You are on page 1of 20

0

UNIVERSITATEA TEHNICA ~GH. ASACHI


FACULTATEA DE MECANICA
IASI




PROIECT
CRIC AUTO
ORGANE DE MASINI





STUDENT: ANDONI ANDREI
GRUPA : 8203
PROFESOR: IANUS GELU


2010 -2011













TEMA PROIECT





S se proiecteze un cric auto,cu bare articulate, pentru o sarcina maxima
Fmax0 N,distanta minima sol-caroserie, sub sarcina Hmin mm,distanta
maxima sol-caroserie(inclusiv inaltimea de ridicare)Hmax6mm.


Cerinte impunse : - sa se poata regal inaltimea sol-caroserie;
- sa se deplaseze pe verticala sarcina F intre Hmin si H max ;
- sa nu alunece ,sub sarcina, de sub caroserie;
- actionare rapid si usoar pe o singur parte ;
- sa se poata actiona manual cu o Iorta de cel mult 0N;
- s nu se aIunde n pmntul moale ;

Se preIera : - gabarit si greutate redusa ;
- durabilitate buna ;
- cost redus ;
- actionare rapid si usoar ;
- randament bun;
- constructie simpla;






















Schema constructiv pentru cricul auto cu mecanism patrulater se prezint n
Iigura urmtoare si are urmtoarele prti componente:
. cuva superioara
. parghii articulate
. piulita
4. bolturi si sectoare dintate
. cuva inIerioara
6. surub de actionare
7. lagar
. parghie de actionare

min max
0 0

HHmax-Hmin~ hihs
Hmm hihs A
Hminlp*sin uminA
Hmaxlp*sin umaxA\-
Lp ?
A ?
A (7mm-00mm)

Lp
H
2|sIn(umax )-sIn umIn]

295
2|0,9848078-0,5]
=


Lp304.752 mm > Lp - 305 mm
Hmaxlp*sin umaxA
AHmax-lp*sin umax~ A83,24 mm
hihs
A
2
42




.Sinteza dimensionala
Acest cric destinat autoturismelor de tip Peugeot, prezint o serie de particularitti
constructive astIel nct solicitarea axial de compresiune a surubului se transIorm n
solicitare de tractiune avnd ca urmare o micsorare a gabaritului. Barele de articulatii
angreneaz ntre ele la capete, rmnnd astIel numai un grad de libertate, care reclam
un singur element conductor surubul .
Are ca obiectiv principal determinarea lungimii parghiilor articulate ;pentru
aceasta, consideram cele doua pozitii extreme de lucru ale cricului.




















hi-inaltimea cuvei inIerioare
hs-inaltimea cuvei superioare
lp-lungimea barei



H
min
h
i
h
s
l
p
-
min
-
max
H
max
F

4

F
6min

2sn u mn
~
11350
2-0,5
~ F
6min
11350 N

F
6max

2sn u mux
~
11350
1.968
~ F
6max
5767.267 N

F
min
F*ctg o n ~ F
min
0*.7 ~ F
1min
19658 N
F
max
F*ctg o o ~ F
max
0*0.76 ~ F
1max
2002 N


Materiale utilizate la executia suruburilor de for(

Cupla de Irecare surub-piulit din mecanismele cu surub lucreaza n conditii speciIice
si anume:ncarcare cu Iorte constante sau variabile ca mrime,existenta unei viteze
relative sub sarcina,Iunctionarea n conditii de Irecare la limit sau Irecare
mixt,Iunctionarea cu socuri(la schimbarea de sens a actionarii n cazul existentei unor
jocuri mari).
Principalul dezavantaj al mecanismelor cu surub si piulit consta in existenta unei
Irecari mari ntre spirele surubului si a piulitei,ceea ce are ca rezultat uzura Ilancurilor si
randamentul sczut.

Uzura surubului de miscare mai este inIluentat si de variatia solicitrii axiale n timpul
Iunctionrii,de existenta unor puternici concentratori de tensiune si de repartizarea
neuniIorm a sarcinii pe spire.SpeciIic suruburilor de miscare din mecanismele cu surub
si pulitca urmare a conditiilor de lucru este uzura prin aderent cu consecintele ei.
Materialele cuplei de Irecare surub-piulisurub-piulit trebuie s ndeplineasc
urmtoarele conditii de baz:
-comportare bun la Irecare Ir predispozitii la gripaj;
-bun rezistent la uzare;
-coieIicient de Irecare ct mai mic;
-nlocuirea materialelor deIicitare;
-pret de cost redus.

Alegerea materialului pentru surub si piulit ca elemente componente ale
mecanismelor cu surub depinde de mai multi Iactori cu ponderediIerit:
-caracteristicile mecanice ale materialului;
-asigurarea conditiilor Iunctionale,tehnologic si economice n modul cel mai
Iavorabil;
-Iiabilitate optim n contextul unor cheltuieli de productie minime.

Caracteristicile mecanice importante ale materialului pentru surubul si piulita din
constructia mecanismelor cu surub sunt:

-limita de curgere Rpo,;
-limita de rupere Rm;
-alungirea A;
-modulul de elasticitate E.


Limita de curgere a materialelor se poate mri prin aplicarea de tratamente
termice(clire si revenire).
Duritatea supraIetelor n contact este Ioarte important,ea contribuind la:
-cresterea rezistentei la oboseal;

-mentinerea Iilmului de lubriIiant si micsorarea n acest Iel a tendintei spre gripaj.
nbunttirea prelucrrior supraIetelor n contact,respectiv rectiIicarea lor contribuie
la micsorarea presiunilor de contact locale si la reducerea perioadei de rodaj.

Pentu calculele de dimensionare sau veriIicare se utilizeaz rezistenta admisibil a
materialului.
Rezistenta admisibil reprezint valoarea conventional acceptat ca maxim,pe baza
experientei practice, cu ajutorul creia s se eIectueze calculul piesei n conditii de
sigurant. Mrmea rezistentei admisibile depinde de calitatea materialului,Ielul solicitrii
si mrimea coeIicientului de sigurant.Pentru un anumit material si o anumit
solicitare,rezistenta admisibil poate lua o inIinitate de valori,Iunctie de coeIicientul de
sigurant,motiv pentu care nu este dat n tabelele cu caracteristici mecanice din
standarde.

Alegerea materialului pentru yurub

Pentu surub se alege un otel deoarece corpul surubului este intens solicitat urmnd ca
materialul s se aleag din tabel.
S-a ales pentru surub OLC 60 cu limita de curgere oc 400 ;

a) oteluri Ir tratament termic (ieItine)
-cu concentratori de tensiune



- Iara concentratori de tensiune:

Nr.crt MateriaI Tratamente


1 OL 32 1 85 98 55 68
2 OL 34 1 100 115 65 80
3 OL 37 1 115 132 75 92
4 OL 42 1 125 144 81 100 STAS 500/2-80
5 OL 50 1 140 161 91 112
6 OL 60 1 160 184 104 128
7 OL 70 1 175 201 114 140
8 OLC 15 Cr 175 201 114 140
9 OLC 20 CR 155 178 101 124
10 OLC 25 CR 180 207 117 144 STAS 880-80
11 OLC 45 CR 240 276 156 192
12 OLC 45 N 180 207 117 144
13 OLC 50 N 185 213 120 148
14 OLC 50 CR 255 293 166 204
6

15 OLT 45 STAS 8183-80
16 OLT 55
Observatie : N-normalizare; C-calire; r-revenire; R-revenire inalta

Marca Tratament termic Rpo,2 Rm A KCU
OL 32 1,1a 150 310-390 33 -
OL 34 1,1a,1b 210 330-410 31 -
OL 37 2 240 360-440 25 -
OL 42 3 260 410-490 23 -
OL 44 2 280 430-540 22 59
OL 52 3 350 510-630 22
OL 50 1,1a,1b 290 490-610 21 -
OL 60 1,1a,1b 330 590-710 16 -
OL 70 1,1a,1b 360 min 690 11 -
OL 30 - - min 310 20 -
OLC 10 Cr 290 490-640 16 -
OLC 15 Cr 350 590-780 14 -
OLC 20 CR 310 490-640 20 78
OLC 25 CR 360 540-690 19 69
OLC 35 CR 420 620-760 17 50
OLC 45 N 360 min610 18 -
OLC 50 N 370 min640 16 -
OLC 55 CR 540 780-930 12 -
OLC 60 Cr 570 830-980



Alegerea materialului pentru piulita

Piulita ca element component al culpei de Irecare surub- piulita din mecanismele
cu surub, este indicat a Ii astIel construit incat uzura sa Iie concentrata asupra ei.
Aceasta, deoarece prin dimensiunile si conIiguratia sa, piulita este o piesa mai putin
costisitoare, care poate Ii inlocuita usor. In acest sens se recomanda ca materialul ales
pentru piulita sa aiba modulul de elasticitate mai mic decat cel al materialului surubului,
ceea ce are ca eIect uniIormizarea repartizarii sarcinii pe spire, inbunatatirea comportarii
la oboseala si ca urrmare cresterea duratei de Iunctionare.
Alegerea materialului pentru piulita, ca element al cuplei de Irecare surub-
piulita, se va Iace in asa Iel incat sa se limiteze presiunea de contact dintre spirele piulitie
si ale surubului la valori reduse evitandu-se astIel uzura prematur. Se va mai tine cont si
de recomandarile bazate pe experiente care indica utilizarea unor cupluri de materiale
care au o comportare buna din punct devedere al rezistentei la uzare, ca de exemplu:
O otel pe Ionta
O otel pe bronz moale
O otel pe Ionta antiIrictiune .
Nu este indicat sa se utilizeze acelasi material pentru piulita ca si pentru surubul
de Iorta.In tabelul urmator sunt date valori ale presiunilor admisibile Iunctie de
materialele componente ale cuplei de Irecare.
7

Alegerea presiunilor admisibile se va Iace Iunctie de Irecventa actionarilor.
Pentru suruburi actionate Ioarte des, cand este necesara mentinerea indelungata a
preciziei se pot alage presiuni admisibile qa 0, N/mm.
Valori ale presiunilor admisibile si a rezistentelor admisibile la strivire pentru
cupla de Irecare surub-piulita .
S-a ales pentru piulita CuSn12 cu urmatoarele caracteristici :
-Rt0N/mm(turnata in Iorma metalica)
-Cc.

Materialele pentru piulita


STAS Marca materiaI Rm Rpo,2 A % HB
568-82 Fc100 100.160 - - 100.150
Fc150 110.250 - - 140.190
Fc200 160.270 - - 170.210
Fc250 210.320 - - 180.240
Fc300 250.320 - - 200.260
6071-75 Fgn370-17 370 230 17 140.180
Fgn400-12 400 250 12 150.200
Fgn450-5 450 320 5 160.220
Fgn500-7 500 350 7 170.210
Fgn600-2 600 410 2 210.280
Fgn700-2 700 460 2 230.300
8541-75 FcX 20 200 750 - -
FcX 25 250 900 - 400
FcX 30 300 1000 - 400
FcX 35 350 1150 - 450
199/2-73 CuZn40PbSn 280 - 7 80
CuZn38Pb2Sn2 350 - 8 80
1512-80 CuPb10Sn10 170 - 5 65
CuPb5Sn10 190 - 14 70
198/2-81 CuAI9Fe3T 450 - 10 100
CuAI10Fe3T 440 - 10 90


Predimensionarea yurubului yi alegerea filetului STAS

Corpul surubului este solicitat la: -tractiune-compresiune;
-torsiune;
-incovoiere.
In calculul de predimensionare al surubului se neglijeaz solicitarea de ncovoiere
Iiind nesemniIicativ n raport cu celelalte:
Fc *F = .
Anec

a

y-F1
oa
=
n-d3`
4
~ d_
4yF1
noa
~ d_
4-1.3-19658
n-200
~ d312.758mm

d3 STAS 13.500 mm
oaoc/400/ ~ oa200 MPa ~ Anec 127.777mm
2









Alegerea tipului yurubului:

Mecanismele cu surub si piulit se utilizeaz pentru transIormarea miscrii de rotatie
n miscare de translatie sau invers n conditii de transmitere a unor sarcini(ca transmisii
de Iort)sau avnd un rol cinematic.
Avantaje ale mecanismelor cu surub si piulit:
-constructie simpl si tehnologiea de executieusor realizabila;
-posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari utilizand Iorte de actionare
mici;
-raport mare de transmitere care duce la viteze mici;
-compactitatea constructiei si gabarit redus;
-Iunctionare lina si Iara zgomot;
-posibilitatea de a asigura in mod simplu autoIranarea;
-permite utilizarea materialelor ieItine;
-pret de cost redus.
Pentru suruburile de miscare se utilizeaz n exclusivitate Iiletul cilindric cu proIil
ptrat ,trapezoidal,Ierstru si rotund executate cu pas normal,Iinsau mare.
Pasul Iin si normal asigur conditia de autoIrnare.Pasul Iin micsoreaza deplasarile
axiale la o rotatie complet,reduce adncimea Iiletului mrind diametrul interior si
implicit rezistenta surubului.Deosebirea dintre Iiletul cu pas normal,mare si Iin la acelasi
diametru nominal const n modiIicarea diametrului interior si a unghiurilor de nclinare.
Filetele cu pas Iin au un randament mai sczut.Randamentul suruburilor de miscare
creste la cele care se executcu pas mare sau cu mai multe nceputuri,cresterea Iiind
determinat si de alegerea corect a cuplului de materiale,de precizia de executie si de
calitatea supraIetelor n contact.

Tipuri de filete:
a) Iilet dreptunghiular -are randament mare insa se Iisureaza la baza in cazul solicitarilor
intense;
-nu poate prelua jocul datorat uzurii.
b) Iilet metric -se Ioloseste in mecanica Iina Iiind Iilet de precizie.

c) Iilet Ierastrau -are proIilul asimetric trapezoidal;
-poate prelua sarcini numai intr-un singur sens;
-are rezistenta si rigiditate mare a spirei;
-asigura centrarea buna a piulitei Iata de surub;
-randamentul e4ste apropiat de cel al Iiletului patrat.

d) Iilet patrat -are unghiul de proIil egal cu zero si realizeaza randamentul maxim
in comparatie cu celelalte proIile.


-nu asigura o centrare suIicienta a piulitei in raport cu surubul
datirita jocului radial existent la exteriorul proIilului.

e) Iilet trapezoidal -are proIilul de Iorma unui trapez rezultat din tesirea unui triunghi
isoscel cu unghiul la varI de 0 si baza egala cu pasul;
-are o rezistenta si o rigiditate mai mare ca Iiletul patrat;
-asigura o buna centrare intre surub si piulita si se poate executa
prin procedeul de Irezare (care este Ioarte productiv);
-randament mare;
-poate prelua jocul datorat datorat uzurii prin utilizarea unei piulite
sectionate.
Alegerea proIilului Iiletului se va Iace tinand cont de urmatoarele criterii:
-caracterul sarcinii transmise(variabila,constanta);
-marimea sarcinii de transmis(mica sau mare);
- directia si sensul sarcinii transmise;
- randamentul impus mecanismului.
Pentru cricul auto se va alege Iiletul trapezoidal.proIilul Iiletului este prezentat in Iigura:



- d

diametrul interior al surubului;


- d diametrul exterior al surubului;
- d

diametrul nominal mediu;


- D diametrul nominal exterior al Iiletului piulitei;
- D

diametrul nominal interior al Iiletului piulitei;


- p pasul surubului;
- R

, R`

razele muchiilor interioar si exterioar ale Iiletului;


- a jocul la Iundul Iiletului;
- Se recomand: a 0. mm. dac p mm.
a 0. mm. dac p mm.
a 0. mm. dac 6 A p mm.
a mm. dac p mm.
ALEGEREA FILETULUI:
S-a ales Iilet trapezoidal 18 cu urmatoarele caracteristici:
-pasul4
-d mm
-d6mm
-d.mm
-D4.mm
-D4mm
-ac 0.
-H4h.
-H
-Rmax0.
-Rmax0.

0

Verificare conditiei de autofranare

Filetele asigur autoIrnarea atunci cnd unghiul de nchidere al Iiletului este mai mic
dect unghiul de Irecare redus:(

);
tg
(pusuI)
n-d2
~ arctg

n-d2


` arctg

s15


arctg

n-d2
~

4.516

F
n

1
s
o
2
~ F
n
2047.708 N

3`
3
IJJ
o

~ 3 0.104

` arctg 3` ~ 5.946

> (A)

3 coeIicient de Irecare ce depinde de cuplu de material, de calitatea si starea de ungere
a supraIetelor.



Cuplul de materiale
Coeficientul de frecare
3
O(el pe bronz 0.1
O(el pe o(el 0.11.0.25
O(el pe font antifric(iune 0.08.0.18















Material 2
4
a b
[MPa]
OL 37
STAS 500/2-80

100

310

1,14
OL 42
STAS 500/2-80

96

328

1,15
OL 50
STAS 500/2-80

89

335

1,62
OLC45
STAS 880-80

85

449

1,67



Determinate numarului de spire in contact(la piulita)

La suruburile de miscare actionate automat numarul de spire Z se determina din conditia
de rezistenta la uzare.
In cazul actionarii manuale viteza este mica ,criteriul decisiv Iiind presiunea dintre
spire;in acest caz Z se determina din conditia de strivire.
Z
1
n4(d
2
-1
2
)cu(stc)
~ Z
19658
0.785(18
2
-14
2
)25
7.~ -8
oa(strivire)MPa(N/mm)
10

Verificarea spirelor filetului surubului si piulitei la solicitari compuse

Spira Iiletului este asemanata cu o grinda incastrata.












b
F
1
/
h



Valoarea coeIicientilor de siguranta C
.
.
C
r
.

oa(bronz)
c
C
W
b-h`
6

n4(
P
2
+2I tg15)
6

B*d
Cr A aD4(P/li tgS)
Cc .
Li
H1
2
ac DD4

oechiv

o` + `() oa
68.967 mm
3

Li1.25
oi44.536 N/mm
A155.092 mm
xf 26.406 N/mm
oechiv 200 MPa
oa ~oechiv

Verificare tijei surubului la solicitare de tractiune si torsiune

HF*d/*tg(`) ~ 12 29039 N/mm oa(otel)200N/mm
ttorsiune
12
nd316
~ xtorsiune 60.14 N/mm oechiv oa
o
1
nd3`4
~ o 93.18N/mm
oechiv o` +` S(otel) ~ oechiv 182.61 N/mm


Proiectarea si dimensionare formei piulitei
Dimensionarea piulitei consta in :
-determinarea diametrului necesar al Iusurilor laterale si inaltimea piulitei ;
-Iusurile laterale sunt solicitate la incovoiere si strivire;
-din conditia de rezistenta la incovoiere se determina DI(diametrul Iusului)
Se adopta grosimea barelor 5mm si se calculeaza momentele de incovoiere ce solicita
Iusul in cele doua plane.
Hpz*pA(lungimea piulitei)
A p/
Miv(plan vertical) *F/*/-/*F/* /
-6
4

Mih(plan orizontal) *F/*ctg(/)/*F/*ctg( /)
-6
2
*ctgu
Mi VNiv
2
+ Nih
2

u umin


D
D
d
d
r
r r
r
T
dI_
32-
n-oa I
3
(relatia de dimensionare)
Hp34 mm
A
B12`d36mm
Miv(plan vertical) 24572 N/mm
Mih(plan orizontal) 85119 N/mm
Mi 88594.7 N/mm
df 49.145 mm
Proiectarea lagarului axial
La unul din capete surubul este sustinut de catre piulita si parghie, iar la celalalt capat
trebuie prevazut cu un lagar azial. Desi lagarele de rostogolire (rulmenti) sunt mai
scumpe decat lagarele de alunecare ,acestea sunt de preIerat deoarece asigura o actionare
mai usoara (coeIicient de Irecare de circa 0 ori mai mic).
Drept lagar axial se va alege un rulment axial cu bile respectand urmatoarele conditii:
- diametrul interior al rulmentului d
r
Kd
8

- sarcina statica de baza al rulmentului C
0
~F


S-a ales rulmentul axial cu bile pe un rand 51204 :
drulment 0mm; D rulment 40mm; C0N(sarcina axiala); T4;


Alegerea schemei de laguire
Pentru a evita deplasarea axiala a celui de-al doilea reazem,la strangerea cricului,se
utilizeaza un inel elastic ale carui dimensiuni se aleg din STAS.

Dimensiuni inel elastic :
d6.mm(0. ;-0.6) amax. b.4mm g.mm d4minmm
ds6.mm


Dimensiuni canal arbore:
4

d7mm abatere limh m.mm mmin.4mm nmin.mm
Faxiala67DaN



Ajustajele dintre parghii si Iusuri sunt cu joc.Aceste imbinari se vor unge cu
unsoare in scopul minimizarii Irecarilor.
Latimea B se alege constructiv. ( B*d)
Latimea B se alege din conditia de rezistenta la incovoiere in plan orizontal.
B136mm B2B1
B

+
H
2
6
-d
Bp`
~ B229.50 mm B2B1

Momentul incovoietor ce solicita piulita :
Mi/*F/*(B)ctgumin
Mi27750 N`mm

Calculul momentului de frecare din rulment:
MIM
4
*F*dm/
r 0.0 dm-diametrul mediu al rulmentului
d+
2

Mf2948.7N`mm
Dm30mm

Proiectarea sistemului de actionare
Se alege forta mainii Fm150N
Determinarea razei Ra la care trebuie aplicata Iorta Fm.
RaMtot/Fm ~Ra200 mm
MtotMM4 ~Mtot30021.9N/mm
Dc.*d(diametrul capului surubului) ~Dc30 mm
LcRa-Dc/ ~Lc185 mm

Parghia-s-a ales materialul OLC45
Determinarea diametrului parghiei dp :
dpV - H
3
/a* oai
oai 0.6* oc
dp11mm
oai 216MPa
d`pdp0.
dp12mm


Verificarea la solicitarea de rasucire a sectiunii slabite din capul surubului :

ttors
tt
wts



Wtors*Dc/.*(hc/Dc)
tors270MPa
xtors89.91 N/mm
hcDc/-d`p/
hc22mm
Proiectarea corpului cricului
Articulatiile dintre parghii si cuve :
Articulatiile dintre parghii si cuve se realizeaza prin intermediul unui bolt de otel si a
unei bucse din bronz.Intre cuva si bolt se realizeaza un ajustaj cu strangere(bolt solidar cu
cuva).Bucsa este solidara cu parghia articulata,intre bucsa si bolt existand miscare
relativa(ajustaj cu joc)
Mecanismele cu surub si piulita au in constructia lor pe langa elementele principale
surubul de Iorta si piulita ,si alte elemente componente : cupa ,corpul si mecanismul de
actionare.

Solicitarile elementelor:

-strivirea dintre talpa si bolt
ost80 MPa
mm
os
12-F2-sInumIn
d(bIt)-8
S_t

os1 75.6 MPa oast

-diametrul boltului
db/*F/*sinu* oas*
db 15mm

-strivirea dintre bolt si bucsa

In zona talpii

os
12-F2-sInumIn
db-(B1+48)

os18.53 MPa
os oas (40 MPa)
-strivirea dintre bucsa si parghii

os
12-F2-sInumIn
db1-6
oas(MPa)
dbdbmm
(daca nu este satisIacuta relatia se va creste valoarea lui db)
db123mm
os 49.34MPa
Nu satisface relatia os oas > crestem db de la 15 la 19
6

> db1db+10 >db129mm > os 39.13MPa > os oas(40 MPa)



-solicitarea de incovoiere a boltului

oi

-Jnon-o
n

-b


oi 5.93 MPa

-solicitarea la IorIecare a boltului in planul dintre cuva si parghii

tIorIecare

2
-
F
2
-snumn
n4-db`
ta IorIecare

ta IorIecare 0.* oa S-a ales materialul pentru bolt OLC 45 Cr cu oa

xforfecare 32.13 N/mm

xa forfecare 172 N/mm




Proiectarea parghiilor

Pargiile sunt solicitate la strivire in zona articulatiei dintre pargie si bucsa articulatiei si
intre parghie si Iusurile piulitei.Deasemenea parghiile sunt solicitate la compresiune
,veriIicare ce o vom Iace in zona urechilor` pargiilor cu relatia :

o

2
-
F
2
-snumn
bp-6
oac(bare)
bp-latimea barelor in dreptul urechilor
bp.*dI(de la piulita)
oac 0.6* oc(materialul barelor)
Pentru bare s-a ales materialul OL42 cu oc260MPa si Rtractiune410-490

oac 156MPa
bp 75 mm
o 15.13MPa
La capete barele articulate sunt prevazute cu un numar de dintiZZ6 sau dinti.
-modulul m.
-cremaliera de reIerinta : u00S ; h0a* ; ; h0I*. ; C0* 0.

7




Determinarea supraIetei necesare de contact intre cuva inIerioara si sol,din conditia
evitarii aIundarii cricului in sol.


FAnecesara de contact*Padmis.cric-sol
Padmis.cric-sol MPa
Anecesara de contact F/Padmis.cric-sol
Anecesara Lcuva*bc
bcB6

bc 66 mm
Anecesara 5675 mm
Lcuva 76 mm


































CUPRINS


1.Tema proiectului.........................pag.1

2.Schema constructiva......................pag.2

3.Sinteza dimensionala........................pag.3

4.Determinarea reactiunilor.....................pag.4

5.Alegerea materialelor pentru surub si piulita cricului auto........pag.4-8

6.Predimensionarea si alegerea surubului..............pag.8-11

7.Determinarea numarului de spire in contact la piulita........pag.12

8.Proiectarea si dimensionare formei piulitei...............pag.13

9.Proiectarea lagarului axial si alegerea schemei de laguire........pag.14-15

10.Proiectarea sistemului de actionare...............pag.15-16

11.Proiectarea corpului cricului...................pag.17-20

























BIBLIOGRAFIE



1.-Indrumar pentru bare articulate(Bucuresti)/format PDF laborator

2.-Indrumar de proiectare 1993(Sistemecu suruburi de miscare) Elena
Mirita/Traian Cicone/George Dobre.

3.-Metodologia proiectarii sistemelor(format PDF laborator professor Ianus Gelu)