P. 1
dr. penal format mare

dr. penal format mare

|Views: 38|Likes:
Published by Loredana Cristescu

More info:

Published by: Loredana Cristescu on Nov 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/11/2012

pdf

text

original

1.

Actele preparatorii
Actele preparatorii reprezinta prima faza a perioadei externe a activitatii infractionale, fiind acele acte efectuate in vederea realizarii laturii obiective a infractiunii pe care subiectul a hotarat sa o comita. Conditii pentru ca o activitate sa fie considerata act preparator: a. sa fie efectuate in vederea savarsirii unei infractiuni; b. sa aiba existenta obiectiva; c. activitatea sa nu faca parte din elementul material al infractiunii, deci sa nu fie considerata act de executare; d. sa fie savarsita cu intentie directa; e. sa fie savarsita de insasi persoana care a luat decizia comoterii infractiunii. Tipuri (feluri) de acte preparatorii: 1. Dupa natura si continutul lor actele de pregatire se pot imparti in: 1.a) acte de pregatire materiala, care constau in: - procurarea, producerea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor necesare savarsirii infractiunii (achizitionarea de arme, procurarea de instrumente de efractie,procurarea de mijloace de transport, procurarea de materiale necesare - franghii, sacri, chei, substane otravitoare, etc.); - luarea masurilor necesare acoperirii faptei, ingreunarii descoperirii acesteia sau asigurarii beneficiilor rezultate din infractiune (se cauta locuri de ascundere a bunurilor, se aduc vehicule necesare transportului cadavrului rezultat din omor sau pentru fuga infractorului, etc) 1.b) actele de pregatire morala, care constau in: - culegerea de date si informatii cu privire la locul si timpul in care urmeaza sa savarseasca infractiunea; - atragerea de complici si pregatirrea psihica impreuna cu acestia; - studierea de mijloace, tactici si strategii de comitere a infractiunii. Regimul penal al actelor preparatorii: Teza neincriminarii actelor preparatorii: Legiuitorul penal roman a adoptat acesasta teza pentru urmatoarele considerente: - echivocitatea marii majoritati a actelor de pregatire; - situarea acestora in afara actiunii tipice a elementului material;

1

- in raportul de cauzalitate actele de pregatire reprezinta doar conditii care nu pot genera niciodata rezultatul socialmente periculos; - lipsa lor de pericol social evident; - situarea in timp departe de rezultatul socialmente periculos. Exceptii de la regula de baza a neincriminarii actelor preparatorii, exista anumite exceptii in partea speciala a Codului penal, atunci cand legiuitorul a considerat ca anumite acte preparatorii creeaza un pericol social deosebit. Legiuitorul penal foloseste urmatoarea tehnica legislativa: a. actele preparatorii sunt asimilate tentativei si pedepsite ca atare la anumite infractiuni: - contra sigurantei statului: ex: art. 173, al.2, Cod penal: „ se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunilor ”. - lipsirea de libertate in mod ilegal: ex: art. 189, alin. ultim. C. penal: „ Constituie tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri in vederea comiterii faptei prevazute la alin. (4). b. considerarea actelor preparatorii ca infractiune autonoma: - conform art. 255, al.(1) C. P.: „ promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile si scopurile artate in art. 254, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani ”; - conform art. 285, C.P : fabricarea ori detinerea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor enumerate in art. 282-284 se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani ”.

2

2. Tentativa:
Conceptul de tentativa presupune o executare incompleta a faptei, adica o incercare de a savarsi infractiunea. Tentativa apare ca o forma imperfecta a faptei (deoarece nu s-a finalizat prin consumare), reflectand un dezacord intre latura subiectiva (intentia de a comite o fapta consumata) si latura obiectiva, adica ce s-a realizat efectiv. Tentativa este forma de infractiune care se situeaza in faza de executare a infractiunii, intre inceputul executarii actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective si producerea rezultatului socialmente periculos. Clasificare: 1. Dupa gradul de realizare al actului de conduita interzis de lege: a. tentativa intrerupta ( sau imperfecta): - consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care se intrerupe si rezultatul nu se produce. Cauzele intreruperii executarii intervin ulterior inceperii executarii si pot fi provocate: - de obiecte (defectarea instrumentelor de efractie); - de animale (aparitia cainilor care pun pe fuga faptuitorul); - de persoane (faptuitorul este surprins de un vecin sau de politie); - de modul de executare si mijloacele - tentativa este proprie cand mijloacele de executare sunt apte sa produca rezultatul, si improprie, cand aceste mijloace sunt insuficiente sau defectuoase sau faptuitorul nu are abilitatea necesara. b. tentativa terminata (sau perfecta): - consta in punerea in executare a hotararii de a savarsii o infractiune, executarea care a fost dusa pana la capat, dar rezultatul nu se produce. Deosebirea fata de tentativa imperfecta consta asadar in ducerea pana la capat a actului de executare, insa din motive independente de vointa faptuitorului, rezultatul nu se mai produce. Pentru aceleasi motive aratate la tentativa imperfecta, si tentativa perfecta poate fi proprie sau improprie, dupa cum actele de executare sunt apte sau sa conduca la producerea rezultatului. Tentativa proprie terminata este posibila numai la infractiunile asa zise materiale. La infractiunile formale (de pericol) odata cu executarea actiunii in intregime, fapta se consuma fara sa fie necesara producerea vreunei vatamari materiale.

3

consta in punerea in executare a hotararii de a savarsii infractiunea . ci sunt anterioare acestuia. Aceasta este si motivul pentru care legiuitorul penal roman a incriminat tentativa relativ improprie.inaptitudinii totale a mijloacelor folosite de a produce urmarea.apare in situatia in care mijloacele folosite de faptuitor sunt capabile sa produca efectul dorit. fusese distrus intr-un incendiu. intrucat mijloacele utilizate.al.datorita modului absurd in care a fost coceputa executarea. care dispune ca „nu exista tentativa atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata modului cum a fost conceputa executarea”. cum ar fi incercarea de a fura un obiect care. obiectul lipsea de locul unde faptuitorul credea ca se afla.2. exista tentativa absolut improprie si in cazul in care actiunea este indreptata impotriva unui obiect inexistent. Dupa cauzele care determina neproducerea rezultatului: a . insa ele se dovedesc improprii in raport cu circumstantele actiunii respective. in art.executarea care este dusa pana la capat. intre timp. Tentativa absolut improprie este prevazuta in C. dar producerea rezultatului nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite. 20. In cazul tentativei improprii. ar fi apte prin natura lor sa conduca la rezultatul periculos. .punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea. 4 . astfel ca ab initio mijloacele folosite sunt inapte sa produca rezultatul periculos. analizate la modul ideal. cauzele care au detetminat neproducerea rezultatului nu sunt survenite (ulterioare) actului de executare. . dar rezultatul nu se produce din cauze externe mijloacelor folosite. ori datorita imprejurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare. tentativa proprie . De asemenea.inexistentei absolute a obiectului infractiunii. (3).P. dar rezultatul nu se produce datorita modului gresit de concepere a infractiunii. executare care este realizata in intregime. Tentativa absolut improprie se caracterizeaza prin: . . o tentativa este absolut improprie cand se incearca uciderea unei persoane cu vraji sau farmece ori dandu-i sa bea un pahar cu apa sau facand-o sa ingereze o substanta absolut inofensiva. Astfel. Tentativa este realativ improprie. tentativa improprie . Cauze: Imposibilitatea absoluta a producerii rezultatului urmarit se datoreaza: . b.

redusa la jumatate. (2) C. conform art. „Tentativa se pedepseste numai cand legea prevede expres aceasta”. „In cazul persoanei juridice.21.prevederea in legea penala.pen. se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 25 de ani”. vinovatia. Sanctionarea tentativei in cazul persoanei juridice: Conform art. Asadar.3. pericolul social. In cazul cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata. tentativa constituie infractiune atunci cand este prevazuta expres de lege. al. La acesta pedeapsa una sau mai multe pedepse complementare”. pen. C. intrunind toate trasaturile esentiale obiective si subiective ale acesteia . al. 21. (1). „tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata. fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei. Astfel. tentativa se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute de lege pentru infractiunea consumata. sistem numit si al diversificarii pedepsei. pen. 5 . al (3) C. 21. Legiuitorul penal roman a adoptat sistemul incriminarii limitate a tentativei. numai la infractiunile grave. Incriminarea si sanctionarea tentativei Conform art. unde si tentativa prezinta un pericol social ridicat.

pen. Impiedicarea producerii rezultatului: . C. . 22. . C.consta in zadarnicirea din partea faptuitorului. mai inainte de descoperirea faptei. Desistarea consta in atitudinea faptuitorului de a renunta de buna voie sa duca la capat executarea inceputa. 6 .ceea ce face ca faptuitorul care indeplineste conditiile celor doua institutii sa nu fie pedepsit nici macar pentru tentativa la infractiunea la care incepuse executarea sau impiedicase rezultatul. .pen „daca doua acte indeplinite pana in momentul desistarii sau impiedicarii producerii rezultatului constituie o alta infractiune. a apritiei rezultatului faptei sale.22. producerea rezultatului”. de impunitate. pen.executarea faptei sa fie intrerupta inainte de realizarea elementului material al laturii obiective a infractiunii. 22. este necesar: . Efectele desistarii si impiedicarii producerii rezultatului: Desistarea si impiedicarea producerii rezultatului sunt cauze de nepedepsire.faptuitorul.22. se aplica pedeapsa pentru acea infractiune”. Pentru ca faptuitorul sa beneficieze de prevederile art. dupa executarea faptei. in cazul carora starea de pericol se produce odata cu savarsirea infractiunii.faptuitorul sa fi executat in intregime actiunea. al (2). este necesar: . C. C. „este aparat de pedeapsa faptuitorul care s-a desistat ori a impiedicat.impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc mai inainte de descoperirea faptei.sa existe un inceput de executare a faptei. Desisterea si impiedicarea producerii rezultatului Conform art. sa impiedice producerea rezultatului sa fie facuta de faptuitor de bunavoie. desi exista posibilitatea reala de a continua. ce presupun producerea unui anumit rezultat.4. Impiedicarea producerii rezultatului este posibila numai la infractiunile materiale.intreruperea sa fie expresia vointei libere a faptuitorului. de buna voie. . Conform art. iar faptuitorul era constient de aceasta.. pen. dupa aceasta a fost realizata in intregime. Pentru ca faptuitorul sa beneficieze de prevederile art. nu si in cazul infractiunilor formale.

cum ar fi: detinerea in mod ilegal de arme. . a autoritatii sau a altei persoane. „detinerea”.241) . de pauze firesti de executare.pen). pana la interventia unei forte contrare. Regimul juridic al infractiunii continue In functie de momentul epuizarii infractiunii continue. . Exemple de infractiuni constinue: . sunt incidente o serie de institutii de drept penal.aplicarea legii penale in timp.5.dezertarea (art.fie sub forma unei activitati cotinue. 279).incidenta actelor de clementa. dezertarea. 332). . 7 . C. . „lipsirea de libertate” etc. neintrerupte pe toata perioada desfasurarii ei. „functionarea”. „ramanerea”. „retinerea”.evadarea (art. 302).furtul de curent electric (art. cum ar fi: . evadarea.abandonul de familie (art. „purtarea”.fie sub forma unei activitati susceptibile prin natura ei de intreruperi. actiunii sa inactiunii i se poate pune capat prin vointa faptuitorului.portul nelegal de decoratii sau semne distinctive (art. Activitatea materiala prin care se realizeaza continutul infractiunilor continui poate aparea: . 208. cum ar fi portul nelegal de decoratii si semne distinctive. . 269).detinerea ilegala de arme si munitii (art. . caz in care reluarea activitatii infractionale se face in temeiul aceleiasi hoatarari. .. Mod de reglementare: Infractiunea continua presupune asadar o actiune sau inactiune care prin natura sa este susceptibila de prelungire in timp. „exercitare”.curgerea termenului de prescriptie a raspunderii penale. caz in care vorbim de infractiuni continue permanente. dupa consumare. Infractiunea continua Este forma unitatii naturale de iinfractiune caracterizata prin prelungirea in mod natural a actiunii sau inactiuniicare formeaza elementul material al laturii obiective. desemnate in norma de incriminare prin cuvinte cum sunt: „conducerea”.

aplicarea legii penale in spatiu conform principiului ubicuitatii. 8 .stabilirea varstei faptuitorului.. . caz in care activitatea infractionala desfasurata inainte de implinirea varstei de 14 ani nu va fi luata in considerare. fiind incidenta legea penala romana chiar daca numai o parte din infractiune sau rezultatul ei s-au produs pe teritoriul tarii.

Legiuitorul nu a considerat cae s-ar produce doua infractiuni.tentativa la infractiune vizata initial si infractiunea consumata realizata cu intentie indirecta prin deviere (ex: infractorul a dorit impuscarea unei persoane. ori a tras aiurea. nu ne aflam in fata unei unitati infractionale. pe de o parte. rezultatul infractiunii deviate este unul singur. sau dorind sa sustraga un bun al unei persoane.din eroare a faptuitoruluiasupra altei persoane ori altui obiect decat acela pe care vrea faptuitorul sa-l vatame. sustrage bunul altei persoane. infractorul ucide pe o alta persoana decat cea vizata. va exista deopotriva omor cu intentie indirecta sau ucidere din culpa fata de victima. pe de alta parte. s-a sustinut ca in materia infractiunilor contra persoanei. Cazurile infractiunilor contra persoanei In doctrina. datorita greselii faptuitorului.6. la alt obiect sau persoana pe de o parte. ori aceasta s-a ferit. Modalitati de savarsire: Din definitie rezulta ca infractiunea deviata se poate comite in 2 moduri: a) aberratio ictus . De exemplu. sau prin indreptarea actiunii . pe de alta parte) 9 . Infractiunea deviata Este forma unitatii naturale de infractiune caracterizta prin devierea actiunii de la obiectul sau persoana impotriva carora era indreptata. In aceste situatii. una sub forma tentativei fata de obiectul sau persoana vizata initial.prin devierea actiunii. si una consumata prin devierea actiunii. b) error in personam .prin devierea actiunii. si tentativa la omor comisa cu intentie directa fata de cel vizat initial. atat in cazul erorii asupra persoanei cat si in cazul devierii actiunii din greseala. De exemplu. ci a doua infractiuni: . din eroare. si anume infractiuni vatamarea reala produsa. datorita defectuozitatii sau gresitei manipulari a instrumentelor de catre faptuitor. datorita erorii in care se afla faptuitorul cu privire la obiectul sau persoana asupra carora urma sa actioneze. inculpatul s-a pregatit sa ucida partea vatamata cu o solutie otravitoare aplicata pe o napolitana. insa ori a identificat-o gresit. spre un alt obiect sau o alta persoana. insa aceasta a fost consumata de un coplil de 5 ani care a decedat in urma intoxicatiei.

pen. b) pluralitatea de actiuni sau inactiuni savarsite la intervale diferite de timp Intrucat legea nu prevede durata acestor intervale. ex: furtul de componente electronice dintr-o fabrica. continutul aceleiasi infractiuni ”. realizate pe baza aceleiasi rezolutii infractionale.unitatea de subiect activ nu se reduce la o singura persoana. infractiunea continuata este posibila numai la infractiunile savarsite cu intentie. . actiuni sau inactiuni care prezinta. infractorul actionand cu prevederea (anticiparea) rezultatelor urmarite. . infractiunile respective pot deveni autonome si se va angaja raspunderea pentru concursul de infractiuni. c) unitatea de rezolutie infractionala Este o conditie de ordin subiectiv si reprezinta: . investigator sau complice. furtul de mezeluri dintr-o carmangerie. Infractiunea continuata: Conform art.daca intervalele sunt prea mari. insa prin vointa legiuitorului ele sunt reunite in continutul unei singure infractiuni. pe baza probelor administrate. Ceea ce este caracteristic infractiunilor continuate este existenta unei pluralitati de acte care ar putea constitui tot atatea infractiuni autonome. C. etc.precum si criteriul de diferentiere intre infractiunea continuata si concursul de infractiuni. Intrucat urmeaza sa se efectueze mai multe acte in temeiul unei rezolutii infractionale unice. dar in realizarea aceleiasi rezolutii. 41. conditia fiind indeplinita si daca exista mai multe persoane care actioneaza in temeiul aceleiasi rezolutii infractionale. persoanele participante pot avea deci calitatea de autor. 10 . realizand concomitent si forma participatiei penale. revine instantei de judecata sarcina de a aprecia. Conditiile infractiunii continuate: a) unitate de subiect activ . fiecare in parte.daca intervalele dintre actele de excutare sunt prea mici. piesa cu piesa.7. (2). . al. infractiunea poate fi simpla.criteriul de reunire a actiunilor sau inactiunilor intr-o infractiune unica (prin vointa legiuitorului). „ infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la intervale diferite de timp.o activitate infractionala poate fi efectuata prin acte repetate numai daca exista identitatea faptuitorului de-a lungul intregii activitati. daca actele respective fac parte sau nu din continutul infractiunii continuate: .

al (2).Unitatea de hotarare infractionala presupune reprezentarea initiala de catre faptuitor a activitatii materiale a laturii obiective a infractiunii. sau sub forma unor modalitati alternative reglementate de norma de incriminare.art.unitatea obiectului material asupra caruia s-a actionat. rezultat al unor imprejurari de moment.. cere ca actiunile si inactiunile savarsite sa prezinte continutul aceleiasi infractiuni. teza finala. . Conditia este indeplinita si daca unele acte se comit sub forma tentativei.de unitate de scop si mobil. nu este afectata de faptul ca unele din actiunile savarsite de inculpat sunt susceptibile de incadrare in textul care prevede infractiunea de baza.de partea vatamata prin activitatea infractionala.pen. pentru stabilirea unitatii de rezolutie infractionala. C.41. organele judiciare vor tine seama de: . 41.de locul si timpul comiterii actelor. Unitatea de continut la care se refera dispozitiile art. Criterii de apreciere: In concluzie. (2).de identificarea mijloacelor ori modului de savarsire a actiunilor. iar altele in textele ce prevad diferite forme calificate ale acesteia. . insa este posibil ca actele efectiv realizate sa fie diferite. C. al. . fapt care nu afecteaza caracterul unitar al hotararii infractionale. 11 . d) unitate de continut juridic: .. .pen.

C. . 189. Infractiunea complexa Infractiunea complexa este reglementata si definita legal in art. Obiecte juridice diferite . . (2). insa intre ele exista o legatura de la mijloc la scop: >>omorul asupra 2 sau mai multe persoane (art.pen.fie sub forma unui element ce reprezinta continutul unei alte infractiuni. >>talharia reuneste infractiunile de furt si de vatamare corporala. Din definitia legala rezulta ca actiunea sau inactiunea.se poate comite atat cu intenti cat si cu praetenintentie. .se poate comite numai cu intentie. C.se caracterizeaza prin aceea ca in constinutul ei intra ca element o actiune sau o inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni.aceasta dobandeste caracter complex intrucat valorile sociale periclitate sunt de natura diferita.) >>violul (art. 176. al.ex: lipsirea de libertate in mod ilegal (art. care dispune ca „infractiunea este complexa cand in continutul sau intra. . pen. dand nastere infractiunii complexe forma tip.formata din 2 infractiuni distincte . o actiunea sau o inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala”.furt si amenintare.etc b) infractiunea complexa ca varianta agravanta . a) infractiunea complexa forma tip .197) absoarbe si violentele exercitate pentru constrangerea victimei. de unde si gradul mai ridicat de periculozitate al faptei si faptuitorului.se caracterizeaza prin aceea ca in continutul sau intra ca un element agravant o actiune sau o inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni. ca element sau circumstanta agravanta. dand nastere infractiunii complexe varianta agravanta. care constituie prin ea insusi o fapta prevazuta de legea penala. . Legatura de la mijloc la scop : .ex: talharia .reunirea se face in considerente de politica penala si tehnica legislativa.periclitarea prin acelasi complex de fapte a mai multor valori distincte. pentru o sanctionare mai eficienta a unor fapte care se incadreaza intr-o legatura cauzala directa cu urmarile produse .fie sub forma unei circumstante agravante ce reprezinta continutul unei alte infractiuni. lit b) C.8. pen) 12 . 41. se poate prezenta: .

.nerealizarea sub raport obiectiv a continutului infractiunii complexe poate conduce la 2 situatii: a) calificarea faptei respective drept tentativa.Natura juridica a infractiunii complexe .infractiunea complexa nu are regim de sanctionare cu caracter general. ci un reglementat de norma penala cu caracter special. 13 . b) punerea in discutie a autonomiei infractionale.

fara interventia faptuitorului. 180.180-182 a avut ca urmare moartea victimei.„Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani”. incetarea functionarii acestora.„Daca vreuna dintre faptele prevazute in art. fara a conduce la realizarea unui concurs de infractiuni format din infractiunile anterioare.„daca prin provocarea ilegala a avortului s-a cauzat femeii insarcinate vreo vatamare corporala grava. ne rezumam la redarea prevederilor legale referitoare la lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. Infractiunea progresiva este o forma a unitati de infractiuni intrucat infractiunea odata epuizata.conf art. .Provocarea ilegala a avortului . Infractiunea progresiva Infractiunea progresiva este definita in doctrina penala ca fiind acea infractiune care dupa atingerea momentului consumativ corespunzator unei anumite infractiuni. isi amplifica progresiv rezultatul. Daca fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ. Pentru a exemplifica infractiunea progresiva. art. rezultatulul ei absoarbe rezultatele anterioare mai putin grave.Lovirea sau alte violente . .9. .„fapta prin care s-a pricinuit intergritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile. Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult de 20 de zile se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda”.vatamarea corporala .conf.conf art.Lovirea sau vatamarile cauzatoare de moarte . deci continutul infractiunii epuizate absoarbe continuturile infractiunilor anterioare care isi pierd astfel autonomia.conf art 181 .„Lovirea sau alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoarea de la 1 luna la 3 luni sau cu amenda. pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 10 ani”. C.conf art. pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani” . 182 . pen. ori se produc urmari noi corespunzator unor infractiuni mai grave.183 . pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 14 . . Absorbirea se face prin vointa legiuitorului. astfel: . avortul.185 . o infirmitate permanenta fizica ori psihica. ori punerea in primejdie a vietii persoanei.vatamarea corporala grava . se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. slutirea.

pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi” . conditiile infractiunii progresive fiind indeplinite odata cu epuizarea ultimului rezultat. avem asadar un moment al consumarii primei infractiuni.pen). daca fapta a avut una din urmarile prevazute la art. moment in functie de care sunt incidente institutiile de drept penal. pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda (fata de o luna la 3 luni sau cu amenda). iar daca fapta a avut ca urmare moartea femeii insarcinate.in cazul vatamarii corporale din culpa (art. dupa care intervine o perioada a amplificarii rezultatului initial.182. asa cum am aratat. C. aceasta realizandu-se cu praetenintentie. In cazul infractiunii progresive. 184. aceasta putandu-se realiza atat cu intentie cat si din culpa. 15 .10 ani si interzicerea unor drepturi.

jocul de noroc (art.328. cerand ajutor material. apeleaza in mod repetat la mila publicului.10.vagabondajul (art. practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane. Infractiunea de obicei Prin infractiune de obicei se intelege infractiunea care se savarseste prin repetarea faptei incriminate de un numar suficient de ori. intr-o casa particulara.C. C. fara autorizare.pen) -„fapta persoanei care. Infractiunea de obicei se deosebeste de infractiunea continuata prin actele de executare. avand capacitatea de a munci. 327) . Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza organizarea sau ingaduirea in mod obisnuit a jocurilor de noroc.pen) . fiecare act de executare realizeaza continutul infractiunii in temeiul aceleiasi rezolutii infractionale. 330. care realizeaza continutul infractiunii doar daca sunt repetate de un numar de ori din care sa rezulte obisnuinta (indeletnicirea) infractorului.„fapta persoanei care-si procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta. se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. C.cersetoria (art. se pedepseste cu inchisoare de la 1 luna la 3 ani” .Organizarea sau ingaduirea jocurilor de noroc pentru public. se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani” . 16 . Exemple de infractiuni de obicei: . pentru a se deduce caracterul de obisnuinta al faptuitorului in activitatea infractionala respectiva. pe cand la infractiunea continuata.pen) . in coautorat sau sub forma tentativei. 326 .prostitutia (art. De aici si imposibilitatea infractiunii de obicei de a fi comisa din culpa (ci numai cu intentie). in scopul de a realiza foloase materiale”. fara autorizare.

33. lit. 33. pana ce aceasta a decedat.11.pen).pen. exista concurs omogen. constituie doua infractiuni distincte. a) C. B) concursul formal.pen alcutual in art. ca forma a pluralitatii de infractiuni.este reglem in C. a provocat moartea uneia dintre ele si ranirea grava a celeilalte (art 176. datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs. inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele”. Concursul real simplu. De asemenea. Exista concurs de infractiuni chiar daca una dintre infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni”. exista concurs eterogen de infractiuni.pen). In practica judiciara s-a decis ca exista concurs omogen de infractiuni daca inculpatul. . b) C. intruneste elementele mai multor infractiuni” (art. caracterizat prin lipsa unei legaturi obiective intre infractiunile savarasite de aceeasi persoana. constituie concurs real de infractiuni de talharie. Concursul de infractiuni : definitie si clasificare: Conform art. C. lit a) : „cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana.lit. . bunurile sustrase reprezentand proporietatea fiecareia din acestea. De asemenea. dupa ce a constatat decesul victimei. in concurs de infractiuni. inainte de a fi condamnata definitv pentru vreuna dintre ele.33. Clasificare : Concursul de infractiuni este cunoscut in docrina penala sub 2 forme: A) concursul real. aceea de incest si aceea de viol. A) Concursul real . si sustragerea din locuinta ei a mai multor lucruri de valoare. lit. iar daca sunt de natura diferita. b). savarsita de aceeasi persoana. exista concurs de infrectiuni „cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana. De asemenea. 17 . exista concurs de infractiuni „cand o actiune sau o inactiune. prin loviturile aplicate victimelor. savarsirea a patru talharii in conditii asemanatoare a 4 persoane distincte. deoarece raportul sexual a avut loc prin violenta.cazuri de concurs omogen: Daca infractiunile savarsite sunt de aceeasi natura.cazuri de concurs eterogen: Constituie concurs eterogen de infractiuni aplicarea mai multor lovituri de cutit victimei de catre inculpat.

C. datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs. concomitent cu violarea frontierei tarii vecine. este caracterizat prin existenta anumitor legaturi intre infractiunile savarsite de aceeasi persoana. etc. 33. a) conexiunea etiologica. intruneste elementele mai multor infractiuni” In art . b) conexiunea consecventionala. in sensul ca infractiunea cauza se comite pentru a acoperi. intruneste elementele mai multor infractiuni”. b). a ascunde savarsirea cauzei efect. definitia legala si expresa este „ exista concurs formal de infractiuni cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana. care presupune astfel o legatura de la mijloc la scop. al (2). lit. Cazuri de concurs formal de infractiuni: . care presupune o legatura de la cauza la efect.daca inculpatul comite o talharie folosind violenta impotriva unuo functionar care exercita autoritatea de stat si se afla in exercitiul functiunii.pen.Concursul real calificat. pen. savarsita de aceeasi persoana. din Noul C. 18 .. in sensul ca infractiunea mijloc este savarsita pentru a inlesni infractiunea scop. „cand o actiune sau o inactiune. .daca inculpatul a trecut fraudulos frontiera romana intr-o tara vecina.47. din cauza imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs. B) Concursul formal art.

Sisteme de sanctionare la concursul de infractiuni: In doctrina si legislatiile penale sunt consacrate 3 sisteme de sanctionare a concursului de infractiuni: A. sistemul cumulului aritmetic. al (1). pen.. el este prevazut in art. doctrina si legislatia penala au propus un sistem intermediar. Mentionam ca in conceptia actuala a C. 48. (1). considerandu-se ca infractorul trebuie sa raspunda pentru toate infractiunile comise. Astfel se arata ca daca pentru infractiunile din concurs s-au stabilit numai pedepse privative de libertate. Sistemul cumulului aritemetic Consta in stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune. pct. insa nu sub forma unei aditionari absolut aritmetice a pedepselor. Absortia pedepselor pentru infractiunile mai putin grave de catre pedeapsa pentru infractiunea cea mai grava are doua consecinte in mod cert cumulative: nepedepsirea infractorului pentru o parte insemnata a activitatii sale infractionale si totodata incurajarea acestuia in multiplicarea acestei activitati ilicite. Sistemul cumulului juridic Avand in vedere neajunsurile sistemelor aratate anterior .12. Intrucat pluralitatea de infractiuni determina in mod obiectiv necesitatea reactiei mult mai energice de sanctiune prin lege penala. insa in proiectul Noului C. Sistemul absortiei Presupune aplicarea pedepsei stabilite pentru infractiunea cea mai grava care va absorbi pedepsele stabilite pentru celelalte infractiuni mai usoare. sistemul absortiei. se poate aplica o pedeapsa care reprezinta totalul pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente. B. fara ca pedeapsa rezultata sa poata depasi maximul general al pedepsei imediat superioare. care apare ca un concept de sine statator. sistemul cumulului juridic. sistemul cumulului aritmetic nu este posibil. dupa care pedepsele se totalizeaza. simtindu-se la adapostul unei singure pedepse care le absoarbe pe celelalte. B. ci o aditionare limitata. sistemul absortiei aduce si mai multe neajunsuri acestei cerinte.. C. ca o autonomie 19 . lit a). C. A.P.

Acest sistem al cumulului juridic. 20 . 2) aplicarea pedepsei celei mai grave (etapa proprie sistemului absortiei).proprie. a unui spor determinat din lege (etapa proprie sistemului cumului aritmetic). 3) adaugarea in functie de aprecierea instantei. a fost adoptat si de legiuitorul penal roman sipresupune 3 pasi: 1) stabilirea pedepselor corespunzatoare fiecarei infractiuni din concurs. la pedeapsa cea mai grea.

Contopirea pedepselor in cazul concursului de infractiuni Sistemul cumulului juridic cu spor facultativ in 2 trepte consacrat pentru sanctionarea concursului de infractiuni functioneaza indiferent daca infractiunile sunt judecate concomitent de aceeasi instanta. Regulile concursului de infractiuni se aplica si in cazul in care. Judecarea ulterioara a unei infractiuni concurente va determina aplicarea unei noi pedepse rezultate. pen. a) daca infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infractiune concurenta. dupa aceleasi regului de la concursul de infractiuni. Se vor compara pedepsele stabilite si se va alege cea mai grea. C. c) deducerea pedepsei executate Daca infractorul a executat in totul sau in parte pedeapsa aplicata prin hotararea anterioara. Deducerea pedepsei concurente se face din noua pedeapsa rezultata. tinandu-se seama de aparitia acestei noi infractiuni.13. Regulile speciale instituite e art. 34 si art. 21 . dupa o hotarare de condamnare ramasa definitiva. d) comutarea pedepsei detentiunii pe viata Dipozitiile aplicate in caz de concurs de infractiuni se aplica si in cazul in care condamnatul la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii. se aplica dispozitiile art. 35. b) cel condamnat suferise si o alta condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta. se constata ca cel condamnat suferise si o alta condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta. 36. ori de instant diferite si la date diferite. ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente.

dupa executarea pedepsei.mai inainte de executarea in intregime a pedepsei pronuntate pentru acea infractiune.care presupune savarsirea unei noi infractiuni: . dupa momentul savarsirii noii infractiuni. Clasificare: 1. penal recidiva este generala.dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea anterioara. b) recidiva speciala . dupa gravitatea condamnarii pentru prima infractiune a) recidiva absoluta .cand existenta ei nu este conditionata de gravitatea primei condamnari. dupa natura infractiunilor: a) recidiva generala . putand fi de natura diferita ori de aceiasi natura. b) recidiva postexecitorie .dupa stingerea executarii pedepsei prin gratiere.este conditionata de existenta unei condamnari pentru prima infractiune de o anumita gravitate. c) recidiva mare .cand existenta ei este conditionata de o anumita gravitate a condamnarii pronuntate pentru infractiunea anterioara. dupa condamnarea anterioara: a) recidiva postcondamnatorie . 22 . prescriptie. Definitia si formele recidivei Definitie: acea forma a pluralitatii de infractiuni care consta in savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care anterior a mai fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune. b) recidiva relativa . 2. d) recidiva mica . existand recidiva pentru o condamnare oricat de mica. 3.cand existenta ei nu este conditionata de natura infractiunilor comise. In C. . pronuntate pentru infraciunea anterioara.cand existenta ei este conditionata de savarsirea unor infractiuni de acelasi fel.presupune ca primul termen este format din mai multe condamnari la pedepse cu inchisoarea mai mici.14. de aceiasi natura sau asemanatoare. .care presupune comiterea unei noi infractiuni: .

dupa locul unde s-a aplicat pedeapsa definitiva ce formeaza primul termen al recidivei: a ) recidiva nationala . b) recidiva cu efecte progresive . 23 . b) recidiva temporara .presupune aplicarea aceluiasi tratament penal atat pentru infractorul la prima recidiva cat si pentru cel care a perseverat in recidiva.cand condamnarea definitiva la pedeapsa inchisorii pentru infractiunea anterioara este pronuntata de o instanta romana. 6.cand condamnarea definitiva ce formeaza primul termen al recidivei este pronuntata de o instanta straina. dupa timpul scurs intre executarea pedepsei pentru infractiunea anterioara si savarsirea noii infractiuni: a) recidiva permanenta .cand existenta acesteia nu este conditionata de savarsirea noii infractiuni intr-un anumit tremen.4. 5.cand existenta ei este conditionata de comiterea noii infractiuni numai intr-un anumit termen de la condamnarea sau de la executarea pedepsei pronuntate pentru infractiunea anterioara. dupa tratamentul sanctionator al recidivei: a) recidiva cu efect unic .presupune agravarea pedepsei recidivistului cu fiecare noua recidiva. b) recidiva internationala .

intrucat evadarea din starea legala de retinere sau de detinere se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani.indiferent de regimul de detinere sau individualizare administrativa a executarii pedepsei. Consta in savarsirea din nou a unei infractiuni intentionate. lit a). pen) a) inainte de inceperea executarii pedepsei . Din reglementare rezulta ca primul termen consta in existenta unei condamnari definitive la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata. si exista atunci „cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni.15.C. pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an. pen. Momentele in care poate fi comisa infractiunea : (art. Conditiile recidivei mari postcondamnatorii: a) existenta unei condamnari definitive la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata. 37.indiferent de aspectele procedurale care pot interveni pana ce pedeapsa se conseidera ca fiind executata. inainte de inceperea executarii pedepsei. a) C. b) savarsirea din nou a unei infractiuni intentionatate. pentru care legeas prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an. b) in timpul executarii acesteia . in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare. aceasta poate constitui al doilea termen al recidivei. cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie. 24 . c) in stare de evadare . 37.lit. iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an. Recidiva mare postcondamnatorie Este reglementata de art.

sa fi fost executata. pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an 25 . Recidiva mare post executorie Recidiva mare postexecutorie este reglementata in art. lit b) si exista atunci „cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni. 37.16. . dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa. b) cel de-al doilea termen al recidivei mari post executorii consta in: .sa fi indeplinit termenul de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse. ori dupa indeplinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse. Pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni trebuie: . Conditiile recidivei postexecutorii : a) primul termen al recidivei mari post executorii il formeazao condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. . pentru o infractiune intentionata.savarsirea din nou a unei infractiuni cu intentie.sa fi fost gratiata total sau restul de pedeapsa sa fi fost gratiat. cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an”.

pentru care legea prevedea pedeapsa inchisorii mai mare de un an”. 40. b) cel de-al doilea termen al recidivei mici postexecutorii trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca pentru orice modalitate a recidivei. Recidiva mica: Art . 26 .Pen. ori dupa prescrierea executarii a cel putin 3 asemenea pedepse (in cazul recidivei mici post executorii) cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie. lit. ori s-a implinit termenul de prescriptie a executarii pedepsei. privind contopirea pedepselor prntru infractiunile savarsite in concurs. dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa.17. 50 al Noului C. pen.pen. gratiate toatal sau restul de pedeapsa. pentru infractiuni intentionate. Conditiile recidivei mici postcondamnatorii: a) primul termen al recidivei mici postcondamnatorii este compus din 3 condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la 6 luni. pentru infractiuni intentionate: . aceasta modalitate a recidivei are un caracter teoretic si este rara intalnita in practica. c) C. C. Conditiile recidivei postexecutorii: a) primul termen al recidivei mici postexecutorii este format din 3 condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la 6 luni.pen numai prevede recidiva mica. sau a art. C. privind pluralitatea intermediara. Intrucat existenta celor 3 condamnari face posibila aplicarea prevederilor art. Recidiva mica va exista atunci „cand dupa condamnarea la cel putin 3 pedepse cu inchisoarea pana la 6 luni (in cazul recidivei mici post condamnatorii) sau dupa executare. reglementeaza atat recidiva mica post condamnatorie cat si recidiva mica postexecutorie. pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an.pedepse care au fost executate. motiv pentru care art. 37. 36. b) al doilea termen al recidivei mici postcondamnatorii consta in: .savarsirea din nou a unei infractiuni cu intentie.

.se stabileste o pedeapsa pentru actiunea savarsita ulterior (din nou).18. Sanctionarea recidivei postcondamnatorii Aplicarea pedepsei principale . adica la maximul special al pedepsei celei mai grele stabilite anterior. astfel: a) inainte de inceperea executarii pedepsei: .are postcondamnatorie se face in functie de momentul savarsirii din nou a unei infractiuni.pedeapsa pentru primul termen . pen . aplicandu-se regulie de la concursul de infractiuni. Apicarea pedepsei principale in caz de recidiva .pen. . si nu de la data hotararii de condamnare pentru aceasta infractiune.la care se face expres trimitere. fiind insa posibila aplicarea in a doua treapta a unui spor mai mare.pedeapsa anterioara in redactarea legii .calcularea restului de pedeapsa ce era executat se face de la data comiterii noii infractiuni. C. astfel: a) daca s-au stabilit mai multe pedepse complemantare de natura diferita. C. Tratamentul penal al recidivei A. b) in timpul executarii pedepsei . prevazut in concursul de infractiuni. 27 . de pana la 7 ani.se poate aduaga un spor in adoua treapta. care face trmiterea la sistemul cumulului juridic cu spor facultativ. Aplicarea pedepselor complementare si a masurilor de siguranta : Se face potrivit regulilor de la concursul de infractiuni . dar cu continut diferit. se cumuleaza) pedeapsa stabilita pentru evadare.pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita ulterior (in starea de evadare) ..aceasta se contopeste cu pedeapsa stabilita pentru prima infractiune. aceasta se aplica alturi de pedeapsa inchisorii. b) daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelasi continut.pedeapsa pentru al doilea termen . al. sau de aceeasi natura.la maximul special al pedepsei celei mai grele se poate aduga un spor de pana la 7 ani.este reglementata in art 39. c) in starea de evadare . cand a luat nastere starea de recidiva post condamnatorie. se aplica cea mai grea dintre acestea.(1).este formata din restul de pedeapsa ramas executat la care se adauga (se aduna aritmetic.art. 35. . .

iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult 2 treimi din maximul special”. d) daca s-au luat mai multe masuri de siguranta de aceeasi natura si cu acelasi continut. se cumuleaza. acestea se contopesc dupa regulile prevazute la concursul de infractiuni (art. Este vorba de bunurile supuse confiscarii speciale. pen. 118. 28 .pen : „daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si mai inainte de pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata. e) in cazul masurilor de siguranta de aceeasi natura. Descoperirea starii ulterioare de recidiva Este reglementat in art. C. luate conf art. 39. Sanctionarea recidivei mici : Se face dupa aceleasi reguli prevazute la recidiva mare (art. se aplica o singura data masura de siguranta cu data cea mai lunga. C. dar cu un continut diferit. instanta aplica dispozitiile referitoare la recidiva mare postcondamnatorie sau postexcutorie dupa caz”. 37. „in cazul recidivei prevazute in art. (6). 39. lit. al. in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 10 ani. In cazul recidivei mici postcondamnatorii.c) masurile de siguranta de natura diferita sau de aceeasi natura. dupa regulile prevazute pentru aplicarea pedepsei in caz de recidiva mare post condamnatorie. dar pe durate diferite. b). (1). se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special.(1). C. Sanctiunea recidivei mari postexecutorii: Este reglementata in art. cand pedepsele ce compun primele termen nu au fost executate.al (5). (4) C.al.39.pen). se descopera ca cel condamnat se afla in stare recidiva.pen) dupa care rezultanta se va contopi cu pedeapsa stabilita pentru noua infractiune. 34. acestea se cumuleaza. luat ein cazul infractiunilor concurente. al. al.lit a)-e). Daca maximul special este neindestulator.

In ceea ce priveste infractiunile complexe. Coautorii sunt persoanle care au cooperat ocazional si in baza unei legaturi subiective. Autoratul. Actiunea coautorilor de executare nemijlocita a infractiunii nu trebuie sa fie identice. Nu se poate sustine ca ea a savarsit fapta de autorat. Legatura subiectiva poate interveni inainte sau in timpul actiunii.v.p. fiind necesar sa se completeze doar intr-o actiune unica. si-au adus contributia in mod nemijlocit doua sau mai multe persoane. Coautoratul nu necesita prezenta altor participanti. fara de care celelalte forme de participatie . se poate realiza foema de participatie a coautoratului prin acte de executare diferite. Legatura se poate stabili si in timpul executarii actiunii. sigur in mod nemijlocit indiferent ca a comis-o cu intentie. Actiunea trebuie comisa impreuna sau in comun. Autor este cel care savarseste actiunea (inactiunea) prevazuta in norma incriminatoare. culpa.instigarea si complicitatea nu ar putrea exista.la participatia proprie. a luat singur hotararea infractionala si nu a fost sprijinit la comiterea infractiunii de nicio persoana. la comiterea in comun a aceleiasi infractiuni. Autoratul reprezinta o forma de participatie esentiala si necesara. Coautorul presupune contributia a cel putin doua persoane la comiterea faptei prevazute de legea penala. iar in cazul participatiei improprii actioneaza din culpa sau fara vinovatie.d. dar si cand alaturi de coautori. D. 29 . adica persoamnele respective sa savarseasca actiunea care face parte din latura obiectiva a continutului infractiunii. subiectiv. Autoratul si coautoratul Autoratul reprezinta foema de participatie penala in care o persoana savarseste prin acte de executare fapta prevazuta de legea penala. cu acte de executare (nemijlocit). cum ar fi instigatori. aceste contributii reprezentand in fapt elementul material al laturii obiective a respectivei infractiuni. fiindca nu exista participatie. participanti. la comiterea unei fapte prevazute de legea penala. Coautoratul reprezinta o forma de participatie in care. ca forma de participatie presupune cooperarea mai multor persoane la comiterea infractiunii ca instigator sau complice. conform actiunilor care constituie elementul material al laturii obiective al infractiunii complexe. autorul trebuie sa actioneze intotdeauna cu intentie.19. la savarsirea faptei prevazute de legea penala au contribuit si participanti instigatori si complici.

Infractiunile care nu pot fi comise in coautorat: a) infractiunile cu autor unic. d) infractiuni care se comit in persoana proprie. de altfel contributia coautorilor la savarsirea faptei prevazuta de legea penala putand fi concomitenta sau succesiva.v subiectiv coautoratul . D.ca forma a participatiei proprii . c) infractiuni ce presupun existenta unui subiect calificat.p.presupune savarsirea actelor de executare de catre toti participantii cu aceeasi forma de vinovatie : intentie sau culpa. 30 . b) infractiunile ce presupun inactiunea.Existenta coautoratului nu este influentata de momentul in care-si aduc contributiile coautorii la savarsirea faptei.d.

incitare. cu intentie. aunci se considera ca nu este indeplinita conditia de mai sus. deosebindu-l de instigat care este autorul material al infractiunii. manifestat prin indemn. hotarare pe care el o transmite altei persoane numita instigat. Instigator este persoana care. . In ceea ce priveste sanctionarea instigatorului.pen din 2004. 39 a Noului C.pen.instigarea este prevazuta la toate faptele prevazute de legea penala. 72.determinarea inseamna o operatie de inoculare in constiinta instigatorului a hotararii de a savarsi o infractiune. 25. b) activitatea de determinare trebuie sa priveasca savarsirea unei fapte penale . Conditii : a) efectuarea unei activitati de determinare din partea unei persoane. prin orice mijloace de catre o persoana numita instigator a altei persoane numita instigat. fata de o alta persoana numita instigat.pen. 27 C. reperezentand insusirea ideii de catre cel instigat. 31 .determinarea este si exteriorizarea intentiei instigatorului. aceasta mai poarta numele de autor moral al infractiunii. instigator. . sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.20. si care va savarsi infractiunea. Instigatorului ii apratine hotarea de a savarsi o fapta prevazuta de legea penala. potrivit art. . La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractunii.). Instigarea Instigarea reprezinta acea forma a participatiei penale ce consta in fapta de a determina cu intentie. Activitate de determinare trebuie sa aiba loc in timp anterior hotararii de a savarsi o infractiune de catre autor. Aceiasi formulare este folosita pentru a defini persoana instigatorului in art. C. C.pen instigatorul la o fapta pevazuta de legea penala savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. Deoarece hotararea de a savarsi infractiunea apartine instigatorului. manifestata prin aceea ca hotaraste sa comita infractiunea la care a fost indemnat. determina pe o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala (art.daca cel instigat nu are calitatea ceruta de lege pentru a comite fapta prevazuta de legea penala la care este determinat. precum si de criteriile generale de individualizare prevazute de art. imprejurare care reiese din aceea ca trece la execuatrea ei. ca atare activitatea de determinare nu cunoaste restrangeri cu privire la infractiune.

indemnuri) b) instigarea calificata .ce consta in stabilirea unei concordante sub raport subiectiv intre instigator si instigat >> instigatul trebuie sa savarseasca fapta cu vinovatie.c) existenta legaturii subiective intre instigator si instigat . 4. se disting: a) instigarea cu un singur instigator. b) instigare improprie sau imperfecta .insigatorul se adreseaza direct. 2) In functie de mijloacele folosite de instigator pentru determinarea instigatului sa savarseasca o infractiune: a) instigarea simpla .cand mijloacele folosite pentru a determina o persoana sa comita o infractiune sunt simple (rugaminti. In functie de numarul persoanelor fata de care se exercita activitatea de determinare se fac 2 deosebiri: . exercitarea de presiuni) 3. 5. d) instigatul sa fi savarsit fapta la care a fost instigat sau sa fi realizat cel putin o tentativa pedepsibila Felurile instigarii: 1) Dupa forma de vinovatie cu care instigatorul savarseste fapta : a) instigare proprie sau perfecta .activitateade instigare se desfasoara asupra unei singure persoane sau asupra mai multor persoane determinate.cand instigatorul se adreseaza unui numar nedeterminat de persoane. b) instigarea care presupune colaborarea mai multor persoane pentru a determina una sau mai multe persoane sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. 32 .se caracterizeaza prin lipsa coeziunii psihice intre instigator si instigat >> instgatul poate savarsi fapta din culpa sau fara vinovatie.determinarea are loc prin intermediul altei persoane.instigare colectiva .instigare individuala . Dupa numarul persoanelor ce desfasoara activitatea de instigare.se realizeaza cand primul concepe comiterea unei fapte prevazute de legea penala si hotarastesa determine o alta persoana sa o savarseasca.cand pentru determinare unei persoanesa comita o infractiune se folosesc mijloace diferite (oferire de daruri. nemijlocit instigatuluila savarsirea faptei prevazute de legea penala b) instigare mediata . amenintari. . In functie de modul de actiune al instigatorului pentru a determina instigatul la savarsirea faptei prevazute de legea penala: a) instigare imediata .

fiind ca instigatorul nu isi da in vileag rolul fata de instigat. instigatorul expune in mod deschis scopul sau spre a convinge la savarsirea faptei pe instigat.instigatorul reuseste sa il convinga pe instigat sa accepte hotararea de a savarsi infractiune. b) instigarea cu efect negativ . In functie de modul in care este comunicata ideea infractionala. Dupa rezultatul obtinut in determinarea instigatului la comiterea faptei prevazute de legea penala. 8. ii spune instigatului sa faca ce stie pentru a procura banii. spre exemplu.instigatorul nu a reusit sa il convinga pe instigat sa savarseasca infractiunea. b) instigare nedeterminata. Dupa rezultatele urmarite prin instigare: a) instigarea poate fi determinata. putem deosebi: a) instigare explicita (deschisa). reusit . se deosebesc: a) instigare cu efect pozitiv. 33 . ca atare nu sunt indeplinite conditiile instigarii. b) instigare ascunsa (perfida). prin comiterea unei infractiuni. 7. cand instigatorul.6. iar persoana ce a incercat determinarea nu poate fi considerata participant. astfel ca acesta din urma crede ca idee infractionala ii aprtine. cand se percizeaza infractiunea care urmeaza sa fie comisa.

sa inlesneasca savarsirea infractiunii. inainte sau in timpul savarsirii faptei.consta in acte de sprijinire a savarsirii infarctiunii sub aspect psihic: indemnuri. cu intentie ajuta sau inlesneste in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.consta in efectuarea de acte de sprijin material. Complicitatea Conform art. b) savarsirea de catre complice a unor acte menite sa ajute. indirecta sau chiar praetenintentie.cunoscuta si sub denumirea de complicitate prin acte pregatitoare este contributia data inainte de savrsirea faptei.21. b) complicitatea concomitenta . 34 . inlaturarea unor obstacole materiale. . 26 C. crearea de conditii favorabilesavarsirii faptei. b) complicitate prin promisiune de tainuire sau favorizarea infractorului.sfaturi.pen.sau complicitatea in acte de executare este contributia data in timpul savarsirii faptei. chai daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita. oferirea de bunuri de bani in acest scop. compliceste persoana care. 2. 3.este de asemenea complice orice persoana care promite. b) complicitate morala . informatii. Conditiile complicitatii: a) savarsirea de catre autor a unei infractiuni in forma consumata sau a unei tentative pedepsibile. cum ar fi procurarea sau adaptarea mijloacelor necesare savarsirii faptei. Dupa natura ajutorului dat a savarsirea infractiunii: a) complicitate materiala . In functie de momentul in care se produce complicitatea: a) complicitatea anterioara . promisiuni. Felurile sau modalitatiile complicitatii 1. c) actele de ajuor sau ilesniresa se realizeze numai cu intentie directa. procurarea de date. ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor. etc. In functie de activitatile menite sa contribuie la savarsirea infractiunii: a) complicitatea prin inlesnire sau ajutor.

35 . procurarea de instrumente. 72. C. C. b) complicitate improprie .. Dupa forma de vinovatie cu care autorul comite fapta a) complicitate proprie .cand autorul savarseste fapta cu intentie.la stabilirea pedepsei se tine seama de contributie fiecarui participant la savarsirea infractiunii. In functie de aspectul dinamic al contributiei : a) complicitate prin actiune (comisiva) . complicele la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.cand autorul savarseste fapta din culpa sau fara vinovatie. . Pedeapsa pentru complicitate: . oferirea de bani.atunci cand complicele acorda ajutor prin actiuni ca: adunarea de informatii.potrivit art. precum si de criteriile generale e individualizare prevazute la art. caand se realizeaza coeziunea psihica intre complice si autor. 72. b) complicitatea prin inactiune . 5.complicele nu indeplineste anumite obligatii legale ca: neasigurarea pazei.pen. lasarea deschisa a unor usi etc.pen.4.

a unei fapte prevazute de legea penala. C.consta in determinarea.art. la savarsirea din culpa de catre o alta persoana.adica participarea din culpa a o fapta savarsita de autor cu intentie. ilesnireasau ajutarea in orice mod. Pedeapsa in caz de participatie improprie . 36 . in cazul participatiei improprii ei actioneaza de pe pozitii subiective eterogene : cel care determinasau cel care ajuta actioneaza cu intentie. inlesnirea sau ajutarea in orice mod.conform art. d) modalitatea lipsa de vinovatie si intentie . Dupa natura contributiei la savarsirea faptei prevazute de legea penala si in raport cu vinovatia celui care isi aducecontributia: a) modalitatea intentie si culpa . cu intentie. iar autorul actioneaza din culpa sau fara vinovatie.pen „determinarea. pen .22. Participatia improprie Participatia improprie sau imperfecta este forma de participatie la care persoanele participante care savarsesc in cooperare cu o fapta prevazuta de legea penala nu actioneaza cu aceiasi forma de vinovatie.adica participarea fara vinovatie la o fapta savarsita de autor cu intentie. C. pen). la savarsirea din culpa de catre o alta persoana. c) modalitatea culpa si intentie . 31. Modalitatile participatiei improprii 1. 31 alin. cu intentie. C. pe cata vreme la participatia proprie toti participantii actioneaza de pe o pozitie subiectiva omogena. Ceea ce deosebeste participatia proprie de cea improprie este imprejurareaca. se sanctioneaza cu pedeapsa pe care legea o prevede pentrufapta comisa cu intentie”. b) modalitatea intentie si lipsa de vinovatie . (1). a unei fapte prevazute de legea penala.adica participarea cu intentie la o fapta savarsita autor fara vinovatie (art. 31 alin (2).

-individualizarea administrativa.pacificitatii pedepselor pentru toti art 27 c. 5)Principiul individualitatii raspunderii penale = sanctiunea trebuie individualizata in functie de circumstantele obiective ale cauzei si de persoana faptuita. 4)Principiul unicitatii raspunderii penale = conform acestui principiu.raspunderea penala nu se transmite.este si un principiu de drept procesual penal .Principiile raspunderii penale 1)Principiul legalitatii penale.moment in care intervine autorul de lucru judecatoresc. 2)Infractiunea ca unic temei al raspunderii penale = unicul temei al declansarii raspunderii penale il constituie savarsirea unei infractiuni. 3)Principiu raspunderii penale personale = raspunderea in domeniul penal nu poate fi decat personala.Etapele individualizarii raspunderii penale sunt : -individualizarea legala .un principiu fundamental al integritatii sistemului de drept penal. Exceptie art.p. 24.23. nu exista raspundere in grup.prezinta pericol social si e savarsita cu forma de vinovatie ceruta de lege.pentru fapta altuia. 37 .”instigarea si complicele se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta autorului”.in solidar.29 c.nu se mosteneste.Sanctionarea participatiei Dreptul romanesc consacra P.p.trebuie verificat astfel daca fapta e prevazuta de legea penala.o persoana care a savarsit o infractiune nu poate fi trasa la raspundere decat o singura data. -individualizarea juridica .Orcine savarseste o infractiune trebuie sa raspunda penal de unde si calificarile in document a unui principiu inevitabilitatii raspunderii penale.Raspunderea penala de conflict se stinge prin aplicarea si executarea unei sanctiuni de drept penal.Instigatorul(in cazul in care nu s-a comis fapta penala)primeste o pedeapsa intre minimul general(15 zile)si minimul special al infractiunii la care a instigat.La aplicarea in concret se tine cont de contributiile fiecaruia si de circumstantele personale.ceea ce face ca aceasta sa strabata si normele care reglementeaza raspunderea penala.

inlocuirea raspunderii penale apare ca un mijloc de individualitate judiciara a raspunderii penale. .sanctiune cu caracter administrativ.in scopul uneia mai eficiente si echitabile restabiliri a ordinii de drept.Trecerea in perioade considerabile de timp scade eficienta si chiar necesitatea constrangerii penale.6)Principiul prescriptibilitatii raspunderii penale = raspunderea penala trebuie sa intervina cu promtitudine pntru a fi eficienta. . 38 .legimitatea sociala = necesita sanctiunea eficienta a infractiunii .inlocuieste raspunderea penala cu o raspundere extrapenala. Elementele principale sunt : . 25.daca sunt indeplinite conditiile de lege.Definitia si elementele principale ale inlocuirii raspunderii penale Inlocuirea raspunderii penale = institutul juridic ce reglementeaza modul in care instanta se judecata.prin aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ.intru-cat rezon sociala a faptuitorului se poate stinge.temeiul juridic = savarsirea unei infractiuni .in cazul savarsirii unei infractiuni.

Sanctiunile = daca instanta de judecata apreciaza ca sunt indeplinitecumutativ conditiile referitoare la infractiune si infractor. .poate dispune inlocuirea raspunderii penale cu una din urmatoarele sanctiuni administrative : a)mustrarea = atragerea atentiei faptuitorului asupra efectelor negative ale faptei pe acre a savarsit-o.condamnarea sa fie data pentru unul din cazurile prevazute la art.fapta savarsita.sunt suficiente date ca faptuitorul poate fi indreptat fara a i se aplica o pedeapsa. . Conditiile cu privire la faptuitor : .Conditiile legale pentru inlocuirea raspunderii penale si sanctiunile aplicabile Conditiile generale : .instanta apreciaza ca sunt suficiente data ca faptuitorul poate fi indreptat fara a i se aplica o pedeapsa .26.infractiune la care valoarea pagubei nu depaseste un anumit cuantum .daca a mai fost condamnat anterior. .faptuitorul trebuie sa regrete fapta comisa . .in continutul ei concret si in imprejurimile in care a fost savarsita. 39 . .ori in cazul unor infractiuni prevazute expres de lege.daca valoarea pagubei e redusa.urmata de recomandarea de a se obtine pe viitor . .numai pentru infractiunile care prezinta un grad social scazut. b)mustrarea cu avertisment = presupune si avertizarea faptuitorului in cazul savarsirii unei noi fapte. . . Conditiile cu privire la infractiune : .din atitudinea faptuitorului rezulta ca dupa savarsirea infractiunii rezulta ca acesta regreta fapta. .urmeaza sa suporte o sanctiune mai severa .reliefat printr-o pedeapsa prevazuta de lege de cel mult un an inchisoare sau amenda .iar paguba a fost reparata integral pana la pronuntarea hotararii .prezinta un grad de pericol social redus si nu a produs urmari grave .paguba pricinuita prin infractiune a fost integral reparata pana la pronuntarea hotararii .pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de un an sau amenda .38 .faptuitorul sa nu mai fi fost anterior condamnat .sa nu i se fi aplicat de 2 ori sanctiuni cu caracter administrativ . .

40 .fiind cea mai grava dintre sanctiuni.000 RON = abligarea faptuitorului la plata unei sume de banii intre 10 si 1000 lei noi.c)amenda de la 10 la 1.

In doctrina penala se face deosebire intre diferite feluri ale amnistiei. lipsa antecedentelor penale).pen . amnistia este reglementata in art. ea inlatura si executarea pedepsei pronuntate.119.conform caruia:"Amnistia inlatura raspunderea penala pentru fapta savarsita. 2.sfera de cuprindere.27. f)prejudiciul cauzat prin infractiune. 41 .conditiile in care este acordata.in functie de mai multe criterii: 1.Daca intervine dupa condamnare. 3. d)calitatea infractorului(infractiunile savarsite de militari in timp de pace. c)gravitatea infractiunilor prin aratarea limitelor de pedeapsa ale infractiunilor ce vor fi amnistiate." Din definitia si reglementarea amnistiei. e)varsta infractorului(amnistierea infractiunilor savarsite de minori). Amenda incasata anterior amnestiei nu se restituie. AMNISTIA Amnistia este un act de clementa al Parlamentului. b)natura infractiunilor(infractiuni privind capacitatea de aparare a tarii savarsite de civili in timp de pace).precum si celelalte consecinte ale condamnarii. In C. prin care din considerente socialpolitice si de politica penala se inlatura raspunderea penala pentru infractiuni comise anterior adoptarii legii de amnistie.momentul adoptarii legii de amnistie. rezulta urmatoarele trasaturi: a)amnistia este un act de clementa b)amnistia este de competenta Parlamentului c)caracter general si obiectiv d)caracter obligatoriu e)invinuitul sau inculpatul poate cere continoarea procesului penal f)expresie a principiului simetriei formelor Criteriile folosite de legiuitor la acordarea amnistiei pot avea in vedere: a) indicarea expresa a textelor de lege care incrimineaza faptele ce sunt amnistiate.

.distingem: a) amnistia neconditionata = este acordata fara indeplinirea vreunei conditii speciale. Amnestia antecondamnatorie are urmatoarele efecte: . . in functie de sfera de cuprindere.1. b) amnistia dupa condamnare = postcondamnatorie sau improprie. b) amnistia conditionata = cand incidenta acesteia este subordonata indeplinirii anumitor conditii referitoare la un anumit prejudiciu. . 3.distingem: a) amnistia inainte de condamnare = antecondamnatorie sau proprie.incapacitatile si decaderile stabilite de lege. distingem: a) amnistia generala = priveste toate infractiunile savarsite pana la adoptarea legii de amnistie.amenda deja incasata nu se restituie.se elimina interdictiile. aceasta inceteaza.condamnarile pentru care a intervenit amnitia nu formeaza primul termen al recidivei.se aplica masurile de siguranta si masurile educative . . . Amnestia postcondamnatorie are urmatoarele efecte: . 42 .dupa interventia amnestiei. -condamnarile amnistiate nu impiedica aplicarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei pentru o infractiune ulterioara. 2. natura sau sediul lor de incriminare.la varsta sau calitatea infractorului.inlatura raspunderea penala pentru infractiunea savarsita. In functie de conditiile in care amnistia este acordata. b) amnistia speciala = este acordata pentru anumite infractiuni determinate prin criterii legale.nu se mai pune in executare pedeapsa sau daca a inceput executarea pedepsei.indiferent de gravitate. In functie de momentul adoptarii legii de amnistie.de regula in functie de natura si gravitatea infractiunilor sau de anumite calitati ale participantilor.nu este inlaturata raspunderea civila .

Conform art.intervenind pentru neexecutarea pedepsei intr-un anumit termen. Prin prescriptie se stinge raspunderea penala adica se stinge dreptul statului de a sanctiona infractorul si obligatia acestuia de a suporta consecintele sanctiunii. PRESCRIPTIA RASPUNDERII PENALE Prescriptia raspunderii penale consta in stingerea raportului juridic penal de conflict.ca urmare a nerealizarii lui intr-un anumit termen prevazut de lege. 43 .care are efecte diferite de prima forma.pen.Prescriptia nu inlatura raspunderea penala in cazul infractiunilor contra pacii si omenirii.28. In C. prescriptia este reglementata sub doua elemente: a) prescriptia care inlatura raspunderea penal. intrucat statul nu si-a exercitat dreptul de sanctionare in termenul prevazut de lege..122 C. nascut prin savarsirea unei infractiuni. b) prescriptia care inlatura executarea pedepsei.P."prescriptia inlatura raspunderea penala.

in caz de indivizibilitate pasiva.la infractiunile anume desemnate prin lege. .trebuie sa fie facuta de persoana vatamata.organul caruia urmeaza sa i se adreseze si .conform legii.nu se depune plangere prealabila. plangerea prealabila: .cu respectarea conditiilor legale in ce priveste forma si continutul.chiar daca ar fi indreptatita la aceasta.29. c) niciuna din persoanele vatamate. in caz de indivizibilitate activa. e) nu sunt respectate conditiile de forma si de continut.termenul in care poate fi facuta.de un mandatar al acesteia sau de reprezentantul legal. 44 . f) este depasit termenul de depunere. b) plangerea prealabila nu este introdusa de persoana vatamata.CONDITIILE SI CAUZELE IN CARE ESTE NECESARA PLANGEREA PREALABILA Pentru a determina tragerea la raspundere penala a infractorului. Cazurile in care plangerea prealabila nu antreneaza punerea in miscare a actiunii penale sunt: a) persoana vatamata alege sa nu depuna plangere prealabila. . d) impotriva niciuneia din persoane participante la savarsirea infractiunii.nu depune plangere prealabila. .

la plangerea facuta. mai inainte de solutionarea cauzei printr-o hotarare definitiva.revine si renunta. b)trebuie sa fie totala si neconditionata.ea trebuie sa fie facuta in anumite conditii si anume: a)trebuie sa fie o manifestare expresa a vointei persoanei vatamanede a renunta la plangerea facuta. care dupa ce a introdus plangerea prealabila necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale.retragerea plangerii prealabile a fost definita ca manifestare de vointa a persoanei vatamate printr-o infractiune.in conditiile legii.30. adica sa priveasca atat latura penala cat si cea civila a cauzei. Pentru ca retragerea plangerii prealabile sa produca efecte. 45 . RETRAGEREA PLANGERII PREALABILE In doctrina.

conflict care a capatat caracter judiciar prin interventia statului la plangerea prealabila a persoanei vatamate.pronuntata de instanta in cursul judecatii.care poate fi cercetata si din oficiu. caci fara plangere prealabila la infractiunile pentru care aceasta este ceruta.din punct de vedere al dreptului penal. inlatura raspunderea penala a infractorului.pentru acele infractiuni la care actiunea penala se pune in miscare urmare a plangerii prealabile.in cazurile prevazute de lege. Impacarea partilor este o manifestare de vointa prin care se pune capat. in cazul variantei tip a infractiunii.raportului penal de conflict intervenit intre persoana vatamata si faptuitor. incheiat intre victima si faptuitor.199 C.seductia = art. inlatura raspunderea penala si stinge si actiunea civila.se pune in miscare la plangerea prealabila. Impacarea partilor este o cauza care: .violul = art.P.la propunerea organului de cercetare penala sau din oficiu. Impacarea partilor este o conditie subsecventa plangerii prealabile.dispunandu-se fie incetarea urmarii penale. -fie incetarea procesului penal. dispusa de procuror.ea poate interveni numai daca si dupa ce plangerea prealabila a fost introdusa conform legii. In doctrina. Impacarea partilor nu infrange caracterul imperativ al normelor de drept penal si nici principiul obligativitatii si inevitabilitatii raspunderii penale.prin care se urmareste incetarea procesului penal. asa cum am aratat.intrucat. nu se poate pune in 46 . Impacarea partilor apare ca o cauza subsecventa plangerii prealabile la cele mai multe din infractiunile la care plangerea prealabila este prevazuta drept conditie de punere in miscare a actiunii penale.cu doua exceptii: .de fapt. . IMPACAREA PARTILOR Impacarea partilor este intelegerea intervenita intre persoana vatamata si infractor de a pune capat conflictului nascut intre ei in urma savarsirii infractiunii.fara ca legea sa prevada si posibilitatea impacarii partilor.impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale. in anumite cazuri prevazute de lege. .intelegere care.P. astfel fiind lipsita de obiect.impacarea partilor a fost definita ca un act bilateral de vointa.din punct de vedere al dreptului procesual penal.197 C.31.determina necesitatea elaborarii unor instrumente juridice prin care conflictul penal poate fi stins in functie de aprecierea partii vatamate.existenta unor infractiuni la care vatamarea interesului privat prevaleaza periclitarii interesului public. .

.care este un act unilateral.definitiva = adica sa nu mai existe o cale de revenire asupra ei.expresa = ea nu poate fi dedusa din alte situatii sau fapte. 47 . Impacarea partilor.un act bilateral = intervine intre infractor si partea vatamata.miscare actiunea penala. .sa intervina pentru cazurile prevazute de lege.impacarea partilor poate intervenii oricand. dar nu mai tarziu de momentul ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.spre deosebire de retragerea plangerii prealabile.cu privire la toti participantii. .personala = neputand fi realizata prin mandat special. .sa intervina pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.neconditionata = se impune repararea prejudiciului cauzat.totala = impacarea partilor este totala atunci cand are in vedere stingerea conflictului dintre parti atat in aspectul sau penal cat si civil. care produce efecte in rem. .produce efecte in personam = numai cu privire la infractorul cu care victima s-a impacat. pentru a conduce la inlaturarea raspunderii penale.sa aiba anumite caracteristici speciale. .instanta poate acorda un termen.trebuie sa indeplineasca anumite conditii: .spre deosebire de retragerea plangerii prealabile. . . Caracteristicile speciale ale impacarii partilor sunt: .in care infractorul sa repare prejudiciul iar apoi impacarea intervenita intre parti sa fie neconditionata. .

sanctiunile de drept penal au un caracter coercitiv retributiv si represiv. iar in plan functional este mijlocul prin care imerativul penal isi atinge scopul de aparare sociala.iar odata realizate conditiile raspunderii. astfel: a) ca o consecinta a principiului legalitatii sanctiunile de drept penal sunt prevazute in norme penale si se aplica ori se iau numai de catre organele penale. este corelativa dispozitiei si intregeste norma. Este unanim admis ca sanctiunile de drept penal reprezinta o institutie de baza a dreptului penal. acestea decurg pe de o parte din principiile generale ale dreptului penal.care alaturi de institutia infractiunii si institutia raspunderii penale formeaza pilonii oricarui sistem de drept penal. In ceea ce priveste caracterele sanctiunilor de drept penal. sanctiunea apare asadar ca o creatie a legii. superioare. SANCTIUNEA DE DREPT PENAL In plan conceptual si al tehnicii de incriminare.a relatiilor de aparare sociala. 48 . b) consecintele a valorii deosebite.32.se aplica sanctiunea. d) sanctiunile de drept penal au ca scop prevenirea savarsirii de noi fapte periculoase. pe de alta parte din specificul normelor de aparare sociala. Savarsirea infractiunii determina raspunderea penala.

recurgerea la pedeapsa cu detentiunea pe viata facandu-se numai in cazuri extreme.nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive.distrugerea calificativa. DETENTIUNEA PE VIATA SI INCHISOAREA Detentiunea pe viata consta in lipsirea de libertate a condamnatului pentru restul vietii lui.tortura care a avut ca urmare moartea victimei.-pentru unele infractiuni contra pacii si omenirii. .pentru infractiunile grave contra sigurantei statului. sever.pe o perioada determinata prin hotararea de condamnare si supunerea acestuia unui regim de viata ordonat. de familie.pentru infractiunile grave contra sigurantei transporturilor. scoaterea acestuia din mediul sau de viata.pentru infractiunile de omor deosebit de grav.daca a avut ca urmare un dezastru. Pedeapsa cu detentiunea pe viata este prevazuta alternativ cu pedeapsa inchisorii de pana la 25 de ani pentru marea majoritate a infractiunilor foarte grave.33. pentru a determina o schimbare in constiinta si atitudinea sa fata de valorile sociale.nerespectarea regimului materiilor explozive daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane. . continutul pedepsei inchisorii consta in izolarea condamnatului de societate. Inchisoarea Inchisoarea este o pedeapsa principala. .daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane. . Detentiunea pe viata este pedeapsa cea mai severa din legislatia penala actuala.pentru unele infractiuni grave contra capacitatii de aparara. In partea speciala a codului penal pedeapsa cu detentiunea pe viata este prevazuta: .oferind largi posibilitati deindividualizare judiciara. 49 . . . . privativa de libertate si consta in lipsirea condamnatului de libertate prin plasarea lui intr-un mediu inchis unde este supus unui regim de viata si de munca impus.

in prezenta cauzelor si circumstantelor de agravare.. Pedepsele privative de libertate se executa in unul din urmatoarele regimuri: ..regimul deschis.pe stimularea si recompensarea celor staruitori in munca.pe posibilitatea condamnatilor de a presta. care poate fi depasita pana la maximul general de 30 de ani.disciplinati. limita ce poate fi coborata pana la minimul general de 15 zile in cazul retinerii circumstantelor atenuante si ..pe educarea condamnatilor .daca sunt apti pentru munca . 50 ..????? . .regimul semideschis.o munca utila.Limitele pedepsei cu inchisoarea sunt: a) limitele generale ale pedepsei inchisorii sunt prevazute intre 15zile si30 de ani. .limita maxima speciala de 25 de ani. cu acordul lor.. .. .pe respectarea de catre acestia a ordinii interioare a locurilor de detentie. Regimul executarii pedepselor privative de libertate se bazeaza: .regimul de maxima siguranta. .regimul inchis.si care dau dovezi temeinice de indreptare. b) limitele speciale ale inchisorii sunt: -limita minima speciala este de o luna.

PEDEPSELE COMPLEMENTARE Pedepsele complementare sunt sanctiuni specifice pentru anumite categorii de persoane sau fapte. pedeapsa complementara a degradarii militare este definitiva.numai alaturi de o persoana pricipala.pedeapsa principala alaturi de care se aplica pedeapsa complementara trebuie sa fie inchisoarea mai mare de 2 ani . . daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea mai mare de 10ani sau detentia pe viata.atunci cand legea prevede in mod expres si este faculcica maine tativa. 51 .completand scopurile pedepselor principale.P.aplicarea pedepselor complementare este obligatorie.pedeapsa constand tocmai in pierderea acestui drept. . 35. Degradarea militara se aplica in mod obligatoriu condamnatilor militari si rezervisti.67 C. .se poate aplica cu privire la un anumit drep sau cu privire la toate drepturile. .instanta trebuie sa mentioneze in mod expres care dintre drepturi sunt interzise si pe ce durata.daca pedeapsa principala stabilita este de cel putin 5ani si de cel mult 10ani.34.atunci cand hotaraste instanta. DEGRADAREA MILITARA Potrivit art. Degradarea militara poate fi aplicata condamnatilor militari si rezervisti pentru infractiuni savarsite cu intentie. Pedepsele complementare se aplica: ."pedeapsa complementara a degradarii militare consta in pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma.

Minorul care a implinit varsta de 16ani raspunde penal. discernamantul sau nefiind inca conturat.99." Legiuitorul prezuma in mod absolut ca minorul de pana la 14 ani este lipsit de capacitatea de a intelege semnificatia sociala a actiunilor si inactiunilor sale. In dreptul penal persoanele care nu au implinit varsta de 18 ani sunt considerati minori. referitor la limitele raspunderii penale a minorilor. minorul nu va raspunde penal. In codul penal roman. s-a prevazut ca "minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal. conform art.Desi ca principiu minorul de peste 16ani raspunde penal.36. aceasta facandu-se in functie de rezultatele cercetarilor de ordin psihologic. pedagogic si criminologic. insa daca se constata lipsa acestuia. APLICAREA LEGII PENALE LA MINORII In stabilirea celor mai eficiente mijloace de prevenire si combatere a infrctionalitatii minorilor. un punct important de plecare il constituie stabilirea varstei de la care minorul poate raspunde penal. si aceasta prevedere este tot o prezumtie relativa. Minorul care are varsta intre 14si 16 ani raspunde penal. 52 .numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant.

din cauza unei boli ori intoxicarii croniceprin alcool. intr-un institut medical de specialitate. 114 C.savarsirea unei fapte penale 2.totodata. faptuitorul sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala(nu are importanta daca este sau nu infractiune).P.care este bolnav mintal sau toxicoman si care se afla intr-o stare care prezinta pericol pentru societate. Internarea medicala Masura de sigurantaa internarii medicale este prevazuta in art. instanta de judecata sa aprecieze ca masura tratamentului va aduce la incetarea starii de anormalitate a faptuitorului care se va insanatosi si nu va mai savarsi fapte prevazute de legea penala. In conditiile in care faptuitorul are o stare psiho-fizica de genul celei prezentate mai sus care prezinta pericol pentru societate. Conditiile in care se poate lua masura de siguranta a internarii medicale sunt: 1. Este necesar. faptuitorul sa prezinte pentru societate. 3.ca instanta sa aprecieze ca masura tratamentului medical este necesara si suficienta pentru inlaturarea pericolului social (cum ar fi internarea). 3. aprecierea instantei.133 si se aplica daca faptuitorul. 2.stupefiante sau alte substante. Aceasta masura de siguranta va putea fi luata in conditiile in care instanta apreciaza ca starea de pericol pentru societate poate fi indepartata numai prin aplicarea ei.si consta in internarea faptuitorului.37. 53 . OBLIGAREA LA TRATAMENT MEDICAL SI INTERNAREA MEDICALA Obligarea la tratament este prevazuta in C. un pericol generat de boala sau intoxicare cronica prin alcool. Obligarea la tratament medical poate fi luata numai daca se apreciaza ca sunt intrunite urmatoarele conditii: 1.acesta poate fi obligat sa se prezinte in mod regulat la tratament medical pana la insanatosire. faptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman si se afla intr-o stare care prezinta pericol social. stupefiante sau alte asemenea substante.in care se afla faptuitorul. la art.poate fi obligat a se prezenta in mod regulat la tratament medical pana la insanatosire. prezinta pericol pentru societate.P.

putandu-se inlocui cu masura de siguranta a obligarii la tratament medical.Masura de siguranta a internarii medicale se ia pe o perioada nedeterminata si dureaza pana la insanatosirea faptuitorului sau pana in momentul in care se constata o ameliorare serioasa. 54 .

nepasarii fata de regulile si de cerintele de care depinde buna desfasurare a activitatii. 55 . INTERZICEREA UNEI FUNCTII SAU PROFESII Masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii este prevazuta in art. Ceea ce determina luarea acestei masuri este starea de pericol care decurge din inaptitudinea faptuitorului care exercita profesia.nepregatirii sau altor cauze care il fac impropiu pentru ocuparea unei functii 4.ori pentru exercitarea unei profesii meserii sau alte ocupatii. fapta savarsita se datoreaza incapacitatii.nepregatirii(ignoranta.infirmitate) .P.38.incapacitati psiho-fizice(boala. .meseria sau ocupatia in indeplinirea careia savarseste fapta prevazuta de legea penala. Inaptitudinea faptuitorului se poate datora: . fapta prevazuta de legea penala sa fi fost savarsita in exercitarea functiei sau profesiei 3. instanta de judecata trebuie sa aprecieze ca prin luarea acestei masuri de siguranta se inlatura starea de pericol social creata si se previna savarsirea de noi infractiuni.lipsa de experienta) . interzicerea unei functii sau profesii meserii sau ocupatii se poate lua numai fata de persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala 2.lipsa de cunostinte necesare.si se poate lua cand faptuitorul a savarsit fapta datorata incapacitatii. exercitarea acestor cauze creeaza o stare de pericol prin posibilitatea comiterii altor fapte in viitor 5. nepregatirii sau altor cauze care il fac impropiu pentru ocuparea unei anumite functii.115 C. Conditiile in care se poate lua masura de siguranta a inerzicerii unei functii sau profesii sunt: 1.

117 C. Expulzarea se poate lua singura sau insotita de pedeapsa. Cauza care impune luarea acestei masuri este periculozitatea cetateanului strain ori a persoanei fara cetatenie.39. 56 .si consta in scoaterea in afara teritorului tarii a cetateanului strain ori a persoanei fara cetatenie care nu domiciliaza in Romania dar care a savarsit o infractiune pe teritoriul Romaniei.de personalitatea infractorului si de alte date ca ramanerea infractorului pe teritoriul tarii prezinta pericol social. c) instanta de judecata apreciaza in functie de infractiunea savarsita. Conditiile in care se poate dispune luarea masurii expulzarii: a) expulzarea se ia fata de cetateanul strain sau fata de persoana fara cetatenie care nu are domiciliul in Romania.In cazul in care expulzarea insoteste pedeapsa privativa de libertate aducerea la indeplinirea a expulzarii are loc dupa executarea pedepsei. EXPULZAREA Masura de siguranta a expulzarii este prevazuta de art.care a savarsit o infractiune pe teritoriul Romaniei ce urmeaza a fi judecata de instantele de judecata romane.ramanerea acestuia prezentant pericol social.P. b) cetatenilor straini sau persoanea care nu are cetatenie a savarsit o infractiune care este de competenta instantelor penale romane.

57 . CONFISCAREA SPECIALA Masura de siguranta a confiscarii speciale este prevazuta in art. Conditiile de luare a confiscarii speciale sunt: .40. Starea de pericol la care face referire textul legal decurge din detinerea unor lucruri care au legatura cu savarsirea infractiunii sau care ar putea fi folosite pentru savarsirea de fapte penale in viitor. . Masura de siguranta a confiscarii speciale este definitiva si irevocabila.instanta de judecata sa aprecieze ca prin luarea masurii de siguranta a confiscarii speciale se combate starea de pericol care decurge din detinerea anumitor lucruri. .118 si consta in trecerea silita si gratuita in propietatea statului a anumitor bunuri ce apartin persoanei care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.a caror detinere de catre faptuitor datorita naturii lor ori datorita legaturii acestora cu savarsirea faptei prezinta pericol social.confiscarea speciala se ia cu privire la anumite bunuri care au legatura cu savarsirea infractiunii ori a caror detinere este contrara legii.atunci cand dispune scoaterea de sub urmarire penala ori incetarea urmaririi penale. Executarea masurii de siguranta a confiscarii speciale este prevazuta de codul de procedura penala unde se mentioneaza ca aceasta masura se poate lua si de catre procuror prin ordonanta.confiscarea speciala se ia fata de persoana care a savarsit o infractiune.

41. DEFINITIA SI CATEGORIILE DE CIRCUMSTANTE ATENUANTE

Circumstantele atenuante reprezinta acele stari,situatii,imprejurari,anterioare, concomite sau subsecvente comiterii infractiunii,care releva o periculozitate atenuanta a faptei sau faptuitorului si trebuie sau pot duce la o pedeapsa mai scazuta. Clasificarea circumstantelor atenuante rezulta in: - circumstante legale = art.73 C.P."urmatoarele imprejurari constituie circumstante atenuante; - circumstante judiciare = art.74 C.P."urmatoarele imprejurari pot fi considerate circumstante atenuante. Aprecierea acestor circumstante este asadar facultativa. Circumstantele atenuante legale sunt prevazute in art.73 C.P.: - depasirea limitelor legitimei aparari; - depasirea limitelor starii de necesitate; - provocarea.

58

42. DEPASIREA LIMITELOR LEGITIMEI APARARI

Aceasta circumstanta atenuanta,cunoscuta sub denumirea de exces scuzabil,este diferita de excesul justificat prevazut la art.44 alin3 C.P., in sensul ca in cazul depasirii limitelor legitimei aparari, ca circumstanta atenuanta, fapta este infractiune, dar pedeapsa va fi atenuanta. Depasirea limitelor legitimei aparari nu este cauzabila de tulburare sau de temere. Depasirea limitelor legitimei aparari este o circumstanta personala.

43. PROVOCAREA

Exista atunci cand infractiunea s-a savarsit sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, din partea persoanei vatamate,produsa prin violenta,printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava. Provocarea este o circumstanta personala. Conditii de existenta: - existenta unei anumite activitati de provocare din partea persoanei vatamate. - actul provocator al victimei sa determine o puternica tulburare sau emotie infractorului o surescitare nervoasa care ii rapeste acestuia posibilitatea de control asupra actiunilor sale, - sub stapanirea puternicei tulburari sau emotii infractorul sa fi savarsit infractiunea, - infractiunea sa se indrepte impotriva provocatorului. La aceste circumstante atenuante legale cu caracter general, putem adauga circumstanta atenuanta legala prevazuta in art.260"daca retragerea marturiei a intervenit in cauzele penale dupa ce s-a produs arestarea inculpatului sau in toate cauzele dupa ce s-a produs o hotarare sau dupa ce s-a dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase,instanta va reduce pedeapsa potrivit art.76.

59

44. CIRCUMSTANTELE AGRAVANTE

Circumstantele agravante constau in stari, situatii,imprejurari,calitati,alte date ale realitatii exterioare continutului infractiunii anterioare concomitente sau subsecvente savarsirii infractiunii ce au legatura cu fapta infractionala ori cu infractorul si care reflecta un grad de pericol social mai ridicat al faptei ori o periculozitate mai mare a infractorului. Circumstantele agravante legale sunt: - savarsirea faptei de 3 sau mai multe persoane imreuna; - savarsirea infractiunii prin acte de cruzime prin violenta asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta pericol public; - savarsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor; - savarsirea infractiunii pe temei de rasa,etnie,limba,religie,gen orientare sexuala, opinii, avere, varsta, etc - savarsirea infractiunii din motive josnice; - savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei; - savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate.

60

astfel de condamnari nu se iau in considerare si deci i se poate suspenda conditionat executarea pedepsei. b)infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau la pedeapsa amenzii. c)se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.38.chiar fara executarea pedepsei. Conditiile de acordare a suspendarii conditionate a exeutarii pedepsei sunt: a)pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amend.afara de cazurile cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute in art.de comportamentul sau dupa comiterea faptei. 61 . c)se apreciaza.condamnatul nu va mai savarsi infractiuni. 46.45.tinand seama de persoana condamnatului.ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru aceasta si. PRINCIPALELE CONDITII PENTRU SUSPENDAREA EXECUTARII PEDEPSEI SUB SUPRAVEGHERE Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere este o forma speciala a suspendarii conditionate prin care condamnatul are si anumite obligatii speciale stabilite de instanta.indiferent de natura infractiunii. Conditiile de aplicare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sunt: a)pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 4 ani. b)infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an. PRINCIPALELE CONDITII PENTRU SUSPENDAREA CONDITIONATA A EXECUTARII PEDEPSEI Suspendarea conditionata a executarii pedepsei este o masura dispusa de instanta de judecata prin hotararea de condamnare si are ca efect principal suspendarea executarii pedepsei in anumite conditii.

48.condamnatul a fost trecut in rezerva.partea din durata pedepsei ca a mai ramas de executat se reduce cu o treime. -in cazul in care. Pentru a se putea dispune executarea pedepsei intr-o inchisoare militara. 62 . c)hotararea instantei de judecata ca executarea pedepsei sa se faca intr-o inchisoare militara: -aplicarea acesteia este obligatorie atunci cand legea prevede expres acest lucru. Daca militarul condamnat a executat jumatate din durata pedepsei si a dat dovezi temeinice de intreptare. iar daca s-a evidentiat in mod deosebit.este liberal conditionat. b)durata pedepsei inchisorii aplicate care nu trebuie sa depaseasca 2 ani.47. -in celelalte cazuri instanta decide tinand seama de imprejurarile cauzei si de persoana condamnatului. EXECUTAREA PEDEPSEI INTR-O INCHISOARE MILITARA Executarea pedepsei intr-o inchisoare militara reprezinta o modalitate speciala de executare a pedepsei inchisoarii.cu indeplinirea a anumitor conditii si sub conditia ca panala implinirea duratei aceasta sa nu mai savarseasca alte infractiuni. DEFINITIA SI ELEMENTELE PRINCIPALE ALE LIBERARII CONDITIONATE Liberarea conditionata reprezinta un mijloc de individualizare administrativa a pedepsei.reducerea poate depasi o treime.ce consta in punerea in libertate a condamnatului din locul de detinere mai inainte de executarea in intregime pedepsei. -daca in timpul executarii pedepsei militarul condamnat devine inapt serviciului.inainte de inceperea executarii pedepsei intr-o inchisoare militara. aplicata militarilor sau celor care au devenit militari dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.putand cuprinde tot restul pedepsei.pedeapsa se executa intr-un loc de detinere.trebuie indeplinite urmatoarele conditii: a)calitatea de militar in termen: -executarea pedepsei intr-o inchisoare militara se poate aplica si celor care au devenit militari in termen dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

Ca si amnistia.Condamnatul este reabilitat de drept: -dupa executarea pedepsei intr-o inchisoare militara. surorile sau copii acestora.GRATIEREA Gratierea este definita legal in art.ascendentii.este acordata prin decret al Presedintelui Romaniei.distingem intre gratierea individuala si gratierea colectiva: a) gratierea individuala.fratii.descendentii.iar in codul penal sunt prevazute efectele juridico-penale ale gratierei.potrivit art 94 decret care se publica in Monitorul Oficial.1 din legea nr. In legislatie si doctrina penala se desting mai multe modalitati ale gratierii: >> In functie de autoritatea care acorda gratierea si fata de persoanele carora li se acorda gratierea.546/2002 care prevedeca gratierea este masura de clementa ce consta in inlaturarea. se adreseaza Presedintelui Romaniei si poate fi facuta de: -persoana conamnata.a executarii pedepsei aplicate de instanta ori in comutarea acesteia in una mai usoara. 49. -dupa liberarea conditionata.gratierea este o institutie cu dubla natura juridica: de drept constitutional si de drept penal.impreuna cu actele anexate. numai daca ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Gratierea individuala nu are efect asupra laturii civile si asupra masurilor administrative 63 . In constitutie sunt prevazute organele de stat carora le este atribuit dreptul de a acorda gratierea. -sotul persoanei condamnate.aparatorul ori reprezentantul legal al acestuia. Cererea de gratiere individuala.in total sau in parte.precum si de aceleasi rude ale sotului persoanei condamnate Gratierea individuala se acorda numai pentru pedepse private de libertate si se aplica in mod corespunzator si sanctiunilor cu inchisoarea contraventionala. Prin decret se poate gratia una sau mai multe persoane.Gratierea individuala se acorda la cerere sau oficiu. -dupa gratierea totala ori dupa gratierea restului de pedepse. Gratierea se acorda si produce efecte in personam.dar poate fi acordata si in rem condamnatilor pentru anumite infractiuni sau la pedepse de o anumita gravitate.

chiar daca hotararea de condamnare intervine dupa emiterea actului de gratiere. Gratierea are ca efect principal inlaturarea.astfel ca o pedeapsa gratiata are aceleasi efecte ca si o pedeapsa executata.si nu pedeapsa rezultanta. care nu este gratiata. De la data acordarii gratierei: -incepe sa fie executata pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.daca pentru unele dintre aceste pedepse este incidenta gratierea. Gratierea individuala poate fi refuzata de catre beneficiarul ei atunci cand cererea a fost facuta de alte persoane. -incepe sa curga termenul de reabilitate. -condamnarile cu suspendarea executarii pedepsei.obiectul gratierii colective il constituie pedepsele aplicate pentru fiecare dintre infractiuni.Aceasta prevedere nu se aplica in cazul condamnatului minor. b) gratierea colectiva se acorda unui nr.iar daca a ramas o singura pedeapsa din pedeapsa rezultanta.continoate ori progresive actul de gratiere trebuie sa intervina dupa momentul epuizarii acestora. . Aplicarea gratierii se face de catre un judecator de la instanta de executare. Gratierea se aplica in termen de cel mult 48 de ore de la data publicarii actului de gratiere in Monitorul Oficial al Romaniei.de persoane pentru condamnari determinate prin cuantumul pedepselor sau prin infractiunile pentru care au fost pronuntate. Limitele gratierei individuale sunt: -nu pot fi gratiate pedepsele deja executate. Gratierea poate avea ca obiect si pedepsele aplicate pentru pluraliatatea de infractiune reglementandu-le astfel: . -pedepsele complementare si cele accesorii.in cazul contopirii pedepselor. -pedepsele carora executarea nu a inceput din cauza sustragerii condamnatului la executare. va fi inlaturat si sporul eventual aplicat.iar daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei. ea nu inlatura condamnarea si consecintele condamnarii.Gratierea inlatura executarea pedepsei principale.de catre un judecator de la instanta 64 .pronuntate intr-o cauza penala.ale vor fi descontopite.daca s-au aplicat pedepse ce au fost contopite. Avand in vedere considerentele jurisprudentiale aratae anterior putem cosnsidera ca pentru infractiunile continue.in totul sau in parte a executarii pedepsei ori comutarea acesteia in alta mai usoara.

129 C. astfel incat executarea pedepsei dupa un mare interval de timp poate duce la rezultate contrare celor urmarite prin aplicarea ei.termenul de prescriptie a executarii pedepsei incepe sa curga de la data cand hotararea de revocare a ramas definitiva. Prescriptia inlatura si stinge pedeapsa. 65 .ca termenul de prescriptie a executarii pedepsei amenzii aplicate pesoanei juridice este de5 ani. executarea pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice ce nu pot fi dizolvate sau a caror activitate nu poate fi suspendata se prescrie intr-un termen de 3 ani. Executarea pedepsei inchisorii.P. pe de o parte . Asa cum prevede prin dispozitia din art.face ca eficienta acesteia sa diminueze pana la disparitie.corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau unitatea unde se executa pedepsele la locul de munca. In cazul pedepselor aplicate persoanelor juridice.iar pe de alta parte. Legea prevede ca in cazul revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei.al revocarii executarii pedepsei la locul de munca.care curge de la data la care pedeapsa amenzii a fost executata sau cosiderata ca executata. Ratiunea prescriptiei executarii pedepsei este aceeasi cu a prescriptiei raspunderii penale. Prescriptia se limiteaza la pedeapsa principala.se prevede..termenele de prescriptie a executarii pedepsei se reduc la jumatate pentru cei care la data savarsirii infractiunii erau minori. PRESCRIPTIA EXECUTARII PEDEPSEI Prescriptia executarii pedepsei este o cauza care inlatura executarea pedepsei.a suspendarii executarii sub supraveghere sau dupa caz.se prescrie in 20 de ani. Termenul de prescriptie curge de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare le detentiunea pe viata.fara ca pedeapsa aplicata sa fie executata.constand in stingerea caracterului obligatoriual unei hotarari judecatoresti de condamnare.atunci cand aceasta inlocuieste pedeapsa detentiunii pe viata. pedepsele complementare in fapt interzicerea unor drepturi urmeaza sa fie executata dupa prescriptia pedepsei principale.nu insa si condamnarea care ramane si constituie antecedente penal al condamnatului.prin trecerea unei perioade de timp. Trecerea unui anumit interval de timp de la ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare. 50.

a intervalului cat a durat suspendarea. Ca si la prescriptia raspunderii penale. In toate acesste cazuri curgerea termenului de prescriptie este suspendata pana la solutionarea cauzei sau pana cand condamnatul este in masura sa inceapa sau sa continue executarea pedepsei. Legea prevede ca termenul de prescriptie.a executarii pedepsei este suspendat in cazurile si conditiile prevazute in Codul de procedura penala. prescriptia urmand sa-si reia cursul in ziua in care a incetat cauza de suspendare.timpul scurs pana la aparitia cauzei de intrerupere nu se mai ia in calcul.In toate cazurile de intrerupere a cursului termenului prescriptiei executarii pedepsei.la calcularea termenului de prescriptie.oprire care are ca efect neluarea in seama. cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei poate fi suspendat sau oprit datorita unor cauze prevazute de lege.de la acea data.un nou termen de prescriptie. 66 .totdeauna urmand sa inceapa .

dupa caz.daca in decurs de 3ani condamnatul nu a savarsit nicio alta infractiune. Reabilitarea de drept intervine in 3 cazuri speciale: a)in cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei. Reabilitatea persoanei fizice are loc de drept in cazul condamnarii la amenda sau la pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an.care in decurs de 3ani de la executarea pedepsei sau stingerea executarii nu a mai savarsit nicio infractiune.din oficiu pentru anumite condamnari de mica gravitate la implinirea de catre persoana fizica sau juridica a conditiilor prevazute de lege.reabiliatea de drept opereaza automat dupa 3ani de la data la care pedeapsa amenzii sau. Reabilitarea de drept intervine in cazul persoanei fizice pentru condamnari la pedeapsa amenzii sau la pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an. Conditiile reabilitarii de drept a persoanei juridice se refera la: a)condamnare .51. Reabilitarea de drept opereaza automat dupa trecerea a 3 ani de la executarea pedepsei ori de la stingerea executarii acesteia. c)in cazul executarii pedepsei intr-o inchisoare militara. Reabilitarii de drept este conditionata de conduita buna a condamnatului. Conditiile reabilitarii de drept a persoanei fizice sunt: a)conditii cu privire la condamnare. c)conditii privind persoana condamnatului. 67 . b)conditii privind termenul de reabilitate. care sunt executate sau considerate ca executate. b)termenul de reabiliate .REABILITATEA DE DREPT Reabilitatea de drept este forma de reabilitate care intervine in virtutea legii. Reabilitatea persoanei juridice are loc de drept daca in decurs de 3ani de la data la care pedeapsa amenzii sau.pedeapsa complementara.a fost executata sau considerata ca executata si persoana juridica nu a mai savarsit nicio alta infractiune.pedeapsa complementara.dupa caz.a fost executata sau considerata ca executata. b)suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.reabilitatea de drept intervine pentru condamnari la pedeapsa amenzii sau pedepse complementare.

68 .reabiliatea de drept este conditionata de conduita buna a persoanei juridice condamnatului.c)conduita persoanei juridice .care in decurs de 3ani de la executarea amenzii sau pedepsei complementare nu a mai savarsit nicio infractiune.

de catre instanta de judecata in urma verificarii indeplinirii conditiilor prevazute de lege. la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate. Termenele de reabilitate judecatoreasca sunt stabilite in functie de gravitatea condamnarii la pedeapsa inchisorii.la cererea fostului condamnat.139 C. b)in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 5ani pana la 10 ani dupa trecerea unui termen de 5ani. Cauza care determina deci anularea reabilitarii judecatoresti o constituie existenta unei condamnari definitive de care nu a avut cunostinta in momentul judecarii cererii de reabilitate. d)in cazul pedepsei detentiunii pe viata comutate sau inlocuite cu pedeapsa inchisorii.la care se adauga jumatate din durata pedepsei cu inchisoare. 69 . c)in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de10ani dupa trecerea unui termen de 7ani.la cerere.P.condamnatul poate fi reabilitat. Condamnarile pentru care se acorda reabilitatea judecatoreasca sunt acelea pentru care nu intervine reabilitatea de drept. Potrivit dispozitiilor art.dupa trecerea unui termen de 7ani.reabilitatea judecatoreasca avand o sfera mai extinsa si aparand ca principala modalitate de reabilitate a condamnatului.REABILITATEA JUDECATOREASCA Reabilitatea judecatoreasca este reabilitatea ce se acorda.P. la care se adauga jumatate din durata pedeapsa pronuntate.la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate.Astfel.dupa trecerea unui termen de 4ani.potrivit art.135 C.reabilitatea judecatoreasca va fi anulata daca dupa acordarea ei s-a descoperit ca cel reabilitat mai suferise o alta condamnare care daca ar fi fost cunoscuta ar fi dus la respingerea cererii de reabilitate.52.de instanta judecatoreasca: a)in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de un an pana la 5ani.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->