Cap1.

Notiuni Introductive
Informatica
Termenul de informatică provine din limba franceză şi este o contrac ie a cuvintelor (lb fr. Information Automatique). Acesta ar insemna in traducere directă automatizarea informa iei. În limba enleză termenul nu există, iar un echivalent al lui ar fi (lb. eng. computer science). Informatica astfel poate fi definită ca o ştiin ă care se ocupă cu studiu prelucrării informa iilor cu ajutorul sistemelor electronice (automate) de calcul în vederea colectării, stocarea(memorare), organizarea, regasirea, distribuirea, tratarea informa iilor precum şi cu studiul metodelor mijloacelor, procedeelor şi sistemelor pentru realizarea prelucrării lor. Informatica se ocupă şi de instrumentul cu care îşi realizează obiectivele adică de sistemul automat de calcul care poate fi un calculator dar şi un ansamblu de echipamente (calculatoare, echipamente periferice, linii de comunicatie, alte instrumente de măsurat şi control sau traductoare) care au un rol în realizarea obiectivelor.
Sistem automat de calcul intrări inform Procesează stochează iesiri

Dacă la început aplica iile informatice erau axate pe calcule numerice progresele tehnologice legate de echipamente, calculatoare şi retele de comunicatie precum şi cele conceptuale din informatică şi matematică cum ar fi prelucrările complexe de imagini şi sunete (obiecte multimedia) au dezvoltat incontiuu obiectivele şi domeniile de aplicabilitate în informa ică. Având în vedere această dezvoltare exponen ială atât a resurselor tehnologice cât şi a tehnicilor informa ionale se vehiculează azi termenul de Tehnologia Informa iilor sau IT (Information Technology) ca înglobind o multitudine de resurse pentru prelucrarea informa iilor.

No iunea de Informa ie, No iunea de Date, No iunea de Cunoştin e
Luarea unei decizii în viata de zi cu zi este condi ionată de existen a de informa ii referitoare la situa ii concrete asupra căreia trebuie să decidem. O decizie care nu se bazează pe informa ii clare, corecte, complete şi la zi poate să fie fără nici o valoare sau mai rău poate fi chiar dăunătoare. No iunea de informa ie fiind o no iune primară există foarte multe defini ii de „uz curent” care prezintă informa ia ca o formulare având o func ie de comunicare, care pune pe cineva la curent cu o situa ie sau într-un sens mai general o formulare care aduce „o cunoştin ă” sau o defini ie mai ştiin ifică: „informa ia este echivalentă cu ridicarea unei nedeterminări” (Shannon). Datele sunt fapte culese din lumea reală pe bază de măsurători sau observa ii.Ele sunt de fapt reprezentări (codificări) ale informa iilor cu ajutorul unor simboluri sau semnale pe un suport sau mediu pe care se pot păstra şi prelucra. Trăsatura caracteristică ce separă datele de informa ii este utilitatea şi faptul că informa ia este legată de semnifica ia (semantica) datelor iar datele de reprezentarea informa iilor. Putem spune ca datele au un caracter obiectiv iar informa ia are un caracter subiectiv legat de contex şi domeniu. Informa ia are valoare doar dacă ea influen ează în procesul de luare a unei decizii şi determină luarea unei decizii mai bune pe baza ei. De aceea informa ia trebuie sa fie disponibilă în timp util, clară, corectă, necontradictorie, neredundantă şi să aibă o formă adecvată factorului de decizie. Aceste cerinte sunt realizabile prin existen a unui volum imens de date care trebuiesc culese, meomorate (stocate) , organizate, regăsite şi prelucrate în mod corespunzator şi prezentate intr-o formă cât mai utilă factorului decizional. No iunea de cunoştin e are şi un aspect istoric în perspectiva în care inglobează experientele anterioare şi se consideră a fi formată toate informa iile găsite utile de-a lungul timpul pentru un domeniu. Cunoştin ele acumulate de-a lungul timpului dintr-un anumit domeniu ne ajută sa luam decizii mai bune, 1

mai corecte şi mai rapide. Cunştin ele presupun şi ele o formă de arhivare şi regăsire rapidă de păstrare sub formă de date, precum şi traducerea lor rapidă în informa ii. Datele în contextul informatici pot fi reprezentate în diverse forme sau formate: - numeric - sub forma unor calificative logice (da/nu, bolnav/sanatos, etc) - sub forma unor texte (literal) - sub forma unor date calendaristice (luna/zi/an sau momente de timp ora/minut/secunda) - sub forma unor diagrame - prin scheme sau desene - prin simboluri care au o anumită semnifica ie - sunet - imagine (fotografie) - video (film) - etc. Prelucrarea datelor cu sistemele electoronice de calcul presupune reprezentarea şi memorarea lor în echipamentele specifice. Această problemă este legată de problema circuitelor electrice, electronice şi de comunica ie şi de evolu ia lor tehnologică. O unitate de memorare (şi reprezentare) numită bit (notat b) a fost concepută in ial ca un mic circuit electronic capabil să înmagazineze 2 valori 0 sau 1 (0 inchis 1 deschis) pornind de la această reprezentare binară şi având în vedere că orice număr poate fi reprezentat ca o sucesiune de 0 şi 1 (folosind teoria bazelor de numera ie din matematică) s-a ajuns la o reprezentare a informa iei în sucesiuni de 0 şi 1. ca o sucesiune de puteri ale lui 2. 1 1 0 1 1 0 1 1 Tot din considerente electrice şi electronice sa considerat o succesiune de 8 bi i o unitate de memorare numita byte (sau octet). 1byte = 8bi i şi se notează cu B spre 27 26 25 24 23 22 21 20 deosebire de bit. Intr-un Byte se pot memora numere de la 0 la 255 (28-1) sau dacă primul bit este considetat semn de la (-127 la 128). În exemplul de mai sus este memorat numarul 27 +26 + 24 +23 + 21 +20 = 219. Din motive de comandă şi control a acestor unita i de memorare ele se consideră a fi grupate în 2, 4 sau cel mai frecvent 8 asemenea Byte (pentru a preprezenta numere mai mari de 255). Pentru numere reale şi foarte mari se foloseste reprezentarea din matematică sub formă de mantisă şi exponent, astfel se pot memora numere foarte mari şi cu o prezicie foarte mare (cu foarte multe zecimale) necesare în calculele ştiin ifice (astronomice, de proiectare etc.). Pentru celelate tipuri de date se folosesc codificări şi standardizări de reprezentare (de exemplu pentru caractere există mai multe coduri cel mai folosit fiind codul ASCII care atribuie fiecarui caracter un cod numeric (a=97, b=98, etc.). Pentru imagini există de asemenea codificări care asociază fiecarui punct (sau grupuri de puncte) sau fiecărui punct de pe ecran (numit pixel) o succesiune de bi i (de exemplu 8 pentru intensitate, 8 pentru culoarea roşie, 8 pentru culoarea verde şi 8 pentru culoarea albastră). La fel şi pentru sunete şi pentru filme (imagini în miscare care au asociat şi sunet). Deoarece datele sunt memorate în sistemele de calcul în acest fel, Byte-ul a devenit o unitate de măsură nu numai a capacitatii de memorare ci însăşi a cantită ii de informa ie. (De exemplu se spune ca un satelit a trimis informa ii şi imagini de atâ ia GigaByte pe zi sau pe oră). Uzual se folosesc chiar mutipli ai byte –ului: - 1 Kilobyte (1KB) = 1024 byte (1024=210) - 1 Megabyte (1MB) =210 KB - 1 Gigabyte (1GB) =210 MB - 1 Terrabyte (1TB) =210 GB - 1 Petabyte (1PB) =210 TB - 1 Exobyte (1EB) =210 PB

Sisteme economice. Sisteme informa ionale. Sisteme informa ice
No iunea de sistem este folosită în mod frecvent în diferite domenii de activitate existând astfel: sisteme de afaceri, sisteme politice, sisteme de produc ie, sisteme biologice, sisteme educa ionale etc. 2

Toate aceste sisteme au în comun faptul că sunt alcătuite dintr-un număr de elemente ce interac ionează atât între ele cât şi cu mediul înconjurător în vederea realizării unui obiectiv comun. Un sistem s-ar defini astfel ca: O mul ime de elemente între care există rela ii sau raporturi neîntâmplătoare în vederea realizării unui obiectiv comun. In domeniul economiei întreprinderea poate fi privită ca un sistem alcătuit dintr-o multitudine de elemente (oameni, maşini, materii prime, instala ii, energie informa ii) între care există rela ii tehnologice, economice, informa ional decizionale interumane şi care au ca obiectiv realizarea unor produse si-sau servicii a căror desfacere trebuie să asigure un profit maxim. Elementele unui sistem sunt entită i de diferite tipuri sau pot fi ele însele sisteme. Sistemul poate fi el însuşi subsistem al unui sistem mai complex după cum el poate fi format din subsiteme. Astfel de exemplu o întreprindere poate fi descompusă în sisteme (sec ii, ateliere, locuri de muncă) şi la rândul ei întreprinderea poate fi privită ca un subsistem al unei ramuri sau a economiei na ionale. Descompunerea unui sistem în subsisteme se face până la stadiul la care are relevan ă pentru domeniul respectiv. Sistemul informa ional poate fi privit ca un subsistem al unui sistem economic adică a unei unită i economice. SIE cuprinde toate documentele, informa iile şi fluxul lor (circuitul documentelor) dintr-o unitate economică în vederea asigurării informa iilor necesare conducerii pentru luarea deciziilor pentru desfăşurarea în condi ii bune a activită ii conducere economice. SIE cuprinde - documente - decizii - informa ii şi asigură canalul de acces spre conducere a informa iilor din interiorul sistemului şi tot el propagă înapoi în jos spre elementele productive ale sistemului deciziile celulelor de conducere Sistemul informa ic (SI) este tot un subsistem al sistemului economic şi este un ansamblu cooerent structurat de: • echipamente electronice de calcul • programe, procese, proceduri automate şi manuale utilizate ca instrumente de prelucrare automată a datelor • documente de intrare sau de ieşire pe suport magnetic, pe hârtie • colec ii de date memorate în sisteme de calcul • unele defini ii adaugă şi cadrul organizatoric şi resursele umane implicate în proceul de prelucrare. folosite în scopul realizării sistemului informa ional al unită ii economice. Obiectivul SI : culegerea , transmiterea, stocarea şi prelucrarea automată a datelor cu ajutorul calculatoarelor pentru satisfacerea diferitelor nivele de conducere cu informa iile necesare luării deciziilor în condi ii de eficien ă sporită. Realizarea SIE prin SI a devenit necesară datorită: • unor cerin e din ce în ce mai stringente de informare rapidă şi eficientă, • volumului mare de informa ii ce trebuie prelucrat • necesitatea minimizării duratei procesului de prelucrare a datelor • creşterea vitezei de răspuns la întrebările utilizatorului • adaptarea mai facilă a sistemelor informa ice la evolu ia în timp a sistemelor informa ionale • dezvoltarea puternică a sistemelor de calcul atât ca şi capacitate cât şi ca performan e • posibilitatea răspunsului rapid la întrebări noi neanticipate de proiectantul sistemului informa ional • utilizarea din ce în ce mai facilă a sistemelor de calcul chiar de nespecialişti • asigurarea integrită i şi securită ii datelor • accesul rapid la informa iile stocate în echipamente de calcul 3

Arhitectura unui calculator electronic. Software şi Hardware Există pe pia ă o multiudine de calculatoare elecronice care sunt într-o continuă evolu ie legată de necesită ile de prelucrare şi descoperile ştiin ifice. 4 . În căr i de specialitate ve i găsi şi nişte defini ii mai severe în sensul că un SI este unul complet automatizat dacă sunt proceduri care se efectuează manual acesta nu ar fi SI ci SIE. Adică memorarea fiecărei informa ii astfel ca să corespundă integral tuturor cerin elor specifice ale aplica iilor şi să fie disponibile pentru fiecare dintre aplica ii. trimite prin intermediul magistralelor datele spre memorii şi dispozitive periferice • Unitatea Aritmetică şi logică UAL efectuează cu o viteză foarte mare calcule aritmetice şi logice necesare. tehnice şi tehnologice dintr-o mutitudine de domenii (de la matematică şi fizică până la electronică şi telecomunica ii). Indiferent de genera ia din care face parte. Noi vom considera ca un SI asigură conservarea sau memorarea şi prelucrarea automată a unei păr i a informa iilor din unitatea economică şi răspunde următoarelor cerin e: • asistarea şi sprijinirea procesului de conducere şi în mod deosebit a procesului decizional • asigură simplificarea şi ameliorarea lucrărilor şi procedurilor informa ionale ce presupun simpla execu ie a unor prelucrări de rutină. Folosirea calculatorului pentru rezolvarea unui grup omogen de lucrări sau probleme ale unită ii economice constitue o aplica ie informa ică iar un SI poate cuprinde mai multe aplica ii informatice.etc) UCC UAL Regiştri interni Magistrala Memorie intemediară ( cache) Controler de dispozitiv periferic 1 Controler de dispozitiv periferic 2 ………… Controler Controler Tastatură Controler … Monitor Imprimantă Dispozitive Periferice Unitatea centrală de prelucrare UCP Unitatea centrală de prelucrare UCP – are 2 părti care sau păstrat de la prima genera ie de calculatoare • Unitatea de Comandă şi Control UCC asigură execu ia comenzilor (a programelor) pe care le primeşte şi controlează întreaga activitate a dispozitivelor. CD. de viteza de prelucrare de destina ia lui un calculator electronic are câteva componente de bază care se regasesc în diferite forme în toate tipurile : Procesor Unitate Centrală de Prelucrare UCP Memorie Internă Memorie Internă principalală Memorie Externă (dispozitive de memorare -stocare HDD. No iunile de SI şi SIE se întrepătrund în practică deoarece şi în SIE se folosesc calculatoare pentru anumite opera ii iar în SI din practică sunt multe opera ii care trebuiesc făcute manual. Un SI integrat asigură prelucrarea unică a fiecărei informa ii şi difuzarea acesteia tuturor aplica iilor ce o solicită.Din acest punct de vedere SI al unită ii economice poate fi privit ca un SIE modernizat realizat cu ajutorul echipamentelor electronice de calcul.

anumite dispozitive au alocate păr i din memoria internă care pot sa fie stocate chiar pe controlerele lor. Dispozitivele care asigura interfata cu utilizatorul pot fi impartite în 2 mari categorii: dispozitive de intrare („citesc” informa ii de pe diferite suporturi şi le transforma în date ce vor fi prelucrate şi memorat) dispozitive de iesire (transformă datele prelucrate în informa ii pentru utilizator).) au fost înglobate în microprocesoare care şi ele la rândul lor au cunoscut îmbunătă iri tehnologice.O dată cu dezvoltarea electronicii şi conceperea micrporocesorului (anii 70) cele 2 componente împreună cu câteva elemente ajutătoare (regiştrii. Magistrala este utilizată pentru transmiterea comenzilor şi a datelor în cadrul legăturilor func ionale dintre diferitele componente ale unui calculator. Tot pentu rapiditate. Ele pot fi incluse în mai multe categorii: dispozitive care asigura interfata cu utilizatorul. Este formată din celulele elementare de memorie capabile să memoreze 1bit de informa ie. Memoria internă. Dispozitivele periferice sau unitatile periferice sunt dispozitive care extind capacitatile sistemului de calcul. Ea are rolul de a stoca informa iile cu care se lucrează la un moment dat. fiecare modificare de pe ecran fiind facută în această memorie şi este trimisă spre afişare cu viteze ce nu sunt perceptibile pentru ochiul uman). Aceste date sunt transferate în memoria internă spre prelucrare şi retransmise memoriei externe spre păstrare. Memoria intenă nu este persistentă (la întreruperea functionării calculatorului ea îşi pierde informa ia) de aceea ea patrează in general datele şi programele în curs de execu ie sau prelucrare. au fost dezvoltate deja mai multe genera ii de microprocesoare . Memoria externă. în func ie de lă imea magistralei. mai repede sau mai încet. Magistala este compusă dintr-un sistem de conductori de semnal care transportă o anumită cantitate de date. Datele persistente. Categoria cea mai importantă şi a reprezentativă memoriei externe este cea formată de Hard-discuri . cele care sunt remanente sunt memorate în aşa numita memorie externă. (De exemplu imaginea care este afişată la un moment dat pe ecran este păstrată în această memorie. Sunt dispozitive electronice prevăzute pentru a degreva Unitatea Centrală de Prelucrare de controlul dispozitivelor periferice şi au avut ca scop initial marirea vitezei dar au rezolvat şi adaptarea diferitelor dispozitive periferice şi conceptiei diferi ilor producatori de dispozitive periferice la activitatea unită ilor centrale. memoria internă a ajuns de la capacită i de 128KB la capacită i actuale de 4 sau chiar 16GB (există servere care au memoria internă de ordinul TB). de exemplu placa video asigură controlul ecranului monitorului şi are prevăzută (tot pentru rapiditate) posibilitatea de a stoca la un moment dat 8 sau 16 imagini de pe ecran. Este de fapt organizată sub forma unor dispozitive folosite pentru stocarea datelor. Printre dispozitivele de intrare amintim: 5 . Această memorie externă este men ionată de unii autori sub formă de dispozitive de memorare şi sunt introduse în categoria dispozitivelor periferice. Controlere de dispozitive periferice. Faptul că orice calculator are astfel de dispozitive şi faptul că toate calculatoarele personale au inglobate în carcase astfel de dispozitive ne-a facut să le introducem ca o categorie distinctă. dispozitive care asigura acesarea diverselor medii de stocare etc. De-a lungul timpului şi ca o consecin ă a minaturizării circuitelor electronice. ceas intern etc. Sunt discuri de mare capacitate (au evoluta si ele de la capacită i de de ordinul zecilor de MB la ordinul a 160GB cât este azi uzual in calculatorele personale) într-o mare varietate tehnologică care se monteazăunul sau mai multe în carcasa unită ilor de calcul .

camera foto digitala. scanner. etc.mouse. touchscreen-ul (niste monitoare acoperite cu o folie speciala sensibila la atingere prin care utilizatorul poate sa selecteze direct de pe ecran şi sa transmita comenzi) etc. boxe. Dispozitive care asigură acesarea diverselor medii de stocare sunt dispozitive care se pot ataşa exterior sistemelor de calcul pentru a accesa medii de stocare cum ar fi discuri. Exista de asemeni o clasa de dispozitive care au functiuni atât de intrare cât şi de iesire cum ar fi modemul. Printre dispozitivele de iesire amintim imprimanta. Acestea pot fi incluse şi în categoria memoriei externe (stochează date) dar şi în categoria dispozitivelor periferice de ieşire (stochează rezultatele prelucrărilor). dvd–uri. camera video digitala. benzi magnetice. laser) ploter. 6 . microfon. light- pen-ul etc. cu jet de cerneală. monitor ( CRT sau LCD). ( cu ace. joyistick. tastatura. touchpad-ul.

Basic. pentru ca un sistem de calcul sa func ioneze sunt necesare şi o colectie de comenzi care spune maşinii ce sa facă. Paint) Editoare de imagini şi prelucrari de poze (Adobe Photo shop. compilatoare. scheme şi diagrame folosite în proiectare (Coreldraw. Un program este un set de instructiuni (sau comenzi) prin care calculatorul poate să îndeplinească anumite sarcini. Cobol. 7 . Progres. Php etc folosite pentru aplica ii Web şi aplica ii în Internet dar nu numai LISP. etc) Editoare de desene.Sistemul de operare – are un rol esential şi este reponsabil cu gestionarea tuturor resurselor sistemului de calcul şi permite dialogul cu utilizatorii . MySQL. Software educativ Aplicatii de inteligen ă artificială: sisteme expert. Latex. Deci un calculator posedă pe lângă componentele hard (sau harware) şi o colectie de programe şi date numita software care permite utilzarea lui. controlul proceselor.Hardware şi Software În afară de toate aceste componente fizice care formează aşa numitul hardware al sistemului de calcul. linkeditoare. interpretoare) care permit scrierea de noi programe: atâta sistemelor de operare sau alte software-uri de bază cât şi software-uri de aplica ii. Lotus etc) Aplica ii de gestiune a bazelor de date (Acces . inteligen ă artificială. Prolog etc limbaje folosite în cercetare. pentru programe de aplicatii dar şi pentru alte sisteme de operare sau software de bază Java.Software de bază – software compus dintr-o serie de unelte (medii de programare. Matematics) Aplicatii pentru navigare pe internet Editoare pentru pagini Web (DreamViewer). etc Sisteme de gesiune a bazelor de date cu limbaje şi medii specifice cum ar SQL. AutoCad . etc) Aplica ii pentru tabele electronice de calcul (Excel. Visual şi non Visual Fox etc . C#. Pascal etc pentru dezvoltarea unor aplica ii algoritmice şi de calcul C++. Dintre limbajele sau mediile de programare amintim: Fortran. Delphi.Software aplicativ . etc) Editoare pentru prelucrari de filme şi imagini video Editoare pentru prelucrari de sunet şi muzica Programe pentru calcule statistice (EPIINFO) Aplicatii pentru calcul matematic (Mathlab. CorelPhoto.programe sau colec ii de programe destinate unor aplica ii specifice dintre care amintim Editoare de texte (Word. Software-ului se poate împîr i în 3 clase mari: . etc Sisteme de documentare automată Software eucativ Etc.

Re ele metropolitane (MAN – Metropolitan Area Network) .Re ele client-server un calculator din retea este desemnat server el servind celorlate calculatoare din retea serviciile necesare comunicarii • topologia re elei (avem retele de tip bus. etc) • echipamente de interconectare (modemuri.Re ele Punct la Punct (Peer to Peer) fiecare calculator interconectat are acces la resursele altui calculator .rutere.fibra optica sau cabluri TV. unde radio. schwich-uri. . De obicei sunt realizate în diferite topologii utilizând cabluri dedicate (nu se suprapun peste linia de telefonie. La ora actuală cel mai folosit este protocolul Ethernet în re elele LAN. huburi. repetoare etc) Din punct de vedere a software-ului pentru a realiza conexiunea este necesar un software de re ea (programe care dirijează modul în care se face comunicarea) care să asigure schimbul de date.Retele de calculatoare O retea de calculatoare este un ansamblu de doua sau mai multe calculatoare conectate împreună prin intermediul unei configuratii hardware şi software. accesul la surse comune de documentare. fiecare server având conectat la el un număr de sta ii sau un număr de alte re ele Internetul pune la dispozi ie mai multe tipuri de servicii Serviciul de poştă electronică (E-mail) Serviciul de grupuri de informare (Usenet) Serviciul de transferul de fişiere (FTP – File Transfer Protocol) Serviciul de acces la calculatoarele server (Telnet) Serivicul de conversa ie (IRC – Internet Relay Chat) Serviciul WWW (World Wide Web) sau WEB Intranetul Este o platformă de colaborare între membrii unui grup care se bazează pe: 8 .(Re ele locale (LAN – Local Area Network) . Internetul Este o re ea globală de calculatoare legată cu ajutorul liniilor de comunica ie. accesul la capacită i superioare de prelucrarea datelor. Softwareul de re ea urmează un set de reguli numite protocoale de comunicatie menite să asigure comunicarea între calculatoare având configuratii şi principi tehnologice diferite chiar şi alte sisteme de operare . Dintre multiplele avantaje a interconectării amintim: partajarea datelor şi a altor resurse existente pe calculatoare. sau alta re ea de comunica ie) pot să se interconecteze cu alte re ele locale (LAN) sau să se conecteze la re ele MAN sau WAN.Re ele globale (GAN – Global Area Network) • tipul de arhitectură . Există în practică o mare varietate de re ele o clasificare a lor se poate face după : • aria de întindere. departament întreprindere etc. accesul la baze de date şi aplica ii de interes general. Re ele LAN Sunt retele private organizate la nivel local în aceea i clădire sau un campus de clădiri la cel mut citva kilometri care deservesc o organiza ie. Din punct de vedere hardware: conexiunea inseamnă • existenta unei controler de retea (placa de re ea) în fiecare calculator sau echipament care vrem sa facă parte din retea • cablul sau alt mediu de legatură (cablu dedicat sau conectarea pe cablurile existente de telefonie. formată dintr-un număr mare de servere de internet. retele de tip inel.Re ele de largă acoperire (WAN – Wide Area Network) . retele de tip stea etc) • protocolul folosit Se poate vorbi de clasificare în func ie de protocolul folosit pentru comunicatie între nodurile re elei.

fie o re ea privată conectată la internet dar protejată de atacurile din internet prin asa numitele firewalls. Datele care se doresc a fi păstrate şi refolosite se memoreazăa în memoria externă mai exact pe diferite medii de stocare (Discuri. Sisteme de operare Sistemele de operare sunt pachete de programe care gestionează întreaga activitate a unui sistem de calcul.xls ) continut ex: word. Deoarece cel mai utilizat sistem de operare la ora actuală este Windows.ini – un fişier ce con ine o configura ie de ini ializare 9 . bin. numerice. fie software programe. Fişierul este un concept de bază în informatica şi este definit ca o colectie de date de acelasi fel. 2.doc – este un document creat cu editorul de texte Word 0234567895. grafică etc fişiere multimedia: filme. Gestionarea datelor şi organizarea lor.ul de aplica ii fişiere jurnal create de sistemul de operare sau de software-ul de aplica ii pentru a monitoriza activitatea calculatorului etc. Windows Vista etc) familia de sisteme de operare UNIX cu variantele SCO –Unix. poze documente. Fişierele pot fi de diverse tipuri dintre care amintim: fişiere executabile : programe executabile (secven e de instructiuni în codul procesorului) fişiere sursa (programe sursa) adică secven e de instruc iuni scrise într-un limbaj de programare–ele sunt concepute de programatori pentru a programa anumite opera ii de efectuat fişiere de comenzi . etc familia de sistemele de operate MACINTOSH.1. interconectate .Principii şi metode de lucru caracteristice Internetului Intranetul este .secven e de comenzi ale sistemului de operare – fişiere de date colec ii de date – text. foi de calcul. No iunea de fişier. Func imediaiile unui sistem de operare sunt: Gestiunea resurselor sistemului de calcul (fie hardware -dispozitivele de intrare. baze de date toate create de software. Windows 98.exe . imagini. ea este aptă să se conecteze la internet . Windows 2000. fie datele) Gestiunea interfe ei cu utilizatorul Asigurarea de suport pentru realizarea aplica iilor Exista o mutitudine de sisteme de operare dintre ele amintim: familia de sistemele de operare Windows (Windows 95. - Cap2. vom descrie în continuare câteva caraceristici ale acestui sistem de operare şi modul de lucru în acest sistem de operare. sau altfel spus o colectie de sinestătătoare de înregistrări cu o anumită structură. doc.este un fisier executabil numit word picture1. Windows XP. iesire.jpg – o imagine (o poza) cursul Informatica. pezentari. benzi. memorie.fie o re ea de uz intern pentru organiza ie.tmp este un fişier temporar sistemul de operare îşi pastrează temporar nişte informa ii care le consideră la un moment dat importante desktop. Un fisier are: nume (compus din caractere alfanumerice şi caractere speciale ) tip sau extensie format din 3 caracte (exe.Infrastructura unei re ele locale de calculatoare sau a mai multor re ele locale adiacente. No iunea de fisiere. no iunea de folder. Windows NT. muzică. CD-uri DVD –uri etc) sub forma de fişiere. Linux. Windows Millenium.

2 Sistemele de operare de tip Windows Windows este un sistem de operare grafic sau cu interfa ă grafică produs de firma Microsoft care este la ora actuală cel mai utilizat sistem de operare.2.jpg 8976513.Shortcut de fundal) . Dintre avantajele lui amintim: interactivitate ridicată.jpg documente programe sistem Modul de organizare pe un disc a fisierelor este gruparea lor în directoare sau cataloage (dosare) care sunt organizate într-un arbore de directoare adică ntr-o structură arborescentă.doc …….Bare de meniuri . interfa a grafică foarte prietenoasă execu ie simultană de mai multe programe etc 2.Icoane (imagine . ) Sistemul de operare WINDOWS foloseste pentru directoare sau cataloage numele de folders.C:\ poze Poze01-11-08 Poza-mea. În afară de organizarea datelor sistemele de operare trebuie să pună la dispozi ia utilizatorilor şi metode de a „naviga” spre fişierul dorit (metode de a le localiza. nume care poate fi tradus în română ca „biblioraft” sau „dosar” fiind mult mai expresiv.2. accesa etc) 2. Este clar că un biblioraft (dosar) poate con ine la rândul lui alte dosare sau „foi” separate (fişiere) şi poate să fie parte dintr-un alt dosar.Ferestre (windows) Desktop .1Gestiunea interfe ei cu utilizatorul 2. 8976512.1.Elemente esentiale: .Desktop . uşurin ă în exploatare.: Pentru uşurin ă în reprezentare sa convenit ca directoarele sau cataloagele să fie reprezentate prin nume fără extesie (la unele sisteme de operare directoare sunt sub forma nume_director.1.Taskbar icoane Buton de start Task bar (bara de sarcini) 10 .jpg Adresa101/208.doc cursInfo.

meniul bară (bar menu) – la care op iunile sunt una lângă cealaltă ex. aşa cum se procedează sub alte sisteme de operare. De exemplu. adică monocrom sau poate prezenta un "tapet" sau o imagine. Icon ("iconi ă" sau "pictogramă") este un mic simbol grafic care se asociază unei unelte sau resurse.Desktop (masa de lucru) este suprafa a ecranului cu toate instrumentele care se găsesc pe ecran Background ("fundal") este suprafa a pe care se aşează toate celelalte elemente. Comenzile din meniuri sunt organizate sub formă de grupuri logice. Meniurile permit o desfăşurare confortabilă a activită ii în Windows. Realizează o legătură cu o aplica ie astfel de exemplu permite deschiderea directă a unui editor de texte. de asemenenea se deschid când se selectează o anumită op iune dintr-o bară de meniuri Meniul start care se deschide la apăsarea butonului Start Meniu „imediat” ce se deschide cu cu click dreapta 11 . redenumite. Sunt desene la care se asociază un text şi apar pe desktop (dar nu numai) având un rol asemănător unor butoane ce servesc la pornirea unor aplica ii sau la ac ionarea unor comenzi frecvent folosite. care astfel vor merge mai bine. Numele meniurilor disponibile se află în meniul Start sau în bara de meniuri dintr-o fereastră aplica ie. Con inutul lui are mai mult importan ă estetică dar un fundal gol va lăsa mai multă memorie liberă programelor folosite. şi chiar li se poate schimba aspectul grafic sau rolul. exemple de pictograme predefinite Shortcut ("scurtătură") pictogramă care are în col ul din stânga jos o săgeată mică.meniuri popup (popup menu) – au op iunile una sub cealaltă şi se deschid (apar) când sunt activate. Adesea.. Fundalul poate fi gol. Pictogramele pot fi create. chiar o fotografie. toate comenzile care se referă la lansarea unei ac iuni se află în meniul Start. Este incomparabil mai uşor decât să se tasteze toate comenzile cu care s-a lucrat. şterse. Mai corect spus ar fi că Windows-ul ofera două tipuri de meniuri: . deoarece nu trebuie să se tasteze şi nici să se memoreze nimic. procesor de calcul tabelar. numele lor include cuvintele "Shortcut to. mutate pe ecran. Aceasta are aceleşi efect cu aplica ia în sine. cum ar fi DOS. exemple de shortcut-uri Bare de meniuri Un meniu este un grup de comenzi care "spun" sistemului ceea ce dori i să face i. Se ma numesc si meniu pull-down pentru că ele se deschid pe veticală . etc. Este suficient să se parcurgă meniurile până când se găseşte op iunea dorită şi se face click pe aceasta. limbaj de programare. de meniu bară .". Se numesc bare de meniuri deoarece toate sunt grupate pe o bară.

O fereastră care nu ocupă tot ecranul se poate muta pe ecran. apare şi un icon pe bara de lucru. Pentru fiecare fereastră deschisă pe ecran. şi ea con ine numele ferestrei. La majoritatea ferestrelor. modificarea se face pe două direc ii simultan.1. Uneori. se execută dublu click pe aceasta sau. 2. Ceea ce apare la început pe ecran. O fereastra activă este activă dacă bara să de titlu are o culoare diferită sau are o culoare mai intensă fa ă de barele de titlu ale celorlalte ferestre (numite inactive). Pentru a deschide o fereastră dintr-o pictogramă. în care de obicei se scrie numele programului deschis în acea fereastră. alteori foarte sub ire sau inexistentă. pe orizontală sau pe verticală. inând butonul stâng al mouse-ului apăsat deasupra zonei de titlu şi "trăgându-l" pe ecran. • Butoanele de control ale ferestrei sunt acele butoane aflate la capetele barei de titlu.2. pe care este scris (cât încape) titlul ferestrei.Ferestre în Windows pe ecran sunt tot felul de obiecte şi elemente cu nume specifice. se indică pictograma apoi se execută click cu butonul drept al mouse-ului iar din meniul care apare se selectează comanda Open. aici apare în plus şi numele fişierului cu care se lucrează în acel program. • Bara de titlu (title bar) este bara din partea de sus a ferestrei. iar dacă "tragem" de un col al bordurii. Uneori e mai groasă.2. dacă "tragem" de bordură în lateral sau în sus/jos cu mouse-ul putem modifica dimensiunile ferestrei. care rămâne permanent deschisă în spatele tuturor celorlalte obiecte şi ferestre.Taskbar ("bara de lucru" sau "bara de programe") este acea bară care de obicei apare la baza desktopului şi care con ine mai multe elemente cu următoarele roluri : Butonul Start Butonul unei ferestre inactive Butonul ferestrei active Butonul unei ferestre inactive Indicator de asignare a tastaturii Ceasul sistem . dar cele mai importante obiecte de pe ecran sunt ferestrele. Însuşi numele sistemului (Windows) înseamnă ferestre. Orice aplicatie sau unealtă ce se deschide lucrează într-o fereastră. care este o por iune dreptunghiulară de pe ecran concepută ca o entitate de sine stătătoare în care se pot rula aplica ii se afisează rezultate sau pot vedea diferite caracteristici. Butoanele cel mai des intâlnite sunt: 12 . Pictogramă ce identifica fereastra Meniu principal Bara de instrumente titlul fereastrei Butoane de control Bara de titlu Bara de defilare Bara de stare Elementele caracteristice ale unei astfel de ferestre sunt următoarele: • Bordura ferestrei (border în engleză) este rama dreptunghiulară care încadrează orice fereastră. poate fi văzut ca o fereastră specială. adică desktopul.

adică reducerea eila o simplă pictogramă pe bara de lucru. se alege Status bar din meniul View. începând adesea cu meniul File. Un click pe el determină închiderea imediată a ferestrei respective. se selectează comanda View din bara de meniuri. cu func ii foarte diverse. • Bara de meniuri (Menu bar) există la My Computer. Odată cu aceasta. şi în el se pot vedea adesea ferestre interne ale programului în uz. adică întinderea ferestrei pe toată suprafa a disponibilă. Dacă bara nu este vizibilă. se efectuează un click pe Toolbars şi apoi se bifează op iunea Formating. Windows Explorer etc. • Bara de stare (Status Bar) apare în multe programe la baza ferestrei. mai ales la programe mari şi este formată dintr-o serie de butoane sau pictograme. fereastra dispare de pe ecran. procesor de calcul tabelar sau limbaj de programare. printre care se numără şi bara de stare.mutare (Move).Control Menu) din care se pot efectua diversele opera ii cu fereastra. şi în ce ordine alege acesta. Un click pe butonul respectiv din bara de task-uri va redeschide fereastra pe ecran. şi rămâne pictograma ei pe taskbar. Nu toate ferestrele au o bară de meniuri. şi uneori poate fi mutată şi în altă parte pe ecran. şi "apăsarea" lui (cu un click) determină minimizarea ferestrei. fiind bara pe care se găsesc meniurile de comenzi ale programului deschis în fereastră. Dacă bara de stare nu este vizibilă. Dacă bara de instrumente de formatare nu este vizibilă pe ecran. reflectând starea curentă a operării în fereastra respectivă. • Spa iul de lucru este adesea zona cea mai mare a ferestrei. adică pot fi aranjate pe ea butoanele dorite de utilizator. Adesea. • 13 . sau alte elemente denumite generic controale. de exemplu comenzi pentru formatarea caracterelor. butonul de maximizare îşi schimbă aspectul şi func ia. Butonul de minimizare (Minimize) este al treilea la rând. opera ii posibile fie din butoanele descrise mai sus. se selectează meniul View din bara de meniuri. • Butonul meniului de control se află în stânga barei de titlu. Butonul de maximizare (Maximize) se află imediat lângă cel de închidere. pentru a avea la îndemână butoanele mai frecvent folosite. Windows Explorer etc. pentru a deschide un submeniu de comenzi sau op iuni. redimensionare (Resize). cu rolul de a readuce fereastra la dimensiunea dinaintea maximizării. dar fără să fie închisă.• • Butonul de închidere a ferestrei (Close) se află la capătul din dreapta al barei de titlu. Un click pe el determină maximizarea ferestrei. acolo unde este mai la îndemână. Există la My Computer. şi un click pe el face să se deschidă un meniu (numit meniul de control al ferestrei . • Bara de instrumente de formatare există mai ales la programe şi este formată dintr-o serie de butoane care pun la dispozi ie căi mai scurte pentru comenzile frecvent utilizate din meniu. bara de instrumente standard poate fi personalizată. barele de defilare şi listele derulante: • Bara de defilare (Scroll bar) apare în partea dreaptă a ferestrei (bara verticală .. sau la editoare de texte. se efectuează un click pe Toolbars şi apoi se bifează op iunea Standard. şi în ea sunt afişate informa ii utile pentru lucrul în fereastra activă. Multe programe permit ascunderea anumitor componente generale mai pu in importante ale ferestrei. Se poate efectua un click pe oricare dintre meniuri. fie din mouse .în cazul de fa ă) şi/sau în partea de jos (bara orizontală) atunci când informa ia con inută în fereastră ocupă mai mult spa iu decât suprafa a la care este dimensionată fereastra. devenind buton de restaurare (Restore). Meniul de control apare şi dacă se dă click-dreapta pe pictograma ferestrei de pe bara de lucru. Cele mai frecvente controale sunt butoanele. care pun la dispozi ie căi mai scurte pentru comenzile cele mai frecvent utilizate din meniu. de la dreapta spre stânga. şi. Practic. • Bara de instrumente (unelte) standard (Toolbar) se află de regulă sub bara de meniuri.

Casete de dialog O categorie frecvent întâlnită de ferestre este caseta de dialog (Dialog Box). Atunci când cursorul ia forma unei săge i cu două capete. o casetă de dialog poate fi mutată prin deplasarea barei sale de titlu cu mouse-ul. modul de scriere (Regular. până când conturul ferestrei ajunge la forma şi dimensiunile dorite. se apasă şi se men ine apăsat butonul din partea stângă al mouse-ului după care se deplasează fereastra în pozi ia dorită. mărimea caracterelor (Size). care apare. o serie de efecte (Effects) etc. Italic sau Bold Italic). Astfel. Fiecare casetă de dialog con ine obiecte numite instrumente de control sau op iuni. Pentru aceasta. apoi se eliberează butonul. Făcând click pe numele ei din bara de task-uri. Se poate trece ciclic prin aceste ferestre apăsând combina ia de taste Alt+Esc sau Alt+Tab. pe rând. fereastra se redeschide. după preferin e. se indică bara să de titlu. 28 Comutarea între ferestre De fiecare dată când se deschide o fereastră. se efectuează un click cu butonul din dreapta într-o zonă liberă din bara de task-uri şi se utilizează comenzile încorporate: Cascade (ferestre suprapuse). mai lată. mai înaltă sau mai scurtă. Diferen a este că Alt+Esc selectează butoanele din bară şi ferestrele deschise una câte una. de fiecare dată când trebuie efectuată o alegere (op iune) sau trebuie furnizate informa ii suplimentare unui program. făcând-o mai îngustă. ea este listată în bara de task-uri. Pentru anularea redimensionării se apasă tasta <Esc> înaintea eliberării butonului mouse-ului. se deplasează mouse-ul inându-l. subliniere (Underline). Dacă se ine apăsată tasta Alt şi se apasă Tab în mod repetat.stivuieşte ferestrele în sus şi în jos sau Show the Desktop (minimizează toate ferestrele). în timp ce Alt+Tab afişează o casetă de dialog cu pictogramele tuturor ferestrelor deschise. până când este închisă. caseta de salec ie se va muta de la o pictogramă la alta. Spre deosebire de o fereastră. de regulă. culoarea de scriere (Color). care permit realizarea diferitelor opera iuni. Ca şi o fereastră. efectuând un click pe ele. Eliberarea tastei Alt va aduce în prim plan fereastra selectată în mod curent. restul ferestrei va urma fidel bara de titlu). dintr-o casetă de dialog nu se poate ieşi decât apăsând OK sau Cancel. Aranjarea ferestrelor Pentru a aranja în desktop ferestrele deschise. 14 .Manevrarea ferestrelor Deplasarea unei ferestre Pentru a deplasa o fereastră este suficient să deplasa i cu mouse-ul bara să de titlu spre o nouă pozi ie liberă pe desktop (desigur. Redimensionarea unei ferestre Pentru a redimensiona o fereastră. se pozi ionează cursorul mouse-ului pe oricare margine a ferestrei. Tile Vertically (mozaic pe verticală . Tile Horizontally (mozaic pe orizontală . Bold. caseta de dialog Font a meniului Format specifică cu ajutorul instrumentelor de control (op iuni) modul de formatare a caracterelor şi anume: setul de caractere ales (Font).ferestrele deschise vor deveni mai mici pentru a încăpea pe lă imea suprafe ei de lucru). Efectele se selectează.

se execută click pe butonul Start şi apoi se eliberează Elementele dintr-un meniu pot fi redenumite prin dreapta-click pe elementul dorit şi alegerea op iunii Rename. ceea ce va duce la declanşarea comenzii selectată. din greşeală. se execută click pe ea.).Lucrul cu meniuri şi programe După ce se deschide un meniu. după dorin ă. Revenirea din meniuri Uneori. se efectuează click pe op iune. De exemplu. ceea ce va duce la deschiderea unui submeniu. atunci: dacă op iunea este marcată cu semnul ► se activează prin apăsarea tastelor ↑ şi ↓. Pentru unele op iuni din meniu pot apărea şi alte marcaje decât ►. Cea mai simplă modalitate de a adauga un element în meniul Start este prin tragere. Lucrul cu programe Lansarea în executie a unu program se realizeaza prin activarea meniului Start şi selectarea cu mouse-ul a obtiunii All Programs se selecteaza programul dorit şi se lanseaza dând click stânga. • Se efectuează click cu butonul din dreapta al mouse-ului pe butonul corespunzător programului din bara de task-uri şi se alege Close. 15 . dacă op iunea nu este marcată cu semnul ►. se deschide un meniu. sau marcaje de tip tastă+tastă. Închiderea unui program Pentru a închide fereastra unui program se utillizează oricare dintre tehnicile de mai jos: • Se efectuează click pe butonul din col ul dreapta-sus al ferestrei programului . Dacă se utilizează tastatura. • Se alege File. apoi Enter. Un marcaj de tip bifare (√) sau punct (. • se apăsă tasta Alt pentru a închide o serie întreagă de meniuri. adăugând sau ştergând elemente în/din submeniuri.3. sau se deschide un meniu în locul altuia. atunci: dacă op iunea este marcată cu semnul ►. Dacă se utilizează mouse-ul. există o mul ime de metode pentru a selecta o op iune din acesta.1. se activează prin apăsarea tastelor ↑ şi ↓. O mare parte a meniului Start poate fi personalizată.2. dacă op iunea nu este marcată cu semnul ►. declanşându-se astfel comanda selectată. Unele marcaje întâlnite sunt punctele de suspensie (…). • Dacă fereastra programului este activă se tastează Alt+F4 . Exit din bara de meniuri a programului. se efectuează click pe ea. se activează aceasta şi se priveşte bara de stare din partea de jos a ecranului. pentru a aduce în meniul Start o scurtătură existentă pe ecran. se ine apăsat butonul mouse-ului şi se deplasează indicatorul mouse-ului pe butonul Start.2. • se apăsă tasta Esc pentru a închide doar meniul curent sau pentru revenirea la op iunea anterioară. Exista şi setari în care raminerea cu mouse-ul un timp pe obtiunea respectiva afiseaza o mica caseta expicativa pentru obtiunea respectiva. care indică o tastă sau combina ie de taste cu ajutorul cărora se poate selecta op iunea fără a mai deschide meniul. arată că o op iune este în mod curent selectată (sau activată). apoi Enter. ceea ce va duce la deschiderea unui submeniu. Pentru eliminarea unui element din meniu. Atunci când se utilizează meniurile fixe ale unui program şi nu se cunoaşte care este efectul unei anumite op iuni. Tehnicile de mai jos se pot folosi pentru a reveni la starea anterioară fără a efectua vreo selec ie: • se efectuează click oriunde într-o zonă liberă în afara meniului. care arată că selectarea op iunii respective va deschide o casetă de dialog.

Dacă se întâmplă aşa ceva. Se găseşte obiectul dorit.2. care pot fi considerate asemenea directoarelor sau cataloagelor din alte sisteme de operare sau versiuni mai vechi de Windows. în listă. Comutarea între programe Utilzând Windows se poate comuta între programe.• Se efectuează dublu click pe pictograma meniului de control. Se selectează obiectul sau obiectele cu care se lucrează. dar nu există pictogramă pentru el pe ecran şi nici în meniul Start. Pentru a închide un anumit program. Pe calculator. se alege comanda Start. Pentru a reveni la program fără a salva se efectuează click pe Cancel sau se apăsă tasta Esc. se efectuează click pe No. Se selecteaza fila Application. dosar). dar nu există pe ecran o pictogramă pentru el. 16 . un program se poate bloca (adică va înceta să mai func ioneze). utiliza şi „naviga” spre fisierul dorit. se execută click pe numele programului dorit şi acesta se va activa. ve i fi întrebat dacă dori i să le salva i. în acelaşi timp. un program de prelucrare grafică şi o prelucrare de text în Word. Oprirea unui program inghetat Uneori. Documents. Calculatorul va părea înghe at şi nu se mai poate face nimic. Pe ecran va fi afişată casetă de dialog Windows Task Manger. din col ul din stânga sus al ferestrei. se efectuează click pe butonul Yes. se efectuează click pe Cancel sau se apasă tasta Esc. De exemplu. Dacă modificările cele mai recente nu au fost salvate. Un astfel de dosar poate con ine orice tip de fişiere precum şi alte dosare. • Dacă se cunoaşte numele obiectului (fişier. Pe taskbar. Există mai multe metode pentru a găsi un obiect pe calculator şi anume: • Dacă obiectul a fost utilizat de curând. Documents. atunci se poate explora cu My Computer sau cu Windows Explorer. Pentru a utiliza un obiect (fişier sau dosar) se parcurg trei paşi: 1. fără a închide for at nici un program. 2. este posibil ca unica alternativă care rămâne să fie închiderea for ată a programului. se poate deschide cu ajutorul comenzii Start. se poate deschide. Imaginile grafice pot fi copiate şi apoi pastate într-un documentul Word doar prin simpla opera ie de comutare între cele două programe (acest lucru se realizează cu ajutorul taskbar-ului).Gestionarea datelor şi organizarea lor Am vazut ca datele sunt pastrate pe diferite suporturi de memorare sub forma de fisiere. se efectuează click pe el. Pentru aceasta se tastează Ctrl+Alt+Del (resetare). Se efectuează ac iunea dorită cu obiectul respectiv. Search. Se pot deschide oricâte programe. fişierele sunt organizate într-un sistem de dosare sau cataloage (folders).2. 2. • Dacă nu se cunoaşte numele obiectului dorit sau dacă se preferă explorarea pentru a vedea ce există pe calculator. Am vazut ca în afară de organizarea datelor sistemele de operare trebuie sa ofere instrumente spre a gasi. fără vreun motiv aparent. apoi se efectuează click pe End Task şi se urmează eventualele instruc iuni suplimentare care apar. 3. Pentru a ieşi din program cu salvarea modificărilor. se introduce un nume de fişier şi se efectuează click pe OK. Pentru a ieşi fără salvare. Pentru a reveni în Windows.

după nume (întreg sau par ial). De asemeni se poate configura barele de explorare Folders. Navigarea cu ajutorul barei History Acest panou afişează structura cu locurile recent vizitate . Fereastra Windows Explorer are o serie de bare de lucru sau bare de instrumente care se pot configura din meniul Wiew / Toolbars. direct în bara Address. 2. iar pentru ca Windows Explorer să deschidă fiecare dosar într-o fereastră separată.Hhistory sau Search care sa fie active pentru o explorare mai eficienta.Fisierele sunt memorate pe discurile Discurile în calculator se numesc folosind literele alfabetului în ordine astfel : A: şi B: sunt rezervate pentru floppy discuri iar hard discurile şi unitatile de CD sau DVD în ordinea de la instalarea lor incepind cu C: D: etc Când se execută click pe pictogramele unită ilor (A:) (C:) sau (D:) se deschide o fereastra numita Explorer care afişează lista tuturor elementelor con inute de unitatea respectivă. se selectează Open Each Folder În Its Own Window. Se tastează numele dosarului care se doreşte a fi vizualizat. Pentru deplasarea dintrun dosar în altul. dimensiune. sau se execută click pe săgeata de pe bara Address aflată lângă butonul Go şi se face o alegere din lista de destina ii posibile. 17 . În eticheta General. se poate opta pentru afişarea pe bara History după dată. con inut sau după tip sau cautare avansata. se execută click pe pictogramele de dosar din ferestrele Windows Explorer. Dintr-o fereastră Windows Explorer se alege op iunea Folder Options din meniul Tools. după siturile cele mai vizitate şi după ordinea de vizitare. Navigarea cu ajutorul barei Address Bara Address oferă încă o modalitate de navigare.inclusiv siturile Internet şi fişierele şi dosarele locale şi de re ea. Navigarea cu ajutorul barei Search În cazul în care barele Folders şi Search de pe bara de instrumente nu sunt suficiente pentru a ajuta la localizarea resursei necesare. se procedează în felul următor: 1. se încearcă bara Search care va permite specificarea elementul dorit. În cazul în care se execută click pe butonul View din partea de sus a barei History.

inclusiv alte dosare şi fişiere. Se efectuează dublu click pe pictograma My Computer. iar numele acestuia se tastează la New Folder şi se apasă Enter. Apoi . mutare etc. 2.deschidere. • se men ine apăsata tasta Ctrl şi se execută click pe fiecare element din grup. Crearea dosarelor Anumite fişiere sau dosare sunt create automat la instalarea unui program. parcurgând paşii: 1. Manipularea obiectelor (fişiere şi dosare) După ce obiectul a fost găsit şi selectat. Când este selectat un dosar sau un fişier.şterge dosarul sau fişierul şi (de obicei) îl pune în Recycle Bin. atunci când se instalează Word for Windows. Numele nou înlocuieşte cuvintele New Folder pe măsură ce se tastează. 3. explorare . pictograma şi titlul acestora sunt afişate într-o culoare diferită de cea a elementelor neselectate. se pot face o mul ime de opera iuni cu acesta. apare pictograma noului dosar. decupare (cut) . în desktop. 3. Opera iunile permise asupra fişierelor şi dosarelor sunt următoarele: crearea dosarelor. Se efectuează dublu click pe pictograma Windows Explorer. în timp ce se execută click pe ultimul element se ine apăsata tasta Shift. crearea unei scurtături . copierea (copy) .imprimă con inutul unui document sau fişier de date pe hârtie. în grupuri de obiecte înrudite. Se selectează din bara de meniuri comanda File. Pentru a selecta mai multe elemente simultan. Folder. 2. se poate crea un dosar cu ajutorul lui My Computer. Se apasă tasta Enter şi Windows va redenumi noul dosar. care permite accesul rapid la director sau fişier. programul de instalare va crea un dosar pe discul fix şi va copia fişierele Word for Windows în acel dosar. primul pas îl reprezintă selectarea dosarului sau fişierului respectiv. inserare (paste) . Se deschide dosarul în care se doreşte crearea unui subdosar. • în cazul în care elementele sunt alăturate. editarea . imprimare . proprietă i . New. se procedează în felul următor: 1.copiază con inutul memoriei tampon (clipboard).deschiderea un fişier.afişează şi permite modificarea diferitelor caracteristici ale obiectului. copiere. acesta putând fi şi desktop-ul.creează un icon în desktop. Din meniul File sau din meniul contextual al ferestrei de navigare (meniul ob inut prin executarea unui click cu butonul drept al mouse-ului într-o zonă liberă a ecranului) se selectează op iunea New şi apoi se selectează Folder din noul meniu.deschide un dosar (nu un fişier) în Windows Explorer. De asemenea. Dosarele sunt utile pentru organizarea pictogramelor.schimbă numele unui fişier sau dosar. cu ajutorul sage ilor de navigare sau prin tastarea primelor litere ale titlului. Sistemul creează o nouă pictogramă cu titlul New Folder şi permite utilizatorului să îi modifice titlul. se procedează într-unul din următoarele moduri: • se men ine apăsat butonul mouse-ului în timp ce se trasează un patrulater în jurul membrilor grupului. se execută click pe primul element. De exemplu. Pentru a crea un dosar cu ajutorul programului Windows Explorer. astfel încât să se poată vedea şi/sau schimba con inutul. 18 . redenumire .copiază dosarul sau fişierul în memoria tampon (clipboard). Aceasta se face printr-un simplu click pe numele său. Se efectuează dublu click pe pictograma unită ii C. în desktop.mută dosarul sau fişierul în memoria tampon. ştergerea .Selectarea fişierelor sau dosarelor În multe din opera iile sub Windows .

Paşii de bază pentru utilizarea Clipboard-ului sunt mereu aceiaşi. Copierea şi mutarea obiectelor Adesea se doreşte copierea un obiect dintr-un loc în altul sau mutarea un obiect în altă parte. un fişier sau un dosar. sau se apăsă tastele Ctrl+V sau se efectuează un click cu butonul drept al mouse-ului şi se alege Paste. desigur. Se plasează obiectului în Clipboard printr-una dintre metodele: • Pentru a copia obiectul. apoi se copiază (Copy) sau se decupează (Cut) informa iile respective. sau se apăsă tastele Ctrl+C. Se selectează obiectul în care se plasează con inutul Clipboard-ului. cum ar fi MicroSoft Word. se efectuează un click pe bara de titlu a ferestrei. 4. iar alta într-un alt loc. Copierea şi mutarea obiectelor se poate realiza prin mai multe modalită i: Copierea şi mutarea prin Clipboard Clipboard-ul este o zonă în memoria calculatorului care poate stoca temporar un obiect sau o informa ie. Se alege Edit. Atunci când se copiază un obiect. se şterge obiectul din locul originar şi se copiază într-un nou loc . dacă este vorba de un program de editare de text. 2. iar obiectul original va rămâne la locul său. Copy din bara de meniuri. De exemplu. nu pe obiectul din fereastră. Această informa ie poate fi orice: o por iune de text. Paste din bara de meniuri. se alege Edit. În final se inserează (Paste) în locul dorit. dacă fişierul este o scrisoare creată cu Microsoft Word. de tipul de informa ii pe care acesta le con ine. Pentru efectuarea opera iilor de copiere şi mutare prin Clipboard se pot folosi şi butoanele corespunzătoare existente în bara de instrumente.Deschiderea unui fişier Cel mai obişnuit lucru care se poate face cu un fişier este deschiderea lui. sau se efectuează un click cu butonul drept al mouse-ului pe obiect şi se alege Cut. Cu ajutorul cutiei de dialog Open se caută dosarul sau fişierul care se deschide. Se selectează obiectul. O copie a obiectului va fi plasată în Clipboard. sau se apăsă tastele Ctrl+X. • Se efectuează click pe butonul din dreapta al mouse-ului şi se alege op iunea Open din meniu. Dacă se plasează con inutul acestuia în fereastra unui director deschis. astfel încât să ajungă în Clipboard. De exemplu. După ce informa ia a fost plasată în Clipboard. se ob ine un duplicat fidel al acestuia... se poate insera (Paste) oriunde. sau se efectuează un click cu butonul drept al mouse-ului pe obiect şi se alege Copy. • Utilizând meniul Start se deschide aplica ia în care documentul a fost creat. Clipboard-ul poate fi folosit pentru a copia şi muta nu numai fişiere şi directoare. şi va dispărea din locul unde se află. Ce se întâmplă când se deschide fişierul. atunci se foloseşte meniul Start pentru a deschide aplica ia Word. O dată localizat. • Se selectează documentului din meniul Documents. Dacă este vorba de un document de tip text. fisierul se va selecta şi se va deschide cu comanda Open. Cut din bara de meniuri. Atunci când se mută un obiect. care va deschide documentul respectiv într-o fereastră. depinde. De exemplu. • Pentru a muta obiectul. După ce acesta a fost deschis se execută click pe meniul File şi se selectează Open. Utilizarea Clipboard-ului pentru a muta sau a copia un obiect: 1. programul se va lansa în execu ie. Obiectul original va fi plasat în Clipboard. 3. se va lansa programul de editare de text asociat. O copie există încă în locul originar. se poate utiliza Clipboard-ul pentru a copia sau muta por iuni de text dintr-o parte a unui document în alta sau dintr-o aplica ie în alta. ci şi texte şi por iuni de texte. Există mai multe modalită i de a deschide un fişier: • Se efectuează dublu click pe fişier în fereastra de exploatare sau în desktop. Întâi se selectează informa iile de copiat sau de mutat. Astfel : 19 . se alege Edit. o imagine sau o secven ă sonoră.

Butonul Cut oferă posibilitatea de a muta un fişier dintr-o loca ie în alta. fişierul va exista şi în vechea loca ie şi în noul dosar. Se selectează obiectul de şters. Butonul Undo oferă posibilitatea de a revoca ac iunea de copiere sau de mutare. Copierea şi mutarea prin metoda Drag-and-Drop Dacă nu se utilizează Clipboard-ul. (unitate de disc). • într-o altă parti ie. Se selectează obiectul care urmează să fie redenumit. Redenumirea obiectelor Pentru a schimba numele unui obiect. 3.. Pentru muta un obiect dintr-un dosar în altul: • pe aceeaşi parti ie (unitate de disc). (unitate de disc). Pentru a copia un obiect dintr-un dosar în altul: • pe aceeaşi parti ie (unitate de disc). se efectuează click pe Copy Here (pentru a-l copia) sau pe Move Here (pentru a-l muta). Copierea şi mutarea prin tehnica clickului cu butonul drept al mouse-ului O a treia cale de a muta sau copia un obiect este deplasarea acestuia până la noua pozi ie. • într-o altă parti ie. Se selectează fişierul cu un click apoi se execută click pe butonul Cut şi fişierul este mutat din loca ia sa curentă şi copiat în memoria calculatorului. Se înlocuieşte prin tastare noul nume. un semn "+" va apărea lângă imaginea deplasată de mouse. 4.Butonul Copy oferă posibilitatea de a face o copie a unui fişier sau dosar. 2. se deplasează (se "trage") obiectul cu ajutorul mouse-ului până la destina ie. Orice obiect plasat în Clipboard va rămâne acolo până când se depune altceva în loc sau până când se închide Windows-ul. se deplasează (se "trage") obiectul cu ajutorul mouse-ului până la destina ie. Se efectuează una din următoarele ac iuni: 20 . 2. Dacă se deschide alt dosar şi se execută click pe butonul Paste fişierul va fi mutat din prima sa loca ie şi pozi ionat în noul dosar. Ştergerea obiectelor Atunci când nu mai este nevoie de un obiect. Se alege Cut sau Copy. dosarul) în care se doreşte plasarea copiei obiectului selectat. se parcurg următorii paşi: 1. 3. folosind butonul drept al mouse-ului. Se efectuează un click cu butonul drept al mouse-ului pe obiectul respectiv şi apoi pe Rename sau se selectează File. Un dreptunghi va apărea în jurul numelui obiectului şi întregul nume va fi selectat (marcat). Asigura i-vă că se poate vedea şi obiectul (de exemplu. Se selectează obiectul în vederea copierii sau mutării. Butonul Paste oferă posibilitatea de a repozi iona un fişier după ce acesta a fost copiat în memoria calculatorului. după care se eliberează butonul acestuia. se poate utiliza această metodă pentru copieri sau mutări. 2. pentru a arăta că se adăugă o copie a obiectului la noua destina ie. se apăsă tasta Ctrl în timp ce se deplasează (se "trage") obiectul cu ajutorul mouse-ului până la destina ie. sau se efectuează click pe numele care se schimbă. Se selectează un fişier executând click pe el o singură dată. Se selectează fişierul apoi se execută click pe butonul Copy şi fişierul este copiat în memorie. Rename din bara de meniuri. acesta poate fi şters. Pentru a şterge obiectele se procedează astfel: 1. În meniul care apare. astfel: 1. se apăsă tasta Ctrl în timp ce se deplasează (se "trage") obiectul cu ajutorul mouse-ului până la destina ie. Dacă se deschide un alt dosar şi se execută click pe Paste. Se deschide un nou fişier şi se execută Paste pentru a pune fişierul în noua loca ie.

sau No. Când un tomberon de reciclare depăşeşte capacitatea limită. obiectele rămân disponibile în Recycle Bin o anumită perioadă de timp. Dacă scurtătura este legată la un fişier sau dosar. se poate ajunge la ele foarte uşor. Din meniul rapid. Windows începe ştergerea definitivă a datelor. Acest lucru este valabil şi pentru programele aflate în meniul Start la o adâncime de mai multe nivele. 3. apoi deplasarea în locul în care se doreşte să apară scurtătura. Pentru a recupera fişierele şterse din greşeală. se execută click dreapta pe fişierul dorit şi se selectează Restore din meniul rapid. De exemplu. Fişierul este reprezentat printr-o pictogramă care con ine o săgeată neagră în co ul din stânga-jos. nu doar din pozi ia sa curentă. • Cu ajutorul expertului: Se începe prin executarea unui click-dreapta pe suprafa a de lucru. Deşi există o singură pictogramă Recycle Bin. procesor de calcul tabelar. pe o dischetă. Este afişat expertul Create Shortcut Wizard. În caseta de dialog Browse For Folder. Pentru aceasta trebuie creată o scurtătură (shortcut) către obiectul respectiv şi apoi se utilizează pictograma scurtăturii ca orice altă pictogramă. Apoi. se deschide Recycle Bin. În cazul în care scurtăturile pentru programe şi documente se stochează pe suprafa a de lucru. tăierea şi lipirea şi vizitarea expertului Create Shortcut Wizard. acel fişier sau dosar se poate afla oriunde pe un harddisc local. în caz contrar. Pentru crearea scurtăturilor există trei metode: tragerea şi plasarea. din orice loc. dacă se utilizează multe programe în fiecare zi. dosar sau o adresă de Internet. începând cu fişierele care au cea mai mare vechime în Recycle Bin. Crearea unei scurtături (shortcut) Uneori este convenabil să se poată lucra cu un fişier. numele lor include cuvintele Shortcut to… (Scurtătură pentru…). În cazul în care se cunoaşte linia de comandă necesară pentru rularea unui program sau pentru deschiderea unui document. cel mai convenabil este ca scurtăturile programelor respective să fie depuse pe suprafa a de lucru. se alege New şi apoi Shortcut. Dacă nu. Dacă elementul pentru care se crează scurtătura este vizibil în fereastra Windows Explorer sau în meniul Start.• Se plasează obiectul în Recycle Bin prin metoda Drag-and-Drop. Scurtătura (shortcut) este un fişier de dimensiune mică ce asigură legătura la un program. se execută click-dreapta şi din meniul rapid se alege op iunea Paste Shortcut. se execută click pe Browse. din meniul rapid. sau se efectuează un click cu butonul drept al mouse-ului pe obiect şi se alege Delete. fiind mult mai simplu să se ajungă la ele prin intermediul scurtăturilor de pe suprafa a de lucru. Adesea. pe un server de re ea sau în Internet. se tastează şi se execută click pe butonul Next. se alege Create Shortcut(s) Here. Dimensiunea prestabilită este de 10% din capacitatea hard-discului pe care se află. sau File. • Se apasă tastele Delete şi Enter. se trage-dreapta acel element în locul în care se doreşte să apară scurtătura. Golirea tomberonului înseamnă ştergerea definitivă de pe hard-disc a elementelor aflate în Recycle Bin. se 21 . • Prin tragere şi plasare. • Prin copy-paste. document. un director. Se alege Yes dacă se doreşte ştergerea obiectul. oricând. Delete din bara de meniuri. un program (limbaj de programare. Ştergerea obiectelor se poate realiza şi prin intermediul butonului Delete . în realitate Windows între ine câte un tomberon de reciclare pentru fiecare hard-disc al sistemului. O altă modalitate de a construi o scurtătura este prin executarea unui clickdreapta pe element şi alegerea comenzii Copy din meniul rapid. editor de texte). După ce sunt şterse.

• Din meniul rapid se alege Arrange Icons By se selectează ordinea dorită. 2. Pentru a redenumi o scurtătură: 1. Din meniu rapid. • Click-dreapta pe suprafa a de lucru. pentru configurari de sistem. 22 . Se execută click-dreapta pe scurtătură 2. Când se crează pentru prima dată o scurtătură. configura utilizatorilor etc. de controlol al programelor şi taskurilor precum şi o serie de alte unelte administrative.Gestiunea resurselor sistemului de calcul (dispozitivele de intrare iesire. memoria) Gestionarea resurselor sistemului de calcul se face cu ajutorul „panoului de control” asa numitul Control Panel. Se tastează numele dorit. Apoi click pe Ok.3. permi ând activarea scurtăturii respective cu o combina ie de taste. Fereastra control panel contine unelte pentru fiecare dispozitiv periferic instalat pe calculator.2. adaugarea şi scoaterea de programe . se alege Rename 3. Windows îi dă un nume prestabilit. Atribuirea altor proprietă i unei scurtături Unei scurtături i se poate atribui o tastă rapidă.localizează elementul pentru care se crează scurtătura. Repozi ionarea scurtăturilor Există mai multe modalită i: • Se foloseşte mouse-ul pentru a face o aliniere aproximativă a pictogramelor. setarea conexiunilor şi retelor. în func ie de obiectul de bază. Cu ajutorul lui putem controla functionalitatea şi modul de afisare în calculatorul nostru.

cifrele.Formatarea caracterelor Prin caractere desemnăm literele. dimensiunea 23 . foi de calcul . Pag/Up. Home si End) . Facilită ile pe care le oferă acest editor sunt: . o linie.Facilită i de creere de stiluri şi numerotare automată a capitolelor subcapitolelor şi paragrafelor..căuta (meniul Edit/Find ) .Facilită i de formatare a documentului – formatarea paginii.→.selecta anumite elemente :o literă. Decupez Edit Cut Copiez Edit Copy Paste Edit Paste 3. În zona de text putem .semnele de punctua ie şi spa iere.Cap3. o imagine.Facilită i de îmbinare de documente şi îmbinarea corespondentei (mail merge) 3. Un astfel de editor din categoria wysiwyg (What you see is what you get) este editorul de texte Word al firmei Microsoft.Facilită i de includere de imagini. Pag/Down. o por iune de text. sau cu ajutorul tastelor de deplasare (↑. înlocui (meniul Edit/Replace ) sau muta în acelaşi document sau în alte documente por iuni de text.1 Editoare de texte. folosesc stiluri pentru fiecare capitol în parte şi numerotare automată de capitole . un obiect etc. diagrame şi desene .Facilită i de a scrie pe coloane ca de ziar .insera simboluri (caractere speciale care nu sunt pe tastatură) folosind meniul Insert/Symbol â ă î ş 00E2 Â Ă Î Ş 00C2 0103 00EE 015F 0163 0102 00CE 015E 0162 Cod hexazecimale al caracterului urmat de tastele ALT +X . Prin formatarea caracterelor în elegem stabilirea caracteristicilor care le au aceste caractere: fontul (corpul de literă) .care marchează loca ia curentă de prelucrare a documentului. un cuvânt.o mică liniu ă clipitoare pe ecran.Facilită i de realizarea automată a cuprinsului .1.deplasa cu ajutorul mouse-lui.1 Editarea textului După deschiderea unui document în partea superioară a zonei de lucru apare „cursorul de text”. .insera caractere de la tastatură (se inserează în fata cursorului) .↓.Facilită i de verificare ortografică a documentului .←. Dea lungul timpului şi în acest domeniu software-ul a evoluat de la primele editoare care formatau documentele prin coduri de control pe care utilizatorul trebuia sa le cunoască sau să le intuiască până la editoarele perfomante de azi care introduc şi imagini în texte.2. Editorul Word al firmei Microsoft Unul din cele mai populare domenii în care a fost necesară utilizarea calculatoarelor este domeniul editarii de texte. . Software aplicativ. a paragrafelor şi a fonturilor folosite .1. În clasa caracterelor intră şi caracterle speciale de exemplu litere româneşti sau specifice altor limbi. organizează cuprinsuri şi bibliografi etc. Mutarea se face prin Decuparea /Copierea elementului şi apoi punerea lui în locul dorit (Paste) folosind una din metodele de mai jos. 3.Facilită i de includere de alte obiecte tabele.

identarea (retragerea ) paragrafului. Pentru aceasta se poate ac iona SHIFT + ENTER. Caracterul afişat în modul (Show/Hide) este: Formatarea paragrafelor se poate face din meniul Format/Paragraf sau din bara de instrumente rapide Formatig. Formatarea caracterelor se poate face din meniul Format/Font sau din bara de instrumente rapide Formatig Format Font Marimea Forma literelor Culoarea Culoarea Sublinierea Efecte Fereastra de previzualizare 3. În Word formatarea paragrafului constă din spa ierea liniilor.ecua ii matematice) separate de o marca de paragraf . 24 . Formatarea se referă la un caracter sau la un grup de caractere.culoarea.1. Formatarea paragrafelor În viziunea Word un paragraf este o cantitate de text . aspectul etc. Câteodată este necesară introducerea unei linii noi deşi textul vrem să apar ină aceluiaşi paragraf. obiecte (de ex. Formatarea se poate face asupra unei prtiuni de text selectate sau se poate seta ca de la locul cursorului mai departe să se folosească o anumită formatare până când se schimbă formatarea. Marca de paragraf este dată la apasarea tastei ENTER. imagini grafice. spa ierea între paragrafe. Se pot vizualiza mărcile de paragraf apăsând butonul (ShowcHide) De asemeni Word permite şi înteruperile de linie.3.

Berlin Listele marcate sau numerotate se formatatează folosind meniul Format/Bullet ans Numbering sau butoanele din bara de instrumente rapide Formatig. care se pot seta fie din butonul Tabs al filei Format/Paragraf fi selectând butonul din dreapta riglei orizontale tabulatorul dorit şi apoi click-area pe riglă în pozi ia dorită.Format Paragraf Alinierea Stinga. Hasurare.2 Center 2. • borduri şi haşurare Word permite aplicarea de linii de bordură şi haşurări: Paragrafului actual Paragrafelor selectate Celulelor unui tabel Imaginilor Textelor selectate Paginilor diferitelor obiecte Format Borders and shading Tipul bordurii Tipul liniei Culoarea liniei Zona de aplicare Haşurările pot să imprime si o anumită culoare de fundal zonelor specificate mai sus precum şi textura 25 . centru.definirea de liste marcate sau numerotate . Paris 3. Left tab Center Tab Right tab Decimal Tab Bar tab • liste marcate şi numerotate Listă marcată: Listă numerotată: •London •Paris •Berlin • London 1.dreapta sau justify Retragerea Retragerea Valori negative sau pozitive Primul rind (first) Tot paragraful (none) Restul in afara de primul rind (Hanghig) dimensiunea retrageri Spatierea inainte si dupa paragrafe Spatierea intre linii in interiorul Definire tabulatori Tot în cadrul formatării paragrafului Word mai permite: .1 West Side 1.definirea tabulatorilor .definiri de borduri şi hasurare • tabulatori În Word se pot defini mai multe tipuri de tabulatori .

.. 3. Toate ob iunile de setări ale tabelelor se gasesc în meniul Table din meniul principal. Creearea unui tabel Pentru introducerea unui tabel în document avem mai multe posibilită i: 26 . . Formatarea paginii se stabileşte din meniul File/Page Setup Editorul Word permite si stabilerea pentru fiecare pagină de antete şi subsoluri (informa ii care să apară în partea de sus sau de jos a fiecărei pagini a documentului). Formatarea paginii În Word pentru pagină se poate stabili: . Astfel de obiecte ar fi: Tabele.1.dimensiunea (formate standard A3.5.1 Tabele Tabele sunt obiecte care permit creerea si editarea datelor organizate în rânduri (pe orizontală) şi coloane (pe verticală) care pot fi despăr ite prin linii de bordură. Urmat/preced Inserare nr paginii la locatia cursorului Inserare nr total de pagini la locatia cursorului Stabilirea formatului si numarului de pagina Afisare/ ascundere text Buton rapid pt Page format Inserare timpului Inserare datei 3.1. sau formate utilizator) şi orientarea hârtiei (Portret sau Landscape) .bara de instrumente Header and Footer.1. Elementele lor caraceristice sunt: liniile (row).4. Inserarea de obiecte Editorul Word permite pe lângă textul obişnuit posibilitatea de a introduce alte obiecte în documentele create.marginile pentru începerea scrisului în pagină : Stanga – Dreapta – Sus – Jos .A4. Butoane rapide de Comutare header/footer Vizualizare pag. etc 3. Diagrame (Chart-uri )..5. colanele (columns). Acestea se pot configura acesând meniul: Edit/Header and Footer . alte scheme desenate cu instrumentele de desenare. data şi ora creerii etc). Imagini (Poze). După accesarea meniului va apare: -Regiunea care este rezervată antetului/subsolului într-un dreptunghi .cursorul text in interiorul acestui dreptunghi . In caseta rezervată anteltului/subsolului se poate introduce text obişnuit fomatat dupa regulile specifice Word şi „instruc iuni de câmp”cu ajutorul butoanelor din bara de instrumente.Gutter – (margine de indosariere). celule (cells) şi bordurile sau liniile verticale şi orizontale (borders). Instruc iunile de câmp sunt folosite de Word pentru a introduce date care suferă modificări în timp(de exemplu numarul de pagini. Organigrame. Pentru formatarea aspectului tabelului se pot folosi comenzile de formatare din celelalte meniuri descrise inainte.Pentru definirea bordurilor şi haşurări se foloseşte meniul Format/Borders and shading sau butoanele din bara de instrumente rapide Formatig.

Modificare haşurării (umplerii) unui element din tabel.sau folosind butoanele rapide.se selectează celulele dorite a se uni . În exemplu din figură celulele 1 şi 2 sau unit prin op iunea de Merge .Butonul rapid de Insert Table aflat în bara standard . informa ii mai lungi etc. folosindu-ne atât de meniurile (Format/Fonts .creion -se pot trasa lini de împar ire pe coloane. Formatări în cadrul tabelului. Format/Paragraf . Conceptul de Split Cells este invers şi înseamnă împar irea unei celule în 2 sau mai multe celule.Meniu Insert Table . paragraf...Bara de instrumente rapide :Tables and Borders Pentru creerea unui tabel definim numărul de linii şi coloane iar pentru dimensiunea coloanelor avem 3 ob iuni referitoare la lă imea coloanelor: -Fixed column with: coloanele vor avea dimensiune fixată de user în caseta (Auto) -AutoFit to contents: editorul stabileşte automat dimensiunea coloanei după continut -AutoFit to window: tabelul va fi astfel dimensionat să încapă în fereastra unui program de navigare De asemeni editorul pune la dispozitie o serie de formate predefinite pentru tabele (formate ce se pot selecta la ob iunea de AutoFormat. Inserarea de linii si coloane noi. Pentru aceasta : . rânduri sau celule(se face un split cells) 27 .se configurează din meniul Format/ Border and Shading sau se folosesc butoanele rapide.. Se foloseşte dacă se doreşte să se introducă informa ii de totalizare. sau din barele de butoane rapide).se selectează elementul . Acest meniu are o serie de instrumente: . Grupează toate butoanele cu care se poate controla aparen a unui tabel. sumarizare. În cadrul tabelului se poate modifica dimensiunea. (meniul Format/Border and Shading) Meniul de draw table. pentru editarea datelor in tabel se pot folosii tastele de navigare. forma şi culoarea pentru fiecare linie a unui element – fie că acesta este celulă. Pentru unirea celulelor se procedează astfel : . şi respectiv pagină. Culoarea de umplere (de fond) din fiecare celulă precum şi textura se poate defini în meniul de haşurări-shading. In plus se poate face selectarea tabelului întreg . coloanele sau chiar celule folosind toate cele 3 metode specifice editării (din meniul Table /Insert) seleclarea elementului( click dreapta insert) sau butoane rapide. a unor linii sau coloane precum si a unei sau mai multor celule pentru a formata sau modifica respectivele linii sau coloane. linie sau coloană. bara de instrumente. mouse-ul pentru pozi ionare sau selectarea de cuvinte portiuni etc specifice editarii in general urmate de inserare propriuzisă ( inserare sau suprascrierei) . Con inutul este văzut ca o singură celulă spre deosebire deştergerea liniilor de bordură când con inutul din celule se află în celule separate dar liniile celulei sunt invizibile. Editarea datelor in tabel . Se ob ine fie de la View/ Toolbars/Tables and border fie de la Table/ Draw Table. În cadrul tabelului se pot aplica toate formatările specifice de la caractere. Intr-un tabel se pot insera noi linii..Impăr irea celulelor. Unirea de celule. Format/Bullet and Numberig respectiv File/Page setup) Modificarea bordurii unui element (celula/linie/colana) din tabel. Conceptul de Mege Cell înseamnă unirea a 2 sau mai multe celule pentru a func iona ca o singură celulă..se activeză ob iunea de Merge Cells (din meniul Table. ! Atentie No iunea de merge/ split este diferită de stergerea bordurilor unei celule.

Butoane rapide pentru aliniere .se poate defini forma liniei . diagrame.Butoane pentru sortări alfabetice pe coloane . De asemeni se pot introduce diagrame sau scheme organiza ionale pentru toate existând acelaşi tip de controale. la mijloc.1.buton pentru unirea de celule (Merge Cell) . Editorul are şi o galerie predefinită de imagini plus o galerie (ClipArt) disponibilă pe Internet. dreapta sau centru. în pagină dar şi apari ia rândurilor.se poate defini culoarea liniei . colanelor si a celulelor.Buton rapid pentru umplere .activate cu click dreapta (meniul format proprieties) unde putem controla • alinierea în pagină adică dacă imaginea se aliniează stânga.butoane rapide pentru sensul de scriere . precum şi alinierea pe verticală într-o celulă (sus. şi jos).buton pentru impartirea de celule (Split Cell) .Buton rapid pentru bordere . scheme în documente.Bare de instrumente 28 . Acest lucru se face de la meniul Insert/Picture după cum se vede şi în figura alaturată. Meniul de Table Properties se obtine fie activindul din meniul principal Table/Table property fie selectând tot tabelul si apoi click dreapta.proprietă i .butoane rapide pentru egalizarea rindurilor /coloanelor –ca dimensiune .posibilită i de formatare şi editare .2 Imagini Editorul Word permite inserarea de imagini grafice. forma şi culoarea) chenarelor pentru imagine . 3.se poate defini grosimea liniei .buton de sumarizare Meniul de Table Properties Ca orice obiect şi tabelul are asociat un meniu de proprietă i cu ajutorul căruia putem să controlăm apari ia tabelului.borduri (stabilim dimensiunea.5. Apari ia rândurilor şi coloanelor se referă la faptul ca putem să definim o anume înăl ime respectiv lă ime.buton pentru inserare de tabela de calcul (excel) . Fiecare din aceste obiecte au .- radiera ( se pot şterge linii de pe verticală sau orizontală se face un merge cells) . • dacă se inconjoară cu scrisul sau nu • bloca aspectul pentru ca utilizatorul să nu poată trage imaginea cu mouse-ul • stabili o înal ime respectiv lungime fixă • culoare intensitatea culorilor strălucirea etc .

1. integrale. Aceasta de obicei este localizată în partea de jos a ferestrei deasupra barei de stare. Editorul Word pune la dispozitia utilizatorului şi o bară de instrumente pentru desenare. 3.5. Se pot defini 2 sau mai multe colane.3. curbe -în puncte.3 Desenare. Utilizatorul trebuie deci să : 29 .4 Inserare de alte obiecte In editorul Word se mai pot insera si alte obiecte ca de exemplu casete de ecuatii matematice. torsionate. Editorul are definite si simboluri grafice pentru to i operatorii şi simbolurile din matematică(radical.1 Scrierea cu coloane de ziar Din meniul Format/Columns se poate aranja aspectul textului sub forma de coloane de ziar. Acest obiecte pot fi rotite. 3.6.6. 3. spatierea dintre coloane precum si daca coloanele vor fi separate cu o linie sau nu. Desenare Inserare de formate artistice pentru cuvinte imagini Stabilirea linie dreptunghi cerc Grosime liniei Forma liniei diagrame Forma sagetilor Meniu de prorietati Selectie – comutare in mod desenare Inserare de forme predefinite (cercuri.1.(adică stabilirea punctelor de curbură) sau linii libere ( după cum se mişcă mouse-ul pe ecran). colorate etc. Alte facilită i 3. frac ii etc) Toate aceste obiecte sunt tratate ca şi imaginile adică se pot redimensiona.1. echidistante (prin bifarea obtiunii de „equal column with” sau se poate defini de asemenea in cm sau in inchi dimensiunea fiecarei coloane. dar user-ul o poate muta oriunde pe ecran..1.2 Imbinare corespondentă (mail merge) Prin aceasta functie editorul poate creea un sir de documente personalizate din 2 documente distincte: •Un document principal – şablon– (format din text si comenzi numite si cimpuri sau etichete) • O lista de valori (de obicei reprezentată ptrintr-un tabel Word sau foaie e calcul Excel sau baza de date Access ) .6. romburi etc ) Inserare de casete de text cu scrisul orizontal sau vertical De umplere Pentru linii Pentru caractere Definirea culorii Stilul de umbre Userul poate să deseneze obiecte din obiectele puse la dispozitie de bara de instrumente. muta în anumite locuri în document şi controla aspectul lor din meniul de prorietă i a obiectului respectiv.1. De fapt editorul construieşte pornind de la documentul principal câte o scrisoare în care fiecare etichetă ia pe rând o valoare din lista de adrese. sau trasa linii drepte.5. el având o ob iune si un editor de ecuatii conceput tot intr-o maniera grafică. Instrumente pentru desenare.

Republicii nt 43 Word-ul dispune de un expert care în 6 pasi ghidează utilizatorii pentru îmbinarea corespondentei. Etichetele sau comenzile se introduc în pasul al 4 când expertul la selectarea obtiunii « More Items » afisează într-o fereastră cu lista cimpurilor « Insert Merge Field » din care utilizatorul poate sa insereze câmpul dorit. nu ne interesează cum arată la imprimantă nu se vizualizează grafic imaginile. Utilizatorul trebuie deci să : 1. La primi 2 pasi se selectează tipul documentului pe care vrem să-l creem şi documentul sursă. • Se poate modifica dimensiunea de vizualizare a documentului pe ecran (zoom) Meniul View/Zoom sau de pe bara de intrumente rapide .Lunii bl.Cele patru moduri se pot alege din Web Layout partea superioară a meniului View sau din cele 4 Print Layout butonaşe rapide aflate în col ul din stânga jos. Acest dic ionar poate fi între inut de utilizator în sensul că utilizatorul poate să adauge cuvinte noi. antetele subsolurile etc) cu aspect de pagină de imprimantă (foaia pe ecran arată exact ca cea ob inută la View Normal tipărire). pentru lb. seteze pentru tot documentul limba respectivă din meniul Tools/Language/Set Language (de ex.Mare 13 bl 4 ap 5 Str. 3. pe Outlined bara de defilare orizotală a documentului.1. În primi 4 paşi se creează documentul principal (lista de adrese se considera ca există apriori) . îmbine documentul principal cu lista de adrese: Şablon Către . creeze lista de adrese 2.Mică nr. Vă felicităm pentru alegerea făcuta şi vă asteptăm miercuri 5 decembrie să vă ridica i comanda.M.Lacului 11 Str.1.9 Bd. alternativele corecte respectiv utilizarea dictionarului se face cu ajutorul tastelor SIFT +F7 respectiv ALT +F7 3. 30 . având chiar posibilită ti de corectare automată (în limba documentului) precum şi un mic dictionar de sinonime pe care editorul îl stie folosi în sensul că prezintă utilizatorului ob iunile pe care le are de a înlocui un cuvânt gresit.Viteazu nr.1..7 Modificarea prezentării ferestrei document Pentru confortul utilizatorului şi performa ă maximă îin utilizare se pot face mai multe configurări şi se poate modifica setarea standard a ferestrei documentului : • Se poate alege din 4 moduri de vizualizare a paginii de lucru : Normală (folosită în cazul inserării rapide a textului.<Nume> <Prenume> <Localitate> <Adresă> Stimate Domnule <Nume>. Cu stimă. 3 Str. 7 apt.Clujului nr 4 Str.76 Str. Lista de adrese Nume Pop Pană Lupu Sas Adam Bob Man Prenume Dan Ion Lia Olga Mihai Lia Bogdan Localitate Satu Mare Carei Seini Cluj Arad Oradea Carei Adresa Str.. În pasul al treilea se stabileste sursa listei de adrese.. activeze ob iunea de corectare automata din meniul: Tools/Option/Speling & Grammar selectând ob iunea Check spelling as you type 2.3 Corectarea gramaticală şi ortografică Dacă are instalat ob iunea de corector Wordul poate semnala greşelile gramaticale. Dacă ob iunea de corectare este activată editorul va semnala cuvintele greşite subliniidu-le cu o linie roşie ondulată. aspect de pagină Web ăi modul schi ă(outlined). se lansează procesul de corectare automată din meniului Tools/ Speling & Grammar (sau F7) 4. Expertul se lansează din meniul Tools/Letters and Mailing/ MailMerge Wizard. În pasul al 5 -lea se verifică iar în pasul al 6-lea se face îmbinarea efectivă.română se selectează tot documentul apoi se activează din meniul de mai sus) 3. creeze documentul principal în care să pună si comenzile (etichetele necesare) 3.6.

De exemplu cânt lucrăm un tabel putem activa bara cu instrumente Tables and Borders şi să o folosim la nevoie: • Se poate modifica modul de prezentare şi din meniul Tools/Otions. În functie de versiune şi edi ie editorul Microsoft Word are şi alte ob iuni şi func ii noi prezentându-le aici doar pe cele mai des utilizate. etc. 31 . Vizualizarea barelor de defilare verticale si orizonzontale Vizualizarea barei de stare • Se pot ascunde sau nu riglele de pe verticală şi orizontală. De asemeni el prezintă un foarte puternic Help şi posibilită i de documentare şi ajutor chiar şi pe internet.• Se pot adauga din meniul View/toolbars noi bare cu instrumente rapide sau se pot selecta aceste bare pe perioada lucrului cu aceste elemente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful