BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “NICOLAE MILESCU SPĂTARUL” VASLUI

Nicolae Iorga
istoric, scriitor, publicist şi om politic

Bibliografie selectivă

Vaslui, 2008

Lucrare realizată de Gabriela Bîrsan Tehnoredactare şi coperta: Luminiţa Şerban, Dana Monica Rău Colecţia: Din colecţiile Bibliotecii Spătarul” Vaslui ; 9

Judeţene

“Nicolae

Milescu

Editat şi tipărit la Biblioteca Judeţeană “Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui
2

ARGUMENT
În plină invazie a informaţiilor electronice, întoarcerea către studiu, către ideea de profunzime este un obiectiv strategic mărturisit de Biblioteca Judeţeană “Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui. Publicarea unor bibliografii selective, nu este doar o datorie profesională de comunicare a colecţiilor, ci un efort de a scoate în evidenţă valorile, o ofertă de modele care, indiferent de timp şi realităţi, dăinuie. Nicolae Iorga este o personalitate a culturii româneşti care mai poate uimi şi astăzi, iar o aplecare asupra operei şi destinului marelui savant nu poate fi decât benefică. Deoarece “...Nicolae Iorga a întrupat puterea de muncă intelectuală a neamului nostru în gradul cel mai înalt...”, ne îndeamnă spre cunoaştere continuă, constituind un model pentru tinerii care vor să cunoască lumea iar dascălilor le pune la dispoziţie un instrument de orientare în scrierile lui Nicolae Iorga şi ale celor care s-au ocupat de viaţa şi opera sa. Bibliotecar, Gabriela Bîrsan
3

“El a fost savantul nostru prin excelenţă, care (...) îşi afla fericirea numai în cărţi şi avea o ambiţie să stimuleze şi să înalţe gloria şi faima naţiunii sale.”
Perpessicius

4

NICOLAE IORGA
Schimbâd ceea ce-i de schimbat, Nicolae Iorga a jucat în cultura română, rolul lui Voltaire. Personalitatea lui e covârşitoare. Minor în fiecare activitate în parte, foarte conservativ şi îmbibat de prejudecăţi, dar răzvrătit continuu, sărind cu iuţeală de la o atitudine la alta, şi totdeauna tolerat în nestatornicie printr-o bună credinţă care se simte, Nicolae Iorga apare masiv privit de departe, prin numărul uriaş de tomuri scrise şi prin multiplicarea preocupărilor. Totuşi imensa operă e ocupată mai mult cu personalitatea şi omul va trăi mai ales la modul eroilor din istorii şi în măsura în care va fi evocat, el e un specialist total, un istoric care a sorbit apa tuturor. Nu este cu putinţă să-ţi alegi un domeniu oricât de îngust şi umbrit din istoria română fără să constaţi că Nicolae Iorga a trecut pe acolo şi a tratat tema în fundamentul ei. Multă vreme istoricul următor va fi osândit să corecteze, să sporească sintezele lui Nicolae Iorga, plăcerea de a intra într-o pădure virgină îi va fi refuzată. Cunoaşterea aproape monstruoasă a istoriei universale şi române în cele mai mici detalii, direct de la izvoare, i-a îngăduit istoricului să improvizeze la cerere şi în timp scurte istorii parţiale; monogarfii de oraşe, de domenii, de familii, istorii de relaţii, istoria bisericii, istoria armatei, istoria comerţului, istoria literaturii, istoria călătorilor străini, a tipăriturilor. Şi acestea nu sunt simple îndreptare, sunt sinteze complete, exhaustive, uneori disperant de amănunţite, egoiste în note până a nu lăsa altuia bucuria unui adaos. În istoria politică Nicolae Iorga ştie atât de multe, a călcat cu mintea lui atâtea documente încât memoria lui însăşi va avea tăria unui document. Numărul de erori, foarte mic, trebuie raportat la imensul material pe care l-a cunoscut. Iorga este în istorie Virgiliu, Sf. Paul şi Beatrice laolată, care te conduce din infernul diplomelor
5

aşa cum nu merita. lovit. Omul. Crima comisă asupra lui a înfiorat toată lumea. El cenzurează epoca în numele unor idei şi se aşează în fruntea unor oameni mai în vârstă decât dânsul ca un patriarh. enciclopedii. toate citatele sunt excelente. Sufletul lui Nicolae Iorga funcţionează prin explozii de sentiment. că în problemele naţionale el are întotdeanua reacţia cea mai demnă. cu această fericită notă care aduce iertarea tuturor instabilităţilor. Fragment din Istoria literaturii române. Cărţile lui sunt culegeri de documente comentate. care n-a avut niciodată tinereţe şi care a îngrozit la 19 ani tocmai prin tonul său de fantomă vindicativă. el are colocvii cu academicienii. cel care educase generaţii întregi de cărturari. nu construieşte. împotriva calculelor reci ale politicii. în articolele scurte de gazetă. Acei care i-o dispută îl folosesc la fiecare capitol şi-i fac procese de detalii. Nicolae Iorga este interesant în memorii. stilist original. A căzut lovit de o mână mişelească. A-i contesta valoarea "ştiinţifică" este pueril. punându-se împrudent şi în consensul maxim. nu şi-a putut ocoli destinul. istoricul gustă cu o mare justeţe arta caligrafică a cronicarilor. Nicolae Iorga. E un om structural bătrân. umilit. a tradus şi a compus chiar schiţe de istorii literare. În studiile despre literatura română veche. Patriot şi vizionar. relaţii cu bătrânii descendenţi din domnitori. Fiind un temperament eminamente subiectiv. Tânăr. genealogii mai ales toată opera istorică a lui Nicolae Iorga se desfăşoară invariabil în acelaşi chip cronologic şi genealogic. a sfârşit însângerat.până în roza celestă a viziunilor totale. necinstit. Un lucru izbeşte la Nicolae Iorga şi-i formează la drept vorbind farmecul. cea mai adânc vibratoare. profesor şi îndrumător de generaţii. catalogate. posesori de acte. Nicolae Iorga a citit mult din toate literaturile. George Călinescu 6 . a cărui frunte ar fi trebuit încununată cu lauri.

secţia istorie-filosofie. călătoreşte în Italia şi Elveţia. obţinând premiul I la sfârşitul fiecărui an. specialitatea literatură franceză. unde nu se prezintă. 1889 Cu dispensă de la Ministerul Învăţământului îşi trece toate examenele într-un singur an. se perfecţionează în cunoaşterea limbilor engleză. Învaţă strălucitor greaca şi latina.27 noiembrie 1940) Cronologie 1871 06 iunie Se naşte. Se căsătoreşte cu Maria Tassu. fiul avocatului Nicu Iorga şi al Zulniei. E tot premiant întâi. 1886-1888 Continuă liceul la Iaşi. beneficiază de o bursă de studii în Franţa şi se înscrie la L’École Pratigue des Hautes Études. colaborează la Enciclopedia Franceză. Dă meditaţii şi în 1884 publică primele articole în foaia „Românul”. olandeză. la Botoşani. 1890 E numit profesor de latină la Ploieşti. Absolvă Facultatea de Litere. născută Arghiropol. 1888 Se înscrie la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi. Franceza şi italiana le cunoştea din primii ani de liceu. 1891 Îşi pregăteşte la Paris lucrarea de diplomă.NICOLAE IORGA (06 iunie 1871 . 7 . 1878-1881 Urmează şcoala primară din Botoşani. Nicolae Iorga. daneză. 1881-1886 Urmează liceul la Botoşani. scoasă de unchiul său Emanuel Arghiropol în oraşul Roman. cu aceleaşi excelente rezultate. suedeză şi norvegiană. cu „Magna cumm laude”.

Are numeroase colaborări la publicaţii străine de specialitate. 1894 Lucrează în arhivele din Germania şi Italia. care inaugurează lunga serie a celei mai cuprinzătoare istorii literare din cultura română. rămasă în istorie sub numele 8 . căreia îi va imprima o orientare foarte precisă. publicată în limba franceză. Activitate bogată în cadrul Academiei. unde îşi pregăteşte teza de doctorat. 1898 Începe să conferenţieze la „Ateneul Român”. deschizându-şi cursul cu lecţia „Despre utilitatea studiilor istorice”. 1899 Cercetări în arhivele din Transilvania. Depune spre premiere la Academie „Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea”. 1895 Cătoreşte în Italia. 1903 Începe să colaboreze la „Sămănătorul”. Apare „Istoria literaturii române în secolul al XVIIIlea”. 1896-1897 La 9 aprilie este ales membru corespondent al Academiei. sora istoricului şi slavistului Ioan Bogdan. 1900 În urma unui conflict cu membrii secţiei de istorie a Academiei încetează a mai ţine comunicări în acest for până în 1904. E numit profesor universitar provizoriu. Marele istoric german Karl Lamprecht îi propune să scrie o istorie a românilor pentru colecţia sa de istorie universală. călătoreşte în Austria şi Italia în scopuri ştiinţifice. la 1 noiembrie. Austria şi Olanda. 1904 Vede lumina tiparului „Istoria literaturii religioase a românilor până la 1683”. 1905 Ajunge director al revistei „Sămănătorul”. Revine în ţară cu o bibliotecă de 10000 de volume şi mii de documente copiate în arhivele din Europa.1893 Pleacă la Berlin. 1901 Se căsătoreşte cu Ecaterina Bogdan. publică rapoarte consulare prusiene din Iaşi şi Bucureşti. Divorţează de Maria Tassu. apoi la Leipzig.

1921 Îşi deschide cursul La Sorbona şi înfiinţează Şcoala română de la Fonteney-aux. Se hotărăşte să se statornicească la Vălenii-de-Munte unde îşi instalează o tipografie şi înfiinţează faimoasa lui Universitate populară. Apare primul număr al publicaţiei de lungă durată „Neamul românesc”. 1919 Devine membru al Institutului Franţei. Face să apară săptămânalul „Neamul românesc pentru popor”. Este sărbătorit cu 9 . provocând o mişcare de masă în Piaţa Teatrului Naţional împotriva unui proiect spectacol în limba franceză. 1916-1917 Militează prin vorbă şi faptă pentru victoria poporului român în lupta de reintregire naţională şi documentează prin lucrări istorice apartenenţa Transilvaniei la România.Roses lângă Paris. 1920 Apare „Istoria literaturilor romanice în dezvoltarea şi legăturile lor” care va avea trei volume. 1910 Este ales membru activ al Academiei Române. 1915 Începe să editeze „Revista istorică”. 1906 La 13 martie. Ideile lui găsesc partizani devotaţi şi apar chiar reviste care se revendică de la ele. 1918 Devine deputat şi apoi preşedinte al primei Adunări a deputaţilor din România reîntregită. „acest odios masacru”. Ia atitudine contra războiului mondial. în trei volume. 1907-1909 Apare „Istoria literaturii române în secolul al XIX-lea”. 1914 Întemeiază „Institutul de Studii Sud-Est European”. iar în toamnă Iorga abandonează direcţia „Sămănătorului” în urma neînţelegerilor care-l acuză a fi transformat revista într-o tribună personală. 1911 Rosteşteste discursul de recepţie la Academie intitulat „Două concepţii istorice”. Iorga scoate noi publicaţii prin care îşi continuă activitatea de la „Sămănătorul: Floarea darurilor” în 1907 şi „Neamul românesc literar” în 1908. Iorga rosteşte o fulminantă conferinţă în apărarea drepturilor limbii naţionale.de „sămănătorism”.

devine rector al Universităţii din Bucureşti. 1924 Organizează şi conduce primul congres internaţional de bizantinologie care are loc în Bucureşti. 1929 După ce. şi tot primul din impunătoarea 10 . „Oameni cari au fost”. Iorga călătoreşte şi conferenţiază neobosit în toate ţările europene. 1931 Preşedinte al Consiliului de Miniştri până în 1932. iar în 1930 vizitează Statele Unite ale Americii. a expansionismului german şi a ascensiunii politice a Gărzii de Fier. fusese numit decan al Facultăţii de Litere. Introducere sintetică”. 1935 Circa 180 de conferinţe în ţară şi în străinătate. 1934 Apar câteva opere fundamentale şi anume „O viaţă de om aşa cum a fost”. 1923 Ia fiinţă „Fundaţia Iorga” pentru care donează casa şi biblioteca sa din Bucureşti.prilejul împlinirii vârstei de 50 de ani. în 1927. 1933-1934 Iorga ia o atitudine tot mai fermă împotriva pericolului fascist. Tipăreşte „Istoria literaturii române. 1936 Apare primul volum din „Sfaturi pe întunerec”. „Ramuri” scoate un volum omagial. 1926-1928 Apar la Paris cele patru volume ale monumentalei opere „Essai de synthese de l'histoire de l'humanite”. Începe să-şi publice „Memoriile”. Dovezi numeroase şi impresionante ale recunoaşterii internaţionale a operei sale. „Istoria lui Mihai Viteazul”. În toţi aceşti ani. conţinând conferinţe ţinute la radio. „Histoire de la vie byzantine”. acum şi în toţi anii următori. acum. e primit cu fast de mari universităţi care-i decernează titlul de doctor honoris causa. „Istoria literaturii româneşti contemporane”. 1928 Începe să apară revista „Cuget clar”. alcătuită dintr-un număr de prelegeri universitare. Publică „La place de Roumains dans l'histoire universalle”. etc.

este ridicat de legionari şi asasinat cu ferocitate în aceeaşi noapte. Scoate noua serie din „Cuget clar” cu semnificativul subtitlu „Noul Sămănător”. Iorga suspendă apariţia ziarului său „Neamul românesc”. cea mai vie forţă de creaţie a poporului său. Lucrează la un mare proiect de sinteză. În semn de protest. un fel de istorie universală. „Istoriologia umană”. Continuă să conferenţieze peste hotare. continuă să primească cele mai înalte onoruri ştiinţifice. la 27 noiembrie după amiază. care-i avariază casa de la Vălenii-deMunte. A doua zi trupul neînsufleţit este decoperit în apropiere de Ploieşti. 11 . 1940 Atmosfera politică se înăspreşte în condiţiile create de declanşarea războiului la 1 septembrie 1939.„Istoria românilor” care va număra în final nu mai puţin de 11 volume. se mută în vila sa de la Sinaia unde lucrează mai departe la „Istoriologia umană”. 1937-1940 Ani de muncă încordată şi de luptă neînfricată împotriva primejdiei fasciste. Legionarii îl ameninţă cu moartea. continuă să-i apară volume peste volume. omul celor 1250 de cărţi şi al celor 25000 de articole. Într-un asemenea moment. După cutremurul din 10 noiembrie. Articolele publicate în aceşti ani sunt un exemplu de conştiinţă civică. După Dictatul de la Viena şi instaurarea regimului antonescian. libertăţile democratice sunt abolite aproape în totalitate. Astfel s-a stins Nicolae Iorga. în ale cărui pagini desfăşoară nedrepte capmanii polemice contra literaturii moderne.

Bucureşti. Bucureşti. 8 : Revoluţionarii. 1936. 1937. Vol 2 : În căutarea fondului. 400 p. 1938. 372 p. 1-2.1. 402 p.0. 1937. Vol. 446 p. . 1. 2 : Oameni ai pământului (până la anul 1000). Bucurerşti. 352 p. . Vol. Vol.09/I-72 Istoria românilor. Editura Adevărul. 428 p. 1937. 1934. 6 : Monarhii. 9 : Unificatorii. . Bucureşti. 358 p. 10 : Întregitorii. . Vol. 5 : Vitejii. 1938. 1939. Bucureşti. Vol. Partea I : Stămoşii înainte de romani. Partea II : Sigiliul Romei. 7 : Reformatorii.NICOLAE IORGA . Ediţia I. 4 : Cavalerii. . 352 p. 500 p. 1936. Opera I. 859. Bucureşti. . Bucureşti. Vol. . Bucureşti. 3 : Ctitorii. Vol. Vol. 272 p. Bucureşti.. . Vol. . Bucureşti. 518 p. 1938. Vol. Ediţii de opere Istoria literaturii româneşti contemporane. . 322 p. 1938. Vol. 93(498)/I-72 12 . Vol. 346 p. 1 : Crearea formei. Bucureşti.bibliografie selectivă (volume din colecţiile Bibliotecii Judeţene „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui în ordinea cronologică a apariţiei) I.

+ 7 facsim. 1 Text stabilit. 352 p. Volum îngrijit de Sorin Iftimi. Vol. . 308 p. 1 : LXI + 306 p. 1985. 1998. 1968. 4 : Cavalerii. 859. 1965. Vol. pl. note. Editura Enciclopedică. Partea II : Sigiliul Romei. Bucureşti. Antologie şi studiu introductiv de M. Editura Enciclopedică.0-821/I-72 Pagini de tinereţe.. Vol. 1982. 476 p. color. 1 : XXXIV + 332 p. Editura pentru literatură. + f. Bucureşti. Bucureşti. Ediţie alcătuită. 93(498)/I-72 13 . 1988. Bucureşti. Partea I : Strămoşii înainte de romani. 312 p.. 476 p. 848 p. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. + 13 f. 33/I-72 Pagini alese. Bucureşti. Bucureşti. Ion Ioniţă. Bucureşti. Virgil Mihăilescu-Bîrliba. Berza. Editura Ion Creangă. comentarii. 7 : Reformatorii. color . Vol. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. Ediţie îngrijită de Georgeta Penelea. Vol 1-2. . Vol. . 5 : Vitejii. 2002. Vol. Vol.Vol 1-2. + 4f. 224 p. Editura Enciclopedică. postafaţă şi indice de Vasile Chirica. Vol.0-821/I-72 Opere economice. portr. Antologie pentru şcolari. 2 : 464 p. 1996. 2 : 556 p 859. Volum îngrijit de Stela Cheptea şi Vasile Neamţu. Ediţia a II-a. pl. Editura pentru literatură. Introducere şi notă asupra ediţiei de Gheorghe Buzatu şi Victor Spinei. Volum îngrijit de Constantin Rezachevici.Pagini alese. 93(498)/I-72 Istoria românilor. prefaţă şi bibliografie de Barbu Theodorescu.

.I. 93(498)/I-72 Două tradiţii istorice în Balcani : A Italiei şi a românilor. 93(498)/I-72 Legăturile românilor cu ruşii apuseni şi cu teritoriul zis “Ucrainian”. 432 p. Librăriile Socec & Comp. Editura Minerva. 1904. 292 p. Bucureşti. + 1 facs. 370 p. 93(498)/I-72 14 . Bucureşti. Librăriile Socec & Comp. Editura Minerva. 61 p. 93/498)/I-72 Sate şi Mânăstiri din România. Tipografia Neamul Românesc. Bucureşti. 1916. Opere separate Drumuri şi oraşe din România. 11 p. 2. 1905. 91(498)/I-72 Istoria Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor.. Bucureşti. Editura Pavel Suru şi Librăriile Socec & Comp. 91(498)/I-72 Istoria lui Ştefan cel Mare : Povestea neamului românesc. 1904. Editura Minerva. 1912. Bucureşti. 1913.. Bucureşti. 16 p. 336 p. 1908. 2/I-72 Plângerea lui Ioan Sandu Sturza Vodă împotriva sudiţilor străini în Moldova. Vălenii-de-Munte.

Craiova. omul politic şi românul. [s. Socec. 3 : 1929. 2 : 1928. 431 p.]. Editura Librăriei Socec & Comp. . 1921. Ediţia I. 859. 93(100)/I-72 15 . Vol.].Sate şi Mânăstiri din România. Craiova. . 336 p. 1 : 1924. I. Bucureşti. Vol. Ovidiu : Poem dramatic în 5 acte. Bucureşti. 160 p. 1(498)/I-7 Histoire des Roumains . Paris. 859. 312 p. V.a. 1-4. 1916. Editura Ramuri. 290 + XVIII p. Henry Paulin.0-2/I-72 Cărţi representative în viaţa omenirii . Iorga. Vol. 4 : 1931. Bucureşti. 96 p. Editura Librăriei Pavel Suru. 212 p. Ediţia a II-a. 93(498)/I-72 Din opera poetică a lui N.După note stenografiate. 162 p. Editura Fundaţiunei A. Editeur.0-1/I-72 Mihail Kogălniceanu : Scriitorul. 93(498)/I-72 Casandra : Poem dramatic în 5 acte . 1920. Vol.a. 008/I-72 Istoria românilor în chipuri şi icoane. 1921. . Editura Ramuri. 296 p. [s. 158 p. Bucureşti. Vol.et de leur Civilisations. Editura Casei Şcoalelor.

Editura Naţională.. 320 p. Bucureşti. . Vol. 250 p. Bucureşti. 3 : Spre înseninare. 1 : 1928. Editura Datina Românească. 176 p. 228 p. Tiparul Românesc. 1936. Ediţia a II-a. 93(498)/I-72 Istoria românilor . . Vălenii de Munte. 292 p. Bucureşti. 93(498)/I-72 Războiul pentru independenţa României – Acţiuni diplomatice şi stări de spirit. 93(498)/I-72 O viaţă de om : aşa cum a fost.. Vălenii de Munte. 1925. 859.prin călători. Editura Datina Românească. Vol. 1938. Vol. 71 p. 210 p. Editura N. 93(498)/I-72 Guide historique de la Roumane. Vol. Vol. Stroilă. 1 : Copilărie şi tinereţă. 1935. Vol.Epoca mai nouă. . Vălenii de Munte.0-2/I-72 “Şcoala nouă” de istorie : O lămurire definitivă. 2 : Luptă.Istoria comerţului românesc . Editura Datina Românească. 1927. 1934. 1-3. 93(4)/I-72 16 . 1936. 93(498)/I-72 Sângele lui Minos : Dramă în cinci acte. Editura Casei Şcoalelor. 320 p. 20 p. Bucarest. Bucureşti. Deuxieme edition. 2 : 1929. 1-2. Vol. 20 p. 72(498)/I-72 Une revelation : La marechal von MacKensen parle. 243 p.

2 : 200 p. 1 : România „Munteană”. Bucureşti. Editura Datina Românească.0-2/I-72 Regele Cristina : Dramă în cinci acte. 77 p.România . 859. 7 : Sinuciderea partidelor (1932. Vol 1-2. Vălenii de Munte. Vol. 93(498)/I-72 Discursuri parlamentare. 416 p. Partea II. Editura Bucovina. 1939. 93(498)/I-72 L'origine et la patrie premiere des Romains : Repouse a une agression. 1939. 38 p. Vol.2). Vol. Ediţia a II-a. 930(498)/I-72 Memorii. 438 p.8). Vălenii de Munte. 1940. 93(498)/I-72 Moartea lui Alexandru : Dramă în cinci acte. 330/I-72 17 . 81 p. Vălenii de Munte. Bucureşti. 2 : Moldova şi Dobrogea. .Cum era până la 1918. 1940. 416 p. 1-2. Vol. 468 p. Vol. 859. Bucureşti. Vol. Editura Datina Românească.Mamă a unităţii naţionale . Editura Datina Românească. 2 : 1940. 1 : 1939. Bucureşti. Vol. Vol. Vol. 1939. 384 p.0-2/I-72 Desvoltarea imperialismului contemporan : Lecţii la Universitatea din Bucureşti. 1 : 256 p. 404 p. 1938. . 468 p. Vol. . 1-2. 6 : Încercarea guvernării peste partide (1931. Partea I. 1939.

Vol. Pentru poporul român. Bucureşti. Ediţia a III-a. Fragmente inedite publicate de Liliana N. Iova. Ediţie îngrijită de N. 2 : Epoca lui Petre Maior . 120 p. Vol.0. 1940.Excursii. Prefaţă de M. 303 p. Berza. Ediţie îngrijită de Barbu Theodorescu.09/I-72 18 . M. 2 : Scriitori străini.Vol. Epoca lui Chesarie de Râmnic. Editura pentru literatură. 1969. 930(498)/I-72 Istoria lui Ştefan cel Mare. 1966.09/I-72 Studii literare. 335 p. 1968. 93(498)/I-72 Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688 1821). Editura Didactică şi Pedagogică. Cuvânt înainte de D. 1-2. 1-2. + XXI pl. Editura Tineretului. Bucureşti. 1 : Epoca lui Dimitrie Cantemir. 1968. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Bucureşti. XXV + 456 p. 1 : Scriitori români. Editura Militară. 300 p. Bucureşti. 93(100)/I-72 Istoria lui Mihai Viteazul. 1944. XV + 375 p. Gherman şi I. 352 p. 859. Vol. 859. . 1969. Iorga. Vol. 93(498)/I-72 Materiale pentru o istoriologie umană. Pippidi.Observaţii şi probleme bănăţene.Vol. Bucureşti. 93(498)/I-72 Generalităţi cu privire la studiile istorice. 544 p. . Bucureşti.0. Bucureşti. XXIII + 461 p. Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Barbu Theodorescu.

1975. 355(498)/I-72 Scrieri istorice.Pippidi. prefaţă. Iova. Bucureşti. cu o prefaţă de Alexandru Duţu. Editura Didactică şi Pedagogică. note şi glosar de Mircea Zaciu. 178 p. 82. note şi comentarii de Valeriu şi Sanda Râpeanu. Bucureşti.09/I-72 Peisagii. Editura Militară. 859. Ediţie îngrijită şi tabel cronologic de Barbu Theodorescu . Editura Dacia. Bucureşti. 448 p.0-992/I-72 Oameni cari au fost. 1971. Antologie. 1 : 412 p. 1972.02)/I-72 Evocări din Literatura universală. 1970. 1972. Editura Militară. Studiu introductiv de Valeriu Râpeanu. 37(498)/I-72 Bizanţ după Bizanţ. Antologie.0-94/I-72 19 . 272 p. Studiu introductiv de Aurelian Sacerdoţeanu. 1971. Bucureşti. Cluj. ediţie îngrijită. 2 : 291 p. 1-2. 408 p. 304 p. Bucureşti. XIX + 274 p. Vol. Bucureşti. Editura Univers. Editura Albatros. 93(498)/I-72 Istoria învăţământului românesc. 859. Vol. 1972. 93(495. Ediţie îngrijită de Liliana Iorga . Gheran şi V. Ediţie îngrijită de N. Editura Enciclopedică Română.Istoria armatei româneşti.Vol.

note. 208 p. Vol. Vol.0. 1977. ediţie îngrijită. . comentarii. Craiova.0-1/I-72 Istoria lui Mihai Viteazul. Ediţie îngrijită de Victor Iova. Vol. Bucureşti. Ediţie îngrijită de Niculae Gheran şi Victor Iova. 1 : LXVII + 259 p. 91(498)/I-72 Istoria lui Ştefan cel Mare. 93(498)/I-72 Ultimele. 859. 1-2. Bucureşti. 859. 2 : 395 p. LXII + 957 p. 93(498)/I-72 O viaţă de om : aşa cum a fost. Introducere sintetică (după note stenografice ale unui curs). 93(498)/I-72 Istoria literaturii româneşti. Studiu introductiv. Vol. Editura Militară. 295 p. prefaţă şi tabel cronologic de Lucian Cursaru. Editura Minerva.Sfaturi pe întuneric : Conferinţe la Radio. Antologie. Editura Minerva.1976. Postfaţă de Mihai Ungheanu. Ediţie îngrijită. prefaţă de Manole Neagoe. Bucureşti. prefaţă de Manole Neagoe. 1-2. 320 p. Bucureşti. 1978. Editura Minerva.09/I-72 Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal şi Banat. Editura Scrisul românesc. note şi comentarii de Valeriu şi Sanda Râpeanu. Ediţie îngrijită de Valeriu şi Sanda Râpeanu. 1978. Ediţie şi comentariu introductiv de Stelian Neagoe. 228 p. 1976. Editura Minerva. indice de Valeriu Râpeanu. tabel cronologic 20 . Bucureşti. 1977.

1-4. prefaţă de Valeriu Râpeanu. Ediţie îngrijită de Valeriu şi Sanda Râpeanu. Vol.0. Vol. 93(498)/I-72 O viaţă de om : aşa cum a fost. 1-2. Vol. Editura Politică. Bucureşti. 1981. . studiu introductiv. . Vol. Bucureşti. 859. Vol. . tabel cronologic de Victor Iova. 91(100)/I-72 Eminescu. 1-2. 2 : 271 p. Vol. 930(498)/I-72 21 .09/E48 I Discursuri parlamentare : 1907 . Vol. note şi bibliografie de Nicolae Lin. Ediţie îngrijită. 2 : 287 p. Editura Minerva. 1979.0. prefaţă şi tabel cronologic de Lucian Cursaru. 1981. 360 p.1917. 1 : XLIII + 416 p. Vol. 1 : LVII + 221 p. 1980. 1979. Vol. Introducere în antologie de Ion Constantinescu.09/I-72 Teatru. note şi comentarii de Valeriu Râpeanu. 3 : 304 p. Vol. 859. 1 : LXXIII + 230 p. Bucureşti. Vol. 1981. Ediţie îngrijită. Vol. Editura Minerva. note. Vol. . Vol. Bucureşti. 2. Editura Junimea. 372 p. Bucureşti. 4 : 304 p. 2 : 495 p. 1 : XLIX + 238 p. 93(498)/I-72 O luptă literară. 2 : 272 p. 650 p. comentarii de Valeriu şi Sanda Râpeanu. Editura Minerva. Ediţie îngrijită. Iaşi. . 859. Bucureşti. Editura Minerva. 1980. Ediţie îngrijită de Mariana Iova. Editura Minerva.şi indice de Victor Iova.0-2/I-72 Călătorii peste hotare. . studiu introductiv.

Regalitatea literară a lui Vasile Alecsandri. 93(498)/I-72 Corespondenţă. 192 p. Vol. 480 p. 2 : 1986. . Literatura din ţară de la 1847 până la agitaţiile pentru unire. 1983. 2 : Epoca lui M. prefaţă de Ion Rotaru. Editura Minerva. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 93(498)/I-72 Studii asupra evului mediu românesc. 1983. Editura Eminescu. Vol. Editura Minerva. 424 p.Istoria românilor prin călători. 93(498)/I-72 Istoria literaturii româneşti în veacul al XIX-lea . Vol. Kogălniceanu (1840 . Bucureşti. . 1-3.09/I-72 Evocări istorice. . Literatura românească în epoca unirii şi supt domnia lui Vodă Cuza (1848 . 3 : 1991.0-6/I-72 22 . Ediţie. note şi indici de Ecaterina Vaum. Bucureşti. Vol. . Ediţie şi note de Rodica Rotaru.0. 93(498)/I-72 Voinţa obştii româneşti. Editura Militară. Vol.1848). 1-3. Bucureşti. Vol. Editura Minerva. 3 : Anul 48 şi urmările sale. Bucureşti. Vol. Ediţie îngrijită de Şerban Papacostea. XXIX + 366 p. Ediţie îngrijită.1840). 1 : 1984. 859. 432 p. 859. 703 p. 327 p. studiu introductiv şi note de Adrian Anghelescu. 1983.de la 1821 înainte. 1981. 1984. Vol. postfaţă şi bibliografie de Ion Rotaru. Bucureşti.1866). Opera politică a emigranţilor. Bucureşti. 1 : Epoca lui Asachi şi Eliad (1821 . 460 p. 312 p. Antologie. 424 p.

2 : În căutarea fondului. 1986. 1985.09/I-72 Locul românilor în istoria universală.O viaţă de om : aşa cum a fost. Bucureşti. 859. Studiu introductiv de Valeriu Râpeanu.0. Bucureşti. . Bucureşti. 1985. 511 p. prefaţă de Ion Rotaru. note. Editura Minerva. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1984. 93(498)/I-72 Istoria literaturii româneşti. Bucureşti. Ediţie îngrijită. Această ediţie reproduce textul ediţiei apărute la Editura Minerva în anul 1978. studiu introductiv de Valeriu Râpeanu. Bucureşti. 93(100)/I-72 Istoria literaturii româneşti contemporane.0.09/I-72 23 . 859. XXVI + 214 p. 93(498)/I-72 Istoria lui Ştefan cel Mare. Ediţie îngrijită de Radu Constantinescu. Editura Eminescu. 1986. 1985. comentarii de Valeriu şi Sanda Râpeanu. Editura Minerva. Ediţie îngrijită şi indici de Rodica Rotaru. note şi indici de Rodica Rotaru. Bucureşti. Editura Minerva.09/I-72 Teatru şi societate.0. 464 p. Editura Militară. Vol. prefaţă de Ion Rotaru. Vol. Antologie şi note de Gabriela Moldoveanu. Introducere sintetică (după note stenografice ale unui curs). 272 p. 440 p. LXII + 825 p. 859. Vol. 1-2. XXIV + 336 p. Ediţie îngrijită. 1 : Crearea formei (1867 1890).

Pe drumuri depărtate. Editura Enciclopedică. 93(498)/I-72 Despre cronici şi cronicari. Bucureşti. 1988. studiu. 2 : 244 p. Ediţie îngrijită. Bucureşti. Vol. Vol. 1987. Vol. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1990. 93(498)/I-72 Considerazioni generali sugli studi stori.09/I-72 Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria. 1987. 859. 93(498)/I-72 Cărţi reprezentative în viaţa omenirii. 432 p. 3 : 569 p. Editura Unicopli. Bucureşti. Ediţie îngrijită. 93(100)/I-72 În luptă cu absurdul revizionism maghiar. Editura Globus.0. Ediţie alcătuită de Mihai Ungheanu. 859. bibliografie de Valeriu Râpeanu. Bucureşti. 2 : 448 p. Milano.0-992/I-72 Evoluţia ideii de libertate. Vol. . 1991. selecţia textelor. 367 p. 1-3. Bucureşti. Vol. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. . 93(498)/I-72 24 . 1 : 672 p. Editura Meridiane. 1991. Vol. note şi comentarii. studiu introductiv şi note de Ilie Bădescu. 359 p. 1 : 296 p. Editura Minerva. . 240 p. Saggio introduttivo e cura di Bianca Valota Cavallotti. Vol. 567 p. Ediţie îngrijită de Damaschin Mioc. Ediţie îngrijită de Georgeta Penelea. Bucureşti. 1989. 1-2.

Bucureşti. Ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Anca Pavelescu. Cuvânt înainte de Liliana Iorga-Pippidi. 319 p. Îndreptare de ostaşi. Editura Semne. Vol. Vol. 1-2. 1995. . 1. Antologie. Editura Porto-Franco. 93(498)/I-72 Stări sufleteşti şi războaie . 93(498)/I-72 Neamul românesc în Basarabia. Sufletul românesc .Politica externă a regelui Carol Introducere. Vol. 1993. Ediţie îngrijită. 1994. Editura Fundaţiei Culturale Române. Bucureşti.9)/I-72 25 . 291 p. 859. Bucureşti. 93(478. Editura Glykon. ediţie critică. Ediţie îngrijită de Georgeta Penelea Filitti. 2 : 216 p. Editate de Andrei Pippidi. Galaţi.0-6/I-72 Istoria românilor pentru poporul român. Bucureşti. introducere. 326 p. 93(498)/I-72 Scrisori către Catinca : 1900-1939. Editura Minerva. 1991. 859. 1995. Editura Minerva. 93(498)/I-72 Oameni cari au fost. 1994. Studiu introductiv. Vol. Bucureşti. 295 p. 1991. notă asupra ediţiei şi repere istorice de Vicenţiu Rădulescu. 1 : XXXII + 224 p. XXIV + 456 p. Editura Militară.0-94/I-72 Istoria relaţiilor române. note şi bibliografie de Iordan Dateu. 192 p. note şi comentarii de Valeriu şi Sanda Râpeanu. ediţie îngrijită şi note de Florin Rotaru. Bucureşti.

1-2. 859. note şi comentarii de Valeriu Râpeanu. Editura Porto-Franco. 136 p. Vol. Bucureşti. Este reprodusă întocmai după ediţia din 1928 de la Editura Ministerului de Culte. Bucureşti. Introducere sintetică (după note stenografice ale unui curs).09/I-72 Pagini de critică literară.Istoria Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor. 1997. 260 p. 859.0.09/I-72 26 . Iaşi. + fotogr. 546 p. 1996. 2/I-72 Histoires des relations roumaines : anthologie. Editura Porţile Orientului. Editura Semne. Galaţi. . Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Afirmarea vitalităţii româneşti. Antologie. 93(498)/I-72 Hotare şi spaţii naţionale. Editura 100 + 1 Gramar. 152 p. 1995. postfaţă de Sever Ardelean. Bucureşti. 1995.0. 93(498)/I-72 Regina Maria : cu prilejul încoronării. Chişinău. 184 p. 2 : 496 p. Studiu introductiv de Mihai Ungheanu. 1997. + fotogr. prefaţă. Editura Litera. 1996. Editura Garamond. 93(498)/I-72 Regele Ferdinand : cu prilejul încoronării. Iaşi. 1996. 1 : 434 p. Vol. 356 p. Vol. Editura Porţile Orientului. 93(498)/I-72 Istoria literaturii româneşti.

326 p.Dezvoltarea imperialismului contemporan. 93(4)/I-72 Generalităţi cu privire la studiile istorice. studiu introductiv şi indice de Victor Spinei. Editura Artemis. 1999. Editura Albatros. Bucureşti. 93(100)/I-72 La Place des Roumains dans l'istoire universelle. 344 p. 288 p. Editura Albatros. 1999. ediţie îngrijită şi note de Elisabeta Simion. 336 p. Iaşi. Editura Albatros. 93(498)/I-72 27 . Bucureşti. 400 p. Iaşi. Această ediţie este o reproducere în facsimil a lucrării Istoria lui Ştefan cel Mare. XXXIII + 362 p. 1998. Cuvânt înainte Vladimir Diculescu.0-6/I-72 Istoria lui Ştefan cel Mare. Introducere. 93(498)/I-72 Războiul pentru independenţa României : Acţiuni diplomatice şi stări de spirit. Ediţie îngrijită de Ruxandra Mihăilă. 1997. 1998. Ediţie îngrijită. Institutul European. 93(498)/I-72 Chestiunea Dunării (istorie a Europei răsăritene în legătură cu această chestie). Editura Eurosong & Book. Lecţii la Universitatea din Bucureşti. Ediţie îngrijită cu prefaţă şi note de Andrei Pippidi. Bucureşti. 1998. 930/I-72 Scrisori de boieri . 2004. Bucureşti. Ediţia a IV-a. note şi comentarii de Andrei Pippidi. 859. Editura Polirom. Scrisori de domni. apărută în 1904. Bucureşti.

Cuvântare rostită. 432 p. Vol. Editura Saeculum I. 93(498)/I-72 Ce a fost.Neamul românesc în Ardeal şi Ţara Ungurească la 1906. Editura Tipografiile Române Unite. la 6 aprilie 1935. 319 p. Bucureşti. 93(498)/I-72 Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria. Conferinţe Pentru întregirea neamului : Cugetări din război : 1915-1917.O. “Regele Carol II”. Bucureşti. Oprişan. 32(498)/I-72 28 . Vol. 50 p. Ediţie îngrijită şi prefaţă de I. 1937. Imprimeria Centrală. 22 p. Vol.. 2005. Fundaţia pentru literatură şi artă. 2006.3. 2 : Dela mişcarea lui Horea până astăzi. 93(498)/I-72 Pentru liniştea sufletului românesc şi pentru păstrarea ordinei şi disciplinei cetăţeneşti. 1936. 447 p. 91(498)/I-72 Sfaturi pe întuneric : Conferinţe la radio. 1925. în şedinţa Senatului de la 17 februarie 1937. 295 p. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. ce este. Biblioteca “Epopeea Neamului”. Editura Saeculum I. 10 p. 93(498)/I-72 I. 1-2. .. 1935. Oprişan. O. 1 : Până la mişcarea lui Horea (1784). Ediţie îngrijită şi prefaţă de I. ce poate fi Iaşul : Conferinţă ţinută în Aula Universităţii din Iaşi.

04/I-72 Comemorarea lui Ştefan cel Mare : Conferinţă la conducerea premilitarilor (maiu 1940). 04/I-72 Consideraţii noi asupra rostului secuilor : Conferinţă la radio (1938). Vălenii de Munte. 04/I-72 Ce e Bizanţul : Conferinţă la Universitatea Liberă (Mart. 36 p. Tipografia Lupta. 93(498)/I-72 Afirmarea vitalităţii româneşti : Conferinţe la cursurile de vară din Vălenii de Munte 1939 : Rezumat de ascultătoare. Vălenii de Munte. Bucureşti. Bucureşti.Masele populare ale oricării mişcări din Balcani : Conferinţă ţinută. 1939. 28 iunie 1939 cu prilejul răspunsului la Mesajul Tronului. 04/I-72 29 . Bucureşti. 1940. 61 p. 10 p. 25 p. 1939. 32 p. 22 p. Editura România. la 3 martie 1939. miercuri.1939). 1940. 93(498)/I-72 Concepţia românească a ortodoxiei : Conferinţă ţinută în ziua de 13 ianuarie 1940 la Societatea “Femeilor Ortodoxe”. Bucureşti. 9 p. 15 p. 1939. 1939. Bucureşti. 1940. Bucureşti. 1940. 04/I-72 Definiţia noii stări de lucruri în România : discurs rostit în şedinţa Senatului. 930(498)/I-72 Ce durează ? : Conferinţă la liga culturală din Braşov (Octombrie 1939 ).

Bucureşti. 5 : Vitejii . 7 : Reformatorii . CD 2 : Vol.4. 04/I-72 Originea şi desvoltarea istoriei universale : Conferinţă la deschiderea anului 1938-9. Bucureşti. CD 1 : Vol. 1 : Sigiliul Romei . 2 CD-uri. Noel Computers. Bucureşti.0-2/I-72 Istoria românilor. 1943. 8 : Revoluţionarii . 93(498)/I-72 I. 2002. Ediţie îngrijită de Ştefan Lemny şi Rodica Rotaru . Vol. 1 compact disc. Electrecord. 25 p. 1940. 10 : Întregitorii. Vol. 15 p. 93(498)/I-72 Istoria literaturii române : Fata lui Chiriac. 3 : Ctitorii . 360 p. Materiale AV Constantin Brâncoveanu : [ teatru ].09/I-72 30 . Bucureşti. Litera Internaţional. Vol. 6 : Monarhii . note şi bibliografie de Ştefan Lemny. Bucureşti.0. 1 disc. Vol. [s. 93(100)/I-72 Conferinţe şi prelegeri. Vol. Vol 1. Vol. 9 : Unificatorii . Adaptare de Dan Tărchilă. Editura Minerva. 2 : Oamenii pământului . 1987. 1940. Bucureşti. Lucrarea redă textul original al ediţiei I pe suport de hârtie a Istoriei românilor. 103p.a. 4 : Cavalerii . scrisă între 19371939 în 10 volume.] 859. postfaţă. 93(498)/I-72 Conferinţe : Ideea unităţii româneşti. 859. Vol.O încercare zadarnică de înviere : Conferinţă. Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului. Ploieşti. Vol.

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 265. 1982. 1983. 3 : p. 207. 259. 128. Iaşi. Bucureşti. 103. România literară. 4 : p.. . Bucureşti.1. Ionel . Personalităţi ale ştiinţei. Prezentări bibliografice. 212. Vol. 1986. 275.. 2-4.1. p. 146. 01/M14 CIUCHINDEL. 74. p. Biblioteca Centrală Universitară.L). 240 .62.II. 01/C55 LITERATURA română : Ghid bibliografic : Partea a II-a : Scriitori (A . 01/L66 ŞTREMPEL. 1981. 163.1. 230. 119. Editura Ştiinţifică. . Bibliografii. 261. 01/B51 31 . 443 . Cataloage MAFTEI. Bucureşti. Vol. 01/Ş90 BIBLIOGRAFIA românească modernă 1831-1918. Vol. 1968. 174. Bibliografia revistelor. Gabriel. 109. 68. 62. Partea I. p. Vol. Vol. p. Lucrări cu caracter general II. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 456472. 123. Bucureşti. culturii şi artei româneşti. 2 (D -K). 145. Receptarea critică II. 757-782. Catalogul manuscriselor româneşti. C. 34-37. 203. Comitetul de cultură şi artă al judeţului Iaşi. 2 : p.

1999. 1997. 320 93(498)/S38 DICŢIONAR enciclopedic. Editura Enciclopedică.J.1. Bucureşti. 1964. p. 1997. Editor : Iurie Colesnic. Enciclopedia României : Cugetarea : material românesc : oameni şi înfăptuiri. 244.32/D39 MIC DICŢIONAR enciclopedic. 1972. p. 1999. 851-852. Istoria României : Enciclopedie. Editura Politică. Bucureşti. Vol. 91(498)/P90 32 . Editura Nemira. Bucureşti. Chişinău. 2 : D .K. Gheorghe Rădulescu. Lucian.2 Enciclopedii DICŢIONAR enciclopedic român : Vol. 1313-1314. p. 265-266 03/C46 SCORPAN.441. 801. Ediţie anostetică. Bucureşti. p. 3 : H . Bucureşti. Bucureşti. 03/M64 CHIŞINĂU : ENCICLOPEDIE. Coordonatori : Aurora Chioreanu. O. 437. Editura Vestala.II. Editura Saeculum I. Costin. p. 03/D39 PREDESCU. p. Editura Enciclopedică. Editura Museum.

. p.. Pedagogi şi oameni de şcoală din România : mic dicţionar. Păcurariu. 1998. 1998. 1979. 1978. eseişti.09/D39 ŞĂINEANU. Bucureşti. Editura Univers. 177. critici literari. 801.p. Dicţionar universal al limbii române. 117-121. capacitate. 408-409. p. 801. oameni de cultură. 859. 1975. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. curente. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.3. 270-275. 247. liceu. p. Dicţionar cronologic. Editura Ştiintifică şi Enciclopedică..32/S38 DICŢIONAR de literatură română : scriitori. p.32/D39 LITERATURA română. Bucureşti.. 201-204. publicaţii literare : pentru gimnaziu. Bucureşti. 801. 801-32/D39 33 . Coordonator Dim. bacalaureat şi admitere în facultăţi.32/Ş DICŢIONAR antologic de istorici. 238.II.1222. 399. 1979. 80-81. Ilie. p. Dicţionare POPESCU TEIUŞANU.32/P SCRIITORI români : mic dicţionar. Editura Niculescu.0. 801. Lazăr. Chişinău.1. reviste. Editura Litera.

09/L81 PIRU.0. 1972. Cluj-Napoca.0. Istoria literaturii române de la început până azi.DICŢIONARUL esenţial al scriitorilor români. Editura Minerva. 1973. p. O. 801. 401-407.0. Alexandru. Editura Univers. 859. 859. 225-227. Bucureşti. Istorii literare.1.4. Vol. P. 2000. 949. Coordonatori : Mircea Zaciu. Bucureşti. p-187-195. 216-220. 859.32/D39 II. 859. 1981. Istoria literaturii române : De la origini până în prezent. p. Editura Albatros. Bucureşti. 615-618. Editura Dacia.0. 1983. 4. p. Bucureşti. Coordonatori : Titus Moraru şi Călin Manilici. 859. 163-170 859. Istoria literaturii române contemporane : Scrieri.0. 2001.09/L66 ISTORIA literaturii române în evocări. Aurel Sasu. 161-175.09/I-87 34 .09/P67 CĂLINESCU. p.. Tratate FILE de istorie literară : Evocări.09/C14 LITERATURA română : crestomaţie de critică şi istorie literară.09/F50 LOVINESCU.0. Editura Saeculum I. Bucureşti. Bucureşti. 1982. Eugen. Editura Albatros. George. p. Marian Papahagi. Editura Minerva.

Pamfil.1921. Nicolae Iorga. Drumeţ în calea lupilor. 930(498)/I-72 THEODORESCU. Dan. 1990. Editura Ramuri. Bucureşti. 144 p. 248 p. Nicolae Iorga. 859. 72 p. 93(498)/I-72D ŞEICARU. Monografii LUI Nicolae Iorga . 1987. Etape către o monografie.5/18 iunie . 1976.0. 478 p. 188 p.Omagiu -1871 . Volum întocmit şi îngrijit. 352 p. Mihai. 1921. Barbu. Nicolae Iorga. 930(498)I-72S ZAMFIRESCU. 1932. Bucureşti. 1984. 930(498)I-72Z NICOLAE Iorga şi marea răscoală ţărănească din 1907 : Mărturii documentare. Craiova. Bucureşti. Editura Eminescu. 320 p. Editura Junimea. Editura Eminescu.II. Barbu. Moartea unui savant : Nicolae Iorga. 93(498)/I-72 DRAGOŞ. Bucureşti. Editura Clio. Nicolae. Contribuţiuni la cunoaşterea strămoşilor lui Nicolae Iorga. Iaşi. Editura Eminescu. 1947.09/I-72Ş 35 . 1981. Bucureşti. Bucureşti. studiu introductiv şi note de Nicolae Lin. 930(498)/I-72T THEODORESCU. 88 p. 93(498)/I-72T STOIAN.2.

tabel cronologic şi bibliografie de Florin Mihăilescu. 1979. Centenar Nicolae Iorga. Gr. 1999. Călinescu. Bucureşti. Petre. p. Editura Junimea. 93(498)I-72T NAGY . 272 p. În vol.. Institutul European. 859. Nicolae Iorga. 1942. Pamfil. 403 p. Balotă. Editura Eminescu.3. prefaţă. Ştiinţă şi umanism. Bucureşti. Valeriu. Nicholas. C. 480 p. 1991. Nicolae Iorga în viaţa politică a României. 1979. eseuri. Iaşi. Antologie.09/I-72Ş RÂPEANU. cuvânt înainte de Kurt W. 930(498)I-72 MOISIL. 180 p. 93(498)I-72R II. Iaşi. 2001. Vol.0. G.]. Editura 100 + 1 Gramar. Editura Enciclopedică.. 400 p. Berya. . Bucureşti. Nicolae Iorga .TALAVERA. 1941. 2001. 1 : Preludiu tragic. scrisori NICOLAE Iorga [ interpretat de N.1947. Treptow. Nicolae Iorga 1940 .ŢURLEA. 117-118 008/M 36 . 1943.o biografie. 93(498)I-72N ŞEICARU. Bucureşti. Studii. Traducere de Mihai Eugen Avădanei. Editura Profile Publishing. M. Asasinarea morală.

292 p. Mircea Eliade. 3. p.1914. studiu introductiv de Andrei Pippidi. 5. 859. Ediţie îngrijită de Barbu Theodorescu.1918. 290 p.09/R25 POP. 1996. 402 p. 3 : 1913 . Nae Ionescu. 859. Editura Arta Grafică. Valeriu.. Vol. 1999. 1988. Bucureşti. [199_]. 248 p. 859. Bucureşti. 648 p.. Bucureşti. 1979.09/R25 RÂPEANU. Scriitori dintre cele două războaie mondiale : de la N. controverse.09/R25 SCRISORI către Nicolae Iorga.0.0-6/I-72 RÂPEANU. 5 : 1916 .. Nicolae Iorga. Ediţie îngrijită de Petre Ţurlea. 2 : 1902-1912. Adrian. Iorga. Bucureşti. 336 p. Editura Minerva. Editura Eminescu.VASILE Pârvan.0. elogii. Ediţie îngrijită de Petre Ţurlea. Vol. 36-42. Bucureşti. 1984. Nicolae Iorga. Mircea Eliade. 1986. Vol. 930(498)P37 RÂPEANU. 2. 1993. Valeriu. Editura All Educational. Nae Ionescu : Polemici.. la Liviu Rebreanu. 859. Valeriu. 350 p. Tudor Teodorescu-Branişte.0. Editura Cartea Românească. Mihail Sorbul. Vol. 930/P78 37 . O fenomenologie a gândirii istorice româneşti : Teoria şi filosofia istoriei de la Haşdeu şi Xenopol la Iorga şi Blaga. Răspunsul la discursul de recepţiune al d-lui Vasile Pârvan. . Editura Lider. Bucureşti. Epilog eminescian.

416 p. Bucureşti. Dumitru. p. Editura Eminescu. În vol. Scriitori moderni. Ştefan. 93(498)C94 II. 1921. Bucureşti.COJA. În vol.09/M66 DUMITRESCU-BUŞULENGA. Bucureşti. curente.4. Editura Pavel Suru. Iorga. 008/D91 GEORGESCU. 1966.09/N39 38 . Ion. Despre stilul istoricului Iorga. 233-243. 859. 93(498)I-72G NEGOIŢESCU. 90-100. Buccureşti. 39-87. Marele manipulator şi asasinarea lui Culianu. Editura pentru literatură. 1966.0. Ion. 152 p. Referinţe la om şi la operă în diferite volume METEŞ. Itinerarii prin cultură. Nicolae Iorga. Bucureşti. Titu. 930(498)I-72M MICU. 344 p. Editura Miracol. Bucureşti. 1999. grupări. 1964. Literatura română la începutul secolului al XX-lea : 1900-1916 : publicaţii. Ceauşescu. Editura pentru literatură. Zoe. p. Nicolae Iorga împotriva hitlerismului. 1982.Activitatea istorică a lui Nicolae Iorga. p. 859. O mare conştiinţă a vremii. Editura Ştiinţifică.0.

398 p. Nicolae Iorga . p. Istorie şi civilizaţie. Editura Minerva. 859. 1973. p. p. 1975. Editura Albatros. 17-35. În vol. 170-173. Corneliu Vadim. 859. Aurel. Bucureşti. Bucureşti.0. Doru. Editura Eminescu. 1970. 118-122. Onisifor. 008(498)/T91 GHIBU.oratorul. Zigu.LEON.09/L46 ORNEA. p. p. Eugen. Umbre. Interpretări şi înţelesuri. În vol. 859. 1970. Memorii. Omagiu lui Nicolae Iorga. Bucureşti. Bucureşti. p. Nicolae Iorga. Editura Junimea. Editura Minerva. 1973.0.09/L81 39 . Iaşi. 232-235. 859.09/O-79 DIN presa literară românească (1900-1918). 78(100)/P83 TUDOR.0-94/G47 RÂPEANU. Valeriu. 1970. Editura Eminescu. 207-301.0. Corespondenţe spirituale. Bucureşti. Editura Junimea. Iaşi. 30-59 859. În vol. Nicolae Iorga.09/R25 LOVINESCU. 1990. În vol.09/D POPOVICI. 51-61 859.0. Editura Albatros. 64-73. Sămănătorismul. Bucureşti. p. 1976.0. Oameni între oameni : Amintiri.

Dim. Bucureşti. Editura Cartea Românească. 1989. Valeriu. 11-53. Cultură şi istorie. Scriitori şi direcţii literare. În vol. 1986. Dimitrie.0. Editura Militară.09/D91 PANAITESCU-PERPESSICIUS. 1981. 1980.09/P19 RÂPEANU. 008/R25 40 . Valeriu. I. Scriitori români.RÂPEANU. 859. 3. p. Duca. p. Muzica şi literatura : Vol. Editura Albatros. 1989. 200-248. 275-290. 158-168. În vol. p. Bucureşti. Gheorghe I. Bucureşti. Iorga. 1981. p. Editura Cartea Românească. 1 : Scriitori români. Bucureşti. Vol. Zoe. 1979. 12 prozatori interbelici. 2 : Nicolae Iorga. Cultură şi istorie. 859.09/P19 RÂPEANU. Editura Eminescu. p. 5-108. Un istoric literar tradiţionalist : Nicolae Iorga. Editura Minerva. Bucureşti. Editura Cartea Românească. Dimitrie.0. Valeriu. p. Nicolae Iorga şi lupta pentru impunerea valorilor muzicale româneşti. 3 : N.09/P11 DUMITRESCU-BUŞULENGA. 21-136 008(498)/R25 PANAITESCU-PERPESSICIU. Brătianu.0. Bucureşti. 859. Cultură şi istorie. Vol. 5-121 008(498)/R25 PĂCURARIU. 82. Vol. Bucureşti. p. G.

28-50. Petre. p.0.09/D91 41 . 207-301. 402 p. Nicolae Iorga . Nicolae Iorga. În vol. În vol. 859.GHIBU. Editura Eminescu.09/G47 DIAMANDI. Bucureşti.0. Editura Elion. Galeria oamenilor politici. 1996. p. 155-169. 859. Editura Enciclopedică. p. 2002. Zoe. Bucureşti. 1991. 93(498)/I-72Ţ DUMITRESCU-BUŞULENGA. p. 2001. Nicolae Iorga şi literatura universală. Nicolae Iorga între dictatura regală şi dictatura legionară. 859. 158-181. Portrete. Tudor. Sterie.09/V54 ŢUŢEA.0. Bucureşti. 1990. Editura Lider. Arta prozatorilor români. 93(498)/D37 VIANU. Bucureşti.O mare conştiiţă a vremii. Onisifor. Oameni între oameni Amintiri. Editura Gesa.

elanul neinfrânat care te duce la baricadă. care a ridicat meşteşugul comunicării prin cuvânt pe culmile sublime ale artei. Universalismul istoric al lui Iorga nu este abstract... ca un multilateral şi neobosit creator de cultură.. profesorul Nicolae Iorga a fost o conştiinţă care a luminat şi a propovăduit cel mai înalt ideal : dragostea de ţară..” Bertoni 42 .Era elocvenţa care antrenează masele. ca scriitor remarcabil. Natura l-a înzestrat cu excepţionale calităţi intelectuale şi cu o neobişnuită putere de muncă.PERSONALITĂŢI ALE CULTURII ROMÂNEŞTI ŞI UNIVERSALE DESPRE NICOLAE IORGA “. Aşa s-a impus în România şi în lume ca savant în domeniul istoriei. însufleţitor al poporului în momente de grea cumpănă... La Iorga totul a fost precoce şi excepţional. de umanitate. orator fără rival. nu fac abstracţie de existenţa naţiunilor şi afirmă datoria popoarelor de a se înţelege.. Toată viaţa... dascăl de neuitat..” Ion Agârbiceanu „.” Dimitrie Anghel „. nu neglijează forţele etnice şi lingvistice.” Dumitru Almaş „.. ziarist uluitor de prolific... suflul puternic care nu cunoaşte stavilă. Scrisul d-lui Iorga era menit pentru sufletul românesc de pretutindenea. Nu voi greşi de voi spune.. de popor. că prin scrisul d-lui Iorga se deştepta mai întâi mândria noastră naţională.

Pentru că nu un om. Era expresia cea mai delicioasă a unei ingenuităţi incurabile... deci. lucrările sale de ordin literar apărând ca fericite derivaţii ale acestei fundamentale înclinări.. a arat pământul şi l-a însămânţat pentru ca alţii să poată culege roadele.. universalitatea cunoştinţelor sale.” Gheorghe Brătianu ". plesnea anecdota sau spiritul.după câteva minute venea abia şi vorba de spirit. Nu adânceşte un gând. avea într-însa o putere de comunicativitate şi o candoare atât de francă încât erai cucerit.” Mircea Eliade „.... Şi le trece.... Trăsăturile caracteristice izbitoare ale profesorului Iorga sunt amploarea spiritului său. un fapt. a doborât copacii şi. Fără a te apropia de el nu poţi explica altfel opera. ca un oraş în febră.. Cum preocuparea pentru istorie este esenţială spiritualităţii lui Nicolae Iorga.. Iorga a fost cel care a intrat în pădure. Se vedeau mai întâi doi ochi luminoşi ce se dilatau fulgurând . ca o cultură în ascensiune..„. nu o bibliotecă.... El le simte." Paul Delacroix „. prin jarul personalităţii sale.. apoi un râs copilăros izbucnea în cascade irezistibile.. o înlănţuire de gânduri şi de fapte. graţie energiei sale fără margini. Privit din depărtare se arată ca o uzină. ca o civilizaţie. O civilizaţie : iată cine e Iorga.. Le reconstituie îndrăzneţ. nu zece . detectarea valorilor estetice ale creaţiei lui începe mai întâi chiar în 43 . Când pânza de cuvinte începea să devină din nou monotonă.. la intervale prevăzute.” Eugen Lovinescu „.. nu zece ar fi fost în stare să clădească ceea ce a clădit Iorga.. Ah. spiritul d-lui Iorga.

de n-ar fost distrusă de Traian. element de filtrare a migraţiilor barbare.” Ion Negoiţescu „.. acest material. fie că subscriem sau nu. ar fi să ascund ceea ce ar trebui rostit mai înainte de toate. izbuteşti poate să te apropii mai lesne de artist. pe care. descifrând deci stilul scriitorului Iorga în paginile istoricului. că a prefăcut în piese de teatru povestiri istorice şi şi-a împletit numele său cu însăşi istoria. adică de un spirit care ia contact cu lumea pe cale estetică. anume : că el a scris opere istorice în patru limbi. sălaşurile şi mânăstirile lor.). nu a publicat numai monumentele şi a străbătut cu o curiozitate ca a lui Pliniu arta. Dacă istoricul este atras de misterioasa divinitate a materialului ce i se oferă. el urmând analele turceşti. căci nu a descris numai faptele românilor. Un far din familia "farurilor" cântate de Baudelaire. din chiar intermitenţa vibrărilor ei.” Perpessicius „Vă prezint un bărbat în multe învăţat şi a multe scriitor. mai mult decât pe oricare altul. pe care. În unitatea lor. ca alcătuitori ai unei forme politice prin care ar fi putut rămâne. după care toţi alergăm. dar pentru că. nu pentru că am fi întru totul de părerea lor. că a mers până la izvoarele cele mai ascunse. unde ele se oferă în stare brută.Unul din aceşti oameni. stând de strajă la porţile cetăţii.zona operei istorice... el supune. asemeni unui oracol neadormit. unul din acele genii ale umanităţii câte s-au aprins pe nemărginitul ocean al veacurilor... orice ar spune. dacă aş voi să-l numesc Titu Liviu al Daciei sale Transdanubiene. menite să spintece întunericul şi să întreţină lumina... alături de gali.. pe o întindere de cinci 44 . ni-i alegem de călăuză.(. românii îi apar astfel ca moştenitori ai civilizaţiei geometrice tracice. e un ferment ce dospeşte aluatul gândurilor noastre şi-l creşte. artistic... prin unitatea viziunii sale.

să crezi că a mâncat.. n-a lipsit de la nici o şedinţă parlamentară ori academică. a dormit. iubire pentru subiect şi talent deosebit în a caracteriza epoci şi personalităţi. pricepere profundă istorică însemnată. Creator în scris şi în cuvânt.. încă din timpul vieţii. În cuvântul lui se traduceau pentru toată lumea isteţimea şi originalitatea geniului românesc. că a fost prezent "supt trei regi" în toate domeniile de activitate şi gândire.” Sextil Puşcariu „.. a alcătuit un "minsteriu". a ţinut jurnale şi a predat cursuri.că a străbătut lumea şi a uimit 45 . de la nici o comemorare.... nu s-a dat în lături de a ţine vreun discurs ori a publica o broşură. Nicolae Iorga a întrupat puterea de muncă întelectuală a neamului nostru în gradul cel mai înalt. Rădulescu-Motru „E de neconceput. Râvna lui adâncă de a cunoaşte şi de a împărtăşi şi altora cunoştinţele sale l-a făcut cercetător în cele mai variate ramuri de cultură. cultură universală. va rămâne temelia oricarei cercetări literare viitoare.secole.” C. Căci nimeni nu se bucură în atare privinţă de o mai mare şi mai răspândită faimă.” Poynter „.. a întemeiat o familie....... precum a cercetat şi obiceiurile şi aşezămintele tuturor neamurilor din părţile de miazăzi şi soare-răsare ale Europei. în a reconstrui imagini din trecut şi a le evoca într-o formă caldă şi poetică.. putere de muncă.. de o fecunditate fără seamăn. O figură de legendă.. de la nici o împărţire de premii.. El este întâiul care întruneşte în sine toate condiţiile necesare pentru un istoric literar român : cunoştinţe temeinice.. şi care va câştiga în grandoare cu cât timpul va trece. cu un gust fin artistic.... opera lui Iorga.. citindu-i bibliografia. în tot atâtea tomuri le-a înfăţişat.

. întregul scris al lui Nicolae Iorga trăieşte în atmosfera unui vibrant dramatism. nu există o expresie a unei păreri sau a unei impresii oricât de particulare. la rându-i. nu-şi are sensul în ea însăşi. Iorga este un polemist..Opera ştiinţifică a lui Nicolae Iorga este una din cele mai adânci... Portretul omului fizic şi moral alcătuieşte unul din sectoarele cele mai glorioase ale artei scriitoriceşti a lui Nicolae Iorga.. ci în viaţa pe care. ca ştiinţă umanistă prin excelenţă. aceea a scrierilor lui Nicolae Iorga este "lupta".... cu sau fără perdea”. Nicolae Steinhardt „Dacă atmosfera morală în care pluteşte oricare din paginile lui Bălcescu este "cucernicia". o serveşte..” Tudor Vianu „.” Dan Zamfirescu 46 . şi că se mai întâmpla să trântească şi câte o glumă.. Nu este rând desprins din opera acestuia..universităţile. mai consecvente şi mai sincere încercări ale genului uman de a străbate pe calea ştiinţei la adevăr şi de a pune acest adevăr în slujba vieţii şi a oamenilor de pretutindeni. Prin această particularitate. Pentru Nicolae Iorga orice ştiinţă şi cu atât mai mult istoria.. care să nu fie apărată sau câştigată împotriva cuiva.

Botoşani Casa Memorială din Vălenii de Munte 47 .Casa Memoriala “Nicolae Iorga”.

părinţii lui Nicolae Iorga Catinca Iorga (1905) Nicolae Iorga. George (1884) 48 . portret Nicolae Iorga cu fratele său.

cu prilejul decernării titlului de Doctor Honoris Causa. 1930 (colec ia familiei) 49 .La Oxford.

50 .

Nicolae Iorga – portret (colec ia familiei) 51 .

1.4. scrisori / 36 II.2.1.3. Studii. Enciclopedii / 32 II.3. Materiale AV / 30 II. Opere separate / 14 I. Opera / 12 I. Conferinţe / 28 I.1.2.1.1.4. Referinţe la om şi la operă în diferite volume / 38 Personalităţi ale culturii româneşti şi universale despre Nicolae Iorga / 42 52 .CUPRINS Argument / 3 Nicolae Iorga / 5 Nicolae Iorga – cronologie / 7 Nicolae Iorga – bibliografie selectivă / 12 I. eseuri.3.1.1. Bibliografii. Tratate / 34 II.2. Receptarea critică / 31 II. Cataloage / 31 II.4. Monografii / 35 II. Lucrări cu caracter general / 31 II. Ediţii de opere / 12 I. Istorii literare. Dicţionare / 33 II.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful