P. 1
Lucrare Comunicarea Online Final

Lucrare Comunicarea Online Final

|Views: 160|Likes:
Published by Valen Tin

More info:

Published by: Valen Tin on Nov 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/22/2013

pdf

text

original

Argument

O introducere în media presupune iniţierea în noţiunile şi conceptele fundamentale de media. Acest ultim termen este definit de John Fiske: „în sens larg, o agenţie intermediară care abilitează un proces de comunicare şi, în sens mai specific, o dezvoltare tehnologică amplificând suporturile, aria de cuprindere sau viteza comunicării. Fiecare media este capabil să transmită nişte coduri pe unul sau mai multe canale...Câteodată este folosit pentru a se referi la mijloacele de comunicare (de exemplu, ca în sintagma „media tipărite sau audiovizuale”), dar cel mai adesea se referă la formele tehnice prin care sunt actualizate aceste mijloace de comunicare. Mc Luhan a folosit termenul, în acest sens, în expresia binecunoscută „Media este mesajul”. Înţelegerea expresiei conduce la abordarea media la nivelul efectelor, atât pe plan personal, cât şi social, mai importantă decât utilizarea acestora. Astfel, el propune la nivel semnificativ aserţiunea: existenţa televiziunii este mai importantă decât conţinutul programelor sale. Asociat termenului de media este conceptul de mass-media – mijloace de comunicare în masă şi, indisolubil legat de aceşti termeni, cel de comunicare de masă. Acelaşi dicţionar amintit în citatul anterior aprecia că ar trebui folosit cu multă atenţie. Autorul articolului, John Hartley sublinia „Dar, atâta timp cât comunicarea de masă nu este nici masă, nici comunicare, aşa cum sunt ele înţelese de obicei, termenul trebuie perceput ca asemănător unui nume propriu. În acest context, de a defini termeni conceptuali în domeniul comunicaţional, apreciem drept noţiuni fundamentale: comunicare, mass-media, informaţia. Numitorul comun, fără a fi în domeniul matematic, care uneşte cele trei noţiuni ar fi zona unei discipline coerente şi unificate - ştiinţa/ştiinţele comunicării/informaţiei şi ale comunicării. Comunicarea, drept obiect de cunoaştere, în linia tradiţiei germane exprimă efortul circumscrierii teoretice prin ştiinţă (germ. Wissenschaft), astfel încât abordarea proceselor de comunicare apare aici ca ştiinţă a comunicării. Acel termen de „communication studies” impus de specialiştii de peste Canalul Mânecii sau de peste ocean, este asociat de autorii olandezi J.J. van Cuilenburg, O.Scholten şi G.W. Noomen pentru ştiinţa, şi nu ştiinţele comunicării. Rémy Rieffel arată că „ştiinţele informaţiei şi ale comunicării”, denumire consacrată în Franţa anilor 1975, nu formează o disciplină coerentă şi unificată, deoarece pluralul „ştiinţe” şi determinarea atributivă „informaţiei şi ale comunicării” exprimă clar imprecizia sectorului în care pot fi regăsite noţiuni cu care specialiştii din domenii diverse,

3

drept, economie, istorie, lingvistică, psihologie, sociologie etc., lucrează pentru a arăta diferenţe de metodă, dar şi de limbaj. Fie că este o ştiinţă a comunicării, fie că este „ştiinţele informaţiei şi ale comunicării” totul se reduce la numitorul comun al termenilor de definit comunicare de masă – comunicare, mass-media, informaţie.

4

Capitolul I Noţiunii generale privind comunicarea
Preocupare acaparantă pentru specialiştii din ştiinţele sociale (de la lingvişti şi psihologi până la sociologi sau semiologi), comunicarea s-ar putea defini într-o formă ultracondensată drept „procesul de stabilire a semnificaţiilor”, întâlnit în situaţiile sociale. Modelul care stă la baza cercetărilor asupra comunicării se sprijină pe câteva întrebări (cine comunică? ce? cui? prin ce canal? cu ce efecte?), care conduc la delimitarea a cinci componente obligatorii unei comunicări standard: emiţătorii, mesajele, receptorii, mijlocul, efectele (altfel spus, cine ce produce, prin ce mijloace, care sunt codurile vehiculate şi cum se manifestă auditoriul într-o situaţie comunicaţională).

Tipuri de comunicare
Din raţiuni justificate în mediul cercetătorilor câmpului comunicării, „interacţiunea socială prin intermediul mesajelor” (G. Gerbner)1 a fost structurată în: a) comunicare intrapersonală (interioară, cu propriul sine); b) comunicare interpersonală (referitoare la ceea ce E. Goffman numea interacţiune „faţăn faţă”; c) comunicare de grup (ceea ce a determinat studiul dinamicii grupului); d) comunicare extrapersonală (relaţia oamenilor cu alte tipuri de comunicatori – neînsufleţiţi – calculatorul, tehnologii de vârf etc.); e) comunicare de masă (presupune mesaje trimise de la sursele de masă, pe canale de masă, adesea în scopul obţinerii banilor sau a altor avantaje)2.

1

În 1956, George Gerbner definitivează modelul funcţional al comunicării, comportând elemente caracteristice, într-o ordine logică: 1. Cineva/ 2. percepe un eveniment/ 3. şi reacţionează/ 4. într-o situaţie/ 5.cu anumite mijloace/ 6. pentru a pune la dispoziţie/ 7.într-o anumită formă/ 8. şi într-un anumit context/ 9. un anumit conţinut/ 10. a cărui transmitere are anumite consecinţe. (Acest model este invocat de Denis Mc Quail şi Sven Windahl în Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, 1982, trad. rom., Editura comunicare.ro, Bucureşti, 2001, p. 27. Traducătorii ataşează celor zece etape enumerate de cercetătorul american tot atâtea câmpuri distincte ale comunicării: cercetarea audienţei şi a emiţătorului/ 2. cercetarea şi teoriile cu privire la percepţie/ 3. studiul efectelor, al impactului/ 4. studiul contextului fizic şi social în care are loc receptarea/ 5. studiul canalelor, al mijloacelor de comunicare/ 6. studiul problemelor manageriale, al mijloacelor de difuzare, al posibilităţilor de acces la informaţia media/ 7. studiul stilurilor jurnalistice, al tipurilor de emisiuni, al modalităţilor de organizare a conţinutului/ 8. studiul contextului comunicării, creat de totalitatea programelor şi a mijloacelor de comunicare/ 9. analiza de conţinut, cercetarea semnificaţiei textelor media/ 10. studiul efectului de ansamblu al media. 2 Dicţionar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2003, p. 117

5

În „Studiile” sale asupra comunicării de masă, M. Janowitz propune următoarea definiţie: „instituţiile şi tehnicile prin care grupuri specializate folosesc mijloace tehnice (presă, radio, filme etc.) pentru a transmite un conţinut simbolic către audienţe numeroase, eterogene şi puternic dispersate”. Rolul de intermediar (mediator) între sursele autorizate ale societăţii şi publicul larg, rol pe care instituţiile media şi l-au asumat fără rezervă, aduce în prim-plan raportarea comunicatorului de masă la interesele, speranţele şi aşteptările unui public dificil de cuantificat. Lipsa aparentă a scopului comunicatorului deplasează accentul pe importanţa interpretării conferite textelor culturii media de către un auditoriu imprevizibil. Dominată de logica atragerii unei audienţe cât mai numeroase, comunicarea de masă poate îngloba elemente aparţinând unui „ritual”, aspecte care ţin de investigare reciprocă şi participare la actul comunicaţional general. Considerată, în perioada începuturilor cercetării importanţei sociale a mass-media, proces cu sens unic, întreaga comunicare de masă a fost „învestită” cu două caracteristici sociologice majore: foarte puţini comunicatori pot relaţiona cu un număr mare de oameni şi publicul consumator de texte media nu deţine mijloacele necesare unui răspuns adecvat mesajului transmis. Reprezentată de organizaţii care folosesc atât tehnologii tradiţionale (tiparul) 3, cât şi noile tehnologii ale comunicării (NTC), de tipul: TV, calculator etc., mass-media urmăreşte întreţinerea relaţiilor cu un număr impresionant de indivizi (întreaga lume), în cadrul a ceea ce numim „comunicaţii de masă”. Teama faţă de un control mental absurd (gen Orwell – 1984), exercitat cu bună ştiinţă de o mass-media diabolică asupra unei mase inerte, supuse, conformiste, i-a preocupat în mod deosebit pe intelectualii de sorginte sociologică, aceştia uzând pe deplin de funcţia interpretativă a ştiinţei în cauză, o dată cu „declanşarea” (în 1930) a studiilor asupra mass-media. După anii 60 (sec. XX), concomitent cu răspândirea televiziunii şi creşterea numărului canalelor TV (mai cu seamă comerciale) s-au extins şi diversificat investigaţiile cu privire la cultura media. În literatura de specialitate se disting patru domenii de cercetare a comunicării de masă: 1. studii cu privire la conţinutul media (referitoare la calitatea produselor industriilor culturale, tendinţele şi efectele artefactelor culturale, cum ar fi: promovarea comportamentelor antisociale, a violenţei etc.);
3

Presa scrisă debutează sub forma unor publicaţii ocazionale (Avvisi), în Franţa. Anul editării unei prese regulate este 1605, în Olanda (Ştiri recente). După unii autori, primul ziar modern s-a numit Aviso-Relation oder Zeitung şi a fost publicat la Strasburg şi Augsburg (1609). Cotidianul a fost inventat de englezi (Daily Current), în 1702.

6

2. domeniul interesat de proprietate, control, concentrarea capitalului media în câteva corporaţii extrem de puternice şi influente pe piaţa mediatică internaţională; 3. domeniul influenţelor ideologice ale mass-media în promovarea unor pattern-uri de gândire şi acţiune; 4. impactul pe care media electronice îl au asupra politicii democratice; este vorba despre selecţia şi distorsionarea informaţiilor prezentate sub forma ştirilor, astfel încât atenţia consumatorilor să fie abătută de la problemele sociale grave, imediate, „graţie” alcătuirii unei agende de priorităţi de către intermediarul numit jurnalist (de radio sau de televiziune). Din punct de vedere al formei, se trasează o linie de demarcaţie între comunicarea directă şi comunicarea mediatizată. După Guy Lochard şi Henri Boyer4, situaţiile de comunicare ce presupun prezenţa în acelaşi spaţiu fizic a cel puţin doi indivizi se înscriu în prima categorie delimitată; comunicarea mediatizată este realizabilă cu sprijinul unui suport tehnic şi este destinată în manieră singulară (telefon, scrisoare) sau comună (de exemplu, afiş publicitar, pliante cu rol promoţional etc.). În anii ’80-’90 ai veacului recent încheiat, şi-au făcut apariţia noi tehnologii de comunicare, intervenind rapid în stilul de viaţă al omului contemporan, modificându-i deopotrivă munca şi timpul liber. Prin formele inedite de acces la informaţie şi de conectare la o sferă publică mediată de calculator, NTC creează o stare de confort fizic (şi intelectual), dar şi privilegiul consumatorului de cultură media de a putea alege dintr-o varietate extraordinară de informaţii care circulă pe „autostrăzile” informaţionale; nu în ultimul rând, NTC transformă marele public al spectacolului mediatic într-un judecător al mesajelor propuse, chiar în producător al propriilor produse media, în stare de a-şi crea noi identităţi pe seama ofertelor identitare avansate de sistemul mediatic. Cultura media este o forţă întrucât, pe de parte, pune la dispoziţia auditoriului modele de conformism (aderare la cultura oficială, dominantă), iar pe de altă parte, fiindcă tot ea conferă resursele de a rezista la varietatea ofertelor cu care vine în întâmpinarea unui public avid de cunoaştere (prin consumul de informaţie, prin divertisment etc.). Comunicarea a devenit obiect al cercetării pentru a se vedea în ce măsură poate creşte influenţa în câteva domenii-cheie ale societăţii moderne: educaţia, propaganda, relaţiile publice şi publicitatea. Comunicarea media a intrat sub lupă în momentul în care presa scrisă (în special cotidianele cu tiraj semnificativ) şi-a exercitat influenţa politică
4

Guy Lochard şi Henri Boyer, Comunicarea mediatică, Seuil, Paris (1998), trad. r. Editura Institutul European, Iaşi, 1998, p. 5

7

ci un gen care 8 .2. de consecinţă. McQuail. experimentele şi metoda statistică au fost puse la lucru. fiecare dorind să clarifice raportul mass-media cu organismul social.asupra publicului. opus audienţei de masă. stabilirea identităţilor sociale prin intermediul artefactelor media nu se limitează nici pe departe la ritmarea existenţei. de cerinţă sau aşteptare – şi poate căpăta şi alte înţelesuri”. răspândind cultura şi educaţia în mediul social. până la remedierea unor defecte de organizare socială. întrucât se ignoră textele media de ficţiune. recunoaşterea oficială a libertăţii presei este datată 29 iulie 1881). totodată. misiuni generale. mass-media ar avea o influenţă covârşitoare. le-a dat de lucru pentru o perioadă. Media capătă imediat puteri nesperate. de asemenea. Baudrillard). subiectivismul caracterizând pe fiecare dintre exponenţii unei opinii. efectele. funcţia compensatorie a media nu se rezumă la oferta afectivă. după opinia lui D. psihologi. Un asemenea subiect nu-i putea lăsa indiferenţi pe sociologi. Punctele de vedere exprimate nu pot face obiectul unei critici severe. influenţe precise. dimpotrivă. mai cu seamă în direcţia cuantificării eficienţei mass-media asupra publicului. după părerea noastră. considerăm eronată explicitarea funcţiei de informare prin difuzarea în masă a datelor despre realitate. nu doar o modă. În aceeaşi linie.. se poate vorbi fie plecând de la corespondenţa cu unele consecinţe globale. ceea ce l-a determinat pe Alexis de Toqueville să o şi numească „instrument democratic al libertăţii”. televiziunea şi filmul şi-au arătat „disponibilităţile” în sfera moralităţii. lingvişti etc. însă poate fi sancţionată explicaţia mult prea simplistă a socializării (literatura sociologică a lămurit ştiinţific această problemă. consecinţele în planul moralităţii sunt mai importante decât empatia declanşată de informaţii ce ţintesc sentimentele şi trăirile clientului emisiunilor de gen. fie contopindu-le într-un termen cumulativ – funcţie – cu sensul de „scop. iar radioul. încât nu există loc de confuzii sau reducţionisme). 1. Chiar şi în condiţiile unui public „fragmentat” (J. de vreme ce rolurile culturii de masă se justifică prin capacitatea media de a satisface necesităţi punctuale ale indivizilor şi grupurilor reprezentând segmente de public. rolurile mass-media în relaţia cu societatea. spun unele voci din rândul criticii. întrucât. Funcţiile comunicării de masă Comunicarea mediatică este considerată manifestarea libertăţii de a gândi şi a te exprima fără cenzură sau avertismente (de altfel. complexitatea chestiunii în cauză. traduse în studii centrate pe audienţă. Despre funcţiile. de la crearea unei sfere publice corespunzătoare. Anchetele etnografice.

originalitatea mesajului transmis auditoriului prin informaţie (dar câţi jurnalişti pot evita în mod constant banalitatea. evoluează cerinţa publicului pentru şi mai multe elemente de „acces la lume”. Pe măsură ce volumul informaţiei creşte. în spiritul comunicării dialogale.a. site-uri etc. de tip monolog (mediile deţin monopolul informaţiei. p. reviste. în timp ce alţi cercetători îl „judecă” mai nuanţat. repetiţia „ajustată”?). de prevenire. 47 9 . De aici s-a ajuns la alegerea unor criterii de analiză a informaţiilor preferate de către profesioniştii mass-media spre difuzare: gradul de inteligibilitate a mesajului (apelându-se la un limbaj potrivit publicului-ţintă). care doar acumulează informaţii. descoperiri ştiinţifice ş. toate fac din individ un dependent de media (asemenea dependenţei de narcotice). fie şi cu riscul acaparării ireversibile a timpului de care dispune fiecare. conform căreia mesajul nu ajunge la o masă amorfă. profunzimea psihologică a informaţiei (enunţurile care afectează zone adânci ale psihicului uman produc rezonanţe mai mari în rândul consumatorilor)5. consecinţă (evidenţiată de doi fondatori ai sociologiei comunicării – Robert K. 1. Funcţia de informare prin intermediul comunicării de masă aduce publicul consumator în postura de judecător a tot ce se întâmplă în jur (chiar şi în materie de evenimente care urmează să se producă!).). imagini. atentate teroriste. univoc. media lucrând în favoarea publicului său fidel sau potenţial. Sociologul Abraham Moles definea informaţia drept „cantitatea de originalitate. Iaşi. strategii identitare într-o epocă saturată de media păstrează în actualitate dilema provenită din contractul de comunicare mediatică. nunţi sau decese ale capetelor încoronate. Merton şi Paul Lazarsfeld) a exploziei mijloacelor de comunicare în masă (programe TV. Informaţii generale.„prinde” extraordinar la publicul tânăr (copii. Editura Polirom. inactivă. naraţiuni. M. 1997. instrumentale. ci destinatarul este un public 5 Manual de jurnalism (coord. putând urmări „în direct” declanşarea unui război. adolescenţi ş. stereotipul. Teorii ale influenţei comunicării de masă asupra audienţelor Tolerarea sau încurajarea unor discursuri.3. de imprevizibil pe care o aduce un mesaj”.) şi influenţează covârşitor mentalul social.a. omul modern este instantaneu înştiinţat cu privire la dezastre şi întâmplări fericite. Din fotoliu sau din faţa calculatorului. iar publicului nu-i rămâne decât să înregistreze în mod pasiv mesajele expediate „pe adresa” lui). Coman). gradul de implicare a publicului (în sensul că se aleg informaţii de interes larg în detrimentul celor care ar viza un număr restrâns de persoane). pe care unii autori îl apreciază ca elementar.

fragmentat. acţionând sau rămânând în expectativă. altele vizând efectele limitate şi. b) Modelul „hegemonic”. critic. teoriile efectelor slabe. Fiske): a) Modelul „stimul-răspuns” (mesajul se transmite direct. conform căruia puterea grupurilor dominante se manifestă nu prin coerciţie. astfel. Trecerea de la problema efectelor media asupra publicului la cea a utilizării mesajelor de către consumatori nu este altceva decât deplasarea discuţiei de la manipularea prin mesajele media la influenţarea prin persuasiunea rezultată din acceptarea conştientă. Renunţarea la modelul liniar al comunicării conduce la recunoaşterea unei oarecare puteri a consumatorului de produse culturale. Coman (care a studiat sinteze clasice în domeniu. activ. ci răspunde imediat. selectiv. adoptând sau refuzând punctul de vedere mediatizat. când. refuzul justificat sau opoziţia adoptată de un public selectiv. inducând ideea unei prese omnipotente care penetrează o audienţă pulverizată în spaţiu. Teoria poartă şi alte denumiri. fără intermediar. în sfârşit. nr. la un receptor uşor de manipulat. ci prin intermediul persuasiunii cultural-simbolice. vehiculează o anumită imagine despre lume. De Fleur şi Fr. Teorii ale efectelor puternice În prima categorie îşi află locul. teoria „acului hipodermic”. Situaţiile de stabilitate socială conferă o oarecare independenţă a consumatorilor faţă de informaţiile oferite de presă. oricum). într-o clipă doar. uniform). dar sigur de selecţie a noianului de informaţii. pot funcţiona prin datele mass-culture. această reprezentare aparţine discursurilor dominante. ar exista teorii ale efectelor puternice. în timp ce 6 Daniel Dayan. nu neapărat de rezistenţă faţă de propuneri hegemonice. de la M. competent în a prefera unele mesaje şi a respinge altele. uzând de funcţia sa educativă. după M. grupate în funcţie de puterea acţiunii mesajului în rândul publicului. oricând. Les mysteres de la réception. c) Modelul „dependenţei”. Relaţia triadică: individ-instituţii-mass-media pune în evidenţă o dependenţă reciprocă. Mass-media. în fapt. D. în „Le Débat”. aducând-o la un numitor comun printr-o „vrajă”. care nu se foloseşte de raţiune. precum „fluxul într-un singur pas”. 71/1992 10 . Balle la D. întrucât indivizii există într-o societate structurată în sisteme care. Studiul influenţei asupra comportamentului segmentelor de auditoriu prin mass-media s-a concretizat în mai multe tipologii şi modele. ceea ce ne îndeamnă să gândim textele culturale ca având structuri virtuale. „a glonţului magic”. la rândul lor. McQuail şi J. câtă vreme publicul receptor nu le pune la lucru6. Dayan vorbeşte de o receptare a mesajului ca loc de producere a sensurilor (şi nu ca un simplu burete absorbant a orice. pe care publicul şi-o însuşeşte ca fiind corectă.

oamenii având o nevoie acută de informaţii pentru a se putea orienta. Metodele sociologice de cercetare a influenţei mass-media în rândul publicului au demonstrat că prin alegerea eşantionului nu se recurge la atomizarea audienţelor. Subiecţii declarau că informaţiile nu erau obţinute doar din media (impersonale). de teama unei marginalizări. fie el şi precar. astfel încât presupusa absenţă a relaţiilor interpersonale să conducă la un model de influenţă directă şi puternică la un auditoriu al cărui simţ critic este nul. la nivelul publicului. „programat”. expunerea selectivă la informaţii. în marginea alegerilor. numit de cei doi al fluxului în doi paşi. Aici intervine principiul corectitudinii informaţiei selectate şi difuzate prin canalele mass-media. socială (presiunea unor leaders. datorită „amestecului” unor factori de natură psihologică (percepţie. verificate (din trei surse independente) determină un comportament firesc. pentru a acţiona în consecinţă. arată că între media şi consumator se interpune un terţ care retransmite mesajul. Teorii ale efectelor limitate Trei sunt instanţele care intervin în relaţia dintre mesajele mass-media şi publicul receptor. tradiţii. prieteni. d) Modelul „spiralei tăcerii” – explică. observându-se o bună informare a electorilor cu privire la subiectul principal al comunicării mediatice. iar cele false. pot declanşa reacţii sociale dintre cele mai neaşteptate şi mai grave. Studiul efectuat de sociologii americani este cea mai bună dovadă în sprijinul ideii enunţate: în 1942. astfel încât efectele să nu mai fie directe şi urgente. greu de depistat între atâţia 11 . rude. coduri simbolice). după strategia pe care presa o preferă: informaţii conţinând adevărul. amprentat cu caracteristici personale. a fost studiată o comunitate restrânsă din statul Ohio. în timpul unei campanii electorale pentru alegerile prezidenţiale. culturală (referitor la concepţii despre existenţă. voit exagerate. după unii autori. ci ca urmare a unor discuţii cu vecini. felul în care mass-media (prin comunicatorii săi. decid să nu-şi dezvăluie propriul punct de vedere. Acest „lider de opinie”. pentru a obţine un echilibru social. filtrarea mesajelor). iar dacă punctele lor de vedere nu coincid cu ale „purtătorilor de cuvânt”.perioadele (sau momentele) de criză sporesc brusc audienţa. ziariştii) controlează comportamentul fiecărui individ. efectele putând fi catastrofale sau aducătoare de calm. influenţarea survenind prin reţelele de comunicare interpersonală. media reprezintă exclusiv canale de informare. memorie selectivă). După Elihu Katz şi Paul Lazarsfeld (Influenţa personală – 1955). în virtutea faptului că publicul are încredere deplină în opiniile transmise prin vocile profesioniştilor culturii de masă (ca fiind cele oficial acceptate). ci cu putere limitată. Modelul. „fabricate”.

Modul de influenţare a comportamentelor prin mass-media şi publicitate.. cinematografie şi Internet. Mesajele recepţionate constant au rolul de a limpezi opinia consumatorilor (preformată. pentru că unul dintre principiile comunicării este homofilia partenerilor. De Fleur. mai puţin de a o tulbura cu provocări noi. are rolul decisiv în formarea opiniei destinatarului mesajului mediatic. în acest caz. interesul fiind al atragerii audienţei din punct de vedere al numărului şi nu al calităţii consumatorilor de texte media. pentru că se afirmă (dar nu se susţine) influenţa reprezentărilor violenţei în media asupra comportamentului ca atare al publicului. educaţie.a.ro. realizatori. să renunţăm la televiziune. Concluzia investigaţiilor sociologice în privinţa efectelor cuantificabile ale massmedia asupra diferitelor categorii de public este contribuţia ei la sedimentarea opiniilor şi comportamentelor deja formate la nivelul grupurilor sociale şi nu la modificarea acestora. după unele avertismente ştiinţifice (M. Editura communicare. aşa cum s-ar putea crede. un ins cu experienţă în ceea ce priveşte un domeniu. o temă de discuţie.intervenienţi comunicaţionali. pare să-şi piardă valabilitatea şi teoria caracterului eterogen al audienţelor. 2002. p. similar celor din jurul său prin apartenenţă socială. Căile persuasiunii. încât privitorul devine dependent de informaţia primită prin intermediul micului ecran. Am putea pune pe seama vârstei incapacitatea copiilor de a discerne între emisiunile educative şi cele dăunătoare. 102 12 . producători ş. Homofilia7 sugerează omogenitatea grupurilor în cadrul cărora are loc o relaţie de comunicare. susţinută în mod frecvent de analiştii fenomenului media în societatea contemporană. să zicem). selectată de directorii de programe. G. liderul de opinie nu este un „învăţat”. piezişe! Iniţiator al „teoriei cultivării”. ar trebui. Este foarte adevărat însă că 7 Jean-Noël Kapferer. Dacă ne gândim că de la filmele de aventuri la cele mai izbutite documentare şi de la videoclipurile muzicale la desenele animate violenţa este nelipsită (cu mici excepţii). un subiect. ci un personaj oarecare. Gerbner (sociolog american) avansează ideea televiziunii ca şi comportament al familiei. în mod cert şi destinatarul dispune de abilităţi similare. Discuţiile se poartă în jurul produselor industriilor culturale care au drept subiect violenţa. structurându-şi ideile despre lume în funcţie de „trăirea prin procură” oferită de massmedia. să interzicem copiilor accesul la astfel de informaţii de teama creşterii probabilităţii unui comportament violent. Bucureşti. Regula asemănării ar putea fi aplicată şi relaţiei sursă a mesajelor – receptor al acestora: dacă emitentul are o competenţă oarecare. valori etc. Fără a poseda un statut social privilegiat faţă de cei pe care îi „orientează”. S. Consumul televizual a atins cote atât de înalte. însă nu putem absolvi de vină mass-media care prezintă o ofertă anume. Ball-Rokeach).

melomanii filtrează mesajele media după tiparul propriei personalităţi şi le conferă sensuri diferite. tinerii iubitori de rap ar căuta cu tot dinadinsul să trăiască pe străzi şi să consume droguri. Mitul puterii nesfârşite a media asupra publicului său este acum istorie… Modelul „agendei” (agenda setting) prezintă presa drept principal structurant al subiectelor de interes pentru audienţe. scăderea nivelului de trai. 1987. în vreme ce subiecte deranjante. dar ea reuşeşte splendid în a le sugera despre ce să gândească. într-o ordine stabilită exclusiv de ea. iar familiştii ar renunţa bucuroşi la acest statut după fiecare peliculă mai „deocheată” difuzată după miezul nopţii (sau ar lupta pentru custodia copiilor. de durată. 275.) nu conferă media un rol însemnat în alcătuirea unei ierarhii a dezbaterilor. Dacă n-ar fi aşa. spun sociologii. Sage Publ. poate varia între una şi şase luni. dar şi când un câine supărat îi arată motanului unde îi este locul! În egală măsură.G. imediate (violenţa în familie. cum au numit H. 123 13 . însă nu putem şti cu exactitate cât de docili sunt consumatorii în a accepta impunerile presei. Mc Quail. navigatorii. ceea ce nu înseamnă că în colectivitate copiii s-ar comporta în mod obligatoriu ca nişte agresori! Telespectatorii. Wunter intervalul dintre o propunere a mass-media şi transformarea ei în subiect prioritar pentru opinia publică. dar nu că ei gândesc aşa cum li s-a spus”8. p. Efectul de „agendă” are traiectorii diferite. poate că presa nu are succes în a le spune oamenilor ce să gândească. Ceea ce nu prezintă importanţă pentru media este ca şi inexistent pentru auditoriu. Mass Communication Theory. London. 8 D. Priorităţile stabilite de discursul jurnalistic marchează preocupările segmentelor de public. poluarea mediului) confirmă importanţa media în stabilirea listei de priorităţi. în Introducere în sistemul mass-media. p. nefiind supus dezbaterii în spaţiul public. fiindcă în filme jusiţia dă satisfacţie unui număr tot mai mare de taţi). femeile care au vizionat Fatal Attraction ar corupe în mod obligatoriu bărbaţi căsătoriţi şi le-ar maltrata familiile. ceea ce atestă faptul că influenţa mass-media asupra conştiinţei colective este un proces lent. pentru că publicul nu are nevoie de reprezentările presei în probleme personale. Perioada de efect optim. întrucât „Datele concrete arată că oamenii se gândesc la ceea ce li s-a spus. în funcţie de natura subiectului adus de mass-media în atenţia „lectorului”: teme relativ neutre şi îndepărtate de grijile zilnice ale individului (de pildă. Zucker şi J. Cu alte cuvinte.P. cititorii ziarelor şi revistelor.micuţii telespectatori se bucură când poznaşul şoricel Jerry îi aplică o corecţie obraznicului (dar simpaticului) Tom. înmulţirea taxelor şi impozitelor etc. cu personaje justiţiare care fac apel la duritate şi violenţă pentru a reinstaura ordinea. copiii preferă desenele cu super-eroi.

rezistenţa pe piaţă sau invers – discreditarea. profitul financiar. receptarea mesajelor prin cablu.a. producătorilor de evenimente şi este imoral să joci cartea credulităţii auditoriului. a fiecărui microclimat cultural modifică sensul iniţial al reprezentărilor mediatice. Canale TV specializate în sport.a. pentru că publicul discută ceea ce mediatorii consideră că este la ordinea zilei: oamenii rezonează cu viziunea comentatorilor. schimbări ş. pun problema alegerii de către public a ofertelor potrivite. grupuri) semnificaţiile. majore. documentare despre civilizaţie sau comportamente specifice în regnul animal etc. Monopolul informaţiei nu mai este valabil în epoca modernă. Fidelitatea auditoriului faţă de emisiuni. aşteptate. se „abandonează” interpretării textelor mediatice pentru a-şi satisface necesităţi culturale punctuale. dorite. conflicte. programe. muzică. creativitatea audienţelor multiplică înţelesurile mesajelor şi le 14 . publicaţii etc. Modelul uses and gratifications se bazează pe raportul comunicaţional presăpublic dictat de aşteptările celui din urmă. Competiţia dintre instituţiile mediatice în a oferi audienţelor ceea ce ele îşi doresc mai mult (sau mai repede) este binecunoscută. Profesionalismul jurnaliştilor devine cheia problemei.. moderatorilor.„Grăbeşte-te încet” este un principiu de bază în comunicarea mediatică.d. desene animate. Analiza receptării presupune investigarea felului în care îşi stabilesc segmentele de public (indivizi. dispariţia din peisajul mediatic. expunându-se doar la mesajele care-i convin (oricât de persuasive şi de frecvente ar fi acestea). Goana după public are drept rezultat cotarea favorabilă sau nesatisfăcătoare a diferitelor media. Se poate ajunge la pierderea credibilităţii. referitoare la influenţa massmedia asupra receptorilor. ceea ce este similar cu prestigiul. Concepţia diferită cu privire la fenomene naturale şi sociale. Exemplul cel mai la îndemână este fenomenul de zapping (folosirea telecomenzii) care (s-a constatat) conduce la scăderea audienţei în „prim time” cu 10% până la 40%. astfel încât. aşa se explică interesul deosebit al opiniei publice pentru subiecte marginale sau minore pe care media le avansează în defavoarea unor teme stringente. plasează consumatorul în centrul contractului de comunicare. uzând de codurile culturale existente în propriile „baze de date”. satelit. detronând media. construind semnificaţii individuale cu privire la mediul social în care există şi pe care vrea să-l ştie sub control.m. falimentul. auditoriul deţinând atù-urile în contractul de comunicare mediatică: este activ (deşi foarte fragmentat). de interes general. Internet ş. astfel încât interesul publicului să se rezume la o curiozitate „de doi bani”: „Ia să vedem ce mai mint şi ăştia?” Teorii ale efectelor slabe Amploarea NTC a creat un câmp nou de cercetare. canale.

Negocierea receptării presupune nu doar acceptarea unor produse culturale prin înlăturarea altora. „Studiile culturale” britanice şi „etnografia receptării” sunt direcţiile de cercetare preocupate de mecanismele prin care receptorul nu preia întocmai sensul transmis de mesajul mediatic şi-şi întocmeşte o variantă personală. determinată de circumstanţele interacţiunii sociale în cadrul căreia se recompun semnificaţiile vehiculate prin mass-media.recompune. 15 . Coman) care conduce la interpretarea radicală a mesajelor prin apartenenţa consumatorului la o subcultură ce respinge versiunea dominatoare vehiculată cu bună ştiinţă de mass-media. în favoarea unei „lecturi în cod opus” (M. ci şi refuzul descifrării în cheie oficială a mesajelor.

. În programarea calculatoarelor s-au făcut paşi enormi. ♦ Accesibilitate . Tehnic vorbind. ♦ Oportunitate . pentru fiecare fragment de informaţie trebuie să existe un anumit tip de structură de date sau un alt mod de a înmagazina cunoştinţe în memoria calculatorului. Dezvoltarea activităţilor sociale. concomitent cu creşterea exponenţială a volumului acesteia. în vederea luării unei . Deoarece informaţia constituie obiectul principal al comunicării. semnificaţie.să fie clară. Se impune astfel clasificarea informaţiei atât după forma sa cât şi după natura şi suportul utilizat.Capitolul II Calculatorul . nu trebuie să uitaţi că dumneavoastră puteţi deveni o sursă de informaţii pentru concurenţă. să coste foarte scump”.să fie furnizată în timp util. Informaţia – obiect al comunicării prin calculator “Înainte de a vă organiza propriul serviciu de informaţii. O problemă de rezolvat încă este modul în care se comunică cu calculatorul. Pentru că omul încă nu a stabilit un mod de reprezentare inteligibil pentru calculator a semnificaţiilor distincte ale unor cuvinte sau fraze. prin prelucrare (procesare). Devine creativ atunci când ştim să-l programăm. a generat o diversificare fără precedent a naturii informaţiilor. memorarea sau tratarea informaţiei. scop sau utilitate. agentul inteligent nu poate avea încă acces la aceste semnificaţii. la metode “globale” de inteligenţă artificială. care au ca obiect transmiterea. uneori.1. trebuie să atingă următoarele calităţi: ♦ Consistenţa cunoştinţe. A te separa cu prea multă usurinţă de un colaborator poate. ♦ Relevanţa decizii. uşor de înţeles.conţinutul ei să reflecte situaţia reală a fenomenului.suficient de cuprinzătoare încât să poată furniza cât mai multe 16 . 2. Informaţia este fundamentată pe date care au dobândit. de la stadiul de simplă listă de succesiune comenzi.mediu şi canal de comunicare Calculatorul este o “imitare superficială a inteligenţei umane”.să poată furniza acele cunoştinţe care lipsesc. ♦ Exactitate .

desene schiţe tehnice etc. cuvinte şi caractere. tipărirea lor la imprimantă sau la dispozitivul de realizare desene (plotter) etc. paragrafe. operaţii. fenomene din realitate. imagini fixe. • înregistrarea imaginilor unor documente sau filmarea unor activităţi. 3. Pe suportul tehnic informaţia se prezintă ca o succesiune de valori binare (0 si 1) ordonate dupa un sistem de reguli (cod) si prin urmare introdusa în sistemul de calcul se transmite şi se memorează direct. 4. texte organizate sub formă de documente. 2. destinate a fi prelucrate cu programe adecvate de editare şi tehnoredactare a textelor. casetofon) precum şi a dispozitivelor de captare a sunetului (microfon). şi care pot fi vizualizate prin afişare pe monitorul calculatorului. fraze. pagini de texte. secvenţe audio generate de vocea umană. 2.Clasificarea informaţiei după forma sa: 1. în ambele cazuri având loc o codificare numerică. documente grafice ce pot conţine reprezentări grafice. însoţite de cele mai multe ori de informaţie sonoră: voce sau sunet. secvenţe video de natură animată sau film. o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentării. fără a fi necesară o conversie sau codificare a acestora înainte de transmiterea sau memorarea pe suporturile tehnice de informaţii. sunete şi imagini în mişcare aşa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de înregistrare. 5. procese prin folosirea echipamentelor analogice pentru imagine şi sunet de tip videorecorder şi a camerei de luat vederi adecvate. Exemple de reprezentare analogică a informaţiei: • înregistrarea mesajelor şi a altor informaţii sonore pe bandă magnetică sau casetă magnetică cu ajutorul echipamentelor audio de tip analogic (magnetofon. fie de la forma analogică a acestuia. Forma digitală a informaţiei se realizează. fie pornind de la fenomenul real. control gramatical şi semantic al cuvintelor. instrumente muzicale sau sintetizoare electronice de voce şi acustice. o evaluare cantitativă. Clasificarea informaţiei din punct de vedere al suportului tehnic utilizat: 17 . Forma analogică a informaţiei constă în reprezentarea fenomenelor fizice. date: numerice. alfanumerice. alfabetice. punerii în formă şi apoi în pagină a textului redactat. Clasificarea informaţiei după natura sa: 1.

caseta magnetică. textul. muzicale). microfilm etc. Procesarea sunetului (vocea umană. cum sunt: despărţirea automată a cuvintelor în silabe. sunete naturale. tehnicilor şi instrumentelor folosite pentru culegerea. Procesarea textelor reprezintă un ansamblu de operaţii specifice lucrului cu texte. fapt pentru care se disting următoarele tipuri de procese informaţionale: 1. proiectare. informaţiile se procesează diferit. Informaţia sonoră percepută analogic şi convertită în forma digitală oferă “ materia primă” ce urmează a fi procesată digital cu ajutorul programelor specializate în tratarea informaţiei sonore (exp. transmiterea. peliculă film. discul magnetic. circulaţia. suporturi transparente realizate din peliculă fotografică. modul de aşezare a textului în pagină etc. statistică etc. este supus unor operaţii vizând forma şi mărimea caracterelor. tabele. documentele realizate cu ajutorul mesei de desen (plotter). Procesarea documentelor conţinând texte. 4. cartela magnetică etc. 3. paragrafe. În raport cu natura lor. structurat în pagini.1. înregistrarea. informaţie aflată pe suporturi tehnice : suporturi magnetice : banda magnetică. 2. suporturi cu lectura optică : discurile optice a căror informaţie este citită optic cu dispozitive lasser. prelucrarea şi valorificarea informaţiilor. lexical şi ortografic al textului analizat. reprezentări grafice. controlul gramatical. 2. 2. situaţii şi rapoarte : economie. discul flexibil. informaţie aflată pe suporturi grafice: suporturi opace realizate din hârtie. sunete obţinute prin sinteza electronică. Procese informaţionale Proces informaţional – totalitatea metodelor. imagini. de asemenea. fraze si cuvinte. SOUND 18 . Procesarea datelor ce se caracterizează prin tratarea informaţiei numerice. după reguli matematice şi logice şi este prezentă în activităţile care solicită un volum mare de calcule. operaţii lingvistice. Obiectul procesării. cum sunt : documentele clasice. BLASTER). documentele informatice obţinute la imprimantă. forma şi marginile paginii. Procesarea textelor presupune.2.

deoarece folosirea suportului de hârtie. sau altfel spus să nu stochezi în mod pasiv orice informaţie care parvine în organizaţie. Secretul depăşirii acestei situaţii este relativ simplu: să ştii ceea ce cauţi ţi de ce cauţi. Într-o organizaţie toată lumea trebuie să se simtă investită cu o misiune de supraveghere. 19 . nici măcar băncile de date. toate sursele de informaţii. nimic nu rămâne pentru mult timp ascuns. devine o activitate din ce in ce mai anevoioasă şi mai costisitoare.5. Pentru supravegherea concurenţei. În publicaţii profesionale. Trebuie raţionat de o manieră ofensivă. ele sunt pretutindeni. imagini transmise (analogic sau digital) prin sistemele de comunicaţii video de natură profesională precum şi imagini (animaţie profesională. Multe organizaţii au optat pentru o bancă internă de date care poate fi îmbogăţită de oricine. 2. ceea ce face ca supraabundenţa de informaţii stocate să se transforme în inamicul ei. Gestionarea informaţiei Utilizarea tehnicii automate de prelucrare a informaţiei urmăreşte obiective imediate şi de perspectivă în vederea optimizării procesului de comunicare. nemaifiind utilizabilă. în sesiuni de comunicări ştiinţifice etc.3. Problema în gestionarea informaţiei. Desigur. surprinsă cu tehnica de filmat. în toate fazele prin care trebuie să treacă un document. Nici una nu este magică. se pune problema unde poate fi stocată această informaţie. Organizaţiile sunt sufocate de abundenţa informaţiei. În aceasta eră a comunicării. Unele sunt scumpe. sunt utile. dar sinteza şi decizia trebuie să aparţină managerului. este găsirea de soluţii pentru documentele care încă vor rămâne în uz. poate fi găsită orice informaţie necesară pentru luarea unor decizii. formale sau informale. Exista riscul de a cădea în mania documentării. Ideile bune nu se nasc din nimic. în documentaţii tehnice. altele sunt gratuite. preţul neavând neapărat o legătura cu pertinenţa informaţiei. Sursele de informaţii video (imagini în mişcare) sunt diverse: realitatea. filme de specialitate) realizate pe calculator cu ajutorul unor dispozitive fizice şi logice. Procesarea imaginilor (în mişcare). Informaţia vizuală dinamică este rezultatul afişării şi perceperii unor imagini succesive pe unitatea de timp (minimum 25 de imagini pe secundă).

• actualizarea bazei informaţionale. tipărirea sau publicarea. Capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la date constituie criterii de bază pentru aprecierea performanţelor unui sistem. Gestiunea informaţiei presupune următoarele funcţii: • • • • • • • • • preluarea informaţie în sistem. memorarea externă. memorarea şi regăsirea informaţiei. pentru informaţia care se consultă periodic. introducerea de informaţii noi. preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date. arhivarea electronică. precum şi mixarea imagine-text. imaginii şi sunetului. controlul şi comanda sistemului. prelucrarea informaţiei. informaţia poate fi prelucrată sau valorificată prin consultare locală ori comunicarea solicitanţilor prin intermediul reţelelor de comunicaţii. Prelucrarea informaţiei presupune : • crearea şi încărcarea bazei informaţionale. pentru informaţiile “istorice” sau care se consultă foarte rar. modificarea celor existente pentru a le pune de acord cu realitatea. adecvat a convorbirilor. publice sau private.Mai mult. timpul necesar transmiterii informaţiei dintr-un loc în altul este un mare inconvenient la care se mai adaugă şi imposibilitatea realizării unei formatări a documentelor tradiţionale cu facilităţi grafice. precum şi încărcarea efectivă a bazei informaţionale. Prin procesul de memorare. introducerea manuală a datelor şi textelor sau înregistrarea cu echipament Informaţia introdusă în sistem se prelucrează imediat sau se memorează Preluarea informaţiei în sistem presupune: internaţionale. ce presupune un ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a informaţiei pe suportul tehnic. Memorarea şi regăsirea informaţiei presupune: • • • memorarea internă pentru informaţia în curs de prelucrare. 20 . pentru prelucrări ulterioare. presupune eliminarea informaţiilor devenite inutile.

gestionarea memoriei interne şi a bazei de programe. alocarea optimă a resurselor sistemului referitoare la echipament. presupune efectuarea celor mai variate operaţii care privesc.• tratarea propriu-zisa a informaţiei. De exemplu. se realizează cu ajutorul unor programe care permit selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate către un dispozitiv periferic de ieşire (monitor. în cazul prelucrării datelor au loc operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi transferare dispozitivelor de ieşire în vederea tipăririi lor. grafică. documentelor şi imaginilor. • consultarea în timp real a informaţiei. documente. afişării pe monitor sau comunicării locale ori la distanţă. prin intermediul reţelelor de date. Cea mai nou utilizare a PC-urilor la ora actuală este fără îndoială multimedia. echipament de comunicaţie în reţea etc. presupune operaţii diferite în raport de natura informaţiei solicitate. tehnica de calcul şi audiovizualul. combină grafica cu sunetul şi dau utilizatorului senzaţia de ceea ce va fi în viitorul digital . voce. imprimantă. sunet şi imagine video. este necesară înfiinţarea în cadrul organizaţiilor a unor compartimente specializate în publicistică electronică dotate cu minicalculatoare sau calculatoare medii-mari cu software adecvat şi suporturi care să înlesnească înmagazinarea unor mari cantităţi de documente. Controlul şi comanda sistemului presupune: dirijarea şi reglarea funcţionării întregului sistem. prin apariţia şi răspândirea sistemelor multimedia care îmbină în mod optim telecomunicaţiile. prelucrarea informaţiei capătă noi dimensiuni. • punerea în formă a informaţiei solicitate la ieşire. atât calitative cât şi cantitative. prelucrare şi ieşire a informaţiei etc. Managerii sau convins că nu numai felul cum arată produsul poate să influenţeze clientela. PCurile echipate cu CD-ROM-uri. fie forma în cazul prelucrării textelor. controlul proceselor de preluare. Tipărirea şi publicarea documentelor. Din punct de vedere calitativ. În acest context. sunet stereo şi video. Pentru realizarea cu mult profesionalism a celor doua funcţii. fie conţinutul în cazul prelucrării datelor.) Consultarea bazei informaţionale nu afectează conţinutul acesteia. Sub aspect cantitativ. prelucrarea electronică a informaţiei numerice s-a îmbogăţit cu forme noi: texte.superautostrada informaţională . prin intermediul 21 . ci şi calitatea prezentării lor.un mixaj de grafică.

4. ♦ un mesaj transmis prin poşta electronică este mai rapid decât un mesaj transmis prin poşta obişnuită. indiferent de localizarea geografică şi de fusul orar. Deci. Folosirea poştei electronice în locul serviciilor telefonice şi poştale are următoarele avantaje: ♦ un mesaj transmis prin poşta electronică este mai ieftin decât un mesaj telefonic deoarece se plăteşte contravaloarea unei convorbiri telefonice locale şi nu a unei convorbiri interurbane sau internaţionale. Pe scurt. care permite unui utilizator să trimită orice document creat pe un calculator către oricine are o adresă e-mail.sistemelor moderne de comunicaţii. ♦ textul unei scrisori poate fi memorat într-un fişier pe disc. poate fi păstrat atât cât doreşte utilizatorul şi poate fi inclus într-un alt document. Comunicarea multimedia prin poşta electronică Poşta electronică (sau e-mail) este unul dintre cele mai vechi servicii oferite de Internet şi. scrisoarea electronică este formată dintr-un mesaj căruia i se pot ataşa imagini şi sunete. video). la o viteză remarcabilă. putem spune că prin intermediul poştei electronice poate fi transmis orice fişier de tip text sau binar. 2. deoarece o persoană îşi poate primi corespondenţa electronică oriunde se găseşte în lume prin simpla conectare la un calculator cu modem la propriul furnizor de servicii internet. un e-mail poate ajunge pe cealaltă parte a globului în câteva minute şi chiar mai puţin! Prin e-mail se pot transmite orice tip de date (text. deţine în prezent primul loc în preferinţele utilizatorilor. şi nu-l pot transforma într-un flux accesibil. grafică. De altfel. fişiere cu programe şi alte tipuri de fişiere cu informaţii. chiar dacă aceasta este o poştă rapidă. ♦ se face economie de hârtie deoarece nu este obligatoriu ca mesajul să fie tipărit. sau e-mail (electronic mail). există instrumente informatice care facilitează procesul comunicare şi control a informaţiei. alături de mesajele SMS. În realitate. Ea permite să se comunice şi să se transmită informaţii altor utilizatori. centrul de greutate al informaţiei s-a deplasat de la specialiştii în informatică spre utilizatorii de produse informatice. Cantitatea de informaţie care inundă universul este aparent incontrolabilă. sunet. ♦ serviciul este permanent. reprezintă un instrument puternic şi complex. Pentru a veni în sprijinul acestora. cei mai mulţi nu se pot apăra de “bombardamentul” informaţional. poşta electronică. 22 .

♦ domeniu este drumul (calea) în arborele unui domeniu principal. care sunt precizate în 23 . şi serviciile oferite de un provider. Cele două părţi sunt separate printr-un caracter ampersand – @. modemul. fără diferenţieri între literele mari şi mici . întrucât multe companii folosesc o anume aplicaţie de e-mail şi nu permit utilizatorilor individuali să folosească altceva. ♦ un singur mesaj poate fi trimis printr-o comandă simplă mai multor persoane dintr-un grup. un acces la Internet. Cum este alcătuită o adresă de e-mail ? Adresa e-mail a unui utilizator cu acces la serviciile postei electronice oferite de reţeaua Internet este o adresă Internet.♦ nu trebuie să se ţină cont de fusul orar atunci când se trimite un mesaj. Numele poate fi orice combinaţie de litere şi cifre. un modem care să conecteze calculatorul la reţeaua telefonică.domeniu ♦ nume_utilizator este numele (login name) declarat de utilizator atunci când i se atribuie accesul la serviciile de e-mail (asociat cu o parolă). care are o formă destul de simplă şi anume: nume_utilizator@host. oferit de un provider sau de un serviciu on-line.1. orice adresă de e-mail (poşta electronică) are două părţi: prima parte este numele contului de poştă electronică (al utilizatorului) şi a doua parte este adresa calculatorului “gazdă” la care este conectat destinatarul. 2. Gazda are un nume şi un domeniu.4. Presupunem că avem calculatorul. şi o adresă de e-mail. Adresele de poştă electronică În general. ♦ host este numele calculatorului gazdă cu rol de server de nivel inferior.pe acesta îl poate alege utilizatorul. pentru a putea transmite un mesaj prin intermediul poştei electronice avem nevoie de un calculator. cu foarte mici excepţii. care sunt separate printr-un punct (.) şi sunt specifice fiecărui server care deserveşte şi serviciul de poştă electronică (deci acesta este fix şi nu poate fi schimbat.. deoarece destinatarul îşi va ridica mesajul atunci când va dori el. Programele pentru e-mail vin odată cu pachetele Internet Explorer. Este bine să se ştie că atunci când suntem într-o reţea trebuie să se discute cu administratorul înainte de instalarea propriului program de e-mail sau de a-l schimba pe cel existent. Deci. un program software care să permită utilizarea acestui serviciu de Internet. Mesajul pe care dorim să-l transmitem este preluat în reteaua Internet de către un server şi apoi livrat calculatorului menţionat în adresa de e-mail.

Există cutia poştală de sistem (system mailbox) care este creată pe calculatorul gazdă şi cutii poştale personale care sunt create pe propriul calculator.3. ♦ asigurarea securităţii mesajelor prin folosirea unor tehnici cum sunt: criptarea mesajelor. care acceptă găzduirea de conturi gratuite de e-mail şi chiar de pagini Web. Drafts (dosar de arhivare). Programul client pentru poşta electronică Pentru folosirea unui abonament de poştă electronică este nevoie de o aplicaţie client. în general. numit mesaj e-mail. 9 Cutia poştală (mailbox) este un fişier în care se păstrează mesajele primite. nume@acasa. de genul: nume@hotmail.com. validarea autenticităţii unui mesaj. Protocoale de e-mail Un sistem de poştă electronică (e-mail) este format din două subsisteme: agenţi utilizatori – sunt programe locale care permit utilizatorilor să citească şi să trimită mesaje şi agenţi de transfer de mesaje – programe sistem care transferă mesajele utilizatorilor. este format din două părţi: un antet. cutii pentru mesajele salvate. Acest program asigură. parolă de acces la cutia de poştă electronică de pe server.2. Sent Items (mesajele trimise deja). 2. în general următoarele operaţii: ♦ compunerea off-line a mesajelor şi expedierea lor către unul sau mai mulţi destinatari. adresa unei căsuţe poştale este. un calculator trebuie să comunice cu un server de e-mail folosind un anumit protocol de livrare. se aduc la cunoştinţă datele necesare accesării noii căsuţe poştale. Pentru fiecare site WEB care găzduieşte căsuţe poştale gratuite.4. se precizează exact tipul de adresă.pagina Web unde este deschisă cutia poştală9). 24 . care este prezentat de un protocol. care trebuie ales în momentul în care se configurează software-ul de e-mail. Mesajul este preluat apoi de către un agent de transfer de mesaje. Pentru a exemplifica. Acestea din urmă servesc la gestionarea mesajelor poştale: Inbox (pentru mesajele primite). care conţine informaţii necesare pentru agenţii utilizatori şi mesajul propriu-zis.un fel de Recycle Bin).ro. Pentru a primi sau a trimite un mesaj.4. Mesajul care se doreşte a fi trimis. Outbox (pentru mesajele expediate). nume@yahoo. posibilitatea de verificare a autenticităţii semnăturii mesajului..ro etc. pentru mesajele copiate etc.com. Pe Internet. Aceste programe sunt de fapt protocoalele prin intermediul cărora are loc transferul mesajelor. sunt multe site-uri. Deleted Items (dosarul unde ajung mesajele sterse . iar după subscriere şi deschiderea noului cont. Trash (pentru mesajele şterse). parolă de acces la cutia poştală personală (în unele versiuni de programe de poştă electronică parola trebuie schimbată periodic) etc. nume@home. 2.

prin operaţii de inserare.). gestionarea acestei agende implică operaţii de 25 .♦ recepţionarea şi administrarea mesajelor (vizualizare.redirect). diferite calităţi ale persoanei atunci când aceasta este o persoană de contact pentru o anumită afacere: compania. anularea unui mesaj transmis. cu sunete. ♦ gestionarea agendei de adrese de poştă electronică (address book) care este o colecţie de adrese de poştă electronică împreună cu informaţii suplimentare despre fiecare destinatar (un număr de telefon fix sau mobil. ♦ folosirea unui sistem ierarhizat de cutii poştale care simplifică administrarea mesajelor şi gestionarea acestor cutii poştale (se pot crea şi şterge diferite cutii poştale personale. ştergere. fie automat. mesajul primit poate fi modificat înainte de a fi retransmis cu ajutorul editorului de texte încorporat în programul de poştă electronică.reply) în care adresa destinatarului este completată automat (este preluată adresa expeditorului din antetul mesajului la care se răspunde). prin această metodă se înlocuieşte serviciul ftp. prin care destinatarul este informat de urgenţa mesajului. semnătura din fişier poate fi adăugată la mesajul poştal. ♦ folosirea fişierului cu semnături. arhivare. ♦ tipărirea mesajelor. copiere şi/sau mutare de zone de text. cu programe. ♦ automatizarea răspunsului (prin operaţia răspuns către expeditor . o adresă de locaţie fizică a destinatarului. se construieşte o agendă electronică (un fişier care conţine corespondenţa dintre poreclă şi adresa de poştă electronică) cu poreclele destinatarilor la care se trimit mesaje des şi se gestionează această agendă (adăugarea de noi porecle.). pot fi şterse logic sau fizic mesajele dintr-o cutie poştală sau pot fi transferate aceste mesaje într-o altă cutie poştală). cu foi de calcul. fie prin păstrarea adresei expeditorului iniţial (operaţia de redirectare a mesajului . ♦ ataşarea unor fişiere binare la mesaje (cu imagini. ştergere. ♦ atribuirea unor niveluri de prioritate la mesaje. departamentul. cu documente etc.). folosirea poreclelor (nicknames) în locul adreselor poştale (sunt mai uşor de memorat). tipărire). pot fi salvate mesajele din cutiile poştale în fişiere ASCII. poate fi vizualizată lista cutiilor poştale împreună cu sumarul mesajelor din fiecare cutie poştală. funcţia etc. ♦ recuperarea mesajelor şterse accidental. fie la cerere. formatare. ♦ retransmiterea către alţi destinatari a mesajelor primite. fie prin înlocuirea adresei expeditorului iniţial cu propria adresă (operaţia de reexpediere a mesajului forward). ♦ confirmarea trimiterii şi recepţionării mesajului. ştergerea unor porecle etc.

Acesta este un caracter sau un simbol ataşat mesajului automat de către programul de poştă electronică prin care utilizatorul este informat despre prioritatea mesajului (high sau low). modificare a informaţiilor despre o persoană care răspunde la o adresă de poştă electronică ♦ căutarea mesajelor după subiect. administrarea cutiilor poştale. mesaj care are ataşat un fişier etc. aplicaţia MS Outlook Express întrucât consumă mai puţine resurse şi are o interfaţă uşor de manipulat. administrarea mesajelor primite şi descărcate în cutiile poştale personale etc. sau membrii unui birou dotat cu un singur calculator) deoarece permite ca fiecare persoană să aibă propria identitate şi să aibă acces numai la mesajele sale.adăugare. ♦ posibilitatea de a atribui indicatori10 mesajelor. mesaj care nu trebuie transmis mai departe. 26 . expeditor. subiectul şi indicatorul de stare). Folosirea programului de poştă cu ajutorul unui program client al serviciului Dacă se dispune de sistemul de operare Windows se utilizează. Valoarea sau simbolul acestui indicator se afişează pentru fiecare mesaj în parte în lista cu mesaje. membrii unei familii. Aplicaţia lucrează în două moduri: ♦ off-line – utilizatorul nu este conectat la reţeaua Internet şi poate efectua diferite acţiuni: redactarea unor mesaje. mesaj expediat ca răspuns. ♦ posibilitatea de conectare la grupurile de ştiri (newsgroups) 10 Este vorba despre Indicatorul de stare al mesajului poştei electronice. ♦ prin intermediul unui portal care oferă şi acces la serviciul de poştă electronică.. mesaj reexpediat. data . dată. ştergere. atunci când se cere afişarea sumarului cutiei poştale (Tabele de index a cutiei poştale –un inventar al mesajelor dintr-o cutie poştală care cuprin diferite informaţii de identificare a mesajului: adresa de e-mail a expeditorului sau a destinatarului. mesaj şters logic. Printre facilităţile oferite de această aplicaţie se numără: ♦ gestiunea agendei electronice (address book) şi a agendei cu persoanele de contact (contacts). de regulă. dar conţine informaţii suplimentare despre persoana respectivă. tipul mesajului sau ultima poeraţie executată asupra mesajului: mesaj citit. aceasta din urmă este similară unei agende electronice. ♦ on-line – utilizatorul este conectat la reţeaua Internet şi poate beneficia de resursele puse la dispoziţie de serverul de poştă electronică. stare şi prioritate. este utilă atunci când mai multe persoane folosesc aplicaţia pe acelaşi calculator (de exemplu. informaţii care sunt necesare atunci când se colaborează cu persoana respectivă la diferite proiecte sau programe. Serviciul de poştă electronică se poate folosi: ♦ cu ajutorul unui program client al serviciului. mesaj necitit. ♦ posibilitatea de a defini identitatea unui utilizator.

♦ Outbox – dosarul unde ajung toate mesajele scrise. moment în care se poate închide mesajul. muta. submeniul Accounts. cataloage de informatii (directory service). dublu-click pe acesta (în fereastra stânga-sus) şi el va apare în formatul normal. va apare noul dosar cu denumirea dată (pe acelaşi principiu de lucru se pot deschide. va apare fereastra de dialog Create Folder. iar mesajul se va muta în Outbox gata de plecare. dar este posibilă şi folosirea mai multor conturi de E-mail. ♦ Drafts – dosarul de aşteptare. Se pot creea noi dosare (căsuţe poştale). în meniul Tools. se dă click pe OK şi astfel s-a golit definitiv acest dosar. dosare şi subdosare). Procedura este următoarea: right-click pe Local Folder şi se optează pentru New Folder. sau nu este trimis imediat. care trebuie să fie înscrise în parametrii de lucru ai programului. Conţinutul acestui mesaj se salvează în Drafts. Pentru a nu încărca inutil computerul. sterse din OE (echivalentul “Recicle Bin”). adresele etc. conturi de grupuri de stiri (newsgroups). ordonarea se face alfabetic) şi apoi OK. Programul are predefinite cinci tipuri de cutii poştale. la Folder name se scrie noua denumire care se doreşte (atenţie. Mesajul (mesajele) astfel marcate se pot sterge acţionând opţiunea Delete din Edit şi se va cere confirmarea stergerii. Se procedează astfel: click pe mesajul de sters defintiv (daca sunt mai multe mesaje se ţine apăsată tasta Shift şi click pe primul şi pe ultimul mesaj). înainte de conectarea computerului la serverul ISP.Programul MS Outlook Express permite să se lucreze cu conturi pentru diverse servicii bazate pe e-mail: conturi de e-mail. ♦ Sent Items – dosarul unde ajung copiile mesajelor transmise. Cel mai probabil este ca în listă să apară un singur cont de E-mail. este bine ca periodic sa se verifice acest dosar şi să se cureţe. după ce au primit comanda Send. unde se găseşte o listă cu conturile de email pentru care este configurat programul propriu. Aici se pot vedea mai multe rubrici. ♦ Deleted Items – dosarul unde ajung toate mesajele. în vederea expedierii. Cand se doreşte să se continue redactarea mesajului existent în Drafts sau se doreşte expedierea lui. Dacă se compune un mesaj şi nu se termină. Modul de subscriere pentru a deschide un nou cont de e-mail La alegerea site-ului Web la care se subscrie în vederea deschiderii unui nou cont de E-mail trebuie să se aibă în vedere: 27 . dar ne interesează numai rubrica Mail. în loc de comanda Send se deschide File şi click pe Save. Acum se poate continua redactarea şi apoi expedierea făcând click pe Send. şterge etc. sau chiar subdosare. astfel: ♦ Inbox – dosarul unde intră toate mesajele primite.

iar la Language (se lasă engleza dacă nu este specificată limba română) etc. facilităţile oferite de "Lista de adrese" etc. oferta prezentată în limba română. După completarea formularului.). o parolă "secretă" şi confirmarea ei (aceasta parolă "secretă" este necesară în cazul când se uită parola normală. Dacă datele nu sunt corect completate. formularul se reîntoarce pentru completare. dându-se clic pe adresa site-ului respectiv) şi în pagina de start. se alage denumirea judeţului de domiciliu. va apare din nou cu câteva variante de name. se trece de la tastatură anul naşterii. Se înaintează aceste date. dând clic pe Next. ♦ dacă nu se acceptă numele pentru noul cont propus. apare o noua fereastră în care: ♦ se cere propunerea unui nume pentru noul cont. existenţa unei pagini de start sau a informaţiilor necesare utilizării căsuţei poştale. la Ocupation va trebui să se dea clic pe săgeată şi să se aleagă din lista derulată denumirea cea mai potrivită cu ocupaţia solicitantului. ♦ va apare un formular (Profile Information) în care va trebui să se completeze de la tastatură datele cerute. la Birthday – la Mont se dă clic pe săgeată şi din lista derulată se alege luna naşterii. din care va trebui să se aleagă şi apoi se dă clic din nou pe Next. ♦ mărimea căsuţei şi mărimea ataşamentelor la E-mail acceptate.♦ viteza de accesare a site-ului şi durata upload-ului (încărcării). informaţii despre actualizarea paginii personale Web. la Time zone. apoi se alege una din cele doua variante: Male (bărbat) sau Female (femeie). în vederea recuperării parolei şi accesării casuţei poştale). ♦ apoi se dă clic pe Singup for a new Account (Introducerea datelor pentru deschiderea unui nou cont). la Provence. se alege E-mail-ul. ca de exemplu: First Name (numele de botez-mic) şi Last Name (prenumele). se dă clic pe Next. o parolă şi apoi confirmarea parolei. sau nu s-a completat una sau mai multe casete. ♦ alte facilităti oferite (spaţiu pentru pagina Web personală. Dacă datele sunt corecte. informaţiile obligatorii care trebuie furnizate la subscriere. se va proceda astfel: ♦ se accesează site-ul respectiv (acest lucru se poate face şi direct din tabelul anexă. iar în ultima casetă. opţiunile personale admise. la Day se dă clic pe sageată si se alege ziua naşterii. După ce se analizează şi se cântăresc bine toate ofertele şi se optează pentru un site Web căruia se doreşte să i se încredinţeze noua căsuţă poştală. se alege Bucureşti-România. 28 . În continuare la Regional and Time Zone se selectează la Cuntry (ţara) din lista derulată până la România.

utilizarea uşor şi rapid. utilizatorul va trebui să deschidă întâi aceste foldere! Utilizarea Address Book (Lista de adrese) Funcţia “Address Book” (agenda cu adrese e-mail) permite completarea datelor referitoare la un corespondent de poştă electronică. are câteva funcţii standard. se poate deja accesa căsuţa poştală nou deschisă. Sunt o serie de site-uri Web care oferă căsuţe poştale gratuite. atunci când nu mai sunt necesare. După cum se cunoaşte. apoi se dă clic pe OK. Pe acelaşi principiu. se pot şi şterge (desfiinţa) o serie de dosare. cu denumirea dată de utilizator. în 29 . Lista de adrese (ele variază în funcţie de site-ul Web unde a fost deschisă căsuţa poştală). dacă opţiunile site-ului Web la care a fost deschisă căsuţa poştală o permit. Şi în această situaţie căsuţele poştale sunt predefinite cu un număr standard de foldere (dosare). Se caută Options. ca de exemplu: Inbox (dosarul unde sosesc mesajele primite). Outbox (dosarul unde ajung mesajele compuse înainte de a fi expediate). dar minim numele şi prenumele corespondentului utilizatorului şi adresa corectă a căsuţei sale poştale. Toate operaţiunile trebuiesc executate on-linie. adresele se introduc una câte una. un mesaj poate fi trimis la una sau mai multe adrese.Pentru a accesa această funcţie. în special. În caseta care va apare. se acţionează Options şi apoi denumirea acestei funcţii. Va trebui să apară noul folder. Utilizarea Address Book pentru completarea automată a adreselor destinatarilor mesajelor de poşta electronică este principala şi cea mai importantă funcţie. astfel: Pentru înscrierea manuală a datelor pentru un nou corespondent se dă click pe New se alege New Contact sau din File se alege New Contact şi apare o fereastră specială de dialog unde se introduc datele solicitate de formular. să nu se uite parola. precum şi arhivarea acestora .♦ în fine. iar aici New Folders. dar care nu au prefigurate nici măcar folderele standard. se poate face uşor. Deleted Items (dosarul unde ajung mesajele sterse de utilizator . Deschiderea de noi foldere. de asemeni de multe ori se doreşte să se deschidă şi alte dosare. Sunt însă multe căsuţe poştale care nu au nici aceste aceste dosare fiind necesar să le creeze utilizatorul. Sent Items (dosaul unde ajung mesajele trimise utilizator). va apare o fereastră în care este numele contului de tipul "nume_contact_acceptat"@gazda şi se aminteşte să se noteze acest cont şi. unde să fie păstrată corespondenţa cu anumite persoane sau grupuri de discuţii. În asemenea cazuri. dacă se dă clic pe Next. se scrie denumirea noului dosar. şi aşa se continuă până vor fi create noile dosare necesare folosirii normale a căsuţei poştale de către utilizator. din căsuţa poştală.un fel de Recycle Bin) şi Drafts (dosar de arhivare).

după fiecare nume va apare automat separarea cu punct şi virgulă) .în vederea expedierii). ♦ Salvare (salvarea unui mesaj şi a ataşamentelor). Se execută clic pe butonul New Group (grup nou) din bara de instrumente a directorului Address Book. apoi se acţionează butonul To: şi acest nume va trece în Message recipients (dacă se doreşte să se trimită acelaşi mesaj şi la alţi corespondenţi.cu sau fără ataşament . ♦ Forward (retrimiterea unui mesaj primit. etc. se procedează la fel). grupuri. Reply (răspuns la un mesaj primit). ♦ Delete (ştergerea din căsuţa poştală a unui mesaj şi a ataşamentelor respective). se pot executa numai ON-LINE (adică fiind conectaţi la Internet. făcând LOGIN – adică dând numele de cont şi parola şi. Funcţie de tipul căsuţei poştale. Dacă din fereastra “New Message” se acţionează asupra To:. dacă au fost făcute "New Account Singup" şi se pot accesa aceste căsuţe poştale. fiecare adresă va fi despărţită printr-un punct şi virgulă (. se atribuie grupului un nume şi se execută clic pe OK. iar în final se dă clic pe OK. Se va constata că au fost înscrise automat numele destinatarului (dacă sunt mai mulţi destinatari.). navigând până la site-ul Web unde este deschisă căsuţa poştală. dar care sunt mai puţin utilizate. 30 . sau din Outlook Express. iar la expediere calculatorul va complecta si adresa de E-mail corectă. altor corespondenţi). va apare automat Address Book – se alege destinatarul din lista derulată şi se activează numele printr-un simplu clic (se schimbă culoarea).acest caz. se poate constitui acest grup în Address Book.). ♦ Citire (deschiderea şi citirea unui mesaj primit şi a unui ataşament). Dacă se trimit frecvent mesaje unui grup de persoane. ajungând la căsuţa poştală proprie). mai sunt o serie de alte funcţii specifice (filtre. Utilizarea căsuţei poştale Principalele utilizări (standard) sunt: ♦ Compose (compunerea unui nou mesaj . Toate aceste funcţii. în final.

Pentru compensarea distorsiunilor de ordin socio-demografic. Clienţii unici măsuraţi prin intermediul aplicaţiei de trafic sunt informaţia de bază de la care se pleacă pentru identificarea vizitatorilor unici. din mulţimea clienţilor unici calificaţi este selectat aleator un eşantion suplimentar de aproximativ 100. rezultatele sunt ponderate sub aspectul caracteristicilor socio-demografice. Măsurarea tehnică a traficului constituie baza de la care porneşte măsurarea audienţei. Metodologia folosită Studiul de Audienţă şi Trafic pe Internet este un sondaj realizat pe bază de chestionar în următoarele etape: 1. 31 . Mărime eşantion: 15. Distorsiunile specifice nivelului de utilizare (nivel de utilizare prea ridicat în comparaţie cu cel al universului format din totalitatea clienţilor unici) nu pot fi corectate prin ponderare. Valorile de referinţa folosite la ponderare sunt cele oferite de SNA FOCUS. pe populaţia cu vârstă între 14 şi 64 de ani.000 de clienţi unici care au răspuns la sondajul online. aleator. studiu reprezentativ realizat prin chestionar faţă în faţă în perioada ianuarie 2007–ianuarie 2008. Acestea sunt compensate din selecţia unui eşantion suplimentar.1. 3. 5. Aceste date conţin atât informaţiile colectate prin chestionarul online.000 de clienţi unici. Măsurarea audienţei se realizează prin aplicarea de chestionare unui eşantion extras aleatoriu din mulţimea clienţilor unici măsuraţi de trafic. Pe lângă cei 15. cât şi cele observate în urma măsurării traficului.Capitolul III Studiu de audienţă şi trafic internet (Studiu de caz) 3.000 de clienţi unici calificaţi. la nivel urban. din cadrul clienţilor unici calificaţi. 4. Datele obţinute în urma sondajului online sunt introduse într-un proces complex de evaluare ca şi date de bază. 2.

2.64 de ani sau domiciliate în altă parte decât în România. din mediul urban. prin studiul de audienţă sunt măsuraţi oameni. sunt eliminate. detalii tehnice legate de ordinea paginilor vizitate în site. ceea ce facilitează eficientizarea campaniilor de publicitate online. cărora le sunt atribuite caracteristici demografice si obiceiuri de life-style. eşantionul este ponderat pentru a echilibra structura sa socio-demografică cu cea a universului măsurat. Printre caracteristicile folosite la identificarea acestor similitudini se număra următoarele: site-uri şi unităţi de planificare vizitate. Datele de trafic sunt obţinute prin măsurare mecanica a ip-urilor/browserelor. Nu sunt luaţi în calcul decât vizitatorii din România. 7. 6. clienţilor unici din eşantionul suplimentar le este determinat/atribuit şi restul informaţiilor ce rezultă din sondajul online. 2. La sfârşitul acestui proces. 32 . Astfel. Toate informaţiile obţinute la paşii anteriori pentru persoanele cu vârsta din afara intervalului 14 .Pentru a obţine informaţii exhaustive pentru întregul eşantion. se utilizează un procedeu matematic. în timp ce datele de audienta sunt obţinute pe baza unui sondaj online. La sfârşitul întregului proces. 3. de consum de media si de produse. prin care sunt identificate similitudini de utilizare dintre clienţii care au participat la ancheta online şi cei din eşantionul suplimentar. Cele mai importante diferenţe dintre trafic şi audienţă Fata de datele de trafic disponibile pana acum. număr de afişări consumate de clientul unic pe un site sau pe o unitate de planificare. precum şi calcularea audienţei nete a unui grup de site-uri. Datele de audienta permit calcularea duplicării numărului de vizitatori între două sau mai multe site-uri. Transformarea browserelor sau a calculatoarelor in persoane se face prin diminuarea şi ponderarea numărului persoanelor care accesează Internetul de pe un singur calculator şi prin regruparea celor care accesează de pe mai multe calculatoare. durata unei vizite. 3. datele de audienţă publicate de BRAT au câteva avantaje certe: 1. cu vârsta între 14 si 64 de ani. zona urbană. perioada/momentul din zi când are loc vizita etc.

Client unic . Profilul utilizatorilor de internet din românia: câţi sunt şi cum sunt “internauţii” români? Potrivit Studiului Naţional de Audienţă (SNA Focus) realizat de BRAT în perioada ianuarie 2007–ianuarie 2008. 33 . Audienţa duplicată (cu referire la un grup de site-uri) – suma vizitatorilor unici ai unui grup de site-uri într-o anumită perioadă de timp. ponderea acestui segment în rândul populaţiei urbane fiind de 44%. o “descoperire” a SATI. 3. diferenţe socio-demografi – cele ale utilizatorilor diferitelor canale.909. Datele permit comparaţii cu alte canale media: penetrarea diverselor canale media în rândul populaţiei şi a diverselor grupuri – ţintă. Volumul utilizatorilor nu este. Cele mai importante definiţii Vizitator unic pe săptămână – numărul de vizitatori unici pe săptămână ai unui site indica numărul mediu de persoane care au vizitat site-ul respectiv într-o săptămână. educaţia şi veniturile.numărul de clienţi unici ai unui site indică numărul de calculatoare/ browsere de pe care un site este accesat cel puţin o dată în perioada de raportare. acest tip de informaţie este oferită de SNA încă din 2002). Audienţa netă (neduplicată) (cu referire la un grup de site-uri) – numărul de vizitatori unici ai respectivului grup de site-uri într-o anumită perioadă de timp. persoanele care vizitează două sau mai multe site-uri din grup fiind luate în calcul o singură data.4. Cum era de aşteptat. Astfel. ci este determinat printr-un studiu anterior. diferenţe de consum şi life-style.3.000 persoane din mediul urban cu vârsta între 14-64 ani folosesc săptămânal Internetul. Astfel sunt definiţi utilizatorii de Internet care formează universul Studiului de Audienţă şi Trafic pe Internet (SATI). aşadar. aproape două treimi (65%) dintre utilizatorii de Internet au între 14 şi 34 de ani. 3. ale cărui date sunt folosite pentru calibrarea universului SATI şi ponderarea datelor obţinute de acesta (de altfel.4. 3. în general. publicul de Internet se diferenţiază fata de populaţia urbană. mai ales în ceea ce priveşte vârsta (afinitate ridicată pentru segmentele tinere în cazul utilizatorilor de Internet). Net reach (penetrare) – audienţa unui site sau audienţa netă a unui grup de site-uri exprimată ca procentaj dintr-un grup – ţintă.

455 840 34 49 52 22 23 21 21 14 3 12 7 18 35 9 17 16 5 9 5 18 16 9 Mii persoane 2.954 2.869 1. procent aproape dublu faţă de media populaţiei urbane (17%).850 1.064 674 1.448 457 773 480 1. repartiţia populaţiei urbane.487 253 1.901 1.361 4.008 1. Repartiţia pe regiuni istorice a publicului de Internet urmează.103 751 483 141 10 291 354 271 1.288 253 1.635 1. în linii mari. cu peste 200.101 774 1.430 1. Aproape jumătate din publicul de internet provine din oraşele foarte mari (47%).034 1.506 1.000 de locuitori. Populaţie % urbană Vizitatori Mii Masculin Sex Feminin 14 – 24 ani 25 – 34 ani 35 – 44 ani 45 .Venitul personal (medie ponderată) este de 290 de euro pe lună în cazul utilizatorilor de Internet faţă de 165 de euro în cazul populaţiei urbane cu vârsta între 14 şi 64 de ani. observându-se o afinitate mai mare a Capitalei: 20% dintre internauţi provin din Bucureşti.O treime (32%) dintre ei sunt absolvenţi de studii superioare.243 779 209 296 209 701 513 349 51 49 37 28 19 12 4 0 7 9 7 38 7 32 20 5 8 5 18 13 9 Vizitatori % Internet Vârsta 7clase Ultima şcoală absolvită Treapta I de liceu (10 clase) Şcoala profesională Liceul Şcoala postliceală sau Colegiul Învăţământ superior Bucureşti Banat Crişana Maramureş Regiune a Dobrogea Moldova Muntenia Oltenia .652 3. în timp ce populaţia urbană este concentrată în acest oraş în proporţie de 16%. 54 ani 55 – 64 ani Deloc/Mai puţin de cele 7 – 8 clase (gimnaziul) persoane 4.616 1.

în timp ce femeile sunt mai interesate de frumuseţe/cosmetice. piaţa imobiliară. Mai puţin interesaţi sunt utilizatorii de domenii precum familie/îngrijirea copiilor (19%). fitness/îngrijire personala.056 2. călătorii/vacante.9 % 62.124 5.425 21 16 24 60 853 779 1. fitness/îngrijire personală (20%). politica (20%). cultura/filme/cinema (43%).927 1. ştiri (58%). Domenii de interes pe Internet INTREBARE: Despre care dintre următoarele teme de interes general căutaţi informaţii pe Internet? Cei mai mulţi utilizatori caută pe Internet informaţii legate de muzică (61%). reţete culinare/bucătărie.074 22 20 27 53 Surse: Populaţie urbană – SNA Focus.000 mii locuitori 1. octombrie 2007–februarie 2008. Univers: persoane între 14 şi 64 de ani din mediul urban.istorică Transilvania Mărimea Bucureşti Peste 200. ianuarie 2007– ianuarie 2008. fotografi e/video (39%). electronice. Persoanele educate şi cu venituri peste medie au afinitate sporită pentru politică.000 mii locuitori localităţii Sub 200.5.000 de persoane Utilizatori Internet – SATI. educaţie/dezvoltare personală (45%). 4 35 . 9 Indice % Indice afinitate 103 58. medicina/sănătate (39%). bani/investiţii/informaţii economice. moda/vestimentaţie. Bărbaţii manifestă interes mai ridicat pentru sport. auto. Univers: persoane între 14 şi 64 de ani din mediul urban – 8. electrocasnice (19%).448 2.996. piaţa imobiliară (20%). care au utilizat Internetul în ultima săptămână – 3. computere/IT. Utilizator i Bărbaţi Femei Utilizatori educaţie superioară şi venit peste medie % Indice afinitate 75 % Muzică 60. 8 afinitate 97 45.909.000 de persoane 3.

5 54.1 44. 3 20. 2 20 23. 122 119 101 109 83 112 99 112 144 154 115 119 80 82 100 158 93 175 129 Casa/Decoraţiuni/Renovări 27. 2 14. 1 21.8 42.4 29. 1 18.2 62.1 Frumuseţe/Cosmetice Moda/Vestimentaţie Reţete culinare/Bucătărie Piaţa imobiliară Fitness/Îngrijire personală Politică Electrocasnice 25. 4 33. 6 43 26. 8 7.8 19. 4 18. 3 32. 9 46.9 19. 4 32. 1 37.3 33. 3 34. 4 53. 7 43.Ştiri Educaţie/Dezvoltare personală Cultură/Filme/Cinema Medicină/Sănătate Fotografie/Video Auto Sport Computere. 6 32. 8 23 107 84 101 67 111 136 155 142 88 110 146 80 31 47 62 106 55 122 123 53. 2 41. 93 117 99 135 88 62 42 56 113 89 52 121 173 156 140 93 148 77 76 71 53. 6 31. 4 42. 4 43. 5 14. 8 21. 6 23.6 18. 8 35 37. 3 50. 6 48 28.7 36 . 8 23.7 11.9 32. 5 29. 2 10.4 39.6 23.2 28. 6 45 32. 8 52.7 19. 1 32. 7 38. 8 19 36. 3 15.2 24. 4 41. 1 14.7 39. IT Vacanţe/Călătorii Banii/Investiţii/Informaţii economice Electronice 58.1 37. Software.2 35. 3 43 43. 6 26 14. 1 34. 3 24.

6% pentru operaţiuni bancare sau cumpărat produse şi servicii. Scopul utilizarii Internetului INTREBARE: Cu ce frecventa utilizaţi Internetul: RASPUNS: Frecvent Internetul este folosit cel mai des pentru e-mail (72%). pentru motoarele de căutare (65%).Familie/Îngrijirea copiilor 18. În schimb. 5 137 1 20. 8 112 Sursa: SATI. octombrie 2007 – februarie 2008 3. pentru ştiri (52%) şi pentru citirea presei online (48%). persoanele cu educaţie superioară şi venit peste medie au afinitate mai mare pentru operaţiuni bancare online. 1 65 2 25.6 12. Utilizatori Bărbaţi Femei Utilizatori educaţie superioară şi venit peste medie Indice afinitate 116 121 % Folosesc e-mail Caut info de căutare Instant messenger/SMS Citesc ştiri Citesc ziare 72 cu 65 % 69 67 Indice % Indice % afinitate 96 75 103 63 afinitate 105 83 97 79 ajutorul motoarelor 61 52 şi 48 56 56 50 91 107 105 67 48 45 109 93 95 55 65 59 90 125 123 37 . pentru informaţii imobiliare şi newslettere.6. Nu sunt diferenţe semnificative între sexe în ceea ce priveşte scopul utilizării Internetului – poate doar afinitate ceva mai ridicată în rândul femeilor pentru folosirea e-mailului şi messengerului. pentru cumpărări de servicii şi produse. pentru instant messaging (61%). Doar 4% dintre utilizatori folosesc internetul frecvent pentru RSS feeds.

Topuri Trafic general. conform SATI 38 . octombrie 2007 – februarie 2008 3.7.reviste online Caut muzica/videoclipuri Download 41 29 42 33 37 24 24 17 16 15 15 14 14 11 9 11 7 101 117 11 90 106 90 96 102 107 105 107 111 105 133 111 41 23 29 29 21 21 17 14 13 13 12 9 8 5 6 99 82 88 110 94 110 104 98 93 95 93 89 95 65 88 24 20 22 35 20 18 23 14 12 13 7 8 12 8 9 58 68 67 131 90 94 138 95 82 100 56 82 137 98 138 sofware/games Caut video/filme 33 Citesc newslettere 26 Ascult radio 22 online Caut locuri de 19 muncă Caut adrese/număr 17 de telefon Caut anunţuri de 15 mică publicitate Particip la discuţii/forumuri Citesc bloguri Filtring/dating Urmăresc TV online Caut info imobiliare Vânzări/cumpărări auto second hand Cumpăr servicii/produse online Operaţiuni bancare 6 14 13 13 10 9 8 6 7 111 5 3 88 72 13 5 218 130 online Citesc Rss Feeds 4 5 127 Sursa: SATI.

ro www. la -60%).ro www.sati. 39 .sport.libertatea.179.com www. iar în rândul publicului feminin este de 53.ro www. În topul audienţei. uneori.000 de persoane).ro www.gps.7% din publicul de Internet.ro www.220.000 de persoane).9am. iar diferenţele nu sunt o constantă (audienţa este mai mică decât traficul.ro www.ejobs. Penetrarea în rândul bărbaţilor este de 58.hotnews.evenimentulzilei.prosport.clopotel.protv. ceea ce înseamnă că.neogen.ro – cifrele de trafic reprezintă media clienţilor unici pe săptămână din perioada octombrie 2007–februarie 2008. octombrie 2007–februarie 2008.realitatea.clubafaceri.acasa.1% (1.ro www.roon. Site www.ele. iar diferenţa ajunge.ro www.ro www.ro www. site-urile din top 20 rămân aceleaşi.ro www. Cele 133 de site-uri cu audienţă măsurata de SATI ating 55.ro www.net Audienţă vizitatori unici Trafic clienţi unici 000 502 486 319 309 302 257 246 230 230 224 220 219 199 166 152 142 137 132 128 101 101 000 669 475 314 367 450 322 287 248 255 337 249 218 241 218 193 216 177 159 146 129 141 Sursa: SATI.ro www.softpedia. Deşi valorile de trafic diferă de cele de audienţă. aceleaşi site-uri clasându-se în frunte şi în ierarhia clienţilor unici (trafic).com şi neogen. îndeplinind condiţiile tehnice şi metodologice pentru a obţine date publice. heatmap.rol.ro www.ro www. indiferent de criteriul după care este alcătuit clasamentul. primele două locuri sunt ocupate de softpedia. săptămânal. 2.012.ro www.roportal www.ro.ro www. în marea majoritate a cazurilor.cinemagia.ro www. doar 133 beneficiază de date de audienţă măsurate de primul val al SATI.000 de persoane vizitează cel puţin o dată un site măsurat de SATI.2% (1.167.Deşi BRAT măsoară traficul pentru 240 de site-uri româneşti.

Topul editorilor.96 8. atinge aproape 19% dintre utilizatorii de Internet din targetul măsurat. cu un singur site înscris în SATI.10 40 .76 2.66 3.01 3. Neogen.ro şi ejobs. are în frunte Media PRO care.ro. Active Soft (13 site-uri) ocupă locul al doilea.09 5. aflat pe locul al 7-lea în topul alcătuit în funcţie de trafic.Pe locul al treilea ca audienţă se afla ejobs.. alcătuit după criteriul vizitatorilor neduplicaţi. siteuri în SATI Audienţa netă (000) Audienţa duplicată (000) Trafic suma de clienţi unici(00 MPI/ PubliMedia/ PROTV Active Soft Soft News Net Neogen Vodanet Intact/ Convergent/ USM Ringier ejobs Group MediaNet SRL InternetCorp ROL iMedia Plus Grup Realitatea Caţavencu Roportal SRL Netbridge 6 1 2 13 1 3 11 1 4 359 319 309 300 257 229 227 224 180 452 319 311 462 257 240 300 224 185 573 314 467 577 322 302 465 337 279 5.29 17 732 1046 0) 1.297 Share audienţa duplicată (%) 13. prin cele 17 site-uri cu rezultate de audienţă – operate de diferite entităţi ale grupului media .ro sunt singurele site-uri cu valori de audienţă mai mari decât cele de trafic (+2%).99 3. Audienţa netă (neduplicată) – top general 15 editori Editor Nr.29 6.80 2.79 3. urmat de SoftNews NET.22 3.89 5. Duplicarea audienţei depinde în mare măsura de profilul siteurilor incluse în studiu.32 13 1 1 3 14 561 502 486 421 366 716 502 486 476 662 952 669 475 590 920 8.97 6.

alcătuit în funcţie de audienţă netă a site-urilor aflate în portofoliu – cifra relevantă pentru clienţii interesaţi de servicii tip one-stop-shop -.22 1.76 3. În cazul celorlalte regii cu mai mult de zece site-uri în SATI.26 4.06 3.78 6.60 .10 9. siteuri în Boom Arbo Intereactive MPI InternetCorp Neogen AdEvolution Spelndid Realitatea – Caţavencu AdTarget Inform Media Topuri pe segmente-ţintă A.Investments Sursa: SATI.44 13.ro – cifrele de trafic reprezintă media clienţilor unici pe săptămână din perioada octombrie 2007–februarie 2008. Numărul mare de site-uri aduce pentru BOOM şi cea mai mare diferenţă între audienţă neta şi cea duplicată (95%). Regie de vânzări Nr.09 5. Nota: Cota de piaţă este calculată prin raportare la suma vizitatorilor unici ai celor 133 siteuri cu date de audienţă în SATI (7. diferenţa între audienţa duplicată şi cea netă este de 40-55%. Aşa se face că Intact se situează pe locul al 6-lea în topul audienţi nete. este aproape identic cu cel al sumei clienţilor unici (trafic duplicat). deşi ocupă locul al treilea în ceea ce priveşte traficul şi audienta duplicată. cu un procent de duplicare de 80%. Prin cele 41 de site-uri înscrise în studiu. Intact este dezavantajat de alcătuirea clasamentului în funcţie de net reach. Target feminin 41 SATI 41 23 17 14 1 13 4 11 1 1 1243 1107 732 508 486 328 298 227 257 128 Audienţa netă (000) Audienţa duplicată (000) 2426 1632 1046 781 486 420 324 300 257 128 Trafic suma clienţi unici(000) 3304 2358 1297 891 475 637 399 465 322 146 Share de audienţa duplicată (%) 30. Topul regiilor. heatmap.sati.38 20. BOOM atinge 1.2 milioane de persoane (aproape o treime dintre utilizatorii de Internet din targetul vizat. Astfel. majoritatea site-urilor sale având profil sportiv şi public masculin. octombrie 2007–februarie 2008. măsurat de SATI).986 milioane de persoane). de exemplu.

2 18 70.8 20 64.000) şi sport.ro (69%) şi stiletto.avantaj.ro www. urmate de trei site-uri cu profil sportiv: gsp.ro www.ro www.ro (248.ro www. În funcţie de ponderea publicului feminin în audienţă.delly.ro www.ro www.2 32 65.ro www.ro şi healthy.eva.4 14 62.healthy.kudika.ro www.ro (148.Diferenţele mari de audienţa generală între primele cinci şi următoarele clasate în topul site-urilor măsurate de SATI permit celor dintâi să domine şi clasamentele realizate pe grupuri .ro www. Pe primele cinci locuri se clasează garbo. spre exemplu. targeturile în funcţie de sex.idieata. B.garbo.conta.coolgirl.ro www.ro www. delly.000).avocatnet. cei mai mulţi vizitatori bărbaţi pe săptămână au softpedia.000).6 6 68.8 18 64.envy.000 de vizitatori femei pe saptamana).condo.000).ro (181.ro (170.ro (201.ro (170.ro www.utilecopii.copilul.3 13 73. cum sunt. site-urile care targetează femeile ocupând primele poziţii.000).9 67 67.ro www.mami.8 6 62.1 7 61. prosport.com (327.unica. clasamentul nu oferă surprize.000). abia pot fi numărate doua– trei site-uri cu target feminin declarat.000) si club afaceri. Target masculin În cifre absolute.2 9 62. Astfel.6 9 61.ro www. com (176.000).4 13 62. în Top 20 al audienţei feminine în cifre absolute. 42 .ro (73% public feminin). ejobs.ro www. envy.ro Audienţă feminină (000) Ponderea femei în audienţă (%) 18 73.csid.ţinta ceva mai generale.ro (237.5 22 59.3 3 61 33 60.ro (158. acasa. softpedia.000). Pe primele cinci locuri se află neogen.ro www.ro www.ro www.9 Sursa: SATI.ro (71%).ro (68%).ro www.4 16 63. octombrie 2007–februarie 2008. Site-uri www.lazy. neogen.4 10 63.femeia.8 15 67.stilleto.

9 84.promotor.6 85.chip.mysport. Site-uri www.level. în cea mai mare parte ediţii electronice ale publicaţiilor. moneychannel. cotidianul.violamania.000).5 76 72.6 82.2 86.ro www.4 Sursa: SATI.7 78.ro (62.6 77.ro (43%).5 85.ro www.ro (109.000). Conduc în clasament businessmagazin.ro www.7 78.5 72.000) şi libertatea.ro www.ro www. dailybusiness.ro www.ro (65.ro www.ro www.ro şi ziua.2 84. fără excepţie. În funcţie de ponderea publicului premium în audienţă.autof1.ro (44% vizitatori premium).onlinesport.8 86.stelisti. softpedia. Target premium (educaţie superioară şi venituri peste medie) Site-urile cu audienţă generală mare atrag şi cele mai mari audienţe premium (vizitatori cu educaţie superioară şi venit personal peste medie): neogen.ro www.go4it.7 82.ro www.ro www.ro www.ro www.ro www.gsp.ro www.com (96.sport.prosport. site-urile din “flota gsp” clasându-se pe primele 12 (!) locuri.ro www. clubafaceri.8 77. 43 .ro.plugin.campionate.8 83. site-urile de ştiri (business şi quality). C.ro (cate 41%).ro www.andreivochin.gsptv. octombrie 2007–februarie 2008.4 81.rapidisti.000).blogsport.Topul alcătuit în funcţie de ponderea publicului masculin în audienţă este dominat autoritar de site-urile / blogurile cu profil sportiv editate de Intact.dinamovisti.ro (77.ro www.000). primele 20 de site-uri sunt.7 85.tolo.ro Audienţă masculină (000) 6 23 19 28 15 12 23 58 36 31 14 201 25 181 10 170 34 4 12 30 Ponderea bărbaţi în audienţă (%) 90.7 72.ro www. ejobs.

Site-uri www.9 37. uri 44 site.4 35.6 39.gandul.4 42.capital.newsin.evenimentulzilei.zf. cel mai mare procent de duplicare a audienţelor se constată în cazul categoriilor news (97%) şi sport (93%).ro www. Publicarea primelor date de audienţă şi facilitatea de calcul a vizitatorilor duplicaţi schimbă categoria lider: se dovedeşte că audienţele site-urilor de ştiri au un mare grad de duplicare.3 33.standard.7 37. site-urile de sport.jurnalul. astfel că portalurile generaliste (şase măsurate de SATI) constituie categoria de site-uri lider în clasamentul audienţelor nete.ro www.7 40.catavencu.dailybusiness.Audienţa netă (000) Audienţa duplicată Trafic suma de . De asemenea. ocupa poziţia a cincea în ceea ce priveşte audienţa neduplicată.ro www.ro www.moneyline.ro www.mediafax.ro2 www.moneychannel.ro www.ro www.5 37.bloombiz.8 38. Categorie Nr.ro www.3 37.ziua.5 37.ro www.cotidianul.ro www.adevarul.ro www.ro Topuri pe categorii de site-uri Audienţă premium (000) 3 3 33 4 25 4 3 13 35 6 26 25 30 5 8 60 5 30 3 3 Ponderea public premium în audienţă (%) 44. firesc.3 34.ro www.ro www. De altfel.3 38. site-urile de ştiri locale (6%).8 40.businessmagazin.6 39.2 36 35.ro www.tolo.6 37. la polul opus situându-se.ro www.romanialibera.sfin.ro www.ro www. aflate pe podium în ierarhia clienţilor unici (trafic) însumaţi.ro www.6 40.8 Suma indicatorilor de trafic (clienţi unici) – singurii disponibili până de curând pe piaţa – plasează site-urile de ştiri generaliste în fruntea categoriilor de site-uri măsurate de SATI.

tehnologie Sport Femei Învăţământ/educaţie Timp liber Local news Business news 6 21 9 6 11 19 3 13 8 12 982 853 619 581 512 462 338 257 227 208 1316 1673 1046 743 992 664 389 290 241 278 clienţi unici(000) 1558 2308 1297 967 1195 881 488 415 324 467 Sursa: SATI. octombrie 2007–februarie 2008.ro www. publicul portalurilor generaliste este aproape identic cu cel al utilizatorilor de internet în general: pondere echilibrată a femeilor şi bărbaţilor.apropo.ro – cifrele de trafic reprezintă media clienţilor unici pe săptămână din perioada octombrie 2007–februarie 2008 B. Ca profil demografic.123start. Portaluri generaliste Cele şase portaluri generaliste incluse în SATI au o audienţă netă de 982 de vizitatori pe săptămână şi o penetrare de 25% în rândul utilizatorilor de Internet (practic.rol.ro www.ro – cifrele de trafic reprezintă media clienţilor unici pe săptămână din perioada octombrie 2007–februarie 2008 A. unul din patru vizitatori din universul SATI intră săptămânal pe cel puţin unul dintre cele sase site-uri). heatmap.acasa.ro Arbo Interactive ARBOmedia 10 16 Sursa: SATI.roportal. IT. 62% dintre vizitatori au până în 34 de ani. iar 32% educaţie superioară.ro www. Site-uri de ştiri 45 . octombrie 2007–februarie 2008. heatmap. Site Regie de vânzări Editor Audienţă vizitatori unici (000) www.ro www.sati.sati.ro neogen Boom AdTarget Arbo Interactive MPI Neogen Vodanet ROL Roportal SRL MPI7PubliMedia/ 486 309 257 224 30 Trafic clienţi unici (000) 475 367 322 337 41 Pro TV www.(000) Portal generalist News Business – servicii/specializate Computere.neogen.

totuşi.libertatea.ro (199. Bărbaţii reprezintă 54% din audienţă.ro www. iar în ceea ce priveşte vârsta se observă afinitatea crescută a vizitatorilor de peste 25 de ani comparativ cu restul utilizatorilor de Internet (publicul până în 24 de ani are.ro (220 de vizitatori pe săptămână). evenimentulzilei.000).gandul.000).protv. agregatoare de ştiri).net www.9am. 21 măsurate de SATI. au 853. Site Regie de vânzări Editor Audienţă vizitatori unici www.ro www. Afinitatea este mai mare şi în cazul vizitatorilor cu educaţie superioară (38% în cazul vizitatorilor site-urilor de ştiri faţă de 32% în cazul utilizatorilor de Internet).Site-urile de ştiri (ediţii electronice ale ziarelor sau televiziunilor.ro www. Primele trei poziţii în topul audienţei sunt ocupate de branduri cu prezenţă şi în media tradiţionaleă (print sau tv): libertatea. protv.ro www.realitatea.ro (166.000). Top 5 este completat de două agregatoare de ştiri: hotnews.adevarul.info.ro (216.jurnalul.ro www.ro (177.hotnews.000) şi 9am.evenimentulzilei.ro Splendid MPI Arbo Interactive Arbo Interactive InternetCorp Realitatea Catavencu AdEvolution MPI Boom AdEvolution 46 Ringier Romania MPI7PubliMe dia/Pro TV Ringier Romania Hotnews Internet Corp Realitatea Catavencu Adevarul Holding MPI7PubliMe dia/Pro TV Intact/Conver gent/USM Adevarul (000) 220 199 166 142 137 101 93 93 86 80 Trafic clienţi unici (000) 249 241 218 216 177 141 105 134 127 124 . o pondere de 31% şi reprezintă principalul segment de cititori).click.ro www.000 de cititori săptămânal şi o penetrare de 22% în rândul utilizatorilor de Internet. www.ro www.

ro (319.euractiv. Primul loc în funcţie de audienţă este ocupat de site-ul ejobs.clubafaceri.ro www. urmat de clubafaceri. heatmap.ro – cifrele de trafic reprezintă media clienţilor unici pe săptămână din perioada octombrie 2007–februarie 2008 C.ro www.sati.ro Boom Active Soft 6 10 Sursa: SATI.www.ro www. Site Regie de vânzări Editor Audienţă vizitatori unici www.51%). site-uri specializate Cele nouă site-uri din segment măsurate de SATI au 619. InternetCorp Arbo Interactive AdEvolution AdEvolution Realitatea Catavencu Boom Arbo Interactive Arbo Ejobs Grup Medianet (000) 319 302 Trafic clienţi unici (000) 314 450 57 35 36 31 17 18 SRL Legalnet 36 My Web 27 Master Serv Realitatea Catavencu Active Soft Medianet SRL Hotnews 20 16 9 8 Interactive www. octombrie 2007–februarie 2008.ro – cifrele de trafic reprezintă media clienţilor unici pe săptămână din perioada octombrie 2007–februarie 2008 47 .ro www.ro www. educaţie superioară au 35% dintre vizitatori.ro Realitatea Catavencu Holding Realitatea Catavencu 80 121 Sursa: SATI.000 de vizitatori) şi. de site-uri dedicate unui anumit domeniu. octombrie 2007–februarie 2008. Business – site-uri de servicii.000 de vizitatori pe săptămână şi un net reach de 16% în universul studiului.info.bursaasigurarilor.ro www. heatmap.cotidianul.000 de vizitatori unici pe săptămână.ro (302.conta. la mare distanţă.ghiseulbancar.avocatnet. iar 63% au până în 34 de ani.iqads.ejobs.sati.e-transport. Nici în acest caz publicul nu se diferenţiază foarte mult din punct de vedere demografic faţă de utilizatorii de Internet în general: audienţă echilibrată în ceea ce priveşte împărţirea pe sexe (cu uşor avantaj pentru femei .ro www.

ro InternetCorp InternetCorp 5 8 Sursa: SATI.ro www.computergame s. Softpedia.go4it.level. cel mai bine reprezentat segment de vârstă este 14-24 de ani (41%).Site-urile de sport sunt categoria cu cea mai mare pondere a publicului masculin în audienţă (76%). tehnologie Cele şase site-urile din această categorie au 581. Publicul este majoritar masculin (66%).ro www. IT. Computere.plugin. 69% dintre vizitatori având sub 34 de ani. octombrie 2007–februarie 2008. mult mai mică decât cea din print. Conduc în ierarhia audienţei ediţiile electronice ale principalelor cotidiene sportive.atrag 512.D. Publicul este tânăr. 48 .000 de vizitatori pe săptămână (15% penetrare). însă. audienţa duplicată a celorlalţi clasaţi fiind mai mică de o treime din cea a liderului. Site-uri de sport Site-urile sportive – 11 măsurate de SATI .000 de vizitatori săptămânal.ro www.ro www. reach-ul în rândul utilizatorilor de internet fiind de 13%.ro – cifrele de trafic reprezintă media clienţilor unici pe săptămână din perioada octombrie 2007–februarie 2008 E. Site Regie de vânzări Editor Audienţă vizitatori unici www.softpedia.Şi în acest caz persoanele cu educaţie superioară au o pondere mai mică în audienţă (30%) decât în rândul universului studiat. diferenţa din online fiind.chip.ro Arbo Interactive Boom Boom MPI Boom SoftNews Net (000) 502 Trafic clienţi unici (000) 669 153 74 31 19 Computer Games 84 Online SRL Vogel Burda 42 Comunications MPI7PubliMedia/ Pro TV Vogel 17 Burda 13 Comunications www. heatmap.com domina topul.sati. ceea ce face ca ponderea vizitatorilor cu studii superioare să fie mai mică decât în rândul utilizatorilor de Internet (28% fata de 32%).

În rest.rapidisti.ro www. împărţirea pe segmente de vârstă sau nivel de educaţie urmează profilul utilizatorilor de Internet în general.sati. ro www.gps. ro www.stelisti. heatmap. ro www.prosport.ro www.sport.onlinesport.ro www.violamania. octombrie 2007–februarie 2008.ro www. 49 .ro www. Site-uri pentru femei Cele 19 site-uri care targetează în special femeile au 462.ro www.campionate. Inedită este împărţirea vizitatorilor în funcţie de sex: femeile reprezintă abia 59% din audienţă.ro – cifrele de trafic reprezintă media clienţilor unici pe săptămână din perioada octombrie 2007–februarie 2008 F.gpstv.000 de vizitatori unici pe săptămână şi o penetrare de 12% în rândul utilizatorilor de Internet.ro www.Site Regie de vânzări Editor Audienţă vizitatori unici (000) 246 230 219 60 45 43 37 33 27 27 16 Trafic clienţi unici (000) 287 255 218 90 74 65 49 48 44 38 26 www.dinamovisti.mysport. ro Boom MPI MPI Boom Boom Boom Boom Boom Boom Boom Boom Intact/Convergent/ USM MPI7PubliMedia/ Pro TV MPI7PubliMedia/ Pro TV Intact/Convergent/ USM Independent Intact/Convergent/ USM Intact/Convergent/ USM Intact/Convergent/ USM Intact/Convergent/ USM Intact/Convergent/ USM Intact/Convergent/ USM Sursa: SATI.

ele.envy.acasatv. octombrie 2007–februarie 2008. Repartiţia pe sexe este echilibrată.ro www. Site Regie de vânzări Editor Audienţă vizitatori unici www. Site Regie de vânzări Editor Audienţă vizitatori unici www.avantaje. 21% între 19 si 24 de ani).ro şi kudika.copilul. heatmap. în timp ce brandurile venite din print sunt slab reprezentate în Top 10.egirl.studentie.Ele.ro www.kudika.ro Boom InternetCorp MPI Boom Boom AdEvolution AdEvolution InternetCorp InternetCorp Sanoma Hearst Vodanet InternetCorp MPI7PubliMedia/ Pro TV Active Soft iMedia Plus Grup AdEvolution Edipresse InternetCorp InternetCorp Sanoma Hearst Romania (000) 152 100 71 55 30 26 24 25 24 23 Trafic clienţi unici (000) 193 108 84 79 46 53 38 25 28 28 Sursa: SATI.ro www. iar nivelul de educaţie (studii superioare absolvite) este mult sub media populaţiei studiate (24% fata de 32%). Site-uri educaţie / învăţământ Audienţa acestei categorii (338.ro sunt principalii jucători în acest segment.ro www.6% reach pentru trei site-uri măsurate) este foarte tânăra (23% intre 14 si 18 ani.ro www.eva.clopotel.sati.ro www.ro www.ro www.ro Boom Boom Boom Active Soft Netbridge Invesments Active Soft (000) 230 90 23 Trafic clienţi unici (000) 248 138 28 50 .ro www.000 de vizitatori si 8.ro www.garbo.ro www.e-scoala.ro – cifrele de trafic reprezintă media clienţilor unici pe săptămână din perioada octombrie 2007–februarie 2008 G.mami.

Site-uri de timp liber.000 de vizitatori).cinemaRX.ro Arbo Interactive Kopa Publicatii www. octombrie 2007–februarie 2008.ro InternetCorp www.000 de vizitatori).ro – cifrele de trafic reprezintă media clienţilor unici pe săptămână din perioada octombrie 2007–februarie 2008 51 .cinemagia.protvmaga zin.ro AdEvolution Boom Realitatea Catavencu MPI Leon Consulting ARBOmedia Realitatea Catavencu MPI7PubliMedia/ Pro TV Sursa: SATI.24fun. la mare distanţă de bestmusic.hmultiplex.6% în rândul utilizatorilor de Internet. 53% dintre vizitatori sunt bărbaţi.ro (132.ro www. 41% au sub 25 de ani. Clasamentul este condus de cinemagia. ro www. iar 30% sunt absolvenţi de facultate.condo. urmat.Sursa: SATI.000 de vizitatori săptămânal şi un net reach de 6.ro www.misiuneaac asa. octombrie 2007–februarie 2008. Site Regie de vânzări Editor Audienţă vizitatori unici www. ro www. Arbo Interactive ARBOmedia ro www. hobby. heatmap. heatmap.ro (49. Boom Boom iMedia Plus Grup Active Soft InternetCorp MPI7PubliMedia/ (000) 132 49 15 15 14 13 12 8 7 7 Trafic clienţi unici (000) 159 74 18 17 32 34 18 13 10 11 ro www.sati.sati. MPI ro Pro TV www. entertainment Site-urile din această categorie au 257.afterhours.ro – cifrele de trafic reprezintă media clienţilor unici pe săptămână din perioada octombrie 2007–februarie 2008 F.bestmusic.sapteseri.

ro Inform Media Arbo Inform Media Grupul Net Media 128 Trafic clienţi unici (000) 146 47 de 30 Media sud 25 13 12 12 12 Interactive presă www.info. heatmap.ro www.monitorulbt.000 de vizitatori şi o penetrare de 5.roon.ziaruldeiasi.monitorulexpres. Site Regie de vânzări Editor Audienţă vizitatori unici (000) www.sati.ro. 52 . portal ce înglobează toate site-urile editate de Inform Media. Business – site-uri de ştiri Audienţa netă a celor 12 site-uri de ştiri de business din SATI este de 208.compact.ro www. Site-uri de stiri locale Cele opt site-uri de ştiri locale măsurate de SATI (in marea majoritate ediţii electronice ale cotidienelor locale) au o audienţă săptămânală de 227.ro www. Profilul demografic al audienţei nete este aproape identic cu profilul site-urilor generaliste.G. octombrie 2007–februarie 2008.gds. În topul audienţei conduce roon.000 vizitatori pe săptămână (5.ro – cifrele de trafic reprezintă media clienţilor unici pe săptămână din perioada octombrie 2007–februarie 2008 H.8% în rândul utilizatorilor de Internet.3% penetrare).ro Arbo 36 16 24 23 20 Interactive Management Arbo Interpress Interactive SRL Suceava Arbo Ringier Interactive Romania Arbo Monitorul Interactive Expres SA www.ro Braşov Arbo Mediapress 9 12 Interactive SRL Botoşani Sursa: SATI.monitorulsv.transilvaniaexpres.ro www.ro Inmedia Tipotext SA SRL www.

bloombiz.sati. care este urmat in Top 5 de publicaţii cu corespondent în print. 52% dintre vizitatori sunt bărbaţi.Conţinutul de nişă al acestor site-uri atrage o audienţă clar diferenţiata de restul vizitatorilor de internet.yourmoney InternetCorp .ro www. Este un domeniu al publicului premium.ro Sursa: SATI. comparativ cu alte categorii de site-uri).r o www.smartfinan InternetCorp MPI Splendid Boom Realitatea Catavencu Boom InternetCorp MPI7PubliMedia/ Pro TV Ringier Romania Intact/Convergent/ USM Realitatea Catavencu Vodanet 72 69 34 17 16 15 11 9 9 Trafic clienţi unici (000) 101 115 53 37 29 30 27 16 11 Arbo Interactive ARBOmedia Realitatea Catavencu InternetCorp cial. Site Regie de vânzări Editor Audienţă vizitatori unici (000) www. Cel mai mare număr de vizitatori îl are cotidianul online wall-street.ro www.moneychan Realitatea nel. 46% dintre vizitatori fiind absolvenţi de facultate (cea mai mare pondere.ro www. O treime din public provine din segmentul 25-34 de ani.ro Catavencu www.zf. octombrie 2007–februarie 2008.ro – cifrele de trafic reprezintă media clienţilor unici pe săptămână din perioada octombrie 2007–februarie 2008 53 .ro www.wallstreet.standard.ro www.capital. heatmap. iar afinitatea este mai mare şi pentru grupele de vârstă de peste 35 de ani.sfin.ro.ro www.

satelit etc. un bilet. un articol de ziar. o emisiune radiofonică. de la o confesiune sau o consfătuire în procesul de muncă prin care organizaţia îşi creează imaginea de marcă şi până la un program de televiziune cu succes la public. 54 . în înţelesul de transmitere de informaţie. o broşură. O scrisoare. fiecare este în felul său comunicare..CONCLUZII Comunicarea de masă poate fi materializată în diverse modalităţi. unde hertziene. Deosebirile dintre toate aceste forme de comunicare sunt fără îndoială foarte mari. Deosebirile ţin de suportul informaţiei: hârtie. şi de numărul celor implicaţi în procesul de comunicare.

În termeni uzuali. Jean-André Legrand. Bucureşti. 1997 55 . BIBLIOGRAFIE Peretti. Iaşi. comunicare orientată spre mase”. Jean Boniface. Publicul este criteriul – Janowitz afirma: „Comunicarea de masă include instituţiile şi sistemele prin care unele grupuri sociale specializate fac uz de mijloace tehnice (presă. Esenţa comunicării de masă ţine de „canalul” folosit. televiziune etc) pentru a răspândi un mesaj simbolic într-o audienţă largă. 2001 McQuail. Editura communicare. André de. Polirom. chiar dacă nu este ascultată de cineva. eterogenă şi foarte dispersată. de aceea cuvintele cheie sunt intenţiile emiţătorului. radio. comunicarea de masă este „o comunicare care ajunge la dispoziţia maselor. Introducere în sistemul mass-media. o emisiune de radio este o astfel de comunicare. Denis. Oricare dintre tehnologiile utilizate în comunicarea de masă poate servi unor procese de comunicare fără caracter de masă – exemplu: o convorbire telefonică transmisă prin radio ca mijloc de informare nu este comunicare de masă. în schimb. Tehnici de comunicare. • • • Comunicarea de masă face uz de mijloace tehnice de comunicare relativ avansate. Editura Ştiinţifică. căile de acces şi modul de utilizare a canalelor de comunicare. Mihai. 1997 Dinu.ro. Comunicarea. Bucureşti. specificitatea publicului şi a mesajelor.

Editura Institutul European. Bucureşti. 1997 *** 56 .Dâncu. a II-a. Modul de influenţare a comportamentelor prin mass-media şi publicitate. Polirom. Jean-Noël. Dacia. Comunicarea mediatică. Repere fundamentale. Comunicare şi acţiune. 2000 Fiske. Comunicarea simbolică. Comunicarea: publicitate şi relaţii publice. Ed. Relaţii publice şi publicitate: tendinţe şi provocări. 2002 Lochard. Mihai. 2001 Rogojinaru. Iaşi. Căile persuasiunii. Bucureşti. Henri Boyer. Adela. 1998 Mattelart.ro. Institutul European. Editura communicare. Iaşi.. Istoria teoriilor comunicării. Guy. trad. Cluj-Napoca. Laurenţiu. Polirom. Armand şi Michèle. John. Introducere în ştiinţele comunicării. 2005 Kapferer. Bucureşti. 2003 Jouve. Comunicarea. Polirom. Editura Algos. Iaşi. 2003 Dinu. Vasile Sebastian . Iaşi. Tritonic. Michele. Iaşi. 2006 Şoitu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->