Univesitatea Tehnică a Molovei Facultatea Energetică Catedra de Electroenergetică

Darea de Seamă
la practica de exploatare efectuată în cadrul Statiei de Tratare a Apei S.A.”Apa Canal Chisinau”

A elaborat:

student gr. EE-081 Bezer V. conf. univ. Codreanu C.

A verificat:

Chişinău 2011
1

Cuprins 1.Introducere.........................................................................................................................2 2. Descrierea generală a Statiei de Tratare a Apei.....................................................................4 3. Procesul tehnologic...........................................................................................................6 4.Transfrmatoarele electrice..................................................................................................8 5.Echipamentul electric.......................................................................................................10 6.Transformatoare de masura.............................................................................................13 7.Tarifarea energie electrice la intreprinderile industriale....................................................21 8. Mijloacele tehnice de protecţie a muncii omului..............................................................25 9.Concluzie.........................................................................................................................27 10.Incheiere........................................................................................................................28 11.Bibliografie....................................................................................................................29

2

3 . normele de amenajare a instalaţiilor electrice (N.INTRODUCERE Dezvoltarea condiţiilor de muncă şi de trai a societăţii moderne conduce. încît se poate afirma că dezvoltarea tehnologiilor şi în general a ştiinţei depinde în mare măsură de modul în care se va reuşi asigurarea şi acoperirea cererilor de energie electrica. Una din principalele metode de a atinge aceste condiţii este mecanizarea şi automatizarea proceselor tehnologice în sistemul energetic. Aceste progrese se poate de le atins doar cu ajutorul personalului cu o bună pregătire teoretică.A.) şi instrucţiunile pentru deservirea echipamentului si aparatelor.purifice etc. Apa potabila ca si energia electrictica joaca un rol foarte important in viata de zi cu zi a omului modern. datorită tehnicii care progresează uimitor.Acest proces ca si alt proces tehnologic din prezent este insotit de functionarea a echipamentelor electrice. sunt principalele condiţii pentru dezvoltarea economică a societăţii.apa potabila petrol si alte forme de energie.M.1.I.T. Mărirea potenţialului forţei de muncă şi micşorarea tarifului la energie electrică. O alta latură a sistemului energetic a energeticii moderne este marea concentratie de producere a energiei electrice. având experienţă practică de lucru. Această corelaţie a devenit atît de puternică.Deci orice proces tehnologic din prezent este automatizat si la baza automatizarii stau masini electrice care transforma energia electrica in energia mecanica. normele de protecţie a muncii în instalaţiile electrice (N. procesele fizice ce au loc în maşini şi aparate electrice.).Din toate acestea reiese că ca prim motor al tuturor proceselor tehnologice este enegia electrica si deci i se atribuie un rol major la toate intreprinderile de productie. În principalele orientări economice şi sociale a ţării noastre se vorbeşte despre înnoirea pe viitor a structurii reţelelor de distribuţie şi mărirea potenţialului producerii energiei electrice.P.Evolutia societatii umane a dus la aceea ca in prezent nu e nevoie de folosit multa forta de munca la productie deoarece totul se automatizeaza asemenea si apa potabila este adusa direct la consumatorul final fara ca acesta sa o mai filtreze. la creşterea continuă şi rapidă a consumului de energie electrica.E. regulamentul de exploatare tehnică a centralelor şi reţelelor electrice (R. Aceasta înseamnă că şi mai mult se va mări rolul energiei electrice în toate sferele de producţie.). ştiind construcţia şi principiile de funcţionare a echipamentului deservit.

apeductul din Chisinau se dezvolta din contul orizontului acvifer subteran.0 mii m3/zi.A. In anul 1974 a fost data in exploatare prima transa a complexului de epurare. dar din pacate. S. "Apa-Canal Chisinau" asigura cu apa potabila. In anul 1905 a fost forat primul put artezian cu adancimea de 135 m pe teritoriul fostei Directii "Apa-Canal".priza de apa Petricani. In anul 1976 a fost pusa in functiune a doua transa cu capacitatea de 125 mii m3/zi si in anii 1983 1984 capacitatea respectiva a fost majorata cu 115 mii m3/zi. de evacuare si epurare a apelor uzate. Sarcina prioritara a activitatii noastre este furnizarea pentru locuitorii din capitala. a scazut brusc si constituie in total 190. In anul 1968 a fost pusa in functiune o parte din complexul instalatiilor de epurare . in numar de 50 rezervoare. afirmand ca apeductul din fluviul Nistru este scopul final la care urmeaza sa tinda Directia oraseneasca Chisinau.al treilea. dar nu in ciclul integral la instalatiile de epurare orasenesti (lipseste Sectia de prelucrare a namolului. In anul 1928 a fost construita prima Statie de pompare canalizare. pe str. volumul caruia echivaleaza cu 181. Livezilor. 1948-1951 . Pana la finele anilor 50. 1967-1969 prizele de apa Ialoveni si Ghidighici.priza de apa Malina Mica. 1957-1958 .0 mii m3. iar in anul 1937 . la un pret real. Inca in secolul trecut arhitectul Alexandru Bernardazzi a argumentat necesitatea utilizarii apei din fluviul Nistru.priza de apa Balsevski. Capacitatea apeductului orasenesc a atins un obiectiv de 5500 m3/zi. care functioneaza si in prezent. a corespuns ritmului de constructie a orasului. Descrierea generală a Statiei de Tratare a Apei In scopul acumularii apei este utilizat un parc de rezervoare. Evacuarea si epurarea apelor uzate este asigurata in volum deplin. In rezultat. In ultimii ani volumul apei livrate pe zi. Kotovski si str. In anul 1925 a fost forat al doilea put artezian. care este inlocuita cu platformele de namol). Pana la anul 1940 functionau trei puturi arteziene. Dezvoltarea rretelelor de alimentare cu apa si canalizare a capitalei in trecut. nu a evoluat constant. in general. care reglementau volumele de apa. In perioada ulterioara au fost construite castele de apa. din motive cunoscute. cu capacitatea de 200 mii m3/zi. prin hotararile Guvernului republicii si autoritatilor orasenesti dezvoltarea de perspectiva a retelelor de alimentare cu apa a fost orientata spre dezvoltarea apeductului Nistru. 1953-1954 . Apele uzate se transporta prin reteaua de canalizare cu lungimea 900 km. in conformitate cu normele si standardele Republicii Moldova.tratarea mecanica.2. a serviciilor de alimentare cu apa potabila calitativa. evacuarea si epurarea apelor uzate in decurs de 24 ore circa 800 mii locatari. capacitatea stabilita a instalatiilor de epurare a atins cifra de 440 mii m3/zi. 4 . Anume de aceea.

Chisinau si detine un rol primordial in domeniul alimentarii cu apa in Republica Moldova. fapt ce a contribuit la sporirea eficientei sistemului de alimentare cu apa si reducerea pierderilor de apa.A. 5 . 29 statii de pompare a apei. Din 1997 a fost reorganizata in Societate pe actiuni.In scopul realizarii sarcinilor sus-mentionate sunt identificate in permanenta posibilitatile de eficientizare a functionarii intreprinderii si modernizarii ei. aparatelor de masurare a presiunii si nivelului de apa la statiile de pompare. 137 puturi arteziene din care. S. Statia de tratare a apei. "Apa-Canal Chisinau" este o intreprindere comunala importanta din mun. aprovizionand cu apa potabila mun.A. "Apa-Canal Chisinau" se refera urmatoarele: • • • • Statia de apa Nistru. or. Vadul lui Voda. cu capitalul de stat de 100%. com. lungimea generala a carora constitue 111. Chisinau. Chisinau. "Apa-Canal Chisinau" activeaza 2300 angajati. proiectelor de producere a energiei electrice etc.6 km. valoarea fondurilor fixe echivaleaza cu miliarde lei. Durlesti. In cadrul Contractului incheiat cu Compania "Todini Costruzioni Generali" (Italia) a fost realizat unul din cele mai grandioase subproiecte: au fost construite si inlocuite retelele de alimentare cu apa din 76 sectoare. iar in anul 2000 fiind transmisa in proprietatea publica a mun. Colonita.A. inclusiv de reabilitare a retelelor de alimentare cu apa. statiile de epurare din mun. Au demarat lucrarile de implementare a unor tehnologii moderne. La fondurile de productie fixe ale S. Chisinau. care asigura tratarea apei din fluviul Nistru. Realizarea Contractului " Masurarea volumului de apa la retelele magistrale si controlul functionarii statiilor de pompare" prevede instalarea si inlocuirea contoarelor. in baza unor noi materiale si utilaje. de aplicare a metodelor pur ecologice de tratare a apei. la moment. functioneaza 76. In cadrul S.

• • • • • Filtrarea apei se efectueaza prin metoda gravitationala la baza careia este pusa greutatea apei.Procesul tehnologic Captata la Vadu lui Voda din riul Nistru apa bruta este condusa spre Statia de Tratare a Apei din Chisinau. Apa bruta este transportata prin 3 tevi care au diametrul de 1000cm. Posturile de tratare realizate sunt: Prepararea/dozarea solutiei de sulfat de aluminiu Prepararea/dozarea laptelui de var Prepararea/dozarea solutiei de acid sulfuric Prepararea/dozarea solutiei de polimeri Prepararea/dozarea solutiei de soda Pentru optimizarea dozajului de reactivi cat si pentru contorizarea apei brute.ce ne pot asigura transportul a 200mii m³/zi si constituie 1/5 din debitul Nistrului.Aceasta metoda gravitationala de filtrare a apei este rentabila deoarece apa se autofiltreaza adica nu necesita mecaniste electrice de drenaj si are loc o economie de energie electrica.Apa varsata pe filru sub greutatea proprie patrunde in filtru unde se purifica de substante solide de marimi mici.3. a fost instalat un sistem de masurare a debitelor de apa bruta pe conductele de refulare ale statiei de pompare. Apa se transporta la filtre si se varsa in camere de filtrare care sunt formate ditr-un aliaj din mai multe substante purificatoare ( ceolit. Apoi apa bruta prin intermediul a camerelor de distributie echipate cu deversoare si agitatoare cu dubla elice care asigura amestecul rapid al apei brute cu reactivii si sunt prevazute cu traductori de masura a pH-ului.carbune activ. solutia de sulfat de aluminiu etc).nisip. 6 .1200cm si 1400cm.

. 7 .La statia de filtre. a fost schimbat intreg ansamblul vanelor de pe circuitele de apa de intrare si de iesire si a fost refacuta integral statia de producere si furnizare a aerului de spalare a filtrelor astfel incat spalarea acestora sa poata fi realizata in regim automat.

se numesc transformatoare de putere. de curent alternativ cu două sau mai multe înfăşurări cuplate magnetic. În cele mai multe cazuri transformatorul este utilizat pentru transformarea tensiunii curentului alternativ. mai rar – pentru transformarea frecvenţei şi numărului de faze. La alegerea puterii transformatorului este greşit de se condus doar de puterea lor nominală. utilizate în economia naţională pentru transformarea şi repartizarea energiei electrice. cu ajutorul cărora curentul şi tensiunea de o anumită mărime este transformată în curent şi tensiune de altă mărime. atunci în perioada cînd sarcina este minimă. transformatorul nu va fi încărcat. nu va fi folosită toată puterea lui. Sarcina transformatorului se schimbă în dependenţă de zile. Criteriul diferitor regimuri de funcţionare a transformatoarelor constă în deterioararea izolaţiei înfăşurărilor transformatoarelor. Practica de exploatare arată că transformatorul poate funcţiona într-o perioadă a zilei cu suprasarcină dacă în cealalta parte a zilei va funcţiona cu sarcină scăzută de cea nominală. şi dacă puterea este aleasă după sarcina maximă. Statia de tratare a apei are 3 posturi de transformare fiecare avind la baza cite 2 transformatoare.4. fiindcă în condiţii reale de exploatare şi montare (temperatura aerului înconjurător). Cerinţele de bază înaintate către transformatoare sunt: fiabilitatea şi economicitatea.Transformatoarele electrice Transformatorul electric este un aparat static.la statiile de transformare sunt instalate 2 transformatoare .Pentru a mentine continuitatea alimentarii cu energie electrica a receptoarelor.Unul este in contunua functiunare iar celalalt este folosit ca rezerva rece in caz de iesire din functiune a primului transformator pentru a mari fiabilitatea. condiţiile de montare pot să fie ideale de la cele primite. Transformatoarele electrice. Statiile de transformare au in componenta sa transformatoare de tip TM de urmatoarele puteri: -TM 400/10 -TM 630/10 -TM 1000/10 8 .

.În tabelul 5.1 Caracteristici tehnice ale transformatoarelor bloc de tipul TM-400/10 № Caracteristici Notarea 1 Puterea nominală.4 4.kW Curentul de mers în gol.8 9 ..9 1. Tabelul 5.% Pк Pх Iо Date 400 10 0.kV Unom ÎT -JT.% Uк 5 6 7 8 Sistemul de reglare al înfăşurărilor Pierderile de SC.kW Pierderile de mers în gol.5 10.kVA Snom Т Tensiunea nominală la înfăşurări: 2 -ÎT.5 ПБВ ±2× 25% 5.1 sunt arătate caracteristicile tehnice ale transformatoarelor.kV Unom JT 4 Tensiunea de SC.

5. electromagneţi). elemente de conexiune (tablouri de distribuţie. diverse dispozitive ( de semnalizare. închiderea/deschiderea circuitului (într-o secvenţă prestabilită). convertoare (electromecanice sau statice). măsurare şi consum (utilizare) ca: . destinate manevrelor de închidere-deschidere a circuitelor. fixare şi/sau protecţie faţă de mediu (tuburi. cu accesoriile aferente. la parametrii si secvenţe precizate.conductoare (izolate)/cabluri/bare. care realizează un contact fix. doze de ramificaţie. contoare de energie activă. transport. cutii de derivaţie. 10 . cosfimetre.aparate de protecţie împotriva supracurenţilor. După rolul pe care îl îndeplinesc în instalaţia electrică se deosebesc: • aparate de măsurat mărimi electrice fie prin citire directă.dispozitive de conexiune (doze de ramificaţie. frecvenţmetre). în cazul apariţiei unor disfunctionalităţi.aparate de măsură. care asigură funcţionarea corecta.aparate de comutaţie. .elemente indispensabile (de baza) în lanţul de transfer (alimentare) . fie prin înregistrare (ampermetre. stocare. destinate atât elementului alimentat cât şi celorlalte elemente de pe linie. măsurarea parametrilor electrici. conţine: . ţevi). aparate electrice (de comutaţie. comandă şi supraveghere. de acţionare. de măsura). . modifica şi semnaliza parametrii acestuia. . contoare de energie reactivă. protecţia circuitului (receptor şi linie). distribuţia în diferite direcţii. . conversie. distribuţie. Echipamentele electrice constau din: transformatoare (de putere şi de măsură). Echipamentul electric Echipamentul electric (prescurtat “echipament”) cuprinde elementele sau unităţile funcţionale complexe care intervin în fluxul de energie electrică: producere. reprezentând ansamblul elementelor prin care se asigură transferul de energie între sursă şi elementul alimentat. wattmetre.elemente auxiliare (suplimentare). Aparate de comutaţie mecanice Aparatele electrice sunt mecanisme (sisteme elctromecanice) parcurse de curent care au rolul de a masura. prize). a elementelor de baza sau/si protecţia adecvata. de protecţie.elemente de cablare. . borne). regla. voltmetre. Linia electrică.

fie manual.închidere şi deschidere manuală.suportă timp nelimitat curenţii normali şi. care asigură protecţia personalului la intervenţia în instalaţia din aval. . ci numai în gol (stabilirea şi întreruperea curentului de sarcină se realizează de către alte aparate din circuit). relee electromagnetice. pentru scurt timp (precizat). a. până la eliminarea acesto-ra de către alte aparate specializate înseriate în circuit. . • aparate de semnalizare. menţinerea în poziţia închis se realizează printr-un mecanism cu zăvor (clichet). care pun în evidenţă prin semnale optice şi acustice starea de repaus.). care sesizează modificările parametrilor electrici şi în cazul în care acestea depăşesc valorile periculoase pentru instalaţie acţionează pentru a evita avaria.două poziţii de repaus (închis. de a închide şi deschide circuitele.suportă. cu viteză dependentă de operator.închidere şi deschidere manuală. fie au-tomat (întreruptoare. deschis). hupe etc. . până la eliminarea acestora de către aparate specializate din circuit. cu viteză independentă de operator (de exemplu.suportă şi întrerupe curenţi normali. curenţi de suprasarcină şi de scurtcircuit.două poziţii de repaus (închis. . contactoare etc. .două poziţii de repaus (închis. c. sonerii. Întreruptorul (separator de sarcină) este caracterizat prin: . relee termice etc. evidenţiabilă în mod clar (fie vizibil. fiecare aparat prezentând anumite particularităţi de func-ţionare. deschis). . . comutatoare.realizează funcţia de separare. deschis). fie prin dispozitive de semnalizare). Întreruptorul de putere (disjunctor) are drept particularităţi: .închidere manuală sau prin acumulare de energie într-un resort. b.) Aparate cu funcţii specifice O mare parte din aparatele de comutaţie sunt destinate să realizeze sarcini specifice în circuitele de distribuţie. realizează o distanţă de izolare corespunzătoare. . de regulă scoţând-o de sub tensiune (siguranţe fuzibile. . de funcţionare normală şi mai ales anormală a unor instalaţii electri-ce (lămpi de semnalizare.nu poate fi manevrat în sarcină. separatoare.realizează funcţiile de comutaţie funcţională (într-un domeniu limitat de curenţi) şi separare.în poziţia deschis. . aparate de conectare. în general cu viteză independentă de operator.• aparate de protecţie. curenţi de scurtcircuit. cu ajutorul unui motor). un timp specificat. Separatorul se caracterizează prin: .). inclusiv curenţi de suprasarcină. 11 . poate fi manevrat în sarcină.

.contactor. întreruptor de putere (disjunctor) . până la eliminarea acestora de către aparatul respectiv.. c. cu funcţii multiple Soluţiile practice sunt: a.separator. întreruptor . precum şi protecţia acestuia în caz de suprasarcină. un timp specificat. .separator. . întreruptor de putere (disjunctor) . d. Aparate integrate.număr posibil de manevre (în gol şi în sarcină normală) relativ redus. îndeplineşte simultan funcţiile de comutaţie de putere şi de protecţie.contactor .prin echipare cu declanşatoare. curenţi de scurtcircuit. f. . b.stabileşte şi întrerupe curenţi normali. demaror (starter) – ansamblu de aparate care asigură pornirea şi oprirea unui motor. separator + siguranţe încorporate (siguranţe fuzibile pe fiecare pol). 12 . inclusiv curenţi de suprasarcină. în caz de supracurenţi (la comanda unor aparate de protecţie – declanşatoare – încorporate). e. datorită construcţiei mecanice. locală sau de la distanţă) sau automată. între-rupe curenţi de scurtcircuit.suportă. întreruptor + siguranţe încorporate.poate fi conceput să realizeze şi funcţia de separare.deschidere voită (ca urmare a comenzii operatorului (manuală sau electromagnetică. .

se conecteaza prin intermediul transformatorilor de masura de intesitate si de tensiune. în cazul defectari izolatiei transformatorului de masura.Precizia unui transformator de masura poate fi asigurata cu conditia ca rezistenta circuitului secundar care se compune din instrumente si din conductori sa nu depaseasca limitele stabilite . Pentru a se utilize un cuplaj magnetic strâns.3 Constructia Un transformator este un asamblu de bobine (înfasurari) cuplate magnetic.prin fenomenul de inductie electromagnetica 6.instrumentele de masurat. cat si între fazele lor.În scopul deserviri instrumentului de masurat si a releelor în afara de orice pericol .releele.Prin acestea se elimina pericolul tensiunii înalte care poate sa apara în instrumente . 6.1 Generalitati În instalatiile de înalta tensiune.Transformatori de masura trebuie sa aibe o anumita precizie la variatia tensiunii primare sau a curentului primar.regulatorii automati.Transformatoare de masura 6. infasurarile secundare ale transformatorilor de masura se leaga la pamant.limite stabilite . trebuie sa fie asigurata o anumita corespondenta. atât între valorile tensiunilor (respective ale curentilor) în primar si secundar .cele doua înfasurari sunt asezate pe un miez magnetic comun astfel încat aproape tot fluxul magnetic creat de o înfasurare sa treaca prin cealalta.6.2 Principiul de functionare Principiul de functionare al acestor transformatoare este asemanator cu cel al transformatoarelor de forta si consta în transferul de enrgie electromagnetica la o înfasurare primara cu o înfasurare secundara.Rolul transformatorului este de a transmite energia electromagnetica din circuitul primar in circuitul secundar 13 .

in special prin valoarea puteri .4. 14 .1 Scheme de conexiune În sistemele trifazate trebuie masurata tensiunea intre faze si tensiunea fazelor fata de pamant.contori)si ale releelor.Tensiunea fazelor fata de pamantse foloseste pentru protectia prin relee. În scopul asigurari unei precizi de masurare cât mai mari posibile se limiteaza încarcarea transformatorului de tensiune astfel . datorita puteri sale neinsemnate. 6. curentul magnetizat fiind astfel comparabil cu curentul de sarcina. Pentru a reduce erorile unui transformator de tensiune se tinde .cum si curentul de mers in gol . este analog transformatorului de forta si se deosebeste de acesta .6. transformatorul de tensiune .Tensiunile între faze se aplica la înfasurarile de tensiune ale instrumentelor de masura (voltmetre.4. în limitele posibilitatilor sa se micsoreze caderea de tensiune in înfasurari . el functioneaza in conditi foarte apropiate de conditile de mers in gol.Transformator de tensiune Din punct de vedere constructive si din punctul de conectare . Diferenta consta în faptu ca transformatorul de tensiune are dimensiuni si greutate mica . încat .4. se folosesc voltmeter de 100V sau 110V împreuna cu transformatoarele de tensiune 6.cum si in faptul ca el nu este prevazut cu dispozitive de racier .2 Constructia Transformatorii de tensiune pentru tensiuni nominale pana la 35KV înclusiv se ezecuta aproape ca si transformatori de forta . cum si pentru detectarea scurt circuitelor monofazate în retelele la care neutrele generatorilor sau ale transformatorilor nu sunt puse la pamânt . Pentru masurarea tensiunilor alternative ce depasesc 100V ajungând la 400KV .watmetre. sau sunt puse la pamânt printr-o rezistenta mare.

în masura în care conditiile de izolatie permit acest lucru. r1 I1 U1 r0 X0 X1 I0 r′ 2 ′ I2 ′ U2 ′ X2 Fig. Schema echivalentă a TT monofazat este reprezentată în figura 7.prin utilizarea unei table de otel si de transformator în circuitul magnetic de foarte buna calitate si prin alte masurari.şi trifazate. 7 Schema echivalentă a TT Fig. prin limitarea sarcinii normale a transformatorului fata de puterea limitata care este determinata de încalzire . Industria fabrică transformatoare de tensiune mono. 8 TT cu izolaţie în cascadă tip NKF-110 15 .Acest lucru se realizeaza prin reducerea reactanti de scapari prin micsorarea interfierului dintre înfasurarile de joasa si cele de înalta tensiune .

Această unire micşorează diferenţa de potenţiale dintre capetele înfăşurării primare şi miez. ν = 50 Hz . P = 640 W 3 Pentru instalaţii de înaltă tensiune industria fabrică TT cu izolaţia în cascadă. Cilindru din porţelan 4. Înfăşurările de nivelare se conectează în aşa mod ca să compenseze această demagnetizare. 7).Clasa de precizie . U = 100 V .Caracteristicile mediului ambiant .Felul instalaţiei – de tip interior sau exterior . Alegerea TT: . U2n. având cosφ=0. Pe partea de jos a miezului magnetic sunt bobinate două înfăşurări secundare. 16 . TT în cascadă funcţionează în prima şi a treia clasă de precizie. absorbită de o sarcină secundară activ-inductivă.Metoda geometrică – cu cît linia medie a miezului este mai mare. două înfăşurări (primară şi secundară) cu numărul de spire W1 şi W2 ca şi transformatorul de curent.U1n=Unreţea . suportată termic de TT. ori 100 3 V şi pentru separarea circuitului secundar de cel primar. Sarcina secundară provoacă apariţia unui flux de demagnetizare în partea de jos a miezului magnetic. Metodele de micşorare a erorilor în TT: . Borna primară 2. masa =10 kg . Principiul cascadă al TT constă în: Înfăşurarea primară şi miezul magnetic al unei cascade se unesc la mijloc. care posedă potenţialul mijlocului înfăşurării. TT sunt destinate pentru micşorarea tensiunii primare până la 100 V. 6 (a. U1=U1max. Aceasta permite a obţine gabarite şi preţ mai redus a TT. b. (fig. Schemele de conexiune a TT sunt prezentate în fig. c. Componenta homopolară a tensiunii se poate măsura cu ajutorul folosirii a trei transformatoare monofazate cu trei înfăşurări conectate după schema din figura 6. adică pentru a exclude influenţa sarcinii secundare asupra preciziei de funcţionare a TT. Puterea secundară maximă Smax este puterea aparentă exprimată în VA.1.Micşorarea pierderilor prin fluxul de dispersie (demagnetizare) TT este construit din miez magnetic. Compensator cu indicatorul de ulei 3. Baza din oţel 5. c) şi fig. o jumătate de înfăşurare primară şi încă o înfăşurare numită de nivelare. ΔU%≤10%. cutie cu bornele secundare În figura 6 sunt reprezentate schemele de conexiune ale transformatoarelor de tensiune.8. TT este caracterizat cu parametrii următori: U1n.Schema de conexiune a înfăşurărilor primare . cu atât pierderile vor fi mai mici .Pentru a reduce pierderile în histerezis trebuie de construit din materiale mai perfecte . diferenţa constă în aceea constă în aceea că TT se conectează în paralel cu circuitul primar şi aparatele de măsură sunt conectate la fel în paralel în înfăşurarea secundară.S2n≥S2∑ În scopul securităţii deservirii înfăşurarea secundară a TT trebuie să fie legată la pământ. puterea secundară nominală corespunzătoare clasei de precizie şi puterea secundară maximală.7.

5 Transformator de curent Înfasurarea primara a transformatorului de curent se leaga în serie în circuitul curentului care se masoara . iar înfasurarea secundara se leaga în serie cu înfasurarile de intensitate ale instrumentelor de masurat sau ale releelor .6. Transformatoarele de curent au următoarea schemă echivalentă prezentată în figura 1. Daca curentul primar variaza în anumite limite curentul secundar variaza aproximativ proportional cu cel primar . 7 Schema echivalentă a TC Prezentăm schiţa transformatorului de curent tip TFN-35 17 . Curentul primar al transformatorului de curent este determinat exclusive de sarcina circuitului la care este legat transformatorul. r1 I1 X1 r2′ I′ 2 ′ X2 r0 I0 X0 A Fig.Variatia impendantei circuitului secundar în anumite limite aproape ca nu influenteaza intensitatea curentului secundar .Impendanta circuitului secundar al transformatorului de curent este neinsemnata si în mod normal el functioneaza în conditi asemanatoare cu cele de scurtcircuit cea ce reprezinta particularitatea esentiala care il deosebeste de transformatorul de forta si de transformatorul de tensiune.

Fig. circ. Miezul feromagnetic Înfăşurările secundare Înfăşurarea primară Bornele înfăşurării primare Cutia bornelor a înfăşurărilor secundare Izolaţie din preşpan Ulei Alegerea TC Parametrii 1 2 3 4 Tensiunea nominală. kV Curentul nominal primar. 5. 7. pentru clasa de 5 precizie necesară 6 Stabilitatea electrodinamică. kA2s 18 Condiţii de alegere Parametrii din catalog Parametrii calculaţi U n. A Curentul nominal secundar. secundar Alegem clasa necesară S 2 nom ≥ R2 nom ≥ ild ≥ S 2 calc R2 calc isoc Bsc I ⋅ tT ≥ 2 T .ce rut 5 sau 1 în depend.retea U nom ≥ I 1n ≥ I max . kA 7 Stabilitatea termică. 3. 8 Transformatorul de curent tip TFN-35 1. 4. 2. de lung. A Clasa de precizie Sarcina secundară nom. 6.

micşorarea lungimii conductoarelor . . este de menţionat faptul că regimul de m. Sarcina TC reprezintă impedanţa totală a circuitului secundar şi este egală cu suma impedanţelor aparatelor de măsură. 3. Creşterea inducţiei cauzează încălzirea miezului de fier care duce la supraîncălzirea izolaţiei înfăşurărilor şi distrugerea TC.c.c.clasa de precizie 19 . TC este constituit dintr-un miez magnetic pe care sunt bobinate înfăşurările primare şi cele secundare.g.U nom ≥U ret . În regim normal de funcţionare soluţia rezultantă este egală: I 0W1 = I1W1 −I 2W2 ea alcătuieşte 0. Înfăşurările secundare ale TC se leagă la pământ pentru asigurarea securităţii personalului de exploatare şi a aparatelor de măsură.5% solenaţia înfăşurării primare I 1W1 . Clasa de precizie se alege în funcţie de destinaţia aparatelor montate în circuitul secundar şi anume anume: . Dacă în timpul funcţionării se deconectează sarcina în circuitul secundar al TC.la TC cu 2 înfăşurări secundare – conectarea lor în serie . Clasa de precizie reflectă valoarea admisibilă a erorii de curent în procente.clasa 0.2.I1n ≥ I max . aproximativ de 20 ori.2 se foloseşte pentru măsurări de precizie . Această legătură evită apariţia potenţialului înalt în circuitul secundar în caz de un contact electric între înfăşurarea primară şi cea secundară din cauza străpungerii izolaţiei. adică ea creşte considerabil. I 2W2 = 0 Încât curentul primar şi solenaţia I 1W1 nu depind de curentul secundar. iar cel de s. pentru variaţia curentului primar între (100-120)% de la valoarea nominală. Înfăşurarea primară a TC se conectează în serie cu consumatorul şi este parcursă de curentul sarcinii. Erorile TC sunt: eroarea de curent ∆ şi eroarea de unghi δ . Înfăşurarea secundară a TC alimentează aparatele de măsură conectate în serie care dispun de o rezistenţă neglijabilă. este regim normal de funcţionare.10 – pentru relee de protecţie Condiţiile de alegere a TC: . cablurilor de conexiune şi a contactelor. pentru asigurarea funcţionării releelor care vor fi alimentate de la secundarul TC.majorarea raportului de transformare al TC (z2adm creşte) . Deci.cerut .micşorarea pierderilor prin fluxuri de dispersie După precizia de funcţionare toate TC sunt repartizate în următoarele clase de precizie: 0.clasa 1 – pentru măsurări normale în exploatare . 10.TC sunt destinate pentru micşorarea curentului primar până la valori standardizate ale curentului secundar (1 A sau 5 A).I 2 n = 5 A sau 1A .clasa 0.după locul în care se montează .majorarea secţiunii conductoarelor . Curentul primar al TC nu depinde de sarcina înfăşurării primare. 1. pentru izolarea galvanică a circuitelor secundare de cele primare protejând astfel personalul şi dispozitivele de protecţie şi măsură de tensiuni înalte. TC funcţionează practic în regim de s. atunci z 2 = ∞ ⇒ I 2 = 0. Metodele şi măsurile de micşorare I i a erorilor TC sunt: . ele rămân neschimbate şi atunci solenaţia rezultantă devine egală cu solenaţia înfăşurării primare I 0W1 =I 1W1 .utilizarea a 2 TC înfăşurările secundare ale cărora fiind conectate în serie . care este creat de curentul de sarcină practic nu depinde de variaţia curentului în circuitul secundar. 0.clasa 3. pentru TC este un regim de avarie.utilizarea conductoarelor din Cu în loc de cele din Al .5. Creşterea solenaţiei duce la mărirea fluxului şi a inducţiei magnetice.5 – pentru contoarele de energie electrică folosite pentru decontare .

Înfăşurările sunt izolate între ele şi de miez prin straturi turnate din raşină de epoxizi. ele servesc ca sprijin al TC.S 2 nom ≥ S 2 cal . în caz de neutilizare a lor din cauza că regimul de m.c. Şuntul magnetic serveşte pentru concentrarea fluxului de dispersie.ild ≥ isoc 2 .Tarifarea energiei electrice Modificarile aparute in ultima perioada in evolutia vietii social-economice contemporane au 20 .I T ⋅ tT ≥ Bsc TC tip TPL-10 este construit din 2 miezuri magnetice în formă dreptunghiulară.. Dacă curentul nominal al TC depăşeşte valoarea de 500 A. pentru TC este un regim de avarie. Pe fiecare miez este îmbobinată o înfăşurare secundară din multe spire circulare realizate. 7. Bornele înfăşurării secundare şi celei primare sînt încorporate în izolaţia turnată.g. atunci este destul ca în înfăşurarea primară să se conţină o singură spiră. Înfăşurările secundare ale TC trebuie s. din conductoare izolate. Înfăşurarea primară conţine câteva spire de o secţiune considerabilă prevăzută pentru curentul nominal primar şi ea înlănţuieşte ambele miezuri cu înfăşurările secundare.

analize care se desfasoara in decursul catorva luni sau chiar ani.dezvoltarea si cresterea performantelor aparetelor de masurare a energiei si a puterii electrice . prezinta calea singura pentru evolutia favorabila a preturilor in tara noastra. pentru a satisface astfel profitabil cerintele consumatorilor si pentru a satisface semnalele de pret pentru consumatori. ale consumurilor realizate pe ramurile economice nationale. Concomitent cu aprobarea preturilor medii. ale conditiilor de productie. exprimate prin variatia curbelor de sarcina. presupune analize economice laborioase ale intregii ramuri a energiei. se aprobau si tarifele concrete. transport. tarifele trebuie sa reflecte si ele aceste schimbari. distributie si vanzare a energiei electrice. Tarifele inovatoare fac parte din instrumentele folosite pentru a reflecta schimbarile consumului de energie. ceea ce permite prelucrarea unui volum mare de date. Principalele cauze care au dus la aceste transformari au fost: . premergatori datei la care se aproba preturile medii. Preturile energiei electrice din diferite tari europene 21 . Tarifele reprezinta principalul instrument folosit pentru controlul relatiilor furnizor consumator. producere si vanzare a energiei electrice. transport si distributie.insa . urmarind inbunatatirea si diversificarea serviciilor asigurate de furnizori.determinat revederea politicilor de planificare. In practica . ceea ce permite prelucrarea unui volum mare de date.informatizarea proceselor de producere.cresterea gradului de informare si pregatire a tuturor categoriilor de consumatori de energie electrica -aparitia conceptelor noi privind planificarea integrata a resurselor Oprirea cresterii nejustificate a costurilor de productie si trecerea la reducerea acestora.cresterea restrictiilor de ordin ecologic . medii si inalte). -este proiectat tinand cont de caracteristicile pietii consumatorilor. pe nivele de tensiune (joase . pentru a incuraja conservarea energiei si utilizarea tehnologiilor finale eficiente. transport.cresterea concurentei pe piata energiei electrice prin aparitia unor furnizori idependenti de cei locali . aceasta nevoie manifestandu-se mai ales in tarile care poseda o economie de piata puternic dezvoltata. Datorita modificarilor aparute in structura economiei in ultimii ani.cresterea restrictiilor de ordin ecologic . . .cresterea gradului de informare si pregatire a tuturor categoriilor de consumatori de energie electrica -aparitia conceptelor noi privind planificarea integrata a resurselor. Aparent aceasta metoda. Principalele cauze care au dus la aceste transformari au fost: .informatizarea proceselor de producere. pare relativ simpla. -este proiectat sa influenteze modul in care consumatorii utilizeaza energia. producere si vanzare a energiei electrice. Intrucat industria energetica si piata ei se schimba. a aparut nevoia stringenta de a crea o politica de tarife cat mai competitiva.dezvoltarea si cresterea performantelor aparetelor de masurare a energiei si a puterii electrice . Tarifele inovatoare sunt tarifele care satisfac urmatoarele conditii: -este proiectat si cu alte scopuri nu numai pentru recuperarea costurilor de baza.cresterea concurentei pe piata energiei electrice prin aparitia unor furnizori idependenti de cei locali . Modificarile aparute in ultima perioada in evolutia vietii social-economice contemporane au determinat revederea politicilor de planificare. distributie si vanzare a energiei electrice..

22 .

pentru consumatorii finali instalaţiile cărora sunt racordate la reţelele de tensiune până la 0.pentru consumatorii finali instalaţiile cărora sunt racordate la reţelele de tensiune 35. .A.4 kV 2. 10 kV . fiind cuprinsa in pretul produselor si serviciilor livrate si prestate populatiei de agentii economicii. Energia electrică livrată de către “RED Nord” S. . structura preturilor.Din simpla lecturare si comparare a acestor preturi se poate observa ca in tarile din Europa Occidentala preturile energiei electrice livrate populatiei sunt mai mari decat preturile energiei electrice livrate agentilor economici. pentru aceasta diferenta dintre cele doua preturi.C. indirect. 7. “RED Union Fenosa” S. partea de TVA. este suportata tot de populatie. O masura cu adevarat eficienta in sprijinul consumatorilor casnici este introducerea de urgenta a tarifului diferntiat in functie de perioadele in care se realizeaza consumul de energie electrica. In plus.pentru consumatorii finali instalaţiile cărora sunt racordate la reţelele de tensiune 6.A. in final. populatia. In masura in care diferenta dintre pretul energiei electrice livrate catre agentii economici si pretul energiei electrice livrate populatiei nu se subventioneaza de la buget. si taxa de dezvoltare.pentru consumatorii finali instalaţiile cărora sunt racordate la reţelele de tensiune 6. etc) este vitala in cadrul unei economii de piata functionale unde presiunea concurentei este mare in special datorita procesului de globalizare care permite scaderea costurilor de productie prin libera circulatie a capitalului. aceasta. suporta indirect.pentru consumatorii finali instalaţiile cărora sunt racordate la reţelele de tensiune 35.S.4 kV 3.pentru consumatorii finali instalaţiile cărora sunt racordate la reţelele de tensiune până la 0.pentru consumatorii finali instalaţiile cărora sunt racordate la reţelele de tensiune până la 0. platite de agentii economici.1 Tarifele la energia electrică pentru diferite categoriile de consumatori Tarif fără TVA (bani/kWh) 1. 110 kV . 110 kV . 10 kV .pentru consumatorii finali instalaţiile cărora sunt racordate la reţelele de tensiune 6. . Energia electrică livrată de către “RED Nord-Vest” S. Rezulta ca populatia ar avea de castigat daca ar plati energia electrica pe care o consuma in locuintele proprii cu aceleasi preturi pe care le platesc agentii economici pentru consumul productiv. Pentru managerii intreprinderilor cunoasterea modului de facturare a energiei(tipuri de abonamente.4 kV 23 107 134 148 145 157 120 145 157 .A. Energia electrică livrată de către Î. Alegerea modului de tarifare cel mai potrivit activitatii prestate cat si a programului de lucru duce la scaderi importante ale facturilor pentru energia electrica. 10 kV .

7. în dependenţă de valoarea factorului de putere în instalaţiile sale de utilizare. Consiliul de Administratie al ANRE HOTARASTE: Se modifica punctul 2.între orele: 10-17. 20-22 în trimestrele II şi III ale anului – cu coeficientul 1. 17-20 în trimestrele I şi IV.89 din 13 martie 2003) Cu privire la modificarea Hotaririi Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica privind tarifele la energia electrica Hotarirea Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica a Republicii Moldova Nr.6 de la tariful stabilit.Notă: 1.6 de la tariful stabilit. între orele 10-20 în trimestrele II şi III ale anului – cu coeficientul 1. al Hotaririi ANRE nr. Criteriile de stabilire a consumatorilor care vor achita consumul tehnologic în reţeaua de distribuţie şi condiţiile de achitare sunt indicate în “Instrucţiunea privind calcularea consumului tehnologic de energie electrică în reţeaua de distribuţie în dependenţă de valoarea factorului de putere în instalaţiile de utilizare ale consumatorilor”. plata pentru energia electrică consumată se efectuează la tarife diferenţiate. art. Criteriile dupa care sint stabiliti consumatorii care vor achita energia electrica reactiva consumata de instalatia de utilizare si/sau generata nesanctionat in reteaua furnizorului si conditiile de achitare a ei sint indicate in Instructiunea privind calcularea cantitatii de energie reactiva consumata sau generata de instalatia de utilizare a consumatorului. p. Aceste prevederi sunt valabile în cazul când contractele de procurare a energiei electrice semnate de furnizor şi. .6 de la tariful stabilit.79-81. 64 din 7 iunie 2002 (Monitorul Oficial. plata pentru consumul energiei electrice în orele de noapte (de la orele 22 până la orele 6) se efectuează cu coeficientul 0. 208) In legatura cu aprobarea prin Hotarirea ANRE nr. în orele de vârf 7-10. in care a fost stipulata o alta limita de putere de cit cea din Hotarirea privind tarifele la energia electrica. III.0 de la tariful stabilit. . 2.2 Legea cu privire la tarifarea energiei electrice (Abrogat prin Hotarirea ANRE Nr. 43 din 11 septembrie 2001 dupa cum urmeaza: Tariful pentru energia electrica reactiva se stabileste in marime de 10 la suta din tariful pentru energia electrica activa.în orele de noapte 22-7 pe parcursul întregului an – cu coeficientul 0. 20-22 în trimestrele I şi IV. 20 iunie 2002. în funcţie de orele de consum: . 51 din 14 martie 2002 a Instructiunii privind calcularea cantitatii de energie reactiva consumata sau generata de instalatia de utilizare a consumatorului. DIRECTOR GENERAL AL AGENTIEI NATIONALE PENTRU REGLEMENTARE IN ENERGETICA Director Director 24 Nicolae TRIBOI Marin PROFIR Vasile CARAFIZI . Pentru consumatorii casnici. care dispun de echipament de măsurare corespunzător. Pentru consumatorii noncasnici. respectiv. care dispun de echipament de măsurare corespunzător. Consumatorii noncasnici cu puterea permisă de 50 kVA şi mai mult şi consumul lunar de energie activă de 10000 kWh şi mai mult vor compensa furnizorului consumul tehnologic în reţelele de distribuţie. contractul dintre furnizor şi consumatorul final includ asemenea clauze. nr.în orele de vârf: 7-10.

care se utilizează la schimbarea siguranţelor fuzibile. instalaţiei deservite). care serveşte ca Indicator de prezenţă a înaltei tensiuni mai mare de 1000 V (pentru fiecare tensiune Indicator de prezenţă a tensiuni până la 1000 V. Prăjină operativă electroizolantă pentru tensiunea 110 – 500 KV. instalarea descărcătoarelor etc. în cazul Curea de siguranţă. care se utilizează pentru lucrul Mănuşi dielectrice. 4. iar în instalaţiile până la 1000 V ca mijloc tehnic de bază. care este un mijloc tehnic de bază a montorilor la urcarea pe Caloşi dielectrici din cauciuc. care protejează personalul de la electrocutare prin pas şi dacă apare scânteie. 8.D. 2. Prăjină electroizolantă operativă şi cleşti electroizolanţi pentru fiecare tensiune reţelei deservite sau prăjină universală operativă electroizolantă. Mijloacele tehnice de protecţie sunt un element foarte important în petrecerea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a instalaţiilor energetice şi transmiterii energiei electrice. Mijloacele tehnice de protecţie a muncii omului Pentru protecţia personalului se acordă o atenţie deosebită. şi staţii electrice ) . care se utilizează pentru constatarea prezenţei sau absenţei tensiunii. Ochelari de protecţie. 9. 6. 3. pilon.).A. 7. Ea se foloseşte pentru lucrul operativ. în instalaţiile mijloc tehnic de protecţie în instalaţiile cu tensiunea specificată. cu siguranţele fuzibile etc. Ele sunt destinate la tensiunea mai mare de 1000 V. 5. Din acest mijloc tehnic de protecţie Cleşti electroizolanţi pentru tensiunea până 1000 V. se utilizează la lucrările în instalaţie de distribuţie de interior (I.I. măsurări ( controlarea izolaţiei şi legăturilor pe L. Formaţiunea de întreţinere operativă obligatoriu trebuie să aibă: 1.8. face parte indicatorul joasei tensiuni. la această tensiune ele servesc ca mijloc tehnic de protecţie adăugător.E. 25 .

care se utilizează pentru a delimita teritoriul pe care se duc Scurtcircuitorul mobil.10. care serveşte pentru a face legătura cu pământul şi de a nu lucrări de întreţinere sau reparaţie a instalaţiei energetice. permite personalului să cadă sub tensiune. 11. 26 . Indicatoare de avertizare.

a. care se alimentează prin reţele străine. Având în vedere starea nesatisfăcătoare a reţelelor subterane a oraşul Chişinău se cere elaborarea unui program. în viitor.2003. pe un termen mai îndelungat.Aplicarea dispozitivelor ca convertoarelor de frecvenţă la motoarele ce necesită reglarea puterii si vitezei lor în funcţionare cu scopul economisirii energie electrice. necesare pentru prezentarea în ANRE a indicatorilor de calitate la furnizarea e. În scopul diminuării cheltuielilor de producere. 7. în baza regulamentului de calitate la furnizare e. ar fi convenabil.e. modernizarea proceselor tehnologice. 4.. În cadru programului de renovare şi de îmbunătăţire a tehnologii de exploatare. 3. crearea condiţiilor de muncă şi de odihnă a personalului de producere. 8. în CET. renovarea fondurilor fixe. 6. Concluzie 1. 5. emis de ANRE în a. 2. cumularea concomitentă a personalului sectoarelor teritoriale la lucrările de exploatare şi de furnizare. 2005-2010 în următoarele direcţii prioritare: reducerea cheltuielilor şi resurselor energetice în procesul de producere.9. În scopul evitării răspunderii materiale în instalaţiile de judecată faţă de consumatorii.e. 2005-2006 aceste operaţiuni se vor programat şi trece pentru executarea lor automatizată la maşinile de calcul (computatoare). este necesară recesamântul lor şi reperfectarea contractelor cu ei. trecerea treptată la proiectarea şi construirea posturilor de tip nou.a. calităţii şi a personalului de exploatare prin coeficienţi cantitativi şi calitativi de evaluare. extinderea reţelelor electrice. 27 . şi la determinarea consumului tehnologic a e. Organizarea realizării planului investiţional pentru a.e. este oportun pentru întreprindere. în a.Introducerea în întreprindere a unui sistem de apreciere a randamentului. de dezvoltare şi reconstrucţie a schemelor normale de alimentare a consumatorilor urbani. majorarea gradului de fiabilitate în funcţionarea Statie de Tratare. Având în vedere volumul imens de calcule.

pierderi colosale în economie. înlocuind munca omului cu diferite mecanisme alimentate cu energie electrică. Energia electrică are rolul de a acoperi necesităţile omului şi cu ajutorul căruia viaţa omenirii pe pământ este cu mult mai uşoară. În timpul acestei practici viitorul inginer ia cunoştinţe de structura întreprinderii reţelelor electrice. defecţiuni a mecanismelor şi aparatelor de bază foarte scumpe. Toţi consumatorii care sunt alimentaţi de la reţea au fost divizaţi în 3 categorii de fiabilitate a alimentării cu energie electrică: Categoria I – sunt persoanele juridice. care deconectaţi de la reţeaua de distribuţie va duce la pericolul vieţilor omeneşti. muncii personalului. de problemele ce se rezolvă în serviciul de dirijare automată şi de alte aspecte ale funcţionării întreprinderilor reţelelor electrice. care deconectaţi de la reţeaua de distribuţie duce la întreruperea procesului tehnologic. studiază aprofundat tehnica securităţii şi susţine examenul pentru grupa a II sau III. Pentru pregătirea unui inginer de o calificare înaltă un rol foarte mare îl joacă practica în producţie. 28 .10. Ia cunoştinţe de nivelul de automatizare a proceselor de transport şi distribuţie a energiei electrice de o calitate înaltă. Categoria III – sunt consumatorii care nu fac parte din categoriile I şi II. mecanismelor şi instalaţiilor în industrie şi întreruperea furnizării energiei electrice unui număr mare de consumatori. Încheiere Sistemul energetic din Republica Moldova este în continuă dezvoltare. organizarea instalării. dezbaterea procesului tehnologic complicat etc. instalaţiile principale a reţelelor electrice. întreţinerii şi reparaţiei lor. Inginerul energetic este o persoană care-şi depune eforturile şi cunoştinţele acumulate pentru acoperirea necesităţilor societăţii. Deci. în încheiere putem conclude că practica în producţie este prima uşă pe care viitorul inginer energetic o deschide în acumularea cunoştinţelor. de funcţiile subdiviziunilor ei. Categoria II – sunt persoanele juridice. care vor fi foarte utile în procesul lucrului în sistemul energetic al Republicii Moldova.

29 . „Regulamentul cu privire la indicatorii de calitate pentru serviciul de furnizare a energiei electrice la tarifele reglementate”. www. 7. 9. Moscova 1974. 5. 4.M. „Normele de protecţie a consumatorului”. Aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al A. 8. электроустановках”. Издание шестое. Aprobat prin Hotărârea „Normele de asamblare a echipamentelor electrice” „Maşini electrice” „Calculul termic al instalaţiilor energetice” „Partea electrica a cenralei” Guvernului R. применяемых в Editura „Энергоиздат”. 514 din aprilie 2002. nr. „Правила техники безопасности при эксплуатации электроустановок”. Moscova 1982. 10.acc.ANRE. 3. переработанное. nr.Bibliografie: 1. 90 din 13 martie 2008.N. 6.md www. Editura „Атомиздат”. 2.E.md „Правила пользования и испытания защитных средств.R.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful