UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA

Instrumente cu citire directă pentru măsurarea direcţiei şi vitezei vântului -REFERAT-

Conducător ştiinţific:Prof. dr. Mihaela PICU Facultatea de Inginerie din Brăila

Autori: Ionel POPA, Costel NEGRUŢU Anul III, ISBE

AN ŞCOLAR 2010- 2011

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA

MĂSURAREA DIRECŢIEI ŞI VITEZEI VÎNTULUI
Studenţi: Ionel POPA,Costel NEGRUŢU Conducător ştiinţific:Prof.univ.dr.Mihaela PICU Facultatea de Inginerie din Brăila

I.CARACTERISTICI GENERALE ALE VÂNTULUI
Circulatia atmosferei implica deplasari ale maselor de aer pe distante mari, sub directa influente a nucleelor barice permanente. Ea sufera si modificari determinate de neomogenitatea reliefului, de repartitia diferita a suprafetelor de uscat si apa, de miscarea de rotatie etc. VÂNTUL Reprezintă cea mai frecventă formă de mişcare a aerului în plan orizontal îin condiţiile în care atmosfera este alcatuită din volume de aer cu caracteristici diferite din punct de vedere termic şi ca presiune, existand permanent tendinţa spre echilibrare prin deplasări ale aerului pe verticală sau pe orizontală); Intensitatea şi durata vântului depind de diferenţa de presiune existentă între doua puncte extreme; deplasarea aerului ca vant se face de la presiune atmosferică mare spre cea mica; mişcarea se face pe această direcţie, care suferă modificări însă din cauza mişcării de rotaţie (forţa Coriolis), ce impune abateri spre dreapta în emisfera nordică si spre stanga în cea sudică; forţa de frecare a maselor de aer cu suprafaţa terestră determină micşorarea vitezei cât şi local, modificarea direcţiei de propagare; CARACTERISTICILE VÂNTULUI a. Viteza - se măsoară instrumental cu ajutorul giruetelor, anemometrelor, anemografelor - se exprimă în m/s sau km/h (raportul este de 1m/s = 3,6 km/h sau 1 km/h = 0,28 m/s) - este mică la contactul cu solul (datorită frecarii) şi creste cu altitudinea (la 25-30 m este dublă faţă de valoarea la sol)

278 /s. În navigaţia maritimă. depinde de condiţiile locale ale reliefului (ex.se determină cu ajutorul giruetei . Durata . . Variaţia diurnă a vitezei vântului în straturile de aer din troposfera inferioară prezintă un maxim după-amiaza. în Dobrogea si Bărăgan (4-5 m/s). Ea se exprimă în metri pe secundă sau în kilometri pe oră. 1km /h = 0. pe litoralul Mării Negre (6-7 m/s). .852 km /h).se apreciază prin valori de pe scara Beaufort (13 la numar). viteza vântului se exprimă şi în noduri (1 nod = 1. şi un minim noaptea.este raportată la direcţie şi la viteză. întrucât diferenţele de presiune impun deplasări ale aerului cu viteze diferite. în care cel mai mic (0) corespunde stării de calm atmosferic. pe versanţii adăpostiţi vitezele anuale scad la 2-3 m/s. iar în depresiunile intramontane acestea sunt de 1-2 m/s. Cele mai mici valori medii anuale (1-2 m/s) se remarcă în depresiunile intracarpatice închise.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA . Intensitatea (tăria) . iar 13 furtunilor în care viteza depaseste 50m/s e. mediile anuale cele mai mari remarcandu-se în partea de est a ţării. care o pot intensifica sau atenua. o vale adâncă concentrează mase de aer în deplasare). minim în a 2-a parte a nopţii) şi o variaţie anuală (în funcţie de zona de climă şi caracteristicile regionale) b. Structura .6 km /h. regiunile temperate: maxim la amiază. Direcţia . iar la exteriorul Carpaţilor. în jurul orei 13.suferă o variaţie diurnă (ex.se stabileşte prin raportarea sensului mişcarii la punctele cardinale si intercardinale .în stratul inferior al troposferei. Viteza medie anuală este direct influenţată de orografie si de stratificarea termică a aerului. Determinarea caracteristicilor vântului a. c. ca rezultat al mişcărilor convective şi al schimbului turbulent.situaţiile de calm sunt puţine. vitezele medii anuale oscileaza Între 2-3 m/s. Viteza vântului reprezintă distanţa parcursă de aerul care se deplasează pe orizontală în unitatea de timp. în Câmpia Siretului inferior (5-6 m/s). d. În interiorul arcului carpatic. în Moldova. În zona montană sunt caracateristice viteze medii anuale care scad cu altitudinea de la 8-10 m/s pe înălţimile carpatice (2000-2500 m) până la 6 m/s în zonele cu altitudini de 1800-2000 m. acestea sunt de 4-5 m/s. între cele două unitaţi de masură existând urmatoarele relaţii: 1m /s = 3.se apreciează în funcţie de caracteristicile principalilor parametri: viteză şi direcţie.

Vitezele maxime ale vântului Cele mai mari valori. nebulozitatea.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Dacă valorile termice şi de presiune ar fi repartizate uniform pe suprafaţa terestră. nord-estul Bărăganului şi în munţii Dobrogei. care menţine o stare medie a acestor diferenţe. după variaţia înalţimii Soarelui. Lipsa acestora în atmosferă ar duce la inexisţenta schimbărilor bruşte ale vreniii şi s-ar observa o trecere lentă de la iarnă la vară şi invers. deci este un element meteorologic important şi un factor compensator în atmosferă. Fiind un element meteorologic dinamic. nu se realizează decât pentru intervale foarte scurte de timp. pe litoralul Mării Negre. Această egalizare însă. se înregistrează în toate zonele montane înalte.). precipitaţiile lichide si solide.maxime şi minime barometrice. Vântul ca element meteorologic tinde să egalizeze diferenţele de temperatură. ca urmare a rugozităţii reduse. în Podişul Modovenesc. Zonele cu viteze maxime ale vântului cuprinse între 30-40 m/s. Dobrogea de nord şi zonele pericarpatice. apărând noi diferenţe. frecvenţa vântului din anumite direcţii permite aprecierea caracteristicilor maselor de aer care se deplaseaza într-o anumită regiune. înconjoară toate arealele cu viteze de peste 40 m/s. deplasarea aerului nu ar mai avea loc. evaporaţia. Aceleaşi viteze se înregistrează şi în cea mai mare parte a Podişului Transilvaniei. Caracteristicile regimului dinamic al aerului prezintă interes atât din punct de vedere teoretic cât şi aplicativ. precum şi în partea central-sudică a Câmpiei Române. determină o mişcare advectivă numită vânt. atât a celor verticali cât şi a celor orizontali. ceea ce atrage după sine diferenţe de presiune . În rest. cele aeriene). în centrul şi nordul Câmpiei de Vest şi pe Culoarul Mureşului. vântul se caracterizează prin direcţie. de peste 40 m/s. . temperatura aerului şi solului etc. Partea vestica si de est a Câmpiei Române. Astfel. viteză şi tărie sau intensitate. ele ocupand părţile joase ale Podişului Moldovei. Diferenţele de temperatură ale aerului creează densităţi diferite. Diversitatea fenomenelor meteorologice depinde de existenţa în atmosferă a curenţilor de aer. între valea Jiului si Vedea. presiune şi umezeală existente în atmosferă în sens orizontal. fapt care permite stabilirea influenţei pe care o are asupra proceselor climatice locale. Inegala repartiţie a presiunii în sens orizontal se datorează acţiunii combinate a unor cauze de ordin termic si dinamic şi. ca urmare a circulaţiei intense din nord şi nord-est. Vântul influenţează toate domeniile transporturilor (în special. reapare vântul. centrul si sudul Dobrogei si cea mai mare parte a Deltei Dunarii se caracterizează prin viteze maxime anuale ale vântului cuprinse între 20 si 30 m/s. dar şi unele procese şi elemente meteorologice (umezeala. nord-estul Câmpiei Române. când apare un calm atmosferic.

Astfel. vitezele maxime absolute sunt sensibil mai mari pe direcţiile dominante specifice fiecarei staţii în parte. . sudul la 180° iar vestul la 270°. Astfel. nordul corespunde la 360°. Acesta se exprimă în grade sexagesimale de la 0° la 360°. Codificarea direcţiei vântului si echivalentul in grade azimutale D irec tia C aa n mu l u i .5 90 Cifra de cod 00 02 05 07 09 . în părţile joase.. la Boiţa. se uzitează roza vânturilor cu cele patru puncte cardinale si cu cele patru sau douăsprezece direcţii intercardinale numite rumburi.5 45 67. De asemenea. curentul de aer dinspre defileul Oltului poate atinge şi depaşi frecvent 40 m/s din sectorul sudic. v lt Nord-nord-esl Nord-est Est-nord-esl Est Notarea NNE NE ENE E Grade azimutale 22. în timp ce. în condiţiile în care staţiile sunt amplasate în locuri degajate. La o examinare mai atentă a distribuţiei acestor valori pot fi scoase în evidenţă şi anumite legitaţi. observaţiile asupra direcţiei şi vitezei vântului în perioada 1961-2000 (perioadă luată în calcul pentru analiza regimului vântului) au fost efectuate cu girueta Vild la înălţimea de 10 m. acestea se pot reduce substanţial. adăpostite. aceasta putând măsura viteze maxime de până la 40 m/s.La staţiile meteorologice din România. se observă creşterea vitezelor maxime absolute în raport cu altitudinea reliefului. Direcţia vântului reprezintă sensul din care bate vântul într-un punct sau într-o regiune oarecare. estul la 90°. În scopul indicării direcţiei vântului..Cosava" a depaşit la Oraviţa 40 m/s pe direcţiile est si est-sud-est. pe vârfuri şi pe culmile degajate valorile maxime anuale ale vitezei vântului pot fi mult mai mari decat cele specifice zonei respective. În sensul deplasării acelor de ceas. b. De asemenea. în aeronautică şi în transporturile marine se foloseşte azimutul vântului. Astfel. vântul . se înregistrează insular (pe zone foarte restranse) în Podişul Mehedinţi. Ea se stabileşte în raport cu punctul cardinal dinspre care bate. zone situate la adăpostul masivelor muntoase. Deoarece acest mod de notare nu este foarte precis.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Cele mai scăzute valori ale vitezelor maxime anuale. Depresiunea Petroşani şi defileul Jiului. Tot ca o regulă se înscrie şi creşterea vitezelor maxime absolute în cazul unor vânturi. Celelalte direcţii au valori intermediare. în cadrul fiecărei zone menţionate. sub 20 m/s.Trebuie subliniat faptul ca. adică unghiul pe care îl face vectorul vânt cu direcţia nordului geografic.

Structura vântului este o altă caracteristică a vântului. vântul poate avea structura laminară.5 315 337. . Presiunea exercitată pe o suprafaţa de 1 m2.5 180 202. turbulentă şi în rafale. Structura se apreciează în funcţie de caracteristicile principalilor parametri: viteză şi direcţie. Intensitatea sau tăria vântului se exprimă prin presiunea exercitată de aerul deplasat de vânt asupra obiectelor întâlnite în cale.se disting astfel 3 categorii majore: .este raportată la direcţie şi la viteză.5 360 - 11 14 16 18 20 23 25 27 29 32 34 36 99 Variaţia diurnă a direcţiei vântului se schimbă foarte mult în funcţie de condiţiile orografice şi a modului diferit de repartiţie a presiunii aerului între acestea. . La staţiile meteorologice se fac aprecieri notându-se intervalul de timp de la începerea vântului până la încetarea lui.situaţiile de calm sunt puţine.0625.constant pentru densitatea aerului egala cu 0. aşezată perpendicular pe direcţia vântului. e. întrucât diferenţele de presiune impun deplasări ale aerului cu viteze diferite. d. v.5 270 292.5 225 247.viteza vântului în m /s. Aceste aspecte se determină uzitând înregistrările anemografice. a . Durata .presiunea vântului in kg /m2.5 135 157. În funcţie de regimul vitezei vântului şi caracterul mişcării sale.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Est-sud-est Sud-est Sud-sud-est Sud Sud-sud-vest Sud-vest Vest-sud-vest Vest Vest-nord-vest Nord-vest Nord-nord-vest Nord Variabil ESE SE SSE S SSV SV vsv V VNV NV NNV N - 112. c. este egală cu: P = a∙v2 în care: P .

vântul turbulent .giruetelor înregistratoare cu rezistenţe electrice ce înregistrează direcţia vântului.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA a.anemogiruetelor şi anemorumbarografelor ce înregistreazâ atât direcţia cât şi viteza vântului. c.întalnit rar. vântul in rafale . .adică viteza medie a vântului. dezvoltarea de vârtejuri impuse de neuniformitatea reliefului . II. se înregistrează numărul de kilometrii parcurşi de vânt în 24 de ore. . care are rol şi de transmiţător şi o parte înregistratoare. Cel mai cunoscut. iar în funcţie de principiul care stă la baza construcţiei şi funţionării lor. electrocinemografului ce înregistreaza viteza vântului. la staţiile meteorologice din România. când se îmbină deosebit de activ turbulenţa dinamică cu cea termică. anemografului.este un vânt care prezintă secvenţe bruşte cu viteză mare. ANEMOMETRE Anemometrele sunt instrumente precise care măsoară numai viteza vântului aerului în atmosferă sau a unui avion în zbor în raport cu aerul. Instrumente cu citire directă pentru măsurarea direcţiei si vitezei vântului Pentru cunoaşterea variaţiilor direcţiei ăi vitezei vântului la staţiile meteorologice se utilizează aparatele înregistratoare pentru vânt de tipul: . kilometr i pe oră sau noduri. Indiferent de tipul aparatului un înregistrator pentru vânt este alcatuit dintr-o parte receptoare. exprimate în metri pe secundă.procesul este foarte activ după-amiaza. care au caracter pulsatoriu. divizată de la 0 la 100 km. este anemograful cu contact electric. anemocinemografului.anemometrului.se caracterizează prin variaţii în timp ale vitezei şi direcţiei. presupune viteză mica. b. Pe diagrama acestui anemograf. direcţie constanţa şi o deplasare pe suprafeţe netede. se împart în: .rezultă în condiţiile în care turbulenţa dinamică este accentuată de cea termică . vântul laminar . 1.

fie o morişcă cu palete fine de aluminiu. anemometre mecanice cu morişcă cu palete tip J. şi se rotesc în acelaşi sens. Anemometrul cu palete are piesa receptoare formată dintr-un număr de palete fixate radial pe ax. prin înregistrarea numărului de rotaţii întrun interval de timp se poate calcula viteza medie a curentului. Anemometrele mecanice folosesc ca piesă receptoare pentru vânt fie un sistem de cupe anemometrice. pe principiul inductiei magnetice (mărime vectorială care. anemometre de mâna cu cupe si contor tip R. Toate cupele unui sistem sunt orientate cu părţile convexe în aceeaşi direcţie. împreună cu intensitatea. dar în mod obişnuit. piesa receptoare este constituită dintr-un sistem de cupe Patterson sau Robinson. Richard. caracterizează local componenţa magnetică a câmpului electromagnetic). . care antrenează indusul pe care se află scara anemometrică. Anemometrele termice determină viteza vântului pe principiul răcirii sub influenţa vântului a unui fir încalzit. la timpul cât a funcţionat instrumentul. Fuess. Rosenmuller). . . iar sistemul Robinson este format din patru cupe dispuse intrun mod asemănător. Cel mai cunoscut anemomelru termic este catatermometrul.anemometre termice. Există mai multe tipuri (Richard. Anemometrele magnetice măsoară cu precizie. Viteza vântului se determină prin împărţirea numărului de metri parcurşi de aerul aflat in mişcare. Anemometrul cu cupe este cel mai răspândit tip fiind compus din patru cupe emisferice montate pe un ax. La staţiile meteorologice din România se utilizează anemometre mecanice cu cupe tip J. Sistemul Patterson este format din trei cupe fixate perpendicular pe un ax vertical mobil.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA . viteza vântului. Pentru a afla viteza vântului se declanşează un buton care fixează scara anemometrică exact în dreptul diviziunii care marchează viteza vântului din acel moment. indiferent de direcţia vântului.anemometre magnetice. citit pe un contor (socotitor). Sub acţiunea vântului cupele anemometrice se rotesc si angrenează în mişcarea lor şi magnetul inductor. la intervale de 90°.acţionînd la cel mai mic curent de aer.anemometre mecanice. deoarece presiunea acestuia pe părţile lor concave este mai mare decât pe cele convexe. la intervale de 120° una de cealaltă. Richard. Piesa receptoare pentru vânt poate fi constituită dintr-un sistem de cupe Patterson sau Robinson.

Un vânt cu viteza de peste 30 m/s dezlănţuie o presiune de 200-250 kg/m².5% din valoarea masurată între 16.. iar cele cu peste 15-20 m/s declanşează vijelii. produc distrugeri. să distrugă clădiri şi să cauzeze deraieri trenurilor. 160. pierderi de vieţi omeneşti etc. 76 m/s alegere) • • • • • Ritm de stocare a datelor setabil Rezoluţie 0...UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Potrivit clasificării întocmite de Beaufort.273 km/h la un ritm de stocare de 10 secunde Precizia calibrată ±2. de bază pentru măsurarea şi înregistrarea vitezei vântului pentru perioade lungi de timp.9 km/h Viteza mare de descărcare a datelor în computer Afişarea datelor în m/s. în general. km/h. pentru agricultură şi. Un om care înaintează contra unui vânt ce bate cu 20 m/s întâmpină o rezistenţă de aproximativ 30 kg/m². curenţii de aer care se mişcă cu viteze sub 3 m/s sunt vânturi foarte slabe care suflă în adieri abia simţite şi mişcă uşor frunzele arborilor. Sistemul de înregistrare Wind110 poate măsura cu exactitate şi . pentru folosirea lui ca sursă de energie. cele mai frecvente vânturi sunt cele care bat cu viteza medie între 3 şi 10 m/s.62 . Cunoaşterea direcţiei şi vitezei vântului este de mare însemnătate pentru navigaţia marină şi aeriană. Caracteristici • • • Carcasa rezistentă pentru înregistrator Anemometru cu 3 Cupe Cablu de conectare înregistrator-senzor. Mişcările de aer cu viteze peste 10 m/s dezlănţuie furtuni puternice care smulg acoperişuri de case. curentă) într-un ritm mai rapid sau să calculeze media vitezei vântului pentru perioade mai mari de timp. inundaţii.. rup arborii.09 .. Acest sistem poate înregistra la un ritm de stocare al datelor specificat de către utilizator între 1 secundă şi 12 ore. îndoind copacii şi ridicând valuri înspumate. naufragii. Acest lucru permite utilizatorului să înregistreze viteza de moment a vântului (viteză instantanee. ceea ce ar echivala cu viteza unui uragan în stare să dezrădăcineze copacii. care cauzează distrugeri grele.72 m (la Domeniu de măsură 0 . 45.. anemometru cu lungimi între 7. mph Wind110 este un sistem complet.

9" x 4.9 km/h Variaza cu ritmul de stocare.. 16. valoarea intervalul ±2. kph (km/h).. 60°C (-40 ..75 m/s) 273. Specificatii Tehnice Wind110 342 km/h (95 m/s) 2..5% masurata Rezoluţie: Viteza maximă a vântului în rafală la care poate rezista anemometrul: Viteza inferioară de prag a vântului: Viteza vântului maximă măsurabilă: Precizie: 16.09 din in km/h.1" (74mm x 102mm x 28mm) 513 g impermeabilă Înregistrator: Greutate totală (cu Anemometru): . iar anemometrul său poate rezista la rafale ale vântului până la 95 m/s (214 mph).09 .5 km/h (76 m/s) ±3.. 160.5") Accepta stalp (0.5") Contactati-ne Diametrul de rotaţie anemometru: Montare anemometru: cu diametrul de 13 mm Set trepied / stâlp: Domeniu de funcţionare temperatură: Memorie: Viteza offload (descarcare date in computer): Durată baterie (tipic): Dimensiuni carcasa pentru disponibilitate -40 ... mph.0" x 1.7 km/h (0. L). datele înregistrate pot fi descărcate într-un computer şi afişate în unităţile de măsură alese de către utilizator (de exemplu m/s. 140°F) 16.Folosind Unităţile de Măsură Tehnice încorporate ale înregistratorului..2 km/h in intervalul 0 .UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA înregistră viteze ale vântului până la 76 m/s (170 mph).383 masuratori 57.27 km/h la un ritm de 10 secunde 191 mm (7.600 10 ani 2. 0.

ceea ce face din acest sensor un instrument ideal pentru sistemele la distanţă. Forma şi designul mecanic. comune la toate modelele din seria A100. modulele electronice fiind permanent dezvoltate în tot acest timp urmărindu-se creşterea rezistenţei si fiabilităţii acestora. Folosirea unui rulment de precizie montat pe axul rotorului asigură măsurări corecte la viteze mici şi o buna repetabilitate. Rotorul calibrat cu trei cupe R30 acţionează o bobină într-un câmp magnetic. dar şi a vântului de viteze medii. care le conferă rezistenţă sporită chiar şi în mediul marin. rămân în mare neschimbate încă de la modelul iniţial Porton™ din 1972. Diferitele module şi componente interioare asigură semnale de ieşire diferite. fiind confecţionate din materiale plastice rezistente la intemperii.Toate anemometrele din seria A100 prezintă aceleaşi caracteristici constructive folosind rotoarele cu trei cupe R30. placa anodică din aluminiu şi oţel inoxidabil. Aceste caracteristici le recomandă într-o gamă largă de aplicaţii unde precizia şi acurateţea sunt necesare. iar variaţia câmpului magnetic acţionează un switch reed (contactul se deschide şi închide la fiecare rotaţie a rotorului). . A100R este un anemometru destinat atât măsurării rafalelor de vânt.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Garanţie: 1 an ANEMOMETRU A100 Anemometrele din seria A100 au o construcţie robustă. când este folosit cu un contor electronic sau înregistrator de date. Nu este nevoie de o altă sursă de tensiune. Switch-ul reed se află într-o atmosferă de mercur rezultand o funcţionare fără întrerupere. în afară de cea necesară citirii contactului reed.

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA DIFERITE MODELE DE ANEMOMETRE .

trebuie utilizată funcţia de transfer caracteristică. Microcontrolerul calculează viteza şi direcţia vântului. WAA251 transmite tensiuni de excitaţie de 12 V si 24 V la senzorul . Metoda descrisă pentru un traseu este repetată pentru determinarea vitezei vântului de-a lungul celor trei trasee care sânt decalate la 120° unul faţă de celălalt.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA 2. Microcontrolerul WAS425A utilizează măsurătorile celor doi timpi de tranzit pentru calculul vitezei vântului de-a lungul unui traseu. Frecvenţa impulsurilor este direct proporţională cu viteza vântului (de exemplu 246 Hz -. SENZORI DE VÂNT Senzorul de vânt WAS 425 utilizează ultrasunetul pentru determinarea vitezei orizontale şi direcţiei vântului. Foliile de încălzire încorporate în fiecare cupă şi în butucul roţii cu cupe asigură un consum electric scăzut. generand un număr de impulsuri la ieşirea unui fototranzistor. datele obţinute fiind raportate sistemului de colectare (logare). atunci când este rotit de acţiunea vântului asupra cupelor. WAA 251 este un anemometru optoelectronic cu cupe încălzite . El este compus dintr-o roată cu trei cupe conice uşoare care asigură o linearitate excelentă pe tot domeniul de măsurare a vitezei vântului de max. Totuşi. ambii timpi de tranzit. precum si componentele lui rectangulare. pentru obţinerea celei mai bune precizii. Pentru vânt cu viteza zero. 75 m/s. Puterea nominală a elementului de încalzire este de 10 W. temperatură şi umiditate. în vederea compensării inerţiei de pornire. de inaintare şi de revenire. Sensibilitatea ridicată şi linearitatea sînt asigurate de un sistem unic. Se recomandă utilizarea unui termostat care să pornească încalzirea atunci când temperatura coboară sub +4°C. timpul de tranzit pentru vântul ascendent creşte. sunt egali. Pe axul roţii cu cupe este montat un disc perforat circular care. Timpul de tranziţie este măsurat în ambele direcţii. taie un fascicol de raze infraroşii de 14 ori la o rotaţie. Atunci când bate vantul de-a lungul traseului de sondare. în funcţie de viteza vântului de-a lungul traseului (câii) ultrasunetului. Principiul de măsurare se bazează pe timpul de tranzit. în timpul anotimpului rece. Circuitul de pornire/oprire a încălzirii este comandat de un rezistor NTC care sesizează temperatura ambiantă.6 m/s). Viteza calculată pentru vânt este independentă de altitudine. În compartimentul axului este prevazut un ele ment de încalzire care menţine lagărele la o tem peratură mai mare decât cea de îngheţ. adică timpul necesar ultrasunetului pentru a ajunge de la un traductor la altul. care îi asigură performanţe excelente chiar şi în condiţii climatice extreme. de transmitere a energiei electrice pentru încalzire.24. iar pentru cel descendent descreşte. WAA 151 este un anemometru optoelectronic cu răspuns rapid. fără contact.

60 m.95% R. lungime 3. Această mărime respectă STAS-ul internaţional al aerodroamelor: culoare alb cu .30 m.. Înregistrare 3.9. diametru întrare 0.H. precizie: ± 0. precizie: ± 2% Temperatură: 0..0 m/s.1100 hPA...UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA WAV151 de determinare a direcţiei vântului.80C Umiditate: 10. diametru ieşire 0.35. Specificaţii tehnice: Viteză vânt: 0.3. montat pe un cadru metalic care se poate roti în jurul unui ax vertical.. Instrumentul meteorologic se instalează pe capătul sudic al braţului de susţinere a senzorilor de vânt... format dintr-un sac de pânză tronconic. Aceste instrumente sunt montate de obicei pe acoperişurile staţiunilor meteorologice şi pe ale aerodromurilor şi funcţionează pe principiul rotirii unui dispozitiv în jurul unui ax metalic. Este indispensabilă în probele de precizia aterizării...500C. Mâneca de vânt se instalează pe aeroporturi la un loc vizibil şi cât mai înalt. Mâneca de vânt pentru aerodroame. precizie: ± 3% Punct de rouă:-25. precizie: ± 2 hPA Mod de lucru: Menţinere date.90C Barometru: 10..90 m. MÂNECĂ DE VÂNT Mâneca de vânt este un dispozitiv pentru indicarea direcţiei şi a intensitaţii vântului.48..

şcoli.Aplicarea pe domenii de exemplu: agricultură. -Robuste. . . vreme de observare în ţările în curs de dezvoltare. material poliester 90g/m2 peliculizat rezistent la deşirare. GIRUETA Instrument metrologic utilizat pentru determinarea direcţiei şi măsurarea vitezei şi intensităţii vântului. pentru a Wild . staţii meteo. uşor de înlocuit conurile de vânt. Pivotul. -Uşor de manipulat.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA roşu. girueta este compusă dintr-un cadran circular gradat pe care se mişcă indicatorul punctelor cardinale şi o placuţă de metal care capătă o anumită înclinare fată de verticală sub acţiunea vântului. uzură redusă. indicându-i intensitatea. autostrăzi. Girueta reacţionează foarte repede.Element de măsură: Vânt vane şi direcţia de bastoane / cilindri vânt de intensitate dupa data de masă. ranforsată cu chingă pe porţiunea de ataşare la cadru 4. deoarece acesta este montată în partea de jos a lagărelor de susţinere. masa de măsurare a intensitaţii vântului sunt montate pe tub de refulare. Dispozitivul de măsurare (1450) orientat spre nord întotdeauna indică direcţia şi intensitatea vântului. funcţionează pe durata vieţii. hobby meteorologie. -Întreţinere-free. aeroporturi şi în alte domenii. -Aceste părţi întotdeauna înregistrează modul in care suflă vântul.

b) se măsoară viteza mediată a vântului şi caracteristica vitezei (uniformă sau în rafale).. oscilaţiile plăcii dreptunghiulare în dreptul dinţilor de pe rama arcuită. iar la capătul opus cu un dispozitiv format din două plăci confecţionate din tablă (pană de vânt). Prin urmare.. timp de doua minute. ce se orientează cu sfera de plumb spre direcţia de unde bate vântul. Indicatorul direcţiei vântului (ampenajul giruetei) este o vergea metalică.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Vânt după intensitate. placa va fi deviată de la poziţia verticală in funcţie de viteza si intensitatea vântului. Efectuarea observaţiilor constă în determinarea direcţiei şi apoi a vitezei vântului în următoarea ordine: a) observatorul va aprecia. iar pentru cele mai mari de 9 m/s. Partea mobilă a giruetei cuprinde indicatorul direcţiei vântului şi indicatorul vitezei vântului. orizontală prevazută la unul din capete cu o sferă de plumb sau fontă. Dacă viteza vântului este cuprinsă între 0 si 9 m/s observaţiile se efectucază la girueta cu placă uşoară. În acest caz. zincat etc Girueta cu placă uşoară (care indică valori ale vitezei vântului de până la 20 m/s). 10 kg de oţel. observatorul va urmări timp de două minute.. 9 Viteza vântului 0 . cu o greutate de 200 g pentru girueta cu placă uşoară sau 800 g pentru girueta cu placă grea. direcţia mediată a vântului şi caracteristica direcţiei (variabilă sau constant). adică va urmări oscilaţiile sferei de plumb care indică punctele cardinale şi intercardinale. In funcţie de liniile de forţă ale vântului. 20 m / s Precizare:1 Beaufort Gama de aplicare:-60 .Girueta Vild este alcatuită dintr-un ax metalic vertical fix şi unul mobil.... La staţiile meteorologice din ţara noastră se utilizează giruetele de tip Vild. girueta cu placă grea (care indică valori de până la 40 m/s) şi diferite tipuri de anemometre. placa metalică de formă dreptunghiulară pendulează în faţa unei rame in formă de arc. Indicatorul vitezei vântului are în componenţă o placă metalică dreptunghiulară. Beaufort la 0 . +70 0C Dimensiuni / Greutate:H 1600 mm L (de direcţia de bastoane / cilindri) 1030 mm cc. Aprecierea vitezei vântului (m/s) în funcţie de poziţia plăcilor celor două giruete: TABEL 1 O s c i l a ţ i i lp l ă c i igiruetei Viteza vântului (m /s) la girueta e cu placă uşoară cu placă grea . prevazute cu opt dinţi inegali (tabelul 2).

Era însă utilă o estimare a vitezei vântului doar printr-o singură observaţie a efectelor vântului asupra mării. dacă placa nu oscilează. Valorile obţinute astfel. adică nu se mişcă din dreptul dintelui zero. Pentru determinarea rapidă a direcţiei si vitezei vântului. la înălţimea de 1 0 m (î-nalţime masurată intre suprafaţa solului si marginea superioară a placii oscilante). Cele doua giruete Vild (cu placă uşoară si cu placă grea) se instalează în partea nordică a platformei meteorologice. care trebuie sa fie in permanenţă bine intinse. scară care a permis o mai bună informare în marină.1M se înscrie cifra 0.ancorarea cu cabluri. pe stâlpi metalici verticali. pe acelaşi aliniament cu chiciurometrul. Viteza vântului poate fi măsurată precis cu un anemometru şi exprimată în metri pe secundă. Determinarea direcţiei si vitezei vântului se face la cele patru ore de observaţii climatologice. in cadrul expediţiilor ştiinţifice cu caracter microclimatic. în 1805 amiralul Francis Beaufort (17741857) a elaborat o scară destul de precisă pentru aprecierea vitezei vântului. kilometri pe oră sau noduri. Ulterior s-au adăugat şi caracterizările pentru a se putea estima forţa . se utilizează girueta de mână (de companie). În acest scop. în registrul RM . sunt orientative. Poziţia perfect verticală a stâlpilor de susţinere este realizată prin.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA În d reptudl i n t e l u 0 i Î n t r ed i n t ţ i0 şi 1 i În dreptul dintelui 1 Î n t r ed i n ţ i 1 şi 2 i În d reptudl i n t e l u 2 i Între dinţii 2 şi 3 În dreptul dintelui 3 În tred i n ţ i i3 şi 4 În dreptul dintelui 4 Î n t r ed i n ţ i 4 şi 5 i În d reptudl i n t e l u 5 i Î n t r ed i n ţ i 5 şi 6 i În d reptudl i n t e l u 6 i Între dinţii 6 şi 7 În d reptudl i n t e l u 7 i P ested i n t e l e 7 0 1 7 -l 4 5 6 7 8 9 10 12 14 17 20 > 20 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 24 28 34 40 > 40 La girueta cu placă grea.

4 Vânt moderat 11 .19 Crestele cu aspect sticlos.5m). după efectele mecanice pe care le produce vântul asupra obiectelor aflate pe suprafaţa terestră cu ajutorul scării Beaufort. fără 2 Briză uşoară 4-6 6 . Frunzele Unde care seamănă cu 1 Adiere uşoară 1-3 1-5 siajul spumă. Unele frunze tremură. 3 Vânt slab 7 . au fost stabilite corespondenţe reale. În acest sens. flamura Pavilionul încep şi să fluture uşor. Se simte adierea pe faţă. Intre gradele scării Beaufort si viteza vântului exprimată in unitaţi de măsură determinate instrumental.10 12 . Grânele încep să se clatine. iar viteza vântului se măsoară la înălţimea de 10 metri. estimarea vitezei rafalelor de vânt pe scara Beaufort este improprie. Girueta nu se orientează după vânt. care încep să se spargă. Simbolul unităţii pe scara Beaufort est „bf”. Valuri foarte mici. concepută de amiralul francez în anul 1805. noduri sub 1 în Viteza km/h sub 1 în Starea mării Pe pământ FumuL se înalţă Calm Marea e ca oglinda vertical.15 20 .Scara are 12 grade Beaufort. Frunzele se mişcă continuu. Intensitatea vântului se apreciază vizual. Fumul indică direcţia vântului. Frunzele nu se mişcă. Estimarea gradului privind forţa vântului se face pentru media vitezei vântului pe o durată de 10 minute. 1. Girueta începe să se orienteze. Treptele scării Forţă bf 0 Descriere Viteza.11 Unde care nu se sparg. .28 Drapelele fâlfâie. foşnesc din când în când. peştilor. Se ridică praful.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA vântului pe sol. Valuri mici (max.

61 plină de spumă.55 89 . Folosirea unei umbrele devine dificilă.88 10m m.5 Arborii mici se 5 Vânt tare 16 .74 Valuri mari (6-7.2. Sârmele telegrafice şuieră. Clădirile sunt puternic afectate. Autovehiculele îşi pierd direcţia.117 tonaj mic şi mediu pot fi ascunse de valuri Vizibilitatea este redusă. .47 75 . Valuri mari. luând o poziţie orizontală. afectate. Copacii sunt scoşi din sunt afectate.26 39 . Vârful tuturor arborilor se mişcă. Unele ramuri se rup. Se aude şuieratul vântului. vizibil. Suprafaţa mării este albă rădăcină. eventual cu împroşcări. Valuri mari (până 7 Vânt puternic 27 .40 62 .33 50 . Grânele se întinde. 8 Vânt foarte puternic Furtună 34 .20 29 . cu creastă arcuită. marea e E greu de înaintat rostogolesc. cu creste care se sparg. Valuri mijlocii (1.8. Toţi arborii se mişcă. Vizibilitatea este redusă. Clădirile leagănă. cu creste 6 Vânt foarte tare 21 . Valuri cu înălţimea de Valuri foarte înalte (max. 10 Furtună puternică 48 .102 şi frâmântată. Valuri excepţional de 11 Furtună violentă (tempestă) înalte (16 m).63 103 . împotriva vântului.5m).38 m). 12 m) şi violente. Clădirile uşoare sunt aproape de 4 m). Navele de 56 .UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Rămurelele se mişcă cu creste care se alocuri "berbeci".49 care se sparg şi împroaşcă. Flamura se 9 41 . care se răstoarnă. formând pe ondulează.

. Clădirile sunt distruse pe scară mare.B. Aerul e 12 Uragan peste 64 peste 118 plin de spumă şi apă. Această formulă se aplică până la viteze ale vântului de până la 118 km/h. Vizibilitatea este foarte redusă. Formula prin care se poate calcula gradul Beaufort în funcţie de viteza vântului v. peste care fiind lipsită de sens.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Valuri imense. exprimată în km/h este: G. ≈ 2 3 v 9 Rezultatul se rotunjeşte la întregul cel mai apropiat.

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA .

el împinge apa de la suprafaţa mărilor şi oceanelor.N. – Agrometeorologie şi protecţia mediului. 2. pentru folosirea lui ca sursă de energie. Odată cu deplasarea aerului. varietatea climatelor. Universitaria. Ţugulea.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Aceaste giruete viu colorate indică direcţia vântului. Craiova. 2003. Distribuţiile diurne şi anuale ale vitezei vântului corespund. Bucureşti... 4.. vântul antrenează în drumul sau şi vaporii din atmosferă. Stoenescu. 2002. Sterie Ciulache. G. Iacobescu. Măsurările recente atestă un potenţial energetic eolian favorabil pentru o largă exploatare. Stoica. Estimările sunt utile pentru a face economie de timp şi de bani. – Meteorologie şi Climatologie. Ed.. III. CONCLUZII Cunoaşterea direcţiei şi vitezei vântului este de mare însemnatate pentru navigaţia marină şi aeriană. Agrometeorologie şi protecţia mediului. E. 1979. precum şi pentru a lua decizia la un moment dat dacă să se continue sau nu adunarea de date. dând naştere la fronturile calde sau reci care influenţează zonalitatea ploilor şi a secetelor şi. Cristea . C. creând curenţii maritimi.. Universitară. în general. Tehnică. – Noţiuni de Fizică. pentru agricultură şi. Editura Universitaria. Totodată. Editura Reprografia Universităţii din Craiova. în ultimă instanţă. G. diagramelor consumurilor respective de energie electrică. într-o mare măsură.. 5. 1970. . G. Ed. 2006. Bucureşti.Tudor.Lucrări practice de agrometeorologie. 3. Filipaş T.. O investiţie în domeniul eolian se face doar pe baza măsuratorilor şi nu a estimărilor. BIBLIOGRAFIE 1. – Meteorologie generală. M. Toate aceste calcule sunt utile pentru a determina locul în care să se înceapă o campanie anemometrica. Craiova. Circulaţia aerului se înfrăţeşte cu aceea a apei din atmosferă. favorizând producerea precipitaţiilor. Stoenescu. Ed. Craiova. dar sunt si un element decorativ pentru grădină sau balcon.

– Meteorologie. Martin’s Press.. D... 9. G. 7. – Introduction a la climatologie. 2001. 8. De Boeck Universite. New York. New York. Ahrens.. 1971. Măhăra. G. Hufty.C.R. . West Publishing Company. Ed. – Climatology and the world’s climates. 2001. A. – Meteorology today. Inc.. St. Rumeny. 1988. Universităţii din Oradea.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA 6.