P. 1
Poluarea Apelor norme, legi, convenții naționale și internaționale.

Poluarea Apelor norme, legi, convenții naționale și internaționale.

|Views: 4|Likes:
Published by Codreanu Petru
Recapitularea acestor date fundamentale urmăreşte să sublinieze ideea că fiecare locuitor al pământului trebuie să devină un militant conştient în lupta înpotriva poluării.
Recapitularea acestor date fundamentale urmăreşte să sublinieze ideea că fiecare locuitor al pământului trebuie să devină un militant conştient în lupta înpotriva poluării.

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Codreanu Petru on Nov 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2014

pdf

text

original

Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor

1
CUPRINS
Introducere .................................................................................................................................. 3
Capitolul 1 .................................................................................................................................. 5
PROTECTIA CALITÄTII APELOR ........................................................................................... 5
1.1 Componentele sIerei protectiei calitátii apelor .................................................................... 5
1.2. Supravegherea (monitoringul) dinamicii calitatii apelor .................................................... 6
1.3. PlaniIicarea másurilor de protectie a calitátii ................................................................. 6
resurselor de apa la nivelul bazinelor hidrograIice (gospodárirea calitátii apelor) ..................... 6
1.4. Másuri ajutátoare la nivelul surselor de poluare pentru diminuarea debitelor si
încárcárilor .............................................................................................................................. 8
1.5. Epurarea apelor uzate ........................................................................................................ 9
1.6. Interventii pe cursurile de apá, receptoare ale apelor uzate ............................................. 10
1.7. Protectia calitátii apelor (PCA) ca Iactor de bazá al protectiei mediului înconjurátor ....... 11
1.7.1. Poluarea apelor interioare si eIectele acesteia. ........................................................... 12
1.8. Factorii care inIluenteazá autoepurarea ........................................................................... 15
1.9. Gospodárirea calitátii apelor interioare ale tárii ............................................................... 17
1.9.1. Másuri contra poluárii apelor aplicate direct în receptori. .......................................... 17
1.9.2. Prioritáti în domeniul gospodáririi calitátii apelor ..................................................... 18
1.9.3. Cunoasterea calitátii apelor de supraIatá. .................................................................. 18
1.10. Solutii pentru márirea disponibilului de apá dulce ......................................................... 19
CAPITOLUL 2 ......................................................................................................................... 22
LUPTA CONTRA POLUÄRII APELOR .................................................................................. 22
2.1. Limitarea evacuárilor de poluanti în emisar ..................................................................... 22
2.2. Organizarea protectlei calitátii apelor pe plan national .................................................... 24
2.3. Lupta contra poluárii apelor pe plan international ............................................................ 28
2.4. Activitatea organizatiilor internationale ........................................................................... 29
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
2
CAPITOLUL 3 ......................................................................................................................... 31
REGLEMENTÄRI ÎN DOMENIU PROTECTIEI APELOR ..................................................... 31
3.1. Reglementári cu caracter intern ....................................................................................... 32
3.2. Reglementári cu caracter international............................................................................ 34
3.2.1. Conventii cu vocatie mondialá ................................................................................. 34
3.2.2. Conventii cu vocatie regionalá ................................................................................. 37
3.3. Modul de aderare al Romaniei la Conventiile si Organizatiile Internationale ................... 38
3.4. Aderarea României la Conventii si Protocoale Internationale în vederea integrárii în
Uniunea Europeaná ................................................................................................................ 41
3.5. Conventia MARPOL 73/78 ............................................................................................. 44
3.5.1. Obiectivele conventiei MARPOL 73/78.................................................................... 45
3.5.2. Modalitati de rezolvare a obiectivelor ....................................................................... 45
3.5.3. Componenta conventiei MARPOL 73/78 .................................................................. 46
3.5.4. Anexele conventiei MARPOL 73/78 ........................................................................ 46
ANEXA .................................................................................................................................... 62
DIRECTIVE, CONVENTII SI ACORDURI DE MEDIU ........................................................ 62
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 66


Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
3
Introducere

Apa ca element din ce în ce mai implicat în viata economicá si socialá nu mai este
consideratá de mult ca resursá naturalá inepuizabilá. Continua dezvoltare a industriei, a
energeticii si transporturilor , utilizarea apei în naturá la parametrii de consum Ioarte înalti si
toate celelalte nevoi ale omenirii de ridicare generalá a nivelului de viatá, în conditiile uriasului
salt demograIic ale ultimelor decenii ale secolului nostru, au Iácut ca cerintele de apá ale omenirii
sá creascá necontenit. Apa, sub diversele ei Iorme, alcatuieste unul dintre cele mai importante
învelisuri ale planetei noastre atât prin ráspândirea majoritará, cât si prin rolul ei în naturá si în
viata omului. În preocupárile gásirii a noi surse de hraná pentru atenuarea situatiei actuale, dar
mai ales pentru necesitatile sporului de populatie asteptat în urmátorii ani având în vedere
limitele extinderii terenurilor Iertile respectiv a cresterii productiei alimentare speciIice, o atentie
particulará este acordatá posibilitátilor pe care le oIerá Iauna si Ilora márilor si oceanelor.
'Omul va mânca din mare¨ reprezintá ideea-sperantá a rezolvárii problemelor hranei
viitorului.
Apele reprezintá Iárá îndoialá un element de bazá al mediului înconjurátor. Pentru acest
motiv, protectia calitàtii apelor capátá în prezent dimensiuni majore aceasta Iiind pe primul plan
în problema apárárii mediului înconjurátor de poluare .
Prin protectia calitátii apelor întelegem domeniul de activitate care se ocupá de toate
problemele care privesc calitatea cursurilor de apá, apele státátoare, apele maritime si apele
subterane, aceste probleme reIerinduse atât la Ienomenele care se petrec în ape ca urmare a
tulburárii echilibrului natural al calitátii datorate omului, cât si la procesele si activitátiile de
gospodárire judicioasá si protectiei a calitátii resurselor de apá.
De activitátile de protectie si gospodárire a calitátii apelor trebuie sá se ocupe, în mod
direct organele de gospodárire a apelor, în timp ce de problemele epurárii apelor uzate, probleme
intime legate de procese tehnologice speciIice, trebuie sá se ocupe, în mod direct cei ce produc
aceste ape, Iiind absolut indispensabil ca acestea sá caracterizeze calitatea apelor uzate produse,
sá cerceteze în strânsá legáturá, cu procesele tehnologice, modul cel mai eIicient de curátáre a
acestor ape uzate, sá proecteze si sá construiascá statiile de epurare, sá descarce în recuperatori
apele uzate în conIormitate cu contitiile stabilite de gospodarii calitátii apelor.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
4
Asigurarea necesarului de apá se înscrie în rândul problemelor majore, acute si diIicil de
rezolvat ale civilizatiei contemporane. Amenintarea epuizárii iminente a resurselor pare
incredibilá cu toate cá este aIirmatá de autoritáti cu prestigiu. Între comentariile alarmante care
apar tot mai Irecvent în sistemul inIormatiilor de masá si concluzilile pesimiste ale unor
specialisti se poate presupune cá existá anumite legáturi dar pentru a demonstra generalitatea
crizei este necesará o veriIicare sistematicá. Trebuie explicatá în primul rând diIicultatea
paradoxalá de a asigura apa pe o planetá care, din rezeva proprie, sar putea inunda complet cu un
strat de aproape 3 km grosime. Recapitularea acestor date Iundamentale urmáreste sá sublinieze
ideea cá Iiecare locuitor al pámântului trebuie sá deviná un militant constient în lupta înpotriva
poluárii.
Calitatea apei este actualmente principala sa dimensiune ce va accentua din ce în ce mai
mult, o datá cu dezvoltarea în ritmuri accelerate a societátii care genereazá reziduuri în cantitáti
mare si cu nocivitate ridicatá, reintegrate în mediul înconjurátor prin intermediul apelor.



Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
5
Capitolul 1
PROTECTIA CALITÄTII APELOR
1.1 Componentele sIerei protectiei calitátii apelor

În conceptia moderná, prin protectia calitátii apelor se întelege domeniul de activitate care
se ocupa cu problemele ce privesc calitatea cursurilor de apá, a apelor státatoare, maritime si
subterane. Aceste probleme se reIerá atât la Ienomenele care se petrec în ape ca urmare a
tulburárii echilibrului natural al calitátii, datoritá interventiei omului, cît si la másurile si
activitátile de gospodarire judicioasá, restabilire si protectie a calitátii resurselor de apá
mentionate mai înainte.
În sensul absolut al notiunii ar trebui ca prin conceptul de calitate a apei care trebuie
protejatá sá se înteleagá calitatea apei nealteratá de nici un Iel de inIluente din aIará, în spetá
calitatea naturalá a apei, care conIerá acesteia posibilitati de utilizare pentru orice Iel de
necesitáti. Aceasta ar însemna, de Iapt, dezvoltarea societátii în conditiile unor tehnologii
industriale aduse la perIectiune, total nepoluante, ca de Iapt întreaga activitate umaná, apele Iiind
destinate sá reprezinte, în principal, elementul natural necesar destinderii si agrementului
populatiei. Se poate aprecia cá acest stadiu este cel cátre care trebuie sá se tindá pentru viitor în
activitatea de protectie a calitátii apelor.
De Iapt, actualmente, apele ca si întreg mediul înconjurátor sunt supuse unui impact
agresiv general de dezvoltare a societátii pe baza unor tehnologii din ce în ce mai poluante, ca de
altIel întreaga activitate umaná. Acesta este deci cadrul în care actioneazá protectia calitátii
apelor în prezent si probabil multá vreme de aici înainte si la care se vor Iace reIeriri pentru
explicitarea conceptului de protectie a calitátii apelor.
Componentele principale ale activitátii de protectie a calitátii apelor, în aceste conditii
sunt urmatoarele:
supravegherea (monitoringul) dinamicii calitátii resurselor de apá;
planificarea màsurilor de protec(ie a calità(ii resurselor de apà, la nivelul
bazinelor sau sub-bazinelor hidrograIice, respectiv gospodárirea calitátii resurselor
de apá ;
màsuri ajutàtoare la nivelul surselor de poluare pentru diminuarea debitelor si
încárcárilor, respectiv adoptarea de tehnologii Iie neconsumatoare, Iie mici
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
6
consumatoare de apá, tehnologii nepoluante, sau mai putin poluante, recircularea
apelor uzate etc.;
màsuri ajutàtoare epuràrii apelor uzate, respectiv utilizarea la irigatii a apelor
uzate, injectarea în straturile subterane etc.;
epurarea apelor uzate;
interven(ii pe cursurile de apà, receptoare ale apelor uzate, pentru îmbunátátirea
dilutiei si a gradului de amestec, respectiv sporirea debitelor de dilutie prin
acumulári sau derivatii, reaerarea artiIicialá, dirijarea Ienomenelor de autoepurare
etc.;
perfec(ionarea legisla(iei în domeniul protec(iei calità(ii apelor.

1.2. Supravegherea (monitoringul) dinamicii calitatii apelor

Activitatea de supraveghere (monitoring) a calitátii apelor prezintá o deosebitá
importantá pentru ca aceastá activitate pune în evidentá permanent stadiul calitátii resurselor de
apa, pe baza datelor privind acest stadiu, prelucrate corespunzátor, putându-se adopta strategia
de protectie eIicientá a calitátii acestor resurse.
În România, ca si în multe tári avansate în acest domeniu, existá creat pentru acest scop
Sistemul national de supraveghere a calitatii apelor SNSCA, din cadrul Consiliului National
al Apelor, care include în principalele bazine hidrograIice un numar de circa 270 sectiuni de
urmárire a dinamicii calitátii apelor, pentru indicatorii de calitate Iizico-chimici si partial
hidrobiologici.

1.3. PlaniIicarea másurilor de protectie a calitátii resurselor de apa la nivelul
bazinelor hidrograIice (gospodárirea calitátii apelor)

PlaniIicarea judicioasá a másurilor de protectie a calitátii apelor apare astázi de o
covârsitoare importantá pentru succesul ideii de protectie eIicientá a apelor. Aceastá planiIicare
are ca domeniu de aplicare bazinul hidrograIic.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
7
Pâná nu demult în gospodárirea apelor erau predominante preocupárile pentru o
distributie rationalá a resurselor cantitative între diverse categorii de Iolosinte, al doilea aspect,
al gospodáririi calitative a acestor resurse Iiind în mare parte neglijat.
In lucrarea sa ,,Engieneering Management oI Water Quality", publicatá în anul 1968,
Me. Gauhey aratá cá ideea conIorm cáreia calitatea apei devine o dimensiime a apei, în aceeasi
másurá ca si cantitatea, este de datá recentá. Acest lucru se poate explica într-o oarecare
másurá si prin diIicultatea de ordin psihologic de a se accepta cá în aIara gospodáririi unor
elemente concrete, cantitátile de apá, se poate Iace acelasi lucru si cu un element considerat
relativ abstract, calitatea apei.
Aceastá barierá psihologicá a Iost înIrântá doar în ultima perioada când au început din ce
în ce mai hotárît sá-si Iacá loc în literatura de specialitate articole si lucrári care trateazá
probleme ale gospodáririi calitátii apelor.
În sensul actual, gospodárirea calitátii apelor, ca de altIel si cea a resurselor cantitative,
are ca arie de actiune ansamblul unui bazin sau subbazin hidrograIic, nemaiputându-se concepe
rezolvári locale, particulare, care nu se justiIicá nici tehnic si nici economic.
Considerarea calitátii apei ca un element ce se poate distribui rational tuturor Iolosintelor
din cadrul unui bazin hidrograIic, cu pástrarea de rezerve pentru Iolosintele de perspective, a pus
pentru prima oará problema unor documentatii complexe, a unor planuri elaborate pe bazine
hidrograIice, în care sá Iie tratate aspectele multiple ale gospodáririi calitatii apei.
Avându-se la dispozitie un bun Iond de date privind calitatea apelor, obtinut prin sisteme
perIectionate de cunoastere, apare ca indispensabilá pentru buna gospodarire a calitátii apelor
elaborarea unor documentatii la nivelul bazinelor hidrograIice, denumite planuri de gospodarire a
calitátii apelor, care plecând de la situatia existentá si cea prevázutá în viitorul apropiat, 25 ani,
a surselor de poluare si Iolosintelor de apa, stabilesc pentru Iiecare sursá de poluare în parte,
conditiile optimizate de evacuare a apelor uzate în receptori, astIel ca sá se asigure pe ansamblul
bazinului hidrograIic conditiile de calitate necesare satisIacerii în conditii optime a Iolosintelor.
AstIel de planuri de gospodárirea calitátii apelor concepute ca structurá în tara noastra
încá din anul 1964, în cadrul 38titutului de cercetari 8i proiectare pe3tru go8podarirea apelor
(Iost ISCH), sunt în prezent utilizate într-o serie de tári dezvoltate în domeniul gospodáririi
calitátii apelor, în mod special în SUA. Lucrarea ,,Handbook oI Water Quality Management
Planning" apárutá în 1973 demonstreazá cu pregnantá aceasta.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
8
Nu este lipsit de interes sá citám, pentru o si mai buná acreditare a acestei idei, opiniile
reputatului specialist în problemele calitátii apelor proI. Wer3er Stu3im, directorul Institutului
Federal pentru amenajarea si protectia apelor EAWAG, de pe lángá Scoala Politehnica din
Zurich, apárute în Buletinul nr.12 din august 1981 al Institutului respectiv: ,,Pentru a se ajunge la
obiectivele Iixate de cátre protectia apelor, în special în cadrul apelor puternic poluate, vor trebui
adoptate másuri suplimentare, Iatá numai de construirea de instalatii de epurare, singura másura
care se avea în vedere pâná în prezent. Pentru aceasta va trebui sá se conceapá salubrizarea apelor
în cadrul rezolvárilor regionale, incluzându-se toate sursele de poluare din bazinul hidrograIic.
Vor trebui create pentru a se realiza aceasta sarcina, másurile necesare de planiIicare."

1.4. Másuri ajutátoare la nivelul surselor de poluare pentru diminuarea debitelor si
încárcárilor

Un aport considerabil pentru mentinerea unei calitátái corespunzátoare a apelor îl au
másurile care trebuie aplicate la sursele de poluare, pentru diminuarea debitelor si încárcárilor
apelor uzate, înainte de epurarea acestora si evacuarea în receptori.
În sensul acesta un rol important îl au tehnologiile mici consumatoare de apá, sau total
neconsumatoare, putin poluante, sau total nepoluante.
Recircularea apelor uzate apare de asemenea ca un procedeu ce va putea degreva, prin
reducerea debitelor evacuate, receptorii apelor uzate si implicit va putea asigura pástrarea unei
calitáti mai bune a apelor de supraIatá.
Folosirea la irigatii a unor categorii de ape uzate, dupa un tratament adecvat, apare de
asemenea ca o metodá care aplicatá judicios poate oIeri un dublu avantaj, respectiv acela al
reducerii cantitátilor de ape uzate evacuate în receptori, pe de o parte, iar pe de alta parte al
asigurárii umiditátii si partial a unor substante Iertilizante, solului irigat.
Apare util, în sensul celor de mai înainte, sá se citeze opiniile unui cunoscut specialist în
domeniu, proI. H. Ambùhl, seI de sectie la Institutul Iederal pentru amenajarea si protectia apelor
EAWAG, de pe lângá Scoala Politehnica din Zürich, apárute în Buletinul nr. 12 din august
1981 al Institutului respectiv: ,,Se spune adesea cá protectia calitátii apelor nu trebuie sá înceapá
cu epurarea apelor uzate. Pentru mentinerea în totalitate a gradului de curatenie al apelor va
trebui sa se gaseasca o nouá strategie, în care epurarea apelor uzate va avea si aceasta locul sau.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
9
Va trebui sa avem grije ca tehnologiile integrate, respectiv tehnologiile unice, pentru realizarea
unui produs Iara a impune, ca urmare, o altá tehnologie, uneori extrem de complexá, pentru
epurarea apelor uzate produse si deci pentru restabilirea situatiei initiale, sá meargá mâná în mâná
cu noile descoperiri si dezvoltári ale societátii, pentru a se evita crearea de noi surse de poluare a
apelor" .

1.5. Epurarea apelor uzate

Dupá cum aratá proI. W. Stiimt3, deja citat, în Buletinul Institutului Iederal pentru
amenajarea si protectia apelor din Zurich, nr. 12 din august 1981, epurarea si protectia calitátii
apelor sunt utilizate, ca termeni, împreuná. Se pun adesea pe acelasi plan aceste doua concepte
protectia apelor ÷ epurarea apelor u:ate, simpliIicare care se justiIicá doar în prima Iazá a
activitátii de protectie a apelor.
De aceea, în prima etapá a protectiei calitátii apelor se depuneau, în principal, eIorturi
pentru racordarea în cel mai scurt timp a producátorilor de ape uzate la statiile de epurare.
S-a recunoscut însá, destul de devreme, cá o strategic care sá se ocupe în primul rând de
evacuari nu va putea conduce la o stare ecologicá satisIácátoare a apelor. Astázi se admite cá nu
existá premise absolut sigure conIorm cárora se va putea, în timp, ajunge la o stare satisIácátoare
a calitátii apelor numai cu ajutorul epurárii mecano-biologice si chimice.
Totusi trebuie recunoscut cá actualmente un Iactor determinant pentru calitatea apelor îl
constituie procedeele de epurare a apelor uzate, despre care s-a amintit ca Iiind în prezent, în mod
practic, singurul mijloc de combatere a poluarii apelor. În marea majoritate a cazurilor aceste
procedee de epurare sunt însá tributare unei anumite limitári, cu toate cá eIorturile pentru
perIectionarea lor si aparitia unor metode de mare eIicientá au însemnat un reviriment necesar în
actualele conditii de rapida crestere a gradului de poluare a apelor. Aceste procedee de epurare
conjugate cu másuri de sporire a debitelor prin lucrári de amenajare a apelor se considerá cá ar
putea acoperi 7080° din sIera protectiei calitátii apelor într-un sistem optimizat. Pentru restul
de 2030° ar putea concura în mod eIectiv o serie de alti Iactori din cei deja mentionati.

Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
10
1.6. Interventii pe cursurile de apá, receptoare ale apelor uzate

În procesul de protectie eIicientá a calitátii apelor se înscriu si másurile sau interventiile
direct pe cursurile de apa, receptoare ale apelor uzate, care judicios aplicate pot contribui într-o
másurá însemnatá la asigurarea calitátii apelor.
0 primá posibilitate ar Ii introducerea hotárâtá a unor procedee de îmbunátátire artiIicialá
a calitátii apelor de supraIatá ca spre exemplu aerarea intensá a râurilor sau lacurilor poluate,
Iolosind cu precádere agregatele construite în acest scop aeratoare speciale.
Acest procedeu asigurá o oxigenare suplimentará a apei, cu posibilitáti de dirijare spre
valorile impuse de gradul de poluare cu substante organice ce trebuie oxidate, rezultatele, în
special în cazul apelor de supraIatá impuriIicate cu substante organice, putând Ii spectaculoase.
Un alt procedeu din aceeasi gamá ar putea Ii cel care tinde sá asigure, spre exemplu,
destratiIicarea termica a apelor státátoare, în spetá crearea posibilitátii de înlocuire cu apa buná,
de la supraIatá, a apei de la adâncime care, prin stagnare, isi înráutáteste uneori considerabil
calitatea.
Aceste procedee, împreuná cu altele de acelasi gen, ar actiona deci direct asupra apelor
de supraIatá, receptorii apelor uzate, ponderea lor în Iunctie de eIicacitatea metodei si de
extinderea aplicárii sale putând deveni la un moment dat determinant în actiunea de protectie a
calitátii apelor.
Un alt Iactor, natural de aceasta data, care contribuie în buná másurá la îmbunátátirea
calitátii apelor de supraIatá, este Ienomenul de autoepurare, Ioarte mult timp neglijat, care
poate, dirijat corespunzátor, interveni în situatia în care se creeazá un minim de conditii, la
îmbunátátirea naturalá a calitátii apelor de supraIatá.
Trebuie arátat de asemenea cá un alt Iactor component al sIerei protectiei calitátii
apelor, cu pondere deosebitá, se reIerá la posibilitátile de sporire a debitelor minime din
cursurile de apá, receptorii apelor uzate, cu ajutorul lucrárilor de amenajare, în spetá acumulári
sau derivatii, stiut Iiind cá gradul în care apele uzate se dilueazá cu apele receptorului are o
pondere deosebitá în stabilirea calitátii amestecului. În acest sens trebuie accentuat asupra
necesitátii, cá avantajele care decurg pentru protectia calitátii apelor din lucrárile de amenajare
sá nu constituie numai o consecinta întâmplátoare.

Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
11
1.7. Protectia calitátii apelor (PCA) ca Iactor de bazá al protectiei mediului
înconjurátor

Materialele sau energia introdusá în mediul ambiant sunt numite poluan(i
1
, atunci când
depásesc anumite concentratii (limite). În aceste cazuri ele produc urmatoarele efccte:
· ;àtamàtoare sánátátii oamenilor: eIecte acute si pe termen lung;
· di8co31ort asupra vázului, auzului, mirosului;
· produc de:echilibre ecologice,
Efectele poluàrii apei nu sunt nici ele putine si neglijabile:
turbiditate excesivá:
modiIicarea gustului, mirosului;
eIecte asupra sánátátii.
Mediul are o mare capacitate de a asimila poluantii, datoritá diluárii acestora, dar si
interactiunii chimice si biologice cu poluanti. Dar capacitátile de asimilare a materialelor
trebuie protejate limitat.
Apele de suprafa(à ca yi aerul au capacitalea de a atenua eIectele poluantilor, prin
diluare, prin precipitate, absortie, neutralizare, oxidare sau reducere.
Ex.: Il. Dunarea care are Q~2000 m
3
/s, introduce aproximativ 1700t sáruri minerale/zi ce
conduce la o crestere a mineralizárii apei cu 1 mg/1.
Aceastá problema este pe prim plan în problematica apárárii mediului înconjurátor de
poluare. PCA este domeniul de activitate care se ocupá cu toate problemele care privesc calitatea
cursurilor de apá, a lacurilor, apelor maritime si a apelor subterane.
PCA priveste atât Ienomenele care se petrec în apá, cât si másurile si activitátile de
gospodárire si protectie a resurselor.
De aceea P.C.A. impune sá analizám trei probleme importante:
1. Fenomenele care se produc în apele de suprafa(à yi subterane ca urmare a poluárii
lor.

1
Mazilu Mirela Elena, ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI ÎNCONJURÄTOR, Editura Mirton, Timisoara,
2003, p.275.

Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
12
2. Problemele principale ale gospodàririi calità(ii apelor interioare.
3. Probleme specifice legate de poluarea apelor maritime, dinamica poluárii si
autoepurarea lor, norme de calitatea apelor.

.7.. Poluarea apelor i3terioare ¸i e1ectele ace8teia.

a) Tipuri de poluare
Prin poluare-impuriIicare, murdárirea unei resurse de apá se întelege degradarea
calitàtilor 1i:ice, chimice 8au biologice ale ace8teia, produsá de activitate umaná sau de
procese naturale. Acestea Iac ca apa sá deviná improprie utilizárii.
Poluarea poate Ii:
3aturalà (datoritá surselor de poluare naturalá);
arti1icialà (datoritá surselor de apa uzate, apelor meteorice, námolurilor,
reziduurilor, etc.);
controlatá (organizatá);
necontrolatá (neorganizatá);
normalá (provenite din surse de poluare cunoscute, colectate si transportate
prin actiunea de canalizare la statiile de epurare sau direct de receptor);
accidentalá (imprevizibilá);
poluare primará (depunerea suspensiilor din apele uzate pe patul
emisarului);
poluare secundará (gaze din Iermentatie si produsele Iermentárii ulterioare);

b) Materii principale poluante si eIectele accstora
materii organice în suspensii sau dizolvate, sunt Ioarte periculoase. nocive
în ape uzate industriale (metale grele: P, Cu, Zn, Cr), cloruri, SO
4
, Mg, Fe;
materii anorganice în suspensii sau dizolvate, sunt mai putin poluante în
apele uzate industrial (metale grele, cloruri, etc.);
materii în suspensie, organice sau anorganice care se depun pe patul
emisarului si împiedicá navigatia:
consumul de oxigen;
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
13
materii toxice, organice sau anorganice care pot distruge Iauna si Ilora din
receptori (met. grele, substante IitoIarmaceutice, substante aromatice);
materii radioactive: din industria extractivá, din laboratoare, din industria
instalatiilor de Ioraj, etc;
acizi si alcali evacuati în apele uzate distrug Iauna si Ilora; ataca CH,
instalatiile de irigatii, alimentárile cu apá;
colorantii (de la Iabricile de textile, hârtie, tábácárii);
energia caloricá: ape calde de la GET cu carbune sau substante radioactive;
microorganisme, bacterii patogene aerobe si anaerobe, de la tábácárii,
abatoare, industria metalurgicá.

Surse principale de poluare.
Sursele principale de poluare a receptorilor sunt Iie ape uzate de diIerite tipuri, Iie
deseuri, materii prime:
ape uzate orásenesti;
ape uzate industriale;
ape uzate de la crescátoriile de animale si pásári;
ape uzate de la campinguri, locuri de agrement. teren de sport;
ape uzate meteorice;
ape uzate radioactive;
ape uzate calde;
deseuri de materii prime, produse industriale;
deseuri de la rampele de gunoi, cimitire umane si de animale, vidanjere;
îngrásáminte minerale, pesticide.

Dinamica poluàrii yi autoepuràrii apelor de suprafata.
Dinamica poluárii si autoepurárii apelor de supraIatá este Iacilitatá de o serie de Ienomene:
diIuzia, dispersia, dilutia.
i1u:ia realizeazá egalizarea si uniIormizarea concentratiei substantelor din apá.
i8per8ia longitudinalá în cursurile de apá sau amestecul longitudinal produs de variatia
vitezei în sectiunile transversale ale albiei.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
14
ilutia reprezintá raportul dintre debitul receptorului (Q) si debitul apelor uzate (q), dupá
completa amestecare a acestora:
d÷Q/q*i

Autoepurarea apelor din suprafa(à
Apele uzate epurate sau neepurate dupa evacuarea lor în receptori sunt supuse în
continuare unor procese de transIormare de naturá Iizicá, chimicá si biologicá, asemanatoare
celor care au loc în statiile de epurare.
Toate aceste procese conduc în Iinal la autoepurarea apei din receptor, Ienomen prin care se
întelege: a38amblul de proce8e auto3ome, de 3aturà 1i:icà, chimicà ¸i biologicà, care au drept
consecintá redarea apei poluate cu materii minerale organice, în suspensie sau solutie,
radioactive, etc., puritatea initialá. Cazuri:
O se poate vorbi de autoepurare 1i:ico-chimicà, în cadrul cáreia actioneazá
neutralizarea, sedimentarea, absorbtia, Ilocularea etc. si
O autoepurare biologicà, realizatá prin Ienomenul de oxidare biochimicá a
materiilor organice.
Tinând cont de materiile poluante care pátrund în emisari prin apele uzate, autoepurarea
poate Ii:
O organicá;
O anorganicá;
O radioactivá;
O microbianá;
O tehnicá (disiparea cáldurii).

Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
15
1.8. Factorii care inIluenteazá autoepurarea

Factori climatici:
- precipitatiile;
- temperatura apei si aerului, Iactori determinanti în procesul de
autoepurare;
- viteza vântului;
- tensiunea vaporilor atmosIerici;
- radiatia solará (energia solará) Iactorul cel mai important.
Temperaturile mai ridicate dezvoltá bacteriile care produc autoepurarea.
Factori hidrologici:
- Debitul receptor cu cât e mai mare, cu atât autoepurarea se Iace mai
rapid. Q trebuie sá Iie mai mare sau egal decât Q 95° pentru a se Iace
autoepurarea.
- Caracteristicile albiei.
- Caracteristicile scurgerii (viteze, panta, etc.).
Factori biologici :
- bacteriile aerobe;
- bacteriile anaerobe.
Proprietátile Iizico-chimice ale apei:
- Temperatura apei;
- Luminozitatea apei;
- pH-ul apei.
- prezenta oxigenului în apá (consumul sau cererea de oxigen, adicá
consumul biochimic de oxigen CNO).
Caracteristicile hidraulice ale albiei:
- adâncimea apei;
- viteza apei.
Reoxigenarea receptorului prin:
- reaerarea prin atmosIerá;
- Iotosinteza în apá;
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
16
- existenta vegetatiei si Iaunei acvatice.

Calitatea apei receptorului în aval de sec(iunea de evacuare a apelor uzate
Calitatea apei receptorului într-o sectiune aval mai depártatá, unde intervine si
autoepurarea, este caracterizatá prin CBO5 si O2; în ceea ce priveste materiile în suspensie, pH,
materiile toxice, etc., concentratiile acestora, dupa ce a intervenit dilutia initialá, poate Ii
schimbatá numai prin interventia unor aIluenti sau noi deversári de ape uzate.

Aspecte specifice ale dinamicii poluàrii apelor subterane yi protec(iei calità(ii
acestora.
Substantele care polueazá apele subterane precum si eIectele acestora, sunt în general
similare celor care polueazá apele de supraIatá.
Deosebirea este în eIectele îndelungate pe care poluantii le au asupra apelor subterane.
În consecintá, poluarea apei subterane este mult mai periculoasá, cáci autoepurarea se
Iace mult mai greu.
a) Sursele de poluare yi efectele sunt în general aceleasi de la apele de supraIatá.
Singura sursá de poluare care nu poate aIecta apele subterane este poluarea termicá (cu
ape calde).
Lipsa de oxigen aproape totalá în apele subterane este suplinitá de proprietatea de a Iiltra
si de a realiza autoepurarea.
Dar aceastá proprietate a stratului acviIer nu are eIect în cazul poluantilor anorganici,
toxici si radioactivi care nu pot Ii retinuti de stratul acviIer acestia Iiind actionati de alte legi de
degradare.

b) Màsuri de prevenire a poluàrii apelor subterane.
Îmbinarea conductelor de transport sá Iie perIect etansá. Sudurile la intersectia cáilor de
transport, sá Iie veriIicate prin examen radiologic.
Viciile de Iabricare ale tevilor sá Iie controlate de cátre Iabricant.
Sá Iie extrem de exigent controlate rezervoarele de apá de supraIatá sau subterane. Contra
eroziunii externe se aplica un strat de mastic bituminous sau pulverizarea de material plastic,
ranIorsat cu lama de sticá în grosime de 2mm.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
17
Cele mai utilizate materiale de protectie sunt: cauciucul, bitumul, polimerii.

c) Màsuri de combatere a poluarii apelor subterane.
Másuri curente:
- observatii asupra pierderilor de apá din conducte;
- constatarea unor poluanti în Iorajele de observatii;
- ocazionale: echipe de interventie rapidá si remediere.
Se întocmesc "planuri de interventie petru combaterea poluárii apelor subterane",
asigurate de mijloace tehnice corespunzatoare.

1.9. Gospodárirea calitátii apelor interioare ale tárii

Presupune mai întái rezolvarea a doua probleme:
Cunoasterea evolutiei regimului cantitativ si calitativ al apelor subterane.
Asigurarea controlului continuu, intens si obiectiv, privind conditiile de evacuare a
apelor
uzate de la sursele de poluare de la toate ramurile economiei nationale.

.9.. Mà8uri co3tra poluàrii apelor aplicate direct i3 receptori.

IntensiIicarea reaerárii, prin:
- CH speciale pentru scurgerea turbulentá;
- reaerarea la stavilele barajelor, la cáderea apei;
- aeratoare mecanice cu motor sau cu perii;
- insuIlare de aer comprimat;
- împrástierea unui debit de apa, prin pompare pe supraIata râului.
Actiunea biologicá de autoepurare, prin amenajarea pe râul respectiv de iazuri succesive;
curátirea periodicá a námolului organic depus aval de evacuarea apei uzate; combaterea
dezvoltárii excesive a algelor.
Procedee chimice sau complexe:
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
18
- Iolosirea temporará de azotati introdusi în masa de apa sub Iorma de
granule, praI, solutie, care sunt Iolositi de bacteriile aerobe ca sursá de
oxigen, oprind Iormarea de SH
2
;
- regimul de exploatare al lacurilor de acumulare sá respecte debitele, pentru
o dilutie corespunzátoare

.9.2. Prioritàti i3 dome3iul go8podàririi calitàtii apelor

Sistemul de cunoastere si supraveghere a calitátii apelor.
Controlul automat al calitátii apelor.
Planurile de gospodárirea calitátii apelor.
Taxe pentru evacuarea apelor uzate în receptori.
Cunoasterea amenajárilor cursului de apa asupra calitátii apelor.
Alte elemente prioritare;

.9.3. Cu3oa¸terea calitàtii apelor de 8upra1atà.

Apa prezintá o dubla importantá:
ca Iactor al mediului înconjurátor, ca generatoare de sisteme ecologice.
ca "materie primá" pentru anumite Iolosinte:
- ca apá potabilá;
- ca apá industrialá;
- în pisciculturá;
- agrement;
- pentru producerea de energie, etc.
În ambele ipostaze apa trebuie sá îndeplineascá anumite co3ditii de calitate.
Pentru aceasta, Iazele de desIásurare a activitátii de cunoastere a calitátii apelor sunt
urmatoarele:
4 prelevarea probelor de apa din puncte (sect.) reprezentative;
4 determinarea prin analizá a indicatorilor de calitate;
4 prelucrarea datelor obtinute si întocmirea unei sinteze;
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
19
4 înregistrarea si stocarea datelor;
4 valoriIicarea datelor.

Cu cât volumul de date stocat este mai bogat, cu atât nivelul de interpretare va Ii mai bun.
Activitatea de cunoastere a calitátilor apelor trebuie sa aiba la baza urmatoarele idei de
principiu:
Realizarea unei "Scheme cadru teritoriale", prin crearea unui "Sistem national
pentru supravegherea calitátii apei".
Asigurarea unui mod judicios de urmárire în timp a calitátii apelor (prin
campanii periodice).
Corelarea determinarilor calitative cu debitele de apá pentru momentul
prelevárii.

1.10. Solutii pentru márirea disponibilului de apá dulce

Totalul apei pe glob este de circa 1,46 mld/km
3
, din care 97° se aIla în oceane si mári,
circa 2° în calote glaciare si numai sub 1° în râuri, lacuri, pánze subterane si atmosIerá.
De Iapt, omul si viata pe continente se Iolosesc tocmai de acel sub 1°, care este, în
general, apa dulce.
Oare acest procent poate satisIace mereu crescândele cerinte de apá?
Cine sunt marii consumatori?
Cresterea demograIicá, concentrárile urbane, ridicarea nivelului de trai, progresul
igienei máresc continuu consumurile casnice de apa (ex.: asezárile omenesti si mai ales
orasele solicitá pentru Iiecare locuitor între 40-400 1/zi - un oras ca New-York (27
mil./locuitori) consumá zilnic aproape 5 mil./m
3
/apá).
Modernizarea agriculturii si extinderea supraIejelor irigate cer cantitáti importante de
apá (ex.: pentru irigarea unui hectar se consumá circa 10.000 m
3
/an).
Pentru industrie, pentru anumite procese de productie, apa poate Ii socotitá chiar
materie prima (de ex.: industria Irancezá (in 2000) solicita 2/3 din consumul total de apá, iar
în Germania, în acelasi an consumul a Iost de 4 ori mai mare decat al populatiei (12 mld../m
3
,
Iata de 3 mld/m
3
).
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
20
În general, datoritá circulatiei sale, volumul de apá dulce, ar Ii suIicient omenirii (cu
exceptia zonelor aride), cu conditia sá Iie gospodariá rational si eIicient acest volum, ceea ce
nu se întâmplá în prezent.
Dintre solutiile privind marirea acestui disponibil (volum) de apá dulce amintim:
1. planiIicarea apelor disponibile;
2. reciclarea apei în procesele tehnologice;
3. dezvoltarea bazinelor de retentie (lacuri);
4. márirea zonelor cu pádure;
5. utilizarea apelor subterane;
6. desalinizarea apei de mare;
7. utilizarea apei ghetarilor
2

Desalinizarea apei de mare ar Ii o solutie hotárâtoare în acoperirea cerintei crescânde de
apá, mai ales în zonele aride si semiaride (desi pretul procedeelor tehnice pentru o desalinizare
este Ioarte scump). În Kuweit Iunctioneazá astIel de uzine care produc peste 500.000 m
3
/apa
desalinizatá/zi.
Similare acestora sunt în Israel, Venezuela, Iran dar si în unele insule care sunt obligate sá
pláteascá un pret scump pentru aducerea apei dulci (ex.: Bahamas, Cuba sau în Malta). Acolo
unde cererea se situeazá deja la limita resurselor disponibile, sunt necesare reglementári pentru
asezarea utilizarii apei pe o bazá viabilá.
Existá cel putin un exemplu vrednic de imitatie: adoptarea în statul Arizona din S.U.A., în
1980, a unei legi privind gospodarirea apelor subterane. Fiind pus în Iata unei reduceri rapide a
resurselor de apa, statul obligá beneIiciarii sá realizeze pâná în anii 2025, un ,,nivel viabil de
utilizare".
AstIel, nu se preleveazá mai multa apá din subteran decat se completeazá prin încárcári,
sursa mentinându-se astIel în echilibru. Toti beneIiciarii sunt obligati sá adopte másuri de
conservare, iar prelevárile de apá subteraná vor Ii taxate.
Desi Iolosite pe scara largá, pânzele subterane, pun probleme diIicile, ducând Iie la
epuizarea acestor pânze subterane, trecándu-se ulterior la realimentári artiIiciale (ex.: Franta,

2
Mlrela Mazllluţ Lcologla ;l proLec(la medlulul incon[uráLorţ pgŦ 246
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
21
Suedia) alteori reducerea nivelului apelor dulci din pânzele situate pe litoral determiná inIiltrári
de apá sáratá, cum s-au produs în Olanda, Israel sau CaliIornia.
Într-o perioada în care creste concurenta pentru obtinerea accesului la resursele limitate de
apá, se impune o responsabilitate ecologicá majorá.
Poluarea crescândá ridicá acut problema asigurárii cantitative a necesarului de apá si
problema protejárii calitátii acesteia.
Considerând gospodárirea apei ca o parte integrantá a economiei nationale, protectia apelor
se bucurá de legiIerári corespunzátoare în tara noastrá: Legea privind gospodárirea apelor nr.
5/1972, Legea apelor nr. 8/1974, Legea pentru protectia mediului înconjurátor (nr 9/1973) s.a.
Dar, pe langá aspectele juridice, premisele unei Iolosiri multilaterale, integrate si
nepoluante tin de constiintá civicá.
Criza de apá nu este încá iminentá. Másurile de conservare si o mai buná gospodárire pot
elibera mari volume de apá si de capital pentru alte utilizári.
România dispune de resurse sárace de apá, de 1700 t/locuitor, în comparatie cu media în
Europa, de 4000-5000 t/locuitor. Apa potabilá (cu mici exceptii) este însá de buna calitate.
Calitatea apelor este stabilitá prin standarde, datoritá importantei pe care o prezintá pentru
siguranta vietii si pentru desIásurarea activitátilor economice.
Aceasta se exprimá prin indicatori stabiliti si calculati în urma unor analize eIectuate atât la
apele de supraIatá, cât si la cele subterane.
Probele de apá trebuie corect recoltate, conservate, iar analizele eIectuate dupá metode
standardizate.
Aceste probe pun în evidentá atât poluantii, cât si sursele posibile de poluare.
Poluarea apelor reprezintá alterarea calitátilor Iizice, chimice si biologice ale apelor,
produsá direct sau indirect, în mod natural sau antropic.
Apa poluatá devine improprie utilizárii normale. Poluarea poate avea loc:
- continu, cum est cazul canalizárii dintr-un oras sau reziduurile provenite
din industrie si deversate în ape;
- discontinu;
- temporar;
- accidental, în cazuri de avarie.

Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
22
CAPITOLUL 2
LUPTA CONTRA POLUÄRII APELOR

Asa cum existá o politicá economicá sau sanitará existá si o politicá a protectiei calitátii
apelor pe care conducerea de stat o exercitá prin organe de directivare si control, incluzând în
atributiile lor: orientarea pregátirii cadrelor specializate, planiIicarea cercetarii stiintiIice si a
cheltuielilor pentru lucrári de interes general si penalizarea abaterilor de la legislatia speciIicá.
Cheia de boltá a luptei contra poluárii apelor este legislatia adecvatá, bazatá pe criteii
stiintiIice pornind de la principiul general cá 1iecare 8tat trebuie 8à aplice riguro8 toate mà8urile
care 8e impu3 la 3i;elul cu3o¸tintelor contemporane în domeniul protectiei calitáttii apelor.
Situatia actualá îngrijorátoare pe plan mondial constituie o dovadá evidentá cá protectia
calitátii apelor nu se poate realiza spontan. Recuperarea rámânerilor în urmá, repararea
prejudiciilor, asigurarea epurárii corespunzátoare a aIluentilor nou apáruti solicitá sume uriase.
De exemplu, necesarul de Ionduri pentru epurarea apelor uzate în S.U.A. în perioada 19701975
este de 38.000.000 dolari. În Germania valoarea lucrárilor necesare în perioada 19701980 se
evalueazá la 10.000.000.000 marci (4.000.000.000 pentru industrii si 6.000.000.000 pentru
orase). În România investitiile pentru epurarea apelor din perioada 19611971 depásesc
2.000.000.000 lei. În aceastá perioadá s-au construit peste 1.000 de instalatii de epurare.
Aplicarea eIicientá a mijloacelor tehnice existente impune organizare administrativá,
resurse economice, un suport legislativ eIicient si o sustinutá activitate de educatie cetáteneascá.
Prezenta tot mai pregnantá a problemei în constiinta publicá este doveditá de maniIestatiile
de masá contra poluárii care au loc tot mai Irecvent în unele tári puternic aIectate ca: S.U.A.,
Anglia, Japonia, Suedia s.a.

2.1. Limitarea evacuárilor de poluanti în emisar

EIicienta absolutá a instalatiei de epurare nu este un element concludent în ceea ce priveste
asigurarea protectiei calitátii apelor. AstIel reduccrea cu 90° a CBO
5
pentru un aIluent cu o
încárcare de 300 mg/l mai lasá o poluare remanentá de 30 mg/l. Dacá debitul emisarului este
apropiat de cel al apelor uzate, amestecul va avea 1520 mg/l CBO
5
, nivel nesatisIácator pentru
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
23
utilizarea apei în scopuri potabile, industriale si chiar pentru pisciculturá. Desigur trebuie sá se
tiná seama si de capacitatea de autoepurare a emisarului. Pentru o încárcare de 3000 mg/l, la
debite egale ale emisarului si eIluentului eIicienlta de 90° este total nesatisIácatoare. În acest caz
ar Ii necesará o eIicientá de peste 99° care nu se poate realiza nici prin epurarea biologicá
artiIicialá.
În practicá se întîlnesc douá tipuri de norme de calitate:
- norme pentru emisar;
- norme pentru eIluent (apele uzate în punctul de evacuare).
Aplicarea normelor din prima categorie presupune o prelucrare a datelor din care sá rezulte
în Iinal tot conditiile impuse apelor uzate, adicá gradul de epurare necesar. Calculul include
multipli Iactori naturali diIicil de precizat. Care este debitul de dilutie just? În ce punct se
realizeazá amestecul complet ape uzateemisar? În ce punct din aval trebuie sá Iie îndeplinite
conditiile de calitate impuse de norme? Care este eIectul poluantilor evacuati, cumulat cu
încárcarea existentá în emisar? lata câteva întrebari la care evacuatorii de ape uzate nu pot
ráspunde, Iiindcá datele privind emisarul se bazeazá pe observatii de duratá, pentru care trebuie
sá existe o retea de posturi organizatá pe întreg bazinul hidrograIic.
În tara noastrá se aplicá actualmente o metodologie de sintezá care are avantajul de a
permite maximum de discernámânt în stabilirea másurilor de epurare pentru Iiecare sursá de
poluare în Iunctie de emisarul în care se evacueazá apele uzate. În acest scop conditiile de eva-
cuare sunt precizate prin autorizatiile emise de organele de gospodárire a apelor. Tot organele de
gospodarire a apelor avizeazá si proiectele de evacuári noi, indicând limitele admi8ibile ale
polua3tilor i3 e1lue3t. Pentru stabilirea acestor limite, pe lângá datele hidrologice privind
emisarul, se porneste si de la categoriile si conditiile tehnice de calitate ale apei de supraIatá
stabilite prin standardul de stat 470674 în care sunt sistematizate co3ce3tratiile admi8ibile de
polua3ti i3 emi8ar în Iunctie de utilizárile pentru care trebuie sá Iie apte apele acestuia. Trecerea
de la conditiile emisarului la cele impuse aIluentului este deci o actiune de politicá a calitátii ape-
lor, hotárâtá de întreg complexul de Iactori care deIinesc situatia concretá luatá în considerare.
AstIel dacá pe un curs de apa în care se evacueazá eIluenti partial epurati se solicitá la un
moment dat înIiintarea unei captári de apá potabilá, evacuatorii din amonte vor Ii determinati sá
completeze instalatiile de epurare pâná la gradul care sá asigure, tinând seama si de Ienomenul de
autoepurare, calitatea corespunzátoare a apei emisarului în punctul de alimentare.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
24
Decizia care se cere este de mare ráspundere, întrucât în Iinal, problema cea mai delicatá si
în continuá evolutie este încadrarea utilizárilor în categorii care sá corespundá calitátii reale a
surselor de apá existente. Aceasta este una dintre atributiile majore ale organului de gospodárire a
apelor, care reIlectá politica judicioasá a statului nostru în domeniul protectiei calitátii apelor.
Trasarea unor directive de ameliorare a calitátii apelor obligá evacuatorii sá ia másuri progresive
de epurare si stávileste aparitia altor surse de poluare.

2.2. Organizarea protectlei calitátii apelor pe plan national

Protectia calitátii apelor n-a constituit totdeauna o problemá de stat. Mai întâi au apárut
sporadic prevederi oIiciale de interzicere a poluárii (Franta, 1829, Anglia, 1876) în cadrul unor
legislatii de protectie a Iondului piscicol, în codul rural si în codul silvic. Apoi au urmat
reglementári pe linia igienei publice. În perioada interbelicá un rol important 1-au detinut
asociatiile de beneIiciari, interesati în protectia apelor. Pescarii proIesionisti si amatori, vînátorii
si naturalistii au contribuit la Iormarea unor curente de opinie care sá atragá atentia asupra
pericolelor poluárii, Iárá sá se obtiná însá rezultate concludente. AstIel poluarea a continuat sá se
agraveze.
Lupta propriuzisá contra poluárii apelor se poate considera începutá abia în perioada de
redresare economicá de dupá 1950, când gospodárirea rationalá a apelor a devenit o cerintá
imperioasá. Preocupárile disperate nu mai erau suIiciente pentru a stávili poluarea în crestere.
care periclita sursele existente si punea piedici în dezvoltarea alimentárilor cu apá.
Coordonarea gospodáririi apelor a devenit treptat o necesitate socialá, încât statele cele mai
dezvoltate economic au trecut la actiuni organizatorice si másuri juridico-administrative, având
un suport tehnic si stiintiIic adecvat. În ultimul deceniu, lupta contra poluárii apelor s-a extins,
cáci necesitatea gospodáririi rationale a apelor a devenit stringentá si pentru tárile în curs de
dezvoltare.
Formele de organizare a actiunii de protectie a calitátii apelor variazá de la o tará la alta în
Iunctie de conditiile locale geograIice, hidrologice, de sistemul politic, de stadiul dezvoltárii
economice etc. De aici decurg diIicultáti si controverse.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
25
Elemente generale, unanim acceptate, de care sá se tiná seama în organizarea protectiei
calitáttii apelor pe plan de stat nu au Iost încá stabilite, párerile Iiind împártite. Pentru ediIicare,
însá, vom da o variantá posibilá de sistematizare (tabelul 1).
Structura organismelor de protectia calitátii apelor este supusá unor Irecvente modiIicári.
De aceea, exempliIicarile care urmeazá au un caracter general orientativ pentru un moment dat,
ilustrând multiplele Iorme organizatorice în acest domeniu.
În tárile ex Sovietice, activitatea de protectie a calitátii apelor este coordonatá de Ministerul
pentru ameliorarea si gospodárirea apelor. În Iiecare Stat existá comitete pentru Iolosirea si
protectia surselor de apá care dispun de inspectii pe bazine hidrograIice, dotate cu laboratoare de
hidrochimie. Lucrárile necesare pentru protectia calitátii apelor sunt nominalizate în planul de
stat, iar studiile si cercetárile pentru epurarea apelor se eIectueazá în Institutul central de
cercetari pentru ape orásenesti si în institute departamentale pentru apele uzate industriale.

Tabelul 2.
Elemente generale de organizare a protec(iei calità(ii apelor pe plan de stat
(sistematizare posibilà)
Principii de bazà

Màsuri de organizare
administrativà
Màsuri juridice yi
financiare
1.Normarea calitátii eIlu-
entilor (sau limitarea mo-
diIicárii calitátii surselor
de apá)
2. Respectarea principiului
unitátii bazinului
hidrograIic.
3. Reducerea poluárilor la
sursá.
Constituirea organului coordonator al
actiunii de protectie a calitátii apelor
în cadrul sistemului de gospodárire
complexá a apelor, având ca sarcini
principale:
-îndrumarea tehnicá a rezolvárii
protectiei calitátii apelor;
-autorizarea evacuárilor de ape uzate
în emisari;
-controlul evacuárilor pentru
depistarea eventualelor încálcári ale
legislatiei;
-planiIicarea másurilor si mijloacelor
Elaborarea legisla-tiei
generale privind protectia
calitátii apelor.
Constituirea sistemului
Iinanciar si contraventional
(amenzi, sanctiuni,
sanctiuni penale,
despágubiri) pentru
delictul de poluare,
conIorm principiului
general al responsabilitátii
civile si penale
Acordarea de credite si
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
26
Principii de bazà

Màsuri de organizare
administrativà
Màsuri juridice yi
financiare
necesare pentru realizarea protectiei
calitátii apelor;
-organizarea învátámântului si
cercetárii stiintiIice privind protectia
calitátii apelor;
-coordonarea actiunilor comune ale
statului si beneIiciarilor.
subventii pentru rezolvarea
protectiei calitátii apelor


Pe3tru S.U.A., anul 1970 a însemnat 'anul luptei contra poluárii¨, întrucât atunci, la
legislatia complexá privind protectia calitátii apelor s-a adáugat legea (aprobatá în unanimitate de
camera reprezentantilor la 28 martie 1970) care obliga companiile de transport maritim sá
suporte costul poluárii apelor marilor si oceanelor si totodatá interzice evacuárile de ape
radioactive de la uzinele nucleare electrice stabilind amenzi pentru contravenienti. În iulie 1970 a
luat Iiintá Agenda pentru protectia mediului (Environmental Protection Agency) care are 5650
salariat si 1,4 miliarde dolari buget anual. Administratia nationalá a oceanului si atmosIerei,
constituitá în aceeasi perioadá, are douasprezece mii de salariati si un buget de 270 milioane
dolari. Aceste mari Ioruri coordoneazá activitátile de protectie a apelor la nivelul actual al
dezvoltárii S.U.A. Dintre organizatiile puternice de beneIiciari care dispun de vaste mijloace de
control (aeronautic, naval si electronic) mai importantá si binecunoscutá este ORSANCO (Ohio
River Valley Watter Sanitation Comision).
Standardele de calitate a apelor stabilesc clase de calitate ale surselor, corespunzátoare
Iolosintelor. Capacitatea de autoepurare este luatá în considerare astIel cá másurile de epurare sá
Iie cât mai economice. Normativele dau aspectului bacteriologic aceeasi atentie ca si celui
chimic. DezinIectia apelor este obligatorie.
I3 Germa3ia a intrat în vigoare în 1962 legea cadru de gospodarire a apelor
(Wasserhaushaltsgesetz) si tot în aceastá perioadá au Iost promulgate 11 legi în statele Iederale.
În Germania a apárut, pentru prima oara în lume, o lege care interzice utilizarea detergentlor
biodegradabili mai putin de 80°. Responsabilitatea protectiei calitátii apelor este împártitá între
guvernul Iederal si landuri. Structura geograIicá impune ca problemele sá Iie rezolvate prin
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
27
cooperarea mai multor landuri. Federatia emite legi cadru care sunt apoi detaliate si concretizate
pe plan local. Tinând seama de poluarea intensá a majoritátii apelor din tará, se preconizeazá
epurarea biologicá totalá a eIluentilor, Iárá a mai lua în considerare autoepurarea. Pentru
constructia statiilor de epurare s-a elaborat un plan de perspectivá (1965-1980) în care sunt
prevázute lucrári în valoare de 10.000.000 marci.
Pentru rezolvarea problemelor de cercetare existá mai multe institute care se ocupá cu
rezolvarea protectiei calitátii apelor. Învátámântul de specialitate este dezvoltat. Existá scoli si
institute cu proIil adecvat.
În Germania, asociatiile de beneIiciari pe bazine hidrograIice sunt de veche traditie.
EmschergenossenschaIt (1904), Ruhrverband (1913), Niersverband (1926), Lippeverband
(1926), Wupperverband (1926) au realizat importante lucrári de epurare prin participare
proportionalá a membrilor, în interesul comun al tuturor Iactorilor interesati.
I3 Roma3ia cercetári privind poluarea apelor au Iost eIectuate încá de acum 20 de ani de
cátre institutele de igiená.
Începând din anul 1960 s-au organizat primele servicii de protectia calitátii apelor în cadrul
organelor de gospodarire a apelor existente atunci. Au Iost emise unele reglementári privind
epurarea apelor uzate în etapa 1964-1970 (HCM 311/1963) însá prima lege de gospodárire a
apelor cu prevederi Iundamentale de protectie a apelor apare în 1972; ca urmare a unor
completári si îmbunátátiri, ea este înlocuitá de legea 3r. 8/974 - Legea apelor - actualme3te i3
;igoare.
În vederea protectiei apelor, ,,ca Iactor natural al mediului înconjurátor si ca element de
bazá pentru viatá si activitáti social-economice", legea porneste de la principiul Iundamental cá
,,poluarea în orice mod a apelor este interzisá si sanctionatá" (Legea8/974, cap.,art.-7).
Limitarea prin lege a concentratilor admisibile a principalelor categorii de substante
poluante este o primá prevedere, dupá care se stabilesc obligatii pentru evacuatorii de ape uzate
în vederea realizárii tuturor másurilor pentru protectia apelor si epurarea apelor uzate atunci când
este necesar.
Deosebit de semniIicativá ca orientare pozitivá este integrarea procesului epurárii apelor
uzate în procesul de productie, astIel îcât i3dicii de calitate a apelor epurate 8u3t i3clu¸i ca
i3dicatori de pla3.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
28
De asemenea trebuie mentionat Iaptul cá ,,în caz de poluare a apelor care amenintá
sánátatea populatiei ori produce pagube economiei nationale, Consiliul National al Apelor poate
dispune oprirea Iunctionárii unitátii sau instalatiei care provoacá poluarea apei, pâná la
înláturarea cauzelor, cu încunostiintarea prealabilá a Iorurilor tutelare". Totodatá se stabilesc si
sanctiuni pentru încálcarea dispozitiilor care in cazul inIractiunii de poluare se pedepsesc cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendá de la 3.000 la 10.000 lei (Legea 8/974, cap.J
art.56-62).
Organul central de gospodárirea apelor este Consiliul National al Apelor care are în
subordine unitátile de gospodárire a apelor pe bazine hidrograIice si unitátile judetene de
gospodárire a apelor, organe locale de specialitate ale administratiei de stat care sunt subordonate
si comitetelor executive ale Consiliilor populare judetene .
Cercetarea proceselor de epurare a apelor uzate si proiectarea instalatiilor corespunzáatoare
sunt organizate în mod unitar de Ministerul Industriei Chimice.
Spatiul limitat al lucrárii nu permite prezentarea tuturor dispozitiilor privind protectia
calitátii apelor, pe care legea le cuprinde, însá chiar cele câteva mentiuni de mai sus sunt
suIiciente pentru a evidentia conceptia înaintatá si orientarea multilateralá care o caracterizeazá,
constituind o adeváratá ,,cheie de boltá" în lupta contra poluárii.

2.3. Lupta contra poluárii apelor pe plan international

Protectia calitátii apelor pe plan international include o vastá si multilateralá activitate de
cooperare si colaborare pentru rezolvarea problemelor privind apele aIlate pe teritoriile mai
multor state. Relatiile nu se limiteaza numai la rezolvarea utilizárii unor cursuri de apá de interes
local, ci existá si preocupári cu caracter general: uniIicarea criteriilor de masurare a poluarii,
schimbul de experientá în domeniul organizárii protectiei calitátii apelor pe plan national,
ajutorul tehnic reciproc etc. Se poate aIirma cá anumite actiuni Internationale au depásit în
eIicientá pe cele nationalc si au stimulat progresul acestora.
Legi8latia. Încá din 1911 Institutul de Drept International a dat o rezolutie care precizeazá
ca ,,orice alterare a apei ¸i e;acuare i3 ape a 8ub8ta3telor dàu3atoare e8te i3ter:i8à". Totusi nu
se poate aIirma cá exista reguli concrete si precise în dreptul international cu privire la poluarea
apelor. Sunt însá unanim acceptate câteva principii generale: principiul indivizibilitátii bazinului
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
29
hidrograIic de care trebuie legat neaparat principiul bunei vecinátáti. Orice stat trebuie sá
Ioloseascá apele Internationale care curg pe teritoriul sau astIel încât sá nu lezeze interesele
legitime ale celorlalte state riverane. ConIerinta din 1958 a Asociatiei de drept international a
emis recomandári care prevád cá toti coriveranii trebuie sá ia másuri imediate pentru a împiedica
orice nouá poluare si pentru a realiza toate lucrárile necesare de reducere la minimum a
nocivitátii surselor actuale de poluare .
Co3;e3tii, 3ter3atio3ale. Începând din a doua jumátate a secolului al XlX-lea s-au încheiat
acorduri cu privire la protectia Iondului piscicol, pentru navigatie si pentru combaterea
inundatiilor. Dupa 1945 au devenit numeroase conventiile bi- si multilaterale privind protectia
calitátii apelor. Sunt de mentionat:
O conventia pentru protectia Rinului contra poluárii;
O conventia pentru protectia apelor lacului Constanta contra poluráii;
O conventia pentru epurarea apelor din valea Iluviului Ohio.
Conventia de la Londra (1962) contra poluárii apelor maritime cu hidrocarburi (produse
petroliere) prezintá o importantá deosebitá. Marile prejudicii pe care le produce descárcarea în
mare a apelor de lest si spálare de la tancurile petroliere a impus de la început o participare
internationalá pentru cáutarea solutiilor. Neaderarea unor state la aceasta conventie mentine
totusi pericolul aparitiei situatiilor grave, iar agravarea poluárii oceanelor, constatatá de aviatori
si navigatori, relevá insuIicienta másurilor luate pâna în prezent. Ca urmare a recomandárii
conIerintei Natiunilor Unite asupra mediului înconjurátor de la Stockholm, în noiembrie 1972 s-a
convocat la Londra o conIerintá internationalá în vederea elaborárii unei noi conventii de
protectie a márilor.

2.4. Activitatea organizatiilor internationale

De primá importantá prin cuprindere si amploare sunt actiunile sub egida ONU, dintre care
trebuie mentionatá ca moment crucial ,,Prima conIerintá a ONU cu privire la mediul
înconjurátor" care a avut loc la Stockholm în iunie 1972. Dintre organizatiile
interguvernamentale, UNESCO a lansat, începând din 1965, un program intitulat dece3iul
hidrologic i3ter3atio3al, cu scopul de a stimula studierea surselor de apá si regimul lor de debite
în vederea exploatárii rationale în Iolosul întregii omeniri. Contributia lucrárilor din cadrul
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
30
deceniului hidrologic international constá în elucidarea unor mecanisme insuIicient cunoscute
din ciclul natural al apei . Dupa încheierea deceniului, lucrarile continuá sub titlul ,,programul
hidrologic international".
CEE (Comisia Economicá pentru Europa, a ONU) a organizat la Geneva în 1961 o amplá
conIerintá privind poluarea apelor în Europa, conIerintá care a marcat un moment ce poate Ii
considerat decisiv pentru cooperarea internationalá în acest domeniu.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
31
CAPITOLUL 3
REGLEMENTÄRI ÎN DOMENIU PROTECTIEI APELOR

Apa este un element esential care asigurá existenta si mentinerea vietii, precum si
desIásurarea activitátilor economice si sociale. Presiunea exercitatá asupra apelor este resimtitá
atât prin epuizarea lor cantitativá, cât si prin eIectele generate de poluare asupra calitátii lor. În
general, apele au multiple Iolosinte.
Comunitatea internationalá a maniIestat si maniIestá preocupári importante pentru
resursele marine si costiere, legate de problemele de poluare a bazei de resurse, de hrana
asiguratá de mári, de dezvoltarea sectorului energiei si al prospectárii resurselor minerale, de
transportul pe mare si de aplicatiile militare. Totodatá, întelegerea proceselor care se petrec la
nivelul márilor si oceanelor si la interIata acestora cu aerul atmosIeric este esentialá pentru
estimarea stiintiIicá a probabilitátii de producere, a momentului si magnitudinii încálzirii globale.
Preocupárile majore privesc posibilul impact generat asupra oceanelor, a márilor si a mediului
costier, de cresterea demograIicá si de activitátile de dezvoltare si necesitá másuri practice, pentru
mai buna întelegere, evaluare si împiedicare a unei degradári inacceptabile.
Trebuie recunoscutá natura multisectorialà a dezvoltàrii resurselor de apà în
contextul dezvoltàrii economico-sociale, precum si multiplele folosin(e ale apei în scopuri de
alimentare cu apà yi salubritate, agricole, industriale, pentru dezvoltarea urbanà, generarea
de energie hidroelectricà, pisciculturà, transport, recreere, managementul terenurilor aflate
la micà altitudine si alte activitáti. Schemele de utilizare rationalá a apelor realizate prin
dezvoltarea surselor de supraIatá si subterane de alimentare cu apá trebuie sá Iie simultan
sus(inute prin màsuri de conservare a apei yi de diminuare a rispei de apá.
Totusi, când este necesar, prioritatea trebuie acordatá màsurilor de prevenire yi control
al inunda(iilor si másurilor de control al aluviunilor.

Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
32
3.1. Reglementári cu caracter intern

În România, Legea protectiei mediului speciIicá obiectivele nationale urmárite prin
protectia apelor de supraIatá si subterane, Iárá a delimita aceste resurse de componenta lor
bioticá.
LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI Cap. III Sectiunea 1, Protectia apelor si a
ecosistemelor acvatice Art. 36: Protectia apelor de supraIatá si subterane si a ecosistemelor
acvatice are ca obiect mentinerea si ameliorarea calitátii si productivitátii naturale ale acestora, în
scopul evitárii unor eIecte negative asupra mediului, sánátátii umane si a bunurilor materiale.
De asemenea, Legea protectiei mediului, creazá cadrul necesar pentru elaborarea
reglementárilor speciIice pentru protectia apelor si a ecosistemelor acvatice.
LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI Cap. III Sectiunea 1, Protectia apelor si a
ecosistemelor acvatice Art. 37 - activitátile de gestionare si protectie a resurselor de apá si a
ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei legi, precum si legislatiei speciIice în
vigoare.
Actualul regim de gospodárire si protec(ie a resurselor de apà este stabilit prin Legea
Apelor 107/1996 (M.O. nr. 244/8.10.96), care stabileste urmátoarele:
Dispozi(ii generale, Art. 1
(2) Apele Iac parte integrantá din patrimoniul public. Protectia, punerea în valoare si
dezvoltarea durabilá a resurselor de apá sunt actiuni de interes general. Notiunea de patrimoniu
public semniIicá un regim de protectie si dezvoltare a resurselor de apá indiIerent de natura
dreptului de proprietate.
Dreptul de proprietate asupra apelor este stabilit prin aceeasi lege:
Dispozi(ii generale, Art. 3
(1) Apartin domeniului public apele de supraIatá cu albiile lor minore cu lungimi mai
mari de 5 km si cu bazine hidrograIice ce depásesc supraIata de 10 km
2
, malurile si cuvetele
lacurilor, precum si apele subterane, apele maritime interioare, Ialeza si plaja márii, cu bogátiile
lor naturale si potentialul energetic valoriIicabil, marea teritorialá si Iundul apelor maritime.
Legea protectiei mediului prevede obligatii explicite ale persoanelor Iizice si juridice
pentru protectia apelor si a ecosistemelor acvatice:
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
33
LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI Cap. III Sec(iunea 1, Protec(ia apelor yi a
ecosistemelor acvatice Art. 40
Persoanele Iizice si juridice au urmátoarele obligatii:
a) sá execute toate lucrárile de reIacere a resurselor naturale, de asigurare a migrárii Iaunei
acvatice si de ameliorare a calitátii apei, prevázute cu termen în acordul, respectiv în
autorizatia de mediu, si sá monitorizeze zona de impact;
b) sá se doteze, în cazul detinerii de nave, platIorme plutitoare sau de Ioraje marine, cu
instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si
racorduri de descárcare a acestora în instalatii de mal sau plutitoare;
c) sá amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a
deseurilor petroliere, menajere sau de altá naturá, stocate pe navele Iluviale si maritime, si
sá constituie echipe de interventie în caz de poluare accidentalá a apelor si a zonelor de
coastá;
d) sá nu evacueze ape uzate de pe nave sau platIorme plutitoare direct în apele naturale si sá
nu arunce de pe acestea nici un Iel de deseuri.
Controlul másurilor legale prevázute pentru protectia apelor si a ecosistemelor acvatice se
Iace cu respectarea prevederilor internationale la care România este parte:

LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI Cap. III Sec(iunea 1, Protec(ia apelor yi a
ecosistemelor acvatice Art. 39 - autoritátile pentru protectia mediului, împreuná cu autoritátile
navigatiei supravegheazá si controleazá respectarea prevederilor si aplicá másurile legale privind
protectia apelor, respectând conven(iile interna(ionale în domeniu, la care România este parte.
În legáturá cu protectia mediului marin, Legea nr.17 din 7 august 1990, privind regimul
juridic al apelor maritime internationale al márii teritoriale si al zonei contigue ale României,
împuterniceste organele române competente sá stabileascá reguli privind prevenirea, reducerea si
mentinerea sub control a poluárii mediului marin si sá asigure totodatá, respectarea acestora în
porturi, în apele maritime interioare si în marea teritorialá a României.
Legea interzice poluarea apelor maritime interioare si a márii teritoriale, prin deversarea,
aruncarea, scuIundarea sau degajarea de pe nave sau alte instalatii plutitoare sau Iixe, a unor
substante sau reziduuri de substante toxice, radioactive, hidrocarburi, precum si a altor substante
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
34
dáunatoare sau periculoase pentru Ilora si Iauna márii, sau alte reziduuri ori materiale care pot sá
producá pagube tármului românesc ori sá creeze obstacole în calea utilizárii legitime a márii.
O importantá prevedere a acestei legi este si cea potrivit cáreia, în marea teritorialá, în
apele maritime interioare si în porturile României este interzis accesul oricárei nave care are la
bord arme nucleare, chimice sau alte arme de distrugere în masá sau care transportá asemenea
arme sau munitie pentru acestea, precum si orice alte márIuri sau produse interzise în România.

3.2. Reglementári cu caracter international

3.2.. Co3;e3tii cu ;ocatie mo3dialà

Agenda 21 dedicá douá capitole planurilor de actiune globale destinate protectiei apelor.
Capitolul 17 al Agendei 21 este dedicat mediului marin si a celui costier, precum si
resurselor vii ale acestora.
AGENDA 21 Cap. 17 Protec(ia oceanelor, a tuturor tipurilor de màri, cuprinzând
màrile închise yi semiînchise yi a zonelor costiere yi protec(ia, utilizarea ra(ionalà yi punerea
în valoare a resurselor lor biologice
Mediul marin - cuprinzând oceanele, toate márile si zonele costiere adiacente - constituie
un tot unitar, care reprezintá o componentá esentialá a vietii pe glob - sistem suport al vietii si un
capital valoros care creazá premizele pentru dezvoltarea durabilá.
Dreptul international, stabileste drepturi si obligatii ale Statelor si creazá baza
internationalá pentru urmárirea protectiei si dezvoltárii durabile a mediului marin, a celui costier
si a resurselor sale. În acest sens, se solicitá adoptarea unor noi abordári a managementului si
dezvoltárii mediului marin si a celui costier, la nivel national, subregional, regional si global,
abordári care sá Iie integrate prin continut, precaute si anticipative prin sIera de cuprindere, asa
cum se reIlectá în urmátoarele domenii de programe:
a) Managementul integrat si dezvoltarea durabilá a zonelor costiere, inclusiv a zonelor
supuse restrictiilor economice;
b) Protectia mediului marin;
c) Utilizarea durabilá si conservarea resurselor marine vii în zonele libere ale márilor;
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
35
d) Utilizarea durabilá si conservarea resurselor marine vii ale márilor aIlate sub
jurisdictia nationalá;
e) Abordarea incertitudinilor critice pentru managementul mediului marin si al
schimbárilor climatice;
I) Întárirea cooperárii si coordonárii internationale si regionale;
g) Dezvoltarea durabilá a micilor insule.
Capitolul 18 al Agendei 21 este în integralitate destinat resurselor de apá dulce ale
planetei. Obiectivul general al planului de actiune în domeniul apelor dulci este cel de a asigura
mentinerea unei alimentári adecvate cu apá de buná calitate pentru întreaga populatie a planetei,
simultan cu conservarea Iunctiilor hidrologice, biologice si chimice ale ecosistemelor, prin
adaptarea activitátilor umane la capacitátile limitate ale naturii si prin combaterea vectorilor
purtátori de boli, transmisibile pe calea apelor.

AGENDA 21 Cap. 18 Protec(ia calità(ii yi a cantità(ii resurselor de apà dulce:
aplicarea unei abordàri integrate a dezvoltàrii, managementului yi utilizàrii resurselor de
apà.
Resursele de apá dulce constituie un element esential al hidrosIerei planetei si al tuturor
ecosistemelor terestre. PlaniIicarea si gospodárirea integratá a resurselor de apá dulce este impusá
de conditiile de raritate extinsá a resurselor de apá, de distrugerea gradualá si de accentuarea
poluárii acestora, precum si de sporirea numárului de activitáti utilizatoare de apá incompatibile.
Integrarea trebuie sá acopere toate tipurile de corpuri de apá dulce interrelationate, incluzând atât
apele de supraIatá cât si subterane, cu considerarea corespunzátoare a aspectelor cantitative si
calitative.
Conventia internationalá pentru prevenirea poluarii apelor márii prin hidrocarburi,
(Londra 1954), are ca scop, adoptarea de másuri pentru prevenirea poluárii márii cu petrol
deversat de la nave. Conventia prevede crearea de zone unde sá Iie interzisá evacuarea de
hidrocarburi sau amestecarea lor cu apa de mare în rezervoare; ráspunderea revine statului de
pavilion, celelalte state putând atrage doar atentia acestuia.
Prima ConIerinta postbelicá a dreptului márii a Iost convocatá la Geneva în anul 1958 care s-a
încheiat cu adoptarea la 19 aprilie 1958 a patru conventii, deosebit de importante, privind :
O marea teritorialá si contiguá
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
36
O marea liberá
O platoul continental
O pescuitul si conservarea resuselor biologice în largul márii.
Conventia asupra márii teritoriale si zonei contigue, Geneva 1958, deIineste notiunea de
zoná contiguá în care dá drept statului riveran de a aplica másurile de protectie si securitate, în
conIormitate cu normele dreptului international.
Conventia asupra Marii Libere, Geneva 1958, reglementeazá printre altele, obligatia
statelor de a emite reguli cu privire la: evitarea murdáririi márilor prin hidrocarburi ráspândite de
navá sau conducte petroliere sau rezultând din exploatarea si explorarea solului si subsolului
marin si de a lua másuri pentru evitarea murdáririi prin aruncare în apá a deseurilor radioactive.
Conventia internationalá asupra interventiei în marea liberá în caz de accidente ce
antreneazá sau pot antrena o poluare cu hidrocarburii, Bruxelles, 29 noiembrie 1969, potrivit
acestei conventii, statele pot lua másuri în caz de accidente care antreneazá pericolul unei poluári
a márii teritoriale si a tármului cu hidrocarburi, cu conditia sá nu aducá atingere principiilor care
guverneazá regimul juridic al márii libere.
La 2 noiembrie 1973 s-a incheiat la Londra un Protocol asupra interventiei în mare liberá
în caz de poluare a mediului marin prin alte substante decât hidrocarburi, ce cuprinde prevederi
similare cu diIerentá, în privinta substantelor poluante.
Conventie asupra ràspunderii civile pentru prejudiciile datorate poluàrii cu
hidrocarburi, Bruxelles 29 noiembrie 1969, are ca obiect garantarea unei indemniza(ii
echitabile persoanelor ce au suferit prejudicii în acest mod, tinde sà adopte reguli de
procedurà uniformà pe plan interna(ional.
Conventia aspra creárii unui Iond international de indemnizare pentru pagubele produse
prin poluare cu hidrocarburi, 18 decembrie 1971. Conventia vizeazá si atenuarea ráspunderii
proprietarului navei, pornindu-se de la ideea cá responsabilitatea trebuie împártitá între cei
interesati de transportul hidrocarburilor.
Conventia reIeritoare la prevenirea poluárii marine cauzate de operatiunile de imersare
eIectuate de cátre nave si aeronave, Oslo 1972, este prima conventie care are în vedere nu numai
hidrocarburile, ci si toate substantele nocive luate în considerare dupa gravitatea pericolului pe
care acesta îl reprezintá.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
37
Conventia internationalá pentru prevenirea poluárii de catre nave, Londra 1973, are ca
obiectiv, conservarea mediului marin prin obtinerea completei eliminárii a poluárii internationale
cu petrol si alte substante daunatoare si sá minimalizeze accidentele de deversáre a acestor
substante. Conventia are doua protocoale privind rapoartele asupra incidentelor implicând
substantele dáunátoare si altbitrajul. Protocolul de la Londra 1978 a modiIicat Conventia din
1973, mai ales în legaturá cu punerea în aplicare a anexei nr 2 la Conventie.
Tot în domeniul protectiei márilor si oceanelor este util sá mentionám, Iárá a intra în
analiza lor urmátoarele documente: Conventia asupra prevenirii poluárii marine rezultate din
imersiunea, de deseuri din 29 decembrie 1972; Conventia asupra prevenirii poluárii marine de
origine teluricá din 4 iunie 1974.
În anul 1982 la 10 decembrie a Iost încheiatá la Montego Bay, Conventia Natiunilor Unite
asupra Dreptului Márii, document ce consacrá un întreg capitol protectiei si conservárii mediului
marin. Se adoptá reguli si obligatii precum: obligatia statelor de a conserva si proteja mediul
marin; îndatorirea de a nu transIera pagubele dintr-o regiune în alta sau transIorma un tip de
poluare în altul.
Conventia prevede másuri de prevenire, reducere si control al poluárii; regulile internationale si
legislatia nationalá care sá previná, sá reducá sau sá controleze poluarea.
Tratatul privind interzicerea instalárii unor arme nucleare si a altor arme de distrugere în
masá pe Iundul márilor si oceanelor si în subsolul lor, incheiat la 16 Iebruarie 1971, se înscrie în
aria actelor internationale care se reIerá la másurile colaterale de reducere a cursei înarmárilor, a
dezarmárilor si în consecintá, a diminuárii gravului pericol de contaminare radioactivá.

3.2.2. Co3;e3tii cu ;ocatie regio3alà

Conven(ia privind prevenirea poluàrii mediului marin în zona Màrii Baltice,
Helsinki 1974, aceasta este primul instrument juridic care cuprinde cele mai complete
reglementári în domeniul protectiei mediului marin.
Conven(ia privind prevenirea poluàrii marine de origine teluricà, Paris 4 iunie 1974,
Iace parte dintr-un ansamblu de másuri progresive si coerente pentru protejarea mediului marin
împotriva poluarii.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
38
Conven(ia privind prevenirea poluàrii Màrii Mediterane, Barcelona 16 Iebruarie
1976, prevede obligatia statelor de a coopera, prin intermediul Centrului regional pentru
combaterea poluárii prin hidrocarburi, stabilit la Malta, cu institutiile stiintiIice din regiunea
mediteraná.
Conven(ia privind protec(ia mediului marin yi a zonelor de coastà ale Pacificului de
Sud - Est, Lima 12 noiembrie 1981. Aceasta prevede cá pártile se obligá sá ia toate másurile
necesare pentru a preveni, reduce si controla poluarea în zona Conventiei.
Acord cu privire la cooperarea regionalà în lupta împotriva poluàrii prin
hidrocarburi yi alte substan(e dàunàtoare în caz de situa(ie criticà în Pacificul de Sud-Est,
Lima, 12 noiembrie 1981, documentul urmáreste sá asigure protectia statelor costiere si a
ecosistemului marin, al PaciIicului de Sud Est împotriva poluárii cu hidrocarburi si alte
substante dáunátoare în caz de situatie criticá.
Conven(ia privind protejarea Màrii Nordului împotriva poluárii prin hidrocarburi,
(Bonn 13 septembrie 1983).
Conven(ia cu privire la protec(ia Màrii Negre împotriva poluárii, Bucuresti 21 aprilie
1992, aceasta se reIerá la prevenirea poluárii mediului marin al Márii Negre din orice sursá cu
substante si materiale periculoase prevazute în anexá, precum si la prevenirea, reducerea si
controlul poluárii acestui mediu din surse de pe uscat, de pe nave, prin descárcare sau cu petrol
sau alte substante nocive.

3.3. Modul de aderare al Romaniei la Conventiile si Organizatiile Internationale

Organizatia Maritimá Internationalá (IMO), cu sediul la Londra, activeazá ca agentie
specializatá a Organizatiei Natiunilor Unite si se ocupá cu elaborarea cadrului juridic, tehnic si
organizatoric privind navigatia maritimá în apele internationale. Prin reglementárile adoptate,
OMI stabileste cerintele minime care se impun navelor comerciale care eIectueazá voiaje
internationale, privind siguranta navigatiei, securitatea navelor si a porturilor si protectia
mediului.
România a devenit membrá a acestei organizatii prin Decretul nr.114/1965 cu privire la
aderarea Republicii Populare Române la Conventia privind crearea Organizatiei Maritime
Consultative Interguvernamentale încheiatá la Geneva, la 6 martie 1948 si în aceastá calitate este
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
39
parte la toate conventiile internationale majore privind sigurantá navigatiei si prevenirea poluárii
de catre navele maritime.
În contextul preocupárilor OMI privind elaborarea unui standard international de
sigurantá pentru navele cu destinatie specialá, nou construite, a cárui aplicare va usura
exploatarea acestor nave si va avea ca rezultat un nivel de sigurantá pentru nave si personalul lor
echivalent cu cel cerut de Conventia internationalá din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe
mare (Conventia SOLAS 74), Adunarea OMI a adoptat prin rezolutia A.534 (13) din anul 1983,
Codul de sigurantá pentru nave cu destinatie specialá (Codul SPS), invitând statele membre sá
puná în aplicare prevederile acestuia. Acest cod a Iost amendat de OMI în 1996, tinând cont de
evolutiile ulterioare pe plan tehnic.
România a aderat la Conventia SOLAS 74 prin Decret nr. 80/1979 pentru aderarea
Republicii Socialiste România la Conventia internationalá din 1974 pentru ocrotirea vietii
omenesti pe mare, încheiatá la Londra la 1 noiembrie 1974 si a acceptat amendamentele la
respectivá conventie, mentionate în Codul SPS, prin Ordonanta de Guvern nr.127/2000 pentru
acceptarea unor amendamente la Conventia internationalá din 1974 pentru ocrotirea vietii
omenesti pe mare, încheiatá la Londra la 1 noiembrie 1974, aprobatá de Legea nr.18/2001 privind
aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 127/2000.
Capitolul IX al Conventiei SOLAS, îl reprezinta Codul Interna(ional de Management
Pentru Exploatarea în Siguran(à a Navelor yi pentru Prevenirea Poluàrii Codul ISM.
Acest cod a Iost acceptat de România prin Legea nr.85/28 mai 1997. În urma aderárii României
la Codul ISM, în 30 ianuarie 2000 a Iost emisá Ordonan(a nr. 38, privind implementarea
standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluárii si asigurarea conditiilor
de munca si viata la bordul navelor maritime care utilizeazá porturile românesti sau care
navigheazá în apele nationale, în scopul reducerii cazurilor de operare în porturile si apele
nationale ale României a navelor maritime substandard. Scopul adoptárii acestui cod este de a
prevedea o normá internationalá de management pentru exploatarea în sigurantá a navelor si
pentru prevenirea poluárii.
Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluárii de catre nave, modiIicatá
prin Protocolul din 1978 reIeritor la aceasta (MARPOL 73/78), este cea mai importantá
conventie privind prevenirea poluárii mediului marin de cátre nave. Aceasta a Iost adoptatá la 2
noiembrie 1973 si se reIerá la poluarea cu hidrocarburi, substante lichide nocive, substante
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
40
dáunátoare ambalate în pachete, ape uzate si gunoaie. Initial, MARPOL 73/78 a inclus 5 anexe,
dintre care numai Anexa I si Anexa II sunt obligatorii pentru statele párti. Aplicarea celorlalte
anexe se Iace în urma unor acceptári explicite din partea statelor.
Aceste anexe sunt:
Anexa I Reguli pentru prevenirea poluárii cu hidrocarburi;
Anexa II Reguli pentru controlul poluárii cu substante lichide nocive în vrac;
Anexa III Reguli pentru prevenirea poluárii cu substante daunátoare transportate
pe mare sub Iormá ambalatá
Anexa IV Reguli pentru prevenirea poluárii cu ape uzate de la nave
Anexa V Reguli pentru prevenirea poluárii cu gunoi de la nave
Anexa I a intrat în vigoare pe plan international la 2 octombrie 1983, Anexa II la 6 aprilie
1987, Anexa III la 1 iulie 1992, Anexa IV la 27 septembrie 2003, Anexa V la 31 decembrie 1988.
România a aderat la MARPOL 73/74 -Anexele I si II si a acceptat Anexa V prin Legea
nr. 6/1993, pentru aderarea României la Conventia internationalá din 1973 pentru prevenirea
poluárii de cátre nave, modiIicatá prin Protocolul încheiat la Londra, iar Anexa III a Iost
acceptatá prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2001 privind acceptarea anexei nr.3, amendatá, si a
unor amendamente la Conventia internationalá din 1973 pentru prevenirea poluárii de catre nave,
modiIicatá pin Protocolul încheiat la Londra 17 Iebruarie 1978 (MARPOL 73/78), aceasta Iiind
aprobatá prin Legea nr. 750/2001.
Anexa IV la MARPOL 73/78, revizuitá, a Iost acceptata prin Legea nr. 305/2005, anexa
Iiind modiIicatá prin Protocolul încheiat la Londra la 17 Iebruarie 1978, adoptatá de Organizatia
Maritimá Internationalá prin Rezolutia MEPC.115 a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin
la Londra la 1 aprilie 2004.
Anexa VI Reguli pentru prevenirea poluárii atmosferei de catre nave a Iost adoptata
prin Protocolul din 1997 privind amendarea Conventiei internationale din 1973 pentru prevenirea
poluárii de catre nave, asa cum a Iost modiIicatá prin Protocolul din 1978 reIeritor la aceasta.
Protocolul ce a Iost adoptat prin Actul Iinal al onferinjei párjilor la onvenjia internajionalá
din 1973 pentru prevenirea poluárii de catre nave, aya cum a fost modificatá prin Protocolul
din 1978 referitor la aceasta, încheiat la Londra la 26 septembrie 1997. România a participat la
aceasta conIerintá internationalá si a semnat Actul Iinal al acesteia.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
41
Conventia reIeritoare la Regulamentul International din 1972 pentru Prevenirea
Abordajelor pe Mare (COLREG), încheiat la Londra la 20 octombrie 1972, la care România a
aderat prin Decretul nr. 239/23 decembrie 1974.
Conventia internationalá asupra másurárii tonajului navelor, încheiatá la Londra la 23
iunie 1969 (TONNAGE 69), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr.
23/1976.
Conventia internationalá din 1966 asupra liniilor de încárcare, încheiatá la Londra la 5
aprilie 1966 (LL 66), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1971.
Conventia Internationalá privind Standardele de Pregatire a Navigatorilor, brevete/atestare
si eIectuare a serviciului de cart, adoptata la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 78), la care România
a aderat prin Legea nr. 107/1992.

3.4. Aderarea României la Conventii si Protocoale Internationale în vederea
integrárii în Uniunea Europeaná

Strategia institutiilor europene în ceea ce priveste problema mediului în cadrul lárgirii U.E
pentru tárile din Europa Centralá si de Est pare a Ii urmat acelasi drum sinuos ca si relatiile
Uniunii Europene cu aceste tári.
AstIel, dupá o Iazá intialá de ezitári cu privire la Iorma viitoare a relatiilor cu aceste tári,
Comunitátile si-au asumat Ioarte repede partea lor de responsabilitate în cresterea economicá a
acestor tári. Semnarea acordurilor europene si mai ales concluziile Consiliului european de la
Copenhaga marcheazá un salt calitativ în relatiile cu tárile din Europa Centralá si de Est,
admitându-se în Iinal cá obiectivul ultim al cooperárii instituite dupá cáderea zidului Berlinului
este aderarea.
Strategia generalá de preaderare a tárilor central si est europene la Uniunea Europeaná
a Iost stabilitá prin ,,Cartea Albá privind pregátirea tárilor asociate din Europa centralá si de est
pentru integrarea în piata interná a Uniuni Europene, care indentiIicá partea acquis-ului
comunitar consideratá deosebit de importantá în vederea aderárii. În vederea sprijinirii si
pregátirii statelor asociate, documentul a stabilit douá grupe de másuri: prima, care trebuie
adoptatá pâná în anul 1997, iar a doua, pâná în anul 2000. Asa cum se subliniazá în chiar textul
sáu, Cartea Albá urmáreste drept obiectiv prioritar apropierea legislatiei, másurile instituite în
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
42
acest sens Iiind structurate în 23 de capitole, printre care se numará si cel consacrat problemelor
mediului.
Ca regulá de principiu, Iiecare tará asociatá îsi va deIini propriile prioritátii si va redacta
propriul sáu calendar, în Iunctie de situatia sa economicá, socialá si politicá si în raport cu
progresele deja realizate.
Textul propriuzis al Cartei Albe a integrárii este însotit de voluminoase anexe care
detaliazá strategia generalá în Iiecare sector al activitatii comunitare. Aproximarea (armonizárea)
legislatiei nationale privind protectia mediului cu reglementárile juridice comunitare în materie
reprezintá o operatie (obligatorie) indispensabilá pentru accederea oricárui stat asociat la Uniunea
Europeaná. Acesta exprimá cerinta alinierii dreptului intern, a practicilor si procedurilor
administrative la exigentele dreptului comunitar al mediului, în sensul asimilárii acestora în litera
si spiritul lor. Legislatia de mediu a Uniunii Europene, dezvoltatá în ultimii 30 de ani, cuprinde
aproximativ 300 de acte normative regulamente, directive, decizii, recomandári.
În litera si spiritul ,,Agendei 2000`` si a intelegerilor stabilite în cadrul negocierilor
bilaterale, Iiecare stat care aspirá la integrare va trebui ca la momentul accederi în Uniunea
Europeana sá Ii asimilat întregul cquis omunitar în cadrul ordinii juridice nationale si sá-si Ii
adaptat în mod corespunzátor sistemul administrativ; de asemenea, se pot stabili termene limitá
de realizare a anumitor elemente concrete, precum: pregátirea planurilor de combatere a poluárii,
desemnarea zonelor protejate sau a zonelor sensibile, conIormarea cu limitele de emisii sau
standardele de calitate a mediului etc.
Comisia subliniazá, în mod surprinzátor, cá transpunerea acquis-ului nu este o Iinalitate
în sine, ci trebuie sá si ráspundá necesitátilor tárilor candidate. Comisia mai precizeazá cá Iaptul
de a indentiIica anumite domenii ca Iiind prioritare, nu înseamná cá aceste elemente ale acqui8-
ului sunt intrisec mai importante decât altele, ci tine cont de problemele considerabile pe care
toate tárile candidate le întâlnesc eIectiv în aceste domenii esentiale.
Existá deci o abordare globalá a problemelor mediului din partea Comisiei, dar este
completatá de prioritátile mediului indentiIicate de tarile candidate în programele nationale de
adoptare a acqui8-ului.
Sectorul protectiei si conservárii resurselor de apá este unul dintre cele mai bine
reprezentate din punct de vedere al atentiei acordate de programele actiune si de reglementárile
comunitare.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
43
Principiul de precautie a devenit o reIerintá inevitabilá în domeniul dreptului international
si al mediului. Apárut în dreptul mediului prin conceptul mai larg de Vorsorgeprinzip, principiul
de precautie a Iost obiectul unei ,,aIirmatii meteoritice`` de la introducerea sa în dreptul
international al mediului în anii `80. AstIel a Iost sustinutá ideea cá, de vreme ce principiul de
precáutie este unul dintre principiile esentiale al politicilor comunitare în materie de mediu, ar
trebui sá Iie integrat în celelalte politici ale Comunitatii, dacá acest lucru se va adeveri necesar.
Aceste directive cuprind o listá detaliatá a substantelor considerate periculoase si a
valorilor concentratiilor permise pentru deversare în apá a acestor substante. Unele dintre acestea
sunt incluse într-o listá specialá, iar altele sunt prevazute doar la nivelul categoriei chimice careia
îi apartin.
Modul de abordare a acestei probleme în legislatia româneascá este diIerit de cel
promovat în dreptul comunitar. Legea nr.107/1996 prevede controlul deversárilor în apa, iar
Normativul NTPA 001 stabileste limitele de încarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate în
resursele de apá.
În vederea aproximárii, se considerá cá legislatia nationalá trebuie revizuitá în mod
substantial. Este nevoie, mai întâi, de asimilarea cerintelor tuturor subdirectivelor la nivelul
reglementárilor interne. Acest Iapt va conduce la sporirea exigentelor privind pretratarea apelor
uzate rezultate din anumite industrii poluante, precum si la cerinta modernizárii uzinelor de
tratare a acestora. Totodatá, modiIicári semniIicative va cunoaste si sistemul general de control al
poluárii.
Din punctul de vedere al unui studiu asupra europenizárii, un punct Ioarte inportant constá
în Iaptul ca adoptarea acquis-ului devine treptat prioritate esentialá a politicii românesti în
materie de mediu, care nu se concepe decât prin raport la aceastá prioritate, în detrimentul
initiativelor nationale. AstIel, unica intiativá în materie de mediu înregistratá în acesti ultimi ani
este programul de actiune ,,România curatá``. Desi prezentat ca o initiativá strict nationalá acest
program prezintá, de Iapt, o sistematizare a eIorturilor nationale în vederea aderárii si a
ameliorárii instrumentelor de protectie a mediului pe care le presupune.
Trebuie subliniat Iaptul cá majoritatea actiunilor în materie de mediu privesc transpunerea
legislatiei comunitare, locul lásat initiativelor strict nationale Iiind destul de mic.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
44
La Conventia Internationalá din 1973, modiIicatá ulterior prin protocolul din 1978 pentru
prevenirea poluárii de cátre nave (MARPOL 73/78), România a aderat prin Legea nr. 6 din 8
martie 1993 (cu exceptia anexelor III si IV ).
Anexa VI Reguli pentru prevenirea poluárii atmosIerei de cátre nave a Iost adoptatá prin
Protocolul din 1997 privind amendarea Conventiei internationale din 1973 pentru prevenirea
poluárii de cátre nave, asa cum a Iost modiIicatá prin Protocolul din 1978 reIritor la aceasta.
Protocol ce a Iost adoptat prin Actul Iinal al ConIerintei pártilor la Conventia internationalá din
1978 reIeritor la aceasta, încheiat la Londra la 26 septembrie 1997. România a participat la
aceastá conIerintá internationalá si a semnat Actul Iinal al acesteia. Si în alte anexe ale MARPOL
73/78, si în Anexa VI existá prevederea potrivit careia statele parte la aceastá conventie trebuie sá
asigure în porturile si terminalele lor instalatii corespunzátoare pentru a prelua anumite categorii
de deseuri, respectiv substantele care epuizeazá stratul de ozon si echipamentul care contine
astIel de substante, dezaIectat de pe nave, precum si reziduurile de la epurarea gazelor arse ce
provin dintr-o instalatie de epurare a gazelor arse de la bordul navelor, astIel încât sá nu producá
întârzieri în programul acestora.
În legislatia interná nu se regásesc acte normative cu putere de lege care sá cuprindá
dispozitii exprese similare sau contrare celor cuprinse în Anexa VI la MARPOL 73/78 si, prin
urmare, acceptarea de cátre România a acesteia va conduce la completarea legislatiei în privinta
protectiei atmosIerei.
De altIel, prin Comunicarea Comisiei Europene cátre Consiliul si Parlamentul European
COM (2005) din 21 septembrie 2005, care contine strategia privind poluarea atmosIerei, se
prevede, în sectiunea reIeritoare la transportul maritim, cá ,,toate Statele Membre care nu au
ratiIicat încá Anexa VI ar trebui sá o Iacá în cel mai scurt timp¨.

3.5. Conventia MARPOL 73/78

Conventia internationalá din 1973 pentru prevenirea poluárii de cátre nave a Iost adoptatá
de ConIerinta Internationalá privind poluarea mariná convocatá de Organizatia Maritimá
Internationalá (I.M.O.) în perioada 8 octombrie 2 noiembrie 1973. Aceastá conventie a Iost
ulterior modiIicatá prin protocolul din 1978 reIeritor la aceasta, care a Iost adoptat de ConIerinta
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
45
internationalá privind securitatea petrolierelor si prevenirea poluárii, convocatá de I.M.O. în
perioada 6 - 17 Iebruarie 1978. Conventia din 1973 modiIicatá prin protocolul din 1978 este
denumitá Marpol 73/78. Regulile care trateazá diIeritele surse de poluare cauzatá de catre nave
sunt continute în cele cinci anexe ale conventiei.
Marpol 73/78 a intrat în vigoare pe plan international la 2 octombrie 1983.
România a aderat la Marpol 73/78 (cu exceptia anexelor III si IV ) prin legea nr.6 din 8
martie 1993.
Comitetul pentru protectia mediului marin (M.E.P.C) de la înIiintarea sa în 1974, a
reexaminat diIerite prevederi ale Marpol 73/78 si, în anumite cazuri, a recunoscut necesitatea de a
amenda regulile existente sau de a introduce noi reguli în scopul reducerii în continuare a poluárii
accidentale sau a celei rezultate din operarea navelor. Aceste activitati ale M.E.P.C. s-au
concretizat într-un numar de amendamente la Conventia Marpol 73/78. Amendamentele adoptate
pâná în 1997, inclusiv au intrat în vigoare la 1 Iebruarie 1999.

3.5.. Obiecti;ele co3;e3tiei MARPOL 73/78

1. Eliminarea deIinitivá a poluarii deliberate sau din neglijentá.
2. Reducerea la minimum a poluárii accidentale

3.5.2. Modalitati de re:ol;are a obiecti;elor

Pentru obiectivul nr.1 se vor prevedea amenzi cât mai mari care sá descurajeze pe cei care
sávârsesc astIel de poluári.
Pentru obiectivul nr.2 se va avea în vedere: cresterea sigurantei navei, cresterea sigurantei
navigatiei, prevederea de echipament de navigatie si comunicatii, cresterea manevrabilitátii
navelor mari, pregátirea echipajelor, utilizarea unor metode corecte de manipulare a
hidrocarburilor si a celorlalti agenti poluanti.
Realizarea obiectivului nr.1 este Ioarte importantá. Acest lucru este posibil dacá
semnatarii conventiei Marpol 73/78 îsi realizeazá integral obligatiile pe care si le asumá prin
semnarea conventiei:
Supravegherea continuá a mediului
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
46
Descoperirea tuturor poluárilor (contraventii)
Intreprinderea imediatá de cercetári
Schimbarea de inIormatii cu celelalte párti la conventie în vederea gásirii si
sanctionárii Iáptasilor.

3.5.3. Compo3e3ta co3;e3tiei MARPOL 73/78

1. Conventia din 1973 cu cele doua protocoale:
Protocolul nr. 1 Prevederi privind rapoartele asupra incidentelor implicând substante
dáunátoare .
Protocolul nr. 2 Arbitrajul
2. Protocolul din 1978 reIeritor la Conventia Internationalá din 1973 pentru prevenirea
poluárii de catre nave cu prevederi în special pentru tancuri petroliere.
3. Amendamente

3.5.4. A3exele co3;e3tiei MARPOL 73/78

ANEXA I Reguli pentru prevenirea poluárii cu hidrocarburi
ANEXA II Reguli pentru controlul poluárii cu substante lichide nocive în vrac
ANEXA III Reguli pentru prevenirea poluárii cu substante dáunátoare transportate pe mare sub
Iormá ambalatá
ANEXA IV Reguli pentru prevenirea poluárii cu ape uzate de la nave
ANEXA V Reguli pentru prevenirea poluárii cu gunoi de la nave
ANEXA VI Reguli pentru prevenirea poluárii atmosIerei de cátre nave

ANEXA I - REZUMAT

REGULI PENTRU PREVENIREA POLUÄRII CU HIDROCARBURI
Anexa I a intrat în vigoare la 2 octombrie 1983 si este o anexá obligatorie

Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
47
REGULA 1 : DEFINITII

HIDROCARBURÄ - Înseamná petrol sub orice Iormá incluzând titeiul, combustibilul
lichid, sedimente de petrol, reziduurile continând hidrocarburi si produse raIinate.
DESCÄRCAREA Atunci când se reIerá la substante daunátoare sau la aIluenti
continând astIel de substante, înseamná orice deversare, provenind de la o navá, oricare ar Ii
cauza si curpinde orice scápare, evacuare, revársare, scurgere, pompare, emanare sau golire.
NAVÄ NOUÄ înseamná o navá:
al cárui contract de constructie a Iost încheiat dupá 31.12.1975 sau
în lipsa unui contract de constructie, a carui chilá a Iost pusá sau care se gáseste într-
un stadiu de constructie echivalent dupá 30.06.1976 sau
a cárei livrare are loc dupá 1979.
NAVÄ EXISTENTÄ înseamná o navá care nu este o navá nouá
USCATUL CEL MAI APROPIAT Termenul de la uscatul cel mai apropiat înseamná de
la linia de baza care serveste la determinarea márii teritoriale.
ZONÄ SPECIALÄ înseamná o zoná a márii în care pentru motive tehnice recunoscute
privind situatia sa oceanograIicá si ecologicá si caracterul deosebit al traIicului sau este necesará
adoptarea de metode obligatorii speciale pentru prevenirea poluárii cu hidrocarburi.
COTA INSTANTANEE DE DESCÄRCARE CU HIDROCARBURI înseamná debitul
de hidrocarburi descárcate, în litri pe orá, în orice moment împártit la viteza navei, în noduri, din
acelasi moment.
TANC DE REZIDUURI înseamná un tanc destinat în mod special colectárii
reziduurilor din tancuri, a apei de spálare a tancurilor si altor amestecuri de hidrocarburi.
BALAST CURAT înseamná balastul dintr-un tanc care de la ultimul transport de
hidrocarburi, a Iost curátat astIel încât eIluentul din acest tanc dacá ar Ii descárcat de o nava
stationând în ape curate si calme, pe vreme Irumoasá, nu ar lasa urme vizibile de hidrocarburi pe
supraIata apei sau a litoralului adiacent si nu ar conduce la Iormarea de precipitate sau emulsii pe
supraIata apei. Dacá balastul este deversat printr-o instalatie de supraveghere si control al
descárcárilor de hidrocarburi aprobatá de Administratie, iar indicatiile date de aceastá instalatie
aratá cá continulul de hidrocarburi al eIluentului nu depáseste 15 p.p.m. constituie dovadá ca
balastul este curat, indiIerent de prezenta unor urme vizibile.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
48
BALAST SEPARAT înseamná apa de ballast introdusá într-un tanc complet separate de
instalatia de încárcare a hidrocarburilor si de instalatia de combustibil lichid si rezervat în mod
permanent transportului de ballast.
TONAJ DEADWEIGHT înseamná diIerenta în tone metrice între deplasamentul unei
nave în apá cu greutatea speciIicá de 1,025 la linia de încárcare corespunzátoare bordului liber de
vará atribuit si deplasamentul navei goale.
DEPLASAMENTUL NAVEI GOALE înseamná deplasamentul unei nave în tone
metrice Iará marIá, combustibil, ulei lubriIiant, apá de balast, apá dulce si apá de alimentare din
tancuri, materiale consumabile, pasageri, echipaj si bagajele lor.

REGULA 2 - APLICARE

În aIará de cazul când se prevede altIel în mod expres, prevederile prezentei anexe se
aplicá tuturor navelor.
REGULA 3 - ECHIVALENTE

Adminstratia poate permite montarea la bordul unei nave a oricarei instalatii, o oricárui
material, dispozitiv sau aparat în locul celor prescrise de prezenta anexá dacá acea instalatie, acel
material, dispozitiv sau aparat este cel putin tot asa de eIicace ca acelea prevazute în prezenta
anexá.

REGULA 4 - VIZITE $I INSPECTII

Orice petrolier cu tonajul brut mai mare de 150 tone precum si orice altá navá decât
petrolier mai mare de 400 tone vor Ii supuse vizitelor speciIicate mai jos:
- vizita initialá înainte ca nava sá Iie pusá în serviciu sau înainte de a i se elibera un
certiIicat I.O.P.P. care va include o vizitá completá a structurii echipamentelor, instalatiilor,
armáturilor, amenajárilor si materialelor sau în másura în care nava Iace obiectul prevederilor
prezentei anexe. Aceastá vizitá trebuie sá permitá a se asigura cá structura, echipamentele,
instalatiile, armáturile, amenajárile si materialul corespund întru totul cerintelor din aceastá
anexá.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
49
- vizite periodice la intervale prevazute de Administratie dar nedepásind 5 ani care vor Ii
astIel eIectuate încât sá se asigure cá structurá, echipamentele, instalatiile, armáturile, amenajárile
si materialul corespund întru totul cerintelor din aceastá anexá.
- cel putin o vizitá intermediará în timpul perioadei de valabilitate a certiIicatului care va
Ii astIel eIectuatá încât sá asigure cá echipamentul corespunde întru totul cerintelor din prezenta
anexá si sunt în buná stare de Iunctionare. În cazurile în care se eIectueazá doar o singurá vizitá
intermediará în orice perioadá de valabilitate a unui certiIicat ea se va Iace cu cel mult sase luni
înainte sau cel mult sase luni dupá data de la jumátatea perioadei de valabilitate a certiIicatului.
Aceste vizite intermediare vor Ii mentionate în certiIicatul I.O.P.P.
Administratia va stabili dispozitivii pentru inspectiile neprogramate. Aceste inspectii trebuie sá
oIere siguranta cá nava si echipamentele ei rámân în toate privintele satisIácátoare pentru
activitatea cáreia îi este destinatá nava. Dacá Administratia stabileste vizite anuale obligatorii
inspectiile neprogramate de mai sus nu vor Ii obligatorii.
O administratie care numeste inspectori sau recunoaste organizatii pentru a eIectua
inspectiile si vizitele prezentate va împuternici pe orice inspector numit sau organizatie
recunoscutá pentru ca cel putin:
sá solicite reparatii la o navá
sá eIectueze inspectii si vizite dacá sunt cerute de autoritátile statului portuar.

REGULA 5 - ELIBERAREA CERTIFICATULUI

CertiIicatul I.O.P.P. se elibereazá oricarui petrolier mai mare de 150 tone si oricarei alte
nave decât petrolier mai mare de 400 tone care eIectueazá voiaje cátre porturi sau terminale aIlate
sub jurisdictia altor párti la conventie.

REGULA 6 - ELIBERAREA UNUI CERTIFICAT DE CÄTRE ALT GUVERN

Guvernul unei párti la conventie poate dispune la cererea Administratiei sá se inspecteze o
navá, si dacá apreciazá cá prevederile acestei anexe sunt respectate el va elibera navei un
certiIicat I.O.P.P.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
50
Nu se va elibera un certiIicat I.O.P.P. unei nave sub pavilionul unui stat care nu este parte
la conventie.

REGULA 7 - FORMA CERTIFICATULUI

CertiIicatul I.O.P.P. se va redacta într-o limbá oIicialá a tárii care îl elibereazá. Dacá
limba Iolositá nu este nici Irancezá nici englezá se va Iace o traducere într-una din aceste limbi.

REGULA 8 - DURATA CERTIFICATULUI

Un certiIicat I.O.P.P va Ii eliberat pe o perioadá speciIicatá de Administratie care însá nu
va depási 5 ani de la data eliberárii cu conditia ca în cazul unui petrolier care are tancuri destinate
balastului curat pentru o perioada limitatá speciIicatá, perioada de valabilitate sá nu edpáseascá
data de expirare a acestei perioade speciIicate.
Un certiIicat I.O.P.P îsi va inceta valabilitatea dacá:
Au avut loc modiIicari importante ale constructiei echipamentului instalatiilor,
Iará aprobarea Administratiei cu exceptia simplei înlocuiri ale acestor echipamente.
Dacá nu se eIectueaza vizite intermediare speciIicate de Administratie.
La transIerul navei sub pavilionul altui stat.

REGULA 8 A - CONTROLUL NORMELOR DE EXPLOATARE DE CÄTRE STATUL
PORTUAR

O navá care se gáseste într-un port al unei alte párti este supusá unei inspectii eIectuate de
catre Iunctionarii autorizati corespunzátor de cátre acea parte în scopul veriIicárii, aplicárii
normelor de exploatare prevázutá de aceastá anexá, atunci când existá motive evidente de a
considera cá echipajul nu este Iamiliarizat cu metode esentiale de aplicat la bord privind
prevenirea poluárii cu hidrocarburi.
În conditiile enumerate mai sus partea va lua másurile necesare pentru a împiedica
plecarea navei pâná când nu s-a remediat situatia.

Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
51
REGULA 9 - CONTROLUL DESCÄRCÄRILOR DE HIDROCARBURI ÎN AFARA
ZONELOR SPECIALE

1. Petroliere
navá în mars
distanta mai mare de 50 mile marine Iata de cel mai apropiat tarm
cota instantanee de descárcare de hidrocarburi nu depaseste 30 de litri pe milá mariná.
Cantitatea totalá de hidrocarburi descárcate în mare nu depaseste pentru petroliere
existente 1/15000 din cantitatea totalá din încárcátura respectivá din care provin
reziduurile, si pentru petroliere noi 1/30000 din cantitatea totalá din încarcatura respectivá
din care provin reziduurile.
Petrolierul are în Iunctiune o instalatie de supraveghere si control al descárcárii de
hidrocarburi si dispunerea tancului de reziduuri.
2. Nave cu un tonaj brut egal cu sau mai mare de 400 tone alta decât un petrolier si de la
un petrolier din santinele C.M.
navá în mars
continutul de hidrocarburi al eIluentului Iárá diluare nu depaseste 15 p.p.m.
navele cu un tonaj cuprins între 400 si 10000 tone trebuie sá aibá un echipament de
Iiltrare astIel încât sá se asigure cá orice amestec de hidrocarburi descárcat în mare are un
continut de hidrocarburi ce nu depáseste 15 p.p.m
3. Navele cu tonaj mai mare de 10000 de tone trebuie sá Iie dotate cu un echipament de
Iiltrare si cu un dispozitiv de alarmá si un dispozitiv de oprire automatá a oricarei deversári de
amestec de hidrocarburi atunci când continutul de hidrocarburi al eIluentului depáseste 15ppm.

REGULA 10 - CONTROLUL DESCÄRCÄRILOR DE HIDROCARBURI ÎN ZONELE
SPECIALE

1. Petroliere
Balast separat si balast curat
2. Nave cu un tonaj brut egal cu sau mai mare de 400 tone alta decât un petrolier si de la
un petrolier din santinele C.M. exclusive santinele din compartimentele pompelor de marIá
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
52
nava se aIlá în mars
continutul de hidrocarburi al eIluentului Iará diluare nu depáseste 15 ppm
nava are în Iunctiune un echipament de Iiltrare a hidrocarburilor de un tip aprobat de
Administratie si sá Iie astIel încât sá asigure cá orice amestec de hidrocarburi descárcat în
mare dupá trecerea prin instalatie are un continut de hidrocarburi ce nu depáseste 15 ppm.
instalatia de Iiltrare este dotatá cu un dispozitiv de alarmare si de oprire automatá a
deversárii când continutul de hidrocarburi al eIluentului depáseste 15 ppm.
ota: nici o descárcare în mare nu va contine produse chimice sau alte substante în cantitáti sau
concentratii periculoase pentru mediul uman.

REGULA 11 - EXCEPTII

Regulile 9 si 10 din aceastá anexá nu se aplicá la:
descárcarea în mare a hidrocarburilor sau amestecurilor de hidrocarburi necesará în scopul
asigurárii securitatii navei sau a salvárii vietii umane pe mare sau
scurgerea în mare de hidrocarburi sau a amestecurilor de hidrocarburi ca urmare a
avarierii navei sau echipamentului acesteia:
cu conditia ca dupá ivirea avariei sá se ia toate másurile pentru a împiedica si
reduce scurgerea;
cu exceptia cazului când armatorul sau comandantul au actionat Iie în mod
intentionat pentru a provoca pagubá, Iie din neglijentá.
descarcarea în mare de substante continând hidrocarburi, aprobatá de Administratie, când
aceasta are ca scop combaterea de incidente speciIice de poluare pentru a reduce pagubele
din cauza acestei poluari. Orice descárcare de acest Iel trebuie sá Iie aprobatá de guvernul
sub a carui jurisdictie se prevede cá va avea loc descárcarea.

REGULA 12 - INSTALATII DE COLECTARE

Guvernul Iiecárei párti se angajeazá sá asigure prevederea la terminale pentru încárcarea
de hidrocarburi în porturile de reparatii si în alte porturi în care navele au descárcat reziduuri de
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
53
hidrocarburi, a instalatiilor de colectare pentru astIel de reziduuri, corespunzátoare pentru a
satisIace nevoile navelor care le Iolosesc Iárá a provoca întârzieri excesive navelor.
Instalatiile de colectare trebuie sá Iie prevázute în:
Toate porturile si terminalele în care se încarcá titei în petroliere dacá aceste petroliere au
eIectuat chiar înaintea sosirii un voiaj în balast de cel mult 72 ore sau cel mult 1200 mile
marine.
Toate porturile sau terminalele în care se încarcá în vrac hidrocarburile altele decât titiul
în cantitate medie de peste 1000 tone metrice pe zi.
Toate porturile care au santiere de reparatii sau instalatii de curátire a tancurilor.
Toate porturile si terminalele care primesc nave prevázute cu tancuri de reziduuri.
Toate porturile pentru încárcarea márIurilor în vrac pentru reziduurile de hidrocarburi ale
navelor de transport combinat care nu pot Ii descárcate în conIormitate cu normele
admise.
Toate instalatiile prevázute în conIormitate cu aceastá regulá în porturi sau terminale vor
Ii suIiciente pentru a primi apa de santiná cu hidrocarburi si alte reziduuri care nu pot Ii
descárcate în conIormitate cu normele admise.

REGULA 13 - TANCURI DE BALAST SEPARAT, TANCURI DE BALAST CURAT $I
SPÄLAREA CU TITEI

Orice petrolier nou destinat a transporta titei mai mare de 20 000 tone d.w. si orice
petrolier nou destinat a transporta produse petroliere mai mare de 30 000 tone d.w. trebuie
prevázute cu tancuri de balast separate. Capacitatea tancurilor de balast separate va Ii astIel
determinatá încât nava sá poatá Ii exploatatá în sigurantá în voiajele în balast Iará a recurge la
Iolosirea tancurilor de marIá pentru apa de balast.

Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
54
REGULA 13 A - CERINTE PENTRU PETROLIERE CU TANCURI DESTINATE
BALASTRULUI CURAT

Un petrolier care opereazá cu tancuri destinate balastului curat, va avea o capacitate
adecvatá, destinatá numai transportului de balast curat care sá asigure navei un pescaj minim de
sigurantá.

REGULA 13 B - CERINTE PENTRU SPÄLAREA CU TITEI

Instalatiile de spálare cu titei, echipamente si amenajárile aIerente vor corespunde
cerintelor stabilite de Administratie.
O instalatie de gaz inert va Ii prevázutá în Iiecare tanc de marIá.

REGULA 13 C - PETROLIERE EXISTENTE ANGA1ATE ÎN VOIA1E SPECIFICE

Voiajele speciIice sunt voiajele executate între:
Porturi sau terminale din interiorul statului parte la prezenta conventie;
Porturi sau terminale ale statelor párti la prezenta conventie, când:
Viajul are loc în întregime în cadrul unei zone special deIinite.
voiajul are loc în întregime în cadrul altor limite desemnate de Organizatie.
Porturile sau terminalele unde se încarcá hidrocarburi pentru aceste voiaje sunt prevazute
cu instalatii de colectare adecvate pentru prelucrarea si tratarea întregii cantitáti de balast si de
spálare a tancurilor de la petroliere care le Iolosesc.

REGULA 13 D - PETROLIERE EXISTENTE CARE AU AMENA1ARI SPECIALE DE
BALAST

Dacá un petrolier existent este construit astIel sau Iunctioneazá în asemenea mod încât
oricând corespunde cerintelor de pescaj minim si asietá Iará a recurge la Iolosirea apei de balast
se va considera cá satisIace cerintele pentru tancurile de balast separate procedeele de operare si
dispunere a balastului sunt aprobate de Administratie.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
55
REGULA 13 E - AMPLASAREA PROTECTIVÄ A SPATIILOR DE BALAST SEPARAT

La Iiecare petrolier nou destinat a transporta titei mai mare de 30 000 t.d.w. si pentru
Iiecare petrolier nou destinat a transporta produse petroliere mai mare de 30000 d.t.w., tancurile
de balast separate necesare pentru realizarea unui pescaj minim de sigurantá care sunt amplasate
pe lungimea tancurilor de marIá, vor avea o supraIatá corespunzátoare pentru a oIeri o másurá de
protectie împotriva scurgerii hidrocarburilor în caz de coliziune sau esuare.
Latimea minimá a Iiecarui tanc lateral de balast separate nu va Ii mai micá de 2m.
Înáltimea verticalá minimá a Iiecarui tanc din dublu Iund va Ii de 2 m.

REGULA 13 F - PREVENIREA POLUÄRII CU HIDROCARBURI ÎN CAZ DE
COLIZIUNE SAU E$UARE

Prezenta regulá se aplicá:
Petrolierelor de 600 t.d.w. si mai mult a cáror livrare se Iace dupá 6 iulie 1996
Orice petrolier de 500 t.d.w. si mai mult
Tancurile de marIá trebuie protejate pe toatá lungimea lor, pe toatá înáltimea bordajului si
pe toatá supraIata dublului Iund de tancuri de balast separate cu o latime de 2 metri, valoarea
minima acceptatá Iiind de 1 metru. Capacitatea totalá a tancurilor de balast separate trebuie sá
satisIacá cerintele de pescaj minim de sigurantá.

REGULA 13 G - PREVENIREA POLUARII CU HIDROCARBURI ÎN CAZ DE
COLIZIUNE SAU E$UARE

Prezenta regulá se aplicá petrolierelor mai mari de 20000 t.d.w. care transportá titei si
petrolierelor mai mari de 30000 t.d.w. care transportá produse petroliere si care au Iost livrate
înainte de 6.07.1996.
Nu se va aplica petrolierelor care satisIac regula 13 F si care au Iost livrate înainte de
6.07.1996.
Cerintele prezentei reguli se va aplica începând cu 6.07.1995.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
56
Un petrolier la care se aplicá prezenta regulá trebuie supus unui program intensiIicat de
inspectii în timpul vizitelor periodice, intermediare si anuale.
Un petrolier mai vechi de 5 ani la care se aplicá prezenta regulá trebuie sá aibá la bord
pentru a pune la dispozitia autoritátii competente a oricárui guvern al unui stat parte la conventie
un dosar complet cu rapoartele vizitelor, înclusiv rezultatele tuturor másurátorilor de esantionaj
cerute precum si lista lucrárilor eIectuate la structurá. Acest dosar trebuie însotit de un raport de
apreciere a conditiei navei continând concluzii privind conditia structurii navei si rezerva de
rezistentá si vizat pentru a indica cá a Iost acceptat de cátre sau în numele Administratiei de
pavilion. Acest dosar si raportul de apreciere a conditiei navei vor Ii prezentate conIorm
modelului standard din directivele elaborate de Organizatie.
Un petrolier care nu îndeplineste cerintele aplicabile unui petrolier nou trebuie sá
indeplineascá cerintele regulii 13 F nu mai tarziu de 25 de ani de la data livrárii sale.
Un petrolier care îndeplineste cerintele aplicabile unui petrolier nou trebuie sá satisIacá
cerintele regulii 13 F nu mai tarziu de 30 ani dupá data livrárii sale.

REGULA 14 - SEPARAREA HIDROCARBURILOR $I A APEI DE BALAST $I
TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR ÎN TANCURILE DIN PICUL PROVA

Navele noi mai mari de 400 t.d.w. si petrolierele mai mari de 150 t.d.w. nu trebuie sá
transporte apá de balast în nici un tanc de combustibil lichid.
Navá mai mare de 400 t.d.w. pentru care contractul de constructie este încheiat dupa
1.01.1982, sau a carei chilá se aIla într-un stadiu similar de constructie dupá 1.07.1982, nu va
transporta hidrocarburi într-un tanc situat în prova peretelui de coliziune.

REGULA 15 - PÄSTRAREA HIDROCARBURILOR LA BORD

Petrolierele mai mari de 150 t.d.w. vor respecta urmatoarele cerinte:
O se vor prevedea mijloace corespunzátoare pentru curátirea tancurilor de marIá, si transIerarea
apei de spálare si a reziduurilor într-un tanc de reziduuri aprobat de Administratie
O orice eIluent descárcat în mare trebuie sá satisIacá prevederile regulii 9.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
57
O Capacitatea totalá a tancului de reziduuri nu trebuie sá Iie mai micá de 3° din capacitatea de
transport de hidrocarburi a navei.
O Petrolierele noi mai mari de 70 000 t.d.w. trebuie sá Iie prevázute cu cel putin douá tancuri de
reziduuri.
O Se va prevedea o instalatie de supraveghere si control a deversárii de hidrocarburi aprobat de
Administratie. Instalatia va Ii prevazutá cu un dispozitiv de înregistrare continuá a deversárii
în litri/milá mariná si a cantitátii totale de hidrocarburi sau a continutului de hidrocarburi.
Înregistrarea trebuie datatá (ziua si ora) si trebuie pastratá cel putin 3 ani.
O Se vor prevedea detectoare eIiciente de supraIatá de separatie hidrocarburi / apá aprobate de
Administratie în tancurile de reziduuri si în alte tancuri în care se eIectueazá separarea
hidrocarburilor de apa si din care se intentioneazá a se deversa eIluentul direct în mare.
O Administratia poate renunta la cerintele de mai sus pentru orice petrolier care eIectueazá
numai voiaje de 72 de ore sau mai putin, si la o distanta de maximum 50 de mile marine Iatá
de tármul cel mai apropiat, cu conditia ca petrolierul sá Iie angajat exclusiv în voiaje între
porturi aIlate într-un stat parte la conventie.

REGULA 16 - INSTALATIA DE SUPRAVEGHERE $I CONTROL AL DESCÄRCÄRII
DE HIDROCARBURI $I ECHIPAMENTUL DE FILTRARE HIDROCARBURI

Orice navá cu un tonaj cuprins între 400 si 10000 T.R.B. trebuie sá aibá un echipament de
Iiltrare aprobat de administratie, care sá asigure cá orice amestec de hidrocarburi descárcat în
mare dupá trecerea prin instalatie are un continut de hidrocarburi mai mic de 15 ppm. Orice navá
mai mare de 10 000 T.R.B. trebuie sá Iie dotatá cu echipament de Iiltrare hidrocarburi si cu un
dispozitiv de alarmá de oprire automatá a deversárii când continutul de hidrocarburi al eIluentului
este mai mare de 15 ppm.
Administratia poate scuti de aplicarea acestei cerinte orice navá angajatá exclusiv în
voiaje în zone speciale cu conditia îndeplinirii tuturor cerintelor de mai jos:
O nava este prevazutá cu un tanc având un volum suIicient pentru a retine la bord întreaga
cantitate de apa de santina cu hidrocarburi.
O Administratia s-a asigurat ca existá instalatie de colectare adecvatá pentru a primi apa de
santina într-un numár suIicient de porturi sau terminale unde nava Iace escale.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
58
O certiIicatul I.O.P.P. va avea mentionat Iaptul cá nava este angajatá exclusiv în voiaje în zone
speciale.
O cantitatea, datá si portul de descárcare sunt înscrise în O.R.B.
O Administratia trebuie sá se asigure cá navele cu un tonaj brut mai mic de 400 sunt echipate în
masura în care este posibil pentru a retine la bord amestecurile de hidrocarburi pentru a le
descárca în conIormitate cu regula 9.

REGULA 17 - TANCURI PENTRU REZIDUURI DE HIDROCARBURI

Orice navá cu un tonaj brut de 400 tone si mai mult va Ii dotatá cu un tanc sau tancuri de
reziduuri de capacitate corespunzátoare, tinând seama de tipul masinii si lungimea voiajului
pentru a putea prelua reziduurile de hidrocarburi care nu pot Ii eliminate în alt port în
conIormitate cu cerintele anexei.
Tubulaturile de intrare si evacuare care deservesc tancurile de reziduuri nu trebuie sá aibá
legatura directá peste bord alta decât legatura cu racordurile standard.

REGULA 18 - INSTALATII DE POMPARE, DE TUBULATURI $I DE DESCÄRCARE
LA PETROLIERE

Pe orice petrolier se va amplasa pe puntea deschisá în ambele borduri ale navei un
colector de descárcare pentru racordarea la instalatiile de colectare.
La orice petrolier tubulaturile pentru descárcarea în mare a apei de balast sau a apei
contaminate cu hidrocarburi din zona tancurilor de marIá care poate Ii permisá conIorm regulii 9
si 10 din aceastá anexá, trebuie sá ajungá la puntea deschisá sau în bordul navei deasupra liniei de
plutire în conditii de balast la pescaj maxim.
La petrolierele noi se vor prevedea mijloace pentru oprirea descárcárii în mare a apei de
balast sau a apei contaminate cu hidrocarburi din zonele tancurilor de marIá, dintr-un loc de pe
puntea superioará sau deasupra acesteia amplasat astIel încât sá poatá Ii observat vizual
colectorul utilizat. Mijloacele pentru oprirea descárcárii nu trebuie prevazute la postul de
observare dacá între acest post si postul de control al descárcárii existá un sistem sigur de
comunicatie teleIonic sau radio.
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
59
REGULA 19 - RACORD STANDARD DE DESCÄRCARE

Diametrul exterior 215 mm
Diametrul interior corespunzátor diametrului exterior al tubulaturii
Diametrul cercului baloanelor 183 mm
Fante în Ilansá 6 gauri echidistante cu diametrul 22 mm amplasate pe cercul
buloanelor cu diametrul de mai sus; Iante la periIeria Ilansei. Latimea crestáturii 22
mm
Grosimea Ilansei 20 mm
Buloane si piulite 6, Iiecare având diametrul 20 mm si lungime corespunzátoare
Flansa este proiectatá pentru tevi pâná la maximum 125 mm diametrul interior si va Ii din
otel sau alt material echivalent având supraIata planá. Aceastá Ilansá, împreuná cu o garniturá din
material rezistent la hidrocarburi, va corespunde unei presiuni de lucru de 6 kgI/cm pátráti.

REGULA 20 - 1URNALUL DE ÎNREGISTRARE A HIDROCARBURILOR

Fiecare petrolier cu un tonaj brut de 150 tone si mai mult si Iiecare navá cu un tonaj brut
de 400 tone si mai mult, alta decât un petrolier, trebuie sá Iie prevázute cu un jurnal de
inregistrare a hidrocarburilor, partea I (operatiuni în compartimentele masini). Fiecare petrolier
cu un tonaj brut de 150 de tone si mai mult va Ii de asemenea prevázut cu un jurnal de
înregistrare a hidrocarburilor partea II (operatiuni încárcare/balastare)
Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor trebuie sá Iie completat de Iiecare datá pe
principiul tanc cu tanc dacá este cazul, ori de câte ori are loc oricare din urmatoarele operatiuni la
navá:
1. Pentru operatiuni în compartimentele masini (toate navele)
Balastarea sau curátirea tancurilor de combustil lichid
Descárcarea balastului murdar sau a apei de spálare din tancurile de combustibil
spálate
Evacuarea reziduurilor de hidrocarburi
Descárcarea peste bord sau evacuarea în alt Iel a apei de santiná care s-a acumulat
în compartimentele masini
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
60
2. Pentru operatiuni ale márIii/balastului (petroliere)
Încárcarea hidrocarburilor marIá
TransIerul intern al hidrocarburilor marIá în timpul voiajului
Descárcarea hidrocarburilor marIá
Balastarea tancurilor de marIá si a tancurilor destinate balastului curat
Curátirea tancurilor de marIá, inclusiv spálarea cu titei
Descárcarea balastului cu exceptia balastului din tancurile de balast separate
Descárcarea apei din tancurile de reziduuri
Închiderea tuturor valvulelor adecvate sau a dispozitivelor similare dupá
operatiunile de descárcare a tancurilor de reziduuri
Închiderea valvulelor necesare pentru izolarea tancurilor destinate balastului curat
de tubulaturile de marIá si de goliere dupá operatiunile de descárcare a tancurilor de
reziduuri
Evacuarea reziduurilor
În eventualitatea unor descárcári de hidrocarburi accidentale se vor mentiona în O.R.B. si
motivul descárcárii.
Fiecare operatiune terminatá trebuie semnatá de catre oIiterul care are în sarciná aceastá
operatie, iar Iiecare paginá trebuie semnatá de comandantul navei.
Înregistrarile în O.R.B. se vor Iace în limba oIicialá a statului al cárui pavilion nava este
autorizatá al arbora, iar pentru navele care posedá un certiIicat I.O.P.P în limba englezá sau
Irancezá. În caz de divergentá sau diIerend, înregistrárile în limba nationalá oIicialá a statului al
carui pavilion nava este autorizatá a-l arbora va avea prioritate.
O.R.B. va Ii pástrat într-un astIel de loc încât sá Iie la dispozitie imediat pentru inspectie
în orice moment. O.R.B. va Ii pástrat timp de 3 ani de la data ultimei înregistrári.
Autoritatea competentá a guvernului unei párti la conventie poate inspectá O.R.B. în timp
ce nava se aIla într-unul din porturile sale si poate Iace copie dupá O.R.B.

Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
61
REGULA 21 - CERINTE SPECIALE PENTRU PLATFORME DE FORA1 $I ALTE
PLATFORME

PlatIormele de Ioraj Iixe si plutitoare se vor conIorma cerintelor acestei anexe aplicabile
navelor mai mari de 400 T.R.B. altele decât petrolierele cu deosebirea cá:
Ele vor Ii prevázute pe cât posibil cu instalatiile cerute de regulile 16 si 17 din aceastá anexá;
Ele vor tine o evidentá a tuturor operatiunilor care implicá descárcári de hidrocarburi sau de
amestecuri de hidrocarburi sub o Iormá aprobatá de Administratie.
Sub rezerva prevederilor regulii 11 din aceastá anexá descárcarea în mare a hidrocarburilor
sau amestecului de hidrocarburi va Ii interzisá cu exceptia cazului când continutul de
hidrocarburi al deversárii nediluate nu depaseste 15 ppm.









Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
62
ANEXA
DIRECTIVE, CONVENTII SI ACORDURI DE MEDIU

Directive
DIRECTIVA CONSILIULUI din 16 iunie 1975 privind cerintele de calitate pentru apa de
supraIatá destinatá preparárii apei potabile în statele membre (75/440/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 8 decembrie 1976 privind calitatea apei de îmbáiere
(76/160/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 4 mai 1976 privind poluarea cauzatá de anumite
substante periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunitátii (76/464/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 18 iulie 1978 privind calitatea apelor dulci care trebuie
protejate sau îmbunátátite, în vederea întretinerii vietii piscicole (78/659/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 30 octombrie 1979 privind cerintele de calitate pentru
apele conchilicole (79/923/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 17 decembrie 1979 privind protectia apelor subterane
împotriva poluárii cauzate de anumite substante periculoase (80/68/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 22 martie 1982 privind valorile limitá si obiectivele de
calitate pentru evacuárile de mercur din sectorul electrolizei cloralcanilor (82/176/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 26 septembrie 1983 privind valorile limitá si
obiectivele de calitate pentru evacuarile de cadmiu (83/513/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 8 martie 1984 privind valorile limitá si obiectivele de
calitate pentru evacuárile de mercur din alte sectoare decât cel al electrolizei cloralcanilor
(84/156/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 9 octombrie 1984 privind valorile limitá si obiectivele
de calitate pentru evacuárile de hexaclorciclohexan (84/491/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 iunie 1986 privind valorile limitá si obiectivele de
calitate pentru evacuárile anumitor substante periculoase incluse în lista I din anexa la
Directiva 76/464/CEE (86/280/CEE)
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
63
DIRECTIVA CONSILIULUI din 16 iunie 1988 de modiIicare a anexei II la Directiva
86/280/CEE privind valorile limitá si obiectivele de calitate pentru evacuárile anumitor
substante periculoase incluse în lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE (88/347/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 27 iulie 1990 de modiIicare a anexei II la Directiva
86/280/CEE privind valorile limitá si obiectivele de calitate pentru evacuárile anumitor
substante periculoase incluse în lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE (90/415/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale
(91/271/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 decembrie 1991 privind protectia apelor împotriva
poluárii cu nitrati proveniti din surse agricole (91/676/CEE)
DECIZIA COMISIEI din 28 iulie 1993 privind modelele de prezentare a programelor
nationale prevázute în art. 17 din Directiva Consiliului 91/271/CEE (93/481/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI 98/83/CE din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei
destinate consumului uman
DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI 2000/60/CE din
23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politicá comunitará în domeniul apei.

Conven(ii yi acorduri multilaterale de mediu referitoare la poluan(ii chimici
ratificate de România
Conventia privind ráspunderea civilá pentru prejudicii nucleare (RatiIicatá prin Legea nr.
106/1992.)
Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transIrontier
(RatiIicatá prin Legea nr. 22/2001)
Conventia privind protectia Márii Negre împotriva poluárii (RatiIicatá prin Legea nr.
98/1992.)
Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbárile Climatice (RatiIicatá prin Legea
nr. 24/1994.)
Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apá transIrontiere si a lacurilor
internationale (RatiIicatá prin Legea nr. 30/1995.)
Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilá a Iluviului Dunárea
(RatiIicatá prin Legea nr. 14/1995.)
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
64
Protocolul de la Kyoto al Conventiei Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbárile
Climatice (RatiIicat prin Legea nr. 3/2001.)

Conven(ii, acorduri yi declara(ii aflate în curs de semnare, adoptare sau
ratificare.
Conventia privind responsabilitatea civilá pentru prejudiciile aduse mediului prin
activitáti periculoase (în curs de analizá, în vederea semnárii si ratiIicárii.)
Conventia de la Rotterdam cu privire la aplicarea procedurii Acordului Prealabil
Consimtit (PIC) în comertul international cu unele substante chimice si pesticide
periculoase (în procedura de ratiIicare).
Conventia privind Poluantii Organici Persistenti (POPs) (Locul si data adoptárii:
Stockholm, 23.05.2001. În prezent nu sunt demarate actiunile de ratiIicare a acestei
Conventii.)
Memorandumul de întelegere între Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Programul
Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. (Locul si data semnárii: Bucuresti, 25 octombrie
2002).

Declara(ii
Declaratia Ministrilor Mediului din România, Slovacia si Ucraina privind cooperarea în
domeniul protectiei mediului (Locul si data adoptárii: Budapesta, 3.04.2000).
Declaratia de la Malmo (Locul si data adoptárii: Malmo, 31.05.2000)
Declaratia semnatá sub auspiciile Consultárilor Ministeriale privind politicile de mediu în
Europa Centralá si de Est (Locul si data adoptárii: Szentendre, 19.06.2000).
Declaratia privind înIiintarea Coridorului Verde pe Dunárea InIerioará, semnatá între
Ministerul Apelor, Pádurilor si Protectiei Mediului din România, Ministerul Mediului si
Apelor din Republica Bulgaria, Ministerul Mediului si Amenajárii Teritoriului din
Republica Moldová si Ministerul Protectiei Mediului si Sigurantei Nucleare din Ucraina
(Locul si data adoptárii: Bucuresti, 05.06.2000).
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
65
Declaratia ministerialá adoptatá în cadrul Reuniunii Ministeriale organizatá sub egida
Proiectului Regional de Evaluare a Mediului din zona Márii Negre (Locul si data
adoptárii: Monaco, 1998).
Declaratia pentru mediu si dezvoltare durabilá în regiunea carpaticá si bazinul Iluviului
Dunárea (Locul si data adoptárii: Bucuresti, 30.04.2001).
Declaratia privind apa si legátura dintre apá si ecosisteme în Regiunea Extinsá a Márii
Negre (Locul si data adoptárii: Bruxelles, 26.11.2001).
Initiativa de la Budapesta privind întárirea cooperárii Internationale pentru managementul
durabil al inundatiilor (Locul si data adoptárii: Budapesta, 1 decembrie 2002).





Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
66
BIBLIOGRAFIE


1. Ciupitu Eugen, Apostol SteIan Prevenirea si combaterea poluarii apelor, Dunárii si
cursurilor interioare navigabile, Curs ReprograIic, Centrul de PerIctionare a
Personalului din Navigatia Fluvialá. Galati, Editia 01/01/01.2000
2. Mircea Dutu, Dreptul International si Comunitar al Mediului, Editura Economicá,
Bucuresti 1995
3. Mircea Dutu, Dreptul Mediului Tratat Volumul I si II, Editura Economicá, Bucuresti
1998
4. Mirela Mazilu, Ecologie si Protectia Mediului Înconjurator, Editura Mirton,
Timisoara, 2005
5. Mazilu Mirela Elena, ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI ÎNCONJURÄTOR,
Editura Mirton, Timisoara, 2003, 335 p., reIerent stiintiIic ProI. univ. dr. Vasile S.
Cucu, ISBN 973-661-165-5, cod CNCSIS 185
6. Mazilu Mirela Elena, Mitroi Sabina, Micsoniu Valentina, The Re-shaping oI the
environemnt under the sign oI the ecologic Policies,articol publicat în ConIerence
Proceedings oI the 9-th International Multidisciplinary ScientiIic Geo-ConIerences,
SGEM ,vol.II,2009,ISBN:95491616, pag.645-653, IDS NUMBER BOB04,ISI
http://www.sgem.org/
7. Mariana Ciobanu, Mirela Mazilu, Sabina Mitroi, Marius V. Ciobanu, The
E3;iro3me3t Ma3ageme3t Jer8u8 The Quality Ma3ageme3t, publicat în NAUN-
International Journal oI Energy and Environment, Issue 1, volume 3, 2009, ISSN
1109-9577, pag. 9-18,cotat ISI. http://www.naun.org/journals/energy/environment
8. Mirela Mazilu, Mariana Ciobanu, i3omial 38eparable E3;iro3me3tal Eco3omic8,
publicat în NAUN- International Journal oI Energy and Environment, Issue 1, volume
3, 2009, ISSN 1109-9577, pag. 19-28,cotat ISI,
http://www.naun.org/journals/energyenvironment/2009.htm,
http://www.naun.org/journals/energyenvironment/ee-65.pdI
9. Mazilu Mirela Elena, Mariana Ciobanu, A New Challe3ge i3 the Curre3t Eco3omic
Stabili:atio3, , publicat în ISI ScientiIic Proceedings oI the 10 th WSEAS
Norme, legi, conven[ii na[ionale çi interna[ionale de prevenire a poluãrii apelor
67
International ConIerence oI Recent Advances in Mathematics and Computers i
Business and EconomicsMCBE¨09, Published by WSEAS Press.www.wseas.org,
ISBN:978-960-474-063-5,ISSN:1790-5109, Prague, Czech Republic, 23-25 Mars,
2009, pg.286-292 si sunt indexate:
http://www.wseas.us/e-library/conIerences/2009/prague/MCBE/MCBE00.pdI
10.Mirela Mazilu, Protectia Mediului Înconjurator, Editura Universitaria, Craiova, 2002
11.Vladimir Rojanschi, Dr. Florina Bran, Gheorghita Diaconu, Politici si Strategii de
Mediu, Editura Economica, Bucuresti, 2002
12.Marpol 73/78, Anexele: I, II, III, IV, V, Suport de curs, Constanta 2001
13.***WWW.mt.ro/transparentá/MARPOL
14.***WWW.mt.ro/transparentá/anexe
15.***WWW.rmri.ro/RMR/EU
16.***WWW.mareaneagrá.ngo.ro/legislatie
17.***WWW.pronatura.ro/legis
18.***WWW.CDP.ro/pls/legis
19.***WWW.mmediu.ro/integrare/cooperare internationalá
20.***WWW.mmediu.ro/ape/zone¸costiere
21.***WWW.recromânia.ro/programe
22.***WWW.ghid mediu.Ngo.ro
23.***WWW.cetmar.org/./mareas¸negras¸catastroIes htm
24.***WWW.rna,ro/Site/organigramá/SECRETARIAT
25.***WWW.rna.ro/Site/organigramá/Criteriile Minime
26.***WWW.e-reIerate.ro/reIerate/Poluare
27.***WWW.mapam.ro.pages/UE/cap.22-mediu.pdI
28.***WWW.hydrop.pub.ro
29.***WWW.mie.ro/negocierii/România/Iise¸capitole

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->