1.1 CONSTRUCŢII GEOMETRICE SIMPLE EXECUTATE CU AJUTORUL RIGLEI NEGRADATE ŞI AL COMPASULUI 1.1.

1 Ridicarea perpendicularelor a) Ridicarea unei perpendiculare într-un punct de pe o dreaptă (fig. 1.1) Pentru a ridica o perpendiculară în punctul M de pe dreapta ∆, folosind doar o riglă negradată şi un compas, se procedează astfel: - din punctul M ca centru, cu o rază oarecare în compas, se trasează două arce de cerc care intersectează dreapta ∆ în punctele A şi B; - din punctele A şi B ca centre, folosind o rază mai mare decât MB, se trasează două arce de cerc, care se intersectează în punctul N; - dreapta care trece prin punctele M şi N reprezintă mediatoarea segmentului AB şi este perpendiculara căutată.
N

A

M

B

(∆)

Fig.1.1 Ridicarea unei perpendiculare într-un punct al unei drepte

b) Ridicarea perpendicularei la extremitatea unui segment de dreaptă (fig. 1.2) Fiind dat segmentul MN, se cere să se ridice o perpendiculară pe acesta în punctul M. Construcţia se bazează pe teorema conform căreia un unghi cu vârful pe cerc are ca măsură jumătate din arcul cuprins între laturile sale. Se procedează astfel: - dintr-un punct, O, oarecare, exterior segmentului dat, luat ca centru, se trasează un cerc cu raza MO care intersectează segmentul MN în punctul A; - trasând diametrul cercului care trece prin A şi O, la intersecţia lui cu cercul rezultă punctul B; - unind punctele B şi M se obţine perpendiculara căutată.
B

O M A N

Fig.1.2 Ridicarea unei perpendiculare la extremitatea unui segment 1

.din punctul B ca centru. 1.din punctul C ca centru. . Piciorul perpendicularei este punctul M.1. C D (∆) A B Fig.luând în compas o rază R=AC. după metoda cunoscută. cu aceeaşi rază. se trasează din B un arc de cerc care intersectează celălalt arc (trasat pentru aflarea punctului B) în punctul D. se trasează un arc de cerc care trece prin C şi intersectează dreapta dată în punctul A.3 Trasarea unei paralele la o dreaptă dată printr-un punct exterior ei Metoda B (fig. Dintr-un punct oarecare N aparţinând dreptei se ridică încă o perpendiculară pe ∆. în punctul B.unind punctele D şi C se obţine o dreaptă paralelă cu ∆.3) Construcţia se realizează astfel: . Punctele C şi B determină dreapta căutată ∆1 paralelă cu ∆. .) Această metodă constă în ridicarea perpendicularei din C la dreapta ∆. cu o rază în compas mai mare decât distanţa de la C la dreaptă.2 Construcţia unei drepte paralele cu o dreaptă dată printr-un punct exterior ei Se dă dreapta ∆ şi se cere ca prin punctul C să se ducă o paralelă la dreapta dată. 1. Cu distanţa MC în compas. se trasează din N un arc de cerc care intersectează perpendiculara dusă în N.1. se trasează un arc de cerc care intersectează dreapta dată în punctul B. 1.1. Metoda A (fig.4 Trasarea unei paralele la o dreaptă dată printr-un punct exterior ei 2 . (∆1) C B (∆) M N Fig.4.

din C şi D ca centre.dintr-o extremitate a segmentului. b.4 Împărţirea unui unghi a) Împărţirea unui unghi în două părţi egale (fig.1. se cere să se împartă în n (exemplu n = 5) părţi egale.6) Fiind dat unghiul AOB. .1.1. cu o rază mai mare decât ½ CD. E şi O. se uneşte cu extremitatea B a segmentului dat. de exemplu din A. 3. Se procedează astfel: . pentru împărţirea lui în 3 părţi egale se trasează din vârful O ca centru.7) Fiind dat unghiul AOB = 900.5) Fiind dat un segment AB. c. din punctele 1.7 Împărţirea unghiului drept în trei părţi egale . din punctul O ca centru. 5.1. F împart unghiul în trei părţi egale. 1. se trasează un arc de cerc cu o rază oarecare. se trasează succesiv arce care se vor intersecta cu primul arc în punctele F şi E. Dreptele care trec prin O.1.5 Împărţirea unui segment în 5 părţi egale 4 5 b c d B 1.1. 1. 4 se duc paralele la dreapta 5B.1. începând din A se măsoară pe semidreaptă 5 segmente egale.ultimul punct de diviziune. de o lungime aleasă arbitrar. Cu aceeaşi rază. Din C şi D ca centre. apoi. un arc de cerc care intersectează laturile unghiului în punctele C şi D. cu o rază arbitrară. B B D F D E F O C A O C A Fig. care intersectează laturile unghiului dat în C şi D. A a 1 2 3 Fig. Dreapta care trece prin punctele E şi O împarte unghiul dat în două părţi egale (este bisectoarea unghiului AOB). se trasează o semidreaptă oarecare şi. 2. d care împart segmentul dat în 5 părţi egale.3 Împărţirea unui segment într-un număr oarecare de părţi egale (fig. se trasează două arce de cerc care se intersectează în punctul E.6 Împărţirea unui unghi în două părţi egale 3 Fig. b) Împărţirea unghiului drept în trei părţi egale (fig. Se obţin astfel punctele a.

curbă oarecare sau arc de cerc) este tangentă la liniile de racordat în punctele de racordare. 4 .1.se trasează dreapta GD. B G M N P Q 5≡H 4 3 2 1 E 1’ 3’ 4’ 5’ 2’ A O C D Fig. . Linia de racordare (dreaptă. N.unind O succesiv cu M. care intersectează latura OA în punctul E. astfel încât să se obţină o trecere lină şi continuă de la o linie la alta.3.din vârful O ca centru.din punctele H şi C ca centre.8) Se consideră unghiul AOB. Q. P şi Q se obţin drepte care împart unghiul dat în 5 părţi egale. iar prelungirea laturii AO în C. Construcţia se realizează astfel: . 4D prelungite intersectează arcul HG în punctele M. .segmentul HE va fi împărţit în n părţi egale (de exemplu n = 5) după metoda prezentată la 1. P. de obicei curbă. care trebuie împărţit în n = 5 părţi egale. care intersectează laturile unghiului în punctele H şi G. se trasează un arc de cerc de rază oarecare. 2D. punctele de racordare şi centrul de racordare. cu o lungime mai mare de 1800. . Dreptele 1D. la intersecţia cărora se află punctul D. .2 RACORDĂRI Prin racordare se înţelege unirea a două linii (drepte sau curbe) cu altă linie. N. 3D.1.c) Împărţirea unui unghi oarecare în n părţi egale (fig.1. Elementele unei racordări sunt: linia de racordare (de obicei arc de racordare). se trasează două arce de cerc cu raza HC.8 Împărţirea unui unghi oarecare în 5 părţi egale 1.

D şi D1.din punctul A ca centru. cu raza dată R. . Dreptele d şi d1 sunt concurente în centrul de racordare O. R C R (D) (d) D1 O C1 (d1) C1 R (D1) Fig. R.10) Cele două drepte de racordat. a două drepte concurente şi perpendiculare (fig. la o distanţă egală cu raza de racordare. 1. R. sunt concurente în punctul a după un unghi drept. d şi d1.din centrele de racordare şi cu raza R în compas se trasează două arce care se intersectează în centrul de racordare O.1 Racordarea a două drepte printr-un arc de cerc a) Racordarea printr-un arc de cerc de rază dată.1.din O ca centru se trasează cu raza R arcul de racordare între C şi C1. 1. R. 1. .9) Pentru racordarea dreptelor D şi D1. se trasează un arc de cerc care intersectează dreptele date în punctele de racordare C şi C1.1. Perpendicularele trasate din punctul O pe dreptele de racordat le intersectează pe acestea în punctele de racordare C şi C1. b) Racordarea printr-un arc de cerc de rază dată. arcul de racordare a dreptelor între punctele C şi C1. Cunoscând centrul de racordare O şi punctele de racordare C şi C1 se trasează din O ca centru. Construcţia se realizează astfel: .10 Racordarea a două drepte concurente şi perpendiculare 5 . cu raza R. a două drepte concurente sub un unghi oarecare (fig. s-au trasat dreptele paralele la acestea.2.9 Racordarea a două drepte concurente sub un unghi oarecare când se cunoaşte raza de racordare R O C D A Fig.

1. se trasează un arc de cerc de rază R + Rr.2 Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de cerc de rază dată. Pentru a obţine racordarea. La fel. din O ca centru. iar piciorul perpendicularei coborâte din O1 pe dreapta dată ∆. între care se va trasa arcul de racordare cu raza Rr = O1C1 = O1C2..12 racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de cerc de rază dată Rr ∆ C2 6 .11 Racordarea a două drepte paralele prin două arce de cerc R2 1. când se cunosc punctele de racordare (fig.12) Se consideră date şi s-au reprezentat dreapta ∆. Rr (fig. se determină prin metoda cunoscută. M. cercul de rază R şi raza de racordare Rr. Punctele C1 şi C2 sunt puncte de racordare. ∆2 şi punctele de racordare R1 ∈ ∆1 şi R2 ∈ ∆2. 1. ∆1 R1 O1 ∆2 M O2 Fig. cade în punctul C2. pentru construcţia curbei de racordare se unesc cele două puncte de racordare printr-o dreaptă al cărei mijloc. Dreapta ∆1 se trasează paralel cu ∆. care intersectează dreapta ∆1 în punctul O1 ce va fi centrul de racordare. Din O1 şi O2 ca centre şi cu razele egale O1R1 = O2R2 = O2M = O1M se trasează arcele de racordare a dreptelor date. 1. 1. Pe mijlocul segmentului M R1 se ridică o perpendiculară care se intersectează cu perpendiculara dusă din R1 pe ∆2 în centrul de racordare O1. Dreapta ce trece prin O şi O1 intersectează cercul dat în C1. R R + Rr O R C1 R+Rr O1 Rr ∆1 Fig.c) Racordarea a două drepte paralele prin două arce de cerc egale. perpendiculara ridicată în mijlocul segmentului MR2 intersectează perpendiculara dusă din R2 pe dreapta ∆1 în centrul de racordare O2.2. la distanţa Rr.11) Fiind date dreptele paralele ∆1.

care trece prin O1 şi O2. C.1.din mijlocul segmentului O1O2 (punctul M) se trasează un cerc de rază L/2 (L = O1O2).se trasează dreapta AO1. 1. iar din O2 ca centru se trasează un cerc concentric de rază R2 .13) Se dau cercurile de raze R1 şi R2 şi distanţa L = O1O2 dintre centrele lor. Dreapta care trece prin 1 şi 2 realizează racordarea cercurilor date şi reprezintă tangenta exterioară comună. . . se obţine la intersecţia dintre cercul O1 şi paralela dusă prin O1 la direcţia O2A.intersecţia dintre cercurile astfel trasate dă punctul A.R1.prelungind segmentul AO2 se obţine. .pentru obţinerea tangentei comune exterioare se duce prin O1 o paralelă la AO2 şi se determină punctul de racordare 1. Dreapta care trece prin B şi C realizează racordarea cercurilor date şi reprezintă tangenta interioară comună. .3 Racordarea a două cercuri printr-o dreaptă a) Racordarea a două cercuri prin tangenta comună interioară (fig.2.raza O2A determină pe cercul O2 punctul de racordare B. punctul 2 de racordare.din mijlocul segmentului O1O2 (punctul M) se trasează un cerc de rază L/2. . care indică direcţia tangentei comune la cele două cercuri. la intersecţia cu cercul de rază R2. b) Racordarea a două cercuri date prin tangenta comun exterioară (fig.intersecţia dintre cele două cercuri astfel trasate determină punctul A. . 1. cu rază egală cu suma R1+R2. .14) Se va urmări acelaşi mod de lucru din cazul precedent: . . Construcţia se realizează astfel: . 1.13 Racordarea a două cercuri prin tangenta comună interioară 7 Fig. care unit cu O1 dă direcţia tangentei necesare racordării. R1 R2 R1 + R2 R1 O1 C A B M M 2 A O2 Fig.14 Racordarea a două cercuri prin tangenta comună exterioară R2 R2 – R1 1 O1 O2 .al doilea punct de racordare.din O2 ca centru se trasează un cerc concentric. 1.

( ) R3 R3 R2 R1 L O1 R1 1 R3 2 R2 O 2 R2+R3 R1+R3 O3 Fig. cu raza de racordare dată.1. R3. considerată mai mare decât suma razelor acestora.15 Racordarea a două cercuri printr-un arc de cerc tangent exterior 8 . Punctele de racordare 1 şi 2 se găsesc respectiv la intersecţia dreptei O1O3 cu cercul O1 şi la intersecţia dreptei O2O3 cu cercul O2.1. 1 şi 2. Centrul de racordare O3 se va găsi la intersecţia arcelor de cerc trasate din O1 ca centru şi O2 cu razele R1+R3 şi respectiv R2+R3.1.2. Din centrul de racordare. se trasează arcul de racordare între cele două puncte. Problema admite soluţie numai dacă se îndeplineşte condiţia: L− R +R 1 2 R ≥ 3 2 unde L reprezintă distanţa dintre centrele cercurilor date.4 Racordarea a două cercuri printr-un arc de cerc de rază dată a) Racordarea printr-un arc de cerc de rază R3 tangent exterior cercurilor date (fig.15) Se dau cercurile O1 şi O2 de raze R1 şi respectiv R2.

16) Se dau cercurile O1 şi O2 de raze R1 şi respectiv R2. Centrul de racordare O3 se va afla la intersecţia arcelor de cerc trasate respectiv din O1 şi O2 ca centre cu razele R3-R1 şi R3-R2. Punctele de racordare 1 şi 2 se află la intersecţia cercurilor date O1 şi O2 cu prelungirea segmentelor O1O3 şi respectiv O2O1.16 Racordarea a două cercuri printr-un arc de cerc tangent interior 9 .1. se poate trasa arcul de racordare căutat. considerată mai mare decât suma razelor acestora. Problema admite soluţie numai pentru: L+ R +R 1 2 R ≥ 3 2 unde L reprezintă distanţa dintre centrele cercurilor date. R3.1. punctele de racordare şi raza de racordare. R3 R3 – R2 R3–R1 R1 R2 ( ) L 1 R3 R2 O2 2 O1 R1 R3-R1 O3 R3-R2 Fig. Cunoscând centrul de racordare. O3.b) Racordarea printr-un arc de cerc de rază R3 tangent interior cercurilor date (fig.

ş. 13. b) Pentru construirea hexagonului înscris în cerc. împart circumferinţa cercului în 12 părţi egale.18 b). 10 etc.1. 6. Se vor găsi punctele 2. Împărţirea cercului prin construcţii grafice (realizate cu rigla şi compasul) în 2. se trasează succesiv arce de cerc de rază egală cu a cercului. 9. 14 etc. din ambele extremităţi ale aceluiaşi diametru. 3. 12 părţi egale în vederea construcţiei triunghiului echilateral. Se unesc pe rând punctele 1 cu 2. iar împărţirea în 7. luate ca centre. hexagonului şi dodecagonului înscris (fig. se trasează un arc de cerc de rază egală cu a cercului dat. părţi egale se poate face prin construcţii grafice aproximative. Punctele de la intersecţia arcelor cu cercul (2. 1. 5.1 Împărţirea cercului în 3. 10 şi 12 părţi egale a fost cunoscută încă din antichitate. 6. luate ca centre.a.m. obţinându-se hexagonul căutat (fig.d. 2 cu 3. 8.1. împreună cu extremităţile celor două diametre (1. 11. 3 se obţine triunghiul echilateral (fig.1. Arcul intersectează cercul în punctele 2 şi 3.18 c). 11.18 Obţinerea triunghiului echilateral. a) b) c) Fig. 5.3. 6. Gauss a demonstrat Fig. părţi egale cu 5 vârfuri se poate face exact cu rigla şi compasul. Dintr-o extremitate a unui diametru.1.1. 10). c) La împărţirea cercului în 12 părţi egale se vor trasa arce de cerc din cele patru extremităţi ale celor două diametre perpendiculare. 12).17). 5 şi 6 care împreună cu punctele considerate centre (1 şi 4) împart cercul în 6 părţi egale. 3. iar prin unirea succesivă a tuturor punctelor se obţine poligonul regulat cu 12 laturi sau dodecagonul (fig. 1. 4. 2. 4. Unind succesiv punctele 1. hexagonului şi dodecagonului 10 .3 CONSTRUCŢIA POLIGOANELOR REGULATE Poligoanele regulate pot fi convexe (ale căror laturi se intersectează o singură dată) şi stelate (ale căror laturi se intersectează de mai multe ori – exemplu poligonul stelat cu 5 laturi reprezentat în figura 1. 8.1. 7. 3. 9.17 Poligon regulat stelat că împărţirea unui cerc în 3. 4. 8.18 a).18) a) În cercul de rază R se trasează două diametre perpendiculare. Lungimea arcului 23 este a 3-a parte din lungimea cercului dat.. de exemplu din punctul D luat ca centru. 5. 6.

2 Împărţirea cercului în 4 şi în 8 părţi egale în vederea construirii pătratului. b) Segmentul ON are lungimea coardei ce subîntinde un arc de lungime egală cu a 10a parte din lungimea aceluiaşi cerc.1. Prin unirea succesivă a acestor puncte. considerat centru.3.4 Împărţirea cercului în 7 părţi egale printr-o construcţie grafică aproximativă (fig. Împărţirea cercului în 7 părţi egale 5 2 D Fig. se obţine pătratul înscris în cerc. Luând segmentul l7.3 Împărţirea cercului în 5 şi 10 părţi egale în vederea obţinerii pentagonului şi decagonului (fig.21. se trasează un arc de cerc de rază MC. se obţin vârfurile pentagonului regulat. Luând în compas segmentul ON = l10 şi. Dintr-o extremitate a unui diametru. l10 C≡1 l5 O A M l10 N B O 4 Fig.3. Coarda CN subîntinde un arc a cărui lungime este egală cu a 5-a parte din lungimea cercului dat (latura pentagonului. care intersectează cercul în punctele 1.1. obţinându-se punctul M. l5).1. Luând în compas segmentul CN = l5 şi. 1. 4.19 Împărţirea cercului în 4 şi 8 părţi egale 3 l7 Fig. l8. Considerând punctul M centru. obţinându-se astfel împărţirea cercului în 4 părţi egale.20) a) După trasarea celor două diametre perpendiculare în cercul de rază R. se împarte OA în două părţi egale. 1.4 a. 1. prin metoda cunoscută (cap. care intersectează diametrul AB în punctul N. de exemplu din D.1. 1. 3. respectiv a octogonului regulat (fig. aşezându-l consecutiv pe circumferinţa cercului. fig. 2. astfel. care reprezintă latura poligonului regulat cu 7 laturi în compas. aşezându-l consecutiv pe circumferinţa cercului.1. Segmentul MQ = l7 subîntinde un arc de lungime aproximativ egală cu 1/7 din lungimea cercului dat. se trasează un arc de cerc de rază egală cu raza cercului dat.1. se obţine împărţirea cercului în 8 părţi egale şi latura octogonului. se vor găsi vârfurile heptagonului regulat.20 Împărţirea cercului în 5 şi 10 părţi egale 11 . b) Dacă arcele obţinute prin împărţirea cercului în 4 părţi egale se împart fiecare în câte două părţi egale. 1.1. El intersectează cercul în punctele P şi Q. se măsoară consecutiv pe circumferinţa cercului şi.21) În cercul cu centrul în O se trasează două diametre perpendiculare AB şi CD.3. se obţin vârfurile decagonului regulat.6).19) a) În cercul de rază R se duc două diametre perpendiculare între ele.