I.

TRANSFORMARI ELEMENTARE
1) Care din urmatoarele operatii efectuate asupra unei
matrice este transformare elementara:
a) adunarea unei linii la o coloana;
b) inmultirea unei linii cu scalarul α = 0
c) schimbarea a doua linii intre ele;
d) adunarea unei linii la o alta linie.
2) Numim matrice elementara o matrice:
a) cu rangul egal cu 1;
b) care se obtine din matricea unitate prin transformari
elementare;
c) cu determinantul nenul;
d) obtinuta din matricea unitate printr-o singura
transformare elementara.
3) O matrice elementara este obligatoriu:
a) patratica;
b) dreptunghiulara;
c) inversabila;
d) nesingulara.
4) Transformarile elementare se pot aplica:
a) numai matricelor patratice;
b) oricarei matrice;
c) numai matricelor inversabile;
d) numai matricelor cu rang nenul.
5) Fie B o matrice obtinuta prin transformari elementare
din matricea A. Atunci:
a) rang A = rang B;
b) rang A ≠ rang B;
c) rang A < rang B;
d) rang A > rang B.
6) Matricele A si B se numesc echivalente daca:
a) au acelasi rang;
b) B se obtine din A prin transformari elementare;
c) sunt ambele patratice si de acelasi ordin;
d) au determinanti nenuli.
7) Daca A,B sunt matrice echivalente (A B) atunci:
a) A,B sunt matrice patratice;
b) rang A = rang B;
c) daca determinantul lui A = 0 rezulta, si det B = 0;
d) daca det A = 1 rezulta ca si det B = 1.
8) Fie A € Mn(R). Daca rang A = r, atunci prin
transformari elementare se obtine:
a) cel putin r coloane ale matricei unitate;
b) cel mult r coloane ale matricei unitate;
c) exact r coloane ale matricei unitate;
d) toate coloanele matricei unitate.
9) Fie A € Mn(R) cu det A ≠ 0. Atunci:
a) rang A = n;
b) A este echivalenta cu matricea unitate In (A - In);
c) prin transf. elementare putem determina inversa A
-1
.
d) forma Gaus-Jordan a matricei A este In.
10) Pentru a afla inversa unei matrice A € Mn(R) prin
transformari elementare, acestea se aplica:
a) numai liniilor;
b) numai coloanelor;
c) atat liniilor cat si coloanelor;
d) intai liniilor apoi coloanelor.
11) Daca A € Mn(R) cu det A = 1 atunci forma Gauss-
Jordan asociata va avea:
a) o singura linie a matricei unitate In;
b) toate liniile si coloanele matricei unitate In;
c) o singura coloana a matricei unitate In;
d) numai o linie si o coloana a maricei unitate In.
12) Metoda de aflare a inversei unei matrice A cu
transformari elementare se poate aplica:
a) oricarei matrice A € Mn(R) ;
b) numai matricelor patratice;
c) maricelor patratice cu det A ≠ 0;
d) tuturor matricelor cu rang A ≠ 0.
13) Pentru aflarea inversei unei matrice A € Mn(R) prin
transformari elementare, acestea se aplica:
a) direct asupra lui A;
b) asupra matricei transpuse A
T
;
c) matricei atasate B [A I ]
n
· M ;
d) matricei atasate
T
B [I A ]
n
· M .
14) Fie A € Mn(R) si
B
matricea atasata acesteia in
metoda aflarii inversei lui A prin transf elementare.Atunci:
a)
B
€ Mn (R);
b)
B
€ Mn,2n (R);
c)
B
€ M2n,n (R);
d)
B
€ M2n,2n (R);
15) Fie A € Mn(R) si
B
matricea atasata lui A pentru
determinarea lui A
-1
prin transformari elementare. Daca
B
B
0 1 2 3
1 0 1 4 −
¸ _

¸ ,
M atunci:
a) A
-1
=
1 4
2 3
− ¸ _

¸ , b) A
-1 =
2 3
1 4
¸ _


¸ ,
c)

A
-1 =
3 2
4 1
¸ _


¸ ,
d)

A
-1
nu exista.
16) Fie A € Mn(R) si
B
matricea atasata lui A pentru
determinarea lui A
-1
prin transformari elementare. Daca
B

1 0 0 1 2 3
0 0 1 3 2 1
0 1 0 2 1 3
¸ _


¸ ,
M atunci:
a) A
-1
=
1 2 3
3 2 1
2 1 3
¸ _



¸ ,
b)A
-1
=
1 3 2
2 2 1
3 1 3
¸ _



¸ ,
c) A
-1
=
1 2 3
2 1 3
3 2 1
¸ _



¸ ,
d) A
-1
nu exista.
17) Aducand matricea A la forma Gauss-Jordan obtinem:
a) A
-1
;
b) rang A;
c) det A;
d) A
T
.
18) Daca matricea A € M2,3(R) este echivalenta cu
matricea A` =
1 2 0
0 1 1
¸ _


¸ ,
atunci:
a) rang A = 2;
b) rang A = 1;
c) rang A = 3;
d) rang A = rang A`.
19) Daca matricea A € M3(R) este echivalenta cu matricea
A` =
1 1 0
0 0 0
2 0 1
− ¸ _



¸ ,
atunci rang A este:
a) 2; b) 3; c) 1; d) 0.
20)Daca A este echivalenta cu matricea unitate I3 (A I3),
atunci:
a) rang A = 3;
b) det A ≠ I3;
c) A = I3;
d) A
-1
= I3.
21) Pivotul unei transformari elementare este intotdeauna:
a) nenul;
b) egal cu 0;
c) egal cu 1;
d) situat pe diagonala matricei.
22) Daca matricea A este echivalenta cu A` =
1 0 0
0 1 0
0 0 1
¸ _




¸ ,

atunci:
a) rang A = 3;
b) rang A = 1;
c) det A ≠ 0;
d) A este inversabila.
23) Daca matricea A este echivalenta cu matricea A` =
1 0 0
0 1 0
0 0 α
¸ _



¸ ,
atunci:
a) rang A = 0 <=> α = 0
b) rang A = 1 <=> α = 1
c) rang A ≥ 2, (∀) α € R;
d) rang A = 3 <=> α ≠ 0.
24)Daca matricele A si A` sunt echivalente (A
A
A`) atunci:
a) au acelasi rang;
b) sunt obligatoriu matrice inversabile;
c) sunt obligatoriu matrice patratice;
d) se obtin una din alta prin transformari elementare.
25) Fie A € M3(R) cu det A = α. Atunci forma Gauss-Jordan
a lui A:
a) are acelasi rang cu matricea A, (∀) α € R;
b) are acelasi rang cu matricea A, numai pt α = 0;
c) coincide cu I3 <=> α ≠ 0;
d) are cel mult doua coloane ale matricei unitate I3 daca α = 0
26) Doua sisteme liniare de ecuatii se numesc echivalente
daca:
a) au acelasi numar de ecuatii;
b) au acelasi numar de necunoscute;
c) au aceleasi solutii;
d) matricele lor extinse sunt echivalente.
27) Matricea unui sistem liniar oarecare, in forma explicita
are:
a) forma Gauss-Jordan;
b) coloanele variabilelor principale, coloanele matricei
unitate;
c) toate elementele de pe liniile variabilelor secundare nule
d) elementele corespunzatoare de pe coloanele variabilelor
secundare, negative.
28) Metoda Gauss-Jordan de rezolvare a sistemelor liniare
prin transformari elementare se aplica:
a) numai sistemelor patratice;
b) oricarui sistem liniar;
c) numai daca rangul matricei sistemului este egal cu
numarul de ecuatii;
d) doar sistemele compatibile nedeterminate.
29) Fie A si
A
matricea, respectiv matricea largita a unui
sistem liniar. Aplicand metoda Gauss-Jordan de rezolvare,
se aplica transformari elementare asupra:
a) liniilor lui A si coloanelor lui
A
;
b) liniilor si coloanelor lui
A
;
c) liniilor lui
A
;
d) coloanei termenilor liberi din
A
.
30) Pentru a obtine matricea unui sistem liniar sub forma
explicita, se aplica transformari elementare:
a) numai coloanelor corespunzatoare variabilelor secundare;
b) numai coloanei termenilor liberi;
c) tuturor liniilor si coloanelor matricei extinse;
d) pentru a face coloanele variabilelor principal alese,
coloanele matricei unitate.
31) Aplicand metoda Gauss-Jordan unui sistem liniar de
ecuatii, matricea extinsa
A
este echivalenta cu matricea
A
`=
2 1 1 0 3
3 0 2 1 1
− ¸ _

¸ ,
M . Atunci sistemul liniar:
a) este incompatibil;
b) este compatibil nedeterminat;
c) are solutia de baza: x1=4, x2=2, x3=-1, x4=0;
d) are o infinitate de solutii.
32) Matricea extinsa corespunzatoare unui sistem liniar in
forma explicita este
A
=
1 2 0 1 4
0 1 1 1 2
0 0 0 0 1
− ¸ _




¸ ,
M
. Atunci
sistemul liniar:
a) este incompatibil;
b) este compatibil determinat;
c) are solutia de baza x1=1, x2=2, x3=-1, x4=0;
d) are o infinitate de solutii.
33) Matricea extinsa corespunzatoare unui sistem liniar in
forma explicita este
A
=
1 0 1 0 1
0 1 1 0 2
0 0 2 1 3
− ¸ _



¸ ,
M . Atunci sistemul
liniar:
a) sistemul este compatibil nedeterminat;
b) variabilele principale alese sunt x1, x2, x4;
c) sistemul este incompatibil;
d)solutia de baza cores. este x1=1, x2=2, x3=0, x4=3.
34) Un sistem liniar de 2 ecuatii cu 4 necunoscute, cu rangul
matricei sistemului egal cu 2, are solutia de baza: X=(2,0,0,-
1)
T
. Atunci este:
a) admisibila si nedegenerata;
b) admisibila si degenerata;
c) neadmisibila si nedegenerata;
35) un sistem liniar cu 2 ecuatii si 3 necunoscute admite
solutia de baza X=(0,-1,0)
T
. Stiind ca x2, x3 sunt variabile
principale, atunci solutia x este:
a) admisibila;
b) neadmisibila;
c) degenerata;
36) Sistemele liniare de ecuatii care admit solutii de baza
sunt numai cele:
a) compatibile nedeterminate;
b) compatibile determinate;
c) incompatibile;
d) patratice.
d) neadbisibila si degenerata. d) nedegenerata.
37) Formei explicite a unui sistem liniar ii corespunde
matricea
A
=
1 0 1 1 2
0 1 1 1 2
− ¸ _

− −
¸ ,
M . Atunci solutia
corespunzatoare este:
a) x1= 2+α- β , x2=-2+α- β , x3=α, x4=β ;
b) x1=2-α+β , x2=-2-α+β , x3=α, x4=β ;
c) x1=2+α- β , x2=-2-α+β , x3=α, x4=β ;
d) x1=2-α- β , x2=-2+α+β , x3=α, x4=β .
38) Matricea extinsa corespunzatoare formei explicite a
unui sistem liniar este
A
=
1 1 1 0 1
1 0 2 1 1
− ¸ _

¸ ,
M . Atunci
solutia de baza corespunzatoare este:
a) X= (1 1 -1 0)
T
;
b) X= (1 0 2 1)
T
;
c) X= (1 1 0 0)
T
;
d) X= (0 1 0 1)
T
.
39) Pentru a se obtine solutia de baza din forma explicita a
unui sistem liniar de ecuatii:
a) variabilele principale se egaleaza cu 0;
b) variabilele secundare se egaleaza cu 0;
c) toate variabilele se egaleaza cu 0;
d) se atribuie variabilelor secundare valori nenule distincte.
40) Solutia de baza X=(α,0, β ,0)
T
a unui sistem liniar de
doua ecuatii este neadmisibila daca:
a) α > 0 si β >0;
b) α <0 si β <0;
c) α >0 si β <0;
d) α <0 si β >0.
41) Solutia de baza X=(0,0, α, β )
T
corespunzatoare unui
sistem liniar cu 2 ecuatii principale si 4 necunoscute este
degenerata daca:
a) α=0, β ≠0;
b) α≠0, β =0;
c) α=0, β =0;
d) α≠0, β ≠0.
42) Fie nB si nE numarul solutiilor de baza distincte,
respectiv al formelor explicite, corespunzatoare unui sistem
liniar compatibil nedeterminat. Atunci:
a) nB ≤ nE ;
b) nB ≥ nE ;
c) intotdeauna nB = nE ;
d) obligatoriu nB > nE .
43) Fie solutia de baza X=(1,α, 0, β )
T
corespunzatoare
variabilelor principale x1 si x4. Atunci x este admisibila
degenerata daca:
a) α >0, β =0;
b) α=0, β =0;
c) α=0, β >0;
d) α>0, β >0.
44) Forma explicita a unui sistem liniar are matricea de
forma
A
=
1 0 0 2 1
0 0 1 3 2
0 1 0 1 1
¸ _




¸ ,
M
. Atunci solutia de baza
corespunzatoare X este:
a) X=(1 2 -1 0)
T
;
b) X=(1 -1 2 0)
T
;
c) X=(1 2 0 -1)
T
;
d) X=(-1 2 1 0)
T

45) Forma explicita a unui sistem liniar are matricea de
forma
A
=
2 0 1 1 1
1 1 1 0 0
− − ¸ _

¸ ,
M . Atunci solutia de baza
corespunzatoare X este:
a) admisibila;
b) degenerata;
c) neadmisibila;
d) nedegenerata.
46) Fie
A
=
1 0 0 2 2
0 1 0 1 2
0 0 0 0 α
¸ _

− −


¸ ,
M
maricea corespunzatoare
formei explicite a unui sistem liniar. Atunci sistemul este
incompatibil daca:
a) α=0;
b) α=1;
c) α=-1;
d) α=2.
47) Fie
A
=
1 0 2 2
0 1 1 1
0 0 0 α
¸ _

− −


¸ ,
M
matricea corespunzatoare
formei explicite a unui sistem liniar. Atunci sistemul este:
a) compatibil nedeterminat, daca α = 0;
b) compatibil determinat, daca α=1;
c) incompatibil, daca α ≠ 0;
d) incompatibil, daca α = 0.
48) Fie
A
=
1 0 2 2
0 1 1 1
0 0 α β
¸ _

− −


¸ ,
M
matricea corespunzatoare formei
explicite a unui sistem liniar. Atunci sistemul este
compatibil nedeterminat daca:
a) α = 0, β ≠0;
b) α ≠ 0, β =0;
c) α =o, β =0;
d) α ≠0, β ≠0.
49) Fie X=(1,1α,0,0)
T
solutia de baza a unui sistem liniar de
ecuatii corespunzatoare variabilelor principale x1, x2, x3.
Atunci:
a) X este admisibila, daca α>0;
b) X este degenerata, daca α=0;
c) X este neadmisibila, daca α= -1;
d) X este nedegenerata, daca α = 1.
50) Un sistem liniar de 2 ecuatii si 4 necunosute are
matricea corespunzatoare unei forme explicite de forma:
A
= . Atunci solutia de baza corespunzatoare X este:
a) admisibila, daca α=1, β =0;
b) degenerata, daca α <0, β =0;
c) neadmisibila, daca α > 0 si β ≥0;
51) Un sistem de m ecuatii liniate cu n necunoscute, m<n,
are intodeauna:
a) mi mult de C
m
n
forme explicite;
b) cel mult C
m
n
forme explicite;
c) exact C
m
n
forme explicite;
d) m+n forme explicite.
d) nedegenerata, daca α<0 si β ≤0.
52) Un sistem de m ecuatii liniare cu n necunoscute, m<n,
are intotdeauna:
a) exact C
m
n
solutii de baza;
b) cel mult C
m
n
solutii de baza;
c) cel putin C
m
n
solutii de baza;
d) m+n solutii de baza.
53) O solutie de baza pentru un sistem cu m ecuatii liniare
cu n encunoscute, m<n, este degenerata daca are:
a) exact m componente nenule;
b) mai mult de m componente nenule;
c) mai putin de m componente nenule;
d) mai mult de n-m componente nenule.
54) O solutie de baza pentru un sistem cu m ecuatii liniare
cu n encunoscute, m<n, este nedegenerata daca are:
a) exact m componente nenule;
b) mai mult de m componente nenule;
c) mai putin de m componente nenule;
d) n-m componente nenule.
55) Pentru a transforma un sistem liniar de ecuatii intr-unul
echivalent se folosesc transformari elementare asupra:
a) liniilor matricei sistemului;
b) coloanelor matricei sistemului;
c) liniilor si coloanelor matricei sistemului;
d) termenilor liberi ai sistemului.
56) Metoda grafica se foloseste in rezolvarea sistemelor de
inecuatii liniare cu:
a) doua necunoscute;
b) mai mult de 3 necunoscute;
c) oricate necunoscute;
d) exact 3 necunoscute.
57) O solutie de baza pentru un sistem cu m ecuatii liniare
cu n encunoscute, m<n, este admisibila daca are:
a) majoritatea componentelor pozitive;
b) mai mult de m componente pozitive:
c) mai putin de m componente negative;
d) toate componentele negative.
58) Fie A o matrice nenula de tipul (m,n). Atunci matricea A
admite inversa daca:
a) det A ≠ 0;
b) m=n si det A ≠0;
c) det A=0 si m=n;
d) det A = 1 si m=n.
59) Pentru a transforma un sistem liniar de ecuatii in unul
echivalent, se folosesc:
a) transf. elem. aplicate liniilor matricei atasate sistemului;
b) trans elem aplicate liniilor si coloanelor matr. atasate
sist
c) operatii de adunare a coloanelor matricei atasate sist;
d) toate operatiile care se pot efectua asupra unei matrice.
60) O solutie de baza a unui sistem liniar se obtine:
a) dand variabilelor principale valoarea 0;
b) dand variabilelor secundare valoarea 0;
c) dand variabilelor principale valori nenule;
d) dand variabilelor secundare valori strict pozitive.
II.ELEMENTE DE ALGEBRA LINIARA
1) Un spatiu liniar X se numeste spatiu liniar real daca:
a) elementele sale sunt numere reale;
b) corpul peste care este definit coincide cu multimea
numerelor naturale;
c) multimea X este nevida;
d) operatiile definite pe X sunt operatii cu numere reale.
2) Fie (Pn(X),+,∙) spatiul liniar al polinoamelor de grad cel
mult n. Atunci operatiile “+” si “∙” reprezinta:
a) adunarea si inmultirea polinoamelor;
b) adunarea polinoamelor si inmultirea polinoamelor cu
scalari reali;
c) adunarea numerelor reale si inmultirea polinoamelor;
d) adunarea polinoamelor si inmultirea nr reale.
3) Fie (Pn(X),+,∙) spatiul liniar al polinoamelor de grad cel
mult n. Atunci dimensiunea sa este:
a) n;
b) n=1;
c) n
2
;
d) 2n.
4) Multimea solutiilor unui sistem liniar formeaza un spatiu
liniar daca sistemul este:
a) incomparabil;
b) omogen;
c) compatibil determinat;
d) patratic, cu rangul matricei egal cu nr. Necunoscutelor.
5) Fie vectorii x1, x2, ... , xk € R
n
a.i. α1x1+α2x2+...+αkxk
=0n .Atunci x1,x2,...,xk sunt liniar independenti numai daca:
a) (∀)αi= 0, i=
1, k
;
b) (∃)αi= 0;
c) αi≠ 0, (∀)i=
1, k
;
d) k>n.
6) Fie vectorii x1, x2, ... , xk € R
n
a.i. α1x1+α2x2+...+αkxk
=0n .Atunci x1,x2,...,xk sunt liniar dependenti daca:
a) αi = 0, (∀) i=
1, k
;
b) (∃) αi ≠0;
c) k>n;
d) αi ≠0, (∀)i=
1, k
.
7) Fie X un spatiu liniar si vectorii x1,x2,x3 € X a.i.
x1+x2+αx3=0x. Atunci vectorii sunt:
a) liniar dependenti, daca α=0;
b) liniar independenti, daca α≠0;
c) liniar dependenti, daca α≠0;
d) liniar independenti, daca α=0.
8) Vectorii x1, x2, ... , xk € R
n
sunt liniar independenti.
Atunci:
a) x1,x2,...,xk-1 sunt liniar independenti;
b) xi≠0n, (∀)i=1, n ;
c) k ≤ n;
d) x1+x2+...+xk=0n
9) Fie x1, x2,x2 € R
3
vectori oarecare a.i. x3=x1-2x2.
Atunci:
a) coordonatele lui x3 sunt 1 si -2;
b) x1,x2,x3 nu formeaza o baza in R
3
c) x1,x2,x3 sunt liniar dependenti;
d) deoarece x1-2x2-x3=0 => x1,x2,x3 sunt liniar indep.
10) Fie B si B` doua baze din spatiul liniar R
3
si S matricea
schimbarii de baza. Atunci S este:
a) patratica;
b) inversabila;
11) Fie vectorii x1, x2, ... , xk € R
n
.At. ei form o baza daca:
a) sunt liniar independenti si k≠n;
b) xi≠0n si k=n;
c) sunt liniar independenti si k=n;
12) Fie B = {x1, x2,...,xk} o baza in spatiul liniar X. Atunci:
a) dim X = k;
b) dim X > k;
c) dim X < k;
c) dreptunghiulara;
d) nesingulara (det S≠0).
d) k=n si αi≠0, (∀)i=
1, k
d) xi ≠0x, (∀) i=
1, k
.
13) Fie S matricea de trecere de la o baza B la baza B` si uB
respectib uB` coordonatele vectorului u in cele doua baze.
Atunci au loc relatiile:
a) uB = S uB` si uB` =S
-1
uB
b) uB = S
T
uB si uB` =S
-1
uB
c) uB = S
T
uB si uB` =( S
T
)
-1
uB
d) uB =S
-1
uB si uB` = S
T
uB
14) Fie B = {x1,x2,...,xk} o baza in R
n
.Atunci:
a) x1,x2,...,xk sunt liniar independenti;
b) k<n;
c) k = n;
d) k>n.
15) In spatiul liniar R
n
exista:
a) cel mult n baze;
b) exact n baze;
c) o singura baza;
d) o infinitate de baze.
16) Fie operatorul liniar L: R
2
→R
3
si 02,03 vectorii nuli ai
celor 2 spatii. Atunci:
a) L(02) = 02;
b) L(03) = 03;
c) L(02) = 03;
d) L(03) = 03.
17) Daca L: R
m
→R
n
este un operator liniar, atunci:
a) obligatoriu m>n;
b) obligatoriu m<n;
c) m si n unt numere naturale oarecare, nenule;
d) obligatoriu m=n.
18) Fie L: R
m
→R
n
un operator liniar si ker L nucleul sau.
Daca x1,x2 € ker L, atunci:
a) x1+x2 € ker L;
b) αx1 € ker L, (∀) α € B;
c) αx1+ β x2 € ker L, (∀) α, β € R;
d) L(x1) = x2.
19) Fie L: R
n
→R
m
un operator liniar si ker L nucleul sau.
Daca x € ker L, atunci:
a) L(x) = 0m;
b) L(αx) = 0m, (∀) α € B;
c) L(αx) = 0m, doar pt α = 0;
d) L(x) = 0n.
20) Daca L: R
m
→R
n
este un operator liniar si A matricea
sa fata de o pereche de baze B,B` atunci:
a) A € Mm,n(R);
b) A € Mn,m(R);
c) B,B sunt baze in R
m
;
d) B este baza in R
m
si B` este baza in R
n
21) Fie L: R
n
→R
n
un operator liniar si x un vector propriu
pt. L. Atunci:
a) (∃!) λ € R a.i. L(x)=λ x;
b) L(λ x)=x, (∀) λ € R;
c) x ≠ 0 ;
d) L(x) = λ x, (∀) λ € R.
22) Fie L: R
n
→R
n
un operator liniar si x un vector propriu
corespunzator valorii proprii λ . Atunci:
a) L(x) = λ x;
b) daca L(x) = 0n, atunci x=0n;
c) L(λ x)= λ 2x;
d) daca L(x) = 0n, atunci λ = 0.
23) Matricea atasata unei forme liniare f: R
n
→R este o
matrice:
a) patratica:
b) coloana;
c) linie;
d) inversabila.
24) Daca f : R
n
→R este o forma liniara, atunci:
a) f(x1+x2) = x1 + x2; (∀) x1,x2 € R
n
b) f(x1+x2) = f(x1) + f(x2); x1,x2 € R
n
;
c) f(αx) = αx, (∀) α € R si (∀) x € R
n
;
d) f(αx) = αf(x), (∀) α € R si (∀) x € R
n
.
25) Fie L: R
n
→R
m
un operator liniar. Atunci L devine
forma liniara daca:
a) n = 1;
b) m = 1;
c) n = 1 si m = 1;
d) n=m.
26) Fie Q: R
n
→R o forma patratice si A matricea asociata
acesteia. Atunci:
a) A = A
T
b) A € Mn,1(R);
c) A € Mn(R);
d) A este inversabila.
27) Fie forma patratica
3
2 2 3
1 2 3 1 2
:
( ) 2 2
Q R R
Q x x x x x x
¹ →
'
· + + −
¹

(∀)x=(x1,x2,x3)
T
€ R
3
.Atunci matricea asociata lui Q este:
c) A =
1 1 0
1 2 0
0 0 1
− ¸ _




¸ ,
28) Forma patratica Q: R
2
→R are matricea asociata A=
2 1
1 1
¸ _


¸ ,
. Atunci Q are expresia:
c) Q(x) =
2 2
1 2 1 2
2 2 x x x x − +
29) Forma patratica Q: R
3
→R are forma canonica asociata
Q(y)=
2 2 3
1 2 3
2y y y α + + . Atunci:
a) Q este pozitiv definita daca α >0;
c) Q este semipozitiv definita daca α = 0;
d) Q nu pastreaza semn constant daca α < 0 .
30) Forma patratica Q: R
2
→R are matricea asociata A=
1 2
2 3
¸ _


¸ ,
. Atunci forma canonica asociata este:
Nici una: Q(y)=
2 2
1 2
y y − − sau
2 2
1 2
3 y y − + sau
2 2
1 2
2y y −
sau
2 2
1 2
3 7 y y − +
31) Forma patratica Q: R
2
→R are forma canonica asociata
Q(y) =
2 2
1 2
ay by + . Atunci Q este negativ definita daca:
c) a<0, b<0
32) Fie Q(y)=
2 2 2 1 2
1 2 3
1 2 3
1
y y y
∆ ∆
+ +
∆ ∆ ∆
forma canonica
asociata formei patratice Q: R
3
→R .Atunci:
a) daca
1 2 3
0, 0, 0 ∆ > ∆ > ∆ > , Q este pozitiv definita;
33) Fie A matricea asociata formei patratice Q: R
n
→R si
1 2
, ,...,
n
∆ ∆ ∆ minorii principali ai lui A. Pentru a aplica
metoda lui Jacobi de aducere la forma canonica, trebuie
obligatoriu ca:
Nici una.
d) daca
1 2 3
0, 0, 0 ∆ < ∆ > ∆ < , Q este negativ definita.
34) Formei patratice oarecare Q: R
n
→R i se poate asocia:
b) msi multe forme canonice, dar cu acelasi nr de
coeficienti pozitivi, repectiv negativi.
c) o matrice patratica si simetrica.
35) Forma patratica
1 1
:
( )
n
n n
ij i j
i j
Q
Q x a x x
· ·
¹ →
¹
'
·
¹
¹
∑∑
¡ ¡
spunem ca
este pozitiv definita daca:
b) Q(x)>0, (∀) x € R
n
, x ≠ 0.
36) Forma patratica
1 1
:
( )
n
n n
ij i j
i j
Q
Q x a x x
· ·
¹ →
¹
'
·
¹
¹
∑∑
¡ ¡
spunem ca
este seminegativ definita daca:
b) Q(x)≤0, (∀) x € R
n
, x ≠ 0.
37) Forma patratica Q: R
3
→R are forma canonica asociata:
Q(y)=
2 2 2
1 2 3
y y y − + − . Atunci:
c) (∃)x1,x2 € R
3
a.i. Q(x1)<0 si Q(x2)>0
38) Forma patratica
1 1
:
( )
n
n n
ij i j
i j
Q
Q x a x x
· ·
¹ →
¹
'
·
¹
¹
∑∑
¡ ¡
are forma
canonica asociata Q(y)=
2 2 2
1 1 2 2
...
n n
y y y α α α + + + . Atunci
Q este degenerata daca:
c) (∃) α1=0, pentru i=1, n .
39) Fie Q(y)=
2 2 2
1 1 2 2 3 3
y y y α α α + + forma canonica
asociata formei patratice Q: R
3
→R .Atunci Q nu pastreaza
semn constant daca:
a) α1>0, α2<0, α3>0;
d) α1>0, α2<0, α3€ R.
42) Matricea operatorului L: R
2
→R
2
fata de baza canonica
din R
2
are expresia A=
1 1
2 0
− ¸ _

¸ ,
. Atunci operatorul L are
expresia:
b) L(x)=
( )
1 2` 1
2
T
x x x + − .
40) Metoda lui Jacobi de a obtine forma canonica, se poate
aplica in cazul formelor patratica:
a) pozitiv definite;
c) negativ definite.
41) Fie operatorul liniar
3 2
1 3 1 2
:
( ) ( , 2 )
T
L
L x x x x x
¹ →
'
· + −
¹
¡ ¡
,
(∀)x=(x1,x2,x3)
T
€ R
3
.Atunci matricea operatorului in
bazele canonice ale celor doua spatii are forma:
b) A=
1 2
0 1
1 0
¸ _




¸ ,
.
45) Fie operatorul liniar L: R
2
→R
2
cu matricea A=
1 0
1 1
¸ _

¸ ,

Atunci ecuatia caracteristica corecpunzatoare:
c)
2
2 1 0 λ λ − + ·
43) Pentru a se determina valorile proprii ale operatorului
L: R
n
→R
n
cu matricea corespunzatoare A, se rezolva
ecuatia:
c) det ( )
A 0
T
n
I λ − ·
44) Operatorul liniar L: R
2
→R
2
are matricea A=
1 2
3 1
¸ _


¸ ,

Atunci ecuatia caracteristica pt obtinerea valorilor proprii
are forma:
c)
1 3
0
2 1
λ
λ

·
− −
46) Fie operatorul liniar L: R
2
→R
2
.Atunci:
c) operatorului nu i se poate atasa ecuatia caracteristica.
48) Fie A=
1 1
1 1
¸ _

¸ ,
matricea atasata operatorului L: R
2
→R
2
Atunci:
b) valorile proprii ale lui L sunt
1 2
0, 2 λ λ · · ;
d) sistemul caracteristic atasat este
1 2
1 2
(1 ) 0
(1 ) 0
x x
x x
λ
λ
− + · ¹
'
+ − ·
¹
49)Operat. L: R
2
→R
2
are valorile proprii
1 2
1, 2 λ λ · · .
Atunci:
c) daca x1,x2 sunt vectori proprii pentru
1
λ , respectiv
2
λ
=> x1,x2 sunt liniar independenti.
d) exista o baza fata de care matricea operatoului are forma
A=
1 0
0 2
¸ _

¸ ,

47) Operatorul liniar L: R
2
→R
2
are matricea A=
2 0
1 2
¸ _

− −
¸ ,

Atunci, valorile proprii ale lui L sunt:
c)
1 2
2, 2 λ λ · · −
51) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a) orice spatiu liniar este grup abelian;
b) orice grup abelian este spatiu liniar;
c) exista spatii liniare care nu sunt grupuri abeliene;
d) exista grupuri abeliene care nu sunt spatii liniare.
50) Fie operatorul
2 2
1 2 1
:
( ) ( , )
T
L
L x x x x
¹ →
'
· +
¹
¡ ¡
.Atunci :
a) kerL={(0,0)
T
}
52) Fie vectorii x1,x2,...,xm € R
m
si A matricea
componentelor acestora. Atunci:
a) vectorii sunt liniar independenti daca rang A = m;
b) vectorii sunt liniar dependenti daca rang A < m.
53) In spatiul R
n
o multime de vectori liniar independenti
poate avea:
a) cel mult n vectori;
c) exact n vectori.
54) Fie vectorii x1,x2,...,xm € R
m
si A matricea
componentelor acestora. Atunci sunt liniar dependenti daca:
c) rang A < m;
d) det A =0.
55) Fie vectorii x1,x2,...,xm € R
m
si A matricea
componentelor acestora. Atunci sunt liniar independenti
daca:
a) rang A = m;
d) det A ≠ 0.
56) Fie vectorii x1,x2,...,xm € R
n
liniar independenti.
Atunci vectorii :
c) formeaza o baza in R
n
, numai daca m=n;
d) nu contin vector nul.
57) Multimea x1,x2,...,xm este formata din vectori liniar
dependenti. Atunci:
b) cel putin un vector se poate exprima ca o combinatie
liniara de ceilalti;
d) poate contine vector nul.
58) Fie vectorii x1,x2,...,xn € R
n
, n>3, liniar independenti.
Atunci:
a) vectorii x1,x2,...,xn formeaza o baza in R
n
;
b) vectorii x1,x2,...,xk sunt liniar independenti, (∀)k=1, n .
59) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) orice submultime a unei multimi de vectori liniar
independenti este tot liniar independenta;
b) o submultime a unei multimi de vectori linair dependenti
este tot liniar dependenta;
c) coordonatele unui vector in baza canonica din R
n
coincid
cu componentele acestuia.
d) daca o multime de vectori nu contine vectorul nul, atunci
este liniar independenta.
60) Coordonatele unui vector din R
n
:
a) sunt unice relativ la o baza fixata;
b) se schimba la schimbarea bazei;
c) sunt aceleasi in orice baza.
61) Un sistem de n vectori din R
n
, care contine vectorul nul:
b) este liniar dependent;
c) nu formeaza o baza in R
n
.
62) Coordonatele unui vector in 2 baze care difera printr-un
singur vector sunt:
a) diferite.
63) Dimensiunea unui spatiu vectorial este egala cu:
a) numarul vectorilor dintr-o baza;
b) numarul maxim de vectori liniar independenti.
64) Matricea schimbarii de baza este:
a) o matrice patratica;
b) o matrice inversabila;
c) formata din coordonatele vectorilor unei baze
descompusi in cealalta baza.
65) Fie aplicatia L: R
m
→R
n
.Atunci L este un operator
liniar daca:
c) L(x1+x2)=L(x1)+L(x2) si L(αx)=αL(x),(∀)x,x1,x2 € R
m
66) Aplicatia L: R
m
→R
n
este un operator liniar. Care din
afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
a) L(x1+x2)=L(x1)+L(x2), (∀)x1,x2 € R
m
;
b) L(αx)=αL(x),(∀) x € R
m
, (∀) α € R ;
d) L(αx1+x2)=αL(x1)+L(x2), (∀)x1,x2 € R
m
si (∀) α € R
67) Fie x1 si x2 vectori proprii pt operatorul liniar L: R
n

R
n
corespunzatori la 2 valori proprii distincte. Atunci:
a) x1 si x2 sunt liniar independenti.
68) Fie L: R
m
→R
n
un operator liniar si A matricea sa.
Atunci:
a) A € Mm,n(R)
69) Fie L: R
3
→R
2
un operator liniar. Atunci:
c) nu se poate pune problema valorilor proprii pentru L;
d) matricea lui L este dreptunghiulara.
70) Operatorul L: R
n
→R
n
are n valori proprii distincte
1
λ ,
2
λ ,...,
n
λ carora le corespund vectorii proprii x1,x2,...,xn.
Atunci:
a) x1,x2,...,xn formeaza o baza in R
n
;
d) x1,x2,...,xn sunt liniar independenti.
71) Fie operatorul liniar L: R
m
→R
n
liniar oarecare. Atunci:
a) ker L ⊂ R
m
;
d) ker L este subspatiu liniar.
72) Unui operator liniar L: R
m
→R
n
i se poate asocia:
a) o matrice unica relativ la o pereche de baze fixate;
73) Nucleul unui operator liniar L: R
m
→R
n
este:
a) un subspatiu liniar;
b) o multime de vectori din R
m
74) Un operator liniar L: R
n
→R
n
are:
a) cel mult n valori proprii distincte;
d) o infinitate de vectori proprii, pt fiecare valoare proprie.
75) In spatiul R
n
o multime de vectori liniar independenti
poate fi formata din:
a) mai putin de n vectori;
c) excat n vectori.
76) Fie vectorii x1,x2,...,xm €R, vectorii liniar indep.Atunci
c) formeaza o baza in R
n
, daca m=n.
77) Coordonatele unui vector din R
n
:
a) sunt unice relativ la o baza;
b) sunt in numar de n;
78) Un sistem de m vectori din R
n
care contine vectorul nul:
a) este intotdeauna liniar independent;
d) nu formeaza o baza in R
n
.
79) Dimensiunea unui spatiu liniar este egala cu:
a) numarul vectorilor dintr-o baza.
80) Matricea unei forme patratice oarecare este o matrice:
b) patratica;
c) simetrica.
81) Daca avem relatia x1=αx2 atunci vectorii:
c) x1 si x2 sunt liniar independenti, (∀) α € R.
82) O forma patratica este pozitiv definita daca forma
canonica atasata acesteia:
a) are coeficientii pozitivi;
83) O solutie de baza a unui sistem se obtine:
b) dand variabilelor secundare, valoarea 0
84) O forma liniara este pozitiv definita daca:
d) pozitiva definire se refera numai la formele patratice.
85) Daca suma a n vectori din R
n
este egala cu vectorul nul
atunci:
b) vectorii sunt liniar independenti;
c) cel putin unul se srie ca o combinatie liniara de restul.
d) nu formeaza o baza in R
n
.
86) Daca vectorii x1,x2...xn formeaza o baza in spatiul
liniar X, atunci:
b) x1,x2...xn sunt liniar independenti;
c) dim X = n;
d) x1,x2...xn-1 sunt liniar independenti.
87) Matricea asociata unui operator liniar oarecare L: R
m
→R
n
:
b) depinde de bazele considerate in cele doua spatii;
88) Nucleul unui operator liniar L: R
m
→R
n
: b) contine totdeauna vectorul nul al spatiului R
m
; c) este subspatiu liniar; d) nu contine vectorul nul al spatiului R
m
.
III.ELEMENTE DE PROGRAMARE LINIARA
1) O problema de programare liniara are intotdeauna:
a) functia obiectiv liniara;
c) restrictiile liniare.
2) In forma vectoriala, o problema de programare liniara
are vectorii P1,P2,...Pn definiti de:
b) coloanele matricei A corespunzatoare sistemului de
restrictii.
3) In forma standard o problema de prgramare liniara are
intotdeauna:
c) restrictiile de tip ecuatie.
4) Intr-o problema de programare liniara conditiile de
negativitate cer ca:
d) necunoscutele problemei sa fie negative.
5) Pt a aplica algoritmul Simplex de rezolvare a unei probl.
de programare liniara, aceasta trebuie sa fie in forma:
c) standard.
6) Pt a aduce o problema de programare liniara de maxim la
una de minim se foloseste realtia:
c) max(f) = -min(-f)
7) O multime M ⊂ R
n
se numeste convexa daca:
c)
1 2
( ) , x x M ∀ ∈ si ( ) [0,1] λ ∀ ∈ avem
1 2
(1 ) x x M λ λ + − ∈ .
8) Combinatia liniara “
1 1 2 2 3 3
x x x λ λ λ + + ” este convexa
daca:
b) [0,1], ( ) 1, 3
i
i λ ∈ ∀ · si
1 2 3
1 λ λ λ + + ·
9) Daca M ⊂ R
n
este o multime convexa spunem ca x € M
este varf (punct extrem) al multimii M daca:
Nici una.
10) Fie SA multimea solutiilor admisibile al unei probleme
de programare liniara. Atunci:
a)
1 2 1 2
( ) , (1 ) , ( ) [0,1]
A A
x x S x x S λ λ λ ∀ ∈ ⇒ + − ∈ ∀ ∈
11) Fie SA si SAB multimea solutiilor admisibile, respectiv
multimea solutiilor admisibile de baza a unei probleme de
programare liniara. Atunci, daca x € SAB rezulta ca:
b)
1 2 1 2
( ) , ,
A
x x S x x ∀ ∈ ≠ avem
1 1 2
(1 ) , ( ) [0,1] x x λ λ λ ≠ + − ∀ ∈ .
12) Fie SA , SAB , SO multimile solutiilor admisibile., de baza
admisibile, respectiv optime pentru o problema de
programare liniara. Atunci:
d) SA , SO sunt multimi convexe.
13) In rezolvarea unei probleme de programare liniara cu
algoritmul Simplex se aplica:
a) intai criteriul de intrare in baza, apoi criteriul de iesire
din baza;
d) criteriul de optim la fiecare etapa a algoritmului.
14) Daca x1 si x2 sunt 2 solutii optime distincte (x1,x2€
SO) ale unei probleme de programare liniata, atunci:
a)
1 2
(1 ) , ( ) [0,1]
O
x x S λ λ λ + − ∈ ∀ ∈ ;
b) SO are o infinitate de elemente;
c) f(x1)=f(x2), cu f(x) functia obiectiv.
15) O problema de programare liniara cu cerinte de minim
are urmatorul tabel Simplex:
B CB P0
2 -1 -3 0 0
P1 P2 P3 P4 P5
P1
P2
2
-1
1
3
1
0
0
1
2
3
-1
2
1
1
zj – cj -1 0 0 4 -4 1
a) Intra in baza P3 ;
c) iese din baza P1 .
16) Fie urmatorul tabel simplex al unei probleme de
programare liniara:
d) α=8
17) O problema de programare liniara are urmetorul tabel
Simplex:
c) f=8, α=-1
18) O probl. De programare liniara cu cerinte de minim are
urm.tabel Simplex:
Atunci solutia optima a problemei este: c) x0 =(0,1,3,0)
T
19) O probl. De programare liniara cu cerinte de minim are
urm.tabel Simplex:
Atunci:
c) f=6 si solutia optima este x0 =(1,2,0,0)
T
;
d) problema admite solutie optima unica.
20) O probl. De programare liniara cu cerinte de minim are
urm.tabel Simplex:
b) vectorul P3 va iesi din baza;
d) problema are o infinitate de solutii optime.
21) Care din elementele urm.tabel Simplex nu sunt corecte?
b) diferentele z1-c1 si z5-c5;
c) valoarea functiei obiectiv.
22) In urm.tabel Simplex pt o problema de transport cu
cerinte de minim:
b) intra in baza P3 sau P5 ;
c) iese din baza P4 daca intra P5 ;
23) In tab.Simplex de mai jos, cu cerinte de minim pentru
functia obiectiv
c) α=1 si problema admite optim infinit.
24) In tabelul simplex de mai jos
constantele f, α, β ,
γ
au urmatoarele valori:
c) f=7, α=-1, β =0,
γ
=1
25) In faza I a metodei celor 2 faze, valoarea optima a
functiei artificiale g(x )=1
a
. Atunci:
b) problema initiala nu are solutie.
26) Functia artificiala din metoda celor doua faze:
a) depinde doar de variabilele artificiale introduse;
c) are coeficientii variabilelor artificiale egali cu 1.
27) Probl artificiala se ataseaza unei probl de programare:
b) in forma standard;
d) pentru determinarea unei solutii de baza admisibile a
problemei initiale.
B CB P0
-1 -3 2 0 0
P1 P2 P3 P4 P5
P3
P1
2
-1
1
1
0
1
2
-1
1
0
1
2
1
-1
zj – cj 1 0 α 0 0 3
B CB P0
2 1 3 0
P1 P2 P3 P4
P3
P1
3
2
2
1
0
1
-1
1
1
0
-1
3
zj – cj f α -2 0 3
B CB P0
2 0 -1 0
P1 P2 P3 P4
P2
P3
0
-1
1
3
1
-1
1
0
0
1
-3
-1
zj – cj -3 -1 0 0 1
B CB P0
2 2 -1 0
P1 P2 P3 P4
P2
P1
2
2
2
1
0
1
1
0
-2
1
-1
-2
zj – cj f 0 0 -1 -6
B CB P0
-1 -2 -1 0 0
P1 P2 P3 P4 P5
P2
P3
-2
-1
3
1
1
4
1
0
0
1
-1
2
1
1
zj – cj -7 -5 0 0 0 -3
B CB P0
2 1 3 0 0
P1 P2 P3 P4 P5
P3
P2
3
1
1
2
2
1
0
1
1
0
1
1
1
-1
zj – cj 3 3 0 0 4 -2
B CB P0
2 -1 2 0 0
P1 P2 P3 P4 P5
P1
P4
2
0
3
1
1
0
-1
3
2
-1
0
1
1
3
zj – cj 6 0 -1 2 0 2
B CB P0
2 -2 3 0
P1 P2 P3 P4
P3
P1
0
-2
3
1
-1
2
0
1
-1
-2
1
0
zj – cj -2 -6 0 α 0
B CB P0
2 2 -1 1 0 0
P1 P2 P3 P4 P5 P6
P3
P1
2
-1
0
4
1
3
1
0
0
0
-1
1
0
1
0
1
0
2
0
0
γ
1
1
1
zj – cj f 0 α β 1 0 1
28) Din tabelul Simplex de mai jos pt o problema de
programare liniara cu cerinte de minim:
d) x0 =(0,4,6,0,0)
T
solutie optima, dar nu este unica.
29) Din tabelul Simplex de mai jos pt o problema de
programare liniara cu cerinte de minim:
a) x0 =(1,0,4,3,0)
T
este solutie optima.
c) problema are o infinitate de solutii optime.
30) In tabelul Simplex de mai jos pt o problema de
programare liniara cu cerinte de minim:
a) poate intra in baza P4 sau P5 ;
b) va iesi din baza numai P2 ;
d) solutia de baza admisibila gasita este x0 =(0,1,3,0,0)
T
.
33) In rezolvarea unei probleme de transport metoda
costului minim se aplica pt determinarea:
c) unei solutii de baza admisibile initiale.
34) Cantitatile δ
ij
din criteriul de optim al problemelor de
transport se calculeaza pentru:
c) celulele nebazice.
35) Intr-o problema de transport ciclul celulei care intra in
baza este:
a) x11 .
36) Solutia unei probleme de transport este optima daca:
c) (∀)
δ
ij
≤ 0.
39) O solutie de baza admisibila a unei probleme de
transport este degenerata daca:
b) (∃) xij = 0, cu (i,j) celula bazica.
41) O solutie de baza admisibila a unei probleme de
transport cu 2 depozite si 5 centre de desfacere este
degenerata daca are:
b) 7 componente egale cu 0;
c) cel mult 5 componente nenule.
31) Problema de transport de forma:
c) echilibrata, daca α=25.
32) Solutia de baza admisibila a unei probleme de transport
este data de tabelul:
Atunci: c) α = 15, β = 0.
37) O solutie de baza admisibila a unei probleme de
transport este data de tabelul.
a) cantitatea totala
de marfa care trebuie transp este 65 u.m.
d)
13
δ =-4.
B CB P0
-1 2 3 0 0
P1 P2 P3 P4 P5
P3
P1
3
2
6
4
-3
4
0
1
1
0
-1
-1
2
-4
zj – cj 26 0 0 0 -5 -2
B CB P0
2 1 3 0 0
P1 P2 P3 P4 P5
P3
P1
3
2
0
4
1
3
0
1
0
1
-1
2
1
0
0
0
0
1
1
-2
1
zj – cj 14 0 0 0 0 -1
B CB P0
2 0 -1 0 0
P1 P2 P3 P4 P5
P3
P1
-1
0
3
1
2
3
0
1
1
0
-2
1
-2
3
zj – cj -3 -4 0 0 2 2
C1 C2 C3
D1
1 3 2 2
0
D2
4 2 1 2
0
D3
1 2 2
α
30 20 15
C1 C2 C3 C4
D1
2 1 3 2
30
15 α
D2
1 4 1 3
20
5 15
β
D3
5 2 2 1
30
30
15 20 15 30
C1 C2 C3
D1
2 1 3
10 10
D2
1 4
2
1
25 5
D3
3 2 5
15
38) Fie problema de transport data de urmatorul tabel:
Aplicand metoda cosyului minim se determina mai intai
valoarea lui : c)
31
x .
40) Fie problema de transport:
Atunci problema:
d) este neechilibrata.
42. Solutia optima a unei probleme de transp este unica daca
cantitatile δ
ij
corespunzatoare acesteia sunt toate:
b) strict negative.
43) Solutia unei probleme de transport este optima daca:
c) (∀)
δ
ij
≤ 0.
45) Intr-o problema de transport va intra in baza variabila
ij
x corespunzatoare cantitatii δ
ij
data de relatia:
b) δ max{ 0}
ij kl
δ · >
44) Fie solutia de baza admisibila a unei probleme de
transport data de tabelul:
Atunci
21
δ se calculeaza dupa relatia:
c)
21
δ =-1+2=1+4
46) Solutia de baza initiala a unei probleme de transport este
data de tabelul:
Atunci valoarea
functiei obiectiv f,
corespunzatoare
acestei solutii este:
b) f=65
48) Intr-o problema de transport variabila
11
x intra in baza
si are urmatorul ciclu:
Atunci: c) 10 θ ·
d)
21
x iese din baza.
47) Intr-o problema de transport cu m depozite si m centre
de desfacere, variabilele nebazice ale unei solutii de baza
admisibile sunt:
b) toate egale cu 0;
d) in numar de
2
2 1 m m − +
.
49) Intr-o problema de transport, notiunea de ciclu se
ataseaza:
b) celulelor nebazice.
50) Coeficientii functiei obiectiv a unei probleme de
transport oarecare sunt:
c) numere negative.
51) Pt o prolema de programare liniara, care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) o solutie de baza admisibila este punct extrem al multimii solutiilor admisibile;
b) un punct extrem al multimii solutiilor admisibile este o solutie de baza admisibila.
52) Intr-o problema de programare liniara se folosesc variabilele de compensare cand:
a) restrictiile sunt de forma ”≤”;
b) restrictiile sunt de forma “≥”.
53) O solutie de baza admisibila are componente:
a) negative.
54) O problema de programare liniara cu cerinte de minim
are mai multe solutii optime daca:
a) 0
j j
z c − ≤ si exista vectori
j
P care nu fac parte din
baza cu 0
j j
z c − · ,care au si coordonatele strict pozitive.
55) O problema de programare liniara cu cerinta de minim
pentru functia obiectiv, admite optim infinit daca:
a) exista vectori
j
P cu toate coordonatele negative, care nu
fac parte din baza si pentru care 0
j j
z c − > .
56)In forma standard, o problema de programare liniara
are:
a) numarul restrictiilor cel mult egal cu al necunoscutelor
57) Daca matricea unei probleme de programare liniara in
forma standard are rangul egal cu nr. restrictiilor, atunci:
b) restrictiile sunt independente.
58) Pentru a aduce o problema de programare liniara la
forma standard, se folosesc variaile:
b) de compensare.
59) Solutiile admisibile ale unei probleme de programare 60) Solutiile de baza admisibila ale unei probleme de 61) O solutie de baza admisibila are numai componente:
C1 C2 C3
D1
2 3 3 2
0
D2
4 3 2 2
0
D3
1 5 2 3
0
15 35 20
C1 C2
D1
2 1 2
0
D2
1 3 2
0
10 10
C1 C2 C3
D1
2 1 3
15 5
D2
1 4 2
10 20
C1 C2
D1
1 2
20
D2
1 3
10 5
D3
2 2
liniara formeaza totdeauna o multime.
c) convexa.
programare liniara formeaza o multime:
a) finita.
a) nenegative.
62) Pentru aplicarea algoritmului Simplex, solutia de baza
initiala a unei probleme de programare liniara trebuie sa fie:
a) admisibila.
63) O solutie de baza admisibila a unei probleme de
transport cu m depozite si n centre (m<n) are:
a) cel mult m+n-1 componente nenule.
64) Pentru o problema de transport care din urmatoarele
afirmatii sunt adevarate?
a) admite totdeauna o solutie de baza admisibila;
c) are totdeauna optim finit.
65) Intr-o problema de transport metoda perturbarii se
aplica atunci cand:
a) solutia initiala este degenerata;
b) pe parcursul rezolvarii se obtine o solutie degenerata.
66) O problema de transport pt care exista 0
ij
δ · pt o
variabila nebazica a solutiei optime are:
b) mai multe solutii optime.
67) Metoda grafica de rezolvare a problemelor de
programare liniara se aplica pt probleme:
c) cu doua necunoscute.
68) Pentru o problema de programare liniara, multimea SA a
solutiilor admisibile si multimea SAB a solutiilor admisibile
de baza satisfac relatiile:
c)
A AB
S S ⊃
d)
A AB A
S S S ∪ ·
69) O problema de programare liniara poate avea:
a) optim (finit sau nu) sau nici o solutie admisibila.
70) Pentru a aplica algoritmul de rezolvare a unei probleme
de transport trebuie ca:
b) problema sa fie echilibrata si sa avem o solutie de baza
initiala nedegenerata.
71) Pt a rezolva o problema de transport neechilibrata:
a) se introduce un nou depozit, daca cererea este mai mare
decat oferta;
b) se introduce un nou centru, daca cererea este mai mica
decat oferta.
72) Pentru o problema de programare liniara care din
urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
d) multimea solutiilor admisibile este convexa.
73) Intr-o problema de programare liniara nu se folosesc
variabile de compensare cand:
c) restrictiile sunt de forma “=”
d) sistemul initial de restrictii este in forma standard.
74) O problema de programare liniara de minim are mai
multe sol. optime daca avem satisfacut criteriul de optim si:
b) exista vectori Pj care nu fac parte din baza, cu
0
j j
z c − · , care au coordonate pozitive.
75) O problema de programare liniara de minim admite
optim infinit daca:
a) criteriul de optim nu este satisfacut si vectorii din afara
bazei au toate coordonatele negative.
76) O problema de programare liniara de minim admite
solutie optima unica daca:
a) criteriul de optim este satisfacut si toti vectorii din afara
bazei au diferentele 0
j j
z c − < ;
c) criteriul de optim este satisfacut si vectorii din afara bazei
cu diferentele 0
j j
z c − · au coordonatele negative.
77) In forma standard, o probl. de programare liniara are:
a) numarul restrictiilor cel mult egal cu al necunoscutelor;
b) restrictiile de tip ecuatie.
78) Daca matricea unei problema de programare liniara in
forma standard are rangul egal cu nr. restrictiilor atunci:
b) restrictiile sunt idependente.
79) Pentru a aduce o problema de programare liniara la
forma standard se folosesc:
b) variabile de compensare.
80) Solutiile optime ale unei probleme de programare
liniara formeaza totdeauna o multime:
c) convexa.
81) O solutie de baza admisibila nedegenerata are
intotdeauna componentele principale:
b) stricti pozitive.
82) O probl. De transport cu 3 centre si 4 depozite, are
solutia de baza initiala nedegenerata, daca aceasta are:
b) 6 componente pozitive.
83) O problema de programare liniara poate fi rezolvata cu
algoritmul Simplex numai daca:
a) este in forma standard.
84) Pentru a rezolva o problema de transport trebuie ca:
b) problema sa fie echilibrata.
85) Metoda celor 2 faze se aplica:
b) Pentru determinarea unei solutii de baza admisibile a
problemei initiale;
d) cu o functie obiectiv diferita de functia initiala.
86) O problema de transport: a) are intotdeauna solutie optima finita; c) poate avea mai multe solutii optime.
87) Pentru a determina solutia initiala a unei probleme de
transport:
a) se aplica metoda diagonalei;
d) problema trebuie sa fie echilibrata.
88) Pentru aplicarea algoritmului Simplex este necesar ca:
b) sistemul in forma standard sa aiba cel putin o solutie de
baza admisibila.
89) Solutia unei probleme de transport este optima daca:
b) toate cantitatile 0
ij
δ ≤
90) Criteriul de optim al unei probleme de programare de
minim este satisfacut daca:
a) toate diferentele 0
j j
z c − ≤ ;
d) toti vectorii Pj din afara bazei au diferentele
0
j j
z c − ≤
.
91) O problema de transport are optim infinit:
b) niciodata.
92) O problema de transport are intotdeauna:
a) optim finit;
b) cel putin o solutie de baza admisibila.
93) Functia obiectiv a problemei artificiale are:
a) totdeuna optim finit;
d) coeficienti negativi.
94) Daca functia artificiala are optim strict pozitiv, atunci;
a) problema initiala nu are solutii;
b) in baza au ramas variabilele artificiale.
95) Intr-o problema de transport coeficientii functiei
obiectiv reprezinta:
c) cheltuieli de transport.
96) Intr-o problema de transport vom avea costuri de
transport egale cu 0 daca:
b) problema initiala este neechilibrata.
97) Intr-o problema de transport va intra in baza variabila
corespunzatoare lui:
a) 0
ij
δ > , maxim.
98) Ciclul unei celule nebazice este format:
a) din cel putin 4 celule;
c) dintr-un numar par de celule.
99) Problemele de transport: a) sunt cazuri particulare de probleme de programare liniara; c) au numai optim finit.
100) Intr-o problema de transport criteriul de iesire se aplica: b) celulelor cu numar par din ciclul celulei care intra in baza.
IV. SERII NUMERICE. SERII DE PUITERI
1) Fie seria
1
n
n
a

·

convergenta. Atunci, asociind termenii
in grupe finite:
b) seria ramane convergenta;
d) suma seriei nu se modifica.
2) Care din urmatoarele operatii poate modifica natura unei
serii divergente:
a) asocierea termenilor seriei in grupe finite.
3) Suma unei serii convergente se modifica at. cand:
b) adaugam un nr.finit de termeni;
c) suprimam un nr. finit de termeni ai seriei;
d) inmultim termenii seriei cu un scalar ennul.
4) Fie seria numerica
1
,
n n
n
a a

·


¡ .Care din afirmatiile
de mai jos sunt adevarate:
a) daca
1
n
n
a

·

converge, atunci
lim 0
n
n
a
→∞
·
;
d) daca
lim 0
n
n
a
→∞

, atunci seria
1
n
n
a

·

diverge.
5) Fie ( )
n n
S
∈¥
sirul sumelor partiale atasat seriei
1
n
n
a

·


Daca
lim 2
n
n
S
→∞
·
, atunci:
a) seria converge;
d) seria are suma S=2
6) Fie ( )
n n
S
∈¥
sirul sumelor pariale atasat seriei
1
n
n
a

·

si
lim
n
n
S S
→∞
·
. Atunci seria:
a) converge, daca S ≠ t∞ ;
d) converge, daca S=1.
7) Fie seria geometrica
0
n
n
aq

·

cu a≠0. Atunci seria:
a) converge, pentru q € (-1,1);
8) Seria armonica generalizata
1
1
a
n
n

·

este o serie:
b) divergenta, daca α<0;
c) convergenta, daca α>1;
d) divergenta, daca α=1.
9) Fie ( )
n n
S
∈¥
sirul sumeolor partiale atasat unei serii de
termeni pozitivi
1
n
n
a

·

, ( 0
n
a ≥ ). Atunci sirul ( )
n n
S
∈¥

este intotdeauna:
b) monoton crescator.
10) Fie seriile cu termeni pozitivi
1
n
n
a

·

si
1
n
n
b

·

astfel incat
*
, ( )
n n
a b n ≤ ∀ ∈¥
.Atunci:
a)
1
n
n
a

·

converge daca
1
n
n
b

·

; d)
1
n
n
b

·

diverge daca
1
n
n
a

·

diverge.
11) Fie seria cu termeni pozitivi
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ si seria armonica
1
1
n
n

·

. Atunci:
b)
1
n
n
a

·

diverge daca
1
n
a
n
≥ .
12) Fie seriile cu termeni pozitivi
1
n
n
a

·

si
1
n
n
b

·

. Daca
lim 1
n
n
n
a
b
→∞
·
, atunci:
a) daca
1 1
( ) ( )
n n
n n
a C b C
∞ ∞
· ·

∑ ∑
;
13) Criteriile de comparatie se aplica seriilor:
b) cu termeni pozitivi. 15) Fie seria
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ . Daca
1
1
lim
2
n
n
n
a
a
+
→∞
·
, atunci:
a)
1
lim
2
n
n
n
a
→∞
·
b)
1
n
n
a

·

converge.
14) Fie seriile de termeni pozitivi
1
n
n
a

·

si
1
n
n
b

·

, care
satisfac relatia
lim
n
n
n
a
k
b
→∞
·
.Atunci:
b) daca
1 1
( ) ( )
n n
n n
b D a D
∞ ∞
· ·

∑ ∑
.
a) daca k € (0,1) seriile au aceeasi natura.
b) k=2 si
1 1
( ) ( )
n n
n n
a C b C
∞ ∞
· ·

∑ ∑
.
c) k=1 si
1 1
( ) ( )
n n
n n
b D a D
∞ ∞
· ·

∑ ∑
.
17) Pentru seria
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ avem
1
lim
n
n
n
a
a
λ
+
→∞
·
.
Atunci :
c) daca
1
2
n
n
a λ

·
≥ ⇒

, diverge.
d) daca
1
1
0,
2
n
n
a λ

·
¸ _
∈ ⇒

¸ ,

converge.
16) Fie seria cu termeni pozitivi
1
n
n
a

·

, si notam cu
1
1
lim
n
n
n
a
a
λ
+
→∞
·
si
2
lim
n
n
n
a λ
→∞
·
. Atunci:
c)
1 2
λ λ · ; d) daca
2 1
2 2 λ λ · ⇒ · .
18) Pentru seria cu termeni pozitivi
1
n
n
a

·

avem
lim 2
n
n
n
a
→∞
·
. Atunci:
c)
1
n
n
a

·

diverge; d)
1
lim 2
n
n
n
a
a
+
→∞
·
19) Fie
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ astfel incat
1
lim 1 2
n
n
n
a
a
→∞
+
¸ _
− ·

¸ ,
.
Atunci :
a)
1
n
n
a

·

converge.
20) Fie
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ astfel incat
1
lim 1
n
n
n
a
a
µ
→∞
+
¸ _
− ·

¸ ,
.
Atunci:
d) daca
1
(1, 2) ( )
n
n
a C µ

·
∈ ⇒

21) Seria cu termeni pozitivi
1
n
n
a

·

are sirul sumelor
partiale ( )
n n
S
∈¥
marginit. Atunci:
a)
1
n
n
a

·

converge;
b) sirul ( )
n n
S
∈¥
converge.
22) In aplicarea criteriului lui Raabe-Duhamel seriei
1
n
n
a

·


0
n
a ≥ se cere calculul limitei:
c)
1
lim 1
n
n
n
a
a
→∞
+
¸ _


¸ ,
.
23) Fie seria alternata
1
( 1)
n
n
n
a

·


cu 0
n
a ≥ . Criteriul lui
Leibniz afirma ca seria:
a) converge, daca
n
a -> 0 monoton descrescator.
24) Fie seria
1
1
( 1) ,
n
n
n
a

+
·


0
n
a ≥ astfel incat
lim
n
n
a
→∞
=0.
Atunci seria converge daca:
b) ( )
n
n
a
∈¥
este monoton descrescator.
25) Seria
1
n
n
u

·

este o serie alternata daca :
b)
1
0, ( )
n
u u n
+
≤ ∀ ∈ g ¥ ;
d)
1
( 1) , 0
n
n n n
u a a
+
· − ≥ .
26) Fie seria de termeni oarecare
1
n
n
a

·

,
n
a ∈¡ . Care din
urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
b) daca
1 1
( ) ( )
n n
n n
a C a C
∞ ∞
· ·

∑ ∑
;
c) daca
1 1
( ) ( )
n n
n n
a D a C
∞ ∞
· ·

∑ ∑
.
27) Fie seria
1
n
n
a

·

,
n
a ∈¡ astfel incat
1
1
lim
2
n
n
n
a
a
+
→∞
· . Atunci:
a) seria
1
n
n
a

·

converge; b) seria
1
n
n
a

·

converge; c)
1
lim
2
n
n
n
a
→∞
·
28) O serie cu termeni oarecare
1
n
n
a

·

,
n
a ∈¡ se
numeste semiconvergenta daca:
b)
1
( )
n
n
a C

·

si
1
( )
n
n
a D

·


29) Fie seria cu termeni pozitivi
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ . Atunci:
a) daca
1
( )
n
n
a C

·

rezulta
1
( )
n
n
a C

·

;
30) Seria cu termeni pozitivi
1
n
n
a

·

are limita
1
lim 1
n
n
n
a
n
a
µ
→∞
+
¸ _
− ·

¸ ,
. Atunci daca:
b) daca
1
( )
n
n
a D

·

rezulta
1
( )
n
n
a D

·

;
c)
1
n
n
a

·

=
1
n
n
a

·

.
c)
µ
=0 rezulta
1
n
n
a

·

diverge;
d)
µ
=3 rezulta
1
n
n
a

·

converge.
31) Seria de puteri
1
n
n
n
a x

·

,
n
a ∈¡ are
1
lim 1
n
n
n
a
a
+
→∞
· .
Atunci:
b) lim 1
n
n
n
a
→∞
· ; c) seria converge pentru x € (-1,1)
32) Seria de puteri
1
,
n
n n
n
a x a

·


¡ are limita
lim 0
n
n
n
a
→∞
· . Atunci:
b) seria converge, pentru ( )x ∀ ∈¡ ;
d)
1
lim 0
n
n
n
a
a
+
→∞
· .
33) Seria de puteri
0
1
( )
n
n
n
a x x

·


cu
n
a ∈¡ are
1
lim
n
n
n
a
a
+
→∞
· +∞ . Atunci seria:
c) are raza de convergenta r=0;
d) converge numai in/pentru x=x0.
34) Seria de puteri ( )
1
1
n
n
n
a x

·
+

are raza de convergenta
r=1. Atunci seria:
c) converge, pentru x ∈ (-2,0);
d) diverge, daca x∈(3,∞)
35) Seria de puteri
0
1
( )
n
n
n
a x x

·


are lim 0
n
n
n
a
→∞
·
Atunci seria:
d) converge, (∀) x∈R.
36) Seria de puteri
0
1
( )
n
n
n
a x x

·


are raza de
convergenta r >0. Atunci teorema lui Abel afirma ca seria
converge pe intervalul:
b) (x0-r,x0+r)
37) Fie seria de puteri
1
n
n
n
a x

·

cu
1
1
lim
2
n
n
n
a
a
+
→∞
· . Atunci
b) raza de convergenta este r=2;
d) seria diverge (∀)x∈(-∞,-2)∪(2,+ ∞)
38) Fie seria de puteri ( )
1
1
n
n
n
x
n

·


. Atunci coeficientii
seriei sunt dati de relatia:
c) ( )
1
1
n
n
a
n
· −
39) Fie r raza de convergenta a seriei de puteri
1
n
n
n
a x

·

.
Atunci seria:
a) converge (∀) x∈R, daca r = +∞;
c) converge intotdeauna in x = 0.
40) Seria de puteri ( )
1
1
n
n
n
x
n

·


are raza de convergenta
r=1. Atunci domeniul maxim de convergenta a seriei este:
b) x ∈ (-1,1]
41) Fie seria de puteri
1
n
n
n
a x

·

, a carei raza de
convergenta este r > 0 finita. Atunci:
a) seria converge, (∀) x ∈(-r,r)
c)
1
lim
n
n
n
a
r
→∞
· ;
d)
1
lim
n
n
n
a
a
+
→∞
· lim
n
n
n
a
→∞
.
42) Seria Taylor atasata unei functii f(x) in punctul x0:
b) este o serie de puteri;
d) are coeficientii de forma
( )
0
( )
!
n
n
f x
a
n
· .
44) Fie : f I ⊆ → ¡ ¡ o functie oarecare. Care din
conditiile de mai jos sunt necesare pt a-i atasa acesteia o
serie Taylor in punctul x0:
a) obligatoriu x0 ∈ I;
b) f(x) admite derivate de orice ordin in x0.
43) Seria MacLaurin atasata unei functii f(x):
c) este o serie de puteri centrata in 0;
d) este un caz particular de serie Taylor.
45) Coeficientii numerici ai unei serii MacLaurin atasate
unei functii f(x) au forma:
b)
( )
(0)
!
n
n
f
a
n
·
46) Seria de puteri
1
n
n
n
a x

·

satisface proprietatea
lim 1
n
n
a
→∞
·
. Atunci seria: c) converge, (∀) x ∈(-1,1)
47) Seria de puteri ( )
1
1
n
n
n
x

·


:
c) are raza de convergenta r =1;
d) converge, (∀) x∈ (-1,1)
48) Pentru a studia convergenta unei serii alternate se
aplica:
c) criteriul lui Leibniz.
49) Seria de puteri
1
n
n
n
a x

·

este convergenta pe R numai
daca:
b) raza de convergenta r = + ∞;
c) lim
n
n
n
a
→∞
· 0.
50) Seria de puteri
0
1
( )
n
n
n
a x x

·


converge numai in x0,
daca si numai daca:
a) raza de convergenta r=0;
c) lim
n
n
n
a
→∞
· +∞.
51) Fie seria numerica
1
n
n
a

·

pentru care
lim
n
n
a
→∞
= 0.
Atunci seria:
d) nu se poate preciza natura seriei.
52) Daca pentru sirul numerelor partiale
lim 1
n
n
S
→∞
·
atunci
seria
1
n
n
a

·

:
a) este convergenta si are suma S=1.
53) Daca pentru seria
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ sirul sumelor partiale
este marginit, atunci seria:
a) este convergenta.
54) Fie seria
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ si
1
lim
n
n
n
a
a
λ
+
→∞
·
. Atunci seria
b) converge daca λ <1;
c) converge, daca λ =0
55) Fie seria
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ si
1
lim 1
n
n
n
a
a
µ
→∞
+
·
¸ _


¸ ,
.
Atunci seria:
a) este divergenta, daca
µ
=0;
d) este convergenta, daca
µ
= + ∞.
56) Fie seria ( )
1
1
n
n
n
a

·


, 0
n
a ≥ si
lim
n
n
a
→∞
=0. Atunci
seria:
c) este convergenta, daca
1 n n
a a
+
≥ pentru price n ∈ * ¥ .
57) Fie seria
1
n
n
a

·

, si
lim
n
n
a
→∞
=1. Atunci seria:
d) nu se poate preciza natura seriei; se aplica criteriul lui
Raabe-Duhamel.
58) Seria
1
n
n
a

·

este divergenta daca:
b)
lim
n
n
a
→∞
=1
c)
lim
n
n
a
→∞
= + ∞.
59) Fie seria
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ si
lim
n
n
n
a λ
→∞
·
. Atunci seria:
b) este divergenta, pentru λ >1.
c) este convergenta, pentru
1
2
λ · .
d) este divergenta, daca λ = + ∞.
60) Fie seria
1
n
n
a

·

, cu
1
lim 1
n
n
n
a
a
→∞
+
¸ _


¸ ,
=0. Atunci seria:
b) este divergenta, pentru 0
n
a ≥ .
61) Fie seria
1
n
n
n
a x

·

si
1
lim 0
n
n
n
a
a
+
→∞
· . Atunci seria:
a) este convergenta, (∀) x∈ R.
62) Pentru seria
1
n
n
n
a x

·

avem
lim
n
n
n
a λ
→∞
·
=ρ . Atunci
raza de convergenta r este:
a) r=
1
ρ
; c) r=0, daca ρ = + ∞; d) r=1, daca ρ =1.
63) Seria
1
n
n
n
a x

·

are raza de convergenta r=0. Atunci
seria:
a) este convergenta, numai in x=0.
64) Daca seria
0
1
( )
n
n
n
a x x

·


are raza de convergenta r=o,
atunci seria:
b) este divergenta, (∀) x ∈ R\{x0};
c) este convergenta, numai in x=x0.
65) Seria
0
1
( )
n
n
n
a x x

·


are
1
lim 0
n
n
n
a
a
+
→∞
· . Atunci seria:
a) este convergenta, (∀) x∈ R
66) Fie seria numerica
1
n
n
a

·

. Atunci seria:
c) diverge, daca
lim
n
n
a
→∞
≠ 0.
67) O serie cu termeni pozitivi:
b) este divergenta, daca termenul general nu tinde la 0;
c) are totdeauna sirul numerelor partiale crescator.
68)Fie seria
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ si
1
lim
n
n
n
a
a
λ
+
→∞
·
. Atunci seria
a) diverge, daca 2 λ > ;
b) converge, daca 1 λ < .
69) Fie seria
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ si
1
lim 1
n
n
n
a
a
µ
→∞
+
¸ _
− ·

¸ ,
.
Atunci seria este divergenta, daca:
b)
1
2
µ · ;
d)
µ · −∞
.
70) O serie cu termeni pozitivi
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ :
a) converge, daca
1
lim 0
n
n
n
a
a
+
→∞
·
;
b) diverge, daca
lim
n
n
a
→∞
=1;
c) diverge, daca
lim
n
n
a
→∞
= + ∞.
71) Seria
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ este:
a) convergenta, daca
lim 0
n
n
n
a
→∞
·
;
b) divergenta, daca
lim
n
n
n
a
→∞
·
2;
c) convergenta, daca
lim
n
n
n
a
→∞
·
1.
72) Fie seria
1
n
n
a

·

cu
1
lim 1
n
n
n
a
n
a
→∞
+
¸ _
− ·

¸ ,
0. Atunci seria
b) este divergenta, daca 0
n
a ≥ .
73) O serie de puteri
1
n
n
n
a x

·

are raza de convergenta r=2.
Atunci seria:
a) converge pt x ∈ (-2,2)
d) diverge, daca x >2.
74) O serie de termeni pozitivi
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥ :
b) diverge, daca
1
lim 2
n
n
n
a
a
+
→∞
·
;
d) diverge, daca
lim
n
n
n
a
→∞
·
2.
75) Seria de puteri
1
n
n
n
a x

·

are lim
n
n
n
a
→∞
· +∞. Atunci
seria:
b) converge, numai pentru x=0;
d) diverge, pentru x ≠ 0.
76) Fie o seria oarecare cu termeni pozitivi
1
n
n
a

·

, 0
n
a ≥
si
1
lim
n
n
n
a
a
+
→∞
=1. Atunci:
a)
lim
n
n
n
a
→∞
·
1; c) Raabe-Duhamel pt a det. natura seriei
77) Seria armonica generalizata
1
1
n
n
α

·

cu α ∈ R:
b) diverge, daca α <1;
d) converge, daca α = 2.
78) Fie seria cu termeni alternanti
1
( 1)
n
n
n
a

·


, 0
n
a ≥ .
Daca
lim
n
n
a
→∞
=1, atunci:
b) seria diverge conform criteriului general de divergenta.
79) Seria de puteri
1
( 1)
n
n
n
a x

·
+

, are raza de convergenta
r=1. Atunci seria:
b) diverge, pentru ( , 2) (0, ) x ∈ −∞ − ∪ +∞ ;
d) converge, pentru x ∈ (-2,0).
80) Seria de puteri
1
( 1)
n
n
n
a x

·
+

are raza de convergenta
r=1. Atunci seria:
b) diverge, pentru ( , 0) (2, ) x ∈ −∞ ∪ +∞ ;
c) converge, pentru x ∈ (0,2).
81) Seria de puteri
1
( 1)
n
n
n
a x

·
+

, are raza de convergenta
r=∞. Atunci seria:
c) converge, pentru x ∈ R.
82) Seria de puteri
1
n
n
n
a x

·

are raza de convergenta r =0.
Atunci seria:
b) converge, numai pentru x=0;
d) diverge, (∀) x ∈R.
V. FUNCTII REALE DE N VARIABILE
1) Fie punctele P1(1,1), P2(2,2) ∈ R
2
. Atunci distanta dintre
ele este egala cu:
c) d(P1,P2) =
2
.
2) Fie punctele P1(x1,x2) si P2(y1,y2) ∈ R
2
.Atunci distanta
b) d(P1,P2)=
2 2
1 2 1 2
( ) ( ) x x y y − + − .
3) Fie P(x1,x2) ∈ R
2
; Atunci distanta de la O(0,0) la P este:
b) d(O,P)=
2 2
1 2
x x + .
4) Fie sirul
2
( )
n n
x


¥
¡ cu termenul general de forma
1
,
1
n
n
x
n n
¸ _
·

+
¸ ,
. Atunci
b) limita sirului este x0=(0,1)
5) Fie sirul
2
( )
n n
x


¥
¡ cu termenul general
( ) 1
,
1
n
n
n
x
n n
¸ _

·
+
¸ ,
.At.: b)sirul diverge/limita x0=(0, ∞)
6) Fie sirul de puncte ( )
n
n n
x


¥
¡ . Atunci sirul:
b) converge, daca toate sirurile coordonatelor converg;
d) diverge, numai daca toate sirurile de coordonte diverg.
7) Fie f(x,y) o functie de 2 variabile si notam cu lg limita globala, respectiv l1,l2 limitele partiale ale acesteia intr-un puct (x0,y0). Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) daca (∃) lg atunci (∃) l1,l2 si l1=l2=lg; c) daca (∃)l1,l2 si l1≠l2 atunci nu exista lg.
8) Fie
2
: f D ⊆ → ¡ ¡ si (x0,y0) ∈ D. Atunci derivata
partiala a lui f(x,y) in raport cu variabila x in punctul
(x0,y0) se calculeaza cu relatia:
b)
0
0 0 0
0 0
0
( , ) ( , )
( , ) lim
x x
f x y f x y f
x y
x x x

− ∂
·
∂ −
.
9) Fie functia f(x,y)=
2
x
y
. Atunci:
a)
2 f x
x y

·

; d)
2
2
f x
x y

·

.
10) Derivatele partiale ale functiei f(x,y)=ln(xy) sunt:
b)
1 f
x x

·

;
d)
1 f
x y

·

.
11) Fie functia f(x,y)=xy2, care din urmatoarele egalitati
sunt corecte?
b)
2
f
y
x

·

; d)
2
2
0
f
x

·

.
12) Diferentiala de ordin I a functiei f(x,y)=xy2 calculata in
punctul P0(1,2) are expresia:
c) df(P0)=4dx+4dy
13) Diferentiala de ordin I a functiei f(x,y)=xy2+2x3y in
punctul P0(1,1) are expresia:
b) df(P0)= 7dx+4dy.
14)Diferentiala de ordin I a functiei f(x,y) = xe
y
are expresia
c) df(x,y) = e
y
dx + xe
y
dy;
15) Fie (x,y) oo functie care satisface criteriul lui Schwartz
si care are
2
2
f
xy
x y

·
∂ ∂
. Atunci:
b)
2
2
f
xy
y x

·
∂ ∂
16) Fie H(x,y)=
6 2
2 6
x
y
− ¸ _


¸ ,
hessiana atasata functiei f(x,y).
Daca P1(2,-1) si P2(-2,-1) sunt puncte critice ale lui f,atunci
c) P1 nu este punct de extrem, iar P2 este punct de maxim;
17) Punctele critice ale functiei f(x,y) ∈ C2(R2) se obtin:
c) rezolvand sistemul
0
0
f
x
f
y
∂ ¹
·
¹
∂ ¹
'

¹
·
∂ ¹
¹
.
18) Functia f(x,y) are derivatele partiale ordinul I de forma:
b)
2 2
f f
x y y x
∂ ∂
·
∂ ∂ ∂ ∂
; d) H(x,y)=
2
2
2
2ln 2
2 2
x
y y
y
x x
y x
y y
¸ _
+



¸ _
+ −

¸ , ¸ ,
c)
2 2
2 2
2
f x
x
y y

· −

19) Functia
2
:
( , ) 1
f
f x y xy
¹ →
'
· +
¹
¡ ¡
are:
c) un singur punct critic;
d) hessiana de forma H(x,y)=
0 1
1 0
¸ _

¸ ,
.
20) Functia
2
:
( , ) 1
f
f x y x y
¹ →
'
· + +
¹
¡ ¡
are:
b) nici un punct critic.
21) Fie H(P0)=
2
1
α β
β
¸ _

¸ ,
hessiana atasata functiei f(x,y) in
punctul critic P0. Atunci P0:
a) este punct de minim local, daca α=β =1;
c) nu este punct de extrem local, daca α=1 si β =2.
22) Fie P0 un punct critic al functiei f(x,y) si hessiana
corespunzatoare acestuia de forma: H(P0)=
3 2
2 1
α
α
¸ _

¸ ,
.
Atunci P0 va fi punct de minim pt functia f daca:
c) α=
3
2
; d) α=
1
2
.
23) Hessiana functiei f(x,y) in punctul critic P0, este de
forma H(P0)=
1
α β
β
− ¸ _

− −
¸ ,
. Atunci P0 este punct de maxim
local pentru f daca:
Nici una
24) Hessiana functiei f(x,y) in punctul critic P0 are forma:
H(P0)=
2
2 2
2
α α
α α
¸ _
+ −



¸ ,
. P0 de minim local pt f daca:
b) α>-2 si α
3
>0;
25) Daca functia f(x,y) are derivatele partiale de ordin I de
forma
( 2 1)
(2 1)
f
x x y
x
f
y x y
y
∂ ¹
· + −
¹
∂ ¹
'

¹
· + −
∂ ¹
¹
, atunci f are:
d) patru puncte critice.
26) Fie H(P0)=
2
2 1
α α
α
− ¸ _


¸ ,
hessiana functiei f(x,y) in
punctul critic P0. Atunci pentru :
b) α=4⇒nu se poate preciza natura lui P0;
c) α=
1
2
⇒P0 nu este punct de extrem local;
d) α=3⇒P0 este puct de minim local.
27) Hessiana atasata functiei f(x,y) are forma H(x,y)=
3 2
2 2 2
2 6
6 6
y xy
xy x y
¸ _

¸ ,
; Atunci diferentiala de ordin II a funtiei
are forma:
c)
2 3 2 2 2 2 2
( , ) 2 12 6 d f x y y dx xy dxdy x y dy · + +
28) Diferentiala de ordin I a functiei f(x,y) are forma
df(x,y)=(x+y)dx+(x+2)dy. Atunci functia f(x,y);
c) are punctul critic unic P(-2,2)
29) Fie H(x,y)=
2 2
2 0
y x
x
¸ _

¸ ,
hessiana atasata functiei f(x,y).
Atunci diferentiala de ordin II a functiei f are forma:
d)
2 2
( , ) 2 4 d f x y ydx xdxdy · +
30) Fie H(x,y)=
2 2
2 0
y x
x
¸ _

¸ ,
hessiana atasata functiei f(x,y).
Daca P1(1,-1), P2(-1,1) sunt punctele critice ale lui f, atunci
c) P1,P2 nu sunt puncte de extrem local.
31) Fie H(P0)=
1 0 0
0 0
0 0 1
α
α
α
− ¸ _



+
¸ ,
hessiana corespunzatoare
functiei f(x,y,z) in punctul critic P0. Atunci:
a) P0 este punct de minim local, daca α>1;
c) P0 nu este punct de extrem local, daca α =
1
2
;
d) P0 este punct de minim local, daca α=-2.
32) Fie P0 punct critic al functiei f(x,y) si
2 2 2
0
( ) 2 d f P dx dy · − + . Atunci:
c) P0 nu este punct de extrem local.
34) ) Fie P0 un punct critic al functiei f(x,y,z) si
2 2 2 2
0
( ) 4 d f P dx dy d z · + + . Atunci:
a) P0 este punct de minim local.
33) Fie P0 un punct critic al functiei f(x,y) si
2 2 2
0
( ) 4 d f P dx dxdy dy · − + . Atunci:
a) P0 este punct de minim local.
35) Functia f(x,y) are derivatele partiale de ordin I de forma
2
3 2
f
x x
x

· − +

respectiv
2
1
f
y
y

· −

. Atunci numarul
punctelor critice ale lui f este: d) 4.
36) Diferentiala de ordin I a functiei f(x,y,z)=xy+y
2
z are
forma:
b) df(x,y,z)=ydx+(x+2yz)dy+y
2
2z;
37) Diferentiala de ordin I a functiei f(x,y,z)=xyz are forma:
c) df(x,y,z)=yzdx+xzdy+xydz;
38) Functia oarecare f(x,y,z) satisface conditiile din criteriul
lui Schwarz. Atunci au loc egalitatile:
b)
2 2
f f
x z z x
∂ ∂
·
∂ ∂ ∂ ∂
; d)
2 2
f f
y z z y
∂ ∂
·
∂ ∂ ∂ ∂
.
39) Fie functia f(x,y)=
2 2
x y x y
x y
+ + −
+
si
( ) 1
0 0
lim lim ( , )
x y
l f x y
→ →
· ,
( ) 2
0 0
lim lim ( , )
y x
l f x y
→ →
· limitele
iterate ale functiei in O(0,0). Atunci:
d) l1=1, l2=-1.
40) Fie functia f(x,y)=e
xy
.Atunci:
c)
xy
f
ye
x

·

.
42) Fie H(P0)=
2 0 1
0 1 1
1 1 1
− ¸ _




¸ ,
hessiana atasata functiei
f(x,y,z) in punctul critic P0. Atunci:
c) P0 nu este punct de extrem local.
41) Fie functia f(x,y)= e
x+y
. Atunci:
d)
x y
f
e
x
+

·

.
43) Fie functia f(x,y,z)=x+y+z. Atunci:
b) functia f nu are puncte critice;
c) functia f nu are puncte de extrem local.
44) Daca P0(x0,y0) este punct critic pentru functia f(x,y)
atunci:
b)
0
( ) 0
f
P
x

·

si
0
( ) 0
f
P
y

·

; c) df(P0)=0
45) Fie H(P0)=
0
α β
β
¸ _

¸ ,
hessiana atasata functiei f(x,y) in
punctul critic P0. Atunci, daca: Nici una
48) Metoda multiplicarilor lui Lagrange se foloseste la
determinarea punctelor de extrem local, in cazul functiilor:
d) ale caror variabile sunt supuse la o serie de legaturi.
46) Fie H(x,y)=
3
2 2
2 6
6
y xy
xy x y
α
β
¸ _

¸ ,
matricea hessiana atasata
functiei f(x,y). Atunci , daca functia f(x,y) satisface criteriul
lui Schwarz avem:
a) α=3, β =6;
47) Fie H(x,y,z)=
2
2
2 2
0 3
0 6
y x
x z
z yz
α
β
γ
¸ _



¸ ,
hessiana atasata
functiei f(x,y,z)=
2 3
x y yz + . Deoarece f satisface criteriul
lui Schwarz avem: c) α=0, β =2, γ =3.
49) Fie functia f(x,y)=x2+y2 cu variabilele satisfacand
legatura x+y=1. Atunci functia lui Lagrange atasata are
expresia:
c) L(x,y)=x2+y2+λ (x+y-1)
50) Criteriul lui Schwarz afirma ca functia f(x,y) are:
c) derivatele partiale mixte de ordinul 2 egale.
51) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
b) orice punct de extrem local este punct critic;
c) in un punct critic derivatele partiale de ordinul I sunt nule
d) punctele de ectrem local se gasesc printre pct. critice.
53) O functie :
n
f → ¡ ¡ are intotdeauna:
d) numarul punctelor critice si de extrem nu depinde de n.
52) O functie :
n
f → ¡ ¡ are intotdeauna:
a) n derivate partiale de ordinul I;
d) n2 derivate partiale de ordinul II.
54) Hessiana atasata functiei oarecare :
n
f → ¡ ¡ :
a) este o matrice patratica de ordinul n;
d) este formata cu derivatele partiale de ordin II ale functiei
55) Punctul P0∈R
n
este punct critic pentru functia
:
n
f → ¡ ¡ daca derivatele partiale:
c) de ordin I se anuleaza in P0.
56) Fie
2
: f → ¡ ¡ . Criteriul lui Schwarz afirma ca:
57) Criteriul luii Schwarz implica faptul ca functia
:
n
f → ¡ ¡ are:
a) matricea hessiana simetrica;
58) O functie oarecare :
n
f → ¡ ¡ are:
d) numarul punctelor critice si de extrem nu depinde de n.
a)
2 2
f f
x y y x
∂ ∂
·
∂ ∂ ∂ ∂
; d) deriv. part.de ordin II - continue
b) derivatele partiale de ordinul II mixte, egale.
59) Daca punctul P0 este punct de maxim pentru functia f,
atunci:
b) d2f(P0) este negativ definita
d) P0 este punct critic pentru f.
60) Daca punctul P0 este punct de minim pentru functia f,
atunci:
a) d2f(P0) este pozitiv definita;
d) P0 este punct critic pentru functia f.
61) Daca
1 2
, ∆ ∆ sunt minorii diagonali ai hessienei H(P0),
atunci punctul critic P0(x0,y0) este punct de minim daca:
a)
1 2
0, 0 ∆ > ∆ > .
62) Daca
1 2
, ∆ ∆ sunt minorii diagonali ai hessienei H(P0),
atunci punctul critic P0(x0,y0) este punct de maxim daca:
d)
1 2
0, 0 ∆ < ∆ > ;
63) Daca
1 2 3
, , ∆ ∆ ∆ sunt minorii diagonali ai hessienei
H(P0), atunci punctul critic P0(x0,y0,z0) este punct de
maxim daca:
b)
1 2 3
0, 0, 0 ∆ < ∆ > ∆ < .
64)Daca
1 2 3
, , ∆ ∆ ∆ sunt minorii diagonali ai hessienei
H(P0), atunci punctul critic P0(x0,y0,z0) este punct de
minim daca:
a)
1 2 3
0, 0, 0 ∆ > ∆ > ∆ >
65) O functie oarecare f(x,y) are:
b) 2 derivate partiale de ordinul I si 4 derivate partiale de
ordinul II;
d) 2 derivate partiale de ordinul II mixte (dreptunghiulare).
66) O functie oarecare f(x,y,z) are:
c) 3 derivate partiale de ordinul I si 9 derivate partiale de
ordinul II;
d) 6 derivate partiale de ordinul 2 mixte (dreptunghiulare).
67) Punctele critice ale functiei f(x,y);
b) sunt solutiile sistemului
0
0
f
y
f
y
∂ ¹
·
¹

¹
'

¹
·
¹∂
¹

19) Daca matricea A € M3(R) este echivalenta cu matricea A` = a) 2;
 −1 1 0     0 0 0  2 0 1  

atunci rang A este: c) 1; d) 0.
1 0 0    0 1 0   0 0 −1  

b) 3;

20)Daca A este echivalenta cu matricea unitate I3 (A I3), atunci: a) rang A = 3; b) det A ≠ I3; c) A = I3; d) A-1 = I3. 23) Daca matricea A este echivalenta cu matricea A` =
1 0 0    0 1 0  0 0 α   

21) Pivotul unei transformari elementare este intotdeauna: a) nenul; b) egal cu 0; c) egal cu 1; d) situat pe diagonala matricei. 24)Daca matricele A si A` sunt echivalente (AA`) atunci: a) au acelasi rang; b) sunt obligatoriu matrice inversabile; c) sunt obligatoriu matrice patratice; d) se obtin una din alta prin transformari elementare.

22) Daca matricea A este echivalenta cu A` =

atunci:

atunci: a) rang A = 3; b) rang A = 1; c) det A ≠ 0; d) A este inversabila. 25) Fie A € M3(R) cu det A = α. Atunci forma Gauss-Jordan a lui A: a) are acelasi rang cu matricea A, (∀) α € R; b) are acelasi rang cu matricea A, numai pt α = 0; c) coincide cu I3 <=> α ≠ 0; d) are cel mult doua coloane ale matricei unitate I3 daca α = 0 28) Metoda Gauss-Jordan de rezolvare a sistemelor liniare prin transformari elementare se aplica: a) numai sistemelor patratice; b) oricarui sistem liniar; c) numai daca rangul matricei sistemului este egal cu numarul de ecuatii; d) doar sistemele compatibile nedeterminate. 31) Aplicand metoda Gauss-Jordan unui sistem liniar de ecuatii, matricea extinsa A este echivalenta cu matricea A  2 1 −1 0 3  M  . Atunci sistemul liniar: `=   3 0 2 1 1 a) este incompatibil; b) este compatibil nedeterminat; c) are solutia de baza: x1=4, x2=2, x3=-1, x4=0; d) are o infinitate de solutii. 34) Un sistem liniar de 2 ecuatii cu 4 necunoscute, cu rangul matricei sistemului egal cu 2, are solutia de baza: X=(2,0,0,1)T. Atunci este: a) admisibila si nedegenerata; b) admisibila si degenerata; c) neadmisibila si nedegenerata;

a) rang A = 0 <=> α = 0 b) rang A = 1 <=> α = 1 c) rang A ≥ 2, (∀) α € R; d) rang A = 3 <=> α ≠ 0. 26) Doua sisteme liniare de ecuatii se numesc echivalente daca: a) au acelasi numar de ecuatii; b) au acelasi numar de necunoscute; c) au aceleasi solutii; d) matricele lor extinse sunt echivalente.

29) Fie A si A matricea, respectiv matricea largita a unui sistem liniar. Aplicand metoda Gauss-Jordan de rezolvare, se aplica transformari elementare asupra: a) liniilor lui A si coloanelor lui A ; b) liniilor si coloanelor lui A ; c) liniilor lui A ; d) coloanei termenilor liberi din A . 32) Matricea extinsa corespunzatoare unui sistem liniar in
1 2 0 −1 4    forma explicita este A =  0 1 1 1 M2  . Atunci  0 0 0 0 − 1  

27) Matricea unui sistem liniar oarecare, in forma explicita are: a) forma Gauss-Jordan; b) coloanele variabilelor principale, coloanele matricei unitate; c) toate elementele de pe liniile variabilelor secundare nule d) elementele corespunzatoare de pe coloanele variabilelor secundare, negative. 30) Pentru a obtine matricea unui sistem liniar sub forma explicita, se aplica transformari elementare: a) numai coloanelor corespunzatoare variabilelor secundare; b) numai coloanei termenilor liberi; c) tuturor liniilor si coloanelor matricei extinse; d) pentru a face coloanele variabilelor principal alese, coloanele matricei unitate. 33) Matricea extinsa corespunzatoare unui sistem liniar in
  2 forma explicita este A =  0 1 1 0 M  . Atunci sistemul  0 0 2 1 3   1 0 −1 0 1 

sistemul liniar: a) este incompatibil; b) este compatibil determinat; c) are solutia de baza x1=1, x2=2, x3=-1, x4=0; d) are o infinitate de solutii. 35) un sistem liniar cu 2 ecuatii si 3 necunoscute admite solutia de baza X=(0,-1,0)T . Stiind ca x2, x3 sunt variabile principale, atunci solutia x este: a) admisibila; b) neadmisibila; c) degenerata;

liniar: a) sistemul este compatibil nedeterminat; b) variabilele principale alese sunt x1, x2, x4; c) sistemul este incompatibil; d)solutia de baza cores. este x1=1, x2=2, x3=0, x4=3. 36) Sistemele liniare de ecuatii care admit solutii de baza sunt numai cele: a) compatibile nedeterminate; b) compatibile determinate; c) incompatibile; d) patratice.

Atunci: a) nB ≤ nE . β )T corespunzatoare unui sistem liniar cu 2 ecuatii principale si 4 necunoscute este degenerata daca: a) α=0. c) α =o. β =0. daca α ≠ 0. β =0. x2=-2+α+ β . c) x1=2+α. b) compatibil determinat. Atunci solutia de baza corespunzatoare X este: a) admisibila. x4= β . c) α=0. x3=α.α. d) X este nedegenerata. β ) corespunzatoare variabilelor principale x1 si x4. 40) Solutia de baza X=(α.d) neadbisibila si degenerata. b) α ≠ 0. d) α>0. x3=α. β ≠0. daca α > 0 si β ≥0. Atunci solutia matricea A =   0 1 1 −1 −2  corespunzatoare este: a) x1= 2+α. d) nedegenerata. b) α≠0. c) exact C n forme explicite. d) X= (0 1 0 1)T. d) α <0 si β >0. m m m . d) se atribuie variabilelor secundare valori nenule distincte. β >0.0)T solutia de baza a unui sistem liniar de ecuatii corespunzatoare variabilelor principale x1. 45) Forma explicita a unui sistem liniar are matricea de M  . 46) Fie A 1 0 0 2 2    − =  0 1 0 −1M 2  maricea corespunzatoare 0 0 0 0 α    corespunzatoare X este: a) X=(1 2 -1 0)T . 43) Fie solutia de baza X=(1. d) X=(-1 2 1 0)T 1 0 2 2    − 47) Fie A =  0 1 −1M 1  matricea corespunzatoare 0 0 α 0    formei explicite a unui sistem liniar. corespunzatoare unui sistem liniar compatibil nedeterminat. x4= β . 44) Forma explicita a unui sistem liniar are matricea de forma A 1 0 0 2 1    =  0 0 1 3M2  . α. c) intotdeauna nB = nE . b) X= (1 0 2 1)T. are intodeauna: a) mi mult de C n forme explicite. 49) Fie X=(1. c) neadmisibila. β =0. m<n. b) degenerata. daca α=1. Atunci sistemul este incompatibil daca: a) α=0. x4= β . d) incompatibil. x3=α. 51) Un sistem de m ecuatii liniate cu n necunoscute. 1 0 2 2    − 48) Fie A =  0 1 −1M 1  matricea corespunzatoare formei 0 0 α β     2 0 −1 1 −1 b) α=0. c) X= (1 1 0 0)T.β . β =0. x2.1α. β >0. daca α = 0. c) neadmisibila. Atunci solutia de baza forma A =   1 1 1 0 0 corespunzatoare X este: a) admisibila. β =0. b) nB ≥ nE . x4= β . b) X este degenerata. b) degenerata. Atunci sistemul este compatibil nedeterminat daca: a) α = 0. formei explicite a unui sistem liniar. d) m+n forme explicite. β ≠0. 41) Solutia de baza X=(0. 37) Formei explicite a unui sistem liniar ii corespunde 1 0 −1 1 2  M  . daca α = 1. d) α=2. c) X este neadmisibila. Atunci solutia de baza  0 1 0 1 −1    39) Pentru a se obtine solutia de baza din forma explicita a unui sistem liniar de ecuatii: a) variabilele principale se egaleaza cu 0. c) X=(1 2 0 -1)T . c) toate variabilele se egaleaza cu 0. Atunci x este admisibila degenerata daca: a) α >0. daca α= -1. β =0. daca α=1. 0. b) variabilele secundare se egaleaza cu 0.0. c) α=0. d) x1=2-α. d) α≠0.β .0. c) α >0 si β <0. daca α <0. x3. β =0. β ≠0. 50) Un sistem liniar de 2 ecuatii si 4 necunosute are matricea corespunzatoare unei forme explicite de forma: A = .β . daca α = 0.0)T a unui sistem liniar de doua ecuatii este neadmisibila daca: a) α > 0 si β >0.0. b) α <0 si β <0. d) α ≠0. respectiv al formelor explicite. c) incompatibil. daca α>0. x2=-2+α. c) α=-1. b) cel mult C n forme explicite. b) x1=2-α+ β . explicite a unui sistem liniar. x3=α. β ≠0. T d) nedegenerata. Atunci: a) X este admisibila. 38) Matricea extinsa corespunzatoare formei explicite a 1 1 −1 0 1 M . Atunci sistemul este: a) compatibil nedeterminat. daca α=0.β . 42) Fie nB si nE numarul solutiilor de baza distincte. β . Atunci unui sistem liniar este A =   1 0 2 1 1 solutia de baza corespunzatoare este: a) X= (1 1 -1 0)T. b) X=(1 -1 2 0)T . x2=-2-α+ β . β =0. x2=-2-α+ β . b) α=1. d) obligatoriu nB > nE .

x2. .x2. x2. aplicate liniilor matricei atasate sistemului. d) det A = 1 si m=n. d) toate componentele negative. . b) coloanelor matricei sistemului. xk € Rn . b) (∃ )αi= 0. 56) Metoda grafica se foloseste in rezolvarea sistemelor de inecuatii liniare cu: a) doua necunoscute.x2.. b) inversabila.. daca α≠0.x3 nu formeaza o baza in R3 c) x1. Atunci S este: a) patratica.. d) n-m componente nenule.. d) operatiile definite pe X sunt operatii cu numere reale.. d) deoarece x1-2x2-x3=0 => x1. daca α=0. c) dim X < k. xk € Rn sunt liniar independenti.. c) liniar dependenti. m m m d) nedegenerata. b) mai mult de m componente pozitive: c) mai putin de m componente negative. b) xi≠0n. 3) Fie (Pn(X). k . b) dim X > k.52) Un sistem de m ecuatii liniare cu n necunoscute. xk € Rn a.n). b) n=1.+αkxk =0n . .x2.. x2.i.. (∀)i= 1. c) mai putin de m componente nenule. . c) liniilor si coloanelor matricei sistemului. Atunci: a) x1.. d) adunarea polinoamelor si inmultirea nr reale. Atunci operatiile “+” si “∙” reprezinta: a) adunarea si inmultirea polinoamelor. b) adunarea polinoamelor si inmultirea polinoamelor cu scalari reali. ei form o baza daca: a) sunt liniar independenti si k≠n.. este degenerata daca are: a) exact m componente nenule. k .x2. α1x1+α2x2+. Atunci: a) coordonatele lui x3 sunt 1 si -2. c) dand variabilelor principale valori nenule. d) 2n. elem. m<n.x2 € R3 vectori oarecare a. . c) k>n. Atunci dimensiunea sa este: a) n.Atunci x1.xk} o baza in spatiul liniar X... 53) O solutie de baza pentru un sistem cu m ecuatii liniare cu n encunoscute. x2. (∀)i= 1. k . b) corpul peste care este definit coincide cu multimea numerelor naturale. 58) Fie A o matrice nenula de tipul (m. i= 1. b) xi≠0n si k=n. Atunci matricea A admite inversa daca: a) det A ≠ 0.Atunci x1. c) k ≤ n. Atunci: a) dim X = k. d) patratic. b) (∃ ) αi ≠0. d) liniar independenti. daca α≠0. este nedegenerata daca are: a) exact m componente nenule. c) sunt liniar independenti si k=n. se folosesc: a) transf.. c) cel putin C n solutii de baza. c) compatibil determinat.. d) αi ≠0.ELEMENTE DE ALGEBRA LINIARA 1) Un spatiu liniar X se numeste spatiu liniar real daca: a) elementele sale sunt numere reale. 6) Fie vectorii x1.xk sunt liniar independenti numai daca: a) (∀)αi= 0. x2.. d) k>n. c) multimea X este nevida..i. b) mai mult de m componente nenule.i. d) exact 3 necunoscute. n .. d) m+n solutii de baza.x3 sunt liniar indep. Necunoscutelor. m<n.x3 sunt liniar dependenti. b) mai mult de m componente nenule. d) x1+x2+.∙) spatiul liniar al polinoamelor de grad cel mult n. xk € Rn a. 60) O solutie de baza a unui sistem liniar se obtine: a) dand variabilelor principale valoarea 0.+αkxk =0n .. .+. c) mai putin de m componente nenule. (∀) i= 1. k ... (∀)i= 1. 10) Fie B si B` doua baze din spatiul liniar R3 si S matricea schimbarii de baza. x2. 59) Pentru a transforma un sistem liniar de ecuatii in unul echivalent. d) termenilor liberi ai sistemului. 55) Pentru a transforma un sistem liniar de ecuatii intr-unul echivalent se folosesc transformari elementare asupra: a) liniilor matricei sistemului. x3=x1-2x2. 2) Fie (Pn(X). 7) Fie X un spatiu liniar si vectorii x1.x2. x2.. m<n.x3 € X a.xk sunt liniar dependenti daca: a) αi = 0.i.. II.+. . α1x1+α2x2+. c) oricate necunoscute.. b) trans elem aplicate liniilor si coloanelor matr. d) toate operatiile care se pot efectua asupra unei matrice.+xk=0n 11) Fie vectorii x1. 54) O solutie de baza pentru un sistem cu m ecuatii liniare cu n encunoscute.xk-1 sunt liniar independenti. Atunci vectorii sunt: a) liniar dependenti. d) dand variabilelor secundare valori strict pozitive. 57) O solutie de baza pentru un sistem cu m ecuatii liniare cu n encunoscute. b) cel mult C n solutii de baza. b) mai mult de 3 necunoscute. atasate sist c) operatii de adunare a coloanelor matricei atasate sist.∙) spatiul liniar al polinoamelor de grad cel mult n. b) omogen. ... b) liniar independenti. cu rangul matricei egal cu nr. b) m=n si det A ≠0. 9) Fie x1. daca α=0. . b) x1. 12) Fie B = {x1. d) mai mult de n-m componente nenule. m<n. c) αi≠ 0..At. c) det A=0 si m=n.. x1+x2+αx3=0x.x2. c) adunarea numerelor reale si inmultirea polinoamelor.. b) dand variabilelor secundare valoarea 0. daca α<0 si β ≤0. are intotdeauna: a) exact C n solutii de baza. 4) Multimea solutiilor unui sistem liniar formeaza un spatiu liniar daca sistemul este: a) incomparabil. c) n2.. este admisibila daca are: a) majoritatea componentelor pozitive.. 5) Fie vectorii x1. 8) Vectorii x1.

n(R). d) nesingulara (det S≠0). atunci x=0n. c) L(αx) = 0m. Atunci: a) Q este pozitiv definita daca α >0. 15) In spatiul liniar Rn exista: a) cel mult n baze. Atunci forma canonica asociata este:  2 −3  2 2 2 2 c) Q(x) = 2 x − x + 2 x1x 2 31) Forma patratica Q: R2 → R are forma canonica asociata Q(y) = ay1 + by2 .i. Atunci: a) (∃ !) λ € R a. b) obligatoriu m<n.. atunci: a) x1+x2 € ker L. 17) Daca L: Rm → Rn este un operator liniar. (∀) α € R si (∀) x € Rn.  Q : R3 → R 27) Fie forma patratica  2 2 3 1 Q( x) = x1 + 2 x2 + x3 − 2 x x2 (∀)x=(x1.xk sunt liniar independenti. Atunci Q este negativ definita daca: 2 2 2 2 Nici una: Q(y)= − y1 − y2 sau − y1 + 3 y2 sau 2 y1 − y2 2 2 sau −3 y1 + 7 y2 1 2 ∆1 2 ∆ 2 2 y1 + y2 + y3 forma canonica ∆1 ∆2 ∆3 c) a<0. c) αx1+ β x2 € ker L.x2. k 14) Fie B = {x1. b<0 asociata formei patratice Q: R3 → R . d) n=m. nenule. c) Q este semipozitiv definita daca α = 0. b) L(αx) = 0m. ∆ 2 ..x3) T € R3 . d) Q nu pastreaza semn constant daca α < 0 .Atunci matricea asociata lui Q este:  1 −1 0    c) A =  −1 2 0   0 0 1   30) Forma patratica Q: R2 → R are matricea asociata A= 1 2    .Atunci: a) x1. 28) Forma patratica Q: R2 → R are matricea asociata A= 2 1    . 20) Daca L: Rm → Rn este un operator liniar si A matricea sa fata de o pereche de baze B. Q este pozitiv definita. Atunci L devine forma liniara daca: a) n = 1. d) f(αx) = αf(x).x2 € Rn. L..B` atunci: a) A € Mm. b) daca L(x) = 0n. 24) Daca f : Rn → R este o forma liniara. c) m si n unt numere naturale oarecare. 18) Fie L: Rm → Rn un operator liniar si ker L nucleul sau.. doar pt α = 0..x2. d) L(x1) = x2. c) k = n. Pentru a aplica metoda lui Jacobi de aducere la forma canonica. c) L(02) = 03.. c) L(λ x)= λ 2x. b) L(03) = 03. (∀) α. 26) Fie Q: Rn → R o forma patratice si A matricea asociata acesteia. (∀) α € B. b) L(λ x)=x. c) A € Mn(R). Daca x1. (∀) i= 1. d) L(03) = 03. (∀)i= 1. (∀) λ € R. 33) Fie A matricea asociata formei patratice Q: Rn → R si ∆1 .x2 € ker L. d) L(x) = 0n. atunci: a) obligatoriu m>n. Atunci au loc relatiile: a) uB = S uB` si uB` =S-1 uB b) uB = ST uB si uB` =S-1 uB c) uB = ST uB si uB` =( ST) -1 uB d) uB =S-1 uB si uB` = ST uB 16) Fie operatorul liniar L: R2 → R3 si 02. c) o singura baza. d) obligatoriu m=n.m(R). d) o infinitate de baze. Atunci: a) L(x) = λ x. d) B este baza in Rm si B` este baza in Rn 23) Matricea atasata unei forme liniare f: Rn → R este o matrice: a) patratica: b) coloana. (∀) α € B.B sunt baze in Rm . d) L(x) = λ x. d) daca L(x) = 0n. 19) Fie L: Rn → Rm un operator liniar si ker L nucleul sau.xk} o baza in Rn . c) n = 1 si m = 1. b) m = 1.. (∀) λ € R. β € R. d) A este inversabila. b) A € Mn.03 vectorii nuli ai celor 2 spatii.1(R). x1. Daca x € ker L. c) linie..c) dreptunghiulara. ∆ 3 > 0 . Atunci Q are expresia:  1 −1 2 1 2 2 d) k=n si αi≠0. Atunci: a) L(02) = 02. ∆ 2 > 0... Atunci: a) A = AT b) A € Mn. d) inversabila. c) B. 29) Forma patratica Q: R3 → R are forma canonica asociata 2 2 3 Q(y)= 2 y1 + y2 + α y3 . k . c) x ≠ 0 . b) αx1 € ker L. c) f(αx) = αx. b) exact n baze. L(x)=λ x. ∆ n minorii principali ai lui A. d) k>n. trebuie obligatoriu ca: Nici una. 21) Fie L: Rn → Rn un operator liniar si x un vector propriu pt. (∀) x1. 32) Fie Q(y)= d) xi ≠0x. (∀) α € R si (∀) x € Rn.. 13) Fie S matricea de trecere de la o baza B la baza B` si uB respectib uB` coordonatele vectorului u in cele doua baze. atunci λ = 0.x2. b) k<n. atunci: a) L(x) = 0m.x2 € Rn b) f(x1+x2) = f(x1) + f(x2). 22) Fie L: Rn → Rn un operator liniar si x un vector propriu corespunzator valorii proprii λ . . atunci: a) f(x1+x2) = x1 + x2..Atunci: a) daca ∆1 > 0. 25) Fie L: Rn → Rm un operator liniar.

c) o matrice patratica si simetrica. x ≠ 0. α3€ R. valorile proprii ale lui L sunt: λ1 = 0. c) negativ definite. 42) Matricea operatorului L: R2 → R2 fata de baza canonica  1 −1 din R2 are expresia A=   .i. Atunci: 2 1 2 2 2 3 c) (∃ )x1. λ2 = −2 . α3>0. se poate aplica in cazul formelor patratica: a) pozitiv definite.Atunci matricea operatorului in bazele canonice ale celor doua spatii are forma: 1 2    b) A=  0 −1 . T  L( x) = ( x1 + x3 .x2..d) daca ∆1 < 0. 34) Formei patratice oarecare Q: Rn → R i se poate asocia: b) msi multe forme canonice. b) orice grup abelian este spatiu liniar. se rezolva ecuatia: c) det A − λ I n = 0 T  L:¡ 3 → ¡ 2 41) Fie operatorul liniar  . 43) Pentru a se determina valorile proprii ale operatorului L: Rn → Rn cu matricea corespunzatoare A.  Q:¡ n → ¡  n n 36) Forma patratica  spunem ca Q( x) = ∑∑ aij xi x j  i =1 j =1  este seminegativ definita daca: b) Q(x)≤0. d) exista o baza fata de care matricea operatoului are forma A=   0 2 1 0 Atunci ecuatia caracteristica pt obtinerea valorilor proprii are forma: c) 1 2    3 −1 λ 2 − 2λ + 1 = 0 1 1  2 2  matricea atasata operatorului L: R →R 1 1  1− λ 2 3 =0 −1 − λ 48) Fie A=  Atunci: b) valorile proprii ale lui L sunt 2 0 47) Operatorul liniar L: R2 → R2 are matricea A=    −1 −2  Atunci. ∆ 2 > 0. Q este negativ definita. asociata formei patratice Q: R3 → R .. c) λ1 = 2.Atunci Q nu pastreaza semn constant daca: a) α1>0. 1 0    44) Operatorul liniar L: R2 → R2 are matricea A=  45) Fie operatorul liniar L: R2 → R2 cu matricea A=  Atunci ecuatia caracteristica corecpunzatoare: c) 1 0   1 1  ( ) 46) Fie operatorul liniar L: R2 → R2 . ∆ 3 < 0 .x2 sunt liniar independenti. + α n yn . Atunci operatorul L are 2 0  expresia: b) L(x)= ( x1 + 2 x2` − x1 ) .Atunci: c) operatorului nu i se poate atasa ecuatia caracteristica. n . α2<0. respectiv λ2 => x1. L: R2 →R2 are valorile proprii λ1 = 1. (1 − λ ) x1 + x2 = 0 d) sistemul caracteristic atasat este   x1 + (1 − λ ) x2 = 0 51) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a) orice spatiu liniar este grup abelian. λ2 = 2 . Q(x1)<0 si Q(x2)>0  Q:¡ n → ¡  n n 38) Forma patratica  are forma Q( x ) = ∑∑ aij xi x j  i =1 j =1  2 2 2 canonica asociata Q(y)= α1 y1 + α 2 y2 + . c) exista spatii liniare care nu sunt grupuri abeliene. Atunci Q este degenerata daca: c) (∃ ) α1=0. 2 x1 − x2 ) (∀)x=(x1.  Q:¡ n → ¡  n n 35) Forma patratica  spunem ca Q( x ) = ∑∑ aij xi x j  i =1 j =1  este pozitiv definita daca: b) Q(x)>0. x ≠ 0. 49)Operat. 39) Fie Q(y)= α1 y1 + α 2 y2 + α 3 y3 forma canonica 2 2 2 37) Forma patratica Q: R → R are forma canonica asociata: 3 Q(y)= − y + y − y . Atunci: c) daca x1. (∀) x € Rn . d) α1>0.x3) T € R3 .x2 sunt vectori proprii pentru λ1 .x2 € R3 a. (∀) x € Rn . T 40) Metoda lui Jacobi de a obtine forma canonica. repectiv negativi. pentru i= 1. α2<0. dar cu acelasi nr de coeficienti pozitivi. λ2 = 2 .

.50) Fie operatorul  a) kerL={(0.... 70) Operatorul L: R → R are n valori proprii distincte λ1 .x2 € Rm .. b) se schimba la schimbarea bazei... d) x1. 72) Unui operator liniar L: Rm →Rn i se poate asocia: a) o matrice unica relativ la o pereche de baze fixate.. 53) In spatiul Rn o multime de vectori liniar independenti poate avea: a) cel mult n vectori.xn formeaza o baza in Rn ..x1.n(R) 71) Fie operatorul liniar L: Rm →Rn liniar oarecare. liniar independenti. Atunci sunt liniar independenti daca: a) rang A = m. (∀)x1.x2... c) exact n vectori. x1 ) d) exista grupuri abeliene care nu sunt spatii liniare.. (∀)k= 1...xm € Rn liniar independenti. Atunci: a) x1. Atunci: a) x1 si x2 sunt liniar independenti.. 62) Coordonatele unui vector in 2 baze care difera printr-un singur vector sunt: a) diferite.(∀) x € Rm .. λn carora le corespund vectorii proprii x1. Atunci: a) vectorii x1.. Atunci: a) ker L ⊂ Rm .x2. n .. Atunci sunt liniar dependenti daca: c) rang A < m. 57) Multimea x1. Atunci: a) vectorii sunt liniar independenti daca rang A = m. atunci este liniar independenta. c) nu formeaza o baza in Rn . numai daca m=n...xn sunt liniar independenti.. (∀) α € R .xm € Rm si A matricea componentelor acestora. b) o matrice inversabila..x2.0) T} 52) Fie vectorii x1. d) det A ≠ 0. 66) Aplicatia L: Rm → Rn este un operator liniar. 65) Fie aplicatia L: Rm → Rn . 61) Un sistem de n vectori din Rn.....Atunci L este un operator liniar daca: c) L(x1+x2)=L(x1)+L(x2) si L(αx)=αL(x).... n>3.x2. b) vectorii x1. d) matricea lui L este dreptunghiulara. d) L(αx1+x2)=αL(x1)+L(x2).x2 € Rm si (∀) α € R 69) Fie L: R3 → R2 un operator liniar..  L:¡ 2 → ¡ 2 . d) daca o multime de vectori nu contine vectorul nul..(∀)x. Atunci vectorii : c) formeaza o baza in Rn . b) o submultime a unei multimi de vectori linair dependenti este tot liniar dependenta. 56) Fie vectorii x1. 58) Fie vectorii x1.x2 € Rm 68) Fie L: Rm → Rn un operator liniar si A matricea sa... d) det A =0. b) o multime de vectori din Rm 74) Un operator liniar L: Rn → Rn are: a) cel mult n valori proprii distincte. care contine vectorul nul: b) este liniar dependent. b) L(αx)=αL(x).xn € Rn... Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: a) L(x1+x2)=L(x1)+L(x2)...xm este formata din vectori liniar dependenti. b) numarul maxim de vectori liniar independenti. 55) Fie vectorii x1.... pt fiecare valoare proprie. d) poate contine vector nul. Atunci: b) cel putin un vector se poate exprima ca o combinatie liniara de ceilalti.x2. c) formata din coordonatele vectorilor unei baze descompusi in cealalta baza. d) ker L este subspatiu liniar.x2. d) nu contin vector nul. 64) Matricea schimbarii de baza este: a) o matrice patratica. 67) Fie x1 si x2 vectori proprii pt operatorul liniar L: Rn → Rn corespunzatori la 2 valori proprii distincte..xn. Atunci: c) nu se poate pune problema valorilor proprii pentru L. n n 63) Dimensiunea unui spatiu vectorial este egala cu: a) numarul vectorilor dintr-o baza. 73) Nucleul unui operator liniar L: Rm →Rn este: a) un subspatiu liniar. 75) In spatiul Rn o multime de vectori liniar independenti poate fi formata din: a) mai putin de n vectori...xk sunt liniar independenti. (∀)x1. c) sunt aceleasi in orice baza.xm € Rm si A matricea componentelor acestora.x2. 54) Fie vectorii x1.x2.xn formeaza o baza in Rn ....x2.x2.. b) vectorii sunt liniar dependenti daca rang A < m.Atunci : T  L( x) = ( x1 + x2 . c) coordonatele unui vector in baza canonica din Rn coincid cu componentele acestuia. d) o infinitate de vectori proprii. λ2 ..xm € Rm si A matricea componentelor acestora..x2. 59) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a) orice submultime a unei multimi de vectori liniar independenti este tot liniar independenta. 60) Coordonatele unui vector din Rn : a) sunt unice relativ la o baza fixata. Atunci: a) A € Mm.

SO multimile solutiilor admisibile. Atunci: a) 11) Fie SA si SAB multimea solutiilor admisibile... Atunci: d) SA .. x2 ∈ M si (∀)λ ∈ [0.x2. (∀)λ ∈ [0. 83) O solutie de baza a unui sistem se obtine: c) excat n vectori..Atunci c) formeaza o baza in Rn . d) criteriul de optim la fiecare etapa a algoritmului.xn formeaza o baza in spatiul 87) Matricea asociata unui operator liniar oarecare L: Rm atunci: liniar X. c) cel putin unul se srie ca o combinatie liniara de restul. b) depinde de bazele considerate in cele doua spatii. atunci: a) λ x1 + (1 − λ ) x2 ∈ SO . c) max(f) = -min(-f) 7) O multime M ⊂ Rn se numeste convexa daca: 9) Daca M ⊂ Rn este o multime convexa spunem ca x € M 8) Combinatia liniara “ λ1 x1 + λ2 x2 + λ3 x3 ” este convexa este varf (punct extrem) al multimii M daca: c) (∀) x1 . apoi criteriul de iesire din baza.1] avem daca: Nici una. b) λi ∈ [0. 13) In rezolvarea unei probleme de programare liniara cu algoritmul Simplex se aplica: a) intai criteriul de intrare in baza. λ x1 + (1 − λ ) x2 ∈ M . SAB .. 82) O forma patratica este pozitiv definita daca forma 84) O forma liniara este pozitiv definita daca: canonica atasata acesteia: a) are coeficientii pozitivi. 77) Coordonatele unui vector din Rn : a) sunt unice relativ la o baza. (∀)i = 1.. 81) Daca avem relatia x1=αx2 atunci vectorii: c) x1 si x2 sunt liniar independenti. d) x1. 14) Daca x1 si x2 sunt 2 solutii optime distincte (x1. . c) standard. daca m=n.. x2 ∈ S A ⇒ λ x1 + (1 − λ ) x2 ∈ S A . de baza admisibile. 80) Matricea unei forme patratice oarecare este o matrice: b) patratica. Atunci.1] .xn sunt liniar independenti.x2.x2. SO sunt multimi convexe.. b) dand variabilelor secundare. d) nu contine vectorul nul al spatiului Rm . o problema de programare liniara 3) In forma standard o problema de prgramare liniara are a) functia obiectiv liniara. d) nu formeaza o baza in Rn .P2.x2€ SO) ale unei probleme de programare liniata. 15) O problema de programare liniara cu cerinte de minim are urmatorul tabel Simplex: 2 -1 -3 0 0 B CB P0 P1 P2 P3 P4 P5 P1 2 1 1 0 2 -1 1 P2 -1 3 0 1 3 2 1 zj – cj -1 0 0 4 -4 1 a) Intra in baza P3 .ELEMENTE DE PROGRAMARE LINIARA 1) O problema de programare liniara are intotdeauna: 2) In forma vectoriala. valoarea 0 d) pozitiva definire se refera numai la formele patratice. 85) Daca suma a n vectori din Rn este egala cu vectorul nul 86) Daca vectorii x1.1] . 78) Un sistem de m vectori din Rn care contine vectorul nul: a) este intotdeauna liniar independent.. c) dim X = n. d) nu formeaza o baza in Rn . daca x € SAB rezulta ca: b) (∀) x1 .. c) f(x1)=f(x2). atunci: →Rn : b) vectorii sunt liniar independenti. x1 ≠ x2 avem 12) Fie SA . c) este subspatiu liniar. (∀)λ ∈ [0. c) simetrica.. c) iese din baza P1 . 6) Pt a aduce o problema de programare liniara de maxim la negativitate cer ca: de programare liniara.Pn definiti de: intotdeauna: c) restrictiile liniare.. restrictii. vectorii liniar indep. b) SO are o infinitate de elemente. (∀) x1 .76) Fie vectorii x1.1] x1 ≠ λ1 + (1 − λ ) x2 .x2.3 si λ1 + λ2 + λ3 = 1 10) Fie SA multimea solutiilor admisibile al unei probleme de programare liniara. aceasta trebuie sa fie in forma: una de minim se foloseste realtia: d) necunoscutele problemei sa fie negative. 79) Dimensiunea unui spatiu liniar este egala cu: a) numarul vectorilor dintr-o baza. b) sunt in numar de n. 4) Intr-o problema de programare liniara conditiile de 5) Pt a aplica algoritmul Simplex de rezolvare a unei probl.xm €R.. x2 ∈ S A . are vectorii P1. b) x1. cu f(x) functia obiectiv.. III. b) coloanele matricei A corespunzatoare sistemului de c) restrictiile de tip ecuatie.1]. 88) Nucleul unui operator liniar L: Rm →Rn : b) contine totdeauna vectorul nul al spatiului Rm. respectiv optime pentru o problema de programare liniara. respectiv multimea solutiilor admisibile de baza a unei probleme de programare liniara. (∀)λ ∈ [0.xn-1 sunt liniar independenti. (∀) α € R.

γ au urmatoarele valori: c) f=7. d) problema are o infinitate de solutii optime. De programare liniara cu cerinte de minim are urm.tabel Simplex: 2 0 -1 0 B CB P0 P1 P2 P3 P4 P2 0 1 1 1 0 -3 P3 -1 3 -1 0 1 -1 zj – cj -3 -1 0 0 1 19) O probl. 27) Probl artificiala se ataseaza unei probl de programare: b) in forma standard.tabel Simplex: -1 -2 -1 0 B CB P0 P1 P2 P3 P4 P2 -2 3 1 1 0 -1 P3 -1 1 4 0 1 2 zj – cj -7 -5 0 0 0 b) vectorul P3 va iesi din baza.3.tabel Simplex pt o problema de transport cu cerinte de minim: 2 -1 2 0 0 B CB P0 P1 P2 P3 P4 P5 P1 2 3 1 -1 2 0 1 P4 0 1 0 3 -1 1 3 zj – cj 6 0 -1 2 0 2 b) intra in baza P3 sau P5 . d) pentru determinarea unei solutii de baza admisibile a problemei initiale. c) are coeficientii variabilelor artificiale egali cu 1.0)T 21) Care din elementele urm.16) Fie urmatorul tabel simplex al unei probleme de programare liniara: B P3 P1 zj – cj d) α=8 CB 2 -1 P0 1 1 1 -1 P1 0 1 0 -3 P2 2 -1 α 2 P3 1 0 0 0 P4 1 2 0 0 P5 1 -1 3 17) O problema de programare liniara are urmetorul tabel Simplex: B P3 P1 zj – cj c) f=8. d) problema admite solutie optima unica. Atunci: b) problema initiala nu are solutie.1. 26) Functia artificiala din metoda celor doua faze: a) depinde doar de variabilele artificiale introduse.tabel Simplex nu sunt corecte? B P3 P2 zj – cj CB 3 1 P0 1 2 3 2 P1 2 1 3 1 P2 0 1 0 3 P3 1 0 0 0 P4 1 1 4 0 P5 1 -1 -2 b) diferentele z1-c1 si z5-c5.2. γ =1 25) In faza I a metodei celor 2 faze. Atunci: c) f=6 si solutia optima este x0 =(1. . De programare liniara cu cerinte de minim are urm.tabel Simplex: B P2 P1 zj – cj CB 2 2 P0 2 1 f 2 P1 0 1 0 2 P2 1 0 0 -1 P3 -2 1 -1 0 P4 -1 -2 -6 20) O probl.0. α=-1. 22) In urm.Simplex de mai jos. valoarea optima a functiei artificiale g(x a )=1 . c) α=1 si problema admite optim infinit. 23) In tab. α=-1 CB 3 2 P0 2 1 f 2 P1 0 1 α 1 P2 -1 1 -2 3 P3 1 0 0 0 P4 -1 3 3 18) O probl. 0 P5 1 1 -3 Atunci solutia optima a problemei este: c) x0 =(0. β . α. c) valoarea functiei obiectiv. β =0. De programare liniara cu cerinte de minim are urm.0)T . c) iese din baza P4 daca intra P5 . cu cerinte de minim pentru functia obiectiv 2 -2 3 0 B CB P0 P1 P2 P3 P4 P3 0 3 -1 0 -1 1 P1 -2 1 2 1 -2 0 zj – cj -2 -6 0 α 0 24) In tabelul simplex de mai jos B P3 P1 zj – cj CB 2 -1 0 P0 4 1 3 f 2 P1 1 0 0 0 2 P2 0 -1 1 α -1 P3 0 1 0 1 P4 1 0 2 1 0 P5 0 0 0 P6 1 1 1 1 γ β 0 constantele f.

0.1. dar nu este unica. d) solutia de baza admisibila gasita este x0 =(0. 32) Solutia de baza admisibila a unei probleme de transport este data de tabelul: C1 2 15 1 5 15 20 C2 1 α 4 5 2 15 15 2 30 30 1 3 C3 3 C4 2 31) Problema de transport de forma: C1 D1 D2 D3 30 1 4 1 20 C2 3 2 2 15 C3 2 1 2 2 0 2 0 α a) x11 . 5 2 1 1 C3 3 D1 D2 D3 30 20 30 D1 D2 D3 β 1 c) echilibrata. Atunci: c) α = 15.m. cu (i.0. B CB P0 33) In rezolvarea unei probleme de transport metoda costului minim se aplica pt determinarea: c) unei solutii de baza admisibile initiale.4. c) cel mult 5 componente nenule.4.6. c) problema are o infinitate de solutii optime. B CB P0 transport se calculeaza pentru: c) celulele nebazice. 35) Intr-o problema de transport ciclul celulei care intra in baza este: B CB P0 34) Cantitatile δij din criteriul de optim al problemelor de 36) Solutia unei probleme de transport este optima daca: c) (∀) δij ≤ 0.3. 41) O solutie de baza admisibila a unei probleme de transport cu 2 depozite si 5 centre de desfacere este degenerata daca are: b) 7 componente egale cu 0.0)T . b) va iesi din baza numai P2 . 37) O solutie de baza admisibila a unei probleme de transport este data de tabelul. 0 P5 1 -2 1 -1 30) In tabelul Simplex de mai jos pt o problema de programare liniara cu cerinte de minim: 2 0 -1 0 0 P1 P2 P3 P4 P5 P3 -1 3 2 0 1 -2 -2 P1 0 1 3 1 0 1 3 zj – cj -3 -4 0 0 2 2 a) poate intra in baza P4 sau P5 .0)T solutie optima. β = 0.0. 0 P5 2 -4 -2 29) Din tabelul Simplex de mai jos pt o problema de programare liniara cu cerinte de minim: 2 1 3 0 P1 P2 P3 P4 3 4 0 1 1 0 P3 2 1 1 -1 0 0 P1 0 3 0 2 0 1 zj – cj 14 0 0 0 0 a) x0 =(1. d) δ13 =-4.j) celula bazica. .28) Din tabelul Simplex de mai jos pt o problema de programare liniara cu cerinte de minim: -1 2 3 0 P1 P2 P3 P4 P3 3 6 -3 0 1 -1 P1 2 4 4 1 0 -1 zj – cj 26 0 0 0 -5 d) x0 =(0. C1 C2 2 10 1 25 3 10 4 5 2 15 a) cantitatea totala de marfa care trebuie transp este 65 u. daca α=25. 39) O solutie de baza admisibila a unei probleme de transport este degenerata daca: b) (∃ ) xij = 0.0)T este solutie optima.3.

Solutia optima a unei probleme de transp este unica daca cantitatile δij corespunzatoare acesteia sunt toate: b) strict negative. c) Atunci δ 21 se calculeaza dupa relatia: c) δ 21 =-1+2=1+4 47) Intr-o problema de transport cu m depozite si m centre 49) Intr-o problema de transport. 43) Solutia unei probleme de transport este optima daca: c) (∀) δij ≤ 0. notiunea de ciclu se 50) Coeficientii functiei obiectiv a unei probleme de de desfacere. care nu fac parte din baza si pentru care z j − c j > 0 . 51) Pt o prolema de programare liniara. admite optim infinit daca: a) exista vectori Pj cu toate coordonatele negative. b) restrictiile sunt de forma “≥”. Aplicand metoda cosyului minim se determina mai intai valoarea lui : c) x31 . 60) Solutiile de baza admisibila ale unei probleme de 55) O problema de programare liniara cu cerinta de minim pentru functia obiectiv.care au si coordonatele strict pozitive. d) in numar de m 2 − 2m + 1 . 44) Fie solutia de baza admisibila a unei probleme de transport data de tabelul: C1 C2 C3 2 1 3 D1 15 5 1 4 2 D2 10 20 46) Solutia de baza initiala a unei probleme de transport este data de tabelul: C1 C2 D1 Atunci valoarea functiei obiectiv f. o problema de programare liniara are: a) numarul restrictiilor cel mult egal cu al necunoscutelor 59) Solutiile admisibile ale unei probleme de programare 57) Daca matricea unei probleme de programare liniara in forma standard are rangul egal cu nr. b) un punct extrem al multimii solutiilor admisibile este o solutie de baza admisibila. 58) Pentru a aduce o problema de programare liniara la forma standard. 45) Intr-o problema de transport va intra in baza variabila D1 D2 Atunci problema: d) este neechilibrata. a) restrictiile sunt de forma ”≤”.38) Fie problema de transport data de urmatorul tabel: C1 D1 D2 D3 15 2 4 1 35 C2 3 3 5 20 C3 3 2 2 2 0 2 0 3 0 40) Fie problema de transport: C1 2 1 10 10 C2 1 3 2 0 2 0 42. atunci: b) restrictiile sunt independente. b) toate egale cu 0. corespunzatoare acestei solutii este: b) f=65 D2 D3 1 20 1 10 2 5 2 3 2 xij corespunzatoare cantitatii δij data de relatia: b) δij = max{δ kl > 0} 48) Intr-o problema de transport variabila x11 intra in baza si are urmatorul ciclu: Atunci: θ = 10 d) x 21 iese din baza. care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: 52) Intr-o problema de programare liniara se folosesc variabilele de compensare cand: a) o solutie de baza admisibila este punct extrem al multimii solutiilor admisibile. restrictiilor. c) numere negative. 56)In forma standard. 53) O solutie de baza admisibila are componente: a) negative. 54) O problema de programare liniara cu cerinte de minim are mai multe solutii optime daca: a) z j − c j ≤ 0 si exista vectori Pj care nu fac parte din baza cu z j − c j = 0 . variabilele nebazice ale unei solutii de baza ataseaza: transport oarecare sunt: admisibile sunt: b) celulelor nebazice. se folosesc variaile: b) de compensare. 61) O solutie de baza admisibila are numai componente: .

69) O problema de programare liniara poate avea: a) optim (finit sau nu) sau nici o solutie admisibila. j j δ ij ≤ 0 92) O problema de transport are intotdeauna: a) optim finit. b) cel putin o solutie de baza admisibila. cu programare liniara formeaza o multime: a) finita. 73) Intr-o problema de programare liniara nu se folosesc variabile de compensare cand: c) restrictiile sunt de forma “=” d) sistemul initial de restrictii este in forma standard. 74) O problema de programare liniara de minim are mai multe sol. 84) Pentru a rezolva o problema de transport trebuie ca: b) problema sa fie echilibrata. c) are totdeauna optim finit. daca cererea este mai mare decat oferta. 87) Pentru a determina solutia initiala a unei probleme de 88) Pentru aplicarea algoritmului Simplex este necesar ca: transport: b) sistemul in forma standard sa aiba cel putin o solutie de a) se aplica metoda diagonalei. a) toate diferentele z − c ≤ 0 . care au coordonate pozitive. solutia de baza initiala a unei probleme de programare liniara trebuie sa fie: a) admisibila. are solutia de baza initiala nedegenerata. 90) Criteriul de optim al unei probleme de programare de 91) O problema de transport are optim infinit: minim este satisfacut daca: b) niciodata. 66) O problema de transport pt care exista variabila nebazica a solutiei optime are: b) mai multe solutii optime. 62) Pentru aplicarea algoritmului Simplex. 78) Daca matricea unei problema de programare liniara in forma standard are rangul egal cu nr. restrictiilor atunci: b) restrictiile sunt idependente. 89) Solutia unei probleme de transport este optima daca: b) toate cantitatile 86) O problema de transport: a) are intotdeauna solutie optima finita. multimea SA a solutiilor admisibile si multimea SAB a solutiilor admisibile de baza satisfac relatiile: c) S A ⊃ S AB d) S A ∪ S AB = S A 71) Pt a rezolva o problema de transport neechilibrata: a) se introduce un nou depozit. 79) Pentru a aduce o problema de programare liniara la forma standard se folosesc: b) variabile de compensare. b) restrictiile de tip ecuatie. daca aceasta are: b) 6 componente pozitive. d) problema trebuie sa fie echilibrata. 75) O problema de programare liniara de minim admite optim infinit daca: a) criteriul de optim nu este satisfacut si vectorii din afara bazei au toate coordonatele negative. a) nenegative. b) se introduce un nou centru. c) convexa. . d) cu o functie obiectiv diferita de functia initiala. 81) O solutie de baza admisibila nedegenerata are intotdeauna componentele principale: b) stricti pozitive. c) criteriul de optim este satisfacut si vectorii din afara bazei cu diferentele z j − c j = 0 au coordonatele negative. optime daca avem satisfacut criteriul de optim si: b) exista vectori Pj care nu fac parte din baza. 63) O solutie de baza admisibila a unei probleme de transport cu m depozite si n centre (m<n) are: a) cel mult m+n-1 componente nenule. baza admisibila. b) pe parcursul rezolvarii se obtine o solutie degenerata. δ ij = 0 pt o 72) Pentru o problema de programare liniara care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: d) multimea solutiilor admisibile este convexa. 67) Metoda grafica de rezolvare a problemelor de programare liniara se aplica pt probleme: c) cu doua necunoscute. de programare liniara are: a) numarul restrictiilor cel mult egal cu al necunoscutelor. z j − c j = 0 . 82) O probl. c) poate avea mai multe solutii optime. 76) O problema de programare liniara de minim admite solutie optima unica daca: a) criteriul de optim este satisfacut si toti vectorii din afara bazei au diferentele z j − c j < 0 . daca cererea este mai mica decat oferta. De transport cu 3 centre si 4 depozite. 83) O problema de programare liniara poate fi rezolvata cu algoritmul Simplex numai daca: a) este in forma standard. 77) In forma standard. 68) Pentru o problema de programare liniara. 65) Intr-o problema de transport metoda perturbarii se aplica atunci cand: a) solutia initiala este degenerata. d) toti vectorii Pj din afara bazei au diferentele z j − c j ≤ 0 . o probl. 85) Metoda celor 2 faze se aplica: b) Pentru determinarea unei solutii de baza admisibile a problemei initiale. 64) Pentru o problema de transport care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a) admite totdeauna o solutie de baza admisibila.liniara formeaza totdeauna o multime. 80) Solutiile optime ale unei probleme de programare liniara formeaza totdeauna o multime: c) convexa. 70) Pentru a aplica algoritmul de rezolvare a unei probleme de transport trebuie ca: b) problema sa fie echilibrata si sa avem o solutie de baza initiala nedegenerata.

an ≥ 0 si seria armonica ∑ n . 99) Problemele de transport: a) sunt cazuri particulare de probleme de programare liniara. Daca ∑a n =1 n diverge. 8) Seria armonica generalizata b) divergenta. atunci seria n →∞ ∞ ∑a n =1 ∞ a) converge. d) inmultim termenii seriei cu un scalar ennul. d) divergenta. (∀) n ∈ ¥ ∞ * ∑a n =1 ∞ n .1). IV. 94) Daca functia artificiala are optim strict pozitiv. asociind termenii 1) Fie seria serii divergente: n =1 b) adaugam un nr. 96) Intr-o problema de transport vom avea costuri de transport egale cu 0 daca: b) problema initiala este neechilibrata. c) dintr-un numar par de celule. d) coeficienti negativi. lim S n = S . n →∞ d) daca lim an ≠ 0 . 97) Intr-o problema de transport va intra in baza variabila corespunzatoare lui: a) δ ij > 0 .Care din afirmatiile n =1 ∞ 5) Fie ( S n ) n∈¥ sirul sumelor partiale atasat seriei Daca lim S n = 2 . ∑a n =1 ∞ n .Atunci: a) ∞ ∞ ∑a n =1 ∞ n si ∑b n =1 ∞ n =1 ∞ n ∞ n astfel incat an ≤ bn . atunci: n →∞ a) seria converge. in grupe finite: a) asocierea termenilor seriei in grupe finite. care a) lim n an = n →∞ ∞ 1 2 ∑ a (C ) ⇒ ∑ b (C ) . 14) Fie seriile de termeni pozitivi ∑a n =1 ∞ n . 100) Intr-o problema de transport criteriul de iesire se aplica: b) celulelor cu numar par din ciclul celulei care intra in baza.93) Functia obiectiv a problemei artificiale are: a) totdeuna optim finit. n =1 n n =1 n ∞ ∞ an = k . c) convergenta. b) seria ramane convergenta. 98) Ciclul unei celule nebazice este format: a) din cel putin 4 celule. SERII DE PUITERI ∞ 2) Care din urmatoarele operatii poate modifica natura unei 3) Suma unei serii convergente se modifica at. daca S=1. Atunci seria: n =0 ∑n n =1 1 a este o serie: 9) Fie ( S n ) n∈¥ sirul sumeolor partiale atasat unei serii de termeni pozitivi a) converge. cand: an convergenta. 95) Intr-o problema de transport coeficientii functiei obiectiv reprezinta: c) cheltuieli de transport. pentru q € (-1. atunci: n →∞ b n a) daca ∑ a si ∑ b n =1 n n =1 ∞ ∞ n . SERII NUMERICE. c) suprimam un nr. atunci. . ∑a n =1 ∞ n diverge daca an ≥ 1 . d) converge. an ≥ 0 . a) problema initiala nu are solutii. n 15) Fie seria 12) Fie seriile cu termeni pozitivi ∑ a si ∑ b n =1 n n 13) Criteriile de comparatie se aplica seriilor: b) cu termeni pozitivi. daca α>1. daca α=1. ∞ d) ∑b n =1 diverge daca .Atunci: satisfac relatia lim n →∞ b n b) ∑a n =1 n converge. daca α<0. Daca lim n →∞ an +1 1 = . an ∈ ¡ . d) seria are suma S=2 ∞ ∑ an n =1 ∞ 6) Fie ( S n ) n∈¥ sirul sumelor pariale atasat seriei ∑a n =1 ∞ n si de mai jos sunt adevarate: a) daca ∑a n =1 ∞ n converge. atunci: an 2 a lim n = 1 . Atunci. daca S ≠ ±∞ . Atunci seria: n →∞ n diverge. b) in baza au ramas variabilele artificiale. atunci lim an = 0 . finit de termeni ai seriei. maxim.finit de termeni. d) suma seriei nu se modifica. c) au numai optim finit. Atunci: n =1 ∞ 1 ∑a n =1 n converge daca ∑b n =1 n . 7) Fie seria geometrica ∑ aq n cu a≠0. 11) Fie seria cu termeni pozitivi b) 10) Fie seriile cu termeni pozitivi . ∑ 4) Fie seria numerica ∑ an . ( an ≥ 0 ). Atunci sirul ( S n ) n∈¥ este intotdeauna: b) monoton crescator.

Atunci daca: n →∞  an +1  . λ1 = λ2 . b) seria ∞ ∑a n =1 converge. b) sirul ( S n ) n∈¥ converge. λ2 = 2 ⇒ λ1 = 2 . d) daca  2 n =1 18) Pentru seria cu termeni pozitivi ∑a n =1 ∞ n avem 19) Fie Atunci : a) lim n an = 2 . a) seria ∑a n =1 converge. an ∈ ¡ . 1 2 28) O serie cu termeni oarecare numeste semiconvergenta daca: b) ∞ ∞ ∑ an . an +1 = 2 d) lim n →∞ a n ∞ n =1 ∑a n =1 ∞ converge.  a  lim n  n − 1 = µ . an ≥ 0 astfel incat lim an =0. n →∞ n =1  n +1  ∞ n 20) Fie Atunci: ∑a n =1 ∞ n . an ≥ 0 avem lim an +1 =λ. daca an -> 0 monoton descrescator. a n ≥ 0 . Care din Atunci seria converge daca: b) ( an ) n∈¥ este monoton descrescator. an ≥ 0 astfel incat lim  ∞  an  − 1 = µ .b) daca ∑ b ( D) ⇒ ∑ a ( D) . si notam cu c) k=1 si λ1 = lim c) an +1 si λ2 = lim n an . (∀) n ∈ ¥ . Atunci: n →∞ c)  a  ∑ an . 27) Fie seria ∞ u b) un g +1 ≤ 0. Atunci: n =1 n ∞ 30) Seria cu termeni pozitivi ∑a n =1 ∞ n are limita ∑ a (C ) si ∑ a n =1 n n =1 n ( D) ∑ an (C ) rezulta n =1 ∞ ∑a n =1 ∞ (C ) . 2) ⇒ ∑ an (C ) n =1 ∞ 21) Seria cu termeni pozitivi ∑ an are sirul sumelor partiale ( S n ) n∈¥ marginit. 24) Fie seria  an  − 1 . Atunci: 2 c) lim n an = n →∞ (C ) . Criteriul lui an ≥ 0 se cere calculul limitei: c) lim  n →∞ ∑a n =1 n converge. Atunci: n →∞ a n →∞ n d) daca λ ≥ 2 ⇒ ∑ an . ∑ (−1) n =1 ∞ n +1 an . n →∞ a  n +1  ∑a n =1 ∞ n diverge. an ∈ ¡ se n =1 29) Fie seria cu termeni pozitivi a) daca ∑ an . n =1 n =1 n =1 ∞ n n =1 ∞ n ∞ ∞ 17) Pentru seria Atunci : c) daca ∑a n =1 ∞ n =1 ∞ n . ∞ d) daca µ ∈ (1. an ≥ 0 . diverge. n =1 n n =1 n ∞ ∞ a) daca k € (0. n →∞ 25) Seria ∑u n =1 ∞ n este o serie alternata daca : 26) Fie seria de termeni oarecare ∞ ∞ ∑a n =1 ∞ n . d) un = ( −1) n +1 urmatoarele afirmatii sunt adevarate? b) daca c) daca an . ∑ a ( D) ⇒ ∑ a n =1 n n =1 n =1 ∞ n =1 ∞ n n →∞ 1 = . ∑a n =1 n ∞ n . an ∈ ¡ astfel incat lim ∞ an +1 an n ∑ an (C ) ⇒ ∑ an (C ) . ∑ bn ( D) ⇒ ∑ an ( D) . an ≥ 0 astfel incat lim  a n − 1 = 2 .  ⇒ ∑ an converge. ∞  1 λ ∈  0. b) k=2 si n 16) Fie seria cu termeni pozitivi ∑a n =1 ∞ ∑ a (C ) ⇒ ∑ b (C ) .1) seriile au aceeasi natura. Atunci: a) ∞ 22) In aplicarea criteriului lui Raabe-Duhamel seriei ∑ an n =1 23) Fie seria alternata ∑ (−1) n =1 n an cu an ≥ 0 . n →∞ a n .  an +1  Leibniz afirma ca seria: a) converge.

d) lim n →∞ r=1. n c) seria converge pentru x € (-1. Atunci domeniul maxim de convergenta a seriei este: b) x ∈ (-1. converge. daca r = +∞. n →∞ f ( n ) (0) n! 46) Seria de puteri 47) Seria de puteri ∑a x n =1 ∞ ∞ n n ∑ ( −1) n =1 n xn : c) are raza de convergenta r =1.r) c) lim n an = n →∞ f ( n ) ( x0 ) . d) are coeficientii de forma an = convergenta este r > 0 finita. Atunci seria: n →∞ c) converge. n n ∈ ¡ are limita ∑a n 32) Seria de puteri n n 34) Seria de puteri ∑ a ( x + 1) n =1 ∑a x . b) daca ∞ ∑ a ( D) rezulta ∑ a n =1 n n =1 ∞ ∞ n ( D) . Atunci: b) seria converge. (∀) x ∈(-1. c) d) µ =0 rezulta µ =3 rezulta ∑a n =1 ∞ n =1 ∞ ∞ n diverge. Atunci seria: an +1 an n →∞ = 0. Atunci teorema lui Abel afirma ca seria converge pe intervalul: b) (x0-r. Atunci seria: c) converge. Atunci 2 Atunci seria: d) converge. 45) Coeficientii numerici ai unei serii MacLaurin atasate unei functii f(x) au forma: b) an = 41) Fie seria de puteri ∑a x n =1 n ∞ n . d) converge. r 43) Seria MacLaurin atasata unei functii f(x): c) este o serie de puteri centrata in 0. d) diverge.+ ∞) 40) Seria de puteri ∑ ( −1) n =1 n xn . (∀) x∈R. d) seria diverge (∀)x∈(-∞. d) este un caz particular de serie Taylor.1] 44) Fie f : I ⊆ ¡ → ¡ o functie oarecare. a carei raza de 42) Seria Taylor atasata unei functii f(x) in punctul x0: b) este o serie de puteri.1) ∞ c) ∑ an = n =1 ∑a n =1 ∞ n ∞ . daca x∈(3. Atunci: a) seria converge. Care din conditiile de mai jos sunt necesare pt a-i atasa acesteia o serie Taylor in punctul x0: a) obligatoriu x0 ∈ I.∞) ∞ lim an +1 an n →∞ = +∞ .1) d) lim an +1 an n →∞ = lim n an . 35) Seria de puteri ∑ an ( x − x0 )n are lim n an = 0 n →∞ n =1 ∞ 36) Seria de puteri ∑ an ( x − x0 )n are raza de n =1 ∞ ∞ 37) Fie seria de puteri ∑a x n =1 n ∞ n cu lim an +1 an n →∞ = 1 . pentru x ∈ (-2.0). Atunci coeficientii n 39) Fie r raza de convergenta a seriei de puteri Atunci seria: a) converge (∀) x∈R. c) converge intotdeauna in x = 0. n! 1 . c) are raza de convergenta r=0. ∑ an x n . n →∞ ∑ an x n . (∀) x∈ (-1. (∀) x ∈(-r. pentru (∀)x ∈ ¡ . . 38) Fie seria de puteri convergenta r >0.a n =1 n 33) Seria de puteri ∑ a (x − x ) n =1 n 0 cu an ∈ ¡ are are raza de convergenta lim n an = 0 .x0+r) b) raza de convergenta este r=2.31) Seria de puteri Atunci: b) lim n an = 1 .1) 48) Pentru a studia convergenta unei serii alternate se aplica: c) criteriul lui Leibniz. b) f(x) admite derivate de orice ordin in x0. n =1 ∑ ( −1) n =1 ∞ n xn are raza de convergenta n seriei sunt dati de relatia: c) an = ( −1) n 1 n r=1. satisface proprietatea lim an = 1 .-2)∪(2. 49) Seria de puteri ∑a x n =1 n ∞ n este convergenta pe R numai daca: b) raza de convergenta r = + ∞. d) converge numai in/pentru x=x0. an ∈ ¡ are lim n →∞ n =1 ∞ an +1 an = 1.

an ≥ 0 si lim n an = λ . d) nu se poate preciza natura seriei. atunci seria: a) este convergenta. Atunci seria: 65) Seria ∑ an ( x − x0 ) are lim n →∞ a n =1 n a) este convergenta. an ≥ 0 si lim n →∞ an +1 an = λ . ∞ atunci seria: b) este divergenta. (∀) x ∈ R\{x0}. an ≥ 0 sirul sumelor partiale 54) Fie seria ∑a n =1 ∞ n . c) lim n an = +∞. 67) O serie cu termeni pozitivi: b) este divergenta.  an  Atunci seria: a) este divergenta. 62) Pentru seria ∑ an x n avem lim n an = λ =ρ . daca λ =0 57) Fie seria  an +1  − 1 = µ . daca ρ = + ∞. 50) Seria de puteri ∑ an ( x − x0 )n converge numai in x0. si lim an =1. c) converge. n =1 ∞ 51) Fie seria numerica ∑a n =1 ∞ n pentru care lim an = 0. 58) Seria 56) Fie seria ∑ ( −1) n =1 ∞ n an . pentru λ >1. d) este convergenta. daca µ =0. ∞  an  − 1 =0. pentru an ≥ 0 . daca termenul general nu tinde la 0. numai in x=0. daca ρ =1. daca λ = + ∞. an ≥ 0 si lim an =0. n →∞ . b) converge daca λ <1. daca an ≥ an +1 pentru price n ∈ ¥ * .c) lim n →∞ n an = 0. Atunci n →∞ n =1 63) Seria ∑ an x n are raza de convergenta r=0. n d) r=1. 2 d) este divergenta. 60) Fie seria ∑ an . daca µ = + ∞. b) lim an =1 n →∞ c) lim an = + ∞. se aplica criteriul lui Raabe-Duhamel. an +1 = 0 . n →∞ Atunci seria: d) nu se poate preciza natura seriei. cu lim  n →∞ ∞ 61) Fie seria ∑a x n n =1 ∞ n si lim n →∞ an +1 = 0 . Atunci seria 55) Fie seria ∑a n =1 ∞ n . c) are totdeauna sirul numerelor partiale crescator. raza de convergenta r este: a) r= 1 . pentru λ = . Atunci n =1 ∞ 64) Daca seria ∑ a (x − x ) n 0 n =1 ∞ n are raza de convergenta r=o. 53) Daca pentru seria ∑a n =1 ∞ n . ∑a n =1 ∞ n : a) este convergenta si are suma S=1. (∀) x∈ R 66) Fie seria numerica ∑ an . Atunci n →∞ ∑ an . 1 c) este convergenta. Atunci seria: n →∞ n =1 ∞ ∑a n =1 ∞ n este divergenta daca: seria: c) este convergenta. Atunci seria: n =1  an +1  b) este divergenta. n →∞ 59) Fie seria ∑a n =1 ∞ n . Atunci seria: n =1 c) diverge. numai in x=x0. seria: a) este convergenta. Atunci seria: an a) este convergenta. n →∞ 52) Daca pentru sirul numerelor partiale lim S n = 1 atunci n →∞ seria daca si numai daca: a) raza de convergenta r=0. (∀) x∈ R. Atunci seria: n →∞ b) este divergenta. c) este convergenta. daca lim an ≠ 0. ρ ∞ c) r=0. an ≥ 0 si lim  n →∞ este marginit.

n →∞  an  − 1 = 0.1) 7) Fie f(x. daca lim an = 2.  ( −1) n   . n →∞ a n n n →∞ ∞ d) diverge. 0) ∪ (2. Atunci distanta dintre ele este egala cu: c) d(P1. pentru x ∈ (0. Atunci seria: a) converge pt x ∈ (-2. b) converge. 72) Fie seria ∑ an cu lim n  n →∞ ∞ ∞ 73) O serie de puteri ∑a x n n =1 ∞ n are raza de convergenta r=2. Atunci seria: c) converge. pentru x ∈ ( −∞. daca lim n an = 2.x2) si P2(y1.0) la P este: b) d(O.l2 si l1=l2=lg. (∀) x ∈R. d) diverge. Atunci n =1 n →∞ ∑a n =1 ∞ n . n 78) Fie seria cu termeni alternanti ∑ ( −1) an . an ≥ 0 si lim  n →∞ n =1 ∞  an  − 1 = µ . b) divergenta. pentru x ∈ (-2. daca an ≥ 0 . an ≥ 0 : n =1 ∞ 75) Seria de puteri seria: ∑ an x n are lim n an = +∞ . an ≥ 0 si lim a) diverge. 82) Seria de puteri 80) Seria de puteri ∑ an ( x + 1)n n =1 ∞ ∑ an ( x + 1)n . an ≥ 0 : Atunci seria este divergenta. r=1.  an +1  70) O serie cu termeni pozitivi a) converge. b) converge.  n n +1    b) converge.l2 limitele partiale ale acesteia intr-un puct (x0. Atunci sirul: 1 n  xn =  .P2) = 2 . d) diverge. daca lim an =1. b) µ= an +1 = 0. are raza de convergenta n =1 Daca lim an =1. pentru x ∈ ( −∞. daca λ < 1 . FUNCTII REALE DE N VARIABILE 1) Fie punctele P1(1. 2 d) µ = −∞ . d) converge. numai pentru x=0. 4) Fie sirul ( xn ) n∈¥ ∈ ¡ 2 r=∞. are raza de convergenta n =1 ∞ ∑a x n n =1 ∞ n are raza de convergenta r =0. Atunci seria: b) converge. −2) ∪ (0.y2) ∈ R2. n cu termenul general de forma 2 cu termenul general 6) Fie sirul de puncte ( xn ) n∈¥ ∈ ¡ . d) diverge. daca λ > 2 .y0). c) converge.0).: b)sirul diverge/limita x0=(0. n →∞ a) convergenta.Atunci distanta b) d(P1. n →∞ c) diverge. pentru x ≠ 0. V. Atunci: an c) Raabe-Duhamel pt a det. daca: ∑a n =1 ∞ n . an ≥ 0 an +1 = 2. numai pentru x=0. 71) Seria an +1 = λ .2) d) diverge. n →∞ c) convergenta.68)Fie seria ∑a n =1 ∞ n . daca lim an = + ∞.At. x12 + x2 2 . an ≥ 0 este: n →∞ 1 . pentru x ∈ R. n →∞ a n b) diverge. daca lim ∑a n =1 ∞ n . +∞ ) . n =1 ∞ n →∞ an +1 =1. ∞) xn =  . Atunci distanta de la O(0. d) converge. 3) Fie P(x1. +∞ ) . P2(2.P)= 2) Fie punctele P1(x1. 76) Fie o seria oarecare cu termeni pozitivi si lim 74) O serie de termeni pozitivi b) diverge. respectiv l1. daca lim ∑ an . Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a) daca (∃ ) lg atunci (∃ ) l1. daca α = 2. natura seriei ∞ a) lim n an = 1.y) o functie de 2 variabile si notam cu lg limita globala. Atunci seria n →∞ a n 69) Fie seria ∑ an . Atunci seria: b) diverge. Atunci seria: b) diverge. numai daca toate sirurile de coordonte diverg. . Atunci  n n +1  b) limita sirului este x0=(0. atunci: n →∞ b) seria diverge conform criteriului general de divergenta.2). daca toate sirurile coordonatelor converg. n →∞ 1 77) Seria armonica generalizata ∑ α cu α ∈ R: n =1 n b) diverge. daca lim n an = 1.x2) ∈ R2.P2)= ( x1 − x2 ) 2 + 5) Fie sirul ( xn ) n∈¥ ∈ ¡ n ( y1 − y2 ) 2 . daca α <1.  .l2 si l1≠l2 atunci nu exista lg. daca x >2. 79) Seria de puteri ∑ an ( x + 1)n . an ≥ 0 . c) daca (∃ )l1. Atunci seria n =1  an +1  b) este divergenta. daca lim n an = 0 .2) ∈ R2. are raza de convergenta 81) Seria de puteri r=1.1).

c) are punctul critic unic P(-2. Atunci: si care are ∂x∂y 13) Diferentiala de ordin I a functiei f(x.  −2 6 y   ∂f  ∂x = 0  c) rezolvand sistemul  . c) nu este punct de extrem local. 2 23) Hessiana functiei f(x. 1 0  f :¡ 2 → ¡ 20) Functia  are:  f ( x.-1) si P2(-2. atunci f are:  = y (2 x + y −1)   ∂y local pentru f daca: Nici una  α 26) Fie H(P0)=   2 −α 2 −α   hessiana functiei f(x.-1) sunt puncte critice ale lui f. x → x0 ∂x x − x0 ∂f = y2 . iar P2 este punct de maxim.y)=  0 1 . 28) Diferentiala de ordin I a functiei f(x.2) 29) Fie H(x.y)=xy2 calculata in punctul P0(1.y0) se calculeaza cu relatia: 9) Fie functia f(x.y)= a) f ( x.atunci c) P1 nu este punct de extrem.y) are forma df(x. Atunci functia f(x.  6 x −2   hessiana atasata functiei f(x. d) patru puncte critice. y ) = xy + 1 are: c) un singur punct critic.y) in raport cu variabila x in punctul (x0.y)=  2 y 3 6 xy 2   2 2 2  . y ) = x + y + 1 b) nici un punct critic.y) = xey are expresia c) df(x.y) in 1 punctul critic P0. ∂x ∂2 f =0.y) ∈ C2(R2) se obtin: 18) Functia f(x.y)=ln(xy) sunt: ∂f 1 = . Atunci diferentiala de ordin II a funtiei  6 xy 6 x y  are forma: c) d 2 f ( x.y)=  14)Diferentiala de ordin I a functiei f(x. y0 ) − f ( x0 .y)=xy2+2x3y in punctul P0(1. Atunci pentru : b) α=4⇒ nu se poate preciza natura lui P0. ∂x x ∂f 1 = .y) are forma H(x. Atunci: y ∂f x 2 d) = .1) are expresia: b) df(P0)= 7dx+4dy. ∂x 2 ∂f 2 x = . ∂2 f = xy 2 b) ∂y∂x 17) Punctele critice ale functiei f(x.  2α 1  Atunci P0 va fi punct de minim pt functia f daca: c) α= 3 . daca α=β =1. 21) Fie H(P0)=  β  hessiana atasata functiei f(x.2) are expresia: c) df(P0)=4dx+4dy 15) Fie (x.y)=(x+y)dx+(x+2)dy. y0 ) ∂f ( x0 .y) oo functie care satisface criteriul lui Schwartz ∂2 f = xy 2 . hessiana atasata functiei f(x.y)=xy2.y).8) Fie f : D ⊆ ¡ 2 → ¡ si (x0. P0 de minim local pt f daca: H(P0)=   − 2α α2    b) α>-2 si α3 >0. Atunci P0: a) este punct de minim local. Atunci diferentiala de ordin II a functiei f are forma: d) d 2 f ( x.y) are derivatele partiale ordinul I de forma: Daca P1(2.y) in punctul critic P0 are forma:  α + 2 − 2α   . ∂x y 2 10) Derivatele partiale ale functiei f(x. ∂x y x2 .y)=  2 x  2 y 2x   0  1 c) α= ⇒P0 nu este punct de extrem local. Atunci derivata partiala a lui f(x.y) si hessiana  3 2α  corespunzatoare acestuia de forma: H(P0)=  . 16) Fie H(x.  ∂f = 0   ∂y ∂2 f ∂2 f = b) . Atunci P0 este punct de maxim −1  25) Daca functia f(x. 2 d) α= 1 .y). y ) = 2 y 3 dx 2 + 12 xy 2 dxdy + 6 x 2 y 2 dy 2 22) Fie P0 un punct critic al functiei f(x. d) ∂x y b) 11) Fie functia f(x. daca α=1 si β =2.y) = eydx + xeydy. y0 ) = lim b) .y) in punctul critic P0. d) hessiana de forma H(x. 27) Hessiana atasata functiei f(x.y) are derivatele partiale de ordin I de  ∂f  ∂x = x( x + 2 y −1)  forma  ∂f . 2 d) α=3⇒ P0 este puct de minim local. este de α forma H(P0)=   −β −β   . care din urmatoarele egalitati sunt corecte? b) d) 12) Diferentiala de ordin I a functiei f(x. ∂x∂y ∂y∂x c) ∂2 f x2 = 2x − 2 2 ∂y y  2α β 2x  2y +  2 ln y y d) H(x. y ) = 2 ydx 2 + 4 xdxdy . 24) Hessiana functiei f(x.y) in 1  punctul critic P0.y)=    x x2  2  y +  2x − 2 y y         19) Functia   f :¡ 2 → ¡  f ( x.y0) ∈ D.y).

Atunci functia lui Lagrange atasata are expresia: c) L(x.Atunci: 39) Fie functia f(x.z) satisface conditiile din criteriul lui Schwarz.y). β =2.y.y) in 0 α   3 z 2  hessiana atasata 6 yz    2 0 −1    42) Fie H(P0)=  0 1 1  hessiana atasata functiei  −1 1 1    f(x. d 2 f ( P0 ) = dx 2 + 4dy 2 + d 2 z . Atunci: d) l1=1.y. Atunci. y ) . daca functia f(x. 34) ) Fie P0 un punct critic al functiei f(x. 56) Fie f : ¡ 2  2 y 2x  47) Fie H(x. β =6.y.0). 51) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: b) orice punct de extrem local este punct critic.y.y. Deoarece f satisface criteriul lui Schwarz avem: c) α=0.y)= ex+y. Atunci au loc egalitatile: b) 1 c) P0 nu este punct de extrem local.y) atunci: b) ∂f = e x+ y . Atunci: d) 44) Daca P0(x0. 35) Functia f(x. 43) Fie functia f(x. 58) O functie oarecare f : ¡ n → ¡ are: d) numarul punctelor critice si de extrem nu depinde de n. = ∂x∂z ∂z∂x 2 2 ∂2 f ∂2 f d) = . functiei f(x. 45) Fie H(P0)=  ∂f ∂f ( P0 ) = 0 .y. ∂x iterate ale functiei in O(0. Atunci . d f ( P0 ) = 4dx − dxdy + dy . 38) Functia oarecare f(x. γ =3.  2 y 3 6 xyα  46) Fie H(x.y. daca: Nici una α β β  hessiana atasata functiei f(x. c) df(P0)=0 ( P0 ) = 0 si ∂y ∂x punctul critic P0.z)= x 2 y + yz 3 . daca α=-2.y. 54) Hessiana atasata functiei oarecare f : ¡ n → ¡ : a) este o matrice patratica de ordinul n. 2 d) P0 este punct de minim local.y)=  2 2  matricea hessiana atasata  β xy 6 x y  functiei f(x. y ) limitele x →0 y →0 ( x2 + y 2 + x − y si x+ y ) y →0 ( x →0 ) c) ∂f = ye xy .y)=  2 x 0  hessiana atasata functiei f(x. Atunci: c) P0 nu este punct de extrem local.30) Fie H(x.y) satisface criteriul lui Schwarz avem: a) α=3. in cazul functiilor: d) ale caror variabile sunt supuse la o serie de legaturi.1) sunt punctele critice ale lui f.y)=exy .z) in punctul critic P0. 33) Fie P0 un punct critic al functiei f(x.y. 40) Fie functia f(x. l2=-1.z) si functiei f(x.-1).y). c) in un punct critic derivatele partiale de ordinul I sunt nule d) punctele de ectrem local se gasesc printre pct.z)=ydx+(x+2yz)dy+y22z.P2 nu sunt puncte de extrem local.z)=  β x 0  0 γ z2  49) Fie functia f(x.y)=x2+y2+λ (x+y-1) 53) O functie f : ¡ n → ¡ are intotdeauna: d) numarul punctelor critice si de extrem nu depinde de n. ∂x 41) Fie functia f(x. critice. ∂y∂z ∂z∂y l1 = lim lim f ( x.y) si d 2 f ( P0 ) = −2dx 2 + dy 2 .y) are: c) derivatele partiale mixte de ordinul 2 egale. l2 = lim lim f ( x. c) functia f nu are puncte de extrem local.y)=x2+y2 cu variabilele satisfacand legatura x+y=1.z)=x+y+z.z)=xy+y2z are forma: b) df(x. Criteriul lui Schwarz afirma ca: . → ¡ . 55) Punctul P0∈Rn este punct critic pentru functia f : ¡ n → ¡ daca derivatele partiale: c) de ordin I se anuleaza in P0. Atunci numarul = x 2 − 3x + 2 respectiv ∂y ∂x punctelor critice ale lui f este: d) 4. daca α = . 50) Criteriul lui Schwarz afirma ca functia f(x.z) in punctul critic P0. d) n2 derivate partiale de ordinul II. Atunci: 2 2 2 a) P0 este punct de minim local. d) este formata cu derivatele partiale de ordin II ale functiei 57) Criteriul luii Schwarz implica faptul ca functia f : ¡ n → ¡ are: a) matricea hessiana simetrica.y) si  2 y 2x   31) Fie H(P0)=  0 0  α −1 0  α 0  hessiana corespunzatoare  0 0 α + 1   32) Fie P0 punct critic al functiei f(x. Atunci: b) functia f nu are puncte critice.z)=xyz are forma: c) df(x.y. Atunci: c) P0 nu este punct de extrem local. atunci c) P1.y0) este punct critic pentru functia f(x. 37) Diferentiala de ordin I a functiei f(x.   Daca P1(1.z)=yzdx+xzdy+xydz. daca α>1.y. 36) Diferentiala de ordin I a functiei f(x.y) are derivatele partiale de ordin I de forma ∂f ∂f = y 2 − 1 . Atunci: a) P0 este punct de minim local. 48) Metoda multiplicarilor lui Lagrange se foloseste la determinarea punctelor de extrem local. Atunci: a) P0 este punct de minim local. P2(-1. 52) O functie f : ¡ n → ¡ are intotdeauna: a) n derivate partiale de ordinul I.y)= ∂ f ∂ f .

∆ 2 .z0) este punct de maxim daca: b) ∆1 < 0. 61) Daca ∆1 . d) 6 derivate partiale de ordinul 2 mixte (dreptunghiulare). ∆ 3 > 0 67) Punctele critice ale functiei f(x.y0) este punct de minim daca: a) ∆1 > 0. 65) O functie oarecare f(x. ∆ 2 > 0. 59) Daca punctul P0 este punct de maxim pentru functia f. ∆ 2 > 0 . atunci punctul critic P0(x0.y. 62) Daca ∆1 .z) are: c) 3 derivate partiale de ordinul I si 9 derivate partiale de ordinul II. d) 2 derivate partiale de ordinul II mixte (dreptunghiulare).y0. ∆ 2 . 66) O functie oarecare f(x.y0.a) ∂2 f ∂2 f = . atunci punctul critic P0(x0.y) are: b) 2 derivate partiale de ordinul I si 4 derivate partiale de ordinul II.z0) este punct de minim daca: a) ∆1 > 0. d) deriv.  ∂f  ∂y = 0  b) sunt solutiile sistemului   ∂f = 0  ∂y  . ∆ 2 > 0 . egale. atunci punctul critic P0(x0.de ordin II . ∆ 3 < 0 . ∆ 2 > 0. atunci: a) d2f(P0) este pozitiv definita. ∆ 3 sunt minorii diagonali ai hessienei H(P0). part. atunci punctul critic P0(x0. atunci: b) d2f(P0) este negativ definita d) P0 este punct critic pentru f. ∆ 2 sunt minorii diagonali ai hessienei H(P0). ∆ 2 sunt minorii diagonali ai hessienei H(P0).continue ∂x∂y ∂y∂x b) derivatele partiale de ordinul II mixte.y0) este punct de maxim daca: d) ∆1 < 0. 60) Daca punctul P0 este punct de minim pentru functia f. ∆ 3 sunt minorii diagonali ai hessienei H(P0). d) P0 este punct critic pentru functia f. 63) Daca ∆1 . 64)Daca ∆1 .y).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful