RODICA GHERGHINA

FINANŢE PUBLICE
SINTEZE ŞI APLICAŢII

2

CUPRINS
Cuvânt înainte………………………………………………………………………….. Capitolul I – FINANŢELE: NOŢIUNI GENERALE……………………………….. 1.1. CONŢINUTUL ECONOMIC ŞI FUNCŢIILE FINANŢELOR PUBLICE.... 1.2. MECANISMUL FINANCIAR……………………………………………… 1.3. POLITICA FINANCIARĂ………………………………………………….. 1.4. TESTE GRILĂ………………………………………………………………. 1.5. CUVINTE ŞI RELAŢII CHEIE…………………………………………….. 1.6. ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE…………………………………………. Capitolul II – CHELTUIELILE PUBLICE…………………………………………. 2.1. CONŢINUTUL CHELTUIELILOR PUBLICE……….................................. 2.2. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE…………………………... 2.3. NIVELUL, STRUCTURA ŞI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE .. 2.3.1. Nivelul cheltuielilor publice ............................................................. 2.3.2. Structura cheltuielilor publice ........................................................... 2.3.3. Dinamica cheltuielilor publice .......................................................... 2.4. APLICAŢII REZOLVATE………………………………………………….. 2.5. APLICAŢII DE REZOLVAT……………………………………………….. 2.6. TESTE GRILĂ………………………………………………………………. 2.7. DEZVOLTAREA UMANĂ: CONCEPT, INDICATORI ŞI METODOLOGIE DE DETERMINARE……………………………………..….. 2.7.1. Conceptul de dezvoltare umană……………………………………. 2.7.2. Indicatorii ai dezvoltării umane şi metodologia de determinare ….. 2.8. APLICAŢIE REZOLVATĂ...………………………………………………. 2.9. APLICAŢII DE REZOLVAT……………………………………………….. 2.10. CUVINTE ŞI RELAŢII CHEIE……………………………………………. 2.11. ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE………………………………………… Capitolul III – SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE…………... 3.1. CONŢINUTUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE………………... 3.2. STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE………………..... 3.3. CONŢINUTUL IMPOZITELOR .................................................................... 3.3.1. Conţinutul şi elementele impozitului………………………………. 3.3.2. Clasificarea impozitelor……………………………………………. 3.3.3. Impozitele directe .............................................................................. 3.3.4. Impozitele indirecte ........................................................................... 3.3.5. Calculareea impozitelor ..................................................................... 3.3.6. Aplicaţii rezolvate ............................................................................. 3.4. DUBLA IMPUNERE JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ ………………….. 3 5 6 6 13 17 21 28 29 30 30 31 36 36 36 37 39 46 49 54 54 58 73 75 77 77 79 79 79 82 82 83 86 88 93 94 10 4

.....RESURSELE FINANCIARE PUBLICE …… 3. 4.. 5..........5...... DATORIA EXTERNĂ....... INDICATORI PRIVIND DATORIA EXTERNĂ………………………………………………………..... 4..... 5... DATORIA EXTERNĂ …………….......... INDICATORII DATORIEI PUBLICE…………...7.. APLICAŢII REZOLVATE…………………………………………………................ 3.....2.. 3..................7.10. 4.....6.DUBLA IMPUNERE JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ …………………………………………………………….4. APLICAŢII DE REZOLVAT………………………………………………... ELEMENTELE TEHNICE ALE ÎMPRUMUTURILOR DE STAT ............. TESTE GRILĂ………………………………………………………………. TESTE GRILĂ……………………………………………………………….....8. DIFERENŢIERI ÎNTRE BUGETUL DE MIJLOACE ŞI BUGETUL PE PROGRAME ...... 13 2 13 2 13 3 13 8 14 0 14 3 14 5 15 3 15 7 16 1 16 2 16 3 16 3 16 6 16 9 Capitolul V –BUGETUL DE STAT………………………………………………. ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE………………………………………......... OPERAŢIUNI PRILEJUITE DE ÎMPRUMUTURI DE STAT . 10 5 11 5 11 9 12 6 13 1 13 1 Capitolul IV – ÎMPRUMUTURILE DE STAT.......... ÎMPRUMUTURILE DE STAT – caracterizare generală…………………… 4.............5.8............9.. DATORIA PUBLICĂ... 4... CONŢINUTUL BUGETULUI DE STAT………………………………….....3.... APLICAŢII REZOLVATE .10... DATORIA PUBLICĂ.... APLICAŢII REZOLVATE ..... PRINCIPII BUGETARE……………………………………………………..........1.. 3.....3........... CUVINTE ŞI RELAŢII CHEIE……………………………………………......... APLICAŢII DE REZOLVAT………………………………………………........ 4. 4.........9......... CUVINTE ŞI RELAŢII CHEIE……………………………………………......2..............3.6. 4.. 4 .. 4.... 5.... ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE………………………………………...... 4.....1... 3..

4........ mecanismul economico-financiar şi elementele componente ale acestuia. 5 . APLICAŢII DE REZOLVAT………………………………………………...5...........9.. CHELTUIELILE BUGETULUI UNIUNII EUROPENE…………………… 6. împrumuturile de stat........... RELAŢIILE ROMÂNIEI CU BUGETUL UNIUNII EUROPENE . APLICAŢII REZOLVATE…………………………………………………..... 6.... PROCESUL BUGETAR .... CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea “Finanţe publice” aduce în discuţie concepte despre problematica resurselor şi a cheltuielilor publice în strânsă legătură cu noţiunile şi teoriile legate de relaţiile financiare........ 17 0 17 2 17 4 17 6 18 1 18 1 18 2 18 2 18 3 18 4 18 6 Capitolul VI –BUGETUL UNIUNII EUROPENE ........ CUVINTE ŞI RELAŢII CHEIE……………………………………………... Bibliografie ……………………………………………………………………………....... datoria publică.5.. TESTE GRILĂ………………………………………………………………........ 5............3....................1...6. 5.. Problematica impozitelor........ clasificări.. ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE………………………………………….......... 5..7....8..2........... echilibrul financiar am apreciat că este necesar a fi tratată complex: concepte...... 5... 5..... trăsăturile acestora... RESURSELE BUGETULUI UNIUNII EUROPENE……………………….... 6...

cu deosebire celor de la distanţă. în concordanţă cu necesităţile de pregătire pentru examenele prevăzute în programele universitare cât şi pentru pregătirea examenului de licenţă. Lucrarea nu este lipsită de limite şi critici. Bucureşti. iar aplicaţiile practice sunt un instrument util de lucru. iar aplicaţiile practice conţin date recente preluate din anuarele statistice şi din bugetele ultimilor ani. 2008 Autoarea 6 . Testele grilă se bazează pe legislaţia actuală în domeniu. de aceea autoarea este recunoscătoare pentru orice sugestie şi propunere cu privire la îmbunătăţirea conţinutului ei şi exprimă totodată mulţumiri celor care au ajutat la publicarea acesteia. Fondul de idei circumscris în conţinutul lucrării se adresează tuturor studenţilor de la învăţământul economic.aplicaţii practice.

Nevoi individuale: . Finanţele publice reprezintă acea categorie a relaţiilor financiare care este asociată statului.apar în domeniile: învăţământ. apărute în procesul repartiţiei produsului social şi.Capitolul I FINANŢELE: NOŢIUNI GENERALE 1. venitului naţional. haine. armată. La nivelul societăţii se disting următoarele categorii de nevoi: • nevoi individuale. . ele urmăresc satisfacerea necesităţilor publice şi se bazează pe normele de drept public. ordine publică.) prin mecanismul pieţii. . în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societăţii.sunt nevoile care depind de preferinţele fiecărui om şi diferă în funcţie de vârstă.pot fi satisfăcute pe seama bunurilor private (alimente. asigurări sociale ş. locuinţă. exprimate valoric. 7 .a. mai ales. • nevoi intermediare. unităţilor administrativteritoriale. CONŢINUTUL ECONOMIC ŞI FUNCŢIILE FINANŢELOR PUBLICE Finanţele reprezintă relaţii economice..1 .presupun existenţa unor instituţii publice capabile să ofere cetăţenilor utilităţile publice de care au nevoie. Nevoi colective sau sociale: . transport etc. • nevoi colective (sociale). zonă etc. ocupaţie. sănătate.

Nevoi intermediare (cvasipublice. . Statul. • bunuri sau servicii publice (sociale). În economia de piaţă. fie pe seama utilităţilor publice (educaţie şi instrucţie.). Bunurile sau serviciile private se caracterizează prin: .non rivalitate: consumarea de către un individ nu împiedică cu nimic consumarea lui de către alt individ. ocrotirea sănătăţii ş. economică. cultură. . respectiv cvasiprivate. semipublice): . .întrunesc trăsături specifice atât nevoilor intermediare. .pot fi satisfăcute pe seama bunurilor private. 8 . bunurile sau serviciile care asigură satisfacerea lor se clasifică în: • bunuri sau servicii private. Având în vedere nevoile.rivalitate: un bun (serviciu) consumat de un individ nu mai este disponibil pentru alt individ. Bunurile sau serviciile cvasipublice: ele nu respectă decât unul din principiile de mai sus: ori rivalitatea (dar nu se exclud prin preţ) sau excluderea prin preţ (dar atunci nu mai există rivalitatea consumatorilor). de natură socială. Bunurile sau serviciile publice (sociale) se caracterizează prin: . autoritatea publică satisface nevoile colective sau sociale deoarece ele corespund unor interese naţionale.obligativitatea utilizării bunului sau serviciului public respectiv: nimeni nu se poate sustrage de la bunurile sau serviciile respective.a. apărare etc.excludere prin preţ: cine nu plăteşte un bun (sau serviciu) nu-l poate consuma.non excludere: bunurile sau serviciile publice nu se cumpără. • bunuri sau servicii cvasipublice. cât şi nevoilor sociale. culturală.

1 Raportul dintre relaţii băneşti şi relaţii financiare 9 . de putere de cumpărare. relaţii băneşti în afara relaţiilor financiare -SCHIMBAREA FORMELOR VALORII (schimb de valori echivalente) Fig. aceasta presupune un amplu proces de redistribuire a veniturilor şi averii persoanelor fizice şi juridice.prin intermediul finanţelor publice. relaţii financiare -TRANSFER DE VALOARE Relaţii băneşti – în formă bănească –cu titlu rambursabil sau nerambursabil – satisfac o nevoie colectivă. Finanţele presupun transferuri de valoare. statul pune la dispoziţia indivizilor o gamă largă şi variată de utilităţi publice. de la: persoane fizice persoane → stat juridice sau de la persoane fizice stat → instituţii publice agenţi economici Relaţiile financiare (finanţele) reprezintă o parte a relaţiilor băneşti. după criterii stabilite de organele de decizie politică. 1.

2 Clasificarea finanţelor Funcţiile finanţelor publice Finanţele publice îndeplinesc două funcţii: .Clasificarea finanţelor: – propriu-zise (clasice) – de credit Relaţii financiare – de asigurări exprimă un transfer de valori cu titlu nerambursabil.funcţia de control. • constituirea fondurilor de resurse financiare publice – de repartiţie Funcţiile finanţelor publice 10 • distribuirea. repartizarea) resurselor financiare publice . . 1.funcţia de repartiţie. fără echivalent exprimă un transfer cu caracter rambursabil şi pentru care se percepe dobândă exprimă un transfer obligatoriu sau facultativ în schimbul unei contraprestaţii care depinde de un fenomen aleatoriu Fig. (utilizarea. Funcţia de repartiţie se manifestă în două etape distincte: constituirea fondurilor financiare şi distribuirea acestora.

financiară.cuantificarea nevoilor sociale existente. .persoane fizice .de la: În cadrul celei de-a doua etape a funcţiei de repartiţie se distribuie fondurile financiare constituite către diferiţi beneficiari: .– de control În prima etapă se constituie fondurile de resurse financiare publice prin prelevări: ● impozite ● taxe ● contribuţii pentru asigurările sociale ● vărsăminte din venitul instituţiilor publice ● venituri din valorificarea unor bunuri ale statului ● împrumuturi de stat ● dobânzi încasate ● alte venituri ● sectorul public ● sectorul privat ● sectorul mixt ● populaţie .inventarierea nevoilor sociale ale perioadei. socială.sub formă de . 11 . bugetară a statului respectiv şi stabilirea de priorităţi. .ierarhizarea nevoilor sociale în funcţie de politica economică.persoane juridice Fazele premergătoare distribuirii sunt: .

f) acţiuni economice. sănătate. obiective şi acţiuni pentru fiecare destinaţie. Resursele sunt împărţite pe beneficiari. au acţiunile cu caracter social–cultural. e) investiţii şi rezerve materiale. prioritate au acţiunile cu caracter economic în raport cu cele sociale.Destinaţiile resurselor financiare publice sunt cele prevăzute conform clasificaţiei funcţionale a cheltuielilor în legile bugetare anuale. ce se realizează cu ajutorul funcţiei de repartiţie a finanţelor având un rol important în înfăptuirea reproducţiei sociale lărgite. Practic fluxurile de resurse financiare îmbracă forma cheltuielilor pentru: a) plata salariilor şi a altor drepturi de personal. g) alte acţiuni. constituie un proces unitar şi neîntrerupt. reprezintă dimensionarea volumului cheltuielilor publice pe destinaţii şi anume: a) învăţământ. în ţările în curs de dezvoltare. În acelaşi timp. Constituirea şi dirijarea fondurilor publice de resurse financiare. Prioritate la finanţarea acţiunilor din fonduri publice în ţările dezvoltate. c) subvenţii acordate unor instituţii publice şi unor întreprinderi. d) apărare naţională. cele privind ordinea internă şi apărarea ţării. h) datorie publică. d) transferuri către diverse persoane fizice. Distribuirea resurselor financiare. cultură. 12 . b) procurări de materiale şi plata serviciilor. b) asigurări sociale şi protecţie socială. c) dezvoltări colective şi locuinţe. e) ordine publică. prin urmare.

întrucât prin acesta se opreşte efectuarea de operaţiuni ilegale. între cele două funcţii ale finanţelor publice există raporturi de intercondiţionare şi anume: funcţia de repartiţie oferă câmp de manifestare funcţiei. ineficiente care aduc atingere banului public. precum şi de alţi factori. dar are o arie de manifestare mai largă. schimb şi consum. 13 . Dintre acestea. De altfel. ci şi în fazele de producţie. Funcţia de control a finanţelor publice este în strânsă legătură cu funcţia de repartiţie. dintre care unele pornesc de la locurile de creare a resurselor financiare. cel mai important este controlul preventiv. Funcţia de control se realizează prin activitatea de control financiar. Controlul financiar se efectuează de către: a) organe nespecializate în activitatea de control. de regimul amortizării capitalului fix. pentru că are în vedere nu numai constituirea şi repartizarea fondurilor din economie. fondurile de resurse financiare publice sunt în continuă modificare ca dimensiune. iar acest control este efectuat sub formă banească. către cele în care se constituie fondurile publice. generează de multe ori forme de manifestare a funcţiei de repartiţie.Procesul de constituire şi dirijare a fondurilor de resurse financiare publice dă naştere la multiple fluxuri. de raportul între consumul individual şi cel social. concomitent şi ulterior. Formele pe care le imbracă controlul financiar sunt: preventiv. iar funcţia de control la rândul său. Controlul financiar se exercită nu numai în faza de repartiţie. iar altele pornesc de la aceste fonduri către beneficiarii resurselor respective. Însă. Dimensiunea fondurilor publice este influenţată de mărimea produsului intern brut. importanţa funcţiei de repartiţie a finanţelor publice trebuie apreciată prin prisma transferurilor de valoare operate de la diverse persoane juridice şi fizice la fondurile publice şi de la aceştia către diverşi beneficiari. respectiv a consumului. Însă. dar şi modul de utilizare a resurselor. de rata acumularii şi. provenienţă şi destinaţie.

14 . Organele. principii şi metode de conducere. la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.2 Mecanismul finanţelor publice sau. pe scurt. organele specializate de control ale ministerelor. exercită şi atribuţii de control.b) organe specializate în activitatea de control. În domeniul finanţelor publice se desfăşoară activitate de audit de performanţă (inter şi extern). există direcţii generale ale finanţelor publice şi ale controlului financiar. Guvernul – ca organe centrale. . precum şi organele corespunzătoare lor în plan local. care alcătuiesc împreună mecanismul financiar. care alături de atribuţiile lor specifice (legislative sau executive). Mecanismul financiar este acela care asigură constituirea şi utilizarea eficientă a fondurilor financiare publice şi private în concordanţă cu obiectivele dezvoltării la nivelul tuturor structurilor organizatorice şi în profil teritorial şi cuprinde toate fluxurile financiar-monetare şi de credit din economie. sunt: Parlamentul. De asemenea. instrumente diverse de intervenţie. Ministerul Economiei şi Finanţelor. MECANISMUL FINANCIAR 1. Mecanismul economic reprezintă ansamblul metodelor şi instrumentelor de reglare şi conducere a economiei naţionale şi obiectivele ce guvernează această conducere precum şi sistemul organizaţional prin care se efectuează conducerea economiei. mecanismul financiar este parte integrantă a mecanismului de funcţionare al economiei naţionale. Organele specializate de control sunt: Curtea de Conturi. forme specifice de organizare a activităţii. În fiecare ţară există un mecanism de funcţionare al economiei naţionale care cuprinde structuri proprii de ramură. departamentelor şi instituţiilor publice. Mecanismul de funcţionare al economiei naţionale cuprinde o serie de componente de natură financiară.

6. Mecanismul financiar cuprinde: 1. hotărâri şi alte reglementări cu caracter normativ în domeniul finanţelor. cadrul instituţional (organe şi instituţii cu activitate în domeniul finanţelor). 3. pârghiile financiare utilizate de stat pentru influenţarea activităţii economiei. sistemul financiar. 4. 5. metodele administrative de conducere folosite în domeniul finanţelor. care împreună alcătuiesc mecanismul financiar. 2.3 Componentele mecanismului financiar Cu ajutorul mecanismului financiar se exercită şi un control riguros asupra întregii activităţi economico-sociale. 15 . cadrul juridic format din legi.Mecanismul economic conţine elemente de natură financiară sau care produc efecte financiare. 1. Pârghiile financiare Sistemul financiar Planificarea financiară MECANISMUL FINANCIAR Cadrul instituţional Cadrul juridic Fig. planificarea financiară.

bugetul de stat . În România.cuprinde relaţii financiare reflectate în constituirea şi repartizarea fondurilor speciale b) PRIVAT . care diferă de la ţară la ţară. în timp ce în state ca Franţa.relaţii de credit bancar .cuprinde relaţii financiare reflectate în: .relaţii generate de constituirea şi repartizarea fondurilor la dispoziţia agenţilor economici Fig. sectorul public ocupă un loc modest în economie.bugetul asigurărilor sociale de stat . în state ca Elveţia.bugetele locale .bugetul asigurărilor sociale de sănătate . ponderea sectorului public este în scădere.Sistemul financiar reprezintă o componentă de bază a mecanismului financiar: . de exemplu.4 Sistemul financiar În sistemul financiar public există relaţii financiare legate în mare parte de sectorul public al economiei. ca urmare a desfaşurării procesului de privatizare. Germania şi Marea Britanie. de dimensiunile pieţei de stat.cuprinde relaţii financiare reflectate în: a) PUBLIC SISTEM FINANCIAR . Dimesiunile şi eficienţa intervenţiei statului depind de ponderea sectorului public. 1. Italia. Componentele structurale ale sistemului financiar public din România se individualizează în funcţie de participanţii la 16 . statul influenţează direct viaţa socialeconomică. SUA. ponderea sectorului public este mai importantă. Japonia. deoarece prin intermediul acestuia. Suedia şi Danemarca.relaţii de asigurare şi reasigurare .

grup socio-profesional. 17 . . .subvenţii. c) contribuie la soluţionarea pe baze economice a diferitelor probleme. categorii distincte de relaţii financiare.) sau al membrilor acesteia luaţi în mod individual (producători. penalităţi ş. se intercondiţionează.ele sunt: . alcătuind astfel. în condiţii mai bune decât s-ar putea face prin metode administrative. care în acelaşi timp se leagă între ele. Pârghiile economico-financiare constituie instrumente cu ajutorul cărora statul acţionează pentru stimularea interesului economic al unei colectivităţi determinate (ramura sau subramura economică. . . Pârghiile economico-financiare: .majorări.procesul de repartizare a resurselor băneşti şi de formare a fondurilor financiare publice. formând un sistem unitar de relaţii financiare. zona geografică etc.reprezintă categorii valorice folosite în procesul de constituire şi repartizare a fondurilor de resurse financiare care: a) îndeplinesc funcţii economice. de metodele folosite la crearea şi repartizarea fondurilor respective. în cazul nerespectării unor obligaţii legale sau contractuale. locuitori ai unei anumite zone geografice) pentru realizarea unui anumit obiectiv. salariaţi. consumatori. de locul de constituire şi destinaţia fondurilor.impozite. . b) se angrenează organic în mecanismul de funcţionare a economiei. constă nu numai în trezirea interesului economic al participanţilor la procesele economice în realizarea anumitor obiective dar şi în sancţionarea materială a acestora. Acţiunea pârghiilor economico-financiare.taxe.împrumuturi.a.

care se completează reciproc. a unor metode administrative. la satisfacerea cât mai deplină a nevoilor sociale ale populaţiei. Politica financiară actionează în sfera repartiţiei. Folosirea pârghiilor economico-financiare nu exclude necesitatea utilizării. social şi în alte domenii pentru a pune în practică programul de guvernare.În schimb. nu presupune renunţarea la folosirea anumitor măsuri de natură administrativă în conducerea economiei. în completare. 18 . politica financiară a statului trebuie adoptată la cerinţele fiecărei etape istoriceşte determinate. asupra relaţiilor ce iau naştere în procesul de formare şi de dirijare a fondurilor publice de resurse financiare în vederea satisfacerii nevoilor sociale. . dacă valorificarea interesului economic provocat de acţiunea unei pârghii economico-financiare conduce la realizarea unor avantaje suplimentare materiale. Pentru îndeplinirea în condiţii cât mai bune a rolului ce revine finanţelor publice. sancţiunea economică determină o anumită diminuare a avantajelor la care ar fi avut dreptul în cazul în care nu s-ar fi produs fenomenul generator de sancţiuni. ci o îmbinare judicioasă a metodelor economice cu cele administrative. politica financiară este chemată să contribuie la creşterea potenţialului economic al ţării şi. Ca parte integrantă a politicii generale a statului. Politica financiară diferă în funcţie de interesele categoriilor sau grupurilor sociale pe care le exprimă partidul (partidele) aflate la putere şi de condiţiile interne şi internaţionale specifice fiecărei perioade. pe această bază.3 Politica financiară reprezintă activitatea desfăşurată de autorităţile publice în domeniul economic. Perfecţionarea pârghiilor economico-financiare. POLITICA FINANCIARĂ 1.

intervenţia statului în economie. Dar. deciziile luate de autorităţile publice cu privire la volumul şi structura bunurilor sociale (colective) oferite membrilor societăţii şi agenţilor economici nu sunt întotdeauna cele mai pertinente.Politica financiară diferă şi de la o ţară la alta în funcţie de potenţialul economic. finanţate din fondurile publice nu sunt direct proporţionale cu efortul reclamat de acestea. îmbină armonios avantaje imediate (raţionalizate pe termen scurt) cu cele de perspectivă (raţionalizate pe termen mijlociu şi lung). de resursele naturale de care dispune. economice şi de altă natură. Metodele şi mijloacele concrete privind procurarea şi dirijarea resurselor financiare precum şi instrumentele. Însă. acest lucru se explică prin necunoaşterea dimensiunii reale a nevoilor sociale a acestora dar şi prin contradicţiile existente între interesele participanţilor la formarea fondurilor publice. de a ceda o parte cât mai mică din puterea lor de cumpărare şi cele ale beneficiarilor acestor fonduri. ci îndeplineşte un rol activ. nu are un caracter neutru. De aceea. asigură efecte economice. de metoda de conducere a economiei şi de alţi factori. De altfel. efectele utile ale acţiunilor sociale. instituţiile şi reglementările financiare utilizate de stat pentru influenţarea proceselor economice şi a relaţiilor sociale constituie componente ale politicii financiare. redistribuirea de finanţe are un impact favorabil asupra economiei numai în măsura în care acţiunile publice se fac cu luarea în considerare a priorităţilor din fiecare etapă determinată. de a primi prestaţii în natură (bunuri publice) sau transferuri în bani. 19 . de gradul de dezvoltare economică. sociale sau de altă natură corespunzator efortului financiar cerut de realizarea lor. Repartizarea din produsul intern brut a unei importante părţi. Mai mult. cu ajutorul finanţelor. de orânduirea socială. creează efecte utile atât pentru societate. prin intermediul finanţelor publice. dar şi pentru unele grupuri sociale sau pentru anumite persoane luate individual.

.asigurarea bunei funcţionări a instituţiilor statului.dezvoltarea relaţiilor internaţionale. nici deciziile luate de agenţii economici. . finanţele publice sunt utilizate în scopul realizării unei dezvoltări economice şi sociale a ţării pe cât posibil într-un cadru echilibrat. corespunzător efortului financiar necesar realizării lor.modificarea raporturilor sociale. . al înlăturării dezechilibrelor economice. întreprinzătorilor. autorităţile publice folosesc instrumente financiare. al corectării ciclului economic.satisfacerea unor nevoi de ordin social şi nevoi intermediare.domeniul cheltuielilor publice. . Redistribuirea unei părţi din produsul intern brut se realizează nu prin măsuri birocratice. . Prin urmare.realizarea în mod judicios. în mod corect. Aşadar. activităţi cu caracter economic. . Domeniile de manifestare a politicii financiare a statului sunt: . nu asigură dimensionarea corectă a producţiei de bunuri private (ofertă) în raport cu necesarul pentru consum (cererea) de asemenea produse.realizarea unei dezvoltări economico-sociale a ţării întrun cadru echilibrat. 20 . . ci prin pârghii financiare. privind repartizarea unor părţi din PIB.Întrucât în economia de piaţă nu există o concurenţă perfectă. . în calitate de producători autonomi. când analizăm rolul finanţelor publice trebuie să avem în vedere: . fie mijloace care au la bază tehnica cheltuielilor bugetare.asigurarea efectelor economico-sociale.realizarea unor acţiuni.asigurarea redistribuirii veniturilor şi averii în rândurile populaţiei. .domeniul resurselor financiare publice. prin intermediul impozitelor şi taxelor. folosindu-se fie mijloace specifice ale politicii de impunere. În scopul influenţării proceselor economice.

d) folosirea resurselor financiare publice. se interferează cu politica monetară. c) stabilirea structurii optime a cheltuielilor publice. c) numărul şi tipul modalităţilor de prelevare a resurselor financiare la fondurile publice. . şi în special. Obiectivele politicii financiare în domeniul resurselor publice sunt: a) stabilirea volumului resurselor financiare publice. b) stabilirea destinaţiei optime a cheltuielilor publice. Limitată la finanţele publice. politica financiară are înţeles restrâns. cu politica de credite şi cu cea de asigurări.. se întrepătrund şi se completează reciproc. b) provenienţa resurselor financiare publice: satisfacerea nevoilor sociale trebuie să se bazeze în primul rând pe resurse financiare interne şi în subsidiar pe resurse financiare externe. ca instrumente de influenţare a proceselor economico-sociale. d) utilizarea resurselor financiare în condiţii de maximă eficienţă şi creşterea sistematică a eficienţei cheltuielilor publice. e) stimularea beneficiarilor de cheltuieli publice prin metode de finanţare şi gestionare ori prin alte instrumente specifice.domeniul asigurărilor de bunuri.domeniul creditului bancar. Aceste domenii sunt strâns legate între ele. persoane şi răspundere civilă. impozitele şi taxele. 21 . Obiectivele politicii financiare în domeniul cheltuielilor publice sunt: a) dimensionarea mărimii optime a cheltuielilor publice.

taxe. Relaţiile financiare (finanţele) nu pot fi definite astfel: a) relaţii economice exprimate valoric care apar în procesul repartiţiei PIB în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societăţii. resurse externe ● metodele de prelevare: impozite directe.Totodată. indirecte.5 Politica financiară .resurse interne. b) totalitatea relaţiilor băneşti din societate. alături de cele publice. 1. contribuţii ● obiectivele urmărite în prelevarea veniturilor publice domeniul cheltuielilor publice POLITICA FINANCIARĂ domeniul veniturilor publice Fig. dintre stat şi întreprindere şi bănci.4 1. TESTE GRILĂ 1. 22 . ● mărimea absolută şi relativă (% din PIB) ● destinaţia lor conformă cu nevoile sociale prioritare ● utilizarea eficientă ● stimularea beneficiarilor cheltuielilor publice ● volumul absolut şi relativ (% din PIB) ● provenienţa . în politica financiară nu se poate face abstracţie de existenţa finanţelor private. de complementaritatea dintre sectoarele public şi privat.

c) un caracter constant. d) atribuţii de control în domeniul finanţelor au numai organele specializate de control. limitat al cheltuielilor publice. în formă bănească cu caracter rambursabil sau fără contraprestaţie directă. e) acţiunea de repartiţie a finanţelor presupune parcurgerea a două etape. Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt corecte : a) funcţia de repartiţie şi funcţia de control a finanţelor acţionează concomitent. de la persoane fizice şi juridice către stat şi invers. în majoritate.transferuri de valoare. atenuării dezechilibrelor. Dintre următoarele caracteristici una nu corespunde finanţelor clasice: a) existenţa echilibrului bugetar ca regulă de bază a finanţelor publice. c) prin funcţia de repartiţie a finanţelor se acţionează în domeniul stabilizării activităţii economice. e) resursele financiare provin. 3. d) o parte a relaţiilor băneşti din societate. b) o diversificare largă a resurselor financiare publice. 23 . e) transfer de putere de cumpărare. d) caracter neutru al finanţelor publice. din impozite. b) controlul financiar constituie o manifestare a funcţiei de control a finanţelor. c) 2. favorizării dezvoltării economice.

8.6. 3) relaţii economice băneşti care se reflectă în bugetele asigurărilor sociale. 4) împrumuturi de stat.7.2. 5) credite bancare. 3) perceperea de majorări de întârziere în cazul nerespectării termenelor de plată.4. Fac parte din categoria pârghiilor economicofinaciare utilizate de stat: 1) subvenţiile. e) stimularea beneficiarilor de cheltuieli publice prin metode de finanţare şi gestionare. 8) relaţii economice băneşti care se reflectă în bugetul asigurărilor sociale de sănătate. d) stabilirea de modalităţi (canale) de prelevare a resurselor financiare la dispoziţia statului. 2) impozite pe venitul persoanelor fizice. 6) relaţii economice băneşti de constituire a fondurilor la dispoziţia agenţilor economici.7. Sistemul financiar public cuprinde următoarele componente: 1) relaţii economice băneşti care se reflectă în bugetul de stat. b) dimensionarea cheltuielilor publice. 7) relaţii economice băneşti care se reflectă în fondurile speciale extrabugetare.7.2. c) stabilirea destinaţiei cheltuielilor publice conform cu priorităţile fiecărei etape. . 2) relaţii economice băneşti care se reflectă în bugetele locale.7.5.5.2.8.6.5. e) 1. b) 1. d) 3. c) 1. 5) relaţii de credit bancar. persoane şi răspundere civilă.4.5. Politica financiară în domeniul cheltuielilor publice nu este direcţionată pentru: a) stabilirea şi urmărirea eficienţei cheltuielilor publice.3. a) 1. 1 6.4. 6) 24 5.3. 4) relaţii de asigurări şi reasigurări de bunuri.

3.3.10. e) Adam Smith. 9) emisiunea monetară. impozitul capătă o semnificaţie mai largă: el încetează de a mai constitui grăuntele de nisip care jenează angrenajele pentru a deveni unul din regulatoarele şi motoarele maşinii.2. nivelul de trai al populaţiei.6.10.4. b) 1. b) Milton Friedman.3.6.8. Care din afirmaţiile privind rolul finanţelor publice în economia de piaţă nu este adevărată: a) finanţele publice sunt utilizate în scopul realizării unei dezvoltări economice şi sociale a ţării. 8) dividendele.5.pensiile de asigurări sociale. pe cât posibil într-un cadru echilibrat.10. b) intervenţia statului în economie cu ajutorul finanţelor publice are un caracter neutru.7.8. d) Paul Samuelson. deoarece nu produce nici o modificare a raporturilor sociale. Prelevările fiscale asupra preţurilor şi veniturilor nu au numai scopul de a acoperi cheltuielile aparatului de stat ci şi de a asigura o anumită corectare şi o anumită orientare a mecanismelor pieţei”: a) Gabriel Ardant. .5.6.9. c) 2. d) 4.5.7. e) 1.9.3. 7) pensiile alimentare. 7.10. Care dintre economiştii enumeraţi mai jos au prezentat astfel rolul de pârghie financiară a impozitului: “În neocapitalismul modern. nu influenţează procesul reproducţiei sociale.9.2. a) 1. c) Maurice Duverger. 10) cheltuielile bugetare pentru învăţământ.7. c) impactul finanţelor publice asupra economiei se manifestă atât prin utilităţile publice oferite 25 8.5.8.7.

2. are un rol activ şi un impact favorabil asigurând producerea de efecte economice.4.6. de redistribuire a venitului şi averii şi de realizare a unor reglementări indispensabile bunei funcţionări a economiei. ele se realizează prin intermdiul unor acţiuni cu caracter economic şi social dar nu şi prin acţiuni de menţinere a ordinii interne.4. utilităţile publice sunt produse de sectorul public şi costul lor este recuperat prin preţuri sau tarife plătite de fiecare beneficiar în parte. 26 .6. d) intervenţia statului în economie este de tip alocativ. a dezvoltării relaţiilor internaţionale. sociale şi de altă natură. c) 3. 9.6. a) 1. Prin finanţele publice statul pune la dispoziţia membrilor societăţii o gamă variată de utilităţi publice care au următoarele caracteristici: 1.5. sunt indivizibile şi nu sunt concurenţiale.5. e) intervenţia statului în economie.3. prin finanţele publice. 3. b) 1. 4.5. 2. utilităţile publice sunt produse de sectorul public şi costul lor este acoperit din fondurile de resurse financiare publice.5. prin utilităţile publice se satisfac necesităţi cu caracter colectiv pentru toţi indivizii şi necesităţi cvasipublice (în care caz. 5.4. a apărării naţionale. presupun înfăptuirea unui amplu proces de redistribuire a veniturilor şi averii persoanelor fizice şi a resurselor financiare ale agenţilor economici.6. d) 1. utilităţile publice se folosesc în comun. 6. e) 2. cât şi sub forma redistribuirii veniturilor şi averii.membrilor societăţii. beneficiarii sunt aleşi după anumite criterii).

Finanţele nu se caracterizează prin: a) sunt relaţii economice exprimate în formă bănească. c) trezesc interesul economic al participanţilor la procesele economice prin care se realizează anumite obiective dar şi sancţionează material în cazul nerespectării unor obligaţii legale sau contractuale. c) satisfac necesităţi cu caracter colectiv. 12. Pârghiile economico-financiare nu au drept caracteristici următoarele: a) contribuie la soluţionarea pe baze economice a unor probleme în condiţii mai bune decât s-ar rezolva prin aceste metode administrative. d) reprezintă categorii valorice folosite în procesul de constituire şi repartizare a fondurilor de resurse financiare şi îndeplinesc anumite funcţii economice şi sociale. d)reprezintă transfer de valoare cu caracter nerambursabil. În cadrul componentelor mecanismului de conducere a economiei naţionale există şi o multitudine de instrumente financiare. e) reprezintă instrumente cu ajutorul cărora statul stimulează interesul economic al unor indivizi sau agenţi economici pentru realizarea unui anumit obiectiv. b) reprezintă simple canale colectoare pentru alimentarea fondurilor de resurse financiare. e) sunt o parte a relaţiilor băneşti din societate. b)reprezintă schimburi de valori echivalente. 27 . 11.10. Care sunt acestea? 1) metode şi tehnici de prelevare a resurselor băneşti la fonduri publice.

prognoze şi previziuni financiare care oferă informaţiile necesare organelor componente pentru luarea deciziilor.3. 3) metode şi instrumente de conducere a economiei. 4) sisteme de retribuire a muncii. d) cheltuielile publice pot fi mai mari decât resursele financiare publice pentru a acoperi toate necesităţile membrilor comunităţii. 5) metode de dirijare a fondurilor publice de resurse financiare către diverşi beneficiari. b) cheltuielile publice trebuie să fie reduse şi doar să acopere costul serviciilor publice strict necesare societăţii şi pe care piaţa nu le poate furniza.2. b) 1.2. este dinainte cunoscut şi nu stabilit în mod arbitrar.6.5. bugete locale.4. Care dintre următoarele caracteristici ale finanţelor publice nu sunt valabile pentru conceptele clasice: a) impozitele constituie un rău necesar şi ele reprezintă principala formă a resurselor financiare.5.3. 2) 13.2.6. e) apelul la împrumuturi de stat este nedorit.6. c) 1. c) impozitul cel mai bun este cel care reclamă cel mai mic efort din partea contribuabilului. ţine seama de posibilităţile acestuia. 6) sisteme de impunere care urmăresc încurajarea întreprinderilor.5. e) 1.2.bugete de stat. 28 . conduce la o povară pentru generaţiile viitoare. d) 3.4. protejarea investitorilor prin acordarea de facilităţi fiscale.5. pentru că. a) 1.

d) finanţele reprezintă totalitatea relaţiilor băneşti. e) finanţele sunt relaţii economice exprimate valoric care apar în procesul repartiţiei produsului intern brut în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societăţii. c) funcţia de repartiţie se desfăşoară în două faze distincte. indiferent de forma de proprietate. instituţii publice şi persoane fizice. Despre conţinutul economic al finanţelor nu se poate afirma: a) finanţele reprezintă doar o parte a relaţiilor băneşti. b) finanţele publice sunt legate de constituirea şi repartizarea fondului de resurse financiare la dispoziţia autorităţilor publice. d) prin funcţia de repartiţie a finanţelor publice se realizează o largă redistribuire a veniturilor între membrii societăţii. dar legate organic între ele. c) finanţele exprimă un transfer de valoare în formă bănească fără contraprestaţie directă sau cu titlu rambursabil efectuat pentru satisfacerea unor nevoi colective.14. 15. Care afirmaţie nu este corectă: a) prin funcţia de repartiţie a finanţelor publice se realizează o redistribuire în plan teritorial a resurselor financiare publice. 29 . b) la formarea fondurilor financiare publice participă: întreprinderi.

• componentele mecanismului financiar. • finanţe publice. • nevoi sociale. • utilităţi publice. • bunuri publice. • funcţia de repartiţie.6 .e) funcţia de repartiţie se realizează în trei faze distincte şi anume: constituirea fondurilor. • nevoi individuale. • mecanism financiar. . • bunuri private. • dimensionarea resurselor financiare publice. • sistemul fondurilor de resurse financiare. distribuirea acestora şi controlul utilizării fondurilor financiare.5 • relaţii financiare sau finanţe. • funcţia de control. CUVINTE ŞI RELAŢII CHEIE • structura finanţelor. • sistem financiar. • dimensiunea cheltuielilor publice. ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE 30 . • călăreţul liber (“free rider”). • politica financiară. 1. 1. • nevoi sociale. • componentele politicii financiare.

Care sunt domeniile de manifestare ale politicii financiare a statului? 8. Ce instituţii au atribuţii în domeniul finanţelor publice? 10. Explicaţi raportul între sfera finanţelor şi sfera relaţiilor băneşti. Ce reprezintă finanţele privite în sens larg? Dar în sens restrâns? 5. Ce reprezintă mecanismul financiar? 7. 4.1. În ce constă politica financiară în domeniul resurselor financiare publice? 9. 2. În ce constă funcţia de control a finanţelor publice? 6. Prezentaţi concepţiile despre finanţele publice.Care sunt componentele sistemului financiar? 31 . Ce reprezintă bunurile publice? 3.

cu diferite componente interdependente.Capitolul II SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE 2. executări de lucrări şi prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diverselor obiective ale statului. Cheltuielile publice se caracterizează în diferite plăţi pe care statul le efectuează din resurse mobilizate pentru cumpărări de bunuri. . Sistemul cheltuielilor publice cuprinde: . populaţie şi agenţi economici. bugetul asigurărilor sociale de stat. cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în forma bănească. Cheltuielile publice formează un sistem. pe de altă parte cu ocazia repatizării şi utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia.cheltuieli efectuate din credite externe. relaţii de repartizare a fondurilor financiare către instituţii publice. pe de o parte şi persoane fizice şi juridice.1. ele sunt un instrument de alocare a resurselor financiare şi în acelaşi timp şi un instrument de intervenţie în activitatea economică şi socială.cheltuieli ale administratiei publice centrale efectuate prin: bugetul de stat. fonduri speciale. . reprezintă practic. În acest context.cheltuieli ale administraţiei publice locale efectuate prin bugetele locale. Totodată. .cheltuieli efectuate din fonduri externe nerambursabile. . 32 . relaţii care se manifestă între stat. CONŢINUTUL CHELTUIELILOR PUBLICE Cheltuielile publice.cheltuieli extrabugetare.

. economici. Cheltuielile publice pot fi: .Primele două componente constituie cheltuielile bugetare care se caracterizează prin: . . compuse din suma cheltuielilor din toate componentele sistemului cheltuielilor publice. sociali. financiari. judeţ sau oraş reuneşte cheltuieli cu destinaţii variate. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE În literatura şi practica financiară. istorice. Clasificarea administrativă. iar structura ministerelor şi subordonarea instituţiilor 33 . . un minister.sunt influenţate de condiţii economice. calculate ca suma a tuturor componentelor din care se scad transferurile de resurse financiare între diferitele categorii de bugete.manifestă tendinţe de creştere datorită unor factori demografici. clasificarea folosită de instituţiile specializate ale ONU.2. are la bază criteriul instituţiilor prin care se efectuează cheltuielile publice: ministere. unităţi administrativ-teritoriale etc.efectuarea lor se realizează cu îndeplinirea condiţiilor legale. există mai multe criterii de clasificare a cheltuielilor publice şi anume: clasificarea administrativă. financiară.consolidate. functională. după conţinutul de consum de produs intern brut sau avans de produs intern brut. economică. . .caracter nerambursabil. . în funcţie de rolul lor în procesul producţiei sociale. Dar acest criteriu are un dezavantaj esenţial prin faptul că.neconsolidate.finanţarea lor se realizează în raport cu gradul de subordonare al beneficiarului. 2.presupune exercitarea permanenetă a unui riguros control preventiv. politice.

Clasificarea economică a cheltuielilor publice are în vedere influenţa pe care o exercită asupra economiei. spitale. modernizări. de exemplu rambursarea împrumuturilor). informatizare. Clasificarea financiară Potrivit acestei clasificări cheltuielile publice se grupează în: cheltuieli definitive (cele care deţin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor publice. domeniile. cheltuieli materiale destinate achiziţionării de bunuri şi servicii. plăţi de dobânzi etc. sectoarele de activitate.publice se modifică periodic. cheltuieli temporare (sunt evidenţiate în conturile speciale ale trezoreriei şi sunt denumite operaţiuni de trezorerie. ceea ce nu permite comparabilitatea cheltuielilor publice în timp. cheltuieli cu subvenţii. securitate socială şi bunăstare. sănătate. spre care sunt îndreptate resursele financiare publice. diferitele categorii de cheltuieli şi distingem: a) cheltuieli curente (de funcţionare) care cuprind: cheltuieli de personal. Clasificarea economică este folosită în toate ţările. cultură. Clasificarea funcţională Această clasificare foloseşte drept criteriu. cercetare ştiinţifică. ordine publică şi siguranţă naţională. De aceea. Sunt cheltuieli care reprezintă un consum definitiv de produs intern brut şi trebuie să se reînnoiască anual. b) cheltuielile de capital (de investiţii) cuprind sumele alocate din buget pentru construirea de şcoli. ramurile. cheltuieli virtuale (se mai numesc şi cheltuieli posibile. educaţie. transferuri şi altele. Ele reflectă obiectivele politicii bugetare ale statului şi se referă la: apărarea naţională. sunt cheltuieli pe 34 . în cea mai mare parte a lor cheltuielile publice sunt cheltuieli curente. deoarece se repetă în fiecare exerciţiu financiar). acţiuni economice. protecţia mediului.

care se angajează să le efectueze în anumite condiţii. acţiuni economice. clasificarea administrativă. formarea brută de capital (investiţii brute şi creşterea stocurilor materiale). clasificarea funcţională. sănătate. 35 . recreere. locuinţe şi servicii comunale. modernizări etc.clasificaţia funcţională (vezi tabelul 2. .2). Clasificaţia funcţională a cheltuielilor publice cuprinde cheltuielile pentru: servicii publice generale.1). dobânzi aferente datoriei publice. cultură şi religie.clasificaţia economică (vezi tabelul 2. clasificaţia bugetară a cheltuielilor publice în România. clasificarea pe surse de finanţare. Clasificarea după rolul lor în procesul reproducţiei sociale Această clasificare împarte cheltuielile în: reale (negative) care cuprind: cheltuieli cu întreţinerea aparatului de stat. securitate socială. alte acţiuni. grupate astfel: bunuri şi servicii. În România. ordine internă şi securitate civilă. întreţinerea şi dotarea armatei etc. Clasificaţia economică a cheltuielilor publice cuprinde cheltuieli care reprezintă consum final. Cheltuieli economice au ca efect crearea de valoare adaugată şi reprezintă o avansare de produs intern brut. economice (pozitive) care se referă la: investiţiile efectuate de stat productive sau neproductive. se prezintă astfel: . garantarea de către stat a unor credite externe). cheltuielile sunt grupate în funcţie de patru tipuri de clasificare: clasificarea economică. în legea bugetului de stat. Clasificarea folosită de instituţiile specializate ale ONU La baza acestei clasificări stau două criterii principale: clasificaţia funcţională şi clasificaţia economică. Începând cu 1 ianuarie 2006. aparare. Ele reprezintă un consum definitiv de produs intern brut. subvenţii de exploatare şi alte transferuri curente. educaţie. de exemplu.

1.2. 2007. Văcărel (coordonator). p. EXCEDENT/DEFICIT (Cod 89) Titlu XV – rezerve. OPERAŢIUNI FINANCIARE (Cod 79) Titlu XIII – împrumuturi Titlu XIV – rambursări de credite D. excedente/deficit Sursa : I. Ediţia a VI-a. Principalele capitole ale cheltuielilor publice prevăzute în clasificaţia funcţională Cod/Titlu Denumirea indicatorilor PARTEA I – SERVICII PUBLICE GENERALE (Cod 50) 51 Autorităţi publice şî acţiuni externe 53 Cercetare fundamentală şi cercetare dezvoltare 54 Alte servicii publice generale 36 . REZERVE. Principalele titluri de cheltuieli prevăzute în clasificaţia economică Cod/Titlu 10 20 30 40 50 51 55 57 59 71 72 75 80 81 90 Denumirea indicatorilor A.136 Tabel 2. EDP. Finanţe publice. CHELTUIELI CURENTE (Cod 01) Titlu I – cheltuieli de personal Titlu II – bunuri şi servicii Titlu III – dobânzi Titlu IV – subvenţii Titlu V – fonduri de rezervă Titlu VI – transferuri între unităţi ale administraţiei publice Titlu VII – alte transferuri Titlu VIII – asistenţă socială Titlu IX – alte cheltuieli B. Bucureşti.Tabel 2. CHELTUIELI DE CAPITAL (Cod 70) Titlu X – active nefinanciare Titlu XI – active financiare Titlu XII – Fondul Naţional de Dezvoltare C.

EDP. servicii şi dezvoltare publică 74 Protecţia mediului PARTEA a V-a – ACŢIUNI ECONOMICE (Cod 79) 80 Acţiuni generale economice. Bucureşti. comerciale şi de muncă 81 Combustibili şi energie 82 Industria extractivă. prelucrare şi construcţii 83 Agricultură. poartă denumirea de credite bugetare. 2007. piscicultură şi vânătoare 84 Transporturi 85 Comunicaţii 86 Cercetare şi dezvoltare în domeniul economic 87 Alte acţiuni economice PARTEA a VI-a – REZERVE. LOCUINŢE. EXCEDENT/DEFICIT (Cod 96) 97 Rezerve 98 Excendent 99 Deficit Sursa : I. ca limită maximă. Finanţe publice.137 Înscrierea cheltuielilor publice în buget se efectuează potrivit principiului “ cheltuielile sunt limite maxime“. silvicultură.55 56 Dobânzi Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administraţiei PARTEA a II-a – APĂRARE. p. Văcărel (coordonator). 37 . MEDIU ŞI APE (Cod 69) 70 Locuinţe. Ediţia a VI-a. ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ (Cod 59) 60 Apărare 61 Ordine publică şi siguranţă naţională PARTEA a III-a – CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE (Cod 64) 65 Învăţământ 66 Sănătate 67 Cultură. iar nivelul cheltuielilor aprobate de Parlament. recreere şi religie 68 Asigurări şi asistenţă socială PARTEA a IV-a – SERVICII DE DEZVOLTARE PUBLICĂ.

1. nationale / dolari SUA 2. se poate exprima în preţuri curente ale anului respectiv sau în preţuri constante.2. care măsoară modificarea nivelului general al preţurilor în anul considerat 0 sau 1. Nivelul cheltuielilor publice se poate exprima prin intermediul următorilor indicatori: a) volumul cheltuielilor publice anuale în monedă naţională. se calculează pe baza relaţiei: nr . faţă de anul de bază. 38 .3. populatie Ch publ totale * curs schimb u. STRUCTURA ŞI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE 2.3. Nivelul cheltuielilor publice O analiză atentă a cheltuielilor publice contribuie la caracterizarea politicii financiare şi bugetare a fiecărui stat în diferite perioade de timp.3. Structura cheltuielilor publice 1 Transformarea valorilor din preturi curente în preţuri constante se efectuează cu ajutorul indicelui PIB deflator. folosind indicele PIB deflator1 sau indicele preturilor de consum. NIVELUL. b) ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut este indicatorul care ajută la caracterizarea nivelului cheltuielilor publice în fiecare stat într-o perioadă de timp şi se exprimă cu ajutorul relaţiei: Ch publ totale * 100 PIB c) cheltuielile publice medii pe locuitor exprimate în dolari SUA (pentru comparabilitate internaţională) sau euro (pentru comparabilitate europeană).2.m.

2. se pot efectua comparaţii între statele cu niveluri diferite de dezvoltare. cât şi indicatori ai structurii funcţionale (reprezintă ponderea fiecărei categorii de cheltuieli din punct de vedere al structurii functionale). pe seama structurii cheltuielilor. în totalul cheltuielilor publice se poate stabili în ce proporţie au fost orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective : sociale.3.3. Mai mult.Din punct de vedere al structurii cheltuielilor publice se pot calcula atât indicatori ai structurii economice (reflectă ponderea cheltuielilor curente şi a cheltuielilor publice). Indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt: 39 . administrative. a) Indicatorii structurii economice se calculează cu ajutorul relaţiilor: Ch curente * 100 Ch publ totale Ch de capital * 100 Ch publ totale b) Indicatorii structurii funcţionale se pot calcula astfel (de exemplu): Ch pt aparare * 100 Ch publ totale Ch pt educatie * 100 Ch publ totale Ch cu actiuni economice * 100 Ch publ totale Cu ajutorul ponderilor diferitelor categorii de cheltuieli publice. Dinamica cheltuielilor publice Dinamica cheltuielilor publice poate fi exprimată cu ajutorul anumitor indicatori care reflectă modificările care intervin într-o anumită perioadă de timp. determinarea structurii cheltuielilor publice serveşte la urmărirea în dinamică a modificării opţiunilor bugetare sau extrabugetare ale statelor. De asemenea. economice. militare.

Creşterea absolută se calculează (în perioada 0…1) atât în preţuri curente (nominale): Ch publ 1 − Ch publ 0 cât şi în preţuri constante (reale): Ch publ 1 Ch publ 0 − I1 I0 unde : I0 si I1 = indicii de creştere a preţurilor din perioada respectivă b) creşterea relativă a cheltuielilor publice (arată nivelul creşterii cheltuielilor publice în mărimi relative de la o perioadă la alta (%).în preţuri curente (nominale): Ch publ 1 − Ch publ 0 *100 Ch publ 0 40 .a) creşterea absolută a cheltuielilor publice (arată cu cât au crescut cheltuielile publice de la o perioadă la alta în mărime absolută).în preţuri curente (nominale): Ch publ 1 * 100 − 100 Ch publ 0 . Există doi indicatori ai creşterii relative: • Indicele creşterii relative .în preţuri constante (reale): Ch publ 1 I1 * 100 − 100 Ch publ 0 I0 • Creşterea în mărime relativă: .

mai pot fi calculaţi următorii indicatori: ..în preţuri constante (reale): Ch publ 1 Ch publ 0 − I1 I0 * 100 Ch publ 0 I0 Pentru o perioadă considerată. . 41 .modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor. Ch publ1 − Ch publ 0 Ch publ 0 ecp = PIB1 − PIB0 PIB0 Când ecp>1. . aceasta exprimă tendinţa de utilizare într-o mai mare masură a PIB pentru finanţarea cheltuielilor publice (cheltuielile publice sunt elastice faţă de creşterea PIB).modificarea ponderii cheltuielilor publice în produsul intern brut.modificarea structurii cheltuielilor publice (atât a structurii economice cât şi funcţionale). .elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut.indicatorul privind corespondenţa dintre creşterea cheltuielilor publice şi creşterea produsului intern brut (K) Ch publ1 Ch publ 0 k= PIB1 PIB0 .

locuitori) 0. d) cheltuiala publică medie pe locuitor în dolari SUA. b) creşterea relativă în preţuri nominale şi reale. f) elasticitatea cheltuielilor publice totale faţă de PIB. aceasta exprimă tendinţa de reducere a cheltuielilor publice în PIB (cheltuielile publice sunt inelastice faţă de creşterea PIB). 2.4. e) indicatorul privind corespondenţa dintre creşterea cheltuielilor publice totale şi creşterea PIB. c) ponderea cheltuielilor publice în PIB.430 0. Rezolvare: a) creşterea absolută în: 42 .8 111.Când epc<1.0 Cursul de schimb (euro/$) 0. euro.400 21.13 Produsul Intern Brut (mil.200 curente) Populaţia (mil.437 Pe baza acestor date să se calculeze: a) creşterea absolută în preţuri nominale şi reale. euro. preţuri 7871 9419 curente) Indicele preţurilor de consum (1995=100) 104. preţuri 18.99 1. APLICAŢII REZOLVATE Aplicaţia 1 Se cunosc următoarele date referitoare la Luxemburg: INDICATORI 2000 2002 Cheltuieli publice totale (mil.

419 − 7..871 * 100 = * 100 = 42.871 * 100 = * 100 = 19.400 43 .419 * 100 − 100 = * 100 − 100 = 19.8 I0 c) ponderea cheltuielilor publice în PIB 2000: Ch publ 0 7.548 mil euro .preţuri reale: Ch publ1 Ch publ 0 9.8 sau ● creşterea în mărime relativă .871 − =985.048 I1 I0 mil euro b) creşterea relativă: ● indicele creşterii relative: .0 * 100 − 100 = 12.11 1.419 7.419 111.8 * 100 = = 12.66 % Ch publ 0 7.preţuri reale: Ch publ1 I1 *100 − 100 = Ch publ0 I0 9.871 = 1.871 104.preţuri nominale: Ch publ 1 −Ch publ 0 = 9.09 − = 1.preţuri reale: Ch publ 1 Ch publ 0 9.871 − − I1 I0 111 104.preturi nominale: Ch publ 1 − Ch publ 0 9.871 .98% 7.871 104.419 – 7.preţuri nominale: Ch publ 1 9.66 % Ch publ 0 7.871 .77% PIB 0 18.419 7.98% Ch publ 0 7.

2002: Ch publ 1 9. 7.489 $ / loc 0 0 Ch publ 7.200 − 18 . preţuri curente) 5.400 7.430 * 0.419 Ch publ 0 K= = 7.200 d) cheltuiala publică medie pe locuitor: 0 2000: Populatie * Curs de schimb = 0.871 = 1. forinţi.419 e) indicatorul privind corespondenţa dintre creşterea cheltuielilor publice totale şi creşterea PIB: Ch publ1 9.400 PIB0 f) elasticitatea cheltuielilor publice totale faţă de PIB: ecp = Ch publ 1 − Ch publ 0 PIB1 − PIB 0 Ch publ 0 9.887.871 = 1.419 * 100 = * 100 = 44.871 1 2002: Populatie * Curs de schimb = 0.99 = 18 .1 44 .074 $ / loc 1 1 Ch publ 9.13 = 19 .988. Aplicaţia 2 Să se calculeze creşterea absolută şi relativă în preţuri curente (nominale) şi constante (reale) ponderea lor în PIB şi cheltuiala publică medie pe locuitor în dolari SUA în perioada 2000-2002 pentru Ungaria cunoscând datele: INDICATORI 2000 2002 Cheltuieli publice totale (mld.200 18.871 = PIB 0 21 .27 18.03 PIB1 21.42% PIB1 21 .419 − 7.400 Când ecp>1  cheltuielile publice sunt elastice faţă de PIB.437 * 1. exprimă tendinţa de utilizare într-o mai mare măsură a PIB pentru finanţarea cheltuielilor publice.

59 219 .5 3.876 9.2 mld.9 183 .66 % 5887 .393 45 .5 252.52 11.5 * 100 = 13 .9 7988 .1 −5887 .Indicele preţurilor de consum (1995=100) Cursul de schimb (forinţi/$ SUA) PIB (mld.92 Rezolvare: 1.9 183 .9 7988 .1 − 5887 .66 % 5887 .5 indicele creşterii relative: 7988 .8 183 .1 219 . preţuri curente) Populaţia (mil.03 14.5 preţuri nominale: preţuri reale: – sau • – creşterea în mărime relativă: preţuri nominale: preţuri reale: – 7988 .8 * 100 −100 = 13.67 % 11 .9 * 100 = 51. forinţi. creşterea absolută: – preţuri nominale: – preţuri reale: Forinţi 2.27 % 5887 .1 * 100 −100 = 35 .9 − 219 .8 183 .887 .9 * 100 = 35 .9 * 100 − * 100 = 425 .1 5887 . 7988 .8 279.393 10. forinţi mld.9 = 2100 .1 5887 . locuitori) 9 183. creşterea relativă: • – 7988 .27 % 5887 .07 219. ponderea cheltuielilor publice în PIB: 2000: 5.

4 +6.7 42.52 7988 .69 % 14 .1 = 2.2 100. Să se calculeze structura funcţională a cheltuielilor publice ale României şi să se evidenţieze mutaţiile produse în perioada 2001-2003 cunoscând datele: 46 . 1 231.698 $ / locuitor 10 .1 * 100 = 53. 85.92 * 279 .012.07 * 252 . cheltuiala publică medie pe locuitor în $ SUA: 2000: 2002: 5887 .5 -8.566.22 50.03 Aplicaţia 3 II.045.0 35.988. din care: A. 100 2 166.5 49.2 100 79. Cheltuieli de capital 2001 Sumă absolută % 194.1 30.876 4. Cheltuieli curente a) cumpărări de bunuri si servicii b) dobânzi c) subvenţii şi transferuri B.885 $ / locuitor 9.18 II.832. Să se calculeze structura economică a cheltuielilor publice ale României şi să se evidenţieze mutaţiile produse în perioada 2001-2003 cunoscând următoarele date: INDICATORI Total cheltuieli publice.23 3 20. 9 81.48 8 21.76 8 43.3 27.388.158.202.2002: 7.510. 2 59.988 .82 1 46.1 +7.34 70.22 0 27.7 2003 Sumă absolută % 291.9 =1.656.617.2 +1.398.1 14.6 0 +% -6.

3 1.2 -5.7 100 10.8 19.9 2.748.24 +3.37 8 3.174.818.853.77 10.99 1 2 3 4 5 6 7 Servicii publice generale Aparare naţională Ordine publică şi siguranţă naţională Învăţământ Sănătate Securitate socială Servcii.6 36.5 1.6 4.7 18.2 1 9.6 10.3 15.5 63.260.5 1.037. INDICATORI Total cheltuieli publice.855.4 90.63 5.00 +0. 1 21.242. 47 .395.4 +0.853.042.6 12.288. Ordonarea diferitelor categorii de cheltuieli publice ale României după ponderea lor în structura funcţională în anii 20012003.8 30.07 31.03 9 10 21.0 15.22 +% -2.67 -0.85 1 5. din care: 2001 Sumă absolută % 194.20 +0.5 100 7.04 III.098.166.20 4.13 37.13 9.496. dezvoltare publică şi locuinţe Cultură.848.7 17.Nr. crt.0 8.398.0 2003 Sumă absolută % 291.55 5.6 31. 2 19.26 +0.9 6 2.19 4.4 71.296.85 5.754.045.79 1 3.9 +1.875.07 4.8 +2. religie şi activităţi privind activitatea sportivă şi de tineret Acţiuni şi obiective economice Alte cheltuieli 10.335.

crt.730 1.255 31.9 10.13 5 Servicii publice generale 7.81 6 3 Apărare naţională 10.lei. mil.2 1 4 Ordine publică şi 9.m.Po z 1 2 3 4 5 2001 CATEGORIE CHELTUIELI Securitate socială Acţiuni şi obiective economice Servicii publice generale Ordine publică şi siguranţă naţională Apărare naţională 2003 Poz CATEGORIE % CHELTUIELI % 37. mld.126 22. 48 1999 152.9 economice 21.388 2000 389.22 2.lei.46 22.85 siguranţă naţională 10. APLICAŢII DE REZOLVAT Aplicaţia 1 Pentru România calculaţi următorii indicatori pe baza datelor prezentate în tabelul de mai jos: a) creşterea absolută în preţuri curente. 1995=100 Lei/$ mld.4 9. d) ponderea cheltuielilor publice în PIB.40 .21 2 Acţiuni şi obiective 18. pr.0 18. b) creşterea absolută în preţuri constante.5. INDICATORI Cheltuieli publice totale Indicele preţurilor de consum Cursul de schimb PIB Populaţia u.607.4 1.crt. e) cheltuiala publică medie pe locuitor în $ SUA.597 545.loc. c) creşterea relativă în preţuri nominale şi reale.320 820.0 1 Securitate socială 31. pr.154.

Populaţia (mil.63 Să se calculeze: – creşterea absolută şi relativă a cheltuielilor publice totale. bolivari.Cheltuieli publice totale(în mld. bolivari.2 3. Cursul de schimb (bolivari/$ SUA) 648.Aplicaţia 2 Se dau următoarele date pentru Venezuela conform anuarului de Statistică Financiară Internaţională a F. preţuri curente) 17. 3) Ponderea cheltuielilor publice în PIB. 4) Cheltuiala publică medie pe locuitor în $ SUA. în preţuri curente şi preţuri constante.288. pentru perioada 2000-2002: INDICATORI 2000 1. 49 . în cei doi ani consideraţi.M.4 2.I.577 5. 5) Indicatorul privind corespondenţa dintre creşterea cheltuielilor publice şi creşterea PIB. Aplicaţia 3 Pe baza datelor din tabelul de mai jos referitoare la cheltuielile publice ale Franţei să se calculeze: 1) Creşterea absolută a cheltuielilor publice în preţuri nominale. – ponderea cheltuielilor publice în PIB.2 4. Analizaţi evoluţia acestor indicatori. preţuri curente) 65.0 763. în $ SUA.451 24. 6) Elasticitatea cheltuielilor publice faţă de PIB. – cheltuiala publică medie pe locuitor.236.71 2002 26.0 82. PIB (mld. 2) Creşterea relativă a cheltuielilor publice în preţuri reale.9 658. locuitori) 23. Indicele preţurilor constante (1995=100) 503. – elasticitatea cheltuielilor publice faţă de PIB.

99 1.56 Cheltuielile publice totale consolidate = cheltuieli publice totale – transferuri Să se calculeze cheltuielile publice în anii N-1 şi N.crt mld.m.crt mil.m.0 59.349.crt % u.u.pr.m.026 704 858 112 144 9.m.m.crt mld.crt mld. N–1 1.13 1.M.pr.crt mld.188 858 1.590 1.436 12.u. ponderea cheltuielilor publice consolidate în PIB şi cheltuiala publică medie consolidată pe locuitor în $ SUA.pr.203 79 723 1.0 59. locuitori) 2000 730.u.INDICATORI Cheltuieli publice totale (mld.92 8.u.96 7.m. preţuri curente) Populaţia (mil.405.nat/$ SUA mld.230 907 63 N 1.pr.crt mld. Aplicaţia 5 50 . loc.m.669 108.m.u.u.006 63. euro. euro.0 1. creşterea absolută şi relativă în preţuri nominale şi reale a cheltuielilor publice consolidate.pr.u.3 66.5 0.19 Aplicaţia 4 Se consideră următoarele date referitoare la statul „G”: INDICATORI Cheltuielile bugetului federal Cheltuielile fondurilor securităţii sociale Cheltuielile fondurilor speciale extrabugetare Cheltuielile bugetelor landurilor Cheltuielile bugetelor locale Transferuri între bugete Indicele preţurilor constante Cursul de schimb PIB Populaţia U. mld.pr. preţuri curente) Indicele preţurilor de consum (euro/$) Cursul de schimb (euro/$ SUA) PIB (mld.10 2002 796.pr.126 104.

cunoscând următoarele date: INDICATORI 1998 2002 Total cheltuieli publice în milioane £ 334.56 452.Să se calculeze structura economică a cheltuielilor publice ale Marii Britanii în perioada 1998-2002.60 – Educaţie 9.23 94.83 54.6.20 13.15 – Ordine publică 10.70 48. cunoscând următoarele date: Indicatori Total cheltuieli publice în milioane £ preţuri curente. TESTE GRILĂ 51 .80 8. transferuri B.54 47.75 2002 473. Cheltuieli curente a) cumpărări de bunuri şi servicii b) dobânzi c) subvenţii.00 – Locuinţe 7.33 Aplicaţia 6 Să se calculeze structura funcţională a cheltuielilor publice ale Marii Britanii în perioada 1998-2002.90 –Alte cheltuieli – – 2.60 2. din care: A.13 18.21 – Apărare 35.50 38.41 21.00 289.40 – Acţiuni şi obiective economice 42.00 155.12 473.10 52.12 286.20 – Cultură şi religie 1. Cheltuieli de capital 1998 334.30 – Sănătate 38.37 75.80 – Securitate socială şi bunăstare 98.40 19.00 156.56 preţuri curente.82 68. din care: – Servicii publice generale 12.

Care din următoarele cheltuieli nu se includ în cheltuielile publice: a) cheltuielile publice efectuate de administraţiile centrale de stat. c) apar cu ocazia utilizării resurselor financiare publice. 3. Care dintre afirmaţiile referitoare la caracteristicile cheltuielilor publice nu este adevărată? a) se stabilesc între stat şi persoane fizice şi juridice.1. b) cheltuielile publice efectuate de administraţiile de stat locale. c) cheltuielile finanţate din fondurile asigurărilor sociale de stat. b) creşterea rolului intervenţionist al statului. 52 2. Care dintre cheltuielile enumerate nu se regăsesc în structura economică a cheltuielilor publice? a) prime acordate producătorilor agricoli. . e) cheltuieli materiale şi servicii de personal. e) cheltuielile societăţilor comerciale. 4. c) dobânzi aferente datoriei publice. d) cheltuielile organismelor internaţionale. Nivelul cheltuielilor publice nu depinde de: a) mărimea şi structura populaţiei. b) subvenţii şi transferuri. b) exprimă relaţii economico-sociale. e) cheltuirea resurselor financiare publice are drept scop îndeplinirea funcţiilor statului. d) se exprimă şi în formă bănească şi sub forma prestaţiilor în muncă. d) contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale.

2. d) cheltuieli pentru reparaţii curente. 7. c) cheltuieli pentru procurare de echipamente electronice de calcul. b) fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului. d) factori militari. 53 6. c) fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. clasificarea administrativă. .c) gradul de dezvoltare economică şi socială a statului. e) nivelul cantităţii de bani în circulaţie. clasificarea financiară. d) fonduri din care se vor acorda unele categorii de împrumuturi pentru finalizarea unor obiective aprobate prin conveţii bilaterale. clasificarea funcţională. Care dintre următoarele cheltuieli nu se regăsesc în cheltuielile curente ale activităţii de învăţământ: a) cheltuieli pentru întreţinere. 4. Care din clasificările cheltuielilor publice se foloseşte în legea bugetară din România: 1. clasificarea economică. politici. b) cheltuieli pentru gospodărire. 5. e) acorduri guvernamentale pentru persoanele cu statutul de refugiat şi lipsite de mijloace de existenţă. Care din următoarele fonduri nu sunt cuprinse în cadrul cheltuielilor bugetului de stat: a) fondul de asigurări sociale de sănătate. e) cheltuieli de personal. 3.

d) indemnizaţii pentru maternitate. c) 1.3. a) 1. clasificarea în cheltuieli cu sau fără contraprestaţie. 6. e) ajutor social. clasificarea în cheltuieli definitive şi provizorii. precum şi acţiuni din domeniul sportului. cultele.3. e) 1. c) alocaţia de stat pentru copii. e) în prezent. Instituţiile de cultură. în toate ţările se manifestă tendinţe de creştere. Care din trăsăturile de mai jos nu caracterizează cheltuielile publice? a) alocarea lor se bazează pe norme legale. În structura cheltuielilor cu asistenţă socială nu intră: a) indemnizaţii de naştere.6. 5. b) alocaţii pentru plasament familial.6. tineretului nu se pot finanţa prin unul din următoarele sisteme de finanţare: a) finanţare din venituri extrabugetare şi credite bancare.3.5. 10. b) au caracter nerambursabil. c) au în mare măsură o destinaţie neproductivă.4. artă.2. b) 2.6. 54 9. b) finanţare bugetară.8.5. d) 4. d) au caracter rambursabil. .

d) finanţare venituri extrabugetare şi alocaţii de la buget. e) un indicator calculat de fiecare ţară după o metodologie proprie stabilită în funcţie de numărul populaţiei şi standardul de viaţă. e) autofinanţare (finanţare integral din venituri extrabugetare). 3. c) un indicator care exprimă nivelul produsului intern brut pe locuitor. 12. b) 1. e) 3. 4.5. 2. c) 2.3.4. 55 . clasificarea economică. clasificarea administrativă sau instituţională. b) un indicator care reflectă numărul şi structura resurselor umane ale unui stat. clasificarea după rolul cheltuielilor în procesul reproducţiei sociale. Indicatorul dezvoltării umane (IDU) reprezintă: a) un indicator calculat numai în cazul ţărilor dezvoltate. d) un indicator care reflectă nivelul dezvoltării economice a statelor cu un pronunţat accent asupra componentelor de natură socială şi umană.4. a) 2. clasificarea funcţională.c) finanţare fonduri extrabugetare. d) 2.3. din din 11. clasificarea financiară. 5. Care din clasificările cheltuielilor publice reprezintă clasificarea folosită de instituţiile specializate ale ONU? 1.

b) persoanelor rămase temporar fără loc de muncă în urma restructurărilor sau altor măsuri de reducere a activităţii agenţilor economici. uman. c) persoanelor rămase temporar fără loc de muncă. b) reprezintă totalitatea cheltuielilor care conduc la creşterea aptitudinilor fizice şi intelectuale ale indivizilor luaţi ca agenţi productivi actuali sau viitori. 56 . 14. Cheltuieli pentru ajutorul de şomaj sunt destinate: a) persoanelor care nu au lucrat şi nu au nici un venit. c) în structura lor se cuprind investiţia intelectuală. investiţia în cultură. datorită nerespectării disciplinei la locul de muncă. d) persoanelor incapabile de a munci din cauza invalidităţii în urma unui accident de muncă.13. d) se realizează pe perioade scurte de timp spre deosebire de investiţiile materiale care sunt investiţii pe termen lung. e) reprezintă un avans de venit naţional. investiţia în sănătate. Investiţiile în resurse umane nu au una din caracteristicile următoare: a) sunt suple şi au efecte multiple în domeniul economic. social. ele conduc la crearea de venit naţional şi contribuie la dezvoltarea economicosocială.

7. 15. rezultat al progresului pe planul ştiinţei şi al experienţei sociale. INDICATORI ŞI METODOLOGIE DE DETERMINARE 2. în timp.7. b) ponderea cheltuielilor publice în PIB. Dacă acum câteva decenii conceptul a fost folosit doar pentru a explica investiţiile în capitalul uman.1. 2. e) cheltuiala publică medie pe locuitor în $ SUA. c) indicatorii structurii economice a cheltuielilor publice.e) persoanelor disponibilizate (şomerilor) pentru toată perioada până reuşesc să-şi găsească un loc de muncă. În ultimii ani. conceptul a câştigat în conţinut şi sferă de 57 . DEZVOLTAREA UMANĂ: CONCEPT. Care dintre indicatorii de analiză a cheltuielilor publice sunt cel mai puţin semnificativi pentru a caracteriza cheltuielile publice: a) indicatorii structurii funcţionale a cheltuielilor publice. Conceptul de dezvoltare umană Dezvoltarea umană nu trebuie privită neapărat ca un concept nou. d) mărimea absolută a cheltuielilor publice în monedă naţională. literatura a început să evidenţieze tendinţa de a atribui acestei sintagme semnul de dezvoltare a resurselor umane.

Aşadar. aspiraţiilor şi capacităţilor sale. p. rasei. în centrul efortului de dezvoltare a tuturor ţărilor. care să acopere toate aspectele vieţii omeneşti. tratarea sa devenind mult mai profundă. Totodată. a nevoilor. naţionalităţii. să acumuleze cunoştinţe şi să aibă acces la resursele de care au nevoie pentru a duce o viaţă decentă. Aşa cum se arată în Raportul Mondial al Dezvoltării Umane elaborat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) pentru anul 1995 „dezvoltarea umană reprezintă un proces care vizează lărgirea posibilităţilor oferite indivizilor”2. 13. Aceste trei aspecte considerate importante. Indiferent de gradul dezvoltării atins de o ţară. pentru toţi indivizii.cuprindere. Paris. religiei. Această viziune sublinia necesitatea plasării individului. nu epuizează în totalitate sfera 2 Rapport mondial sur le développement humain 1995. 1995. al sexului. în ţările bogate şi în cele în curs de dezvoltare pentru prezent şi pentru viitor. 58 . cetăţenii acesteia sunt interesaţi să aibă o viaţă lungă şi sănătoasă. accentul era pus pe necesitatea afirmării caracterului inacceptabil al oricărei prejudecăţi sau discriminări din punctul de vedere al clasei sociale. publié par le Programme des Nation Unites pour le Développement (PNUD) par Economica. comunităţii sau vârstei. venise momentul de a găsi o viziune globală pentru a ameliora bunăstarea oamenilor.

59 . p. valorile culturale. Văcărel. pe de altă parte. opţiunile şi experienţa moştenită sau dobândită. economice. 4 Humain Development Report. şi amplificarea şi utilizarea potenţialului uman.. 1990.3 Dezvoltarea umană poate fi definită. 2001. Politici fiscale şi bugetare în România 1990-2000. p. Editura Expert.”4. drept „. de pe poziţiile indivizilor. urmărind căile de lărgire a posibilităţilor opţionale. De aceea. 408.. dar şi posibilitatea acestora de a beneficia de ele. Conceptul de dezvoltare umană tratează în mod coerent producţia şi distribuirea bunurilor şi serviciilor. de a-şi pune în valoare cunoştinţele. pe de o parte. trebuie să existe un echilibru între dorinţa oamenilor de a se bucura de o viaţă demnă. UNDP. de a crea. sociale şi de altă natură ale oamenilor. Conceptul dezvoltării umane este menţionat şi în Raportul Mondial asupra Dezvoltării Umane din anul 1998 unde se 3 I. de a-şi completa continuu cunoştinţele şi de a le valorifica în modul dorit. în sens larg.dezvoltării umane. El analizează toate aspectele referitoare la societate – creşterea economică. de a produce.. schimburile. ocuparea forţei de muncă. libertăţile politice.. Ea mai cuprinde drepturile politice. care să le permită nu numai atingerea unei mai mari longevităţi. procesul prin care oamenii au şansa alegerii dintre mai multe alternative. 10. a unui standard de viaţă cât mai decent. dar şi a unui grad cât mai înalt de cunoaştere şi respectiv.

Dezvoltarea umană trebuie să garanteze că generaţiile viitoare vor beneficia de condiţii mult mai bune decât cele de azi. Deşi preocupările legate de aspectele macroeconomice rămân o condiţie importantă pentru politicile de dezvoltare umană. Economica. Conceptul de dezvoltare umană reuneşte valenţele legate de investiţia în capital uman (încrederea dezvoltării capacităţilor. copii. fără nici o discriminare. 1998. Dacă din perspectivă istorică. 22. pentru ca toţi oamenii să poată să-şi dezvolte potenţialităţile lor”5. care permit evaluarea contribuţiei oamenilor şi implicit a educaţiei. dezvoltarea umană presupune o lume în care consumul să fie repartizat încât toţi oamenii să aibă mâncare suficientă. la creşterea produsului naţional brut pe locuitor. Paris. copiii să nu fie privaţi de dreptul de a primi educaţie. atitudinilor şi cunoştinţelor oamenilor) cu cele vizând utilizarea productivă a oamenilor. condiţiile economice au avut un rol 5 Rapport mondial sur le développement humain 1998. p. Astfel. PNUD. preocupările oamenilor sunt acum la fel de importante pentru a fi luate în considerare în procesul formulării acestor politici. aptitudinilor. să nu-i fie refuzat dreptul de a primi îngrijiri medicale nici unui om.precizează: „dezvoltarea umană este fundamentată pe principiul universalităţii drepturilor esenţiale ale tuturor persoanelor. bărbaţi. femei. 60 .

PNUD. 2. s-a demonstrat că dezvoltarea economică nu este un scop în sine. Bucureşti. 2001. După cum am afirmat. 12. p.2. Văcărel. rapoartele dezvoltării umane au introdus noi concepte şi abordări după 1990 însă preocuparea lor principală au reprezentat-o întotdeauna oamenii. Indicatorii dezvoltării umane şi metodologia de determinare Ca dezvoltarea umană să poată fi realizată. Editura Expert. p. toate celelalte condiţii menţionate anterior nu mai pot fi privite astăzi decât făcând parte din procesul de dezvoltare. 61 .covârşitor asupra evoluţiei speciei umane. ci mai degrabă un mijloc în slujba oamenilor. ca fiind beneficiarii finali ai dezvoltării prin implicarea acestora însă şi ca participanţi la procesul de dezvoltare.7. acumularea unui volum cât mai mare de cunoştinţe. iar abordarea dezvoltării umane beneficiază de un enorm potenţial pentru analizarea situaţiilor şi politicilor la nivel naţional. Învăţământul – factor important al dezvoltării umane. la baza acesteia trebuie să existe trei condiţii considerate esenţiale7: • • viaţă îndelungată şi în acelaşi timp sănătoasă. 6 7 Raportul naţional al dezvoltării umane în România 2001-2002. Politici fiscale şi bugetare în România 1990-2000. I. În esenţă. Astfel. „dezvoltarea umană reprezintă evoluţia oamenilor pentru oameni şi prin oameni”6. 408.

Dar.• acces la resursele necesare pentru atingerea unui nivel de viaţă decent pentru fiecare individ.1. IDU – indicator important al dezvoltării umane Indicele dezvoltării umane s-a dovedit o măsură de succes. indicele disparităţii între sexe (IDS). 21. nu putem vorbi despre dezvoltarea umană fără a preciza principalii indicatori care o caracterizează: indicele dezvoltării umane (IDU). PNUD. şi anume indicatorul dezvoltării umane.7. ci şi pentru cele viitoare pentru a asigura în timp durabilitate dezvoltării umane. p. Astfel. indicele participării femeilor la activitatea economică şi socială (IPF). accesul la aceste condiţii trebuie să fie asigurat nu numai pentru generaţiile prezente. Acest indicator arată drumul pe care îl are de parcurs o ţară pentru a atinge cele mai mari performanţe cunoscute la nivel mondial. România 2005. 62 . 2. indicele sărăciei umane (IPH). măsurarea progresului unei ţări prin luarea în calcul a unor indici ai durabilităţii sociale şi economice a fost realizată cu ajutorul unui indice compozit. ar fi corect să privim acest indicator ca fiind una dintre componentele care furnizează datele de plecare 8 Raportul Naţional al Dezvoltării Umane 2003-2005. Însă. o alternativă la măsurarea dezvoltării prin indicatori economici8 după cum se menţiona şi în Raportul Naţional al Dezvoltării Umane 2003-2005. Prin urmare.2.

Rapport mondial sur le développement 1999. • cel de-al treilea indicator folosit ca măsură a standardului de viaţă este PIB pe locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare în dolari SUA. 11 Un dolar exprimat la paritatea puterii de cumpărare într-o ţară dată. Calcularea indicatorului dezvoltării umane este posibilă prin introducerea a trei variabile10: • speranţa de viaţă la naştere (numărul de ani pe care i-ar trăi un nou născut dacă rata curentă a mortalităţii ar rămâne aceeaşi).11 9 Ibidem. sau care ştiu să scrie şi să citească fără a avea o şcoală absolvită în totalul populaţiei de 15 ani şi peste această vârstă şi rata brută de cuprindere în învăţământul de toate gradele care reprezintă numărul de elevi înscrişi într-un nivel de învăţământ. • nivelul instruirii (nivelul educaţional) compus din alfabetizarea adulţilor. permite procurarea aceleiaşi cantităţi de bunuri şi servicii care se cumpără cu un dolar SUA în economia din Statele Unite ale Americii. 1999. Conversia monedei naţionale în PPA permite o comparaţie generală a nivelului preţurilor reale între ţări. 23. ca procent din totalul populaţiei din grupa de vârstă respectivă.pentru analiza oportunităţilor şi obstacolelor pentru politicile dezvoltării umane9. De Boeck Université. Rapport Mondial sur le Développement Humain. p. reflectat de ponderea persoanelor de 15 ani şi peste această vârstă care au frecventat sau au absolvit o şcoală. în acelaşi fel în care indicele preţurilor permite să se compare valoarea reală a unei norme de timp. 63 10 .

23. 64 . Rapport mondial sur le développement 1999. Acesta rezultă din împărţirea sumei celor trei indici la 3. sunt fixate valori minime şi maxime pentru fiecare indicator luat în calculul IDU. Pentru a calcula indicatorii celor trei dimensiuni. p. iar metodologia sa de calcul a fost perfecţionată de-a lungul ultimului deceniu. De Boeck Université. sunt alese valori minime si maxime pentru fiecare indicator. Aşa cum afirma laureatul premiului Nobel pentru Economie (1998) Amartya Sen. Valoarea indicelui dezvoltării umane a unei ţări arată distanţa până la valoarea maximă posibilă 1. Indicatorul dezvoltării umane este calculat printr-o metodă simplă care permite ca toate cele trei componente să fie convertite în indici. şi se măsoară pe o scală de la 0 la 1. sau opusul acesteia şi permite comparaţia între ţări. indicatorul dezvoltării umane „nu trebuie considerat altceva decât ca o incitare la cercetarea bogăţiei informaţiilor conţinute în raportul mondial al dezvoltării”12. indicatorul dezvoltării umane acţionează ca un barometru pentru schimbările ce au loc în creşterea bunăstării oamenilor şi pentru a compara progresele obţinute. indicele dezvoltării umane este departe de a fi perfect.În opinia noastră. Potrivit metodologiei de calcul sabilită de PNUD. astfel: • 12 speranţa de viaţă la naştere: 25-85 ani. Ca orice indicator.

stabilit 13 Raportul mondial asupra dezvoltării umane 2003-2005. se calculează indici specifici corespunzători fiecăreia dintre cele trei dimensiuni ale dezvoltării umane după relaţia13: Indicator = Valoarea reală −Valoarea m inim ă Valoarea m axim −Valoarea m ă inim ă Indicele nivelului de educaţie se calculează ca medie aritmetică ponderată între gradul de alfabetizare a populaţiei şi rata brută de cuprindere în învăţământ astfel: 2 × ind grad de alfabetiza re + 1 × ind grad de cuprindere în învatamant 3 Indice = Calcularea standardului de viaţă exprimat prin indicatorul PIB pe locuitor se face pornind de la nivelul real al PIB pe locuitor din ţara respectivă. p. calculat la paritatea puterii de cumpărare.• 100%. • 100%. Pe baza valorilor reale ale indicatorilor şi a celor stabilite de PNUD. 65 . Nivelul respectiv se ajustează în cazul în care el depăşeşte un nivel mediu mondial al PIB pe locuitor. • gradul de alfabetizare a populaţiei adulte: 0%rata brută de cuprindere în învăţământ: 0%PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare: 100-40.000 dolari SUA. 134. PNUD.

1. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. indicatorii şi dimensiunea indicilor sunt cele trei componente care participă la determinarea indicatorului dezvoltării umane după cum se observă şi în figura 2. O viaţă cât mai lungă şi sănătoasă Acumularea unui volum cât mai mare de cunoştinţe de cunoştiinţe Rata brută de cuprindere în învăţământ Standard de viaţă decent Elemente: Indicatori: Speranţa de viaţă la naştere Grad de alfabetizare P. valoare minim ă Indicatorul dezvoltării umane (IDU) se calculează ca medie aritmetică a celor trei indici14: IDU = ind sp viaţi + ind niv de educa ţdu + ind PIB / locuitor la PPC 3 Elementele. Finanţe publice. valoare maxim ă − log.pentru anul respectiv. valoare minim ă log. pe locuitor la PPC Dimensiunea 14 Indicele speranţei de viaţă Indicele nivelului de instruire (educaţie) Indicele P.I. 2003. INDICATORUL DEZVOLTĂRII UMANE 66 . 230.B. Văcărel (coordonator). Se foloseşte pentru calcularea acestui indicator formula lui Atkinson de utilitate marginală a venitului care constă din diferenţa aceloraşi valori logaritmate: Indice = log.I.B. pe locuitor I. valoare real ă − log. p.

în 67 .500). • ţări cu nivel scăzut al dezvoltării umane (IDU sub 0. În Raportul Mondial al Dezvoltării Umane pe 2005 sunt cuprinse 177 de ţări grupate după nivelul dezvoltării umane.500-0. oferind în acelaşi timp posibilitatea de a se interveni direct asupra acelei componente care influenţează în mod negativ evoluţia lui la nivel naţional.indicilor: Fig. • ţări cu nivel mediu al dezvoltării umane (IDU între 0.799). indicatorul dezvoltării umane este cel care stabileşte locul ocupat de fiecare ţară la nivel mondial. În raport de acest indicator. ţările lumii se împart în trei grupe: • ţări cu nivel ridicat al dezvoltării umane (IDU peste 0. Prin urmare. 258.800). 2004. UNDP.1 Determinarea indicatorului dezvoltării umane Sursa: Human Development Report. p. 2.

500) se află: Nigeria (0. astfel: 55 de ţări sunt considerate cu un nivel al dezvoltării umane ridicat.944). Mali (0. standardul de viaţă (PIB pe locuitor la PPC) Islanda – 31.243. 16 Australia locul 3 (0. Suedia locul 6 (0. 86 de ţări cu un nivel mediu şi 36 de ţări cu nivel scăzut al dezvoltării umane. în anul 2003.281 – locul 177). Suedia – 26. Canada locul 5 (0. România.2.786.955). În categoria ţărilor cu un indice al dezvoltării umane scăzut (IDU inferior lui 0.298).963).317). Indicatorul dezvoltării umane poate veni în completarea indicatorilor economici sau poate fi corelat cu alţi indicatori 15 Speranţa de viaţă Islanda (2003) – 80.947). SUA locul 10 (0. de Islanda (0. potrivit datelor cuprinse în raportul menţionat.949). Niger (0.453). Primul loc îl ocupă în continuare Norvegia (0.945). Suedia – 80.anul 2003. ai Islandei. Suedia – 94%. Belgia locul 9 (0.298 PIB pe locuitor la PPC). Remarcăm. Burkina Faso (0.7. nivelul instruirii Islanda – 96%.946). Elveţia locul 7 (0. ocupă poziţia 64 cu un IDU de 0. Alte ţări dezvoltate ocupă primele 10 locuri ale clasamentului16. 68 . ca urmare a creşterii standardului de viaţă (62.949). Sierra-Leone (0. ocuparea locului 4 de către Luxemburg (2003).956) spre deosebire de anul 2002 când acest loc era ocupat de Suedia. Irlanda locul 8 (0.750. în comparaţie cu ai Suediei în anul 200315. când acesta ocupa locul 15.333). Poziţia a II-a este ocupată. Acestă poziţie se explică prin creşterea valorii celor trei indicatori luaţi în calculul IDU. spre deosebire de anul 2002.

pentru a asigura o imagine de ansamblu a schimbărilor în dezvoltarea societăţii. 2. indicele participării femeilor la activitatea economică şi socială (IPF). indicele sărăciei umane 69 . indicatori de mediu. sociale şi politice. indicele de participare a femeilor măsoară inagalităţile dintre bărbaţi şi femei pe planul oportunităţilor economice. disparităţile dintre urban şi rural.2. În timp ce indicele disparităţii între sexe evaluează progresele dezvoltării umane de bază prin cercetarea inegalităţilor dintre bărbaţi şi femei. cultura şi comunicarea. mai pot fi calculaţi indicatori privind sănătatea.7. O parte din aceşti indicatori reflectă aspecte ale coeziuniii sociale ca o nouă dimensiune a dezvoltării umane şi evidenţiază contribuţia acestor factori la dezvoltarea umană. violenţa şi criminalitatea. Pe lângă acest indicator important. indicatori privind structura veniturilor şi cheltuielilor gospodăriilor. (IPH) În Raportul Mondial al Dezvoltării Umane pe 1995 s-a introdus indicele disparităţii între sexe în dezvoltarea umană şi indicele participării femeilor la activitatea economică şi socială. alţi indicatori care reflectă urbanizarea.2. şomajul. educaţia. Alţi indicatori: indicele disparităţii între sexe (IDS).

Raportul Mondial al Dezvoltării Umane a lansat conceptul de sărăcie umană. Valorile minime şi maxime ale variabilei – speranţa de viaţă la naştere sunt pentru 70 . doar că exprimă în plus disparităţile sociologice între bărbaţi şi femei în cele trei domenii menţionate ale indicatorului dezvoltării umane (speranţă de viaţă. Fiecare variabilă este indexată cu valori minime şi maxime pe care le poate atinge. cu atât distanţa care separă indicatorul disparităţii între sexe de indicatorul dezvoltării umane al unei ţări. în anul 1997. stabilite de PNUD. relevând inegalităţile dintre sexe. pe care le resimt indivizii. indicele sărăciei umane se concentrează asupra lipsurilor. luată la valoare absolută. Toţi cei patru indicatori oferă informaţiile de bază asupra dezvoltării umane într-o ţară dată. Pentru ajustarea în funcţie de disparităţile între sexe se utilizează o formulă ponderată care utilizează un parametru de ponderare a cărui valoare este egală cu 2. este mai mare. Indicatorul disparităţii între sexe măsoară aceleaşi capacităţi şi are aceleaşi variabile ca IDU. Cu cât aceste disparităţi sunt mai puternice în termenii de bază ai dezvoltării umane.Mai târziu. nivelul de educaţie şi standardul de viaţă). Dacă indicele dezvoltării umane arată progresele medii din compartimentele elementare ale dezvoltării umane. exprimat prin indicele sărăciei umane.

Bucureşti. Calculul indicelui părţilor veniturilor din muncă. Relaţia finală de calcul al acestui indicator este dată de media aritmetică a indicilor egal repartizaţi17: in d ic e lee r a n ţe i in d ic e le u c a ţ ie in d ic e len it u lu i sp de ed i ve + + v ia ţăg a le p a r tiz a t e g ar le p a r tiz a t e g a le p a r t iz a t e r r ID S= 3 De exemplu. cum sunt: populaţia totală şi pe sexe. proporţia sexelor în populaţia totală şi în cadrul populaţiei active civile. 71 . 111-112. Ibidem. pentru România indicele disparităţii între sexe în dezvoltarea umană în perioada 1996-2003 a avut următoarea evoluţie18: Tabelul 2. În afară de aceste variabile se mai pot utiliza şi altele.5 ani şi respectiv 82.femei 27.5 ani. 135. iar pentru bărbaţi valori minime de 22. p.5 ani şi respectiv 87. Pentru gradul de alfabetizare şi rata brută de cuprindere în învăţământ. raportul între salariul mediu realizat de femeile din sectorul neagricol şi cel al bărbaţilor din acelaşi sector. diferenţiat pe sexe ca şi în cazul indicelui dezvoltării umane. p.3 Indicele disparităţii între sexe în dezvoltarea umană 17 18 Raportul naţional al dezvoltării umane 2003-2005. valorile minime şi maxime sunt de 0% şi 100%. este PIB pe locuitor estimat la paritatea puterii de cumpărare.5 ani. PNUD.

8 66.6 73.2 96.3 73. Acest indice măsoară inegalităţile sociologice între bărbaţi şi femei din punctul de vedere al reprezentării şi al puterii de decizie.0 65.8 5399 7839 0.5 68.3 98.7 66.5 67.6 98.2 69.1 73.5 98.0 95.0 74.76 1 4586 6334 0.9 63.0 68.7 63.2 72.78 0.7 62.0 95.77 8 5883 6195 8205 8959 0.1 97.8 67. trimestrele IV 1996-2003.5 61.2 97. Începând cu 2002 datele au fost estimate pe baza Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor (RPL 2002).0 69.75 8 4890 6649 0.2 71.7 62.9 64.6 97.5 71.8 65.1 65.9 65.4 70.6 98.0 62.76 5 5235 7276 0. 72 .6 98.791 7 Sursa: Datele provin din Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO).7 70.2 71.3 97.Speranţa de viaţă la naştere (ani) – femei – bărbaţi Gradul de alfabetizare al adulţilor (%) – femei – bărbaţi Rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăţământ (%) – femei – bărbaţi Produsul intern brut (PIB) pe locuitor în dolari la paritatea puterii de cumpărare – femei – bărbaţi Indicele disparităţii între sexe 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 69.3 74.4 97.6 73.6 66.5 74.0 73.5 98. Un alt indice este cel al participării femeilor la activitatea economică şi socială.0 97.1 95.3 69.0 95.3 98.76 2 4946 7959 0.3 65.5 97.2 67.3 96.7 97.8 67.4 69.1 69.0 98.7 64.5 62.76 0 4975 7382 0.8 74.3 96.9 64.8 63.4 71.0 95.9 67.

73 . Structura pe sexe a parlamentarilor este utilizată pentru a reflecta participarea la luarea deciziilor politice. Bucureşti. 138. IPF = I DP + I DE + I VR 3 Fiecăreia dintre cele trei variabile i se aplică metoda mediei ponderate ( 1− ε ) pentru a calcula o „pondere echivalentă egal repartizată” (PEER) pentru ambele sexe. se utilizează proporţii diferenţiate pe sexe în numărul total al conducătorilor şi funcţionarilor superiori din administraţia publică şi din unităţile economico-sociale. după care fiecare variabilă este indexată prin împărţirea PEER la 50. indicele venitului egal repartizat (IVR)19. Pentru a obţine valoarea propriu-zisă a indicelui de participare a femeilor se calculează media aritmetică a indicilor egal repartizaţi: indicele participării la decizia politică (IDP). participarea femeilor şi bărbaţilor la puterea decizională este egală. respectiv în numărul total al specialiştilor cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice. 19 Raportul naţional al dezvoltării umane 2003-2005. p. indicele participării la decizia economică (IDE). Pentru realizarea acestei indexări se porneşte de la premisa că într-o societate ideală.Pentru reflectarea participării şi dobândirii puterii decizionale în economie. PNUD.

p. 20 Human Development Report 2004. mijloacele economice şi participarea la viaţa socială. se explică prin faptul că formele sărăciei variază în funcţie de condiţile socio-economice locale. 2004. educaţia (învăţământul).Indicatorul sărăciei umane (IPH)20 măsoară lipsurile la nivelul a patru mari aspecte ale vieţii umane: capacitatea de a trăi mai mult şi în sănătate. UNDP. p.4. În componenţa IPH1 intră următoarele elemente şi indicatori. 2. 258. Acest indicator se calculează atât pentru ţările în curs de dezvoltare (IPH1) cât şi pentru ţările industrializate (IPH2). după cum se observă în figura 2. 260. USA. Elemente: O viaţă lungă şi sănătoasă Acumularea de cunoştinţe Procentajul populaţiei fără acces preponderent la o sursă de apă potabilă Standard de viaţă decent Indicatori: Probabilitatea la naştere de a nu atinge 40 de ani Rata alfabetizării adulţilor Procentul copiilor slab dezvoltaţi pentru vărsta lor Lipsa unui trai decent Indicele sărăciei pentru ţările în curs de dezvoltare Fig. Determinarea acestui indice pentru cel de-al doilea grup. 74 . New York.4 Determinarea indicelui sărăciei pentru ţările în curs de dezvoltare Sursa: Human Development Report.

dar mai cuprinde şi a patra formă a lipsurilor. procentul de adulţi analfabeţi şi lipsa serviciilor publice şi private pe ansamblul economiei. p.5 Determinarea indicelui sărăciei pentru ţările industrializate Sursa: Human Development Report 2004. Elemente: O viaţă lungă şi sănătoasă Acumularea de cunoştinţe Procent din populaţia adultă ce nu posedă capacităţi de citire/ scriere satisfăcătoare Standard de viaţă decent Excluderea socială Indicatori: Probabilitatea la naştere de a nu atinge 60 de ani Procent din populaţia ce trăieşte sub pragul sărăciei Rata şomajului pe termen lung Indicele sărăciei pentru ţările industrializate Fig.5. Acesta cuprinde mai multe variabile: procentul de persoane cu risc mare de a deceda înainte de 40 de ani. 258. IPH2 – reflectă aceleaşi aspecte ale sărăciei ca şi IPH1. şi anume excluderea. Elementele componente şi indicatorii sunt prezentate în figura 2.IPH1 – se concentrează asupra aspectelor esenţiale luate în considerare în cadrul indicelui dezvoltării umane (IDU). dar evidenţiază în special lipsurile. 75 . 2.

0 90. Senegal pe baza următoarelor date: Elemente de calcul Speranţa de viaţă (ani) Gradul de alfabetizare (%) Rata brută de cuprindere în învăţământ (gradul de cuprindere în învăţământ %) PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare Valori efective 2002 Norvegia Chin Senegal a 78.580 38.IPH2 utilizează următoarele variabile: probabilitatea de a deceda la o vârstă relativ precoce. a doua variabilă se referă la instruire (învăţământ) şi constă în excluderea din lumea lecturii şi a comunicării.8. iar ultima variabilă.0 36. China.600 68.0 4.3 98. Această ultimă formă de lipsă (excluderea) este măsurată de procentul populaţiei active în situaţie de şomaj de lungă durată. adică fără loc de muncă pe o perioadă de peste 1 an.9 39. cea de-a treia variabilă se referă la absenţa accesului la condiţii de viaţă decente.580 Rezolvare: 1.9 52. APLICAŢIE REZOLVATĂ Să se calculeze IDU pentru Norvegia.7 99. Calculăm indicele speranţei de viaţă pentru cele trei ţări după formula: Indicator = Valoarea efectiv ă −Valoarea minim ă Valoarea maxim ă −Valoarea minim ă 76 . 2. vizează absenţa participării la viaţa societăţii sau excluderea.9 70.0 1.

393 100 − 0 Senegal: Indice gr .c . alfab .980 100 − 0 Indice gr . Calculăm indicele nivelului de educaţie.898 85 − 25 Indicele spv = 70 .i = 68 .c . de cuprindere 3 in invatamant a) calculăm indicele gradului de alfabetizare pentru cele trei ţări: Norvegia: Indice gr .0 − 0 = 0.i = 98 .461 85 − 25 2.7 − 25 = 0.c .9 − 0 = 0. China: Indice = = 99 − 0 = 0. alfab .9 − 25 = 0.Norvegia: China: Indicele spv = 78. de alfabetiza re + 1 * indicele gr. 90 .990 100 − 0 gr .i = 38 .0 − 0 = 0.0 − 0 = 0.680 100 − 0 Senegal: Indice gr .909 100 − 0 39 . = b) calculăm indicele gradului de cuprindere în învăţământ: Norvegia: China: Indice gr .380 100 − 0 77 .9 − 25 = 0.3 − 0 = 0.alfab .765 85 − 25 Senegal: Indicele spv = 52 . Indicele nivelului de educaţie este un indice compozit care se calculează după următoarea formulă: Indice = 2 * indicele gr.

832 3 Senegal: Indice niv .580 − lg 100 lg 1.637 = 0.600 − lg 100 lg 4.v + Indniv.986 3 Indice niv .832 + 0.985 China: Indice PIB loc = lg 40 .c) calculăm indicele nivelului de educaţie pentru cele trei ţări: Norvegia: China: Indice niv . Calculăm indicele PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare după formula de utilitate marginală a venitului (formula lui Atkinson).460 calculăm indicatorul dezvoltării umane IDU pentru cele trei ţări după formula: 4.980 = 0.909 + 1 * 0.990 + 1 * 0.000 − lg 100 = 0.986 = 0.898 + 0.956 3 IDU = 0.765 + 0.388 3 3.680 = 0.ed = 2 * 0.ed = 2 * 0.380 = 0.393 + 1 * 0.000 − lg 100 = 0.637 Senegal: Indice PIB loc = lg 40 .740 3 78 . lg 36 .580 − lg 100 Indsp. lg y − lg y min Indice = PIB lg y max − lg y min loc Norvegia: Indice PIB loc = lg 40 .ed = 2 * 0.985 = 0.000 − lg 100 = 0.ed + Ind PIB loc IDU = 3 Norvegia: China: IDU = 0.

……. – PIB pe locuitor la PPC………………18...280 $ SUA • PPC = paritatea puterii de cumpărare Aplicaţia 3 79 .Senegal: IDU = 0. – gradul de alfabetizare……….. China în grupa ţărilor cu nivel mediu al dezvoltării umane.…. APLICAŢII DE REZOLVAT Aplicaţia 1 În anul 2002.388 + 0.……92. calculaţi valoarea IDU.....80 – gradul de alfabetizare (%)………………………99 – gradul de cuprindere în învăţământ (%)…….1 ani.8 – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare……………………………26.5%.………. – speranţa de viaţă la naştere …….460 = 0.9.93%.461 + 0. – gradul de şcolarizare………..436 3 Norvegia se încadrează din punct de vedere al IDU în grupa ţărilor cu nivel ridicat al dezvoltării umane.……. 2... în Suedia.050 $/SUA Care este valoarea IDU? Aplicaţia 2 În anul 2002 Portugalia a avut următoarele valori pentru elementele de calcul a indicelui dezvoltării umane. valorile individuale pe baza cărora se calculează indicatorul dezvoltării umane au fost: – speranţa de viaţă la naştere (ani)……………….76.………. iar Senegal în grupa ţărilor cu nivel scăzut al dezvoltării umane.99.

10.68%.Să se calculeze IDU pentru Niger pe baza datelor prezentate în tabelul următor: Elemente de calcul Speranţa de viaţă la naştere (ani) Gradul de alfabetizare (%) Gradul de cuprindere în învăţământ (%) PIB/locPPC Valori efective 2002 Niger 46. – PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare….70.1 19 800 Aplicaţia 4 Să se calculeze IDU pentru România pe baza datelor prezentate mai jos pentru anul 2002: – speranţa de viaţă la naştere ……………………... • investiţiile în resurse umane.97. • cheltuieli publice neconsolidate.560. – gradul de alfabetizare…………………………. • cheltuieli publice consolidate. .6.3%. – gradul de şcolarizare…………………………. 80 • criterii de clasificare a cheltuielilor publice. structura şi dinamica cheltuielilor publice. CUVINTE ŞI RELAŢII CHEIE • cheltuieli publice. • indicatori privind nivelul. • cheltuieli bugetare.0 17.5 ani. 2..

2. Prin ce se deosebesc cheltuielile publice de cele bugetare? 3. • indicele de participare a femeilor la viaţa economică şi politică. Ce reprezintă externalităţile pozitive? Dar cele negative? 9. Care sunt modelele creşterii cheltuielilor publice? 7. • indicele sărăciei umane. Care sunt indicatorii privind nivelul. 8. Definiţi cheltuielile publice. • indicele disparităţii între sexe. ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. Enumeraţi condiţiile necesare atingerii optimalităţii lui Pareto pentru o economie de piaţă.• indicele dezvoltării umane. Cum se clasifică cheltuielile publice? 4. Ce elemente intră în componenta indicelui dezvoltării umane? 81 . Care sunt factorii care influenţează creşterea cheltuielilor publice? 6. structura şi dinamica cheltuielilor publice? 5. 2. 10.11. Definiţi investiţiile în resurse umane.

În categoria resurselor financiare sunt cuprinse resursele autorităţilor şi instituţiilor publice. resurse financiare publice sunt: obligatoriu (impozitele. 3. p. resurselor organismelor fără scop lucrativ şi resursele populaţiei. 348. Resursele financiare publice împreună cu resursele financiare private alcătuiesc resursele financiare ale societăţii.1. Văcărel (coordonator). resurse provenind din I.resursele instituţiilor şi autorităţilor publice cu caracter autonom.resursele necesare protecţiei şi asigurărilor sociale de stat. resursele de 21 vedere al conţinutului lor economic.resursele administraţiei de stat centrale şi locale. CONŢINUTUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE Resursele financiare. 82 . taxele. Resursele financiare publice cuprind: . 2007. STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE Privite din punctul de principalele categorii de prelevările cu caracter contribuţiile). . Finanţe publice. .2.CAPITOLUL III SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE 3. resursele întreprinderilor publice şi private. trezorerie. Editura Didactică şi Pedagogică BUCUREŞTI. constituie totalizarea mijloacelor băneşti necesare realizării obiectivelor economice şi sociale întrun interval de timp determinat21.

Resursele financiare publice se constituie şi se gestionează printr-un sistem unitar de bugete şi anume: bugetul de stat. În statele de tip unitar. Privită prin prisma bugetului general consolidat. . bugetul asigurărilor sociale de stat. În statele de tip feudal resursele financiare publice sunt structurate pe trei niveluri: . structura resurselor financiare publice include: . bugetul fondurilor speciale. . . Structura organizatorică a statelor reprezintă un alt mod de grupare a resurselor financiare publice.resurse interne.resurse financiare ale bugetului de stat. bugetul trezoreriei statului.resurse ale bugetelor locale. resursele financiare publice cuprind: . se deosebesc: . . . În funcţie de ritmicitatea încasării lor la buget. În România. După provenienţa lor.resurse ale bugetului federal.resurse financiare ale bugetelor locale aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale. bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat.resurse ale bugetelor locale. bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii.resurse ordinare (curente).resurse ale bugetelor statelor. .resurse publice ale bugetului central. .resurse externe. bugetul fondurilor provenite din 83 .resurse extraordinare.împrumuturi publice şi finanţarea prin emisiune monetară fără acoperire. regimurilor sau provinciilor membre ale federaţiei. bugetele instituţiilor publice autonome.resurse financiare ale asigurărilor sociale de stat. .resurse financiare cu destinaţie specială. resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice. în conformitate cu structura sistemului bugetar. incidentale sau întâmplătoare. resursele financiare publice formează două categorii şi anume: .

Impozite directe A. Resursele bugetelor locale 1. Resursele bugetului de stat • Venituri curente A. Administraţia 22 I.Venituri proprii (fiscale şi nefiscale) 2.1. Finanţe Publice.2. dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice şi bugetul fondurilor externe nerambursabile. Venituri nefiscale • Venituri din capital • Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate II. Alte contribuţii B. Principalele categorii de resurse publice sunt: I. 3. În conformitate cu legea privind finanţele publice „Instituţiile publice includ Parlamentul. Editura Didactică şi Pedagogică. 2007. Transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat.credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare. 4. Contribuţia angajatorilor şi a angajaţilor A. Resursele fondurilor speciale În categoria resurselor financiare publice se includ şi veniturile instituţiilor şi autorităţilor publice cu caracter de venituri curente. Venituri fiscale A. Venituri nefiscale III. Resursele bugetului asigurărilor sociale de stat A.Venituri fiscale A. p.354 84 . Văcărel (coordonator). în condiţiile asigurării echilibrului financiar22. Impozite indirecte B.1. IV. Cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale. Bucureşti.2. Cote şi sume defalcate din venituri ale bugetului de stat.

de către instituţii de stat. cu titlu definitiv (nerambursabil) şi fără contraprestaţie directă din partea statului. ministerele. 3. kg.1.suportatorul (destinatarul). Tot prelevări cu caracter obligatoriu sunt şi taxele şi contribuţiile. reprezintă plăţi obligatorii către stat. . bucata. Această prelevare se face în mod obligatoriu. Printre elementele impozitului se numară: . CONŢINUTUL IMPOZITELOR 3. . reprezintă plăţi obligatorii efectuate către stat de persoane fizice şi juridice.3.3.sursa impozitului – arată din ce anume se plăteşte impozitul. precum si institutiile din subordinea acestora.Prezidenţială. progresive sau regresive). alte autorităţi publice.cota (cotele impozitului) – impozitul poate fi stabilit în suma fixă sau în cote procentuale (proporţionale. .). . la cererea lor. efectuate de persoane fizice şi juridice pentru un serviciu efectuat. Taxele. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora”. fără să le fi solicitat direct (exemplu: contribuţii de asigurări sociale. litru etc. instituţiile publice autonome. 85 . . reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice.unitatea de impunere (unitatea de masură: m². care beneficiază de unele servicii ale instituţiilor statului. Contribuţiile.obiectul impunerii – îl reprezintă materia supusă impunerii.subiectul (platitorul). Continutul şi elementele impozitului Impozitele. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice.

comerciale şi profesii libere .termenul de plată – indică data până la care impozitul trebuie achitat statului.. 3.impozitul pe capital mobiliar sau bănesc 86 .asieta (modul de aşezare a impozitului).impozitul pe activităţi industriale. .2. ci şi în ceea ce priveşte conţinutul lor.impozitul pe clădiri .impozitul funciar .3. Clasificarea impozitelor În practica fiscală se întâlneşte o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca formă. După trăsăturile de fond şi formă impozitele pot fi grupate în: Impozite directe Impozite reale .

impozitul pe venituri din dividende şi dobânzi .Impozit pe venit .impozit asupra activului net .impozitul pe profit .generale pe vânzări .impozitul pe venituri din salarii .impozit pe donaţii . efectelor comerciale .impozit pe avere Impozit pe avere 1. Trăsături de fond şi formă .impozit pe succesiuni .impozit pe creşterea averii .impozit pe veniturile persoanelor fizice .impozitul pe creşterea averii imobiliare .impozitul pe sporul de avere dobândit în situaţii excepţionale .pe produs (accize) . 3.impozitul pe dividende .impozite pe hârtiile de valoare .impozit pe circulaţia averii Fig.impozit pe veniturile persoanelor juridice Impozite personale . mijloace de transport auto .impozite pe venit .impozit pe proprietăţi imobiliare.impozitul pe venituri din pensii ce depăşesc un anumit plafon .impozite pe averea propriu-zisă .impozite pe circulaţia capitalurilor.impozit pe actele de vânzare-cumpărare a unor bunuri imobile .taxe de consumaţie Impozite indirecte -taxele vamale -veniturile provenite de la monopolurile fiscale -taxe de înregistrare şi de timbru .impozitul pe venituri din cedarea folosinţei bunurilor . clădiri.1 Clasificarea impozitelor Impozite permanente (ordinare) . terenuri.impozite pe circulaţia averii 87 .

suprataxele vamale 3. 3.accize pentru băuturi alcoolice.impozite pe sporul de avere dobândit în timpul războiului .impozite pe sporul de avere dobândit în timpul războiului .impozite ale administraţiei locale . Frecvenţa realizării Impozite incidentale (extraordinare) .taxe vamale sezoniere . regiunilor (membre ale federaţiei) .impozitul pe venitul persoanelor fizice. juridice .impozitele pe venit .impozite ale statelor.taxa pe valoarea adăugată ..2 Clasificarea impozitelor 88 .suprataxele vamale Impozite financiare 4.impozite ale administraţiei centrale de stat . materiale .impozite federale .taxele vamale . Scopul urmărit Impozite de ordine În statele de tip unitar 5.impozite pe cheltuieli .impozite pe cheltuieli 2. provinciilor. produse din tutun . Instituţia care le administrează .taxe vamale pentru export de materii prime.accizele .taxe vamale sezoniere .impozite locale În statele de tip federal Fig. Obiectul impunerii .impozite pe avere .

În SUA. respectiv 15% pentru cei care realizează venituri între 2001 şi 30. În Italia. Categoriile de venituri care sunt supuse impozitului pe venit sunt %: . Pentru calcularea impozitului pe veniturile persoanelor fizice pot fi utilizate cote proporţionale sau progresive. Cea mai frecvent utilizată este impunerea în cote progresive pe tranşe de venit.3. De exemplu. reprezintă forma cea mai veche de impunere. respectiv 19%. cotele de impozit variază între 23 % şi 43%.impozite personale – se întâlnesc sub forma impozitelor pe venit şi respectiv a impozitelor pe avere.000 de dolari şi 28% pentru cei cu venituri de peste 30. . Numărul tranşelor şi nivelul cotelor de impunere diferă de la o ţară la alta.impozite reale.000 de dolari. Impozitele directe Impozitele directe.3. Acestea se împart în: . iar în Polonia între 19% şi 40%. se utilizează două cote de impozit. în Germania se practică impunerea pe baza unor cote progresive pe tranşe de venituri al căror nivel variază între 15% şi 42%. .3.sistemul impunerii separate (se impune fiecare sursă de venit separat). În România şi Slovacia se practică sistemul cotei unice care reprezintă 16%. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice În practica fiscală se întâlnesc două sisteme de aşezare a impozitelor pe veniturile persoanelor fizice: .sistemul impunerii globale (se cumulează toate sursele de venit şi se impune venitul cumulat cu un singur impozit).

din salarii. d) se impun separat mai întâi dividendele repartizate acţionarilor şi apoi se impune partea din profit rămasă la dispoziţia societăţii de capital. Printre ele figurează Irlanda şi România. În prezent. în unele ţări se foloseşte acelaşi sistem de impunere ca în cazul persoanelor juridice. venituri sub forma premiilor şi din jocurile de noroc. din investiţii. c) se impune numai partea din profit care rămâne la dispoziţia societăţii de capital. Impozitul pe profit Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice (societăţile de capital).venituri din: activităţi independente. venituri din alte surse. din activităţi agricole. iar în altele se practică un sistem distinct. iar dividendele repartizate acţionarilor nu sunt supuse impozitării. Slovenia. Acest sistem se practică în prezent în majoritatea ţărilor membre ale UE. Se practică în Grecia. Această repartizare a profilului permite luarea în considerare a mai multor modalităţi de impunere a veniturilor realizate de societăţile de capital şi anume: a) se impune mai întâi profitul total obţinut de societatea de capital şi apoi separat profilul repartizat acţionarilor sub forma de dividende. din pensii. cât şi la dispoziţia societăţii pentru constituirea unor fonduri. din cedarea folosinţei bunurilor. Profitul obţinut de o societate de capital se repartizează atât acţionarilor sub formă de dividende (proporţional cu participarea lor la capital). - . sunt puţine ţări care mai practică acest sistem. Letonia. venituri din transferul proprietăţilor imobiliare. b) se impun numai dividendele în timp ce partea din profit lăsată la dispoziţia societăţii de capital este scutită de impozit.

taxe vamale şi diferite alte taxe. instituţiile publice. Banca Naţională a României. 3. instituţiile de învăţământ particular acreditate. iar în anul 2009. Impozitele indirecte se manifestă sub următoarele forme: taxe de consumaţie. De regulă. Toate impozitele pe avere din România (cele prezentate mai sus) intră în categoria impozitelor şi taxelor care alimentează bugele locale. asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice. Impozitele indirecte Pentru procurarea resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice. Calculul şi plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se face trimestrial. religioase. fundaţiile române. microintreprinderile sunt impozitate în anul 2008 cu 2.Printre cei scutiţi de impozit pe profit figurează Trezoreria Statului. Profilul impozabil se calculează scăzând din veniturile realizate din orice sursă cheltuielile făcute pentru realizarea acestora. În România.5%. Impozitul pe avere În practica fiscală din diferite ţări. . impozite pe circulaţia averii. culturale. statul instituie pe lângă impozitele directe şi impozitele indirecte. impozitele pe avere se întâlnesc sub % forme: impozite asupra averii propriu-zise.3. impozite pe sporul de avere sau pe creşterea valorii averii. venituri din monopoluri fiscale. contribuţia impozitelor indirecte la veniturile fiscale ale statului este mai redusă decât în cazul impozitelor directe.4. în ţările dezvoltate. Cel mai important impozit indirect în ţările dezvolate îl reprezintă taxele de consumaţie. vor fi impozitate cu 3%.

cafeaua.consumul lor conduce la externalităţi de ordin negativ (afectează starea de sănătate şi conduce la cheltuieli suplimentare pentru refacere. cafeaua. Printre aceste mărfuri întâlnim: zahărul. pastele făinoase. Accizele – sunt instituite asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele. orezul. de regulă asupra produselor la care: . uleiurile minerale. Taxele de consumaţie îmbracă forma taxelor de consumaţie pe produs cunoscute sub denumirea de taxe speciale de consumaţie sau accize. vinul. Accizele se instituie. tutunul. cacao. uleiul. nivelurile accizelor nearmonizate vor putea fi reduse treptat. berea. fie sub forma unor taxe generale pe vânzări. în România se practică accize armonizate şi accize nearmonizate. influenţeaza mediul înconjurător). încălţăminte etc. sarea. spirtul etc. vinul. Accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică cum sunt: alcoolul.Acestea sunt impozite indirecte care se includ în preţul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate în interiorul ţării care percepe impozitul.elasticitatea cererii în raport cu venitul este supraunitară. ceaiul. În viitor. iar stabilirea nivelului acestora este de competenţa statului român. în funcţie de înţelegerile cu autorităţile comunitare.producţia şi vânzarea sunt supravegheate de stat. pentru ca impozitul să aibă un randament fiscal cât mai ridicat. berea. textilele. când se percep la vânzarea tuturor mărfurilor. . iar în unele cazuri vor putea fi chiar eliminate. . . Conform Codului Fiscal. Accizele armonizate – au stabilite nivelurile minime prin legislaţia comunitară şi trebuie respectate de toate ţările membre. ceaiul. Accizele nearmonizate – pot fi practicate pentru anumite produse (altele decât cele supuse accizelor armonizate).

Taxa pe valoarea adaugată Obiectul taxei pe valoarea adaugată îl reprezintă livrările de mărfuri către terţi şi pentru consumul propriu. Baza de calcul a TVA o reprezintă preţul de vânzare al diferitelor mărfuri sau valoarea serviciilor prestate.În categoria acestor produse întâlnim: băuturile alcoolice. prestaţiile de servicii.fie asupra valorii adăugate în fiecare stadiu. Numărul şi nivelul cotelor TVA în UE. operaţiunile impozabile se clasifică astfel: a) operaţiuni supuse impozitării în baza cotei standard de 19%. iar în aceeaşi ţară pot diferi de la o perioadă la alta. Plata accizelor are loc în statele în care produsele impozitate se consumă indiferent unde s-au fabricat. achiziţie de bunuri. Pentru calcularea taxei se stabileşte volumul total al vânzărilor sau prestărilor de servicii (cifra de afaceri/pe perioada de impunere (luna. – se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit: . diferă de la o ţară la altă.A. pe care îl parcurge marfă de la producător la cumpărător .V.fie asupra preţului de vânzare din stadiu respectiv. În practică. la care se aplică cota de impozit. se utilizează cu precădere a doua variantă de calcul. obţinându-se astfel taxa asupra preţului de vânzare. produsele din tutun şi produsele petroliere. Din punct de vedere al regimului de impozitare privind TVA practicat în România. . TVA este vărsată la buget de către fiecare întreprindere (care apare în calitate de vânzător) şi se suportă de consumatorii mărfurilor sau servciiilor respective o dată cu cumpărarea lor. . T. bunurile importate. Diferenţa rezultată este taxa pe valoarea adaugată aferentă stadiului respectiv. din care se deduce taxa aferentă preţului de vânzare din stadiul anterior. trimestru).

case memoriale. muzee. ziare şi reviste cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii. trebuie temeinic fundamentată. monumente istorice etc. având în vedere multiplele implicaţii pe care le are.serviciile care se referă la accesul la castele.se instituie de către stat atât asupra producţiei cât şi asupra comerţului cu ridicata ori cu amănuntul a unor mărfuri. Monopolurile fiscale .livrarea de proteze dentare. taxele vamale care se utilizează cel mai frecvent sunt cele asupra importului de mărfuri. Taxele vamale – Pot fi percepute de către un stat asupra importului.b) operaţiuni impozabile supuse impozitării cu o cotă redusă de 9%. care au ca obiect exportul sau alte operaţiuni similare . Germania (asupra alcoolului sau băuturilor alcoolizate). Se aplica pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri cum sunt: . În practica fiscală internaţională. e) operaţiunile de import de bunuri şi pentru achiziţii intracomunitare scutite de plata TVA.livrarea de manuale şcolare. Printre ţările în care monopolurile fiscale au adus încasări la buget. cărţi. . . d) operaţiuni din interiorul ţării scutite de TVA .livrarea de produse ortopedice. exportului şi tranzitului de mărfuri. Spania (asupra tutunului şi petrolului). Orice decizie cu privire la TVA în general şi la numărul cotelor de impozitare. . în special. putem menţiona: Italia (asupra tutunului şi chibriturilor). . c) operatiuni scutite de TVA.

pe bucată). aceasta a dobândit statutul de membru cu drepturi depline în UE. dintre Acordul de asociere a României la Comunităţile Europene din Acordul dintre România şi statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb şi Acordul privind adererea Roamaniei la Acaordul central – European de Comert Liber. Taxele vamale specifice sunt stabilite ca sumă fixă pe unitatea fizică de marfă importată (de exemplu pe tonă. Odată cu intrarea României în UE. România nu mai face parte din acordul central european de Comert liber (CEFTA). În România.Taxele vamale de import se instituie asupra importului de bunuri şi se calculează asupra valorii acestora în momentul când trec frontiera ţării importatoare. organizaţie din care face parte şi România. taxele vamale de import pot fi ad-valorem. Taxele vamale ad-valorem se exprimă ca procent din valoarea mărfii importate. întrucât conduce la apropierea nivelului preţului mărfii importate de nivelul preţului mărfii (similare) indigene. caracterizată prin eliminarea taxelor vamale din comerţul între statele membre şi practicarea unui tarif vamal unic în relaţiile comerciale cu ţările din afara uniunii. s-a aliniat la politica vamală promovată de aceasta încă din 1968. După forma lor de exprimare. persoanele juridice plătesc taxe vamale numai pentru mărfuri importate care se calculează prin aplicarea cotei procentuale asupra valorii mărfii în vamă. specifice şi compuse. Din 01 ianuarie 2007. Taxa are rolul unui impozit de egalizare. Taxele vamale compuse apar ca o combinaţie a primelor două. Regimul taxelor vamale în ţara noastră a fost stabilit în concordanţă cu prevederile dintre acordurile adoptate în cadrul Organizaţiei Mondiale de Comerţ. .

taxele pot fi clasificate in: taxe judecătoreşti. titlu nerambursabil. taxele pot fi de două feluri: taxe de timbru şi taxe de înregistrare. 3.Începând cu 01 ianurie 2007 când România a intrat în UE.a. Calcularea impozitelor A. Taxele Acestea reprezintă plăţile pe care le fac diferite persoane fizice şi/sau juridice pentru serviciile efectuate în favoarea lor de anumite instituţii publice. Pentru calcularea impozitelor se foloseşte formula: Impozitul = baza impozabilă x cota de impunere Baza impozabilă – presupune identificarea obiectului impozabil (venit. taxe consulare şi taxe de administraţie. Taxele au un caracter obligatoriu. urmărirea în caz de neplată.5. indirecte sau prin metoda normativă. s-a început restrângerea încasărilor din taxele vamale. în urma evaluării directe. Cotele de impunere pot fi de mai multe feluri: – fixe cote de impunere – proporţionale – procentuale – progresive . După natura lor.3. avere ş.) şi determinarea mărimii lui. deoarece la importul intracomunitar s-a desfiinţat taxarea importurilor. taxe de notariat. După obiectul operaţiunii care se efectuează şi urmează a fi taxată.

impozitul = 700.cota de impunere corespunzătoare venitului de 700.000 Cote progresive 10% 12% 15% 20% 30% Vom calcula impozitul pentru un venit de 700.000 peste 800. .001-350. ele pot fi: a) simple (globale). Aplicaţii rezolvate Aplicaţia 1 Presupunem următoarele tranşe de venit: Nr. b) compuse (în tranşe).000x20%=140. a) cote de impunere = cota de impunere se aplică simple (globale) asupra întregului venit din tranşa respectivă b) cote progresive = cota de impunere se aplică compuse (în tranşe) numai asupra venitului din tranşa respectivă 3.000 250.000 350.001-800.cote progresive = sunt cote procentuale care cresc pe măsura creşterii bazei impozabile.venitul se încadrează în tranşa a 4-a. 1 2 3 4 5 Tranşe de venit (lei) până la 200.000 lei: a) calcularea impozitului cu cote progresive simple: . indiferent de mărimea bazei impozabile (exemplu: 16% este cota la impozitul pe profit).000 lei. crt.001-250.6.000 lei este 20%. .3. .000 200.. .cote proporţionale = sunt cote procentuale al căror nivel rămâne constant.

000x10%=20.000 lei. Calcularea impozitului se face cu cotele progresive în tranşe din exemplul precedent.000 lei (350.000)x20%=70.b) calcularea impozitului cu cote progresive în tranşe: .000 lei (700.000 lei B.000+15. adică: *pentru venitul din prima tranşă: *pentru venitul cuprins în a doua tranşă: *pentru venitul cuprins în a treia tranşă: *pentru venitul cuprins în a patra tranşă corespunzătoare lui 700. Pentru calcularea impozitelor pot fi folosite şi diferite metode de impunere: impunerea separată a fiecărui venit impozabil.000 .000 lei (250.000+70. .cota de impunere corespunzătoare fiecărei tranşe se va aplica numai asupra venitului din tranşa respectivă.000)x15%=15. din închirieri: 420. cu cotele de impunere specifice.000 lei Impozitul total este = 20. Aplicaţia 2 O persoană fizică realizează venituri din mai multe surse: din salariu: 1.200.000-350.venitul se încadrează în tranşa a 4-a.000: 200.000x10%=20.000 lei.000 lei.000-250. a) folosirea metodei impunerii separate: *impozit pe salariu: (pentru 1.200. din practicarea liberă a profesiei: 600.000=111. impunerea globală a tuturor veniturilor impozabile.000 lei) 200.000+6.000-200.000)x12%=6.

000x10%=20.000 *impozit pentru venitul din practicarea liberă a profesiei: (pentru 600.000)x20%=50.000)x12%=6.000)x15%=15.000 impozitul pe venitul (350.000+91.000-350.000)x30%=426.000x20%=20.000-250.000)x20%=90.000 total=91.000 (1.000)x15%=15.000=397.000 (250.000 (800.000 lei) 200.000 Aplicaţia 3 – Metoda câtului fiscal .000 lei) 200.000x10%=20.000 (600.000 Impozitul total: 251.000 lei b) folosirea metodei impunerii globale: *se adună toate veniturile: 1.000)x12%=6.000-200.000-200. cu cotele progresive în tranşe: 200.000-350.220.000 global = 557.000-350.000-800.000 (venit din exercitarea profesiei)=2.000)x20%=14.000+55.000 total=251.000 (venit din salarii) + 420.000 lei (350.000-200.000-800.000 lei *se calculează impozitul corespunzător venitului global.000 total=55.200.000)x20%=90.000-250.000)x30%=120.000-350.000)x15%=15.000 lei (350.000)x12%=6.000 (250.000lei *impozit pentru venitul din închirieri: (pentru 420.000 (350.(250.000-250.000 (venit din închirieri) + 600.000 (250.000-250.000 (2.000-200.200.220.000)x15%=15.000 lei (800.000)x12%=6.000 (420.

000 euro şi din alte venituri financiare 18.soţ 1 parte .soţia 1 parte .000 + 20.000 + 18.600 euro) cu cotele progresive în tranşe: . iar soţia 100.6% 14.301 .000 + 100.73.061 .381 .060 39.4% 19. Venitul global brut este: 438.000 euro.46.Familia Bernard este formată din 6 persoane: părinţi şi 4 copii.2 copii 2 părţi Total 5 părţi Rezolvare : 1) Împărţim venitul global brut la numărul de părţi pentru a afla venitul pentru o parte.2 copii 1 parte .000 euro.061 .94.2% 24% 29% Numărul de părţi pentru fiecare membru al familiei este: .180 73.380 37.080 peste 118.181 .080 0% 5% 9.600 euro.000 euro (300.060 94. Domnul Bernard are un salariu anual de 300.000 euro.118.300 46. Familia mai încasează venituri din închirierea unei locuinţe de 20. Calculăm impozitul pentru o parte (87.000)/5 = 87. Ce impozit plăteşte? Tranşele şi cotele de impunere la impunerea pe veniturile persoanelor fizice sunt: până la 37.39.

870.000 2) Calculăm impozitul pentru venitul total de 438.92 euro.418. În condiţiile aplicării avoir-ului fiscal să 23 Avoir fiscal = credit deschis contribuabililor (societăţi sau persoane fizice) care beneficiază de dividende distribuite de societate şi care au suportat impozitul pe societate.880 * 19. Impozitul total de plată (cu aplicarea câtului fiscal) = 37.04 + 3. Gradul de fiscalitate = 107 .199.2%) = 84 +695.2%) + (24.870.092 euro. p.880 * 14.920 * 29%) = 84 + 695.46 % .240 * 9.240 * 9.000 Observaţie: În cazul în care nu se aplică câtul fiscal (2) se plăteşte un impozit cu 70.092 euro.768.020 * 24%) + (319.776.= (37.64 = 7.8 = 107. Eventualul surplus al creditului fiscal faţă de impozit este restituit contribuabilului.107. Tehnica creditului fiscal constă în restituirea cotei beneficiarului de dividende a unei părţi a impozitului pe societate care a afectat aceste dividende. 438 .4 + 92.680 * 5%) + (7.4 euro.72 + 4.380 * 0%) + (1.420 * 19.47 % .880 * 14. 149. Pentru a determina impozitul aferent profitului realizat se aplică o cotă de 42%. .04 + 3.6%) + (26.418.380 * 0%) + (1.000 euro cu cotele progresive în tranşe (fără aplicarea câtului fiscal): (37.199 . capătă forma unei creanţe asupra statului folosită pentru a achita integral sau parţial. Se înmulţeste impozitul calculat pentru o parte cu numărul de părţi: 7. Aplicaţia 4 (AVOIR FISCAL23*) Profitul impozabil al unei societăţi este de 100.72 + 2. Editura Humanitas.680 * 5%) + (7. Vocabular economis şi financiar. 438 .92 * 100 = 24 . Gradul de fiscalitate = 37 . Această restituire este egală cu 5% în Franţa din dividendele vărsate.92 euro mai mare decât prin aplicarea metodei câtului fiscal (1). Cota de impunere pe dividendele distribuite acţionarilor este de 40%. impozitul pe venit datorat statului de către beneficiar.000 euro.764.008.4%) + (14.96 + 5.6%) + (26.092 *100 = 8.4 * 5 = 37. * Bernard Colli. 1994.4%) + (20.

000.000.000.000 = 58.800 euro.001 – 30.000 euro. 34.000 anual • a doua familie compusă din doi soţi fără copii.000 euro Baza impozabilă a dividendelor 58.000euro. realizează venituri numai soţul (soţia fiind casnică). Impozitul pe beneficiu din dividende : 87.800 = 52. impunere personală şi impunere pe familie (cămin fiscal)).000.001 – 12. Impozit net = 5.000.m. 58.000 euro.000.000 26% .000 = 5.000 * 40% = 34.000 – 5.000 22% 12. ştiind că se repartizează acţionarilor întreg profitul net.800 euro.800 euro Din acest impozit se scade avoir-ul fiscal.000 = 87. Avoir fiscal este egal cu jumătate din volumul dividendelor.se determine dividendele ce rămân la dispoziţia acţionarilor după plata impozitului aferent.0000 10% 6.800 – 29.000 u.000. Salariul anual al soţului este de 20.000. Profit pentru dividende 100. Avem două familii: • prima familie formată din doi soţi fără copii sau alte persoane în întreţinere realizează venituri din salariu dupa cum urmează: soţul 12.000 / 2 = 29.000 – 42.000 * 42% = 42. Aplicaţia 5 (Familie bivenit şi familie monovenit.000 anual soţia 8.000 + 29. Profitul acţionarului din dividende: 58.200 euro. Cotele de impunere progresive în tranşe sunt: Până la 6. Rezolvare : Impozit pe profit: 100.

000 * 22%) = 600.000.000 + 1.000.960. b) global.040. Rezolvare: a) Calculăm impozitul pentru venitul soţului de 12.920. Calculăm impozitul pentru venitul soţiei de 8.0 . pe total venituri.000.000 u.000.001 – 60.000 cu cotele progresive în tranşe: = (6.000 40% 150.000 u.000 * 26%) = 4.000.000 cu cotele progresive în tranşe: =(6.001 – 300.30.000 = 1.000 = 1.000.320.000.000 * 22%) + (8.000 45% Peste 300. Să se determine impozitul pe venit dacă impunerea se face: a) separat.000.040.000 = 2. Aplicaţia 6 La nivelul României se dau următoarele date privind impozitele şi taxele din bugetul anului 2003 (mld.000. lei): • Impozit pe profit 39.000 * 10%) + (6.000.m.m.000 u.000 + 1. Observaţie: familia cu bivenit este avantajată la plata impozitului faţă de familia cu monovenit deoarece.000 * 22%) = 600.396.000. impunerea se face separat şi cotele sunt mai mici în acest caz.000.m.000 u.000.000 cu cotele progresive în tranşe = (6.000.000 * 10%) + (6.000. b) Calculăm impozitul pentru venitul global de 20.000 + 440.001 – 150.000.000.000.000 50%. Impozitul total plătit de ambii soţi: 1. pe fiecare plătitor.000 33% 60.000 * 10%) + (2.m.920.

0 = 100.73% Aplicaţia juridice) 7 (Impunerea veniturilor persoanelor . Să se calculeze presiunea fiscală a celor două categorii de impozite: directe şi indirecte.0 = 144.163.0 + 2.300.664.300.0 mld.4% 2) Impozite indirecte = TVA + accize + taxe vamale + taxe pentru jocurile de noroc = 90. Impozite directe = impozit pe profit + impozit pe venit+ impozit pe dividende la societăţile comerciale = 39.0 + 59.880.1 + 45.0 • Taxe vamale 8.1 • Accize 45.163.159.000 mld.0 • Taxa pe valoare adăugată 90. lei P resiunea fiscala a im pozitelo r indirecte = im pozite indirecte P IB *100 = 144.0 • Impozit pe dividende la societăţile comerciale 2.0 • Taxe pentru jocurile de noroc 400. Rezolvare: 1) Calculăm impozitele directe pentru a observa influenţa presiunii fiscale asupra lor.0 + 8.000 *100 = 5. lei.1 1.880.221.1 mld. lei. Presiunea fiscala a im pozitelo r directe = im pozite directe P IB *100 = 100.221.• Impozit pe venit 59.396.871.855.0 PIB-ul României în anul 2003 a fost de 1.159.0 1.664.871.000 *100 = 7.871.0 + 400.855.

000 u. 3) se impun numai dividendele.000 12% 80.m. 2) se impune numai partea din profit care rămâne la dispoziţia societăţii.000 u..000 18% Să se calculeze impozitul pe venitul societăţii şi impozitele pe dividende ale principalelor acţionari în următoarele cazuri: 1) se impune mai întâi profitul total obţinut de societate şi apoi. Impozitul pe profitul societăţii comerciale se impune cu cota proporţională de 34%.800.300.O societate comercială pe acţiuni are un volum de încasări totale de 14.m.001 – 100.000 10% 50. separat. în timp ce partea din profit lăsată la dispoziţia societăţii este scutită de impozite.001 – 150.000 14% 100. Patru dintre principalii acţionari deţin următoarele procente din totalul acţiunilor: acţionarul: A) 12% B) 10% C) 6% D) 4% În ţara respectivă dividendele se impun cu cote progresive simple după următoarea scară de impunere: până la 50. profitul repartizat acţionarilor sub formă de dividende.001 – 80. . conducerea societăţii a stabilit că profitul se va repartiza: 40% pentru acordarea de dividende acţionarilor iar 60% reprezintă profitul impozabil al societăţii comerciale pe acţiuni.000 15% peste 150. cheltuielile totale efectuate pentru obţinerea acestor venituri reprezintă 10. dividendele repartizate acţionarilor nefiind supuse impozitării.

4. 356.200 .500.820 2) Profitul brut 4.000 * 18% = 32.500.800 * 15% = 17.000 – profit ce se repartizează acţionarilor proporţional cu cota de acţiuni deţinute.000 * 34% = 1.000 * 18% = 53.000 4.400 (B) * 10% = 297.4) se impun separat mai întăi dividendele repartizate acţionarilor şi apoi a părţii de profit rămase la dispoziţia societăţii.000 4.000 * 34% = 1.000 profit brut.200 (D) * 4% = 118.000 – 10.000 (C) * 6% = 178.530.530.000 – 1. a) 4. b) se impozitează dividendele cu cotele progresive simple.800.500.500.000 * 12% = 540. Rezolvare : 1) 14.530.000 * 4% = 180.970.970.076 118.000 = 4.400 * 18% = 64. a) se înmulţeşte profitul cu procentul deţinut de fiecare acţionar.500.000 : (A) * 12% = 356. 2.000 3) Profitul brut se repartizează tot numai pe dividende.000 * 6% = 270.000 impozitul pe profitul societăţii 4.800 Calculăm impozitul pe dividende cu cotele progresive simple.000 * 18% = 97.000 * 10% = 450.500.300.500.500.000 b) 540.000 = 2.000 4.460 178.152 297.

450.600 180.000 * 12% = 8.000 3.800.000 * 18% = 38.800.000 * 34% = 918.700.se impune profitul rămas la dispoziţia societăţii 2.800.800.000 40% revin acţionarilor = 1.000 * 18% = 81.000 1. Cauzele apariţiei dublei impuneri juridice internaţionale sunt legate de folosirea unor criterii diferite care stau la baza impunerii venitului sau averii şi anume: .400 (C) 108.000 (B) * 10% = 180.criteriul rezidenţei.000 (C) * 6% = 108.000 4.700.640 .000 * 15% = 16.000 60% pentru societate = 2. . .000 1.000 270.4.800.000 1.880 (B) 180.000 1.500.000 * 18% = 32.200 (D) 72.criteriul nationalităţii.000 * 18% = 48.500. Dubla impunere apare numai în cazul impozitelor directe pe venit şi pe avere.000 * 18% = 32.000 (A) * 12% = 216. reprezintă supunerea la impozit a aceleiaşi materii impozabile şi pentru aceeaşi perioada de timp de către două autorităţi fiscale din ţări diferite.000 (D) * 4% = 72. DUBLA IMPUNERE JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Dubla impunere juridică internaţională.400 4) Profitul brut 4.000 Dividende : (A) 216.

Metode pentru evitarea dublei impuneri internaţionale Metodele de evitare a dublei impuneri internaţionale. se folosesc în ţara de rezidenţă pentru a degreva de impozit contribuabilii. se adună venitul din R cu venitul din ţara sursă S.. se referă la venit şi cuprinde: 1) scutirea totală – în ţara de rezidenţă (R) se impune numai venitul realizat în această ţara şi nu se impun veniturile realizate în ţara de sursă (S). se calculează impozitul pentru venitul total. 2) creditarea obisnuită – în ţara de rezidenţă R. pentru evitarea dublei impuneri internaţionale. iar din acest impozit se scade . se calculează impozitul corespunzător venitului total.criteriul originii veniturilor. se identifică cota corespunzatoare venitului total. iar în ţara de sursă a venitului. dar se aplică această cotă numai asupra venitului din R. întotdeauna se calculează impozitul după legile fiscale ale acestei ţări. 2) scutirea progresivă – în ţara de rezidenţă (R) se adună venitul din R cu venitul din ţara de sursă S. În practica fiscala internaţională. b) Metoda creditării acţionează asupra impozitului şi cuprinde: 1) creditarea totală – în ţara de rezidenţă (R) se adună venitul din R cu venitul din S. se folosesc metodele: a) scutirii – scutire totală – scutire progresivă b) creditării – creditare totală – creditare obişnuită a) Metoda scutirii. iar din acest impozit se scade în întregime impozitul plătit în ţara de sursă.

000 ∗ 5% = 2.m. 10% 150. în statul de sursă a venitului (S).000 ∗ 25% = 100 .400 u.000 u.000.000.m.000 u. 8% 80.m.m.000 u.000 u. 3. 30% 800.000 u.000 u. 5% 50. În statul de rezidenţă (R) impozitul se calculează prin metoda impunerii globale şi se folosesc următoarele cote progresive în tranşe: până la 50.001 – 500.000 u.001 – 150.000 u.numai impozitul calculat pentru venitul din ţara S cu cotele din R. Între aceste două state există convenţie de evitare a dublei impuneri internaţionale.000 u.001 – 300. 35% peste 1. 20% 500.5. în statul de rezidenţă (R) şi 400.m.m. IS VR=840. 40% În statul de sursă a venitului (S) impozitul se calculează cu o cotă de 25%.m.500 .m.000 u.m.m.m.001 – 80. Să se precizeze ce metodă de evitare a dublei impuneri internaţionale este prevăzută în convenţie dacă persoana respectivă plăteşte un impozit total de 278.000 u. Rezolvare: 1) metoda scutirii totale: 400 .001 – 800.001 – 1. dar până la limita impozitului plătit în ţara S.m. 15% 300.000 (se impune cu cotele progresive în tranşe din R) 50. APLICAŢII REZOLVATE – DUBLA IMPUNERE JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Aplicaţia 1 O persoană fizică realizează un venit de 840.

000 ∗ 25% = 100 .000 u.400 u.000 = 1.000 = 1.400 u.400 = 278 . 2) metoda scutirii progresive: 400 .000 ∗15% = 22.500 200 .000 u.m.m.m.000 240 .000 u.400 −100 .000 + 178 .000 ∗10% = 7.000 150 .000 ∗ 40% = 336 .000 u.000 = 1.000 = 436 .000 + 840 .000 ∗ 15% = 22.000 u.000 (se impune cu cotele progresive 50.000 ∗ 8% = 2.m.m.000 150 .000 ∗ 35% = 70.m.000 + 336 .500 30. 3) metoda creditării totale: 400 .m.500 200 . VT VT = 1.000 = 230 .000 ∗40 % = 96 . IR IT = IS + IR = 100 . IR IT = 100 . IR IT = IS + IR = 100 .m.400 70.400 u.240 .000 ∗35 %=14 .000 = 330.000 ∗ 30% = 90. IS 400 .240 .000 + 840 .240.000 40 . VT 840 .400 u.000 ∗ 30% = 90.m.000 ∗ 8% = 2.000 u. IS 400 .m.000 ∗ 5% = 2.000 300 .000 178.m.000 = 330 .000 200 .000 ∗ 25% = 100 .m.240 . 330 .000 ∗ 20% = 40.240 . 4) metoda creditării obişnuite: 400 .000 + 840 .30.m.400 70 .400 u.m.000 + 230 .000 ∗ 20% = 40.000 300 . IS 400 .000 în tranşe din R) 330.000 u.000 ∗10% = 7.000 u. VT Impozitul pentru venitul total de 1. .000 u.000 ∗ 25% = 100 .

Aplicaţia 2 Un rezident al Italiei realizează în SUA. după criteriul rezidenţei. în acelaşi an fiscal. În Italia se practică impozitarea cumulată a veniturilor.000 ∗ 5% = 2.m.001 – 25. Cursul de schimb mediu anual pentru anul 2004 este 1euro=0. în anul fiscal 2004.000 cu cotele din R: 50.000 54.000 u. În SUA cotele de impozitare sunt progresive compuse.000 ∗20 % = 20 .501 – 18.000 euro 20% 10.500 22% 14.001 – 25.400 − 54 .001 – 14.000 ∗ 8% = 2.000 36% .000 35% peste 25. Cotele de impozitare în Italia sunt progresive compuse: până la 10.000 30% 15.400 = 276 .500 euro. IR IT = 100 .m.Calculăm impozitul pentru venitul de 400.000 30% peste 25.000 USD 25% 8.9USD.500 100 . un venit de 20.000 25% 18. contribuabilul realizează un venit de 17. În ţara R se va plăti: 330 .000 ∗15% = 22.000 u.000 40% În Italia.m.400 u.000 ∗10% = 7. astfel: până la 8.000 + 276 .000 = 376 .500 30.001 – 15.000 USD.400 70.000 150 .

între cele două state nu există încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri internaţionale.850$/0. b) scutirii progresive.000 ∗35 % =1. d) creditării obişnuite.000 ∗ 25% = 2. În SUA: 20 .000$ este de 5. II.000 ∗ 20% = 2. se impozitează toate veniturile (din SUA + Italia).500 = 39.222 euro În Italia: 17.500 ∗ 22% = 990 3. Calculăm impozitul pentru venitul total de 39.9 = 6.000 ∗ 30% = 2. În Italia.722 euro.500 euro.850$.Să se calculeze impozitul total plătit de contribuabil şi gradul de fiscalitate ştiind că: I. Rezolvare: I.850 $ Impozitul în SUA pentru 20. Transformăm în euro cei 5.750 5. între cele două state nu există încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri internaţionale. între cele două state există convenţie de evitare a dublei impuneri internaţionale care prevede metoda: a) scutirii totale. În SUA se impozitează 20.100 5. c) creditării totale.000 0.000$ cu cotele progresive în tranşe: 8.9 = 22 .722 cu cotele progresive compuse din Italia: 10.000 7.222 + 17.500 ∗ 25% = 875 .000 4.500 euro Venitul total = 22.

500.500 ∗ 22% = 990 3.500 euro În Italia se impune doar venitul de 17.500 euro + 11.765 ∗100 = 44.500 + 6.14 .9 = 6.300 = 12.722 euro Se identifică cota pentru venitul total = 36%.722 II.500 euro cu cotele progresive în tranşe: 10.500 euro + 3.800 euro Gradul de fiscalitat e = 12 .850$/0.000 ∗ 30% = 2.000 ∗ 20% = 2.300 7.240 ∗100 = 25.77 % 39 . 17.500 euro În Italia se adună veniturile 22.800 ∗100 = 32 .722 b) scutirii progresive În SUA impozitul = 5.300 euro Impozitul total = 6.722 ∗36 % = 5.000 4.740 euro Impozitul total = 6.265 euro = 17.222 + 17.9 = 6. între cele două state există convenţie de evitare a dublei impuneri internaţionale care prevede metoda: a) scutirii totale În SUA impozitul este: 5.22 % 39 .100 11.722 .850$/0.500 = 39.500 ∗ 36% = 6.240 euro Gradul de fiscalitat e = 10 .740 euro = 10.265 euro Impozitul total = 6.000 ∗ 25 % = 750 3.765 euro Gradul de fiscalitat e = 17 .72 % 39 . se aplică această cotă doar asupra venitului din Italia de 17.

500 + 6.500 euro.4 euro Aplicaţia 3 .722 se scade întreg impozitul plătit în SUA: 11.722 euro Impozitul pe venitul total = 11.265 ∗100 = 28.500 ∗ 25% = 875 4.500 euro În Italia venitul total = 39.722 euro Calculăm impozitul pentru venitul total de 39.131.6 2 0 6 5.265 euro Se scade doar impozitul pentru venitul din SUA calculat cu cotele din Italia.500 ∗ 25% = 875 7.765 euro (impozitul plătit în Italia).9 = 6.000 ∗ 30% = 2.35 % 39 .722 cu cotele progresive în tranşe: 10.2 2 ∗3 % =1. Venitul din SUA = 22.265 – 5.765 = 11.265 euro Gradul de fiscalitat e = 11 .000 4.722 d) creditării obişnuite În SUA impozitul = 5.100 14 . Impozitul total = 6.000 ∗ 20% = 2. până la limita de 6.2 6 .500 = 4.131.500 ∗ 22% = 990 3.850$/0.265 euro Din impozitul obţinut prin impozitarea venitului total de 39.000 4.850$/0.4 = 12.300 11.500 ∗ 22% = 990 3.4 euro Impozitul total = 6.222 euro 10.c) creditării totale În SUA impozitul = 5.265 – 6.000 ∗ 20% = 2.6 = 6.133.633.9 = 6.500 euro În Italia venitul total = 39.722 ∗36 % = 5.6 euro În Italia contribuabilul plăteşte 11.133.500 + 4.

10% 80.m.800 + 127 .m. Metoda scutirii totale În statul S se impozitează venitul conform legilor fiscale ale statului respectiv: 340 .000 u. IS Venitul din statul R (620.000 u. 32% Ce metodă de evitare a dublei impuneri este prevăzută în convenţie dacă persoana respectivă plăteşte un impozit total de 224.m.001 – 600. Între aceste două state există convenţie de evitare a dublei impuneri internaţionale. 28% peste 900.000 ×10 % = 8.200 = 185 .800 u..m.001 – 220.m.200 u.) se impune cu cotele progresive în tranşe din R şi avem: 80.m.200 140 .m.000 u.IR IT = IS + IR = 57 .000 160 .600 127. 12% 120.001 –120. . În statul sursă a venitului (Austria) impozitul se calculează cu o cotă proporţională de 17%.001 – 380.000 ×18 % = 18.000 u.m.m.000 × 26 % = 36 .000 × 22% = 35.000 u. iar în statul sursă a venitului (Austria) obţine un venit de 340.400 20 .000 × 12 % = 4. În statul de rezidenţă Germania impozitul se calculează prin metoda impunerii globale şi se folosesc următoarele cote progresive în tranşe: până la 80.? Rezolvaţi prin cele patru metode aplicaţia.000 u.200 80 .000 u. 18% 220.001 – 900.000 u.000 u. Rezolvare: 1.m.m.000 u.800 100 .000 40 .m. 26% 600.m. 22% 380.000 × 24 % = 19.m.800 u.000 u.000 ×28 % = 5.Un rezident din Germania obţine în ţara de origine (Germania) un venit de 620.001 – 460. 24% 460.000 ×17% = 57.m.000 u.

000 × 28% = 84.) cu cotele progresive în tranşe din R: 80.m. impozitul = 224.400 u.800 − 57 .200 ×100 = 26 .000 ×10 % = 8.000 × 32% = 198 .000 60 .000 u.m. Se calculează impozitul pentru venitul total (960. Se calculează impozitul pentru venitul din S (340.m.400 300 .800 u.000 = 960 . se scade impozitul din S: 224 .m. Se calculează impozitul pentru venitul total cu cotele progresive în tranşe din R: VT = 960.000 = 224.m. IT = 57.800 u.000 u. iar cu această cotă se va impune doar venitul din R: 340 .G radul de fiscalitat e=  Im pozit pl atit ×100 = 13.000 ×18 % = 18.800 + 198 .400 = 256 .000 = 960 .m.000 ×17% = 57.800 ..000 40 .800 u.200 80.000 4.000 × 24% = 19.000 u. IR IT = 57 .68 % 960 . 620 .800 u.200 u.200 140 .m.m.m. Gradul de fiscalitat e = 224 . Metoda creditării obişnuite 340 .000 ×32 % =19 .m.000 u.000 ×17% = 57.000 × 26 % = 36 .m.) cu cotele din R (progresive în tranşe): 80 .000 ×10 % = 8.000 × 22% = 35.800 + 167. Din impozitul de 224.800 u.800 u.000 u.800 u.000 40 .000 × 12% = 4.000 + 620 .m.000 160 .000 × 12 % = 4. Metoda scutirii progresive 340 .25% Venit realizat 2.800 = 167 .000 + 620 .000 u.m. IS Se adună venitul din S cu venitul din R.m.000 3.000 ×17% = 57. IS Se adună venitul din S cu venitul din R şi se identifică cota corespunzătoare venitului total.800 ×100 = 23. IR.41 % 960 . Metoda creditării totale 340 .m.). Gradul de fiscalitat e = 256 .200 224. IS Se adună venitul din S cu venitul din R ( 340 .800 100 .

110 u.600 = 225 .600 u. .m.800 + 167 .400 ×100 = 23.m.m.m.240 u.008.000 Aplicaţia 4 Un rezident din Olanda realizează în Finlanda un venit de 20.337. – pentru un venit de 24.240 u. IR = 45.m. Gradul de fiscalitat e = 225 . – pentru un venit de 45.337.200 u.800 − 57 . În aceeaşi perioadă de timp în Olanda mai obţine un venit de 24.000 ×22 % = 26 . Rezolvare: IS = 20. IT = IS + IR = 5. iar cele două state nu au încheiat convenţie fiscală pentru evitarea dublei impuneri.110 * 34% = 15.m. pentru care plăteşte statului finlandez un impozit calculat cu o cotă de 24%.870 u.400 u.870 * 24% = 5.m.m.110 u.240 = 45. Se adună veniturile: 20. Din acest impozit se scade impozitul calculat pentru venitul din S cu cotele din R.m.m.000 120 .870 + 24.346.100 .008.47 % 960 .m. IT = 57 .200 = 167 .870 u. dar până la limita impozitului plătit în ţara S: 224 .2 u.8 + 15.m.400 57.4 = 20.000 ×18 % = 18. În statul de rezidenţă Olanda cotele de impunere sunt progresive simple: – pentru un venit de 20.8 u.4 u. 18% 21% 34% Să se calculeze: A) Impozitul total datorat de rezident dacă în statul de rezidenţă se practică impunerea globală a veniturilor contribuabililor săi.

m.2 – 13. 3.0 1.6 = 13.240 * 34% = 8.B) Impozitul total datorat de rezident în situaţia aplicării convenţiei pentru evitarea dublei impuneri încheiate între cele două state prin utilizarea metodei scutirii progresive. Rezolvare: IS = 5.8 u.241.m.788.0 349.m.008.0 407. lei): - venituri din impozite directe venituri din impozite indirecte venituri din capital încasări din rambursarea împrumuturilor PIB 263.110.m.250 u.630. Rezolvare: Degrevarea fiscală: 20.4 Să se calculeze: .095. iar cu această cotă de 34% se înmulţeşte venitul din Olanda (statul R): 24.110 u.250. Se identifică cota pentru venitul total de 45. C) Mărimea degrevării fiscale acordată de statul de rezidenţă contribuabilului său. APLICAŢII REZOLVATE – RESURSELE FINANCIARE PUBLICE Aplicaţia 1 Se cunosc următoarele date referitoare la veniturile bugetare ale României în anul 2002 (mld.531.0 168.8 u.4 = 7. VT = 45.241. IT = IS + IR = 5.m.288.008.346.8 + 8.6 u.6.

674 .0 Venituri din capital 551.154.880.0 + 168.365.0 Impozit pe venit 59.0 *100 = * 100 = 99 .82 % VT 432 .0 + 407.0 = 431.0 C) Ponderea veniturilor totale în PIB = VT * 100 PIB = 432 .396.0 + 349. 918.288.0 B) Poderea veniturilor curente în total venituri = VC 431 .163.0 * 100 = 28 .918. Rezolvare: A) Veniturile curente = venituri fiscale + venituri nefiscale Vc = 263.0 mld. C) Ponderea veniturilor totale în PIB. 630.0 = 432.24 % 1.674 .0 Taxa pe valoare adăugată 90.674.1 Accize 45.918 .0 Total venituri bugetare 243. lei INDICATORI Sume Impozit pe profit 39.221. lei Veniturile totale = venituri curente + venituri de capital + încasări din rambursarea împrumuturilor Vt = 431.4 Aplicaţia 2 Se dau următoarele date din bugetul de stat al României pe 2003: -mld.531 .1 Să se calculeze: .788 .0 Taxe vamale 8. B) Ponderea veniturilor din capital în total venituri.A) Veniturile curente şi veniturile totale.

0 + 8. B) Veniturile fiscale.0 + 90. C) Structura veniturilor bugetare.70 % 243 .163.880.550.396. Rezolvare A) Veniturile din impozitele directe = impozitul pe profit + impozitul pe venit = 39.ponderea veniturilor din capital = V capital 551 .0 = 98.365 . Care este impozitul plătit de cei doi contribuabili în cazul în care impunerea este progresivă simplă şi progresivă în tranşe? .0 * 100 = * 100 = 0.000 u.154.1 * 100 = * 100 = 99 . lei P% = 98 .550 .1 B) Venituri fiscale = venituri din impozite directe + venituri din impozite indirecte Vf = 98.814 .550.1 .365 .1 + 45.0 = 242.m.1 Aplicaţia 3 Doi contribuabili realizează venituri astfel: – primul realizează un venit de 195. lei C) Structura veniturilor bugetare: .0 * 100 = 28 .23 % VT 243 .000 u.221.m.ponderea veniturilor curente = VC 242 . – al doilea realizează un venit de 210.77 % VT 243 .0 + 59.365 .A) Veniturile din impozitele directe şi ponderea lor în totalul veniturilor bugetare.814.0 mld.1 mld.

Total 28. 11% 80.m.000 40.000 u.000 * 15% = 6.200 . scutit 10.000 u.000 * 7% = 1.500 40.400 50.050 .001 – 80.000 *19% = 7.000 * 23% = 9. B) Impunerea în cote progresive în tranşe.600 35.000 u.550 u.600 40.000 * 19% = 7.al doilea contribuabil: 210 . 7% 30.primul contribuabil: 195 .m.000 u.800 u.m.000 * 28% = 58.001 – 200.000 * 11% = 5.000 * 23% = 8.m.m. 19% 160.000 u. 15% 120.m.m.m.000 u.000 u.001 –30. Rezolvare: – primul contribuabil: 20.Care este gradul de fiscalitate în fiecare din cele două cazuri? Scara impunerii este următoarea: până la 10.000 * 11% = 5.000 * 15% = 6.001 – 120.850 u.m. 28% peste 230.m.000 40. 35% A) Impunerea în cote progresive simple.000 * 7% = 1. Rezolvare: .001 – 160. – al doilea contribuabil: 20.000 u. 23% 200.000 * 23% = 44.400 50.001 – 230.m.500 40. .

915.163.824.0 .282.0 1.196.0 62.252. INDICATORI Impozit pe profit Impozit pe venit Taxa pe valoarea adăugată Accize Taxe vamale Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome Vărsăminte ale instituţiilor publice 2002 32.800 * 100 = 28 % 210 .0 68.0 13.0 4.0 2.863.000 – al doilea contribuabil (cotă progresivă simplă): gradul de fiscalitat e = – primul contribuabil (cote progresive în tranşe): gradul de fiscalitat e = 28 .905.000 * 28% = 2.500 u. Rezolvare: – primul contribuabil (cotă progresivă simplă): gradul de fiscalitat e = 44 . lei).m.800 . Total 32.506.0 110.150.850 *100 = 23 % 195 .650.0 43.0 64.7.47 % 210 .64 % 195 .000. APLICAŢII DE REZOLVAT Aplicaţia 1 Se cunosc următoarele date privind veniturile bugetului de stat pe anii 2002 şi 2004 (mld.000 3.210.550 * 100 = 14 .500 *100 = 15.921.10.000 58 .0 2. C) Gradul de fiscalitate.0 9.0 38.2 2004 49.000 – al doilea contribuabil (cote progresive în tranşe): gradul de fiscalitat e = 32 .

mld.0 2.m. mil. mld.M. Presiunea fiscală a celor două categorii de impozite: directe şi indirecte. u. veniturile curente şi veniturile totale.m.0 350. Ponderea veniturilor de capital în total venituri.7 73 1.0 1) 2) 3) 4) Să se calculeze: Impozitele directe. veniturile fiscale. u. b) de stat în USD.m. Sume 535 443 463 359 33 Veniturile totale ale Veniturile bugetului Veniturile medii pe statului „A”.400. c) locuitor în USD.788. loc.m.341. Ponderea veniturilor totale în PIB. u.0 627. u. indirecte. .m.4 2. mld.531. mld.Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului Donaţii şi sponsorizări Încasări din rambursarea împrumuturilor PIB 170. 1 USD = 30 u. Aplicaţia 2 Se dau următoarele date ale statului „A”: INDICATORI Veniturile bugetului de stat Veniturile bugetelor locale Veniturile bugetului asigurărilor sociale Veniturile populaţiei Cursul de schimb Populaţie Să se determine: a) U.

....400... Aplicaţia 5 .............000........200.............. b) cu cote progresive simple.. b) cote progresive în tranşe....200...............000........ 15% 100.........000..........000........... folosindu-se: a) cote progresive simple......000... 20% 150..........000..........................001-100.000.........Aplicaţia 3 O persoană realizează un venit impozabil anual de 4.............................. 12% 40...000 lei............... 40% Să se calculeze impozitul: a) cu cote progresive în tranşe...200....000..................m.......................................800...................001-2.....000 lei......... 0% 5......... 10% 25.000 u.. 18% 2......001-180......................... 10% 1...... Să se compare şi să se analizeze rezultatele........ 30% Să se calculeze impozitul pe venit datorat bugetului.... scutit 600.........400...........001-150.............. 15% 2.... 20% peste 3.......000.001-40............... 30% peste 180................... Aplicaţia 4 Care este impozitul anual în sarcina contribuabilului “E” dacă acesta realizează un venit total de 215.........600.........000..001-25..001-3.001-2........000..... Grila de impozitare cu cote progresive în tranşe este următoarea: până la 600.....001-1....600.800...000 lei............ iar impozitul se calculează cu următoarele cote progresive: până la 5.....

060 19.061 – 43.901 – 164.900 28.080 24% 118.soţia 1 parte .2% 377.061 – 118.000 euro.301 – 73.300 9.4% 73.380 0% 37.860 33.5 părţi .861 – 274.900 49% 466.m.081 – 142.181 – 94.381 – 39.680 38. Numărul de părţi pe membrii familiei este repartizat astfel : .4% 274.340 56% Aplicând metoda câtului fiscal să se calculeze impozitul aferent veniturilor obţinute de familia DUBOIS.m.000 euro şi venituri din comerţ 125.801 – 466.Familia DUBOIS alcătuită din soţ.6% 43. soţie şi trei copii realizează: venituri din salarii 350. Cheltuielile totale efectuate pentru obţinerea acestor venituri sunt de 20.8% 142.9% peste 508.3% 164.000 u.901 – 508. Conducerea societăţii comerciale a stabilit ca profitul se va repartiza astfel: 60% .000.III copil 1 parte Total 4 părţi Tranşele de venit şi cotele corespunzătoare sunt: până la 37.I copil 0.soţul 1 parte .500.681 – 377.2% 94.800 43.060 5% 39.180 14. Aplicaţia 6 O societate comercială pe acţiuni realizează venituri de 24.5 părţi .000 u.340 53.II copil 0.

000 100. 4) când se împarte profitul în două categorii de la început: – pentru societate. Impozitul pe profitul societăţii comerciale se impune cu cota de 16%. iar 40% pentru acordarea de dividende acţionarilor.000 12% 15% 18% 20% 22% Să se determine impozitul pe profit şi pe dividende în următoarele cazuri: 1) când se impune întregul profit impozabil şi apoi dividendele acordate acţionarilor.000 $.reprezintă profitul impozabil al societăţii comerciale pe acţiuni.000 peste 200. Aplicaţia 7 Un rezident al Franţei realizează în SUA.001 – 100.000 70. Dintre acţionarii principali patru deţin următoarele procente: acţionarul: A) 14% B) 12% C) 8% D) 4% Dividendele se impun cu cote progresive simple după următoarea scară de impunere: până la 70. – pentru dividende. Cotele de impunere în SUA sunt: până la 10.000 $ 20% .000 150. 3) cand se impun numai dividendele şi nu se impune profitul societăţii.001 – 200. iar impunerea se face separat pentru fiecare. în anul 2002 un venit de 35.001 – 150. 2) când se impozitează numai profitul societăţii şi nu se impozitează dividendele repartizate acţionarilor.

000 20. În statul de .500 peste 24.300 u. pentru care a plătit în statul de origine a venitului (Danemarca) un impozit calculat cu o cotă de 36%. c) creditării totale.500 euro.500 15.10. d) creditării obişnuite. Aplicaţia 8 Un rezident din Norvegia obţine în Danemarca un venit de 34.000 25% 30% 35% 40% În Franţa contribuabilul realizează un venit de 22.001 – 20.000 euro 12. 2) între cele două state există convenţie de evitare a dublei impuneri internaţionale care prevede metoda: a) scutirii totale. Cotele de impunere în Franţa sunt: până la 12.001 – 15.001 – 19.500 18% 20% 22% 25% 30% 35% Să se calculeze impozitul total plătit de contribuabil şi gradul de fiscalitate ştiind că: 1) între cele două state nu există încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri internaţionale.7$.000 15.000 peste 25. Cursul de schimb mediu anual pentru anul 2002 este 1euro=0. În Franţa se practică impunerea cumulată a veniturilor după criteriul rezidenţei.000 17. b) scutirii progresive.501 – 17.001 – 15.000 19.m.001 – 24.001 – 25.

B) impozitul total datorat de rezident în situaţia în care statul de rezidenţă practică impunerea globală a veniturilor....... în aceeaşi perioadă de timp.rezidenţă Norvegia......m. un contribuabil mai realizează un venit de 39. În statul de rezidenţă (Norvegia) cotele de impunere sunt: – pentru un venit de 39.. .. iar cele două state nu au încheiat convenţie fiscală pentru evitarea ..100 u..41% – pentru un venit de 74.34% Să se determine: A) impozitul datorat de rezident în situaţia în care cele două state au încheiat convenţie fiscală....800 u.. . utilizându-se metoda scutirii totale..m...m..800 u..

001 – 240. 20% . În statul sursă a venitului (Suedia) impozitul se calculează cu o cotă proporţională de 19%.m. D) venitul net al contribuabilul ui în situaţia în care cele două state au încheiat convenţie fiscală.m. C) venitul net al contribuabilul ui în situaţia în care nu s-a încheiat convenţie fiscală.m..001 – 140. În statul de rezidenţă (Olanda) impozitul se calculează prin metoda impunerii globale şi se folosesc următoarele cote progresive în tranşe: până la 100.dublei impuneri.000 u.m. iar în statul sursă a venitului (Suedia). 16% 140. 12% 100. utilizând metoda scutirii totale.m..000 u.000 u.000 u. obţine un venit de 520. Aplicaţia 9 Un rezident din Olanda obţine în ţara de origine (Olanda) un venit de 960.000 u. Între aceste două state există convenţie de evitare a dublei impuneri juridice internaţionale.

240.001 – 360.000 u.m. 22% 360.001 – 480.000 u.m. 26% 480.001 – 520.000 u.m. 28% 520.001 – 740.000 u.m. 30% 740.001 – 920.000 u.m. 34% peste 920.000 u.m. 38% Ce metodă de evitare a dublei impuneri este prevăzută în convenţie dacă persoana respectivă plăteşte un impozit total de 348.400 u.m.? a) metoda creditării totale; b) metoda scutirii progresive; c) metoda creditării obişnuite; d) metoda scutirii totale. 3.8. TESTE GRILĂ 1. Resursele financiare publice provin în cea mai mare măsură din: a) resurse ale trezoreriei; b) împrumuturi de stat interne; c) emisiune bănească fără acoperire; d) prelevări obligatorii fiscale şi nefiscale; e) împrumuturi de stat externe. Principala categorie de resurse publice o constituie: a) veniturile înteprinderilor de stat; b) impozitele şi taxele; c) împrumuturile externe; d) împrumuturile interne; e) contribuţiile benevole ale agenţilor economici la formarea anumitor fonduri.

2.

3.

Impunerea veniturilor persoanelor fizice în ţări cu economie de piaţă nu se caracterizează prin: 1) impunerea se face pe baza declaraţiei de impunere depusă de contribuabil la organul fiscal; 2) metoda de impunere este impunerea separată a fiecărui venit; 3) impunerea este anuală; 4) metoda de impunere este impunerea globală a tuturor veniturilor; 5) sunt impozite personale; 6) sunt impozite reale; 7) nu permit apariţia evaziunii fiscale; 8) sunt impozite generale. a) 1,2,4; b) 3,4,6; c) 4,7,8; d) 2,5,6; e) 2,6,7. În categoria resurselor financiare publice interne nu se includ: a) impozitele; b) taxele; c) salariile personalului angajat la instituţiile publice; d) donaţiile interne; e) contribuţiile sociale. Legea finanţelor publice nr. 500/2002 prevede că finanţarea instituţiilor publice se poate asigura prin următoarele metode: 1) integral din venituri proprii; 2) din venituri proprii completate cu credite bancare pe termen scurt; 3) integral din bugetul de stat sau bugetul fondurilor speciale, după caz;

4.

5.

4) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale de stat, după caz; 5) folosirea directă a fondurilor băneşti obţinute din activitatea proprie în cazul finanţării integrale din bugetul de stat. a) 1,3,4; b) 1,2,3; c) 1,4,5; d) 2,3,4; e) 1,3,5. 6. Referitor la cotele procentuale progresive nu putem spune: a) se modifică pe măsură ce suferă schimbări baza de calcul; b) pot fi cote progresive simple; c) pot fi cote regresive; d) pot fi cote progresive compuse (pe tranşe); e) progresivitatea simplă este mai costisitoare pentru contribuabil decât progresivitatea pe tranşe. Taxa pe valoare adăugată nu are următoarea caracteristică: a) este un impozit indirect cu randament fiscal ridicat; b) este o taxă de consumaţie pe produs; c) este un impozit indirect unic, cu plata fracţionată; d) reflectă principiul incidenţei directe; e) este o taxă de consumaţie generală pe vânzări. Care din principiile de mai jos nu este principiu al impunerii: a) principiu echităţii impunerii; b) principii de politică financiară; c) principii de politică socială; d) principiul unităţii impunerii; e) principii de politică economică.

7.

8.

b) reclamă cheltuieli modice cu aşezarea. preferinţa statului pentru impozite indirecte apare deoarece: a) acestea sunt impozite care nu afectează puterea de cumpărare a contribuabililor. 11. d) aduce cele mai mari venituri la bugetul statului. . e) nu suportă modificări legislative în cursul anului. În concepţia academicianului Iulian Văcărel. 10. perceperea şi urmărirea lor. Un impozit este considerat stabil dacă: a) este menţinut mai mulţi ani la rând. b) randamentul său rămâne constant de-a lungul ciclului economic. d) statul urmăreşte aducerea contribuabilulilor la aceeaşi putere contributivă. e) sunt impozitele cu un impact pozitiv asupra populaţiei.9. c) sunt impozite care se percep în funcţie de venitul contribuabilului. c) îi creşte randamentul odată cu creşterea nivelului producţiei. 2) evitarea ei este principalul obiectiv al convenţiilor fiscale pentru eliminarea dublei impuneri între state. Care din afirmaţiile referitoare la dubla impunere economică sunt adevărate: 1) apare ca urmare a impunerii aceleiaşi materii impozabile la două sau mai multe impozite .

a) 1.impozit pe veniturile societăţilor. 5) impozitul asupra veniturilor realizate din activităţi agricole. b) 1.monopoluri fiscale.2.4.impozit pe circulaţia . 4.6. 2.3.7.3) apare în principal ca urmare a metodelor diferite în ceea ce priveşte impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice sau juridice. în principal. 2. 4. 1. 7. 12. 8. 3.3. 9.impozit pe clădiri. a) 1.6.2.4. 5. dubla impunere economică poate căpăta caracter internaţional.2.taxe vamale. 4. e)2.3. d) 1. b) 1. Care din impozitele de mai jos pot intra sub incidenţa unei convenţii fiscale pentru evitarea dublei impuneri internaţionale? 1) impozitul pe profit. 7) taxele vamale. 6. 5) apare.5. 6) impozitul pe circulaţia mărfurilor. Care din prelevările fiscale reprezintă impozite directe (A) şi care reprezintă impozite indirecte (B) ? 1.3.impozit pe produse petroliere. 4. Taxa pe valoare adăugată.contribuţii de asigurări sociale de sănătate. 4) impozitul pe salarii. 2) impozitul pe clădiri.5. c) 1. ca urmare a suprapunerii a două suveranităţi fiscale. c) 3.6.impozit pe dividende.5. d) e) 13. 3) TVA.3. 4) în anumite cazuri.

A – 2.10 e.4.4.3.9.4. c) metoda scutirii totale.11 B – 1. .4. taxă.9.8. A – 1. CUVINTE ŞI RELAŢII CHEIE • resurse financiare. e) de politică economică. d) metoda creditării obişnuite. • structura resurselor financiare publice.6.5.3.7. 15. A – 2. contribuţie. A – 2.8. • impozit.6.10 c.6. Care din metodele de evitare a dublei impuneri oferă cea mai mare degrevare fiscală ? a) metoda creditării totale.7.5.accize.9. • cote progresive şi cote simple.5. • resurse bugetare.8 B – 3. A – 2.2.11 B – 1.1. 3.8.contribuţii pentru asigurări sociale. • rolul impozitului.5. a.7 d. d) comodităţii perceperii impozitelor.10 14.8.11 B – 1.9.6. 10.3.3.averii. b) echităţii fiscale. 11. • resurse financiare publice. • metoda separată sau globală de impunere. b) metoda scutirii progresive. • factorii de influenţă ai resurselor financiare publice. Stabilirea unui venit minim neimpozabil este o condiţie cerută de respectarea principiului: a) randamentul impozitelor.7.7 b. • clasificarea impozitelor.6.4.8. e) metoda normativă.3.9 B – 1. c) certitudinii impunerii.5.6.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. 3. • metode de evitare a dublei impuneri internaţionale. Care sunt formele evaziunii fiscale? 10. Ce sunt resursele financiare publice? 2. Ce reprezintă impozitele şi care sunt trăsăturile lor? 5.10. Clasificaţi resursele financiare publice. Ce reprezintă dubla impunere juridică internaţională? 8.Care sunt metodele de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale? . Care sunt principalele impozite directe? Dar indirecte? 7. Care sunt metodele de evitare a dublei impuneri internaţionale? 9. Cum sunt clasificate impozitele? 6. Care sunt factorii de influenţă ai creşterii resurselor financiare publice? 3.• dubla impunere juridică internaţională. • dubla impunere economică. 4.

se disting următoarele forme ale împrumuturilor de stat: .au caracter rambursabil. Împrumuturile de stat prezintă următoarele caracteristici: .împrumuturi interne sau externe. Astfel.1. contractate/garantate de către autorităţi ale administraţiei publice locale. în calitate de împrumutat. . . câştigurilor şi altor avantaje acordate creditorilor statului. persoanelor fizice şi juridice care l-au acordat.împrumuturi interne sau externe contractate/garantate de către autorităţi ale administraţiei publice centrale. primelor de rambursare. . . Aceste obligaţii sunt rezultatul atât a împrumuturilor contractate direct de către stat. într-o perioadă specificată. Împrumuturile de stat generează. D A T O R IA P U B L I C Ă .au caracter contractual. anumite cheltuieli suplimentare din parte a statului. împreună cu dobândă şi cu alte costuri. 4. D A T OR I A E X T E R N Ă . cheltuieli legate de plata dobânzilor.CAPITOLUL IV Î M P R U M U T U R I L E D E S T A T . ÎMPRUMUTURILE DE STAT – caracterizare generală Împrumuturile de stat reprezintă obligaţiile generate de contractele de pe piaţa financiară internă şi/sau internaţională prin care statul. obţine fonduri financiare de la o persoană fizică sau juridică creditoare şi se angajează să le ramburseze.asigură o anumită contraprestaţie. cât şi a împrumuturilor garantate de stat. se restituie la termenul fixat. exprimă acordul de voinţa al părţilor. precum şi cheltuieli legate de gestionarea datoriei publice.

Aceste elemente se referă la: denumirea împrumutului. forma pe care o îmbracă venitul (”Împrumutul de stat cu câstiguri”). CP = cursul înscrisurilor în momentul plasării împrumutului. . VN = valoarea nominală. termenul de rambursare.valoarea reală şi cursul Valoarea nominală reprezintă suma înscrisă pe titlul unui împrumut de stat. Denumirea imprumutului Denumirea poate fi legată de destinaţia împrumutului (spre exemplu: ”Împrumuturi pentru înzestrarea armatei”. Valoarea nominală. valoarea reală şi cursul. ”Împrumuturi pentru reconstrucţie”.2. Se constituie în valoarea de referinţă în care se calculează dobânda cuvenită creditorilor. ELEMENTELE TEHNICE ALE ÎMPRUMUTURILOR DE STAT În momentul lansării unui împrumut de stat este necesară stabilirea catorva elemente tehnice care îl definesc din punct de vedere juridic. prima de rambursare. nivelul dobânzii (”Împrumutul de stat 71%”).4. Valoarea reală reprezintă suma cu care cumpără (se vinde) un înscris. iar când împrumuturile se contractează cu o oarecare regularitate. VR = VN * CP unde: VR = valoarea reală. valoarea nominală. după caz. dobânda. Deci. Acesta depinde de cursul de vânzare al înscrisurilor de stat şi poate fi mai mică. alte avantaje oferite deţinătorilor de înscrisuri ale împrumuturilor de stat. în denumirea lor se precizează anul contractării (spre exemplu: ”Împrumutul de stat 2001”). pentru acoperirea deficitelor bugetare sau pentru alte destinaţii. egală sau mai mare decât valoarea nominală a acestora.

pentru împrumuturile pe termen scurt. Acestea pot fi contractate pe o perioada de până la un an inclusiv (pe termen scurt). înscrisurile de stat poartă denumiri diferite: .Mărimea valorii reale depinde de cursul la care se cotează înscrisurile respective la bursă.pentru împrumuturile fără termen . de cât de urgenţă este deţinerea de resurse sau de interesul pe care îl are statul în răscumpararea propriilor înscrisuri. Cursul exprimă ”preţul” cu care se cumpară şi se vând 100 de unităţi monetare valoare nominală. polite de tezaur.pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung.al pari (egal cu 100).sub pari (mai mic decât 100). nivelul dobânzii. Termenul de ramburasare Împrumuturile de stat se pot contracta (dacă avem în vedere durata pentru care se contractează) pe termene precise de rambursare şi fără asemenea termene.supra pari (mai mare decât 100). . De altfel.bonuri de tezaur. . În funcţie de termenul pentru care s-a contractat împrumutul. certificate de trezorerie. pe o perioadă de peste un an până la cinci ani inclusiv (pe termen mediu) şi pe o perioadă de peste cinci ani (pe termen lung). . cursul obligaţiunii unui împrumut de stat este. Acesta poate fi: . .înscrisuri cunoscute sub denumirea de obligaţiuni sau titluri de rentă . La lansarea unui împrumut. Mărimea cursului se stabileşte fie de către stat (acesta pune în vânzare înscrisurile la cursuri pe care acesta le stabileşte). mărimea cursului depinde de raportul dintre cererea şi oferta de capital de împrumut. fie de către piaţa (prin bursa de valori). de regulă sub pari şi rareori al pari sau supra pari. certificate (bonuri) de impozite .titluri de rentă perpetuă .

suma care este încasată de la subscriitori (adică valoarea reală) este mai mică decât cea pe care o datorează acestora şi la care este calculată dobândă (adică valoarea nominală). rata reală a dobânzii în funcţie de mărimea cursului în momentul plasării înscrisurilor se determină cu ajutorul relaţiei: Rrc = D * 100 VR unde: Rrc = rata reală a dobânzii influentaţă de cursul de plasare D = suma absolută a dobânzii VR = valoarea reală a împrumutului . rata dobânzii la creditele bancare. Atunci când împrumutul de stat este plasat pe piaţa la un curs sub pari. rata inflaţiei.Dobânda ”Preţul” pe care statul se obligă să-l plătească creditorilor săi pentru folosirea sumei împrumutate de către acesta. astfel: D = VN * Rn unde: D = suma absolută a dobânzii anuale VN = valoarea nominală a înscrisurilor Rn = rata nominală a dobânzii Rata dobânzii este expresia procentuală a dobânzii plătite pe an pentru 100 de unităţi monetare valoare nominală şi depinde de: raportul dintre oferta şi cererea de capital de împrumut public. În consecinţă. Se stabileşte ca relaţie între valoarea nominală şi rata anuală a dobânzii (rata nominală sau de emisiune a dobânzii). Caz în care rata reală a dobânzii este mai mare decât rata nominală.

Diferenţa apare când cursul de rambursare este mai mare decât cursul de plasare a înscrisurilor de stat.reală pozitivă (când rata nominală depăşeşte rata inflaţiei) .Dar. Se determină cu ajutorul relaţiilor: PR = VR r −VR p = (VN * C r ) − (VN n * C p ) ⇒ PR = VN * (C r − C p ) unde: PR = prima de rambursare VRr = valoarea reală a împrumutului în momentul rambursării VRp = valoarea reală a împrumutului în momentul plasării VN = valoarea nominală a împrumutului Cr = cursul înscrisurilor în momentul rambursării Cp = cursul înscrisurilor în momentul plasării . rata reală a dobânzii se modifică ca urmare a influenţei ratei inflaţiei şi poate fi: . are la bază relaţia: Rrd = 1 + Rn −1 1 + Ri unde: Rrd = rata reală a dobânzii în funcţie de rata inflaţiei Rn = rata nominală a dobânzii Ri = rata inflaţiei Prima de rambursare Prima de rambursare se calculează ca diferenţa între suma de bani pe care statul a încasat-o în momentul plasării înscrisurilor (sub pari) şi suma de bani pe care se angajează să o restituie la rambursarea împrumutului (supra pari).reală negativă (când rata nominală este mai mică decât rata inflaţiei) Determinarea ratei reale a dobânzii în funcţie de rata inflaţiei.

întrucât VRr < VRp. Finanţe publice.106. statul poate acorda si alte avantaje subsciitorilor cum 24 ar fi: . Alte avantaje conferite deţinătorilor de înscrisuri ale împrumuturilor de stat Pentru a face mai atractiv un împrumut de stat sunt situaţii în care se procedează la înlocuirea dobânzii cu căştiguri.. . .Valcea. Însă.acceptarea de către autorităţile fiscale a unor înscrisuri ale împrumuturilor de stat ca plată a unor impozite datorate de subscriitori.Dacă în momentul rambursării cursul este mai mic decat cel din momentul plasării. indexarea împrumuturilor în funcţie de evoluţia preţurilor etc). .garanţii împotriva deprecierii monetare (exprimarea împrumuturilor într-o valută mai stabilă.Ungureanu (coordonator).. 2005. în cazul declarării stării de faliment pentru deţinătorii acestora.neadmiterea executării silite a înscrisurilor împrumuturilor de stat. subscriitorii nu vor obţine o primă de rambursare ci o pierdere. precum şi a celor provenite din eventualele tranzacţii la bursa cu înscrisurile publice negociabil. p. Editura Conphys. .scutiri sau reduceri de impozite şi taxe ale veniturilor obţinute pentru împrumuturile subscrise. Rm.A. 24 M. mai cu seamă în cazul împrumuturilor contractate în străinătate. Sinteze şi aplicaţii.

subscripţie publică realizată de către Ministerul Economiei şi Finanţelor sau a altor instituţii specializate împuternicite de organul de decizie în acest sens. deoarece o oferta mare de înscrisuri atrage după sine reducerea cursului acestora şi implicit micşorarea randamentului financiar al împrumutului. . Plasarea împrumuturilor de stat Se poate realiza prin: . . sub aspect financiar plasarea împrumuturilor prin consorţii bancare este mai costisitoare pentru stat decât cea prin subscipţie publică. care se angajează să efectueze această operaţiune la cererea organelor competente. înscrisurile unui împrumut nou. atunci statul doreşte ca acesta să treacă neobservat. Consorţiul bancar fie preia în comison obligaţiunile împrumutului. . OPERAŢIUNI PRILEJUITE DE ÎMPRUMUTURILE DE STAT Împrumuturile de stat prilejuiesc o seamă de operaţiuni legate de plasarea acestora pe piata. deoarece antrenează cheltuieli importante sub formă de comisioane sau de diferenţă de curs.prin intermediul consorţiilor bancare Plasarea împrumuturilor prin intermediul consorţiilor bancare se realizează prin grija unui grup de bănci.prin vânzare la bursă Prin această modalitate sunt plasate. Subscripţia publică şi vărsarea sumelor subscrise se efectuează fie la ghişeele statului (trezorerii publice.4. fie le cumpără efectiv.3. de rambursarea lor. Această modalitate se aplică limitat. de regulă. în favoarea băncilor. Însă. administraţii financiare sau direct prin funcţionarii publici). precum şi de eventuala modificare a ratei dobânzii şi a termenelor de restituire iniţial stabilite.

emis cu o dobândă redusă. . prin răscumparare la bursă. facultativă şi conversiune sau rambursare anticipată. adică restituirea sumelor împrumutate. progresive. se poate realiza prin: .conversiune Operaţia constă în preschimbarea înscrisurilor unui împrumut vechi cu înscrisuri ale unui împrumut nou. Este inversul operaţiunii de conversiune. Rambursarea împrumuturilor de stat reprezintă răscumparea titlurilor de credit de la deţinătorii lor. Operaţiunea are loc atunci când cheltuielile aferente rambursării împrumuturilor scadente depăşesc resursele financiare ale statului. în practică se cunosc trei tipuri de conversiune: forţată. Modificarea termenului de rambursare se realizează prin consolidarea împrumutului. regresive) prin tragere la sorţi. Operaţiunea urmăreşte conservarea interesului publicului faţă de împrumutul de stat şi poate avea loc atunci când cursul titlurilor de stat este mult redus faţă de cel de emisune.Modificarea ratei dobânzii. respectiv preschimbarea înscrisurilor exigibile imediat sau pe termen scurt cu titluri ale unor împrumuturi pe termen mediu şi lung sau fără termen. De altfel. Se realizează în practică pe calea anuităţilor (constante.arozare Constă în preschimbarea înscrisurilor unui împrumut vechi cu înscrisuri ale unui împrumut nou cu o rată a dobânzii mai mare. . situaţie în care detinătorii înscrisurilor vândute la bursă nu şi-ar recupera nici măcar suma vărsată la subscriere.

Datoria publică se stabileşte şi se gestionează în mod distinct pe cele două forme ale ei: . Editura Universitară Bucureşti. sau de autorităţile administraţiei publice locale de la diverşi creditori. INDICATORII DATORIEI PUBLICE Datoria publică reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. p.datoria publică guvernamentală.25 Obligaţiile reprezintă angajamentele care decurg din contractarea împrumuturilor şi anume: rambursarea împrumutului.datoria publică consolidată . . Ediţia a III-a revizuită.. persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente în România. plata dobânzilor. provenind din împrumuturi contractate directe sau garantate de Guvern. 2008.datoria publică locală. prin Ministerul Economiei şi Finanţelor. a unor avantaje speciale acordate creditorilor. Buget şi trezorerie publică.4.4. 252 . În funcţie de gradul de exigibilitate datoria publică poate fi: .cuprinde datoria publică exigibilă pe termen mediu şi lung. 25 T. la un moment dat.datoria publică flotantă . .cuprinde datoria publică exigibilă pe termen scurt.Moşteanu (coordonator). DATORIA PUBLICĂ. a comisioanelor.

la un moment dat..ponderea datoriei publice în PIB: Soldul datoriei publ ( SDP ) * 100 PIB . de pe pieţele financiare.datoria publică medie pe locuitor exprimată în dolari: Datoria publica totala curs de schimb u. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare.m. 2008. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern prin Ministerul Economiei şi Finantelor. 253 Indicatorii datoriei publice I. 4. nationale Populatie * * 100 dolar SUA II. Ediţia a III-a revizuită.Moşteanu (coordonator). Fig.DATORIA PUBLICĂ GUVERNAMENTALĂ * parte din datoria publică. Serviciul datoriei publice reprezintă efortul financiar anual reclamat de datoria publică.1 Forme ale datoriei publice Sursa: T. . Buget şi trezorerie publică. pp. în numele României. la un moment dat. DATORIA PUBLICĂ LOCALĂ * parte din datoria publică care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. Editura Universitară Bucureşti. care reprezintă totalitatea interne şi externe ale statului. Gradul de îndatorare a ţării la un moment dat se determină prin: .

volumul mediu pe locuitor a dobânzii la datoria publică Indicatori relativi: .ponderea serviciului datoriei publice în PIB: Serviciul datoriei publ ( SDP ) * 100 PIB . .mărimea absolută a serviciului datoriei publice.ponderea serviciului datoriei publice în cheltuieli publice: Serviciul datoriei publ ( SDP ) * 100 Chelt publice .ponderea dobânzii în cheltuielile bugetare: Chelt cu plata dobanzilor Chelt bugetare * 100 . .cheltuieli cu ramburasarea datoriei propriu-zise.mărimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publice. Indicatori absoluţi: .ponderea dobanzii în cheltuielile publice: Chelt cu plata dobanzilor Chelt publ * 100 .alte cheltuieli aferente. .cheltuieli cu plata dobânzilor.ponderea dobanzii în PIB: Chelt cu plata dobanzilor * 100 PIB . . Serviciul datoriei publice poate fi exprimat cu ajutorul indicatorilor în forma absolută şi relativă.volumul anual al dobânzii la datoria publică.ponderea serviciului datoriei publice în cheltuielile bugetare: Serviciul datoriei publ ( SDP ) * 100 Chelt bugetare .Serviciul datoriei publice cuprinde: . .

creditele contractate de persoanele fizice sau juridice negarantate de autorităţile publice competente.5.Privită în timp. ceea ce atrage după sine în mod inevitabil sporirea dobânzilor aferente. investiţiile străine directe care nu au stabilite termene de rambursare sau de lichidare. ajutoare cu caracter nerambursabil.sumele datorate de persoane private. precum şi a cheltuielilor publice totale. 3) datoria externă în interpretarea Băncii Mondiale şi a celorlalte instituţii din sistemul său. datoria publică manifestă o tendinţă de creştere continuă. le datorează străinatăţii la un moment dat. iar cea contractată peste graniţă. bunuri sau servicii cu o perioadă de rambursare mai mare de un an. . 2) datoria externă brută în sens restrâns – cuprinde obligaţiile băneşti faţă de străinătate cu câteva excepţii: creditele pe termen scurt sub un an. împrumuturile externe cu o perioadă de 10-15 ani sau mai mare. DATORIA EXTERNĂ. dar garantate de o autoritate publică. 4. Datoria publică contractată în interiorul ţării va fi considerată datorie internă. De aceea. persoane fizice şi juridice. noţiunea de datorie externă este mai largă decât aceea de datorie publică externă şi are mai multe sensuri: 1) datoria externă brută în sens larg – cuprinde sumele de bani şi alte valori pe care rezidenţii unei ţări.sumele datorate unor creditori publici şi privaţi în valută. datorie externă. Însă. noţiunea de datorie externă nu se suprapune perfect aceleia de datorie publică externă. Acesta cuprinde: . INDICATORI PRIVIND DATORIA EXTERNĂ Datoria publică externă este parte componentă a datoriei publice totale. .

Văcărel (coordinator). Finanţe Publice.M.în monedă naţională. Multilaterali Bilaterali Bănci comerciale Obligaţiuni Alţii Fig.2 Datoria externă şi componentele sale Sursa: I. Datoria externă totală Datorie pe termen scurt Datorie pe termen lung Din punctul de vedere al debitorului Datorie privată negarantată Datorie publică şi datorie garantată de stat Din punctul de vedere al creditorului Creditori publici Creditori privaţi Credite de la F. pp. 502 • Indicatorii datoriei externe: I. Grad de îndatorare a unei ţări faţă de străinătate: a) volumul absolut al datoriei externe totale . 4.în dolari SUA.4) datoria externă netă – cuprinde diferenţa dintre activele publice şi private ale rezidenţilor unei ţări în străinătate şi activele deţinute de rezidenţii străini în ţara considerată. b) ponderea datoriei externe în PIB: Soldul datoriei externe x100 PIB . . EDP. Ediţia a VI-a. Bucuresti 2007.I.

III. nat .6.000 u. valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 10. Raportul între datoria externă şi încasări din export de bunuri şi servicii. b) ponderea serviciului datoriei externe în PIB: Serviciul datoriei externe x100 PIB c) ponderea serviciului datoriei externe în exporturi.m. / $ b II. Serviciul datoriei externe x100 Încasari din exporturi d) ponderea dobânzii la datoria externă în exporturi: Cheltuieli cu plata dobanzilor la datoria externa Încasari din ex po rturi x100 4. APLICAŢII REZOLVATE Aplicaţia 1 La un împrumut de stat lansat cu o dobândă de 15%. Serviciul datoriei externe: SDE = rate scadente + dobânzi aferente în anul respectiv a) valoarea absolută a serviciului datoriei externe. Cursul obligaţiunilor în momentul plasării este al pari.m. iar în momentul rambursării este: A) 111% B) 94% .c) volumul datoriei externe medii pe locuitor în dolari SUA: P opulatie D toria extern ă a x100 x curs de schim u.

000 u. B) suma încasată de consorţiul bancar în urma plasării: 12 mil.O persoană a cumpărat 5 obligaţiuni.68 mil.2 mil. 100 100 Aplicaţia 2 Un consorţiu bancar cumpără obligaţiunile unui împrumut de stat pentru a le plasa pe piaţă.m.000 + 7. La ce sumă totală are dreptul. 100 100 94 15 + 50 .m. Se cere: A) să se calculeze suma efectiv încasată de către stat. Consorţiul a cumpărat obligaţiunile de la stat la un curs de 85% şi reuşeşte să le plaseze pe piaţă la un curs de 89%.48 mil.u.000 * 50 .m.500 = 54 .x85%=10.500 u.u. Rezolvare: A) suma efectiv încasată de către stat: 12 mil. . Suma totală a împrumutului stabilită pe baza valorii nominale a obligaţiunilor este de 12 milioane u. A) B) 50 .m.m.m.000 * = 47 . suma care îi revine după câştig consorţiului bancar: 10.000 u.u.68-10.x89%=10.000 * = 55 .000 * 111 15 + 50 .u.m.20=0.m.500 + 7.000*5=50.m.u. B) să se determine care este suma ce îi revine consorţiului bancar în urma plasării împrumutului.500 = 63 . la rambursarea obligaţiunilor? Rezolvare: valoarea nominală (5 obligaţiuni): 10.

La sfârşitul anului în care s-a achiziţionat titlul de stat.Aplicaţia 3 Care este dobânda reală în cazul unui împrumut lansat de stat cu dobândă nominală de 30% pe an.30 1.17 % 1 + Ri 1 + 0.33 % 390 Aplicaţia 5 Un împrumut obligatar are următoarele caracteristici : valoarea nominală 20.26 Aplicaţia 4 Valoarea nominală a unui titlu de stat este 300 euro cu o rată de dobândă nominală de 30% pe an. Să se calculeze efortul real efectuat de stat (rata reală de dobândă). este încasat şi cuponul de dobândă. Cuponul de dobând ă = valoarea nominal ă ∗ rata de dobând ă Cuponul de dobând ă = 300 ∗ 30 % = 90 euro Valoarea de revânzare la VN = cursul de emisiune ∗valoarea nominal ă Valoarea de revânzare la VN = 130 % ∗ 300 = 390 R n a e tu a d mn l ra el a titlu i l lu = Cp n l uou d dbn e oâd ă +( r ţ d r v n a e Pe e eâz r V lo r a a ae d r v nae e eâz r −V lo r a a ae la V N d r v nae e eâz r la V ) N Rezolvare : Randamentu l real al titlului = 90 + ( 430 − 390 ) = 33. Titlu are un curs de emisiune de 130% şi este vândut de către deţinătorul său după un an la un preţ de revânzare de 430 euro.26 1.30 −1 = −1 = −1 = 3. dacă rata inflaţiei este de 26% ? Rezolvare: Rd reala = 1 + Rn 1 + 0. rata nominală a dobânzii 16%. iar rambursarea se face la paritate. Rezolvare Cursul de vânzare = valoarea nominal ă ∗ cursul .000. cursul de vânzare 90%. Să se calculeze randamentul real anual oferit de titlul respectiv.

Cursul de vânzare = 20 . Rezolvare Câştigul are următoarele componente: • câştig obligaţiunilor (95 % − 92%) ∗ 3.100. Din emisiune sunt plasate de către consorţiu 2/3.000 ∗10 . rambursarea împrumutului se face la un an la valoarea nominală.000 .000 3 din revânzarea • câştig din diferenţa de curs de cumpărare şi de rambursare (100 % − 95%) ∗ 3. iar rata nominală de dobândă este 10%.000. iar numărul de obligaţiuni emise este de 10. Valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 3. Să se calculeze câştigul consorţiului bancar.7% cursul de vânzare 18 .000.000 ∗ 2 = 600 .000 Dobânda = rata nominal ă a dobânzii ∗ valoarea nominal ă Dobânda = 16% ∗ 20.000 Aplicaţia 6 Obligaţiunile unui împrumut de stat sunt cumpărate de un consorţiu bancar integral la un curs de 92% şi reuşeşte să le vândă pe piaţă la un curs de 95%.000 ∗ ∗10 % = 1.200 ∗100 = ∗100 = 17 .000 ∗ 1 = 500 .000 Aplicaţia 7 Se dau următoarele date: .200 Rrd = dobânda 3.000 ∗10.000 ∗ 90 % = 18 .000 3 Castigul consortiul ui bancar • câştig din dobândă = 2.000 = 3.000 ∗10 .000 3 1 3.

INDICATORI Datoria publică – total, din care: - internă - externă Cheltuielile cu plata dobânzilor – total, din care: - aferente datoriei publice interne - aferente datoriei publice externe Plăţi în contul ratelor scadente la împrumuturile externe Cheltuieli bugetare Încasări din exportul de mărfuri şi servicii PIB Cursul de schimb Populaţia

U.M. mld. u.m. mld. u.m. mld. u.m. mld. u.m. mld. u.m. mld. u.m. mld. u.m. mld. u.m.

2000 7.324 4.569 2.755 724 612 112 982 4.931

2003 9.412 5.775 3.637 961 793 168 1.282 6.676 13.667 84.444 64,43 120,07

mld. u.m. 8.345 mld. u.m. 56.543 u.m. $ SUA 57,84 mil. loc. 112,35

Să se determine: A) Datoria publică exprimată în $ / locuitor; B) Ponderea în PIB a: b1 – datoriei publice b2 – datoriei publice interne C) Ponderea în cheltuieli bugetare a: c1 – cheltuielilor cu plata dobânzilor c2 – cheltuielilor cu plata dobânzilor aferente datoriei interne D) Ponderea SDE în: d1 – PIB d2 – încasările din export

d3 – cheltuielile bugetare E) Pondera dobânzilor aferente datoriei publice externe în: e1 – PIB e2 – încasările din export e3 – cheltuielile bugetare Rezolvare: A) Datoria publică exprimată în $ / locuitor: Anul 2000:  
D ria ato
 D atoria public a pe locuitor C ursul de schim b

p blic a to u tal a 7.3 24 = = 65 ,18 m .u.m.nat . / loc . 9 ld P latie opu 11 ,35 2
= 65 ,189 =1.127 $ / loc 57 ,84

D atoria

Anul 2003: 

 public a tota a l 9 .4 12 = = 78 ,3 m .u.m.na . / loc . 8 ld t P pu o latie 1 ,07 20
 D atoria public a pe locuitor C ursul de schim b = 78 ,38 =1.217 $ / loc 64 ,43

B) Ponderea în PIB a: 1) Datoriei publice: Anul 2000:
 Datoria pu blic a total ă 7.324 *100 = *100 = 12,95% PIB 56.543

Anul 2003:
 Datoria pu blic a total ă 9.412 *100 = *100 = 11,45% PIB 84.444

2) Datoria publică internă: Anul 2000:

  Datoria pu blic a intern a 4.569 *100 = *100 = 8,08% PIB 56.543

Anul 2003:

  Datoria pu blic a intern a 5.775 *100 = *100 = 6,84% PIB 84.444

C) Ponderea în cheltuielile bugetare a: 1) cheltuielilor cu plata dobânzilor: Anul 2000:
Cheltuieli cu plata dobânzilor 724 *100 = *100 = 14,68% Cheltuieli bugetare 4.931

Anul 2003:
Cheltuieli cu plata dobânzilor 961 *100 = *100 = 14,39% Cheltuieli bugetare 6.676

2) cheltuieli cu plata dobânzilor aferente datoriei interne: Anul 2000:
Cheltuieli cu plata dobânzilor la datoria intern ă 612 *100 = *100 = 12,41% Cheltuieli bugetare 4.931

Cheltuieli

 cu plata dobânzilor la datoria intern a 793 ∗100 = ∗100 = 11,87% Cheltuieli bugetare 6.676

Anul 2003:

D) Ponderea serviciului datoriei externe în: 1) PIB SDE = rate scadente + dobânzi aferente în anul respectiv: Anul 2000: SDE=982 + 112 = 1.094 mld. u.m. ;
ponderea în PIB = 1.094 * 100 = 1,93% 56.543

Anul 2003: SDE=1.282 + 168 = 1.450 mld. u.m. ;

ponderea în PIB =

1.450 * 100 = 1,71% 84.444

2) Încasările din export: Anul 2000:
SD E 1.094 *100 = *100 = 13,10%  Încas a ri din export 8.345

Anul 2003:
SD E 1.450 *100 = *100 = 10,60%  Încas a ri din export 13.667

3) Cheltuielile bugetare: Anul 2000:
SDE 1.094 *100 = *100 = 22,18% Cheltuieli bugetare 4.931

Anul 2003:
SDE 1.450 *100 = *100 = 21,71% Cheltuieli bugetare 6.676

E) Ponderea dobânzilor aferente datoriei publice externe în: 1.PIB Anul 2000:
Dobânzi la datoria public ă extern ă 112 *100 = *100 = 0,20% PIB 56.543

Anul 2003:
Dobânzi la datoria public ă extern ă 168 *100 = *100 = 0,19% PIB 84.444

2) Încasările din export:

Anul 2000:
Db ni oâz la d to ia a r pb u lic ă e te n x r  In a a r d e p r cs i in x o t ă *0 10 = 12 1 8 4 .3 5 *0 10 =1 4 ,3 %

Db ni oâz

 la d to ia a r pb u lic a e te n x r  I c s ar d e p r na i in x o t

Anul 2003:

ă

*0 10

18 6 = 1 .6 7 3 6

*0 10

=1 2 ,2 %

3) Cheltuielile bugetare Anul 2000:
Dobânzi la datoria public ă extern ă 112 *100 = *100 = 2,51% Cheltuieli bugetare 4.931

Anul 2003:
D obânzi   la datoria public a extern a 168 *100 = *100 =1,75% C heltuieli bugetare 6.676

4.7. APLICAŢII DE REZOLVAT Aplicaţia 1 La un împrumut de stat, cu o dobândă anuală de 22%, valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 50.000 $. Cursul obligaţiunilor în momentul plasării este al pari, iar în momentul rambursării este: a) 108% b) 95% O persoană a cumpărat 15 obligaţiuni. La ce sumă totală are dreptul la rambursarea obligaţiunilor? Aplicaţia 2 Statul plasează prin intermediul unui consorţiu bancar un împrumut în valoare nominală de 300 mld. lei, cu o rată a dobânzii de emisiune de 18%. Consorţiul cumpără întregul

împrumut la un curs de 90% şi reuşeşte să-l plaseze prin ghişeele proprii la un curs de 97%. La sfârşitul perioadei de plasare consorţiul rămâne cu 10% din înscrisuri nevândute. Să se calculeze: - valoarea împrumutului primit de stat; - câştigul consorţiului bancar. Aplicaţia 3 O ţară în curs de dezvoltare a contractat un împrumut dintr-o ţară dezvoltată cu o dobândă nominală de 18% pe an, iar preţurile produselor sale exportate au înregistrat în anul considerat, pe piaţa externă o reducere de 8% faţă de anul precedent. Să se calculeze: A) rata reală a dobânzii; B) la o creştere a preţurilor produselor ţării debitoare pe piaţa externă cu 3% care este rata reală a dobânzii? Aplicaţia 4 Valoarea nominală a unui titlu de stat este de 100 euro cu o rată de dobândă nominală de 20% pe an. Cursul de emisiune al acestui titlu este de 70%. Titlul este vândut de către deţinătorul său după un an la un preţ de revânzare de 110%. Cuponul de dobândă este încasat la sfârşitul anului în care a fost achiziţionat acest titlu. Determinaţi randamentul real anual care este dat de acest titlu. Aplicaţia 5 Pentru acoperirea deficitului bugetar, a fost emis un număr de 150.000 de titluri de stat, la o valoare nominală de 1.000.000 u.m. cu o rată a dobânzii de 12% pe an. Preţul de emisiune este de 90% iar scadenţa este la un an.

u.m. u.externă Cheltuielile cu plata dobânzilor – total. u. u.753 7.184 3. u. cu o rată nominală de dobândă de 20%.000 u. mld.616 673 470 320 44 482 2. Aplicaţia 7 Se dau următoarele date: INDICATORI Datoria publică – total. u. mld.623 2002 4.m.375 615 354 256 28 417 2.114 2.internă . 2000 3. $ SUA mil. u. mld. u. din care: aferente datoriei publice interne aferente datoriei publice externe Plăţi în contul ratelor scadente la împrumuturile externe Cheltuieli bugetare Încasări din exportul de mărfuri şi servicii PIB Cursul de schimb Populaţia Să se determine: U.m.365 80. iar cursul de vânzare este de 90%. Aplicaţia 6 Se emit obligaţiuni de stat caracterizate prin: valoarea nominală 100.m. să se determine rata reală a dobânzii la subscriitor. mld. să se calculeze rata reală de dobândă (Rrd).926 13.m. mld.m.Să se calculeze randamentul la emitent (rata reală a dobânzii). mld.840 3.m. din care: ..620 48. mld.m.927 1.m. rata dobânzii la termen 22%.797 .245 82. loc. mld.m. În condiţiile în care rambursarea se face la paritate. u. u.M.m.m. u.256 43. Dacă rata inflaţiei este de 7%. mld. mld.

d3) cheltuieli bugetare.871.545. c2) cheltuielilor cu plata dobânzilor aferente datoriei interne.125. E) Ponderea dobânzii aferente datoriei publice externe în: e1) PIB.0 Să se calculeze principalii indicatori de îndatorare externă a României pe anul 2003: 1. dolari 2.055 PIB mld.020.0 Exporturi de bunuri şi servicii mil. . B) Ponderea în PIB a: b1) datoriei publice.0 Dobânzi plătite mil.048. e2) încasări din export. b2) datoriei publice interne.8 Serviciul datoriei publice externe mil. d2) încasări din export.A) Datoria publică exprimată în $ / locuitor. raportul dintre serviciul datoriei publice externe şi PIB. dolari 12. dolari 17.m. e3) cheltuieli bugetare. Aplicaţia 8 Se dau următoarele date pentru România: INDICATORI u. lei 1. raportul dintre datoria publică externă efectivă şi PIB.4 Cursul de schimb lei/$ 33. C) Ponderea în cheltuielile bugetare a: c1) cheltuielilor cu plata dobânzilor.0 Datoria externă guvernamentală mil. dolari 9. D) Ponderea SDE în: d1) PIB. dolari 590.000. 2. 2003 Datoria publică externă efectivă mil.

8. e) termenul de rambursare. în cazul insuficienţei resurselor. Care dintre cele enumerate mai jos nu fac parte din elementele unui împrumut? a) denumirea împrumutului. e) pentru asigurarea echilibrului bugetar nu se apelează la împrumuturi. c) valoarea nominală a împrumutului. c) pentru echilibrarea bugetului.3. d) rata dobânzii. d) pentru a asigura excedente bugetare pentru anii următori. raportul dintre datoria publică externă efectivă şi exportul de bunuri şi servicii. raportul dintre dobânzile plătite şi exporturile de bunuri şi servicii. raportul dintre serviciul datoriei publice externe şi exportul de bunuri şi servicii. Plasarea împrumuturilor de stat nu presupune una din următoarele modalităţi: 2. b) numele subscriitorului. 6. 4. b) în cazul existenţei excedentului bugetar. TESTE GRILĂ 1. raportul dintre datoria externă guvernamentală şi PIB. 3. Statul apelează la împrumuturi din necesităţi de echilibru bugetar dacă: a) pe parcursul execuţiei bugetare nu există o concordaţă între încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor. . 4. 5.

7. Pentru împrumuturile pe termen scurt nu se emit: a) bonuri de tezaur. 6. b) deficitul bugetului de stat. b) depreciere monetară severă. e) incapacitatea de plată a statului din motive politice sau economice. e) plasarea prin ghişeele administraţiilor financiare. c) plasarea prin intermediul unor consorţii bancare. . e) certificate de impozite. e) datoria statului faţă de populaţie. Datoria publică internă nu cuprinde împrumuturile statului pentru finanţarea: a) instituţiilor publice. 4. 5. d) certificate de trezorerie. b) vânzare la bursă. b) obligaţiuni. c) pe calea anuităţilor. d) datoria statului faţă de instituţii internaţionale. Datoria publică reprezintă: a) totalul datoriilor unei naţiuni în străinătate. d) conversiunea facultativă. b) totalul datoriilor unei naţiuni. c) poliţe de tezaur. Rambursarea (amortizarea sau stingerea) nu se efectuează prin: a) trageri la sorţi a înscrisurilor. c) suma totală împrumutată de entităţile publice. d)plasarea prin casieriile regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital de stat.a) plasarea împrumuturilor direct prin funcţionari publici.

c) agriculturii. Indicatorii datoriei publice nu cuprind: a) ponderea serviciului datoriei publice în PIB. c) garanţii acordate de stat pentru împrumuturi interne. e) cercetări ştiinţifice. b) mărimea absolută a serviciului datoriei publice.8. război). d)cambii şi bilete la ordin. e) nici unul dintre răspunsurile de la punctele a-d. 10. Care din următoarele titluri de credit nu pot fi emise de stat cu ocazia plasării unui împrumut de stat: a) certificate de trezorerie. b) emisiunea de bonuri de tezaur. b) industriei. 11. e) nici un răspuns nu e corect. b) obligaţiuni. d) atragerea pe termen scurt a disponibilităţilor din conturile Trezoreriei Publice. d)raportul dintre datoria externă şi PIB. . „Conversia datoriei externe” a unor ţări în curs de dezvoltare reprezintă o sursă de finanţare a: a) protecţiei mediului. În cadrul datoriei publice interne nu se cuprind: a) împrumuturile pe termen scurt primite de la Banca Naţională. c) proiectelor de dezvoltare. d) construcţiei de locuinţe. d) acţiuni în cazuri excepţionale (calamităţi. e) datoria publică medie pe locuitor în $ SUA. 9. c) gradul de îndatorare faţă de străinătate. c) titluri de rentă.

e) ţările în curs de dezvoltare pot obţine resursele valutare necesare din operaţiile de comerţ exterior şi nu apelează la împrumuturi externe. b) când ponderea datoriei externe este predominantă în datoria publică. d) fonduri de rezervă. c) materializate sau dematerializate. c) ţările în curs de dezvoltare urmăresc să aibă preponderentă o datorie publică flotantă. . b)acţiuni. b) fonduri suplimentare. 13. e) fonduri de intervenţie. d) titluri de stat cu dobândă. c) fonduri financiare de rezervă. Înscrisurile unui împrumut de stat – titluri de stat – nu pot fi: a) titluri de stat cu discont. Pentru acoperirea riscurilor financiare ce decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor interne sau externe se constituie: a) fonduri de risc. gradul de dependenţă economică şi financiară a ţării respective faţă de străinătate este mai redus.e) bonuri de tezaur şi poliţe de tezaur. 14. 12. Care din afirmaţiile de mai jos caracterizează datoria publică a ţărilor în curs de dezvoltare? a) datoria publică provine în proporţie covârşitoare din surse externe. d) datoria publică provine în proporţii covârşitoare din surse interne. e) obligaţiuni.

4. • deosebirile între creditul public şi creditul bancar • debitor şi creditor în cazul împrumuturilor de stat • acoperirea deficitului bugetar • goluri temporare de casă în execuţia trezoreriei • opţiunea între impozite şi împrumuturi de stat • împrumuturile de stat – impozite amânate • valoare nominală • curs şi valoare reală • dobândă nominală şi reală • certificate de trezorerie • obligaţiuni • subscripţie publică • conversiune • arozare • consolidare • amortizarea împrumururilor de stat • grad de îndatorare al unei ţări • datorie flotantă • datorie consolidată .9. e) reflectă eşalonarea rambursării în timp a acestei datorii. c) se calculează în funcţie de gradul de dezvoltare economică al ţării respective. Mărimea absolută a datoriei externe are doar una din următoarele caracteristici: a) arată suma datorată străinătăţii la un moment dat. d) ţine seama de potenţialul de export al ţării respective. b) ia în considerare numărul populaţiei.15. CUVINTE ŞI RELAŢII CHEIE • credit public.

Din ce este alimentat Fondul de Risc pentru acoperirea riscurilor financiare? .• serviciul datoriei publice 4. 7. 3.10. Definiţi datoria publică. Enumeraţi caracteristicile împrumuturilor de stat. 5. 4. Când apar necesităţile de trezorerie? Când apar necesităţile de echilibru financiar? Care sunt modalităţile de plasare a împrumuturilor de stat? 6. ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. 2. Care sunt indicatorii datoriei publice? 9. Care sunt indicatorii datoriei externe? 10. 8. Enumeraţi şi descrieţi modalităţile de rambursare a împrumuturilor. Explicaţi elementele tehnice ale împrumuturilor de stat.

ci este un plan financiar la nivel macroeconomic. poate fi elaborat şi un alt instrument mai cuprinzător denumit buget al economiei naţionale (în Franţa) sau buget economic (în Marea Britanie şi SUA). Sub aspect economic bugetul subliniază corelaţiile macroeconomice şi în special legătura cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut. care reflectă pentru anul în curs şi pentru . ca relaţii prin intermediul cărora se mobilizează resursele băneşti la dispoziţia statului. În economia modernă. Bugetul economiei naţionale este conceput ca un ansamblu de conturi ale naţiunii.CAPITOLUL V BUGETUL DE STAT 5. socială şi de altă natură ale fiecărei perioade.una juridică şi alta economică. în conformitate cu obiectivele de politică economică. bugetul nu mai constituie un simplu document în care se înscriu veniturile şi cheltuielile probabile ale statului pe o perioada de 12 luni. În ţările cu economie de piaţă dezvoltată sfera de cuprindere a noţiunii de buget a fost extinsă. ca relaţii prin care se repartizează aceste resurse. Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă bănească ce iau naştere în procesul repartiţiei PIB.1. CONŢINUTUL BUGETULUI DE STAT La definirea bugetului de stat concură două abordări şi anume: . iar pe de alta parte. Aceste relaţii se manifestă în dublu sens: pe de o parte. Pe lângă bugetul de stat în forma sa clasică. Sub aspect juridic bugetul reprezintă un act prin care sunt prevazute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului.

Forma în care se întocmeşte acest instrument cuprinzător diferă de la o ţară la alta. nevoile de resurse la nivelul societăţii şi posibilităţile de acoperire a acestor nevoi sunt reflectate în bugetul general consolidat. În bugetul de stat. ca şi pentru finanţarea unor investiţii şi activităţi de interes strategic. apărarea ţării. asigurarea ordinei publice. în bugetul Asigurărilor pentru somaj. taxe. În România. şi care au destinaţii clar precizate prin legi speciale. Cheltuielile sunt structurate după destinaţia lor. pentru a reflecta alocarea fondurilor publice către activităţi sau obiective care definesc nevoile fiscale şi nefiscale (cu precizarea veniturilor provenind din impozite. asigurarea măsurilor de protecţie socială a populaţiei. ca principală componentă a sistemului bugetar se reflectă resursele financiare mobilizate la dispoziţia statului. Legea privind finanţele publice precizează faptul că gestionarea resurselor financiare publice se realizează printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde (vezi figura 5. realizarea programelor naţionale de cercetare şi investiţii publice. anual sunt aprobate veniturile şi cheltuielile fondurilor speciale. asigurarea protecţiei şi refacerea mediului înconjurător. Rolul bugetului general consolidat este pus în evidenţă de modalităţile de exercitare a funcţiilor finanţelor publice. În prezent se constituie doar două fonduri speciale ale căror venituri şi cheltuieli se înscriu în bugetul Fondului naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate şi respectiv. contribuţii şi alte vărsăminte). autoritatea publică. precum şi venituri din capital. repartizate în principal pentru realizarea acţiunilor social-culturale. În afara bugetului de stat.anul următor previziunile asupra tuturor agenţilor economici din ţara respectivă. .1). şi ca o excepţie de la principiul clasic al unităţii bugetare. ce se constituie în afara bugetului de stat.

5. El este considerat un intrument prin care se realizează alocarea şi redistribuirea resurselor şi care prezintă utilitate în procesul reglării activităţii economice şi sociale. EDP. Ediţia a VI-a.520 . p. 2007. Văcărel (coordonator). Finanţe publice. Bugetul de stat Bugetul asigurărilor sociale de stat Bugetul fondurilor speciale Bugetul trezoreriei statului Bugetul instituţiilor publice Autonome Finanţate integral sau parţial din: Finanţate integral din venituri proprii Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat Bugetul fondurilor externe nerambursabile Bugetele locale Fig.Rolul bugetului este mult mai complex.1 Sistemul bugetar al României Sursa: I. Bucureşti.

unităţii bugetare. specializării bugetare. Redistribuirea se realizează atât prin intermediul impozitelor şi taxelor cât şi al cheltuielilor. . 5. care în mod tradiţional îşi asumă sarcina finanţării serviciilor publice.2. universalităţii. Acestea sunt reprezentate. principiul unităţii monetare şi principiul publicităţii. 2) Rolul redistributiv al bugetului este pus în evidenţă tocmai de natura lui specifică.1) Rolul alocativ al bugetului decurge din însăşi natura statului. neafectării veniturilor bugetare. respectiv aceea de instrument ce reflectă relaţii de mobilizare a resurselor de repartizare a acestora pentru finanţarea unor activităţi şi acţiuni determinate expres. 3) Rolul de reglare a vieţii economice decurge din importanţa bugetului de stat ca instrument cu putere de lege prin care se reflectă politica economică promovată de Guvern. Bugetul este intrumentul prin care se redistribuie o parte din PIB. de principiile anualităţii. PRINCIPII BUGETARE În scopul asigurării unei gestionări corecte a resurselor financiare publice se recomandă respectarea unor reguli tehnice cunoscute sub denumirea de principii bugetare. echilibrului bugetar. Prin orientările bugetului se poate acţiona asupra economiei stimulând sau frânând o anumită activitate. potrivit Legii finanţelor publice.

Principii bugetare Anualităţii Autorizarea dată prin lege privind efectuarea cheltuielilor şi încasarea veniturilor se referă la o perioada de 12 luni. - Veniturile şi cheltuielile sunt înscrise în buget în totalitate, în sume brute; - Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donaţiilor şi sponsorizăriilor care au stabilite destinaţii distincte. - veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, în vederea utilizării eficiente şi monitorizării fondurilor publice; - veniturile din sistemul extrabugetar se introduc în bugetul de stat, urmând regulile şi principiile acestui buget, cu excepţia Veniturile încasate la buget veniturilor proprii ale instituţiilor şi se a depersonalizează, astfel încât stimularea acelora constituite pentru veniturile în totalitatea personalului. lor se utilizează pentru acoperirea tuturor cheltuielilor. Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi pe categorii de cheltuieli, după conţinutul lor economic şi destinaţia acestora, potrivit clasificaţiei bugetare. Prevede acoperirea integrală în intervalulul anului bugetar, a cheltuielilor din veniturile ordinare.

Universalităţii

Unităţii bugetare Neafectării veniturilor bugetare

Specializării bugetare

Echilibrului bugetar

Unităţii monetare Transparenţa sistemului bugetar este Toate prin: dezbaterea publică a asigurată operaţiunile bugetare se exprimă în monedă buget, a conturilor generale proiectelor de naţională. anuale de execuţie a bugetelor, cu ocazia aprobării acestora; publicarea în Monitorul Oficial a bugetelor şi a conturilor anuale de execuţie a acestora; mijloacele de informare în masă, pentru difuzarea informaţiilor asupra conţinutului bugetului, exceptând informaţiile şi documentele nepublicate, prevazute de lege. bugetare

Publicităţii

Fig. 5.2 Definirea principiilor

Sursa: I.,Văcărel (coordonator), Finanţe publice, Ediţia a VI-a, EDP, Bucureşti, 2007; T., Mosteanu (coordonator), Buget şi trezorerie publică, Ediţia a III-a revizuită, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, p.43.

5.3. DIFERENŢIERI ÎNTRE BUGETUL DE MIJLOACE ŞI BUGETUL PE PROGRAME În timpul executării unui buget de mijloace, ordonatorii de credite sunt preocupaţi să utilizeze în totalitate creditele bugetare ce le-au fost aprobate, deoarece sumele necheltuite până la finele exerciţiului financiar nu se reporteaza în exerciţiul următor, ci se anulează. În cazul unui buget pe programe, preocuparea ordonatorilor principali participanţi la realizarea unui anumit program urmează să se deplaseze de la cheltuirea cu orice preţ a banilor prevazuţi în buget la monitorizarea mersului realizării programului, la încadrarea în termenele stabilite şi în indicatorii de eficienţă (eficacitate) aprobaţi. În caz contrar există riscul ca cei vinovaţi de eşecul programului, său de nerealizarea la termen

a unor indicatori cantitativi sau calitativi, să suporte rigorile legii. Abandonarea unui program sau întreruperea temporară a executării acestuia generează pierderi nerecuperabile, imobilizări de resurse materiale şi băneşti, precum şi alte prejudicii pentru societate. În acest context, se naşte în mod firesc întreabarea: dacă bugetul pe programe prezintă avantaje incontestabile în comparaţie cu bugetul de mijloace, de ce aplicarea acestuia nu s-a generalizat, iar metodele folosite pentru raţionalizarea opţiunilor bugetare au fost supuse unor repetate ajustări şi reconsiderări în ţările în care s-au înregistrat cele mai mari realizări? Aceasta, pentru că trecea de la un tip de buget la altul se loveşte de o serie de obstacole greu de surmontat. Este vorba despre renunţarea la unele principii bugetare, acceptate de multă vreme ca indispensabile pentru promovarea disciplinei în gestionarea banului public.26 5.4. PROCESUL BUGETAR Procesul bugetar reprezintă ansamblul acţiunilor şi măsurilor întreprinse de instituţiile competente ale statului, în scopul concretizării politicii financiare aplicate de autoritatea guvernamentală. Etapele procesului bugetar: (1) elaborarea proiectului de buget; (2) aprobarea bugetului; (3) execuţia bugetului; (4) încheierea exerciţiului bugetar; (5) controlul execuţiei bugetului; (6) aprobarea execuţiei bugetului; Instituţii cu atribuţii în procesul bugetar: (1) Guvernul; (2) Parlamentul; (3) Ministerul Economiei şi Finanţelor; (4) Curtea de Conturi

26

I. Văcărel, Bugetul pe programe multianual, Editura Expert, Bucureşti, 2001, p. 26.

metodologiile de elaborare a acestuia şi limitele de cheltuieli aprobate de guvern Ordonatori principali de credite Elaborează proiectele de buget propriu cu încadrarea în limitele de cheltuieli aprobate de guvern Ordonatori principali de credite Execuţia bugetului aprobat de parlament MEF Primirea dărilor de seamă contabile şi elaborarea. pe baza acestora. a contului de execuţie bugetară Curtea de Conturi Verificarea contului de execuţie bugetară şi transmiterea la parlament a raportului privind controlul efectuat MEF Elaborează proiectul legii bugetare şi al bugetului Guvern Aprobă proiectul legii bugetare şi al bugetului . împreună cu limetele de cheltuieli pe ordonatori principali de credite Guvern Aprobă propunerile MEF Parlament Este informat de guvern asupra principalelor orientări ale politicii macroeconomice şi ale finanţelor publice MEF Transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoarecadru conţinând contextul macroeconomic care stă la baza întocmirii bugetului.Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) Propune obiectivele politicii fiscale şi bugetare.

2007. EDP.S. Finanţe Publice.Guvern Aprobarea. Bucureşti. a contului de execuţie bugetară Parlament Analiza raportului Curţii de Conturi şi adoptarea proiectului legii de aprobare a contului de execuţie bugetară Parlament Dezbate şi aprobă proiectul de lege privind bugetul Parlament Primirea contului si transmiterea acestuia spre verificarea Curţii de Conturi Fig.82 3 Venituri ale fondului asigurărilor sociale de sănătate 56. 135.3 Etapele procesului bugetar la nivelul autorităţilor publice centrale din România Sursa: I. 575 5. lei): VENITURI Venituri ale bugetului de stat 241.479 . 5. Ediţia a VI-a.650 Venituri ale bugetelor locale 117. APLICAŢII REZOLVATE Aplicaţia 1 Veniturile şi cheltuielile bugetelor publice ale anului 2003 în România sunt (mld. pentru supunere spre adoptare de către parlament.23 6 Venituri ale B.S.A. p.78 3 Transferuri 10. Văcărel (coordonator).702 Venituri ale instituţiilor publice autonome 2.742 Venituri ale fondului asigurărilor pentru şomaj 18.5.

Cheltuieli general consolidate = 644.783 = 572. Cheltuielile general consolidate se obţin prin scăderea cheltuielilor de natura datoriei publice (ajustărilor) din cheltuielile totale consolidate.457 mld.402 mld.479 = 644.656 117. Cheltuieli totale consolidate = Cheltuieli totale – Transferuri = 655.A.506 + 56.lei.583 + 36.342 + 16. 2) Cheltuieli totale = 291. .342 16.S.045 + 133. lei Venituri totale consolidate = Venituri totale – Transferuri = 572.677 mld.50 6 56.742 + 18.823 + 56.516 3.936 mld.754 = 655.479 = 562.236 + 135. lei.479 Determinaţi veniturile şi cheltuielile general consolidate şi deficitul bugetului general consolidat.923 mld.656 + 117.516 + 3.936 – 10.754 32.702 + 117.04 5 133.CHELTUIELI Cheltuieli ale bugetului de stat Cheltuieli ale B. Rezolvare: 1) Veniturile totale = 241.923 – 32.402 – 10. lei.58 3 36. Cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de sănătate Cheltuieli ale fondului asigurărilor pentru şomaj Cheltuieli ale instituţiilor publice autonome Cheltuieli ale bugetelor locale Credite externe acordate ministerelor Cheltuieli de natura datoriei publice Transferuri 291.946 10.S.lei. 946 = 611.

u. mld. u. Aplicaţia 2 Se dau următoarele date referitoare la echilibrul bugetului federal al statului „X”: I Venituri buget federal Cheltuieli buget federal Soldul bugetului federal se acoperă cu: . mld.M.m.m.m.780 440 376 340 327 N–1 1.m.m.m.m. lei.resurse externe PIB II Venituri bugete landuri Cheltuieli bugete landuri Sold bugete landuri III Venituri bugete locale Cheltuieli bugete locale Sold bugete locale U. mld. u. u. • ponderea soldului în total buget pe fiecare verigă. mld.m. mld. mld. Rezolvare: INDICATORI 1 Mărimea absolută a soldului bugetului N N–1 . u. u.m. mld. • ponderea deficitului bugetului federal în PIB şi structura resurselor de finanţare a deficitului federal. u. u. mld. u.457 = 49.616 150 194 6.272 1. mld.941 692 616 568 553 - Să se determine: • mărimea absolută a soldului fiecărei componente a sistemului bugetar.977 – 567. u. N 726 994 128 140 4.520 mld.resurse interne .m.m. u. u. mld. mld.Deoarece veniturile < cheltuielile în anul 2003 bugetul general consolidat al României se soldează cu deficit.m. Deficitul = 611. mld.

pr.u.crt.m.).0% Ponderea deficitului în cheltuielile bugetului federal (deficit/cheltuieli) 26.u.m.6% 5. mld.82% 2.6% . Indicatori Cheltuielile bugetului de stat Cheltuielile fondurilor securităţii sociale Cheltuielile fondurilor speciale extrabugetare Cheltuieli bugete landuri Cheltuieli bugete locale u. mld.pr. mld.6. 4) ponderea cheltuielilor publice totale consolidate în PIB.m.2 3 4 5 6 federal (deficit) -268 -344 Deficitul federal se acoperă din: .crt.7% 5. APLICAŢII DE REZOLVAT Aplicaţia 1 Pe baza datelor referitoare la statul “Z” să se calculeze: 1) cheltuielile publice totale consolidate (mld.pr.u.resurse interne 47.96% 21. 5) cheltuielile publice totale consolidate medii pe locuitor exprimate în $.5% 10.u.76% 43.9% Sold bugete locale 13 15 Ponderea excedentului bugetelor locale 3.m.28% Sold bugete landuri 64 76 Ponderea excedentului bugetelor landurilor 14.crt.resurse externe 52.m.m. mld.u.crt.pr.pr.m. 3) creşterea reală relativă în anii t0 şi t1. 2) creşterea nominală relativă în anii t0 şi t1. mld.crt.4% Ponderea deficitului în PIB 5.u. t0 562 488 33 374 477 t1 687 566 37 485 534 .24% 56.

53 Aplicaţia 2 Echilibrul bugetar al statului „I” cuprinde următoarele date: – mld. extrabugetare federale 36 7. Veniturile bugetelor locale 280 10. Veniturile bugetelor landurilor 273 8.naţ. 60.264 6. Veniturile fondurilor securităţii sociale 384 4. 395 443 mld. Cheltuielile bugetelor locale 303 11. 4) Ponderea soldului ansamblului bugetelor în PIB.23 mil. 5. extrabugetare federale 30 6.loc.m.223 1991=100 pr. Veniturile fondurilor spec. TESTE GRILĂ . Cheltuielile fondurilor securităţii sociale 420 5.784 Să se determine care este nivelul următorilor indicatori: 1) Ponderea fiecărui sold în cheltuielile fiecărui buget.m.Transferuri între bugete PIB Indicele preţurilor constante Cursul de schimb Populaţie mld.u. lei – Indicatori Sume 1. 2) Soldul ansamblului bugetelor. Cheltuielile fondurilor spec.u. 3) Ponderea soldului ansamblului bugetelor în cheltuielile totale ale bugetelor. Cheltuielile bugetului federal 590 3.crt.7. PIB 3.pr.14 62.crt.2 9. 5. 113 136 u./$SUA 11.pr.crt. Cheltuielile bugetelor landurilor 308 9.m. Veniturile bugetului federal 582 2.

b) un proces care se referă numai la execuţia bugetului de stat. e) anualitatea cere ca bugetul să se elaboreze. e) un proces cu un calendar stabilit prin legislaţia specifică. b) ministerelor. c) anualitatea bugetului se referă atât la perioada pentru care se întocmeşte şi aprobă bugetul de stat cât şi la perioada de execuţie a bugetului. aprobarea. În ţările cu economie de piaţă. pe perioada unui an calendaristic sau anul bugetar poate fi diferit de anul calendaristic. executarea şi încheierea bugetului de stat. aprobe şi execute pentru o perioadă de 12 luni. d) Curţii de Conturi. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la principiul anualităţii bugetare nu este adevărată: a) în România anul bugetar corespunde cu anul calendaristic.1. aprobe şi execute. procesul bugetar nu reprezintă: a) un proces de decizie politică. 3. c) un proces care cuprinde elaborarea. e) Ministerului Finanţelor Publice. d) anualitatea cere ca bugetul să se elaboreze. Responsabilitatea execuţiei bugetare revine: a) Parlamentului. b)în ţările dezvoltate anul bugetar coincide cu anul calendaristic (1 I – 31 XII). c) Guvernului. . 2. d) un proces cu caracter ciclic.

b) constituţie. 7. e) 20 septembrie. aprobat şi executat de guvern. c) legea finanţelor publice locale. b) 15 octombrie.4. c) un act juridic anual care prevede şi autorizează veniturile şi cheltuielile statului. . c) anual. c) 10 octombrie. b) unicul plan financiar macroeconomic. e) nu este prevăzut în nici o lege. d) legea finanţelor publice. e) actul care prevede cheltuielile şi veniturile anuale ale statului. 6. d) lunar. Măsurile fiscale aprobate prin legi bugetare se stabilesc: a) pe 5 ani. e) pentru primele 10 luni ale anului. d) un plan financiar elaborat. dar nu are caracter obligatoriu. Bugetul de stat reprezintă: a) un act juridic care conţine volumul veniturilor şi cheltuielilor aprobate numai pentru serviciile generale ale statului. b) pe 3 ani. 5. Proiectul de buget se depune spre aprobare Parlamentului până la: a) 1 octombrie. d) 25 septembrie. Calendarul precis al desfăşurării procesului bugetar din România este prevăzut în: a) legea anuală bugetară.

b) principiul anualităţii. Despre contul de execuţie bugetară nu se poate afirma că: a) contul de execuţie bugetară are un conţinut diferit în raport de sistemul de gestiune sau de exerciţiu. d) principiul publicităţii. 9. c) este întocmit de Ministerul Finanţelor Publice. c) scopuri militare. . cheltuielile pentru: a) cercetare. b) desfăşurarea activităţii administraţiei publice locale. folosit în execuţia bugetului. de regulă. d)este întocmit de Ministerul Finanţelor Publice şi discutat şi aprobat de Guvern. 500/2002: a) principiul specializării bugetare. e) principiul unităţii şi universalităţii. Care din următoarele principii bugetare nu este prevăzut în legea finanţelor publice nr.8. prezentat Guvernului şi supus Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare. 10. d) datoria publică externă. e) reflectă finalitatea operaţiunilor de încasare a veniturilor şi efectuare a cheltuielilor bugetare. Din bugetele locale sunt finanţate. c) principiul echilibrului bugetar. e) nici una din cele de mai sus. b) concretizează modul de gestionare al bugetului de stat.

b) încasări din rambursarea împrumuturilor acordate. pe categorii de cheltuieli. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale după caz. veniturile şi cheltuielile bugetare se aprobă şi se înscriu în bugetul de stat după: 1) conform clasificaţiei bugetare. 2) pe plătitori. c) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii. Care din următoarele categorii de venituri ale bugetului de stat nu reprezintă structura acestor venituri: a) venituri curente şi din capital. c) venituri din impozite directe şi indirecte. 12. .11. 500/2002 nu se aplică în domeniul elaborării. e) rambursări de credite. Conform principiului specializării bugetare. b) bugetului trezoreriei statului. e) bugetele instituţiilor publice autonome şi a celor finanţate integral sau parţial din bugetul de stat. Dispoziţiile legii privind finanţele publice nr. 4) pe surse de provenienţă şi respectiv. d) venituri fiscale şi nefiscale. plăţi de dobânzi şi comisioane la credite. al asigurărilor sociale de stat şi al fondurilor speciale. executării şi raportării: a) bugetelor locale. în cazul veniturilor. aprobării. d) bugetul de stat. 3) nivelul mărimii volumului lor. 13.

b) încheierea gestionării bugetului cu excedent. CUVINTE ŞI RELAŢII CHEIE • Buget general consolidat • Buget public naţional • Bugetul de stat • Bugetul asigurărilor sociale de stat . c) întocmirea la finele anului bugetar a contului de execuţie bugetară care reflectă finalitatea executării veniturilor şi cheltuielilor bugetare. d) 2. b) nu este aprobat de Parlament.8. d) încheierea gestionării bugetului numai cu deficit. c) cuprinde toate resursele financiare şi toate cheltuielile dintr-o ţară.2. Bugetul general consolidat nu are următoarea caracteristică: a) cuprinde şi bugetele locale.4.P. 5.5. b) 3. e) este instrumentul care reflectă toate resursele financiare şi cheltuielile publice ale unei ţări. e) 2.4. 14.4. 6) pe ordonatori principali. e) întocmirea şi aprobarea de către M.5) grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora. secundari şi terţiari. Încheierea execuţiei bugetare presupune: a) folosirea concomitentă a sistemului de exercitare şi de gestiune pentru încheierea execuţiei bugetare. c) 1.5.5.6. 15. d) cuprinde ansamblul bugetelor care reflectă fluxurile de venituri şi cheltuieli ale sectorului public. a contului general de execuţie bugetară.F. a) 2.6.3.

Care sunt metodele clasice de dimensionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare? 9.decizional - democratic preponderent politic cu continuitate ciclică cu larg impact public 5. Precizaţi principalele diferenţieri între bugetul de mijloace şi bugetul de programe. ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. Enumeraţi etapele procesului bugetar.• Bugetele locale • Buget economic • Caracteristicile procesului bugetar: . 3. 5. CAPITOLUL VI BUGETUL UNIUNII EUROPENE . Care sunt atribuţiile şi obligaţiile fiecărei instituţii participante la procesul bugetar în România? 4. 10. Definiţi „bugetele-program”. Care sunt sursele de formare a bugetelor locale în România? 7. Care este rolul bugetelor locale? 6. 2. Definiţi bugetul de stat. Definiţi bugetul asigurărilor sociale de stat. Prezentaţi caracteristicile procesului bugetar. 8.9.

amenzi. RESURSELE BUGETULUI UNIUNII EUROPENE Resursele Bugetului Uniunii Europene la modul general cuprind resursele proprii (tradiţionale) şi alte tipuri de resurse. C. precum şi contribuţii şi alte taxe prevazute în cadrul organizării comune a pieţelor de zahăr. după reţinerea unei cote de 25% corespunzătoare cheltuielilor cu colectarea veniturilor bugetare. Se disting în cadrul resurselor proprii tradiţionale următoarele: A. . prime. 2.1. dobânzi penalizatoare etc. sume sau factori adiţionali. sume adiţionale sau compensatorii. obtinuta pentru contrabalansarea dezechilibrelor financiare majore ale Marii Britanii care acoperă 2/3 din dezechilibrul bugetar constat între vărsămintele veniturilor efectuate de Marea Britanie şi cheltuielile Comunităţii referitoare la teritoriul britanic. resursa TVA (pentru anul 2008 este stabilită o cotă uniformă de 0. (resursă complementară) reprezintă aproape 25% din totalul resurselor proprii. B. veniturile rezultate din toate taxele noi instituite în cadrul poliţiei comune.N. taxe din Tariful Vamal şi alte taxe stabilite sau care urmează a fi stabilite de către instituţiile Uniunii în legătură cu comerţul cu ţările terţe. corecţia în favoarea Marii Britanii este o derogare specială. Sumele sunt încasate de către administraţiile naţionale şi vărsate direct la bugetul UE. 4. expirat între timp.taxe.B. Alte resurse proprii 1. taxe vamale la produsele care intră sub incidenţa Tratatului de instituire a CECA. Resursele proprii tradiţionale: . contribuţii ale diverselor ţări în cadrul programelor comunitare. 3.6. resursă bazată pe V. Alte resurse În această categorie se cuprind diverse taxe.30%).

3. Există şi un alt tip de clasificare care împarte cheltuielile în: 1) cheltuieli obligatorii Sunt cheltuielile care au fost prevăzute în tratatele institutive. România participă la procesul bugetar comunitar şi anume: . 2) alocaţii obligatorii . RELAŢIILE ROMÂNIEI CU BUGETUL UNIUNII EUROPENE Începând cu 1 ianuarie 2007. 2) cheltuieli neobligatorii . 3) alocaţii nediferentiate . dar care vor fi efectuate începând cu „n” şi terminând cu „n+t”. unde ”t” reprezintă durata proiectului finanţat. 6.2.reprezintă articolele de cheltuieli angajate pentru un an şi care vor fi efectuate în acel an. Contractul aparţine Consiliului. În cazul programelor multianuale.6. în convenţii internaţionale şi în tratate sau contracte cu terţe părţi. convenţii internaţionale Controlul acestora îl deţine Parlamentul. cheltuielile sunt clasificate astfel: 1) alocaţii de plată . data aderării la Uniunea Europeană. CHELTUIELILE BUGETULUI UNIUNII EUROPENE Au fost clasificate în funcţie de momentul în care alocaţia bugetară este scadenţă.sunt articole de cheltuieli angajate în anul ”n”. în legislaţia derivată.reprezintă articole de cheltuieli pentru care nu există diferenţierea dintre alocaţii de plată şi alocaţii obligatorii.reprezintă cheltuieli care nu au fost prevăzute în tratate.

România va beneficia de fonduri de post-aderare.Fondul Social European (FSE). . . .în mecanismul de stabilire şi/sau schimbare a cadrului general legal de bază prevăzut de Tratatul Uniunii Europene şi de Regulamentele comunitare din domeniul bugetar. . .creşterii ocupării forţei de muncă.promovării dezvoltării economice armonioase şi echilibrate a teritoriului Uniunii. . ca instrumente provizorii pentru spijinirea Bulgariei şi României în perioada dintre data aderării şi sfârsitul anului 2009 pentru: .reducerii disparităţilor dintre regiuni.îmbunătăţirea cadrului de utilizare eficientă a instrumentelor structurale. .Fondul European de Dezvoltare regională (FEDR). .menţinerea de către România a poziţiei bugetare de beneficiar net raport cu UE. România primeşte asistenţa financiară nerambursabilă chiar din partea UE în cadrul obiectivelor „Convergenţa” şi ”Cooperare teritorială europeană”..pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen. Odată cu aderarea la UE.protejării mediului înconjurător. În Tratatul de Aderare este menţionată Facilitatea Schengen şi Facilitatea pentru fluxurile de numerar.Fondul de Coeziune (FC). Conform noului acquis comunitar în vigoare începând cu 1 ianuarie 2007. Comisia Europeană a creat o serie de instrumente financiare destinate: . În vederea implementării Politicii de Coeziune Economică şi Socială. .controlul frontierelor.în mecanismul de luare a decizilor pe parcursul desfăşurării procesului bugetar comunitar la nivelul fiecărui an bugetar.finanţarea acţiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii. prin: . . .

Conform Tratului de aderare la Uniunea Europeană.pentru a spijini îmbunatăţirea fluxurilor de numerar în cadrul bugetelor naţionale. aceasta va continua să acorde asistenţă financiară celor două noi state membre (România şi Bulgaria) şi prin programul „Facilitatea de tranziţie” care va sprijini implementarea activităţilor de construcţie instituţională urmând aceleaşi principii ca şi programul PHARE. . aferente anului 2008 însumează 46.. Creditele de angajament pentru România.5 milioane euro.

. – Finanţe. 4. 2001. D. Editura Universităţii Titu Maiorescu. Moşteanu. T. 2004. 5. Moşteanu. – Finances publiques. şi colectivul – Finanţe publice – Sinteze şi aplicaţii practice. Editura Lucman. Bodnar.L. şi colectivul – Finanţe publice – Note de curs şi seminar. M. – Finances publiques et politiques. 3.. T. M. Volumul I. Bucureşti. Herschtel... T. 2001.. Editia a III-a revizuită. J.. Editura Du Style. Bucureşti. Percebois... 2005 .B. Editura Universitară. Stroe. Editura Armand Collin. 7. Rolland.. Rm. 13. Editura ASE. 1993. X. 1987. 2004. Pillot.. Paris. Moşteanu. şi colectivul – Finanţe publice. 9.Y. Editura Universitară. T. teste grilă şi aplicaţii practice. Bucureşti.. Editura Universului Bucureşti. Ed. Editura Eonomică. – Finanţe aplicate. 1990. Paris. 6. – Finanţe publice I.A. T. şi colectivul – Bugetul şi trezorerie publică. R. Roman. 11. 2004. Bucureşti. Bucureşti. 2002. 2000. Editura Tribuna Economică. Moşteanu. Toulouse. Moşteanu. Bucureşti. şi colectivul – Finanţe publice – Sinteze teoretice. T.Leusse. F. Euzèby. Ungureanu.. Vâlcea. 12. Moşteanu.Bibliografie 1. CONPHYS. Bucureşti. 2007 2.A. J.M.. şi colectivul – Bugetul şi trezorerie publică. – Economie de finances publiques. (coordonator) – Sinteze şi aplicaţii. D. 10. Bucureşti. 8. Editura Economică. Armeanu. 2008. Dunod. J.

Bucureşti. 24. Humain Developement Report – PNUD. I. Editura Didactică şi Pedagogică. Anuarul Statistic al României. 23.. şi în România. 26. nr. 1990-2000. 2004. Academia Română. Văcărel. Bucureşti. Bucureşti. 81/11 mai 1999. Bucureşti. 2002. 2003. Văcărel. R. Văcarel. Government Finance Statistics. Ministerul Finanţelor Publice – Cartea albă. Partea I. Lege privind finanţele publice. reglementări. Institutul Naţional de Statistică. – Sistemul impozitelor şi taxelor în U. 18. 597 din 13 august 2002. 2004. Editura Didactică şi Pedagogică. – Politici fiscale şi bugetare în România. Editura Economică.. Bucureşti. nr. 2004. Editura Economică. 2002. – Politici economice şi financiare de ieri de azi... 19. 25. 20. 2000-2006. 2001. 22. Văcărel. şi colectivul – Finanţe publice ediţia a VI-a. 21. 2002. Editura Expert. Legea bugetului de stat pe 2000. publicată în Monitorul Oficial al României nr. Editura Expert. 17. 215/17 mai 1999. – Bugetul pe programe multianual – concepţii. I. 2001. R. – FMI Yearbook. 27. . I.. 2007. Văcărel. Teste grilă pentru licenţă ASE. perspective. 2001. Văcărel. 500/2002 publicată în Monitorul Oficial al României.A.A. 16. şi colectivul – Finanţe publice ediţia aIV-a..Bucureşti. 2003. I. 1996. Bucureşti. rezultate. I. Legea datoriei publice nr. 2002. I. 15.E.14.

Universitatea Titu Maiorescu. Teste grilă licenţă 2005.28. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful