You are on page 1of 23

1.

Serii
1.1 Limita inferioara si superioara a unui sir. Sir Cauchy. Fie (an) n ≥ 0 ⊂ R un sir de numere reale si An = {a n , a n +1 ,...}(∀)n ∈ Ν. Notam: x n = inf An = inf a k ∈ R , si
k ≥n

v n = sup An = sup a k ∈ R .

Avem, in mod evident x n ≤ y n , (∀)n ∈ Ν; deoarece An +1 ⊂ An , (∀)n ∈ Ν, rezulta ca x n ≤ x n +1 si y n +1 ≤ y n , (∀)n ∈ Ν , adica sirul ( x n )n ≥ 0 este crescator, iar sirul ( y n )n ≥ 0 este descrescator. Cum orice sir monoton are limita in R , fie: l = lim x n = sup x n ∈ R , si
n→∞ n∈Ν

k ≥n

L = lim y n = inf y n ∈ R .
n →∞ n∈Ν

Definitia 1. Elementul 1 ∈ R , (respectiv L ∈ R definit mai sus se numeste limita inferioara (respectiv limita superioara) a sirului (a n ) n ≥ 0 si se noteaza: lima n sau lim inf a n (respectiv lima n sau lim sup a n ). Observatia 1. Din definitia 1 rezulta imediat egalitatile: lima n = sup inf a k = sup inf a k
n∈N k ≥n n∈N

k ≥ n0 + n

lima n = inf sup a k = inf sup a k
n∈N k ≥n n∈N

k ≥ n0 + n

pentru orice n0 ∈ N . De asemenea, din urmatorul sir de inegalitati evidente: x n ≤ x n + m ≤ y n + m ≤ y m , (∀) m, n ∈ N , obtinem lima n ≤ lima n . Exemplul 1. Pentru (a n ) n ≥ 0, unde a n = (−1) n +1 avem:

inf (−1) k +1 = −1 si sup(−1) k +1 = 1
k ≥n
k ≥n

lima n = sup inf (−1) k +1 = −1 si lim a n = inf sup(−1) k +1 = 1
n∈N

k ≥n

n∈N

k ≥n

Definitia

2.

Sirul

(a n ) n ≥ 0 ⊂ R

se

numeste

Cauchy

(sau

fundamental)

daca

(∀) n ∈ N , n ≥ nε si (∀) p ∈ N * sa avem a n + p − a n < ε .

Teorema 1. (Criteriul general a lui Cauchy). Un sir (a n ) n ≥ 0 de numere reale este convergent daca si numai daca este sir Cauchy.

Demonstratie: Presupunem ca exista a ∈ R astfel incat lim a n = a si fie ε > 0. Pentru
n→∞

ε
2

> 0(∃)nε' ∈ N astfel incat (∀)n ∈ N , n ≥ nε' sa avem:

an − a <

ε
2

. Luam nε = nε' si fie n ≥ nε si p ∈ N * ; deoarece

n + p ≥ nε avem a n − a <

ε
2

si a n + p − a <

ε
2

.

Folosind inegalittea: a n + p − a = (a n + p − a ) + (a − a n ) ≤ a n + p − a + a n − a ,

obtinem

an+ p − a < ε ,

deci sirul

(a n ) n ≥ 0 este Cauchy. Reciproc, presupunem ca sirul (a n ) n ≥ 0 este Cauchy si fie ε > 0; datorita ipotezei
(∃)nε' ∈ N astfel incat (∀)n ∈ N , n ≥ nε' si (∀) p ∈ N * sa avem:

, (∀)n ≥ nε' (∀) p ∈ N . 2 2 2 Luam nε = nε' si fie n, k ∈ N , n ≥ nε ; deoarece k + p ∈ N , (∀) p ∈ N , avem de asemenea: an − an − an − an −

an+ p − a <

ε

, deci a n −

ε

< a n+ p < an +

ε

ε
2

< an+k + p < an +

ε
2

, (∀) p ∈ N , de unde:

ε ε
2 2

≤ inf a j < a n +
j≥k +k

ε
2

, deci

≤ xn+ k < a n +

ε
2

, (∀)k ∈ N , de unde obtinem:

⇔ a n − lima k < ε . 2 2 In mod similar se poate obtine a n − lima k < ε , si datorita unicitatii limitei unui sir, obtinem: ≤ lim a k < a n +

ε

ε

lim a n = lima n = lima n ∈ R, adica sirul (a n ) n ≥ 0 este convergent.
n →∞

Teorema 2. Un sir de numere reale (a n ) n ≥ 0 este convergent daca si numai daca limita sa inferioara si limita sa superioara sunt reale egale, si, in plus, avem: lim a n = lima n = lima n
n →∞

Demonstratie. Daca (a n ) n ≥ 0 este convergent, atunci, din teorema 1, rezulta ca (a n ) n ≥ 0 este sir Cauchy si, din demonstratia aceleiasi teoreme, obtinem concluzia implicatiei de la stanga la dreapta. Reciproc, presupunem ca l = L = a ∈ R si fie ε > 0; avem 1 − ε > sup x n , deci 1 − ε nu este un mejorant pentru sirul ( x n ) n ≥ 0 , prin urmare exista
nε' ∈ N astfel incat:
' 1 − ε < x nε ≤ a n , (∀)n ∈ N , n ≥ nε'

(1)

In mod analog, avem L + ε > inf y n , deci L + ε nu este un minorant pentru sirul ( y n ) n ≥ 0
n∈N

prin urmare exista un nε ∈ N , astfel incat:
''

Luam n = max{nε' , nε'' } si fie n ∈ N , n ≥ nε ; din (1), (2) si l = L = a obtinem:

' L + ε > y n'ε ≥ a n , (∀)n ∈ N , n ≥ nε''

(2)

+ u n + p < ε si afirmatia este demonstrata.... Exemplul 2. n→∞ 1 − q 1 − q n →∞ 1− q Propozitia 1. cu s n = u 0 + u1 + . deoarece aceasta nu duce la eventuale confuzii cand tinem seama de context. = ∑ aq n (cu conventia q 0 = 1 pentru q ∈ R este convergenta daca si n =0 ∞ numai daca a ∈ R \ {0} si q ∈ (− 1. astfel incat (∀)n ∈ N . adica a decide daca aceasta este convergenta sau divergenta si.. + u n se numeste sirul sumelor partiale ale seriei. ∑u n =0 ∞ n se numeste convergenta daca sirul (s n )n≥0 al sumelor ei partiale n →∞ este convergent. Problema principala legata de studiul unei serii este stabilirea naturii ei.. ∑u .. (Criteriul general al lui Cauchy pentru serii). Definitia 3.2. adica sirul (a n ) n ≥ 0 este convergent. iar suma ei este in acest caz a . Demonstratie: Seria ∑u n=0 ∞ n converge ⇔ sirul (s n )n≥0 converge ⇔ (s n )n≥0 este sir Cauchy ⇔ (∀)ε ∈ N (∃)nε ∈ N . a ≠ 0. Se defineste in mod similar seria Definitia 4... Aceasta serie se noteaza: ∑u . Seria si ∑u n =0 ∞ n este convergenta daca si numai daca pentru (∀) p ∈ N * sa avem u n +1 + u n + 2 + .a − ε < a n < a + ε ⇔ a n − a < ε . unde(s n )n≥0 . Se numeste serie de numere reale de termen general un perechea de siruri ((u n )u ≥0 . unde k ∈ N * .. evaluarea exacta sau macar aproximativa a sumei ei se impune adesea.1) .. asa dupa cum s-a vazut in definitia 4.. lim q n = . . in caz de convergenta. q ∈ R. Observatia 2. daca si numai daca a ∈ R \ {0} si q ∈ (− 1.. avem pentru 1− q a aq a − lim s n = . seria geometrica: a + aq + . O serie care nu este convergenta se numeste divergenta. (s n )n≥0 ). + aq n + . q ∈ R \ { } 1 sn = a ⋅ Intr-adevar. Convergente.. O serie ∑u n=k ∞ n = u k + u k +1 + . ca si seria insasi. + u n + . + u n + p < ε .. Serii numerice. n ≥ nε si (∀) p ∈ N sa avem: s n + p − s n < ε ⇔ u n +1 + u n + 2 + . 1− q 1 − q n +1 a ∈ R \ {0}. in acest caz numarul s = lim s n se numeste suma seriei si scriem ∑u n =0 ∞ n = s.. n →∞ 1. Suma seriei...∑u n =0 n n∈N n n ≥0 ∞ n sau u 0 + u1 + . se noteaza cel mai adesea prin aceeasi configuratie de simboluri. Fie a. Proprietati. adica putem scrie: 1− q ∑ aq n =0 ∞ n = a .1). deci lim a n = a.

Daca seria ∑u n=0 ∞ n este convergenta. n→∞ (∀)ε > 0. atunci sirul (u n )n≥ 0 ar avea limita zero. Propozitia 4. atunci lim rk = 0 . pentru p=1 Corolarul 1. Propozitia 3. Demonstratie. n +1 n + 2 2n 2n 2n 2 Propozitia 2. din propozitia 1. rezulta ca lim u n = 0. ceea ce ar fi contradictoriu. Intr-adevar. rk converge.Exemplul 3. Din proprietatile sirurilor rezulta urmatoarele proprietati ale seriilor pe care nu le vom justifica. Daca seria ∑u n=0 ∞ n converge. deoarece nu verifica criteriul lui Cauchy. n ≥ nε sa avem. Propozitia 3 se poate reformula mai general in felul urmator: prin inlaturarea unui numar finit de termeni de la inceputul unei serii (respectiv prin adaugarea unui numar finit de termeni de la inceputul ei) natura seriei se schimba. Deoarece pentru seria armonica (vezi exemplul 3) avem lim u n = lim = 0 . Daca ∑u n=0 ∞ n converge. Seria armonica Intr-adevar. daca seria ar fi convergenta. k →∞ Propozitia 5. atunci lim u n = 0. astfel incat (∀)n ∈ N . daca exista k ∈ N astfel incat rk converge. + ≥ + = (∀) n ∈ N * . atunci seria ∑u n=0 ∞ n este divergenta. suma noii serii astfel obtinuta se diminueaza cu suma termenilor inlaturati (respectiv se mareste cu suma termenilor adaugati). pentru inegalitatea u n +1 < ε echivalenta cu u n +1 − 0 < ε deci sirul (u n +1 )n≥0 un termen in plus. atunci seria initiala converge. (∃)nε ∈ N . n→∞ Demonstratie. Observatia 3.. asa dupa cum rezulta din propozitia 2. rezulta ca proprietatea din propozitia 2 este numai o conditie necesara. Daca sirul (u n )n≥ 0 are limita diferita de zero sau nu are limita. 1 Observatia 2. in particular... deoarece: 2 1 1 1 1 1 1 + + . Daca seria ∑u n=0 ∞ n este convergenta. Numim rest de ordinul k ∈ N al seriei ∑ u n urmatoarea serie: rk = n=0 ∞ n = k +1 ∑u ∞ n . si n →∞ n →∞ n mai stim ca ea este divergenta. + u k n + p ≥ . exista ε = ∑n n +1 ∞ 1 este divergenta. atunci pentru orice k ∈ N . dar nu si suficienta pentru convergenta seriilor.. (Criteriul necesar de convergenta). Definitia 5. atunci seria suma n=0 ∞ n=0 n ∞ ∑ (u n=0 ∞ n + vn ) este convergenta si are suma ∑u + ∑v . Daca seriile ∑ u n si n=0 ∞ n=0 n ∞ ∑ v n sunt convergente. datorita simplitatii lor. 1 > 0 astfel incat (∀) n ∈ N * (∃) k n = n si p = n pentru care avem 2 1 u k n +1 + u k n + 2 + . . In caz de convergenta.

1. atunci (∀)α ∈ R seria produs n=0 ∞ n=0 ∞ ∞ ∑ αu n=0 ∞ n a scalarului α ∑u n=0 ∞ n este convergenta si are suma α ∑ u n . rezulta ca n ∑v n=0 n=0 ∞ ∑u n ∞ n converge. Daca seria cu seria ∑ u n converge. Atunci avem: 1) Daca 2) Daca ∑v ∑u n=0 ∞ n=0 ∞ ∞ n converge. n ≥ nε . Seria ∑ u n se numeste absolut convergenta. (Criteriul comparatiei).. Din ipoteza obtinem s n ≤ t n (∀)n ∈ N . Serii cu termeni pozitivi. Propozitia 7. aceasta suma va fi finita daca sirul sumelor partiale este marginit superior. Demonstratie: Fie ε > 0 . + u n + p < ε ⇔ u n +1 + u n + 2 + .. inegalitate din care rezulta ca (sn )n≥0 este marginit superior. sau egala cu + ∞ in caz contrar. atunci ea este convergenta. + u n + p ≤ u n +1 + u n + 2 + .3. O serie cu termeni pozitivi are intotdeauna o suma. diverge. Fie ∑ u n . rezulta ca n=0 ∑v n=0 ∞ n converge.. deci seria n=0 ∞ ∑u n=0 ∞ n este . p ∈ N * . Demonstratie: 1) Daca ∑ v n converge.Propozitia 6. deci seria ∑u n=0 ∞ n este convergenta datorita propozitiei 1. astfel incat n=0 n=0 ∞ ∞ u n ≤ v n (∀)n ∈ Nn ≥ n0 . ∑ v n doua serii cu termeni pozitivi pentru care exista n0 ∈ N . Daca o serie este convergenta. deci el este si marginit. datorita faptului ca sirul sumelor ei partiale este crescator. deci sirul (t n )n≥0 al sumelor ei partiale este convergent. Teorema 3. din urmatoarea proprietate a valorii absolute: u n +1 + u n + 2 + . unde (s n )n≥0 este sirul sumelor partiale ale seriei ∑ u n . + u n + p < ε .. din observatia 3. datorita ipotezei (∃)nε' ∈ N astfel incat (∀) n ∈ N .. (∀)n ∈ N . vom spune ca ea este semiconvergenta. Definitia 6. fara a fi absolut convergenta. + u n + p < ε u n +1 + u n + 2 + . Despre o serie ∑u n=0 ∞ n se spune ca este cu termeni pozitivi daca u n ≥ 0. Daca seria ∑u n=0 ∞ n este absolut convergenta. n ≥ nε' si (∀) p ∈ N sa avem: u n +1 + u n + 2 + . rezulta ca diverge.. Definitia 7.... daca seria n=0 ∞ ∑u n=0 n este convergenta.. + u n + p si inegalitatea (1) obtinem: (1) Luam nε = nε' si fie n ∈ N . Observatia 4.

....... pentru ca este monoton si marginit. din acelasi motiv...... (∀)n ∈ N * deci 1 1 ≥ .... caci daca prin absurd ar fi divergent... Daca α = 0 obtinem imediat lim u n = 1 ≠ 0.. am avea..... 1 1 1 1 4 ⎛ 1 ⎞ + α + α + α ≤ α =⎜ α ⎟ α 4 5 6 7 4 ⎝ 2 −1⎠ . Sa se studieze convergenta seriei ∑ α ..... 2) Afirmatia este adevarata datorita echivalentei logice: p ⇒ q ⇔ Nonq ⇒ Nonp .. ceea ce ar fi contradictoriu...+∞ ) ... 2 Deci subsirul (s 2 n −1 )n≥1 al sirului (s n )n≥1 al sumelor partiale ale seriei armonice generalizate n este convergent. datorita observatiei 4. (∀)n ∈ N * ..... unde α ∈ R. n n −1 α 2 −1 ⎝2 ⎠ 2 α ) ( ) obtinem: ⎛ 1 ⎞ 1 − ⎜ α −1 ⎟ k −1 α −1 n ⎛ 1 ⎞ ⎝2 ⎠ < 2 s 2 n −1 < ∑ ⎜ α −1 ⎟ = (∀)n ∈ N * 1 2 ⎠ 2α −1 − 1 k =1 ⎝ 1 − α −1 2 1 deoarece α > 1 ⇔ 2 0 < 2α −1 ⇔ α −1 < 1.1) avem n α ≤ n1 ... α n n Avand satisfacute ipotezele teoremei 3 ( n0 − 1) si din faptul ca rezulta ca seria armonica generalizata este divergenta pentru α ∈ (0...... seria este divergenta. n →∞ Daca α ∈ (0. si. ∞ 1 Exemplul 1.0)...... n →∞ ...1) ... Daca α ∈ (− ∞. este divergenta. + ( 1 2 n −1 ⎛ 1 ⎞ < = ⎜ −1 ⎟ . prin adunarea membru cu membru a urmatoarelor n inegalitati: 1 ≤1 1α 1 1 1 1 1 + α ≤ α + α = α α 2 3 2 2 2 −1 ∑n n =1 1 .... in final... din observatia 3. 2 (2 n−1 )α 1 + (2 1 n −1 +1 ) α + .. avem: 1 lim u n = lim α = lim n −α = +∞ ≠ 0 n →∞ n →∞ n n →∞ deci seria este divergenta datorita corolarului 1......... obtinem ca seria ∑u n=0 ∞ n este convergenta........ Solutie. Daca α ∈ (1..... de unde rezulta imediat ca sirul (s n )n≥1 este convergent..........4. lim s 2 n −1 = +∞......convergenta datorita observatiei 4........ si....... numita seria armonica n =1 n generalizata.

1] seria armonica generalizata este divergenta si ∞ 1 ∑ nα = ∞. n ≥ n0 .v n =0 ∞ n si. atunci cele doua serii vn vn au aceeasi natura. in ipotezele propozitiei 8. din convergenta seriei vn ∑v n=0 ∞ ∞ n rezulta convergenta seriei ∑u n=0 ∞ ∞ n si din divergenta primei serii. rezulta divergenta celei de-a doua. atunci. ∈ (1. o omitem. este divergenta si seria n=0 ∑ M . astfel incat un u ≤ sup k = y n0 < M . rezulta ca seria Daca seria ∞ ∑u n=0 ∞ n este convergenta. Fie ∑ un . in caz contrar. ⎜v ⎟ n →∞ v vn vn n ⎝ n ⎠ n≥0 . atunci. deci u n ≤ M .+∞) seria armonica generalizata este convergenta si avem: n =1 ∞ 1 2α −1 ] ⊂ (1. Concluziile propozitiei 8 si a corolarului 2 se mentin in particular daca sirul ⎛ un ⎞ u u u ⎜ ⎟ are limita si se obtin substituind peste tot unde apar: lim n si lim n cu lim n . v n > 0(∀)n ∈ N . din teorema 3. (∀)n ∈ N . Observatia 5.In cocluzie. n=0 ∞ ∑v n=0 ∞ n doua serii cu termeni pozitivi si.2). u u Corolarul 2. iar pentru (1. Deoarece demonstratia lui 2) se face in mod asemanator. Demonstratie. cum M nu este un minorant pentru sirul ( y n ) n≥0 . (∃)n0 ∈ N . putem spune ca pentru α ∈ (−∞. daca α ≥ 2. caci. n∈N vk k ≥n vk Fie M ∈ R astfel incat M > inf y n . propozitia 6 ne-ar furniza o contradictie. rezulta convergenta seriei ∑v n=0 n si. ceea ce implica faptul ca seria ∑v n=0 ∞ n este divergenta. 1) Daca presupunem inf sup n∈N k ≥ n uk u < +∞ si notam y n = sup k obtinem: 0 < inf y n < +∞. rezulta divergenta primei serii.v n . converge si seria n=0 ∞ ∑ M . α −1 ∑ nα 2 −1 n =1 Prpozitia 8. din divergenta celei de-a doua. 2) Daca lim un > 0. in plus. Daca 0 < lim n ≤ lim n < +∞. datorita teoremei 3. din convergenta seriei vn ∑u n=0 n . 1) Daca lim un < +∞. ∑ u n diverge. datorita propozitiei 6. v n k ≥ n0 v k Acum. n ≥ n0 . (∀)n ∈ N . daca seria ∑ v n converge.v n =0 ∞ n .

n →∞ v n →∞ n n +2 n deci seriile au aceeasi natura. n ≥ n0 . (∀)n ∈ N . obtinem ca seria ∑u n =0 ∞ n diverge. (∀)n ∈ N . obtinem sup x n > 1.Exemplul 5. folosind si observatia 3. ∑n n =1 ∞ n +1 2 n+2 si ∑ n =1 ∞ 1 n avem lim un n(n + 1) n = lim 2 = 1 ∈ (0. din teorema 3 rezulta ca seria ∑u n =0 ∞ n este 2) Presupunem ca lim un majorant pentru u n +1 u > 1. un n =0 Demonstratie. de unde rezulta ca M nu este un minorant pentru sirul n∈N k ≥n u k u u ( y n )n≥0 . astfel incat: x n < x n0 = inf Sirul n ≥ n0 u k +1 u n +1 ≤ . obtinem: M n u n ≤ αM . 1) Daca lim Deoarece seria convergenta. astfel incat L < M < 1. (∀)n ∈ N . ∑ αM n =0 ∞ n este convergenta. n ≥ n0+1. rezulta ca el un converge la zero si. n ≥ n0 + 1. n ≥ n 0 . fiind seria armonica generalizata pentru α = ≥ 1. Prin urmare. exista n0 ∈ N . punand α = n0 . (∀)k ∈ N . ∞ u n +1 < 1. n ≥ n0 . adica k +1 ≤ sup k +1 = y n0 < M . Fie ∑u n =0 ∞ n o serie cu u n > 0. Sa se studieze natura seriei Solutie: pentru seriile ∑n n =0 ∞ n +1 2 n+2 3 2 .u n0 . . notand x n = inf k +1 . deci 0 < u n < u n + 1 . un n =0 ∞ u 2) Daca lim n +1 > 1. Propozitia 9. din corolarul 1.u k . fiind strict crescator. u 1) Presupunem ca L = lim n +1 < 1 si fie M ∈ R . asa dupa cum rezulta din corolarul 2 si. 2 ne rezulta ca seria initiala este convergenta. Notand un u y n = sup k +1 obtinem inf y n < M . (∀)n ∈ N . din sup u n ≥ u n > 0. (∀)k ∈ N uk k ≥ n0 u k k ≥ n0 sau (1) u k +1 ≤ M . (∀)n ∈ N . deoarece seria ∑ n =1 ∞ 1 3 2 n 3 este convergenta. k ≥ n0 . deci exista n0 ∈ N astfel incat y n0 < M . (Criteriul lui D’Alembert). din care. rezulta inegalitatea: u n0 u n ≤ M n− n0 .+∞ ). folosind inductia. are limita egala cu sup u n n ≥ n0 si. atunci seria ∑ u n este convergenta. k ≥ n0 u un k (u n )n≥0 . atunci seria ∑ u n este divergenta. deci 1 un este k ≥n u un n∈N k sirul (x n )n≥0 . Din (1). (∀)n ∈ N .

( u ). atunci seria 2) Daca limn u n > 1. n ≥ 0.Propozitia 10. k k kn n ≥1 u kn adica (∀)n ∈ N . 2) Presupunem ca lim n u n > 1 si obtinem: 1 < inf y n ≤ y n = sup k u k . n ≥ 1. din propozitia 10. Sa se stabileasca natura seriei Solutie. Fie ∑u n =0 ∞ n o serie cu termeni pozitivi. Deoarece lim n u n = lim n →∞ n ∑ 2n . n ≥ 1. atunci seria ∑u ∞ ∑u n =0 n =0 ∞ n converge. deci nici sirul (u n )n≥ 0 un are limita zero si. k ≥ n. de unde rezulta ca pentru ε = 1. (∃)k n ≥ n. din teoreema 3. astfel incat u k − 0 ≥ 1 . (∀)n ∈ N . iar in n→∞ un un ipotezele propozitiei 10 lim n u n cu lim n u n . n=0 ∞ n n →∞ n 1 = < 1. rezulta ca seria este 2 2 convergenta. n ≥ 1. Deoarece seria ∑ M n este convergenta. obtinem inf y n < M . concluziile acestor doua propozitii se mentin. din Aceasta inseamna ca n k ≥n deci 1 nu este majorant pentru sirul corolarul 1. Observatia 6. astfel incat > 1 . n ≥ 1. (∀)n ∈ N . k ≥n n ≥1 deci exista n0 ∈ N cu n0 ≥ 1 astfel incat: n k ≥ n0 ∞ u n ≤ sup k u k = y n0 < M . (∀)n ∈ N . prin urmare M nu este un minorant pentru ( y n )n≥1 . (∃)k n ≥ n. notand y n = sup k u k . asa dupa cum rezulta in cazul convergentei celor doua siruri din teorema 2. sirul (u n )n≥1 un converge la zero. 1) Daca lim n u n < 1. obtinem ca seria ∑u n =0 ∞ n este divergenta. n Demonstratie: 1) Presupunem ca 0 ≤ L = lim n u n < 1 si fie M ∈ R astfel incat L < M < 1. atunci cand aceste limite exista. diverge. (∀)n ∈ N . . Exemplul 6. Substituind in ipotezele propozitiei 9 lim n→∞ u n +1 u si lim n +1 cu lim n u n . rezulta ca seria n =0 ∑u n =0 ∞ n este convergenta. (Criteriul radical al lui Cauchy).

Numim serie de functii cu termen general f n perechea de siruri (( f n )n .5.. (Criteriul lui Leibnitz). adica sirul (s 2 n )n≥0 este descrescator... atunci seria alternata este convergenta. . + (u 2 n − 2 − u 2 n −1 ) + u 2 n ) > 0. Daca seria alternata este de forma: ∑ (− 1) n=0 n ⋅ u n = u 0 − u1 + . Seria ∑ (− 1) n=0 ∞ n +1 ⋅ 1. Daca seria alternata este de forma ∑ (− 1) n=0 ∞ ⋅ u n . Fie sirul de functii ( f n )n≥0 . unde am folosit faptul ca lim u n = 0. Demonstratie. Serii alternate Definitia 7. deoarece n n =1 satisface ipotezele propozitiei 11 si mai putem spune ca ea este numai semiconvergenta. Propozitia 11. deci el este convergent si fie lim s 2 m = s ∈ R. avem: u n ⋅ u n +1 < 0. adica seria n →∞ ∑ (− 1) n =0 n +1 ∞ n ⋅ u n este convergenta. + (− 1) ⋅ u n + . Fie n →∞ ∞ ∑u n =0 ∞ n o serie alternata. Avem s 2 n + 2 = s 2 n − (u 2 n +1 − u 2 n + 2 ) ≤ s 2 n deoarece u 2 n +1 ≥ u 2 n + 2 datorita ipotezei. sirul (s 2 n +1 )n≥0 are limita si n→∞ avem lim s 2 n +1 = lim s 2 n − lim u 2 n +1 = s − 0 = s. unde (s n )n≥0 cu s n = f 0 + f1 + . In n →∞ n →∞ n →∞ concluzie. f : D ⊂ R → R(∀)n ∈ N . adica sirul (s 2 n )n≥ 0 este marginit inferior la zero. n ∞ 1 numita seria armonica alternata este convergenta. In mod asemanator. Daca sirul modulelor termenilor sai ( u n ) n≥0 este descrescator cu lim u n = 0. ca si pentru seriile numerice adoptam definitia urmatoare: Definitia 8. (∀)n ∈ N .1. Serii de puteri. obtinem lim s n = s ∈ R. convergenta ei rezulta din egalitatea ∑ (− 1) n=0 ∞ n +1 ⋅ u n = (− 1)∑ (− 1) ⋅ u n .. + f n se numeste sirul sumelor partiale ale seriei si adoptam notatia ∑f n=0 ∞ n pentru aceasta serie. O asemenea serie se poate scrie ∑ (− 1)n ⋅ u n n =0 ∞ sau ∑ (− 1) n=0 ∞ n +1 ⋅ u n .. obtinem: 0 ≤ s 2 n (∀)n ∈ N ... (∀)n ∈ N avem: n (− 1)n ⋅ u n = u n . O serie numerica ∑u n =0 ∞ n se numeste alternata daca produsul oricaror doi termeni consecutivi este negativ. Din s 2 n = (u 0 − u1 ) + ((u 2 − u 3 ) + . (s n )n≥0 ). Exemplul 7. Seriide functii. Presupunem deci ca sirul (u n )n≥ 0 este descrescator cu lim u n = 0 si n →∞ fie n ∈ N . unde u n > 0(∀)n ∈ N .4.. adica (∀)n ∈ N . Deoarece avem s 2 n +1 = s 2 n − u 2 n +1 (∀)n ∈ N .. unde u n > 0.

n ≥ n x .ε depinde in plus de x ∈ C. Fie o serie ∑f n =0 ∞ n de functii. numita convergenta simpla sau punctuala si convergenta uniforma pe multimea U. Se vede ca deosebirea intre convergenta in fiecare punct x din C. b] . astfel incat (∀)n ∈ N . ∑f n =0 ∞ n ' este uniform convergenta pe I si are suma g. Dar. consta in faptul ca nε din definitia 9 depinde numai de ε . n=0 deci (∀ )x ∈ C . Teorema 5. lim s n ( x ) = g ( x ). toate integrabile Riemann pe un interval [a. n →∞ ∞ din unicitatea limitei rezulta ca ∑f n =0 n exista o serie numerica pozitiva ∑u n =0 ∞ n convergenta. de functia g si de multimea U. Spunem ca seria de functii ∑f n =0 ∞ n este uniform convergenta pe multimea U daca exista o functie g : U ⊂ D → R cu proprietatea ca (∀)ε > 0(∃)nε ∈ N . n x .-un punct x ∈ D daca seria de numere ∑f n =0 ∞ n ( x) este convergenta (respectiv absolut convergenta). atunci f este derivabila ∞ Teorema 6. atunci seria de functii este uniform convergenta pe multimea U.Spunem ca seria de functii ∑f n =0 ∞ n este convergenta (respectiv absolut convergenta) intr. lim s n (x ) = f (x ). Din definitia 9 obtinem (∀)x ∈ U . n ≥ nε si (∀)x ∈ U sa avem s n ( x ) − g ( x ) < ε .ε Definitia 9. (∀)x ∈ U ⊂ D sa avem f n ( x ) ≤ u n . b] si are suma f. f (x ) = g (x ) ⇔ (∀)x ∈ C . 2) seria integralelor ∑ ∫ f (x )dx este convergenta si avem: n =0 a b . Daca seria este uniform convergenta pe [a. f (x ) = ∑ f n (x ). ceea ce inseamna ca U ⊂ C. in cazul convergentei simple. atunci: 1) f este integrabila Riemann pe [a. Enuntam fara demonstratii urmatoarele trei teoreme: Teorema 4. sa avem s n ( x ) − f ( x ) < ε . Daca: 1) seria ∑f n =0 ∞ n este uniform convergenta pe I si are suma f. b] ⊂ D. toate derivabile pe un interval I ⊂ D. cum avem si f U = g. 2) seria derivatelor pe I si avem f’=g. Multimea C ⊂ D formata din toate punctele de convergenta ale seriei de functii ∞ ∑f n =0 ∞ n se numeste multimea de convergenta a seriei. adica seria n→∞ ∑f n =0 ∞ n ( x) este convergenta si deci x ∈ C . fiind acelasi pentru toti x ∈ U pe cand. Fie U ⊂ D o multime nevida. (∀ )ε > 0(∃)n x . astfel incat (∀)x ∈ C . astfel incat (∀)n ∈ N . Daca ● ≠ Ø exista f : C ⊂ D → R. Fie o serie ∑f n =0 n de functii. Daca pentru seria de functii (∀)x ∈ U . Observatia 7.ε ∈ N astfel incat (∀ )n ∈ N .

∞ ⎛ ∞ ⎞ f ( x )dx = ∫ ⎜ ∑ f n ( x )⎟dx = ∑ ∫ f ( x )dx.− R ) ∪ (R. 2) R=+∞ daca si numai daca seria de puteri este absolut convergenta pentru orice x ∈ R . deci (− R. . in mod evident. Teorema 7. R ) si divergenta pentru orice x ∈ (− ∞. a n ∈ R. 3) 0<R<+∞ daca si numai daca seria de puteri este absolut convergenta pentru orice x ∈ (− R. deci C=R. pentru care (∀)n ∈ N avem: f n ( x ) = a n x n .. deci sirul (a n x n )n≥0 nu poate avea limita zero. deci seria initiala este absolut convergenta (∀)x ∈ R . deci R = 0 = 1 . din demonstratia propozitiei 10 stim ca sirul a n x n ( ) n≥0 nu are limita zero. R]. Seria particulara de functii: b b b ∑a n=0 ∞ n x n = a 0 + a1 x + . Observatia 8. x ∈ R. + 0 + .. L Daca L=0 avem limn a n x n = x ⋅ 0 = 0 < 1 si datorita aceleiasi propozitii 10.. ceea ce inseamna. Este usor de vazut ca conditiile 1).. (a lui Cauchy – Hadamard)... L Demonstratie: Fie x ∈ R si sa-i aplicam seriei ∑ n =0 ∞ an x n propozitia 10.+∞ ) ∪ {+ ∞}. deci R=+∞. Pentru o serie de puteri ne va preocupa determinarea multimii ei de convergenta C. astfel incat: 1) R=0 daca si numai daca seria de puteri converge numai pentru x=0. Definitia 11. ca seria ∑a n =0 ∞ n x n este divergenta. adica multimea ei de convergenta C={0}. Atunci. pentru raza R de convergenta a seriei avem: 1 R = daca 0 < L ≤ +∞ si R=+∞ daca L=0. si este. R )C ⊂ C [− R. rezulta ca seria ∑a n =0 ∞ n x n este convergenta. (s-a folosit conventia x 0 = 1. deoarece pentru x=0 seria devine: a 0 + 0 + . + a n x n + .−∞). 3) din definitia 1. Definitia 10. 2). (∀)x ∈ R ) se numeste serie de puteri. suma ei fiind egala cu a0.11 caracterizeaza in mod unic numarul R asociat seriei de puteri. Numim raza de convergenta a unei serii de puteri ∑a n =0 ∞ n x n un numar finit sau infinit R ∈ [0. adica seria initiala se poate integra termen cu ∫ n =0 a ⎠ a a ⎝ n =0 termen. Fie seria de puteri ∑a n =0 ∞ n x n si L = limn a n . O prima remarca este ca C ≠ Ø.. conform corolarului 2... convergenta. in acest stop calculam: limn a n x n = lim x n a n = x ⋅ L Daca x ≠ 0 si L ≠ +∞ avem limn a n x n = +∞ > 1 si.

exista M ≥ 0 . atunci raza de convergenta este R = daca 0<1<+∞ daca 1=0 sau an 1' R = lim an . rezulta ca seria Fie y ∈ R cu y > seria ∑ n =0 ∞ an x n este divergenta. Deoarece nu intotdeauna limn a n se calculeaza usor. deoarece limn a n = 1 > 0 si. n →∞ a n +1 Exemplul 8.+∞ ⎟ seria de L L⎠ ⎝L ⎠ ⎝ 1 puteri este divergenta si apoi.R). Seria de puteri ∑ (− 1) n =0 ∞ n ⋅ x 2n are raza de convergenta R=1. Fie o serie de puteri a n +1 in loc de limn a n . n Daca seria ∑a n =0 ∞ y n ar fi convergenta. iar daca lim n a n x n > 1 ⇔ x > ⇔ x > .− ⎟ ∪ ⎜ . de unde obtinem: x x an x = an y ⋅ n = an y n ⋅ n y y n n n x ≤ M. obtinem R = . fiind n →∞ n marginit. astfel incat (∀)n ∈ N . tinand seama de observatia 8. astfel incat a n y ≤ M (∀)n ∈ N . a carei demonstratie este similara cu cea a teoremei 7. deci L L L ∑ n =0 ∞ an x n este divergenta. la care se adauga eventual punctele –R sau/si R. de unde x > . din aceeasi propozitie.1 ⎛ 1 1⎞ ⇔ x ∈ ⎜ − . totodata. multimea de convergenta C este un interval de forma (-R. 1 1 1 . datorita propozitiei 10. n ≥ n0 Daca exista lim n →∞ sa avem a n ≠ 0. L Observatia 9. deci sirul (a n y n )n≥ 0 . remarcam ca limn a n nu exista pentru ca: n ⎧ ⎪(− 1) 2 daca − n − este − par an = ⎨ ⎪0 − daca − n − este − impar ⎩ . a n +1 1 = 1. ⎟ seria initiala este L ⎝ L L⎠ 1 1 absolut convergenta. rezulta ca o serie de puteri cu raza de convergenta astfel incat sa avem 0<R<+∞. rezulta ca seria ∑a n =0 ∞ n x n converge. L L Daca 0 < L < +∞ si daca lim n a n x n = x ⋅ L < 1 ⇔ x < atunci. am avea lim a n y n = 0. ceea ce 1 1⎞ ⎛1 ⎞ ⎛ constituie o contradictie. este foarte utila si propozitia urmatoare. stim ca exista x ∈ R . deci (∀) y ∈ R cu y > ⇔ y ∈ ⎜ − ∞. astfel incat y > x > . Din definitia 11 si teorema 7. y n (∀)n ∈ N cu x <1 y Cum ipotezele teoremei 3 sunt satisfacute. n →∞ a n ∑a n =0 ∞ n xn pentru care (∃)n0 ∈ N . cu deosebirea ca se foloseste lim Propozitia 12.

Dar functia g. r ). + (− 1) + ..f’’(0)=2a2 etc. (∀)n ∈ N . pentru x < 1 avem f ' ( x ) = . ele au aceeasi raza de convergenta R=1 si suma f a seriei initiale este derivabila si datorita egalitatii: 1 1 n = 1 − x 2 + x 4 − x 6 + . 2) functia f este derivabila pe intervalul (-R. a2 = 0! 1! 2! . facand substitutia x2=y. Daca ∑a n =0 ∞ n x n este o serie de puteri cu R ≠ 0 si f : C ⊂ R → R suma sa. Atunci coeficientii an.. adica seria ∑ n =0 ∞ a n r n este convergenta.anxn) cu suma f. obtinem concluzia propozitiei. Exemplul 9. (∀)x ∈ C n =0 f (n ) (0) .Nu suntem nici in ipotezele aplicabilitatii propozitiei 12. avem egalitatile: f ' ( x ) = a1 + 2a 2 x + 3a 3 x 2 + . Fie n ∈ N si x ∈ [ − r . astfel incat 0 < R ≤ +∞. atunci: 1) seria derivatelor are aceeasi raza de convergenta ca si seria initiala.. Fie seria de puteri îIîSU(n=0. Datorita teoremei 8.. avem: a n x n = a n ⋅ x n ≤ a n r n si ipotezele teoremei 4. n! Demonstratie: Intr-adevar.. Propozitia 13.. dar aici am putea sa ne dispensam de limita superioara.. adica: f (0 ) (0) f (1) (0) f (2 ) (0) a0 = etc... datorita teoremei 8. . Atunci (∀)r ∈ R cu 0<r<R seria de puteri este uniform convergenta pe intervalul [-r.... Sa consideram seria: 2 n +1 x3 x5 x7 n x x− + − + .∞. r ]. cu g ( x ) = arctgx are aceeasi derivata. pentru (∀)x ∈ (− r . Fie ∑a n =0 ∞ n x n o serie de puteri cu raza de convergenta R. pentru care seria derivatelor este seria din exemplul 3 5 7 2n + 1 8.. unde f (0 ) (0) = f (0). fiind indeplinite. in particular. deci..... pentru x < 1 . pentru x=0 obtinem f(0)=a0 (datorita ipotezei) si f’(0)=a1. 3 5 7 2n + 1 ∞ Corolarul 3.r].. pentru 2 1+ x 1+ x2 x < 1 . rezulta ca c=0 si deci: arctgx = x − 2 n +1 x3 x5 x7 n x + − + . a1 = .. Dam fara demonstratie urmatoarea teorema: Teorema 8. + (− 1) + .. an = si cu raza de convergenta R>0. pentru x < 1 . (∀)n ∈ N sunt unic determinati si avem egalitatile: f ' ' (x ) = 2a 2 + 6a3 x + . Demonstratie: Din 0<r<R rezulta ca r este un punct de convergenta absoluta al seriei. adica f ( x ) = ∑ a n x n .R) si derivataf’ este egala cu suma seriei derivatelor. + (− 1) x 2 n + . deci f (x ) = g (x ) + c.. Cum pentru x=0 avem f(0)=0 si arctg0=0.

6.. iar Rn ( x ) = f ( x ) − Tn ( x ) se numeste restul de ordinul n al formulei lui Taylor... + f ( x0 ) + .Rn(x) devine: (x − x0 )n+1 (n+1) (ξ ) pentru x ≠ x0 si se numeste restul lui Lagrange..Formula lui Taylor. aceasta este. Fie f : D ⊂ R → R o functie indefinit derivabila in punctul x0 ∈ D.x.. astfel incat..x0+R). Dezvoltari in serie Taylor..1.. unde R>0 este raza de convergenta a seriei de puteri obligatoriu. + f ( x0 ) se numeste polinomul lui Taylor atasat 1! n! functiei f in x0. sa avem: ⎧ (x − x0 ) p ( x − ξ )n − p +1 (n +1) (ξ ). cat si de numerele naturale n si p. Motivul pentru care tocmai Taylor a fost aleasa este corolarul 3 care ne spune ca.. daca : x ≠ x0 f ⎪ Rn ( x ) = ⎨ n! p ⎪0.... Dam fara demonstratie teorema: Teorema 9. pentru orice p ∈ N * . x ≠ x0 . Problema pe care vrem sa o rezolvam in continuare este in ce conditii suma seriei Taylor atasata functiei f si punctul x0 este pe multimea ei de convergenta C (C se poate determina cand x ≠ x0 folosind substitutia x-x0=y) este egala cu functia f de la care s-a plecat. deci si lim x → x0 ( x − x 0 )n Rn ( x ) = 0.... de n+1 ori derivabila pe intervalul I si x0 ∈ I .. + f ( x 0 ) + rn ( x ) numita formula n! 1! 2! lui Taylor de ordinul n corespunzatoare functiei f in punctul x0... Se mai stie ca avem: lim x → x0 (x − x0 ) Rn ( x ) n = 0. x ) sau ξ ∈ ( x... Punctul ξ din teorema 10 depinde de functia f.. Fie o functie f : I → R definita pe un interval I. pentru x ≠ x0 si se numeste restul lui Cauchy. (∃)ξ ∈ ( x0 .. unde: ( x − x0 ) ( x − x0 ) (n ) Tn ( x ) = f ( x0 ) + f ' ( x0 ) + .. Fie f : I → R ........ derivabila de n ori intr-un punct x ∈ I are loc egalitatea: ( x − x 0 )n ( n ) ( x − x 0 )2 x −x0 f (x ) = f (0 ) + f ' (x0 ) + f ' ' ( x0 ) + . daca o functie este dezvoltata intr-o serie de functii de forma ∑ a (x − x ) n=0 n 0 ∞ n pe intervalul (x0- R. Rn ( x ) = f (n + 1) Definitia 12.. seria Taylor...... Numim serie Taylor atasata functiei f in punctul x0 seria urmatoare: ∞ ( x − x0 ) (n ) ( x − x 0 )n ( n ) x − x0 f ( x0 ) = f ( x0 ) + f ' ( x0 ) + . x0 ) dupa cum x>x0 sau x<x0... ∑ n! 1! n! n =0 Daca x0 = 0 ∈ D si f este indefinit derivabila in zero.. ∑a n =0 ∞ n y n ..... pentru restul de ordinul n al formulei lui Taylor.. Pentru p=1 restul rn(x) devine: (x − x0 )(x − ξ )n (n+1) (ξ ). Pentru Rn ( x ) = ⋅f n! p=n+1.. in mod . Atunci. daca : x = x 0 ⎩ Observatia 10. pentru orice x ∈ I ... de punctele x0. caz in care. spunem ca f se dezvolta in serie Taylor in jurul punctului x0.. seria Taylor corespunzatoare se numeste seria Mac Laurin si ea este o serie de puteri.....

Reciproc. Demonstratie: Daca f (x ) = ∑ ∞ avem pentru x ∈ C ∩ D. ξ ∈ I . Deoarece avem f (n ) ( x ) = e x . (∀)x ∈ R. ⎥ ⊃ . n →∞ n →∞ n →∞ ( x − x 0 )n obtinem: f (x ) = lim s n (x ) = lim Tn ( x ) = lim ( f ( x ) − Rn ( x )) = f ( x ) .. n ∈ N . unde 0 < ξ < x (n + 1)! (n + 1)! x n +1 e x (∀)x ∈ C ∩ D = R. deoarece 0 ∉ I rezulta ca I este n o multime vida. egalitatea este evidenta. In acelasi mod se arata ca intervalele . Datorita propozitiei 14 putem scrie: ∞ xn x x2 xn = 1+ + + . ⎥ ⊃ . n →∞ n! n=0 f(x)=Tn(x)+Fn(x)..(∀)x ∈ R.. R: Avem evident ⎛ a⎤ ⎛ a⎤ ⎛ a⎤ ⎜ 0. + + . deoarece pentru x=0. ⎝ n⎦ ⎝ 1⎦ ⎝ 2⎦ Fie ξ ∈ I = I I k .Propozitia 14. folosind din nou formula lui Taylor. f (n ) ( x0 ) ⇔ lim s n ( x ) = f ( x ) unde sn(x)=Tn(x). definita prin f ( x ) = e x . a ∈ R. deci nu exista ξ >0. obtinem lim Rn ( x) = lim ( f ( x ) − s n ( x )) = f ( x ) − f ( x ) = 0.. Insa exista n1 ∈ N astfel incat k ξ> deci si ξ > a n1 a pentru n ≥ n1 . ⎥ .. trebuie sa avem ξ >0. Deoarece restul n →∞ n →∞ n =0 n +1 ∞ Rn(x) al formulei lui Taylor sub formalui Lagrange este Rn ( x ) = sau x < ξ < 0 si Rn ( x ) − 0 ≤ x n +1 ξ e . iar lim n→∞ (n + 1)! x n +1 = 0. Sa se dezvolte in serie Mac Laurin functia f : R → R. ⎥ ⊃ ⎜ 0. din formula lui Taylor. unde n! C este multimea ei de convergenta. ⊃ ⎜ 0. a >0. n ∈ N ⎝ n⎦ au intersectia vida. daca si numai daca lim Rn (x ) = 0. ex = ∑ 1! 2! n! n = 0 n! Aplicatii 1) Sa se arate ca intervalele ⎛ a⎤ I n = ⎜ 0.. seria Mac Laurin atasata functiei f este a (n + 1)! xn ∑ n! cu raza de convergenta R = lim a n = lim n! = +∞ deci C=R. (∀)x ∈ R. unde Rn(x) este restul ∑ n=0 ∞ (x − x0 ) f (n ) n →∞ de ordinul n al formulei lui Taylor. (∀)n ∈ N . n →∞ n →∞ n→∞ Exemplul 10.. Seria Taylor (x0 ) are intr-un punct x ∈ D ∩ C suma f(x). daca pentru x ∈ D ∩ C avem lim Rn (x ) = 0..

Sa se arate ca 1° n( A ∪ B ) = n( A) + n(B ) − n( A ∩ B ). (2..1). .1)..2. neegalitatea este adevarata. avem k − 1 perechi..(2n − 3)(2n − 1) < ⋅ 2 ⋅ 4 ⋅ 6.. (3.. n ) de numere naturale este numarabila.4). (1.(2n − 2 )2n 2n − 1 2n ramane sa aratam ca 1 2n − 1 1 ≤ ⋅ 2n − 1 2n 2n + 1 sau 2n − 1 1 ≤ 2 4n 2n + 1 sau (2n − 1)(2n + 1) ≤ 4n 2 de unde 4n 2 − 1 ≤ 4n 2 ceea ce este evident. sa notam cu n( A) numarul de elemente din multimea A. 2) Sa se arate ca oricare ar fi n. n ) si multimea numerelor naturale N .(2n − 1) . (3. (1.(2n − 2) 2n − 1 si sa aratam ca este adevarata si pentru n. n ∈ N avem inegalitatea 1 1 ⋅ 3 ⋅ 5.K..2n 2n + 1 R: Pentru n=1... k .2). (1.1)..2).2). Rezulta ca putem realiza o corespondenta biunuvoca intre multimea perechilor (m. k − 2). de unde se vede ca pentru m + n = k . (2. n∈N este numarabila. b ⎟. LLLLLLLLLL (1. deoarece 1 1 1 1 sau < < 2 4 3 3 presupunem ca ramane adevarata pana la n-1.5... n) cu m + n = constant. < 2 ⋅ 4 ⋅ 6. deci multimea (m.. 4) Fie A o multime finita. (2. b>a>0.1).3). k − 1).3). pentru R: Sa consiseram perechea m + n = 2. K obtinem (1.… n ⎠ ⎣ au intersectia vida.(2n − 3) 1 < 2 ⋅ 4 ⋅ 6. n )m∈N .4. (4. Avem 1 2n − 1 1 ⋅ 3 ⋅ 5. deci 1 ⋅ 3 ⋅ 5. K .1). n=1. (k − 1.3. 3) Multimea P2 a perechilor (m. (2. (m.a ⎞ ⎡ * I n = ⎢b − .

. n→∞ c) lim (1 + a ) 1 + a ( 2 )(1 + a ). n →∞ 1 2 6) Fososind criteriul clestelui. a < 1.. ⋅ = 2 n(n + 1) n(n + 1) 2⋅3 4⋅5 n(n + 1) 3n C n +1 deci limita este 1/3. . + (1 − n + 1 + n + 2 )⎥ .. b) a) lim (1 − )(1 − ). = ⋅ ⋅ . Dupa reducerea termenilor.. n( A) + n(B ) reprezinta numarul elementelor din multimile A la care se adauga numarul elementelor din B. n ≥ 2 .(1 − 2 3 6 n→ ∞ C n +1 n c) lim (1 + a)⎛1 + a2 ⎞⎛1 + a4 ⎞.. Rezulta apoi ca limita este . astfel elementele ce apartin lui A si B se socotesc de 2 ori. 2 ⎥ 6 2 4 4 ⎣ ⎦ 2 b) Deoarece 1- 1 2 (n − 1)(n + 2) 1⋅ 4 3 ⋅ 6 (n − 1)(n + 2) n + 2 =1.. x ∈ R fixat . deducem ca x n = .. .. R:a) ∑ k(k + 1)(k + 2) = ∑ k 3 + 3∑ k 2 + 2∑ k = n n n k =1 k =1 k =1 k =1 =⎡ ⎢ n(n + 1)(2n + 1) n(n + 1) n(n + 1)(n 2 + 5n + 6) 1 n(n + 1) ⎤ +3 +2 = . ⎣ ⎦ k =1 1 obtinem lim x n = .. = 1− − k +1 k + 2 (k + 1)(k + 2) 1 1 1 1 de unde rezulta ca sirul 1 ⎤ ∑ (1 − k + 1 + k + 2 ) = n − ⎢(1 − 2 + 3 ) + (1 − 3 + 4 ) + .⎡p ⎤ 2° Sa se extinda rezultatul la n( A ∪ B ∪ C ) apoi sa se generalizeze la n ⎢U Ai ⎥ . i< j ⎣1 ⎦ 1 5) Să se calculeze urmatoarele limite: a) ∑ k (k + 1)(k + 2) n→∞ n lim k =1 n 2 (n + 1) 2 1 1 1 ).⎛1 + a ⎜ ⎝ 4 2n ⎞ = lim 1 − a ⎟ ⎠ n →∞ 1 − a 2 n +1 = 1 .. Pentru 2° avem: n( A ∪ B ∪ C ) = n( A ∪ B ) + n(C ) − n[( A ∪ B ) ∩ C ] = n( A) + n(B ) − n( A ∩ B ) + n(C ) − − n(( A ∩ C ) ∪ (B ∩ C )) = n( A) + n(B ) + n(C ) − n( A ∩ B ) − [n( A ∩ C ) + n(B ∩ C ) − n( A ∩ B ∩ C )] = n( A) + n(B ) + n(C ) − n( A ∩ B ) − n( A ∩ C ) − n(B ∩ C ) + n( A ∩ B ∩ C ). să se calculeze lim ⎡12 x ⎤ + ⎡2 2 x ⎤ + ..⎛1 + a2 ⎞. Pentru cazul general se gaseste p ⎡p ⎤ p −1 n ⎢U Ai ⎥ = ∑ n( A1 ) − ∑ n(Ai ∩ A j ) + K + (− 1) n(A1 ∩ A2 ∩ K ∩ A p ). deci trebuie scazute odata. d) lim ( n − ⎟ ⎜ ⎜ ⎟⎜ ⎟ n→∞ ⎝ ⎠⎝ ⎠ ⎝ ⎠ n→ ∞ n k =1k ∑ n k 2 + 3k + 1 2 + 3k + 2 ). ⎣1 ⎦ R: 1) n( A ∪ B ) reprezinta numarul total de elemente din multimile A si B. + ⎡n 2 x ⎤ ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ n3 n→∞ .. 1− a d) Descompunem xn = n − n k 2 + 3k + 1 k + 3k + 2 1 ⎡ 2 = 1− 1 1 1 1 .

să se arate ca sirul cos nx cos x cos 2 x cos 3x + + . n≥2 c) u n = ln n ⋅ ln⎜1 + ⎜ n ⎟ ⎠ ⎝ R: a) Scriem termenul general al seriei astfel: 2n + 1 2n (n 4 + 2n + 1) − n 4 = un = ≅ 2 2 4 2 4 n + n + 2n + 1 n + n + 2n + 1 2n 1 seria are aceeasi natura cu seria v n = deci este divergenta.. n k =1 ∀a ∈ R . a -1 < [a] ≤ a ... + ≤ cos(n + 1) x 2 n +1 + cos(n + 2) x 2 n+2 + . este convergent cos(n + p) x 2 n+ p an+ p − a n = − cos(n + 2) x 2 n+2 + . urmare pentru p ∈ (0. x numar real fixat. + p −1 ⎟ = 2 ⎝ 2 2 ⎠ 1 2n <ε 1 2 n +1 1− 1 p 2 1 1− 2 = 1 ⎛ 1 ⎞ 1 ⎜1 − p ⎟ < n . 8) Utilizând să + 1 32 se + . p > 0 . In concluzie.. ∀k = 1.. b > 0. prin p ln n n (ln n ) n n =2 n ∞ ∞ 1 este divergenta. ceea ce duce la n > − log 2 ε .. obtinem limita egala cu x/3. + studieze 1 n2 . dar ∑ p este divergenta pentru p ≤ 1 .. un = (ln n ) p n≥2 ⎛ (− 1)n ⎞ ⎟. + + 2 3 2 2 2 2n R: Fie ε > 0 . + cos(n + p ) x 2 n+ p 1 ⎛ 1 1 ⎞ ≤ n +1 ⎜1 + + .. p ∈ N . 6 7) Utilizand criteriul general al lui Cauchy pentru şiruri.n ≥ 1 + + . + 1⋅ 2 2⋅3 n ⋅ (n + 1) ⎛ ⎝ ⎞ ⎠ 9) Să se calculeze urmatoarele limite: a) lim ⎜ n + n 2 − 1 − n − n 2 − 1 ⎟ . deducem ≤ x∑ k 2 k =1 3 n k 2 x − 1 < ⎡k 2 x ⎤ ≤ k 2 x..n . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ Sumam inegalitatile si rezulta x∑ k 2 − n n 3 ≤ ∑ [k 2 x] n k =1 n 3 n ..Rangul se obtine punand condiţia n 2 ⎝ 2 ⎠ 2 . > . ∀n ≥ nε . n A 1 deoarece lim > = +∞ deci seria p n → ∞ (ln n ) p (ln n ) n ∑u n =2 ∞ n este divergenta. adica criteriul lui Cauchy.. si bn = 1+ 1 22 a n + p − a n < ε . b) lim ⎟ ⎜ n→∞ an + bn a n +1 + b n +1 n→∞ .1] seria ∑ u n = ∑ p n=2 n = 2 (ln n ) Pentru p>1. > p . a. sirul verifica criteriul lui Cauchy. convergenţa şirurilor sin n! sin 1! sin 2! an = . n ∞ 1 1 1 1 1 b) ln n < n...n ≥ 1...R:Din definitia partii intregi. Tinand apoi seama ca an = ∑k2 = k =1 n n(n + 1)(2n + 1) . cos(n + 1) x 2 n +1 . . 10) Sa se studize natura seriilor de termen general a) b) u n = n 4 + 2n + 1 − n 2 1 .

⎛ a+n ⎞ ⋅ b⎟ ≠ 0 lim⎜ n →∞ a + n − 1 ⎝ ⎠ n ⋅b = a+n a + n −1 ⋅ b > b ≥1 si seria din enunt este divergenta.∈ R ) f ′(x ) = a +1 ⎛a+2 ⎞ ⎛ a+n ⎞ ⋅b + ⎜ b⎟ + K + ⎜ ⎟ +K a ⎝ a +1 ⎠ ⎝ a + n −1⎠ R: Aplicam criteriul radacinii pentru seria modulelor. 12) Sa se arate ca sirul de termen general a n = 1 + 1 2 +K+ 1 n − 2 n . Pentru b ≥ 1 . n→∞ prin urmare pentru b < 1 seria data este absolut convergenta. Aplicam criteriul lui Leibniz. este un sir monoton descrescator. deci functia este monoton descrescatoare si de aici x2 sirul de termen general ln n un = n este monoton descrescator. n = 2. cu limita zero.K. prin urmare seria data este convergenta. b. lim u n = +∞ . seria este n →∞ divergenta pentru orice p. ⎛ (− 1)n ⎞ ⎟.3. Dar functia f (x ) = ln x x are 1 − ln x < 0 daca ln x > 1. R: Vom asocia acestui sir seria de numere: a1 + (a 2 − a1 ) + K + (a n − a n −1 ) + K pentru care sirul (an) reprezinta sirul numerelor partiale . putem scrie a+n a + n −1 deci. 1 (α ) lim u n = lim ln n ⎢ − 2 + ⎥ n →∞ n →∞ 2n 3n 2 ⎦ ⎣ n Trebuie sa aratam ca u n . din (α ) rezulta ca seria ∑u 2 ∞ n si seria ∑ 2 ∞ (− 1)n ln n n au aceeasi natura. in acest caz. c) Seria u n = ln n ⋅ ln⎜1 + ⎜ n ⎟ ⎠ ⎝ n ⎡ (− 1) (− 1)n ⎤ = 0 . 11) Sa se studieze natura seriei (a. Avem a+n a+n n u b = ⋅b n = a + n −1 a + n −1 n 2 si lim n u = b . n ≥ 2 este o serie alternata. n ∈ N este convergent. x > e . conditia necesara de convergenta nu este indeplinita.Pentru p<0.

n =1 ∞ n =1 ∞ ∑ ∞ 2 n −1 nn . Studiem convergenta simpla a seriei pentru q ≤ p + 1 . ⋅ (3n − 1) .. 15) Sa se determine pentru perechea parametrulor ( p.. deci sirul sumelor partiale care este sirul (a n )n∈N este convergent. ∑ (− 1)n−1 n!n q n =1 R: Pentru srudiul convergentei absolute aplicam criteriul lui Raabe si Duhamel seriei 1+ p 2 + p K n + p un = n!n q avem q +1 q ⎛ un ⎞ ⎜ ⎟ = lim n (n + 1) q − n (n + p + 1) = lim n⎜ − 1⎟ n →∞ n →∞ n (n + p + 1) ⎝ u n +1 ⎠ n = lim n →∞ q +1 ⎛ q + 1 (q + 1)q ⎞ n q +1 ⎜1 + + + K⎟ − n q +1 − pn q − n q 2 n 2!n ⎝ ⎠ = lim = q −1 n →∞ n (n + p + 1) q (q + 1) n q (q − p ) + n q −1 +K 2! = lim = q − p > 1.. n =1 1 ∑ na n . 13) Să se stabilească natura urmatoarelor serii. ⋅ 2n 2n + 1 n =1 i) ∑ (3n − 2)(3n + 1) . ⋅ 2 ⋅ 4 ⋅ .... c). h) ∑ 1 ⋅ 3 ⋅ . ∑ a n + n .. ⋅ (2n − 1) 1 .. utilizând criteriile de convergenţă pentru serii cu termeni pozitivi: n a) d) g) n + n −1 ( n −1 − n n + n −1 ) = ( 1 ) 2 . n =1 ∞ 1 ⋅ 5 ⋅ 9 ⋅ . ⋅ (4n − 3) ∞ ∑ ⎜ 2n − 1 ⎟ ⎝ ⎠ n =1 ∞ ⎛ n +1 ⎞ n . + n. Trebuie gasita relatia intre p si q pentru care 1+ p 2 + p K n + p lim u n = lim =0 n →∞ n →∞ n!n q si se vade ca are loc pentru q < p . π ) ∑ np . n =1 ∞ ∞ 1 b) e) ∑ nn n . ∑ ∞ 1+ n =1 1 1 + . 2 n f) ∑ 2 ⋅ 5 ⋅ 8 ⋅ . n =1 ⎛ 1⎞ q +1 q q ⎜1 + ⎟ − n − n p − n n⎠ ⎝ = n q −1 (n + p + 1) q +1 .a n − a n −1 = = 1 n − 1 n 2 − 2 n + 2 n −1 = = 1 n − 2 n − n −1 = ( ) n n + n −1 Acesta este termenul general al unei serii Riemann convergenta. n →∞ n q −1 (n + p + 1) deci seria este absolut convergenta pentru q − p > 1 . n =1 1 14) Sa se studieze convergenta absoluta si convergenta simpla pentru seria: ∞ (1 + p )(2 + p )K (n + p ) . a > 0. a ≥ 0. x ) ai seriei: ∞ cos nx n ∈ (0...

Pentru a studia convergenta simpla. a n = p . k ∈ Z } . obtinem R10 < 17) Sa se arate ca seriile a) 1+ 23 1 ⋅ 3 ⋅ 5K19 ⋅ 21 ⋅ 22 1 1 +K+ +K 2⋅3 n ⋅ 3 n +1 1 1 1 1 1 1 1 n 1 b) 1− ⋅ + ⋅ − + + K + (− 1) +K n 1 ⋅ 4 ⋅ 2! 10 3! 28 n! 3 + 1 sunt convergente. R: Criteriul raportului ne da u n +1 1 1 = ⋅ 1 ⋅ 3 ⋅ 5K (2n − 1) = un 1 ⋅ 3 ⋅ 5K (2n + 1) 2n + 1 si u 1 = 0. Sa se aproximeze sumele cu trei zecimale exacte. Avem si ⎛ ⎞ 1 1 1 ⎜1 + Rn = ⎜ 2n + 3 (2n + 3)(2n + 5) + K⎟ < ⎟ 1 ⋅ 3 ⋅ 5K (2n + 1) ⎝ ⎠ < < ⎞ ⎛ 1 1 1 ⎜1 + + + K⎟ < 2 ⎟ 1 ⋅ 3 ⋅ 5K (2n + 1) ⎜ 2n + 3 (2n + 3) ⎠ ⎝ 1 ⋅ 1 ⋅ 3 ⋅ 5K (2n + 1) 1 1− 1 2n + 3 = 2n + 3 . n u1 + K + u n = sin nx n +1 cos 2 2 ≤ 1 . rezulta ca p n n n =1 n seria este absolut convergenta pentru p > 1 si x ∈ R . ∞ cos nx 1 1 R: Deoarece ≤ p si seria ∑ p este convergenta pentru p > 1 . Caz particular n = 10 . x ≠ kπ . seria este np simplu convergenta. ∞ 1 16) Sa se arate ca seria este convergenta. . x x 2 sin sin 2 2 si pentru 1 → 0 pentru p > 0.multimea in care este absolut convergenta sau simplu convergenta. lim n +1 = lim n →∞ u n →∞ 2n + 1 n prin urmare seria este convergenta. Rezulta ca pentru p > 0 si x ∈ R − {2kπ . x ≠ 2kπ . Sa se exprime o majoreta a erorii pe care o facem daca suma S se aproximeaza cu S n . 1 ⋅ 3 ⋅ 5K (2n + 1)(2n + 2 ) ∑ 1 ⋅ 3 ⋅ 5K (2n − 1) 1 pentru n = 10 . aplicam criteriul lui Abel cu 1 u n = cos nx.

Pentru x = 1. n = 3.x ≠ 2 n ⎠ ⎝ 1 − 2x ⎠ n =1 ∞ n n . Pentru 1− x ⎡ 2⎤ ≥ 1 ⇒ x ∈ ⎢0.R: Observam ca avem 1 1 ≤ n . rezulta ca seria (a ) este convergenta. b) ∑ ⎛1 + 1 + .. c) ∑ x . Daca luam pentru S pe S n dat de 1 1 + K + n −1 Sn = 1 + 2⋅3 n3 atunci 1 1 1 1 ⎛ 1 1 ⎞ Rn = 1 + + 2 + K⎟ + +K < n n +1 n ⎜ n +1 3 ⎝ 3 3 (n + 1)3 (n + 2)3 ⎠ 18) Să se determine mulţimea de convergenţă a seriei de funcţii R: lim n f n ( x) = lim n→∞ n →∞ ∑⎜ ⎝ 1 ⎛ n +1⎞ ⎛ 1− x ⎞ ⎟ ⎜ ⎟ . care este o serie divergenta. fiind seria n =1 n =1 ∞ 1 armonică înmulţită cu (-1).0 < a < b ⎜ ⎟ 2 n⎠ n⎠ (b + n ) n =1 ⎝ n =1 ⎝ n =1 b(b + 1) . deci raza de convergenţă n →∞ a n n→∞ n + 1 n =1 ∑ (− 1) ∞ n +1 n x n este R = 1. .. 20) Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma seriei de puteri R: a n lim n +1 = lim = 1 . n 1 ∞ ∑ (− 1)2n+1 n = −∑ n . In punctele x = 1 si x = -1. seria devine Pentru x = -1. seria armonică alternantă. seria devine ∑ (− 1) n =1 ∞ n 1 .. ⎥ 1 − 2x ⎣ 3⎦ si-n aceste puncte seria este divergentă.5.4. 19) Să se determine mulţimea de convergenţă pentru seriile de puteri: n ∞ ∞ ∞ a ( a + 1) .1].. ∞ ⎟ 1− 2x ⎝3 ⎠ si-n aceste cazuri seria este absolut convergentă. serie convergentă.. Asadar.0 ) ∪ ⎜ . (a + n ) n ⎛ x⎞ a) ∑ ⎜ ⎟ . Pentru 1− x ⎛2 ⎞ < 1 ⇒ x ∈ (− ∞. deoarece seria 1 1 1 1+ + 2 +K+ n +K 3 3 3 este convergenta. mulţimea de convergenţă a seriei de puteri este (-1.. K n −1 n3 3 si folosind criteriul comparatiei. n +1 1− x 1− x = n 1− 2x 1− 2x . + 1 ⎞ x n . facem o analiza separata. 1). iar mulţimea de convergenţă este (-1.