Fotosinteza – ecuaţia chimică, etape.

Prof. Mogoş Cătălin

Fotosinteza

Fotosinteza

C5 .Caracterizeaza cele doua etape ale fotosintezei.Defineaste fotosinteza. C4 .Competente derivate: C1 . C2 . C3 .Enumera etapele desfasurarii fotosintezei.Enumera aspectele importante ale fotosintezei.Descrie ecuatia chimica a fotosintezei. .

cu ajutorul energiei luminoase.1. în plantele verzi. glucide) din substanţe anorganice (apa.o altă definiţie a fotosintezei este: procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosferă de către plantele verzi (cu clorofilă). cantităţi mari de substanţe organice (glucide. apă. lipide. Fotosinteza – definiţie: .prin fotosinteză se înţelege procesul de formare a substanţelor organice din substanţe anorganice. energia luminoasă se transformă prin intermediul clorofilei. Aceasta definitie descrie chiar ecuatia chimica generala a fotosintezei. lipide. energia luminoasa absorbita cu ajutorul pigmenţilor asimilatori (in general clorofila si carotenoida) si in cele din urma are loc eliminarea de oxigen.este procesul complex care consta in sinteza substanţelor organice (proteine. săruri minerale. punând în libertate oxigenul necesar respiraţiei şi arderii diferiţilor compuşi. glucide) foarte variaţi (printre care şi zaharuri cum ar fi glucoza). graţie luminii solare. proteine) din CO2. . Datorită fotosintezei. În acest proces. cu eliminare de oxigen şi formare de compuşi organici (proteine. lipide. . synthesis=unire. .numele de fotosinteză vine din limba greacă de la cuvintele: phos=lumină. saruri minerale) folosindu-se ca sursa de energie. în prezenţa radiaţiilor solare. . plantele verzi produc. în energie chimică care se acumulează în substanţele organice ce se formează. reprezentând deci sinteză a unei substanțe făcută prin acțiunea luminii sau din franceză de la cuvântul: photosynthese.

clorofila) si a energiei luminoase.Fotosinteza . cu ajutorul pigmentilor asimilatori (ex. .definiţie Fotosinteza = procesul fiziologic prin care plantele verzi produc substante organice proprii din substante anorganice. punand in libertate oxigen.

fără de care nu ar putea exista viaţă pe Pamînt. .Sub influenţa energiei luminoase are loc în frunză punerea în libertate a oxigenului.

cu eliminare de oxigen şi formare de compuşi organici (glucide. lipide. proteine) foarte variaţi. în prezenţa radiaţiilor solare.FOTOSINTEZA – definiţie: Fotosinteza este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosferă de către plantele verzi (cu clorofilă). .

de transferare a lor dintr-un container în altul şi determinaseră proprietăţile lor chimice şi fizice.fotsinteza înseamnă funcţiune fiziologică proprie plantelor verzi. chimişti din diferite ţări ale Europei au elaborat metode de separare a gazelor.Fotosinteza – generalitati: . clorofila d). datorită căreia planta sintetizează substanţele organice din dioxid de carbon şi apă cu ajutorul lumini solare absorbite de clorofilă (asimilaţie clorofiliană). adică la jumătatea secolului al-XVIII-lea. . După câte vedem în această epocă ştiinţa începea să se dezvolte din ce în ce mai mult.epoca în care a avut loc descoperirea fotosintezei a fost cea în care chimia devenea o ştiinţă exactă. .încă din secolul al XVII-lea din frunze s-a extras cu ajutorul alcoolului o substanţă verde. care a fost apoi numită clorofilă. clorofila b. alcătuită din patru pigmenţi clorofilieni (clorofila a. În această perioadă. clorofila c. .

. .aproape tot oxigenul din atmosfera a fost generat de fotosinteza. .alte organisme fotosintetice.toate organismele fotosintetice produc oxigen. aerul din atmosfera pamantului ar fi consumat in cateva mii de ani.bineinteles ca toate organismele respiratorii folosesc acest oxigen si elimina dioxid de carbon.ar trebui subliniat ca plantele respira la fel ca orice alt organism superior. fiecare depinzand de produsul celuilalt. cum ar fi cianobacteria. carotenoida absoarbe lumina albastra si verde.Fotosinteza – generalitati (continuare): . in timp ce lumina verde si galbena nu are nici un efect in absorbtia pigmentilor fotosintetici din plante. si care absorb culorile luminii vizibile. si algele rosii. . ca urmare plantele sunt verzi. ce au culoarea rosie sau albastra. . .clorofila absoarbe lumina albastra si rosie. Din acest motiv. care nu este absorbata efeciv de clorofila si carotenoida. astfel fotosinteza si respiratia se incruciseaza. au pigmenti aditionali: phicobilins. cunoscuta si sub numele de alga albastra-verde. lumina cu aceste culori este sau reflectata de frunze. . aceasta respiratie este mascata de o rata mai mare a fotosintezei. sau este lasata sa treaca prin frunze.fara fotosinteza. si ca in timpul zilei.

care sunt responsabile de o mare parte a fotosintezei în oceane. desi mai exista tesut asimilator si in alte organe expuse la lumina.organul specializat in fotosinteza este frunza. ferigile şi plantele superioare). au pigmenţi adiţionali şi anume: pigmenţii ficobilini (ficocianina . . bogat în cloroplaste ce conţin clorofilă (pigment ce absoarbe energia luminoasă şi o transformă în energie chimică).principalele organisme fotosintetizante sunt plantele verzi superioare care au pigmenti asimilatori (transforma energia luminii in energie chimica)..organismele fotosintetizante: cele mai simple aparţin procariotelor (organisme lipsite de nucleu individualizat): bacteriile fotosintetizante. Eucariotele (cu nucleu bine delimitat. şi algele rosii.pigment albastru şi ficoeritrina – pigment roşu).in mezofilul frunzei se găseşte ţesutul asimilator. individulazat) posedă organite specializate în fotosinteză şi anume cloroplastele. fără de care nu ar putea exista viaţă pe Pamînt. care nu degajă O2 în fotosinteză şi algele albastre-verzui (adică cianobacteriile).alte organisme fotosintetice.sub influenţa energiei luminoase are loc în frunză punerea în libertate a oxigenului. . roşii. . Din acest grup al eucariotelor fac parte: algele (verzi. cunoscută şi sub numele de algă albastră-verde. cum ar fi cinobacteria. . brune) şi plantele verzi propriu-zise (muşchii. care nu este absorbită efeciv de clorofilă şi carotenoidă. precum şi de cianobacteriile (sau algele albastre-verzi) şi bacteriile înrudite cu acestea. . .cea mai cunoscută formă a fotosintezei este dusă la îndeplinire de plantele superioare şi de alge. . ce au culoarea roşie sau albastră. şi care absorb culorile luminii vizibile.

iar cealaltă (dioxidul de carbon) este redusă. Fără fotosinteză. Oxigenul care se elimină în fotosinteză provine deci din apă şi nu din CO2. Oxidarea moleculei de apă se face printr-un proces de dehidrogenare. Desfacerea moleculei de apă în componentele sale se produce în prezenţa luminii.. aeul din atmosfera pământului ar fi consumat în cateva mii de ani. această respiraţie este mascată de o rată mai mare a fotosintezei. Bineînţeles că toate organismele respiratorii folosesc acest oxigen şi elimină dioxid de carbon. . fotosinteza este un proces de oxido-reducere. astfel fotosinteza şi respiraţia se încrucişează. Ar trebui subliniat că plantele respiră la fel ca orice alt organism superior. fiecare depinzând de produsul celuilalt. iar fenomenul se numeşte fotoliză. rezultând în final oxigen şi hidrogen. şi că in timpul zilei. în care una din componentele ce intră în reacţie (apa) este oxidată.aproape tot oxigenul din atmosferă a fost generat de fotosinteză. .din punct devedere chimic.

vin în mod fundamental din apa. Cea mai cunoscută formă a fotosintezei este dusă la îndeplinire de plantele superioare şi de alge. care sunt responsabile de o mare parte a fotosintezei în oceane. aceasta fiind absorbită de pigmenţi. Clorofila absoarbe lumina albastră şi roşie. carotenoida absoarbe lumina albastră şi verde. transformă dioxidul de carbon în material organic. ca urmare plantele sunt verzi. lumina cu aceste culori este sau reflectată de frunze. la bacterii. (în general clorofila şi carotenoida). Fotosinteza poate fi îndeplinită de mai multe organisme. proces ce transformă energia luminii solare. Energia pentru acest proces este furnizată. Toate aceste organisme. Din acest motiv. variind de la plante. care apoi se descompune în oxigen şi protoni. folosind o serie de transformări complexe.lumina solară are un rol mult mai important în hrănrea noastră decât ne-am fi aşteptat noi. Toată mâncarea şi toţi combustibilii fosili folosiţi de noi sunt produşi ai fotosintezei.. . prin reducerea acestui gaz la carbohidraţi. în timp ce lumina verde şi galbenă nu are nici un efect în absorbţia pigmenţilor fotosintetici din plante. de lumină. sau este lăsată să treacă prin frunze. Electronii pentru reducerea acestei reacţii. în forme chimice de energie ce pot fi folosite în sisteme biologice. precum şi de cianobacteriile (sau algele albastre -verzi) şi bacteriile înrudite cu acestea.

►pentru înmugurire.. Plantele sunt primele producătoare de materie organica. în anul următor. Deoarece plantele pot sa-si sintetizeze hrana singure din substantele minerale. sunt sintetizate substanţele organice. . ele numindu-se din acest motiv si producători (producător=prima categorie trofică dintr-un lanţ trofic). Plantele verzi absorb în mod predominant substanţele minerale. rezulta o rezerva de substanţe care va circula spre organele de depozitare. Deoarece plantele sintetizeaza mai multe substante organice decât le sunt necesare.fotosinteza poate fi considerata ca o "legatura" intre Soare si Pamant. amidon ►substante grase (lipide): uleiuri ►substante proteice (proteine) Aceste substanţe (enumerate mai sus) pot fi folosite în mai multe situaţii: ►când planta duce lipsă de substanţe hrănitoare. prin asimilaţie clorofiliană. ►pentru dezvoltarea embrionului din sămânţa care încolţeşte. din care. Pot fi depozitate urmatoarele tipuri de substante rezerva: ►substante dulci (glucide): zaharuri. spunem ca plantele au o hrănire autotrofă.

fosfor. . se realizează o circulaţie în natură a elemntelor oxigen. substanţele organice din substanţe minerale. precum şi hrana lor. Carbonul este absorbit sub formă de bioxid de carbon (CO2) şi asimilat sub forma substanţelor organice produse în fotosinteză. carbon. sulf s. Pe baza ei se formează substanţele organice care alcătuiesc corpul plantelor şi al animalelor.rolul plantelor in istoria evolutiva a lumii este foarte complex pentru că ele au transformat atmosfera Pământului într-o atmosferă ce putea să susţină regnul animal. substanţele organice acumulate sunt folosite de către microorganisme pentru hrana lor..a. cu ajutorul luminii solare. punând în liberatate oxigen. azot. După moartea plantelor. dar în procesul de fotosinteză plantele absorb dioxid de carbon şi elimină oxigen (O2). care duc transformarea lor până la mineralizarea completă. Capacitatea plantelor de a produce fotosinteza folosind lumina soarelui este punctul de pornire al lanţului alimentar. Probabil că imensele cantităţi de bioxid de carbon prezente iniţial în atmosferă au împiedicat animalele să respire.fotosinteza este fenomenul prin care plantele produc. .

Fotoliza apei constituie reacţia primară a fotosintezei. sau faza obscură a fotosintezei). ►fixarea dioxidului de carbon şi transformarea lui prin procese de reducere enzimatică în substanţe organice fundamentale ale celulei vii: glucide. proteine. ►fotofosforilarea (formarea ATP-ului şi NADPH + H+-ului). Reducerea dioxidului de carbon nu necesită prezenţa luminii. etc. Prin fotofosforilare sau fosforilare fotosintetică se înţelege formarea ATP-ului din ADP şi fosfat anorganic în prezenţa energiei luminoase şi poate fi redată prin următoarea ecuaţie: h n(ADP) + n(H3PO4) n(ATP) În felul acesta.Fotosinteza se realizează prin însumarea următoarelor trei procese principale: ►fotoliza apei. La formarea ATP-ului intervin cloroplastele şi unii cofactori (ferredoxina. chinone. se poate petrece şi în întuneric şi de aceea se numeşte reacţia de întuneric (sau faza de întuneric sau faza metabolică. Ele constituie faza luminoasă (sau faza fotochimică) a fotosintezei. Prin fotoliză se înţelege descompunerea apei în hidrogen şi oxigen cu ajutorul luminii şi a clorofilei. Fotoliza şi fosforilarea sunt procese fotochimice care au loc numai în prezenţa luminii şi a clorofilei. . o parte din energia luminoasă se inmagazinează sub formă de energie chimică în legăturile macroergice ale ATP-ului (sau adenozin trifosfat) şi în moleculele de NADPH + H+.). lipide. Ea se produce cu un consum mare de energie (56 Kcal/mol) care provine din energia luminoasă prin intermediul clorofilei a din cloroplaste.

2. Ecuatia chimica generala a fotosintezei: CO2 + H2O + săruri minerale energie lumină substanţe organice + O2↑ sau 6 CO2 + 6 H2O → C6H12O6 + 6O2↑ glucide (monozaharide) .

CONDITII DE REALIZARE A FOTOSINTEZEI: Prezenţa dioxidului de carbon CO2) în mediu Prezenţa luminii Existenta pigmenţilor asimilatori .

ORGANUL PRINCIPAL IN CARE SE REALIZEAZA FOTOSINTEZA FRUNZA A.imparipenat-compusa B – palmat-compusa .

Lemn 9. Epiderma inferioară lemnos) 6.Structura internă a frunzei: 1. Epiderma superioara 3. Ţesut lacunar 5. Nervura (fascicul libero- . Cuticula 2. Celule stomatice 8. Ţesut palisadic 4. Liber 10. Ostiolă 7.

ostiola (deschidere) .celule anexe .2 celule stomatice .Structura unei stomate: .

Rădăcina absoarbe seva brută din sol. Prin osteolele stomatelor intră în frunză dioxidul de carbon din atmosferă. ce ajunge prin vasele lemnoase la frunze. Celule anexe Osteolă Celule stomatice Stomată .

●ficoeritrina=pigment roşu care se găseşte în unele alge (în special algele roşii).) ►pigmenţii ficobilini: – ficocianina. ●clorofila=pigment natural de culoare verde. . ficoeritrina (pigmenţii ficobilini se găsesc la algele albastre verzi şi roşii). xantofila (pigmenţii carotenoizi însoţesc pigmenţii clorofilieni şi pe lângă rolul în fotosinteză au un rol important în protecţia pigmenţilor clorofilieni împotriva efectului radiatiilor UV-ultraviolete. ce poate fi găsit în alge albastre. ►pigmenţii carotenoizi: – caroten.Pigmenţii asimilatori (sau fotosintetizatori): ►pigmenţii clorofilieni: – clorofila a şi clorofila b (pigmenţii clorofilieni au importanta crescuta in fotosinteză). colorând toamna frunzele în galben-roşcat. sub acţiunea razelor solare. ●ficocianina=pigment albastru. care se găseşte în celulele unor plante (numite cloroplaste) şi care. absoarbe din aer dioxidul de carbon (CO2) necesar plantei. ●carotenul=pigment portocaliu ●xantofila= pigment galben care se găseşte în plante alături de clorofilă şi de caroten.

Pigmenţii fotosintetizanţi:
Pigmenţii fotosintetizanţi absorb cuantele de lumină, stabilind astfel premisa esenţială pentru desfăşurarea procesului de fotosinteză. Pe lângă pigmenţii activi în fotosinteză alti pigmenţi pot, de asemenea, servi ca receptori ai energiei, dar înainte ca aceasta să fie utilizată în fotosinteză ea trebuie să fie transmisă mai departe clorofilei a. Clorofila verde din plante absoarbe energie solară şi o utilizează pentru a recombina carbonul, hidrogenul şi oxigenul în hidraţi de carbon, cum ar fi celuloza (material fibros rezistent care înconjoară fiecare celulă vegetală), precum şi în amidon şi zaharuri bogate în energie. Planta poate să le combine pe acestea cu azotaţi, fosfaţi şi săruri de potasiu absorbite din sol pentru a forma proteine, grăsimi şi alte substanţe. De curând s-a dovedit că utilizarea clorofilei, extrasă din plante prin anumite metode, poate contribui la eliminarea toxinelor din sânge, la accelerarea tranzitului intestinal, la vindecarea anemiei, acneei, unor alergii, gastritelor, ulcerului, astmului etc.

●carotenul=pigment portocaliu, liposolubil (adică solubil în lipde), precursor al vitaminei A, prezent în morcovi, roşii, unele legume verzi, în fructe, în laptele integral şi în unt. Un consum excesiv de alimente bogate în beta-caroten provoacă o îngălbenire a pielii. Această coloraţie dispare rapid de îndată ce se suprimă excesul de aport alimentar în beta-caroten. Beta-carotenul protejeaza pielea faţă de soare prin stimularea sintezei melaninei (melanina fiind pigmentul care dă culoarea pielii aflată în celule numite melanocite). ●xantofila=pigment galben care se găseşte în plante alături de clorofilă şi de caroten, colorând toamna frunzele în galben-roşcat. ●ficocianina=este un pigment albastru, ce poate fi găsit în alge albastre. Acest pigment este ataşat la membranele fotosintetice. De asemenea, îndeplinesc funcţia de molecule de depozitare a nitrogenului (azotului). Ficocianina absoarbe lumina roşie, ce pătrunde în apă, şi emite lumină albastră. ●ficoeritrina=pigment roşu care se găseşte în unele alge (în special algele roşii).

Clorofila: 1. Pigmenţii clorofilieni cuprind: ►clorofila a – intalnita la toate plantele fotosintetizante; ►clorofila b – la plantele superioare si la algele verzi; ►clorofila c – caracteristica pentru diatomee si pt algele brune; ►clorofila d – la unele alge roşii; ►clorofila e – la unele alge galben-aurii; ►la bacteriile autotrofe fotosintetizante: - bacterioviridina la bacteriile verzi; - bacterioclorofila a la bacteriile purpurii si verzi; - bacterioclorofila b intr-o tulpina a unei bacterii purpurii din genul Rhodopseudomonas. Clorofila este o porfirină ce conţine un nucleu tetrapirolic, ce prezintă un sistem ciclic de 9 duble legături conjugate. Clorofila a şi b diferă una de cealaltă prin radicalul situat în poziţia 3 pe nucleul porfirinei: clorofila a conţine un radical metilic CH3 , iar clorofila b conţine un radical formil CHO. Ambele clorofile sunt de consistenţă ceroasă, insolubile în apă, dar solubile în solvenşi organici.În soluţie clorofilele a şi b sunt uşor oxidabile în prezenţa luminii. Clorofila c, de culoare verde deschis, a fost izolată din alge (diatomee, feoficee şi dinoflagelate). Clorofila d, a fost identificată la câteva alge roşii la care lipseşte clorofila b. Bacterioclorofila se întâlneşte la bacteriile purpurii (tiorodobacterii). Bacterioviridina se întâlneşte la bacteriile verzi (tioclorobacterii)

cele mai active sunt radiatiile rosii. Mn. . Biosinteza clorofilelor necesita prezenta: Mg. Importanta in structura lor e prezenta Mg2+ fara de care clorofila nu se poate constitui si a unor radicali diferiti functie de tipul clorofilei ce se prind la nucleul tetrapirolic al moleculei mari. Cu.  Sinteza pigmentilor clorofilieni la plantele angiosperme poate avea loc in toate radiatiile vizibile ale spectrului. dar la o energie radianta egala. Fe.Clorofila – continuare:  Molecula de clorofila=gruparea prostetica a unor cromoproteine. Zn. Mo si incepe de la asa-numita protoclorofila ce va determina formarea de clorofila a si b.

Ansamblul proceselor ce caracterizeaza mecanismul fotosintezei=procese de oxidoreducere in cadrul carora moleculele de clorofila a transfera eˉ (electroni) unei substante ce se reduce si primesc alti eˉ (electroni) de la o substanta ce se oxideaza.Clorofila – continuare: Disparitia pigmentilor clorofilieni din plantele in care ei se formeaza numai la lumina (in cazul in care aceste plante sunt tinute la intuneric) demonstreaza ca ei sufera in permanenta procese de distrugere atat la lumina cat si la intuneric. rolul primordial il are clorofila a = acceptorul final al energiei radiatiilor absorbite de catre ceilalti pigmenti si e capabila sa absoarba anumite radiatii ale spectrului solar. La aceste plante lumina este deci necesara in permanenta pentru biosinteza unor cantitati noi de pigmenti si nu numai pentru decurgerea normala a procesului de fotosinteza. Pigmentii asimilatori au rolul de a absorbi (conform cu particularitatile lor de absorbtie) radiatiile de lumina a caror energie este utilizata la sinteza substantelor organice in fotosinteza. Prin transferul eˉ (electronilor) cu potential energetic ridicat oxidantului clorofilei a. In acest sens. are loc asa-numita reactie fotochimica a fotosintezei. . moleculele de clorofila ajunse in stadiul de excitatie revin la starea initiala fundamentala eliminand 1 eˉ (electron) cu un potential energetic ridicat si acceptand un alt eˉ (electron) cu potential energetic normal. are loc transformarea energiei luminoase absorbite in energie chimica. In timpul fotosintezei.

dezorganizarea stromei.feofitina – pigment brun.Clorofila – continuare:   In frunzele bătrâne/in conditii nefavorabile (seceta. In aceste conditii dispare culoarea verde din frunze si se formeaza: epiporfirina de culoare rosie. Ca urmare apar coloratii specifice ale frunzelor in perioada de toamnă cu nuanţe de galben–portocaliu. . insolatia puternica.pigmenti carotenoizi mai rezinstenti la degradare. excesul de umiditate. . temperatura scazuta) are loc degradarea peristromei cloroplastului. . a granelor si in final descompunerea moleculelor de clorofila. .pigmenti antocianici. brun-roşcat şi albăstrui functie de raportul intre aceste componente in frunza. excesul de substante toxice.

Clorofila – generalităţi:      Încă din secolul al XVII-lea din frunze s-a extras cu ajutorul alcoolului o substanţă verde. fosfaţi şi săruri de potasiu absorbite din sol pentru a forma proteine. clorofila b. Clorofila din frunze captează componentele luminii solare şi le transformă în energie nutritivă prin fotosinteză. Fotosinteza este necesară ca să permită acestora să fie asamblate în molecule noi. Clorofila verde din plantă absoarbe energia solară şi o utilizează pentru a recombina carbonul. cum ar fi celuloza (material fibros rezistent care înconjoară fiecare celulă vegetală). alcătuită din patru pigmenţi clorofilieni (clorofila a. clorofila c. hidrogenul şi oxigenul în hidraţi de carbon. deoarece asigură plantei materialele necesare pentru aşi construi ţesuturile. ca urmare plantele sunt verzi. grăsimi şi alte substanţe. într-un fel justificat. precum şi în amidon şi zaharuri bogate în energie. Din acest motiv. Însă există o mare diferenţă între această “hrană” şi cea consumată de animale. carotenoida absoarbe lumina albastra verde. Grădinarii adesea numesc îngrăşămintele şi constituenţii lor “hrană pentru plante”. . acestea sunt numai fragmente care contribuie în procesul de creştere a plantei. Planta poate să le combine pe acestea cu azotaţi. lumina cu aceste culori este sau reflectata de frunze. Clorofila absoarbe lumina albastra si rosie. Plantele sunt singurele organisme care sunt capabile să absoarbă energia soarelui. Deşi substanţele nutritive sunt în mare parte derivate din sol. clorofila d). care a fost apoi numită clorofilă. sau este lasata sa treaca prin frunze. in timp ce lumina verde si galbena nu are nici un efect in absorbtia pigmentilor fotosintetici din plante.

care pornesc reacţiile chimice. Clorofila este cea care separă dioxidul de carbon şi apa în oxigen şi zaharuri (carbohidraţi sau energie stocată) şi este găsită în cloroplaste. Acestea (cloroplastele) dau culoarea verde celor mai multe plante – chiar şi frunzele care arată maroniu. aşa că fără o rezervă adecvată de apă. . iar acestea trebuie să trăiască prin energia produsă de alte plante. roşu sau gri conţin clorofilă. dar separarea actuală şi reasamblarea atomilor este făcută de clorofilă. folosindu-şi propriul sistem digestiv. Numai plantele parazite cum sunt cuscuta sau ciupercile nu conţin clorofilă. dioxid de carbon şi soare. Lumina soarelui stimulează moleculele clorofilei. Cultivatorii comerciali folosesc câteodată lumina artificială pentru creşterea plantelor în timpul lunilor mai „mohorâte” şi câteodată adaugă dioxid de carbon pentru a da plantelor culoarea verde atunci când nivelul lor de dezvoltare este sub cel optim. Un animal obţine materiale organice în stare complet sintetizată şi le descompune în funcţie de necesităţi. Zaharurile produse sunt de fapt o formă de energie stocată. care se găsesc abundent în special în celulele din frunze. dar culoarea verde a acestora este mascată de prezenţa altor pigmenţi. creşterea va fi sub nivelul optim.Clorofila – generalităţi (continuare):     O plantă verde tipică absoarbe din sol numai compuşi chimici simpli – substanţe produse prin putrezirea şi descompunerea materialelor organice. Ecuaţia chimică pentru a transforma apa (din sol) şi dioxidul de carbon (din aer) în oxigen şi zaharuri este simplă.

 Pigmenţii carotenoizi însoţesc pigmenţii clorofilieni şi pe lângă rolul în fotosinteză au un rol important în protecţia pigmenţilor clorofilieni împotriva efectului radiatiilor UV-ultraviolete). pigmenţii galbeni devin vizibili.  Carotenul este o hidrocarbură a cărei catenă se ciclizează la extremităţi. ►xantofila (pigment de culoare portocalie).  Carotenoizii se găsesc în lamelele cloroplastelor în proximitatea clorofilelor. dar toamna când clorofila se dezintegrează. În frunze. culoarea lor este în mod normal mascată de către clorofilă.  Pigmenţii carotenoizi de culoare galbenă (xantofila) sau portocalie (carotenul) sunt prezenţi în toate celulele fotosintetizante. energia absorbită de carotenoizi poate fi transferată clorofilei a. Pigmenţii carotenoizi: Pigmenţii carotenoizi sunt: ►carotenul (C40H56) (pigment de culore galbenă). În procesul de fotosinteză. carotenoizii revenind la starea lor fundamentală (neexcitată).  Xantofilele sunt derivaţi oxigenaţi ai carotenei (C40H56 O2). . Totodată carotenoizii protejează moleculele de clorofilă faşă de lumină prea puternică.2. care trece astfel în stare de excitaţie.

►ficoeritrina (pigment de culoare roşie. Pigmenţii ficobilini: Pigmenţii ficobilini sunt: ►ficocianina (pigment de culoare albastră. Pigmenţii ficobilini se găsesc la algele albastre verzi şi roşii. întâlnit la algele de culoare roşie).3. întâlnit la algele albastre ). .

ce pătrunde în apă. Bazându-se pe acest efect spirulina este aprobată în calitate de „supliment alimentar curativ” în caz de iradieri radioactive. asemenea hormonului eritropoietina. Eritropoina este produsă la nivelul rinichiului sănătos și reglează diferențierea globulelor roșii din celulele stem ale măduvei osoase. componente ale sistemului imun. Face parte din familia ficobelinelor.Ficocianină Ficocianina este un pigment albastru. chiar și în cazul afecțiunilor toxico-chimice și/sau radiaționale. Cercetătorii chinezi demonstrează că ficocianina stimulează eritropoieza. El stimulează sinteza atât a celulelor albe cât și a celor roșii. ce servesc ca celule mamă atât pentru leucocite. și emite lumină albastră.  Ficocianina. cât și pentru eritrocite. Ficocianina absoarbe lumina roșie. De asemenea. îndeplinesc funcția de molecule de depozitare a nitrogenului (azotului).  Savanții chinezi Zhilong Chen și Xuejun Gao presupun. influențează diviziunea celulelor sușă din măduva osoasă. Ficocianina are multe proprietăți anti-inflamatorii și antioxidante. Acest pigment este atașat la membranele fotosintetice. ce asigură oxigenarea organismului. . că ficocianina are capacitatea de a stimula sinteza eritrocitelor sanguine. care se găsește în Spirulină. ce poate fi găsit în alge albastre. având efect similar cu eritropoina.

la plantele superioare şi algele verzi este raspândită atât în SF I cât şi în SF II. după spectrele lor de absorbţie. S-a presupus ca funcţia pigmenţilor accesorii (clorofila b. Situaţia se complică şi mai mult prin faptul că pentru fiecare pigment există mai multe forme. singura capabilă să îndeplinească reacţiile fotochimice primare implicate în fotosinteză. transmiţând apoi energia lor sistemelor fotochimice.     În procesul îndelungat al adaptării la diferitele condiţii ecologice în care trăiesc. ficobilinele şi clorofila b sunt localizate în special. algele brune şi bacteriile purpurii care trăiesc în medii bogate în radiaţii de la mijlocul spectrului vizibil şi-au dezvoltat mai ales sistemul carotenoizilor. Înseamnă deci că diferenţele constatate „in vivo" în spectrul lor de absorbţie se datoresc. Astfel. trei forme: clarofila a-673. tocmai acele radiaţii pe care le găsesc din belşug. cifrele indicând lungimea de undă la care se situează maximele lor de absorbţie în spectrul vizibil. cele trei complexe de clorofilă sunt notate P673. plantele verzi care trăiesc în medii bogate în radiaţii roşii şi-au dezvoltat mai mult sistemul clorofilelor. Analiza clorofilelor extrase din plante a demonstrat că aceste forme sunt identice din punct de vedere chimic. Ramân încă multe aspecte necunoscute privitoare la rolul pigmenţilor asimilatori în procesul de fotosinteză. De exemplu. Mai simplu. pentru clorofila a au fost identificate în plantele verzi superioare. din mediul lor de viaţă. ficobilinele) este de a absorbi fotonii din zonele spectrului vizibil în care clorofila a nu absoarbe şi de a transfera apoi energia acestora către moleculele clorofilei a. iar algele roşii şi albastre pe cel al ficobilinelor. plantele şi-au elaborat acel sistem de pigmenţi care sa le permită să exploateze. P683 si P700. Carotenoizii sunt legaţi mai ales de SF II. în SF II (sistemul fotochimic II). dar nu exclusiv. considerate a fi în număr de două: sistemul fotochimic I si sistemul fotochimic II (SF I şi SF II). Astfel. prababil. . modului în care ele sunt dispuse în celule şi complexării lor cu diferite proteine cu care sunt asociate. carotenoizii. Toţi aceşti pigmenţi absorb fotonii cu eficienţăa diferită. dar în algele roşii ea este localizată numai în SF I. clorofila a-683 si clorofila a695 (după unii autori 700). Clorofila a.

fotosinteza cuprinde două faze majore.3. . sau faza Blackmann). sau faza Hill). Aceste etape se desfasoara succesiv si interdependente. Etapele de desfasurare a fotosintezei (sau mecanismul fotosintezei) . ►etapa de întuneric (sau faza metabolică. strâns legate între ele şi anume: ►etapa de lumină (sau faza fotochimică.

faza de intuneric (sau fază metabolică.FAZELE FOTOSINTEZEI: Fotosinteza cuprinde 2 faze: . sau faza Hill) . sau faza Blackmann) .faza de lumina (sau faza fotochimică.

Cele 2 cifre (680. El acţionează asemenea unei antene. captând şi direcţionând energia fotonului spre o singură moleculă de clorofilă. 700) reprezintă lungimea de undă a luminii absorbită exprimată în nanometri.are loc la nivelul membranelor tilacoidale ale cloroplastelor care conţin molecule de clorofilă organizate în două fotosisteme seriate: fotosistemul II (P 680) şi fotosistemul I (P 700). .procesul fotochimic nu este posibil decât prin intervenţia pigmenţilor asimilatori (sau fotosintetizatori). clorofila a.a) Etapa de lumina (sau faza fotochimică. strict ordonate în interiorul membranie tilacoidale. .etapa de lumină este direct dependentă de lumină şi asigură procesul fotochimic prin care energia luminoasă este convertită (transformată) într-un compus bogat în energie numit ATP (adenozin trifosfat) care este o macromoleculă macroergică (macroergic=adică produce o cantitate mare de energie) şi un reducător primar numit NADPH. sau faza Hill): . Un fotosistem este un set de molecule pigmentare. Cele 2 fotosisteme captează simultan lumină. . care va participa direct la procesul de fotosinteză.

care contribuie la conversia energiei luminoase in energie chimica.Etapa de lumina (sau faza fotochimică. intre care ATP-ul (adenozintrifosfat) . . sau faza Hill): . ►clorofilă care absoarbe energia luminoasa si o utilizează pentru: . Ele ocupa interiorul cloroplastelor si formează structuri de tipul fişicului de monede (grana)).descompunerea apei in hidrogen si oxigen (fotoliza).se produce în: ►grana cloroplastelor (membrana interna a cloroplastelor formează numeroase plieri lamelare numite tilacoide. acesta din urma fiind eliminat in atmosfera.sinteza unor substanţe necesare in următoarea etapa. .substanţa macroergica a organismelor.

care va fi stocată în ATP şi NADPH. golul electronic al fotosistemului I este umplut cu electronul cedat şi transferat de la fotosistemul II. elimină 1 electron. de la fotosistemul II la fotosistemul I şi de la fotosistemul I la NADP+.+ H+ = NADPH). ►transferul electronilor de la o substanţă la alta se realizează cu cedare de energie. sub influenţa fotonului.. Aceste substanţe fac legătura cu faza de întuneric. Hidrogenul eliberat prin descompunerea apei este transferat prin catene transportoare până la NADP+. care va fi preluat şi transferat printr-un lanţ de substanţe cu potenţial redox (catenă transportoare).În faza de lumină au loc următoarele patru procese: ►pigmenţii asimilatori captează energia luminoasă şi o transferă treptat până la clorofila a din centrul de reacţie al fotosistemelor. Această fază se finalizează cu formarea ATP şi NADPH (substanţe macroergice). care se reduce devenind NADPH (NADP+ + 2e. . ►golul electronic al fotosistemului II determină fotoliza apei şi captarea de la aceasta a unui electron. ►clorofila a. care va determina revenirea clorofilei la starea normală.

.

Ca urmare a acestui proces. cu înalt conţinut energetic. sau faza Hill): Reacţiile de lumină au loc în membrana tilacoidelor şi au mai multe etape stransdependente unele de altele.legarea energiei eliberate sub influenţa luminii în compusul ATP (adenozin trifosfat). are loc o crestere a nivelului energetic al unui electron pe cuanta de lumină absorbită. . ►legarea electronului eliberat în urma lanţului transportor de electroni şi a protonilor eliberaţi din fotoliza la coenzima NADP cu formarea agentului reducator. ►NADPH + H + -. protoni şi oxigen. ►fotosinteza: ca urmare a deficitului de electroni creat în molecula de clorofilă se realizează descompunerea apei celulare în electroni. Ele sunt: ►absortia cuantelor de lumină de către molecula de clorofilă.Faza de lumină (sau faza fotochimică. ►preluarea şi conducerea mai departe a electronilor cu energie înaltă printr-un sistem de factori ce se activează în lanţ.

care urmeaza a fi utilizată în etapa de întuneric. amândouă fiind complexe pigment/proteină. La absorţia luminii fotosistemul II transferă electronii unui sistem de factori redox şi în final clorofilei A1. au două tipuri de centre de reacţie numite fotosistem I şi fotosistem II. La absortia luminii fotosistemul I transferă electronii unui acceptor încă neidentificat A1. Procesele din membranele tilocoidale se desfăşoară în două etape care se intercondiţionează. . acestea sunt localizate în cloroplaste. În plante şi alge. Clorofila A2 preia electronii rezultaţi din fotoliză.Reacţia de lumină I şi reacţia de lumină II: Toate organismele fotosintetice ce produc oxigen. Electronii trec prin diverse sisteme redox şi ajung în cele din urmă. De obicei se găsesc în gramezi de membrane. împreună cu protonii din fotoliza la NADP pe care îl convertesc în NADPH+H+. a) Fotosistemul I este reprezentat de clorofilă cu o structură aparte (clorofila A1) care absoarbe lumina cu o lungime de undă de 700 nm (nanometri). localizate în membrane specializate numite tilacoide. Energia eliberată de electroni în lanţul transportor de electroni este înmagazinată în molecula de ATP (adenozin trofosfat). necesar etapei de întuneric. b) Fotosistemul II este reprezentat de moleculele de clorofila A2 capabile de a absorbi lumina cu o lungime de undă de 600 nm (nanometri).

transformarea energiei luminoase in energie chimica: .localizata la nivelul tilacoidelor granare.fotoliza apei .fotoliza apei: → descompunerea apei: H2O → ½ O2 + 2 H+ → O2 este pus in libertate → hidrogenul va fi acceptat de substantele organice .distingem doua etape: . .fotofosforilarea aciclica .a) Faza de lumină (sau faza fotochimică.fotofosforilarea: → producerea unei substante purtatoare de energie chimica → ATP (acid adenozintrifosforic) .absorbtia energiei luminoase . sau faza Hill) .fotofosforilarea ciclica .generalităţi: .

ORGANITUL FOTOSINTETIZANT: CLOROPLASTUL .

pigment ce absoarbe energia luminoasă şi o transformă în energie chimică.În mezofilul frunzei se găseşte ţesutul asimilator. Acestea conţin clorofilă. . bogat în cloroplaste.

Structura cloroplastului: .

Cloroplast .

granule de amidon. sau faza Blackmann): .are loc la nivelul stromei cloroplastului (sau substanţa fundamentală care conţine enzime.constă în reacţii care folosesc energia stocată în ATP (adenozin trifosfat) pentru încorporarea CO2 din aer în compuşi organici – hidraţi de carbon (în special.).monozaharidele sunt convertite în: ►polizaharide (Ex: amidon. incluziuni lipidice. acizi nucleici si ribozomi. ►lipide. . ►acizi organici.substanţele organice sintetizate în frunză (seva elaborată) sunt conduse prin vasele de liber (sau vasele liberiene) la ţesuturile din întreaga plantă unde sunt consumate sau depozitate. . celuloză). glucoză). .b) Etapa de întuneric (sau faza metabolică. .

CO2 este acceptat de către o substanţă în funcţie de care se face clasificarea plantelor în: ►plante de tip Calvin sau C3 – acceptorul este ribulozo-difosfat. ►plante de tip C4 – acceptorul este fosfo-enolpiruvatul. iar prima substanţă sintetizată este una cu trei atomi de carbon de tipul acidului fosfogliceric (APG). carbonul oxidat din CO2 trece în forma redusă din molecula de glucoză. Aceste plante la rândul lor sunt de tip Hatch şi Slack sau de tip CAM.Etapa de întuneric (sau faza metabolică. iar prima substanţă sintetizată este una cu patru atomi de carbon (acidul malic sau acidul aspartic). în care intră CO2 şi se finalizează cu formarea substanţelor organice = glucoză. În această fază. . Înainte de a pătrunde în ciclul de reacţii. Ciclul de reacţii care asigură reducerea CO2 şi fixarea lui în moleculele organice se numeşte ciclul Calvin. sau faza Blackmann): Cuprinde o serie de reacţii ciclice.

Prin condensarea a două molecule de acid fosfogliceric rezultă o moleculă de glucoză. 2 . Sachs prin care se evidenţiază amidonul). Fotosinteza se poate pune în evidenţă prin: 1 .Etapa de întuneric (sau faza metabolică. sau faza Blackmann) – continuare slide anterior: Studierea reacţiilor ciclului Calvin a pus în evidenţă formarea iniţială a unei substanţe organice cu trei atomi de carbon=acid fosfogliceric. 3 . Faza de întuneric beneficiază de energia furnizată de către ATP şi de H+ şi e.evidenţierea CO2 absorbit (tehnica volumului închis de aer). Glucoza poate forma ulterior toate celelalte tipuri de substanţe organice.(electroni) furnizaţi de NADPH.evidenţierea substanţelor organice produse (proba cu iod a lui J. .evidenţierea oxigenului produs (tehnica bulelor de gaz).

Reacţiile fazei de întuneric se desfăşoară pe parcursul a trei etape. Procesul este denumit după descoperitorul său. ea presupune transformarea CO2 preluat din mediu prin stomate şi transportat cu ajutorul sistemului intercelular in produsul de fotosinteză. ATP şi NADPH+H+. ciclul Calvin. glucoza.Faza de întuneric (sau faza metabolică):  Are loc între membranele tilocoidelor din cloroplastă. La procesul de reducere a CO2 iau parte produşii fazei de lumină. .

utilizeaza produsii rezultati in faza de lumina (ATP si NADPH). sau faza Blackmann) . lipide. etc.nu implica direct participarea luminii. .mult mai cunoscuta decat faza de lumina. . sau faza metabolică.b) Faza de întuneric (sau faza biochimică.) .are loc in stroma cloroplastului.se formeaza substante organice (glucide.reactiile care au loc in aceasta etapa → ciclul Calvin sau ciclul C3 . proteine. .generalităţi: . .

virescent=care înverzește) . la care temperatura maxima este de 50-55ºC. cantitatea si calitatea luminii.Influenta factorilor de mediu asupra fotosintezei: Fotosinteza este un proces supus influentelor factorilor de mediu. ●sempervirescent=(Bot. latină semper=totdeauna. după care. cantitatea de O2 si de CO2. In ceea ce priveşte limita inferioara a temperaturii la care fotosinteza mai are loc sa constatat ca la plantele cu frunze sempervirescente. Exista mari variaţii intre diferite specii. descreşte rapid. procesul de fotosinteza începe la o temperatura uşor inferioara valorii de 0ºC. In general. (despre plante) cu frunze verzi persistente. Dintre aceştia pot fi enumeraţi: temperatura. la plantele din zona temperata. prin mărirea in continuarea temperaturii. despre organele plantelor) care este totdeauna verde. încetând in jurul temperaturii de 50ºC. s-a constatat ca la plantele din regiunile temperate. In general. iar frunzele de grâu de toamna pana la -2ºC. fotosinteza încetează la o temperatura mai mica (45-50ºC) fata de cele din regiunile sudice. ( de la cuvintele din lb. In legătura cu limita maxima a temperaturii. variaţii care se datorează mediului in care trăiesc plantele respective. creste in intensitate odată cu ridicarea temperaturii. fotosinteza are loc la temperaturi mult mai coborâte: frunzele aciculare de molid pot asimila pana la temperatura de -6ºC.. atingând la unele plante maximum de intensitate la 30-37ºC. temperaturilor la care sunt adaptate. temperatura optima a fotosintezei este cuprinsa intre 20-30ºC. Temperatura optima pentru fotosinteza este in strânsa legătura cu condiţiile de iluminare si cu concentraţia CO2 din mediu.

Fazele fotosintezei: .

. .prin fotosinteza se mentine constanta compozitia atmosferei. hrana pentru organismele heterotrofe (sunt organismele care se hranesc cu substante organice sintetizate de catre alte organisme) din ecosisteme.5. in echilibru cu reactiile consumatoare de oxigen: respiratie si arderi. Importanţa fotosintezei: .este sursa principala de substante organice. biosfera este racordata la o sursa inepuizabila de energie care o mentine in functiune: energia solara. Planeta noastra poate astfel sa stocheze o parte din energia solara primita. .datorita fotosintezei.

. .furnizeaza civilizatiei umane hrana.captarea energiei solare de către frunze şi transformarea ei în energie chimică. petrol. materii prime si energie.menţinerea unei concentraţii normale de dioxid de carbon. . gaze naturale) care provin din biomasa care a rezultat candva tot din fotosinteza.. . chiar si combustibili fosili (carbune.formarea substanţelor organice şi eliberarea oxigenului necesare tuturor organismelor vii. în aer. .fotosinteza sta la baza productiei agricole si silvice.

. produse direct sau indirect prin fotosinteză. . silvică şi indirect pe cea zootehnică. .fotosinteza întreţine viaţa pe pământ.IMPORTANTA FOTOSINTEZEI: .are rol în formarea şi menţinerea compoziţiei atmosferei.omul utilizează resurse naturale. .asigură materia organică utilizată de toate organismele heterotrofe.asigură echilibrul ecologic. . .fotosinteza are importanţă practică deoarece determină direct producţia agricolă.

In acest fel. hidropolipi. Algele verzi se asociaza cu animalele de apa dulce. iar cele galben – brune sa fie numite zooxanthele.CURIOZITĂŢI 1.FOTOSINTEZA . . Acest mod original de intr-ajutorare a primit numele de endosimbioza. la adapost de primejdii ele se puteau hrani cu substantele organice produse cu ajutorul clorofilei. iar unele se puteau lipsi cu totul de hrana. vestitul zoolog german Teodor Sieboldt a atras atentia lumii stiintifice asupra unui fenomen ciudat.  Dupa un deceniu de uimire si de presupuneri fantastice s-a constatat ca aceasta „clorofila animala” e in realitate fabricata de plante. coralieri. Algele microscopice parasindu-si mediul natural s-au mutat sub pielea unor animale marine sau de apa dulce. Dupa cum a rezultat din experientele intreprinse toate aceste fiinte puteau trai fara sa se hraneasca luni de-a randul. in organismul unor viermi si infuzori a descoperit clorofila.  In anul 1881 biologul german J. moluste). Animalele au clorofila ?  La mijlocul secolului trecut. Brandt a propus ca algele simbionte verzi sa poarte numele de zoochlorele. al caror corp transparent le permitea continuarea activitatii de sinteza. oferind o parte din ele si primitoarelor gazde. Mai tarziu au fost gasite si alte animale purtatoare de clorofila (spongieri. In corpul unor hidre de apa dulce. meduze. iar cele galben-brune cu animalele marine.

Pestele cu numele stiintific de Malacocephalus este ruda marina a mihalţului. de culoare galbuie. adus de trailerele romanesti din Oceanul Atlantic si vandut in toate magazinele de specialitate. din apele noastre dulci si văr bun cu codul. a descoperit sub solzii de pe abdomen o vezicula plina cu lichid fosforescent la intuneric.2. Fâşiile de rechin capată dintr-o data o luminiscenţă albastruie. Luminile din adâncul mărilor  Din cele mai vechi timpuri. ca si cum ar fi luat foc datorita contactului cu sucul mucilaginos. cum o numesc ibericii. cercetatorul portughez Ozorio studiind pestele.  In 1912. de biologul francez Raphael Dubois. „Carnea de foc” o reprezinta fâşiile subtiri de rechin frecate pe burta unui peste de culoare neagra. Fenomenul de bioluminiscenta fusese descoperit cu 24 de ani in urma. Punand o picatura de lichid vezical sub microscop el a vazut ca prin el plutesc un fel de bastonase microscopice si a tras concluzia ca sunt bacterii luminiscente. sugerand astfel existenta simbiozei dintre bacteriile luminiscente si animalele marine. dar el se referea la animalele care produceau singure lumina si nu la acelea care o folosesc in cadrul simbiozei. . pescarii de pe coasta vestica a Europei folosesc drept momeala pentru scrumbii acea „carne de fuego”. cu capul mare si coada lunga si subtire. secretat de pântecul acestui straniu reprezentant al familiei Macruridae. Intre cele doua inotatoare pectorale el a remarcat doua discuri ovale transparente-luminatoarele prin care radiatiile emise de vezicula se propaga in afara. in 1888.

deci intregul lor comportament. timbru si inaltime. mecanici). Excitanti stereotipici  Cu plantele. problema e mai delicata. Si totusi – si aici cercetarile au scos in evidenta ca plantele depasesc uneori nivelul tropismelor – reactii automate la actiunea unor excitanti stereotipici (luminosi. legata de factorii de mediu. plantele manifesta preferinte pentru unele genuri de muzica si „sufera” pana la ofilire sub actiunea altor genuri de muzica. Intreaga lor viata. Numeroase experiente efectuate de savanti au dovedit ca plantele sunt capabile sa reactioneze metabolic (de la specie la specie si chiar de la individ la individ) la excitantii sonori (emisiuni muzicale).3. Ceva mai mult. chimici. se bazeaza pe reactii organice de natura biochimica. . Plantele nu au sistem nervos. in raport probabil cu indicii de intensitate.

provenit din respiratia cosmonautilor ele vor degaza oxigen. vor fi inseparabil legate de zborul cosmic de lunga durata. ele putand asigura curentul electric intr-un sistem cu circuit inchis. timp de 5 ani – sa zicem – spatiul pentru o incarcatura de 20 – 25 tone de alimente si oxigen. Si in acest caz se pare ca plantele vor aduce solutia cea mai buna. . In vasul in care se gaseste catodul se introduce apa de mare cu oxigen. iar intreaga biomasa a algei poate fi folosita ca hrana. Se stie ca planta verde realizeaza un asa numit circuit inchis. In cele doua vase se afla electrozii pilei. Acestea contin toti cei 8 aminoacizi esentiali pentru om. asigurand astfel purificarea aerului si vor sintetiza substantele organice care vor constitui hrana cosmonautului. Pana acum cativa ani aceste alge erau considerate doar sursa ideala de hranire a unui cosmonaut. despartite printr-un perete semipermeabil. Pentru grabirea procesului de descompunere si de oxidare se foloseste drept catalizator o specie de bacterii datorita carora reactia este accelerata de un milion de ori.  S-a pornit de la constatarea ca in stratul din apropierea fundului oceanic se produce electricitate prin fenomenul de descompunere si oxidare a substantelor organice. avantajele mentionate mai sus scutind pe constructori sa prevada pentru o calatorie in doi. Avand la dispozitie lumina naturala sau artificiala si dioxidul de carbon.  Dar sa nu uitam ca in cosmos este intuneric si calatorii au nevoie de lumina necesara fotosintezei din „bucataria” vegetala a navei. S-a constatat ca aceasta planta inferioara are nete avantaje fata de celelalte specii vegetale: produce o mare cantitate de oxigen. care trece in circuitul exterior sub forma de curent electric. se inmulteste foarte repede. Compartimentul anodic contine „combustibilul” – un amestec de apa de mare si substante organice – si catalizatorul reprezentat de bacterii. In timpul functionarii elementului se produce – la fel ca si in stratul din apropierea fundului oceanic – oxidarea combustibilului si se elimina energie. S-a imaginat o astfel de „pila de combustie” alcatuita din doua vase. Valoarea ei nutritiva este cea mai ridicata din regnul vegetal. adica o circulatie a materiei vii in interiorul navei la fel ca in natura datorita fotosintezei. are o perioada scurta de vegetatie.4. Baterii electrice cu alge  Se pare ca algele verzi unicelulare. acumuleaza substante organice folosind un volum mic de suspensie. Continutul de proteine atinge 50% din greutatea plantei uscate. din genul Chlorella.

• concentratia CO2. • umiditatea.Factorii care influenteaza fotosinteza • lumina. • temperatura. . • concentratia de saruri minerale.

tehnici bazate pe CO2 absorbit. .tehnici bazate pe O2 produs. .tehnici bazate pe substanţele organice produse.. .

partea biodegradabila a produselor. deseurilor si reziduurilor din agricultura. odată cu descoperirea focului. .este prima formă de energie utilizată de om. . silvicultura si industriile conexe.include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii.Biomasa: . .reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. inclusiv substantele vegetale si animale. precum si partea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane). .

7088:-89. !0397:7..799057397 80250720.9:7.0.0890.9.47.:79..5.70.3:29..:93.43899:7.054./.70.4393949..9..94/:803974/:...70 /303:470..83897. 149483900/3 -:.97.9.7.:./3703:.70.:703900.50397:42 !.39.791.70.-70.943.02 85.149483900 .009..:9:0907478:- 1472.90700..0...3..40/0:23..:3.9:7. ..747.0 $3...48243.203908403 $0890.9070.390 :8.9:9.:...5.7.10 .9.570.00.790 7050/0 .0/0-.3.009..3.5.7./0:3./0:3 243/047 ....905731034203:/0/08.03:979../:7..90 8032:9089014... '..905731034203:/0/08.703090. .0.0 $05.947: 70570039.4.2.8 ..8:7..8:-89.3.3 8.73970.7002039::80574/:./0.9./0.7.70...007.00203943..:9:: . $ .3.9.2.397 $ ..90.403 .1:3/:: 4.42-:89-:  :3.3904747..0.907/.- 3.90.8:88./..90850.0:./:.4389.9479.97./08:850380 .907 3..1:3/::4..397 :388902.43897:.10..3/ ..0.9:50397:43.8080.39047..97.9.009.3.8:3..70.9...0.0890 .3.7080..:9 ..:. .39.9.009.48243.8:-89.370.00/4:./..50397:4.54739/0.0 $3.43930 .20890.:2.39..0...70./85490:23.9 4.90/4.5.00.3.9..97450 425.80574/:.9:/3.0.4:22.7/.03070 .0.90 ./0 .425:307084/.:.42-:890 ..3../0.:30.. .9478.:7039:00.80890..089.8.90114489./07..89.90700.31074..07/0 70.5.0.78. 2.089./:.70970.9/0-..0 14483/:3...3897...01.-:3...4.425:307084/.07::8.3.9.:2:0.947.9...97.0890..0 $ .47.234.805.08::/0/08.7..9. 4393:9:/05749030. 4/...399.9.90/0403 ....9:/3.33.90 2.7080 14480890/7059.42-:89-::880023.930 /370:9.425:30708/04/.007.390047.:.. 005:9.97...3..89105:71.5745070..792039:.0.90/0-47: /303:470.0890.8..-0.8 005:9. $ .482.8:-89./02.2.3::9.4783909./0:3.:.8:7.3904747.482./02.8. .574.0574/:.5.48248089039:307./0  9430/0.97.5745070..3/.4389.78:78.:93/50...805.042./:7.3900.:93..3./.39047..03.47.:7039:00.94703/4 925/0.97.8:-89.07:3.8:7.8910/0 5.7..70.:403  3925:1:3..08./0.9.70.1..8.0 .8 /4/:/0.2.70.3/..0 8.7045074.39..3.30.0 $ 00.34/.7.9.9:7.039/370857.7-43 574.0 84:9.3900.3..9474850.:3:.3.80 /085.7.9479..4713805.009...:94700.08039.438/07..8..70.47/0.799057397 :3507090 /085.3/.70.70./3/4:.3390747:3.0.7.48243..0 00..3..00..0 .-42.7.5.0  ./0..

 W ..90.14948390.9.. W :2/9. W 902507.0  .9.43.0397../08. W :23.947..0397.9:7.7031:0390. W .43.7:72307.

9050  574/:8 903. 903.-847-9 903.-..90508:-89.0574/:80 .-.3x00 47.9050  .3...-.

3900 .30  7057039g708:78.2.790.:8.-4.790.47.83/:8970 .3..08.309g 3.:: .:9:7.0800209.. 5../.-84:994.450770.9g2.:/0.4300 570.14./080:747 3/:897.9g/042 4/.382047.-4/07. 3.: /08.g574/:8g573 574.0.-g.-4/07.:285. 0890572.7.009.8:-89.700307.047.:9:7.42.1472g/003070:9.-:3/039g/0 505.907.9g.-./.574/:8047 /080:7478 70/::747/3.08:7-.0.8.-.32..0 8.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful