,/kInkl DAN

SUIJIuSBCIIlA

Lumlnl(ll fiEIfEfB~NAGY

CONSTRUCTII elfiLE .,
EJlMENIE DE PII0JECTAIIE

EDITURA ffiLITEHNIiCA

CONSTRU,CTII CIVILE ,
"

ELEMENTE DEP"ROIECTARE
Editia a II - a ,

A vand un continut bogat de formule ~i tabele actualizate in conformitate eu standardelc romsnesti in vignare, lucrarea de fa~ vine in sprijinul studentilor, doctoranzilor, subinginerilor ~l ingincrilor implicati in activita~j de proieetare, Cartea are 0 valoare ~tiintific,a. ridicata iar tiparirea sa are menirea of ere ciritorilor cunostintele teoretice necesare efectuarii unei proiectari de

sa

calitate superioara.
Referent ~tiin1ific: Prof.dr.ing, Valcriu STOlA.N

Deserierea elP a Bibliotecli Naponale DAN~DANn~L Coustructii civile: elemente de proteetare I as.1SLing_ Dan Daniel, asist.ing, Silviu Secula, asist.ing, Luminita Fekete-Nagy Timisoara: Editurs Politehnica, 2001 300 p. ; 24 em. - (Student)
Bibliogr, ISBN 973-8247-48-9 I. Secula, Silviu

It Fekete-Nagy, Luminita 624

ASl st. ing. Daniel Dan

Asist. ing, Silviu Secula

Asist, ing. Luminita Fekete-N agy

CONSTRUICTII
;

CIVILE
.

ELEMENTE DE PROIECTARE
Colcctia STUDENT"
'I

EDlTURA

POLITEHNICA

TllvUSOA RA - 200 I

Copyright

© Editura Politehnica, 2001

Toate drepturi 1e sunt rezervate editurii. Ni ci 0 parte din aceasta lucrare nu po ate fl repro dus a. stocata sau transmisa prin indiferent ce forma, fiirii aeordul
prealabil scris al Bdimrii Politehnica,

I1~DlTURAPOLlT'EHNICA
Bv, Republieii nr. 9
1900 Timi

~o ara, RomA.nia

Tel. 0561193.570 Fax 056/1900.321

Consilier

editorial: Prof.dr.ing,

Sabin JONEL

Bun de imprimat: Coli de tipar: 19

30,10,2001

C_Z.U.624 ISBN 973 ~ 8247 - 48 - 9'

Tiparul exeeutat sub comanda nr, 288 la Centrul de Multiplicarc al Universitatii

"Politehnica"

din Timisoara

PREFATA ,

Aetiv itatea de proiectare in constructi i presupune as:gurarea unui n ivel
calitativ conform en 10a1e;reglemeatari le In vigosre, Lecrarile de proiectare desfasurate de colecti vele de specialitate trebuie sa corespunda standardelor io vigoare ~:i implicit unui sistem aJ calitatii irnpus 'in brrourile de pro iectare, Lucrarea prezinta modul de alcetuire a unui pro iect coo form standardelo r In vigoarc din faza de concept piina In faze de proiect tehnic ~i D. D ,E, Cartea de fata vine in sprijinul studentilor, doctoranzilor, subinginerilor ~i inginerilor implicati ~n aC'tivitllti de proiectare. Pentru 0 proiectare cat maicoreeta dar totodata sigura ~i economica se dau exp.Ucaliicom,p]ete cu comentarii ~f exemple de
calcul.

Sttm:::turata pe zece capitole distincte lucrarea prezintil. fazele de abordare
unu i pro iect, de Ia conceptie

a

detall i furnizate de srandarde, specialitate mcderne. Ll1C:raFe<I cuprinde d oua p<lr~i ri ncipale: p dotari);

la execurie. Elaborarea luc:rarii s-a facut dupi ultimi le normative :;>i legi, prec Lim ~idllp~ indicatiile literaturii de

- elementele necesare e!aborlir~j planurilor de arhitectura (reprezentarl, deealii
{'i proiectarii elementctor decongru clii (acoperisuri, plansee, scari, pereti, fundati i etc). - Pentru unele dintre elementele prezentate sunt precizate In paralel, pe l~ng~ metodel e curente de proiectare, aflate la indem.mll oricarui proieetant :)j metode moderne de proiectare asistate de calculator. Ultimu ~ capitol abordeaza problema auterizarii constructl ilor conform rcglementarilor in vigoare la data redactarii ~i ofera tosre detaliile necesare privind docurnen tati]le ee trebu ie Intocmite pcntru autorizarca lucrari ior de constructii. - elernentele
necesarellldituirii

Autorii adue multumirile lor tuturor celor care: i-an sfatuit sau ajutat la hrtocmirea materialului ~isunt recunoscatorreelcr care vor binevoi ::;a studicze cu atentie acest material ~isa wIltrier'fa imbunatstlrea lui.

Timisoara, Septembrie 2001

Autorii

UREAPLAN$ELOR 2.2 Secti uu i verticalc 13 DE ARJ-llECTURA 19 2..... Plan tnvelitoare.5 fucard:ri din Uip..4 Plan acoperis 2.1 Planuri orizontale 2./ .3 Notiuni despre desen CAP..2 INTOCJl.". lndl:n:.1 Generalitati ] 2 !nclirdri p~rmanente _.CUPRINS PREfATA CUPRINS 5 7 9 9 CAP.f""mma:re.of}..aza in proieetare 1. C PA ACOPER1$URJ " Genf:ialita!i TiP ~ARPANTE lurii constructive pentru sarpanre ./ :.2 Elemente de proiectarc funqional:i.in·j date de: peret~' despa:f\:itori 3.A '\lSEE CURENTE DIN PLACl SI GRfNZl DE BETON ARMA T U8 139 143 156 ]68 n.~pl. de calcu) ~j alcatuirc a lU'!UC planscu .5 Plan de situatie CAP.6 incibdiri din v&ot ..ada .1 Principii de b.i 70 70 74 90 97 i 00 112 12~..tL!r~ in sectiunile caracteristice C""'..I I 39 42 54 56 58 63 DrN LEfI.3 Fatade 3l 34 35 37 2.3 Incarcari utile ..Pl. Plan ~arpa]1t1l -eden generale pentru calculul elementelor dinlemn .IJ de calcul ~iaiciituire a unei sarpante din lemn .Elementcle coniponente ale sarpantelor..1-. lu. 3.~ ante din lernn.a armor de arnlil.-r-.l INTRODUCERE 1. a constructiilor civile J .] ACrrUNl iN CONSTRUCTH 1.:ulu:lclemente lor componente a le sarpantelor . Matcnalul lemnos ~icaracteristicile ~ [Uta ~.

5 Exemplu de verificare a pcretilor din zidarie 101.' Prevederi legale privind autorizarea constructiilor 10.8 Cnprins CAP.2 Alcaruirea pcrcti lor din zidarie portanta 7.2 Cal culul scaril or CAP.2 Detalii de finisaje la trepte de beton 9.1 Prev ederi generale de alcatuire }88 193 7.BETON ARiJ\.3 Detalii de hidroizolatii la clementede construetii 198 21 0 212 220 231 236 240 249 256 261 27'0 271 CAP. 6 SCARl DE . sarcini gravitatlonalc CAP.'~.Fundatii izolate din beton . 9. ' '" 9.2 Caleulul terenului de fundare pe baza presiunilor convenjionale 83 Fundatiicontinue din beton sirnplu 8.i proiectarc a fundatiiJor 8.l Elemente generale de calcul ..4.1ATMONOLlT 6. 7 ALe.:.OR g.~i eton annat b itS Exemplu de dimensionare a nnei fundatii continue sub ziduri CAP. 8 ELEM.ENTE DE PROJECT ARE A FUhiTIATill. 9 DETAUI DE E)''"E01:.' nnREA STRUCTIJRILOR DIN ZIDARLE 7.1 Generalitati 185 6.2 Conjinntul cadru al proiectului pentru autorizarea lucrarilor de constructii 276 279 BIBLlOGRAFffi 298 .1 Detal~~de r:ar.3 Alehtuirea pereti tor neportanti din zidkr ie 7 A Verificarea structurilor din zidarie portanta la incMdiri gra vitationale 7. 10 AUTORIZAREA CONSTRUC~TILOR 10.do~eli .

- Metcriallzarea conccptici dcspre <0 constructie de orice fel.: cost ..[e sa se ti na seama de 0 serie de Iluminarea 1l11turaJA a cladirilor se as:igllra.. • A .]ndici tehnico-economici.. la pranz eel mai sus pecer. dar ell cea mai mare radre larna. ~ta orientarea cea mai buna pentru principalele inclllperi al e unei d. purltatea serului. .r... Prin proieetare trebui e sl se evite supradimensionsrile.. orientarea fat! de . radiatiile. lITIlbianfa socia. sa se reduca ~ strictul a necesar suprafe~eIe$i volumele construite. actrnviLap umane..fa~ Si.le iDint timpu i anu]u i.....!al aslgure reztstentl.rnale de muncA si v iata pencnl ce j care 0 fclosesc. oonsta in elaborarea unui "proieet" pentru aceasta... C<1lrdiiru11e.. 1.=ri!nteunctionale ~i rebuke... stabilitate.\dj ri.. .. uzura..1 PRINCIPn DE BAZA IN PROIECTARE _..cer]nte tehn i00 . iar .. sa se adoptc solutii arhitecturale care: sa oondud la structuri de rez]s1errtE ordonate si oruogene. favorizand in genera] 0 insorire caraeterizat printr-o insorireagrcsiva 11l orele dupa-amiezii. Orien:lal1eft cladirii fat:1 de pun ctel e cardinals este deosebit de importenta pentru ~ UHui. :s. prin ferestre ~i lumina-ware . pe baza carora constructia se paste executa In conditU care..". accesul laocaiJe de" comuaicatii...~~m- ... ..higrotermica. ~ marim. aspect arhhectural corespuElIZii!tor. cAt mal favorahil ... Sa... ell inealzire pllcutA. estul este caracterizat prin dimineti puternio insorite. rezistenta.or. un malt grad de utilitate economics ~i£ocialiL Constructia prOlecrnlii trebuie sa creeze conditii n. se asigure utilizarea eficienta a resurselor matcriale ~i de forta de m[Jnca In executie.adaptarea spatiE!'~ de locuit ~i ansemblului con strucnei la [Ii "lata indiv iciului ~l a familiei.·1nteresul co I¢ctivfta~ii ~ cerinte economieo-orgaa izatorice ..-~ ---=~ . nivel de lntensiJate a iluminarii naturale (lumina de zi).vestuleste soarele este vsra.gliJl[aola La acuuni mecanice.. s! raspund~ pe deplin scopulu i pentru care a fost realizata. La btif!l!il. durabiljtate §:] siguranta In exploatare.dinea tlirii no stre. Dintre acestea eeie mai impottantc sum: f cerinte psiho-fiziologice . stabilitate.. a.ea ~f caracteristicilor constructive ale fere strelor ~l diSWHa _ d:Wiiiri~e iavecinate .. om din zi. protectie contra incendiilor.r.acu~1ca.. .~[desenate.. iluminatul.1. adica a unui ansamblu de piese scrise ..durabilitate. vara.1 ELEMENTE DE PROIECT ARE CONSTRUCTIILOR CIVILE La:proiectereaconsnucdlles civile este hnportant FUNCTIONALA. estetica. cerinte sccioiegice .::....:.'. sau iq.. 0 buna funcponamate. in pereti sa u acoperisuri ~i depinde de anctimp.

joe copi i. spaiatorie.. .(!jI'L11~ locu it de R.~ c~pl"lii l i!11 li6 .are 0 serie de functiuni legate de viata familiala (camera de lucru. anexe pentru prepararea hranei. Suprafata .l D :slina~i ~ tncapcrilor !____ ~~cJ. usi baleen) se poate face pe oazarT. odihna..directia NE (nord-est) .c. se recomanda ca lncapcri 1e sa fie orientale astfel in~iit sa aiba insorire m<liximii. circulatie. rnci§. ~alA de 1ectura. degajamcntc. . sufragerie. camere de lucru.(J. birouri. 1/S .EtOrtull.1PUrtul dintre slIjJnttap golurilor ferestrclor si supra r~ta pardose . dimensionarea golurilor de lumina (ferestre.lj dintre suprafata golurilor fcrestrelor ~i suprafata pardoselii incapcrii conform tabelului L 1.intrari. baie. sala de mese.10 lntroducere . tale. la incaperile 101 care se apreciaza ilurninarea nu este riguros legat~ tie destinatia incapcril.16m.directia S V (sud-vest) .2 este prezentat tin exemplu de scherna funetionala <J unci lccuintc uri ifam il. grupuri sanitare. j La cUidirile civile. iar temperatura mai Scalllta.direetia SE (sud~el>t) .. depozite. 0 lQCU in~a un ifam iHaUl:componentele uzuale ~alflt rma toare lc: u carnern de zi . garaj. usi. 1ncaperilor cladirilor de locuit este urmatoarea: .. odihna locatarilor.directia }orv (nord-vest) . in general Pornind de la aceste caracteristic i orientarea optima a. In figura 1.perl lumina fiind din aceasta cauza uuiforma ln tot eursui anului. Tabdull.- t/ro . alirnentatie.-. ~ dormitorul . camera de zi.~:. budmrii. camera de zi se poate completa cu tm baleen sau P entru logic. vestibule.114 J in cazul locnintelor unifamjliale. ca .1 la nord soarele nu patrunde nicicdata in.dormitoare.cste incaperea care asigura • '2 recomandata pentru un dorrnitor este de l4 ..carriere d e zl ~l dormitoarc .ateliere. amplasate 111cladiri cu suprafata construits relariv mica 1ioi regim de il1at~ime redus (parter sau parter ~j etaj). lectura). .as~scarilor . 1.

ve stibul urile. =parter ~.cadJ de baie.2.1. m asa etc.este un spatiu de depozitare Care se amplaseaza in bucatarie sau in "'-=='X::=:." .~""'_.2 .este d estinata pentru pregatirea hranei ~i uneor i pentru servirea .camara . de amp Iasare a obiectelor sanitare _~o=. de closet ~i accesorjile necesare: dimensiunile bAli se obtin prin amplssarea tdor sanitare in diferite poaitii tinand cont de dislan~ minlmc admisc intre ele SupraJOl.OO~yrik.e a acesteia. Supra fata recomandata . ~ buciitariil .sunt spatii de cireulatie dimensi onate din ~ I. Iavoar (chiuvcta).th. du) ap pentru vesed'a..Elemente de pruiectare furnctiQnaHl a .fieclotatAcc:v. sasurile . .'Ucuhl~h. ~~~Je m inime pe orizontala _"iIi:::::::i ~ upre-zctlltate In tabelu I l.& ga.""i""ft: inat:at. JIJa:i Ie pot f ventilate direct prin feresrre sauind irect prin canale de venti latie..eon:strucpUOT civile 11 8AIE 8UCA'TARI~ SAJE OORMflUR t kDl ______ --to- t BAlCON -DORMITOR DORMITOR CAMERA DEZI _j etaj pentru 0 baieeste de {) m2. in fsmllie.~:. cumudi1 ~I de manevrare a mobilierului.2 . Figura 1.. Bucataria este dotata obl~gatoffu cu chiuveta de bucatlrie san spalator in hAi ~J .Schema functionala a unei locuinte unifamil iale"P+! E ~ J1L.trebuie sl'i..fa recomandata penttu bw:iilane ~~g-IOm2.baia (grupul sanitar) . ."".

O.altl iI lavoarulul .a..7i--~~--~7~0~O----~----------~! a=50 b .r~ 11 closetului S<lU bideului <. care sPMiu de' sanitar .axa lavoarului 450 lavoar • [!'Ita 1lrollltlil.12 Intrcdeeeee . porSQafl<l' care foloseste ohiecru] CU circldaUe poe 14nga.~ fulos~ obiecnrl saniter 1050 ~--ax-a-a~lru-.4 c c=o_ .> 600 a=400 d = 24IL. II.2 DiSbllfe minirne [mrn] tlirll ~~ju de eireulatle pe de Iii [iIllgl.l1l a -fuJa fr.blludzii dedu~ .ollt. la~'ulElIl ui 600 e= 1200 f=500 UOO e~ 1200 ~ fELI£l.rata Iavoarului .1 Tabelul 1. latcrala a iavoaruilli .. pcrSOImll. 600 d ~ 50{l e<600 pot- -fu~ frootala.j a lavoarului de " C alt erete "woo latera.ll{a fi~etlilui d I 400 sail bidwluj • perm - 0 11=600 .fata frontalli 8J elosenilui sau bideulu] • fata latc.

perelc (Ill cabin.lavoarolrui . Peotru executarea desenlor de constuctii se uti1i:zetii formate standardizate [47].13 .torului .m bideului -a'mdzii de dtl~ .ta.=400 gMit -perete d1iuvc.3NOTIUNI UESPRE DESEN .axa ClO5elului ~. closetull. In cazul jn care nu se poate fo losi unu 1 din formatel e standard d 111 cauza dimensiunilor ale cladiril ce se proieeteaza se admite folosirea unor formate prelungite denum ite formate alungite specialc ~i formate ai ungite exceptionale...w mobilier If '"600 llno ·cll.rap laterelh. cliiuyetei -8X8 b=350 1.td sau sptlJ!a.3 in 91re sun! treeute ~i dimensiunile chenarului. conform tabelului 1. bjdelb~w .tyU2a ct.e individll2i.rii dc du~ .fara f'rootala " -fata froll1.[e) -rnaslna de .a finnlilla ~ spila.li.lOrului .iuverei 1.alll a. man .sau ~ perete s. FOrInate pentr« desen.Notiu1iIl despre desen Disllmlt minime [mm] Irirli spa4iu dedela 13 drcul3lie pe I_:mga persoaaacru-e fuI[)se~ obiectel sanitar b=500 c=40(l eu spapu de cif'ClJJajic p~ 18ng~ persoana care folose~ obiecluJ salilW .

--. in tabelu I .-henat $i Dimellsiunik fQnu~t!Jwi [mrnj !!41 xl 189 594.>. 891 630 420x U89 29h 297:>.I x3 Alx4 1]89 x 2523 84] x l783 84l x 2378 _'jt)4)i 1261 A2x3 A2x4 594 x 1682 594 x2W2 A2x$ .tl(l<Ilal A(hi: 2 Iabelul i_5 Dimensiull:ii~ fbrmstului [rom] 11Mx 1682 AOx3 A. obti nure prin alungirea dimensiunii de baza asrfel lncat lungimea formatului .::1 celelalte laturi La latJ.Jmde 20 AO AI A2 841 :5.94 20 20 5 j -------j 1-----:--=--I---~---:-:-c. tre ia. Tabeltd 1.3 Sirnbot I I: DiS~i'l1llilntre '... formaee alnngite exceptionale.Tabelu~ 1. rnar~ca formatelul 1.4 420:-.~.5 sunt prezentate ctltev3.-----.-----~-----------------S imbo lfOll'rlut alungit excep.----~~--------.. S4! 297 x 1051 Formatelealangite exceptiona Ie suut formate de preferi a. obtinute prin alungirea dimensinnii de bvA astfel incat lnngimea formatului ahmgit Sa fie rnultiplu intreg de latunea formatului de baza ales. in tabclul Ld sunt prezentate diteva formerealengite speciale.----f----20------5::-' A3 297 x 420 i A4 210 x 297 ::W s 420x Formatele alungite speciale sum formate' de preferinta a JOlla. nw .alurngit sa fie rnultiplu intreg de l atl mea formatu lui de b!lza ales.

Scara desenului se alege functie de complexitatea ~idimensiunile obiectivului de reprezentat ~i de destinatia desenului respectiv. 1 10.2.1. scaea fiecarei reprezentari se indica liingi sau sub notarea reprezemarii respective. . de m~jme ~!l!tural!! 1. In cazul ttl care pe un desen sunt utiliza.'000 1. de rnarime naturala ~dde rnicsorare.i (in cazal scarilor Of) marire) ssu numitcrului (in cam) scarilor de micsorare). WO I : lOO 1. X : 1.20" l486 420 x 1783 A3x 7 Nlx6 420 x 2080 297x 1261 Ah7 Ah8 '-~ A4x9 297 x 14'71 297 x 1682 297 )1:11192 -j l Se6ri pentr« desen Scam este raportul intre dimensiunea liniarA a rcprczentarii unui segment al pe un desen original si dimensiunea lin iarii.e.2 1:5 1 : 20 J : 50 ~ . lUm t ob iect Tahelul1. Ion Indicat(}Tul pentr« desen Indicatorul desenului de construcrii are forma dreptunghiulara ~i este arnplasat In colrul din dreapta jos 011 plansei.6 50: 1 .3 .3 .__---__l 1 :. completat cu datele necesare idenrificarii desenului [30].-"'--~--~-----:-.nteaz! alegerea formatuhii de desen. 500 1 : 10 ~ . rea!ii a segmentu In i corespunzator obieerulu i insu~L Acest raport se exprima sub forma 1 :' 1. alipit de chenar.. Ea trebuie sa fie suficient de marc pentru a permite interpretarca corecta a datelor furnizate de desenul respectiv.:2.te mai mnlte scari de rcprezcrrtere.5: I 20: ] 2.N ori uni despre desen A3.. :5000 J : 1000 1 : ](IOOO in cazuri j ustficate :'-l numai daca este necesar se pot folosi ~i sclin le rezullaie dincele indicate in tabel prin inrnultiree cu (n=1. ) a Dumarat'ondu. Scara dcsenului se tnserie in indicator In rubrica corespunzatoare. ell iatura lunga pnralela ell baza formatului. I Scam.1 t--------.__----.d A3 x 15 s 4. Scam ::iii dimensiunile obiectului de reprezentat illfhJ. Scarile de reprezentare uznale utilizate in desen u1 tehnic pentru constructii sunt prezentate In tsbelul l .6. Dnpa cumse observa acesrea sunt de trci tiperi: de marire. 1 : X .

16 Introducere . 185 .icatOiru1 _3 man.1 -lnd.Indicatorulingust = .Indicetorul mic (2) @ 75 Figura 1.1 1ndicatoru l are trei marimi: indicator mare (figure .:-'-- Figura ...4 .4).13). 70 ·1 15. folosit la desenele Itl. indicatorul ingost (figura ~.1 .5).0 ® : I~----~----~--~--~=-------------------~. indicatorul mic (figura r . folosit la desenele in format s A3. 55 """I 50 1- t 4'"'l----l---i h\ \2) ]2Q Figura 1.formal mai mare decat A3.5 . folosit la desencle proiectelor ~j detaliilor tip care se multiplica ~j prin tipar. 85 2.

sA.7.ipt!. aprobllt). p. plan~ei In eadrul pruiectului iii care csl.1.sindo iiniatma dlip. ~j natura . filitneic: in clar ~i . daca este caznl.lar C:JllC ~II.4 . neeesitate Atune] cand este cazul scara SBIl. .l de completare a clisute 10'['indkawruhd 17 se face conformindi cal-Wor din tabelul 1..3 ~ Nopuni despite desen Modu.iU.Proba~ 8ul.numarul randurilor se stabile~t.sit llldicarlvul. fulo-. desenat.' se trece. .j pc 0 fli$ie limilali de ~ Ju~gim... rar dedesupt sdrJle gratice scfigme. detalli lipgrupa din " 6 fac parte Indicativul (llumi1n. flampilare. 'I'll Ii alipit deifidicator. data lntocmirii sau a pred~ti I'folec'UlIyi S9U scllJrdt desenului. obs~..l de: ordine al 2. Men~jllllea ''ifllil<. dar cat mai aproape de el Modillcarilc.c fulo. 2 nun.tiHr:: i adnot!riie: se ver JnSCil"ie desupt'4l intlicatornJu. ~rspeclh'l'Iurnriiu.7 De.ll.semnMlml.clor tn camA ~W'll Liniatura clslltei: . Spa*hlJ «lClilp.5. coo~rol STAS. verificat. Clasa de grosime se simbolizeaza printr-o dirt astfel: lin ia gtoa. linia subtire [aprnximativ b(4) prin cifra 3.eEiacesmla.lllec.lJ) proiectu.. timbr-e ~i eventualt."3.ersDiiIl.oril'Jltic.numirea proie(tilllte 2 3 ~a eventual :5B1J inifialele 'nns!:itutlei ~uh1!lnitateasa Denumlrea ~i ladlcarivul proiectelor raman aeschtmbate in kHlle cesenele ! acdul~i proiect: Detll!lrnirea jlluiccliLlllli.e~tUlfi. (b) prin cifra 1.am deasupra ~ illdieBtorului Denurnirea obicctului (In eazul Tn careprolectul cuprinde mal multe ebiecie) ~i titlul plan~ei I g OBSERVATU '1. La Intoc-mirea desenelor de constructii se folosesc tipuri ~i grosimi de linii eonform tsbelului 2. linia m ijlocle (spruximativ bJ2) prin c ifra 2.e lh. obsl':!'va..-at"ii situ intlicil~] 5pJ:"ia[e neeuprinseln cll5ll1tose vor treee pe dcscn hi slAnga lndi~atondl. deasapra 'inciieal(lt'l!lui.. Grosimea de bazA "b' se alege In funcpe de marimea desenului intre 0. Villele de I:I.uie$1e plaTh~ or. local constructic:i ~i numele bem:1Idarului iar la jndlcatollJil fugtlst denUnlll'ea pmiecilJlui tip (ob~~'MV!!Ilci). Tabelull.lu:i " In eele trei ooloane So !fOrserle: cilitatea (proiectat.

.lnii de. J'i!ar.:::lle~dc curent~ nivel Lillii de nl[ltlll:ra ~il'ntT~ruperi Linii dcrupturs ~iintreruperi t--------t---------+--------~-=------:--: intmupltl {[) Sublire (I3) Centururi si muchi r acoperite Lie ::Lit@. chenare penmsdeseae Contururi ~inruchh .Omp()I)enle Trssee de seetloearc l.8 Tipul hruci Grua. CIJ t:X~ql~11 l axelor [lilcJ.. principalc Constructid geomctrico linii de cDtil.-.r:.inlile-punct ~Il.nevazlJlt: in vederl ~isectluni Curbc de nivd.18 Iutroducere m 1 Tabelul 1.punet {P} Subtire {P3) l Pitrli sim. il'ltretaicr~ Jiiliilor-ptJ..-- MijrocJe (C2) de Continua (C) 1-SI. h~ri. lini:llljWitOOll"~ cota.j. r----------r----------.--.nulu1de I seqku li~re . Sc pot utiliza ~i8l1~ ~iJ'l uri (Ie Hili t cu ollhgalia s~ sc specifice pc desen ~eTllrlHka:r:ia lor l.tl0t se face nurnai pil"ifi ::. --1 i Oriee fel de axe. elcmClII"!: .--~.3 ~t P3 Axele ge>:)met~keale piesclor l.lLe ill fa~!!!.ZIlg {O} Sub~itre cndulata {C3} -+ ~~ __ .INire w l~g .:.icale la (. Iinii de referire sau jndj~ie penrru cote.~_. totrerupC!".::c -_J ORSERVA1U L 2.... ((.-------------1 j l I Mijlocie {Pi:} Llnic .._.1 ) D~stinlti~i~ Centururi de scotiuni. rabdc.si.egmente .= de goluri ~a Il?i ~iferestre. no~riri Mill ObStTV'apisense pe desen.-:cu:::.cep ~!se terminii C~~ segmente de linie.:::.---------+--=-------:--:----.

INTOCMIREA PLANSELOR DE .eficierua. daca nive. Axele se deseneaza cu linie-punct subtire. ram ific:ati i etc) acestia se realizeaza prin teserea ciirami1. Planurile orizontale se fac . Pereti i acestui tip de structuri se pot reallza dim cAramida pres.atri pHl11. sc reprezinta cu linii mai subtiri ceea ce vedem ciind priv im ill jos. eand pe ei sunt arnplesate obiecte sanitare :SI1U dod estc necesara 0 mai bun! izolare fonica ~i de 7'~ em cand suprafat...lurile coincid ca alcatuire.). beton eclular autoclavizat (fiCA). La intersectia peretilor de tczistentrt (colturi. ARHITECTURA 2.. aceasta pentru 0 mai hom il infekgere a desenului (parapetul ferestrelor.1- Figura 2.Reprezentarea intersectiilor. se va intocmi un plan nivel curent precizandu-se cotele la Care aeest plantrebu. blocuri de beton pentru zidarii etc. mare de 9 m!.a lor esle rnai micA de 9 m2 ~i nu au amplasate pe ei obiecte sanitare. repetat.~U vedere". praguri de u~i.ilor..llidli. La 0 eladire eu mai multe niveluri se vor intocmi planurile orizontale la fiecare nivel sau. 3 niveluri) structurile utilizate in mod obisnuit sunt cele cu pereji de rezi sten~a din zidarie portanta.ndIH'C cont in acelasi timp de tipul structurii La cladirile de locuit en regim mic de lnaltime (2 . Desenarea axelor cladiri] liu§. ceea ce inSli:mnli. rcprezeatarea pe desen ta.. c~ pe lling! reprezentarea cu linii mal grease a ceea ce este sectiona. Pozitia axelor ~i gresimile peretilor de rezlstenta la structurile din zidarie portanta este data.1 . In eazul utiliziiri. scari~ etc. e.1 PLANURI ORIZONTALE Seeti unea orizontaUi facutii prjntr -0 eonstructle In UII nivel caracteristic se numeste plan..1.. in tahclul 2.. Axe proiectate # pere(i planurilor orizontale se 111cepe prin srabilirea de rezistenjs. caraa. eolturilor ~i rarnificatiilor la pereti Peretii despartitori di[lzidlric de caramid& plina uti liza~i pentru compartimentsre pot avea grosirnea de ] 2~ em atunei ccind an suprafatl mal.i de blocuri cerarnice tip POROTHERM perejii .CAP 2.candu-sc ca III flgura 2 .

1 ~-----------+---------~..clap!! reprezentarea peretilor de rczistenta si despartisori se repre:zinta go luri le pentru u~i ~i ferestre. Modul de reprezentare al usilor §i ferestrclor esre indicat in tabelul 2.. sau etlcient1 ~----------~·------·--~r---------I-~---------------~--.-----t--P~IT~din blocurl ccramice tip t 3&. 30 POROTHERM 3& I' 25 I I "~ - B~!:ti H i ! . 2. suprafata necesara a ferestre] orrezultsnd d~n neeesitatca asigurarii unui iluminat natural corespunzator cum s-a aratat in cap...-'~-.--------~~~.. ---:. 25 ..part:it'Ori nu au axe Si rezisl!enra (f']gura. I POROTI-ruru.5 {} Goluri pentru It# ~ ferestre i Pe planurile orizontale . ......1 30 i .satll plin!!..i.i51. Peretii des. --·i-l perote interio..I1de perete extericr de r~zj5k:n~u (Jr'OSLmea peretelui if1terior de rez..... 25 similar cu eel de cararnitis phn~..20 intocttrirea. I.2. pJ anselor de arhitectura ~2 SIC despartitori sunt de 1(I em.t--3f! } j) .----~---.. Groslmea peretelui Tip'1. Pon:~:Ldin carlimidA prc. ..entll [em] perete exterior separa de peretii de Tabelul2. In general golurile usilor ~i fcrestrelor sunt standardizate.ficicnUl sau b~Qclllri Perl* dill 30 eeramiee tip- 25 l '~ I .[cml 1~~~bJ .]). em-funic! e...---j-.

::.l:1l..· -----1 l·~./~l ~=:i' V iC3 U.::'r· + Dirnensiunile de bazd pentru golurile de u§i se aleg asHe] f3 7J . 5r~ ~i cu urechi t+ I' : :.<:. en prag pfuti U~j (glasvanduri) cu laterate fixe U~l (gb:swmduri) in 3 ~ 4 eanaturi u~ !I1'IYlonica ~ Fcrestre simple. .Planuri orizontale 21 Tabclul22 Rcpre-l".art~~_lITI.1LI2 c:. 1M! ell urechi ~j ~ c:J ~.treduble. mm prag I r·~ -c::J \c::J cu 1 UIIlat I c. U~i simple.~i duble sail cuplate ell deschidcre tn acdib}i seas.. _______" C3 + L I :5:::::J' } + [..I I * + Fcre.2J .~li(]lJ'l[l.8marc 'COI1'.

U~i simple.treduble. en prag pfuti U~j (glasvanduri) cu laterate fixe U~l (gb:swmduri) in 3 ~ 4 eanaturi u~ !I1'IYlonica ~ Fcrestre simple.::. 5r~ ~i cu urechi t+ I' : :. 1M! ell urechi ~j ~ c:J ~.2J .· -----1 l·~. mm prag I r·~ -c::J \c::J cu 1 UIIlat I c./~l ~=:i' V iC3 U.::'r· + Dirnensiunile de bazd pentru golurile de u§i se aleg asHe] f3 7J ..I I * + Fcre.l:1l.<:.~li(]lJ'l[l.1LI2 c:..~i duble sail cuplate ell deschidcre tn acdib}i seas. .art~~_lITI.8marc 'COI1'..Planuri orizontale 21 Tabclul22 Rcpre-l". _______" C3 + L I :5:::::J' } + [.

inaitime. ~i evacu area persoanelor din cliidire]n en de pericol (incendi I. ~ distanta libera lntre rarnpe (d): tn r . avand valori multiplu de 1(I em ]11 cepand de Ia 190 em Ia 240 em. La desen area scsrilor se indica sensul de urcare prin linia pasilor prevazuta la celalalt capat. iniillim. U sile de iutrare in carnere se vor deschide astfel ca la in trare sli.a L.ea H. lp). muiUp~u de 30 em inccpMd de 1a 60 em..). Di mensiunile de baza pentru goluri 1e de ferestre sealeg astfel 137] : ~orizontale. in toate cazurile seara sc amplsscaza in casa scari. [n p lanurile ori zontale se deseneaza portiunea de scarii ce roevedc direct su b Planul de sectioeare. . are lin dublu rol ~i in consecinta la siabilirea dimcnsiunilor ei trebuie sa tina seama de toate prescriptii Ie referitnare la asigurarea circula pel comode pe verticala ~i accesul spreexterior in timpul eel rnai seurt si tll conditi i de siguranta Scara principals deplina.i. . care trehuie s. " J1 umaru f de trepte (n).. inAJ!i:rnett.verticale. Hitime.arhitecturA ~2 palla pana . Dimensiuni le functionale ale unei scar! {figura 2-2) fount: ~ liitimea rarnpei si a pcdcstului Or. Linia care araU 10'1e lila! time fal1i!de pard osealaa fast section ata c scara se numeste linie de sectionare ~i este reprezentata prinrr-o Iinie ee face 45° eu peretele care mliJrgine§'te rampa in directa sensu lui de urcare. i Pen tru a se asigu:r.me. Usa de inrrare In clad~re se deschide sprc exterior (conform normelor de ]1aza contraincen d i j lor). _R eprezentarea sclirllor. se n0lea7.. pe Inal!i. in celelalte caznri sunt necesare doua sau mai rnulte cdi de evacuare. H. Pentru a se indica pozi.21 intocmirea planselor de . Cale ulul jUlletianal alca:rei scarilor precum Scaraeste elementul care .a. <IvanClvalorl multiple de l D em lncepand de la 70 em . planul de sectionare ales nu le intersecteaza. iar traiectoria dcscrisa la des ch idere sa nu Sf: lntersecteze cu traicctoria altor l. ceea ce III practice inginercasca se n umeste caleul u] functiona) al case i scarilor. cutrernur etc.1gellU:l Pcntru a putea reprezenta scara in plan orizental este necesar 'Sa se stabileasca tipul scarii ~] dimensiurrile pentru trepte ~~ rampe.a ~i IfiIimea treptei (11m b~).!<I 100 em ~Lmu ltip lu de 30 em incepand de la 120 em. in plan se indica tnate golurile ehiar dad datorita pozitiei lor.I lID cercutet la plecare ~i0 5.11 fie pe cat posibil ihJ1)~nata direct ~j ventilata natural. a. cazul cladirilor de 1(}Cui1 [a care aria niveluluieste pana Ia 200-300 m2 se admire (I singura cale de evacuate. avand V alori m~surat! de Ia com. Cl. In mod conventional.verticals..tia lor.. functienile une f sciri se stab ilese dimensiuni le prj ncipale <11e acesteia.:~guraircularia r~ c verticals lrrtre nivelurile cladiri].I~i. sc aiba C<I priveli ~te iatreaga rncapere. latimea L.orizontaie. pardoselii)..a la interior inal~jmea parapetului (loalpmea peretelui de sub gol.vlind valori multiplu de 30 em 'lllcepfuld de la 60 em. .'!.

a~imea Jibera min ima a rampelor drepte ~i a podestelor la scari se stabi leste in functie de destinatia clad iri i. . { . . ~i tipu 1 scarUor (prinoipala sau secundara). . 4 5 ~ '6 i -r .Dimensiuni functionale ale unei scan co doua rampc paralele Stabilirea laprojj rampei (1.d. s .H~de lccuit la~imea rampei ~i a podestului :sealege conform tabelulni 2. ~.L- Figura 2. r.Planuri orlzontalc • inaIlimca balustradelor (hl.2.. bli h. sca. h1limea rampei se determ ina din tabelul 2... La cHidk.4.lT -.sa tread pri n . La scari le uti Iizate de mai mu lt de 5 perscane.alw"". T. Prin flux de persoane se rn~elcge raportul dintre nu marul de persoane care tre btl j e . 12 11 10 9 ..rij (a). latimea rarnpci eorelandu-sc CU cea determinata dinconditia de evacuate a fluxurilor de oameni din cladire. in functie de numarul de fluxuri necesare pentru evacuate. Latirnea rampelor descara se mlisoarn intre perete ~i baJustrada sau intre doua hal us trad e ale a:c~l~iasi lampe.3 [35]. .2 . ""' . .f1 r-'~. ' L I 2 '3.. Lr I D/2' )ber I . • I ~Il "15 14 lb 13 .1 .».) si a podestului Op) sc face in concordama cu norme le privind evacuarea in caz de in cendiu.iniiltimea ]iberA 23 a.

.70 . 2. secund ~~ --0.20 1. . - Nr_ de fluxuri I l_. IJlO 2 3 4 :5 ----~----------~.scari cu trepte tnalte. ~ seari cu trcpte obisnuite.90 .a relatie [47]': scara. 2.sdri foarte pu tin circulate)..) pentru scarile cu trepte obisnuite se stabilesre din conditia de circulatie ('omodape IlrmfitD3-re. 22..: niveluel '5 l. scliri cu trepte joasc.. Pentru a se asigura un flex calca de evacuate (determjaat evacuare a unni flux (la-eladiri conti nuu l:\timea podestului rarnpei (L.10 .UrL principelc .1. (Jp) uaei sdri trebuie sa fi e eel pujin lega]! cu I..85 m. .!i.Wmea Tabe1u123 Upmea - lio. spatii tehni·c'e. minimli~ l:l rnmpelor ~i fJOdesletor ~n [m 1.5 em (sefid secundare. uLa: scarile secnndare ale cladirilor de locuit.2:__:_{1 ----l 9 sau mai miUlv... 8 ll1i\i\eJur_i __ I-- 1.20 Alegerea inaUimii treptci (hIT) se face in functic de destinatia elM-ifii (clad ire de locuu.6 .95 maxi m 2 nivelur] 3 ~ niveluri Clarliri de lccuit () . l a Larimca treptel {tlt. terase nee j rcu labile. 90 pers). loitimca rampelor ~i podestelor paste fi de 0.!.).60 _ 1..~ ..) si de tipul de seara al cladirii (principala S[JU scoundara).. 5 em (ill fiecarc parte) reprezentand grosimea mainii eurente a.-_ . ..ll1! .5 em (utilizaie la intrnriJe In clddiri). social-cultnrala etc.. scari de accesIa subset)..erll.05 __::1z::_. h~ = 17. 1. uccesara _____.:~------l [rn] 0.llim eatreptelor scarile sc pot clasifica in..24 Intocmirea planselor de arhitectl. in cazul apartamentelor grupate 111. hrr<16. balustrade] scsrilor.5 em (utilizate la scarilc curente). h. hllr= 16.6 .10 .eal. latimii libere cu max... lniHtimik de treapta pe aceste intervale se aleg din 0.seMi cu trepte abrupte.1 in O~] em .. 22. scaea OBSERVATH *Se admite reducerea Tabelul2A 1-----. 30 em {acces pod. In Iuncp e de in 1i.~hTl.6 __ 17.2: pentru etajul eel mai aglomerat) ~i capacitatea de de loeujt ceil. Intre aceasta ~i ini:'U{imea treptci (hIT) existand . . pcntru ::.

.saa~M aceeasi in:llpme pe toam des~ufarea_ La scari1e ell rampe curbc saucu trepte bala:nsate se au in vedere urmatcarele: .---- 2.scm-iiecu dmra rampe . -----------~. pe rn51pmea unui nivel se determiaa ell relaria: H\l' n=_c {2_2) ht:" inaltimea etajului reprezinta distanta dintre cotele finite a dona niveluri consecutive (figura 2. .+ 20 em in partca cea mai lata..pentru ·tn:ptele ell lungime paua Is: 1 m ~j de max.l~ime~l libera a etajului definita: COl dis. 12c:m in parte a rica mai lngi]stA ~i de' 01:. Aceasta se va alege astfel incf!t impii'1irea..SeMa en trepte balansate NumMnl de trepte (J1). astfel lipm1ea lOT sa fie de m In. la care unghiul de Iotire este mai mare de 45~..4)..ara cu trepte balansate saI:I ramipc: curoe.ta!'l~ dintre com fin ita a pardoselii ~i tavanul aceleiasi inciiperi (la dadirH~ de locuit HJij.linia pasu~ui pe care se mMoa:ra in proiectie orizontala titimca treptelor (btr) se eonsidera la distanta de max.3 .".in1i. jar a~ rfl..3). mcat Figura 2.===-.l) Treptele ce apartin aceleiasi rampe trebuie .n !Oa rezulte numar par. in care: ...-----~.SSm). pe un numar suficient de mare de trepte. 60 em pentm cele cu 0 lungime mal mare de Im..mll eureata spre arcul mic 81" eurbei. 50 em de la TlIl.:.3) Hili .P1anuri orizontale 25 _.::. Geometric Inallimea etajulni se stabileste ell !jjutoruJ formulei: (2. trebuie sa fie de minim] ..sa se faca exact. mAsurati pe 0 parnlela la linia pasului (figura 2.lalrurnea portiunilor de !)I._ (2. . .20 m...1 ...~ 2.:=---~~==~.=:..balansarea se repaltileazii.

in cazul scar-flocprineipale !)oj min. cer in!U~imi mai mario r Figura 2.70 m atunci clind' alte considerente JlU. }a planseele curente din placi~i griuzi de teton annat grosimca cste de 10 .grosimea pardoselii (fimqie de d'ostinapa incapetii)_ Figura 2..i\lade '. Inilil~iroea parapetelor (~tllg.>igumnll a circulatiei pe scara [4S] (Ia cl1dirile de locui. aeeasta are valoarea minima de O. em. in!lJtimea liberA a scsrii fa} In[. ~ . 1.00 ill. planselor de arhit.26 Imoc:mirea.1t.grosimea pl&di de rezistenta a planseului (tara finisaje).2 hp .5 ..1. in~i. 2. lnal!irnea libera a scarii .4 .5 este de rn in..ccturill .l2.lmea (a) se peate reduce la 1.80m).Stabilirea tnaltimii etajului Distanta lihera dintre rampe (d) trebnie si1fie ~ 25cm din condipa de a pntea conduce un furtun de incendiu.azlLl 000[' rarupe paralele pe verticala (suprapase) masurata ca In fi gura 2.90 m in cam} scarilor secundare 471.~) se stahileste din c(l"!u. Pentru scarile care nu Wilt destinate evacuarii ill caz de pericol.

de nivel tntrc parter ~iteren trebuie sa tinA Serna de faptul ca. [4 7J ~i [48J.Planuri orizontale Se recornanda COl111m: nivelul parterului 27 ~i eel <IIterenului s~ existe 0 diferentB.a cd putin cu In. Iiniile ajutatoare ~i prelungirile lor nu pot fi utilizate ca I inii de cota.zisa indicA valoarea numerica a dimensiunii considerate.t5. Fiecare dimensiunc are 0.e indicarie. It! unele cazuri ea. linie de com corespunzarosre. Liniile de co11t se traseazs paralel ell dimcnsiunile J3 care se refera. in dreptul unei linii d.~etisapoe prelungirea liniei de cots. Pozitionarea liniilor de cot.sllrare. Liniile de contur. mai apropiata cand linia de cora nu taie cuoturul elementului. strada se admit socluri de eel mult 90 em de Ia nivelul COMJ'cade'senuiui de constructii. in caznrile este p rea m lea ~i nupenn ite scrierea coiei.:il timea unei trepte. Cotele se scriu imediat dcsupra Iiniei de cold la aproxirnativ I mm distanta ~i pe posibil la mij locul intervalului. Cotarea pluII"urilor ariz. cotele se senti alternant. conform prevederilor rtormelor in viguare [30]. de acesta ~I depa~e sc lin iile de cotacu aproxi metiv 2 10m.2.a d i:recUi pe desen ITU poote servi drept b. ea ~i distanta di ntre linia de cota cea ~i elemcntul cotat. l . respeetiv in iutervalul cotei vecine.. ]. pornesc de 1<1 conturul elementului reprezcntat sau de ia 0 distanta apropi ii. putand fi exprimata printr-o litera. trebuie taenIA in asa fel locat ~a nu fie nevoie de caleule suplimentare pentru determ inarea d i mensiuntlor eleme ntel or reprezentate. Cota propriu . Cotele inscrise nu trebuie 5-8 fie intersectate de lini: din desen care pOI implcdica citirea lor sau pot produce confuzii. de nive I egal.lea acestea .':1 totale. Diferenta maxima fa elMirile amplasate la Imt1.ontale Prin cotarea unui desen de construcjii se inIe]ege inscrierea in acel desen a dimensiunilor partiale (. cotele mai mari sau ega]e dac-~ specificul desenulu i I'lU are 1I1te reglementari. Cotarea se face prin linii subtiri. necesarc pentru determinarea precisa siclara a. in cazul unui ~il" de distante mici. peste ~i sub linia de cots. care se refer! cota ~i pe care se inscrie valoarea dimensiunii respective. Liniile alutatoare sunt perpendiculare pe liniile de cora.az&pennu determinarca dimensiunilor necotate ale clementelor ce urmeaza a f exccutate.1aru lui. Linla de cola indica lungimee san unghiurile l. axele. Liniile ajutatoare se folosesc pentru delimitarea portiunilor COlaW. trasata In imediata epropiere II. aceasta va f . va fl de minimum 7 mm.a succesive se face ill cepandcu Iinia pentru cote le patliaJe. Cotarea. elementului si terminfind eu linia pentru cola totals. f37J.Iinii scurte inclinate Pe desenele In 45c• eLI de ansamblu.00 m se ind idi cu doua zecima le (chiar d . Daca distanta dintre extrcmitatile liniei de cora Di stanta In we doua r inii de cots succes ive. Hasurile UI1\li c!lmp ~i semnele conventionale se intrerup pentru scrierea cotelor. Mil. jar delimitarea distantelor se face prm puncte cat sau . tuturor elementelor reprezentate.

cote exterioare... lar cele mai mid de m se indica in centtmetri (25.iirllmida in desenele de ansamblu se coteaza ell 7 . 30.7. pe care Sf:: marcheaza grosimea peretilorintersectati ~i dimensiunea lndlperij ~i liniiie care coteaz. de la un eapat Ia altul at cladirif. La cotarea interioara se disting liniile de cota continue.28 Iatccrnirea plan. iar tn desenele de detaliu se ooteazll63.1ui ~iHitimea golulai I inMtlrnea golului.2. . treia de corn fie trece Iungimea Saili Uitlmea totala a cladirii.~ejor de arhitect1. 9 rum. 'In m2.! cifre ~i axele longitudinalc sau circu lare ell litere. 30 etc). ell latura de 6 . lnAltimea minima a acestuia fiind de. Pe desenele de ensamblu se tnscriu eotele dimens innilor nominate ale elementelor brute iar pe desenele de detaliu elementele se cotr. . too de detaliu cotarea se pcate face ~i in rn ilimetri. tipul de pardoseal ii utilizer ~i ~O:: supratata ". 29. se coteaza in interior prin mscrierea p = . .lr! • 2 sunt ZeI1o). l15. Axele transversale san radiale ale unei consrructii se noteaza CI.di di parapetul. exponent (375. Acestca $C cotcaza astfel ca sA rczu lte pozi t. 36~ . 375 etc . .I irial timea golu 1ui .e coW. Axele de: trasare ale constructiei se ncteaza cu cifre arabe ~j litere majuscule.a~ii Cotarea scarilor reprezentate snficiente perm'!'!dimcnsiuaile functionale ale aeestora. SO em. inal!imea la care incep go lurile de ferestre (fatA de pardoseala). Pe Iinia 11.A go Iurilc de usi interioare. Un exemplu privind alcatnirea ~ireprezentarea unor planuri orizontale este dat in figurile 2. 12~etc). Pe desenele . Liniile prin care s-an trasat axele {linii-punct) se continua pan! depasesc ultima 1inie de COt1l. dupa scam desenului. u Cotarea golurilor de u~j din peretii exteriori se va face pe prima linie d. Daca trebuie indicatl milimetrii aeestia se inscriu sub forma de. 12~.cote interioare. atat transversal cat ~i longitudinal. exterioara.. La cotarea unui plan orizontal aparin general urmasoarele grupari de cote: .sa furnizeze inform.ia fata de peretele cd mai aprcpiat si ]tipmeagoluJLll . 25. in planul orizontal trebutt:. pe acesta marcsndu-se pozitia gOiu. Pentru cotarea exterioara se utilizeaza trei linii decota care sc traseaza continue de 1<1 n capatla altul al daJirii. Pe Hilla a doua de cota se dau distantcle intre axele clildirii (pentru structurile din zidarie).0 . a. In incaperi se va seric destinati a lncaperii. lnscrise In patrate.. 24.:azA en dimensiunile de s ex~cutie (ex: grosirnea peretilor de c.

fAflIE So10. CAMEFlAOEZI S~19. ~ .lIlttiet ~ i: I " '" L]I] JW • t Figura 2. - . .95mp ~~ . .6 . .r ~~ I g' ~ II'II00OU S"13v!10rnp ~rd181 .Plan parter . .2.G411lP p.PJanuri orizontale 29 IBUCA.

a1)~ f.1iet DORMITOR S"tR04mp p~rth!!! ~. qJ I '90 ~ 2~~-+~F~~~ ~ 2.30 Intocmi:rea planselor de arhitectura.7 ~ Plan etaj .ilfi)....15 Figura 2.2 ~.: 1 1-~t {! ~~D ..75 D~I~ S-1'-OOfll~ p&l'CMt -+~~ _]~ ~ J . ~. DOI!lMll00 S=l~.~ jp' .I..

pentru cele necirculabile §l 1. fn cazul cladiriior cu mai multe niveluri este obligato-fie efectuarea unei sectiuni prin casa sca:rii. hp.. lnii1tjmea atioului in flgura 2.7%.5 . Placa de te. Pe Hnla. iar 111 cele necirculabile 30 em.. sa se reprezinte cu linie mai pentru terase circulsbile se Laminim 90 em. precum ~1traseul sectiunllor stint indicate pe planurile orizontale. . acoperisuri lor de tip terasa. balccane etc.. La acoperisnrile tip ~rp. Atl!1J'lcl c§nd averu scilri cu doua rampc. CI] linie mai Il~~oarfL Modul de imbinare Intre pereti ~i plansee se rezolva in functic de structura de rezist'en111 ~i de tipnl pbn¥u]uL Acoperisul se indica prin conturul exterior. GU pantill redusa (2 . in secjiunca verticalfi pot f reprezentate tnsa ~ielementele de alcatuire ale sarpantei. Din aceste puncte se ridica lind verticale subtiri pe roata im'ii. deosebita fllnd reallzarea sectiunii pri. 0 1[1 cazu I. la1imea podestelor ~i a treptelor (conform plaaurilor orizontale) ridicandu-se Iinii verticals din aceste puncte. Rampa sectionata se deseneaza cu liaii mai accentuate decat rampa uesectioeata. astfel llcat sa se indiee toete aspectele legate de aceasta alcatuire. SIC va His-a streas in~ de 40 -80 em 1Atimede aceeasi mllrime pe lot eonturul dAdkii.n scarf!. de amrea ori.Acestea lmprcuna cu cele verticale trasate anterior fbrmeaza un caroia] cat ilIIjutauor are se prelucreaza astfel Incal c t01 ceeste sectionat accentuata tar ceea ce este vaZn1t in alt plan. Pentru aceasta se rnarcheaza pe linis orlzonta. Pe veI1ical~ se mascara Hcoo" . Pe aceasta se marcheaza toate elementele sectionate sat! y.. 12 em.). Seetiunea verticala prin casa scarilor se deseneaza dupa aceleasi principii en ~i sectiunea verticala eurenta.lfi ce reprezlnta cota ± 0. In accst scop traseul sectiunii poate f drept sau franl.zistentA a rampelor pentru searile realizate din beton armat monolit este de 7 . Sectiunea prin elisa sc&rii se va faceastfel iocal sa jXlatii f redate ambele rampe ~] baiustradele acestoraadica planu] de sectiune va trece printr-o rampa ~ise va privi spre cealalta Scctiunea verticalil curenta sc incepc prin trasarea lin iei orizontale care repn::t:inla cota ± 0.1. cate niveluri are cIAdirea..00 (de regula com pardoselii finite de Ia parter).antii.8 este prezentata 0 sectiune vertical. care arata locul de sectionare se indica prin si\getL sensul in care so priveste . In functie de complexitatea alcatuirii pe verticala pentrn a cladire se lntocrnesc una sau mal multe sectiuni vertieale.2 SECfIlJNI VERTICALE Locul pe unde se rae sectiunile verticale. Planul imaginar de sectiune se alege astfel incat sa euprindjl mai multe elementc (u~i~ ferestre.00. pe orizootaJa se traseaza la mijloeul etajului pe T~lilTIea podestului 0 Hale ce reprezinta cota pardoselii finite a podcstului lntermediar.llLnle<1 cIactJrii.. ducandu-sc linii orizontaie .azute direct in directia sensului in care s-a privit. bp.a eurenta.2 . punandu-se in evidenta continuitatea ei cu cdc doui podcste..4 % pentru cole circulabile) se traseaza eli 0 linie partea superioara a tuturor stratnrilor ee alcaruiesc terasa Pe conturul acoperisului terasa se prevede un atic ce constituie In acelasi tirnp ~i parapet de sigurantl..Sectiuni verticale 31 2.2.

raportate hi.qcricre a eelorlalte dimensiuni.32 Tntocmirea planselor de arhitectura- 2 Cotana sec. sim bolu I nn se [lii:'iegre~le. iar cotele de sub acesta sunt prccedste de semnul (-). Com de nivel este iii aloarea numerics a dlferentei de ina.iunilor vertleale Cotarea sectiunilor verticale se face in principal ell ajutorul coteler de nivel. Pentru cotele de nivel rei ative. Cota nivelului-reper se indica prin ± 0. cotele de deasupra nivelului-reper sunt precedate de semnul (+). La Inscrierea cotelor de nivel se utllizeaza simboluri triunghiulare astfcl: pentru cotele relati ve raportate la reperul constmetiei simbolul se inegreste pe j umatatea din dreapta. Figura 2. un nivel-reper din afara constructici. Cote le de nive1 secj ndicti III metri. in general se alege ca reper suprafata perdoselli finitea parterului corpului principal al cladirii. pentru cote)e relative.00.ltnme di ntre un punct at construcjiei sl un reper de nlvel stabilit pentru referire.8 - Sectlune verticals curenta . ell doua zecimale (chiar daca acestea sunt zero)" indifereru de modul de tn.

Sectiuni . Hasurlle se traseaza ech ldistant fa 450 falA de eadnd desenu IIIi. trasat Ja stanga sau la dreepta simbolului. Cand este necesara 00 dlferentiere a supratetelor in contact.9.Secti une verticala princasa searilor . orientat In Sus sau III jos.sc re'pre~!I!itarj conventionale.2 .sl~i hasurareala 60 respectiv 30" fata· de cadrul dcsenalui. fl Figura 2. cota se scrie deasupra bratu]ul oriznntal... rata-de) simbolul se deseneazs en vmul . directie sau se decaleaza. se poate folQ.~e-Zat pe Ii 1'1 ia care ind ieDnlvelul cotat. rticale e 33 In proiectii verticale {secti unl. PenITIl a pune in evidenfa!aicamirea din materiale diferite a unui ansamb lu se folose.elevapi.. Pe campuri invecinate h~uJiJe se inverseaza Ca.2.

balustradclor la balcoane ~i a Prin linii accentuate se comureaza cladirea. Pc fatade se inscrie materialul de finisa] folosit la exeeutie (terasrt. ferestrelor. considcrsad directia luminii la 45 din coltul stanga sus. acopcrisul. in major:it:1te. Uiiimea umbrei fiind egafa en distanta de la muchia care .Iasa umbra pana la planul pe care cade umbra.3FATADE Parada principals estc cea orientata spre pertea principala de circulatie ~i in general elemente de arhitectur!i mai deose bite pentru a da dad irii un aspect placut 9. golurile ferestrelorsi usilor.FriW'iFlTirfli'liffITii'lml1 -M w .e.i inacelasi timp sa se inc~drele in ansamblul de cJa:dlri don care face pane.". . De asemenea pe rata-de se deseneaza Q jgheahur~ 1!f'"b Ur. Desenarea fatadelor in cepe prln trasarea liniei terenului..or1i'f' 7i"·ffei'f.a. pozi lia balcoanclor. corespunzator sectiunilor verticale se Hi:timea . tigla profilata etc) !1i culoarea acesruia.iiidire are 100 prin imrarea amplasatlln a. soclul. a colrurilor etc. ou conrine se utilizeaza semnu I de simetrie. ~inaud cone de planurile orlzontalc si scctiunile deja intocmite. ina1lh'nca soclului. lcgiilor. Liuia terenu] ui 5-'6 deseneazs ell grosimea cea mat mare ~i depaseste lirnitele fatadei propriu-zise.ferestrelor marcheaza acoperisului. praf de piatrii. Pentru a pune in evidenta elementele proeminentc. parapetelor. No se deseneaza umbra In ferestre. pe fatade se vor dcscna si urnbrele. logiile sau balcoanele. Pe verticala. practic toate elementelc vlzute d j rcct de Ia ni vel u1terenu lui panala partea superioara a acoperisu lui . treptele de la intrare.Ferestrele se deseneaza cu dOll~ linii reprezentandu-se ~g cercevelele.·7i"n"'iI"i'i"i'i'iI"'ffl'i"Tf'Tl"fflF'i'i'i'I"'~i'F.c:eastii fatada.34Wntocmirea planselor de arhitectura- 2 2. pe Care se marcheaza sl distanta dintre de (conform plannrl lor orizonta le ).50 seu 1: 100. cazurflor accesul in c. Fatadele se deseneaza loa scam l . Fatadele se deseneaza pentru lntreaga cladire.

Fatada lale-raUi 2. Prin sAgcti orientate dupa.. Numjirul de burlane se poate aprecia pe censiderentul ca unui cm~ de burlan sii ii revins 1.e teren. vedere ce contine aticul (sau marglnea aeoperisul ui) gurile de scurgere. Gurile de scurgere se amplaseaza astfel incjlt conductele prin cure Be .Plan uCCiperi)l 3:5 OJ DO [[J Figura 2. .4 . care 5C calculcaza ca fiind tangenta unghiuhi] fi1cut de invelitoare C~I plarrul orizontal... ] A5 m2 de lerasJi . directia de Inclinare maxima a suprafejelor de scurgere se indica sensul de scurgere a apelor.1] .4 PLAN ACOPERI~ Planul acoperi ~ reprezinta 0 vedere dintr -un punct sdtlla:t La 0 inaJlime rnai mare decat cea a acoperisului Jrnsp:.2. Numarul de guri de scurgere :rezuhA din considerenrul ca fiecare burlan sa poal1i evacna debitul de apa ce ii revine de pc 0 S'ltprafata alocata. Planul teras~ este 0 vedere de sus a acoperisului. Pentru inrocmirea planului acoperis so stabileste mai intAi tipu 1 acestuia: rernsii sau ~arp!inta. Pe sagt:~ se scrie panta de scurgere.25 . term inatia coserilor de ventilatie cand acestea exists. accesu l pe rerasa.~ml!tinur1 sa 11Utreaca prin carnerele de locuit pentru a nu strica estetica incsperilcr ~ia nu derania odihna locaterilor.

. iI ~ : I1 1 ..-_..L-.~__ ~ r-1 1 1 1 -----. 1 1 1 1 1 ! ~ I: .~ de tip :j>arpalltii se reprezinta mal inffii cu linie ~ntrerupUi eonturul perflfilor de rezisteuta de Ia uftimu] nivel. I ~ t=-- _~l-~f Figura 2 .CO _~:_~:...-_-_-_~_-_-_.l2 ...Plan acoperi~ .__.t! !U linie groasa conturul exterior at C ~arrante] precum ~j.-~-----.• .I 1I--+--+-_ . 1 1 1 i 'I j ... 1 I : I l 1 1 ~ I I i t r ~L-L-~---------------r------------------..i.. I I .. !L_ -.__ J ---.-_-~-~-.. creste.~~-1 :l ~ I ~ j i ~ ! i I I ~ I I ! I ! . coame etc.----...---- ----~~ -----"'[ ! fJ 1 1 . 1in iile de intersectie a apelor acoperisulu] (doHJ.l ~ j j l ~ I: 1 1 ! ~ ~ I L ~ t ~ t ~ 1 _. ~'~IlI'_..). dupa care se stabi Ie~t..I'-_. I. .~:-I ~I:J _'.36 intOCJ!tllrea planselor de arhiteetura.---------------JI _-_-_-_-_--_-_.care se preteaza a ftexecuta:l. ~-----------------.2 La un acoped._. ~ ~ i I I .--~-~--------_ .~-~-~----.. ~ I... Se repr~11'i1. I I ! Il :L J l ! ! l__ ------.----..c tipul de ~rpal'lt3.

dupi\caz.lta la scarile: 1:2.modul de amensjare a.2.OOO~ :500. i.5 PLAN .DE SITUA TIE • Planul de sima~e prezini! amplasarea cladirri til eadrul nnui ampiasament sau :811 liner WIle.) ::J I : h1J 00 0 t:! ~~ C . terenului dupa d.zeaz<1: 1 .~ie . Plan de situatie a imobilelor este plansa pe suport topografic vizata de Oficiu[ judetean de cadasrru.esfHntru'ea constsuctiilor. Figura 2. ~amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentlne sail se vor desfiinta.parcels cadastraUi pentru care a Costends certificatul de urbanism.el'tica:1a a terenuiui ~i modul de scurgere a apelor pluviale. intocm. . t II l i I I . 1:200 sau 1: l' 00. -.Plan de sifua.] 3 . ~ .. . prin care se preci..Plan de situape 37 . ~ .2. ~~ .. ) r \ I i I I w e- Ii Z ~:.5 . • sistematizarea pe v.planmtWe existente ~r care se mentin dupa desfiintare..:. . geodezie si certografie.000.

plan de situatie. Planul de situatle trebuie sa aiM inscris pe el procentul de ocupare 8:1 terenului ?i coeficientul de utilizare !I. plantatii etc. born e topografice etc.2 fie plan!i-a se vor indica in mod distinct elementelc existente.O. .1 (rn21.suprafata construita SI. cele care se desfiinlea:rA ~i eele propuse .) sau se ind i.T doua cote fata de un reper fix (cHi.c~ Iat = --!SI (2_4) C.5) unde: St . tcrcnului coeflcienti calculati cu relatiile urmatoare: S P. a constructiei [mL]. Din planul de situatle estc nccesar sa reznlte ~i orlentarea cladirii faW de punctele cardinale.dki existente. Pentru a se defini dar amp lasarea cladirii in plan orlzonral se dam eel putin trc i col tun a]e clsdi rii coordonatele fata de reteaua gecdezicasau topografica. celelalte puncte cardinaie rezultand in consecinta. dupl1 caz.suprafata terenului SJ~suprafata dCSL%uratA LmiJ. prin materializarea direciiei NORD.38 intocmirea planselor de arhitectura.UT = S. eonstructii noi sail urnpluturi de p~mdnt. . If! $0.I St (2..

ri tehaclogice . ell intens itate mare Parametrul cantitativ care opereaza eel mai frecvcnt In calcule estc mtensitarea actiunilor. de precorn prirnarea betonul ui (actiun! ln direete).3 A'CTIVNIIN C'ONSTRUCTII .IM_ mobillcr inten ~itaLc~ fr)1In~ eTC.defbrmaf temperatura.c(mtrnc1~@ au betunul ui v I. &ecV~ll! V<lJ"i~bile .. ~ftlL1 Ir~ mod pw:i. . mtcrvin fcarte rar.F e var i. in STAS 1010 1I0A-77 [40]. Conform principiilor de b.~j]d:r(:lri d i 11 Cii'"CLLlafill. aparitie ~i durata de actiune. . frecven ta 0. ~ocuri d~n e_XIJ'I("lzH etc. sau CUD intensitate 1------1 variabrla in timp: "pe durate l~mgj. i sau deplasar i impu se.a ale rnetodei de calcu] la stari limits. se utilizeaza notiun ile de intensitati normate ~] intensitati de calcu 1.CAP.1 GENERALIT~'\T][ .J n gi de ti mil.1 3_1 T~·!JlP[JFdI'~: iutermjtent. v ~ri~ilib1 ~1J -lfJ(':fu~~.~bitl.~ A 3. . wlJi.1. Pri nc ipalu ~ cr iteri 11 de aprec iere a mod u lui (.. oamen i. structurale. ampl itudinea. " seisrn • vaot in rcgnn de rczonan ta •.11] d iter it-elm a·cti I1ID]. cum ar f cele produse de variati Be de da cornractie si curgere lenta.idera actiune orice cauza care poate produce Actiunile se modeleaza 111 calculc prin: so! ic itAri 1e apar ca efect . de tasarile de reazeme. Pararnetrii care caracterizeaza aetiunile sunt: intensitatea. clasificarea actiunilor se face tncarcgoriile date in tabelul 3_1. modul ~i direct ia de a p 1icare.Urn at l[oneaza III carc~riJe esre frecventa de aparitie a unui anumit tip de incarcare. In elernentele structural. Ta:bell1. la 0 snumita intensirate maxima.lz. reprezentate prin diferite sisteme de ferro (actiuni directe). Se Q stare de cforturi intr-un clement ~ tncilrcAd.

) ij statistic. determinate pe b.azA de pre Iucrare statistica. conform relariei (3. prin care se tine seama de abaterile posibile in sens defavorabil fata de valorile normate. restul actiunii considerandu-se de scurta durata. a carol' pre. In consecinta. utilizate in determinarea celor rnai defavorabile efeete ale accstora: gruparile fundamentale ~i grupari le special e...ta in genera.eprezim.p'. fracjiunea de lunga durata a actiunilor se obtine din relatia: Tn cadrul unor (3. q "" q"' n.. avand in vedere specificul starii lomita la care se face verificarca .[41]. ell a anumita probahilitatep {%) de a f"i depasite lntr-o anumita perioada de timp [1]: q" = q. In gruparile fundamenta ~e G F se considera: . Prin gruparea actiunilor se tine seama de posibilitatea aparitiei simultane. In iabelul 3. ~j V!). ::.~ actiunile permanente Pi. Actiunile cvasipermanente C con si dera in intregime de 1ungA durata. . In gruparile speciale G S se consid e:rit: aqi unile permanenre P:. actiuniie temporare (C. [46J.a durata a actiunilor. dac.1 actiunea exceptionala E cste seismul.actiuni]e temporare. T. categorii de grupfui ale actiunilor. [451.. cu considerarea variabilitatii statlsnce pentru unele tipori deaetiuni.t c.0. (3 _]) caintensitati norrnate se 1Hl pot fi analizare date in standarde. Pentru actiunile variabile VI. stabillte in standardele de specialitate ([40J. cvasipermanente Ci sal] variabile Vi.ibilii. dintre actiunile ternporare se iau in considerate numai cele gravitationale. pot fi aplicate timp indclungat.zen~ slmultana esre practic posibila. . [42J.P". Coeficientii nt. stiiri limita.2 se prezintaccle dona. a ciiror prezenta in momenrul aparipe: unci actiuni exceptionalc cste pos..J valori maxime.'. cu efeet defa v orahil.qi une In parte. [52]). . datoriia variabi]ita!ii statistice a actiunilor. rlj S:UI "/.~.:: (I Pentru actiunile care con sidera valorile nominale -l. a diferitelor acti uni CQ]1 si derate cu valoarea lor de cal cul.2).. obtinutc prin multiplicare cu coeficientul d1 5.. lntensitatile de calcul se obrin prin iumultirea valoritor normate cu cocficieujii actiunilor. se admite cA 0 parte din acestea.. pen tru fiecare a.2) de icalcul se utilizeaza ~i se 1''' + e + n&YC Pentru determinarea celor mai defavorabile aclornentelor structuralevefectul p_2:a) de caleul actiunilor solicitari posibile in orice sectiune se cumulcaza in cadnd unor grupari.40 Acl~1Jni in constru ctii ~ 3. ca ~i cele permanente . pentru intensitaiile notiunea de fracjiune de hmg. Irrrensitatile norm ate ale aeti unilor reprezinta valori de referinta.. Intensitatile normate ale actiunilor. se stahil esc pentru veri ficarile !a di ferite S1ari 1im ita con form standardelor si normelor de spec ial itate .

8 pentru urmatoarele dO"llii incarcarj~ .6 pentru celelalte incarcan..31» .ari sub ¢f. §i speciale se T abelul 3..1.0.0.V I L_.I' I (3Ja) (3.. 3_5b) se apiica tn cazul in care se uti~izeaza mijloace de eutcmatlzare a ca lculelor.0.ll De oboscala Vel'iHcw-i sub Cfcctlll ]Ildr{.C1 +0 ~~ I n..". e . "'." + '""'. fiind coeficientul de grupare in cazul in care se lau rnai rnulte acti uni vllriabjJe~ coeflcicnt co valoare subunitara ce tine seama de prcbabilitatea n.3 .0 pentru lncikcareacea rnai irnportarrta din punctul de vederc HI verificarii efcctuate: .2.tc actiuni sa a.9 in cazul a d oua sau trci lIldird.J. 3.1."" Von c: L L·.pam sirnultan ell intensitatea lor maxima.zisten~ SLlJ ~ide S'i1bEJi~t.7) din tabelu! 3. Relatiile (1.::fu'i variabile.111.ri vari abile.0.glIll ·11 V-~ '"'.C + L. Coeficientii de grupare "ng.. in gruptrik fimdamentale 'C3ku~ecl. p. 3.. cu relatiile (3. V alorile pe care] e la ~ sunt urmatoarele: . iN V Db de actiunea care produce del uri le de' sol icitare.l 5 GeneralitAti 41 o actiune exeeptionala.' £"11 1 "'n·p.8 in cazul a patru sai: mai multe inc1irdkL variabile.7) in relatia (3 _4).n + "'n. E_ Inteusitatile de calcul ale actiunifor..l fraetiunilor de lung!! dllfllta (1_6) SUiJ I n (3.5a)sc utilizeaza la calculele ohisnuite (ueautomatizatc) n..rite variabile care nu produc obosealu. .uJ unci singure incfin..ectll.3b. Relatiile (3. "'n.:JU$~ COl acer..2 Reillil:ifl De re." se vor adopt! ell valori diferite pcntru verificari in puncte di ferite ~i pentru diferitele Incarcari astfel: . n ~L. . .c L.0 'In Ca7.!'iril[}r tomie de + '"' n ~. n·P·~ "'n.I p_5a) P·Sb) expl oatare Sllll:N VerifK':. Vi' sunt date de indrdi.

pentru care grB Ll!li! ile teh [J ice respective n U s un 1 stabil ite pr intr-o preset ipti e tehnica. __ . MJ~·}in STAS Alte IOlOl/OA~77 reguli [40]. de reducere.2 Aqiuni in consh·~c.rta:rilor totale deexploatare Sf' considera eel mult doul incarciiri variabile.duiui de indesare in conditiile specifice de executie ~i exploatarc.'TelHatjj elementelor de constructie ~i pamanturilor se deiermina pe baza greutatilor tehnicc sau a.C cu caracter permanent.3.a unor d eterm nn1ifi J irecte. N. iar cele caresunt produse de actiunile grupate conform relatlilor (3.4.arilor permanenre precizate in STAS 1:0]01/1-78 l46J sau.2 iNC.- _. 'in cazurile necesare. eforturi de exploarare alcatuirea gruparilor C\1E'. in situati i in care este irnprobabil ca acestea coeficienri suplirnentari S1I actioneze CU intensitatc maxima. privind de in carcari stint date 3. 3.4 _. La stfirile limita ale exploatarii normale pelHru verificari sub efecrul ind.midiHi~ii ~j a gr. Pentru acti unile variabile de pe pI anseel eel ad rri lor eta j ate.NE• Q"'-. pe bam datclor furnizate de lntreprindcrilc producaeoare ale diferitelor materialc de constructie sau pe ba:r.2 . in situatiile til care coeficientii inc1rrcarilof ni au valoarea unitara.. se liar avca il1 vedere coeficicnti i subunitari ai acestor tncarcari. datoratc unor ~~U7. se vor lua In acclati sens peJllru wahl structure sau pantea de structure C<I leu hit!!. se manifests de regula ca sisteme de forte date. in evahiarea acestor incareari se considera efectul u. nu s-su mai scris In tabelul 3.. M).3) se numcsc obisnuit eforturi de calcul (M. In cazurile cand i"nd~rcarlJe permanente au LUi efect favorabii asupra sigurantei constructiilor. . se pot introduce de sirnultaneitate._ ------------_.RCARI PEAAIAN ENTE Incarcarile permanente. actloudnd static. greutatea grcutatea si impingerea pamantului (rerasamente. Aceste forte se deterrnina conform datelor din proiect ~i conditiilor prcvazute pentru executic.:-li_i_~1.a.. valorilor fnc~l. Cit elementclor de: constructie (inclusiv <it elementelor portante ~i de inchidere). umpluturi).7). denumiti eoeficlenji Eforturilc scctionale produse de acriunile grupate con form relatiei (3. Pentru simplificarea relatiilor.pentru clemente de construcuc confectionate din matcr iale xi prod use noi. De regula coeficientii Ind1rdriJor pcrrnanente.. Valorile normate ale intensitatii incarcarilor permanentc curcnte sunt date in rabelul 3. considerati I]] calcule. Q. Intensitatile normatc ale incarcarilor datorate f.4. . Evaluarea 1l1cilrcarilor permanentc se poatc [ace ~i pc baza greutatilor tehnice stab iii te pri n determ inari di re ere ln urmatoare le cazuri: . --.

.. 150) 200 OBSERVATII: J .3 125 .pentru elemente prefabricate tipizate de mare serie.Clasa C 2.placi plane de.crt I Element de constructie Valoarea incarcarii IN/m2l ELEMENTE DIN BETON SI BETON ARMA T 1P_entru 1 em grosime} 1.5 mrn grosirne (STAS 593611 -75) 230 . Tabelu133 Nr.Greutatea tehnica a betonului arrnat cu armatura rigidli (din laminate de otel) se determina ca suma a greutatii tehnice a betonului si armarurii dintr-un rrr'.71): .tigle solzi (13._- I I I I ciment .t (cu pietris sau piatra sparta) 250 I 1.5 . INVELITORI (lncarcare pe m2 de suprafatii indinata) . 8110 (B 100 . 2.1 Azbociment (inclusiv sipcile ~icapriorii): .73) 2.Clasa C 617. a se vedea nr.75) Carton biturninat de greutate medic Intr-un singur strat acoperit cu biturn 2.Clasa < C 2.3 Beton cu agregate din sparturi cerarnice .. 75) 110 . incarcarile permanente se vor stabili printr-o analiza temeinic justificata. 4 mm grosime (STAS 5584 .. pilei ondulate cu ondule mari de 6 mm grosirne (ST AS 5936/1 .pentru elemente si parti de constructie speciale care nu se incadreaza intre cele din prezentul standard sau pentru care 0 determinare cat mai reala a incercarilor permanente este strict necesara pentru siguranta constructiei. impregnari.8/3. .olane de acoperis (23 Nlbuc) (STAS 513 .8/3.Clasa C 6/7..5 (13 10) 70 . crt 3. Pentru cazurile in care se vor face determinari directe..5 (B 100) 130 170 .Clasa C 4/5 (B 75) 180 .10 asezate simplu 390 asezate dublu 250 .5 (B 15 .1 Beton simp lu (cu pietris sau p iatra sparta) 240 Bet~!!!a._.4 Beton cu granulit: .1 .placi ondulate eu ondule medii de 6 mm grosirne (ST AS 593611 -75) 200 . etc.pentru elemente de constructie situate 'in conditii speciale de rnicroclimat (umiditate peste starea adrnisa de standarde pentru materiale de construcrie). . 2.1.2 50 si presarat eu nisi p (ST AS 138 .-...e Ceramice (inclusiv sipcile ~icapriorii) 2.3.5 Nlbuc) din argila arsa (ST AS 515 . 50) .5 (B 15 .placi ondulate cu ondule rnici de 5.Grcutatea tchnica a bctonului armat de 25000 N/ml corespunde unei arrnaturi de 1000 N/m3 beton. Calculul exact se po ate face cunoscand cantitatea de armarura dintr-un m' de beton ~j grcutatea tehnica a betonului simplu de 24000 N/mJ.1 Izolatii hidrofu!)..2 --___ .Clasa C 8/10 (B 150) 1.Greutatca tehnica II betonuiui proaspar turnat se determina sporindvaloarca din label cu 20001\'/mJ 2 .Clasa C 2.Generalitati 43 .74) exclusiv mortarut de 1.8/3.76) OBSERVAl1E: Pentru alte alcatuiri. 3 .180 1. ..5 Beton cu agregate din zgura expandata: 140 .

3 Nr.4 em grosirne pentru invelitoare 150 Ol:lSERV ATlE: Pentru clemente (luminatoare.5 mm 20 peste panza 1 .celochit. 40 em grosirne.astcreala de 2. materialul de fixare) 120 2. 3.1. 2 mrn grosime Strate ce servesc la bariere de vapori: 3.un strat de carton bitumat tip CA 500 (STAS 138 -76) lntre doua strate 60 de bitum ell circa 20 % filer aplicat peste un strat de amorsai 3.sindrila sau ~jU\ 2.78)~i un strat de carton bitumat CA 500 (STAS 138 .5 Sticlfl .7 20 .doua strate de bitum topit cu circa 20 % filer aplicat peste un strat de 35 arqorsaj .strat pentru lipire ~ietansare.trei strate de carton bitumat tip CA 500 (STAS 138 -76) intre 4 strate de bitum filerizat cu circa 20 % filer aplicate peste un strat de arnorsaj si cu 175 prorectie dintr-un strat uniform de nisip grauntos. Strate ce servesc la izolatia hidrofuga de la acoperisuri: . mastic din bitum eu circa 30 % tiler de 1.76) intre patru strate de bitum filerizat cu circa 20 % filer aplicate peste un strat de amorsaj ~i prolejate ell un strat 190 uniform de nisip graun~os • un strat de panza bitumata tip A 55 (STAS 1046 -78) si doua strate de Impasliturii de fibre de sticlA biturnatA tip IA (STAS 7916 -75) lntre patru strate de bitum filerizat eu circa 20 % filer..4.1.4 Lemn (inclusiv sipcile si capriorii) 400 .7 .ztncata (STAS 2028 .1 Materiale birurnate in foi: 20 .1 Izolatii hidrofuae 3. inclusiv ~ipcile ~icapriorii .69) inclusiv astereala ~icapriorii 300 . de 40 em grosirne.. 3.6 Tabla .suspensie de bitum fllerizat Isubif) strat rezultat In grosime de 1.stuf sau trestie. suspensii de bitum filcrizat. aplicate peste un strat de IN/mll . presate (26 N/buc) 500 cu jgheab. platforme suspendate) se vor consulta proiectele lip in vigoare.carton bitumat 30 . inclusiv sipcile ~icapriorii 800 750 . trase (24 Nlbuc) 500 2. strat rezultat in grosime de 1.44 Actiuni in constructii .2 mastic): 20 .2 mm .doua strate de panza bitumate A 55 (STAS 1046 .strat pentru amorsare .1.ondulara (del mm grosime) (STAS 2029 ..71) sau neagra (STAS 1946 ..68) incl.1.geamuri armate (inclusiv sprosurile) de: 5 mm grosime 300 6 mm grosime 350 2. .7 Diverse .paie..3 .panza b iturnata Mase biturninoase (solutii pentru arnorsare. IZOLA TIl (iJ1drcsre pe m1 de suprafatii tncltnats) 3.crt Element de constructie Valoarea incarcarii pe un rand 650 pe doua randuri 850 cu jgheab.

7 33.celular autocalvizat tip GBC Mase plastice (pentru 1 em grosime): • masa celulara Ampora • polistiren expandat .2.5.un strat de panza bitumata tip A 55 (STAS 1046 -78) un strat de trnpaslitura din fibre de sticla bitumata tip IA si un strat de impaslitura din fibre de stielii bitumata tip IB (STAS 7916 -75) aplicate peste un strat de arnorsaj ~i Iipite eu trei strate de mastic • doua strate de panziI bitumata tip 50 sau tip 40 (STAS 1046 .expandata ~iaglornerata ell bitum (STAS 6970/4 ..5 em_gosime (tip silan) Vata minerala semirlglda (tip silan) In placi de I.cu agregate de zgura expandata . .1 3.1.(STAS 58 . Strate de protectie utilizate la hidroizolatii aplicate la acoperisuri peste hidroizolatia terminata: .3.D.celular autoclaviaz tip GBN ..6 15 18 I I I 3.71) pentru I ern grosime .2.2.cu agregate vegetale (pllici nernontate) .3.2 " 1]0 140 65 60 69 3 3 6 45 . lipite ~iehituite eu bitum in grosirne de: .2 Izolatii termite Azbest plac] (pentru I em grosime) Beton (pentru I em grosimc): . 1. sub pardoseala si la terasa.0.dale de beton prefabricate (20 x 200 x 3 ern) pe pat de nisip de 2 em grosime 3. conform tabelului 2 Pluta) placi: . 2.4 3.un strat depietris gros de 4 em.un strat uniform de pietris asternut intr-un strat de mastic fierbinte (strat unic. sirnplu asezat pe terase necirculabile.2 Scm Saltele de vatii conform tabelului 2 3. aplieat peste hidroizolatia terrninata .5. 2.5 22 30 50 200 700 100 120 3.78) intre strate de suspensie de bitum filerizat .2.2. exclusiv bitumul) .3 lzolatii fonice in pardoseli (g_entru 1 em grosirne) Pasla minerals P 90 LIl covoare de 1.5 3.crt Element de constructie Valoarea 45 lncarcarii amorsaj ~ipresarat cu un strat uniform de nisip grauntos. 3.cu agregate de granuijt .expandata.1 3.~ 3.subif .spurna rigida de poliuretan PFL poros (pentru I em grosime) P[Slii minerala eu Iiant bituminos in foi sau saltele.2. 1 em [N/mll 175 130 [20 3.2 . mrn asternut uniform 3 • un strat uniform de nisip grauntos asternut Intr-un strat de mastic (strar suplimentar) .expandata (superex) pentru 1 em grosirne .Incarciiri permanente Nr. 2.3 .71) si celochit (STAS 661 -71) tarA~!I de protectic.mortar bituminos cu subif (pentru I mm grosime) • nisip 01 .2.0 em grosirne A90 A 100 - - 2em 80 100 140 9 9 ]0 .

cu strat de nisip de egalizare de 2 em grosime .1 4. 35 45 55 de lip FA.3. 2.pla:ci fonoabsorbante OBSERVATIE: 4..eu strat de nisip de 2 em grosime Parchet mozaic de I em grosime lipit cu aracet inclusiv de mortar de ciment de 3 em grosime Parchet rnozaic de I em grosime pe data flotsnta stratul de egalizare sau sapa de 3.3 Parchet LU din stejar de 2.6 Parchet LU din stejnr de 2. 10.46 Nr.crt Actiuni In constructii .turnat de I em grosime .2 ern grosime pe fibrobeton rostuit eu bitum: .placi fonoabsorbante 1.2 em 1.2 Materialele 4.5 em grosirne: .eu strat fonoizolator din pudreta de cauciuc de 2. 3.5 Pudreta aeustice de eaueiue la peren (pentru I em grosime) de 4.0 em - I .6 em 2.2 ~i3. PARDOSELl PVC de 3 mm groslme lipit eu aracet sau prenandez de egulizare.cu strat fonoizolator din placi de vata mineral a tip silan de 1 em grosime ~i un strat de carton bitumat .0 . din mortar de ciment de circa 3 em grosirne Covor Cover PVC de 3 mrn grosirne lipit aracet sau prenandez inclusiv dala Ilotanta sau sapa de 3.0 em grosime lipit eu aracet ~i cu un strat de carton bi turnat .0 em .cu strat fonoizolator din placi de vat! minerals tip silan de 1 cm grosirne ell aracet ~i un strat de carton bitumat .0 em grosime si un strut de carton bitumat .placi perforate in grosime de: I 3.5 em grosime 4.placi din beton mozaicat de 3 em grosime .2 ern 1.3 VaL~ rninerala ) .4 3.3 3.0 em grosime marcate cu ") se foloscsc inclusiv ca materiale stratul 12 fcnoizolatoare de la pet.7 Mozaic pe ~apa din mortar de cirnent de 3 em grosime: .0 em 100 Ja tratamente 10 Vata rninerala (tip silan)' saltele eu grosirni PFJ paras fonoabsorbante 1.eu ~apll de beton de 2 em grosime .cu strat fonoizolator din placi de polistiren celular ecruisat de I em grosime ~i un strat de carton biturnat c~ 750 1000 900 900 900 650 730 350 600 830 J050 980 970 940 1000 4.6 em grosime lipit eu aracet: ..3 Element de construcjie Valoarea lncarcari: [N/m1 3.4 ---0-4.6em 2.2 em grosime pe PFL pores de J .eu strat de pudreta de cauciuc de 2 ern grosirne de 3.5 em grosime: .6 - 30 40 50 intepate In grosime de: - .cu strat de pudrcta de cauciuc de 2 em grosime .cu strat fonoizolator din placi de polistiren cclular ecruisat de 1 em I grosirne Iinit cu araeet ~iun strat de carton bitumat 4.3.ctf'slrat fonoizolator din pudreta de cauciuc de 2.3.3.

.blocuri mici de 19 em grosime tip GBN • blocuri mici de 19 ern grosime tip GBN .rll 700 .pHici de 12.3. inclusiv rama: sirnplu .75) . dublu 1800 1500 2000 3000 3000 5300 5300 5.placi de 12.pereti despartiton adaus de ciment.3 ciment si spumogen din fi~ji cu goluri de 7.iide ipsos ell diferite adausuri (STAS 1480 .1 .3. mcarcarea perrnancnta se determina conform datelor din tabelul nr.75) .U.7 Profilit (sticla) .75) de 290 x 140 x 63 nun Pentru alte tipuri de pereti din zidarie.5 em grosime din caramidil cu goluri verticale de 290 x 140 x 63 nun (STAS 5185/2 -75) .10 em grosime din ei1rnmidfi cu goluri verticale de 290 x 140 x 88 mm (STAS 5185/2 -.5 ern grosime tip GBN .7.5 em grosime din earamida plina (STAS 457 -71) de 240 x 115 x 63 mm .Ji ell trestie Zidarie de earamid~ (inclusiv tencuiala pc:: ambele fete) de: " 7.15 em grosime din caramida cu goluri verticale de 290 x 140 x 63 rnrn (STAS 5185/2 .1 5.12. arma.5 em grosime gletuiti pe ambele fete executati cu adaos de: 2600 2600 3600 - ciment de rumcgus ciment ~izgu.4 crt.63): .3 em grosime tip GBN .5 ~----i J I ------1 I 220 440 6. PERETI (pentru 1 m' de suprllfafJ\ 5.perete din profile U.30 em grosime din c~rmtidi1 cu goluri verticale (ST AS 5 t 85/2 .5 em grosime din dlramid~ plina presets pe cale umeda de 240 x 115 x 63 mm (STAS 457 -71) .Generalitali 47 I Nr.4 I 5. 5. PLACAJE PENTRU PERETI Ceramice (rara mortarul de poza) cararnizi pentru placaje de 115 x 60 x 60 mm 580 1 -' .5 em grosirne din iPSOSCll 650 1050 800 .3 em grosime tip GBN .ert Element deconstructi e Valoarea incarcarii IN/ml] II peretelui) 1300 1400 1700 2000 2200 5.bloc uri mici de 24 em grosime tip GBN -blocuri mici de 24 eIlJgrosime tip GBN Placi din I.pHlci de 6.5 em grosime tip GBN .25 em grosime din diramid1i plina presata pe cale urnedii (STAS 45771) de240 x 115 x 63 mm .2 Beton celular autoetavizat: " placide 6.pereti despartitori din placi pline de 7.

In greutatile tehnice ale lernnului de constructii uscat in aer este cuprinsa ~i 8000 10000 6000 8000 5000 .2 2.). salcam.).Granit.) sau in ambalaj (pentru conserve. sienit. caramida.!ID DE CONSTRUCTII Greutate tehnica Denumirea rnaterialului IN/m31 I.6" GREUTA Nr. lichide etc. carbune.Calcar poros. ciment. caramizi etc. IITEHNICE Tabelu13.Uscat in aer (15% umiditate) . cochilifer • Gresii .3.48 Actiuni in constructii . greutati specifice aparente pentru materiale neomogene. . cereale etc. gnais . Greutatile tehnice reprezinta: greutatile specifice pentru materiale omogene ~i compacte (metale. gorun.3 Roci metamorfice: • Ardezie. hartie. Lemn de construetie Foioase (fag.). fructe etc. Crt.1 2. oua. Pentru evaluarea incarcarilor in calculul constructiilor de locuit se folosesc greutatile din tabelele 3. larice.Marmurill 2. trahit • Bazalt.3 Greuti1p tehnice Evaluarea greutatilor elementelor de constructiisi a actiunilor permanente se stabilesc pe baza valorilor greutatilor tehnice ale materialelor ~iproduselor de orice natura.! 1. poroase sau eu goluri (lemn. di orit .2 1.4 ALE MATERIALELOR (VALORI NORMA.Travertin 26000 30000 28000 27000 23000 26000 26000 18000 28000 28000 • Tufuri vulcanice 1. beton). greutati specifice in gramada sau in vrac (pentru balast. stejar): . dacit Rod sedirnentare: • Calcar compact . porfir. pin): • Uscat in aer (15% umiditate) • Proaspat taiat sau umed • Cherestea de brad a~ezata in sti ve OBS.4 .Prcaspat taiat sail umed Rasinoase (brad. molift. in stiva (pentru cherestea. Piatra de eonstructll in blocuri Roci magmatice (eruptive): • And ezit. in starea in care ele incarca constructiile.

marca GB 50 72500 78500 4. tn stare umeda .Clasa C 617. Metale 3.Produs pe baza de nisip (GBN).4 24000 25000 18000 14000 18000 20000 7000 11000 13000 17000 4.marca GB 50 .marca GB 35 .mareaGB25 .2 4.2 08S: ..marcaGB 35 . Betuane de dment Beton simplu (cu pietris sau piatrl sparta) Beton annat (eli pietris sau piatra sparta) Beton eu agregate din sparturi ceramice Beton ell agregate din zgura expandata .marca GB 50 .6.Generalitati 49 GREUT ATI TEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCrII (V ALORJ NORMATE) Nr.1 3. se va indica in proiect greutatea tehnics respectiva ~iprescriptia oficiala care reglementeaza tehnologia acestui heton.6 4. • Greutatea tehnica a hetonului prcaspat turnat se ia mai mare ca aceea a betonului uscat.1 . 150) Beton cu granulit .3 4.8/3.6. 50) .Clasa C 4/5 (B 75) . greutatea fierariei marunte (cuie.1 I 5000 6000 7000 5500 7500 6000 7200 8400 6900 9400 4. restul fierariei (tiranti. Denumirea materialului Crt.1 4.5 (B 10) . 8/10 (B 100 . buloane etc.Clasa < C 2.8/3. ell 2. saboti).5 .Clasa C 8/10 (B 150) Beton eelular autoclavizat (gaz beton) .5 (B 100) .5 (B ] 5 . gusee.Produs pe baza de cenusa (GBC).Clasa C 617.Clasa C 2.mareaGB 25 ..6.6.2 Greutate tehnica IN/m31 Font! Otel pentru constructii 4.8/3. .maroa OB 50 ..). . se considera separat.3. ~ GreutlitiJe tehnice ale lemnului uscat se maresc cu 100{) N/m3 pentru Iemnul impregnat 3..000 N/rn3 corespunde unei armaturi de 1..2 4.5 I 4. in stare uscata . In stare uscata -marcaGB 25 . din tabel.000 NlmJ beton.Greutatea tehnicaa betonului armat de 25. jn stare urneda .Clasa C 2.. 75) ..3 4..000 N/mJ..In cazul utilizarii in proiectul constructiei a unui beton cu 0 greutate tehnica mai mica dec§t a betonului obisnuit (sirnplu sau annat).Produs pe baza de cenusa (GBe).5 (B 15 .Produs pc baza de nisip (GBN).marcaGB 25 .

mizi ~iblocuri ceramice eu goluri verticale: -ClasaC! .Clasa Cl 6.--- 17000 19000 12000 14000 16000 . pentru zidarie portanta .3 GREUTATI Nr.intfu"it .Clasa CO . Carllmizi ~i bloc.Clasa C2 Caramizi gaurite cu lamba ~iuluc: .-.ClasaCI . .uri pentru .Clasa Cl noaa 15000 18000 13000 15000 10000 13000 15000 13000 15000 18000 7200 8400 9400 .Clasa C2 .Valorile grcutatilor tehnice ale caramizilor ~iblocurilor pcntru zidarie indicate la acestpunct.4 6. 7.Clasa C2 Blocuri mici din beton. pentru zidarie portanta ..Clasa C3 Cari!. Crt.5 6. 5.var: " intarit • proaspat Mortar de vat sau ipsos: .rnarca 50 OBS: .J 14500 .zidarie Caramizi pline presate pe cale umeda: .intari! .5 Mortar de argila: .ClasaC2 6.Clasa C3 Blocuri mici din beton celular autoclavizat tip GBN (produs pe baza de nisip).proaspata 5.proaspat Mortar de ciment .tntarlt .rnarca GB 35 -marca GB 50 Blocuri mici din beton celular autoclavizat tip GBC (produs pe baza de cenusa).3 6.3 5.Clasa Cl . cu agrcgate usoare: .proaspat Pasta de ipso-s._P" ~ _--_----- _ _. servesc la calculul greutatilor tehnice ale zidariilor corespunzatoare.50 Actiuni 'in constructii . Zidarie 1 Zidarie din caramizi pline presate pe cale umeda . • intarita TEHNICE ALE MATERJALELOR NORMA TE) Denumirea materialului rv ALORI DE CONSTRUCTII Greutate tehnica IN/mll 21000 22000 19000 20000 5.6 7. pline sau cu goluri.1 Mortar de ciment: .4 .2 5.1 6.2 .- --~-.proaspat • 18000 6.

70. Greutatile tehnice pentru tipurile de zidarie de mai sus.4 8.0 mm) Placi rigide din PVC pentru pardoseii (grosimi de 1. 30.CiasaC2 • Clasa C3 7.0 ± 0. diferite grosimi Placi de azbest Placi din fibre de lemn.6 8.4 Zidarie din blocuri rnici sau placi de beton celular autoclavizat de tipul GBC: .Q.~~. Valorile date nu cuprind greutatea tehnica a tencuielii.1 mm) Placi rigide din PVC pentru plaeaje interioare (grosime 1.7 8. 5. 4.Marca 50 7.000 N/m 1 8. izolatii Foi de pluta aglomerata.5 ± 0. 40.3. GREUTATI TEHNJCE ALE MATERIALELOR (VA LORI NORMATE) Denurnirea materialului DE CONSTRUCTII . 80 mm) Pll1ei presate PAL Placi din beton celular autoclavizat tip GEN (prod us pe baza de nisip) pentru izolatii termice PI1'Icidin beton eelular autoclavizat tip GBC (prod us pe baza de cenusa) pentru izolatii termice 8500 9500 ~ 3500 12000 12000 9000 18600 18600 3500 6500 6000 I I J 699.Clasa Cl .ClasaC2 7. cu goluri verticale .MarcaGB 50 OBS: I. Greutate tehnica .2.9 8. Pliki pentru pereti _pard(lseli.3 .8 8.5 I I I 8.. dure ~i extradure PFL (grosimi de 3. 7. 2.2 8.1 mrn) Placi din v~tli minerals (grosimi de 20. din rnateriale plasticc Linoleum.3 + 0. 60. [N/m31 16000 18500 14500 16000 12000 13500 15500 10500 I .1 8.1 ~ Generalitati 51 I Nr.10 Zidarie din blocuri rnici sau placi de beton eelular autoclavizat de tipul GBN: .5 8. din beton cu agregate usoare · Clasa CI (ell agregate de Patarlagele sau granulit) • Clasa C 1 (eu alte agregate) 7.0.Maroa GS 35 .J . 6.3 8.ClasaC2 Zidarie din blocuri mici eu goluri.2 Zidarie din cararnizi. Crt.0.0. 50.2 mm ~i2. corespund unui mortar cu greutatea tehni ca de 19.

6 22.0 15. grosime: 1.3 Tabelul35 GREUTATI Nr.0 6.0 20.0 24.76): tip P tip S tipT tip R 60 tip R 80 Tigle de sticla (STAS 2863/2 .0 29.76): tigle eujgheab Tigle cu coarne din argila arsa (ST AS 515 -71): tigle cu jgheaburi laterale. presate tigle ell jgheaburi laterale ~iIn capcte.tigle ell j gheab.CI400 CI500 Carton bitumat ell strat de acoperire (STAS 38 .tip lA 600 .5 8.75): .0 13.0 23.76): Cl250 CI300 .6 GREUTATI NT.0 20.5 7.CA 5001F CA 500/E " CA 500/3 CPS 300 CBr 360 " COVOT PVC pentru pardoseli.76).CA440 . presate .0 13. .0 18.0 26.0 26.CA500 .0 6.0 21.0 30.0 32.6 10.0 24.0 21.0 17. grosime: 11.0 21.6 23.CA400IF .6 17.CA360 CA 360IF CA400 .0 23.5mm Dale flexibile PVC pentru pardoseli.9 30.crt TEHNICE PF.0 10. - - - .NTRU DIVERSE MATERlALE Denumirea DE CONSTRUCTII Greutatea tehnica IN/buc] I Placi presate din sticla (STAS 2863/2 . trase tigle solzl - 12.CA 250 CA270 .5mm Irnpasiitura din fibre de sticla biturnata (STAS 7916 . 5 Carton bitumat tara strat de acoperire (ST AS 138 .0 19.5 2 3 Tabelu13. CIt TEHNICE PENTRU DIVERSE MATERIALE Denumirea DE CONSTRUCTII Greutatea tebnica TN/m!] 5.CI333 .CA 333 .52 Actiuni in constructii .CA 300 .0 1 2 3 4 r-----.0 15.

0 52.0 em . de sticla pe r carton celulozic ondulat (STA 8077 -72) eli grosime de: 2.4 25.0 Panza 29.tip A 45 .0 28.0 38.5.0 28.78): Greutatea tehnica [N/mll 18.0 5.2 mm grosime) . 1 mm _grosime) Placi rigide din PVC pentru placaje interioare (1.0 24.0 29.3 ± 0.tip 6 IA 800 lA 900 IA 1100 lA 1300 IA 1900 lB 1200 IBP 900 IBP 1200 bitumata CST AS 1046 .0 em .0 em 7. I mm grosime): Placi din talas eu ciment bine stabilit: .tip .8 68.8 56.0 25.0 20.5.0 28.0 210.0 23.0 em " 4.0 40.tip .72) eli grosime de: 3.5 em .0 39.0 62.4 47.tip .0 - · - 30.0 em 10.0 em - 18.0 200.0 38.3 97.0 120.0 em 3.0 60.0 79.tip SC de 25 mm grosime .0 em 8.8.0 25.0 em 6.0 30.3.tip M 24 (2.0 20.0 ± 0.0 I 7 8 9 :: J 10 II 12 • tip 50 • tip 40 • tip A 55 .0 110.tip A 35 • tip A 30 Placi rigide din PVC pentru pardoseli: • tip K 25 (1.8 I .0 280.tip .2 ~ Inciircari permanente GREUT ATI TEHNICE PENTRU DIVERSE MATERIALE DE CONSTRUCTII Nr.tip .Ocm 6.0 130.Q__ 5.5 ± 0.crt A 53 Denumirea "tip -tip .0 260.0 em Saltele din pasla mineral a.0 23. inciusiv piasa de rabi] cu grosime de: 2em lem 5 em " 8em · 10 em 12 em Saltele din vata de sticla eli plasa de rabit (ST AS 8077 .tip SC de 50 mm grosime Rogojini din vata de sticla pe piasa de rabi] ~i ogojini din vats.0 em · 7.6 4.

8.3 iNCARCARI UTILE Valorile normate ale intensitatii incarcarilor utile curente. aparataj special medical etc. Valorile precizate in tabelul3.8 0. Coeficientul incarcarilor pentru incarcarile permanente se determina conform tahelului 3. sa .1 min. aprobate odata cu proiectul. Tabelu137 n max. In cazul in care planseul urmeaza suporte obiectele grele rnentionate incarcarile respective se vor considera di actioneaza pe suprafetele efectiv ocupate de acestea.7. Pentru cazuri nespecificate in tabelul 3.zidarie din caramid~ • zid arie din piatra . cu mijloace tradintionale pardoseli.2 1.2 0. case de bani.2 1. care reprezinta valori maxirne In conditii curente de exploatare. sunt date In tabelul 3. 0.1 3. ascensoare etc. in conformitate cu rezernarea lor real A. pe aceste suprafete nu se vor mai lua in calcul alte lncarcari utile. egalizare ~i finisaj (tencuieli. 1.2). crt I Tipul incarcal'ii .beton simplu sau armat eu greuratea specifica peste I S KN/ml . etc) executate in conditii: Greutatea si impingerea pamanturilor si urnpluturilor Fortele de precomprimarc'" 1.54 Actiuni In construftii .beton sirnplu sau arrnat cu greutatea specifica sub 18 KN/ml .9 in Nr.).9 1. .8. . Incarcarile utile enumerate in tabelul 3. Aceste valori se pot modifica in conditiile unor justificari tehnico-economice corespunzatoare.9 0. care se determina prin inmultirea intensitatilor nonnate cu coeficientii incarcarilor (relatia 3. in acest caz.de santier. greutatea elernentelor de lnchidere) executate din: 1. elementele de constructii si constructiile se vor verifica si la incarcarile specificate in tabeluI3.3 0.incarcarile date de utilajele speciale ale cladirilor (rezervoare ~i rnotoare ale instalatiilor cladirii.greutatea peretilor despartitori.greutatea obiectelor grele situate in incaperile cladirilor de locuit sau social-culturale (so be.9 I ! r--6 3 4 5 Greutatea elernentelor de izolare.3 aplicarea metodei starilor limits. ell ajutorul unor metode fundarnentate.8 nu tin seama de: . sape.metal -Iemn . coloanele 3 si 4 actioneaza pc directie verticala. .8.8.). incarcarile se iau in considerare cu intensitatile de calcul.industrializate ~ Grcutatea elernentelor permanente ale constructiilor (greutatea elementelor structurale.9 0. aceste valori se vor stabili de la caz la caz. cazane de lncalzire centrala.

spalatorii. scan.ln hale industriale 3 500 750 - -[1'1lm21 4 3000 4000 - 500 1000 2000 4000 Conform conditiilor tehnologice dar nu mai putin de: 1500 3 Locuinte (inclusiv coridoare ~i dependinte). 5S vestibu Iuri.sanitare. anexe sociale (vestiare. gradinite de copii.2 . stiintifice.3. spitalelor si altar institutii similare Birouri ~j aile incapcri de lucru (care nu sunt utilizate pentru dcpozitare ~imolcuprind aparate sau utilaje) din institutii ~i organizatii administrative. crese. de calcul. in bucatariile cantinelor ~i localurilor. aglomerari rnari de oameni nefiind probabile b) aglornerari mari de oameni fiind probabile c) acoperisurile unor incaperi.Incarcari permanente Tabelul38 Inearcari in: Nr. etc) 1500 3000 500 4 2000 3000 1000 5 Conform conditiilor de exploatare. sali de lectura a. case de odihna. de in vatamant. sali de clasa tara aparatura de laborator ale institutiilor de inv14arnant. stiintiflce ~ide proiectare. dusuri. ell pante: a) > I :20 b)s 1: 20 Acoperisuri terase circulabile a) utilizate in copuri de odihna. etc. In bai publice. in etajele tehnice b. dorrnitoare comune. dar nu I mai putin de: 2000 3000 1000 . crt Destinatia cladirii sau tncaperii incaperi Spatii de acces (cori doare. Laboratoare sau cabinete medicate ale institutiilor medico . hoteluri (cu exceptia salilor de adunare). carnerele sanaroriilor. podeste) [N/m2] incarcari pe verticala sau orizontala la balustrade [N/m] 5 1 1 2 2 Acoperisuri si acoperisuri terase necirculabile. distractie.

incarcare distribuita pe banda de l!itimc 0.lO Obs. Prevederile acestui punet se aplica numai peretilor despartitori neportanti a carer greutate distribuita pe lungimea peretilor nu este mai mare de 5000 N/m.3 Inciirchi in: NT. pe care sprijinirea acestora este posibila. [NIm2] podeste) [N/m2] lncarcari pe verticala sau orizontala la balustrade (a se vedea obs.cea rnai defavorabila dintre ipotezele: 0 a. scm. 2000 - - 500 500 Obs.4 INCAReAR! DATE DE PERETII DESP . 12) Observatii fN/ml 6 Balcoane.8 nun in 7 lungul balustradei b. 5 a 3.56 A~iuni in constructii .IO 1500 750 1500 dar nu mai putin decal 750 supl imentar eehipamente lor. logii . 500 8 Poduri: a. mcarcere distribuita pe toata suprafata Poduri de cabluri electrice. utilizate ca eteje tehnice sau avsnd alte destinatii speciale instalatiilor. pasarele de inspectie ~j circulatie la grinzi de rulare si benzi transportoare 1000. Art. incarcarile echivalente uniform distribuite pe m2 au valorile: .e c. necirculabile b. in cazul planseelor la care se poate considera 0 repartitie transversala a incarcarilcr liniare. etc . crt Destinatia cladirii sau inciperii Incaperi Spatii de acces (ceridoare. se admite ca incarcariie date de acesti pereti sa fie considerate drept lncarcari utile.-c-----Conform nr.ARTITORI Daca aroplasamcntele unor perep despartitori neportanti nu pot fi indicate si nu sunt cunoscute in momentul proiectarii sau daca forma in plan a acestor pereti este complicate. circulabile 3000 500 oes. uniform distribuite pe un perimetru al suprafetei planseului. vestibuluri.

. Pentru incarcarile variabile. valorile coeficientilor n~i nd se determina eonform tabelului 3.2 .9 Tipul inclirciiri... 5 KN/rn" 5 animale. • "0 OBSERVA! IE. in adaposturi pentru tntre 2.__ __ 1500 N/m2.. pe balcoane ~i lntre 2. 5 KNlrn" ~ logii. in atelierecu utilaj U~Of. 4 Inc~.3. avfuId intensitati normate (conform STAS sau rnai mari 1010112A -78 tabelul TIr.78 tabelul 1 sau rnai mari nr.5 - Incarcari date de peretii despa!litori 57 ::Ii) pentru pereti despartitori avand greutatea pana la 1500 N/m inclusiv 500 N/m2 b) pentru pereti despartitori avandgreutatea intre 1500 N/m ~i3000 N/m. Coeficientii lncarcarilor n ~! n nu includ coeficienti dinamici.2 0..rdri distribuite in poduri cireulabile. pereti despartitori.ri) modul de considerare a inciirciirilor date de peretii despartitori va fi dat in iastructiunile de folosire a catalogului respectiv. pe pasarelele industriale.. se pot adopta si alte valori.crt.. in locuinte... anexe sociale. 9. in functie de diversele situatii speciale care pot sa apara in practica proiectarii.. stiintiflce. invll..e~' r-. Pentru planseele prefabricate (de tip Ia~ii cu go~u. pe baza unui calcul justificativ... in (inclusiv) f---:---.4 1... in salile cornerciale ale magazine lor.2 n" .i n 1.3 1. inclusiv . " 1000 N/m2 c) pentru pereti despartitori avand greutatea peste 3000 N/rn insa nu mai mare ea 5000 N/m inclusiv . .4 1.. incarcarile date de acesti pereti se vor lua in cal cuI conform datelor reale..4.4 1.9 IN I Tabelul3. in podurile ~ egale ell 5 KN/m" necircnlabile. in sali de adunari panli la 2 KN/m"' ~i spectacole. in tribune.. 0. spalatorii.5 b ~i 6 . - - 1. in sail de mese. de (inclusiv) proiectare. 1 nr.crt. ca ~i Incarcarea datoritA oarnenilor $i materialelor in fabrici sau ateliere avand egale eu 5 KN/m' intensitati normate (cf STAS 1010lJ2A1 . 1. 811)de.6 1. 14) de: Incarcari distri buite in lungul unci linii la balustrade.2 . in podurile de cabluri electrice.S b.3 1. In toate cazurile in care pozitia ~igreutatea peretilor despartitori sunt cunoscute.muzee ~r expozitii. in bai publice.- Incarcarile distribuite pe acoperisuri ~i terase. pana la 2 KN/m' in tncaperi ale instituji ilor administrative. etc 7 orientate pe directie verticala sau orizontala (ncar-acari concentrate aplicate pc treptele scarllor ~i pe elernemele secundare S ale acoperisurilorsiplanseelor .~m1int...

coeficient Partial de siguranta seama de clasa de importanta a cladirii ce multiplies incarcarea normatasi de incarcari si de gruparea tine la care se face calculul. c e: .9) unde: Czi coeficient ce line seama de aglomerarea ell zapada pe suprafata acoperisului. prin adrniterea. .8) (3. avand urmatoarele valori: ~ 0. Valorile Incarcarea din zapada se considera conform ST AS 10 I 01/21-92 [42]. in cazuri justificate. In care este amplasata eu formulele : constructia. Coeficientul c.0 pentruconditii speciale de adapostire . La stabilirea coeficientului en trebuie avute in vedere si extinderile posibile in vviitor ale constructiilor sau constructiile invecinate ce pot fi realizate ulterior. in functie de conditiile termice ale acoperisului In cauza. (3.8 pentru conditii normale de expunere . In functie -". ca aglomerarea de zapada poate sa se produca pana la nivelul la care corespunde unei suprafete superioare plate a stratului de zapada. rara obstacole pentru conditii normale de expunere. g z. c. de pants ~i de eventuale obstacole.1 0). incarcarile acestor elemente trebuie reconsiderate. cazul unor conditii termotehnice speciale pentru elementele sup use actiunii zapezii.0. cu valori de zona climatica -:ri normate p~" si valorile de caleul pzc se calculeaza z: Pn c . gz ..SiNCARCARI Actiunea DIN ZA.PADA se manifesta prin forte exterioare distribuite.1 pentru zone de acoperis cu obstacole in calea spulberarii zapezii.1. avandu-se in vedere posibilitatile de topire a zapezii si redistribuire a incarcarilor.greutatea de referinta a stratului de zapada.1. tine seama de conditiile de expunere ale cladirii.6 pentru conditii deosebite de expunere.coeficient ce tine seama de conditiile de expunere ale cladirii. de redistribuirea zapezii datorate vantului. in . tinand seama de zapada care cade linistit. valorile Czi se recomanda s. YF . . de constructie expuse. Coeficientul Czi se stabileste pentru fiecare forma distincta de acoperis. de efectele de alunecare a zapezii pe acoperisuri in pants.58 Actiuni in construc!ii- 3 3. in tunel aerodinarnic. trebuie sa se aiba in vedere ~i posibilitatea aglornerarilor mari de zapada care se pot produce datorita vantului. In cazul acoperisurilor eu configuratie de depresiune sau caldare. statice. Pentru constructii de importanta deosebita ~i sensibile la actiunea zapezii. zapezii actionand vertical asupra clcmentelor diferite. eli valori date in functie de unghiuI invelitorii "IX" (tabelul 3. .a se determine experimental pe model.

"12 line seama de c1asa de importanta a cladirii ~ide gruparea de incarcari la care se face calculul. Valorile acestuia se iau din tabelul 3. .11. Crt Forma acoperisului ~i scheme de variatie a coeficientului ezj Coeficientul Aeoperisuri L simple cu un plan • a 0<0. . ezl 11111111111111111111111111111111111111111 .3.0 -3() 0 60-0. "10.25 Czl 11ll1J1lI11IIHlIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII - acoperisuri O.75c'l 2 se apbcli cu a ~ 15° pentru Greutatea de referinta a stratului de zap ada gz se determina in functie de zona caracteristica din tabelul 3.5 .lncArcari din :mpada 59 Tabelul 3 1o Nr. . > 3(}0 e21 ~ . a. Zonele caracteristice Romaniei sunt prezentate in figura 3.14. Clasele de importanta pentru detenninarea coeficientilor partiali de siguranta '/a+f sunt definite in tabelu13.5.12 iar valorile coeficientilor partiali de siguranta "I~+f din tabelu13.1.30° 30° <: u s 60° 0. a. crt. "II. 1. in conformitate cu STAS 1010010-75 [39]. . I ) 1 Varianta IIIIIIIIII!!IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII variants 2 1. a. Coeficientul partial de siguranta "IF. Czi (se determina varianta ez[ conform nr.13.

60 Actiuni in constructii .3 .

4~ -.3y.lncarcari din zapada 61 Tabelu13.1 A. 50 In rN/m11 1500 I--A - B C D . tn ani Zona din fig. partial de siguranta Zoncle din fig. sub efeete de durata. sub efectu I incarcarilor rotate de exploatare Starile limita ale exploatarii normale.B.. -O. 2: 0.D Coeficienti partiali de siguranta E - acti unea gruparilor fundamentale Startle limita ale exploatarii norrnale. .11 Perioada de revenire. .5 . 3.2 .C. sub actiunea grupsrilor speciale (in care actiunea zapezii ioaca un rol secund) Starile limita ultima de oboseala YF Y.3.s. Yb -o.. 2: O. Yr Y2 0 0. sub Simbolul coefic.. 1 Altitudinea 10 25 Greutatea de referinta f(.g" 20. 900 1200 1500 E 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 2]00 2200 2300 2400 2500 1800 1500 1700 J 850 2000 2200 2400 2600 2850 3100 3400 3700 4000 4400 4800 5300 5800 6200 6700 7200 1200 1600 2000 2400 2000 2250 2400 2500 2900 3200 3450 3800 4100 4500 4900 5300 S800 6400 7000 7700 8300 9000 9600 2000 2500 3000 2500 2800 3000 3300 3600 4000 4800 4700 5100 -- 5600 6100 6600 7300 8000 8800 9600 ]0400 11200 12000 Tabelu13 12 Starile lirnita ~i ruperile de ine1ire1iri Starile limita ultime de rezistenta ~i stabilitate.gp f.3Yb Yo Yo -O.4~ c.2- c.3'(d YI Y.2~ 20.3yc cegp 'Yo -0. Starile limitii ultime.

0 1. .s"'/ 2. Pc baza prevederilor unor regl ementar i tehnice sau pe baza unor justificari ~orespunzatoare.4 1. criterii speciale de asigorare.60 0.62 Actiuni In constructii -3 Tabelul 3 13 .3 / Yb 3.6 1. Constructti de importan!ii medie .2 2. considerate in gruparile speciale. 2 Constructii de importanta exceptionala .3 ] .4 . sa Diferentierea nivelului de asigurare.Constructii recuperare in unna unor evenimente eatastrofal e (constructi i a ei'iror supravietuire este necesara pentru asigurarea unui minim de masuri in urmarilor vederea inlarurarii unor catastrofe).Constructii a carer avariere are urrnari catastrofale . de la caz la caz. se adopta unelc sporuri fata de asigurarea obisnuira. De regula nu se introduc diferenti eri din punctul dc vedere al asigurarii necesare.Constructii a carer avariere are urmarl deosebit de grave necesare pentru .55 0. cu referire la incadrarea in clase de importanta. IV =. constructii adapostirea temporara a anirnalelor In afara Ullor sporuri I II unor reglementari Pe baza prevederilor tehnice sau pe baza unor j ustificari corespunzatoare. a carer avariere nu prezinta pericole pentru viata ~i sanatatea pentru oamenilor.30 0.0 Yc 1. adopta unele rcducjTi fata de asigurarea obisnuita.Constructii a carat exp loatare nelntrerupta este indispensabila Constructii de importanta deosebitli . pot sa fie stabilite.Consrrucpl pentru care nu exista indicatii de incadrare tn alte clase se incadreaza in aceasta clasa Constructll de importanta secundad Constructii a caror avariere implica un pericol redus pentru viata si sanatatea oamenilor ~iproduce pagube materiale reduse Ccnstructii neimportante provizorii Constructit de valoare redusa. V Uncle criterii de asigurare pot fie mult mai putin severe dedit in mod curent sau chiar sa nu fie luate in considerare. este legata de valorile considerate pentru actiunile exceptionale sau pentru intensitatile exceptionale ale actiunilor ternporare.6 1.25 - Yf 0. pc baza unei justificari corespunzatoare.8 1. Ye 0.50 0.4 2. III ale valorile de baza Se utilizeaza coeficientilor in verificarca sigurantei.35 0.2 2.45 - Clasa de importanta 1 Caracterizare Tabelul314 Observatii asupra modului de asigurare 3 mai irnportante de prescrise reglcmentarile asigurare.7 2.Clasa cuprinde rnajoritatea constructi ilor .2 - Yd 2. in tehnice eu caracter general. Clasa de importanta I IT III N V Ya 2.40 0.8 2.0 2.0 1.

In cazul constructiilor curente. estacade care au perioada proprie fundamentals mai mare de 0. Cl.presiunea dinarnica de baza stabilizata. . afara de cele din categoriile C2 si C3.coeficientul aerodinamic pe suprafata "i" a constructiei. C3. In general. Ch(Z) .6 INCARCAru DIN VANT Actiunea vantuiui se manifesta prin forte exterioare distribuite.).coeficientul partial de siguranta. .constructiile care nu fac parte din categoria C2• . C2. c.antuluL in aceasta categorie intra to ate constructiile. care depasesc 40 m inaltime sau au perioada proprie fundamentals mai mare de Is. . se considera trei categorii de constructii. directia curentului de aer este orizontala. Din categoria C1 fac parte constructiile curente. putin sensibile Ia actiunea vantului. clemente de inchidere etc. Din punet de vedere al efectului asupra constructiilor. g.25s.6 .coeficientul de rafala. .. dar avand si componente tangentiale. orientate in mod preponderent normal la suprafata expusa. in vcderea deterrninarii efectelor fluctuante ale vantului.alte structuri sau parti usoare de constructie. C2 fac parte constructiile curente sensibile la actiunea vantului. statica ~i dinamica. conform prevederilor incarcarilor din capitolul de calcul ale intensitatilor din vant sunt: (3. in aceasta categorie intra: . importante In special pentru elementele de suprafata mare. cosuri de fum.coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea z deasupra terenului liber. fortele produse de vant Sf: considers ca suma a doua componente. utilaje tip colo ana. y . In functie de sensibilitatea la actiunea vantului. in raport eu constructia.1 0) (3.indireari din vant 63 3. incarcarile din vant se considers ell se aplica static. vantul se considera ca poata sa bata din orice directie. Indircarea calcul p~. la inaltimea de 10m deasupra terenului. gruparea Relatiile din vant se ia 'in ca1cule eu intensitatea incarcarilor facandu-se normata p~ ~i cu cea de 3. civile ~i industriale. turnuri.stalpi ai liniilor electrice aeriene.3. susceptibile de a amplifica sensibil oscilatiile datorite fluctuatiilor Din categoria de presiunii vantului. conform STAS 1010 il2090 [41]. . tlexibile (proeminen]e. putin sensibile la actiunea .IOa) unde 13 .structuri de cladiri inalte.

4 l .0.5 . La valorile pozinve ale coeficientilor corespund presiuni.0.0.8 hi I .00 0.5 ::.2 0. ·0.4 " r 1. btl ::::0.4 I ·0.6 .0.) trebuie sa se tina seama si de variatia presiunii interioare (suprapresiune sau suctiune) aplicata pe toate fetele constructiei.2 + 0.5 .8 Cn~ C.5 C1 lndicatii pentru definirea coeficientului en.5 ·0. pentru presiuni si suctiuni sunt precizate in tabelul 3.0 . Coeficientul aerodinarnic pe suprafata "i" a constructiei cn• pentru diferite scheme de constructie.0.7 '2! 2.tS.. turnurile de racire cu maltimi de peste 100 m.0 .0..0 . ~i folosirea schernelor hIli 1.. etc. cu forma dreptunghiulara in plan.0 0.3 Din categoria C3 fac parte constructiile care ridica probleme speciale datorita sensibilitatii la actiunea vantului ~i complexitatii comportarii lor. 0. .0 Plan 0.8 .6 .4 +0. La constructiile eu deschideri man (hale.0.64 Actiuni in constructii . iar coeficientul de rafala p "" 1.6 ·0.3 + 0. grupurile de conducte sau estacade cu deschideri sau ina1timi de peste 50 m.c I 20· =rOn 40° 6O" i + 0.0. In aceasta categoric intra de exemplu tumurile de televiziune. I 1- 0° .4 .6.45 .0 s Observatie: I ::::2 I I ·0.8 .0. hangare..0.0 f" -0.1 + 0.8 I I 0.0. iar la valorile negative corespund suctiuni.8 . I J I ~ 2.0 .7 .-:2.6 I I Co> Coeficientul en.8 .05 + 0. se refera Ia toate constructiile mchise. Tabelu13 15 Profilul constructiei si scheme de incardlri date de vant Directia vantului cr.0 Col . In cazuI constructiilor din categoria ell componentele statica si fluctuanta ale vantului se iau in considerare rmpreuna.0.0. -0. iar In cazul suctiunilor cu eh(h med). antenele si cosurile de fum cu inaltimi de peste 150 m.8 ~.0.3 + 0.0. Coeficientii Cni se asociaza in cazuI presiunilor eli eoefieientul Ch(Z).5 I I hIli 1.6 .

alte amplasamente similare. este de eel mult 0. In tipul deamplasament III se incadreaza amplasamentele din centrele marilor erase ell zone dens construite.65 ( l~ ) .. ell majoritatea cladirilor avand inaltimi de ordinul a 30 m sau rnai mari. din zone cu masive forestiere.pentru amplasamente = ( l~ O.). In tipul de amplasament I se incadreaza amplasamentele deschise (carnpii. ca de exemplu intre tipurile I si II. variatia presiunii interioare eategorii: se ia egala eu ± 0. Coeficientul Ch(Z) in functie de inaltimea z deasupra terenului liber.32 J ~ 1.15. In cazul constructiilor cu permeabilitate normala. II ~i Ill.10. acoperite relativ uniform eu obstacole cu inaltimi de peste 10 m.44 c. silvostepe. (z) . Pot fi luate in considerate si situatii intermediare intre cele trei tipuri de amplasamente. Iaeurilor etc. in cazurile in care inaltimea medie a obstacolelor bob este panii la 10m. In tipul de amplasament I1 se incadreaza amplasamentele din orase (ell exceptia centrelor marilor erase) ~i imprejurirni. (hmed)· g v' Incarcarile g . precum ~i amplasamentele din zona construita eu obstacole cu inaltimi mai rnici de 10m.pentru amplasamente de tip III: 0. (z) =" 0. 0.15.. din elementele de inchidere (pereti.2 -c. ce pot deschise simultan. In modul eel mai defavorabil conform relatiei Pentru determinarea coeficientului Ch(Z) se considera trei tipuri de ampJasamente I. iar constructiile cu permeabilitate ridicata se considera cele la care acest raport este mai mare de 0. Constructiile cu permeabilitate normals se considera cele la care raportuI dintre suprafata golurilor. malurile deschise ale marii. acoperis) ~i suprafata elementelor de inchidere. iar in cazul celor ell permeabilitate de presiune determinate ridicata interioara de se ± 0.66 ~ 0.5· cb (h med)' corespunzatoare variatiilor peste incarcarile suprapun 3. In functie de marimea ~i distributia obstacolelor situate in vecinatatea constructiei considerate. constructiile se impart in doua ell permeabilitate normals si eu permeabilitate ridicata.65 ( I~ ) ~ 0.11 ) de tip II: 0.3 .65 (3. se determina eu relatia: -pentru amplasamente de tip I: ch (z) .12) c.13) .0 (3. In metri..Inciireari 6 din vant 65 Pentru determinarea acestor variatii de presiune.30 (3. . iar distanta de la aceste obstacole pana la constructie nu este rnai mare de 8 hob.

.45 0.. se determina in functie de amplasamentul constructiei avand in vedere harta de zonare din figura 3. La stabilirea valorii presiunii dinamice de bani trebuie avute In vedere si conditiile de microrelief care creaza situatii de adapostire sau de expunere.65 0.55 1.15 2. la inaltimea de ]0 m deasupra terenului si pentru 0 perioada de revenire de 10 ani. Tabelul3.20 2.35 2.25 0.20 0. au fast stabilite pe baza interpretarii sirurilor de observatii meteorologiee obtinute de Institutul de Meteorologie ~iHidrologie si sunt date pentru amplasamentele desehise de tip J.50 1.75 1. E noo 1300 1500 1700 46 49 52 OBSERVATII : 1. Presiunea dinamica de baza stabilizata.95 1.16.17.40 2.95 (z} 1.00 0.75 ----~ .30 1. . 1.60 2.15 1. la tnaltlrnea de 10 m deasupra terenului [N(m21 y 3 s 800 :S 800 :S 800 300 420 550 26 3D 25 27 32 38 42 Zone cu conditii deosebite pentru care se cer date din partea Institutului de Meteorolozie ~iHidrologie 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2100 400 450 650 900 '. 2.10 .65 1.2 si valorile mentionate in tabelul 3.10 3. 2.15 3.10 1.66 Actiuni in constructii .90 0. pentru valori intermediare ale iniil~imii z falA de cele din tabel.6 [41).17 Zona A B C D 'Altitudinea m Viteza mediata pe doua minute "2m mls 22 Presiunea dinarnica de baza stabilizata. la inaltimea del 0 m deasupra terenului.80 1.10 3. conform prevederilor STAS 10101120-90 pet. Ch(Z) se obtine prin interpolare liniara. Valorile privind presiunea dinamica de baza stabilizata ~i viteza mediata pe doua minute.3 Coeficientul Ch(Z) poate fi determinat si din tabelul 3.80 2. Tabelul3 Tipul de amplasament I II III 3 4 d 16 IJ s 10 j 20 40 60 80 Cb 100 150 200 350 1.

A.70 1.80 1. Yo.25 0.00 0.30 0.40 1. Valoarea intensitatii de calcul a lncarcarii date de vant se obtine prin inmultirea intensitatii normate eu un coeficient partial de siguranta care este notat YF .20 1.2.45 11 TIl IV r 1.30 1.25 1.90 2.50 1. 1.18 ~i tabelul 3. definite in capitolul 3. .starea limita si gruparea de incarcari la care se face verificarea. In zona E.6 .60 0.85 - ¥d Y.00 1.50 1. C.B.05 0. Coeficientii partiali de siguranta se stabilese diferentiat In functie de: . . se iau valorile din tabel numai in absenta unor cercetari speciale. 1.3.20 1. sub efectu I incarcari Ior totale de exploatare Starile limitll ale exploatarii normale sub efect de durata Starile limits sub actiunea gruparilor speciale (in care actiunea vantului joaca un rol secundar) Starea limita ultima de oboseala Simbolul coeficientu Iui partial de siguranta YF Zonele din fig.50 1.50 1.05 - - 1.25 - Ye 0. P2m si gv nu trebuie sa aiba valori mai mici decat cele ale zonelor limitrofe.60 1.30 Yb t. .70 1.20 1. 0.40 0.40 1.95 1.sau "/1 in functie de starile Iimita ~igruparea de incarcari la care se face verifiearea.40 1.60 1.55 0.50 0.C Y.30 1.19 I Felul constructiei Constructii curente putin sensibile la actiunea vantului (categoria C1) Constructii sensibile la actiunea vantului (categoria C2 ~iC.30 0.10 0. ell altitudine sub 800 m. Yl . Valorile coeficientilor partiali de siguranta sunt prezentate in tabelul 3 .zonele A.10 2.35 0. 4.35 0.45 .40 1.20 1. TabeluI 3.18 Starile Iirnita ~igrupari Ie de incercari Starile limita ultime de rezistenta si stabilitate sub actiunea gruparilor fundamentale Statile lirnita ale exploatarii normale. B. tabeI3.) Clasade irnportanta I II III IV V a constru eli ei Y. 3.60 1.E Yo Yo Yc Yd YI Yo Yr J Y2 0 0.lndircari din vant 67 3.55 0.2 Tabelul 3.10 0.00 1. D si E din figura 3.19. D.14).40 0.2 .60 0.elasa de importanta (cf.75 1. In zone ell altitudini rnai mici de 1400 m.categoria constructiilor.50 0.

68 Actiuni In constructii • 3 .

care se stabilesc conform prescriptiilor speciale referitoare la ti...). . Yf se stabilesc conform tabelului 3.19.. etc.. linii aeriene ~i unicatie. etc). la care sclieitarile sunt determinate practic numai din actiunea vantului. In cazul componenteJor usoare (elementelor de inchidere.6 .19 se sporesc ell 50 % daca acestor componente Ii se atribuie ~i irnportanta ca structurii prineipale.50 %."fl}enea sisterne. valorile determinate onn tabelului 3.lncarcari din vant 69 Valorile Yo. In alte situatii se aplica un spor de 0. cu exceptia celor pentru ele sisteme speciale (linii aeriene de energie electrica. statii electrice.3. .. iat de la caz la caz de proiectant.

_ Acoperisurile sunt elemente de la partea supericara a cladirii impotriva functiune. Acoperisurile se impart in doua grupe: acoperisuri si acoperisuri plate. Panta unui acoperis trebuie sa fie [36]. ACOPERI~URI LEMN 4. in putea aparea In cazul patrunderii acestora In Acoperisurile mare a invelitorii) apelor meteorice). Dezavantajele sarpantelor din lernn: durabilitatea relativ redusa ~j pericolul de incendiu. plane care (in general) fae acelasi unghi ell orizontala. Invetitoarea constituie partea de 4. invelitoarea. PANTELE iNVELITORILOR Pentru ca invelitoarea sa asigure scurgerea apelor. cu atat mai mare cu cat materialul din care 5e executa este mai putin irnpermeabil sau are mai multe rosturi.1 GENERALITATI t TIP ~ARPANTE DIN. acoperisul este executat In mat multe plane inclinate fata de orizontala. Acestea prezinta 0 serie intreaga de avantaje In executie si In exploatare. care au rolul de a colecta apele de pe acoperis ~ide a Ie indeparta de la peretii cladirii. numite "pante" sau "ape". pot fi inlaturate prin tratarea corespunzatoare a materialuJui lemnos irnpotrtva focului ~ia degradarilor. $arpanta reprezinta partea de rezistenta a acoperisului ~j este alcatuita din ansamblul elementelor portante ce asigura preluarea incarcarilor de la invelitoare ~i Ie transmite la structura de rezistenta vertical a a cladirii. Pentru a indeplini aceasta colectarea ~iindepartarea apelor meteorice. Tipul lnvelitorii determina greutatea si panta versantilor acoperisului. Elementele accesorii sunt streasinile. cum ar fi: 0 executie usoara si rapida. acoperisul trebuie sa asigure vederea prevenirii deteriorarilor ce ar cladire. Cele mai des utilizate tipuri de sarpante sunt cele din lemn. burlanele ~ijgheaburile. sarpanta ~i elementele accesorii. imbinari simple.2 INVELITORI. . greutate proprie relativ redusa ~i0 exploatare sigura. tip terasa (avand tip sarpanta au In tip sarpanta (avand 0 0 panta a panta redusa de scurgere urmatoarele elemente: components protectie a acoperisului impotriva intemperiilor trebuind sa asigure scurgerea apelor de pe acoperis §I sa asigure irnpermeabilitatea la actiunea apei de orice forma. constructie. avand rolul de a asigura protectia actiunilor climatice.CAP 4.

50 275 275 120 120 120 vertical vertical vertical 4 5 6 .80 Placi ondulate.grea (pietris la terase necirculabile) .... 20 12.asezate dublu b) cujgheab ..duble Placi ondulate din azbociment. uzuale si maxime ale pantelor din campul invelitorilor..... neagra STAS 1946-80 zlncata STA$ 2028 . STAS 7916 . Pantele invelitorilor 71 Panta invelitorii se alege in functie de materialul din care este alcatuita invelitoarea....78< STAS 10126 . STAS 5936/1.eu falturi orizontale ~iverticale duble . 70 20 7 5 150") 3 60 45 45 35 55 25 45 35 70 . cm/m minima uzuala Maxima I 20 25 ..Invelitori. din polirneri .80).. Iipite eli mastic de birum cu protectie .40 30 . ..u~oarA (vopsire.. 1 2. 5 2 ....80< STAS 1046 ...80 sau cutata. 70 45 .. 70 vertical 45 vertical 45 . prirnul prins in cuie. 70 50 . rnici.la cornise $i briuri (profile eu falturi) 50 . 70 35 Conform STAS 3303/1 ·8& I 5 12 5 ......un strat Pants invelitorii.....5 1. masurate pe !inia de cea mai mare panta.5 20 2 . etc) .... 60 15 ..grea (dale la terase circulabile) .80..45 Vertical 2 1. STAS 5584-73 .....versant din mai multe placi Panouri din tabla ondulata STAS 2029 . In tabel sunt date valorile rninime. al doilea lipit de prirnul eu mastic de bitum Hidroizolatii Im straturi multiple.. 30 vertical vertical 9 5 12 15 7 5 . 30 12. din' foi bituminate (STAS 138 .placi plane...40 I 5... conform tabelului 4.]... 4 40 ..2 .versant dintr-o singura placa .trase ... 10 vertical vertical 10 ! 40 40 2 vertical vertical vertical vertical vertical I .5 1.... utilizat la constructii provizorii doua straturi..doua straturi $ite din azboeiment ..simple .. STAS 513 -74 Azbociinent .....usoara si eu masuri specialc de asigurare contra alunecarii ..79 a) solzi: . 70 7 8 55 . Tabelul4 Nr crt I Material ~i mod de alcatuire Hidroizolarii eu una sau doua foi biturninate (STAS 13880. 70 45 .. folie reflectorizanta..275 5.. STAS 515 .. .. . 70 56 ..4.hidroizolatiei Tigle din argila arsa.. 90 55 ...asezate simplu .80) cu: un strat prins direct In cuie sau sipci.in solzi .eu falturi orizontale ~i verticale duble montate: . 70 30 ..cu sipci ..presate Tiglc cu jghcab din mortar de cirnent Olane.&0 versant dintr-o singura foaie versant de mai rnulte foi Tabla plana .275 5. STAS 7916 .

tabachere Temperatura Umiditatea inrerioara relativa a OoC aerului % - 60 50 60 70 ... corpun de cladiri mvecmate vertical 46 .. 80 60 6L. 35 31 . ~I 45 45 60 30 61.. Amplasamentul constructiei.. . se intercaleaza intre planurile acoperisului care forrneaza dolia un plan a carui panta are valoarea minima. a frangerilor de panta... Instructiunile STAS 3300/2-88 [49J precizeaza ea la proiectarea invelitorilor se tine cont.. In functie de conditiile strict locale in care se afla amplasamentul proiectantul poate aprecia trecerea obiectivului de la zona I la zona II sau invers.4 11 12 13 Sit.. .. 110 80 ..tn trei straturi sau mai rnulre Stuf si trestie Geam la: Microclimat interior a.in doua straturi .35 vertical 46 .. sindrila ....... de incadrarea arnplasamentului constructiei fata de conditiile locale de expunere 1a vant ~i fala de conditiile de simultaneitate a ploilor ~i a vantului. .. ....1).. 52 vertical 31. luminatoare . lucarnelor sau copertinelor.. 52 31 .. varfuri si versanti de munte afectati de vanturi).sirnplu . 120 vertical vertical 275 b.. pe 0 distanta de 5 km sau In vai inguste si deschise. . 35 46 . . a lungimilor reduse de versant. 80 - 10 30 45 30 30 15 .. amplasament expus (In zonele din vecinatatea rnarii sau a unor intinderi rnari de ape.. 52 46 .72 Acoperi~uri tip sarpante din lemn ..80 45 . conform hartii de zonare a teritoriului Romaniei (figura 4.80 60 61. 35 ..dublu ::. 180 60 . 15~ 60 61 .dublu > 15° ....) Racordarile hidroizolatiei la ance. 52 vertical mal inalte se executa pe . racorduri verticala ell fixare la partea superioara. in functie de localizarea acestuia pe teritoriul Rornaniei. Valorile pantelor invelitorilor cuprinse intre uzual (limita superioara) ~imaxim se pot folosi in zona III doar in eazul luarii de masuri speciale de prindere si de protectie a invelitorii....simplu .. lucame..... amplasament protejat (in zonele depresionare.. trecatori.. .... In: amplasarnent normal (In campie sau pedis). pe linga modul de alcatuire a acestora. inconjurate de deal uri sau marginite de dealuri pe directia vanturilor dominante). La invelitorile eu dolii ale caror pante scad sub valoarea minima.. Valorile pantelor invelitorilor cuprinse intre minim ~i uzua1 (valoarea minima) se folosesc in cazul suprafetelor reduse..40 vertical vertical vertical vertical vertical 31. poate fi incadrat din punct de vedere al conditiilor locale de expunere [a vant.

. '" e N () 0 ::3 ~q :r:: I t:: t'!. ~ .0.2 ... "3 '«5 '':..1 1 It . 0 '2 E 0 ~ <"" ::r '0 "u.5 s '0 .j c ::r ::r 0...5 "'=' <U Q) (. s:: '.1 .. ''.: ..:: ttl o -..1 ' . <1-' "~ Ll: 0Jj .... > 2 c. ..... 3 II .. '.t: .... ::. ::3 .. Pantele invelitorilor 73 . ::r 0..i i> i ~ "0 (j - > "0 . 0 .invelitori.c 5 <t'!._ ~ 'r.......~ ~ ~ c 'Vi.:: '0.4.l CI:I ~ .. :> : J 0. ".. ''... ... c:::: IU IU ."" IU E Q) .1 .1 .

74

Acoperi~uri

tip ~~ante

din lernn - 4

4.3 SOLU'fII CONSTRUCTIVE
Tipuri de sarpante

PENTRU

SARP ANTE

Sarpantele folosite in mod frecvent la cladirile de locuit, social-administrative sau culturale ell deschiderile transversale pana la 18 m, au 0 alcatuire speciala !1i se numesc ~arpante dulgheresti sau clasice. Acestea pot fi elasifieate dupa modul de rezemare pe elementele structurale ale cladirii in: sarpante eli capriori, sarpante eu scaune, sarpante eli macaz, sarpante mixte.

Sarpante cu ciipriori
Sarpantele ell capriori sunt utilizate la cladiri eli 0 singura desehidere 4.2), la care peretii portanti sunt dispusi Ia distanta de 4,0 - 6,5 m: (figura

2

4

4.00-6.50 m

1 - contravantuiri, 2 - capriori, 3 - sipci, 4 - coarda

Figura 4.2 - Sarpanta cu capriori, pentru deschideri

4,00 m ::;;L::;; 6,50 m

4 ..3 - Solutii constructive

pentru sarpante

75

$arpantele cu scaune
Sarpanteie cu scaune sunt folosite la cladirile care au pere]i de rezistenta r:deriori ce pot prelua incarcarile transmise de elementele verticale ale sarpantei. Acestea se impart, dupa modul de rezemare, in doua grupe: sarpante pe ziduri sau grinzi transversale sarpante pe ziduri longitudinale.

Sarpante pe ziduri sau grinzi transversale
in functie de marimea .:~ferite scheme de alcatuire, -3 .. .4.5 sunt prezentate cele ... scaune rezemate pe ziduri deschiderii transversale a cladirii (L) sarpantele pot avea distanta dintre fennefiind de 3,00 ... 5,00 m. in fig uri Ie mai des utilizate solutiile constructive pentru sarpantele sau grinzi transversale si detaliile specifice.

1

2.00

+

3.50

1

6.50+ 8.50 l-clesti 2x7,5/l5; 2-righl. 5,8x7,5; 3-talpa scurta; 4-perete transversal.
1TI.

fig.4.3 - Sarpanta pe ziduri transversale, pentru deschideri 6,50 rn ::; L $ 8,50

$arpante pe ziduri longitudinale

Tn figurile 4.6 .. .4.1 0 sunt prezentate solutiile constructive ~i detaliile specifice antelor cu scaune rezemate pe ziduri longitudinale rnediane, pentru diferite valori ale deschiderilor transversale ale cladirii, Pentru deschiderea (L) cuprinsa intre .7,50 m se dau doua variante de rezolvare a sarpantelor: una avand pane Ie

76 Acoperi~uri tip sarpante din Iemn - 4 intermediare drepte (figura 4.7) si cea de-a doua, avand panele intermediate oblice (figura 4.8). Sarpantele pe ziduri longitudinale au fermele dispuse la distanta de 2,80 ... 3,50 m.

J

-pan a 12x15; 2-cle~te 2x(28x 15); 3-c~riDr lOxl2.
$

Fig.4.4 - Sarpanta pe ziduri transversale, pentru deschideri 8,50 m

L

$

13,00 m.

4.3 - Solutii constructive pentru ~arpante 77
200+3.50

L=ll.OO+ 15.00

L=l3.00c-I8.00

l-rigla; 2-caprior; 3-cle~ti; 4-contraviintuire;

S-pop; 6-talpa.

FigA.S

- Sarpante pe ziduri transversale, pentru deschideri 11,00 m ~ L ~ 18,00 m.

78

AcoEeri~uri tip ~arpante din lemn - 4 2.00 .. 3.25 m [F]

/

/

"10

7.5 10 12

~k
1

4_.0_0_~_6~.5~O_m

~~

1

l-pop; 2-cJqti (sciindura); 3-contrafi~a 012; 4-carton asfaltat: 5-talpa scurta; 6-scoabe.

Figura 4.6 - Sarpanta

pe zid longitudinal

median, pentru L

$

6,50 m.

4.3 - Solutii constructive

pentru ~arpante

79

6.50 .. 7.50 m
I-I

F

c

c

c

F

l-furura; 2·cle$ti; 3·pana; 4-caprior.

Figura 4. 7.a - Sarpanta

cu popi inclinati, rezernata pe zid longitudinal pentru 6,50 m s L S; 7,50 m.

median,

S-etrieri. r-. 3-clesti ix 15.. 4-talpa 15x 15. rezernata pe zid longitudinal median.7. Figura 4..50 m :::.b .'\ 80 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn ..7. pentru 6. 2-scoaba. N // / 3 6 l-furura. .50 m detalii..Sarpanta ell popi inclinati. L:::. 6-carton asfaltat: 7-contravanruire Z8X 15.4 \ \ scoabe 012-20 mm intoarse drepte o o r'l o .

.Sarpanta pe zid longitudinal median..panA mtermediara lnclinata.00 . 2·contrafi~a longitudinala.8 . 3.4.Solutii constructive pentru ~arpante 2. 4·scoaba. Figura 4.50 m s L S 7. cu pane inclinate. 5-pani'i de streasina.3. . pentru 6.50 m.3 .50 81 [FJ 3 5 Detaliu A /' 4 / / /' / l-clesti.

82 Acoperisuri tip 9:arpante din lemn .00 .50 [FJ 15xJ5 Detaliu I l-talpa l 5x15x70.00 m . 3-etrieri. 4-scoabc metalice. 3.. Figura 4. 2-carton asfaltar.Sarpanta pe zid longitudinal median.50 !5: l.4 2.9 .00 m s L s 9. pentru 7.

.1 O.00 m s. 3-pana. Figura 4.Solutii constructive pentru ~arpante 83 Detaliu B 2 4 l-contravantuire: 2-clqte 2x(ix 15). L s J 3.a . pentru 9. 4-ci:iprior.00 m.3 .Sarpanta pe zid longitudinal median.4.

4-scoabe. 8-zid. 3' -talpa 15x 15x60.Sarpanta pe zid longitudinal median. Figura 4. pentru 9. 6-pana.caprior.h . 5-ancoraj 06. r -talpa scurta.00 m:5 L:5 13. . 7.00 m.84 Acoperi§uri tip ~arpante din lemn .4 sec' figl l-contravantuire: 2-cle~te 2x(2sx 15}: 3-llilpi.10.

20 m lntre pop ~iperetele longitudinal. s·pop. avand distanta maxima de 1. clcsri 7.3 .00 m ::. 119 / 6 15 Detaiiu B ---~- I-caprior. 4·contrafi~a. 6·arbaletrier..Sarpanta pe ziduri longitudinaie.11 .4.S. se poate adopta solutia de sarpanta din figura 4. Figura 4.Sx7. pentru 10.Solujii constructive pentru sarpante 85 In cazul cand zidurile longitudinale nu sunt mediane sau simetric amplasate in sectiunea transversal a.. 12.00 m-variantal L . 3·pana.11 sau cea din figura 4. ::.12.

4-contrafi~a.12.00 ~ I-- U u ~ 'I we '1 S.00 m varianta 2 L <.II 86 Acoperi~uri tip sarpante din lemn . l-planseu.4 5 3 / 2 C F n 1-1 C 11 C C F . 70.. V It U r-.a . Figura 4.Sarpanta pe ziduri longitudinale.90 U 3. 5-pana intcrmediara.: 12.00 m - .. 6-cle~ti 7. r-.00'" 5. pentru 10.. 2-pana de streasina: 3-cfiprior.5x15.

12. detalii :s L :s 12.b . "2" 12 " -. pe care ar putea descarca elernentele sarpantei) sau cu pereti interiori amplasati neconvenabil pentru descarcarea sarpautei pe ei. pentru 10.00 m- $arpanteie cu maC(IZ Sarpantele cu ferme tip macaz sunt utilizate la cladirile care fiU au decat per eli .Solutii constructive pentru sarpante 87 Detalui A 2 10 12' .00 m varianta 2. .4. Dupa marimea deschiderii transversale.5x 15. 2-cle~ti 7.3 . schemele de alcatuire a sarpantelor cu -nacaz se executa In diferite solutii constructive.ongitudinali exteriori (tara pereti de rezistenta interiori. a b T-caprior. Figura 4.Sarpanta pe ziduri Iongitudinale.

respectiv macaz.13- 2-arbaJetrier. 3-ote11a:t IOx50 mm.14 sunt prezentate sarpante eu simplu. I .00 m. l-coarda. SarpanHi ell macaz pentru deschideri L ::. pentru deschideri transversale (L) mai mari de 8. Detalii caracteristice.00 m.uri tip ~arpante din lemn . 13 si 4. 8. ell dublu Figura 4.88 Acoperi~.4 in figurile 4.

Solutii constructive pentru ~arpante 89 /' 2x7. 2-talpil.4.5 _n_. / )5 / 19 / 15 / /25 »1-1 J I l-pana. Figura 4. 3-arbaletrier.00 m.Sarpanta cu rnacaz pentru deschideri L ~ 8.14 .3 . Detalii caracreristice. .

3. in functie de tipul invelitorii. all distanta inrerax egala ell distanta dintre ferme. de forma dreptunghiulara sau circulara. reazema pe capriori. deschiderea recornandata (distanta dintre popi) este de 3. au deschiderea maxima in planul invelitorii de 4. pentru a sustine invelitoarea. In solutiile constructive prezentate In capitoluI4..70 . LEMNOS SI CARACTERISTICILE Elementele sarpantei Elementele componente ale sarpantelor din lemn sunt elemente liniare. 3..50 m. de jur-imprejur. acestea fiind urmatoarele: a) astereala lin strat continuu de scanduri dispuse in sens longitudinal cladirii care formeaza 0 suprafata compacta si plana.1. reazerna pe capriori sau pe alte sipci. ele pot f orizontale (pane de coarna. distanta interax este de 0.5 .. Cli rol de sustinere a invelitorii. c) capriorii sunt dispusi dupa linia de cea mai mare panta a acoperisului. eu sectiunea transversals simpla.0 m (si 2. pane de streasina sau pane intermediare) sau inclinate (panele intermediare asezate deasupra popilor inclinati).3.50 m..5 m In consola) iar pe orizontala de 2..00 m. se ancoreaza de centurile zidurilor exterioare: f) popii asezati vertical sau inclinat sub panele longitudinale.90 Acoperisuri tip sarpante din lernn . e) cosoroabele dispuse pe zidurile exterioare ale cladirii. sunt precizate elementele componente ale sarpantelor.00 . 5. .. 0. b) sipcile rigle dispuse in sens longitudinal cladirii. Peste astereala se poate menta un caroiaj de sipci transversale ~i longitudinale.90 rn. dispuse transversal peste astereala continua au distanta interax variabila.. sustin elementele secundare ale acoperisuiui reazema pe pane ~i cosoroabe.00 .4 4.4 ELEMENTELE MATERIALUL ACESTUlA COMPONENTE ALESARP ANTELOR. d) panele dispuse in sens longitudinal cladirii.. sustin capriorii ~i sunt legate de popi prin contrafise reazerna pe popi distanta recornandata interax (pe orizontala) este de 2. tip bara. cu rol de sustinere a irrvelitorilor din tigle.

. stalpi pentru esafcdaje ~i sustineri Elemente structurale la cladiri civile.. fermele sunt notate eu (F) iar perechile de capriori eu (C) . tamplar!e Elemente structurale la cladiri civile. constructii provizorii. Tabelul4. frasin Fag Mesteacan Plop Domenii de utilizare Elernente structurale la cladiri civile. in cazul In care clestii sunt lungi sau incarcarea din vant are valori mari. Ei reazema pe elementele ngitudinale de rezistenta. panouri de cofraj. Sistemele de rezistenta principale.00 m. Materialul lemnos $. preiau incarcarile ce actioneaza perpendicular pe planul sarpantei. constructii provizorii.2 fiind precizate speciile de lemn indigen si domeniile lor de utilizare. Sistemele de rezistenta secundare sunt formate din perechi de ciipriori dispusi e ferme.. industriale ~i agrozoctehnice. h) contrafisele realizeaza in mod curent contravantuirea longitudinala a sarpantei. industriale ~i agrozootehnice. Din punet de vedere structural.20 m. industriale ~i agrozootehnice. numitejerme (sau scaune).. capriorii pozitionati In dreptul popilor $1 panele longitudinale ce reazema pe popi.. solidarizeaza popii ~i capriorii se . care sustin capriorii ~i sunt legate de popi prin contrafise care asigura srabilitatea longitudinala a sarpantei. stalpi pentru e~afodaje si sustineri Elemente structurale Ia cladiri civile. 1.4. panouri de cofra]. ant plane si indeformabile in sens transversal si sunt pozitionate in lungul acoperisului distanta interax de 3. molid Larice Pin Carpen.amplaseaza sub pane ~ise prind de popi si de capriori prin buloane sau cure. pot f prevazute ~i in sens transversal. in tabelu! 4.. sarpanta este alcatuita din sisterne de rezistenta cipale $i secundare. lemn lamelat tncleiar.00 . 5. in sectiunile transversale ngitudinale.Elemente conponente ale sarpantelor reazerna prin interrnediul g) clestii 91 talpilor pe zidurile portante. i) talpile elemente dispuse la partea inferioara a popilor pentru a distribui incarcarea concentrata adusa de popi planseului. case prefabricate. numite pane.70 . industrialc ~iagrozootehnice Elernente structurale in cazul unor solicirari mecanice recluse . sarpante de acoperis cu deschideri rnici ~i medii Elernente de rezistenta la constructii provlzorii. clestii care 'ii leaga in sens transversal. la 0 distanta cuprinsa lotte 0.4. tarnplarie Elernente structurale cu solicitAri reduse. caracteristicile lui Materialul lemnos utilizat la realizarea elementelor de constructie cuprinde 0 arietate de specii. Fermele au in components popii verticali si/sau inclinati. case prefabricate.2 Specia Brad. Panele sunt elemente structurale ngitudinale.In figurile anterioare.

putandu-se utiliza si alte specii....> . in tabelul 4.30 1... .00.60 Foioase: bile mane Ie praj_ini Sortimente rasinoase Scanduri de 12...75 6 .> 2. industriale ~j agrozootehnice..6. constructii provizorii. rigle. 11 4...92 Acoperi§uri tip §arpante din Iernn .00 2...3 fiind precizate sortimentele de material lemnos si dimensiunile de livrare utilizate frecvent Ja alcatuirea sarpantelor. Scsnduri ~idulapi Grosimea Lungimi leml Latirm fern! lroml lnguste late scurte 12 .> - 6.utilizate la confectionarea sipcilor ~ia unor contrafise.. contrafise.... Dorneniile de utilizare pentru diferitele specii de lemn prezentate in tabelul 4. tlmplarie structural e eu solicitari mecanice importante la constructii Elemente civile.00 3.00..50 8. 2.... 18 20 17 . precum si de corel area eu categoriile elementelor din lemn prevazute in prescriptiile tehnice din construcrii. staipi pentru esafodaje si sustineri Stalpi de rezistenta Ja constructii civile... sipcisi rigle .30 1... SortimenteJe de material lemnos utilizate la alcatuirea sarpantelor sunt specificate in standardele romanesti: STAS 4342-85 pentru material lemnos brut (rotund) ~i STAS 942-86 pentru lemn de rasinoase (ca material prelucrat sub forma de lemn ecarisat ~isemiecarisat).utilizate la confectionarea contravantuiri..utilizati la confectionarea clestilor. 16 8.00 ... case prefabricate. grinzi sau laturoaie.00 . industriale ~iagrozootehnice.18 16.).... gorun Stejar La alegerea materialului lernnos se tine seam a de conditiile de exploatare.. Lemnul ecarisat (cheresteaua) este folosit sub forma de scanduri...2 nu sunt restrictive...... dulapi. lemn rotund neprelucrat sau grind ... a capriorilor si a talpilor... ~arpante de acoperi~ pentru deschideri mici ~imedii. .. TabeJul43 Specia: Rasinoase: Denumirea bile manele produslui prajini Materiale lernnoase brute Diametrul dIem la capatul subtire Ia ca_patulgros 12......4 Elemente structurale la constructii agrozcotehnice....utilizate la confectionarea elemente eomprimate (popi.. ... lamplarie Salcarn Cer.. 2. grinzi . sipci. Materialele lemnoase folosite la elementele sarpantelor sunt: sciinduri $I dulapi ... a asterealei si a contrafiselor.. 7 14 Materiale lemnoase prelucrate.6.. de defectele §i de anomaliile admise de norme.00 24 28 38 48 7 .... eu respectarea conditiilor de rezistenta.. 15 lungi 3.00 ......... panelor.> .75 3. 11 4 . etc. 7 Lungimi Irn! ....15 16-.

...Elemente conponente ale~a!pantelor Dulapi 58 8 .2.:" 20± 2ee ~i unei umiditati relative a aerului cp::.. in care urniditatea lernnului este corespunzatoare unei temperaturi T:.6.. in functie de defectele acestora .4 . 65% .. Sipci iii rigle Grosimi /cmJ 12 18 24 28 Latimi zrnrn' 24 18 Lunzirni scurte 38 38 48 48 Im/ lungi 24 28 48 38 56 58 68 75 75 96 7S 68 1.clasa 1 de exploatare... ell treapta de lungimi din :')0 in SO em .75 3.6.4. in functie de solicitarea la careeste supus astfel.. Clasele de calitate ale lemnului Clasele de ca1itate ale materialului lemnos se aprecieaza vizual. Il si III de calitate.15 93 75 Cu treapta de latimi din em In em 68 Cu treapta de lungimi din 25 'in 25 em 50 in 50em Materiale lemnoase prelucrate..00 . Lemnul folosit la sarpante poate fi din clase diferite de calitate.. pe specii de lemn.00. Clasele de exploatare ale lemnului Clasele de exploatare alelemnului se definesc in functie de conditiile de mediu in care functioneaza elementele de constructie din lemn.00 38 48 48 58 159 i I 68 75 68 75 96 Cu rreapta de lungimi din: 50 In 50 em 25 in 25 em Lungimi 1m! 19 19 17 19 19 96 I Materiale lemnoase prelucrate.00 . Grinzi Grosimi fem! 10 15 ~ 12 19 25 30 Latirni /cm 12 15 12 15 15 25 25 25 25 30 30 30 30 3.. dupa cum urmeaza: . Standardele in vigoare dau trei clase pentru · lernnul folosit in constructii: clasa I.00 . lemnul de rasinoase folosit la elementele comprimate sau incovoiate poate avea clasa a II-a de cali tate iar eel folosit la elernentele intinse trebuie sa fie in clasa I de calitate. .. ..

Masa volumica a lernnului p (kg/rn") crt.94 Acoperi!luri tip~arpante din lemn ~ 4 .!:J Z 1 E 00 Ri R.6 R. mesteacan.4 14.80% . 8. indiferent de specie.0 21. in zonele eu valori mari ale presiunii dinamice de baza a vantului).3 20.. Tabelul4_5 t: <) Natura solicirarii "0 Molid.clasa 3 de exploatare.0 45. I ncovoiere statica ntindere in 2 Jungul fibrelor Compresiun e 3 In lungul Wtbrelor 14.7 <19.0 4.8 9. Specia NT Specia Po.1 22.0 ] 3.0 8.95) In cazul in care rezultanta supraincarcarilor care solicita elementele de constructie actioneaza gravitational ~i valoarea minima. carp en . salcam Clase de calitate Fag.4.0 40.. gorun.5 16. lance.0 6.D III J Jl 111 I II JII 16.0 II III I n 14.5 16. (N/mm\ pentru diferite tipuri de solicitari ~i diverse specii de material lemnos sunt date In tabelul 4.8 24.4 8. in care umiditatea lemnului este corespunzatoare unei temperaturi T.6 !I.9 27.:n 15. Masa volumicii 0 lemnului Masa volumica a lemnului se ia considerare la stabilirea greutatii proprii a elernentelor sarpantei.0 6.os) In cazul In care rezultanta supraincarilor care solicita elementele de constructie din lemn actioneaza antigravirational (caz frecvent intalnit la calculu1 acoperisurilor usoare din lemn cu panta redusa.0 12.9 31. frasin. cer. ell observatia cil pentru lernnul rotund caracteristicile se vor majora cu 15 %.5. Valorile acesteia. a masei volumice (Po.0 12.0 tz . brad.os Po 91 Poos P091 1 Brad 400 480 Fag 630 750 7 2 Larke 500 600 700 600 8 Mesteacan ~' Molid 375 440 510 600 9 Paltin [0 4 Pin silvestru 550 520 750 Plop 310 Pin negru 430 840 5 560 II Salcam 710 Carpcn 775 900 Cer. Tabelul 4 4 Nc. cand umiditatea Iemnului este superioara celei de la clasa 2 de exploatare.8 5. stejar 640 780 6 12 > In f Rezlstemele caracteristice $I de calcul ale lemnuiui Rezistentele caracteristice ale lem_nului R.5 13.6 4.3 4.La stabilirea celor mai defavorabile conditii de solicitare luate in calcul se va adopta valoarea maxima a masei volumice (PO.8 15. . sunt cuprinse in tabelul 4. 20± 2°e ~iunei umiditati relative a aerului cp ::.5 28.8 19..2 I [~~.clasa 2 de expioatare. pin Plop Stejar.

. pin proportionalitate [Nzmrrr'] ElIoO. brad. Pantele invelitorilor ~ompresiune in plan normal R.4 . se stabilesc in functie de conditiile de exploatare a elementelor de constructie.0 3. rezultind valorile rezistentelor de caIeul. larice.2 10..0 . lForfecare in 6 Rn plan normal 95 3. valorile rezistentelor caracteristice sunt afectate de coeficienti ce tin seama de conditiile reale de exploatare. eu relatia: (4. Rezistentele de calcul Rt ale diverselor specii de material lemnos.ll .invelitori.. 10. ell valori date In tabelui 4. Ell 11300 10000 11500 14300 GO•IS G 9000 8000 Plop Stejar. mui sunt rezistentele caracteristice ale diferitelor specii de Iemn. .5 14. 16.0 _.6) pentru diverse specii de lemn si pentru umiditatea de echilibru a lemnului (urniditate de 12%). 8000 10000 Fag.7. definiti in functie de clasa de exploatare a constructiilor din Iernn.9 .4 9.7 21. 4000 5000 9500 12000 .2 2.2 .8 - 3.4.0 12. Pentru calculul elastice ale elementelor din lemn se utilizeaza valorile caracteristice ale modulilor de elasticitate pe directia longitudinala ~i tranversala fibrelor (tabelul 4. salcarn carpen gorun.4 6. rnesteacan. frasin.6 5. Ia diferite solicitari.5 9.0 - lemnos Molid.4 2.7 10. la diferite solicitari. cer. Tabelu146 Modulul de elasticitate paralel cu directia fibrelor [a lim ita de Specia rnarerialului Modulul de elasticitate transversal [N/mrn2] .7 10.1) in care: R. in caleule..0 2.6. deformatiilor - - 24. sunt coeficientii conditiilor de lucru care introduc In cal cul umiditatea de echilibru a materialului lernnos. valoarea lor fiind data in tabelul 4.4 5. Jle directia !fibrelor _ lForfecare in ) unguJ fibreJor Rn. 2.3 3.0 4.4 - 11.

l R_~inoa.95 1.70 moi 0. Tabelul s.55 0.90 1.85 0.60 0.00 0. foioase mdi pentru esenta: foioase 0.00 1.80 0.95 Modulul de elasticitate IDdE 1.4 mdi Ys sunt coeficienti ai conditiilor de lucru ce tin seama de durata de actiune a incarcanlor.80 0.90 Incovoierc sratica mui lntindere in lungul fibrelor Compresiune Compreslune fibrelor in lungul fibrelor pe plan normal pe directia mut mue muc.00 0. definiti in functie de tipul solicitarilor.~e Foioase Rasinoase Foioasc Rasinoase Foioase Rasinoase Foioase Rasinoase Forfecare in lungul fibrelor Forfecare fibrelor Modulul statica in de plan normal pe directia ll1uf IIlun IDuE Foioase Rasinoase Foioase Rasinoase Foicase elasri citate la tncovoicr« Tahelu148 Solicitarea Incovoiere statica Forfecare Clasa de durata a incarcarilor Permanente Lunga durata Scurta durata mdi Simbol Valorile coeficientilor rasinoase. coeficientii partiali de siguranta.? Nr crt I 2 3 4 5 6 7 Solicitarea Simbol Esenta Valori]e coeficientilor mu.00 mde 0.90 Lunga durata Scurta durata Permanente Lungs durata Scurta durata I iTIdl 0.00 0.00 . valoarea lor find data in tabelul 4.8.80 tan Perrnanente Compresiune Lunga durata S curta durata Permanente [ntindere 0.96 Acoperi§uri tip sarpante din lemn .85 0.75 0.90 0. eu valori date In tabelul 4.75 0.90 0.9.70 0.65 1.70 1. pentru clasa de exploatare 2 3 1 0.

4 . PLAN iNVELITOARE. Yo 1.25 1. salcarnul.realizarea planului sarpantei. 3 4 in sectiun i tara slabiri in sectiune cu slabiri Cornpresiune In lungul fibrelor si perpendicular pe directia t.crt I Incovoiere Intindere: Solicitare Simbol Yl Valorile coeficientilor Yi 1. a sectiunilor transversale ~i longitudinale prin sarpauta (in concordanta ell planul invelitoarei). .Elemente conponente ale ~arpantelor 97 Categoria rasinoase include speciile: rnolid.10 1. Tabelul49 Nr. gorunul.25 fibrelor 5 Forfecare in lungul fibrelor uni laterals bilaterala Forfecare in plan normal pe directia fibrelor Ym Yu 1. functiunile ~i amenajarile podului cat .aJegerea tipului structurii de rezistenta a sarpantei. larice $i pin. Cele mai importante criterii in alegerea tipului de sarpanta sunt: marirnea deschiderii transversale a cladirii pozitia elementelor portante ale cladirii. Alegerea tipului de sarpanta Alegerea tipului structurii de rezistenta a sarpantei are in vedere forma ~i dimensiunile in plan ale cladirii proiectate. .10 4.calculu1 de verificare a elementelor sarpantei -jntocmirea extrasului de material lernnos.!?i cerintele de ordin arhiteetural impuse de beneficiar. fagu1. iar in categoriafoioase tart sunt incluse: stejarul.4. In functie de aceste date se alege una dintre solutiile de sarpanta prezentate. mesteacanul.5 SARP ANTE DIN LEMN. in vederea determinarii schemelor statice. a modurilor de incarcare si a lungimilor de caleul ale elementelor. in categoria _Dioase moi este inclus plopul.40 1. pozitia elementelor structurale portante (exisrenta unor ziduri sau grinzi transversale sau longitudinale). brad. cerul. frasinul ~i carpenul. .10 2 . rnarimea incarcarilor panta si tipul invelitorii.20 ]. PLANSARPANTA Proiectarea sarpantelor presupune parcurgerea urmatoarelor etape: .

on ple ph dE act rae a) Figura 4. rnai mari dar au un perete la limita altei cladiri (figura 4. neadmitandu-se scurgerea ~i indepartarea apelor spre 0 cladire sau incinta invecinata. eu doua sau trei plane de scurgere (ape).98 Acoperi~llri tip ~arpante din lemn ·4 PIa" invelitoare Planul invelitoare reprezinta configuratia In plan orizontal a acestuia. la cladirile care sunt asezate izolat (figura 4. se folosese la cladiri de dimensiuni mici sau pentru cele care sunt asezate la limita unei alte cladiri (figura 4. ap pl. respectiv creste. Forma acoperisului este determinate de forma. dolii.15 d). se nurnesc coarne. c). . cu patru ape. dimensiunile In plan precum ~i pozitia cladirii fata de cladirile invecinate.15 Forma acoperisurilor Intersectiilc inclinate de la care apele se indeparteaza. se folosese Ia cladiri care au latimi. acoperisurile se realizeaza ell una pana la patru plane de scurgere (ape) ~i anume: eu un plan de scurgere (intr-o apa). Intersectiile orizontale se numesc creste.15b. Intersectia planelor de scurgere a apelor formeaza drepte inclinate sau orizontale denumite coarne. iar cele care aduna apele (eu unghiuri intrande ale versantilor) se nurnesc dolii.15a). La cladirile de forma dreptunghiulara In plan.

Principii de proiectare a ~arpantelor din lernn 99' Pentrua determina configuratia in plan orizontal a unui acoperiscumai multe e. apoi dreptele de intersectie a lanurilor de scurgere. Pentru a verifica daca avemcoarna sau dolie. ~i . stiindu-se cii intersectia planuriIor egal inclinate fata de rizontala se proiecteaza in plan orizontal dupa bisectoarea unghiului format de unnele lanurilor pe un plan orizontal.5 .4. se rezolva in primul rand dreptunghiul ell latimea mai mare. 2-coama. apoi se cordeaza succesiv cele eu liitimea mai mica. La determinarea configuratiei zeoperisului. 3·dolie.16 este data forma in plan si 0 elevatie a unui acoperis pentru 0 cladire avand planul orizontal campus din dreptunghiuri.16 Plan acoperis Plan $orpanta Intocmirea planului sarpantei se face dupa stabilirea forrnei acoperisului zolvarea planului acoperis. intai se alcaruieste linia de contur a streasinilor. l-creasta. In figura 4. Figura 4. care sunt tocmai liniile streasinilor. intersectam linia respective cu un Ian normal pe ea ~iobservam sensu! de scurgere a ape lor.