Povestea lui Harap-Alb.

Basm cult
Basmul „Povestea lui Harap-Alb”, aparut in revista „convorbiri literare” la 1 august 1877 a carui autor cunoscut este Ion Creanga, se incadreaza in genul epicl, iar ca specie literara este un basm cult cu larga raspandire, in care se nareaza intamplarile fantastice ale unor personaje imaginare(feti-frumosi, zane), aflate in lupta cu fortele malefice(balauri, zmei) pe care le biruie. Impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeaza fantasticul, ca specific ancestral al basmelor. Creanga e atat de realist, incat marcheaza creatia narativa cu acea specie de miraculos care ingaduie povestitorului sa inzestreze pe eroii sai cu insusiri sufletesti sau trupesti peste masura omeneasca. Acesta le imprumuta o viata curat omeneasca,si anume taraneasca, si-i trateaza pe un picior de perfecta egalitate, deunde reiese si originalitatea unica a acestei creatii. Tema basmului „Harap-Alb” este aceeasi ca a basmrlor populare, in genere: triumful binelui asupra raului. „Povestea lui Harap-Alb” e un chip de a dovedi ca omul de soi bun se vadeste de sub orice strai si la orice varsta” (G. Calinescu). Titlul neobijnuit al basmului evdentiaza dubla personalitate a protagonistului, reprezentata printr-o identitate reala (de tanar print) si una aparenta (de sluga a Spanului); totodata, acesta reflecta, prin contrastul cromatic „negru-alb”, armonizarea defectelor si a calitatilor umane, dintre care primele sunt necesare pentru a le verifica pe ultimele. Expozitiunea relatează faptele ce se petrec într-un ţinut îndepărtat, peste mări şi ţări, la capătul lumii, în timp mitic. Aşadar, relaţiile temporale şi spaţiale se definesc prin evocarea timpului fabulos cronologic şi a spaţiului imaginar nesfârşit, iar ca trasaturi ale basmului apar formulele initiale tipice, si cifra magica 3:”amu cica era odata intr-o tara” un crai care avea trei feciori si un singur frate mai mare, pe nume verde-mparat” care avea 3 fiice. Imparatia fratelui mai mare era „tocmai la o margine a pamantului”, iar fratele mai mic traia „la alta margine”. Verde-mparat ii cere fratelui sau, sa-i trimita „grabnic pe cel mai vrednic” si viteaz dinntre fiii sai, ca sa-i urmeze la tron, caci acesta avea numai fete. Craiul ii pune la incercare pe fii care se intorc rusinati,iar craiul este dezamagit, si le rosteste moralizator”nici tu nu esti de imparat, nici imparatia pentru tine”. Mezinul impresionat de amaraciunea tatalui, se duce in gradina „sa planga in inimia sa”. Deodata „o baba garbovita de batranete ii cere de pomana si il sfatuieste sa ceara tatalui sau „calul, armele si hainele cu care a fost el mire”. Urmand intocmai sfaturile babei, acesta trece de incercarea tatalui, care multumit il binecuvanteaza si-l sfatuieste sa se fereasca „de omul ros, iara mai ales de cel span” Fiul craiului si calul pleaca la drum, basmul continuand cu formule mediane tipice”si merg ei o zi, si merg doua, si merg 49” pana cand se rataceste in codrii intunecosi, si accepta a treia rugaminte a spanului deghizat de a-l lua „ca sluga la drum”. Ajunsi la o fantana, spanul il coninge pe fiul de imparat sa coboare sa se racoreasca. Sub amenintarea mortii, feciorul de crai jura „pe ascutisul palosului” ca va fi sluga supusa a spanului. Acesta il numeste pe flacau Harap-Alb. De remarcat este aici elipsa narativa, adica trecerea sub tacere a secventei calatoriei facute de erou ca sluga a spanului pana la imparatia unchiului sau, naratorul sugerand numai ca s-a intammplat. La palatatul imparatului Verde, spanul ii da lui Harap-Alb in prima faza doua misiuni:cea de ai aduce „niste salati foarte minunate”, si „pielea cerbului cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe”. Acesta este ajutat de catre Sf. Duminica, si de catre calul sau credincios. Ultima misiune data de catre span, este de a i-o aduce pe fata

Motivul probelor este specific nu numai basmului popular. care si ea l-a randul ei il supune unei probe. ospitalitatea . pungă. să aibă capacitatea de a conduce. Ia masă. Flamanzila.întruchipate de zmei. Pe de altă parte. personajul vorbind limba moldovenească autentică. Basmul cultiva inalte principii morale ca adevarul. valorificând tradiţiile moştenite de la străbuni (hainele. se uita si rabda”. personaje fabuloase de basm. din sat de la Chitilă. Episodul este introdus de formula mediana „dumnezeu sa ne tie. Ca la orice nunta imparateasca din basme. este viteaz. răbdător. fata dezvaluie minciuna spanului.. Harap-AIb este flăcăul supus iniţierii în experienţa vieţii către maturizare. Basmul continua cu formule mediane „mai merge el cat merge” si Harap-Alb intalneste pe rand cinci personaje fabuloase :Gerila. „si acum mai tine inca. cine are bani bea si mananca. ci şi basmului cult. proverbe şi fraze rimate. prinpersonajele pozitive şi condamnă nedreptatea. Cine se duce acolo bea si mananca. de a păstra un secret şi de a-şi ţine cuvântul dat. inteligenţă. spânul supunându-l pe Harap-AIb la încercări primejdioase. personajele fiind imparati si crai. presărată cu regionalisme şi cuvinte (expresii) populare: "să-i văd când mi-oi vedea ceafa". . inainte mult mai este. Harap-Alb ia fata. numai astfel reuşind să treacă unele probe. dar ea il reinvie pe crai prin ritualuri stravechi cu „cele 3 smicele de mar dulce” si cu apa moarta si vie. insecte sau obiecte ori pot să reînvie. Setila. "Poftim. sine nu.". alaturi de personaje realiste aduse. Trecand probele cu bine. animale si gaze fermecate. Harap-AIb. bunătate. Trimite calul fiului de crai impreuna cu turturica ei sa duca „trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta”. tact. vitejia. curajul. demonstrând generozitate. generos. ca cuvantul din poveste.Trecând cu bine toate probele. prietenia.nepot de soră lui Pândilă. din care tânărul trebuie să devină apt a-şi întemeia o familie. cu care calatoreste. Intr-un tarziu ajung cu totii la imparatie. plante. flăcăul se înscrie în codul civilizaţiei ţărăneşti.altele fiind depăşite de bunii săi prieteni. pe cei care sunt omorâţi. cinstea. rabdarea. discreţie. văr primare cu Chiorilă. curajos. contine formule specifice finale: veselia a tinut ani intregi. Insa Harap-Alb se indragosteste de aceasta si parca nu ar mai duce-o. sfătuit şi ajutat de o multitudine de simboluri ale binelui.acestea din urmă având puteri supranaturaleşi putându-se metamorfoza în animale. Basm cult imparatului Ros. unde sunt supusi la probe fabuloase si foarte periculoase. "Poatecă acesta-i vestitul Ochilă. eroi cu trasaturi fabuloase. supus încercărilor sorţii. balauri sau spâni. deoarece veselia a tinut „ani intregi si acum mai tine inca”. adică de a se putea integra în viaţa colectivităţii.Inapoi la palatul Verde. angajat cu toată convingerea în lupta împotriva răului şi mai ales este înzestrat cu arta de a-şi face prieteni. frate cu Orbilă. cu speranţa că va scăpa de el. dreptatea.. Limbajul artistic al basmului "Povestea lui Harap-Alb" este presărat cu zicători. „Povestea lui Harap-Alb” ilustreaza o alta lume decat cea reala. megieş cu Căutaţi şi de urmănu-i mai daţi". El este mereu condus. un fel de FătFrumos din basmele populare. răutatea. Acesta turbat il omoara pe Harap-Alb. ori din târg de Ia Să-l-caţi. Calul se intoarce primul si fata imparatului Rosu porneste cu el la drum. Personajele sunt reale şi fabuloase.Povestea lui Harap-Alb. Finalul basmului este fericit si deschis. peste drum de Nimerilă. / Dacă ţi-ai adus de-acasă. prin leacurimiraculoase. Făcând o paralelă între lumea basmului şi ţăranii din Humuleştii lui Creangă. capacitatea de a întreţine o familie. armele şi calul tatălui său). minciuna . Ochila si Pasar-lati-lungile.generozitatea . Iar la noi.

. zise Setilă.) s-a prefăcut în păsărică. a unui auditoriu care ascultă şi nu pentru cititori.Povestea lui Harap-Alb. interogatii. interjectii ("Şi odată mi ţ-o înşfacă ei. clipocind mereu din gene.]. cu scopul unei initieri. broaşte sunt destule") Poreclele personajeloar (pasarila. "Voinic tânăr. fiind o opera epica in proza.. nici carne moale") Versuri populare sau fraze ritmate ("La plăcinte. apoi? Lasă-te în sama lor. zise atunci Flămânzilă..."vorba ceea". Luminate împărate. acesta respecta tipologia si sustine ordinea valorica a binelui in lupta. Basm cult Oralitatea stilului lui Ion Creangă este dată de impresia de spunere a întâmplărilor în faţa unui public.") Exclamatii . căruia îi lăsa gura apă. şi hai.Parcă v-a ieşit un sfânt din gură. dacă vrei să rămâi fără cap") Diminutive (Şi dacă-ţi putea scoate la capăt trebuşoara asta. Acesta este reprezentat in opera prin diverse modalitati:  Exprimarea posnasa ("Şi înălţimei voastre gând bun şi mână slobodă.". că din mâncare şi băutură las dacă ne-a întrece cineva. ca să ne daţi cât se poate mai multă mâncare şi băuturică./ înainte/ Şi la război/ înapoi. Aceasta se realizeaza prin   Dialog (".Măi. măi.. hai! în zori de ziuă ajung la palat" ". [. mai bine să şezi deoparte cum zici. "Mă. iacătă-o-i. căci mila domnului: lac de-ar fi. hai!.. Păsărilă. buzila)   Intrunind toate aceste trasaturi specifice basmului cult."..Ia lăsaţi. nici împărăţia pentru tine. zise Ochilă. că nici tu nu eşti de împărat. de jovialitatea. ia!" "Ei. atunci oi mai vedea eu. . "de voie de nevoie") Proverbe si zicatori ("Capul de-ar fi sănătos.. unul de o mână şi altul de cealaltă. "Cine poate oase roade./ Greu se-ngăduie la drum!")     Umorul în proza lui Creangă este dat de starea permanentă de bună dispoziţie a autorului. hai. feţişoara împăratului ne-a tras butucul (. cal bătrân. că belele curg gârlă". şi decât să încurci numai aşa lumea. numai la treabă nu ne prea punem cu toţi nebunii") Ironie ("Se vede lucru. in care personaje supranaturale dar si cele reale trec prin intamplari fabuloase. a zburat ca săgeata pe lângă ceilalţi") Formule specifice oralitatii (toate ca toate". cine nu. verva şi plăcerea lui de a povesti pentru a stârni veselia "ascultătorilor".

7.54.7...3g0890/.9::30 .:17.. .0.0 /.9 g !g8g7g .5g9970-: 4..8070.9.00..8.8-:9:.70.0 9:38139/3:7g :23...8g0.. [bW_`WSa S^S\TS_Ua`  7. ..2.0/0.89.g.:3:5:-..9  4/. :3:.5:/0 .g x5:90.g.90.503g .90 80.x 2g 80 .0.9:3.947 .4./085:3070.0  O '078:7545:.5.5g.708..90 .9g2x 4L3 1./0 .9 39074.90.:77g3054.40/030.x.9947 .3/2070:/3030   O ..89:::4370.90 .904. .9g/025708.90.5701g.047.47-.1.g0 :3:/0423g .303: 3.0792.73024..42.708g7g21g7g. .9.L3925g747L31.0.:9L35g8g7.L25g7.:3.54.:/947:.9.9:3.. /0.89. g8. .g23g  ( .718g3g948 .4  !.L347/0:g.  .g9g 4  .g ...0: g  10x 4.94.: 8 .5  O 23:9..8g 90L38.g-000.390 .:9g 3:50397:..2.47 /.9. ..9 39070.90L25g7.9:/0 .40  O !74.573 O .8.7.9 94.0.g .x  O 472:0850.-:7.9g  .97.8074.07-08..

L3.390.

7g-4. .

.-g973 .54 '43.93g7  .L3.

70.089070570039.g/323.:94x30-:3  O 7430 $0.  .:947:: /04.3g0890/.78.70 -g:9:7.3..g.-308g 0/045...078024/. 908:39/089:0  O !470.5483.9/089.9.2:9g23.:7.0070.70:80 3g/:0. 3.08950397:.8973.07.57339.7.7 5.8g30/.-30:3:59.70  -g:9:7g.47.070.30.7: .5g.9:7.25.5072.70. 5g.2..70507843./0 .089..45::303907 .0 8:57.80 ..g7:.    ..54.9 O 572.3:2.8..71  -74.L3970.g3.0-.980 54.. .70850.0.4.0/.3039g/0-:3g/854x0.71.Lg8.98g L3...g30 .089097.89703/-:3 23g84-4/g .9. -:.  L3gx20.50397:930 /0.934507..080.0970../423::.9 3.  397:33/94.:9 13/44507.-g3:30570.90. 9544.-:4.790.8.9:7850.:9g94747 ..9:3:0 9/0L25g7.089.:70.L25g7gx.:2.:20. 573/..902.:8.g 80$09g .:7.5:302.00507843.x.:/0..88:893047/30.3:2.8/.9.82::. 2.970.90. ..04..1.05./7:2  &247:L3574.3574....8.0/0:.8.