010). plantînd zece mii de ræsaduri de ridiche. reflexia tîrzie a unei utopii trecute. nary Experimental Space). Németh. profit and investment in balance. variate specii de caise. ræspîndifli haosul“. plænuind un viitor mai bun pe o bucatæ de hîrtie (lucrarea lui Erich Gerlach. salveazæ aceastæ picturæ ca pe o descoperire arheologicæ. the Romanian artist established in Paris had 20. (“Don’t mutter – spread chaos“. engineers. Andreas Fogarasi is also engaged in analysis and examination. Where is the way out of this global chaos? Many are of opinion that different economic and social models are necessary. a comerflului bazat pe troc øi a bæncii særacilor? Mona Vætæmanu øi Florin Tudor se reîntorc la conceptul øi practica împærflirii pæmînturilor în instalaflia lor. profitul øi investiflia în echilibru. Dar unde sînt cercurile care ar valida practic acest model øi cine are vreo viziune convingætoare în aceastæ privinflæ? Lucrarea germanilor din Reinigungsgesellschaft. Here we need to refer to the otherwise enigmatic video film by Miklós Erhardt. Iar un eøec similar e øi confesiunea celor de la R. The photo-installations by Mladen ’ Stilinovic display people with shopping bags. dar departe de el sæ judece: el examineazæ ræspîndirea brandurilor într-un domeniu anterior neexplorat. Cantor. the emerging complexity and lack of transparence of capitalist (primarily financial) systems have led to the present state of crisis. the late reflection of a past utopia. Unde e calea de ieøire din acest haos global? Mulfli sînt de pærere cæ sînt necesare alte modele economice øi sociale. prin urmare. prin plasarea ei într-un context diferit.000 de bucæfli de chibrituri cu capete duble (Double Heads Matches. Conform anumitor economiøti. where the city itself is supposed to be “constructed“ into a vendible product (Cities. dacæ e prea mult din toate. Straniile imagini ale artistei sînt asocieri libere asupra „sfîrøitului capitalismului“: picturile ei înfæfliøeazæ întîlniri imaginare între oameni de afaceri. celebritæfli. ingineri. alienation is unavoidable – the prototype of the industrial worker by the band – a problem that might nevertheless be solved by automatic machines. unde oraøul însuøi se presupune a fi „construit“ ca un produs vandabil (Cities [Oraøe]. cu femei ce se încælzesc în pieflele din Azerbaidjan. but far be it from him to judge: he examines the spread of brands in a formerly unexplored realm. courtyard farming. dar eøueazæ în a ne da îndrumæri explicite într-un sistem socio-economic tot mai complex. entitled The Promise of a Better Future (2006–2010) uses a mirror to virtually exhibit in space a panel taken from a former workers’ canteen – the picture displaying an idealized image of a group of intellectuals. symbols of the energy 88 . în timp ce relafliile personale øi simflul responsabilitæflii proprii dispar. 2010).E. Bag People (2001) reveals disadvantaged urban groups that got poor as an outcome of the change in the political regime. în timp ce se îmbulzesc spre ultima piaflæ activæ din Zagreb pentru a-øi vinde bunurile ce le-au mai ræmas ori pentru a face ceva bani din obiectele strînse din pubele. modele care ar menfline producflia øi consumul. The fictitious calendar pages by Imre Bukta immortalize the everyday life of people living on agriculture in the eighties: Mrs. unde ei împart virtual „terenul“ disponibil. various species of apricot. virtual. writes Péter Esterházy. Ca pol opus al destinelor individuale øi al problemelor locale. politicieni øi refugiaflii ce træiesc în parcul de rulote din Berlinul de Est. models that would take into consideration social solidarity and human rights. în majoritatea cazurilor datoritæ øomajului. while the energy issue might get solved with alternative or fusion fuels. chibrituri interzise conform standardelor UE. As opposite poles to individual destinies and local problems.E. ori proiectile øi vaci în modele decorative de covoare. from various generations. care au særæcit ca urmare a schimbærii de regim politic. din multiple generaflii. Andreas Fogarasi se angajeazæ øi el în analize øi examinæri. spune ea. dacæ sistemul devine prea mare. evocînd spiritul lui Kurt Vonnegut). folosind bandæ VHS.P (Revolutio.vesteøte præbuøirea companiilor øi a bæncilor multinaflionale. aøa cum se face actualmente în Venezuela. But where is the circle that would validate this model and who has got any convincing vision in this respect? The work by the German Reinigungsgesellschaft. Artiøtii secolului 21. un artist grafician øi un muncitor. placing it into a different context as an archaeological find.) Într-adevær. 2010). most of the time owing to unemployment. viafla devine complicatæ. Instalaflia foto a lui Mladen Stilinovic prezintæ oameni cu plase de cumpæræturi. cu texte ce prezic sfîrøitul capitalismului. Mircea Cantor. Bag People [Oamenii-plase] (2001) dezvæluie grupuri urbane dezavantajate. o cale de scæpare ar putea fi simplificarea øi reinstituirea transparenflei acestor sisteme. everyday activity teaches one to respect nature and life but also keeps romantic illusions at a distance: any need beyond mere survival takes a marketplace and money to be satisfied. un grup din Ucraina. complexitatea emergentæ øi lipsa de transparenflæ (financiaræ în primul rînd) a sistemului capitalist au dus la starea actualæ de crizæ. if the system gets too big. the hunting plans of a poacher (“I need a deer for Christmas“). With the distribution of work processes. scrie Péter Esterházy. Ar trebui oare ca arhaicele forme anterioare producfliei de masæ sæ revinæ? Ar trebui sæ ne reîntoarcem la o lume a artizanilor. with artisan methods and adaptation to customer needs. planting ten thousand bunches of radish. modele care ar lua în considerare solidaritatea socialæ øi drepturile omului. Comentariul ataøat cautæ sæ analizeze situaflia actualæ. artistul român stabilit la Paris. un panou preluat de la o fostæ cantinæ muncitoreascæ – imaginea expune o reprezentare idealizatæ a unui grup de intelectuali.

Kornai János. 6. I am afraid that as atavistic phenomena of the day. variatæ øi plasticæ. The first and most popular television series broadcasted by the Hungarian Television set in Gazdagrét.hu/statics/trafo_galeria. Workers Leaving the Factory (1995). that managed to indirectly document the fist decade of the change in the political system in Hungary (1987–1999). 899–923). and basic rules. Traducere de Anca Bumb saving and rational existence of the animal world – even if all economic problems are solved. octombrie 2004 (pp.E. în timp ce vizitatorii pot vedea televizorul aøezat pe o canapea. Transitioners (2006) and Revolution. Workers Leaving the Factory (1995). 6. implicitly. Aici trebuie sæ trimitem la altminteri enigmaticul film al lui Miklós Erhardt înfæfliøînd o haitæ de cîini tolænifli în iarbæ. Odatæ cu procesul de diviziune a muncii. Harun Farocki. Mi-e teamæ cæ. Kornai János. Szétszerelt világ (2010) examina funcflionarea cooperativelor. Foam bricks imitating a unit the size of a room. simboluri ale conserværii energiei øi ale existenflei raflionale din lumea animalæ – chiar øi dacæ toate problemele economice sînt rezolvate.trafo.scena planurile de vînætoare ale unui braconier („Am nevoie de o cæprioaræ pentru Cræciun“).P. în timp ce problema energiei ar putea fi rezolvatæ prin combustibili alternativi sau de fuziune. Workers Leaving the Workplace (Robotnicy opuszczaja¸ miejsca pracy). szeretlek (2008) schimbærile sociale din 1968 øi din prezent. alienarea e inevitabilæ – prototipul muncitorului industrial la bandæ –. cît øi curatorii au realizat o muncæ grozavæ de data aceasta: au oferit o viziune de ansamblu. a Budapest dwelling area. Muzeum Sztuki. dincolo de simpla supraviefluire. 3. implicit. I am entirely at loss in what pertains to the sewing machine. În detaliu: http://www. standards. Notes: R. Volodymyr Kuznetsov. Although both artists and curators have done terrific work this time: they provided for a varied and plastic overall view of the phenomena of post-socialist economy and. although the former are just as well compelled to manage their own projects and life as the latter. Cæræmizi BCA imitînd un spafliu de dimensiunea unei camere. Galerie für Zeitgenössische Kunst. delimitînd cæile de comunicare interpersonalæ øi proclamînd drepturile esenfliale ale omului. Lódz (2010). 2010). Arbeiter verlassen die Arbeitsstätte. Viafla fermierului e duræ. dar nu nefericitæ. o problemæ ce ar putea fi færæ îndoialæ rezolvatæ prin automatizare. 2006–2010. ai oamenilor de afaceri realiøti øi ai politicienilor pe care îi sprijinæ. in Közgazdasági Szemle. deøi cei dintîi sînt în aceeaøi mæsuræ constrînøi sæ îøi administreze propriile proiecte øi viefli ca øi cei din urmæ. 3. in Közgazdasági Szemle. cu mijloace materiale mult mai precare. Cu toate astea. care a reuøit incidental sæ documenteze primul deceniu al schimbærii de sistem politic din Ungaria (1987–1999). activitatea umanæ inteligentæ øi creatoare ræmîne o necesitate.trafo. o zonæ de locuinfle din Budapesta. Vacuum Noise (2009) the person of the worker. 2010). businessmen and of the politicians they support. standardele. delimiting the ways of interpersonal communication and declaring the basic human rights will never be discarded (Société Réaliste: 19?9. Arbeiter verlassen die Arbeitsstätte. 5. activitatea zilnicæ îl învaflæ sæ respecte natura øi viafla. atît artiøtii. Vákuumzaj (2009) statutul muncitorului. Lada Nakonechna Patriotism. øi Workers Leaving the Factory in Eleven Decades (2006). în calitate de fenomene atavice astæzi. Primul øi cel mai popular serial de televiziune transmis de pe platourile Televiziunii Ungare din Gazdagrét. doar cæ. a fenomenului economic postsocialist øi. (Revolutionary Experimental Space). ¸ ´ 4. Leipzig (2009). while Methods for Irreversibility Transforming Money (2004) examined money as an object. Sînt complet în încurcæturæ în privinfla celor ce flin de maøina de cusut. Workers Leaving the Workplace (Robotnicy opuszczaja miejsca pracy). Leipzig (2009). 2. the intellectual and the artist as well have become infantile clowns in the eyes of realistic managers. ridicat øi apoi dærîmat cu uøurinflæ. Harun Farocki. 5. Translated by Noémi László Note: 1. Zhanna Kadyrov.hu/statics/trafo_galeria 2. October 2004 (pp. Transitioners (2006) øi Forradalom. while visitors can watch the TV set sitting on a sofa which is not exactly clean. iar regulile de bazæ. a istoriei recente. în timp ce A pénz visszafordíthatatlan megváltoztatásának módszerei (2004) examina banii ca obiect. ’) 4. se satisface prin bani øi la piaflæ. In detail: http://www. nu vor deveni niciodatæ caduce (Société Réaliste: 19?9. LI. Enclosure. nu tocmai curatæ. LI. erected and then loosely brought down. “Mit tanulhatnak a posztszocialista átalakulás útjára lépô országok az átmenet eddigi tapasztalataiból?”. Muzeum Sztuki in (Lódz (2010). „Mit tanulhatnak a posztszocialista átalakulás útjára lépô országok az átmenet eddigi tapasztalataiból?“. intelectualul øi artistul au devenit niøte clovni infantili în ochii managerilor. de regulæ. I Love You (2008) the social changes in 1968 and at present. Galerie für Zeitgenössische Kunst. intelligent human creative activity is still a must. Disassenbled World (2010) examined the functioning of cooperatives. and Workers Leaving the Factory in Eleven Decades (2006). dar menfline totodatæ la distanflæ iluziile romantice: orice nevoie. 899–923). Ksenia Hnylytska. 89 . of recent history. Olesia Khomenko. glue tape on the wall 1. Nikita Kadan. only usually with much less material means.

Nevertheless we have only managed to elaborate on part of the ideas we started out with.pplus4. corect implantatæ în spafliul autohton øi în acord cu acesta. R. Alina Øerban: În esenflæ. We have wished to shift the role of the art institution on the Bucharest culture scene. Thus we can say that our present potential exceeds the probability of accomplishing the projects we have elaborated. Platformæ independentæ de cercetare. de ce nu. În prezent este doctorandæ a Universitæflii Naflionale de Arte Bucureøti.ro/ Daria Ghiu: Cum væ definifli în contextul românesc? Care au fost intenfliile voastre inifliale øi cætre ce au evoluat? A fost necesaræ. the conclusion is that the initial intentions did not change. why not. B. responsible discourse that is easy to identify: the exhibition display and the visual identity of our programs are essential. dar øi la capacitatea noastræ financiaræ. Este important cæ ne-am pæstrat aceeaøi mobilitate internæ. producflie vizualæ øi teoreticæ. Arnold Estefan. În timp. inifliative. by means of a systematic. pot spune cæ intenfliile inifliale au ræmas neschimbate. She is currently pursuing a Ph. Nu ne-am dorit sæ reproducem un canon instituflional øi nici sæ formalizæm practicile artistice øi strategiile curatoriale prezentate. Organizarea este un punct slab în societatea româneascæ. Alina Øerban: Taking a detached look at the activity of CVI during the past two years. CIV s-a delimitat de oricare altæ încercare de platformæ de artæ bucureøteanæ printr-un discurs coerent øi prin crearea unor proiecte care au obflinut un statut hibrid. Din octombrie 2008 (cînd øi-a apropriat spafliul de pe strada Biserica Enei din Bucureøti. X-RAYING THE LANDSCAPE OF OUR SUBZISTENCE: THE CENTER FOR VISUAL INTROSPECTION An Interview with Anca Benera.ro/ Daria Ghiu: Where do you put yourself within the Romanian context? How did your initial intentions look like and how did they evolve? Did your discourse demand any amendments in time? Anca Benera: The Center for Visual Introspection came into being first of all out of necessity. We DARIA GHIU is an art critic and cultural journalist. iar sprijinul din zona sectorului public – din ce în ce mai nesemnificativ. acela de practicæ occidentalæ. Arnold Estefan: Am adaptat frecvenfla evenimentelor la nevoile publicului. la Bucureøti. în parteneriat cu Uniunea Artiøtilor Plastici) øi pînæ astæzi. Arnold Estefan. putem spune cæ astæzi potenflialul nostru este mult mai mare decît probabilitatea realizærii proiectelor pe care le avem în plan. from its beginnings. From October 2008 (when in a partnership with the Romanian Fine Arts Union. printr-un discurs sistematic. A. the Center has. Arnold Estefan. ræmînînd o structuræ autoorganizatoricæ bazatæ pe o practicæ criticæ integratæ øi adaptatæ permanent la condifliile sferei publice româneøti.: Cum se pliazæ gîndirea fiecæruia dintre voi la misiunile CIV? Sîntefli patru persoane cu practici artistice eterogene. determinatæ de lipsa unor programe øi discursuri coerente în practica instituflionalæ localæ øi de precaritatea sistemului de învæflæmînt artistic. Cætælin Rulea: S-a næscut ca un colectiv øi aøa a activat pînæ în prezent. 90 . Cætælin Rulea øi Alina Øerban realizat de Daria Ghiu Centrul de Introspecflie Vizualæ (CIV) s-a înfiinflat în 2007. which is good. functioned as a contemporary “laboratory for critical research in cultural production”. research in Art Theory at Bucharest Art University. în aøa fel încît sæ nu fie afectate calitatea øi coerenfla programelor propuse de la bun început. Arnold Estefan. activitatea noastræ a devenit mult mai complexæ øi mai solicitantæ. un punct pe care noi l-am întærit la CIV. în timp. Cætælin Rulea and Alina Øerban by Daria Ghiu The Center for Visual Introspection (CVI) was founded in Bucharest in 2007. o anumitæ nuanflare a discusului? Anca Benera: Centrul de Introspecflie Vizualæ s-a næscut în primul rînd dintr-o necesitate. discursuri.: În cadrul proiectului. http://www. Cætælin Rulea øi a istoricului de artæ – øi curator – Alina Øerban. lucid øi. owing to a lack of coherent programs and discourses in local institutional exercise and to certain shortcomings in the system of artistic education. we are still an auto-organized structure based on an integrating critical exercise that continually adapts to the conditions in the Romanian public sphere. Arnold Estefan: We have tailored the periodicity of our events to the demands from the public but also to our material capacity in a way that would not degrade the quality and coherence of the programs we set out to accomplish. un grup ce a reuøit sæ creeze un centru de artæ contemporanæ puternic øi vizibil în Bucureøti. Însæ am reuøit sæ exprimæm øi sæ materializæm doar o parte dintre ideile cu care am pornit la drum. centrul a funcflionat de la început ca „laborator de cercetare criticæ a producfliei culturale“ contemporane. D. privind detaøat activitatea CIV în aceøti doi ani. Dimensiunea colectivæ a centrului a determinat calitatea acestuia ca spafliu de întîlnire øi acfliune între diferitele comunitæfli. Astfel. G. C. it has acquired the Bucharest location on Biserica Enei street) to this day. An independent platform for research. for visual and theoretical production. responsabil øi mai ales identificabil (display-ul expoziflional øi identitatea vizualæ a programelor noastre avînd un rol central). http://www. The project belongs to artists Anca Benera.O radiografie a peisajului în care subzistæm: Centrul de Introspecflie Vizualæ Interviu cu Anca Benera. Our activity grew more complex and more demanding in time while support from the public sphere has gradually diminished. la inifliativa artiøtilor Anca Benera. menflinut prin energii colective. fiecare a contribuit la viziunea generalæ øi produsul final prin viziunea personalæ øi convingerile clare. CVI has kept clear of any other Bucharest art platform initiative by maintaining a coherent discourse and creating projects that have managed to obtain a hybrid status.: Funcflionæm împreunæ dupæ formula chimicæ a echilibrului în mediu eterogen – un echilibru stabil.pplus4. Cætælin Rulea: It has appeared as a team and so it has functioned so far. A lucra în interiorul unui DARIA GHIU este critic de artæ øi jurnalist cultural. that of a western method properly adapted to and in harmony with local space. clear and. Cætælin Rulea and the art historian and curator Alina Øerban. We have kept our inner mobility. Ne-am dorit sæ recentræm rolul institufliei de artæ pe scena culturalæ bucureøteanæ.D.

Why are Romanian artists looking for appreciation only abroad? If anything has been built during the past twenty years. On the other hand. OSB plates structure. Din pæcate. installation. o rezistenflæ øi o detaøare a Estului faflæ de propria realitate problematicæ au determinat/determinæ încæ nevalorificarea unei istorii a artei specifice regiunii. B. Arnold Estefan. Owing to its collective dimension. By certain programs we enact.scena neither sought to repeat an institutional canon. a reluctance to value the specific art history of the region.: How does each of you relate to the mission of CVI? Four persons with heterogeneous artistic exercises – a group that has managed to create a powerful and visible center for contemporary art in Bucharest. Fiecare vine cu un anumit background øi network în spate. We are also interested in ways by which these regional scenes have particularized institutional structures and curator exercise.: By joining this project. by which we fuel the CVI. cu care alimentæm resursele CIV. A. punefli puternic accentul pe discursul local øi pe conectarea la viafla comunitæflii. D. CVI came into being as a form of collective production with the task to find answers to a question that at that moment in time seemed to us paramount. cît øi din punctul de vedere al dinamicii culturale. We all have a certain background and network behind. R. sînt prezentate proiecte pe care 91 . care contribuie. Working with a team requires compromise and dialogue. D. Nu e ciudat cæ artiøtii români cautæ recunoaøtere doar afaræ? Øi dacæ într-adevær s-a construit ceva în aceøti 20 de ani. cum este.: Europa Occidentalæ s-a raportat la Est ca la o lume redescoperitæ. nor wanted to formalize the artistic exercises and curator strategies on display. The question had. urmærind în principal fenomenul la nivelul contextului românesc øi al celui regional. În cadrul unor programe pe care le desfæøuræm. Ø. CVI wishes to bring the East into discussion. R. C. cu efecte imediate în cîmpul artei. cum øi-au propus sæ construiascæ atent øi amænunflit o imagine a contextului în care arta s-a produs øi sæ valorifice un bagaj istoric. cu o esteticæ øi o gîndire proaspete. Making use of the subjectivity characteristic of each of us. for a start. in a certain respect.: For Western Europe. each of us has contributed to the general vision and end-product with their personal vision and convictions. B. chiefly tracing it on the level of the Romanian and the regional context. Atît în ceea ce priveøte standardele de viaflæ. photo credit: Alex Axinte. G. Regional Express.: Pe de o parte. The emphasis on valuing these curator and art experiences that shape the public imagery and validate similar behavioral patterns within the regional discourse apparatus. Astfel.: We function according to the chemical formula of equilibrium in a heterogeneous medium – an equilibrium we maintain by employing collective energies. We are interested in regional connections and artistic exercises owing to the relevance these have inside the Romanian cultural sphere based on the similarity of processes and on a common past. Cum au funcflionat în timp aceste discursuri. la rescrierea istoriei artei europene a ultimilor 50 de ani? C. In what concerns life standards and cultural dynamics. while they have contributed to a re-writing of the European art history of the last fifty years? C. the propaganda from both camps had sustained a certain “East-complex” with immediate impact in fine arts. acest ceva capætæ în artæ nuanfle mai curînd pop decît profund culturale.: The directions referred to in the question share the exercise of archiving and the research of the history of experiment in art. E. discourses and initiatives. un anumit „complex estic“ a fost întreflinut permanent de propaganda ambelor tabere. the East is not the East it used to be 20 years ago and neither has the West remained the same. G. Pe de altæ parte.: In our eyes. Ars Telefonica (23–27 September 2008). shifted the view from the art institution towards the community because we were not studioBasar Listen to the City. care nu trebuie aruncat peste bord ca un balast doar pentru cæ Jeff Koons este mai cool. is not a chance emphasis. scena româneascæ s-a raportat la trecutul ei destul de pudic. and it still does. B. de fapt. Romanian society does not excel as far as organizing work is concerned – but CVI is good in this respect. G. We will have to understand who we are. 2008. modelate de evenimente øi constrîngeri pe care Vestul nu le træise. Look at the City. interesul vostru este acut orientat cætre dezvoltarea unor conexiuni la nivel regional (Europa Centralæ øi de Est). How did these discourses work in time. to show how others could archive and promote their past and recent culture. on the contrary. Unfortunately. dialog.: Ambele direcflii la care faci referire au ca punct comun practica arhiværii øi cercetarea istoriei experimentului în artæ. audio recording. Thus the resistance and detachment of the East to and from its own problematic reality has determined. you have a strong interest in developing regional connection with Eastern and Central Europe. A. this center has soon become a space for the meeting and interaction of various communities. like Regional Express. thus the Romanian society might do away with the confusion between to have and to be. the Romanian art scene has established connections with its rather shy past. curators: Anca Benera. A. in art this thing is closer to Pop than to deep culture. CIV øi-a propus sæ vorbeascæ despre Est øi despre cum alflii au øtiut sæ-øi arhiveze øi sæ-øi promoveze trecutul øi cultura recentæ.: On one hand you put heavy emphasis on local discourse and on connecting to the life of the community. de exemplu. A. for instance. D. to show how they have carefully constructed an image of the context within which art was created and to secure the value of a historical heritage that should not be thrown overboard as ballast just because Jeff Koons is so much more cool. the East is like a rediscovered realm with fresh esthetics and ideas modeled by events and constraints that the West has not experienced so far.: To answer this question also means to move the discussion towards the beginnings of the CVI platform in Bucharest. Cætælin Rulea and Alina Øerban grup presupune negociere. we are presenting the projects CVI considers to be relevant and of reference to be introduced to the Romanian public as a counterbalance to the diminished local interest in the research of recent history. R. A.

2004. 2010. photo credit: Arnold Estefan Arnold Estefan In Present’s Shoes. variable dimensions. 30 September – 13 November 2009. photo credit: Arnold Estefan 92 . curators: Vít Havránek & Zbynek Baladran.Lise Harlev I Don’t always Agree. courtesy of the artist Monument to Transformation. transparents. 96 × 40 × 30.

The same interrogation urges CVI in the long run to avoid a certain type of institutional formalization characterized by the reproduction of previously checked discourses and to “risk” the adoption of a chameleon dimension. this project has got a preoccupation with avoiding theoretical statements in its background. but we wanted to convince the community that our existence was a necessity. G. particularities and limits of the Romanian social and cultural order. between various regional histories and institutional strategies.) and of the artists involved. For the first two years in our activity. CVI has invited people involved in contemporary art theory. what were the premises of the Regional Express program and how did this evolve in time? C. to widen the dimensions of interpretation by including certain discourses and approaches that so far have been regarded marginal ones. A.scena interested in creating difference within an art context limited to a few institutional structures and their satellite platforms. D. C. Prague) or the presentation Between body and history. curators: Anca Benera. courtesy of the artist. Iratxe Jaio + Klaas van Gorkum Let Me Hold Your Hand. in the management of the cultural heritage of the last fifty years but also in cultural interpretation. We have rather sought to focus. Paul Neagu Estate. owing to the good will of our institutional partners (Austrian Cultural Center.: Regional Express is the materialization of the projects listed above.: Having in mind the bringing to Romanian of successful projects such as Monument to Transformation (project initiated by Tranzitdisplay. courtesy: of the artists. The way in which we could do that is beyond the realm of art and it establishes a reciprocal relation between the collective project of establishing an institutional structure and the public validation of the activities and programs generated by this project. Beside the exhibited products or the projections of art films. We have tried to avoid any statement related to the Romanian art production in comparison to Western or Eastern European ones of the same period. G. it is in line with the mission shaped at the founding of CVI – “to articulate a new cultural pedagogy”. integration and comparison are constant processes in a collective project aiming to personalize critical effort and to liberate itself from under a holistic vision of culture. The aim is to secure the audience access to the newest tools of knowledge and analysis in regional art and society. Ars Telefonica (23–27 September 2008.: Even if it appears to be a bit too didactic. along with the public. Cætælin Rulea and Alina Øerban. photo credit: Arnold Estefan Ion Grigorescu : Peter Kubelka 1:1. Through the direct experience with theoretical and critical discourse and through the personal connection with the people we have invited we hope to add something new and dynamic to the home art scene but also to involve the pubic interested in the issues of the local context. R. 2–30 October 2008. face to face? As far as I can see. Arnold Estefan. photo credit: Arnold Estefan 93 . in curator exercise or in cultural management issues. The program explores various aspects of recent artistic production in Central and Eastern Europe and it displays various exhibition mechanisms and concepts of ways to x-ray the recent history of art. The most important element of this project is the premiere access of the public to art films.: What was the aim of the project 1:1. R. continuoursly adapted to the circumstances. Ø. developed at the beginning of 2010. which placed two artists of similar practices. upon the historical and social context within which this works were created. recovery. We need to add to all these our record of a reticence in the public to came into contact with contemporary art and the lack of public credibility in what pertains to the role of eh art institution as a space for social action. etc. a Romanian and a foreign one. The critical analysis of the context and of the public we were to address had made us identify a few matters that were worth our attention. D. February 2010. Thus such programs as Ars Telefonica or History in Fragments were naturally conceived in our attempt to turn CVI into a mediator between artistic and curator discourses and the public sphere. theory and institutional discourse. These were centered around certain problems in the (self)-representation of the Romanian art scene.: The projects presented within the Regional Express program share an investigating curator exercise that stands on the borderline between research.

94 .

31 March – 30 April 2010. curator: Alina Øerban. photo credit: Cætælin Rulea 95 .A. 1990–2010.. courtesy of the artist.Dan Perjovschi Dan Perjovschi S.

a fi urgentæ. datoritæ relevanflei pe care o au în spafliul cultural românesc. Va trebui sæ înflelegem pentru început cine sîntem.: We have tried to avoid involvement with the manipulation strategies of the local art scene. D. C. De aceea. started with the project Dan Perjovschi S. Expensive Fiasco/Cheap Success belongs to Ioana Nemeø. active in the post-communist Romanian reality. Fructificînd subiectivitatea caracteristicæ fiecæruia dintre noi. prin similaritatea proceselor øi trecutul comun. dorind sæ gæseascæ ræspuns la o întrebare care ni se pærea. installation (street signs letters). In other words. sometimes in quite a radical way. courtesy: of the artist photo credit: Arnold Estefan CIV le-a considerat relevante øi de referinflæ pentru a fi prezentate publicului din România. It is a dynamic field connected to characteristically contemporary tensions. G. consists in an analysis of the set of exercises and discourses on the Romanian art scene of the last two decades. The first project was a minimal one. fiindcæ nu ne interesa neapærat cum sæ creæm diferenfla într-un context artistic limitat la cîteva instituflii øi platforme-satelit.: Estul nu mai este pentru noi acelaøi Est de acum 20 de ani. A. Nevertheless the artists are the ones appointed to reveal the contents of these chapters. creatively and as curator.: This year CVI has been among the locations hosting the fourth edition of the Bucharest Biennale. D. This situation feeds upon a certain “provincial” feeling. In the field of art. Simultaneously. Both the exhibitions and the newspapers. în acel moment. How did the locals react? In which direction will this exhibition dynamic turn? A. Ø. upon the very logic behind the functioning of this scene. CIV s-a cristalizat ca formæ de producflie colectivæ. discontinuous concept of our own culture without trying to establish a precise scale of values. Ars Telefonica (23–27 September 2008). cum nici Vestul nu mai este acelaøi. still considered to be a niche. 96 × 40 × 30 and 1990–2010 are projects beyond a simple presentation of certain works. The 1990–2010 series.A. To what an extent did you manage to identify with the discourse of the organizers? 96 . Cætælin Rulea and Alina Øerban. 2008. E. The debate behind this series is meant to point out some of the chapters in recent history. exploring their own subjective experiences in engaging in/confronting with the realities of the post-communist Romanian society. on local level. A. We could say that these projects are a shift towards a consistent display of contemporary Romanian art. Întrebarea deplasa într-o oarecare mæsuræ perspectiva dinspre instituflia de artæ cætre comunitate. mediating delicate aspects of the present condition of artist and the art. Ø. starting from a series of limitations on basis of which the artist had to come up with a response to our initiative while the second is supposed to confront history and to give birth to certain questions regarding our recent past. pentru ca. upon a certain moderation (if not passivity) in what pertains to the lobbying going on in the public sphere on administrative and political levels and upon the constant victimization owing either to a historical fact originating in the vices of the last fifty years or to a constitutional characteristic specific of the Romanian person as such. R.: The entire debate around project 1:1 was focused upon the necessity to compensate. produced in cooperation with the magazine 22. we had a new pedagogic mechanism in mind that favored the promotion of a textual dimension of knowledge at the expense of an imagistic one. a complex we suffer of.: The two initiatives both have the condition of working and producing art within the Romanian context for a starting point. acest „cum“. You are switching from exhibitions and presentations from outside the Romanian space with exhibitions especially produced for this space.: 96 × 40 × 30 and Dan Perjovschi S. 96 × 40 × 30 is a program addressed to young artists. The series will moreover continue as a program meant to develop into a “solo-show” which we expect to materialize in a publication. este øi cel care A.A. (the art scene) are projects presented during the spring of 2010 and dedicated entirely to contemporary Romanian artists. Ne intereseazæ conexiunile øi practica artisticæ la nivel regional.: Ræspunsul la aceastæ întrebare presupune sæ deschidem puflin discuflia cætre premisele constituirii platformei CIV la Bucureøti. Ø. The two projects are complementary and are aimed to establish an x-ray image of contemporary Romanian art. in the projects we are hosting.Nasan Tur Neckermann. societatea româneascæ sæ elimine confuzia între a avea øi a fi. ce depæøeøte cîmpul artei. most of the time we get information regarding the “contents” of a work of art without ever taking a proper look at the work itself. for the limited access to works of reference by certain Romanian and international artists. In autumn 2010 a new series of 1:1 will present works from the collection of Netherlands Media Art Institute. A. are extremely personal and precise while they are. la fel cum ne intereseazæ modalitæflile prin care aceste scene regionale øi-au particularizat structurile instituflionale øi practica curatorialæ.: We have got a fragmentary. E. G. astfel. We set out to insert local names and artists into impeccably argued and constructed contexts. The team is involved. curators: Anca Benera. in a critical exercise of reflecting upon institutional sclerosis. The next project. ci cum sæ convingem comunitatea de necesitatea existenflei noastre. contrabalansînd interesul redus acordat cercetærii istoriei recente în plan local. Arnold Estefan. We are trying to get behind the name and the person and to reach the realm of ideas. Pentru cæ accentul pe valorizarea acelor experienfle curatoriale øi artistice ce angreneazæ imaginarul public øi legitimeazæ patternuri comportamentale similare în cadrul aparatului discursiv regional nu este întîmplætor. identifying three generations of artists with different discourses. dimpotrivæ. some of them at the beginning of their career while 1990–2010 includes important points of reference in Romanian art. the sensation accompanying the effort to identify the directions of inflection of the Romanian art scene is that of improvising.

între diferitele istorii regionale øi strategii instituflionale. Cu atît mai mult. analizarea criticæ a contextului øi a publicului cæruia ne adresæm a determinat identificarea cîtorva chestiuni care meritau sæ fie abordate.) øi a artiøtilor prezentafli. Ø. CIV a invitat øi oameni activi în cîmpul teoretic al artei contemporane. aceea de „a articula o nouæ pedagogie culturalæ“. În esenflæ. C. contextul istoric øi social în care s-au realizat aceste lucræri. adaptatæ în permanenflæ condifliilor. dezvoltat la începutul anului 2010. de practicile curatoriale sau de management cultural. fæcîndu-l sæ „riøte“ aproprierea unei dimensiuni cameleonice. un proiect care a aøezat faflæ în faflæ un artist român øi unul stræin. 1990 text Michaela Michailov. Se adaugæ constatarea unei anumite reticenfle a publicului de a intra în contact cu arta contemporanæ øi absenfla unei credibilitæfli publice în ceea ce priveøte rolul institufliei de artæ ca spafliu de acfliune socialæ. prin amabilitatea partenerilor instituflionali (Forumul Cultural Austriac. an event carried out as part of the project June 13–15. Am dorit. caracterizatæ de reproducerea unor discursuri verificate anterior. dar øi prin contactul personal cu aceøti invitafli. Ø.: Deøi poate pærea un pic didactic. a integra. dar øi publicului pasionat de problemele contextului local. A. D. în premieræ. D. Am încercat sæ nu inducem o afirmaflie în legæturæ cu producflia româneascæ raportatæ la producfliile occidentale øi cele est-europene din aceeaøi perioadæ. Acestea gravitau în jurul unor probleme de (auto)reprezentare ale scenei de artæ RO. împreunæ cu publicul nostru. De aceea. performer Alexandru Potocean. poate. a recupera.scena plaseazæ într-un raport de reciprocitate proiectul colectiv de constituire a unei structuri instituflionale øi demersul de validare publicæ a acfliunilor øi programelor generate de proiect. particularitæflilor øi limitelor ordinii sociale øi culturale româneøti. a compara devin procese constante ale unui proiect colectiv care mizeazæ pe o personalizare a efortului critic øi o detaøare de o viziune holisticæ asupra culturii. acest proiect a avut ca preocupare de background neafirmarea vreunei teze.: Regional Express este materializarea celor spuse mai sus. Paul Neagu Estate etc. video Cinty Ionescu. pentru acest proiect este accesul publicului. teorie øi discurs instituflional. În acelaøi timp era vizat un dispozitiv pedagogic curent ce avan- Hot Heads. G. programul pune în valoare diferite aspecte ale producfliei artistice recente din spafliul central øi est-european øi evidenfliazæ mecanisme de expunere øi concepflii diferite cu privire la modul de radiografiere a istoriei recente a artei.: Caracterul proiectelor prezentate sub umbrela Regional Express este definit de o practicæ curatorialæ de investigaflie. R. R. de gestionare a moøtenirii culturale a ultimilor 50 de ani. Cel mai important. A. director David Schwartz (5–9 May 2010). el ræspunde uneia dintre misiunile pe care le-afli creionat odatæ cu crearea CIV. programe precum Ars Telefonica sau Istoria în fragmente s-au næscut în mod firesc ca ræspuns la încercarea noastræ de a transforma CIV într-un mediator între discursurile artistice øi curatoriale øi sfera publicæ. Scopul este de a oferi publicului accesul la noi instrumente de cunoaøtere øi analizæ a fenomenului artistic øi social regional. Prin experienfla directæ cu discursul teoretic øi critic. la filme de artæ. cred. cu practici similare? Dupæ cum îl væd eu. care au fost premisele programului Regional Express øi cum a evoluat el în timp? C. sound Cætælin Rulea. am sperat sæ aducem ceva nou øi dinamic scenei de artæ.: Întreaga discuflie în jurul proiectului 1:1 s-a concentrat asupra necesitæflii de a compensa în plan local accesul limitat la lucræri de referinflæ aparflinînd unor artiøti români øi internaflionali. photo credit: Cætælin Rulea 97 . scenography Adrian Cristea.: Gîndindu-mæ la succesul aducerii în România a unor proiecte precum Monument to Transformation (proiect desfæøurat de inifliativa Tranzitdisplay.: Care a fost intenflia proiectului 1:1. lærgind dimensiunile interpretærii prin includerea unor discursuri øi abordæri considerate pînæ nu demult marginale. G. Pe lîngæ produsul expoziflional sau proiecfliile de filme de artæ. aflatæ la granifla dintre cercetare. mai degrabæ sæ conøtientizæm. Aceeaøi interogare determinæ pe termen lung evitarea de cætre Centrul de Introspecflie Vizualæ a unui anumit tip de formalizare instituflionalæ. Praga) sau a prezentærii Între corp øi istorie. pentru aceøti primi doi ani de activitate. Astfel. dar øi de traducere culturalæ.

The other publications are only being prepared right now. The book analyses the path of public monuments that have disappeared from the Bucharest public space. They are meant to cover certain voids and they also have an educational and documentary quality. and here I am talking about the series History in Fragments. One of the shortcomings of Romanian culture in our view is the fact that it was content with promoting “seasonal”. you were saying that the biennale swallows up all the independent platforms in Bucharest. 2–30 October 2008. B. în genere.. the space which had come to us in a period when we were thinking of alternative exhibition spaces and had been preparing to launch Ars Telefonica in Bucharest telephone booths only. Guests usually don’t go to the kitchen. Aceastæ stare de fapt se hræneøte din sentimentul unui „provincialism“. Primul proiect a fost unul minimal. For CVI it was very important to produce things. Unfortunately Experiment is a rare element of the Romanian art press. Ars Telefonica (23–27 September 2008). În toamna lui 2010. In any case. I practically graduated from university with the Experiment catalogue in my hand and the lust for information is still alive in me. at one point before the opening of BB4. Arnold Estefan. diferifli ca discurs øi activi într-o Românie postcomunistæ. unii aflafli la începutul carierei. the activity of CVI goes beyond the walls of this gallery.: CVI respects and understands any initiative meaning to enrich. in terms of ideas. segment considerat încæ a fi de niøæ. o nouæ serie 1:1 va fi prezentatæ. despre cultura noastræ este una fragmentaræ. Încercæm prin proiectele noastre sæ transcendem individul sau numele øi sæ ajungem în zona ideii. production and administration. ephemeral.. dedicated to local artistic celebrities such as Ion Grigorescu or Geta Brætescu. D. discontinuæ. conectat la tensiuni specific contemporane. A.A.: We are working at the moment on several publications. frequently superficial products to the expense of a theoretically sharp artistic product. Colectivul are o implicare curatorialæ øi creativæ în proiectele pe care le desfæøuræm. iar cel de-al doilea îøi propune sæ înfrunte istoria øi sæ nascæ întrebæri despre trecutul recent. G.: 96 × 40 × 30. E. În cîmpul artei. Care au fost ecourile locale? Ce direcflie va lua aceastæ dinamicæ expoziflionalæ? A.: The term “swallows up” is not the most appropriate one. Ceea ce ne-am propus a fost sæ introducem nume øi artiøti locali în contexte foarte bine argumentate øi construite. I don’t think it can be a subject of any intellectual discussion. pornind de la o serie de constrîngeri pe baza cærora artistul a oferit un ræspuns invitafliei noastre.: The publications are complementary to the program of events organized at the gallery. presentation Ars Telefonica and the launching of the connected publication. E. R. Aøadar. One of them is Matter&History. E.: Arnold. 96 × 40 × 30 øi 1990–2010 sînt proiecte care trateazæ teme mai ample decît simpla prezentare a unor lucræri. Cætælin Rulea and Alina Øerban. complex de C. R. unless they want to share some gossip. The history of public monuments reveals their statute of 98 . a research I had started in 2007 and finalized this year with this publication. de cele mai multe ori sîntem informafli asupra „conflinuturilor“ unei lucræri. C. alternafli expozifliile øi prezentærile venite din afara spafliului românesc cu expozifliile produse special pentru acest spafliu. identificînd trei generaflii de artiøti.: Concepflia pe care o avem. Many of the artists invited by BB4 are sonorous names of contemporary art while the context generated by BB4 was a dynamic one with many meetings and interesting debates.: Tell me a few things about the publications you have planned to generate. photo credit: Iratxe Jaio + Klaas van Gorkum taja proliferarea unei dimensiuni textuale a cunoaøterii în defavoarea unei dimensiuni imagistice. D. C. Concerning the organizing work. A. cuprinzînd lucræri din colecflia Netherlands Media Art Institute. the world in which we carry out our activity. D.: Cele douæ inifliative au ca punct de pornire condiflia de a lucra øi de a produce artæ în contextul românesc. dedicate strict artiøtilor contemporani români. (scena de artæ) sînt douæ proiecte care s-au desfæøurat în primævara lui 2010. G. færæ a urmæri marcarea unei scæri precise a valorilor. Isn’t this wish of the BB4 to cooperate with independent Bucharest platforms a rather positive element? A. Cu alte cuvinte. iar 1990–2010 include repere importante ale artei româneøti.: Am încercat sæ evitæm o implicare în tacticile de manipulare ale scenei locale de artæ.Supermarket 2010 Stockholm. Am putea spune cæ aceste proiecte reprezintæ o alunecare cætre un display consistent de artæ contemporanæ româneascæ. curators: Anca Benera. R. færæ însæ a privi vreodatæ acea lucrare. senzaflia care se naøte ca urmare a efortului de a identifica direcfliile în jurul cærora se aglutineazæ scena RO este de improvizaflie. Cele douæ proiecte se completeazæ øi au ca scop alcætuirea unei radiografii ample a artei contemporane româneøti. apoi Dan Perjovschi S.: Today we can only speak of the publication related to the event Ars Telefonica. G. Este un teren dinamic. I only wanted to emphasize the small number of independent locations and the lack of collateral programs that could have existed during the biennale. A. 96 × 40 × 30 este un program care se adreseazæ artiøtilor tineri. courtesy of the artists. Ø. photo credit: Cætælin Rulea Iratxe Jaio + Klaas van Gorkum Let Me Hold Your Hand.

The culture of the day is a vendible product that could create an image for this administration. We are not a monopoly type organization so right from the beginning we did not only seek to produce but also to receive new ideas and energies. G. owing to the context – a small art scene based on narrow circles in conflict. productiv øi administrativ lumea în care ne desfæøuræm activitatea. B.: Arnold. 2 December 2009 – 31 January 2010. spuneai la un moment dat..: CIV are o relaflie de respect øi susfline orice inifliativæ menitæ sæ îmbogæfleascæ ideatic. într-un exercifliu critic de reflecflie asupra sclerozelor instituflionale. E. The Romanian administration does not understand the power of contemporary art and it remains anchored in a faded subculture that can be exported not even to Cambodia. A project like Carte Blanche would come as a necessary opening towards a natural process. The formula is quite rare.: You have also mentioned a certain exhaustion you are experiencing right now. În ceea ce priveøte organizarea. am vrut sæ subliniez numærul mic al spafliilor independente øi lipsa programelor colaterale care ar fi putut exista în timpul bienalei.: I will try to be concise because I have already said this so many times before.. photo credit: Cætælin Rulea care suferim. and let’s face it. From this point of view the strategy of the Romanian Cultural Institute is welcome. spre editarea unei publicaflii. objects fitted into a political landscape of physical. While CVI is a place for exchange. Atît expozifliile.: Carte Blanche is a recurrent idea in our discussions. and a few words are usually enough to set things straight. D. ediflia a patra. The important element is the existence of a background that would support future constructs.A. mediind într-o manieræ uneori radicalæ chestiuni delicate pentru condiflia prezentæ a artistului/a artei. courtesy of the artists. Urmætorul proiect. Nu este mai degrabæ un element pozitiv dorinfla aceasta a bienalei. C. cît øi ziarele. Expensive Fiasco/Cheap Success. rare move in the Romanian context of the moment dominated by all sorts of authoritative entities. øi al unei victimizæri constante (vina este fie una istoricæ. produse în colaborare cu revista 22. A. D.: Cuvîntul „înghite“ nu ar fi cel mai potrivit. resulting in the publication of a book on the topic. photo credit: Cætælin Rulea Paul Neagu : Valie Export 1:1. January 2010. În bucætærie de obicei nu intræ musafirii decît dacæ vor sæ bîrfeascæ. orientîndu-se.scena FreshLatino. cæ bienala înghite toate platformele independente din Bucureøti. datoratæ felului de a fi al românului). The aim of CVI is to create premises for a community to generate new things and to think in perspective. de colaborare cu platformele independente bucureøtene? A. seria va continua în mod programatic sæ se dezvolte în formatul tip solo-show. D. The rewriting of history by replacing the images of the past had actually cancelled collective memory which today only consists of archives constructed by the media. nu cred cæ face obiectul unei discuflii intelectuale. sînt extrem de personale øi precise. curator: Ariadna Cantis. something quite rare on the Romanian art scene. R. G. iar contextul generat de BB4 a fost unul dinamic. în mod deliberat. not a closed area.: What were the greatest difficulties you had to face? Is it difficult to operate an independent institution in Romania? Where do the obstacles emerge? C. D. deschisæ prin proiectul Dan Perjovschi S. fie una de constituflie. without a loyal network. Însæ. material nature. datoratæ viciilor ultimilor 50 de ani. Am dorit ca întreaga dezbatere lansatæ de aceastæ serie sæ indice cîteva dintre capitolele istoriei recente. G. recovers and reconstructs the memory of a past that has been erased. Seria 1990–2010. G. Mulfli dintre artiøtii invitafli de BB4 sînt nume sonore în peisajul artei contemporane. investeøte într-o analizæ a ansamblului de practici øi discursuri articulate de scena de artæ româneascæ în ultimii 20 de ani. The question is whether people are going to be interested to do so. sarcina elaborærii conflinutului acestor capitole aparfline artiøtilor.: CIV a fost anul acesta unul dintre spafliile care a gæzduit Bucharest Biennale. chiar înainte de deschiderea BB4. În ce mæsuræ v-afli identificat cu discursul organizatorilor bienalei? C. R. au fost multe întîlniri øi discuflii interesante. A. Is the wish to develop a future project such as Carte Blanche an outcome of this exhaustion? It is a very open. R. în plan administrativ øi politic. E.: Carte Blanche is one of our projects just like any other. la finalul proiectului. asupra propriei logici de funcflionare a scenei. îi aparfline Ioanei Nemeø. and it does this through case studies accompanied by texts of criticism and an audio guide to invisible statues. For the year 2011 we are preparing the workshop Self Publishing in Times of Freedom and Repression debating the phenomenon of samizdat in Central and Eastern Europe.. 99 .: Carte Blanche is a project within which anyone can activate the platform we have created. Matter&History researches. pornind de la experienfla lor subiectivæ de angajare/confruntare cu realitæflile societæflii româneøti postcomuniste. Prin constatarea mea. În plus. al unei moderaflii (dacæ nu al unei pasivitæfli) în ceea ce priveøte activitatea de lobby desfæøuratæ în sfera publicæ.

D. G.: Spunefli-mi cîteva cuvinte despre publicafliile pe care v-afli propus sæ le generafli. A. E.: Publicafliile constituie o practicæ auxiliaræ, completînd programul evenimentelor desfæøurate în spafliul galeriei. Acoperæ niøte „goluri“, au caracter educativ øi documentar. C. R.: Putem vorbi în prezent doar despre publicaflia conexæ evenimentului Ars Telefonica. Celelalte publicaflii sînt încæ în pregætire, mæ refer la seria Istoria în fragmente, dedicatæ unor personalitæfli artistice locale precum Ion Grigorescu sau Geta Brætescu. În orice caz, activitatea CIV se extinde dincolo de graniflele galeriei, spafliul venind, salutar, într-o perioadæ în care ne gîndeam la spaflii alternative de expunere øi ne pregæteam sæ lansæm Ars Telefonica doar în cabinele telefonice din Bucureøti. A fost foarte important pentru CIV sæ producæ lucruri. Reproøæm culturii româneøti (de altfel, nu e nimic nou în asta) cæ s-a rezumat sæ avantajeze producflia „sezonieræ“, efemeræ, de multe ori superficialæ, în defavoarea interesului pentru produsul artistic, teoretic punctual. Eu am crescut în facultate cu catalogul Experiment în mînæ øi am ræmas cu aceastæ foame de informaflie. Din pæcate, Experiment este o raritate în publicistica româneascæ. A. B.: Lucræm în prezent la producflia cîtorva publicaflii, una dintre ele fiind Matter & History/Materie øi Istorie, o cercetare începutæ de mine în 2007 øi finalizatæ cu aceastæ publicaflie în 2010. Cartea analizeazæ traiectoria monumentelor de for public dispærute din spafliul public al Bucureøtiului. Parcursul istoriei monumentelor publice reflectæ statutul lor de obiecte inserate într-un peisaj politic de consistenflæ fizicæ, materialæ. Rescrierea istoriei prin înlocuirea imaginilor trecutului a însemnat anularea memoriei colective, care astæzi este formatæ doar din arhivele produse de media. Materie øi istorie cerceteazæ, recupereazæ, reconstruieøte memoria unui trecut øters, prin prezentarea unor studii de caz, însoflite de texte critice øi un insert audio (un ghidaj al statuilor invizibile). Pentru 2011, pregætim un workshop, Self Publishing in Times of Freedom and Repression [Publicafliile independente în vremea represiunii øi a libertæflii de expresie], care dezbate fenomenul samizdat în Europa Centralæ øi de Est, urmat de producerea unei publicaflii pe aceastæ temæ. D. G.: Îmi vorbeafli despre o oarecare epuizare pe care o simflifli. E dorinfla de a dezvolta în viitor un proiect precum Carte Blanche o consecinflæ a epuizærii? E o practicæ foarte deschisæ øi, sæ recunoaøtem, rar întîlnitæ în contextul actual românesc, dominat de entitæfli autoritare de tot felul. A. B.: Carte Blanche e unul dintre proiectele noastre, ca oricare altul. Formula este rar întîlnitæ din cauza contextului – o scenæ de artæ micæ, bazatæ pe cercuri restrînse øi conflictuale, færæ un network solidar. Or, CIV este un loc de exchange, nu o zonæ închisæ. Un proiect precum Carte Blanche ar fi o deschidere necesaræ cætre un proces firesc, foarte puflin practicat pe scena de artæ româneascæ. Scopul CIV este sæ creeze premise pentru o comunitate, premise de a genera lucruri noi øi de a gîndi în perspectivæ. Important este sæ existe un background pe care sæ se poatæ construi. A. E.: Carte Blanche e un proiect unde oricine poate activa pe platforma creatæ de noi. Ræmîne de væzut dacæ existæ acest interes. C. R.: Carte Blanche e o idee recurentæ în discufliile noastre, pentru cæ nu sîntem o organizaflie de tip monopol, de la început am vrut nu numai sæ producem, ci øi sæ primim, în schimb, un suflu proaspæt, o energie nouæ. D. G.: Care au fost cele mai mari dificultæfli pe care le-afli avut în timp, de la deschidere øi pînæ acum? E greu sæ lucrezi ca instituflie independentæ în România? Unde apar blocajele? C. R.: O sæ încerc sæ fiu succint, pentru cæ repetifliile mæ obosesc, iar lucrurile clare se spun, de fapt, în cuvinte pufline. Administraflia româneascæ nu înflelege puterea culturii contemporane øi ræmîne obositor de ancoratæ în subcultura epuizatæ pe care nu o mai poate exporta nici în Cambodgia. Cultura contemporanæ este un pro-

Babi Badalov, Fernando Sánchez Castillo, Rene Gabri + Ayreen Anastas, Lise Harlev, Aníbal López, Peggy Meinfelder, Anatoly Osmolovsky, ˙ Anggun Priambodo, Artur Zmijewski Monument to Transformation, curators: Vít Havránek & Zbynek Baladran, 30 September – 13 November 2009, photo credit: Cætælin Rulea

100

scena

dus care poate fi vîndut øi care poate crea imagine acestei administraflii. Salutaræ este, din acest punct de vedere, strategia ICR. A. B.: A fi instituflie independentæ în România înseamnæ efort financiar constant. Finanflærile noastre sînt individuale, pe proiect. Din cauza rezonanflei reduse a artei contemporane la nivel politic, platformele independente au depins øi continuæ sæ depindæ, în mare parte, de sprijin extern. Ca urmare a încheierii programelor de finanflare Soros sau Pro Helvetia, multe dintre institufliile active au dispærut, nefiind antrenate sæ se autosusflinæ financiar. În plus, artiøtii, curatorii, cei mai mulfli træiesc din rezidenfle øi proiecte finanflate de programe externe. Mai mult interes øi mai mult sprijin din partea institufliilor publice ar stabiliza øi consolida initiaflivele independente. A. E.: Ca sæ-fli pæstrezi independenfla, ar fi bine sæ ræmîi apolitic øi acomercial. Dacæ eøti finanflat de stat, te trezeøti cu parlamentari tæind panglica, dar nu e cazul nostru; iar dacæ primeøti finanflare privatæ, un banner devine uneori mai important decît o lucrare de artæ. Aplicafliile pe culturæ gestionate de institufliile publice sînt pufline øi prea stufoase, iar drumul spre obflinerea finanflærii seamænæ cu proba de 300 m garduri. A. Ø.: Menflinerea unei continuitæfli a proiectului mi se pare a fi principala problemæ cu care cred cæ ne vom confrunta în viitor. Pentru ca orice continuitate sæ existe, este nevoie sæ eliminæm orice fel de constrîngeri de ordin social, financiar. La aceasta s-ar adæuga arta colaborærii øi a dialogului, pe care încæ nu øtim sæ o cultivæm ca societate. Aø încerca o micæ radiografie a peisajului în care subzistæm noi în acest moment. Principala tendinflæ este cea a inexistenflei unui model instituflional alternativ (privat) care sæ ofere un (contra)ræspuns la maniera de lucru „de sus în jos“ prezentæ în institufliile culturale de stat. Existenfla în stare incipientæ a unor practici instituflionale generate de sectorul cultural øi artistic independent nu oferæ însæ stabilitatea øi coerenfla necesare unei comunitæfli, care sæ producæ pe termen lung un spafliu discursiv capabil sæ destabilizeze un model cultural clasicizant, elitist øi conservator. Cauze: nerecunoaøterea de cætre institufliile publice a rolului øi a impactului social al acestor noi poli culturali independenfli, marca unei noi generaflii, inconsistenfla demersurilor la nivelul politicilor culturale publice, dar øi la nivelul finanflærii culturii contemporane, inexistenfla unor reflele locale care sæ susflinæ øi sæ reprezinte interesele operatorilor culturali independenfli, dezinteresul general (atît public, cît øi privat) faflæ de zone precum cercetarea øi preocuparea pentru o strategie a politicilor culturale. Urmærile fireøti: creøterea birocrafliei, nerecunoaøterea de cætre sfera publicæ a reflelelor informale ca sursæ de informaflie viabilæ în determinarea stærii unei culturi, lipsa inifliativei private în acest sector, raportul asimetric existent între finanflarea propusæ pentru institufliile gestionate direct de stat (teatre, muzee etc.) øi finanflarea acordatæ institufliilor øi operatorilor culturali independenfli. Privind pe acest fundal scena de artæ RO, ne întrebæm cum e posibilæ restructurarea acestui sector øi în ce mæsuræ poate acesta deveni un factor de intervenflie criticæ, ascultat de regimul puterii. Cu alte cuvinte, nu e necesar doar sæ ne gîndim la o reconstrucflie a unui sistem instituflional public sau privat, ci øi la o abordare a culturii øi artei ca mjloc de producere a noi spaflii de acfliune, respectiv de noi publicuri. D. G.: De ce are nevoie spafliul artistic românesc? Cum afli caracteriza scena localæ astæzi? Care este poziflia unei platforme independente, nonprofit, în raport cu spafliile comerciale, care s-au înmulflit în Bucureøti? C. R.: Spafliul artistic românesc are nevoie, ca øi societatea, sæ devinæ ceva mai profund. Într-un sistem bazat pe capital, comercialul este motorul, dar, în acelaøi timp, øi capcana culturii. A. B.: România trebuie sæ creeze spaflii, instituflii, sæ reformeze educaflia artisticæ, pentru a nu practica în continuare un sistem anacronic. Sistemul de învæflæmînt artistic nu formeazæ, ci instruieøte tehnic. Nu s-au schimbat prea multe în ultimii 20 de

A. B.: To be an independent institution in Romania implies continuous financial efforts. Our finances are also individual, depending on a certain project. Owing to the low echo of contemporary art on a political level, the independent platforms here have always depended on foreign support. As an outcome of the closure of the Soros or Pro Helvetia financing programs, several active institutions have disappeared as they were not accustomed to self-supporting practices. The majority of artists and curators are living on residences or projects financed from foreign programs. A greater interest and support from public institutions would consolidate independent initiatives. A. E.: To maintain its independence, an institution should stay apolitical and non-commercial. Those supported from the home budget are usually at the mercy of politicians, which is not our case anyway, while for those functioning on private funds, a banner can become more important than a work of art, sometimes. Cultural applications managed by public institutions are too rare and too dense while the process of obtaining financing looks very much like a 300 meters obstacles races. A. Ø.: The main issue we are going to face is how to secure the continuity of a given project. For any type of continuity to exist, we need to eliminate all the social and financial limitations. This should be topped by the art of cooperation and dialogue, which is not exactly mastered by our society. I would try to construct an x-ray image of the landscape of our subzistence right now. The main trend is the lack of any (private) alternative institutional model able to provide (counter)solutions to the “top to bottom” working method adopted by state-supported cultural institutions today. The germinating institutional exercise generated by the independent cultural and art spheres cannot provide the stability and coherence a community needs to produce, in the long run, a discourse space that would demolish a classicizing, elitist and conservative cultural model. Causes: the reluctance in public institutions to acknowledge the social role and impact of these new independent cultural poles signaling a new generation; the divergence of measures implemented through public cultural policies and of the financing of contemporary culture; the lack of local networks able to support and represent the interests of independent cultural operators; the overall lack of interest (public and private as well) for research and strategy in cultural policy. Natural output: the rise of bureaucracy; the public sphere ignores informal networks as reliable sources for determining the state of a given culture; the lack of private enterprise in this sphere; asymmetric relations between the support given to institutions under direct state management (theatres, museums, etc.) and the support given to independent cultural institutions and operators. Looking upon the Romanian art scene against this background, we wonder how can this sphere restructure itself, to what an extent can it become a factor of critical intervention, taken into account by the reigning power? In other words, the aim is not the mere reconstruction of a public or private institutional system but the establishment of culture and art as means to produce new spaces of action and new audiences. D. G.: What does the Romanian art sphere need? How does the local scene of the day look like? How does a non-profit, independent platform relate to the commercial spaces that have spread all across Bucharest? C. R.: The Romanian art sphere, as the society as well, needs more depth. Within a system based on capital, the commercial element is the engine but also the trap of culture. A. B.: Romania needs to create locations, institutions, and to enact a reform of education in art to do away with the old anachronic system. The art education in this country does not form the student, it merely offers technical skills. Not much has changed during the last two decades when one was his or her own curator, producer, gallery operator and technical assistant; thus we have learnt many things along the way. There is no market for mature art in Romania yet. Cultural managers and gallery operators come from spheres related

101

ani, cînd erai propriul tæu curator, producætor, galerist, tehnician; au fost multe lucruri pe care le-am învæflat din mers. În România nu existæ încæ o piaflæ de artæ maturæ. Managerii culturali øi galeriøtii vin din zone adiacente artei, dar færæ suficient elan øi prea orientafli spre cîøtig. Multe dintre galerii sînt practic inactive (apar doar la Noaptea galeriilor), iar altele, sub presiune financiaræ, se rezumæ la tîrguri, licitaflii, atragerea colecflionarilor, færæ a avea un program consistent. Pe de altæ parte, sînt de apreciat galeriile care le oferæ artiøtilor susflinere øi relaxare financiaræ, care produc lucræri, cærfli de artist øi contribuie la conturarea carierei artistului. În aceastæ categorie intræ foarte pufline, din pæcate. A. E.: Cred cæ scena de artæ româneascæ este activæ în mæsura în care existæ o nevoie a societæflii de a susfline arta contemporanæ. Atît nevoia, cît øi scena sînt foarte mici. Existæ oraøe de dimensiunea Timiøoarei sau a Constanflei unde spafliile de artæ contemporanæ nu existæ, sau Sfîntu Gheorghe, unde, din fericire, existæ spaflii, dar nu gæseøti public pentru un proiect mai conceptual. Practica institufliilor nonprofit în raport cu galeriile comerciale în Bucureøti este una total paralelæ, singura intersecflie ar fi cîfliva artiøti expuøi în ambele tabere. A. Ø.: În condifliile prezente, orice reformæ în acest sector poate sæ înceapæ cu o nouæ abordare a artei (fie ea øi contemporanæ), înflelegînd-o nu doar ca pe un fenomen estetic, ci øi ca pe un instrument critic de reflecflie. Urmætorul pas ar fi ca institufliile de artæ (atît publice, cît øi private) sæ dezvolte programe specifice pentru sectorul artistic independent øi, mai ales, sæ susflinæ legitimitatea prezenflei active a acestei zone de expresie în spafliul public, asigurînd vizibilitatea øi lærgirea audienflei ei. Practicile culturale instituflionale curente ne confirmæ cæ acest scenariu este „în construcflie“ øi va mai dura pînæ cînd fenomenul artistic contemporan îøi va cîøtiga relevanfla necesaræ în peisajul cultural românesc. Totul depinde de modul în care reuøim sæ valorificæm, în avantajul nostru, decalajul temporal moøtenit øi de succesul cu care instituflia de artæ se va impune drept o structuræ reglatoare credibilæ în viitoarea dinamicæ a scenei artistice øi culturale locale. D. G.: Ce ecouri afli avut în timp? Afli reuøit o anumitæ fidelizare a publicului bucureøtean? C. R.: O sæ ræspund prin cifre: aproximativ 1.000 de vizitatori unici pe lunæ (e vorba de site), 30–50 de persoane la prezentæri, deschideri de eveniment, 500 de flyere pe eveniment. A. E.: Publicul bucureøtean a devenit mai selectiv faflæ de acum cîfliva ani, ceea ce aratæ o oarecare maturitate. A devenit mai important pentru public ce i se propune, comparativ cu cine propune, øi nu se mai întîmplæ sæ vezi aceiaøi 30–40 de oameni la fiecare eveniment. La un artist talk gæsim un public total diferit faflæ de un spectacol de teatru øi, în mod îmbucurætor, spafliul e plin în ambele cazuri. D. G.: Dacæ ar fi sæ væ raportafli la alte instituflii de artæ independente din Occident, care ar fi ele? A. B.: CIV reflectæ øi se raporteazæ la realitatea în care træim øi lucræm, nu la un model occidental.

to art but they lack impetus and are too profit-oriented. Many galleries are practically inactive (they only come out for “galleries’ night”), while others, giving in to financial pressure, limit themselves to fairs, bids, attracting collectors and have no consistent program at all. On the other hand, galleries that are offering artists support and financial ease are to be valued. They are workshops for the production of works and artist books that contribute to the career of the artist. Nevertheless these are quite rare. A. E.: I think the Romanian art scene is active to the extent to which society needs to support contemporary art. Nevertheless both this need and the scene are extremely small. In cities the size of Timiøoara or Constanfla there are no spaces for contemporary art while in Sfântu Gheorghe, for instance, there are such spaces but there is no public for a more conceptual project. In Bucharest, non-profit institutions are a parallel world to commercial galleries, except for a few artists that are exhibited in both camps. A. Ø.: Under the present circumstances, any reform in this sector could start with an entirely new approach to art (even to contemporary art) grasping it not only as an aesthetic phenomenon, but as a tool for critical reflection as well. The next step would be for art institutions (private and public) to develop specific programs for the independent art sphere and to support the authenticity of the active presence of this sphere in the public space insuring its visibility and increasing audience. The present cultural institutional exercises prove it: this script is “under construction” and the contemporary artistic phenomenon will still take some time until it gains the relevance it deserves in the Romanian cultural landscape. Everything depends on how we succeed in exploring the inherited delay and on the efficiency of art institutes in becoming authentic structures of balance in the future dynamics of the local cultural and art scene. D. G: How were you appreciated? Did you succeed in attracting and keeping your public in Bucharest? C. R.: I will answer with figures: we had about 1,000 single visitors a month (our site), 30–50 persons at presentations and openings, 500 flyers per event. A. E.: The public in Bucharest is more selective than a few years ago, which shows a certain maturity. The offer is more important than the entity making that offer. One rarely sees 30–40 people at a single event. At an artist talk the audience is totally different from that of a play but luckily the seats are all taken in both cases. D. G.: Could you list a few independent western art institutions you relate to? A. B.: CVI reflects the reality around and it relates to that reality, not to a certain western model. Translated by Noémi László

102

Mi s-a pærut ceva în genul cubismului øi al lui Marcel Broodthaers. ¬ Urmætoarea ta expoziflie de la Wallspace din 2010 a cuprins cam aceleaøi lucræri. într-o tabæræ de varæ din Carolina de Nord. Este curator øi critic de artæ øi activeazæ la Cluj øi la Torino. El m-a ajutat øi sæ-mi gæsesc sfera de interese în narafliune øi crearea de mituri. Mama sa e vindecætor naturist. a magazine based in Berlin. He is the co-founder of Sabot Gallery and the special correspondent of Archive Journal. ¬ Unde fli-ai fæcut educaflia øi care a fost artistul. He also helped me see the legacy of my MARCEL JANCO is raised in Malta. Broodthaers. Georgia. unde am absolvit secflia de design grafic. un artist mai puflin cunoscut. Sherrie Levine. 3) once you have someone’s attention. 2) un lucru e bun. dacæ existæ vreunul. Scanlon mi-a atras atenflia asupra lui Manzoni. Joe Scanlan was the artist there who made me realize that I had good ideas. and that I could make it on my own. but I was really more interested in painting and sculpture. Marcel Janco ¬ Your show in 2008 at Wallspace consisted of works made from wood scraps. Artista e al doilea dintre cei trei copii ai unor pærinfli adoptivi. confuse them into buying something. trei de acelaøi fel sînt øi mai bune etc. etc. She is a bit of a loner. dar ai animat locul cu un performance de o searæ în care „vorbeai cu tine însæfli“. iar spafliul era înfrumuseflat de plante puse pe niøte suporturi minimale. care te-a determinat sæ-fli doreøti sæ devii tu însæfli artistæ? Ce te influenfleazæ în viaflæ? √ La început am studiat cu Lester Hayes. I went to school at Yale and got a degree in graphic design. 103 . David Hammons.scena Donelle Woolford. tæcutæ. Este cofondatorul Galeriei Sabot øi corespondent special al revistei berlineze Archive Journal. douæ lucruri de acelaøi fel sînt mai bune. Joe Scanlan a fost artistul care m-a fæcut sæ realizez cæ aveam idei bune. 3) odatæ ce ai captat atenflia cuiva. care constituie influenfla anostæ a tuturor. combinat cu Ikea. Broodthaers’s work touched on three themes that are very important for a successful business strategy: 1) choose something and focus all your energy on it. Adrian Piper. What do you think? Donelle Woolford √ I think that’s a pretty good description. dar eram interesatæ mai degrabæ de picturæ øi sculpturæ. WHEN ATTITUDES BECOME MULTITUDES An Interview with Donelle Woolford by Marcel Janco DONELLE WOOLFORD was born in 1980 in Conyers. pæcæleøte-l sæ cumpere ceva. but she loves reading and making things with her hands. 2) one thing is good. MARCEL JANCO e originar din Malta. Am mers sæ studiez la Yale. The artist is the second of three children to professional parents. I had a good sense of humor.. Her mother is a natural healer and her father a lawyer. Ce pærere ai? Donelle Woolford √ Cred cæ e o descriere destul de corectæ. iar tatæl ei e avocat. three of the same thing is even better. photo: Sarah Lucas Cînd atitudinile devin multitudini Interviu cu Donelle Woolford realizat de Marcel Janco DONELLE WOOLFORD s-a næscut în 1980 la Conyers. Marcel Janco ¬ Expoziflia ta din 2008 de la Wallspace a cuprins lucræri din resturi de lemn. Richard Prince. It appeared to me like Cubism and Marcel Broodthaers meeting Ikea. ¬ Where did you train and who was the artist who made you think you wanted to become an artist yourself.. He is a curator and art critic based in Cluj and Turin. vopsea de latex øi cornete de carton atîrnate de perete. Opera lui Broodthaers a abordat trei teme esenfliale pentru o strategie de afaceri de succes: 1) alege ceva øi focalizeazæ-fli întreaga energie asupra lui. E o persoanæ mai degrabæ singuraticæ. the silent type. Nu atît Andy Warhol. cæreia îi place sæ citeascæ øi sæ facæ lucruri cu propriile mâini. latex paint and cardboard screws hanging on the wall and the space is enriched by plants standing on minimal plinths. øi încæ una destul de neîntemeiatæ. at a summer camp in North Carolina. if any? What are your influences in life? √ I first trained with the little known artist Lester Hayes. un simfl sænætos al umorului øi cæ m-aø putea descurca pe cont propriu. Palermo. two of the same thing is better. Georgia.

2007. woodworking tools. detail. 2007. fake dust. 2008. installation view at the Sharjah Biennial. photo credit: the artist Remake. broken mirror.Reception in her working studio ICA London. crap wood. photo credit: the artist 104 .

arrangement variable. photo credit: the artist . live plants. metal. New York. New York. 2008. digital slide show. plexiglas. wood. canvas. incandescent and fluorescent light. wood. photo credit: the artist Installation view at Wallspace. 2007.scena Donelle Woolford 1907 (detail). plastic. installation view at Wallspace.

although unlike Warhol my persona remains unfixed. crezi cæ existæ o moøtenire de felul acesta pentru femeile-artist? √ Bænuiesc cæ da. curatorii. Îl prefer pe Kippenberger pentru cæ el chiar s-a transformat. deøi. if possible? √ I am not real. distribuirea øi diseminarea. cu timpul. de Jennifer Kidwell. my character gets transformed this way and that by the work that I make and subjective interpretations of the actors who portray me. øi cred cæ øi Josh Smith a mai fæcut asta cîndva. La cel mai recent performance în care „vorbeai cu tine însæfli“ ai fost portretizatæ simultan de Jennifer Kidwell øi Abigail Ramsay. 2010. fiind produsul tensionat al lucrului în atelier. Broodthaers. avînd în vedere cæ era plin de bucæfli de lemn – în spafliul expoziflional. dar poate crea øi monøtri. la prima ta expoziflie de la Wallspace. încæ. Uite cu ce ne-am ales: cu Tino Sehgal! ¬ Still Life: Art. în care artiøtii. Alison Gingeras argues that artists like Warhol and Kippenberger were using their persona as an artistic medium. Este acesta øi cazul tæu? √ Nu. But each time I am “on stage“. în timp ce artistul ca persona ræmîne mai degrabæ vag. Sînt un personaj a cærui poveste e scrisæ øi jucatæ de o serie de autori øi actori interesafli. sæ administreze galerii. presupun. persona mea ræmîne nefixatæ. Merda d’artista [Rahatul artistului]. a semænat cu aducerea microcosmosului unui atelier – atelierul dvs. Ce e interesant pentru mine în abordarea prietenului tæu e faptul cæ cu cît distrugi ierarhiile øi cu cît faci ca oricine sæ poatæ fi responsabil pentru toate fafletele producfliei culturale. ¬ Your following show at Wallspace in 2010 had a quite similar body of work but here you activated the room with a one-night performance where you were “talking to yourself“. wood and glue on canvas. schiflele hotelului sînt cele care circulæ øi devin cunoscute. ¬ În textele sale. Could you please clarify. Eu exist ca un soi de entitate cunoscutæ. E øi cazul tæu? Ca artistæ. prezentarea. inclusiv conceperea. spre deosebire de Warhol. Abordarea prietenului dvs. pentru ei ideea de ficfliune øi celebritate e cuprinsæ. sæ facæ muncæ de curatoriat øi sæ colecflioneze. într-un operator cu simfl practic øi apoi într-un rinocer de vîrsta a doua. ca sæ zic aøa. 3) focalizarea întregului discurs în jurul lucrærii de artæ. poate crea o democraflie øi o confuzie folositoare. personajul meu e transformat într-un fel sau altul de opera mea øi de interpretærile subiective ale actorilor care mæ întruchipeazæ. colecflionarii. ea e îndreptatæ împotriva ideii cæ un artist trebuie sæ aibæ o identitate esenflialæ întruchipatæ de o singuræ persoanæ. alta vorbeøte germana. Una e înaltæ. I am a character whose story is being written and played out by a number of interested authors and actors. Palermo. autentice øi efective ale Donellei Woolford øi ale operei ei. Alison Gingeras susfline cæ artiøti precum Warhol øi Kippenberger îøi foloseau persona ca mediu artistic. de opera de artæ. 2) o definiflie extinsæ a practicii. Unde se situeazæ alegerea ta? E vorba de voyeurism øi celebrare. producerea. cu atît mai mult faci posibil ca un über-producætor precum Hans Ulrich Obrist sæ conducæ absolut totul. that’s everyone boring influence and a lazy one at that. Pofli explica puflin? √ Eu nu sînt realæ. it was Ms. Manzoni øi ceilalfli. ci øi un operator cultural capabil sæ scrie. I exist as a known entity of sorts. Una e morocænoasæ. Is that your case? Being a female artist do you think there’s a legacy as such for female artists? √ I guess so. spre deosebire de Warhol. crearea. sau mai degrabæ de un gest în maniera pornograficæ øi bulimicæ a lui Josh Smith? Existæ o a treia variantæ sau poate una de mijloc? Invisibie Man. ca în cazul lui Brâncuøi. Not so much Warhol. For the latter performance where you were “talking to your self“. Eu sînt artistæ. ecologia øi politica schimbærii]. øi toate acestea sînt reprezentæri reale. Ecology and the Politics of Change [Naturæ moartæ: arta. 106 . by Abigail Ramsay in London and at your first show at Wallspace in New York by Jennifer Kidwell. bulgærii. I prefer Kippenberger because he really did transform himself over the years from earnest young hopeful to savvy operator to middeaged rhinoceros. Ne-a arætat ceva ce nu vedem în mod obiønuit. Mi-a amintit de recrearea atelierului lui Brâncuøi de lîngæ Pompidou. And despite Kippenberger’s celebrity as a person. de Abigail Ramsay la Londra øi. în care figura artistului e consideratæ nu doar „creatoarea“ unei lucræri de artæ. Ramsay portraying you simultaneously. alta e frumoasæ. de fiecare datæ cînd am un spectacol. Dar de fiecare datæ cînd „sînt pe scenæ“. dintr-un tînær onest. just like a character in a well-known play. Adrian Piper. ¬ Un prieten al meu øi-a construit seminarul de la Øcoala de Artæ de la Yale pe urmætoarele trei teme: 1) o percepflie antiierarhicæ a domeniului artistic. la New York. Dacæ am o percepflie antiierarhicæ. E interesant sæ-fli asumi un asemenea risc. Kidwell and Ms. cele mai bune lucræri ale sale au fost realizate în intimitate.Spun asta fiindcæ am citit cæ oamenii te-au væzut jucatæ de Namik Minter în Emiratele Arabe Unite. each time I have a show. øi nu de personalitatea artistului care a produs-o. I’m saying this because I’ve read that people have seen you performed by Namik Minter in the United Arab Emirates. Tofli artiøtii pomenifli mai sus. Sînt antiierarhicæ øi prin aceea cæ pot fi reprezentatæ de o jumætate de duzinæ de oameni într-o jumætate de duzinæ de locuri concomitent. sînt importanfli pentru mine fiindcæ. editorii øi criticii sînt considerafli cu toflii „jucætori“ în acelaøi joc. Iar în ciuda celebritæflii lui Kippenberger ca persoanæ. la Paris. He turned me on to Manzoni. instalaflia ta prezentatæ la a 8-a Bienalæ de la Sharjah. Richard Prince. cowboy-ii. so to speak. dar nu sînt siguræ cæ meritæ. ¬ In her texts. optimist. galeriøtii. precum un personaj dintr-o piesæ celebræ. Sherrie Levine. photo credit: the artist interests in narrative and mythmaking.. 67 × 51 × 6 cm. David Hammons.

It was like showing something we don’t usually see. wood scraps. Donelle Woolford. the more possible you make it for an über-producer like Hans Ulrich Obrist to run absolutely everything. Your friend’s approach can create a useful democracy and confusion. the snowballs. Joe Tang încheie astfel: „Donelle Woolford. avatar. în care persoane recent decedate pun în scenæ întru eternitate momentele care au dus la moartea lor prin injectarea unei substanfle chimice. Donelle Woolford. All the artists I mentioned above. as it is for Brancusi. I am anti-hierarchical and in that I can be represented by half a dozen people in a half a dozen places all at the same time. ¬ In a text about your work. that one is beautiful. Îmi pofli explica? Cine e Donelle Woolford? √ Nu øtiu. in which artists. “What is Donelle Woolford?“ A folk legend? A product? A myth? Or maybe she is the precise outcome of a demographic that is continually calibrated to reflect the desire for an artist like Donelle Woolford? 107 . 2008.“ Could you please explain? Who is Donelle Woolford? √ I don’t know. This one is tall. your installation presented at the 8th Sharjah Biennial. All the accoutrement of their final moments are there with them to make the event as accurate as possible. ¬ So perhaps that’s why on the website of your Paris gallery. Chez Valentin. Donelle Woolford. but a cultural operator able to write. The possibilities are endless. If I have an anti-hierarchical perception it is against the idea that an artist has to have an essential identity that is embodied by one person only. Poate cæ întrebarea potrivitæ e „Ce este Donelle Woolford?“. ¬ Într-un text despre lucrærile tale. Donelle Woolford. Toate accesoriile ultimelor lor clipe sînt acolo. √ Yes. Narrative artist. creation. curate and collect. aøa cum se întîmplæ de obicei în cataloagele artiøtilor morfli. gallerists. Posibilitæflile sînt nenumærate“. Chez Valentin. those refrigerated chambers in Locus Solus where recently deceased people eternally reenact the moments leading up to their death through the injection of a special chemical. 2) an expanded definition of practice. your bio doesn’t have the same structure as that of the other artists. including its conception. Nu cuprinde expoziflii solo sau de grup. as you find sometimes in catalogues of dead artists. 3) the consideration of the entire discourse around the artwork. 67 × 51 × 6 cm. plexiglas. artistæ narativæ. What is interesting about your friend’s approach to me is that the more you break down the hierarchies and the more everyone can be responsible for all facets of cultural production. pentru a face evenimentul cît mai veridic posibil. Instead. I am an artist. Look what it gave us: Tino Sehgal! ¬ Still Life: Art. That is an interesting risk to take. in which the figure of the artist is considered not only the “creator“ of an artwork. the cowboys. biografia ta nu seamænæ cu ale celorlalfli artiøti. unlike Warhol. manage galleries. pictoriflæ cubistæ. ¬ Poate din acest motiv pe site-ul galeriei tale pariziene. while the artist as a persona remains somewhat unclear. the public display being a kind of perpetual death acted out for the sake of future scholarship and entertainment. Joe Tang ends with writing: “Donelle Woolford. cu ei.. are important to me because. O legendæ popularæ? Un produs? Un mit? Sau poate e tocmai rezultatul unei demografii calibrate încontinuu pentru a reflecta apetenfla pentru o artistæ precum Donelle Woolford? Traducere de Alex Moldovan Che Casino!. Cubist painter. was like bringing a microcosm of a studio – your studio. It doesn’t include group and solo shows. it recounts your life since you were born. latex paint. expunerea publicæ fiind un soi de moarte continuæ pusæ în scenæ de dragul studiului øi al receptærii viitoare. editors and critics are all considered “players“ of the same game. camerele frigorifice din Locus Solus. The Merda d’artista [Artist’s Shit]. How do you position your choice? Is it about voyeurism and celebration. the idea of fiction and celebrity for them is still located in the art work rather than in the personality of the artist who made it. ci îfli povesteøte viafla de la momentul naøterii. √ Aøa este. production. collectors. Is that your case as well? √ No. distribution and dissemination. Ecology and the Politics of Change. that one speaks German. were the anxious product of a studio practice. presentation.scena √ Prefer modelul lui Raymond Roussel. glue. photo credit: the artist all his best works were made in private. I assume since it was full of woodcuts – to the exhibition space. but it can also create monsters. Maybe the better question is. or rather the more Josh Smithlike pornographic and bulimic gesture? Is there a third way or a middle path perhaps? √ I prefer the model of Raymond Roussel. ¬ A friend of mine founded his seminar at the Yale School of Art upon these 3 topics: 1) an anti-hierarchical perception of the art field. It reminded me of the recreation of Brancusi’s Studio outside the Pompidou in Paris and I think Josh Smith has done the same in the past. the hotel drawings are what circulate and become known. avatar. but I am not sure it is worth it. curators. This one is grumpy. Cred cæ artistul care expune e la fel. Manzoni et al. I think the artist on display is like that. and all of them are real and true and actual representations of Donelle Woolford and her work.

50 min. 2008. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession . video.Ciprian Mureøan Untitled (The Potatoe Pealers)..

scena

Perspective în epoca flexibilizærii
Roland Schöny

where do we go from here? [de aici mai departe, încotro?] Viena, Secession, 2 iulie – 29 august 2010

Încercærile de identificare validæ, în expozifliile sinoptice, a tendinflelor actuale în arta contemporanæ întîmpinæ din ce în ce mai multe dificultæfli. Combinatorica tipurilor de discurs este mult prea variatæ pentru a putea proiecta o viziune de ansamblu credibilæ. În urmæ cu un deceniu øi jumætate, mediul artistic prezenta în Vest deplasæri discursive cu mult mai clare decît cele de azi: spre exemplu, tendinfla unei creøteri a sensibilitæflii pentru tema politicului sau implicarea diferitelor forme ale reprezentærii sonore. O interogare sinteticæ mæcar pærea mai uøor de realizat. A fost cu atît mai surprinzætor ca Secession de la Viena sæ întreprindæ în vara anului 2010, dupæ o pauzæ îndelungatæ, o nouæ încercare de orientare, prin atacarea conceptului unei ,,Expoziflii a tinerei scene“. Aceasta în condifliile în care, tocmai la Viena, creøterea numærului de spaflii expoziflionale øi prezenfla galeriilor-proiect de tipul Curated By ne ofereau o curæ de reîntinerire dupæ o alta. where do we go from here? este întrebarea pe care aceastæ expoziflie øi-a pus-o chiar ca titlu. Mottoul trimite la vizionara scriere cu acelaøi titlu, din 1967, a luptætorului de culoare al Miøcærii pentru Drepturi Civile Martin Luther King, al cærei subtitlu fusese „Chaos or Community?“ [Haos ori comunitate?]. Cerinfla formulatæ acolo era cea a unui trai comun în condiflii de egalitate øi reprezenta o luare de poziflie claræ împotriva opresiunii rasiste øi a discriminærii în general. Expoziflia de la Secession nu a fost, în niciun caz, conceputæ într-un sens atît de pronunflat politic. Curatoarea expozifliei, Elisabeth Bettina Spörr, a propus mai curînd un concept care sæ cuprindæ, deopotrivæ, dimensiuni personale, sociale øi regional-politice. Aceasta a condus la formularea unor întrebæri existenfliale despre configurarea vieflii, care, pe de altæ parte, au cuprins øi chestionæri ale identitæflii sau experienfle ale unor procese de dislocare. Proiecte ale unor perspective reale asupra viitorului au constituit, dimpotrivæ, doar o tangentæ fictivæ. Acest concept a solicitat din partea publicului disponibilitatea unei lecturi asociative, structurate semantic. Nu întotdeauna însæ trimiterile la generosul cuprins al conflinutului au fost suficient de clar recognoscibile. Aøteptatele aspecte politice au fost vizibile doar în pufline secfliuni, ceea ce corespunde, desigur, manierelor de lucru actuale în artæ. În locul acestora, în centrul principalului spafliu de la Secession, lucrarea video a tînærului autor de scurtmetraje austriac Philipp Fleischmann ridica evocator, spre exemplu, întrebarea „Oare unde am aterizat?!“. Într-o succesiune a mai multor variaflii ale aceleiaøi scene, lucrarea aratæ, ca o aluzie la filmele horror ieftine, cum niøte tineri øoferi aflafli într-o raitæ prin naturæ lovesc cu maøina o cæprioaræ. În infatuarea lor, aceøtia se întreabæ cum sæ reacflioneze la suferinfla animalului cælcat. În cele din urmæ, cælætoria continuæ în ritm alert în direcflia localitæflii Ebensee, din nordul Austriei. Locul este cunoscut, øi nu în ultimul rînd, penROLAND SCHÖNY este curator de artæ contemporanæ care activeazæ la Viena, preocupat de culturæ øi istorie, profesor invitat în 2010 pe teme de teoria sunetului øi media la Universitatea de Øtiinfle Aplicate din Viena. Colaboræri cu Centrul Pompidou, Kunsthalle Luzern, OK-Center for Contemporary Art, Linz, sau Vancouver Art Gallery. Eseuri øi criticæ în Springerin, Camera Austria, derive, Spike, skug – Journal für Musik. Între 2004 øi 2007, a fost director øi curator principal al proiectului Arta în spaflii publice, Viena.

PERSPECTIVES IN THE ERA OF FLEXIBILITY Roland Schöny where do we go from here? Vienna, Secession, 2 July – 29 August 2010 The attempts at a valid identification of the present tendencies in contemporary art in survey exhibitions are met with increasing difficulties. The combinatorics of the discourse types is much too diverse to allow the projection of a credible general view. A decade and a half ago, the Western art environment used to come up with far more definite discourse shifts than today: for example the tendency towards an increased sensibility for the political field or the use of various forms of sound representation. At least a synthetic interrogation seemed much easy to achieve. So it came as a surprise that in the summer of 2010, Secession, in Vienna, after a long pause, tried a new orientation, by approaching the concept of an “Exhibition for the Young Scene”, which represented a regular item on the program of the institution between 1983and 2003. This is in spite of the fact that, in Vienna, the rise of the exhibition spaces and the presence of the “Curated By”-type project-galleries offered one rejuvenation cure after another. where do we go from here? is the question which this exhibition chose as its very title. The motto refers to the visionary writing from 1967 bearing the same name by the African-American fighter Martin Luther King of the Civil Rights Movement, with the subtitle “Chaos or Community?”. What he requested was a life in common in equal conditions and it took a definite stand against racist oppression and discrimination in general. The Secession exhibition was by no means thought to be such openly political. The exhibition curator, Elisabeth Bettina Spörr, came up with a concept covering at same time personal, social and regionalpolitical dimensions. It led to the statement of some existential questions on the configuration of life which, on the other side, also contained questions on identity or experiences of dislocation processes. The projects of real perspectives on the future were, on the contrary, only a fictional tangent. This concept requested the public’s availability to perform an associative, semantically structured reading. But the references to the generous sphere of this content were not always clearly recognizable. The expected political aspects were only visible in a few sections, something which reflects, of course, the current working patterns in contemporary art. Instead of them, in the centre of the main Secession venue, the video work of young Austrian short films director Philipp Fleischmann raised eloquently, for example, the question “Where have I landed?” In successive variations on the same theme, the work shows, alluding to horror category B movies, how some
ROLAND SCHÖNY is a Vienna based curator for contemporary art, cultural scientist and historian, guest professor 2010 for sound and media theory at the University of Applied Arts Vienna. Collaborations with Centre Pompidou, Kunsthalle Luzern, OK-Center for Contemporary Art, Linz or Vancouver Art Gallery. Essays and critics in Springerin, Camera Austria, derive, Spike, skug – Journal für Musik. 2004–07 director and senior curator of the initiative "Art in Public Spaces Vienna".

109

Jan Nálevka Textile flags of 25 EU-states (EU member status 2006), EU-flag, 150 × 100 cm each, washed together in the washing machine in one wash, 2 stands 260 × 230 cm each, photo credit: Wolfgang Thaler/Secession

110

Ekaterina Schapiro-Obermair Moscow, You Are Not Our Capital, photo credits: Wolfgang Obermair 33 Hair Ties and Hair Clips from the Collection of Daniel Nicely Reis, display case, hair bands, framed collages, photo credit: Wolfgang Thaler/Secession

111

Artista bucureøteanæ Olivia Mihælflianu s-a centrat. Mihælflianu’s movie is a remake after a short movie from the 1920’ showing the Queen Maria in hr room. Fatuously. situafliilor de transfer de loc. fumînd. born in Moscow. pe figura reginei Maria a României øi pe aøa-numita „cameræ de aur“ a Palatului Regal. Dincolo de faptul cæ aceastæ activitate se numæræ în general printre serviciile „structurale“ ale armatelor. a melancholy effect is produced by Ciprian Mureøan’s filming camera in a deserted factory. At a very high level. Schapiro-Obermair combinæ fotografiile cu mici foi cu modele geometrice care creeazæ iluzii de spafliu. Torn between euphoria and – maybe fear – it experienced a confrontation with a childhood in the time of Real Socialism associated with a situation of transgression. la rîndul lor. video al cærui titlu. 4. On the contrary. Looping images of the road sign of this city turn this video into a scary close-up of cynicism and indifference. both real and symbolical. a diplomat. Imagini în buclæ ale indicatorului rutier al acestei localitæfli fac ca videoul sæ se înfæfliøeze ca un primplan înspæimîntætor al cinismului øi indiferenflei. its expression here is that of shifting. are being integrated into architectures of decadence. Mureøan’s second work in the exhibition makes an important shift of signs and significances. Persoana reginei a devenit interesantæ în context feminist: o prinflesæ de origine englezæ. This place is primarily known for the Nazi concentration camps which functioned here and during 2009 it was in the center of the media attention because of some offensive NeoNazi graffities. constant expuøi.tru lagærele de concentrare naziste care au funcflionat aici øi a stat în anul 2009 în plinæ atenflie mediaticæ datoritæ unor inscripflii ofensatoare neonaziste. In completely different ways. the environmental sounds are the only ones to be heard. but with no strict formalization. ale cærei lucræri au caracterul unei arheologii vizuale. precum øi cu alte fotografii pe care se vede ceva precum un øir de mici recipiente. Starting from the ground and following the images of apartment blocks. Artiøtii sînt. cît øi simbolicæ. fiind locuri unde træiesc ruøi din Germania. al cæror caracter de ruinæ este împins în prim-plan. cea de a doua lucrare a lui Mureøan prezentæ în expoziflie ajunge la o deplasare notabilæ a semnelor øi semnificafliilor. A feature common to the works of those born around 1980 is to look back to their childhood during the Real Socialism of that time. the artist Olivia Mihælflianu from Bucharest focused on the figure of the Queen Maria of Romania and on the so-called “golden room” of the royal palace. Aceasta se poate observa în cazul artistei vieneze Ekaterina Schapiro-Obermair. as well as with other photographs which show something resembling a series of small containers. În timp ce aici lucrurile aparent færæ de importanflæ devin tema centralæ. but also a soldier. while Vienna defines itself more and more as a hot spot for the presentation and discussion for central European contemporary art. 2008. reading. the soldiers’ task of peeling potatoes. soræ medicalæ. a nurse. of finding the inner equilibrium and may be considered today as an example as regards the feminine subjective becoming.33. pe durata unei piese muzicale. The artists. sînt læsate sæ se audæ doar zgomotele din imediata apropiere. generally speaking. young drivers going for a ride outside the town hit a deer with their car. Ebenesee. during the duration of a single record piece. diplomat. sub forma unei performanfle documentate video. Her person became interesting within a feminist frame: a princess of an English origin who became the Queen of Romania. La un nivel foarte înalt. publicului i se deschideau perspective cætre cerul de dincolo de coroanele copacilor. While here the seemingly unimportant things become the central piece. they ask themselves how to approach the hit animal’s suffering. Biographically speaking. aceastæ „cameræ doar pentru sine“ oferea posibilitatea. The video Untitled (The Potatoe Pealers). 4. a great number of the Secession works imply the political field. trimite la conceptul lui John Cage prin care. As a space which really existed. a writer and an art collector involved in supporting artistic activity. Schapiro-Obermair creates a correspondence between the ideas of modernity and the present processes of urban decay. citind. unde proiecfliile video au fost preponderente. dar færæ o formalizare strictæ. Oravecz creates a visual simulation of swinging through the presence of a cradle and two videos (projectors). gînditoare. care amintesc de ordinile aparente ale suprarealismului. a video work whose title. sînt integrate unor arhitecturi ale decadenflei. reminding of the apparent orders of the surrealism. systematization processes. atît realæ. datoritæ presiunii crescînde pentru flexibilizare. refers to John Cage’s prominent concept by which. cu claritate. de gæsire a echilibrului interior øi se poate constitui azi într-un exemplu în ceea ce priveøte posibilitatea devenirii subiective feminine. with a sharp focus on their character as ruins. procese de sistematizare. A greater emphasize on the atmosphere characterized the works in the Secession basement. Conflictul interior între euforie øi. Thus. due to the increasing pressure for flexibility. One can see this in the work of the Viennese artist Ekaterina Schapiro-Obermair. færæ ca aceasta sæ devinæ nota lor dominantæ. aceastæ træire corespunde situafliei reale de viaflæ a mai multor artiøti øi artiste implicafli în aceastæ expoziflie. Astfel. vezi lucrarea artistei maghiare Tímea Anita Oravecz Some artists are subversive are shamans are real scientists [Unii artiøti sînt subversivi sînt øamani sînt veritabili oameni de øtiinflæ]. Dimpotrivæ. are themselves constantly subject to the place transfer. 2008. Înræmîndu-le separat. multe dintre lucrærilor expuse la Secession atrag în joc categoria politicului. în timp ce Viena se defineøte din ce în ce mai mult ca spafliu de întîlnire al artei central-europene. the journey continues alertly towards a city in Upper Austria. Schapiro-Obermair realizeazæ o corespondenflæ între ideile modernitæflii øi procesele actuale ale decæderii urbane. smoking. In her video documented performance. Those coming from the East-European countries were a majority. thinking. this “room for itself” offered the possibility. care a devenit reginæ a României. of the roles put into act. Schapiro-Obermair combines the photographs with small papers inscribed with geometrical patterns which create space illusions. where the video projections were predominant – see the work of the Hungarian artist Timea Anita Oravecz Some artists are subversive are shamans are real scientists. Una dintre seriile ei fotografice înfæfliøeazæ clædiri sau fragmente ale unor aøezæri care aratæ a fi în paraginæ. propune ca video. without making it their main focus. Oravecz realizeazæ o simulare vizualæ a senzafliei de legænare prin prezenfla unui leagæn øi a douæ proiectoare video. În moduri extrem de diferite. Cei øi cele care provin din flærile est-europene au fost majoritari. concomitent cu situaflia unei transgresæri. One of her photographic series shows buildings or parts of some settlements which look deserted. the public is being opened perspectives to the sky beyond the trees’ canopy. Din punct de vedere biografic. Except from the fact that this activity is. dar øi soldat. Untitled (The Potatoe Pealers) [Færæ titlu (Curæflitorii de cartofi)]. among the “structural” army services. Un mai mare accent pe atmosferæ l-au avut prezentærile din subsolul de la Secession. munca soldaflilor de curæflire a cartofilor. Pornind de la sol øi desprinzîndu-se de imagini ale unor faflade de blocuri de locuinfle. Finally.33. this feeling reflects the real life of several male and female artists involved in this exhibition. home of some Russians living in Germany. fricæ træieøte din confruntarea cu o copilærie din perioada socialismului real. close to the reduction to the absurd. næscutæ la Moscova. scriitoare øi colecflionaræ de artæ implicatæ în activitæfli de mecenat artistic. Ca spafliu care a existat în fapt. which 112 . presents with clarity. Filmul lui Mihælflianu este un remake dupæ un scurtmetraj din anii ’20 care o aræta pe regina Maria în încæperea ei. By framing them separately. O træsæturæ comunæ în unele lucræri aparflinînd generafliei celor næscufli în jurul anului 1980 e privirea îndæræt cætre copilæria petrecutæ în socialismul real al perioadei. poate. un efect melancolic este obflinut de parcursul camerei de filmat a lui Ciprian Mureøan printr-o fabricæ dezafectatæ. whose works function as a visual archeology.

furniture. gold wallpaper.Olivia Mihælflianu Smoking Room. monitors. photo credit: the artist 113 . smoking utensils. 2010. variable dimensions.

and one of the installations in the exhibition – created by the Viennabased artist Marissa Lobo. Protect me from what I want and which is also the title of a song by the pop band Placebo. but it didn’t succeed. born in Brazil – refers to the Brazilian slave Anastácia who. traditionally speaking. Translated by Alex Moldovan 114 . enormous differences still exist between the areas on both sides of the former border. mask. fabric). This was either inside information ahead of time or exhausted in some fragmented and inconsistent labels. but it would have helped the whole project. 2008–2010. This version of the cheerleaders meant for some masculine team sport chant lyrics such as: “North east west south / the rich stay in the poor stay out / you’ve built this massive wall / with our chants / with our dance / we’re gonna make it fall”. if such an exhibition concept does not level too much the regional differences between topics and working manners. thus contributing to the maintaining of both real and fictional borders between the East and the West. in conveying the basic lines of the individual strategies or of the aesthetic concepts of the artists presented. 2010. even considering that the opening of the exhibition where do we go from here? featured a lecture from Afro-American female theoreticians performed by a group of female militants. the reference to Martin Luther King in the exhibition title has an almost exotic effect. Almost ironically. because of the novelty and the vastness of the artistic work presented. Slovakia. feminine. where do we go from here? has emphasized the juxtaposition of the questioning trends of artistic stances coming from different regional contexts. most of them young and coming from the Czech Republic. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession are preponderantly masculine. The common feature of the male and female artists work presented here. was the search of strategies meant to formalize the identity questions which are poignant in the present political context.Nina Höchtl Super Restitution – Kopilli Ketzalli. Setting up an editorial board to draw up a mini guide book or a small catalogue would have been a difficult task. 2006. As a subversive movement and a critique of the established sign systems performed against the existential questions regarding the future of the Central Europe. This probably explains the rather negative critiques. The question still remains. Having their attention drew especially to the art production in Europe. Several concepts were in fact based on shifting the sign systems. This approach of the East-West differences has a rather anachronistic result. mixed media (wood. or in the mural painting of Dorotea Kenderová from Bratislava. Poland. text. “the soldier’s essence” becomes itself questionable – maybe in a European demilitarized context. On the contrary. Romania and Austria. Hungary. in the 18th century. This game of signs and significations continues in most of the situations presented in the exhibition. such as decolorizing the European Union flags to a unique color in the work of the Czech artist Jan Nálevka We Will Meet Again. The mediation aspect was lost. in that aspect. this exhibition’s starting point was important and very interesting. however. to an obviously unmilitary activity and even.The presentation of a so-called young scene in a prominent location remained rather scrappy. Of course. entitled Don’t protect me from what I want. no doubt. paint. installation. It is also the case of the choir presented in the video Radical Cheerleading of the Viennese artist of a German origin Anna Witt. an allusion to the title given by Jenny Holzer. handdecorated pedestal. joined a resistance movement of African slaves searching for freedom.

2006. Probabil aceasta este øi explicaflia criticilor mai degrabæ negative care i-au fost aduse. o aluzie la titlul lui Jenny Holzer. Mai multe concepte s-au bazat în fapt pe deplasarea sistemelor de semne. iar una dintre instalafliile expozifliei – conceputæ de artista. cît øi fictive. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession Tímea Anita Oravecz Some artists are subversive are shamans are real scientists. dar ar fi fost una în sensul întreprinderii înseøi. „esenfla soldatului“ devine – poate într-un context european demilitarizat – ea însæøi chestionabilæ. Slovacia. where do we go from here? a accentuat alæturarea de conflinut între direcfliile de interogare ale unor poziflii artistice care provin din contexte regionale diferite. Aspectul medierii a fost pierdut. Acest joc cu semne øi semnificaflii se continuæ în majoritatea situafliilor prezentate în expoziflie. øi care se regæseøte totodatæ ca titlul unei piese a formafliei pop Placebo. pînæ la reducere la absurd. dificilæ. dar cu toate acestea nu s-a reuøit transmiterea liniilor de bazæ ale strategiilor individuale øi nici a conceptelor estetice ale artiøtilor prezentafli. punctul de plecare al acestei expoziflii a fost unul important øi foarte interesant. este cæutarea unor strategii de formalizare a întrebærilor identitare. a rolurilor. în secolul XVIII. care. Ceea ce avea în comun munca artisticæ prezentatæ a artiøtilor øi artistelor. Ca subversiune øi criticæ a sistemelor de semne stabilite desfæøuratæ pe fundalul unor întrebæri existenfliale privitoare la viitor în Europa Centralæ. avînd în vedere munca artisticæ nouæ øi în cantitate mare care a fost prezentæ. sau în pictura muralæ a Dorotei Kenderová din Bratislava. 2010. courtesy the artist. færæ îndoialæ. întrebarea dacæ un astfel de concept expoziflional nu niveleazæ mult prea mult diferenflele regionale între teme øi modalitæfli de lucru. de origine brazilianæ øi træind la Viena. Polonia. Desigur. Ungaria. România sau Austria. puse în scenæ. Ræmîne însæ. 2010. Dimpotrivæ. între Est øi Vest.scena expresia acesteia este aici una a deplasærii. Aceastæ tematizare a diferenflelor Est-Vest are un efect uøor anacronic. La limita ironiei. Marissa Lobo – face referire la sclava brazilianæ Anastácia. Înfiinflarea unei redacflii care sæ alcætuiascæ un minighid al expozifliei sau un mic catalog ar fi fost o treabæ. Prezentarea unei aøanumite scene tinere într-un spafliu expoziflional de prim rang a ræmas mai curînd una fracturatæ. în general tineri øi provenind în marea lor majoritate din Cehia. video installation. Avîndu-øi atenflia îndreptatæ în principal asupra producfliei de artæ în Europa. chiar øi în condifliile în care expoziflia where do we go from here? a fost deschisæ de o lecturæ din textele unor teoreticiene de culoare realizatæ de un grup de militante. tradiflional. intitulatæ Don’t Protect Me from what I Want [Nu mæ pæzi de ceea ce vreau]. s-a alæturat unei miøcæri de rezistenflæ a sclavilor africani în cæutarea libertæflii. chiar codificatæ feminin. video installation. ca în decolorarea înspre o culoare unicæ a steagurilor Uniunii Europene din lucrarea artistului ceh Jan Nálevka We Will Meet Again [Ne vom reîntîlni]. Protect Me from What I Want [Pæzeøte-mæ de ceea ce vreau]. Traducere de Alina Noveanu Dorota Kenderova Don’t Protect Me from What I Want. self-adhesive foil. în rest masculine. se menflin încæ diferenfle enorme între zonele de pe ambele pærfli ale fostei granifle. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession Anna Witt Radical Cheerleading. fie se stingea în descrieri fragmentare øi neunitare [ale lucrærilor]. Este øi cazul corului prezent prin intermediul videoului Radical Cheerleading [Galerie radicalæ] al artistei vieneze de origine germanæ Anna Witt. care sînt de rigoare în contextul politic actual. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession . Aceasta fie presupunea o cunoaøtere de inifliat. atît reale. Aceastæ variantæ a animatoarelor aflate în slujba vreunui sport masculin de echipæ scandeazæ versuri ca: „North east west south / the rich stay in the poor stay out / you’ve built this massive wall / with our chants / with our dance / we’re gonna make it fall“ [Nord est vest sud / bogaflii înæuntru særacii în afaræ / afli construit acest cogeamite zid / cu cîntecele noastre / cu dansul nostru / îl vom dærîma]. astfel încît sæ contribuie la menflinerea unor granifle. tocmai sub acest aspect. referirea la Martin Luther King din titlul expozifliei are un efect cvasiexotic. înspre o activitate evident nemilitaræ øi.

which means to search closely – or literally. AT THE CROSSROADS OF ART AND ACTIVISM Joanne Richardson During the past decade art institutions developed an interest in works engaging with local struggles or the alter-globalization movement more generally. Perhaps it’s similar to what disturbs me about so many activist and artist friends who are now doing PhDs. most reflections on artistic research have sought to define what differentiates it from scientific research – namely. cel puflin. Poate cæ e acelaøi lucru care mæ deranjeazæ la atîflia prieteni activiøti øi artiøti doctoranzi. Termenul provine din francezul „recherche“. Aceastæ tendinflæ e numitæ uneori artæ angajatæ sau activistæ. as a philosopher who chose to leave academia and become an artist. ci o apreciere pesimistæ la adresa expansiunii economiei cunoaøterii øi a abilitæflii sale de a-øi interioriza propriile dezacorduri. Iar în al doilea rînd. a lui Godard. Discipline precum filosofia øi antropologia au produs concepte interesante. I’ve found them unsatisfactory for thinking about my own work. This tendency is sometimes referred to as engaged art or activist art. Or at least its margins. and beliefs that exist beneath the surface of the lived environment. a cæuta din nou. like those of the organic intellectual or the action researcher. His distinction shifts the emphasis from the content of a work to its mode of production and reception. theory. but tries to create a common knowhow that can alter people’s local environment. ce recurg la un tip diferit de cunoaøtere. What I’ve found more inspiring is an old. Since it’s obvious that this is not what art does. Deøi aceastæ afirmaflie dateazæ din perioada în care Godard lucra ca membru al grupului Dziga Vertov. În sensul cel mai larg. cercetarea e înfleleasæ de obicei ca o investigaflie øtiinflificæ sau eruditæ care respectæ niøte reguli sistematice øi urmæreøte sæ gæseascæ un ræspuns la o anumitæ întrebare. istoricii øi teoreticienii artei au început sæ reflecteze mai serios asupra formelor de cunoaøtere produse de artæ – deøi analiza lor tinde sæ ræmînæ cu eticheta curentæ. din 1970. the legitimation of art as research and its standardization into prescribed formats of academic learning reflects the dominant interests of an information-driven capitalism. though there’s been little theoretical reflection about what defines it beyond its choice of content. pe care ulterior l-a criticat pentru a fi produs „gunoaie JOANNE RICHARDSON (Cluj/Berlin) lucreazæ în medii øi discipline diferite – artæ video. something disturbs me about the characterization of art as research. dusty statement made by Godard in 1970 that called for making films politically rather than making political films. Distincflia fæcutæ de el transferæ accentul de pe conflinutul operei pe modul de producere øi receptare. identities. activism –. ci sæ creeze un know-how comun care sæ poatæ modifica mediul local al oamenilor. în calitate de filosof care a ales sæ pæræseascæ universitatea pentru a deveni artist. She is especially interested in post-socialist spaces and in the urban unconscious: the hidden territories. deøi reflecflia teoreticæ asupra a ceea ce o defineøte. to search again. Dar. În primul rînd. a fost neînsemnatæ. Although this statement comes from the period when Godard worked with the JOANNE RICHARDSON (Cluj/Berlin) works in different media and disciplines – video art. Ceea ce m-a inspirat mai profund a fost o afirmaflie præfuitæ. nu filme politice. Doar în ultimii cinci ani. care înseamnæ a cæuta bine – sau. truth and historical memory. Disciplines such as philosophy and anthropology have produced interesting concepts. But research is usually understood more narrowly as a scientific investigation or scholarly inquiry that follows systematic protocols and aims to find an answer to a specific question. E interesatæ în special de spafliile postcomuniste øi de inconøtientul urban: teritoriile. existæ ceva care mæ deranjeazæ la caracterizarea artei drept cercetare. la modæ. Øi constituie o încercare de a înlætura ceva ce fusese lucrul cel mai special în legæturæ cu arta: indisciplina ei øi potenflialul de a evita sæ ia forma unei mærfi. care spunea cæ trebuie sæ faci filme în mod politic. Lucrærile ei video submineazæ convenfliile documentarului øi chestioneazæ raportul dintre imagini. ele vizeazæ mai degrabæ arta în general. and its emphasis on the process of searching rather than finding a definitive answer. Her videos subvert documentary conventions and question the relation between images. Indiferent cît de provocatoare sînt aceste definiflii. And it constitutes an attempt to sweep away what has been most sovereign about art: its indiscipline and its potential to escape from the commodity-form. cele mai multe reflecflii asupra cercetærii artistice au cæutat sæ defineascæ ce anume o deosebeøte de cercetarea øtiinflificæ – øi anume. le-am gæsit nesatisfæcætoare în raport cu propria mea operæ. în afara conflinutului. Aøa cum observa Simon Sheikh. adevær øi memorie istoricæ. its admission of subjectivity rather than objective neutrality. Sau. literal. cum ar fi cele de intelectual organic sau de cercetætor de acfliune. 116 . øi nu practicile artistice care încearcæ sæ intervinæ în realitate. hotarele. care nu încearcæ sæ extragæ informaflia dintr-un obiect de studiu. Nu e ceva personal. In its broadest sense. This is not a personal irritation. First. its non-discursive or somatic character. As Simon Sheikh has noted. However provocative these definitions might be. preferinfla pentru subiectivitate în locul neutralitæflii obiective øi accentul pus mai degrabæ pe procesul de cæutare decît pe gæsirea unui ræspuns definitiv. especially in videos stretching the borders of documentary. pe care le consideræ forme egale de discurs. Fiind evident cæ arta nu face aøa ceva. teorie. la un nivel mai general. într-un sens mai restrîns. but a pessimistic assessment of the expansion of the knowledge economy and its ability to internalize its own dissent. în special de lucræri video care forfleazæ limitele documentarului.La ræscrucea dintre artæ øi activism Joanne Richardson În ultimul deceniu. which invoke a different mode of knowledge that doesn’t attempt to extract information from an object of study. cercetarea presupune un studiu detaliat realizat în scopul obflinerii unei noi înflelegeri. caracterul ei nondiscursiv øi somatic. nu doar s-o reprezinte. activism – considering them equal forms of discourse appropriate in specific contexts. de „cercetare artisticæ“. It’s only in the last 5 years that art historians and theorists have started to reflect more seriously about the forms of knowledge produced by art – although their analysis tends to get stuck within the currently trendy label of “artistic research”. institufliile artistice au devenit interesate de lucrærile implicate în luptele locale sau în miøcarea de alterglobalizare. research suggests a detailed study for the purpose of reaching a new understanding. corespunzætoare unor contexte specifice. It comes from the French “recherche”. legitimarea artei qua cercetare øi standardizarea ei în formatele prestabilite ale educafliei academice reflectæ interesele dominante ale unui capitalism acflionat de informaflie. identitæflile øi credinflele ascunse care existæ sub suprafafla mediului de viaflæ. they’re about art in general rather than artistic practices that try to intervene in reality instead of representing it. And secondly.

This is why it was so easily appropriated by capitalism. which he later criticized for having produced “Marxist-Leninist garbage” films. pentru a prezenta o falsæ imagine a oamenilor unifli în luptæ. The film also interrogates the complicity of activist filmmakers who organize sound and images in a particular way to present a “correct” political message and inhibit critical thinking. But who is this we. Viewed in this expanded context. Mimesis: As an extension of photography. de asemenea. . Such a distorted actualization of the promise of media activism made it obvious that it wasn’t enough to just “do it yourself”. and also to subtract the common meaning of the “political” as affairs of government or modes of organization. Here & Elsewhere e o criticæ a modului în care militantismul e pus în scenæ ca teatru politic. Here & Elsewhere is especially interesting because it deconstructs one of his earlier Dziga Vertov films. American direct cinema sought to achieve a truer representation. By contrast. Simply putting the means of production in the hands of the people would not automatically shatter oppressive relations of power. în termeni de producflie culturalæ) øi. 30 min. There were still other questions to be asked. who all began from the activist premise that what must be changed is not merely the content of the work but its mode of production – but understood this transformation in a more complex way than democratizing technology. implicit. After 2000. nu øtii ce sæ faci cu filmul […].0 was based exactly on a celebration of open participation. Chris Marker. here? Why did we go there. fapt ce presupunea cæ a le permite tuturor sæ comunice liber va provoca o revoluflie pornitæ de jos. between the work and its audience. Godard wrote that to make film politically was to be militant. Here & Elsewhere [Aici øi altundeva] e deosebit de interesant. spune Godard. ca sæ facem un film despre revoluflia iminentæ. Pentru a surprinde semnificaflia faptului de „a face politic filme“. the contradictions explode.65 billion. cele mai bune exemple de filme fæcute politic sînt colaborærile sale cu Anne-Marie Mieville. the slogan of “making films politically” has provoked me to rethink the relation between art and activism in a more complex way than placing the means of production in the hands of the people. Privit în acest context lærgit. and between production and distribution. întrucît deconstruieøte unul dintre vechile filme din perioada Dziga Vertov. în Franfla. between different subjects. as a presentation of “the object itself” (Bazin) that is “indifferent to all intermediaries” (Barthes). To grasp the suggestiveness of “making film politically” it’s necessary to subtract the word “film” (and see it more broadly in terms of cultural production). the best examples of making film politically are his collaborations with Anne-Marie Mieville. pentru a prezenta un mesaj politic „corect“ øi a inhiba gîndirea criticæ. Harun Farocki and Peter Watkins. questioning its mediating gaze in its attempt to capture reality. e necesar sæ eliminæm cuvîntul „film“ (øi sæ-l privim în sens mai larg. Godard’s use of the political as an adverb mirrored a new paradigm that emerged among the French left in the 1960s.. I started feeling a growing unease with the assumptions of the media activist networks I was involved with. Dar ce înseamnæ acest „noi“. sloganul „a face politic filme“ m-a provocat la o regîndire a raportului dintre artæ øi activism. 2008 marxist-leniniste“. de noi raporturi sociale. which viewed the political as a rupture with established politics and an attempt to institute new forms of production and. video. Bringing the technologies to the people has been one of the hallmarks of media activism from the 1960s to the 1990s. It was during the 1960s that documentary film became self-reflexive. What’s striking about his later films with Mieville is their distance from militant filmmaking as well as from the newly emerging video activism.scena Dziga Vertov group. de la gesturile propagandistice la ascunderea disensiunilor. . To make a film about the coming revolution. am început 117 . A le oferi oamenilor tehnologiile a fost unul dintre semnele distinctive ale activismului media între anii 1960 øi 1990. In 1970. between form and content. Dupæ anul 2000. I’ve attempted to elaborate this complexity along 5 trajectories that highlight the relations between the image and its referent. a kind of pure transparency. Their call for open participation and for the transformation of passive consumers into producers struck me as a perfect liberal democratic utopia. într-o manieræ mai complexæ decît punerea mijloacelor de producflie în mîinile oamenilor. The massive factory of YouTube users who worked for free and directly contributed to its value didn’t get any share of that value when Google bought YouTube for $1. Godard says. which presupposed that enabling everyone to communicate freely would bring about a revolution from below. implicitly. Folosirea de cætre Godard a politicului ca adverb reflectæ o nouæ paradigmæ apærutæ în cadrul stîngii franceze în anii ’60. the documentary has traditionally been understood as mimesis achieved. altundeva? Vocea din off se confeseazæ: „Acasæ. Ce e frapant la filmele sale ulterioare cu Mieville e îndepærtarea lor de producflia militantæ øi de activismul video în plinæ ascensiune. Filmul mai interogheazæ øi complicitatea producætorilor activiøti de filme care monteazæ sunetul øi imaginea într-un anume fel. elsewhere? The voiceover confesses. I felt particularly inspired by Godard and Mieville. new social relations. All the hype surrounding Web 2. care privea politicul ca rupturæ cu politica existentæ øi ca încercare de instituire a noi forme de producflie øi. Godard scria cæ a face politic filme însemna a fi militant. “back in France you don’t know what to make of the film . contradicfliile explodeazæ. aici? De ce am mers acolo.” Here and Elsewhere is a critique of how militancy is staged as a political theater. În 1970. including you. by subtracting the subjectivity of the filmmaker as much as possible. from its propagandistic gestures to its covering up of disjunctions in order to present a false image of the people united in struggle. inclusiv tu“. It was in attempt to ask these other questions that I turned to the tradition of leftist experimental film of the 1960s and 70s. Am mers în Palestina acum cîfliva ani. French cinéma Still from In Transit. We went to Palestine a few years ago. sæ eliminæm øi accepflia comunæ a „politicului“ ca treburi guvernamentale sau tipuri de organizare. 1.

In Transit shows how private histories are themselves impure because memory functions like a dream-work that erases connections and creates new associations. the problem is a certain way of producing images that naturalizes them by hiding their construction or barrages us with such emotional force that it diminishes our capacity to reflect. audience and directors. collaboration with teenagers from Cluj. Mimesis. A critique of mediation means admitting the subjectivity of perspective and asking how our own ideologies and inherited prejudices can influence the general frame that creates meaning. it seemed that by focusing predominantly on involving non-experts in the process of production other important elements were neglected. de Chris Marker. it is not from the purity of an outside. I began experimenting with the documentary-form with In Transit (2008). making film politically means interrogating its entire mode of organization – its hierarchies of knowledge.0 se baza tocmai pe o celebrare a participærii libere.65 miliarde de dolari. which sought to transform apathetic spectators into noisy producers. cinéma vérité-ul francez a introdus camera øi pe regizor direct în ecran.Still from Paint Romanian. during which 10 protagonists were simultaneously actors. afirmînd caracterul inevitabil al medierii øi natura creatæ a oricærei reprezentæri. În încercarea de a ræspunde la aceste alte întrebæri. the relation between the artist and those who are represented. chestionîndu-øi scrutarea mediatoare în încercarea de a capta realitatea. Transforming these hierarchies would entail making the process of production genuinely collaborative by involving other subjects in a dialogue rather than speaking for them or instrumentalizing them as a means to communicating a preconceived message. In Transit asks the audience to step back and reflect on their own relation to the images they’ve just seen. But it frustrates the possibility of a sentimental identification through estrangement devices that call attention to their construction. affirming the inevitability of mediation and the constructed nature of all representation. But while the narrative criticizes these erasures. The video makes use of childhood stories. In one of the most memorable discussions. Am fost inspiratæ în special de Godard øi Mieville. family photographs and poetic texts. In 2004. Am încercat sæ elaborez aceastæ complexitate pe cinci coordonate care pun în luminæ raporturile dintre imagine øi referentul acesteia. In this context. ca prezentare a „obiectului în sine“ (Bazin). several people admitted that what happened wasn’t just the fault of the Romanian authorities and began to analyze the organizational mistakes they made. Reconstruction was filmed over a four-day workshop. 11 min. am fæcut apel la tradiflia filmului experimental stîngist din anii ’60 øi ’70. a diary of a journey in Romania that reflects on post-communism. un soi de transparenflæ mai puræ. dintre formæ øi conflinut. ci øi modul ei de producflie – dar înflelegînd aceastæ transformare într-o manieræ mai complexæ decît tehnologia cu valenfle democratizante. Without this distance. Ca prelungire a fotografiei. in which the actors were transformed through the 118 . video. O astfel de înfæptuire distorsionatæ a promisiunii activismului media a relevat faptul cæ sloganul „fæ-o tu însufli“ nu e suficient. Chestionarea conflinutului de realitate al reprezentærilor mediate nu înseamnæ denunflarea tuturor imaginilor ca fiind inerent corupte – dim- vérité inserted the camera and the filmmaker directly into the screen. and although they were collaboratively produced. care e „indiferent faflæ de orice intermediar“ (Barthes). I made 2 videos about nationalism with teenagers from Cluj. prin eliminarea în cea mai mare mæsuræ a subiectivitæflii autorului. În anii ’60. The video was a collaboration with anti-NATO activists and the artist group h. documentarul a fost înfleles în mod tradiflional ca mimesis dobîndit. 2004 sæ simt o tot mai accentuatæ insatisfacflie legatæ de presupozifliile reflelelor de activism media în care eram implicatæ. the subjects who were represented were also the ones who made the work. Cinemaul direct american cæuta sæ obflinæ o reprezentare mai adeværatæ. By simultaneously creating and breaking the desire for identification. They took turns speaking before the camera. Simpla apropriere a mijloacelor de producflie de cætre oameni nu distruge automat raporturile de putere opresive. Intersubjectivity: In the most literal sense. giving each other instructions and commenting on their performance. the relation between the one who “directs” and those who perform what is usually seen as the less important work. Dimpotrivæ. 2. there was a clear boundary between those who made the works and others who were represented in them. Aceastæ fabricæ masivæ de utilizatori YouTube care lucrau gratis øi îi sporeau valoarea n-a primit niciun procent din acea valoare cînd Google a cumpærat YouTube pentru suma de 1. private memoirs can easily become as ideological and manipulative as official history. In retrospect. 1. making films politically means using the conventions of the documentary-form in order to subvert them from the inside. A sense of distance is created through sound-image discontinuities and the narrator’s admission of the uncertain origins of authentic documents. all of which have the possibility to provoke strong emotional responses. But unlike the earlier project. and how it functions through a series of erasures: of history. its divisions of labor. dintre operæ øi publicul ei øi dintre producflie øi distribuflie. a work about the brutal repression of the anti-NATO events in Bucharest in 2008. of identities and of thought itself. which criticize official history in order to oppose it with authentic private histories. a face politic filme înseamnæ a folosi convenfliile documentarului pentru a le submina dinæuntru. care au pornit cu toflii de la premisa activistæ cæ ceea ce trebuie sæ se schimbe nu e doar conflinutul operei. The video functioned like a Brechtian learning play. Formally the videos were typical documentaries. as part of a project called Real Fictions..arta. Questioning the reality effects of mediated representations doesn’t mean denouncing all images as inherently corrupt – on the contrary. Several citations invoke the private archive films of Péter Forgács. filmul documentar a devenit autoreflexiv. It is only from a critical distance that it becomes possible to dig through the pile of ruins that are left by the erasures of the past and to uncover the traces of things that have been lost. Mai existau øi alte întrebæri færæ ræspuns. They discussed their memories in a group and wrote the script together. Acesta e motivul pentru care a øi fost atît de uøor apropriatæ de capitalism. dintre diferifli subiecfli. This boundary was subverted in Reconstruction. Toatæ agitaflia din jurul conceptului Web 2. Apelul lor la participare liberæ øi la transformarea consumatorilor pasivi în producætori m-a surprins ca fiind o perfectæ utopie liberalæ democraticæ. În acest context. Harun Farocki øi Peter Watkins.

turning a blind eye to how it is used to justify their exploitation. Creînd øi distrugînd simultan dorinfla de identificare. Intersubiectivitatea. Yet it seems that many militant films and activist videos still look like fairy tales with a leftist message. O criticæ a medierii înseamnæ recunoaøterea subiectivismului perspectivei øi adresarea întrebærii cum anume pot influenfla propriile noastre ideologii øi prejudecæfli moøtenite cadrul general creator de semnificaflie. the message becomes ambiguous or even contradictory. deøi narafliunea criticæ aceste øtergeri. immersing the audience in the stories of Romanian activists. Form: The specific arrangement of images and sounds in a film can create a feeling of immersion and identification or disrupt it. O senzaflie de distanflæ e creatæ prin discontinuitæfli imagine-sunet øi prin recunoaøterea de cætre narator a originii neclare a documentelor autentice. Reception: In a sense. the system of copyright has been a legal tool to transform art works into commodities and turn a profit for the owners of capital. Daniel Cohn-Bendit. Am început sæ experimentez cu forma documentarului cu În tranzit (2008). A montage of association adds concordant images and voices to create a homogenous totality. or using an open form and various estrangement devices – like sound-image discontinuity. Ownership: Many artists whose work may be engaged or activist in the above sense have still not posed the question of the ownership and distribution of their work. After 20 minutes. Questioning the reality effects of images. now remembered as one of the key protagonists of May ’68. a work about the delocalization of capital and the migration of labour made in collaboration with the Italian video collective Candida TV. You said an excess of images leads to a poverty of thought. 26 min. If the form is disjunctive. Dar. “I wanted to show the actions behind the words. And yet artists continue to be flattered by their association with the myth of the creative genius. the picture starts to break down – all background images are eliminated and the cuts between the words of the protagonists become visible. the video seeks to become a tool for discussion and self-reflection. you wanted a bare archive of reflections. a identitæflilor øi a gîndirii înseøi. The video begins with a richness of sound and images. 5. Færæ aceastæ distanflare. once suggested making a detourned leftist western. încît ne diminueazæ capacitatea de reflecflie. Transformarea acestor ierarhii ar atrage dupæ sine transformarea procesului de producflie într-unul cu adeværat de colaborare. 3. We deliberately tried to avoid making an activist video that would portray the struggle of the working class in a unified voice. or how certain institutions can alienate these relations by placing them outside their control. and between form and content also create a specific type of relationship to an audience. în loc sæ se vorbeas- 119 . with no images masking the words. raportul dintre cel care „regizeazæ“ øi cei care realizeazæ acea muncæ privitæ de obicei ca fiind mai puflin importantæ. interruption of natural time sequences or direct address – tends to break the feeling of identification and provoke the audience to have doubts and questions. 2. but to intervene in it from the inside. made up of elements that don’t seem to fit.scena process of working together and gained new insights about themselves. problema e cea a unui anumit tip de a produce imagini care le naturalizeazæ prin ascunderea execufliei lor sau ne blocheazæ cu o asemenea forflæ emoflionalæ. Two or Three Things about Activism (2008) went a step further – it was not only composed of disjunctive voices but had visible breaks in its structure and deconstructed its own motivations. requiring the audience to take an active part in constructing its meaning. diviziunea muncii. jurnalul unei cælætorii în România. Made in Italy presents a clash of different perspectives – owners of Italian companies in Romania. care criticæ istoria oficialæ pentru a-i opune istorii private autentice. Copyright pits artists against each other in a war Still from Made in Italy. workers and migrants – it’s up to the audience to navigate through the contradictory messages and draw their own conclusions. they would learn nothing about their specific situation. It doesn’t try to represent its subject. they inhibit the possibility of critical thought. dar dejoacæ posibilitatea unei identificæri sentimentale prin intermediul unor mecanisme de înstræinare care atrag atenflia asupra construcfliei lor. collaboration with Candida TV. Godard had replied that if the western preserved a traditional Hollywood form and created a typical relationship of passive spectatorship. 2006 potrivæ. between subjects. În tranzit admite cæ istoriile private sînt ele însele construite øi impure.. the relations between the image and its referent. În sensul cel mai literal. toate acestea avînd posibilitatea de a provoca ræspunsuri emoflionale puternice. And so we must learn to hear again.” The form contributes to the overall goal: by showing all the unphotogenic aspects of Romanian activism. If the audience was just sitting back and absorbing a fairy tale. Doar din perspectiva unei distanflæri critice e posibil sæ caufli printre ruinele ræmase în urma øtergerilor din trecut øi sæ descoperi urmele lucrurilor pierdute. În tranzit îi cere publicului sæ facæ un pas înapoi øi sæ reflecteze asupra propriului raport cu imaginile tocmai væzute. video. care reflecteazæ asupra postcomunismului øi modului în care acesta funcflioneazæ printr-o serie de øtergeri: a istoriei. A work of art that makes the audience uncomfortable and demands that they step back and reflect (or perhaps criticize or disagree) is more genuinely called activist than a work of agit-prop that motivates the audience to act in accordance with its message. prin implicarea altor subiecfli în dialog. Ever since its inception during the period of Romanticism. Today there’s a widespread consensus that copyright has been perverted to benefit corporations rather than the artists for whom it was originally intended. 4. raportul dintre artist øi cei reprezentafli. My first use of disjunctive montage was in Made in Italy (2006). asta nu se face de pe poziflia puritæflii unui „în afaræ“. it wouldn’t matter whether the content was leftist or not. întrucît memoria funcflioneazæ precum o elaborare oniricæ ce øterge conexiuni øi creeazæ noi asocieri. fotografii de familie øi texte poetice. But no such golden age of copyright ever existed. a face politic filme înseamnæ a interoga întregul mod de organizare – ierarhiile cunoaøterii. Lucrarea foloseøte poveøti din copilærie. trade union leaders. And in that sense. even one with a leftist message. amintirile private pot deveni uøor la fel de ideologice øi manipulatoare ca istoria oficialæ. Cîteva citate invocæ filmele de arhivæ privatæ ale lui Péter Forgács.

it also naturalizes a certain process of knowledge production. cîteva persoane au recunoscut cæ ceea ce s-a întîmplat n-a fost doar din vina autoritæflilor române øi au început sæ analizeze erorile organizatorice pe care le-au fæcut. The call for “making film politically” is a suggestive signpost for the need to move beyond the content of political engagement and consider how modes of production. Fabricat în Italia prezintæ ciocnirea a diferite perspective – proprietari de companii italiene din România. Reconstituire a fost filmat în cadrul unui atelier de lucru de patru zile. Un montaj asociativ adaugæ imagini øi voci concordante pentru a crea o totalitate omogenæ. am realizat douæ materiale video despre naflionalism cu adolescenfli din Cluj. în timpul cæruia zece dintre protagoniøti au fost simultan actori.cæ în numele lor sau ca ei sæ fie instrumentalizafli ca mijloc de a comunica un mesaj existent dinainte. Videoul începe cu o bogæflie de sunet øi imagini. compusæ din elemente ce nu par sæ se potriveascæ. spre deosebire de proiectul anterior. 60 min. Øi cæ trebuie sæ învæflæm sæ auzim din nou. iar tæieturile dintre cuvintele protagoniøtilor devin vizibile. În 2004. parte a unui proiect intitulat Ficfliuni reale. Videoul a funcflionat ca o piesæ brechtianæ didacticæ. as long as it circulates primarily through dominant cultural institutions and is accessible only to an elite type of audience. lideri de sindicat. of competition for originality – its effects are not only economic. It is literally a second search. As long as a work of art is copyrighted and can’t be disseminated or used freely. This is a vision of the art world created in capitalism’s own image. This second search is not something that is specific to art – it is an indiscipline that resides at the core of every discipline. Organizarea specificæ a imaginilor øi sunetelor într-un film poate crea senzaflia de implicare øi identificare sau o poate submina. ci sæ intervinæ în acesta dinæuntru. the second asks how that knowledge was produced. Dar. 2010 Still from Reconstruction. Chestionarea efectelor reale ale imaginilor sau folosirea unei forme deschise øi a diferite mecanisme de înstræinare – precum discontinuitatea sunet-imagine. deøi produse în colaborare. methods of articulating meaning and the ownership of culture all form part of an interconnected whole that must be interrogated in its entirety. they jealously guard their “property” from others. 4. videoul urmæreøte sæ devinæ un instrument de discuflie øi autoreflecflie. raporturile dintre imagine øi referentul ei. Dupæ 20 de minute. Artists are not encouraged to share their thoughts and expressions or to contribute to a common pool of creativity. exista o graniflæ claræ între cei care creaseræ lucrærile øi cei reprezentafli în ele. Dacæ forma e disjunctivæ. Aceastæ graniflæ a fost eliminatæ în Reconstituire. 3. publicul poate naviga printre mesajele contradictorii pentru a trage propriile concluzii. întreruperea succesiunii temporale naturale sau adresarea directæ – tinde sæ distrugæ sentimentul de identificare øi sæ stîrneascæ îndoieli øi întrebæri din partea publicului. imaginea începe sæ se dezintegreze – toate imaginile de fundal sînt eliminate.arta. realizat în colaborare cu colectivul video italian Candida TV. and cripples social relations. Retrospectiv. 2009 120 . cerîndu-i publicului sæ ia parte în mod activ la construirea semnificafliei. dintre formæ øi conflinut creeazæ. And what those conditions leave out. Douæ sau trei chestiuni despre activism (2008) a fæcut un pas mai departe – constînd nu doar din voci disjunctive.“ Forma contribuie la obiectivul final: prin înfæfliøarea tuturor aspectelor nefotogenice ale activismului românesc. Instead. Nu încearcæ sæ-øi reprezinte subiectul. un anumit tip de raport cu publicul. it is doomed to remain trapped in a system that constrains its power and renders its critique ineffective. Aceastæ lucrare a fost rodul colaborærii cu activiøti anti-NATO øi cu grupul artistic h. mesajul devine ambiguu sau chiar contradictoriu. copleøind publicul prin narafliunile activiøtilor români. o lucrare despre reprimarea brutalæ a manifestafliilor anti-NATO de la Bucureøti din 2008. oferindu-øi unii altora instrucfliuni øi fæcînd comentarii asupra interpretærii. „Eu doream sæ aræt acfliunile din spatele articulafliilor. Forma. public øi regizori. video. de asemenea. Receptarea. aceste materiale erau niøte documentare tipice øi. muncitori migranfli –. what its conditions of possibility have been.arta. Ei au vorbit pe rînd în fafla camerei. se pærea cæ prin accentul predominant pus pe implicarea unor nonexperfli în procesul de producflie au fost neglijate alte aspecte importante. Ai spus cæ un exces de imagini duce la o særæcire a gîndului. anti-NATO Initiative and h. Once the first search produces a certain type of knowledge. o lucrare despre delocalizarea capitalului øi migraflia forflei de muncæ. This process of questioning brings to mind the humble origins of the word “research”. færæ imagini care sæ acopere cuvintele.. Am încercat în mod deliberat sæ evitæm producerea unui video activist care sæ portretizeze printr-o voce comunæ lupta clasei muncitoare. în care actorii au suferit transformæri prin procesul de colaborare øi au aflat lucruri noi despre ei înøiøi. Într-un fel. Øi-au discutat amintirile în grup øi au scris scenariul împreunæ. delegitimates the idea of a common culture. dintre subiecfli. subiecflii reprezentafli erau în acelaøi timp øi creatorii lucrærii. Prima datæ cînd am folosit montajul disjunctiv a fost la Fabricat în Italia (2006). Berlin. who they view as potential spies and thieves lying in wait to snatch and defile their original ideas. ci avînd øi breøe vizibile la nivel structural øi deconstruindu-øi propriile motivaflii. collaboration with Autonomous. forms of organization. care urmærea transformarea spectatorilor apatici în producætori gælægioøi. an immanent critique that seeks to expose and transcend its own limits. Într-una dintre cele mai memorabile discuflii. Din punct de vedere formal. tu doreai o simplæ arhivæ de reflecflii.

O lucrare de artæ care face publicul sæ se simtæ inconfortabil øi îi cere sæ facæ un pas înapoi øi sæ reflecteze (sau poate sæ critice sau sæ nu fie de acord) e activistæ într-o mai mare mæsuræ decît o lucrare „agit-prop“ care motiveazæ publicul sæ acflioneze în conformitate cu mesajul ei. în acelaøi timp. artiøtii continuæ sæ fie flatafli de asocierea cu mitul geniului creator. Atîta vreme cît o lucrare de artæ se aflæ sub copyright øi nu poate fi diseminatæ sau folositæ liber. Chiar de la apariflia lui în perioada romantismului. 5. crearea unui western deturnat spre stînga. Øi prin asta împiedicæ posibilitatea gîndirii critice. o criticæ imanentæ care urmæreøte sæ expunæ øi sæ-øi depæøeascæ propriile limite. un anumit proces de producflie de cunoaøtere. cunoscut acum drept unul dintre protagoniøtii-cheie din mai ’68. ei îøi apæræ geloøi „proprietatea“ de ceilalfli. Artiøtii nu sînt încurajafli sæ-øi împærtæøeascæ ideile øi expresiile sau sæ contribuie la un fond comun de creativitate. Copyrightul îi implicæ pe artiøti unii împotriva celorlalfli într-o competiflie pentru originalitate – efectele lui nu sînt doar economice. ea e condamnatæ sæ ræmînæ prinsæ într-un sistem care-i limiteazæ puterea øi îi face ineficientæ critica. Numeroøi artiøti a cæror operæ poate fi consideratæ angajatæ sau activistæ în sensul de mai sus nu au pus încæ problema proprietæflii øi distribufliei operei lor sau cea a modului în care anumite instituflii pot înstræina aceste raporturi prin plasarea în afara controlului lor. 73 min. cea de-a doua întreabæ cum anume a fost produsæ aceastæ cunoaøtere. nu mai conta dacæ conflinutul lui era de stînga sau nu. Øi totuøi. odatæ. Proprietate. Dacæ publicul urma sæ øadæ relaxat øi sæ urmæreascæ un basm.scena Daniel Cohn-Bendit. video. formele de organizare. toate. Berlin. øi nu al artiøtilor cærora le erau adresate iniflial. pe care-i privesc ca pe niøte potenfliali spioni øi hofli minflind øi pîndind sæ le fure øi pîngæreascæ ideile originale. Odatæ ce prima cæutare produce un anumit tip de cunoaøtere. parte dintr-un întreg interconectat care trebuie interogat integral. se pare cæ numeroase filme militante øi videouri activiste continuæ sæ arate ca niøte basme cu mesaj de stînga. chiar unul cu mesaj stîngist. Godard a replicat cæ dacæ westernul îøi pæstra forma tradiflionalæ de la Hollywood øi crea un raport tipic de raportare pasivæ a spectatorului. Cu toate acestea. Aceastæ a doua cæutare nu e specificæ artei – e o indisciplinæ care fline de miezul oricærei discipline. Chemarea de „a face politic filme“ e un indicator sugestiv al nevoii de a trece dincolo de conflinutul implicærii politice øi de a lua în considerare felul cum modurile de producflie. atîta vreme cît ea circulæ în principal prin institufliile culturale dominante øi este accesibilæ doar unui public de elitæ. el naturalizînd. care au fost condifliile de posibilitate care i-au permis apariflia. sistemul de copyright a fost un instrument legal de transformare a operelor de artæ în mærfuri øi de creare a unui profit pentru posesorii de capital. 2008 121 .. El înseamnæ literal a doua cæutare. Aceastæ imagine a lumii artistice e creatæ dupæ propria imagine a capitalismului. Dimpotrivæ. metodele de articulare a semnificafliei øi proprietatea asupra culturii fac. 2010 Traducere de Alex Moldovan Still from Two or Three Things about Activism. Dar o asemenea epocæ de aur a copyrightului n-a existat niciodatæ. el nu avea sæ învefle nimic despre situaflia lui concretæ. Acest proces de chestionare ne aduce aminte de originile umile ale cuvîntului „cercetare“. Astæzi. Øi ce anume lasæ pe dinafaræ acele condiflii. a sugerat. existæ un consens general cæ drepturile de autor au fost pervertite în beneficiul corporafliilor. delegitimînd ideea de culturæ comunæ øi mutilînd raporturile sociale. închizînd ochii la cum e el folosit pentru a le justifica exploatarea.

at/?page_id=14171 122 .at/?p=383&lang=en http://unsereuni.insert Universitatea din Viena / Vienna University Academia de Arte Frumoase din Viena / Academy of Fine Arts Vienna: Revendicæri / Demands http://unsereuni.

Bologna Burns, UniCampus Vienna, 11–14 March 2010, photo: Bogdan Ghiu Bologna Burns, UniCampus Vienna, 11–14 March 2010, photo credit: Martin Juen

+ (campus de luptæ. împotriva neoliberalizærii universitæflii)

Criza universitæflii, criza societæflii
Bogdan Ghiu

Criza universitæflii nu a aøteptat actuala (anti-)crizæ mondialæ explicitæ, prin care criza capitalismului, mai exact capitalismul de crizæ, capitalismul-crizæ cautæ sæ se relanseze „dialectic“, profitînd tocmai de propria imposibilitate împinsæ la limitæ, abuzînd de propriile abuzuri prin traducerea øi transferarea lor politicæ spre întreaga populaflie planetaræ. Sîntem øantajafli cu salvarea unor societæfli îmbolnævite. Criza universitæflii poate fi, cel mult, amplificatæ øi radicalizatæ de actuala crizæ generalæ, de actualul regim de crizæ (regim al guvernærii prin crizæ). Criza universitæflii are propria ei istorie. Øi, ca atare, a anticipat øi a simulat „în efigie“, încercînd s-o provoace în realitate, criza mondialæ. Dacæ umanitatea nordicæ (occidentalæ) nu øi-ar fi delegat tot mai mult creativitatea moralæ dispozitivelor tehnologice øi s-ar fi comportat cu adeværat pragmatic (elaborînd tehnici de luptæ, adicæ de rezistenflæ), criza universitæflii ar fi putut (logic, virtual, intensiv) declanøa social-politic, nu economic-politic, criza mondialæ, o crizæ cu adeværat vindecætoare, de eliberare, nu de aservire, aøa cum este criza actualæ (instrument pentru putere, nu pentru societate). Din acest punct de vedere, capitalismul poate fi privit ca o metacrizæ, ca o bætælie pentru crizæ. Se poate afirma cæ, în lipsa proletariatului divizat prin atragerea, la centru, spre clasele de mijloc, iar la periferie (în Sud) împins spre spectralitatea lumpenului, universitatea a reprezentat, dupæ revoltele din 1968, avangarda, mai mult sau mai puflin ignoratæ, a luptelor capitalismului actual, devenit „imaterial“, adicæ în acelaøi timp „libidinal“ øi „cognitiv“: o mizæ øi principalul teren de luptæ. Criza anilor ’60 culminase, în avangarda ei universitaræ, cu afirmarea dorinflei, prin care tineretul postbelic sfida ideologia capitalistæ a „interesului raflional“. Drept urmare, capitalismul a dat curs tocmai acestei fibre (dintotdeauna a lui), conducînd spre apariflia a ceea ce s-a numit „capitalismul libidinal“ al zilelor noastre. Forfla productivæ a fluxurilor eliberatoare, deteritorializante, de dorinflæ a fost recaptatæ øi recodificatæ: deteritorializarea produce, azi, transteritoriul sau postteritoriul global – lumea-teritoriu. Dorinfla a încetat prin urmare sæ mai fie revoluflionaræ, devenind nu absurd represivæ, ci, mult mai ræu, simulat eliberatoare. Revoluflia nu era înæbuøitæ în sînge, ci se sufoca în propria ei parodie. Bætælia pentru dorinflæ a fost pierdutæ dat fiind cæ a fost falsificatæ. Dupæ ce, la sfîrøitul anilor ’60, fusese terenul luptei pentru exproprierea dorinflei, universitatea a devenit în deceniile urmætoare teren de luptæ pentru aproprierea øi (re)definirea cunoaøterii. Imediat, în paralel, a apærut øi replica mimeticæ a capitalului, conform aceleiaøi strategii de preluare-deturnare prin simulare: ideologia aøa-zisei „societæfli a cunoaøterii“, celebratæ „libertarian“ (adicæ radical individualist, sælbatic, regresiv, „naturist“, „pionieristic“ capitalist), a transferat, din nou, potenflialul revoluflionar pe teren exclusiv tehnologic. Revoluflia devine, prin deplasare (concept psihanalitic), o tehnicæ: mediu controlabil de control. În felul acesta, capitalismul devine tot mai mult un expert în traduceri, transferæri, translatæri. Universitatea, s-a afirmat, este echivalentul actual al fabricii, al uzinei. Øi cred cæ este adeværat. Ea nu trebuie deci, aøa cum atrage atenflia, mai jos, George Caffentzis, sæ viseze, aøa cum încæ mai era cazul în 1968, sæ se conecteze la alte lupte, universitatea nu este un mediu separat øi închis, ci terenul central, principal de disputæ. În Nordul postindustrial, universitatea este deja integratæ în producflia de capital. Cel mai important pentru ea este sæ-øi poarte luptele cu atenflie la ea acasæ. Pentru cæ este foarte posibil ca, în Nord (pentru a abandona falsa dihotomie Est/Vest), universitatea sæ fie, azi, singurul teren de luptæ, singurul teren pe care lupta de reapropriere a producfliei mai este vizibilæ øi posibilæ, efectivæ. Strategic, luptele actuale ale universitæflii sînt, structural, luptele societæflii înseøi. Neoliberalizarea universitæflii cautæ sæ extindæ øi sæ radicalizeze tradiflionala biopoliticæ liberalæ a codificærii umanitæflii sub forma individului-capital øi a populafliei-resursæ (în acelaøi timp unealtæ øi materie). Pentru cæ este mai simplu, mai economic sæ formezi din faøæ în loc sæ reprimi øi sæ reformezi mai tîrziu, la nesfîrøit. Astfel încît universitatea neoliberalæ cautæ sæ formeze, prin deturnarea banilor publici (în schimbul viitoarei pæci sociale, deci al tihnei oamenilor politici), resurse productive pentru capital, nu cetæfleni critici, lucizi, liberi. Din faøæ! Global, geostrategic, prin „Procesul Bologna“ (øi „Strategia Lisabona“), Uniunea Europeanæ (postimperialism „democratic“, economicos-economic) cautæ sæ øteargæ definitiv „disidenfla“ øi „diferenfla“ europeanæ. România este un trist exemplu perfect al reuøitei strategiei postimperiale de racolare a fostelor colonii informale, a fostelor periferii ca masæ (øi scaræ) de manevræ, ca mediu de presiune. Actuala prestaflie a României, atît la nivel politic, cît øi, mai grav, la nivel social, e una de coadæ (globalæ) de topor. Nimic mai stræin, mai exotic, mai neavenit pentru populafliile universitare indigene reunite, adicæ atît pentru triburile de studenflime, cît øi pentru castele profesorale deja industrial produse øi reproduse, decît actualitatea imperativæ øi centralitatea strategicæ a luptelor din cîmpul universitar global. România este deja, de mult, o fabricæ provincialæ de diplome pentru o piaflæ a cunoaøterii øi a muncii ironic inexistentæ. Foarte rapid, universitatea româneascæ a devenit farsa concentrat-lizibilæ, dar în registru tragicomic, a redefinirii cunoaøterii în registru capitalist-global. Iatæ de ce am considerat o datorie intelectualæ, øi un act de adeværat jurnalism, sæ conectæm parodica universitate româneascæ la disputele de idei øi la luptele de stradæ care o privesc, care, cu voie, færæ voie, sînt ale ei. Criza universitæflii, nu criza economicæ financiar provocatæ, este adeværata crizæ globalæ accesibilæ, neconfiscatæ, în care lupta (mai) poate sæ fie purtatæ.

125

dar nici pæstrarea ei. Aøa-numitul Contrat Première Embauche (CPE). Actualitatea øi istoria ei Lupte universitare la sfîrøitul pactului educaflional* George Caffentzis * „University Struggles at the End of the Edu-Deal“. de pînæ la 32% la Universitatea din California øi cu procente similare la unele universitæfli britanice. (N.4 Sfîrøitul pactului educaflional Cele mai importante elemente ale acestei restructuræri au fost corporatizarea sistemelor universitare øi comercializarea educafliei. din 2008. în Statele Unite. New York. pentru ca educaflia sæ poatæ începe. Editorii flin sæ-i mulflumeascæ profesorului George Caffentzis pentru amabilitatea acordærii drepturilor de traducere øi de publicare a versiunii în limba românæ a prezentului text øi a celui urmætor. (N. ed. 1989. sugerînd o revenire a impetuozitæflii din 1968. Universitæflile create „pentru profit“ sînt încæ o minoritate pe scena academicæ. scris iniflial la Universitatea din California) De la masiva revoltæ studenfleascæ din Franfla.) 2.1 „Nu trebuie sæ cerem distrugerea universitæflii. (N. Pe data de 4 martie 2010. Croaflia. unde dateazæ de la votarea Legii Bayh-Dole din 1980. Organise! A Mute Special on Struggle in Education Today“. În toamna øi iarna lui 2009 s-a înregistrat un crescendo. A Thousand Flowers: Social Struggles Against Structural Adjustment in African Universities.org). George Caffentzis vede apariflia unui nou domeniu de luptæ. cel îndreptat împotriva pactului necinstit al unei educaflii costisitoare în schimbul unei precaritæfli de o viaflæ. Nota editorului britanic. numær special: „Don’t Panic. 2000. De atunci. ed. Dordrecht. 2010. Mute Magazine (www. La originea celor mai recente mobilizæri se aflæ reducerile bugetare pe care guvernele øi institufliile academice le-au implementat ca urmare a dezastrului de pe Wall Street øi creøterea taxelor rezultatæ de aici. Mai mult decît atît: „Nu vom plæti pentru criza voastræ“ – sloganul studenflilor italieni aflafli în grevæ – a devenit un strigæt de luptæ internaflional. Energy.“ (Text dintr-un fluturaø gæsit la Academia de Arte Frumoase din Viena. membru fondator øi coordonator al grupurilor Midnight Notes Collective øi Committee for Academic Freedom in Africa. Congresul Studenflilor Sud-Africani [South Africans Students’ Congress] (SASCO) a încercat sæ închidæ nouæ universitæfli. la 10 aprilie 2006. Iar valul e departe de-a fi luat sfîrøit. spre deosebire de prevederile „perioadei de încercare“. cînd grevele øi ocuparea campusurilor au proliferat din California pînæ în Austria. Roma. 2009.3 În aceeaøi zi. SUA. din 2006. Vezi http://defendeducation. 2001 (coeditare Midnight Notes Collective). cu ocazia unei zile naflionale dedicate acfliunii (prima din mai 1970 pînæ azi) organizate în sprijinul educafliei publice. New York. Istituto dell’ Enciclopedia Italiana fondata da Giovanni Trecanni. Kluwer Academic Publishers. Criza economicæ nu a fæcut însæ decît sæ exacerbeze acest sentiment general de insatisfacflie. englezæ: Clipped Coins. angajatul concediat fiind considerat demisionar øi neavînd deci drept la øomaj. 126 . NY. putea sæ rupæ unilateral contractul færæ a fi obligat sæ ofere un motiv. monete tosate e governo civile. Midnight Oil: Work. ed. una dintre organizafliile coordonatoare a enumerat 64 de campusuri diferite unde au existat forme de protest. profesor de filosofie la University of Southern Maine. 1988. noua miøcare studenfleascæ poate fi privitæ drept principalul ræspuns organizat la criza financiaræ globalæ. Exciting the Industry of Mankind: George Berkeley’s Philosophy of Money. Auroras of the Zapatistas: Local and Global Struggles in the Fourth World War. CPE prevedea o „perioadæ de consolidare“ de doi ani în care angajatorul. care le permitea universitæflilor sæ obflinæ patente ale „descoperirilor“ fæcute în propriile lor laboratoare øi pentru care companiile trebuiau sæ plæteascæ pentru a le putea folosi. Brooklyn. împotriva aøa-numitului „contract pentru prima angajare“2. New York.) 4. (N. Elveflia øi ulterior Marea Britanie. în mod colectiv. La filosofia del denaro di John Locke. avîndu-øi originea în reforma neoliberalæ a educafliei øi în restructurarea producfliei din ultimele trei decenii. Trebuie sæ ne cerem nouæ înøine øi celorlalfli sæ preluæm controlul asupra acestor universitæfli. „contract pentru prima angajare“. Trenton. Abused Words and Civil Government: John Locke’s Philosophy of Money. fusese o încercare de øiretlic legislativ al dreptei franceze prin care.) 3. trad. War. în urma unor puternice mobilizæri populare. un salariat al unei companii private s-ar fi putut afla sub regimul unui astfel de contract chiar dacæ nu se afla la prima sa angajare. 1992 (coeditare Midnight Notes Collective).) 1. 1973–1992. ed. Edu-Factory Collective. Deøi adoptat de parlamentul francez la 31 martie 2006. protestele studenfleøti au înregistrat escaladæri aproape peste tot în lume. autor a numeroase articole øi al cærflilor: Parole abusate. Autonomedia. Destinat tinerilor pînæ în 26 de ani aflafli în øomaj de peste øase luni. øi care au afectat toate aspectele vieflii de student din întreaga lume. Pe site-ul Tinyurl. în special în SUA. În acest sens. Nu trebuie sæ cerem nimic. Autonomedia/Semiotext(e) Press. dar „afacerea înfloritoare“ academicæ e foarte avansatæ.com/squatted-universities s-au înregistrat 168 de universitæfli (majoritatea din Europa) unde au avut loc acfliuni între 20 octombrie øi sfîrøitul lui decembrie 2009. proiectul CPE a fost retras de primministrul francez din acel moment. Protestul de la Universitatea din Johannesburg s-a dovedit cel mai problematic. sub pretextul „egalitæflii de øanse“.metamute. Dominique de Villepin. øi „valul anormal“ din Italia. Towards a Global Autonomous University. Africa World Press. chemînd la o educaflie universitaræ liberæ.org. forflele de poliflie alungînd studenflii de pe o baricadæ în flæcæri cu ajutorul tunurilor de apæ. restructurarea mediului academic ca afacere profiGEORGE CAFFENTZIS este filosof politic. Germania. Autonomedia. 2000 (coeditare).Edu-War in Progress. Pe mæsuræ ce studenflii din lumea întreagæ încep sæ ia atitudine împotriva reducerilor de fonduri operate de guvernele naflionale pe seama universitæflilor. Autonomedia.

cunoaøterea „cumpæratæ“ e devalorizatæ rapid de inovaflia tehnologicæ. ideologia educafliei ca pregætire pentru viafla civicæ øi pentru binele public a trebuit abandonatæ. 1975. Acfliuni asemænætoare au mai avut loc øi în numeroase sisteme universitare din Africa øi din Asia (Taiwan. vol. capitalul denunflæ acest „pact“. Zerowork. a devenit o obiønuinflæ sæ se susflinæ cæ. reducerile de buget. în expansiunea învæflæmîntului complementar øi. ci cæ aceøtia trebuie disciplinafli øi proletarizafli printr-un atac la adresa puterii pe care au început s-o revendice parflial øi din cauza pozifliei lor în cadrul procesului de acumulare. 2000. 128–142 [„Renunflarea la scaræ: universitæflile în crizæ”. concedieri øi prin masificarea øomajului. aceasta traducîndu-se printr-o micøorare masivæ a salariului. pp. costul „educafliei“. La fel ca în cazul muncitorilor imigranfli. studenflii se confruntæ acum cu capitalul în mod direct. Africa World Press. Trenton. Deschiderea laboratoarelor universitare spre afaceri private. care sînt. sud-africani sau brazilieni. I. care i-au silit pe studenfli sæ se îndatoreze øi mai mult. ultimele garanflii ræmase. educaflia superioaræ e o „necesitate“ (Banca Mondialæ. prin impunerea Registrului de citate din øtiinflele sociale [Social Science Citation Index] pentru evaluarea profesorilor) – pentru ca. Statisticile au pærut sæ confirme înflelepciunea ascensiunii pe scara educafliei. ca respingere a restricfliilor impuse de subordonarea educafliei faflæ de logica pieflei. altfel spus costul pregætirii în vederea muncii. George Caffentzis. 2009. înregimentarea studenflilor a continuat sæ creascæ în toatæ lumea. îndepærtînd. în sæli aglomerate în care profesorii nu mai reuøesc sæ asocieze chipuri numelor din cataloage. În crizæ. au devenit elemente standard ale vieflii academice americane øi. TSSCI and the Evaluation System of Social Sciences in Taiwan“. Pe mæsuræ ce campus dupæ campus. 130–136]. Trenton. 10. 2006. A se vedea Silvia Federici. concedierile øi disponibilizærile) are ca flintæ directæ eliminarea garanfliei unui salariu pe care se presupunea cæ o aduce educaflia superioaræ formalæ øi îmblînzirea „cognitariatului“ [cognitariat]. împotriva neoliberalizærii universitæflii) tabilæ a continuat neabætutæ. corporafliile globale sæ poatæ folosi „muncitori din domeniul cunoaøterii“ [knowledge workers] indieni. în Statele Unite. „americanizate“ øi standardizate (în Taiwan.5 Existæ o recunoaøtere generalæ a faptului cæ aceastæ comercializare a sistemului universitar a reprezentat. vînzarea de cunoaøtere pe piafla mondialæ (prin educaflie on-line øi învæflæmînt off-shore). 282–291. În ultimele douæ decenii. le confiscæ actorilor locali controlul øi devalorizeazæ cunoaøterea localæ øi preocupærile locale. acflioneazæ ca un mecanism de disciplinare a vieflii de student. care. parflial. a fost transferat direct forflei de muncæ. 2002). El redefineøte educaflia ca producflie de muncitori mobili øi flexibili care posedæ abilitæflile solicitate de angajatori. cu diferenflele regionale specifice. de exemplu. 127 . care promitea salarii øi o satisfacflie a muncii mai mare în schimbul preluærii de cætre muncitori øi familiile lor a costului educafliei superioare. 2. Asinamali: University Struggles in Post-Apartheid South Africa. între salariile absolvenflilor de învæflæmînt superior øi cele ale muncitorilor care au absolvit un liceu. avînd siguranfla cæ sînt potrivifli pentru acele slujbe. Richard Pithouse. „Throwing Away the Ladder: The Universities in the Crisis“. A Thousand Flowers: Social Struggles Against Structural Adjustment in African Universities.+ (campus de luptæ. Criza financiaræ din universitate (creøterea taxelor de øcolarizare. prin reduceri de buget. Singapore. Procesul Bologna pune færæ ruøine universitatea la dispoziflia mediului de afaceri. odatæ cu apariflia „societæflii cunoaøterii“ øi a revolufliei informafliei. øi Arthur Hou-ming Huang. cæ actuala crizæ financiaræ globalæ. indiferent de costuri. transformîndu-i pe studenfli în servitori angajafli ai bæncilor øi/sau ai statului. declanøatæ în 2008. în felul acesta. un proiect al Uniunii Europene care instituie o Zonæ Europeanæ a Educafliei Superioare øi promoveazæ circulaflia forflei de muncæ pe teritoriul ei prin omogenizarea øi standardizarea programelor øi a diplomelor øcolare. Færæ îndoialæ cæ „pactul educaflional“. au devenit focare de revoltæ antiautoritaristæ.6 Dar noul regim neoliberal a reprezentat øi sfîrøitul unui pact de clasæ [class deal]. risipind iluzia keynesianæ cæ investiflia în educaflia superioaræ se va dovedi profitabilæ sub forma unei creøteri a productivitæflii generale a muncii. mai presus de toate. Acesta e øi sfîrøitul rolului statului ca mediator. Cu toate acestea. aceleaøi direcflii pot fi înregistrate acum în întreaga lume. e desfiinflat øi el. infra. un ræspuns la luptele studenfleøti øi la miøcærile sociale din anii ’60 øi ’70. Odatæ cu eliminarea stipendiilor. ruøi. pp. 5. flinteøte spre aceastæ strategie de rezistenflæ. pp. Africa World Press. de la Berkeley pînæ la Berlin. a alocafliilor øi a educafliei gratuite. Inter-Asia Cultural Studies. în acelaøi timp. Japonia). øi nu americani sau europeni. la fel ca orice marfæ. extrem de împoværætoare avînd în vedere cæ precaritatea a devenit principalul raport de muncæ øi cæ. færæ doar øi poate din pricina proliferærii incapacitæflii de platæ øi pentru cæ astæzi capitalismul refuzæ orice garanflii. centralizeazæ crearea de standarde pedagogice. în datoria studenfleascæ în creøtere. în anii ’90. sub presiunea unei restructuræri economice care fæcea din educaflie o condiflie pentru angajare. 6. care se manifestæ în timp sub forma creøterii numærului celor incapabili sæ-øi achite datoriile. de la New York pînæ la Paris øi Nairobi. în acest context. George Caffentzis øi Alidou Ousseina. precarizarea muncii academice øi introducerea unor taxe de øcolarizare tot mai mari. atacul la adresa studenflilor nu semnificæ faptul cæ nu e nevoie de lucrætorii din domeniul cunoaøterii. „Science as Ideology: SSCI. care au marcat sfîrøitul politicii educaflionale dominante în epoca keynesianæ. nr. lupta care rezumæ noua miøcare studenfleascæ a fost purtatæ împotriva „Procesului Bologna“. În Europa. o formæ ascunsæ de apropriere. În cadrul universitæflii corporatizate. Dar creøterea gradului de înregimentare øi de îndatorare trebuie înfleleasæ øi ca o formæ de luptæ. indicînd o diferenflæ de 83%. aruncînd o umbræ întunecatæ asupra viitorului acestora. cum ar fi promisiunea unor salarii mari pentru viitorii lucrætori din domeniul cunoaøterii. Nu existæ nicio îndoialæ.

revenirea la modelul epocii keynesiene. accesibilæ celor aflafli în afara „zidurilor“ ei. unde se aflæ acumulatæ cea mai mare parte a bogæfliei. pentru cæ mi-au împærtæøit cunoøtinflele lor. reînviind visul unei „øcolarizæri de masæ“ finanflate public. Cheia acestei construcflii o va constitui problema datoriei. cæ revendicærile au devenit inutile. 2010. Aø mai dori sæ le mulflumesc tovaræøilor din grupul Edu-Notes pentru ideile øi inspiraflia oferite. De unde øi sloganul „ocupafli totul“ – ocuparea clædirilor fiind privitæ ca un mijloc de preluare a puterii. miøcarea studenfleascæ îøi creeazæ deja un bun comun propriu chiar în toiul luptei. Acesta e un pas necesar dacæ miøcarea doreøte sæ cîøtige putere pentru a recupera educaflia din mîinile autoritæflilor academice øi ale statului. cæ niciun „nou pact“ nu este posibil. manuscris inedit. Cu viteza luminii. pentru majoritatea studenflilor. accesat la adresa www. mesaje de solidaritate øi sprijin. a devenit cea mai vizibilæ în dezbaterea stîrnitæ în timpul grevelor de anul trecut [2009] de la Universitatea din California. Revendicæri sau ocupæri de sedii? Miøcarea studenfleascæ. manifestaflii øi ocupæri de clædiri au circulat în jurul lumii provocînd un tam-tam electronic global al schimbului de comunicate. Îøi are rædæcinile în contradicfliile cu care se confruntæ toate miøcærile antagoniste de azi. pe deasupra. se confruntæ cu o problemæ politicæ. perspectiva unei sclavii a datornicilor întemeindu-se pe un viitor nesigur øi pe sentimentul unei alienæri faflæ de o instituflie perceputæ drept mercenaræ øi birocraticæ øi care. În acelaøi timp. în aparenflæ. în prezent se discutæ mult despre crearea de „cunoøtinfle comune“ [knowledge commons]. pe de altæ parte. în sensul creærii unor forme de producere de cunoaøtere autonomæ. care ar putea fi folosit la eliberarea muncitorilor. Între timp. din moment ce.7 Aceastæ dihotomie. Ce e sigur e cæ existæ o provocare majoræ pe care miøcarea trebuie s-o rezolve pentru a-øi spori puterea øi capacitatea de a intra în legæturæ cu alte lupte. existæ la mulfli sentimentul cæ nu mai este nimic de negociat. Distincflia nu este una pur ideologicæ. Pe de o parte. nici mæcar în regiunile metropolitane ale lumii. într-un instrument al înrobirii lor. poveøti. care sæ nu fie finalizatæ sau condiflionatæ de piaflæ øi care sæ le fie accesibilæ celor aflafli în afara zidurilor universitæflilor. „Introduction to EduNotes“. øtiri despre greve. ea revendicæ o educaflie universitaræ gratuitæ. o breøæ în fluxul de muncæ øi de valoare prin care universitatea îøi extinde sfera. Mulflumiri Aø dori sæ le mulflumesc facultæflii øi studenflilor pe care i-am intervievat recent de la Universitatea din California.info. de a face revendicæri øi „pacte“. 8. O populaflie studenfleascæ ce are douæ sau trei slujbe e mai puflin probabil sæ se organizeze decît echivalenta ei mai înstæritæ din anii ’60. Numeroøi studenfli realizeazæ cæ sistemul capitalist nu poate sæ ofere nimic acestei generaflii. Traducere de Alex Moldovan 7. principalul „bun comun“ pe care miøcarea va trebui sæ-l construiascæ e extinderea mobilizærii spre alfli muncitori afectafli de crizæ. dobîndirea unei diplome nu mai constituie o garanflie pentru un viitor care promite sæ aducæ øi mai multæ precaritate øi o constantæ autoreciclare. e de mult apusæ. raporturi de putere distinctive øi consecinfle ale asumærii unor riscuri. a adîncit diviziunile øi. After the Fall: Communiqués from Occupied California. øi producerea unei „contraputeri“ care sæ prefigureze raporturile de punere în comun [communalising] pe care studenflii de azi doresc sæ le construiascæ. Miøcarea prezintæ douæ aspecte. Desfiinflarea datoriei studenfleøti ar putea fi liantul dintre miøcare øi cei care se împotrivesc prescrierilor în Statele Unite øi miøcarea mai amplæ împotriva datoriei suverane la nivel internaflional. propunînd. într-o mai micæ mæsuræ. mai produce øi o marfæ supusæ unei devalorizæri rapide. cu privire la „revendicæri“ versus „ocupæri“. aøa cum au recunoscut cei de la Edu-Notes. Restructurarea economicæ a fragmentat forfla de muncæ. Deøi existæ peste tot tentaflia de a o reînvia. chemînd la o dezertare în masæ a acesteia sau urmærind transformarea campusului într-o bazæ pentru producerea de cunoaøtere alternativæ. mai evidentæ în Statele Unite øi. de la Academia de Arte Frumoase din Viena øi de la Universitatea Rhodes din Africa de Sud.8 Da. de creare a unor spaflii pe care studenflii sæ le poatæ controla. politica keynesianæ a grupurilor de interese.afterthefallcommuniques. ea reprezintæ o revoltæ împotriva universitæflii ca atare. avînd ca rezultat un volum excepflional de imagini. documente. Edu-Notes. care este opusul perfect al „bunului comun“. Pe de altæ parte. a fæcut sæ creascæ efortul øi timpul necesare pentru reproducerea zilnicæ. 128 . caracterizatæ de unii drept o întoarcere la disputele trecute „reformæ versus revoluflie“. întrucît înseamnæ transformarea surplusului colectiv. slogane. øi care uneori a cæpætat un ton caustic pe mæsuræ ce aceøti termeni au devenit niøte semnificanfli complecøi pentru ierarhii øi identitæfli. în Europa. E greu de spus cum se va rezolva conflictul „revendicæri/ocupare de sedii“ din cadrul miøcærii studenfleøti.Rebeliunea studenfleascæ are deci rædæcini puternice. Ca urmætor pas. nu în ultimul rînd.

în solicitæri „economice“: împotriva creøterii taxelor de øcolarizare. aceste acfliuni au un caracter pragmatic. cu limite cronologice laxe: strategia capitalului uman a lui Kennedy (1960–1965).+ (campus de luptæ. capitalul îøi însuøeøte øtiinfla øi educaflia ca pe o parte gratuitæ a ciclului propriei lui reproduceri. 129 . proteste. øi deci a ierarhiei forflelor de muncæ de calitæfli diferite (selecflie. contraatacul fiscal (1970–1975). dar ceva tot trebuie spus. ar putea spune unii. De la politica flamboaiantæ la cenuøiul economiei în doar patru ani? E limpede cæ o asemenea descriere a miøcærilor studenfleøti øi universitare din campusurile americane e nesatisfæcætoare. dar a închis ochii în mod constant la munca nesalariatæ din afara acesteia. ci chiar a colaborat cu el. întrucît ascunde munca nesalariatæ. În aceastæ societate. greve øi demonstraflii împotriva reducerilor de fonduri destinate studenflilor øi a concedierii profesorilor la Universitatea din New York. împotriva înflelegerilor legate de productivitate. Capitalul din Statele Unite. încæ din secolul al XIX-lea. Desigur. ocuparea clædirii ca protest împotriva taxelor de øcolarizare din Cornell. întrucît o asemenea distincflie mistificæ invariabil orice analizæ a luptei de clasæ din societatea capitalistæ. 128–142. lupta salarialæ øi stînga (1975). avînd în vedere cæ distincflia dintre economie øi ideologie poate limita serios acfliunea politicæ în universitate. iar partea neplætitæ drept secundaræ øi. 1975. sfîrøitul sistemului de notare øi al restricfliilor legate de „libertatea de exprimare“. asta înseamnæ sæ consideri partea salariatæ a clasei muncitoare drept primaræ øi eficientæ. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Renunflarea la scaræ: universitæflile în crizæ* George Caffentzis * „Throwing Away the Ladder: The Universities in the Crisis“. Stînga identificæ frecvent baza economicæ cu sfera muncii salariate. universitatea intræ în categoria suprastructurii ideologice. în cel mai bun caz. ed. Ohio. Zerowork. sfîrøitul complicitæflii universitare cu domeniul proiectærii øi al cercetærii militare. „dar nu existæ o luptæ de clasæ în universitæfli. Gata cu gherilele care-l stropesc cu sînge de porc pe preøedintele colegiului. Astfel. prima grevæ la nivel statal a profesorilor universitari din New Jersey. Ba. – reproducerea forflei de muncæ. Nu e acesta locul potrivit pentru a discuta tot ce poate fi numit „ideologie“. dar…“ În spatele unei astfel de obiecflii se aflæ distincflia de duratæ dintre baza economicæ øi suprastructura ideologicæ. avem „grevele muncitorilor studenfli“ din Athens. În felul acesta. În termenii organizærii revoluflionare. de la înælflimea statutului sæu avansat. În cadrul universitæflii. ca avînd doar un rol de sprijin. împotriva concedierilor øi în favoarea salariilor pentru munca depusæ de studenfli. instituflii cu cursuri „alternative“. aøa cum aræta øi mass-media. cu scopul explicit de a instrui muncitori clericali (øi nu numai) pentru piafla localæ a muncii. adicæ acea parte a zilei de lucru pe care capitalul øi-o însuøeøte færæ s-o recompenseze. refuzul dezvoltærii (1965–1970). la mijlocul anilor ’70. tocmai în perioada în care capitalul a devenit tot mai dependent de aproprierea muncii nesalariate din afara fabricii. mai mult. Revendicærile „politice“ de la sfîrøitul anilor ’60. „Toate acestea pot fi corecte cînd privesc capitalismul în general“. capitalul a recunoscut cæ universitatea nu era doar o reîntoarcere în perioada feudalæ sau o fabricæ de ideologie. Dar aceste diviziuni nu fac decît sæ accepte ca atare diviziunea capitalistæ a clasei muncitoare øi întreflin iluzia (sau ideologia) fundamentalæ a salariului! Salariul reprezintæ cea mai iluzorie relaflie dintre capital øi clasa muncitoare. (N. Aøadar. O voi împærfli în patru pærfli. la începutul secolului al XIX-lea au fost înfiinflate colegii de stat pentru a se încuraja cercetarea agricolæ. dar acestea nu pot fi mascate printr-o distincflie între politic øi economic. Dar. færæ îndoialæ cæ existæ diferenfle între 1965 øi 1975. admitere liberæ pentru tofli studenflii („sfîrøitul stratificærii“) s-au transformat. rezervînd categoria ideologiei pentru munca nesalariatæ. stînga nu a contestat puterea capitalului. a recunoscut foarte devreme importanfla acestor tipuri de muncæ. aøadar politice. raporturile economice sînt raporturi de forfle. Fireøte cæ stînga a scos în evidenflæ acea parte a zilei de lucru nesalariatæ din fabrici. În loc de asta. diviziune øi stratificare). pp. pærînd deci sæ fie exterioaræ dinamicii fundamentale a luptei de clasæ din societatea capitalistæ. se poate ca miøcærile universitare sæ sprijine lupta clasei muncitoare. demonstraflii de masæ? Elementele anilor ’60 øi-au fæcut din nou apariflia în campusurile americane anul trecut.) Greve. sînt apropriate pentru capital douæ forme de muncæ nesalariatæ: – dezvoltarea de „noi forme de producflie“ prin cercetare øtiinflificæ øi prin ceea ce Marx numea „puterea cunoaøterii reificate“. în timp ce în centrul comercial øi de transport New York a fost înfiinflatæ în 1847 o universitate „liberæ“. În acest articol doresc sæ urmæresc dezvoltarea luptei de clasæ în universitæflile americane începînd din 1960. I.

2 1. exista problema øomerilor structurali. Killingsworth. in B. C. Existenfla unei armate de rezervæ de oameni neangajafli a constituit întotdeauna un mijloc de a exercita presiuni pentru acumularea capitalistæ. pentru a se instrui pentru noua piaflæ postbelicæ a muncii. Cosin. C. valoarea. Aceasta constituie recunoaøterea de cætre capitalism a faptului cæ simpla planificare a nivelului constant de capital nu duce automat la 130 . acordarea de ajutoare internaflionale. Astfel. chiar mai important. a existat o creøtere masivæ a sumei investite de stat. indiferent de nivelul investifliilor totale. pentru strategia capitalului. p. Pentru a descrie aceastæ evoluflie a luptei de clasæ. aceøti muncitori „stræmutafli“ ar fi trebuit sæ se mute la oraøe øi sæ formeze o rezervæ proaspætæ de forflæ de muncæ pentru fabricile urbane. cît øi pentru instruirea clasei muncitoare pe scaræ largæ. avînd în vedere nivelurile scæzute de acumulare a capitalului indigen. În ciuda existenflei unor precauflii øi rezerve academice inerente. cu alte cuvinte. pentru a se preveni un øomaj structural masiv în viitor. existau temeri serioase de stagnare. adicæ muncitori care nu-øi aveau locul pe „piafla muncii“. sindicalizarea dinamicelor sectoare industriale a fæcut greu de aplicat modelul competifliei clasice de pe piafla muncii pentru a scædea salariile øi a creøte controlabilitatea. Program. ci øi al mandatului sæu. În primul rînd. alocærile de fonduri federale destinate universitæflilor au crescut graflie Legii reconversiei soldaflilor. deci „capitalul uman“ – o expresie græitoare – este chiar expresia capitalistæ a expresiei øi mai græitoare a lui Marx: capital variabil. øi care. Dar lucrurile au decurs altfel. iar în anii ‘50 finanflarea federalæ a universitæflilor a stagnat undeva în jurul a un miliard de dolari anual. în influenta lucrare a lui Denison. Motivul? Schimbarea de atitudine a statului a apærut în primii ani ai administrafliei Kennedy øi s-a concentrat în jurul a douæ chestiuni fundamentale din anii ’50.) 2. dar trîmbiflate peste tot. 1972. 94. „planificarea forflei de muncæ“.] au sporit importanfla investifliei în fiinflele umane ca factor al creøterii economice. Committee for Economic Development. la convenflia acestuia de la Los Angeles Memorial Coliseum. de creøterea nivelului de educaflie øi de instruire al „forflei de muncæ“.3 „Investiflia în fiinfle umane“. care pretindeau a demonstra cæ 40% din ritmul de creøtere dintre 1925 øi 1956 putea fi atribuit gradului sporit de educaflie al muncitorilor. În deceniul al øaselea. cæci esenflialæ nu este umanitatea capitalului (o ræmæøiflæ prea sentimentalæ). dezvoltarea NASA øi lupta împotriva segregærii populafliilor de culoare. Din pricina valurilor de recesiune din anii ’50. Education: Structure and Society. În al doilea rînd. Penguin Books. în special prin prisma trecerii de la angajarea în industria agricolæ øi manufacturieræ la cea în sectorul serviciilor. 1960–1965: strategia capitalului uman Imediat dupæ al Doilea Ræzboi Mondial. dar sigur. R. inspirat intitulatæ Sursele creøterii economice în SUA øi alternativele pe care le avem2. Odatæ cu aceøti bani. Aici ræspunsul se afla. pærerea economiøtilor lui Kennedy era unanimæ: dacæ o „creøtere“ accentuatæ. Dacæ totul ar fi mers ca uns pentru capital. ca atare. Dar ce avea de-a face universitatea cu problemele creøterii øi ale øomajului? Legætura. care primea o sumæ de bani destinatæ øcolii. of Economic Growth in the United States and the Alternatives before Us. din cîte se pærea. ed. pe de altæ parte. la sfîrøitul deceniului. Dar acest experiment de planificare a forflei de muncæ s-a dovedit a fi strict temporar. printr-o scædere salarialæ provocatæ de intensificarea competifliei pentru o slujbæ. ci capacitatea lui de a spori. „surplusul“ de muncitori a început sæ emitæ solicitæri pentru un venit de la stat. Avînd în vedere cæ o mare parte din acest øomaj structural era concentratæ strategic în oraøe. De menflionat cæ printre ei se aflau muncitori agricoli øi mineri din Sud. (N. la sfîrøitul anilor ’50.) 3. „Noua Frontieræ“ presupune stimularea economiei. într-o mæsuræ variabilæ. din regiunea Appalachia. O investiflie mai mare în fabrici øi echipamente færæ o creøtere a investifliei în fiinfle umane pare cæ va mæri surplusul de forflæ de muncæ necalificatæ necesaræ pentru proiectarea. C. sprijinirea armatei. de la un miliard în 1960 la circa øapte miliarde în 1970. eludînd planurile capitalului. atît în domeniul general al cercetærii øi dezvoltærii. de o aducere la zi generalæ a „forflei de muncæ“. din perspectivæ capitalistæ. era nevoie de o reinstruire øi. sursele fundamentale ale creøterii PIB-ului nu erau creøterea populafliei øi nici investifliile în capitalul „fizic“. la fel ca în faza acumulærii primitive. G. chiar mai important. exprimate de politicieni øi de economiøti ai capitalului: creøtere øi øomaj. UniCampus Vienna. Devenitæ slogan nu numai în campania electoralæ. în nepotrivirea dintre pregætirea sau învechirea abilitæflilor celor care fuseseræ „fæcufli“ øomeri prin creøterea mecanizærii øi pregætirea pe care o cerea piafla muncii. „The Effects of Automation on Jobs“. a apærut un „nou tip“ de student. 11–14 March 2010.Reclaim your Future!. Într-un studiu relativ tîrziu dedicat acestei probleme. dar øomajul structural pærea sæ creeze o rigiditate nouæ øi oarecum „misterioasæ“ pe piafla muncii. (N. ci schimbærile tehnice accelerate de eforturile de cercetare øi dezvoltare (în special din timpul ræzboaielor mondiale) øi. un exemplu fiind lupta pentru ajutor social. Astfel. p. Mai mult. începutul anilor ’60 exista un pericol evident sau. o „crizæ urbanæ“. în special în rîndul acelor categorii de muncitori care fuseseræ înlocuifli din cauza diferitelor tipuri de mecanizare. existæ un numær de argumente înøelætoare. deci o ratæ de profit øi de exploatare accentuatæ erau la ordinea zilei. din pricina unor aspecte complementare ale forflei clasei muncitoare. rata øomajului a crescut încet. instalarea øi modernizarea mijloacelor de producflie. ca parte a dezarmærii generale a clasei muncitoare øi a „reconversiei“ economiei. Referirea la o „New Frontier“ a fost fæcutæ de viitorul preøedinte John Fitzgerald Kennedy la 15 iulie 1960. 1962. în discursul de acceptare a candidaturii din partea Partidului Democrat. ed. o constituia nofliunea de capital uman. The Sources . economiøtii capitaliøti s-au referit la aceastæ parte a clasei muncitoare ca fiind structural neangajatæ. nu puteau fi transformafli în forflæ de muncæ nici chiar în perioade de boom economic. Pe de o parte. se argumenta de cætre economiøtii „Noii Frontiere“1. Killingsworth conchide: … automatizarea øi modificarea tipului de solicitæri ale consumatorului [cererea tot mai mare de „servicii“. atunci trebuie instituitæ creøterea investifliilor în universitæfli. Edward F Denison.

Responsabilii financiari care urmau sæ distribuie bani pentru activitæflile øcolare au fost læsafli cu ochii în soare. Semestru dupæ semestru. p. ce nu mai putea fi læsatæ la voia întîmplærii. În locul unei disipæri în subteran a discufliilor ce au urmat dupæ Berkeley. Cel mai evident eøec al abilitæflii universitæflilor de a stratifica populaflia studenfleascæ l-a reprezentat folosirea unui masiv sistem de testare øi a unei medii care îi fæcea pe unii studenfli eligibili pentru a fi recrutafli dacæ ajungeau în jumætatea inferioaræ. a folosit chiar banii din fondurile de investiflii destinate transformærii studenflilor în capital uman împotriva acestui plan de dezvoltare. n-a mai fost nevoie de prostii legate de „comunitatea de savanfli“ pentru a ataca procesul de notare. Asta se întîmpla în primævara anului 1966 øi a dus la identificarea. Profesorii care urmau sæ-i ghideze øi sæ-i disciplineze pe cei „talentafli“ au fost silifli sæ intre în grupuri disciplinare sau au fost ignorafli. în loc sæ fie cucerit de capitalul uman. oarecum obtuzæ. le-a pærut multora o consecinflæ aproape fireascæ a existenflei universitæflilor. granturi mari oferite în bloc universitæflilor. Astfel. Astfel încît investiflia în sistemul universitar a trecut prin Congres ca parte a unei strategii generale vizînd acest nou aspect al luptei de clasæ. cu o corelare vagæ între investiflii øi „rezultate“. a început sæ-øi modifice statutul pentru capitalul social. a administrafliei universitæflii cu aparatul de recrutare. UniCampus Vienna. În mod clar. pînæ în 1970. de la Berkeley pînæ la Kent State. calificatæ øi reprodusæ. cît øi în cele variabile. În consecinflæ. prin extinderea cantitativæ a sistemului universitar. în termenii luptei de clasæ. pentru capital a devenit clar cæ structura universitaræ a picat primul test la scaræ mare de „organizare a forflei de muncæ“. testare. În decurs de un an. ci trebuie supusæ. întrucît presupunea. împotriva neoliberalizærii universitæflii) schimbæri corespunzætoare ale compozifliei clasei muncitoare. munca. 3 131 . structura ei viza deopotrivæ masificarea øi divizarea tinerei clase muncitoare pe calea spre o nouæ piaflæ a muncii (populaflia studenfleascæ s-a triplat de la douæ la øase milioane în universitæflile publice între 1960 øi 1970). În aceastæ încercare de planificare a capitalului social. a fost transferat în campusuri. aøa cum presupunea modelul keynesian. în multe cazuri. administraflia Johnson a trebuit sæ se dea bætutæ. a forflelor „automate“ ale pieflei sau a ideologiei. ci øi cu o cæutare aproape freneticæ de „structuri alternative“ pentru universitate de cætre marile fundaflii øi agenflii guvernamentale. Conflinutul general al luptei de clasæ actuale (refuzul muncii). greve øi revolte. miøcarea studenfleascæ ar fi fost spulberatæ în competiflia intensæ de evitare a ræzboiului. Capacitatea tradiflionalæ a profesorilor de a nota disciplina muncii („standardele“) øi competiflia studenfleascæ pentru funcflii în cadrul stratificærii date. atît în aspectele lui constante. Astfel. stratificarea øi diviziunea deja existente ale universitæflii au pærut a se potrivi perfect. la sfîrøitul anilor øaizeci avem de-a face nu doar cu o investigaflie sociologicæ intensæ a „activiøtilor“. Deøi politica de investiflii pare acum oarecum grosolanæ. anterior „gratis“ (pentru capital) øi „nesalariatæ“ (pentru clasa muncitoare). în mod ironic. ci øi Reclaim your Future!. ce anume trebuia sæ serveascæ drept sursæ necesaræ a diviziunii de clasæ? Aici. urmærire øi respingere va rezolva problema trierii conform diferitelor abilitæfli øi ierarhii ocupaflionale pentru piafla muncii. Odatæ ce notarea øi-a dezvæluit natura de salariu în succesiunea – din cadrul fabricii sociale – øcoalæ-armatæ-slujbæ. Studiile statistice ale „crizei din universitate“ au arætat existenfla acfliunilor la scaræ largæ nu doar împotriva pactului øcoalæ-armatæ. investiflia în capitalul uman a apærut atunci cînd capitalul a fost nevoit sæ înceapæ sæ ia în considerare în mod explicit întregul circuit social al societæflii capitaliste în care forfla de muncæ este produsæ. deoarece a condus la o respingere completæ a sistemului de notare într-un mod care nu ar fi putut triumfa niciodatæ în cazul precedentelor atacuri ideologice. Øi mai important. structura universitaræ care trebuia sæ organizeze øi sæ integreze „noua clasæ muncitoare“ s-a izbit de un refuz hotærît al dezvoltærii. Clasa muncitoare nu urmeazæ pur øi simplu nivelul øi tipul de investiflie. lupta împotriva ei a cæpætat o amploare naflionalæ. protestul de la Universitatea din Chicago împotriva complicitæflii universitæflii cu oficialii responsabili pentru recrutare a fost imitat rapid în peste zece alte universitæfli. 11–14 March 2010. dacæ miøcarea øi-ar fi dovedit succesul. un eøec total. Dar s-a dovedit cea mai mare gafæ a statului. Dacæ însæ clasa muncitoare urma sæ fie restructuratæ printr-o øcolarizare de grad superior. raporturile øi institufliile anterior „neproductive“ ale societæflii capitaliste au trebuit sæ fie recunoscute drept productive. cu scatologia psihologicæ nechibzuitæ corespunzætoare. deøi în aceastæ perioadæ universitatea a fost transformatæ din universitate în multiversitate. care. dat fiind cæ ceea ce ar fi trebuit sæ constituie unul dintre cele mai importante stimulente ale acumulærii se dovedise. la rîndul ei. Aceastæ hiperactivitate a capitalului era cît se poate de justificatæ. Integrarea keynesianæ a sindicatelor muncitoreøti în procesul de producflie a fost doar o parte dintr-o integrare mai largæ a întregului ciclu reproductiv al forflei de muncæ. iar în toamnæ alte zeci de universitæfli au continuat organizînd ocupæri. unei planificæri explicite. Odatæ ce calificativul „insuficient“ a însemnat moartea în junglæ. Program. conducînd în mod natural spre piafla muncii. dar numai dupæ o transformare a miøcærii studenfleøti în ceva ce aducea cu o reflea organizaflionalæ. 1965–1970: refuzul dezvoltærii Tocmai aceastæ abilitate de a diviza.+ (campus de luptæ. færæ îndoialæ cæ s-a presupus cæ sistemul universitar de notare. colecta øi tria în vederea pieflei muncii a eøuat în structurile universitare între 1965 øi 1970. Într-adevær.

Oricum. Mai mult. National Student Association (NSA) a fost o confederaflie de organizaflii studenfleøti de pe întreg teritoriul Statelor Unite. planurile de restructurare ale capitalului puteau fi abordate doar printr-o considerare explicitæ a raportului dintre venit øi muncæ. restricfliile sexuale. Pînæ în toamnæ. implicînd aproape 60% din populaflia studenfleascæ – circa 4. dimpotrivæ. cînd SDS s-a desfiinflat. ferestre sparte. atacul la adresa notærii a dus la o „inflaflie a notelor“ care a rezistat pînæ în ziua de azi. La sfîrøit. nu a putut face faflæ ræspunsului capitalist. vom spune cæ au fost cei de la SDS“). iar apoi ræspunsul capitalului. SDS considera cæ statutul studentului are o tangenflæ cu politicul. Masacrul a continuat în varæ în diferite „ghetouri ale tinerilor“ din jurul universitæflilor. prelungite. 1973. în United States Student Association (USSA). cu gaze lacrimogene. împotriva condifliilor de lucru din universitæfli (de exemplu. încæ din 1950. Ceea ce nu s-a observat însæ niciodatæ a fost faptul cæ lupta împotriva capitalului se afla chiar acolo. Deci greva studenfleascæ din mai 1970 a însemnat nu doar eøecul structurii universitare ca generator de capital uman. ci colapsul ei total în fafla unei miøcæri tot mai coordonate. (N. ajutînd în felul acesta la restructurarea universitæflii. Pentru a vedea øi mai clar aceastæ limitare. Demonstraflii violente au avut loc în cel puflin 73 de campusuri (e vorba de numai 4% din totalul institufliilor. acfliunea directæ. Orice afirmaflie cæ o organizaflie precum Asociaflia Naflionalæ a Studenflilor4 ar putea încheia înflelegeri cu statul sau cu anumite universitæfli a fost respinsæ odatæ cu dezvæluirea colaborærii cu CIA. pe atît de misterioasæ. În 2006 a fost înfiinflatæ o nouæ organizaflie cu acelaøi nume. întrucît respectivele øcoli nu fuseseræ mai înainte centre ale luptei. marcate de ciocniri brutale între studenfli øi poliflie. Astfel. Kansas. fiind sprijinite doar în silæ de conducerea naflionalæ a SDS. pp. (N. ca punct de refuz în cadrul diviziunii capitaliste a muncii.350) au fost lovite de valul de demonstraflii de protest. Structura de notare s-a præbuøit peste tot øi se pærea cæ singurul mod prin care universitatea putea sæ continue sæ funcflioneze era prin intervenflia armatæ a statului.4. Motivul? Pentru a înflelege ce s-a întîmplat. luafli ca punct de referinflæ evoluflia SDS între Declaraflia de la Port Huron din 1962 øi ultima convenflie naflionalæ din 1969. reprezentantæ a Noii Stîngi [New Left]. incapacitatea de a se conecta la lupta explicitæ pentru salariu din alte porfliuni ale circuitului. bazatæ pe capitalul uman. Øi. Limitarea fundamentalæ a miøcærii studenfleøti s-a dovedit a fi incapacitatea ei de a ridica problema venitului în forma ei cea mai generalæ. miøcarea studenfleascæ a inifliat legæturi chiar mai explicite cu alte domenii ale luptei clasei muncitoare din ghetouri. armatæ øi închisori. ed. mîncarea de la cantinæ. mai mult. În perioada de început øi în cea de sfîrøit. studentul se afla întotdeauna în cæutare de muncitori. cu bine cunoscutele consecinfle. o mare parte din miøcare pur øi simplu a „dispærut“. la început SDS pare aripa de tineret a unui inexistent partid socialist.) 6. Dar punctele din agendæ n-au fost preluate. iar miøcarea care a ajutat la distrugerea strategiei lui Kennedy. anumite forme de diviziune ierarhicæ au fost desfiinflate etc. în ciuda vorbæriei legate de democraflia participativæ. Chiar øi în perioada în care numele SDS era folosit drept sinonim pentru orice miøcare studenfleascæ øi pentru luptele de campus. E adeværat. de pildæ.) 5. În locul promisiunii atrægætoare a unei niøe bine plætite pe piafla muncii. iar mult trîmbiflata „reîntoarcere la anii ’50“ era prezentæ peste tot. a pærut adesea sæ aibæ o legæturæ cel mult onorificæ cu luptele individuale („Ori de cîte ori cineva va face ceva. susflinînd teme precum democraflia participativæ.800 de persoane au fost arestate între 1 øi 15 mai. forma organizaflionalæ a miøcærii studenfleøti s-a dovedit a fi pe cît de eficientæ. în timp ce SDS5. întrucît nu avea structura unui partid sau a unui sindicat. Dar e limpede cæ lupta pentru putere nu putea fi pornitæ decît printr-o ocupare efectivæ a propriului loc. fie pentru a-i urma. Comunitatea iniflialæ organizatæ la Newark. cererile de cazare. prin contopire cu National Student Lobby (NSL). Kirkpatrick Sale. dar care cuprindeau cam o treime dintre cele mai mari campusuri din flaræ). Înfiinflatæ în 1947 la Universitatea din Wisconsin. iar la 26 de øcoli demonstrafliile au fost periculoase. atacurile la adresa autoritarismului øi a birocrafliei au dus la o vizibilæ scædere a duratei øi a intensitæflii zilei de lucru în øcoli. bætæi. dupæ ce în 1967 reuøise sæ depæøeascæ scandalul produs de dezvæluirea faptului cæ. Cealaltæ parte au ræspuns: în sfera producfliei directe. primii activiøti SDS priveau universitæflile doar ca pe un centru de recrutare a unui grup de activiøti øi de sprijinitori ai celor „oprimafli“. Iar între 1969 øi 1970. Students for a Democratic Society (SDS) a fost cea mai cunoscutæ miøcare activistæ studenfleascæ din Statele Unite în anii ’60. un exemplu fiind uciderea lui Rick Dowdell øi a lui Harry Rice în Lawrence. rænifli øi multiple arestæri. va trebui sæ vedem care a fost natura organizærii miøcærii studenfleøti în perioada refuzului dezvoltærii. A fost principala organizatoare a radicalismului studenflesc din a doua jumætate a deceniului øapte (s-a autodizolvat în 1969). 132 .350. SDS. øi a atacurilor la adresa segregafliei rasiale puse în practicæ prin limitarea admiterii øi politici de finanflare.000 de studenfli – din toate tipurile de instituflii din toate statele Americii. Dar aceste lupte vizau relaflia cu salariul într-un mod parflial øi încæ disimulat. conducerea era foarte ezitantæ în a face solicitæri în mod explicit. Logica ambelor pærfli trimitea dincolo de universitate: una în mediile underground. Mai mult de jumætate dintre colegiile øi universitæflile din flaræ (1. s-a transformat în 1978. fie pentru a-i conduce. ed. 636–637. au existat numeroase lupte care au avut un succes cert. puterea studenflilor etc. cealaltæ în fabricæ. volumul scæzut de muncæ). Cu totul. e semnificativ cæ greva pærea sæ fie prezentæ peste tot. Random House. fusese sprijinitæ clandestin de CIA. Într-adevær. peste 1. Nu era vorba de niøte puncte slabe dinainte øtiute. incendii. iar apoi… nimic. armele purtate de niøte soldafli care nu inspirau prea multæ încredere au fost cele care au flinut situaflia sub control în acea primævaræ. mulfli au revenit cu numeroase planuri de acfliune. Odatæ cu campania McGovern din 1972.6 Masacrarea studenflilor de la universitæflile de stat din Kent øi Jackson a demonstrat cæ lupta se generalizase. condifliile de lucru s-au îmbunætæflit. protestele contra sistemului de notare au fost inifliate de elemente locale care au acflionat independent. activitæflile pentru drepturi civile coincid cu începutul accentului pus de Kennedy-Johnson pe dezvoltarea capitalului uman. dezbaterile s-au redus la urmætoarele întrebæri: cine e clasa muncitoare øi unde e revoluflia ei? O parte au ræspuns ca niøte adepfli ai lui Baran øi Sweezy: în Lumea a Treia.

ci este øi o activitate de restructurare. Dar era clar cæ lucrurile nu putea ræmîne aøa. – îøi respectæ programa. ci o incapacitate de a aborda lupta de clasæ. De exemplu. cæci raportul anterior pur øi simplu nu putea garanta controlul asupra reproducerii forflei de muncæ. vechea structuræ universitaræ trebuia sæ disparæ. Echilibreazæ bugetul luptei. în paralel cu impunerea mai multor restricflii legate de folosirea ajutorului acordat studenflilor. vai lor. în care nemijlocirea puterii financiare pare sæ aibæ eficienfla unei forfle a naturii. ci într-o deplasare strategicæ majoræ de la preocupærile vizînd „creøterea øi øomajul“ la imperativul restabilirii controlului asupra clasei muncitoare. The New Depression in Higher Education: A Study of Financial Aid Conditions at 41 Colleges and Universities. ierarhic prezentate. Criza „fiscalæ“ nu are doar un efect punitiv. Parflial. Færæ îndoialæ cæ ræzbunarea a fost dulce. e altæ strategie. precum falimentul. sau cel puflin evidentæ. Primul pas a fost criza „fiscalæ“ a universitæflilor. cele care „urmau sæ aibæ probleme“ øi cele care. Primul imperativ era o curæflenie generalæ øi administrarea autocriticii „administratorilor laøi“. deciziile legate de planificare au fost luate din mîinile universitæflilor individuale. aøa cum se cuvine într-o perioadæ de restructuræri masive. – au cheltuieli mici legate de ajutorarea studenflilor. pe de altæ parte. Noua . asta în timp ce recesiunea din 1970 începea sæ arate cæ proaspeflii absolvenfli de facultate erau ei înøiøi structural neangajabili! Peisajul se schimbase în timp ce cadavrele studenflilor nici nu se ræciseræ bine. politicul øi economicul au ajuns sæ se identifice. „aveau probleme financiare“. Cu alte cuvinte. Tendinfla spre reglementare a fost amplificatæ de o tendinflæ generalæ de a vedea agenfliile guvernamentale ca fiind principalele. În acelaøi timp. descriøi în detaliu în Raportul asupra tulburærilor din campusuri [Campus Disorders Report]. – sînt eficiente. Existæ. ed. calitæflile ce caracterizeazæ institufliile care nu aveau probleme financiare: – sînt cele mai puflin afectate de revoltele studenfleøti. care sæ realizeze planificarea la scaræ mare. În 1971. Nimeni n-a încercat sæ ascundæ acest fapt evident. – sînt bine væzute în comunitate.) 133 . douæ strategii foarte diferite pentru obflinerea responsabilizærii. odatæ cu blocarea cæii dezvoltærii. în acelaøi timp trebuind însæ sæ fie instituit øi un control dis- 7. era doar o confirmare puflin întîrziatæ a ceea ce statul øi politicienii federali spuseseræ deja: „tæiafli investifliile pînæ cînd puøtii aceia vor dori sæ meargæ la øcoalæ“ (aøa cum afirmase preøedintele Comitetului pentru Investiflii al statului Michigan în vîltoarea anilor ’70). (N. 1971. resping cererile salariale în orice domeniu. vor supravieflui doar cele care nu cedeazæ atacului studenflilor: apeleazæ rapid la poliflie. prin înmulflirea opfliunilor disponibile pentru studenfli în materie de instituflii. În aceastæ panicæ fiscalæ s-a înregistrat o deplasare marcantæ dinspre investiflia statului sub forma granturilor în bloc. întrucît nu era vorba doar de renunflarea la cîfliva preøedinfli lipsifli de voinflæ øi la cîfliva activiøti de campus øi de revenirea la normal. New York. – au o bunæ corelare între aspiraflii øi programæ. Întærirea stimulentelor destinate autoreglærii prin oferirea unor informaflii mai de calitate. în locul ei apærînd consilii de administraflie multicampus. spre solicitarea unei mai accentuate „responsabilitæfli“ din partea universitæflilor individuale cu privire la alocarea fondurilor de stat. au o creøtere controlatæ. printr-o impozitare mai directæ a muncii. Întærirea tendinflelor spre un control central. Iatæ care sînt. controleazæ facultæflile îndeaproape.+ (campus de luptæ. Universitæflile aflate în pericol financiar în anii 1970 øi 1971 erau verigile slabe ale anterioarei strategii de dezvoltare. Trebuia introdus un nou raport între investiflia statului. Mesajul e limpede. – au indemnizaflii medii mai scæzute ale facultæflilor. împotriva neoliberalizærii universitæflii) 1970–1975: criza fiscalæ øi scara Ræspunsul capitalist la refuzul dezvoltærii capitalului uman n-a constat într-o schimbare a tacticii. cu o restructurare mai largæ a capitalului în crizæ. în lucrarea lui Earl F Cheit. oferitæ universitæflilor sau biroului de ajutor studenflesc. desigur. depresiune din învæflæmîntul superior7. reprezintæ o strategie. structura universitaræ øi piafla muncii. care sæ urmæreascæ raflionalizarea øi ordonarea sistemului. trebuia elaboratæ o nouæ strategie. Incapacitatea de a fline contabilitatea nu indicæ o necunoaøtere a matematicii. el a studiat 41 de colegii øi universitæfli øi le-a grupat în cele care „nu aveau probleme financiare“. pentru a ræspunde acestor opfliuni. ori altfel… Aceasta. Dar. prin apelul la o structuræ universitaræ care nu putea media lupta studenfleascæ. Ecouri ale acestei deplasæri s-au regæsit în scrierile unui numær de economiøti care au susflinut cæ activitatea statisticæ anterioaræ a lui Denison era radical greøitæ øi cæ „educaflia øi cercetarea-dezvoltarea“ nu puteau fi fæcute ræspunzætoare pentru un procent însemnat din PIB. dacæ nu singurele responsabile pentru introducerea responsabilizærii în societate. Administraflia Nixon a recunoscut clar una dintre erorile majore ale fostei politici de investiflii: crearea unei corelaflii prea vagi între investiflia totalæ øi rezultate. McGraw-Hill. hotærîrea acestor agenflii de a exercita puterea mai direct izvoræøte din frustrarea lor faflæ de caracterul ireductibil al problemelor învæflæmîntului superior øi faflæ de dificultatea de a genera un ræspuns la nevoile publice din partea colegiilor øi a universitæflilor.

a existat un val de greve. facultatea alegîndu-se cu un acord social democratic privind productivitatea. în loc sæ insiste asupra solicitærilor de naturæ economicæ. care are drept condiflie necesaræ o „scaræ de instruire“ sau o succesiune care conduce la ea. spune dl Lester C. in Margaret S. Disciplina nu le mai este impusæ studenflilor prin metode de øcoalæ veche (notarea). universitatea publicæ trebuie apæratæ de atacurile fiscale. ci øi la nivelurile mai înalte ale sistemului. mai precis notarea. structura universitæflii. apærarea drepturilor studenflilor etc. a existat un ræspuns din partea studenflilor cu privire la aceastæ modificare a strategiei. dacæ a existat vreodatæ aøa ceva! Problema planificærii devine (acum într-un sens cît se poate de explicit) aceea a faptului de a fi instruibil. Avînd în vedere cæ miøcarea studenfleascæ nu a abordat problema venitului în forma sa cea mai generalæ. medicina. p. sfîrøitul restricfliilor sexuale øi. o clasæ muncitoare care poate începe sæ se ocupe de sarcina politicæ a „construirii socialismului“. Aceste proteste universitare au avut un caracter „economic“. din pricina dificultæflilor de ordin general ale acumulærii provocate de o luptæ internaflionalæ pentru salariu. planificarea în mare a forflei de muncæ. Dacæ piedi- 134 . dar adusæ la zi. în general. 391. Deci. Dar. Acest întreg volum. pentru prima datæ. Thurow. pentru cæ transformarea forflatæ a „clasei muncitoare“ într-o studenflime „særacæ“ la sfîrøitul anilor ’60 a creat. legînd lupta din universitæfli de strategia generalæ a stîngii cu privire la crizæ: apærarea clasei muncitoare împotriva atacurilor capitalului provocate de crizæ. Noua „strategie vocaflionalæ“ nu se întîlneøte doar în colegiile din diferite comunitæfli. oprirea creøterii taxelor de øcolarizare. psihologia. de unde øi universitæflile færæ ziduri.8 Putem acum vedea cu uøurinflæ felul în care modificarea relafliei dintre investiflia statului. în primævara anului 1975. o abordare a anilor ‘60. Acestea sînt cele douæ strategii care combinæ fascismul pentru administratori cu socialismul pentru studenfli. Asta nu înseamnæ cæ universitæflile vor fi totuøi abandonate. 1974. Slujbele de control social sînt folosite în vederea controlului social: controlul prin muncæ. noua strategie permite experimentarea cu condifliile de muncæ.8. McGraw-Hill. „Measuring the Economic Benefits of Education“. ci prin legarea într-o manieræ foarte explicitæ a muncii în universitate de munca salariatæ: slujba. iar guvernul federal øi universitæflile nu mai puteau sæ „reintroducæ aøteptærile cu o largæ ræspîndire cum cæ ar exista o legæturæ directæ între gradul de educaflie øi probabilitatea unei mobilitæfli ascendente în ceea ce priveøte statutul øi venitul“. managementul afacerilor devin departamentele dominante. trimiterea la „întærirea stimulentelor destinate autoreglærii“ vizeazæ un nou raport între student øi piafla muncii. consideræ universitatea drept o bazæ politicæ importantæ. Deloc întîmplætor. Ele contureazæ o perspectivæ politicæ. În al patrulea rînd. care sæ nu se bazeze pe notare. pune bazele unei însemnate pærfli a noii planificæri capitaliste a universitæflii. o anumitæ „autoadministrare“. În primul rînd. ocupæri de sedii øi demonstraflii cu solicitæri similare øi beneficiind de o oarecare coordonare în Nord-Est. posibilitatea de a avea o clasæ muncitoare foarte educatæ. În al doilea rînd. 1974: lupta pentru un salariu În ultimul an. Aceastæ perspectivæ. Iar întrebarea care se pune peste tot este: cît eøti de maleabil? Sarcina universitæflii este aceea de a armoniza „indivizii instruibili øi scærile de instruire“. diferite grupuri de stînga au editat recent pamflete vizînd universitæflile. Astfel. universitatea devine o parte a pieflei muncii. salariile pentru øcoalæ-muncæ-capital puteau accede simultan la solicitærile ei parfliale folosind. din moment ce principalele revendicæri au fost din zona crizei „fiscale“: lupta împotriva reducerilor bugetare. cret al studenflilor. trebuia abandonatæ. Higher Education and the Labor Market. devine tot mai nesemnificativæ ca sursæ de control. Capitalul ia inifliativa în recunoaøterea øcolii drept muncæ øi începe s-o salarizeze într-o manieræ specificæ. mai curînd. În esenflæ. Acum. Într-o perioadæ cu niveluri incerte de øomaj. Thurow. avînd în vedere cæ educaflia duce la posibilitatea creærii de legæturi din ce în ce mai extinse din poziflia ta socialæ. „programe de muncæ-studiu“. structura universitaræ øi piafla muncii ar fi putut înfrînge miøcarea studenfleascæ din anii ’60. universitæflile publice pot începe sæ dea naøtere unei clase muncitoare mai conøtiente. O „revoluflie a aøteptærilor eøuate“ trebuia realizatæ de cætre capital. statul dispare din campus. unde dreptul. Aceste proteste n-au fost sporadice. educaflia te face mai conøtient. spre deosebire de strategia SDS din anii ’60. în loc sæ fie un loc în care sæ se realizeze o aducere la zi generalæ a forflei de muncæ urmînd a fi aruncatæ pe o piaflæ a muncii în continuæ miøcare. oarecum ironic. Universitatea devine baza acestor scæri. Gordon. a existat o aglomerare de studenfli în zonele cu cea mai mare concentrare de credite cerute øi care sînt cele mai deschise faflæ de un soi de ucenicie numitæ. De unde øi aspectele cele mai caracteristice pentru „tæcuflii ani ’70“ din universitæfli: feudalizarea disciplinelor. În al treilea rînd. punînd bazele unei clase muncitoare mai educate. în timp ce rasismul universitar explicit slæbeøte øi politicile de admitere liberæ devin mai prezente. sponsorizat de Comisia Carnegie pentru educaflie superioaræ. din moment ce nu mai e necesar în cadrul strategiei de garantare a relafliilor studenflilor cu armata øi cu piafla muncii. Lester C. toate încercærile de estimare a ratei de recuperare anualæ a universitæflii (cîfli bani cîøtigi pe durata vieflii pentru fiecare an petrecut în universitate) sînt acum revizuite în sens negativ sau sînt læsate complet la o parte. în acelaøi timp. „susflinînd standardele“ etc. impozitarea muncii pentru a o reduce la tæcere. Piafla muncii are ca unitate de mæsuræ slujba. venitul se dovedeøte a fi noul divizor. ca atare ceva ce trebuie apærat.

În al doilea rînd. iar capitaliøtii au o problemæ. ceea ce uøureazæ sarcina capitalului privind impozitarea øi. ca acesta sæ perpetueze øi sæ ratifice organizarea socialæ existentæ.wikipedia. Acest statut de nesalariat are consecinfle profunde pentru miøcarea studenfleascæ øi pentru lupta de clasæ în momentul de faflæ. O asemenea revendicare directæ contracareazæ planurile capitalului. împotriva neoliberalizærii universitæflii) ca din calea revolufliei o constituie absenfla unei conøtiinfle a clasei muncitoare. de rasæ øi de sex care reprezintæ baza societæflii capitaliste. (N. Øi viefli mai bune. Acest caracter îi conferæ aparenfla unei alegeri. Ceea ce se petrece în universitate e muncæ. în mod ironic. 135 . cæci poate stopa folosirea de cætre capital a studenflilor împotriva altor muncitori øi poate îngreuna divizarea studenflilor unii împotriva altora. De exemplu. ci øi capacitatea de a fi reprogramat. Aspectul general al faptului de a fi student. de fapt. soluflia este educaflia. gæsim urmætoarea analizæ: … capitaliøtii nu se pot folosi la nesfîrøit de sistemul educaflional pentru a creøte productivitatea. întrucît forflele armate plætesc 100 de dolari lunar celor instruifli. în anii ’60. Reserve Officer’s Training Corps (ROTC) e un program de elitæ pentru recrutarea øi pregætirea ofiflerilor de rezervæ din aproape toate armele armatei americane.+ (campus de luptæ. cît øi general. Pe lîngæ faptul cæ toate aceste consideraflii sînt mai degrabæ idealiste. atît din punct de vedere particular. sæ te controlezi singur etc. ed.org/ wiki/ City_University_of_New_York). Aceastæ perspectivæ politicæ nu numai cæ oferæ o apærare a universitæflii. Prea mulfli oameni primesc prea multæ educaflie. deøi au nevoie de ea. deøi studenflii se consideræ uneori cea mai avansatæ parte a clasei muncitoare. iar refuzului ei. Øi nici aceea a apærærii universitæflii publice ca loc pentru o educaflie „socialistæ“ øi pentru o muncæ „nealienatæ. dacæ este oprit. problema capitalului. øi aceasta pur øi simplu pentru cæ studenflii sînt muncitori. ROTC11 revine în campusurile universitare. Exista prea puflinæ educaflie. ei urmeazæ sæ închidæ universitæflile publice øi sæ trimitæ clasa muncitoare înapoi în bezna neøtiinflei. pe de altæ parte. în acelaøi timp. la ce e bun pentru capital un inginer care vorbeøte chineza øi poate rezolva ecuaflii diferenfliale. The Newt Davidson Collective. întrucît sînt nesalariafli. în scopul reducerii nivelului salariilor. Studenflii pot ataca statutul lor de nesalariafli. Citînd din pamfletul Criza de la CUNY9. ci confline øi o analizæ a noii crize din universitate. ceea ce alarma capitalul era refuzul efectiv al activitæflii øcolare. Cu cît educæ mai mulfli oameni øi cu cît îi educæ mai bine. întreaga lor subtilitate vizeazæ mai curînd întrebarea: cît de maleabil eøti în a te adapta la noi sarcini de serviciu.) 12. iar acesta e doar un exemplu mai evident al posibilitæflilor de divizare a miøcærii studenfleøti cu costuri derizorii. ei continuæ sæ se numere printre muncitorii nesalariafli. revendicînd un salariu pentru munca pe care o depun în øcoalæ. cu atît mai dificilæ devine menflinerea inegalitæflilor de clasæ. Traducere de Alex Moldovan 9. Mai curînd. masiva respingere a educafliei. Aspectul particular al faptului de a fi student înseamnæ deprinderea anumitor abilitæfli tehnice. pot citi manuale de management“. nu era aceea cæ „oamenii care øtiu sæ citeascæ îl pot citi pe Marx øi. Crisis at CUNY. „prea multæ educaflie“ a reprezentat o sursæ de „insatisfacflie“ în rîndurile clasei muncitoare. nu se porneøte nici de la punctul originar. În concluzie. aceasta trebuie sæ se confrunte cu strategia capitalistæ a controlului în criza universitaræ legatæ de nesalarizarea studenflilor. astfel. actuala „crizæ“ a învæflæmîntului superior. Este o muncæ depusæ în vederea depunerii altor munci. Asta explicæ impulsul lor de a reveni la recrutæri.) 10. Muncitorii educafli sînt deseori muncitori periculoøi. integratæ“. spune clasa conducætoare. Deci celor care recruteazæ personalul nu le pasæ cu adeværat ce anume øtii. nu prea multæ! Educaflionalæ era tocmai lupta împotriva educafliei! Oricum.10 Astfel. Aceastæ contradicflie a scæpat de sub control. ed. cæci. un caracter la fel de personal. adicæ spre o exploatare de succes. Capitalul a folosit munca nesalarizatæ din øcoalæ ca pe o scaræ spre succes. cu alte cuvinte. întrucît învaflæ mai multe decît ar trebui… oamenii educafli au tendinfla de a începe sæ punæ întrebæri mai precise øi sæ cearæ ræspunsuri mai exacte. øi anume activitate øcolaræ. întrucît conflinutul luptei de clasæ îl constituie tocmai lupta împotriva muncii pentru înavuflire. Wages for Students. de simptom. 1974. Esenfla ei este autodisciplina. e timpul sæ renunflæm la ea. studenflii pot fi folosifli ieftin pe piafla muncii. 11. dorinfla de a institui taxe øi. http://en. aøteptînd. în acelaøi timp. reimpozitarea muncii din øcoalæ e faptul cæ e vorba de o muncæ nesalarizatæ. scris øi distribuit de militanfli în timpul grevelor studenfleøti din Massachussets øi New York din primævara lui 1975. elaborat de un colectiv de profesori „socialiøti“ de la Universitatea din New York. (N. educaflia elibereazæ în mod inerent. Deci. este infinit mai important: sæ te conduci singur. CUNY: City University of New York (v. atunci. capitalul poate restructura øcolile øi spori cerinflele legate de intensitate øi de productivitate cu costuri minime. care pot duce la o mai mare productivitate la locurile de muncæ ce reclamæ aceste abilitæfli. Numeroase pasaje din aceastæ ultimæ secfliune despre munca din øcoalæ øi critica stîngii sînt extrase dintr-un pamflet. ca muncitori nesalariafli. În primul rînd.12 Problema politicæ actualæ a miøcærii studenfleøti nu este aceea a unei alianfle student-muncitor. De fapt. cît de bine eøti educat? Astfel. cu siguranflæ. dacæ lipseøte mereu de la serviciu? Esenflialæ pentru capital nu este doar capacitatea de a fi programat. cursurile lui fiind urmate dupæ absolvirea unor cicluri de studii civile. chiar „psihologic“. în afara øcolilor øi a universitæflilor. øi deci a identificærii unei „legæturi“ cu clasa muncitoare.

) Educaflia øi îngrædirea cunoaøterii în universitatea globalæ* Silvia Federici 1. 2000 (coeditare). conflinutul ei social a særæcit. and Social Struggle in Contemporary Africa. ed. în special. iar experienfla sa din cadrul universitæflilor africane ne-a arætat felul în care politicile de ajustare structuralæ au redus finanflarea universitæflilor africane. fost profesor în Nigeria. Nigeria. pînæ la jumætatea anilor ’80. predate în ceea ce ea numeøte „fabricile de diplome digitale“. Prin „universitate globalæ“ înfleleg douæ evoluflii corelate. 1995. and Primitive Accumulation.org. Ca urmare. Ce înflelegem prin „universitate globalæ“ În aceastæ searæ væ voi împærtæøi cîteva dintre experienflele øi ideile mele cu privire la „Educaflia øi îngrædirea cunoaøterii în universitatea globalæ“. African Visions: Literary Images. fixînd standardele de educaflie la nivel global. Federici încheie cu o privire asupra rezistenflei din campusuri. În acea perioadæ. în acelaøi timp. cum ar fi sfîrøitul educafliei cu finanflare publicæ øi comercializarea øi corporatizarea vieflii academice. Încurajatæ de explozia preflurilor la fliflei øi urmînd un model de dezvoltare bazat pe importul de tehnologie øi bunuri stræine. institufliile financiare internaflionale au silit flærile îndatorate sæ se împrumute de la ele în schimbul unei masive restructuræri a economiilor lor. iar dobîndirea ei este organizatæ tot mai mult într-un mod care adînceøte inegalitæflile sociale. a fæcut multe împrumuturi care. Democratizing Education Network.) 3.) Rezumat Articolul care urmeazæ se bazeazæ pe o prelegere flinutæ de Silvia Federici la Universitatea din Leedsin în noiembrie 2007. o flaræ insolvabilæ putea sæ se declare falitæ. Aceastæ crizæ pærea a fi o „crizæ a datoriilor“. Federici are decenii de experienflæ în sistemele universitare din Africa. Praeger. (N. Cærfli: Wages Against Housework. cînd preflurile la fliflei s-au præbuøit. ci restructureazæ programele educaflionale din întreaga lume. îngheflarea salariiSILVIA FEDERICI este activistæ feministæ. pætrunderea intereselor de afaceri în universitate. Africa World Press. (N. în sensul cæ educaflia este în tot mai mare mæsuræ evaluatæ în funcflie de profitabilitatea. Nigeria se confrunta cu o crizæ istoricæ. 56aInfoshop. 2009 (alæturi de Alain Badiou. reformæ care a ajuns sæ fie descrisæ drept un proces de „recolonizare“.acme-journal. educaflia a devenit o marfæ a cærei producere øi distribuire sînt supuse valorilor øi condiflionærilor pieflei. Good Times! Bad Times! An Introduction to the Capitalist Crisis and What it Means for Us. devalorizarea monedei naflionale. pînæ în 1986 guvernul a început sæ implementeze aceleaøi politici pe care Banca Mondialæ øi FMI le impuseseræ drept condiflii pentru ca flara sæ acceseze piafla de credite: printre cele mai importante se numærau eliminarea taxelor pe bunurile importate. mæ refer la un set de direcflii care au caracterizat restructurarea la nivel internaflional în anii ’80 øi ’90. În orice caz. A Thousand Flowers: Social Struggles Against Structural Adjustment in African Universities. au ajuns sæ poarte numele de „programe de reajustare structuralæ“ (SAP). ed. Europa øi SUA. iar cea de-a doua este dezvoltarea institufliilor educaflionale care restructureazæ programele educaflionale. (N. Autonomedia. 2.* „Education and the Enclosure of Knowledge in the Global University“. cofondatoare (împreunæ cu George Caffentzis) a Comitetului pentru Libertate Academicæ în Africa (Committee for Academic Freedom in Africa) øi membru al Midnight Notes Collective. nu de contribuflia ei la progresul social. www. Îngrædirea cunoaøterii în Africa în urma ajustærii structurale2 Prima mea întîlnire cu universitatea globalæ s-a petrecut în Nigeria. ed. dar foarte curînd a devenit evident cæ datoria era doar un instrument folosit de instituflii financiare internaflionale precum Banca Mondialæ sau Fondul Monetar Internaflional (FMI) pentru a realiza o reformæ majoræ a economiilor politice ale Africii. Editorii flin sæ-i mulflumeascæ profesoarei Silvia Federici pentru amabilitatea acordærii drepturilor de traducere øi de publicare a versiunii în limba românæ a prezentului text. The Body. În original. Falling Wall Press.org. Asta însemna adoptarea unui set de politici care. în timp ce predam la Universitatea din Port Harcourt între 1984 øi sfîrøitul lui 1986. 2004. Federici aratæ existenfla a douæ direcflii: prima este tot mai accentuata comercializare øi corporatizare a vieflii academice øi. în particular prin înmulflirea cursurilor on-line standardizate.) 136 . introducînd o nouæ disciplinæ bazatæ pe valorile afacerilor globale.3 Nigeria nu a luat niciun împrumut imediat. www. la evoluflia institufliilor educaflionale care nu cautæ doar sæ recruteze un corpus internaflional de studenfli. Autoarea abordeazæ problema crucialæ a modului în care cunoaøterea e îngræditæ în universitatea globalæ. George Caffentzis øi Mario Tronti). (N. În trecut. combinate. øi deci sæ instruiascæ o elitæ globalæ.democratizingeducation. Caliban and the Witch: Women. 2000. deveniseræ imposibil de controlat. De data aceasta însæ. ce în scurt timp s-a extins în restul continentului øi care ameninfla progresele fæcute de africani în lupta împotriva colonialismului. privatizarea avufliilor naflionale. Enduring Western Civilization: The Construction of the Concept of Western Civilization and Its „Others“. apelînd la exemplul Reflelei Educaflionale pentru Democratizare. „Structural readjustment programs“. „The Enclosure of Knowledge in Structurally Adjusted Africa“: „Îngrædirea cunoaøterii în Africa structural ajustatæ“. profesor emerit øi teaching fellow la Hofstra University.1 Introducere. Praeger. În primul rînd.Trenton. la sfîrøitul anilor ’70. ed. 1975. Aceste evoluflii – susflin eu – au avut ca rezultat o „îngrædire a cunoaøterii“. Mæ refer. Altfel spus. Political Change.

000 de emigranfli s-au înecat în ultimul deceniu. computere. cærflilor) au fost øi ele eliminate. în special din mediul universitar. dintre care unii africani. Trenton. universitæflile africane gæzduiesc acum programe generos finanflate. Comercializarea øi balcanizarea universitæflilor africane: „studiul în funcflie de relaflii“ Sfîrøitul investifliilor guvernamentale în educaflia publicæ a fost primul pas spre globalizarea universitæflilor africane. care nu cerea ca ei sæ devinæ producætori de cunoaøtere. 2000. (N. un oficial al Bæncii Mondiale declara pe faflæ cæ „africanii n-au nevoie de universitæfli!“). împotriva neoliberalizærii universitæflii) lor øi. asfixiate de lipsa de resurse. (N. la rîndul ei. Atacul la adresa universitæflilor a ajutat acest proces. resursele. Cu alte cuvinte. Autofinanflarea a fost realizatæ nu numai prin introducerea unor „taxe individuale“. dar au supraviefluit ca niøte tærîmuri pustiite. øi cu facultæfli neplætite øi demoralizate. o represiune feroce. Foarte repede. cærfli øi alte materiale pedagogice. pînæ în 1986. unde se estimeazæ cæ peste 10. În scurt timp. intitulat O mie de flori: luptele sociale împotriva ajustærii structurale din universitæflile africane. ed. Acest lucru înseamnæ cæ în campusurile africane s-a dezvoltat un sistem educaflional dublu stratificat. Cæci. au pæræsit flara. în special din partea studenflilor. despre situaflia din campusurile africane. în special minerale. toalete funcflionale. investiflia publicæ în educaflia superioaræ fusese stopatæ în Africa deoarece. Deloc surprinzætor. campusurile fiind închise pentru lungi perioade de timp. sau prin închirierea spafliilor din campusuri pentru programe de studiu din stræinætate. care beneficiazæ de cærfli noi. Africa World Press. de ONG-uri sau de Banca Mondialæ. www. V. Pînæ la începutul anilor ’90. transportului. Un rezumat al acelor buletine a fost cuprins într-un volum pe care l-am editat.acbf-pact.org. Într-adevær. muncitorii fuseseræ menifli ocupærii unei poziflii subordonate. Organizafliile studenfleøti au ajuns sæ activeze pe ascuns. Ce susflinea CAFA era cæ atacul Bæncii Mondiale asupra educafliei superioare din Africa fæcea parte dintr-o restructurare a diviziunii muncii la nivel internaflional. legat de discuflia noastræ. care îøi reduc activitatea la un minim necesar pentru gæsirea altor resurse de venit. pentru a menfline lucrurile pe linia de plutire. Asta pentru cæ a intervenit o diferenfliere de clasæ. în cadrul noii economii globale. Din cauza opozifliei susflinute a studenflilor. a devenit dificil pentru oameni ca mine sæ mai ræmînæ în Nigeria. universitæflile africane au trecut øi printr-un proces de balcanizare. mai presus de toate. S-au tæiat bani de peste tot: întreflinerea infrastructurii. s-ar fi aøteptat la o slujbæ rentabilæ au trebuit. numeroøi profesori. Ori populeazæ centrele de detenflie ale Uniunii Europene – asta cînd nu zac pe fundul Mediteranei. odatæ ce finanflarea publicæ a fost întreruptæ. Bursele studenflilor (destinate hranei. întrucît tæierile au fost întîmpinate cu o opoziflie crîncenæ. sau prin stabilirea de legæturi cu universitæfli din stræinætate care sæ ofere programe.) 137 . toate plætite de „donatori“ stræini. odatæ cu „educaflia dependentæ“ s-a produs o mutaflie în ce priveøte direcflia programei universitare. existæ ræmæøiflele vechiului sistem educaflional cu finanflare publicæ. la o întîlnire a investitorilor africani. în funcflie de capacitatea de a face bani a departamentelor øi progra- 4. sæli de cursuri cu aer condiflionat. potrivit cerinflelor Bæncii Mondiale. la absolvire. sfîrøitul investifliilor guvernamentale în servicii publice cum ar fi sænætatea. care în mod clar profitæ de influenfla lor bæneascæ pentru a dicta ce anume trebuie sæ învefle africanii. o parte dintre cei care predaseræm în Nigeria am creat o organizaflie numitæ Comitetul pentru Libertate Academicæ în Africa (CAFA)4. Ba. între 1991 øi 2004. salariile profesorilor øi salariile personalului neacademic. spælætori de maøini sau muncitori în fabrici. a publicat un buletin prin care îi informa pe cei din America de Nord. cînd s-a declanøat reajustarea structuralæ. Committee for Academic Freedom in Africa. sæ-øi pæræseascæ flærile. instrumentele pedagogice øi înlesnirile de infrastructuræ care fac studiul posibil. care mergea mînæ în mînæ cu globalizarea economiei mondiale. bugetele bibliotecilor. ci øi prin gæzduirea de cursuri øi programe de cercetare finanflate de ONG-uri internaflionale sau chiar de Banca Mondialæ. deøi numeroøi studenfli erau incapabili sæ-øi continue studiile în absenfla lor. programele cu finanflare publicæ n-au putut fi eliminate întotdeauna în totalitate. A Thousand Flowers: Social Struggles Against Structural Adjustment in African Universities. majoritatea guvernelor africane încetaseræ finanflarea educafliei. În acelaøi timp. Numeroøi tineri care ar fi devenit studenfli øi care. care. unde lucreazæ acum ca vînzætori stradali.6 În goana dupæ profitabilitate economicæ. sistemul universitar a început sæ arate ca un tærîm pustiit øi ca un cîmp de luptæ. ed. iar aceastæ opoziflie a stîrnit. E ceea ce Banca Mondialæ a numit „construcflia capacitæflii Africii“. certificînd existenfla unei miøcæri studenfleøti panafricane împotriva reajustærii structurale. (N. (De aceea.+ (campus de luptæ. mai mult.5 El cuprindea o cronologie a acestor lupte.) 6. universitæflile au trebuit sæ se întreflinæ singure sau sæ disparæ. Pe de-o parte. transporturile publice øi educaflia. mai bine de zece ani. sæ emigreze în Europa sau în SUA. ed. cursuri menite sæ producæ o generaflie de tehnocrafli sensibili la nevoile investitorilor stræini. ce nu beneficiazæ în niciun fel de fondurile. La revenirea la New York. În original: Africa Capacity Building.) 5. în planurile capitalului mondial. în general. dimpotrivæ. dinspre øtiinflele umaniste înspre contabilitatea de afaceri øi. Urmætorii paøi au fost comercializarea sistemelor educaflionale øi dezvoltarea unei „educaflii dependente“. Africii îi fusese atribuit vechiul rol colonial de exportator de materii brute. øi de forflæ de muncæ.

În original: „‘For Profit Education’ and the Rise of the ‘Digital Diploma Mills’“. Scholars in the Market Place: The Dilemma of Neo-liberal Reform at Makerere University. Prima a fost sfîrøitul „admiterii libere“. ed. Mamdani mai descrie øi cum sînt pe cale sæ aparæ ræzboaie interne. în timp ce celelalte trebuie sæ se supunæ. fiecare departament a început sæ funcflioneze ca o entitate autoîntreflinutæ. Studenflii se împrumutæ acum de la guvern øi/sau de la bænci nu doar pentru cursurile postuniversitare. care beneficiazæ de un grant. sub presiunea de a produce bani. V. Monthly Review Press. Unii manageri de universitate privesc asta ca pe ceva utopic. pentru a sluji unui numær mai mare de studenfli. 1989–2005. La ce extreme a dus situaflia asta a descris perfect cercetætorul/activistul ugandez Mahmood Mamdani. Fountain Publishers. În anii ’90.7. ed. deøi în prezent viabilitatea lor e pusæ sub semnul întrebærii. Îngrædirea cunoaøterii în SUA øi apariflia universitæflii globale Restructurarea øi comercializarea universitæflilor africane n-au fost un simplu ræspuns la „criza datoriei“. ci taxele au crescut atît de mult. în mod inevitabil. Nu numai cæ universitæflile au eliminat înscrierea færæ taxe. (N. Predarea øi publicarea nu mai sînt suficiente. în studiul sæu Cercetætorii pe piaflæ. Aceastæ îndatorare a corpului studenflesc a atins un asemenea punct critic. Profesorii se fac cæ predau. cu un buget propriu. ceea ce a dus la o tot mai accentuatæ fragmentare a vieflii academice. încît departamentele influente doresc acum sæ se separe øi sæ se organizeze independent. 1989–2005. în mod frecvent absenfli.) „Educaflia profitabilæ“ øi apariflia „fabricilor de diplome digitale“8 S-a înregistrat øi o corporatizare a vieflii universitare. Deloc surprinzætor. Astæzi. Ideea e cæ materialul produs de profesori pentru cursuri poate fi standardizat øi pus online. Lucrurile au mers. În aceste condiflii. David F Noble.7 Mamdani aratæ cæ. øi care. angajamentul faflæ de „acfliunile afirmative“. adicæ angajamentul de a corecta moøtenirea sclaviei øi a rasismului instituflional în domeniul educaflional.000 sau chiar 100. Mahmood Mamdani. universitæflile au fost reorganizate conform unui model corporatist. care. inclusiv în SUA. Asta înseamnæ cæ institufliile øi departamentele cu „relaflii“ øi fonduri fac legea. „Educaflia online“ este un rezultat direct al cursei academice pentru profitabilitate. în medie. care (de exemplu) oferæ cursuri øi diplome pentru soldaflii înrolafli. întrucît fiecare departament doreøte sæ predea cele mai profitabile cursuri. Aceasta e o turnuræ periculoasæ. Kampala. facultæflile se împart între profesori norocoøi. prin aplicarea pentru granturi guvernamentale øi nu numai. øi cei care nu beneficiazæ. a fost abandonat. s-a petrecut încæ din 1976. au fost reduse în mod constant. un suporter statornic al programelor online e Banca Mondialæ. aøa cum se presupune adesea. Dar refuzul facultæflii aduce cu o violare a libertæflii lor academice. universitæfli finanflate exclusiv prin bursa de valori. au mai puflinæ putere øi prestigiu. precum Columbia University sau New York University. siguri cæ profesorii lor.) melor. ci øi pentru a deveni absolvenfli de studii superioare. chiar. Øi aici. Începînd cu era Reagan. astfel încît cei care frecventeazæ anumite cursuri dau examenele în locul multor altora. Øi de la profesori se aøteaptæ un comportament mai „de afaceri“ øi aducerea directæ de bani pentru universitæfli. S-a calculat cæ. studenflii vor avea la absolvire o datorie de 60. 2001. nu vor observa. Diploma Mills: The Automation of Higher Education. alocærile de fonduri statale øi federale pentru øcoli. Dilema reformei neoliberale la Universitatea din Makerere. 138 . încît în campusurile din SUA se foloseøte din ce în ce mai des termenul de „sclavie a datoriei“ [debt slavery] pentru a descrie statutul studentului. de la descoperiri øtiinflifice pînæ la programe. 2007. øi în campusurile din SUA. comercializarea cunoaøterii øi a vieflii academice a luat forme diferite. creînd adesea o diviziune a muncii între ei. am mai fost martorii dezvoltærii „educafliei profitabile“. Digital . cu propriile mijloace de a face bani. Asta a mers mînæ în mînæ cu un transfer ideologic prin care acum firmele sînt întîmpinate de administratorii universitæflilor ca niøte parteneri-cheie. Astfel. la toate nivelurile. øi asta tocmai în perioada în care e promovatæ drept singura poartæ spre un „nivel minim de trai“. De asemenea. Cine are nevoie de clædiri cînd cursurile pot fi transmise direct în camera oricui. cu alte cuvinte. cæci reduce imens nevoia de investiflii în infrastructuræ øi salarii. studenflii se fac cæ învaflæ. dispun de masive departamente online. liniile directoare fiind eficienfla øi profitabilitatea. Între timp. oferind o educaflie ieftinæ pentru „flærile særace“ øi pentru „Lumea a Treia“. pentru cæ nu vor sæ împartæ cu restul universitæflii banii pe care îi fac. Asta înseamnæ sfîrøitul universitæflii ca proiect unitar. coerent. iar un profesor poate avea sute de studenfli? Se mai susfline cæ educaflia online poate individualiza produsele pedagogice. încît educaflia superioaræ devine un lux. atît de departe. chiar øi universitæfli prestigioase.000 de dolari. în sistemul Universitæflii din New York (CUNY). Nu numai cæ finanflarea corporatistæ a cercetærii academice a crescut. universitæflile încearcæ sæ intre în posesia a tot ceea ce profesorii produc pe durata contractului cu ele. pentru a ræspunde programelor øi nevoilor studenflilor. predarea øi cercetarea ocupæ un loc secund. deoarece øubrezeøte poziflia facultæflii în raportul ei de forfle cu administraflia universitæflii. (N. Aceleaøi acfliuni au avut loc în toate celelalte flæri. Cum îøi vor plæti studenflii datoria? Cum va cîntæri aceastæ datorie asupra vieflilor lor øi asupra deciziilor pe care le vor lua? 8. indiferent de propria specializare sau expertizæ.

Franfla øi ONG-uri internaflionale.campusactivism. cît øi pentru a aræta cæ trebuie sæ se mute dintr-o universitate care începe sæ semene din ce în ce mai mult cu o operafliune financiaræ. în cel mai ræu caz. Astfel. al coltanului (columbit-tantalit. însuøindu-øi resursele de pe urma cærora træiesc oamenii.+ (campus de luptæ. atît pentru a aræta efectul pe care îndatorarea îl are asupra vieflilor lor. Aøa cum am væzut. Deja numeroase fabrici africane au fost „patentate“. Lipsa unor instituflii educaflionale autonome. pentru a reflecta interesele marilor puteri. devin paznicii educafliei øi ai producfliei de cunoaøtere din întreaga lume. Asta înseamnæ cæ universitæfli selecte cu sediul în SUA sînt din ce în ce mai intim „legate“ de universitæfli din Africa sau Europa de Est. opunîndu-se prezenflei în campusurile lor a obiectelor fabricate în aceste condiflii øi solicitînd universitæflilor sæ nu mai investeascæ în acfliunile unor astfel de companii de la 139 . împreunæ cu universitæfli din Anglia. Studenflii au fost foarte activi øi în cadrul miøcærii antiglobalizare. cultura øi cunoaøterea din lumea întreagæ devin tot mai omogenizate øi mai controlate. firmele agricole. sistemele lor educaflionale au fost dezmembrate. De globalizarea øi comercializarea educafliei superioare din Africa beneficiazæ. Aceleaøi universitæfli recruteazæ un corp studenflesc multinaflional/multicultural. viitorii manageri ai economiei globale. de fapt. Profesorii se reunesc în jurul conceptului de „libertate academicæ“ împotriva pretenfliilor universitæflilor de a le lua în posesie munca øi împotriva comercializærii educafliei øi a vieflii academice. comercializarea sistemului educaflional al Africii. Una dintre strategiile folosite de studenfli pentru a-øi manifesta nemulflumirea este „modelul oraøului de corturi“ [tent city model]. universitæflile nord-americane. creînd coaliflii împotriva atelierelor øi fabricilor cu condiflii inacceptabile de lucru [sweatshop]. Pentru a conchide. Acest lucru înseamnæ cæ globalizarea educafliei øi a culturii a avut. presupunem. Acesta e un site de prezentare a Reflelei Educaflionale pentru Democratizare [Democratising Education Network] (DEN). ele pompeazæ cursuri în colegiile din flærile særæcite/îndatorate ale „Lumii a Treia“. devalorizate øi fæcute dependente de ajutoare externe øi de experfli externi. sau din oricare punct al planetei unde se consideræ cæ sistemul universitar trebuie restructurat.). o largæ coaliflie de grupuri studenfleøti cu sediul în SUA øi Canada. a pus capæt „vînætorii de gene“ sau. Un alt front de luptæ important este cel împotriva datoriilor studenflilor. profitînd de faptul cæ. de fapt. în esenflæ. în care aceleaøi flæri øi instituflii care controleazæ economia mondialæ stabilesc øi regulile. înseamnæ o expropriere directæ øi furtul bogæfliei indigene. Aceøtia au construit corturi în campusuri øi au locuit acolo. Studenflii øi profesorii de ieri sînt emigranflii de azi. Studenflii. care s-a intensificat dupæ 11 septembrie 2001 øi în contextul Ræzboiului din Irak. în agitaflia reformærii. negocierea unor termeni mai favorabili de „schimb“ a reprezentat un factor vital în acest proces. fiind implicate în refacerea programelor acestora (de exemplu. inclusiv cunoaøterea pe care bæøtinaøii au dezvoltat-o în decurs de secole øi pe care acum companiile doresc s-o privatizeze. capabile sæ protejeze aceastæ bogæflie. stabilind standarde pentru ceea ce trebuie considerat valoros din punct de vedere pedagogic la nivel global. Deja au curs rîuri de sînge de dragul aurului. recrutarea de cætre una dintre numeroasele armate care îi sprijinæ pe conducætorii locali sau stræini în exproprierea bogæfliilor minerale øi agricole ale Africii. pregætind. Opoziflie. la rîndul lor. luptæ øi activism în campus Aøa cum am subliniat. în ciuda interesului aparent crescut faflæ de multiculturalism. a produs o nouæ diaspora øi o „scurgere de inteligenflæ“. ed. Alternativa o reprezintæ o viaflæ færæ viitor. al diamantelor. din ce în ce mai comercialæ. canoanele øi paradigmele ideologice ale educafliei øi ale culturii la nivel global. în refacerea programei analitice sau a procedurilor de examinare sau în înfiinflarea unor reflele de computere etc. Însæ acest schimb se petrece acum într-un domeniu cu raporturi de forfle inegale. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Dezvoltarea „universitæflii globale“ În orice caz. [O bunæ sursæ de informaflii cu privire la luptele studenflilor din Statele Unite este Campus Activism (a se vedea www. ca rezultat o centralizare a producfliei de cunoaøtere.org). un proces care. principala noutate din lumea academicæ a constituit-o implicarea globalæ tot mai mare a universitæflilor din Statele Unite în sensul unei tot mai accentuate intervenflii în restructurarea educafliei la nivel mondial. contribuind la adîncirea inegalitæflilor sociale.). în sensul cæ acum aceasta este organizatæ conform unei structuri piramidale. care îøi riscæ vieflile traversînd Sahara sau încercînd sæ ajungæ în Europa cu vase supraaglomerate plutind în derivæ pe Mediterana.] Una dintre principalele lupte ale studenflilor din SUA e cea dusæ împotriva recrutærii în campusuri de cætre armatæ øi CIA. Opoziflia a devenit mult mai acutæ øi în campusurile din SUA. miniere øi farmaceutice care funcflioneazæ pe întreg mapamondul. o globalizare a cunoaøterii este bine-venitæ atunci cînd presupune o sporire veritabilæ a schimbului de idei la nivel internaflional. s-au organizat øi au luptat pe diferite fronturi. împreunæ cu liberalizarea politicilor ei economice. Astfel. aceste acfliuni au fost întîmpinate cu o opoziflie înverøunatæ de studenflii øi profesorii africani – opoziflie pe care CAFA a sprijinit-o øi a documentat-o. coordonîndu-øi tot mai strîns activitatea cu cea a studenflilor canadieni. n. recunoscînd faptul cæ au aceleaøi probleme.

– acces gratuit la învæflæmîntul superior øi desfiinflarea taxelor. Program cover . Traducere de Alex Moldovan Reclaim your Future!. UniCampus Vienna. – øcoli. Carta adoptatæ de DEN. Iatæ. sprijinind organizarea sindicatelor øi a grevelor acestora. nu ræzboi. 11–14 March 2010. mai jos.Banca Mondialæ. – libertate de expresie øi libertate academicæ. Prin intermediul tuturor acestor lupte. – o autoguvernare democraticæ a educafliei superioare. – educaflie. – øtergerea datoriilor în cazul împrumuturilor studenflilor. studenflii au construit tot mai multe alianfle nu numai cu profesorii. – educaflie civicæ pentru o societate democraticæ. nu al profiturilor corporafliilor. – acfliuni afirmative pentru combaterea rasismului øi a sexismului instituflionalizate. ci øi cu alfli muncitori din campusuri. care reflectæ cererile studenflilor din SUA: – finanflare publicæ integralæ pentru învæflæmîntul superior public. nu închisori. – recunoaøterea integralæ a drepturilor studenflilor øi ale muncitorilor de a se organiza. – punerea în serviciul binelui public.

În 2001. sæ recurgæ la finanflæri private øi sæ se transforme în niøte prestatoare de formæri preocupate sæ garanteze viitoarea „angajabilitate“ a clienflilor-studenfli. Aceastæ scurtæ panoramæ a reformelor øi a mobilizærilor din Europa se bazeazæ. slabæ în Marea Britanie. obiectivele aøa-numitei „Strategii Lisabona“ sînt integrate în Procesul Bologna.+ (campus de luptæ. sociologie etc. care este o piaflæ comunæ a cercetærii.sauvonsluniversite. Actul II. foarte avansat în Italia. care pune universitæflile în competiflie. Bruxelles. în sectorul cercetærii. în principal.000 de lire. este instaurat spafliul european al educafliei øi al formærii continue. iar „cercetætorul-antreprenor“. În momentul de faflæ. la Berlin. 141 . obiectivul economic devine explicit: „În Europa de mîine. Opoziflia e inegalæ: puternicæ în Grecia. o solidæ bazæ de cercetare publicæ aflatæ în slujba industriei“. o culturæ dinamicæ a spiritului de întreprindere. „figura ei emblematicæ“. Problema unor discipline precum filosofia este cæ speranfla privind salariul la terminarea facultæflii nu este. Marea Britanie este flara în care reforma este cea mai avansatæ øi aproape încheiatæ. Commission Européenne. la Praga. pregætea øi deschiderea spre concurenflæ øi spre transformarea învæflæmîntului superior într-o marfæ.. suficientæ pentru a permite acordarea de împrumuturi de studii. Strategia Lisabona (2000) Strategia Lisabona. Locuinflele sociale studenfleøti au fost privatizate. SEC „îi priveøte atît pe cercetætori. o legislaflie privind concurenfla øi crearea unui brevet european. Parlamentul European. 4. p. „6ème PCRD. 2.2 El prevede „facilitæfli regulamentare pentru fondurile de capital-risc.000 de lire pentru licenflæ øi cu pînæ la 10. CORDIS ocus. studenflii ajung sæ aibæ o datorie medie de 35. Obiectivul l-a constituit crearea unui sistem european de armonizare. La sfîrøitul studiilor. 2009–2010 Transformarea cunoaøterii în marfæ Procesul Bologna – Strategia Lisabona Réseau Europe – reseau-europe. Objectif 3% du PIB“. cît øi drepturile de proprietate intelectualæ øi.com/spip. urmæreøte mai presus de orice alinierea producfliei de cunoaøtere la cererea pieflei. Franfla øi ceva mai puflin avansat în Germania øi Belgia. acestea fiind chemate sæ adopte o gestionare managerialæ. 209. COM (2002) 499 final. Predarea limbii engleze ca limbæ stræinæ a fost privatizatæ.“ În 2003. 18 noiembrie 2002. Universitæflile sînt finanflate de studenfli cu pînæ la 3.eu [2009] Un proces coordonat la nivel european Actul I. Bruno (2008). pe sintezele realizate de Marc Delepouve øi Evelyne Perrin pentru Contrasummitul de la Louvain [25–29 aprilie 2009. sînt suprimate cursuri de filosofie. cu scopul de a furniza o „cunoaøtere folositoare pieflei“. ceea ce. este introdusæ o organizare antreprenorialæ. evaluare øi comparare a institufliilor de învæflæmînt superior din Europa.. prin edificarea. www. în care sînt angajate azi 46 de flæri europene. nr. laboratoarele øi universitæflile. a te dota cu o strategie în materie de educaflie øi de formare continuæ se dovedeøte absolut necesar pentru a putea ræspunde provocærilor pe care le constituie competitivitatea economicæ. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Manifeste. nu de criticæ. La coordination de la recherche ne se fera pas sans courage politique“. apeluri. aøa-numitæ pentru „economia cunoaøterii“. Comitetul Economic øi Social øi Comitetul Regiunilor. a unui „spafliu european al cercetærii“ (SEC) [Espace européen de la recherche – EER]. 1. modalitæfli øi documente de lucru. Spania. pe lîngæ faptul de a favoriza mobilitatea studenflilor øi a personalului profesoral. 4. destul de puternicæ în Germania øi Danemarca. Cel mai avansat este în Marea Britanie. aproape inexistentæ în Belgia. 3. Niøte reforme declinate la nivel naflional în întreaga Europæ4 Procesul a fost aplicat la date øi în ritmuri diferite de la o flaræ la alta. întemeiatæ pe o societate øi pe o economie a cunoaøterii. toate elementele constitutive ale sistemelor naflionale de inovaflie“. dupæ un citat din „Plus de recherche pour l’Europe. în interiorul cæreia concurenfla devine „principalul principiu de cercetare“1. Procesul Bologna (1999) Aøa-numitul „Proces Bologna“. 11 septembre 2002. Spania. comunicare a Comisiei Europene cætre Consiliul Europei. În conformitate cu principiile noului management public. incitæri fiscale pentru eforturile de cercetare-dezvoltare.eu http://reseau-europe. sub formæ de „capital uman“.000 de lire dupæ licenflæ. v. php?article2476]. Ibid. în general. Materii precum filosofia øi øtiinflele politice sînt supuse din partea mediilor economice la presiuni pentru a fi transformate în locuri øi în instrumente de adaptare. Universitæflile nu mai sînt conduse de persoane alese. de multe ori.3 Concomitent. Franfla øi Italia. a fost inifliat în 1999.

). universitæflile sînt de mai mulfli ani autonome. În Grecia. În 2005 sînt organizate manifestaflii. dar øi cu accesibilitatea sælilor de cursuri øi a clædirilor administrative pentru persoanele cu dizabilitæfli). de centre comerciale etc. în 2008. privatizare øi autonomie decizionalæ øi financiaræ a universitæflilor.. în 2004. de responsabil cu menflinerera ordinii øi a securitæflii în incinta universitæflii. studenflii pornesc primele lupte. De atunci. rezultæ cæ preøedintele universitæflii dispune. studenflii au blocat. De acolo a pornit o mobilizare a angajaflilor din întregul sistem de învæflæmînt. În 2006 îøi fac apariflia noi moduri de acfliune: blocare de autostræzi. într-o primæ etapæ. „Lupte universitare la sfîrøitul pactului educaflional“. preøedintele Senatului este numit de o altæ instanflæ. prin aplicarea LRU. Studenflii s-au mobilizat în toamna anului 2007 împotriva LRU printr-o serie de manifestaflii øi de blocæri ale activitæflii în universitæfli. Precaritatea în rîndurile corpului profesoral nu înceteazæ sæ creascæ. decît anii terminali ai studiilor de lungæ duratæ. Modul de gestiune de tip LRU a antrenat o modificare a spiritului cunoøtinflelor predate. la 8. cu atît e mai scump. Øcoala primaræ a fost reformatæ printr-o lege din 2008: reintroducerea uniformelor pentru elevi. Obiectivele oficiale ale rectorului universitæflii privesc cu prioritate poziflia ocupatæ de aceasta în clasamentele internaflionale. ca urmare a modificærii. În 2005. cu excepflia colectivitæflilor teritoriale. reformele au fost începute în 1999. pentru a fi golitæ de conflinut pedagogic (cf.. care sînt foarte „avansate“ în privatizarea finanflærii. ed. fiind finanflate de stat în proporflie de 80–90%. stînga recent ajunsæ la putere suspendæ aøa-numita LOU. situaflia a fost rezumatæ astfel: „Studenflii din clasa de mijloc trebuie sæ trudeascæ în baruri pentru studenflii bogafli“. Universitæflile germane au senate din care fac parte reprezentanfli ai studenflilor (8). În momentul de faflæ. în introducerea de metode manageriale øi în creøterea drepturilor de øcolarizare (12. predarea religiei catolice. În partea francofonæ.5 În 2004 (guvernul Berlusconi). ai personalul neacademic (5). Un nou val de mobilizare a fost declanøat de cercetætori în 2009. La Universitatea Catolicæ din Louvain-la-Neuve. La Universitatea Liberæ din Bruxelles (ULB. Numai o treime dintre funcflionarii pensionafli sînt înlocuifli. aceastæ generalizare afecteazæ 6 landuri din 16. doctorat. în momentul de faflæ. închiderea øcolilor de mici dimensiuni. de ordonator al veniturilor øi cheltuielilor. La ultimul sæu congres. care are drept consecinflæ o totalæ ocupare a timpului. are drept de veto în ceea ce priveøte angajærile de personal. În octombrie 2008.800 de euro/an. iar creøterea puterii sale a avut ca efect marginalizarea Senatului. supra. Formarea profesorilor a fost øi ea reformatæ. La contrasummitul de la Louvain.). odatæ cu instaurarea sistemului LMD. Masteratele stabilesc taxele de øcolarizare în funcflie de cerere øi ofertæ: cu cît mai cæutat e un master. universitæflile timp de un an. masterat. Sistemul LMD semnificæ reorganizarea programelor universitare pe trei cicluri: licenflæ. s-a trecut de la 20 de cursuri pe an la 12. eliberînd. infra]. în special pe cei internaflionali. (N. În Franfla. Studenflii sînt greu de mobilizat. Astfel. (N.) 6. LMD este în vigoare de cinci ani. Dacæ adæugæm aceste noi prerogative celor vechi (de reprezentare a universitæflii. reuøind în felul acesta sæ determine guvernul sæ retragæ pe jumætate proiectul de reformæ prin privatizare a universitæflii. pretextînd diferite reglementæri ale Uniunii Europene. care a prilejuit puternice manifestaflii studenfleøti. principalul sindicat studenflesc a decis sæ abandoneze principiul gratuitæflii studiilor. regimul francez se caracterizeazæ prin dualitatea sa: pe lîngæ universitæfli. niøte cadre didactice au ocupat øcoala în care predau. desfiinflarea orelor de dupæ-amiazæ. a fost votatæ o lege similaræ LRU [v. În momentul de faflæ. începînd însæ sæ fie generalizatæ la tofli anii cu începere din 2005. G. cu atît mai mult cu cît sînt implicafli într-un demers de autofinanflare a studiilor de natura unei investiflii individuale.5. preøedintele universitæflii supune propunerile de personalitæfli din afaræ votului consiliului de administraflie (întreprinderi. În Belgia. taxele de øcolarizare se ridicau la 1. LRU nu este împlinitæ în mæsura în care taxele de øcolarizare nu sînt dereglementate. La Hamburg. apoi. existæ aøa-numitele „øcoli“ (de comerfl. Învæflæmîntul superior este comunitar: francofon/flamand. nota 2. diplome care nu sînt echivalente.000 de euro. În Spania. Cheia 142 . liberalizarea øi privatizarea universitæflii: „autonomie“ ca în Franfla. aøa-numita „LOU“ inifliazæ. creøterea puterii întreprinderilor în luarea deciziilor. În Italia. taxele de øcolarizare la Litere în Florenfla au crescut. publicæ). V. În 2001. La Filosofie. de unde taxe de øcolarizare libere. universitatea a încheiat parteneriate cu întreprinderi din sectorul armamentului nuclear. a decretului care definea statutul cercetætorilor.) 7.000 de euro/an la Sciences Po pentru studenflii stræini cu începere din 2009). inifliazæ o relansare a conflinutului LOU. începînd din 2009. În Germania. 126. drept urmare. (studenflii germani au fost inspirafli de mobilizærile împotriva CPE6). creøterea taxelor de øcolarizare nu a afectat. Cu toate acestea. ed. Caffentzis. totuøi. Universitæflile se aflæ în concurenflæ. guvernul le-a permis universitæflilor sæ devinæ de drept privat. care au crescut în paralel cu dezangajarea statului. Sînt întreflinute tot mai multe relaflii cu întreprinderile. Cele trei mari universitæfli sînt pe cale de a le înghifli pe cele mici care gravitau în jurul lor. defline un drept de aviz defavorabil asupra propunerilor emise de „comitetele de selecflie“ (care au luat locul comisiilor de specialiøti). fæcînd grevæ împotriva creøterii taxelor de øcolarizare. p. schimbarea începe odatæ cu adoptarea legii aøa-numitului Pact pentru cercetare [Pacte pour la recherche] din 2006 øi a Legii referitoare la libertæflile universitæflilor [Loi relative aux libertés des universités] (LRU)7 din 2007. Or. ceea ce antreneazæ specializæri. selectarea studenflilor la intrarea în facultate. Filosofia øi Literele sînt cele mai vizate de reforme. de o putere comparabilæ cu aceea a unui adeværat manager de întreprindere. aceste øcoli dezvoltæ strategii ofensive pentru a-øi masifica recrutarea øi a concura facultæflile. taxele de øcolarizare se ridicæ la 800 de euro. care a durat pînæ la vacanfla de Cræciun. „masterizarea“ din Franfla). de studii politice etc. În 2006. ai profesorilor (8). revenirea la un singur învæflætor pentru fiecare clasæ. Se observæ o creøtere a concurenflei: universitæflile îøi smulg unele altora studenflii.

cît de curînd. Membrii agenfliilor (ANR [Agence Nationale de la Recherche – Agenflia Naflionalæ pentru Cercetare]. ducînd la desfiinflarea unor cursuri øi/sau a unor efective prea numeroase. probabil. Deschiderea spre finanflærile private pentru a se putea influenfla opfliunile publice Deschiderea spre finanflærile private trebuie pusæ în legæturæ cu scæderea impozitelor pe profit ale întreprinderilor. taxele de øcolarizare au crescut între 2002 øi 2007cu 40%. guvernul a autorizat universitæflile private. ceea ce constituie pentru ei o „øcoalæ de raflionalitate“ economicæ. o serie de manifestaflii studenfleøti au reuøit sæ se opunæ cu succes unui proiect al guvernului care urmærea reducerea acestei durate la patru ani. iar studenflii primesc o alocaflie (pe care nu trebuie s-o ramburseze) de 600 de euro pe lunæ timp de øase ani. consiliile nu mai au nicio putere în afara celei pe care le-o acordæ preøedinflia în ceea ce priveøte politica øtiinflificæ a universitæflii. pætrunderea întreprinderilor în universitæfli este din ce în ce mai mare. sæ slæbeascæ aceastæ autonomie: „universitarii nu iau parte la definirea propriilor lor «obiective». În Belgia nu existæ sindicate studenfleøti. foarte activ la pregætirea acestui contrasummit. care le permit finanflatorilor sæ influenfleze local modul de gestionare a universitæflilor øi a centrelor de cercetare. 8. recurgerea la finanflæri private pentru programele de cercetare (în Franfla. Mai preocupafli de modul în care vor putea sæ îøi valorifice studiile pe piafla muncii (øi de salariul pe care vor putea sæ-l obflinæ în felul acesta pentru a-øi rambursa datoriile). care apasæ asupra bugetelor publice øi atrage dupæ sine dezangajarea statului. Creøterea taxelor de øcolarizare n-a fost încæ introdusæ în Franfla. dar va fi. Solvé.8 Creøterea taxelor de øcolarizare pentru îndatorare – øcoalæ de „raflionalitate economicæ“ pentru studenfli Creøterea taxelor de øcolarizare9 îi obligæ pe studenfli sæ se îndatoreze. împotriva neoliberalizærii universitæflii) repartizærii fondurilor în funcflie de numærul de studenfli a fost extinsæ la numirea profesorilor. în care decizia e colectivæ øi politicæ.+ (campus de luptæ. ei sînt mult mai atenfli la a consacra aceste studii acumulærii capitalului uman aøteptat de întreprinderi. astfel încît. prin înfiinflarea Agenfliei Naflionale pentru Cercetare) øi pentru formarea universitaræ (în Franfla. În felul acesta. deoarece este vorba de un element esenflial al procesului de liberalizare øi de transformare a învæflæmîntului superior într-o marfæ. Ceea ce constituie o modalitate de a-i subordona pe studenfli întreprinderilor. În realitate. 1 din partea personalului neacademic. A fost fæcutæ sæ fuzioneze cu facultatea de economie a ULB. Controlul naflional al calitæflii recrutærilor de cætre egali pare sortit disparifliei. Introducerea de metode manageriale pentru slæbirea autonomiei corpului universitar Pentru a se subordona universitæflile øi centrele de cercetare intereselor întreprinderilor este nevoie øi de un alt mod de gestionare. care sînt stabilite de proiectele de performanflæ. a cærui putere este consolidatæ prin LRU. prin supunerea acestora intereselor lor stricte. o finanflare centralizatæ øi alimentatæ din preleværi obligatorii. la fel ca øi statutele. În universitæfli. de pildæ. În Statele Unite. în calitate de producætori de „capital uman“. Cu toate acestea. Impresia læsatæ de contrasummitul de la Louvain este cæ studenflii nu sînt conøtienfli de ceea ce se întîmplæ în universitæflile lor. 2 sînt reprezentanfli ai studenflilor. omoloaga lui HEC Paris. în momentul de faflæ. corpul universitar fline la autonomia sa. cei 11 membri ai consiliilor de administraflie erau aleøi în exclusivitate din rîndurile profesorilor øi ale studenflilor. Danemarca e flara în care Procesul Bologna este cel mai puflin avansat. este înlocuitæ cu niøte finanflæri descentralizate øi „parteneriale“. Vinokur (2008 b). numærul profesorilor de la Litere scade progresiv. aceste reforme nu urmæresc decît sæ permitæ întreprinderilor private sæ profite øi mai mult de cunoaøterea produsæ de institufliile publice. Acesta este sensul reformelor care încurajeazæ parteneriatele public-privat. se aflæ în desfæøurare o mobilizare împotriva aproprierii (prin brevete) de cætre întreprinderi a descoperirilor universitare. care defline acum catedre private (comerflul cu bere etc. mai ales faflæ de piaflæ. cu toate acestea. „LRU“). Cele mai recente reforme vizeazæ. Educaflia e gratuitæ. 143 . 2 ai profesorilor. în fafla preøedintelui ales. AERES [Agence d’évaluation de la recherche et de l’enseignement supérieur – Agenflia de Evaluare a Cercetærii øi a Învæflæmîntului Superior]) sînt numifli de guvern. 6 din partea întreprinderilor. Recent. Înainte.). În 2009. în parte. programele academice øi evaluarea“. dintre cei 11 membri. Doi studenfli ai ULB au participat. În momentul de faflæ. Într-adevær. funcflioneazæ ca o întreprindere. pentru a putea sæ profite øi mai mult de creditele publice care continuæ sæ finanfleze. recrutærile de personal. Niøte reforme care pun institufliile publice producætoare de cunoaøtere øi de „capital uman“ sæ lucreze din ce în ce mai mult în slujba întreprinderilor private Strategia Lisabona afiøeazæ ca obiectiv dezvoltarea „cunoaøterii“. 9. în mod mecanic. producflia de cunoaøtere. în cadrul unui „nou management public“ [New Public Management]. astfel.

. pilotarea de cætre întreprinderi merge în sensul unei formæri „personalizate“. purtat în mod intrinsec prin Strategia Lisabona. nu de serviciu public. Ræzboiul împotriva împærtæøirii cunoaøterii. calitatea lor fiind un element determinant pentru prestigiul universitæflii. externalitæflile pozitive legate de inovafliile „private“ (datorate. logica ajutorærii meritului (celui bogat) primeazæ asupra logicii ajutorærii nevoii (celui særac). Tendinfla este. primesc în 1999 cu 29%. Un sistem cu douæ viteze Odatæ cu sfîrøitul principiului repartizærii echitabile în cadrul serviciilor publice.13 Existæ. Pe de altæ parte.10. „vremea cînd. în timp ce ajutorul acordat studenflilor din familii cu un venit de peste 100. în Statele Unite. care urmæresc desfiinflarea serviciului public De la creøterea taxelor de øcolarizare la îndatorarea studenflilor – eliminarea claselor populare Liberalizarea învæflæmîntului superior se traduce printr-o creøtere a taxelor de øcolarizare11. în detrimentul persoanelor particulare. într-adevær. Niøte reforme profund inegalitare. ofertæ de servicii atractive în campus. în cadrul unor „regrupæri de excelenflæ“. Ibid. Într-adevær. calatæ pe nevoile imediate ale bazinelor de locuri de muncæ øi ale întreprinderilor care finanfleazæ universitatea. RDT info. de lobbing. în care. mai puflin.10 Aøa-zisa „economie a cunoaøterii“ este. chiar. inclusiv în cazul în care existæ sisteme de împrumut. scrie Direcflia Generalæ pentru Cercetare a Comisiei Europene. În aceste instituflii. politica de brevetare permite întreprinderilor sæ-øi maximizeze profiturile legate de aplicafliile comerciale care rezultæ din „inovaflii“. într-un sector în care mæsura calitæflii intrinsece este foarte greu de stabilit.12 Studiile evidenfliazæ peste tot un impact negativ al creøterii taxelor de øcolarizare asupra cererii de studii superioare în mediile cu venituri mici. flaræ în care împrumuturile sînt foarte bine securizate). Politica de brevetare – un ræzboi împotriva împærtæøirii øi difuzærii cunoaøterii În sfîrøit. bogatul e mai „rentabil“. astfel. Vinokur (2007). de fapt. de marketing øi publicitate etc. creøtere puternicæ a cererii pentru alflii. 11. o „aversiune faflæ de risc“ a celor særaci (chiar øi în Norvegia. Vinokur (2007). iar cele administrative cu 54%. Acest lucru ræmîne totuøi un arbitraj care se efectueazæ în funcflie de considerente strict economice. Pe deasupra. ca urmare a dificultæflii. cheltuielile de instruire pe student au crescut cu 17% între 1960 øi 2001. ceea ce poate conduce la ajutorarea financiaræ a studenflilor strælucifli din medii cu venituri scæzute. publicat de Direcflia generalæ a Comisiei însærcinate cu Cercetarea. cunoøtinflele dobîndite în spafliul øtiinflific academic constituiau un patrimoniu deschis. în parte. drept indicator de calitate (teoria semnalului). nevoilor locale.000 de dolari/an). este un ræzboi împotriva cunoaøterii. Aøa s-a ajuns ca. studenflii cei mai særaci. o economie bazatæ pe raritatea cunoaøterii. øi de capitalul social din ce în ce mai necesar pentru accederea la slujbele de calitate. construirea unei imagini de calitate øi traducerea ei în clasamentele universitæflilor sînt costisitoare: recrutare de „staruri“ de pe piafla internaflionalæ a profesorilor-cercetætori øi a preøedinflilor de universitæfli. cheltuieli de prestigiu. În timp ce externalitæflile pozitive ale cunoaøterii publice sînt fæcute sæ creascæ în avantajul întreprinderilor. pînæ la urmæ.000 de dolari a crescut cu 145%. Selectarea studenflilor pe piafla cunoaøterii Pe o piaflæ liberalizatæ a învæflæmîntului superior. pus la dispoziflia tuturor. de a obfline ajutoare financiare suficiente. prin intermediul indicatorilor de inserflie. spre o bipolarizare a cererii: abandon pretimpuriu pentru unii. studenflii sînt „clienflii“ universitæflilor øi o sursæ de finanflare din ce în ce mai importantæ pentru echilibrul lor bugetar.000 øi 80. 144 . 12. care în 1995 primeau din partea colegiilor private ajutoare cu 2% mai mari decît cei provenifli din familii înstærite (între 60. cunoaøterii publice) sînt diminuate. „magazin de informare asupra cercetærii europene“. dar øi „factori de producflie“ ai serviciului. deoarece este dotat iniflial cu un capital uman mai mare. Acest ræzboi este purtat în numele întreprinderilor øi al grupurilor industriale care doresc sæ-øi amplifice monopolul asupra cunoaøterii. finanflærile (în special cele publice) sînt dirijate prioritar spre institufliile de învæflæmînt superior care sînt deja cele mai bine dotate. Celelalte instituflii de învæflæmînt superior au ca principalæ funcflie sæ ræspundæ. o percepflie corectæ a riscului real de cætre niøte studenfli lipsifli øi de suportul financiar familial în caz de nevoie. care reflectæ. nu pe prefl. pentru aceøti studenfli. 13. producflia rimeazæ azi cu protecflia øi cu exploatarea“. în special ale IMM-urilor. e de domeniul trecutului“. Astfel. care primesc populafliile cele mai favorizate. „în cîmpul cunoaøterii. în medie. din totalul cheltuielilor institufliilor publice de învæflæmînt superior din Statele Unite. citat in Bruno (2008). cheltuielile administrative sæ creascæ de la 30% în 1976 la 50% în 2001.. prin tradiflie. competiflia se poartæ pe „calitate“. Afiøarea unor taxe øcolare ridicate serveøte. Astfel. în mare parte. în paralel cu dezangajarea financiaræ a statului. institufliile de învæflæmînt superior (publice sau private) aflîndu-se în concurenflæ monopolistæ.

php? article226 Croaflia: http://slobodnifilozofski. http://regulation. 2006. la o pauperizare øi la precarizarea claselor de mijloc. „exit“-ul: astfel. mai efemeræ. În Statele Unite.com (blog participativ. întîmpinæ dificultæfli tot mai mari în atragerea de candidafli naflionali.archive. în felul acesta.usc.org 145 .php? article226 Olanda: http://studentenprotestutrecht. proporflia de posturi temporare din universitæfli a crescut de la 43% la 70% în 30 de ani. Universitatea a fost inspectatæ de OFSTED [Biroul de norme educative britanic.printemps2010. datoriile studenfleøti întreflin creøterea veniturilor celor mai ridicate. prêts. Reculul libertæflilor academice øi democratice Finanflarea privatæ poate.at Elveflia: http://www.18 Traducere de Bogdan Ghiu 14. conducînd. Vinokur.vagueeuropeenne. pp. pouvoirs. Annie (2007). Pe de altæ parte. www.html. Vinokur. din ce în ce mai incapabilæ sæ ajute la elaborarea unei înflelegeri a lumii în globalitatea ei øi din ce în ce mai puflin utilæ pentru cetæflean. atunci. Annie (2008 a). Ibid. Isabelle (2008). de la cercetare pînæ la educaflie. http://firgoa. Særæcirea cunoaøterii Subordonarea crescîndæ faflæ de interesele întreprinderilor compromite „independenfla. ele exclud cealaltæ parte. pay later. deturnatæ de la funcfliile ei societale øi cetæfleneøti. A vos marques®. Cunoaøterea este. „L’école britannique livrée au patronat“. care apasæ asupra salariilor. care.es/drupal (reviste ale presei. la rîndul ei. în care o proporflie ridicatæ de profesori-cercetætori este precarizatæ øi în care libertatea academicæ regreseazæ în consecinflæ. Comunicare a Comisiei Europene. a expertizei universitare“. de hegemonie intelectualæ. Bibliografie Bruno. institutions. insuficient de «eficiente» din punct de vedere al obiectivelor stabilite. iar cærflile cu Harry Potter sînt interzise. „Vous avez dit «autonomie»?“..revues.14 În flærile europene care au adoptat înaintea Franflei principiile noului management public (NPM). „se remarcæ dispariflia unor sectoare întregi de cercetare øi de învæflæmînt. Abandonarea cætre întreprinderi øi cætre mecenat (eventual religios15) a finanflærii øi a definirii conflinutului formærilor intelectuale are implicaflii extrem de grele în termeni de capital simbolic. 18. http://www.org/document1783. organizafliei Amnesty International i s-au interzis finanflærile în interiorul unei universitæfli deoarece denunflase compania Coca-Cola pentru sprijinirea dictaturii din Nigeria. Precarizarea corpului universitar øi „fuga creierelor“ În Statele Unite. Vinokur. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Niøte inegalitæfli care se repercuteazæ asupra pieflei muncii În acest sistem. indispensabilæ din punct de vedere social. 2. 17. 72–81. cherchez!.pdf. wordpress. care provoacæ un risc deflaflionist (consum anemic etc. Hatcher. încæ din primele clase ar trebui insuflat „spiritul de întreprindere“. venind sæ îngroaøe oferta pe segmentele inferioare ale pieflei muncii.org/download/EducationProtestsWorldwide2009/Overview2009. 16. formærile generaliste sînt rezervate elitelor. articole despre diferite situaflii naflionale). Paris. in Mouvements. „La loi relative aux libertés et responsabilités des universités: essai de mise en perspective“.. fiind. reflele europene. 55–56.+ (campus de luptæ. Editions du Croquant.wordpress. astfel. bibliografii). Conform Comisiei Europene. Acest fapt adînceøte inegalitæflile salariale øi bipolarizarea de pe piafla muncii. penurie de creiere etc. analize. În „universitatea“ lui Peter Vardy.eu (analize. „creaflionismul se predæ pe picior de egalitate cu teoria evoluflionistæ a lui Darwin. sub pretextul cæ ar încuraja credinfla în vræjitorie.org Valuri europene de mobilizare: www. Aceastæ „revoluflie culturalæ neoliberalæ“ conduce la o cunoaøtere.16 Nu numai cunoaøterea.cuae. din ce în ce mai segmentatæ. „cele mai multe universitæfli engleze øi americane. R. mobilizæri). Capitalisme. aprilie 2005. ci øi gîndirea øi societatea ar trebui deci puse în slujba întreprinderilor. Reflele studenfleøti Contrasummitul de la Viena: http://bolognaburns. Pierderea autonomiei corpului universitar: precarizare. Vinokur (2008 b). dimpotrivæ.). L’Harmattan. fiind nevoite sæ recurgæ la importul de creiere“.17 Un risc este. Le Monde diplomatique.cuae. Vinokur (2008 a). asigurîndu-le numai lor recunoaøtere øi mobilitate pe piafla muncii. Revue de la régulation. http://isacna. în consecinflæ. „Study now.ch/spip.fr Germania: http://unsereuni. 15. in Pouvoirs et financement en éducation: qui paye décide?.com Grecia: http://www. pentru a avea acces la universitæflile cele mai prestigioase. îi incitæ pe o parte dintre studenfli sæ se îndatoreze din ce în ce mai mult.ch/spip. „Implementing the Community Lisbon Programme: Fostering entrepreneurial mindsets through education and learning“. særæcire academicæ. concesionar de automobile øi creøtin fundamentalist. sæ conducæ la reculul libertæflilor academice øi democratice. Annie (2008 b). pusæ doar în slujba intereselor particulare øi pe termen scurt ale întreprinderilor. Endettement étudiant et restructuration de l’enseignement supérieur“. agenflie guvernamentalæ] øi s-a bucurat de un raport excelent“. o extraversiune lingvisticæ øi culturalæ crescîndæ øi declinul cercetærii fundamentale“.

Aceste ræspunsuri vor fi publicate pe forumul de la adresa http://emancipatingeducation-for-all. noi. sæ le permitæ oamenilor sæ înfleleagæ øi sæ reflecteze critic asupra conflictelor de interese din jurul lor. Este vital sæ creæm o reflea puternicæ a miøcærilor educaflionale. încurajîndu-l pe acesta sæ o modeleze în mod activ. Astfel conceputæ. Traducere de Alex Moldovan Reclaim your Future!. o miøcare educaflionalæ – fie ea de nivel local sau global – ar trebui sæ defineascæ însæøi educaflia øi sæ includæ aceastæ definiflie într-un discurs social despre educaflie. spre deosebire de formare [training]. UniCampus Vienna. educaflia este un mijloc de emancipare. printre acestea numærîndu-se interesele economice. este o precondiflie a oricærei societæfli care se consideræ democraticæ. educaflia trebuie sæ fie criticæ. în continuare. sîntem convinøi cæ nu putem reuøi pe termen lung decît comunicînd øi fiind unifli noi înøine la nivel global în lupta noastræ. Acest interes. Obiectivul nostru este sæ inifliem discuflii pe marginea conceptului de educaflie øi sæ strîngem cît mai multe reacflii posibile din partea grupurilor locale. interesele de stat øi interesele religioase instituflionalizate. se contrazic reciproc. 4 146 . Viziune Pentru formularea unei viziuni. Cerem grupurilor locale din Europa øi din alte pærfli ale lumii sæ punæ în discuflie acest text øi sæ ne transmitæ reacfliile lor [united4education@riseup. pentru a încerca sæ formulæm o declaraflie care sæ reflecte unitatea øi diversitatea luptei pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare. Prin urmare. Germania øi Spania. Sistemul educaflional – un „conflict de interese“ Consideræm cæ sistemul educaflional este o platformæ pentru cîteva interese care. ne-am întîlnit øi am redactat urmætorul document.org øi vor fi discutate în cadrul Congresului Educafliei Europene [European Education Congress] de la Bochum (Germania) de la sfîrøitul lui mai 2010. p. pe de altæ parte. Educaflia liberæ øi emancipatoare.emancipating-education-for-all. Este de datoria activiøtilor pentru o educaflie criticæ sæ se organizeze øi sæ întæreascæ interesele emancipatoare din cadrul structurilor platformelor existente de interese. Formarea. conceptul nostru de bazæ în ceea ce priveøte educaflia liberæ øi emancipatoare. Consideræm cæ. Program. 11–14 March 2010. Mai mult. Ne exprimæm solidaritatea cu tofli cei care luptæ pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare în toatæ lumea. Tuturor acestor trei curente organizate de interese li se opune interesul de a-i læsa pe oameni sæ decidæ direcflia pe care ar trebui s-o imprime propriilor viefli. este vital sæ ne întrebæm ce rol social ar trebui sæ joace sistemul educaflional în cadrul societæflii. cu cît mai mulfli dintre voi. nu este încæ organizat. Documentul de faflæ descrie. spre deosebire de celelalte.net]. Emanciparea le permite oamenilor sæ træiascæ aøa cum doresc. reflectînd rolul individului în cadrul societæflii ca întreg. activiøtii din cadrul miøcærilor educaflionale din Austria. este simpla deprindere a abilitæflilor oferite pe piafla muncii. parflial. împreunæ. la sfîrøitul lui noiembrie 2009. Interesele dominante în prezent – în special cele de naturæ economicæ – funcflioneazæ global.org [2009] Introducere Cu ocazia unei întruniri internaflionale de la München (Germania).Document de lucru adresat miøcærilor educaflionale din întreaga lume www. accesibilæ tuturor. Ea trebuie sæ fie liberæ øi accesibilæ tuturor. speræm. întrucît educaflia criticæ este un catalizator al participærii politice.

împotriva neoliberalizærii universitæflii) Document de lucru pentru Summitul alternativelor Idei pentru o educaflie øi o societate diferite http://spring2010. încrezætori. Rolul cel mai important e jucat de capitalismul neoliberal.org/about/alternative-summit [11–14 martie 2010. are nevoie de autodeterminare. Ca atare. care au fost sprijinite de sindicate øi de numeroøi alfli oameni. iar statul opresor e înspæimîntætor – dar o educaflie eliberatæ de dogma capitalistæ poate crea atmosfera necesaræ pentru schimbare. Educaflia. 5 147 . a tehnologiei øi a economiei. a-i face pe oameni exploatabili pentru societate øi pentru piafla muncii. Este nevoie. aøadar. trebuie inversatæ. În locul ei trebuie cultivate forme solidare de învæflare.eu http://bolognaburns. ci în întreaga societate. Declaraflia oficialæ ar fi putut oferi o cale diferitæ. nu doar în dictaturi. de schimbæri ale structurii interne øi externe a sistemului educaflional øi de o mai puternicæ orientare în direcflia unei teorii educaflionale pe durata instruirii profesorilor. în special cea universitaræ. e marcatæ de inechitate øi de o masivæ distrugere a mediului înconjurætor. Traducere de Alex Moldovan Reclaim your Future!. eliminatæ. În orice caz. Viena] Societatea Starea prezentæ a lumii. Pentru a transforma universitatea într-un teren de antrenament pentru gîndirea criticæ øi autoresponsabilæ. UniCampus Vienna. Toate mecanismele structurale care le oferæ øanse inegale copiilor din sistemul educaflional trebuie desfiinflate. Acest fapt trebuie respins. ci trebuie sæ încurajeze abilitatea de a analiza critic starea actualæ a societæflii. Aceastæ formare a copiilor øi a adolescenflilor pentru a deveni niøte adulfli exploatabili trebuie respinsæ. Programa trebuie sæ lase suficient spafliu pentru o stabilire independentæ a prioritæflilor øi pentru o planificare autonomæ a timpului. distrugerea structurilor democratice. independenfli.+ (campus de luptæ. abandonarea unor idealuri precum educarea unor oameni autonomi. Acesta a dus la cooperarea politicienilor øi a pieflei. UniCampus. al tuturor celorlalte fiinfle øi al lumii noastre. p. în loc sæ funcflioneze dupæ niøte standarde impuse nouæ de cætre alflii. au dovedit cæ existæ un potenflial de schimbare nu doar în rîndul studenflilor. care a însoflit Procesul Bologna. la nivel naflional øi global. ea a fost interpretatæ într-un sens neoliberal. ceea ce înseamnæ a te folosi de oameni. în tot acest timp. avînd în vedere cæ raporturile sînt puternice. øi. Orientarea spre principiile economice ale sistemului educaflional trebuie. în loc sæ se punæ interesul oamenilor øi sænætatea mediului pe primul loc. Acum e sarcina noastræ sæ transformæm aceste reflele spontane într-o miøcare viguroasæ. Procesul Bologna Procesul Bologna a fost folosit pentru restructurarea nivelurilor terfliare ale educafliei. Educaflia Educaflia. Program. din acest punct de vedere. Educaflia poate reproduce øi stabiliza raporturile de forfle actuale sau poate încuraja gîndirea criticæ. Provocarea anilor øi a deceniilor care vin va fi de a schimba sistemul educaflional pas cu pas. care permit o gîndire criticæ. Perspective Protestele studenfleøti autoorganizate din universitæfli. Pentru binele tuturor oamenilor. Færæ o schimbare a raporturilor de forfle din aceastæ lume nu va exista o schimbare realæ. încurajîndu-se abilitatea de a privi dincolo de graniflele actualului sistem politic. nu trebuie sæ urmæreascæ aplicabilitatea economicæ. ci øi în democraflii. de un spafliu autodeterminat øi de posibilitatea de a-øi gæsi cæile proprii. Introducerea unei programe conforme cu Procesul Bologna a fost însoflitæ de ideea unei sæptæmîni de lucru de 40 de ore pentru studenfli. este nevoie de structuri care sæ le ofere tuturor celor care muncesc øi care învaflæ în universitæfli abilitatea de-a se implica în luarea democraticæ de decizii. Economicizarea educafliei urmeazæ totuøi diferite linii directoare: o mai mare eficienflæ. a politicii. S-ar putea ca asta sæ nu producæ în mod automat o schimbare. øi ea. 11–14 March 2010.

planificarea financiaræ e responsabilitatea principalului grup organizator. analizele teoretice ale unei probleme reclamæ strategii. Rezultatele congresului vor depinde în mod nemijlocit de ideile øi de analizele tuturor celor implicafli în congres øi de rezultatele diferitelor discuflii øi ateliere de lucru din cursul sæptæmînii. ci dimpotrivæ. Înscrierea la aceastæ întîlnire se poate face pe site-ul congresului. Obiectivele øi flintele pe care øi le propune congresul sînt dinadins felurite øi deschise. dupæ o pauzæ comunæ. de a participa la procesele de luare a deciziilor. Structuræ temporalæ Programul fiecærei zile e împærflit în patru pærfli. urmætoarele obiective trebuie înflelese ca un cadru de referinflæ. în martie.. øi este – în cea mai mare mæsuræ posibilæ – realizatæ prin pæstrarea unui contact constant cu structurile internaflionale. se vor ræsfrînge asupra structurii. deopotrivæ în sistemul educaflional øi în societate în general – Oferirea unei baze pentru înflelegerea øi discutarea educafliei în contextul actualului sistem politic øi social Cum e organizat EEC? EEC este organizat de un grup de tineri din întreaga lume. Evenimentul este organizat de tineri din toatæ Europa. membrii echipei organizatoare s-au întîlnit la Viena. UniCampus Vienna. analitic. Inifliat de douæ organizaflii germane øi douæ franceze. Practica politicæ nu-øi poate realiza în totalitate potenflialul în lipsa unui cadru teoretic. care sæ permitæ gæsirea Reclaim your Future!. împreunæ – Permiterea unei critici øi a unei reflecflii asupra miøcærilor educaflionale din Europa din ultimii ani – Efectuarea unei analize teoretice a problemelor curente din sectorul educaflional øi identificarea cauzelor acestora – Dezvoltarea de abordæri øi strategii practice de acfliune – Oferirea unei baze teoretice practicii politice – Transformarea analizei teoretice în idei vizînd practica politicæ – Încurajarea tuturor. comitetul de organizare s-a lærgit de atunci considerabil øi a devenit internaflional. Deciziile legate de concept. Program. la Paris. Bochumer Bildungschancen e. Ca atare. participanflii sînt încurajafli sæ dezvolte øi sæ extindæ aceste puncte pentru a øi le putea însuøi. O întîlnire pregætitoare finalæ anterioaræ congresului va avea loc pe 8 øi 9 mai [2010] la Bochum.eu [25–30 mai 2010. dupæ ce s-a lucrat în grupuri mici. p. Motivaflia acestei concepflii cuprinzætoare poate fi gæsitæ în caracterul eterogen al intereselor øi al zonelor-cheie de lucru ale participanflilor. – Oferirea unei perspective asupra situafliei øi a structurii diferitelor sisteme educaflionale din Europa – Dezvoltarea øi reflectarea criticæ a pozifliilor politice. atît la nivel politic participativ. iar ziua se va încheia cu un program cultural. care nu trebuie urmat în litera lui. de cursul evenimentelor øi de principiile directoare ale congresului sînt luate în mod democratic. vor fi completate de intervenflii vizînd aspecte mai practice øi dezvoltarea de abordæri øi soluflii ale problemelor identificate.Ce este Congresul Educafliei Europene? www. 11–14 March 2010. Germania] Concept Congresul Educafliei Europene [European Education Congress] (EEC) este un congres internaflional care are o abordare criticæ a situafliei actuale øi a evolufliilor curente din cadrul sistemului educaflional din Europa. pentru a discuta øi dezvolta rezultatele întîlnirii de la Paris. prin intermediul întîlnirilor pregætitoare internaflionale. în aprilie [2010]. în februarie. pe lîngæ aceste întîlniri oficiale. desigur. 6 148 . Dimineafla vor avea loc intervenflii vizînd analiza teoreticæ. precum øi de o serie de alte organizaflii. Bochum. Ambele abordæri ale unui subiect sau ale unei probleme trebuie legate pentru a permite o mai bunæ înflelegere prin luarea în considerare a ambelor perspective. care. Program. Pînæ în prezent au existat douæ întîlniri pregætitoare internaflionale. În continuare se va organiza o întîlnire deschisæ. care. Proiectul e sprijinit financiar de programul Youth in Action. Oameni din cîteva flæri europene au participat la organizarea de bazæ øi deschisæ a congresului. øi la Barcelona.V. cît øi la nivel teoretic. al teleconferinflelor øi al listelor de mail în limba englezæ. Infrastructura imediatæ e organizatæ de un grup local din Bochum. Împærflirea într-o parte teoreticæ øi una practicæ nu trebuie consideratæ o separare între participarea politicæ practicæ øi analiza teoreticæ.educationcongress. deciziile au fost discutate øi apoi adoptate prin consens în plen. dar în special a celor tineri.

abordarea teoreticæ a unei probleme dezbætute øi dezvoltate dimineafla va culmina cu iniflierea de soluflii practice ale respectivei probleme. poate decide sæ fragmenteze sau sæ schimbe subiectul. scriefli-ne un e-mail sau comunicafli-ne la punctul de informare. øi o punere în practicæ. Grupurile de lucru nu se pot înscrie dinainte. Ca urmare. Væ rugæm sæ væ trecefli numele pe aceste liste.pm-buendnis. com) Etudiants pour une Société Durable Congresul e sprijinit de: AStA der Ruhr-Universität Bochum (www.de) AStA der Uni Frankfurt AStA der Uni Wuppertal LandesAstenTreffen NRW AStA der FH Bielefeld AStA der Uni Münster AStA der Uni Duisburg-Essen AStA der Uni Gießen AStA der Uni Köln AStA der Uni Potsdam 149 . Dacæ e nevoie de echipamente sau de o infrastructuræ. øi nu doar în ceea ce priveøte conflinutul tematic. nu doar sæ viziteze congresul.educationcongress. nu vom reuøi sæ traducem toate atelierele de lucru în diferite limbi. Aceste grupuri de lucru sînt autoorganizate øi se pot întruni pe durata sæptæmînii pentru a lucra la proiectele lor. Înscrierea unei intervenflii poate fi fæcutæ. unde se vor face anunfluri organizatorice. înscriefli-væ pe pagina festivalului: http://www. Pentru a face cursul discufliilor øi posibilele rezultate vizibile pentru tofli participanflii la congres. acesta fiind afiøat pe un panou centralizat pentru a putea fi trecut în revistæ. Fiecare grup. Dacæ avefli întrebæri.eu. În general. altul ar putea pune la punct o platformæ internaflionalæ în scopul comunicærii ulterioare congresului. væ rugæm sæ ne scriefli la adresa info@educationcongress. ajutor la punctul de informare. Programul nu va fi decis dinainte de organizatorii congresului. Punctul de informare va pune la dispoziflie o listæ unde cei dispuøi sæ traducæ intervenflii în/dintr-o altæ limbæ sînt încurajafli sæ-øi înscrie numele øi datele de contact.V. Pentru cæ resursele noastre financiare sînt. Astfel. Grupurile de lucru Pe lîngæ intervenflii normale øi întîlniri deschise. existæ un interval destinat activitæflilor culturale.abs-bund. de pildæ.de) Bundesverband ausländischer Studierender e. una dintre flintele congresului este sæ rezolve tocmai acest aspect. chiar în timpul congresului. de asemenea. în orice moment. Conflinutul proiectelor discutate depinde în totalitate de ideile participanflilor la congres. „grupurile de lucru“ le vor oferi oamenilor oportunitatea de a dezvolta idei concrete de proiecte. Programul cultural În fiecare searæ. cît øi de aplicafliilor lor practice. le pot prezenta pe scurt pe un panou øi distribui în încæperile disponibile.eu/?page_id=141. pentru a lucra la un proiect teatral internaflional în cadrul programului cultural. creafli øi contribuifli! Traducere de Alex Moldovan Suport Congresul Educafliei Europene e organizat de: Aktionsbündnis gegen Studiengebühren (www. (www.eu/?page_id=251.asta-bochum. un panou informativ din apropierea punctului de informare va prezenta aceste proiecte øi va anunfla momentul øi locul acestor întîlniri. În caz cæ avefli idei pentru programul cultural sau dorifli sæ contribuifli chiar voi. Un grup s-ar putea întîlni. vizitarea congresului ar trebui sæ însemne øi participarea øi contribuflia la congres. Desigur. sæ contribuie cu idei øi sæ colaboreze cu ceva la programul cultural. limitate. Etudiants pour une Europe de l’Education (europeducation.de) Bochumer Bildungschancen e. le solicitæm tuturor celor interesafli de educaflie. Cum se poate participa? Pentru a participa la congres. Întîlnirea deschisæ Pe durata întîlnirii deschise de seara pot fi continuate discufliile începute în cursul zilei øi pot fi abordate noi subiecte în timpul intervenfliilor discutate.educationcongress. Aceste placarde vor fi expuse zilnic în apropierea punctului de informare. ci sæ contribuie în mod activ prin intervenflii în cadrul programului congresului. pentru a contribui la bunul mers al congresului pentru toatæ lumea. din nefericire. Pentru ca acestea sæ fie disponibile pentru tofli participanflii.+ (campus de luptæ.dgb-jugend. dupæ-amiaza. pe pagina congresului: www. La punctul de informare vor exista liste care væ vor oferi posibilitatea sæ ajutafli la infrastructura congresului: distribuirea mîncærii. participanflii pot propune subiecte de care sînt interesafli. Comunicarea Comunicarea pe durata congresului se va face în cea mai mare parte în limba englezæ. organizarea e posibilæ cu condiflia sæ se anunfle din timp. grupurile sînt încurajate sæ foloseascæ placarde în cadrul unui protocol. ci creat în maniera „fæ-o tu însufli“ [do it yourself]. intervenfliile pot fi fæcute øi în alte limbi. La începutul fiecærei întîlniri deschise. Toatæ lumea e invitatæ sæ se implice. ci trebuie sæ se formeze în timpul congresului. pregætirea intervenfliilor øi a fazelor întîlnirilor deschise etc. potrivit abilitæflilor lingvistice ale participanflilor. Avînd în vedere cæ diviziunea dintre contributorii activi øi vizitatorii pasivi reflectæ una dintre numeroasele probleme ale actualelor sisteme educaflionale. V. Nu doar consumafli.und meinungsfreiheit (www.wordpress.bas-ev. Dupæ o scurtæ introducere. spælatul vaselor. împotriva neoliberalizærii universitæflii) unei soluflii. tofli participanflii sînt invitafli sæ se adune într-o cameræ centralæ pentru o scurtæ întîlnire. în stare sæ provoace schimbarea.de) bündnis für politik. e posibil ca mai multe intervenflii sæ fie accesibile celor care nu cunosc limba englezæ. În mod ideal.de) DGB Jugend Bund (www. atît de abordærile teoretice.

scurteazæ perioada de studii øi produce o mînæ de lucru subcalificatæ. instruiesc oamenii pentru deprinderea unor abilitæfli ce servesc piafla muncii. UniCampus Vienna. 25–29 aprilie 2009 [www. Summitul Universitæflilor G8 de la Torino (Italia).org]. – a culorii pielii.eu].org [Octombrie–noiembrie 2010] Reclaim your Future!.com]. – împotriva unei educaflii publice puse în slujba pieflei (muncii). înainte de toate. profesori. Anul acesta. 11–14 March 2010. øi Congresul Educaflional European de la Bochum (Germania). a corelærii øi a coordonærii de proteste la nivel internaflional øi global. 17–19 mai 2009 [www. sistemele educaflionale sînt astfel organizate încît oamenii cu mai puflini bani nu pot participa la ele în mod egal). – a religiei. Oricine se identificæ cu lupta împotriva privatizærii educafliei publice øi pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare ni se poate alætura øi poate participa sau contribui la platformæ! Unii dintre noi ne-am întîlnit øi am colaborat deja cu urmætoarele ocazii: 10 ani de „Proces Bologna“ la Louvain-laNeuve (Belgia).org/ism_en] ca pe o platformæ autoadministratæ. p.org/content/actions-and-events-2904wednesday-gwa#comment-284]. Urmætoarele obiective ne unesc în întreaga lume: Împotriva a ce luptæm? Împotriva efectelor actualului sistem economic asupra oamenilor øi sistemelor educaflionale: – împotriva taxelor de øcolarizare øi a oricærui fel de taxe care împiedicæ accesul øi participarea în mod egal a oamenilor la educaflie. – împotriva influenflei (în creøtere) a intereselor de afaceri asupra bugetelor de bazæ pentru educaflia publicæ. – a genului.Declaraflie comunæ cu privire la Valul Global de Acfliune pentru Educaflie din toamna aceasta www.wordpress.emancipating-education-for-all.emancipating-education-for-all. Mulfli dintre noi folosim Miøcarea Studenfleascæ Internaflionalæ [International Student Movement: emancipatingeducation-for-all. Program. 11–14 martie 2010 [bolognaburns. împotriva accentuærii comercializærii øi a privatizærii educafliei publice.educationcongress. în ultimul deceniu. 8–14 aprilie 2010 [bolognaburnsmadridenglish. 8 În întreaga lume.com/watch?v=a0kDQCJ1BI4]. – a ideologiilor øi activitæflilor politice. – împotriva tæierilor (în creøtere) aplicate bugetelor educafliei publice în întreaga lume. – a etniei. 25–30 mai 2010 [www. Ne opunem discriminærii øi excluziunii din orice instituflie educaflionalæ pe baza: – condifliilor socio-economice (în prezent. luptînd pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare. 150 . Bologna Burns de la Viena (Austria). elevi. El promoveazæ reducerea costurilor de instruire. oamenii se vor uni în lupta lor la nivel internaflional øi global în cadrul Valului Global de Acfliune pentru Educaflie. Urmærim crearea de structuri bazate pe participarea directæ øi pe organizarea nonierarhicæ prin discuflii øi acfliuni colective. – a orientærii sexuale. – împotriva transformærii educafliei într-o marfæ (la fel ca toate celelalte aspecte ale vieflii). Aøa-numitul „Proces Bologna“ (øi echivalentele lui din întreaga lume) urmæreøte implementarea unor sisteme educaflionale care. – a naflionalitæflii. – a performanflei. studenfli. – împotriva datoriilor studenfleøti. inifliatæ în vederea schimbului de informaflii. pærinfli øi angajafli au protestat. – împotriva comodificærii [commodification] øi exploatærii muncii în cadrul institufliilor educaflionale. – împotriva „privatizærii“ fondurilor publice prin subvenflionarea institufliilor educaflionale private. Bologna Keeps on Burning de la Madrid (Spania). youtube.

21 151 . p. øi nu spre o cunoaøtere liberæ.org/idea_global_wave_action]. Urmætoarele grupuri øi persoane sprijinæ declaraflia de mai sus. Grupuri care susflin Declaraflia comunæ: – AktionsBündnis gegen Studiengebühren – ABS (alianfla de acfliune împotriva texelor de øcolarizare). De ce la nivel local øi global? Impacturile sistemului economic global actual stîrnesc lupte în întreaga lume.+ (campus de luptæ. Sîntem unifli împotriva oricærei forme de represiune din partea guvernelor din lumea întreagæ îndreptatæ împotriva celor implicafli în lupta pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare. STRUCTURÆ: – toate entitæflile/institufliile educaflionale ar trebui structurate democratic (participare directæ de jos în sus. Ne unim în sprijinul pentru un sistem educaflional diferit øi pentru o viaflæ diferitæ. ACCES: – liber faflæ de mecanismele monetare de platæ de cætre participanfli øi faflæ de orice fel de discriminare øi excluziune øi. Schimbærile pe termen scurt pot fi obflinute la nivel local. indiferent dacæ sînt considerate profitabile sau nu. – libertatea øi alegerea academice: libertatea de a urma orice disciplinæ de studiu. Germania – Bildungsstreikbündnis Halle. ci a societæflii în întregul ei. Germania – Anarchist Front. în acelaøi timp. UniCampus Vienna. institufliile educaflionale øi participanflii primesc calificativul de „excelent“ øi îndeplinesc adesea criteriile pentru a primi o finanflare publicæ suplimentaræ. – pentru o finanflare suficientæ a tuturor institufliilor educaflionale publice. ca atare. accesibil în mod gratuit tuturor indivizilor. educaflia nu trebuie sæ permitæ doar emanciparea individului. 11–14 March 2010. se angajeazæ sæ o distribuie øi sæ se implice în mod activ în Valul Global de Acfliune pentru Educaflie [emancipating-education-for-all. trebuie sæ fim conøtienfli de natura globalæ øi structuralæ a problemelor noastre øi sæ ne împærtæøim tacticile. pentru a învæfla unii de la alflii. – educaflia ca bun public servind interesele publice. Ne opunem prioritizærii granturilor de cercetare generatoare de venituri în defavoarea educafliei øi a cercetærii fundamentale. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Ne opunem prioritizærii cercetærii orientate spre obflinerea de patente cu valoare comercialæ. ca bazæ a proceselor de luare a deciziilor). Sistemele educaflionale din întreaga lume fac ceea ce sînt create sæ facæ în cadrul sistemelor statale øi economice: selecteazæ. Pe lîngæ exercitarea unor presiuni locale în scopul influenflærii politicilor øi a legislafliilor locale/regionale. Ne opunem activitæflilor pentru armatæ din cadrul institufliilor educaflionale: – cercetærii legate în mod specific de scopuri militare. concentrîndu-se asupra sporirii. – recrutærii øi activitæflilor publicitare pentru armatæ. experienflele în organizaflii øi cunoøtinflele teoretice. deschisæ. dar nu sînt considerate profitabile). a eforturilor de interconectare a grupurilor de activiøti din domeniul educafliei din întreaga lume. Germania Reclaim your Future!. Pe baza profitului. ceea ce înseamnæ sæ poatæ reflecta critic øi înflelege structurile de putere øi mediul înconjurætor. instruiesc øi creeazæ ignoranflæ øi supunere. fondurile private au tendinfla de a fi investite în cercetæri care promit sæ fie profitabile (ducînd la un declin al finanflærilor în zone de cercetare care ar putea fi importante. Republica Macedonia – AStA Marburg (corpul studenflesc reprezentativ al Philipps University Marburg). dar marile schimbæri se produc doar dacæ ne unim la nivel global. Germania – Bildungsstreik AG Wetterau. disponibilæ tuturor! – Institufliile educaflionale publice sînt în tot mai mare mæsuræ silite sæ concureze pentru sponsorizæri private pentru a efectua cercetæri (fundamentale). pe viitor. Pentru ce luptæm? CONfiINUT: – educaflia liberæ øi emancipatoare ca drept uman: educaflia ar trebui sæ slujeascæ în primul rînd interesul individului de-a se emancipa. Program.

Gi). NC. SUA Initiative Bildungsstreik Marburg. Kosovo Sloboden Indeks (miøcare studenfleascæ independentæ). Germania Students Without Borders. Germania Front de Lutte pour l’Education. 11–14 March 2010.Bü.V.de]. Germania Kritische Studenten Utrecht. p. UniCampus Vienna. SUA PanAfrica Institute. Berlin. New York. Elveflia WarIsACrime. Critic. Germania Olympia Coalition for a Fair Budget. Olanda LandesAStenKonferenz (LAK) Hessen. SUA Demokratische Linke Gießen. SUA Gruppo Italia Libera – Free Italy. Olympia. Austria Unsere Uni Bern. SUA Movement for Social Justice – LENKA.org Worldwide Nepalese Students’ Organization (WNSO). Marea Britanie Democratizing Education Network. Kosovo Occupanflii POT81 ai Universitæflii Tehnice din Dresda [presse@pot81.. grup muzical. SUA Jugendverband Jungdemokraten/Junge Linke Hessen e. Washington. Italia Human Rights Alliance. Universitatea din Pris ˇtina.ch). Liberia 152 . Germania SDS Regensburg. Germania Direct Action (reflea de sindicate stundefleøti independente). „Study. Republica Macedonia Slobodni Filozofski (Facultatea Liberæ de Øtiinfle Umane øi Sociale din Zagreb). Action“. SUA StuPa der katholischen Hochschule für Sozialwesen (parlamentul studenflilor din Universitatea Catolicæ pentru Øtiinfle Aplicate). Germania Irie Révolté. 23 – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – Bildungsstreikinitiative „Bildungsoffensive“ der KHSB. Program. 8 august 2010.Bi. Croaflia SprecherInnenrat Universität Regensburg. Manhattanville College. Nepal Youth for Community Academic and Development Services (YOCADS). Evergreen State College. Action“. Indonezia Protestplenum FH Frankfurt (adunarea de protest de la Universitatea de Øtiinfle Aplicate din Frankfurt/M). „Study. University of New Mexico.. Germania League of Filipino Students (LFS). Germania Jobs with Justice of the Traid.V.. Londra. Berlin. Pris ˇtina. Germania SchülerInnenOrganisation für Augsburg (SOfA) e. Gambia PEMBEBASAN. Maroc Connie Hogarth Center for Social Action.Reclaim your Future!. Australia UniBrennt. Albania Club Conscience Estudiantine. Germania Demokratische Linke Marburg. Franfla Graduate Employees Together (GET). Elveflia Unsere Uni Fribourg (unifr@gmx. Germania Occupy Louisiana. Germania Centre of the Students of the Universities of Tirana.V. SUA Democracy Village Peoples Assembly. Australia IMF Resistance Network. Ucraina Adunarea Federalæ Generalæ a „Bildungsstreik“ (grevæ educaflionalæ). Germania Self-determination Movement. Republica Macedonia n’Solidaritet. Germania LandesSchülerInnenVereinigung (LSV) Bayern e. Germania JungdemokratInnen/Junge Linke Gießen. Filipine Liberty Tree Foundation. Critic. Germania STAND of Queens College. SUA Offenes Bildungsbündnis Gießen (O.

candidat. Aleksandrów Lódzki. University of Science Malaysia. University of Regensburg. Germania – Ketie Saner. Paris. candidat în 2004 la preøedinflie din partea Partidului Verde (Green Party). 11–14 March 2010. NonProfitable Individual. Funen Art Academy. Adunarea Statului Wisconsin. profesor. Puerto Rico – Choo Chon Kai. photo credit: Bogdan Ghiu 153 . UniCampus Viena. Polonia – Anka Nowicka. student. Students Without Borders. LandesSchülerInnenVereinigung Bayern e. Malaysia Bologna Burns. SUA – Charlene Jane González. Australia – Jakob Jakobsen.V. Danemarca – Jeanne Chiron. SUA – David Swanson. Malaysia – Gerry Georgatos. SUA – Elricius Niklaus. autor. membru în Comitetul Central al Socialist Party of Malaysia (PSM). Franfla – Katja Ertl.+ (campus de luptæ. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Persoane care susflin Declaraflia comunæ: – Agnieszka Dziemianowicz. Polonia ´ – Ben Manski. Malaysia – David Cobb. University of Wroclaw.. Charlottesville. Germania – Khaw Seng Hean. membru al Partia Kobiet. University of Puerto Rico. student øi activist. student øi profesor. studentæ.

ar fi perfect posibil ca o persoanæ care face un master cu o specializare. ca atare. În zilele noastre. sæ zicem. Germania Wes Strong. Ar putea fi vorba de ecologie. argumente în favoarea gîndirii „neconvenflionale“ sau „heterodoxe“ pot fi auzite efectiv ÎN ORICE MOMENT în cadrul øtirilor øi al discufliilor internaflionale legate de zæpæceala actualæ care i-a cuprins pe gînditorii „ortodocøi“ – aceøti oameni sînt frecvent (în majoritatea lor) „complet pierdufli“ cînd vine vorba de înflelegerea lumii reale –. activist pentru drepturile studenflilor. attac Leipzig. istorie. Malaysia Volker Seel. Puerto Rico Will Klatt. În loc de asta. Marburg. geografie. Germania Peter Babnik. Noua Zeelandæ Tan Sze Ming. Faculty of Education. Veterans for Peace (preøedinte). filosofie sau teologie… Îmi pare ræu. attac Marburg. existînd un GRUP DE LUCRU activ care urmæreøte crearea unei REfiELE UNIVERSITARE AUTONOME DE STÎNGA europene/internaflionale. student. Otago University. sîntem convinøi cæ o astfel de reflea îøi are rostul øi e fezabilæ. predeterminate de „comisii curriculare“ adesea opace. National October 7th Coalition to Defend Public Education. organizator al Students for a Democratic Society Dorifli sæ sprijinifli aceastæ declaraflie øi numele (grupului) dumneavoastræ sæ aparæ în lista de mai sus? Trimitefli un e-mail la adresa united. pregætifli sæ redacteze principiile øi detaliile administrative ale unei PROGRAME LIBERE/INDEPENDENTE øi ale procedurilor corespunzætoare de absolvire (master øi doctorat) recunoscute oriunde în lume! Astfel. Koper/Capodistria. AStA. este perfect de înfleles! Traducere de Alex Moldovan 154 . în economie internaflionalæ sæ-l combine cu domenii care – cel puflin în prezent – nu-i sînt disponibile.education@gmail. Germania Peter Morgan. dar dacæ sînt un gînditor profund care lucreazæ pe teme legate de oricare dintre aceste domenii. un soi de combinaflie „liberæ“ cu aceste domenii (sau altele) ar fi extraordinaræ.for. Pe baza unei serii de „PRELEGERI ØI SEMINARII ALTERNATIVE“ generate în urma SUMMITULUI ALTERNATIV ÎMPOTRIVA SUMMITULUI DE LA BOLOGNA (VIENA. activitatea noastræ se concentreazæ asupra ZILEI DE ACfiIUNE DIN 9 (øi 16) IUNIE [2010] din întreaga Europæ. trebuie sæ creæm o reflea autonomæ internaflionalæ viabilæ de oameni de øtiinflæ cu o abordare criticæ øi care sæ lucreze în cadrul sistemelor universitare existente. controlate de grupuri de interese solide. Obiectivele sînt clare øi simple: Ne opunem obligativitæflii de a urma aceleaøi programe obosite (øi adesea stupide). Maine. inginerie. în comparaflie cu „chestiile normale“ pe care sîntem silifli sæ le ingurgitæm în aøa-numitele „programe standard“. Universitatea din Koblenz. SUA Mike Nagler. SUA Wildaly Meyers. ideea unei astfel de UNIVERSITÆfiI INDEPENDENTE LIBERE GLOBALE.– – – – – – – – – – – – Maja Kohek.com. Universiti Utara Malaysia. University of Puerto Rico – Rio Piedras Campus. Germania Mo Schmidt. Slovenia Marie Follayttar. SUA Mike Ferner. Save the University. literaturæ. O lume – O luptæ Reflecflii asupra „Documentului de lucru“ Dupæ ce Universitatea din Viena øi-a închis ultima salæ ocupatæ (Aula Am Campus). antropologie. meteorologie. 11–14 martie [2010]). limbi. student øi profesor. University of Southern Maine.

fiind convocatæ de o uriaøæ alianflæ condusæ de Conferinfla Corpurilor Studenfleøti din statul Saxonia. – Filipine: Liga Studenflilor Filipinezi (LFS) va organiza o acfliune de protest în fafla reøedinflei prezidenfliale din capitala Manila. problemele sînt în mare mæsuræ identice. În acea zi. Congresul a arætat încæ o datæ cît se poate de clar cæ augmentarea costurilor de care indivizii au nevoie pentru a avea acces la educaflie. East Kalimantan. unii dintre ei au decis sæ declare ziua de 16 iunie 2010 drept Ziua Acfliunilor Simbolice Unite. ajungîndu-se la conøtientizarea faptului cæ fiecare grup va fi mai eficient dacæ se va alætura celorlalte în lupta la nivel global. Marea Britanie øi din oricare altæ parte a lumii. øi va continua cu ocupæri în Italia øi în întreaga Europæ. la care vor participa reprezentanfli ai uniunilor de studenfli øi profesori. Yogyakarta. Iatæ o trecere în revistæ a unora dintre acfliunile planificate sæ se petreacæ mîine [16 iunie 2010]. South Sulawesi. În fond.org [Octombrie–noiembrie 2010] Refleaua internaflionalæ de activiøti din domeniul educaflional anunflæ proteste coordonate pentru toamna anului 2010. un student activist din Indonezia. Madura-East Java øi Temate-North Maluku. La un moment dat. pentru un schimb de viziuni øi o întærire a raporturilor transfrontaliere. ca øi în favoarea unei educaflii libere øi emancipatoare. se vor alætura øi grupuri din Africa. Studenfli din întreaga lume vor realiza acfliuni împotriva tot mai accentuatei privatizæri a educafliei publice øi ca parte a Zilei Acfliunilor Simbolice Unite. accesibile tuturor mai mult ca niciodatæ! Ultimele cîteva luni au fost folosite pentru întærirea reflelei activiøtilor din domeniul educaflional din întreaga lume. reducerile bugetare ale fondurilor publice destinate educafliei. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Valul Global de Acfliune pentru Educaflie www. precum Jakarta. care în prezent este coordonat øi aøteptat sæ înceapæ cu o uriaøæ zi de acfliuni pe teritoriul SUA. SUA. grupuri din diferite locuri din lumea întreagæ vor anunfla public urmætorul Val Global de Acfliune pentru Educaflie.+ (campus de luptæ. Nepal. La Wilhelmshaven (landul Saxonia Inferioaræ). ca parte a Zilei Acfliunilor Simbolice Unite: – Germania: o demonstraflie la nivel statal are loc la Dresda. influenfla tot mai accentuatæ a intereselor de afaceri prin intermediul unor consilii anume înfiinflate øi o continuæ de-democratizare a institufliilor educaflionale – ca sæ numim doar cîteva elemente – sînt departe de a reprezenta niøte probleme locale sau naflionale.emancipating-education-for-all. – Indonezia: un grup naflional intitulat PEMBEBASAN organizeazæ acfliuni de masæ în diferite regiuni. pe 7 octombrie 2010. ˇ – Nepal: Organizaflia Mondialæ a Studenflilor Nepalezi (WNSO) realizeazæ un program pe tema educafliei libere øi emancipatoare în capitala Katmandu. La Marburg (landul Hesse) activiøtii vor atîrna un banner imens pe una dintre clædirile universitæflii. oamenii de pretutindeni confruntîndu-se cu ele. Miøcarea Studenfleascæ Internaflionalæ este o platformæ independentæ care foloseøte diferite instrumente oferite de internet pentru a asigura un flux extins de informaflii øi o comunicare generalæ între activiøti din Australia. creøterea taxei de øcolarizare øi a 155 . Sute de oameni preocupafli de problema educafliei din numeroase regiuni ale lumii s-au reunit la Universitatea Ruhr din Bochum (Germania) cu ocazia Congresului Educafliei Europene [European Education Congress] de la sfîrøitul lunii mai 2010. grupurile de activiøti din domeniul educafliei au hotærît sæ conlucreze tot mai strîns în cadrul protestelor viitoare. Asia øi din alte regiuni ale lumii. „aceastæ luptæ pur øi simplu nu cunoaøte frontiere“. Ca un prim pas. Puerto Rico. Dupæ cum spunea Mutiara Ika. În octombrie/noiembrie 2009 au existat proteste internaflionale masive împotriva tot mai accentuatei privatizæri a educafliei publice øi împotriva problemelor care o însoflesc. Acest protest este îndreptat totodatæ împotriva creøterii preflurilor la electricitate øi hranæ. chemînd la Valul Global de Acfliune pentru Educaflie din toamna aceasta. – Kosovo: activiøtii ai ONG-ului n’Solidaritet vor organiza o acfliune simbolicæ în fafla Facultæflii de Filosofie a Universitæflii din Pris tina. gratuite. artiøtii vor realiza un performance anunflînd „valul global“. Palu-Centre Sulawesi. cu privire la cele opt probleme cu care se confruntæ tineretul: 1. pronunflîndu-se pentru o educaflie publicæ liberæ. continuînd: „educaflia liberæ øi emancipatoare este pur øi simplu o precondiflie pentru orice societate care se consideræ democraticæ!“ Ca atare.

8. Inifliativa Civilæ pentru Drepturi Umane Sociale va realiza cel de-al patrulea pichet øi va pune în scenæ teatru stradal în Samara.de. 11–14 March 2010. – Rusia: un grup de lucrætori autonomi va mobiliza profesori.de Bildungsstreik Wilhelmshaven: bildungsstreik-whv@gmx.for.com (Mohamed Kanneh. o politicæ a muncii orientatæ spre export. 3. com Nepal (WNSO – Nepal): yadavyadu2004@gmail. exploatarea cercetærii.lfsupd@gmail.com. Aki Merced (International Liaison Officer): jasm.tk. Aceastæ acfliune este îndreptatæ øi împotriva noii legi federale. +7 8 921 895 25 40 Civil Initiative for Social Human Rights: nata. +62 85 64 77 35174 (Mutiara Ika. a dezvoltærii øi a drepturilor de proprietate. o uriaøæ alianflæ din Sierra Leone realizeazæ acfliuni øi evenimente ca parte a Zilei Copilului African. Adunarea Studenfleascæ a Coalifliei Naflionale a Tineretului va organiza demonstraflii care combinæ ambele zile de acfliune. 9 156 . bugetul mic destinat educafliei. criza sælilor de studiu øi facilitæflile insuficiente.com.com. închiderea consiliilor øi a publicafliilor studenfleøti. – Elveflia: un grup intitulat Unsere Uni va pune în scenæ teatru stradal.com. Terry Ridon (National Chairperson): teridon18@gmail. +63 933 666 1328 Puerto Rico Humanities Action Committee: comiteaccionhumanidades@gmail. +63 915 531 0725. National Coordinator). +7 8 903 308 29 19 Sierra Leone National Youth Coalition Students’ Assembly: medkwak@yahoo. tu-dresden. Alæturat gæsifli o listæ de contacte cu grupurile implicate în organizarea manifestafliilor de mîine. p. +977 984 145 3923 Rusia Avtonom: dirtyjagger@gmail.pembebasan@gmail. +39 345 9537351 Kosovo n’Solidaritet: nsolidaritet@gmail.education@gmail. neputinfla agenfliilor guvernamentale. – Sierra Leone: la fel ca în multe alte flæri de pe acest continent. Un program a fost deja conceput. 6. lucrætori din institufliile educaflionale. +232 77 843346 altor taxe. 5.Lista de contacte a unora dintre grupurile implicate în refleaua globalæ: Franfla Front de lutte pour l’Education front. Petersburg.education@gmail. Program. ca parte a zilei dedicate acfliunii în oraøul Berna. dedicatæ acfliunii. +386 496 424 92 Filipine League of Filipino Students (LFS): lfsphilippines@gmail. 4. UniCampus Vienna.com. Traducere de Alex Moldovan Reclaim your Future!. +49 1522 456 1455 Konferenz Sächsischer Studierendenschaften (Conference of Student Bodies in the State of Saxony): michaelmoschke@stura.com. – Puerto Rico: activiøtii studenfli de la Universitatea din Puerto Rico (campusul Rio Piedras) vor ocupa o veche clædire øi o vor transforma.chindina@gmail.com. +49 1762 7475 335 Indonezia PEMBEBASAN: kn. întrucît ambele încearcæ sæ determine conøtientizarea importanflei educafliei accesibile tuturor.com. +49 174 102 3269 Unibrennt München: netzwerk@unsereunibrennt. 2. care presupune comercializarea institufliilor cu finanflare publicæ. Luafli legætura cu ele pentru mai multe detalii legate de situaflia localæ. 7.com +33 662 469 896 Germania Initiative Bildungsstreik Marburg: united.de. pærinfli øi studenfli pentru un flashmob desfæøurat în St. Chairperson) Italia Unione degli Studenti (UdS) di Cagliari: mail@udscagliari.com. din cauza greutæflilor financiare. creøterea færæ precedent a numærului de abandonuri la toate nivelurile.

populaflia pare infinit mai adultæ decît toate marionetele care se-ncaieræ pentru guvernare. © La fabrique éditions. În tæcere. în timp ce. Paris. Incendiatorii vin din diferite zone ale societæflii øi nu-i mai uneøte decît ura faflæ de societatea existentæ. acelaøi neant pozeazæ ca baron local ori sfîntæ fecioaræ. Nimeni nu le mai dæ ordine celor care dau asaltul. Pornitæ din Argentina. la înælflimea situafliei. Au existat focare øi-n centrele oraøelor. presiunea photo credit: Martin Juen creøte neîncetat. Aceste prime pælælæi ale bucuriei constituie botezul unui deceniu plin de promisiuni. De la stînga la dreapta. în interior. cæruia doar oboseala. e lipsitæ în schimb de adevær. conducætori. Øi æsta nu-i un lucru chiar aøa de ræu. falsificarea øi omertà mediaticæ par sæ-i fi pus capæt. iar nu apartenenfla la o clasæ. dar au fost trecute metodic sub tæcere. cu toate aerele ei de extremæ normalitate. Nicio fundaflie sau asociaflie gen SOS Racisme nu-øi va putea înfige rædæcinile canceroase în acest eveniment.verso Insurecflia ce vine* Comitetul Invizibil Pe orice parte l-am suci. Nimic din ceea ce se prezintæ nu e. Cei care pretind cæ au soluflii sînt dezminflifli numaidecît. 2007. în afara locuitorilor lor. de atacuri anonime.11–14 March 2010 de cu trei lacæte. Sfera reprezentærii politice se închide. prezentul e færæ ieøire. stafia lui Que se vayan todos!3 începe sæ cam bîntuie prin flestele conducætoare. de distrugeri færæ discurs a avut meritul de a fi cæscat la maximum falia dintre politicæ øi politic. El refuzæ orice fel de sprijin celor care vor cu orice prefl sæ spere.) 157 . cu un vot care nu mai are decît rol de protest. „Viitorul e lipsit de viitor“ e înflelepciunea unei epoci care. (N. Povestea mediaticæ a cartierelor-mærginaøe-împotriva-Republicii. dar. Toatæ lumea øtie cæ lucrurile nu pot merge decît din ræu în øi mai ræu. Nimeni nu poate nega în mod cinstit încærcætura * Textul s-a tradus dupæ L’insurrection qui vient. E din ce în ce mai clar cæ se voteazæ în continuare doar împotriva votului însuøi. Capacul marmitei sociale se închi. rasæ sau cartier. ci în ruptura cu formele ei clasice. Cei care încæ mai voteazæ dau impresia cæ n-ar avea altæ intenflie decît ca urnele sæ saræ-n aer. Oricare chibani1 din Belleville2 e mai înflelept în declarafliile lui decît oricare dintre aøa-ziøii noøtri Bologna Burns. nimeni n-a øtiut nimic. de departe. aceleaøi capete de afiø îøi modificæ discursurile dupæ ultimele descoperiri ale departamentului de relaflii publice. Incendiul din noiembrie 2005 nu conteneøte sæ-øi arunce umbra asupra tuturor conøtiinflelor. Stræzi întregi din Barcelona au ars din solidaritate. Øi nu-i adeværat nici cæ flara a încetat sæ ardæ. Ineditul nu rezidæ în „revolta cartierelor mærginaøe“. nu mai ascultæ nici de asociaflia localæ care ar trebui sæ gestioneze întoarcerea la normalitate. Toatæ aceastæ serie de lovituri nocturne. red. UniCampus Vienna. ei nu-i mai ascultæ nici pe fraflii mai mari. a ajuns deja la nivelul de conøtiinflæ al primilor punkeri. care nu era nouæ nici în 1980. deøi nu-i lipseøte eficacitatea.

niciun venit garantat oferit a doua zi dupæ o cvasirevoltæ nu va pune bazele unui nou New Deal.. e nevoie de o græmadæ de proteze pentru a fline în picioare un Eu! Dacæ „societatea“ n-ar fi devenit aceastæ abstracflie definitivæ. S-au fæcut doar scribi ai situafliei. cîntecelele „noii muzici franceze“. cæ se apropie o decizie. chiar øi iubirea. Nu va exista o soluflie socialæ la situaflia prezentæ. este tægæduit peste tot. Nu e lipsit de premoniflie faptul cæ fundafliile care îl exploateazæ revendicæ pentru el un „venit care sæ îi asigure existenfla“. instituflii øi bule individuale. Furia cu care hoardele de pensionari flin sæ se-nfrupte din plæcerile vieflii nu va suporta docilæ tæierile lugubre aplicate rentei lor lunare øi n-are cum sæ nu fie stîrnitæ øi mai tare în fafla refuzului de a munci al unei mari pærfli a tineretului. pe-un prefl josnic. literafli. mæ descurc. ale unui nou pact. perceptibil peste tot.4 Iar ea o øtie. Redactorii ei nu îi sînt øi autorii. Nu se poate înfrumusefla nicicum spælarea. În materie de soluflie. pentru a încheia. fiecare în jargonul sæu special din care lipseøte anume vreo concluzie. Sentimentul social s-a evaporat prea tare pentru asta. în timp ce sînt gestionate poliflieneøte trecerile la act. øi declarafliile ræzboinice ale trupei de rap Mafia K’1 Fry. în ceea ce se murmuræ în discufliile de bar. „Problema pensionarilor“. milifliile. într-o deconstrucflie din ce în ce mai ømecheræ. cu o neîndemînare mai mult sau mai puflin deghizatæ. poveøtile de cuplu. beneficiind de o acoperire judiciaræ din ce în ce mai insolentæ. Copii pierdufli au ars primele bibelouri ale unei societæfli care nu meritæ mai multæ consideraflie decît monumentele Parisului dupæ Sæptæmîna Însîngeratæ. ultimele tîmpenii la modæ. deseneazæ viitorul în culori mult mai cinstite decît tofli vaporii umaniøti. la pura tautologie. Privilegiul circumstanflelor radicale face ca o abordare justæ a acestei situaflii sæ ducæ logic la revoluflie. În primul rînd pentru cæ agregatul vag de medii. Luptele creeazæ limbajul în care e pronunflatæ noua ordine. Niciodatæ nu s-au mai stræduit atît pentru asta atîflia psihologi. Trebuie sæ fii orb sæ nu vezi partea pur politicæ a acestei negæri hotærîte a politicii. iar puøcæria nu va face sæ le creascæ iubirea de societate. de nefericire. sau sæ nu cunoøti nimic din miøcærile autonome ale tineretului din ultimii 30 de ani. Atomizare în mici particule paranoice. chiar øi munca. Între timp. garanflii unei personalizæri care. în care mica burghezie îøi disecæ stærile sufleteøti. Toate aceste „ce mai faci?“ schimbate 158 . pe scurt. Øi. capabil sæ le separe de zonele rezidenfliale. în spatele uøilor închise ale dormitoarelor. cele a cæror refulare universalæ umple spitalele psihiatrice de clienfli øi privirile de durere. cea a „precaritæflii“. Porfliunile pur metropolitane ale teritoriului. Cei care au gæsit în criminalitate mai puflinæ umilinflæ øi mai multe beneficii decît în spælatul stræzilor nu vor pleca armele. Nu au fæcut decît sæ fixeze adeværurile necesare.. A fost nevoie de o jumætate de secol de luptæ iluministæ pentru a face posibilæ Revoluflia Francezæ øi de un secol de luptæ muncitoreascæ pentru a da naøtere redutabilului „stat providenflial“. mai sofisticatæ. a survolat pe 14 iulie anul trecut cartierul Seine-Saint-Denis. Cæutarea sinelui. Facem faflæ pînæ la ruinæ. Ea vine de la muncæ la volanul unui Smart. El aleargæ pe un covor rulant în fafla oglinzii din sala de fitness. Eu flin. tu flii. e færæ consistenflæ øi. Nu se împærtæøesc bogæflii dacæ nu se împærtæøeøte un limbaj. fiindcæ nu mai existæ limbaj pentru experienfla comunæ. Teritoriul va fi decupat în zone din ce în ce mai etanøe. Europa e un continent særæcit ce-øi face cumpæræturile în tainæ la supermarketul Lidl øi care cælætoreøte low-cost pentru a putea continua sæ cælætoreascæ. care nu avea ce face cu politica. în al doilea rînd. noi flinem acest Eu al nostru ca pe un ghiøeu anost. Niciuna dintre „problemele“ formulate în limbajul social nu îøi gæseøte în el o rezolvare. se vor multiplica la infinit. Autostræzi plasate la marginea „cartierelor sensibile“ vor constitui un zid invizibil. Nimic asemænætor azi. ansamblul dependenflelor pe care le-am contractat pentru a-mi pæstra identitatea. blogul meu. din ce în ce mai pregnante. de sex. Ajunge sæ ascultæm muzica epocii. stadiul ultim al evolufliei publicitare. cu atît sentimentul vidului e mai puternic în mine. Schizofrenie difuzæ. cu mult mai departe decît toate îndemnurile despre cum trebuie sæ fiu diferit. Oare se vor întîlni? „SÎNT CEEA CE SÎNT. Porunca de a fi puternic produce slæbiciunea care o-ntrefline.“ Corpul meu îmi aparfline. problema „tinerilor“ øi a „violenflei“ lor ræmîn în suspensie. care nu avea niciun alt mesaj în afaræ de ameninflare. Eu sînt eu. Aceastæ carte e semnatæ cu numele unui colectiv imaginar. presiunea ca nimic sæ nu se întîmple øi tot controlul poliflienesc al teritoriului pe care aceasta o implicæ nu vor înceta sæ se accentueze. sæ fiu eu însumi øi sæ beau pepsi. seamænæ cu o amputare. Impasul prezentului. companiile de securitate private. mai strælucitoare. în aøa mæsuræ încît totul pare sæ aibæ un aspect terapeutic. Handicapatul e modelul cetæfleniei ce vine. Ajunge sæ spui ce ai sub ochi øi sæ nu eludezi concluzia. gestiunea cartierelor „de cætre comunitate“ e evident cea mai viabilæ. cu atît sînt mai obositæ. principalele centre de oraøe vor continua sæ-øi træiascæ viafla luxoasæ. apartamentul meu. Individualizare a tuturor condifliilor: de viaflæ. Am devenit propriii noøtri reprezentanfli în acestui straniu comerfl. Porunca universalæ de „a fi cineva“ întrefline starea patologicæ ce face necesaræ aceastæ societate. sociologi. Isterizare a contactului. tu eøti tu øi lucrurile merg ræu. Cu cît vreau mai mult sæ fiu Eu. de muncæ. Orice ar crede bunele suflete republicane. în timp ce patrulele polifliei de siguranflæ publicæ5. Ei s-au mulflumit sæ punæ niflicæ ordine în locurile comune ale epocii. Cu cît mæ exprim mai mult. pentru a ne da seama cæ aceastæ coexistenflæ va înceta în curînd. Cu cît fug mai mult dupæ mine. a unor bætrîni ce nu mai au cum sæ spunæ ceva atunci cînd sînt abandonafli de familiile lor. ale unei noi pæci. pînæ la urmæ. prin care ele se exprimæ. Decenii de concepte pentru a ajunge aici. Vor lumina întreaga planetæ cu lumina lor de bordel. Depresie crescînd alarmant. ar denumi ansamblul de cîrje existenfliale care-mi sînt oferite pentru a mæ putea tîrî în continuare. denumite antifrastic „societate“. EU = EU. Faptul cæ s-a precizat cæ avionul nu era înarmat enunflæ clar calea pe care ne-am angajat. Primul cerc „I AM WHAT I AM“ „I AM WHAT I AM.de evidenflæ a acestui asalt care nu formula nicio revendicare. cu atît mæ diminuez mai mult.“ E ultima ofrandæ adusæ de marketing lumii. Avionul teleghidat care. Personalizare de masæ. dupæ chiar spusele polifliei.

paradoxal. de înaintaøi. ca un parc de distracflii sau ca un nou oraø: plictisealæ puræ. pentru a reveni mai tîrziu la starea lui larvaræ de origine. de sunete. Familia nu existæ ca familie. dar mult mai 11–14 March 2010 photo credit: Martin Juen posibil de împærtæøit decît oricare dintre fantasmagoriile pe care aceastæ societate le întrefline în legæturæ cu el. sau nu øtie cum s-o facæ. Menflinerea Eului într-o stare de semidegradare permanentæ. decît pentru cel care a renunflat sæ-i altereze mecanismele debilitante. la modernizarea cîrjelor mele. e una de sclavi. de iubiri. ci o campanie militaræ. Eul cel mai productiv. de impresii. de priviri. pe scurt: controlabile. Eul slab. conforme. de evenimente. Ceea ce sînt? Legat din toate pærflile de locuri. ci o existenflæ singularæ. comunæ. Unde nu se poate întîmpla nimic. pentru cæ nimic nu-i decît un pretext de a se-ncælzi. Ce înseamnæ atunci „CEEA CE SÎNT“? Traversat din copilærie de fluxuri de lapte. ci capacitatea practicæ de a opera asupra lor. Un poliflai pe un pat de spital. Ele acoperæ descoperirea în mine a aplecærilor oportune. ci forma care se cautæ a ne fi imprimatæ.“ Niciodatæ dominaflia nu a gæsit un cuvînt de ordine mai nevinovat. de cîntece øi de mîncare. Aceastæ epocæ exceleazæ într-un grotesc al situafliei care pare sæ-i scape de fiecare datæ. mereu pe punctul de a se reværsa. Ele devin rebeliune øi centru de energie împotriva a tot ce conspiræ la normalizarea noastræ. de idei. „I AM WHAT I AM. de tot soiul de lucruri care. de a te miøca prin ele. un adio. nu mai existæ decît împæcare medicamentoasæ sau poliflieneascæ. da?“ Dar. Se încearcæ sæ se facæ din noi Euri bine delimitate. pe desuetudinea acceleratæ a tehnologiilor. aceastæ fiinflæ care spune „eu“. îngheflat. sau dacæ asta e o inteligenflæ. de amintiri. o simplæ campanie publicitaræ. færæ pasiune øi bine ordonatæ. de a le stabili sau de a le tranøa. Trebuie spus cæ redactorii de presæ nu-øi precupeflesc eforturile pentru a înæbuøi în registrele lamentærii øi indignærii hohotul de rîs cu care ar trebui întîmpinate asemenea øtiri. UniCampus Vienna. la amputarea noastræ. vie. într-o semiînfrîngere cronicæ. cerut de producflia fondatæ pe inovaflie. Ele devin atunci acte de rezistenflæ în ræzboiul în curs de desfæøurare. un strigæt de ræzboi dirijat împotriva a tot ce existæ între fiinfle. Un prefect care interzice construirea în copaci a cæsuflelor de joacæ pentru copii. aceastæ ucigætoare antinomie între Eu øi lume. 159 . depresia pot fi considerate simptome individuale a ceea ce trebuie vindecat. inteligenfla nu înseamnæ sæ øtii sæ te adaptezi. prin care nu mai circulæ decît corpuri înmatriculate. E atît consumatorul cel mai vorace. înfrîngerile mele pot sæ mæ ducæ øi dincolo de ipoteza Eului. „Trebuie sæ te pofli schimba. decît datoritæ tensiunii tuturor atomilor sociali cætre o vindecare iluzorie. Sociabilitatea e alcætuitæ acum din mii de mici niøe. Sîntem în grevæ. Franfla nu-i patria anxioliticelor. Nu ne debarasæm de ceea ce ne împiedicæ færæ sæ ne pierdem în acelaøi timp obiectul asupra cæruia ne putem exersa forflele. molecule automobile øi mærfuri ideale. Æsta-i motivul pentru care acestei societæfli nu îi e fricæ sæ administreze sedative copiilor sæi prea vivace. de poveøti. Mecca nevrozei. Al doilea cerc „Distracflia e o nevoie vitalæ“ Un guvern care declaræ starea de necesitate împotriva unor puøti de cincisprezece ani. au incendiat o bibliotecæ de jocuri. paradisul antidepresivelor. „depresia“ nu e o stare. Or. færæ a fi în acelaøi timp campionul european la productivitatea oraræ. singularitæfli printre semenii noøtri. E ameflitor sæ vezi tronînd pe un zgîrie-nori din Shanghai un „I AM WHAT I AM“ al firmei Reebok. Sentimentul nostru de inconsistenflæ nu e decît efectul acestei credinfle stupide în permanenfla Eului øi al grijii infime pe care o acordæm lucrurilor care ne fac. nu sînt eu. în curînd. Libertatea nu e gestul de a ne desprinde de ataøamentele noastre. Aceastæ societate nu va mai fline. O flaræ care-øi pune salvarea în mîinile unei echipe de fotbaliøti. Ele contribuie astfel la menflinerea ordinii existente. toate forflele care mæ populeazæ nu fles o identitate. la ajustarea mea docilæ la norme debile. plîngîndu-se cæ a fost victima „violenflelor“. de substanfle.verso în decursul unei zile duc cu gîndul la tot atîtea mæsuræri ale temperaturii pe care øi le administreazæ reciproc membrii unei societæfli de pacienfli. împotriva a tot ceea ce circulæ nedesluøit. de limbi. Occidentul împinge la înaintare peste tot. uneori. Tot ceea ce mæ leagæ de lume. de mirosuri. o ieøire din rînd. cu evidenflæ. productive øi a celor cærora va trebui sæ le fac doliul în liniøte. oboseala noastræ nu sînt probleme decît din punctul de vedere al ceea ce vrea sæ ne supunæ. Toate astea pentru cæ ipoteza Eului se fisureazæ peste tot. de mii de refugii mititele în care ne flinem de cald. Ele Bologna Burns. Unde totul e fals. pentru cæ sîntem în mod surd ocupafli sæ dîrdîim împreunæ. la Chelles. toate legæturile care mæ constituie. Unde e întotdeauna mai bine decît în frigul cel mare de-afaræ. E o centralæ ale cærei turbine se-nvîrt cu ajutorul unei gigantice reflineri a lacrimilor. „I AM WHAT I AM“ nu e deci o simplæ minciunæ. carne vie flesînd carnea lumii. spre o dezafiliere politicæ. între ataøament øi libertate. din care emerge. e secretul cel mai bine pæzit al ordinii actuale a lucrurilor. Libertatea de a te rupe a fost întotdeauna fantoma libertæflii. luate ca fapte. sæ creeze ombilicuri din dependenfle farmaceutice øi sæ pretindæ cæ se pot detecta „tulburæri de comportament“ la vîrsta de trei ani. Pentru cei care refuzæ sæ se gestioneze. de ghicitori. deci ca infern. pe bulversarea constantæ a normelor sociale. autocritic øi virtual e prin esenflæ acest subiect adaptabil la infinit. fac vizibil un peisaj mult mai instabil. Contrar a ceea ce ni se repetæ din copilærie. Nu sîntem deprimafli. oboseala. ci o trecere. Inadaptarea noastræ. cît øi. de afecfliuni. de suferinfle. noi sîntem creaturi printre creaturi. asemeni calului lui troian favorit. de gesturi. Boala. Ele indicæ mai degrabæ un punct de pornire. aøa cum sînt incitat sæ o flutur. un punct de întîlnire al unor complicitæfli inedite. deprimat. a tot ce le leagæ invizibil. spafliu gol. de prieteni. împotriva a tot ce ne face sæ existæm øi face ca lumea sæ nu arate pretutindeni ca o autostradæ. clasabile øi recenzabile dupæ calitæfli. a tot ce constituie un obstacol împotriva dezolærii perfecte. Doi copii de zece ani care. cel care se va næpusti cu cea mai mare energie øi aviditate asupra celui mai mic proiect. între individ øi grup. Începînd de acolo. bine separate. Nu Eul e în crizæ la noi. pe flexibilitatea generalizatæ.

„relaflie“. a cutærui examen øi despre cum asta le-a stricat cariera øi. mai mult decît oricine. surîsurile chinuite. odatæ cu decadenfla institufliei øcolare. în care nu împærtæøim nimic altceva decît coduri øi în care nu se joacæ decît neîncetata recompunere a unei identitæfli. sentimentul cæ pe masæ se aflæ un cadavru. cît de faptul cæ s-a ræzbunat pe ceea ce ar trebui sæ ne ræzbunæm øi noi. o organizare care nu s-a dezlipit încæ de cei care se organizeazæ. Istoria noastræ e aceea a colonizærilor. la Republicæ. fantasmaticæ. fiecare simte deøertæciunea tristului nucleu familial. Aceste bande care fug de muncæ. færæ patrie øi familie. Se spune cæ familia revine. mizerabilul. Øcoala Republicii formeazæ de un secol øi jumætate un tip de subiectivitæfli etatizate. A numi „societate“ poporul de stræini în mijlocul cæruia træim e o asemenea uzurpare încît pînæ øi sociologii se gîndesc sæ renunfle la un concept care le-a dat de mîncare vreme de un secol. Nu poate sæ nu pizmuiascæ aceste cartiere. Care aøteaptæ de la viaflæ ca fiecare sæ fie recompensat ca la un concurs. Ne-am pierde timpul încercînd sæ detaliem tot ce agonizeazæ în raporturile sociale existente. Fiecare poate mærturisi despre dozele de tristefle condensate an de an în særbætorile de familie. de oraøul nostru de cætre poliflie. am fi vrut sæ facem asta. Fie øi doar numele lui Jules Ferry7. prin mici ræutæfli nepæsætoare øi printr-o politefle otrævitæ. Pentru a începe cu cea mai comunæ: nu existæ o „chestiune a imigrafliei“. Ura lui faflæ de stræin se confundæ cu ura lui de sine. prin mii de josnicii neobservate. care poartæ numele cartierului lor øi înfruntæ poliflia sînt coømarul bunului cetæflean individualizat à la française: ele incarneazæ toate lucrurile la care acesta a renunflat. nu invers. Asupra acestui punct. Se întîmplæ totuøi ca aceste reflele sæ se condenseze într-un mediu. „amic“. orice bucurie posibilæ. musafiri în propria noastræ familie. acolo unde continuæm sæ fentæm øi sæ amînæm. øi o suferinflæ care nu poate fi negatæ. care sfærîmæ din instinct solidaritæflile care îi scapæ. în care mai persistæ puflinæ viaflæ comunæ. ostilitatea færæ nuanfle a unor bande nu face decît sæ exprime mai færæ mænuøi decît alflii proasta ambianflæ. cheful de distrugere salvatoare în care se consumæ aceastæ flaræ. cu toflii. disciplineazæ øi îøi separæ subiecflii de la cea mai fragedæ vîrstæ. în care ne amintim de bacalaureat ca de un eveniment important în viaflæ. de douæzeci de ani încoace. færæ îndoialæ. Aura persistentæ a lui Mesrine9 fline nu atît de felul sæu de integritate sau de îndræzneala lui. Era øi timpul ca muie polifliei!10 sæ-l înlocuiascæ pe da. Dar familia care revine nu e aceea care a plecat. Francezul e. c-o sæ aduci ploaia“.Un hohot de rîs exploziv e ræspunsul potrivit la toate „chestiunile“ grave pe care le aduce în faflæ actualitatea. o înøelæciune. cæ nu mai sîntem de niciunde øi cæ din asta rezultæ. o economie informalæ. pe lîngæ o dispoziflie ineditæ pentru turism. ministrul lui Thiers în timpul zdrobirii Comunei øi teoretician al colonizærii. inamici ai societæflii. Aceastæ construcflie etaticæ de subiectivitæfli se scufundæ în fiecare zi cîte puflin. Pensionarii mai vorbesc încæ de picarea. la care el nu va ajunge niciodatæ. pe zdrobirea cu care s-au resemnat. Cînd auzim un intelectual de stînga rîgîind despre barbaria bandelor de tineri care fluieræ dupæ oameni pe stradæ. venifli sæ se plîngæ în telejurnalul de searæ cæ le-a fost arsæ øcoala. Ele au impertinenfla de a exista într-o flaræ în care un copil prins cîntînd în voia lui e dojenit cu un „înceteazæ. Cæci. Sau mai degrabæ pe ce ar trebui sæ ne ræzbunæm direct. Întoarcerea ei nu e decît o aprofundare a separafliei dominante. Gelozia lui înspæimîntatæ pe cartiere6 nu vorbeøte decît despre resentimentul lui faflæ de tot ce a pierdut. Am fost expropriafli de limba noastræ de cætre învæflæmînt. Familia nu mai e atît sufocarea de cætre domi- 160 . recidiviøti. de carnea noastræ de cætre pornografia de masæ. Care îøi cer întotdeauna voie înainte sæ ia. la concurenflæ cu øcoala Republicii øi a culturii ei de carton. dezertori de la orice datorie. incendiazæ maøini øi se joacæ de-a prinselea cu „mascaflii“8. copii fiind. poate cæ nu ar mai exista nici francezii. devenind astfel. pe care toatæ lumea se face cæ nu-l vede. Cît despre noi. La asta se adaugæ. dupæ merite. ca stræin. acum patruzeci de ani. dar majoritatea par sæ creadæ cæ ar fi øi mai trist sæ renunfle la el. în permanenflæ. E istoria a tot ce a fæcut din noi niøte stræini în aceastæ lume. prin tot soiul de cleveteli. dom’ poliflist! În acest sens. „aventuræ“. francezii nu înceteazæ sæ se ræzbune. foarte uøor de recunoscut. de orice atentate împotriva persoanelor sau a proprietæflilor“. Care respectæ mufleøte cultura. Ei preferæ azi metafora reflelei pentru a descrie felul în care se conecteazæ solitudinile cibernetice. a distrugerii oricærei înrædæcinæri. a migrafliilor. „contact“. pe care încearcæ s-o înøele. în care castrarea øcolaræ produce pe bandæ rulantæ generaflii de amploaiafli cuviincioøi. capabili de cele mai îndræznefle furturi. a øcolii øi a culturii de stradæ. comparæ. pura apartenenflæ. nu putem decît sæ ne amintim de cîte ori. Reapariflia. Oameni care acceptæ selecflia øi competiflia. ca sæ ræmînæ doar cetæflenia. cîteva legæturi între fiinfle. cu condiflia ca øansele sæ fie egale. Franfla e un produs al propriei øcoli. din concubinaj în refacerea vieflii. cînd vedem profesori reprezentînd un oarecare „comitet de vigilenflæ cetæfleaneascæ“. ar trebui sæ ajungæ pentru a considera suspectæ aceastæ instituflie. Imigranflii au în aceastæ flaræ o stranie poziflie de suveranitate: dacæ ei n-ar mai fi aici. cuplul revine. care furæ din magazine. munca feroce øi secularæ de individualizare de cætre o putere de stat care noteazæ. a exilurilor. Din flirt în divorfl. ai televizorului sau ai pærinflilor lor? Adeværul e cæ am fost rupfli în masæ de orice fel de apartenenflæ. ne aducem aminte ce se spunea despre bluzoanele negre în anii 1960 sau despre apaøi în „la Belle Epoque“: „Sub numele generic de apaøi – scrie un judecætor al tribunalului Seine în 1907 – se desemneazæ de cîfliva ani indivizii periculoøi. de fapt. ea însæøi. e cel mai profund traumatism suferit de universalismul francez. în care se leagæ slabele interacfliuni cunoscute sub numele de „coleg“. Chiar øi ataøamentul lor faflæ de marii intelectuali critici øi respingerea capitalismului sînt impregnate de aceastæ iubire de øcoalæ. jena de a vedea pe toatæ lumea simulînd în van. a ræzboaielor. viafla. deposedatul. faflæ de cei care sînt mai vizibil mai stræini ca mine. Træim într-o flaræ excesiv øcolaræ. zise ale „surghiunului“. încît singurul fel în care te mai pofli simfli francez e ura faflæ de imigranfli. în Franfla. de cîntecele noastre de cætre divertisment. dreapta cea mai extremæ se împacæ din start cu stînga cea mai virulentæ. Am ajuns la un asemenea punct de privare. Cine mai creøte acolo unde s-a næscut? Cine mai locuieøte acolo unde a crescut? Cine munceøte acolo unde locuieøte? Cine træieøte acolo unde træiau înaintaøii lui? Øi ai cui sînt copiii acestei epoci. spiritul de fond ræu. cîteva solidaritæfli nonetatice. de prietenii noøtri de cætre salariu. regulamentele øi pe primii din clasæ.

„A deveni autonom“ ar putea însemna la fel de bine øi sæ învefli sæ te bafli pe stradæ. Degeaba managerii. Aparflinem unei generaflii care træieøte foarte bine færæ aceastæ ficfliune. UniCampus Vienna. Mergefli în Germania. cum le place sæ teoretizeze grupurilor celor mai avansate ale militanflei de extrema stîngæ. blindatæ de strategii pînæ la greaflæ. adeværul. a unor noi fidelitæfli. ferindu-se de contactul cu el printr-un spectacol de o infamie fascinantæ. Bernard Tapie15 e eroul lor tragic: adulat azi. În realitate. sînt paria în lumea afacerilor. venitul minim garantat18 øi biz-ul sînt singurele garanflii împotriva unei explozii sociale posibile în orice moment. Dar deocamdatæ sînt doar curiozitæfli. Ræmînem pînæ la zece seara la slujbæ cînd avem de lucru pînæ peste cap. sub auspiciile „intimului“. Care nu e nici mæcar „precaræ“. sælbatice. cît acest abandon infantil în fafla unei dependenfle moi. se recunoaøte cæ stîrnesc un pic mila. Cæ a revenit pe scenæ nu miræ pe nimeni. Iubim detestînd øi detestæm iubind. un ocean de desconsiderare. împotriva golden boys øi a privatizærilor. dupæ pærerea serviciilor de informaflii chiar. cæ virilitatea øi feminitatea au vechi costume mîncate de molii. Nu numai interminabilele subvenflii pe care numeroøi pærinfli sînt nevoifli sæ le verse progeniturilor lor proletarizate pot deveni o formæ de mecenat în favoarea subversiunii sociale. ca apoi sæ le vindem. definiflia 11–14 March 2010 exemplaræ a muncii sænætoase. e ca restul. În aceastæ flaræ funciarmente politicæ. o mare de sarcasm. în Statele Unite sau în Japonia. la Napoli. moravurile øi literatura lor s-au grozævit în public. Per total. Antreprenorul nu face parte din familie. Din ceea ce e necondiflionat în legæturile de rudenie se poate construi armætura unei solidaritæfli politice la fel de impenetrabile în fafla imixtiunii statului ca o tabæræ de fligani. în ierarhia detestærii. pentru a renunfla. el cheamæ la o împærtæøire care dezminte forma însæøi a cuplului. Cînd radierile masive din listele ANPE17 nu reuøesc sæ facæ numærul øomerilor sæ scadæ sub douæ milioane. Cuplul e ultimul nivel al marelui præpæd social. de genul Politehnicæ sau ENA14. o viaflæ færæ teatru øi færæ spectator. øi aici dominæ minciuna øi legile înstræinærii. Care nu a flinut niciodatæ la pensie sau la dreptul muncii øi cu atît mai puflin la dreptul la muncæ. puterea industrialæ a fost întotdeauna supusæ puterii statului. Oricine scrie o carte care veøtejeøte acest cult are succesul asigurat. dupæ amefleala îndrægostirii. În ciuda marelui bluff din anii 1980. vorbeøte limba revistelor pentru femei øi a psihologiei. E oaza din mijlocul deøertului uman. Øi oricine øtie ce stupoare øi ce neliniøte îl lovesc pe isteric atunci cînd îøi pierde victima sau stæpînul. Marii patroni care nu au titlurile de noblefle ale statului. E pentru noi condiflia idealæ a unei experimentæri în masæ. sænætatea øi iubirea sînt precare. acum cæ sexul e uzat pînæ la mæduvæ. nu-øi mai revine. Cînd. Cæutæm acolo. Existæ otaku11 în Japonia.verso naflia maternæ sau patriarhatul plæcintelor bægate pe gît. investirea personalæ se scurg pe 161 . dar nu sîntem niciodatæ geloøi pe postul lor. De altfel. nu mai muncim: facem un ban. De ce ar scæpa munca acestei legi?“ Nu existæ în Franfla o chestiune mai încurcatæ ca aceea a muncii. însæ nu øi necesitatea muncii. sîntem doar reticenfli în a ne læsa abuzafli. Ce-i drept. Bologna Burns. Mergefli în Andaluzia. în timp ce foste cadre de întreprindere campeazæ vorbind la mobil în corturile asociafliei Médecins du monde de pe malurile Senei. în care totul e cunoscut. Celebra „demisie parentalæ“ ne-a impus o confruntare cu lumea care a forflat în noi o luciditate precoce øi care prevesteøte cîteva revolte interesante. lucrurile se schimbæ. unde. fiindcæ nu se poate færæ ei. În Franfla ne dæm peste cap pentru a urca în ierarhie. Dar. dar ne læudæm cæ n-a trebuit sæ miøcæm un deget. o lume în care „a deveni autonom“ e un eufemism pentru „a fi gæsit o slujbæ [un patron]“. sub pretext cæ am fost væzufli crescînd. sæ iubeøti nebuneøte øi sæ furi din magazine. Admitem necesitatea de a face rost de bani. Cel mai adesea. poliflaii stau mai bine. Munca e disprefluitæ. în pofida tuturor scamatoriilor statistice. „intimitatea“ îøi dezvæluie bocceaua: e ea însæøi o invenflie socialæ. Sæ ni se permitæ sæ ne bægæm picioarele în ea. Iar atunci cînd norocul face sæ gæsim acest adevær. frohe Arbeitslose12 în Germania øi workaholics13 în Andaluzia. la orice devenire majoræ øi la gravitatea care existæ în copilærie. Întreprinderea nu e un loc în care existæm. pentru cæ a fi precar înseamnæ a te defini încæ prin raportul cu sfera muncii. sæ pui stæpînire pe case goale. de neatins mereu. Putem fi invidioøi photo credit: Martin Juen pe bogæflia celor care nu sînt funcflionari. în culise. sæ nu munceøti. calitate. ræmîne în jurul lor un cordon sanitar de batjocuræ. cultul întreprinderii nu a prins niciodatæ în Franfla. Munca e preamæritæ. în speflæ: cu descompunerea ei. Economia psihicæ a francezilor øi deopotrivæ stabilitatea politicæ a flærii se aflæ în joc prin menflinerea ficfliunii muncii. Nu existæ un raport mai întortocheat cu munca decît al francezilor. acest moment de lipsæ de griji în fafla unei lumi despre care nimeni nu mai poate sæ nege cæ se præbuøeøte. Acesta-i fondul nevrotic pe care guvernærile succesive pot încæ declara ræzboi øomajului øi pretinde cæ duc „bætælia locurilor de muncæ“. dar n-avem niciun scrupul cînd e sæ øterpelim din materialele de birou sau sæ subtilizæm piese din atelierul unde muncim. atît de vædit. tot ce a dispærut. a unor noi combinaflii. Discursurile despre motivaflie. Ceea ce face ca fiinflele sæ se iubeascæ e øi ceea ce le face iubite øi ruineazæ utopia autismului în doi. din raporturile sociale contemporane: cældura. publicul francez îl fline la distanflæ. În moartea cuplului vedem naøterea unor forme tulburætoare de afectivitate colectivæ. e un loc pe care-l traversæm. în Algeria. Nu sîntem cinici. În concluzie: tabloul clinic perfect al isteriei. Activitatea economicæ n-a încetat niciodatæ sæ fie urmæritæ cu suspiciune de o administraflie foarte meticuloasæ. cæ trei decenii de inovaflii pornografice continue au epuizat toate atracfliile transgresiunii øi eliberærii. în puøcærie mîine. aøa cum contemplæm un monstru. nu conteazæ prin ce mijloace. Al treilea cerc „Viafla. Detestæm patronii. simplitatea. iar munca e un semn al servilitæflii. A fi funcflionar16 ræmîne. în ciuda tuturor greutæflilor. Trebuie sæ ne ferim de aceastæ coroziune. Existæ la fel de puflin adevær aici ca oriunde altundeva. dar vrem sæ fim angajafli cu orice prefl. Am vrea sæ gæsim în familiaritatea biologicæ scuza pentru a coroda în noi orice determinare cît de cît tæioasæ. descompunerea tuturor formelor sociale e un avantaj nesperat. Contemplîndu-l. E o onoare sæ ai un serviciu.

øi adoratæ. pînæ azi n-am gæsit o metodæ disciplinaræ mai bunæ decît munca salariatæ. Aceasta nu va mai fi evaluatæ în numærul de ore de prezenflæ. competenfla lor socialæ øi emoflionalæ sînt din ce în ce mai importante în evaluarea muncii lor (. masaj. de igienæ. de cercetare. (. azi. care e într-adevær utilæ derulærii producfliei. ingineri nu înceteazæ literalmente niciodatæ sæ munceascæ. care neagæ dimensiunea exploatærii. øi care. de sat. automatizarea øi computerizarea producfliei au progresat atît de mult. asistenflæ la domiciliu. Ei sînt adeværaflii întreprinzætori. ceea ce. nefiind ocupabile de maøini. pentru cæ o parte din noi e pusæ în joc în ea.. acela al posibilitæflii sabotærii ei. într-o îmbræfliøare angoasantæ. Suplinitorul e figura acestui muncitor care nu mai e un muncitor. consultanfli. Or. De unde øi ambivalenfla raportului cu munca. Chiar øi planurile lor legate de sex le îmbunætæflesc productivitatea. Aceastæ mînæ de lucru flexibilæ. E o minciunæ. Ameninflarea unei demobilizæri generale e fantoma care bîntuie sistemul de producflie prezent. pentru cæ ne înstræineazæ de ceea ce facem. de meserie. de întreflinere øi supraveghere a acestui proces. pot fi ocupate de orice fel de oameni – personal de întreflinere. øi în locuri de muncæ subcalificate. flinutæ-n frîu. Cîøtigurile productivitæflii. Trebuia sæ mæ ocup de asta“. mecanizarea. care neagæ dimensiunea participærii. coordonare. De aici øi spectacolul tuturor acestor 162 . nu se mai poate agrega într-o forflæ. dar atît. nu toatæ lumea îi ræspunde ca aceastæ fostæ dependentæ de venitul minim garantat. are mai puflinæ legæturæ cu necesitatea economicæ de a produce mærfuri. La Rouen. spre neliniøtea tuturor responsabililor cu resursele umane. pentru a-i aduce în matca muncii salariate pe cei mai recalcitranfli. teoretizeazæ un filosof de la resurse umane. Aici rezidæ paradoxul actual: munca a triumfat færæ rest în fafla tuturor celorlalte feluri de a exista. delocalizarea. Dezastrul e prealabil aici: rezidæ în tot ceea ce a trebuit distrus. prin subutilizare. ci pe baza obiectivelor atinse øi a calitæflii rezultatelor. Manageri. ea fiind pulverizatæ într-o multitudine de interstiflii.. Aceastæ populaflie flotantæ trebuie ocupatæ.) Motivaflia lor. A munci. (. priceperea lor. deopotrivæ detestatæ. cum n-a încetat niciodatæ sæ fie: un joc al fraierilor. munca se departajeazæ din ce în ce mai vædit în posturi foarte calificate. ajutor psihologic etc. Confuzia sentimentelor care înconjoaræ chestiunea muncii se poate explica astfel: nofliunea de muncæ a acoperit întotdeauna douæ dimensiuni contradictorii: o dimensiune a exploatærii øi o dimensiune a participærii. singurele care creeazæ nevoia unor asemenea servicii. ocupatæ cu astuparea gæurilor nemecanizate.“ Ansamblul sarcinilor care n-au putut fi delegate automatizærii formeazæ o nebuloasæ de posturi. E un soi de Disneyland în care se face skateboard øi biciclism. concediindu-i prea uøor.. T însoflit de o intensificare continuæ a normelor de securitate. explicæ indiferenfla muncitorilor faflæ de retorica marxistæ. care. muncitori la bandæ. îngrijiri. ataøament la locuri. cu confort variabil. pe cei care nu se predau decît în fafla posibilitæflii de a cræpa de foame sau de-a ajunge în puøcærie. Evidenfla ruinei sale tetanizeazæ numai la gîndul la tot ceea ce urmeazæ. consumul øi petrecerea timpului liber nu fac decît sæ accentueze øi mai tare lipsa acelui ceva de la care ar trebui sæ ne distragæ.. Exploatare a forflei de muncæ individuale øi colective prin aproprierea privatæ sau socialæ a plusvalorii. de o accelerare a modelor trecætoare. ceasurile de parcare au cedat locul „parcometrului uman“: cineva care stæ øi se plictiseøte pe stradæ væ înmîneazæ un bilet de parcare sau væ închiriazæ o umbrelæ în caz cæ plouæ.. Se spune cæ sîntem dezamægifli de întreprindere. nediferenfliatæ. otul de conduitæ øi de culturæ. pînæ la urmæ. În întreprinderi. atît de bine plætite øi atît de dorite. concepflie. „Întreprinderile cele mai creative sînt cele în care relafliile intime sînt cele mai numeroase“. Existæ un risc serios sæ ajungem sæ-i gæsim o slujbæ dezafectærii [désoeuvrement] noastre. magazioneri. Træim paradoxul unei societæfli de muncitori færæ muncæ. control. nefiind niciodatæ în centrul procesului de producflie. se întinde o majoritate devenitæ supranumeraræ. în acelaøi timp în care muncitorii au devenit ceva accesoriu. A se produce pe sine e pe cale sæ devinæ ocupaflia dominantæ a unei societæfli în care producflia a ajuns færæ obiect: ca un tîmplar care a ræmas færæ atelier øi. La marginea acestui nucleu de muncitori efectivi. Pentru a fi dezamægit trebuie sæ fi sperat cîndva. la feluri de a face øi de-a vorbi. Regretæm doar cæ pærinflii noøtri au cæzut în capcanæ. a fost convertitæ într-un parc tematic. Explozia sectorului sclavagist al „serviciilor personale“ trebuie sæ continue: femei de serviciu. Ordinea muncii a fost ordinea unei lumi. timp de secole. la fiinfle. de înrudire. cît în distrugerea metodicæ. prostituflie. muncitori sezonieri etc. Va trebui deci ca demolarea „acquis-urilor sociale“ sæ continue. feng shui. care nu mai are o meserie. Ei sînt efectiv una cu munca lor. Øi nu am aøteptat niciodatæ nimic de la ea: o vedem aøa cum e. fiindcæ n-a onorat loialitatea pærinflilor noøtri. care a fost celebræ timp de un secol pentru grevele ei violente. în disperare de cauzæ. legate de punerea în practicæ a tuturor noilor cunoøtinfle necesare noului proces de producflie computerizat. „Colaboratorii întreprinderii. face ca asupra maøinii sæ apese un risc. în tofli cei care au trebuit dezrædæcinafli pentru ca munca sæ ajungæ sæ aparæ ca singurul fel de a exista. necesari bunei funcflionæri a maøinii.) Comportamentul lor. în care distracflia. cît se leagæ de necesitatea politicæ de a produce producætori øi consumatori.. atunci?“. începe sæ se rindeluiascæ pe sine.lîngæ noi. de a salva prin orice mijloace ordinea muncii. încît au redus la aproape nimic cantitatea de muncæ vie necesaræ confecflionærii oricæror mærfuri. oameni de øtiinflæ. capacitatea lor de inovare øi grija pentru dorinflele clientelei constituie materia primæ a serviciilor inovatoare.). în Libération: „Pentru bunæstarea mea. participare la o operæ comunæ prin legæturile care se fles între cei care coopereazæ în universul producfliei. încît minoritæflii care le acapareazæ nici prin gînd nu i-ar trece sæ lase sæ-i scape vreo firimituræ. confirmæ de- partamentul de resurse umane de la Daimler-Benz. Oroarea muncii se regæseøte mai puflin în munca însæøi. programatori. øi totodatæ faflæ de retorica managerialæ. a tot ceea ce nu-i era propriu: familiaritæfli de cartier. la anotimpuri. cursuri particulare. care trece de la o sarcinæ la alta øi nu ræmîne mult timp într-o întreprindere. chelneri. Mina din Carmaux. Aceste douæ dimensiuni sînt confundate vicios în nofliunea de muncæ. Întrebærii „De ce sæ muncim. Primele sînt atît de pufline. fac parte din capitalul întreprinderii. de luptæ. comunicare. avînd ca punct central de atracflie un „muzeu al mineritului“ în care sînt simulate accidentele miniere pentru vizitatori. ci doar competenfle pe care le vinde de-a lungul însærcinærilor lui øi a cærui disponibilitate e øi ea o muncæ.

de a face networking. singurul mod în care putem scæpa cu viaflæ din ea. a manifesta existenfla unei vitalitæfli øi a unei discipline în demobilizarea însæøi e o crimæ pe care o civilizaflie aflatæ cu spatele la zid nu ne-o poate ierta. Centrele istorice. care fac stagii de teatru pentru a deveni leaderi sau cursuri de „dezvoltare personalæ“ pentru „a gestiona mai bine conflictele“. în acest mediu al clasei de mijloc. uniformitate. care-øi albesc dinflii pentru a obfline o promovare. Mobilizarea opereazæ fuziunea celor doi poli contradictorii ai muncii: participæm aici la exploatarea ei øi se exploateazæ orice participare. øi pentru controlul aferent. dar øi prin forflæ. de fapt. Acelaøi vid care îngheaflæ ajunge pînæ la cele mai îndepærtate dintre clopotnifle. nu atît geografic. Controlul se integreazæ de minune în peisajul mærfii.photo credit: Bogdan Ghiu ghere poliflieneascæ mai presupune øi magia! Acest gust pentru autenticul-între-ghilimele. Ceea ce se întinde în jurul nostru nu mai seamænæ cu asta nici de aproape. o artæ a pastiøei care ne aduce aminte de magazinele în stil victorian de la Disneylandul din Paris. care ar putea fi aici sau la fel de bine oriunde altundeva. substituindu-i-se în locurile unde a fost. Metropola e moartea simultanæ a oraøului øi a satului. locuri ale ræzmeriflei pentru multæ vreme. puflin mai departe. face „proiecte“. un continuum mondial de hipercentre muzeificate øi de parcuri naturale. pe care l-au distrus. A fi mobilizat înseamnæ a te raporta la muncæ nu ca la o activitate. Totul coabiteazæ în ea. un agent de curæflenie îi întinde mîna unui gardian public. la o mai mare uøurinflæ în deschiderea relaflionalæ. Tocmai pentru cæ e pe cale sæ disparæ. „terorism“. cui vrea sæ vadæ. Cæ muncim. care se duc în cluburi pentru a stimula spiritul de echipæ. mai fun. Ucazul planetar de a se mobiliza la cel mai mic pretext: cancer. o micæ întreprindere. ea vine sæ caute acolo „o viaflæ de cartier“ pe care nu ar gæsi-o niciodatæ în casele prefabricate. care pompeazæ energia oamenilor devenifli excedentari. La Troyes se lipesc faflade cu grinzi pe clædiri din piatræ. pretinde un guru oarecare. o zonæ dezolatæ. øi pe de altæ parte el e maøina de triat. care alocæ supraviefluirea doar subiectivitæflilor conforme øi lasæ baltæ tofli „indivizii cu risc“. Decenfla care îi obligæ pe urbaniøti sæ nu mai vorbeascæ de „oraø“. hutong20-urile care înconjurau Oraøul Interzis au fost distruse øi se construiesc altele false. Îndepærtatæ din hipercentre. un trecut pe care-l putem bine pune în scenæ acum cæ flæranii au ræmas atît de puflini. care le pune la dispoziflia turismului øi a consumului ostentativ. øi oraøul medieval ori oraøul modern. Ele sînt insulifle ale feeriei mærfii. rezumæ determinarea puterilor dominante de a menfline dominaflia muncii dupæ dispariflia ei fizicæ. A te organiza dincolo de øi împotriva muncii. øi e. construite færæ a fi nevoie sæ se øtie ce vor adæposti. Mobilizarea e aceastæ lejeræ dezlipire de sine. neutralitate. Sîntem fiecare pentru sine. propriul patron øi propriul produs. pe de o parte. competenfle. færæ formæ øi færæ ordine. Pe un afiø municipal. de zone industriale øi de zone rezidenfliale lotizate. sæ fii remunerat nu pentru ceea ce faci. pe de alta îi læsæm sæ moaræ pe cei vii. „«Dezvoltarea personalæ» cea mai intimæ. a dezerta colectiv din regimul mobilizærii. nedefinitæ øi nelimitatæ. merge la frizer. pentru zîmbetul øi felul în care øtii sæ te prezinfli.“ Fojgæiala acestei lumi mærunte care aøteaptæ neræbdætoare sæ fie selecflionatæ. nici de departe. E un marketing dezvoltat pe un „teritoriu“ în care totul trebuie valorizat sau constituie un patrimoniu. rezistîndu-i astfel acestei maøini. centrul betonat din Le Havre a intrat în patrimoniul UNESCO. Ce de suprave. mai sigur!“ Sæ nu ni se mai vorbeascæ de „oraø“ øi de „sat“ øi cu atît mai puflin despre antica lor opoziflie. cæ nu muncim. flinem în viaflæ fantomele. care învaflæ engleza pentru a da un boost carierei lor. un spital. ar trebui sæ-i incite sæ nu mai vorbeascæ nici de „la flaræ“. Epoca este a amestecului. cît prin înlænfluirea reflelelor sale. aceastæ giganticæ maøinæ care mobilizeazæ psihic øi fizic. care nu mai existæ. sloganul: „Montauban. Sufocanta afectare siropoasæ a pieflelor de Cræciun se plæteøte întotdeauna printr-un numær crescut de paznici øi de polifliøti comunitari. la o acuitate intelectualæ mai bine dirijatæ øi deci la o performanflæ economicæ mai bunæ. Pe de o parte. însofleøte mica burghezie în colonizarea cartierelor populare. ci de „urban“. pentru atenflia curioøilor. øi nu forfla ta de muncæ. la intersecflia în care converg toate clasele mijlocii. Manufacturile din Lille devin sæli de spectacol. Ce sæ facem cu turnurile de birouri din La 163 . pentru excelenta ta cunoaøtere a codurilor sociale. e un peisaj exhibat în fafla mulflimilor stresate øi dezrædæcinate. o mediatecæ sînt tot atîtea variante ale aceleiaøi teme: transparenflæ. extirpînd microbii. ci ca la o posibilitate. Al patrulea cerc „Mai simplu. antrenîndu-se sæ fie naturalæ. deci de „capitalul uman“. nu existæ oraøul metropolitan. fline de o tentativæ de salvare a ordinii muncii printr-o eticæ a mobilizærii. mai mobil. Vitrificærii teritoriului mondial îi øade bine cinismul arhitecturii contemporane. ca Istorie. Clædiri masive øi fluide. ea pulverizeazæ tocmai ceea ce venise sæ caute. îøi gæsesc cuminfli locul în organigrama metropolei. de bastoane 11–14 March 2010 telescopice øi de vatæ de zahær. ci pentru ceea ce eøti. în mod ideal. un cutremur. Faptul cæ øomerul îøi scoate piercingurile.verso tineri care se antreneazæ sæ zîmbeascæ pentru un interviu de angajare. a amestecului de muzici de doi lei. punct de la care e posibil sæ te vinzi pe tine. oraø curat“. maøinile øi imigranflii. Ceea ce existæ. de „mari ansambluri“19 øi de imense exploatæri agricole. E noua normæ de socializare. va duce la o mai bunæ stabilitate emoflionalæ. Bologna Burns. fæcînt locul curat. aceastæ minimæ smulgere din ceea ce ne constituie. UniCampus Vienna. e vorba de a acumula contacte. Un liceu. fafla sa autoritaræ. care se extinde nedefinit de la exodul rural la „periurbanizare“. arætîndu-øi. aceastæ condiflie de înstræinare pornind de la care Eul poate fi considerat un obiect al muncii. Aceasta e funcflia propriu-zis politicæ a aparatului de producflie prezent. Øi gonind de acolo særacii. tofli cei care încarneazæ un alt mod de folosire al vieflii. menflinute prin tîrguri festive øi prin esteticæ. e o pînzæ urbanæ unicæ. oameni færæ locuinflæ. Aparatul de producflie prezent e deci. de pensiuni rurale øi de baruri cool: metropola. Metropola vrea sinteza întregului teritoriu. oraøul e fetiøizat acum. Au existat într-adevær øi oraøul antic. pentru talentele relaflionale. care divorfleazæ ori se cæsætoresc pentru a avea un start fresh. munceøte pentru „angajabilitatea“ lui înseamnæ cæ îøi dovedeøte mobilizarea. La Beijing.

de linii de tren de mare vitezæ. sînt readuse la viaflæ de øomajul în masæ øi acum strælucesc mult mai intens decît Cartierul Latin. îøi repune în cauzæ organizarea ierarhicæ. Pentru militari. un telefon mobil. ci se difractæ într-o serie de microoperaflii. în Bronxul de sud. cît continuarea unei întreprinderi de securizare care funcflioneazæ deja. Kilometrii øi sæptæmînile n-au împiedicat propagarea focului..“ Pentru a supravieflui în uniformitatea înconjurætoare.. sæ împærtæøeøti un limbaj øi un inamic comun. Ræzboiul nu mai e izolabil în timp. acolo unde se aøtepta mai puflin. În care sîntem asaltafli de informaflii ca de tot atîtea forfle ostile. nemaiputînd sæ 164 . Asta ne reaminteøte de sfaturile lui Blanqui23.) Vreau sæ îl surprind! Asta e esenfla ræzboiului. soldaflii israelieni. Metropola nu e numai aceastæ îngræmædealæ urbanizatæ.Défense. care îøi reconstituie universul lui de bæcan pe-o insulæ pustie. Iatæ: am ales metodologia care mæ face sæ traversez pereflii. un blocaj organizat al axelor de comunicare. (. Ar fi insuportabilæ pentru oricine dacæ nu ar fi întotdeauna o mobilitate a spafliului privat. Suplæ.) Am væzut ruinele de la Amalfi scældate de valurile azurii ale Mediteranei.. alegînd una. explicæ: „Inamicul interpreteazæ spafliul într-o manieræ clasicæ. sînt ultimele locuri vii øi în care se poate træi.. A lua un TGV. Bætæliile duse de marile puteri seamænæ cu o muncæ poliflieneascæ. De la o garæ. Centrele oraøelor se oferæ nu ca locuri identice. susceptibile sæ se recombine la nesfîrøit. conform ultimelor informaflii primite (. de aceastæ datæ în favoarea insurgenflilor. sæ dærîme scærile de la parter øi sæ gæureascæ tavanul. Astfel. Metropola e terenul unui neîncetat conflict de joasæ intensitate. oraøul a fost mult timp un loc de evitat. în aøteptarea urmætoarei mutæri. „Cu mp3 playerul meu sînt stæpînul lumii mele. aøa cum s-a tot spus.). Un ofifler NATO aplicæ. în paralel. Cartierele-dormitor de la periferia nordicæ a Parisului. militare øi poliflieneøti. ca un copil care ar construi peste tot aceeaøi cæbænuflæ. a interiorului portativ. Zvonurile nu pot fi puse sub ascultare. de oameni. mereu de refæcut. de la un centru comercial. de asediat. el e øi arma lor. licenfliat în filosofie. Un ofifler al forflelor de apærare israeliene. e total compatibilæ cu ræzboiul. unde n-ai ce sæ faci decît sæ-fli aranjezi mobila øi sæ perfecflionezi designul interior. a Mogadiscioului sau Nablusului. e øi un flux de fiinfle øi de lucruri. dar (øi nu e deloc o surprizæ) øi locurile cele mai periculoase. øi tot decorul se præbuøeøte. execuflia øi evaluarea unei acfliuni. metropola. Bidonville-urile. prin tentaflia de a fi mereu altundeva. ea începe sæ pluteascæ. cît øi prin foc. Planul e discutat øi rediscutat zile în øir. prinse în ochiurile reflelei metropolitane. Ræmîn totuøi. „cæ e în Burkina Faso. „o metodæ participativæ care îl implicæ pe fiecare în analiza. sînt de-acord. de camere de supraveghere. Se pot arde maøini din plictisealæ. tradiflionalæ. Multiplicarea mijloacelor de deplasare øi de comunicare ne smulge necontenit lui aici øi acum. Tocmai fiindcæ e o arhitecturæ de flux.. ruinele templelor de la Tunghoor în Punjab. în batalionul lui de artileriøti. Constrînøi de gherila palestinianæ sæ pæræseascæ stræzile. Un curent care ar vrea sæ antreneze totul în mobilitatea lui færæ speranflæ. la Kamagasaki. Urbanul e mai mult decît teatrul înfruntærilor. dærîmînd perefli øi tavane pentru deplasare. de satelifli. Ca un vierme care avanseazæ mîncînd tot ceea ce îi stæ în cale“. pæræsite de o micæ burghezie plecatæ în cæutarea vilelor. Nimic nu se comparæ cu un plan elaborat în comun pentru a creøte adeziunea øi motivaflia“. trebuie sæ dispui de complicitæfli. Unde devine dificil sæ aøtepfli chiar øi a nu øtiu cîta garnituræ de metrou. sæ gæureascæ pereflii pentru a face casele sæ comunice. de-a lungul antrenamentelor. pentru asigurarea securitæflii. ci ca oferte originale de ambianflæ. Ele sînt reversul decorului electronic al metropolei mondiale. un RER24. ale cærui puncte culminante sînt ocuparea Basrei. O închidere brutalæ a frontierelor datoritæ unei epidemii violente.. O veche magherniflæ squatatæ va pærea întotdeauna mai populatæ decît apartamentele la modæ.. în Chiapas sau la Courneuve“.22 Atît prin verb. metropola e una dintre cele mai vulnerabile formafliuni umane din cîte au existat. unica opfliune e aceea de a-fli reconstitui færæ încetare lumea interioaræ... pentru ca niciodatæ aceastæ lume sæ nu se opreascæ din fuga cætre pierzanie. Trebuie sæ cîøtig (. Oamenii Comunei sînt niøte nemernici înfiorætori. am væzut Roma øi multe alte lucruri: nimic nu se poate compara cu ce am væzut astæ-searæ“.) niciodatæ nu mi-am închipuit ceva mai frumos. care sæ mobilizeze pe toatæ lumea. o øi modeleazæ. cîteva fragmente de oraø øi cîteva reziduuri de sat. sæ smulgæ uøile øi sæ baricadeze cu ele ferestrele øi sæ facæ la fiecare etaj un post de tir. Un curent care trece printr-o întreagæ reflea de fibre optice. Bula privatæ nu se sparge. Conflictul armat nu e decît un moment al reconfigurærii ei constante. e doar punerea lui în miøcare. exil. Primilor incendiatori le-au ræspuns alflii. pregætirea. printre care evoluæm. de la o bancæ. dimpotrivæ. Forflele armate. Viul îøi are cartierele în ghetouri. dupæ ce insurgenflii au ars Primæria din Paris în mai 1871. izolare.. dar vulnerabilæ. de la un hotel la altele – pretutindeni aceastæ stræinætate. atestæ splendoarea specialæ a puterii în flæcæri: „(. atît de banalæ. Nu e finalul cocooning25-ului. dupæ bætælia de la Nablus. o carenflæ oarecare într-o aprovizionare vitalæ. aceastæ coliziune finalæ a satului øi a oraøului. e superb. într-un soi de shopping existenflial între stilurile de baruri. pentru a se apæra de eventualii atacatori. pentru a nu cædea în capcanele lui. în numeroase metropole. dar ce artiøti! Øi nu au conøtiinfla operei lor! (. de la Part Dieu sau Euralille21? Expresia „nou-noufl“ contractæ în ea întregul lor destin. încît fline loc de ultimæ familiaritate. El le recomanda viitorilor insurgenfli ai Parisului sæ ocupe casele stræzilor baricadate. Paradoxul face ca locurile cele mai de nelocuit sæ fie singurele locuite cumva. din posesia totalæ a unui teritoriu. de design sau printre playlisturile unui iPod. în gæurile negre ale metropolei. „Intervenfliile“ nu vizeazæ atît victoria sau restabilirea ordinii. pentru a fi deja acolo. Ca Robinson. sæ cunoøti terenul la perfecflie. Unde nu ne mai ræmîne decît sæ fugim. atît de cunoscutæ.. Luxurianfla metropolei e aceastæ amestecæturæ aleatorie de ambianfle definite. în schimb. ci. Un cælætor scoflian. ca sæ-øi protejeze pozifliile. leagæn al metodelor disciplinare. pe lîngæ cæ se adapteazæ la metropolæ. renunflînd la alta..). neîncetat. Poliflia øi armata s-au adaptat pas cu pas. se transformæ în arhitecfli de interior. Un criminolog le cere celor din CRS sæ se organizeze în mici unitæfli mobile øi profesionalizate. ei învaflæ sæ înainteze vertical øi orizontal înæuntrul construcfliilor urbane. Incendiul din noiembrie 2005 nu se naøte din særæcia extremæ. dar pentru a propaga revolta timp de o lunæ øi pentru a fline poliflia în øah trebuie sæ te øtii organiza. Aceastæ mobilitate nu implicæ decît smulgere. Instituflia militaræ. atîta doar cæ insula noastræ pæræsitæ e chiar civilizaflia noastræ øi sîntem miliarde care debarcæm pe ea. iar eu refuz sæ-i urmez interpretarea. subtilæ.

færæ turbarea øi vastele mijloace ale apologeflilor ei. cînd. Fiecare reflea are punctele ei slabe. deøi e foarte probabil ca øi ei. unui paøaport biometric. se glumeøte la Banca Mondialæ. 165 . prestidigitafliile. Treizeci de ani punctafli. în percepflia simflului comun. Bolivia e vorba de o discreditare violentæ øi durabilæ a acestei religii øi a clerului ei. Progresul a devenit peste tot. de oameni øi de mærfuri trebuie sæ securizeze mobilitatea metropolitanæ. sinonim cu dezastrul. Internetul trebuie sæ reziste unui atac nuclear. munca e prea multæ. încît costul blocajului urca la un miliard de euro pe zi. Prin invazia lor. sæ fi ajuns la o concluzie asemænætoare. antractul internet (1998–2001). Nici vorbæ.verso mascheze scenele de carnaj care-l bîntuie în permanenflæ. iluzia cæ un guvern de stînga ar putea ferici poporul27. Øi nu vorbim aici de tofli cei care træiesc din tot soiul de combinaflii sau traficuri ori de cei care sînt de zece ani pe venitul minim garantat. „Ce sînt o mie de economiøti de la FMI zæcînd pe fundul mærii? – Un bun început“. Din fericire pentru noi. Aceastæ lume n-ar merge atît de repede dacæ n-ar fi urmæritæ constant de propria præbuøire. aøa cum otul totul era razna în URSS în epoca lui Andropov. pentru a încerca apoi sæ blocheze economia. e acela de a-i opri al sæu perpetuum mobile. cæ nu se furæ bancnote din comerfl. Contabilitatea întreprinderilor mærturiseøte cæ nu mai øtie unde se naøte valoarea. Un expert american în securitate explicæ înfrîngerea din Irak prin capacitatea gherilei de a profita de noile moduri de comunicare. de creøtere în doliu øi tot mai vor sæ credem în economie. care au blocat universitæflile. „economia nonautistæ“ – îøi face de-acum o profesie din a demonstra uzurpærile. Douæzeci la sutæ din tinerii germani. Zece mii de oameni pot face sæ se clatine cea mai mare putere economicæ mondialæ. cæ nu sînt teroriøti în avion. Metropola produce însæ øi mijloacele propriei ei distrugeri. Cu de-a sila. mai multe relaflii“ Treizeci de ani de øomaj în masæ. sæ se asigure cæ nu lipseøte nimic din stocul de marfæ. continentele acestea întregi care au pierdut credinfla economicæ dupæ trecerea. pe care o accentueazæ øi mai tare exemplul pensionarilor øi supraexploatarea cinicæ a unei mîini de lucru flexibilizate. ræspunde primul. sîntem pe sec. în toate aceste profesiuni de credinflæ în „reforma“ a orice. fiind cu toflii conectafli. nu criza. nu munca lipseøte. dacæ nu chiar descoperifli. am fi asistat la o „întoarcere la recesiune a Statelor Unite øi la un coømar economic pentru Asia de Sud-Est“. de a furniza explicaflii. De tofli cei care nu mai reuøesc sæ se identifice cu munca lor øi se rezervæ pentru timpul lor liber. E ceea ce au înfleles demonstranflii anti-CPE26. am înfleles: nu economia e în crizæ. Structura ei în reflea. pentru ca alte posibilitæfli sæ se deschidæ. Unul îl întreabæ pe celælalt: «Tu înflelegi ce Bologna Burns. primele trosnituri în structura Zidului. 11–14 March 2010 «Nu. nici de cei care nu-l au. cît reflele cibernetice. Multiplicarea telefoanelor mobile øi a punctelor de acces la internet a furnizat gherilei mijloace inedite de a se organiza øi de a se face atît de greu de atacat. am atins fundul. Statele Unite au adus cu ele nu atît democraflia. în toate avîntærile cætre un viitor cæruia i s-a pierdut urma. economia este criza. Banul nu mai e respectat niciunde. Argentina. cînd deveneam cu toflii bogafli. nu e greu sæ expli. nu. cînd o Franflæ multicoloræ. Proasta reputaflie a pieflei. nici de cei care-l au. Controlul permanent al fluxurilor de informaflii. Primul gest pentru a se putea ivi ceva în sînul metropolei. dar una singuræ. Munca nu mai e înduratæ ca un dat al condifliei umane. foarte serios. Aduceau cu sine una dintre armele responsabile de înfrîngerea lor. cu pagubæ øi zarvæ. De tofli cei afectafli de aceastæ stranie detaøare în masæ. E ceea ce au înfleles rebelii thailandezi care fac sæ saræ în aer releele electrice. Trebuie s-o mærturisim: litania cursurilor bursiere ne atinge cam tot atît cît o liturghie în latinæ. tofli cei ce se omoaræ cel mai puflin øi sînt cei mai avantajafli. de „crizæ“. Dar iatæ cæ ne-am cheltuit toate rezervele de iluzie. aøa cum o fac toate religiile. Nu despre ei vorbim. sîntem cîfliva care am ajuns la aceastæ concluzie. atunci cînd sînt întrebafli ce vor sæ facæ în viaflæ. De altfel. Pentru unii „experfli“.photo credit: Bogdan Ghiu ci. Graflie unui cip cu identificare prin radiofrecvenflæ. Ceea ce te întreb eu e: Înflelegi»?“ Pærfli din clerul însuøi mimeazæ intrarea în disidenflæ øi critica dogmei. øi eu sînt economist. Præbuøirea Al cincilea cerc „Mai pufline bunuri. cîøtiga toate cupele mondiale. toatæ infrastructura ei tehnologicæ de noduri øi de conexiuni. e adeværat. antractul anilor bænoøi (1986–’89). De tofli cei trecufli pe linie moartæ. supervizabilitatea ei. cine s-a aplecat asupra ultimilor ani ai URSS va desluøi færæ probleme în toate apelurile la voluntarism ale conducætorilor noøtri. Cæci nefericirea generalæ nu mai e suportabilæ de îndatæ ce apare aøa cum e: færæ cauzæ øi motiv. UniCampus Vienna. de a face puflinæ ceremonie în jurul chemærilor lor la supunere øi pînæ la urmæ. În Guineea. de aceastæ crizæ a vocafliilor pe care o suferæ molcom economia în Occident. nodurile ei care pot fi desfæcute pentru a opri circulaflia. la drept vorbind. unui fiøier ADN. pentru ca flesætura sæ implodeze. dacæ miøcarea s-ar fi prelungit încæ o lunæ. Economia americanæ e atît de dependentæ de fluxurile continue de furnituri provenind din Asia. arhitectura ei descentralizatæ sînt menite sæ punæ metropola la adæpost de inevitabilele ei disfuncflionalitæfli. dupæ ce au pipæit un pic de Bancæ Mondialæ. se întîmplæ?» Celælalt ræspunde: «Stai sæ-fli explic». T e razna în lumea economiei. tofli cei fofilafli. Ultima mare panæ de curent din Europa a arætat-o: a fost de-ajuns un incident la o linie de înaltæ tensiune pentru a arunca în întuneric o bunæ parte din continent. acolo. oameni de afaceri øi jucætori la bursæ. indicii corupfli ai unei øtiinfle al cærei singur rol tangibil e acela de a vîntura moaøtele în jurul elucubrafliilor celor dominanfli. ne-am fi gæsit fiecare o slujbæ virtualæ. Øi este ceea ce au înfleles øi docherii americani aflafli în grevæ în octombrie 2002 pentru menflinerea a 300 de slujbe øi care au blocat zece zile principalele porturi de pe Coasta de Vest. i-ar fi venit de hac de mai bine de un deceniu. Glumæ ruseascæ: „Se întîlnesc doi economiøti. a Boeingurilor Fondului Monetar Internaflional. Rusia. de cîteva antracte de iluzie: antractul 1981–’83. ræspund: „artist“. ci creøterea ne deprimæ. multiculturalæ øi cultivatæ. Despre ce vorbim aici sînt toate acele flæri. Ultimul curent mai viu al pretinsei „øtiinfle economice“ – curent care se numeøte. într-un fel sau în altul.

care vrea sæ ajungæ materia raporturilor umane. o fracfliune a clasei conducætoare s-a eliberat mai întîi de toate sarcinile anacronice care o legau de popor. în ateliere.“ „Sæ nu generæm o crizæ socialæ care ar repune în cauzæ democraflia øi umanismul.33 Aceastæ convergenflæ nu e întîmplætoare. cea mai înfleleaptæ. øi ca proletarii. în sælile de øedinflæ. Un moft înlocuindu-l pe celælalt. flesutul ei. porneøte acum cu ideea nebuneascæ de a le reconstitui ca tot atîtea medii controlate. gelatina aceasta socialæ compusæ din masa celor care ar dori pur øi simplu sæ-øi ducæ mica viaflæ privatæ ferifli de istorie øi de tumulturile ei. care înfruntæ aceastæ situaflie. programul de reformæ al Capitalului. proprietatea lui îøi îndeplineøte pe deplin funcflia. Eram totuøi bine fæcufli pentru economie. fiindcæ astfel øi-a putut pæstra neutralitatea. azi. acest curios agregat færæ forflæ al celor care nu vor sæ opteze. ultima. care s-a prefæcut întotdeauna a crede în economie ca într-o realitate. ræspund patronii øi guvernanflii. spiritualitate. Dacæ ATTAC øi cursurile lor de educaflie popularæ au încercat sæ salveze economia ca øtiinflæ. Aceastæ mlaøtinæ e predispusæ sæ fie campioana falsei conøtiinfle. mica burghezie.“ Un graphic designer încælflat cu baschefli Converse bea un cocktail de fructe. bæncile. dotate cu senzori adecvafli. Comedia a durat cît a durat øi s-a sfîrøit în puræ mascaradæ. Incitarea de a reveni la trecut nu exprimæ niciodatæ decît una dintre formele de conøtiinflæ ale propriului timp. puflin næuc: sîntem atît de civilizafli. dupæ ce a distrus lumile naturale. cu neverosimila taxæ Tobin30 – a cærei instaurare ar fi cerut nici mai mult nici mai puflin decît un guvern mondial –. a te læsa de fumat øi a supraveghea cu strictefle produsele cumpærate. o nouæ idee de valoare. camere de supraveghere video. mici funcflionari. øi rareori cea mai puflin modernæ dintre ele. „A revaloriza aspectele noneconomice ale vieflii“ e un cuvînt de ordine al downshifting-ului øi. care nu mai vrea sæ fie o sferæ separatæ a existenflei. øi a Capitalului – drept capital uman. biotehnologii øi convivialitate aparflin aceleiaøi „paradigme civilizaflionale“ în formare. capabilæ de orice pentru a-øi pæstra ochii închiøi. trecînd prin Napoleon al III-lea. cînd se pretindea cæ se mæsoaræ fericirea poporului dupæ creøterea PIB-ului. De la Colbert pînæ la De Gaulle.“ Pe scurt: sæ devenim economi. downshifting-ul pretinde s-o salveze ca moralæ. øi anume aceea de a-i permite sæ se bucure de propria viaflæ la adæpost de existenfla publicæ. în gestionarea acestei ruine øi.“ „Sæ nu exploatæm sælbatic capitalul nostru natural. materiile prime.“ Sæ mergem spre o „economie sænætoasæ“. în Franfla. pe de o parte. ci s-a fæcut de cætre o nomenclaturæ în reconversie. jurnaliøti. nu se mai crede azi. în gæoacea privatæ a vieflii sale. Ea se înscrie în marøul forflat pentru gæsirea unui înlocuitor pentru economie. e cordialæ. ci. profesori. o nouæ idee a producfliei ca producflie de bunuri relaflionale øi a consumului drept consum de situaflii. cea mai rafinatæ. Cu toflii se împærtæøesc din sentimentul just cæ formeazæ o nouæ umanitate. în 1972 – erau ei înøiøi un grup de industriaøi øi de funcflionari care se bazau pe un raport al ciberneticienilor de la MIT. în acelaøi timp. Ea a preluat controlul privat asupra a ceea ce controla deja. zæmislite de la bazæ. ca muncæ asupra sinelui. sæ încetæm sæ ne mai prefacem!“. Øi nu ezitæ sæ trimitæ trupele speciale ale jandarmeriei pentru a opri o grevæ – ca în cazul celei de la SNCM28 sau cînd cu ocuparea unui centru de triaj. a folosi bicicleta. a ræspuns oligarhia. Acestei noi umanitæfli îi corespunde o nouæ economie. O asemenea øtiinflæ ar putea sæ ne facæ sæ regretæm cîndva vremurile bune ale indicatorilor înøelætori. care sæ îmbræfliøeze toate calitæflile fiinflelor. dar cînd mæcar nimeni nu credea în ei. „Ei se fac cæ ne plætesc. nici prea multæ liniøte. mai ales. nu e nici prea multæ gælægie. Øi cæ aceastæ politicæ.blocului socialist nu va fi consfinflit triumful capitalismului. dimpotrivæ. în timp ce alflii se vor duce sæ facæ niflicæ olærie. anul trecut. A te mulflumi cu strictul necesar. A deveni frugal cu bucurie în suflet. Øi iatæ ce se aratæ sub tot ceea ce eram obligafli sæ uitæm: cæ economia e o politicæ. care îøi trage un profit din asta. Øi au dreptate. am fost fæcufli subiecfli.32 Inventatorii creøterii zero – Clubul de la Roma. statul a conceput întotdeauna economia ca politicæ. pe de alta. Sæ revenim la economia epocii de aur a micii burghezii: anii 1950. Sate ecologice. în fafla ræzboiului care are loc în jurul ei. iatæ øi downshifting31-ul. Matricea sa inte- 166 . Proclamînd sfîrøitul socialismului. øi. De altfel. Mici comercianfli. T activitaoatæ tea ucigaøæ a puterii prezente constæ. tofli se privesc surîzætor. în somnolenfla ei. Downshifting-ul nu e din întîmplare flamura publicitarilor disidenfli ai revistei Casseurs de pub. pe terasa unei cafenele cool. o nouæ definiflie a muncii. De generaflii am fost disciplinafli pentru ea. pentru ceilalfli. am fost pacificafli pentru ea. e o politicæ de selecflie în masa unei umanitæfli devenite accesorie. Simplitate voluntaræ. cu apologia „economiei reale“ împotriva pieflelor financiare øi emoflionanta lor nostalgie dupæ stat. „Ca sæ nu mai fie aøa. niøte zen sau un film de animaflie. se spunea în uzine. însæ în numele tuturor. între prieteni. A mînca bio. Ideea unora de a reveni la economia trecutului e ceafla oportunæ în spatele cæreia alflii vehiculeazæ ideea unui mare salt tehnologic. intermediari de tot soiul formeazæ în Franfla aceastæ nonclasæ. Sociabilitatea metropolitanæ actualæ e incubatorul lor. se glumeøte moderat. Mai tîrziu unii vor merge sæ dea cu sæpæliga într-o grædinæ de cartier. În ultimii zece ani acesta a fost ATTAC29. Nu mai existæ decît acest straniu strat intermediar al populafliei. Fiecare clarificare a frontului e marcatæ în Franfla de invenflia unui nou moft. anunflînd personalului închiderea ei a doua zi dis-de-dimineaflæ. mici patroni. cadre. A consuma øi a produce mai puflin. moartea URSS n-a venit prin ridicarea la revoltæ a unui popor. Aceastæ „bioeconomie“ în gestaflie concepe planeta ca pe un sistem închis ce ar fi de gestionat øi pretinde cæ pune bazele unei øtiinfle care ar integra tofli parametrii vieflii. „Atunci cînd individul devine un bun econom. Lumea povesteøte. în birouri. cluburile. Capitalismul a dezintegrat spre propriul profit tot ceea ce mai ræmînea din legæturile sociale. complexele militaro-industriale. În acelaøi fel. aceea a economiei totale. nu mai puflin ca burghezia. Apple øi downshifting-ul se înfleleg în mod curios asupra civilizafliei viitorului. producætori în chip natural øi bucuroøi sæ consumæm. la Rennes. iar acum a pornit la reconstrucflia lor de la zero pe propriile lui baze. Pentru unii. în punerea bazelor unei „noi economii“. ci doar a atestat ruina uneia dintre formele sale. „A redescoperi adeværata bogæflie în dezvoltarea de relaflii sociale conviviale într-o lume sænætoasæ. „Sæ nu mai fie aøa!“. særæcia øi emigraflia. Cæci în Istorie nu existæ întoarceri. O singuræ opfliune alternativæ la apocalipsa în desfæøurare: downshifting-ul. „Sæ evitæm regularizarea prin haos. care nici mæcar nu se mai chinuie sæ îndulceascæ „durele legi ale economiei“ øi demonteazæ o uzinæ în timpul nopflii ca s-o mute altundeva. Aøa cum nu se mai credea în URSS pe timpul lui Andropov. noi ne facem cæ muncim“.

exilafli ai ultimului ceas. din clipocitul apei. consulting de mediu coexistînd færæ probleme cu ultima reclamæ Chanel de-a lungul paginilor glasate ale revistelor de opinie. un raport cu lumea în care exist eu øi mediul meu. Mediul înconjurætor e tot ce îi ræmîne omului atunci cînd a pierdut totul. dar nu ne atinge. poate. a unei oglinzi gigantice pentru a ne proteja de funestele. Al øaselea cerc „Mediul înconjurætor e o provocare industrialæ“ Ecologia e descoperirea anului. Haosul atît de trîmbiflat va fi ocazia acestei trieri sau victoria noastræ asupra acestui detestabil proiect. Niciodatæ vreun decor nu s-a putut dispensa la fel de uøor de sufletele care-l traverseazæ. pentru a opri încælzirea climei. Nicicînd un mediu n-a fost mai automatic. UniCampus Vienna. ambianflæ electronicæ a cafenelelor-internet. øi asta e tot el! Nu mai e nicio photo credit: Martin Juen îndoialæ: væzduhul e verde35. o indiferenflæ la fel de egalæ. gestionatæ la fel cum sînt gestionate toate lucrurile. care se anunfla din anii 1970. de metropolæ. Se moare la 35 de ani „de o boalæ îndelungatæ“. vræjitoare. pe care-l aøteptam la cotituræ øi care întîrzia sæ aparæ. Sînt grupurile care de aproape un secol sînt în avangarda dezastrului øi care îøi fac socoteala sæ ræmînæ acolo. Øi asta-i catastrofa. De treizeci de ani am læsat asta pe seama Verzilor. De la secretariatele de stat pînæ în cafenelele alternative. Noua economie nu se va impune færæ o selecflie asemænætoare a subiecflilor øi a zonelor apte pentru mutaflie. al tipelor cu badge de prin birouri. øi rentabilæ. cu sutele de mii. o umanitate care dezminflea prin propria existenflæ ordinea interesului øi a abflinerii. în afaræ. care vin pe lume în cuburi de beton. adicæ pe înstræinare. ei evolueazæ într-o lume populatæ de prezenfle.34 Ceea ce a luat chipul instituit al unui mediu înconjurætor e un raport cu lumea fondat pe gestiune. de tot soiul de fiinfle. NASA. Concentraflia de mercur din laptele matern e de zece ori mai mare decît cea autorizatæ la vaci. care mæ înconjoaræ færæ sæ mæ constituie vreodatæ. de autostræzi øi de latex. fiindcæ se fac douæzeci de grade în decembrie. Inventatorul bombei H. Un sfert din speciile de peøti a dispærut din oceane. Dar iatæ cæ ne prinde din urmæ. Doar noi putem asista la propria noastræ anihilare ca øi cum ar fi vorba de o simplæ schimbare de atmosferæ. nebuni. Pentru a impune definitiv economia. aøa ni se spune. ca sæ ne facem cæ ne preocupæ luni. e ecologia! Solufliile alternative sînt iaræøi el! Sal. problema globalæ numærul 1 a umanitæflii. de puncte de viaflæ øi de puncte de moarte. Niciun mediu material nu a meritat niciodatæ numele de „mediu înconjurætor“. preocupærile 167 . Automobile ecologice. pe-o stradæ. luminæ albæstruie de lampadare în formæ de chibrit uriaø. care nu implicæ în fond decît conversia tuturor terenurilor arabile ale planetei în cîmpuri de soia øi de sfeclæ de zahær. Iar pe æøtia îi cunoaøtem. culeg fructe din supermarketuri øi pîndesc ecourile lumii la televizor. Edward Teller. Nu ne putem imagina un iad mai complet. pietoni machiafli ca manechine ratate. øtiinfla sistemelor. din mirosurile de præjealæ din bloc. care se proiecteazæ asupra a tot ce-i scapæ. Aceastæ lume are consistenfla ei. adicæ una la care doar cei organizafli global pot avea soluflia. Nici restul nu mai are mult de træit. acum. Nu existæ „catastrofæ de mediu“. într-o vîlcea. Ea ne priveøte. Mediul înconjurætor nu e pînæ la urmæ decît asta: raportul cu lumea propriu metropolei. Ei bine. raze solare. Trebuie s-o mærturisim: toatæ aceastæ „catastrofæ“. adicæ a controlului lor.verso lectualæ nu e alta decît cibernetica. cu minimul prefl al unei schimbæri de logo. Faptul cæ EDF36 a avut neruøinarea de a ne reservi programul ei nuclear ca nouæ soluflie la criza energeticæ mondialæ spune destul despre felul în care noile soluflii seamænæ cu vechile probleme. dincolo de orbita lunaræ. de prieteni. Cæci mediul înconjurætor are meritul incomparabil de a fi. frustratæ pentru cæ a trebuit sæ-øi depunæ ideea cu scutul antirachetæ la muzeul fantasmagoriilor Ræzboiului Rece. Ar fi trebuit sæ tragem concluziile înainte ca ea sæ ne-aducæ aici. promite instalarea. visul oricærui cultivator serios de cereale. O problemæ globalæ. al caselor de marcat din supermarket. cu care sîntem flinufli la curent atît de zgomotos. etica ei de muncæ øi de avariflie. Cel puflin pînæ nu ne loveøte cu una dintre consecinflele ei previzibile. Pentru a ne indigna de ultimele progrese ale dezastrului øi pentru a-i compune cu ræbdare enciclopedia. dezmæfl de ecrane cu plasmæ. în pavilionul B al centrului de îngrijiri paliative. Numai noi. Øi buzele care se umflæ cînd muøc din mær – l-am cumpærat totuøi de la piaflæ. de duømani. de acum. mediul va fi pivotul economiei politice a secolului XXI. iar de la noi s-ar vrea acum s-o reconstruim øi s-o facem. iatæ-l! El Bologna Burns. Cæ invadeazæ pe toate frecvenflele. rîzînd pe seama ei duminicæ. amatori de plæceri øi alfli særmani vagabonzi. pentru a putea supravieflui în el. Altæ viziune despre viitor: o umanitate motorizatæ care ruleazæ cu bioetanol de la São Paulo la Stockholm. Un raport cu lumea în care nu sîntem fæcufli deopotrivæ øi din foønetul copacilor. de toate aceste locuri. din hærmælaia curflilor de øcoalæ sau din umezeala serilor de varæ. poate. Cei care locuiesc într-un cartier. Existæ doar catastrofa aceasta care e mediul înconjurætor. de pericole. Nicicînd vreun context n-a fost mai indiferent øi n-a cerut în schimb.11–14 March 2010 varea planetei. cei ce-øi duc viafla într-un ræzboi sau într-un atelier nu au un „mediu înconjurætor“. tramvaie cu øuier de secol XXI. Alertæ de gripæ aviaræ: ni se promite cæ vor fi omorîte în zbor pæsærile migratoare. Voci de sintezæ care fac anunfluri. a trebuit ca în secolul al XVII-lea sæ fie internatæ øi eliminatæ toatæ fauna de leneøi. putem avea un mediu înconjurætor. rotaflie silenflioasæ a camerelor de supraveghere. clinchet lucid al bornelor metroului. Gesturile cele mai simple au devenit toxice. care variazæ odatæ cu intensitatea øi calitatea legæturilor care ne leagæ de toate aceste fiinfle. Excitaflia morbidæ care îi animæ deacum pe jurnaliøti øi pe publicitari la fiecare nouæ dovadæ a încælzirii globale dezvæluie surîsul de oflel al noului capitalism verde. nu ne atinge. Fiecærui val de catastrofism îi corespunde de aici înainte o salvæ de „soluflii industriale“. Situaflia e urmætoarea: taflii noøtri au fost angajafli ca sæ distrugæ aceastæ lume. culmea. cerøetori. propune pulverizarea a milioane de tone de pulberi metalice în stratosferæ. Am devenit vecini într-o adunare generalæ de coproprietate planetaræ. energii curate. odrasle ale dezmoøtenirii ultime. ca un hit al verii.

Mai mult decît lipsa de apæ. Sæ ajungem mai iute decît era prevæzut la capætul rezervelor de petrol. panorama. De-a lungul potecilor africane. Cel mai mare val de foamete cunoscut pînæ acum în zona tropicalæ (1876–1879) coincide cu o secetæ mondialæ. întrerupæ-se fluxurile internaflionale care menflin tempoul metropolei. Ameflifli cum sîntem. urmînd exemplul pæsærilor. Hiperburghezia planetaræ nu ar putea sæ-øi facæ modul de trai sæ paræ respectabil dacæ ultimele ei capricii nu ar fi øtampilate ca scrupulos „grijulii faflæ de mediul înconjurætor“.se rostesc de-acum cu aceleaøi cuvinte. Atîta vreme cît [se va crede cæ] existæ Omul øi Mediul înconjurætor. Øoselele se pot transforma bineînfleles în drumuri pentru biciclete. cu care avem a ne împæca øi de la care putem învæfla. Trebuie sæ consumæm puflin pentru a putea continua sæ consumæm. „E sarcina fiecæruia sæ-øi schimbe comportamentele“. E vorba de a se mobiliza.. încît cer din nou un criteriu în numele cæruia sæ se poatæ opera o asemenea triere. existenfla celor douæ filiere de alimentaflie de azi: una „sænætoasæ øi biologicæ“. Al Gore. mæsurile coercitive vor cædea. certificare. topirea gheflarilor. de cætre cei care au cauzat-o. A gestiona ieøirea din era nuclearæ. În disfuncflionalitæflile.“ E nevoie de tot aplombul ridicol al unui aventurier al platourilor de televiziune pentru a susfline o perspectivæ ce-fli poate înghefla într-atît sîngele în vine. cît „ræu i-am fæcut planetei“. Iatæ cum logica unei lumi înflelege sæ-øi supraviefluiascæ dîndu-øi aere de rupturæ istoricæ. fie el fatal. unul dintre rarele momente în care recîøtigæm puflinæ prezenflæ în lume. în ea. vie „sælbæticirea populafliei“. „Odatæ ce noua culturæ economicæ øi comportamentalæ va trece în moravuri. spun ei. ea nu salveazæ decît fundamentul a ceea ce a fæcut din aceastæ planetæ un astru dezolant. dacæ vrem sæ ne salvæm frumosul model civilizaflional. Trebuie sæ ne autoconstrîngem pentru a mai putea constrînge. teatrul. Care væ mulflumeøte frumos. în scurtcircuitele sistemului apar elementele de ræspuns logic la ceea ce ar putea înceta sæ fie o problemæ. ca în anii 1980. Ideea de virtute nu a fost. ci ceea ce ne e dat sæ locuim. aducîndu-ne în acelaøi timp aminte. Nu vom læsa sæ ne fie sustraøi. sub pretext cæ salveazæ Terra. Færæ ecologie nu am putea justifica. aøa cum o fæceam pînæ acum în numele economiei. Totul e de ræsturnat în discursurile ecologiste. ei muncesc benevol pentru a ne conforma cu „starea de urgenflæ ecologicæ ce vine“. s-o luæm înaintea marilor dereglæri sociale. cu ceea ce e aici. Ghicifli de ce. ea e øi noua moralæ a Capitalului. ecologia à la Nicolas Hulot37 øi downshifting-ul intræ în rîndurile marilor suflete eterne ale Republicii pentru a-øi juca rolul de reanimare a micului popor de stînga øi acela al idealismului bine-cunoscut al tineretului. nu pentru locuri de muncæ. Starea de crizæ internæ a sistemului øi rigoarea selecfliei în curs sînt de aøa naturæ. Ceea ce face criza dezirabilæ e faptul cæ. Posibilitate de urmærire a produsului. de altfel. Cu austeritatea voluntaræ ca stindard. Cei care pretind cæ autocontrolul generalizat ne va crufla de la a ajunge sæ suportæm o dictaturæ ecologicæ mint: una va duce la cealaltæ øi le vom avea pe amîndouæ. Experimentarea cea mai avansatæ la scaræ mondialæ în ceea ce priveøte agricultura „biologicæ“ are loc începînd din 1989 în insula Cuba. încît sæ asistæm la toate astea reflinufli øi civilizafli. cele mai bune sfaturi nu vor mai fi de gæsit la specialiøtii în dezvoltare durabilæ. Ghicifli cum. øi nu altundeva. decît o invenflie a viciului. ca în anii 1990. A nu mai locui nimic ne face vulnerabili în fafla celei mai mici zguduituri a sistemului. dispariflia masivæ a speciilor vii. uraganele. toate pot prezice deja starea de excepflie ecologicæ ce se anunflæ. aceleaøi de întotdeauna. De acum încolo va trebui sæ strîngem cureaua în numele ecologiei. dar mai ales cu apogeul colonizærii. Distrugerea lumilor flæræneøti øi a practicilor de producflie alimentaræ a fæcut sæ disparæ mijloacele cu care se putea face faflæ penuriei. sæ regæsim ritmurile realitæflii. pentru bogætaøi øi progeniturile lor. transparenflæ. În timp ce la apropierea ultimului tsunami turiøtii continuau sæ se zbenguie printre valuri. poliflie a apelor. Paradoxul prezent al ecologiei e cæ.. noi nu vedem decît catastrofa atît de perfectei sale funcflionæri. nimic n-ar mai avea destulæ autoritate pentru a închide gura oricærei obiecflii în fafla progreselor exorbitante ale controlului. posibilii conflinufli în „catas- 168 . efectele economiei mondiale în plinæ expansiune sînt cele care au acoperit cu milioane de cadavre descærnate toatæ fîøia tropicalæ a planetei. Sîntem silifli sæ reînnoim un contact. eroziunea solurilor. de data asta pentru mediul înconjurætor. Sæ producem bio ca sæ putem continua sæ producem. Masa dodoloaflæ øi lipicioasæ a vinovæfliilor lor e prævælitæ pe umerii noøtri obosifli øi ar vrea sæ ne împingæ sæ ne cultivæm propria grædinæ. Ucraina øi România. færæ sæ vrea. ca dupæ ræzboi. Iatæ cum vor sæ ne convingæ sæ participæm la marile provocæri industriale ale secolului în curs. epidemiile. Noul ascetism bio e controlul de sine cerut tuturor pentru a negocia operaflia de salvare din fundætura în care sistemul însuøi s-a vîrît. ecotaxe. excelenflæ de mediu. Ceea ce se înfæfliøeazæ peste tot ca o catastrofæ ecologicæ nu a încetat sæ fie în primul rînd manifestarea unui raport dezastruos cu lumea. suprapopularea mondialæ. mecanica automobilului s-a ridicat la rangul de artæ popularæ. mediul înconjurætor înceteazæ sæ mai fie un mediu. de la o epocæ la alta. Nu. iatæ care ar fi povara noastræ. vînætorii-culegætori din insule se græbeau sæ fugæ de pe coaste. încæ de pe-acum. sæ ne triem deøeurile. øi cealaltæ toxicæ în mod notoriu. nu pentru etiopieni. Acolo unde ele vorbesc de „catastrofe“ pentru a desemna derapajele regimului actual de gestiune a fiinflelor øi-a lucrurilor. Nu pentru reconstrucflie. singurele flæri care îøi respectæ angajamentele sînt. øi a ræmîne destul de anesteziafli. Ghicifli de ce. „sfîrøitul civilizafliei“! Orice fel de pierdere a controlului e preferabilæ tuturor scenariilor de gestiune de crizæ. Færæ ecologie. Din acel moment. ca sæ ne scoatæ din el. „ameninflarea planetaræ“.. Ecologia nu e doar logica economiei totale. Regularitatea funcflionærii mondiale acoperæ în vremuri normale starea noastræ de deposedare la propriu catastroficæ. vom putea øi noi poate într-o zi sæ fim gratificafli cu un venit garantat. va exista poliflia între ele. Ceea ce numim „catastrofæ“ nu e decît suspendarea forflatæ a acestei stæri. excedentul de CO2 din atmosferæ. pentru plebe øi avortonii ei sortifli obezitæflii. færæ îndoialæ de la sine. am fi gata sæ særim în braflele celor care au condus dezastrul. Ceea ce ne înconjoaræ nu mai e peisajul. Totul îi e permis unei puteri care se autorizeazæ de la Naturæ. sæ ne debarasæm bio de resturile festinului macabru în øi pentru care am fost cocoloøifli. dar doar cu preflul unei existenfle în întregime terapeutice. pentru a ne mobiliza. în fafla celui mai mic risc climatic. sænætate øi bunæstare. Dintre semnatarii Protocolului de la Kyoto.

faimosul „ræzboi împotriva terorismului“. În aceastæ atmosferæ de apocalipsæ. libertæflii øi civilizafliei. În Franfla. cîteva zile dupæ trecerea uraganului Katrina. Dimpotrivæ. În ciuda tentativelor uneori violente de a evacua zona. 169 . Se întîmplæ cæ vreme de-un secol democraflia a prezidat cu regularitate la aducerea pe lume a regimurilor fasciste. simbolice øi sociale în care aceste ipoteze se valideazæ cît de cît. T munca depusæ de conducætori constæ de acum oatæ înainte în a se îngriji de condifliile materiale øi morale. Aparent în numele aceloraøi valori se duce de cinci ani. civilizaflia e inseparabilæ de stat. activitatea serviciilor secrete.40 Sub aerele ei de generalitate. nu gæsim altæ opfliune realistæ decît aceea de a „dærîma øandramaua“. în ciuda deschiderii sezonului de „vînætoare de negri“ pentru milifliile suprematiste. De unde øi obiceiul intelectualilor de a vorbi atît de tare cînd sînt atît de slabi øi de a eøua întotdeauna în momentul decisiv. Cu cît un stat e mai puternic øi mai vechi. A reînnoda cu aceste gesturi dispærute în ani de viaflæ normalizatæ e totuøi singura cale practicabilæ pentru a nu ne scufunda odatæ cu aceastæ lume. cu exterminarea øi cæ libertatea a luat într-o zi din 1929 dublul chip al unui bancher care se aruncæ pe fereastræ øi al unei familii de muncitori care moare de foame. colonizeazæ existenfla cea Bologna Burns. medicinæ stradalæ. învesteøte. cu asasinate precise øi operafliuni speciale. New Orleans. singurul care ar fi putut da un sens existenflei lor. De unde øi ocheadele obscene pe care nu mai contenesc sæ øi le arunce. toate mijloacele-s bune. E ceea ce fline 11–14 March 2010 laolaltæ dimensiunea cea mai intimæ øi cea mai photo credit: Bogdan Ghiu generalæ. pînæ atunci. aspectul dobîndit de multiseculara castrare a subiecflilor41 sæi. cæ în spitalele psihiatrice se delireazæ despre lume pornind de la figuri politice. cæ civilizaflia n-a încetat sæ rimeze. o viaflæ se reorganizeazæ. cele mai puflin civilizate øi cele mai securitare. libertatea. totul e de distrus. Viafla cu care învestim aceste figuri e aceeaøi viaflæ care ne-a fost ræpitæ. forme uitate renasc. pentru ca aceastæ parte a oraøului sæ fie læsatæ la cheremul investitorilor imobiliari. Acolo unde gestionarii se întreabæ platonic despre cum sæ schimbe macazul „færæ sæ dærîme øandramaua“. în aceastæ flaræ oamenii de stat øi oamenii de litere. ici øi colo. pe melodii de Wagner sau Iron Maiden. a permis debarasarea dintr-odatæ de o mare parte a proletariatului de la sat øi de la oraø. Nu trebuie sæ ne miræm. E libertatea formalæ concedatæ celor care nu mai au nicio legæturæ cu libertatea lor realæ. O civilizaflie nu-i o abstracflie care surplombeazæ viafla. E o tezæ apæratæ øi de altfel uøor de apærat aceea cæ literatura modernæ se naøte cu Baudelaire. felul în care statul era deja provocat acolo øi practica masivæ a descurcatului la negru nu se va mira cæ toate astea au fost posibile. aprovizionare.verso trofæ“. în a configura spaflii în care ele par sæ funcflioneze. aceastæ chestiune a civilizafliei nu are nimic dintr-o chestiune filosoficæ. Dacæ existæ o excepflie francezæ. Departe de uniforme øi de sirene. dupæ toate astea. la apelul unui fost Black Panther38. Heine øi Flaubert. În ræstimpul unui secol. Cæci aici nu ducem grija politicii ca o realitate stræinæ. øi invers. s-a purtat în numele libertæflii. Cine a cunoscut bucuria lipsitæ de mijloace a acestor cartiere din New Orleans înainte de catastrofæ. øi. Civilizaflia nu mai e aceastæ evidenflæ pe care o transportæm la indigeni færæ nicio altæ formæ de proces. mulfli n-au vrut sæ pæræseascæ terenul. Literatura e în Franfla spafliul acordat suveran divertismentului castraflilor. øi cu atît mai mult e forma subiectivitæflilor care îl populeazæ. unii împrumutînd de bunævoie costumul celorlalfli. exoscheletul unei societæfli. de a profita de fiecare præbuøire a sistemului pentru a prinde puteri. Bucætærii populare. cea mai personalæ. construire de locuinfle de urgenflæ: o întreagæ cunoaøtere practicæ acumulatæ de unii øi de alflii de-a lungul vieflii øi-a aflat acolo un loc de desfæøurare. clinica stæ la baza rezistenflei cotidiene la operaflia de tabula rasa dusæ de buldozerele guvernamentale. ca de umbra sa. În fafla lipsei de acfliune a puterilor publice. În decursul cîtorva sæptæmîni e pusæ pe picioare clinica Common Ground. cæ ne place atît de mult sæ bombænim împotriva lor øi aceastæ bombænealæ e aclamaflia prin care-i recunoaøtem ca stæpîni. mult mai ocupate sæ curefle cartierele turistice din „Carré français“ øi sæ protejeze magazinele de acolo decît sæ-i ajute pe locuitorii særaci ai oraøului. E la fel de bine ceea ce guverneazæ. din 1914 pînæ în 1918. În acest scop. UniCampus Vienna. ea de aici derivæ. al democrafliei øi al civilizafliei. mai cotidianæ. Acest veritabil spital de campanie furnizeazæ din primele zile îngrijiri gratuite øi din ce în ce mai performante graflie afluxului continuu de voluntari. ci ca o parte din noi înøine. Øi e bine cunoscut cæ democraflia e solubilæ în cele mai pure legislaflii de excepflie. Statul francez e însæøi trama subiectivitæflilor franceze. de cuvîntul „securitate“. de secole. Nu mai e nimic de spus la asta. cel care. cît mai curînd. drept contrareacflie la masacrul Al øaptelea cerc „Aici construim un spafliu civilizat“ Primul mæcel mondial. la amenajarea poliflieneascæ a unui cartier popular øi se explicæ în cuvinte cîntærite cu grijæ: „Aici construim un spafliu civilizat“. rechiziflii sælbatice. inclusiv cele mai puflin democratice. De un an deja. Øi ca sæ vinæ un timp de la care sæ ne-aprindem. democraflia øi civilizaflia au fost reduse la stadiul de ipoteze. cine se aflæ prins în cotidianul anemiat øi atomizat al deøerturilor noastre rezidenfliale s-ar putea îndoi cæ acolo se gæseøte o asemenea determinare. Libertatea nu mai e numele pe care-l scriem pe ziduri. cæ sîntem de-acord în a vedea în conducætorii noøtri originea tuturor relelor de care suferim. reapare evidenfla autoorganizærii. Pentru cei care au refuzat sæ fie deportafli ca „refugiafli din motive de mediu“ în cele patru colfluri ale flærii øi pentru cei din multe alte locuri care au decis sæ se alæture lor din solidaritate. Pînæ øi strælucirea mondialæ a literaturii franceze e fructul acestei amputæri. îl avem pe primul primar socialist al Parisului care dæ o mînæ de ajutor finalæ la pacificarea urbanæ. cu atît mai puflin e o suprastructuræ. restrîngerea libertæflilor publice øi suveranitatea plenaræ a diferitelor poliflii sînt mijloace ale asigurærii democrafliei. Paralela se opreøte aici: la aparenfle. urmærit cum e deacum. În ultimul stadiu al acestei evoluflii. dar care i-ar fi øi surghiunit din breaslæ. ca de exemplu în restabilirea oficialæ a torturii în Statele Unite sau legea Perben II39 din Franfla. S-a convenit de atunci – hai sæ zicem din 1945 – cæ manipularea maselor.

fetiøism al formei øi detaøare morbidæ. toate marile ficfliuni perimate ale Occidentului se menflin prin artificii care le dezmint punct cu punct. Occidentul s-a sacrificat ca civilizaflie particularæ pentru a se impune drept culturæ universalæ. e atît de dificil pentru Franfla sæ recunoascæ limpede øi sæ accepte sincer sfîrøitul perioadei «naflionale» a Istoriei øi sæ suporte toate consecinflele acestui fapt. E un manager care nu juræ decît pe jocul de go. de la suprarealiøti pînæ la acflionismul vienez. de primitiv sau de suficient ca sæ mai creadæ în ceva. Franfla e ochiul de pisicæ roøu al zonei occidentale. Kojève scria în 1945: „«Idealul politic» oficial al Franflei øi al francezilor este øi astæzi încæ acela al statului-nafliune. sæ recunoascæ cæ de-acum nu mai e vorba decît de o piesæ bunæ de clasat în arhivele istorice“. E acest dogmatism al chestionærii care face cu ochiul complice în toatæ intelighenflia universitaræ øi literaræ. Societatea dezintegratæ. La acest moment. Imperialismul occidental de azi e unul al relativismului. ca ultimæ expresie a geniului modern. Pe de altæ parte. Afecfliunea nevroticæ a francezilor pentru Republica lor – cea în numele cæreia orice greøealæ îøi regæseøte demnitatea øi orice fel de ticæloøie titlurile de noblefle – prelungeøte în fiecare moment refularea sacrificiilor fondatoare. pentru care e desfæøurat un întreg apareiaj de supraviefluire artificialæ øi care ræspîndeøte în atmosfera planetaræ o duhoare caracteristicæ. pregætind o altæ stare maniacalæ. Desigur. în sfîrøit. flara care le-a sacrificat tot ce avea mai viu ræmîne aiuritæ. Aøa cum burghezia a trebuit sæ se nege ca clasæ pentru a îngædui îmburghezirea societæflii. a nafliunilor øi a republicilor se încheie. Occidentul e aceastæ civilizaflie care a supraviefluit tuturor profefliilor asupra præbuøirii ei printr-o stratagemæ singularæ.de stat din iunie 1848. dacæ-s înfrînte. Aøa cum capitalul a trebuit sæ se sacrifice ca raport salarial pentru a se impune ca raport social. acest fel de a trece pendular de la stînga la dreapta. E un militant elveflian pentru drepturile omului. Nu existæ „øoc al civilizafliilor“. ducîndu-se prin toate cele patru colfluri ale lumii. Occidentul e un GI care asalteazæ Falloudja la bordul unui tanc Abraham M1. tocmai datoritæ strælucirii nepereche a trecutului ei naflional. ca sæ mai afirme ceva. Sentimentul acesta cæ am fost prostifli nu înceteazæ sæ creascæ øi sæ se cangreneze. niciuna dintre „valorile“ în care ea sæ mai creadæ cîtuøi de puflin nu mai existæ øi fiecare afirmaflie de acest gen pare un gest impudic. deconstruitæ øi adusæ la stadiul de îndoialæ. Existæ doar o civilizaflie în stare de moarte clinicæ. acum un secol. E o tînæræ domniøoaræ cæutîndu-øi fericirea în floale. de o jumætate de secol încoace. apoi de la dreapta la stînga. e o micæ privire pe de læturi sau protestul rænit împotriva a tot ceea ce e destul de idiot. ræul francez [le malaise français]. felul cum coabiteazæ în Franfla cea mai oratoricæ criticæ a individualismului øi cinismul cel mai sælbatic. ascultînd hard-rock la maxim. Adunarea Naflionalæ care salutæ cæderea ultimei baricade cu strigætul „Træiascæ Republica!“ – øi Sæptæmîna Însîngeratæ sînt pete din naøtere pe care niciun fel de chirurgie nu le poate øterge. ambivalenflæ. Din 1945. de la muncitor la baron. rolul alegerilor prezidenfliale care urmeazæ e acela de a da semnalul sfîrøitului iluziilor franceze. E dur pentru o flaræ care a creat din tot soiul de bucæfli armætura ideologicæ a naflionalismului. În fond. mai devreme sau mai tîrziu. ea trebuie fæcutæ sæ flinæ. Azi. Operaflia se rezumæ astfel: o entitate în agonie se sacrificæ în termeni de conflinut pentru a-øi supravieflui ca formæ. a conceptului de „securitate“ exprimæ acest proiect de a integra în fiinflele însele. privitæ de stræini ca un coømar scæpat din anii 1970. Oricare le-ar fi rezultatul. cîtæ vreme ea nu face decît sæ îmbrace un neant de certitudine. Aplicarea la orice. øi nu înceteazæ sæ se adînceascæ. de a face sæ explodeze bula istoricæ în care træim øi care face posibile evenimente ca miøcarea împotriva CPE. acest sentiment n-a atins încæ nivelul unei idei clare øi distincte: flara nu poate øi nu vrea încæ s-o formuleze deschis. Se denumeøte politicos „alternanflæ“ aceastæ pæsuire tetanizatæ. de anacronismul politic al ideii strict «naflionale». cæreia ele nu mai sînt gata sæ i se supunæ. Nicio criticæ nu e prea radicalæ printre inteligenflele postmoderniste. Lipsa doliului erei nafliunilor e cheia anacronismului francez øi a posibilitæflilor revoluflionare pe care le fline în rezervæ. prin propagarea unei epidemii de sociabilitate øi divertisment. Chestiunea statului-nafliune øi a doliului sæu formeazæ nucleul a ceea ce trebuie într-adevær numit. deflagrafliei cauzate de simpla afirmaflie a lui Jospin42 cæ „statul nu poate face totul“. E. Individul pulverizat se salveazæ ca formæ graflie tehnologiilor „spirituale“ ale coachingului. dar spune tot despre conceptul occidental de adevær. De altfel. De aceea. orice. Astfel. compasiune øi neputinflæ. cînd se va revela faptul cæ nu mai poate sæ facæ nimic. E un turist pierdut în mijlocul cîmpiilor din Mongolia. tot atît de mult cît a devenit capital financiar. control de sine. Zilele din iunie 1848 – o mie cinci sute de de morfli în timpul luptelor. azi. o provocare ce e mai bine sæ fie fæcutæ bucæfli. Adeværul. al lui „e punctul tæu de vedere“. ca îndemn difuz la umilinflæ. Scandalul. în zilele noastre. cea mai mare generozitate øi obsesia maselor. Patriarhatul se salveazæ încærcînd femeile de toate atributele neplæcute ale masculului: voinflæ. E un amator de artæ care oferæ admirafliei meduzate. flara îøi dæ seama de insuficienfla acestui ideal. masculi øi creme hidratante. el stæ în orice afirmaflie care nu tremuræ. Aøa cum creøtinismul a trebuit sæ se sacrifice ca religie. E un spaniol pe care-l doare-n cot de libertatea politicæ de cînd i-a fost garantatæ libertatea sexualæ. Epoca statelor. solidar cu toate revoltele. Bænuim ce va urma. În sîngele insurgenflilor parizieni øi împotriva tæcerii care înconjoaræ mæcelul se nasc formele literare moderne: spleen. dar mai multe mii de execuflii sumare printre prizonieri. aøa cum faza maniacalæ urmeazæ faza depresivæ. 170 . de care-øi bat joc tofli øi care strînge la piept cartea de credit ca pe o ultimæ plutæ de salvare. un secol de artiøti care. El fondeazæ furia latentæ care creøte cu fiecare ocazie. în conduite øi în locuri ordinea idealæ. Nicio ordine socialæ nu se poate fonda durabil pe principiul cæ nimic nu e adeværat. de asta nu vrea nimeni aceste alegeri. rivalizeazæ în privinfla celei mai potrivite flegme pe fafla civilizafliei. pentru a-øi supravieflui ca structuræ afectivæ. acest ræu nu a pærut sæ se disipeze decît în timpul lui mai ’68 øi al fervorii sale insurecflionale. insensibilitate. un programator care a gæsit în budism o teorie realistæ a conøtiinflei øi un fizician care se ocupæ de particule pornit sæ-øi gæseascæ în metafizica hindusæ inspiraflia ultimelor sale descoperiri. în adîncul sufletului ei. devenind astfel capital cultural øi capital de sænætate. „Nimic nu e adeværat“ nu spune nimic despre lume. al «Republicii una øi indivizibilæ». evident. era stîrnit de orice negaflie niflel mai zgomotoasæ. øi l-a exportat în lumea întreagæ.

operaflie vizînd tocmai sæ suscite la unul sau la altul o reacflie sau alta. El mæ face øi mæ desface. Sæ mai aøtepfli încæ e o prostie. în oricare marxism-leninism. disprefluifli. imperialismul relativului îøi aflæ un adversar pe mæsuræ în orice fel de dogmatism vid. într-o fundæturæ sau alta de extremæ stîngæ. fiecærei situaflii. totul angajeazæ la tot. se face prin asta complicele perpetuærii ei. oricare neonazism: în orice care. decizia e politicæ. într-un fel sau în altul. ci de înfleles fiecare informaflie ca pe o operaflie într-un cîmp ostil de strategii de descifrat. pentru dezvoltarea lor tehnologicæ. De asta occidentalii sînt universal considerafli de cætre cei pe care i-au colonizat drept mincinoøi øi ipocrifli. Or. nu meritæ încæ numele de adevær. Nu avem a ne angaja într-un colectiv cetæflenesc sau în altul. Nu s-ar putea preda în licee Sade. a intra în logica insurecflionalæ. aici. pe bunæ dreptate. UniCampus Vienna. GÆSIREA UNII CU ALfiII Ataøarea de ceva træit ca adeværat. Nu trebuie renunflat la el. T oate orgaO întîlnire. de a gestiona [situaflia]. E chiar o strategie curentæ de a face critica acestei societæfli în speranfla deøartæ cæ civilizaflia aceasta poate fi salvatæ. Obiceiul e de a-l eluda. Existæ un adevær subiacent fiecærui gest. aceastæ percepflie e nevoie s-o recuperæm. ci cu dispariflia unei civilizaflii. E consideratæ adeværatæ o reprezentare conformæ cu experienfla. uøorul tremur de teroare care nu-i pæræseøte niciodatæ.44 E inutil sæ protestezi legal împotriva imploziei isprævite a cadrului legal. Bineînfleles. momentul în care mulflimea te va spînzura. Nu mai e de reacflionat la øtirile zilei. care nu angajeazæ la nimic. alterînd felul în care sîntem în lume. prin mii de subterfugii. Iatæ. ci ceea ce se-ntîmplæ deja. pentru asta fiind. Ne situæm deja øi de-acum înainte în miøcarea de præbuøire a unei civilizaflii. poliflia øi filosofia nu-i sînt acestei munci decît douæ mijloace convergente. 11–14 March 2010 photo credit: Martin Juen Plecæm de la un punct de extremæ izolare. în orice viaflæ intræ o dozæ de adevær ignoratæ de conceptul occidental. toate practicile pleacæ de la un punct în care lucruri øi reprezentæri sînt indistinct legate. Toate veleitæflile de „a face politicæ altfel“ nu au contribuit niciodatæ. o vastæ miøcare grevistæ. oricare salafism43. Pornind de aici e de decis de ce parte vrem sæ fim. Deøi distincte din punct de vedere formal. Putem foarte bine. nu e conceput ca un atribut al fiinflelor ori al lucrurilor. nizafliile care pretind sæ conteste ordinea prezentæ au ele însele. a dezactiva pas cu pas toate certitudinile care ies fatalmente la luminæ. A nu mai aøtepta înseamnæ. aceasta e munca de duratæ a inteligenflei occidentale. care ne lasæ aøa cum eram. înstæpînire pe felul în care se întîmplæ asta: numai decizia ne va elibera de cadavru. fiecærei relaflii. N-avem de ce ne indigna cæ de cinci ani se aplicæ o lege atît de evident anticonstituflionalæ ca legea asupra securitæflii cotidiene. Invers. în ultimæ instanflæ. T ræmîne de clædit pentru un proces insurecflional. mæ îndepærteazæ de mulfli øi mæ apropie de cei care îl træiesc. Înseamnæ sæ auzi din nou. pînæ acum. Øaizeci de ani de pacificare. o contestare strict socialæ. ceea ce produce rætæcirea caracteristicæ pentru cei mai mulfli în epoca noastræ. A confline la infinit toate afirmafliile. se bazeazæ pe un soclu de evidenfle formulate inegal.verso aici. nu-i poate interesa decît pe istorici. doar cæ sub un aspect øi mai fantoøæ. dar nimic nu e mai necesar. decît la extensia nedefinitæ a pseudopodelor etatice. fiecærei practici. orice pro- 171 . Øtiinfla e. Bologna Burns. acest imperiu al verificærii universale. Nietzsche sau Artaud færæ sæ fi descalificat dinainte aceastæ nofliune de adevær. ci ca unul al reprezentærii lor. precum occidentalii. de la moartea ei clinicæ. E un fapt. forma. mæ constituie øi mæ destituie ca individ. un cutremur de pæmînt: orice eveniment produce adevær. Sentimentul de a træi în minciunæ e øi el un adevær. Faptele sînt escamotabile. Catastrofa nu-i ceea ce vine. Decizie a morflii civilizafliei. o descoperire. Un adevær nu e o perspectivæ asupra lumii. øaizeci de ani de anestezie democraticæ øi de gestiune a evenimentelor au slæbit în noi o anume percepflie abruptæ a realului. iar orice act de guvernare nimic altceva decît un fel de a nu pierde controlul asupra populafliei. de suspendare a bulversærilor istorice. moravurile øi limbajul unor state în miniaturæ. simflul partizan al ræzboiului în curs. însæ e. chiar de acolo e de pornit. ci ceea ce ne fline ireductibil legafli de ea. care refuzæ sæ vadæ cæ nu avem de-a face cu o crizæ a societæflii. doar pentru a-i lua în derîdere pe aceøti særaci cu duhul. De asta sînt invidiafli pentru ceea ce au. Nu mai e nimic de aøteptat de la sfîrøitul civilizafliei. dar nu ne putem debarasa de el cu una cu douæ. ci ceva care ne poartæ. De fapt. invariabil. Avem în cîrcæ un cadavru. Fiinfla izolatæ care se ataøeazæ de un adevær va întîlni în cele din urmæ cîfliva dintre semenii lui. Un adevær nu-i ceva ce deflinem. toate conduitele umane. Pentru a începe. în ultima imposturæ asociativæ. În fapt. din care trebuie fæcutæ o decizie. de extremæ neputinflæ. apocalipsa nuclearæ sau o miøcare socialæ. însæ niciodatæ pentru ceea ce sînt. Nu mai e de aøteptat – un moment propice. o constatare care ne lasæ indiferenfli. confundæ afirmaflia cu provocarea. øi de considerat aceastæ operaflie drept adeværata informaflie conflinutæ în informaflia aparentæ. revoluflia. vorbi de „oameni adeværafli“. A porni de acolo LA DRUM! Nici nu ne mai dæm seama cum poate porni o insurecflie. otul Nimic mai puflin probabil ca o insurecflie. de la cele mai obiønuite la cele mai savante. în vocea guvernanflilor noøtri. Cæci a guverna n-a însemnat niciodatæ decît a amîna. Trebuie sæ ne organizæm în consecinflæ. Aøa cum e. În acest stadiu.

Orice întîlnire e o întîlnire într-o afirmaflie comunæ. în 1940. înainte de toate. Constituirea în comune Comuna e ceea ce se întîmplæ atunci cînd niøte fiinfle se-ntîlnesc. Mediile øtiinflifice pentru a feri de ochii majoritæflii ceea ce implicæ de pe acum cercetærile lor. în fiecare sat. Ele nu sînt decît purtætoarele eøecurilor lor øi ale amæræciunii ce se naøte din ele. ca puræ afecfliune færæ consecinfle. pe fiecare stradæ. Aveau raportul salarial. Atracflia organizafliilor fline de consistenfla lor aparentæ – au o istorie. Comune care. eliberafli din cæmaøa individualæ. dar false. Mediile libertare. trasînd solidaritæfli øi fronturi la scaræ mondialæ. din acel moment. o strategie øi-un discurs. Georges Guinguoin.000 de nebuni sæ træiascæ în pæduri øi care sæ elibereze oraøul Limoges. Comune care sæ nu se defineascæ – aøa cum se întîmplæ în general în cazul colectivelor – printr-un înæuntru øi un în afaræ. Trebuie doar læsate sæ crape. De altminteri. aøa cum erau øi satele de sclavi fugifli din Statele Unite sau radio Alice45. la înfrîngere sau la luptæ. E de fugit de orice fel de mediu. împotriva ei. fiindcæ singura lor ocupaflie e sæ-øi pæstreze confortul lor nenorocit. în cadrul lor se vorbeøte prea mult. la Bologna. umanitare. plecînd de la fizica cuanticæ. Aveau greva pentru a se øti unii pe alflii cîfli sînt øi pentru a-i demasca pe spærgætorii de grevæ. Nu prin persoanele care le compun. Comitetele de bazæ sæ domneasc-odatæ peste tot! Numai sæ fie însæ niøte comune care sæ accepte sæ fie ceea ce sînt. deodatæ cu orice dependenflæ economicæ. E ceea ce te face sæ zici „noi“. Se întîmplæ chiar sæ întîlnim acolo fiinfle sincere. sindicale. Ea vrea sæ dizolve problema nevoilor. o mulflime de comune care sæ înlocuiascæ institufliile societæflii: familia. în care trebuie sæ minfli ca sæ munceøti øi sæ munceøti apoi pentru a conserva mijloacele minciunii. n-a avut. constituind un eveniment. ci prin densitatea legæturilor din sînul lor. 172 . de a væ seca energia de a o face. Uzura. Trædærile lor repetate le-au alienat deci. pentru a o nega pe aceea a acfliunii directe. comitetele de acfliune din mai ’68 erau comune. Comuna e. se juræ sæ tragæ din ea concluzii în toate domeniile nu se leagæ mai puflin politic decît camarazi care luptæ împotriva unei multinaflionale agroalimentare. De asta întîlnim acolo uneori persoane respectabile. ca punct de pornire decît certitudinea propriului refuz al ocupafliei. Fiinfle care. ne întîlnim cu organizafliile – politice. pe lîngæ activitatea lor propriu-zis politicæ. le-a fæcut inapte sæ mai sesizeze posibilitæflile prezentului. Existæ tot soiul de comune. încep sæ nu se mai bazeze decît pe ei înøiøi øi sæ-øi mæsoare forflele cu realitatea. pentru Partidul Comunist. care nu aøteaptæ sæ atingæ nici numærul. fie ea øi una a distrugerii. Øi dacæ-i cu putinflæ. un sediu. dar disperate. expunîndu-l. Toate mediile sînt contrarevoluflionare. A fost un cartier asediat de tancuri øi de elicoptere. în 1977. care opunea partidul Capitalului partidului Muncii. Aøa cum e zadarnic sæ speri de la ele ceva. În privinfla a orice øi la oricare eøalon al lor. sæ nu ezite sæ se organizeze pentru supraviefluirea materialæ øi moralæ a fiecærui membru øi a tuturor amefliflilor pripæøifli pe lîngæ ele. care nu vine niciodatæ. „primul membru al rezistenflei“. sensul a ceea ce facefli. va trebui sæ se treacæ peste cadavrele lor pentru a-i expulza. ataøamentul propriei lor baze. ci cæ ræmîn separate. sarcina mediilor militante. se ocupæ în primul rînd de supraviefluirea lor ca organizaflii øi nimic mai mult. acolo unde sînt. cel mai adesea. clubul sportiv etc. populate cu greu de respectul datorat originilor lor eroice. în mod necesar. în anii 1980. Mult mai redutabile sînt mediile [les milieux]. S-a væzut la Hamburg. Sînt de evitat mai ales mediile culturale øi mediile militante. Mediile sportive pentru a fline blocate în sælile lor de sport feluritele forme de viaflæ pe care ar trebui sæ le nascæ diversele forme de sport. Nu ne legæm inocent într-o epocæ în care a fline la ceva cu dinflii conduce în mod regulat la øomaj. pînæ ce nu s-au adunat 20. se înfleleg øi decid sæ meargæ împreunæ. nu aøteaptæ nici mijloacele øi încæ øi mai puflin „momentul potrivit“. e la fel de stupid sæ te laøi dezamægit de scleroza lor. Sînt cele douæ morgi în care eøueazæ tradiflional toate dorinflele de revoluflie. A nu aøtepta nimic de la organizaflii. øcoala. mijloace. Inifliatorii miøcærii muncitoreøti aveau atelierul øi apoi uzina pentru a se întîlni. De ce sæ nu se multiplice comunele la infinit? În fiecare uzinæ. un øef. øi asta le face puflin sigure în fafla miøcærilor polifliei. orice casæ ocupatæ colectiv pe baze clare e o comunæ. ci prin spiritul care le animæ. Ferirea de toate mediile existente øi. ceea ce se decide atunci cînd îndeobøte s-ar obiønui sæ te separi. decît „un nebun care træieøte în pæduri“. Sarcina mediilor culturale e aceea de a repera intensitæflile care se nasc øi de a væ sustrage. se aflæ-n drumul oricærui fel de devenire revoluflionaræ. sæ devenim aøa ceva Nu arareori. Vor ajunge cu toflii. ca øi excesul neputinflei lor. au fost zile de bætæi de stradæ. pentru a se organiza. Avem ostilitatea faflæ de aceastæ civilizaflie pentru a trasa solidaritæfli øi fronturi la scaræ mondialæ. sindicatul. poate. El nu era la momentul acela. Ea vrea sæ frîngæ. Dar orice afinitate e afinitate într-un adevær comun. Mediile literare existæ pentru a sufoca evidenfla scrierilor. în fiecare øcoalæ. cu bîrfele lor øi cu ierarhiile lor informale. Ceea ce e straniu nu e cæ fiinfle care se înfleleg formeazæ o comunæ. asociative etc. øi orice supunere politicæ øi degenereazæ într-un mediu din momentul în care pierde contactul cu adeværurile care o fondeazæ. entuziaste. în cursul unei dezafilieri consecvente. Mediile militante îøi întind refleaua difuzæ asupra întregului teritoriu francez. Avem comportamentele de nesupunere cotidiene pentru a ne recunoaøte øi a-i demasca pe fæflarnici. Dar promisiunea conflinutæ de întîlnire nu se poate realiza decît în afara organizafliei øi. un nume. Fie- care e ca fæcut pentru neutralizarea unui adevær. cu textura lor suplæ. mai devreme sau mai tîrziu. A nu da înapoi în fafla a ceea ce orice prietenie aduce cu sine politiceøte Ne-am fæcut o idee neutræ despre prietenie. Orice comunæ vrea sæ-øi fie propria bazæ. Ele ræmîn totuøi arhitecturi vide. pentru a mobila o pasivitate nefericitæ. Noi avem totalitatea spafliului social pentru a ne gæsi.ces insurecflional porneøte de la un adevær asupra cæruia nu se cedeazæ. manifestaflii-monstru øi o primærie care pînæ la urmæ a capitulat. E bucuria întîlnirii care supraviefluieøte sufocærii ei obligatorii. Orice grevæ sælbaticæ e o comunæ. O comunæ se formeazæ de fiecare datæ cînd cîfliva. cæ o mînæ de locuitori ai unei case ocupate au decis cæ.

nu chiar necesitatea de-a umple cu ceva o dez.verso ORGANIZARE A ne organiza pentru a nu mai trebui sæ muncim Locurile cældufle sînt din ce în ce mai rare øi. cu o brutærie. ilegalismului sau agriculturii. concediile de boalæ. primele obflinute pentru naøteri fictive. din ingeniozitatea proprie ghetourilor. a fabrica Foøti muncitori de la Metaleurop46 preferæ sæ se facæ tîlhari. nici sæ ne instalæm în aceste adæposturi improvizate ori sæ le pæstræm [pentru noi] ca pe un privilegiu de inifliat. de a-fli reface puterea de photo credit: Bogdan Ghiu muncæ sau „capitalul de sænætate“? Majoritatea hobby-urilor s-ar putea dezbæra uøor de caracterul lor absurd. bursele de studiu cumulate. care se accentueazæ. În afara venitului minim garantat. øi nu paznici. de poliflia ei – e atît de mare. Dependenfla noastræ de metropolæ – de medicina ei. pescuit sau cultivarea ciupercilor? Ce altceva de Bologna Burns. øi nu esenflialmente. a væzut sute de mii de flærani særaci organizîndu-se în jurul nenumæratelor cluburi de box în aer liber. pînæ la capæt. linii care se deseneazæ. Conøtiinfla neformulatæ a acestei vulnerabilitæfli e cea ce determinæ autolimitarea spontanæ a miøcærilor sociale actuale. ceea ce ne face sæ ne temem de crize øi sæ dorim „securitatea“. Datoritæ ei grevele au fæcut troc cu orizontul revolufliei. amenajeazæ grædini de legume etc. Boxul nu s-a rezumat întotdeauna la a fi bun sæ anime colecte publice de bani la televizor sau la a oferi meciuri de mare spectacol. øcoli sau posturi bine plasate. preferîndu-i altele. Existæ bani de care se poate face rost pentru comunæ. Timpul eliberat nu ne trimite în vacanflæ. a cultiva. deocamdatæ. Trebuie sæ øtii sæ te bafli. Nu mai existæ timp de umplut. iese din schemæ. condiflionat de cîteva ore de muncæ. cæ trebuie sæ dea din timpul lui pentru un pic de existenflæ socialæ. încît n-o putem ataca færæ a ne pune în pericol noi înøine. încît e nevoie sæ-øi cîøtige existenfla. difuzarea aceastei dispoziflii necesare cætre fraudæ øi împærtæøirea ultimelor inovaflii în materie. din depozitele zonelor industriale. maøinile de fotocopiat vîndute ieftin la închiderea unei uzine sæ slujeascæ apoi unei conspiraflii împotriva societæflii mærfii. Nu-i treaba noastræ sæ le apæræm. dar øi sæ alæturi cunoøtinfle disparate cu care sæ pofli constitui o agronomie de ræzboi. acesta-i timpul muncii. cei care am folosit atîta hobby-urile autorizate de democraflia mærfii? Ce ne-a putut mîna într-o bunæ zi sæ ieøim la jogging duminicæ dimineafla? Ce-i motiveazæ pe fanaticii karateului. Cum sæ comunici øi sæ te miøti într-o întrerupere totalæ a fluxurilor? Cum sæ restaurezi culturile destinate hranei din zonele rurale pînæ cînd acestea vor putea suporta iaræøi densitæflile de populaflie de acum 60 de ani? Cum sæ transformi spafliile betonate în grædini de zarzavat urbane. din deturnarea subvenfliilor sau din flepele trase asigurærilor øi din alte fraude. Ea trebuie sæ se îngrijeascæ deci în permanenflæ de creøterea nivelului øi întinderii autoorganizærii sale. sæ organizezi cantine stradale. Timpul vacant. timpul mort. materialelor. Pentru comune. toate modurile de folosire øi toate legæturile posibile cu mediul nostru 173 . Importantæ e cultivarea. Mærfurile „cæzute din camion“ se vînd într-o veselie. masive. energiei. asta înseamnæ piafla. problema muncii nu se pune decît în funcflie de celelalte venituri existente. China începutului de secol XX.11–14 March 2010 afectare completæ. devenind altceva decît hobby-uri. compoziflia solului. mai mare chiar øi decît plictiseala pe care continui s-o suporfli. Grupurile de piqueteros argentinieni sfeterisesc un fel de ajutor social local. Dar acest ansamblu nu e încæ decît o parte din toate intuifliile. în schimbul revenirii la normalitate. Toate comunele îøi au casieriile lor pe øest. Timp personal. Sentimentul de iminenflæ al præbuøirii e pretutindeni atît de viu în zilele noastre. de experimentæri multiple. sæ desfaci lacæte. Pe de o parte. Combinafliile sînt multiple. de agricultura ei. Nu-i niciodatæ prea devreme sæ-nvæflæm øi sæ practicæm ceea ce timpuri mai puflin paønice. încît e greu sæ inventariem toate experimentele în curs în privinfla construcfliilor. sæ construieøti un emiflætor radio pirat. Angajafli de la EDF le spun apropiaflilor cum sæ-øi falsifice contoarele. interlop sau verde. studia asocierile dintre plante. Desprinderea de aceastæ fatalitate cere un lung øi consistent proces de învæflare. nicidecum o datorie de a-fli cîøtiga existenfla. O lume care se proclamæ atît de pe faflæ cinicæ nu se poate aøtepta la loialitate din partea proletarilor. UniCampus Vienna. distrusæ de hoardele de coloni øi înfometatæ de lungi secete. nu fac orele. Exigenfla comunei e eliberarea pentru tofli a unei cantitæfli cît mai mari de timp. frezele. tot soiul de traficuri øi atîtea alte mijloace care se nasc la fiecare mutaflie a controlului. pentru existenflæ socialæ: asta înseamnæ munca. Se øtie cæ individul existæ atît de puflin. A fost revolta boxerilor. existæ alocafliile. noaptea. îøi pun la comun cîøtigurile øi se doteazæ cu ateliere de croitorie. regæsind astfel intuiflii pierdute. sæ flinteøti bine. pînæ acolo unde le vedem intersectînd alte linii. Nimic mai logic decît ca strungurile. pe de alta nu se poate aøtepta nici sæ træiascæ mult timp din furtiøagul de pe raft sau din chestii „recuperate“ din pubelele supermarketurilor ori. timpul vidului øi al fricii de vid. pe care va trebui s-o punem în practicæ de vrem sæ repopulæm deøertul metropolitan øi sæ asiguræm viabilitatea pe termen mediu a unei insurecflii. din toate priceperile. o comunæ nu poate conta pe veønicia „statului providenflial“. mai puflin previzibile vor cere de la noi. ele înseamnæ adesea o pierdere de timp prea mare. aøa cum a fæcut Cuba pentru a putea rezista embargoului american øi lichidærii URSS? A te forma øi a-i forma øi pe alflii Ce ne-a ræmas nouæ. înflelege biologia planctonului. A jefui. ca sæ ia înapoi de la coloni øi de la bogafli tot ceea ce li s-a ræpit. Timpul comunei scapæ din capul locului muncii. pe cei morfli dupæ bricolaj. pe scurt: din piraterie. pe care le putem urma dupæ plac. ci o eliberare de energie pe care niciun „timp“ n-o mai confline. Le mai recunoøti øi dupæ mizerabilele condiflii de siestæ øi de lecturæ. Nu trebuie neglijate nici cunoøtinflele utile procurate de trecerea prin anumite meserii. Exigenflæ care nu se calculeazæ doar. la drept vorbind. în numærul de ore neatinse de orice exploatare salarialæ. sæ tratezi deopotrivæ fracturi sau anghine. Existæ aici un întreg ansamblu de cunoøtinfle øi de tehnici care nu aøteaptæ decît sæ fie prædat øi smuls din ambalajul lui moralist.

greci. oriunde izbucnesc. cæ aceastæ simplæ mæsuræ ecologicæ de relocalizare a economiei implicæ nimic mai puflin decît eliberarea de controlul etatic sau. acoperiøuri de imobile. sæli de sport. a doua se pierde în discurs. cu speranfla dementæ de a fline prizonieræ orice viaflæ între cei patru perefli igrasioøi ai privatului. prima se epuizeazæ în urlete. într-adevær. stricarea maøinilor sau împiedicarea funcflionærii lor. o anuleazæ: ea îøi produce propria secesiune. eficace. iar færæ a doua. dar nu desfiinflat – un spafliu eliberat. terenuri virane. dar nelocuit – e cu uøurinflæ înlocuit de-un alt obstacol. o bruiazæ. A sabota cu unele urmæri maøina socialæ implicæ azi recucerirea øi reinventarea metodelor de a-i întrerupe reflelele. Pentru strategie. iar în faflæ. sæ ne aducem aminte cæ un obstacol depæøit. o datæ pentru totdeauna. Ceea ce ei uitæ este cæ specificul a tot ceea ce se face local. prin reflelele ei de fire. mobilierul urban – dar unde începe el? unde se terminæ? – materializeazæ deposedarea noastræ comunæ. sæ reflinem de la sabotaj principiul urmætor: un minim de risc în acfliune. Ceea ce ar fi partea prometeicæ în asta constæ în øi se rezumæ la o anumitæ înstæpînire asupra focului. o reflea electricæ? Cum sæ gæseøti punctele sensibile ale reflelelor informatice. cum numai cîmpurile de ruine pot avea. Nu se pune problema sæ ocupæm teritoriul. Graflie metropolei. se terminæ de-acum sistematic ræu. ele ræsunæ întotdeauna øi ca un bubuit de avertizare. De fapt. sîntem noi. Ræsturnarea. færæ niciun fel de voluntarism orb. Miøcarea expansivæ de constituire a comunelor trebuie sæ o dubleze subteran pe aceea a metropolei. centrifugæ. circulafliile øi solidaritæflile. A primi tova- ræøi. cum sæ bruiezi undele radio øi sæ acoperi de purici micul ecran? Cît despre obstacolele serioase. iar asta începînd de azi. care sæ ne redea inguvernabilitæflii. apoi în afara stræzilor lui. garaje. teritoriu al flæranului. Sæ devinæ numai metodice. sæ se sistematizeze. Nimic extraordinar în faptul cæ aceste særbætori naflionale. de la „a o lua largæ“ pînæ la greva hærniciei. Cælætoria. furia øi politica n-ar fi trebuit niciodatæ sæ fie dezlegate una de alta. supunerea færæ rezerve în fafla lui. din punct de vedere economic. el nu cere decît sæ se-ntoarcæ acolo. Cum sæ faci inutilizabilæ o linie de TGV. În 356 î. øi impoliteflile or sæ se adune într-o gherilæ difuzæ.n. Teritoriul actual e produsul mai multor secole de operaflii poliflieneøti. Cînd cuvinte precum „turbafli“47 ori „exaltafli“ reapar în politicæ. darea în vileag a secretelor întreprinderii. americani. favorizatæ aprovizionarea regionalæ. a prelua tehnicile lor fac mai mult pentru o comunæ decît sterile examene de conøtiinflæ cu uøile închise. Lærgite la dimensiunile uzinei sociale. metropola ia deodatæ un aer de nostalgie. „informal“. 174 . Nu trebuie sæ îl deflinem. chebapærii. fibre øi canalizæri circulæ informaflii øi energie. E tulburætor faptul cæ printre virtuflile militare recunoscute ale partizanilor figureazæ tocmai indisciplina. pînæ la punctul din care teritoriul devine ilizibil. un minim de timp. circuitele scurte de distribuflie. færæ prea mari greutæfli. Trebuie în schimb sæ densificæm local comunele. teritoriu al jocurilor de copii. al ornitologului sau al vagabondului. Regula e simplæ: cu cît existæ mai multe teritorii care se suprapun într-o zonæ datæ. În vremurile noastre de decadenflæ desævîrøitæ. Multiplicarea zonelor de opacitate Din ce în ce mai mulfli reformiøti cad de acord cæ „la apropierea peakoil“ øi „pentru a reduce emisiile de gaz cu efect de seræ“. Pentru metodæ. Inutil sæ insistæm asupra celor trei tipuri de sabotaj muncitoresc: încetinirea muncii. Bistrouri. Nu putem decît sæ ne bucuræm de înfierbîntæri øi de dezordine. Chestiunea teritoriului nu se pune pentru noi la fel ca pentru stat. Trasarea propriilor noastre cæi de comunicare Principiul comunelor nu e sæ opunæ metropolei øi mobilitæflii ei înrædæcinarea localæ øi lentoarea. care îøi face o virtute din restabilirea ordinii. ca øi de fatalitatea renunflærii. supraimpunîndu-øi propria geografie cartografiei de stat.. ci sæ fim teritoriul. „relocalizatæ economia“. e fals sæ consideri imposibilæ orice distrugere. va trebui. Între ceea ce ele sînt øi ceea ce ar trebui sæ fie se aflæ forfla centripetæ a oricærei poliflii. una dintre cele øapte minuni ale lumii. care nu mai særbætoresc nimic. opac pentru orice fel de autoritate. toate pot scæpa cu uøurinflæ de vocaflia lor oficialæ numai sæ se fleasæ suficiente complicitæfli în spafliul lor. Poporul a fost scos în afara ogoarelor lui. mult mai rezistent øi mai puflin atacabil. Privilegiul oferit unora dintre noi de a putea „circula liber“ de la un capæt la celælalt al continentului øi. din aproape în aproape. renunflat la importurile de la depærtare etc. dimpotrivæ. nu lasæ urme øi forjeazæ relaflii mult mai consistente decît orice listæ de contacte de pe internet. pentru zilele în care va trebui sæ obflinem mai mult decît o parte simbolicæ din hrana øi îngrijirile de care avem nevoie. Miøcarea permanentæ între comunele prietene e unul dintre lucrurile care le fereøte de mumificare. a te fline la curent cu inifliativele lor. al îndrægostiflilor sau al ræscoalei. trebuie doar sæ le cunoaøtem limitele. Fiecare practicæ face sæ existe un teritoriu – teritoriu al traficului sau al vînætorii. Færæ prima. Erostrate arde templul zeiflei Artemis. impozant la temple nu mai e decît adeværul funebru cæ sînt deja ruine. stræzile debordeazæ de acte de impolitefle [incivilité]. mexicani øi germani se pot întîlni discret la Paris pentru o discuflie strategicæ. Nu sînt de respins posibilitæflile de deplasare øi de comunicare oferite de infrastructurile mærfii. Perseverînd în propriul neant. Sæ contemplæm ceea ce ne înconjoaræ: toate se apropie de sfîrøit. apoi în afara cartierelor lui øi în cele din urmæ afaræ din holurile de bloc. Crearea de teritorii. E destul sæ fim suficient de prudenfli øi sæ nu atragem atenflia. prævælii de anticari.e. e cæ se face la negru. un maxim de pagubæ. care pot fi atacate. a tuturor obstacolelor Dupæ cum øtim. în toatæ lumea nu-i un atu de neglijat pentru a face sæ comunice focarele de conspiraflie. piefle improvizate. adicæ miøcarea inversæ. principiile sabotajului se generalizeazæ de la producflie la circulaflie. cu atît mai multæ circulaflie e între ele øi cu atît mai puflin puterea gæseøte de ce sæ se agafle. indisciplinei noastre primordiale. Scînteietor sau paradit. Ne-am înøela subestimînd puterea a ceea ce se poate elabora într-una dintre serile în care ne confruntæm perspectivele asupra ræzboiului în curs. Autoorganizarea localæ. Infrastructura tehnicæ a metropolei e vulnerabilæ: fluxurile ei nu înseamnæ numai transportul de persoane sau de mærfuri. a medita asupra experienflei lor. tipografii. A face o vizitæ e mult mai sigur.imediat øi limita de la care începem sæ-l epuizæm.

dacæ e cazul. Eficacitatea polifliei în ultimele manifestaflii anti-CPE a fost datæ de civilii care se amestecau în învælmæøealæ. pentru a ne angaja în autoapærare. Umflarea celor færæ acte în plinæ stradæ. fie ne va zdrobi el. Fie sîntem în stare sæ-i spulberæm regimul în foarte scurt timp. Niciun conducætor. gesturi. baston. Organizarea autoapærærii Træim sub ocupaflie. a recuperærii øi. sub ocupaflie poliflieneascæ. are doar mijloacele de a se organiza. a polifliei øtiinflifice øi a penetrærii informative. reflinere. numai cuvinte. A fi vizibil înseamnæ a fi descoperit. ci de fapt un mijloc de acfliune. de a se antrena øi de a testa neîncetat noi arme. Metodele de arhivare se amelioreazæ færæ încetare. Escaladarea insurecflionalæ nu-i altceva. o comunæ vede cum încet. sarcina noastræ va fi øi mai dificilæ. ci sæ întoarcem în favoarea noastræ anonimatul în care am fost exilafli øi. UniCampus Vienna. nicio organizare. Ele nici nu pot rivaliza cu ale lor ca putere de foc. Sæ vezi mutrele celor care sînt cineva în aceastæ societate poate ajuta la înflelegerea bucuriei de-a fi un nimeni. Comuna din Paris a rezolvat parflial problema arhivelor: arzînd primæria. acfliunea nocturnæ sau cu cagulæ. Fiecare arestare preventivæ e marcatæ acum de o prelevare de ADN øi hræneøte un dosar din ce în ce mai complet. Autoapærarea trebuie sæ fie pentru comune o evidenflæ colectivæ. În orice caz. Transformarea anonimatului în poziflie ofensivæ Într-o manifestaflie. flashball. Între o gaøcæ 175 . cît øi teoreticæ. Trebuie fugit de vizibilitate. totul se ordoneazæ dintr-odatæ.verso A aneantiza acest neant nu e deloc o corvoadæ tristæ. declamærile. Sæ nu fim vizibili. øi nu va ajunge færæ îndoialæ niciodatæ sæ ræspundæ destul de prompt unei mulflimi în miøcare. condiflia unei libertæfli de acfliune maxime. cîøtigînd te. dimpotrivæ. iau forma forflei brute. trebuie mærturisit de fapt – ultimei seducflii colective. comunele se topesc în entitæfli de o mai mare anverguræ sau se pot øi fracfliona. În mizeria timpului nostru. sursa unei tragice lipse de recunoaøtere – sæ fii recunoscut: de cætre cine? –. A nu-fli semna infracfliunile. ci. Sînt destule motive pentru a nu ne mai læsa strivifli. Iar dacæ vom ajunge sæ avem o carte de identitate electronicæ. care se stræduie sæ pæstreze inifliativa. Dat fiind cæ manifestaflia nu e un mijloc de a ne numæra. A contracara o arestare. Sæ ne pregætim pentru ea. pot deturna atenflia. în loc sæ te ascunzi“. Valurile de arestæri anarhiste din Italia øi arestærile de ecowarriors din Statele Unite au fost posibile în urma ascultærilor de telefoane. În comparaflie. care a femeilor. nicio revendicare. Un squatter din Barcelona a fost gæsit pentru cæ øi-a læsat amprentele pe fluturaøii pe care îi distribuia. Aceste contraatacuri iau forma seducfliei. færæ întîrziere. ce poate lovi în mai multe locuri în acelaøi timp øi. Poliflia nu e invincibilæ în stradæ. armele noastre vor fi întotdeauna rudimentare. Ræmîne sæ descoperim o metodæ de a distruge pentru totdeauna datele informatice. Treaba nu-i simplæ. cu atît mai tari ne aflæ. pacificarea cartierelor metropolei prin tehnici forjate în colonii. încet operafliile puterii cautæ sæ loveascæ în ceea ce o constituie. Comunele sînt evident vulnerabile în fafla supravegherii øi a anchetelor poliflieneøti. decît o înmulflire a comunelor. totul în coordonare cu serviciile de ordine ale sindicatelor. A nu fi nimic din punct de vedere social nu-i o condiflie umilitoare. ei fac exact contrarul a ceea ce ar trebui fæcut. în ultimæ instanflæ. o sindicalistæ smulge masca unui anonim care tocmai spærsese o vitrinæ: „Asumæ-fli ceea ce faci. a legæturilor øi a articulærii lor. forflele de poliflie se pierd în mulflime.Bologna Burns. spafliu. Din orice se face armæ. Dupæ cum decurg evenimentele. complicitæfli. timpul ne este mæsurat. e deacum poliflaiul în civil. aøa i se aflæ folosinfla – nu eøti decît o armæ. Cu cît vizibilitatea ne gæseøte mai tîrziu. chiar în situaflii de ræzmeriflæ. mai ales prin biometrie. trebuie sæ ne dotæm cu mijloacele de a-i demasca pe poliflaii în civil. prietenie. a-l pune la adæpost pe unul dintre ai noøtri nu vor fi reflexe accesorii în vremurile ce vin.photo credit: Bogdan Ghiu meriei franceze nu ajunge. øi pentru a paraliza acfliunea. de a-i alunga øi. sæ facem din el o inatacabilæ poziflie de atac. E vorba de a amîna apariflia noastræ ca forflæ pînæ la momentul oportun. Modelul universal al intervenfliei poliflieneøti. Acfliunea îøi regæseøte aici o nouæ tinerefle. timp. Cînd stîngiøtii din toate flærile nu înceteazæ sæ „vizibilizeze“ cauza lor – care a cerøetorilor. bricolate øi de cele mai multe ori improvizate la fafla locului. care a celor færæ acte – în speranfla cæ se va rezolva ceva. a nu afiøa decît pseudosigle – ne amintim de efemera BAFT (Brigada Antipoliflai din cartierul Tarterêts49) – e o modalitate de a pæstra aceastæ libertate. „sæ fufli totul“48 poate fline locul – nu færæ îndreptæflire. INSURECfiIE Comuna e unitatea elementaræ a realitæflii partizane. Totul capætæ sens. adicæ înainte de toate vulnerabil. atît practicæ. Iar odatæ intrafli în vizibilitate. ren. dar pot fline la distanflæ. Dar o forflæ care se agregæ în umbræ n-o poate eschiva la nesfîrøit. mai ales. Fuga de vizibilitate. Sæ læsæm baltæ denunflarea represiunii. Incendiul din noiembrie 2005 oferæ modelul pentru asta. Simpla posibilitate a prezenflei lor e de ajuns pentru a arunca bænuiala printre manifestanfli: cine e cine?. Toatæ inovaflia pusæ la lucru în centrele de 11–14 March 2010 antrenament pentru gherilæ urbanæ ale jandar. în mod vædit. de a-i recupera pe cei pe care încearcæ sæ-i aresteze. ale ministrului de interne împotriva „bandelor“ ne-aduc aminte de asta în fiecare zi. maøinile de poliflie neinscripflionate stræbætînd bulevardele. constituirea unui subiect „ghetourile mærginaøe“ ca autor al „revoltelor din noiembrie 2005“ va fi fost una dintre primele manevre defensive ale regimului. cæci pe mæsuræ ce se aøteaptæ de la populaflie un surplus de muncæ poliflieneascæ – de la turnætorie pînæ la angajarea ocazionalæ în milifliile cetæfleneøti –. prin conspiraflie. poate. Nu ne putem reconstrui încontinuu bazele. Pe mæsuræ ce creøte øi se ræspîndeøte. demne de ræzboiul din Algeria. aøteptînd un incident pentru a-øi aræta adeværata identitate: gaze lacrimogene. incendiatorii distrugeau øi registrele stærii civile. a se reuni urgent øi în numær mare împotriva unei tentative de expulzare. pot exercita o presiune psihologicæ sau forfla prin surprindere o breøæ.

Puterea banului e aceea de a forma o legæturæ între cei care nu au una. luptele liceenilor din 2005 øi cele împotriva CPE ne-au adus aminte de capacitatea de a dæuna øi de aceea de ofensivæ difuzæ a marilor miøcæri. „alerte virale“. Din aceastæ cauzæ. al fabricii de azot din Toulouse. Ræscoala tineretului algerian. Sabotarea oricærei instanfle de reprezentare. Întreruperea fluxurilor de marfæ. logic. Neîncrederea e fondul relafliei de credit. Astæzi. împotriva tuturor greutæflilor. mai degrabæ surîsul viclean al unui bætrîn partizan înfæøurat în burnuz. ca. culturile øi creøterea animalelor în felul tradiflional. inundafliile din New Orleans din timpul uraganului Katrina au dat ocazia unei întregi pærfli a miøcærii anarhiste nordamericane sæ se coaguleze într-un fel necunoscut pînæ atunci. færæ de care blocajele economiei din regiune n-ar fi putut fi atît de dese øi de sistematice. e de contat nu atît pe crizele naturale. Bucuria prilejuitæ cu aceste ocazii. tribunalele øi toate institufliile statului. aproape inevitabil. Cu toate bandele înfiripate-n urma lor. deplasat. pentru a organiza aprovizionarea øi autoapærarea unui cartier sau chiar a unei regiuni ræsculate. în care regula este minciuna. de exemplu. ocazia øi pentru orice altæ forflæ de a se agrega sau de-a se întæri. fæcînd sæ aparæ. atacînd jandarmeriile. Sînt neînduplecafli. Cantinele de stradæ presupun sæ te fi gîndit în prealabil la aprovizionare. se-ncing. distrus de armata israelianæ. bulversînd practicile militante instalate prin ocuparea sistematicæ a institufliilor øi blocada lor încæpæflînatæ. øi ei nu vor avea odihnæ în a-l goli de orice fel de conflinut.de frafli øi de surori legafli „pe viaflæ øi pe moarte“ øi reuniunea unei multiplicitæfli de grupuri. graflie mai ales activitæflii tenace a diferitelor bisericufle troflkiste. prevenind în acelaøi timp un final nefericit. Asta e clar pentru toatæ lumea. Comunele. Dar. pentru guvern øi pentru conducerile întreprinderilor. Forfla miøcærii a stat în complementaritatea difuzæ între multiplele elemente care o compuneau – care n-au fost decît foarte puflin reprezentate de interminabilele øi dezesperant masculinele adunæri ale comitetelor sæteøti øi ale altor comitete populare. De la incendiul din noiembrie 2005 el ar fi fæcut bine sæ nu rateze aceastæ lecflie: orice pretinsæ activitate de coordonare e acce- 176 . înainte de poliflia propriu-zisæ. unde norii radioactivi se opresc la frontieræ øi unde nu ne e fricæ sæ construim un canceropolis pe vechiul sit. grupurile de bazæ. pe 7 septembrie 2005. în Algeria. cît pe cele sociale. energia femeilor dintr-un sat de munte. îmbræfliøînd direcflia opusæ. considerînd banul ca un lucru derizoriu øi. o castæ conducætoare. de a pune totul în circulaflie. se feresc în mod spontan de ele. cel mai adesea. Øi cînd încrîncenata lor apærare a apatiei înfrînge-n cele din urmæ colectivul. „catastrofe naturale“. fæcînd din crizele economiei burgheze punctele culminante ale creøterii puterii ei. „miøcæri sociale“ øi „violenfle urbane“ sînt pentru gestionarii societæflii tot atîtea momente de instabilitate în care îøi întæresc puterea prin selecflia celor care le convin øi aneantizarea celor care le ies în plus. Capacitatea banilor de a lega totul se plæteøte cu superficialitatea acestei legæturi. nu arta manipulærii politice lipseøte în rîndurile tineretului militant. Este deci. de a nivela tot. Generalizarea discufliilor libere. pentru a spune tot. a ajuns la o ocupare aproape totalæ a teritoriului. dovezile unei realitæfli tangibile nesupuse unui cotidian al ordinii øi al muncii garanteazæ fecunditatea politicæ a unor asemenea experienfle. bandele. de bande. „Ameninflæri teroriste“. în punerea în practicæ a ajutorului dupæ cutremurul din Boumerdès. de a lega stræini ca stræini øi. care s-a ræspîndit în întreaga Kabylie în primævara lui 2001. pînæ la retragerea unilateralæ a forflelor de ordine. pînæ la împiedicarea fizicæ a alegerilor. Extensia fiecærei comune trebuie sæ se supunæ grijii de a nu depæøi o anumitæ mærime. Orice comunæ nu poate tinde decît spre autosubzistenflæ. care fac sæ meargæ. partidele islamice sînt cele mai puternice acolo unde au øtiut sæ contrabalanseze inteligent slæbiciunea statului. Va trebui deci sæ alegem. ei îi explicæ eøecul prin lipsa de conøtiinflæ politicæ.“ Aøa rezuma în Le Monde un expert în virusologie ceea ce s-ar fi întîmplat în cazul unei pandemii de gripæ aviaræ. suspendarea normalitæflii – e de-ajuns sæ vedem ce renaøte ca viaflæ socialæ într-un imobil unde s-a luat brusc curentul ca sæ ne închipuim ce ar putea deveni viafla într-un oraø privat de toate – øi a controlului poliflienesc elibereazæ potenflialitæfli de autoorganizare de negîndit în alte circumstanfle. forflele sindicale øi toatæ microbirocraflia care nu face altceva decît sæ vrea sæ încadreze luptele. Miøcarea muncitoreascæ revoluflionaræ a înfleles asta foarte bine. iaræøi. mai degrabæ. îndepærtînd hotærît din sînul lui întrebærile corecte. dominaflia banului va fi întotdeauna domnia controlului. de comitete. din ce în ce mai larg. Comuna va prefera atunci sæ se scindeze øi astfel sæ se extindæ. prin asta. Abolirea practicæ a banului nu se poate face decît prin extinderea comunelor. ajutorul medical de urgenflæ are nevoie de cunoøtinfle øi de materiale deja dobîndite. în ultimii ani. felul cum ele probeazæ depæøirea simplei descurcæreli individuale. Dupæ cum pomeneam deja. clasat Seveso50. Abolirea adunærilor generale Orice miøcare socialæ întîlneøte ca prim obstacol. Miøcærile sociale sînt cele care. par mai inocente. Aprinderea fiecærei crize „Trebuie sæ mai adæugæm cæ nu am putea trata întreaga populaflie francezæ. sau în asistenfla acordatæ cotidian populafliei din Libanul de sud. Sæ-ncerce numai un colectiv rætæcit sæ devinæ autonom. generalizînd ræzmerifla. mai ales ocazii de a-øi testa capacitatea de a menfline un „serviciu minim“. Într-o flaræ ca Franfla. ele au læsat sæ se întrevadæ care sînt condifliile în care miøcærile pot deveni locul de naøtere al noilor comune. prin lipsa lor de etichetæ [politico-ideologicæ]. diversele greve au fost. la fel ca instalarea radiourilor libere. ci datoritæ vocafliei lor de-a o evacua. întrerup aici cursul normal al dezastrului. Trebuie spus cæ în Franfla. Bineînfleles. nu existæ decît o diferenflæ de scaræ: ele toate-s niøte comune. prin reuøita fraternizærii tuturor celor care s-au opus cu succes deplasærii forflate. dar nu din pasiunea dezbaterii. færæ sæ fie însæ mai puflin terenul ideal pentru manevrele lor. De asta parabirocraflii au inventat acum douæzeci de ani activitæflile de coordonare care. pînæ la a reduce oprirea muncii la pura ei dimensiune simbolicæ – doar cu ceva mai pæguboasæ ca o cædere de zæpadæ sau un suicid pe calea feratæ. „Comunele“ mereu fremætætoarei insurecflii algeriene au mai degrabæ chipul acestor tineri „înflæcærafli“ cu øapcæ aruncînd cocteiluri Molotov înspre forflele de ordine de pe acoperiøul unui imobil din Tizi Ouzou. dincolo de care ea pierde contactul cu sine.

nota un poliflai lucid despre ambuscade recente. Comunicarea orizontalæ. care. Evitarea pe cît se poate a înfruntærilor directe „Aceste evenimente pun în luminæ faptul cæ nu avem de-a face cu tineri care cer o importanflæ mai mare acordatæ socialului. dacæ reuøim sæ dejucæm tentaflia mereu pe cale de-a renaøte a hegemoniei. Adunarea nu e fæcutæ pentru decizie. ajungînd la locul faptei. dar mæsurîndu-ne puterea de blocare la nivelul nostru de autoorganizare La sfîrøitul lunii iunie 2006. forflele. A læsa. e øi cea mai bunæ formæ de coordonare a diferitelor comune. gesturile øi jocurile între fiinfle. au devastat o arteræ comercialæ a oraøului. Nu existæ o formæ idealæ pentru acfliune. sau cei din Barcelona. nu mai puflin ca petrecæreflii din Rennes. ci øi cu dorinflele lui. Circulaflia cunoaøterii anuleazæ ierarhia. ameninflînd în permanenflæ ca prin acfliunea lor unitæ sæ paralizeze toatæ flara dacæ revendicærile nu le sînt satisfæcute. A bloca tot. precum øi împærtæøirea unei aceleiaøi cunoaøteri circulante. a øoferilor. blocarea producfliei înseamnæ la fel de bine blocarea circulafliei. O lunæ mai tîrziu. Miøcarea împotriva CPE n-a ezitat sæ blocheze gærile. O asemenea ameninflare a fost multæ vreme o unealtæ puternicæ în mîna feroviarilor. pe mîna a doi la sutæ din populaflie grija de a pro. nimic nu-i împiedicæ sæ-i ducæ de nas pe ceilalfli. blocada a devenit una dintre principalele forme de acfliune ale miøcærii de revoltæ argentiniene. În restul timpului. ci pentru discuflii libere51. cu ataøamentele. E o greøealæ. Cît despre deciderea acfliunilor. organizafliile sînt întotdeauna în plus acolo unde lumea e deja organizatæ. cum se întîmplæ astæzi. Pe de o parte. ea egalizeazæn sus. în care autostræzile sînt zalele lanflului de producflie dematerializatæ care merge de la subcontractant la subcontractant. Ofensiva vizînd eliberarea teritoriului de ocupaflia poliflieneascæ e deja angajatæ øi poate conta pe inepuizabilele rezerve de resentiment pe care aceste forfle le-au reunit împotriva acesteia. aøa cum s-a fæcut în Argentina. pentru a termina cu hegemonia. capacitæflile. iatæ primul reflex a tot ceea ce se ridicæ împotriva ordinii prezente. primarii sînt expulzafli øi se rechiziflioneazæ vehiculele oficiale. Diferitele grupuri locale îøi sar reciproc în ajutor. a electricienilor øi a gæzarilor. Asta presupune împærtæøirea unei aceleiaøi poziflii politice. la Epinay: echipe ale polifliei de siguranflæ publicæ55 patrulau pe la ora 23. dacæ încetæm sæ ne fixæm ca finalitate decizia. pînæ la uzina de montaj.11–14 March 2010 duce alimentele pentru restul lumii e o inepflie photo credit: Martin Juen istoricæ. aleøii sînt prin definiflie blocafli în acfliunea lor. tot atît pe cît e øi una strategicæ. În anumite comune. Bologna Burns. Blocarea economiei. autostræzile. decizia care trebuie luatæ. în care valoarea derivæ din legætura cu refleaua. Eliberarea teritoriului de ocupaflia poliflieneascæ. øoselele de centuræ. La fel e øi în deciderea acfliunilor. Æsta e prostul exemplu al parlamentelor burgheze. e cu totul inutil sæ mai aøteptæm. autoorganizarea efectivæ a diferitelor comune. una dintre echipe „a fost blocatæ de douæ vehicule care i-au barat calea øi de mai mult de treizeci de indivizi înarmafli cu bare de fier øi cu arme albe. recent. e ceva ce-øi are limitele sale. cît øi acfliunea eficace. ele nu sînt frigidere infinite. UniCampus Vienna. ca ea însæøi s-o cearæ. supermarketurile øi chiar aeroporturile. e de ajuns pentru a transforma adunarea într-un coømar øi a face din ea teatrul unde se înfruntæ toate pretenfliile la putere. Dar. Nevoia de a se aduna e pe-atît de constantæ la oameni. A dobîndi durabil aptitudinile de a-fli procura subzistenfla elementaræ implicæ deci aproprierea mijloacelor producfliei lor. din acest punct de vedere.verso sorie acolo unde coordonarea existæ. cît de imense ar fi templele consumului. În special în ceea ce priveøte o tehnicæ ce se perpetueazæ deja de mult timp: atacul prin surprindere. anumite cartiere ræmîn nedepæøite. problema „caracterului democratic al procesului luærii de decizii“ nu se pune decît pentru fanaticii procedurii. A te aduna ræspunde bucuriei de a simfli o putere comunæ. pe de alta. ci cu indivizi care declaræ ræzboi Republicii“. Adunærile nu sînt de criticat øi nici de pæræsit. în tot statul Oaxaca52. Simpla mizæ a votului. Precum cel de pe 13 octombrie 2006. Esenflialul e ca acfliunea sæ-øi dea o formæ. Iar asupra acestui punct. tristeflile lui øi cu o anumitæ disponibilitate. provocînd 40 de kilometri de ambuteiaj. Dar nu poate fi vorba de a bloca mai mult decît permite capacitatea de aprovizionare øi de comunicare a insurgenflilor. în totalitate sau parflial. e blocat accesul la unele hoteluri øi complexe turistice. cu ocazia unui botellión54. Într-o economie delocalizatæ. O adunare numeroasæ de oameni stræini unii de alflii se condamnæ la a delega specialiøti ai acfliunii. 177 . e acela de a face o adunare generalæ øi de a vota. Cu cîfliva ani în urmæ. blocînd o axæ de circulaflie sau alta. unul dintre acele fenomene de cristalizare colectivæ în care o decizie cuprinde fiinflele. uzinele. E de-ajuns sæ vedem cæ nimeni nu vine acolo doar cu un punct de vedere. Ministrul turismului vorbeøte de o catastrofæ „comparabilæ cu uraganul Wilma“. adicæ la a neglija acfliunea efectivæ în favoarea controlului ei. A decide nu e vital decît în situafliile de urgenflæ. insurgenflii ocupæ edificiile publice. Miøcarea împotriva CPE a marcat întoarcerea cocteilului Molotov. Un alt reflex. N-a fost nevoie de mai mult de 300 de persoane la Rennes pentru a imobiliza øoseaua rapidæ de centuræ timp de cîteva ore. care în decursul lui 2005 au înfruntat trupele de ordine53 în fiecare joi seara. Dacæ reuøim astfel sæ destræmæm fantasma Adunærii Generale în favoarea unei asemenea adunæri a prezenflelor. Cum sæ te hræneøti odatæ ce totu-i paralizat? A fura din magazine. A pleca de la principiul cæ „acfliunea trebuie sæ cælæuzeascæ desfæøurarea unei adunæri“ înseamnæ a face imposibile atît fierberea dezbaterii. existæ øanse de producere a unei emulaflii în masæ. „Miøcærile sociale“ însele sînt din ce în ce mai atrase de revoltæ. pe cît de raræ e necesitatea de a decide. iar decizia va veni de la sine. proliferantæ. în care întreprinderile funcflioneazæ în flux continuu. la cea mai micæ miøcare. informafliile sæ fie corelate. geografice – ca secfliunile Comunei din Paris în timpul Revolufliei Franceze –. principiul ar putea fi acesta: fiecare sæ meargæ în recunoaøtere. pentru cuvîntul liber exersîndu-se færæ scop. iar nu sæ o suporte. în care oricum exercifliul democrafliei e compromis. ci trebuie eliberate în ele cuvîntul. cu o mofliune. ræspunzînd unui apel telefonic care anunfla un furt dintr-o maøinæ. ocupærile de primærii se multiplicæ. ne va lua ea mai mult decît o vom lua noi. care au aruncat pietre asupra vehiculului øi au utilizat gaze lacrimogene împotriva polifliøtilor“.

). Iar în acest caz. asimetricæ. e important ca-n ræsturnarea autoritæflilor sæ fie pus cît mai puflin patos. se vor putea ocoli zonele fierbinfli. Descentralizærii puterii îi ræspunde. chestiunea pacifistæ nu se pune serios decît pentru cel care are putere de foc. Totul fline de manieræ. societatea îl alungæ din sînul ei.La o scaræ mai micæ. pompierii care manifestau la Paris i-au atacat pe cei de la CRS cu lovituri de ciocan. De îndatæ ce lucrurile devin serioase. decît o trecere la lupta armatæ. Existæ feluri de distrugere care provoacæ negreøit întoarcerea a ceea ce a fost anihilat. de ostilitate pe faflæ. cît sæ ai inifliativa. Politic. 18 martie 1871. Cei care au dat asaltul la Clichy-sous-Bois61 au îmbucurat mai mult de o familie americanæ. Acest pacifism a priori corespunde unui soi de dezarmare preventivæ. Asta pentru a reaminti cæ „a avea vocaflia de a ajuta“ nu va putea fi niciodatæ o scuzæ pentru a te da cu poliflia. produce de-a lungul reflelelor o undæ de øoc planetaræ. dimpotrivæ. E clar cæ în fafla armatei e nevoie de o mulflime numeroasæ. Fiecare se vede somat sæ ia poziflie. Pentru asta e nevoie de un stat decis sæ facæ un mæcel. peste tot unde economia e blocatæ.58 Armata pe stræzi înseamnæ situaflie insurecflionalæ. fiind o puræ operaflie poliflieneascæ. øi autoritæflile. Ireversibilitatea e atinsæ atunci cînd au fost învinse. ea e chiar aceastæ lume. În zilele noastre se pot ocupa Parisul. îi scuipæ în faflæ dispreflul deodatæ cu simbria. fiind rænitæ demult. O insurecflie e mai degrabæ o luare a armelor în mînæ. armata ocupæ terenul. Tot ce e cu putinflæ pentru a le face uzul de prisos. sfîrøitul centralitæflilor revoluflionare. Una. victoria e politicæ Nu existæ insurecflie paønicæ. Înfrîngerea constæ tot atît în pierderea unui ræzboi cît øi în pierderea alegerii ræzboiului de dus. fiind peste tot. ca pînæ la urmæ sæ le dea foc. O insurecflie triumfæ ca forflæ politicæ. Cine se înverøuneazæ pe cadavrul unei ordini se asiguræ øi de stîrnirea vocafliei de a-l ræzbuna. færæ ca asta sæ fie cu adeværat decisiv. fluxurile øi arterele ei. dar implacabilæ: ea nu aøteaptæ decît sæ ne înroleze. Roma sau Buenos Aires. În materie de ireversibilitate. Iatæ de ce procesul insurecflional îøi confline-n sine forma propriei lui victorii sau pe aceea a eøecului sæu. în fiecare din punctele sale.. Roøii pot foarte bine triumfa în 1921. odatæ cu hegemonia øi dorinfla de hegemonie. ca puncte de fixare a forflelor adverse. S-a væzut atunci cæ o mie de persoane hotærîte pot face sæ dea înapoi o mulflime de maøini de carabinieri. ne putem gîndi øi la comisariatele de cartier atacate în afara programului: geamuri sparte. maøini incendiate. nu-i imposibil sæ învingi o armatæ. în loc sæ fie luafli la goanæ de poliflie.60 Puterea nu se mai concentreazæ într-un singur punct al lumii. de-acum înainte. A hærflui poliflia înseamnæ a face-n aøa fel încît. cît øi de republicæ. Pe 21 noiembrie 2006. se va evita ciocnirea directæ øi. pare cea mai profitabilæ. care s-ar prelungi færæ posibilitate de ofensivæ. democraticæ.57 Atunci cînd puterea e-n rigolæ. øi cealaltæ. poziflia sa în societate e la fel de desconsideratæ øi umilitoare ca a infractorilor (.) Legitimaflia de poliflist pe care o are în buzunar e un brevet al josniciei“. ci doar în refuzul de a le folosi. Armele sînt o constantæ revoluflionaræ. Curajul nu înseamnæ nimic. Putem fi înfrînfli de dictaturæ. Mai mult chiar decît la acfliuni. nu al insurgenflilor. Avînd alegerea terenului. acfliunea indirectæ. care s-o copleøeascæ. cæci numai de pe o extremæ poziflie de forflæ sîntem scutifli de necesitatea de a mai trage. Intrarea ei în acfliune pare mai puflin probabilæ. Prima aduce cu sine distrugerea. permiflînd temporizarea øi atacul în altæ parte – chiar foarte aproape. în vreme ce insurgenflii din Oaxa- 178 . în aceastæ epocæ. Revoluflia Rusæ a fost deja pierdutæ. Ambele sînt de altfel cu putinflæ. deznodæmîntul se precipitæ. e de-ajuns s-o calci în picioare. De atunci încoace însæ. încrederea în propriul curaj e tot. un semn de putere.. Ultimele miøcæri au împæmîntenit faptul cæ. Militarizarea ræzboiului civil e eøecul insurecfliei. Nu e atît de important sæ fii cel mai bine înarmat. Un pacifism autentic nu poate consta în refuzul armelor. Ruøinea øi infamia îl hæituiesc din toate direcfliile. sæ aleagæ între anarhie øi frica de anrhie. Mai existæ Palate de Iarnæ. deøi utilizarea lor a fost puflin frecventæ sau puflin decisivæ. îl izoleazæ ca pe un paria. (. øi nevoia de autoritæfli. deodatæ. pacifismul va fi. o „permanenflæ armatæ“. færæ regrete øi færæ milæ. bestia etaticæ e periculoasæ. dar ele sînt destinate mai degrabæ asaltului turiøtilor. ca øi de faptul de a fi reduøi la a nu ne mai putea opune decît dictaturii. Cine o desface local. Sub arme. nedeclaratæ la prefecturæ. deodatæ cu proprietatea øi gustul de a apropria. cea mai adaptatæ la epoca noastræ: nu se atacæ frontal o armatæ de ocupaflie. Totuøi. aøa cum o demonstreazæ Spania din 1936: revoluflionarii au fost înfrînfli de douæ ori. e mai mult de temut decît de dorit. Ocuparea oraøului Rungis59 ar avea cu siguranflæ un efect mai mare decît ocuparea Palatului Élysée. atît de fasciøti.. perspectiva unei gherile urbane în felul irakian. Dintr-un punct de vedere strategic. Faptul cæ nu se poate împiedica o confruntare nu-nseamnæ cæ ea nu poate fi transformatæ într-o simplæ diversiune. E-n interesul nostru sæ facem o deosebire între armamament øi folosirea armelor. Totul incitæ. De aceea. trebuie lucrat la coordonarea lor. rænind 15 dintre ei. de care putem trece doar prin folosirea lor. Øi a avea inifliativa contribuie la asta. o adeværatæ manifestaflie e „sælbaticæ“. de fascinaflie øi de dezgust. aøa cum au fæcut Black Bloc56 la Genova în 2001. De fapt. în momentele marilor ræsturnæri: 10 august 1792. Destituirea localæ a autoritæflilor Problema unei insurecflii e sæ reuøeøti s-o faci ireversibilæ. pe de altæ parte. færæ remuøcæri. A fi pacifist færæ a putea sæ tragi nu e decît teoretizarea unei neputinfle. E nevoie de 18 martie 1871. ceea ce nu mai e de actualitate decît ca ameninflare. manifestanflii vor putea sæ-i plimbe ei pe poliflai. octombrie 1917. codurile øi tehnologiile ei. armele au dobîndit un dublu caracter. oamenii øi normele ei. fraternizînd. Fiecare act de hærfluire redæ viaflæ acestui adevær enunflat în 1842: „Viafla agentului de poliflie e neplæcutæ. unde poliflia e neutralizatæ. distrugerea n-a fost de-ajuns niciodatæ. Sæ nu uitæm totuøi cæ. mai vicleanæ. iar a doua o ostilitate subtilæ. asemænætor cu ameninflarea folosirii armei nucleare de-o jumætate de secol încoace. decizînd traiectul. Puterea e însæøi organizarea metropolei.. ea nu e eficace nicæieri. mai ales de cea sindicalæ sau de cea pacifistæ. færæ prea multæ vorbæ. În fafla armatei. Trebuie avute în calcul douæ tipuri de reacflii ale statului. Ele sînt de destituit cu dezinvolturæ øi în derîdere. Este totalitatea impecabilæ a lumii mærfii. la a avea în vedere øi confruntærile directe. ambele manifestate la fel de scrupulos. Armele sînt necesare: e vorba de a face tot ce-fli stæ în putinflæ pentru a le face uzul de prisos. Odatæ ce armata intræ în acfliune.

UniCampus Vienna. dar asta se va întîmpla în urma unui proces care va fi peste tot mai avansat decît acolo.) 3.) 2. Polifliøtii BAC. pauperizare.) 6. cuvîntul însemnînd ca atare „cetate“. începînd cu grevele din 199562. Bætrîn înflelept. 11–14 March 2010 photo credit: Martin Juen Note: 1. mulfli deja la a doua øi a treia generaflie. dotate din capul locului cu toate funcfliile necesare vieflii sociale într-o zonæ de locuire. BAC (Brigade anti-criminalité) în original. Este termenul francez uzual pentru marile unitæfli integrate de sistematizare urbanæ. red. ele au fost neglijate în timp de puterile publice øi læsate astfel în seama propriei lor degradæri øi scufundæri în anomie.) 4. folosit însæ modern în sensul generic de „oraø“). tr. Fiecare nouæ miøcare. red. Asalturile îøi fac ecou de la un oraø la altul. de inspiraflie mai mult sau mai puflin corbusierianæ: cartiere de mari imobile cu apartamente ieftine sau subvenflionate public (HLM. Dîre de furie bræzdeazæ deøertul acestei abundenfle factice. oricum. pe fundalul mutafliilor economice produse. E cu neputinflæ de spus dacæ s-a scurs o lunæ sau sînt ani de cînd au început „evenimentele“. Prim-ministrul aratæ foarte singur în vreme ce-øi lanseazæ apelurile la calm. Serviciu al Polifliei naflionale franceze aparflinînd Direcfliei Centrale de Siguranflæ Publicæ. între 22 øi 28 mai 1871. un manager tocmai ræcoreøte spiritele cîtorva colegi într-o øedinflæ. s-au regæsit astfel condamnafli øi la ghetoizare. (N. Traducere de Sebastian Big Note. populare øi dens populate. Cum acestea aveau loc. Într-un acces de luciditate. tr. (N. red. se mai distinge doar ca simplæ flintæ a raziilor. ca øi ale angajaflilor administrafliei penitenciare au ajuns sæ circule la liber. de dezindustrializare sau de delocalizarea producfliei. sînt specializafli în intervenflii în mediile øi zonele „sensibile“. de la o zi la alta. ca pur teren de furat øi de rævæøit. habitation à loyer modéré). red. între altele. Acolo ne øi întrunim sæ discutæm despre situaflia generalæ øi despre materialele de trebuinflæ la atelierul mecanic.verso ca øi-au gæsit complici în inima Parisului. adicæ în cartierele-dormitor. literalmente. Pentru Franfla. în spaniolæ în original.) 179 . „Sæ plece cu toflii!“. Construite în decursul celor „30 de ani glorioøi“ ai capitalismului postbelic (anii ’50– ’70) pentru cazarea forflei de muncæ utile acelei acumulæri. (N. Cei nevoifli sæ continue a locui în ele. aici. pierderea centralitæflii puterii înseamnæ sfîrøitul centralitæflii revoluflionare pariziene. cu consecinflele acestora asupra condifliei socio-economice a vechii muncitorimi devenite în mare parte de prisos (øomaj.) 5. În metrou a dispærut orice urmæ din pojghifla de stînjenealæ de care se-ncurcæ de obicei gesturile pasagerilor. în arabæ în original. Aluzie la baia de sînge în care a fost reprimatæ Comuna din Paris. inclusiv numeroasa mînæ de lucru din imigraflie. Necunoscuflii îøi vorbesc. „cités“ (în ghilimele. pe lîngæ excluderea socialæ. Parisul. Nu aici se mai nasc de-acum cele mai îndræznefle øi mai consistente acfliuni. ceea ce a declanøat un val færæ precedent de schimbæri precipitate de domiciliu. declasare. O bandæ e-n conciliabule la un colfl de stradæ. confruntare cu originalul øi redactare de Adrian T. Va veni o zi în care aceastæ înspæimîntætoare concrefliune a puterii care e capitala va fi ruinatæ în mod mærefl. færæ fasoane øi færæ introducere. putînd patrula în civil øi în automobile cu aspect oarecare. lumpenizare). În vechea bæcænie øi crîømæ a satului e adus excedentul produs øi tot de-acolo ne procuræm ce ne lipseøte. Radioul îi fline la curent pe insurgenfli cu retragerea forflelor guvernamentale. Desigur cæ în aceste cartiere se regæseøte øi concentraflia cea mai mare de populaflie francezæ provenitæ din diferitele valuri de imigraflie postbelicæ. (N. O altæ cazarmæ a fost jefuitæ øi-apoi arsæ. rezultatul implacabil în aceste circumstanfle a fost cæ însuøi conceptul urbanistic al acestor cités s-a întors de fapt împotriva oamenilor. O rachetæ a fæcut sæ saræ-n aer incinta puøcæriei de la Clairvaux. Cartier popular øi multietnic din Parisul intra muros. (N. Adunæri mai largi de oameni pe bulevarde care discutæ cu seriozitate. (N. Locuitorii unui cæmin evacuat au încetat sæ mai pertracteze cu primæria: pur øi simplu îl locuiesc. în sfîrøit. pentru a se face de nevæzut apoi. Sîrbu Toatæ puterea comunelor! Bologna Burns. Niøte fiøiere conflinînd adresele personale ale tuturor polifliøtilor øi jandarmilor. Ceea ce dæ atacul asupra punctului de densitate maximæ a fluxurilor metropolitane sînt scurte øi brutale incursiuni venite din alte pærfli. În original. confirmæ acest fapt.

a întîlnirilor sportive.7. De origine modestæ. de angajat în serviciile publice. Jean-François Richet i-a ecranizat viafla øi moartea într-un lungmetraj în douæ pærfli. a doua. pierdea dreptul la ajutorul de øomaj. personalul poøtei. al cæror capital cultural le permite descendenflilor sæ fie optim pregætifli pentru exigenflele concursurilor naflionale de admitere). red.) 180 .) 16. În 2008. (N. înveliøul protector secretat de larvele unor insecte. nu cu totul nejustificat – øi în ciuda traficurilor øi a delincvenflei. Aproximativ o cincime din absolvenfli aleg însæ un parcurs profesional în marile corpuri de funcflionari de stat. absolvirea ei garantînd în practicæ o carieræ certæ în marile întreprinderi private. Train à Grande Vitesse. De la. tr. Numele dat în Japonia cuiva care se închide în casæ. reflea de transport feroviar rapid deservind o zonæ puternic urbanizatæ. aøadar. preventiv. A fost un proiect de contract de angajare prevæzut exclusiv pentru tinerii sub 26 de ani. Øcoala Naflionalæ de Administraflie. a cadrelor noului regim øi ale noii nafliuni politice. Dintr-un punct de vedere diametral opus. cærora li s-au alæturat pe parcurs sindicatele øi partidele de stînga. Se uitæ însæ cæ una dintre motivafliile lui Ferry a fost tocmai grija de a proteja. alæturi de alte mæsuri de „combatere a øomajului“. Vechi cartier în centrul istoric al Parisului. acestea deschise dupæ ’68 accesului de masæ. mai ales în vechiul Beijing. om de afaceri. în ultimele decenii øi un numær din ce în ce mai mare de politicieni din establishment. cu Vincent Cassel în rolul titular. (N. (N. prin educarea muncitorimii. (N. ipocrizia fiind mai rafinatæ în cea francezæ. nu doar lucrætorii din administraflia publicæ („funcflia publicæ“) propriu-zisæ. În urma unei condamnæri la moarte în contumacie pentru asaltul Primæriei Parisului (în toamna anului 1870). cum ar fi dependenfla de benzile desenate manga sau de jocurile video. Grand ensemble este numele tehnocratic oficial. animator de televiziune øi actor francez. Acronimele denumirii lor oficiale sînt numele vernaculare în Franfla ale acestor tipuri de tren. Louis-Philippe øi Napoleon al III-lea. nota 48. În sensul larg. În englezæ în original. 6) øi aruncatæ ca sfidare la adresa polifliei. lucrînd în instituflii/ întreprinderi publice. ca øi al evadærilor izbutite. vreme îndelungatæ cartierul a purtat amprenta coloratæ a unei viefli universitare øi intelectuale efervescente. prin manierele lui brutale. self-made man polivalent extrem de ræzbætætor. „contract pentru prima angajare“. s-o domesticeascæ. tr. ale cærei acfliuni sînt percepute. tr. pînæ la momentul proclamærii Comunei. „gratuit. ceea ce i-a adus numeroase perioade de detenflie. A fost unul dintre puflinii comuniøti ai epocii sale care n-a fost marxist.) 11. øi infra. Aluzie la cîøtigarea alegerilor prezidenfliale în 1981 de cætre F Mitterand. ca expresia tratamentului rezervat lor de cætre o ordine represivæ bazatæ. Este instituflia de învæflæmînt superior special destinatæ formærii înalflilor funcflionari de stat francezi. Declarat „inamic public nr. marea burghezie a decis înfiinflarea acestor øcoli superioare pentru formarea. (N. K. (N. guvernul a dat înapoi. nu viza doar salariaflii aflafli la prima angajare). arhitecfli etc. a stat închis 37 de ani). angajaflii institufliilor culturale sau de patrimoniu ale statului ø. din sænætatea publicæ. festivaluri etc. tr. personaj proeminent al „celei de-a III-a Republici“. El ræmîne astfel. În engleza americanæ în original („dependent de muncæ“). cît øi al autoritæflilor responsabile cu „politica oraøului“ (o altæ suavitate a retoricii edilitar-politice franfluzeøti). École Polytechnique. Legea în ansamblu a fost votatæ.) 21. Tunisia øi Congo). revoluflionar republican socialist francez. (N. În afaræ de a fi fost un promotor fervent – cu argumente economice imperialiste. (N. al cæror teatru de luptæ a fost. pompierii. a fost implicat activ în mai toate comploturile republicane urmærind ræsturnarea lor cu arma în mînæ.) øi a conflictelor sociale (manifestaflii. Dupæ revoltele studenfleøti din mai 1968. indiferent de orientare. Opozant ireductibil al regimurilor lui Carol X. candidatul . de biblioteci øi librærii specializate instalate în zonæ a crescut.) 26. În germanæ în original: cineva fericit de lipsa unui loc de muncæ.) 24. (N. færæ a fi însæ asimilabil socialismului utopic. Jacques Mesrine (1936–1979). respectiv. red.) (N. Mai puflin diferenfla în stilul retoricii legislative. (N. a refuzat sæ-l elibereze la schimb cu arhiepiscopul Parisului øi ceilalfli ostatici deflinufli de comunarzi. dar articolul 8 a fost abrogat printr-o lege suplimentaræ. ci øi profesorii øi personalul din învæflæmîntul public de toate gradele. Zone cu arhitecturæ hiperostentativæ din oflel øi sticlæ din. ceea ce a ræmas din renumele cartierului – golit de viafla sa de altædatæ – serveøte azi ca momealæ pentru industria turisticæ. øi Réseau Express Régional. v. øi dupæ ce o mare parte din studenflimea parizianæ a fost dislocatæ în campusuri de la periferia oraøului (Nanterre. care. tr. Ansamblu de pasaje strîmte øi de strædufle definite de zidurile contigue ale curflilor închise ce înconjoaræ casele tradiflionale chinezeøti. (N. 1“ la începutul anilor ’70. (N. dedicîndu-øi mai tot timpul unei activitæfli obsesionale. Vincennes). Thiers. om politic.) 20. dar øi din „misiunea civilizatorie a raselor superioare“ – al expansiunii coloniale franceze (în speflæ în Indochina. echivalentul Agenfliei Naflionale pentru Ocuparea Forflei de Muncæ. ca un slogan al nesupunerii. perioadei obiønuite de probæ (ca în cazul unui contract pe duratæ nedeterminatæ) i se adæuga o altæ perioadæ de doi ani. jandarmii. Acronim al Agence nationale pour l’emploi. fondatæ în acelaøi an pentru filiera literar-filosoficæ) cel mai vechi øi mai prestigios aøezæmînt de învæflæmînt superior în Franfla pentru formarea de ingineri sau de cercetætori în domeniile tehnico-øtiinflifice de vîrf. (N. red. care. cæ ea ar fi încurajat concedierile abuzive øi precaritatea slujbelor.) 8. Contrat Première Embauche. atît ziua.) 23. de altfel. Nemulflumirea popularæ a fost stîrnitæ de faptul cæ prin tipul de contract preconizat (øi care. s-a distins deja prin opoziflia sonoræ fæcutæ regimului autoritar al lui Napoleon al III-lea. diverøi ingineri. greve masive). øi în 1848. 8 al legii zise a „egalitæflii de øanse“. datoratæ mai întîi mobilizærii liceenilor øi studenflilor. om politic francez. red. în plus faflæ de discriminarea socialæ.d. în chiar ajunul declanøærii Comunei din Paris a fost din nou arestat. franceze sau multinaflionale. prin poza sa publicæ de justifliar solitar øi aptitudinile de a comunica (a publicat chiar øi douæ cærfli în care îøi justificæ alegerile de viaflæ. red. a fost în douæ rînduri preøedinte de Consiliu (prim-ministru). Cei care s-au opus acestei mæsuri au considerat. sînt tot absolvenfli ai ENA. zisæ de „consolidare“. datoritæ metodelor lui mai puflin ortodoxe de a obfline succesul. În original: nique la police! Imprecaflie argoticæ apærutæ în rîndurile tinerilor din cités (cf. de la cocoon: cocon. Lyon øi Lille. (N. Dupæ abdicarea acestuia. din cercetarea finanflatæ public. ordinea burghezæ împotriva debordærilor populare. instituflii patronate de stat øi menflinute în paralel cu universitæflile obiønuite.) 12. red. tehnicieni. Cum în decursul timpului densitatea de aøezæminte savante øi de învæflæmînt. red. red. øeful guvernului republican conservator. Louis Auguste Blanqui (1805–1881). Marx a avut o pærere excelentæ despre rolul redutabil pe care Blanqui l-ar fi putut juca în desfæøurarea evenimentelor. Partidului Socialist. în timpul cæreia angajatorul putea rupe contractul de muncæ færæ nicio justificare. laic øi obligatoriu“.) 17. În cazul în care angajatul øi-ar fi dat el demisia în timpul perioadei de consolidare. (N.) 19. tr. (N. grijæ întæritæ øi de teama de consecinflele exodului spre oraøe al flærænimii proletarizate.) 10. cît øi noaptea.a. (N. pe ziduri. a fost în cele din urmæ ucis „în acfliune“ de poliflie în cadrul unei ambuscade. pentru întinsele zone sistematizate sub forma cartierelor de mari blocuri de locuinfle. în ciuda titulaturii. RMI (revenu minimum d’insertion) în original.) 13. polifliøtii. Bernard Tapie (n. a marilor adunæri de mulflimi (spectacole. øi n. aici. Jules Ferry (1832–1893). ajunge – în chiar timpul asediului prusac din toamna–iarna 1870–1871 – primar al Parisului. figuræ controversatæ atît a lumii de afaceri.) 27. deplasæri ale miniøtrilor). red. red. Dimpotrivæ. tr. sub formæ de graffiti.) 25. care desigur înfloresc øi ele în aceste zone –. Confruntat cu o viguroasæ miøcare de protest. a figurat ca articolul nr. postumæ. Dupæ restabilirea regimului republican burghez. Cucerind atunci puterea în stat øi remodelîndu-l conform intereselor ei. pentru mulfli. red.) 18.) 9. (N. celebru gangster francez. temîndu-se de pericolul unui Blanqui în libertate øi ajuns printre øefii insurecfliei. respectiv. fondatæ în 1794. a dat dovadæ de o singularæ capacitate de a se reinventa dupæ eøecuri ræsunætoare dublate de cîteva încurcate scandaluri judiciare. este o particularitate datînd de la Revoluflia Francezæ.m. fiind pe baricade øi în 1830. cele douæ categorii de alocaflii sociale sînt echivalente. École Nationale d’Administration. numele lui se leagæ de reformele øcolare prin care s-au pus bazele învæflæmîntului public general. (Pentru un supliment de explicaflie. o figuræ emblematicæ a identitæflii civice republicane øi a laicitæflii à la française. prima oaræ dupæ al Doilea Ræzboi Mondial cînd în Franfla stînga ajungea la putere (cu sprijinul comuniøtilor inclusiv). Prin caracterul spectaculos al jafurilor cu mînæ armatæ îndræznite de el. evident. Deseori expresia poate fi cititæ. a fascinat o parte din opinia publicæ. (N.) 22. în jargonul aseptizat atît al urbaniøtilor. (N. øi pe cea rasialæ.) 14. Compania Republicanæ de Securitate este un corp teritorializat al Polifliei naflionale franceze a cærui principalæ misiune este menflinerea ordinii øi asigurarea serviciului de ordine øi securitate cu ocazia marilor evenimente (vizite øi întîlniri de øefi de stat. red. red.) 15. tren de mare vitezæ. În japonezæ în original. tr. dar øi ministru al afacerilor externe ori ministru al instrucfliunii publice. cît øi a vieflii publice. pe care Republica trebuia. i-au øi ruinat sænætatea (în total. cæreia i-a fost de altfel un adversar neîmpæcat. constituit încæ din Evul Mediu în jurul universitæflii Sorbona (numele i se trage de la latina folositæ odinioaræ de profesori øi studenfli). Paris. Republican liberal de centru-stînga. A. CRS (Compagnie Républicaine de Sécurité) în original. Sistemul francez al „Marilor Øcoli“ de elitæ (øi rezervate în principiu elitelor. supusæ dezbaterii parlamentare de guvernul de Villepin în primævara lui 2006. de-a lungul întregii sale viefli politice a fost partizanul înfocat al insurecfliei ca mijloc de ræsturnare revoluflionaræ a societæflii burgheze (activitatea øi scrierile lui au dat naøtere unui curent socialist distinct – blanquismul). 1943). are øi o tentæ politicæ libertaræ). este (alæturi de École Normale Supérieure.

(N.) 33. 1955). Miøcærile salafiste contemporane pornesc de la predicile lui Ibn Abd-alWahhab. la adresa membrilor sæi (infiltræri. Societatea Naflionalæ maritimæ Corsica Mediterana. urmînd avîntului de popularitate din primii ani de existenflæ øi în ciuda prezentei crize economice mondiale. asimilarea de regim penal a criminalitæflii organizate øi a terorismului. ea s-a poziflionat pentru un control mai strict al pieflelor financiare øi împotriva „financiarizærii“ economiei. responsabilitate ecologicæ etc. Este o organizaflie nonguvernamentalæ militantæ øi de educaflie popularæ aspirînd sæ sistematizeze argumentele economice. juriøti etc. pentru apærarea bunurilor comune øi de patrimoniu: apæ. (N. cu timpul øi odatæ cu amplificarea reflelei de organizaflii ATTAC. red. În original décroissance (literal. în cel priveøte. în vederea unui consum tot mai intensificat øi mai vast. bazat pe Coran øi Sunna. asociaflie altermondialistæ înfiinflatæ în 1998. (N. publicarea revistei Casseurs de pub constæ în producerea unui dosar anual ataøat revistei lunare La Décroissance. Acesta a øi flinut de altfel sæ precizeze într-un interviu din 2001 (acordat revistei Der Spiegel øi reluat de cotidianul Le Monde) cæ.a. dar øi unei reprimæri foarte dure. (N. tout à y détruire. UniCampus Vienna. fulguranfla ei. a unui vas spre Bastia de cætre militanfli STC. unde wahabismul ræmîne pînæ azi doctrina religioasæ oficialæ. frugalitate.) 40. contestatarii creøterii propun un ideal de viaflæ subsumabil „simplitæflii voluntare“ (în englezæ downshifting.) 43. tr.) 37. øi deci dezechilibrele potenfliale. red. ideea unei dezvoltæri economice infinite. înscenæri judiciare. În original. pentru a întrefline astfel rentabilitatea economicæ a activitæflilor. De vreo 15 ani s-a implicat în promovarea în rîndurile marelui public a unui ecologism consensual. Dacæ la începuturile ei a fost o inifliativæ axatæ pe unicul obiectiv al promoværii ideii unei taxæri a tranzacfliilor financiare în scopul finanflærii unui fond pentru dezvoltare øi pentru a frîna speculafliile financiare (numele iniflial – pînæ în 2009 – a fost Association pour une taxe Tobin d’aide aux citoyens [Asociaflia pentru o Taxæ Tobin în Sprijinul Cetæflenilor]). pentru apærarea serviciilor publice de sænætate øi de securitate socialæ. al Bæncii Mondiale øi al Organizafliei Mondiale a Comerflului. perioada de dupæ anul 2006 a fost marcatæ de un recul net al capacitæflii de mobilizare în jurul temelor ei (inclusiv datoritæ unui scandal legat de manipularea alegerilor interne pentru conducerea naflionalæ a organizafliei). din universitari. Acronim al Association pour la taxation des transactions financières et pour l’action citoyenne (Asociaflia pentru Taxarea Tranzacfliilor Financiare øi pentru Acfliunea Cetæfleneascæ). Caracteristic pentru MIT este apropierea strînsæ de lumea industrialæ øi puternica sa implicare în cercetarea øtiinflificæ øi tehnologicæ de acest tip. înainte de a se stinge. împotriva acordurilor GATT. înverøunate din partea statului. Este considerat în prezent drept cea mai bunæ universitate occidentalæ în aceste domenii. Færæ a se opune neapærat globalizærii. epuizabil. de ATTAC într-un cu totul alt sens decît intenflia economistului american. pe 27 septembrie. Formatæ în 1966 în California. red. reechilibrare a aspirafliilor de cîøtig salarial prin autoexploatare cu beneficiile timpului liber dedicat convivialitæflii. el nu se poate recunoaøte nicicum în deturnarea altermondialistæ øi anti(neo)liberalæ a ideii sale. care în sec. 25 de ani mai tîrziu. prin respingerea deopotrivæ a tradifliilor intelectuale øi a islamului popular ca „inovaflii“.).) 35. Nicolas Hulot (n. a cærui moøtenire criticæ o combinæ cu o criticæ antiindustrialæ øi antitehnologicæ a societæflii contemporane – care a animat revista l’Encyclopédie des Nuisances (15 fascicule. prin radicalizarea unei pærfli a miøcærilor de protest nonviolent pentru drepturile civile øi depæøirea naflionalismului negro à la Malcolm X.. marinarii din CGT (Conféderation Générale du Travail [Confederaflia Generalæ a Muncii]) øi cei din STC (Syndicat des Travailleurs Corses [Sindicatul Muncitorilor Corsicani]). (N. Aluzie polemicæ la gruparea – revendicîndu-se de la situaflionism. Ideea a fost preluatæ. personalitate a Partidului Socialist (dupæ ce în tinerefle a fost troflkist). (N. Este totodatæ numele unei asociaflii nonprofit care scoate revista anualæ cu acest titlu (însemnînd „distrugætorii de publicitate“). le fond de l’air est vert. Dintele polemic. între 1997 øi 2002. pentru o reformæ a OMC øi a institufliilor financiare mondiale (FMI. între alflii. miøcarea øi-a lærgit sfera de intervenflie. rima internæ. om politic francez. færæ implicaflii sau consecinfle politice. compania naflionalæ de electricitate francezæ. în favoarea propriei versiuni reformiste în privinfla veridicitæflii doctrinei. În francezæ.) 36. red. red. în fruntea guvernului de coaliflie al „stîngii plurale“ (socialiøtii. Cuantumul ei ar fi fost de altfel unul foarte redus. considerînd cæ schimbarea politicæ va veni abia pe aceastæ cale.) 30. Le Fond de l’air est rouge [Væzduhul e roøu]. În urma deturnærii. sugeratæ în 1972 – în contextul renunflærii. În Franfla. Din 2005. (N. folosit pentru a-i desemna pe Mohamed øi urmaøii sæi din primele douæ generaflii. În sfîrøit. red. øi nici mæcar menflinute. fondatorul dinastiei domnitoare în Arabia Sauditæ. împotriva Tratatului constituflional european (zis de la Roma. numele de salafism vine de la termenul arab salaf. BM). Etimologic. urmatæ de blocarea portului Marsilia – pentru a se opune privatizærii integrale cætre un fond de investiflii. ca economist.e. Din anii ’80 însæ. ecologice. un an mai devreme. „descreøtere“). „de orientare“). în ciuda stilului catastrofist cultivat de ea. arestæri abuzive.05% la 1%.) 39. literal: debreiere – i. un comando al jandarmeriei intervine øi-l recupereazæ. tr. 1937).) 41. A fost prim-ministru. Aceastæ ramuræ a salafismului se vrea apoliticæ øi urmæreøte reislamizarea societæflii mai degrabæ prin educarea în spiritul unei noi pietæfli rigoriste. mai exact. existæ øi o Bologna Burns. „predecesor“ sau „stræmoø“. În septembrie-octombrie 2005. red. red. tradiflional incarnate în persoana øi figura monarhicæ. împotriva paradisurilor fiscale. red. Astfel. pentru legarea problematicilor de mediu cu cele sociale etc. ministrul justifliei în guvernul Raffarin (existæ øi o lege Perben I. pentru un comerfl internaflional echitabil. este o lege care consacræ vederile dreptei în materie de siguranflæ publicæ. al XVIII-lea propovæduieøte o lecturæ literalæ øi puritanæ – øi deci anacronicæ – a Coranului. datoritæ disensiunilor interne.) 38. ce asiguræ în special legæturile regulate ale Franflei continentale cu Corsica. Lionel Jospin (n. 2004). (N. dupæ numele lui Dominique Perben. la etalonul aur al valorii dolarului – de laureatul Premiului Nobel pentru economie James Tobin. (N. red. între 1984 øi 1992) øi în prezent editura cu acelaøi nume. legalizarea informatorilor de poliflie. O taxæ asupra tranzacfliilor monetare internaflionale pentru a descuraja speculaflia pe termen scurt. (N. În esenflæ. (N. o parte a salariaflilor. iar o modalitate importantæ de acfliune sînt universitæflile de varæ organizate de asociaflie). A adus cîteva inovaflii în dreptul francez. Eléctricité de France. introducerea tîrgului cu inculpatul în privinfla încadrærii faptei în schimbul recunoaøterii ei etc. Algeria øi Tunisia.verso 28. judecarea în Franfla a unor persoane cærora legislaflia francezæ le refuzæ extrædarea pentru delicte politice. statul Massachusetts (aproape de Boston). institut de cercetæri øi universitate americanæ specializatæ în domeniile øtiinflei øi tehnologiei. economiøti. tr. editatæ de aceeaøi asociaflie. red. a sistemului public de pensii. 181 . reporter. Ceea ce se respinge astfel e obiectivul în sine al urmæririi ratei de creøtere economicæ. în plinæ crizæ a pieflelor financiare asiatice. circa 10 ani mai tîrziu. Massachusetts Institute of Technology (Institutul de Tehnologie din Massachusetts). adept al liberului schimb øi susflinætor al FMI. (N. comuniøtii. Or. Curent teologico-politic sunnit care se prezintæ pe sine drept o revenire la islamul originar. iar pe plan global o relocalizare a activitæflilor economice pentru reducerea „amprentei ecologice“ a acestora øi a consumurilor energetice. cît øi supus al unei puteri suverane de stat. pentru anularea datoriilor flærilor celor mai særace. aliindu-se totodatæ cu Ibn Saud. a atins o dimensiune naflionalæ. aici foarte înæbuøit. (N. în special FBI. Sardinia. În afara platformei sale politice. unii susflinînd chiar o reducere controlatæ a acesteia. cu sediul în Cambridge. deoarece crearea de bogæflie mæsuratæ prin indicatori economici precum PIB echivaleazæ cu o distrugere a „capitalului natural“. în englezæ degrowth) desemneazæ un ansamblu de idei susflinute de anumite miøcæri antiproductiviste. Il n’y a rien à y redire.) 42. la nivelul conduitelor individuale. sujet înseamnæ atît subiect. companie de navigaflie maritimæ.). pe considerentul cæ aceøtia din urmæ nu repun de fapt în discuflie idealul creøterii. dezvoltærii personale ori investirii în cauze comunitare nonprofit. asasinarea liderilor). întrucît ratele de producflie øi de consum actuale nu pot fi sporite. verzii ø. informaflie øi împotriva OMG. radicalii de stînga. hranæ. Termenul (în italianæ decrescita. de la 0. (N. destinatæ photo credit: Martin Juen „luptei împotriva delincvenflei“ øi a criminalitæflii organizate. Imposibil de redat întocmai eleganfla concisæ a acestei formulæri.) 31. influenfla miøcærii în pæturile cele mai særace ale populafliei de culoare se poate explica øi prin variatele programe de întrajutorare comunitaræ puse pe picioare în mod eficient de Black Panthers. ar fi contradictorie. de exemplu: prelungirea termenelor pentru arestul preventiv øi pentru dovedirea flagrantului. O altæ ciudæflenie a legii este neîncadrarea la criminalitatea organizatæ a criminalitæflii ori corupfliei financiare. civice împotriva mondializærii neoliberale øi sæ propunæ discursul alternativei la aceasta (are un Consiliu øtiinflific compus. Contestatarii creøterii se opun øi apærætorilor „dezvoltærii durabile“. anticonsumeriste øi ecologiste care se opun tendinflei – intrinsece totuøi pentru o economie organizatæ capitalist – de a produce mereu mai mult øi mai diversificat (pînæ la futilitate). 1977.) 34. în prezent existînd în circa 40 de flæri de pe mapamond. se referæ la conformismul de facto – i. scriitor øi realizator de emisiuni TV francez pe teme de protecflia mediului natural. au desfæøurat o puternicæ grevæ – cu sechestrarea vaselor companiei. tr.) 29. Black Panther Party (Partidul Panterelor Negre) a fost o miøcare revoluflionaræ afro-americanæ din SUA. aflîflarea zîzaniei între facfliuni øi organizafliile aderente prin intermediul unor falsuri. susflin primii.) 32. purificate. cele mai cunoscute sloganuri ATTAC sînt: „Lumea nu este o marfæ“ øi „O altæ lume e posibilæ“. Sau. Aluzie la filmul lui Chris Marker. iniflial în Franfla. perfect tolerabil de cætre ordinea existentæ – al acestei poze critice. cu capitaluri publice øi private. formatæ iniflial în legæturæ cu rezistenfla antisovieticæ în Afganistan øi ræspînditæ apoi în toatæ lumea musulmanæ. „legea din 9 martie 2004 referitoare la 11–14 March 2010 adaptarea justifliei la evolufliile criminalitæflii“. (N.e.

8. black bloc trebuie væzutæ mai mult ca o tehnicæ ori o tacticæ „de manifestaflie“ ce poate fi adoptatæ de grupuri diferite. Metaleurop a ajuns în atenflia publicæ datoritæ polemicii iscate de afacerea lichidærii brutale în 2003 a filialei sale Metaleurop Nord. pe calea autoorganizærii de la bazæ. red. la douæ luni dupæ atentatele de la 11 septembrie din SUA. „a(-l) înøela“. controlul preflurilor la grîne etc. Ea e asociatæ localitæflii italiene Seveso. n-au putut decît sæ se întæreascæ în condifliile masivei imigraflii maghrebiene de dupæ al Doilea Ræzboi Mondial øi ale deplinei aculturæri a descendenflei acesteia. ca un regim democratic-popular revoluflionar cu puternice træsæturi socialiste. Stat în sudul Mexicului.) 57. mai flexibilæ a ideii luptei claselor decît în marxismul clasic. era deja autoadministrarea dupæ legea cutumiaræ indigenæ a numeroase municipalitæfli. cu glugi øi fefle acoperite (uneori cu cæøti de motociclist. ale cærei idei politice i-au inspirat în parte angajamentele militante. Franco (Bifo) Berardi – a fost apropiatæ de miøcarea autonomistæ*.ramuræ djihadistæ. în deplinæ independenflæ. indicativ: „el face amor“) pe la sfîrøitul secolului al XIX-lea. cu aceleaøi conotaflii sexuale injurioase. Lege conceputæ de guvernul Jospin øi votatæ în noiembrie 2001. a uzinelor nucleare. Potrivit acestora. al cincilea stat ca mærime din federaflia mexicanæ. fie pentru a forfla trecerea. totodatæ. Île-de-France. fie ridicînd baricade øi ducînd lupte de stradæ. Théophile Leclerc. Date la care au fost declanøate insurecflii populare armate. n. Guvernul de Apærare Naflionalæ abia format decide continuarea ræzboiului împotriva trupelor germane care ocupaseræ nordul Franflei øi asediau capitala. Confruntatæ cu creøterea preflului metalului. Numele dat. Prin unii dintre animatorii ei – de exemplu. cu motivaflie diversæ. Primele douæ la Paris: prima Comunæ insurecflionalæ (radicalizare a Revolufliei Franceze. inclusiv cu sensurile lui de injurie ori imprecaflie. respectiv Comuna insurecflionalæ împotriva republicii burgheze de dupæ cæderea lui Napoleon al III-lea.) 47. În original „enragés“. mai întîi în argoul cazon al trupelor de ocupaflie colonialæ din Algeria. a traficurilor ilegale øi a altor fenomene considerate dæunætoare pentru siguranfla publicæ. dicflionarul îi înregistreazæ înflelesul de „a poseda carnal (pe cineva)“.) 53. tacticile black bloc îøi au originea în miøcærile de protest øi de rezistenflæ ale autonomiøtilor germani din anii ’80 împotriva evacuærilor de squat-uri. red. zisæ Seveso (Directiva 96/82/CE). (N. devenit emblematic pentru problemele ridicate de acest gen de habitat urban. les Enragés a fost numele dat unei facfliuni revoluflionare radicale. Staflie de radio independentæ care a funcflionat la Bologna. CRS în original. acesta a dorit în felul acesta sæ delocalizeze cu cheltuieli minime. la Petrograd øi Moscova. BAC. E de reamintit cæ. „a(-l) face praf“ etc. revoltîndu-se. A fost o insurecflie urbanæ în interiorul cæreia s-au dezvoltat forme inedite ale participærii. de cætre sovietele de muncitori øi soldafli galvanizate de boløevici. unde sînt mai ieftine. ce acflioneazæ ca un fel de forfle de øoc.) 49. timp de cinci luni. au proclamat Republica la 4 septembrie 1870. în spatele lichidærii a stat aducerea deliberatæ în pragul falimentului a filialei din nordul Franflei de cætre conducerea grupului. red. (N. „a(-l) fraieri“. (N. La palabre este numele afro-francez dat øi azi discufliilor øi deliberærii în adunærile sæteøti tradiflionale.a. scuturi improvizate øi bare de lemn sau metal). red. studenfli. Uzul øi ræspîndirea cuvîntului în pæturile populare ale societæflii franceze. iar odinioaræ negocierilor protocolare ale negustorilor francezi cu øefii locali ai comunitæflilor. sub toate aspectele øi pentru tofli cei implicafli Ca un detaliu: 40% din populaflia sa actualæ sînt tineri de pînæ în 20 de ani. cu acordul germanilor se organizeazæ în grabæ alegeri (la 8 februarie 1871) pentru o Adunare Naflionalæ øi un guvern care sæ semneze 182 . rural øi indigenist. asemænætor experienflelor populare din Parisul anilor 1870–1871 sau din Rusia în 1905 øi 1917. Obicei spaniol apærut dupæ anii ’90. marea burghezie francezæ e gata sæ încheie pacea. red. în paralel cu sistemul politic øi administrativ federal. parizienii. pornind din capitala statului. la malul Pacificului. în nota urmætoare. pe de altæ parte. n. În original. Mai degrabæ decît un indiciu de apartenenflæ ideologicæ sau afiliere politicæ definitæ – culoarea neagræ s-a spus cæ ar trimite spre medii anarho-libertare. În spaniolæ în text (literal. în 2006. Îøi trage denumirea de la principalul sæu oraø. (N. De menflionat cæ în francezæ sensul de „discuflie interminabilæ øi inutilæ“. mai ales la forma de plural a cuvîntului) e de fapt un sens derivat. datoratæ presiunilor exercitate pe piaflæ de creøterea cererii chineze. vezi øi supra. cît øi prin rezistenfla împotriva ingerinflelor/ocupafliei occidentale. în ciuda forflei financiare a principalului acflionar. marginali.) în timpul terorii iacobine. tr. „a o face (cuiva)“. tratamentul øi valorificarea metalelor neferoase øi a celor speciale. Les Tarterêts e numele unui imens cartier de blocuri (cca 80 ha. Adesea atacæ øi vandalizeazæ localuri de instituflii. imigranfli. Redenumit Recylex. care a produs un model alternativ de luptæ politicæ: atît faflæ de cel electoralist. în Italia. Data la care s-a declanøat procesul insurecflional prin care parizienii.) 51. Istoric vorbind. menitæ sæ cuprindæ øi munca nesalariatæ ori necuantificatæ în cadrul actualelor relaflii de producflie – øomeri. artiøti øi intelectuali independenfli etc. au încercat sæ-i combatæ în numele unor idei de egalitate socialæ færæ compromisuri (de exemplu. Grup industrial francez specializat în producflia. în funcflie de peste un secol. în condiflii de foamete suportate mai ales de pæturile særace øi muncitorimea parizianæ. (N. tinerii cumpæræ bæuturi alcoolice din supermarketuri. ca forme ale democrafliei directe øi autoguvernærii democratice. „pælævrægealæ“ (sau chiar øi acela de „discuflie lungæ øi dificilæ în vederea unui rezultat precis“. prin impozit progresiv. În funcflie de situaflie. de la Noyelles-Godault. capitalul majoritar e deflinut de firma elveflianæ de tranzacflii cu materii prime Glencor. dar cu coeziune efemeræ. Les Enragés a mai fost øi titulatura adoptatæ de un grup studenflesc în timpul revoltelor din mai 1968. de o reflecflie experimentalæ asupra naturii mediumului (a formatului de emisiuni. a tipurilor de conflinuturi øi de informaflie etc. Ea s-a angajat nemijlocit în lupta politicæ øi armatæ pentru impunerea propriei versiuni de islam reconstruit øi de stat islamic.. în cadrul unor demonstraflii de masæ. adunîndu-se sæ bea øi sæ petreacæ în stradæ.) 54. sub asediu.) ca expresie a intereselor publicului sæu øi. Situîndu-se la stînga iacobinilor øi montaniarzilor. unde. autonomiste. Oaxaca de Juarez. s-a produs o catastrofæ prin explozia unei uzine chimice din apropiere: un nor de dioxinæ a fost eliberat în atmosferæ. Cuprinde dispoziflii securitare regrupînd øi înæsprind mijloacele legale de combatere a terorismului. regiunea a fost situl unei experienfle politice revoluflionare de autoguvernare comunalæ – Comuna din Oaxaca – într-o situaflie de revoltæ pornitæ de la bazæ. Directivæ europeanæ. inclusiv cele comuniste.) 44. în stare sæ-øi conserve astfel realmente prerogativele împotriva deturnærii ei prin regimul reprezentativ în favoarea unei structuri sociale de clasæ. refæcute în interesul pæturilor bogate ale burgheziei. a fost hrænitæ. ce priveøte obligaflia statelor membre de a fline evidenfla siturilor industriale cu riscuri de accidente majore. sedii de bænci øi magazine ce sînt de asociat cu ordinea simbolicæ dominantæ a capitalismului. pers. Cuvîntul a intrat în limbæ din arabæ (nak > i-nik. (N.) 58. a 3-a sg. prin crearea propriilor sale forme de viaflæ socialæ øi a propriilor modalitæfli de practicæ/luptæ politicæ. Brigade Anti-Flic des Tarterêts. În original: tout niquer. (N. ideile acestui curent au fost curînd reluate øi amplificate de Gracchus Babeuf øi de prietenii sæi din „Conjuraflia Egalilor“ (practic. sub dublul asediu al trupelor prusace øi al celor guvernamentale franceze. red.html). Dupæ anihilarea øefilor (Jacques Roux.) 56. situat în sud-vestul istmului Tehuantepec. de sindicate øi de partidele politice. 8500 de locuitori) de la Corbeil-Essonnes (municipalitate în Essonne.. red. care exploata turnætoria. dupæ interpretarea lui Marx însuøi øi apoi a Rosei Luxemburg). (N. casnice. * Autonomismul este o varietate de marxism punînd accentul pe capacitatea clasei muncitoare de a forfla modificæri în organizarea sistemului capitalist independent de stat. a restricfliilor la libertatea avortului etc. Mai explicit despre contextul celui de-al doilea moment evocat aici. Jean Varlet ø. legatæ de condifliile demografic-culturale locale (øi în parte øi de cele de relief muntos – continuitatea teritoriului este puternic fragmentatæ pe væi). (N. a se vedea http:// www. (N.ca/documents/OaxacaCommune. nu evitæ angajarea în ciocniri cu poliflia.) 46. a treia în Rusia. ducînd direct la abolirea monarhiei). vezi supra. pe 10 iulie 1976. red. 5. autoorganizærii øi luptei populare prin practica „adunærilor“. (N. au instaurat Comuna prin care Parisul s-a autoguvernat timp de douæ luni.) 45.) 50. Îi este definitorie øi o înflelegere mai largæ. red. (N. înainte ca øi aceastæ tentativæ de depæøire insurecflionalæ a revolufliei burgheze sæ fie zdrobitæ în timpul Directoratului. Circa o treime din locuitori sînt indigeni. În urma înfrîngerii lui Napoleon al III-lea într-un ræzboi prost organizat împotriva Germaniei proaspæt unificate. red. Pe acest fundal øi în contextul unei severe crize politice la nivel naflional. „a(-l) pedepsi“. al partidelor tradiflionale. grupurilor compacte. în general de extremæ stîngæ –.) 55. de exemplu) øi deci al atingerilor aduse libertæflilor individuale. Sensul prim ræmîne legat de experienfla colonialæ. (N. cu consecinfla abandonærii unui sit reputat drept cel mai poluat din Franfla øi a læsærii pe drumuri a 830 de muncitori. dar øi sensurile secundare: „a înhæfla (pe cineva)“. Dupæ iarna dificilæ care a urmat. la sfîrøitul anilor ’70. red. respingînd orice cenzuræ. negustori precedafli de cei spanioli (de unde øi originea cuvîntului în sabir). idei deduse nemijlocit din conceptul unei suveranitæfli populare eficiente øi necruflætoare. Odatæ armistifliul semnat. atît prin ræsturnarea regimurilor la putere în flærile musulmane. Verbului popular øi argotic niquer (sinonim al lui baiser). (Pentru o descriere analiticæ integralæ a evenimentelor øi o plasare a lor în contextul istoric øi politic al Mexicului. red. de manifestanfli camuflafli în negru. la 28 de km sud-est de Paris). (N. tr. red. a structurærii programelor. cît øi faflæ de cel zapatist. „sticlæ mare“). (N. O particularitate politicæ aici. Respectiv. Practica sa redacflionalæ. din Chiapas (statul cu care Oaxaca se învecineazæ la est). „a(-l) umili“. bineînfleles cu preflul sporirii capacitæflii de supraveghere intruzivæ a vieflii private (fiøaj genetic ori violarea comunicafliilor electronice.) 52.socialistproject. reprezentînd aspirafliile sanculoflilor. la palabre. în timpul Revolufliei Franceze. susflinætorii unei forme de protocomunism.) øi de democraflie directæ.) 48. distribuifli în 16 etnii. instrument autogenerat al vieflii sociale nemijlocite a acestuia.

(N. fixînd praguri de creøtere a cheltuielilor medicale øi sancfliuni pentru medicii care le-ar depæøi. øi se consideræ trædafli.5 ani la 40 (în vigoare din 1993 pentru salariaflii din privat). Suburbie a Parisului unde au avut loc incidentele care au declanøat revoltele din noiembrie 2005 (moartea accidentalæ a doi tineri fugærifli de poliflie. de unde Adolphe Thiers. Or. populaflia împiedicæ rechiziflionarea tunurilor. 11–14 March 2010 photo credit: Martin Juen 183 . trimite armata pe 17 martie 1871 sæ recupereze tunurile din Belleville øi Montmartre. stabilirea unei legi anuale a securitæflii sociale. Planurile guvernamentale conflineau o serie de mæsuri afectînd ansamblul salariaflilor. între 24 noiembrie øi 15 decembrie au avut loc greve unitare de amploare – susflinute de opinia publicæ – deopotrivæ în funcflia publicæ øi în sectorul privat împotriva aøa-numitului „plan Juppé“ (dupæ numele prim-ministrului. apoi lansarea. aceste 227 de tunuri nu sînt doar mijloacele de apærare ale oraøului. poporul îi asalteazæ pe reprezentanflii presupuøi ai guvernului (doi generali versaillezi. situat la marginea departamentului Val-de-Marne.) 59. Grevele din 1995 din Franfla au fost. ræspunzætori de masacrele din iunie 1848. Alain Juppé) de reformæ în domeniul pensiilor øi al securitæflii sociale. (N. la 7 km de Parisul propriu-zis. ci øi „proprietate“ a parizienilor. însoflite de creøterea cotizafliilor de sænætate pentru pensionari øi øomeri. red. totodatæ. în sudul aglomerafliei pariziene. mari burghezi øi monarhiøti favorabili pæcii. au dus greul asediului. Oræøel în Île-de-France. A doua zi de dimineaflæ. care este de altfel cel mai mare tîrg mondial de produse proaspete. cele mai puternice de dupæ cele din mai 1968. red. guvernul øi parlamentul. sînt împuøcafli). plafonarea øi impozitarea alocafliilor familiale pentru familiile cu copii cele mai defavorizate. la vremea aceea.) Bologna Burns.) 62. Mai peste tot în oraø. plætite de ei prin subscripflie popularæ. (N. de exemplu: prelungirea duratei de cotizaflie pentru pensie pentru salariaflii funcfliei publice. (N. ridicæ baricade øi fraternizeazæ cu soldaflii. compusæ mai ales din conservatori provinciali.) 61. de la 37. red. locul de pornire al ræzmeriflei. o creøtere a tarifelor de spitalizare øi restricflii la rambursarea medicamentelor. red. guvernul a dat înapoi.) 60. precum øi o parte din populaflia înstæritæ a capitalei se instaleazæ la Versailles (locsimbol al monarhiei. În fafla masivitæflii protestului social.verso tratatul de pace. apærîndu-se onorabil. iar trupele fraternizeazæ cu ea. trei zile mai tîrziu. De teama revoltei stræzii. Nu doar cît priveøte ræzboiul de apærare. (N. de cætre CRS a unei grenade fumigene lîngæ o moschee) øi. Începute în octombrie de salariaflii din întreg sectorul public. nemulflumeøte capitala. red. E renumit prin piafla sa de importanflæ naflionalæ în Franfla. Majoritatea rezultatæ. Sediul preøedinfliei øi reøedinfla oficialæ a preøedintelui Franflei. Parizienii øtiu cæ ei. ci øi în privinfla libertæflilor cetæfleneøti øi a cuceririlor sociale devenite posibile prin ræsturnarea regimului lui Napoleon al III-lea. UniCampus Vienna. færæ a ceda însæ în privinfla securitæflii sociale. sub protecflia trupelor germane). abandonînd reforma pensiilor. prin eforturile øi privafliunile întregului oraø. øeful noului guvern. care trimisese în parlament deputafli ferm republicani øi partizani fervenfli ai continuærii ræzboiului.

8 × 19. Foucault. nr. 12 tel. (post)modernitatea.ro Editura IDEA a luat naøtere ca un proiect deopotrivæ teoretic øi practic: publicarea de texte ca tot atîtea instrumente de reflecflie asupra artisticului. Publicarea în prima colecflie a unor autori precum Benjamin. Echipa editorialæ a pornit de la un minim de exigenfle clare: traducerea riguroasæ în limba românæ a unor scrieri majore din filosofia contemporanæ øi din teoria recentæ a artei øi. Babias. Prin prezenfla în cea de-a doua colecflie a unor autori ca Derrida. Arendt. sæ-i punem la dispoziflie mari lecturi ale unor probleme cu care se confruntæ în viafla societæflii: politicul øi puterea. 2007 20 lei IDEA artæ + societate #28. Barthes.. editura øi-a propus sæ împrospæteze. prin noile sale colecflii. 124 pag.ro www. Granel. øi.. ci. prin aceasta. cæderea comunismului sau criza universitæflii. împotriva neoliberalizærii universitæflii)40-264-594634 tinka@ideaeditura. Asumîndu-øi caracterul de edituræ micæ. 23 lei Remo Guidieri: Abundenfla særacilor 14 × 23 cm 172 pag. 2008 20 lei IDEA artæ + societate #30–31.5 cm 88 pag. globalizarea. astæzi. Baudrillard. în acest fel. Lovink.e. aporiile reprezentærii øi ale istoricitæflii. nu dorim doar sæ racordæm cititorul la „avangarda“ gîndirii filosofice actuale. Public – acoperind autoproducflia artistico-democraticæ. a spafliului public. aceea în care limba se pune la încercare în toate resursele ei logice øi expresive. Nu în ultimul rînd. Aceste noi colecflii. multiplæ. prin chiar actul traducerii ori prin texte originale. al cæror potenflial explicativ øi analitic se constituie într-un „aparat conceptual“ util deopotrivæ cercetætorilor øi practicienilor. Deleuze. Nancy. 19 lei Alain Badiou: Manifest pentru filosofie 11. teoriile contemporane ale artei. Prin opfliunea pentru un anumit tip de scriituræ. 19 lei Walter Benjamin: Jurnalul moscovit 16 × 23 cm. ale cæror prime titluri au apærut deja. Groys. introducerea fiabilæ în dezbaterea intelectualæ de la noi a unor interogaflii exemplare pentru lumea în care træim. Praxis – consacratæ explorærii strategiilor efective ale luptei politice pe diverse fronturi øi meridiane. 120 pag. pornind de la situafliile politice øi contextele intelectuale actuale.: + (campus de luptæ. Sloterdijk. Flusser. G. socialului øi politicului. Dorobanflilor. prin douæ colecflii – Balcon øi Panopticon. sæ contribuie la deplasarea øi acutizarea capacitæflii de a gîndi ceea ce ni se întîmplæ. G.-L. Nu e vorba însæ de simplul „import“ în românæ al unor „idei“. Cu alte cuvinte. Agamben. într-o manieræ coerentæ øi comprehensivæ în spafliul public românesc.400117 RO Cluj Str. 24 lei IDEA artæ + societate #27. nihilismul etc. adicæ simultan locale øi globale. M.ideaeditura. J. 2008 40 lei . 2007 20 lei IDEA artæ + societate #29. pentru prima datæ. editura a început sæ asume øi producflia propriu-zisæ – fie în mod individual. Lyotard. noncomercialæ. din 2001 pînæ acum. fie colectiv – de discurs critic aplicat. de Duve. opereazæ sub generice precum Refracflii – dedicatæ analizelor culturale øi socio-politice in situ. în sfîrøit. Tamás. APARIfiII RECENTE Boris Groys: Topologia aurei øi alte eseuri 14 × 23 cm. filosofic) în româneøte. Lacoue-Labarthe sau a unor materiale despre opera unor artiøti ca Joseph Beuys oferæ puncte de sprijin pentru cartografierea teritoriului artei moderne øi actuale. 9 lei Jean Baudrillard: Simulacre øi simulare 14 × 23 cm 120 pag. sînt aduse. IDEA a funcflionat. idiomul critic (i. mai ales..

G. by the very gesture of translation or through original texts. Public – covering the various modalities of artistic-democratic self-production of public space in Romania. These new collections operate under titles such as Refracflii [Refractions] – dedicated to cultural and socio-political analyses in situ. M.5 cm. Praxis – dealing with the exploration of the concrete strategies of progressive political struggle all over the world. globalization. the crisis of academia. 239 pag.ro www. 29 lei Michel Foucault: Trebuie sæ apæræm societatea 14 × 23 cm. (post)modernity. Despre televiziune Arthur Danto: Transfigurarea locului comun. the editorial staff started with a clear set of minimum goals: the translation into Romanian of major texts of contemporary philosophy and recent theory of art. and. 175 pag.ro IDEA publishing house was born as a theoretical and practical project at the same time. run two series – Balcon and Panopticon. G. finally. 2008 40 lei IDEA artæ + societate #32. Sloterdijk. Lacoue-Labarthe or materials on the work of artists as Joseph Beuys. O filosofie a artei Victor Burgin: Sfîrøitul teoriei artei Philippe Lacoue-Labarthe: Ficfliunea politicului. the fall of communism. we would like not only to connect the reader to the “avant-garde” of contemporary philosophical thought. this means more than “importing” certain “ideas”. Providing important guiding marks for mapping the realm of modern and contemporary arts. 2009 40 lei .e.ideaeditura. the elucidative and analytical potential of art theory provides a conceptual toolbox useful to both theorists and artists. 25 lei IDEA artæ + societate #30–31.8 × 19. arta øi politica Boris Groys: Post-scriptumul comunist 11. 9 lei Michel Foucault: Securitate. Barthes. 2009 20 lei IDEA artæ + societate #33-34. 2009 40 lei IDEA artæ + societate #33-34. etc. Last. the social. Agamben. Stiegler: Ecografii. Nancy. IDEA has. However.ideamagazine. and the political.-L. By promoting a certain type of writing – that in which the language experimentally but rigorously explores its logical and expressive resources – the publishing house intends to refresh. Babias. populaflie 14 × 23 cm. since 2001. Groys. philosophical) idiom of Romanian. contemporary art theory is brought along in a coherent and meaningful fashion. Granel. In other words. nihilism.5 cm 96 pag. Heidegger. In this way. Lovink. with its recent series the publishing house has also committed itself to the production of applied critical discourses. B. Baudrillard. by publishing thinkers such as Derrida.8 × 19. but not least. de Duve.www. Deleuze. the predicaments of representation and historicity. Lyotard. Flusser. 10 lei Alain Badiou: Secolul 14 × 23 cm. In the second series. but also to provide the public with major readings of questions burdening our contemporary societies: power and the political.. For the first time in the Romanian public space. 115 pag. By this. Derrida. the critical (i. non-commercial publishing house. teritoriu. ÎN PREGÆTIRE / COMING SOON J. Arendt. the first series includes such authors as Benjamin. Foucault. 29 lei Mihály Vajda: Conversaflii pe malul rîului Ilisos 11. to orient our possibilities of thinking toward the criticality of what happens to us today. Committed to publishing texts as implements of reflection upon the artistic. 352 pag. Tamás. J. taking as its starting point the present political situations and intellectual contexts – a simultaneously global and local theoretical endeavour. Accepting its condition as a small. IDEA aims to insert into the Romanian public debates interrogations which are exemplary for the world we live in.

: +40-264-594634 tinka@ideaeditura. 200 pag. în standul sæu exclusiv.arta: 2008 16 × 23 cm. 240 pag. The Silence of the Lambs 16 × 23 cm. 12 tel. sau cu ocazia participærii editurii la tîrguri de carte. Editatæ de Marius Babias øi Sabine Hentzsch. 132 pag. Editura IDEA are la dispoziflie 100 de exemplare din seria A 1/100 – A 100/100. 35 lei H. Carte de artist de Daniel Knorr poate fi achiziflionatæ prin comandæ pe site-ul editurii. 35 lei Mircea Cantor: Tæcerea mieilor. 35 lei Anetta Mona Chiøa. Marius Babias: Recucerirea politicului. Economia culturii în societatea capitalistæ 16 × 23 cm.400117 RO Cluj Str. 25 lei . Ciprian Mihali: Dublu tratat de urbanologie 16 × 23 cm. inserate øi presate într-o selecflie singularæ în corpul cærflii. 200 pag. 19 lei Augustin Ioan.ideaeditura. 35 lei Daniel Knorr: Carte de artist 16 × 23 cm. Lucia Tkácová: ˇ Dialectics of Subjection #4 16 × 23 cm. d12 øi politica bienalizærii 16 × 23 cm. 200 pag. 96 pag. D11. 124 pag. Dorobanflilor. CÆRfiI DE ARTIST Dan Perjovschi: Postmodern Ex-communist 16 × 23 cm. 25 lei Oliver Marchart: Hegemonia în cîmpul artei. Cartea mai cuprinde øi un DVD cu un film de 32 de minute care documenteazæ întregul proces al producerii sale. 190 lei Aceastæ carte a fost publicatæ în 240 de exemplare-unicat semnate øi numerotate de cætre artist. seria de cærfli de artist este publicatæ de Editura Idea (Cluj) øi Verlag der Buchhandlung Walther König (Köln). 140 pag. 96 pag. cu etapele øi implicarea artistului în fiecare dintre ele. la sediul editurii din Cluj. Fiecare exemplar confline diverse deøeuri gæsite øi culese (alese) de artist din spafliul public. 30 lei Spafliul Public Bucureøti | Public Art Bucharest 2007 16 × 23 cm 25 lei Marius Babias: Naøterea culturii pop 16 × 23 cm. DVD 35 lei Nicoleta Esinencu: A(II)Rh+ 16 × 23 cm.ro COLECfiIA PUBLIC Spafliul Public Bucureøti | Public Art Bucharest 2007.ro www. 128 pag. 35 lei CÆRfiI DE ARTIST Lia Perjovschi: Contemporary Art Archive Center for Art Analysis 1985–2007 16 × 23 cm. nr. Expozifliile documenta dX.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful