Lucia Stoicescu

First Steps in English Language Primii paşi în limba engleză...

1

2

Articolul
Articolul este partea de vorbire care individualizează obiecte şi fenomene îndeplinind funcŃia de determinant. Este considerat „determinantul propriu-zis", pentru că el nu poale fi o parte de vorbire independentă, el contribuie doar la determinarea unică sau individuală a substantivului pe care îl însoŃeşte. Aproape fiecare substantiv dintr-o propoziŃie engleză este însoŃit de un articol, iar felul articolului folosit este departe de a coincide întotdeauna cu acela din limba română. Articolul este redat prin: a) articolul hotărât the; b) articolul nehotărât a sau an; e) articolul zero sau neexprimat. Articolul are poziŃie fixă: înaintea substantivuJui.

Articolul hotărât (the)
- se pronunŃă [∆↔] înaintea consoanelor: the look, the pupil, the window... - se pronunŃă [∆ι] înaintea vocalelor sau semivocalelor: the eye, the artist, the honour... - pronunŃarea [∆ι]este, de asemenea, folosită pentru subliniere : „The” is an article. „The" este articol. Articolul hotărât se utilizează cu substantive numărabile (au formă atât la singular, cât şi la plural) pentru a indica un anumit obiect, clar individualizat: The box is on the floor. Cutia se află pe jos. The bates art on the floor. Cutiile se află pe jos. The student is learning English. Studentul învaŃă englezeşte. The boys were running fast. BăeŃii alergau repede. The apare după prepoziŃii: in the library (în bibliotecă) on the table (pe rnasă) to the museum (la/spre muzeu) În mod obligaoriu folosim articolul hotărât cu: • substantive nume proprii de ape, munŃi,dealuri, oceane, mări, lacuri, insule, golfuri, canale: the Danube (Dunărea), the Thames (Tamisa), the Carpathians (CarpaŃii), the Alps (Alpii), the Atlantic (Oceanul Atlantic), the Black Sea (Marea Neagră),
3

• substantive compuse: nume de Ńări: the United States (Statele Unite). the United Kingdom (Regatul Unit) nume de instituŃii oficiale: the W'hite House (Casa Albă) the Kremlin (Kremlin) the Ministry of Foreign Affairs (Ministerul de Externe) the British Museum (Muzeul Britanic) substantive care denumesc obiecte din univers. the transformă adjective în substantive beautiful (adj. the English Channel (Canalul Mânecii). the Gulf War (Războiul din Golf). persoane de acelaşi fel: the rich (bogaŃii). the Plague (Ciuma) nume de ziare: The Times. grupuri. Aceasta este casa în care locuiesc. Bărbatul care vorbeşte este fratele meu. the moon (Luna).the Shetlands (insulele Shetland). the poor (săracii) the blind (orbii). ambarcaŃiuni: the Titanic. denumeşte clase. the earth (pamantul) nume de vase. tile world (Lumea). the French (francezii) the Romanians (românii) ajută la formarea superlativului relativ: the best (cel mai bun) the earliest (cel mai timpuriu. the sky (cerul). the Gulf of Mexico (Golful Mexic). This is the house which I live in. – frumos)/the beautiful (subst.: the sun (Soarele). ce fel de?: The man who is speaking is my brother. – frumosul). the Christina nume de evenimente istorice : the First World War (Primul Război Mondial). astrologie etc. the sick (bolnavii) the English (englezii). primul) ajută la formarea adjectivelor şi numeralelor ordinale: the second (cel de) al doilea the fifty-sixth (cel de) al cincizeci şi şaselea 4 . The Morning Star construcŃii genitivale cu of: the streets of the town (străzile oraşului) the waves of the sea (valurile mării) cu substantive urmate de o propoziŃie care răspunde la întrebările: care?.

cărora le oonferă un plus de cantitate: I have little time. .poate întocui numeralul one: a hundred (one hundred) – una sută a map (one map) and two paintings – o hartă şi două tablouri . naŃionalităŃi: Mr. profesii. cantitate): I have a little time.se foloseşte obligatoriu cu: denumiri de meserii. a magazine an – cu substantive care încep cu o vocală: an egg.se foloseşte cu denumiri de măsuri (timp.se foloseşte cu substantive care se pot număra (countables): a man (un om) an idea (o idee) . once a day (o dată pe zi). a child. numele capătă sensul de „familia. an idea.se foloseşte în expresii: 5 .". the Browns (familia Brown) the Kramm (familia Kramer) the Danes (danezii (popor)) the Poles (polonezii (popor)) Articolul nehotărât (a/an) a – cu substantive care încep cu o consoană: a box. Brown is a teacher. He is an Englishman. Am puŃin timp – deloc.numerale. El este englez. Sora mea a devenit medic. pentru moment) in the long run (până la urmă) on the whole (în general) at the beginning (la început) in the end (la sfârşit) by the way (apropo) in thet seventh heaven (în al nouălea cer) on the rocks (pe geantă (familiar)) the day after tomorrow (poimâine) Notă: De regulă. Dl.în expresii: for the time being (deocamdată.. Dar când apare un nume de familie la plural. Brown este profesor. twice a week (de două ori pe săptămână). Am puŃin timp – destul. distantă. My sister became a doctor. . three miles an hour (trei mile pe oră) . an actor Notă: Se urilizează co substantive la singular! Presupune ideea de număr. . numele de persoane nu primesc articol.pronumele little (puŃin) şi few (puŃine).. pentru a indica o cifră aproximativă: (about) a thousand people (aproximativ) o mie de persoane) .

provincii. Am vizitat castelul Bran. clădiri. cu denumiri de continente. Articolul zero Desemnează lipsa articolului. happiness. A plecat în mai şi s-a întors în martie. am vizitat ltalia şi FranŃa. coffee. oraşe (exceptie: the Hague (Haga). Locuiesc în Bueureşti.hate. Nu haina face pe om. Wales and Nonhern Ireland. În proverbe şi limbaj ştiinŃific: Haste makes waste. Am cumpărat un fier de călcat ieri. străzi. Our house is on Oxford Street. Lumina se deplasează mai repede decât sunetul. 6 . music. I live in Bucharest. Casa noastră se află pe strada Oxford. Pe masă se află cărŃi. muzica. cu substantive nume de materie: Oil is lighter than water. Anglia. Books aire on the table. Ńări. The United Kingdom is made up of Scotland. anotimpurile: I'll meet you on Monday. Regatul Unit este format din ScoŃia. We went for a walk on London Bridge. singurul oraş cu articol).to have a mind to (a avea chef de) to take a fancy to (a îndrăgi) once in a blue moon (din an în Paşte) to keep an eye on (a nu stăbi din ochi) all of a sudden (brusc) AtenŃie! Articolul nehotărât nu se foloseşte cu substantive nenumărabile: I bought an iron yesterday. poduri: Last year we visited Italy and France. ÎnvăŃ engleza. joy. Acest gard este din fier. Untdelemnul este mai uşor decât apa. Thtatre. dar: This fence is made of iron. Graba strică treaba. Îmi plac laptele. Anul trecut. We visited Bran Castle. Se foloseşle: cu substantive la plural (indică obiectele oarecare în general): Clothes do not make the man. cafeaua. I like milk. obligatoriu: cu substantive ce denumese zilele săptămânii. Am făcut o plimbare pe Podul Londrei. I like spring. He left in May and returned in March. games. Îmi place primăvara. cu substantive abstracte care nu au formă de plural: love. comitate. jocurile. teatrul. Ne întâlnim luni. cu denumirile limbilor: I learn English. England. Light travels faster than sound. lunile anului. wisdom etc. łara Galilor şi Irlanda de Nord.

. . Un prieten deal meu mi-a spus despre asta.Some people believe in love at first sight.în limbajul jurnalistic: Employees have to obey safety regulation. fie pur şi simplu greşe1i de exprimare. iar înlocuirea lui poate atrage după sine fie schimbări de înŃeles. Bătrâna se îndreaptă spre canapeaua din dreapta (scenei).în indicaŃii scenice: (The) Old woman goes to the settee (on the) right. .în expresii: at random (la întâmplare) in time (la timp) for good (pentru totdeauna) hand in hand (mână în mână) at dawn (în zori) bag and baggage (cu căŃel şi cu purcel) by ear (după ureche) side by side (unul lângă altul) by mistake (din greşeală) Notă: Articolul zero îndeplineştc funcŃii precise. Unii oameni cred în dragoste la prima vedere. Cazuri când omitem articolul (situaŃii care nu produc modificări de sens): . AngajaŃii trebuie să respecte regulile de protecŃie a muncii.în vorbirea familiară: (A) Friend of mine told me about it. 7 .

gymnasium). 2. După conŃinut comune. lucruri. day compuse (formate din două elemente): childhood.nume de cărŃi. ziare. continente. peace . worry. Mirs sau Ms – apelalive pentru femei căsătorite sau necăsatorite.the Danube. lab (laboratory). Substantivele din limba engleză pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere: 1. Independence Day . ape.din verbe: cook. Noi suntem români. După formă simple: boy. inclusiv numele de naŃionalităŃi şi limbi. abrevieri: ad (advertisement).din adjective the good. şi pe lângă funcŃia de subiect în propoziŃie mai poate fi echivalentul unei propoziŃii sau fraze. 8 .abstracŃiuni: difficulty.localităŃi. classroom prin conversie (din alte părti de vorbire): . fenomene. Mrs. reviste: Hard Times. Sunday. MP (Member of Parliament). The Sunday Times . are categorii de gen. Europe. Ńări.nume proprii: . (Misses). sărbători : January. the evil.un element dintr-o categorie de obiecte de acelaşi fel: table. fridge (refrigerator). He speaks English. reading. adică fiinŃe. Romania.persoane: Churchill . schoolboy. munŃi: London.nume de instituŃii: the Grand Hotel.diviziuni temporale. The Alps . Mr. număr şi caz. boxing prin contragere. steel . people . (Mister). We are Romanians. meal. fall. gym (gymnastics. the British Museum Notă: în limba engleză substantivele proprii se scriu cu literă mare. the rich . El vorbeşte englezeşte. school .Substantivul Denumeşte obiecte în sens foarte larg.substanŃa constitutivă a unor obiecte: wood.mai multe elemente de acelaşi fel: family. denumesc: .

-fe devin -ves: half – halves (jumătate). Sunt doi de A şi trei de 2 în numărul acelei maşini englezeşti. headquarters (cartier general.terminaŃia – en : ox – oxen (bou). nenumărabile A. zeroes (zero) Notă: Literele. numărabile B. Substantivele numărabi1e au atât plural. AtenŃie! Forma fără apostrof este mai frecvent folosită. substantivele în limba engleză pot fi: A. cât şi singular. child – children (copil) . numeralele şi abrevierile formează pluralul prin adăugarea unui apostrof şi -s. There are two A's and three 2's in the number of that English car. knife – knives (cuŃit) . deer (căprioară) Plurale străine (mai ales în limbajul ştiinŃific): us→ i stimulus – stimuli um→ a datum – data 9 . pluralul neregulat: -th devine -ths: bath – baths (baie) . series (serie).forme neregulate pluralul regulat: se formează prin adăugarea lui -s la forma de singular: book – books (carte) table – tables (masă) boy – boys (băiat) class – classes (clasă) nose – noses (nas) Există substantive care au două forme de plural: banjo – banjos. MP's etc. works (uzină) sheep (oaie). 1920's. volcanoes (vulcan) zero – zeros. mouth – mouths (guri) -f. A’s. a boy – two boys museum – museums child – children Există două forme de plural: . mottoes (moto) volcano – volcanos.forme regulate .schimbarea vocalei: man – men (bărbat) foot – feet (picior) mouse – mice (şoarece) . sediu).aceeaşi formă la singular şi plural: baracles (baraci).Numărul substantivelor Din punct de vedere al ideii de număr. species (specie). banjou (instrument muzical) motto – motlos.

Naples. pyjamas. overalls.bacterium – bacteria us →ora corpus – corpom us → era genus – genera a → ae alga – algae larva – larvae on → a criterion – criteria phenomenon – phenomena o → i graffito – grsfliti Notă: Aceste plurale pot avea şi forme cu -s'. deci au formă doar de singular sau doar de plural • numai formă de singular: sugar. wisdom. politics – nume de jocuri : billards. cards. information – boli: meastes (pojar). butter. an item of. jam. glasses. advice. bowls. shorts. un pantalon) 10 .caantităŃi se folosesc cuvinte ca : a piece of. Wales Notă: Pentru a delimita anumite. chalk. fruit. bread. phonetics. a bag of piece a slice of cake bacon a loaf piece of bread a bar of chocolate. săpun a lump of sugar o bucată (cub) de zahăr a sheet of paper o foaie. Substantive nenumărabile au formă nemodificată. food. trousers Notă: Aceste substantive se numără cu ajutorul cuvântului pair: a pair of scissors (o foarfecă. scissors – îmbrăcaminte : jeans. a bar of. coală de hârtie a piece of advice un simplu sfat an item of information o fărâmă de informaŃie a bit of interest un pic de interes • numai formă de plural: – unelte: binoculara. economicsf. silver. o pereche de foarfece) a pair trousers (o pereche de pantaloni. întâlnite mai ales în vorbirea curentă: antenna → antennas →antennae Formula → formulas → formulae bureau → bureaus →bureaux B. darts – nume proprii: Athens. compasses. mumps (oreion) – nume de ştiinŃe : aesthetics. gold. pants. soap o bucată de ciocolată.

drapel) manners (purtare) damages (despăgubiri) regards (salutări) camings (căştig) remains (resturi) fireworks (foc de artificii) savings (economii) outskirts (periferie) archives (arhivă) holiday (vacanŃă) goods (marfă) AtenŃie! Există suhstantive care au două forme. cu înŃelesuri diferite: advice (sfaturi) advices (inştiintari. avize) colour (culoare) colours (drapel) glass (pahar) glasses (ochelari) custom (obicei) customs (vamă) damage (avarie) damages (despăgubiri) pain (durere) pains (osteneală) Genul substantivelor În limba engleză. it – neutru sau 1. substantive nume de persoane 2. she – ea. în afara cazurilor în care genul este marcat formal: boy – girl (bălat – fată). substantive nume de animale 3. de regulă terminate în -s arms (arme) funds (fonduri bănşti) colours (steag.a pair of glasses (o pereche de ochelari) AtenŃie! Există numeroase substantive folosite doar cu forma de plural. lion -lioness (leu – leoaică) • genul substantivelor se identifică de obicei cu ajutorul pronumelor care se referă la ele şi care au forme diferite după gen: he – el. substantive nume de obiecte 1. substantivele ce denumesc persoane de sex bărbătesc sunt de gen masculin: man (barbat) brother (frate) • cele care denumesc persoane de sex feminin sunt de genul feminin: woman (femeie) sister (soră) Notă: masculin – feminin → cuvinte direrite father king monk – – – mother queen nun (tată – mamă) (rege – regină) (călugăr – călugăriŃă) 11 .

faith. – numele de obiecte sunt de genul neutru: Where is your umbrella? Unde-i umbrela ta? It (umbrella) is in my bag. river. liberty. fear. vanity → fortune. devotion. trăsături de caracter) → ambition. wind (fenomene naturale) the Danube (fluvii) the Alps (munŃi) feminin: → affection. munfer. – boy-friend (prieten) – male-student (student) – girl-friend (prietenă) – female-student (studentă) 2. hope (blândeŃe. peace. Profesorul (el) a întrebat elevul (ea).jealousy. mercy (abstracte) → uncle – aunt } 12 . chairman (preşedinte). terror (violenŃe) ocean. He asked her a question. pupil (elev(ă)) DiferenŃierea se face în context cu ajutorul pronumelor şi a cuvintelor ca: boy. male.(unchi – mătuşă) terminaŃia -ess actor – actress (actor – actriŃă) host – hostess (gazdă) negro – negress (negru – negresa) → terminaŃille -ine. Notă: În vorbirea curentă se pot schimba genurile suhstantivelor pentru a marca diferite atitudini: masculin: → anger. female. friend (prieten(ă)). – numele de animale mari sunt în general de genul masculin (se întocuiesc cu pronumele he) – numele de animale mici sunt de obicei de genul neutru (se întocuiesc cu pronumele it) – cuvinte diferite pentru sexe diferite horse (he) – cal cock – hen (cocoş găină) mare (she) – iapă dog – bitch (câine – căŃea) frog (it) – broască drake – duck (raŃă) gander – goose (gâscan – gâscă) he-goat – Ńap tom-cat – motan she-goat – capra she-cat – pisica 3. – neighbour (vecin(ă)). Este în geanta mea. -groom hero – heroine (erou – eroină) widow – widower (văduvă – văduv) bride – bridegroom (mire – mireasă) Genul comun are o singură formă atât pentru feminin. sun. -er. professor. cât şi pentru masculin: – artist. The teacher asked the pupil a question.

Where is the cat ? She is on the bed. dacă substantivele au terminaŃia -s. Unde este pisica? Ea este pe pat. . ale cui? În engleză există două tipuri de genitiv: sintetic ('s) – de obicei se foloseşte numai pentru fiinŃe (cazuri excepŃionale la lucruri). Aceasta este cartea studentului. localităŃi ca unităŃi politice – atribuire de gen neutru. These are the books of the students. te rog! He brought the newspaper to me. Exemple : I am very fond of my car and I wash her every day. please! Citeşte scrisoarea. This is the cover of the book.analitic (of) – se foloseşte pentru fiinŃe şi lucruri: This book is of the student. ambarcaŃiuni . L-am întâlnit pe fratele meu ieri. please! Vorbeşte-mi. te rog! 13 . apartenenŃa. These are the covers of the books. Îimi iubesc mşina foarte mult şi o spăl în fiecare zi. Acestea sunt cărŃile studenŃilor. Acestea sunt cărŃile studenŃilor. • dativul este cazul complementului indirect şi răspunde la întrebarea: cui? – se indică prin prezenŃa prepoziŃiei to: Speak to me. Este cazul atributului şi răspunde la întrebările: al. ai. maşini. marchează dispreŃ. arătând obiectul care desfăşoară acŃiunea exprimată de verb. • acuzativul este cazul complementului direct şi răspunde la întrebările: pe cine? ce? I met my brother yersterday. Este deci cazul subictului şi răspunde la întrebările: cine? ce? • genitivul arată posesiunea.vehicule.Ńări. Acestea sunt coperŃile cărŃilor. Where did you find it ? Ai găsit fata până la urmă.TendinŃe în vorbirea curentă: – atribuire de gen masculin sau feminin: • feminin semnifică afecŃiune pentru: . You found the girl at last. This is the student’s book. se adaugă numai apostroful. Aceasta este cartea studentutui. Mi-a adus ziarul. Read the letter. Aceasta este coperta cărŃii. a. Unde ai găsit-o? Cazul substantivelor În limha engleză existăi patru cazuri: • nomimativul este calul de bază al substantivului. These are the students’ books.

specifică pentru dativ.Orice substantiv precedat de o prepoziŃie se află în cazul acuzativ. 14 . Poştaşul i-a dat o scrisoare vecinului meu. caz în care prepoziŃia to (specifică) este absentă. Notă: Dacă în aceeaşi propoziŃie apare un substantiv la dativ şi unul la acuzativ. The postman has given a letter to my neighbour. poziŃiile lor în propoziŃie pot fi inversate. excepŃie făcând prepoziŃia to. Tell me a story! Spune-mi o poveste! The postman has given my neighbour a letter.

1 we (noi) 2 3 pl. ne) you (pe voi. f. you (voi) they (ei) Ours (al nostru. a mea. Pronumele poafe fi clasificat după formă şi conŃinut. the same 2. Notă: • în limba engleză genitivul pronumelor personale coincide cu pronumele posesiv! 15 . somebody. ale lui) her (al. a. După formă: • simplu: I. she. yourself. who • compus: myself. a. ai noştrim. whatever. Pers. sg. a. îmi) (to) you (Ńie. te) him (pe el. ai. sg. Nominativ (cine? ce?) I (eu) you (tu) he (el) she (ea) it (pt.) (to) (nouă) us (to) you (vouă) (to) them (lor) Acestea sunt şi formele pronumelui posesiv. lucruri) Genitiv (al. mă) you (pe tine. o) it pt. m. ai. îŃi) (to) him (lui) (to) her (ei) (to) it (îi) Acuzativ (pe cine? ce?) me (pe mine. anyone. a noastră. sg. Nr. După conŃinut: • PERSONAL: indică diferite persoane. v) them (pe ei. he. îl) her (pe ea. lucruri) Dativ (+to) (cui)?) (to) me (mie. a ta. 1. sg. which. ale mele) yours (al tău. ale ei) its (pt. ai mei..Pronumele Este partea de vorbire care Ńine locul unui substantiv. pl. ai tăi.. N. ai. lucruri us (pe noi.. what. you. ale noastre) Yours (al vostru.) Theirs (a lor. ale tale) his (al. ale cui?) Mine (al meu. îi) 1 2 3 sg.. pl. each other. are forme în funcŃie de număr şi caz.

. It does not matter if. It is cold. DEMONSTRATIV: indică distanŃa în spaŃiu sau timp a unui obiect faŃă de un alt obiect sau identitatea acestuia cu sine însuşi (pronumele şi adjectivul demonstrativ au forme identice).. pronumele posesive sunt. You poate însemna atât tu. Când e la acuzativ. • it poate apărea şi în construcŃii impersonale ca: It rains. poate fi omis. Dacă se omite un pronume relativ însoŃit de o prepoziŃie. I (eu) se scrie întotdeauna cu majusculă. cât şi pentru lucruri) that – care (atât pentru fiinŃe. care dintre (atât pentru persoane.pentru apropiere: this (acesta. he. voi cât şi dumneata. de fapt. It is late. aceasta sau astlfel Such was the situation.acestea) ... E frig. E târziu. • în limba engleză există pronume de politeŃe ca în limba română.. ea sau dumnealui. the man (that) whom you saw – omul pe care l-ai văzut 'The question (that) you asked – întrebarea pe care ai pus-o Astfel de omisiuni au loc mai cu seamă în limba vorbită.. genitivele pronumelor personale. Poate fi înlocuit prin who sau which. aceea) / those (aceia. feminin sau neutru) se face doar cu pronumele persoanei a III-a singular.such: acesta. în funcŃie de context. • disctincŃie de gen (masculin. Este important să. Aceasta era situaŃia. aceasta se aşază după verb: the bok (. Nu contează dacă.pentru depărtare: that (acela. Plouă.. cât şi pentru lucruri) Notă: That are o funcŃie restrictiva. dumneaei. aceleaşi The same may sbe said about the others.• în limba engleză. . • RELATIV: se referă la un substantiv sau înlocuilor al acestuia care a fost deja menŃionat şi face astfel legătura între cele două propoziŃii: who I know people don 'I like 111is wriler.. dumneavoastră.. POSESIV: după cum am observat din tabelul anterior. acestea) . It is important to. La fel.the same: acelaşi lucro.. Pronumele relative sunt: who – care (pentru persoane) which – care. she pot însemna el.) he was looking for – cartea pe care o căuta { } 16 . Acelaşi lucru se poate spune şi despre ceilalŃi. aceasta) / these (aceştia.. El vorbeşte englezeşte mai bine decât mine. He speaks English better than I do. that Cunose oameni cărora nu le place acest scriitor.

care?) Genitiv: whose (al. aceasta se află înaintea lui în limba scrisă. 17 . He met the girl that you know in the street A întâlnit fata pe care o cunoşti pe stradă. capătă sensul de „singur". Nerespectarea acestei reguli poate da naştere la confuzii: He met the girl in the street that you know. A întâlnit fata pe strada pe care o cunoşti. în persoană. cărora?) Acuzativ: who (pe cine. de chiar. Eu însumi l-am văzut. who – cine (pentru persoane) what – ce (pentru lucruri) which – care (selectează dintr-un grup de fiinŃe sau lucruri) Who are you? Cine eşti / sunteŃi? What have you got there? Ce ai acolo? Which is the best? Care dintre ei este cel mai bun? how much – cât de mult (pentru cantităŃi) how many – cât de mult (pentru număr) what kind of – ce fel de (pentru calităŃi) Notă: Who este singurul care are forme diferite în funcŃie de caz: Nominativ: who (cine. • INTEROGATIV: Pronumele interogative Ńin locul substantivelor sau pronumelor aşteptale ca răspuns la întrebare. Apare după cuvântul pe care îl accentuează şi are sens de întărire.the boy (.. cărei. • NEHOTĂRÂT: nu oferă nici o indicaŃie precisă asupra obiectului.. de singur. He lived there by himself. dar în limba vorbită se aşează la sfârştilul prnooziŃiei: From what country does she come? Din ce Ńară vine? – limba scrisă What country does she come from? – limba vorbită • REFLEXIV: Pronumele reflexiv înlocuieşte obiectul asupra căruia se excrcită acŃiunea verbului. myself – eu insumi yourself – tu însuŃi himself – el însuşi herself – ea însăşi itself – el. căror?) Dativ: to whom (cui. pe cât posibil. pe care?) AtenŃie! Când pronumele interogativ este însoŃit de o prepoziŃie. ea însuşi/înşişi (pentru lucruri) oneself – el însuşi (cu sens impersonal) ourselves – noi înşine yourselves – voi înşivă themselves – ei inşişi / ele însele Notă: Precedat de prepoziŃia by. a. lângă antecedentul său. Trăia acolo singur.) you told me about – băiatul de care mi-ai vorbit AtenŃie! Pronumele relativ trebuie aşezat. ale cui. căruia. I saw him myself.

nimeni anybody – cineva. Unde e cerneala? Am să iau puŃină. dar poate apărea în întrebări. Apare în întrebări sau în propoziŃii negative. nici o. vreo. Să-Ńi spun ceva. cineva much – mult. N-am văzut pe nimeni. careva somebody – cineva something – ceva anyone – oricare. ambele several – câŃiva. any – ceva. none (no one) – nici unul. cealaltă both – amândoi. toŃi. unul. ambii. any şi no ajută la formarea următoarelor pronume compuse: someone – cineva. alŃi. apare în propoziŃii afirmative. Oricare e bună. nişte. încă un. Apare în propoziŃii negative (verbul la afirmativ). puŃine either – oricare (dintre două elemente) neither – nici unul. alte another – un altul. toate one – un. câteva. Some. una. fiecare everybody – toŃi. Notă: Spre deosebire de limba română. câteva. vreun. o dorinŃă sau o ofertă. nimic no one – nici unul/una nobody – nimeni nothing – nimic Alte pronume nehotărâte sunt: every – fiecare (cu compuşii: everyone – toŃi. mulŃi many – mulŃi. nici una. all – tot. orice. unele. în limba engleză nu este posibilă existenŃa a două negaŃii în aceeaşi propoziŃie: se poate nega fie verbul. I didn’t see anybody = I saw nobody. nu. no – nici un. unii. altă. De obicei. 18 . multe (a) little – puŃin. totul) other – alt. careva. fie subiectul sau obiectul.some – ceva. toată. o alta. Where is the ink? I'll take some. câteva. nimeni anything – ceva. încă o the other – celălalt. oarecare. câŃiva. atunci când se exprimă o rugaminte. nici una (dintre două elemente) Exemple: Let me tell you something. Nu am deloc. Apare în propoziŃii negative (verbul la afirmativ). nişte. oricine. amândouă. Any will do. I haven't any. toată lumea everything – tot.

Bate cineva la uşă. Anybody can help you. Nu ştia nimic despre asta. Oricine te poate ajuta. Nici una (dintre cele două soluŃii) nu este bună. Totul e gata. Something is better than nothing.. Mai bine ceva decât nimic.. Everybody wili be present. Neither is good.He didn’t know anything about it. 19 . Se spune că . Toată lumea va fi prezentă.. One says that. Everything is ready. Somebody is knocking at the door..

cuvântul care defineşte miliardul este billion. între zeci şi unităŃi apare obligatorie liniuŃa de unire: 21 – twenty-one. apar la formă de singular: three hundred – trei sute ten thousand – zece mii five million – cinci milioane Notă: în limba engleză. miile se separă prin virgule. 8 – eight. a doua) 20 . la numeralul cardinal. 35 – thirtyfive. eu excepŃia primelor trei: first (primul.. între 13 şi 19. înaintea căruia apare. 3 – three. 9 – nine. mii sau milioane şi zeci apare obligatoriu and. 90 – ninety. 100 – one hundred. 6 – six. 12 – twelve . 7 -seven. Există mai multe tipuri de numeral. millions (milioane). milioanele sunt necunoscute. 30 – thirty. 1000 – one thousand. 2 – two. sutele. miile. dintre care cele mai frecvent ulilizate sunt: • Numeralul cardinal: exprimă o cifră sau numărul obiectclor: 1 – one. se formează prin adăugarea terminaŃiei -th. 19 – nineteen Zecile (20-90) se rompun prin adăugarea terminaŃiei -ty: 20 – twenty. 79 – seventy-nine. 50 – fifty. Spre deosebire de limba română (unde se foloseşte punctul). În general. • Numeralul ordinal exprimă ordinea obiectclor sau locul unui obiect într-o seris. numeralele se compun prin adăugarea terminaŃiei -teen: 13 – thirteen. 10 – ten. 40 – fony. hundreds (sute). 60 – sixty. 17 – seventeen. acestea apar la formă de plural: tens (zeci). numărul sau ordinea obiectelor. 18 – eighteen. thousands (mii). 4 – four. one hundred and twenty-one – 121 seven hundred and thirty-five – 735 one thousand and seventy-nine – 1079 Atunci când numerele denumind zecile. 16 – sixteen. 11 – eleven. Între sute. 5 – five. Deseori determină un substantiv. Dacă numerele sunt cunoscute. 80 – eighty. prima) second (al doilea.. 14 – fourteen. 70 – seventy .Numeralul Reprezintă partea de vorbire care exprimă o cifră.

care arată repartizarea în grupe. terminaŃia -ty devine -tieth: twentieth. once (o dată) double. Numeralul ordinal este însoŃit de arilcolul the! Alte tipuri de numerale sunt: • Numeralul fracŃionar. unde numărătorul este exprimat printr-un numeral cardinal. ninetieth. se formează cu ajulorul lui by sau and. a treia) fourth (al palrulea. După cum se poate observa. format prin adăugarea terminaŃiilor -fold sau -times la numeral. seventieth. excepŃie făcând numeralele one şi two. printr-un numeral ordinal: 1/3 – one-third (o treime) 2/10 – two-tenth (două zecimi) 1/5 – onte-fifth (o cincime) 3/4 – three-fourth (trei pătrimi) • Numeralul colectiv: couple (doi. iar numitorul. 2nd. one by one (unut câte unul) three by three (trei câte trei) by twos (câte doi) by threes (câte trei) two and two (doi şi cu doi) three and three (trei şi cu trei) Notă: Aproximarea numerică se exprimă prin: about (circa) nearly (aproximativ) almost (aproape) Depăşirea unei cifre se exprimă prin: over (peste) more than (mai mult de)â above (peste) 21 . sicitieth. twice (de două ori) threefold. La zeci. eigth. single. a cincea) Abrevierea se face prin adăugarea ultimelor două litere la cifra: 1st. eightieth. three times (de trei ori) fourfold. fortieth. 4th. două) pair. (pereche) dozen (duzini) score (douazeci) • Numeralul multiplicativ. ninth.third (al treilea. four times (de patru ori) • Numeralul distributiv. 3rd. la unele numerale se produc modificări de scriere: fifth. thirtieth. a patra) fifth (a1 cincilea.

oh. It is half past nine. cu ajutorul zecilor (în limba vorbită): 1966 – nineteen sixty-six Anul 2000 sc citeşte two thousend. Este zece fără douăzeci. FuncŃiile orare se exprimă cu ajutorul prepoziŃiilor past (între 1 şi 29 de minute – trecute de ora fixă) şi to (între 31 şi 59 de minute – cele rămase până la ora fixă). Exprimarea timpului cronologic Ora întreagă se exprima cu ajutorul formei o'clock. anul pentru engleza americană şi: ziua. Este nouă şi zece. Este zece fără un sfert. nothing sau love zero: în matematică şi indicarea temperaturii oh: la numerele de telefon nil şi nothing : pentru exprimarea scorului la fotbal love: în tenis Exemple: It is four degrees below zero. AtenŃie! Cifra zero se poate citi : zero. 1978 December 1st 1997 Anii se citesc: 1.. 1992 April 22nd. iar propoziŃia începe de obicei cu pronumele it. anul pentru engleza britanică. It is twenty (minutes) to ten. Sunt minus patru grade.. Leeds a câştigat cu 4:0. Splârlea leads by 30:0 (thirty-love). nil. It is five o 'clock sharp. Este cinci fix. sfertul de oră prin (a) quarter. cu ajutorul miilor sau sutelor (stil oficial): 1966 – one thousand nine hundred and fifty-six. Jumătatea de oră se exprimă prin half. ziua. It is quarter to ten. Dial 6070. Leeds United won 4-0 (four nil sau four to nothing). Spârlea conduce cu 30 :0. fiind exprimată prin numeralul ordinal: June the 5th. Formează. It is ten o'clock. Se practică exprimarea orei şi în felul următor: 2:15 – two fifteen (doi şi un sfert) 22 . luna. It is a quarter past nine... It is ten (minutes) past nine. Este nouă şi jumătate. Este nouă şi un sfert.Exprimarea datei Ordinea ohişnuită este: luna. nineteen hundred and sixty-six 2.

. ora exactă..5:30 – five thirty (cinci şi jumătate) (mai ales când este vorba de orarul trenurilor.m. (ante meridiem) – dimineaŃa 23 . ) şi cu: Abrevierile: p.m. (post meridiem) – după amiaza a.

al. ai. adjectivele pot fi: • simple (formate dintr-un singur cuvânt): simple. Unele dintre acestea provin din pronume. bitter. ai noştri. ai. ale d-voastră his – al. hard working. perfect. good. The story is about a girl whose brother is lost. a voastră. Deosebirea dintre pronume şi adjectivele provenite din pronume este funcŃională: în timp ce pronumele apar independent. slow. 1. ai. Apare de obicei înaintea substantivului pe care îl determină şi răspunde la întrebările: care?. a.Adjectivul Este partea de vorbire care exprimă însuşirea unui obiect (fiinŃă sau lucru). ai mei. uneori. easy. right. ale noastre your –al vostru. După formă. pentru fiinŃe) which – care. short-sighted. ale mele your – al tău. în limba engleză adjectivul este invariabil (nu se modifică în funcŃie de gen şi număr). quick. După conŃinut. ale lui (pentru persoane) her – al. Tânărul a cărui carte este aici a fost colegul meu de clasă. beautiful. care arată o calitate a obiectului: red. ale ei (pentru persoane) its – ai. tall • determinative. ai tăi. ale d-voastră their – al. ale voastre. Adjectivul prezintă două categorii de clasificare: după formă şi după conŃinut. real. white. happy. ai. old. blue-eyed. care (pentru lucruri şi. ce fel de? Spre deosebire de limba română. ai. implicând selecŃia dintr-o clasă) The young man whose book is here was my classmate. 24 . ale lor • relative: introduc o propoziŃie relativă: whose – al. dull. a. care conferă precizie obiectului. ai. nice. ale tale. bright. a. a noastră. Adjectivele determinative sunt: • posesive: indică posesorul unui obiect: my – al meu. a. ale cărui/cărei/căror (pentru persoane) what – ce. interesting • compuse (formate din două cuvinte): good-looking. fresh. ale lui/ei (pentru lucruri) our – al nostru. brave. al. a mea. care dintre (pentru lucruri şi fiinŃe. busy. ai voştri. ai. adjectivele provenite din pronume însoŃesc obligatoriu un substantiv. a. ready-made 2. a ta. adjectivele se împart în: • propriu-zise (calificative). a. a.

.er than (mai ..decât) more correct than more interesting than more prudent than more beautiful than c) gradul superlativ . precum şi cele formate din două silabe (cu terminaŃia în -y.. Ca şi în limba română. ai.. as (nu aşa de. dintre) the wisest of the easiest of the shortest of the ablest of • majoritatea adjectivelor formate din doua silabe. precum şi cele formate din mai muite silabe sunt precedate de more: more ... Ştie despre ce / care carte vorbesc. care dintre (pentru lucruri şi fiinŃe..than (mai . than (mai puŃin decât) not so wise as less important than not as short as not so beautiful as . ca) less. 1 don't remember what / which address this is.. She knows what / which book I am talking about. long. a.Povestea este despre o fată al cărei frate s-a rătăcit.. common b) gradul comparativ – indică însuşirea unui obiect prin comparaŃie cu un alt obiect. care (pentru lucruri şi. precum şi cele formate din două silabe (cu terminaŃia în -y. • interogative: apar în întrebări. sthort..-er) adaugă -est la final: the. decat) wiser than easier than shorter than abler than ... uneori. -est of (cel mai. implicând selecŃia dintr-o clasă) Whose car have you driven? A cui maşină ai condus? Whose brother are you? Al cui frate eşti? What / Which student is the best? Ce/Care student este cel mai bun? ComparaŃia adjectivelor se referă la adjectivele propriu-zise (calificative).relativ: indică nivelul cel mai înalt sau cel mai redus al însuşirii unui obiect în raport cu un alt obiect: • adjectivele formate dintr-o singura silabă.de inferioritate: not so / as. pentru a determina substantivul aşteptat ca răspuns: whose – al. -ble. pentru fiinŃe) which – care. ale cărui / cărei / căror (pentru fiinŃe) what – ce. -er) adauga -er la final: ....de superioritate: adjectivele formate dintr-o singură silabă. precum şi cele formate din mai multe silabe sunt precedate de most: 25 .. -ble. Nu-mi amintesc ce/care adresă este aceasta.majoritatea adjectivelor formate din două silabe. . în limba engleză există următoare grade de comparaŃie: a) gradul pozotiv – este forma de bază a adjectivului: wise.

the most....) 26 . much more interesting than far more interesting than by far more interesting than (mult mai interesant decât. bătrân) elder the eldest (pt.. bolnav) much more the most (mult) many liltle less the 1east (puŃin) old older the oldest (vechi.. by far şi far întărim ideea exprimată de adjectiv. Exemple: comparaŃie regulată pozitiv comparativ superlativ small (mic) smaller (mai mic) the smallest (cel mai mic) big (mare) bigger (mai mare) the biggest (cel mai mare) dry (uscat) drier (mai uscat) the driest (cel mai uscat) noble (nobil) nobler (mai nobil) the noblest (cel mai nobil) Un număr de adjective au o comparaŃie neregulată: pozitiv comparativ superlativ good better the best (bun) bad.. membrii mai vârstnici) far farther the farthest (depărtat) further (suplimentar) the further (în timp) late later the 1atest (târziu) the latter (ultimul din doi) the last (ultumul) near nearer the nearest (apropiat) the next (următorul) Notă: Cu ajutorul lui much. (foarte)... fără a se mai face comparaŃie: very. of (cel mai.. dintre): the most correct of the most intersting of the most prudent of the most beautiful of • absolut: indică cel mai înalt nivel al însuşirii.. ill worse the worst (rău.

should. în timp ce verbul de conjugat rămâne invariabil. la verbe regulate. WOULD – formează modul condiŃional şi modul subjonctiv analitic. îşi schimbă forma în funcŃie de modul. need. la verbe neregulate). verbele se pot clasifica după cum urmează: • auxiliare (ajutătoare): to be. must. TO HAVE – formează timpurile perfecte. împreună cu participiul trecut (-ed sau forma a-III-a a verbului). will. to have.shall. TO BE – formează aspectul continuu. participiu trecut). ought to. posibilă). would. dare. împreună cu participiul prezent -ing: – formează diateză pasivă împreună cu participiul trecut (-ed. care prezintă cele trei forme (infinitiv. WILL – formează timpul viitor. might. căruia îi modifică sensul: dacă verbul comun exprimă o acŃiune propriu-zisă. a treia formă. 27 . to do. TO DO – formează negativul şi interogativul timpurilor prezent şi trecut. SHOULD. cu forme identice sau total diferite la trecutul simplu şi participiul trecut: to be – was – been to get – got – got to shut – shut – shut 2. would Aceste verbe nu au înŃeles independent. Aceste verbe însoŃesc întotdeauna un alt verb. După conŃinut. persoana şi numărul cerute. procese care au loc în timp şi sunt legate de un agent. timpul. should. will. După formă.Verbul Este partea de vorbire care exprimă acŃiuni. may. formând trecutul simplu (Past Simple) şi participiul trecut (Past Participle)prin adăugarea terminaŃiei -(e)d la forma de infinitiv: to ask – asked – asked to talk – talked – talked to open – opened – opened • neregulate. 1. SHALL. verbele pot fi: • regulate. în prezenŃa verbului modal capătă o nuanŃă deosebită (o acŃiune imaginară. could. • modale: can. trecut simplu. shall. neputând fi traduse. • comune (obişnuite).

to fell. timpul când se face acŃiunea. to have. ASPECTUL acŃiunii reprezintă o categorie verbală specifică limbii engleze. de regulă. to look. to hope. o rugăminte. dacă subiectul este cel care indeplineşte şi. AtenŃie! Există o serie de verbe care. referitoare la durata unei acŃiuni. to belong. to love. aspectul acesteia (durata în timp). bine definită) Aspectul continuu se formează cu ajutoruI verbului auxiliar to be şi terminaŃia -ing. diateza este pasivă. îşi modifică sensul): to hear şi to see. to own. Poate fi de două tipuri: • simplă (acŃiunea propriu-zisă). în acelaşi timp. adaugată la verb. to regret.Verbul prezintă câteva caracteristici specifice. prezent perfect şi viitor perfect. to taste. verbul dobândeşte forme diferite pentru a indica îndeplinirea acŃiunii de către vorbitor. Moduri personale: indicativ: arată o acŃiune reală. care trebuie avute în vedere în analizarea acŃiunii: persoana care face acŃiunea. MODUL acŃiunii indică felul cum este concepută acŃiunea. diateza. fiind fie inclusă în sensul unor verbe. to know. to sound. Se referă la forma verbului în funcŃie de acŃiunea îndeplinită de subiect: dacă subiectul este cel care face acŃiunea. to forget. nu pot fi folosite la aspectul continuu (atunci când totuşi apar la acest aspect. stării gerundul: indică acŃiunea verbală participiul: cu forme de prezent (arătând o acŃiune în desfăurare) şi trecut (indicând însuşirea rezultată dintr-o acŃiune) Notă: Gerundul şi participiul prezintă particularităŃi care se disting clar faŃă de gerundul şi participiul din limba română. suportă acŃiunea. to wish. În limba engleză există trei timpuri de bază – trecut. DIATEZA diferă de cea din limba română. prezent şi viitor – şi trei timpuri secundare: trecut perfect. În limba engleză diateza reflexivă nu există ca atare. dacă acŃiunea este îndeplinită de altcineva şi este numai suportată de subiect. Există moduri personale (care formează singure predicatul unei propoziŃii) şi moduri impersonale (care nu pot forma singure predicatul). to want. diateza este activă. to be. un sfat Moduri impersonale: infintiv: arată numele acŃiunii. to appear. În funcŃie de aceasta. sigură subjonctiv: descrie o acŃiune ireală conjunctiv: descrie o acŃiune dorită imperativ: exprimă un ordin. to consider. modul în care se desfăşoară acŃiunea. to belive. fie introdusă prin prezenŃa unui pronume reflexiv plasat după verb. to smell. • continuu (desfăşurarea neîntreruptă a acŃiunii într-o anumită perioadă de timp. TIMPUL acŃiunii reprezintă momentul sau perioada în care se desfăşoară acŃiunea. o sugestie directă. diateza este reflexivă. to think. PERSOANA care face acŃiunea este subiectul propoziŃiei. 28 .

Ştiam că vei veni. Mă spăl. dependentă de o propoziŃie principală cu verbul la un timp trecut I knew you would come. Notă: Past Tense exprimă o acŃiune săvârşită şi încheiată în trecut. Are următoarele timpuri. I often visited him. (o listă cu principalele verbe neregulate se află la finalul capitolului. S-a îngrăşat. go – went. La verbele regulate se formează cu terminaŃia -ed. grow – grew. meet – met. Terminasem cartea înainte să vii tu. Va înapoia cartea la bibliotecă lunea viitoare. Mama gătise deja cina când a ajuns tata acasă. I have read it. I had finished the book before you came. I can return the book to the library now. au forme deosebite şi trebuie invăŃate pe dinafară. had written • Future in the Past exprimă ideea de viitor într-o propoziŃie secundară. creep – crept. He will return the book to the library next Monday. He said goodbye and left. Spuse la revedere şi plecă • Past Perfect: se foloseşte când vorbitorul se plasează psihologic pe o axă a trecutului şi desemnează un eveniment anterior unui eveniment trecut. • Past Tense: desemnează un eveniment definit care a avut loc pe axa trecutului (evenimentul este amintit în prezent). Am citit-o. I went to the opera last night. hit – hit. Se formează din had + forma a III-a a verbului (participiul trecut): had called. O va fi citit până atunci. Îl vizitam adesea. îndeplinită chiar.. He will have read it by then. pe axa lor cronologică: Pe axa trecutului Pe axa prezentului Pe axa viitorului Past Present Future Past Perfect Present Perfect Future Perfect He returned the book to the library after he had read it. Notă: Este un timp mai utilizat în limba engleză decât în 1imba română pentru exprimarea anteriorităŃii. Am fost la operă aseară.He grew fat. A înapoiat cartea la bibliotecă după ce a citit-o. Pot să returnez cartea la bibtiotecă (acum). Formele persona1e ale verbului MODUL INDICATIV prezintă acŃiunea. play – plaed arrive – arrived cross -crossed stop – stopped study – studied move – moved La verbele neregulate nu există o regulă. begin – began. I am washing myself. 29 . give – gave..) burn – burnt. Mother had cooked the dinner by the time father arrived home. starea exprimată de verb ca reală. had taken. sit – sit.

(Încă îl mai doare. o acŃiune. I’ve painted a picture. dar autorii sau efectele evenimentelor. it goes / read. already Notă: Present PerfecI e folosit şi pentru evenimente care au avut loc: în trecut.. Folosirea acestui timp este asociată cu adverbe care exprimă o perioadă de timp deschisă. they go / read • Present Perfect desemnează un eveniment./pl. this week. Mă uit seara la televizor. neterminată: . would go should/would + have + forma a III-a a verbului should have read.) Se formează cu have la prezent + forma a III-a a verbului (participiul trecut): I have phoned / seen we have phoned / seen you have phoned / seen you have phoned / seen he. would have gone • Present desemneaza un eveniment. o acŃiune care are loc într-un moment viitor. Mâine plec la mare. acŃiunilor mai există şi în prezent. În limba vorbită se foloseşte will la toate persoanele. Am pictat un tablou. Notă: Ca formă este identic cu infinitivul (forma de bază a verbului).) John has injured his arm. (Eugen Barbu trăieşte. Vom întâlni des forma scurtă: I’ll go. o acŃiune. necesar în limba engleză pentru respectarea anumitor reguli de concordanŃă a timpurilor. Eugen Barbu a scris mai multe romane. this month . se vede rana. având un caracter nedefinit.) Have you seen the exhibition? Ai vizut expoziŃia? (ExpoziŃia mai e deschisă. Notă: Este un timp inexistent în limba română. o stare care are loc simultan cu momentul vorbirii sau care include momentul vorbirii. John s-a rănit la mână.I knew I would have finished the novel by ten o’clock. Eugen Barbu has written several novels.just. I go / read we go / read you go / read you go / read he. la toate persoanele. o stare anterioară momentului vorbirii.today. 30 . dar a cărui anterioritate nu este fixată. it have phoned / seen they have phoned / seen • Future desemnează un eveniment.) / will (restul persoanelor) + infinitivul verbului. she. I go to school. Se formează cu shall (pers. apropiat de momentul vorbirii. sg. Se formează: should/would + verb should read. he. Ştiam că voi fi terminat romanul până la ora zece.. Merg la şcoală I watch TV in the evening. Persoana a III-a singular adaugă terminaŃia -s (sau -es). 1. I will go to the seaside tomorrow.

repetate. He is singing in the bathroom now. Eu voi fi scris. IntenŃionăm să ne petrecem vacanŃa la munte. a trecutului sau a viitorului. Formele cu going to exprimă o: • acŃiune viitoare – intenŃie przentă We are going to spend our holiday in the mountains. În vorbire. Toate timpurile enunŃate anterior au şi un aspect continuu. se preferă viitorul cu going to pentru exprimarea ideii de viitor apropiat. Cântă în baie. always (întotdeauna). Ele se formeaza cu: to be (conjugat) + forma în -ing a verbului. Este o formă verbală caracteristică limbii scrise. right now (chiar acum). emisiuni de ştiri. (Uită-te la nori. El va fi terminat cartea până când te întorci tu acasă.Notă: Future este o formă caracteristică limbii scrise (limbaj jurnalistic. Se formează cu: be going to la prezent + infinitivul verbului I am going to read / write we are going to read / write you are going to read / write you are going to read / write he. today (azi). Cred că o să plouă. continually. un eveniment viitor care va avea loc înaintea unui moment viitor sau ajungând până la acesta. He will have worked in this factory for forty years when he retires.) • Future Perfect exprimă o acŃiune. Present Continuous este însoŃit de adverbe de timp: now (acum). Va fi lucrat în această fabrică timp de 40 de ani când se va pensiona. De obicei. this week (săptămâna aceasta). she. 31 . He will have finished the book by the time you come back home. o acŃiune repetată prezentată în desfăşurarea ei. anunŃuri oficial. neterminate şi continuate pe axa prezentului. limbajul literar). adică exprimă acŃiuni. at this moment (în acest moment).) • acŃiune viitoare – cauză prezentă: It is going rain. it is going to read / write they are going to read / write AtenŃie! Go şi come nu pot fi folosite cu forma be going to. all the time (tot timpul). a) Prezent Continuous: I am reading b) Past Continuous: I was reading c) Present Perfect Continuous: I have been reading d) Past Perfect Continuous: I had been reading e) Future Continuous: I will be reading f) Future Perfect Continuous: I will have been reading a) Present Continuous exprimă o acŃiune în desăşurare în momentul vorbirii. Notă: Se formează cu: to have la viitor + forma a III-a a verbului I shall have written. o acŃiune care nu a fost terminată la momentul vorbirii. stări în desăşurare. (Am rezervat deja o cameră. fiind mai rar folosită în limba curentă.

dar posibilă. I’ve been working at this painting since five o’clock. I had been waiting for my friend since two o’clock when he finally arrived. We are leaving tomorrow. înainte şi până la o altă acŃiune viitoare (şi poate şi după aceea). Când va veni. He was reading a book last night. He is crying all the time. since 19. Citesc de trei ore. Ierie la ora două mă plimbam.. Plecăm mâine. Citea o carte aseară. c) Present Perfect Continuous exprimă o acŃiune.. Este important ca.). realizabilă. She will be walking while I am sleeping. posterior momentului vorbirii. poate şi în viitor. începută în trecut.I always take my umbrella when it is raining. He is knocking on the door. Scria poezii de doi ani când l-am cunoscut. noi vom fi scris de cincizeci de minute. since last year (de anul trecut). we will be writing for fifty minutes. e) Future Continuous exprimă acŃiuni. I was walking at two o’clock yesterday. Este folosit în expresii adverbiale ca: for ages (de multă vreme). I will be eating. evenimente în desfăşurare într-un moment viitor. tot timpul. El plânge într-una. sintetic • prezent (identic în forma de bază a verbului). El bate în uşă. d) Past Perfect Continuous are aceleaşi valori ca Present Perfect Continuous. eu voi fi în mijlocul mesei. They have been playing tennis for half an hour. când în sfârşit a sosit.. Îşi face temele. A trăit în Bucureşti zece ani. După formă poate fi: 1. When the bell rings. presupusă. Mă voi plimba mâine la ora două... He had been writing poems for two years when I met him. I have been reading for three hours. I shall / will be walking at two o’clock tomorrow. Îl aşteptam pe prietenul meu de la ora două. (Nu a terminat.. f) Future Continuous exprimă o acŃiune în desfăşurare în viitor. God bless you! Dumnezeu să te binecuvânteze! Come what may! Fie ce-o fi! 32 . (din anul 19. apare în expresii şi exclamaŃii: It is important that. continuată în prezent. Totdeauna iau umbrela când plouă.) He was always coming late to the English lesson.. MODUL SUBJONCTIV indică o acŃiune ireală.. stări. He is doing his homework. He has been living in Bucharest for ten years. Când va suna clopoŃelul. Lucrez la acest desen de la ora cinci. momentul de referinŃă fiind încă axa trecutului. Ea se va plimba în timp ce eu voi dormi. Întoteauna întârzia la ora de englză. b) Past Continuous exprimă acŃiuni în desfăşurare la un moment trecut. Joacă tenis de o jumătate de oră. When he comes. So be it! Aşa să fie... for three hours (de trei ore). stare.

MODUL IMPERATIV exprimă un ordin. Aş dori ca el să înŃeleagă. dar posibil să se realizeze în viitor. . Este important ca el să vină.. un sfat. He will / may understand if you talk to him. I shall speak so that he might understand..! Să trăiscă. În propoziŃia principală apar would + have + forma a III-a a verbului. care se formează cu verbele mopdale cerute de expresii ca: it is important that. verbul la Past Perfect: If you had talked to him.would rather. unless. Va înŃelege / poate înŃelege dacă îi vorbeşti. to order (that). o urare. If I were you. Voi vorbi astfel încât el să poată înŃelege I insist that you should listen to me! Insist ca tu să mă asculŃi. I would rather you left. În limba engleză există trei tipuri de condiŃional: • condiŃie reală: realizabilă în prezent sau viitor.) + verb 33 . in case. Dacă i-ai vorbi ar înŃelege. Are o singură formă: persoana a II-a singular şi plural şi coincide cu forma de bază (fără to) a verbului Stop! Opreşte-te ! Come here! Vino încoace ! Shut up! Gura! Be quiet! Linişte! Forma negativă cu ajutorul lui do + negaŃie + verb. in order that. PropoziŃia secundară. o comandă. În propoziŃia secundară verbul este la Past Tense. care indică o condiŃie a realizării acŃiunii din propoziŃia principală..Long live. he would understand. Este timpul să plecăm. if not. he would have understood. had better I wish he understood. Dacă i-ai fi vorbit. i-aş spune. • condiŃie ideală: nu este realizabilă în prezent. If you talked to him. to demand. ar fi înŃeles. Do not push me! Do’n push me! Nu mă împinge! Dn’t be affraid! Nu-Ńi fie teamă! Pentru persoanele I şi a III-a singular şi plural se foloseşte construcŃia cu verbul let. • condiŃie ireală: nu s-a realizat şi este imposibil să se realizeze.if I were you / if you were me / he were you . MODUL CONDIłIONAL exprimă o condiŃie sau o acŃiune dorită. În propoziŃia principală apare wouldl + verb la forma de bază (frără to). apare în expresii ca: I wish. I would tell him. un îndemn.. let (me. în propoziŃia secundară. Aş prefera să pleci.. so that. poate fi introdusă prin: if. niciodată în cea condiŃională.. to insist. 2. it’s time.. It’s time we left.. Dacă aş fi în locul tău. It is important that he should come. to suggest. if not. Ideea de viitor se exprimă numai în propoziŃia principală.! • trecut (identic cu past Tense). him etc.. analitic.

observe şi – have. Ştie cum să-şi captiveze auditoriul. Notă: Această formă este o construcŃie destul de frecventă în engleza contemporană.Let him come in! Să intre! Let’s go! Să mergem ! Don’t let him come in! Nu-l lăsa să intre. gerond perfect: having called. AtenŃie! Verbul know cu sensul de „a şti cum să” este urmat de: how + infinitiv She knows how to captivate her audience. I-am auzit venind. read) . rugăinte: order. let şi make se foloseşte infinitivul fără to. La fel de uzuale mai sunt şi construcŃiile: a) acuzativ + infinitiv după verbe exprimând: o activitate mzuală: believe. learn.infinitivul scurt: fără particula to (call. ask We request them to complete the survey. Notă: Particula to poate fi folosită pentru a înlocui un verb care a fost deja menŃionat. INFINITIVUL are două forme: . A. I made her work harder. to read) . El nu trebuie confundat cu gerundul românesc. Au ajuns să-şi dea seama pe deplin de importanŃa evenimentului. talking. notice.. request. gerundul şi participiul.mai există infinitivul cu adverb intercalat: to clearly understand – a înŃelege clar to fully appreciate – a aprecia cum trebuie to flatly refuse – a refuza categoric They come to fully realize the importance of the event. AtenŃie! După – verbe de percepŃie: hear see. Formele impersonale ale verbului Sunt: infinitivul.to: They were anxious for her to begin her song. Hai să mergem. I heard them come. command. b) infinitiv cu for . Le-am cerut să termine ancheta. Erau nerăbdători ca ea să-şi înceapă cântecul. teach She taught me how to cath butterflies. having taken Această formă nepersonală a verbulul englez nu are un corespondent în limba română. calling. Nu vreau (să mergem). think permisiune: allow. Gerundul este folosit: 34 .infinitivul lung: cu particula to (to call. Let's go. permit ordin. La fel verbele: forget. consider.. Am făcut-o să muncească mai mult. B. I don't want to. watch. beg. M-a învăŃat cum să prind fluturi. GERUNDUL este format din tema verbului cu ajutorul sufixului -ing.

to forget (a uita).după: to agree (on) (a cădea de acord să).. to propose (a propune).după: to force (a forŃa).. I remembered them (while reading the newspaper.). 35 . capable of (capabil să). idea of (idee de). Bărbatul care traversează strada. to forsake (a se lepăda).după: chance of (şnsă de). experience in (experienŃă în).după verbele: .după adjeclivul: wort" (vtednic de) . means of (mijloc de). She feels like dancing. . Îmi amintesc că am fost dezamăgit. It’s no sense to try to mend the vacuum-cleaner. This book is worth reading. I am used to getting up early. to bother (about)(a se preocupa de). . to belive (in) (a crede în).după substantivele: fun (amzament). to remember (a-şi aminti). Impreună cu to be formează aspectul continuu al verbelor. use (folos) → anticipat de it. There is no contenting some people. They agreed to her coming. (a începe): to go on. Notă: Participiul este introdus prin while şi who. to apologize (for) (a se scuza pentru). to mind (a avea ceva împotrivă).după: alert în (iute în). to escape (a scăpa de). (Gerondul numai prin prepoziŃii. . to keep on (a continua). to thank somebody (for) (a-i mulŃumi cuiva pentru) . a) participiul prezent are formă identică cu gerundul (-ing.. It's not worth crying. to stop (a înceta) . mi-am amintit de el. conscious of (coştient că) . interest in (interes pentru). Încerc să învăŃ.to begin. You must avoid being late in future. right of (drept de). reason for (motiv pentru). to talk (a discuta) . to give up (a renunŃa la).după: to avoid (a evita).. A recunoscut că a greşit. to aim (at) (a Ńinti să).. I am trying to learn. objection to (obiecŃie împotrivă). He is fond of reading aloud. I remember being disappointed.) În timp ce citeam ziarul. good. to prevent somebody (for) (a împiedica pe cineva să). Ei sunt de acord ca ea să vină. Trebuie să eviŃi să întârzii în viitor. Degeaba încerci/nu are rost să repari aspiratorul. to excuse somebody (for) (a scuza pe cineva că). to assist somebody (in) (a ajuta pe cineva să). use of (utilitate) She admitted being wrong. Această carte merită citită.. to try (a încerca). Nu merită să plângi. Verbul englez are două tipuri de participiu: de prezent şi de trecut.. PARTICIPIUL. Pe unii oameni nu-i chip să-i mulŃumeşti. I remember giving her the parcel. Are chef să danseze. El poate înlocui o propoziŃie: While I was reading the newspaper. to bear (a suferi). to start.după there is no. Îmi amintesc că i-am dat pachetul. to fancy (a-şi închipui). Ea a făcut bine că l-a refuzat. Îi place să citeasă cu glas tare.) The man crossing the street (who is crossing). She was right in refusing him. Sunt obişnuit să mă scol devreme..

Weather permitting. Past: I was called / taken Future: I shall be called / taken Present Perfect: I have been called / taken Future Perfect: I shall been called /taken Future in the Past: I should be called / taken Imperativ: Let me be called / taken Conditional: Present: I should be called / taken Past: I should have been called / taken Subjonctiv: Present: (that) I (shall. might) be called / taken Past: (that) I were called / taken Present Continuous: I am being called / taken Past Continuous: I was being called / taken Notă: Diateza pasivă este. listen – listened. The customs cleared. am părăsit aeroportul. 36 . Lucia a scris o scrisoare. The skirt got caught in the door. FormalităŃile vamale terminate. subiect obiect Diateza pasivă: The letter has been written by Lucy.ajută la formarea timpurilor perfecte ale verbelor cu ajutorul lui to have. de asemenea. Lucy has written a letter. Dacă vremea va permite.este forma cu terminaŃia -ed a verbelor regulate. folosită când autorul acŃiunii nu este cunoscut sau exprimat: The battle was lost. folosim diateza pasivă. Diateza pasivă Atunci când subiectul suferă acŃiunea săvârşită de obiect (nu o face). Am fost chemat / luat. AtenŃie! În afară de verbul be se mai poate folosi şi verbul get pentru formarea diatezei pasive – aceasta mai ales în vorbirea curentă. we shall sleep in tents. vom dormi în corturi. obiect subiect Diateza pasivă se construieşte cu: to be (la timpul dorit) + forma a III-a a verbului Present: I am called / taken. . cele neregulate au forma lor.b) participiul trecut .este folosit în construcŃii absolute. I s-a prins fusta în uşă. Această scrisoare a fost scrisă de Lucia. we left the airport. Bătălia a fost pierdută. move – moved .

. a fi posibil (înlocuit cu: to be possible to) Exprimă: 37 . Pot să alerg foarte repede. COULD exprimă: • capacitate (ca trecut al lui can): I could run very fast last year. A fost ales preşedinte. S-a trimis după doctor.au echivalente pentru diferite timpuri. Un sinonim al verbului get cu sensul de schimbare treptată este verbul become însoŃit de: more and more. S-au spart toate paharele când ne-am mutat.All our glasses got broken when we moved. Pentru alte timpuri folosim to be able to: He was able to run very fast. He will be able to run very fast. • permisiune mai formală: Could I go home? Aş putea pleca acasă? 3.formează singure forma interogativă şi negalivă.) By nu se foloseşle în construcŃiile cu get sau become. ProducŃia acestei fabrici devine din ce în ce mai specializată.nu au -s la persoana a III-a singular Present Tense. The production of this factory is becoming increasingly specialized. increasingly. . to be permitted to) = a se putea. 2. Va putea să alerge foarte repede. She cannot (can’t) cook.). Putea să alerge foarte repede. presupunere: They can be there now. She can’t do that! Nu se poate să facă asta! • în limba vorbită înlocuieşte may pentru a exprima permisiune: Can I go home? Pot pleca acasă? You cannot come in! Nu poŃi intra.nu primesc -ing. când vorbitorul nu doreşte să menŃioneze. PrepoziŃia by indică cine a săvârşit acŃiunea suferită de subiect: The poem was recited by Mary (not by Lucy or Ann). . a avea voie (înlocuit cu: to be allowed to. Ea nu ştie să gătească. E posibiJ ca ei să fie acolo. CAN = a putea. Verbele modale reprezintă o categorie specială cu următoarele catacteristici: . MAY = a putea. Notă: By se omite când nu se cunoaşte cine a săvârşit actiunea (A doctor has been sent for. a fi capabil) Exprimă : • capacitate: I can run very fast. Puteam să alerg foarte repede anul trecut. • posibilitate. . 1.infinitiv fără to (ca şi verbele care le urmează). Poezia a fost recitată de Maria (nu de Lucia sau Ana). a şti (înlocuit cu: to be able to = a fi în stare. sau el se poate deduce din context (He was elected President.

răspunsul se formează cu may. Trebuie să fie acasă acum. sau: I was allowed to go home. • posibilitate vagă: They might be there now. 4. They shall come on time. în care se aşteaptă opinia interlocutorului (apare în special cu persoana I) în întrebări: Shall I close the window? Să închid fereastra? Shall we listen to him? Oare să îl ascultăm? 38 . Must I really go there? Chiar trebuie să mă duc acolo? Yes. Nu. you must. SHALL Ca modal e folosit la toate persoanele şi exprimă: • promisiune. Va fi posibil să plouă. No. nu este necesar / nevoie. este interzis. . răspunsul se formează cu must (impunere) sau need not (lipsa necesităŃii). ordin: I shall write the letter. No. aveŃi voie / vi se permite. I se va permite să intre. 6. 5. Trebuie să fii obosit. Dacă se pune la îndoială obligaŃia. S-ar putea să fie acolo acum. Mi s-a îngăduit să plec acasă. a avea obligaŃia) Exprimă: • obligaŃie. I must leave soon. sau: It was possible to rain. Nu. MIGHT exprimă: • permisiune (formală): Might I go home? Aş putea pleca acasă? You might not come in. presupunere: They may be there now. Da. He will be permitted to come in. Se poate să plouă după-amiază. She must be at home now. Trebuie să ajungă la timp. Trebuie să plec curând. It might rain in the afternoon.• permisiune în limbaj formal: May I go home? Pot pleca acasă? You may not come in. Nu poŃi / nu ai voie să intri. Notă: La solicitarea permisiunii. Nu ai putea / nu ai voie să intri. you needn't. Trebuie că eşti obosit. MUST = a trebui (înlocuit cu: to have to = a trebui neapărat. you musn’t. datorie: You must write to them. propunere. you may – Da. It may rain in the afternoon. Se poate să fie / or fi acolo acum. May I smoke in here? Pot să fumez aici? Yes. • posibilitate. can sau must not. S-ar putea să plouă după-amiază. • o ofertă. Trebuie să le scrii. It will be possible to rain. presupunere: You must be tired. Era / a fost posibil să plouă. Promit că voi scrie scrisoarea. • posibilitate. trebuie / este obligatoriu.

• presupunere: He should still be at home. S-ar cuveni să fie încă acasă. 11. invitaŃie deosebit de politicoasă (apare în special cu persoana a II-a în întrebări): Would you close the window? AŃi vrea să închideŃi fereastra? Would you answer my question. I used to ask this kind of questions. 8. vă rog? • acŃiune repetată: He would always ask this kind of question. Ca modal apare în propoziŃii negative şi interogative cu sensul de a fi nevoie. a avea îndrăzneala/neobrăzarea. 10. please?AŃi dori să-mi răspundeŃi la întrebare. persoana şi numărul la verbele pe care le însoŃesc – la fel şi forma interogativă a verbelor pe care le însoŃesc. WILL: Ca modal apare la toate persoanele şi exprimă: • cerere. Ar trebui să fie pe drum acum. DARE = a cuteza. timpul. Notă: AcŃiunea repetată în mod frecvent. aspectul. Nu a îndrăznit să spună o vorbă. s-ar cuveni (formă literară. Ca modal apare în propoziŃii negative şi interogative cu sensul: a îndrăzni. Ar trebui să-i vorbeşti. • presupunere: He ought be still at home. S-ar cuveni să îi vorbeşti. Obişnuieşte să pună tot timpul astfel de întrebări. ar fi cazul Exprimă: • sfat: You should talk to him. SHOULD = ar trebui. a se aventura. How dare you? Cum îndrăzneşti? She daren’t say a word. Ar trebui să fie încă acasă. They should be on their way now. Obişnuiam să pun astfel de întrebări. a trebui: Need you go now? E nevoie să pleci acum? Verbele auxlliare Sunt verbe cu sens lexical redus şi marchează modul. poate fi exprimată prin construcŃia used to = obişnuiam să. Nu ar trebui să meargă la petrecerea aceea.7. dar în trecut (acum încheiată). done 39 . TO DO (a face) did. OUGHT TO = ar trebui. a se încumeta. She shouldn’t go to that party. mai protocolară decât should) Exprimă: • sfat: You ought to talk to him. NEED = a avea nevoie. a avea curajl. 9.

He has been informed. Notă: • interogativul şi negativul la Present şi Past Tense se formează fără do: Have I? Have you? I have not. Citeşte-mi. • imperativul se formează cu do: Don’t be afraid! Să nu-Ńi fie teamă! Do be attentive.Do. did → intră în alcătuirea formei interogative şi negative a verbelor la prezent şi la trecut. You are not. Do you live in this town? LocuiŃi în acest oraş? Did he attend this school? A urmat această şcoală? I don’t like it.. Nu s-au dus. te rog! TO HAVE (a avea) had. • do întrebuinŃat pentru subliniere (pronunŃat accentuat): She does make all her dresses herself. He had read. I am being examined. Had I? Had he? I had not. scrisoarea. Do read this letter to me. Why do you have to be there? De ce trebuie să fii acolo? 40 . Past Perfect. „a lua”). Notă: • interogativul şi negativul la Present şi Past Tense se formează fără do: Am I= Are you? Is he? I am not. N-am primit o scrisoare de la el. please! Fii atent. Did you have any luhch today? Ai luat masa de prânz astăzi? We didn’t have any letters from him. They didn't go. TO BE (a fi) was / were been • se foloseşte la formarea timpurilor conjugării continue şi a diatezei pasive: He is sleeping. Nu-mi place. te rog. Notă: • be primeşte do la imperativ negativ: Don't be silly! Nu fi prost! • have formează interogativul şi negativul cu do în limba vorbită: I don’t have enough time to do this. ExcepŃie: ca echivalent modal.) He has read. N-am destul timp ca să fac asta.. Într-adevăr îşi face toate rochiile singură. to have este însă frecvent folosit cu do (exprimă o posesiune ocazională. had • formează structura formelor perfecte (Present Perfect. nu permanentă: „a primi”.

wrong • cu două forme (una identică cu adjectivul. short. cealaltă formată prin adăugarea terminaŃiei –ly la adjectiv) şi sensuri deosebite: deep (adânc) – deeply (profund) direct (direct) – directly (exact. abia) high (sus) – highly (foarte) just (chiar. deep. more. everywhere. care arată locul unde se petrece o acŃiune (răspunde la întrebarea unde?) here. much.. de curând) near (lângă) – nearly (aproape că) short (bruusc) – shortly (pe scurt) 2. today. when?. ill. abroad. pretty. imediat) hard (din greu) – hardly (cu greutate. tocmai) – justly (drept) late (târziu) – lately (recent. Adverbul prezintă două categorii de clasificare: după formă şi după conŃinut: 1. usually. sincerely. există adverbe: • de mod. still. sometimes. often. fast. never. left. După formă. near. little. ever.Adverbul Reprezintă partea de vorbire care exprimă caracteristica sau împrejurarea unei acŃiuni. finally. before. there. direct. ago. un adjectiv sau un alt adverb. next. immediately. hard. generally. fully. after. easily. out. shortly • de timp. since. still. just. adverbele pot fi: • formate prin adăugarea terminaŃiei –ly la adjectivul corespunzător: happilly. right. down. slowly. • interogative: how?.. long. yet. late. far.. last. rarely. yesterday. straight. where? 41 . badly. below. hard. enough. why?. equaly. early. above. in.. extremely. După conŃinut. simply • cu formă identică cu adjectivul corespunzător: back. Determină un verb. low. up. nicely. care arată modul în care se desfăşoară o acŃiune (răspund la întrebarea cum?) fast. well. care arată timpul când se desfăşoară acŃiunea (răspund la întrebarea când?) lately. seldom. • de loc. constantly. truly. tomorrow.

.. decât • de egalitate: as.. not. naturally. fără a se mai face comparaŃie. at all.adverbele formate dintr-o singură silabă şi adverbul early adaugă –er la final: . as (tot aşa de. Vă voi putea întâlni săptămâna viitoare.. importantly b) gradul comparativ indică împrejurarea prin comparaŃie • de inferioritate: not so / as. decât) harder than earlier than .adverbele formate din două sau mai multe silabe sunt precedate de most: the most. early. My brother worked hard at the office last week. tomorrow. ComparaŃia adverbelor Ca şi adjectivele. than (mai. certainly. decât): more quickly than more importantly than c) gradul superlativ • relativ – indică nivelul cel mai înalt sau cel mai redus al unei împrejurări în care se desfăşoară acŃiunea: . urmând aceleaşi reguli: a) gradul pozitiv reprezintă forma de bază a adverbului: soon. dintre) the most quickly of the most importantly of • absolut – indică cel mai înalt nivel al împrejurării unei acŃiuni.. A cântat frumos la concert aseară... no... hard. by no means Unele adverbe prezintă restricŃii cu privire la poziŃia în propoziŃie.. of course. • adverbele de timp definit (yesterday..... Se formează cu very (foarte) 42 . quickly. • atunci când în propoziŃie apar mai multe adverbe... Fratele meu a muncit mult la birou săptămâna trecută... adverbele prezintă grade de comparaŃie. –est (of) (cel mai. dintre): the hardest of the earliest of . Întotdeauna pune o mulŃime de întrebări. next week) pot apărea atât la începutul. ordinea lor este fixă: mod + loc + timp She sang beautiful at the concert last evening.-er than (mai.. She is always asking a lot of questions. than mai puŃin... of (cel mai. ca) as hard as as quickly asâ as early as as importantly as • de superioritate . cât şi la sfârşitul propoziŃiei: I shall be able to meet you next week... as nu aşa de..• de afirmaŃie şi negaŃie: yes.advberbele formate din două sau mai multe silabe sunt precedate de more: more. ca less.... today. beautifully.adverbele formate dintr-o singură silabă şi adverbul early adaugă –est la finalŞ the. sure..

.. Pozitiv Comparativ Superlativ (mai..) (cel mai.very hard very quickly very early very important Notă: Există şi câteva excepŃii la gradul comparativ de superioritate şi la superlativ relativ..) wll better the best hardly worse the worst much more the most little less the least far farther the farthest (în spaŃiu) further the furthest (în timp) 43 .

spre under – sub. prepoziŃiile uzuale sunt: about – despre above – deasupra across – peste after – după against – împotriva along – de-a lungul among – printre around – în jurul at – la before – înainte(a) behind – în spatele below – sub beside – alături between – între beyond – în afară by – lângă.to make up (a întregi.reprezintă partea de vorbire care face legătura între două cuvinte diferite din punct de vedere sintactic: substantivul şi articolul său. dedesubt with – cu without .to go by (a trece). a fixa. a se farda) 44 . prepoziŃiile pot apărea după verbe. to make (a face) .to lok for (a căuta). to go (a merge) . a alcătui. În limba engleză.to look after (a avea grijă de). din on – pe. . verb şi complementul său.to make into (a transforma) . deasupra out – din outside – în exteriorul over – peste. cărora le conferă un sens diferit faŃă de înŃelesul de bază (le transformă în verbe frazale). prepoziŃiile îşi pot schimba sensul în funcŃie de context: through the window (pe fereastră) in time (la timp) for work (la lucru) by bus (cu autobuzul) on foot (pe jos) Alteori. to look (a privi) .to go on (a continua).PrepoziŃia . . din till – până to – către. de către concerning – privind despite – în ciuda down – jos except – în afară de for – pentru. de from – de la in – în into – în inside – în interiorul near – lângă of – de off – de pe. deasupra per – prin.fără Deseori.

În alte cazuri. prepoziŃiile pot apărea după substantive sau adjective şi trebuie reŃinute împreună. problematica prepoziŃiei în limba engleză cuprinde o mare diversitate de sensuri şi funcŃii. 45 . expresiile ca atare trebuiesc reŃinute pe de rost. at night (noaptea) safe from (ferit de) at times (uneori) of old (pe vremuri) at peace (în pace) proud of (mândru de) by sea (cu vaporul) on duty (de serviciu) by the hour (cu ora) on sale (de vânzare) by the way (apropo) pale with fright (palid de spaimă) După cum se poate observa.

direct) I saw him at the cinema last night..mod. L-am văzut aseară la cinema. de loc.) Engleză Română He speaks English well. Franklin street. verbul românesc fiind marcat formal pentru persoană şi număr. circ.de mod. Engleză Română I never see him there.loc. + compl. sub. (În limba română. ordinea este: adverb de direcŃie + adverb de loc 46 . circ. Bucharest.direct + circ.dacă avem în propoziŃie două adverbe (de loc şi de direcŃie). (Eu) Nu-l văd niciodată acolo. compl. de timp I read the news quickly in the dining room after the dinner. putem aşeza altă parte de vorbire în poziŃie iniŃială. circ timp Notă: Pentru subliniere. After dinner I read the news quickly in the dining room. He lives at 55. pred. .de timp) (subiect + predicat + circ.) (subiect + predicat + circ. subiectul nu este de obicei exprimat.de loc + circ.de loc) Ordinea cuvintelor în limba engleză prezintă următoarele caractzeristici generale: . poziŃia părŃilor de propoziŃie diferă de cea a cuvintelor englezeşti în două privinŃe: a) limba română are mai multe forme flexionare decât limba engleză şi deci locul cuvintelor în propoziŃie nu este atât de important. (subiect + predicat + circ.mod.. El vorbeşte bine englezeşte.două sau mai multe complemente de acelaşi fel urmează regula: de la specific la general. Niciodată nu-l văd acolo.în propoziŃii interogatice: predicat + subiect + complement Complementele urmează astfel: complement direct + indirect + complement circumstanŃial de mod. (Eu) Nu-l văd acolo niciodată.Ordinea cuvintelor în propoziŃie În limba română.în propoziŃii enunŃiative şi exclamative: subiect + predicat + complement Peter likes Algebra.dir.. . How beautiful she is! . (subiect + predicat + compl.de timp + circ.

de regulă în ordinea: durată. durată frecvenŃă moment timp precizat perioadă generală .The horse jumped over the fence in the garden. Before him was the vast forest. . silk stockings. unele pot preceda substantivul.mai multe complemente circumstanŃiale de timp: se aşează de la momentul precis la cel general. gri. În faŃa lui se află pădurea vastă. grey. întunecată. • Ordinea cuvintelor în propoziŃia interogativă este: predicat + subiect + complemente Was she afraid of him? 47 . direcŃie loc Calul a sărit peste gard în grădină. de mătase. dark. Pentru realizarea ritmului propiziŃiei. • Ordinea cuvintelor în propoziŃia negativă este: subiect + predicat + NOT + complemente She was not afraid of him. ordinea acestoea este mai mult sau mai puŃin indiferentă. moment. Ciorapi noi.atributul precede partea de vorbire pe care o însoŃeşte: a good ideea – o idee bună brick walls – pereŃi de cărămidă a never-to-be-forgotten remark – o remarcă de neuitat Atunci când un substantiv este însoŃit de mai multe atribute. frecvenŃă. iar altele îl urmează. deasă şi misterioasă. New. În concluzie: • Ordinea obişnuită a cuvintelor în propoziŃia afirmativă este: subiect + predicat + complement direct + complement indirect + prepoziŃional + circumstanŃiale de mod + loc + timp She + said + good night + to them + quickly + in the hall + after dinner. I went to the seaside for two weeks every summer during my childhood. dense and misterious.

48 .

49 .

50 .

51 .

52 .

53 .

54 .

55 .

56 .

57 .

58

59

60

61 .

62 .

63 .

64 .

65 .

66 .

67 .

68 .

69 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful