P. 1
Fotosinteza – ecuatia chimica, etape(prezentare Catalin)

Fotosinteza – ecuatia chimica, etape(prezentare Catalin)

|Views: 2,498|Likes:
Published by Hincu Nicusor

More info:

Published by: Hincu Nicusor on Nov 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/14/2015

pdf

text

original

Fotosinteza – ecuaţia chimică, etape.

Prof. Mogoş Cătălin

Fotosinteza

Fotosinteza

C4 .Descrie ecuatia chimica a fotosintezei.Defineaste fotosinteza.Caracterizeaza cele doua etape ale fotosintezei.Competente derivate: C1 .Enumera etapele desfasurarii fotosintezei. C2 . C5 .Enumera aspectele importante ale fotosintezei. C3 . .

glucide) din substanţe anorganice (apa.numele de fotosinteză vine din limba greacă de la cuvintele: phos=lumină. Aceasta definitie descrie chiar ecuatia chimica generala a fotosintezei. energia luminoasa absorbita cu ajutorul pigmenţilor asimilatori (in general clorofila si carotenoida) si in cele din urma are loc eliminarea de oxigen. cu ajutorul energiei luminoase.1. cu eliminare de oxigen şi formare de compuşi organici (proteine. Datorită fotosintezei.o altă definiţie a fotosintezei este: procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosferă de către plantele verzi (cu clorofilă). energia luminoasă se transformă prin intermediul clorofilei. în plantele verzi. glucide) foarte variaţi (printre care şi zaharuri cum ar fi glucoza). apă. saruri minerale) folosindu-se ca sursa de energie. lipide. . săruri minerale. plantele verzi produc. lipide.este procesul complex care consta in sinteza substanţelor organice (proteine. în energie chimică care se acumulează în substanţele organice ce se formează. în prezenţa radiaţiilor solare. reprezentând deci sinteză a unei substanțe făcută prin acțiunea luminii sau din franceză de la cuvântul: photosynthese. Fotosinteza – definiţie: . punând în libertate oxigenul necesar respiraţiei şi arderii diferiţilor compuşi. proteine) din CO2.prin fotosinteză se înţelege procesul de formare a substanţelor organice din substanţe anorganice. cantităţi mari de substanţe organice (glucide. graţie luminii solare. . synthesis=unire. . lipide. În acest proces. .

cu ajutorul pigmentilor asimilatori (ex. . punand in libertate oxigen. clorofila) si a energiei luminoase.definiţie Fotosinteza = procesul fiziologic prin care plantele verzi produc substante organice proprii din substante anorganice.Fotosinteza .

. fără de care nu ar putea exista viaţă pe Pamînt.Sub influenţa energiei luminoase are loc în frunză punerea în libertate a oxigenului.

cu eliminare de oxigen şi formare de compuşi organici (glucide.FOTOSINTEZA – definiţie: Fotosinteza este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosferă de către plantele verzi (cu clorofilă). lipide. . în prezenţa radiaţiilor solare. proteine) foarte variaţi.

chimişti din diferite ţări ale Europei au elaborat metode de separare a gazelor.fotsinteza înseamnă funcţiune fiziologică proprie plantelor verzi.epoca în care a avut loc descoperirea fotosintezei a fost cea în care chimia devenea o ştiinţă exactă. de transferare a lor dintr-un container în altul şi determinaseră proprietăţile lor chimice şi fizice. După câte vedem în această epocă ştiinţa începea să se dezvolte din ce în ce mai mult. În această perioadă. .încă din secolul al XVII-lea din frunze s-a extras cu ajutorul alcoolului o substanţă verde. care a fost apoi numită clorofilă. . clorofila d). adică la jumătatea secolului al-XVIII-lea. clorofila b. alcătuită din patru pigmenţi clorofilieni (clorofila a. datorită căreia planta sintetizează substanţele organice din dioxid de carbon şi apă cu ajutorul lumini solare absorbite de clorofilă (asimilaţie clorofiliană). . clorofila c.Fotosinteza – generalitati: .

aproape tot oxigenul din atmosfera a fost generat de fotosinteza. si care absorb culorile luminii vizibile. si algele rosii.ar trebui subliniat ca plantele respira la fel ca orice alt organism superior.bineinteles ca toate organismele respiratorii folosesc acest oxigen si elimina dioxid de carbon. sau este lasata sa treaca prin frunze. . care nu este absorbata efeciv de clorofila si carotenoida. cum ar fi cianobacteria. aerul din atmosfera pamantului ar fi consumat in cateva mii de ani. . . .toate organismele fotosintetice produc oxigen. in timp ce lumina verde si galbena nu are nici un efect in absorbtia pigmentilor fotosintetici din plante. aceasta respiratie este mascata de o rata mai mare a fotosintezei. ca urmare plantele sunt verzi. fiecare depinzand de produsul celuilalt. au pigmenti aditionali: phicobilins. carotenoida absoarbe lumina albastra si verde.fara fotosinteza. .clorofila absoarbe lumina albastra si rosie.alte organisme fotosintetice. Din acest motiv. cunoscuta si sub numele de alga albastra-verde. ce au culoarea rosie sau albastra. si ca in timpul zilei. . lumina cu aceste culori este sau reflectata de frunze. astfel fotosinteza si respiratia se incruciseaza.Fotosinteza – generalitati (continuare): . .

.organul specializat in fotosinteza este frunza. .. .alte organisme fotosintetice. şi algele rosii. bogat în cloroplaste ce conţin clorofilă (pigment ce absoarbe energia luminoasă şi o transformă în energie chimică). individulazat) posedă organite specializate în fotosinteză şi anume cloroplastele. desi mai exista tesut asimilator si in alte organe expuse la lumina. cum ar fi cinobacteria. fără de care nu ar putea exista viaţă pe Pamînt.principalele organisme fotosintetizante sunt plantele verzi superioare care au pigmenti asimilatori (transforma energia luminii in energie chimica). ferigile şi plantele superioare). cunoscută şi sub numele de algă albastră-verde. care nu degajă O2 în fotosinteză şi algele albastre-verzui (adică cianobacteriile).pigment albastru şi ficoeritrina – pigment roşu). au pigmenţi adiţionali şi anume: pigmenţii ficobilini (ficocianina . ce au culoarea roşie sau albastră. care sunt responsabile de o mare parte a fotosintezei în oceane.in mezofilul frunzei se găseşte ţesutul asimilator. care nu este absorbită efeciv de clorofilă şi carotenoidă. .sub influenţa energiei luminoase are loc în frunză punerea în libertate a oxigenului. Eucariotele (cu nucleu bine delimitat. . brune) şi plantele verzi propriu-zise (muşchii. Din acest grup al eucariotelor fac parte: algele (verzi. şi care absorb culorile luminii vizibile. .organismele fotosintetizante: cele mai simple aparţin procariotelor (organisme lipsite de nucleu individualizat): bacteriile fotosintetizante. .cea mai cunoscută formă a fotosintezei este dusă la îndeplinire de plantele superioare şi de alge. roşii. precum şi de cianobacteriile (sau algele albastre-verzi) şi bacteriile înrudite cu acestea.

aproape tot oxigenul din atmosferă a fost generat de fotosinteză. Oxigenul care se elimină în fotosinteză provine deci din apă şi nu din CO2. Fără fotosinteză. iar cealaltă (dioxidul de carbon) este redusă. astfel fotosinteza şi respiraţia se încrucişează. Desfacerea moleculei de apă în componentele sale se produce în prezenţa luminii. aeul din atmosfera pământului ar fi consumat în cateva mii de ani. această respiraţie este mascată de o rată mai mare a fotosintezei. şi că in timpul zilei. iar fenomenul se numeşte fotoliză. fiecare depinzând de produsul celuilalt.. rezultând în final oxigen şi hidrogen. Ar trebui subliniat că plantele respiră la fel ca orice alt organism superior. .din punct devedere chimic. . în care una din componentele ce intră în reacţie (apa) este oxidată. Bineînţeles că toate organismele respiratorii folosesc acest oxigen şi elimină dioxid de carbon. Oxidarea moleculei de apă se face printr-un proces de dehidrogenare. fotosinteza este un proces de oxido-reducere.

Toată mâncarea şi toţi combustibilii fosili folosiţi de noi sunt produşi ai fotosintezei. variind de la plante. ca urmare plantele sunt verzi. Clorofila absoarbe lumina albastră şi roşie. Electronii pentru reducerea acestei reacţii. sau este lăsată să treacă prin frunze. în forme chimice de energie ce pot fi folosite în sisteme biologice. Din acest motiv. folosind o serie de transformări complexe. (în general clorofila şi carotenoida). precum şi de cianobacteriile (sau algele albastre -verzi) şi bacteriile înrudite cu acestea. Energia pentru acest proces este furnizată. care apoi se descompune în oxigen şi protoni. Cea mai cunoscută formă a fotosintezei este dusă la îndeplinire de plantele superioare şi de alge. carotenoida absoarbe lumina albastră şi verde. transformă dioxidul de carbon în material organic. în timp ce lumina verde şi galbenă nu are nici un efect în absorbţia pigmenţilor fotosintetici din plante. . proces ce transformă energia luminii solare. lumina cu aceste culori este sau reflectată de frunze. care sunt responsabile de o mare parte a fotosintezei în oceane. vin în mod fundamental din apa. prin reducerea acestui gaz la carbohidraţi. Toate aceste organisme. aceasta fiind absorbită de pigmenţi. la bacterii..lumina solară are un rol mult mai important în hrănrea noastră decât ne-am fi aşteptat noi. Fotosinteza poate fi îndeplinită de mai multe organisme. de lumină.

fotosinteza poate fi considerata ca o "legatura" intre Soare si Pamant. . Plantele sunt primele producătoare de materie organica. prin asimilaţie clorofiliană. ele numindu-se din acest motiv si producători (producător=prima categorie trofică dintr-un lanţ trofic). ►pentru înmugurire. amidon ►substante grase (lipide): uleiuri ►substante proteice (proteine) Aceste substanţe (enumerate mai sus) pot fi folosite în mai multe situaţii: ►când planta duce lipsă de substanţe hrănitoare. din care. ►pentru dezvoltarea embrionului din sămânţa care încolţeşte.. Plantele verzi absorb în mod predominant substanţele minerale. Deoarece plantele pot sa-si sintetizeze hrana singure din substantele minerale. rezulta o rezerva de substanţe care va circula spre organele de depozitare. sunt sintetizate substanţele organice. Pot fi depozitate urmatoarele tipuri de substante rezerva: ►substante dulci (glucide): zaharuri. în anul următor. Deoarece plantele sintetizeaza mai multe substante organice decât le sunt necesare. spunem ca plantele au o hrănire autotrofă.

precum şi hrana lor.rolul plantelor in istoria evolutiva a lumii este foarte complex pentru că ele au transformat atmosfera Pământului într-o atmosferă ce putea să susţină regnul animal. azot. fosfor. dar în procesul de fotosinteză plantele absorb dioxid de carbon şi elimină oxigen (O2). Probabil că imensele cantităţi de bioxid de carbon prezente iniţial în atmosferă au împiedicat animalele să respire. După moartea plantelor.a. Capacitatea plantelor de a produce fotosinteza folosind lumina soarelui este punctul de pornire al lanţului alimentar. care duc transformarea lor până la mineralizarea completă. Carbonul este absorbit sub formă de bioxid de carbon (CO2) şi asimilat sub forma substanţelor organice produse în fotosinteză.fotosinteza este fenomenul prin care plantele produc. substanţele organice din substanţe minerale. cu ajutorul luminii solare. . punând în liberatate oxigen. Pe baza ei se formează substanţele organice care alcătuiesc corpul plantelor şi al animalelor. sulf s. se realizează o circulaţie în natură a elemntelor oxigen. .. substanţele organice acumulate sunt folosite de către microorganisme pentru hrana lor. carbon.

se poate petrece şi în întuneric şi de aceea se numeşte reacţia de întuneric (sau faza de întuneric sau faza metabolică. o parte din energia luminoasă se inmagazinează sub formă de energie chimică în legăturile macroergice ale ATP-ului (sau adenozin trifosfat) şi în moleculele de NADPH + H+. ►fixarea dioxidului de carbon şi transformarea lui prin procese de reducere enzimatică în substanţe organice fundamentale ale celulei vii: glucide. La formarea ATP-ului intervin cloroplastele şi unii cofactori (ferredoxina. chinone. Prin fotofosforilare sau fosforilare fotosintetică se înţelege formarea ATP-ului din ADP şi fosfat anorganic în prezenţa energiei luminoase şi poate fi redată prin următoarea ecuaţie: h n(ADP) + n(H3PO4) n(ATP) În felul acesta. Reducerea dioxidului de carbon nu necesită prezenţa luminii.). proteine. sau faza obscură a fotosintezei). Fotoliza apei constituie reacţia primară a fotosintezei. ►fotofosforilarea (formarea ATP-ului şi NADPH + H+-ului). etc. Prin fotoliză se înţelege descompunerea apei în hidrogen şi oxigen cu ajutorul luminii şi a clorofilei. . Fotoliza şi fosforilarea sunt procese fotochimice care au loc numai în prezenţa luminii şi a clorofilei.Fotosinteza se realizează prin însumarea următoarelor trei procese principale: ►fotoliza apei. Ele constituie faza luminoasă (sau faza fotochimică) a fotosintezei. lipide. Ea se produce cu un consum mare de energie (56 Kcal/mol) care provine din energia luminoasă prin intermediul clorofilei a din cloroplaste.

Ecuatia chimica generala a fotosintezei: CO2 + H2O + săruri minerale energie lumină substanţe organice + O2↑ sau 6 CO2 + 6 H2O → C6H12O6 + 6O2↑ glucide (monozaharide) .2.

CONDITII DE REALIZARE A FOTOSINTEZEI: Prezenţa dioxidului de carbon CO2) în mediu Prezenţa luminii Existenta pigmenţilor asimilatori .

imparipenat-compusa B – palmat-compusa .ORGANUL PRINCIPAL IN CARE SE REALIZEAZA FOTOSINTEZA FRUNZA A.

Ostiolă 7. Epiderma superioara 3.Structura internă a frunzei: 1. Lemn 9. Liber 10. Ţesut lacunar 5. Epiderma inferioară lemnos) 6. Celule stomatice 8. Cuticula 2. Nervura (fascicul libero- . Ţesut palisadic 4.

ostiola (deschidere) .2 celule stomatice .celule anexe .Structura unei stomate: .

Prin osteolele stomatelor intră în frunză dioxidul de carbon din atmosferă.Rădăcina absoarbe seva brută din sol. ce ajunge prin vasele lemnoase la frunze. Celule anexe Osteolă Celule stomatice Stomată .

ficoeritrina (pigmenţii ficobilini se găsesc la algele albastre verzi şi roşii). ●carotenul=pigment portocaliu ●xantofila= pigment galben care se găseşte în plante alături de clorofilă şi de caroten. sub acţiunea razelor solare. ►pigmenţii carotenoizi: – caroten. ●clorofila=pigment natural de culoare verde. care se găseşte în celulele unor plante (numite cloroplaste) şi care. colorând toamna frunzele în galben-roşcat.) ►pigmenţii ficobilini: – ficocianina.Pigmenţii asimilatori (sau fotosintetizatori): ►pigmenţii clorofilieni: – clorofila a şi clorofila b (pigmenţii clorofilieni au importanta crescuta in fotosinteză). ●ficoeritrina=pigment roşu care se găseşte în unele alge (în special algele roşii). absoarbe din aer dioxidul de carbon (CO2) necesar plantei. . xantofila (pigmenţii carotenoizi însoţesc pigmenţii clorofilieni şi pe lângă rolul în fotosinteză au un rol important în protecţia pigmenţilor clorofilieni împotriva efectului radiatiilor UV-ultraviolete. ●ficocianina=pigment albastru. ce poate fi găsit în alge albastre.

Pigmenţii fotosintetizanţi:
Pigmenţii fotosintetizanţi absorb cuantele de lumină, stabilind astfel premisa esenţială pentru desfăşurarea procesului de fotosinteză. Pe lângă pigmenţii activi în fotosinteză alti pigmenţi pot, de asemenea, servi ca receptori ai energiei, dar înainte ca aceasta să fie utilizată în fotosinteză ea trebuie să fie transmisă mai departe clorofilei a. Clorofila verde din plante absoarbe energie solară şi o utilizează pentru a recombina carbonul, hidrogenul şi oxigenul în hidraţi de carbon, cum ar fi celuloza (material fibros rezistent care înconjoară fiecare celulă vegetală), precum şi în amidon şi zaharuri bogate în energie. Planta poate să le combine pe acestea cu azotaţi, fosfaţi şi săruri de potasiu absorbite din sol pentru a forma proteine, grăsimi şi alte substanţe. De curând s-a dovedit că utilizarea clorofilei, extrasă din plante prin anumite metode, poate contribui la eliminarea toxinelor din sânge, la accelerarea tranzitului intestinal, la vindecarea anemiei, acneei, unor alergii, gastritelor, ulcerului, astmului etc.

●carotenul=pigment portocaliu, liposolubil (adică solubil în lipde), precursor al vitaminei A, prezent în morcovi, roşii, unele legume verzi, în fructe, în laptele integral şi în unt. Un consum excesiv de alimente bogate în beta-caroten provoacă o îngălbenire a pielii. Această coloraţie dispare rapid de îndată ce se suprimă excesul de aport alimentar în beta-caroten. Beta-carotenul protejeaza pielea faţă de soare prin stimularea sintezei melaninei (melanina fiind pigmentul care dă culoarea pielii aflată în celule numite melanocite). ●xantofila=pigment galben care se găseşte în plante alături de clorofilă şi de caroten, colorând toamna frunzele în galben-roşcat. ●ficocianina=este un pigment albastru, ce poate fi găsit în alge albastre. Acest pigment este ataşat la membranele fotosintetice. De asemenea, îndeplinesc funcţia de molecule de depozitare a nitrogenului (azotului). Ficocianina absoarbe lumina roşie, ce pătrunde în apă, şi emite lumină albastră. ●ficoeritrina=pigment roşu care se găseşte în unele alge (în special algele roşii).

Clorofila: 1. Pigmenţii clorofilieni cuprind: ►clorofila a – intalnita la toate plantele fotosintetizante; ►clorofila b – la plantele superioare si la algele verzi; ►clorofila c – caracteristica pentru diatomee si pt algele brune; ►clorofila d – la unele alge roşii; ►clorofila e – la unele alge galben-aurii; ►la bacteriile autotrofe fotosintetizante: - bacterioviridina la bacteriile verzi; - bacterioclorofila a la bacteriile purpurii si verzi; - bacterioclorofila b intr-o tulpina a unei bacterii purpurii din genul Rhodopseudomonas. Clorofila este o porfirină ce conţine un nucleu tetrapirolic, ce prezintă un sistem ciclic de 9 duble legături conjugate. Clorofila a şi b diferă una de cealaltă prin radicalul situat în poziţia 3 pe nucleul porfirinei: clorofila a conţine un radical metilic CH3 , iar clorofila b conţine un radical formil CHO. Ambele clorofile sunt de consistenţă ceroasă, insolubile în apă, dar solubile în solvenşi organici.În soluţie clorofilele a şi b sunt uşor oxidabile în prezenţa luminii. Clorofila c, de culoare verde deschis, a fost izolată din alge (diatomee, feoficee şi dinoflagelate). Clorofila d, a fost identificată la câteva alge roşii la care lipseşte clorofila b. Bacterioclorofila se întâlneşte la bacteriile purpurii (tiorodobacterii). Bacterioviridina se întâlneşte la bacteriile verzi (tioclorobacterii)

 Sinteza pigmentilor clorofilieni la plantele angiosperme poate avea loc in toate radiatiile vizibile ale spectrului. Biosinteza clorofilelor necesita prezenta: Mg. Importanta in structura lor e prezenta Mg2+ fara de care clorofila nu se poate constitui si a unor radicali diferiti functie de tipul clorofilei ce se prind la nucleul tetrapirolic al moleculei mari. Fe. .Clorofila – continuare:  Molecula de clorofila=gruparea prostetica a unor cromoproteine. cele mai active sunt radiatiile rosii. Cu. Zn. Mo si incepe de la asa-numita protoclorofila ce va determina formarea de clorofila a si b. Mn. dar la o energie radianta egala.

Prin transferul eˉ (electronilor) cu potential energetic ridicat oxidantului clorofilei a. In acest sens. moleculele de clorofila ajunse in stadiul de excitatie revin la starea initiala fundamentala eliminand 1 eˉ (electron) cu un potential energetic ridicat si acceptand un alt eˉ (electron) cu potential energetic normal. . In timpul fotosintezei. rolul primordial il are clorofila a = acceptorul final al energiei radiatiilor absorbite de catre ceilalti pigmenti si e capabila sa absoarba anumite radiatii ale spectrului solar.Clorofila – continuare: Disparitia pigmentilor clorofilieni din plantele in care ei se formeaza numai la lumina (in cazul in care aceste plante sunt tinute la intuneric) demonstreaza ca ei sufera in permanenta procese de distrugere atat la lumina cat si la intuneric. La aceste plante lumina este deci necesara in permanenta pentru biosinteza unor cantitati noi de pigmenti si nu numai pentru decurgerea normala a procesului de fotosinteza. are loc asa-numita reactie fotochimica a fotosintezei. are loc transformarea energiei luminoase absorbite in energie chimica. Pigmentii asimilatori au rolul de a absorbi (conform cu particularitatile lor de absorbtie) radiatiile de lumina a caror energie este utilizata la sinteza substantelor organice in fotosinteza. Ansamblul proceselor ce caracterizeaza mecanismul fotosintezei=procese de oxidoreducere in cadrul carora moleculele de clorofila a transfera eˉ (electroni) unei substante ce se reduce si primesc alti eˉ (electroni) de la o substanta ce se oxideaza.

temperatura scazuta) are loc degradarea peristromei cloroplastului. In aceste conditii dispare culoarea verde din frunze si se formeaza: epiporfirina de culoare rosie. brun-roşcat şi albăstrui functie de raportul intre aceste componente in frunza. excesul de umiditate. dezorganizarea stromei.pigmenti carotenoizi mai rezinstenti la degradare. . . .pigmenti antocianici. insolatia puternica.Clorofila – continuare:   In frunzele bătrâne/in conditii nefavorabile (seceta. a granelor si in final descompunerea moleculelor de clorofila. . Ca urmare apar coloratii specifice ale frunzelor in perioada de toamnă cu nuanţe de galben–portocaliu.feofitina – pigment brun. excesul de substante toxice.

in timp ce lumina verde si galbena nu are nici un efect in absorbtia pigmentilor fotosintetici din plante. Din acest motiv. acestea sunt numai fragmente care contribuie în procesul de creştere a plantei. Clorofila absoarbe lumina albastra si rosie.Clorofila – generalităţi:      Încă din secolul al XVII-lea din frunze s-a extras cu ajutorul alcoolului o substanţă verde. Grădinarii adesea numesc îngrăşămintele şi constituenţii lor “hrană pentru plante”. precum şi în amidon şi zaharuri bogate în energie. Clorofila verde din plantă absoarbe energia solară şi o utilizează pentru a recombina carbonul. Fotosinteza este necesară ca să permită acestora să fie asamblate în molecule noi. clorofila d). lumina cu aceste culori este sau reflectata de frunze. Plantele sunt singurele organisme care sunt capabile să absoarbă energia soarelui. hidrogenul şi oxigenul în hidraţi de carbon. care a fost apoi numită clorofilă. ca urmare plantele sunt verzi. clorofila c. cum ar fi celuloza (material fibros rezistent care înconjoară fiecare celulă vegetală). într-un fel justificat. fosfaţi şi săruri de potasiu absorbite din sol pentru a forma proteine. . grăsimi şi alte substanţe. alcătuită din patru pigmenţi clorofilieni (clorofila a. Însă există o mare diferenţă între această “hrană” şi cea consumată de animale. deoarece asigură plantei materialele necesare pentru aşi construi ţesuturile. Clorofila din frunze captează componentele luminii solare şi le transformă în energie nutritivă prin fotosinteză. Deşi substanţele nutritive sunt în mare parte derivate din sol. clorofila b. carotenoida absoarbe lumina albastra verde. Planta poate să le combine pe acestea cu azotaţi. sau este lasata sa treaca prin frunze.

care pornesc reacţiile chimice. roşu sau gri conţin clorofilă. dar culoarea verde a acestora este mascată de prezenţa altor pigmenţi. dioxid de carbon şi soare. . Acestea (cloroplastele) dau culoarea verde celor mai multe plante – chiar şi frunzele care arată maroniu. Un animal obţine materiale organice în stare complet sintetizată şi le descompune în funcţie de necesităţi. aşa că fără o rezervă adecvată de apă. folosindu-şi propriul sistem digestiv. iar acestea trebuie să trăiască prin energia produsă de alte plante. Cultivatorii comerciali folosesc câteodată lumina artificială pentru creşterea plantelor în timpul lunilor mai „mohorâte” şi câteodată adaugă dioxid de carbon pentru a da plantelor culoarea verde atunci când nivelul lor de dezvoltare este sub cel optim. Clorofila este cea care separă dioxidul de carbon şi apa în oxigen şi zaharuri (carbohidraţi sau energie stocată) şi este găsită în cloroplaste.Clorofila – generalităţi (continuare):     O plantă verde tipică absoarbe din sol numai compuşi chimici simpli – substanţe produse prin putrezirea şi descompunerea materialelor organice. dar separarea actuală şi reasamblarea atomilor este făcută de clorofilă. Lumina soarelui stimulează moleculele clorofilei. Numai plantele parazite cum sunt cuscuta sau ciupercile nu conţin clorofilă. care se găsesc abundent în special în celulele din frunze. creşterea va fi sub nivelul optim. Ecuaţia chimică pentru a transforma apa (din sol) şi dioxidul de carbon (din aer) în oxigen şi zaharuri este simplă. Zaharurile produse sunt de fapt o formă de energie stocată.

Totodată carotenoizii protejează moleculele de clorofilă faşă de lumină prea puternică. dar toamna când clorofila se dezintegrează. În procesul de fotosinteză. culoarea lor este în mod normal mascată de către clorofilă. .  Pigmenţii carotenoizi însoţesc pigmenţii clorofilieni şi pe lângă rolul în fotosinteză au un rol important în protecţia pigmenţilor clorofilieni împotriva efectului radiatiilor UV-ultraviolete). pigmenţii galbeni devin vizibili. carotenoizii revenind la starea lor fundamentală (neexcitată).  Pigmenţii carotenoizi de culoare galbenă (xantofila) sau portocalie (carotenul) sunt prezenţi în toate celulele fotosintetizante. ►xantofila (pigment de culoare portocalie). Pigmenţii carotenoizi: Pigmenţii carotenoizi sunt: ►carotenul (C40H56) (pigment de culore galbenă).2.  Xantofilele sunt derivaţi oxigenaţi ai carotenei (C40H56 O2).  Carotenoizii se găsesc în lamelele cloroplastelor în proximitatea clorofilelor. În frunze. energia absorbită de carotenoizi poate fi transferată clorofilei a.  Carotenul este o hidrocarbură a cărei catenă se ciclizează la extremităţi. care trece astfel în stare de excitaţie.

Pigmenţii ficobilini se găsesc la algele albastre verzi şi roşii. ►ficoeritrina (pigment de culoare roşie. întâlnit la algele de culoare roşie). întâlnit la algele albastre ). . Pigmenţii ficobilini: Pigmenţii ficobilini sunt: ►ficocianina (pigment de culoare albastră.3.

Ficocianina absoarbe lumina roșie. ce poate fi găsit în alge albastre. Eritropoina este produsă la nivelul rinichiului sănătos și reglează diferențierea globulelor roșii din celulele stem ale măduvei osoase. componente ale sistemului imun. Face parte din familia ficobelinelor. cât și pentru eritrocite. Cercetătorii chinezi demonstrează că ficocianina stimulează eritropoieza. Ficocianina are multe proprietăți anti-inflamatorii și antioxidante. influențează diviziunea celulelor sușă din măduva osoasă. chiar și în cazul afecțiunilor toxico-chimice și/sau radiaționale. ce servesc ca celule mamă atât pentru leucocite. El stimulează sinteza atât a celulelor albe cât și a celor roșii. Bazându-se pe acest efect spirulina este aprobată în calitate de „supliment alimentar curativ” în caz de iradieri radioactive. De asemenea.Ficocianină Ficocianina este un pigment albastru. și emite lumină albastră. ce asigură oxigenarea organismului. Acest pigment este atașat la membranele fotosintetice. ce pătrunde în apă. îndeplinesc funcția de molecule de depozitare a nitrogenului (azotului). care se găsește în Spirulină. asemenea hormonului eritropoietina.  Savanții chinezi Zhilong Chen și Xuejun Gao presupun. având efect similar cu eritropoina. . că ficocianina are capacitatea de a stimula sinteza eritrocitelor sanguine.  Ficocianina.

     În procesul îndelungat al adaptării la diferitele condiţii ecologice în care trăiesc. Mai simplu. Înseamnă deci că diferenţele constatate „in vivo" în spectrul lor de absorbţie se datoresc. iar algele roşii şi albastre pe cel al ficobilinelor. plantele şi-au elaborat acel sistem de pigmenţi care sa le permită să exploateze. singura capabilă să îndeplinească reacţiile fotochimice primare implicate în fotosinteză. Toţi aceşti pigmenţi absorb fotonii cu eficienţăa diferită. prababil. la plantele superioare şi algele verzi este raspândită atât în SF I cât şi în SF II. transmiţând apoi energia lor sistemelor fotochimice. în SF II (sistemul fotochimic II). după spectrele lor de absorbţie. modului în care ele sunt dispuse în celule şi complexării lor cu diferite proteine cu care sunt asociate. . Ramân încă multe aspecte necunoscute privitoare la rolul pigmenţilor asimilatori în procesul de fotosinteză. cele trei complexe de clorofilă sunt notate P673. dar în algele roşii ea este localizată numai în SF I. ficobilinele) este de a absorbi fotonii din zonele spectrului vizibil în care clorofila a nu absoarbe şi de a transfera apoi energia acestora către moleculele clorofilei a. carotenoizii. pentru clorofila a au fost identificate în plantele verzi superioare. Carotenoizii sunt legaţi mai ales de SF II. considerate a fi în număr de două: sistemul fotochimic I si sistemul fotochimic II (SF I şi SF II). P683 si P700. plantele verzi care trăiesc în medii bogate în radiaţii roşii şi-au dezvoltat mai mult sistemul clorofilelor. cifrele indicând lungimea de undă la care se situează maximele lor de absorbţie în spectrul vizibil. algele brune şi bacteriile purpurii care trăiesc în medii bogate în radiaţii de la mijlocul spectrului vizibil şi-au dezvoltat mai ales sistemul carotenoizilor. Clorofila a. clorofila a-683 si clorofila a695 (după unii autori 700). De exemplu. dar nu exclusiv. trei forme: clarofila a-673. tocmai acele radiaţii pe care le găsesc din belşug. S-a presupus ca funcţia pigmenţilor accesorii (clorofila b. Astfel. Situaţia se complică şi mai mult prin faptul că pentru fiecare pigment există mai multe forme. ficobilinele şi clorofila b sunt localizate în special. din mediul lor de viaţă. Astfel. Analiza clorofilelor extrase din plante a demonstrat că aceste forme sunt identice din punct de vedere chimic.

fotosinteza cuprinde două faze majore. Etapele de desfasurare a fotosintezei (sau mecanismul fotosintezei) . sau faza Hill).3. sau faza Blackmann). ►etapa de întuneric (sau faza metabolică. strâns legate între ele şi anume: ►etapa de lumină (sau faza fotochimică. . Aceste etape se desfasoara succesiv si interdependente.

sau faza Hill) . sau faza Blackmann) .FAZELE FOTOSINTEZEI: Fotosinteza cuprinde 2 faze: .faza de intuneric (sau fază metabolică.faza de lumina (sau faza fotochimică.

procesul fotochimic nu este posibil decât prin intervenţia pigmenţilor asimilatori (sau fotosintetizatori). captând şi direcţionând energia fotonului spre o singură moleculă de clorofilă.are loc la nivelul membranelor tilacoidale ale cloroplastelor care conţin molecule de clorofilă organizate în două fotosisteme seriate: fotosistemul II (P 680) şi fotosistemul I (P 700). Un fotosistem este un set de molecule pigmentare. . Cele 2 cifre (680. Cele 2 fotosisteme captează simultan lumină. clorofila a. strict ordonate în interiorul membranie tilacoidale. sau faza Hill): .etapa de lumină este direct dependentă de lumină şi asigură procesul fotochimic prin care energia luminoasă este convertită (transformată) într-un compus bogat în energie numit ATP (adenozin trifosfat) care este o macromoleculă macroergică (macroergic=adică produce o cantitate mare de energie) şi un reducător primar numit NADPH. 700) reprezintă lungimea de undă a luminii absorbită exprimată în nanometri. . care va participa direct la procesul de fotosinteză. El acţionează asemenea unei antene.a) Etapa de lumina (sau faza fotochimică. .

descompunerea apei in hidrogen si oxigen (fotoliza). Ele ocupa interiorul cloroplastelor si formează structuri de tipul fişicului de monede (grana)).substanţa macroergica a organismelor. care contribuie la conversia energiei luminoase in energie chimica.sinteza unor substanţe necesare in următoarea etapa. intre care ATP-ul (adenozintrifosfat) .se produce în: ►grana cloroplastelor (membrana interna a cloroplastelor formează numeroase plieri lamelare numite tilacoide. .Etapa de lumina (sau faza fotochimică. sau faza Hill): . ►clorofilă care absoarbe energia luminoasa si o utilizează pentru: . acesta din urma fiind eliminat in atmosfera. .

►golul electronic al fotosistemului II determină fotoliza apei şi captarea de la aceasta a unui electron.În faza de lumină au loc următoarele patru procese: ►pigmenţii asimilatori captează energia luminoasă şi o transferă treptat până la clorofila a din centrul de reacţie al fotosistemelor. ►clorofila a. . care va fi preluat şi transferat printr-un lanţ de substanţe cu potenţial redox (catenă transportoare). elimină 1 electron.. Aceste substanţe fac legătura cu faza de întuneric. sub influenţa fotonului. ►transferul electronilor de la o substanţă la alta se realizează cu cedare de energie.+ H+ = NADPH). de la fotosistemul II la fotosistemul I şi de la fotosistemul I la NADP+. care va determina revenirea clorofilei la starea normală. care va fi stocată în ATP şi NADPH. Această fază se finalizează cu formarea ATP şi NADPH (substanţe macroergice). Hidrogenul eliberat prin descompunerea apei este transferat prin catene transportoare până la NADP+. golul electronic al fotosistemului I este umplut cu electronul cedat şi transferat de la fotosistemul II. care se reduce devenind NADPH (NADP+ + 2e.

.

protoni şi oxigen. . Ele sunt: ►absortia cuantelor de lumină de către molecula de clorofilă. ►fotosinteza: ca urmare a deficitului de electroni creat în molecula de clorofilă se realizează descompunerea apei celulare în electroni.legarea energiei eliberate sub influenţa luminii în compusul ATP (adenozin trifosfat). Ca urmare a acestui proces.Faza de lumină (sau faza fotochimică. sau faza Hill): Reacţiile de lumină au loc în membrana tilacoidelor şi au mai multe etape stransdependente unele de altele. ►legarea electronului eliberat în urma lanţului transportor de electroni şi a protonilor eliberaţi din fotoliza la coenzima NADP cu formarea agentului reducator. ►NADPH + H + -. are loc o crestere a nivelului energetic al unui electron pe cuanta de lumină absorbită. cu înalt conţinut energetic. ►preluarea şi conducerea mai departe a electronilor cu energie înaltă printr-un sistem de factori ce se activează în lanţ.

acestea sunt localizate în cloroplaste. La absortia luminii fotosistemul I transferă electronii unui acceptor încă neidentificat A1. Procesele din membranele tilocoidale se desfăşoară în două etape care se intercondiţionează. În plante şi alge. La absorţia luminii fotosistemul II transferă electronii unui sistem de factori redox şi în final clorofilei A1. necesar etapei de întuneric. Energia eliberată de electroni în lanţul transportor de electroni este înmagazinată în molecula de ATP (adenozin trofosfat). au două tipuri de centre de reacţie numite fotosistem I şi fotosistem II. . Electronii trec prin diverse sisteme redox şi ajung în cele din urmă. amândouă fiind complexe pigment/proteină.Reacţia de lumină I şi reacţia de lumină II: Toate organismele fotosintetice ce produc oxigen. b) Fotosistemul II este reprezentat de moleculele de clorofila A2 capabile de a absorbi lumina cu o lungime de undă de 600 nm (nanometri). De obicei se găsesc în gramezi de membrane. Clorofila A2 preia electronii rezultaţi din fotoliză. împreună cu protonii din fotoliza la NADP pe care îl convertesc în NADPH+H+. a) Fotosistemul I este reprezentat de clorofilă cu o structură aparte (clorofila A1) care absoarbe lumina cu o lungime de undă de 700 nm (nanometri). localizate în membrane specializate numite tilacoide. care urmeaza a fi utilizată în etapa de întuneric.

sau faza Hill) .transformarea energiei luminoase in energie chimica: .fotofosforilarea: → producerea unei substante purtatoare de energie chimica → ATP (acid adenozintrifosforic) .fotoliza apei: → descompunerea apei: H2O → ½ O2 + 2 H+ → O2 este pus in libertate → hidrogenul va fi acceptat de substantele organice .distingem doua etape: .localizata la nivelul tilacoidelor granare.generalităţi: .fotofosforilarea ciclica .fotoliza apei .a) Faza de lumină (sau faza fotochimică.absorbtia energiei luminoase . .fotofosforilarea aciclica .

ORGANITUL FOTOSINTETIZANT: CLOROPLASTUL .

pigment ce absoarbe energia luminoasă şi o transformă în energie chimică. Acestea conţin clorofilă.În mezofilul frunzei se găseşte ţesutul asimilator. . bogat în cloroplaste.

Structura cloroplastului: .

Cloroplast .

celuloză).constă în reacţii care folosesc energia stocată în ATP (adenozin trifosfat) pentru încorporarea CO2 din aer în compuşi organici – hidraţi de carbon (în special. ►lipide. acizi nucleici si ribozomi. incluziuni lipidice.).substanţele organice sintetizate în frunză (seva elaborată) sunt conduse prin vasele de liber (sau vasele liberiene) la ţesuturile din întreaga plantă unde sunt consumate sau depozitate.monozaharidele sunt convertite în: ►polizaharide (Ex: amidon. sau faza Blackmann): . . ►acizi organici. . glucoză). . .b) Etapa de întuneric (sau faza metabolică.are loc la nivelul stromei cloroplastului (sau substanţa fundamentală care conţine enzime. granule de amidon.

CO2 este acceptat de către o substanţă în funcţie de care se face clasificarea plantelor în: ►plante de tip Calvin sau C3 – acceptorul este ribulozo-difosfat. În această fază. Ciclul de reacţii care asigură reducerea CO2 şi fixarea lui în moleculele organice se numeşte ciclul Calvin.Etapa de întuneric (sau faza metabolică. . ►plante de tip C4 – acceptorul este fosfo-enolpiruvatul. Aceste plante la rândul lor sunt de tip Hatch şi Slack sau de tip CAM. iar prima substanţă sintetizată este una cu trei atomi de carbon de tipul acidului fosfogliceric (APG). carbonul oxidat din CO2 trece în forma redusă din molecula de glucoză. Înainte de a pătrunde în ciclul de reacţii. iar prima substanţă sintetizată este una cu patru atomi de carbon (acidul malic sau acidul aspartic). sau faza Blackmann): Cuprinde o serie de reacţii ciclice. în care intră CO2 şi se finalizează cu formarea substanţelor organice = glucoză.

Faza de întuneric beneficiază de energia furnizată de către ATP şi de H+ şi e. sau faza Blackmann) – continuare slide anterior: Studierea reacţiilor ciclului Calvin a pus în evidenţă formarea iniţială a unei substanţe organice cu trei atomi de carbon=acid fosfogliceric.evidenţierea substanţelor organice produse (proba cu iod a lui J. . Prin condensarea a două molecule de acid fosfogliceric rezultă o moleculă de glucoză. Fotosinteza se poate pune în evidenţă prin: 1 .(electroni) furnizaţi de NADPH.evidenţierea oxigenului produs (tehnica bulelor de gaz). Sachs prin care se evidenţiază amidonul). 3 . Glucoza poate forma ulterior toate celelalte tipuri de substanţe organice.Etapa de întuneric (sau faza metabolică. 2 .evidenţierea CO2 absorbit (tehnica volumului închis de aer).

ciclul Calvin. Procesul este denumit după descoperitorul său.Faza de întuneric (sau faza metabolică):  Are loc între membranele tilocoidelor din cloroplastă. La procesul de reducere a CO2 iau parte produşii fazei de lumină. . glucoza. ea presupune transformarea CO2 preluat din mediu prin stomate şi transportat cu ajutorul sistemului intercelular in produsul de fotosinteză. ATP şi NADPH+H+. Reacţiile fazei de întuneric se desfăşoară pe parcursul a trei etape.

etc. .mult mai cunoscuta decat faza de lumina. sau faza Blackmann) .reactiile care au loc in aceasta etapa → ciclul Calvin sau ciclul C3 .are loc in stroma cloroplastului.b) Faza de întuneric (sau faza biochimică. .nu implica direct participarea luminii. proteine.utilizeaza produsii rezultati in faza de lumina (ATP si NADPH). lipide. . .se formeaza substante organice (glucide. sau faza metabolică.) .generalităţi: .

( de la cuvintele din lb. temperaturilor la care sunt adaptate. In general.Influenta factorilor de mediu asupra fotosintezei: Fotosinteza este un proces supus influentelor factorilor de mediu. încetând in jurul temperaturii de 50ºC. In general. cantitatea si calitatea luminii. latină semper=totdeauna. s-a constatat ca la plantele din regiunile temperate. variaţii care se datorează mediului in care trăiesc plantele respective.. iar frunzele de grâu de toamna pana la -2ºC. In legătura cu limita maxima a temperaturii. temperatura optima a fotosintezei este cuprinsa intre 20-30ºC. procesul de fotosinteza începe la o temperatura uşor inferioara valorii de 0ºC. fotosinteza încetează la o temperatura mai mica (45-50ºC) fata de cele din regiunile sudice. creste in intensitate odată cu ridicarea temperaturii. după care. prin mărirea in continuarea temperaturii. la care temperatura maxima este de 50-55ºC. despre organele plantelor) care este totdeauna verde. Temperatura optima pentru fotosinteza este in strânsa legătura cu condiţiile de iluminare si cu concentraţia CO2 din mediu. Exista mari variaţii intre diferite specii. Dintre aceştia pot fi enumeraţi: temperatura. In ceea ce priveşte limita inferioara a temperaturii la care fotosinteza mai are loc sa constatat ca la plantele cu frunze sempervirescente. virescent=care înverzește) . (despre plante) cu frunze verzi persistente. cantitatea de O2 si de CO2. atingând la unele plante maximum de intensitate la 30-37ºC. ●sempervirescent=(Bot. fotosinteza are loc la temperaturi mult mai coborâte: frunzele aciculare de molid pot asimila pana la temperatura de -6ºC. descreşte rapid. la plantele din zona temperata.

Fazele fotosintezei: .

. biosfera este racordata la o sursa inepuizabila de energie care o mentine in functiune: energia solara. hrana pentru organismele heterotrofe (sunt organismele care se hranesc cu substante organice sintetizate de catre alte organisme) din ecosisteme. Planeta noastra poate astfel sa stocheze o parte din energia solara primita. . Importanţa fotosintezei: . in echilibru cu reactiile consumatoare de oxigen: respiratie si arderi. .datorita fotosintezei.prin fotosinteza se mentine constanta compozitia atmosferei.este sursa principala de substante organice.5.

petrol.fotosinteza sta la baza productiei agricole si silvice. . . .captarea energiei solare de către frunze şi transformarea ei în energie chimică. materii prime si energie.. .furnizeaza civilizatiei umane hrana. chiar si combustibili fosili (carbune.formarea substanţelor organice şi eliberarea oxigenului necesare tuturor organismelor vii.menţinerea unei concentraţii normale de dioxid de carbon. gaze naturale) care provin din biomasa care a rezultat candva tot din fotosinteza. în aer. .

. silvică şi indirect pe cea zootehnică. . . .fotosinteza întreţine viaţa pe pământ.fotosinteza are importanţă practică deoarece determină direct producţia agricolă. .asigură materia organică utilizată de toate organismele heterotrofe. produse direct sau indirect prin fotosinteză.are rol în formarea şi menţinerea compoziţiei atmosferei.omul utilizează resurse naturale.IMPORTANTA FOTOSINTEZEI: .asigură echilibrul ecologic. .

Acest mod original de intr-ajutorare a primit numele de endosimbioza. Mai tarziu au fost gasite si alte animale purtatoare de clorofila (spongieri. meduze. Algele verzi se asociaza cu animalele de apa dulce. Animalele au clorofila ?  La mijlocul secolului trecut. iar cele galben-brune cu animalele marine. Algele microscopice parasindu-si mediul natural s-au mutat sub pielea unor animale marine sau de apa dulce. oferind o parte din ele si primitoarelor gazde.  Dupa un deceniu de uimire si de presupuneri fantastice s-a constatat ca aceasta „clorofila animala” e in realitate fabricata de plante. Dupa cum a rezultat din experientele intreprinse toate aceste fiinte puteau trai fara sa se hraneasca luni de-a randul.CURIOZITĂŢI 1. iar cele galben – brune sa fie numite zooxanthele. vestitul zoolog german Teodor Sieboldt a atras atentia lumii stiintifice asupra unui fenomen ciudat. iar unele se puteau lipsi cu totul de hrana. .  In anul 1881 biologul german J. In corpul unor hidre de apa dulce.FOTOSINTEZA . in organismul unor viermi si infuzori a descoperit clorofila. coralieri. Brandt a propus ca algele simbionte verzi sa poarte numele de zoochlorele. al caror corp transparent le permitea continuarea activitatii de sinteza. hidropolipi. moluste). In acest fel. la adapost de primejdii ele se puteau hrani cu substantele organice produse cu ajutorul clorofilei.

pescarii de pe coasta vestica a Europei folosesc drept momeala pentru scrumbii acea „carne de fuego”. Pestele cu numele stiintific de Malacocephalus este ruda marina a mihalţului. de biologul francez Raphael Dubois. ca si cum ar fi luat foc datorita contactului cu sucul mucilaginos. din apele noastre dulci si văr bun cu codul. Luminile din adâncul mărilor  Din cele mai vechi timpuri. a descoperit sub solzii de pe abdomen o vezicula plina cu lichid fosforescent la intuneric. sugerand astfel existenta simbiozei dintre bacteriile luminiscente si animalele marine. Punand o picatura de lichid vezical sub microscop el a vazut ca prin el plutesc un fel de bastonase microscopice si a tras concluzia ca sunt bacterii luminiscente. secretat de pântecul acestui straniu reprezentant al familiei Macruridae. cum o numesc ibericii. „Carnea de foc” o reprezinta fâşiile subtiri de rechin frecate pe burta unui peste de culoare neagra. cu capul mare si coada lunga si subtire.  In 1912. Fâşiile de rechin capată dintr-o data o luminiscenţă albastruie. in 1888. Fenomenul de bioluminiscenta fusese descoperit cu 24 de ani in urma. Intre cele doua inotatoare pectorale el a remarcat doua discuri ovale transparente-luminatoarele prin care radiatiile emise de vezicula se propaga in afara. adus de trailerele romanesti din Oceanul Atlantic si vandut in toate magazinele de specialitate. dar el se referea la animalele care produceau singure lumina si nu la acelea care o folosesc in cadrul simbiozei.2. . cercetatorul portughez Ozorio studiind pestele. de culoare galbuie.

mecanici). se bazeaza pe reactii organice de natura biochimica. Si totusi – si aici cercetarile au scos in evidenta ca plantele depasesc uneori nivelul tropismelor – reactii automate la actiunea unor excitanti stereotipici (luminosi. Excitanti stereotipici  Cu plantele. Numeroase experiente efectuate de savanti au dovedit ca plantele sunt capabile sa reactioneze metabolic (de la specie la specie si chiar de la individ la individ) la excitantii sonori (emisiuni muzicale). chimici.3. problema e mai delicata. plantele manifesta preferinte pentru unele genuri de muzica si „sufera” pana la ofilire sub actiunea altor genuri de muzica. timbru si inaltime. deci intregul lor comportament. Ceva mai mult. . Intreaga lor viata. in raport probabil cu indicii de intensitate. legata de factorii de mediu. Plantele nu au sistem nervos.

care trece in circuitul exterior sub forma de curent electric. Acestea contin toti cei 8 aminoacizi esentiali pentru om.4. Compartimentul anodic contine „combustibilul” – un amestec de apa de mare si substante organice – si catalizatorul reprezentat de bacterii. Valoarea ei nutritiva este cea mai ridicata din regnul vegetal. timp de 5 ani – sa zicem – spatiul pentru o incarcatura de 20 – 25 tone de alimente si oxigen.  Dar sa nu uitam ca in cosmos este intuneric si calatorii au nevoie de lumina necesara fotosintezei din „bucataria” vegetala a navei. ele putand asigura curentul electric intr-un sistem cu circuit inchis. S-a imaginat o astfel de „pila de combustie” alcatuita din doua vase. vor fi inseparabil legate de zborul cosmic de lunga durata. Continutul de proteine atinge 50% din greutatea plantei uscate. In timpul functionarii elementului se produce – la fel ca si in stratul din apropierea fundului oceanic – oxidarea combustibilului si se elimina energie. S-a constatat ca aceasta planta inferioara are nete avantaje fata de celelalte specii vegetale: produce o mare cantitate de oxigen. In cele doua vase se afla electrozii pilei. se inmulteste foarte repede. . iar intreaga biomasa a algei poate fi folosita ca hrana. provenit din respiratia cosmonautilor ele vor degaza oxigen. In vasul in care se gaseste catodul se introduce apa de mare cu oxigen.  S-a pornit de la constatarea ca in stratul din apropierea fundului oceanic se produce electricitate prin fenomenul de descompunere si oxidare a substantelor organice. Pentru grabirea procesului de descompunere si de oxidare se foloseste drept catalizator o specie de bacterii datorita carora reactia este accelerata de un milion de ori. Baterii electrice cu alge  Se pare ca algele verzi unicelulare. Se stie ca planta verde realizeaza un asa numit circuit inchis. adica o circulatie a materiei vii in interiorul navei la fel ca in natura datorita fotosintezei. are o perioada scurta de vegetatie. avantajele mentionate mai sus scutind pe constructori sa prevada pentru o calatorie in doi. despartite printr-un perete semipermeabil. Pana acum cativa ani aceste alge erau considerate doar sursa ideala de hranire a unui cosmonaut. din genul Chlorella. Avand la dispozitie lumina naturala sau artificiala si dioxidul de carbon. acumuleaza substante organice folosind un volum mic de suspensie. Si in acest caz se pare ca plantele vor aduce solutia cea mai buna. asigurand astfel purificarea aerului si vor sintetiza substantele organice care vor constitui hrana cosmonautului.

• umiditatea. • concentratia de saruri minerale. • concentratia CO2.Factorii care influenteaza fotosinteza • lumina. . • temperatura.

tehnici bazate pe O2 produs. .tehnici bazate pe CO2 absorbit..tehnici bazate pe substanţele organice produse. . .

reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. inclusiv substantele vegetale si animale. .este prima formă de energie utilizată de om.partea biodegradabila a produselor. . deseurilor si reziduurilor din agricultura. precum si partea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane). . silvicultura si industriile conexe.Biomasa: . .include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. odată cu descoperirea focului.

.790 7050/0 .-42. 4393:9:/05749030.4393949.90 2.70. .97450 425.48248089039:307.83897.:30.943.5.34/..03:979.403 .7.3..8:-89.43930 ..00.703090.48243.3.8:88.9.:9 .2...39.8.89.42-:89-:  :3.43897:.791...089.70970... 4/./0.0 .....7..574.799057397 :3507090 /085.0.9474850.0..48243..42-:890 ..3.9..80 /085.47./.3900.39.00/4:.089.5.3/ .:.930 /370:9..00203943..4:22.:3:.90700.:703900.70.39047.397 :388902.9.4783909... 2.054.0.97.0 $ 00.3::9. .8:3..- 3.:...90/0-47: /303:470.70.390 :8.4..8:-89.9:7./3/4:.7080..8:7.30.947: 70570039.97.:2:0.70../0..9/0-.0.90114489.3.7002039::80574/:..0 00.70.907/.40/0:23.9.39047.:93.:.78:78.8:7.0.42-:89-::880023./08:850380 .01.905731034203:/0/08.907 3...:3.:403  3925:1:3.70.747.3.8:-89.08039.0 84:9.9:/3.:93/50.3/.799057397 80250720.9:50397:43..8 /4/:/0./0:3 243/047 .:94700./0  9430/0.9479....5./85490:23.0890.0.039/370857.4..50397:42 !.10 .07::8.009.8.70./0.234./.7-43 574..570.:.9.97.90700.7045074.8:7.90/4.3.9.97..007..47.425:30708/04/.3390747:3..1./0:3..9:7.00.0.7.5.97.947./02.009.90/0403 .7088:-89.4389.3.90850..:9:: .80574/:.. 149483900/3 -:.9.-:3.3/../:7.48243.009.47.9..8 ..0..70 /303:470.2...0/0-.10./07.43899:7.9070.2./:.90 ..3:29.0.00.5745070.5.7080 14480890/7059.7.9.:79.7/./.47/0.03.07/0 70.042..3897.3900.:93....203908403 $0890.9..009.399.89105:71.1:3/::4..0 14483/:3..3.39. .90./02.20890.. ..0..3.:7039:00.009..54739/0.07:3.0574/:.805.....149483900 ..0890.792039:.4713805../3703:..3.:2.3.70.8910/0 5.8 005:9.1:3/:: 4.39.97. $ .9:9..3.8:-89.0 $3.-70...0 $05.:7039:00./:7.3..7.94/:803974/:.370.78. !0397:7./.5.:9:0907478:- 1472.0.3.03070 ..8.50397:4.-0.007.90 8032:9089014.2.3/..0 8..9:/3.9.. 005:9...31074../0.5.0  .5745070.7.:..3.0 ..905731034203:/0/08.3904747.. ..438/07.08..9 4.0.390047.425:307084/...7..9478.8080.9.9. '.482./0.7.90..3 8..425:307084/..08::/0/08.70.8.73970... $ ..0 $3.02 85.397 $ .97./0:3.805./:.94703/4 925/0..70...4389.9.80890.0 $ .482.3904747.9.0:.0890 .7.:.70.33...8.70.0890.9./0 .70.9:7.9479.3.7.

... W . W .9:7.. W :2/9.9.9. W 902507.0397.0397.43.14948390.43. W :23.0  ./08.7:72307.947.90.7031:0390.

-847-9 903.-.90508:-89.3.9050  574/:8 903.0574/:80 .9050  ...-. 903.3x00 47.-..

.2.:/0.: /08.450770.:285.0800209.9g2.:8.8:-89.700307.0.309g 3.907.08. 5.790..7. 3.9g/042 4/.047.-4/07.. 0890572.47.-g.8.:9:7.0 8.0./.4300 570.:: ./.30  7057039g708:78.009./080:747 3/:897.790.-84:994.9g..-4.-4/07.-.32.:9:7.14.382047.3.1472g/003070:9.08:7-.-.g574/:8g573 574.574/:8047 /080:7478 70/::747/3.-:3/039g/0 505.83/:8970 .3900 .42.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->