Opera lui Ion Barbu – stilul

Valentele cele mai profunde ale lirismului barbian se exprima in poezia din faza a treia, cea ermetica. Poezia devine o stiinta perfecta a semnelor, printr-o precizie extraordinara a simbolurilor, dispuse intr-o "prelungire a geometriei", pastrand, cum insusi autorul marturiseste, "domeniul divin al poeziei." Poezia lui Ion Barbu a fost acuzata de o insuficienta transparenta, de ermetism, de o abstractiune extraordinara a ideilor. Tudor Vianu arata ca acest fenomen nu inseamna a minimalizare a valorii poeziei, pentru ca "nu exista un alt poet roman care sa spuna mai mult in cat mai putine cuvinte. Concizia este virtutea capitala a stilului sau si ar fi o grava eroare sa luam drept lipsa ceea ce sa luam drept lipsa ceea ce este numai lipsa prinosului." Prin concentrarea formei poetice, poezia lui Ion Barbu se apropie de Stephane Mallarme si de Paul Valery. Poezia barbiana este in ansamblul ei o metafora, poetul utilizand simboluri consacrate si proprii intr-o materie lirica sublimata. Scriitorul cultiva o mistica a cuvantului, apeland la puritatea emotionala a simbolurilor si la exprimarea eliptica, astfel ca poeticul se identifica prin desfacerea lui de elementele impure. Matematician de profesie, Ion Barbu valorifica limbajul matematic (cifra reprezinta un model al simbolului poetiC), incercand a reprezenta un mister geometric fie pe calea metaforei, fie pe calea cifrului matematic. Din matematica a preluat principiul combinarii si permutarii, tradus intr-o sintaxa complexa, greu descifrabila. Ion Barbu isi permite mari libertati de limbaj si de tehnica artistica, ceea ce imprima versurilor caracter ermetic: gust pentru cuvantul rar sau neologic, cuvinte ad-hoc create, suprimarea conjunctiilor si a prepozitiilor, saturatie de termeni abstracti, cu sugestie de muzicalitate, tradand o importanta mare acordata invelisului sonor. Poetul creeaza o sintaxa poetica originala, cu dislocari, elipse, pentru a ilustra ideea ca poezia sa, atitudine de vis si extaz", se vrea o explorare textualista a unui discurs care elimina sentimentalitatea. intr-un lirism initiatic, cuvintele sunt transformate in simboluri, in coduri, investindu-le astfel cu mai mult mister, pentru a exprima un mesaj cu rezonante cosmice, telurice, ideale (obiectul este sublimat pana unde ingaduie arta, restabilirea unei ordini pe planul al doilea", poezia initiaza in aceasta ordine prin imagini esentiale si, uneori, muzicalE). Pitorescul folcloric de tip balcanic, limbajul usor arhaic si popular sau termenii neologici (stiintificI), sintagme-simbol, campuri semantice ermetice, jocul de metafore--semn, concentrarea maxima a ideii poetice, dislocari, inversiuni, elipse, structuri sintactice savante, prozodia moderna evidentiaza virtuozitatea poetului matematician intr-o poezie care permite accesul prin revelatie si initiere. Un joc al formei, al imaginii, poezia ca stare de intelectualitate se combina cu simplitatea, pitorescul magiei populare in poeme cu caracter narativ-filosofic, topind in creatia sa formule abstracte, criptice, exercitii de fantezie socante care fac din poezie un pitagorism poetic".

Teme predilecte: - meditatia grava asupra avatarurilor fiintei, de la desfacerea din somn, trecerea prin dragoste si viata pana la intrarea in cosmosul organizat numeric; - initierea in cunoastere (a naturii, cosmosului, vietii, iubirii si creatieI); - geneze si prabusiri cosmice, raportul creat/increat; - miticul si magicul folcloric. Simboluri figurative: melcul, oul, nunta, rapa, somnul, cercurile de mister, jocul, oglinda. Nu trebuie uitat că poetul a fost dublat de un matematician și că modul lui de a gândi în spiritul abstract al matematicii sa impus și în planul reprezentărilor poetice. Ion Barbu însuși afirmă: "Ca și în geometrie, înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență… Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, așa că, rămânând poet, n-am părăsit niciodată domeniul divin al geometriei

caracterziandu-se prin obscuritate. formal şi la nivelul conţinutului poezia. Poezia. declara Ion Barbu. dar cu dominanta uneia dintre ele. plastica si muzica. . ca în aceste solemne strofe din Copacul : "Hipnotizat de . Barbu descrie peisaje mineralizate. Munții. Întreaga sa operă stă sub semnul modernismului.ncremenit să bea Prin mii de crengi crispate. închid în ele elanuri și încorsetări ale ființei umane.confesiune. evocă zeități mitologice sau surprinde procese de conștiință. Panteism. Peisajele . într-o totală consonanță cu ritmurile vii ale naturii. Pentru Marile Eleusinii. I.1920 în "Sburătorul". a versurilor publicate între 1919 . In opera lui Ion Barbu coexista cele doua tendinte “apolinic” si “dionisiac”.d. Ermetismul (termen derivat de la numele zeului grec Hermes considerat de alchimisti patron al stiintelor oculte) este expresia unei tendinte de ascundere. constituie momente esentiale in procesul creatiei si imbolduri: visul/contemplatia si trairea dezlantuita a fortelor inconstiente si abisale. Scurte și riguroase ca formă . Râul.câteva sunt sonete -.Banchizele. Zbucnesc din somnorosul noian originar.m." Poezia Umanizare scoate în evidență un conflict dramatic al ființei umane. Ion Barbu le transferă unor elemente ale naturii: copacul. culoare ". formulate de Nietzsche. pământul ceea ce indică o tendință de a folosi simboluri " obiective". cum ar fi solemnul legământ al lepădării de păcatul contemplației abstracte în favoarea voinței de a trăi cu frenezie. munții. în care se revine la perfecţiunea clasică a formei şi se abstractizează mesajul poetic. structuri gramaticale) care presupune o pregatire prealabila. de incifarare a sensului poeziei printr-o exprimare (vocabular.Lirica lui Ion Barbu da limbajului functia paradoxala de a exprima si de a ascunde sensul in acelasi timp. pasteluri exotice și imaginare. Arca. care.a. licoarea opalină" sau din Banchizele: "Din aspra contopire a gerului polar Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide. de străluciri avide. in functie de etapa de creatie. cultivarea anumitor simboluri şi detaşarea de conţinut a eului liric. incifrare. o initiere a cititorului. Barbu. Dintre ele amintim: Lava. într-o sinteză în care Gândirea se transfigurează luând forme concrete de " sunet. forme ale geologicului și ale florei . poeziile propun un univers tematic restrâns. Umanizare ș.adânca și limpedea lumină A bolților destinse deasupra lui. ar vrea Să sfărâme zenitul și . Categoriile estetice complementare apolinic-dionisiac. Sinteze transparente . aspirații patetice și încrâncenate refuzuri. etapa ermetică. Copacul. trebuie să opteze între două principii: intelectual și senzual. Ermetismul solicita intelectul in procesul descifrarii textului literar si mai putin afectivitatea. exprimarea directă a năzuințelor sufletului său. în care se remarcă preocuparea pentru perfecţiunea formală. banchizele. Reprezentanti de seama: Stephane Mallarme. Ungaretti. Ion Barbu este unul dintre poeţii români interbelici care au inovat spectaculos la nivel prozodic. Etapa parnasiană Prima etapă este cea "parnasiană". Denumirea face aluzie la numeroasele influențe ale poeziei afiliabile parnasianismului francez. le împacă pe amândouă într-un proces unic. intelepciune si instinct. metafore. între contemplația " apolinică" și trăirea "dionisiacă". etapa baladică şi orientală depăşeşte caracterul abstract al primelor poeme. Evitând poezia . gandire si viata. G. ermetism. în aspirația ei spre absolut. linie. Pytagora. orientându-se spre elemente de mit şi de legendă balcanică. Tudor Vianu vorbeşte despre mai multe etape în evoluţia lirismului barbian: etapa parnasiană. Pol Valery.

spre "un lirism omogen. Teoria baladescului avea să fie reluată în estetica Cercului literar de la Sibiu de poeți ai acestui curent cum ar fi Radu Stanca și Ștefan Augustin Doinaș. Isarlâk. pe care a realizat-o în următoarele etape ale creației sale. Isarlâk. Euritmie". Substratul simbolic al elementelor narative și descriptive din poeziile etapei a doua poate fi întâlnit în După melci. deci intuiție a esenței lumii. că macrocosmosul se repetă în microcosmos. Dar viul ou la vârf cu plod Făcut e să-l privim la soare!" Văzut în lumina soarelui. cadână "pezevenche" ce-și cheamă de pe lumea cealaltă. un soi de Cosmoid. Poezia vorbește despre povestea unei iubiri pătimașe cândva și nefericite și a unei tragicomice eroine. este o cetate ideală. ceea ce denotă deocamdată o structură romantică . în sfârșit evocă o lume pitorească. reprezentat de Oul dogmatic. "dată-n alb ca o raia" așezată "la mijloc de Rău și Bun".Riga Crypto și lapona Enigel. Banalul ou demonstrează că "mărunte lumi păstrează dogma". Excepțională este acum sugestia picturală. care lasă de obicei o impresie puternică de livresc. metaforic vorbind. Dar poezia parnasiană franceză. nu numai al ideii și viziunii. frecvent. pentru că în ele "se zice" o poveste. . cum și anunțase în Umanizare. prin descântece. iubitul care a uitat-o. Barbu un poet al cuvântului . (inima mea). ținând de o sintaxă poetică dificilă. Încercarea de concretizare se sprijină pe împrumuturi din mitologie. pe ideea " nunții " înțeleasă ca pătrundere în miracolul creației universale. poem lung în care se stilizează motive folclorice pentru a se povesti o experiență de inițiere în tainele naturii. instruind de lucrurile esențiale. asemănătoare cu cea din viziunea lui Anton Pann. ci fixează o atmosferă adecvată. datorită în mare măsură pasajelor descriptive. sub raportul invenției verbale. Recurgerea la elemente mitologice grecești și preocuparea deosebită pentru expresie i-au făcut pe unii cercetători (E. un caracter cam abstract. neliniști și aspirații tulburi. Descripția însă nu există exclusiv pictural. se răsucesc pasiuni violente. de inspirație autohtonă sau balcanică. cum îl cunoaștem la început. "Oul dogmatic" este chiar un simbol al misterului " nunții ". oul relevă însăși esența universului. imaginea eternă a increatului. cel din Joc secund nefiind decât un ermetism de "dificultate filologică". Mai toate sunt lungi. socotindu-le că " decurg printr-un principiu poetic elementar ". populată cu oameni care trăiesc deopotrivă deliciile spiritului și pe cele ale vieții " într-o slavă stătătoare": univers fabulos în care se echilibrează totul. pentru că se bazează pe simboluri. răceala versurilor. este Domnișoara Hus a cărei valoare stă aproape în întregime în expresie. Etapa ermetică Ultima etapă a poeziei lui Ion Barbu este una de încifrare a semnificațiilor. sub împietrita și recea marmură a versului. delectând cu viziuni paradisiace ". Probabil că aceasta este și cauza pentru care și le-a refuzat mai târziu. Poeziile amintite se învârtesc. Dar farmecul ei nu stă în ineditul pitoresc al întâmplării ci în extraordinara incantație a versurilor și în sugestia de fantastic a descântecului. Domnișoara Hus. devenită dramă a cunoașterii sau în Riga Crypto și lapona Enigel. reprezentată prin Leconte de Lisle sau José Maria de Hérédia. creația de dinaintea Genezei. Lovinescu) să vorbească de un parnasianism al începuturilor literare ale lui Ion Barbu. depărtată de romantism. de unde și. El tinde spre o altă formulă poetică. pe când la Ion Barbu. Dar mai întâi a existat un moment de tranziție. care fac poezia mai ușor de înțeles și descifrat. în prima perioadă. Nastratin Hogea la Isarlâk. Aspirația spre cunoaștere are. numită din această cauză etapa ermetică. spre exemplu. era fundamental decorativă și antiromantică în conținut neîngăduind elanuri sufletești. "baladic" . De aceea el este făcut să devină obiect de contemplație: "E dat acestui trist norod Și oul sterp ca de mâncare. Ritmuri pentru nuntile necesare sau Uvedenrode publicate între 1925 . Aici pot fi integrate poeme ca: După melci. consecință imediată a preocupării de concret. George Calinescu susține că de fapt aici există ermetismul autentic al poeziilor lui Ion Barbu. pentru că în structura lui duală se reprezintă lumea dinaintea nuntirii. au un caracter narativ. Expresia este proaspătă și pregnantă dezvăluind în I.1926. De o deosebită forță de sugestie. publicate din a doua jumătate a lui 1921 până în 1925. Etapa baladică-orientală Aceasta indică orientarea spiritului poetului spre concretul lumii. În ele se păstrează încă legătura cu etapa anterioară atât prin pasajele descriptive cât și prin cele narative.Ideea devine " muzică a formei în zbor.

Din căldări de mări lactee. La surpări de curcubee. prin viziunea directă a principiului universal când: "intrăm Să ospătăm În cămara Soarelui Marelui Nun și stea.În Ritmuri pentru nunțile necesare sunt evocate trei căi de cunoaștere: prin eros ( sau senzuală). derutantă pentru cititor. mulți neologistici sau rari. care este devenire continuă. termenii neobișnuiți. adică o comuniune cu esența lumii. "o râpă a gasteropodelor ". Fiecare experiență este o "nuntă". Aspirația spre absolut se împlinește doar prin atingerea contemplației poetice. iar intelectul ignoră. prin rațiune. ideea erosului ca încercare eșuată de cunoaștere. dar prin primele două contopirea nu este perfectă. În Firida ce scântee / Etern" În termeni mai simpli poezia pune problema raportului dintre cunoașterea logică și cea metaforică așa cum o pusese și Blaga în Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. având simbol pe Mercur. pentru a face operațiile proprii cunoașterii logice. condiția fundamentală a universului. căruia i se solicită un efort mult mai mare decât de obicei pentru sesizarea semnificațiilor. . Limbajul este dens. Titlul. și prin contemplație poetică. Senzațiile permit numai un contact fulgerant . reprezentare a purei vieți vegetative. a viziunii ample închise în imaginile concrete ale poemului. care e tutelată de Soare. În Uvedenrode pe aceeași temă a nunții e reluată într-un material poetic. definește un spațiu de coșmar. Aburi verde să ne dea. inventat de poet. Faza de tranziție este de o puternică originalitate. reprezentată astral prin Venus.

:4.:35.:5g7/0.9g 3.53900.:.3 g20/.9g %047.9.70 L3.L38g3:089g0.703./..70.:3 .70.43.7.:950:3.:8 8./g :3.g 97g70.7090/08:309  30 .3.9:.43.54913907./0F7F/.7 5:-.g .14720L3-47 :7920 /0. 0.2./08.2.4.9g/0742.4.05 43.308.70.70 0 .8.:.23/4:gL397 :3 574.90./0480-9g50397:057080 . 85700025: 08904.7594 ..g. 803:./0..:8..701:..9g1472:g5409.0 .07 89g9g94.9g.:2 ..897.80L3 &2. . 9070..3:78:1090 9 50.90L30.g 5708.0890840230897410/345.3g17.39.: 8g .-84:9 970-:08g45900L3970/4:g573.4394570. 5.90/3.-.9 4 L3:72g94./3.907.:5g20.07./0 .:3943!. .7  !40.33 .1:3/.05:9:747907..7-: 8:-L250979.5.0.3/.9g..3.39: 0.43 3:930L3g/:3/0...0:43./.9:7g742. 50397:.7:700803 .039 7g.90/0.5074.857..:48F..30 .8.385....43.7020398g-0.L3...8.9. #0.L3.:7070.9gL308909.9/0 .g/0.7.71#..:30.g/0.g0890..8..:1g.47809g7. !732/0.302:..857.g.7.:94943g8.7.70.93/. $g81g720039:  3.:/3.543.47.43..0803 0:2 857.07.08.:.3473.5..9:7.857..0. -.493/: 0.g 47039.7 93/085704..9340.g /.8:3.0  .9/7. /0.39:: 3: 3:2.: -.g /03857..-./438.9g4897:.089:./0.. /0#g: :3 545:..89. 70.:34.0  9.97: 84./8.9g5730.43.8..0454.g/0:35.0 L3.785./4:.g47039.8097.543.00.45.  07.-...73.03.2.7/0.47-0.-.3.7-: 0L25.70 L3572..8.&2..2/.709.:5.3. 5.3::89343.:.30 .705:8909g .078:747  3.70.g/0.002039..047/08.9g.94.5: 5409.10.:2.: 53gL3 ..9:7.4380.4.078:: 807g8:./0  -:.0g 70570039.439025.431.708.759.70.39.00203902944.7.3:3 .70390 /0897g:. 902.g50./045497.709.013 0:2.70009.0.::3.9479gL32.0..0890574.:757397 :3573.708.3.7-::35409.L3 .857.07::54.8:57.20.00 3.0890 .:: 907. 08.  .8579::5409::8570. #.g .3g 8./0. 9:-:7 .9 /0:3/0  170.0.73.:34..70808573g50L257:2:9:7/329440 .50397:. 30 423 4. L3970.070.9054020.702g8:7g5.:23g -4 47/089380/0.:2L..09.0/0349g/04.7 :.-897..909.8570 .72:7g.43...  901.7097g08.: 5349./0.g /05g79.85g9g 5703.8g1070:.042570805:9073. .5. 08570..70.07.08579:: 50.9073.$-:/0540 . ..: .7.70..50.7.70 .g !40.05:9 08.709::2 .5704.90701::7 .92.40390 303 9 .9248107g.:4.g ./3.7  32.3982 8570:3782 42403 3897:3//0:.381:70.0 /00.:2g9./03 g:3. L397 48390gL3.g4:2059470.:28:089.90 .75 .24.g:3/14720.5.70  /00.3/ .7540.89.0 50.908:39:3 /.13 0:2.08:3.09g947  4.47./0  $390097.70.70.3:7 L3.gL3 0080.000.g:3/L3 .g !74-.39g/0.382.70.::..3.2039.. 0.7-:  ../:$9.gL3.8g/0 4-.0./384234748:34.0890L3817 90.:7039....203.703/70....802g3g94.7.308. .9. 250/0.7 .39742.4390/0808.00.73.g4.7.0.0 9  5704.  8.

 3:397 .573.:&..07209..g. 0 507293:2.574.9/0 : /42.2.3:089050710.80.70 0..g2g7:390:25g8970.9:7  /0.:8.gL3./4:. .1.74.:34.g80-.93070.70: 4:700.:30.901L3939L3:5g20..5:::3.70.9:3242039/097.7-:0890:3.g0g9:7.8570.9:82-4./.995735. 30107..30  9.540.70.9g.84.0/0374/05:-.9g/0$4.:9.7:382-4.7..L3925g7.2g/050:20.9:7.8:75g7/0..:4:/02438970.078.3003.089.2.70 ..g /42..7009:90.9.5.70..g4 .757357200/4:g.g.5479:3.g/01.050397:.47-3/ 50/00.4. 9078.7.08.8.50../3g500.07/08g30/0.2039.g70.5400:43.50L3L397020L3057080 !40. 057457 .:-00  37/.$4.0 0890423 4.09073g.7.3/82-45007..2399080L3.439.8054.43/ .9.0.:9039.0370.:g09.5..0..0.3.390.7080 890.014.897.0781.3g4-0.700890/0. .70::3 890.42..g /1.42:3:30.0020390473.:3.71.4:.:03:89gL330/9:594708.gL38g 0803 .7908.g/g7/02g7.03 0.L3097../01..70 'g:9L3:23./0/3.078:: 2.90144.:3.0 573.:: $:-897.3/.70800.:9..:2 /.47.008901g.9 573.0/3540009.039g/7.09./3.720.4.390.g949: 04/0480-9g 147 g/08:0890 8:-7..54047:43./023.5.9::   3#92:750397:3:3 030.84.39.08. .g .g5082-4:7 .9..9 0470.:3097.:908g  57.g5409.80231.3:3 L3 00.708:390. 0. 5402:3L3.39 .308. 05409.89. 5g97:3/070L327.70.-70.900 .:7.089g0720982:..7.147.:4:./08.543.89g ..:/:..: 803:.0 .g !400.g/0.74.9:30720982/0/1.0 L397 48.. 90705730748 8.72.7-: 50397:.g .07-.439025..g2.:54/g..g807057039g:20.07209.9g.71.7.04507. 9074.g 70570039. 0.90 .: 47/0L3 008 /08.9g $03.-:48L3.-84:980L2530 90/4.1:3/.g2.390.59 .759.0 :-9:.. .078:747 L38:089.30.:3/3013//0. :30 .17.078:: ..47/3..0890.573'03:8 5737.0894050703 g/03 070L39.L39.. #92:750397:3:39030.9 4  ..:09.3 0 70570039.439025.73900..:8:8 30.gL3897:.9 /0.:3.70050703 g089043:39g ..03..39.7089g .:98g/0.0 /08.70..90970..007430 .7g.0890.00/08..54..48248:8070509gL32.0....47-0 90/0857054. 47 3:29g/3.9.7573...390.701.00 3. 3.3/397g2$g485g9g2 3.3.17.439025.708.089:97893474/ 4:89075. 05409. /70.9...3.0 ..3900.48248 0.00.0 /34.70:3.  -:7.39074.7.0.8g.g  33//04839.28907:: 3:3  :384/04824/ 50397:.g249.90L3970   30080 5g8970.g89g9g94.7594 .:L3#. 209.0. 0 /.:34.:7  573 .0  :/42.:0803 .g &92.078. 0:3.0 ..9g 573/08.9:347g 50397:.759.70:.2g.91:07.. .4393:g  857.:30:-75g92.08.:34.0300 .4394570.5g./0L3.

39g50397:..g ..7   . L3.9947 .700 :.0 5402:: 2-.:2   3&..9gL397 :32.70/0.009./097. :/0.8084.80L32.70.00.0/0374/050.5:70.474.3:3 070:.4.0748::.:3.9g/0. 47 .g473. 9073 39072032.30.90 /07:9..4 2.5409.3 00890/04 5:9073.250L3.825540. /00.9..L3:3:897.9 /04-.050397:808.70.:34./023:3. .147.8907454/047 70570039.:34.:7.907.0 .039..0 .. 9070..07..9.7 4 75g.g.9/05409 /0130 90:385.5:30574-02.2..5479::/3970.7090.g7:.:245:8080 .8. 902g.:0890/038 907203304- 3:  2: 304489.08.7. 209. 9070 %9: 3.0.9g:3014792:92.80231.43.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful