Fotosinteza – ecuaţia chimică, etape.

Prof. Mogoş Cătălin

Fotosinteza

Fotosinteza

C5 .Defineaste fotosinteza. C4 .Enumera etapele desfasurarii fotosintezei.Caracterizeaza cele doua etape ale fotosintezei.Enumera aspectele importante ale fotosintezei. C2 . .Descrie ecuatia chimica a fotosintezei.Competente derivate: C1 . C3 .

prin fotosinteză se înţelege procesul de formare a substanţelor organice din substanţe anorganice. plantele verzi produc. în energie chimică care se acumulează în substanţele organice ce se formează. cu ajutorul energiei luminoase. . în prezenţa radiaţiilor solare. cu eliminare de oxigen şi formare de compuşi organici (proteine. energia luminoasă se transformă prin intermediul clorofilei. reprezentând deci sinteză a unei substanțe făcută prin acțiunea luminii sau din franceză de la cuvântul: photosynthese. lipide. graţie luminii solare. . proteine) din CO2. lipide. lipide.o altă definiţie a fotosintezei este: procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosferă de către plantele verzi (cu clorofilă). glucide) foarte variaţi (printre care şi zaharuri cum ar fi glucoza). synthesis=unire. .numele de fotosinteză vine din limba greacă de la cuvintele: phos=lumină. punând în libertate oxigenul necesar respiraţiei şi arderii diferiţilor compuşi. apă.1. Datorită fotosintezei. Fotosinteza – definiţie: . În acest proces. saruri minerale) folosindu-se ca sursa de energie. energia luminoasa absorbita cu ajutorul pigmenţilor asimilatori (in general clorofila si carotenoida) si in cele din urma are loc eliminarea de oxigen. . glucide) din substanţe anorganice (apa. Aceasta definitie descrie chiar ecuatia chimica generala a fotosintezei. cantităţi mari de substanţe organice (glucide.este procesul complex care consta in sinteza substanţelor organice (proteine. săruri minerale. în plantele verzi.

. cu ajutorul pigmentilor asimilatori (ex. punand in libertate oxigen.Fotosinteza .definiţie Fotosinteza = procesul fiziologic prin care plantele verzi produc substante organice proprii din substante anorganice. clorofila) si a energiei luminoase.

Sub influenţa energiei luminoase are loc în frunză punerea în libertate a oxigenului. . fără de care nu ar putea exista viaţă pe Pamînt.

cu eliminare de oxigen şi formare de compuşi organici (glucide.FOTOSINTEZA – definiţie: Fotosinteza este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosferă de către plantele verzi (cu clorofilă). în prezenţa radiaţiilor solare. lipide. . proteine) foarte variaţi.

încă din secolul al XVII-lea din frunze s-a extras cu ajutorul alcoolului o substanţă verde. clorofila d). . datorită căreia planta sintetizează substanţele organice din dioxid de carbon şi apă cu ajutorul lumini solare absorbite de clorofilă (asimilaţie clorofiliană). clorofila c. În această perioadă. alcătuită din patru pigmenţi clorofilieni (clorofila a. de transferare a lor dintr-un container în altul şi determinaseră proprietăţile lor chimice şi fizice. care a fost apoi numită clorofilă. .epoca în care a avut loc descoperirea fotosintezei a fost cea în care chimia devenea o ştiinţă exactă. chimişti din diferite ţări ale Europei au elaborat metode de separare a gazelor.fotsinteza înseamnă funcţiune fiziologică proprie plantelor verzi. După câte vedem în această epocă ştiinţa începea să se dezvolte din ce în ce mai mult. . clorofila b. adică la jumătatea secolului al-XVIII-lea.Fotosinteza – generalitati: .

cunoscuta si sub numele de alga albastra-verde. sau este lasata sa treaca prin frunze.toate organismele fotosintetice produc oxigen. lumina cu aceste culori este sau reflectata de frunze. astfel fotosinteza si respiratia se incruciseaza. care nu este absorbata efeciv de clorofila si carotenoida. si ca in timpul zilei. aceasta respiratie este mascata de o rata mai mare a fotosintezei. cum ar fi cianobacteria. Din acest motiv.clorofila absoarbe lumina albastra si rosie. .ar trebui subliniat ca plantele respira la fel ca orice alt organism superior. in timp ce lumina verde si galbena nu are nici un efect in absorbtia pigmentilor fotosintetici din plante. . au pigmenti aditionali: phicobilins. .alte organisme fotosintetice. si algele rosii. ce au culoarea rosie sau albastra. ca urmare plantele sunt verzi. aerul din atmosfera pamantului ar fi consumat in cateva mii de ani. . si care absorb culorile luminii vizibile.fara fotosinteza.Fotosinteza – generalitati (continuare): .aproape tot oxigenul din atmosfera a fost generat de fotosinteza. . fiecare depinzand de produsul celuilalt. .bineinteles ca toate organismele respiratorii folosesc acest oxigen si elimina dioxid de carbon. carotenoida absoarbe lumina albastra si verde. .

. . roşii. ferigile şi plantele superioare). individulazat) posedă organite specializate în fotosinteză şi anume cloroplastele.cea mai cunoscută formă a fotosintezei este dusă la îndeplinire de plantele superioare şi de alge. au pigmenţi adiţionali şi anume: pigmenţii ficobilini (ficocianina . Din acest grup al eucariotelor fac parte: algele (verzi. desi mai exista tesut asimilator si in alte organe expuse la lumina. cum ar fi cinobacteria. şi algele rosii.in mezofilul frunzei se găseşte ţesutul asimilator. precum şi de cianobacteriile (sau algele albastre-verzi) şi bacteriile înrudite cu acestea. . fără de care nu ar putea exista viaţă pe Pamînt.alte organisme fotosintetice. . . bogat în cloroplaste ce conţin clorofilă (pigment ce absoarbe energia luminoasă şi o transformă în energie chimică). Eucariotele (cu nucleu bine delimitat.sub influenţa energiei luminoase are loc în frunză punerea în libertate a oxigenului. .organul specializat in fotosinteza este frunza.pigment albastru şi ficoeritrina – pigment roşu). ce au culoarea roşie sau albastră.principalele organisme fotosintetizante sunt plantele verzi superioare care au pigmenti asimilatori (transforma energia luminii in energie chimica). care nu degajă O2 în fotosinteză şi algele albastre-verzui (adică cianobacteriile).organismele fotosintetizante: cele mai simple aparţin procariotelor (organisme lipsite de nucleu individualizat): bacteriile fotosintetizante. cunoscută şi sub numele de algă albastră-verde. care nu este absorbită efeciv de clorofilă şi carotenoidă. . care sunt responsabile de o mare parte a fotosintezei în oceane.. brune) şi plantele verzi propriu-zise (muşchii. şi care absorb culorile luminii vizibile.

Desfacerea moleculei de apă în componentele sale se produce în prezenţa luminii. .aproape tot oxigenul din atmosferă a fost generat de fotosinteză.. Fără fotosinteză. fotosinteza este un proces de oxido-reducere. iar cealaltă (dioxidul de carbon) este redusă. această respiraţie este mascată de o rată mai mare a fotosintezei. rezultând în final oxigen şi hidrogen. în care una din componentele ce intră în reacţie (apa) este oxidată. fiecare depinzând de produsul celuilalt.din punct devedere chimic. Bineînţeles că toate organismele respiratorii folosesc acest oxigen şi elimină dioxid de carbon. Ar trebui subliniat că plantele respiră la fel ca orice alt organism superior. iar fenomenul se numeşte fotoliză. Oxidarea moleculei de apă se face printr-un proces de dehidrogenare. astfel fotosinteza şi respiraţia se încrucişează. şi că in timpul zilei. aeul din atmosfera pământului ar fi consumat în cateva mii de ani. . Oxigenul care se elimină în fotosinteză provine deci din apă şi nu din CO2.

care sunt responsabile de o mare parte a fotosintezei în oceane. care apoi se descompune în oxigen şi protoni. variind de la plante.lumina solară are un rol mult mai important în hrănrea noastră decât ne-am fi aşteptat noi. Electronii pentru reducerea acestei reacţii.. Toată mâncarea şi toţi combustibilii fosili folosiţi de noi sunt produşi ai fotosintezei. (în general clorofila şi carotenoida). . precum şi de cianobacteriile (sau algele albastre -verzi) şi bacteriile înrudite cu acestea. Toate aceste organisme. în forme chimice de energie ce pot fi folosite în sisteme biologice. de lumină. vin în mod fundamental din apa. Cea mai cunoscută formă a fotosintezei este dusă la îndeplinire de plantele superioare şi de alge. sau este lăsată să treacă prin frunze. Din acest motiv. Clorofila absoarbe lumina albastră şi roşie. prin reducerea acestui gaz la carbohidraţi. transformă dioxidul de carbon în material organic. proces ce transformă energia luminii solare. Energia pentru acest proces este furnizată. folosind o serie de transformări complexe. în timp ce lumina verde şi galbenă nu are nici un efect în absorbţia pigmenţilor fotosintetici din plante. carotenoida absoarbe lumina albastră şi verde. Fotosinteza poate fi îndeplinită de mai multe organisme. aceasta fiind absorbită de pigmenţi. la bacterii. lumina cu aceste culori este sau reflectată de frunze. ca urmare plantele sunt verzi.

în anul următor. ►pentru înmugurire. sunt sintetizate substanţele organice. . amidon ►substante grase (lipide): uleiuri ►substante proteice (proteine) Aceste substanţe (enumerate mai sus) pot fi folosite în mai multe situaţii: ►când planta duce lipsă de substanţe hrănitoare.fotosinteza poate fi considerata ca o "legatura" intre Soare si Pamant. Plantele sunt primele producătoare de materie organica. rezulta o rezerva de substanţe care va circula spre organele de depozitare. prin asimilaţie clorofiliană. Deoarece plantele pot sa-si sintetizeze hrana singure din substantele minerale. spunem ca plantele au o hrănire autotrofă.. ►pentru dezvoltarea embrionului din sămânţa care încolţeşte. din care. Pot fi depozitate urmatoarele tipuri de substante rezerva: ►substante dulci (glucide): zaharuri. ele numindu-se din acest motiv si producători (producător=prima categorie trofică dintr-un lanţ trofic). Deoarece plantele sintetizeaza mai multe substante organice decât le sunt necesare. Plantele verzi absorb în mod predominant substanţele minerale.

. Probabil că imensele cantităţi de bioxid de carbon prezente iniţial în atmosferă au împiedicat animalele să respire. substanţele organice din substanţe minerale. precum şi hrana lor. carbon.. sulf s. După moartea plantelor. azot. se realizează o circulaţie în natură a elemntelor oxigen.rolul plantelor in istoria evolutiva a lumii este foarte complex pentru că ele au transformat atmosfera Pământului într-o atmosferă ce putea să susţină regnul animal. dar în procesul de fotosinteză plantele absorb dioxid de carbon şi elimină oxigen (O2). cu ajutorul luminii solare. substanţele organice acumulate sunt folosite de către microorganisme pentru hrana lor. Capacitatea plantelor de a produce fotosinteza folosind lumina soarelui este punctul de pornire al lanţului alimentar. Pe baza ei se formează substanţele organice care alcătuiesc corpul plantelor şi al animalelor. care duc transformarea lor până la mineralizarea completă.a.fotosinteza este fenomenul prin care plantele produc. . punând în liberatate oxigen. fosfor. Carbonul este absorbit sub formă de bioxid de carbon (CO2) şi asimilat sub forma substanţelor organice produse în fotosinteză.

Fotosinteza se realizează prin însumarea următoarelor trei procese principale: ►fotoliza apei. Fotoliza apei constituie reacţia primară a fotosintezei. chinone. ►fotofosforilarea (formarea ATP-ului şi NADPH + H+-ului). Prin fotofosforilare sau fosforilare fotosintetică se înţelege formarea ATP-ului din ADP şi fosfat anorganic în prezenţa energiei luminoase şi poate fi redată prin următoarea ecuaţie: h n(ADP) + n(H3PO4) n(ATP) În felul acesta. Fotoliza şi fosforilarea sunt procese fotochimice care au loc numai în prezenţa luminii şi a clorofilei. La formarea ATP-ului intervin cloroplastele şi unii cofactori (ferredoxina. proteine. Prin fotoliză se înţelege descompunerea apei în hidrogen şi oxigen cu ajutorul luminii şi a clorofilei. . se poate petrece şi în întuneric şi de aceea se numeşte reacţia de întuneric (sau faza de întuneric sau faza metabolică. Ea se produce cu un consum mare de energie (56 Kcal/mol) care provine din energia luminoasă prin intermediul clorofilei a din cloroplaste. o parte din energia luminoasă se inmagazinează sub formă de energie chimică în legăturile macroergice ale ATP-ului (sau adenozin trifosfat) şi în moleculele de NADPH + H+. Ele constituie faza luminoasă (sau faza fotochimică) a fotosintezei. Reducerea dioxidului de carbon nu necesită prezenţa luminii. lipide. etc. sau faza obscură a fotosintezei).). ►fixarea dioxidului de carbon şi transformarea lui prin procese de reducere enzimatică în substanţe organice fundamentale ale celulei vii: glucide.

Ecuatia chimica generala a fotosintezei: CO2 + H2O + săruri minerale energie lumină substanţe organice + O2↑ sau 6 CO2 + 6 H2O → C6H12O6 + 6O2↑ glucide (monozaharide) .2.

CONDITII DE REALIZARE A FOTOSINTEZEI: Prezenţa dioxidului de carbon CO2) în mediu Prezenţa luminii Existenta pigmenţilor asimilatori .

ORGANUL PRINCIPAL IN CARE SE REALIZEAZA FOTOSINTEZA FRUNZA A.imparipenat-compusa B – palmat-compusa .

Ostiolă 7. Nervura (fascicul libero- . Epiderma superioara 3. Liber 10. Ţesut lacunar 5. Epiderma inferioară lemnos) 6. Cuticula 2. Lemn 9. Celule stomatice 8. Ţesut palisadic 4.Structura internă a frunzei: 1.

2 celule stomatice .celule anexe .Structura unei stomate: .ostiola (deschidere) .

Rădăcina absoarbe seva brută din sol. ce ajunge prin vasele lemnoase la frunze. Prin osteolele stomatelor intră în frunză dioxidul de carbon din atmosferă. Celule anexe Osteolă Celule stomatice Stomată .

●clorofila=pigment natural de culoare verde. ●carotenul=pigment portocaliu ●xantofila= pigment galben care se găseşte în plante alături de clorofilă şi de caroten. care se găseşte în celulele unor plante (numite cloroplaste) şi care. colorând toamna frunzele în galben-roşcat. ●ficoeritrina=pigment roşu care se găseşte în unele alge (în special algele roşii). absoarbe din aer dioxidul de carbon (CO2) necesar plantei. sub acţiunea razelor solare. ●ficocianina=pigment albastru. ►pigmenţii carotenoizi: – caroten.) ►pigmenţii ficobilini: – ficocianina. ce poate fi găsit în alge albastre. . xantofila (pigmenţii carotenoizi însoţesc pigmenţii clorofilieni şi pe lângă rolul în fotosinteză au un rol important în protecţia pigmenţilor clorofilieni împotriva efectului radiatiilor UV-ultraviolete.Pigmenţii asimilatori (sau fotosintetizatori): ►pigmenţii clorofilieni: – clorofila a şi clorofila b (pigmenţii clorofilieni au importanta crescuta in fotosinteză). ficoeritrina (pigmenţii ficobilini se găsesc la algele albastre verzi şi roşii).

Pigmenţii fotosintetizanţi:
Pigmenţii fotosintetizanţi absorb cuantele de lumină, stabilind astfel premisa esenţială pentru desfăşurarea procesului de fotosinteză. Pe lângă pigmenţii activi în fotosinteză alti pigmenţi pot, de asemenea, servi ca receptori ai energiei, dar înainte ca aceasta să fie utilizată în fotosinteză ea trebuie să fie transmisă mai departe clorofilei a. Clorofila verde din plante absoarbe energie solară şi o utilizează pentru a recombina carbonul, hidrogenul şi oxigenul în hidraţi de carbon, cum ar fi celuloza (material fibros rezistent care înconjoară fiecare celulă vegetală), precum şi în amidon şi zaharuri bogate în energie. Planta poate să le combine pe acestea cu azotaţi, fosfaţi şi săruri de potasiu absorbite din sol pentru a forma proteine, grăsimi şi alte substanţe. De curând s-a dovedit că utilizarea clorofilei, extrasă din plante prin anumite metode, poate contribui la eliminarea toxinelor din sânge, la accelerarea tranzitului intestinal, la vindecarea anemiei, acneei, unor alergii, gastritelor, ulcerului, astmului etc.

●carotenul=pigment portocaliu, liposolubil (adică solubil în lipde), precursor al vitaminei A, prezent în morcovi, roşii, unele legume verzi, în fructe, în laptele integral şi în unt. Un consum excesiv de alimente bogate în beta-caroten provoacă o îngălbenire a pielii. Această coloraţie dispare rapid de îndată ce se suprimă excesul de aport alimentar în beta-caroten. Beta-carotenul protejeaza pielea faţă de soare prin stimularea sintezei melaninei (melanina fiind pigmentul care dă culoarea pielii aflată în celule numite melanocite). ●xantofila=pigment galben care se găseşte în plante alături de clorofilă şi de caroten, colorând toamna frunzele în galben-roşcat. ●ficocianina=este un pigment albastru, ce poate fi găsit în alge albastre. Acest pigment este ataşat la membranele fotosintetice. De asemenea, îndeplinesc funcţia de molecule de depozitare a nitrogenului (azotului). Ficocianina absoarbe lumina roşie, ce pătrunde în apă, şi emite lumină albastră. ●ficoeritrina=pigment roşu care se găseşte în unele alge (în special algele roşii).

Clorofila: 1. Pigmenţii clorofilieni cuprind: ►clorofila a – intalnita la toate plantele fotosintetizante; ►clorofila b – la plantele superioare si la algele verzi; ►clorofila c – caracteristica pentru diatomee si pt algele brune; ►clorofila d – la unele alge roşii; ►clorofila e – la unele alge galben-aurii; ►la bacteriile autotrofe fotosintetizante: - bacterioviridina la bacteriile verzi; - bacterioclorofila a la bacteriile purpurii si verzi; - bacterioclorofila b intr-o tulpina a unei bacterii purpurii din genul Rhodopseudomonas. Clorofila este o porfirină ce conţine un nucleu tetrapirolic, ce prezintă un sistem ciclic de 9 duble legături conjugate. Clorofila a şi b diferă una de cealaltă prin radicalul situat în poziţia 3 pe nucleul porfirinei: clorofila a conţine un radical metilic CH3 , iar clorofila b conţine un radical formil CHO. Ambele clorofile sunt de consistenţă ceroasă, insolubile în apă, dar solubile în solvenşi organici.În soluţie clorofilele a şi b sunt uşor oxidabile în prezenţa luminii. Clorofila c, de culoare verde deschis, a fost izolată din alge (diatomee, feoficee şi dinoflagelate). Clorofila d, a fost identificată la câteva alge roşii la care lipseşte clorofila b. Bacterioclorofila se întâlneşte la bacteriile purpurii (tiorodobacterii). Bacterioviridina se întâlneşte la bacteriile verzi (tioclorobacterii)

dar la o energie radianta egala. Fe. Cu.Clorofila – continuare:  Molecula de clorofila=gruparea prostetica a unor cromoproteine. cele mai active sunt radiatiile rosii. Zn. .  Sinteza pigmentilor clorofilieni la plantele angiosperme poate avea loc in toate radiatiile vizibile ale spectrului. Biosinteza clorofilelor necesita prezenta: Mg. Importanta in structura lor e prezenta Mg2+ fara de care clorofila nu se poate constitui si a unor radicali diferiti functie de tipul clorofilei ce se prind la nucleul tetrapirolic al moleculei mari. Mo si incepe de la asa-numita protoclorofila ce va determina formarea de clorofila a si b. Mn.

Ansamblul proceselor ce caracterizeaza mecanismul fotosintezei=procese de oxidoreducere in cadrul carora moleculele de clorofila a transfera eˉ (electroni) unei substante ce se reduce si primesc alti eˉ (electroni) de la o substanta ce se oxideaza. La aceste plante lumina este deci necesara in permanenta pentru biosinteza unor cantitati noi de pigmenti si nu numai pentru decurgerea normala a procesului de fotosinteza. Pigmentii asimilatori au rolul de a absorbi (conform cu particularitatile lor de absorbtie) radiatiile de lumina a caror energie este utilizata la sinteza substantelor organice in fotosinteza.Clorofila – continuare: Disparitia pigmentilor clorofilieni din plantele in care ei se formeaza numai la lumina (in cazul in care aceste plante sunt tinute la intuneric) demonstreaza ca ei sufera in permanenta procese de distrugere atat la lumina cat si la intuneric. In timpul fotosintezei. moleculele de clorofila ajunse in stadiul de excitatie revin la starea initiala fundamentala eliminand 1 eˉ (electron) cu un potential energetic ridicat si acceptand un alt eˉ (electron) cu potential energetic normal. In acest sens. . are loc asa-numita reactie fotochimica a fotosintezei. Prin transferul eˉ (electronilor) cu potential energetic ridicat oxidantului clorofilei a. rolul primordial il are clorofila a = acceptorul final al energiei radiatiilor absorbite de catre ceilalti pigmenti si e capabila sa absoarba anumite radiatii ale spectrului solar. are loc transformarea energiei luminoase absorbite in energie chimica.

dezorganizarea stromei.pigmenti antocianici. temperatura scazuta) are loc degradarea peristromei cloroplastului.feofitina – pigment brun. . insolatia puternica. .pigmenti carotenoizi mai rezinstenti la degradare. . Ca urmare apar coloratii specifice ale frunzelor in perioada de toamnă cu nuanţe de galben–portocaliu. brun-roşcat şi albăstrui functie de raportul intre aceste componente in frunza.Clorofila – continuare:   In frunzele bătrâne/in conditii nefavorabile (seceta. . excesul de substante toxice. a granelor si in final descompunerea moleculelor de clorofila. excesul de umiditate. In aceste conditii dispare culoarea verde din frunze si se formeaza: epiporfirina de culoare rosie.

hidrogenul şi oxigenul în hidraţi de carbon. in timp ce lumina verde si galbena nu are nici un efect in absorbtia pigmentilor fotosintetici din plante. fosfaţi şi săruri de potasiu absorbite din sol pentru a forma proteine.Clorofila – generalităţi:      Încă din secolul al XVII-lea din frunze s-a extras cu ajutorul alcoolului o substanţă verde. alcătuită din patru pigmenţi clorofilieni (clorofila a. clorofila d). Plantele sunt singurele organisme care sunt capabile să absoarbă energia soarelui. lumina cu aceste culori este sau reflectata de frunze. Din acest motiv. precum şi în amidon şi zaharuri bogate în energie. Deşi substanţele nutritive sunt în mare parte derivate din sol. Clorofila absoarbe lumina albastra si rosie. Grădinarii adesea numesc îngrăşămintele şi constituenţii lor “hrană pentru plante”. Clorofila din frunze captează componentele luminii solare şi le transformă în energie nutritivă prin fotosinteză. clorofila c. Planta poate să le combine pe acestea cu azotaţi. grăsimi şi alte substanţe. care a fost apoi numită clorofilă. ca urmare plantele sunt verzi. într-un fel justificat. Clorofila verde din plantă absoarbe energia solară şi o utilizează pentru a recombina carbonul. . Fotosinteza este necesară ca să permită acestora să fie asamblate în molecule noi. sau este lasata sa treaca prin frunze. clorofila b. acestea sunt numai fragmente care contribuie în procesul de creştere a plantei. carotenoida absoarbe lumina albastra verde. cum ar fi celuloza (material fibros rezistent care înconjoară fiecare celulă vegetală). Însă există o mare diferenţă între această “hrană” şi cea consumată de animale. deoarece asigură plantei materialele necesare pentru aşi construi ţesuturile.

roşu sau gri conţin clorofilă. Cultivatorii comerciali folosesc câteodată lumina artificială pentru creşterea plantelor în timpul lunilor mai „mohorâte” şi câteodată adaugă dioxid de carbon pentru a da plantelor culoarea verde atunci când nivelul lor de dezvoltare este sub cel optim. care se găsesc abundent în special în celulele din frunze. care pornesc reacţiile chimice. Ecuaţia chimică pentru a transforma apa (din sol) şi dioxidul de carbon (din aer) în oxigen şi zaharuri este simplă. Acestea (cloroplastele) dau culoarea verde celor mai multe plante – chiar şi frunzele care arată maroniu. Lumina soarelui stimulează moleculele clorofilei. folosindu-şi propriul sistem digestiv. dar separarea actuală şi reasamblarea atomilor este făcută de clorofilă. creşterea va fi sub nivelul optim. dar culoarea verde a acestora este mascată de prezenţa altor pigmenţi. Un animal obţine materiale organice în stare complet sintetizată şi le descompune în funcţie de necesităţi. Numai plantele parazite cum sunt cuscuta sau ciupercile nu conţin clorofilă. . iar acestea trebuie să trăiască prin energia produsă de alte plante. aşa că fără o rezervă adecvată de apă. Clorofila este cea care separă dioxidul de carbon şi apa în oxigen şi zaharuri (carbohidraţi sau energie stocată) şi este găsită în cloroplaste. dioxid de carbon şi soare.Clorofila – generalităţi (continuare):     O plantă verde tipică absoarbe din sol numai compuşi chimici simpli – substanţe produse prin putrezirea şi descompunerea materialelor organice. Zaharurile produse sunt de fapt o formă de energie stocată.

 Pigmenţii carotenoizi de culoare galbenă (xantofila) sau portocalie (carotenul) sunt prezenţi în toate celulele fotosintetizante. pigmenţii galbeni devin vizibili.  Pigmenţii carotenoizi însoţesc pigmenţii clorofilieni şi pe lângă rolul în fotosinteză au un rol important în protecţia pigmenţilor clorofilieni împotriva efectului radiatiilor UV-ultraviolete). carotenoizii revenind la starea lor fundamentală (neexcitată). energia absorbită de carotenoizi poate fi transferată clorofilei a. care trece astfel în stare de excitaţie. Totodată carotenoizii protejează moleculele de clorofilă faşă de lumină prea puternică. În procesul de fotosinteză. ►xantofila (pigment de culoare portocalie). În frunze. . Pigmenţii carotenoizi: Pigmenţii carotenoizi sunt: ►carotenul (C40H56) (pigment de culore galbenă).2. dar toamna când clorofila se dezintegrează.  Xantofilele sunt derivaţi oxigenaţi ai carotenei (C40H56 O2).  Carotenoizii se găsesc în lamelele cloroplastelor în proximitatea clorofilelor. culoarea lor este în mod normal mascată de către clorofilă.  Carotenul este o hidrocarbură a cărei catenă se ciclizează la extremităţi.

întâlnit la algele albastre ). ►ficoeritrina (pigment de culoare roşie. . Pigmenţii ficobilini se găsesc la algele albastre verzi şi roşii.3. Pigmenţii ficobilini: Pigmenţii ficobilini sunt: ►ficocianina (pigment de culoare albastră. întâlnit la algele de culoare roşie).

ce asigură oxigenarea organismului. influențează diviziunea celulelor sușă din măduva osoasă. Ficocianina are multe proprietăți anti-inflamatorii și antioxidante. Eritropoina este produsă la nivelul rinichiului sănătos și reglează diferențierea globulelor roșii din celulele stem ale măduvei osoase. Face parte din familia ficobelinelor.  Ficocianina. .Ficocianină Ficocianina este un pigment albastru. Cercetătorii chinezi demonstrează că ficocianina stimulează eritropoieza. ce pătrunde în apă. având efect similar cu eritropoina. ce servesc ca celule mamă atât pentru leucocite. care se găsește în Spirulină. cât și pentru eritrocite. asemenea hormonului eritropoietina. ce poate fi găsit în alge albastre. îndeplinesc funcția de molecule de depozitare a nitrogenului (azotului). componente ale sistemului imun. chiar și în cazul afecțiunilor toxico-chimice și/sau radiaționale. Bazându-se pe acest efect spirulina este aprobată în calitate de „supliment alimentar curativ” în caz de iradieri radioactive. și emite lumină albastră. De asemenea.  Savanții chinezi Zhilong Chen și Xuejun Gao presupun. Acest pigment este atașat la membranele fotosintetice. că ficocianina are capacitatea de a stimula sinteza eritrocitelor sanguine. Ficocianina absoarbe lumina roșie. El stimulează sinteza atât a celulelor albe cât și a celor roșii.

iar algele roşii şi albastre pe cel al ficobilinelor. Situaţia se complică şi mai mult prin faptul că pentru fiecare pigment există mai multe forme. tocmai acele radiaţii pe care le găsesc din belşug. dar în algele roşii ea este localizată numai în SF I. S-a presupus ca funcţia pigmenţilor accesorii (clorofila b. transmiţând apoi energia lor sistemelor fotochimice. pentru clorofila a au fost identificate în plantele verzi superioare. trei forme: clarofila a-673. algele brune şi bacteriile purpurii care trăiesc în medii bogate în radiaţii de la mijlocul spectrului vizibil şi-au dezvoltat mai ales sistemul carotenoizilor. prababil. plantele verzi care trăiesc în medii bogate în radiaţii roşii şi-au dezvoltat mai mult sistemul clorofilelor. plantele şi-au elaborat acel sistem de pigmenţi care sa le permită să exploateze. considerate a fi în număr de două: sistemul fotochimic I si sistemul fotochimic II (SF I şi SF II). Carotenoizii sunt legaţi mai ales de SF II. cele trei complexe de clorofilă sunt notate P673. Clorofila a. Mai simplu. Astfel. . cifrele indicând lungimea de undă la care se situează maximele lor de absorbţie în spectrul vizibil. P683 si P700. ficobilinele) este de a absorbi fotonii din zonele spectrului vizibil în care clorofila a nu absoarbe şi de a transfera apoi energia acestora către moleculele clorofilei a. Toţi aceşti pigmenţi absorb fotonii cu eficienţăa diferită. Ramân încă multe aspecte necunoscute privitoare la rolul pigmenţilor asimilatori în procesul de fotosinteză. după spectrele lor de absorbţie. Înseamnă deci că diferenţele constatate „in vivo" în spectrul lor de absorbţie se datoresc. singura capabilă să îndeplinească reacţiile fotochimice primare implicate în fotosinteză. Analiza clorofilelor extrase din plante a demonstrat că aceste forme sunt identice din punct de vedere chimic. în SF II (sistemul fotochimic II).     În procesul îndelungat al adaptării la diferitele condiţii ecologice în care trăiesc. Astfel. din mediul lor de viaţă. dar nu exclusiv. carotenoizii. clorofila a-683 si clorofila a695 (după unii autori 700). ficobilinele şi clorofila b sunt localizate în special. modului în care ele sunt dispuse în celule şi complexării lor cu diferite proteine cu care sunt asociate. la plantele superioare şi algele verzi este raspândită atât în SF I cât şi în SF II. De exemplu.

Aceste etape se desfasoara succesiv si interdependente. sau faza Hill). . ►etapa de întuneric (sau faza metabolică. strâns legate între ele şi anume: ►etapa de lumină (sau faza fotochimică. sau faza Blackmann).fotosinteza cuprinde două faze majore.3. Etapele de desfasurare a fotosintezei (sau mecanismul fotosintezei) .

FAZELE FOTOSINTEZEI: Fotosinteza cuprinde 2 faze: .faza de intuneric (sau fază metabolică.faza de lumina (sau faza fotochimică. sau faza Blackmann) . sau faza Hill) .

etapa de lumină este direct dependentă de lumină şi asigură procesul fotochimic prin care energia luminoasă este convertită (transformată) într-un compus bogat în energie numit ATP (adenozin trifosfat) care este o macromoleculă macroergică (macroergic=adică produce o cantitate mare de energie) şi un reducător primar numit NADPH.a) Etapa de lumina (sau faza fotochimică. clorofila a. 700) reprezintă lungimea de undă a luminii absorbită exprimată în nanometri.are loc la nivelul membranelor tilacoidale ale cloroplastelor care conţin molecule de clorofilă organizate în două fotosisteme seriate: fotosistemul II (P 680) şi fotosistemul I (P 700). . captând şi direcţionând energia fotonului spre o singură moleculă de clorofilă. sau faza Hill): .procesul fotochimic nu este posibil decât prin intervenţia pigmenţilor asimilatori (sau fotosintetizatori). strict ordonate în interiorul membranie tilacoidale. El acţionează asemenea unei antene. Cele 2 cifre (680. . Un fotosistem este un set de molecule pigmentare. care va participa direct la procesul de fotosinteză. Cele 2 fotosisteme captează simultan lumină. .

.Etapa de lumina (sau faza fotochimică. Ele ocupa interiorul cloroplastelor si formează structuri de tipul fişicului de monede (grana)). intre care ATP-ul (adenozintrifosfat) . .se produce în: ►grana cloroplastelor (membrana interna a cloroplastelor formează numeroase plieri lamelare numite tilacoide.substanţa macroergica a organismelor.descompunerea apei in hidrogen si oxigen (fotoliza). care contribuie la conversia energiei luminoase in energie chimica. acesta din urma fiind eliminat in atmosfera.sinteza unor substanţe necesare in următoarea etapa. ►clorofilă care absoarbe energia luminoasa si o utilizează pentru: . sau faza Hill): .

Aceste substanţe fac legătura cu faza de întuneric. de la fotosistemul II la fotosistemul I şi de la fotosistemul I la NADP+. Această fază se finalizează cu formarea ATP şi NADPH (substanţe macroergice). elimină 1 electron.. . ►golul electronic al fotosistemului II determină fotoliza apei şi captarea de la aceasta a unui electron. care se reduce devenind NADPH (NADP+ + 2e. sub influenţa fotonului. care va fi stocată în ATP şi NADPH. golul electronic al fotosistemului I este umplut cu electronul cedat şi transferat de la fotosistemul II. ►clorofila a. care va fi preluat şi transferat printr-un lanţ de substanţe cu potenţial redox (catenă transportoare). Hidrogenul eliberat prin descompunerea apei este transferat prin catene transportoare până la NADP+. care va determina revenirea clorofilei la starea normală. ►transferul electronilor de la o substanţă la alta se realizează cu cedare de energie.În faza de lumină au loc următoarele patru procese: ►pigmenţii asimilatori captează energia luminoasă şi o transferă treptat până la clorofila a din centrul de reacţie al fotosistemelor.+ H+ = NADPH).

.

Ele sunt: ►absortia cuantelor de lumină de către molecula de clorofilă.legarea energiei eliberate sub influenţa luminii în compusul ATP (adenozin trifosfat). are loc o crestere a nivelului energetic al unui electron pe cuanta de lumină absorbită. protoni şi oxigen. ►legarea electronului eliberat în urma lanţului transportor de electroni şi a protonilor eliberaţi din fotoliza la coenzima NADP cu formarea agentului reducator. ►preluarea şi conducerea mai departe a electronilor cu energie înaltă printr-un sistem de factori ce se activează în lanţ. ►NADPH + H + -. cu înalt conţinut energetic.Faza de lumină (sau faza fotochimică. . sau faza Hill): Reacţiile de lumină au loc în membrana tilacoidelor şi au mai multe etape stransdependente unele de altele. Ca urmare a acestui proces. ►fotosinteza: ca urmare a deficitului de electroni creat în molecula de clorofilă se realizează descompunerea apei celulare în electroni.

Reacţia de lumină I şi reacţia de lumină II: Toate organismele fotosintetice ce produc oxigen. împreună cu protonii din fotoliza la NADP pe care îl convertesc în NADPH+H+. În plante şi alge. . amândouă fiind complexe pigment/proteină. Energia eliberată de electroni în lanţul transportor de electroni este înmagazinată în molecula de ATP (adenozin trofosfat). care urmeaza a fi utilizată în etapa de întuneric. Clorofila A2 preia electronii rezultaţi din fotoliză. b) Fotosistemul II este reprezentat de moleculele de clorofila A2 capabile de a absorbi lumina cu o lungime de undă de 600 nm (nanometri). La absorţia luminii fotosistemul II transferă electronii unui sistem de factori redox şi în final clorofilei A1. au două tipuri de centre de reacţie numite fotosistem I şi fotosistem II. acestea sunt localizate în cloroplaste. necesar etapei de întuneric. localizate în membrane specializate numite tilacoide. La absortia luminii fotosistemul I transferă electronii unui acceptor încă neidentificat A1. a) Fotosistemul I este reprezentat de clorofilă cu o structură aparte (clorofila A1) care absoarbe lumina cu o lungime de undă de 700 nm (nanometri). Procesele din membranele tilocoidale se desfăşoară în două etape care se intercondiţionează. Electronii trec prin diverse sisteme redox şi ajung în cele din urmă. De obicei se găsesc în gramezi de membrane.

fotoliza apei .distingem doua etape: .absorbtia energiei luminoase . . sau faza Hill) .a) Faza de lumină (sau faza fotochimică.fotofosforilarea: → producerea unei substante purtatoare de energie chimica → ATP (acid adenozintrifosforic) .generalităţi: .fotofosforilarea aciclica .transformarea energiei luminoase in energie chimica: .localizata la nivelul tilacoidelor granare.fotoliza apei: → descompunerea apei: H2O → ½ O2 + 2 H+ → O2 este pus in libertate → hidrogenul va fi acceptat de substantele organice .fotofosforilarea ciclica .

ORGANITUL FOTOSINTETIZANT: CLOROPLASTUL .

.În mezofilul frunzei se găseşte ţesutul asimilator. pigment ce absoarbe energia luminoasă şi o transformă în energie chimică. bogat în cloroplaste. Acestea conţin clorofilă.

Structura cloroplastului: .

Cloroplast .

). ►acizi organici.b) Etapa de întuneric (sau faza metabolică. acizi nucleici si ribozomi. .constă în reacţii care folosesc energia stocată în ATP (adenozin trifosfat) pentru încorporarea CO2 din aer în compuşi organici – hidraţi de carbon (în special. glucoză).are loc la nivelul stromei cloroplastului (sau substanţa fundamentală care conţine enzime. celuloză). sau faza Blackmann): .monozaharidele sunt convertite în: ►polizaharide (Ex: amidon. . .substanţele organice sintetizate în frunză (seva elaborată) sunt conduse prin vasele de liber (sau vasele liberiene) la ţesuturile din întreaga plantă unde sunt consumate sau depozitate. . ►lipide. granule de amidon. incluziuni lipidice.

iar prima substanţă sintetizată este una cu patru atomi de carbon (acidul malic sau acidul aspartic). în care intră CO2 şi se finalizează cu formarea substanţelor organice = glucoză. iar prima substanţă sintetizată este una cu trei atomi de carbon de tipul acidului fosfogliceric (APG).Etapa de întuneric (sau faza metabolică. sau faza Blackmann): Cuprinde o serie de reacţii ciclice. Aceste plante la rândul lor sunt de tip Hatch şi Slack sau de tip CAM. carbonul oxidat din CO2 trece în forma redusă din molecula de glucoză. CO2 este acceptat de către o substanţă în funcţie de care se face clasificarea plantelor în: ►plante de tip Calvin sau C3 – acceptorul este ribulozo-difosfat. Înainte de a pătrunde în ciclul de reacţii. . Ciclul de reacţii care asigură reducerea CO2 şi fixarea lui în moleculele organice se numeşte ciclul Calvin. ►plante de tip C4 – acceptorul este fosfo-enolpiruvatul. În această fază.

2 .evidenţierea substanţelor organice produse (proba cu iod a lui J.Etapa de întuneric (sau faza metabolică. 3 .(electroni) furnizaţi de NADPH.evidenţierea oxigenului produs (tehnica bulelor de gaz). Glucoza poate forma ulterior toate celelalte tipuri de substanţe organice. Faza de întuneric beneficiază de energia furnizată de către ATP şi de H+ şi e. Sachs prin care se evidenţiază amidonul). Fotosinteza se poate pune în evidenţă prin: 1 . . sau faza Blackmann) – continuare slide anterior: Studierea reacţiilor ciclului Calvin a pus în evidenţă formarea iniţială a unei substanţe organice cu trei atomi de carbon=acid fosfogliceric.evidenţierea CO2 absorbit (tehnica volumului închis de aer). Prin condensarea a două molecule de acid fosfogliceric rezultă o moleculă de glucoză.

ciclul Calvin. Procesul este denumit după descoperitorul său. La procesul de reducere a CO2 iau parte produşii fazei de lumină. glucoza. . ea presupune transformarea CO2 preluat din mediu prin stomate şi transportat cu ajutorul sistemului intercelular in produsul de fotosinteză. ATP şi NADPH+H+. Reacţiile fazei de întuneric se desfăşoară pe parcursul a trei etape.Faza de întuneric (sau faza metabolică):  Are loc între membranele tilocoidelor din cloroplastă.

utilizeaza produsii rezultati in faza de lumina (ATP si NADPH). sau faza metabolică.are loc in stroma cloroplastului.mult mai cunoscuta decat faza de lumina. etc. . .nu implica direct participarea luminii.reactiile care au loc in aceasta etapa → ciclul Calvin sau ciclul C3 .generalităţi: . sau faza Blackmann) .se formeaza substante organice (glucide. proteine. . lipide. .) .b) Faza de întuneric (sau faza biochimică.

Temperatura optima pentru fotosinteza este in strânsa legătura cu condiţiile de iluminare si cu concentraţia CO2 din mediu.Influenta factorilor de mediu asupra fotosintezei: Fotosinteza este un proces supus influentelor factorilor de mediu. (despre plante) cu frunze verzi persistente. atingând la unele plante maximum de intensitate la 30-37ºC. procesul de fotosinteza începe la o temperatura uşor inferioara valorii de 0ºC. fotosinteza încetează la o temperatura mai mica (45-50ºC) fata de cele din regiunile sudice.. ( de la cuvintele din lb. In general. Dintre aceştia pot fi enumeraţi: temperatura. variaţii care se datorează mediului in care trăiesc plantele respective. temperaturilor la care sunt adaptate. creste in intensitate odată cu ridicarea temperaturii. In legătura cu limita maxima a temperaturii. virescent=care înverzește) . la plantele din zona temperata. s-a constatat ca la plantele din regiunile temperate. In general. latină semper=totdeauna. la care temperatura maxima este de 50-55ºC. iar frunzele de grâu de toamna pana la -2ºC. după care. In ceea ce priveşte limita inferioara a temperaturii la care fotosinteza mai are loc sa constatat ca la plantele cu frunze sempervirescente. încetând in jurul temperaturii de 50ºC. cantitatea de O2 si de CO2. despre organele plantelor) care este totdeauna verde. prin mărirea in continuarea temperaturii. Exista mari variaţii intre diferite specii. temperatura optima a fotosintezei este cuprinsa intre 20-30ºC. fotosinteza are loc la temperaturi mult mai coborâte: frunzele aciculare de molid pot asimila pana la temperatura de -6ºC. cantitatea si calitatea luminii. descreşte rapid. ●sempervirescent=(Bot.

Fazele fotosintezei: .

datorita fotosintezei. Planeta noastra poate astfel sa stocheze o parte din energia solara primita. hrana pentru organismele heterotrofe (sunt organismele care se hranesc cu substante organice sintetizate de catre alte organisme) din ecosisteme. .prin fotosinteza se mentine constanta compozitia atmosferei. . .5.este sursa principala de substante organice. in echilibru cu reactiile consumatoare de oxigen: respiratie si arderi. biosfera este racordata la o sursa inepuizabila de energie care o mentine in functiune: energia solara. Importanţa fotosintezei: .

. chiar si combustibili fosili (carbune. .menţinerea unei concentraţii normale de dioxid de carbon.fotosinteza sta la baza productiei agricole si silvice. petrol. .furnizeaza civilizatiei umane hrana. .. gaze naturale) care provin din biomasa care a rezultat candva tot din fotosinteza. .captarea energiei solare de către frunze şi transformarea ei în energie chimică. materii prime si energie. în aer.formarea substanţelor organice şi eliberarea oxigenului necesare tuturor organismelor vii.

asigură materia organică utilizată de toate organismele heterotrofe. produse direct sau indirect prin fotosinteză.IMPORTANTA FOTOSINTEZEI: .fotosinteza are importanţă practică deoarece determină direct producţia agricolă. .are rol în formarea şi menţinerea compoziţiei atmosferei. . . silvică şi indirect pe cea zootehnică. . .omul utilizează resurse naturale.fotosinteza întreţine viaţa pe pământ.asigură echilibrul ecologic. .

iar unele se puteau lipsi cu totul de hrana. in organismul unor viermi si infuzori a descoperit clorofila. Brandt a propus ca algele simbionte verzi sa poarte numele de zoochlorele. Dupa cum a rezultat din experientele intreprinse toate aceste fiinte puteau trai fara sa se hraneasca luni de-a randul. moluste).  In anul 1881 biologul german J. iar cele galben – brune sa fie numite zooxanthele. In acest fel. In corpul unor hidre de apa dulce. hidropolipi. Mai tarziu au fost gasite si alte animale purtatoare de clorofila (spongieri. coralieri. Acest mod original de intr-ajutorare a primit numele de endosimbioza. oferind o parte din ele si primitoarelor gazde.  Dupa un deceniu de uimire si de presupuneri fantastice s-a constatat ca aceasta „clorofila animala” e in realitate fabricata de plante. Algele microscopice parasindu-si mediul natural s-au mutat sub pielea unor animale marine sau de apa dulce. Animalele au clorofila ?  La mijlocul secolului trecut. vestitul zoolog german Teodor Sieboldt a atras atentia lumii stiintifice asupra unui fenomen ciudat. iar cele galben-brune cu animalele marine.FOTOSINTEZA . la adapost de primejdii ele se puteau hrani cu substantele organice produse cu ajutorul clorofilei. .CURIOZITĂŢI 1. meduze. al caror corp transparent le permitea continuarea activitatii de sinteza. Algele verzi se asociaza cu animalele de apa dulce.

sugerand astfel existenta simbiozei dintre bacteriile luminiscente si animalele marine. Pestele cu numele stiintific de Malacocephalus este ruda marina a mihalţului. Luminile din adâncul mărilor  Din cele mai vechi timpuri.  In 1912. de culoare galbuie. cu capul mare si coada lunga si subtire. dar el se referea la animalele care produceau singure lumina si nu la acelea care o folosesc in cadrul simbiozei. cum o numesc ibericii. Fâşiile de rechin capată dintr-o data o luminiscenţă albastruie. cercetatorul portughez Ozorio studiind pestele. Punand o picatura de lichid vezical sub microscop el a vazut ca prin el plutesc un fel de bastonase microscopice si a tras concluzia ca sunt bacterii luminiscente. „Carnea de foc” o reprezinta fâşiile subtiri de rechin frecate pe burta unui peste de culoare neagra. din apele noastre dulci si văr bun cu codul. a descoperit sub solzii de pe abdomen o vezicula plina cu lichid fosforescent la intuneric. . secretat de pântecul acestui straniu reprezentant al familiei Macruridae. adus de trailerele romanesti din Oceanul Atlantic si vandut in toate magazinele de specialitate. pescarii de pe coasta vestica a Europei folosesc drept momeala pentru scrumbii acea „carne de fuego”. in 1888.2. Fenomenul de bioluminiscenta fusese descoperit cu 24 de ani in urma. ca si cum ar fi luat foc datorita contactului cu sucul mucilaginos. de biologul francez Raphael Dubois. Intre cele doua inotatoare pectorale el a remarcat doua discuri ovale transparente-luminatoarele prin care radiatiile emise de vezicula se propaga in afara.

Excitanti stereotipici  Cu plantele. legata de factorii de mediu. deci intregul lor comportament. timbru si inaltime. plantele manifesta preferinte pentru unele genuri de muzica si „sufera” pana la ofilire sub actiunea altor genuri de muzica. Numeroase experiente efectuate de savanti au dovedit ca plantele sunt capabile sa reactioneze metabolic (de la specie la specie si chiar de la individ la individ) la excitantii sonori (emisiuni muzicale). mecanici). Ceva mai mult. Plantele nu au sistem nervos. Intreaga lor viata.3. se bazeaza pe reactii organice de natura biochimica. chimici. in raport probabil cu indicii de intensitate. Si totusi – si aici cercetarile au scos in evidenta ca plantele depasesc uneori nivelul tropismelor – reactii automate la actiunea unor excitanti stereotipici (luminosi. problema e mai delicata. .

adica o circulatie a materiei vii in interiorul navei la fel ca in natura datorita fotosintezei. care trece in circuitul exterior sub forma de curent electric. In timpul functionarii elementului se produce – la fel ca si in stratul din apropierea fundului oceanic – oxidarea combustibilului si se elimina energie. se inmulteste foarte repede. ele putand asigura curentul electric intr-un sistem cu circuit inchis. Valoarea ei nutritiva este cea mai ridicata din regnul vegetal. avantajele mentionate mai sus scutind pe constructori sa prevada pentru o calatorie in doi. S-a constatat ca aceasta planta inferioara are nete avantaje fata de celelalte specii vegetale: produce o mare cantitate de oxigen. vor fi inseparabil legate de zborul cosmic de lunga durata. Compartimentul anodic contine „combustibilul” – un amestec de apa de mare si substante organice – si catalizatorul reprezentat de bacterii.4. provenit din respiratia cosmonautilor ele vor degaza oxigen. . iar intreaga biomasa a algei poate fi folosita ca hrana. Pana acum cativa ani aceste alge erau considerate doar sursa ideala de hranire a unui cosmonaut. Si in acest caz se pare ca plantele vor aduce solutia cea mai buna. In cele doua vase se afla electrozii pilei. Se stie ca planta verde realizeaza un asa numit circuit inchis. are o perioada scurta de vegetatie. In vasul in care se gaseste catodul se introduce apa de mare cu oxigen. Baterii electrice cu alge  Se pare ca algele verzi unicelulare. Pentru grabirea procesului de descompunere si de oxidare se foloseste drept catalizator o specie de bacterii datorita carora reactia este accelerata de un milion de ori. Acestea contin toti cei 8 aminoacizi esentiali pentru om.  S-a pornit de la constatarea ca in stratul din apropierea fundului oceanic se produce electricitate prin fenomenul de descompunere si oxidare a substantelor organice. Avand la dispozitie lumina naturala sau artificiala si dioxidul de carbon. S-a imaginat o astfel de „pila de combustie” alcatuita din doua vase. Continutul de proteine atinge 50% din greutatea plantei uscate. acumuleaza substante organice folosind un volum mic de suspensie. despartite printr-un perete semipermeabil. asigurand astfel purificarea aerului si vor sintetiza substantele organice care vor constitui hrana cosmonautului. timp de 5 ani – sa zicem – spatiul pentru o incarcatura de 20 – 25 tone de alimente si oxigen.  Dar sa nu uitam ca in cosmos este intuneric si calatorii au nevoie de lumina necesara fotosintezei din „bucataria” vegetala a navei. din genul Chlorella.

• umiditatea. • concentratia de saruri minerale. . • temperatura.Factorii care influenteaza fotosinteza • lumina. • concentratia CO2.

.tehnici bazate pe CO2 absorbit.tehnici bazate pe O2 produs. .tehnici bazate pe substanţele organice produse. ..

silvicultura si industriile conexe. .este prima formă de energie utilizată de om. .include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii.partea biodegradabila a produselor.Biomasa: . odată cu descoperirea focului. deseurilor si reziduurilor din agricultura.reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. . inclusiv substantele vegetale si animale. precum si partea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane). .

0 $05.8:7.00.- 3./3/4:.3 8.:93..4393949.9.747...4..4783909.97..403 .. 4/..8:-89.8910/0 5..0.70.3..799057397 :3507090 /085.50397:4.42-:890 .48243.7.:9 ...:..9.009.7.70.02 85..89.1:3/:: 4.370.:79.425:307084/.80 /085.2.3.805..:3:.97.0.48248089039:307.3/.0.08::/0/08.48243. .-42.3..0.:403  3925:1:3. .482..3900...47...42-:89-::880023...425:307084/.7.39..0  ...20890.00203943./:7.7.:9:0907478:- 1472.5. 2.90 .9.70..:3.3904747..5745070...78:78.3/.9.80890.:703900.9.0574/:.:.80574/:..90/0403 .089./0:3..9..9:7.054.0.792039:.7..482.3. .3904747..3390747:3.3.1:3/::4.0 00.:.47/0..42-:89-:  :3....:94700.94703/4 925/0.907 3.:30.0.3...4..3/..8 /4/:/0..3:29..08039./.0 .947: 70570039.0 84:9.149483900 .97.90.-0. .943.0 .:7039:00.7045074.907/..34/..390 :8.39047./:7.0 $3.009.8.570...703090.:9:: .90 2.9.5..397 $ ../. 005:9.03.48243..00/4:.-:3...3..5745070.30..8:88.70.90700.790 7050/0 .4:22.1./08:850380 .01.03070 .08.3./02.3../0.97.0..97.799057397 80250720.10.7.009.4389.7.50397:42 !..234.042.425:30708/04/.:.3::9.:93.905731034203:/0/08../0..9.203908403 $0890.94/:803974/:./:.70.31074.8 .0.0/0-../0.0890 .0:.089.7002039::80574/:. 149483900/3 -:.0 14483/:3../02....90/4.43899:7..791../0:3 243/047 .9/0-.39047.70.0..9:7./:.5. .5.54739/0..4389.8:-89.70.0.9474850..3.8.9..7080..:2.8:3.70.9.438/07...009..9:7.8:7...39.90 8032:9089014.00.40/0:23.70.0890.:.7080 14480890/7059.7.2. 4393:9:/05749030.0890.39.:7039:00.0 $3.0 $ 00.10 ./3703:.03:979.97450 425.9:/3....33..7./0.8 005:9.07:3. '.07/0 70.574.47..5.0 $ .97./0.8... $ .9479.905731034203:/0/08..0890..39.8080./0:3.9.89105:71.70./07.07::8../.5..9.2.3.7/.4713805.9478.8.3...930 /370:9.9..7.2.90.:.3.97.8./0  9430/0.78.390047./.8:-89..90850.7088:-89.9479./85490:23.9 4.70 /303:470.70.70970..805.9:/3..0..:93/50.397 :388902.70.0 8./0 .039/370857.-70.3.9070.47.3/ .009.3.007.8:7.90700..5.947. $ .90114489.7-43 574..:2:0..3900.007.9..00.43897:.70.3897.3.9.90/0-47: /303:470.73970.9:50397:43.83897..9.0. !0397:7.399.9:9.8:-89.43930 .

W :23..43. W .947.9:7.. W .7031:0390.90. W :2/9.7:72307.9.0397.14948390.9. W 902507../08.0397.0  ..43.

.-.. 903.9050  574/:8 903.-847-9 903..3x00 47.9050  .3.-.0574/:80 .-.90508:-89.

-4.574/:8047 /080:7478 70/::747/3.0 8.-.0.:9:7..009.42.790.2.08.3900 .790. 3..:/0.-4/07.309g 3.450770./080:747 3/:897.47. 5.382047.: /08.3.700307./.1472g/003070:9.0800209.9g/042 4/.047./. 0890572.9g2.-4/07.-.8:-89.-84:994.:: ..4300 570.907.:285.g574/:8g573 574.14..30  7057039g708:78.08:7-.83/:8970 .0.-g.:9:7.9g.8.7.32.:8.-:3/039g/0 505.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful