1.

Mecanica si acustica
1.Daca spatiul parcurs de un mobil este exprimat in kilometri, iar durata miscarii sale este exprimata in ore, atunci legea sa de miscare este exprimata prin relatia:

s = 2 + 3t + 4t 2
Pentru acelasi mobil, spatiul fiind exprimat in metri, iar durata miscarii in secunde, legea de miscare este data de relatia: a) s = 2 + 3t + 4t b) s = 2000 +
2

5 1 2 t+ t 6 3240 2 c) s = 2000 + 3t + 4t 2 d) s = 2000 + 3000t + 4000t
2. Legea de miscare a unui punct material este exprimata prin relatia (spatiul este exprimat in m, iar timpul in secunde):

s = 2 + 3t + 4t 2
Viteza initiala a punctului material este: a) v0 = 2m / s b) v0 = 3 + 4t c) v0 = 8m / s d) v0 = 3m / s 3. Cum este orientat vectorul acceleratie in miscarea curbilinie: a) Este paralel cu vectorul viteza; b) Este oblic fata de traiectorie, dirijat spre partea concava a traiectoriei; c)Este tangent la traiectorie si in sensul miscarii; d) Este centripet; 4. Legea de miscare a unui punct material este exprimata prin relatia (spatiul este exprimat in m, iar timpul in secunde):

s = 2 + 3t + 4t 2
Punctul material are o miscare : a) uniforma b) incetinita c) uniform accelerata d) este in repaus 5. Un camion merge pe un drum in serpentina avind viteza constanta la vitezometrul de bord. Este miscarea camionului accelerata? a) nu; b) da; c) nu se poate defini acceleratia; d) depinde de prezenta fortei de frecare; 6. In ce miscare vectorul acceleratie este dirijat in sens opus vectorului viteza? a) rectilinie accelerata; b) rectilinie frinata; c) circulara incetinita; d) circulara accelerata;

7.Care dintre afirmatiile de mai jos nu este corecta, in cazul in care tinem seama de frecarea cu aerul in miscarea pe verticala in cimpul gravitational terestru: a) Timpul de urcare pina la inaltimea maxima devine mai mic; b) Inaltimea maxima atinsa devine mai mica; c) Timpul de coborire devine mai mic decit timpul de urcare; d) Viteza la intoarcere devine mai mica in modul decit viteza la urcare; 8. Care dintre afirmatiile de mai jos nu este corecta, in cazul cind tinem seama de frecari in miscarea de urcare libera pe un plan inclinat: a) Timpul de urcare pina la inaltimea maxima scade; b) Inaltimea maxima atinsa devine mai mica; c) Timpul de coborire devine mai mare (sau corpul se autoblocheaza) decit timpul de urcare; d) Viteza la intoarcere devine mai mare in modul decit viteza la urcare; 9. Un corp cu masa m este aruncat de jos in sus pe un plan inclinat, cu viteza initiala v0 = 40m / s , coeficientul de frecare fiind
2

μ = 0.2

, iar inclinarea planului fata de planul orizontal fiind

α = 30

( g = 10m / s ). Timpul dupa care corpul ajunge din nou in punctul initial si viteza cu care corpul se intoarce in punctul initial au valorile: a) ≈ 15s ; ≈ 28m / s b) ≈ 15s ; ≈ 15m / s c) ≈ 45s ; ≈ 15m / s d) ≈ 6 s ; ≈ 28m / s 10. Un corp cu masa de 1kg cade liber pe o distanta h = 500 m . Dupa ce a strabatut acest spatiu i se aplica o forta F = 5 N in sens invers greutatii corpului. Considerind g = 10m / s , dupa 5 secunde de la aplicarea acestei forte corpul va avea viteza: a) 75m / s ; b) 100m / s ; c) nici un raspuns nu este corect; d) 125m / s ;
2

11. Un plan inclinat cu lungimea l = 8m face un unghi α = 30 cu planul orizontal. Din punctul cel mai inalt al planului inclinat, aluneca cu frecare, fara viteza initiala, un corp. Sa se determine coeficientul de frecare dintre corp si plan, daca viteza cu care ajunge corpul la baza planului inclinat este egala cu jumatate din viteza pe care ar fi atins-o la baza planului, alunecind fara frecare.( g = 10m / s )
2

a) b)

μ = 0.1 ;
μ=

3 ; 4 c) μ = 0.7 ; d) μ = 0.05 ;
12. Doua puncte materiale P si P2 , situate la o extremitate a diametrului unui cerc, pornesc simultan: P 1 1 cu v0 = 10m / s si a = −0.5m / s pe diametru, P2 cu viteza unghiulara egala cu
2

π

20

rad / s ; P1 se

opreste tocmai in celalalt capat al diametrului. Calculati unghiul la centru in momentul opririi lui P . 1 a) b) c)

α

corespunzator pozitiei lui P2

α= α=

π

π

6 4

; ;

α =π ; π d) α = ; 2
2

13. Legea de miscare a unui mobil este x(t ) = 5t este: a) 12m / s ; b) 42m / s ; c) 5m / s ; d) 10m / s ;

+ 2t + 1 (m). Viteza mobilului la momentul t = 4 s

14. Pentru a misca rectiliniu si uniform, pe directia unei suprafete orizontale, un corp trebuie actionat pe o directie in sus ce face un unghi α = 30 cu orizontala cu o forta de 20 N . Coeficientul de frecare dintre corp si suprafata orizontala este 0.1. Masa corpului este egala cu: a) 18.3kg ; b) 17.3kg ; c) 10kg ; d)

20kg ;
= 5m / s . Dupa t 2 = 3s

15. Un corp coboara pe un plan inclinat fara frecare pornind cu viteza initiala v0 viteza corpului este de doua ori mai mare decit viteza sa dupa t1 = 1s ( g inclinare al planului este:

= 10m / s 2 ). Unghiul de

60 b) 45 c) 30 d) 90
a)

; ; ; ;

17. Un camion descrie uniform un cerc in plan orizontal. Care este forta centripeta? a) Nu exista. b) Forta de frecare anvelope-teren. c) Reactiunea elastica a terenului. d) Forta motorului. 18. In miscarea circulara uniforma modulul acceleratiei normale are expresia: a) a n = ωR ; b)

a n = ωR 2 ;
2 2

c) a n = ω R ; d) a n = v R ;

Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la momentul cinetic al punctului material in raport cu punctul fix este adevarata? a) se conserva. Distanta parcursa in secunda a cincea 21. 22. c) are doar modulul constant. b) v = 3t + 5 . d) pentru nici un tip de miscare. b) mv 2 . dupa cite rotatii primul ciclist il prinde din urma pe al doilea? a) n1 = 4 rotatii. b) 1. 2 2 dEc = . Teorema variatiei energiei cinetice a unui punct material se scrie astfel: a) dL = dEc . a = 0. O pista circulara este parcursa de doi ciclisti cu frecventele: ν 1 = 1 −1 1 s si ν 1 = s −1 .19. d) n1 = 3 rotatii. Ecuatia miscarii rectilinii a unui mobil este: x = 5 + 3t + t 2 Alegeti expresia corecta a legii vitezei: a) v = 2t . 2 2 mv2 mv12 c) ΔEc = − . c) n1 = 5 rotatii. b) este nul. c) v = 2t + 3 .2m / s 2 .1m . b) pentru orice miscare rectilinie uniform variata. Daca pleaca 5 6 simultan din acelasi punct in acelasi sens.7 m . d) 0. Un punct material se afla in miscare sub actiunea unei forte a carei directie trece permanent printr-un punct fix. b) n1 = 6 rotatii. c) pentru o miscare rectilinie uniform accelerata. 2 20. Pentru care dintre tipurile de miscari este valabila relatia de mai jos scrisa cu marimile fizice in notatiile cunoscute: x = x0 + (v0 + v)t 2 a) pentru o miscare rectilinie uniforma. d) v = t + 2 . 24.9m .9m . d) are directia paralela cu cea a fortei. 23. relatia neavind sens fizic. c) 1. Un automobil pleaca din repaus cu acceleratia este : a) 0.

c) d) Ec + E p = 0 . 2 29. 2 p2 b) Ec = . 2 b) dEc = − dE p . Teorema conservarii energiei mecanice E a unui punct material intr-un cimp conservativ afirma ca: mv 2 a) E = + mgh . teorema variatiei energiei mecanice E se 25. a) E= d) E = Ec − E p . Ce se intelege prin energie mecanica E: mv 2 . 2 b) E = mgh . dE = dLnecons .d) dL = pdt . c) Ec = 2 Ec = . O sanie de masa m luneca liber fara viteza initiala din virful unui deal de inaltime h si apoi se opreste undeva pe planul orizontal. c) ≈ 2mgh . 2m mp . dEc = dE p . 28. d) mv 2 . Lnecons lucrul mecanic al fortelor neconservative. 26. Ce lucru mecanic trebuie efectuat pentru a aduce sania inapoi la punctul de plecare? a) mgh . b) c) d) dE p = dLnecons . dE p = 0 . Notind scrie: a) dEc = dLnecons . 27. 2 b) mgh . Cit este energia sa cinetica? a) mp 2 . c) E = Ec + E p . Un punct material are masa m si impulsul p.

Cit este variatia impulsului sau intro perioada: a) zero. b) 50% . 31. aflata in repaus. p = −2 + 4t . c) 2mv . O particula 1 ciocneste plastic o particula identica 2. O particula 1 ciocneste perfect elastic o particula identica 2. Ecuatia de miscare a unui punct material de masa m=2Kg este: x = 2 −t + t2 (x este considerat in m si t in s) Care este legea de variatie a impulsului sau?: p = 2+t . 34. d) p = 2mEc . d) mv . c) 75% . b) 2mv . Cit la suta din energia cinetica a particulei 1 se transforma in caldura? . d) p = 4 − 2t . Cit este variatia impulsului sau intro jumatate de perioada: a) zero. c) p = −1+ 2t . Un punct material cu masa m se misca circular uniform cu viteza v. d) mv . a) b) 32. 2p 30. 33. Cit este impulsul sau? p = 2mEc . c) 2mv . 35.d) E c = m2 . d) 100% . b) 2mv . Cit la suta din energia sa cinetica particula 1 transfera particulei 2? a) 25% . aflata initial in repaus. Un punct material are masa m si energia cinetica a) b) Ec . Un punct material cu masa m se misca circular uniform cu viteza v. p= Ec . m c) p = mEc .

d) parabolica.1 s.a) 25% . Care este unitatea de masura in S. d) m 2 kgs −1 . c) eliptica. Un corp este aruncat de jos in sus cu viteza de 50m/s. determinati viteza pe care o va avea caruciorul daca cele doua persoane sar simultan cu aceeasi viteza u=1m/s fata de carucior si in aceeasi parte: a) 2m/s. Momentul cinetic L al unui punct material fata de un punct fix se defineste astfel: a) L = p ⋅ b . b) circulara. 40. c) 0. 39. L =r× p. b) 8. dt 38. 41. c) dL = dMdt . 37. Directia vectorului moment cinetic al unui punct material se conserva in timpul miscarii. 36. b) c) d) L = bp .54 s. Neglijind frecarile. d) 100% .33m/s. pentru moment cinetic: W . d) 8. b) 50% .6 s. . Dupa cit timp energia potentiala a corpului va coincide cu energia cinetica? Se cunoaste g=10m/s2. d) 1m/s. b) ramine in repaus. Doua persoane cu masa m=50kg fiecare se afla pe un carucior cu masa M=200Kg aflat in repaus.I. b-bratul impulsului p fata de punct. Teorema momentului cinetic al unui punct material se exprima prin ecuatia: a) b) dL = r × F . c) 10 s. s Nm b) . Cum este traiectoria? a) plana. c) 75% . d) M= dL . dL = r × p . L = mp . a) 9. s a) c) W.

d) 10 m/s.42. Legea de mişcare a unui mobil este x(t)=5t2+2t+1 (m). c) este egal cu unitatea. O particula de masa m suspendata de un fir ideal de lungime l oscileaza intr-un plan vertical. este reprezentata în graficul de mai jos: Viteza mobilului în raport cu sistemul de referinţă S1 este: a) -10 m/s. dt b) c) d) 43. bila 1 se opreşte. d) nu poate fi determinat. . dt dL = mgltgα . b) -1 m/s. 46. despre raportul maselor celor doua bile m1/m2 se poate afirma că: a) este supraunitar. care se deplasa cu viteza v1 şi o bilă de masă m2 aflată iniţial în repaus. Care este variatia pe unitatea de timp a momentului cinetic in raport cu punctul de suspensie?: a) dL = mgl cos α . Viteza mobilului la momentul t=4 s este: a) 12 m/s. dt dL = mgl . Dacă în urma ciocnirii frontale perfect elastice dintre o bilă de masă m1. 45. 44. b) este subunitar. c) 5 m/s. dt dL = mgl sin α . c) 2 m/s. Raportul lucrurilor mecanice efectuate de greutăţile celor două corpuri în timpul căderii este L1/L2: a) 2 b) 1/4 c) 1/2 d) 4. în raport cu un sistem de referinţă legat de Pământul S1. Două corpuri de mase egale sunt lăsate să cadă liber. b) 42 m/s. Legea de mişcare a unui mobil. Primul se află în cădere timp de 2 s iar celălalt 4 s.

Pentru a mişca rectiliniu uniform. d) 150m. b) 1080 m. Acest rezultat reprezintă valoarea: a) unei energii. 47. b) 450. O maşină porneşte din repaus şi pentru a ajunge la viteza de 72 km/h accelerează uniform timp de 15 s. pe direcţia suprafeţei orizontale. c) 300. c) 300 m. b) unei forţe. 50. Spaţiul parcurs de maşină în acest interval de timp este de: a) 4. corpul din figura alăturată trebuie acţionat pe o direcţie ce face un unghi α = 30 ° cu orizontala cu o forţă de 20 N. forţa de frânare trebuie să efectueze un lucru mecanic: a) − mg 2 2h g b) mgh c) − ⎞ mt ⎛ 2h ⎜ − g 2t ⎟ ⎟ 2 ⎜ g ⎝ ⎠ d)-mgh 49. cioneşte perfect elastic.d) 1m/s. excentric un disc identic aflat în repaus. Cu t secunde înainte de a atinge solul. d) Unei variaţii de impuls 52.9 m. . Unghiul făcut de vitezele discurilor după ciocnire este: a) 900. d) 600. Rezultatul obţinut de un elev în urma rezolvării unei probleme este de 50 Ns. c) unui efort unitar. Un corp de masă m este lăsat să cadă liber de la înălţimea h. 48. Un disc de dimensiuni mici şi masă m1 care se deplasează fără frecare cu viteza v pe o suprafaţă orizontală. Care din graficele pentru dependenţa lui ke de n este corect? 51. Considerând frecarea cu aerul neglijabilă. corpul trebuie frânat astfel încât atunci când ajunge la sol viteza sa să fie nulă. Se neglijează rotaţiile. Un resort cu constanta elastică k se taie în n părţi identice care se leagă apoi în paralel.

53. d) uniform încetinită. Mobilele au plecat: a) din acelaşi punct. b) incetinită. în acelaşi moment. b) 17. d) uniform accelerată. b) 8 m.3 kg. c) 960 m. Mişcarea maşinii este: a) uniformă. Dependenţa de timp a vitezei unui mobil care se mişcă rectiliniu este reprezentată în graficul de mai jos. c) din acelaşi punct. în acelaşi moment.Coeficientul de frecare dintre corp si suprafaţa orizontală este 0. în funcţie de timp. b) din puncte diferite. Masa corpului este egală cu: a) 18. Mişcarea mobilului este: a) uniformă. La sfârşitul fiecărei secunde viteza unui mobil este jumătate faţă de viteza pe care a avut-o la începutul secundei respective. La sfârşitul fiecărei secunde viteza unui mobil este dublă faţă de viteza de la începutul secundei respective. c) accelerată. d) 480 m. c) accelerată.3 kg. c) 10 kg.1. 56. la momente diferite. d) din puncte diferite. Spaţiul parcurs de mobil până la oprire este: a) 16 m. Desenul din figura de mai jos reprezintă graficele poziţiilor a două mobile faţă de punctele de plecare. 54. 55. . la momente diferite. d) 20 kg. b) încetinită.

b) 0.Viteza iniţială a mobilului este: a) (m + n – 1/2 ) m/s. Principiul 0 al termodinamicii mai este cunoscut si ca : a) principiul relativitatii echilibrului termodinamic . d) 2 m/s. c) (m + n + 1/2 ). Principiul 0 al termodinamicii termodinamice : a) caldura specifica . . b) temperatura . În secunda m parcurge n metrii. Un mobil are o mişcare uniform variată. c) principiul tranzitivitatii echilibrului termodinamic . c) 4 m/s d) 3 m/s 58. Acceleraţia mobilului este: a) -1 m/s2. Fizica moleculara si termodinamica 1. c)+ 1 m/s2. d) entropia . d)2 m/s2 60. permite definirea urmatoarei marimi 3. b) 0. b) principiul comutativitatii echilibrului termodinamic . 2. 2. iar in secunda n marcurge m metrii. Viteza imaginii în raport cu omul este: a) 2 m/s. Un om se apropie cu viteza de 2 m/s de o oglindă plană fixată în poziţie verticală pe sol. b) 56K . c) 4 m/s d) 3 m/s 59. Un mobil are o mişcare uniform variată. b) 0. iar in secunda n marcurge m metrii. Un om se apropie cu viteza de 2 m/s de o oglindă plană fixată în poziţie verticală pe sol. Care este valoarea temperaturii absolute ce reprezinta dublul temperaturii de 28°C: a) 602K . În secunda m parcurge n metrii. d) principiul conservarii energiei . c) volumul .57. Viteza imaginii sale în raport cu solul este: a) 2 m/s. b) 0.

c) Cp*T . d) nu depinde de volumul si de presiunea sistemului.cμv – R = 0 d) cμp / cμv = R 8. c) depinde de volumul si de temperatura sistemului. Energia interna a gazului ideal. d) (1/2)*m*v2 . b) (3/2)*RT . Energia interna U a unui mol de gaz perfect monoatomic este: a) (3/2)*kT . 4.cμv = 1/R b) cμp . Caldura specifica reprezinta cantitatea de caldura necesara modificarii cu un grad a temperaturii: a) b) c) d) unui mol de substanta unui kmol de substanta unitatii de masa a unui corp unui m3 de substanta 7. 5.cμv = 2/R c) cμp . b) depinde de presiunea sistemului. d) 329K . Coeficientul de compresie h reprezinta caldura necesara sistemului pentru a-si mari presiunea cu o unitate cand temperatura este mentinuta constanta si se defineste prin relatia: ⎛ ∂Q ⎞ a) h = ⎜ ⎜ ∂p ⎟ ⎟ ⎝ ⎠T ⎛ ∂Q ⎞ b) h = ⎜ ⎟ ⎝ ∂T ⎠ p ⎛ ∂Q ⎞ c) h = ⎜ ⎟ ⎝ ∂V ⎠T ⎛ ∂Q ⎞ d) h = ⎜ ⎜ ∂p ⎟ ⎟ ⎝ ⎠V . a) depinde de volumul sistemului. 6. Relatia Robert-Meyer reprezinta o legatura intre caldurile molare la volum si presiune constanta si se exprima astfel: a) cμp .c) 301K .

Un mol de gaz perfect diatomic aflat la p1=2bar. Caldura molara reprezinta cantitatea de caldura necesara modificarii cu un grad a temperaturii: a) unui corp b) unui mol de substanta c) unui litru de substanta d) a 6. Capacitatea calorica reprezinta cantitatea de caldura necesara modificarii cu un grad a temperaturii: a) unui corp b) unui mol de substanta c) a 6. V0) intr-o stare finala (p1.023*1023 molecule d) unui litru de substanta 10. n moli de gaz perfect evolueaza din starea initiala (p0. a) izobara b) izocora c) izoterma d) adiabatica 14. Sa consideram urmatorul sistem: .023*1023 molecule 11. T1 = 300K se destinde brusc la p0=1bar.cv = 1/R d) cp .9.cv = l 12. Precizati natura transformarii la care este supus gazul. V1). Pentru un gaz ideal se stie ca dQ = cv ⋅ dT + l ⋅ dV = c p ⋅ dT + h ⋅ dp . Care din relatiile de mai jos este corecta ? a) l=p b) l + p = 0 c) cp . Variatia energiei interne in cursul acestei transformari este: p V − p0V0 a) ΔU = 1 1 γ −1 b) ΔU = 0 p V − p0V1 c) ΔU = 1 0 γ −1 p V − p0V0 d) ΔU = 1 1 γ 13.

98bar 15.. iar in volumul V2 este vid. V1 + V2 V +V p2 = 1 2 p1 T2 = T1. daca pistonul este blocat si contactul intre cele doua volume se face printr-un orificiu practicat in piston. V1 c) V = ct. si care se deplaseaza orizontal fara frecare.98bar d) Tf = 347K. p2 = p1 p2 = p1 T2 = T1. a) tf = 38°C. p = 1.. p = 0.. a) T = ct. 16. In starea initiala. volumul V1 din stanga este ocupat de un gaz perfect aflat la presiunea p1. Precizati care este natura transformarii suferita de gaz si determinati p2. p = 0. de masa m.98bar c) Tf = 307K. b) p = ct. p = 0. Calculati presiunea si temperatura finala din incinta aflata in echilibru (1bar=10E5 N/m^2).Se indeparteaza peretele. Sa consideram urmatorul sistem: . T2 .. d) T = ct.98bar b) tf = 34°C. temperatura T1. T2 = T1. Sa consideram urmatorul sistem: O incinta adiabatica de volum V1 + V2 este separata in doua parti de un piston nedeformabil. V1 p2 = p1 T2 = T1.

temperatura T1. randamentul ciclului Carnot este: T a) η = 1 − 2 T1 V b) η = 1 − 2 V1 p c) η = 1 − 2 p1 T d) η = 1 − 1 T2 19.. T2 = T1 . In starea initiala. Daca T1 este temperatura sursei calde iar T2 este temperatura sursei reci. Entropia se defineste prin relatia: dQ a) dS = T b) dS = TdQ c) dS = dU + dL d) dS = pdV 20. a) adiabatica. daca pistonul este lasat liber. si care se deplaseaza orizontal fara frecare. 17. T2 = T1 . Ciclul Carnot este compus din: a) 2 transformari izoterme si 2 transformari izobare b) 2 transformari izoterme si 2 transformari izocore c) 2 transformari izocore si 2 transformari adiabate d) 2 transformari izoterme si 2 transformari adiabate 18. ⎟ ⎝ 1 2⎠ ⎛ V1 ⎞ p2 = ⎜ ⎟ ⎜ V + V ⎟ p1 . iar in volumul V2 este vid. volumul V1 din stanga este ocupat de un gaz perfect aflat la presiunea p1. p1 . V2 γ −1 γ T2 = T1 . d) T=ct. ⎛ V1 ⎞ p2 = ⎜ ⎜ V + V ⎟ p1 . Inegalitatea fundamentala a termodinamicii este: . c) adiabatica. T2 . T2 = T1 .O incinta adiabatica de volum V1 + V2 este separata in doua parti de un piston nedeformabil. de masa m. b) adiabatica. Precizati care este natura transformarii suferita de gaz si determinati p2. ⎝ 1 2⎠ ⎛ V1 ⎞ p2 = ⎜ ⎜V +V ⎟ ⎟ ⎝ 1 2⎠ V p2 = 1 p1 .

a) b) c) d) η <1 dU + dL > 0 dU + dL < 0 TdS ≥ dQ 21. C=0. Capacitatea calorica a apei si masa apei sunt suficient de mari ca sa actioneze ca o sursa de caldura. Bucata de aluminiu se pune in contact cu mediul ambiant aflat la temperatura t2=20°C.46J/g. cu urmatoarele caracteristici: m=100g. Pentru orice proces ce decurge intr-un sistem izolat avem: a) ΔS ≥ 0 b) ΔS < 0 dQ c) <0 T d) ΔS = ΔU 22. C=0. Temperatura finala a aluminiului este: a) 10°C b) 15°C c) 20°C d) 5°C . Bucata de fier se introduce in apa la t1=7°C. de masa m=100g la temperatura t1=10°C. Fie o bucata de fier incalzita la t2=77°C. Pentru aluminiu C=896J/kg. cu urmatoarele caracteristici: m=100g.46J/g. Capacitatea calorica a apei si masa apei sunt suficient de mari ca sa actioneze ca o sursa de caldura. Fie o bucata de aluminiu A rece. Care este variatia de entropie ΔSFe cand temperatura variaza de la t2 la t1? a) ΔSFe = -20J/K b) ΔSFe = -10J/K c) ΔSFe = 20J/K d) ΔSFe = 10J/K 23. Fie o bucata de fier incalzita la t2=77°C. Ce fel de transformare are loc intre starile 1 si 2? a) Izoterma b) Izocora c) Adiabatica d) ireversibila 24. adica precum un termostat. adica precum un termostat. Bucata de fier se introduce in apa la t1=7°C.

Lucrul mecanic in destinderea izoterma este L1=100J. Randamentul ciclului Carnot are expresia η = 1 − a) b) c) d) substanta de lucru este un gaz ideal T2 > T1 ciclul Carnot este reversibil se parcurge un singur ciclu T2 numai daca: T1 28. Variatia de entropie a bucatii de aluminiu este: a) -3.1J/K c) 1.1J/K b) 3. Fie o bucata de aluminiu A rece. Bucata de aluminiu se pune in contact cu mediul ambiant aflat la temperatura t2=20°C.05J/K 27. . a) -120J b) -100J c) -20J d) -80J 29.55J/K d) -3. Pentru aluminiu C=896J/kg. temperatura sursei calde fiind t1=127°C. Fie o bucata de aluminiu A rece. Variatia de entropie a mediului ambiant este: a) -3. Un mol de gaz biatomic efectueaza o transformare ciclica Carnot. Bucata de aluminiu se pune in contact cu mediul ambiant aflat la temperatura t2=20°C. de masa m=100g la temperatura t1=10°C. randamentul ciclului este: a) 90% b) 80% c) 50% d) 10% 30. de masa m=100g la temperatura t1=10°C.05J/K c) 1. Pentru aluminiu C=896J/kg. Presiunea cinetica este proportionala cu: a.55J/K d) -1. Lucrul mecanic efectuat in destinderea adiabatica fiind 831J.55J/K 26. care este lucrul mecanic consumat in comprimarea izoterma. Un motor lucreaza dupa un ciclu Carnot si are randamentul η=20%.25.1J/K b) 3. T.

c) 0. Care este viteza patratica medie pentru molecula de H2 la T=300K (MH2=29g/mol): a) 3532m/s. In ce raport se gasesc vitezele patratice medii ale celor 2 tipuri de molecule (VAr/VO2): a) 0. b) R/(V(p-a/V^2)). 35. b) T^(1/2) .b.112. d) R/(Vp). 4g Ne (MNe=10g/mol) si 7g N2 (MN=7g/mol). 31. d) 5. T^(1/2) . α=(1/V)*(dV/dT)p. Intr-un reciepient se gaseste un amestec de O2 (MO2=32g/mol) si Ar (MAr=40g/mol). b) 0. Nu depinde de T . Coeficientul de dilatare izobara. d. T^2.821. d) 512m/s. 34. b) 1259m/s. d) Nu depinde de T . d) 1. c) R/[V*(p-(a/V^2)+(2ab/V^3)). in cazul unui gaz real ce respecta ecuatia Van der Waals.33E5 N/m2. 32.24E5 N/m2. c) 3. b) 0. c) 2498m/s. Intr-un balon de volum V=10l aflat la t=25°C se gasesc : 5g He (MHe=4g/mol).99E5 N/m2. Presiunea partiala a He este: a) 1. Viteza patratica medie a unui gaz perfect monoatomic este proportionala cu: a) T. (p+a/V^2)(V-b)=RT este: a) R/V. c) T^2. Dupa un timp suficient de lung temperatura este uniforma in recipient.693. c.5.1E5 N/m2. 33. .

b) 2. b) a/27b^2. este comprimat adiabatic de la 10E5 N/m^2 la 10E6 N/m^2. Lucrul mecanic efectuat in cursul acestei trandformari este: a) -1.4. Volumul final V2 este: a) 0. . Prin proces de sublimare intelegem: a) transformarea din starea solida in starea lichida.14 kJ.4. c) 1. este comprimat adiabatic de la 10E5 N/m^2 la 10E6 N/m^2.96 l. Volumul initial este de 5l. d) 0.14 kJ. d) (4a)/(27Rb) . γ=1. Temperatura finala T2 este: a) 220 K.5 K. d) -1. d) transformarea din starea gazoasa in starea lichida.3 kJ. 37.28 kJ. este comprimat adiabatic de la 10E5 N/m^2 la 10E6 N/m^2. b) transformarea din starea gazoasa in starea solida. Temperatura critica pentru un gaz Van der Waals.96 l. b) 0. d) 300 K. b) 115 K. c) 1. c) (8a)/(27Rb) .24 l . c) 57. 38.57 kJ.57 kJ. 39. 41. Volumul initial este de 5l. c) transformarea din starea solida in starea gazoasa. b) 0.36. Un mol de gaz perfect biatomic. 8 g de Ar (MAr=40g/mol) sunt comprimate izoterm de la p1=10E5 N/m^2 la p2=10E6 N/m^2.15 kJ.15 kJ. (p+a/V^2)(V-b)=RT. d) 1. γ=1. Un mol de gaz perfect biatomic. Volumul initial este de 5l. la T=298K. Un mol de gaz perfect biatomic. c) 1. 40.4. Lucrul mecanic primit de gaz in timpul acestei compresii este: a) 2. este: a) 3b. γ=1.5 l.

cg=2. ca=2. b) >35°C . Da=1 g/cm^3): a) -12°C .10 J/gK . d) 20°C . Un calorimetru contine m1=95 g de apa la t1=20°C. c) 25°C . c) <35°C .18 J/g°C): a) 32°C . Cand hartia de ziar s-a uscat temperatura sticlei este : a) 35°C . Care va fi temperatura de echilibru te daca se neglijeaza capacitatea termica a vasului si a accesoriilor (ca=4. d) 310K .42. Doua cuburi de gheata a 10 g fiecare aflate initial la temperatura de -19°C sunt introduse intr-un pahar cu apa de 250 ml. Stica este invelita cu hartie de ziar umeda. Apa se gaseste initial la 25°C. c) 53. b) 60 l si 40 l . c) Entalpia sistemului ramane constanta. Neglijandu-se schimburile termice cu atmosfera sa se determine temperatura finala a sistemului (λg=333J/g . .7 l si 46.: a) 66. alta calda la 60 °C. 45.3 l. Pentru aceasta dispunem de doua surse de apa. una rece la 18 °C. Intr-o incapere in care temperatura este de 35°C se afla o sticla cu apa. b) 40°C .10 J/gK . 43. 46. b) Energia libera a sistemului ramane constanta. d) >50°C . Daca se neglijeaza capacitatea termica a vasului. Ne propunem sa umplem un vas de 100 l cu apa la 32°C. b) 273K .5K .3 l . d) Entalpia libera a sistemului ramane constanta. c) 289. In timpul unei transformari de faza: a) Energia interna a sistemului ramane constanta. 44. Se adauga m2=71 g apa la t2=50°C. care este volumul de apa rece si volumul de apa calda necesare pentru a umple vasul cu apa la temperatura dorita ? (Da=1000Kg/m^3).7 l si 33.

Electricitate si magnetism 1. c) forta nu se modifica. coliniar cu ea. d) forta creste de 10 ori. se afla o sarcina punctiforma q.8 N. L λq . O bara izolatoare de lungime L este incarcata cu densitatea liniara de sarcina λ.d) 50 l si 50 l . c) 20 N . Cum se modifica forta de interactiune dintre doua sarcini punctiforme q1 si q2 situate la distanta r una fata de alta in aer. b) 180 N. La distanta "a" de un capat al barei. 3. Forta de interactiune dintre doua sarcini punctiforme q1=10 μC si q2=20 μC situate la distanta r=10 cm una de alta in aer este de : a) 1. 2. 3. daca ele se introduc intr-un ulei care are εr=2? a) forta scade de doua ori. Legea fluxului electric (Gauss) in forma diferentiala (locala ) se scrie: . 4πε 0 a ( a + L) λq a 4. d) 5000 N. 4πε 0 a q 4πε 0 L2 . Forta de interactiune dintre bara si sarcina este: a) F = b) c) d) F= F= F= λq . b) forta se dubleaza.

a) div E =

ρ ; ε0
Q

b) div E = c) rot E =

ε0

;

ρ ; ε0

d) grad E = Q 5. Valoarea intensitatii campului electric produs de o sarcina punctiforma q=10 μC la o distanta r=10 cm de ea este: a) 9·106 V/m; b) 9·103 V/m; c) 10 V/m; d) 1000 V/m 6. Intensitatea campului electric generat de o placa plana infinita, incarcata uniform cu densitatea superficiala de sarcina +σ, situata in aer (εr = 1) este: a) E =

σ ; 2ε 0
σ ; 4πε 0

b) E = σ ; c) E =

d) E=0 7. Se considera o sfera plina de raza R incarcata uniform in volum cu sarcina totala +Q. Cum este orientat vectorul E intr-un punct A exterior sferei? a) perpendicular pe directia razei sferei; b) radial, inspre exterior; c) pe directia razei sferei, inspre centrul sferei; d) dupa o directie oarecare Se considera o sfera plina de raza R, cu εr=1, incarcata uniform in volum cu sarcina totala +Q. Intr-un punct P in interiorul sferei, la distanta r de centru, intensitatea campului electric este: a) 0;

b) ∞; c) c) E = d) d) E =
Q
4πε 0 R
2

r ; R

Q
4πε 0 R 2

8. Se considera o sfera plina de raza R, cu εr=1, incarcata uniform in volum cu sarcina totala +Q. Intr-un punct M in exteriorul sferei, la distanta d de centru, intensitatea campului electric este: a) 0; b) ∞; c) E = d) E =
Q
4πε 0 R 2

d ; R

Q
4πε 0 d 2

9. Se considera o sfera de raza R goala, incarcata superficial cu sarcina totala Q. Intr-un punct A in interiorul sferei, la distanta r de centru, intensitatea campului electric este: a) 0; e) ∞; f) g)
E= E= Q
4πε 0 R 2

r ; R

Q
4πε 0 r 2

10. Se considera o sfera de raza R goala, incarcata superficial cu sarcina totala Q. Intr-un punct M in exteriorul sferei, la distanta d de centru, intensitatea campului electric este: a) 0; b) ∞; c) E =
Q
4πε 0 d 2

;

d) E =

Q
4πε 0 R 2

11. Tensiunea electrica intre doua puncte se defineste ca: a) U = ∫ E ⋅ dl ;
1 2

b) U = ∫ E ⋅ dl ; c) U = rot E d)
U= I R

12. Potentialul V unei sarcini punctiforme Q calculat intr-un punct M situat la distanta r de sarcina (considerand potentialul la infinit nul) este: a) V =
Q

4πε 0 r
Q

; ;

h) V = i) j)

4πε 0 r 2

V=

Q r2

;
r2

V=

Q

4πε 0

13. Se considera doua sarcini punctiforme q1=10 μC si q2=20 μC situate la distanta r= 2m una de alta in aer (εr =1). Sa se calculeze potentialul electric intr-un punct situat intre ele, pe dreapta ce le uneste, la jumatatea distantei. a) V=0; k) V=270 V; c) V=270 kV; d) V=∞ 14. Relatia care exprima legatura dintre intensitatea campului electric E si potentialul electric V este: a) E = − grad V ; b)
E = − grad V ;

8m. A. incarcate uniform in volum cu sarcina totala Q. l) E = 6x 2 ⋅ i . dintre care A si B sunt fixate la distanta d=1m una de alta si au sarcinile QA=2⋅10-8 C si QB=10-8 C respectiv.c) E = rot V d) E = div V 15. B. 3x 2 + 8. Considerand sferele punctiforme. de acelasi semn. uniform incarcat electric. d) V=∞ 17. . o) r= 0.2 m. Fie trei sfere goale identice.9m 18. este: a) V = b) c) Q 4πε 0 R Q . notata cu r) va fi: a) r = 0. Sfera C se poate deplasa liber pe dreapta AB si este initial neutra. p) d) r=0. are intensitatea: . Campul electric intr-un punct M aflat la distanta x de un fir infinit de lung. Fie un camp electric in care potentialul depinde de x conform relatiei: V = − Sa se calculeze intensitatea campului electric. b) r= 0. a) E = 3x ⋅ i . C. V= 4πε 0 R 2 V=0. avand densitatea de sarcina liniara λ. 2 m) E = 2 x + 8 n) E =0 16. Potentialul intr-un punct de pe suprafata unei sfere de raza R cu εr =1. considerand potentialul la infinit nul. pozitia de echilibru a sferei C (distanta fata de sfera A. Se pune in contact cu A si se lasa libera.5m.

ε0 ∇B = 0 .a) E = b) c) d) 1 1 λ 4πε 0 2 x n.05 ·104 V/m . Campul electric creat de acest ansamblu de sarcini in centrul patratului are intensitatea: a) E=3. b) E=5V. unde q=10-9C si a=5 cm. Prima ecuatie a lui Maxwell scrisa sub forma diferentiala are urmatoarea expresie: a) ∇ × B = μ 0 j c + μ 0 ε 0 b) c) d) ∇× E = − ∇E = ∂B . 4πε 0 x λ x n. ∂t ∂E . ∂t ρ . . d) E=0 21. c) E=5 V/m. Fie ansamblul de sarcini din figura. E= E =k E= 2λ n. x 4πε 0 r 1 19.

Una dintre ipotezele folosite in obtinerea ecuatiei I a lui Maxwell este: a) Campul magnetic este stationar. c) Un camp magnetic variabil in timp este echivalent cu un camp electric in ceea ce priveste producerea curentului electric. Curentul echivalent variatiei campului electric in ceea ce priveste producerea a) curent de conductie. b) curent de convectie. campului magnetic poarta numele de: . V 23. d) Curentul electric este stationar. c) curent de deplasare. b) ∫ Edl = − ∫ ∂t dS c Σ ∂B . b) Liniile campului electrostatic sunt intotdeauna inchise. b) Un camp electric variabil in timp este echivalent cu un curent electric in ceea ce priveste producerea campului magnetic. d) curent stationar. ∂t d) ∫ EdS = − ∫ ∂t ndV . c) Campul magnetic este generat atat de curentul electric cat si de un camp electric variabil in timp. Conform primei ecuatii a lui Maxwell: a) Liniile campului magnetic sunt intotdeauna deschise.22. d) Campul magnetic este generat de un flux magnetic variabil in timp. 25. 24. Prima ecuatie a lui Maxwell scrisa sub forma integrala are urmatoarea expresie: a) ∫ Bdl = μ i + μ ε ∫ ∂t dS 0 0 0 c Σ ∂E . c) ∫ Σ Σ BdS = μ 0 i + μ 0 ε 0 ∂B V ∫ ∂E n dV .

se scrie: a) ∫ E ⋅ dl = − ∂t ∫ B ⋅ dS . ∂E . b) lucrul mecanic al fortei magnetice. c) inductia electromagnetica. c ∂ Σ . A doua ecuatie a lui Maxwell. d) tensiunea electromotoare. In prima ecuatie a lui Maxwell: ∇ × B = μ 0 j c + μ 0 ε 0 a) inductia campului magnetic.26. c) circulatia inductiei magnetice pe conturul “c”. 27. In prima ecuatie a lui Maxwell. termenul ∂E ∫ ∂t dS Σ semnifica: a) viteza de variatie a fluxului electric prin suprafata Σ . c) viteza de variatie a suprafetei Σ strabatuta de campul electric E . marimea B reprezinta: ∂t 30. marimea j c reprezinta: ∂t 28. d) densitatea curentului total. b) intensitatea campului magnetic. d) intensitatea campului electric. c) densitatea curentilor de deplasare. ∂E . In prima ecuatie a lui Maxwell: ∇ × B = μ 0 j c + μ 0 ε 0 a) densitatea curentilor de conductie. 29. b) viteza de variatie a intensitatii campului electric. in forma integrala. 0 0 0 c Σ ∂E termenul ∫ Bdl c semnifica: a) fluxul magnetic prin suprafata delimitata de conturul “c”. b) densitatea curentilor de convectie. In prima ecuatie a lui Maxwell: ∫ Bdl = μ i + μ ε ∫ ∂t dS . d) variatia sarcinii electrice in interiorul domeniului delimitat de suprafata Σ .

A doua ecuatie Maxwell stabileste ca: . c ∫ E ⋅ dl = U . i c 31. d) lucrul mecanic in camp electric. ∂t divE = − rotE = − Bdt . Termenul ∫ E ⋅ dl c din a doua ecuatie a lui Maxwell desemneaza: a) fluxul campului electric. Ecuatia a II-a a lui Maxwell in forma diferentiala se scrie: a) rotE = − b) rotE = − c) d) ∂B . ∫ 34. d) legea inductiei electromagnetice.b) c) d) Ui = − dΦ . ∂t ∂B . b) circulatia campului electric pe o curba inchisa “c”. c) tensiunea electromotoare. 33. b) lucrul mecanic in camp magnetic. dt ∫ E ⋅ dl = 0 . Termenul a) circulatia vectorului inductie magnetica B . ∂t ∂B . c) viteza de variatie a fluxului magnetic printr-o suprafata Σ oarecare care se sprijina pe conturul “c”. ∂ B ⋅ dS din ecuatia a II-a a lui Maxwell reprezinta: ∂t ∫ Σ 32.

35. 37. divE = reprezinta: a) densitatea unui corp. Un camp electric poate fi produs: a) numai de sarcini electrice. c) atat de un camp magnetic variabil in timp. 36. cat si de sarcini electrice. dupa caz. b) campul electric este constant. 38. Ecuatia a II-a a lui Maxwell arata ca liniile campului electric produse de un camp magnetic variabil in timp sunt: a) intotdeauna inchise (camp rotational). In ecuatia a III-a a lui Maxwell sub forma diferentiala. b) numai de campuri magnetice variabile in timp. In cazul lipsei campului magnetic sau in cazul prezentei unui camp magnetic constant in timp. b) un camp magnetic constant produce un camp electric cu linii de camp inchise. d) nu se ofera nici o informatie despre felul campului electric. d) un camp magnetic variabil in timp nu produce nici un fel de camp electric. c) pot fi inchise sau nu. c) densitatea volumica de sarcina. d) nu ofera informatii asupra liniilor de camp. b) intotdeauna deschise (camp nerotational). e) de curenti electrici. d) rezistivitatea electrica.a) un camp magnetic variabil in timp produce un camp electric cu linii de camp inchise. c) un camp magnetic variabil in timp produce un camp electric cu linii de camp deschise. c) campul electric are linii de camp deschise (este nerotational). marimea ρ ε0 . din legea a II-a a lui Maxwell rezulta ca: a) campul electric are linii de camp inchise (este rotational). b) densitatea superficiala de sarcina. ρ .

c) legea lui Ohm. sunt intotdeauna linii inchise.39. Prin varfurile unui patrat cu latura a trec patru conductoare rectilinii. Ecuatia divE = ρ semnifica: ε0 a) legea fluxului magnetic. divB = 0 . πa d) Bo = 0T Bo = . b) legea fluxului electric (Gauss). 40. c) fluxul campului electromagnetic este nenul. b) liniile campului magnetic nu au izvoare si sunt intotdeauna linii deschise. π 2( I 2 + I 3 ) . este: a) liniile campului magnetic nu au izvoare. a 2 μ0 I 2 c) Bo = . 41. foarte lungi. I3 si I4. d) inductia electromagnetica are linii de camp inchise. Sa se determine inductia magnetica BO in centrul patratului. parcurse de curent cu sensul indicat pe figura. Intensitatile curentilor sunt I1. a) Bo = b) μ0 I 2 . perpendiculare pe planul figurii. d) legea lui Ampere. I2. Semnificatia ecuatiei a patra a lui Maxwell.

Printr-o bobina cu N1 spire trece un curent electric de intensitate I1. R=2r.3 mm.42. c) S=18 cm2 . b) S=16. R=r. 43. N1 N2 N b) I 2 = I1 2 N1 a) I 2 = I1 ⎛N ⎞ c) I 2 = I1 ⎜ 1 ⎟ ⎝ N2 ⎠ d) I 2 = I1 2 44.94 cm2 . . ca in prima bobina. R>r. Transferul maxim de putere de la un generator de curent continuu (figura alaturata) catre o rezistenta de sarcina R se realizeaza pentru: a) b) c) d) R<r. Ce intensitate I2 trebuie sa aiba curentul ce trece printr-o alta bobina cu aceleasi dimensiuni. pentru a se obtine acelasi flux prin suprafata unei spire. dar cu N2 spire. Ce arie trebuie sa aiba fiecare dintre armaturile unui condensator plan. iar permitivitatea relativa a dielectricului utilizat este εr=4 ? a) S=20 cm2 . avand capacitatea C=0. d) S=2 cm2 .2 nF. daca distanta dintre armaturi este d=0.

t1 + t2 t ⋅t c) t1 + t2 .5⋅10-5 T . c) 0. la distanta r=20 cm. 47. 5⋅10-6 Wb . 10-4 Wb. b) 0.5⋅10-10 Wb . 2.54 J. Un incalzitor electric are doua rezistoare. la distanta de 2 cm ( in vid) ? a) b) c) d) 10-4 T.Ce inductie magnetica produce un curent electric rectiliniu cu intensitatea de 3. Se cere raportul puterilor P1. t1 ⋅ t2 t1 + t2 t1 b) t1 + t2 . Sa se calculeze energia de interactiune electrostatica intre doua corpuri punctuale. 2⋅10-5 T. d) 1 J. daca se conecteaza ambele rezistoare: 1.45 J. 49. in serie. .5⋅10-3 T ? a) b) c) d) 2. Sa se calculeze timpul de fierbere al apei. 1 2 t1 + t2 t +t 2 d) t1 ⋅ t2 . Timpul de fierbere a cantitatii de apa din incalzitor este t1. Care este fluxul magnetic printr-o suprafata de 20 cm2. 7⋅10-6 Wb . 1 2 2 46. asezata perpendicular pe liniile de camp magnetic cu inductia 3. dupa cum se conecteaza numai primul rezistor sau numai al doilea. a) 10 J. respectiv P2 consumate de rezistoare. incarcate cu sarcinile q1= 2μC si q2=6 μC. situate in vid. 3. 48. la legarea acestora in paralel. in paralel. a) t1 ⋅ t2 . L1. L2. Doua rezistoare au rezistivitatile. S1 respectiv ρ2.45.5A. lungimile si sectiunile transversale ρ1. respectiv t2. S2. 10-1 T .

E d) j = σ . Expresia legii lui Ohm pentru un circuit închis alimentat de o baterie de n generatoare identice (având tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r ) legate în serie este: a) I = RE r . + E R + nr 54. 52. r3 = 3Ω sunt legate în paralel.14⋅10-6 T. c) locul din circuit unde se întâlnesc cel puţin patru curenţi. Sa se calculeze inductia magnetica in centrul unei spire circulare cu raza r = 25 cm. a) b) c) d) 10-6 T. 10-4 T . r2 = 1Ω . Trei surse de tensiune continuă cu tensiunile electromotoare E1 = 1 V. 53. E3 = 1. d) locul din circuit unde este conectată o bornă a generatorului.Nodul de reţea reprezintă: a) locul din circuit unde se întâlnesc doi curenţi. 51. c) j = σ E .2 V şi rezistenţele interne r1 = 2Ω . d) I = RnEr . situata in vid si parcursa de un curent avand intensitatea I=2. 6. Intre . Legea lui Ohm sub formă locală are expresia: a) U = RI . P2 ρ1L1S1 P ρ 2 L2 S1 1 b) = P2 ρ1L1S2 P ρ1L2 S1 1 c) = P2 ρ 2 L1S 2 P ρ LS d) 1 = 2 1 1 P2 ρ1L2 S 2 a) 50. nE c) I = R + nr .28⋅10-6 T. + n b) I = . E2 = 1.1 V. b) U = R/I .5 A.P ρ 2 L2 S2 1 = . 3. b) locul din circuit unde se întâlnesc cel puţin trei curenţi.

bornele comune se leagă şi un rezistor de rezistenţă R = 6Ω prin care trece un curent de intensitate I. I1 =3A. R6 = 8Ω . E2 = 40 V. I 2 =4A. I 3 =3A. I1 =3A. c) I1 =100 mA. R4 = 2Ω . I 2 =130 mA. O baterie cu tensiunea electromotoare E = 6V este conectată la un rezistor având rezistenţa R = 4Ω . I4 I4 I4 I4 = I 6 =1A. Fig. respectiv E2 au valorile: a) I1 =20 mA. I 5 =5A. R1 = 10Ω . Să se calculeze valorile curenţilor prin laturile circuitului din figură. c) 15V. I 2 =200 mA. I 3 =3A. d) I=200 mA. I 5 =5A.1 V şi rezistenţele interne r1 = 2Ω . c) I=166 mA. R2 = 5Ω . Se cunosc: E1 = 60 V. d) 5V. Intre bornele comune se leagă şi un rezistor de rezistenţă R = 6Ω . 55. Curenţii I1 şi I 2 ce trec prin E1 . = I 6 =1A. E2 = 1. = I 6 =1A. b) 2V. I 2 =400 mA. 56. R5 = 4Ω . I 3 =2A. d) I1 =25 mA. R3 = 15Ω . I 5 =2A. r2 = 1Ω sunt legate în paralel. . caderea de tensiune pe rezistenta interna a bateriei va fi : a) 10V. Valoarea lui I este: a) I=100 mA. I 3 =3A. = I 6 =2A. Două surse de tensiune continuă cu tensiunile electromotoare E1 = 1 V. I 2 =4A. I 2 =140 mA.E 57. b) I1 =50 mA. I 2 =4A. b) I=55 mA. I1 =3A. I 5 =5A. 57. Dacă intensitatea curentului electric prin circuit este I = 1A. I 2 =4A. a) b) c) d) I1 =2A.

I 2 = 0. R1 = 2Ω .4 A.E 58.5 A. I 5 = 1 A. Fig.5 A. I 4 = 1.7 A. b) I1 = 1 A.5 A. R2 = 4Ω . I 2 = 0. Să se calculeze valorile curenţilor prin laturile circuitului din figură. c) I1 = 2 A. Fig. I 5 = 4 A. I 2 = 0.4 A. I 3 = 2 A.0 A. I 5 = 2 A. I 3 = 1 A. I 4 = 1 A. I 3 = 0. a) I1 = 1 A. c) I1 = 1.58.6 A. I 3 = 0. I 2 = 0.0 A. I 2 = 0 A. Se cunosc: E1 = 1 V.1 A. I 4 = 2 A.E 59. I 3 = 1. I 2 = 2 A. I 2 = 1 A. a) I1 = 1. I 3 = 1. b) I1 = 1. I 3 = 3 A. . E2 = 3 V. Se cunosc: E1 = 4 V. 59.6 A.2 A.3 A. R3 = 2Ω . E3 = 2 V. E3 = 3 V. R1 = R2 = R3 = R4 = R5 = 1Ω . Să se calculeze valorile curenţilor prin laturile circuitului din figură. c) I1 = 1.

I1 = 4.d) I1 = 2 A.0 A.6Ω . 60. Fizica atomului si moleculei 1. I 3 = 0 A. I 4 = 1.0 A.8 A.8 A. I 5 = 0. I 2 = 0.2 A. Fig.Sarcina electronului a) este egala cu o sarcina elementara b) este fractionara c) este egala cu sarcina particulelor α d) este egala si de sens contrar cu sarcina pozitronului 3. R1 = R2 = 3.2 A. I 4 = 2.4 A. 4. R5 = 30Ω . I 5 = 0.4 A. E2 = 30 V.0 A.4Ω . I 5 = 0.4 A.E 60. I 3 = 1. I 2 = 2. I 5 = 3 A.8 A. I 4 = 1.5 A. In experimentul Millikan se determina a) masa electronului b) masa atomului c) sarcina electronului d) masa si sarcina electronului 2. I 3 = 0. I 3 = 2. a) b) c) d) I1 = 2. r1 = r2 = 0. I 2 = 0.3 A.0 A.0 A.2 A. I 3 = 1. Să se calculeze valorile curenţilor prin laturile circuitului din figură.0 A. I 2 = 1 A.6 A.6 A. I 5 = 0. I1 = 3. R3 = R4 = 10Ω . I 4 = 1.9 A. I 4 = 2 A. I 2 = 1. I1 = 1. Se cunosc: E1 = 40 V.Un electron relativist a) are viteza egala cu viteza luminii in vid b) are viteza mai mare decat viteza luminii in vid .

Energia cinetica a fotoelectronului este a) 3 eV b) 5 eV c) 2 eV d) 4 eV 10. fotocatodul unei celule fotoelectrice poate emite. Sub actiunea radiatiilor ultraviolete o placa de zinc incarcata negativ a) se va descarca b) se va incarca pozitiv c) devine mai negativa d) ramane incarcata cu aceeasi sarcina 9. Datele experimentale referitoare la densitatea spectrala de energie a radiatiei corpului negru pot fi explicate folosind a) teoria clasica a radiatiei electromagnetice b) ipoteza cuantelor de energie introdusa de Planck c) postulatele lui Bohr d) dualismul unda – corpuscul 6. prin efect fotoelectric a) fotoni b) protoni c) electroni d) neutroni 7. Sub actiunea radiatiilor electromagnetice.Energia cinetica a unui electron relativist a) este mult mai mica decat energia sa de repaus b) este egala cu energia sa de repaus c) este mai mare decat energia sa de repaus d) este comparabila cu energia sa de repaus 5. Un foton cu energia 5eV cade pe suprafata unui metal si smulge prin efect fotoelectric un electron. Lucrul mecanic de extractie al metalului este 3eV.c) are viteza comparabila cu viteza luminii in vid d) are viteza mult mai mica decat viteza luminii in vid 4. Frecventa de prag in cazul efectului fotoelectric extern a) este legata de frecventa radiatiei incidente b) depinde de intensitatea radiatiei incidente . Efectul fotoelectric extern se poate explica folosind teoria a) ondulatorie b) corpusculara c) relativitatii d) nici una 8.

Celula fotoelectrica este utilizata a) pentru explicarea efectului fotoelectric b) pentru masurarea fluxurilor luminoase c) pentru amplificarea curentului fotoelectric d) pentru detectia electronilor de recul 14. Efectul fotoelectric pe o suprafata metalica are loc a) daca se iradiaza un metal cu o radiatie ultravioleta b) daca tensiunea aplicata depaseste o anumita valoare c) dupa un timp nu foarte scurt de la iradiere d) daca frecventa radiatiei incidente depaseste frecventa de prag 15. Pentru un electron relativist cu energia cinetica T. Lucrul mecanic de extractie pentru sodiu este 2. lungimea de unda de Broglie asociata electronului are expresia a) λ = h m0 v h b) λ = m 0c hc T(T + 2m 0c 2 ) c) λ = . Atunci: a) λ01>λ02 b) P1<P2 c) curentul de saturatie are aceeasi valoare in ambele cazuri d) viteza maxima a fotoelectronilor emisi sub actiunea unei radiatii cu frecventa mai mare decat frecventele de prag este mai mare pentru electronii emisi de cel de-al doilea metal 13.3 eV. Doua metale au frecventele de prag pentru efectul fotoelectric ν01>ν02. Prezinta sodiul efect fotoelectric daca este iluminat cu o radiatie monocromatica avand energia 2 eV ? a) da b) nu c) uneori d) daca intensitatea radiatiei incidente este suficient de mare 12. Pentru radiatia X este adevarata una dintre urmatoarele afirmatii: a) nu produce ionizarea gazelor b) este deviata de un camp magnetic c) prezinta fenomenul de polarizare d) nu este absorbita de un ecran de plumb 16.c) este utilizata pentru ridicarea caracteristicii curentului fotoelectric d) este caracteristica fiecarui metal in parte 11.

6 eV). Impulsul unui foton care are energia egala cu energia de repaus a electronului este a) m0c2/v b) m0c c) m0v/c2 d) m0/c 20. n2=4 b) n1=2.d) λ = h 2 T + m0c4 ) 2 17. In acest caz frecventa fotonului incident: a) a ramas neschimbata b) s-a dublat c) s-a redus la jumatate d) s-a redus cu 20% 18. Care este numarul cuantic corespunzator starii excitate? (Energia de ionizare a atomului de hidrogen este 13. absoarbe o radiatie cu energia 12.09 eV si trce intr-o stare excitata. In modelul Bohr un atom de hidrogen aflat in starea fundamentala. a) n = 2 b) n = 3 c) n = 4 d) n = 6 22. In experimentul Stern – Gerlach pentru punerea in evidenta a existantei spinului electronic a fost nevoie de: . n2=3 d) n1=4. n2=3 23. Electronul de recul preia jumatate din energia fotonului incident intr-o imprastiere Compton. Care dintre urmatoarele perechi de numere cuantice desemneaza o linie din seria spectrala Balmer? a) n1=3. Experimentul Rutherford a dovedit ca: a) particulele α traverseaza foitele metalice subtiri fara a fi deviate b) atomii foitelor metalice subtiri au sarcia electrica pozitiva c) sarcina electrica pozitiva a atomilor foitei este concentrata in nucleul acestora d) particulele α nu pot traversa foitele metalice subtiri 21. n2=5 c) n1=1. Masa electronului este a) egala cu masa neutronului b) egala cu masa pozitronului c) egala cu masa nucleului de hidrogen d) egala cu jumatate din masa protonului 19.

In experimentul Davisson – Germer s-a verificat: a) existenta proprietatilor ondulatorii ale electronilor b) existenta proprietatilor corpusculare ale electronilor c) existenta atat a proprietatilor ondulatorii cat si a celor corpusculare ale electronilor d) nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata 26. 2 c) 0. 2 29. 1 d) 1. Cate valori are numarul cuantic magnetic de spin pentru electron? a) 2 b) 1 c) 4 . cu acelasi l si cu acelasi m este a) 1 b) 2 c) l+m+n d) nelimitat 27. Numarul cuantic de spin al electronului are valoarea a) 1 b) 1/2 c) 2 d) nici una din valorile amintite 28.a) un camp magnetic omogen b) un camp magnetic neomogen c) un camp magnetic de inalta frecventa d) un camp magnetic de joasa frecventa 24. Factorul giromagnetic in cazul spinului este a) 1 b) 4 c) 1/2 d) 2 30. Numarul maxim de electroni cu acelasi n. au fost observate pe placa fotografica a) trei linii b) cinci linii c) doua linii d) o linie 25. Spinul total pentru configuratia formata din doi electroni df poate avea valorile a) 1/2. In experienta Stern-Gerlach de evidentiere a spinului electronic. 1 b) 0.

d) 0 31.Principiul lui Pauli afirma faptul ca intr-o stare electronica data pot exista a) un electron b) cel mult un electron c) cel putin un electron d) orice numar de elactroni 36. caracteristica pentru electron b) explica despicarea fina a liniilor spectrelor ale metalelor alcaline c) existenta sa a fost dovedita pe cale experimentala in experimentul Stern .Numarul maxim de electroni caracterizati de o valoare data a lui n si o valoare data a lui l este a) 2l+1 b) 2(2l+1) c) n2 d) (2l+1)2 35.Gerlach d) toate afirmatiile sunt adevarate 32.Care este numarul de electroni care au acelasi numar cuantic principal n si aceeasi valoare a lui m ? a) 2(n − m ) b) 2(n + m ) c) (n − m ) d) (n + m ) 37. este a) 1D2 .Atomul de siliciu (14 electroni) se afla in stare fundamentala.Spinul electronului a) este o marime cu proprietati de moment cinetic. Termenul de structura fina pentru acest atom in cuplajul LS. numarul cuantic orbital l poate lua una a) n-1 valori b) 2l+1 valori c) n2 valori d) n valori 33.Numarul maxim posibil de electroni caracterizati de un numar cuantic principal n dat este: a) 2n2 b) 2n c) n d) n2 34.Pentru un numar cuantic principal dat.

conform regulii lui Hund. numarul cuantic J poate lua valorile a) 3 b) 2 c) 1 d) toate cele trei valori 39.b) 1S 0 c) 3 P0 d) 3 P2 38.Un atom are in ultima patura incompleta electroni de tip p.Pentru termenul electronic 3D.Gradul de degenerare al termenului 4F este a) 4 b) 12 c) 28 d) nici una dintre aceste valori 40. In cadrul cuplajului LS.Atomul de Cl are 17 electroni in stare normala.Pentru configuratia df formata din doi electroni numarul total al starilor corespunzatoare termenilor structurii fine in cuplajul LS este a) 80 b) 100 c) 120 d) 140 43. Stiind ca termenul fundamental al atomului este 2P3/2 precizati numarul electronilor de tip p a) 5 b) 4 c) 3 d) nici una dintre aceste valori 42.Termenul spectral care are gradul de degenerare egal cu 7 si pentru care L=3 S este a) 3G3 b) 3 F3 c) 3 D3 d) 3 P3 41. termenul fundamental este a) 5 D4 b) 5 D3 c) 2 P3 / 2 .

Termenul fundamental al ionului de fier este 5D. momentul magnetic total in starea fundamentala este a) μ B 5 3 μB 12 3 c) μB 4 d) nici un raspuns nu este corect b) .Pentru un atom care are in afara paturilor complete un singur electron p. Aproximatia Born . Numarul acestora este a) 5 b) 4 c) 6 d) 3 45. Datorita interactiunii spin – orbita acest termen se despica in mai multi termeni.Cate valori are multiplicitatea de spin x pentru termenul xD3/2 ? a) 4 b) 5 c) 3 d) 6 47. Numarul cuantic total J pentru o stare fundamentala are valoarea L-S daca subpatura este completata a) mai putin de jumatate b) mai mult de jumatate c) la jumatate d) in intregime 48.Oppenheimer separa in esenta a) miscarea electronilor de cea a nucleelor b) miscarea de rotatie de cea de vibratie c) miscarea electronilor de tip σ de cei de tip π d) miscarea electronilor de miscarea de translatie a moleculei 49. In cazul cuplajului j j numarul total de stari este a) 140 b) 210 c) 70 d) 35 46.d) 2 P / 2 1 44.Consideram configuratia df formata din doi electroni.

Pentru un atom care are in afara paturilor complete un singur electron d.50. Factorul giromagnetic se calculeaza cu relatia J ( J + 1) − S ( S + 1) − L( L + 1) a) g J = 1 + 2 J ( J + 1) 3 J ( J + 1) + S ( S + 1) − L( L + 1) b) g J = 2 J ( J + 1) J ( J + 1) + S ( S + 1) + L( L + 1) c) g J = 1 + 2 J ( J + 1) J ( J + 1) − S ( S + 1) + L( L + 1) d) g J = 1 + 2 J ( J + 1) 54. In starea 4 F momentul magnetic de spin este 15 a) h 2 15 b) μB 2 c) 15μ B d) nu se poate determina 52. Factorul giromagnetic in starea 2S este a) 3/2 b) 1 c) 2 d) Nici un raspuns nu este corect 53. momentul magnetic total in starea fundamentala este a) μ B 24 b) μB 25 5 c) μ B 6 2 15μ B d) 5 51. In starea 3P2 momentul magnetic total este 9 2 μB a) 2 b) 6 μ B c) 2 2 μ B 3 μB 2 d) 3 .

in aproximatia armonica. Pentru o molecula poliatomica energia electronica Ee . este a) 2hν 3 b) hν 2 c) hν 1 d) hν + 2 57. poate lua valorile a) 0. este a) hν hν b) 2 c) 2hν hν d) 3 59. 3. 60. b) 1.±2 ..… c) numai 0 si 1 d) 0.Distanta dintre doua nivele energetice de vibratie vecine ale unei molecule biatomice. 2. in aproximatia armonica. in aproximatia armonica. in aproximatia armonica. in aproximatia armonica este data de relatia 1 a) Ev = ( v + )hν 2 1 b) Ev = ( v +1)hν 2 c) Ev = hν 1 d) Ev = hν( v . Numarul cuantic de vibratie pentru o molecula biatomica. Energia de vibratie a moleculei biatomice. ± 1. Energia de vibratie de zero a moleculei biatomice. 2 . sunt a) degenerate b) dublu degenerate c) triplu degenerate d) nedegenerate 58. 1.) 2 56. 3 .….55. 2. cea de vibratie Ev si cea de rotatie Er se gasesc in relatia a) Ee = Ev = Er . Nivelele energetice de vibratie ale moleculei biatomice.….

C. Spatiul vectorial real bidimensionl Sfera bidimensionala Spatiul vectorial R m Spatiul vectorial real unidimensional 2. B. Imaginea intr-o harta locala a punctului din R m Coordonatele imaginii intr-o harta locala a punctului. B. Partea simetrica a unui tensor T ab (de rang (2.0)) este un tensor cu componentele T ( ab ) date de 1 A. T = T ab + T ba 5. Coordonatele unui punct dintr-o varietate reala m-dimensionala sint : A. O aplicatie oarecare Un difeomeorfism de clasa C ∞ pe modelul varietatii O aplicatie bijectiva de la varietate la model O aplicatie oarecare intre spatii vectoriale 4. D. Atunci obiectul R b = P a ∂ a Q b − Q a ∂ a P b este . Fie P a ( x) si Q a ( x) doi vectori contravarianti si S b ( x ) un vector covariant pe o varietate M. D. B. T ( ab ) = (T ab − T ba ) 2 1 C. din R m m-numere reale oarecare o multime de numere complexe 3. C. C.b) Ee > Ev > Er c) Ev > Ee > Er d) Er > Ev > Ee 5. T ( ab ) = (T ab + T ba ) 2 ( ab ) D. Geometrie diferentiala cu aplicatii in fizica 1. O varietate diferentiabila reala de dimenisune 2 are ca model : A. T ( ab ) = (T ab + T ba ) 3 1 B. D. Schimbarea de harti locale dintr-un atlas al unei varietati diferentiabile este A.

C.3) numit torsiune astfel incit pentru orice cimp scalar f sa avem : A. D. (∂ a ∂ b − ∂ b ∂ a ) f = T c ab ∇ c f C. se anuleaza este si de rang (2.0) un vector contravariant 6. Coordonatele unui punct pe o varietate reala oarecare in doua harti locale se noteaza cu x i si respectiv x 'i unde i=1…m. un scalar un vector covariant un tensor contravariant de rang (2. (∇ a ∇ b − ∇ b ∇ a ) f = T c ab ∇ c f . T a bc f = 0 D. T 'ij = 'k 'l T kl ∂x ∂x 8.2) simetric si antisimetric in acelasi timp are proprietatea A. nu se transforma ∂x i ∂x j D. C. Atunci legea de transformare a componentelor unui tensor contravariant de rang (2.0) are derivatele nule are toate componentele de pe diagonala egale cu unitatea 7. ∇ iV j = ∂ iV j − Γ j jiVk 9. T = k ∂x ∂x l C. ∇ iV j = ∂ iV j D. ∇ iV j = ∂ iV j − Γ k jiVk B. T 'ij = ∂x k ∂x ' j kl T ∂x i ∂x l ∂x 'i ∂x ' j kl 'ij T B. m find dimensiunea varietatii. Un tensor de rang (0. (∇ a ∇ b + ∇ b ∇ a ) f = T c ab ∇ c f B. Pe o varietate oarecare exista un tensor de rang (1.A. ∇ iV j = ∂ iV j + Γ k jiVk C. B. Derivata covarianta a unui vector covariant pe o varietate oarecare are componentele : A.0) este A. D. B.

W ijk = Λi p Λ jl ΛkmW plm C. R = g ij R ij B. g ij = 1 + 1 + 1 + 1 = 4 D. R = g ij R ij n! 13. W ijk = g ijWklm B.si total contra-variante ale tensorului metric in spatiutimp Minkowski sint egale. pe o varietate riemanniana se defineste in functie de tensorul Ricci astfel : A. C. W ijk = g ip g jl g kmW plm D. L = −∇ iψ∇ iψ * − m 2ψψ * 1 L = − F ji F ij − ∇ jψ∇ iψ * + j k A k 4 1 m L = − F ji F ij + A j A j + j k A k 4 2 1 L = − F ji F ij − ∇ jψ∇ jψ * + j k A k 4 14. R = g ij R ik C. B. Componentele contravariante ale tensorului Wijk definit pe o varietate riemanniana de metrica g ij se scriu : A. W ijk = g ip g jl W plm 11. D. Atunci cit vor fi componentele tensorului metric mixt g ij ? A. Care ? A. Ecuatiile Einstein ale cimpului gravitational sint : . g ij = δ ij g ij = −2 C. R = R ii 1 D.10. Componentele total co. g ij = 1 − 1 − 1 − 1 12 Scalarul Ricci. B. Unul din lagrangienii de mai jos nu este covariant.

D. Se anuleaza oricare ar fi metrica A. Forma metricii solutiei Schwarzschild exterioare a unui punct material de masa m este : dr 2 − r 2 (dθ 2 + sin 2 θdϕ 2 ) 2Gm (1 − ) r dr 2 2Gm 2 2 B. Rij − . R . B. in SI si in care tensorul energie impuls. C.A. ds 2 = (1 − − r 2 ( dθ 2 − sin 2 θdϕ 2 ) )c dt − 2Gm r (1 − ) r in coordonate sferice (t . Descrie cimpul gravific intr-un mediu omogen si izotrop 16. r . ∇ i ( Rij + g ij R ) = 0 2 1 C. ∇ i ( Rij − g ij R ) = 0 2 D. Tensorul Einstein pe o varietate diferentiabila riemanniana indeplineste conditia : 1 g ij R = 0 2 1 B. Descrie cimpul gravific intr-o masa uniform distribuita sferic de raza R C. 2Gm 2 2 A. metrica si Rij + 15. ds 2 = (1 + + r 2 (dθ 2 + sin 2 θdϕ 2 ) )c dt − 2Gm r (1 − ) r 2Gm 2 2 C. ds = (1 − )c dt − r 2 17.θ . Descrie cimpul gravific produs in jurul unei mase punctiforme in repaus D. Descrie cimpul gravific in vid B. scalarul Ricci. Solutia Schwarzschild exterioara este solutia ecuatiilor Einstein care : A. 1 8πG g ij R = − 4 Tij 2 c 1 8πG Rij − g ij R = − 4 Tij 2 c 1 Rij − g ij R = Tij 2 8πG 1 Rij − 4 g ij R = Tij 2 c Rij . ds 2 = (1 − )c dt − r 2 (dθ 2 + sin 2 θdϕ 2 ) r dr 2 2Gm 2 2 D. g ij si Tij sint. ϕ ) . respectiv tensorul Ricci.

p ) 2 1 ip C Γ i jk = g ( g jp . Rij = g ip R p cj 22. LP Q a = P b ∇ b − Q b ∇ b P a 19. Pe o varietate diferentiabila riemanniana fara torsiune. Una dintre relatiile de mai jos nu defineste tensorul Ricci in functie de tensorul de curbura. Vectorii Killing se definesc ca acei vectori K pe o varietate riemanniana in lungul carora metrica este “constanta Lie”. toate nule 1 B. p + g kj . componentele conexiunii compatibile cu metrica sint : A. Γ i jk = g ip ( g jp . j − g jk . Se anuleaza in toate punctele varietatii Derivatele ei partiale se anuleaza Derivatele ei covariante se anuleaza Este nula pe toata varietatea cu exceptia frontierei 20. Care din ele ? A. adica : . p − g jk . p ) 2 1 D. o metrica compatibila cu conexiunea (data de derivarea covarianta) indeplineste conditia A.k + g kp . Rab = Rabc C. se anuleaza D. LP Q a = ( P b ∇ b − Q b ∇ b P a ) 2 C. p ) 2 21. B. j − g jk . Rab = Racbd g cd c c D.k − g kp .18. Γ i jk = g ip ( g jk . C. LP Q a = P b ∇ b + Q b ∇ b P a 1 B. Rab = Racb c B. D. Pe o varietate diferentiabila riemanniana fara torsiune. Derivata Lie a cimpului vectorial Q in raport cu cimpul vectorial P pe o varietate diferentiabila riemannniana se defineste ca : A.

∇ a ( K b ) = 0 24. Una din ecuatiile de mai jos nu este ecuatia geodezicilor de parametru afin u pe o varietate riemanniana : A.A. ∇ [ a K b ] = 0 B. ∇ ( a K b ) = 0 D. ∇ a g ab = 0 D. A. LK g ab = 0 C. Rab = −8πGTab D. tensorul energie impuls si urma tensorului energie-impuls. Rab = 0 intr-un sistem de unitati de masura in care c = 1 si in care Rij . respectiv tensorul Ricci. du du du 2 ∂ 2 xi dx j dx j D. Ecuatia de definitie a vectorilor Killing (ecuatia Killing) este echivalenta cu ecuatia : A. K ab = 0 C. Rab = −8πG (Tab − g abT ) 2 C. Ecuatiile Einstein se mai pot scrie si in forma 1 g ab T ) 2 1 B. metrica se anuleaza in lungul vectorilor Killing 23. ∇ a g ab K b = 0 B. ∇ i g jk = 0 ∂ 2 xi = 0 fiind curbele cele mai “scurte” intre doua puncte du 2 ∂ 2 xi dx j dx j + Γ i jk =0 C. Tij si T sint. metrica. g ij . Rab = −8πG (Tab + 25. . − Γ i jk =0 du du du 2 B.

(∂ j ∂ j + ∂ k ∂ k )ψ = 0 D. ∂ β A β = 0 unde β = 0. ε ijk ∂ j ∂ kψ = 0 B.k…=1. Teoria clasica a campurilor si gravitatie 1. Care din relatiile de mai jos nu este conditia de etalonare Lorentz ? A. Care din relatiile de mai jos nu reprezinta ecuatia de continuitate ? A.1. Care din relatiile de mai jos exprima comutativitatea derivatei partiale de ordinul 2 a functiei scalare ψ ? ( i. → f = ρ E+ → 1 α 1 ( j × B) i.2. div j + =0 ∂t C. Care din relatiile de mai jos este expresia fortei Lorentz ? A.3 → → B.j. ∇ j j j = ρ j =1. . (∂ j ∂ k + ∂ k ∂ i )ψ = 0 C.2. 3.2.3 → 1 ∂ϕ =0 B. m v i = q ( Ei + ε ijk v j Bk ) C.3 → ∂ρ B.j. → f = ρ E− f =ρE → → → α j× B → → 4. ∇ j = ρ D. ∇ i ji + ρ = 0 i=1.2.3 .3 . div A+ c ∂t C. ∂ i A i = 0 i=1. → .3 ) A.6.2. D. ∂ j ∂ kψ = 0 2.k=1.2.

∂ k A k = 0 unde k =0. Componentele contravariante ale tensorului Wijk se scriu : A. W ijk = g ip g jl W plm 8. div D = ρ 1 ∂B B. Atunci cit vor fi componentele tensorului metric mixt g ij ? A.si total contra-variante ale tensorului metric in spatiultimp Minkowski sint egale. Care este relatia corecta intre potentiale si vectorul intensitate electrica ? A. rot H = ( j + c ∂t → → D. div B = 0 6. g ij = δ ij g ij = −2 C.1.3 5. W ijk = g ip g jl g kmW plm D.D. Componentele total co. rot E + =0 c ∂t → → → 1 → ∂D ) C. g ij = 1 − 1 − 1 − 1 . g ij = 1 + 1 + 1 + 1 = 4 D.2. B. 1∂A B = − gradϕ − c ∂t → → 7. 1∂A E = − gradϕ − c ∂t → → → → → → → 1∂A C. B = rot A B. W ijk = g ijWklm B. Care din ecuatiile Maxwell de mai jos exprima legea inductiei electromagnetice? A. E = − gradϕ + c ∂t D. W ijk = Λi p Λ jl ΛkmW plm C.

Vectorul cuadriforta al cimpului electromagnetic are componentele? . C. Η = m 2 c 4 + c 2 ( p − 2 4 2 q →2 A) + qϕ c → → q B. B. T ik = F ji F jk T ik = F ji F jk T ik = F ji F jk 1 ik jm g F Fmj 2 1 − g ik F jm F jm 4 1 − g ik F jm Fmj 4 11.9. T ik = F ji F jk + B. Care este expresia tensorului energie-impuls electromagnetic in functie de tensorul cimp electromagnetic ? A. C. Care este expresia hamiltonianului unei particule de sarcina q si impuls p aflata in cimpul electromagnetic descris de cuadripotentialul A i = (ϕ . Η = m c + c ( p − A) 2 + qϕ c → C. Legile mecanicii newtoniene sint invariante la transformarile Galilei Legile mecanicii newtoniene sint invariante la transformarile Lorentz Legile electrodinamicii sint invariante la transformarile Lorentz Lungimea unui vector este invarianta la rotatii in spatiul tridimensional real 13. Componenta T 00 a tensorului energie-impuls a cimpului electromagnetic reprezinta : A. D. D. D. A) ? → → → A. C. Care din afiirmatiile de mai jos este incorecta ? A. D. Densitatea de energie a cimpului electromagnetic Fluxul cimpului electromagnetic printr-o suprafata Impulsul cimpului electromagnetic Vectorul Poynting al cimpului electromagnetic 12. Η = m c + c (p + 2 4 2 q →2 A) + qϕ c → Η = m 2c 4 + c 2 ( p − q →2 A) c 10. B.

3 c 1 → → f i = Ei + ( j × B) i i=1. C. ρ E + j × B) i=0. Care ? A. D.3 c c 1 → → f i = ρEi + ( j × B) i i=0.2. ρ E − j × B) i=0. Unul din lagrangienii de mai jos nu este covariant. f i = ( E j .1. Ecuatiile Euler-Lagrange pentru un cimp tensorial Tij si lagrangian L sint : A.2. C. C.3 c c → B.1. E2 = p 2 − m 2c 2 2 c E2 = p 2 + m 2c 4 c2 E 2 = c 2 ( p 2 + m 2c 2 ) E 2 = mc 2 15.1 → → 1→ → A. B. Relatia intre energia si impulsul unei particule este : A.2. D.1. B. C. ∂L ∂L + ∂k =0 ∂Tij ∂∂ k Tij ∂L ∂L − ∂k =0 ∂Tij ∂∂ k Tij ∂L ∂L +∂j =0 ∂Tij ∂∂ k Tij ∂L ∂L −∂j =0 ∂Tij ∂∂ k Tij 16. D. D. 1 → → 1→ → f = ( E j .2.3 c i → 14. L = −∂ iψ∂ iψ * − m 2ψψ * 1 L = − F ji F ij − ∂ jψ∂ iψ * + j k A k 4 1 m L = − F ji F ij + A j A j + j k A k 4 2 1 L = − F ji F ij − ∂ jψ∂ jψ * + j k A k 4 . B.

ds = (1 − )c dt − r 2 dr 2 − r 2 ( dθ 2 + sin 2 θdϕ 2 ) 2Gm (1 − ) r 2Gm 2 2 dr 2 B. g ij si Tij sint. B. R .17. C. Descrie cimpul gravific in vid Descrie cimpul gravific intr-o masa uniform distribuita sferic de raza R Descrie cimpul gravific produs in jurul unei mase punctiforme in repaus Descrie cimpul gravific intr-un mediu omogen si izotrop 20. Ecuatiile Einstein ale cimpului gravitational sint : A. scalarul Ricci. in SI si in care 1 8πG g ij R = − 4 Tij 2 c 1 8πG Rij − g ij R = − 4 Tij 2 c 1 Rij − g ij R = Tij 2 8πG 1 Rij − 4 g ij R = − Tij 2 c Rij . S = − ∫ Fik F ik dV 4c 1 C. D. Actiunea cimpului electromagnetic este : 1 Ai A i dΩ 4c ∫ 1 B. S =− 18. Forma metricii solutiei Schwarzschild exterioare a unui punct material de masa m este : 2Gm 2 2 A. ds 2 = (1 + + r 2 ( dθ 2 + sin 2 θdϕ 2 ) )c dt − 2Gm r (1 − ) r . S = − ∫ A j Ak F kj dΩ 4c unde dV este elementul volum tridimensional si dΩ elementul de volum din spatiultimp Minkowski A. S = − ∫ Fik F ik dΩ 4c 1 D. 19. respectiv tensorul Ricci. D. Solutia Schwarzschild exterioara este solutia ecuatiilor Einstein care : A. C. B. metrica si Rij + tensorul energie impuls.

Lagrangianul cimpului vectorial Proca A i de masa m si curent j i este 1 m2 A.2Gm 2 2 )c dt − r 2 ( dθ 2 + sin 2 θdϕ 2 ) r 2Gm 2 2 dr 2 D. L = bϕ 2 C. 22. L = a∂ iϕ∂ j ϕ + bϕ 2 + cϕ B. ϕ ) . Cuadriimpulsul unei particule de masa m si cuadriviteza v i se defineste ca A. (∂ i ∂ j + m)ϕ = ρ B.θ . r . (∂ i ∂ j + m 2 )ϕ = ρ C. L = Ai A i − j k Ak 2 24. L = − Fij F ij + 4 2 1 C. Lagrangianul unui cimp scalar real de masa m se poate lua ca : A. (∂ i ∂ j + ρ 2 )ϕ = m D. L = − Fij F ij + Ai A i − j k Ak 4 2 1 m2 ∂ i A i − j k Ak B. p i = −mcv i . ds 2 = (1 − 21. L = a∂ iϕ∂ iϕ + bϕ 2 + cϕ D.b si c sint trei constante reale. L = − Fij F ij − j k Ak 4 m2 D. (∂ i ∂ j + m 2 )ϕ = 0 23 . ds 2 = (1 − − r 2 ( dθ 2 − sin 2 θdϕ 2 ) )c dt − 2Gm r (1 − ) r in coordonate sferice (t . Ecuatia Klein-Gordon pentru cimpul scalar real de masa m si densitate ρ are forma : A. L = a∂ iϕ∂ iϕ unde a. C.

antiproton c. nu are structura interna 2. trei quarci b. quarci u. ) c c v2 c2 7. C.s si electroni c. quarci u. electroni si miuoni d. → p = mc v p i = mcv i p i = mv i → 25.d. doi leptoni c. Care din urmatoarele particule nu este stabila: a.− ) c c i → → → D. quarci u. f v f f =( 2. f v f f = β ( 2 .B. Materia obisnuita este compusa din: a. f v f f = ( 2 . electroni si mezoni . pozitron b. barioni. unde β = 1 1− f v f f i = β( 2 . foton d.s. quark-antiquark d. Particule elementare 1. Un mezon este compus din: a. neutron 3. ) βc c i → → → C. )/β c c i → → → B.d. Componentele cuadrifortei sint : → → → A. D.d si electroni b.

Care din urmatoarele simetrii discrete sunt respectate strict de orice interactiune: a. Care din urmatoarele forte nu conserva stranietatea: a. paritate (P) b. forta electromagnetica c. studierea dezintegrarii kaonilor neutri 7. gravitatia 8. Care forta intervine in dezintegrarea kaonilor neutri: a. Valoarea proprie a carui operator este diferita pentru un sistem neutru format din 2 pioni fata de unul din 3 pioni: a. W+ 6. gravitatia 10. mezon π d. un experiment cu oglinzi b. forta electromagnetica c. forta nucleara slaba d.4. forta nucleara tare b. Δ++ c. CPT 5. conjugare de sarcina (C) c. sarcina electrica c. studierea dezintegrarii pionului in electron sau miuon c. forta nucleara slaba d. CP . studierea dezintegrarii izotopului Co60 in camp magnetic d. forta electromagnetica c. numar barionic d. forta nucleara tare b. Care din urmatoarele particule nu are structura interna: a. forta nucleara slaba d. CP d. neutron b. forta nucleara tare b. kaonii sunt stabili 9. stranietate b. Violarea partiala a simetriei CP de catre forta slaba se poate evidentia prin: a. Care forta este responsabila de producerea kaonilor neutri: a.

0. Ce tip de proces realizeaza amestecul starilor K 0 si K 0 a. particulele care interactioneaza sunt foarte mici c. interactie slaba de ordinul 2 b. dupa masa b. bozonii de interactiune au masa zero sau foarte mica 15. leptoni d. In ce conditii un mezon se poate dezintegra electromagnetic: a. 100 d. totdeauna. mezoni c. 1000 14. barioni b. neutrini d. forta este foarte slaba deci si raza de actiune e mica b. interactie tare c. dupa timpul de viata d. Care din urmatoarele particule nu interactioneaza tare: a. nu se poate dezintegra electromagnetic 13. 10 c. daca este neutru electric c. dupa spin 16. daca este egal cu propria lui antiparticula d. quarci c. gluoni 17. daca este incarcat electric b. barioni b. interactie slaba de ordinul 4 d. totdeauna.11. dupa sarcina electrica c. Care din urmatoarele particule nu interactioneaza slab: a.1 b. Care este explicatia pentru raza de actiune foarte mica (10^-18 m) a fortei slabe: a. Ce ordin de marime (aproximativ) exprima raportul dintre masa bozonilor de interactiune ai fortei slabe si un proton: a. Cum deosebiti un bozon de un barion: a. toate particulele interactioneaza slab . toate procesele de mai sus 12. bozonii de interactiune au masa foarte mare d.

antineutrino 19. quark c. Care din urmatoarele particule nu fac subiectul principiului de excluziune Pauli: a. Care din urmatoarele particule nu interactioneaza electromagnetic: a. 2 20. mezoni d.18. 1/2 b. proton b. miuon d. quarci b. 1 c. barioni . leptoni c. 3/2 d. Care din urmatoarele valori de spin pot fi intalnite la un mezon: a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful