P. 1
Lucrarea7

Lucrarea7

|Views: 3|Likes:
Published by nelucu77

More info:

Published by: nelucu77 on Nov 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/03/2014

pdf

text

original

Lucrarea nr. 7.

57

CARACTERISTICA MECANICĂ A MOTORULUI ASINCRON.

7.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE LUCRĂRII. Scopul: determinarea experimentală a caracteristicilor mecanice ale motoarelor asincrone, pentru diverse regimuri de funcţionare. Obiectivele urmărite: • caracteristicile mecanice naturale ale motoarelor asincrone cu rotor bobinat şi în scurtcircuit; determinarea caracteristicii randamentului maşinii asincrone, η = f(n); • caracteristicile mecanice artificiale ale motoarelor asincrone cu rotor bobinat, cu rezistenţă rotorică adiţională; • caracteristicile mecanice artificiale ale motoarelor asincrone cu rotor în scurtcircuit, alimentate cu tensiune redusă. 7.2. MEMENTO TEORETIC. Pentru studiul calitativ al dependenţei cuplului electromagnetic de alunecare, se utilizează o expresie a cuplului simplificată, valabilă în cazul motoarelor asincrone de putere (formula Kloss): 2 ⋅ Mm M= s sm , (1) + sm s unde, Mm reprezintă valoarea maximă a cuplului, iar sm alunecarea corespunzătoare acestui cuplu. Dependenţa acestor mărimi de parametrii motorului trifazat, este dată, în formă simplificată, de relaţiile:

Mm ≅

2 U1 3 p ⋅ ⋅ , 4π f 1 X σ1 + X 'σ2

(2)

deci n = 0 şi cuplul de pornire Mp. . Mn. 7.a s-a reprezentat grafic variaţia cuplului în funcţie de alunecare. a motorului asincron. caracterizat prin alunecarea s = 1.Lucrarea nr. corespunzător pornirii. Mm.1. 58 R '2 sm ≅ . sn şi cuplul nominal. (11) + sm sm − punctul critic de funcţionare. caracterizat prin s = 0. X σ1 + X 'σ2 (3) În figura 7.1. a cărui expresie se obţine din relaţia (1). în conformitate cu relaţia (1). b) Caracteristica mecanică. deci n = n1 şi M = 0. N. n = f(M). corespunzător alunecării sm (numită şi alunecare critică) şi cuplului maxim. Funcţionarea stabilă a motorului este posibilă numai pe ramura “0 – K” a caracteristicii. Figura 7. − punctul corespunzător mersului în gol ideal. pentru s = 1: 2 ⋅ Mm Mp = 1 . K. Pe caracteristică sunt evidenţiate punctele definitorii pentru funcţionarea unui motor asincron: − punctul P. a) Caracteristica “cuplu – alunecare” a motorului asincron. − punctul nominal de funcţionare. deci pentru alunecări cuprinse între 0 şi sm şi cupluri cuprinse între 0 şi Mm. caracterizat prin alunecarea nominală.

se numeşte caracteristică mecanică naturală. 7. METODOLOGIA LUCRĂRII. se reduce treptat valoarea rezistenţei acestuia până la “0” . în limitele curenţilor nominali ai generatorului şi motorului. pentru motor. la frecvenţă nominală.2. n (turo- . prin înlocuirea alunecării cu turaţia corespunzătoare. obţinută în cazul alimentării motorului cu tensiune nominală. care furnizează energie electrică unui consumator rezistiv. se măsoară: turaţia grupului de maşini.1. Sarcina motorului o reprezintă un generator de curent continuu cu excitaţie separată. a frecvenţei sau rezistenţei rotorice exterioare. n = f(M). Se porneşte motorul asincron aplicându-i la bornele statorice tensiunea nominală (butonul b1). manevrând cursorul reostatului R1.Lucrarea nr. Forma caracteristicii mecanice este reprezentată în figura 7. La diverse sarcini. 7. Se determină caracteristica mecanică naturală şi caracteristicile artificiale obţinute prin introducerea unor rezistenţe adiţionale în circuitul rotoric. care cuplează sarcina la bornele generatorului.3. se comandă anclanşarea contactorului C2. se obţine prin variaţia curentului de excitaţie a generatorului (cu reostatul Re). se numesc caracteristici mecanice artificiale. după care. conform relaţiei de definiţie a acesteia. Se realizează diferite regimuri de încărcare pentru generator (prin modificarea curentului de excitaţie . apoi se închid întrerupătoarele automate a2 şi a3.b. 59 Caracteristica mecanică reprezintă dependenţa turaţiei de cuplu. Acţionând butonul b3. sau prin modificarea rezistenţei de sarcină. respectiv rezistenţele R2 şi RS din schemă.determinarea caracteristicii mecanice naturale. Ecuaţia ei se obţine din relaţia (1). Dependenţa n = f(M). Se aduce cursorul reostatului R1 în poziţia corespunzătoare rezistenţei maxime. Modificarea cuplului rezistent la arborele motorului asincron. Se manevrează cursorul reostatului Re în poziţia corespunzătoare tensiunii de excitaţie minime (voltmetrul V2).reostatul Re) şi implicit. Caracteristicile obţinute prin modificarea tensiunilor de fază. circuitele rotorice exterioare având rezistenţa nulă (în cazul maşinii cu rotorul bobinat). 1) Motorul asincron trifazat cu rotor bobinat. RS. Pentru aceasta se va utiliza montajul din figura 7.

1. Rezultatele măsurătorilor se trec în tabelul 7. . Ig (ampermetrul A3). Figura 7. crt. Pentru determinarea caracteristicilor mecanice artificiale se reiau manevrele descrise anterior. Rezistenţa reostatului R1 [Ω] n [rot/min] Ug [V] Ig [A] Pg [W] P2 [W] M [N∙m] Aplicaţie.Lucrarea nr. tensiunea la bornele sarcinii. Nr. 7. Se determină două caracteristici artificiale. introducând în prealabil o rezistenţă suplimentară în circuitul rotoric (R1). 60 metrul n).1. Ug (voltmetrul V3) şi curentul debitat de generator. Tabelul 7. Schema montajului utilizat pentru ridicarea caracteristicilor mecanice ale motorului asincron cu rotor bobinat.2. pentru două valori ale rezistenţei reostatului: R1 = R1max/4 şi R1 = R1max/2.

Uex = 110 V. cuplat la ax cu acesta.5 V. Notaţia aparatului Tabelul 7.5 A. corespunzător componentelor şi aparatelor folosite în montajul din figura 7.Y. cosφn = 0. Pentru determinarea caracteristicii mecanice naturale. Un = 110 V. nn = 1450 rot/min. se stabileşte la bornele motorului tensiunea nominală (voltmetrul V1) şi se notează turaţia la mers în gol “real”. Caracteristici 2) Motorul asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit.2. − turaţia. Pn = 2 kW. cu excitaţie separată.69. Datele nominale ale generatorului de c. Încărcarea motorului se realizează printr-un generator de curent continuu. caracteristica randamentului şi caracteristicile mecanice artificiale obţinute prin alimentarea motorului cu tensiuni reduse. − tensiunea între faze. Se efectuează montajul prezentat în figura 7. In = 9. Iex = 0. Se porneşte motorul asincron. Se închid întrerupătoarele automate a2 şi a3 (Re pe poziţia corespunzătoare tensiunii de excitaţie minime) şi se cuplează sarcina la bornele generatorului. RS = 6. Se completează tabelul 7.1 A. curentul. In = 6 A. curentul.4 Ω/11 A. fn = 50 Hz.2. cursorul reostatului RS fiind . având următoarele date nominale: − puterea. R2 = 7. Un = 380 V.3.Y. − tensiunea. crescând progresiv tensiunea de alimentare a înfăşurării statorice prin intermediul autotransformatorului AT. Re = 190 Ω/2 A + 7. 7.. Ir = 14.Lucrarea nr. nn = 1275 rot/min. prin contactorul C2 (comandat de butonul b3).55 A. Ur = 86. rotor: conexiune .4 Ω/11 A. Se determină caracteristica mecanică naturală. 61 Se aplică metodologia propusă în cazul unui motor asincron trifazat cu rotor bobinat. − conexiune stator . − factorul de putere. verificându-se compatibilitatea acestora cu solicitările electrice la care sunt supuse. − frecvenţa.2. de la “zero” la valoarea nominală.2 Ω/11 A. sunt: Pn = 1 kW.c.

se măsoară: turaţia grupului de ma-şini. sarcina motorului. Figura 7. tensiunea la bornele generatorului. se măreşte progresiv curentul de excitaţie al generatorului deci. Ug (voltmetrul V3) şi curentul debitat de generator.3. Ig (ampermetrul A3).Lucrarea nr. 62 în poziţia corespunzătoare rezistenţei maxime.3. apoi se reiau manevrele descrise mai sus.3. Nr. fără a depăşi valorile nominale ale curenţilor pentru motor şi generator. pentru U = 0. Se determină două caracteristici mecanice artificiale.8·Un şi U = 0. crt. se reduce tensiunea de alimentare a motorului asincron. În acest caz puterea absorbită de motor nu mai prezintă interes. Pentru diverse sarcini. 7. Manevrând cursorul re-ostatului Re. puterea absorbită de motor (wattmetrele W1 şi W2). Rezultatele măsurătorilor se trec în tabelul 7. implicit. U [V] n [rot/min] P1 [W] Ug [V] Ig [A] Pg [W] P2 [W] Tabelul 7. n (turometrul n). . Schema montajului utilizat pentru ridicarea caracteristicilor mecanice ale motorului asincron cu rotor în scurtcircuit.6·Un. M η [N∙m] [%] Pentru determinarea caracteristicilor mecanice artificiale.

Lucrarea nr. Un = 380 V. Se completează tabelul 7.4. − cuplul mecanic dezvoltat de motorul asincron: 30 ⋅ P2 M= [N∙m].1 şi 7.c. calculând: − puterea debitată de generatorul de curent continuu: Pg = U g ⋅ I g .79. nn = 1410 rot/min. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE. Se completează tabelele 7. 63 Aplicaţie.3.4. Caracteristici Notaţia aparatului 7.4. π⋅n . − turaţia. sunt: Pn = 1 kW. − conexiune Y.4 Ω/11 A. curentul In = 3. verificându-se compatibilitatea acestora cu solicitările electrice la care sunt supuse. In = 9.5 kW. Iex = 0. f = 50 Hz.2 Ω/11 A. cosφn = 0. Tabelul 7. nn = 1450 rot/min. 7. RS = 6.82. − puterea la axul motorului asincron (puterea utilă a acestuia): P2 = Pg ηg . Datele nominale ale generatorului de c. Se studiază un motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit. corespunzător componentelor şi aparatelor folosite în montajul din figura 7. având următoarele date nominale: − puterea.3.1 A. 1. Un = 110 V. ηg = 0. R2 = 7. − factorul de putere. − frecvenţa. ηg este randamentul generatorului – pentru aplicaţiile considerate.55 A.8 A. Re = 190 Ω/2 A + 7.4 Ω/11 A. − tensiunea. Pn = 1.. Uex = 110 V.

Pentru fiecare din cele două motoare asincrone. 7.Lucrarea nr. 1. 2. se calculează randamentul acestuia (valorile obţinute se trec în tabelul 7. în timpul măsurătorilor. 7.3) şi se trasează grafic caracteristica η = f(n): P η = 2 ⋅ 100 [%].5. Asupra căror parametri ai maşinii asincrone se poate acţiona. pe aceeaşi diagramă. astfel încât să se obţină un cuplu de pornire egal cu cuplul maxim al acesteia? 3. 2. se trasează caracteristica mecanică naturală şi caracteristicile mecanice artificiale. în [rot/min]. cu ajutorul datelor de pe plăcuţa indicatoare? Propuneţi o metodă prin care se poate afla turaţia de sincronism a unui motor asincron la care plăcuţa indicatoare lipseşte. de faptul că. 64 unde n este turaţia motorului. Cum se poate afla turaţia de sincronism a unui motor asincron. . P1 3. PROBLEME DESCHISE. alimentat la tensiune nominală. Pentru motorul asincron cu rotor în scurtcircuit. randamentul generatorului de curent continuu se consideră constant. Apreciaţi în ce măsură sunt influenţate rezultatele experimentale obţinute.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->