P. 1
dacia literara

dacia literara

|Views: 112|Likes:
Published by Robert Richardson

More info:

Published by: Robert Richardson on Nov 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/30/2013

pdf

text

original

„Dacia literară” (manifest literar; doctrină estetică

)
Prima jumătate a secolului al XIX-lea este, poate, cea mai agitată şi bogată perioadă de transformări social-culturale, culminând cu revoluţia de la 1848, prin care lupta pentru emancipare socială şi naţională a antrenat toate cele trei provincii româneşti. Etapa cuprinsă între anii 1830 şi 1860, în care a avut loc o riguroasă activitate culturală şi o intensificare a ideii de unire a ţărilor române, este cunoscută în literatură sub denumirea de perioada paşoptistă. În această epocă de avânt al culturii, literatura română a cunoscut o dezvoltare deosebită prin contribuţia unor scriitori pătrunşi de idealul eliberării şi unităţii naţionale, care au preţuit frumuseţile patriei şi folclorul,satirizând totodată viciile orânduirii feudale şi participând activ la lupta socială, la evenimentele politice ale vremii. În operele lor au împletit romantismul cu clasicismul, în spiritul marilor valori ale literaturii universale. Perioada paşoptistă a fost reprezentată în literatură prin scriitori aparţinând celor trei provincii româneşti: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo în Moldova; Ion Heliade Rădulescu, Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Nicoale Bălcescu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu în Ţara Românească; Timotei Cipariu, George Bariţiu, Andrei Mureşanu în Transilvania. Presa, aflată la începuturi, s-a manifestat printr-o amplă activitate publicistică. Primele ziare au fost: la Bucureşti – „Curierul românesc” (1829), sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu; la Iaşi – „Albina românească” (1829), din iniţiativa lui Gheorghe Asachi; la Braşov – „Gazeta de Transilvania” (1838), având în frunte pe marele cărturar ardelean George Bariţiu. La 30 ianuarie 1840 ia fiinţă la Iaşi revista „Dacia literară”, din iniţiativa şi sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu (1817-1891), fiind „întâia revistă de literatură organizată” (G. Călinescu). „Dacia literară” este aşadar prima revistă literară, în jurul căreia s-a manifestat un curent naţional-popular şi prin care s-au afirmat primii noştri scriitori moderni. În primul număr al revistei, Mihail Kogălniceanu, în vârstă de numai 23 de ani, publică articolul-program sub titlul „Introducţie”, în care evidenţiază principalele idei care vor sta la baza creării şi orientării literaturii româneşti şi

. iar nu persoana”. cu chipul său”. iar traducerile unei opere de valoare din literatura universală „nu fac o literatură”. Kogălniceanu s-a gândit că este momentul să iniţieze „o foaie” care să se îndeletnicească „numai cu literatura naţională” şi în care să poată fi publicate „cele mai bune scrieri originale”. asigurând scriitorii că operele originale vor beneficia de o critică obiectivă.partea a patra.care este considerat primul manifest al romantismului românesc.prima parte va cuprinde „compuneri originale” ale scriitorilor colaboratori. deoarece operele literare trebuie să păstreze spiritul original şi simţirea românească. de aceea el consideră că „dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă. în afară de politică. despre evenimente culturale sau despre scriitori. „fieştecarele cu ideile sale. . în „Prefaţa” de la drama „Cromwell” . de Victor Hugo. fie din orice parte a Daciei. Pune la dispoziţie paginile revistei „Dacia literară” tuturor scriitorilor din cele trei provincii româneşti. . fără nici o legătură spirituală cu specificul românesc. de ştiri administrative şi de câteva informaţii locale. din folclorul nepreţuit şi din frumuseţile patriei. având un titlu special – „Telegraful Daciei” – va conţine informaţii despre cărţile în curs de apariţie. De aceea. „vom critica cartea. ţelul mărturisit al marelui om de cultură fiind acela ca „românii să aibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi”. Argumentele lui Kogălniceanu se referă la subiecte inspirate din istoria zbuciumată a neamului românesc. Structura revistei. care pot constitui oricând cele mai originale izvoare de inspiraţie pentru scriitori. Mihail Kogălniceanu trasează principalele direcţii pe care să le urmeze scriitorii pentru a putea crea o literatură naţională. (Pe plan european.a treia parte se va ocupa de critica operelor nou apărute. ca fiind „însuşirea cea mai preţioasă a unei literaturi”.a doua parte va reproduce articole din alte publicaţii. El militează cu avânt pentru crearea de opere autohtone. care. adică „tot ce poate fi vrednic de însemnat pentru publicul român”. Articolul-program intitulat „Introducţie” începe cu succinte referiri la publicaţiile vremii. numai să fie bune”. ambiţia sa fiind să apară „producţiile româneşti. acestea nu conţin nimic despre literatură. . programul romantismului a fost trasat în Franţa. . cu limba sa.1827). pentru că omoară în noi duhul naţional”. Kogălniceanu condamnă deprinderea de a imita literaturi străine.

Alţi scriitori au găsit aici găzduire pentru operele lor.Realizarea unei limbi şi literaturi unice. Articolul-program „Introducţie” al reviste „Dacia literară” ar putea fi sintetizat prin câteva direcţii principale trasate de Mihail Kogălnicenanu: . precum şi articole despre frumuseţea poeziei populare şi a obiceurilor folclorice româneşti. de producţii româneşti „fie din orice parte a Daciei. ca Vasile Alecsandri. . „fieştecarelea cu ideile sale. pentru a pune la dispoziţia scriitorilor material documentar şi tipăreşte „Letopiseţele Ţării Moldovei” ale cronicarilor Grigore Ureche. prin realizarea de „compuneri originale”. în paginile sale au apărut scrieri valoroase şi au publicat scriitori ce vor intra în patrimoniul literaturii române. ianuarie-iunie 1840. „Alexandru Lăpuşneanul” de Costache Negruzzi. poezii de Grigore Alexandrescu (printre care „Anul 1840”). Cu o apariţie scurtă în timp. Grigore Alexandrescu. deşi „traducţiile însă nu fac o literatură”. Miron Costin şi Ion Neculce. rămânând. Odobescu etc. şi veţi şti ce suntem. Acestea au constituit principalele surse de inspiraţie pentru scriitorii epocii.Înlesnirea colaborării scriitorilor din toate ţinuturile româneşti în paginile revistei. ci. pentru a exprima unitatea de neam şi ţară. sunt „ucigătoare a gustului original”. . revista „Dacia literară” a fost suprimată de către domnitorul Mihail Sturdza. În numărul I al revistei a apărut prima nuvelă istorică. Cu toate acestea. Dacia. celebră faza prin care îndeamnă pe toţi românii să-şi cunoască originile şi identitatea spirituală prin întoarcerea către trecutul istoric al neamului din care provin: „Întrebaţi dar istoria. deoarece este foarte important ca „românii să aibă o limbă şi o literatură comună penrtu toţi”. El nu se rezumă însă numai la îndemnuri teoretice. mai mult. idealul de unire al românilor fiind sugerat destul de transparent. cu limba sa. cum ar fi pagini de proză sub semnăturile lui Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu. Donici. . cu chipul său”. după numai trei numere.Traducerile operelor din alte literaturi să fie ale celor de valoare. de unde venim şi unde mergem”.Numele revistei este ales semnificativ. Stamati. pentru că omoară în noi duhul naţional”.Combaterea imitaţiei altor literaturi. deoarece „dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă. numai să fie bune”. şi C.Creşterea interesului pentru crearea unei literaturi române. de altfel. Al. Costache Negruzzi. . Mihail Kogălniceanu are concepţii iluministe. ba. . fabule de Alex.

vom critica cartea. Unirea Principatelor. pentru ca să putem găsi la noi sujeturi de scris.. fără să avem pentru aceasta trebuinţă să ne împrumutăm de la alte naţii”. care constituie „însuşirea cea mai preţioasă a unei literaturi”. a originalităţii creaţiei. „critica noastră va fi nepărtinitoare.Folosirea surselor de inspiraţie din istoria poporului român – „istoria noastră are dstule fapte eroice” . iar nu persoana”.Păstrarea specificului naţional în opera literară. . Curentul naţional-popular „Dacia literară” reuneşte cele mai strălucite personalităţi literare ale epocii. din frumuseţile patriei – „frumoasele noastre ţări sunt destul de mari” – şi din folcor – „obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi de poetice. . care vor determina dezvoltarea ulterioară a literaturii române.. .Scriitorii sunt datori să contribuie prin operele lor la împlinirea idealului tuturor românilor. .Afirmarea criticii literare obiective. precum şi a unei critici de direcţie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->