Ţesutul : celule cu caractere morfologice asemănătoare  s-au asociat pentru a îndeplini aceeaşi funcţie / acelaşi grup de funcţii.

Pe baza caracterelor morfofuncţionale, în organismul uman se disting mai multe tipuri de ţesuturi:
   

ţesutul epitelial, ţesutul conjunctiv, ţesutul muscular , ţesutul nervos.

.

= componenta indispensabilă  rol trofic (asigură vascularizaţia şi inervaţia). țesuturile formează parenchimul și stroma.La nivelul unui organ.  Parenchimul = componenta specializată a organului  constituit din celule. Stroma = scheletul de susţinere al parenchimului (de natură conjunctivă) .  .

Ţesuturile se dezvoltă din toate cele trei foiţe embrionare. ţesutul nervos : ectoderm. endoderm :     ţesuturile epiteliale : toate foițele embrionare. mezo.. ţesuturile musculare : mezoderm. ecto. ţesuturile conjunctive : mezoderm. .. excepţie celulele mioepiteliale  origine ectodermică.

epiteliul acoperă țesutul conjunctiv  despărțite de membrana bazală) .Limba greacă * ”epi”=”peste” * “thele”=”mamelon”.  ţesut ce creşte deasupra altui ţesut (ex.

constituie parenchimul glandelor exocrine şi endocrine. intră în structura epiteliilor senzoriale. căptuşesc diferite formaţiuni cavitare /canaliculare.Ţesuturile epiteliale sunt foarte răspândite în organism :     acoperă corpul la exterior. .

Din ECTODERM ia naştere : • epidermul şi derivatele sale (fir de păr. medulosuprarenală. parenchimul şi canalele glandei mamare). • epiteliul senzorial al urechii interne. glande sebacee. epiteliul corneean şi cristalinian. epifiza. glande sudoripare. • retina. . • epiteliul mucoasei bucale şi al glandelor salivare • hipofiza. • mucoasa olfactivă. unghii.

• epiteliul tractului genital feminin şi masculin.Din MEZODERM se dezvoltă : • endoteliile vasculare (epiteliile ce căptuşesc vasele sanguine /limfatice). . • nefronul şi căile urinare până la vezica urinară. • mezoteliile (epitelii ce căptuşesc cavitatea pericardică/pleura lă/peritoneală). • glandele interstiţiale din ovar şi testicul. • corticosuprarenala. • corpul galben.

epiteliul glandelor din mucoasa respiratorie). • tiroida. pancreas. • epiteliul glandelor anexe ale tubului digestiv : ficat. • epiteliul vezicii urinare şi uretrei. mugurele epitelial al timusului. . vezicula biliară. • epiteliul tractului respirator (excepţie: mucoasa nazala.Din ENDODERM se dezvoltă : • epiteliul tubului digestiv (excepţie: epiteliul mucoasei bucale /canalului anal). • epiteliul cavităţii timpanice şi al tubei auditive. paratiroidele.

Epiteliile = cele mai “pure”țesuturi (participare altor tipuri celulare şi a substanţei intercelulare este redusă).  . celule producătoare de pigment melanic (melanocitele din straturile profunde ale epidermului). în epiteliul intestinal). Pot fi străbătute de:  celule mobile de origine hematogenă (limfocitele  în epiteliul amigdalei.

care delimitează un spațiu). .Celula epiteliala :    un pol bazal (regiunea ce corespunde țesutului conjunctiv). un pol apical ( regiunea opusă . două suprafețe laterale (suprafețele care corespund celulelor adiacente).

.

pavimentoase / turtite / scuamoase ( foiţa externă a capsulei Bowmann. nefrocitele). foliculul tiroidian. enterocitele. mezotelii. epiteliul traheal). alveola pulmonară). endotelii. epiteliul traheal).   .    poliedrice ( celulele stratului spinos din epiteliile malpighiene). caliciforme ( în epiteliul intestinal. epiteliul ovarian). cilindrice / prismatice înalte ( epiteliului gastric. epiteliul veziculei biliare. piramidale ( celulele acinului seros. cubice / prismatice joase ( canaliculul biliar.

.

În microscopia optica limitele intercelulare sunt greu vizibile  forma nucleului = indicator al formei celulei. .

permanentă  leagă / în acelaşi timp separă celulele epiteliale de ţesutul conjunctiv subiacent. Componentă dinamică  morfologia şi funcţionalitatea ei sunt influenţate de: .factori endogeni (nervoşi. agenţi chimici. hormonali. umorali). Structură acelulară.  .factori exogeni (microbi. fizici). .

în uroteliu (căi urinare) grosimea este sub limita de rezoluţie a microscopului optic. în epiteliul anterior al corneei g = 7-10 µm.variabilă:  în epiderm. în epiteliul respirator şi al glandelor exocrine g = 3µm (se apropie de limita puterii de rezoluţie din microscopia optică).Grosimea membranei bazale .   .

datorită papilelor dermice = expansiuni ale ţesutului conjunctiv subiacent  măresc suprafaţa de contact între cele două ţesuturi. în epiteliile stratificate MB = ondulate.  In epiteliile simple MB = plane. .

H-E) MEMBRANA BAZALĂ ONDULATĂ ( PIELE. H-E ) . COL.MEMBRANA BAZALĂ PLANĂ (EPITELIU INTESTINAL. COL.

. se distinge folosind tehnici speciale  se adresează componentelor sale de bază : * fibrelor de reticulină (impregnare argentică) şi * mucopolizaharidelor sau glicozaminoglicanilor (reacţia PAS). Impregnare argentică : MB = linie de culoare neagră. la limita epiteliu-ţesut conjunctiv.  La microscopul optic MB nu se evidenţiază în coloraţia de rutină hematoxilinăeozină. Metoda PAS: MB = roşu-purpuriu cu reactivul Schiff.

MEMBRANA BAZALĂ Colorație PAS Secțiune prin rinichi : evidențiază membranele bazale glomerulare și tubulare în roșu (datorită conținutului în MPZ). .

.MEMBRANA BAZALĂ Coloratie impregnare argentica Membranele bazale (fibrele de reticulină) ale tubilor renali apar colorate în negru.

. Se disting trei straturi lamelare suprapuse în grosimea membranelor bazale:  lamina lucida (lamina rara) g = 10 nm .adiacentă celulelor epiteliale.de aspect omogen traversată de rare filamente fine. incluse într-o matrice amorfă densă.La microscopul electronic MB = material fin granular în care este cuprinsă o ţesătură delicată de fibrile foarte fine. lamina densa (basal lamina) g = 20-30 nm .   . marchează tranziţia la matricea ţesutului conjunctiv. lamina fibroreticularis.filamente fine.

MB :  Scheletul MB ( porțiunea centrală)  colagen de tip IV și o laminină = GP de adezivitate. Glicoproteine ( fibronectină și entactină) Proteoglicani (perlecan = proteoglican alcătuit din heparan sulfat)   .Din punct de vedere biochimic. ale cărei molecule prezintă receptori pentru componentele MB.

celulele musculare. celulele Schwann.Compoziția moleculară a MB variabila .în cadrul aceluiași țesut.     MB sunt atașate de țesuturile conjunctive subiacente prin fibrile de ancorare (colagen de tip VII). . celulele adipoase . . componente secretate de : celulele epiteliale.de la un țesut la altul.

plasma este filtrată pentru a ajunge în spaţiul subcapsular). . 4. 5. 3. Participă în procesele de filtrare şi difuziune (MB a capilalelor glomerulare . penetrată însă de limfocite şi fibre nervoase. 2. Este o barieră impermeabilă pentru celulele conjunctivului subiacent. Asigură elasticitatea şi rezistenţa ţesutului epitelial. dependentă şi reglată de gradul de polimerizare a MPZ prezente în MB). Asigură ancorarea epiteliului la ţesutul conjunctiv prin intermediul hemidesmozomilor. Asigură nutriţia epiteliului ( permeabilitate selectivă.1.

cum ar fi cele necesare pentru restabilirea inervației celulelor musculare denervate : prezența laminei bazale în jurul unei celule musculare este esențială pentru formarea unei joncțiuni neuromusculare noi. . MB ar conține informații necesare derulării anumitor interacțiuni celulare.6.

Celulele ţesuturilor epiteliale aderă foarte strâns unele de altele prin dispozitive speciale = joncţiuni intercelulare  asigură şi comunicarea intercelulară. 3 categorii :    Dispozitive joncţionale de adezivitate Dispozitive joncţionale impermeabile Dipozitive joncţionale de comunicaţie .

în centură sau zonula adherens. în pată sau macula adherens. Desmozomii în spot. funcţionând ca o unitate structurală. epiteliul colului uterin). Desmozomii sunt mai numeroşi în epiteliile supuse solicitărilor mecanice intense (epiderm. . Desmozomii în bandă. 2. Există 3 tipuri de desmozomi : 1.Reprezentate de desmozomi = diferenţieri membranale  leagă celulele între ele. 3. Hemidesmozomii .

un material intercelular proteic. bogat în glucide şi în calciu. în pată sau macula adherens sunt alcătuiţi din :   membranele plasmatice adiacente ( 25-30 nm).   dispozitive de legătura (linkeri) reprezentate de microfilamente .Desmozomii în spot. bisectat de o densificare centrală. densificări în formă de disc pe frontul citoplasmatic. alcătuite din proteine numite desmoplachine . elementele citoscheletale (tonofibrile sau microfilamente de actină)  ancorează linkerii ce străbat densificările în formă de disc.  .

se află filamente de actină ( ex. centură în jurul polului apical al celulelor ce se leagă. în lungul centurii.Desmozomii în bandă. ci se extind în mod nedefinit. în centură sau zonula adherens. imediat sub plasmalemă. Deosebiri : spaţiul intercelular este de 15-25 nm şi mai sărac în material dens densificările de pe faţa internă a plasmalemei nu au formă de disc. În interiorul celulei.celulele epiteliale de la nivelul mucoasei intestinului subţire ) .   Se prezintă ca o bandă .

Sunt variante ale desmozomilor în spot ce realizează joncţiuni cu membranele bazale . .Hemidesmozomii .

Sunt formate din şiruri de proteine aparţinând membranelor celulelor vecine ce stabilesc contacte ca între „‟ dinţii unui fermoar’’. Joncţiunile strânse pot fi rupte prin tratare cu: enzime proteolitice. Exemplu: bariera hematoencefalică .Se realizează prin sudarea plasmalemelor a două celule vecine  spaţiul intercelular lipseşte. agenţi chelatori ai calciului şi magneziului.legăturile strânse dintre celulele endoteliale ale vaselor din creier protejează creierul faţă de unele substanţe toxice din sânge.   . Se află în porţiunile apicale ale celulelor ce delimitează lumenul unor cavităţi  rol : împiedica trecerea unor substanţe din lumen în spaţiile intercelulare.

 zonula adherens ( ZA)  un desmozom (D).JONCȚIUNI INTERCELULARE Imagine electronomicroscopică a unei secțiuni prin două celule epiteliale de la nivelul intestinului gros. Complex joncțional : zonula occludens (ZO). Se observă și un microvil ( MV). .

ARN. glucide şi . conexonii = dispozitive proteice ce traversează membranele adiacente  conexine (6) = subunităţi proteice (dispuse în inel) ce delimitează un canal hidrofil (d= 0.  . vitamine.permeabil pentru hormoni steroizi. ADN.4-2nm): . aminoacizi.Mijlocesc trecerea unor molecule mici între cele două celule și sunt formate din:  membranele plasmatice adiacente situate la o distanţă de 2-3 nm.impermeabil pentru proteine.

Canaliculele (săgeata) sunt alcătuite din perechi de conexoni adiacenți. conexonul = 6 subunități proteice care traversează bistratul lipidic al membranei celulare. .JONCȚIUNE DE COMUNICARE schema Joncțiune de comunicare în proiecție oblică.

 Diferenţierile intracitoplasmatice : .  .au aspect fibrilar  se numesc tonofibrile (ex. -ale polul bazal ( labirint bazal). . la stâlpii tunelului lui Corti).constituite numai cu participarea citoplasmei. la celulele stratului spinos epidermic. cilii şi cuticula) . Pot fi : intracitoplasmatice şi de suprafaţă.ale polului apical : constituie din citoplasma şi plasmalema apicală (microvilii.Structuri specifice anumitor celule epiteliale legate de funcţia celulei respective. Diferenţierile de suprafaţă : .

transport.  În microscopia optică microvilozităţile nu se văd  striaţiuni fine longitudinale la polul apical.nefrocite.Diferenţieri structurale  rol : măresc suprafaţa membranei apicale  implicaţi în anumite funcţii : absorbţie. . Într-o celulă numărul lor variază câteva sute la 2-3 mii.„margine în perie” . schimburi.1 um scăldate în glicocalix (PAS + ). denumite .  În microscopia electronică : expansiuni digitiforme cu L=1-2um . resorbţie.enterocite .„platou striat” . g=0.

Filamentele de actină se menţin în această poziţie prin intermediul unor proteine de legătură ce se găsesc:  între filamente (fibrina.30 microfilamente de actină paralele între ele şi cu axul lung al microvilului.Microvilul este delimitat de plasmalemă. vinculina). vimentină ) . prezintă un miez şi o rădăcină. Microfilamentele pătrund în citoplasma polului apical al celulei cu 1/3 – ¼ din înălţimea lor  sunt ancorate la polul apical al microvilului printr-o matrice = placă densă ( α-actinină ). proteina de 110 Kdaltoni) . Microfilamentele de actină se sprijină la nivelul rădăcinii într-o reţea = trama terminală (tropomiozină.  între filamente şi membrana plasmatică (calmodulina. Miezul : 20.

X45.MICROVILI microscopie electronică de transmisie.000 Regiunea apicală a unei celule epiteliale intestinale .

.MICROVILI X 100.000 Microvili în secțiune transversală.

acoperite de plasmalemă.Expansiuni filiforme ( h = 8-10 µm.5 µm) ale citoplasmei periferice. Sunt de două tipuri :   cili mobili (kinetocili. cili vibratili). . cili ficşi (stereocili). d = 0.

. La baza fiecărei axoneme există un corpuscul bazal având organizarea unui centriol.Cilii mobili ( epiteliul traheal. Sunt alcătuiți dint-un ax citoplasmatic = axonemă. mucoasa nazala. epiteliul tubar). format din doi microtubuli axiali înconjuraţi la periferie de 9 perechi (dublete) de microtubuli : tipar 9+1 .

Stânga: săgețile indică microtubulii centrali și periferici ai axonemei. .CILI MOBILI Imagine electronomicroscopica X 80.000 Porțiune apicală a unei celule epiteliale ciliate (cili în secțiune longitudinală). La baza fiecărui cil se află un corp bazal (B). Dreapta : săgeata indică plasmalema care delimitează cilul.

Cilii ficși ( epiteliul epididimar) Sunt aglutinaţi la vârf ca o ”flacără de lumânare”. . Au structură asemănătoare cililor mobili. lipsindu-le însă cei doi microtubuli centrali.

epiteliul urinar . . Se întâlneşte la .Reprezintă o îngroşare a plasmalemei luminale a unor epitelii  împiedica substanţele din lumenul organului să pătrundă în organism.epiteliul canalelor excretoare ale glandelor sudoripare.

. Se găsește în . membrana se invaginează adânc în citoplasmă  falduri. în interiorul cărora se găsesc numeroase mitocondrii alungite. . Acest complex = labirint bazal  scop: măreste suprafaţa celulară a polului bazal.canalele excretorii ale glandelor salivare.La polul bazal al unor celule.nefrocitele din rinichi. Prezenţa ATP-azei mitocondriale la acest nivel asigură şi favorizează schimburile transmembranale în celulele care transportă ioni şi fluide.

. la nivelul cărora se află mitocondriile. Se remarcă prezența unor invaginații ale membranei celulare bazale.LABIRINTUL BAZAL Reprezentare schematică a nefrocitelor.

colul uterin) sunt lipsite de terminaţii nervoase senzitive  mucoasele acestor organe pot fi raclate sau cauterizate fără a provoca durere. ce străbat membrana bazală şi pătrund în interstiţiile dintre celule.   Unele epitelii (mucoasa olfactivă) conţin foarte numeroase terminaţii nervoase.Epiteliile sunt lipsite de vase sanguine şi limfatice (excepţii : stria vasculară din urechea internă. Alte epitelii (stomac. Substanţele nutritive ajung la epitelii prin membranele bazale sau prin spaţiile intercelulare prin fenomenul de difuziune. . unele zone din placentă). intestin.

Acest epiteliu este înlocuit în întregime în 3-4 zile. Capacitatea de regenerare este variabilă după tipul de ţesut :  epiteliile stratificate pavimentoase keratinizate au un potenţial de regenerare mai mare decât al celor nekeratinizate.Ţesuturile epiteliale = structuri labile  permanentă capacitate de regenerare  sunt înlocuite celulele uzate sau îmbătrânite. În timpul regenerării se păstrează acelaşi număr de straturi. celulele nou formate migrează spre suprafaţă şi se diferenţiază. În epiteliul simplu cilindric al tubului digestiv există în fundul criptelor celule nediferenţiate ce au capacitatea de proliferare. Regenerarea acestor epitelii se realizează prin diviziunea celulelor profunde.  . ce alcătuiesc stratul bazal /generator. se diferenţiază şi înlocuiesc celulele distruse sau uzate.

Secreţie (epiteliile glandulare exo.şi endocrine). Funcţie de apărare. Recepţie senzorială (epiteliile senzoriale ce intră în alcătuirea organelor de simţ). . 6. urinar. 2. 3. Acoperire (epidermul) şi căptuşire a cavităţilor (epiteliul organelor cavitare).Epiteliile sunt specializate pentru numeroase funcţii : 1. Proprietăţi contractile datorită filamentelor de actină pe care le conţin celulele mioepiteliale . Transport selectiv (epiteliul intestinal. 5. alveolar). 4.

epiteliile se împart în trei grupe:    Epitelii de acoperire Epitelii glandulare Epitelii senzoriale .În funcție de rolul pe care îl îndeplinesc.

.Epiteliile de acoperire (de înveliş) şi căptușire  acele epitelii ale căror celule sunt dispuse membraniform pe una sau mai multe straturi . Acoperă organismul la suprafaţă sau căptuşesc cavităţile ce comunică sau nu cu exteriorul. Au funcţia dominantă de protecţie şi apărare.

epitelii stratificate (pluristratificate.Se clasifică în funcţie de două criterii :  numărul straturilor : .epitelii cilindrice (columnare) .epitelii cubice . unistratificate) .epitelii simple (nestratificate.epitelii pavimentoase (turtite. multistratificate)  forma celulelor : . scuamoase) .

.

pot fi : . . .cubice. .Sunt constituite dintr-un rând de celule  după formă.cilindrice.pavimentoase.

peritoneu) .A. după tratarea cu nitrat de argint. Epiteliul simplu pavimentos ( foiţa externă a capsulei Bowmann.mediul intern şi parenchimul organului (endoteliile capilarelor). 2. Vazut de sus.mediul intern şi cel extern (epiteliul alveolar) sau . hormoni. intervin în transportul de substanţe nutritive. endoteliile). alveolele pulmonare. 3. gaze respiratorii atunci când se interpun între . . Examinate din profil. pericard. ramura descendentă a ansei Henle. mezoteliile seroaselor : pleură. funcţia de protecţie. Funcții: 1. funcţia de alunecare (mezoteliile. vitamine. epiteliul cavităţii timpanice şi al labirintului membranos din urechea internă. endoteliile vasculare. epiteliul imbraca un aspect de mozaic  celulele au contur poligonal /neregulat. celulele apar aplatizate în afara nucleului şi uşor bombate la nivelul lui.

.

epiteliul plexurilor coroide). epiteliul tubilor Bellini din rinichi.B. 2. Funcții: 1. epiteliul canalului intercalar Boll din glandele salivare. Epiteliul simplu cubic (epiteliul canaliculului biliar din spaţiul porto-biliar. funcţie de protecţie. . Este format din celule asemănătoare cu toate diametrele egale iar nucleii sunt rotunzi situați central. epiteliul căilor genitale intratesticulare. funcție secretorie la nivelul plexurilor coroide. epiteliul ovarian.

.

canalul central al măduvei spinării. bronhiile mici. Epiteliile simple cilindrice au rol de absorbţie. Printre celulele prismatice se găsesc celule caliciforme. tubilor contorţi renali). prismatice. secreţie. Epiteliul simplu cilindric (tubul digestiv subdiafragmatic. Este format din celule înalte.epiteliul intestinal „margine în perie” . mucoasa uterină). bronhiole. trompa uterină.epiteliul tubilor renali ). cili în uter. protecţie şi lubrefiere.uter.   . Poate prezenta diferenţieri la polul apical : microvilii ( „platou striat” .C. nucleul este ovalar situat în axul lung al celulei. trompa uterină. secretoare de mucus (mucoasa intestinală. vezica biliară.

.

Epiteliul pseudostratificat cilindric ( fose nazale, laringe, trahee, bronhii mari - numit şi epiteliu de tip respirator ; în sacul lacrimal şi trompa lui Eustache). Este alcătuit din celulele cu înălţimi diferite : - unele mici, pitice, - altele înalte ajungând cu polul apical la suprafaţă. Ambele tipuri celulare vin în contact prin polul bazal cu MB. Limitele celulare sunt greu vizibile, nucleii ovalari sunt situaţi la nivele variate, aspect ce oferă imaginea de falsă stratificare. Are rol protector, rol secretor şi de eliminare a particulelor de praf pătrunse odată cu aerul inspirat.

Sunt alcătuite din două sau mai multe rânduri de celule. Forma celulelor din stratul superficial denumește epiteliul : - epiteliu stratificat pavimentos, - epiteliu stratificat cubic, - epiteliu stratificat cilindric.

Epiteliile stratificate pavimentoase a. după cum celulele superficiale se încarcă sau nu cu keratină.epitelii keratinizate. . de tip malpighian se împart în: . b.epitelii nekeratinizate . de tip paramalpighian – uroteliul.

vaginală. În microscopia optică celulele prezintă spini intercelulari (desmozomi) celule spinoase. anală şi în mucoasa conductului auditiv extern) Este format din trei straturi celulare : Stratul bazal (generator) : un singur rând de celule cilindrice aşezate pe MB. cu citoplasma bazofilă şi nucleii ovalari. buco-faringiană. situaţi spre polul apical.    . Stratul intermediar (spinos) mai multe rânduri de celule poliedrice. esofagiană.1. Stratul superficial ce conţine câteva rânduri de celule din ce în ce mai turtite. Stratul spinos se mai numeşte şi malpighian conferind acestor epitelii numele de malpighiene. cu nuclei sferici situaţi central. Epiteliul stratificat pavimentos de tip malpighian nekeratinizat (mucoasele bucală. cu nucleii picnotici şi aplatizaţi.

.

se poate produce keratinizarea acestuia (prolapsul vaginal). De asemenea. . la purtătorii de proteze dentare.În anumite condiţii de expunere îndelungată a unui epiteliu nekeratinizat la mediul aerian extern. ca urmare a unor traumatisme tisulare cronice. acest lucru se poate întâlni şi la epiteliul mucoasei orale.

În zona profundă a stratului spinos ca şi în stratul bazal. orientate paralel cu suprafaţa pielii.2. iar citoplasma este încărcată cu granulaţii bazofile conţinând keratohialină.  Stratul bazal: un rând de celule cilindrice. Nucleul lenticular. se găsesc diviziuni celulare. Epiteliul stratificat pavimentos de tip malpighian cu keratinizare (epiderm). ce se găsesc intercalate printre keratinocite (celule epidermice). realizând zona germinativă a epiteliilor malpighiene. Citoplasma conţine granule de melanină. Stratul spinos : mai multe rânduri de celule poliedrice solidarizate între ele prin desmozomi (spini intercelulari). situat central este intens cromatic. .   Stratul granulos : două/trei rânduri de celule romboidale. cu citoplasma bazofilă şi nucleul ovalar situat spre polul apical. produse de melanocite.

Stratul cornos este format din mai multe rânduri de celule aplatizate. Stratul lucios : celule turtite. Citoplasma conţine o substanţă lipidică. care se colorează cu eozină în roşu-portocaliu . Stratul descuamant reprezintă pătura superficială a stratului cornos care se descuamă. Nucleul lor când apare. Grosimea acestui strat variază în funcţie de zona de tegument ( mai gros la nivelul palmelor si plantelor). strâns unite între ele.   . este constituit din resturi de cromatină pulverulentă. complet involuate. eleidina. keratinizate şi anucleate.

.

lăţite.Epiteliul stratificat pavimentos de tip paramalpighian de tranziţie. porţiunea iniţială a uretrei feminine şi uretra prostatică şi membranoasă la bărbat). cubice. bazinet. în rachetă) Stratul superficial: celule voluminoase. vezică urinară. uroteliul (calice.   . ce acoperă ca nişte umbrele două sau chiar trei celule subiacente = celule umbeliforme  pot fi binucleate iar spre lumen prezintă cuticulă : rol de barieră faţă de substanţele care se găsesc în urină.  Este format din trei straturi : Stratul bazal cu celule cubice sau cubico-cilindrice Stratul intermediar : mai multe rânduri de celule variate ca formă (poliedrice. ureter.

.

dar şi de barieră (epiteliul canalului sudoripar prezintă la suprafaţă cuticulă). Are rol de căptuşire. Stratul superficial : una/doua randuri de celule cubice.   .Epiteliul stratificat cubic ( canalele excretoare extralobulare din glandele salivare. canalul excretor al glandelor sudoripare). Este alcătuit numai din două rânduri de celule (bistratificat): Stratul bazal : un rand de celule cilindrice.

intermediar : două/trei rânduri de celule poliedrice superficial : un rând de celule cilindrice. o parte din uretra feminină. porţiunea spongioasă a uretrei masculine).    . Este constituit din trei straturi : bazal : un rând de celule cubice.Epiteliul stratificat cilindric (conjunctiva oculară.

În condiţii patologice (inflamaţii. Exemplu: epiteliul pseudostratificat ciliat al bronhiilor se poate transforma într-un epiteliu stratificat pavimentos. iritaţii cronice) pot apare transformări dintr-un tip de epiteliu în altul. . tumori.Aceste tipuri de epitelii sunt caracteristice pentru un anumit organ. proces cunoscut ca metaplazie scuamoasă. proces cunoscut sub numele de metaplazie.

.

91..:-.203948  0590:897.  0590:897../03:20 90 0590: 0590:897.  .91..9.0:0 472.2:9073/:7/0 ..0:047/3897.3/7.$:39.j9:90/3/4:j8...95.:2.9.91.9:8:5071..

90  /:5j..7.93.2.: 07.7..905.80 .93. /0952.080L3.5.90 059007.j8..0:008:5071.20394.93j - /0955.5900897..380L25.91.3 :7490: .5.79L3 05903007.:3:.:2.

3j  .:3:.0:0 /3.0:..2:9073/:7/0.73/:7/0.800-:.748.0894705903:200/0 2.7 85348 2..:/9.3 3007.459.3.~ 857054:.j ..4.4 1.j..45..70 $97.0:0 540/7.9:7.9050 ..203948/0952.9:7990 .9.9:-.9/3970897..5.3.  $97.43/:..431073/..9:8:5071.5.4.5. 590:897.0:.349.~.3j 0841..93. 3:20 90 2.0:0057039j8533907.9:85348802.3.05.0397.8. 0307.0.09073 8901472.7 /082442 .0 L3.:3:. -.3/7.7 89:.j -:.. 32.9 2:.89:.:.90..02.80 $97.41j 3:.947 :3 83:773//0.82.0 .0 .95.73.0:0.91.43~30. ..04.5030 $97.0:08534.9::.5. 0.945..~     .08107.9:390720/.j L32:.

.

3. 0.58:.5:79j947/0574900/039.309073 8054.9j.0  .9.43/~/005:3070L3/0:3.:34797.70. 574.90 574/:..7:8054.089:.007.07.70..:2.93.93..90L393 .089:. :72.70.70 .802030. .3.0 .743.8047..:3: 0590:3007.0590: 2:.982098:.20/:. .3:290.4.

 L3897.934.: 07.70 70.:. 3907..82.0:...7.0:0540/7.-.90 .90L397000573/082442 8533907.93..j.9857054:.0  $97.0:.:3.95.0:4..0:0.9.9:853482.43~30 7.0723.3.203948/0952.9:-..9:7.059047 2.70 05/072  $97.41j 3:.3/43.91.33j 574/:80/020./.080j808.2:9073/:7/0.34.0 84/.789:.90 .9:-.7  343.9::85348.945..3:0/020.5.5741:3/j....3/7.5.0 . 945. 590:897.9057397007.:3 73//0. 80 j808..897.82.0:005/072.3:48/4:j.5030 $97.

97073/:7/0.: 7.3j   .0397.43~33/07..905.7.410.50 :.0:0742-4/.~.3:.9 .0:039.0.0890L3.9.945.7.0  47039.82.7 89:. .j7.~-.94.:.742.9j.:8:57.1.089039038.

0:5.47348.:.48.j.3.90 ..70 0890.90 .07:039j  945.4:.9::./0 90:2039 2.748.90  74820..~0/043..j.3/.8:5071.2j   ...7080 .204785.90 07.425093..j 00/3.:043jL374 : 54794.4734808901472.39047 $97.:.3~j5/.:  $97.2.43899:9/37089:7/0 .jL31:3..2:9073/:7/0. $97.5. .93j5:.742..0:0 .82.7.7080/08. 897.9/32.4470.93.9::.3:.9.0.397057039j5j9:7.089:897.43~3048:-89.0:09:7990 89738:390L397000  :.0: 47.9:/08.9.9:.5.

.

0:0.7.3~00.90.:.1472j 540/7.~j/08:-89.95.4:234.j:73.3 /097.57489.-j7-.0...0 .590:897.9/3970897.L3:73j     .4 .2.j.0 L37.:-..3/7.9:7 $97.:j74/0-.0.09j $97.203948/0955.3~0 :7490: .08...7 2.0:0.309 :70907 ..0 $97..80 j~90 ..j  202-7....:-.0390 .0.4507j ...9.7.2:9073/:7/0.9 8901472.70 80j808.9:390720/.0:08:-.78570:203 57039j.8j.9:8:5071..3 90:2-700/4:j8.91.:-.0:0.7j  547~:30.3~.:.5.0 -.90 .707j1.7970..34..:70970102330 :7097.:9.0:0:2-014720 5491-3:.9:-.:.

.

7094.70 /3.91...3.70947.0:0 -897.9:-.3./3/4:j73/:7/0.70097.70 .9.0:0.9:8:5071.3//0.:37.:0.j9:93:2...3/7. .4-:....0  $97.70 890.3/008.3/047 8:/475..000.590:897.:-.91.9  $97...:3.

0 7074 /0.7.3/:7/0.3.757039j.1.:9../4:.:j   .j59: 70 /.707j 0590:.~j.:-.8:57.:: 8:/475.0:0.7 /0-.

..:709702.0:0.3/7.7j 45.8j.:30 890.790 /3:7097.9.85434.:-.43:3..0  390720/.8.590:897.7 /4:j.9:7 -.4.10233j 547~:30.43899:9/3970897.:.91. .:3 73//0.9.

97073/:7/0.0:0. :373//0..0     .0:0540/7.0 8:5071.3/7.

.91.L397 :30590:897.:9.5.:348.0  549.9 5.3 3..:98:-3:200/0209.:.-74347 8054.24...9.08.3:2947.089095:7/005908:39.5.08.203948 574.~.5..43/~5.~ 9:247 79.7097..9097.08.91.9.0  025:0590:580:/4897.0 31..381472.90789.7..050397::3 .:348.381472j7/397 :395/00590:L3.743.8j .9:  574.2.944.209.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful