Prof. Dr. Ing.

Anatolie MARCU

Asist. Ing. Adrian GRIGORE

PROBLEME PRACTICE DE CALCUL
AL

TERENULUI DE FUNDARE

PENTRU UZUL STUDENTILOR

MATRIX ROM BUCURE~TI 2002

CUPRINS
Cap. 1 2 Introducere Titlul Pag.

_................................................................ 7 8 8 8 8 12 16 16 18 19 _...... 19 20 30

Caracteristicile geotchnice: definipi, relotii de caleul, valori uzuale. Claslficarea pamanturilor............................................................................... 2. J. Generalitap.................................................................................................. 2.2. Caracteristicile . fizice ale parnanturilor . __ 2.2.1. Granulozitatea.................................................... 2.2.2. Caracteristicile de starc............................................................... 2.2.3. Plasticitatea §i consistenla........................................................... 2.2.4. Activitatea In raport eu apa......................................................... 2.2.5. Permeabililatea............................................................................. 2.2.6. Caracteristici de compactare 2.3. Caracteristicile mecanice ale pamanturilor __

2.3.1. Caracteristicile de compresibilitate - eonsolidare..................... 2.3.2. Caracteristieile rezistentei la forfecare __

2.4. Clasificarea pamanturilor pe baza caracteristieilor geotehnice determinate in laborator..................................................................................... 2.4.1. Clasificarea pamanturilor necoezive ~.......................... 2.4.2. Clasificarea pamanturilor coezive.............................................. 2.4.3. Criterii de c1asificare comune tuturor categoriilor de
plimfinturi ""'" ".,

36 36 37

39 40 44 . 48 48 48 49 52 58 64 64

2.4.4. Varietati de pamanturi eu proprietati speciale........................... 2.5. Aplicatie....................................................................................................... 3 Calcuhiltasarllnr terenului de fundare

3.1. Premisele calculelor de tasare 3.1.1. Conlucrarea teren - structura In procesul de tasare................... 3.1.2. Corelarea tasiirii ell evolutia in timp a inciircfuilor.................... 3.1.3. Delerminarea presiunii limita a domeniului linear deformabil 3.1.4. Determinarea adancimii zonei active 3.2. Calculul evolutiei in timp a tasarilor
.., '""... £'1 ........... 1............. ~....:~

·...........................................

3.2.2. Calculul global al tasarii finale................................................... 3.2.3. Calculul tasarii initiale................................................................ 3.2.4. Calculul tasarii din consolidarea primar~.................................. 3.2.4.1. Calculul tasarii finale din consolidarea uniaxiala...... 3.2.4.2. Calculul evolutiei in timp a consolidarii sub uniaxiale .

65 77 79 80 Lucrarea de fata are drept obiect detalierea problemelor practice de caleul al rerenului de fundare, alar in cazul fundatiilor de suprafata, cat
§i

Capltolul I. INTRODUCERE

in eel al fundatiilor

rncarcart constante in timp
3.2.4.3. Ca1culul practic al consolidarii uniaxiale sub

82 88 90 96
97

de adancime care transmit incarcarea

la teren preponderent pe baza (chesoane, puturi,

coloane). Sunt prezentate modelele ~i metodele de caleul cu cea mai larga raspandire . . . . aplicutivii, recomandate In normele romanesti
t in

incarcari variabile in timp 3.2.4.4. Calculul tasarii din consolidarea spatiala 3.2.5. Calculul tasarii din consolidarea secundara 3.3. Aplicatii 3.3.1. Calculul tasarii unui rezervor in varianta terenului netratar, respectiv tratat cu drenuri vertica1e 3.3.2. Rezolvarea ecuatiei consolidarii uniaxiale prin metoda diferentelor finite. Exemplu de calcul. 4

actuale sau in alte lucrari de referinta

special in pre norma europeans ENV 1997 - 1: 1994, recent adoptata). Se indica

reate relatiile de calcul necesare, completate cu tabele de coeficienti §i nomograme. Penll:u calculul simplificat aI tasarii prin metoda "insumarii pe straturi elernentare" se fac rrimiteri la exemplele §i tabelele cuprinse in lucrari editate anterior [3, 1 J in

.

97 105
110

I

Catedra de Geotehnica

§i

Fundatii a UTCB.
0

Capitolele destinate metodelor de calcul sunt precedate de ..

sectiune (capitolul

2) In care sunt recapitulate to ate caracteristicile geotehnice care servesc la clasificarea ~i lu caracterizarea inremationale)
§i

Calculul capaeitatii portante a terenului de fundare.................................. 4.1.. Definirea notiunii de capacitate portanta. Modele de calcu1.................... 4.2. Calculul capacitati portante in cazul fundiirii de supraJata 4.2.1. Presiunea critica pe fundatii cu indireari predominant verticale 4.2.2. Capacitatea portanta a fundatiilor solicitate de inciircm orizontule mari (cedarea prin alunecarej, 4.3. Calculul capacitatii portante incazul fundatiilor de adancime 4.4. Aplicatii 4.4.1. Calculul capacitatii portante a terenului sub
suprafata
0

pamanturilor

(in conforrnitate

cu normele romanesti

§i

cele

no
115

sunt incluse tabele cu valori uzuale pentru calculele practice.

.

Fiecare capitol se incheie cu aplicatii numerice, derivate din problernele efecti ve de caleul ~i de proiectare a fundatiilor,

.

115 126
131.

Bibliografia de baza cuprinde lucrari editate in limb a romans, care sunt uceesibile in toate bibliotccile universitare (in speta, cele ale facultatilor din UTCB).

.. .. . fundatie de
.

Bibliografia complementara cuprinde titlurile unor aparitii editoriale mai recente, in care sunt dezvoltate fundamentilrile teoretice ale unor metode de caleul
calcule comparative.
§i

diverse

135 135 138 .
140 .

Lucrarea de fata serveste la rezolvarea aplicatiilor de
U1i

§i

Ia elaborarea proiectelor la solutionarea

aferente cursurilor de Mecanica Pamanturilor

~i de Fundatii,

4.4.2. Verficarea la alunecare a unei fundatii de suprafata 4.4.3. Calculul capacitatii portante pe talpa unei fundatii de adanci me 5 Bibliografie .

..

partiJorcorespunzatoare

terenului de fundare ale proiectelor de diploma, precum §i a in specialitatea

ac[ivila.!ilor aplicative din cadrul ciclului de Studii aprofundate
I

Inginerie Geotehnica. Datoritaaccentului pus pe caracterul aplicativ ~i corelarea cu prevederile

143'

prescriptiilor tehnice in vigoare, lucrarea poatefi utilizata ~i in activitatea practice de proiectare a fundatiilor constructiilor,

25 O. sau de rezistenta se < 0.) sau In mod indirect. 2 0.OOS 0. Caracteristicile laborutor.Capitolul RELATII 2. 0 constructie 2.:ari) exterioare.2.005 geotehnice se deterrnina .1 Tabelul2.05 . Tot In eategoria pamdnturilor se incadreaza ~i depunerile realizate din deseuri solido industriale. precum §i la inreracjiunea acestor faze se numesc caracteristici fizice. Clasificarea geotehnica a plirniinturilor se face ill primul rand In functie de caracteristicile fizice... Caracteristicile fizice ale piimiiturilor 2.. ~i continut in materii organice. alcatulte din fragmente de roci rninerale. Generalitdsi Terenul de fundare reprezinta volumul de pamant influentat de sau de {}luerare geotehnica §i este constituit din roci.. aparatul de forfeeare eu palerc etc.25 .Pietris mare Pietris mic termenul de parametri geotehnici).05 . Proprietatile pamanturilor care definesc comportarea lor in lucriirile ingineresti xc . Granulozitatea Granulozitatea indica distrubutia pe dimensiuni a fragmentelor soli de care Pamanturile sunt roci de origine sedimentara. in mm >200 70 .preponderent .. in perinada cuaternara. Caraoteristicile geotehnice sunt definite In acest capitol in conformitate eu prescriptiile tehnice romanesti In vigoare.2. prin Incerdiri pe teren (ell placa. Aceasta reptezintii variatia masei procentuale In/J efectuate pe probe prelevate din straturile respective . .. Ele s-au format. corelate cu prevederile unor documente internationale (norrnele europene EUROCODE 7 §i recomandarile Societatii CLASIFICAREA PAMANTURILOR lnternationale de Mecanica Pamanturilor §i Inginerie Geotehnica).1. 70 2 .. exprimii eantitativ eu ajutorul caraeteristieilor georehnice (se mai foloseste §i i Bolovanis . 2 0. presiometrul..se pot determina (in rapon cu masa totala in stare uscata a pamantului analizat) a particulelor avand dimensiunile mai mici dedit diametrul d. CARACTERISTICILE DE CALCUL. VALORI GEOTEHNICE: UZUALE.. Unele caracteristici in special celemecanice (compresibilitatea.5 . menajere etc. avand. lichida (apa continuta I Nisip mare in porii pamantului) §i gazoasa (gazele ce se pot gasi in porii pamantului). Denumirile fractiunilor gramilare §i intervalele de dirnensiuni corespunzatoare sunt prezentate in tabelul 2.prin incercari de Reprezentarea grafica a compozitiei dupa granulozitate a unui pfuniint se face cu ajutorul curbei de granulozitate (figura 2. care se clasifica in: roci stancose (tari §i semitari). de regula.rgilii 11ncan. 200 20.ulcatuiesc parnantul. in mod direct.1).~ Denumirea fractiunii Blocuri Dimensiunile limita ale particulelor..1. Modul detaliat de realizare a incercarilor geotehnice este prezentat in lucrarea [1]. 2.. rezistenta la forfecare) .. roci parnantoase (sau pamanturi)... indicand proprietatile de deformabilitate numesc caracteristici mecanice.0. 20 0. pe baza corelatiilor statistice cu rezistenta la penetrare "au cu ulte date obtinute "in situ". Cele mai raspandite metode de teren pentru .1 . care se refera la comportarea pfuniinturilor sub actiuni I mijlociu Nisip I Nisip tin I Caracteristicile I Praf l~A. Caracteristieile care se refera la fazele constituente ale pamanturilor: solida (granulele din cafe este alcatuit scheletul solid al pamantului). DEFINITII. uneori.

adieu dimensiunea granulei corespunzatoare rnasei procentuale de 60% pe curba granulometrica. argilii 29 %.OOI d~. .--1-[ 0.. j" "- ..2).~. se poate reprezenta grafic Intr-o diagrama o 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Coeticientul de ncunifonnitate U.Granulozitate 100 90 80 70 .J-i : r j ~~ ..!"-I-. in mm. I I / Id II 60 10- • I I j j.-.v... d I[) - diametrul procentual. I III 1-+-+-rdi!J--. JI d iI II-lit [I T "' {). :"~--'I .2. praf 34%.005 .U V '!-l --+H.01 jJ+it .-. 1' II !~J'i_1 111Tl-. in mm.~ ".0 ~ . 60 ..1 60 10 100 • d(mmJ Figura 2.05mm) Figura 2.1.II!! J 1_( I II -IJ :-~I-ILU J _l tt II rI -~.---·rt~l-t . -] j '--I-~ I li."- 50 40 30 20 III 0 .t:: / . tractiunilor granulare nurnai din nisip.. O. continutul trenara (figura 2.-'-I-I-~Ht~~I'III ! Hf J-'1I 1 ! I I . Reprezentarea curbei de granulozitate Pentru pamanrurile constituite . praf ~i argila.~t~TII ----~-~..-:-'TIT! ~I_I ! I--r i' l ___ I _:ri I If. Reprezcntarea in diagrama (2. 111 Pamantul A: ITl _I_ / nisip 37%.I se stabileste pentru nisipuri §i este dat de FRACTIUNEA PRAF ('Yo) ( 0.~ ...1) in care: ternara d60 - diametrul proeentual. adica dimensiunea granulei corespunzatoare masei procentuale de 10% pe curba granulornetrica.

I::! ..0 .-... 'b . ..j :.. d '" u OIl 0::: E til ct...l El . I )3 I·e. 0 . .. .. in tabelul 2. :c 0 0 II. ... g Q) ._ <l.~ ::l p:: 0...5 '3 t:: b <l.§ ._ .~ co b <. _g ·s ~ tb (- <- bl) i§ \. p:: c:: '0 - .::l 0 oo Q) d "'" . .) .:.~...g '0 on ..OJ U '" :J '" E§ :J OIl '" :J sU d .. i~ 11 1Lt: 19 * .. prezentata In figura 2._... S '0 . 2 0..3.! :.. ~ '. :a 0 . r<"I 0 . l~ 1& 0 '" ..~ ..I~l~ ~I 0 0 II . a '3 ~ 'bh 0' ...::: ~ OJ )~ .'d ...~ s o. ::. ::l I I bl) r '" 9.> :.> Q) ..2. P.5 "5 U :c '3 '0 .§ 0 ::J ._ "'" ~ .! I:: 0 0. ·s '" J:: 'S '3 «i Q) :...! ....._ .. u 0 E :c 0 g. ~ I ~ s::: II ~I~ ~I~ + ... caracteristica denumita IC§ I densitale .J )cd'" <- '" I': U .. !!. :-.o......2 0 'VJ.. 0 u '[i 0..> 0.3 se prezinta principalele existente intre caracteristicile relatii matematice '§ 2 :'j :5 :..! :9 :J = E '6 '5 '0 :... in volurnica calculele de laborator se utilizeaza. * .. 2 ... lichida ~i gazoasa) sunt exprimate prin caracteristicile geotehnice indicate in tabeluI2.! :J .'!l .~ :. ! I '0 '/J :e t: b Q) .o. t'tl "C Q) '0 . Reprezentarea schematizata a unui volum de pamant i '§ @ o )d § 0 I Q) .::0:1 0 c .. Q) 'J:: t:: '0 :J g- ·2 3 !5 oo u rn Q) :J 0..l a ~ .--.) U '3 E ..! Q) "3 <o.J . Relatiile cantitative Intre fazele constituente (salida.. ::J :J '..!:I '0 til <tl '0 de alcatuire §i de stare ale pamfinturilor.:: 'm. ... Caracrerlstlclle de stare ..... E <l.~ '3 Q) '3 E .§ '2 0..> '3 :J 0 S .2... c:: o d o.2....l 's Z c u 'd E ..\<: 00 N I('l E ~ -N N '" ~ IF) :J :J 0 -3 E 0 N -e>!.§ "C Q) <rn C c.. OIl til '0 "5 U .... ...-.9 CIl ~ 0.--.E Q) 0 0.2..81· P in care p se exprima In glem3.....o.> u ..-...... I I:: . o I\..> . .. ...) :a d til iE '8 U o.-._.. de aernenea..-. d' := '8 ::I '0 .§ o..-..care reprezinta raportul Intre masa §i volum.~ ~ Q) . I ..~ <':I Q) 0 . E .. .. d '-' OJ oj til E <5 _g OIl '8 Q) o.. "-' E § € 0 d 0 0.d ::l U II) § 0..--.j ::J .! ~ 0... ..) .. I:::i .! 0.> <a ·s .:0:1 '3 :c '0 .c. '<I.d .! II) '" _8 ..§ -. * .-.3.......! '5 '2 0 <- I:::i <a Q) Q) c.! !!..:..> 'm..OJ ~ ~ I ~ (f . ~ ::I . Relatia intre greutatea (y) §i densitate (p) esre: ..(' -= I~ ~ ~ II I ~ II .. ::i ..§ o....9 til Q) ..0 IE L I ..0 I:: c. 'D Q) "C f§ -E a Q) .3. .:::l '0 ....o.1 0. c:: 0 "5 0::: = 6 .. ~ i-a :._. '[li Calculul valorilor caracteristicilor geotehnice mentionate se face eu formulele indicate in tabelul 2..> '" d ..p . I ! ~ II Figura 2..:l <- c:: ..0 II!) ~ 0.. M '0 rn ::l .:l ~ . d' .d.:l .. Pentru usurarea stabilirii acestor relatii se poate utiliza reprezentarea ':i r..l~ ·co . E 'd t'tl .:..~ g._ "'" s d til :.~ .::: 's :.c... u d ti ::l b !!. ~ ~ A:: g< =~ .:l . :J '0 >II>' "5 B :J d '0 E OIl ~ .:-...: Q) z .l A:: g- 0 ..e E c.:: IE I'~ 13 OJ .. o.) ..:.-.! "C . 3 r<"I N IF) N -<t - 0 0 0 . Relatiile intre densitate §i celelalte caracteristici geotehnice sunt similare eu cele din labelu12...> !!.I '3 U o. "'" ·S ...J I:.:l :P...5 o.. 0 0.. \D 0 0 "! ... !7j: I.. t'tl t: c:: u .S "-' o '" <':I ] 0.§ .:: schematizata a unui volum de pamant. 0 ::I E OIl @ '-' t'tl 0.I 0 r:t: &- . ~ 's ~ g '0 .! <a Q) "3 .. ":3 ~ I:::i .2 0 .! ..".

!. v v S 'H 0..s._.. . I~ ~ a cJ u '" i~ E 1<.: o.y" 100 + Y. (1+~)' Y l+e ' I00 s 100' 100' 1+ e 3 100 Ys+Sr'Yw'e.~ ~ .-... t: '5 t: ::J <:I ::3 -. ( 1-100 n) w "100 "Y...@ <Ll 0 '1 r Tabelu12.a -0 u til v <:I til <Ll "'" v '5 :::l * .. 03 ~-"---r--------------------------------~ 11 w e 2 u N .. z -2::..... t:: <:I ::J v: B ::J :a . -rw) 0\ II ~ ..l 'n c::I <Ll N ~ .2 0 o.~ n _g > 0 § ~ I!) c::I 0:.:. I !:rj~ " 0 '" 0 '" '"'E 1 ~I ~ '" '"e S ~ .. '.. ir.r« '(l+~J'..5 '" I e ....... 'rw 't.I I I I I "'8 ...: z . <a OJ) I-.. I:: ...~ .s :B~ 'n ~ a 100 Yw _Y.. .~ c..2 d '0 cO > U <Ll ~S ~ 0\ 11 00 '~ 0 t> 0 u S -o I!) . I . w I 'il OO cO :n . ::! 2<I...::I I»." -0 <E '3 o c::I § ~ 0 00 .. 0:..Y '" 0..l u v g.. II "" II I._--. '1:1 t..:i o ... >CO 0:: I .~ E ~ 'c:: <Ll :::l I::: .) s '" <Ll bh '3 ~ o V "0 <Ll I 5.1~o)...e 1 +e -YIV' .i tL2 '8 'cO . '0 0 'C:: ...1+ Y...~ '03 0 '-' :::l I:: C 0.. III "0 c .......1 )<:1 d 0 c. r (l-l~O}(yS -y". t<! .... I I ..3 Exprimarea in functie de alte caracteristici fizice I I '" ...r '(1+~).S 0 v 'il u a . -. 'c:: '-"" ... I-... ~ c. E ..... V "0 ~ en ISf::! .:i V '!j. lJ~ I~ ~ '3 of) <:..0 <Ll ~ c..-.... i i . E E Q. ~S v ..~ U Y I I .- I~ '8 '0 :::l Jet! 'C 0 'C 'd )~ .. <.~ '3 > Ii I~ :2 '3 > .. l-~ 100 r·100 r: ..<:.... v 'c:: "'il E -0 E d) 0 -...r') 0 .... £ S .. S.~ 'S I "'" :-. ~ ~ '0 -0 '.. Q <Ll '" "0 V "0 d ~ ~ .. 0 frill '" E (1.5 E ~ .). Ir------------+~~--~~----------------------------------------~ S.::: '_ g .:xi <I. I!) .. Yd YS+YIV._ .c:: .......5 :... w ..b s._ ..8 cO c E '" . . :a .j I! . I.- u (l-~J. r.(l__e J.. '" '<:I t..!l !:rj.. 3d ..0 0 0. '<:I '" 8 '3 '3 c...: .. ..y '(l+~). '" c::I __jQQ__. C'! 0 . '" I::: V <U c. 0 00 ci rCaracteristica ~ 9 cO .j 'T1 :::l e ~ c:: . cO t: 0 u C (i-I t: ... v '" . 0 p.j I . :::l > c <:I ~ . 0 : s:: 10 I . !~ 1'''' :.. '::r..> -0 ~ £ ..~ "'" cO v .~ 03 .<:I I::: .> '3 Sl E . Y.... e'yw ~ t.. <:I E ~ '0 u .. -1... _L ~w ..... <Ll . !~ 11 I~ I!) ..:: I-. 100' r.j" ~ ~ rd Ys n 100'r .) 'p" v 'i.. ....2:l ~ rr ~ til c <Ll N a ....:.. . I 'u '0 ~ '" ~ v 2:.8'" '2 ~ E~ (~ '" 0 c.. 100 w w ~ . :E '" <Ll C '" ~ u o '" ··w c::I III I 5 0.. 1. ~ en V ...r') :. Yw ' 100 1 + -'-"-''----- 100 -r..s E or..

2.w15• constituie un indice al activitatii pamantului. Pastleitatea Plasticitatea §i consistenta este proprietatea parnilnturilor coezive (argiloase §i prafoase) Ciildura maxima de umezire . pamantul se .8) aceluiasi pamant: 1. --1p UL =---' ·100 Vi r. de asemenea. se deterrnina experimental.( este cantitatea de caldura (in Jig) degajatli . Capacitatea de adsorbiie .IA este raportul dintre indicele de plasticitate al variatii importante de volurn ale pamantului. este raportul dintre variatia de volum. mai frecvent.2. indicele de liehiditate . Suctiunea apei din porii p1imiintului este deficitul de presiune. uscat In prealabil in etuva la 105 DC. umflurea.volumul final al probei. lara variatia volumica §i flira aparitia unor disconrinuitati in masa lor. In raport cu presiunea atrnosferica. Limitele conventionale ale intervalului de umiditati In care pamantul se afla In stare plastici.1=-- Ip Presiunea de umflare .inferioara de plasticitate .Ie arata starea de consistenta a pamantulni §i se culculeaza eu relatia: Ie in care w=--WL ~i contractii importante la variatii de umiditate.Cv.p". Activitatea in raport co apa Activitatea unui pamant reprezinta intensitatea interactiunii dintre apa §i l-j. Umiditatea pe care 0 aflate intre anumite limite de umiditate.qlrul.2) Indicele de consistentii . dupa sedimentare. prin caracteristicile geotehnice aratate rnai jos. de a se deforma ireversibil sub actiunea Iortelor exterioare. cu cat capacitarea de a reline apa (Iiofilia) a rnineralelor constituente este mai mare: In unele tari se utilizeaza..afla 111 stare plastics §i este dat de relatia: = MlV ·]00 M" [%] (2. Contrac[ia volumica .wp este umiditatea care corespunde retine pamantul pentru 0 suctiune de 15 bari.3) Umflarea libera . Indicele de plasticitate . (2.): C4 .2. Limita de contraetie "'s' este valoarea umiditatii sub care nu se mai produc scheletul mineral §i se exprima.w-wp 1/.2. este presiunea dezvoltata in urma inundarii eli apa. .4. -v.Uv care pune in evidenpi proprietatea particulelor argiloase este umiditatea naturala a pamantului (%). se determina §i indicii care pun in evidenta contractia §i . Umita superioarii de plasticitate WL uscara pana la starea de saturape §i mas a pamfintului uscat este umiditatea conventional trecerii pamantului din stare plastica in stare curgatoare.J c - (2. conventional trecerii pamantului din stare tare In stare plastica. =-' __ .3.. [.7) -1.6) active sunt potential capabile de umflliri Deoarece toate pamdnturileargiloase (2.volumul initial al probei uscate §i mojarare. Umita . prezentati in eontinuare. datorits uscarii unui pamant saturat (avand volumul initial Vi) §i volumul final (V): C/.100 1 Vi pamantului (Jp) ~iprocentajul de particule cu dimensiunile mai rnici de 211m (mpz) ale V-V [%] (2.Iv dat de relatia: .II' arata intervalul de umiditate in care. in paralel cu caracteristicile legate de uctivitatea pamanturilor. Indicele de activilate . -w ip (2. lasate sa sesedimenteze In apa de a oeupa un volum cu mat mai mare. ee apare ca urmare a interactiunii intre apa §i scheletul mineral.pana la saturatie a unui gram de pamiint.5) lRp2 de 0 proba Ide pamaat aflata intr-o incinta etansa §i avand umiditatea in apropierea .4) t in care: Vi . [%] (2.CA este raportul intre masa de apa adsorbita (Mw) prin suctiune de la starea care corespunde (M..

8 % Valorile uzuale ale coeficientului de permeabiliate. admitand valabilitatea legii lui obtine starea cea rnai indesata a pamantului compactat. . Caracteristici de compactare Lucrul mecallic specific de compactare .Pietrisuri --~~--------~------~~~------~ RamantUlinisipoase 8 '" 15 % 12 .coeficientul de permeabilitate al piimiintului.5. La incercarea Proctor normals (L = 0..4 Categoria de parniint Pietris. ca volumul de apa care se infiltreaza in unitatea de timp. normala pe directia curgerii. In de compact are este urniditatea pentru care. alaturi de definirea se vor indica §i schemele de principiu ale mecanice..Indicele de contractie volumului. viteza de infiltratie este: l' = k -! k .. indicand comportarea fundure ~i at constructiilor pamanturilor sub actiunea k (cm/s) 10-2 .. la care L == 0. . Caracteristicile mecanice ale piimiiturilor Caracteristicile rnecanice.L. sub un gradient unitar §i in conditii de temperatura standard (20 QC)..3..7 Jzcrrr': 2. Tabelul2. al terenului de de pamanr.6. 10-6 •.6 J/cm3.6 caracteristici mecanice. nisip prafos 10-4 .. Praf urgilos. pentru diferite parnanturi sunt date in tabelul 2. 18 % 18 . se pamanturi.. in care: i .10) speci fie dat. determinarea 10-7 .4. maxima a greutatii volumice in stare uscata a pamantului. 26 % Parrumturi argiloase 4 .•• Nisip mijlociu incardirilor exterioare.. Ia care sunt supuse acelorasi 10-1 10-3 W-4 'j Nisip fin..wOP' la un anurnit lucru mecanic specific unui gradient hidraulic. feu. caracterizata prin valoarea pentru Iucrul mecanic Darcy.. IV - umiditatea pamantulu! ill stare saturate: conventionale ale lucrului mecanic specific de compactare: umiditatea naturala a parnantului.5. incercarea Proctor modificata.9) J lu compuctarea Unilii{iide volum de pamant. printr-o sectiune unitara. I cu in care: cand - umflare.2. deci. Ia doua valori W.2. incercarea de compactare s~ realizeaza. incercarea Proctor normala.k se defineste. in cursul incercarii de compactare.6 Jzcrrr') valorile umiditatii optime de I· cornpaciare variaza Intre limitele indicate in tabelul 2. in laborator. servesc in mod direct la calculul fundatiilor. In regim saturat §i in conditiile unei curgeri laminare.. Pamilnluri peafoase '----- TabeluI2. argila prafcasa parmlnturile. In vederea modelarii cfit mai veridice a solicitarilor s-au elaborat mai multe metode pentru ~praf' nisip argilos . CoeficienlUl de penneabilitate . 10. in cele ce urmeaza.. Permeahilitatea Permeabilitatea este proprietatea pamantului de a permite infiltrarca apei in cazul existentei Umiditatea optima d~ compactare . la care L == 2.. 10 10-3 . tieciirei caracteristici ~ArgtT I a I -- - < 10-7 In consecinta.5 Categoria de parnanturi . (2. este lucrul mecanic care se aplica variaza umiditatea - - _ wSQ( W Wsu( - w (2.gradientul hidraulic (raportul intre diferenta de inliltime piezometrica intre doua puncte §i lungimea liniei de curent intre aceste puncte).. RezuItatele obtinute depind In mod direct de particularitiitile fiecdri metode de incercare. stabileste pamantului: tendinta de variatie a 2. de obicei.. nisip mare 2.

de compresiune. eu reprezentarea valorilor presiunii in scara lineara (figura 2. indicele porilor e.3.tasare.6. prin incerciiri ill cdomerw §i ln aparatul de eompresiune triaxialu. ho este inallimea initiala a probei. --'__ lOll __J~______' 1000 e.11) Sh este deformatia stabilizata Ia efortul unitar de cornpresiune 0"'.a). se numeste mns( )lit! are.consolidare Compresibilitarea este proprietatea pamanturilor de a se deforma sub actiunea unor solicitari exterioare de compresiune.5.5. prin reducerea M 1'.5 <Q 2. in trepte. b- Pe baza datelor experimentale se calculeaza urmatoarele valori: deformatia (tasarea) specifica s a probei In presiuneap: .12) in care: volumului porilor sub actiunea unei solicitari exterioare. in edometru.in care: 2.1. Caracteristiclle de compresibilitatc .-.1 10 _1.b) In vederea liniarizarii diagramei intr-un interval mai mare de presiuni.dispozirivelor de incercare.6. a' (kPa) 100 200 300 400 500 6UO a' (kPa) d ."~-·IOO ho (%] (2. Camcteristicile de compresibilitate se determina. cu incarcilri care cresc progresiv. Comprimarea probei In edometru se realizeaza in conditiile deformarii scarii lineara (figura 2.porozitate.5. Schema incercarii edometrice semilogaritrnica) de compresiunc tasare (a lineara. o ~.1n grafica a rezultatelor incercarii In edometru se face in prelevate din sondaje caracteristiclor de compresibilitate §i de consolidare. La fiecare treapta de incarcare (mentinuta constanta piina Ia stabilizarea deformatiilor) se rniisoaril deformatiile probei Alit. la diferiti tirnpi f de la aplicarea incarcarii §i deformatia finala (stabilizata) Sh . lncerdirile netulburate. respectiv In scara logaritmicii (figura 2. in laborator. Reprezentarea urmatoarele diagrarne: diagrama de compresiune . pe probe de parnanr deschise sau foraje. corespunzator efortului a': (2.a). Procesul de evolutie In timp a deformarii pamanturilor.4.:.5 0. Diagrarna Figura 2. Valorile uzuale pentru principalele caracteristici mecanice sunt indicate in paragrafuI2. 1.4.4).b). transversale impiedicate (figura 2. eu reprezentarea valorilor presiunilor .:: __ 0. respectiv in scara logaritmica (figura 2. . se efectueaza In laborator.5 I· 2 d Figura 2. ~i permit determinarea eo este indicele pori lor initial (inainte de inciircare) al probei. diagrama de compresiune .

1 .-----.7 presiune de preconsolidare (figura 2.1:1£ 1 1--- __ -.6.c..-----r-----.17) Starea de consolidru-e a pamantului se defineste astfel: Figura 2..6.:.I. diagrama ! devine liniara incepand eu valoarea maxima aplicata anterior I . 1.16).1 I---------:'~ I " Pentru pamanrurile care au mai suferit un proces de comprimare.M. panta acesteia fiind Co'eficientul de consolidare primara - Co se determina 'pe baza incercarii cdcmetrice eu masurarea deformatiei sub fiecare treapta de incarcare timp de 24 ore (a se vedea lucrarea [1] eu deserierea incercarilor de Iaborator) sau prin ealcuI. (figura 2. Diagrama sernilogarinnica) de compresiune . logrr') liniara in intregul dorneniu de presiuni aplicate.---::.--_---! 0.7) se defineste ea panta medie a .-------. In intervalul de presiuni dat (figura 2.1 1.1 m ..'-=--OO=--_ 1:10" -.61II arctg a v <ll 0. indice de recompresiune La comprimarea (material rezuha recent sedimentat sau pasta preparata in Iaborator).porozitate) In scara 0 a diagramei de eompresiune [kPaJ semilogaritmica) (2.b) C c 0.1.'1 0.5.-r-_.porozitate. Cornparand valoarea up' cu presiunea geologica ug (presiunea unitara datorata greuliltii straturilor de pfuniint situate deasupra nivelului probei) se detennina raportul de supraconsolidare: arctg c c ""t---.. in domeniul respectiv de presiuni.porozitate (a Iineara.13) <imilara ell (2.1:1£ /10" Roc> I.:. cu rrnportinnaUi eu indicele Ce• .. __ M G" (2. Indicele de reeompresiune ramurii de "recornpresiune" .6 -t----r------.15) Indicele de compresiune -C. __ .21 1.8 j 0. I )0 0" PlOD fQ a' (kPa) a' (kPa) Roc=- CTp ag (2. (figura 2.8 0.16) unei probe de pamlinl care nu a suferit indlrdiri anterior Figura 2.6. = .. plirnfint subconsolidat. b _ Roc < 1. parnaru normal consolidat. diagrama (e.1 (J" 10 100 1000 (kPa) == Ae l:1(toga') (2.9 0. cu relatie 100 Coeticientul de eompresibilitate volumica - Ino: 1.b). §i se calculeaza. 0. I up'.9 0.1 _ I I WO 0. Roc"" 1. care se numeste <ll 0.a) lvl=--I ~.7 (2.8 0. Caracterizarea compresibilitlitii pi'imlinlului se face eu urmatorn indici: Modulul de deformatie edometric . pamant supraconsolidat.7..2 ). Diagrarna de cornpresiune .6.6 200 300 400 500 ..14) dat (figura 2.7 : 0.a) tu Coeficientul de eompresibililale - 0.

1. de regula.8. pamanturile 110 .logt o r-===::::::. cu tusareu specified suplimentartl devine imp =] % (figura de consolidare t J (figura 2. la treapta de incarcare . proba incercata fj.:=-L. de defonnatie Poisson) II se cu relaliu (figuru 2.c de consoli dare secundara la Rezisten!a slrUclural1i .18) in care: fj.Po reprezinta presiunea 2.indicele porilor plimilntului.. a =_!QQ___ fj. (MIl MIJ' /lip eu aparatul de compresiune unitare linearii. (2. Determinarea coeficientulul de consolidare secundara comporiarea izotrop..c= II.100 110 _ tasarea specifica inundat: corespunzatoare efortului unitar a'ep.8) ~i se calculeaza 0" (kPa) 10 1 (. pe pro b a coeficientul incercata Coeficientul care Ienomenul corespunzatoare retalia: -_·fj.--(2.9): = --- lincara deterrnina E §i coclicientul de dcformare transversalii Intr-un §i 0'3 §i . adrnitand omogen ~i Dependents §i deformatii se stabileste.. 100' = 9.19) 2 0. (J'/ flo 110 ·100 [%1 (2. Tasarea edometrice r specil1cii suplimentarii la umezire .1! -.hl . Determinarea tasiirii suplimentare la umezire Caraeteristicile Figura 2.9) unitara minima pentru care de rasure continua tirnpului dupa disiparea primara a presiunii apei din pori.tasarea 1a urniditatea ~ corespunzatoare naturala. numai pentru Iaza de incarcare Modulul (coeficientullui a pamanturilor. triaxiala.81 - kNhn].1 Po --'---. de cornpresibilitate.---_ -- I I I I I arctg c" I I I I I ___ I 5 6 ! Figura 2.imp se detennina pe baza incercarii acestora de dcformabilitatc in conformitate intre eforturi Iineara a plimlimurilor cu modelul marerialului se definesc elastic. Qv (cm/s): la treapta de incarcare.__-----1.coeficiemul de perrneabilitate e . pe k .-----' 100 P 1000 timp (s) 10 100 1000 10000 tl J I I I 100000 IOUOOOO 12 : I I I I 6 7 8 9 10 robe inundata 2 I I I I I I I I imp I I I I I I I 4 ------.9. ace I"" ula§l erort urutar.Ca se determina complete pentru (m2/kN). '\1 -rt:J " incure: 100· y". ·iI.20) dorneniu de presiuni specifice in care dependenta corespunzatoare tntre eforturile 8J §i 8J 5C mentine principale deformatiile .

10.5Li0'1 (liB -1'l.1 L Domeniul de dependenta lineara efort . de forma cilindrica (figura 2. .O.V a volumului inital Val probei elastici se calculeaza D.D. sau poate fi aproximat cu Una din relatiile: sau Ko = l-sintfJ (in care ¢ este unghiul de free are T "I D. ~V V - de f'crmana vo 1umlca speCliflea.v interioara). Ko .23) ]I [n continuare..22).21) De regula. In trepte.deformatie Cand exista posibilitatea la cresterea eforturilor . Incercarea de compresiune triaxiald .8] = fl.O'3' parametrii Figura 2. . 1) D. in cazul lineai'u nedrenat Eu. eu relatiile: principale masurarii variatiei LiO']. 81) limp a deformatiei de dependenta se I'l. eli parmlnturilor normal consolidate acestea sunt: (2.O'] .D.D.Proba de parnant.---'------''--''''''-'-----:-:. LiO'lr . in domeniul probei (adicii stabilizarea in linearii (D.. mentinand eforturile 0'2 = 0'3 eonstante se mareste. B =:: ~..0'1 :[D.22) U§U cum s-a ararat mai sus. consolidata in apurat la 0 in cazul piimanturilor coezive se poate determina 0'1 modulul de deformatie 0 inciircare corespunzatoare eforturilor preexistente in strut.c] 1'l.O']r in limitele Li.O'3 (2M] .11): in conditii nedrenate. / c.0'1 .6') + D. incercarea LiO']. prin cresterea relatie idcntica eu (2.O'] ·Li8] (2. domeniul de dependents Iineara se situeaza fatii de valoarea de In care: 0' g - rupere D.0' 3 '1'l._____________ Figura 2. care se stabileste experimental v Ko = -1.h I I I I I L__ E_ I. efortul 17]. de obicei. jar coetlcienlullui pe probe saturate Poisson rezulta £ = D.8] (D.(7) XD.10) este.j_ datorita deformatiilor volumice nule.O'].173(21'l. (~ .8 = --"--.23) mentinand fiecare trcapta pana la consolidarea verticale D.D. in care: -M'J)+I'l.0'3) (2. ' 'U U calculeazii rnodulul de deformatie Iineara (figura 2. rapidli a efortului lara drenarea probei.h).:] ::.coeficientul de presiune laterala in stare de repaos.17] sc face numai cu cresterea efortului principal l'll D. Li 0'2 se D. (2.O'] + 2D. ~)presiunea gologica suportata de proba inainte de recoltare.8] .

7 piinuinturile asirnilate ell un mediu ela<. 0..7. unui element corespunzatoare deci. conform teoriei elasticitatii. a(I. umpluturi necompactate. raportul dintre presiunea de constructie ell parnantul ullitarll p care la contactul §i ta<.27) rJ Tabelul2.5 .-+-a ..JF (2. parnanturi x.e dczvulta de rasare reprezinta. IlU 111ai ell deformatia se produce pana la adiincimea la care efortul unitar vertical devine ega! cu 25% din cons istente.. L .0 constructie (fundatie.1 16.. 10 10 ..5 Prin egalarea tasarilor determinate admitand in ipoteza Winkler masivului cu tasarile elastic calculate coez ivc plastic curgatoare . 2. conform tabelului 2.!.) depind nurnai de presiunile transmise de structura in punctul respectiv.1 .6 domeniul de variatie. pentru pamanturi necoezive: K .factor I· B.. in em.21:1) in care: tasare se poate evalua eu relatiile empirice: E .. .3 4.) B2 (20 IOJ adimensional. dar III tabelu12.r B L in care: (2.6 se indica r .8 LIB 0.tari. f. 20 valoarea presiunii medii transmise de fundatie la suprafata terenului rezullii: r K =__!}__ Argi le cimentate. pamanruri coezive plastic 0. . "" F . ci depinde de fundatiei cu care aceasta se ami in contact: in tabelul 2. palplansa etc. Coeficientulde boloviinisuri . Coeficientul .suprafata tMpH fundatiei (crrr'): (2.area (intr-un caz general deplasarea) a terenului s.42 0. nisipuri eu indesare medie t'Pam.8.25) Nisipuri saturate: in stare affinatii cu indcsare medie 0.8 2.tic diseret. aceasta ipoteza (Winkler) admire ca deplusarile masivului de pamant in contact cu 0 a 1.35 a .. se stabileste pentru Categoria de pfunilnt Nisipuri uscate sau umede: In stare afilnatll eu indesare medic In stare indesata Tabelul2. in stare indesata Pumanturi coezive: .5 +. in punctul respectiv: (2.f- coeficient. plastic consistente plastic viirtoase 3..45 2 0.Hi(imea.6 r rum r Categoriu de pamam unturi malease. respectiv lungimea fundatiei rezemate pe teren.4 4. pietrisuri. pentru parndnturi coezive: K . (daN/em ) 3 ________________________________ lari 9. depinzand de raportul liB al larurilor fundatiei.6 Valoarca dimensiunile K.plastic moi.. nisipuri afanate Ump luturi cornpactate.. lnturi coezive plastic viirtoase . nu este 0 caracteristica intrinseca a pfunfintului.l.moduluI de deformatie lineara al terenului (daN/cm 2 ).. nisipuri indesate 5 .ocnClcmul de Lasare (coeitclentul de pat) - K.26) . 5 . pilot..9 ~ 0.8 ~ L_ ~ Tabelul2.

'+ U - "consolidated efortul unitar normal total aplicat sectiunii de rupere.9 se dau ciiteva exemplificari orientative. c . maxllTI (limita) :reare se dezvolu intr-n secuune. iIl - funcpe de condifiiJe in care se atJa proba In fazele inenponare.----. Deoarece la solicitarea pamantului. + c' (2..f = . la forfecare nu sunt constante fizice ale pamanturilor. - drenate (in terminologia intemationala: §i a continua in care: 0:=0. UU). .. rupem pnn torfecare 1/1 efortul unitar normal aplJc' " .undrained". tgtj/ inaintea ruperii. . presiunii apei din pori apiirute In aceastf faza.. presiunea apei din porii pamantului modul in rp' C' - unghiul de frecare interioara efectiv..efortul unitar normal efectiv In II - sectiunea de rupere: la rupere. iar in timpul ruperii disiparea presiunii impiedicata.care se a In aceeas. Iineara: T.. simbol CD).coeziunea Paramerrii rezistentei depind de starea pamanmlui vulori le parametrilor ci DU Material argilos cornpactat in corpul digurilor §i barajelor Umpluturi saturate argiloase recente.31) Tipul de incercare Categoria de pdmant Tipul de constructie T/ '" cr·tgrjJ" +cu in care: ¢" - unghiul de frecare interioara aparent. . u va produce solicitarea. o' . denumit unghi de itecsie interioara a piimantului. li . adica readucerea probei la conditii apropiate de cele in care se gii. Tabelu12. parnmelrii reziSlentei la forfecare ai pamsntului. solicitarea.29) - i'n care: consolidareg. in momentu1 . §i de modul in care se aplka Argile moi saturate Fundatii de suprafata pentru constructii executate rapid Diguri §i baraje din materiale locale ell . coeziunea efectiva. ---..9 (2. consolidate nedrenate (in incercari terrninologia internationals: total a este preluat de scheletul efectiv "consolidated . 0. ruperea.se numesre dreapta intrinsecii a pamantului. aparenta. denumit coeziunea pamantului..se§re In pamant . al pamautului (efortul efortul unitar cr') §i de iar 1n timpul ruperii nu este permisa drenarea apei. in care proba este consolidata apoi rupta suficient de lent pentru a se permite disiparea presiunii apei din pori.-·~-·~~'v '" "VHUJ~U cat mai apropiate de cere In care se incercfuile pentru determinarea - rezistenje] la forfecare au doua faze succesive: O'·tgrjJ+c (2... undrained". In functie de efortul unitar total: care evolueaza in timp starea de eforturi ~j conditiile de drenaj din masivul de pamant. se deosebesc urmaroarele tipuri principaJe de incercari: incerciiri neconsolidate nedrenate simbol (in terminologia III care internaponala: proba nu este Dreapta descrisii de ecuatia de mai sus In planul zOo.de reguliI. iar if §i c se rnai denumesc ~ipararnetrii dreptei intrinsece sau "unconsolidated consolidata. JJJ llJl:L'{f111Ca pam8JUun'lor s e accepta.30) incercari consolidate .paramerru. in care proba este consolidata apei din pori este presiunea ape din pori (u). Tipul de incercare se alege apreciind starea initiala a materialului. . sec!iune exista 0 dependenlii. mineral in cazul eel mai general. eu sau rara permiterea disiplirii ¢ -parametru. rezlsrenta la forfecare se poare ex prima dupa cum urmeaza: In funcjie de efortul unitar normal efectiv: T J = a' . . simbol CU). in tabelul 2. prin modificarea eforturilor. ipoteza (veriflcata In maJonratea cazunlor practice) ca intre eforrul unitar . " .drained". ' pnn ap carea unor eforturi ~idrenarea apei pani la disiparea presiunii apei din pori rezultate. Pentru a obtine executate rapid Fundatii de suprafata pentru constructii carecaracterizeazh rezistenta masivului de parnant intr-un caz executate rapid ..

Se prin remarcil insa faptul eli aceste valori nu coincid. atilt parametrii la forfecare. daca se mascara eforturile totale 0' 0'. se pot dctcrmina. £I cazul tncercanlor 0". insa. (figura 2. posibilii rniisururea presiunii apei din pori. incercarca de compresiune triaxiala este.31) parametrii aparenti ai rezistentei la forfecare: rAm §i CUU' se traseaza eforturilor ca tangcnta corespunziitoare epruvetelor recaltate din acclasi parnant. variind modul de aplicare a N ~i Tj §i condijiile de drenare a probei. Dreapta intrinseca comunii la doua sau mai rnulte cercuri ale rezu Itii (conform relatiei 2. compresiune triaxiala [1]. ca ~iinfluentei vitezei de rupere. in general. CU ~i CD. In aparaLul de forl'ecare direcla (figura 2.12) se pot realiza cele trei tipuri principale incarcarilor de lncerciiri: UU. In In pori.lncercarea de forfecare directa Orice tip de construe lie care transmite solicitari statice a) Aparatul 'de comp~esiune eforturilor principale §i triaxiala 0'.13) pemite rndsururea atfit a efective totale ~i 0'3' cilt §i a eforturilor La incerciirile de tip UU. de tip CD. . conform directs. parametrii efectivi ¢' ~i c '. datorita porozitatilor ruperii. cfit §i cei efectivi ¢' §i c' ai rezistentei deci. prin: forfecare sal! cornpresiune a) monoaxiala. Miisunind eforturile ruperii probei se traseaza. Nu Figura 3. de tip UU §i CU se mascara presiunea apei din pori. prin u unitare in planul de forfccare in momentul punctele determinate experimental in graficul(o:.12. Determinareu metodologiei detaliate parametrilor in lucrarca rezistentei diferite pe care Ie au probele in momenrul la forfccare se face in laborator. conform relatiei 2. .=A cu Pamanturi ccezive Versanti naturali ~i excavatii in timp tndelungar Fundatii executate realizeaza de fundare de suprafata in ritm pentru construe Iii lent sau cfind se 0'=- N A CD ! f I' I Parnanturi necoezive lestarea prealabila a terenului Figura 2. se pot rf" §i c U ' Daca la incercarile stabili etorturile erective a' si.13. = 0'1 -!/ 0") = O'J - u in mornentul ruperii probei. If) parametrii ¢ §i c.r I I I I Pamanturi coezive saturate Fundajii pe piloti forali Excavatii executate rapid Fundatii realizate pe punta N executate T <. datorita disipiirii totale a presiunii apei din cazul incercarilor uparenti de tip UU §i CU. = 0 si 0'= se determina parametrii efectivi ¢' §i c'.30. respectiv CU. ell cele determinate incercari de tip CD.

doar comprimarea inregistrflndu-se b) rapidti.15. uscate §i + 0'3 0'[ - 0') (2.33') Pc q =---==q. Parametrul A depinde de tipul de pamdnt §i de modul de sunt date in tabelul 2. fiind 0 pentru pamanturi in comprimata figura 2.At =8101"..35) argilnase saturate. q) este: (2. punctul D va fi situat pe Mohr (figura 2.0 . .3 In aparatul de eompresiune pe directia monoaxialii se realizeaza cilindrice. D.34) pe cale experimantalii.1UIU este pOSIDUii mouelarea 'inelirclirii reale Parametrii A ~i B se pot determina a doua epruvetc 80') (2. adieu cercul eforturilor devine tangent Ja dreapta intrinseca (figura 2. C..apoi prin cresterea progresiva a efortului Iormure a strarului: valori caracteristice ~e ajunge la rupere.10 [ Tipul de pamant Argilii normal consolidate .14): P=--2-. . Drurnul de efort Interpretarea (p.14.. admitand ('" = Ecuatia dreptei intrinsece in coordonatele q=p'lg'l'+a unde: Pu:.15): 2" r.0. conform relatiei: . prin incercarea din acelasi pam1int cu variatii (Mohr) sau utilizflnd efortul mediu P iii deviatorul q al eforturilor (figura 2. 0 2. 3.. .34). pe baza ecuatiei diferite ale prin ulegerea unui "drum de efort" similar cu eel aplicat 'in natura asupra terenuiui de tundare. 0'[ +a' (2. Reprezentarea variatiei eforturilor se poate face prin cercurile eforturiJor (2. 2 Sporul detenninat nresiunii 0"3 2 tglrl r ..0.5 . verticala a probelor presiunea unitara la rupere Pc' Figura 2. do' apei din porii prabei sau din terenul poate fi Figura 2. Argilil supraconsolidata Parametrul A la rupere 0.'-1). O"t - + 0'3 11 =----lI=P-U..0 I Nisip fin lndesat P a) b) lin eu indesare medie o . rezulta (figura 2.7 I N"isip fin foarte i Nisip l' Argilii nisipoasa puternic supraconsolidara afanat . 0.14.7 1. dreapta echi vulenta eu dreapta intrinseca in reprezentarea 0.3 A. in sistemul cercurilor succesive de coordonate ale eforturilor (p. B. Ul""U'UJ ulO "'U1l1111t.~1U1It: Ul1!l1.33) incercarii permite determinarea coeziunii nedrenate "u a probelor (2.. 1 rgw=sin¢ Reprezentarea §i a=c'cosp conditiei de rupere tn functie de efortul mediu §i deviator se poate face §i cu ajutorul valorilor efective: « = p' ·tgW' uncle: .b).q=~ 0'[ cforturilor principaJe 8£Tj ~i §i rnasurarea presiunii u. q) se reprezinta punctele corespunzatoare 0 Tabelul2.14 se reprezinta (0"1 obisnuita in care proba a fost 0'1 pc!.tru cele saturate. Compresiunea monoaxiala cu ajutorul parametrilor presiunii apei din pori A §i B. intfii hidrostatic = 0'3) ~i.14.32) 0 incercare Parametrul B variaza eu gradul de umiditate. a =c 'cos\" tncarcat r .3 0.10.

. 60 30 .75 0..005 rom) (%) Nisip coeziv (%) >40 25 . tabelului 2. 60 _praf >30 I Starea I. r I ... 35 - Prai' (0..55 . 30 0 .. Argilii 1 prafoasa Iv :5 0.filnatii Cu indesare medie f P.67 kA. . pamanturilor necoezlve eu normele romanesti. 50 15 .34 . 0. 15 15 ... . Clasificarea piimiinturilor pe baza caracteristicilor geotehnice determinate in laborator In functie de existenta coeziune) carcgori i: pamiinturi necoezive.80 I Nisip fin pilmiinruri coezive. 50 Cu grunulozirate uniforms 5 . . predorninanta fractiunilor de granulozitate (tabelul Zrl )....60 . nisipoasa 15 .14... Clasificarca -. lmare.nisipos f. 10 mill putin decal nisin mui pupn decflt nisin . conform §i granulozitate. superficiale pamanturile de atractie se impart (forte de in doua I Caregoria do nisip I I ell indesare e medie Af1inatli I Nisip cu pietris..55 <0. 20 5 . 35 15 .4.. 20 0 ........66 ~ 0.13.05 .60 0. 30 15 .70 >0... valoarea coeficientului de neuniformitate valoarea gradului de Indesare Iv (tabeluI2. Claslflcarea pamfmturilor coezlve aeeste pamflnturi se clasifica In functie Aceste pamflnturi se clasifica.005 ...1O).70 0. 15 ~ .4.. Tabelul 2. intre fragmentele fortelor permanente solide constituente. Clasi ficarea pamanturilor Cu grunulozitate I necoezi ve Coeficient de neuniformitate <5 foarte uniforms r Argilii grasa ·1 (0.60 <0.05 mm) mai putin dedit araila rnai pupn dedit J. in conformitate de: Dupa prescriptiile Je plusticitate tehnice rornanesti. In functie 2... 20 5 .33 0. 0. 0. 0. conform tabelului 2.."iisip prafos nisip <0. In afara eelor doua categorii cu larga raspdndire se delirniteaza unele tip uri speciale de panulnturi (a se vedea paragrafuI2.f"!!'""": Tabelu12..Categoria Tabelul2.__ . 35 15 .2.7) 2...[ urgi '0' Praf urgilos .. J 2 se aruta cOJ"clatia Intrc starea ~ indicele de rndes ur e qi porilor...... 30 0 . (tabelu12.labilitii pe baze statistice pentru nisipuri..> 15 ~ Argilii I Cu L granulozitate neuniforma f Argi Iii prafoasa 1 atgiHl rnai mull dedit arzilii mill putin decal argil1l mai mult decat argilll mill rnult decflt nisin mai muh decal nisip rnai mult deed.... 15 0 .80 >0. 15 0 .. 25 10 ..4... arcjHi < 30 rnai putin dedit Argilii nisipoasa 30 .0.13 de pam1int [p Continut In fractiuni granulometrice Argila «0.11 de indesare a nisipului .. ni~ip mijlociu f..60 ..10 ! Tabelul 2.4.12 Stare de indesare Indesata 2.......75 > 0.. ~i Yn functie de consistenta. rpraf Praf nisipos < 30 >30 mai mull dedit praf mai mull dedit 'praf mai mult decfil nisin _NiSip argiles Nisip priifos 5 . 2 mm) mill putin dec fit unrilii >60 35 . 10 30 ..1.11). 15 >30 <30 >30 I l lndesata ~ in tabeluI 2.

99 0. 0. in figura 2.. Criterii de clasifieare comune tuturor categoriilor de pamanturi 0 ~ 30 :!1I 10 inia A: 11'=O.75 .16 Cornpresibilitatea psmflntului >50.24 :S..000 10. 0.. = PCII PCI' 1 Plusli c curgator i Plusti c vartos L I Curg.5: < 5.cll (.000 10..14 fStare u de consitenta v .16... unificata".3 §i de coeficienrul iruervalul de presiuni unitare d 100 de compresibilitate av' determinate = 200 ..() proprieuiti tixotrope accentuate ·1 cu pmprielilti tixotrope foarte accentuate Argilil foarte palstica 50 ~(I Argila putin plastica 2. Tabelul 2. 0.0001..73(w L -201 I Unele caracteristici a) Compresibilitatea geotehnice pot servi la clasificarea tuturor categoriilor valorile modulului de plimanturi (necoezive sau coezive).0002 0..01 . 0.000 50.. 0. u· (( 10 2U 50 60 70 80 90 Tabelul2.74 0.O l~laSijicarea piimfutturilor dupa sensitivilale SI Deoarece proprietatile caracterul iendinta ~i intensitarea de a clasifica pamdnturilor coezive sum influentate de la suprafata in functie in primul rand de particulelor.26 . rara moclificarea umiditatii §i porozitdtii. 0.0004 (%) Figura 2.000 20.15 I Tare 0. In acest sens.rezistenta la cornpresiune rnonoaxiala a unei probe de pamfint netulburat: PCI' .50 .49 in care: Pcu .01 ...000 Cu compresibilitate <0. Clasificarea "unificatii" (Casagrande) redusa mare foarte mare 20.. 0.99 ~1 IL ~l 0.0004 >0.000 ....16 se prezinta "clasificarea \iiri. propusa initial de Casagrande §i utilizata I I Moderut sensitive Sensitive tixotrope moderate lnsensili ve <2 1 4 4 8 16 32 64 I Foarrc sensitive in prezenr in multe 8 16 32 >64 ! Cu proprietati l.00003 .75 0. rnoale monoaxiala pe 0 proba din acelasi piimfint Plus!i c consistent tulburat ~ircrnodelat.00003 0. fiirii considerarea granulozitatii.. 0.0002 .rezistenta la compresiune I Plas!i L. 0..50 0.4. pennite clasificarea in functie de de in Pamanturi prafoase nisipoase Luturi §i piimanturi organiceJ foartc plastice 30 40 WL deformatie edometric M2.000 5.51 . 0. exists si de fortelor acestc de interactiune piimanturi numai de plasticitate consisrcnta.25 0. functie de valorile SI' pamanturile coezive se pot clasifica In Cu r.3. conform tabelului 2.Tabelul2.16.76 .25 .. 300 kPa... 0.:ompresibilitate medic Cu cornpresibilitate Cu compresibilitate conform tabelului 2. -llor j~- Ie <0 0....1.0001 0.000 Din punct de vedere al sensitivitiitii..

Varietiiti de pamanturi cu proprietiiti speciale a) ptunilnturiie rnamaase sunt pamanturi argiloase continand carbonat de calciu mai sub actiunea incarcani dare de constructie sau numai sub greutatea proprie..20.. pamanturile se clasifica astfel (tabelul conpnut Clasificarea pamdnturilor de calciu marnoase mai mare este data in tabelul 2.90 se clasifica in functie de valorile coeficientului 0) Dupa pemleabilitUIe. 35 lO-IU __l_ iPemlcuhiliturea Foarte penneabil Penueabil pamiintului Coeziunea.\1arna calcaroasa I Puternic 1:) supraeonsolidate Dupii gradul de urniditate SrI pamanturile se clasifica conform tabelului 2. caracteristicilor de variatie al agentilor se altereaza. roea este In cazul unui calcar. la umezire (PSU) prezinta proprietatea de a se las a 2.000 Rezislenta la compresiune de deformatie.7 PUlin perrneabil l~)rarliC imperrneabil I Coeficientul l..1 10.. de starea de alterare §i de istoria geologica a depozitului mamas respectiv.81 0. Subcunsolidate NOOllUlconsolidate Usor supraconsolidate Modcrat supraconsolidate Mama l.05 .. identifica astfel: .7 b) P:1rnilnturile sensibile suplirnentar. Umiditatea naturalii. in general. conform tabeIului 2. >0. de masura de perrneablitate k.40 0. odatii cu cresterea umiditatii.4.20 Continurul de carbonat de calciu (%) 20 35 65 75 ...4 >4 Marna argiloasa 5 21 36 66 Tabelul 2.17 Starca de consolidare Roc <1 Clasificurea piimilnturilor marnoase Argilii marnoasa 1.7. k cm/s --L •. valorile de conjinutul de liant calcaros..b) Dupii fUl?orml de sugraconsolidare 2. 15. E Pc MPa MPa Grade !.1 . fiind sensibile Tabelul 2. de permeabilitate.. pamanturile rCararteristica Tabelul 2.90 mecunice mult. de carbonat denumita incadrandu-se In categoria rocilor stflncoase.. Unit.19. 2 2.1.18 Srureu de umiditate USCUl Urncd Foartc umed Prucric sat urat proccsele de decomprimare.80 0. Expuse la actiunea reduciindu-se caracteristici in urrna carora se atmosferici formeaza discontinuitilti valorile domeniul in masa rocii. 65 0.1 geOlehnica monoaxiala.. tjJ 10 . In tabelul principalelor geotehnice. Ele manifests 0 de deformatle la cornportare fragila. c volumica in stare uscata.18.. 2.• ]0-4 _l < 10. dure §i au valori ridicate ale modulului ~i rezistentei la forfecare. 25 5 . r Tabelul 2. 3. Yd W MPa kN/m3 lJb > 10.1 10'4 ·10-4 10. Mamele sunt..21 se indica depinzand s 0. Modulul k (crn/s) Greututea Unghiul de frecare interioara. de 75%.17): Roc. In aceasta categoric se includ loessuruile §i pamanrurile loessoide care se mull de 5% din masa totalii.5 150 .4. Tabelul 2... 10 11 .41 0..5 .19 I I Valori uzuale 0..

2 rnm) cu un continur de materii organice inundarea ucestuia. cdnd leu J) = 300 kPa (determinata cu fOIII1ula 2. 10%.30. 14 0.10 In functie de valoarea indicelui de contractie .. (%) > 35 25-40 20-30 lA UL (%) > 140 Ci\ Cv (%) > 100 75-100 55-75 Ws p" (kPa) > 400 100-400 50-100 quM (JIg) >8 6-8 4-6 11'15 (%) > ]0 18-35 (%) > 100 65-100 55-70 (%) <::10 10-12 12-13 (%) >1.tasarea Pamanturile pliicii pe terenul inundat.25 l-. .25 1l0-140 0. Namolurile cele sub 0.22 10 .indicele porilor pentru parnantul cu structurii ~i porozitate naturala..30 1111'2 ec = _..24 contractile pot suferi: numai contractie.2. dacli: :-:. • pe baza incercarii umezire la presiunea In edometru.20) este : = 1.. de Tabelul 2. nurnui urnflare. In uceeasi presiune. mdloase sunt constituite din particule fine sub Pilmantudle eu continu! de ma!erii organice Malurile • pc buza incercarilor efectuate de prob1i pe placa (ell suprafata naturala a terenului de mimim ~i.• pe baza caracteristicilor e -e fizice. dupa ~i piimfmturile in conditii de umiditate (predominand 5%. I . 15-25 lndicele I" (%) <10 0. De regulil. sunt pamanturi intre 5 asemanatoure . activitatea piirniintului in ceea ce priveste umflarile ~i cnntructiile se clasifica conform tabelului 2. c) structura fibroasa.\"" materii organice putand de plante 111 care: carbonizare.75-1 90-l20 IIJUlin Tabelul 2.umt1are (leu).4."urk ucrive I IAclivc I t.indice ale carui valori se iau din tabelul 2.8 ~i _0 __ l+e in care: <J paragraful 2. cat §i umflare (la umezire). Ja variatii de urniditate.-w 5-10 <::5 curgere (wL) a parnantului.. cand leu la = 0.. dupa c1asificarea "unificata" (figura 2. . WL 100 YlV r.S" 2: 3 em . s. sum formate In urma descompunerii placa de 300 kPa.73(wL -20) deci care se incadrcaza in caregoria argilelor neorganice. pamanturile Indicele I 0.. .murce Ie pon '1 corespunzator or urniditatii la limita rCliV.respectiv. pe baza indicilor precizati In Sr ~ 0. . corespunzatoare presiunii unitare pe turboase au un continut de materii organice intre 10 . coniine cu un continut resturi de >5 ~j Si .. dl _. daca: Conform norrnelor actuale. 60% §i incomplete a resturilor vegctale. Turba este un pamdnt cu un conti nut de materii organice resturile vegetale nedescompuse sunt prezentand 0 s" .tasarea placii pe terenul neinundat. e . 22 >22 0.ilUlea iimiintllrilor ft. . Pi1miinlUrilc cu umfl1iri si contracgi mari (sau "pamanturile contractile") piirnamuri care. cilnd 0 < leu < 1.17 14 . cu malurile. prezinta de volum. 1-1. pot f contractile piimanturile la care variatii inaemnate ~i reversibile I" >0.22.30 active . (J"' daca tasarea suplimetara spccifica atal contractie (la uscare). de peste 60%.16). 1m2).

SCI .95 g/cm '. rezultate: = p.4 1.985 1.65 1.0 1..2 §i relatia intre greutate volumica §i densitate: Se poate trasa astfel curba de compactare Proctor In coordonate (w.0 2. p.. = 2.2. Curba de saturatie se calculeaza Pd (Pdma.4 I I riecarci urniditati de compactare cu formula: 0 5 10 ».00 1. r.8 1.5 9.1 1.1 1. Pentru materialul compacta! la Y.6 9.96 1.0 11.72 1.8 Pd (g/cmJ) Cerinte: I. 2.583 14.6 1.5 1.2 1.2 14.639 18. lI'({fb) 6. Sc calculeaza densitatea marerialului in stare uscata corespunzatoare " I '1 15 1.0 2.5 1.8 (gl.68 11. .'.2.558 2.8 ] 1.4 1.76 1.Sitiilii marerialului in stare uscata umiditare optima de cornpactare. wue Diagrama de cornpactare PROCTOR sa se determine: .r ~iw"J.7 1.17 2. Aplicatie Pamantul argilos destinat execujiei nucleului impermeabil pam{lIl! are.cm3) (g/cnr') 1.p 1 + 100 s W sau Compactarea Proctor (normala) a condus la urmatoarele s.~l I . YW!' y'.87 1.5.6 I curiera (aviind = 15% §i Y natural = 19. Din r=» g. .01 21. In cancra. 15 w ('Yo) 20 25 30 =( 1+100 pw ) Din aceasta reprezentare respcctiv: rezultii pararnetrii de cornpactare pentru pamantul Se obtine: w( 'fb) 6.29 .68 1.76 14.07 1..985 25.541 1l. pj). accasta umiditate fiind denumita cu 0 formula asernaniitoare: = 1.653 23. t:: .82 1.59 se traseze diagrarna de compactare traseze curba de saturatie (Sr = 1) .jldcn.0 2.609 25. urmatoarele P caructeristici geotehnice: al unui baraj de .2.0 1. .87 18.96 1.96 P (g/cmJ) ll'(%) 6.1 18. Pd)' sa se determine Pdl1ULt §i Woe §i sa se 2..502 9.4 25. w = 15%. Pentru calculul greutatilor volumice ale rnaterialului se utilizeaza formulele prezentate in paragraful 2.'I.Q 1.70 g/crrr'.703 21.00 23.0 2. S[I pt.=1 (1-11.0 23.__ .0 kN/m3) pentru a-I aduce de Ia ~ _"" Rezolvare: l.0 21.2 1.01 1. 1 se determine cantitarea de apa care trebuie adiiugatii Ia 1 W natura! m3 de pamanr aflat In . 8.

051 nr'. masa de apa continuta intr-un volum de 1 m3 este: Valoarea greutatli volumice la urniditatea optima de cornpactare 15.. corespunzntoare .: (1+ 100 100= 37%.38.. Pentru a aducc parndntul din carierii de la urniditatea umiditatca cere 1I naturals de 15% la Mil' = optima de cornpactare de 18%. 1\111' =--=0.303m. Se calculeaza lorrnulei: f= valoarea porozitatii.252 = 0. este raportul dintre masa apei dintr-o proba de pamdnt §i rnasu uscata a aceleiasi probe.07kN/m.: ). r .0.(1.100=(1-~~)n) ( lOO -r . procentuala. cantitatea de apil ce trebuie aduugatii n. 3 = 252.81 J f aflatli. rezulta: M Ald 11£ w =ll'. in reprezentare \I' = -'-" ·100.r Deci musa de apa dintr-un s umiditali este: de compuctare. obtinern: Volumul de apii este: V = 0.I~O).. obtinem valoarea porozitalii ~i inlocuind In aceasta relatie parametrii corespunzatoare materialului compactat la umiditatea optima de eompaetare: II =( 1.(1+~) :"' lOa S Masa de apa este M ..252 m3. PII' Analog se obtine cantitatea turniditntea optima de compactare): de apii corespunzatoare unei umiditati de 18% Valourea greutiijii volumice In stare submersatii este: 3. Principiul de determinate cantitatea a acestei cantitii!i de upi! (masa sau volum de apa) de apli dintr-un velum de pamdnt.. = 0.. trebuie adaugata 0 cantitate de apa ce se 38. 03 kg 3 sau cu velum: I' 'II' csie Je a determina umiditiilii de 151-'10.81) ·27·]m 18· ( l--~ 100 100·9..In aceste formule calculul anterior. corespunzatoare unci anumite r d = (I .252 Rezulta 0 valoare a porozitatii n Stiind ca umiditatea = 38. Folosind formula: sc vor introduce parametrii de cornpactare obtinuti din Aid = Gd g ee Y Ii . este: Pentru umiditatea de 15%. 3 PII' Difererua intre aceste canlillili reprezinta .81 %.pentru a creste urniditatea de la 15% la 18%.303 = 51 kg.lm3 Mil' "" 100 100·9. 27 .8~).Md - 100 greurutea volumica in stare uscata: Masa uscata se poate ana cunoscand . . respectiv de 18% §i a face diferenta intre aceste valori.81 Y= l- w) = ( 1-100 ) 37 18 ·27· ( 1+]00 ) =20...303 . V g = n) ( 1-100 'r ·V s g volurn de pamant. pentru pamantul din carierii ell ajutorul (l--'!100).62 kg sau cu volum: 1'\1' = M.

structura in procesul de tasare Incarcarite transmise Ia fundatiileconstructiior calculului. Figura 3. structuri putin se poate neglija redistribuirea la tasari inegale.1 se sensibile la umezire etc.1. spre deosebire de taslirile efective. Corelarea tasarii cu evolupa in timp a inciircarilor terenului de fundare depinde de tipul §i de rnasivul de fundare deplasarile POI aparea hidrogeologice tasari in sufera detormatii: straturile de se iau in considerare modificarii numai pe verticala ale diferitelor puncte ale terenului de fundare.r--(kPa) 2ffi probabile.1 (unde cu linie intrerupta s-a reprezentat pe teren). iar pentru calculul inclinfirii fundatiilor incarcate cxcenrric. Pre misele calculelor de tasare '-J .1.~iforme complicate sensibile la tasari inegale. la eaJculul tasarii fundatiilor reale inciircare centric. in figura 3. dupa ell este cunoscut. In special la fundarea pe terenuri eu compresibilitate ridicata. miscari rectonice sau seisrnice §i de alunecliri de teren. se admite in Sub efectul incarcarilor verticale aplicate la suprafata transrnise de fundatiile constructiior terenului (rarnbleuri. in cazul structurilor . determinate prin mlisuriitori direete. dar evaluarea acestora nu face.). se adrnite schema variatiei plane (liniare) a presiunii pe talpa. precum ~i de tehnologia utilizata in executie. fundate inciircarilor intre fundatiile unei prin In figura 3. in prima etapii a pe baza unei scheme statice de structuri cu reazeme fixe.2 se prezinta prin lungimi mari evolutia presiunii unitare transmise de fundatia pe radier a unui rezervor de apii suprateran. Conlucrarea teren . deformatii provocate de ~ratu variatia In timp a presiunii unitare pe talpa fundatieicontinue a unei cladiri civile Terenul . Variatia in timpapresiunii unitare §i a tasarii tiilpi incrucisate). eforturi. fundare §i in urma hidrostatic conditlilor Evolutia indircarilor destinatia constructiei. de fundare poare suferi.CAPITOLUL 3. sensibile pe Lerenuri caracterizate compresibilltate medie sau redusa §i stratificatie uniforms in plan.1. de regula depozite schema preiunii uniform distribuite pe talpa. Ciind sunt stabilite prin calcul. realizate pe fundatii continue (radiere. de regula. structurilor acest static ' __ (~ 1 () tinp ~~~~~~~~ __~ __~~~.1. Rigiditatea asupm redistribuirii inciirelirilor pe fundatii §i asupra FUNDARE talpii fundatiei cu terenu!.-(m~ [~ 0 p in cazul s determinate sau al constructiilor foarte rigide. De aemenea. in unele zone. mulrierajate. Tiniind seama de unor deplasari numai ale fundatiilor. precum ~i tasarile masurate (cu linii pline). transmise (de exemplu coborarea nivelului care are drepr urmare umezirea stnuurilor crestereu eforturilor macrupurice efective din greutatea proprie a pamdntului. suportflnd aceeasi incarcare. O'glJ 3. influenteaza. denumite tasari.102.rasarea medie a unei fundatii elastice de aceeasi forms. CAI~CULUL TASARILOR TERENULUI DE efectului rigidi tatii constructiei iasarilor diferitelor puncte. cu structura In cadre din beton arm at monolit ~j cu panouri prefabricate de inchidere. distributia datorita prcsinilor de contact A§u eu se arata §i in tcoria elasticitatii. tuptul eil tasarile terenului mod de calcul se poate conduc la prnducerea considera definitv se evalueaza. 3.c-. ~~onsecinta. sau de alte actiuni de materiale etc. Dupii cum se vede din figura 3.). tasarile terenului de fundare se numese P 1-. obiectul calculeior aferente proiectarii constructiilor. calculul tasiirilor trebuie efectuat cu eonsiderarea evolutia tasarii calculate in ipoteza apliciirii instantanee a presiuniifinalc .. tasarea unei placi rigide dCCillI~i local al acestor diferli foarte putin de 3. caracterizate in plan siprin lipsa rosturilor de tasare.

lsariilor indtn:arilor finale ale constructlilor fenemenului. presiunii pe talpa fundatiei: r. datorata reducerii progresive. Tasarile constructiilor se calculeaza. preponderent.\'j Sc - este tasarea din eonsolidarea primur1i. sub forma: (3.2. 3.. ridicarea reinciirciirii este neglijabila. iar cure majoritatea conduc la include actiuni de scurta durata ~iactiuni exceptionale aparitie) conduce nurnai in sitUlllii eu totul speciale (cu frecventa foarte mica de unor tusliri metodelor curente de calcul a tasarilor (a se vedea paragraful la producerea evaluarea IU5mi probabile finale rezultata din surna: vuplimcntare scmnificative.este prcsiunca unitar1i efectiv1i pe talpa fundatiei. se ponte separa mai clar tasarea §i cea din consolidarea limp. de regula.perrnanente sau de lunga durata).2) in care: Sj - este tasarca initialii (sau instantanee) care se produce rapid (aproximativ Figura 3. tasarea inilialli 'Ii las area din consolldarea pri mara schimbarii deformatiei pamanturilor concornitent cu aplicarea incarcarii). special In conditii de stabilizare consolidarea secundara apure tn limp a deformatiilor nurnai la unele tipuri (a se vedea capitolul de pamdnturi. in in cazul ilustrat In figura 3. de goluri) volumului nesaturate sau a pamanturilor saturate foarte perrneabile. de regula. in sapaturi ell relativ . la nivelul prcalahil.1) Pej . In si caracteristicile de compresibilitate ale parnanturilor sc determina fundamcnlal1i de acliuni (cure cuprinde in cele mai rnulte cazuri ac[iuni permanente aqiulli cvasi .2. consideriind gruparea 'Ii di lndirdirile pe teren evolucaza. Lufind In considerare se evulueuzii tasurea probubilli finaili. datorita. in functle de care constant. in ritm lent experimental. ci numai valoarea finala a presiunii. prccum ~i In cazul rapide de forma sub velum constant bruste de volum (reducerii a parndntului.. a volurnului de goluri §i disiparii excesului parndnturilor saturate. tasarile se calculeaza corespunzator valoril nete a . presiunii sc aplil:rt hrusc. dupa disiparea cornpleta a presiunii In exces a apei din pori.1. Din cauza complcxitatii I. apei din porii Icrcn~llui de fundare s. sccundarli. Tinand searna de modul de producerc a deformatiilor In pamanturi. existentd inaintea ~i las area datorila CURD)' pana la presiunea gologica excavarii in .. tasarea s tOlala a unei fundajii se poate exprirna. II talpii fundatiei se realizeaza. In cazul eel mai general. existenta la nivelul de fundare. unde inciircareu (umplerea cu upa a rezervorului) initiuia . = P4 p in care: -agD (3. Asa cum se urutll in figura 3.2) 2). Evolutia tasarii in Limp. in Metodele mai complexe pentru determinarea independent1i a eelor trei componcnte ale tasarii sum date in puragrafu13.2. modul pentru calculul de crestere a S. inainte de a gD' - presinea geologica realizarea excavatiilor.inguste . pe terenuri coezive..3 .5 . finale. decomprimare datorita executiei suprafetei excavatiei.~iputin udanci.2. totusi.vuhconsolidate. 3. ritmul de incarcare a fundatiilor poate influenta ~i man mea tasarii udflnri. deoarece gruparea speciala. - este tasarea din eonslidarea situajii prin deformarea care se poate produce In nu se ia in considerare anumite lentil a pamantului sub efort efectiv pe tapla fundatiilor. in situatiile curente.2.

42 7. N 2 + c.34 200 6.4') r- media ponderata a greutatii volumice a straturilor de sub fundatie 0 cuprinse pe adancime BI4 masurata de la talpa fundatiei: B . 3 q. .62 10° 1. c .14 5° 1.22 15° 2.t = 0 se obtine presiunea limita PI' corespunzaroare neaparitiei zonelor plastice in terenul de fundare (formula Frohlich Puzircvskl).88 40° 14. 0 regula asemdnatoare fundatiei (figura 3. Df). adica limitand = 1 a fast udoptata in unele norme de proieetare.0 3. deformeuza./~ L»B pentru constructii PI'I =m. iar proprietajile de deformare ale straturilor se caracterizeaza prin valorile modulului de fundatie circularii.l8· 5.3) si tasare se mentine ~i in cazul extinderii plasticc numai in exteriorul conturului Rtgtjl. admitdnd zmQ. Maslov aratfind ea zonelor Znulx dependenta linearii intre presiune (3.98 25" 4.B.74 4.3.1. N I + 2q.datarate in care coeficientii Bo ~i o sunt dati in tabelul3. D incarcari i exterioare de sub fundatie.1 avfind extindere redusa in raport eu volumul ¢ continue.NI lara subsol: +c. este necesara verificarea existenta respectiirii acestei ipoteze intre -ub forma: (3.3): maxima Zmax de extindere a acestor zone (figura Conditia Z. q. unghiul de frecare interioara §i conditia ~""H= BI4 introdusa in ecuatia (3.3') Experirnentarile presiunea au ararat ea se poate admite cand dependentei tangentiale lineare transmisa ~i tasarea fundatiei eforturiloe .3).31 9.3. 111m B este valabil caJculul in domeniul linear deformabil al terenului: / .suprasarcina 1a nivelul talpii fundatiei (de obicei q Figura 3.1.19 35° 9.34 5..32 11.32 3.3. ating rezistenta 0 la forfecare 't a parndntului (r = 'r) dour In zone de pamant care se Tabelul3. Determinarea presiunii limitii a domeniuJui linear dcformabil Deoarcce majoritatea metodelor practice pentru determinarea eforturilor §i In relatia (3. 0" 1..N3) (3. .latura midi a tundatiei. Din aceeasi conditie s-a obtinut presiunea PI pentru 0 dcformatiilor in terenul de fundare se bazeaza pe modelul corpului ideal elastic.40 21.13 15. q .65 45" 22. N 3 ) + (3. c- sunt respectiv greutatea volumica.suprasarcina la nivelul talpii fundatiei la exteriorul interiorul fundatiei cu subsol (figura 3.00 20° 3.4).4) +q·N2 pentru construcjii cu subsol: P pi = 1111 ( -r : B .3) a rezultat presiunea limits P. deformatie linearii (E). ~i respectiv q~."'Lt = 0 este insli excesiv de acoperitoare. Extinderea zonelorplastice" = y.1.JI pentru care coeziunea stratului de fundare.~.40 In cazul fundatiilor adrnitand extinderea expresiilor eforturilor (in care t: ~ 'f)' rezulta dependents deduse in mediul elastic ~i in zonele "plastice" inlre presiunea aplicara §i addncimea . . I in care }~ 1jJ.3). unde din I.coeziunea stratului de fundare.

59 6.14 0.55 9.06 0.45 6.71 3.5 Bolovanisuri §i pietrisuri 42" 2. functie de unghiul de frecare lnterioara.NI.8) . N2.32 3.51 0.17 4. a fost introdus cea presupusa ¢J al pamantului.93 4.06 3. N3 .5 .:: 0.7 1.1 1.95 8.00 0.uscate sau umede CST ~ 0.5 Pamfinturi coezive eu Ie.61 0.35 7.66 12.73 1.66 6. Valorile realil a III. sunt supraunitare ~i cresc eu valoarea unghiului asa eu se vede din tabelul 3.72 N2 1.3 terenului de fundare umplute eu nisip.25 1.00 5.80 11.98 1.00 1.foarte urnede sau saturate CSr> 0..43 2.8) 0.34 1.37 4.36 0. ¢.87 3.6 .04 6.2.1 Pamanturi coezive cu Ie < 0. conform tabelulului 3.46 Bolovanisuri §i pietrisuri eu interspatiile umplute pamanturi ccezive eu Ie ~ 0.84 38" 40" 2.55 1.21 9.8) 34" 36" 1.4.uscate sau umede (Sr ~ 0.84 0.96 14.87 4.3 eu 1.15 1.64 lZ.14 3.55 1. Suprasarcina interiorul tundapei ell la nivelul talpii fundatici la cxteriorul si-respectiv- subsol 10" 12" 14" 16" 18" 20" ~2{' Cceficientul zonelor plasticc conditiilor de lueru este mal midi decat Ill.93 5.foarte umede sau saturate (ST > 0.31 5.3.2 ¢ NI 0.37 3.coeficienp adimensionali.3 8.18 0.48 16.8) Nisipuri prafoase: .77 13.25 9.72 3.50 14. deoareee extinderea teoretic.98 10.4 umplute cu I L 44" 45" eu interspatiile pamanturi coezive cu Ie < 0.43 0.39 1.11 2.03 0. al stratului de fundare. pietrisuri §i fine §i prafoase 2.21 I f N3 3.44 3.73 Bolovanisuri Denumirea ell 0" 2" 4" 6" 8" Figura 3. " Tabelu! 3.51 3.0 interspatiile 24" 26" 28" 30" 32" nisipuri eu exceptio nisipurilor Nisipuri fine: .5 1.10 0.64 1.17 2.29 0.44 10.94 2.23 0.40 7.42 4.69 5.90 7.12 1.5 1.81 1. Tabelu13.

. F - =P ·B·L • /I Cf./ // .5.--t . in acelasi limp. Aparitia unui strut moale in cuprinsul zonei active Deoarece presiunea doua ipoteze contradictorii limita calculata (acceptarea eu relatiile (3.deformabila a tcrenului . 1 D~.acceptarea extinderii centrale nuclear . pe 0 din gruparea fundamentala./m"-.1).--t .6) -JF. (3.i ca exugerata.4'Ppl efectiva medie..--t r--' /- (2. se admire depasirea muchiilor: deci trebuie respectate conditiile: Pel < Ppl P<]lIla. respeetiv In cazul in cazul igcare: cxcemricitatii cxcentricitatii incarcarii directic principals a talpii.4) sau (3. impune verificiiri suplimentare.tii §i.5) cere eu eomportarea linear .electrice.-'Ppl Pe/max <1. care au un efect strict local. (3.efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei. . PI!.4) la adancimea z de la talpa fundatiei (figura 3..05B) metri in cure B se exprima in metri.5) p .--t -. excentric apar concentrari valorii de eforturi in zone Ppl (J': _ Deoarece la fundatiile incarcate efortul unitar vertical transmis de fundatie la adancimea z.r--_J r--' . __J zonelor plastice pfin1i la adiincimi ~QIlSilferat1i.5) Pplz _ presiunea §l 1'< 1. se calculeaza cu relatia: in care presiune P4 reprezinta efectiva maxima presiunea La~imea Bz a fundatiei conventionale [J:=~-a pe talpa fundatiei...90nSl1'uqii de lrnportanta deosebita: ?u!"<iuitate).__J B > 10 presiunea limitii sa se calculeze cu relatia (3. pentru cazul aparitiei statului slab in cuprinsul zonei active a metoda teoriei lirnitarea (care se elastidt5../ r.=' a=--' L-B 2' L. ill dreptul iimiuue.3) in care se inrroduce: :III".. de aproape de nivelul talpii.T..4) se admire introducerea valorii B = (3. reprezmta f~ pentru 0 fundatie conventionalii de 1l11imeBz fundata pe stratul slab.. respectiv latimca talpii fundatiei reale. pe ambele direcjii.. Figura 3. 'In consecinta.--t . limita Ia cota Z.. de mare Bf4 este ca B.3) . _ (J': J <I V . B -lungimea.--_. in apropierea centrului lalpii. calculat cu relatia (3. in care F este aria talpii fund~tiei.4') se bazeaza distributiei eforturilor eonfonn se prefers pc Prezenta Jar suficient cxpeditivii precizeaza unui strut eu caracteristici rnai nefavorabile substratul de fundare. unii cercetatori de pentruradiere eu latim.-- in cazul fundatiilor continue se considera: B_ = BEE..: ~ .. (J' g: _ presiunea geologica la cota z (nivelu] superior ul stratului slab).r~ ~ .- ----\\ \ \~ r-.1. iar p ef max '.in cazul fundatillor in forma de cere sau de poligon regulat.00 + O. unele norme recomanda strut moale .--t ~ .: unor . calculata eu relatiile (3.r- in cazul fundatiilor de man dimensiuni (in special al radierelor rezervoare zmax . adrniterea uomeriiului de presiuni compatibil unor "zone plastice"). In paragraful 3. in relatia (3.

Drept urmare. zona care se deformeaza 0 Figura 3. chiar la udancimi marl fata datorita cresterii presiunii geologice in adancime.liitimea. respeetiv diametrul fundatiei. Kfo' sx». Determinarea (a se vedea relatiile 4. adancimea inegalitatii: se majoreaza prin includerea acestui strat sau panli la indeplinirea (3.latimea.5}.11). eu reducerea structurale cornpresibilitatii pamantului (In urma consolidarii.wd)' de fundare (3. combinata ~i defonnatiilor In terenul de fundare.ernpirice indicate mal jos.7 .7) . udiincimea adancime relativ redusa. forrnarii exterioara JI I- CIgz ~ __ O'z +r+! In realitate.7) rezulta eu suficienta precizie pentru caleulele practice: sau circularii.9 in functie de: presiunea (Pn)' eu presiunea geologica • Majoritatea conditia: normelor la acelasi nivel: neta pe talpa fundatiei raportul laturilor (11 :::: UB). Oi transmis de fundatie la cola z. presiunea efectiva pc talpa fundatiei. care depinde de: §i forma fundapei.).. a) Prill compararea efortului unitar vertical UgZ = u = Co (0 10 K + 11K 0) .5') cuprinsul unui strut foartecornpresibil a zonei active astfel stabilite ZO rezulta in (avand E < 5 MPa). din In cazul in care limita inferioara (3. respectiv lungimea llilpii fundatiei: el' e2 . '1. daca nu se dispune de masuriitori directe in conditiile dale. Determinarea zonei active "zona activa") se limiteaza la aplicuta.2el B. <I Pd .1. miisuratii de la talpa fundatiei se poate determina nurnai in mod aproxirnati v. tipul Pentru fundatii cu forma in plan dreptunghiulara t3. zo. B in care: B . 'I in care: P~f = B'~ L' . adfincimea a terenului de lirniteazli zona activa la cota la care se indeplineste fundare (Dr) §i valoarea rnedie a greuHit~i volumice (.. din conditia de fundare. utilizfindu-se unul din criteriile semi . a Ililpii fundatiei. in -I) gruparea fundamentala 3.6. Vcomponenta verticalii a incardirii de calcul. L .-----. dimensiunile pamantului.coeficient de reducere (care se accepta intre 2 Pa - presiunea critica pe talpa fundatiei pentru incarcarea respectiva. §i 2. ---------.excentricitiitile respectiv transversala rezultantei tncarcarii falii de axa longitudinald.7') gruparea fundamentala... . addncimea zonei active.V.4..-Pcr . adiincimii zonei active linear deformabil conduce la valori diferite de Calculul in ipoteza rnasivului zero ale eforturilor de talpa fundatiei. Co - coeficienti dati in figura 3. 3.5 sau 4.--~------- B' =B- 2el ~i L':= L . . sub incarcarea unor legaturi «lenumita presiunea etc.-/: I I: I I I : I o -. pc fundatie.

066 .. f'..0 s» 'jIM) I I 1:5 1.. iar valorile greutdtilor volumice ale 3 (Yb) §i ale terenului (rr) se exprima In kN/m . ~ r-..058 O.:>0_ o<.5 u ld (Z III 10m \ .7.7") sau de anrocamente (figura 2 Figura 3. AZO I. se recornandil limilarea zonei active la adancimea la care: ~n>6 Aplicarea Figura 3.05U 0.21 C1 I.043 0. .G C In' 1..1 a permis deducerea relatiei aproximauve: U) 8~/m -0.03 1:2 1:2 1.0 f.98 1:1 1:4 1.1\ i'.. !Om "f- \ ~ [\ ." 'J 1.045 0.065 0. "'.C•• K· :r.I.1$ - t $".. $'.045 O.. 2m~~r---Y----r---r---'--~--~--~ rnaterialului din corpul barajului o Tabelul3.055 0. Variatia cocficicntului K~o functie de presiunea neta acestei conditii la baraje de pamdnt .27 c2 0.J 1.-..15 1:3 1:3 Ll5 1:3 1:4 Ll9 1:3 1:4 1:4 1.9.i-- -- :- - t- ""~ .---.94 1:1 1:3 0.22 \:4 1:5 1.1 1..5 II~I! -8-> I--B< 2m .05 1:2 1:3 1..1.06U 0.4 iPanlclc !!<llllZllriIOr 1m Ilml IIm1 1:1 1:1 ().. - 1': (3.24 1:5 1:5 1 f 2. Variatia coeficientului Co functie de greutatea volumica medic f _<>---~ .10 1:2 1:4 1:2 1:5 1.2 in care coeficientii c1 §i c2 sunt dati In tabelul 3..4.061 0.84 1:1 1:2 0.s fl· .055 0. & • In cazul constructiilor care transmit incUrcUri distribuite pc suprafete mari.031 (U)37 0.01 1:[ 1:5 1.04S ()..053 0.1.. _.

15.. milsurtitorile arara ea zona apare Ull strut practic incompresibil (avand E] > 100 MPa).' mai compresibile (cu E < 10 MPa) avand grosimea la adancirnea la care: mareste eu aceasra grosime.8 .pentru Daca terenul este constituit ucrive se determina eu relatia: 111 care: z~ . 'II = 0. Trebuie rernarcat ca aceste criterii nu tin seama de adancimea greuiarea volumica a straturilorde cl fundare.1.2l zona activa rezulta din conditiile (3. Uncle norme recomanda pentru fundatii eu liitirne sau diametru B > 10 rn ~i In lineara E> 10 MPa ·.7). 0. calculate conform relatiei (3.10.10) de grosirne hI apare un strat maideformabil (avand £2 < EI).. definite prin conditia (3. pentru pamanturi coezive Ho =::9 rn..· din straturi necoezive §i coezive.8) (3.5 MPa.I .. adancimea zone! -" o z kp = 1.02 O"~ MPa. 0 asernenea limitare se poate apliea 1licand sub stratul incompresibil dar se respects conditia: (3.9) . daca In cuprinsul grosimii z . Cocficientul kJ' rezulta prin interpolare lineara in funcjie de presiuneaefectiva kp . ° In cazul fundatiilor compresibilitate medie sau redusa. daca h > 0. < OJ) I . in ipoteza ca terenul este constituit numai din straturi necozive: He .. limita inferioara a zonei activii are 0 uctive se fixeaza la suprafata acestui strat.. adiincimea zO se h) Prin compararea efortului 0:: eu alte eforturi caracteristice. in care PI! este presiunea neta pe talpa fundatiei. exceptand erg.. (3. Zona activa la baraje de pamant sau anrocamente straturi coezive.grosimca totala a straturilor deduse eu relatia (3.2 .lp" Normele previid cii in toate cazurile in care zona activa se accepta conform .7) sau a. relauei (3.7' I.: 0. Cand in limita zonei active.' 0.adancimea determinata cu relatia (3. sau < O..9). calculul tasarilor se face dupa schema stratului elastic de grosime tinita • de fundare §i de considerand presiunea efectiva Pefpe talpa fundatiei.pentru p ef.9).2zo . . In ipoteza coezive cuprinse in Iimita adancimii numai din e11 terenul este constituit Figura 3. cu dirnensiuni mari in plan asezate pe straturi eu In toate situatiile.1 MPa §i Pef= 0.7). zul terenului constituit din straturi avflnd modulul de deformatie a relatia: (3. apar orizonturi II < 0.9).pentru parnanturi necoezive H 0 =::6 rn.9). Ifl =::·0. adancime mult mai midi dedit cea rezultata din conditia (3.

in functie de care se evalueaza tasarile straturilor cuprinse in zona activa: calculul direct al deformatiilor in rnasivul linear .2. distorsiunii §i deformatiilor bruste de volum (datorate reduceii sau foarte permeabile volumului din 0.004 0.deformabile a tururor straturilor de pamfint incluse in zona activa pamanturilor saturate (avand gradul de umiditate S.016 . bazandu-se pe: reparritia eforturilor In masiv. Calculul evolutiei in limp II.2. care cuprinde atilt componenta consolidarea primara (sc)' a§a cum se arata in paragraful 3. apare numai la unele categorii de a apei din pori §i a scheletului §i a de tip vasccs. Jed. dtu conso!tdarca secundara s.3.U 3. valorile coeficientului tasarilor..008 0. excesului presiunii apci din porii limp. se efectueaza ruvand. in rnajoritatea secundara este prezentat in initiali1 are valori semnificative (de ordinul a 10 .004 0.2. rategorii. nesaturate (necoezive) > 0.5. ondiiiile de drenare. pe ipoteza comporuirii linear . procesul de consolidare a apei din pori se anuleaza. normal consolidate. parrumturi coezive. Metodele de calcul a tasarii finale a terenului de fundare se incadreaza in doua uniaxiale sau spatiale este dat in paragraful TU:.2. in lipsa unor incercari .3. in conditiile defonnatiilor In timpul tncercarilor (a se vedea paragraful transversale 2.3). se produce concornitent schimbarii de forma sub volum eu aplicarea inciirc1irii. La plimiinturi nccoezive §i se aplica rapid (ia rezervoare.2. datoritii: (distorsiunii) a pamanturilor <0. de limp Durata §i de primara se considera incheiat cand presiunea Procesul de consoli dare primara se desfasoara numui III cazul prezentei procesului depinde straturilor coezive excedentara a Iurulaliei sau a rambleului respectiv.032 de goluri) ale straturilor cuprinsul zonei active._. de regula. de permeabilitatea §i grosimea straturi.2 Calculul evolutiei ill limp a tasiirilor 3.0.016 Foarte mica Midi Medic Mare Foarte mare '- constant coezive saturate din masivul de fundare.).5 Compresibilitatea secundara a plimiintului Tasarca inilialii s. cand inciircarea pc fundatie creste intr-un limp un caicul global prin evaluarea inipalii (s.). Componentele tasarll In paragraful prin relatia (3. Parametrii de compresibilitate: modului de defonnatie lineara E §i coeficientul stabilizarii in timp u intr-o perioada mai indelungata saturate in terenul acestor de fundare. coezive nesaturate situatiilor reale.2. precum lui Poisson v se determina in laborator sau pe teren.4. ale pilmllntului. In conformitate cu teoria consolidarii de deformare (a carui pondere este redusa in calculul tasarii) se pot accepta conform tabelului 3.2. sub efort efectiv constant.032 In incilrrarea pamunturi cazul fundarii pc pamanturi coezive saturate.2 s-a ararat ca.2... Diferitele siruajii de calcul ale tasarii initiale sunt date In paragrafuI3.5. ~ 0. speciule. in conditii nedrenate. .deformabil. caracterul unei tasari "initiale") peste 85% din tasarea final a. Tabelul3.9).1. in forma sa generals. dupa disiparea cornpleta a presiunii excedentare ~e datoreaza deformarii legaturilor intre particulele constituente . Calcuiul global a tasarii finale cazul unui ritm rapid de incarcare a fundatiilor. cat §i cea din 3. Tasarea din consolidarea III primara Sc se produce datoritli reducerii progresive. ehiar in unei lasiiri probabilc finale.iliI:. se poate aprecia in funcjie de valoarea coeficientului de consolidare secundura ell> asa cum se arata In tabelul 3. se poate considera eli se consuma in faza tncarcarii comparabil cu durata evolujiei tasiirilor.2): 3. tasarea se poate exprima Capacitatea pamdnturilor de a pune In evidenta tasari din consolidarea xecundara.15% din tasarea totala) numai dadl silozuri etc.008 0. tasarea Calculul evolutiei in timp a tasaril din consolidarea puragrafuI3. a volumului de goluri §i disiparii Metodele practice de calcul al tasarilor finale se bazeaza.6.1.

_ P 1. baraje). coeficientul In functie tei es era. Prin urmare.. tasarilor finale sub Metodele de calcul din aceasta categorie permit evaluarea dilerite puncte ale unei liilpi lipsite de rigiditate repartizure absolut al presiunilor de contact cu terenul). rarnbleuri mari. III care 1/ . in cure roeficicnlul de forma w se dl( In tabelul 3 7 tru dif . de asernenea. .11) ~ a) Metodele bazate pe repartltia eforturilor in masivul de fundare.Ulla tncarcata sau in afura ac " .11) conform ecuatiei lui Boussinesq: . date permit tusari lor inegale (inclinari. rambleu) eforturilor verticale Aceasta relatie se poate utiliza pentru evaluarea tasan" '1 ' . or un or puncte situate la [)dlstan\i'i suficient de mare (r> 2B) in raport cu latura B a unei fundatii izolate.' . . . tncarcate cu presiunea uniforma ( . precum §i a influentei unor incarcari asupra fundatiilor invecinate. ~patialli de eforturi suprafetelor supraevaluarea tnsa. aceste tasarile unor puncte deterrninarea Figura 3. Repartitia fundatiei. we.27 0.[ •.Tubellil 3. conform rezolvfuii lui Schleicher: suprafete presiune ~i conduc. .6 I Denumirea piimfinturilor v 0.in cazul incarciirii generale. ale masivului modulul prin calcul a deformatiilor. tasiirilor se face. In special . .·E (3. prafuri argiloase. la de mari 1 ". precum poate fi desornpusii in dreptunghiuri. Argile ~i argile grase l 0. -.spatiului omogen.+~~ (3.12). in Iucrarea [7]. Tasarea in cazul forte! concentrate -uprufetei incarcate. tasarea se calculeazii eu relatia: . incovoieri) ale diferitelor tipuri de fundatii..12) tasarilor calculate. oP.B. (talpa o. argile nisipoase. WM' (UN) ~l pentru tasarea .11. se efcctueaza P x y conform rezolviirilor Pentru aceasta pot fi . srtuatia unci suprafete Inciircale care de incarcarea transversala pentru de deformatie II al de deformatie nurnai (coeficientul lui Poisson) jos se dau relutii suprufetei calculul deplaslirilor pe verticaHi (tasfuilor) (3. P Wo. de regula.. Se precizeaza.\--._ datorate (depozitari lIlClirclirii construcjiei de materiale) sau unor suprusarcini din teoria elasticitatii. ~asarea pc suprafata semi spa{lului omogen al fortei P I Nisipuri Bolovanisuri ~i pietrisuri unui punct M situat In distanta r de punctul de aplicane (incusiv nisipuri argiloase §i nisipuri prafoase) argile prafoase rezulta (figura 3. sau E §i Mill ale Pentru cazurile curente (figura 3. proprie precum (cunosci1nd insli modul de z ~i al unor talpi (fundatii) situate in afara prin calcul a Cazul presiunii distribuite Tasarea coltului unei pe suprafata semi . . di aceste metode de calcul nu iau in considerare in rerenul de fundare dimensiuni (radiere starea l'ncar~ cat~ .1/2 r . Calculul demcntare. drepEunghiulare 0 rigide. Rezolvarile toriei elasticitatii in diferite permit determinarea puncte aplicata. Se pot calcula..42 . !.13).folosire tabelele de coeficienti dale pentru diverse cazuri de incarcare.35 ~ Cawl forte! concentrate .13) rnasivului sau ale unui strat aflat in adancirne. efectelor se poate calcula tasarea oricarui punct situat sub ~l In b) Mctodc bazate pe caIculul deformattllor in masivul clastic. == UB.n. pen l!entc puncte ale fundatiei perfect elastica. prin metoda insumfuii pe straturi a~a cum se exemplifica in lucrarea [3]. de fundare omogen iinearii straturilor. in raport cu cele efective. eu uniformii p rezulta (figura 3._- I Prafuri.' ~ 1 +In(.30 0.1'=w·p·B-_ E 1_1'2 Prin suprapunerea precum ~i a deplasarilor xtrutificat.

-.8 in functie de rapoartele -*C in care coeficientii C. ll.I i .49 - 2.spatiul elastic omogen.15 1.~.56 0.11 0. Z. = p. ~.98 1. .-.7 solicitate eentric cu presiune unitarii medieYp.. = 1.35 0.70 1.95 4.96 2.53 1.ijB.88 1.12 OJe OJM OJN OJmed CiJeunsr I·cere 0. 10).76 0.-.76 0.61 1.3 1.60 5.79 0.33 2.00 5.47 2.-.83 2. Prin suprapunerea efectelor.53 2.26 1.95 1.-.B C. ! . i unui strat elastic unei suprafete "i" situat intre adancimile dreplunghiulare incarcate 'Ii z.64 0..10 2.44 J II I II p I I PaLt'llL D~phmgh.-.98 1.00 1.89 0.94 - reale nu Cazul presiunii distribuite pe suprafata unui masiv stratiticat arum eli in majoritatea situatiilor .67.12 1.-.08 1.5 LIB = 2 LIB = 3 LIB UB=4 LIB LIB 1.53 1.03 2.)tc Observatiile sicalculele comparative .68 1.14) rezulta eu formula.13. ~CH (1.15 0. iar starea de eforturi difertt relativ putin de cea stabilita pentru semi ..medic a acestei fundajii ({O"""..76 0. §i Ci_1 se iau din tabelul ziB.89 0. Tusarea totalli a masivului Figura 3.-:t-.. L- = 20 LIB = 100 LIB = 1000 LIB 3.36 1.14) 3. consccinta se pot ealcula deformatiile defonnutii determinata In masivul In de fiecarui strat pornind de la starea de eforturi §i ornogen.15 1.64 0.) (OJmed)' 0 precum §i pentru tasarea unei fundatii absolut rigide Tabelul3. ierenul de fundare este constituit Figura 3.69 5.12 LIB = 10 1. respect] v 'Z.85 0.i i i rcpartizata p (figura 3. Tasarea coltului unei suprafete dreptunghiulare Llifer.75 0. in mod similar eu metoda .27 - 1.00 2.97 1.2~ 1. Tasarea unui punet al unei suprafete "II" de fundare a ciirui zona activit este constituita din srraturi rezultli s = I/!lSi L II .64 3. 0.72 - =5 =7 2.t foarte mult (raportul din straturi de pamant a caror deformabilitate valorilor E este mai mic decfit 5 .25 2.12.!~N i .-.04 2. calculata pe coltului cu presiune uniform 10 .47 1..78 1.ViZ) I (3.-.si Ll2 I _~ .20 2. dar luand in considerare modulul Ll2 ! •I I i i i i deformatie E ~i coeficientul Tasarea verticala M de deforrnare transversala val stratului respectiv .64 0.05 1.12 - l .-.~. ! Forma I suprafetei incarcate % 1.

510 0.417 0.181 0.366 0.091 Valori C pentru raportul liB 1.550 0.8 + o I dB 1.179 0.691 0.435 0.436 0.815 1------- I L 5.404 0.25 0 0.459 0. se poate calcula tasarea suprafejei 3.500 0.258 0. sub zona incllrcatli sau In afara acesteia.326 0.XO 1.368 0.383 0.581 0.385 0.527 Figura 3.456 0.794 0.0[) Tabelul3. Tasarea unui strat elastic Tabelul3.091 0.529 0.15.376 0.707 0. in ipoteza v2::: 0.552 0.252 0.179 0.176 0.460 2.326 > 10.317 0.90 s.13) pentru E2 §i masivul semi .323 0.585 0.529 0.458 0.856 terenului stratificat In orice punct. B Figura 3.481 0.20 0.177 0.503 0.00 ~ I I 0.60 4.355 0.478 0.311 0. Tasarea centrului unci suprafete cireulare Incarcate uniform rezulta: (3.infmit omogen.0 0 0.246 0.095 0.687 0.9. 0.IiO 2.431 0.642 0.255 0.0 0 0.0 0 0. VI = 17.581 0.258 0.4 O.338 0.555 0.326 0.739 (continuare) 0.OO Cazul prezentei unui strat mm compresibilln adiincime (figura 3.091 0.00 I.410 1.4716 0.1l0 3.440 I I z J j E( "[ III p 1 H t I E2 ~2 I I 0.258 0.598 0.525 2AO 2.473 0.543 0.091 0. 6.575 0.507 10.763 0.punctelor de col] aplicata la calculul eforturilor.20 1.091 0.coeficient de corectie.601 0.oo lO.179 0.391 0.533 0. dar Tn tabelul 3.477 0.257 0.424 0.00 0 0.536 0.634 0.494 0. Prezenta unui strat mai compresibil Inadancime '1 . avand caracteristicile v2.473 0.4.0 0 0.552 0.474 0.655.179 0.532 0.420 0.709 0.50 0 0. 0.294 0.391 0.090 0.657 0.486 3.15).616 0.14.563 0.498 0.385 ~ I 0 0.8 0.15) in care: EI "i Zi So - tasarea calculatii cu relatia (3.

175 0.431 0.. ..ialimea fundatiei dreptunghiuJare K.399 0.1 1.000 0.spatiului elastic.51 .2 1.760 0...IO.000 2 1.25 m 1.010 L 1 1 ].1.923 0.16.000 0. pentru nivelul B .885 0.036 0.228 0.000 1.50 0. 1. tasarea Figura 3. 0.747 0.I I 1 I l r. 1n acest caz tasarea terenului pe verticala de fundare se poate calcula tot prin insurnarea elastice aflate deasupra celui rigid.3 1.L21 0..4 0. 2.00 1.238 0.200 10 1. in modifica situatia prezentei in limita adanmcimii zonei active ZO (definitii la paragraful in straturile deformabile se J.16) in care: III - coeficient de corectie care line seama de grosirnea totala a straturilor deformabile D..coeficienti adimensicnali..26 .10 I defonnutiilor ale straturilor medic a unci talpi de fundatie circulars sau dreptunghiulara rezultii (figura 3.500 5 1.000 0.100 ILl I 0.5 1.S 1.566 0.0 . dati in tabelul 3.11. sau diametrul fundatiei circulare.16). I I l I DIB 0.41 a unui strat rigid.9 Valori TJ pentru raportul E1/E2~ HIB () I~ 100 1.000 0. 0.972 0.463 0.000 1. 1.000 1.627 0.287 0.0 inferior.943 0.136 0.5 5 -o I " I I ! D Cazul stralului elastic de grosime finitii. Tabclul3.25 O.50 1.699 0.000 1.274 0._l . Prezenta unui strut rigid In adfmcime Tabelul3... (3.0 2. §i K. dat in tabeluI3.50 > 2. Drept straturi Strat rigid rigide (practic incompresibile) pot fi considerate cele avand E> 100 MPa.01 .000 1. respectiv superior al stratului i.000 1.058 0..779 0.50 L51 .525 0.550 0.000 1. starea de eforturi ~i deformapi In mod semnificativ fata de cazul semi .

708 0.625 0.476 0.9 1. iar insumarea In relatia (2.5 2 3 5 II ~ [:rr' • tl Tabelu13 11 (continuare) 1.437 0. .200 0.977 0.446 0.955 0.050 0.881 0.968 0.791 0.spatiului elastic: coeficienrul 0.395 0.9 3.0 II 0.943 0..808 0.863 0.605 0.incarcarea verticala.050 0. masurutil de la centrul paralel cu latura mare.16) se face pfina la limita zone.668 0.250 0.150 0.841 0.000 0.709 0.415 0.2 3.260 0.057 1.442 0.647 0.798 0.955 0.17): inclinarea longitudinalii: 1.714 0.4 3.604 0.857 0.560 0.862 0.200 0.611 0.5 1..197 1. 11iedie pc talpa.~l Em' valorile medii ale modulului .722 0.1 0.052 0.051 1.691 0.959 0.525 0.233 0.679 0.626 0.183 1.fiQ7 k ~ ~.604 0.316 1. de corectie :J ~ itua{ia csre 11/ nu difera.730 0.921 0. j' 1 '. ".300 0.300 0.045 0. I 3.66! 0. .655 0.138 1.560 0.6 0.437 U.462 0.648 I K 0.382 0.532 0.484 0.3 3.073 l.000 1.751 0.791 0.741 0.908 0.836 0.885 0.~-N· e2 I-l'~.250 0.397 0.951 0.299 0.543 0.949 0.561 0.499 0.349 0.000 0.4 1.913 0.104 0.117 1.630 0.674 0.461 0.014 1.517 0.683 0.5B. :.1501 =~_m~·KI· Em I-v2 0.040 1.1 2.S 0.5 5.342 0.205 1.569 0. I'm - n fi'l" .456 10 (fund alii continue) 0.728 0.027 1.474 0.001 1.924 0. respectiv al [[iIpii dreptunghiulare. practic.918 0.773 0.777 3.000 0.5 2.763 0.706 0.111 LI51 1.752 0.668 0.830 0.998 1.138 1. = zo).893 1 1.708 0.349 0.2 1.630 0.484 0.595 0. Fundatii In forma de dreptunghi eu raportul Iaturilor UB Fundatii dB In forma de cere 0.641 0.976 1.682 0.000 0.381 0.640 0.000 0.818 0.932 0.1 0.1 0.703 0.921 0.934 0. Se observa ca pentru grosimi rotate ale straturiior deformabi1e D > 2.0 0.579 0.3 OA 0.442 0.095 \ .000 0. aplicata excentric pe fundatie.' eJ - excentriciratea punctului de aplicatie al fortei N.935 0.062 1.045 0.390 1.17) ~i (3. • f:.178 1..719 0. Em o r.674 0.542 0.831 0.18) In cure: N .839 0.653 0.850 0.824 0.349 0.640 0.726 0.100 0.649 0.573 0.038 1.764 0.7 ') I< 0.596 0.250 0.50.546 0.4 2.18) astfel (figura 3.050 0.11 i.588 0.624 0.902 0.843 0.939 0..309 0.excentricitatea.676 0.348 0.16) introducdnd (z.362 0.0 1.618 0.250 0.000 0. .233 1. de cazul semi .100 0.050 0.522 0.442 0.100 0.091 1. I __ (~r l N>e (3.158 1.651 0. de deformatie lineanl.687 0..7000 0.868 0. Inclinarea probabiJa a fundatiei rigide dreptunghiuJare se determinii cu relatiile 1. e2 .892 0.660 0.606 0.:- I I· 0.107 1.018 " :~r-.17) inclinarea transversala: Ig 2 .995 1.776 0.566 0.8 1.904 0.266 0.732 0.737 0.397 ~ '''.604 0.349 0.558 0.809 0.798 0.100 0.150 0.311 0.050 I~'I 'i·· !~r.888 0.025 1.0 2..262 1.150 0.482 0. presiunea ~ ? ~.5 0. (%J (3.640 0.397 0.618 0.:" = l.855 0.707 0.7 1.511 0.200 0.664 0.986 1.308 0.2 2.6 1.300 0.657 0.1 1. ~.524 0.411 0.764 0.6 2.7 U.050 1.5 O.736 0.601 0.772 0..861 0.690 O.566 0.150 0. K 2 .3 i I 4.0 3.2 0.215 1.:!~ Tabelul3.688 0.123 1.156 0.853 0.250 0.511 0.lDO 0.179 0.150 0.412 0.971 ' "" (.897 0.751 0. I r 2.787 0.808 0.300 0.592 0.577 0.484 0.9 .816 0.3 2.'.074 1.0 4.022 1. • ["l o ==-~.766 0.208 0.525 0.135 0.827 0.090 0.724 0. 2.200 0. masurata paralel cu l~turdmica.200 0.645 0. active Cazul fundatiei rigide inclircate excentric Tasarea medie a fundatiei se calculeaza cu relatia (3.

excentncitatea fundatiei: punctului de aplicatie a forte! N. r .. Figura 3-18.11 §i relatia 2. ~- I) in uparatul de compresiune triaxiala..2..3.18. .. tasarea initialii va fi produsa de deformatiile . coeficientul 0. 50%: pentru pamanturi coezive .-{. Modulul n L a probei. . e . iur rnentinerea cunsolidarea.lungirnea. in care caracteristicile de compresibilitate modulul de deformatie in stare nedrenata Ell.N.:30 . cforturilor -I." ..... Variatia coeficientilor K[ ~iK2 functie de raportul laturilor Valoarea Ell se calculeaza conform eelor prezentate In lucrarea Inclinarea fundutiei rigide eireulare se calculeaza cu formula: Ig() In domeniul de dependenta linearii intre tasare §i presiunea unitara. pe baza corelatiilor stabilite eu valoarea nedrenata a coeziunii cu' = 3.. respectiv liltimea tiilpii fundatiei. §i 0:1 pc probe consolidate O'g - corespunzator geologica in stare de nedrenat. 2) Prin incercari pe teren eu placa. Culculul tasarii initiate Tasarile I I 1 I 1 I 1 1 _ I initiale sub 0 incarcare aplicata rapid se calculeaza in mod distinct numai cfmd In zona activa a terenului de fundar~ sunt incluse straturi coezive saturate.: ..coeficientul rapida de presiune o f 2 It 0 6 18 9 fO II-aL 2 :1 5. in portiunea ~f linearii a acesteia (a se vedea figura 2.2 r-../ Modulul Ell se poate determina: \ :- o. - 0 0.: O'g = KoO'g (in care presiunea lu udfmcimea de rccoltare repaos)..5 (datorita lipsei deformatiilor volumice). aplicareu fiecarei trepte de incarcare realizandu-se neperrniulnd [4]. _.. :---------i .0 . masurata din centrul L.deformatie.6 :-1. /. Em' I'm - au semnificatiile din relatiie (3. 2.2..e ~4 i / 1 3 V .raza fundatiei. ---_ r---. . -r '" ). ..~ f-- / 0 .1 ... Ko .5 01\ de deformatie transversala v" = 0.coeficienti adimensionali dati in figura :1. K2 .1 9) dupa cum urmeazii: pentru argile eu indicele de plasticitate Ip'> 50%: in cure: N. E" = (60 .. Inclinarea fundatiei rigide introduc sub forma: 3.17) ~i(3.18). de forma sub volum de In asemenea situatii.K1..mnstunl..... 8 7 (J S 10 '" dupa care se trece 1a Incarcarea a probei In regim E" se defineste ca panta diagramei efort . I.17.b).(1- v2 4·E". 5 minute.22).. f-. 160)·cl( eu indicele de plastlcitate Ip ::. . In conditii nedrenate. 3.J 1 B! a) J Tasarea inivuHl a straturilor coezive nesaturate tasiirii initiale se calculeaza prin metodele proprii deformatiilor se Vuloareu masivului elastic (paragraful Figura 3.. treptei se face pe durata a 3 .:. ale straturilor coezive saturate §i de deformatiile Inrma ~i volum (de indesare) ale celorlalte straturi.t-- inijiale In strut: 0'1 ::. 3) Pe cale ernpirica.e 3 (3.If -- . B . rapid.2.

) cfind intreaga incarcure se aplica rapid (situatia rezervoarelor "au consolidate . b) Tasarea initial1i in cazul unci stratificatii Cand zona activa a terenului cnezive ~i din straturi nesaturate de fundare sensibile la modul in care evolueaza in limp tasarile Iundatiilor. ) coezive avand grosimi fundatiei sau ale suprafetei pe care se transmite predominant al efonurilor §i va tI (aplicflnd relatia 3..14) sau (3.ind relatille C3. In aceasta situatie.2 ~[-- la teren... pietrisuri)..E" = (150 . (3. tasarea initiala datorata iodirdirii rezervorului .\ = primara s-au elaborat in primul rdnd pentru cazul struturilor rapide a relativ mici in raport cu dimensiunile ..1). Inclinarea relatiile deformatie (3. v) ale caracteristicilor de cornpresibilirate.11 in functie de difcrenpi Intre valoarea tasiiri totale (s) ~j a tasarii instantanee metodeie prezentate In paragrafuI3. din tabelul (s.5'). '1e corespunzatoare: ancum .. se tntalnesc saturate. presiunea efectiva pe fundatie sub Incarcarea rapidii nu va depasi valoarea culculatii.2. B .2 §l Z • coezive nu poute f neglijat. . sau foarte permeabile ini[ialft care se produce in urma aplicarii rapide a unci incarcari se caleuleaza pe baza valorilor nedrenate (E".4). fundure. in situatia silozurilor). Calculul tasani initjaie se poate efectua in ipoteza semi .5. incarcarea 2 . () . in care rigide incarcate valorile excentric medii }. Astfel. (3. 160).19). P: B [K E)-O( 1.4') sau (3..vj )~ derormatillor caracteristicilor verticale face posibil ealeulul rasarilor pe baza studiului In edometru consolidarii uniaxiale ale pamantului (a se vedea paragraful 2. caracterul (1.cu pentru pamanturi eoezive eu continut de materii organiee: Ell = (80 .3.au semniflcatiile K2.3: primara (sJ.16) determinati Zl' <. Figura 3. prin utilizarea relatiilor (3.2. respectiv drenate (E.19.16): -K m. dupa caz. se prefera evaluarea tasarii finale din consolidarea 3. In acele cazuri in care efectul deforrnatiilor p.16).19. ea ell K). orizontale ale strarurilor al in cure: Ill. este alciituitii din straturi saturate (nisipuri.spatiului elastic.ucti Vel a fundutiilor constructiilor a tasarii din consolidarea straturi coezive primara se face cand in zona in special in eazul se introduc nedrenat Ellu• ~icoeficientul lui Poisson nedrenat complexe vmu = 0.).2.4.vt )+ K E.nedrenare (¢ell' Ceu) cand 0 greutate proprie neglijabila) s-a aplieat lent (de parte din incarcare exemplu. calculate una din a d" . 300).. K3 coeficienti din relatia (3.deformabil a masivului de Ppl Pentru asigurarea p .o_s2 )+ K 3 -K E3 2 (1. in care parametrii (orfecare se introduc cu valoriIe neeonsolidate .2. eu relatiie (3. in cazul ariitat in figura 3. respectiv 3. Metode practice pentru calculul vulorii finale a tasarii din consolidarea v. evaluarea evolutiei in limp a acestei tasari. inciircarea rapida pe teren eu stratificatiecomplexa se calculeaza ale moduIului cu de 'aplic.'-'" lueruIui in dCfntniuI linear . 10 ipoteza mai apropiata de realitate a stratului clastic de grosime finita.H) .).13) sau. tasarea Calculul se refera Ia doua aspecte: deterrninarea valorii finale a tasarii din consolidarea primara.17) inilialll a fundatiilor __ (3. Calcuhil tasarii din consolidarea prtmara Evaluarea independenta .nedrenate avand 0 rezistentei la (¢IIU' CIlI.

i --l-'-I logcr' Figura supruconsolidate 3..\. . valori con stante Ce. in care: t.5).care se calculeaza conform paragrafului 3. " 1/ gi cy'cy~~ed -I. elementare u) Cazul pamanrurilor lmparpud stratul normal consolidate. p' II (3.. ceca ce a nivelului poate surveni lucrari de rambleere sau de coborfire .21) in care c'i este indicele eo.cy.presiunea de recornpresiune.ill cuzul in care este posibila producerea unor tasari din consolidarea Tasarea finala rezulta: n .4.2.a). log(a'"i) Diagruma de compresiune porozitate. Tasarea din consolidarea primarii a straturilor normal consolidate c) Cazul pfunfinlurilor subconsolidate.:t.[ en -lcg (CY' "J + Cd -Iog[CY __l!!_ i=l i=1 1 + eOi CY g..e = CY~. 1i.:_i. incercarea unei respectiv eo.21) ~i mai mare decat J.7cd (figura .\.20. care este egalji cu presiunea de preconsolidare e a) b) e e().-arctg Argilii \ <-. tasarea stratului elernentar "i".2. 1=1 -ss uniaxiald In cazul straturilor 3.b) va fi: C. in genlngice presiunii actuale care depaseste in urma unor de preconsolidare > cy~. . asernenea straturi au loc fenomene presiunea de consolidare sub efectul (CYg.).1..porozitate (figura 3. pentru toate straturile singure probe reprezentative in "n" straturi valoare constanta vertical elementare a indicelui .indicele porilor initial pentru strutul elernentar i.1". := 1 + eOI h L.h. =s-s.a): J ·hi (3. Lt.21. ) grosimii stratului i. tinand seama de forma simplificatii a curbei de cornpresiune . din relatia 3.: = secundara (s. geologica In jurnatatea (CY~J.hi = L.hr =--·11. . uniaxial 0 care se consolideaza .20. CYKi . recoltate din strut). parnanruri Nisip z Figura 3.20) t. deci.20.. suficient de omogene pentru a accepta pentru fiecare de cumprcsiune Cd ~i considertind b) Cazul parnflnturilor supraconsolidate '[inand seama de forma diagramei de faptul de compresiune eu 0 sporul mediu al efortului cy. Calculul tasiirii finale din consolidarea geologice omogene se pot accepta (fiind necesara.2 rezulta: . 'lag[CY gi -I.ed ea In trecut stratul a fost consolidat presiune presiuneu geologica actualii CYgi' tasarca finala rezulta (a se vedea §i figura 3. determinat pe proba corespunzatoare struiului elernentar "i".porozitate CY~i (figura 3.20. I + eo.

+ 0"._._. /I . a')+ pi med O'z. de permeabilitate..._..:ed datorita diferentei de 6=-:=0" flIT I (O"~i - fli darorita efortului din incarcarea exterioara (figura 3.2._.23. = '" := ~e. se determina prin incercari In edometru intr-un total maxim in stratul lui Darcy (admitiind. k_ . ._._.).hidrostutic. care exprima variatia presiunii apei din pori u (in cxces faVi de presiunea hidrostatica): sau -=c au at v a2u '-az2 (3.eoeficientul de consolidare a1 pamantului.H. t._._..=1 [' 0' pi +( \O'g. de regula. 0 desi valoarea c._. in cure h = ·m • de comprcsibilitate volumica. esre coeficientul e in edometru. a~ este lineara. Cazul pamunturilor subeonsolidate y".+ M~ . variatia presiunii apei din pori izocrond Merodcle uzuale de calcul al consclidarii in timp se bazeaza pe ipotezele Figura 3._. + .23) In care: log a Cv '" __ r. 1 p _ - Illlll111l Strat permeabil (3. Strat permeabil z uniaxiala. variaza In functie de efortul unitar. de regula coeficientul dependenta intre tasarea specifica k constant). -----------r. 3.2. cforturi Redueerea O"~i) porozitiitii in stratul "i" se va produce a. intervalul :._. Consolidarea tormularc de Terzaghi: pamantul suspus consolid1irii este sutural._. Calculul evolutiei til (imp a consoiidiirii uniaxiule sub tncdrcdri constante In limp. Deci 6e.O'rned =1 (J ) . .greutatea volurnica a apei.. _1_1_ i+eU! h log finala rezulta: . 1=1 _"'C ci /I ' -- i 1 + eOi Iog [. (J gi. Cel ._. valoare medie corespunziltoare . curgerea apei prin pfunwll se face in concordanta de penneabiliate 6 §i Coeficientul cu legea w de consolidare c.22) O'pi _ L. k . N. dorneniu de presiuni care trebuie sa includa miirimea efortului considerut (a' efortul unitar efectiv de compresiune = O'!. rezulta ecuatia fundamentala a consolidarii uniaxiaIe (figura 3. izotrop §i omogen.22._.4._._. ) :. din egalarea lasiirii unui velum elementar de pamant in -.. apa din pori §i particulele solide sum incompresibile. iar tasarea I . r1 ------------------~~ -----d Strut coezi v z __ .:=:::6J-rz saturat __ . de timp dt eu volumu1 de apa expulzat. sub forma: accepta._.22). Pentru aceasta situarie.L.23).coeficientul Figura 3._. ·m. determinat prin incercarea w. pi H. se efortului mediu In strat.Ie L._.

23). = (p .timpul trecut de la aplicarea incarcarii..1'. Variatia efortului O'zpe grosimea 2· H a stratului care se consolideazii curbele izocrone (figura 3. (In %). 14 Cazull (3. iar in tabelele 3. Ill.3. .incarcarii se calculeaza cu relatia: d: vu fi JuLti de efortul unitar efectiv a' =p- II ~iva avea expresia: unde: . Sc - tasarea finala din consolidarca primara.24 se dau 4 tipuri de variatie a efortului 0': intreuga grosirne a stratului coeziv (datoritii dirnensiunilor marl ale suprafetei pe grosimea 2· H a strarului cu drenare libera la partea sa se aplicd incarcarea pIn raport cu grosimea H a strutului). pentru cateva cazuri de variatie a efortului se pot obpne solutii numerice Vulorile gradului de consolidare U se pol determina raportul analitic §i pentru alte Oi in prin situulii de variatie a efortului vede ~i din figura cuprinsii .2 fll 0 H U = fin .23. dz Tasarea tatum a strutului la timpul tva fi deci: .=11 211 + 1 ·e -(2. rezulta solutia in serie Fourier: II superioara §i inferioara. tocrnai primuru a stratului (sJ §i introducand ecuatia 3.24 rezultii: in intergrala expresia presiunii neutrale data de (3.'dz T == tasarea finalll din consolidarea _v HZ c teste Expresia 2· P: H .24) Strut permeabil Cazul2 Cazul3 Cazul4 0'.'·T.26) ds.1I)' Ill" H U .23 cu derivate partiale §i cocficient constant (c. . . maxima a liniei de curent (in cazul dar este jurnatate din . unde efortul vertical cr.2). intre aria din diagrarna a diagramei A~a cum se eforturilor eforturilor strutului. vertical ~i conditii de drenare a stratului.--sm [(2n+l)nz] 2H " . =!le'- U 100 (3.:. in figura 3.Hl}'·..12 §i 3. pentru care s-au elaborat programe de calcul automat (a se intre izocron1i ~i dreapta O'z == P §i aria totala vedeu exernplul de calcul 3. = 2 f(p-u)'lIlv -dz = 2· p.(2·/}·f1). = peste constant pe pe care Pentru culculele practice ale tas1irii In limp.24. '/7I. U reprezinta metoda diferentelor finite.: ~ in cure: T = -2 c. In situatia ariitatii in figura 3. la diferite intervale de timp. ractoru I lImp. == .13 dependenta intre valorile U ~i T.) s-a obtinut.. Pentru cazuri mai complexe 3..1'.lungirnea grosimea stratului): t .H· reprezinta m. in calculele variutiu valorilor practice se retin primii 1 ._.gradul • de consolidare factorul timp..25) .23.Solutia ecuatiei 3. Deformatia verticala (tasarea) a volumului elernentar de pamfint cu inaltimea Tasurea stratului la timpul t de la aplicarea.2H I S [rat penneabil H .. In functie de conditiile addncimea de margine.. H . 2 termeni din suma ~i se determine u pe inhltirnea stratului.teste . 4 '~ ] . trasflndu-se constant variatie lineara semi sinusoidd sinusoida triunghi Figura 3. iar drenarea apei expulzate din pun este permisii prin tavanul §i baza stratului.P L.

567 0..26 I I.22 61.800 O.) () Cazul3 0.82 69.145 0.702 0.112 0.22 86.30 57.0904 0.13 98.66 88.- TabeluI3.384 0.99 14.09 54.562 0.04 44.(]36 Tabelu13.294 0.501 0.128 0. /)" .197 0.359 0.42 28.67 16.36 76.946 1.83 62.13 Factoru! timp T /J (ft.89 43.286 0.12 44.242 0.177 0.91 88. Consolidarea stratului cu drenare la una din extremitati .083 O.49 61.371 0.239 0.95 2.78 56.488 0.0847 0.62 10.87 26.336 0.54 69.00 99.79 76.40 24.60 r .782 0.157 0.06 37.68 39.OJ 2 0.42 Cazu12 6.80 97.11 89.0753 O.03 52.73 48.215 0.0608 0.400 85 90 95 LOO .072 0.15 91.0238 0.0500 0.305 0.214 cr:.95 46.76 16.255 0.129 aJ 0.D208 0.73 70.148 co Cazul 3 0 0.20 9.52 21. Cazu14 0 0.88 77.17 13.81 6.257 0.69 84.0427 0.39 [- H l.38 18.28 80.0177 0.126 0.020 0.25 97.32 50.52 81.90 99.21 68.OOS O.49 8.65 85.281 0.0250 0.0078 0.0659 0.177 0.93 35.70U 0.88 21.54 30.79 92.lOO 0.98 1.72 27.159 0.250 O.lDl 0.2UO 0.50 64.21 U (%) Cazu14 0.51 19.18 50.07 38.52 97.9OO 1.96 18.86 33. I I I I I I 0.45 99.67 32.25 0.60 11.17 59.50 11.40 81.56 85.80 91.OOO .)////~ constant / Strut impenneabil semi sinusoida triunghi Figura 3.36 16.422 0.586 0.000 1.25 82.187 0220 0.12 Gradu! de consolidare Cazull 7.64 30.88 36.848 1.060 (J.25.32 65.36 15.51 35.77 24.74 91.1.43 29.933 1.324 0.403 0.70 47.00 5.665 0.53 99.342 0.0707 0.867 1.652 0.004 (l.rI T 0.0020 0.67 8.684 0.0491 0.0405 0.50() Strat penneabil Cazull Oi Cazul4 0'4 II 90.28 l_ 1 Cazull 0 0.500 0.n5 I I 0.92 4.49 13.048 0.14 10.81 27.58 88.0030 O.95 76.600 0.962 0.09 12.175 0.20 93.40 4.80 1.575 0.0314 Cazul2 0 0.477 0.28 32.28 18.96 24.425 0.438 0. 0.76 21.41 56.207 0.143 0.495 0.028 1).OIU· 0.150 n.30[) 80 (USa 0.769 0.54 41.60 2.227 co I I ! I I I 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 7.

(3. deoarece §i 3.acelasi aceasta. ponderatii eu ariile diagramelor de medie a in cure presiune J. gradul de eonsolidare 0 pentru distributia presiunii dare in diagrama A (figura 3. prin metode aproxirnative. se utilizeaza Astfel. iar timpul de calcul este t' = t IncUrciirile cu variatii mai complexe in timp se schematlzeazd .26.1. al carer efect se suprapune consolidare pcntru fiecare treapta variaza independent §i variatia coeficientului (trebuie remareat In timp).26) rczulta ca gradelor de consolidare se poate descompune (la. datorita indesarii pamantlui lineara a acesteia se calculeazli ell relatia: . De exemplu.27.3.---= U' lndireare variabila in timp u Figura 3..23) esre lineara. eu observatia stratului care se consolideaza ea In (figura in cure: 0" .2. gradul de consolidare se calculeaza ca §i 3./ .--_ . Consolidarea Figura 3. IOIU~i . Acest calcul se realizeazii.efortul final in strat (cand t~ 'I)' etectclor ecuatia difercnliulii a consolidarii (3.----------.In siruatia in care drenarea stratului este posibila numai la una din extremitilti sc pot utilize coloanele expresia . Descompunerea In eazuri simple de inclircare Dupa stabilizarea sub 0 variatie lineara a Inciirclirii In timp inclircari! (I > I[).-----.-.27): se calculeaza (utilizand cazui unci incdrcari constante aplicate brusc.. '2 t [ .24 incUrciirilor.28) timp H devine grosimea Pentru alte variatii ale efortului poute folosi principiul suprapunerii 0". deci punctele de pe curba al care asigura - situate in dreapta punctului (figura 3.27) I (limp) A) B) C) 2H .12 ~i 3.25 se 0"1 . in aceasta la timpul t de la lnceputul ineareiirii pentru cresterea poate lua in considerare treptele aplicate anterior. = Un .r---- timp t) pentru eazurile simple de incarcare corespunzatoare: U.lineare a incarcarii urmatoarea metoda (figura 3. in cazul variatiei .. de regula. exterioare in limp.4.27) se obtin ca in precizie satisfacaroare pentru evaluarile ingineresti..-.. factorului corespunzatoare din tabelele 3.efortul unitar in strat la timpul r. 1 sub forma unor di gradul de situatie se sub tabelele pentru aplicarea timpului instantanee a incarcarii) actiuni aplicate in trepte.. Calculul practic al consolidiirii uniaxlale sub inciirciiri variabile in limp.-".aria(B)-Uc ·al'ia(C) . gradul de consoiidare gradul de consolidate U' corespunzator 1I2t.:: dedit cele aratate in figura 3.25).0 cand efortul final 0"[ s-ar fi aplicat instantaneu gradului de consolidare Ia timpul II.13. cv. ana(A) (3.

t T'=_v_ L2 . in fieeare punet spapale a consolidarii in timp.::. indiferent de directie. ell condijia 'simultane a tuturor incarcarilor 3. sau pentru suprafat1i incarcata. U _ gradul de consolidare.28) rezulta: I" "r U =s- <roe in care: Sc tasarea finala din consolidarea primara. a se vedea relatia considerate.4. (metoda punctelor lineara. determinate Pentru un punct interior cornpusa efectelor din dreptunghiuri. Nomograms pentru determinarea gradului de consolidare sub .1. depinzfind de raportullaturilor 11. • Tasarea s<' se calculeaza ca diferenta intre tasarea totala s §i tasarea initialli ~ es ~ to> ~ to> Daca se neglijeaza sj> tasarea totala la coltul suprafetei dreptunghiulare incarcate se deduce cu relatiu 3. .3.4.. dat in tabelul ~ '" <.28.7.13 corespunzatoare . c .:!' 3. Sj: c "" ~i§ I~ -<. . coltul unei suprafete dreptunghiulare. functie de raportul care se stabileste din graficul din figura 3. consolidate in timp.12)._ al srratului) s-au obtinut uncle rezolvari ale problcmei proprie straturilor saturate de grosime mare.28. prin suprapunerea aplicarii Figura calcula a1 dreptunghiului ~1i5~ (%) II III R~ tasarea in tirnp se poate n s:~ 8 <::I de colt.modului de deformatie statului saturat. respectiv coeficientul lui Poison a1 1111 111111111 0 8 c:r '" S! ~~.I'e semi . incarcate uniform . in dreptunghiului laturilor X =!!_ L §i de factorul limp: . W!.. 3. Calculul tasiirii din consolidarea spaliali1 uniaxiale §i Pastrand ipotezele formulate de Terzaghi pentru cazul consolidarii adrnitand izotropia rrlv pllinilnmlui in privinta deformabilitatii §i permeabilitlitii (caracteristicile §i k se considerii constante.2.spatiului linear deformabil: = w c ·p·X·L E coeficient ( ') "·1-1'- in care: lU c de forma. E. v . Tasarea in limp a collulut unei suprafete dreptunghiulare uniform indiIcate IlIIII lUI rfigura 3.

R = O. inciircate uniform . .gradul de eonsolidare care rezulta din diagrama de consolidare din figura 3. al stratului lncarcat prin intermediul 50 M E! (t"~l ~{r"vl) h de man dimensiuni se determina din tabelul 3. coeficientul h I I al stratului argiles interpola v §i de intre raportul M (pentru valori intennediare se poate liniar curbele M = 1 .29) 40 D mCiJfW (3 - J .1"21 relatie similara: = s2 100 U .2j~~ 80 ® Ei!'v2.. .in care: u S2 - tasarea finala a suprafetei stratului 2 sub centrul cercului incarcat.l1uiunei suprafew circulare uniform incarcate datorati1 consolidarii stratului argiles 2 de grosime foarte mare.29) se ponte evalua eu . ::: k~r_ .29.coeficientul de permeabilitate in sens orizontal (radial) al strarului.. I se poate calcula eu relajia 3.29.I. Tasarea in timp a eenl11. aeoperit de stratul permeabil 0 1 cu grosimea II (figura 3.. 20). consolidarea terenului se prin curgerea radials a ape. Intr-o retea echidistanta realizeaza preponderent de puncte (figura 3. ·m.{~ ~~~~~7'1 90 CD \ ~ ~/ E . Cazul consolidUrii plan .&T [) in care: c. a drenului (pentru dispunerea 3. catre drenurile verticale. in C .radiale Cfind in stratul argiles de grosime mare s-au realizat drenuri vertic ale dispuse 70 60 ffi Sim permeahi/ ArgJ/o sa7urofa III plan. unui radier rigid Gradul de consoli dare U.52e) o to' ZO" JO" 40" SO' eo: 70' 00° 90" w (grade) Figura 3. 8 .16.raza de infiuentii.30.14.. dedusa pentru masivul srratificar: r· U . '..B~8 { .coeficientul de consolidare radialii..3-4..30). In plan aratata in figura 10 R . Nomograms pentru determinarea gradului de consolidare sub centrul unci suprafete eirculare...2(I-V2) '. in functie de factorul de limp: (3. / \ I 1 functie de timpul t. 20 k. 4 . care (%) ~ 100 \ . _ r. 2 ...

590 0.34& 0.289 0.088 0.110 1.548 0.188 0.439 0.270 95 I I 0.032 0.030 0.170 0.026 0.069 0.431 0.07U 0.141 0.016 0.032 0.185 0.021 0.258 0.288 0.259 0.070 15 0.342 0.054 0. Consolidare combinatii (uniaxiala §i radialli) .106 20 0.170 0.373 0. .567 0.236 0.847 1.020 0.738 1.139 0.360 2.188 0.101 0.081 0.455 0.IDI 0.498 0. Argil1i ' 1 75 80 .019 0.273 0.587 0.30) o o Figura 2.198 0.195 0.131 0.006 0.386 0.304 0.592 0.444 2. o plan .J51 0.158 0.057 0.082 0.793 0.137 0.096 0.337 0. k I .441 0. 10 funcpe de conditiile de drenare in sens vertical rnonoaxiala .315 0.046 1.232 0.222 O.046 0.060 0.247 0.429 0.. H- in care coeficientul de permeabilitate de consolidare pe verticala al se calculcazii In functie de coeficientul stratului (c.094 0. ('/(1) y".]80 0.225 0.391 0.121 25 0. 11) 15 20 25 30 35 2H '"I Argllii o.071 0.107 0.730 0.673 0..019 0.362 0.034 0.014 0.202 0.397 0.416 0.074 0.911 Ll8S 1. Tabelul3.010 0.925 ..143 0.120 0.506 0.334 0.290 0.106 0. Drenuri 85 '::. =---).035 0.2]4 0.926 1.534 .534 0.042 U.31).330 0.325 0.415 0.162 0.317 0.147 0.764 0.636 0.539 9Y 1.107 0.102 1.14 Factor de timp T.144 0. p Rlr ~ (1.158 50 0.463 0.048 0.044 0.750 0. Tabelul 3.274 0.092 0.050 0.207 0.170 60 0.088 0.044 0.064 0.180 0.oss O.296 0. gradul Lieconsolidare global Vx al stratului rezulta din suprapunerea U 100 g efectelor: (3.453 0.629 0.079 0.363 100 0.169 0.255 0.196 0.135 0.532 0. Consolidarea o = 1-(1-~)'(1-J!_) laO 100 consolidarii in care U corespunde uniaxiale la acelasi limp la care se calculeaza U'.074 0.246 0.110 0.055 0.14 60 65 70 (continuare) 0.017 0.208 0.11.050 lO 0.026 0.012 0.060 0.023 0.316 Strat drenant I 50 55 Figura 3.".081 O.063 0.172 0.298 0.907 0.039 0.118 0.712 0. V.131 0.162 0.564 0.385 :.149 0.157 40 45 0.ti97 0.025 0.230 0.radiala o o Valoarea U se determina din tabelul 3.668 0.013 0.068 0. 0.265 40 0.693 0.775 0.040 0. .423 0. 0.250 0.362 0.30.231 0.219 I 0.197 0.021 0.089 0.125 0.334 80 0.861 1.291 0.914 1.528 0 0 Cand este posibila ~i drenarea la limitele stratului argilos (figura 3.'?i de factorul timp T = cv ~/.133 30 0.477 U.253 1.383 0.294 0.31.p = ct Strat drenant .963 1.490 0579 0.214 0.649 0.220 0.lOl O. -m.994 0.091 0.389 0.226 0.510 0.042 0.844 1.r.114 0.051 0.137 0.123 0.IlS 0.460 0.283 0.821 0.467 0. e e l YO .629 0.

.5.10.. - - - - <:'Ij""t::r'- _.. • • • .2.----~. .Tusarea in limp s.-'.. c':..00 tirnpul total scurs de In aplicarea Incarcarii Tasari din consolidarea argiluase (In special de consistenta redusii §i eu continut ridieat de materii organice).-- - - . _. rp'= 320. galbui.50 m): r= 17 kN/m3. = 26. 0. solidificat in suprafuta. ifJ'= 28(1.-... Stratificatia terenului de fundare .......000 m3 "'.3.1..:-. H .~t:j:~JI .3.1.20' ~ ". -7.. sa seefectueze (tasarca initiaJa ~i cea din consolidarea sub incarcare rapida in varianta: teren netratat..-. .. c'= 0 kPa. presiune Strat i. Iiind relativ mici In raport eu tasiirile din eonsolidarea al acestor tasari permite 0 primara. It I . Figura 3.' -.:~~~~~'-:..:: 15 kPa.... = .3.. . . ~ . Ys ::.20. in stare de indesare mijlocie: stratului (CTg + oz).. indicatiilor Ca.1... In stare de indesare rnijlocie: coeficienrul de consoli dare secundara._. t-r - ~ .1.30 r- mai bunli adaptare a structurilor r-:'-9. ~U~ .50 mc~ _ atinge U"" 100%). ~::: ~~~~1~~~. Praf argilos loessoid...R=25. se remarca 1....3.. cl' = 5.. la Caracteristicile straturilor ce alcatuiesc terenul de fundare sunt: calculul de tasare prirnara) a unui rezervor de apa de 20. E:::: 40000 kPa.... - - - - - ~ . 27 kN/rn3.. .. nu depinde de grosimea de laborator.. t2 - Csecundara s-au observat numai in cazul unor straturi 0. pe baza va1orilor ill coeficientului de consolidare stabilite prin Incerciiri de consolidare edomerru.. - p'= 100. V= 0. Nisip mijJociu. c'= 0 kPa.. Ritrnul lent de evolutie Ia deformajiile provocate. Strat 2.. • . dupa consurnareu tasarii dependenja .3 cm2/s. Calculul tasarii unui rezervor in varianta terenului netratat.. --=-----... . .. I- . ." •...1. din tabelul 3.'/c = 0. n %..-~-------------------------~ ~ I • • .50 m).. - .. I.::: 26.-... teren tratat cu drenuri vertica1e (coloane de balast). -.j~=:~:::=:=..... n::. se calculeaza in functie de tasarea finala din consolidarea primura Sc eu formula cunoscuta: 3. 50%. V= 0. timpul la care se incheie procesul de consolidare primara a stratului (se ~_-. Calculul Capacirarea secundara de a pune se determina corespunzator secundara.-~::-=:~-~"... Evolutia in timp a tasarilor din consolidare putfind f direct determinata incercarea edometrica. din consolidarea consolidarea pe baza datelor incercarilor Deoarece ca ~i la incercarile 0 efectuate pc teren. I.~:-:. E = 35000 kPa. .) ~i logaritmul timpului scrurs.. cenusiu.. Nisip fin.-.. n = 43 r. plastic consistent - secundarii (s. . - .31) plastic moale (sub adfincimea de 1.... 45 kPa. stratului.I·e IO~ tasiirii din consolidarea piimfinturilor u 3..-~:.5 kN/m3.grosimca stratului: f] - = 40 %.S'tr~t '2.... - - - . In care: Ca Cc::.5. ..5 kN/m3..3.. respectiv tratat ell drenuri verticale secundarii In evidenta tasari din consolidarea in conditiile de teren aratate in figura 3.. ~. lineara intre cresterea tasarii din Strat prirnara.. determinat unitara egalf cu valoarea rnedie a efortului in edometru la total in cuprinsul 0 r. ~ .. Aplicatii 3.3..30 (sub adancimea Cu ::: de 1. rezulta: (3.

Presiunea medic pe talpa radierului se va considera:

TabeluI3.3.1.1 ;/R

In gruparea fundamentala,
pJ=IOO kPa).

p = 125 kPa (din care incarcarea din apa

z
0

H
("'I

lw../

Llo

a:

z{l.?aj

. rrgz(1 ",Pal

u.J2
8<

(1<1'.1

0 1.50 2.55 2.55 0.70 1.85 0.05 2.50 2.55 2.55 2.55 1.000 1.000 0.993 0.989 0.977 0.976 0.949 0.911 0.864 0.812 100.00 100.00 99.30 98.86 97.70 97.65 94.90 91.10 86.40 81.20 25.5 47.175 68.85 74.8 90.525 90.99525 114.5078 139.7528 164.9978 190.2428

0 12.750 23.588 34.425 37.400 45.263 45.498 57.254 69.876 82.499 95.121

In gruparea

speciaHip

= 144 kPa.

0.000 0.100

1.50 4.05 6.60 7.30

1. Tasarea finalii §i evolutia acestela in timp in cazul fundiirii directe I.I, Deteminarea zonei active
Se determina variatia efortului .unitar vertical
§i a efortului

0.200 0.227 0.300 0.302

9.15
9.20 11.70 14.25 16.80 19.35

din presiunea
gz :

0.400 0.500

geologica, addncimea zonei active determinfindu-se Efortul unitar
CT~z

din conditia:

rr: 5:' 0.5rr

se calculeaza

in functie de grosimea ~i greutarea volumica a

O.clOO
0.700 I
u[

stratului clernentar considerat.

Astfel pentru stratul cuprins intre cota 0.00 ~i - 1.50 m Datoritii faptului cli nivelul apei subterane s-a

ag=

'"

y . H = 17·1. 5 = 25.5 kPa.
cota -1.50

inrcgistrutIa

m, In calculul

efortului

din coloana geologica

se introduce

Variatia eforturilor unitare
20 40

O'z

si

0'gz 100

pc adancirne
Efort unitar (kPu)
120 140 160 160 200

valourea greutatii specifice In stare submersatii:
Stratul I:

11) r'= (rs - yJ. ( l-lOQ=
r' = (y, - YuJ(l-__::_)
y'=(Ys
100

(27 -1O).(1-0.5)=>

r'». 8.5 kJ.Ilrn~
4

60

80

Stratul2:

= (26.5

-10)· (1- 0.43)=> r'= 9.405

kN !'rrI'

StralUl3:

-rIJ{I-l~0)=(26.5-10)'(1-0.4)=>

y'=9.9kN/'III'!.

Figura 3.3.1.2. Variatia eforturilor unitare pe adancime in cure an este coeficientul de distributie al eforturilor verticale §i se deterrnina prin imerpolare liniara in functie de raportul z/B (tabelu13. lQ, c:li~ lu,crareal.):l.). Determinarea coeficientului
ct,) §i a eforturilor

Din grafic rezulta di adfincimea
terenului natural, respectiv

zonei

active

este de 17.40 m sub cola de apa.

unitare

pentru deterrninarea

15.90 m sub cola radierului rezervorului

zonei active esre prezentata

in tabelul 3.3.1.1.

1.2. Calculul tasiirii iniiiale Se foloseste pentru calculul tasilrii metoda insumorii
straturilor elastice de grosime finita (paragraful 3.2.3): pc verticala a tasiirii

s,

:=;

I 00 . Ill'

Pllet .

~k,-k't{ B L.' ,- \1- vi'} i=t E;

[em] paragraful Lz.Z).
11

Coeficientul

III este

dat In tabelul 3.3.1.2 (sail tabelu13.IO,

50

TabeluI3.3.1.2

eo =..l.QQ__ = ..1.QQ_ =:> e = 1 J-~ 1-.2Q_ 0 100 100
Grosimea stratului argilos H este de 5.8 rn, iar eforturile unitare se calculeaza

in cazul de fala, rezulta
Zo

la cora ?'J/leu 4.4 m.

=

=17.7

(m)

2R

20

=0.35

=>

1lI=1.4 Iiniara In functie de raporul z/R

0.20./g 50.15 +99.90 .~ cp- -----='"5""0.~1"-5-5.8=>scp 1+1 =27.61 em

Coficientii

K; se determina

prin interpolare

uubelul 3.11, paragrafuI3.2.2)~i

sunt prezentati In tabelul 3.3.1.3.

1.4. Variafia tasiirii din consolidarea TabeluI3.3.1.3

primarii,

in limp

Calculul se efectueaza conform paragrafului
. 'I' -

3.2.4.2

r-'

z
5.8 7.7 17.7

z/R
0.227 0.302 0.694
lH.d.

K
0.051 0.068 0.156
re."

~' - U

,.'.

fl.

cp

100'

U•-

/(1' y, ). T. - H2 c.
v -

t
t se

Tasarea

din consolidare

primara

la tirnpul

va calcula

considerand

Valoarea modulului de deformatie
argik
lS

lini~uleaza,

et

presiunea neutrala u(I distribuita pentru stratul de praf paragraful 3.2.4.2). Prim insumarea tasarii

uniform pe inlil{imea stratului (tabelul 3.12 sau 3.13,

loessoid, folosind relatia:

E" ==a·c,,;

a == 200.

Eu ;::200·45 => Eu ;::9000 kPa
va rezulta: (0.156,... 0.068)(1_ 40000

initiate

la cea din consolidarea

primara,

se poate

determina ~i variatia tasarii totale a terenului de fundare, In limp.

Deci valoarea tasarii initiJlQ. s
I

= 1.4.100.51[°·051

(1-0.52)+

(0.068 - 0.051) (1-0.32)+
35000 este:

9000

0.32)l

J

Evolutla tasarilln tim p
tlmpul (zits)

o

25

50

75

100

125

150

175

200

Deci tasurea in~tlal~
.1'/

= 4.78

em

:I ..- .J
10

1.3. Calculul tasiirii din consolidarea primarii

f: ··":~-·"h ; " -r='---l!
.

\.... ._. -

I

I

-I..

,--r-,J --ji!

I

-l-- _ ._
-I... . _

Considerand stratul de praf

eli putem neglija deformatia loessoid este normal

orizontala consolidat,

a st.ratului coeziv ~i ca evaluarea tas1irii din

525 30 35

",-.-

--I---I'~!
I

I

j-----l----l

I

argilos

-~T

--"t--'-L :

~-~-_~1

__

_L

1L-_-21

I'

!

--L
i

-i----+--

.~!-.-

~1__

L_1_~

consolidarea

primara se poate face eu relatia (paragrafuI3.2.4.1): Figura 3.3.1.3, Variatia tasarii totale a terenului de fundare, in limp

Calculul

evolutiei

tasarii din consolidarea

primarli

si a- tasarii

totale este

2.1.

EvoillJia tasiirilor in limp

prezentat in tabelul 3.3.1.4. Tasarea din consolidarea Tubelu13.3.1.4 t(zile)
()

primara

se va calcula in acest caz utilizfrnd gradul uniaxiala (pe verticalli), cat

mediu de consolidare
(~"'J

care tine seama alilt de consolidarea

I(S) 0

T. 0
0.004 0.008 0.012 0.02 0.028 0.036 0.048 0.06 0.072 0.085

u;
0 6.49 8.62 10.49 13.67 16.38 18.76 21.96 24.81 27.43 29.67 32.88 36.54 41.12 44.73 48.09 54.17 59.5 68.36 76.28 80.69 84.61 88.21 90.79 92.8

('fo}

sen'

(.\>0.)

s'

.~ide consolidarea
I' " •

radiala (pe orizornala).

Astfel tasarea va fi:

0.78 1.56 2.34 3.H9 5.45 7.01 9.34 11.7 14 16.5 19.5 24.3 29.2 34.1 38.9 48.7 58.4 77.9 97.3 117 136 156 175 195

67280
134560

201840
336400 470960 605520 807360 1009200 1211040 1429700 1682000 2102500 2523000 2943500 3364000 4205000 5046000 6728000 8410000 10092000 11774000 13456000 15138000 16820000
§i

OJ
0.125 0.15

0.175
0.2 0.25 0.3 0.4 0.5

0.6
0.7
0.8 0.9 1

0 1.791889 2.379982 2.896289 3.774287 4.522518 5.179636 6.063156 6.850041 7.573423 8.191887 9.078168 10.08869 11.35323 12.34995 13.27765 14.95634 16.42795 18.8742 21.06091 22.27851 23.36082 24.35478 25.06712 25.62208

4.78 6.571889 7.159982 7.676289 8.554287 9.302518 9.959636 10.84316 11.63004 12.35342 12.97189 13.85817 14.86869 16.13323 17.12995 18.05765 19.73634 21.20795 23.6542 25.84091 27.05851 28.14082 29.13478 29.84712 30.40208

unde

gradul

mediu Uv),

de

eonsolidare

se

calculeaza

eu

formula:
radiala:

(rU"

[,"01)

= (1- UrXI-

U, fiind gradul de consolidare

pentru consolidarea

= .r( I~, ~

), iar T,., factorul timp: t;

= (2~? t

I

.,

,
I'

+/.

e..=2.00m

..

~
2r= 0.40 m

<,

-,

*?
.
I

\

\

/
/

2.

Tasarea finala

evolutla acesteia in timp, il}.cazul fundarli dlrecte pc teren

de fundare imbunatiipt cu coloane de balast
Figura 3.3.1.4. Amplasarea Imbunatatireu terenului de fundare se relizeaza eu coloane de balast cu
d

coloanelor de balast

diamctrul de 40 em. Distanta dintre coloane se alege in jurul valorii:

'e ::::.. = 5(2r) = 5·0.4 2R

= 2m
prirnara intr-un timp redus.

Ir-,

In

tabelul 3.3.1.5 este prezentat

calculul

evolutiei

in timp a tasarii totale in

'I

caw] unbunatatirii

terenului de fundareprin

arnplasarea

coloanelor de balast,

.i

Scopul executaril coloanelor de balast este de a grabi drenarea apei din pori §i, implicit, p,..ool~\cE:.'(eaasar.i(din consolidarea t

25.61.o =sc2 =1·200·0.2.: IJ.06 0 0.5 OAO 0./2 (em) 0 0.7)· [() f---:5·IO h 7 13 20 22 Ii 58 72.01 =2cm (. Gradul de consolidare al fiecarui IOtaUi a diagrarnei cuprinsa de presiuni (Au) §i aria diagramei eforturilor efective intre izocrona §i dreapta az = 1 daN/cm2.I'e = a= .59 0.44 to =0 t 1 .95 6.3. = 2.96 2.1 §i apoi se traseaza curbele strat se calculeaza ell raportul Intre aria (AO"') - izocrone.I = Uj ScI' 100 8'2 = Sc2 (cm) .20 0.72 1.\'.1'12) §i a tasiiri~totale a bistratului ale tabelului 3. Pomind de la conditiile de margine.84 1.3. lI\n .30 0.81 0 0.2 sunt trecute valorile gradului de consolidare pentru cele doua straturi (VI' respectiv V2).95 0. cu ajutoruI relatiei de recurenta (3.25.1 Valon u (daN/cm2) PUllCIUl r I 3.3.85 0. pentru calculul recurenr se ia media acestor doua valori.92 1 1 '3 ::=3·M 0 0.65 0.26 Tabelul 3.90 0.72 0.106 0 1+0 =05(0) r' r 3 4 I -.14 0.5·IOh 14.m. asa cum se arata in tabelul 3.56 1.2) pentru punctul '2 2.96 1 1 1 se mentine 14 = 4·1'.46 1. 2 ' ° 0.1 15 = 5. t] = !J.24 0. 0.92 1.83 1 1 t2 = 2·!lt 0 0.42 0.08 0.62 1. 111" este tasarea finala din consolidare a fiecarui strat.5 29 43.5 42 64 73 78 81 ° (em) 0 0.28 1.3.2.t 0 0.42 1.I'll 1 1 Evolutia tasarii In timp a fiecarui strat ( .lnll seama de valorile k1• k2• Llz1• Llz2 §i de faptul ca se scrie pentru punctul 2.40 0.35 0. I~~ !!it =!!it/-r-.2.3..a.75 0. lOti 2.98 Tasarea din eonsolidare la timpul dat se calculeaza eu relajia: J 1 1 1 U s "'S.98 1 .Ii tin.1""1 1 1 1 apei Uo.47 0. earaeteristicile straturilor rezulta: fi L-- f 5 I I 1 1 1 0 presiunea Introducfind . H . 'elatia devine: r f I~ tsecunde) () Timp (zile) 0 V1 (%) V2 (%) 0 4 S.·_ I c 100 in care . se calculeaza valoarea II In toate punctele la timpii: to = 0.2.98 0.80 0.t. ) sum aratate in ulrirnele trei coloane §i . s.:. in tabelul 3.d. I~) In punctul = 1 daN/cm2 un timp foarte scurt ~i upoi xe unuleaza.2.2.

50 .1002 urrnator.2. I 111.= cvl 2 I --- 111 (Lizlf 1J.2.3. acceptand a ==.!. trebuie ca Liz1 . c~1 = 4...1) se obtine 2 formula simpla de &] in consecinta. la baza sistemului bistrat.10 s.'2 = 10.2 cmz/daN. De pilda. conform legii lui Figura 3.3.8 cmls. 6. drenarea apei fiind impiedlcata.10-3 =0 --- Cv2 10-3 == 4 . avem: Q Strat I -+ ~ ~ ~ ~ 0. 1. .") ---? -(11z2)w §l rezulta w (11z)2 __ 1_ (Lizzy C =~ 4. Se aleg 11z1 = 100 em. m. I'lt "'" 14.} ee I 2.25 . intervalele de timp vor fi: I') d (3.3 cm2/s.2) Excmplu de calcul Sa se traseze izocronele 11.2. ---r 1. conditii./I ~i se traseaza curbele izocrone. din ecuatia (3.1). consolidarea vertical primara a sisremului bistrat din figura 3.8 cm/s: In"l = 10'2 cmz/daN... drenarea fiind libera. cunoscand total este constant pe grosimea eelor doua straturi: O"z 1 daN/cm2• = Conditiile de margine sunt: la lirnita superioarii a bistratului (puncrul 0).. 0 = . 6 .J+ 2 \j 1- = 50 em §i punctele de caleul O. . pentru stratu12: kz = 10.3.. respectiv recurenta: u·· J =·!..t. !: 10-3 == 1.2) finite este ilustrata in exemplul de calcul In aceste Ap1icarea metodei diferentelor !.. cv2 = 10.2. ~ 4·10.00 1..2.ru t+ I. se recomanda alegerea intervalelor IJ.:y: Caracteristicile geotehnice ale straturilor sunt: pentru stratul 1: k.1 z (1'1 in afara acestor conditii de margine.3. U = 0.} ·+u I.ln a§a fel Incat a ~ .10. 211z2.-.3 cm2/s. unde se trateaza cazul consolidarii roai multor straturi argHoase suprapuse.t §i ru. == c. U == 1 daN/em2. pentru a utiliza aceleasi intervale de timp I'lt in calculul consolidarii ambelor straturi. Determinarea presiunii apei din pori prin diferente finite Dan.in 2 vedea relatia 3. Deci: a cuzul calculului manual. mai este necesara 0 conditie Ia contactul celor doua straturi care se consolideaza. in cazul ea1cu1ului automat.j +uH..j) iii sa se calculeze variatia in timp a tasarii din ca efortul in care i arata pozitia punctului considerat (numarul de intervale 11z). 2 .2. scriind egalitatea vitezelor de curgere a apei = \'2) prin cele doua straturi (datoritii continuitatii curgerii). pentru aceasta se introduce un punet fictiv 7 (simetric fata de punctul 5) ~i in oriee moment va exiata egalitatea: US.2. planul de la z :: 4 m va fi un plan de simetrie. iar j indica rimpul scurs din mornentul aplicarii indircani (numarul de intervale ill).00 I 1.00 t t = 0.50. » 0.2. respeetiv a ~.!./+1 =~(Ui+'. 6 Calculul presiunii apei din pori se efecrueaza cu formula de recurenta (3.5 zile. 0.3. Pentru asigurarea unei precizii de calcul 1 satisfiicatoare.

345 19.162 13..1!!. 82075 22.73865 0.: D. 89403 24.5172 14.118 90..11UU_. I I ·-T.595 22.13 1.61640 0..324 19.00513 0.6565 17. i.9283 ~ 59.8758 20 30 45 60 90 120 180 86400 172800 432000 864000 1296000 1728000 2592000 3888000 5184000 7776000 1036800 1555200 0.5936 0.4643 30.4001 0.856 37 60.. expri 11111 presiunea apei din pori Li. "I.714 51.78 9.z2 este coeficient adimensional. i.682 15. Rezolvarea ecuatiei consolidiirii uniaxiale prin metoda diferenielor finite.08578 0.295 81..30820 0.2.4409 29.333 91.u 24.07705 0.3.2. Rezolvarea prin diferente finite Se poate. _ '---r l~ ~. \ .2360 1..:=04' --r---r--I • .7868 31.rJ.10273 0.95865 2.2.0108 7.054 11.4532 0.-.296 29.23). ! =~. rezolvarea aeceptate la scrierea ecuatiei consolidarii se poate face prin detenninarea llz (figura em em 4. i-I. 94)93 26.486 21.982 16.3235 16. j-l.:.- 2H i·1 IIi.--29E8-- I -I 1 I' I_ +D.9686 0.I.. • 27._-.0958 acesteia in scopuri practice presiunii apei din pori u in punete ale stratului situate la echidistanta 3. Srr S. Ui+lj UjJ·+1 Figura 3.87654 46824 12..9261 27. 4-. ~~ r_jl i I ~ '" \ ".. deci.01027 0.1) _ a ""c -v 11( /j..~:7~.1.44 ::-.1 I " I I I I 1. "10 SIr S.3.6201 20.1461 .. Evolutia tasarilor in eazul terenului de fundare netratat §i In cazul terenului de fundare irnbunatiltit eu eoloane de balast f01m~rn:~ 7'7 r' z JJl I1r I1t ~ Figura 3.llll__ ~_ 1 --l.2..: _.".1.9837 1.~ 20 25 ~.15438 4.3.312 75 84.108 12. pentru precizarea timpului la care se derivatele partiale devin: iar ecuatia (3.0167 0.5.038 96.23115 0.0068 _ 98)37 27.28 41.944 8.46230 0.1035 0..094 9.23) se poate scrie sub forma: Se poate face astfel comparatia intre tirnpii necesari de consolidare in cazul parndntului natural ~ial parnantului imbunatatit cu coloane de balast....26265 24~06 6.3 33..z ·0'0 1 2 - j-l j j+l - tlz .81363 9.92461 7. i i+1 )'!.15410 0. depinziind de proprietiitile Variatia tasarilor in timp t parnfintului §i de intervalele alese 111 §i llz.46.05136 0. pentru pozitionarea punctului pe i'nilitimea stratului §i ..28403 7.!i.5 I t S Tv zilc 0 I 2 5 10 15 U. (zile) 100 120 140 160 180 200 E s .. In care: Ui.re"imh"""'''''..-----r-----r----~--~ _Pe~neabill- -~··'.3.j(1- 2a)+ (ui+lJ + Ui_I.2393 1- 40 r-l 2---r- 30 35 . u. 1 . Uij.~ ~ 5'~.2037 4. '[inand seama de aproxiamtiile (3.285 1.648 25.02568 0.878 60..6843 .0216 9.0640 0. Pornind .7083 23.6609 . ~.d.!+l "" u1. ern T.zg. em a.6732 4. i+1 .'om.216 16..3.~- +- '\:.2972 0._..!)' a (3.._'~-I_j~~Fundare~et~~:~narural 10 o 20 40 60 80 O"~~------------T-----r---~-----...30578 6.78 6.1.972 27. 1 I I I I 1-- .18860 11..2367 22..04265 11.·~!1~f. detennina valoarea u intr-un punct la un timp dat. Apiica/ia 3." --.1) la intervale de timp M.196 73. 0/.3. Introducand indicii .4560 25.h''~' ~ · ...76 28.TabeluI3.j+ 1 . In functie de valorile in acest punct §i in punctele adiacente la intervalul precedent de timp.

1n cazul terenului de fundare alcatuit din straturi foarte cornpresibile. Modul in care eforturile ~i deformatiile din teren ajung la limita de capacitate fundatiei.2.l.33) sau al ptimanturilor coezive necoezive afiinate (nisipuri avand prin valori ale indicelui de caractenzare Figura 4. capacitatea tasarii maxime presiune corespunzatoare -----1 1 Strut 1. Modele de calcul Capacitatea portanta limita (denumita pe scurt "capacitate portantii").f i 1 I . Presiunea critica creste cu addncirnea de fundare verticals (figura §i ell ponantii a terenului corespunde. unei stan limitil.tasare avand a asimptota 4. corespund cclor mai nefavorabile. Valoarea Per reprezinta de cedare a constructiei. prccum dimensiunile Ia verificarea capacitatii de (eel in plan (B. regulii.a). repartizata lateral fata de fundatie (figura 4. de numai sub forma b) regula. In ufura incarcarilor mui trecvent. YI Strar 2. tarii uparitia unor fenomene de pierdere a stnbilitlitii terenului Atingerea lirnitei de capacitate ultime (la calculul consrrucjiilor Actiunile (incarcarile) pnrtunte a terenului SIlU In teren (figura 4. deci. Definirea notiunii de capacitate portantii.1. L) ale taplii fundatiei..CAPITOLUL 4. 0 care includ. §i depinde In mare rnasura de capacitatea Asemenea situatii apar In cazul pamdnrurilor In < 0. unitar1i maxima.1. inainte de b) epuizarea totnla a rezistentei portunta se limiteaza la (figura 4. capacitatea portanta rezulta In urma unor . Deci. CALCULUL CAPACITATII PORTANTE A a) In functie de tipul terenului de fundare ~i de modul de aplicare a Incdrcarii pe rundutie. Formarea suprafetelor de rupere In teren srraturilor de pamant situate deasupra tiHpii poate fi.1) In relatia (4. neglijata (figura 4.JL 1 Il 6±.tg¢) au urmlitoarele semnificatii: (4. prin metoda siarilor llrnita). fundatii avand corespunde suprafete presiunii ~e rupere critice rigiditate propric mare).2.3). Influenta straturilor de piimilnt situate deasupra nivelului talpii rigiditute I. = E \(<10 2(1 + v lIP + 0" g . I Q=Y1 HI+Y2H2 culcule de tasare (a se vedea capitolul3) suucturii respective de a prelua tasari.b). acceptubile pentru structura (Slim). caracterizate prin valori ale raportului nivelului Dj I B < Figura 4.1. TERENULUIDEFUNDARE 4. pentru . se accepts urmatoarele situatiilor modele de calcul: reale (straturi 0 Pentru majoritatea de fundare eu rezistente mecanice portanta medii sau ridicate. capacitatea pc talpa.Per aplicate care se formeaz1i presiunea reprezinta Incarcarea maxima care poate fi transmisii terenului pe talpa fundatiei. se produce indesarea pronuntata a pamantului pe rndsura cresterii incarcari! §i poansonarea ucestuia pe conturul u) fundafiei.2.12 rrnd . de caracteristicile straturilor S portanta depinde de adilncimea §i de rigiditatea ~ide natura incarctirilor transmise terenului. Cazul fundatiilor de suprafata La fundatiile 13-:-41 rezistenta de suprafata. cate actiune exceptionala actiune seismica). influenta acestor straturi se considers suprasarcinii q. (Plim) in aceasta siruatie. (dupa Vesic): 1.b). 0 pennanente ~i tempoare. diagrama de presiune . ceea ce conduce terenului 0 la tasari foarte mari. care se aplica asupra fundatiei grupiirilor (Dj).il).--------.1) simbolurile . b) .

3 pentru nisipuri.figura 4.6): portanra B.5. Fenornenul de cedare locala verticals V> Vo == Po·B·L).b) . cand presiunea unitara normala pe talpa fundatiei depa§e§tc 0 anumitii valoare Po (deci rezultanta va produce Figura 4.5).:a locaIa a terenului de fundare §i a unei portiuni din fundatie (figura 4.figura 4. rezevoarelor lirnita capacitatii fi atinsa prin if! _ coeziunea. 0. '/~).4.6).: - prcsiunea geologica Ia nivelul de fundare. v= 0. C.35 pentru prafuri.3. s ~ B Q\ v \ \ --y- L \ Zona Indesatii Figura 4. care se descompune in d) Pcntru tundatiile componentele: solicitatc cu 0 inciircare inclinata verticala (normala pe talpa) v §i orizonrala H (figura 4. in teren este conditionata P de epuizarea . v == c) Pentru fundatiile fundul foarte flexibile rnetalice) (radiere din beton armat de grosime portante poate redusa.4.4. se pot (figura 4. cedurea fundatiei se de alunecare in profunzimea in unna creerii unei suprafete stratului de fund are (cazul "b" . ccdan. 0'." fundatiei (momentul incovoietor Plim M.figura 4. ~i forta taietoare T.42 pentru argile). I L- I ________ I I t'-T I..E . inclinate Q Q. Fenomenul de poansonare Figura 4.modulul de deformatie linearii al stratului de fundare: I' _ coeficientul lui Poisson (se poate accepta 1'::.'-- B I '). 0.L-Per) deosebi doua modalitati de atingere a limitei de capacitntea ponanta cand componenta corespunzatoare verticals incarcilrii V este mica in raport cu capacitatea strict verticale a fundatiei (V « ruperea se va face prin alunecare "plana" a talpii pe suprafata de contact eu terenul (cazul "a" . fonnarea mecanismului care conduce la atingerea presiunii critice Pcr capacitatii de rezistenta In sectiunea respectiv unghiul de frecare interioara. In aces! caz.a). Descompunerea a) unei incarcar.6) ..y)~~y/.

unor spirale logaritmice ~i ajung in suprafata terenului (figura 4.. respectiv prin portiunea curbilinie 4. Capacitatea portanta In fundatii CIl inuinteu atingerii valorii PCr' Drcpt urmare.7. H.b). dependents Intre forta orizontala liniar "a" Corespunzator ctilidi acestor calcul al capacitatii portante. iar tasarile fundatiei devin foarte rnari. 1'. ill acest caz. in cele mai multe cazuri.a numai componenta nrizontale sunt transmise terenului nivelului de fundare.. verticala a incarcdrii. luflnd 'in considerare §i Cand compornnenta in rupert cu componenta verticalii a incarcarii orizontala p~ talpa fundatiei V este dominants portanta a depii~cst' de 3 . Calculul presiunii critice se face. pe talpa indlrcliri terenului de fundare este definita prin valoarea critica a fortei V (figura 4. eu mull Figura 4. --- a) Dr ~. (care are semnificatia incardiri verticale dominante lirnitii . deoarece eventualele pe peretii verticali ai fundatiei. b) cedare portante: Figura 4.\imea tulpii B se calculeaza. Preslunea criticii pe fundatl! cu lncnrdlri predominant verttcale "h" ! llgura 4.B -t ". capacitatea unci presiuni portantll.. valoarea presiunii cflnd peretii vcrticali ai fundatiei (figura 4. Calculul capacitiifii portante 'in cazul fundiirii de supraJatii 4..6. H (raportul H / V < 0..7.1.a) .. 4 ori l1i..7. . Calculul capacitatii portante a fundatiilor de adfuIcime III urma creerii unei suprafcte de alunecare in profunzime.. conform modelului prnpus de Mayerhof.8).6). Cawl fundatiilor de adfuIcime Capacitatea portanta a fundatiilor a carer buza se situeaza la udfincimi Dfcare de regula.. bazate pe modelele descise mai sus. ~i cornponerua verticals V se transpune grulic prin segmentul I cchivulcut legii frecarii lntre doull eorpuri rigide)..1) capacitatea rezistcniu straturilor situate deasupra aqilillcal. in care suprafetele de rupere in pamfuIt au in sectiune. Situatiu corcspunzatoare raportul raportului mai l'rC~IC Dr I B > (678)..2.7.8. _J ~----------_/ / I V Figura 4.2. in paragrufele urmatoare se prezintii ccle mai utilizate metode practice de situatii de rupere.( B L indesarii parnantului situat In interioru! zonei limitate de suprafetelc de alunecare (metoda Berezantev). in asernenea critice nu cu udflncimca de fundare. Modalillili de atingere a capacitatii a) cedare prin alunecare "plana".a) sau se opresc In schernelor din figura 4.PUm) se deduce din conditia de limitare a tasarilor datorate . forma.b apare in realitate cazuri.

~.a) lungimea redusii ramane neschimbatii: L In cazul fundatiilor = L' :::. rezulta: L e = 3B.aria de calcul a talpii fundatiei. A' .9. Aria de calcul greutate corespunde ~alcLilcuza ell relatia: A' = L'·B' in care L' si B' sunt dimensiunile dreptunghiulare red use ale talpii fundatiei. Ea se de calcul corespunde unui piitrat cu suprafata egala cu cea a talpii circulare: cu puncrul de aplicatie L = B :::.10. respectiv longitudinaHi a tlipii.9) acestea se ealeuleaza ell relatiile: (4. inlillirnea aeestui lrapez eli baza B. Ll2 Figura 4.77R -a« in care: L. respectiv Hilimea tiilpii fundatiei. Astfel. c.2) In care: Pa .(4. B .10. fata de axa transversals. t e2 - excentricitalile rezultantei incarcarii Q.1O. Cfind incarcarea (figura 4. + 6e'tana -~(3B.77 R actioneaza ell excentrieitatea e (fata de centru cercului).irii Vcr. in cazul incarctirii centrice (e ~ 0) aria parte din suprafata tiilpii al carei centru de al fnearcarii Q pe baza fundatiei.1. pentm fllndatii eirculare in plan.b). B-2e:::.3) thlpi! fundatiei este 0 Pentru alre forme In plan ale fundatiei.lungimea. 1.presiunea unitara criticii.4) iur liitimea redusa devine: B':::. +6e'tanaY -96B1e/tana 8lana Determinarea dimensiunilor . marirnile L' ~i B' sunt indicate in figura 4. R WB' I I I I . B12+ BI2 ~J reduse ale ialpii fundatiilor de aplicatie a lnciirci.i R = 1. (4.1 O.77R (figura 4. -J. Determinarea ~i trupezoidale dimensiunilor reduse ale talpii fundatiilor circulare in Ll2 echivalenta cazul talpll lrapezoidale In plan (figura 4. aria 'de calcul A' va fi cu punctul cu suprafata rrapezului al ciirui centru de greutate corespunde ------}Figura 4.

3 99.8 Nq 1.. c' . straturilor Tabelul4.7) initial a unghiului Incarcarilor Coeiicientii N q 0= pe baza fundatiei. Y: greutatea volumica a terenului de fundare.30 40° 1. y ale straturilor aflate In limita capacitate portanta. B' =:.Tabelul 4.0 14.2. coeficienti de forma ai tiilpii fundapei: • CaracterisLicile geotehnice ale terenului de fundare (q.75 ¢i' .'. cceficienti (in conditii de capacitate portanta.0 1.0 241.5 3. c'.70 5" 0. .3 45.5 20.9 30.s" .9 18. tan2 (45 0 + ¢' ~ I) N c =IN \ q -I).92 25° 1.0 Ny 0 0.1D.4 8. Sy • redusa a talpii fundatiei.1..4 8. .6) cste dat in labeIul 4. in care cueficientul f.2 91.'---_L=-< _tan_a--.2 10. Nq. (4.presiunea verticals efectiva Ia nivelul talpii.5y ·E'· Ny 'Sy -i. nu difera cu mill mult de 50% fata de valorile valorile (/' c' §i medii.Dimensiunile red usc (ale dreptunghiului "centrat" pe punctul de aplicatie al rortei V.0 46.8 64.1 58.I'e 'ic +q.1 de lent.4 150.0 27. c' si . E' -lutirnea Sc' Sq.2 40. a unghiului terenului de fund are.6 5.fC¢') -- 10° 0.!!'__ L' 0= .3 133..(B-'.p' 0 5" No 5.Nq . 20" BI -8.b): tana=---" 10" 15" .9 in relatiile de mai sus (figura 4. . 2L Presiunea unitara critica Pentru situatiile ritrn suficient cele mai frecvente.. de capacitate ponant1i se calculeaza elT'lli'f . =2{Nq -I).4 75.4 24. pilnii la adancimea: rezultantei ie' i'l' iy coeficienti de reducere datorita inclinarii Q a 1= B· J(¢') (4..5) 30" N.80 15" 0.p'.9 drenate) q.4 1.coezi unea efecti vii (drenatii) a terenului de fundare.00 30° 35° 1.iq +0.9 134..1 .0 95. Pentru ¢' se ad mite interpolarea Iineara marimi de [ .7 13.9 6.2 18.1 6.-)_L.7 24.::. efectiva '.'r) vor fi: l. y) se adopts pentru strarul sau straturile situate sub nivelul tiilpii.5 8. depinzilnd de valoarea de frecare interioarii al .20 LID ale unghiului a coeficientilor In cazul in care caracteristicile adancimii capacitatii I ¢'.cot"" ~ «.85 20° 0. 22"30' 25" 27"30' 17.2 0.4 3.I 32"30' 35" 37"30' 40" 42"30' 45" 37.2 0" 0. pentru ealculul ell contributia portante r se adopili ca medii ponderate .2 12. q ..70 45° 2.2e' f-• cand inciircarea §i consolidarea fundatiei se face intr·un de fundare. tan¢' Valorile interruediare acestor coeficienti sunt date ~i in tabelul 4.6 2.'=2e'.6 33.3 11.8 62. care permite drenarea presiunea unitara critica se calculeaza cu formula: Per in care: = c' ·N" N. stabilit In functie de valoarea aproximata cu expresiile: (4.

Iundutiei.0 1- 1..85 ENV 1997 -1: 1994 1. De exemplu. q2 =r. ) 1._~'_ .~.) 0. Figura 4.3 1.~.0 O. Presiunea vertieala q la nivelul tiilpii de fundare se considera egala cu valoarea minima a presiunii efective ({inand seama de eventualul nivelului hidrosratic maxim) care va actiona efect de subrnersare pe oricare datorat 1 + 0. s. H 2 + tan t ¢i . patrat Continua Dreptunghi Cere.. iy au ·HI +Y2 ·H2.) 1.fiecarui strut. pentru exemplul din FIgura 4._.!. (H3 + H~) c' c.3 (Sq.3 (B/r.. sc' Sq' sr sunt influentati la uncle tabelul diferente 4.3 §i de talpii ale rezultatelor expresiile in intreprinse piln1i in in se prezintii recomandate d n~c2'r2 pentru calculul acestor coeficienti in STAS 3300/2 . .11 se oopn vaiorue ~!lllallu submersata Y3 a greutatii volumice tn stratul 3. respectiv ---------------------+ _ . .4(BIL.>:.) 0. obtinem: Cfl =YI ie' iq.Nq-l) Nq -1 permanent din laturile Coefieientii de reducere datorita inclinmi rezultantei Indirdmi.0 Continua Dreptunghi Cere.0 1+ r ea medii ponderate r s.85.qz) 120 Q [aV1de axele principale ale tiilpii.. scnma ~i de valoarea hidr: istat ic): tan pentru situatia din figura 4.3 _______ ~-----~----!~----------i~~~----_+H3 .0 I+ (Bh. sub nivelul subsol ¢ r = -==:.. O.------~~ presiunii vertieale la nivelul tillpii fundatiei Figura 4. .11. ·Hb +Y2 ·H3 rezultat din incerciiri care au evidentiat rezultanta influenta iriclinarii planului in care acjioneaza q = min(ql . c' §i \2.12. Astfel.--= tan ¢. __-_ J j Coeficient sf{ Forma talpii Continua Dreptunghi Cere.• ~_ ~ . Determinarea Coetieienrii rigiditatea ccrcetarilor /~\ de fonna fundatiei._-~'---'__:..)Sin¢' l+sin¢' 1. ai tiilpii fundatiei ceea ce a condus prezent... H 2 + c.. Deterrninarea valorilor ¢'.3(B/r. .6 1._. pentru fiecare strat in parte. ) { ~--~I H] I ~~~~~~ ~~--~------------~----~._::_:. conform 1- O.7 eapaciLiilii port ante se face indicutiilor de la paragraful "Cazuri speciale de calcul a presiunii critice". patrat Pcntru cazurile de aparitie. (H J + H. ~ H2 prcnnrma europeans ENV 1997 -1: 1994: Tabelul4.::.3(B/r. a unor straturi uvarul parametrii verificarea rezistentei la forfeeare diferiti eu mal mult de 50% fata de medic.._.c~_ . dupa cum urmeaza: 121 . patrat ST AS 3300/2 . in Iimita grosimii t sub nivelul tlilpii.12.__[~-..

ii"'-I~r--.zi\f\ \ ~ K ~ '~~~~~~~ "Q.:"'~ "I~.rv /~ . 1994): (4. c' .''''1\ a9 . == :r Ill tan¢' J )"'+1 (4. i I- -(1- }3 'l'\ ~ \ ~. ~ in care: I =1 " 'I " H"r .:r--. 1994): .85).- ( B ~..91 In Determinarea coeficientilor reducere cazul in care rezultanta actioneaza in planul paralel eu Iungimea redusii L' a rezuliuruei indlrcarii (ST AS 3300/2 ._~ '-.~. 01 0. i'l == 1b) ·N -I i: == q q . cot ¢' H V + A .' 0.~~ ( V + A' . B B 2+ .) ill cuzul in care plunul venical () ce coniine rezultantu inciircarilor face un unghi de inclinare se H A' -c' ·cot¢' H TO eu axa principalii a tl:llpii fundutiei (figura 4.a) In [azul in cure rczultanta actionenza in planul paralel eli Hi\imea redusa B' a 1. ~'di:f.I -----<" L' coeficient calculut ell 2 relatia: = fill ."i ~ r-1l .' ~ . in care 0 :). L mlJ =--B1+ L rezultantei incarcarii 122 123 . 1 f'J kf1\ .i:..b) coeficientii eu relatiile (recomandate i'I =i Y =1 i se deterrnina: de ENV 1997 . Figura 4.1 tg jt9¢' datorita '" a3 i..~B'-·r L -_.85) tiilpii (figura 4.14.. "'-- L 2+-B 1 + I.f':~' .7H)3 o 0..2).0 0. 6 (4.15)..! orizontala critica (se stabileste conform purugrafulut 4.. .13..' ~""". Nq-l a) .. 2 QII ~~..J\... . III III ." N~~~X~ ~ t~~ ~~(0~ i == q e- i .forti. 01'...: Q\ \~ s 'I V )/)"y/-.3 cu ajutorul graficelor din figura 4.1.j ~ ~~t-.ir} N c " tan¢' ... cot ¢' q O.." x \ ~ t'\ h"7') 1\"~ ~ t\.14 (conform STAS 3300/2 .2.5 47 inclinaril "t\ N I" lano=-.N -I Nq-I ~.~~ t-. 1:::..~- r~-r .r--_.::: :§-o. I'~~~'i'~ '~~K~~ '~q}r'~f\ -'..0: '. ~l ..H5).9) ~. tgd'/tg 1 0..1. c' .\ """ ~ ... ~ ~. H ( I--tan¢' Hrr 1.13.10) .'. L y»y)~.13.-. coeficientii stuhilesc cu relatiile (conform STAS :BOOI2 .g f de 0.8) fundatiei (figura 4. i.5 g.• cos" () + 11I1J -sin e LLL_~ /J LInde: ---+ Detenninarea coeficientilor de reducere datorita incliniirii /Ill.8 O./ /// . V 11) H a~9cf~~¢/ Figura 4.a) coeficientii cu relatiilc (recomandate i-I 1/ - se detenninl1: de ENV 1997 ..1 '':''~ T ~ ~ tI..7 o..

in care presiunea ""1-' B-J ... a unui strat slab.dimensiunile reduse ale talpH fundatiei: verticale in stratul de fundare (stratul incarcarii pe straturi coezive sub nivelul talpii depa~e§te 0. stabilite Cazuri speciale de caleul 31 presiunii critice a) 1n cuzul nplicarii rapide 3 L :: Lf + 2h2 .~..16. B' .-.lungimea.e_ll " /e .. y/~) . saturate a carer grosirne rezultli L'. in lirnita adancimii rezistentei In forfecare t definita prin relatia (4. talpi patrate sau circulare in plan..·)/). calculat cu expresiile: c Sc " 1.J Yi.-.)- : I rV P B'/2.-. B = B' + 2122 . \// ! -1- Sectiunea 1-1 cupacitarea portanta cure se transmite a acestui strat. volumica a p1im1intului ce alcatuieste B"~ c . cazul prezentei sub stratul pe care reazema fundatia.. tan a. Pentru acensta. r. B'.unghiul de distributie a eforturilor (4. Verificareu capacitatii portante a strarului slab 1"1A I?" . V Figura 4.'/. presiunea din relatia (ENV 1997 .10).11) in care: 2)./ ----.. DeLerminarea coeficientilor in care planul vertical ce contine rezultanta tiilpii fundajiei - -.coeficientul de forma.2.~:. H~ 1\ I\ II 4 s. --==I!!!.. se compara presiunea criticii calculata pe stratul slab eu presiunea cu relatiile L y). L respecti v (4. dedus eu formula: I iC =05(1+ • ~) f-Tcu prezentate pentru cazul r> .::J }__-------------- i II fT B I I I \ \ In relatiile --t 1 J\J \ \ de rnai sus L'. Figura 4.2-. pentru talpi dreptung hiu 1are ~ p 1an. pentru I I I I I /-j a L-\ 'a\ \ I I c _ coeficient de inclinare. tan a. pentru B' = 1+ 0.7-8.b) in t/J. .cocziunea in stare nedrenata a stratului de fundare. --:\ I .. \ = 1.1: 1994): critica in conditii nedrenate a .16.r. * 0 cu axa principals a in care: L. A' §i H au semnificntiile general (figura 4..._----' Un model simplificat de calcul este aratat in figura 4. startul de fundare.4729 . . L·B J. St j .7).5).greutatea q _ presiunea verticala efectiva la nivelul tiilpii fundatiei (a se vedea cazul general prezentat anterior).. s . de regula se ponte accepta tana = ~. medic P care se transmite la suprafata srratului slab (stratul S) se deduce eu relatia: P '" de reducere datoritd incliniirii in cazul face un unghi () =-= + r /1. L' I I I II I I I I I \ »: \ fundatii continue. I = 1.11 ). se verifies efectiva (4. avand parametrii ! 1 c ' sau ell sub 50% din vuloarea corespunzatoare in stratul superior.:~ . eu expresiile: respectiv H\limea unei fundatii conventionale.9 §i figura 4...3 •.15. B . 10 IJ.

5 sau 4..rezistenta pamantului pe suprafata verticala a fundatiei. cand ineUrcarea verticalii rupere se dczvoltil in profunzimea uaroririi unei inclirciiri inclinare.presiune limita Presiunea limitli P o se poat d L' . rezernata pe '< •• "J .12') Po . Suprasarcina laterala caracteristicile cr P oae prezenta I 0 suprafata plana de rupere la contactu] tlllpii cu de r. tan ¢' + c' ..Y. Capacitatea portanta (cedarea prin alunecare) Cdnd scnmificariva posibilitatea componenta 11 fundatalor selieitate de incardiri orizontalc marl in care: critica se poate exprima sub forma generalil (figura 4. B" d 11' ~ up cum unneaza: Ter .. -_-.ficienr de frecare teren ..~a. Porta cnzontals V dr. e e ermma eu relatia acopentoare (figura 4. ~ .. critic 'er 1n cazul general.]4) cand P > Po .. Ji ..15') Jio . .beton (constant). cand H I V> 0..rezistenta limita a terenului pe talpa fundatiei: E .11 se introduc slab). figura 4.. r: contaetul intre teren §i fata verticala a Figura 4. (figura 4. (4. terenul sau. ¢'.14') Pentru plim1inturi coezive (figura 4.. (4. fundatiei va fi efortul unitar tangential critic.18.:-Y)'>' Q\. .14) .18.coeficienr Iundutiei fiind de rnulte ori incert.2..18): Po 126 =.U"ua P"'''~- _ --_.~ . rezultand: (4. (4.17. P se cornpura cu presiunea cnuca Per l. de propoqionalitate: E se neglijeaza de celc mai multe ori.13) Her'=.b) (4.. B' . la adancirnea (DJ+ 112). \ \ \ . 3 . simbolurile In caw) fundatiilor de suprafata.>... in forrnulele Cu avand dimensiunile de calcul In plan L §i B..17): critica ce produce deplasarea rezulta in functie de tipul de teren §i de =.iUL.Presiunea .18): (4...15) cand P > Po E ~ H . iar mobilizarea rezisiemei cornponenta pasive) fiind conditionata rezistentei parndntului (in special a orizontale mari.. Cazul cediirii prin alunecare In rela{iile (4.16) 127 . Inciircata centric. B' . L' . de producerea unor deplasari ca - efort unitar de aderenta intre teren §i beton..c) cfind p <Po (4..12) In care: milrirnea presiunii normale medii pe talpa P Pentru plimanruri necoezive cfind P < Po _!__ L'. de calcul a tlilpii: L' . 4..dimensiunile Efortu! unitar tangential red use ale tiilpii. suprafapi terenului (ca In cazul atingerii presiunii critice presiunea unitara verticula In masivul de piimiint nelncarcat. forta orizontala datil de expresia (figura 4./). 'er ·A' orizontala H a' incUrcani asupra fundatiei devine fer - in raport cu components verticals V (de regula. de frecare echivalent (variabil eu presiunea unitara p). cot ¢' + q (4.8). ~i . au urmatoarele semnificapi: (4. _ 1 __ -- ----- r __ atingeri i valorii H -trutul 3 (evident geotchnice 4. r ' sau ale stratului q reprezint1i epa~e~re 0 anumua valoare.2.1) apare prcponderent orizontala). V Y).coe..15'). B' . cedarii prin alunecare (deplasarea A' "'.onvcnjionala. y.

Hitimea redusa H).28 Nisip prafos Figura 4.55 Nisip mijlociu In stare de 0.30 tabelele !lO §i 4.::lm 0." f. in respcctiv lie indica _0.45 _0. r .15 -0.12 _- .Jmin pentru (kPa) 5..25 0.05 0. 0.0.J In functie de Tabelul4.5 valorile ale coeficientului de frecare 0 echivalent.35 presiunea verticala care actioneaza DAD Nisip mare In stare indesata Nisip mare In stare de indesare fundutiei.4 §i 4.30 2.15 -0.20 0.25 -0.28 0.10 129 .58 B'-lm 0.60 0. dimensiunea paralelli cu Tabelul44 B' . indesat 0.J ~i ca s-au dctcrrninat pe cale cxperimentaHi Variatia pentru diferite tipuri f.10 -0. pc stratului.0 presiunii normale pe talpa P = Ppl la care se admite echilibru lirnita III teren.20 0.5 Ie . a fundatiei (in general. c ' (j _ parametrii rezistentei la forfecare ai stratului de fundare.35 0.45 0.5. coet'icientului presiunea normala aplicata §i de caracteristicile haza modelului de alunecare in profunzimea fundatiei a fost stabilita prin calcul. praf) e =0. dincolo de limita rei"'.10 -- 0. Ie=0.Jo 0.20 -0.30 Valorile f.25 _0.30 a'J b) 'cr arctan f.15 0. 0.35 0.0 B!.___ -B' p j'NiSiP Po Per fin fa uric umed sau saturat.40 saturut.65 0.28 0.15 -0.40 0.10 -0. la nivelul trupii. e == 0..15 -0.15 -0.32 3.22 0.J p rer medic Nisip mijlociu in stare indesatl.45 in stare de indesare rnedie Nisip fin prafos.10 I 128 0. In stare de indeare medie 0.35 -0.30 0.25 0.12 0. f. extindere limitata a zonelor de _0.40 0. uscat 0. 0. e = 0.5 de pamant si rugozitati ale talpii fundatiei.in care: r : greutatea cornponenta volumica a stratului de fundare.25 -0.5 se dau valorile categorii 1 cu 11' ~ ca pentru principalele f.JlIlin coezive.5 Ie= I.7 0.10 -0.7 0. I I I I I I c Teren de fundare f.08 _- B'=5m Panuiruuri caezi ve 10% (nisip Ie= 1.32 3.25 0.35 -0.50 indesure medie ~ tin uscat sau umed.umin pentru Teren de fundare nisip cu pietris ¢'.L . Determlnarea efOltului tangential critic foarre umed sau 0.Jo (pentru de pamanluri pamflnturi necoezive).5 _0.18.20 -0.25 -0.18 -0..25 0.35 Q f.35 0.50 0.5.25 -- B'=5m 0.02" 0. De asemenea.15 -0. corespunzatoare argiles.Jo 0. e = 0. praf nisipos.35 0.35 0.

'In situatiile 'in care intre talpa ~iteren se interpun diferite materiale (straturi izolatoare.08 §i Pmin din tabelele 4.12 0.22 1Il.17) Figura 4.e=l.10 realizare din prefabricate pozate pe un strat de beton de egalizare.18 0.4) §i cand prin valori ale parametrilor de sub talpa. respectiv Dj:= 3 m (la numitor).18 8. B' ale talpii.20 3.22 -0.19.08 -0.beton rugos.a §i 4. pentru valori intermediare 1 m < B <5 m ~i 1 m < Df ca valorile pentru -0. (*).22 14.: 0. urgilii pr5Joasii) Ie = 1. argi lii 0. CQ 0.e:. cu relatia propusa de numai cornponenta verticala.:1 0.5.25 dimensiunile reduse L'.15 O· <3 111 se admite interpolarea afectate de asterisc lineara a coeficientului exclusiv Pm. .0 11"> 20% (argiHi Ie=l.p'. (4. pelicule etc.10 -0.0 _0.14') sau (4.15') se deduce prin interpolare (figura 4. deoarece eventualele lundatiei.15 0.15 7. 0.22 = 5 m §i adancimi de fundare Df = I m (la numaratorul fractiei). B' meara > Po' valoarea tr parumetrilor mentionati vor trebui reduse in mod corespunzator. datorata exclusiv indirciiritor verticale uceustii incarcare normala.5 0. straturile situate deasupra nivelului tiilpii se caracterizeaza rezistentei la forfecare rp'. e - 0.25 0. Detenninarea coeficientului J1 130 131 .12 0* _ categoriile respective de piimfinturi presiunea P pi este foarte: apropiata de presiunea (deci fundatia nu poate prelua.) alterare pronuntata a stratului de fundare. In aceste cazuri.0 -0.5 0.15 0.5 1 0.4 §i 4. argiHi nisipoasa.e-O.28 8... la O· O· criticii p.e=1.1 0.e=O.p -0 4.20). argiUi. c' sau e" comparabile cu all' stratului presiunea critica se evalueaza conform unor modele In care suprafetele de rupere se J-Ir.3. valorile Jim.n sunt date pentru fundatii cu liilimea B' respecriv B' = 1 Ie:. §i forte taietoare).1 teren .5 O· priifoas a. 111 eva lorile p .19).10 0.08 -0. centric a a I I \ I I I I I I I I I I actiuni orizontale sunt preluate pe peretii vertic ali ai I Po P ppj Per MltycrhoJ' (figura 4. pe talpa actioneaza inciircarilor.22 -0.5.5 0.01' 0..5 0.25 0.b).Pam[inturi coezive cu II' = 10 . argilii grasa) lc=O. . servesc pentru . P I I dezvolra pfrnu in suprafata terenului sau se inchid in peretii vertic ali ai fundatiei Po I I I I I tfiguru 4.02 0. P in situatia frecventa presiunea critica pe baza a terenului fundatiei de fund are solicitat adanci se calculeaza in conditii consolidate..15 0. sau procesul de executie provoaca 0 folii.7.5.25 21.30 10. valorile Deci. e = 0.l nisi pn3sa.n' Se precizeaza Jim.interpol are deoarece Pumanturi coezive (U lc-1.".5 au fost stabilite fundatiilor turnate pentru sau l_ *i P = P /.05 0. r ". cand presiunea nonilaHi pe ta Ipa f un dati ei p ~ = _v_ L' .5.0 -0. ceea ce corespunde monolit Ic=O.20 0.5.4 §i 4. caracteristicile r. Calculul capacitiifii poartante ill cazul fundatiilor Pentru fundatiile caracterizate de adiincime prin valori ale raportului Dfl B > (3 .5 _0.15 xuprasarcina laterals q. 20% (nisip argiles.12 P 0. Valorile contuctul f-Io.25 4.5 Ie=0.e= 0.7. praf nisipos .25 0. c ' ale stratului de fundare ~i Ic=l. din relatille (4.argiles. in tabelele 4..

Uc::t.il) rC[1LrU reren UIL:ULUll UlIl suuuin I.20. bUUI. care se ia: (STAS 2561/3 .85) se recornanda . .adiincimea de calcul.coeziunea nedrenata a stratului.. fundu\iilor adanci se determine presiuni limita prescriptiile rornanesti in urrna limitarii acestor tasari. .:.Dc = p·B.1VC bin.17) se atinge numai practic in al - indesare al pamantului YI media de sub talpa fundatiei. dat in tabelul 4. b) Pentru un teren alclituit din straturi necoezive eli" "" I Observa\i~ arctan( (figura 4.1111ucuu:alllLC in cure tori coeficicntii in cuzul relatiei cxprcsii le: au acclea§i semnificatii (~i se calculeaza in mod identic) ca si (4.5).Dr . In urmatoarele . P 106 .4 aretan( D~) sin in care: cIt . (coeficientul 132 133 . la nivelul tlUpii fundatiei (a se = 1+ 2 tan.:LJHU.D.aDeoarece condipile presiunea critica rezultatii din relatia de regula. P/im' coeficient de reducere. B B 1 y'.:IU1L1:::::111 t. in calculul ponderatli. a valorilor greutatii unor tasari mari (care depa§esc.UJUU.21): (4. prin grosirnile straturilor. volumice a straturilor situate deasupra nivelului tlilpii.90. 110 ·B).6) relatii de culcul.18) de d 4 = 1+ 0. B· N r ) sc exprima In radiani. pse dii in tabeluI4. ¢" c: Figura 4.Dc = Dp daeli Df< pB. Calculul presiunii entice pc baza fundatiei adfinci (Mayerhof) In care: .. = a~ I . iar coeficienjii de corectie cu adancimea Df se deduc cu <¢" = 0): PLim = 9c II +q (4..6.19) D~) PH".21. in functie de gradul de (4.5)..p'(I- 'I f)· aretan(D ~) presiunea verticala efectiva preexistenta vedea explicatiile de la relatia 4. Deterrninarea presiunii critice pentru un teren necoeziv Figura 4. N q + r .. daca Df> pB.

80 (N..6 38" 127. e.5 24..» // /..l11timea (sau diametrul) bazei fundape.lJ.1. ..3 fJ 10 15 20 ... Calculul capacitiilii portante a terenului sub o/ultdafie de supra/alii .00 .3 32" 45...60 m = L'B' = 2.. c 25 kPa i '---_ \Y.drenate cu parametrii = 20° = 25 kPa).r: 5l\.50·].. atdt in ipoteza apliciiri Iente a indirciirii solicitat in conditii consolidate r ID 0.! - / L ~ N: .6 36° 87.34.60 = 4."_'j_..4 34° 64. V == l350 inciirciirilor Tabl!!u14. conform relatiei (4. = 70 kPa Nisip mijlociu Figura 4..H. / /.1. B' :::B .. ---- ....20 L I $' I 26" 18.3 N. _ - .0 108.4): L' A' =L :::2.4..00 fl.N q. = s. Rezulranta = 0.1.50 m. B/? = 0 §i e2 = 0. B = 2.. ~"').. cat §i l f I I . 0.4 0.66 0. 0.5 0.6 48....icatia terenului Rezolvare Verificarea presiunii eritice in conditii drenate Aria de caIcui a t1i1pii. j .5 28" 24.. J J .2·0. Stratif.50 m. Se cere verificarea Tabelul4.0 .B .50 -. .4.0 a 0.0 34. i -3.in plan ale (iilpii fundatiei sunt: L = 2.2 = 2..8 17.7 in functie de ¢' a unghiului de frecare interioara al stratului situat sub talpa 4.Argila prafoasa.LLlL.0 71.... exterioare el pe baza tiilpii are componentele: m..8 12. 1.coeficienti de capacitate portanta..00 m 134 135 ...6 30" 32.. Aplicatii 4. .) i = ¢u = 0.v» /X'>)/d --- ii J 1-+ . BI2 .0.7 kN ~i H = 120 kN §i exeentricitatile 40° 185... N r valoarea fundatiei..l "_H . dati in tabelul 4.1..33 in situtqia inciirciirii rapide (rezistenta la forfecare nedrenatil a stratului ¢u == 0 ~iell 70 kPa).6 9. Dimensiunile .OO j-1..1. plastic consistcnta Y= 19 leN/m3 ¢' 20".00 m...6 capacitatii portanre a terenului exterioare ¢' pentru fundatia din figura (stratul de fundare fiind §i c' -L4.67..>V. Umplntura Y= 17 kN/m) f 3 50 .... J i J ! --=-i.4..

82 ENV 1997 1: 1994 Per = (2 + 3. Ny .}==1 + 0.8). pe baza recomandarilor din STAS 330012 .19 1+ 1: 1994 L r-'· ! I 1+ 0. Sy . .5.11): P o.8 critica.0.81 de forma: . == 1+~sin20 2. 0: I I-OA(B!r.5 0.22 ' 6~4 -1 :: 1.) (BIl:.85 == 0.5 kPa tabelului 4.82 Nq -1 6.1.82 kPa cu + 0. (') + a).4. 1350 = 337.5(1+ ~l- 4.eot¢' iq • N q J Y _ 10.4·1.7H (-V+A"C'.70 120) = 0.(( STAS 0.0.6.3(BX.22·0.2-. deci. N4 == 6. s c .8.Q.1'.5): calculata coeficientii recornandati tn ENV 1997 .19.3 ~:~ = 0.4-1 136 137 . Nr == 3.1.120 -( 1350+4.5 L'·B' == --1.81.26·0.3(B/r.85 + 0. L' I + 0.26 6.85·6..8·1. pentru ¢' :::: 0° sunt: 2 Per = 25·14.. N cec.5 Presiunea critica (relatia 4. respectiv cu relatiile (4.25'cot20 == 1120 (13S0+4.5..79 0. I 0.7·B:= 1. = 0. adrnitand 1/1' = 20°: I :: B· f(I/1') = 2·0.14 (pentru 0:::: 0.. A J:= 0. cr = c' .5 .7).92 = 1.3) sunt calculati in tabelul de mai Coeficientii de forma (conform Deci P «Pcr" jos.09 iL• de inclinare: =: 0.3.5 16 Coeficienrul Coeficientii de inclinare.22 se efectueaza eu parametrii stratului de argil~ priifoasa a clirui .5 kPa == 26.88 + 26.)= 1.6.0.40 m.)== 1+ 1-0.6 Suprasarcina Cj Presiunea pe aria redusa a talpii este: p:= -- lateralii: V == 17·1. " 0.6.5.0.2-"-:= 1.00 + 19·0.14.13·0.25. stabiliti din graficele din figura 4. )1.6.14)·70 ·1.6·2.72 = prescriptia = 352 + 165 + 29 Presi unea curopennil = 546 Se introduc.88 Rezultii: Coeficient .36).4 1 B' 1 + 0.74. In calcul numai caracteristicile Presi uneu critics (relatia 4. c u .72 (1 H V+A·c'.85 ENV 1997 = 1. i.3.82 =0 + 26.3 ~'~ -.1' 'I ST AS 3300/2 . de capacitate portanta.80 -1 == 0.3(Biz:.79 = Coeficientii 382 + 176 + 35 = 593 kPu N" = 14.74 1.19 ( Sq' s.13 2.-Coeficient .6.-! =.4~= 2.19.)sin¢' 1. r y Oeci ~iin ipoteza Incarcl1rij rapide a fundatiei: =0...6.7. iy .84 Per statului de argila prafoasa. i + q .0. i + 0.19·0. N qqqs .cot~' .0.5y . B' . ic + q Coeficientul .85. m = 25.5.19.5 = 384 kPa 1 0.1.. respectiv din ENV 1997 -1: 1994 Verificarea presiunii critice in conditii nedrenate Calculul == 1. s .4 -1 == 0.4·1. + 26. sunt dati in tabelul de mai jos..ale terenului de fundare (relatia 4.1: 1994 este: I.cot20 .8.)= grosime sub mlpa dep1!~e~te O. -I N q-l ) == 1.5(1 + ~ilall¢.

00 .5·ran22 116 kPa + 20'cot22 + 1.5·20 Presiunea efectiva pe suprafata de calcul a talpii: p:c L'. plastic vartos.5 kPa tin:1nd seama de Hitimea E' De asernenea. Indircarea de calcul pe talpa are componentele e2 .4.5·0.: l-(O kN/m.50 m ~i de adancimea de tundare Df = 1. c' = 20 kPa.25 m. rezulta: v H flm.33. tan ¢' + c' . pentru stratul de fundare.1.16 de freeare rezulta pentru presiunea flo Vuloarea finals a coeficientului efectiva p t = 233 kPa.50 0.61 +30·3. Verificarea la alunecare a unei fundaiii de supra/atii Deourece P > Po se calculeaza valoarea (variabila) J.2·0.5 + 0.l prin interpol are intre Po §i Funnatia zidului de sprijin din figura 4. la alunecare a fundatiei: A' =0 (Ca + fl' p).2. §i 3 Presiunea limitatii de dezvoltare I relulia 3. Uitimea redusa: IJ' =B- 2e2 = 2.4.50 m. 350 kN/m Ppi :c = mJi· B'· NI + q.4(20.1 este realizata pe un strat de praf iisipos. CQ = 3. B' V :c 350 1.5.50 m a cceficientului de frecare beton - Presiunea lirnitii pentru valoarea constanta teren (ecuatia 4.1 = 223 kPa 138 139 . rezulta prin interpolare Din rubelul 4. = 22". cot¢' + q '" 3·20·1.25 = l.4): partiala a zonelor de echilibru limita in teren ~.2.2.16 (pentru PilI::: 339 kPa): = 0. Rczolvarc ZiduJ avund efectufindu-se 0 lungime mare (L » B).24· 233).5%. lunctie de lc §i e): flo dubla (in = 0. Fundatia unui zid de sprijin Her:. r'" 20 kN/m . iar excentricitatea 0.16): Po PII:.1. e = 0.24 Verificarea Figura 4.5.: = :3. = l.5 . rcr .3 (pentru Po = 116 kPa) ~i flm. prin inrerpolare Intre valorile -1. E' .6.1.n := 0. calculele pe 1 m liniar de zid.: V".4.1 kN/m Oed H < Her. r . problema se trsteaza in plan.04) H. B'·l = (3. prin intcrpolarc.'.1 := 89. 339 kPa. N2 + c'· N )= 3 1. avand caracteristici1e: Ip = 12." ::: »> 0.44+ 20·6.

4 + 13.sin ¢'). de forma (tabelul 4.05) ::: 17. .: 5% (deasupra nivelului Pentru ¢::: 34".5· (1+ 0. rezulta (relatiile 4.B. =: 1 + 2 tan 34(1 . Plim =a~l .4. ID ::= 0. c' ::: O.5 hidrnstatic). ~ .95 + 99."". = 29.n.882 =O.7 kPa Calculul presiunii entice (relatia 4. q = 2·17.19): ~ ..(1 +~) '" 100 (1.17)...4 ·s" ·dq +0.Nq Nr ==35.95 Calculul (s < presiunii limita.4. p Deoarcce {J·B calcui: -15. 26. L prin ealcul a eapacit1itij portante pe baza pilotului forat . +q..56 =: 0.1"1 3 .14~0.60) rezultii (din tabeluI4.dy' r.Nr) {J=.3::= 168. - --r-' Presiunea verticald la nivelul bazei: Se cere deterrninarea din figura 4. Pilot forat 140 141 . .7·29.56·1.00 =- 15·0. ..00 rn..sc ..375).6): a=: 0. 10 pe baza relatiei (4.3.20 m volumica medic a straturilor situate deasupa nivelului talpii (pe Greutateu distanja Dc): Figura 4.20 m < Df = 15.78)= 1.J. II geotehnice: == 37. Pcr =c' Terenul de fund are este eonstituit din nisip mare. In stare de indesare rnijlocie.78m Coeficienjii.. '-"'"' .7·1 din conditia ==15293 '" 15390 kPa pilotului Presi unea critica rezulta: Pa::: 168..4. . avand urmatoarele caracteristiei kNiInJ.s.3): (I--'!100 ':_). arctan{1 =1 + 0.15 Pentru nisip In stare de in des are rnedie (lD = 0.\':' ==l+sin¢':::I+sin34==1. = B=l"'4 volumice: d2 =J3. +y.6 sau tabelul 4.5%.10.7 ell sub NH: Coeficientii de corectie adancimea: u t q =: 1+ 2 tan ¢'(I.60.sin 34)...8.5·10.o.1) Ntl ¢' :::34".0. w .3-35.4 kN/m . Llilimea cchivalerun a bazei: Rczolvare Calculul greutatilor deasupra NH: / .5y·B' ·N r -s.»..88 == 13.4·0.8·1. .6 d! d. Iimitarii tasarii I Dr 0" I _!_d '" 8.1. r s .8 em). arctan( Dj{) Yo. se considera adancimea de Dc = fIB::: 13. ::: 26.3. .

: "Perfectionarea nestiincoase..Exemple de calcul" . Roman in fundatiilor coeficientului terenuri Tabele reprezentative Nr. 142 143 .7) . K.'tTIJ·lV.88·34.4'h edition.(10 4. 1979. Marcu A.1 *** rCB. _lLW·ll. Comeagli L. 1983..J =10. .4kN/m J (I - 13.1990.: "Foundation In!. 1990. A.4·(8786 + 314) '" 3640 kPa 11.64 • • + 10. S..ICB.Revista Hidrorehnica §i Fundatii: 17. 1988.: "Contributii Bucuresri. Eurocode 7 . Chickanappa Engineering" Ltd.. Balkerna. Me.1 12] 13] Antonescu L: "Manual de laborutor geotehnic" .ICB. Mechanics and L.ICB. portante a fundatiilor" - Editura Academiei.. Ai .UTCB. 1997. la calculul capacitiitii pe vfirf a pilotului forat se va accepta presiunea unitara P/im :: .64 . capacitatii E. 1978.ICB. I.teren" .: "Indrumator 3640 kPa. pentru proiectul In mod evident. grafice pentru proiectarea fundatiilor" . §i forrnule de free are beton . Bibliografle complementara ..: "Geotehnica de calcul" . Partea I .pen r . calculului de In alunecare valori pe talpa ale -ICB.. Cercetarea caracteristicilor geotehnice Marcu A. Graw Hill 181 Bowles J.: "Fundajii speciale. Antonescu de geotehnica I.6 y Presiunea limitil rezultli: PUm-' _ 0 4. Q. Ed.: "Handbook Foundation 1111 Zaharescu . 16] Marcu A.}3 2.2'oU edition. BIBLIOGRAFIE 34° rezultli: .. 15] §i fundatii.. 1998. E. A.. la studiul 1961.. of Soil 1990.: "Calculul fundatiilor ~i inginerie geotehnica. Athanasiu C. Analysis and Design" 19] Manoliu I.A' 'I' -.20 de capacitate tu portanta (tabe 1U 14 .Editura Bridgemann 110] Rarniah B. 1982. I Cocficientii I' Bibliografie de bam -N . Jianu L.6):: 0. 14] §i fundatii" .Fizica §i mecanica pamanturilor" T. = 34.3·0. Catedra de Geotehnicli "Tabele.-. terenului de fundare §i determinarea Marcu A.: "Capacitatea Manea S. portanta a terenului de fundare" . Tirnisoara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful