RADU PARASCHIVESCU

Ghidul nesim itului

cu un cuvânt de întâmpinare de Andrei Pleşu cu un prolog în versuri de Şerban Foar ă

Cuvânt de întâmpinare
O monografie despre nesim ire? „Vast program!" — ar fi spus De Gaulle... Materia e abundentă, ramifica iile ei — inepuizabile. Radu Paraschivescu dovedeşte un mare curaj când se ia la trântă cu acest balaur şleampăt, ubicuu, intratabil, mondial şi autohton. Dar o face cu un soi de calm vesel, cu o răbdare stoică: nu lucrează ca un moralist acru, ci ca un degustător de moravuri. Altfel nici nu se poate. E foarte uşor să- i pierzi cumpătul când ai de-a face cu nesim irea. Te înfurii, disperi, te sminteşti. Igienic e, prin urmare, să- i ii firea, adică să practici, dinaintea dihaniei, anestezia contemplativă. Acut fără isterie, exact fără abuz entomologie, Radu Paraschivescu a scris o carte „tristă, plină de umor". Râzi, regăseşti la tot pasul situa ii de via ă şi tipuri umane cunoscute, dar, de la o vreme, peisajul devine sumbru. E vorba de infernul cotidian, dar şi de o urâ enie „de viitor". Studiul aplicat al nesimirii echivalează cu o analiză spectrală a „omului nou". Suntem confrunta i cu vecinul (de-alături şi din noi înşine), produs al imbecilizării comuniste, dar şi al postcomunismului decerebrat, consumator de deşeuri, idolatru al „ratingului", ignorant euforic, abrutizat de ideologii, mode şi pofte. Cititorul nu va putea clasa riguros ceea ce citeşte. Nu e nici cercetare psihosociologică, dar nici pură literatură, nici eseu de etică, dar nici simplu capitol de istorie contemporană, nici şarjă comică, dar nici presentiment al apocalipsei. E însă ceva din toate acestea şi, mai ales, e performan a unui om de talent, de bun-sim şi de bun-gust. Carevasăzică — o specie rară. N-ar fi exclus ca textul lui Radu Paraschivescu să ajungă şi pe mâna vreunui nesim it. În acest caz, nesim itului i s-ar oferi şansa să-şi revină, la capătul lecturii, în sim iri. Dar nu-mi fac iluzii. Nesim i ii nu prea citesc. Iar când li se pune dinainte o oglindă, ceea ce văd li se pare cool: „via a însăşi", în toată devastatoarea ei inconsisten ă, în toată dulcea ei promiscuitate. ANDREI PLEŞU

balada lui nesim ilă

Cote ul1 său e-o atenansă doar în zodiacul fără şansă al nostru... La Kitai, jigodia aceasta-şi are nu doar zodia, dar şi onoarea — el, godacul — de-a încheia întreg zodiacul. În apocrifa noastră „zodie a Porcului", câte-o cimotie (sau simplă cunoştin ă) poa' să ne-arate cât de norocoasă e zodia Dumnealui (şi-a Scroafei, — c-un iz, în plus, ca al garoafei). Numai că, pentru a fi demn de-un astfel de benefic semn (al unui ins din rasa York), se cade-a fi tu însu i porc, cu-o piele cât mai nesub ire care- i aduce nesim ire. * La ce e nesim irea bună? La voiajatul împreună-n maşina-n care se dă buzna, de parcă orişiunde ai urca,-n troleu sau în tramvai, tu circuli tot cu-autobuzna! Este un mijloc de transport ce-aduce tot mai mult a sport extrem, — pe fondul olfactiv, a toate izurile strânse-n spa iile cele mai restrânse, în care nu po i fi activ, ci doar cobai, — fie că pute a cururi, subsuori, căpute, fie că o telefonie mobilă se-ntretaie,-n haită, cu cinci manele ce se vaită de moarte,-ntr-o babilonie. * La ce mai este bună pelea
1

În accep iunea (astrologică) de „casă".

cum spun persoanele acelea-n a căror minte sonul i nu ştiu ce are-a ispăşi, de-a dispărut cu totul, betul, de el, din ditai alfabetul, fie că cumperi pept din pea ă, fie că ai perdut în vea ă, fie că- i merge a ă Featul, fie că ăştia cu-nfeatul de câini ar trebui, şi ei, făcu i, cât mai degrabă, pei, fie că ăia de vor pele de câine pentru-a-şi face-obele din ea, căciulă sau mănuşi, i-ar jupui ca, de pănuşi, porumbul. — „Da i-mi-i pă mână şi-i termen într-o săptămână!" * Porumbul evocat mai sus dezlăn uie o poftă-n plus de-aer curat şi iarbă verde, ca şi de micii bine frip i cu-aromitoare erbi şi-nfip i în epe,-ncât nu mai po i perde nici un minut, dând fuga-n spa iul strâmt dintre blocuri, ca nesa iul să i-l astâmperi cu grătare, luând seama să le faci sub geamul vecinului, care, ca neamul de traistă, strigă tot mai tare la tine, că-l îneacă fumul, al tău şi-al altora, în cumul... Când bulangiului nu-i place cum cântă Nicolae Gu ă, — tu-i strigi: „La operă, bă, pu ă, cu tine, — tras la patru ace!" * — Nene Vasile, ia mai zi-mi-o p-aia dă i-o zisăşi chiar astă seară, lu-aia cu sâni d-o kilă? — Fă, taci, că i-l trimit pe fi-mio la tine şi te face pastă dă mici; sau mută-te la vilă!

cvasianalog. pe care o scuipi din mers şi-i strigi: „Răgaceo. plesnindu-i p-unii peste bot. cu termopane-n rol de sticlă.. precisă ca o apoftegmă2: „E corent.Ce-mi pasă mie c-ai esamen la nu-ş' ce mă-ta. Poate clone prin gări şi vămi autohtone. Gică? * Ce semeni. Eu te-njur căci vreau manele. Când tu eşti un macho şi. ce dacă.. — conform cutărui Decalog (ălui vechi. Nae?. în plin soare. la iarbă verde e la fel. te-a căcat mă-ta în caleaşcă. o faci fleaşcă pe blonda din Trabant. cică. şi-al i câini cu limba de un cot. cică. dup-un magnetofon dă-i adormea pă ăi din jur. . vea a-i un ielastic dă care tragi în chip şi fel.. î i răspunde-n scârbă. ca unei moi urechi de cârpă3.-n jur. 2 3 Termenul apoftegmă. i-ar fi semeni. de după care câte-o riglă de calcul. din mer ană.. dă nu po i circula mai tare?" Sau p-ăla care-i tragi o flegmă când vrea-s dăşchiză. maică. aici. îs pungi dă plastic. şi ne doare urechile!". Ce semeni?. Acest organ auricular este trouvaille-ul lui Nichita Danilov.. doar că oleacă mai excentric). Bă. * La ce mai este bună pielea precum a unei pahiderme de groasă? E că n-ai să semeni cu toate neamurile elea strivibile precum un vierme şi care. — nu-s afon ca ăia dă făceau un damen tango. — Ce semeni. îmi apar ine.. geamu-n tramvai şi-o babă. foameo.

iar crapii în saramură. doar cin' să-mpinge iasă-n fa ă. e plină de-o tandră gelozie: „Să nu ui i cum urci. iar dacă-l iei şi p-ăla micu (care e. — soa a. mujdeiu-n care-ntingi şi cele vreo doişpe proaspete piftele. parcă. cu un „decalog") e o ini iativă a mea. altminteri. dar. îndeobşte. gemeni. Fii. maieul ăl cu găurele prin care-o adiere sim i. la punctul 2: „Nu te gândi la ceilal i. bre4. de ordin comic." Altminteri. dragă. iar pentru că la noi nu-i loc.-n mai larga casă a scărilor. Şi să nu ui i să te-ntorci vineri că e logodna ălor tineri. plecând la băi mai totdeauna cu ai tăi rar singur. Aurele.şi care pune-un punct pe i. că prinde bine când î i sco i cămaşa albă din chilo i şi din nădragii ăia strim i.-n tren să. o lungă masă şi vom pofti întregul bloc: Bre"-ul colocvial (incompatibil. nici pă ei să nu-i serveşti fără mujdei. * Ce semeni? — când. lasă-l să umble copăcel ba chiar de-a buşilea.-ntreg. de o zi. fi'ndcă nu vor să aibă semeni. în vea ă. nesim i ii fac un soi de Interna ională ai cărei membri-s. că-n epeneşte şi. leit tăticu')." * „A. egocentric. şi el.i. se prefac că nu sunt din aceeaşi oală.i sco i pantofii dă teren şi să rămâi doar în ciorapii tăi flauşa i şi albi. 4 . vom aşeza. şi să nu ui i.

privind în ceaşca cu nechezol..-n care nesim irea este abisală şi imuabilă ca Iadu' — ca şi aceea care ne aşteaptă încă-n Ghidul nesim itului. — martor Foar ă N. Ghidul nesim itului . îl punem şef pă ăl bătrân. pă vremuri.-n acest an. Şerban. în care Radu Paraschivescu... pe urmă. pă nenea Ştef. — iar ultima era un porc!" ENVOI S-au scris acestea ca-ntr-o sală de aşteptare. te-auzi mai rău ca la raliu. cui credea-n ghicitul în cafea şi-n dodii dintr-astea: „După ce-o re'ntorc.să tacă ăi dă pă palier c-atunci când pleci. Ale doişpe zodii. io zic să-i zicem Nesim ilă!" Iar soacră-sa. ce să vedea în ceaşcă?. zisese tac-su. în marşaler. cu gura-n sus.. spunea. darmite-o fran ozească tasă). S-aibe şiansă. ce-a fost. — iar cu-ordinea. că se-mbunătă eşte soarta când ii de ansă chiar o cană. se-nfurie. când cu pleaşca cu decre elu." * „Dă toate numele mi-e silă. caraliu. fi'ndcă ştia de la cocoana unde fusese fată-n casă. cam dinspre ansă spre stânga (ea nu-i zicea toartă.

El e întotdeauna în apele lui. Acomodant. Nesim itul român este agentul unei molime căreia societatea nu i-a aflat leacul. România nu are contract de exclusivitate cu nesim irea. Confruntată cu adevărul mişcător a ceea ce ne înconjoară. Ea e percepută peste tot şi regretată nicăieri. unde îşi dă imperturbabil adevărata măsură. dacă nu aproape imposibil. Terfeloaga explicativă a limbii române aşază trei explica ii în dreptul termenului „nesim ire": 1) pierdere a cunoştin ei sau leşin. Sunt termeni cu o sonoritate sugestivă. Nesim itul se . nesim itul e totuna cu bădăranul. Nesim itul nu roşeşte. Potrivit acesteia — şi umblând la familia de cuvinte —. Introducere în cunoaşterea nesim itului sau Nesim itul în trecut şi în prezent pe teritoriul patriei noastre. oapa). fiindcă e nepregătit genetic pentru o asemenea abatere pigmentară. Mediul lui optim e spa iul public. purtare a celui nesim it. opârlanul (înso it de ruda dumisale apropiată. nesim itul ştie să valorifice toate fisurile prin care se poate furişa în esutul social. Pe linia unei sinonimii dictate mai degrabă de palpitul vie ii de zi cu zi decât de acribia semantică. dinamică şi atentă la schimbările din jur. ci te învăluie alunecos. În plus. de cuviin ă. fără să cunoască stinghereala. Dic ionarele ne pun la dispozi ie rama îngustă a unor defini ii. după cum merg lucrurile. 2) lipsă de bun-sim . lipsă de sensibilitate. mârlanul sau ghiolbanul. Trăsătura lui definitorie pare. ubicuitatea. cu o uluitoare capacitate de a fi vociferant mereu şi de a nu se replia niciodată. suplu ca o liană şi sâcâitor ca sciatica. de clasificat. 3) răceală. Ele s-ar fi putut intitula. El are ştiin a fructificării insinuante. Însă rostul căr ii de fa ă nu e să maimu ărească tipăriturile indigeste din anii 1980. de delicate e". cea care ne interesează este a doua. astăzi mai mult ca oricând. formula degajă un abur patetic şi vetust. Fireşte. până când î i devine vecin sau î i suflă în ceafă. El are un je ne sais quoi care-l face inimitabil şi greu. lăsându-ne pe noi să facem restul. bunăoară. e foarte pu in probabil ca laboratoarele vie ii publice să descopere un vaccin eficace. Nesim itul de la noi şi de pretutindeni nu mai e de mult aşa cum îl descriu dic ionarele. vocabule din care gâlgâie sensuri nete. Şi mai are ceva nesim itul român: un decalog de la care nu se abate şi un set de convingeri pe care i-e cu neputin ă să i le zdruncini. Aceasta este globală. Nu te cotropeşte frontal şi decisiv. Şi putem spune chiar că. niciodată în pană când vine vorba de adecvarea la context. nici să răspundă unor aşteptări peste măsură de preten ioase. Iar de la o vreme nici măcar refugiul campestru sau izolarea prin funduri de provincie nu mai garantează izbăvirea. nesim itul român nu seamănă cu cel belgian. Rostul acestor termeni? Să ne atragă aten ia că nesim itul e o alcătuire stridentă. neamul prost. Dintre cele trei accep ii.Cum să sim i un nesim it Rândurile pe care tocmai a i început să le citi i ar fi putut să aibă mai multe nume. Cine are tristul privilegiu al vie ii în oraşele mari nu se mai poate întoarce în loc fără să dea cu nasul de un exponent al categoriei. mojicul. substantive al căror numitor comun este voluptatea gestului sau a cuvântului nepotrivit. azer sau panamez şi nu poate fi confundat cu nici unul dintre ei. nesim itul este un om „lipsit de bună creştere.

El se descal ă în tren. În ambele cazuri. dar ai pu ine şanse să rămâi acelaşi. îşi pipăie prietena pe întuneric la film.comportă ca un virus cu tabieturi. corpul nesim itului se sustrage acestei generalizări nemeritate. sunt rarisime cazurile în care nu reuşeşte. nesim itul poate recurge oricând la gesturi definitorii. (Iar în aceste cazuri probabil că dă peste un nesim it de aceeaşi anvergură. Limbajul trupului Nesim itul este. ori dispari cât po i de repede. Altfel spus. Dacă le-ar fi avut. Când un nesim it îşi propune să te alunge de pe propriul tău teren. ci îl colonizează. Merită. ceva din morişca mâinilor sau în bulbucarea ochilor săi te inhibă şi te face să te întrebi pe unde o să sco i cămaşa. De cele mai multe ori iritarea în fa a lui face loc disconfortului. Ei bine. Manualele de fizică din clasa a VI-a de acum treizeci de ani defineau corpul drept „tot ceea ce ocupă loc în spa iu". Indiferent dacă se şterge la nas. în agita ia spastică a membrelor. eructează plenar după dejun şi se şterge la gură fie cu fa a de masă. Nici n-ar putea fi altfel. să zăbovim în preajma celor două elemente care constituie amprenta identitară a nesim itului: gesticula ia şi retorica. să te calce pe bombeu. Chiar şi atunci când inten iile nesim itului par în bună regulă. nesim itul e gata să. Există aici un preaplin coregrafic.i vâre un deget în ochi. Cum gesticulează nesim itul. din capul locului. îl impregnează cu esen a lui rezistentă la orice tratament de combatere. Energia debordantă a nesim itului se regăseşte în felul cum se mişcă acesta. îl supune unei năvale neîndurătoare.i reducă spa iul vital. î i povesteşte un film sau te invită la o bere. ci în primul rând . fumează în locuri unde acest lucru i se interzice în mod explicit. vorbeşte între replici la teatru. să te înghesuie şi să. motiv pentru care îşi îngăduie să trăiască relaxat. victoria e a nesim itului. Nesim itul nu ocupă loc în spa iu. în aceste condi ii. cartea de fa ă n-ar fi fost scrisă. fiindcă — e lucru ştiut — nesim irea n-a făcut niciodată casă bună cu discre ia. limbajul non-verbal şi discursul. sim ul măsurii şi urbanitatea elementară. Încărcătura lor e cu atât mai nocivă cu cât totul are loc în public. iar uneori chiar şi fricii. se scobeşte între din i. în schimb. o abunden ă motrice de rău augur. Şi-atunci din două. Îi lipsesc. totuşi.) Gesturile lui sunt. în exuberan a sufocantă a întregului corp. El ştie că îşi poate disloca aproapele în doi timpi şi trei mişcări. Toate aceste gesturi denotă nu doar lipsă de educa ie. Ele se verifică în realitatea imediată şi pot fi identificate lesne de orice observator. Gesticula ia nesim itului e bogată. Compania lui e solicitantă şi obligă la precau ii neîntrerupte. îşi suge măselele la Ateneu. gratuită. Pe lângă gesticula ia ca acompaniament al vorbirii. un instrument redutabil. de sine stătătoare. Lângă un nesim it încerci un alt tip de nesiguran ă decât lângă un posibil ho de buzunare. Trăsăturile principale care compun profilul nesim itului reies din decalogul care urmează. obsesii şi manii. fie cu mâneca hainei. Expansiv şi nestăpânit. una: ori capitulezi resemnat. nesim itul te face să devii retractil. Nesim itul de ine arta surprizelor consternante. adeptul gesticula iei luxuriante. incomodă şi agresivă.

Nesim itul se hrăneşte din stinghereala celorlal i şi găseşte în ea îndemnul de a fi nesim it şi cu alte prilejuri.sfidare la adresa celor care i se află întâmplător în preajmă. pentru simplul motiv că e pu in probabil să afle noută i. o formă de inutilitate. Este locvace. Nu se prezintă niciodată. Nesim itul român — căci el e totuşi blestemul nostru zilnic — este surprins aici în diverse ipostaze şi încurajat să nu coboare ştacheta. Nesim itul veritabil se exprimă răspicat. deplânge ifosul patetic al revoltatului de lângă el şi militează până în pânzele albe pentru răsteală. presupunând că-l cunoşti. ciorovăire sau insultă. întrerupe. Nesim itul nu coboară spre şoaptă în nici o împrejurare. Nesim itul abhoră clipele dubitative. ce-i drept. Alegând armele lui şi mutându-ne într-un registru pe care-l . jubila ia nesim irii sporeşte cu fiecare gest care iese din normă şi-i perplexează pe martori. Dar le fac doar pentru violentarea asisten ei. Contează el şi numai el. Nu ştim dacă va avea sau nu chef să parcurgă acest ghid. În mod normal. grosier. amănunte retuşabile. * Paginile care urmează ascund. ea nu face decât să-i dubleze gesticula ia. am ales să ne adresăm nesim itului tutuindu-l. un nesim it avizat are un impact mult mai puternic asupra semenilor decât unul constrâns la ac iuni empirice. Nesim itul are un fel de-a vorbi sintetizabil în câteva epitete: zgomotos. Un nesim it care vorbeşte încet este o contradic ie în termeni. Poate că altele i se par subevaluate. pisălog şi afişează de fiecare dată o deplină indiferen ă fa ă de ceea ce-l înconjoară. îi suntem aproape cu vorba şi cu exemplul. personajul principal al acestei căr i şi nenumăra ii lui fra i întru atitudini îşi cunosc bine menirea. strategii şi instrumente. În fine. pentru oripilarea ei amuzată. În fond. Nimic nu-l poate convinge să tacă. Poate că de unele a uitat. Şi nici să accepte că e nepoliticos să ridice tonul în biserică. Tocmai fiindcă avem aşteptări enorme de la el. El râde la propriile bancuri (majoritatea stupide) şi te somează să i te alături. Verbul lui trebuie să fie sonor până la timorare şi excesiv până la vertij. Orice tentativă de sustragere a aproapelui e sanc ionată drastic şi imediat. fiind de la un punct încolo o încercare de a-i vinde castrave i grădinarului. arealul şi victimele. Vorbeşte fără să filtreze. Limbaj pur şi simplu În ceea ce priveşte retorica nesim itului. Însă datoria noastră e să-l înarmăm cu cât mai multe trucuri. Cei mai mul i nesim i i ştiu că nu au voie să facă anumite lucruri. ca formă supremă de captatio. iar pentru asta aşteaptă complimente şi admira ie. Aşa cum pofta vine mâncând. Cum vorbeşte nesim itul. Un mutant pe care realitatea se va grăbi să-l respingă. Un aranjament contra naturii. taie macaroana şi nu e interesat de punctul de vedere al celorlal i. Nici un nesim it autentic nu va folosi surdina. la cimitir sau într-un muzeu. ofensator. Un compus oximoronic. în comportamentul său. răstit. Poate că se va sim i ispitit să se raporteze la modelul furnizat de ghidul nostru şi va constata că există totuşi. confiscă aten ia auditoriului.

Stilistica voiajului. pe măsură ce s-a îmbogă it recuzita tehnică. Fă prozeli i.i alegi instrumentele şi momentul optim al interven iei.stăpâneşte până la ultima nuan ă. Aşternerea la drum nu mai are aplomb picaresc sau sâmbure de mister. avioanele şi metrourile transportă cohorte de pasageri pleca i. Evită să. 10. Călătorul de azi e o vietate decisă. cu economie de timp şi abunden ă de mijloace. Practică persiflarea mai ales când nu e cazul. . călătoria şi-a pierdut frisonul ini iatic. Pătrunde pretutindeni. 6. 2. globalizant şi repezit în care te afli. O să vezi că nu e foarte greu. posomoreala ulcerantă a acestor veşnici hoinari? Chiar nu po i face nimic? Ba vezi bine că po i. Decalogul nesim itului 1. Luptă cu toate mijloacele împotriva discre iei. Nu te lăsa marginalizat. nimeni nu mai caută sensuri pitite în mecanica paşilor. tu. 7. de ce să îngădui. 5. 3. Ei bine. care trebuie să ajungă repede din punctul A în punctul B. Nu te gândi la ceilal i. Autobuzele. Batjocoreşte lucrurile grave. a sărăcit metodic. Drumul tău e unul al certitudinilor. „la întâlniri cu ei înşişi. El are un aer posac. Nu uita că marele tău duşman e bunul-sim . Eventual refuză-le de plano. În felul ăsta. 4. Convinge lumea să se plieze pe setul tău de non-valori. avem cât de cât şansa unei reac ii binevoitoare din parte-i.i pui întrebări. 8. 9. Încearcă să fii contaminant. preocupat sau febril. nesim itule. Combate-l cu fiecare gest şi cuvânt. Fii strident. Totul s-a redus la o deplasare eficientă. vorba lui George Bernard Shaw. la care se tem să nu întârzie". Caută mereu prim-planul. trenurile. Arată-te opac la argumentele celorlal i. Fii egocentric. fie el de plăcere sau de afaceri. dacă ştii să. Nesim itul călător În mileniul internautic. în func ie de agenda zilei. Nimeni nu mai pleacă în direc ii incerte. Nu accepta compromisuri.

e loc oricând pentru un îndemn categoric — „Dă-te.Studiază. Sunt oameni care nu gustă via a şi nu-i pricep sensurile subtile. prin puterea exemplului. Există sclifosi i prevenitori. lucrurile merg de la sine. Li se alătură sporadic câte o gospodină teribilă. Asaltul treptelor se face icnit. În fine. nu pot fi lichida i şi nici măcar închişi în rezerva ii. În cazurile speciale. pe care nu to i îl gestionează cum se cuvine. dragă nesim itule. ci se năvăleşte. nesim itul are o singură variantă: ac iunea directă. parcă pentru a. la o parte că-mi iei aerul!" — sau o constatare duşmănoasă: „Te caută moartea pe-acasă şi tu te plimbi pe benzina statului". Ei îşi asigură întâietatea distribuind galant ghionturi care dislocă fulgerător. semn că mestecă tăcut o dilemă domestică sau o frustrare preluată de la slujbă. Polite urile de modă veche. pe pantofii sau între ochii cârtitorului. hamletizările delicate şi abstragerile concesive sunt mofturi stupide. E un moment delicat. Stilistica momentului trebuie să aibă ceva de meleu rugbistic. de îmbulzeală ceauşistă la tejghea. În cazul de fa ă. Primii urca i sunt plăvanii musculoşi. liceenii cu viteză de reac ie. o copertă de carte sau o privire fixată pe geam. îi supune pe pasageri unei pedagogii simple. de la urcarea în autobuz. Nesim itul autentic ştie însă că n-are voie să cedeze în fa a conven iilor. măturând din cale concuren a fragilă. Unii citesc sfidător. gata să preschimbe plasa cu morcovi în armă albă şi umbrela în suli ă. sprijini i cu fruntea de geam. Într-un autobuz nu se suie. flecuşte e pentru care tagma te va taxa când î i va fi lumea mai dragă. Nesim itul e cel care. ea trebuie să înceapă corespunzător. ceea ce nu se poate regla din limbaj sau bicepşi îşi găseşte rezolvarea printr-o flegmă bine intită. hrăni i cu perfuziile unei nostalgii culpabile. Fireşte. Al ii s-au cufundat în gânduri. Accesul în mijlocul de transport respectă o lege naturală.i da de în eles că accesul în lumea lor e interzis. fireşte. Doar printr-un nefericit accident strategic se poate întâmpla ca pe cele douăzeci şi ceva de scaune ale unui autobuz să se lăfăie obraznic şi nepedepsit vreo 5 Supravie uieşte cine se adaptează . călcând apăsat pe bombeuri şi principii. haidamacii cu palma cât cazmaua şi ceafa încre ită ca blana de sharpey. În fa a lor. aceşti indivizi jalnici. pentru ca o ini iativă de acest gen să fie încununată de succes. aşa că e bine să treci la pasul următor fără tatonări sterile. un autobuz care duce sau aduce lumea de la serviciu. de caft pe maidan. eventual beteşuguri trupeşti. Odată urcat în autobuz. Un nesim it bucureştean expediat în Oradea ar putea descoperi aici surprize greu digerabile. Fiind vorba tot de creaturi de la bunul Dumnezeu lăsate. fă. Există încă locuri în ară unde autobuzul sau tramvaiul se aşteaptă pe trotuar. sex. al ii sunt rup i de oboseală şi. care practică o discriminare abuzivă şi îngăduie accesul în vehicul pe criterii ieşite din uz: vârstă. încearcă să fure un sfert de oră de somn recuperator. când vânzătoarea le anun a celor o sută de şoimi ai cozilor că mai erau doar treizeci de pachete cu gâturi şi gheare de pui. Fiecare pasager e o insulă ascunsă sub o pagină de ziar. O să observi imediat că în acvariul pe ro i care străbate oraşul stăruie aerul unei neîmpliniri generale. ocuparea scaunelor. cu ecouri darwiniene: the survival of the fittest5. trebuie făcut ceva — şi încă repede. E limpede. Pofta de victorii se între ine cu victorii. Ea se comprimă într-o formulă fără echivoc: darea de buznă. iar când argumentele fizice nu ajung. al unei vegetări lâncede. dar de o somptuoasă utilitate. Iar acest pas e. iar uneori — ca o culme a desuetudinii vătămătoare — pe băncu ele din refugii. de pildă.

pumnul înfipt în rinichi. Ca de obicei. mai sus. „Scuteală. imploră sub ire un ghem clorotic cu basma şi baston. că rămân dracu' pă scară şi te sparg la nas". cu două canale predilecte de transmitere: sonor şi odorific. pupa-te-aş pe portofel. într-un echilibru precar. Aşa şi nu altfel se explică prezen a adolescen ilor pe locurile rezervate bătrânilor şi ignorarea statornică a acestora din urmă. precum şi câteva zeci de femei spânzurând căznit de barele de sus inere. După ce te-ai instalat temeinic. Tânărul din Capitală nu poate fi deşurubat de pe scaun sub nici o formă. Nu ezita s-o pipăi iscoditor. Sigur. ai grijă să te apropii de o femeie neînso ită. cu capul între urechi şi ochii pironi i în ziare. băi. nesim itul din această categorie îşi cultivă voca ia de la vârste fragede. foameo. o să stau destul în picioare când o să fiu ca tine". mamaie. Ocupantul e imun la stimuli. Am stabilit deja că duelurile verbale cu nesim itul au şanse de câştig mai mici decât un schior camerunez sau un baschetbalist britanic. eşti liber să treci la formule mai abrupte: „Urcă. ai şanse să auzi un răspuns care blochează orice demersuri ulterioare. E un spa iu pentru care s-a bătut de la urcare şi pe care nu are de gând să-l cedeze unui străin pentru motivul idiot că are optzeci de ani. la rigoare gâdilătura scurtă. Nimeni nu intervine în gimnastica de seduc ie rutieră a unui nesim it fără să-şi rişte pielea. pentru ca totul să .femeie. Balansul pelvian. asudate şi lipicioase în păr ile neacoperite. O femeie singură într-un mijloc de transport la ore de vârf e o pradă uşoară pentru orice nesim it de voca ie. Cu toate acestea. fiindcă rişti uneori să dai peste oameni impermeabili la aluziile corporale. Gambiturile sunt şi aici de o reconfortantă diversitate. mai ales dacă tocmai atunci şoferul frânează sau schimbă banda. duce în bra e un copil sau şi-a pus piciorul în ghips. bagă material. şi-l nimereşti într-o zi când e bine dispus. Principala condi ie a unei terapii cu urmări imediate e şocul. Totuşi. până la comprimarea totală. Dacă revendicarea nu găseşte ecou. Primul ar fi împingerea hotărâtă. „Mămică. Lipeşte-te de ea şi freacă-te sugestiv. cultura sfidării a atins de mult perfec iunea. lasă-mă pe mine să stau. La orele de vârf. sună răspicata punere la punct. să-ncap şi eu". fapta se cere înso ită cu vorba. autobuzele sunt ticsite de lume. inutil de spus. figurează în instrumentarul acestei abordări. Ce rişti? O ripostă dură? Nici vorbă. dacă insişti. Altceva? O palmă indignată? Haida. Imaginea autobuzului ideal trebuie să con ină două duzini de masculi instala i comod pe scaune. nu. În Bucureşti. Spre lauda lui. e posibil să fii nesim it şi să nu prinzi loc pe scaun. transformându-i pe oameni în nişte sardine bipede. Fii sigur că disponibilitatea ta pentru angajamentul fizic o să-şi facă efectul. E cazul să disperi? Dacă eşti un nesim it care se respectă. Po i începe cu un „Frate. Noroc că astea sunt excep ii. Şi mai e ceva: femeia ştie că în asemenea cazuri opinia publică rămâne mută ca un film cu Harold Loyd. cu meticulozitatea unui controlor de calitate care supraveghează un lot de produse ceramice exportabile în spa iul Schengen. gata să fie scoase de pe orbită de o frână bruscă sau de un viraj neaşteptat. că-s femeie bătrână". de! Autobuzul e atât de aglomerat. Şoapta aluzivă sau rugămintea duioasă sunt sortite eşecului. căreia (dacă e vară) hainele nu izbutesc să-i ascundă decât par ial înzestrarea. a celor care î i stau în fa ă. încât descleştarea unei mâini de pe bara de sus inere în scopuri punitive poate avea urmări dramatice. Se pot face lucruri constructive şi în picioare.

Ceea ce o să ai grijă să nu se întâmple. însă nu mai e nici unul liber. BĂ. Tonul face muzica. AIA CARE-AM VĂZUT-O-N BAICULUI.i mobilizezi spiritul creator. e vorba de telefonul mobil. în care spiritul gregar cunoaşte o detentă atât de frumoasă. Omul ştie că orice dojană ar atrage după sine sictirirea brutală. MĂ? A. Î I FACE BUTONERĂ. dacă interlocutorul tău e sau nu nebun. nu se cade să ai secrete. nesim it vociferant. „CE FACI. E irelevant că subiectul tău de discu ie nu interesează pe nimeni. lucrurile sunt mai simple ca perfectul simplu. EŞTI SURD? MĂ DUC SĂ-MPING O BILĂ-N FLOREASCA. NU VII ŞI TU? BĂ. să văd ce citeşti? Stai. TE-AI DAT LA EA? BĂ. greu e până te aşezi lângă el. FRĂ IE? EU? ÎN AUTOBUZ. vecinul tot mai gârbovit asupra paginii de carte dă semne limpezi că e pe punctul să-şi piardă min ile şi că nu ştie ce să facă. cu un tot mai pronun at sentiment al inutilită ii. şi nu ine cont nici de cei care întorc capul contraria i. cu rezultate infailibile. Prin urmare. EŞTI NEBUN? POATE AFLĂ CALU'. Aşa că preferă să se cenzureze obidit şi să spere că vei coborî înaintea lui. TE-ARUNCI ÎNCOACE? EŞTI BULANGIU. e cazul să. SĂ MORI TU. Ce înseamnă asta? Simplu. ofi eresc şi răspicat. EŞTI NEBUN?" Prea pu in importă. În schimb. Dacă unealta cu pricina sună.i adecvezi mijloacele în func ie de inta aleasă. apeşi de câteva ori pe tastatura mobilului. CU USCATU' ŞI SAVARINĂ. iar admiterea pe scaune să nu fie mai complicată decât cea de pe vremuri la politehnică. doar-doar vei prinde aluzia. tragi cu urechea? Păi eu mă bag în sufletu' tău. până ajungi la tonurile de apel. dar bănuieşte deja riposta: „Ce faci. Nu trebuie decât să fii tu însu i şi să urli de parcă te-ai strădui să acoperi un parc auto. vă rog". ci unul fi os. MĂ. HAI.decurgă fără opinteli. Nesim itul zgomotos Se întâmplă uneori ca autobuzul să nu fie plin. e bine să. Pe urmă ai la îndemână un instrument simplu. dacă nu vrei s-avem scârbă-n casă". de când i-a sunat telefonul. E de la sine în eles că nu ai un aparat obişnuit. Ai ghicit. dotat cu sonerie polifonică. iar tonul tău trebuie să fie vârtos. se chinuie să priceapă o frază pe care între timp o va fi citit deja de cincisprezece ori. tonurile de apel sunt . Aici meniul e de o varietate care te umple de plăcere. băi. nici de ochelaristul care. i-ar spune cu dragă inimă „Vorbi i mai încet. bre. ZII. Mai simplu spus. ÎN AUTOBUZ. Să vedem în ce fel. EŞTI NEBUN? CE FACI ACASĂ? VREI SĂ DORMI? DE CE. fiindcă rostul func ional al telefonului e înso it de o înviorătoare ofertă muzicală. cu atât mai pu in pe vecinul de scaun. SĂ MOARĂ MAMA. În cazul în care eşti un nesim it „profi" şi te-ai fixat asupra ochelaristului cu mutră de şoarece de bibliotecă. CE. AI FOST LA BAIRAM? ŞI? A FOST ŞI BLONDA AIA Â OASĂ? DA. fără sfială. adâncit în Eseurile lui Montaigne sau în Spania nevertebrată a lui Ortega y Gasset. pe coada ta. Într-o lume atât de deschisă. MĂ? TE DUCI ŞI DISEARĂ? BĂ. SĂ DEA DRACII. Tenta ia reproşului nu-l vizitează. Micul ochelarist ar înghi i umilin a şi s-ar muta pe alt scaun. Dacă nu te sună nimeni. vorbeşte tare.

tot în autobuz. Pipăie. Acesta e momentul de gra ie al unui cvartet. într-o asemenea demonstra ie de for ă nesim itorie. în ce te priveşte. necesară pentru orice demers novator. li se oferă gratuit prilejul unei salutare puneri în temă. iar restul până la şase ocupă zona din spate. Lăbăr area incontinentă este un alt reflex al nesim itului.începuturi de manea. rodul unei premature dezabuzări. Mai urmează doar mica doză de feedback. Sunt îmbrăca i cu nişte pantaloni lălâi. dar la o oră târzie. pe la spate. cinci sau şase nesim i i nu s-ar auzi nici dacă ar sta strânşi unul în altul.i faci de ruşine îndrituirile. Previzibil. ca nu cumva să. aşa cum se cuvine să aibă orice nesim it care se respectă. Nu am făcut întâmplător această ultimă observa ie. Numai că bebeluşul are baterii şi func ionează la capacitatea maximă a difuzoarelor. dacă remarci că în jurul tău femeile sunt mai numeroase decât bărba ii. le po i răsfă a cu deja celebra produc ie centrată în jurul unei observa ii demne de conferin ele interna ionale despre sănătatea reproducerii: „Pe la spate. Cei patru. parcă e păcat să stai pe scaun ca pasagerii obişnui i. iar unul dintre ei duce în scobitura bra ului un casetofon argintiu pe care-l priveşte tandru şi posesiv. Acum. molfăie zdravăn guma din gură până faci un balonaş care explodează sec şi — pour la bonne bouche — scoate un râgâit concluziv. Oricum. al i doi iau în stăpânire mijlocul. cvintet sau sextet de inşi despre care ştii din clipa când se suie în autobuz că sunt — vorba unui promo TV — „antrena i pentru spectacol". fireşte. casetofonul e plasat în zona mediană. cu turul la o jumătate de metru mai jos decât ar fi normal. darămite răsfira i pretutindeni în vehicul. au nelipsitele şepci pe scăfârlii. nu e în elept să omi i nici una dintre cele peste douăzeci de variante de apel. Sigur. iar scaunele ocupate sunt mai pu ine decât cele libere. / C-aşa vreau fetele toate". via a mea. Vali Vijelie.i şapca trasă pe cap şi asigură-te că are cozorocul la spate. Florin Salam sau Dan Bursuc. Doi ipochimeni se prăvălesc pe scaunele din fa ă. priveşte-l în ochi. nu te aşeza pur şi simplu. când lumea a cam ajuns acasă. întinzându. de om care ştie perfect ce anume le place (sau ar trebui să le placă) vecinilor. de erou civilizator. mai ales dacă acesta ac ionează în grup / celulă / ceată. Aşadar. Iar dacă vezi cumva vreun nemernic neconvertit la religia lălăielii unsuroase şi a tremurului buricoid. Să spunem două vorbe şi despre nesim i ii care ac ionează în mici falange organizate fără cusur. i-ai făcut datoria. To i arborează un soi de lehamite densă. Trânteşte-te năprasnic în scaun. Pe urmă tolăneşte-te lenevos. Relativa linişte din autobuz se destramă de îndată ce se aud primele măsuri din Aş da zile de la mine sau Of. O să consta i că mesajul astfel subliniat rămâne pe vecie în mintea receptorului. Afişează o satisfac ie an oşă. chiar dacă în felul ăsta îl tamponezi sau îl cotonogeşti pe imprudentul aşezat pe .i picioarele cât po i de mult. ca pe un bebeluş ridicat din cărucior pentru a fi instalat în pătu . Locul trebuie ocupat cu mişcări viforoase. Mai mult. Ne aflăm. aşa cum cere alfabetul nesim irii vestimentare. uită-te înjur cu un aer mândru. Ca să vezi cum interiorizează colegii de transport această experien ă de o indicibilă prospe ime. astfel încât replierea din calea şuvoiului de sunete văicăre e devine imposibilă. de canibal care tocmai s-a ospătat cu o coapsă de misionar. Respectivele apeluri au enorma calitate că se aud dintr-un capăt în celălalt al autobuzului. Şi chiar dacă nu to i pasagerii din autobuz au aflat de Nicolae Gu ă. pentru ca răspândirea lăturilor cântate să se facă fără discriminări în rândul călătorilor (de data asta pu ini) prinşi în ambuscadă.

înainte să ajungă la destina ie. căruia te abandonaseşi înainte să te sui în autobuz. Nesim i ii născu i. Mai ine i minte primul punct din decalog? „Fii strident. Foloseşte. Se ştie. şi ştiu că e greu să treci peste euforia momentului. Luptă cu toate mijloacele împotriva discre iei. nu te emo iona inutil. stau la câ iva metri unii de al ii şi înving distan a prin surplus decibelic. Dar nu uita că ai urcat în autobuz alături de al i campioni ai cherestelei groase şi că se cuvine să profi i de prezen a lor. Nespu itul călător . Iar dacă ai întâmplător o monedă la îndemână. până când pasagerul cel mai pu in rezistent se întoarce şi. Păstrează ritmul bătând cu ea în geam. de natură să-i procure nemul umitului răsfă ul suplimentar al izului de iahnie prelucrată digestiv şi de hidrogen sulfurat.i atrage aten ia că-l deranjezi. care să. În cazul în care totuşi omul nu se astâmpără. ajungem să comitem o nedreptate fa ă de o altă dimensiune constitutivă. de ştampila olfactivă pe care o pune asupra traiului nostru în comun. Dar dacă insistăm prea mult pe anvergura lui sonoră.i sară în ajutor. pe când tu stai sub ocrotirea unei găşti care abia aşteaptă să. În condi iile astea. nesim itul nu vorbeşte niciodată încet. repertoriul nesim itului din autobuz nu poate fi epuizat în câteva pagini. pune-te pe un tropăit agresiv. Izbeşte ritmat cu palma în scaunul din fa ă sau în bara de sus inere cea mai apropiată.i evoce recentul plonjon în universul lui Sorin Copilul de Aur. n-o lăsa să zacă neexploatată pe fundul buzunarului. de faptul că nesim itul român pute ca nimeni altul. Inutil de spus. Nesim itul ca ordonator principal de zgomote este de ani buni una dintre constantele transportului public.scaunul din fa ă. Pe scurt.i şi mâinile cu aceeaşi for ă generoasă. ai dreptul — dacă nu cumva chiar datoria — să iei atitudine într-un mod ceva mai plastic. Dacă se întâmplă aşa ceva. printr-o flatulen ă percutantă şi ofensivă. Răspunsul urmează obligatoriu acelaşi traseu. Pasagerul e singur. presărate cu măscări şi purtate cu vehemen a vocală a majurilor ieşi i la instruc ie. De pildă. Este vorba de pregnan a lui odorifică. imprevizibil şi derutant. corodând nervul acustico-vestibular al celor câ iva martori la dialog. tratează-l cum ştii mai bine: râzându-i în nas şi invitându-l să-şi vadă de-ale lui." Credea i că-i de glumă? Fără îndoială. Întrebarea răcnită din spate trebuie să şuiere fioros pe la urechile pasagerilor nevinova i şi să vibreze în aerul stătut din autobuz. tupeistă şi sfidătoare. Nesim itul e o creatură sigură pe sine. nu făcu i. El e vast. E de neiertat să ocupi fa a. centrul şi spatele unui mijloc de transport în comun fără să angajezi discu ii hăulite. nesim itule. Magma mojiciei lui te acoperă fără să te po i opune. Î i în eleg jubila ia. Imediat după ce-ai ob inut acest amplasament inconfundabil. Şi nu pierde din vedere că picioarele nu sunt singurele care contează în acest memento sacadat şi agasant pentru cei din jur. bătăi cu palmele peste coapse şi eventual ridicarea degetului mijlociu. artificiul se cere înso it de râsete guturale. Scoate oricând un as din mânecă şi te răpune în doi timpi şi trei mişcări. versatilă.

").E inutil să creionăm tipologii ale fenomenului. Neatent la concavită i. Acestea oscilează între mustrarea părintească („E corent. Autobuzul se comprimă. te trezeşti că te sfredeleşte cu priviri crâncene şi pe urmă închide geamul cu un gest net ca o sentin ă. Purtătorul acestui bagaj în fa a căruia nasurile intră în comă adună mai multe izuri îndoielnice şi le rafinează într-un abur integrator. de data asta ne referim la cineva care provoacă silă. trebuie să ai acces la întreaga plajă a miasmelor care-i pot aduce pe pasageri în pragul leşinului. De la zbieret la putoare. Accentul se pune pe refuz. nesim itule puturos. Nu se spală."). Cu tine. Nesim itul zgomotos te ia în primire fără menajamente şi te înrobeşte fă iş. speculând la maximum resursele sudoriparului autohton. nesim itul te smulge din loc şi te duce în universul lui sulfuros. fiindcă e mai comod. dacă nu mai mult. i-ai dori să te aşezi. şi ne doare urechile. Cine are ghinionul să stea cu nasul la mică distan ă de sursa emanaiilor simte că-i fuge pământul de sub picioare. De la caz la caz. trecem de la freamătul mârlanului activ şi locvace la încremenirea mută a unei noxe ambulante. însă chiar atunci mai faci o descoperire perplexantă: nesim itul e anaerob. nesim itule. Modificarea de registru este categorică. Ajunge dacă spunem că agresiunea de zi cu zi a nesim itului urât mirositor asupra celor pe care se întâmplă să-i aibă în jur e masivă. el împrăştie fie un miros de năduşeală amestecat cu ceapă stricată. Cel care miroase se furişează insinuant în apropierea ta. pe dispre ul refractar. pentru ca apoi să se lă ească nemăsurat. dar nu po i. Cine nimereşte lângă un nesim it. acoperită de slina ultimilor ani. te întinzi spre geamul cel mai apropiat şi-l deschizi cu o mână tremurătoare. Şi nu doar pe ale lui. Care dintre aceste forme de atac e mai puternică? Greu de spus. Aici. maică. fie el matinal sau crepuscular. sfatul practic („Ia taxiul. De la zdren uirea urechilor la curbarea nasului. că vin la tine. mizând pe solidaritatea celorlal i călători. aşteptând gura de aer curat ca pe o providen ială izbăvire. Eşti pe punctul să evi i leşinul. fie unul de carie netratată plus vin de buturugă. Pentru tine. oferta te împinge în vertij. specimenul care face obiectul acestor rânduri trebuie să adune în haine. îl recunoaşte imediat după nepovestibila combina ie olfactivă pe care o emană. aidoma unui transfer de diateză. Dacă până acum am vorbit despre un nesim it care face una şi alta ca să-şi sâcâie sau să-şi isterizeze vecinii. Efectul e fulgerător. Iar pentru asta e suficient să ridice bra ul. fie unul de ciorap cazon combinat cu salopetă lucioasă. grea ă şi diverse forme de isterie tocmai fiindcă nu face anumite lucruri. de bună seamă. rămâne fidel aceleiaşi perechi de şosete o săptămână. Căci nicăieri în lume mirosurile neplăcute nu se bucură de un dozaj mai bun ca în România. Dacă vrei să fii un nespu it (nesim it împu it) cum scrie la carte. Asta înseamnă să trăieşti pe altă lume. piele şi păr o serie de efluvii capabile să se completeze între ele. În secunda dinaintea colapsului. fiindcă a aflat că săpunul îi şubrezeşte sistemul imunologic. dacă eşti aşa sensibil.") şi soma ia apăsată („Lasă dracu' geamul ăla. totul stă sub semnul unei prăbuşiri iminente. pantofi. cu o ultimă sfor are. nene. nu îşi dezlipeşte cămaşa de pe corp. Cele mai percutante senza ii sunt cele care vin dinspre subsuoara nesim itului. căci în locul sprijinului aşteptat devii inta apostrofărilor din jur. dar n-ai unde. toate aceste cuvinte sunt stropi de ambrozie . Ai vrea s-o iei la fugă. fiindcă nutreşte supersti ii romantice. Ca să se bucure de respectul nemijlocit al asisten ei. vrei să răcesc?" Mai faci o tentativă de aerisire. „Băi. pe rezisten a îndărătnică. fe ele pasagerilor se lungesc ireal. Crescut în dispre ul pentru oxigen. sedimentată şi imposibil de ocolit. ai înnebunit.

răsfa ă-i cu un zâmbet condescendent. făcându-i pe cei transporta i să se ciocnească unii de al ii şi să se ia la înjurături. dar le fructifică judicios. asta presupune îmbinarea a două sau mai multe izuri la fel de neplăcute. e simplu. Alternativa e o călătorie tutelată de Naste din Berceni. Dacă vorbim de şoferul de autobuz. În felul ăsta. mimoza clorotică şi rozătorul cu fa ă de tocilar care au îndrăznit să. Şi dacă-i vezi că strâmbă din nas. sub viscol. fie slalomează dement printre maşini. În fine. se opreşte la trei metri de locul unde gloata freamătă la pândă. îi lasă să aştepte cu jumătă ile de oră prin sta ii. la autobază sau în garaj. fie se plasează răbdător în spatele vreunei căru e cu coviltir şi refuză să treacă pe altă bandă. Nesim itul la volan. de la manşetă până la caseta redac ională. e obligatoriu să cochetezi cu perfec iunea. ca tot mârlanul stăpân pe situa ie. cârtitorii sunt umili i definitiv. po i să consideri că ai făcut paşi importan i pe drumul spre consacrarea în ale nesim irii. În ce te priveşte. Atuul tău nu este hărmălaia. Nu le rămâne decât să-şi ascundă nasul într-un şerve el parfumat. pentru a-l continua în altă companie. Fii insidios. Codul rutier al proastelor maniere Ajunşi aici. De pildă. nu vehement. În cazul nesim itului parfumat cu Cristian Dihor. micul succes de traseu se cere salutat printr-un gest simbolic. Jean de la Craiova. fără nuan e sau contur. şi îşi citeşte imperturbabil ziarul. Dacă vrei să atingi excelen a în nesim ire. lătrătura isterică sau ghiorăiala gregară. poate că merită să vedem cum se comportă nesim itul când trece din ipostaza pasagerului în cea a conducătorului auto. Nesim itul la volanul unui mijloc de transport în comun are resurse limitate de iritare a pasagerilor. iar apoi să te atârni de bara autobuzului ca un cimpanzeu în cuşcă. Ai câştigat partida. Dacă se află la cap de linie. Fără să-şi dea seama că nu fac decât să suspende temporar calvarul. Cel mai simplu şi cel mai sugestiv dintre ele e să ridici şi bra ul celălalt. mirosul de transpira ie merge foarte bine cu cel al danturii netratate. dar cu aceleaşi consecin e. are întotdeauna la el câteva casete pe care se simte dator să le supună aten iei publice. eventual de usturoi. lucrurile sunt simple. Lasă-i să fiarbă în suc propriu şi nu te abate de la re eta succesului. În primul rând. ploaie sau caniculă.i însetate. ci putin a de-a te infiltra în nările celor care te înconjoară şi de-a le perturba temeinic analizatorul olfactiv. Năzurosul sclivisit. Aşa le trebuie. În trafic. să alunece discret spre celălalt capăt al autobuzului (unde nu e exclus să nimerească peste una dintre nenumăratele tale copii) sau să coboare şi să aştepte un alt vehicul. aşa cum recolta olfactivă a şosetei lipite de picior ca marca de scrisoare se mariază simbiotic cu mireasma vinului ieftin băut pe şantier. Cu totul altele sunt îndrituirile nesim itului la volanul autoturismului .prelinşi din olimpiene cupe pe buzele. Cui nu-i place oferta n-are decât să coboare sau să-şi ia maşină mică.i conteste dreptul de-a pu i în spa iu închis şi-au primit săpuneala meritată. lăsând să se răspândească dinspre ambele tale subsuori miasme ofilitoare şi persistente. Adi de la Vâlcea sau altcineva de altundeva. Iar dacă adaugi la toate astea un stropşor de ceapă. să le fie învă ătură de minte. Continuă să pu i şi lumea te va şti de jupân.

conformiştii păguboşi sau cei obişnui i să danseze după cum li se cântă. coboară geamul. un ritual greu de fixat în tipare şi niciodată predictibil. Când femeia se repliază pe banda întâi spre a-i face loc. Nu există nimic mai banal decât un participant docil şi empatic.personal. nu uita să te compor i ca la tine pe moşie. de exemplu. A unui ins sedus de propria dimensiune şi gata să facă prăpăd. Hipnotizat de propria for ă. farurile trec neîndurător prin caroseria din fa ă. că te fac pastă de mici". o beizadea jude eană sau un şef de grupă sindicală. nesim itule autentic. ro ile scrâşnesc. o săgetează cu . regula de bază e absen a oricăror reguli. Aici scoate capul un comportament dominator şi trufaş. ritmurile cotidiene se modifică. la curent cu ultimele evolu ii în domeniu. agentul de circula ie şi to i ceilal i îşi dau seama că a venit vremea unei reevaluări urgente a priorită ilor. Verbalizat. Disciplina în trafic devine. în condi iile astea. cu piciorul înfipt în accelera ie. Al străzii. Codul rutier îşi dezvăluie inutilitatea cu fiecare vocabulă componentă. Numai că al doilea avertisment aduce o mică modificare de registru: aprinderea farurilor e înso ită de un claxonat prelung. Dacă vrei să fii un nesim it rutier ancorat în realitatea imediată. un capriciu infantil. el ştie că a trece pur şi simplu mai departe este o probă de indulgen ă nemeritată. al intersec iilor. de unde vine şi cât câştigă. ajunge în dreptul nefericitei făpturi. Nesim itul identifică aici o formă de rezisten ă mută şi pregăteşte furios represaliile. Când nesim itul se suie în maşină şi o ia din loc. Participarea ta la trafic trebuie să fie o sărbătoare a nesim irii. Acesta repetă opera iunea. Prin urmare. vestind pedepse exemplare. În primul rând. Nimeni şi nimic nu te poate supune. el se traduce astfel: „Mişcă. din calea mea. amenin ător. fă. cu mâna înfiorând erotic schimbătorul de viteze şi cu buzele transformate în rampă de pe care decolează înjurături apocaliptice. Claxonul este apăsat viril. Voca ia de stăpân al asfaltului trebuie dovedită şi căpoşilor care nutresc rezerve. Ei bine. partenerul de trafic. el are obliga ia fermă de-a nu părăsi codul proastelor maniere rutiere. Dacă se întâmplă cumva ca vietatea să fie femeie. spectacolul e garantat. Nesim itul care priveşte lumea prin parbriz se manifestă ca un suveran. Iar dacă femeia mai e şi blondă. Indiferent cum arată. Pentru tine. e nevoie de respectarea strictă a câtorva principii esen iale. Pietonul. fără ca asta să-l inhibe pe nesim it. Asta înseamnă că strada î i apar ine şi că în numele acestei reguli sacrosancte i se îngăduie orice. şosele sau autostrăzi se ob ine ieşind din corsetul normei acceptate şi dovedindu-le tuturor că se află în prezen a unui apaş nedomesticibil. Ea este expresia non-verbală a unei soma ii fără echivoc: dă-te la o parte şi lasă-mă să trec. Virtuozitatea pe străzi. Carosabilul devine un spa iu al incertitudinilor răvăşitoare şi nici măcar strada nu te poate pune întotdeauna la adăpost. Inclusiv (sau mai ales) ceea ce altora li se interzice. E desuet şi prostesc să te integrezi neobservat în şuvoiul care umple strada. Nesim itul la volanul maşinii personale poate fi un tânăr imberb sau un cap de familie cu impozitele la zi. Fibra intimă a macho-ului tremură necontrolat. Din repertoriul nesim itului rutier nu se cade să lipsească. un gigolo felin sau un aprozarist rotofei. aten ionarea cu farurile. el se simte ca eroul din poveste: lumea e a lui şi trebuie să-i intre rapid în gra ii. al şoselei. Uneori destinatarul mesajului nu pricepe sau se face că nu pricepe. s-o ferească bunul Dumnezeu pe blonda care şi aşa a comis o impruden ă aşternându-se drumului să nu se conformeze. Totul în jur ob ine o nouă amprentă. de care nu se pot crampona decât fricoşii. atunci invita ia la mârlănie e subîn eleasă. Nesim itului pe patru ro i îi merge ca pe roate mai ales când observă în raza de ac iune profilul firav al unei vietă i ofensabile.

Graba de dinainte se destramă. pentru ca inta luată în cătarea gurii să nu scape nepenalizată. Fă-i semn cu farurile (discret. să cotească pe prima strădu ă sau pur şi simplu să tragă pe dreapta. există şi nesim i i care pun un pre mai mic pe riposta verbală şi preferă gestul neechivoc. iar nesim itul îşi adaptează viteza la cea a blondei temerare. să nu omitem amănuntul. Până aici. Logica internă şi freatica acestui comportament sunt de nedesluşit. fiindcă dincolo de dorin a de a transforma maşinile din urma lui într-un cortegiu care să-l petreacă până când catadicseşte să se oprească se mai află ceva. Un detaliu pe care la început nu-l distingi. La polul opus se plasează nesim itul care vrea ca toată lumea să se plieze pe lentoarea lui soporifică. sunt ultimul om". nesim itul care pleacă la drum trebuie să ină permanent la îndemână un instrument de otânjire a contestatarilor. i-a luat tac-tu stradă?" Sigur. care să-l aten ioneze pe nesim it exact cum o făcuse el însuşi cu pu ine clipe mai devreme. î i spui că omul se grăbeşte cu un motiv anume: o întâlnire pe care riscă s-o rateze dacă nu ajunge la timp. deci exist". Impulsurile care-l pun în mişcare pe nesim itul din categoria cu pricina fac din el un concurent etern. un test ce nu poate fi trecut decât cu maxilarele încleştate şi cu ochii azvârlind fulgere pârjolitoare. cutumele şi deprinderile fireşti cu o suverană indiferen ă. până când stropii de salivă ajung în fine unde trebuie. Pentru ei. pune mâna pe bâta de baseball pe care-o are alături şi iese să te-ntrebe de sănătate. Nimic nu-l scoate din ale lui. în care nu are voie să se claseze al doilea. un veşnic săritor peste obstacole mai mari sau mai mici. n-ai de unde să ştii că ai nimerit peste un nesim it care vede via a ca pe o cursă perpetuă. „Depăşesc. Evident. Un caz aparte îl reprezintă nesim itul care vrea să te măture din cale pentru ca. Şi să nu pierdem din vedere că specia în ansamblu se crede îndreptă ită să nesocotească regulile. Dar ia încearcă să-l aten ionezi că ocupă o bandă rezervată depăşirilor. Fiecare maşină ivită în fa a sa este o provocare urzită de un destin pus pe şotii. aşa ar suna crezul lui transpus în termeni cartezieni. Căci. bunăvoin a în trafic este pentru nesim it o no iune 6 Fă ce pofteşti . Ar fi şi greu. 2) caută un loc pe lângă care a mai trecut şi care-i trezeşte amintiri duioase.i ceafa. un caz de for ă majoră sau altceva asemănător. Suntem tot în trafic. 4) pur şi simplu n-are chef să meargă mai repede. nimic nu-l opreşte pe nesim it să mai facă o încercare. „Dacă nu i-o iau înainte. băi. sanc iunea cea mai nimerită este un scuipat pieziş spre maşina de alături. Dacă demersul nu îşi atinge obiectivul. Îi este permis totul şi în primul rând ceea ce el însuşi le-ar interzice ferm celorlal i. iată mottoul scris pe prima pagină din cartea vie ii lui. Când îi sim i farurile arzându. Nesim itul la volan se inspiră fără să ştie din declara ia de toleran ă gravată pe aba ia thelemi ilor lui Rabelais: Fais ce que voudras6. imediat după ce te-a depăşit. Pe de altă parte. Singura şansă a victimei este ca din spate să apară o altă măgăoaie grăbită. Insistă şi-o să te trezeşti că frânează. nu ca în cazul anterior) şi-o să vezi ieşind pe geam o mână cu degetul mijlociu ridicat ca un miniobelisc al sfidării. dar de data asta în prim-plan se iveşte insul cu mişcări de crocodil la siestă. paraşută. Abia când te apropii şi te ui i mai bine consta i că nesim itul: 1) vorbeşte la telefonul mobil şi nu se poate concentra asupra manevrelor rutiere. şi apoi o alta.priviri mustind de o scârbă indignată şi o descoase retoric: „Ce-i. nimic de condamnat. 3) ia o gustare frugală la botul cailor-putere.

a permis rebotezarea mândrei noastre ărişoare cu un nume oriental şi aluziv. iarăşi nervi. în văzul atâtor şi-atâtor oameni. Un capriciu arhaic. numai o formă subtilă de paralizie a centrilor nervoşi poate explica atitudinea curtenitoare a demoda ilor irecuperabili. Un spa iu unde insinuarea pe contrasens e semnul de castă al unei pături mai egale decât egalii. Într-un timp când fiecare secundă contează — căci time is money este mantra începutului de mileniu —. El avansează cu un metru. nesim itul dizolvă totul în febra lui de a fi altfel. Nu. Trebuie să fii foarte prost alcătuit ca să cedezi atât de jalnic şi să te laşi devansat. Nepăsător şi rece. nu are nimic de câştigat.i merge". nesim itul reac ionează imediat. Iarăşi coloane. Fiindcă nesim itul ştie să aprecieze şi succesele mărunte. unde semafoarele asigură deplasarea alternativă pe cele două sensuri. În cazul în care maşinile aşteaptă la semafor. Căci dacă Japonia de demult se numea Cipango. Nimic. de trei ori nu. România de azi a devenit Jeepango. Nu te respectă nimeni dacă le râzi în nas celorlal i ascuns într-un Tico. Nesim itul năvăleşte pe contrasens de la înăl imea confortabilă şi dispre uitoare a jeepului. se lasă calm în scaun şi se uită mândru în oglinda retrovizoare. Nissan. Studii de ultimă oră arată că nimeni din lume nu se compară cu nesimitul român în ceea ce priveşte arta mersului pe contrasens. Nu ai cum să bombezi pieptul comprimat într-un Lăstun. Nici măcar în ările unde codul rutier străluceşte prin absen ă nu ai parte de spectacole comparabile cu demonstra iile de for ă şi curaj ale şoferului carpatin. Când te vede aşteptând undeva în lateral. ci al celui care circulă normal şi se vede amenin at de iminen a impactului. copiind până la ultima silabă re eta de la barieră. Nesim itul taie nodul gordian al aşteptării. mai cu seamă când sunt repurtate în public. iar şoferul răbduliu sesizează că acum e momentul să încerce breşa. pentru simpla plăcere de-a te vedea blocat. trage un pic de volan spre dreapta. iar de circulat se circulă infernal de lent. nu. nici un semn de revoltă din partea celorlal i. Nu po i să for ezi conven iile rutiere la bordul unui Trabant. Le-ar fi arătat el. trece pe lângă tine cu o linişte interioară deplină. Îşi spune cel mult ceva de genul: „Dacă ăla din spatele meu e tont şi te lasă. o goangă revolută. i se aşază în cap. Ce altceva îl poate face pe un bărbat altminteri în bună regulă să facă loc pe o stradă principală cuiva care aşteaptă cuminte un semn de milostivire ca să se poată încadra? Doar o boală nedeclarată sau o regretabilă neputin ă de adaptare la nevoile clipei. Bineîn eles. Uneori fără zgomot. nesim itul e imun în fa a acestui virus răvăşitor. alteori înso it de emisia sonoră a unui girofar procurat pe căi suspecte. Aparent.vetustă şi ridicolă. Însă cel pu in are satisfac ia că i-a tras clapa şi te-a lăsat să. Semaforul e tot pe roşu. Aici. De altfel. mirosind a trecut îndepărtat. Cu mine nu. treaba lui. Aşa că dublează senin coloana. o fandoseală nesărată. nesim itul alege contrasensul cu siguran a celui care ştie că riscul nu e al lui. Ar fi putut să te lase fără să piardă nimic. Atât le-ar fi trebuit. cu motorul torcând autoritar şi boxele bubuind frenetic.i blestemi mai departe neputin a. pentru asta e nevoie şi de un echipament pe măsură. Toyota etc. Şi chiar are timp să compătimească prostimea disciplinată pentru felul cum se lasă călcată în picioare de nişte reguli pe cât . Vrea să fie primul. el o ia înaintea celorlal i pentru că nu suportă să fie al cincisprezecelea care aşteaptă să se ridice bariera. Din fericire pentru el. El e mânat în via ă de comandamente care nu-i permit statul în coloană. Lucrurile se petrec identic pe drumurile în lucru. infla ia de matahale 4x4 Mitsubishi. astfel încât imediat după trecerea trenului să-şi continue zborul la joasă înăl ime.

te ui i pe câteva titluri. Cum. fiindcă timpul lucrează pentru el.i dai seama că e implauzibil să ajungi la destina ie nevătămat. Şansele de succes ale acestui tip de nesim it sunt considerabil mai mari aici. şi treci la fapte. vizavi sau pe diagonală. învăluitor şi inexorabil. eşti la discre ia celui care i se aşază alături. Nesim itul feroviar interpretează o partitură diferită de cea a omologului rutier. pe care preabuna lui mamă. Fireşte. Urmează o scurtă pauză în care ai grijă să.de restrictive. Cu ochii contemplând indiferent peisajul ce îşi schimbă contururile în viteza trenului. şoferul care te vede alergând spre autobuz cu două plase grele şi î i închide uşa tocmai când te pregăteai să te urci! Ce mândru trebuie să se simtă proprietarul unei decapotabile de ultimă generaie când te vede pe trotuar. un artificiu simplu. Exper ii acestui gen de comportament recomandă ca între aşezarea pe scaun şi descăl are să nu treacă mai mult de zece minute. Din troleibuz. lepădarea de încăl ări e o formă cordială de spargere a ghe ii. decisă şi nepoticnită! Şi cât de plină de învă ăminte ni se arată vecinătatea unui asemenea specimen! Nesim itul feroviar Pentru cei tenta i să creadă că nesim irea ambulantă se manifestă doar pe străzi.i mişti ni el degetele în ciorap. e uşor să-l observi pe nesim it în multiplele lui ipostaze rutiere. Vârful pantofului stâng împinge cu o subtilă insisten ă călcâiul pantofului drept. e deplasat şi ridicol să i se pretindă să le dai bună ziua celor pe care-i găseşti deja instala i la locurile lor. Odată urcat în tren însă. azvârle din încheietură un ambalaj de FishMac. bunăoară. Câtă autoritate degajă. însă efectul este în general aceleaşi: indispunerea celor din jur. călătoria cu trenul se poate întinde de la două până la zece ore. accelerează prin băl ile de pe stradă şi te stropeşte din cap până-n picioare! Cum îi fierbe sângele în vine celui care.i garantează nimeni că n-o să ai parte de un alt nesim it). Şi nu trebuie să fii redutabil în materie de calcul al probabilită ilor ca să. Doamne iartă-mă. Cea mai frecventă şi totodată cea mai plastică uvertură a nesim itului feroviar este descăl atul. aşezată pe bancheta din spate. să te adresezi cuiva pe care nu l-ai văzut niciodată în via ă? În schimb. Î i aranjezi bagajul undeva deasupra. şosele şi autostrăzi. Totul trebuie să se petreacă agale. Sigur. Dacă un drum cu autobuzul durează uneori un sfert de oră. ca . prin care institui un climat familiar. tocmai i i-a înlocuit cu al ii cura i! Ce mare e diferen a între prelingerea noastră umilă prin lume şi defilarea lui trufaşă. strunindu-şi seme bolidul pe autostradă. firesc.i asigură confortul intelectual până la coborâre. variantele de evadare ale victimei sunt practic inexistente. ci o înlocuieşte. te întinzi comod. o doză de Pepsi sau pamperşii proaspăt murdări i ai copilului. până când piciorul se eliberează din nemeritata strânsoare. preluând o bucată din spa iul vital al celui din fa ă. Ea nu precedă salutarea eventualilor pasageri din compartiment. prietenesc. sco i teancul de ziare sau integrame care. Nu e nevoie de aplecări bruşte sau de mişcări solicitante. pe atât de caraghioase. din tramvai sau din metrou po i să cobori şi să-l aştep i pe următorul (chit că nu. Mai mult. o veste proastă: nici deplasarea cu trenul nu e scutită de primejdii. î i ieşi din papuci la propriu.

asigură consecin e inubliabile. E nevoie de timp şi de ni ică rutină. că ciorapii arăta i partenerilor de drum trebuie să fie rup i. descăl area e urmată în mod natural de întinderea picioarelor până sub scaunul pasagerului din fa ă. Pentru un frison suplimentar. nu se astupă şi în general nu dau de ştire că au luat la cunoştin ă. totul trebuie să se petreacă în intervalul a treizeci de secunde. Se recomandă stăruitor folosirea şosetelor flauşate. îşi ascunde picioarele sub scaunul pe care-l ocupă. Asta arată preocupare pentru standarde şi consecven ă în aplicarea re etelor. găuri i şi să miroasă a dormitor cazon după trei zile fără apă la robinet. Folosirea lor. Probabil că omul e la început de drum şi încă n-a ob inut dozajul optim de tupeu şi mojicie. Nesim itul feroviar nu-şi permite să rateze un act care. Lăsat să se perfec ioneze. Ritualul descăl ării în tren îşi pierde din pregnan ă dacă nu e pregătit cum se cuvine. nu se încumetă să deschidă uşa unui compartiment din care pândeşte o asemenea capcană biologică. El respectă la centimă ritualul lepădării pantofilor şi pe urmă îşi cocoa ă picioarele direct pe ban- . deşi mul i s-ar grăbi să contrazică această afirma ie. nesim itul timid.să le dezmor eşti în vederea secven ei următoare. Spre deosebire de el. în mod normal. N-are nici un haz să te descal i dacă ai şosetele curate sau întregi. Bunăoară. mai ales pe timp de vară. Dacă vrei ca impactul asupra celorlal i să fie dărâmător. Nu legăna nădejdea naivă că po i să te încal i oricum. semn că ne aflăm în prezen a unui ins care cu greu mai poate fi meditat la acest capitol. nu te angaja pe calea de mijloc. Nu-i păcat? Te-ai ostenit de pomană şi — mai grav — te-ai compromis iremediabil în ochii celor care aveau cu totul alte aşteptări de la tine. prin gaura din dreptul degetului mare e bine să iasă măcar o parte dintr-o unghie netăiată de săptămâni întregi şi tivită cu o dungă negru-verzui. produce urmări imediate. încă nesigur pe armele şi mijloacele lui. fiindcă urmările vor fi aceleaşi. aşadar. Rişti să te trezeşti că te descal i şi că nările celorlal i pasageri nu freamătă. Nu avem ce face şi trebuie să-i acordăm circumstan e atenuante. Martorii sidera i ai spectacolului trebuie să vadă şi în egală măsură să simtă că i-ai dat jos pantofii. Un nesim it care nu se îngrijeşte de aceste lucruri doar aparent neimportante mai are de învă at. ca să nu compromi i simetria. O să vezi că nici măcar controlorul. O categorie aparte este cea a nesim itului colindat de ispita sfidării. În situa ia lui. iar prostia se plăteşte. Acesta simte nevoia să improvizeze năvalnic. Un pantof din piele veritabilă. E la mintea cocoşului. În mod normal. eventual îndrumat de un mentor în ale nesim irii. nesim itul versat posedă nonşalan a sublimă a extrovertitului.i joace feste. Încăl ările în sine se cer alese cu grijă pentru un asemenea demers. vrând totodată să sondeze şi psihicul celui asupra căruia îşi concentrează aten ia. normală sau întoarsă. efectuează din nou exerci iul de relaxare tarsiană. se pot observa şi în cazul lui mici ierarhizări tipologice. Asta e o prostie. poate să. De pildă. el va atinge nivelul dorit şi îşi va modifica fără îndoială şi atitudinea. Apoi repe i opera iunea. cu şoseta de o culoare incertă presând rugător tocul pantofului care încă nu a fost evacuat. Şi aici e nevoie de o grijă pedantă pentru detalii. om expus atâtor şi-atâtor întâmplări neprevăzute. se poate merge şi la amănunte răsplătitoare pentru tine şi vexatorii pentru cei din jur. Vrei să mergi la sigur? Atunci alege o pereche de adidaşi din imita ie de piele. Mişcarea trebuie să aibă fluiditate şi naturale e. Odată încheiată şi a doua manevră. combinată cu şosetele pe care nu le-ai mai schimbat de o săptămână. care se împut mai repede decât celelalte. Cum nesim itul e până la urmă tot om.

E micul tampon de vată care asigură protec ia auriculară. căci nimănui nu-i vine să deschidă gura primul. cel aflat mai aproape de geam recurge la solu ia disperată. frate. Dacă pasagerul cu pricina e o femeie. care acuză — şi de data asta — curentul. Bărba i sau femei. pasagerii dau impresia că au căzut victimă unei contagiuni imposibile: devia ia de sept cauzată de mirosul emanat de textilele lipicioase şi nocive. inventivitatea nesim itului mai urcă o treaptă. Fie geamul e în epenit şi nu se deschide. iar nedumerirea stearpă îşi face loc cu râvna unei cârti e ce-şi sapă galeria după planuri doar de ea ştiute. ca să-i dai de în eles că pute. El trage de mânerul geamului. gurile se pungesc veşted. După momentele de consternare ini ială. pe când celălalt (prin al cărui ciorap. animat de speran a unei guri de aer întremătoare. în clipa asta se produc două lucruri. vrei să fac otită?". observăm abia acum. ocupanta locului fatidic are impresia că filmează fără avertisment un remake după Tentacule. în care abia în clipa aceea observi că se zăreşte ceva alb. n-ar mai fi nevoie de o ventilare atât de viguroasă. O altă caracteristică de căpătâi a nesim itului este sustragerea de sub povara normei cuviincioase. Căci în cazul ăsta un picior (eventual cel cu şoseta găurită la vârf) poposeşte în dreapta ei. dată fiind absen a lui din peisaj. Asta e un alt punct forte al nesim itului: inferior numeric. iar ceea ce este valabil pentru nesim itul din autobuz are exact aceeaşi relevan ă pentru exponentul feroviar al categoriei. argumentul se ofileşte. eşti boier? Ai nasu' fin? Păi atunci cumpără. Mica incintă e blocată într-o mefien ă mută. iar vocea ra iunii nu are nici o şansă de-a se face auzită. Dacă. În preajma lui. însă nesim itul tot nu se înduplecă. fără ca aceasta din urmă să găsească resurse pentru ripostă. „Ce-i. iese o bucată de călcâi crăpat) i se instalează de-a stânga. e vremea urmărilor. Nările se strâng asuprite. tot compartimentu' şi n-ai decât să stai cu geamu' deschis pân' la loc comanda. De aici încolo. el surclasează dezinvolt majoritatea. De obicei. ştiind în sinea lui că a . Iar nesimitul trece satisfăcut la prima por ie de integrame. care blochează timpanul. pasagerii de pe celelalte locuri îl fixează cu o solidaritate îndurerată pe frondeurul care a încercat mutarea de răspuns şi se străduiesc să facă abstrac ie de miros. î i răspunde tot printr-un gest." E inutil să-i semnalezi nesim itului fractura logică şi să-i spui că în cazul ăsta. sprâncenele se arcuiesc în circumflexuri interogative. vecinii de compartiment ai nesim itului dau primele semne de via ă. nasurile se strâmbă haotic. Ce poate explica un asemenea tupeu? Cum îşi permite sconcsul cu chip de om să atenteze la sănătatea celorlal i? Şi de ce Dumnezeu n-a catadicsit să împlinească ritualul unei atât de necesare ablu iuni înainte de-a se sui în tren? Câtă inocen ă! Doar un neavizat se mai poate pierde în întrebări care nu duc nicăieri. Căci nesim itul e pe deasupra şi ipohondru.i duci mâna la nas şi te strâmbi. ochii ies neîncrezător din orbite. Posedă un al şaselea sim care-i spune când anume e cel mai bine să se producă şi ştie că instinctul ăsta nu l-a trădat niciodată. Duhoarea din compartiment urcă spre doza letală. Nesim itul are microbul contrarierii în sânge. Mâna lui se îndreaptă spre propria ureche. la pu ini centimetri de pasagerul aşezat în dreptul lui. Resemna i şi cu batista la nas. Î i face exact ce nu i-ai dori. Prin to i cei de fa ă trece sfredelul unei curiozită i şocate. nene. Lupta a fost câştigată clar de nesim it. Astfel. ideea gata de rostire se opreşte crispată pe buze. Când poluantul odorific începe să le inducă pasagerilor senza ia de pre-leşin. când nu i-ai dori-o. varianta flauşată.cheta din fa ă. „A. se zborşeşte el dacă încerci să-i explici binefacerile aerului curat. fie opera iunea e jugulată brutal de nesim itul însuşi.

Maioul cu găurele este infinit mai mult decât un accesoriu drag inşilor care se respectă. în spirale precise ca incizia de bisturiu. Degetul se introduce hotărât în ureche. ca pe un pahar de colec ie căruia încerci să-i depistezi o cât de mică imperfec iune. alături de cel pe care se află ghiulul cât o sarma de post. aten ie. ba un fir de păr rebel. Aşa stând lucrurile. Nu le răpi o plăcere atât de scurtă. dacă ii la etichetă. Şi cum lenjeria de corp e de multe ori expresia personalită ii celui care o îmbracă. fireşte. ochii î i sunt atraşi magnetic spre zona unde se împlineşte ritualul scobitului. Unealta optimă pentru o atare opera iune este degetul mic al mâinii nesim itului." În func ie de căldura din tren. Foarte important. Nesim itul se simte întotdeauna stimulat de stupoarea celorlal i. debarasarea de cămaşă face posibil accesul direct al privitorului la un articol de îmbrăcăminte cu profunde reverbera ii în mentalul masculin al românului. Lumina zilei e prea puternică. la un drum atât de lung. (Pentru nesimi ii care încă orbecăie. Nimic nu-l opreşte pe nesim it să-şi dea jos cămaşa. păreri răspicate şi comportamente ce in de armonia imediată. Textura lui inconfundabilă îl transformă în instrument de legitimare. Este vorba de maioul cu găurele. Prin urmare. iar prelungirea lui cornoasă forează temeinic. cu o impunătoare unghie lăsată să crească patru-cinci centimetri. Doar un cârpaci nevolnic va scoate din buzunar be igaşul cu capetele învelite în vată. Cine poartă aşa ceva e bărbat în adevăratul sens al cuvântului. Dar. degetul mic e plasat periferic. iar gesticula ia nesim itului prea limpede ca să încapă loc de sustrageri furişe. nu un fătălău nătâng sau dilematic. pot exista. Recolta de cerumen din vârful unghiei se cere privită detaşat. la vedere. cu efectele scontate. te lămureşti în câteva clipe că n-ai sor i de izbândă. de exemplu. Unul dintre gesturile la care nesim itul feroviar apelează aproape din iner ie este scobitul în ureche. Dacă eşti un nesim it cumsecade şi vechi în ale meşteşugului. banal şi fără putere de sugestie. Dacă tot i-au sorbit din ochi baletul vestibular. Pariul unei asemenea sondări constă tocmai în natura lui fă işă. ine degetul proaspăt extras din afundurile moi ale urechii drept. de entomolog care descoperă o specie rară de fluture în peisajul luxuriant al junglei ecuatoriale.) Abia după ce va fi trecut acest criteriu. fireşte. inser ia metacarpiană se va produce plenar. În cazul acesta. po i conchide fără să greşeşti că purtătorul maioului cu găurele e un individ cu gusturi bine definite. Mai ine i minte? „Convinge lumea să se plieze pe setul tău de non-valori. nu-i dezamăgi. o delicatesă de garderobă care îmbracă rotunjinile ventrale într-o teacă perforată prin care iese ba un coş nestors. dotat. cu o curiozitate bine controlată. găsibil la orice farmacie. Căci nesim itul e generos cu propriile descoperiri şi ine să facă lumea întreagă părtaşă la savoarea şi farmecul lor. Faptul că la cincisprezece centimetri de el subzistă asfixiată de indignare o femeie nu-l inhibă. nu împlineşti acest ritual explorator când trenul intră în tunel şi nu te vede nimeni. Nu accepta compromisuri. Pe urmă au loc extragerea degetului şi studierea lui cu un ochi de specialist. n-ai voie să le întorci spatele celorlal i şi să păstrezi doar pentru tine magia indicibilă a ceea ce ai găsit. ba un neg discret ca o stafidă şi închis la culoare ca o căcărează. ştii din capul locului că demersul tău de cercetare a propriei anatomii nu se face oricum. Vecinii au tot dreptul să vadă şi ei. şi contrar propriei voin e. Scopurile precise reclamă mijloace pe măsură. Şi chiar dacă vrei să te opui. Dimpotrivă. pe durata a treizeci-patruzeci de secunde. şi alte lejerită i vestimentare.respectat cu sfin enie punctul 9 al decalogului. până când . Rămâi aşa câteva secunde. Cei care stau lângă tine trebuie să simtă că pentru ei faci lucrul ăsta.

„E copil. Astea-s comunisme de pe vremuri. În zece cazuri din zece. Puiul de nesim it călător Un caz aparte îl scoate în prim-plan pe nesim itul care nu. ce să zic. Cât despre ostilitatea ce se poate ghici din privirile celor agasa i după doar trei minute petrecute în compania răzgâiatului. E imposibil să nu mai fi rămas ceva în firidele ce străjuiesc accesul spre ciocan. care o sileşte să redevină retractilă. combinată cu permisivitatea deplină a tatălui sau a mamei. să urle ca un bezmetic cu jumătă ile de oră. Să fie răzgâiat. copilul nesim itului îşi continuă patinajul pe pantofii pasagerilor.i face via a amară de unul singur. o să obosească. „Bine că eşti mata crescută. când tălpile micului ucenic fac cunoştin ă cu bombeurile celorlal i pasageri. Organismul îşi cere drepturile. Plodul mai merge cât mai merge. Tropăitul isteric din ultimele minute a însemnat consum de calorii. mata n-ai fost copil? Ce.i cerumenul de sub unghie. Ia uite la ea. Piticul are un modus operandi greu de îmbunătă it. ci trăgând după el un copil. te-ai născut gata mare?" În cazul în care „cucoana" are nefasta inspira ie să spună că vârsta fragedă şi buna creştere nu se exclud reciproc. care oricum î i doreşte moartea încă de când ai deschis uşa vagonului. primul sfert de oră de călătorie trebuie consumat într-o deplasare neîntreruptă de la un capăt la altul al compartimentului.i de ciorba ta.i încre eşte carnea şi — peste toate — să se înfrupte dintr-o hrană consistentă. pe deux-pièces-ul sobru al tinerei directoare de vânzări care din tren se duce direct la un seminar cu participare interna ională.to i cei din compartiment vor fi avut prilejul unei holbări fructuoase. Orice reproş — sfios sau ferm — din partea victimelor se repercutează violent asupra lor însele. Astfel. randamentul âncului e superlativ. mamaie. Gata. cucoană. iar apoi pune-te din nou pe treabă. mai lasă-ne cu predicile şi vezi. cocoloşeşte-l meticulos şi aruncă produsul astfel ob inut. care vine din valorificarea superioară a calită ilor native. nicovală şi scări ă." Între timp. l-am împuşcat pe Ceauşescu. deja a transpirat?" — ricoşează imprevizibil din cheresteaua genitorelui. Pentru o desfăşurare corectă a ritualului nesim irii. un croissant cu ciocolată sau alte alimente care să lase urme de îndată ce mânu a murdară se sprijină pe pantalonii albi ai bărbatului care citeşte o revistă. Pe urmă scoate. Un sandviş cu maioneză. să ceară totul plângând până. Compartimentul e suficient de îngust pentru ca nimeni să nu se poată feri din calea furiei lui plimbăre e. Odată încheiată secven a. aşa că acum nimic nu i-ar prinde mai bine nesuferitului decât ceva dulce. după care modifică tactica de joc. Să nu ave i emo ii. asupra ei se abate o vijelie cotropitoare. fă o pauză scurtă. ea rămâne fără urmări. recuperatoare. e nevoie ca micu ul să îndeplinească un set de condi ii minime. n-a i putea să-l potoli i. Puiul de nesim it e chemat să probeze că peste ani va putea face pe cont propriu şi neînso it ravagiile pe care le seamănă astăzi sub supraveghere părintească. Asta se ob ine prin somarea crânce- . pe rochia elegantă a doamnei care se uită visătoare pe fereastră. O întrebare formulată cu toate precau iile necesare — „Vă rog. preferabil pe pantoful doamnei aşezate pe diagonală. făcându-l să-şi iasă din pepeni.

având grijă să încheie într-un aparteu semiexplicit: . Însă deja se aud murmure. Să nu ne facem că nu ştim de cei care se aşază pe paporni e pe coridor şi refuză să se ridice şi să te lase să ieşi din compartiment. indiferent de reac ia pe care o ai. „VLEAU CIOCOOOO!!!! CIOCO. fie direct pe îmbrăcămintea pasagerului care-i inspiră cea mai mare încredere. fie pe postavul scaunului. ipocrit. nesim itul patern îşi descleştează maxilarele şi-i şuieră de la obraz: „Î i pui mintea cu el? Nu vezi că-i mic? Mata n-ai copii acasă? Şi? Aşa i-i creşti.'r-a i ai dracu' de securişti". Ghinioniştii care se suie după ei şi au la rândul lor bagaje trebuie să ştie că-i aşteaptă o confruntare îndârjită. Acestea sunt câteva dintre fa etele nesim itului care merge cu trenul. că până ajungem ne vopseşte pe to i. deşi n-are bilet acolo (uneori n-are bilet pur şi simplu). tatăl se conformează apatic şi scoate din bagaj o ciocolată pe care i-o întinde complice odorului. Acesta e doar unul dintre scenarii — nici pe departe cel mai rău posibil.nă. Să nu-i pierdem din vedere pe cei care au bilet pentru un loc şi bagaje pentru tot compartimentul. În cele din urmă. Există şi altele. El ine să. copilul se linge lasciv pe degete. acesta vrea să încerce o punere la punct. nesim itul simte nevoia să-i acorde puştiului şansa reabilitării şi-l îndeamnă să repete supliciul. Dacă nu te declari extaziat. „Hai." Nesim itul apostrofat atât de ferm stă pe gânduri câteva secunde. după care. iar pe urmă şi le şterge fie de perdeaua care se mişcă uşor lângă geam. cu nădejdea neghioabă că în felul ăsta scapi mai repede. Da' ai naibii grijă de el. a părintelui. îşi îndeamnă el progenitura. Iar dacă reformatorul tot nu pricepe. încântarea. Tatăl îl priveşte mândru şi face ochii roată.i mărturiseşti.i arate că şi-a crescut odrasla în respect pentru cultură şi te bombardează cu strofe lălăite pi igăiat. Aceştia se urcă în tren imediat după tragerea lui lângă peron şi ocupă integral spa iul destinat geamantanelor şi sacoşelor. îl bate încurajator pe umăr şi-l invită să efectueze bisul pe care simte că-l meri i din tot sufletul. fie şi în treacăt. Dacă. Să nu uităm de expresia apatic-sfidătoare a celui care se aşază pe locul tău. ai ocazia să consta i că. Ofuscat. dar părintele nu se împiedică de asemenea mofturi. dar privirea metalică a tătânelui blochează ini iativa la fel de eficient ca un boicot parlamentar al opozi iei. fireşte. urmările sunt neplăcute. cu mâinile împreunate în fa ă. „Asta-i nesim ire. mă. N-AUUU-UZI???!!! CIOCOOOOOOOOOO!!!!!!!!!!!!!" înso it de suspinele excedate ale pasagerilor. spre a vedea dacă entuziasmul lui e împărtăşit în restul compartimentului. Piticania se pune pe molfăit. întârziindu-i pe ceilal i pasageri cu o oră. Evident că nimeni din compartiment n-are chef să asculte Că eluş cu părul cre sau Somnoroase păsărele. Nesim itul care îşi ia copilul în călătorie îl poate întrebuin a şi pe post de arteziană de poezii. cu joarda?" Stimulat de ocrotirea părintelui. să te spăl pe mâini". se decide pentru un mic pas înapoi. chibzuind asupra unei replici muşcătoare. din senin. Să evocăm. la closet. pufneşte într-un râs salivar. La sfârşitul primei poezii. dom'le. Să ne . cu ochii iscodindu-te scormonitor.. care împroaşcă stropi maronii pe hainele vecinului de scaun. personalitatea granitică a nesim itului care ia rapidul şi trage semnalul de alarmă ca să coboare în halta unde în mod normal nu era prevăzută sta ionarea. Bărbatul care se căznea să ducă la bun sfârşit citirea articolului despre ultima iubită a lui Chivu iese din letargie şi are un moment de răzvrătire. pe bază de răcnete descreierate. în care pleacă la drum cu şansa a doua.

în fa a cărora rămâi cu mâinile legate. Căci dacă în tren sau în autobuz compania unui nesim it se întinde pe durata câtorva zeci de minute sau a cinci-şase ore. Nici un nesim it care ine la rang nu te previne că are de gând să. Lucrurile arată cu atât mai descurajant cu cât traiul în micile compartimente de beton e o condamnare pe termen lung." Călăuzit în permanen ă de acest îndemn. i-o face şi gata.i facă via a amară. Brusche ea manifestărilor şi atitudinea neprevenitoare apar in recuzitei obligatorii. el ac ionează foarte rar pe cont propriu. cum ar putea un vecin cu capul pe umeri să înfiereze ceea ce el însuşi va îndeplini la un moment dat? Poate că trăsătura fundamentală a acestui tip de personaj este surpriza.înclinăm umil în fa a celor care îşi fac nevoile când trenul e oprit în gară. Căci aşa cum nu. adică fagurele locativ în care trăiesc adeseori mai mul i trântori decât albine. Aici destinul poate să. Personajul în cauză crede neabătut în punctul doi din decalogul prezentat înainte de primul capitol al căr ii: „Nu te gândi la ceilal i. Dezinvoltura interven iei neaşteptate în ritmurile tale fireşti. Locatarul de la bloc. şi a luat chipul unei vietă i zgomotoase. de obicei fără posibilitate de cau iune. te supune neînduplecat şi te sileşte să capitulezi. Nu trebuie să fii savant ca să deduci explica ia.i alegi părin ii sau neamurile. Or. De cele mai multe ori. vecinul a încetat să fie aproapele empatic. la bloc ai de ispăşit o pedeapsă care se numără cu deceniile. Capacitatea de-a ac iona pe nepusă masă.i joace renghiuri sinistre. În aceste condi ii. Dacă victima descoperă o solu ie de salvare şi scapă din năvod? Dacă se sustrage? Dacă evită ambuscada? Nu-i mai mare păcatul? Nu ajungi de râsul celorlal i? . Şi de foarte multe ori sentin a e una pe via ă. de scară sau chiar de bloc. de coloană. o corvoadă dominată de teroarea peretelui comun. Şi în orice caz să-i pomenim măcar acum. este o alcătuire greu de încadrat şi cel pu in la fel de greu de priceput. sub ac iunea nesim itului. e un nonsens să-i spui cuiva că urmează să-l deranjezi. oferă experien e marcante în materie de nesim ire. seamănul pe a cărui solicitudine te po i baza când eşti în impas. Fapt interesant. apreciată cândva drept culme a modernită ii. tot aşa eşti neputincios când vine vorba de vecini. la final de capitol. Î i e permis doar să te mişti pe o scară a sentimentelor unde la un capăt se află furia clocotitoare. Nesim itul la bloc Blocul. Mai devreme sau mai târziu. nesim itul de la bloc este un năvălitor care î i confiscă spa iul vital. a devenit. denumit şi „blocatar" de floretiştii rafina i ai vorbelor. Iar via a la bloc. Agresiunea anun ată este o invita ie la un act ratat. Printre determinările imuabile ale nesim itului de la bloc se numără capacitatea de a se face văzut şi auzit când i-o doreşti mai pu in. în spatele lui stă solidaritatea de palier. pe cei capabili să repurteze cea mai picantă victorie a unei călătorii cu trenul: şterpelirea sulului de hârtie igienică de la toaletă. cei mai mul i dintre locatarii unui bloc devin actan i în ritualul nesim irii. Fii egocentric. Să-i inem minte pe cei care umplu spa iile de trecere cu bagaje şi pe urmă pleacă la vagonul restaurant. în plus. iar la celălalt blazarea melancolică. invazive şi impertinente.

dacă englezii au etapă de fotbal în prima zi a anului. Aici poate intra. care tocmai aveau de gând să-i facă baie copilului. până şi cel mai paşnic dintre ei va găsi resurse să promită o răzbunare teribilă cu prima ocazie. asigură un spectacol înăl ător.i alegi corect instrumentele şi să te opreşti la ce e mai bun. se pot înlocui cada şi caloriferele. vehementă şi implacabilă. fi-v-ar naşterea de râs. Poate că satisfac iile acestui gest nu sunt spectaculoase. Un lucrător avizat va şti că patentul sau ciocanul nu se pune pe podea. Muzica dodecacofonică a meşterului se cuvine să fie neîntreruptă." Nici o repara ie nu are haz dacă nu e precedată de bubuieli îndesate. Dacă totul se desfăşoară conform planului. care încerca să cure e o chiuvetă doldora de vase murdărite de musafirii din ziua precedentă. Odată depăşită etapa ini ială. pentru ca vecinii să ştie că te-ai pus pe treabă. Sigur. Chiar dacă simpla găurire a unui perete îi face să tresară pe to i vecinii. manevra merită efectuată. Sau parchetarea în a doua zi de Crăciun.i franjureze nervii bocănind sistematic de la începutul la sfârşitul minivacan ei pe care ai aşteptat-o atâta vreme? Repara iile compun revanşa sonoră pe care nesim itul şi-o ia în fa a mimozelor care mai cred în orele de linişte sau în fa a minoritarilor care încă n-au aprofundat codul proastelor maniere. De la ciocan la şurubelni ă şi de la burghiu la cleşte. săpun în ochi şi sudalma pe buze. Realizările de anvergură nu sunt posibile fără o pregătire atentă şi fără colaborarea unor specialişti verifica i. utilajele. Aici intervine priceperea echipei de meşteri la care apelezi. a pupezei cu nasul pe sus de la doi. Căci aşa cum pompierul somat să stingă un incendiu începe prin a inunda incinta pe care e chemat s-o salveze. Nici 1 ianuarie nu e o zi ferită de riscuri. şi de găurirea metodică a celor mai rezistente . prima condi ie este oprirea apei fără să prindă nimeni de veste. dragă nesim itule. O să vă pară rău c-a i venit pe lume. Locatarii din jur trebuie aduşi la disperare şi ispiti i de gânduri ucigaşe. cu clăbuci în păr.Nesim itul la el acasă Una dintre cele mai vii forme de manifestare a nesim irii se leagă de repara iile în apartament. de ce n-ar putea şi nesim itul să. e nevoie să. totul merge şnur. de pildă. vreme de două-trei ceasuri. ci se trânteşte. I se dă drumul ca din pod. care a rămas pe uscat tocmai când se spăla pe cap. Măsura e valabilă pentru toate instrumentele de care ai mai mare sau mai mică nevoie. nu te culca pe o ureche. înlocuirea gresiei şi a faian ei la momentul cel mai nepotrivit — de pildă. pentru ca victoria ta finală să fie fără dubii. Vecinul expus astfel. bunăoară. Asta include toate sculele. O repara ie în care nu se face tărăboi e un nonsens. tot aşa muncitorul angajat pentru repara ii exaltă virtu ile fonice ale meseriei. „Păi nu-mi pun eu termopane? Să vezi atunci distrac ie. dar chiar şi aşa. Atunci. Dacă vrei ca lumea să te ină minte. În clipa când nesim itul se decide să-şi refacă bârlogul din BCA în care-şi duce zilele. nu umbla cu jumătă i de măsură. Nesim itul care pre uieşte nuan ele ştie cu siguran ă să se bucure de micul impas pe care-l produce ini iativa lui printre vecini. În fond. sau a arogan ilor de la ultimul etaj. În mintea lui prinde contur imaginea fandositului de la parter. uneltele şi dispozitivele capabile să declanşeze apocalipsa decibelică. totul trebuie lăsat să cadă greu şi de sus. imediat după Duminica Paştelui.

ceea ce înseamnă că nu trebuie investite mari speran e într-un asemenea demers. umplându-le cafeaua de praf. şapte zile pe săptămână şi trei sute şaizeci şi cinci de zile pe an." În curtea blocului Chiar dacă nu are bani. ar mai exista o variantă. to i ceilal i se simt periclita i. Sensibilizarea lui sub lumina binefăcătoare a dialogului e o himeră. Ei. timp sau răbdare pentru reamenajări complete. e bine ca lovitura de începere să fie dată în weekend sau în orele de linişte. Bunăoară. Totul se zguduie ca într-un film-catastrofă.materiale de construc ie. (Evident. ea poate fi suplinită de alte activită i. Mă rog.i place? Nu contează. „Ia uite-l şi pe-ăsta. Abia după o relativă domolire a panicii. El scapă din vedere un lucru esen ial: douăzeci şi patru de ore pe zi. Candidul care apelează la bunele sentimente ale nesim itului îşi pune singur capul pe butuc şi se expune comentariilor persiflante ale comunită ii. nesim itul se hrăneşte cu inconturnabila convingere că are toate drepturile şi nici o obliga ie. Pentru ca mul umirea ta să fie deplină. Nu-l credeam atât de bou. dar nu trăim într-o lume perfectă. iar uşile să zbârnâie neliniştitor. şi? Calendarul nesim irii nu func ionează după criterii normale. Statistic. la o privire mai atentă. E şapte şi jumătate diminea a. Pentru ca această experien ă să rodească după aşteptări. britanicii spun despre utopie că este „paradisul proştilor". ochii zboară spre ceasuri şi clipesc dojenitor. Nesim itul din categoria amintită îşi dovedeşte . nesim itule. Iar dacă dărâmarea pere ilor nu figurează în program. emigrezi sau te sinucizi. un asemenea calendar nici nu există. Oameni aten i la nuan e. Şi oricum.) Sâmbătă diminea a. există solu ii: te rogi să surzeşti fulgerător. de pildă. parchetul să geamă. un exerci iu decupat din manualele de proastă creştere este bătutul covoarelor imediat după ce se crapă de ziuă. Ei nu mai sunt în siguran ă nicăieri. de luni la şapte până duminică după miezul nop ii. Vecinii sunt smulşi din paturi şi împinşi spre geamuri. unde încearcă să vadă dincotro vine primejdia. pere ii să vibreze. geamurile trebuie să zornăie. dar ea e mai degrabă utopică: să discu i cu nesim itul şi să-l faci să renun e. varianta ideală ar fi în weekend şi în orele de linişte. Cine contestă dreptul nesim itului de a fi jupân în casa lui patinează pe ghea a sub ire a inconştien ei. când lumea ar vrea mai mult ca oricând să întârzie în aşternut. te mu i la casă. Proaspăt trezi i. sau pavoazându-le pervazul cu o cortină diafană de firimituri. Vremea nesim irii e mereu. nesim itul destramă liniştea şi instaurează domnia flexului. Nu. a ciocanului pneumatic sau a bormaşinii. De fapt. cu condi ia ca nivelul de zgomot să-i facă pe vecinii nevinova i să-şi blesteme zilele. nesim itul de extrac ie blocativă găseşte cu uşurin ă alte variante de isterizare a vecinilor. Când declanşezi ostilită ile. mul i dintre ei au impresia că sunt la câ iva paşi de şenilele unei divizii nimicitoare. fără posibilită i de împotrivire. dacă riscă să şi-o bea pe balcon. cei care preferă această formă de abuz sunt aceiaşi care îşi scutură carpetele sau fe ele de masă în capul vecinilor de dedesubt. lustra să tremure. Au sentimentul că au nimerit în toiul unui război pe care nu-l merită şi ale cărui victime colaterale vor deveni.

cabinet sau magazin. la gargară şi la critici nu ne bate nimeni. expiră. După instalarea covorului pe cadrul metalic. se îneacă şi pare cu fiecare sunet mai aproape de dezagregare. înveşmântată într-o cămaşă de noapte înflorată sau într-un halat rugos. În timp ce maşina hârâie. nesim itul trece la munca propriu-zisă. iată deviza mobilizatoare a nesim itului instalat la volan şi cercetând cu priviri atente mişcările din spatele perdelelor. Îmbrăcat corect. Ce să facă bietul om? Să rămână aşa. care bate un covor. dar totodată stă cu urechile ciulite. nu mai doarme nimeni". El îşi scuipă în palme. În schimb.eficien a îndeosebi în perioada aprilie-octombrie. fără să bănuiască o clipă că li se pregăteşte deşteptarea pe acordurile surde ale bătătorului. tuşeşte. „Când plec eu la lucru. Vai de imprudentul. manevrele de resuscitare pot dura între cinci şi douăzeci şi cinci de minute. cu igara atârnând neglijent în col ul gurii. Bătutul covoarelor la ore matinale poate fi înlocuit cu succes de pornirea unei maşini hârbuite. pe muncitorul care tocmai s-a întors din schimb şi a trecut la odihnă. da — bătături. Aşa-i când creşti în puf şi n-ai habar de greută ile vie ii. Între timp. nesim itul coboară discret pe scări. Pentru o opera iune atât de energică şi totodată atât de delicată. Acolo. iar ei se întorc pe partea cealaltă? El asudă ca să crească PIB-ul. a cărei trezire la via ă se face printr-o serie interminabilă de flatulen e mecanice. Cum adică. cu sufertaşul plasat pe bancheta din spate. ci şi cu vorba. în apartamente oamenii se trezesc ciufuli i. pândind prima reac ie potrivnică din bloc. O înşiruire de mârâieli primejdioase. iar la urmă înecate în şuvoiul sonor al ambreiajului înstăpânit pe liniştea primelor ore din zi. Cu to ii dorm. îşi flexează muşchii şi începe recitalul. mă rog. când locatarii impruden i dorm cu geamul deschis. Abia aşteaptă să-l mustre cineva. apoi prelungi. iar ceilal i se lăfăie în paturi? El se duce să trudească întru propăşire na ională. legănându-şi jovial arma albă şi având aerul că efectuează mici mişcări de încălzire. cu un covor pe umăr. şcoală. Ea îi vizează de-a valma pe studentul care a stat până noaptea târziu ca să înve e pentru sesiune. So ia nesim itului îşi petrece duios consortul spre fabrică. În func ie de vechimea maşinii. iar aşa ceva e de neiertat pentru nesim it. mai încolo pleacă la serviciu. Parcarea din fa a blocului devine o arenă unde un David dotat doar cu o cheie de contact stârneşte pentru a supune treptat şi triumfător un Goliat pe patru ro i. Abia aşteaptă apostrofarea menită să-l scoată din papuci şi să-l facă să reac ioneze nu doar cu ambreiajul. veghează umbra jumătă ii de atelaj conjugal. la început sincopate. vibrează. dezorienta i şi confuzi. dar mai ales de imprudenta care cutează să deschidă geamul . cu mizeria în casă? Şi. De ce la ora asta? Păi. nesimitul începe ritualul traversat de iluzia unei dulci răzbunări. oprindu-se abia când constată că bătătorul provoacă — ei bine. iar ei nu simt nici măcar nevoia unei solidarită i conjuncturale? Aşa ceva nu e admisibil. nesim itul aruncă o ocheadă mândră spre (deocamdată) singurul geam luminat. pe insomniacul de care Morfeu s-a îndurat în ceasul al doisprezecelea. Ce se întâmplă? Se aud focuri de armă? Iar se răfuiesc bandele rivale din cartier? Sau e vreun poli ist care-a surprins un borfaş for ând uşa unei case de schimb? Bine. cine să facă toată treaba în locul lui? Papa de la Roma? Frumos ne şade să ne luăm de via a omului. dar de ce trage atât de mult şi la intervale egale? Abia după câteva momente adevărul se dezvăluie în cruda lui lumină: e nea Grigore. el pleacă la serviciu. sughi ă. pe poetul famelic care a cochetat cu muza până spre orele dimine ii. Se simte părtaşă la eveniment.

cu to i bidiviii-putere înhăma i pentru voiaj. Corolarul acestei opera iuni care se desfăşoară în săptămâna de lucru are loc sâmbăta şi duminica şi constă în repararea maşinii. plicticoasă şi irelevantă. chiar dacă ea nu are loc. De cele mai multe ori. cu un capitol la care excelează . Chiar dacă nu există nici o neregulă tehnică identificabilă ca atare. se apropie de geam şi asistă bosumfla i la spectacol. dar cortegiul de sunete e tot mai dens. Vibra ia isterică se propagă asemenea unui zvon despre o răzmeri ă. tehnic vorbind. Ia uită-te le ea. gata să frământe asfaltul sub ro i şi să-l poarte pe stăpân spre destina ie. so ia vigilentă iese la rândul ei pe fereastră. jicloare.i de treaba ta. Tiii. Dihania încă nu dă semne că vrea s-o ia din loc. şi? Aici e vorba de un obicei. Cheia se învârte insistent în contact. în loc să faci scandal. Avem de-a face. nesim itul e dator să înfăptuiască mici. Ei. ce-ai cu el? Ce. Între timp. iar proprietarul îşi savurează victoria. el şurubăreşte metodic şi are grijă să. Alerta i de diatriba vecinei. mai aruncă o privire spre bloc. dar zgomotoase manevre de între inere. nene!" Atât îi trebuie.i asigure fondul sonor fără de care via a la bloc e searbădă. pe ploaie. aşterne o pătură soioasă în imediata apropiere a maşinii şi începe vizita medicală cu aerul că oficiază un ritual de o profundă solemnitate. mai cu un test de rutină pentru motor. Pacientul stă cuminte. în acest caz. Opera iunea se reia în weekendul următor. weekendul se scurge marcat de rapsodia instrumentelor puse la treabă pentru concertul din parcare. ac ionată din încheietură. Nesim itul are tot mai limpede sentimentul triumfului. doar un om profund nedrept îşi îngăduie să omită una dintre cele mai vii probe de nesim ire nocturnă. smulgându-i rablei un muget de sălbăticiune a â ată. al i vecini se furişează din pat cu mişcări somnambulice. planetare şi bujii. nu poa' să doarmă. Hărăbaia face din ce în ce mai urât. în curtea blocului: cursele printre blocuri sau în jurul lor. Şi fiindcă tot am vorbit de maşini. cu ochii dilata i maladiv şi cu blestemul în col ul gurii. eu î i zic ceva fincă ii butoiu' cu varză murată în casa scărilor? Dobitoaco!" Câ iva metri mai jos. Nici el n-ar fi putut să riposteze mai eficient. cu timpanele sub asediu. nu de o necesitate. natura nu poate face nimic în fa a nesim itului şi a agendei lui. caniculă sau ger. hoaşcă împu ită! Merge omu' la servici. mai cu o verificare a carburatorului. Straşnică femeie. La bloc se trăieşte cu nervii în piuneze. lângă sau sub maşină. cu sânii sprijini i de pervaz. cu capota ridicată şi organele interne la vedere.şi să constate cu voce tare: „Asta-i nesim ire. şi se dezlăn uie tumultuos: „Da' pune.i. Ciucit sau întins pe burtă. Oricât ar fi de vitregă. Ce să. Mai cu o îndreptare a tăblăriei. nesim itul continuă eforturile de trezire la via ă a dinozaurului pe patru ro i. dopuri în urechi. vehiculul e bine mersi şi n-are nevoie de recondi ionări. fă.i spun! Vezi. în timp ce mecanicul amator practică interven ia chirurgicală printre bucşe. Ghior ăielile ini iale au fost înlocuite de rafale de pocnete care trimit cu gândul la o armă cu repeti ie încăpută pe mâna unui scelerat. Iar triumful atinge apoteoza în clipa când din măruntaiele maşinii âşneşte combina ia de pârâit şi vuiet care certifică deşteptarea mult dorită. ce bine s-au potrivit. nesim itul frisonează mândru şi îşi îngăduie un zâmbet complice. Nesim itul se îndreaptă în scaun. În fa a unei asemenea critici pronun ate cu noaptea în cap. Iar cine râvneşte la un strop de linişte după zarva celor cinci zile de condică trebuie compătimit pentru candoare. Nesim itul îmbracă salopeta. Monstrul nechează bezmetic. constată mul umit că peste jumătate din geamuri sunt luminate şi o ia din loc.

umorile şi trăirile lui. e punctul trei din decalogul nesim itului. lucrurile nu mai arată aşa. cu condi ia să aibă o marcă respectată. neproductivă şi ridicolă! Acum. el angajează sprinturi auto care î i dau impresia că ai ajuns." De multe ori manevra are succes şi totul se petrece în mai pu in de un minut. Nu te lăsa marginalizat. nu de pu ine ori în creierii nop ii. fiecare limbă de asfalt dintre blocuri trebuie exploatată judicios şi nărăvaş. De data asta el nu . bagă viteză şi mişcă-ncoace. de-a te sili să-i preiei programul. cu manelele duduind în boxe. din cauza unei condamnabile neaten ii. spunea pe vremuri cavalerul. da. Un obiect mic.fauna cu vârste cuprinse între optsprezece şi douăzeci şi cinci de ani. iese din bloc. Urmarea decurge natural şi fără posibilită i de apel." Da. Sforăitului solidar al patrupedului îndemnat din pinteni i s-a substituit eşapamentul generos în emisiile de noxe. dar zgomotos e preferabil unui Fiat nou-nou . Potopit de dorin a de-a epata cvartalul. pe pista unde tocmai urmează să aterizeze un Jumbo Jet. de-a te plia după ritmurile. cel care redă poate cel mai bine prioritatea lui elementară: dorin a de-a deveni parte integrantă a traiului tău zilnic. El ştie că nu e neapărată nevoie ca maşina să fie ultimul răcnet. slavă Domnului. Există însă cazuri când. dar tăcut. Seara târziu. Iar dacă pe vremuri cavalerul îndrăgostit îşi cânta iubirea sub geamul alesei — singur sau asistat de un trubadur tocmit pe o pungă cu galbeni —. Nesim itul care vrea să-şi scoată iubita la o plimbare nocturnă cu maşina pe străzile pustii ale oraşului ac ionează cu minimum de efort şi mizează pe rezultate rapide.i duci zilele după cum î i dictează el. Nechezatul nerăbdător al calului a fost înlocuit de vuietul paralizant al Audi-ului. Turele cu bolidul prin cvartal la ore târzii sunt o etapă a ritualului de seduc ie practicat de nesim it pe lângă dulcea lui aleasă. Rabla are brand. la ora actuală lucrurile se rezolvă infinit mai simplu şi mai eficace. în suflet şi în via ă. dar vital în orice întreprindere de acest tip. de-a i se insinua în apartament. Perechea nesim itului coboară scările. Decorul e altul şi tocmai de aceea altele se cuvin să fie şi mijloacele de apropiere a Lui de Ea. A i uitat? „Pătrunde pretutindeni. „Lumina ochilor mei. sfidând jumătă ile de măsură. netrebnicul tău slujitor nădăjduieşte că-l vei învrednici măcar o clipă cu prezen a ta diafană şi că vei binevoi să te ară i la fereastră. Trecute sunt vremurile când cavalerul îşi îmboldea murgul spre castelul unde tânăra serafică aştepta scara de mătase şi. semnalul nu ajunge la urechile fetei. evadarea de sub clopotul tiranic al părintelui. când zăpada troienită şi poleiul împiedică buna exprimare în domeniu. Aici nesim itul calcă accelera ia sub presiunea anticipativă a unei fericiri pentru ob inerea căreia şi-a pus la bătaie priceperea şi resursele. odată cu ea. să-i accep i toanele şi să. el claxonează de trei ori scurt. Ajuns la scara blocului. şi asta contează — în ochii cartierului şi deopotrivă în sufletul duducii care îşi aşteaptă înfrigurată perechea. Tropotul bidiviului pe sub ferestruica luminată de opai s-a preschimbat în scrâşnet de pneuri la opririle bruşte la câ iva metri de scara blocului. Ce risipă de cuvinte! Câtă stângăcie ocolitoare! Cât timp irosit! Ce retorică desuetă. iar geamurile zăngănesc mar ial. nesim itul tânăr intră în ac iune decis. formulând o primă convocare. Nesim itul îşi dă seama că n-a fost destul de explicit şi repetă mesajul. Singura perioadă de abstinen ă e iarna. spre a-i da de ştire că flacăra iubirii nu a fost stinsă de vremelnice oprelişti". „Hai. În rest însă. În ce fel? Cu ajutorul claxonului. se suie în Audi şi episodul ia sfârşit în relativă linişte. Totul se petrece într-un delir noptatic în care cercevelele protestează scâr âit. Un Audi vechi. printr-un renghi al sor ii. La capătul aleii îşi face apari ia nesim itul căruia tatăl galanton i-a dat maşina pe mână.

Nesim itul din această categorie nu operează cu valori. Mucurile de igări s-au împrăştiat ca o mătrea ă nevindecabilă peste iarba . o doză de coca-cola sparge conturul rotund al unei tufe înverzite. ci de cinci ori lung. mai stau mult după tine? Bagă material. nesim itul e nereformabil. Iar în condi iile astea partenera are două variante: ori se supune docilă. Să urce două etaje? El? EL????? Şi dacă-l vede cineva? Vă da i seama cum o să-l judece şi o să-l eticheteze? Ce bărbat e ăla care consimte unei asemenea cedări? Şi cu blazonul lui cum rămâne? Chiar şi prins în mreje. iar nesim itul nostru e cumpătat şi pragmatic. ori zboară din peisaj. pe celălalt stă o scufie ale cărei margini se sprijină simetric pe nişte urechi clăpăuge. Nici una dintre tărtăcu e nu este însă cea a tinerei. Pe unul se ghicesc contururile de sarma ale bigudiurilor. proptindu-şi podul palmei în claxon şi sfâşiind relativa acalmie a blocului printr-un zgomot care durează o jumătate de minut şi scoate lumea din amor eală şi din papuci. În tomberoane se răsfa ă mun i de resturi menajere pe care nu le-a mai strâns nimeni de o săptămână şi ceva.mai claxonează de trei ori scurt. Efectul apare. La câ iva metri. însă ia altă formă decât cea dorită. afinită i şi sentimente. există şi alte variante de abordare. Ici şi colo se aude câte o alarmă de maşină declanşată involuntar de apropierea unei cotarle care ine să-şi facă nevoile pe roata din fa ă. pentru simplul motiv că aceasta încă n-a terminat opera iunile de tencuire a obrazului şi de asfaltare a buzelor colagenate cu un strat gros de ruj. Un ambalaj de biscui i a aterizat pe stratul de panselu e îngrijit de un pensionar cumsecade. Hm. Pe spa iile verzi din fa a blocurilor se văd urme ale civilizatoarei prezen e umane. dacă tot are telefon mobil. Nesim itul recunoaşte imediat concesiile inacceptabile şi se ine departe de ele. să urce două etaje. suntem nababi? Ar mai fi. desigur. Bunăoară. să sune la uşă şi să-şi anun e astfel apari ia şi disponibilitatea. numai că ele l-ar coborî nemeritat pe nesim it de pe podiumul pe care îi place să stea. Lângă bordură stau aliniate sticlele de bere golite cu o seară în urmă de guralivii care au tricotat comentarii ferme despre ultimul succes al Rapidului şi despre cea mai nouă ieşire în decor a lui Becali. spre a fi evaluat şi admirat de locatari. ce aiureală! Cum să facă tocmai el aşa ceva? Ar fi o decădere din statut pe care nu şi-ar ierta-o niciodată. Nimic din compozi ia lui internă nu-l face permeabil la civilitate. Iarba verde de la bloc E o zi frumoasă de primăvară. o cale — una cel pu in la fel de îndoielnică. El dictează regula jocului fiindcă ale lui sunt maşina şi portofelul. fără să se abată cu o iotă de la scenariu. El are o trăinicie imanentistă care-l izolează de restul lumii. La două ferestre apar tot atâtea capete curioase." Fireşte. Nesim itul îşi iese din calmul nobil de până atunci şi ia măsuri. că plec şi te las pe coada ta. Un soare afabil binecuvântează cu mierea lui înaltă weekendul mult aşteptat. Mesajul e mai clar ca niciodată: „Fă. l-ar putea folosi pentru a-şi semnala prezen a. Şi-a ales un obiect al plăcerii pe care vrea să-l folosească după norme şi obiceiuri proprii. Însă asta ar însemna consumarea inutilă a unui impuls. Nesim itul ar putea să coboare din maşină. Un tip cu Audi şi cu parale găseşte oricând pe altcineva. ce. La ce bun să arunci cu banii pe fereastră.

fluturaşi care anun ă un concert de manele în parcul de peste drum. e frumos afară şi până la meci mai sunt câteva ore. Or. jumătă i de făraşe. A nu se crede cumva că acestea din urmă se răsfa ă nepedepsit în aşteptarea mesei. pe care ploile primăverii i-au muiat fără să-i spele. iar furtunile din ultimele luni n-au izbutit să-i disloce. scutură perne în capul vecinilor de la etajul inferior sau dau cu aspiratorul. iar echipa se sudează pe baza unor afinită i îndelung verificate în timp. capace de la sticlele de bere. Ele spală rufe. prezervative folosite. spre a fi sparte în din i de liota hămesită care a terminat inspectarea tomberoanelor. Azvârlitul pe fereastră a devenit un sport na ional care amenin ă să devanseze celelalte discipline în care românul excelează de ani buni: aflatul în treabă. Câteva ramuri mai încolo. Ei se află de câteva ore la pădure. De o creangă spânzură o pereche de chilo i incer i. grija pentru capra vecinului şi bârfa neostoită. coper i de caiete dictando. tuburi de la rachetele folosite la ultimul revelion şi o mul ime de obiecte care pot fi aruncate pe geam în loc să umple coşul de gunoi al fiecărui apartament. trebuie s-o meri i. Ce se întâmplă? Nimic neobişnuit. cotoare de măr. Nu. pliante de la Cora. umflându-se când bate vântul şi revenind la pozi ia ini ială după ce acesta se potoleşte. Mierlele din copaci dau să-şi înceapă concertul. îşi ceartă copiii. al treilea furnizează alimentele. ambalaje de la tuburi de pastă de din i. Evenimentul ne ajută să facem pasul din categoria nesim itului individual în cea a nesim itului colectiv. pagini îngălbenite de ziar. pungi în care s-au aflat cărbuni pentru grătar. datul cu părerea. al doilea se ocupă de aprovizionarea cu lichide. nimic nu-i împiedică să aştepte vesela sărbătoare în fa a blocului. în strânsă concuren ă cu o armată de pisici gracile şi năbădăioase. Unii s-au mişcat repede. ciorchini de struguri mânca i pe jumătate. Din scară îşi face apari ia un grup de bărba i hotărâ i. Dacă e sâmbătă. coji de ouă. tampoane înroşite. Unul clădeşte meticulos un eşafodaj tradi ional. care în acest fel îşi dovedesc utilitatea casnică şi întorc favorul tovarăşelor de via ă. cu muzica dată la maximum şi cu mul umirea că deplasarea lor în natură va lăsa urme de neşters. Oase mai mari sau mai mici sunt deşăn ate de la diverse etaje în iarbă. Câte-o conservă de peşte luceşte stins dintre crăi e. capete de sifon ieşite din uz. pachete de igări mototolite în pumn. câte-un ciorap desperecheat. Bricostore şi Carrefour. role de scotch consumat. cutii goale de chibrituri. atrăgându-i pe oameni din micile lor cuiburi de beton la aer curat. soarele mângâie mai departe cartierul. iar ora prânzului îi prinde departe de vecini. Pentru ca distrac ia să fie întreagă. Românul a ieşit la grătar. Pe el ochii observatorului desluşesc fără efort dopuri de plută. Pregătirea grătarului este o activitate rezervată bărba ilor. în vreme ce al patrulea asigură antrenul decibelic. unde clădesc defileuri de gunoaie din locul unde şi-au parcat maşinile până pe pătura unde se hrănesc temeinic. Fiindcă opera iunea presupune un efort de echipă. tuburi de spray. raha i lă i i de sandalele copiilor neaten i. dar înainte de asta aruncă priviri intrigate peste ceea ce văd în vecinătate. care duc cu ei uneltele necesare distrac iei blocative. Lucrurile se desfăşoară după un tipic consolidat cu fiecare ieşire. la iarbă (aproape) verde. ea nu se ob ine uitându-te la Inimă sălbatică sau . Al ii îşi dau seama abia acum de şansa care li s-a ivit. Spa iul verde nu mai e verde. o pungă zdren uită de nailon şade priponită la înăl ime. resturi dintr-o pasăre surprinsă la sol de o mâ ă cu instinctele ascu ite.strălucitoare a miezului de mai. cozi de ciocan. Pungile verzui de semin e se plimbă pe traiectorii impuse de intensificarea neanun ată a vântului. Neatent la stimulii pământeni.

că nu sperii pe nimeni. cum adică? Mă obligi să fac ce vrei tu? De unde şi până unde? Cu ce drept? Cine eşti şi cum î i permi i? A.i pute la bloc. Asta spune multe. nici măcar în afara orelor de linişte. Sau să plece de-acasă. legănându-şi bur ile şi pocnindu-şi încheieturile. i-ai tras tupeu? Ai grijă. Uite cine s-a găsit să-i facă morală. Gică de la sec ie abia aşteaptă să vină să-l omenesc şi pe el cu un mic şi-o bere. Abia aşteaptă să se repete figura. dar po i să-i explici de ce n-o faci? Nu po i. închizi geamul şi — fiindcă e din ce în ce mai cald — dai drumul ventilatorului sau. nene? Ce e. care abia aşteaptă o provocare cât de mică spre a riposta dur şi muşcător. Mai mult. Ce. Vezi că nu-i prima oară că te iei de via a noastră. Te-ai compromite definitiv. Sau cheamă poli ia. în func ie de starea materială. Nici soarele nu bate atât de tare. atunci bombăne liniştit. Dar. Bineîn eles că i-ai lua dracu' vilă. nesim itul fixează grătarul în partea cealaltă a blocului. mătur etajul cu tine. Nu l-a avut la stomac pe sclifositul ăla cu ochelari de când l-a văzut prima dată. izolarea de grataragii nu e lipsită de riscuri. că i-o cape i. iar după ce vine acasă pune mâna pe alte terfeloage nu-i sănătos la cap. Între timp. ceea ce nesim itul cunoaşte foarte bine. Ei. Poftim? Şi dincolo era tot spa iu comun? Păi. A ştiut de-atunci că nu-i nimic de capul lui. Pân-acu' am fost băie i salon. E timp şi pentru astea mai târziu. Hai. pe eava de lângă aparat încep să cadă stropi de apă. înjuri în barbă. Grătarul de weekend în fa a blocului este una dintre expresiile osificate ale traiului „la comun". Socoteala e simplă: obiectul de încins trebuie aşezat într-un loc convenabil pentru utilizator şi dăunător celor care nu participă — cel pu in direct — la ospă . băi bulangiule." Nesim itul a pus punctul pe „i" şi degetul pe rană. Mă duc jos şi dacă mă mai picură o dată-n cap. î i dă mâna? Nici un argument al taberei antigrătar nu străpunge platoşa nesim itului. î i mesteci încruntat frustrarea. acolo unde nu riscă nimic. Cu atât mai mult cu cât în spatele lui se află viitorii meseni. Cine stă opt ore pe zi între terfeloage. „Care-i problema. De aceea. . el are nevoie de un amplasament optim. În primul rând. Până una-alta. a aflat că e bibliotecar şi că în timpul liber citeşte.i pute la bloc. Nesim itul se uită belicos în sus. Iar dacă. Sigur că. ca să poată trece la represalii. ne iei la mişto? Închide aeru' dacă nu vrei belea. care n-a bătut în via a lui un cui. repede câteva şuturi în uşa nefericitului care încearcă să se pună la adăpost de fum şi de ceea ce va urma şi începe să urle. căci după aceea toată casa o să miroasă a fum. Şi ce dacă vecinii din partea cealaltă detestă această formă de coagulare blocativă sau pur şi simplu nu suportă mirosul? N-au decât să închidă geamul. Prin urmare. Nu po i lăsa fumul să suie spre ferestrele propriului apartament. În fond. Şezi blând şi lasă fi ele. de aia e spa iu comun. aten ie. nici consecin ele nu vor fi greu de suportat. grătarul nu se face la întâmplare. da' nu ştii când ne sare siguran a. ca să profite toată lumea de el. Şi totodată dovada că mahalaua a migrat iremediabil spre mahalagism. o ia la goană în sus pe scări. Dacă ai aer condi ionat. să te văd. identifică sursa. O gloabă pe două picioare. E neplăcut. aerului condi ionat.i dracu' vilă. i-a şoptit o vecină de la trei că ascultă operă. E suficient ca unul dintre ei să se oprească pe scăfârlia unui oficiant în templul fleicilor şi te-ai ars.spărgând semin e cu vecina. oi fi „din ăia". eforturile în aer liber ale bărba ilor trebuie înso ite de strădanii asemănătoare din partea consoartelor rămase deocamdată în apartamente. „Te fac arşice. ia." Nesim itul coboară valvârtej şi se întoarce printre ai lui. După un sfert de oră. Asta a pus capac. Ai grijă. şi care îşi pierde vremea cu nişte behăituri din care nimeni nu în elege nimic.

Vreau numai fete beton. Probabil că o să treacă strada. iar acum contribuie după puteri la reuşita mesei. ştie toată lumea. acompaniindu-şi declara ia cu nişte zgomote de canibal extaziat. tropăie nestăpânit şi îşi alătură vocile gâjâite celei a lui Romeo. Dar dacă nea Fane vrea manele. E limpede că oferta nu-l atrage. Încă nu ştie unde. E Voltaj. şi acela remediabil: e dată cam încet. Între timp. el e şeful blocului. E adevărat. ar fi preferat ceva în acelaşi registru. cutele de pe frunte se fac nevăzute ca prin farmec. Totul duduie în jur. Consoartele au descins la rându-le de prin bucătării. Nea Fane şi gaşca cad pe spate de bucurie. gura i se lă eşte într-un surâs satisfăcut. clamează el. iar de la câ iva metri de masa improvizată se aude muzica indispensabilă unui asemenea ceremonial. nu mai sunt singuri. care-i mersese la inimă tocmai pentru textele de o poezie sobră. O altă formă de nesim ire sistematizată este privitul meciurilor de fotbal pe spa iul verde din fa a blocului. Meserie pe felie. o să caute o bancă retrasă în parc şi-o să stea în parc. da? Voltaj să. muzica bubuie isteric. fiind sâmbătă. trage o duşcă. se îmbracă de stradă. altă via ă.i pui când oi vrea să bulă-neşti gagici. tu ai pus beleaua asta?" „Eu. / To i vikingii când apar / Duşmanii dispar. Fumul de igară se împleteşte cu cel al grătarului. Carnea sfârâie pe grătar. /După fete sunt nebun. Numai pirpiriul ăla de la doi nu s-a prins. fără jubila ii ieftine şi patetisme inutile: Am mai spus şi v-o mai spun. / Vreau să aibă sex-appeal. După Elgi se prezintă la raport Romeo Fantastick. semn că muzica e în sfârşit cea care trebuie. Apoi se ridică. Ochii i se retrag în orbite. să meargă berea şi micu'. beneficiarul fumului care începe deja să-i bată în geam se resemnează cu un suspin adânc. „Băi âcă." Ruşinat. nesim itul care i-a remis ultimatumul a ajuns la al şaptelea mic.i place?" „Tată. / Că te iubesc permanent. sticlele de bere se golesc una după alta. nea Fane. implorând o ploaie divină care să întrerupă distrac ia vecinilor petrecăre i. închide aerul condi ionat. Nea Fane umblă la volum până când cântecul lui Elgi începe să semene cu zbieretele unei pisici date prin maşina de tocat de la coadă la cap. dar o să găsească el ceva. de data asta publicul feminin . Nu bănuieşte că. da? Trebe muzică dă grătar. parcurile sunt pline şi că molima grătarelor a cuprins deja şi zona verde în care spera să-şi afle liniştea. Un cântec al lui Elgi pulverizează liniştea care nu durase mai mult de un minut. nu se aude în cvartalele învecinate. Nea Fane pune mâna pe sticlă. suntem la grătar. a doua fleică şi a treia bere. Personal. De câtăva vreme. îşi ia cu el o carte şi pleacă din apartament. / Cu aport de silicon / Şi nu in să aibă stil. făcând mierlele să zboare îngrozite din copaci şi porumbeii să uguie dojenitor pe firele de înaltă tensiune. Păcatul lor să fie. To i duşmanii mei / Au frică de ei. „ âcă" umblă într-o pungă soioasă şi împrăştie pe iarbă câteva casete de pe care zâmbesc nişte inşi tatua i. mie bagă-mi ceva cu suflet. /Îmi smulg inima din piept. aromele învăluie întregul bloc. sticlele se ciocnesc cu voie bună. regele manelei porno. Ea are un singur minus. Fizionomia lui nea Fane. Până la urmă. sco ând din când în când câte un „hopa" participativ. Cu alte cuvinte. /După fete naturale /Şi cu cerebelu' mare. nesim itul care regizează ieşirea la grătar. facă-i-se voia. Ei da. nu.Timorat. râgâie sonor şi începe să aplaude ritmat. Fumul se înal ă vesel. însă tartorul nesim i ilor stă pu in pe gânduri şi se întoarce spre tinerelul care a umblat la aparatul cu baterii. iar muzica îi supune la cazne grele pe to i retractilii care nu ştiu să se bucure de via ă în general şi de via a „la comun" în special. Nu demult făcuse rost de un CD cu Bonsai. suferă modificări importante. cu părul înecat în briantină şi cu kilograme de lan uri la gât. Dac-aş şti c-o să te pierd.

Nesim itul-şef are grijă să se ocupe de toate detaliile — fie rezolvându-le personal. Are fata lucrare. o imprudentă de la parter deschide geamul şi spune ceva galeriei de circumstan ă. Meciul trebuie privit. Concertul uralelor. huiduielilor. a unei tensiuni capabile să urce nepoticnit spre paroxism. că tot îl auzi i. vizionarea în cerc deschis a jocului livrează prilejul optim de sudare a raporturilor între vecini. Totul e sau cel pu in pare pregătit pentru fiestă. de închegare a unor amici ii neclătinabile.nu are ce căuta în peisaj. Dacă lovitura de începere are loc la ora opt seara. altul urlă scandări scabroase la adresa adversarilor. încleştare şi patimă. judecat şi comentat în ceată. de primire în gaşcă a candida ilor care au dovedit în timp că merită investi ia de încredere. Tocmai de aceea. primele sticle au fost destupate. altul îşi lasă burduhanul să se reverse peste un şort mulat pe corp la limita plesnirii. altul aduce vin şi sifon fiindcă nu suportă berea. fiindcă fiică-sa lucrează la licen ă. cu sudalma. Nimeni nu aude nimic. Ca în orice demers efectuat pe nervii şi pe timpul liber al celorlal i. oameni buni. Cucoana e nebună. Deranjată de tonul vehement al comentatorului TV. „Haide i. Televizorul a fost dat la maximum. microbiştii se scurg pe scara blocului şi ocupă spa iul din fa a televizorului cu aerul unor colonişti pe care nici o armată din lume nu va putea să-i disloce. În cele din urmă. Rând pe rând. Totul trebuie externalizat şi propagat fulgerător în cartier. Da i-l ni el mai încet. el cere din partea celor care-l urmăresc o investi ie afectivă şi vocală pe măsură. burtosul aşezat pe un scăunel undeva la margine intră în dialog cu femeia şi-i propune o primă variantă de solu ionare a neplăcerii: „Trimite-o aici. Condi iile decisive ale unei asemenea participări sunt verva pulmonară şi alcoolemia ieşită din parametrii normali." De data asta e nevoie de interven ia . altul iese din scară agitând un steag tricolor. face mâna pâlnie şi-o duce la ureche: Aud? După câteva clipe. Femeia nu în elege şi — lucru necugetat — insistă. altul râgâie autoîncurajator înainte să se aşeze pe scaun. cu licen ă cu tot". spre a arăta lumii că meciul nu e un prilej de divertisment. N-are haz şi nici sens să întâmpini un eveniment atât de măre pe tăcute sau între patru pere i. tanti. altul arborează un tricou decolorat cu însemnele na ionalei şi tot aşa. fi i de în eles. cu sau fără gaură. Pe lângă asta. Unul e în pantaloni de pijama şi maiou. Femeia îşi ia inima în din i şi repetă rugămintea. Meciul respiră virilitate. de data asta la do de sus. Nu te po i prezenta la un România-Norvegia cu muieri care nu-l deosebesc pe Rădoi de Mutu. cu ghiontul sau cu un şpi la partea moale. Nesim itul le aduce la cunoştin ă celorlal i microbişti revendicarea venită de la parter. făcând să se cutremure scara. misterul se dezleagă. de asigurarea unei gradări bine dozate. Ar fi o insultă adusă în primul rând fotbalului ca atare şi abia după aceea o formă de neglijen ă gravă fa ă de agenda bunăstării na ionale. bombănelilor. îndemnurilor şi înjurăturilor care înso esc meciul nu poate începe în minutul unu şi nu se poate curma în minutul nouăzeci. Nesim itul-şef o observă. televizorul. E nevoie de o pregătire scrupuloasă a spectacolului din marginea spectacolului. ci o probă de patriotism. Cică să dea ei televizorul ceva mai încet. scaunele şi lada frigorifică trebuie amplasate de pe la cinci. c-o lucrăm noi. O hăhăială grohăită îl acoperă timp de câteva clipe pe comentator. altul păşeşte pe iarbă scuipând coji de semin e mai ceva ca un utilaj agricol. Febra anticipativă a microbiştilor cantona i sub geamurile vecinilor se transformă iute în furor isteric. nici aici nesim itul nu lasă nimic la voia întâmplării. care n-au desluşit sensul ofsaidului şi care nu se inflamează corespunzător în fa a unei greşeli de arbitraj. fie delegând competen e.

iar câteva fire de lichid au început deja să coboare pe dinăuntru. Riturile de (pe)trecere la bloc Nesim itul se pricepe să dinamiteze prin diverse mijloace tihna blocului în care trăieşte." Dezinvoltura din discursul şefului e salutată cu un nou râgâit şi câteva chicoteli mul umite. amenin ă." Fraza se încheie brusc. în fa a blocului. Am asistat la manifestările lui delirante cu ocazia unui meci urmărit pe iarbă. Am participat involuntar la opera iunea de dărâmare a pere ilor şi de lărgire a bucătăriei la câteva ceasuri după Revelion. „Coană Nu i. Sică. se ridică de pe scaune. Lumea din bloc pe care n-o interesează fotbalul n-are ieşire. Acesta îşi aduce aminte că a mai avut de pătimit din cauza babetelor fără aderen ă la cauzele na ionale şi atacă problema din alt unghi. I-am sim it claxonul curentându-ne în miez de noapte şi silindu-ne să ne apropiem pe furiş de ferestre. întrucât Sică şi-a pierdut bruma de răbdare şi-a luat-o la intă pe femeie cu sticla pe care-o inea în mână. L-am auzit perforând pere i cu burghiul în orele de linişte. mata ce cau i în via a mea? Ha? Ştii ce. Pe durata meciului se suspendă orice alte activită i. pe peretele bucătăriei de unde fusese făcut apelul la milostenie. când îşi înlocuia faian a a doua zi de Paşte. îşi smulge părul din cap. În apartamente. proiectilul s-a oprit în grilaj. eu mă bag la mata în bucătărie? Nu mă bag. las-o aşa cum a căzut. „Te-am rugat frumos. Berea âşnită din sticlă s-a vărsat pe pervaz. Am fost pe i i de mirosul perfid şi insinuant al mititeilor puşi pe grătar de nesim it sub geamul nostru. A nesim itului principal. Ne-am trezit din cauza ambreiajului maşinii sale la ora la care singurele fiin e treze din cartier erau mierlele suite în vârful pomilor. Trupa instalată pe scaune zbiară. Atmosfera devine din ce în ce mai încărcată. Poate ai treabă şi te re inem. fumează cu nesa . înjură ca la uşa cortului.. freamătă.şefului de nucleu. ciocnesc sticlele şi declanşează o nouă salvă de măscări versificate la adresa adversarului. Cine a avut de învă at. îl scaldă în ocări pe fiecare jucător norvegian. fluieră bezmetic şi scoate un urlet prelung şi descreierat când în sfârşit românii marchează.. îşi muşcă pumnii. Aceştia râd superior. ce Dumnezeu. Am văzut cum întâmpină rugămin ile de clemen ă decibelică şi cât de riscantă este . Din fericire pentru amărâtă. se agită. Ne-am zdruncinat sub loviturile lui de ciocan. Şi-atunci. iar la ora opt e electrică de-a binelea. tropăie nerăbdător. Episodul are darul să-i galvanizeze pe microbişti. gesticulează abrupt. se zborşeşte la arbitru. ceilal i locatari îşi pipăie buzunarele şi caută flacoanele cu calmante. Cine a vrut să urmărească un talk-show sau un concert şi-a luat gândul. goleşte sticlă după sticlă. unde s-a făcut ăndări. rupe fire de iarbă şi le mestecă nervos. Numai că masochismul nu-i dă pace femeii şi-o face să mai deschidă gura o dată. imploră divinitatea cu priviri proptite în înalturi. aterizează decep ionată la loc pe scaune. aşijderea. scandează. Cine şi-a propus să se odihnească stă în capul oaselor în pat şi mai are timp să murmure o singură dorin ă: să nu fie prelungiri. L-am văzut bătând covoare la şapte diminea a. cu sonorul dat la maximum. se contrează cu comentatorul. chit că acesta mai are două ore până să apară de la vestiar. răcneşte. mugeşte indica ii pentru antrenor.

Nash Kato. Explica ia e la . Pisicile de apartament zgârie uşa şifonierului şi caută disperate refugiul. nunta sau botezul. O petrecere la bloc nu e pur şi simplu o petrecere la bloc. După trei minute. luni sau chiar ani în şir. Concrete Blonde. Memoria se zvârcoleşte spasmodic şi se comportă aproape nedemn în fa a presiunii. Bocancii izbesc furibund în podea. Am aflat deja multe despre nesim it. Dacă organizatorul şi participan ii la chef sunt tineri. sim i o solidaritate retroactivă cu victimele seismului de la Kobe. Lustra din tavan pendulează năucă deasupra mesei. în clipa când începe dansul. Papagalul for ează evadarea din colivie. Bichonul abia venit de la plimbare latră ca posedat şi se scapă în mijlocul covorului. Screaming Trees. colinda i de amintirea bairamului precedent. Ai impresia inconfortabilă că plouă cu sânge şi ninge cu bucă i de creier uman. Vecinii se sufocă de indignare. Zidurile se curbează îngrijorător. Altfel spus. e de datoria lor să se prezinte încăl a i cu ghete sau bocanci. de instincte şi de filozofia bunului plac. fie au plecat de bunăvoie. Cuvintele care o definesc cel mai bine sunt „bairam" şi „paranghelie". Un aer de calamitate iminentă pune stăpânire pe vecini. Virajele psihedelice ale musafirilor se fac auzite prin pere ii niciodată suficient de groşi. O petrecere la bloc este o experien ă limită pentru oricine a practicat convie uirea în fagurele de beton. vecinii de deasupra şi de dedesubt se văd racorda i instantaneu la dezlăn uire. De cel care îşi face părtaşi vecinii — de cele mai multe ori. Răcnetele crapă tencuiala. Din pere i âşneşte o babilonie metalică fără răspuns. După alte cinci. băie i şi fete strânşi sub steagul dezinhibi iei totale amenin ă structura de rezisten ă a blocului.angajarea unui dialog cu o vietate care se lasă condusă în tot ce face de impulsuri. Parchetul are un scâr âit de rău augur. Meat Puppets sau alte uzine ale infernului. contrar voin ei acestora — la prilejuri memorabile din via a personală: ziua de naştere. iar copilul încă n-a ieşit din adolescen ă. Eşti în toiul asediului condus de Rammstein. în miezul sfidării orchestrate de Anthrax. La capătul primei ore. dar nimeni nu schi ează vreo urmă de protest. Petrecerile tinereşti au loc de obicei când părin ii gazdei lipsesc de acasă. Lucrurile se schimbă întru câtva când ziua de naştere se serbează în prezen a părin ilor. izbindu-se cu capul de gratii şi emi ând ipete stridente. În felul ăsta. Aşa că e momentul să-i sondăm o nouă dimensiune fundamentală. pentru ca măcar de data asta să evite depresia. în plină ofensivă Napalm Death. Cu o excep ie. Fie sunt în concediu. Mintea nevinova ilor din apartamentele învecinate e terciuită nemilos. ne putem ocupa acum de nesim itul festiv. Rănile săpate în carnea gândului de petrecerile la bloc sunt greu cicatrizabile. Pe ritmurile unei muzici percutante până la anihilare. incapabil să reziste şocului. Nici un om aşezat nu aude sintagma „petrecere la bloc" fără să simtă vârful unui stilet gâdilându-l amenin ător între omopla i. inuta pentru acest tip de eveniment nu impune un stil şi nu obligă la acomodări for ate. Povestea lor te bântuie săptămâni. ai sentimentul că o divizie de Panzere i se îndreaptă iminent spre pere ii sufrageriei. de spaimă sau de ambele. Participan ii la bairam n-ar auzi nici dacă li s-ar sparge uşa de la intrare cu un berbec. Ele sună evocator şi redeşteaptă în minte amintiri dureroase. Sepultura. Î i dai seama că te afli în fa a unui fenomen în care pulsează frenezia nocivă din secunda când te gândeşti la veşmintele lexicale în care se lasă drapat evenimentul. retrăieşti cutremurul din 1977. Placidele broaşte estoase cu sediul în dormitor se înghesuie cu totul sub carapace. Ar fi complet inutil. Urge Overkill.

În clipa când uşa se dă de perete. Jefferson Airplane? Piei. nu. cineva. În general. Fiindcă decep ionatul nu e fitecine. Suntem la chef. Ceva duduie înspăimântător la câ iva paşi de el. n-o lăsăm noi? Să meargă sănătoasă. cu un pahar în mână. Cât despre vorbele lui. nesim itul parental deschide asudat. acestea se revarsă prin pere i. departe de lume. nu pot fi călcate cu maşina. Dar o lec ie de modernitate tot merită de la inginerii de sistem ai nevrozei blocative. pradă surescitării şi proptindu-şi ochii injecta i asupra nepoftitului. Arătările cantonate în prizonieratul nostalgic al pop-rock-ului sunt demne de milă. Moody Blues? Pfui. Mai ştii. Sedus de perspectiva unei nop i fără distonocalm.i ornezi petrecerea de ziua de naştere cu melodii atât de triste? Îndatoritor. . Unu: ce vină are el pentru suferin a altuia? Doi: ce rost are să. Lumea îmi spunea de tine / Că vrei să profi i de mine. După câteva secunde de vibra ii care î i zbârlesc părul de pe bra e. Sigur. sună la uşă şi aşteaptă cumin i. tot atunci are loc şi paranghelia. E clipa când vecinul smuls din miezul filmului îşi pune două întrebări deopotrivă de justificate. te atacă. / Nici o vorbă nu credeam. — Bună seara. Sunt başii care vestesc începerea distrac iei. A. Tatăl n-a mai ales să plece de fiindcă ştie că muzica pe care-o ascultă suavul lui fiu e aceeaşi cu muzica lui. uşa se închide. /Eu ca prostul te iubeam. în fond. satană. cu stângul pe tobă şi fa a la produc ie. nu la cenaclu şi nici la priveghi. Ce-a i vrea. domnu' Nae. rigorile calendarului sau ale săptămânii de lucru sunt un moft expediabil în doi timpi şi trei mişcări. La un moment dat. alteori so ia. te supun şi te obligă să participi la apăsătorul necaz în dragoste. Îl auzi doar dacă ciuleşti urechea. Câteodată le deschide capul de familie. Dacă ziua de naştere a odraslei cade într-o joi. surdină? Merge i frumuşel la farmacie. vecinul care se uită nebănuitor la un film de cinematecă tresare îngrozit.i dă prin cap că deocamdată gazdele nu exploatează la maximum calită ile radiocasetofonului cu CD fiindcă încă nu s-a strâns toată lumea. Trupa e completă la apel şi nebunia poate începe. Ei bine. fiecare om are dreptul să se distreze. nu. Colegii sărbătoritului vin câte doi sau câte trei. mul umeşti proniei şi î i spui că. iar zgomotul se estompează. dinăuntru se aude o lălăială văicărea ă. Musafirii intră în apartament. dacă-l prinde bine dispus. Numitorul comun care leagă genera iile pe portativ stă ascuns în pletora de manelişti nelipsi i de la nici o petrecere care se respectă. Ai crede că puseul melancolic se consumă în tăcere. poate dă muzica mai încet. Răsufli uşurat. ci Florin Peşte. cetă eanul se grăbeşte să discute cele două aspecte cu vecinul al cărui copil a instituit vacarmul pe scară. la ară sau la munte. Pentru aceşti oameni. Cum? A doua zi lumea merge la serviciu? Şi? Ce. E o prostie să aştep i până-n weekend. scenariul nu suferă modificări majore de la un bairam la altul.mintea cocoşului. îşi plânge deziluzia. fiindcă asta nu e o faptă creştinească. tată. cu câte o sticlă în mână. te cotropesc. înso ită de larma patetică a unui acordeon pe care se plimbă nişte degete experte şi de indispensabilii başi care dau de obicei ritmul şi măsura tânguielii. e muzica prea tare? Păi e petrecere. când rişti ca jumătate dintre invita i să plece la pescuit pe baltă. Şi care-ar putea fi muzica asta? Bob Dylan? Puah. Acesta simte deodată că dialogul pe care urmează să-l ini ieze n-o să aibă curtoazia şi fluiditatea pe care mizase ini ial. lua i-vă nişte dopuri din alea de treişcinci de mii şi băga i-vi-le în urechi. un bărbat cu un glas străbătut de un tremolo venit din fundul gâtlejului. La a cincea bătaie în uşă. Însă această abordare e falsă ca o bancnotă de trei dolari.

tre' să. fără să i se poată ghici punctul terminus. VREI SĂ. bă? — Poate da i muzica ni eluş mai încet — — E ziua la fi-meu. îşi dă seama că a consumat impulsuri de pomană. Între timp. duc la serviciu. Spirala zgomotelor urcă necontenit. Abia când se interesează în cât timp o să descindă echipajul care o să-i pună la punct vecinii. ziceam că ne-n elegem ca-ntre oameni. — Şti i. i-ar fi destul de greu să doarmă cu urechile acoperite de căşti. Unde mai pui că în felul ăsta n-ar auzi. Se chiuie cu aplomb. chefule ul virează decis spre orgie. iar el n-are idee dacă o să apuce să închidă ochii.. se tropăie vehement. eşti nervos cu nervii? E ziua la fi-meu şi-i fac bairam. am o lucrare — — Băi cârmâz. du-te la hotel. Înfrânt în bunele sale inten ii. la celălalt capăt al firului răspunde o voce blazată iremediabil. că n-a murit nimeni dintr-un chefule .i desenez? Stânga-mprejur. O pereche de căşti ar face minuni... De ce mă săru i aşa ? / Oricum astăzi vei pleca. — Ce vrei.— 'ai noroc.I VOPSESC MOTORU'? MARŞ DRACU' LA TINE-N CASĂ. Dragoste cu năbădăi /Aşa cum este la noi /Eu pe unde-am mai trecut / Î i jur că n-am mai văzut. Fetele mobilizate la paranghelie îşi fac auzite vocile într-o corală care acompaniază acum plonjonul introspectiv al lui Cătălin Arabu. ca să tragi tu pe dreapta? — Îmi pare rău. ce-i drept. Din pere i nu se mai aud doar lamentări sfâşietoare. sărbătoarea nesim irii este în toi. scrumiera de pe măsu a de cafea a vecinului zornăie stins. Şi oricum. dar nici deşteptătorul. Cetă eanul e lăsat să-şi explice motivul apelului. Omu' e-n casa lui. În col ul din stânga sus al sufrageriei a apărut o crăpătură diagonală. eu mâine mă — — Zgâmboi. Valea. fără ca interlocutorul să intervină cu vreo întrebare. bietul om se întoarce în apartament. domnu' Nae. Da i muzica mai — — BĂĂÂĂĂI. Căci vocea rosteşte solomonic şi răspicat: — E ziua la copil. Ce vrei. într-un târziu. Paradoxal. /Ştiu că ai pe-altcineva. nu vreau mila ta. cu cât manelistul suferă mai intens. pune mâna pe telefon şi cheamă poli ia de proximitate. Alături. — Mdea. — Da. preluate cu behăituri descreierate de plenul invitatilor. CĂ MĂ PUN CU BĂTUTA PĂ TINE!!! Zdrang! Uşa metalică se-nchide brusc. Probabil că e acolo de ani buni. ci şi nişte zgomote care sugerează că nu toată lumea e la fel de nefericită în dragoste. se scot ipete care anun ă împliniri erotice fulminante. Nefericitul vecin e pus la curent cu tribula iile amoroase ale lui Sorin Copilul de Aur. Plină ochi.. Lăsa i. să-i trimit acasă pe to i. care coboară până deasupra televizorului.i place. nici muzica. salvându-l pe cetă ean de la scatoalca promisă. mărturisindu-şi solidaritatea involuntară cu suferin a iubăre ului sedus şi abandonat. /Nu vreau. — . dar e unu noaptea. Cetă eanul umilit de veselia vecinilor se uită la ceas. Peste cinci ore ar trebui să se trezească. Nu. însă de unde să le scoată? La fiecare petrecere de pe scară îşi promite să se doteze corespunzător şi de fiecare dată uită. însă vecinul nu-şi poate reprima impresia că a fost provocată de . cu atât fericirea petrecăre ilor e mai colorată. A trecut de două noaptea. domnu'.

cu for a. Până la urmă. În prelungirea acestuia din urmă se găseşte un Opel care nu era acolo de diminea ă. Nesim itul apelează la serviciile eficiente ale câtorva dintre cei care se vor strânge îmbrăca i festiv la orele după-amiezii. la Operă?" N-are rost să-i spui nesim itului că fiica ta are opt ani sau că pur şi simplu n-ai copii. În trei ceasuri locul arată ca în palmă. Într-un moment atât de important pentru cimentarea rela iilor de cuplu. La ea participă — vrea.muzica petrecăre ilor. Omul e vechi printre semeni şi nu acceptă lec ii de bună purtare de la un bumbălău care habar n-are cum îl cheamă cu buletinul în mână. Cine nu se conformează îşi asumă riscuri. sugestia absurdă. nu vrea — tot cvartalul. Chiar în spatele Loganului său a răsărit de nicăieri un Matiz. Robuşti. Nunta în parcare se desfăşoară pe coordonate radical diferite. Nici la sectoarele calde din combinatele siderurgice nu găseşti o asemenea hărmălaie. Exact. Mare brânză. peste trei zile vecinii de deasupra or să prezideze peste o rupere de turtă care o să se soldeze cu o furtună sonoră de acelaşi nivel. Din câte ştie omul nostru. de la caz la caz. Autovehiculele sunt depuse fără menajamente în parcarea de alături. cel mult o scară.. cu nişte tricouri negre mulându-li-se pe bicepşi. Pe la ora trei. accese de furie vulcanică. Singurul lucru care-l opreşte să se urnească spre gară e conştiin a inutilită ii gestului. Şi-atunci. Nesim itul încearcă să fie prevenitor şi începe prin a le pune în vedere proprietarilor de autovehicule că trebuie să elibereze locul. asuda i. ci şi primejdioasă. cu siguran ă. dom'le. tunşi perie. La o adică. Vacarmul atinge dimensiuni uzinale. să în epe unul dintre cauciucurile corpului străin care-i împiedică ieşirea sau să traseze o linie frântă cu vârful . Petreceri de genul ăsta vor mai fi. pentru ca festivitatea să curgă fără incidente. dacă insişti. spre a petrece sub geamurile şi balcoanele locatarilor perplecşi. Î i ba i gura de pomană. Balta Albă? Nimeni nu se poate lăuda că a perceput toate sensurile vie ii la bloc dacă n-a trecut prin experien a nun ii din parcare. parcarea tot se goleşte. să renun e cu o înjurătură. el ştie să umble la argumente în care se împletesc logica de cartier şi camaraderia părintească. Din capul locului. măsura elementară e golirea parcării de elementele nedorite. Aici nesim itul se înhamă la un generos efort de autodepăşire. à quoi bon avoir quitte. Cine are proasta inspira ie să coboare din bloc după câteva ore şi să se urce la volan constată că nu are cum să iasă. Poate să cheme un taxi. ei se ocupă pe rând de fiecare maşină. nu? Păi şi ce atâta tevatură? Ce. Aceştia seamănă cu un comando specializat în incursiunile punitive. a sinuciderii sau a plecării într-o direc ie necunoscută cu un tren de noapte. socru mare sau cum i-o mai fi spunând că rostul parcării este tocmai acela de-a adăposti maşini. iar interven ia directă nu doar inutilă. Plimbăre ul studiază variantele de ac iune şi constată că oferta e slabă. unde blochează maşinile parcate regulamentar. Golirea parcării stă sub semnul unui memorabil efort fizic. opozi ia ta stârneşte râsete compătimitoare sau. Simpla paranghelie e un eveniment cu impact totuşi redus — câteva apartamente. vecinul năpăstuit cochetează pe rând cu ideea emigrării. E o gravă nesăbuin ă să-i atragi aten ia nesim itului organizator. N-au decât să-i taie ziua la serviciu. împingând-o sau luând-o pe sus. Nimeni nu poate face abstrac ie de această formă de efuziune matrimonială. amfitrion. „Hai.. de câte ori se mărită fata? O dată. Dacă nu prin bună în elegere. Sustragerea e imposibilă. de maşini. mata n-ai fată? Şi? Unde i-ai făcut nunta.

so ia îndeplineşte prompt dispozi ia conjugală şi nu peste multă vreme urechile locatarilor care îşi văd de ale lor în apartamente îndură năvala fonică a lui Nicolae Gu ă. plus o mă ăraie de prelungitoare. /Duşmani am cu kilogramu' / Şi prietenii cu gramu' ). sârba pe asfalt. hora la bordură şi celelalte elemente ale coregrafiei de cartier se desfăşoară acoperit. /Linişte n-ai să găseşti. /De ce îmi juri iubire / Fără să ii la mine?). Se aştern fe e de masă înflorate. trăim într-o lume imperfectă. se numără locurile la masă. secondat de o anume Claudia. Femei costumate de casă aduc farfurii. Strigarea darului. „Dacă tot nu dormim la noapte. Însă una în care legea compensa iei func ionează fără încetare. Nu e muzică. Dau şi-o sută." Ei bine. tacâmuri. Lipseşte ceva. cu care între ine un scurt dialog muzical despre cererea şi oferta în ale sexului. Câteva zeci de metri mai încolo. În fiecare locuin ă din cvartal pătrund în for ă.cheii pe aripa metalizată. organizatorii devin precau i. Fericita pereche. acceptă culant Gu ă. „Cum? Sta ia? Păi cu ea cu tot. facem proba pentru diseară. Aha. Liviu Puştiu (Ce suflet ai în tine / De crezi că tu faci bine / Că pleci de lângă mine. dar aude mai clar decât i-ar plăcea întreaga coloană sonoră a evenimentului.i place să mă ai. înzestrată cu abilită i sindicale în arta negocierii. Bine. Culoarea mai degrabă mohorâtă a pânzei de cort contrastează cu manifestările euforice pe care urmează să le ascundă privirilor. naşii şi nuntaşii sunt feri i de privirile locatarilor. Costi Ioni ă (Pe pământ tu cât trăieşti. La geamuri apar deja primele capete curioase. dar nu contează. Nesim itul supraveghează totul cu aerul unui inspector exigent. După un efort cerebral de câteva clipe. Nu după multă vreme. O parte dintre martori mustăcesc în spatele geamurilor. / Dar eşti departe de mine). în mijlocul parcării se înal ă un cort de toată frumuse ea." Cu ajutorul a doi zgâmboi care transportă fiecare câte o boxă. Nu se aude nimic. e trei după-masa. şerve ele şi alte elemente de recuzită. Sorin Copilul de Aur (Vagabondu' vie ii mele / Îmi faci decât zile grele / Şi orice mi-ai face tu / Eu n-am să iubesc . dau şi-o mie / Numai eapă să nu fie. pahare. /Stai ascunsă printre stele. pretinde Claudia. Adi Minune (Jumătatea vie ii mele. Construc ia seamănă frapant cu un adăpost pentru sinistra i. dar nesim itul a aflat — nu de azi. în parcarea golită. de ieri — că scopul scuză mijloacele. Cum po i să ceri voie bună şi randament. socrii. măcar ştim cum stăm. pentru evitarea situa iilor jenante. Dai o mie de parai / Dacă. iar la un moment dat observă că lucrurile merg bine. Statistic. Bun. Cum însă buletinul meteo nu exclude „înnorările accentuate şi precipita iile sub formă de averse". amenajările continuă. O parte din nuntaşi îşi fac apari ia din subsolul blocului şi încep să aranjeze mese şi banchete din lemn. cu o dexteritate care semnalează că nu sunt la prima opera iune de acest tip. într-un alai manelist inconfundabil. dacă nu pui la dispozi ie fondul sonor care trebuie să rotunjească înaltul prilej? Nesim itul îşi cheamă mugit nevasta la geam şi-i ordonă să coboare fulgerător cu un casetofon şi câteva casete. măcar să vedem şi noi cum dansează mireasa. şaptezeci la sută dintre cei afla i în această situa ie optează pentru a treia sau a patra variantă. e rost de nuntă. dar au grijă să recupereze în plan auditiv acest neajuns vizual. da. bărbatul identifică problema. /De-aş putea s-ajung la tine. mul umit că agenda poate fi acoperită într-un timp atât de scurt. însă nu impecabil. însă percu ia lor se simte în cercevele pe o rază de minimum o sută de metri. Publicul de la ferestre nu vede tortul de nuntă. se plasează perni e moi pentru şezuturile mesenilor mai sensibili.

un loc în care se schimbă idei. Spa iul dintre cele patru uşi devine atunci replica peste timp a agorei. fără secrete. / Bine c-a trecut hernia. Nuntaşii aplaudă cu însufle ire. impermeabilă la sugestii. Casa scărilor Ar fi o nedreptate impardonabilă să insistăm pe componenta festivă a nesim irii la bloc şi să trecem astfel nepăsători pe lângă una dintre cele mai vii manifestări ale spiritului gregar. Dacă te ui i bine.i modifica ritmurile fireşti. pe intervale de timp care pot ine de la o oră la opt sau chiar la zece. cumetrele renun ă la bariere şi dau de perete uşile de la intrare. Că dă tonul şi face muzica. Care este esen a acestui comer locvace şi anarhic nu e greu de ghicit. Nota bene. Ca să fie masa bogată. Transparente şi mândre nevoie mare că in casa pahar. botezul e unic. au decongelat cotletele şi au măturat prin apartamente. de la Marriott în Ferentari şi din Giuleşti în Doroban i. preocuparea şi optimismul fa ă de condi ia medicală a preşedintelui ării. Dar motivul nu se leagă de concursul de cură enie. Salam. Stilistica lor zgomotoasă confirmă — rar. re ete sau replici casnice. Femeile strânse acolo. Cercel şi to i arhitec ii insurgen ei lăcrămoase a iubitului care îşi vede aşteptările înşelate şi iubita răpită de rivalul cu bani mai mul i. Iar dacă patroana spirituală a acestei forme de cenaclu este so ia administratorului. Arabu. cu fundul pe trepte sau pe banchete înguste. „coane" sau „mămăici". Acesta e locul în care nesim irea se îmbracă de obicei în straie femeieşti. Sunt întâmplări izolate. cu atât mai bine. Vijelie. ziua de naştere se serbează anual. În . ceea ce aduce în apartamentele tuturor mesajele pronun ate de areopagul menajer. Au făcut ciorba.altu'). manevra e lesne de explicat. Te aşteaptă-ntreg poporul / Ca să ne conduci vaporul. ghiuluri mai mari şi un BMW mai încăpător. răspicat. Jean de la Craiova. De pildă. împlinirea acestei coagulări blocative are loc de obicei între aprilie şi octombrie. în meniul muzical al nun ii îşi face loc şi o manea al cărei compozitor. au darul de-a vorbi tare. însă apăsat — una dintre trăsăturile definitorii ale nesim itului: indiferen a dezinvoltă cu care î i impune programul lui. fără un ritm anume. să admitem totuşi că teritoriul unde se manifestă el nu e doar apartamentul din care le toacă nervii vecinilor prin muzica dată la maximum sau parcarea pe care o transformă în restaurant. în casa scărilor. for a de a. nesim itul ştie la fel de bine să-şi stabilească teatrul de opera iuni în spa ii despre care omul obişnuit crede că ar trebui să aibă alte întrebuin ări. Am stabilit deja că nesim itul este o vietate invazivă. Aşa stând lucrurile. Stima noastră şi mândria. Peşte. Atlet al vie ii „la comun". Bursuc. Nunta are loc o dată în via a fiecăruia (cu excep ia excep iilor). O găselni ă interesantă în context este aşa-numita politică a uşilor deschise. Nu le interesează că nu te interesează ceea ce spun. capacitatea perversă de-a te smulge din liniştea propriilor tabieturi şi de-a te face părtaş la lucruri cu care nu î i propui să ai vreo legătură. îşi manifestă interesul. semn că preşedintele e popular la toate nivelurile. / Te aşteaptă România. Casa scărilor are o rezonan ă excelentă. Unul dintre reflexele verificate ale gospodinelor de la bloc este instalarea ritualică în casa scărilor. aşa că nimic nu poate fi mai stimulativ decât o bârfă între „cumetre".

" Un alt lucru peste care nu se poate trece este că nici o discu ie în acest spa iu. bufnituri fioroase şi în general zgomote mai apropiate de dărâmarea unui perete decât de tăierea unor bucă i de carne pentru friptură. Se creează astfel un curent binefăcător. fiindcă ordinea pe scară e treaba femeii de serviciu. dar până la . Să luăm. Abia când ai ajuns la grani a propriului apartament consta i că mersul tău furiş n-a avut nici un rost: cvartetul de guralive n-ar auzi nici dacă s-ar declanşa alarma antiaeriană. În plus. o pungă de semin e. Emisiile lor trec prin pere i şi prin uşile rămase închise ale celorlal i vecini şi umplu întregul bloc. dacă nu i-a plăcut cartea. Convorbirile capătă un iz mar ial. sub picioarele nesim itelor se aşterne un covor gri cu intarsii de mucuri. Nesim ita scoate din dulap ciocanul-toporişcă. De ce nu şi-au cumpărat apartament la parter? În al doilea rând. dar ceva te atrage ca un magnet şi te face să te apropii pe vârfuri de uşă. pune pieptul de pui sau pulpa de porc pe lemnul umed al mesei şi declanşează ofensiva. fie muzica populară care înso eşte vesel prepararea iahniei sau a chiftelelor. O fi democra ie. Nu vrei să auzi nimic din ce se spune acolo. doar n-o să-i cerem lu' madam administrator („adimistrator". în limbajul blocului) să-şi înlăture urmele propriei mizerii. „Fă-mi ceva. Cotiza ia fonică a fiecărui apartament de pe palier e variabilă. Şi ce metodă mai simplă decât asigurarea culoarului de zbor al aromelor spre ultimele etaje ale scării? A. cel pu in două dintre cele patru nesim ite cantonate în casa scărilor sunt tari de ureche. Iată o activitate care se desfăşoară tot mai des în văzul lumii. Pentru ca extazul să fie deplin. fiecare gospodină vrea să evacueze cât mai repede mirosul de mâncare gătită care tocmai i-a inundat bucătăria. de servici. fie duduitul maşinii de spălat care se aude de undeva din fundul apartamentului. ba chiar o uiculi ă din sticla ocrotită cu sfin enie de raziile so ului întors de la muncă. Uneori măsu a din casa scărilor se preschimbă în proteză logistică pentru baterea şi frăgezirea şni elelor. din bucătării se revarsă şi altceva. Dacă într-o primă fază casa scărilor e folosită pe post de salon de conversa ie. Să te văd. îndeosebi vara. iar apoi por ionarea decurge măsurat şi grijuliu. Logic. odată cu aerul cald. Celelalte operează la vedere şi — mai ales — la auzire. doar aguridele surpate de o pudoare clinică sau pur şi simplu neatente la exemplul vecinelor cu idei îşi mai permit constrângeri locative pentru ciopâr irea unei carcase de porc. Totul e să ai spirit de ini iativă şi curajul de-a face prima mutare. Păi altfel de ce-o plătim? Să pună mâna pe mătură. dacă po i. oricât de spumoasă. Covorul rămâne acolo şi după ce locomotivele trenului conjugal se retrag în depouri. La ora actuală. nu e întreagă fără aditivii tradi ionali: o igară. cuptorul încins degajă o căldură de care gospodina modernă se fereşte cel mai bine asigurând ventilaia prin deschiderea uşii. ele au impresia că nu sunt auzite şi atunci înlocuiesc rostirea ponderată cu strigăte de clăcaş la horă. tranşatul cărnii pe măsu a de pe palier. În casa scărilor răsună lovituri surde. Fie ştirile de prânz răcnite de un radio cu baterii şi parazi i. care răcoreşte frun ile perlate de sudoare ale vestalelor care oficiază în numeroasele temple gastronomice din cartier. cu timpul rosturile ei se diversifică. bunăoară. Cine deschide uşa la alt etaj şi-i aruncă priviri ofuscate gospodinei este întâmpinat cu ocheade sfidător-ostile. locatarilor de sus nu le place? Ghinion. După două ore de dezbateri şi de decojire frenetică a bomboanelor agricole. Carnea cu os se aşază cu mişcări îndemânatice pe masa cu pricina.primul rând. o belicozitate amenin ătoare şi hipnotică. dar se achită fără restan e. Pardon. În acelaşi timp. care scâr âie crocant sub pas.

Antrenul creşte spectaculos din clipa când în casa scărilor se instalează partenerii de via ă ai nesim itelor. Cine urcă atunci la etajul cu pricina are tristul privilegiu al slalomului printre mese. ca într-o mare familie regăsită. cu atât mai mult cu cât ştiu că n-au avut nici un aport la sporul demografic al scării. în semn de solidaritate. Pentru o şuetă intimă şi cordială. să dai pe gât şpri după şpri şi să îngâni refrene ale perdi iei etilice. Taraf TV sau alte citadele lăutăreşti. fără oprelişti. al treilea prepară şpri ul. scaune şi sticle. al doilea contribuie cu sifoanele. dintre care ultimii sosi i rămân pe hol. se râde şi se plânge la comun. gata să-şi apere teritoriul preluat de la înaintaşi. de la care n-au voie să abdice. după care urcă petrecut de privirile înce oşate ale celorlal i. în partea cealaltă lumea benchetuieşte volubil. în urma lor rămân . birou pentru făcut temele. cabină telefonică. Ştafeta trece apoi în mâna noului val. de câte ori a divor at Nela de la parter. Clădite pe afinită i inebranlabile. ce hram poartă cheliosul care vine din ce în ce mai des în vizită la Puşica de la şase şi aşa mai departe. Intrusul se decide pentru un mormăit ambiguu. Cine vine de afară. Un aer de chermeză se ridică deasupra meselor pe care. locul lor e luat de femei între treizeci şi cinci şi cincizeci de ani.un punct. reprezentat de un stol de pupeze gălăgioase. eticheta nu obligă la manele. oaspe ii le lipesc una de alta. sau când într-unul dintre apartamente are loc un parastas cu prea mul i invita i. e străin de bloc şi vrea să străbată acest defileu cu versan i din pilaf. ci din aceea difuzată fără întrerupere de Etno TV. Se bea. cât de rău îi stă tunsă lui Mimi de la opt. Bărba ii joacă un rol bine definit.i ofere varianta lor. parcul e peste drum. seduse de perspectiva unui colocviu amical pe teme de interes imediat: ce gresie şi-a pus Tan a de la trei. Într-o parte. grătar. totul invită la o gură de aer curat. nişte oameni îmbrăca i în culori închise îndeasă în ei mâncăruri aduse de la bucătărie de o gospodină cu basma neagră pe cap. cuplurile de pe palier savurează împreună plăcerea statului pe scară. înso it de o înclinare uşoară a capului. colivă şi sarmale ca să ajungă la etajul de deasupra nu ştie dacă trebuie să spună „poftă bună" sau „Dumnezeu să-l ierte". atrac ia pentru casa scărilor se transmite din genera ie în genera ie. Unul dintre ei aduce vinul. iar al patrulea livrează muzica. loc al prezentărilor de modă şi spa iu pentru interminabile probe de limbu ie stridentă. Dar nu de orice tip. alături de pieptul păros şi fruntea năduşită ale celui de care te-ai legat la bine şi la rău? Un caz care merită cu siguran ă câteva rânduri este metamorfozarea casei scărilor în sufragerie sau în sală de mese. După ce fetele gureşe sunt somate de părin i să vină înăuntru. Când reprezentantele vârstei a treia stau prin case şi aspiră nesă ios crimele şi violurile din ştirile de la ora 5. Fapt interesant. E bună şi muzica de pahar. Ce poate fi mai frumos decât să spargi semin e. Nelipsita muzică. cât mai costă kilu' de merluciu la Cora. Asta se întâmplă de obicei în două situa ii: când gazda n-are chef ca musafirii să-i scape mâncare pe covor şi se hotărăşte să-i ină afară. să le povesteşti un episod din „Lacrimi de iubire" vecinelor care oricum de-abia aşteaptă să. care se simt nedreptă i i. care transformă casa scărilor în loc de joacă. Nu contează că zumzăiala şi chicotelile lor îi deranjează pe ceilal i — în primul rând pe cei fără copii. dar viitoarele a e rămân încăpă ânate pe loc. Veselia detaşamentului de meseni ocazionali se împrăştie şi asupra celor veni i la parastas. se suspină. Chiar şi bucatele încep un balet al rocadelor. Nu e nevoie de mai mult de un ceas pentru o contaminare deplină. între zece şi treisprezece ani. Afară sunt douăzeci de grade.

iar capetele să se i ească enervate pe fereastră. palmieri pitici şi în general orice poate fi mutat prin for a bra elor dintr-o scară în alta. nesim itul nu ratează prilejul să polueze aerul şi să scandalizeze asisten a. ori în tomberon (în cazul în care pleacă de-acasă). le scoate din cutie cu un aer agasat şi le azvârle pe jos. de fapt. la televizor sau la petreceri. excesele şi o sfântă nepăsare pentru cei din jur îi marchează invariabil comportamentul. la ore mici din noapte. să le închidă gura nemul umi ilor şi să transforme spa iul în care se află într-o arenă unde învingătorul e cunoscut înaintea luptei. încât nu se poate mobiliza pentru câteva secunde de bună-cuviin ă. fa etele nesim irii „la comun" sunt multe şi diverse. la meci sau la înmormântare. când lumea doarme. pe celelalte le desconsideră trufaş. Nesim itul ştie ca nimeni altul să facă abstrac ie de critici. Nesim itul scormoneşte înăuntru şi dacă descoperă o scrisoare sau un aviz le vâră în buzunar. Pe trotuar sau pe stradă. crăciuni e. stimă de sine şi conştiin a infailibilită ii. de o competi ie interscări în care mici echipe de cercetaşi specializa i în furtişaguri şi găinării de cvartal şterpelesc. ghivece cu ficuşi. Paşii lui fermi prin via a celorlal i denotă încredere. dând impresia că are atâtea pe cap. ambalaje de ciocolată. Ar putea să le arunce ori la coş (dacă urcă în apartament). Dar parcă nici o acoladă nu îmbracă mai bine ritualurile nesim irii la bloc decât unul dintre sporturile extreme ale ultimilor ani: furtul de plante. simpla deschidere a cutiei poştale are ca urmare un gest desprins tot din codul proastelor maniere. Nesim itul paralizează eforturile de reformă şi impune domnia propriilor criterii. Pe de altă parte. Zgomotul. Cu propriile arme nu poate fi înfrânt. la volan sau la iarbă verde. sticle goale de suc şi nelipsitele coji de semin e. noaptea târziu. muşcate. Un îndelungat exerci iu al nepăsării îi ştampilează fiecare contact cu semenii. Ei bine. nu. Nesim itul le lasă să-i cadă din mână. Dacă dă numai peste pliante şi fluturaşi. Căci un lucru e sigur: cu tradi iile de la bloc nu te joci. Via a mondenă a nesim itului . sub geamurile întunecate poposeşte fără un calendar anume o trupă de vorbăre i tineri. care încing discu ii în contradictoriu până când luminile încep să se aprindă.bucă ele de sticksuri zdrobite. în magazin sau la restaurant. Simplul fapt că unele ghivece sunt ancorate prin sisteme complicate de balustrade şi că ingeniozitatea ho ilor surclasează toate măsurile de precau ie ale proprietarilor arată că distan a dintre nesim ire şi sminteală este uneori îngrijorător de mică. Virusul nesim irii are o tulpină în fa a căreia nimeni nu poate întreprinde nimic. Forme ale nesim irii curente Alonja pretutindenară a nesim itului nu mai e un secret pentru nimeni. Vorbim. acasă sau la serviciu. în tren sau în autobuz. De exemplu. Sigur.

e momentul să treci la discu ii sincere cu persoana care te înso eşte. Doamne fereşte. Habar n-are de make-up. după ce-ai râgâit mul umit de paharul cu Pepsi pe care l-ai dat peste cap şi după ce ai văzut că primul vorbitor tot n-a obosit. Doar neghiobii care se plictisesc acasă fac asemenea concesii pe timpul lor." Nu uita că mobilizările de acest tip trebuie făcute în gura mare. îl molfăi cu voluptate şi începi să vorbeşti cu gura plină. În mod sigur. să fiu a dreac. se buluceşte toată lumea şi. Ce." O să vezi că prietena o să. nici de â âielile dezaprobatoare ale invita ilor din fa a ta. Evenimentul sec e un nonsens şi trebuie expediat rapid. Ce te faci însă când ajungi la eveniment şi consta i că locurile din zona platourilor au fost deja ocupate? Simplu. pa achino. dacă lansarea sau vernisajul au fost anun ate pentru ora cinci. remarcat şi băgat în seamă. Păi cum adică." Dialogul curge firesc. Ca să-l merite. Şi fiindcă timpul nu creşte în copaci. ceilal i trebuie să ofere ceva. Mai uită-te şi tu la teveu. la acest gen de întâmplare nesim itul nu vine singur. nu să te ui i". Vrei să fii un nesim it adevărat? Atunci. Zici că-i cioclu. Te apropii jovial. după care un al nu ştiu câtelea sim îi arată unde are rost să se ivească şi unde nu. crezi că stăm aici pân-apune soarele? Avem treabă şi la Cărtureşti. o să înceapă şi ea să emită judecă i critice. Măcar acum ai de unde alege. Serveşte-te liniştit. aia din stânga. Profită de liniştea în care publicul îl ascultă pe primul vorbitor şi trânteşte uşa librăriei sau a sălii de expozi ie. el nu poate fi tentat oricum. Un fursec. să moară Stalin. De obicei. Eventual o dată sau de două ori la început. ce costum şi-a tras.i surâdă afectuos. Doar am stabilit deja că miza reală a prezen ei tale este efectul public. Şoaptele nu-şi au rostul în democra ie. nici acum n-ai voie să vorbeşti? De-aia ai murit în decembrie. mâna şi basculează. iei un minipateu. „Fii atent la gagica aia. „Ia uite la naşparliu' ăla. Ceea ce-l aduce acolo nu e curiozitatea sau interesul. Noel Coward a spus cândva că „la televizor trebuie să apari. Dacă amica pe care ai târât-o după tine are un puseu de jenă. Ocupă o pozi ie convenabilă şi instalează-te în imediata apropiere a platourilor. fără păreri de rău. la revolu ie? Ei. Ai grijă şi fă în aşa fel încât amănuntul să nu le scape celorlal i. nesim itul nu îşi ia niciodată o marjă politicoasă — să zicem. trei-patru persoane or să se uite în urmă şi-or să te vadă. Mai încolo. netulburat nici de zumzetul vorbitorilor. şi ia lec ii. măcar cinci minute înainte de începerea evenimentului. că după aia nu mai pupi.În lumea tot mai cosmopolită în care trăim. Şi-atunci. caută din priviri zona în care se află trata ia. un pişcot. s-a fardat cu bidineaua. el apare înso it. Cine organizează un vernisaj sau o lansare de carte fără să se preocupe de catering nu e vrednic de aten ie. nu te sfii. vino la cinci şi douăzeci. A ras două cupe de şampanie. după ce se termină discursurile. fă. Fii volubil şi critic deopotrivă. acoperindu-l cu tot mai mult succes pe vorbitor. Sigur. „Pune. ci dorin a de a fi văzut. Nesim itul se păcăleşte foarte rar cu asemenea lucruri. E imposibil să nu . aşa că nimic nu i se mai pare deplasat. drăcia dracului. un pahar de vin sau o cupă de şampanie. e şi-acolo o chestie de-asta mai târziu. rămâi pe dinafară. nesim itul participă la toate evenimentele mondene pe care şi le poate îngrămădi în agendă. o grisină. Dacă i se pare că vorbăria durează cam mult (şi de obicei i se pare). nu te lăsa impresionat. pe care doar o imensă milă te opreşte să-i iei la palme. Cu pu in curaj. Taie-i macaroana ferm şi ghideaz-o cum numai tu ştii prin meandrele situa iilor de acest tip. După ce i-ai pus cât de cât burta la cale. de ce să nu extrapolezi? Odată ajuns la locul faptei. Indiferent dacă are invita ie — şi indiferent dacă invita ia e valabilă pentru una sau două persoane —.

Nu-i păcat să deranjezi atâta lume până la uşă? Unde mai pui că după aceea trebuie să te întorci. Nu ine cont de mutrele dezgustate ale celorlal i şi de semnele pe care şi le fac între ei.i impute manevra. îşi aprinde o igară şi suflă fumul peste con inutul farfuriei. nu fi copil. Scopul scuză mijloacele. (Ar fi şi culmea. Răspunde netulburat şi vezi ce pofteşte interlocutorul. vorbeşte-un papagal. Pentru o prăpădită de lansare e de-ajuns. Alte eforturi. Păi nu ştiu. câteva sandvişuri de pe farfuria asta. Dacă în toiul lansării se întâmplă să.i sune mobilul. nişte pişcoturi de pe tava lunguia ă. nimeni n-are preten ia să ieşi din librărie şi să vorbeşti afară. Nici un organizator de evenimente n-o să aibă curajul să. Vorbitorul spune lucruri atât de frumoase. o aşază pe pervaz. În sala de protocol a unei bănci sau în holul unui hotel de cinci stele po i să asişti la acelaşi spectacol.împroşti în limite rezonabile. În timp ce omul de la microfon vorbeşte. Trei buşeuri de aici. Cât despre tine. aşa că nimeni n-o să se atingă de farfuria asupra căreia i-ai exersat zelul oratoric. cheia de la maşină şi medicamentele de control al tensiunii. Mai ales că nu este singurul eveniment la care iei parte în ziua în curs. ce faci? Io? Pe-aici. nu intra în panică. câtorva napolitane sau unui şni el învelit în şerve el. Fireşte. cinci fondante de dincolo. aşa că întinde o mână peste umărul celui din fa ă. că are microfon. Ia farfuria cu totul. mai bine rămâi pe loc şi angajezi un dialog lămuritor cu celălalt. Nu. bă. bă. Am intrat la ăştia.i faci griji. S-ar putea să fie ceva important. ce faci? O iei de la capăt? Păi frumos î i sade? Nu. În forfota deplină. la căr i. alături de farduri. unei ciocolatele. Cel pu in la fel de interesantă este reac ia nesim itului cazat la hotel cu . Simplu. elegant şi eficient. Doamne îmbrăcate de firmă şi domni la patru ace slalomează gracil printre mesele cu gustări.) Pe de altă parte. alt deranj. care-i problema? Evident că nu i-ai închis telefonul şi nici nu l-ai dat pe mut. saltă dezinvolt o farfurie. chiar dacă mijloacele nu au nici o scuză. Uneori nici solni a nu-i de lepădat. Hai vorbim. Şi dacă telefonul mai sună o dată. mai am o cioacă peste-o oră. mai ales că i-ar sta foarte bine în oliviera descompletată de acasă. Hai sănătate. prin centru. tocmai ca să le taie cheful amatorilor. Stratagema dă roade în majoritatea cazurilor. încât destrămarea transei hipnotice ar fi o blasfemie. Însă în cazul ăsta trebuie să vii dotat cum se cuvine. Câte-un participant inventiv se plictiseşte uneori de viermuiala browniană din jurul platourilor. navighează cu ea spre o fereastră deschisă. doi pumni de alune de pe farfurioara cealaltă. Ba chiar po i să mai faci o mişcare care să. există oricând şi varianta luatului pentru acasă. Hai că mai te sun eu. Decât mâine pot să vin. Dacă eşti prevăzător. mută-te undeva la margine şi pune-te pe înfulecat. n-am cum. scoate din buzunar o pungă bo ită de nailon şi treci la treabă.i certifice succesul. Ce? Da. n-ai de ce să." Dar librăria sau sala de expozi ii nu e singurul loc unde întâlnim această categorie de nesim it. moşule. fascinat de melodicitatea propriei voci şi de natura sublimă a ideilor puse în circula ie. Hai te-am pupat. Şi chiar dacă nu e. Nici conferin ele sau simpozioanele simandicoase nu sunt scutite de prezen a lui. Nu pot. Important e că ai pus gheara pe pradă. Hai pa pa pa. poşetele se deschid şi fac loc printre flecuşte ele dinăuntru. zece-cincisprezece măsline (nu stăm să numărăm) pescuite din bolul plasat în mijlocul mesei şi gata. iar primele rânduri ale asisten ei sunt atât de vrăjite. gata să disloce concuren a prin mişcări îndelung exersate din cot sau din şold. „Da.

La fel de pu in contează că după acest tur de for ă matinal nesim itul riscă să i se facă rău şi să rateze prima parte a lucrărilor. măslina cu gogoşar. ci înfige tacâmul în mijloc. cu un aer de plictis suveran. Nu e deloc de mirare că. precum şi consuma ia din minibarul pustiit fără remuşcări. Încă din secunda când intră în local. În traducere. Doar e gratis. La fel ca la lansarea de carte sau la vernisaj. ci a organizatorilor. E un tip ocupat. la şapte fără cinci nesim itul e deja la uşa restaurantului. Restaurantul îi asigură decorul necesar manifestării unor aspecte specifice ale personalită ii. Peste tot se văd urme de săpături înfrigurate. la firme sau la nevastă. El baleiază atent oferta şi se decide fără ezitare. Cel de sine stătător. mai ales că nesim itul a aflat că e vorba de un mic dejun suedez. Adevărata miză a prezen ei în local este epatarea. iar eticheta i se pare o tâmpenie fără margini. e vremea să treacă la ac iune. îşi asigură şi aprovizionarea la pachet. Nici o farfurie nu mai păstrează aspectul ini ial. Dacă orele de servire a mesei sunt între şapte şi nouă diminea a. Nesim itul a făcut prăpăd cu lingura. Dacă se respectă. N-are importan ă că la bucătărie ospătarii şuşotesc ironic. nu cel situat la parterul hotelului. Tânăra de la recep ie se sfieşte să-i pună întrebări jenante şi pe bună dreptate. acesta se aşază la masă înaintea partenerei. După ce îşi duce recolta la masă. ceapa prăjită sau rondelele de morcov dispuse simetric. cu gândurile risipite concomitent în multe direc ii. A celor din jur. Nesim itul e director general şi poartă costume de peste o mie de euro. Nesim itul îşi pune vârtos în farfurie mult peste cât ar putea să mănânce. Pentru ca ritualul seduc iei să nu aibă nici cea mai mică fisură. el se îngrijeşte de impactul asupra celorlal i.prilejul aceleiaşi conferin e şi informat că micul dejun este inclus în pre ul care oricum nu cade în grija lui. Rămâne în cameră şi se uită la televizor. Treaba lor. Cine intră după el în restaurant şi îşi aruncă ochii asupra platourilor are impresia că bufetul tocmai a scăpat dintr-o tornadă sau că a fost inta unei invazii recente a termitelor. nesim itul răsare în acest spa iu cu un alt scop decât cel tradi ional. profitând că e încă singur în local. A fost invitat aici prin amabilitatea USAID. la eliberarea camerei de hotel. dar în primul rând a partenerei. Cu atât mai bine. Cum să-l bănuieşti de asemenea găinării? La restaurant Un alt loc în care nesim irea e la ea acasă este restaurantul. a UNESCO sau a Fondului Na iunilor Unite pentru Dezvoltare. să-şi ajute prietena să se aşeze? Da' ce. nesim itul respectă cu stricte e tot ceea ce a văzut la televizor sau la al i nesim i i mai rutina i. Cum adică. Estetica bucatelor a fost pulverizată. singură nu poate? E . Acum. omul nostru dispare fără să achite cele douăzeci de telefoane date la prieteni. spumiera sau furculi a. spre a culege şi ridichea decorativă. căci nesim itul nu se mul umeşte să ia dintr-o margine de platou. Potolirea foamei e unul dintre ultimele lucruri pentru care un nesim it ar intra pe uşa unui local. Lumea de la mese trebuie să conştientizeze vecinătatea înaltă a nesim itului. se întoarce la locul crimei şi. înghi i cât po i să duci şi mai iei şi în cameră. însă. Doar limita ii şi nesătuii se duc la cârciumă ca să mănânce şi să bea. Invita ia nu trebuie ratată cu nici un chip.

Nu de alta. să respire. Nesim itul tânăr îşi e dator sieşi cu o probă de consecven ă vestimentară.i e foame. După cum este aberant să-i pretinzi nesim itului să renun e la ochelarii de soare pe durata mesei. chiar dacă înăuntru e umbră şi răcoare. i-o ştirbim de dragul unui moft? Nu-i normal. Mai mult. o arătare docilă şi dependentă. Ele semnalează tuturor. Locul ei este undeva în decor. că respiră acelaşi aer cu o persoană cu statut. Ar fi nedrept să nu ne oprim şi la atitudinea nesim itului fa ă de persoana pe care a scos-o (deşi mai corect ar fi „a remorcat-o") în oraş. făptura care-l înso eşte face figură de anexă. Doar am spus că avem de-a face cu un om ocupat. mai nervos. să te descoperi când îi calci pragul. E cazul să vadă şi tolomacii din jur că soneria de apel nu e un simplu zbârnâit. dar ca să ştim cum stăm la capitolul cultură generală. ci cu o soma ie fără variante de răspuns. Hai. mobilul trebuie lăsat să sune de trei-patru ori înainte ca nesim itul să răspundă. dar în rest trăieşte şi func ionează prin procură. nu avem de-a face cu o propunere căreia partenera îi consimte. „Caută mereu . ci îi dau ocazia să studieze clientela de la celelalte mese fără să-şi dea nimeni seama încotro se uită. care ascultă confiden ele unui ins puriu şi plin de bani. şapca face parte din identitatea omului.schiloadă? Stă în cărucior? E coca mică? Nu poate să-şi lipească fundul de scaun fără asisten ă tehnică? Poftim situa ie. un trofeu cu sâni. căreia îi cercetează decolteul cu priviri lacome. ie nu. ba chiar să comande un grătar şi-o salată —. aşa trebuie să rămână şi la masă. Şi asta fiindcă nesim itul are grijă să se scoată pe sine în prim-plan. ci un fragment din Boccherini. alături de alte elemente de recuzită. În al doilea. Cine ştie la ce afaceri complicate s-o fi gândind chiar în clipa aceea? Dacă acceptăm ideea că nesim itul excelează în arta de-a fi bădăran. Şi-a păstrat câteva drepturi fundamentale — să clipească. că eu aş cam hali". nici măcar „Auzi. Ochelarii de soare purta i în local nu sunt doar un capriciu al mârlanului de tip nou. Nu-i po i cere unui impetuos în ale nesim irii să se convertească brusc la discre ie. vorba unui politician în plină ascensiune. E ca şi cum ai aştepta derapaje frivole din partea unui ayatollah sau alegeri libere într-o ară condusă de o juntă militară. începând cu partenera căzută deja într-o admira ie fără grani e şi sfârşind cu chelnerul care ia comanda. E plin pământul de ciuda i. Este un obiect vorbitor de plan secund. că n-am timp". Ce facem acum. Sarasate sau Brahms. Ambele trebuie scoase repede din buzunare şi aşezate pe masă. atunci nu avem voie să trecem peste două dintre accesoriile obligatorii pentru to i reprezentan ii categoriei: cheile de la maşină şi telefonul mobil. Poate că o filează pe bruneta din col . Unii caraghioşi îşi in cheile ascunse în fundul buzunarului sau chiar — o enormitate fără margini — îşi închid mobilul cât timp mănâncă. Şi la restaurant. iar uneori cu fapta eventualele gesturi de frondă ale persoanei de alături. dar atât de importante. Rostul ei rămâne pur decorativ. în clipa când dă semne de via ă. un breloc cu breton. O ignorare masivă. birtul nu-i biserică. Nimic n-o îndreptă eşte să aştepte de la cel cu care împarte masa altceva decât o neglijare totală. Poate că s-a oprit asupra roşcatei de sub instala ia de aer condi ionat. În primul rând. Sau poate că pur şi simplu se uită în gol. Din capul locului. Nu există carte de vizită mai expresivă pentru nesim it decât aceste obiecte mici. Asta e. penalizând cu vorba. Ceea ce aude tânăra astfel răsfă ată nu este „Vrei să mergem undeva să mâncăm?". Dacă înainte de intrarea în restaurant avea şapca pe cap. Ei trebuie să-i stea în continuare pe nas. curu-n maşină şi la crăpelni ă. ci „Gata. Între tacâmuri şi pahare. ca de altfel peste tot pe unde se afişează în compania nesim itului. „sfidător la cer".

e ruşine? Nu e. stilistica lui coteşte decis spre repertoriul cazon. al ii se ab in cu greu să râdă. el. „Mul umesc" în sus. Vorba americanilor la Pearl Harbor. Cât mai tare. semn că încă nu are reproşuri majore fa ă de felul cum a fost servit. ea n-are voie să includă două cuvinte primejdioase. atrăgătoare şi îmbrăcată cu o fustă scurtă.i aduce mâncarea. Asta înseamnă aluzia deocheată. Căci o altă constantă a nesim itului ieşit la restaurant cu perechea este tutuirea necondi ionată a personalului. din fondul interzis al limbii: „vă rog". te rog io.. ordonă nesim itul când constată că ospătări a nu poartă sutien şi are o înzestrare pectorală generoasă. Nu cârlig de rufe. ridică-mi-o şi mie". „băiatu"' (alintat cu acest apelativ chiar şi atunci când are peste cincizeci de ani) primeşte un salariu pentru că. Terorizată de eventualitatea reclama iei în caz de nesupunere. Cum să-l rogi pe ospătar? De ce e pus acolo. Nesim itul se bucură când vede capetele altor meseni întorcându-se spre el cu expresii dintre cele mai diverse." În caz că a i uitat. Eşti client. toată ziua bună ziua „mul umesc". Dacă-l prinzi în toane bune. să moară ce-am mai scump. bă. comenzile o ărâte ale nesim itului în mijlocul localului. Unii îl privesc intriga i. Nesim itul tutuieşte fără să i se permită în general. găunoşenia fiecărui gest şi atitudinea de ins urzicat încă din clipa venirii pe lume nu se potrivesc deloc cu formulele de genul „mul umesc" şi „vă rog". Nesim itul îşi dă seama că lumea din jur are criterii fanteziste şi fără urmă de sim practic. Sile. ciupitul de fund şi ochii înfip i în decolteu. („Hai. fir-ar să fie. Sunt nişte acrituri triste. Rectific. N-au decât. nesim itul va adăuga comenzii un „mânca.") La restaurant însă. acesta este punctul şapte din decalogul nesim itului. Dar aşa. nu ca să te servească? Păi atunci ce rost are rugămintea? Mai mult. care habar n-au cum se trăieşte în ziua de azi. this will have to stop7. mai normal ar fi să te roage ospătarul să te laşi servit decât să-l rogi tu pe el să. Iar dacă nefericita e tânără. De când îi roagă clien ii pe ospătari? A.. vineri ai mălaiu'. el trebuie purtat cu voce tare. Lucrurile se schimbă dacă nesim itul are de-a face cu o ospătări ă. fata se apleacă stângaci. Comanda trebuie făcută decis. încearcă să fii contaminant. „te rog". Au impresia că dacă vorbesc cu prune-n gură şi-şi murmură comenzile la urechea ospătarilor sunt mai interesan i. al ii îşi dau ochii peste cap exceda i. Fapt foarte important. dar cu atât mai mult în localuri. Ce. străduindu-se să nu dezvăluie chiar tot. De pildă. nici glugă de coceni.i-aş" ataşant. iar tu plăteşti consuma ia.prim-planul. Şi tot referitor la rugăminte. Nesim itul o 7 Asta nu mai poate să dureze . „Vezi că mi-a căzut batista. răspicat. când vrea să arate că între el şi ospătari se întinde o distan ă insondabilă. ci de situare pe un palier superior. poate să-l sune pe Moalfă din Baicului şi să-l roage să-l mai păsuiască două-trei zile cu datoria. Pe de altă parte. Iar asta nu e o dovadă de familiaritate. Din capul locului. „Adu' şi mie un coniac" sună incomparabil mai bine decât „Vă rog să-mi aduce i un coniac". Să audă toată lumea cum comandă el cocteil de batog şi langustine cu sos remoulade. Aici sclifoseala frizează deja patologicul. Doar o formă gravă de paralizie a min ii poate duce la asemenea abateri. ceea ce-l ambi ionează în direc ia unei reforme din mers. dacă mâncarea era pe gratis. Vai şi-amar de ei.i aducă o cafea. la limita răstelii. mai treacă-meargă. Reforma cu pricina presupune totodată renun area imediată la un alt cuvânt infamant: „mul umesc". „mul umesc" în jos. nesim itul e perfect conştient că ea se practică doar de jos în sus. Dialogul eroului nostru cu ospătarul are particularită i bine conturate.

punctul trei din decalogul nesim itului. Aceasta este polite ea regilor. La urechile vecinilor de la celelalte mese ajunge un potpuriu de sorbituri. „Pătrunde pretutindeni. că nici aici nu eşti în siguran ă. Şi poate că nici nu-i prudent să-l ignore. După ce spală vesela. Ce trebuie să faci ca să fii un nesim it autentic în sala de spectacol? Întâi de toate. Câ iva curioşi îşi asumă riscul şi se întorc. a ospătări ei. Pu ine lucruri sunt mai greu de suportat pentru nesim it decât punctualitatea. Masculul hotărât să doboare recordul mondial în materie devine centrul de emisie al unor sunete greu clasificabile. fără prejudecă i. cu coatele sprijinite temeinic de masă şi aflat în plin efort de golire în trei minute a unei farfurii de care oamenii normali se ocupă în cincisprezece-douăzeci. Totul se petrece sub ochii partenerei / prietenei / so iei care se chinuie de pomană să ignore episodul. La teatru sau la film. fiindcă de multe ori nesim itul aşteaptă acolade pentru abordarea îndrăznea ă. La teatru. partenera nesim itului mai înghite câ iva dumica i şi dă gata o treime din salată. şi cere nota cu un muget grăbit. care încă n-a ajuns la nivelul de performan ă aşteptat. cu o vorbă a lui Ludovic al XIV-lea. pleoscăituri. să ai de-un meniu la MacDonald's. „ ine. Nu te lăsa marginalizat. cu itul. ridicându-se exemplificator. Spectacolul seamănă binişor cu furajarea unui animal domestic. la Operă sau la Ateneu." Aşa sună. să întârzii ca mireasa la oglindă. spârcâieli. o îndeamnă nesim itul. dar n-are noroc. Lasă un bacşiş mai mare decât s-ar cuveni şi nu uită să-i dea instruc iuni de folosire ospătarului. Să trăieşti. Îşi priveşte compătimitor jumătatea. icnete. la un moment dat nesim itul renun ă la măgării şi se concentrează asupra bucatelor. mai ales că-i e cam foame. Pe lângă . Nicăieri în Constitu ie nu există vreun paragraf care să te oblige pe tine. la film. să intri din timp în sală. I-ar plăcea să termine de mâncat. la operă. de crescătorie. Mai ales că ai făcut-o o dată şi-ai pierdut un sfert de oră până să se ridice afurisita aia de cortină. că ne-apucă Revelionu'". El e ancorat în prezent şi trăieşte după norme proprii. „Gata.inspectează cu un rânjet lubric şi conchide în gura mare: „Ce pepeni ai. tată. molfăieli şi leorpăieli care culminează cu o râgâială scurtă şi definitivă ca un foc de armă. Retina lor se lipeşte de un ins lăbăr at deasupra farfuriei. nesim itul decide să ridice ancora. prezen a lui a devenit o certitudine de nezguduit. Fata îl urmează supusă. Conectat la farmecul vie ii citadine. nesim itul nu poate lipsi dintr-o sală de spectacol. să fiu al dracu'".. Iar omul nostru are destule minusuri. strângând cu bucă ele de pâine ultimele urme de sos. căci la el sunt pâinea. Cum însă ieşitul la restaurant presupune în cele din urmă consumarea mâncării comandate. când prietena încă n-a terminat ciorba. Fenomenul se repetă între aceiaşi parametri la felul doi." În timp ce ospătarul se retrage de la masă. cetăean al României de azi. Numai că nesim itul nostru are alibiul traiului în plină republică şi priveşte cu dezgust şi neîncredere vorbele fine ale trecutului.. dacă ine i minte. cheia de la maşină şi carnetul de cecuri. însă manifestă un respect de-a dreptul mistic pentru cele zece porunci care-i definesc personalitatea şi caracterul. E imposibil să intri într-un asemenea spa iu fără să descoperi. hopa sus. mai devreme sau mai târziu.

Viziune. După o foşneală care durează cam o jumătate de minut. Eroul ridică zece oameni ca să ajungă la locul lui. Nu îşi dă seama ce anume îl contrariază şi de fapt n-are importană. Aşa cum nu pot încăpea două săbii în aceeaşi teacă. Intrarea nesim itului în sală după începerea spectacolului — teoretic interzisă. Culmea e că pentru aşa ceva mai trebuie să dai şi bani. Fiecare literă tastată pe display scoate un clinchet mic. Respect. care atrage aten ia celor din jur. Artişti. Câ iva dintre scrobi ii din fa a lui s-au întors între timp spre el. nesim itul scoate mobilul din buzunar şi se pune pe trimis sms-uri. Desfacerea ambalajului e întru câtva anevoioasă. În primul rând.asta. Şi fiindcă tot n-are nimic mai bun de făcut. Doi inşi se plimbă de la un capăt la altul al scenei şi vorbesc de-ale lor. nea Paraipane. Ar fi timpul să mai păpăm o bomboană. dar uite că exact aşa stau lucrurile. nene. Îşi vede mai departe de mesaje. tot aşa nu-i po i cere mârlanului să fie curtenitor. nesim irea şi polite ea sunt incompatibile. Nesim itul îşi suge măselele gânditor. Se întoarce. o doamnă de pe diagonală se întoarce şi-i susură conspirativ: „Se uită Dinică la dumneavoastră". practic la ordinea zilei — se soldează cu un mic exerci iu de înviorare pentru ghinioniştii care au bilete pe acelaşi rând. După câteva secunde de orbecăială. Tăceri lungi. scenariul suferă modificări importante. „Hai noroc. priviri albe. Buuun." La câteva minute după începerea spectacolului. iar pe trei dintre ei îi calcă apăsat pe picior. că v-ar da. Nesim itul îşi aduce aminte că a citit undeva o caracterizare tranşantă a piesei: „O aiureală în care nu se întâmplă nimic de două ori". minute întregi de nemişcare. cică. are grijă ca de data asta să calce pe altcineva. Nesim itul nu reac ionează. Nesim itul zâmbeşte şmecher şi le face cu ochiul. o batjocură în toată regula. Aiurea. săgetându-l cu priviri dojenitoare. dar nici ăla nu-i mai breaz. Zis. Din când în când mai apare un ciudat. dar degeaba. Alteori indivizii pleacă de pe scenă şi te lasă în fa a unui decor second-hand. constată că femeia spune adevărul şi se decide pentru un salut apt să dinamizeze ni el atmosfera. de unde scoate una dintre cele cincisprezece bombonele cu fructe fără de care nu pleacă niciodată de-acasă. încropit probabil din resturi uitate prin magazie. el constată că biletul se află în partea cealaltă a sălii. însă asta nu-l demobilizează pe nesimit. Când colo. Vecinul din dreapta emite un suspin aluziv. ci fiindcă sfidarea celorlal i face parte din planul de contaminare. . Nu fiindcă n-ar avea conştiin a propriilor greşeli. Ini ial a crezut că-i o glumă. nesim itul e deja edificat: ceea ce vede nu-i pe placul lui. iată-l condamnat la o plictiseală feroce. i s-a părut că titlul — Aşteptându-l pe Godot — anun a lucruri interesante. După trei sms-uri. în mijlocul publicului care soarbe scena din ochi. nesim itul ştie că merită o mică recompensă. La cinematograf. cercetează cu aten ie scena. bomboana este eliberată din lipicioasa ei captivitate şi introdusă delicat în gură. dă ocol câtorva rânduri de scaune şi repetă opera iunea. „Ce-i. eventual împins cu vârful pantofului sub scaunul vecinei. Ce se întâmplă cu ambalajul? Este aruncat pe jos. hotărât să umple cumva timpul pierdut contra cost printre snobii ăştia moşmondi i. Dat fiind efortul depus. foşnit şi păpat. vre i şi voi? N-are tata. Nesim itul nu îşi cere iertare din principiu. Cine aşteaptă scuze nu ştie cu cine are de-a face. Cert este că aştepta o cu totul altă desfăşurare de for e. Când şi-a cumpărat bilet." Rumoarea din sală îi dă de în eles că şi-a atins scopul. Se caută relaxat prin buzunare.

da' n-ai vrut. să nu intrăm la porcăria asta. să vadă filmul fără comentarii. a acceptat să meargă la Troia. Timp de o oră şi jumătate. În al doilea. chit că nu prea-i place că fata lui. când încurajează ca la fotbal pe oricine se bate cu playboy-ul ăla blond care fură inimi. ci fie cu perechea." Dacă fata are nefasta inspira ie să pretindă că vrea să vadă ce se întâmplă în continuare. astfel încât la urechile celor din jur să ajungă măcar o parte din expresia sonoră a efortului. pisi. E o distrac ie fără . Asta până când Ahile e săgetat în călcâi şi moare. desigur. aici folosirea telefonului mobil nu mai este privită cu aceeaşi adversitate ca la teatru. mai ales când se află în prezen a partenerei. o umflă şi o face să pocnească zgomotos. sala de cinematograf pune la dispozi ie destule variante de divertisment în afara filmului propriu-zis. Singurele perioade când nesim itul tace sunt cele în care încearcă să-i bage mâna pe sub fustă fetei sau să-i pipăie sânii. ăştia-s nebuni? Cum s-o mierleşti. cucerită cu atâtea sacrificii. printr-o pălitură scurtă cu podul palmei. De dragul ei. uite fază mişto aicea. hărmălaia instala iei quadrofonice e atât de mare. da' la coadă boşorogu' se prinde că ălălalt vrea să-l luxeze şi-i dă el eapă. se uită transportată la Brad Pitt. Prima etapă a activită ii lui de spectator constă în hăpăirea nervoasă a floricelelor. cât şi fa ă de slabele cunoştin e de anatomie ale celui care l-a scris. La mare pre se găseşte. aşa că e la curent cu tot ce se întâmplă pe ecran. în care nu se mai împart bilete cu locuri. Asta îi dă prilejul s-o avertizeze cu voce tare pe fătucă şi s-o pregătească pentru întorsăturile bruşte de situa ie. suferă primele semne de aritmie. „A. nu vede nimeni. Vine bărbatu' la blonda aia şi-o găseşte cu altu-n pat. dar asta înseamnă să ai preten ii absurde. nesim itul o duce la gură. Unde mai pui că şi regizorul e la fel de dobitoc.nesim itul nu vine singur. Acum. că i-a spart unu' călcâiu'? Păi pe Ronaldinho îl lovesc ăia de cinşpe ori pe meci şi n-are nici pe naiba. încât nu te auzi nici dacă răcneşti din to i bojocii. Băie ii sunt pe felie. Eventualele ei împotriviri declanşează o mânie prost strunită. frate. nesim itul vine imediat cu solu ia. Efectul e garantat. Dacă rulează un thriller sau un film istoric." Nesim itul la cinematograf ştie de asemenea să-şi exercite spiritul critic. să vezi cum le împrăştie creierii pe pere i. po i să vii la film cu şapte-opt colegi. Un caz aparte îl reprezintă nesim itul care îşi aduce amica la film pentru ca aceasta să-i admire cunoştin ele şi memoria. Spa ierea corectă a invadatorilor asigură succesul unui joc care creşte în popularitate de la o zi la alta: sticla traseistă. Trupa se răsfiră în toată sala. Şi e-ntuneric. moşu' şi ăla tânăr. de preferin ă cu gura deschisă şi cu o uşoară mişcare de rota ie a maxilarului." Lumea din jur ar prefera. că nu te-omor. ia fii atentă. fă. pocnirea pungilor cu floricele imediat după consumarea con inutului. Fiecare stă pe unde-apucă. „Păi î i spun eu. i-am zis. Imediat după ce observă că nu mai are nimic în pungă. Hopaaa. În plus. La intrarea în sală nesim itul se aprovizionează cu suficientă muni ie pentru o proiec ie de minimum două ore. E momentul în care nesim itul îşi clamează revolta atât fa ă de şubrezenia scenariului. de exemplu. fie cu gaşca. Filmu' lu' peşte. iar fragila ei fată. Doamnei din fa ă i se năruie cocul din cauza sperieturii. „Stai. omul rezistă pe baricade şi iese din mu enie doar la scenele de luptă. unde mândrul posesor avea parte imediat de figuri constipate şi de reproşuri şoptite." Fata aprobă încântată din cap. cum le ştie el pe toate. cuibărită pe scaunul de alături. „Să vezi ce carabe le trage ăsta mic la gabori. Cască ochii. Al naibii Gigi. fiindcă e un cinematograf de cartier. La film po i să vorbeşti cu jumătă ile de oră." Dacă eşti un nesim it animat de valorile spiritului de echipă. „Bă. Individul a văzut deja filmul.

la drept vorbind. În miezul unui dialog murmurat între Anthony Hopkins şi James Fox. nici o redută nu mai pare inexpugnabilă. exact când preotul vorbeşte despre locul cu verdea ă unde s-a mutat robul lui Dumnezeu (există. înainte ca oaspetele să răspundă unei întrebări puse de ziarişti. chiar când Horia Andreescu ridică bagheta şi anun ă începerea simfoniei. În compania unui prieten atât de mic. pe banca elevului care nu şi-a revenit din mahmureală. din buzunarul defunctului). bazat pe interpretarea actorilor şi pe nuan ele vocilor lor. tramvaiul care trece prin fa a cinematografului sau metroul care circulă pe dedesubt? Nici una. când fie studentul. Ce să fie. le comunică aleşilor na iei că Anglia sprijină eforturile de reformă ale României. Îl auzi la invitatul într-o emisiune TV care . care să-i scoată pentru o sută de minute din vacarmul vie ii cotidiene. Ea constă de fapt într-o sticlă plină (cu vin. Îl auzi la Ateneu. „Recep ie. se aude brusc un duruit care dă fiori sălii. în timp ce profesorul îl bate la cap cu nişte aiureli de logaritmi. taman când Andrei Pavel ridică mingea deasupra capului şi se pregăteşte să servească în ghemul decisiv al unui joc încrâncenat. Am pomenit deja." Şi de data asta reac ia sălii oscilează între furie mută şi consternare. Mobilul este folosit când vrei şi mai ales când nu vrei. Coletul e la mine. telefonul mobil. Îl auzi la meciul de Cupa Davis. şi cazuri când el sună de sub sutana preotului. Efectul e garantat îndeosebi când filmul care rulează e unul de atmosferă. de rolul consistent pe care-l joacă telefonul mobil în mâna. în hazul celorlal i şase. Îl auzi la conferin a de presă a lui Placido Domingo. Îl auzi în biserică. a glăsuit Arhimede. Îl auzi în sesiunea de examen. Rămăşi ele zilei se transformă brutal în Rămăşi ele sticlei. Îl auzi în buzunarul chirurgului care tocmai a intrat în opera ie. La ora actuală. recep ie. metoda optimă e împingerea sticlei pe podea de la jucătorul A la jucătorul B şi aşa mai departe. când Tony Blair. „Da i-mi un mobil şi nimic n-o să mai fie cum a fost". Telefonul mobil. „Da i-mi un punct de sprijin şi voi urni Pământul din loc". zis şi portabil Formele nesim irii curente sunt din ce în ce mai bine slujite de cuceririle tehnicii. care circulă vijelios de la un nesim it la altul. Hai noroc. Cu el la centură. fie profesorul are de comunicat ceva ce nu suportă amânare. este mottoul nesim itului. Sub ochii spectatorilor distraşi. de câteva ori. Îl auzi în Parlament. zis şi celular. nesim itul ştie că nu e singur în asaltul întreprins asupra normelor fireşti de convie uire. deloc îndepărtată. zis şi portabil. La rândul ei. recuzita jocului nu are nimic spectaculos. Şi fiindcă distan a dintre jucători nu poate fi acoperită prin simplă alonjă. invitat de onoare. pe care nesim i ii şi-o pasează din spate în fa ă şi dintr-o parte în alta. este parte integrantă a identită ii nesim itului. nici alta. pu ini — care şi-au propus o vizionare tihnită. E doar sticla cu băutură. Cercetătorului american Martin Cooper nu i-a trecut niciodată prin minte că inven ia sa nu va fi doar un mijloc de comunicare nestingherită. cu vodcă. dar atât de statornic. ci doar cu un principiu elementar: iritarea spectatorilor — mul i. la urechea sau pe masa de la restaurant a nesim itului. ci şi o modalitate de poten are a mojiciei. n-are importan ă) .reguli precise. Îl auzi la şcoală. invitându-i pe hâtri să parieze pe ziua. zis şi celular. când soneria de apel se va auzi din sicriu.

cadrul optim de manifestare a nesim irii. În sălile de conferin e. Nesim itul e un virtuoz al gesturilor intime săvârşite în public. ambalaje şi raha i de câine. însă dacă vrei să-l supui unei cât de mici reforme. fără ezitări sau stângăcii. Îl auzi la gala premiilor Uniter sau la semnarea unui protocol de colaborare cu o ară scandinavă. tot aşa nesim itul nu poate fi convertit la bună-cuviin ă printr-un apel jalnic şi nesărat. îşi iese din sărite doar când încerci să-l corectezi. nu e agresiv. iar acum lucrurile nu mai pot fi date înapoi. pe arenele de tenis şi în sălile de spectacol.nu poate fi convins să-l închidă. Nesim itul iubitor de animale aduce o notă aparte în acest peisaj. Cine se încumetă la aventuri pedestre îşi asumă riscuri majore. nu. Cum adică. a văzut că receptaculele verzui de pe marginea trotuarului erau evitate sistematic. cotorul de pară. Se ascunde în spatele unui copac şi-şi face nevoile la lumina zilei. a luat via a în piept şi a ajuns să reverse asupra câinelui iubirea pe care n-o merită . avem de-a face cu un ins sentimental. să. În cazul lui. unde oamenii s-au adunat să aprindă lumânări. Pe stradă pur şi simplu Strada şi trotuarul oferă. Se debarasează de tot ce-i prisoseşte. amfitrionii exaspera i au început să lipească foi A4 pe care stă scrisă negru pe alb rugămintea expresă de închidere a telefoanelor mobile. E ca şi cum ai implora o cascadă să se oprească. Nu nesim itul se pliază pe cutumele celorlal i. Aşa cum întreg Aliotmanul nu se putea împiedica de un ciot. Îşi suflă nasul cu zgomot şi stropeşte trotuarul fără să se sinchisească. uneori chiar contondent. Cei care încă n-au asimilat această lec ie simplă şi utilă trebuie să se autoevalueze grabnic. ca să plăteşti un abonament degeaba? Poftim tupeu. Ce. Îşi ron ăie voiniceşte hamburgerul şi aruncă hârtia pe jos. însă ştie că folosirea lui ar fi o concesie inacceptabilă. Deplasarea în acest spa iu este un slalom haotic printre flegme. sticlu a de suc — toate aceste resturi inutile ajung pe caldarâm şi jalonează traseul nesim itului printre semeni. E limpede că le scapă destule sensuri ale vie ii la început de mileniu. şi-a format reflexul. Străbate lumea cu un aer suficient şi nepreocupat. în saloanele de spital. Încă de când era copil şi mergea cu taică-său de mână. E ca şi cum ai vrea să fotografiezi vântul. sperând să nu treacă mult până ca ea să se lipească de talpa unui pieton neatent. Şerve elul de hârtie. coaja de banană. care a văzut lumea. Scuipă guma de mestecat când nu mai are gust.i închizi mobilul? Atunci ce rost are să-l ii la tine? Doar aşa. Malacul care îşi aprinde ultima igară din pachet şi pe urmă aruncă pachetul pe jos vede coşul de gunoi aflat la zece metri de el. fiindcă aşteaptă un mesaj vital (corolarul acestei situa ii e că-l auzi câteodată chiar şi la moderator). Încet-încet. ci invers. A i calculat greşit. se revoltă neîntârziat. la rândul lor. Efectul e nul. Hansel şi Gretel nu aruncau firimituri în urmă? Despre ei de ce nu zice lumea nimic? De unde şi până unde această folosire injustă a dublului cântar? Trotuarul a devenit de mult o zonă irespirabilă. Nu. punga de semin e. Şi totodată o trădare. în biserici. Cât timp îl laşi în treaba lui. Îl auzi lângă troica de la Universitate. Îl auzi inclusiv la consfătuirile cu ştaif pe tema rolului dăunător pe care-l are vorbitul excesiv la mobil. Aici nesim itul excelează pe spa ii mici.

e materie biodegradabilă. tampaxurile însângerate. Nesim itul din această categorie elogiază sim ul civic al apuseanului. ci să-i măture din drum cu ghionturi în plex înso ite de chiuituri victorioase.i strecoară vreo două de dulce. vorba cântecului. o statuie vie a fidelită ii. în fond — nesim itul nu poate pricepe. Marea care. Pentru nesim it. foile de varză rămase de la sarmale sau chiar pungi de gunoi cu totul (îndeosebi când plouă. gata să intre în tine dacă nu te fereşti. adică. Abia când îl vezi în ac iune descoperi că admira ia lui pentru Occidentul riguros e pur declarativă. omul nostru a deschis ochii pe unde a fost şi a observat nivelul de civiliza ie din alte locuri. O rudă îndepărtată a acestui specimen se apropie vijelios. tot dreptul să păşeşti calm şi să te gândeşti la ce. Trotuarul este depozitarul multor manifestări de nesim ire. Acesta î i face minimul hatâr al unui claxonat nerăbdător. una dintre ariile predilecte de răspândire estivală a nesim itului. Şi oare cât de prost trebuie să fii ca să-i strângi rahatul? Oricum. După ce. modalitatea de circula ie printre pietoni îi îngăduie să nu-i avertizeze pe impruden ii care nu se lipesc de ziduri. băi tăgâr ă. s-a făcut curat. Câinele este un animal sublim. în timp ce. în Germania proprietarul de câine are mereu în buzunar o pungă de plastic în care adună cotiza ia excrementală a patrupedului. dacă s-ar opri ca să te bage în seamă. Te ui i nedumerit în jur şi consta i că eşti pe trotuar. Ce nevoie o fi de sclifoselile astea caraghioase — şi degradante pentru rasa umană. şi. De pildă. Pe acelaşi covor asfaltic primitor aterizează mucurile aruncate direct pe geam de fumătorii care in prea mult la scrumiere ca să le murdărească. dar nu se poate pune în situa iile umilitoare pe care le acceptă acesta. Şi tot aici nimeresc pieli ele azvârlite pentru maidanezi. În plus.i place. E nesim itul pe bicicletă. un simbol al încrederii şi devotamentului. o asemenea manifestare e o formă de pierdere a min ilor. . „ne cheamă la ea" extinde inevitabil invita ia şi asupra personajului nostru.i faci plimbarea de seară. Aici schimbarea de decor îi impune nesim itului o utilă diversificare de registru. nesim itul încheie discu ia pe un ton şuierat şi repezit. Pe el calcă neveste cocârjate sub greutatea bagajelor. fiindcă atunci nesim itul ştie că stropii de apă n-ar face decât să-i compromită frizura gelată). un exemplu de prietenie dezinteresată. Ai.fiin ele bipede. Însă punctul tău de vedere nu coincide cu al nesim itului. La plajă Însă cine e curios are ce să înve e şi de pe plajă. după care nu mai răspunde de consecin e. inclusiv în ceea ce priveşte scoaterea câinelui la plimbare în spa ii publice.i pune în vedere să-i dispari din raza de ac iune. însă asta până îşi face nevoile în mijlocul trotuarului. Două-trei ploi zdravene şi gata. Vrei să mă calce maşina?" Între aceleaşi coordonate s-ar desfăşura şi discursul nesim itului pe role. vegheate de capi de familie care îşi transportă grijuliu sticla de bere pentru mici şi meci. În cazul lui. Atunci el recade în postura cotarlei. Merită să-i spui că n-are ce să caute pe-acolo? Doar dacă n-ai mai fost înjurat de mult. totuşi. „Mergi tu pe stradă. Tot pe el aterizează cojile scuipate pe bandă rulantă de amorezi care îşi rotunjesc iubirea sub binecuvântarea florii-soarelui sau a bostanului. Cine îl ascultă simte că a nimerit în preajma unui om dezamăgit de propria specie.

sticle de nămol şi CD-uri pirat încă n-au ieşit pe traseu. Marea foşneşte îmbietor la câ iva metri de tine. Sau cel pu in aşa crezi. iar vântul te mângâie din când în când cu adieri binefăcătoare. nu?"." Încerci să faci abstrac ie de casetofonul din care năvăleşte neîndurător o melodie a celor de la O-Zone şi-i spui femeii că s-ar fi putut aşeza măcar la cinci metri distan ă. porumb fiert. „Păi se poate. E chiar foarte bine. Din puzderia de exemple mărturisitoare. semin e. Î i spui că e. cornuri. Ginu a. Ochii tăi se mută asupra acestei mostre de întoarcere rousseauistă la natură chiar în secunda când tatăl intervine pedagogic şi mustrător." Î i for ezi norocul şi-i semnalezi părintelui că toaleta publică se află la treizeci de metri în spate.„Şi-n apa mării / De pe-ntregul litoral". te întorci pe burtă şi descoperi o familie cu cinci membri. se ciuceşte cu mişcări exersate şi face o baltă absorbită lent de nisipul care începe să ardă tălpile. capul familiei. să şti i." Te ridici. Te întinzi satisfăcut la soare. Practican ii de arte mar iale şi-au terminat antrenamentul şi se retrag în camere. du-te-n apă şi fă acolo. la şapte şi jumătate dimineaa. merge i la Club Med. Viviana. În afara ta şi a noilor veni i. care şi-a scos chilo eii. câteva ies în eviden ă şi merită pomenite. probabil. Fotografii nu s-au trezit nici ei. când plaja e aproape pustie. pe care soarele a început deja să-i moleşească. Ginu a. dar tot se califică pentru un loc pe podium. „Ca să nu ne călcăm pe umbră. Dacă are nevoie fiecare de două ori la closet până după-masă. Să zicem că i-ai întins cearşaful devreme. În contrast cu nepăsarea afabilă a lui Mişu. nu. care caută în geanta de plajă o casetă pe placul cvintetului. Perspectiva asupra zilei de plajă i se schimbă considerabil." În semn de protest fa ă de acest dialog inutil. domnu'. N-o fi asta cea mai bună dintre lumile posibile. „Nu vă deranjez. hodoronc-tronc. urâtă şi cu capsa pusă). din iunie până în septembrie. E bine. scoate. îi întrebi. piatră de călcâie. răspunde Mişu. unul dintre că eii care au obiceiul să se întindă lângă turiştii singuratici şi î i vine să zâmbeşti. „E zece mii intrarea. conform indica iilor. dă şi mie sandvişurile şi roşiile. O sută de metri la stânga şi la dreapta. Ceva se revoltă în tine şi te face să. închizi ochii şi mul umeşti cerului pentru ziua frumoasă de care ai parte. vrednica mamă a Ginu ei. pe care afli că o cheamă Bela (şi care e grasă. dându-şi seama de sensul real al întrebării tale." Însă Bela a crescut trei copii şi nu acceptă lec ii de la un nătăfle care a venit pe plajă ca să stea singur. întinde bă cearşafu' ca lumea. „Da' ce vă facem. pe nisip sau în valuri. abia dacă mai vezi trei perechi răzle ite pe o suprafa ă cât două terenuri de fotbal puse cap la cap. Nu vă place. domnu'. Sub umbrele stau câ iva câini ai nimănui.i abordezi vecinii în cheie ironică. nu vă convine? Plaja e pentru toată lumea. înseamnă o sută de . „Ce-i. Te ui i dincolo de ei şi cazi pe gânduri. vorba altui cântec. care s-a instalat la câ iva centimetri de tine. Marinuş. a Vivianei şi a lui Marinuş. nici o problemă". plaja e goală. cu o îngrijorare prefăcută.i chilo eii şi treci la soare. domnu'? Vă facem ceva? Vă lua i de via a noastră aşa. te abordează direct. Dar Bela pune lucrurile la punct cu siguran a omului care gospodăreşte banii familiei. În aceeaşi clipă pe fa ă î i aterizează nişte nisip împrăştiat din apropiere. Numai că la un moment dat sim i o atingere involuntară pe mâna întinsă sub cap. iar o voce aspră trasează sarcini precise: „Mişule. du-i casetofonu' lu' tati. se văd destule urme care atestă prezen a nesim itului. „A. Vânzătorii de ziare. Forma asta de marcaj om la om te indispune la culme. Eşti singur cu gândurile tale. Ginu ica? Aşa te-au învă at mami şi tati? Dacă vrei pişu'.

Şi. Dar. a făcut ghem şerve elul în care fusese învelită şi l-a vârât în nisip. înfipte adânc în nisip." Te ui i repede în jur. Pentru o ispravă de soiul ăsta. o iei din loc bombănind şi. î i serveşte o replică în franceză: C'est le cadet de mes soucis8.. în ideea că la un moment dat o să te alegi cu o cât de mică explica ie. când soarele dogoreşte nemilos şi. cu firava nădejde că vor împături măcar un prosop. „Stăm şi noi aici.i vei fi făcut bagajul şi-o vei fi luat la picior. aşteptând să te încălzeşti suficient înainte să intri în apă. musafirii nechema i şi-au întins trei prosoape şi în zonele aflate doar pe jumătate la umbră. „Bun. fără să. mugesc băie ii de la O-Zone. dar a avut grijă să se apropie de casetofon şi să-l dea la maximum. de un automobil care să atragă aten ia.. Promisiunea unei zile tihnite s-a transformat într-o himeră. sub umbrela ta. î i vine greu să accep i înfrângerea. şi eu ce fac. Marinuş a terminat de mâncat o felie de pâine cu parizer şi roşie. Însă partea cea mai neplăcută este că.i găureşte pielea. În plus. fără să. anticipând corect că peste o oră-două vor trebui să se deplaseze spre noua zonă protejată. Din boxele fixate pe stâlpi răsună muzica obişnuită a vacanelor. e prea cald. stau întinşi doi domni corpolen i şi o femeie care şi-a păstrat rochia pe ea. provocând fuga speriată a că elului fără stăpân şi extazul participativ al Vivianei. Drept urmare. bineîn eles. dacă vreau să mă trag la umbră?" Îi descoşi pe nesim i i. iar unul dintre ei. Un alt tip de nesim it al plajelor este cel care i se insinuează sub umbrelă. Aşa ai crezut şi tu. dar plaja a început să se aglomereze. Ni-i da i dumneavoastră? Aud?" Între timp. Fără să te întrebe de sănătate. un domn fin. prevăzători din fire. Uf. CHIPUL TĂU ŞI DRAGOSTEA DIN TEI / MI-AMINTESC DE OCHII TĂĂĂI. La fel de singur ca în cazul precedent. până când femeia îmbrăcată intervine solomonic: „Păi până acum ai stat numa' la soare. ignorând suveran coşul de gunoi plasat la trei metri în stânga. Îi fixezi cu privirea." Te scarpini în cap. Regula e simplă: cine vine primul îşi asigură dreptul la umbră spre prânz. cu şcoli înalte. O jumătate de oră la umbră.i ceară voie. înjuri în gând şi conchizi că nesim itul şi-a atins scopul: i-a năvălit în spa iul vital şi te-a adus în situa ie de mat imparabil. Îl priveşti siderat. ai nevoie. unde liota de copii în exerci iul mic iunii n-are cum să ridice temperatura apei. Deja î i răsună în urechi râsetele dispre uitoare ale familiei după ce. Din când în când. ca să vezi dacă nu cumva eşti victima glume ilor de la „Camera ascunsă". nu. ce-i drept. Viviana încă n-a trecut la micul dejun. de la bloc. aşază-te dacă po i. te întinzi frumuşel pe cearşaf sau în şezlong.mii. soarele se piteşte după un norişor. Asupra petrecerilor din camerele de hotel cu pere i sub iri nu merită insistat. N-ai zice. ieşi pe plajă diminea a şi prinzi una dintre umbrelele mari. cu un ziar sau o carte.i dea bună ziua. după treizeci de secunde de contemplare reciprocă. Ai vrea să pleci. Aşa că rămâi pe loc. în schimb. Se cuvine. Sub umbrelă. La cum arată acum. fiindcă ele copiază până la suprapunere re eta bairamurilor de-acasă. pentru a străluci apoi cu şi mai multă for ă. Bărba ii dau din umeri. pusă lupa pe unul dintre obiceiurile nesimitului cu parale şi tupeu: pătrunderea cu maşina pe plajă.i îneci frustrările undeva dincolo de geamandură. Nu po i să dai buzna pe plajă la volanul 8 Numai grija asta n-o aveam . Ca şopârla.i garantează nimeni că n-o să nimereşti din lac în pu . mamă. până la câ iva metri de apă. explica ia vine. ar fi bine-venită.

i sugerează la ce performan e pot să ajungă. cu pasul lent şi cu un kilogram de aur spânzurându-i de gât. nesim itul dă buzna în fa a ta la casă. Maşina rămâne ca un eşuat de lux pe plaja tot mai plină. ca un halterofil medaliat. Dar nu peste tot. Nesim itul adoră ca la întoarcerea din larg să dea iama printre turiştii afla i în apă. să despice apa şi să se avânte într-o plimbare departe de forfota turiştilor care joacă volei. Individul se crede la un raliu de a cărui câştigare îi depinde via a. îşi fac nevoile sau se sărută. Rar trec două minute fără ca maşina să piuie enervant şi isteric. iar din loc în loc pete uleioase marchează popasurile anterioare ale plimbăre ului. Cu nesim itul la cumpărături Formele de zi cu zi ale nesim irii sunt multe şi se manifestă în cele mai diverse locuri. E drept.unei rable delabrate. un bolid care tremură nărăvaş sub picior. Sigur. să-i sperie sau să-i provoace. există zone rezervate acestui tip de distrac ie. de pildă. Nu. cu bord de aeronavă. se bălăcesc. în unele locuri. la amuşinările precaute ale pudelului de pe cearşaful doamnei cu parasol. să te ii. i se declanşează alarma la fiecare apropiere a copilului care bate mingea. În fiecare început de zi. Ştie că face parte dintr-o categorie la care amărâ ii ăia nici nu visează. cu bra ele în paranteză pe lângă corp. Pe nesim it îl recunoşti însă în func ie de felul cum se comportă după urcarea la bord. o decapotabilă joasă. El afişează o expresie de siguran ă de sine combinată cu sfidare. Merge agale. Când le vezi la prima oră a dimine ii. Incursiunea în universul nesim irii estivale ar fi incompletă fără o scurtă referire la nesim itul pe motoscuter. . rânjind arogant şi făcând să-i tremure bicepşii tatua i. Motoscuterul se îndreaptă direct spre ea. Imediat după ce achită taxa. În apă miroase a kerosen. iar nesim itul frânează la câ iva centimetri distan ă. Iar dacă ochiul lui vigilent observă o tânără care nu pare să aibă înso itor. micile ambarca iuni stau cumin i pe mal şi îşi aşteaptă muşteriii. Un gândac argintiu de două locuri. la orice pală de vânt şi în general la toate modificările — mari sau mici — din peisaj. ca să te po i scălda în admira ia prietenei (care compensează privirile chiorâşe ale oamenilor afla i deja la plajă) ai nevoie de ceva de soi. Nesim itul coboară din maşină cu aerul plantatorului ieşit să-i inspecteze pe negrii care strâng recolta. care tremură din toate cele şi amenin ă să se dezmembreze la orice manevră bruscă. Abia după unsprezece începi să. Se simte mai stăpân pe situa ie decât Leonardo Di Caprio la prova Titanicului şi are grijă să ia martor toată suflarea. gata să facă bucă i pe oricine cutează să-i stea în cale. În magazin. torturarea prizonierilor de război şi momentele vesele ale lui Romică ociu şi Cornel Palade. Toată lumea e a lui. Dat fiind că e accesorizată după ultimele cataloage.i dai seama că ai de-a face cu nişte aparate pe care Comisia de la Geneva ar putea să le interzică. la un loc cu armele biologice. Se uită la cei pe lângă care îşi plimbă chintalul ca la nişte viermi. nimic nu. smuceşte decis motoscuterul şi demarează în trombă. oricine are bani destui poate să închirieze un motoscuter. mai ales dacă sunt folosite de cine trebuie.

Î i dregi glasul. pompos sau simplu. fie îşi măsoară for ele cu nişte integrame. Eşti condamnat să te loveşti de nesim it în orice împrejurare. Inser ia nesim itului în fibra vie ii de zi cu zi are loc implacabil şi nu admite replică. Eşti singur la tejghea şi în mod normal termini totul în treizeci de secunde. doar-doar o să se întâmple ceva. Ş. be iv sau abstinent. morocănos sau vesel. Hai. fără ca asta să fie o regulă. Dai din umeri neputincios. Nesim i- . Nesim itul V. Şi tot aştep i. Poate fi bărbat sau femeie. şi când ai da orice pentru un dram de intimitate. Fie citeşte ultimul capitol al unei căr i de Sandra Brown. Nesim itul i se vâră viguros în fa ă şi rosteşte întretăiat: „Am bani potrivi i. Femeia îşi vede de-ale ei. De obicei. Via a de zi cu zi şi experien a curentă dovedesc că nesim itul nu ocupă un areal bine delimitat. vânzătoarea îşi ridică privirea încărcată de un plictis cosmic. Malacul care îşi scoate dobermanul la plimbare şi-i veghează defeca ia în centrul geometric al trotuarului tot nesim it se cheamă. nu?" Dar o faci pe riscul tău. Aşteaptă o reac ie din partea ta. însă aerul înfipt al intrusului te blochează. Femeia nu se sinchiseşte. ortodox sau catolic. Amatorul de aer curat şi de natură care lasă un morman de resturi şi ambalaje în pădure după spectacolul de sunet şi lumină al grătarului manelizat intră în aceeaşi categorie. Şi când i-e lumea mai dragă. Intri în magazinul gol şi aştep i. „Şi astea. că-i zor mare. moment în care nesim itul profită.I. po i să adop i varianta răspunsului ironic: „Nu. democrat sau liberal. se întâmplă să dai peste exponentul categoriei dincolo de tejghea.i cau i alt loc. Iau şi eu o sticlă de vin. El nu are o grupă de vârstă predilectă sau o profesie anume. adolescent sau bătrâior. după ce tusea simulată e pe punctul să se transforme într-una reală.d. Sunt minunate. invitându-te neceremonios să. entuziast sau blazat. E la fel de greu să-l comba i pe cât e de anevoios să-i faci portretul robot. Sau ospătarul care te ridică de la masa la care te-ai aşezat şi de pe care plăcu a cu „rezervat" lipseşte.a. căci vânzătoarea se aşază la loc şi murmură atât cât s-o auzi: „Vă bate i joc de mine şi mă ine i din treabă". slujbaş sau şomer.P. întinde mâna pe raftul din apropiere şi mai culege zece articole pe care i le întinde senin casieri ei.m. am intrat să admir borcanele astea de compot. e de ambe sexe şi nutreşte convingeri diverse. arhitect sau tinichigiu. Degeaba. „fiindcă aici stau clien ii". Ai un puseu de iritare şi tuşeşti aluziv. fie răsfoieşte tacticos Libertatea. Într-un târziu." Tot în magazin. avizat sau neştiutor. te măsoară neprietenos şi te întreabă din vârful buzelor: „Dori i ceva?" Sigur.afişând o grabă disperată. e o femeie." Casieri a nu ştie ce să facă. Şi iar aştep i. Tot aici trebuie încadrat şoferul de ambulan ă care declanşează sirena şi intră pe contrasem fiindcă l-a sunat consoarta şi l-a anun at că peste un sfert de oră e gata ciorba. Degeaba.

Trecut-a timpul grătarului în inima pădurii sau al vorbitului la telefonul mobil în mijlocul unui concert la Ateneu. Dacă până acum ne-am ocupat de nesim itul de rând. ci dimpotrivă.I. Dar oare chiar le are? Într-un singur caz. V. De aceea dezbracă iute salopeta sau halatul şi se costumează conform rigorilor publice. Ei nu mai sunt lideri în atelier sau la linia de asamblare. Despre nesim itul cu ştaif. Pe scenă avansează acum nesim itul cu notorietate. Iar aici apare buba.P.I. Nesim itul V. Şeful de grupă sindicală înfipt în piramida confedera iei sau ingineraşul sfios ajuns voce publică a muncitorimii îşi leapădă pielea şi îşi aleg o nouă identitate. nu priveşte înapoi şi nu se sinchiseşte de contrastul dintre propria imagine de acum câ iva ani şi cea actuală. de favoruri ilegale şi de minciuni împachetate grijuliu.P. Uneori el este alesul na iei.I. concesii şi statut. Din clipa când simte că aburul notorietă ii îi gâdilă nările. Dusă e vremea gospodinelor care aerisesc butoaie cu varză murată în casa scărilor sau a petrecăre ilor care verifică indicele antiseismic al blocului prin rezisten a la manele. e să uite de unde-a plecat. Drumul lui în via ă e drept. despre care citeşti în ziar. care îşi fructifică şansele şi îşi împlineşte agenda sintetizată în decalogul de la începutul căr ii.tul este un animal suplu şi decis. cel al traseismului politic. Despre cel care se bucură de recunoaştere publică. alteori vedetă media.I. fără ocolişuri şi întrebări. Nesim itul V. În rest. de care auzi la radio şi care i se adresează pe canale publice. eventual garnisit cu o doză bună de şmecherie. şamponat şi elegant. ci aspiră la o nouă dimensiune. vorba lui Sting. Uneori are în spate încrederea masei de simpatizan i.-ul sindicalist O categorie care ilustrează fidel nesim irea V. iar alteori patron de club. a găsit liftul care-l duce unde trebuie: oportunismul. Amplasamentul lui face abstrac ie de adaptarea naturală.P. exponentul 9 Geometria simplă a hazardului . acum a venit momentul să vorbim despre nesim itul V.I. Izolarea carieristă şi ambi ia de-a răzbi spre privilegii l-au făcut să-şi uite rosturile şi mandatul. Una dintre condi iile obligatorii de afirmare a nesim itului V. Duse sunt călătoriile cu autobuzul sau cu trenul alături de nespăla i şi zurbagii.P. alteori şcoala vie ii absolvită cu brio.P. S-a spus cândva despre el că are însuşiri cameleonice. Marea problemă este că suirea pe soclu şi autocontemplarea mândră au căscat o falie între el şi cei pe care i-a lăsat în urmă. Nesim itul nu ia forma şi culoarea mediului unde încearcă (şi de obicei reuşeşte) să pătrundă.I. Memoria selectivă şi amnezia oportună sunt instrumente pe care acest tip de nesim it ştie să le folosească fără reproş. Uneori e politician. Este genul de om care a plecat de jos şi care ştie multe. nesim itul e mai degrabă opusul cameleonului. pe care-l vezi la televizor. Acum el a devenit cel mult un impostor parfumat sau un distribuitor de promisiuni neîmplinite.P. vizibilitate. este cea a sindicaliştilor ajunşi lideri. alteori doar proiec ia unui segment de popula ie care crede că şi-a găsit modelul. obligă mediul să se plieze pe toanele şi pe comportamentul lui. Cei care urmează acest traseu nu se bizuie pe the simple geommetry of chance9. de care vom pomeni mai târziu.

Mă rog. este opulen a afişată de omul nostru la fiecare emisiune TV la care e invitat. fie revenirea dintr-un concediu petrecut peste mări şi ări. Am vorbit .P. poate că sindicatele au decis să exemplifice la nivelul de sus că meseria e bră ară de aur. dar nu ostentativ. E îmbrăcat corect. Abia acum î i dai seama că de sub manşeta călcată impecabil se i eşte o bră ară scumpă cât un concediu social la Călimăneşti. fiindcă apare la televizor. ca să-şi anun e privitorii că urmează o interven ie decisivă. nu o institu ie caritabilă. E momentul când liderul de confedera ie simte că trebuie să apuce taurul guvernamental-patronal de coarnele bugetului. Avem de-a face doar cu un bibil trendy.P. e dreptul sindicatelor să declanşeze lupta industrială şi dreptul nostru să le tăiem ziua greviştilor. Când îl vezi pe liderul de confedera ie în platou. Ştia că urma să dea peste reprezentantul „oamenilor muncii din fabrici şi uzine". Nu avem de unde. După aceea se pune pe vorbit.-ului. ceea ce sugerează fie folosirea solarului. Din păcate. El trebuie să arate bine. Apoi ia cuvântul omul patronatului. liderul e bronzat. A auzit câte ceva despre criteriul reprezentativită ii. aşa că a rezistat impulsului de a se înfă işa în toalete epatante. Pentru nesim it. Nu-şi dă seama că le face un teribil deserviciu de imagine oamenilor care-i plătesc salariul şi care şi-au pus nădejdile în el. dar e limpede că a în eles greşit şi a re inut ce nu trebuia. Este o figură anonimă. e o afacere. meşterind glumi e la adresa guvernului şi afişându-şi ceasul care sclipeşte trufaş şi intermitent. dar nu putem. Moderatorul declară deschisă discu ia despre parteneriatul dintre guvern. nu sesizează privirile intrigate ale celorlal i invita i din platou. nu cu o metaforă desluşită. Şi chiar dacă îşi dă seama. Reprezentantul guvernului se exprimă anost şi clişeizat. am impresia că vorbi i de nasturi sau de conserve. îi în elegem pe salaria i. cu un playboy avut. nu de oameni. l-a i semnat. Inelul cu lavalieră nu face decât să completeze ornamentica de profil. nu invers. având grijă să-şi pigmenteze discursul cu gesturi ample. la încheietura mâinii i se odihneşte un Rolex echivalent cu prima de Crăciun a tuturor angaja ilor unei fabrici. Mai ştii.acestei categorii începe să dea semne de inadecvare. Dar să dăm sonorul mai tare şi să vedem care e tema dezbaterii. Şti i. Tenul lui ciocolatiu contrastează cu albea a maladivă a moderatorului. „Domnilor. eroare. ai sentimentul că ai nimerit la un rendez-vous cu un filfizon amorezat de sine. Costumul pe care-l poartă costă cinci salarii medii pe economie. Nesim itul V. a ajuns pe un palier unde specula iile de soiul ăsta nu-l mai interesează. Continuă să vorbească. potrivit obiceiului. Cum? Prin distan a pe care o pune între el şi cei pe care sus ine că-i reprezintă. iar acul de cravată valorează cât sporul de toxicitate al schimbului unu dintr-o exploatare minieră. patronat şi sindicate. ara fierbe şi dumneavoastră sta i cu mâinile-n sân sau da i din umeri. În plină iarnă. aşteptând interven ia fiecăruia dintre invita i. din el acoperim cheltuielile cu munca vie. pe care nimeni n-o va ine minte după încheierea emisiunii. cu un gigolo productiv şi rezistent. Discursul lui nu diferă substan ial de cel al guvernan ilor. Contractul colectiv de muncă nu e bun? Păi.P. Da.I. Dumneavoastră ave i idee cum ar trebui să arate coşul zilnic? Mai şti i cât costă o pâine sau un ou? Lumea iese-n stradă mâine-poimâine. mâna care i se agită febril este tocmai aceea împodobită cu accesoriile V. Dar nu. Întâmplător sau nu. aceste lucruri nu înseamnă mare lucru. Profit? Evident că vrem profit. Rezultatele atrag recompense. Mesajul lui sună simplu şi familiar: am vrea să vă dăm mai mult. O face dregându-şi ni el glasul. edificatoare. Forma clasicizată a acestei nesim iri V. atât putem oferi pe moment.I.I.

Altfel. nici nu se uită la tine. Are la uşă doi cerberi de care nu treci nici cu tancul. La fel stau lucrurile când se anun ă un marş urmat de un protest în fa a guvernului. Rolexul Rolex şi pun pariu că n-a luat autobuzul până la televiziune. Păi aşa se-mbracă un sindicalist? Zici că-i la parada modei. Din ziua aceea. dacă asta-i dreptate. fireşte. a vizitat două continente. şi de la ceilal i. nici o ieşire în teritoriu. până la urmă trebuie făcută şi povestea asta. Cei afla i în preajmă iau notă cu mutre acre de sosirea acestui campion al bunăstării. s-a îngrăşat cincisprezece kilograme. şeful confederal riscă să-şi piardă creditul şi să fie înlocuit la proximul congres. omul are alte planuri.cu femei singure cu doi copii. Cât despre sensibilizarea autorită ilor. se desparte de confortul aerului condi ionat şi al muzicii chill-out şi se dă jos uşor indispus de faptul că trebuie să piardă patru ore din via ă cu o simulare fără consecin e. Şi oricum. e o glumă. Iar dacă te duci la el." Sindicaliştii simpli care se uită la televizor se freacă la ochi şi nu le vine să creadă. căci mul i sosesc din provincie.P. cu oameni care nu mai pot lucra fiindcă s-au accidentat la locul de muncă. căci mai devreme sau mai târziu valoarea ajunge să fie răsplătită. mai bine lipsă. La fel ca ei. Conturul lui trebuie să se imprime pe toate discu iile serioase despre identitatea na ională şi brandul de ară. Mă rog. acesta îşi face apariia la bordul unei limuzine al cărei pre de catalog urcă spre douăzeci de mii de euro. I s-a promis deja un loc de senator în viitoarea legislatură. În patru ani de activitate. . Liderul parchează la câ iva metri de lumea căpiată de căldură. Salaria ii nu se-ajung cu banii şi n-au ce să le pună pe masă copiilor. Ultima dată când l-au văzut pe viu pe liderul de confedera ie a fost acum un an.-ul politician Politicianul nu are cum să lipsească din fresca nesim irii carpatine. Se adună treptat şi-şi aşteaptă liderul. V. a i ştiut vreodată? Întreba i-mă pe mine şi vă spun. Salaria ii strânşi la ac iunea de luptă sindicală vin la locul de întâlnire cu tramvaiul. Membrii simpli au nevoie să vadă că liderul e acolo. de fapt. cu autobuzul sau chiar cu trenul. bră ara bră ară. gata de luptă. Trezi i-vă până nu e prea târziu. Şi fii atent cum a venit la emisiune. la centrală. însă doar ca să se ducă la vestiare şi să-l porcăiască pe arbitru fiindcă nu i-a ajutat echipa să câştige. Exponentul acestei categorii îşi dispută suprema ia în popularitate cu vedetele muzicale şi cu fotbaliştii. Una peste alta. Iar asta nu i-ar cădea deloc bine. Nici o întâlnire cu salaria ii. Ehe. şi-a terminat vila de la marginea oraşului şi şi-a schimbat maşina de trei ori. la un meci al echipei de fotbal al cărei preşedinte de onoare este. Atunci a descins într-adevăr din tribuna oficială.I. iar acum nu mai catadicseşte nici să răspundă la salut. cu muncitori pe care-i paşte disponibilizarea. La un moment dat. prezen a lui în fruntea salaria ilor e un sacrificiu necesar. domnilor? Mai şti i cum arată o hală de montaj pe dinăuntru? Dar. Sunt transpira i. Ghiulul ghiul. Situa ia e dramatică. Când a i fost ultima dată într-o fabrică. ceea ce înseamnă că a preluat trăsături şi de la unii. Au venit fiindcă li s-a cerut şi fiindcă încă nutresc o umbră de speran ă pentru ce va fi de-acum încolo. obosi i şi fără chef. care pe vremuri îi cumpăra igări maistrului.

Excep iile de la regulă. Ce? N-are importan ă. atâta timp cât nesim itul a impus o atitudine şi a fondat un stil. N-are importan ă calitatea şi valoarea prăzii. în timp ce de pe buze i se ridică imnuri de slavă închinate Celui Fără de Păcat. omul nostru e secretar la primăria unei comune izbite de şuvoaie. Întâmplător. cei care ajung să se îmbrace în zeghe şi să vadă lumea printre zăbrele. de umbrela castei căreia îi apar ine şi de complicitatea solidară a confra ilor. ştie că agenda îl presează şi că oamenii aşteaptă de la el măsuri şi ac iuni coordonate. El are aceeaşi teamă de anonimat ca starletele house. nesim itul din politică aşază dispre ul pentru lege şi indiferen a fa ă de oameni. iar după-amiaza psalmodiază cu evlavie şi aplomb. Plasa de protec ie nu are ochiuri lipsă. Nesim itul politic a auzit că peştele de la cap se împute. să-l alegem pe . ambele rezultate dintr-o îndelungată cultură a sfidării. Aşa stând lucrurile. oamenii se vor întoarce de unde au fugit. politicianul. după ce pleacă de la serviciu. Doar un inconştient se ancorează de în elepciunea proverbelor când ara e lovită de năpastă. abuzul şi furtişagul sunt reperele nesim itului politic. Nimeni nu-l poate opri să profite de pozi ia dobândită în societate. iar sensul figurat al cuvintelor n-a ajuns să-l mişte. Diminea a omul nostru îşi cufundă bra ele în bunul altuia. de inunda ii. Sub flamura lui se vor strânge neîndoios şi al ii. Senator sau deputat. Totul trebuie discutat în termeni de saramură. plachie sau borş. Conserve de fasole. însă via a în comună nu va mai fi aceeaşi.politicianul nesim it pendulează constant între două tenta ii: cea de a face spectacol şi cea de a se da în spectacol. de stânga sau de dreapta. nesim itul politic lucrează fără să se gândească la ziua decontului. Moneda sa de schimb e hatârul. nesim itul politic este tenor în corul bisericesc din comună. potlogăria. şef de partid sau eminen ă cenuşie. Bunăoară. secretar de primărie sau consilier local. Corsarul conservelor a dovedit prin for e proprii că legea selec iei negative — dintre trei pungaşi. extremist sau moderat. dar asta nu-l stânjeneşte. Pe Codul Penal se aşază duios cartea de rugăciuni. Lângă ele. are grijă să dea semnalul luptei cu stihiile. dance sau tehno şi aceeaşi lipsă de sim al măsurii ca dătătorii cu piciorul în minge. Grădinărit? Aş. Ce să fie. Creşterea viermilor de mătase? Da' de unde. pate de ficat. Corolarul întâmplării (una decupată din realitatea imediată) este că. Forma asta de schizoidie adaugă doza de pitoresc fără de care tabloul n-ar fi complet. Găinăria face loc pioşeniei. În cămară i se îngrămădesc cârnăciorii la conservă. orice. Dacă peştele dezvoltă într-adevăr asemenea comportamente. Priorită ile lui sunt uneori penale. Iar situa ia în comună e disperată şi reclamă o minte ageră şi nişte mâini abile. însă informa ia n-a avut efect. sticle de ulei. sunt haiduci iresponsabili care nu pun pre pe munca în echipă şi cred că pot să înşele aşteptările clanului şi vigilen a căpeteniei. iar deviza lui — „Fură tu. Ceva trebuie întreprins de urgen ă. El. secretarul întreprinzător se dedică unei îndeletniciri care-l pune într-o cu totul altă lumină. iar cine cotizează unde trebuie ştie că nu are de ce să se teamă. Unde mai pui că puterea exemplului galvanizează nebănuit. Trişul. Inunda iile vor trece. Ihtiologia nu i-a plăcut niciodată. În timpul liber. Nimic mai simplu. fiindcă altminteri fură al ii". baxuri de apă minerală. iar pilda lui bună va asigura emula ia necesară în clipele grele prin care trece comunitatea. Nesim itul face proba supremă a solidarită ii empatice şi fură din ajutoarele pentru sinistra i. ce să fie? Apicultură? N . nesim itul o să aibă grijă ca la masă să-i îndepărteze capul cu furculi a şi cu itul şi cu asta basta.

Odată declanşată campania electorală." Ia te uită. Se dă ceva. Ia să vedem. Pe străzi desfundate. Două rude de salam. marea arenă a nesim irii politice rămâne parlamentul. un pachet de cafea. Ei. Alege i-ne şi-o să ne pupa i mâinile. Armate de specialişti sunt convocate de nicăieri spre a confirma apropiatul triumf. bombăne. Şi promisiunile mincinoase sunt tot o formă de nesim ire politică. dar nici ăsta nu-i un capăt de ară. divor ul de buna-cuviin ă se petrece institu ionalizat. Şi chiar dacă la Senat sau în Cameră au loc uneori răfuieli nedemne sau schimburi de injurii. În două luni. Cârcotaşi. ia să vedem. tot un amănunt pasabil. ăsta ce mai e? A. Şi e chiar pentru mine. Infla ia de fapte creştineşti urcă la cote ame itoare înainte de alegeri. lăcătuş sau pensionar — e ridicat la rangul de partener în elept pe al cărui discernământ mizează to i. Şi mai spun unii că domnii cei mari de la centru sunt cu nasu' pe sus şi nu vor s-audă de oamenii amărâ i. Sastiseala creşte de la o zi la alta. Alegătorul — ăran. Politicianul e pus la zid — nu fără motiv. Sub cupola lui. trei pâini. „Să cerşim de la cei care cerşesc". Adevărat. o cutie de bomboane. domnul X? Ehe. Asta e pentru mine? Toată punga? Daaa? Să-i trăiască familia.cel mai mare — a func ionat fără cusur. la poarta şcolii sau a azilului de bătrâni opresc pe nepusă masă camioanele bunăstării de moment. distinşii domni se mai încaieră. aşteptăm perfec iune douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru din partea unor oameni care îşi dau toată silin a să păstreze România eternă şi fascinantă. Retorica individuală se pune în acest caz în slujba exerci iilor de seduc ie. Din ele coboară zdrahoni cu jachete pe care stă scris numele binefăcătorului. o maşinărie performantă. Omul de rând câştigă în mefien ă. Ce om cumsecade. sau peste un politician expediat în misiunea de numărare a ouălor. Şi mă rog cine e milostivul? A. şi? Adevărat. Forma explozivă a acestei strategii răsuflate este mita preelectorală. Se promite totul. un fluturaş cu autograful domnului X... o Cola la doi litri şi. boierul tot boier. Aici nesimirea îşi demonstrează caracterul transpartinic şi for a de contaminare. pe holurile parlamentului mai vezi câte-un premier care se plimbă cu bicicleta. e-n versuri. lumea trăieşte constant prost. spirala promisiunilor se înal ă ame itor. Adevărat. Domnul X mă cunoaşte. Oho. politicienii scot din joben solu iile magice pe care nu le-au găsit în precedentele patruzeci şi şase. înjură şi afuriseşte. are vreun rost să căutăm pete în soare şi noduri în papură? Nu suntem caraghioşi? . Vreme de trei ani şi zece luni. alteori dai peste un ziarist căruia un ministru tocmai i-a spus să aibă grijă că via a e scurtă. Şi ce scrie pe verso? „Am toată-ncrederea în tine. Cusurgii prin voca ie. aşa sună mottoul nesim itului plecat la vânătoare de voturi. Da i-ne voturi şi livrăm la schimb ce vă pofteşte pipota. în raport invers cu încrederea. Votează-mă şi va fi bine. Bogdaproste. un sistem greu ameliorabil. Mă rog. dar nu şi în maturitate. Şi e fără bani. începând cu creşterea pensiilor şi terminând cu un concert Metallica gratuit. după ce scapi de sub impresia clipei î i dai seama că ai în fa ă un mecanism cu toate ro ile unse. ce să zici? Fireşte însă. Lumea se strânge din reflex. La orizont se iveşte primejdia unui alt gen de inunda ii: cele în lapte şi miere. Iar nesim itul politic ştie foarte bine lucrul ăsta. pe uli e fără canalizare. Când chemarea e atât de înaltă. Pune i ştampila pe numele nostru şi n-o să vă pară rău.

dar. nu mai departe de săptămâna trecută s-a dat în folosin ă piscina de la ultimul etaj. Dacă parlamentarul e re inut de treburi presante (o cafea la bufet sau tragerea la sor i din preliminarii. sunt tot mai dese cazurile când truditorii simt nevoia recuperării la locul de muncă. Aten ia lor distributivă l-ar face de râs pe Napoleon. sub formă de amică. Când se trezeşte. E vorba de parlamentarii care fac mai multe lucruri deodată. Sigur. pentru care fiecare secundă contează. aleşii scot paşapoarte diplomatice pentru neveste. copii. Bineîn eles. Pe obrazul puhav i se prelinge un firicel de transpira ie. subliniat de horcăieli decise. La trei zile după creşterea accizelor. legile care trebuie votate sunt atât de importante. Azi nu prea are chef de interven ii în plen. inând .Nesim i ii din parlament îşi trag for a din felul în care întâmpină perioadele spinoase din via a ării. există riscul ca la încheierea lucrărilor să fie interpelat de un prăpădit de ziarist căruia i se pare că a făcut descoperirea vie ii. Sub cupolă trăiesc şi spirite energice. e treaba şi riscul lui. De îndată ce statele sceptice emit obiec ii fa ă de ridicarea vizelor. Senatorul visează. Aghioasele senatoriale in pagina unu a ziarelor. Dacă neisprăvitul chiar o caută cu lumânarea. Mâinile îi zac inerte pe lângă corp. vorba lui Scarlett. Pieptul i se mişcă amplu. În fond. Nimeni nu se poate plânge că parlamentul nu lucrează. cvorumul întrunit votează fără emo ii dublarea salariilor pentru parlamentari. capul dat pe spate şi coama leonină răsfirată pe spătar. Înfrânt. solu ia poate veni din exterior. zâmbetul i se preschimbă în rictus. nepoată sau cunoştin ă aflată întâmplător în zonă. într-un ruliu şi tangaj oniric. Fiecare castană a sor ii peste scăfârlia na iei este parată inteligent şi eficace. E mai bine să votezi pe fals decât să nu votezi deloc. După două minute. La şaptezeci şi două de ore după ce se anun ă creşterea riscului de ară. Unii votează în timp ce efectuează revista presei. Iar dacă respectivul coleg nu are dexteritatea necesară folosirii clandestine a cartelei. Dar nu to i parlamentarii dorm sau beau cafele. Una dintre ele este jocul de-a cartela. Crede i că-i uşor să lup i pe atâtea fronturi şi să faci fa ă atâtor provocări? Ca dovadă că activitatea parlamentară vlăguieşte. Politicianul nesim it are păreri aparte despre spiritul civic şi ine să le vadă concretizate. Bie ii oameni trudesc pe rupte. Iar acum o lună s-a inaugurat restaurantul de la mezanin. fiindcă drumul spre progres impune acomodări în viteză. încât orice absen ă poate fi percepută ca lipsă de interes. Nimeni nu ştie ce. şi mâine e o zi. nesim irea îmbracă şi forme vivace în parlament. socri şi cumna i. Alesul e surprins prăvălit în scaun. căci dormitul în pantaloni şi sacou provoacă un mic disconfort termic. Fiecare val de scumpiri beneficiază de o ripostă tranşantă. senatorul inaugurează a doua rundă de picoteală cu conştiin a datoriei împlinite. senatorul se ridică în scaun şi încearcă să-şi dea seama cât de mult au avansat lucrările. Mă rog. dar pe buze îi înfloreşte la un moment un surâs mul umit. Strădania nu ine mult. înaltul for decide schimbarea parcului auto. se va găsi oricând un coleg care să-l suplinească. la un moment dat o s-o găsească. cu gura larg deschisă. Uite. difuzată în direct la televizorul din restaurant).

e convins că predecesorii în ale furtului au fost nişte cârpaci şi că doar el de ine re eta pungăşiei nedovedibile. Poftim? Cum adică. Inge („Originalitatea este un plagiat nedescoperit") şi transformată iute în alibi. Orice copil sănătos a avut zile când a dat cu flit şcolii. nu de unul. Îi ştim." Traseistul . n-ave i cum. Aşa că lăsa i-mă-n pace. mă trata i ca pe-un tâlhar? Ei bine. evident. Uite ce-a spus: dacă furi de la un autor.mâna ridicată mult după încheierea votului. dar nici aşa. Printre manifestările nesim irii parlamentare se numără. Unde mai pui că traducerea se plăteşte prost. va şti să împrăştie perdele de fum. Într-un cuvânt. de parcă ar face semn că le curge sânge din nas. Există şi politicieni sub iri. a i auzit de Wilson Mizner? Nu? Eram sigur. Şi-atunci de ce parlamentarul nu are voie să se desprindă periodic din tensiunile cotropitoare ale sesiunilor? Doar fiindcă l-am ales ca să fie prezent în sală. i-am văzut la lucru şi ne-am dat seama cât de mare e poten ialul mistificator pe care şi l-au exersat în timp. Politicianul plagiator îşi întemeiază lucrarea pe o vorbă de duh aflată de la W. Nu e vorba nici măcar de înal ii demnitari care fac afaceri cu statul. Al ii studiază proiecte de lege şi trimit e-mailuri prietenilor. Ia să ne gândim. dacă furi de la mai mul i. sunt virtuozii împrumutului ilicit. care fură corespunzător. A i ghicit. Al ii se scobesc în nas şi vorbesc la telefon. R. La fel ca orice spărgător de case sau de birouri de schimb. nu accept. Şi nu se face. Al ii îşi fac vânt cu textul unei mo iuni de cenzură şi studiază pe internet ofertele de petrecere a concediului în Bali. plagiezi. Am şi eu demnitatea mea. În via a fiecăruia vine un moment când simte nevoia să spună „Stop! Ajunge! Nu mai pot! Sunt om. nu maşină!". Există zile când sala plenului se goleşte de parcă tocmai s-a anun at găsirea unei serviete-diplomat dubioase. faci cercetare. La ei m-am gândit. plagiatorii. iar la nevoie să invoce o cauză nobilă. zău aşa. Nu trebuie omise cazurile de politicieni care îmbină nesim irea cu furtul. Cu to ii sunt oameni dinamici. Aici era vorba de trei autori. atle ii preluării fără ghilimele. ocupa i şi cu o grijă neostoită fa ă de problemele celor care i-au trimis acolo. E o mândrie să-i priveşti. omul nostru copiază vârtos şi nepăsător. Teancul de legi n-are decât să aştepte zile mai prielnice. De data asta însă. N-am pretins recunoştin ă. N-am făcut decât să traduc nişte cursuri pentru studen ii mei. nu mai e vorba de şterpelirea unor conserve sau de înfruptarea frauduloasă din fondurile europene. conferind potlogăriei aura binelui comun şi a interesului general. şi chiulul în masă. Al ii joacă solitaire şi se între in cu vecinii de scaun. Şi apropo. Iar dacă totuşi un accident nefericit îi va curma drumul spre prestigiu. nu la mititei şi amandine? Doar fiindcă încasează un salariu de zece ori mai mare decât cel mediu pe economie? Doar fiindcă de randamentul lui atârnă coeren a şi rigoarea legilor? Doar fiindcă beneficiază de privilegii interzise celorlal i? Ne copilărim. „Şi mă rog de ce sunt acuzat? Că am semnat cu numele meu tratatul de chirurgie al câtorva francezi obscuri? Şi? Asta-i plagiat? Vede i-vă de treabă. cariatidele raptului intelectual. Numai cine a huzurit toată via a poate nesocoti acest tip de presiune. Cunoaşte i vreun elev care n-a chiulit niciodată de la ore? Nu. La umbra acestor cuvinte.

Luna de miere cu partidul se consumă entuziast. Nu e dubitativ. Şi-a urmărit tenace scopul. fixându-se. Dacă până ieri el vitupera de pe pozi iile na ionalismului sălbatic. mai uscat. O simetrie pitorească guvernează drumul traseistului de la o forma iune politică la opusul ei. Pentru el. Dacă până acum traseistul era social-democrat. atunci când îşi propune. Mai curat. Nu oricine dă rezultate pe tăpşanul politicii de partid.i explice patetic că a fost victima unei erori de percep ie şi că. un mărşăluitor cuminte sub flamurile fluturânde ale partidului care l-a primit în rândurile sale. nimic nu-l opreşte pe traseist să se orienteze din mers. Personal. Aşa stând lucrurile. deşi legea i-o interzice. Prima constă în capacitatea de-a te declara dezamăgit de partidul pe care-l părăseşti cu acelaşi avânt cu care î i anun aseşi înrolarea. se retrage din partidul A şi aterizează senin în partidul B. Numai că. Traseistul e gata să. omul nostru se întristează. Ca să răzbeşti. fie el preşedin ia unei comisii. Fisura apare când partidul scade în sondaje. asta nu e ipocrizie. cum e normal asupra celor care cresc în sondaje. A fost servil cu cine trebuia. ai nevoie de câteva calită i esen iale. ci convins până-n pânzele albe de în elepciunea şi buna-credin ă a deciden ilor. O deziluzie masivă îi întunecă orizontul. nici curvăsărie. nu are ce să-şi reproşeze. de-acum încolo o să fie liberal. de mâine o să se înfăşoare în toga austeră a ărănismului. făcând dovada unei adaptabilită i care începe de la reglarea discursului şi se încheie cu năpârlirea ideologică. ci dovada unei nesfârşite versatilită i. Întreabă rar. traseistul are memoria mai scurtă decât fitilul unei grenade. fără să anun e delimitări sau divergen e.Însă poate cea mai savuroasă formă de nesim ire politică este traseismul. acest lucru urmează unei acomodări bine dozate. Politicianul este un soldat fidel.i recunoaşte eroarea şi de-a o lua de la capăt. Bronzul fără pată de acum o lună s-a transformat într-o jigodie ordinară. dar răspunde des. şpagatul comportamental nu e o acroba ie primejdioasă. îi interiorizează reperele şi le răspândeşte sârguincios în teritoriu. Capacitatea traseistului de a avea revela ii oportune impune reevaluări energice şi piruete de patinator rutinat pe ghea a politicii na ionale. N-ar fi corect. Sunt şi ei de la Dumnezeu lăsa i. Însă dacă aşa răsplăteşte partidul fidelitatea. în fine. Mai mult i-ar fi fost imposibil să facă. În principiu. Şi dacă tot am stabilit că românul e adaptabil. Drume iile de la un partid la altul colorează viu spectacolul na ional şi se întemeiază pe o formulă care a făcut deja ocolul României în optzeci de vile: numai boul e consecvent. Se conformează politicii fixate la centru. doar n-o să facem o excep ie tocmai cu politicienii. a contribuit generos la ultima campanie. ci pur şi simplu curajul de a. protec ie şi pe margini. După o matură chibzuin ă. Sistemul de aşteptări i-a fost înşelat prin manevre nedemne. nici fariseism. şi la chefurile interminabile din teritoriu a luat chipul unei fiare fără . Or. Euforia angajamentului atinge acelaşi nivel cu dezgustul decuplării. Dintr-odată. el tatonează abil alte partide. Spiritul lui se îmbină în cazul ăsta cu o altă calitate de căpătâi: puterea de a-i scălda în înjurături pe cei pe care i-ai copleşit cu laude până săptămâna trecută. Timp de câteva zile. colegul de ieri devine duşmanul de azi. numirea într-o func ie bine remunerată sau amorsarea unor înlesniri pentru firmele la care este ac ionar. Turismul politic e un sport accesibil doar oamenilor cu o flexibilitate peste medie. când traseistului i se refuză un privilegiu sau — şi mai grav — când privilegiul respectiv îi este oferit altcuiva. i s-a luat vălul de pe ochi. Inconsecven ă? Nici vorbă. Amicul care-l înso ea şi la şedin ele de partid. i-a atacat pe to i cei care au îndrăznit să critice partidul.

Traseistul trăieşte clipa şi face din acest lucru prioritatea absolută. de ce să fie acuzat? Doar cine n-a trecut prin politică şi n-a văzut cum se iscălesc târgurile politice mai are naivitatea să arunce reproşuri şi să formuleze critici. calită ile de atlet ale traseistului îl aduc în situa ia de-a trece în interval de patru ani pe la tot atâtea partide. nu vorbeşte toată lumea despre dorin a. Po i să invoci protec ia socială diminea a şi concuren a liberă seara. glumita de doi bani şi insulta la adresa „foştilor" se completează armonios. Iar traseistul a descoperit între timp scurtăturile care-i asigură îndeplinirea obiectivului. Cine-i vede la lucru râde cu un ochi. O categorie vrednică de aten ie îi include pe teleaşti. ba chiar despre nevoia de schimbare? Iar dacă el simte această nevoie o dată pe an.scrupule. toate îi folosesc doar ca instrumente de legitimare vremelnică într-o ierarhie. plânge cu celălalt şi clatină resemnat din cap. îşi înfierează într-un fel propriile convingeri din trecut. traseistul se cufundă în voluptatea excesului de zel. arhitec i ai compromisului şi fachiri ai răzgândirii conjuncturale. Po i să te solidarizezi cu ungurii astăzi şi să-i afuriseşti mâine. înjurându-şi tovarăşii de altădată. Excep iile de la regulă sunt de obicei desconsiderate şi suscită comentarii acide din partea breslei. da' ştii că le zice bine? De ce nu l-om fi transferat mai devreme?" Uneori. Pentru a-şi ilustra ataşamentul la noua structură.I. Prea pu in contează că. nesim irea e consecin a firească a statutului. În cazul lor. Nici una dintre ele nu-l confiscă definitiv. „Uite-l şi pe ăsta. Prin urmare. Oho. sub a cărei aparen ă mieroasă se ascunde un pericol fără seamăn pentru ară. Confratele întru idei înalte a eşuat la malul nisipos al ratării. fie ei realizatori de emisiuni. E uşor să stai pe margine şi să ară i cu degetul. nu-l marchează doar pe nesim itul politic. Cu nesim itul la televizor Dar sigiliul de V. Nici asta nu-i ridică întrebări. Fiecare dintre componen ii castei afişează o superioritate găunoasă şi se comportă după un cod al proastelor maniere însuşit cu aplica ie. Una zgomotoasă şi ofensatoare le deschide ochii noilor colegi. El ştie că tergiversările sunt inutile. îmbră işează o retorică agresivă. Traseistul e capabil de o navetă interminabilă între partide şi de un slalom abil printre idei şi doctrine. moderatori sau simboluri ale diverselor posturi de televiziune. Finul afin s-a preschimbat în sfârâiac caraghios. „Ia te uită ce achizi ie importantă am făcut. Traseistul reintegrat are grijă să-şi merite carnetul cu noua siglă. în care sarcasmul gratuit. Po i foarte bine să fii antisemit în 2003 şi filosemit în 2004. iar mustrările de conştiin ă ridicole. O înregimentare tăcută nu impresionează pe nimeni. Calitatea de nou-venit îl obligă să recupereze decalajul care-l separă de colegi. Po i să mături pe jos cu ideea de proprietate primăvara şi s-o elogiezi stentorial toamna. Face televiziune de cinci ani şi tot n-a învă at să-şi tutuiască invita ii. Pe cine crede că prosteşte cu fi ele astea?" Un bun prilej de sondare a nesim irii televizive îl oferă calitatea de invitat . Dar ia să-i vedem pe to i cârcotaşii ăştia cum s-ar comporta dacă ar intra şi ei în vârtej. democratul conservator şi celelalte stru ocămile din menajeria politică sunt maeştri în arta tocmelii.P. În fond. Liberalul socialist.

la o emisiune care se înregistrează azi spre a fi difuzată peste două săptămâni. Probabil ca să se familiarizeze cu stilul gazdei şi cu decorul emisiunii. mai curajos şi mai irascibil. cu ochi frumoşi şi un decolteu mai adânc ca un panseu pascalian — stabileşte o listă de musafiri cu care vrea să stea de vorbă.I." Namila îl priveşte cu o nedumerire sinceră: „E vreo grabă? Servi i un pateu. la televizorul lăsat să meargă de diminea ă invitatul poate vedea una dintre edi iile trecute ale emisiunii la care a fost chemat să participe. filmările pentru primul modul încep la patru. musafirul aşteaptă până la ofilire să fie băgat în seamă de cei care l-au chemat în studio.I. „donşoara Lili" îşi pune la bătaie tot farmecul pentru reuşita emisiunii. pun să se-aducă. Dar ce să vezi? Invitatul e căpos.I. având grijă să-i susure la ureche: „Să nu întârzie vreunul. Încet-încet.P. V. nu-i frumos s-o supăra i pe donşoara Lili. că. Politica firmei.-ei). „Ehe. Întâmplător. e prea de tot. tutuieşte jovial pe toată lumea." Pe ecran. malacul îi face într-un târziu hatârul comunicării verbale şi-l informează fără precau ii: „Nu-i voie să schimba i.P. Dacă nu mai e. revelioane sau . „Domnule.-ul care o concepe — să zicem." „Da i-o naibii de cafelu ă. o persoană sub treizeci de ani şi aflată în raporturi de caldă familiaritate cu oricine îi calcă în platou.i mănânc fica ii". o tânără apetisantă. Chiar dacă emisiunea are trei module şi la fiecare modul există doi invita i. buletinul dumneavoastră e la noi. dar. întrebându-se în gând dacă această formă de dispre mat face parte tot din politica firmei. dar ia-o de unde nu-i. Nu mai vrea pe postul ăla şi pace. invitatul e punctual. Nu se poate aşa ceva. dialogul care se înfiripă duce la concluzii triste pentru patru dintre cei şase oaspe i. î i dai seama că e ceva în neregulă. Şi oricum. vă bate i joc de timpul meu. Nici unul nu pare genul de om cu care realizatoarea să-şi fi petrecut concedii. dacă prefera i. Zdrahonul care l-a condus în cameră observă tentativa de răzvrătire şi o curmă cu un gest scurt al degetului. Unul dintre ei încearcă să-i ceară explica ii asistentei. Una şi cu una fac două. După câteva minute. musafirul se lămureşte şi vrea să comute pe un alt canal. În principiu. În încăpere se găseşte o măsu ă pe care se află un termos gol şi o farfurie pe care cinci alune stinghere aşteaptă să fie ciugulite. Încă de la primele schimburi de fraze. În stânga ei se găseşte un profesor universitar cu părul alb." Resemnat. După ce e legitimat ca un călător surprins fără bilet. Ciuleşti urechea şi te edifici imediat: realizatoarea. omul e condus într-o cămăru ă unde i se sugerează să aştepte. invita ia e făcută pentru ora două. După câteva vreme.-ului (sau. Ar prefera să vadă ştirile.P. îi cere socoteală zdrahonului care veghează lângă uşă. Îl lua i după filmare. se discută despre bunele maniere şi despre inaderena noii genera ii la rigorile etichetei şi ale polite ii elementare. Asistenta primeşte o listă de persoane pe care le convoacă în numele V. Ocupată până peste cap. Din păcate pentru el. Silit de împrejurări. o cafelu ă. încât fata alege solu ia siguran ei depline. duduia deleagă sarcina invitării uneia dintre asistente. A sosit şi restul distribu iei." Zdrahonul surâde împăciuitor. V. misiunea a fost îndeplinită. aşa că la două fix deschide poarta televiziunii. în dreapta autoarea unei căr i despre polite ea publică. ea îi cheamă pe to i şase la aceeaşi oră. care află consterna i că au de aşteptat mai mult decât ar fi crezut. Dacă-ntr-un sfert de oră nu intru la filmare. Am fost chema i pentru ora două şi-am aflat că filmăm la patru jumate. el constată că nu e singur în cameră. Un altul. Avertismentul primit o sperie atât de tare. Într-un col . ca să se evite pocinoagele. plec şi n-ave i decât să face i emisiunea cum o i şti. Din punctul de vedere al asistentei.

zile de naştere. Şi totuşi, tânăra nu renun ă la tutuire. I s-a spus că acesta e cârligul cel mai sigur la public. I s-a mai spus că, dacă e protocolară şi hipermanierată, rămâne fără public. Iar dacă nu i s-au spus lucrurile astea, le-a dedus singură. Rezultatul este instituirea bătutului obligatoriu pe burtă, a trasului de şireturi până se rup. Însă la o privire mai atentă, nu-i o onoare să fii tutuit de un V.I.P. al televiziunii? Dacă nu te chema el în emisiune, mai ştia cineva de tine? Vezi? N-are rost să fii mărginit şi să priveşti lumea cu ochelari de cal. V.I.P.-ui te tutuieşte, dar tot el te saltă în ochiul public. Fii sincer cu tine însu i: nu merită? Tutuirea în platou a unor oameni pe care amfitrionul îi vede pentru prima oară e unul dintre reperele de neclătinat ale emisiunilor TV. Şi într-o dezbatere, şi la o emisiune-concurs, scenariul e acelaşi. Sigur, po i să-l întrebi pe împricinat de ce adoptă această abordare, iar el î i va răspunde după cum urmează: a) şi-n America e la fel (evident, omul uită că în engleză you înseamnă şi „tu", şi „dumneavoastră", dar nu contează); b) dacă spun „Nae" în loc de „domnule Dragomirescu" sau „domnule profesor" câştig timp şi, cum timpul costă bani, înseamnă că mă mai aleg şi cu niscai parale; c) da' tu cine eşti, bă, să judeci, ai făcut televiziune şi nu ştiu eu? d) nu- i place, uită-te la altceva. Nesim irea V.I.P.-ului e incompletă fără acest amestec de condescenden ă, miştocăreală şi ar ag.

Nesim itul moderator
Unul dintre spectacolele de urmărit neapărat este cel al nesim itului moderator TV. Cât de oximoronică este această formulă afli din primele minute ale emisiunii, când consta i că moderatorul nu e doar lipsit de modera ie, ci şi nemoderabil. În locul unui om care ştie să asculte, dai peste un limbut intratabil. Acesta se hrăneşte din convingerea că rostul invitatului nu e de-a vorbi, ci de a-l asculta cumin el pe cel care l-a chemat la emisiune. Musafirului i se rezervă în aceste condi ii rolul de martor care asistă neputincios la verbiajul moderatorului, la logoreea lui izvorâtă dintr-o irepresibilă dorin ă de-a se pune în lumină şi de-a epata. Invitatul se aşază pe scaun şi aşteaptă calm să fie întrebat şi să răspundă. Ar fi preferat să nu participe la emisiune, însă buna creştere şi tema atractivă a discu iei l-au convins să răspundă prezent. Totuşi, moderatorul le ştie pe-ale lui. El se lansează într-un discurs introductiv care durează vreo zece minute, după care catadicseşte în fine să adreseze prima întrebare. Invitatul trage aer în piept, îşi drege glasul, deschide gura şi, când să vorbească, e amânat printr-o interven ie hotărâtă: „Aflăm răspunsul după publicitate". Cum reclama e sufletul comer ului — şi fiindcă oricum i se taie sunetul —, omul acceptă docil. Îşi adună gândurile, străduindu-se să nu uite ce avea de spus după ce se va fi terminat calupul publicitar. Numai că la reintrarea în emisie cel care vorbeşte e tot moderatorul. A considerat că se poate şi fără răspunsul invitatului, aşa că trece la următoarea chestiune, pe care o prefa ează printr-un nou puseu de gureşenie. Musafirul se scufundă treptat în scaun, cu un aer abstras şi posac. Începe să-şi dea seama că a greşit răspunzând invita iei. Impresia i se confirmă când îşi dă seama că a trecut mai bine de o ju-

mătate de oră, iar el abia a apucat să spună doar „Nu neapărat, însă...", „Da i-mi voie să încep cu o precizare..." şi „Din punctul meu de vedere...". La un moment dat a fost cât pe-aci să termine o frază, dar interven ia de ultim moment a moderatorului i-a răpit şi această plăcere. În consecin ă, aşteaptă încordat următoarea pauză publicitară, ca să aibă o mică explica ie cu volubilul amfitrion. Şi pauza vine. E vremea detergen ilor, a iaurturilor, a telefoanelor mobile şi a mărcilor de bere sau de coniac. Profitând de răgaz, invitatul se interesează sfios care e menirea lui în emisiune. „Dar ce s-a întâmplat?" întreabă intrigat moderatorul. „Dacă tot m-a i chemat aici, poate vă interesează şi ce am de spus", îngăimă oaspetele. Gazda îşi ia un aer opărit în fa a acestei fronde incipiente. „Dom'le, stai pu in. Eu sunt moderator, eu fac emisiunea. Ai vorbit şi matale şi-o să mai vorbeşti, dar cu măsură. Ar fi şi culmea, la mine-n emisiune să vorbească altu' mai mult. Matale cum te-ai sim i să- i intru-n casă şi să- i spun unde să- i pui hainele şi ce să găteşti? E normal? Păi vezi? Emisiunea mea e casa mea. Te-am chemat, te supui regulilor. Nu- i convine, altădată nu mai pupi." Un mugur pe această ramură a nesim irii V.I.P. este moderatorul care dă impresia că-şi apreciază invita ii, dar îi întrerupe ori de câte ori îi vine bine. El are un modus operandi altoit pe o vorbă a lui Mark Twain: „Nu pot să-i sufăr pe oamenii care continuă să vorbească în timp ce-i întrerup". Interveniile lui n-au nici o noimă, dar vor să creeze în rândul privitorilor impresia că omul e „în chestiune", că ştie despre ce e vorba în frază. În realitate, obiceiul de a fractura discursul interlocutorului are o explica ie mult mai simplă. Moderatorul trebuie să-şi justifice într-un fel prezen a în platou. Dacă stă şi tace, şefii vor crede că nu e bun de nimic şi-l vor scoate din grilă. Aşa că rămâne într-o pândă perpetuă şi, de îndată ce vede că musafirul a ajuns în punctul-cheie al argumenta iei, se repede asupra lui şi-l obligă să se oprească. Invita ii reac ionează de la caz la caz. Unii se simt de parcă ar fi puşi să facă box cu umbra. Al ii îşi pierd firul şi încep să divagheze. În fine, curajoşii ripostează scurt: „M-a i întrebat ceva. Atunci face i bine şi asculta i-mă." Efectul acestei puneri la punct durează cât o cursă olimpică de o sută de metri plat. La primul prilej, moderatorul se bagă din nou în vorbă şi bucla nesim irii se închide. Deloc neglijabile sunt emisiunile în care realizatorii sau moderatorii se răfuiesc cu persoane care nu sunt de fa ă şi cu care au avut divergen e în trecutul apropiat. Procedeul nu e elegant, ba e abject de-a binelea. Însă dacă vrei câştig de cauză, n-are rost să- i alegi mijloacele. Importantă e victoria, nicidecum felul cum o ob ii. Realizatorul a fost informat că X sau Y i-a reproşat public un exces, un derapaj sau o gafă. Condi ia lui de V.I.P. îl sileşte să nu lase nepenalizate aten ionările de acest tip. Căci aici nu e vorba de răzbunare, ci de restabilirea raportului corect între nesim itul V.I.P. şi contestatar. Solu iile sunt două la număr: ori îl urechezi pe îndrăzne când ştii că nu e în ară şi nu- i poate răspunde, ori profi i de primul prilej şi-l iei la scărmănat în public, având însă grijă să transmi i instruc iuni precise echipei cu care lucrezi. „Băi, fi i aten i, dacă vrea boul ăla să intre în direct, îi tăia i macaroana. Să nu vă prind că-mi da i legătura. N-am ce să discut cu el."

Nesim itul răsfă at în mass-media

Dar insigna de V.I.P. nu stă doar la reverul ariviştilor sindicali, al politicienilor sau al realizatorilor de televiziune. Şi nu doar ei pot să ilustreze nesim irea cu panaş. Lumea greşeşte când crede că apogeul nesim irii V.I.P. a fost atins de înaltul demnitar care a răspuns ironiilor legate de orientările lui homosexuale printr-un îndemn plastic şi viforos: „Cei care cred aşa ceva să-şi trimită nevestele la mine, ca să se convingă". Lucrurile nu stau nici pe departe aşa. Tranzi ia carpatină a impus treptat o nouă formă de persoană publică, de răsfă at al media, de client obsesiv al ştirilor în prime-time şi al primei pagini de gazetă. Este vorba de patronii bolnavi de putere sau de afaceriştii dornici de expunere. Vehiculele preferate ale acestor Evereşti ai nesim irii sunt fotbalul şi politica. În jurul lor zumzăie un alai de u eri devota i, cavaleri de oroare cu bicepsul cât craniul, heralzi ai delirului şi cântăre i în strună gata să-şi închirieze conştiin a pentru un post căldu sau un cont bine alimentat. Preocuparea lor de bază este să-l asigure ritmic pe marele om de rostul lui providen ial, de vorba lui care dizolvă răul şi de fapta lui care e temeiul lumii perfecte. Nesim itul V.I.P. din categoria amintită ştie că mul imea vrea circ diminea a, la prânz şi seara şi e gata să-l ofere, cu sau fără pâine. Privi i-i cu detaşare. Este animalul perfect al tranzi iei: isteric, apucat, insultător, gata să dea bani cu o mână şi să învârtă cu itul cu cealaltă, convins că are fir scurt cu divinitatea şi că e singurul sănătos într-o lume virusată, sălbatic în duelurile pseudopolitice şi chefliu fără perdea la nun ile interlope, orbit de propria dimensiune şi fascinat de pildele biblice, inând statuia Sfântului Gheorghe pe casa de bani sau pe televizorul cu plasmă, ridicând biserici şi înjurând de dumnezei, mâncând telemea acasă şi somon fume la restaurant, disponibil la orice oră din zi şi din noapte pentru scandal şi balamuc, afectuos cu nevasta şi gre os cu femeile care nu i se închină în altarul politicii, lăcrimând când e săgetat de amintiri personale, dar imbatabil la pusul poalelor în cap, sentimental pe ritmuri de manele şi inflexibil când debitează enormită i, de neoprit în marşul lui împotriva normalită ii, sfidător în fa a legii şi permeabil la indica iile de sus, obişnuit să comande fripturi şi năzuind să comande oştiri de războinici aleşi după chip şi asemănare, scăpat din corsetul oricăror norme de comportament, bun de gură şi belaliu, ilogic şi generos, incapabil să trăiască fără perfuzii TV, îmbrăcat de la firme străine şi propovăduind deşăn at românismul, momit de ispite voievodale şi crâncen în jurămintele de răzbunare, şmecher în afaceri şi infantil în gândire, şef de cuib, echipă şi partid, abonat la revela ii şi deopotrivă la erezii, instalat în foişorul trufiei, autoipostaziat în urs, luptător şi preşedinte de ară, curajos în spatele bodyguarzilor, nerăbdător să scoată sabia, dar neputând să ină pixul. V.I.P.-ul astfel descris dezvoltă comportamente patologice pe care anturajul începe prin a le admira şi sfârşeşte prin a le reproduce. Dacă el rezolvă disputele cu pumnul sau sudalma, ceilal i se simt obliga i să-i calce pe urme. Frisonul emulativ e la el acasă. După ce nesim itul-şef bate un ziarist, adjunctul lui îşi repede pumnul în falca unui suporter. Dacă stăpânul prealuminat descoperă o uneltire mârşavă a rivalilor, mâna lui dreaptă dezgroapă trei. Dacă El, Supremul atacă fără discriminare, haita se repede ca la un semn. Avem aici nesim irea care aruncă în aer totul, începând cu Vechiul Testament şi terminând cu ANAF-ul. Dinamita plasată de nesim itul V.I.P. sub şezutul individual şi în esutul social şterge în cazul de fa ă contururile lumii fireşti şi condamnă la sminteală. Este interesant să-i studiezi pe reprezentan ii acestei categorii în clipa

Mi-am dat seama totodată că dormisem mult mai pu in decât îmi propusesem. neprelucrată. mi-am spus cu năduf şi am intrat în baie. rezervându-i acelaşi tratament şi operatorului care filmează. şi apoi mi-am ridicat privirile. un ziarist — le pune o întrebare incomodă. semn că vecinii de jos tocmai votau schimbarea. Se comportă după cum îi vine. Pe la jumătatea duşului. să aşeze între el şi omul de pe stradă o distan ă de neacoperit. Am rămas cu săpunul pe mine. Altul amenin ă că sună la conducerea ziarului şi cere măsuri punitive urgente. Altul îl drăcuie scurt. dar nu se pricepe s-o valorifice întotdeauna. pe când filozofam pe tema actelor ratate. Am sim it un sfredel în urechi. Unul dintre cei descusu i se congestionează. La etajul doi. să fie generos când se ştie filmat şi zgârie-brânză în rest.I. coana Mi a tocmai . Am ieşit pe uşa blocului şi după doi paşi m-am sim it atacat de nişte musculi e ciudate. Ceva dezagreabil şi drastic se petrecea dedesubt.P. În fine. care profita de mine ca să experimenteze ultima inven ie în materie de timpanoplastie. neştiind ce să cred. altul urcă la volan şi simulează că vrea să-l calce cu maşina pe temerar. e spa ioasă şi primitoare. fie pe ambele. M-am uitat la ceas şi am văzut că era şase şi jumătate diminea a. Două minute mai târziu. fără să se gândească la ce va spune lumea. apa s-a oprit brusc. Visul s-a risipit. fie camera video. iar valabilitatea lor a fost testată în timp.P. dat fiind că demaraseră procedura la 6. să aibă conştiin a propriului statut şi să abuzeze de ea ori de câte ori are prilejul. Şi probabil că era mult de votat. Cine vrea să adere trebuie să întrunească un set de însuşiri la îndemână: să fie convins că i se permite totul şi nu i se refuză nimic. Oricum nu l-a interesat niciodată — poate doar atunci când a apărut la televizor ca să facă politică. în zgomotul unui pickhammer insistent. M-am dat jos din pat cu mişcări de păpuşă dezaxată şi mi-am aruncat ochii pe geam. am înjurat neputincios şi am deschis ochii. E greu? Nu din cale-afară. Categoria nesim i ilor V. să se supună doar regulilor tagmei. Pojghi a de civilitate se crapă şi lasă să se vadă nesim irea violentă. Nesim itul V. începe să se bâlbâie şi până la urmă varsă o tonă de mizerii în capul curiosului imprudent. Criteriile de admitere se ştiu. Epilog M-am trezit buimac. dar impresia că eram supus unei torturi umilitoare a rămas.când cineva — de obicei. Mi-am trecut mâinile prin păr. are alonja notorietă ii. încercând să văd despre ce era vorba.50. Visam că nimerisem pe masa de opera ie a unui chirurg avangardist. Nesim itul nu se mai fereşte şi nu mai acceptă să joace roluri de ochii lumii. propagandă sau prozeli i. Altul încearcă să confişte fie microfonul. Altul îl priveşte cu ochi şerpeşti şi-l scuipă în fa ă.I. să pretindă respect şi să ofere în schimb mojicie. Mare nesim ire. Un burghiu a prins să foreze un perete. Probabil că acesta este de fapt punctul lui vulnerabil: neputin a de-a sesiza momentul când un avantaj aparent se transformă în handicap decisiv. Trei bărba i găureau asfaltul cu aerul că împlinesc un ritual păgân. gresia şi faian a au început să zornăie amenin ător.

Absolvă cursurile Facultă ii de Filologie din Bucureşti. cu excep ia vecinei de dedesubt. peste două zile „e nuntă în cartier". Am ieşit şi am ciocănit la uşa vecinului de lângă mine. ca să ajung la timp la emisiunea TV la care fusesem invitat încă de acum două săptămâni. sec ia . ". dragostea mea. am deschis geamul din dreptul meu. Iar din câte ştiu. mi-am cerut scuze vecinilor care întinseseră masa pe palier. Am coborât întristat şi am luat un taxi. La ce hărmălaie se auzea din apartament. domnu'. după care din difuzorul de deasupra mea Nicolae Gu ă a prins să se văicărească sfâşietor: Iubirea ta. Am apucat să citesc o frază. Noua formă de mătrea ă pe care o contractasem prin amabilitatea ei m-a făcut să clatin din cap — pe jumătate de nervi. /Iubirea ta e-o vorbă goală. pe jumătate ca să-mi scutur măcar o parte din recolta de firimituri. dar nu doar la robinet. Un etaj mai sus. Am scos discheta din geantă şi am predat-o secretariatului de redac ie. Sonorul e dat la maximum. / Mi-ai pus sare peste rană.împăturea mul umită fa a de masă pe care mi-o scuturase în cap. Bucureşti) este scriitor. n-ar fi avut cum să mă audă.. pentru o tacla tihnită. / Mi-a otrăvit inimioara. Lumea s-a culcat. am urcat pe o mochetă din coji de semin e care mi-au pocnit sub pantofi până la etajul doi. aşa încât am în permanen ă impresia că ucigaşul se află la mine în debara şi-mi vorbeşte de acolo. Fata acordeonistului de la unu se mărită. însă fără succes. o mână păroasă mi-a închis geamul cu o mişcare care nu admitea replică. M-am aşezat pe un scaun. Deja întârziasem la o întâlnire importantă. Am descuiat uşa apartamentului şi am verificat dacă se dăduse drumul la apă. Evident că nu mi-a răspuns. Ceva îmi spune că mâine n-o să fiu bun de nimic. mul umit că nu întârziasem mai mult de o săptămână peste termenul fixat. care plecase la serviciu lăsând robinetul deschis şi îmi muiase tavanul. Da. Mi-am amintit că autobuzul e o incintă pe placul anaerobilor şi mi-am plecat ochii în carte. unde trei scuipătoare umane se opriseră pe băncu ă. Culmea e că o cheamă Gioconda. Din spate. nu animale" —. odată sosit la locul faptei. Spre seară. Am ajuns în sta ia de autobuz la timp ca şoferul autobuzului să-mi închidă uşa în nas şi să mă oblige la zece minute de aşteptare exasperată. Mi s-a părut că văd în ochii lor o undă de silă din cauză că îndrăznisem să le tulbur cina în casa scărilor. Acum e două noaptea. M-am grăbit degeaba. traducător şi gazetar. fiindcă. Din peretele alăturat mi-a năvălit în sufragerie o hoardă de decibeli călare pe nişte başi fără grad de compara ie. Iar soneria nu mergea oricum. RADU PARASCHIVESCU (n. am încercat să văd un film. am fost pus pe stand-by de o doamnă care m-a condus într-o cămăru ă de unde a venit să mă salte după două ore ca să mă introducă în platou. următorul autobuz s-a urnit de la capătul liniei şi a tras la bordură. Din jur sim eam cum mă înconjoară izuri care mai de care mai îndrăzne e. am scos o carte din geantă şi am dat să citesc. ci şi de la vecinul de deasupra. Într-un târziu. Când m-am întors acasă. 1960. aveam apă. care urmăreşte cu sufletul la gură spovedania unui criminal în serie la OTV. după ce administratorul mi-a comunicat că incidentele astea se rezolvă prin bună în elegere între păr i — „suntem oameni.. La editură am ajuns pe la unu şi jumătate în loc de unsprezece.

În 2005 primeşte premiul na ional Ioan Chirilă pentru cea mai bună carte de sport a anului (Fanionul roşu). Julian Barnes. Francois Mauriac. Publică ocazional în România literară. După un an ajunge la Elit. David Lodge. americani. Evenimentul zilei şi Gazeta sporturilor. Tomis. Orizont. iar după un altul la RAO. James R. Lucrează pe rând ca profesor de engleză. Nick Hornby etc). Des MacHale.engleză-franceză. William Golding. Este traducător şi coautor a două lucrări de referin ă din literatura sportivă (Enciclopedia Larousse a fotbalului şi Jocurile Olimpice de la Atena la Atena: 1896-2004). A tradus aproape şaizeci de căr i din autori englezi. bibliotecar şi documentarist. A colaborat la ProSport şi Observator cultural. William Burroughs. În 1993 se angajează ca redactor de carte la Editura Olimp. În 2003 se transferă la Humanitas. Kazuo Ishiguro. . Scott Turow. Dilema veche. canadieni şi francezi (Salman Rushdie. John Grisham. Virginia Woolf. unde lucrează şi în momentul de fa ă ca editor. Wallen. Banatul etc. A publicat două romane (Efemeriada şi Balul fantomelor) . Lettre Internationale. John Steinbeck. Jonathan Coe. În prezent de ine câte o rubrică la Idei în dialog. un volum de povestiri despre Bucureşti (Bazar bizar) şi unul de eseuri despre necinstea în sport (Fanionul roşu). Cuvântul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful