Caractere generale ale virusurilor

Caracteristicile majore care le diferenţiază de celelalte microorganisme:
• Dimensiunea redusă(20-300nm), care le permite să • • • •
traverseze filtrele bacteriologice Genomul posedă un singur tip de acid nucleic, fie ARN, fie ADN Sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă, fie procariotă, pentru replicare şi existenţă Nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau sursă proprie de energie Deşi unele virusuri posedă enzime proprii ca, de pildă, ARN- sau ADN-polimeraza, ele nu pot amplifica şi reproduce informaţia în propriul genom, în absenţa celulei gazdă

V. gripale. virionii prezintă o diversitate de forme: • -sferică (V. mozaicului tutunului) . adenovirusurile) • -paralelipipedică (poxvirusurile) • -de cartuş (v. rabic) • -de spermatozoid (bacteriofagul) • -de bastonaş (v.Morfologie Dimensiune: Virusurile cu importanţă clinică au dimensiuni cuprinse între 20-30 nm (picornaviridae) până la 300 nm (poxviridae) Formă: Prin examinare la ME. paragripale.

a virionului o reprezintă Nucleocapsida constituită din: miez (core) de acid nucleic care este. obligatorie. genomul viral.Structura Structura de bază. de fapt. protejat de un înveliş proteic numit capsidă .

Virusurile care prezintă pe lângă nucleocapsidă şi un înveliş extern lipoproteic derivat din sistemul membranar al celulei gazdă (peplos sau anvelopă). .Structura Virusurile formate numai din nucleocapsidă se numesc virusuri neanvelopate. se numesc virusuri anvelopate.

. care conţine întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului şi care reprezintă suportul infecţiozităţii acestuia. Molecula acidului nucleic poate fi: • simplu spiralată (ss) sau dublu spiralată (ds). • continuă sau segmentată.Genomul viral Este constituit dintr-un singur tip de acid nucleic: • fie ADN. • liniară sau circulară. • fie ARN (niciodată ambii).

Există două tipuri de simetrie a capsidelor: • helicoidală. cu aspect tubular sunt caracteristice ARN virusurilor • icosaiedrică. iar în final se asamblează sub forma capsidei virale.Capsida virală Este un înveliş format din numeroase unităţi proteice numite capsomere = proteine de dimensiuni mici care se autoasamblează în structuri capsomerice mari. cu aspect sferic sunt caracteristice ADN virusurilor .

Simetria capsidei .

. Proteina M (matrix) care căptuşeşte faţa internă a anvelopei 1. care facilitează pătrunderea virusului în celulă.Peplosul Pe suprafaţa acestei membrane se găsesc formaţiuni specifice virale. codificate de virus: Spiculi de natură glicoproteică : -hemaglutinina (HA). 2. Factori de fuziune cu funcţie de iniţiere a infecţiei 3. cu rol în ataşarea virusului de celula gazdă -neuraminidaza (N).

.

.

herpetice .pox (v. variolic) .Virusurile: .

Virusul HIV .

Virusul rabic Virusul hepatitei C .

Taxonomie. Clasificarea virusurilor • Familia este desemnată cu sufixul VIRIDAE • Subfamilia este denumită cu sufixul VIRINAE • Genul este denumit cu sufixul VIRUS .

Penetrarea virusului în celula gazdă 4. Eliberarea virionilor progeni din celula gazdă . Decapsidarea virusului 5. Recunoaşterea celulei gazdă 2. Sinteza macromoleculară 6.Replicarea (multiplicarea virală) Replicarea virusurilor parcurge următoarele etape: 1. Adsorbţia (ataşarea) virusului de celula gazdă 3.

.

.

monocatenar. necesitând prezenţa unui aşa numit virus helper pentru a putea infecta şi a se putea replica în organismul infectat. cît şi de viroizi prin faptul că nu conţin acizi nucleici .Virusuri defective sunt virusuri care nu se pot replica autonom. covalent închis cu lungimi reduse Prionii diferă atât de virusuri. Viroizii afectează celulele vegetale şi ei sunt compuşi dintr-o moleculă neînvelită de ARN circular.

Relaţia virus-organism gazdă Interacţiunile dintre virus şi celula gazdă sunt de o deosebită importanţă. în sensul că ele pot influenţa 3 aspecte esenţiale: • producerea infecţiei • tipul de infecţie • efectul final asupra gazdei .

Căile de pătrundere a virusurilor în organism • Tractul respirator (ex. Virusul hepatitei B. Virusul poliomelitic. Virusurile gripale şi paragripale) • Tractul gastro-intestinal (ex. HIV) Calea cutaneo-mucoasă (virusul herpes simplex) Calea iatrogenă (virusul hepatitei B. HIV. virusul • • • hepatitei A) Tractul genito-urinar (ex. virus citomegalşic) .

Chimioterapia antivirală Chimioterapicele antivirale utilizate acţionează la unul sau mai multe nivele ale multiplicării virale: • Inhibitori ai iniţierii infecţiei virale previn ataşarea de celula gazdă şi decapsidarea virusurilor. Exemple : Acyclovir. Exemple : Zidovudin (retrovir) . Gancyclovir. Famcyclovir. Exemple : Adenin-Arabinozid (Vidarabina) • Inhibitorii polimerazelor. Exemple : Fascarnet • Inhibitori aim reverstranscriptazei. Exemple : Amantadina şi Rimantadina • Inhibitori ai sintezei acizilor nucleici. Ribavirin • Inhibitori ai ARNm .

Vă mulţumesc! .

5.30 5065n5.35.. . 50: 035491: #965 19 .9 06.19:9 0 .05030 . 1 %!0903.7.9 46560. 196 795.646303 5 53..

%3.9:.n.

%3.n.9:.

070.9:13..0:.0 W 574/:...g00549 31:03x..5:4.1 3907.69.3xg L38038:.850.8:57.x0 W 95:/0310.x0 W 010.7:8 ./0 .x:30/3970./g8:39/04 /0480-9g25479..900803x.310.

9:. . .0.0 5. 0 '7:8:544209.990 W %7.7:8:075088250 .8974 390893.:9. .304 W .7:8:05.:9.0 W %7.97403g .7.947 0 '7:8:7075.7:8: %7.9420..9:9369 5 69.0.8974 05..9519.990 ' .8g .9:70857.4..304 2:..990 ' %7.9:0394 :73..9:.0.7:8 ..9:0394 W .5:4 W %7... 317 .7 0 '7:8:05.75.

83900.3 24907.3x07310.759.759. W 3-947.-34/ '/. #2. . 0250 /033 /033 7.0 570.0 W 3-947.g7.7 .39.8.047 0250..38.x0.70.90.83900...7 .7  3-94754207.x430.07897. W 3-94754207.7309 W 3-947..473:..270. /0.3.73 W 3-947.0:.7:8:747  02502.047 0250.4. :3:8.4./g /0.70.5.0:9.00..02:95.473:..3.7.7.#2 0250.4.2:903.39./3..00.2.0./3.7.0.-3.:2.5.7 .9..38.7..7.g. 0250 3-947.0 0250 3-947.7 #-.39.58/..:/3 70974.46..9.07897.9..270.0 0250 /4.4.

 43n4:0 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful