Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.

2006 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

CURRICULUM
Şcoala postliceală CALIFICAREA: TEHNICIAN COORDONATOR ACTIVITĂŢI COMERCIALE

NIVEL 3 AVANSAT

BUCUREŞTI 2006

AUTORI:

• Dima Raluca - Colegiul Economic Viilor Bucureşti • Georgescu Roxana - Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte • Poştovei Cătălina - Colegiul Economic Buzău • Tanislav Cristina - Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte • Todoruţ Amalia - Colegiul Economic V. Madgearu Târgu Jiu

CONSULTANŢĂ: CIOBANU GABRIELA– Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

2

Notă introductivă În conformitate cu procesele de restructurare, care se produc la toate nivelurile în ţara noastră şi care sunt impuse de necesitatea promovării unei economii de piaţă, are loc şi dezvoltarea procesului de reformă a învăţământului profesional şi tehnic, reformă care are ca principal obiectiv asigurarea de specialişti în toate domeniile de activitate, cu o pregătire profesională superioară, capabili a răspunde cerinţelor legislaţiei ţării noastre şi ale Uniunii Europene. Învăţământul postliceal oferă şansa oricărui absolvent de liceu să obţină o calificare la un nivel avansat, care-i facilitează integrarea pe piaţa muncii. Adaptarea la noile cerinţe ale economiei de piaţă, presupune însuşirea acelor competenţe care să dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, iniţiativa, perspicacitatea, abilitatea de a opera eficace într-un cadru economic dinamic şi concurenţial Competenţele incluse în calificarea de nivel 3 avansat activităţi comerciale” formează viitorilor absolvenţi abilităţi legate de: • • • • • • • • • • Comunicare profesională în limba modernă; TIC aplicată; Comunicare profesională Managementul proiectelor; Coordonarea şi lucrul în echipă; Managementul unităţii comerciale Gestionarea relaţiilor cu clienţii Gestionarea relaţiilor cu furnizorii Animarea ofertei de produse şi servicii Gestionarea informaţiilor comerciale ; „Tehnician coodonator

Curriculum-ul a fost structurat pe module care vizează atât prezentarea conceptelor, principiilor şi noţiunilor esenţiale care formează sistemul teoretic, cât şi aplicabilitatea metodelor şi procedurilor larg utilizate în diferite demersuri la locul de muncă. Unele module au distribuite, conform planului de învăţământ, ore de instruire teoretică dar şi ore de pregătire practică.. Orele de pregătire practică se recomandă a fi realizate la agentul economic pentru a asigura cadrul optim pentru dezvoltarea competenţelor profesionale. Pentru modulele de comunicare profesională în limba modernă 1 şi 2 curriculumul este comun, bazându-se pe aceeaşi unitate de competenţe din standardul de pregătire profesională.

3

4 . sub îndrumarea profesorului despecializate.Şcoala Postliceală Anul I Domeniul: Economic Calificarea: Tehnician coordonator în activităţi comerciale Modulul I Comunicare profesională în limba modernă1 TIC Comunicare profesională Coordonarea şi lucrul în echipă Din care: Modulul V Gestionarea informaţiilor comerciale Din care: Modulul VI Gestionarea relaţiilor cu furnizorii Din care: Modulul VII Comunicare profesională în limba modernă 2 Total ore/an 64 Total ore/săpt 2 Modulul II Modulul III Modulul IV 64 64 192 pregătire 64 practică 192 Din care: pregătire practică - 2 2 6 2* pregătire 64 practică 192 pregătire 64 practică 64 Din care: pregătire practică pregătire practică - 2* 6 Din care: 2* 2 Total ore/an: 26 x 32 săptămâni = 832 ore Stagii de pregătire practică : 30 ore/săptămână x 3 săptămâni/an = 90 de ore TOTAL ORE : 922 ore/an Notă * .Pregătirea practică pentru modulele de specialitate se desfăşoară într-o zi / săptămână x 6 ore / zi în laboratoarele şcolii sau la agenţii economici Stagiile de pregătire practică se vor desfăşura la agenţii economici. cu clasa împărţită pe grupe La finalul stagiului de pregătire elevii vor realiza un proiect care proiect care să abordeze conţinuturi si competente din toate modulele studiate pe parcursul anului .

nivel 3 avansat” în componenţa fiecărei calificări de nivel 3 avansat din Sistemul Naţional al Calificărilor din România.2005 cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare. avizare şi aprobare a standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului pentru învăţământul postliceal. proiectarea curriculară porneşte de la trei puncte de reper: a) Unitatea de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă. exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea parcursului şcolar şi de formare prin şcoala postliceală. nivel 3 avansat pentru ŞCOALA POSTLICEALĂ a fost elaborat avându-se în vedere următoarele: • nevoile de comunicare profesională în limba modernă ale absolvenţilor de şcoală postliceală • existenţa unei unităţi de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă. • reperele specifice de elaborare a curriculumului pentru învăţământul profesional şi tehnic prin organizarea modulară a studiului domeniilor cunoaşterii specifice care intră în componenţa calificării. foreign language teaching and entrepreneurship. să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă. • necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns adecvat cerinţelor socio-profesionale. curriculumul de faţă construieşte. de producere şi de interacţiune. nivel 3 avansat” din componenţa fiecărei calificări. Annex 2. alte surse de informare. 1 5 . Prezentul curriculum ţine seama de organizarea învăţământului postliceal şi de structura Unităţii de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă. să utilizeze informaţii din tabele. pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţământului liceal. Din această perspectivă. b) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie. în noua structură a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic din România. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline. să decodifice şi să producă. inclusiv bazele de date şi Internetul. şi a fost elaborat urmărindu-se: A. C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii. c) ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare. scheme. competenţe de comunicare necesare pentru o comunicare profesională în limba modernă adecvată situaţional / acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe. Elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative profesionale şi sociale. inclusiv al disciplinelor tehnice de specialitate. B. evaluare” publicat de Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000. • documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul parcursului şcolar şi în cadrul învăţării pe toată durata vieţii. 3973 / 27 . deprinderi şi atitudini specifice domeniului socio-profesional de activitate şi contribuie în plus şi la dezvoltarea şi aprofundarea de competenţe cheie în alte două dintre cele opt domenii de competenţe cheie 1 (domenii Vezi Implementation of “Education & Training 2010” programme.Modulul I COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ 1 ŞI 2 VALABILĂ PENTRU ANUL 1 SI ANUL 2 NOTĂ DE PREZENTARE Principii Curriculumul de COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ. Report November 2003. nivel 3 avansat”. în limitele cunoştinţelor dobândite. şi a Reperelor metodologice pentru proiectarea standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului la învăţământul postliceal. mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ. atât oral cât şi în scris.04. Working group on Basic skills. În aceste condiţii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare. practica raţională a limbii. • reperele impuse de OMEdC Nr. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. predare. grafice. în contexte profesionale. elevul va putea.

nivel 3 avansat”. corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR. cu particularizarea conţinuturilor tematice şi funcţionale la specificul domeniului de profesionalizare. 20 – 31) 6 . Această corelare constituie pivotul curriculum-ului. Se asigură astfel corelarea programei cu unitatea de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă nivel 3 avansat”2 care intră în componenţa tuturor standardelor de pregătire profesională de nivel 3 avansat. intercultural. care vor fi exersate şi utilizate de elevi). interculturale. nivelul 3 avansat” este realizată după modelul de proiectare de curriculum modular. în vederea folosirii lor independente de către elevi). 48-58 2 Pentru a facilita accesul la informaţia necesară proiectării didactice. 20 – 31)   SCURT GHID METODOLOGIC (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea demersul didactic) Acest capitol conţine precizări privind următoarele aspecte: • Recomandări privind proiectarea didactică • Sugestii privind procesul.  COMPETENŢE (ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi. Programa şcolară pentru modulul ”Comunicare în limba modernă.asumate şi de sistemul de învăţământ românesc) identificate la nivel european: (5) ”a învăţa să înveţi” (Learning to learn). Programa este concepută pentru a fi parcursă într-un modul unic. pp. care sunt structurate în : • • • Domeniile tematice şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba modernă şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare. Programa are următoarea structură:  VALORI ŞI ATITUDINI – ce urmează a fi formate pe parcursul şcolii postliceale pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene. Nivel 3 avansat” ( vezi pp. (6) competenţe interpersonale. pp. metodele de învăţare-predare care vor fi folosite şi corelarea instrumentelor şi probelor de evaluare cu conţinutul unităţii de competenţă (care se găseşte în Anexă. în conformitate cu prevederile din Anexa II la OMEdC Nr. Programa cuprinde elemente de construcţia a comunicării pentru fiecare limbă modernă studiată CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE conţine precizări cu caracter obligatoriu privind modul concret de aplicare a programei în activitatea didactică. Structura programei Parcursul de învăţare se realizează pe baza unei proiectări curriculare şi didactice care îmbină competenţe şi tipuri de conţinuturi. Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice care vor fi achiziţionate. anexăm la prezentul document unitatea de competenţă “Comunicare profesională în limba modernă. Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcţională a comunicării. metodele şi activităţile de învăţare-predare • Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare pentru evaluarea continuă şi pentru evaluarea în vederea certificării competenţelor Seturile de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie esenţa programei.2005 ”Repere metodologice pentru proiectarea standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului la învăţământul postliceal”.04. dar nu vor fi evaluate în scopul certificării. nota 24. Programa include detalieri ale competenţelor din Unitatea de competenţă “Comunicare profesională în limba modernă. social and civic competences). sociale şi civice (Interpersonal. acestea vor fi avute în vedere pentru evaluarea continuă. cu care se va opera pe parcursul activităţilor şi care vor fi utilizate în comunicare). 3973 / 27 .  CONŢINUTURI RECOMANDATE.

Corelarea acestora cu conţinuturile tematice. secţiunea ’Evaluare’. cu detalieri elaborate pe baza Criteriilor de performanţă pentru fiecare dintre acestea. cu precizarea că aceste competenţe trebuie dovedite la acest nivel în contexte profesionale relevante pentru domeniul de specializare . lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor. în procesul de proiectare didactică. nivel 3 avansat”. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale.Rubrica de ”Competenţe” conţine competenţele din Unitatea de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă. gradul de achiziţionare a competenţelor de comunicare ale elevilor va fi măsurat continuu şi sistematic în cadrul evaluării formative. Evaluarea Structura de competenţe corelate cu tipuri de conţinut oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării. VALORI ŞI ATITUDINI Pe parcursul studierii limbii moderne în şcoala postliceală se va avea în vedere cultivarea şi dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini: • Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare • Conştientizarea rolului limbii moderne ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul culturii universale • Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale • Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte profesionale şi socio-culturale specifice. evaluarea în vederea certificării fiecărei competenţe se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe elaborate în deplină concordanţă cu prevederile privind Probele de evaluare pentru competenţa respectivă din unitatea de competenţă. sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter practic şi transparent. în contexte Forme de prezentare a conţinuturilor Contexte: • Activităţi de serviciu • Contexte sociale relevante pentru activitatea profesională (târguri. Astfel. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi de competenţe de comunicare la niveluri de performanţă echivalente cu cele prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă.2 pentru toate competenţele. în conformitate cu documentele de politică educaţională ale MEdC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România. Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie a competenţelor. avându-se în vedere Criteriile de performanţă şi Condiţiile de aplicabilitate din componenţa acesteia şi în conformitate cu recomandările privind elaborarea probelor de evaluare din Ghidul metodologic. În elaborarea programelor s-a avut în vedere. şedinţe) • Situaţii formale şi situaţii informale 7 . aceştia vor fi evaluaţi în vederea certificării acesteia. nivelul 3 avansat COMPETENŢE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR Competenţe 1. prin receptarea unei varietăţi de texte specializate în limba modernă Unitatea de competenţe: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ. în momentul când se va considera că elevii (în mod individual sau în grup) deţin la un nivel satisfăcător o anumită competenţă dintre cele cinci care compun Unitatea de competenţă. Rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor” preia din unitatea de competenţă elemente specificate la rubrica Condiţii de aplicabilitate. pe parcursul procesului didactic. în conformitate cu condiţiile obligatorii de aplicare didactică şi de evaluare şi având drept repere sugestiile din ghidul metodologic. Pentru finele şcolii postliceale nivelul ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă va fi nivelul B 2. întâlniri. conferinţe.

explicaţii.2 Extrage informaţii / detalii înregistrate. global în mesaje orale care folosesc • prezentări (formale / informale) de produse / servicii. • vorbire la viteză normală sau de accent nefamiliare • varietăţi de accent 1. instrucţiuni. şi le întrebări. reclamaţii. inclusiv numerice. suficiente pentru decodarea sensului • discursuri.5 Identifică şi utilizează indicii verbale. un limbaj complex şi conţin • transmisiuni radio şi TV. solicitări şi Moduri de acţiune: întrebări orale care folosesc un • întrebări. grafice. formulare. inclusiv numerice. diagrame şi alte materiale vizuale. vocabular specializat • conversaţii telefonice. atunci când este Informaţii obţinute: necesar • elemente cheie / esenţiale din documente relevante 2. şi recomandări specifice profesionale semnificative 8 . conferinţe (inclusiv video-conferinţe).1 Identifică şi localizează prompt şi • documente profesionale specifice specializării: manuale. în contexte • Contexte sociale relevante pentru activitatea profesională (târguri. specifice necesare şi relevante Informaţii obţinute: pentru sarcinile de serviciu. reclame. • vocabular specific cu nivel mediu de specializare. limbaj corporal / nonverbal.4 Identifică şi discriminează între • date privind: materii prime. instrucţiuni. cu ajutorul priorităţi. adecvate pe baza informaţiilor • acţiuni proprii (realizarea de operaţii. mesaje orale diverse • informaţii pe teme profesionale: instrucţiuni. reclame.1 Identifică informaţiile necesare şi cei din jur. distinge de informaţii factuale sau de • informaţii factuale. pentru sarcini de serviciu. 2. non-verbale şi / sau asocieri • termeni specifici mesajelor mass media. circulare. materiale şi produse finite. cereri. conţinutului. manuale tehnice. de lungime variabilă: 2. de text nefamiliare prin utilizarea de faxuri. conferinţe. explicaţii. fişe tehnice.6 Înţelege instrucţiuni. materiale de referinţă şi / sau de procese verbale. prezentări. produse şi servicii. în registre urgenţe sociale şi profesionale uzuale 1.Surse şi tipuri de mesaje orale: • mesaje. 2. neutră). prospecte. activităţi). pe multe informaţii din diverse părţi ale teme de interes comun şi de interes profesional.2 Identifică sensul unor elemente • texte cu conţinut operaţional profesional: corespondenţă. intonaţie. anunţuri publice. date tehnice îndeplinirii unei sarcini de serviciu ale unor produse şi servicii. în scopul • informaţii profesionale: instrucţiuni. inclusiv mesaje telefonice 1. concepte) procese. baze de 2.6 Înţelege reglementări. 1. şi realizează acţiuni • comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane. unui text / din texte diferite. puncte de vedere. corect informaţii şi opinii relevante rapoarte. întâlniri. în diverse registre. privind specificaţii de altă natură (legi. specialitate în diverse forme de Forme de prezentare: tabele. evaluări. anunţuri.3 Corelează în mod coerent mai • informaţii factuale. idei. emise clienţi.5 Transferă informaţii din texte de date.3 Identifică opinii şi atitudini. formale / informale directe. relevant / conexiuni pentru clarificarea sensului unor elemente de vocabular pentru domeniul ocupaţional. specializat. oferte. prezentare notiţe. colegi / 1. solicitări. legate de îndeplinirea • Contexte profesionale formale şi informale de sarcini de serviciu. prezentări. obţinute pe cale orală Contexte: 2. intonaţiei şi al sensului Limbaj: implicit.4 Identifică. din • ideea principală (sensul global). rapoarte. scheme. contra. operaţii şi procese tehnologice opinii şi atitudini Materiale de referinţă: dicţionare. 1. informaţii privind priorităţi şi • limbaj şi structuri familiare şi mai puţin familiare. atitudini (pro. asocieri / conexiuni. verificarea limbaj complex şi conţin vocabular sensului prin alte surse. 2. • opinii. puncte de vedere. Obţine informaţii prin • Activităţi profesionale receptarea de mesaje scrise specializate. informaţii factuale. relativ complexe. şedinţe) profesionale semnificative Tipuri de text. pagini web. în texte de • texte de popularizare pe teme profesionale: articole de specialitate presă. Moduri de acţiune: instrucţiuni.

în funcţie de specializare. • Contexte sociale legate de profesie (târguri. specifice sarcinilor de serviciu.1 Completează documente şi formulare profesionale specifice sarcinilor de serviciu ale profesiei 4. fişe de evidenţă. minute. • dări de seamă. folii. în diverse registre. precis şi structurat logic idei. folosind expresii şi structuri variate 3. la viteză normală.2 Realizează prezentări orale de fapte. • raportări privind desfăşurarea unor evenimente. circulare. • susţinerea unei prezentări. • realizarea de operaţii. procese. şedinţe. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu 4. informaţii corecte pe teme din domeniul de specializare 4. oferte. la telefon. formule de politeţe. fapte şi opinii şi le susţine cu argumente 3. operaţii. 9 . scurte rapoarte profesionale. Moduri de comunicare: faţă în faţă. • formate formale şi formate informale.4 Utilizează materiale de referinţă specifice adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi a limbii • comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane. Limbaj: limbajul specific domeniului de specializare. • idei. Moduri de acţiune: • comunicarea/transmiterea de informaţii/instrucţiuni către interlocutor/i. explicaţii. modele. întâlniri. Elaborează mesaje scrise specializate. opinii. individual sau în grup. Tipuri de prezentări: • Rapoarte (relatări de evenimente. scheme. în limbaj specific clar şi precis. grafice. • Prezentări detaliate de procese / produse / servicii. faxuri. Limbaj: • fluent. folosind un limbaj specializat corect şi materiale suport adecvate 3. formule de comunicare standardizate. Tipuri de informaţii – în texte de lungimi variate. întâlniri).1 Oferă şi solicită.5 Se exprimă fluent. procese verbale. idei şi opinii profesionale.3 Transmite în scris.2 Redactează texte funcţionale mai complexe. cu folosirea de expresii şi structuri adecvate variate 4. facturi pro-forma.4 Oferă clarificări şi explicaţii atunci când informaţia / instrucţiunea nu este corect înţeleasă de ceilalţi 3. • imagini. documente. în contexte profesionale semnificative. fişe tehnice.6 Utilizează adecvat şi suficient de corect o varietate de termeni de specialitate comuni / familiari şi de structuri lingvistice astfel încât să asigure comunicarea deplină a sensului. Teme specifice legate de organizarea locului de muncă. despre procese. • descrieri şi specificaţii de obiecte. robot telefonic. puncte de vedere. pregătite în prealabil. de gramatică. în discuţii. sfaturi. • vocabular specializat familiar. şi / sau de registru 4. în contexte profesionale semnificative.din texte care conţin limbaj complex şi specializat şi realizează acţiuni adecvate pe baza informaţiilor din astfel de texte de specialitate 3. Tipuri de discurs: • Discuţii profesionale formale şi informale. fişe de lucru. informaţii şi instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de serviciu. modificarea unor operaţii. documente de evidenţă. Tipuri de informaţii: Conversaţii şi prezentări de lungimi variate. obiecte (mostre). la locului de muncă. specificaţii. ce conţin: • informaţii factuale (inclusiv numerice). Tipuri şi formate de documente şi texte funcţionale: • formulare şi alte documente specifice specializării (facturi. mesaje / e-mail. Exprimă mesaje orale în limbaj complex. planşe. • corespondenţă profesională: scrisori. chiar dacă există în mesaj unele deficienţele de pronunţie şi / sau intonaţie. • instrucţiuni. produse şi servicii. • Demonstraţii operaţionale. • Contexte formale şi contexte informale. fişe de producţie. • Prezentări. cu intonaţie corectă şi într-un registru adecvat contextului 3. Materiale suport pentru prezentări (dacă / când e necesar) • notiţe. rapoarte. în diverse registre: • informaţii factuale de specialitate. luarea de decizii. şedinţe). detalii de operare. Contexte: • Contexte profesionale. conferinţe. idei. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu 3. • aranjamente şi instrucţiuni de serviciu. procese. • transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare. situaţii specifice în organizaţie.3 Formulează clar. plan de prezentare. evaluări). referate. specific domeniului ocupaţional. opinii.

pe teme legate de • probleme de serviciu curente. cu • în scris: scrisori. în • în afara organizaţiei: cu clienţi. instrucţiuni. către diverşi destinatari. la tipul de text şi la Materiale de referinţă: subiect • dicţionare. ortografie Contexte: • Contexte profesionale. în scris • formule de iniţiere. procese. subalterni. în contexte • comunicări formale / informale cu parteneri şi clienţi. colegi. explicaţii. mesaje (inclusiv erespectarea convenţiilor şi normelor mail). Discuţii profesionale: adecvat. 10 . interlocutor / destinatar. în contexte profesionale • argumente pro şi contra în susţinerea unor opinii semnificative profesionale. aranjamente la locul sarcini de serviciu de muncă. reviste de specialitate. vorbitor al limbii moderne şi un vorbitor al limbii materne • evaluarea de informaţii. formală şi informală 5. 4.1 Participă cu informaţii factuale şi • ipoteze. negocieri. 4. în perechi.4 Elaborează corespondenţă • convorbiri cu colegi. în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul / Limbaj şi convenţii: destinatarul. contractări etc. Corespondenţă profesională. pe teme de interes • situaţii şi întâlniri sociale şi profesionale formale şi profesional. • analize.5 Verifică înţelegerea şi solicită / • în interiorul organizaţiei: cu subalterni.3 Comunică telefonic în mod a. întreţinere şi încheiere a unei discuţii directe / telefonice • formule standard folosite în corespondenţa de diverse tipuri • vocabularul specializat necesar îndeplinirii sarcinilor de serviciu. circulare. profesionale.2 Intermediază conversaţii între un • solicitări şi răspunsuri la solicitări. corespondenţă: profesionale. Participă la interacţiuni • informaţii factuale – inclusiv numerice – pe teme orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. informaţia nu este clar înţeleasă.6 Se exprimă clar. terminologic. sociale şi culturale. glosare de termeni specializaţi / sintagme specifice. superiori.. în grup mic. situaţii specifice la locului de şi / sau de registru nu împiedică muncă. • documente normative şi tehnice. la context. calitatea serviciilor / produselor.5 Elaborează texte astfel încât deficienţele de gramatică. 5. oferă clarificări / explicaţii când superiori. • relaţii cu clienţii şi partenerii. de servicii. sarcini de serviciu b. faxuri. preferinţe. fluent şi adecvat • în discuţii. Comunicare telefonică: 5. cu opinii proprii la discuţii Teme de discuţie. în contexte legate de informale. de produse. predicţii. legate de sarcini de serviciu c.folosite operaţii. baze de date • modele de documente şi formulare. Tipuri de informaţii şi opinii: 5. actuali şi / conversaţii directe şi telefonice şi în sau potenţiali prezentări Tipuri şi moduri de interacţiune: 5. schimburi de opinii: faţă în faţă. înţelegerea deplină a lor • Contexte sociale care au legătură cu profesia. 5. la context şi la mesaje. preluare / transmitere de adaptate la subiect.6 Adaptează formatul şi limbajului • Contexte formale şi contexte informale. în activităţi profesională în diverse formate şi profesionale. cu limbajul şi registrul • la telefon: apeluri date şi primite. interviuri individuale sau în grup. parteneri. comunicare telefonică. evaluări de: produse. Contexte pentru: 5. activităţi şi procese de producţie. oferte. în comunicarea orală şi • comunicări directe / telefonice derulate cu viteză normală. servicii.

• Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii. atât în registrul formal. Funcţiile comunicative ale limbii (actele de vorbire) vor fi exersate oral şi în scris. drepturile omului • Mass-media DOMENIUL OCUPAŢIONAL • Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional. comportament social) DOMENIUL PUBLIC • Aspecte din viaţa contemporană (sociale. Pe parcursul şcolii postliceale se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire): A solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular A solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii A solicita şi a oferi informaţii despre costuri. evenimente. deontologie profesională. ştiinţifice. tehnice. TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare în şcoala postliceală să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor domenii tematice: DOMENIUL PERSONAL • Relaţii interpersonale / profesionale / la locul de muncă • Viaţa personală (stil de viaţă. procese A formula comparaţii între persoane. fenomene. locuri. preţuri. fenomene. • Echipamente specifice specializării. locuri. economice. obiecte. acţiuni şi activităţi profesionale A solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânal de muncă A confirma / infirma informaţii A solicita confirmarea / infirmarea unor informaţii A descrie persoane. • Operaţii. activităţi. Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă. • Calitatea serviciilor / produselor. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor strictă cu profilul şi domeniul de specializare al fiecărei clase. experienţe. evenimente.CONŢINUTURI RECOMANDATE NOTE: 1. obiecte. etc. cât şi în registrul informal. în contexte relevante pentru domeniul profesional de specializare. se recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos 2. procese A formula oferte / invitaţii A accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune 11 . activităţi. • Organizarea locului de muncă. activităţi şi procese de producţie specifice specializării. DOMENIUL EDUCAŢIONAL • Descoperiri ştiinţifice şi tehnice • Patrimoniul socio-cultural european FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: Se va avea în vedere achiziţionarea şi exersarea cu precădere a acelor funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos care sunt specifice domeniului profesional de specializare. strategii de utilizare a resurselor) • Civism. comportament profesional. A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene şi procese de producţie A solicita şi a oferi informaţii despre evenimente.

a accepta sau a refuza ajutorul A corecta / încuraja / avertiza pe cineva. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. a oferi. în funcţie de specializare. încredere. Vor fi avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice discursului specializat. întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice) A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie A solicita şi a da instrucţiuni A solicita şi a da sfaturi A solicita şi a formula propuneri. nu vor fi tratate izolat şi analitic. conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare. preferinţe A exprima atitudini emoţionale: simpatie. 12 . a determina cursul unei acţiuni A exprima acordul / dezacordul cu un curs de acţiune A caracteriza persoane. îngrijorare. ci vor fi abordate global. dorinţe. Elementele de gramatică se vor doza progresiv. temere A exprima o hotărâre sau o promisiune A exprima opinii / puncte de vedere personale A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale A solicita opinii / puncte de vedere personale A exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere A exprima şi a motiva acordul / dezacordul faţă de opiniile altora A contrazice opiniile altora A face prezentări A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj A cere şi a da detalii şi explicaţii A solicita repetarea şi reformularea ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. regret. acţiuni A compara acţiunile prezente cu cele trecute A trage concluzii A lua decizii A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva A exprima diverse grade de certitudine. sugestii A solicita.A solicita şi acorda / refuza permisiunea de face ceva A oferi un obiect în mod politicos A exprima mulţumiri A cere scuze A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere. A exprima presupuneri A exprima probabilitatea A exprima acţiuni / stări posibile A exprima condiţii A exprima cauze şi consecinţe A exprima intenţii. fapte. A planifica o acţiune A convinge. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Structurile gramaticale de mai mare dificultate. îndoială. dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative.

folosirea modurilor personale şi nonpersonale. exclamativă. posesiv. adverbial. de loc. grade de comparaţie Prepoziţia: de loc. de poziţie. pronumele neutru „le”* Verbul: diateza activă. vorbirea directă / indirectă LIMBA FRANCEZĂ Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: Lexic Familii de cuvinte. demonstrativ. de timp. de mişcare Sintaxă: ordinea cuvintelor. participiul trecut şi funcţiile sale sintactice Adverbul: de mod. relaţia imagine/text 13 . mărime şi aproximare. substantive defective de număr. pasivă şi reflexivă. de negaţie. de cantitate. a concesiei Exprimarea opoziţiei* Exprimarea progresiei proporţionale* Propoziţia participială Vorbirea directă/vorbirea indirectă Tipuri de fraze Fraza asertivă. conotaţie* Relaţii semantice: sinonime. de timp. instrucţiuni de folosire). folosirea conjunctivului după locuţiuni conjunctive şi în propoziţii relative Adverbul de mod. publicitar Argumentativ Lectura imaginii Imagine publicitară.LIMBA ENGLEZĂ Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: Substantivul: substantive cu plural neregulat. corespondenţa timpurilor. verbe modale. reflexiv. câmpuri lexicale. fraza condiţională. descriptiv. numerale fracţionare. de cantitate. a scopului. relativ. a condiţiei. de loc. negativă. construcţia şi interpretarea imaginii publicitare. substantive colective Adjectivul: grade de comparaţie. nehotărât. de timp. omonime. impersonală Tipuri de texte Informativ. comparaţia intensivă. incitativ (reţete. denotaţie. interogativă directă şi indirectă. de afirmaţie. explicativ. adverbul modalizator* Prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale Conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare Locuţiuni conjunctive* Sintaxa Ordinea cuvintelor Concordanţa modurilor şi a timpurilor în fraza complexă Exprimarea comparaţiei. antonime. numerale multiplicative Verbul: diateza pasivă directă / indirectă. paronime Morfologie Substantivul şi determinanţii săi Determinantul adjectival şi gradele de comparaţie Numeralul ordinal şi cardinal Pronumele personal. structuri care utilizează comparativul Numeralul: numerale ordinale. a cauzei. interogativ. a consecinţei.

pluralul) şi determinanţii săi Adjectivul: declinarea. de loc. numerale multiplicative Pronumele personal. relaţia tabel/text informativ sau explicativ LIMBA GERMANĂ Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: Lexic Familii de cuvinte. antonime. relativ. impersonală) Concordanţa modurilor şi a timpurilor în fraza complexă Propoziţii relative. reflexiv. Argumentativ. grade de comparaţie Prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale Conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare Sintaxa Topica propoziţiei principale şi secundare (enunţiativă.Tabel grafic. participiul trecut şi funcţiile sale sintactice. adverbial. relaţia imagine/text) Tabel grafic. câmpuri lexicale. incitativ (reţete. verbe modale. omonime. a concesiei. aggettivi determinanativi o 14 . Relaţii semantice: sinonime. de cantitate. câmpuri lexicale Relaţii semantice: sinonime. omonime. antonime. descriptiv. de negaţie. pasivă şi reflexivă. paronime Morfologie L’ articolo: usi particolari dell’articolo Il nome: il plurale dei nomi composti L’aggettivo: aggettivi qulalificativi – comparativi e superlativi organici. a comparaţiei. a consecinţei. Infinitiv mit zu Exprimarea opoziţiei* Exprimarea progresiei proporţionale* Vorbirea directă/vorbirea indirectă Tipuri de texte Informativ. exclamativă. a condiţiei. negativă. Lectura imaginii Imagine publicitară ( construcţia şi interpretarea imaginii publicitare. pronumele „man” Verbul: diateza activă. diagramă* (repere de completare şi interpretare). Exprimarea cauzei. numerale fracţionare. a scopului. circumstanţiale. instrucţiuni de folosire). gradele de comparaţie. interogativă directă şi indirectă. de afirmaţie. statistică (repere de completare şi interpretare). explicativ. demonstrativ. reflexiv. temporale. paronime Morfologie Substantivul (declinarea. de timp. Adverbul de mod. funcţional. structuri care utilizează comparativul Numeralul ordinal şi cardinal. posesiv. relaţia tabel/text informativ sau explicativ LIMBA ITALIANĂ Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: Lexic Familii de cuvinte. diagramă*. publicitar. nehotărât. interogativ.

verbi irregolari. . publicitar Argumentativ Lectura imaginii Imagine publicitară. так как .. потому что . La preposizione La congiunzione L’interiezione: tipi di interiezione Sintaxa La concordanza dei tempi Il periodo ipotetico Discorso diretto ed indiretto Tipuri de texte Informativ. на (valori temporale.verbele de mişcare (actualizare) . из-за того. explicativ. pronomi interrogativi. incitativ (reţete. descriptiv.. construcţia şi interpretarea imaginii publicitare..благодаря.paradigma verbală (actualizare) . gradi e alterazioni dell’avverbio. gerunziul si participiul. pronomi indefiniti. pronomi relativi.. Il verbo: forma attiva e passiva.... ci e vi. relaţia tabel/text informativ sau explicativ LIMBA RUSĂ Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: Morfosintaxă Substantivul şi grupul nominal .modul condiţional-optativ (conjuncţia если бы) - cazul acuzativ cu prepoziţiile в. пришлось) gradele de comparaţie ale adverbului - Elemente de relaţie .. делиться на .fraza cu subordonată concesivă (introdusă prin несмотря на то. uso dei modi e dei tempi:modi finiti e modi indefiniti. etc... forma riflessiva. если . следовало. L’avverbio.paradigma nominală (actualizare) cazul dativ cu prepoziţiile благодаря şi по pentru exprimarea valorii cauzale .forma scurtă a adjectivelor . destinaţia) cazul genitiv cu prepoziţiile из-за. так как) 15 . придётся.indicativi. то .. из-за.. instrucţiuni de folosire). что) - fraza cu subordonată circumstanţială condiţională (introdusă prin если) fraza cu subordonată circumstanţială de cauză (introdusă prin потому что.gradele de comparaţie ale adjectivului Verbul şi grupul verbal . relaţia imagine/text Tabel grafic. pronomi dimostrativi: il pronome quanto. от pentru exprimarea valorii cauzale - recţiune verbală prepoziţională: состоять из . construcţii echivalente verbele impersonale (следует. diagramă* (repere de completare şi interpretare)... posizioni dell’avverbio. из.. Il pronome: pronomi personali: uso di lo. по.. Sintaxă . collocazione dei pronomi atoni.. что . ..

determinanţii substantivului (adjectiv posesiv. având drept repere sugestiile din ghidul metodologic. descriptiv.  Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice. relaţia imagine/text) tabel grafic. condiţională.  Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreaga durată a modulului. nivel 3 avansat” este concepută pentru a fi parcursă ca modul unic. exclamativă şi impersonală. infinitiv. negativă. CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE  Programa ”Comunicare profesională în limba modernă.  Alegerea temelor. relaţia tabel/text LIMBA SPANIOLĂ Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: Lexic relaţii semantice (sinonime. interogativă directă şi indirectă.  În activitatea de învăţare-predare vor fi folosite metode comunicative. gradele de comparaţie Verbul: folosirea modurilor verbale personale şi ne personale (mod indicativ. relativ. până la încheierea modului. de loc. interogativ) Adjectivul: concordanţa de număr şi gen. tehnici interactive şi activităţi centrate pe elev. cauzală. nehotărât. de cantitate. antonime. vorbirea directă şi indirectă. reflexiv. explicativ. gerunziu şi participiu) Pronumele: personal. 16 . de timp. finală şi concesivă. posesiv. achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel satisfăcător. imperativ. demonstrativ. publicitar şi argumentativ Lectura imaginii . pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării întregului curriculum.Tipuri de texte . obligaţia acestora fiind să asigure. contextelor şi textelor pe baza cărora se va lucra se va face în strictă corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase. explicativ. familii de cuvinte. omonime). gradele de comparaţie Prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale Numeralul cardinal şi ordinal Conjuncţii/ Locuţiuni conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare Sintaxa: concordanţa modurilor şi a timpurilor în frază. interogativ. relativă. propoziţia subordonată temporală. conjunctiv.imagine publicitară ( construcţia şi interpretarea imaginii publicitare. Se recomandă furnizorilor de formare ca parcurgerea acestui modul să fie programată pe întreaga durată a cursurilor şcolii postliceale (3 – 4 semestre). în procesul de proiectare didactică. Tipuri de texte: informativ.  Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorilor. câmpuri lexicale Gramatică Articolul hotărât şi nehotărât Substantivul: formarea femininului şi a pluralului. publicitar şi argumentativ. lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor.informativ. descriptiv. statistică informativ sau explicativ (repere de completare şi interpretare). diagramă*. demonstrativ. Adverbul: de mod. Tipuri de fraze: fraza asertivă. deşi există şi posibilitatea parcurgerii lui în doar 2 semestre.

proiectarea de la programa şcolară – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare. Elaborarea planificărilor presupune următoarele etape: 1. presupune: . .  conţinut tematic U. Detalieri ale conţinuturilor unităţii de învăţare Ce? 3 Competenţ e vizate De ce? Activităţi de învăţare Cum? Resurse Cu ce? Evaluare Cât? (În ce măsură?) Pentru detalii. funcţii comunicative) a celor adecvate pentru domeniul de calificare 3. în funcţie de problemele apărute şi de constatările făcute în activitatea la clasă. materiale audio-video. 4. Nr. ce contribuie la detalierea conţinuturilor. Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate.Î.transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete. Identificarea resurselor didactice necesare: texte.Î. . I. în concordanţă cu competenţele vizate. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a programei. la texte uşoare. 2002 17 .Î. 2. privit global. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată. Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic. CNC. ore alocate Săptămâna Observaţii** (amendamente) *NOTĂ: În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea de învăţare respectivă **NOTĂ: Se completează pe parcursul parcurgerii modulului. 5. se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit. Bucureşti. Structura planificării calendaristice Conţinuturi ale U. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu competenţele care le sunt asociate. SCURT GHID METODOLOGIC3 Procesul de formare / învăţare / instruire. Corelarea competenţelor cu conţinuturile selectate din programa şcolară şi conturarea Unităţilor de învăţare (U. el înlocuind planul de lecţie. MEC. . la nivelul clasei.evaluarea rezultatelor învăţării / gradului de achiziţie a competenţelor (inclusiv în vederea certificării). cu condiţiile de aplicabilitate şi cu prevederile privind probele de evaluare din unitatea de competenţă şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic. II. care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Proiectul unităţii de învăţare reprezintă singurul document de proiectare didactică necesar. documente autentice etc. 6. Studierea atentă a Unităţii de competenţă şi a programei şcolare. Selectarea din conţinuturile programei (teme.evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului obţinut.  elemente de construcţie a Competenţe vizate* comunicării  funcţii comunicative Nr.). în vederea formării competenţelor specifice.  Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu criteriile de performanţă. liceu”. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare. se recomandă a se consulta “Ghid metodologic – aria Limbă şi comunicare.

comparaţii.exerciţii de operare cu informaţii din texte de specialitate: corelare. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. .exerciţii de adaptare a textului la context. în contexte profesionale semnificative . comentariu. joc de rol.exerciţii de identificare şi discriminare de informaţii factuale.exerciţii de operare cu informaţii din texte de specialitate: corelare. rezumat etc. monolog . prin întrebări şi răspunsuri. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. în contexte profesionale semnificative. clarificare. la tipul de text şi la subiect . EVALUAREA Evaluarea formativă. rezumare. raportări (formale şi informale) . transfer în şi din coduri nonlingvistice . simulări: discuţii profesionale. Elaborează mesaje scrise specializate. simulare.exerciţii de redactare de corespondenţă specifică specializării .exerciţii de discriminare . conversaţie dirijată sau liberă.convorbiri telefonice . dezbatere . în contexte profesionale semnificative . conversaţii. să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de învăţare-predare. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu.exerciţii de completare de formulare şi documente profesionale specifice specializării . transfer în diverse forme de prezentare . interviu.exerciţii de solicitare şi oferire de informaţii şi instrucţiuni. joc de rol. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu . în contexte profesionale semnificative.exerciţii de redactare în vederea acurateţei informaţiei şi limbajului: paragraf. relatare / repovestire. opinii. . în contexte profesionale semnificative .exerciţii de prezentare. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu .proiecte de grup IV.exerciţii de desprindere / înţelegere de detalii specifice dintr-un text oral 2.exerciţii de rezumare orală . Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. interviu. descrieri. continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă modernă. atitudini întrun text specializat . Evaluarea în vederea certificării competenţelor se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe elaborate în concordanţă cu prevederile privind probele de evaluare pentru competenţa respectivă 18 .exerciţii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare într-un text scris .exerciţii de completare de texte lacunare . povestire.exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral . explicare şi adaptare a discursului oral şi scris .proiecte individuale sau de grup 3. puncte de vedere. corespondenţă profesională.dialog. Exprimă mesaje orale în limbaj complex.prezentări.discuţii.exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un mesaj oral . să identifice lacunele şi cauzele lor.proiecte individuale sau de grup 5. asocieri.exerciţii de redactare de texte funcţionale specifice specializării .exerciţii de reformulare. brainstorming 4. . permiţând atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor.exerciţii în perechi / grup.- tema (detaliată pe lecţii) text / tip de text funcţii comunicative elemente de construcţie a comunicării III.exerciţii de identificare .

dar prezentarea va fi liberă şi în nici un caz nu va fi citită.din unitatea de competenţă. probele de evaluare vor putea fi construite astfel încât să integreze elemente din două sau mai multe competenţe. condiţiile de administrare a probelor vor fi cât mai apropiate de situaţiile reale şi instrucţiunile vor oferi mai multe detalii privind contextul în care se produce comunicarea. Dacă acest lucru nu este posibil. în contexte profesionale semnificative • Pentru certificare. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu • Pentru certificare. în contexte profesionale semnificative • Pentru certificare. • Probele trebuie să vizeze demonstrarea. Candidaţii vor putea folosi planul de prezentare / notiţele. avându-se în vedere criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate din componenţa acesteia. se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta. în contexte profesionale semnificative • Probele se vor elabora astfel încât evaluarea candidaţilor pe această competenţă să fie integrată cu evaluarea competenţelor de producere (competenţele 3 şi 4). o dată în contexte formale şi o dată în contexte informale. • Pentru certificare. se va considera suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta. performanţa va fi demonstrată atât pentru apeluri date cât şi pentru apeluri primite. se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta. • În unele cazuri va fi necesar ca probele de evaluare să includă limite de timp realiste pentru realizarea sarcinilor de lucru. în contexte profesionale semnificative. o dată în contexte formale şi o dată în contexte informale. sau a mai multor criterii de performanţă de la aceeaşi competenţă sau de la competenţe diferite. în concordanţă cu cerinţele specifice contextului profesional. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu • Pentru certificare. Unele probe şi instrumente de evaluare vor putea avea in vedere evaluarea integrată a mai multor competenţe.  Competenţa 3: Exprimă mesaje orale în limbaj complex.  Competenţa 4: Elaborează mesaje scrise specializate. o dată în contexte formale şi o dată în contexte informale. În scopul de a se asigura un grad cât mai mare de validitate a evaluării. • La elaborarea de texte se va permite utilizarea dicţionarului şi a altor materiale de referinţă prevăzute în condiţiile de aplicabilitate. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu.  Competenţa 2: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate.1 şi 5. În scopul de a se asigura într-o măsură cât mai mare validitatea şi credibilitatea evaluării. • În cazul convorbirilor telefonice (competenţa 5. cel puţin o dată. • Prezentările pot avea o durată variată. 19 . se va considera suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.3). se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru competenţele 5.2 în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acestea. în măsura în care este posibil. în contexte profesionale semnificative. pentru a modela cât mai aproape de realitate modul în care se realizează comunicarea.  Competenţa 5: Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. în situaţii de activitate profesională reală / practică de atelier sau la agentul economic. dar nu mai puţin de 10 minute. a capacităţii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele care sunt specifice domeniului de specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate. La elaborarea probelor şi instrumentelor de evaluare este necesar să se ţină seama de următoarele recomandări:  Competenţa1: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale. probele de evaluare se vor administra.

Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în grup. Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi: . atât formativă. acasă) concepută în vederea evaluării  Proiectul  Portofoliul  Autoevaluarea Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi portofoliului ca instrumente complementare de evaluare. cât şi în afara clasei. Planificarea activităţii: . dar poate creşte complexitatea obiectivelor urmărite. dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. afectivi şi performativi) elevilor. natura obiectivelor şi experienţa participanţilor. . cu atât scade posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia. . de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de la colegi. . la orele de limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:  Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)  Tema de lucru (în clasă.Identificarea surselor de informare (manuale. cât şi sumativă. persoane specializate în domeniul respectiv. 20 .Stabilirea obiectivelor proiectului. presă. Alegerea temei. ghid. expoziţie.Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului.). carte.Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev / grup. corespondenţă. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.să facă prezentarea publică a proiectului Etapele realizării unui proiect sunt: 1. Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii. Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei.să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar tematic.• În cazul corespondenţei (competenţa 5. organizaţii guvernamentale etc.să facă o cercetare (investigaţie). Cu cât creşte numărul membrilor. într-un cuvânt.să elaboreze raportul final. . pliant. a capacităţii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele specifice domeniului de specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate. precum şi a progresului elevilor. atât în clasă. probele vor viza demonstrarea. spectacol / serbare etc. este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare. de a împărtăşi celorlalţi cele realizate / învăţate. instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate.). . dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de lucru în echipă. Este evident că modalităţile (metode. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu.4). a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia. prin cooperare. a atitudinilor dezvoltate. şi a competenţelor achiziţionate. cărţi de la bibliotecă. ziar. cel puţin o dată. de a lucra şi învăţa în cooperare. de a realiza activităţi în mod independent. film. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a rezultatelor învăţării este necesar să se aibă în vedere. instituţii. . de a comunica şi negocia. afiş publicitar. În aceste condiţii. PROIECTUL Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca instrument de evaluare. 2. pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea. îl ajută să participe direct la propria lui formare Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor în ideea lucrului în echipă. ci şi a proceselor de învăţare. mai ales în evaluarea formativă continuă. proiecte mai vechi. evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor.

fapte. nu în ultimul rând. aparat foto. ei au ocazia astfel săşi selecteze şi să decidă ce date. este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului). se familiarizează cu criteriile acestuia şi învaţă progresiv să gândească în acel domeniu. Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare. Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create. microfon.3. Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi. 3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul. deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii să-şi elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală. execuţia şi realizarea. creioane. 4) reflecţia (capacitatea de a se distanţa faţă de propria lucrare. scrisori. respectiv. 21 . aceasta nu are drept consecinţă non-angajarea profesorului. foarfece etc. căci eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. 2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare atât pe perioada elaborării proiectului. 2. Realizarea materialelor. cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de colaborare şi. raportor – prezintă întregii clase concluziile grupului). 4. mai ales dacă proiectul este folosit şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore. 6. cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii. a produsului realizat). 4. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru. cu ei înşişi). cameră de luat vederi. modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi. Elevul ajunge cu timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia singur munca. consiliere şi monitorizare discretă în toate fazele activităţii. cronometror – urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite. pictarea. şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se doreşte a fi evaluată. deprinderi doresc să includă în proiect). dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit concept). În dobândirea unei experienţe concrete. decuparea etc. intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume. Esenţa proiectului constă: 1. mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii. secretar – scrie ideile emise de participanţi. când elevul continuă să creeze într-un anumit gen. de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe tablă. tipărirea. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect. 3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia. dar şi cu profesori. dicţionare. pentru modul de prezentare şi/sau pentru produsul realizat. de a avea permanent în vedere obiectivele propuse. judecata şi tehnica estetică. In plus. Cercetarea propriu-zisă. îndeplinească şi prezinte eficient proiectele.) 5.) se întrepătrund. a modului de lucru. practice extinsă dincolo de clasă. concepte. Asigurarea şi evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului. computer. foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii. 5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum sunt ele materializate în produs. 5. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze. specifice şi să conţină şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Evaluarea cu ajutorul proiectului. concepte. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie. Profesorul rămâne aşadar un factor esenţial al procesului. Evaluarea (cercetării în ansamblu. atunci ei au nevoie de orientare. Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni: 1) operarea cu fapte. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte autentice. consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor.

cooperare. Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente. obiectivele fixate de titular. permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării. PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească dea lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele. pe parcursul şcolarităţii. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european comun de referinţă.un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale. pliante. La baza acestui portofoliu se află două obiective majore: . organizată fie tematic. a acelor documente considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev. cu notaţiile privind experienţele de învăţare.  contribuţii personale la reviste şcolare. generând o puternică motivaţie interioară.  proiecte / părţi de proiecte realizate.). «carnetul de bord». casete audiovideo. lucrul cel mai important. . rezultatele şi experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. oferă oportunităţi de comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice. machete. probabil. şi. Portofoliul se realizează prin acumularea în timp.  fotografii. ”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor.  răspunsuri la chestionare. internet). CD-ROM etc.  lucrări scrise curente / teste. să le revizuiască şi să reflecteze asupra lor. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului. constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculum-ului şcolar. ascultate/ văzute (emisiuni radio/TV.  interviuri scrise sau pe casetă audio. fie la dorinţa elevului (care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare. filme.să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice. Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe o perioadă de timp semnificativă. oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii. EAQUALS – ALTE. eşantioane din lucrări personale şi / sau documente. caricaturi (reproduceri / creaţii personale). .  o listă de texte audio-vizuale.  corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.  compuneri / creaţii literare personale.  traduceri. desene. interviuri.  texte literare (poezii. 22 . integrale sau secvenţe.motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi. portofoliul conţine trei părţi: . ilustraţii.o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa de învăţare. Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”.experţi din exterior.prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate) Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale lingvistice. Portofoliul permite elevului: . precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă.  extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată. pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale. fie tematic şi cronologic. determinându-i să conceapă schiţe. fragmente de proză). În acest caz. afişe publicitare. . colaje. dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine documente cum ar fi:  o listă cu texte literare sau de altă natură citite în limba străină (sub formă imprimată sau electronică).

Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-ul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza.să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţă. .să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie .- să-şi planifice învăţarea. 23 .să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului. Portofoliul permite profesorului: . să-şi monitorizeze progresul să ia parte activ la propriul proces de învăţare.să programeze învăţarea.să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia. . .

în contexte profesionale semnificative 24 . în contexte profesionale semnificative 2. Elaborează mesaje scrise specializate. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. Exprimă mesaje orale în limbaj complex. în contexte profesionale semnificative. în contexte profesionale semnificative 3.0 Comunicare profesională în limba modernă 2.ANEXĂ Titlul unităţii: Nivel: 3 avansat Valoare credit: Competenţe: 1. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu 4. în contexte profesionale semnificative. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu 5. Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate.

ideea principală (sensul global). comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane. informaţii factuale. conferinţe (inclusiv video-conferinţe). emise la viteză normală. activităţi). conversaţii telefonice. privind specificaţii de procese. care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat. Surse şi tipuri de mesaje orale: Informaţii obţinute: Limbaj: Moduri de acţiune: 25 . relevant pentru domeniul ocupaţional. discursuri. în registre sociale şi profesionale uzuale. limbaj corporal / nonverbal. limbaj şi structuri familiare şi mai puţin familiare. puncte de vedere. din mesaje orale diverse Identificarea de opinii şi atitudini. inclusiv mesaje telefonice înregistrate. colegi sau de cei din jur. emise clienţi. inclusiv numerice. explicaţii. atitudini (pro. de lungime variabilă: mesaje. în diverse registre. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. în contexte profesionale semnificative Criterii de performanţă: (a) Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global în mesaje orale care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat Extragerea informaţiilor / detaliilor specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu. conferinţe. şi realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor obţinute pe cale orală (b) (c) (d) (e) (f) Condiţii de aplicabilitate: Contexte: activităţi de serviciu.Titlul unităţii: Competenţa 1: 1. opinii. non-verbale şi / sau de asocieri / conexiuni pentru clarificarea sensului unor elemente de vocabular sau de accent nefamiliare Înţelegerea de instrucţiuni. şi distingerea lor de informaţii factuale sau de altă natură (legi. contexte sociale relevante pentru activitatea profesională (târguri. informaţii. întrebări. vorbire la viteză normală întrebări. idei. transmisiuni radio şi TV. concepte) Identificarea. intonaţiei şi al sensului implicit. prezentări (formale / informale) de produse / servicii. intonaţie. formale şi informale directe. solicitări. solicitări şi întrebări orale. contra. anunţuri publice. priorităţi. rapoarte. pe teme profesionale: instrucţiuni. situaţii formale situaţii informale Texte care conţin unele elemente de vocabular / de accent nefamiliare. vocabular specific cu nivel mediu de specializare. şedinţe). acţiuni proprii (realizarea de operaţii. verificarea sensului prin alte surse. neutră). cu ajutorul conţinutului. Comunicare profesională în limba modernă Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale. a informaţiilor privind priorităţi şi urgenţe Identificarea şi utilizarea de indicii verbale. întâlniri. termeni specifici mesajelor mass media. inclusiv numerice. produse şi servicii.

intonaţiei şi al sensului implicit. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate. evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă. Pentru certificare. aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a) şi (b) şi în condiţiile de aplicabilitate. Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice opinii şi atitudini şi să le distingă de informaţii de altă natură. integrat. Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice informaţii privind priorităţi şi urgenţe cu ajutorul conţinutului. Probele pot viza. (c). aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate. aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a). se consideră suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta. solicitări şi întrebări şi că este capabil să acţioneze pe baza informaţiei obţinute prin ascultare. (e) şi (f) şi în condiţiile de aplicabilitate. (d). 26 . (b). aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate. Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că înţelege instrucţiuni.Probe de evaluare Probe scrise sau orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice şi obţină prin ascultare informaţii / detalii. Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să folosească strategii de înţelegere prin ascultare.

texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă. contexte profesionale informale. prospecte. prezentări. informaţii factuale. texte cu conţinut operaţional profesional: corespondenţă. date privind: materii prime. evaluări. reclame. în diverse registre. procese verbale. oferte. Tipuri de text: Informaţii obţinute: Materiale de referinţă: Forme de prezentare: Moduri de acţiune: 27 . reclame. baze de date. Comunicare profesională în limba modernă Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate. în texte de specialitate Identificarea sensului unor elemente de text nefamiliare prin utilizarea de materiale de referinţă şi / sau de asocieri / conexiuni. de lungime variabilă: documente profesionale specifice specializării: manuale. elemente cheie din documente relevante. şi recomandări specifice din texte care conţin limbaj complex şi specializat şi realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor din astfel de texte de specialitate (c) (d) (e) Condiţii de aplicabilitate: Contexte: activităţi profesionale. modificarea unor operaţii. formulare. scheme. inclusiv numerice. informaţii profesionale: instrucţiuni. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. pe teme de interes comun. conferinţe. rapoarte. care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare. şedinţe) Texte. fişe tehnice. anunţuri. explicaţii. grafice. relativ complexe. comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane. transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare. reclamaţii. notiţe. luarea de decizii. manuale tehnice. atunci când este necesar Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite. pagini Internet. întâlniri.Titlul unităţii: Competenţa 2: 1. operaţii şi procese tehnologice dicţionare. circulare. instrucţiuni cereri. instrucţiuni. date tehnice ale unor produse şi servicii. în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu Transferul de informaţii din texte de specialitate în diverse forme de prezentare Înţelegerea de reglementări. în contexte profesionale semnificative Criterii de performanţă: (a) (b) Identificarea şi localizarea promptă şi corectă de informaţii şi opinii relevante pentru sarcini de serviciu. contexte sociale relevante pentru activitatea profesională (târguri. diagrame şi alte materiale vizuale. faxuri. prezentări. acţiuni proprii: realizarea de operaţii. tabele. materiale şi produse finite. instrucţiuni. contexte profesionale formale.

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze materiale de referinţă adecvate şi strategii de semantizare pentru identificarea sensului. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a) şi în condiţiile de aplicabilitate.Probe de evaluare Probe orale sau scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice şi să localizeze informaţii. se consideră suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta. Pentru certificare. şi recomandări citite şi că este capabil să acţioneze adecvat pe baza informaţiei obţinute prin lectură. În unele cazuri poate fi necesar ca probele de evaluare să includă limite de timp realiste pentru realizarea sarcinilor de lucru. detalii şi opinii. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b) şi în condiţiile de aplicabilitate. Probe orale. scrise şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că înţelege reglementări. evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă. 28 . Probe orale. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate. aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (c) şi (d) şi în condiţiile de aplicabilitate. instrucţiuni. Probele pot viza. atunci când este necesar. scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să prelucreze informaţii în diverse moduri. în concordanţă cu cerinţele specifice contextului profesional. integrat.

idei. robot telefonic. grafice. faptelor şi opiniilor şi susţinerea lor cu argumente Oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când informaţia / instrucţiunea nu este corect înţeleasă de ceilalţi Exprimarea fluentă. la viteză normală. specific domeniului ocupaţional. planşe. chiar dacă există în text unele deficienţele de pronunţie şi / sau intonaţie. vocabular specializat familiar. conferinţe. folosind un limbaj specializat corect şi materiale suport adecvate Formularea clară. scurte rapoarte profesionale. de gramatică. opinii. imagini. de informaţii şi de instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de serviciu. comunicarea / transmiterea de informaţii / instrucţiuni către interlocutor / i. fişe de lucru. în diverse registre. faţă în faţă. detalii de operare. modele. prezentări. procese. operaţii. prezentări detaliate de procese / produse / servicii. explicaţii. pregătite în prealabil. scheme. descrieri şi specificaţii de obiecte. precisă şi structurată logic a ideilor. documente. Comunicare profesională în limba modernă Competenţa 3: Exprimă mesaje orale în limbaj complex. situaţii specifice în organizaţie. care conţin: informaţii factuale (inclusiv numerice). plan de prezentare. expresii specifice şi structuri variate.Titlul unităţii: 1. folii. în contexte profesionale semnificative. sfaturi. rapoarte (relatări de evenimente. fluent. contexte profesionale. întâlniri). Tipuri de discurs: Contexte: Tipuri de prezentări: Materiale suport pentru prezentări Limbaj: Moduri de comunicare: Moduri de acţiune: 29 . discuţii profesionale formale şi informale. instrucţiuni. la telefon. şi / sau de registru Condiţii de aplicabilitate: Tipuri de informaţii: conversaţii şi prezentări de lungimi variate. obiecte (mostre). la locului de muncă. folosind expresii şi structuri variate Realizarea de prezentări orale de fapte. în discuţii. individual sau în grup. demonstraţii operaţionale. cu intonaţie corectă şi într-un registru adecvat contextului Utilizarea adecvată şi suficient de corectă a unei varietăţi de termeni de specialitate comuni / familiari şi de structuri lingvistice astfel încât să se asigure comunicarea deplină a sensului. contexte formale şi contexte informale. şedinţe). întâlniri. notiţe. idei şi opinii profesionale. în scopul îndeplinirii sarcinilor de serviciu Criterii de performanţă: (a) (b) (c) (d) (e) (f) Oferirea şi solicitarea. contexte sociale care au legătură cu profesia (târguri. susţinerea unei prezentări .

Prezentările pot avea o durată variată. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să se exprime fluent. dar nu mai puţin de 10 minute. Pentru certificare. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să ofere şi să solicite clarificări şi explicaţii. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b). evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă. chiar dacă există unele deficienţe. şi în condiţiile de aplicabilitate Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să realizeze prezentări orale pregătite în prealabil. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze adecvat terminologia specifică pentru a se asigura comunicarea deplină a sensului. şi în condiţiile de aplicabilitate Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să formuleze clar. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate Probele pot viza. se consideră suficientă demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta. idei şi opinii şi să le susţină cu argumente. cu intonaţie corectă şi într-un registru adecvat contextului. o dată în contexte formale şi o dată în contexte informale.Probe de evaluare: Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să ofere şi să solicite informaţii şi instrucţiuni. Candidaţii vor putea folosi planul de prezentare / notiţele. integrat. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a). dar prezentarea va fi liberă şi în nici un caz nu va fi citită. precis şi structurat fapte. 30 .

formate formale. specifice sarcinilor de serviciu. fişe tehnice. organizarea locului de muncă. situaţii specifice în organizaţie. modele de documente şi formulare. limbajul specific domeniului de specializare. Comunicare profesională în limba modernă Competenţa 4: Elaborează mesaje scrise specializate. referate. facturi proforma. idei. activităţi specifice locului de muncă. despre produse şi servicii. opinii. contexte profesionale.Titlul unităţii: 1. puncte de vedere. formule de comunicare standardizate. ortografie şi / sau de registru nu împiedică înţelegerea deplină a lor Adecvarea formatului şi limbajului la context. standarde tehnice şi profesionale specifice. mesaje (inclusiv e-mail). la tipul de text şi la subiect Condiţii de aplicabilitate: Tipuri şi formate de documente şi texte funcţionale: formulare şi alte documente specifice specializării (facturi. aranjamente şi instrucţiuni de serviciu. de informaţii corecte pe teme din domeniul de specializare Utilizarea de materiale de referinţă specifice adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii folosite Elaborarea de texte astfel încât deficienţele de gramatică. contexte sociale care au legătură cu profesia. în limbaj specific clar şi precis. dicţionare. raportări privind desfăşurarea unor evenimente. rapoarte. faxuri. în scopul îndeplinirii sarcinilor de serviciu Criterii de performanţă: (a) (b) (c) (d) (e) (f) Completarea de documente şi formulare profesionale specifice sarcinilor de serviciu ale locului de muncă Redactarea unor texte funcţionale mai complexe. calitatea serviciilor / produselor. evaluări). în diverse registre. care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare. baze de date. minute. Limbaj: Teme specifice: Contexte: Materiale de referinţă: 31 . contexte informale. note circulare. de lungimi variate: informaţii factuale de specialitate (inclusiv descrieri şi date tehnice). documente de evidenţă. în contexte profesionale semnificative. specificaţii. cu folosirea de expresii şi structuri adecvate variate Transmiterea în scris. reviste de specialitate. Tipuri de informaţii: în texte. corespondenţă profesională: scrisori. contexte formale. şedinţe. glosare de termeni specializaţi / sintagme specifice. la locul de muncă. formule de politeţe. formate informale. procese verbale. oferte.

integrat. se consideră suficientă demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta. Probele trebuie să vizeze demonstrarea. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate. Pentru certificare. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate. cel puţin o dată. la tipul de text şi la subiect. Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze un format recomandat şi un limbaj adecvat la context. o dată în contexte formale şi o dată în contexte informale. în limbaj specific clar şi precis. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate. Probele pot viza. 32 . aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a) şi (b) şi în condiţiile de aplicabilitate. ortografie şi / sau de registru care să împiedice înţelegerea deplină a textului. a capacităţii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele care sunt specifice domeniului de specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate. La elaborarea de texte se va permite utilizarea dicţionarului şi a altor materiale de referinţă prevăzute în condiţiile de aplicabilitate. Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze limba modernă fără deficienţe de gramatică. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate. Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să transmită. Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii folosite. informaţii corecte pe teme din domeniul de specializare. evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă. specifice sarcinilor de serviciu.Probe de evaluare Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil completeze formulare şi documente şi să redacteze texte funcţionale mai complexe.

activităţi profesionale zilnice. solicitări şi răspunsuri la solicitări diverse. în contexte legate de sarcini de serviciu Elaborarea de corespondenţă profesională în diverse formate şi către diverşi destinatari. cu potenţiali clienţi / parteneri Tipuri şi moduri de interacţiune: în discuţii profesionale. în afara organizaţiei: cu clienţi. preluare / transmitere de mesaje telefonice. Discuţii profesionale: situaţii sociale si profesionale formale şi informale. Contexte: a. legată de sarcini de serviciu. instrucţiuni. formule standard folosite în corespondenţa de diverse tipuri 33 Limbaj şi convenţii: . limbaj nonverbal. la telefon: apeluri date. formule de iniţiere. apeluri primite. superiori. note circulare. schimburi de opinii: faţă în faţă. în diverse registre. la context şi la interlocutor / destinatar. de produse. întreţinere şi încheiere a unei discuţii directe / telefonice. servicii. fluentă şi adecvată terminologic. activităţi şi aranjamente operaţionale. argumente pro şi contra în susţinerea unor idei / opinii profesionale personale. privind: probleme de serviciu curente. în activităţi profesionale zilnice. evaluarea de informaţii. subalterni. în contexte profesionale semnificative Criterii de performanţă: (a) (b) (c) (d) (e) Participarea cu informaţii factuale şi cu opinii proprii la discuţii profesionale.Titlul unităţii: Competenţa 5: 1. în scris: scrisori. explicaţii. cu parteneri. în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul / destinatarul. cum ar fi planuri. comunicări telefonice şi corespondenţă profesională. preferinţe. contractări etc. oferte. în conversaţii directe şi telefonice şi în prezentări Exprimarea clară. negocieri. cu limbajul şi registrul adaptate la subiect. evaluări de: produse. întâlniri formale / informale profesionale de rutină. pe teme legate de sarcini de serviciu Comunicarea telefonică adecvată. (în funcţie de specializare). comunicări formale / informale cu parteneri şi clienţi. cu respectarea convenţiilor şi normelor sociale şi culturale. analize. în perechi sau în grupuri mici. b. ipoteze Teme: discuţii profesionale şi conversaţii. în comunicarea orală şi în scris Condiţii de aplicabilitate: Tipuri de informaţii şi opinii: informaţii factuale – inclusiv date numerice – pe teme profesionale. mesaje (inclusiv e-mail). aranjamente la locul de muncă. c. de servicii. Corespondenţă profesională: formală şi informală. faxuri. comunicări directe / telefonice derulate cu viteză normală. în interiorul organizaţiei: cu subalterni. relaţii cu clienţii şi partenerii. care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare. cu superiori. în contexte legate de sarcini de serviciu Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii când informaţia nu este clar înţeleasă. Comunicare telefonică: contacte de rutină cu colegi. pe teme de interes profesional. Comunicare profesională în limba modernă Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. cu colegi.

6. 3. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate Probe orale. Nicoleta Silvia Ioana. Prof.(scrisori. Bucureşti – limba spaniolă 34 . şi respectând convenţii folosite în comunicarea orală şi în scris. Pentru certificare. GRUPUL DE AUTORI: 1. probele trebuie să vizeze demonstrarea. în care să prezinte informaţii şi opinii şi să le argumenteze. Camelia Rădulescu. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate Probele pot viza. cel puţin o dată. a capacităţii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele care sunt specifice domeniului de specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate. Silvia Florea. În cazul convorbirilor telefonice (b). 2. Dan Ion Nasta. aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a) şi (e) şi în condiţiile de aplicabilitate. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să verifice înţelegerea. performanţa va fi demonstrată atât pentru apeluri date cât şi pentru apeluri primite. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei – limba franceză Prof. Consiliul Naţional pentru Curriculum – limba rusă Prof. Octavian Pătraşcu. se consideră suficientă demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru criteriul de performanţă (a) în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acestea. vocabularul specializat necesar îndeplinirii sarcinilor de serviciu şi rezolvării situaţiilor previzibile specifice contextelor profesionale. Liceul Cervantes. fax. scrise şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze o exprimare clară. Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să comunice telefonic în mod adecvat. În cazul corespondenţei (c). integrat. circulare. cu un limbaj şi registru adaptate la subiect. Grupul Şcolar Industrial Metalurgic. la context şi la interlocutor / destinatar. 4. pe diverse teme şi către diverşi destinatari. şt. dr. evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – limba germană Prof. fluentă şi adecvată terminologic. Probele se vor elabora astfel încât evaluarea candidaţilor pe această competenţă să fie integrată cu evaluarea pe competenţele de producere (competenţele 3 şi 4). email). Bucureşti – limba italiană Prof. să solicite clarificări şi să acţioneze în vederea clarificării. o dată în contexte formale şi o dată în contexte informale. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b) şi în condiţiile de aplicabilitate Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să elaboreze corespondenţă profesională în diverse formate. Colegiul Economic Viilor. Galaţi – limba engleză Cercet. 5. Probe de evaluare: Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să participe la discuţii profesionale. Cornelia Dumitriu.

tip caracter. filtrare. 5. ecuaţii. medie aritmetică).Tipuri de date: numerice.Formatare document şi foi de calcul: setare pagină. sursa datelor. scădere. 3. 4.Exploatarea unei baze de date: deschidere. grupuri de cuvinte. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ . 9. 8. şir de caractere. grupare linii şi coloane. logice. tip. 6. selectare culori. funcţii simple (adunare. font. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe din modul : 1. subtotaluri. 11.Prelucrarea informaţiilor dintr-un tabel: sortare.Toate orele sunt efectuate de profesorul de specialitate. aliniere. şir de C2. . formatare. subsol. 4.Tehnici de căutare adecvate surselor de informaţii: motoare căutare 3. chenare. suprafaţă diagramă. consultarea documentaţiei auxiliare. poziţionare pe o înregistrare. grafice. documente text. în exploatare foi de calcul. Compară reprezentări grafice în aplicaţiile Word şi Excel Administrează o bază de date Comunică prin Internet Structurează şi prezintă informaţii din surse variate II. de uz general. 10. date calendaristice. Administrează caractere. Comunică pe Internet. actualizare. memo şi funcţii pentru date de tip numeric. 2.Număr de ore: 64 . copiere/lipire. referinţe absolute şi relative. dimensiune). 35 aplicaţiile Word şi 2. redenumire. grosimea liniei. localizare.Inserare obiecte: imagini. închidere bază de date şi tabele. cuvinte-cheie.Încărcarea unei baze de date: introducere şi validare date. indexare. conversii. stil. şabloane prezentări. sortare. fişiere multimedia.Trasare diagrame: tip. date o bază de date calendaristice.Modulul II TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI APLICATĂ I. mărime font.Compară reprezentări grafice Excel Conţinuturi tematice 1.Operaţii asupra tabelului dintr-o bază de date: creare. 3. 7. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor UC2 Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată Competenţe individuale C1. antet. alfanumerice.Operaţii de operare asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere.Structura bazei de date: tabele (nume componente. tipărire.

permite diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat. Competenţa 1. limbaj. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. 16. Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. metoda practică. Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare al elevilor. Conţinuturile se vor exemplifica în funcţie de domeniul profesional. fişiere de pe 4. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ. exerciţiul. prezintă informaţii 15. Alegerea acestor activităţi oferă următoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care învaţă. cataloage. pentru verificarea atingerii competenţelor. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. III.Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. Sugestii metodologice Modulul „. permite individualizarea învăţării. grafice. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap. forum. observaţia sistematică a comportamentului elevilor. dicţionare. normative.Internet 12. dialog. expediere mesaje. respectiv reprezentările grafice în aplicaţiile Word şi Excel.Îmbinare informaţii într-un mod coerent: conţinut unitar. dezbatere on-line.Metode de schimb al informaţiilor: e-mail. Activităţile la lecţii pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt atinse. 14. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. diagrame. materiale scanate. de la simplu la din surse variate complex. Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. Se evaluează numai competenţele din acest modul. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor aplica activităţi de învăţare cu caracter interactiv.Surse de informatii: baze de date. Internet. Structurează şi floppy şi CD-ROM. proiectul. baze de date corespunzatoare domeniului de activitate.Operaţii pentru transmitere informatii: crearea unui cont. liste de discuţie a informaţiilor. O competenţă se evaluează o singură dată. 13. urmând să le pună mai bine în valoare. bazele de date şi informaţiile din surse variate vor corespunde domeniului profesional.Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor aplicată” poate fi parcurs în mod independent. accesare cont. II .Prezentare material realizat: operaţii complexe de calcul tabelar. autoevaluarea.Compară reprezentări grafice în aplicaţiile Word şi Excel 36 . respectiv asupra disponibilităţilor sale. oferă maximul de deschidere. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe.

o copiere/lipire. o selectare culori. o chenare.C. o localizare. o suprafaţă diagramă. o grosimea liniei. o redenumire.Fişa de lucru Compară reprezentări grafice în aplicaţii Word şi Excel Sarcinile tale sunt: • • • • • Operarea asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul Formatare documente şi foi de calcul Prelucrarea informaţiilor dintr-un tabel Trasarea diagramelor Inserarea obiectelor Fişa de evaluare Nume candidat: Nume evaluator: U. o subsol Prelucrarea informaţiilor dintr-un tabel o sortare. o grupare linii şi coloane. o consultarea documentaţiei auxiliare Formatare documente şi foi de calcul: o setare pagină o stil. o antet. o funcţii simple (adunare.2 Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată Sarcini Operarea asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul: o inserare/ştergere. o font. scădere. o sursa datelor. o mărime font. o tip caracter. o formatare. o aliniere. o exploatare foi de calcul. medie aritmetică) Trasarea diagramelor: o tip. o referinţe absolute şi relative. o tipărire Inserarea obiectelor: Modul de realizare a sarcinilor Rezultatul evaluării DA sau (√) NU sau (X) Data DA sau (√) NU sau (X) DA sau (√) NU sau (X) DA sau (√) NU sau (X) DA sau (√) 37 . o filtrare. o subtotaluri.

şabloane prezentări. Instruirea se va realiza în laboratorul de informatică cu o bună dotare materială şi cu softul corespunzător.o o o o o o • • • imagini. Precizări pentru aplicarea probei de evaluare  elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare  elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare  certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative. 38 . de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. proiectele. documente text NU sau (X) Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev. exerciţiul. dezbaterea şi discuţii în grup. Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată. ecuaţii. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire profesională. utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării • • Pentru probele scrise. fişiere multimedia. grafice. predominând studiul de caz. dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru. Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător. Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.  înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor pe parcursul probei Sugestii privind dovezile evaluării: • Fişa de evaluare. Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului. Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare. care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate. demonstraţia. prin fişe individualizate. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. în funcţie de dificultatea acesteia. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard. Metodele de predare vor fi variate. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. portofoliile. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale.

39 .

concise.Aplică tehnici de comunicare orală 3. prin structură. subiectul în cauză. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe din modul : 1. discuţii. încurajează discuţia. manuale. internet. relevante. seminare. metode de ascultare (activă sau pasivă). procese verbale. informatizate Identificarea metodelor de verificare a eficienţei comunicării: obţinerea feedback . întreţinerea unor discuţii. • Argumentarea unui punct de vedere : idei clare.Toate orele vor fi efectuate de profesorul de specialitate. adaptate contextului si interlocutorului • Facilitarea unei comunicări eficiente: acceptă opinii diferite.ului. documentaţie. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor UC3 Comunicarea profesională Competenţe individuale C1 Elaborează strategii individuale pentru o comunicare • eficientă Conţinuturi tematice Strategii de comunicare • Stabilirea scopului comunicării: primirea şi transmiterea informaţiilor. statistici. mass media • • C2 Aplică tehnici de orală • comunicare • Selectarea metodelor de comunicare adecvate: scrise. prin modulaţia vocii. asigură posibilitatea de exprimare. contactul vizual). Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în faţa unui auditoriu: în situaţii formale sau informale. prezentarea unor informaţii Identificarea surselor de informaţii: informaţii interne şi externe. oferă feed- 40 . limbajul trupului. documentaţie întocmită corect Tehnici de comunicare orală Identificarea strategiilor de ascultare necesare obţinerii informaţiilor: în funcţie de: situaţie.Număr de ore: 64 ore . în funcţie de numărul de vorbitori (mare. persuasive. 2 persoane). Locul modulului în cadrul planului de învăţământ . prin comunicare non verbală (gesturi. verbale. prin articulare . mic. buletine informative. vorbitori. audio. rapoarte.Realizează un raport formal II. publicaţii de specialitate.Modulul III COMUNICARE PROFESIONALĂ I.Elaborează strategii individuale pentru o comunicare eficientă 2. ocazie. prin alegerea tonului şi a vocabularului.

bine structurat. Activităţile la lecţii vor fi variate. De exemplu să întocmească un raport la sfârşitul realizării unui produs. discuţiile în grup care stimulează critica. centrate pe elev. 41 la agenţii economici de profil. publicul ţintă. jocul de rol. problematizarea. încurajează participarea elevilor. elevul. elevul dezvoltându-şi gândirea critică. încadrarea în timp. învăţarea prin proiecte. exerciţiul. toţi elevii să dobândească competenţele necesare. simularea. folosirea unui suport specific C3 Realizează un Raportul formal raport formal • Selectarea informaţiilor necesare temei propuse: în funcţie de complexitatea temei. suportul (grafica. adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere al auditoriului. Pentru activitatea propusă este necesară selectarea informaţiilor în funcţie de complexitatea temei şi publicul căruia i se adresează. fiind capabil să îşi susţină şi să argumenteze ideile proprii în faţa unui auditoriu format dintr-un număr mai mare sau mai mic de persoane. standardul de prezentare. simţul organizatoric şi puterea de adaptabilitate. care dezvoltă gândirea.back. relevanţa • Organizarea conţinutului şi structurii raportului: tipul formatul) informaţiei. studiul de caz. Se va încuraja utilizarea tehnicilor moderne de comunicare prin exersare până la atingerea performanţei. indiferent de stilul de învăţare caracteristic. viteza vorbirii. Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. prin simulare elevul poate fi pus în situaţia de a se pregăti pentru elaborarea unui raport formal. Elevul demonstrează că este capabil să elaboreze cel puţin o strategie diferită de comunicare în 2 contexte . comunicator. Pentru exersarea competenţei „Realizează un raport formal”. Se vor promova metode activ – participative. succesiune logica. Prin simulare se vor exersa tehnicile de comunicare în situaţii diferite. Relevanţa subiectului urmăreşte modul de organizare a conţinutului în funcţie de situaţie. Se pot utiliza metode ca: observaţia. brainstormingul etc. Competenţa “Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă” poate fi dobândită prin exersarea prin simulare în clasă sau prin lecţii vizită cu grade de complexitate diferite. astfel încât. Profesorul are rolul de facilitator. unei piese sau activităţi. • Elaborarea unui raport formal: document coerent. stimulează creativitatea. dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională. adecvat scopului propus III. colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. Sugestii metodologice Toate conţinuturile modulului „ Comunicarea profesională” vor fi efectuate de către profesorul de specialitate. experimentul. munca independentă.

capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor. Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în faţa unui auditoriu 3. Auditoriul este format din membri echipei de lucru dar şi componenţi ai altor echipe din cadrul organizaţiei. Identificarea strategiilor de ascultare în funcţie de: o situaţie o ocazie o subiectul în cauză o vorbitori o metode de ascultare 2. Fişa de lucru Eşti desemnat să prezinţi raportul privind activitatea echipei de lucru în decursul unei luni de zile. Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate.C. Sarcinile tale sunt: 1. joc de rol (elevii se ajută reciproc. Argumentarea unui punct de vedere 4. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe. 3 Comunicare profesională Sarcini 1. Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în faţa unui auditoriu: o în situaţii formale sau informale o în funcţie de numărul de vorbitori (mare. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către profesor şi prezentate elevului. Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. mic. în momente diferite. iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă). persoane din conducere. Facilitarea unei comunicări eficiente Fişa de evaluare Nume candidat: Nume evaluator: U. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi). 2 persoane) o prin modulaţia vocii Modul realizare sarcinilor de Rezultatul a evaluării DA sau (√) NU sau (X) Data DA sau (√) NU sau (X) 42 . Identificarea strategiilor de ascultare 2.Se recomandă de asemenea organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. consolidând astfel. iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.

proiectele. Argumentarea unui punct de vedere: o idei clare o relevante o concise o persuasive o adaptate contextului si interlocutorului 4.prin alegerea tonului şi a vocabularului prin structură prin comunicare non verbală (gesturi. limbajul trupului. contactul vizual) o prin articulare 3. Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării •Pentru probele scrise. •Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului. Precizări pentru aplicarea probei de evaluare  elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare  elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare  certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative. care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate. 43 .  înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor pe parcursul probei Sugestii privind dovezile evaluării: •Fişa de evaluare. portofoliile. dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru. DA sau (√) NU sau (X) Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată. Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioadă de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare. Facilitarea unei comunicări eficiente: o acceptă opinii diferite o încurajează discuţia o asigură posibilitatea de exprimare o oferă feed-back o stimulează creativitatea o încadrarea în timp o viteza vorbirii o adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere al auditoriului o folosirea unui suport specific o o o • • • Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor UC6 Coordonare şi lucrul în echipă Competenţe individuale C1 Dezvoltă o strategie de lucru în echipă Conţinuturi tematice Strategii de lucru în echipă • Stabilirea obiectivelor pentru lucrul în echipă: informarea corectă şi la timp a membrilor. puncte slabe. flexibilitate. transmiterea ideilor.Toate orele vor fi efectuate de profesorul de specialitate. redistribuiri de sarcini. termenelor. acţiunilor pentru îndeplinirea obiectivelor: materiale. ameninţări. explorare.Modulul IV COORDONARE ŞI LUCRUL ÎN ECHIPĂ I. delegare • de sarcini. luarea de decizii. coordonare. incursiune C2 Monitorizează • Monitorizarea activităţilor în cadrul echipei (pregătire practică) Planificarea resurselor. propunerilor. nemulţumirilor. remedierea neconformităţilor Transmiterea de informaţii şi opinii în cadrul sesiuni de lucru: de informare. financiare. transmiterea deciziilor.Număr de ore: 192 ore din care 64 pregătire practică . abilităţi • Planificarea lucrului cu ceilalţi: negocierea responsabilităţilor. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe din modul : C1 Dezvoltă o strategie de lucru în echipă C2 Monitorizează activitatea echipei C3 Contribuie la consolidarea echipei II. aptitudini. motivare • Adaptarea nefavorabile strategiei în funcţie de rezultate: favorabile. timp. umane. discuţii. organizare. formularea de opinii personale. aptitudini. armonizare. evaluarea performanţelor • Recunoaşterea poziţiei membrilor echipei: în funcţie de: în funcţie de: competenţa profesională. activitatea echipei 44 . abilităţi competenţa profesională. remediere • Analizarea activităţii echipei şi stabilirea feed-back-ului: puncte tari. oportunităţi. control. receptivitate la nou. execuţie. anticiparea rezultatelor. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ .

dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională. prin simulare elevul poate fi pus în situaţia de a dezvolta un comportament propice lucrului în echipă. Prin simularea unui conflict de muncă bazat pe perturbarea informaţiei la nivel de echipă. capacitatea de a asculta cu atenţie. exerciţiul. colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. rezolvarea amiabilă a conflictelor. astfel încât. jocul de rol. Exersarea competenţelor acestui modul se poate realiza şi în cadrul celorlalte module de specialitate la orele de pregătire practică. elevul urmând să exerseze la nivelul unui grup de lucru abilităţi de lucru în echipă. brainstormingul etc. comunicator. Sugestii metodologice: Conţinuturile modulului „ Coordonare şi lucrul în echipă” vor fi efectuate de către profesorul de specialitate în orele de teorie. umor. Acesta are rolul de facilitator. învăţarea prin proiecte. problematizarea. consolidarea echipei III. indiferent de stilul de învăţare caracteristic. experimentul. prin simulare. competiţie. Se pot utiliza metode ca: observaţia. zvonuri. Se vor promova metode activ – participative. simularea. sistemul informaţional: perturbarea informaţiei. perseverenţă. care dezvoltă gândirea. atitudinea faţă de colegi • Rezolvarea conflictelor de muncă: generate de stilul de muncă propriu. lucrul în condiţii de stres. toţi elevii să dobândească competenţele necesare.C3 Contribuie la • Consolidarea echipei Dezvoltarea unui comportament propice lucrului în echipă: onestitate. control preventiv. munca independentă. gândire pozitivă. încurajează participarea elevilor. ambianţă. studiul de caz. elevul va fi pus în situaţia de a rezolva problema propusă. dezaprobări. solidă pregătire profesională. şi în orele de pregătire practică. comportament bazat pe onestitate. negociere.capacitatea de a asculta cu atenţie. solidă pregătire profesională. arbitraj neînţelegeri. Pentru atingerea competenţelor „Dezvoltă o strategie de lucru în echipă” şi „Monitorizează activitatea echipei” se pot organiza vizite la agenţi economici de profil. 45 . diplomaţie. competiţie. încurajare. răbdare. lucrul în condiţii de stres • Asigurarea unui climat favorabil lucrului în echipă: sprijin. gândire pozitivă. perseverenţă. centrate pe elev. diferenţă între comportamentul profesional şi puterea de muncă. răbdare. elevii pot fi puşi în situaţii diferite dezvoltând competenţe cheie prin care să se adapteze la situaţii inspirate din viaţa reală. Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. discuţiile în grup care stimulează critica. Pentru exersarea competenţei “Contribuie la consolidarea echipei”. De asemenea. Activităţile la lecţii vor fi variate.

Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale. Fişa de lucru Coordonezi o echipă formată din 6 persoane. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi). umane.Se recomandă organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către profesor şi prezentate elevului. financiare. joc de rol (elevii se ajută reciproc. 6 Coordonare şi lucrul în echipă Sarcini 1. termenelor. Modul de realizare a sarcinilor Rezultatul evaluării DA sau (√) NU sau (X) Data 46 . În termen de 2 ore trebuie să realizezi un material pentru prezentarea ofertei de mărfuri a firmei. timp. acţiunilor pentru îndeplinirea obiectivelor: • • • • • materiale. capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe. Sarcinile tale sunt: i. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Planificarea resurselor. Analizarea activităţii echipei şi stabilirea feed-back-ului iii. termenelor. acţiunilor pentru îndeplinirea obiectivelor ii. Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.C. în momente diferite. organizare. Planificarea resurselor. iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta. Adaptarea strategiei în funcţie de rezultate Fişa de evaluare Nume candidat: Nume evaluator: U. Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. consolidând astfel. iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă). Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite.

ameninţări. Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru. Precizări pentru aplicarea probei de evaluare  elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare  elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare  certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative. proiectele. flexibilitate. Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată. portofoliile. Adaptarea strategiei în funcţie de rezultate: • • • • • favorabile nefavorabile DA sau (√) NU sau (X) Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev. receptivitate la nou. • motivare 3.  înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor pe parcursul probei Sugestii privind dovezile evaluării: • Fişa de evaluare. Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare. puncte slabe. Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului. redistribuiri de sarcini. Analizarea activităţii echipei şi stabilirea feed-back-ului: • • • • • • • puncte tari. DA sau (√) NU sau (X) • coordonare. remediere 2. 47 . utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării • • Pentru probele scrise. oportunităţi.• execuţie. care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate. control.

• Aprecierea impactului sistemului informaţional asupra 48 . a listei concurenţilor. eliminării riscurilor comerciale. creşterii eficienţei. alte organizaţii). Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul : C1 . Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor UC 11 – Analiza informaţiilor necesare activităţii comerciale Competenţe individuale Conţinuturi tematice C1. Contribuie la îmbunătăţirea sistemului informaţional comercial II. Informaţii comerciale Culegerea informaţiilor comerciale prin: cercetări directe şi indirecte de piaţă.Număr de ore: 192 ore din care 64 ore pregătire practică . comerciale • Utilizarea informaţiilor comerciale culese în relaţiile cu clienţii în scopul îmbunătăţirii relaţiilor. a volumului vânzărilor. soft-uri. Prelucrarea pertinentă a informaţiilor: electronică. a bazei de date a clienţilor. Dezvoltă sistemul Sistemul informaţional comercial informaţional comercial • Punerea în funcţiune a procedurilor de acces şi de control a sistemului informaţional: crearea unei baze de date a clienţilor. Îmbunătăţirea sistemului informaţional comercial (IP) C3. crearea unui forum. Analizează informaţiile • • extranet. concurenţi.Toate orele vor fi efectuate de profesorul de specialitate. studierea presei de specialitate. extranet. a rentabilităţii. Analizează informaţiile comerciale C3 . clienţi. Contribuie la îmbunătăţirea sistemului informaţional comercial • Evaluarea eficienţei sistemului informaţional comercial prin gestionarea portofoliului de clienţi. empirică. listarea concurenţilor. • Menţinerea nivelului înalt a tehnologiei informaţionale: reţele. automatizarea activităţii forţei de vânzare. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ .Modulul V Gestionarea informaţiilor comerciale I. • Identificarea diferiţilor actori ai reţelei de comunicare şi a rolului lor: parteneri (furnizori. C2. Dezvoltă sistemul informaţional comercial C2 . fidelizarea clienţilor. site-urilor INTERNET.

colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. comunicator. crearea unui forum. III. a bazei de date a clienţilor. elevul urmând să exerseze la nivelul organizaţiei activităţi legate de culegerea informaţiilor comerciale prin: cercetări directe şi indirecte de piaţă. extranet. dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională. Se vor promova metode activ – participative. problematizarea. a volumului vânzărilor. Pentru atingerea competenţei „ Informaţii comerciale” se pot organiza vizite la agenţi economici de profil. care dezvoltă gândirea. brainstormingul etc. Acesta are rolul de facilitator. fidelizarea clienţilor. învăţarea prin proiecte. astfel încât. 49 . de perfecţionare a resurselor umane. prelucrarea pertinentă a informaţiilor (electronică. jocul de rol. indiferent de stilul de învăţare caracteristic. elevul poate fi pus în situaţia de a asigura evaluarea eficienţei sistemului informaţional comercial prin gestionarea portofoliului de clienţi. toţi elevii să dobândească competenţele necesare. studierea presei de specialitate. extranet şi softuri de specialitate. Se pot utiliza metode ca: observaţia. studiul de caz. experimentul. concurenţi. discuţiile în grup care stimulează critica. empirică). realizarea planului de carieră. exerciţiul. • Identificarea de soluţii alternative şi formularea de propuneri de îmbunătăţire a soft-urilor utilizate. alte organizaţii) şi de a menţine nivelul înalt a tehnologiei informaţionale prin utilizarea de reţele. Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. eliminării riscurilor comerciale şi creşterii eficienţei activităţii agentului economic. Pentru exersarea competenţei „ Sistemul informaţional comercial” prin simulare elevul poate fi pus în situaţia de a pune în funcţiune procedurile de acces şi de control a sistemului informaţional prin: crearea unei baze de date a clienţilor. a listei concurenţilor. De asemenea poate identifica diferiţi actori ai reţelei de comunicare şi a rolului acestora: parteneri (furnizori. Activităţile la lecţii vor fi variate. centrate pe elev. Utilizarea informaţiilor comerciale culese în relaţiile cu clienţii au ca scop îmbunătăţirea relaţiilor. Pentru atingerea competenţei „Îmbunătăţirea sistemului informaţional comercial ” prin simulare. a site-urilor INTERNET.comportamentului profesional: adaptarea tehnicilorde vânzare la profilul clienţilor. munca independentă. Conţinuturilor notate cu IP se desfăşoară în orele de pregătire practică desfăşurate la agentul economic. clienţi. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului „ Gestionarea informaţiilor comerciale ” vor fi efectuate de către profesorul de specialitate în orele de teorie şi de prgătire practică (IP). încurajează participarea elevilor. listarea concurenţilor. simularea. de modernizare a echipamentului. a rentabilităţii.

iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă). Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către profesor şi prezentate elevului. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. II. identifică concurenţi. Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. În decurs de o săptămână realizezi un portofoliu în care urmăreşti modul în care se desfăşoară gestionarea informaţiilor comerciale. studierea site-urilor INTERNET. Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi). joc de rol (elevii se ajută reciproc. listarea concurenţilor. • • • • • • • • • Sistemul informaţional comercial: crearea unei baze de date a clienţilor. III. identifică clienţi. identifică furnizorii. capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.Se recomandă organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale. alte organizaţii 50 Rezultatul evaluării DA sau (√) NU sau (X) Data . Aspectele ce trebuie identificate şi detaliate au în vedere următoarele: I. studierea presei de specialitate. crearea unui forum. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe. Fişa de lucru Faci practică la agentul economic.C. Sistemul informaţional comercial Analiza informaţiilor comerciale Îmbunătăţirea sistemului informaţional comercial Fişa de evaluare Nume candidat: Nume evaluator: U. 11 Sarcini Modul de realizare a sarcinilor I. consolidând astfel. în momente diferite.

II. Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare. Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată. utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării • • Pentru probele scrise.  înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor pe parcursul probei Sugestii privind dovezile evaluării: • Fişa de evaluare. 51 . proiectele. dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru. Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. gestionarea listei concurenţilor. empirică. portofoliile. Precizări pentru aplicarea probei de evaluare  elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare  elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare  certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative. gestionarea bazei de date a clienţilor. Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului. gestionarea volumului vânzărilor. prelucrarea pertinentă a informaţiilor: electronică. DA sau (√) NU sau (X) Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev. Analiza informaţiilor comerciale: DA sau (√) NU sau (X) cercetări directe. III. care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate. Contribuie la îmbunătăţirea sistemului informaţional comercial: • • • • • • • • gestionarea portofoliului de clienţi. cercetări indirecte de piaţă. gestionarea rentabilităţii.

Toate orele vor fi efectuate de profesorul de specialitate. participarea la târguri şi expoziţii. verificarea documentelor. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor UC8 – Gestionarea relaţiilor cu furnizorii Competenţe individuale C1. atribuţii. • Identificarea de noi furnizori prin studii de piaţă. în funcţie de obiectivele organizaţiei. Coordonează procesul de aprovizionare C2 .Număr de ore: 192 ore din care 64 ore pregătire practică .Modulul VI Gestionarea relaţiilor cu furnizorii I. Dezvoltă relaţiile cu furnizorii • Dezvoltarea relaţiilor cu furnizorii Organizarea de activităţi promoţionale pentru furnizori: degustări. • Finalizarea actului de cumpărare prin încheierea actelor privind procesul de vânzare-cumpărare (contractul de vânzare – cumpărare. socializare. colaborare cu Camera de Comerţ sau alte organizaţii şi asociaţii profesionale. recepţiei spaţiile şi echipamentele. analiza concurenţilor. selecţia furnizorilor. aviz de expediţie. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul : C1 . C2. Coordonează procesul aprovizionare • de • Conţinuturi tematice Coordonarea procesului de aprovizionare Pregătirea procesului de aprovizionare prin obţinerea informaţiilor cu privire la furnizori. Coordonează procesul de primire/recepţie II. calitatea. acţiuni de fidelizare. factura. Dezvoltă relaţiile cu furnizorii C3 . • Consolidarea relaţiilor cu furnizorii prin participarea la evenimentele partenerilor. demonstraţii practice. Coordonează de • Coordonarea procesului de primire/recepţie Asigurarea condiţiilor de primire/recepţie a mărfurilor: asigură comisiei • de recepţie documentaţia etapelor necesară. constrângeri legislative. costurile. asigurarea. expoziţii. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ . preţul. analizarea ofertei de produse şi servicii. termenele de plată. C3. modalităţi de etalare. documente de certificare a calităţii ). Negocierea cumpărării privind condiţiile de transport. oferirea de cadouri promoţionale. proceduri de lucru. cantitatea. 52 procesul primire/recepţie . Supravegherea respectării mărfurilor: verificarea mijlocului de transport.

elevul poate fi pus în situaţia de a asigura condiţiile de primire/recepţie a mărfurilor: punerea la dispoziţia comisiei de recepţie a documentaţiei necesare. problematizarea. asigurarea mărfurilor şi finalizarea actului de cumpărare prin încheierea actelor privind procesul de vânzare-cumpărare (contractul de vânzare – cumpărare. încheierea documentelor specifice recepţiei mărfurilor. exerciţiul. socializare. participare la recepţia cantitativă (numărare. recondiţionare. brainstormingul etc. factura. identificarea de noi furnizori prin studii de piaţă. a procedurilor de lucru şi atribuţiilor pentru fiecare membru în parte. IP III. preţul. supravegherea respectării etapelor recepţiei mărfurilor: verificarea mijlocului de transport. a spaţiilor şi echipamentelor. calitatea. măsurare. modalităţi de etalare. respingerea lotului).elaborarea planului de control. • Supravegherea finalizării procesului de recepţie prin – acceptare sau respingere a lotului de marfă ( remediere. simularea. De asemenea. constrângeri legislative. costurile. acţiuni de fidelizare. aviz de expediţie. elevul urmând să exerseze la nivelul organizaţiei activităţi privind organizarea de activităţi promoţionale pentru furnizori: degustări. participarea la târguri şi expoziţii. analizarea ofertei de produse şi servicii. în funcţie de obiectivele organizaţiei. colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. consolidarea relaţiilor cu furnizorii prin participarea la evenimentele partenerilor. măsurare. recepţie cantitativă (numărare. analiza concurenţilor. termenele de plată. verificarea documentelor. selecţia furnizorilor. cântărire) şi calitativă (examen organoleptic şi de laborator). demonstraţii practice. studiul de caz. cântărire) şi calitativă (examen organoleptic şi de laborator). colaborarea cu Camera de Comerţ sau alte organizaţii şi asociaţii profesionale. declasare. experimentul. munca independentă. Conţinuturilor notate cu IP se desfăşoară în orele de pregătire practică la agentul economic. Pentru exersarea competenţei „Coordonarea procesului de aprovizionare” prin simulare elevul poate fi pus în situaţia de a pregăti procesului de aprovizionare prin: obţinerea informaţiilor cu privire la furnizori. învăţarea prin proiecte. discuţiile în grup care stimulează critica. elaborarea planului de control. Pentru atingerea competenţei „Coordonarea procesului de primire/recepţie” prin simulare. comunicator. Acesta are rolul de facilitator. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului „ Gestionarea relaţiilor cu furnizorii ” vor fi efectuate de către profesorul de specialitate în orele de teorie şi de instruire practică (IP). jocul de rol. expoziţii. elevul poate procesul de aprovizionare în cadrul compartimentului „Comercial” la agentul economic unde desfăşoară pregătirea practică. negocierea cumpărării stabilind condiţiile de transport. oferirea de cadouri promoţionale. cantitatea. documente de participa la activitatea de coordonare a certificare a calităţii ). Se pot utiliza metode ca: observaţia. Pentru atingerea competenţei” Dezvoltarea relaţiilor cu furnizorii ” se pot organiza vizite la agenţi economici de profil. supravegherea finalizării procesului de recepţie prin – acceptare sau respingere a 53 .

Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale. Coordonarea procesului de aprovizionare Dezvoltarea relaţiilor cu furnizorii Coordonarea procesului de primire/recepţie Fişa de evaluare Nume candidat: Nume evaluator: U. Fişa de lucru Faci practică la agentul economic. recondiţionare. iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă). Se recomandă organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. în momente diferite. Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către profesor şi prezentate elevului. capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor. respingerea lotului). încheierea documentelor specifice recepţiei mărfurilor. încurajează participarea elevilor. Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite. consolidând astfel. III. Aspectele ce trebuie identificate şi detaliate au în vedere următoarele: I. Activităţile la lecţii vor fi variate. astfel încât. Se vor promova metode activ – participative. care dezvoltă gândirea.lotului de marfă ( remediere. joc de rol (elevii se ajută reciproc.C. Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. Coordonarea procesului de aprovizionare: a) Pregătirea procesului de aprovizionare prin: Modul de realizare a sarcinilor Rezultatul evaluării DA sau (√) NU sau (X) Data 54 . indiferent de stilul de învăţare caracteristic. În decurs de o săptămână realizezi un portofoliu în care urmăreşti modul în care se desfăşoară gestionarea relaţiilor cu furnizorii. toţi elevii să dobândească competenţele necesare. declasare. iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta. II. 8 Gestionarea relaţiilor cu furnizorii Sarcini I. dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională. Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe. centrate pe elev. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi).

• asigurarea Finalizarea actului de cumpărare prin: • încheierea actelor privind procesul de vânzare-cumpărare (contractul de vânzare – cumpărare. • preţul. • expoziţii. verificarea documentelor. oferirea de cadouri promoţionale. • modalităţi de etalare. Dezvoltarea relaţiilor cu furnizorii: a) Organizarea de activităţi promoţionale pentru furnizori: • degustări.obţinerea informaţiilor cu privire la furnizori. documente de certificare a calităţii ) II. acţiuni de fidelizare. atribuţii. • în funcţie de obiectivele organizaţiei. proceduri de lucru. • cantitatea. • calitatea. • termenele de plată. • constrângeri legislative. spaţiile şi echipamentele. Identificarea de noi furnizori prin: studii de piaţă. cântărire) şi calitativă (examen • • • DA sau (√) NU sau (X) DA sau (√) NU sau (X) 55 . selecţia furnizorilor. măsurare. • recepţie cantitativă (numărare. analiza concurenţilor. socializare. • demonstraţii practice. Supravegherea respectării etapelor recepţiei mărfurilor: • verificarea mijlocului de transport. aviz de expediţie. factura. elaborarea planului de control. b) Negocierea cumpărării privind: • condiţiile de transport. • costurile. Coordonarea procesului de primire/recepţie: a) Asigurarea condiţiilor de primire/recepţie a mărfurilor: • punerea la dispoziţia comisiei de recepţie a documentaţiei necesare. analizarea ofertei de produse şi servicii. participarea la târguri şi expoziţii. b) Consolidarea relaţiilor cu furnizorii prin: participarea la evenimentele partenerilor. colaborare cu Camera de Comerţ sau alte organizaţii şi asociaţii profesionale.

respingerea lotului).  înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor pe parcursul probei Sugestii privind dovezile evaluării: • Fişa de evaluare. Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului. • încheierea documentelor specifice recepţiei mărfurilor.organoleptic şi de laborator). care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate. Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare. proiectele. declasare. dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru. • • • Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev. utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării • • Pentru probele scrise. Precizări pentru aplicarea probei de evaluare  elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare  elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare  certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative. portofoliile. 56 . recondiţionare. Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată. c) Supravegherea finalizării procesului de recepţie prin: • – acceptare sau respingere a lotului de marfă ( remediere. Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.

cu clasa împărţită pe grupe La finalul stagiului de pregătire elevii vor realiza un proiect care proiect care să abordeze conţinuturi si competente din toate modulele studiate pe parcursul anului .PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Şcoala Postliceală Anul II Domeniul: Economic Calificarea: Tehnician coordonator activităţi comerciale Modulul I Comunicare profesională în limba străină 1 Managementul proiectelor Din care: Modulul III Modulul IV Managementul calităţii Managementul unităţii comerciale Din care: Modulul V Gestionarea relaţiilor cu clienţii Din care: Modulul VI Modulul VII Animarea ofertei de produse şi servicii Comunicare profesională în limba străină 2 Total ore/an 62 Total ore/săpt 2 Modulul II 124 pregătire 62 practică 62 186 pregătire 62 practică 186 pregătire 62 practică 62 62 Din care: pregătire practică Din care: pregătire practică - 4 2* 2 Din care: pregătire practică 2* 2* 2 2 Total ore/an: 24 x 31 săptămâni = 744 ore Stagii de pregătire practică : 30 ore/săptămână x 4 săptămâni/an = 120 de ore TOTAL ORE : 864 ore/an Notă * . 57 .Pregătirea practică pentru modulele de specialitate se desfăşoară într-o zi / săptămână x 6 ore / zi în laboratoarele şcolii sau la agenţii economici Stagiile de pregătire practică se vor desfăşura la agenţii economici. sub îndrumarea profesorului despecialitate.

realizare. 3. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ . Asigurarea încadrării în termenele stabilite în planul de proiect . incheiere Participă la estimarea rezultatelor proiectului: indicatori. Participă identificarea de proiect. II. 58 sarcinilor primite în cadrul proiectului: rezultatul/ rezultatele obţinute în urma finalizării . Elaborarea proiectului şi obţinerea documentelor specifice în conformitate cu standardele/ metodologiile în vigoare: planul de proiect. analize de nevoi (SWOT).Toate orele vor fi efectuate de profesorul de specialitate. Monitorizează proiectul în limita sarcinilor primite în cadrul proiectului. monitorizare. Implementează proiectul Implementare proiectului • • • Lansarea proiectului în baza graficului de derulare. Participă la identificarea mediului de proiect. modificare. Întocmirea documentaţiei de proiect. planificare. contacte cu furnizorii de servicii şi produse. 4. Planificare proiectului C2. Participă la elaborarea proceselor proiectului : initializare. achiziţii de produse şi servicii in funcţie de specificul proiectului. încheiere. listă de produse. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor UC. 4. Participă la planificarea proiectului în locul de muncă. planificare. 2.Modulul II MANAGEMENTUL PROIECTELOR I. conform proiectului. planul de iniţiere al proiectul C3. executie. • • mediului Conţinuturi tematice la Mediul de proiect • Participă la elaborarea fazelor proiectului: concepţie. Managementul proiectelor Competenţe individuale C1. feedback.Număr de ore: 124 ore din care 62 pregătire practică . limita responsabilităţilor de la • • Stabilirea pachetelor de activităţi din cadrul proiectului: studii de piaţă. standarde de calitate. Implementează proiectul. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe din modul : 1. Participă la planificarea proiectului în limita responsabilităţilor de la locul de muncă.

plan de managementul risc. Sugestii metodologice: Modulul “Managementul proiectelor” are o poziţie distinctă în cadrul curriculum-ului pentru calificările specifice profilului servicii. modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. modulul poate încorpora. raport de progres. Elevii au stiluri proprii de învăţare. în scopul pregătirii profesionale a elevilor şi dezvoltării capacităţilor care să le permită integrarea pe piaţa muncii. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: • • • modulul este orientat asupra celui care învaţă. Monitorizează proiectul în sarcinilor primite cadrul proiectului.   Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. în orice moment al procesului educativ. cerere de schimbare. raportul de proiect C4. noi mijloace sau resurse didactice. urmând să i le pună mai bine în valoare. registru de probleme. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale educaţiei:    Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.Competenţe individuale Conţinuturi tematice • Livrarea serviciului conform cerinţelor specificate în documentaţia de proiect: raport de sfârşit de etapă. fiind o structură elastică. Ei învaţă în moduri diferite. La orele de pregătire practică elevii realizează un proiect pe baza cunoştinţelor acumulate la orele de teorie. 59 . recomandări de acţiune Monitorizarea proiectului • limita în • Analizarea riscurilor în funcţie de sursele de risc şi consemnarea în documente specifice: asociate cu costurile. Parcurgerea conţinuturilor modulului «Managementul proiectelor» şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente. registru de riscuri. În elaborarea strategiei didactice. cu viteze diferite şi din experienţe diferite. respectiv asupra disponibilităţilor sale. Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. III. programarea conform calendaristică şi execuţia în toate fazele proiectului sarcinilor primite în proiect Gestionarea schimbărilor şi crearea documentelor specifice: registru de schimbări.

fixarea unor sarcini deschise. jaloanele)  1 scrisoare de intenţie sau motivaţie de participare la implementarea proiectului propus prin schiţa de proiect anterioară  1 eseu privind instrumente informatice utilizabile în managementul proiectelor • proiect propriu sau în echipă Pentru elaborarea proiectului se poate consulta suportul de lucrări practice şi respecta paşii enumeraţi în prima pagină sau se poate alege un formular (application form) standardizat care se pretează tipului de proiect care urmează a fi realizat (formulare ce se pot găsi la diferitele organizaţii finanţatoare de proiecte. EVALUAREA se poate va face prin: • lucrări individuale Teme pentru lucrările individuale:  1 lucrare prin care să se identifice o sursă de finanţare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de către elevi şi realizarea unei comparaţii între ciclul de viaţă al proiectului din suportul teoretic şi cel identificat în documentaţia oferită de finanţator  1 schiţă de proiect pentru sursa de finanţare identificată la lucrarea anterioară (va conţine ideea de proiect.utilizarea verificării de către un coleg.).fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi.Procesul de predare . Fundaţia pentru o Societate Deschisă. de genul Phare. Programul Cadru 6 etc. prin: . Bănci comerciale. .abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv.gradarea sarcinilor de la uşor la dificil.utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. practic sau prin contact direct). grupurilor de studiu. . O competenţă se evaluează o singură dată. o scurtă justificare. scopul. promotorul proiectului.formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. în funcţie de abilităţi. prin: . Banca Mondială. iar la sfârşitul lui se realizează evaluare sumativă.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. vizual.  Diferenţierea cunoştinţelor elevilor. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. 60 . evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. utilizând în acest sens fişe de lucru. Dobândirea competenţelor pentru nivelul 3 avansat de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. prin: .prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic). probe orale). Fondul Român de Investiţii. verificării prin îndrumător. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. . obiectivele. . .  Diferenţierea răspunsului. Se evaluează numai competenţele din acest modul. pentru verificarea atingerii competenţelor. grupul ţintă.

în funcţie de: • • • • dificultatea temelor nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. 61 . iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. observarea independentă). Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP. sunt alte exemple de activităţi de învăţare–predare care pot fi utilizate. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului. descrierea. cum ar fi: • • efectuarea unor lucrări realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă.Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. interactiv şi centrat pe elev. activităţile de învăţare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare. competenţele determină conţinuturile tematice. recomandăm ca în procesul de învăţare–predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune. metode expozitive (explicaţia. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.

legislaţie.Toate orele vor fi efectuate de profesorul de specialitate. costuri. recondiţionări. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe din modul : C 1.Număr de ore: de 62 . fişe de control statistic) o - C 2. colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. Acesta are rolul de facilitator. munca independentă. 62 . exerciţiul. ISO 9001-2001 Propunerea de strategii de îmbunătăţire a calităţii la locul de muncă : conform standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO specifice domeniului de activitate Aplicarea instrumentelor de îmbunătăţire a calităţii : instrumente ajutătoare (brainstorming. satisfacerea clienţilor. principiul “zero defecte” . jocul de rol. produse returnate. grafice de documentare Evaluarea factorilor care afectează costurile calităţii : prin: măsurare. brainstormingul etc. comunicator. studiul de caz. Se pot utiliza metode ca: observaţia. diagrame. analiză şi îmbunătăţire factori: rebuturi. Acţionează pentru implementarea şi buna funcţionare a sistemelor de management a calităţii C 2. simularea. standarde de firmă. Ciclul PEVA (planifică – execută –verifică . învăţarea prin proiecte. discuţiile în grup care stimulează analiza critica. reclamaţii clienţi. metoda întrebărilor). experimentul.acţionează). despăgubiri pentru daune Acţiuni corective şi preventive pentru îmbunătăţirea calităţii Utilizarea Ghidului pentru îmbunătăţire a calităţii : strategia Kaizen. penalizări pentru întârziere. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor UC: 5 Managementul calităţii Competenţe individuale C 1. stratificare. Aplică acţiuni corective si preventive pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii o o o III. produse neconforme. manualul calităţii. feed-back. problematizarea. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ . instrumentele calităţii (grafice. reparaţii. histograme. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului „Managementul calităţii” vor fi efectuate de către profesorul de specialitate . Aplică acţiuni corective si preventive pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii II. Acţionează pentru implementarea şi buna funcţionare a sistemelor de management a calităţii Conţinut tematic Sistemul de management a calităţii o Identificarea cerinţelor pentru implementarea unui sistem de asigurarea calităţii : proceduri.Modulul III MANAGEMENTUL CALITĂŢII I.

Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse în Standardul de Pregătire Profesională. centrate pe elev. scrise.învăţare în cadrul modulului „Managementul calităţii” se poate desfăşura în sala de clasă cu profesorul de specialitate. activitatea de predare . joc de rol. dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională Activităţile la lecţii vor fi variate. Se recomandă de asemenea organizarea predării . Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi). care dezvoltă gândirea. Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă UC: 5 Managementul calităţii Competenţa 2: Criterii de performanţă a Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă Probe de evaluare Utilizarea Ghidului strategia Kaizen. principiul “zero defecte” calităţii 63 . iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta. Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. în momente diferite.Orale/scrise pentru îmbunătăţire a verifică-acţionează). Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite. astfel încât. Ciclul PEVA (planifică-execută. toţi elevii să dobândească competenţele necesare. Recomandăm abordarea conţinuturilor corelate cu competenţele în ordinea prevăzută în tabelul de la punctul II. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe. consolidând astfel. Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile. indiferent de stilul de învăţare caracteristic. Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale. etc. încurajează participarea elevilor. cât şi prin lecţii vizită la agentul economic de profil. Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către profesor şi prezentate elevului. practice). în funcţie de specificul competenţei.învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale. capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor. Se vor promova metode activ – participative.Pentru atingerea competenţelor. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.

de îmbunătăţire a diagrame. Documente completate cu prilejul recepţiei. microbiologică. Verificarea identităţii şi cantităţii lotului de marfă. 9. Tipurile de defecte constatate şi caracterizarea lor. instrumentele calităţii (grafice. Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioadă de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare. Documentele verificate la recepţie. etc. spaţiul de desfăşurare al recepţiei). Orale/scrise metoda întrebărilor). care să cuprindă următoarele elemente: 1. stratificare. 7. analiza senzorială. specificaţii). 10. Decizia finală privind lotul supus recepţiei. analiza fizicochimică. Locul recepţiei (societatea comercială. Cerinţa: Participaţi la o recepţie cantitativă şi calitativă efectuată la agentul economic (la care faceţi lecţii vizită ) şi întocmiţi un PORTOFOLIU. Planul de control aplicat. fişe de control statistic) calităţii Evaluatorul (profesorul) va evalua elevul pe baza unui portofoliu pe care elevii îl vor realiza sub îndrumarea acestuia. histograme. Modul de efectuare a verificării calităţii la recepţie. 64 . Analiza eşantioanelor: examinarea ambalajului. Notă: PORTOFOLIUL poate să conţină şi alte elemente pe care le consideraţi relevante Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.b Propunerea de strategii de îmbunătăţire a calităţii la locul de muncă conform standardului ISO 9004-4 şi standardelor Orale/practice ISO specifice domeniului de activitate c Aplicarea instrumentelor instrumente ajutătoare (brainstorming. 2. 6. la orele de curs şi prin lecţii vizită efectuate la agentul economic. 5. documente de referinţă (standarde. 8. 4. (organoleptică). parametrii şi simbolurile corespunzătoare. interpretarea rezultatelor. Sortimentul de marfă 3.

65 . ROI. rezultatele individuale. C.de constrângerile legale. a constrângerilor legale. de planificare . II.materiale şi bugetare . testele de aptitudini.Toate orele vor fi efectuate de profesorul de specialitate.politica de gestionare a resurselor umane a organizaţiei. • Organizarea muncii care presupune: . indicatorii sociali . integrarea la locul de muncă. • Conţinuturi tematice Administrarea echipei comerciale Determinarea necesarului de personal pe baza : tabloului de bord comercial .a ROI.Modulul IV MANAGEMENTUL UNITĂŢII COMERCIALE I.performanţele unităţii comerciale (analiza vânzărilor). Administrază echipa comercială.a programului de formare a organismelor specializate . Locul modulului în cadrul planului de învăţământ .a programelor . . C.repartizarea sarcinilor în funcţie de : obiective. informaţii privind personalul .2 Gestionează unitatea comercială.Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul : C1.prin simularea reuniunilor .organizarea timpului cu ajutorul :softului de specialitate .a rezultatelor individuale şi colective a personalului .prin animarea echipei în funcţie de: obiective . a agendei de lucru.3 Gestionează previziunile comerciale. • Recrutarea şi selecţia personalului pe baza: scrisorilor de intenţie şi CV-urilor . . a bugetului destinat formării . a metodelor de analiză a sarcinilor. . • Formarea personalului pe baza : rezultatelor evaluărilor personalului .interviul. caracteristicile echipei.a planului de formare a organizaţiei . III. 7 Managementul unităţii comerciale Competenţe individuale C1.Număr de ore: 186ore din care 64 pregătire practică .Administreză echipa comercială. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor UC.a legislaţiei în vigoare.legislaţia muncii . şi colective.

mijloace audio-vizuale . indicatorii de bord comercial .bugetul de acţiuni specific organizaţiei . limitare a riscurilor comerciale . Sugestii metodologice: 66 . • Gestionarea echipamentelor cu ajutorul : caietelor de sarcini . obiective comerciale. • Planificarea bugetului pe baza : previziunii vânzării . • Evaluarea performanţelor comerciale şi financiare prin : abloul de bord. protocoale interne ale organizaţiei . Gestionarea unităţii comerciale (IP) C. documentaţiei furnizorilor. constrângerile legislative.2. şi a plăţilor. indicatori de performanţă ai unităţii. a încasărilor financiare şi comerciale. • Gestionarea riscurilor prin: proceduri de securitate a muncii.documentaţiei tehnice. indicatori de performanţă. a constrângerilor legislative. a indicatorilor de performanţă. indicatorii sociali.Competenţe individuale Conţinuturi tematice . protocoale interne ale organizaţiei . volumul vânzărilor. a tabloului de bord. contracte de asigurare.rezultatele financiare şi comerciale ale unităţii . Gestionează comercială . a planificării şi repartizării sarcinilor . • Asigurarea desfăşurării activităţii prin : previzionarea şi stabilirea obiectivelor . III. rezultatele individuale şi colective.cota de piaţă .tabloul de bord comercial.testul conjunctural. ROI. a obiectivelor previziunilor investiţiilor .3. softuri. previziunile comerciale. • Fixarea obiectivelor financiare şi comerciale pe baza : previziunilor . a rezultatelor .evaluarea muncii în echipă pe baza: obiectivelor fixate . Gestionează unitatea comercială. tabloul de bord comercial.a bugetului. • Motivarea personalului în funcţie de : constrângerile legale şi contractuale. instrumente şi metode de luare a deciziilor . programe de simulare. tabloul de bord comercial. Gestionarea previziunilor comerciale • Stabilirea indicatorilor de previzionare : aria de atracţie C. rezultatelor studiilor de piaţă.simulări de evaluare şi grilă de evaluare.planul de sarcini. • Evaluarea performanţelor în funcţie de :obiectivele stabilite. mijloacelor disponibile.

abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. modulul este orientat asupra celui care învaţă.  Diferenţierea cunoştinţelor elevilor. . pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. 2.fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: 1. Procesul de predare . profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale educaţiei: • • • • • Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. În elaborarea strategiei didactice. . Ei învaţă în moduri diferite.Modulul “Managementul unităţii comerciale” are o poziţie distinctă în cadrul curriculum-ului pentru calificările specifice profilului servicii. se regăsesc în tabelul de mai jos: EVALUAREA la modulul Managementul unităţii comerciale se va face prin: 67 . noi mijloace sau resurse didactice. Parcurgerea conţinuturilor modulului «Managementul unităţii comerciale» şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice specializate aferente.prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic). practic sau prin contact direct). . prin: .utilizarea verificării de către un coleg. cu viteze diferite şi din experienţe diferite. grupurilor de studiu. în funcţie de abilităţi. Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale.gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. prin: utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective. Elevii au stiluri proprii de învăţare. urmând să i le pună mai bine în valoare. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare-învăţare pentru fiecare conţinut tematic. Diferenţierea răspunsului. 3. . vizual.formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. utilizând în acest sens fişe de lucru. Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. Se recomandă parcurgerea conţinuturilor notate cu IP în orele de pregătire practică desfăşurate la agentul economic. în orice moment al procesului educativ. în scopul pregătirii profesionale a elevilor şi dezvoltării capacităţilor care să le permită integrarea pe piaţa muncii.fixarea unor sarcini deschise. . fiind o structură elastică. prin: . respectiv asupra disponibilităţilor sale.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. verificării prin îndrumător. modulul poate încorpora.

scopul. probe orale). În cazul unei încercări nereuşite. realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării 68 . La încheierea cu succes a unei evaluări. dar numai în limitele orarului şcolar. precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. promotorul proiectului. competenţele determină conţinuturile tematice. Dobândirea competenţelor pentru nivelul 3 avansat de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor. • o schiţă de proiect pentru fixarea obiectivelor financiare şi comerciale (va conţine ideea de proiect. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. este suficient un feedback de felicitare. în funcţie de: • • • • dificultatea temelor nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. obiectivele. Se evaluează numai competenţele din acest modul. interactiv şi centrat pe elev. jaloanele) • un proiect cu tabloul de bord comercial. • 1 eseu privind evaluarea performanţelor comerciale şi financiare.• lucrări individuale Teme pentru lucrările individuale: • o scrisoare de intenţie şi un CV în vederea recrutării şi selecţiei personalului. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. recomandăm ca în procesul de învăţare–predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune. pentru verificarea atingerii competenţelor. activităţile de învăţare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. iar la sfârşitul lui se realizează evaluare sumativă. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. cum ar fi: • • efectuarea unor lucrări practice. Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP. o scurtă justificare. grupul ţintă. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului.

b.a constrângerilor legislative. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. practice. Planificarea bugetului. care are o suprafaţă comercială de 1000 mp. FIŞĂ DE OBSERVARE Nume candidat: Nume evaluator: UC 7 Managementul unităţii comerciale – C3 Gestionează previziunile comerciale. descrierea. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet.a bugetului . Fixare pe baza: Previziunilor. Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă UC 7 Managementul unităţii comerciale – Competenţa 3: Gestionează previziunile comerciale Criterii de performanţă a Stabilirea indicatorilor de previzionare.a Da sau (√ ) Nu sau (X ) Da sau (√ ) Nu sau (X ) Probe de evaluare Probe orale.volumul vânzărilor.previziunilor investiţiilor.a bugetului . metode expozitive (explicaţia. Fişă de evaluare a Indicatori:aria de atracţie comercială.volumul vânzărilor.testul conjunctural. a încasărilor şi a plăţilor.testul b conjunctural. practice. Scrise.cota de piaţă. Probe orale. Probe orale. previziunilor investiţiilor. 69 . implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare. Planificaţi-vă bugetul pe baza previziunilor vânzării.pe obiective financiare şi comerciale. sunt alte exemple de activităţi de învăţare–predare care pot fi utilizate. c. Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă Indicatori:aria de atracţie comercială. Scrise. indicatorii de bord comercial.a încasărilor şi plăţilor . Fixare pe baza: Previziunilor.cota de piaţă.p suprafaţă comercială şi fixaţi obiectivele financiare şi comerciale pe următoarele 3 luni. Planificare pe baza: Previziunii vânzării. În luna martie a.Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă. indicatorii de bord comercial. observarea independentă). Scrise. Sarcina: Se da următorul studiu de caz: Coordonaţi activitatea comercială la supermarketul „X” din localitatea dumneavoastră. Determinaţi volumul de vânzări pe m.c volumul de vânzari este de 20000 RON. Fixarea obiectivelor financiare şi comerciale. practice. Pentru rezolvarea exerciţiului utilizaţi fişa următoare.

pe parcursul probei.pe obiective financiare şi comerciale. chestionarele. utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării. Planificare pe baza: Previziunii vânzării. • Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.c constrângerilor legislative. Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovadă a evaluării competenţelor elevului. a încasărilor şi a plăţilor. Da sau (√ ) Nu sau (X ) Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev. Precizări privind aplicarea probei de evaluare: • • • • Elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare. Elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare Certificarea acestei competenţe se va realiza în urma evaluării formative Pentru buna desfăşurare a evaluării se recomandă: .previziunilor investiţiilor. testele de evaluare. proiectele. • • Pentru probele scrise dovezi ale evaluării sunt considerate: fişele de lucru. 70 . • Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată. portofoliile.evaluarea elevilor pe durata desfăşurării probei se realizează fără intervenţia evaluatorului • Înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de observare completată de profesor Sugestii privind dovezile evaluării • Fişa de observare.folosirea unui spaţiu amenajat corespunzător (la agentul economic) . care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate. Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioadă de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.

Dezvoltă relaţiile cu clienţii • produselor.Modulul V Gestionarea relaţiilor cu clienţii I. ascultarea activă a clientului prin satisfacerea nevoilor acestora • Gestionarea reclamaţiilor şi sugestiilor clientului prin: respectarea condiţiilor generale de vânzare. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor UC8 – Gestionarea relaţiilor cu clienţii Competenţe individuale Conţinuturi tematice C1. cataloage. Menţine şi dezvoltă clientela unităţii comerciale II. raportul de audit. Dezvoltă relaţiile cu clienţii C3 . la condiţiile generale de vânzare. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ . Dezvoltarea relaţiilor cu clienţii Sprijinirea activităţilor de informare şi consiliere a clientului prin: realizarea unui climat favorabil vânzării. rezultate ale studiilor. garanţie şi asistenţă. obiectivele vânzării • Contribuirea la finalizarea actului de vânzare prin: asigurarea documentelor comerciale specifice şi a C2. ale analizelor privind gradul de satisfacere a clienţilor C3. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul : C1 .Toate orele vor fi efectuate de profesorul de specialitate. Coordonează procesul de vânzare C2 . asigurarea informaţiilor cu privire la client procesului de vânzare prin: informaţii cu la privire la tipurile de clienţi. Coordonează Coordonarea procesului de vânzare procesul de vânzare • Pregătirea vânzării prin: obţinerea de informaţii cu privire la clienţi şi concurenţi. colectarea informaţiilor privind oferta (fişa de produs. documentaţia privind produsul sau serviciul • Urmărirea calităţii prestării serviciilor comerciale prin: manualul calităţii. preţ. la obiceiurile de consum şi cumpărare.Număr de ore: 186 ore din care 62 ore pregătire practică . rabat) • Facilitarea identificării nevoilor clienţilor prin: asigurarea documentelor • Sprijinirea şi documentelor necesare vânzării. Menţine şi dezvoltă Menţinerea şi dezvoltarea clientelei unităţii comerciale (IP) clientela unităţii comerciale 71 .

exerciţiul. calitatea produselor şi serviciilor. studiul de caz. informaţii cu privire la unitatea comercială. cataloage. problematizarea. dar şi prin simulare elevul fiind pus în situaţia de a gestiona reclamaţiile şi sugestiile clienţilor. Pentru atingerea competenţei „Dezvoltarea relaţiilor cu clienţii ” se pot organiza vizite la agenţi economici de profil. Se recomandă parcurgerea conţinuturilor notate cu IP în orele de pregătire practică desfăşurate la agentul economic. rabat. 72 . simularea. Se pot utiliza metode ca: observaţia. stabilirea bugetului promoţional. îmbunătăţirea imaginii III. baza de date a clienţilor. îmbunătăţirea imaginii organizaţiei. informaţii cu privire la unitatea comercială. calitatea produselor şi serviciilor. Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. oferirea de facilităţi de plată. Pentru atingerea competenţei „Menţinerea şi dezvoltarea clientelei unităţii comerciale” prin simulare. Acesta are rolul de facilitator. munca independentă. experimentul. de a fideliza clientela prin: planificarea de acţiuni promoţionale. elevul urmând să exerseze la nivelul organizaţiei activităţi privind sprijinirea activităţilor de informare şi consiliere a clientului. stabilirea bugetului promoţional. colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. preţ. elevul poate fi pus în situaţia de a atrage noi segmente de cumpărători prin: promovarea ofertei de produse şi servicii. baza de date a clienţilor • Evaluarea efectelor acţiunii de fidelizare raportare la prin: volumul vânzărilor.• Atragerea unor noi segmente de cumpărători prin: promovarea ofertei de produse şi servicii. Evaluarea efectelor acţiunii de fidelizare se realizează prin: raportare la volumulul vânzărilor. prin simulare elevul poate fi pus în situaţia de a pregăti procesul de vânzare prin obţinerea de informaţii cu privire la clienţi şi concurenţi. baza de date a clienţilor. creşterea profitului. baza de date a clienţilor. comunicator. învăţarea prin proiecte. Se vor promova metode activ – participative. Pentru exersarea competenţei “Coordonarea procesului de vânzare”. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului „ Gestionarea relaţiilor cu clienţii ” vor fi efectuate de către profesorul de specialitate în orele de teorie şi de pregătire practică (IP). jocul de rol. colectarea informaţiilor privind oferta din fişele de produs. creşterea profitului. oferirea de facilităţi de plată • Fidelizarea clientelei prin: planificarea de acţiuni promoţionale. brainstormingul etc. de a urmări calitatea prestării serviciilor comerciale analizând prin intermediul unui chestionar gradul de satisfacere a clientului în urma utilizării produsului. discuţiile în grup care stimulează critica.

centrate pe elev, care dezvoltă gândirea, încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională. Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare. Se recomandă organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă). Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor. Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta. Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe. Fişa de lucru Faci practică la agentul economic. În decurs de o săptămână realizezi un portofoliu în care urmăreşti modul în care agentul economic gestionează relaţiile cu clienţii. Aspectele ce trebuie identificate şi detaliate au în vedere următoarele: IV. V. VI. Coordonarea procesului de vânzare Dezvoltarea relaţiilor cu clienţii Menţinerea şi dezvoltarea clientelei unităţii comerciale Fişa de evaluare Nume candidat: Nume evaluator: U.C. 8 Gestionarea relaţiilor cu clienţii Sarcini I . Coordonarea procesului de vânzare: • • • pregătirea vânzării; identificarea nevoilor clienţilor; sprijinirea procesului de vânzare;
73

Modul de realizare a sarcinilor

Rezultatul evaluării DA sau (√) NU sau (X)

Data

contribuirea la finalizarea actului de vânzare. II. Dezvoltarea relaţiilor cu clienţii: DA sau (√) NU sau (X)

• • •

sprijinirea activităţilor de informare şi consiliere a clientului; gestionarea reclamaţiilor şi sugestiilor clientului; urmărirea calităţii prestării serviciilor comerciale III. Menţinerea şi dezvoltarea clientelei

DA sau (√) NU sau (X)

unităţii comerciale: • • • atragerea unor noi segmente de cumpărători; Fidelizarea clientelei; Evaluarea efectelor acţiunii de fidelizare. • • •

Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev. Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată. Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare  elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare  elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare  certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.  înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor pe parcursul probei Sugestii privind dovezile evaluării: • Fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării • • Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele, portofoliile. Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.

74

Modulul VI Animarea ofertei de produse şi servicii I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ - Număr de ore: 62 - Toate orele vor fi efectuate de profesorul de specialitate. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe din modul : C1 Elaborează oferta comercială adaptată clientelei. C2 Amenajează un spaţiu comercial atractiv şi funcţional. C3 Dinamizează oferta de produse şi servicii II. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor UC10 Animarea ofertei de produse şi servicii Competenţe individuale C1 Elaborează oferta comercială adaptată clientelei •

Conţinuturi tematice Elaborarea ofertei comerciale Analizarea ofertei existente pe baza: documentaţiei comerciale sau tehnice, rezultatelor studiilor (generale sau locale) de piaţă asupra clienţilor sau concurenţilor, statistici ale vânzărilor, indicatori de gestiune, informaţii interne (reclamaţii, rapoarte), alte metode de analiză a ofertei.

Adaptarea ofertei cu ajutorul: diagnosticului ofertei, prognozelor la nivel naţional şi local.

C2 Amenajează un spaţiu comercial atractiv şi funcţional •

Amenajarea spaţiului comercial Organizarea spaţiului de vânzare pe baza: planurilor cadru furnizate de organizaţie, normelor şi reglementărilor în materie de securitate şi igienă, studiilor analizei de comportament clienţilor, ale consumatorilor, satisfacţiei echipamentului

specific spaţiului comercial (mobilier, pancarde, etc.);

Punerea în valoare a produselor şi asigurarea vizibilităţii serviciilor : prin: tehnici de merchandising, reglementări în vigoare, cu furnizorii, rezultate ale studiilor şi panelurilor; convenţii

Asigurarea calităţii informaţiilor prin: mijloace de informare asupra locului de vânzare (săgeţi, indicatoare, afişe electronice, anunţuri, bannere), materiale şi suporturi specifice ( bannere, panouri, afişe, pliante, pancarde);

Asigurarea calităţii informaţiilor asupra locului de vânzare pe baza: studiilor asupra comportamentului consumatorilor şi analizei satisfacţiei clienţilor.
75

rezultatelor studiilor şi panelurilor. poate fi pus în situaţia de a analiza oferta existentă. Se pot utiliza metode ca: observaţia. accentuându-se rolul competenţelor în cadrul echipei de lucru. comunicator. să asigurare calitatea informaţiilor asupra locului de vânzare. scheme. încurajează participarea elevilor. tehnicilor de promovare şi a marketingului direct. de a adapta oferta în funcţie de cerinţe. simularea. colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. experimentul.C3 Dinamizează oferta de produse şi servicii Dinamizarea ofertei de produse şi servicii • Organizarea acţiunilor de promovare a vânzărilor cu ajutorul: suporturilor şi materialelor promoţionale. Se vor promova metode activ – participative. conversaţie şi realizarea de materiale cum ar fi: proiecte. munca independentă. Activităţile la lecţii vor fi variate. de a pune în valoare produsele şi asigurară vizibilităţii serviciilor. Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către profesor şi prezentate elevului. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus 76 . Elevilor li se va permite să aplice propriul mod de înţelegere a conţinutului. reducerilor de preţuri. asigurarea. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. exerciţiul. problematizarea. portofolii. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale. bazelor de date comerciale şi ale fişierelor clienţilor. brainstormingul etc. toţi elevii să dobândească competenţele necesare. prin descoperire. bugetului promoţional. învăţarea prin proiecte. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului „Animarea ofertei de produse şi servicii” vor fi efectuate de către profesorul de specialitate. dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională. bugetul promoţional pe baza: promoţional. consolidând astfel. Pentru dobândirea competenţelor prin care elevul animă oferta de produse şi servicii. e a organiza acţiuni de promovare a vânzărilor. capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor. jocul de rol. prin simulare sau în situaţii reale. discuţiile în grup care stimulează critica. studiul de caz. Acesta are rolul de facilitator. • Animare la locul de vânzare în funcţie de: resursele materiale şi umane specifice. programului III. rezultatelor studiilor de satisfacţie a clienţilor şi de analiză a concurenţei. Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. centrate pe elev. obiectivelor comerciale pe produs/gamă de produs. astfel încât. indiferent de stilul de învăţare caracteristic.de o organiza spaţiul de vânzare. care dezvoltă gândirea.

pancarde. Activităţile tale sunt: 1.evaluării prin probe de evaluare diferite.C. Organizează spaţiului de vânzare 2. în momente diferite. Fişa de lucru Eşti tehnician coordonator în activităţi comerciale la un magazin de produse alimentare . normelor şi reglementărilor în materie de securitate şi igienă. etc. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe. DA sau (√) NU sau (X) • rezultate ale studiilor şi panelurilor Asigurarea calităţii informaţiilor asupra locului de vânzare: DA sau (√) NU sau (X) Prin: 77 . Animarea ofertei de produse şi servicii C 2: Amenajează un spaţiu comercial atractiv şi funcţional Modul de realizare a sarcinilor Rezultatul evaluării DA sau (√) NU sau (X) Sarcini • Organizarea spaţiului de vânzare pe baza: planurilor cadru furnizate de organizaţie. reglementări în vigoare. Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. Pune în valoare a produselor şi asigurarea vizibilităţii serviciilor 3. convenţii cu furnizorii. analizei satisfacţiei clienţilor. Evaluatorul (profesorul ) va evalua elevul pe baza unei fişe de lucru folosind o fişă de evaluare în care va nota rezultatul.) Punerea în valoare a produselor şi asigurarea vizibilităţii serviciilor: tehnici de merchandising. iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta. studiilor de comportament ale consumatorilor. Asigură calitatea informaţiilor asupra locului de vânzare Fişa de evaluare Nume candidat: Nume evaluator: U. echipamentului specific spaţiului comercial Data • (mobilier. 10.

indicatoare. Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată. Evaluarea în vederea certificării competenţei se realizează la agentul economic de profil. bannere). Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului. Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării • • • Pentru probele scrise. Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare. pliante.  înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor pe parcursul probei Sugestii privind dovezile evaluării: • Fişa de evaluare. proiectele.- mijloace de informare asupra locului de vânzare ( săgeţi. care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate. - materiale şi suporturi specifice ( bannere.analizei satisfacţiei clienţilor Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev. dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru. portofoliile. Precizări pentru aplicarea probei de evaluare  elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare  elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare  certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative. afişe electronice. 78 . pancarde). Pe baza: studiilor asupra comportamentului consumatorilor • • • . anunţuri. afişe. panouri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful