Reformarea sistemului financiar mondial un imperativ al dezvoltării durabile Conf. Univ. Dr.

Ion Corbu Universitatea Spiru Haret Bucureşti e-mail: vicobnoru@yahoo.fr Rezumat Lucrarea de faŃă prezintă cauzele generale şi specifice care au condus la criza financiaă şi economică actuală, principalele consecinŃe ale acestei crize precum şi câteva consideraŃii teoretice privind evoluŃia ciclică normală a economiilor şi instaurarea dezechilibrelor majore între componentele pieŃei care conduce la crize. O analiză critică a sistemului financiar şi monetar actual pune în evidenŃă caracterul prociclic al acestuia. Sunt puse în evidenŃă slăbiciunile şi vulnerabilităŃile actualului sistem dinte care amintim lipsa unei monede internaŃionale de rezervă care să asigure stabilitate şi dezvoltare, utilizarea unor instrumente financiare complexe şi netransparente, bazarea deciziilor pe agenŃiile de rating care au serioase probleme în special în funcŃionare, proceduri discutabile de evaluare a activelor financiare, existenŃa paradisurilor fiscale, ineficienŃa „mâinii nevăzute a pieŃei, precum şi aspecte privind sistemul actual şi dezvoltarea durabilă. Este prezentat în continuare contextul schimbării precum şi iniŃiativele şi preocupările guvernelor pentru reformarea sistemului financiar şi monetar actual şi în final direcŃiile de acŃiune şi intervenŃie în vederea schimbării din temelii a sistemului şi introducerea unei noi monede internaŃionale de rezervă. Necesitatea schimbării sistemului pentru evitarea pe viitor a unor noi crize precum şi imperativul aceste necesităŃi în contextul dezvoltării durabile reprezintă concluzia de fond a prezentei lucrări. Cuvinte cheie: sistem financia şi monetar, monedă de rezervă internaŃională, prociclicitate, dezvoltare durabilă, monedă unică.

Abstract This paper presents the general and specific causes which led to the actual financial and economic crisis, the principal consequences of this crisis like some other theoretical considerations regarding the cyclical normal evolution of the economies and the major disequilibrium instauration between the market’s components which generates crisis. A critical analysis of the actual financial and monetary system emphasizes its pro-cyclic character. On the following pages, the weaknesses and vulnerabilities of the present system are put into light, starting with: lack of an international reserve currency to ensure stability and development, use of complex and opaque financial instruments, making decisions taking into account the rating agencies statistics which have serious problems especially in operating actions, unsecured procedures for the financial assets’ evaluation, existence of the so called "fiscal havens", inefficiency of "the market’s invisible hand and aspects related to the current issues and sustainable development. Furthermore, the paper underlines the context of change and reform initiatives, governments’ concerns for re-building the financial and monetary actual system and finally, action lines and intervention to change completely the system and introduce a new international reserve currency. The need of change, key word for the prevention of future crises and necessity in the context of sustainable development represents the basic conclusion of this work. Keywords: financial and monetary system, international reserve currency, pro-cyclic phenomenon, sustainable development, the single currency. 1. Un sistem generator de instabilitate, crize, inechitate şi polarizare

1

o criză locală a devenit o criză sistemică. în ultimii 50 de ani. mondializată. politica expansionistă a Fed lipsa unei monede internaŃionale de rezervă neancorată de o monedă naŃională şi creşterea ratelor dobânzilor. excesiva permisivitate.Criza cea mai gravă de după război. Parametru de ieşire. au apărut şi s-au manifestat fisurile şi slăbiciunile sale. care au permis dezvoltarea. Curba 2 constituie perioade de rupere majoră a echilibrului dintre componentele economiilor şi reprezintă perioade de criză.1. (curba 1) prezintă fluctuaŃii pe un trend crescător ca într-un tunel demarcat de liniile 3. Dintre cauzele fundamentale care au declanşat criza amintim: doctrina neoliberală şi economia de piaŃă bazată pe aceasta. Mii de miliarde de dolari şi euro au fost necesari pentru salvarea sistemului şi pentru evitarea unei catastrofe planetare. împreună cu sistemul. Crize sectoriale şi crize regionale au afectat. au fost “salvate” şi multe dintre tehnicile şi procedurile existente în cadrul sistemului precum şi mulŃi dintre actanŃii care au provocat această criză fără precedent. tabelul 1. respectiv a economiei mondiale. care poartă în sine germenii propriei sale crize. 2 . non-etice. cunoscută sub numele de criza subprime. din aproape în aproape. fig. Tabel 1 ConsecinŃe la nivel mondial În plan financiar Criza lichidităŃilor RaŃionalizarea creditului Creşterea deficitului bugetar Creşterea gradului de îndatorare a statelor Schimbarea sistemului financiar actual În plan economic Recesiune Scăderea cererii Falimente Mondializarea crizei Politici de contracarare ConsecinŃe la nivel naŃional: În plan financiar Pentru agenŃii economici Pentru stat Decredibilizarea mediului financir FricŃiuni în piaŃă Ajustări În plan economic şi social Scăderea consumului Creşterea şomajului Crize sectoriale Crize structurale Destabilizarea sistemului economicofinanciar EvoluŃia normală a economiilor. subevaluarea riscurilor şi transferul acestora prin intermediul unor instrumente financiare sofisticate care s-au dovedit a fi “active toxice” lipsa ori funcŃionarea neperformantă a sistemelor de autoreglare ale sistemului financiar monetar internaŃional care au făcut posibilă criza suprime şi “difuzarea” acesteia la nivel mondial. Aşadar. dereglementarea. lipsa unui control civic sau de stat şi noua ordine economică. Şi. PIB. ca element de declanşare a crizei Principalele consecinŃe ale acestei crize s-au manifestat şi se manifestă la nivel naŃional şi mondial. întragul spaŃiu economico-financiar al lumii. etc. într-un regim aproape anarhic a capitalismului sălbatic. odată cu aceasta. care a debutat în 20071 s-a mondializat rapid iar efectele acestei crize sunt suportate de către întreaga planetă. indici bursieri. bazată pe globalizare şi mondializare. Sistemul financiar şi monetar internaŃional însuşi a intrat în criză şi. 1 Criza ipotecară americană.

în acest tunel. Cât timp componentele sistemului se află în echilibru dinamic. 2 O analiză critică a sistemului financiar şi monetar actual pune în evidenŃă deficienŃele şi slăbiciunile acestuia dintre care menŃionăm: 3 . 1. Astfel. economia se află în stare de normalitate. Punctul S reprezintă schimbarea tendinŃei E-R iar punctul C reluarea creşterii economice după atingerea minimumului perioadei. Fig. Ruperea echilibrului conduce la crize. După cum se observă trendul general de dezvoltare economică în timp este crescător. după cum se poate observa din figura 2 perioadele de expansiune economică E sunt însoŃite de inflaŃie iar perioadele de recesiune. Ciclurile economice evoluează simultan cu inflaŃia şi deflaŃia.1 3 2 Fig. de deflaŃie.

Posibilitatea utilizării unor instrumente financiare globale noi din ce în ce mai complexe. ar putea fi moneda care să asigure stabilitate noului sistem. De altfel China şi avansează ideea că DST4. 4 Drepturi speciale de tragere. de regulă. In prezent.europa. fără o analiză critică şi mai ales fără existenŃa vreunui control. În contextul crizei economice generate de SUA şi. moneda folosită de Fondul Monetar InternaŃional. puŃine la număr. Pentru instrumentele financiare inovative. până la eventuala instituire a unei noi monede internaŃionale care ar putea sta la baza unui nou sistem financiar internaŃional care se preconizează a fi realizat. Cu ocazia crizei au fost puse în evidenŃă deficienŃe majore ale agenŃiilor de rating. Originile crizei actuale sunt de natură monetară. cel puŃin într-o primă perioadă de tranziŃie. China urges switch from dollar as reserve currency 4 . ExistenŃa unor conflicte de interese între agenŃiile de rating şi entităŃile evaluate. cel mai mare deŃinător de rezerve în dolari. procedurile de evaluare şi notare sunt elaborate în cercuri restrânse şi apoi acestea sunt preluate ca atare. guvernatorul Bancii Populare a Chinei. De aceea. ca valută internatională de rezervă cu un nou sistem global controlat de Fondul Monetar International. lipsite de transparenŃă. care a devenit etalon deviză şi care a înlocuit sistemul legat de folosirea aurului.dolarul american. care să asigure stabilitate financiară globală şi facilitarea creşterii economice mondiale. Astfel se poate spune că dezordinea monetară internaŃională actuală este generată în mare parte de utilizarea dolarului standard.consilium. complexe şi. dolarul a condus la erodarea rezervelor internaŃionale ale Ńărilor care dispun de astfel de rezerve. yenul. Bazarea deciziilor în cadrul sistemului pe nivele de rating acordate de către agenŃii de rating. şi care funcŃionează fără vreun control de natură civică ori guvernamentală asupra activităŃii lor. fig 4 şi 5. 2http://www. 1 curba 2. inlaturand astfel deficientele create de folosirea unor monede bazate pe emisie monetara5". euro si lira sterlina. afirma ca scopul propunerii de înlocuire a dolarului.aspx?bid=93&grp=15487&lang=EN&cmsId=339 COUNCIL OF THE EUROPEAN UNION. 5 Financial Times. la început China. ca urmare a deprecierii sale accentuate. valoarea unui DST este stabilita pe baza unui cos de valute . Mar 24 2009. 3 Prociclicitatea este termenul utilizat pentru a desemna exacerbarea fluctuațiilor constatată pe piețele volatile. şi apoi Ńările desemnate prin iniŃialele BRIC. ca dolarul să fie înlocuit din rolul de monedă pentru rezervele internaŃionale. sofisticate şi netransparente. 3 care conduce la inducerea periodică a dezechilibrelor majore între componentele pieŃei şi la manifestarea crizelor fig. Lipsa unei monede de rezervă internaŃională. India şi China şi de asemena ONU cer tot mai insistent. Proceduri cel puŃin discutabile şi uneori arbitrare de evaluare şi notare a activelor financiare. Rusia. Rusia critica din ce in ce mai mult sistemul monetar international dominat de dolar si a lansat insistent ideea de a folosi mai mult rubla care ar trebui să ajungă la statutul dolarului. 7 July 2009.• • • • • • • Un puternic şi manifest caracter prociclic2. Zhou Xiaochuan. ExistenŃa şi tolerarea paradisurilor fiscale netransparente. Brazilia.eu/App/NewsRoom/related. este acela de crearea unei valute de rezervă "deconectată de natiuni individuale si care se poate mentine stabilă pe termen lung. Council conclusions on pro-cyclicality 2954th ECONOMIC and FINANNCIAL AFFAIRS Brussels. Jamil Anderlini in Beijing.

PreŃul? NaŃionalizarea pierderilor. actanŃii. 4 Principala lecŃie a actualei crize este aceea că pieŃele financiare nu sunt în stare să stabilească preŃuri corecte. S-a demonstrat astfel că „mâna nevăzută a pieŃei”. Aceasta a condus la conştientizarea faptului că sistemul financiar actual. o nouă criză mult mai puternică şi cu efecte cu adevărat devastatoare. nu poate face ordine în piaŃă. bani suportaŃi de către toŃi contribuabilii planetei. drept consecinŃă. peste alŃi câŃiva ani. şi l-au provocat. 5 . care şi-au însuşit aceste profituri. respectiv. Nereformarea sistemului şi limitarea doar la simpla lui salvare cu preŃul înjectării a mii de miliarde de dolari şi eur ar putea avea. De atunci valoarea dolarului nu a încetat să scadă din cauza inflaŃiei Fig. singură. ar fi trebuit să fie lăsaŃi în falimentul pe care. disfuncŃionalităŃi.3 100 USD din 1913 valorează astăzi mai puŃin de 5 USD Valoarea a 100 USD deŃinuŃi din 1913 Rezerva Federală americană a fost creată în 1913.100 USD investiŃi în aur în 1913 valorează astăzi 4500 Valoarea a 100 USD investiŃi în aur în 1913 Fig. Mai trebuie responsabilitate. control civic sau guvernamental şi etică. potrivit legii dure a pieŃei concurenŃiale. generator de mari inechităŃi. a trebuit să fie salvaŃi pentru a salva sistemul. în timp ce în decursul a 50 de ani de doctrină neoliberală. profiturile au fost însuşite în regim privat. Pentru că. în fapt. când a venit vremea deconturilor şi. dezechilibre şi polarizări trebuie reformat din temelii.

sigură şi care să confere stabilitate. un laureat al premiului Nobel. Dacă mai amintim şi financiarizarea economiei.] “ iar modelul sistemului financiar actual s-a dovedit nesustenabil. în care speculaŃia7 ocupă locul principal. statele trebuie să reducă şi să elimine modelele nesustenabile de producŃie şi consum [. s-a pronunŃat cu pivire la o nouă monedă de referinŃă.D. monedă ce ar urma să fie lansată cel mai târziu în 2010. în DeclaraŃia de la Rio asupra Mediului şi Dezvoltării 7 Se estimează că doar 2. Roosevelt. Oman si Qatar au semnat un acord de creare a unei monede unice şi a unui consiliu monetar care ar urma să devină Banca Centrală a Golfului.[.. în pieŃele globale. în loc să conducă la creştere economică şi dezvoltare durabilă. introducerea unei noi monede internaŃionale. Pentru că este generator de dezechilibre majore . Şi. temându-se că aceastea se vor devaloriza. “Nevoia” unei monede unice globale bancor a fost expusă de J. spunând că Washington-ul este "destul de deschis" faŃă de propunerea Chinei pentru implementarea progresivă a unei valute de rezervă globală. secretarul Trezoreriei americane. ConsecinŃele multora dintre acŃiunile zeilor financiari ai Wall Street-ului. Măsurile de politică comercială în scopuri legate de mediu nu trebuie să constituie mijloace de discriminare arbitrară sau nejustificată sau vreo constrângere ascunsă asupra comerŃului internaŃional. Astfel Kremlinul a criticat de multe ori statutul de valuta mondială al dolarului. a cerut şi continuă să ceară şi ea. au respins ideea crearii unei monede globale unice însă chiar dacă a revenit şi a nuanŃat. republicana Michele Bachmann a introdus în Camera Reprezentantilor o lege prin care se interzice inlocuirea dolarului cu oricare altă monedă străină. aşa cum au fost enunŃate în 1992. recesiune. ca urmare a recesiunii majore şi a deficitului bugetar american. China. Ben Bernanke. Bahrein. sub coordonarea şi managementul Fondului Monetar InternaŃional. pentru a se adresa mai bine problemelor privind degradarea mediului. Ca reacŃie la cererea guvernului chinez.2% din tranzacŃiile bursiere la nivelul anului 2008 au reprezentat tranzacŃii ale economiei reale. pe fondul mondializării crizei. 2. conduce la crize.. Recent. în sensul ruperii ei de economia reală. Secretarul Trezoreriei si seful Federal Reserve. au fost simple speculaŃii.crizele de tot felul . Kuweit. Tim Geithner.. mondializării non-etice şi produce o mare şi imorală polarizare a lumii care este purtătoarea unui potenŃial conflictogen care mai devreme ori mai târziu se manifestă.]” După cum s-a văzut. Sistemul financiar actual vine în contradicŃie şi cu principiul 12 al dezvoltării durabile: „Statele trebuie să coopereze pentru a promova un sistem economic internaŃional deschis care să conducă la crestere economica şi dezvoltare durabilă în toate Ńările. sunt analizate şi criticate de tot mai multe Ńări. Joseph Stiglitz. care sunt responsabilii de facto ai crizei care a atins întreaga planetă. Totodată Rusia şi-a diminuat serios rezervele in moneda americană iar presedintele rus Dmitri Medvedev si premierul Vladimir Putin au încercat în repetate randuri să promoveze utilizarea rublei ca monedă de rezervă. Nu ilegale dar speculaŃii rupte de economia reală în slujba căreia ar fi trebuit puse. Astfel. fie şi regională. Contextul schimbării Ideea potrivit căreia dolarul nu mai este o monedă de rezervă bună.Dezvoltarea durabilă nu poate fi realizată utilizând actualul sistem financiar internaŃional întrucât slăbiciunile şi vulnerabilităŃile menŃionate mai sus vin în contradicŃie evidentă cu principiile dezvoltării durabile. Celelalte. alta decât dolarul. Emiratele Arabe Unite.M. Miniştrii de finanŃe din Arabia Saudita. sistemul financiar actual nu poate asigura pe termen lung stabilitate şi. 97. Keynes iar a unitasului de către F. Pe acest fond. nu este nouă. polarizare extremă bogaŃi-săraci şi distrugerea mediului intrându-se astfel în contradicŃie cu generaŃiile viitoare. a provocat un adevărat cutremur.8%. principiul 86 potrivit căruia „ pentru a atinge dezvoltarea durabilă şi o caliate mai bună a vieŃii pentru toŃi oamenii. evident se caută vinovaŃii. 6 Principiile Dezvoltării Durabile. întrucât acesta reprezintă un grad ridicat de risc. având in vedere investitiile semnificative pe care le-a făcut in titluri de stat americane..se află la originea dezvoltării capitalismului sălbatic. necesitatea regândirii unui nou sistem financiar-monetar internaŃional devine imperativă. 6 .

Încă din 2007 în SUA. Atunci Senatul American a Ńinut a cincea. circulă o teorie potrivit căreia criza economică mondială va conduce la declanşarea unei restructurări geopolitice majore: formarea Uniunii Nord-Americane UNA. Economics Editor.Le nouvel Economiste . Mundell propune ca şi Asia să-şi creeze o monedă unică având ca ancoră dolarul american şi de asemenea s-a pronunŃat asupra necesităŃii creării unei monede unice mondiale cu rate fixe în raport cu monedele economiilor celor mai dezvoltate dolarul american. moneda unica mondiala Un alt laureat al premiului Nobel. părintele monedei unice europene „euro”. UNA ar cuprinde SUA. a formulat teoriile pe baza carora a fost creată moneda unică europeană. Robert Mundell10. Nursultan Nazarbaiev. inca din 1961. Există informaŃii relatate de publicaŃia "The Independent". "acmetal11'' declarând că planul unei astfel de monede este realizabil şi că aceasta oferă economiei mondiale perspective foarte bune. şedinŃă secretă şi neoficial ordinea de zi pare să fi fost următoare: iminenta prăbuşire a economiei americane. DirecŃii de acŃiune în vederea reformării sistemului financiar-monetar actual 8 Onno de Beaufort Wijnholds. A pus bazele teoretice ale Uniunii Monetare Europene fiind unul dintre susŃinătorii cei mai înfocati ai monedei euro.Hebdomadaire 9Edmund Conway.n°1484 . s-a arătat de acord cu propunerea preşedintelui Kazahstanului. UNA urma să fie asigurată cu mână de lucru ieftină din Mexic. Insa el a fost primul care. ptrivit cărora sunt o serie de state din Orientul Mijlociu care se află în discuŃii cu oficiali chinezi. astfel incat DST sa poata fi utilizat ca monedă de referinŃă în tranzacŃiile financiare şi în comerŃul internaŃional. A primit (1999) Premiul Nobel pentru economie respectiv penru analizele sale asupra ratelor de schimb si a modului in care fluctuatiile acestora afecteaza politicile monetare. Totuşi . japonezi şi francezi pentru a renunŃa la tranzacŃionarea petrolului în dolari. UN wants new global currency to replace dollar. Canada şi Mexic şi va avea ca monedă unică “amero” Dolarul nu va mai fi necesar pentru că se va deprecia până la dispariŃie. Rusia cere infiintarea unei monede globale care sa inlocuiasca dolarul iar China are în vedere un cos de valute extins prin includerea monedelor tuturor economiilor majore ale lumii si stabilirea unui sistem de cotare intre DST si celelalte monede. The Telegraph 7 Sep 2009. din istoria sa de 182 de ani. reprezintă numele monedei şi este o combinaŃie între cuvântul grec "acme" (nivelul de vârf al unei dezvoltări) si "capital". pe baza teoriei sale cu privire la zonele cu monedă “optima” mulŃi economişti au contracarat ideea crearii Uniunii Monetare Europene şi au pus sb semnul întrebării şansele de realizare ale proiectului. 3. echivalentul ECU (unitatea monetara europeana). Japonia si Banca de Dezvoltare Asiatica sustin crearea unei monede comune ACU (unitatea monetara asiatica). rămânând fără acoperire.. 10 Economist canadian. declinul finanŃelor de stat şi declanşarea unui război civil din cauza colapsului economic. 7 . Nazarbaiev crede că înfiinŃarea unui sistem monetar unic va permite înlocuirea cuvântului “capitalism” cu “acmetalism” în vederea definirii mai corecte a finanŃelor mondiale. ca soluŃie la criza financiara actuală: acmetalul. profesor la Universitatea Columbia. a ridicat o intrebare cheie: “In ce moment este mai avantajos pentru un stat sa renunte la suveranitatea sa monetara in favoarea 11 "Acmetal". ancien directeur général du FMI et ancien représentantpermanent de la BCE aux Etats-Unis. Mundell nu a participat insa direct la elaborarea planurilor de lansare a euro.Du 9 au 15 juillet 2009 . ruşi. Presedintele Kazahstanului propune. materii prime din Canada moneda care ar urma să fie emisă fiind „amero” iar la dolar.„Înlocuirea dolarului în beneficiul unui sistem bazat pe DST va constitui o ruptură majoră cu o politică decisă acum mai bine de 60 de ani” afirmă într-o scrisoare deschisă Onno de Beaufort Wijnholds8 iar Detlef Kotte9 spune într-un interviu citat de The Telegraph că „înlocuirea dolarului cu o monedă artificială ar rezolva cateva dintre problemele legate de acumularea unor deficite imense şi ar stabiliza situaŃia". în mod paradoxal . urmând a se renunŃa. moneda unica europeana si yenul japonez. stramosul euro. Acest scenariu a pornit de la un eveniment petrecut pe 13 martie 2007. ca o replică a Uniunii Europene. pentru introducerea monedei unice mondiale.

este şi rămâne de mare actualitate şi reprezintă una dintre direcŃiile de acŃiune pentru realizarea noului sistem. redobândindu-şi puterea şi influenŃa se vor opune din răsputeri schimbărilor majore care le ameninŃă privilegiile. în vederea reducerii spiralei speculative şi a aranjamentelor financiare şi. Aceasta a fost concepută pentru a reduce speculaŃiile de pe piaŃa valutară. neacceptarea de titluri (instrumente financiare) în afara bilanŃului. creşterea ratei de solvabilitate la ≥ 8% din riscurile asumate.M. Un exemplu în acest sens este oponenŃa pentru impozitarea tranzacŃiilor financiare ca şi refuzul plafonării bonusurilor. Pentru că. fostul director general al Băncii Reglementelor InternaŃionale. cu toate dificultăŃile majore invocate.Din cele prezentate mai sus rezultă preocuparea pentru reformarea sistemului financiar şi monetar actual şi necesitatea imperativă a realizării acestui deziderat. Evaluarea rentabilităŃii financiare pentru investitori. El a mai sugerat faptul că aplicarea taxei ar putea fi folosită pentru a finanŃa proiecte în beneficiul Ńărilor lumii a treia sau pentru a sprijini NaŃiunile Unite. poate. care se manifestă brutal şi sancŃionatoriu prin intrarea în faliment a entităŃilor neperformante ori care încalcă excesiv regulule pieŃei. pe care el le-a socotit a fi neproductive. a fost preluat de managementul mondial şi ne referim aici la G20 realizat prin transformarea G8. Din păcate. opinăm că şi taxarea tranzacŃiilor financiare şi constituirea pe baza acestei taxări a unui fond de solidaritate internaŃională cu Ńările sărace ori cel puŃin implementarea taxei Tobin14. cunoscută sub numele de taxa Tobin. O altă direcŃie o reprezintă creşterea rolului guvernanŃei mondiale în sensul sporirii rolului FMI şi restructurării şi modernizării acestia odată cu mărirea mijloacelor financiare şi acordarea de noi atribuŃii în special în ceea ce priveşte supravegherea pieŃelor. efectele curative ale oricărei crize12. KEYNES13 Théorie générale ch 12 p 160 14 James Tobin (5. odată salvate. De asemenea. Lipsa unui control adecvat precum şi deficienŃele agenŃiilor de rating s-au suprapus peste rădăcinile sistemice care Ńin de structura şi mecanismele de funcŃionare ale sistemului financiar-monetar actual şi care reprezintă cauzele profunde ale actualei crize.03. De altfel. Putem spune că această criză a readus 12 Pentru Alexandre Lamfalussi. separată de o monedă naŃională.1918 – 11. 8 . Dintre care amintim rolul dominant pe care îl deŃine dolarul american ca monedă de rezervă internaŃională. Totodată vor trebui elaborate criterii uniforme de evaluare a riscului de către agenŃiile de rating. chiar certificarea titlurilor introduse în piaŃă de către o autoritate independentă.03. neacceptarea refinanŃării de către băncile centrale a băncilor care deŃin titluri având caracter speculativ. Propuse încă de J. Iar rolul crizelor. entităŃile responsabile de producerea crizei. Cunoscut pentru sugestia sa de a crea o taxă pentru tranzacŃiile cu străinătatea.M. nu au fost lăsate să se manifeste. ambalate strălucitor şi diseminate cu sprijinul cointeresat al unor nume sonore de bănci. dintre care unele de natură tehnică. După cum s-a analizat criza nu este una conjuncturală. reprezintă de asemenea o direcŃie importantă de acŃiune. comercianŃi. necesitatea unei noi monede internaŃionale de rezervă. şi imensele deficite pe care acesta se bazează precum şi crearea de monedă şi injectarea acesteia în piaŃă prin intermediul unor instrumente supersofisticate şi lipsite de transparenŃă. Adică o „revoluŃie paşnică” a sistemului care va fi dificil de realizat. KEYNES13 introducerea unei taxări a capitalului financiar pentru reducerea speculaŃiilor şi crearea unei monede mondiale precum şi a unei instituŃii supranaŃionale de gestionare a acesteia ar fi putut preveni poate o astfel de criză majoră ori cel puŃin i-ar fi putut diminua efectele. elaborarea de reglementări pentru a elimina gaurile negre din pieŃele de instrumente derivate.2002) economist american. De aceea se impun reglementări financiare severe atât în circuitele bancare cât şi în circuitele financiare. De asemenea se impune o regândire a agenŃiilor de rating prin diversificarea şi mărirea numărului acestora şi evaluarea şi autorizarea lor de către o autoritate independentă. crizele financiare sunt necesare în sensul că ele “reprezintă o sancŃiune indispensabilă pentru erorile de gestiune” 13 J. O direcŃie deosebit de importantă de acŃiune o reprezintă întărirea reglementărilor financiar bancare şi regândirea modului de funcŃionare al agenŃiilor de rating: obligativitatea constituirii de provizioane de risc pentru creditele acordate. fondurile de hedging . acela de a face curăŃenie în piaŃă. din necesitatea de a salva sistemul. pe calea intervenŃionist reglementativă şi prin introducerea unui control necesar şi adecvat. inclusiv din piaŃa OTC.

Amintim în final două din hotărârile Consiliului European15 din 18-19 iunie care „a convenit asupra unei noi structuri de supraveghere care urmează să fie introdusă la nivel european. potrivit noilor modele manageriale trebuie privit antropocentrist. În caz contrar o nouă criză cu efecte mult mai mari şi mai dezastruase se va produce. de domeniul bancar. 2. Este necesară crearea unei monede internaŃionale de rezervă care să nu fie o monedă naŃională pentru evitarea pe viitor a conflictelor dintre interesele interne şi cele externe pe care o monedă emisă de către o bancă de emisiune naŃionlă le presupune şi care poartă astfel germenii vulnerabilităŃii oricărui sistem financiar şi monetar bazat pe o astfel de monedă. Este necesară implementarea cât mai rapidă a unui set armonizat de reglementări care să consacre o riguroasă disciplină a pieŃelor monetare şi financiare. Dolarul american şi-a epuizat toate posibilităŃile de fundamentare a unui sistem financiar şi monetar internaŃional.” „Consiliul SALUTĂ raportul GLPC. monem sau altele similare care să sugereze caracterul mondial al acesteia. Din considerente de acceptabilitate de tip politic în acest coş ar putea fi introduse toate monedele naŃionale. afectată de criza financiară globală. 3. Concluzii 1. Acesta implică crearea unui Comitet european pentru riscuri sistemice în scopul evaluării continue a stabilității sistemului financiar la nivel global și a trei autorități de supraveghere responsabile. Opinăm că o nouă monedă ar trebui să se bazeze pe o ancoră de tip marfă şi pe un coş de monede care să reprezinte ponderat economiile lumii. Dl Anders BORG Ministrul FinanŃelor din Suedia 16 Fost director general al Fondului Monetar InternaŃional. respectiv. Cea de a 2954-a reuniune a Consiliului Afaceri Economice şi Financiare Bruxelles. Noul cadru are ca obiectiv consolidarea sistemului de supraveghere și restabilirea încrederii în sistemul financiar. și anume: i) monitorizarea riscurilor în ansamblul sistemului. care se concentrează pe patru răspunsuri politice principale în vederea reducerii eventualelor efecte prociclice ale reglementării financiare și a dezvoltării de măsuri anticiclice. Sistemul monetar şi financiar actual nu poate asigura ceea ce un astfel de sistem trebuie să asigure respectiv.statul pe scena economică dominată până acum de către doctrina neoliberală şi de statul minimalist aproape inexistent. O astfel de monedă unică mondială ar putea fi denominată monemo. iii) îmbunătățirea normelor contabile și iv) instituirea unui cadru solid pentru sistemele de remunerare. 7 iulie 2009 Preşedintele. de domeniul asigurărilor și de domeniul valorilor mobiliare. inspirată din activitatea unui grup de reflecție la nivel înalt prezidat de Jacques de Larosière16. Comunicat de presă. 9 . Raportul se concentrează asupra dezvoltării unei abordări macroprudențiale prin diferite mijloace. care să colaboreze cu autoritățile naționale de supraveghere în cadrul unei rețele. adică pus în centrul tuturor activităŃilor tehnico-economice şi financiare. stabilitate şi dezvoltare şi de aceea se impune imperative schimbarea acestuia din temelii. şi certificarea instrumentelor financiare care sunt introduse în piaŃă. 4.” 3. inclusiv prin includerea unor stabilizatori automați în cadrul de reglementare și printr-o mai bună informare cu privire la baza măsurilor de supraveghere discreționare și la modificările aduse cadrului de reglementare prin monitorizare consolidată. ii) crearea unor rezerve anticiclice prin intermediul capitalului și provizioanelor. Nu în ultimul rând întoarcerea economiei financiare către economia reală şi punerea la dispoziŃia acesteia a fondurilor necesare activităŃilor productive sănătoase şi durabile care să producă bunuri şi servicii destinate omului care. Problema este nu dacă se va produce ci când se va produce. 15 Consiliul Uniunii Europene.

.Du 9 au 15 juillet 2009 . Bibliografie [1] Financial Times. nr. martie 2003. Este necesară regândirea instituŃională a agenŃiilor de rating şi a modului lor de funcŃionare în baza unor proceduri armonizate şi supunerea lor unui control şi autorizări din partea unei autorităŃi internaŃionale autonome şi independente. 4. Trebuie instituit un control civic sau guvernamental al sistemului şi trebuie întărit rolul statelor în funcŃionarea noului sistem. 7. Jamil Anderlini in Beijing. Cea de a 2954-a reuniune a Consiliului Afaceri Economice şi Financiare Bruxelles.5.Hebdomadaire [6] Institutul European din România. 3. Economics Editor. Dl Anders BORG Ministrul FinanŃelor din Suedia 10 . The Telegraph 7 Sep 2009. 6. UN wants new global Currency to replace dollar [4] J. seria Aqis comunitar. Comunicat de presă.M. Glosar privind piaŃa internă.n°1484 .Le nouvel Economiste . KEYNES1 Théorie générale ch 12 p 160 [5] Le nouvel Economiste . Mar 24 2009. ancien directeur général du FMI et ancien représentantpermanent de la BCE aux Etats-Unis. [7] Consiliul Uniunii Europene. Este necesară cel puŃin iniŃierea unei dezbateri cu privire la taxarea tranzacŃiilor financiare şi instituirea unui fond internaŃional de solidaritate.n°1484 . China urges switch from dollar as reserve currency [2] Onno de Beaufort Wijnholds.Du 9 au 15 juillet 2009 [3] Edmund Conway. 7 iulie 2009 Preşedintele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful