UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ ŞI ELECTROENERGETICĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM

Mircea BABA Coordonator ştiinţific: Prof. Dr. Ing. Nicolae MUNTEAN

TIMIŞOARA 2008

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” din TIMIŞOARA Facultatea de Electrotehnică şi Electroenergetică CATEDRA MAUE

Avizat, Şef de catedră

PLAN TEMATIC
Pentru proiectul de diplomă Proiectul de diplomă dat studentului BABA MIRCEA 1. Tema proiectului: Interfaţarea la reţea a invertoarelor de tensiune cu PWM. 2. Termenul de predare a proiectului: iunie 2008; 3. Elementele iniţiale pentru proiect: -

Se vor analiza tipurile de redresoare pentru convertizoarele de frecvenţă; Se va simula redresorul reversibil cu PWM şi factor de putere unitar; Se va pune în funcţiune şi se vor evidenţia formele de undă specifice unui convertizor de frecvenţă bidirecţional.

4. Conţinutul notei explicative de calcul (enumerarea problemelor care vor fi rezolvate): Topologii constructive, simulare, determinări experimentale . 5. Enumerarea materialului grafic (cu indicarea precisă a desenelor obligatorii) Desene explicative înţelegerii textului şi scheme electrice şi electronice specifice. Rezultatele simulărilor şi formele de undă obţinute în urma testării. 6. Consultaţii pentru proiect (cu indicare a părţilor de proiect pentru care solicită consultarea) De câte ori este necesar, cel puţin o dată pe săptămână. 7. Data eliberării temei: octombrie 2007 Tema primită pentru îndeplinire Coordonator ştiinţific,

Cuprins
CAPITOLUL 1 ...................................................................................................................... 4 1. INTRODUCERE ................................................................................................................... 4 CAPITOLUL 2 ...................................................................................................................... 6 2. INVERTOARE DE TENSIUNE CU PWM .......................................................................... 6 CAPITOLUL 3 .................................................................................................................... 14 3. COMANDA INVERTOARELOR TRIFAZATE................................................................ 14 3.1. Metoda subondulării („Sine – PWM”) în invertoare trifazate cu două nivele de tensiune pe ramură ................................................................................................................................. 14 3.2. Modularea în lăţime de puls scalară, în buclă închisă ...................................................... 18 3.3. Modularea în lăţime de puls vectorială („Space - Vector PWM”) ................................... 19 3.4. Modularea în lăţime de puls la invertoare multinivel. Eliminarea componentei omopolare ................................................................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. CAPITOLUL 4 .................................................................................................................... 23 4. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM ......... 23 4.1. Regimul deformant ........................................................................................................... 23 4.2. Filtrarea regimului deformant ........................................................................................... 29 4.3. Circuite de redresare din componenţa convertoarelor de frecvenţă .................................. 32 4.3.1. Redresoare cu diode ....................................................................................................... 32 4.3.2. Redresoare cu PWM ...................................................................................................... 36 CAPITOLUL 5 .................................................................................................................... 43 5. PARTEA PRACTICĂ ......................................................................................................... 43 5.1. Descrierea standului experimental .................................................................................... 43 5.2. Descrierea lucrării practice ............................................................................................... 63 BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 75

în care dispozitive de tip microcontroler. Transformatorul poate avea rol de separare galvanică. direct sau prin intermediul unui transformator. În cazul convertorului static de frecvenţă recuperativ. Structura unui convertor static de frecvenţă. de nivelul tensiunii din circuitul intermediar (joasă sau medie tensiune). 1. cu dispozitive de comutaţie complet comandabile. la rândul lui. dispozitive de putere complet comandabile. Redresorul se alimentează de la reţeaua industrială. −4− .INTRODUCERE CAPITOLUL 1 1. El este responsabil de reglarea parametrilor energiei electrice furnizate sarcinii. L Reţea Redresor C Invertor Sarcină Fig. Cele două convertoare sunt conectate prin intermediul circuitului (intermediar) de tensiune continuă în care se găseşte un filtru capacitiv sau inductiv-capacitiv (Fig. după care ele funcţionează fără reglaj. la frecvenţă şi tensiune variabile utilizând.1). în principal. ASIC sau DSP se găsesc în mod curent. La nivele energetice ridicate se utilizează redresoare semicomandate. INTRODUCERE Convertorul static de frecvenţă (CSF) este un ansamblu format dintr-un redresor şi un invertor de tensiune cu modulare prin lăţime de puls (PWM). motiv pentru care el este în majoritatea cazurilor necomandat. La configuraţiile nerecuperative tensiunea continuă din circuitul intermediar nu este reglată prin intermediul redresorului. Invertorul poate avea diverse configuraţii funcţie. monofazată sau trifazată. care au rolul de a limita curenţii de încărcare ai filtrului capacitiv la conectarea convertorului static de frecvenţă la reţea. redresorul este şi el cu PWM. caz în care are cel puţin două circuite (înfăşurări) secundare.1. de adaptare a nivelului de tensiune sau de alimentare a diverselor configuraţii speciale de redresoare. 1. Invertorul de tensiune reface prin PWM sistemul trifazat. Controlul convertorului static de frecvenţă se realizează exclusiv cu circuite digitale.

INTRODUCERE Interfaţa cu utilizatorul se realizează prin panouri de comandă cu afişaj digital (uneori grafic) şi tastatură pentru programare. −5− . sistemul de conducere al convertorului static de frecvenţă are facilităţi de comunicaţie industriale standard. de regulă cu funcţiuni programabile. Sunt de asemenea disponibile un număr de intrări/ieşiri digitale şi analogice. Pentru intercalarea în sisteme de automatizare sau monitorizare complexe.

2. 2. prin alternarea după o anumită logică a stărilor de conducţie a dispozitivelor electronice de putere din alcătuirea lor. Invertorul monofazat în punte completă.1]. INVERTOARE DE TENSIUNE CU PWM CAPITOLUL 2 2.2. + Vd/2 0 id T1 D1 T3 D3 A B v0 = vAB = VAN-vBN T4 N D4 (C) Vd/2 _ T2 D2 Fig. prin dezvoltarea de noi configuraţii şi strategii de comandă a elementelor de comutaţie. al conţinutului de armonici din curentul şi tensiunea aplicate sarcinii. identică din punct de vedere al circuitelor de forţă cu cea a convertorului curent continuu . Domeniul de aplicabilitate vizează în special acţionările electrice de curent alternativ cu maşini electrice cu câmp magnetic învârtitor. Odată cu amploarea pe care dezvoltarea electronicii de putere a dat-o utilizării acţionări electrice reversibile (AER). Cea mai simplă configuraţie de invertor (structura monofazată).curent continuu în punte completă de 4 cadrane este prezentată în Fig. −6− .2. calitatea formelor de undă sintetizate de către acest tip de convertoare s-a îmbunătăţit semnificativ în sensul reducerii zgomotului. INVERTOARE DE TENSIUNE CU PWM Invertoarele de tensiune sunt convertoare statice reversibile care realizează conversia energiei din curent continuu în curent alternativ şi invers.2 [2. Transformarea energiei din curent continuu în curent alternativ cu ajutorul invertoarelor are ca scop alimentarea unor sarcini care necesită în funcţionare tensiuni alternative cu amplitudine şi frecvenţă variabile.

au o configuraţie mai specială faţă de cele clasice [2.3 şi Fig. INVERTOARE DE TENSIUNE CU PWM Circuitele de protecţie pentru dispozitivele de comutaţie nu s-au reprezentat. −7− . Aceste configuraţii de convertoare se pot utiliza la o tensiune a circuitului de curent continuu limitată astfel încât să fie respectate nivelele de tensiune directe şi inverse prescrise de producător pentru dispozitivele de comutaţie.2. pentru nivele energetice ridicate. Invertorul trifazat.3) + id T1 D1 T3 D3 T5 D5 Vd T2 D2 N T4 D4 T6 D6 A B C _ Fig. Invertoarele alimentate din reţeaua de medie tensiune. Ele generează tensiuni în trepte. urmărind evidenţierea părţii de forţă a invertorului. 2. care se suprapun peste strategia de PWM pe care o implementează. 2. 2.2]. Spre deosebire de convertorul de curent continuu. sau se mai adaugă o ramură cu două elemente de comutaţie având în paralel diodele de fugă corespunzătoare (Fig.4 sunt prezentate structurile pe trei nivele. unde referinţa de tensiune este o mărime constantă. Comanda invertorului trifazat. Pentru alimentarea unei sarcini trifazate se poate folosi punctul median al tensiunii de alimentare (în configuraţiile „low-cost”). aşa cum se va vedea în cele ce urmează. 2. odată cu menţinerea curentului prin sarcină la valori stabilite. are ca scop obţinerea unui sistem trifazat de tensiuni sinusoidale la ieşire. respectiv celulară. comanda invertorului urmăreşte obţinerea unei tensiuni de ieşire cu o variaţie în timp impusă (de regulă sinusoidală).3. În Fig.

INVERTOARE DE TENSIUNE CU PWM + id T1 T2 T3 T4 D1 D2 D3 D4 D03 D04 T5 T6 T7 T8 D5 D6 D7 D8 D05 D06 T9 T10 T11 T12 D9 D10 D11 D12 Vd 0 D01 D02 _ A B C Fig.3 Invertorul trifazat pe trei nivele. Invertorul cu structură celulară are o configuraţie aparte. Tensiunea de fază de la ieşire rezultă din suma algebrică a tensiunilor pe care le generează fiecare celulă. conectate în serie (pe fiecare fază) şi alimentate fiecare în parte dintr-un redresor legat la un circuit secundar dedicat al unui transformator trifazat.4 Invertorul trifazat cu structură celulară. El se compune dintr-un număr de invertoare monofazate. Fig. 2. 2. −8− .2.

se poate obţine o schemă universală (Fig.2. sau chiar nulă (pentru PWM adecvată). Dacă n este numărul de nivele de tensiune. 2. Circuite de alimentare mai complexe. cu efecte pozitive asupra reducerii solicitărilor suplimentare ale înfăşurărilor maşinii. Conţinut redus de armonici. Configuraţiile unei ramuri pentru un invertor a) cu 2 nivele. INVERTOARE DE TENSIUNE CU PWM Principalele avantaje ale structurilor multinivel sunt: Variaţie dv/dt mică a tensiunii de la ieşire. b) cu 3 nivele. Principalele dezavantaje ale structurilor multinivel sunt datorate complexităţii circuitelor de forţă şi comandă: Număr mai mare de dispozitive de comutaţie. 2. atunci între două faze se pot obţine un număr de k nivele de tensiune: k 2n 1. c) cu n nivele.2] optenabile cu ajutorul unei ramuri (faţă de borna cea mai negativă. Tensiune de mod comun redusă. Fig. Randament energetic mai redus. N.-c. atât la ieşire cât şi în curentul absorbit de la reţea. în trepte egale sau inegale [2. Generalizând configuraţiile particulare de la simplu la complex (Fig. Operează la frecvenţe de comutaţie relativ reduse (în raport cu structurile clasice).) a circuitului de forţă pentru o ramură a unui invertor. 2.5. a tensiunilor de alimentare).5.1) −9− .5). (2.

Fig. 2. 2. funcţie de puterile pe care le disipă în funcţionare. 2. Structura are avantajul simplităţii şi a unui cost relativ redus pentru puteri sub 1MW. sunt tranzistoarele de tip IGBT („Insulate Gate Bipolar Transistor”). Fig.7. este prezentată în Fig. Ele sunt integrate de la una la şase unităţi într-o capsulă (modul). INVERTOARE DE TENSIUNE CU PWM iar pentru un invertor trifazat numărul p al nivelelor de tensiune rezultă din: p 2k 1 (2. Module de putere cu tranzistoare IGBT.6. − 10 − . Invertorul propriu-zis este alimentat de la joasă tensiune (0.4kV. sau 0. Fig. Dispozitivele electronice de comutaţie de putere. utilizate cu precădere la construcţia invertoarelor de tensiune.6. denumită în industrie „step-up”.7.2) O configuraţie hibridă de invertor pentru medie tensiune. Structura „step-up”. 2.2.7kV). dar încarcă cu energie reactivă suplimentară invertorul (din cauza filtrului) şi nu permite un control riguros al motorului electric (din cauza transformatorului). ieşirea acestuia fiind filtrată cu un circuit LC (trece jos) şi apoi aplicată unui transformator ridicător de tensiune.

Fig.10. 2. Acestea furnizează nivelele de tensiune de comandă G-E necesare deschiderii/blocării tranzistorului.9. iar regimul dinamic este ilustrat în Fig. asigură protecţia acestuia la supracurenţi. Structura echivalentă şi simbolul tranzistorului IGBT.8. INVERTOARE DE TENSIUNE CU PWM Structura echivalentă şi simbolul tranzistorului IGBT sunt prezentate în Fig. Caracteristicile statice ale tranzistorului IGBT.8. 2. supratensiuni şi supratemperatură şi permit interfaţarea cu circuitele de comandă ierarhic superioare. − 11 − .2. 2. Caracteristicile tipice IC(VCE). 2. Comanda tranzistoarelor IGBT se realizează cu circuite integrate specializate. 2. având ca parametru tensiunea de comandă VGE sunt de forma celor prezentate în Fig.9. sau cu structuri hibride. Fig.

fie a mai multor invertoare. Curenţii pe element sunt de ordinul sutelor de amperi. Pentru joasă tensiune (400Vc.11).2.11. − 12 − . la un grad de integrare de şase dispozitive/capsulă. putând depăşi 1000 A pentru un dispozitiv/capsulă. 2. La curenţi mai mari se practică dispunerea în paralel fie a mai multor elemente.10. numite „Module inteligente de putere” (IPM – „Intelligent Power Module). Caracteristicile dinamice tipice ale tranzistoarelor IGBT.) sunt utilizate tranzistoare IGBT de 1200V. în care se regăsesc atât componentele de forţă cât şi cele de comandă (Fig. Producătorii de componente furnizează şi sisteme integrate. 2.a. Fig. Structura internă a unui IPM. 2. INVERTOARE DE TENSIUNE CU PWM Fig.

pe de-o parte structuri multinivel. cu istorie mai îndelungată sau mai recentă: dioda. iar pe de altă parte dispozitive capabile să preia în stare blocată aceste potenţiale: IGCT („Integrated Gate Commutated Thyristor”). în care sunt prezentate capabilităţile (curent/tensiune) ale acestora. Cu aceste dispozitive se poate atinge o putere de 5MW cu o structură cu trei nivele. Celelalte elemente de comutaţie de putere. INVERTOARE DE TENSIUNE CU PWM La tensiuni ridicate (medie tensiune) sunt utilizate. 2. − 13 − .2.12. O privire de ansamblu asupra dispozitivelor electronice de putere este oferită de Fig. Capabilităţile diverselor elemente de comutaţie.12. tiristoarele normale (SCR) sau cu stingere pe poartă (GTO) şi tranzistoarele de tip MOS sunt utilizate fie în aplicaţii speciale. cu tensiuni de 3.1].3-6. Fig. 2. fie în componenţa convertizoarelor de frecvenţă la blocurile de redresare sau în sursele în comutaţie ce alimentează diversele subansambluri de comandă[2.5kV şi ETO („Emitter Turn-off Thyristor”). HV-IGBT („High Voltage IGBT”).

PWM scalară comandă o singură ramură a invertorului. Astăzi implementarea sa se realizează exclusiv cu sisteme de tip digital. principalele strategii de generare a PWM pentru diverse structuri ale circuitelor de forţă ale invertoarelor.3.1]: . care fiecare în parte intervine asupra sistemului trifazat de tensiuni generat la ieşire.scalară. curent. la nivel de principiu.1. Metoda a fost practic prima utilizată în invertoarele de tensiune. 3.în buclă închisă. cu un număr de stări posibile.1 în concordanţă cu formele de undă din Fig. PWM este generat pe baza unei comenzi date de un regulator la care aceste mărimi sunt prescrise. COMANDA INVERTOARELOR TRIFAZATE Comanda invertoarelor are la bază tehnica modulării prin lăţime de puls (PWM). defazate între ele cu 120 . După felul în care are loc. Distribuirea acestor impulsuri spre comenzile celor şase dispozitive de comutaţie este sintetizată în Tabelul. PWM poate fi [3. dacă prin traductoare specifice sau estimatoare sunt aduse mărimi de reacţie. în care se utilizează principiul metodei. 3.în buclă deschisă. fiind implementată cu ajutorul circuitelor realizate cu componente discrete sau cu circuite integrate analogice. vmod2. vmod3). PWM vectorială priveşte invertorul ca un ansamblu.1.3]. PWM poate fi generat fără a se controla vreo mărime la ieşire (tensiune. flux. de amplitudine şi frecvenţă constantă [3. − 14 − . cu un semnal de referinţă (vref). . 2. cuplu etc. Se vor prezenta în continuare. Metoda subondulării („Sine – PWM”) în invertoare trifazate cu două nivele de tensiune pe ramură Obţinerea impulsurilor de comandă către dispozitivele de comutaţie prin metoda subondulării se realizează prin comparaţia a trei semnale modulatoare sinusoidale.1. COMANDA INVERTOARELOR TRIFAZATE CAPITOLUL 3 3. de frecvenţă şi amplitudine variabile (vmod1. . 3. .).vectorială.

3. t 0 Vd vA vref vmod3 vmod1 vmod2 t 0 vB Vd t 0 Vd t 0 vA-vB -Vd Fig. Distribuirea impulsurilor de comandă Stare vmoda>vref vmoda<vref vmodb>vref vmodb<vref vmodc>vref vmodc<vref Dispozitive deschise T1 T2 T3 T4 T5 T6 Se definesc următoarele mărimi caracteristice: .coeficientul de modulare în frecvenţă: mf fs f1 (3. iar f1 este cea a semnalului modulator ce determină frecvenţa semnalului (fundamentalei) de la ieşirea invertorului. COMANDA INVERTOARELOR TRIFAZATE Tabelul 3. .1) unde: V mod este amplitudinea semnalului modulator.1. Cu cât fs este mai mare în raport cu f1. Generarea PWM trifazat prin metoda subondulării (S-PWM).2) în care fs este frecvenţa semnalului liniar-variabil.coeficientul de modulare în amplitudine: ma V mod V ref (3.1. cu atât sinteza semnalului modulator la ieşirea din invertor este mai bună. V ref este amplitudinea semnalului triunghiular.1.1. − 15 − .3.

Dacă. 3. are valoarea: (V A )1 ma Vd 2 (3. este de (4 / ) Vd . Dacă alegerea semnalelor modulatoare este astfel încât mf este impar. în tensiunile de fază apar armonici de ordinul 3.1. în tensiunea de fază apar armonici de ordin impar. mf este impar şi multiplu de trei.3.4) - ma 1 caracterizează regimul de supramodulare.5) Variaţia valorii efective a tensiunii de linie în raport cu factorul de modulare în amplitudine este redată în Fig. COMANDA INVERTOARELOR TRIFAZATE Coeficientul de modulare în frecvenţă mf are un rol important în determinarea conţinutului de armonici din tensiunea de ieşire a invertorului. (V A )1 .3. care în tensiunea de linie se anulează (ex: mf=21). 3. pentru cazul limită al funcţionării invertorului în undă plină.1. deci valoarea efectivă a tensiunii de linie rezultă: (VAB )1 4 3 Vd 2 2 6 Vd 0.78 Vd (3. în care amplitudinea fundamentalei tensiunii de fază.3) Valoarea efectivă. (VAB)1. a fundamentalei tensiunii de linie este: (V AB )1 3 Vd ma 2 1 2 3 2 2 ma Vd 0. Alegerea factorului de modulare în amplitudine ma determină gradul de utilizare al tensiunii sursei de alimentare Vd: - ma 1 caracterizează funcţionarea în regim liniar de modulare. iar forma de undă a tensiunii de fază este ilustrată în Fig.2.612 ma Vd (3. − 16 − . Valoarea maximă a fundamentalei tensiunii de fază. în particular.1.

2. Dependenţa tensiunii efective la ieşirea invertorului de factorul de modulare în amplitudine. COMANDA INVERTOARELOR TRIFAZATE Fig. Fig. Forma de undă a tensiunii de fază obţinută prin S – PWM (simulare SPICE). 3.3.3. 3. − 17 − .

care este prelucrat de către un regulator (Ri).5. Frecvenţa de lucru poate fi mai mică sau egală cu cea a semnalului de tact. Generator PWM cu comparator cu histereză. de exemplu curentul prin sarcină. care poate depăşi posibilităţile invertorului. Modularea în lăţime de puls scalară.3. este trimis spre ieşirile Q şi Q. Fig.4. 3. valoarea prescrisă a curentului i* şi cea măsurată i. COMANDA INVERTOARELOR TRIFAZATE 3. dictată de mărimea benzii de histereză h şi de valoarea momentană a erorii ε. ceea ce poate conduce la o frecvenţă de lucru ridicată.6).5. i* -h/2 h/2 PWM i Fig. Principial. 3. Generator PWM cu regulator liniar de curent (Ri).4 [2. 3. − 18 − . Generatorul PWM cu comparator cu histereză este prezentat principial în Fig. Funcţionarea invertorului are loc la frecvenţă variabilă. Ieşirea regulatorului reprezintă semnalul modulator care generează PWM prin metoda subondulării. i* i Ri COMP PWM VLV Fig.2. O îmbunătăţire a sistemelor anterior prezentate implică utilizarea bistabilului de tip D în bucla de curent (Fig. în buclă închisă Acest mod de comandă se aplică în cazul în care se urmăreşte controlul formei de undă a unei mărimi la ieşirea invertorului. de regulă cu structură PI. la fiecare front al tactului (crescător sau descrescător). 3.1]. eroarea fiind dependentă de aceasta. generează semnalul de eroare ε. Sinteza mărimii prescrise i* la ieşire este cu atât mai bună cu cât intervalul de histereză este mai mic. Comparatorul furnizează un semnal bipoziţional în funcţie de semnul erorii care. Conţinutul de armonici din curentul de ieşire este relativ mare. 3.

2) − 19 − . vCn (t ) . în care fiecare ramură a fost înlocuită cu un comutator bipoziţional.1) În raport cu aceste tensiuni şi cu orientarea spaţială a fazelor se defineşte  vectorul de tensiune vs (t ) al invertorului:  vs (t ) v An (t )e j 0 vBn (t )e j 2 /3 vCn (t )e j 4 /3 (3. 3.7 [3. cu componentele medii de fază vAn (t ).3. Generator PWM cu bistabil D. motiv pentru care ele sunt exprimate ca funcţii de timp. COMANDA INVERTOARELOR TRIFAZATE i* i D Q PWM CLK Q Fig. 2.3.6.Vector PWM”) „Space – Vector PWM” (SV-PWM) reprezintă metoda modernă de comandă a invertoarelor de tensiune trifazate cu modulare prin lăţime de puls. Modularea în lăţime de puls vectorială („Space .3]. iar sarcina reprezintă înfăşurarea statorică a unui motor de inducţie.3.2 se consideră schema echivalentă din Fig. 3. 3. cu ajutorul invertorului. Ts 1 / f s (3. reprezentată spaţial. Pentru structura de invertor prezentată în Fig. Obiectivul SVPWM este sinteza. a unei tensiuni pe sarcină. vBn (t ).3. Valorile medii sunt calculate pe durata Ts corespunzătoare frecvenţei de comutaţie a invertorului fs.

2 sunt date valorile expresiei (3.3.4) În Tabelul 3. 3. 3.3. respectiv la „+Vd”. COMANDA INVERTOARELOR TRIFAZATE Fig.3. când comutatorul este conectat la borna „N”.3).7 se poate scrie: vAn vAN vNn . vBn vBN /3 vNn . iar Fig.8 prezintă reprezentarea grafică spaţială a vectorilor de tensiune. în raport cu starea invertorului.3) Din (3. Din Fig. Tabelul 3.4). Schema echivalentă a invertorului trifazat.3.3. pentru care tensiunea faţă de borna N este 0. „0” sau „1”.2) şi (3. vCn e j4 /3 vCN vNn (3.2. respectiv Vd. − 20 − . cu e j 0 e j 2  0 .3.7. 3. vs (t ) se poate scrie funcţie de starea ramurilor invertorului.  vs (t ) v AN (t )e j 0 vBN (t )e j 2 /3 vCN (t )e j 4 /3 (3.

3. se poate scrie:  ˆ vs (t ) Vse j s (t ) Vd ( xe j 0 ye j /3 ) (3.3.9.9):  vs (t ) 1  [ xTs v1 Ts  yTs v3  zTs 0] xv1  yv3 . invertorul trifazat cu schema din Fig. vs (t ) . x + y + z = 1. . se realizează cu ajutorul vectorilor ce delimitează acel sector şi vectorilor „zero”.8.5) în care.VI) şi 2 generatoare de tensiuni nule. yTs.3.5) şi Fig. COMANDA INVERTOARELOR TRIFAZATE În concluzie. evident. respectiv (z/2)Ts fiecare (Fig. Din (3.6) − 21 − . 3.  Sinteza vectorului de tensiune dorit. Fig. 6 dintre ele generatoare de tensiuni nenule care mărginesc 6 sectoare (I . aflat într-un anumit sector. 3.3. Fig.7 are 8 stări posibile. prin aplicarea lor pe durata xTs.9. (3. Sinteza vectorilor de tensiune pentru SV-PWM.3. 3. Vectorii de tensiune corespunzători stărilor invertorului. 3.

3.7)  Valoarea maximă a vectorului vs (t ) se obţine pentru z = 0: ˆ (Vs ) max Vd cos( / 6) 3 Vd .3.8) ˆ Locul geometric al vârfului vectorului (Vs ) max descrie cercul desenat cu linie punctată în Fig. 2 (3. Valoarea maximă a tensiunii de fază se determină din: ˆ (VA )max 2 ˆ (Vs )max 3 Vd 3 (3.3.9. 3.9) − 22 − . COMANDA INVERTOARELOR TRIFAZATE Valorile lui x şi y dictează unghiul θs şi durata relativă a vectorilor „zero”: z 1 x y (3.3.

4. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM

CAPITOLUL 4

4. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM

4.1. Regimul deformant
Convertoarele statice de frecvenţă sunt conectate la reţea prin intermediul redresoarelor. Nivelul armonicilor introdus în reţea de către acestea este strâns legat de configuraţia implementată. Înainte de a aborda această problemă, sunt aduse în discuţie câteva noţiuni de bază legate de regimul deformant pe care electronica de putere, consumator tipic neliniar, îl generează. Pentru un consumator electric oarecare se defineşte ca regim deformant cazul în care tensiunea la borne şi/sau curentul absorbit, sunt nesinusoidale. In general, o mărime deformată conţine o componentă fundamentală, dominantă, peste care se suprapun armonici superioare, de diferite frecvenţe şi cu amplitudini mai mici decât cea a fundamentalei. Situaţia generală este atunci când, atât tensiunea cât şi curentul, sunt nesinusoidale:

v(t)= V 0 +
=1

Vm sin(

t

)

(4.1.1)

i(t) = I 0 +
1

I m sin(

t

)

(4.1.2)

In regim deformant se definesc: 1. Puterea aparentă, S [VA]:
S = VI = ( V 0 +
=1

V)( I 0 +
=0

I2 )

(4.1.3)

2. Puterea activă, P [W]:
P= 1 1 p(t)dt = v(t)i(t)dt T0 T0
T T

(4.1.4)

− 23 −

4. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM

P = V0 I 0 +
1

V I cos

(4.1.5)

3. Puterea reactivă, Q [Var]:

Q=
=1

V I sin

(4.1.6)

4. Puterea deformantă, D [Vad]:
D = S 2 - P2 - Q2
(4.1.7)

5. Puterea complementară, PC [VA]:
2 2 PC = Q + D

(4.1.8)

6. Factorul de putere, PF (“Power Factor”):
PF = P S
(4.1.9)

Factorul de putere PF indică eficienţa cu care consumatorul utilizează puterea aparentă furnizată de reţea. Ideal, factorul de putere ar trebui să fie PF = 1 pentru ca în reţea curentul şi implicit pierderile să fie minime. Prezintă interes cazul, frecvent întâlnit în practică în care tensiunea este sinusoidală şi curentul este deformat:

u(t) = Vm sin (
i(t) = I 0 +
1

t + ) (2.4.3.10)
I m sin( t )

(4.1.10) (4.1.11)

Aceasta este situaţia alimentării unui consumator deformant de la o reţea puternică de tensiune sinusoidală (reţeaua industrială); un exemplu este redresorul clasic alimentat de la reţea. Puterile activă şi reactivă se transmit doar prin intermediul fundamentalei curentului iar cea deformantă prin intermediul reziduului deformant:

P = VI1 cos Q = VI1 sin

1

(4.1.12)

1

(4.1.13)

− 24 −

4. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM

D=
=2

2 2 2 2 2 V 2 I = V ( I 2 + I 3 + I 4 + ...) = VI d

(4.1.14)

în care Id este valoarea efectivă a curentului rezidual deformant. Factorul de putere este definit prin:

PF =

VI 1 cos VI

1

=

I1 cos I

1

=

I1 DPF I

(4.1.15)

în care DPF = cos

1

este factorul de putere al fundamentalei (“Displacement Power

Factor”). Distorsiuni puternice în forma de undă a curentului determină scăderea lui I1 şi astfel reducerea factorului de putere. Dacă THDi este factorul de distorsiune armonică în curent:

THDi =

Id = I1

I , 2 =2 I 1

2

(4.1.16)

atunci factorul de putere al consumatorului este:

FP =

DPF 1 + THDi2

(4.1.17)

Se analizează în continuare cazul în care un consumator deformant se alimentează în acelaşi punct cu alţi consumatori nedeformanţi, conform schemei din Fig. 4.1.

Fig. 4.1. Consumatorul deformant.

− 25 −

19) în care Isc = V/Zr este curentul de scurtcircuit al reţelei în nodul A şi Zr = ωLr impedanţa reţelei (obţinută cu Rr << ωLr). 4. prin intermediul armonicilor de tensiune. cu o putere deformantă pe care nu o consumă. ) funcţie de factorul de − 26 − .4. 4.2) [4. este: V [%] = V I 100 = 100 V I sc (4. Principalele efecte negative care apar în acest fel sunt: . Fig.1. Astfel. unde apar armonicile în tensiune: V = ( Rr + Lr ) I . INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM Datorită impedanţei reţelei Zr = Rr+jωLr diferită de zero. (4. Creşterea valorii efective a curentului (----) şi a pierderilor ( distorsiune. raportată la valoarea efectivă a fundamentalei V.1].18) a căror mărime procentuală.2. consumatorii nedeformanţi conectaţi în nodul A sunt “încărcaţi”.creşterea pierderilor în reţea ca urmare a creşterii valorii efective a curentului deformant (Fig.1. distorsiunile prezente în forma de undă a curentului au ca efect deformarea undei tensiunii în nodul A. Consumatorul deformant determină reducerea calităţii puterii vehiculate şi poate produce funcţionarea incorectă a altor consumatori şi a reţelei.

acestea pot să creeze fenomene periculoase în prezenţa regimului deformant. Z . sarcinilor etc.4). şi în special atunci când în circuit se conectează condensatoare de compensare. astfel încât noua putere aparentă va fi: S' kS (4. 4. impedanţa reţelei de alimentare are caracter inductiv. Asemenea fenomene amplifică regimul deformant pe frecvenţa de rezonanţă. 0.3) [4. În practică acest lucru nu este valabil datorită capacităţilor parazite ale cablurilor. unde X1 este ordinul armonicii (Fig.1. Evitarea acestor fenomene se poate face aducând frecvenţa de rezonanţă sub armonica cu ordinul cel mai mic care poate exista în sistem (adică 5). sub forma unei drepte definită simplu. prima dintre ele între armonica 7 şi 13.mărirea puterii aparente a receptoarelor datorită deformării tensiunii. 6 T 2) .4. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM . armonicile care intră în reţea şi străbat capacităţile generând curenţi de 3-5 ori mai mari decât cei produşi de consumatorul neliniar. utilizându-se simple baterii. iar pentru 2% se ajunge aproape de 7. (4. 4.20) unde T I / I1 . Din acest motiv puterea aparentă a transformatorului din care se alimentează un consumator deformant trebuie supradimensionată cu factorul k calculat pe baza relaţiei [4. În lipsa oricăror elemente capacitive în circuit. − 27 − . compensând o putere de cca. având ca efect apariţia rezonanţelor.6% din puterea de scurtcircuit a reţelei se obţine rezonanţa în jurul armonicii 13.21) . astfel calculate încât acest circuit să rezoneze sub 250Hz (Fig.2].rezonanţe accidentale datorate în special instalaţiilor pentru compensarea factorului de putere.1( 2 1.1. Z reprezintă reactanţa la frecvenţa fundamentalei. iar X 1 . Astfel. Având în vedere că parametrii reţelei nu pot decât să coboare frecvenţa de rezonanţă măsura este sigură putându-se uşor implementa. putem trasa variaţia teoretică a impedanţei reţelei. Astfel. Aproximând acest lucru şi la nivelul armonicilor.1]: 40 k 1 0. cu ajutorul unor inductivităţi dispuse în serie cu condensatoarele. deci reducerea randamentului şi a factorului de putere.

cu sistemele de calcul şi cu alte echipamente care funcţionează la frecvenţe ridicate etc.3. Regimul deformant mai poate cauza: .4. Impedanţa reţelei. Mutarea frecvenţei de rezonanţă la bateriile de condensatoare. .perturbaţii electromagnetice datorate armonicilor de frecvenţe înalte. funcţie de frecvenţă. teoretică şi reală (în prezenţa bateriilor de condensatoare). . Z teoretic real Fig. .interferenţe electromagnetice cu sistemele de telecomunicaţii. − 28 − .erori în funcţionarea sistemelor de măsură şi control.erori în funcţionarea sistemelor de protecţie. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM Z real teoretic Fig.4. 4. 4.

4. - Dimensionarea filtrelor se realizează ţinându-se cont de următoarele cerinţe principale: Frecvenţa (frecvenţele) pe care se acordează. acordate pe armonicile de ordin 5. Un tip special sunt filtrele tip “C”. filtre de bandă largă. care corectează factorul de putere şi evită rezonanţele parazite.5): a) b) c) d) Fig. se implementează cu inductanţe dispuse în serie cu sursa de curent alternativ. în varianta cea mai simplă. sau chiar după redresor. 7. 11. pentru armonici de frecvenţă mare. în circuitul intermediar de curent continuu. utilizate individual sau combinate. b) dublu acordat. - filtre “trece bandă”.2. Filtrele pasive.4. 13 etc. în diverse configuraţii. Cele mai complexe utilizează circuite RLC acordate.5. 4. Puterea reactivă a filtrului la frecvenţa fundamentalei şi tensiunea nominală. Filtrele de armonici sunt astfel proiectate încât să aibă caracter capacitiv la frecvenţa fundamentalei. fiind astfel capabile să compenseze un eventual factor de putere inductiv. Configuraţii de filtre RLC: a) acordat pe o frecvenţă. − 29 − . sunt (Fig. sau cu filtre active realizate cu convertoare statice. Factorul de calitate. Cele mai utilizate configuraţii de filtre. Filtrarea regimului deformant Filtrarea armonicilor în domeniul frecvenţelor joase se realizează cu filtre pasive. d) filtru de bandă largă tip “C”. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM 4. Rolul acestor circuite este de a reduce distorsiunile prin devierea armonicilor de curent pe căi de impedanţă scăzută. c) filtru de bandă largă. Ele pot fi acordate pe una sau două frecvenţe.

2) - Lăţimea de bandă.6) − 30 − .2.4. (4.2.3) - Puterea reactivă QC la frecvenţa fundamentalei: QC V2 XC ( 2 2 1) . 4.2.4) unde V este tensiunea de linie nominală.atunci frecvenţa pe care este acordat circuitul.5) Filtrul dublu acordat (Fig.2. are valoarea aproximativă: fm f1 / f 2 ( 4.1) în care XL şi XC sunt reactanţele inductanţei şi condensatorului. Dacă f1 şi f2 sunt frecvenţele pe care este acordat filtrul.2. B: B B f Q Zmin f n 2Z min (4.2. şi impedanţă relativ mică la frecvenţa de rezonanţă paralel. a) sunt: Ordinul al armonicii pe care este acordat filtrul (raportat la frecvenţa f1 a fundamentalei): f f1 XL XC (4. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM Mărimile caracteristice pentru filtrul “trece bandă” din Fig.5 b) are funcţionalităţi similare. Pierderile de putere activă P ale filtrului: P QC 2 1 1Q (4. 4.5. fm. Q: Q XL R XC R (4. dar prezintă unele avantaje: pierderi mai mici. Factorul de calitate.

4. c). elementele pasive R şi L fiind conectate în paralel.b) funcţionează în mod similar. dar ca o sursă deformantă de curent. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM Factorul de calitate este: Q R 2 Lf m (4. prin combinarea structurilor pasive cu cele active cu funcţiuni şi facilităţi funcţie de configuraţie [4.6 ). Filtrarea activă are două configuraţii de bază: serie sau paralel. la valoarea rezistenţei R.2. 4. după modul în care sunt conectate în raport cu sarcina neliniară (Fig. b) paralel. la frecvenţe înalte. Factorul de calitate se calculează tot cu relaţia (4. fn. 4. Filtrul activ paralel (Fig. − 31 − . Configuraţiile de bază ale filtrelor active: a) serie. este acordat pe o singură frecvenţă.2. Filtrul activ paralel (Fig.2. a) acţionează ca o sursă armonică de tensiune. a) b) Fig.6. Capacitatea din circuitul de curent continuu al invertorului este utilizată pentru schimbul de putere deformantă.8). la frecvenţa f este: (4. 4.6. Factorul de calitate. 4.5. suprapunând armonicile generate de sarcină.7) Filtrul de bandă largă (Fig.6. un filtru activ are configuraţia unui invertor cu 2 nivele. la această frecvenţă rezistenţa R este scurtcircuitată şi pierderile sunt teoretic nule. Din punctul de vedere al structurii circuitului de forţă. 4. în opoziţie de fază.8]. Aceasta limitează impedanţa filtrului. astfel încât. În practică se folosesc şi filtre hibride.8) Q R 2 Lf În filtrul de bandă largă tip “C” s-a înlocuit inductanţa L cu un circuit serie LC acordat pe frecvenţa fundamentalei.

. 12 şi 24 de pulsuri. 2.2].1) în care p este numărul de pulsuri. Circuite de redresare cu 6 pulsuri pentru invertoare.. iar n = 1. Fig. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM 4. Redresoarele alimentate direct de la reţea sunt în punte completă. realizate cu diode şi/sau tiristoare (Fig.3.1.4.7) [4. monofazate la puteri mici (sub 2.3. Redresoare cu diode Invertoarele de tensiune sunt conectate la reţeaua industrială de curent alternativ prin intermediul redresoarelor cu filtru inductiv-capacitiv ce furnizează energia electrică în aşanumitul circuit intermediar de curent continuu. La fel ca şi celelalte circuite auxiliare prezentate în Fig. Funcţie de varianta constructivă.3. 3.2kW).7.7 ele au menirea să faciliteze încărcarea condensatorului de filtraj fără supracurenţi preluaţi din reţea. 4. Ca orice sarcină neliniară redresoarele introduc în reţea armonici de curent de ordin : (np 1) . redresoarele utilizate sunt cu 6.1. 4. sau trifazate cu 6 pulsuri.4. Circuite de redresare din componenţa convertoarelor de frecvenţă 4. Tiristoarele nu sunt folosite pentru reglajul tensiunii continue. − 32 − . (4..

4. printr-o rezistenţă de limitare şi o diodă conectate în serie.3) unde Sc este puterea aparentă nominală (pe fundamentală) absorbită de la reţea de către redresorul convertorului. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM Configuraţia A din Fig. − 33 − .10]. condensatorul ajunge la tensiunea nominală.8) [4. Fig. Impedanţa reţelei Zr se consideră până la punctul comun de conectare PCC (delimitarea dintre furnizorul de energie electrică şi consumator) şi determină curentul şi puterea de scurtcircuit în acest punct. RSC. În configuraţiile B şi C scurtcircuitarea se realizează cu un contactor monopolar. Acesta depinde de inductanţa relativă de filtraj a redresorului.3.7 foloseşte pentru încărcare o rezistenţă de limitare R. În cazul de faţă: RSC Sk / Sc . iar la D puntea este blocată de tiristoarele din componenţa sa până când. care apoi este scurtcircuitată de un tiristor. Redresarea cu 6 pulsuri prezintă dezavantajul că produce un factor de distorsiune armonică a curentului relativ mare.2) unde L este valoarea inductanţei.1. Se defineşte puterea relativă de scurtcircuit.8.4.3. Z% dată de relaţia: Z [%] 2 fLI1 3 100 . VL (4. Schema electrică echivalentă de alimentare a unui redresor cu 6 pulsuri. 4. (4. Zr reprezintă impedanţa liniei şi Sk este puterea aparentă de scurtcircuit a reţelei (Fig. respectiv tripolar. mărimea relativă ce indică „puterea” reţelei în raport cu consumatorul.1. 4.

conform relaţiei (4. 4. se prezintă în Fig.3]: Tabelul 4. având RSC ca parametru. conţinutul de armonici şi formele de undă corespunzătoare pentru un redresor cu 6 pulsuri. fără inductanţă de filtraj.1. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM Pentru o inductanţă relativă de filtraj de 2%. Un conţinut mai mic de armonici se obţine cu un redresor cu 12 pulsuri.10). În Fig. Spectrul armonic al curentului acestui redresor conţine armonicile de ordin (12 p 1) . pentru RSC=15…25. − 34 − . pentru cazul analizat este prezentat în Tabelul 4. pe care le produc cele două redresoare. iar pentru RSC=100.1).1 [4. THDv=2. această conexiune anulează practic armonicile cele mai importante. alimentat de la un transformator cu două secundare.8% Regimul deformant al curentului distorsionează forma de undă a tensiunii.4.0% 23. Factorul de distorsiune armonică în curent. Se observă nivelul relativ ridicat al armonicilor de ordin 5 şi 7. de ordin 5 şi 7. THDv=10. în conexiune Ddy (Fig.9. Factorul total de distorsiune în curent este THDi = 8. Prin fazarea sa. astfel încât pentru RSC=20. 4. iar cel de tensiune THDv = 6%.11 se prezintă regimul armonic al curentului absorbit de un redresor cu 12 pulsuri. 4. puternic dependent de parametrii reţelei. 4.7% 40.8%.3. % Fig.1 RSC >> 50 =50 <15 THDi 51. Conţinutul de armonici al unui redresor cu 6 pulsuri.9.

10. nu sunt capabile să transfere energia înapoi în reţea atunci când aplicaţia o cere. Schema electrică de alimentare a unui redresor cu 12 pulsuri. Conţinutul de armonici al unui redresor cu 12 pulsuri. în plus. 4.11. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM Fig. cu dispozitive de putere complet comandabile. 4. % Fig. dar aduc cu ele regimul deformant şi. Redresoarele cu diode sunt ieftine şi robuste.4. − 35 − . Aceste dezavantaje sunt posibil de evitat dacă sunt folosite la alimentarea invertoarelor redresoare cu PWM.

− 36 − . în varianta sa monofazată. a cărui schemă de principiu este redată în fig. 4. Astfel.3. mărimea prescrisă Vd* este tensiunea de la ieşire.12 [3.tensiunea continuă de la ieşire are o valoare mai mare decât amplitudinea tensiunii alternative de alimentare. 4. dintr-un redresor necomandat bialternanţă şi un convertor curent continuu . în raport cu valoarea măsurată Vd cu ajutorul uni regulator (PI). 4. deci redresorul emulează o sursă rezistivă (Li = 0).3. Funcţionarea unui astfel de convertor are la bază următoarele aspecte: Is L ii ~ vi vRED iL vU * id T Cd ic + Vd _ convertor ridicător Fig.2.1) unde Vi este valoarea efectivă a tensiunii de alimentare. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM 4. . Modelarea formei de undă a curentului impune utilizarea unui control adecvat (Fig.4.13). cu restricţia: Vd* 2 Vi (4.12. 2.2. Redresor monofazat cu PWM.curent continuu crescător de tensiune. astfel încât convertorul curent continuu-curent continuu ridicător de tensiune să poată funcţiona continuu.2. Aceasta este prelucrată. El se compune. . Redresoare cu PWM Modelarea curentului absorbit de la reţea în scopul obţinerii unei forme de undă a acestuia cât mai apropiată de sinusoidă şi a unui factor de putere unitar (la fundamentală) se poate realiza cu ajutorul unui redresor cu PWM.1].curentul este adus la factor de putere unitar (raportat la fundamentală).

3.3. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM k·|vi (t)| V * d Vd Regulator PI X i L (t ) * Regulator de curent Semnal commandă T iL măsurat Fig. fc = ct.2. 4. Ieşirea regulatorului modulează în amplitudine un semnal în fază cu tensiunea de la intrare în modul.2. dată de armonicile superioare ale curentului prin inductanţa L. se obţine: I vi Vo vi f c L Vo (4.2. este: I vi L t on Vo L vi t off (4.2.4) In acest caz se poate determina maximul mărimii I : dI d vi Vo 2 vi 0 f c L Vo (4.3. Schema bloc a circuitului de comandă. Considerând tensiunea la intrare vi = ct.3.6) − 37 − .4.2.3) Dacă se menţine frecvenţa de comutaţie constantă. |vi(t)|. care se impune a fi realizată prin intermediul convertorului crescător de tensiune.13.3.2) Pentru o amplitudine impusă pentru I . pe durata perioadei de lucru a convertorului T = ton + toff (T 20ms = perioada corespunzătoare tensiunii reţelei). Rezultatul obţinut reprezintă referinţa de curent iL*(t). componenta I .5) care se obţine pentru: vi 1 Vo 2 (4.. rezultă frecvenţa de comutaţie: fc 1 t on t off I vi L 1 I Vo L vi vi Vo I vi L Vo (4. cu ajutorul unui regulator de curent (cu histereză) ce comandă în final elementul de comutaţie T.

apare o distorsionare necontrolabilă a undei curentului (Fig. la factor de putere unitar din punct de vedere al fundamentalei. ii* ii* ii Fig. 4. Distorsiunea formei de undă a curentului la trecerea prin zero. Fig.forme de undă cu conţinut redus de armonici la intrare. .15. din cauza faptului că tensiunea relativ mică disponibilă în această regiune nu este capabilă să genereze curentul prescris. Astfel.14. 4. Distorsiunea curentului la trecerea prin zero este cu atât mai pronunţată cu cât I*i. 7. la trecerea prin zero a undei tensiunii de alimentare.14. Formele de undă specifice la funcţionarea convertorului cu regulator de curent cu histereză sunt prezentate în fig.4].tensiunea Vd din circuitul intermediar poate fi menţinută constantă la variaţii mari ale tensiunii de alimentare. La reglajul de curent intervin câteva probleme specifice acestui convertor [4.13. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM Funcţionarea unui redresor cu PWM este caracterizată prin: .4.15). Distorsiunea formei de undă a curentului la trecerea prin zero (detaliul A din figura precedentă). respectiv L sunt mai mari. 4. − 38 − . 4. ii. vi A ii Fig.

3.2. V conv1 . INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM Varianta bidirecţională (de 4 cadrane) a unui redresor cu PWM este prezentată în Fig.11) Diagrama fazorială corespunzătoare ecuaţiilor (4.3.3. Convertor bidirecţional cu factor de putere unitar.16. se poate scrie: Vi e j 0 o ).3. − 39 − . Cu notaţiile din figură se pot scrie relaţiile: vi vL vconv vL Li dii dt (4. 4. ( i (f / 2 ) . respectiv I i1 .2.3.10) este redată în Fig.3.2.10) V i V conv1 j Li (4.17.9) V L1 deci: I i1 j Li I i1 (4.2.8) Tensiunii de alimentare vi (considerată sinusoidală) şi fundamentalelor tensiunii vconv şi a curentului ii li se pot fi asocia fazorii V i .2. la o frecvenţă a reţelei Vi în care: V conv1 V L1 (4.2. 4.4.7) (4. id vL Li + ii + vconv _ Cd vd _ vi Fig. 4. V Alegând în mod arbitrar V i ca fazor de referinţă.2.16.9) şi (4.3.

3. pentru valori ale tensiunii de alimentare vi şi inductanţei Li date.15) Q este suma dintre puterea reactivă absorbită de convertor şi puterea reactivă datorată inductanţei Li.2.12) puterea activă absorbită de convertor din reţea este: P Vi I i1 cos Vi 2 Vconv1 sin Li Vi (4.13) Puterea reactivă (inductivă în Fig. Diagrama fazorială a convertorului bidirecţional.3. 2.2. Din diagrama fazorială pot fi extrase două cazuri particulare: funcţionarea convertorului ca redresor sau ca invertor cu factor de putere unitar din punct de vedere al fundamentalei (Fig.4.3.14) Ţinând seama de faptul că: Vi Li I i1 sin Vconv1 cos (4.17. 4.2. este dată de relaţia: Q Vi I i1 sin Vi 2 V 1 conv1 cos Li Vi (4.63). 4.16) − 40 − .17 cele două cercuri reprezintă locul geometric al vârfurilor fazorilor V conv1 şi I i1 . In Fig.3. menţinând constantă amplitudinea curentului Ii1. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM Vi V L1 I i1 V conv1 90o Fig. Cu: VL1 cos Li I i1 cos Vconv1 sin (4. P şi Q se modifică controlând amplitudinea şi faza tensiunii vconv1. Din aceste ecuaţii rezultă că.3.2. 4.18).2. In ambele cazuri se poate scrie: Vconv1 Vi 2 Li I i1 2 (4.

4. în regim de invertor. − 41 − . 4.18. Se observă că în acest caz nu mai apare distorsiunea de curent caracteristică redresorului de 1 cadran.4. 4. Vd Vd Regulator PI * k·vi (t) ii * X Regulator de curent ii măsurat Semnal comandă PWM Fig. obţinute utilizând un regulator cu histereză. Blocul de comandă a convertorului bidirecţional. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM Ii1 Vi VL Vconv1 a) 1 Vconv1 Ii1 Vi VL 1 b) Fig. vi ii Fig. Comanda redresorului este realizată conform schemei de principiu din Fig. Diagrama fazorială la factor de putere unitar a) în regim de redresor. 4. Tensiunea şi curentul absorbit din reţea prin redresorul bidirecţional. sunt prezentate în Fig.20. Formele de undă specifice. b).20. 4.19.19.

634 VL id + (4.3.3. Condiţia din relaţia (4. Redresor trifazat cu PWM.3.2: Tabelul 4.1% <3% <2.21. 4.6% − 42 − . devine: Id 3Vi I i1 Vd (4.19) Performanţele redresoarelor cu PWM în ce priveşte regimul deformant sunt sintetizate în Tabelul 4.4. RSC >> 50 =50 <15 THDi <4. 4.21.17) S R T vL Li Cd Vd _ Fig. INTERFAŢAREA LA REŢEA A INVERTOARELOR DE TENSIUNE CU PWM Varianta trifazată a acestui tip de redresor este prezentată în Fig. Curentul în circuitul intermediar este definit prin: Id 3Vi I i1 cos Vd 1 (4.18) care.1) devine în acest caz: Vd 1. la factor de putere unitar al fundamentalei.2.2.2.2.3.2.

5. Iar in Fig.5.5. Simulări Pentru efectuarea simulărilor s-a utilizat programul de simulare PSIM. Fig.3 sunt exemplificate formele de undă rezultate în urma simulării.1 Schema redresorului bidirecţional cu PWM şi factor de putere unitar − 43 − . 5. 5.1 şi Fig. PARTEA PRACTICĂ 5. PARTEA PRACTICĂ CAPITOLUL 5 5.2 se prezintă schema redresorului bidirecţional cu PWM şi factor de putere unitar respectiv schema părţi de comandă a redresorului bidirecţional cu PWM şi factor de putere unitar. În continuare în Fig.1.

5. PARTEA PRACTICĂ Fig.5.3 Formele de unda pentru redresorul bidirecţional cu PWM şi factor de putere unitar − 44 − .5.2 Schema blocului de comandă a redresorului bidirecţional cu PWM şi factor de putere unitar Fig.

5.4 Formele de unda pentru redresorul bidirecţional cu PWM şi factor de putere unitar în cazul unei căderi de tensiune.5. − 45 − . Fig.5 Formele de unda pentru redresorul bidirecţional cu PWM şi factor de putere unitar în cazul unei variaţii de sarcină.5. PARTEA PRACTICĂ Fig.

Factor de putere: cosφ 0. Clasă de izolaţie: E . Maşina a fost utilizată in conexiune stea având următorii parametrii: Tip: B3-90Sx1.1x1500A .77 [A] .5. calculatorul de programare si control.2. Care se compune din doua maşini electrice cuplate la arbore.1 [KW] . ansamblul de convertoare statice . Maşina electrică de curent continuu cu magneţi permanenţi a funcţionat în regimul de frână electrica debitând pe o rezistenţă electrica reglabilă şi în regimul de motor fiind alimentată de la o sursă de tensiune continuă reglabila. PARTEA PRACTICĂ 5. Grad de protecţie: IP 44 .79 . Tensiune: ∆/Y 220/380 [V] . Frecvenţa: 50 [Hz] . − 46 − . Schema electrică a montajului este prezentată în Fig.6 [5. Putere: 1. Turaţia: 1410 [rpm] . 5. Maşina electrică de inducţie a funcţionat in regimul de motor antrenând maşina electrica cu colector cu magneţi permanenţi cu care era cuplata la arbore in configuraţie de frână electrica şi in regimul de generator fiind antrenată de către electrică cu colector cu magneţi permanenţi. Descrierea standului experimental Standul experimental este format dintr-o acţionare electrică reversibilă cu convertor bidirecţional. Curent: ∆/Y 4.1]. sursa de alimentare şi elementele de interconectare.82/2. Masa: 20 [Kg] Maşina electrică de inducţie a fost alimentată prin intermediul unui invertor Siemens din gama Sinamics S 120.

7 [5. PARTEA PRACTICĂ Fig.1] se prezintă o vedere de ansamblu a acestui modul. 5.5. − 47 − . 5. În Fig.6 Schema electrică e standului În continuare vom prezenta blocurile care alcătuiesc convertorul static de frecventă: Active Line Modules – este un redresor bidirecţional care are rolul de a asigura tensiunea continua de 600V.

PARTEA PRACTICĂ Fig. 5.5.7 Vedere de ansamblu al modului de alimentare Active Line Modules − 48 − .

5. 5.9 Formele de unda pentru Active Line Modules − 49 − .8 Schema de conectarea a Active Line Modules Fig. PARTEA PRACTICĂ Fig. 5.

5.1] se prezintă o vedere de ansamblu a acestui modul. Fig.10 Vedere de ansamblu al modului de alimentare Smart Line Modules 5 kW − 50 − . PARTEA PRACTICĂ Smart Line Modules 5 kW with internal air cooling – este un redresor comandat cu răcire internă cu aer care are rolul de a asigura tensiunea continua de 600V.5. În Fig.10 [5. 5.

În Fig.Schema de conexiuni a modului Smart Line Modules 5 kW este prezentată în Fig.11 Schema de conectarea a Smart Line Modules 5 kW .1 se prezintă caracteristicile tehnice ale acestui modul.1] se prezintă formele de undă ale tensiuni si curentului pentru cele două regimuri de funcţionare iar în tabelul 5. 5. 5. Fig.11 [5.1].12 [5. 5.

13 Schema principială a convertorului rezonant .12 Formele de unda pentru Smart Line Modules 5 kW Fig.Fig. 5. 5.

5.1 − 53 − . PARTEA PRACTICĂ Tabelul 5.

5.14 Vedere de ansamblu al modului de alimentare Control Supply Module . prezintă o vedere de ansamblu a acestui modul [5. 5.Control Supply Module – este o sursa de tensiune continua stabilizată care are rolul de a alimenta celelalte module cu tensiunea de 24V curent continuu. În Fig.1].14 se Fig.

5. 5.15 Schema de conectarea a Control Supply Module − 55 − .2 se prezintă caracteristicile tehnice ale acestui modul. Fig. Iar în tabelul 5. 5. PARTEA PRACTICĂ Schema de conexiuni a modului Control Supply Module este prezentată în Fig.1].15 [5.

În Fig.1]. − 56 − .2 Motor Module – este modulul de invertor care asigură alimentarea motorului acest modul comunica direct cu unitatea de control prin intermediul unei conexiuni DRIVE-CLiQ. PARTEA PRACTICĂ Tabelul 5.5.16 se prezintă o vedere de ansamblu a acestui modul [5. 5.

16 Vedere de ansamblu a modului Motor Module − 57 − . PARTEA PRACTICĂ Fig.5.5.

17 iar în tabelul 5.1].3 sunt arătate caracteristicile tehnice ale invertorului [5. Fig.17 Schema de conectarea a modului Motor Module − 58 − . 5. PARTEA PRACTICĂ Schema de conectare a modului este prezentată în Fig. 5.5.

2]. PARTEA PRACTICĂ Tabelul 5.5. − 59 − . Unitatea de control CU320 este prevăzută cu un port de comunicaţie de tip Profibus prin intermediul căruia am realizat programarea si controlul invertorului folosind un calculator. În Fig.3 Control Unit CU320 – este unitatea de control care poate asigura funcţionarea în buclă închisă sau în buclă deschisă a sistemului.18 avem o vedere de ansamblu a acestui modul iar în Fig.19 o prezentare mai amplă [5. 5. 5.

18 Vedere de ansamblu a modului Control Unit CU320 În tabelul 5.18 schema de conectare a modului [5.4 − 60 − .5. Tabelul 5.4 sunt prezentate caracteristicile tehnice ale unităţii de control iar in Fig. PARTEA PRACTICĂ Fig. 5.2]. 5.

19 Prezentarea modului Control Unit CU320 − 61 − . PARTEA PRACTICĂ Fig.5.5.

5.20 Schema de conectarea a modului Control Unit CU320 − 62 − . PARTEA PRACTICĂ Fig. 5.

PARTEA PRACTICĂ 5. Descrierea lucrării practice Desfăşurarea lucrări practice a cuprins următoarele etape de elaborare: Amplasarea componentelor şi realizarea conexiunilor dintre dispozitivele folosite.5. Configurarea si programarea invertorului folosind un calculator. Alimentare maşini de inducţie in regimul de motor si efectuarea achiziţiilor de date.3. − 63 − . Prelucrarea rezultatelor şi întocmirea graficelor. Antrenare maşinii de inducţie de către maşina electrică cu colector în regimul de generator cu recuperare in reţea.

PARTEA PRACTICĂ Fig.5.5.5.21 Circulaţia puteri şi a energiei in regimul de motor Fig.22 Circulaţia puteri şi a energiei in regimul de generator − 64 − .

5.5.23 Formele de unda ale redresorului pe Faza A la regimul de gol 800 600 400 200 Tensiune [V] Curent [cA] Curent 0 -200 10 20 30 40 50 Tensiune 0 -400 -600 -800 Timp [mS] Fig. PARTEA PRACTICĂ 800 600 400 200 Tensiune [V] Curent [cA] Curent 0 -200 10 20 30 40 50 Tensiune 0 -400 -600 -800 Timp [mS] Fig.5.24 Formele de unda ale redresorului pe Faza B la regimul de gol − 65 − .

5.5. PARTEA PRACTICĂ 800 600 400 200 Tensiune [V] Curent [cA] Curent 0 -200 10 20 30 40 50 Tensiune 0 -400 -600 -800 Timp [mS] Fig.5.26 Formele de unda ale redresorului pentru curenţii la regimul de gol − 66 − .25 Formele de unda ale redresorului pe Faza C la regimul de gol 8 6 4 2 Curent [A] Ia 0 0 -2 5 10 15 20 25 30 35 40 45 Ib Ic -4 -6 -8 Timp [mS] Fig.

5.27 Formele de unda ale redresorului pentru tensiuni la regimul de gol 800 600 400 Ia Ib 0 0 -200 5 10 15 20 25 30 35 40 45 Ic Ua Ub Uc -400 200 Tensiune [V] Curent [cA] -600 -800 Timp [mS] Fig.5.5.28 Formele de unda ale redresorului pentru regimul de gol − 67 − . PARTEA PRACTICĂ 800 600 400 200 Tensiune [V] Ua 0 0 -200 5 10 15 20 25 30 35 40 45 Ub Uc -400 -600 -800 Timp [mS] Fig.

5.29 Armonicile curentului pentru redresor pentru regimul de gol 2000 1500 1000 500 Tensiune [V] Curent [cA] Curent 0 -500 10 20 30 40 50 Tensiune 0 -1000 -1500 -2000 Timp [mS] Fig.30 Formele de unda ale redresorului pentru Faza A pentru regimul de încărcare la 70% − 68 − .5.5. PARTEA PRACTICĂ Fig.

32 Formele de unda ale redresorului pentru Faza C pentru regimul de încărcare la 70% .2000 1500 1000 500 Tensiune [V] Curent [cA] Curent 0 -500 10 20 30 40 50 Tensiune 0 -1000 -1500 -2000 Timp [mS] Fig.5.5.31 Formele de unda ale redresorului pentru Faza B pentru regimul de încărcare la 70% 1500 1000 500 Tensiune [V] Curent [cA] 0 0 -500 10 20 30 40 50 Curent Tensiune -1000 -1500 Timp [mS] Fig.

34Formele de unda ale redresorului pentru tensiuni pentru regimul de încărcare la 70% .33Formele de unda ale redresorului pentru curenţii pentru regimul de încărcare la 70% 800 600 400 200 Tensiune [V] Ua 0 0 -200 5 10 15 20 25 30 35 40 45 Ub Uc -400 -600 -800 Timp [mS] Fig.5.5.20 15 10 5 Curent [A] Ia 0 0 -5 5 10 15 20 25 30 35 40 45 Ib Ic -10 -15 -20 Timp [mS] Fig.

5.35 Formele de unda ale redresorului pentru regimul de încărcare la 70% Fig.2000 1500 1000 Ia Ib 0 0 -500 5 10 15 20 25 30 35 40 45 Ic Ua Ub Uc -1000 500 Tensiune [V] Curent [cA] -1500 -2000 Timp [mS] Fig.36Armonicile curentului pentru redresor pentru regimul de încărcare la 70% .5.

5.5.38 Convertorul de frecvenţă Siemens SINAMICS S120 − 72 − . PARTEA PRACTICĂ Fig. 5.37 Vedere de ansamblu a standului experimental. Fig.

PARTEA PRACTICĂ Fig.5. 5.39 Detaliu în timpul achiziţiilor formelor de undă − 73 − .

2. PARTEA PRACTICĂ Concluzii. interfaţarea cu reţeaua. au fost setaţi parametrii şi stabilit regimul de funcţionare prin intermediul comunicaţiei profibus şi a fost pus în evidenţă modulul de interfaţare cu reţeaua. au fost măsurate formele de undă ale tensiunii şi curentului la intrare şi a fost făcută analiza armonică. comandă. Simularea funcţionării unui redresor cu PWM din componenţa unui convertizor bidirecţional: regimurile de redresor şi invertor cu recuperarea energiei în reţea.5. formele de undă ale curentului la trecerea din regim de invertor în regim de redresor. O analiză bibliografică privind topologiile de convertizoare de frecvenţă cele mai utilizate în practică: construcţie. componenţă. contribuţii Lucrarea are trei părţi principale. − 74 − . un grup de două maşini (maşină de inducţie cuplată mecanic cu o maşină de curent continuu cu magneţi permanenţi) şi un analizor de reţea: a fost concepută schema de încadrare a modulelor componente ale convertizorului. Punerea în funcţiune a unui stand de laborator conţinând un convertizor bidirecţional cu redresor de tip “Smart Line” comandat printr-o interfaţă profibus conectată la un calculator industrial de tip “Field PG”. funcţionând pe principiu rezonant. în care contribuţiile autorului sunt: 1. respectiv la variaţia sarcinii. 3. răspunsul la variaţia tensiunii de alimentare.

„ABB industrial Manual”. version 2. New York.49. N.1]. [5. Robbins. N. “Power Electronics – Converters. Controls and Applications”. 2007. IEEE Trans Ind. J. 724-738. 4-384 .4-389.electricalinstallation.4]. D. [4. pag. 2002. www. 1991.354. Applications and Design”. Siemens AG. J.-S. 2nd ed. − 75 − . pag. T. G. 4. Z.N.com .3]. [5.. pag. [3. Rodríguez.2]. T.com . 07/2007. Peng.1]. John Wiley New York.mnpere.1]. 1998.1]. „Multilevel Inverters: A Survey of Topologies. pp. Siemens AG. 2004 edition. no. [4. Electr. C. [2.2]. SINAMICS S120. Muntean. EPE Firenze nr.0. „First Course on Power Electronics”. Mohan.schneider-electric. [3. Salmon. 217 . „SINAMICS – Ingineering Manual”. „Pulse Width Modulation for Power Converters”. 03/2007. Mohan. 2006.. 1998. Siemens AG. Granö (project leader). [4. “Equipment Manual SINAMICS S120 Booksize Power Units“. Aug. John Wiley.Schneider Electric “Electrical Installation Guide”. Lai. “Convertoare statice”. Holmes. 2003 [3. N. “Performance of a Single . 1995. 4.3].Phase PWM Boost Rectifier Using a Hysteresis Current Controller“.2]. “Equipment Manual SINAMICS S120 Control Units and additional system components“. A&D MC. 49. Oct. Editura “POLITEHNICA”. 27 . A. F. Lipo. vol.2]. A&D MC. SINAMICS S120. Vallin & Dalholm Tryckeri AB.BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE [2. W. [4. ISBN 973-9389-12-0. published by MNPERE www. Undeland. J.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful