You are on page 1of 3

Fantana dintre plopi Mihail Sadoveanu

1.Despre autor Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician si om politic roman. Este considerat cel mai mare prozator roman din toate timpurile, fiind numit de Geo Bogza "Stefan cel Mare al literaturii romanesti" 2.Incadrarea operei: "Fantana dintre plopi" face parte din volumul "Hanu-Ancuei" de Mihail Sadoveanu i este o povestire n ram, deoarece ntmplrile evocate se petrecuser demult, tot pe aceste meleaguri, pe vremea celeilalte Ancue. 3.Definitia speciei Povestirea este o specie de mica intindere a genului epic , in versuri sau proza, care se rezuma la nararea unui singur eveniment ,cu un numar redus de personaj. 4.Timpul si locul desfasurarii actiunii Expozitiunea povestirii fixeaza timpul "acum doua zeci si cinci de ani", locul"tot aici, la han" si un succint portret al protagonistului "om buiac si ticalos", "umblam si negutam vinuri". Intr-o astfel de calatorie el se intalneste o satra de tiganisi pe cea de care se va indragosti -tigancusa Marga.

5.Tema Tema operei literare "Fntna dintre plopi" o presupune iubirea tragica dintre Neculai Isac si Marga. Neculai Isac, capitan de mazili, se ndragosteste de o tiganca pe nume Mrga. igancusa era pusa de unchiul sau Hasanache sa se ntlneasca cu Neculai pentru a-l jefui, nsa fata i spune adevarul baiatului, care fuge, iar fata este omorta de rudele sale 6.Personaje Personajele sunt construite mai ales prin prisma unui portret moral, cu o vizibila conotatie afectiva, portretul fizic fiind introdus doar schematic, succinct, avand rolul de a sustine de fapt trasaturile interioare ale personajului 7.Limbaj Limbajul povestirii are o vizibila conotatie populara, fiind dominat de marci ale oralitatii (expresii colocviale, formule ale adresarii directe,elemente paremiologice) incadrandu-se adesea intr-un registru stilistic familiar si primind conotatii afective. 8.Perspectiva narativa Arta narativa este o alta dovada de apartenentai a operei lui Sadoveanu la povestire.Utilizarea numelor unor persoane necunoscute ascultatorilor (Maica-mea blastama si dadea leturghii lui popa Nastasa, ca sa ma linistesc si sa ma insor) este specifica povestitoruui popular, care evoca un eveniment mai mult pentru sine.Discretia, atunci cand este vorba de scene de dragoste, caracterizeaza deopotriva povestitorul popular sic el sadovenian: In acei ani ai tineretii, noptile-mi pareau mai scurte.Si vorbeam mai putin.Aceasta

autocaracterizare a capitanului ii permite sa sugereze cele ce au urmat, fara a da vreun amanunt.De asemenea, vorbind despre sine la persoana a treia in momentul intalnirii cu Isac, Marga poate spune ce gandeste si ceea ce pudoarea ar fi impiedicat-o sa spuna la persoana intai aceea-io biata fata din satra.Solemna si voluptoasa, Fantana dintre plopi traieste prin poezia epicii sale.Limbajul e cel popular cu ecouri din cronica lui Neculce. Fara abuz de arhaisme, dar cu numeroase expresii de nuanta populara, plastica, naratiunea are spontaneitate, fluiditate: foarte dorim sa cinstim cu domnia ta o ulcica de vin, eram om buiac si ticalos, calul meu sta hojma cu saua pe dansul, zvonul veneabland si cu dulceata, freamat neostoit al frunzisului. 9.Titlul Titlul operei, format din doua civinte semnificative, "Fntna", n care apa sugereaza viata, iubire (eros), dar si moartea (tanatos) si plopul, considerat arborele singuratatii, copac blestemat, de crengile caruia s-a spnzurat Iuda, desemneaza locul de ntlnire al celor doi: "Fntna dintre plopi". Numarul plopilor din jurul fmtnii - patru, sugereaza tot moartea,prezenta locului sugernd predestinarea pentru un loc tragic, tainic, singuratic.