Mmrsterut lnvatamlntulut

al Republicii Moldova

Mihai Cimpoi

Constantin $chiopu

LITERATURA ROMANA
A _

Manual pentru clasa a XII-a

Chi§inau Litera . 2004

CZU 811.135.1 (075.3)
C49

Aprobat de Ministerul Invatamintului (ordinul ill. 443 din 18.09.2001)

a1 Republicii Moldova

']
CONTRlBUTIA AUTORILOR
Contirtutul: manuaiului a fast elaborat, dupd cum urmeazd: Mihal CIMPOI: capitolul (pag. 43-51; pag. 70,80,98,111-113); capitolul III (pag. 127, 192-193); capitolul V (pag. 247, 267, 268, 283, 301, 307). Constantin t;iCHIOPU: capitolul I (integral); capitaIu1 II (eu exceptia paginilor indicate mai sus); capitolullII (cu exceptia paginilor indicate mai sus); capitoluI IV (integral); capitolul V (cu exceptia paginilor indicate mai sus). Membrii Comisiei de Evaluate a Ministerului invatamfntului: Timotei MELNIC, doctor habilitat in filologie, conferentiar universitar; Galina CARAU~, profesoara de limba ~i Iiteratura romana (grad didactic
superior);

n

Elena FURTUNA, profesoara de limba si literatura romana, Autorii aduc muliumiri pentru ajutorul acordat: doarnnei Elena TAU, doctor conferentiar; catedra Literatura Romana, USM; doamnei Maria HADiRcA, redactor-sef, editura "Litera".

ISBN 9975-74-326-9

© Mihai Cimpoi, Constantin © LITERA, 2004

Schiopu

Cuprins
Argument

8

1

Teoria literara, istoria literara, critica literara: reprezentanti de vaza si opere de referinta
'Iudor Vianu. Dubla interuie. a limbajului si problema stilului.. George Calinescu. Mihail Sadoveanu: Baltagul. Eugen Lovinescu ,
Creatia obiectivd. Liviu Rebreanu: lon Alti poet! simbolisti: George Bacovia

9
10

14 18
18

Mihai Cimpoi
Mesianicii tnceputului de secol. Cumpiina, simbol al centriirii

23 25 25
29

Constantin Noica. Introducere Ia dor George Meniuc, Marea Neagrii Teoria literara, istoria literara, critica literara: reprezentanti de vaza si opere de referinta (schema recapitulativa)

31
35

2 Mihai Eminescu, poet a1 fiintei
Odd (in. metru antic) S-a dus amorul Peste virfuri

42 .43 .44 .48 50 52 57 62 67 70

"Ca un luceafar am trecut prin lume " (repere biografice) Eminescu: modelul intelectual german "Rasari.'?iin cale-rni, suferinta tu, dureros de dulce "

Interpretarea textului literar din perspectiva strucruralista" "In Iume-atit de singur si-atita de strein "
Singuriiiate Departe sunt de tine

:

71
76 " 80 81 85
89

.Jar timpul creste-n urma mea

Trecut-ou. anii Dintre sute de catarge Siirmanul Diottis" (fragmente)

,,0, teatru de papuse Giossii
Scrisoarea 1 Mihai Erninescu,

, zvon de vorbe ornenesti"

98 99
103

poet

............................................................................112

, Literatura

d. a XII~a
Unitatea preexistentii a poporului Geniul neamului romiinesc" nostru 114 118

Mihal Eminescu, poet al Fiintei (schema recapirulariva)
Teste de evoluare

122
124

3 Lucian Blaga: a spune pentru a fi
"Lucian Blaga e mut ca 0 lebada" (repere biografice) Hronicul si cinterul vtrsteior: inrre realitate ~ fiqiune Lucian Blaga: .Pilozofia este al doilea schelet al ornului Spap.ul mioritic Universul poetic: teme, motive, ipostaze ale eului., .Eu cu lumina mea sporesc a lumii taina" Eu nu strivesc coroia de minuni a lumii Lumina"

127 128 130 133 134 138 142 142 146 148 148 153 155 155 158 160 161 163 169 169

"Opre!iite,Doarnne, trecerea
Gorunul.

"

Greierusa * .Aici se vindeca setea de mlntuire"
Sufl-ernl satuiui.

.Jubind ne-ncredintam ca suntem"
Dorul. Noi Si piimfntul

*

Incidente ale expresionlsmului tn creatia Iiterara a lui Lucian Blaga "Nascocesc motive mitice la fiecare pas"
Lacrimile' Mesterul. Manoie, un mit dramatic romanesc
c

171 Me§tel'l1l Manole (geneza, momente ale subiectului, pro blernatlca) .. 183 Mesterul Manole: intre existents si rastignire 18S Mira -altar viu intre blestem ~ijuraminr 188 Piesa Me§terul Manole si teatrul expresionist" 189 191 192 194

Interpretarea textului literar din perspectiva mitologico-arhetipala * Mihai Eminescu si Lucian Blaga: poeti ai Fiintei.

Lucian Blaga: a spune pentru a fi (schema recapitulativa) Teste de evaluare , ,

195

4 Camil Petrescu, inovatorul romanului romanesc
Tabel cronologic
Noua

197
198 199

structurd §i opera lui Marcel Proust"

Literarura

d. a XII-a

Ultima noapte de dragoste~ fntfia noapte de rdzboi. ,,0 iubire mare e mai curind un proces de autosugesrie" (geneza, structura, problematica) "elm luciditate, atira drama " (caracterizarea personajelor) "Unica realitate e aceea a eonstiintei me1e" (compozitie, tehnici de creatie In roman) "N-a1jivrea sa existe pe lume 0 experienta de la care sa lipsesc" (autenticitatea, tr'asatura definitorie a prozei de analiza)" Patul lui Procust (fragmenie) ,.

.z02 202 221 218 222 225 ,.225 .229 235 241 ..244

"E numai un joe al intimplarilor iubirea?"
(subject, structure, pro blematica). "Grandoare si micime In pasiune, noblete 1jiiosnicie in gindire" j (caracterizarea personajelor Iiterare) ,,Arrrintirile sunt propriile mele amintiri" (compozitie, procedee §i tehnici narative) 'k ,. Eminescu si esentele Camil Petrescu, Teste de evaluare inovatorul romanului roman esc (schema recapitulativa)

245

5 Ion Druta: reabilitareaeticului
Samariteanca (fragment) Clopotnita (fragment) Povara buniitiitii noastre (jragmente)

~i a sacrului

247 248 253 253 256 259 262 269 277 .277 280 284 in fata 286 2.89 292 294 296 302 308 311 315 316

,,Au trecut de atunci ani multi. ..": Horodiste (jragmente) Toiagul pastorie! (fragmente) ,,!?i va fi a turma ~iun pastor" (subiect, tema, conflict) .Dac'o fost cioban s-o tinut oi. .." (caracterizarea personajelor). Toiagul piistarie: (proeedee ale comunicarii narative)* ,
co •••• ~ •••••••••••

Povara buniitiiiii noastre (structure,

subject, problematical Onaehe Carabus: revelatia sacrului Ciutura: desolidarizare de sacru sau ? Mireea Moraru: statornicie, degradare morala ori resemnare

destinului? Nuta: vocatia nobletei si a frumusetii interioare
Povara bunatiitii noastre: formula narativa" personajelor) Cervus divinus (structure, subiect, problematica) ,,Atunci dar... eu ce positie sustin?" (caracterizarea Casa mare (fragrnent) Etninescu; poet nap.onaL Piiminiul, apa §i virgulele" Ion Druta: reabilitarea Teste de evaluare eticului §i a sacrnlui _

(schema recapitulativa) "

"riiRq"liII.~ . ~~ .i.Ol'lll"""....I!Ot:i"L iI"m' (.....~~11I1..l.:.....t::1I.'I_l'Ufur~rndi:irrlJ/T1Ll1u~.roor. 1:..m!"rJJ. mesaj .I[rII~i.:En!~"'B[I...1o$~ BoI!Ij!..JIII'I!~ rriiI~J(IIII~I!1J1rl!llJ'1'!llSlil"r'Dl)nf~"l'Jlquni{ 1liI1IJII"iI"1IIIIII/'U...Pi'£it"l.iM~_..pzu~IID:~.....:eatll'll o.I:. .ltHaUlfl~~!jofI/leT.iIIlJ.l'[l'n'bD'al"" al]:'frib&J:uJ.I'lf....~~~~ tmloo"oo~ 1Il!'.. Lucian Blaga a afi 1IIf~.~GGnI.o!tfll ~.s. .. v.~ ~~~.p:! ~1~dln[Ul.o-:.iIIII!I.Y...._ ~-.. "'P'¥".nupll['ll'jl1 dIdinlftrm.Th'IMII!:i1'll1i11i~h~uhl.II.1IId"'" J~~~_ ...U \'lI pcrJI"!Dn~~ ~1P::.._."'frrl'"l~lrII'rn~ um!atr.. .JIIItIoI«..: PIlnkJl .n"""""ll~~ GI ....diverse ca gen...! ~ml'Lllti iii' p"j... ._II_ ~ .f'o._...i!l¥ ['UIiruw In-duI.m"I'rl~.l:~._1riIQd.i:Jfi~... ~ . 1m.".IlIl~......III.Dl.Ir...tIlll_ I!... Continuturtle invatarii sint organizate in cinci capitole conform unor principii mademe de structurare didactica a materiei ~i respects recomandarile curriculumului in vigoare.m "...L"<... ~I'DR _ p. Biografia seriitorului ~ este prezentata I~U-1I1:lo1llli1Z!f'~. rQ.~ ~~ ..!:bI'r:uruIf1U: :-::!ri.u~ .~· ~= =-..(I.I.il.~~y i4I!I..[lUI·llII]'T'IIIf.. .:JItrn¥tllolirn~ldB:S.I~oIill'D.1'~ ..1Ii'p.dbm.ull SiI-'!ITlu9W1W_..Will~!I"!ud~ 0J.._.(...IIICW"p·I~lndou.....a~~ ~1'f.-.~ -=riiIIIII:":6~ ~:.. structurate pe trei niveluri de invatare: cognitive.. IIIIII-nll~ ~. tehnologice..I=~~t~'7!'.IIJLdD_1!IJ0bK'-'G1mo~m1ho~1 D.NKllMi!I~ cIIIi"""'"P'!l"...m'trjellal iJhnnnl:pf d([1c..dupli~1IIl ~nuJJ[d.~.Phinillll"~t.ut~l\"i.:u'lI k~.la2I'I.... ~l'Wlh. t...'flllJtUil JnllllqpurJ'T.:J. Utrm:=mlMifuil[MihII).. ..r~~..._~~n!/D1" rnultM'~.l!InalTKollt1'1"1lnJIII~"i>¥:.L!~ L lamir.~oIRII[\UlL.-pri.n~~R~ I'lIDJRJlI:lIdiilJr" 1I!1i'J. specie. jj."1I!'1 iII!rIII~rn.Prezentarea manualului Manualulliteratura rornana pentru clasa a XII-a este nou atit in forma cit l?iin continut fji retlecta noua conceptle de studiere a literaturii in liceu. lntr~un tabel cronologic sau intr-un text coerent.sunt abordate din perspectiva unor teorii moderne: ~ structuralista.... 1rb .. la66) pol'-..-~_ ..~~tille!ilJ1iIllU.tIJ"NJ:'4I1~ULlfILHlalur ~"""nI'TOOt'II~si'hrTT1ni.ool~... L ~mnLZlllIL 'III Gun!!.IIIB..IJ."DDrllJ:m61D1!' l0SE6_oljI_ffi liIDJIlI"II ~1ILI'fl~... 1~~_~""'I.lparrda~Jm:>:io: ~lo!coo~w.=.""...... (!.1'mI.k.& 1"'_"TT"I"Io. . .A 1!Ijr.<:un". ~ Fiecare capitol contme 0 pagina lntroductiva care prezmta ective t..IIU·U1J1~[!I]II'bI:UIPd'fMII'l ~J1~t. 1lLl"lfKLf... .I·mldlocq.=If~ ~1n..u::alE""l"I""IHloI"'nrilPl ~JJ II!Im_N...:In""'!Ol:~iI>lkiG..t .i..~'Jbr...I.. ~lI1.Z]11.fu~..l+Zrullollldu:!:IIZi~~ ~ IIIJ.D!:pil$liJlWlil d~!.un.m ~ybld In ... U -_.bioqrafica..~ II' "Eo:! II~ .i\IJ!n JI'l. .~~i!.: ~DHI'I~[l-l. 'nl'4.l'Nr~~1JU . . .71ffii Sl:iJml~..%<I-IIJ3lI[I..I"WII: Hunl_'. .._...I'LlurIe·. eIr.~III!"'Ilffl~·'" ~~'fA11N1~ jJ. Ab~.. rlr#ll.1'IJbaoIt ilinwtut:4..dJud~1IIII ~......M~n~OJ~ lJIII'III"-&lIIIW1J:fI[_~-4t....I'iIi'l.. .<mk$l .JtIII~ oXo:ID:II...L L[. J...[I~"1'" ..na~[_J.pt~~ ~ ....y{my" ~.:IIJ~. do: ~.oU"-IlJJn""dln(l(>lQNIIIII~ ~ rnmuo.......otmJllll'EllIIpl!'pJl1nud:..."" __ ..!1 IIlpii nl 1111t.n' .[a~w:~tllll.-:L-...nu~ll'I:d...... ~ mltoloqlco-arhenpala: tematlca....iMd. .dOOill·iIJliritn~ ~liillJrl Ot".f~'ll'ijAR:l:le"rul'i:iIm'~rnr.cr_J"..3IJi1lale..:..uIi1n~ ~~'lI!p'lut~lSl!~~~II.u" .~_.:II 1-'" ~ Operele propuse pentru studiu ... ICI"'C'lJJ. ~jl'1ll~~ .:rmJ1II1!l Y.lJl m....~ic-'IlI~d'jlf:I:IlI..jTTjll) ~:'~'r . C:r:..uul ~ r~lIDrtb:I... ~otr_ .Miblrll"Tl...!I .~.u.ribr. de referinta..ttr1&lll'l:Ikll-2io~ .I"'~1.~..a.wi1 .~'_n~~rTTfr-I-.....1ZI ~r1Il ~1Hlf.r~[!U'IiOBJl!Wlunn~1YfIIjI h.IIii:a.. [>JJ'\!'d!JuiI nDoGLrj. ..je-:jIrrl .!luc!:l_ ~ oS!i4al'rul1IiI~Iu~o.~~: ~.'~_ ~-u. r.. (I.llt:!"P'I'1"'ir.pl 1~11OlM _~ .*.JI~}ImIl""""~ ar.. n~~ ~l!eOO:IJr1l'~lIL~mIloImw.lLl~~III1L!.. p.I..ltilmu-'1_ <D.olI_yP\jL !a don !1OU 1Ii...jiil~11IiFUo!iZlaimm~IDI~1 P(p.di':Id d...uniIiL<1Ir~.."".[" un&NWlPumnl~&i:J>n>0:5::~lI!-t~m=~~ ..· :aB1iIm!![ .". "..::!~It!f.:.domJ..lrwi.....~. atitu d inale.. ~.tr1l1tl~.ikq:wWJ1l_. ~ 1Ir..J...... . " ~ ":I. :S~fIID....IIIIIWJIirt..__.l)r!!l E:-IT.II!olJnfit'">.lfIllJ.Ell:Nl.pnlt.. [.rllnl"nNl 1J1.rransi:l'ALI/1.dt. ~I111:-. m......CA UN WCI'Al'AR AM TRECUT PRIN lUME" rto~L[]"[]nol"ll"1l' ..'l'W:r-nr~~ 1T'!I!Ii~lD:rolDalilzllpn.UJ..Il"fdi'Ti"~nrulioJ"8Jwb'nuIW~.~ II\~ulIllIl i.

. Oo:t1llOOld-- J-. tlrTnlcUi ...~£IIlI"'S11iie '~l!IIi:tw~IJ.lfl1.~"'''1~'''''I~ pwtOJU..a""".ioJ..G!JU. suqerind forma de exam en cu care elevii trebuie familiarizati.p. om fOR Mllllllie! nl D~n-rlr-'a·:"rrnrn"':'iI1{iR:ltn t"'"Jiri}. I~t f-In ....r'!=ic=~ ~~::.!dev. ajustata sau resplnsa.. structurate in baza urmatoarelor formule generice: ..l.Cr'!J'rm"lI:lf. """"''''''''- ~I . "OO1I"1I!IIIU1IJJ_l '1II"IumnJ. iklrFo:fDd-.I"u!l«rnJ.r::nrrol'.I~ •• FI.Aqt'~uhnU II dlllOllr..~~ \"rIm'''IIu:rr:~~Lr'ildj'''<T.> ..H" .._. 0...\WJh!'I!'I!lI"-~1"!R!fdl.~ I~l«lf'l".._. R lil!:lI'.. sunt 0 modalitate complexa de verificare a cunostintelor la sfirsitul fiecarul capitol. ~ gDltloo 1'II1\I~1IIf!W&..C-nutr."E bine sa ~titit".b:la... 1b 6 . ti I.demnul.. .J-liti!.n. rn~1"ImrIr:1Dl1 mmin .ZmDl iM>i:_rilor~iiLirr .ilI "dum."!m...~Ila\Iitt...:I...... ~~'." Ir!m~ .JJhot •• lI! In!!'">. d din IllIm:lrili1..'lJlDllla~u!oc~[n:....t""".Ilr~~rrf'u{1IuJ"Bj-.. rrr .IViJl'!.II"JI!~~tI!lTIII!~~ Testele de evaluare.GA: A SPUNE !'1lN'l'RU A PI r..WllIHftIjj.. allDllOlmrr-m ml-DplCIItI!I'(r..Fe h~qrlr.!:lIDIiiJrl P-!TJIfO-""It<IJ'lroo-.. . ~~(~~. ""Irm~ ~~r-~IrJlh ..li~~lIoe..QJ rI~ ~lImIflrtt..ul.uiu-jrlr .~!I."I*I'V ~~~=~~~~_~= rtd=:~·~t..lI11!11l __ o.tI~1Z:I~~'i'rr"lo:llrMlirrlll!l""'I"i~ FiI _ 4 .ll1~nlrriOrlrm...:r~··fflrrwtlli -"..-nlilllllU[oXIIII2J\1b ")Hl]rirtp':l1!I.i"l""'lj" "slllRbl.".aJ.. In unele cazuri oferta de interpretare este substltuita cu Repere istorico-literare. . .. ~....nl"l.."'t~.... 1mnl1""r n)~!"i9~ b\~J!M....lTl~1III1.. IRI"I:rMrn~~to:tnI ~...i!~lIaln lbii:n~JI' _ '~lW1dullJllnl:llll! _fr. ~~ ...Jufl"J~I~ poc1.l". s:-...I.1.1II Si""" "'~ • "'JlfI.!. Oq...u~~[luri.iII!c.~t~=:~!'!71o~~~:=:_..~Jll9lIIIobJD.a.....~.an il.._ "'I.I~~-~'~I.~·~lnl[l~~..II. IJtM..Jl'l'Itu1.rn.. rr..r~r~Inmrn... .1_"""1I...b"'urI!hll t...)tiati ca?" ft~pi!..IlIb!D """Ilmllm ~ I oIIpior:> ...l rt.~~iI!5pIIDd ~In.P".om:cI rWpuJ'ulou. ::mt.sdtftDII~JlmiLTfl'\'6) ~ Schema recapitulativa sintetizeaza intorrnajiile principale cuprinse in cadrul unui capitol ~i vizeaza sistematizareajcon1~lnu--tll'e!!'II~"'peJfDr. irlqlm." .Iiu "rrll:ri.1IimmiI~ lI1'i!\prDll'arm..-.. .i"'~Dr.~~ 9UZ411 IH'mnillGltv n!fllidt Jl.1:fti'ilntM..llj. 6u.r~"''''''1IIIIr'''''_''~ rullilllfbrr"'<"!!r"..r. En ~ ~t'llrPQedB~~di!:1..!'w\1"II1:JI1't1lI:r.Exp rlmati -va pare rea l"....~IfWlru· !Ulmdertrl'l~ ~'rJu. 1'5IO~..oio)~'l~lw-:i .m buzI~IBturdDw.cm..lIId"" e:m.~rfJ.:fDn I..D.r.I""'_'_"'dia."""..{Jepmgll'~ . IllRnd<iaur.... pe . ~ Sugestiile ana/Wee ghideaza lectura tnteroqativa/ interpretativa a elevilor prin activitati de Invatare ~i exercitii.?i'mJ itC... 11. adaptata.jj....n~r..-t:rrr:Ju.tq r:II'W'. erne ~[(ti' _ ~):. rjmcmr.W.1 po:>«I 16. ell p~l'" .d~~- . pent"l'U tererpreterea vl\Dr Tm "'.IH.....~a. dru da"l] t:U. "ClI!1R!...>!.rIU_ c:<iIIII~"IIImIiI.rlllrmu:n.I::J:Jm!!II:9.... r.....io1. ..lIiIJIJ£. rr:.errl:llmem~ BLl.'.. __ [n.~:.1nW~Di. hi b.o!'=llItl dot- ~ ~1g g'I'....IIUI'l.llilld'It'~ ~_~«> ..._...!t4i lII'u~m~II~lIiill-lUoJIImphtl 0!fMr.iit>lli}dialrl.V-ll5elnfi1DI'tiIlII!II_ IUldj..'~lUniko1 ~v.. I[1I'nl!.. p~1r ..r:' IIr:1iIUDl~ _ I I-.afinn.L LIJ"'t"'!._I""lo"lulln'"r.tm:I'Iru~ log. =:::-~=··=-..o!iw...I1'u!J:u . '"'"._arp1rn..mnrrnpl..".~it.~IIlr~m.4. iuJuf~fiI'u"__ ~ ~~I nponnL~hr:u..!lojd ~lIl!lfNl2..nwnl .... lfup-'XT..q.. .onrb .tr...~UTrmst..5OI~rD'!IDrmIOJllSlIll"1 n<If~fn.!.r.rur'lIln~!riind~12....ofII~ _.i~' ~ Vt-S&lIJn:li~n......mrnl~ ....~"mr .lf:lQL .mftll:mw:lll1l'll \9:lr:iIj"2Q111.~I~~II~ICilr.!Klbww 1fIW1ItII:1I'l11lM u.M~lerul .\.Liili!rdl!ImJ...... l~fiwlWlI~YlU J".-n mn.i~I:=' .. ....a.·lrl~ IriIIIIi ..1'r!NII rmdoIln~led~[]""III11Il1= .:W!d.~_ IIflr:lln .T ..I... alllll .wa~ ....LI.-.trUr!'tu/. ~"""ur . ~ __ . 11~.I r.li:fliIw_~rUr..WJ .il1rllilt 1.C!tt..heL~ un'III("'II~~~ "". WOAN 1lli\.iIt_-'''''''''-!o''''IIrf''"LImoi.. solldarea cunostintelor §i abuitatilor formate pe parcursul studierii temelor.Ior!I.:l\l:und~riir.:unrMOKl:."rt.lk..tI . ~r 5.llIrl.. 10' o. ~Jo-.l.[]~~dtlr1llm!>IU"~QIJ.l)oo. Ma..ilr.t.$'J. 1~~.dRk.laCl'.)junr'I.pmmLQ~ ~etltlr:!lJiuJo"VIdRJ ~ e.uhl/TWIrJ1. J.L. Qtel-. lulI ..ll-lIl1mr 'Ii eIPIl~ 10 bRa ..I' '11m frrPlltrMl'.(lI!~II.~".:..le *' UDL'RI'FIIW ..\~...r. IlkI"-"llIlIui. ...(ldiCnll:titt..~"~(Aa:..lim9llI.".::..l"~J~I[1fu.al~L '?'! ~ __ -..D1I~tmllH"d~:IIlUII_ ""'"---.i:_ommD~MJ1 C£JNtru1!...1ro....-rriuno" ~lt"Jmtul 1...IrJ..Obse rvatl! Desco periti obstaco lele!..I.iII:l4n ...1Ii'IeIII1I br"wm.lliI~1D~ 51t:WJllpuua~: 1IIBIIII1I11Il~ iIioIIlf<lnlh!.. ...r~r~"dL.~ltlpl9- J.""lrrl' LlJrclo rt. 11 Hn. .":..v..t:~lloil!:ilbt. .IN'krr~... Oterie de interpretare ~ propusa de autori dupa fiecare terna poate fi preluata.:!......~IeIIer::r~dw..:~rl. !!d~~e.~~.ql~ BI~ ~rrnli. -pr:r. [1I11III: ~ l.""""o1I>'11'i"ll'I'"" n~IA~.. nIRlnMlr..ursl.-. rrril.. irJr. '.e-.= r----=====:-..CIIMral'il$'L'R~ .=:~~~-~"'~"~"'.ilWII»!~bIu$:rL IL..~~::::~~I=~_t4..-IJ..plI 1WIo"="'!:rrrulo~~.:.r'''rilh ..!. l.sDlJollueanrWulUlmle . iii... .nkIr<'n""yrl~:rr:rrr'f.".lDn!.-.Em~IM" 1 """lill".fL9llil ~ BIl...rrrri ~rnr..in~[JI1iiIl =r~~ ... prezentate la rubrica "Pro BAC" ....V"""'_un~PI1mllll.mo1i"-..r K'DJ'teI!KhJ~de.Co...

a imaginatiei etc.i psihopedagogice recomandate de curriculum in ceea ce priveste selectarea.. structurarea si tratarea didactica integrals :. dezvoltarea opiniei personale 11i gindirii critice . modelul didactic al manualului presupune lectura integrala ill prealabil a operelor literare prop use pentru studiu Numai in aceste conditii manualul va fi un instrument de lucru efectiv arit ill clasa cit Si acasa. psihologiei. cu remarca: elevii de la profilul umanistic vor studia toate temele propuse. Autorii au optat pentru un model didactic.prin suportul sau teoretico-metodic unei lecturi 'interogative/Interpretariv a textelor literare de diferite genuri si specii.. eticii. ce: • acopera integral ansamblul obiectivelor de invatare a unitatilor de continut oferite de curriculum. • imbina procesele de cunoastere eli acelea de sedimentare a competentelor si atitudinilor. apt sa incurajeze Invatarea prin descoperire. Studiul textelor se realizeaza pe baza unui algorirm eficient de invatare a Iiteraturii: observarea. • ofera un sistem flexibil :.itextele ce nu sunt marcate ell asterisc (*) . • respecta criteriiIe curriculare :.. Destinat tuturor elevilor din clasa terrninala de Iiceu.. explorarea :. tntelegereu. a capacitatilor 11i ompetentelor litsrar-comunicative c ale elevilor. cit si eel real. sa antreneze mecanismele gindirii creative.. a interprerarii fenomenelor literare romanesti in concordanta eu datele filozofiei... iar cei de la profilul real doar temele :. a De mentionat. dezvoltarea graduala a capacitatilor proprii studierii limbii :.i funcrionala a unitatilor de continut.i Iiteraturii.i activ de formare si de autoformare. optind pentru formarea prin receptarea/interpretarea operelor literare. Autorii au evitat in mod intentionat teoreuzarlle ineficiente ~i cornentariile pedante.. manualul are un continut diferentiat si vizeaza aut profilul umanistic.i interpretarea textului. .. aria realizarii Manualul situeaza . esteticii.ARGUMENT studiul literarurii ill.

. • sa delintita~ Cpe baza unor opere concrete) formeIe criticii literare.J Adevaratul critic nu are a spune senrenuos.. I". • trasaturile caracteristice ale eseului. Diversitatea de opinii nu este In mod exclusiv dovadii ca una din sentinte e gre§ita.face prieten al operei. veri fi in stare: opiniile pe marginea problemelor puse 'in discutie ~ia valorii operelor studiate. istoria literara. afirmatiile ei nu pot avea caracter absolut. §i anta tot [. istoriei literate.. • sa comentati • sa va exprimati "Gritica nu este 0 §tiinta §i. • sa relevati (in baza operelor studiate) aportal isto riei literare ~i criticii literare la evolutia literaturii romane. Teoria literara. fi capabiIi: tezele criticilor literari ~i istoricilor literari expuse in operele lor de referinta. • sa manifestati Interes $i dorin~1ide a citi opere din domeniul criticii literare.. prin urtnare. in ciuda chiar a concluziilor criticuiui"... In descoperirea de relatii inierioare nebiinuite.J Valoarea criticii stu in penetratiune. isroriei literate si criticii literare. care uimeste pe cititorul pinii atunci de. • formele ~i functiile discursului critic. [ .zorientat si-l. critica iter a: reprezentanti de vaza si opere de referinta OBIECTIVE La finele studierii capitolului veri cunoasre: • trasaturile distinctive ale teoriei literare.. . • ~.... vep.. jacfnd triaj: aceastd carte e buna aceastd carte e rea. • " . . J (George Cdlinescu) . • reprezenxanti de vaza lii operele lor de referinta.

Tn manifestante limbii radiaza U 1 tocar interior de viata §i primeste ealdura ~I lumina a eomunitate orneneasca oareeare.. totl oamenn care il cunosc.Arta prozatorilor tomiini §.franzrtrva". 1923 . cu alit scade valoarea ei . Am aratat !li alta oata" ca cine vorbeste a face pentru a-si 'mpa rta§i glndurile. dortntele sau hotarirlle. §i urm. . 0 ace pentru altii §i a face pentru el. p.i§i incepe cariera didactica la Universitatea din Bucuresti. faptul ca limbajul omenese es e lnsufleti1 de doua intentil care.Problemele metaforei §i alte studii de stilisticii.critic §i istoric Iiterar. a. Considerat in dubla sa intentie se poate spune faotul lingvistic este in acseasl vreme . . luindu-si doctoratul la Universitatea din Tiibingen.Estetica. cu atit se tmputineaza §i palsste reflexul vietii interioare care a produs-o. Generalitatea unei formulari creste prin insu~i sacrificiul intirnitafii §i adevarutui ei subiectiv. a XIJ-a Tudor Vianu DUBLA INTENTIE A LIMBAJULUI ~I PROBLEMA STILULUI Este a constatare plina de consecnte. poet at omuiui.student la Faculratea de Litere §i Filozofie a Universitatii din Bucuresti Cparalel urmeaza cursuri de drept).Ion Barbu.urmeza 0 specializare in Austria §i in Germania. schite de criticii Iiterarii. eseist. an-a. voLI-II. 25 §i urm. de§i ram 10 rna tot tlmpul solidare. a formula chrmloa sunt tapte lingvistice mentte prin structura lorsa se irnpartaseasca ortcare: inteliqente omenesti. profesor de estetica la catedra de literatura universals §i cornparata a Universitatii clin Bucuresti.ce ~I literare. Ele nu sunt limitate nici de caracterul national al lirnbllor. o · Arghezi.reflexlva". nici de felul Tudor Vianu . 1915 . in hmba. 1931. ecuatle rnaternatica. dar ca in acelasl mp cornurucarue sale nazutesc sa atinga 0 s-era anurnita a semenilor care intrebulnjeaza acelasl sistem de simboluri Iingvlstlce. * Arta si frumosul. . Se reflecta in el omul care il produce §i sunt atlnsl.Literatura d.se naste la Giurgiu. C ne vorbeste "eomunica" si "se cornuruca". cu cit crests valoarea ei .\.retlexrv §i "tranzitiv". Cele doua intentHale limbajului stau intr-un raport de inversa propornonautate. . a lege rnecamca. Opera: ca · Mosca timpului.Poezia lui Eminescu. sentimentele §ii reprazentar te. p. nu sunt mai putm dife e in spiritul §i directia lor. ed. esteridan. 20 Estetica. 1924 . prin el. se elibereaza 0 stare sutleteasca indl dua a §i se organizeaza un raport social. · Ptobleme de stil $i artii literarii. 27 decernbrie 1897 . apoi . Cu cit a manifestare lingvistica este rnenita sa atlng8 un cere omenesc mal larg. pentru intreg domeniul studiilor este . .

Astfel. in creatiile poezlei refJexul urea din zonele ei mai adinci. Rasunetul retlnut din intimitatea splrituata care le-a proiectat este Insa nernasurat mai puternic. Din aceasta pricina. OriGine vede lnsa ca nu acelasi este cazul unui vers de Eminescu sau Racine. dar care nu comunlca nimic despre mine insumL Prin aceasta asertlune relativa la raportul dintre lucruri nu transpare niei un reflex din intimitatea psihica a vorbitorului. Desigur. Cind spun. onc struiesc un fapt de limba care se poate transmite oriearei lnteliqente ornenestl. precipitat in intimitatea subiectiva a poetului.>i in care reflexul interior urea plna la cel mai inalt grad cu putinta? Desigur. cu veleitatea lor. Nu tali cititortl aeestui vers vor putea realiza intentia lui rstlexiva. Tranzitivitatea lor este marginita: reflexivitatea lor este infinita. Valoarea de clrculape a unor asemenea fapte de limba este cu mult mai restrlnsa. in scrisorile de afaceri sau de politete §i in conversatille uzuaJe reflexul individual provine din ceea ce suntem obicinuili a considera drept zone Ie mai superficiale ale consttlntel. Reflexivitatea legilor ~i formulelor stiintificeeste nula. ele se gasese intr-un raport de cooperare care trebuieste preeizat. urma otlcarul reflex al vietii interioare este ellmtnata cu desavirslre. Am aratat ca exists tapte lingvistice in care reflexivitatea este nula sau mult atenuata. ca . desi una din aeeste Intentii poate deveni preponderenta. Sub semnul social trebuie sa 58 gaseasea 0 realitate individuala. In restul manitestarilor lingvistice. Poetul i~i va fi limitat eercul autentieilor lui cititori prin insa§i adineimea §i adevarul subiectiv alexpresiei sale.suma unghiurilor unui triunghi este egala cu coua unghiuri drepte" sau clnd atirrn ca "carpurile se atrag in rapart direct cu masa §i in raport indirect cu patratu: distantei 101"". Poate ca printre faptele lingvistice numai ecuatule matematice §i legile §tiinlifice sunt acelea In care tranzitivitatea domina In chip absolut. de pilda.particular al tendintelor §i sensibilits. Dar desi eele doua amintite intentii ale limbajului sunt deosebite prin caracterullor. Exista creatii ale paeziei in care privim ca intr-un abis tara fund. Am vazut ca cine ia cunosnnta de una din tormularile exacte ale §tiintelor nu prirneste nici 0 veste despre felul general de a fi sau despre momentul sufletesc particular al persoanei care a enuntat mal intii aeeste formulan sau care Ie repeta infata noastra. formulele de intimpinare §i de polltete etc. Reflexivitatea aeestor tormulari nu este nula. de pilda. nici ca fapt reflexiv. sunt fapte de limba in care puterea de a S8 transmite a crescut prin insusi sacrifieiul virtutli lor de a exprima dispozltia qenerala sau actualitatea sufteteasca a celui care Ie lntrebulnteaze. $tim. ei acel inteles ernotlv isl muzical al lucrurilor.istreazs. Cnnventionalismul acestor rnanitestari este notoriu. Astfel tocurtte comune.tli celui care le Inreg. Numai in aceste fa pte lingvisrice. toate manitestanle limbii in care tranzitivitatea se apropie de punctul nul nu pot fi judecate deelt In raport eu aspirapa. dar este atenuata.. expresii!e care se repeta. Delirul unui nebun nu poate fi apreciat nici ca fapt lingvistic tranzitiv. Dar aceasta realitate poate apartine ea insa§i straturilor mai sacializate §i mal impersonale ale con~tiinlei individuate sau poate apartlns patunlor ei mai inti me §i mai subiective. apoi. Tranzitivltatea lui va scadea prin insa~i diticultatea de a percepe acea semnificajie muzicala aluerurilor aparuta poetului.ceva". In directia atenuarii reflexului subieetiv se dezvolta §i limba practlca §i cornuna. Citeasca-ss versul lui Emineseu: . ca opereJe suprarealistiior moderni sunt lnsuftetite de nazulnta de a transcrie leo- . in care nevoia de a transmite scade valoarea limbii ca document interior. 0 expresie lingvistiea In care puterea de a se transmite este anulata nu poate fi judecata nici in virtutea ei de a reflecta fondul subiectiv al vorbitorului.Apele pIIng clar izvorind in fintine". atransmite insearnna a transmite . intentia tranzltiva §i reflexive se gasesc ceopotrlva la lueru. Exista oare tapte lingvistice In care tranzitivltatea lor se gase§te in aceeasl sltuatle :. Caci nu stirea despre felul cum lzvorasc apele irrtereseaza in acest vers. Este !impede ca intentia reflexlva a acestei manltestarl de llrnba intrece cu mult intentla ei tranzitiva.

Vestitul naturalist franeez recunostea pnn aceasta sentinta. expresiile care au 0 simpla valoare tranzitlva de acele care adauqa reflexul vizlunii ~i sentimentului intim al scriitarului... suprarealistul nu vrea sa retina rurnic. Daca stiluleste omul tnsusl. caracterul oarecum natura a stilului . "Vremea era pe /a toaca . spre stralucirea astintitufui.Le style est l'homme meme". decurglnd din natura insa~i a limbajului. Cu aceeasi dreptate se paate spune ca expresia literara se organizeaza pe linia de. Aproape tiecare din aceste notatii sunt insotite de un adaos de comunlcart. . Contributia rnooerna a ~tiint. Fetila se opri 0 vreme in loc. ca/dura era in toi.. Peste stirea nuda se adauga aureola unei ambtante subiective. "Sti/ul este lntrebuinrarea mdrvidua/a a limbii". Privlta in totalitatea ei. pustie $i singuratiea.stllul" urun sen tor va f ansamblul notatiilor pe care el e acauqa expresiilor sale tranzitive §i prin care comunicarea sa doblndeste un fel de a fl sub eetiv.. in scrierile sale.a reflexiva. Oamenii nu sunt realitatl complete §i inchise in mijlocul unei socletati care rezulta numai din insumarea a . de la biserieile tirgului. . spusese BLI on. imbogatite cu aceste adaosuri. Una din cauzele obscuritatii in literatura este coborirea in adincimi care II llpseste pe vorbitar de puterea de a transmite. ta .: ulita ridica . sirnjirn din moment in moment cum tre em de la simpla intentie tranzitlva la lntent. utifa ridiea. dintr-o povestire a lui Mihail Sadoveanu. Expresia titerara este plndita astfel de doua primejdii. Stilul este. spunea ocata ren m ul Imgvist Vossler. tectura atenta a pasag. a XII-a - tura cea mai adinca a constiintei in sine insa§l Pentru a obtine acest rezultat.ascultind. urmatorul pasagiu: "Vremea era pe /a tosce.. Opera titerara reprezinta 0 grupare de tapte lingvistice reflexive prinse in pasta ~i purtats de valul expresulor tranzitive ale limbii.automatismul psihic" rnerut sa scoata la Iveala fondul lui eel mai intim subiectiv. Geea ce vom numi .. expresia une: indivldualitat'. adica a atitudinii negative.. Analiza poate distinge destul de limpede. prin care patrundem In straturi mai adinci ale constllntei celui cafe ni Ie transmite. nu mai ajung sa comunice cu altii. fetiJa se opti. al carel prim rezultat va fi eliminarea din con~tilnta a destarnuirilor ei cele mai adfncl. amintita expresie literara este produsul coadaptarf ce ooua lntentil. dar care nu ne spun nimic despre acel care Ie face. ape talniee pe deasupra caselor adormite. De altfel. in mod faarte general 58 poate spune ca obscuritatea in llteratura este un efect al desocializarii expresiei prin concentrarea exclusive a vorbitorului oatre procesul sau subiectiv ... tntr-o sters proprie de a 18SIm I urnea sl vla]a.. Dirnpotriva. iucrui se datoreste unui concept incomplet al individuahtatii ornenestl.iului de mai sus ne ace sa. punerea lor de acord intr-u» eg in acelasl timp comprehensibil §I expres Citeasca-se oricare alt pasagiu trn utat poetltor sau prozatonlor artisti: anal za a putea deosebi destul de limpede dmpu I de actlune al celor doua intentii ~i Iimtte e lor respective. Citeasca insa cineva orlcare din lucranle supraraalistilor §i va constata cum slaoa lor tranzitvitate creste din Tnsa~i veleitatea adinclmii lor. lmpreuna eu interesul ei propriu-z s artistic. cresterea intentiei sale de a transmits II impinge adeseori catre superfieialitate §i conventionalism. in sirul aeestor natatii.elor sociale ne rniiloceste astazl 0 alta intelegere a fenomenului individuafitalii. expres Ie limbii ne introduc in intimitatea une d vidualifa1i. aoootete incepura a bate . dorind sa se exprime cit mal camplet §oimai profund... " sunt comunlcart a carer puters de transmitere este nellrnltata. preocuparea scriitorului de a sa face inteles. din ceea ce S8 orqaruzeaza in straturile consftente §i lucide ale sufletuluL El rsfuza chiar lucrarea dlscrtminativa a atentiei. Sunt obscuri autorii care. dar cstdure era inca in toi §i juca rotind ca rasfringerile une. asadar. Oesprind la lntimplare. Clopote 7ncepura a bate dulce si trist. nu rezulta oare ca orice am are un stil al sau un chip de a lntrebulnta instrurnentul gene al al limbii capabil de a-l exprima in diferen11erea lui individuala? Daca s-a putut face vreocata aceasta afirmatie cateqortca. varlind 0 formula mai veche ... Suprarealistul se va opri deei la "dictarea subcoosuentuiur.- Literatura d. dernarcatie a celor doua intentH ale limbii.

~ versificajia §. curente care Ii poarta. intentie.lor. Explicati afirmatia: .dintr-un text literar. dar :. Demonstrati ca: a) orice expresie literara are 0 dubla functie. .a.dar §i scriitorii cei mai de seams prezintaintre ei afinitati. a llteratuni.. 5. lnterterenta a mai mutter inftuente sociale.iterare. .nedaritiiti. Buffon. ca unii care apartln anumitor cercuri ale soeletatil §i ca unii care sunt mi~ca1i de anumite curente intelectuale. ~ structura generalS. are 0 coloratura afectiva). Pentru cerceta orul de azi exista nu numai stillstt. (T. 2. Prin poarta individualitatil patrundem pe caile mai multor feluri generale de a fi. Vianu) b) un text stiintific nu comunica (sau comunica foarte putin) despre autorullui. reflexiv. ~ receptarea operei literare. fntrebiiri. Intretineti 0 discutie In grupuri (ori in colectiv) pe margine a tezei: "Cine vorbeste . "Stilul . ~ genurile literare.vii pdrerea! 1. Comentati ell argumente "pro" sau "contra" afirmatia: este omul insusi". Selectati (la alegere) un fragment dintr-un text §tiinpfic ~i altul.un enunt eu care esti de acord. in atentia ei intra: ~ definltla literaturli. dar §i stuun: nu numai scriitori individuali. Cititi individual textul. 3. . In ce raport se sociale). Exprimaii. debitorul liberalismului atomist al secolului al XVIII~lea. Notati pe marginea lui urmatoarele semne conventionale: (+) . ~ I.Faptul lingvistic este in aceeasi vreme "reflexht" ~i "tranzitiv« (trans mite 0 inforrnatie obiecdva.. (~) ~ un enunr cu care nu esti de acord.comunica" si "se comunica".Hteratura in raport cu celelalte arte §i cu ce!elalte valori culturale (§tiintifice. Extrageti din text si intocmiti 0 ale fenomenului literar. Cum argumenteaza autorul aceasta teza? Ce parere aveti voi? 3. religioase. ca este "produsul coadaptarii celor doua intentii". Astazi ~tim mai bine cil asa-nurnitele lndividualitati ornenestl sunt produsele de. . In care sa consemnati: a) definitia operei literare.un enunt nou pentru tine. (I) . (?) . (Marian Vasile) afla cele doua intentii ale limbajului? 4.i grupari care ri oonno.curentele I. Discutati asupra celor notate in unna lecturii textului. putuse crede astfel.iteratura §i reaHtatea. Explicati cu ajutorul dictionarului sensu! cuvintelor tranzitiv. fi§i3. comentarii. Acestei Imprejurari i se datoreste faptul ca nu numai vorbitorii co- muni. 2. Sugestii analitice Observati! Descoperin obstacolelef Teoria literara este disciplina care cerceteaza caracteristicile generale 1. b) definitia stilului. merals §i estetice. ~ sti!ul. morale.compozitia operei.

eare trimite semne. lntr-un fel. 3 XII-3 George Calinescu MIHAIL SADO eum ca romanul acesta a d este 0 tratare in proza a drept. Sadoveanu.Principii de esteticii (1939). Miorifa ea p ". dramaturg §i publicist. "Viata Iiterara". "Gindirea".Uiyss« (1967) §.fusiie Alecsandri (1965).Istoria literaturii. 1919-1923 . Op€TU literaTa: . . pastor d -0 rte si alta a muntilor. .. cioban • tutea transhurnantel..Vremea"..Roma". cilni.Gartea nuruii (roman). .. . astea sunt treburi pe care inteleg sa §i Ie taca singuri.Adevi"irulliterar si artistic". cei rarnasl pe urma mortului nu S6 gTndesc sa Irnprastle vestea. 1918 -termina licenl ~isustine bacalaurearul. . a. iar 10 constiinta generala . . poet in toata puterea cuvintului. Esenta balaoe: sta ln trecerea de la tacerea vie la tacerea rnoarta.. . rom/me de la origini pind in present. 12 martie 1965 . Crime pentru jaf s-au tacut la s· e ~ se vor face cltu-i lumea. ajutati nu de procurori...critic §i istoric literar. 19 iunie 1890 .Estetica basmului (1965). .mlor.~_. (1941). . a. te. tica nu este lnstructia literara a e 0 poems a vietii pastorale p Acolo sunt turme. Cercetarea. muribundul i§! dnta numai linistea eterna. .se stinge din viata.Literatura d. Cind se petrece 0 crirna aeolo intre eer §i munte.se naste 1a Bucuresti. Acolo lupul rnanlnca 0 oaie §i apoi urmeaza tacere. A ramas in memoria citorva generatii de mari intelectuali romani ca un fascinant profesor universitar. Cum omul are numai 0 moarte ~I e de prisos sa te mai opresti asupra unei lntlmplari care se va repeta in veei.Via~a lui Mihai Eminescu (1932). . de functii.Bietul Ioanide (roman) §.Via_talui Ion Greangd (1938). eseist ~i estetician.Studii si cercettiri de. "Sburihorul" etc. un om ornoara pe altul §i tacerea continua. a inteles din MioriJa §i a transportat in roman este numai acest sentiment de tacere in tata destinului oieresc ineluctabil. Crima acolo nu es e p opriuzis un accident. cum nu e un aeade t pentru un marinar sa naufragieze §. Pe parcursul vietii sale indeplineste a serie. De aceea poetul anonim nu-si pierde vremea c lpo eze asupra faptului ~i cu lntormatluru asu ra consecintelor crimei. prozator §i poet. sa cheme auto ritalile de jos sa Ie taca dreptate. Ceea ce dl M. stapine Mai cheama s-ua a 'otto: Cl ea jepar- George Calinescu . istorie literara (1966). dreptatea. Este un chip posibil de a muri. sa se eee. ca sa nu denaturarn ese a r.Enigma Otiliei (roman). in insa~1 '1 trebuie sa fi fast aceasta ap dupa un citat din vestita bala "Sfapi'ne. ._.student 1a Facultatea de Litere §i Filozofie a Universitatii din Bucuresti. . printre care §i cea de redactor 1a revistele . ci de Dumnezeu insusi.!. Opera critica: .ca un asiduu cercetaror a1 Iiteraturii nation ale §i strains. .Impresii asupra iiteraturii spaniole (1946).

~i in 8altagul e usor sa se vada un eaz din acelea ee lntereseaza justitia ~i pasioneaza pe indivizi. inaintede plecare ea lncredinteaza banii pentru putin spre pastrare oarintelul. statu ita de unii. Vitoria. in fond. lnceps acum 0 adevarata expedltie de lnvestiqatie. ea da de cadavrul barbatului. dl M. ornorit.Asadar. lngrijorarea creste. da Vitoriei putere. Ea sinqura conduce ca . A treeut prea mulls vreme. obligatoriu. Acum Vitoria la maooi drumul la vale. tara sa-l dea vreun ajutor de isprava. Vitoria qaseste Tntimplator :. descoerind in rnijlocul civillzaflei nesehimbarea nei eete pecenege sau imobilitatea vietii ~untene§ti (adica de munte). dar pot f Tn acelasi limp ali mentulepic al unui Dostolevski.. vazut de felurtti in drum spre Dorna. a fast §i la subprefeet. Citeva semne ceresti si mai cu seama 0 sanatoasa deductie 0 lntaresc Tn incredlntarea C8. lasind paznic pentru casa. Dlntr-o fireasca pornire de scriitor epic. eedind 0 suta de capete.. intr-adevar. Nechifor Lipan. Lupu .i-n ee sat locuiesc. caci altfel hotii ar fi aflat ca banii nu mal sunt la ea. Cu ajutorul lui. Cine emu oumparatoril. urrrrata de sinucidere. ca acestea erau to ate oile de vinzare §i ca alli doi oamenl l-au rugat pe Lipan sa Ie dea ::1ior l a parte. 1:. poposind din crlsma-n crtsrna. nu S8 intoarce. Tn cluda obiceiului. prin urrnare. clar vazatoare. tacuta certitudine. pleaca. De pilda. scriitorul a reluat cazul unei crime pastorale §i a Inteles sa-l lase in mediul lui solut. Prin aceeasi metoda a cercstarii crismelor ea afta cum arataula fala cel dol oameni. i§i asaza fata la minastire §i. ei la papa. Este Insa in Baltagul §i 0 alta latura care u se mal multumeste cu explicatiunea de ""lai sus. a11achiar in anume lac n-au mai fast vazuli decit doi ciobani. in care se petrecea a sustragere de fnndurl publice de catre un easier.i ciinele lui Lipan. la iernat. Cazul Eugenitei Costea era 0 astfel de seriere. Peste noapte botl necunoscuf umbla sa-: jefuiasca ograda §i casa. insa Vitoria este femele Tn1eleapta. ea este §i psiholoaqa. incepe sa vrernuiasca a iarna. §i nu mare 11irare produce unora stirea ca cutare oier se alia acum Tn Rusia fiindca a fast prins acolo de razbol pe cind T§i mina oils. §i barbatul. eanu T§iurmeaza planul descrierii lurnii preis'arlce sau mai bine zis neistorice. unde este lumea mal nesusohirnbarii. Crtsmarii asadar cunosc bine pe ciobani. La Vatra Dornei afla de la oficiul care inregistreaza vinzarile In iarmaroc ca Lipan a curnparat trei sute de oi. Acum Vitoria este barbatoasa. Olerf tree la munte §i. adica in tmpre- jurarile de acola.. calare. Ea voleste sa-l gaseasca. ci chiar international. universal inteliqlbil. care eunoaste bine automatismul barbatului ei.. Raza crimei era astfel determinata . sa-l fngroape orestlneste §i daca se poate sa af\e petaptasl. care a emis ipoteza omorului. 0 baba carturareasa a lncredinteaza ca Lipan este oprit in mrejele altei femei. irnpreuna cu un fecior al ei. nu putu ana de acolo.. dupa ce. care oot forma tot asa de bine cuprinsul unei carti de colportaj. adica al unei lurnl pe deasupra iston-aoevar. se face banuiala !iii femeia incepu sa se rniste. dl Sado. ceea ce Lipan s-a invoit sa taca. $i. dus sus la munte sa eumpere 01. Insa Vitoria nu se lasa. Munteanul a fast totdeauna nu numai atemporal. Vitoria afla incetul cu incetul itinerariul barbatului. singurele care Tngaduie scrlitorului dsstasurarea spiritului sau de observatle pe un teren solid. MergTnd Tnspre munte. mal in afara civilizatiilor? La munte. dar §i consttent. in cutare luna. muierea unui stapln de oi. De unde trage ea incheierea ca martorul predarf sumei a fost discret. A fast. Vitoria ia drumul oiler. printre care nu era Lipan. in cafe analfabeta Vitorla se dovadeste 0 lscusita detective. Acum intervine §i autoritatea. apol cum se cneama :. se-ntorc deacolo spre vale. socotind ca Nechifor a pornit cu aile la iarnat. i§i asteapta in toamna barbatul. instinetiv. Nechifor al ei e mort. Marile scrieri au avut totdeauna ca tema Intimplari simple §i ban ale. Sadoveanu cauta de cltava vreme cu voin1a aeele subiecte simple §i tari. Nelini§tea de la inceput. ca orice detectiv.ivinde restul de marfa cu cite va zeci de mil de lei. chiar muscatoare.

In vreme ce barbatul se pierde in contemplarea universalului. Ar raminea Tn picioare 0 observatiune pe care a tacut-o cinova dl Lovinescu asupra literaturii romans Tn genera. singurul emu. ca migratiunea pasarilor. 9i fireste e de parerea ca staplnlrea sa taca dreptate. dl doveanu infati{>eaza toate aeele ritmur vietii primitive determinate nurnai de volujiunea pamintului. numite dati Vitoria merge sa-si ingroape barbatul.1 rarnli in definitiv min: cluda deosebirilor de colon. §i e de vazut daca §i citrtorul simte ceva. ei inregistrarea instmctiva a reaf.de stahilire a vlnovatiet. ci cu semnele ceruh stilul magistral pe care H cunoastern. este Vitoria. ca-§i insuseste adlca prea mult din a( lscuslnta universals 91 buna la toate a p ti§tilor care delectau copilaria noastra. iar itinerariul poli1ist sa mai deqraba 0 opera cotectiva in care ea : fost trasa. capatind printr-asta 0 pi hologie autoritara. dar fara s-oexplice: virilitatea caraetennuleroinei din multe scrlerl rornane. care §i sare in gltul uciqasului.. §-i nicideeum de ini1iativa individuala. Titlul romanului 8altagul asta voieste sa spuna . Ea are 0 Indoiala pe care si-c rezolva sinqura. de pulinul ogar. Lipan nu poate fac cutare luna oectt asta §o1 asta. luni intregi de oarbat. punind la cale o aoevarata confruntare a criminalului cu mortul. Este. §i cind dovada s-a faGut da drum razbunaril. vadana. mutt adevar in intu domnului Sadoveanu. Po ca se cadea ca in inlma ei sa se stril numai banuiellle. temeia in vtrsta.carea rnllenara. Vitoria este un Hamlet feminin. Mi:. ea vede ( casa. ha. Toft clteooata ni se pare ca Vitoria e prea det tiva.. Este §i nu este MiortJa. Insa cum 0 femeie ramil totu§i in fondul ei femeie. Dar este 0 condltiune tlptoa a femeii romane. e mai autoritara dedt barbatul. lnsa in romanul dlui Sadoveanu razbunarea nu e sentimentul hotarltor. Cazul lui Hamlet feminin il mai avem in literatura rornana.§i este acum iara!?!In stare sa S8 intoarcala t burile ei. rarnlne izbit de adevarul intuitiei drl Sadoveanu. cititorul poate vedea In oe sta rniezul romanului dlui Sadoveanu.. Uneori tl se pan citesti unele din cele mai bune romane a Jack london. dar convt tita In citeva mi§eari obiective. neprevazutul nu intra inea. Inti! de toate. in special dramatice. Femeia terrunlna aproape ca n-a aparut Tnsocietatea noastra inca noua l?i senitorul n-o cunoaste. capablla de anun sentimente. scrlltor al vietH de tip primitiv. Prin urmare. la drept vorbind. feclorul ei Gheorghila parind olmpctnva maale ca 0 femeie. pe care n-o putea ignora mai cu seams dl Sadoveanu. obiecta Baltagului ceea ce s-a obiectat Napastei. Vitoriaeste 91 ea virila. Vitoria a tncreemtat feciorului ei un baltag. punela cale reprezentatiunl tradatoare (in cazul de fata Inmormlntareasi praznicul). Fundamental~i remarcabileste sir autornatismului vietH tarane!1ti de mu Oamenil tac fel de fel de presupuneri. Vitoriale respinge. de copii. viata alectiva staruie. care banuleste cu metoda. vasaztoa.itatii. Cine Cl noaste de aproape satur. lertarea este insa simtamintul ei final. ~i nu se poats adt sub latura aceasta nici a invinuire.. [ipsa de feminitate. accidenrul ei sutletesc s-a potolit. prin urmare. §i asta 8 tot. mai ales acela d munte. Este Napasta lui Caragiale . Atributiile ctobanestl ale sotului fast trecute asupra fiului. cerceteaza cu disimulatie. Aici nu e 0 sirnpla conceptiune de scriitori rornani.. de aceeasl . ranlndu-l mortal . ea curnpara. La sffr~it era preqatit ~i ultirnul argument: ciinele.. S-ar putea. Eroina prlncipala. Cu ace act. E vinde merglnd la tirq. Vitoria nu mascara mea cu calendarul.. Apoi curind devine rnuien Asta lnsearnna ca despartita. Impresia aeeasta nu poate f ( babil decit a criticului obosit. :. care scrute toate. Prea murta indirjire din partea unei femei. Imensa majoritate a femeilor sunt proprlu-zis taral1c. prin nann ocupajilor. mai ambitioasa. Acolo femala are numai 0 seur1 faza de pasivitate. Fernela vrea sa-sl inmorminteze crestlneste oaroatul. femeia invidlaza 91 uraste !?i vlseaza promovarea soclala. cu care ginde§te sa startrne capul ueiga§ului barbatului ei.

piirerea! 1. ideile lui Cruinescu expuse pe rnarginea romanului Baltagul. ea reprezenta nu numai singura istorie literara de viziune crttlca.. este una din cele mai bune scrieri ale dlui M. Asa vorbeste. 2. ell - 3. Taciturnitatea omuu· de tara. N-am eu eoraj acuma sa rna negutez.. 9i jumiUate. 24). Obiectivitatea criticii. car s oblsnu nta de a respecta apa.Ce s-a Tntimplat. desiqur. Dace a prirneste.De ce ai venit ass devreme acasa? . .contra" prezenta spiritului analitie al criticului literar. •forme ale discursului critic (vezi remarca de Ia pag.ibau cu sete. . astea slnt medele lui de a nu lasa sa se st1nga convorrea. • afirmarea unor va lori. astea sunt puse in dialoguri de neuitat: .care larga. estetlca a fenomenului literar rornanesc.. Sadoveanu. astronomica. prin repeziciunea lui. record pentru o opera de circa 1000 de pagini." . a cu- funda Tnspa :. ehestiunea puritatii nu se mai poate pune. Pentru nationali§tii excesrvi aI I mb stilul dlui Sadoveanu.Iudecati. Cum. Ciilinesistoric §i critic Iirerar.. ha. .Cum? Nu s-a lntlrnplat nimica. Z ce ca are sa vrernuiasca. . surzenia mai mutt sirnulata decit veritabila. La data aparitiei (lul ie 1941). lata §i un gest neinsemnat in aparenta. Aminteam lrnr-o croruoa trecuta cuvintul parapfiie." E aiei firaste 0 llpsa de sc1rba pentru eel care traieste rustic. apoi deserta indarat ce ramasese. Sadoveanu: Baltagul. §i cu cit firesc Vitoria: "Am lepadat ceva. Sugestii analitice Observati: Descoperisi obstacoleie! 1. Creati In urma unor leeturi portretul literar allui G.Mitrea coborT gTfTind.cauta ulcica. ca sa nu fie vorba. Un.. In baza textului Mihail. cj numai expeditii. Recititi textul recenziei calinesciene.. ar tipic: . prin analiza unui suflet intreg §i arhaic. judecari inedite.:.Apoi am vazut ca poqoara alti oamenl n poieni oile §i. oa un raspuns stralucit. dar ~i cea mal lntinsa §f cea mai docurnentata prezentare a acestuia. dupa parerea voastra. ) care circula acum in Ardeal §i a devenit neaos taranese. Extrageti ideile (tezele) care. vacile: le-arn pogorit §"i eu. ExprimapRvd ill /storia literaturil rotnene de /a originl pina in prezent de G. timp. Cii/inescu este rezultatul unei munci incordate de patru ani . Un om de munte care tace luni intregi pierde ocazia de a se lmbata de vorbe nd da de un am. unde 59 gase~te. observat cupa natura. negarea non-vaIoniot prin. neologism este a verba pe care poporul 0 prirneste sau nu. Mitre? . dupa parerea lui G. dernonstrati eli argumente "pto" sau . consta nu faptul existentei unui principiu sigur de judecata. Aiei nu sunt druuri." Acest roman. din acest punct de vedere. de ada drumul restului in izvorul sau..Atuncea de ce ai venit asa devreme aeasa? -Ha? . ci fn prezenia a permonentii uieii de valoare artisticii. sunt cele mai convingatoare in afirmarea alorii artistice a romanului Baltagul. pufnind. Calinescu. avind urmatoarele repere: • tiiluri de opere. Puteam sa citez §i pe carajie (fern .

LMU REBREANU: "ION" (fragment din .Antologie cruiui (1921). nici Rafuiafa. a Padurii spinzurali10r de un s premerqatcr.Critice. (I-III) .continuat vrE zece ani.. I (1919). -Istoria eivilizatiei romane moderne (1924-1925).lr~ d. A mai serfs piese de teatru. tinea sa-si arate §I biciul ! de vizitiu. totusi. din sentimentul regeJui Murat.se naste la Faiticeni.e.rstoric ~i critic Iiterar. nici Calva (scris In timpul razboiulut) nu contin decit e mentele unei literaturi curente. nici Fra min ten . vel.Jstona literaturii romano contemporane". inca din 1910. a facul probabil. . ci ~i prin natura genului in c s-a incercat. E drspt ea dl Dragamires~ recunostea. DebutL atit de putin semnificative ale scrittoru'ul m explica numai prin evolutia prea inceata a lentului sau.. romane. vol.[storia Iiierosurii romane contemporane a-Vr). sectia limbi clasice.Epiloguri literate. apoi si revista literar-artistica omoni- se stinge din viata. 1898-1903 . ar trebui §a ne reterim do . 16 iulie 1943 - 1919 infiinteaza Ia Bucuresti cenaclul "Sburatorul". a data cu /01 Nimie din ce a publicat Inainte nu ne puts face sa prevedem admirabila dezvoltare acestui talent. de imponderabile §i prin constructe arhi tonica. rna.~ Uteratl. 1926---1929. Eugen Lovinescu . 31 mai 1881 . dar dl Dragomirescu ree noaste 0 "genialitate partiala"( daca nu . creator obiecfiv prin 1ngrama. din care unele sunt scrise dupa boi. in care an nuntul nu 58 ridica pina ta estetic.1 tala") tuturor celor ce cotaooreaza Ja revlste domniei sale: parerea sa nu putea.sustine doctoratul Ia Sorbona. promovind tendintele novatoare In literatura epoch. R~ breanu ineepe de dupa razbol. Daca 51 itorul sl-a republicat. a. Adevarata sltuatie literara a diu. Golanii. vol. De am voi. deci. 1940 ~. care a Tnceput §i. mai ales. 1908 . Studii seeundare Ia Falticeni si Ia Liceul Inter- nat din lasi. portiuni de "geni litate" citorva modeste nuvele publieate "Convarbiri critice". aeestea din urma formind "cido1 lui Eminescu ". 3). Cuibul ViSL (1927). vol. care ospete bea dintr-un vas de lut pentru a m uita profesia de alar din tinerete. I-IX (editie definitivata in 19251929). totusl. esteticiaa. C( stitui un pronostic. I-II. Opera: . . nu numai fara stra'ucire dar ~i fa indicatii de viitor. sau al tiranului siracuzan. a ~~-a Eugen Lovinescu CREATIA OBIECTIVA. C8 alaturi de tron. sa [egam aparitia lu si. AdevaruJ e ca nici Gots..Tim Muiorescu. nuvelesi scenete. chiar §i in operete din urrna talenti se desfa§oara lent !iii nu ne poate fixa in pi interesulul unei constructu laborioase c dupa un numar destul de mare de pagini suficlenta scriitorului in nuvelae vizibila ( §i in ultimul volum de nuvel. prozator ~i dramaturg. .student Ia Facultatea de Litere ~i Filozofie din Bucuresti. inelusiv Mite (1934) ~.i BiiliiuCQ (1935).

astfe!. de la simplul vagabond pina la candidatul de deputat §i 18 mediul adrninlstratiei unquresti. 0 voin1a lrnensa: nlrnlc nu-l rezlsta: in tata ogorului aurit de spice e cuprins de betia unei lnalte ernotii §i vrea sa-I alba cu orice pre]. ea se Tndrepta. in realitate. ci felul tratarii lui. in mobile sufletesti ce trec peste constlsnt in lnconstlent.lma~ite. istorlca am putea spune. al lui Ion. a metoda fara straluclre artlstira. nu a unei portiuni de viala llmltata la 0 anacdota. Tn epica lupta pentru parnint dintre Ion §i socru-sau. dar care ne da Irnpresia vietii in toate dimensiunile ei. in slujba caruia pune 0 inteligenta ascutita. in limitele ldeatei lui obscure sl re- tara . constituind 0 data. 0 violenie procedurala §. cu mari primejdii (~i cea mai arnenqatoara e banalitatea). cu 0 fauna bogata in exemplare variate. a lui Zola din La terre. deoarece nu avea in vedere materialul. 0 necesitate aoreclabila. Aparrtia lui Ion rezolva 0 problema §i currna 0 controversa. ci a unui vast panou curqator de tapte inva. a Comediei umane. in care samanatortsmut. Fara lnslstenta analizei de altfel. al unui emu trust §i voluntar. romanul se orqanlzeaza. Din lumeataranllor lui Balzac din Les paysans. dar. mila progresiva a rornarnnui. dar. de a ti reprezentata estetic. In lupta omul nobi! :. Aparitia lui fon a tacut ~i mai evidenta aceasta distinctle: aprobarea cu care a fast primit de cei mai cunoscutl annsamanatorlstl a dovedit ca nu s-a pus niciodata in dlscutie dreptul unei categorii sociale. sarnanatonsrnul se contunda cu t3anisrnul ~i lupta Tmpotriva lui cu lupta impotriva excesului 1aranesc in lrteratura. de pilda. mai ales. in loc sa se consume pentru citiva bulgari de pamint.. Cum Ion este expresla violenta a unei energii. . dezertor.ci numai metodele.. strecurarea lnceata a adavarulul tragic la mintea ovreiu. Obiectul de studiu al lui Ion este vlata sociala a Ardealului care. prinsa la mijloc. mai ales. lupta ar fi test Indreptatita. .opincarismul". nu izoiata pe olanse anatomiee de studiu. (iii aceasta zuqravire nu prmtr-o seiectnme de elemente simple. Cum dragostea devine ~i ea 0 arrna calita in vilvataia acestui toc ee-l lncinge... fara 5til . In jurul unei figuri centrale. in procesul de obiectivare a Jiteraturii noastre epice. in cele mai multe constiinti.imilos dispare. fie Tmpotriva lirismului. Formula lui Ion nu e 0 formula nici actuala. Mar~ul prin zap ada al caporalulul Ghioaga ~i al soldatului Itic ~trul. neqresrt. tara 0 ftnantate decl. Cu un material aparent haotic. simbol al supremei zadarnicll omenesti. formula realizata rar in toateliteraturile §i pentru prima data la noi in Ion. totusi. pornind de la cei vechi :. caracteristlce. ne scufundam.i ajungind la cei moderni. desi inchisa in celula unui sat. Pusa n acest plan. ~ormula epicel tolstoiene: formula clclica a zugravirii. pentru a nu lasa deolt tiara.lui fac din ei doua fantome ce se mascara ~i se cercetsaza Tntr-o lncordar-e paetlca.. Pornind de la acelasl material taranesc. cum se spunea pe atunci. este zugravita in intreaga ei stratlflcatle. Ion reprezinta 0 revolutie §i fata de lirismul samanatorlst sau de atitudinea poporanlsta §i tala de eticismul ardelean.j~ cu deosebire. totusi. c or ntr-o ingramadire de imponderabile. cu preocupari diferite. Ion e expresia instinctului de stapinire a parnlntului. formula romanului naturalist. sinqura nuvela ce afirrna n scrtltor. biata Ana e 0 tragica victirna. problema putea fi discutabila la un popor cu a baza rurala atit de larga §i cu 0 iteratura autentica de inspiratie tolclorica. ce se perinda aproape fara inceput §i fara sfir~lt. nici cornoda: ea e.parea singura expresie posibila a realltatilor nationale in lupta cu utopiile modernismului. cu episoade numeroase ce se pun de-a curmezisul. fie impotriva atitudtnil §i a t~ndin1ei. conceputa astlel. oricare ar fi tost materialul de inspirape a samanatorismulul. Vasile Baciu. 1?iinca q unei categorii atTt de humeroase. ci curqatoare §i natura18. pe cind. Problema se pune lnsa altfel: iupta impotriva samanatortsrnului nu avea decit incidental ca abiectiv "taranismul" sau . asa ca cele doua volnte se Tncordeaza In stortari uriase ce ar fi meritat un obiect mai vrednic. formula rnarilor constructll epice. a cazutstlca strinsa. E.ttic 9trul.

care. palavragil fii. oporturustl eel mai multi. pina 18 crima pentru a se umaniza apoi in liberul joc al unor actiunt. Sufletul sau este. dl studentl natlonalistl. in sufletul lui Ion exists 0 lupta Intre "glasul parnintulul" §i "glasul iubirii". pitoresc Tn prozaica lui ones titate. e biata Ana. ce avea sa se splnzure §i e cava mal tirziu. e jovialul avocat Grotsorul. ~ care acurn e. in care numai obiectul dorlnteie schimbat. Conceptia. in spectori scolan evreo-maqnlan. asttel. volnta de a crea a figura sim bolica.dorn nisoare" > ale "inteHgenlii" din Amaradia. dragostea pentru Florica stavlleste pujin §i in dezbateri sumare rnarea lui pasluns pentru parnint §i nu se afirrna.sunt pas trate cu rtqurozltate legile obiectivita!ii.in timp c taranii glumeau §i rideau de tncercarne inv~ tatorului. de la inceput. Sun oameni mijlocii. prin bogalia arnanuntelor sa sustina enormitatea caracterelor. oameni ] exemp'lare telurite ce se desprind ln indife renta oolectiva 8 scrlitorulul. in care iubirea de bi series §i de neam se asociaza intim cu atite: sentimente rele §i cu atitea pasiuni lurnesti: ~ teotogut Pintea. Prezenta. poetut pterde-vara. mal aameni L-ati /asat sa moore In tata voastra in toe sa ti talat funia! S-a prapadit numai de graaz martH. dar lncordarea. §i pe care scriitorul n-o infrtneaza.Ole t-sr mai fi necajind degeaba? Dsc-e murit. sflr§ind prin a se capatui in regat. cu toate resursele energiei lui plebee. prohabil. om de inlrna. priviti fara nici un fel de pasi une. oamen srnulsl din umanitatea Inconjuratoare. cu 0 casa de oapii. alternate in acelasl individ dupt lrnprejurart. in realitate. Dar daca in Ion se simte poate.i sla biciunile 10f. fara ura sau dragoste. pe care nu Ie determine ntcl 0 lntentle sau rezerva: e a forte ce se destinde prin virtutea legilar ei interioare. sirnplificarea artei clasice. suflet bun. zise supara . Bietu/ Avrum!" Cu aceeasi seninatat lmpaslbila e zugravita maartea batrinuh .Literatura d. Intr-o masura oarecare. Julien rivnesta la 0 brusca ascensiune sociala. sinuciderea clrciurnarului Avrurr spre care Ana. tot asa dupa cum eroii lui Moliere se orqanlzeaza Tnjurul unet singure mari pasiuni. CB daar picioarele-I ajungeau pe p5 mint. de avocati. ce transcends tendinta spre nivelare a naturalismului. feciorul Glanetasulul rivneste la delnitele lui Vasile cu foamea de parnint a unei vechi saracil. in realitate. mai mare ca natura. in meritele :. baronul Hulot sau Goriot. privea. gindihdu-se: . nu este In spiritul naturalismului nivelator §i nu creeaza posibilltat' de conflicte interioare. ct fete gospodine §i romantloass §i cu tinanJ Titu. decit atunci cind i s-a patolit setea de pamlnt. apriq. nici n-o qrabeste. e un erou stendhalian. e valuptuaasa Rozi lang §i betivul ei sot. lrnpaslbitltate lui nu se arata numai fata de vlata.ant de nurnerosl . Vasile Baciu. notari. pe cind in rnonornann lui Balzac. izbutind."Parea voi nu suntefi cre$tfnf. dar slab oportunlst din saracte. Desi simbolic §i poate mai mare ca natura. in psihologia lui lon. E galeria neuttata a invatatorului Herdelea. la amindoi femeia nu e decit 0 treapta necesara unui alt scop suprem. ci se mer line si fata de moarte. dupE cum am spus. be rem sa se odihneasca amu/" . CE se zbate in atitea nsvol. frust §i rnasiv. e lurnea de . reducindu-l la instinctul principal. scriitorul a Intrebuintat. Balzac a accentuat procedeul unitatii temperamentale. in Harpaganu/ lui Moliere contlictul dintre avaritie §i dragoste e inca posibIl. in aceast prlvlnta. Florlca. deputat national il Ardeat §i propaqa ura impatriva "regalenilor" e apriqu! popa Belciuq. in fond. de alttel. tortete sunt inegale §i nu domina decit suecesiv. un obiect de schimb in vederea stapinirii bunurilor parnintesti. dupa un rastirnp. a XII-a duse. sentimental §i en tuziast. impasibilitatea scriitorului ii subliniaza realitatea: eroul merge. naprasnica. el pare crescut din parnrntul iubit cu ferocitate. in cele mai insemnate creatil ale sale.. unitar: simplu. tenacitatea :?i lipsa oricarul scrupul moral ramin aceleasi. prin gesturi voluntare ~i incapatinate. conditta lui urntla se topeste in lrnensitatea simbolica a unei creatll chtonice. E tipiea. in tot cellalf eroi . pasiunile sunt excluzive..

cu 0 fauna bogata in exemplare variate . Rasturna chimirul. desi. l. dadu peste un bllet de cinci zloli. care I-am strins de pe drumuri §i l-am spalat.un enunt care fP: place eel mai multo Discutati asupra celor notate in urma lecturii textului. il lntoarss pe dos si." c) "Obiectul de studiu al lui Ion este viata sociala a Ardealului care. cind.. E. Sugestii analitice Observatil Descoperiti o"bstacolele! 1. mar!" I?i cum femeia nu In1elege bine. tenacitatea si lipsa oricarui scrupul moral ramin aceleasi.Uitati-va. cauze eficiente §. de la simplul vagabond ptna la candidarul de deputat si la mediul administratiei unguresti.Juminare". de orice preocupare pur artistica. Gasi basica de tutun. sta la baza tuturor fenomenelor culturale ~i literare. desi inchisa in celula unui sat. Ultati-val Cinci zlotil Vedeli? A Yindut jidanului bunatatea de casuta. in opinia lui.. este zugn'ivita in intreaga ei stratificatie.un enunt eu care nu esti de acord. dar rarnine cu gura deschisa . 2.>i cu acazia spinzurarf bietei Ana aceeasi nepasare. (7) --. nemaideseoperind nimic. Identificati in studiul lui Lovinescu si notati in caietele voastre argumentele ce sustin urmatoarele teze ale criticului literar: a) "Formula lui Ion e totusi formula marilor constructii epice. dar. e un erou stendhalian in care numai obiecrul dorintei e schimbat. se asaza sa se rada cu llruste augusta ca pentru totdeauna. epopeea scriitorului nostru il domina §i prin !Iargimea conceptiei §i prin vig. ~i l-am ingrijit ca pe un om de amenie. ci a "trairii in aeelasi spafiu sufletesc".. Anu1o. " Animator al revistei "Sbu ratorul". ca §i samanatorlsmul. care. §i nu lspraveste cu 0 [urnatate a felei. formula rornanului naturalist. lnvelit tntr-o hirtie bolita. de altfel.'iii ajungind Ia eei moderni. " b) "Ion . filozofind asupra vielii ~i a rnortil: . inaltlnd-o pe treapta unei creatil fara. tntreoiiri. (Istoria civilizatiei romiine modeme) .oarea constructlva de adunator de materialuri pentru piramide faraonioe.. oameni buni. lasindu-se pe lavila. mosul sopteste .. dar nu-si putu virl mina. ca nspasarea insa§i a naturii fala de fenomenele biologice. dar incordarea. Murise. lata ca in acest timp navaleste in lncapere §i Paraschiva.. mal ales. sanates.Oumitru.. Cititi individual fragmentul ~i notati pe marginea textului urmatoarele semne convention ale: (+) --.. pornind de la cei vechi .. a baut banisorii §i eu am ramas cu cmcl zloli pentru toata truda mea cea mare!' :. de ariee intelectualitate. cum §i-a batut de mine. camentarii. sari lipind: JOG . strntind ca se stinge. slneronisrnul nu se infati~eaza ca 0 teorie a adaptarii intimplatoare la ritmul culturii europene modeme. (I) --. II deschise incet.ornul traieste ca sa rnoara. care a scoate din rindul literaturii de lupta. de care atirna scobitoarea pentru luleaua ce se ascundea in celalt buzunar. prin acea obiectivitate tundamentala..neclaritiiti. de latura speculativa §i analitica. scormonindu-l blne. puse serparul pe rnasa si. Ridiea pieptarul §i descheie chimirul. (~) --. oonceptia criticului literar.ipsita. Lovinescu lanseaza teoria sincronismului care. §I cum traieste asa moare". Legea sincronismului explica toate undele de influenla literara.i finale vizibile. bilbiie: "Anu1a.. in .un enunf nou pentru tine. care "indata pail linga mort §i-I cauta prin buzunarele pleptarului de oaie...

. E. . de 0 continuar€ sujleteaseii.J eu exceptia esentialii a fondului rasei. Scrieti aceste caracteristici ale romanului voastre conform modelului de mai jos: a) . 0 vointa imensa". . Crez $1maiestrie artistica. care sa nu fi avut repercusiuni ~i la noi. b) . Ion de Liviu Rebreanu ale lui E. publicind in revista "Sburatorul" un ciclu de patru foi letoane intitulate Liviu. 1. e semnificati:v. raspunsul ~i argumentati-l: a) a problematicii. a constat succesul romanului Ion la data aparitiei? .. . in dependenra literaturiIor apwene. Lo vinescu ~i alte recenzii ale lui la opere literare ~i stabiliti daca la baz: interpretarii sta conceptul de sincronism.Constantin Ciopraga" Personalitatea literaturij romene..• Romanul moldovenesc contemporan.Nicolae Biletchi.. [. Lovinescu romanul Ion? Alegeti. 7. e) .- Literatura d. Ce impresii v-a produs exegeza lui Eugen Lovinescu? Cum motivati aceste irnpresii? 2.- Exprimaii-vii piirereat . c) . .in realitate. Seriitori romani de azi. b) .. Lovinescu a fost deosebit de entuziasmat. a intrat. in sluj ba caruia pune 0 inteltgenta ascutita. La aparitia romanului Ion. Cl deosebire. . . indeosebi. literatura romdnii. bila indt glob". Aie-l.Eugen Simion. Avind ca reper recenzia criticului Lovinescu. 0 viclenie procedurala si.. Lovinescu) urmatoarele afirmatii ale lui Eugen Lovinescu: a) "Viata culturala a fiecarui popor a ajuns a placa atir de sensi inregistreaza aproape to ate creatiunile reprezinta culturale 0 Reprezentanti ai erit'eli literare romanellti postbeliee !ili opere de referinta: . in ce raspundeti I.ctend de contemporaneitate ft. ~ . a Xll-a --. literatura unui popor izvorii§te din natura specified sensibilitdtii sale f. Din ce perspectiva analizeaza E. Lovinescu: 8.. din punctul de vedere al criticului entuziasmul san. Identificati in lucrarea lui Lovinescu trasaturile distinctive ale romanului Ion.. d) . nu este mam/estare de artri occidentald.--.. . Romanul $1 can temporan eita tea. de P' pozi b) "Nu tot ce e nou ~i se raspindeste tiva". Intrebarea: valoare .Mihail 0019an.. Area lui Noe.Nieolae Manolescu. in ccesr sens. care justifica. cara.lon e expresia instincrului de stapinire a pamintului..Vasile Coroban. c) a sincronismului. ca fi in celelalte laiuri ale vietii sociale. 6. Rebreanu. din variantele posibile. Comentati (E. Cititi in Istoria literaturii romdne contemporane de E. in cadrele ei J largi se poate vorbi de o onwgenitate si. Alegeti (la dorinta) un fragment sau un capitol din romanu si discutati-l din perspectiva urmatoarelor tezi a) "in sufletul lui Ion exista 0 Iupta intre "glasul pamintului" "glasul iubirii". b) a mesajului transmis. 5. 3. fortele sunt inegale ~i nu domina decit succesiv". ."""'" rebrenian in caietek Trasaturi ale romanului Ion 4. sub raportul €Xpresiei.

cu care se contopeste. in care . cu casutele ufundate In noroaie eterne. . a expresiei poetics §i din repetitia lor monotone: obsesia da chiar impresia unei irrtensitati §i profunzimi la care spiritele mobile nu ajung. e una a unui organism bolnav. notatie preqnanta §i noua. Acum se-n§ira scene de viol. se reduce la expresia aproape directs a unei cinestezii bolnave. o sta In noroi ca un trist bagaj" sau in acesta viziune plastica a unor foi rosil de toamna ce cad pe statui de feme. ci :. in mijlocul unei nopf sinistre de toamna. cinestezie animalica.u.princese ofteaa mecanic Tn racle de sticla": ~i Tn aceasta trnostera de plumb. picatura parfumata cu vibrari de violet. pentru a nu ne raporta la paeziile din care smotra iese mai mult din obsesia repetitiel si. mai qaslrn :. dar pur exterioara. golul "istoric". tntre cimitir ~i abator. (Nervi de pnmevere) o . in vitrine.i realitatea primara: in ea saiutarn poate intiia Iicarire de constiinta a materiei ce se tnsufleteste. sau chiar in aceasta simpla notane a unui inceput de prirnavara: Primavara . "Materia care pllnge". care stle alege nota justa. prin jocul cunoscut al dezgustului ce impinge pe rafinaf spre primitivism. in tonul tlasnetelor. ea e expresia celer ma e e stari sufletesti. sec. tot asa §i arta poetica a lui Bacovia. Umbra mea Bacavia se bucura de rarul privilegiu al riginalitatii: de n-a creat paezia de atmosfera. nu insa :. nu numai la un nihilism intelectual. 0 stare sutleteasca entica: 0 abrutizare de alcool. a lntrebuintat-o cu lntaturarea atit de complete a oricarul alt artlficiu poetic. careia j s-ar putea tagadui interesui.. totusi.ALTI POETI SIMBOU~TI: GEORGE BACOVIA (fragment din Istoria literaturii romane contemporane) Legatura acestei poez» cu S prea fati~a pentru a fi nevo e s-o s em mal mult. nu se spiritualizeaza u se ratlonalizeaze. cu arbori canqrenati.poeziei de atmosfera" ca la Bacavia.Adaptarea forme I ei la fond este atit de inteqraia ineit indeparteaza glndul oricarei intentii artistice.i lntentia §i putinta realizarti constlente. cultul bacovlan pare mai mult 0 reactlune Impotriva unei literaturi saturate de estetism. creeaza 0 "atmosfera" fara sa formeze 0 rnuzlca... organizarea intregii impresii prin amanunts ne arata :. cinestezie nediterentlata de natura putreda de toamna.. fara sa retina prin amanunt. prin obsesia mor§i a neantului.. 0 astfel de coezle lmpresioneaza in ansamblu. Pe alb model de forme fine. iar mijloacele de expresie sunt atit de simpte :.. in tonul apusilor de ceara ce se topese. astfel. inclt s-a onfundat cu ea. Nieaieri nu se pune mal tulburatoare problema . un vag sentimentalism baal. Exista. Poezia se reduce.. ~i maeabru. de ploi §i de zapada..el ce lntelectuallzeaza. de •oamna cu plol putrede. deci. 0 atmos·era bacoviana de coplesitoare dezolare. un instinct artistic. amintim Lacustra. in adevar. 0 astfel de dispozitie sutleteasca e a dispozitte rnuzicala.iin alte poezii: ". versuri de un nou poet. intr-un cuvint. cu melancolia caterincilor ~i icurla panorameJor. Dupa cum eele doua note stridente ale cccosulul de pe casa. a imaginilor. In realitate exista. ci §i aniale.... 0 nimieire a vietii u numai In formele ei spirituale.i la unul estetic: cumernotiunea ei rudlrnentara nu are nici 0 legatura cu arta pnvlta ca un artifici. e paezia cinestez.i de naturale incTt par crescute din obiect. cu gradina ublica rava§ita. ltata intr-un pelsagiu de mahala de eras 'ovincial. 0 descomunere a fiintei organice la mi§cari silnice §i alucinante. dupa cum iqrasra e lacrima zidurilor umede. Expresie a unei nevroze. Aceasta atmosfera iese din limitarea senzatiilor.: Acum cad foi de singe-n parcul gal Pe albe statui feminine. 0 deplina ezorganizare sufteteasca. §i.

(Adrian Marino) Demonstrati ca E. Argumentati.notele de lectura s.rnarginaliile.".actiunea literarii: descoperirea ~i afirmarea valorilor. Exprimati- va parerea! 1. exprimarea.cronica Iiterara. . Argumentati-va alegerea. 5. .definirea esentel originale a operei §. b) "fn aeeastii atmosfera descoperim a stare sufleteasca unied: . ... In ce rnasura insemnarile criticului .rnonografia. . a-i dernonstra "organicitatea" reprezinta ratiunea frumusetea criticii". deplina dezorganizare sufleteasdi.. a. Lovinescu a reusit sa descopere "cheia" Cal structiei totale a poeziei bacoviene. ~ Sugestii analitice Critica lltarara este di.a imaginilor. a) "atmosfera lor este de cople§itoare dezolare . Explicati cu ajutorul dictionarului semnificatia urrnatoarek cuvinte: dezolare.eseul. 4. educarea gustului public. . Alegeti (la dorinta) citeva din poeziile bacoviene studiate 1 dasele precedente §i sustineti cu argumente "pro" sau "contra" afi matiile lui E. 3.. 6.sciplina care are urrnatoarele obiective ale eercetarii: " descoperirea structurii individuale a operei. argumentele de rigoare aduse de critic literar? 2. transpunerea. eu elemenie de precautie $i mistificatie. SaO defineasca in termeni ade vati. "A descoperi si a reda operei coeziunea sa inrerna. 2. cangreniui... . t~. creatia. nihilism. selectarea ~i ierarhizarea lor. a_ XlI-a ~. spirirul militant.comentariul.. Plasati studiullui ticii literare: 0) b) c) Eugen Lovinescu in unul din tipurile cr laudativd.. . Lovinescu a legii sincroni mului ca instrument de investigatie a operei literare bacoviene.. .I l.recenzia..Tntelegerea semnifica1iilor inedite ce se desprfnd din ea: . Lovinescu: ..realizarea de sine: cunoasterea. a-I su prinde . Identificati in text ~i notati in caietele voastre tezele esentia ale criticului literar emise pe marginea operei bacoviene . . c) "oceasta atmosfera iese din limitarea senza~iiLor. a. Literatura~ d. cinestezie. .. Observati! Descoperin obstarolele! 1.Jogica''. Raportati fiecare dincele doua studii ale lui Lovinescu la ur din formele discursului critic. Demonstrati aplicarea de carte E.actiunea sociala: informarea. in acest sens. Care sunt. respingerea sau negarea non-valorilor. d) din ofidu: . expresiei poetice §i din repetarea lor monorond". obiectiva.Iumineaza spiritul pt blit"? Ce informatii transmite? Ce urmaresc ele? Argumentati-ve raspunsul.. .

DE SECOL XX Secolul XX: etape (arse) Ii drumuri (intrerupte) (fragment din 0 istorie deschisa a literaturii romane din Basarabia) A Mihal Cimpoi .critic. 1960-1965 . Serqlu Matei Nica. de la publicarea primelor eseuri. lucifericu~ mioriticul (1997). incontestabil. S-a impus. Drumul spre Centru al literaturii romans din Basarabia secolului XX este un drum intrerupt adesea. Pan Halippa. e un pelsagiu.ne din Brua· robia (1996).studiaza la Faculratea de Litere a Universitatii de Stat din Moldova. filozof culturii. . . aparedispare-reapare imaginea simbolica a lui Christos .este ales presedinte a1 Uniunii Scriirorilor din Moldova.Cumpiina cu douii ciuturi. jndetul Hotin. a unui drum ca §i cum inversat spre Centru ce trece. . istoric literar. . nu tara repercusiuni anume. tustrei prezentl aetiv in orizontul spiritual basarabean (ultimii dol §i ca profesori la Facultatea de Teologie din Chisinau).palingenetiea . ca promotor a1 unei linii noi (intrucitva apropiata celei calinesciene) de analiza a creatiei scriitorilor clasici si contemporani. Vladimir Cavarnali). 1991 . Se configureaza clar 0 sinusolda a devenirii prin revenire. 3 septembrie 1942 .Mihai Cimpoi MESIANICII INCEPUTULUI . §i. Carte despre fiinta TOmdneascii (2000).intr-un raport a1 primului secretar a] cc al pcM. de inceputuri firave de drum. 1974 . de carari taturatnice lndepartate pe un tlmp de rnaqtstrala §i de drumuri incheiate tericit cu toata splendoarea implinirii. . Academician.Nards §i Hyperion (979).Disoderi (1968).Lucian Blaga: paradisiacul.Alte disocieri (1971). . un landsatt toarte caracteristic §i deconcertant prin ciudatenla lui "geografica". la inceputul secolului.Cicatricea lui Ulyse (1982). retopita in sensurile mai specifice ce actuatizeaza spiritul de [ertta al poeziei inchisorii (Andrei Ciurunga). ii este refuzata once activitate publica.Spre un nou Eminescu (1995). unul dintre cei mai de seama eminescologi romftni ai vremurilor noastre. in acel homo christianus organic al lui Alexie Mateevici. Conturindu-se sub legea . . . . apoi si volume. Este.fntoarcerea 10 izvoare (1985). printr-o constllnta tsnsionata a Instrainarii §i depasirii psihologice a limitelor acesteia. dupa a lipsa de .Ciiderea in sus a Luceafiirului (1999).toplta.a istorie deschisi: a iiterasurii roma. Pe fundalul auroral al zariler "Iumii noi". contoplta cu misticismul mai general §i mai declaratlv al poezlel anllor '20 §i '30 (Ion Buzdugan. aprinse §i cu ajutorul lui Octavian Goga sau al lui Nichifar Crainic §I Gala Galaction. acest Drum se aduna din mai multe §i diverse drumuri cu aspect de cal anuntate doar programatic.se naste in comuna Larga. Opera (seleetiva): .a stingerilor aparente §i reqeneraruor miraculease. dar reluat de forte estetice refacute §i cu rnulta inversunare energetica in eiuda obstaeolelor de orics natura. a intreruperilor §i reinnodarltor firului intrerupt.blamat. Nicolai Castenco.

" Literatura d. a XII~a
-

-

..

.~

mai multe decenii,

in poezia de inspiratie

sociala ~i nationala a lui Grigore Vieru ~i Leonida Lari (fara nuanta mistica) :?iin cea a
lui Arcadie Suceveanu, Emilian GalaicuPaun, Teo Chiriac, care pun lumea rnoderna in genere §i Basarabia sub semnul unei Golgate a suferirrtei ~i a levitatlei deasupra haului. MintuitoruJeste, intr-o suceesiune bizara, dar orqanica in ansarnblu, Mesia, Christosul blind mergind prin grlul basarabean, imbunind §i lnfragezind lumea, Crucificatul, fantorna care bintuie in lumea de azi ce reia dupa coua milenii drumul spre Goigota. Oricum si-ar fncepe drumulfie zqornotos-proqramatlc, fie sub semnul senin al traditiei, fie sub lmperlul cutezatoarelor innoiri formale -, scriitorul basarabean pastreaza mai totdeauna dreapta curnpana a sufletului rornanesc, avlnd 0 viziune a plinului §i rotundului. EI intirzle cu buna ~tjjnta, lnceplnd temerar, dar cu 0 prudenta specifics §i snr§ind cu senmatate §i calm clasicist; e 0 lmbinare orqanlca, prin urmare, fie ca este romantic, simbalist sau expresionist in avinturile sale initiale, ef Sfff§€§t€ neaparat prin a se clesiciz«. Astfel, AI. Robot, trecut prin efefvescenta scoala a simbolismului, i§i limpezeste contururile linsrnului sau eu fire aa acelea ale unui moser cazut in dei(G. Calineseu) in chiar eea de-a doua carte a sa, dupa cum tot in cet de-a! doilea volum este mai eehiHbrat Tn sens claslclst Vladimir Cavarnali, vuleanicul incendiator de zori noi. Clasicismul poeziei basarabene, ca dirnensiune fundamentals §i permanenta a ei, se poate alimenta cu acelasi succes dinfilonul tolclaric, din acela eminescian §i alecsandrian, din acela - mai tndepartat - al antichitiltH latine, ca in cazul lui Petru Stati .. Sincronizarea cu procesulliterar generalrornanesc sau european are de asemenea aspects stranii, fiind aci de 0 concomltenta mornentana, aei Intirziata, aei de 0 interrnitenta pe parcursul citorva decenii: daca poezia lui Alexis Mateevici se pune pe unda celei a lui Oetavian Goga chiar in momentul aparitlei volurnulul acestuia Poezi; (1907), Petru Stati i~iserie Strafefe pentru veae nou

Tncheia protetica a poerielor ... aum r tre" in 1937, iar ooezla UI to revendica in modexpres de '8 e e '60. La fel cu lnterrnltente i~, eAe ~ enta poezta lui Lucian Blaga, in special prin panteismul bucolic, beatitudinea vegetala, prin panism l?i spiritualizarea lumii, asupra poetuor anilor '30 (George Meniuc ~i Vladimir Cavarnali se retera la ea §i in eseuri) ~i asupra poejilor anilor '60 (in special asupra lui Grigore Vieru) ~i a poeplor anilor '70. Ceea ce am putea denumi postsinero~ nism este un fenomen specific basarabean. Nicolai Costenca, Ion Buzdugan, Teodor Nencev, AI. Robot, Bogdan Istru, Andrei Ciurung.a, George Meniue, Magda Isanos, Petru Stati prefera in anii '40 esentele deja bine distllatefrecute prin retortele romanttsmului, slrnbolismulul si expresionismu!ui, ca §i prin ace lea ale c!asicismului rornanesc §i universal. Ca §i in secolul al XIX-lea rnoldo-basarabenilor Ie apartin, in secolul al XX~lea, mari initiative de directionare a spiritului, de rnanlfestare a .rnaxirnului de rornanisrn", de Innoire ldeoloplca !}i estetica de rind cu intretinerea cultulul necHntlt at traditlei: oaca atunci ei impuneau, dupa parerea lui Garabet lbraneanu, spiritul critic, dind primul junimist (Costache Negruzzi), acum ei sunt, prin Constantin Stere, initiatorii l?i promatorii poporanismu/ui nu atit ca doctrine politica §I estetica §i "ideal bine hotarit", cit ca sentiment general, ca atmosfera lntetectuala §i ernotionala, presupunTnd cultul poporului ca vesnic martor ce a rnuricit veacuri lntregi :;;isi-a varsat singel.e pentru a ridica lntreaga cladire sociala :;;i Gultuf regionalismu/ui cultural cu toate plusurile §i. minusurile acestuia prin Nicolai Costenco indeosebi §i al crestinlsmului spiritual, sub mai multe forme de manifestare .. Unor autori basarabeni le aparlin :?i citeva formule narative absolut novatoare: Constantin Stere reallzeaza primul in literatura rornana roman-fluviu, iar Eugen Coseriu prornoveaza, inaintea lui Eugen lonescu, absurduL
v,

t.eqaturlle lui Constantin Stere cu Octaan Goga, cuoa cum observa si George Caescu, sunt expresia unel lnversunarl proarnatice "de a cultiva 0 literature vie scrisa e romani despre problemele romantrnii" st., o, 661 ),. Daca vom cadea de acord cu Eugen Lovinescu, care spunea categoric ca oporanismul e "ultima manifestare din seria estul de lunga a manifestarllor reactlonare oldovenestl" fili ca doctrina nu are consisenta (istoria literaturii romsne contemporane, curesti, 1989, p. 22), §i ca traditionalismul te 0 forma avansata supertoara a poporasmului, am Indrazni sa afirmam ca literatubasarabeana aduce corective importante estor spuse categorice, vazind in traditie 0 odalitate de rezlstenta §i supravletulre, Flreste. scriitorii basarabeni nu au mers ar pe un singur drum, fie acesta singurul tater de siquranta, Plna in 1941 in 8asaoia a aparut, dupa cum constata un croear literar al timpului, ,,0 literature dmarntca, ~ distincta nuanta de lupta, de otensiva, egenerare a unor lacune invechite, 0 litea ura de sfirtecarea tuturor draperiilor ce copereau dreptul la 0 existenta onnrablla in rnversul llterar al provlnciel nistrene" (Sergiu "'atei Nica, Marile perspective ale literaturii eserebene, in rev. "Viata Basarabiei", 1941), calai Costenco incepuse, vulcanic-sentimental, dar pastrind blazonul clasicismului, sub pavaza relncarnarnor lui Goethe ~i sub '1fluenta sinceritafii baudelairiene, obsedat oe frumosul libertinaj al lui Serghei Esenin", George Meniuc §i Vladimir Cavarnali reprezentau, la acea ora, poezia de retlectie filozoflca, Vasile l.utcan descoperea "frumusetea taouta a cimitirelor basarabene", Pe alte doua faga§uri - pe unul elegant, prins in forme pline §i simbolice,. pornea Bogdan Istru, adeptullui Maliarme §i Paul Valery, iar pe altul, .dkmisiac, mai sincer, mai intregltor ~i care se ridlca de la pamint direct la cer"se indemna Teodor Nencev, care privea pronia basarabeana prin ocheanul tulbure al unel rezerve personals. Peisajul literar era Tntregit cu diferite reliefuri §i nuante de Dominte Timonu, modelator de alt destin

decit cel basarabean, Olga Crusevan-Florescu, subtila baladlsta, Dimitrie lov cu neologismul sau ~i cu aspirafia de a exprima adincurile vulcanice ale fiintei, pe care 0 aveau ~i poetii preotl Anton Lutcan ~i Trofim Suruceanu, Pan Halippa, Lotis Dolenga, Nicolae Spataru, lorgu TUDor, Silvia Murafa, Gheorghe Madan, precum ~i atasati de 00zonturtle basarabene Augustin Z. POp, Georqs-Dorul Dumitrescu, Octav Sarqetiu, Codin Negulescu, Laurentlu Fulga, Radu Popescu, Constantin Virgil Oheorqhtu. in ciuda eclipselor §i golurilor ce S-8U instau rat dupa 1941, Iiteratu ra basarabea na §i-a pastrat identttatea prin cultuleticului §i sacrului, ca §i prin spiritul baladesc, reluat pe linia falclorului, a lui Cosbuc, losif, a cerehistilor de la Sibiu sl a lui Marin Sarescu, prin sincronizare tacita cu qeneratla Labis §i punerea depllna Tnconcordanta a poetilor din anii '80 cu optzecistii postmoderni din Romania, Din literatura rezistentei basarabene face parte §i poezia sau proza exilatilor Paul Goma, Andrei. Ciurunga, Sergiu Matei Nica. Poezia inchisorii, pe care au scris-o Radu Gyr sau poetii basarabeni ai generatiei 1935 (Andrei Ciurunga, Nicolae Coban, Sergiu Matei Nica), este poezia unui univers at suterintel care, tlreste, se inchide in sine intr-un fel autarhic: lumea spsctrala de dincolo, reducindu-se la negativul ei, genereaza un soliloc amar dominat de ideea fixa a osindei asumate sau respinse (este de fapt 0 stare cornplexa, paradoxala de acceptare resemnata - respioeerea terma a conditiei de judecata). Este 0 paezie prin definilie existentiala. inchiderea aceasta psihlca Tntr-o rostire rnonornana, persuasive duoe tocmai la 0 deschidere franca absoluta a tralrilor sub semnul unei confeslonalltati totale §i ardente. Din aceasta imbinare dialectics a inchisului §i deschisului intr-un cerc emblematic al existentei, in care se sutera la limita ce contureaza supliciul - la temperatura morale cea mai mare a caznei, adlca - ies acorduri puternice ce ne tulbura prin ele insele, fara vestminte imagistice alese, Imaginarul pa-

seste in fata realului intemallzat, suterinta voroeste din ea ~i prln ea lnsa.:;,;.L Estencul cedeaza locul, fara nici 0 rezerva, eticu!ui (durerii). Condamnatulla tncntsoare, ca §i sxllatul
in general, se afla, vorba lui Emil Cioran, din

traire sentirnentala. fnchisaarea I-a determinat, asttel. pe poejii basarabeni ai generatiei 1935 sa reactuallzeze - anume in regimul rernernorarf afective - imaginea tocurilor
natale.

Ispita de a exista, lntr-o situatie-limita

care

genereaza - in cazul scrtitorulul - un fel de ultim hatar a\ startt poetice. E! exploateaza, prin urmare, acest hybris al trairil in acelasl registru a tensiunii :;,;.i paraxismului, stimulind un epigonism at propriei suferinte, in poezia inchlsoni trairea monomana in aceeasl cheie a desperarf ~i dorului de tara. se transfnrrna -Ia acest prag de sus - lntr-o

In modul aeesta, dramatic ~i traqic, se astern drumurile !iteraturii romans din Basatabla, care i::;;i iau inceputurile §i se deapan~
din tacerea l?i striqatul suterlntel, din continu itate organica ~i lntermltente, din roua ~ lacrima, din traiecte netede, drepte sau pri poroase §i intortocheate, toate adunate tnsa, intr-un Drum spre Centru - drumul pre destinat fiinte; rornanesn.

Sugestii analitice
Istoria literaturii cerceteaza: - operele literare in succeslunea lor .istortca; - legaturile cauzale dintre literaturile diferitelorepoci; - elementele care dif"eren~aza sau apropie aeeste literatu ri ori similitudinile dmtre acestea; - formele !itarare not, care se nase ~i sunt diferite de eele din alte

Observap! Descoperit: obstacolele!
1. intocmiti pe baza textului a fi~a a numelor de scriito basarabeni, la care face referinta istoricul literar Mihai Cimpoi.

2. Extrageti din text ~i cornpletati spatiile libere eu referinta la caracteristiciale literaturii romane din Basarabia (perioada interbelica)
• tendinta de a se dasiciza; • tendinta de sincronisare cu procesul terar general-tomanesc si cu eel europea
.' '••• ' ••••••.•• ,' ...... ,'~. ~ •••• 4 ~.,., •••••• , .... '.~' •• 4. ~4'.' •• 4 •• 4.

veacuri.
Istoriei I.iterari §1 opere reprezentatlve: - G. Calinescu: Istoria

3. Idenrificati in text si precizati prin ce scriitori/opere se mal festa aceste tendinte ale lireraturii din Basarabia. 4. Ce presupune in cazul literaturii romane din Basarabia pr. cipiul sincronismului, lansat de E. Lovinescu?

literaturii romsne de fa origini pina in prezent;
- E. Lovinescu:

Exprimuti-va piirerea:
1. Definiti viziunea istoricului ~j criticului literar M. Cirnj asupra literaturii rornane din Basarabia (perioada inrerbelica). 2. Pregatiti 0 comunicare, avind ca subiect profilulliterar al ui scriitor din Basarabia, la care se refera autorul in acest fragment! o istorie desdtisii ... Prezentati-o in fata colegilor. 3. Dernonstrati prin argumente de rigoare cii autorul srudii cerceteaza literatura romana din Basarabia in succesiunea ei isror 4. Argumentati, pe baza textelor de critica si istorie literara diate, justetea afirmatiei lui G. Calinescu:
!

fiteraturii romsne eontemporane; - Nicolae lorga: Istoria literaturii romane!jti; - M. Cimpoi: 0 tstorie deschisa a fiteraturii tomane din Basarabia; - Ov. Crohmalnieeanu: Uteratura romana intre eele doua razboaie mandiale ~. a.

tsuxt«

jiira criteriu. estetic, jard a fi critic".

"Critica ~i istoria literarii sunt doua momente ale aceluiu§i pro Nu PQti fi critic fora perspectivii istoricii; nu pori face istorie liten

CUMPANA, SIMBOL AL CENTRARII
(fragment)

Oricine calatoreste in spatiul romanesc - pe [os, cu trenul sau cu rnasina - observa cumpenele de frntina care straiuiesc totemic cimpiile usor ondulate §i marcate micritic de sinquratate cosrnlca. AvTnd doua antebrate asimetric asezate, intre care unul poarta 0 ciutura care se scunda periodic in apa datatoare de viata, iar altul are atirnata 0 contragreutate, cumpana se mi§ca- scirtiind eminescian in vint -intre amint §i cer, intre contingent §i transoendent, flntind locul §i fiind 0 adevarata axis mundi. Fiind 0 urmasa dlrecta a balantei romane amintindu-ne 9i de 0 lnsuslre de capetenie spiritului rornanesc - cumpenire« - ea ste, flreste, 0 cumpana ont%gica. 0 aseenea sernnlflcatie existentiala cornplexa 0 uqereaza §i proverbul romanssc de 0 surrinzatoare adincime filosofica: .Lurnea e un ut eu doua ciuturi: cind se urea cea plina, se coboara cea desarta", lnterpretata §i prin grila acestei ziceri xantiene", curnpana de fintina de pe cimpiile oastre devine un simbal al sufletului rom esc, expus celor patru vinturi ale lumii §i ale estinului. Arhitectul G.M. Cantacuzino si-o I agina ca pe 0 notiune sintetica a Rornaniei: Daca ar trebui sa rezum in sinteza unui scris eroglific notlunea cuvintului Romanie, as tala linie orizontala care ar infati§a zarea nel80rffiurita a cimpiel noastre cu unghiul ascutlt al unei cumpene cu put. [...] Ca emblema uitata a unui "tot" curnpana veqheaza, zeu protector §i iubit al satelor saace [...], curnpana a prins in arabesca ei piezi§8o 0 parte din sufletul hoinar al cimpiilor noastre de zari marine" (Ilie Purcaru, Convorbir; cu ... , Bucure!?ti, 1972, p. 31-32). Cumpsn« cu fintina centreaza, axeaza orizontul mioritic attns de aerul tatalitatii existentiale, care este, dupa 8laga, spatiul-mat aJfiintei romanestl, "lnalt §i indefinit ondulat". [ ...] Alaturi de curnpana cu fintlna apar eele doua marl figuri-simboluri ale spatiulul oritic: p/ugaru/ $i ciobanu/. Cel dintii, mereu

a-

irnbracat intr-un costum dorninat de a bul staplnitor de natura, este chrar 3Q in p ea ma ::;;i apare ca un om allocului carula ii sun caracteristiee statornicia §i neclintirea. EI este infipt in solul tradltie: asemenea stilpului sustlnator de curnpana. EI e eel care sfinte$te tocul. Datul tragic al fiintei lui este infeudarea glasului pamintului (acesta cauzeaza moartea lui Ion al lui Rebreanu). Opusa figurii statice a plugarului este figura dinamica a pastoruiui, care este prin definltie omul drumului. Fixitatli caraeterului celui dintii §i eorespunde mobilitatea firii celui de-al doilea. Pornit pe drumurile transhurnantel, pastorul transcende planul imediat aJ cimplei, ascultind mai cu seam a de g/asu/ zarii, $i aceasta atractle Ii este fatala, caci acolo dincolo de clmpie, "pe un picior de plai" - II asteapta moartea pusa la cale de confratH sal. Sunt, asadar, doua figuri mareate tragic. Aia cum spune Naica, doua principii modeleaza filnta rornaneasca: unul dinamie condltionat de pastortt §i altul static impus de pluqarrt. Este vorba de doi factori cu adevarat antinomici care polarizeaza sufletul si-l deterrnlna sa se deschida spre primejdia pustiirii. Pastorul §i plugarul ar intra intr-o vraiba apriga asemenea aeeleia bib lice dintre Cain §i Abel. "Tot ce e nostalgie §i libertate, preeizeaza Noiea in Jurna/ filozofic, tot ce e sete de zori noi - spun unii - tine la noi de sufletul pastorutui. Dar a trecut peste noi sufletul statator al plugarului §i l-a pustiit, are sa-l pustliasca. Suntem tara lui Cain, in care Abel n-a murit inca de tot. Dar va veni pedeapsa lui Dumnezeu, si-l va rnatura pe amindoi, pentru ca neamul lor sa creases biblic, dincolo de zarlle lumii". Statutul ontologie al Universului se constituie sirnbollc, in concspjla rornaneasca a fiintei, din modul contemplativ al clobanului Miorilei §i modul aetiv al rnesterulul Manole, flu de plugari §i pastori consacrat §i sacrificat creatiei - deci §i toate figurile mitologice rornanesti sunt marcate tragic - de a se contopi cu eternitatea. [ ...]

!..

, \Ii

(E

BINE

sA ~TITI!)

uge tii analiti ce
Observafi! Descoperi

Eseul "Cumpiina, simbol al ceniriirii" Jace parte din volumuZ "Cumpana ell douii ciuturi" de Mihai Cimpoi. Correa este des-

. ob tacolele!
textului

Cititi individual fragmentul ~i norati pe marginea urmatoarele semne conventionale:

pre Jiinta romdneascd si a aparut in. an11.12000, Ia
editura Augusta

(+) -

din Ti-

misoara.

un enunf noU.pentni tine; (-) - un enunt cu care nu e§ti de acord; (?) - nedaritiiti; comentarii, intrebiiri; ( I ) - un enun! care fti place eel mai mult

Exprimaii-vii

piirereal

1. Ce impresii v-a produs lectura fragmentului? Discutati pe marginea celor notate in timpul lecturii.
2. Ce calitati ale textului capteaza atentia dtitorului (a voastra)? Utilizati in raspunsurile voastre §i sintagmele urmatoare: • prcfunzimea problemei abordate; • originalitatea viziunii asupra problemei; • modul de tratare a problemei. .Intre cunoastere ~i
cumpanire Eminescu pune un semn de identitate. Un desen infati~eaza Tn acelasi plan omul 9i clntarul, suqerindu-ne gindul ca omul e 0 fiinta

Argumentati-va parerea.
3. Definiti problema abordata in eseu !iii natura ei.

4. Analizati eseul respectiv din perspectiva urmatoarelor particularitati caracteristice speciei date:
• fantezie, asociatii lib ere de idei §i de imagm" • caracterul expresiv al stiiului; • ambiguitotea limbajului; • libertatea de a piitrunde tot mai muit intr-un domeniu al ipo-

curnpanltoare, ca e
constiuit din mai multe cumpene cunoscatoare: .Urechsa e cintarul sunetelor. ochii - cintarul tactului, mirosulcumpana chi mica a eternentelor, gustul idem. Creierul, cintarul lntelesulul." (Mihai Eminescu, ms.2275b). ... Clntarul creierului ar fi curnpana suprema, adtca cea care aduce In stare de sinteza ~i deci de echilibru ce!elalte cumpene."
(M.

tezelor:

5. Cititi integral eseul. Imp<1rtiti-vain citev a grupuri si continuati discutia pe marginea urmatoarelor teze/ reflectii ale autorului:

a) "Cumpana de fintina de pe cimpiile ncastre devine un simbol al sufletului romanesc, expus celor patru vinturi ale lumii Si ale destinului", b) .Plugarul este fnfipt in solul traditiei asemenea stilpului sustinator de cumpana. EI este eel care sfinteste locul."
c) .Pornit de drumurile transhumantei, pastorul transcende planul imediat al cimpiei, ascultind mai eu seama de glasul zarii".

6, incercan sa descifrati intr-o discutie coleetiva semnificatia titlului dat de autor eseului - Cuttipiina; simbol al centriirii.

Cimpol)

Constantin

Noica

Constantin Noica
INTRODUCERE DOR
Clnd vrei sa arati ca no spu em a cava prin euvintele noastre ~I ca as elba rornaneasca are dreptul sa funteze In lurne, te qrabestl sa invoei euvintul dor. Dar indata, apoi, te euprinde sfiala. Cum sa mvoci un lucru atit de stiut :.;;i e spus, de vrea suta de d ani incoace, lnclt probabil s-a vidat de arice sens, daca nu eumva s-a tncarcat de toate nansensurile? E zadarnie sa intirzii asupra euvintelar, uaca deseoperi ee stie toata lumea. ~i trebuie sa ceri iertare zeilor bunului-gust, ea sa mai poti spune un cuvint in aceasta rnaterie, sau zeilor gindirii exacte, pentru tot ee e vag, insesizabiJ §i de neiertat sentimental, in contlnutul cuvintului dor. Dar nu despre dor in el insusi va fl vorba, o cllpa, ci despre torrnatla sl functia lui. Oricit ai vrea sa ocotesf euvintul, nu §tii bine cum se face ea dai statornic peste el, sau peste lectla lui, in ratactrile prin lirnba noastra. Sa lectia lui este de asa fel, inclt te intrebi caca orice adincire in aceasta umba, spre a nu rna; vorbi de oriee ratacire, nu reprezmta pi'na la urrna 0 sirnpla "introducere la dor". Sa presupunem ca asa este §i sa luarn de la dor numa: CIt ne trebuie, spre a nu rna; vorbi rnulta vreme despre el. Idealul ar fi sa nu mai vorbim defel. Grecii nu aveau termenul de iluzie, s-a spus, §i niei nu aveau nevoie de el, pentru eel in ceasuJ Jor plin, tot ce era esenjial pentru ei state a sub semnul iluziei. La fel :.;;inoi cu dor. Prin torrnatla sa, dor are in el ceva de prototip: este 0 alcatuire nealcatuita, un intreg fara parti, ca multe a1te euvinte romanesti cu inteles adinc §i specific. Reprezinta 0 contopire, §i nu 0 eompunere. S-a eontopit in el durerea, de unde :.;;i vine cuvintul, cu placerea, crescuta din durere, nu prieepi bine cum. Admirarn - §i pe drept cuvint - in limba qreaca §i germana capacitate a lor de compu-

Constantin Noica - eseist, filozof, 24 iulie, 1909 - se naste in Vitanesti, judetul Teleorman. 1931 - Iicentiat in filozofie 1a Universitates
din Bucuresti,

1938 -1941-

studii de specialitate in Fran-

ta si Germania pentru scrierea §i sustinerea tezei de doctor. 1948 -1965 - este supus de regtrn tacerii, i

se stabileste domiciliu fortat, ulterior; condamnat Lainchisoare pe un termen de 25 de ani. din care se afla in detentie §ase. 1965 ---:1975 cercetator principal Ia Centrul de Iogica al Academiei Romane, Dupa pensionare se retrage la Paltinis, linga Sibiu, ultimii ani de via~afund cei mai rodnici sub aspectul creatiei, editind, practic, anual cite un
velum,

Este inconjurat de

0 echipa

de discipoli de cer-

tii vocatie, pinala stingerea sa din viata, la 4 decembrie 1987.

Opera (selective):
- Mathesis sau bucuriile simple (Prerniul seriitorilor tineri pe anul 1934); - Rostirea jilozojicii romhneasdi (1970); - Creatie sifrumo« fn rostirea romanea.sai (1973); - Eminesai sau ginduri despre omul deplin al. cuiturii romiinest: (1975); - Sentimeniui romdnesc a.ljiintel (1978); - Povestiri despre om (1980) ~. a.

Dare. este undeva 0 zona pe care ne gindim 5-0 numirn. urit. chiar Tn cuvintele ce s-au impus vorblrli.§i in mai toate eele despre . din doua euvinte de sex deosebit.im intotdeauna. fireste. Sirntlm limpede. nazuire. care ar putea fi Sucht.spre a a numi doer in plan afsctiv.i durere. ca este in joe 0 alipire. lntr-adevar. (Pleci aci. a zidi. daca nu poti avea fantezia sa vezl in Sueht pe such en . de a da a . nu 0 eompunere. cind te apleei peste universul din care face el parte.§i obtinea un al treil. Cuvintele noastre bune. sau atunci subspusul §i presupusul euvintului? Este in oriee eaz un fel de cimp al cuvintului. 0 noua solicitare sptrituala. Sunt formate fara 0 eununie extsrioara: am putea spune "din cea neispitita nunta". prin Sehnsucht. care ar avea tot dreptul sa extinda asupra eulturii umaniste 0 teorle a clmpurilor. dar el spunea "philoneikia". port §i eu ceva nerostit in spusa auzita".i du~manie se exelud. $i la fel face limba qerrnana. . pare a-1i spune cite un cuvint. care e tnsa §i cautare §i neqaslre. chiar cu eele opuse ea sens: prietenie :. laolalta Tntelesul? Este. desavir$i chip sau inchipuire. daca nu din mai multe. in eazul dorului. provizoriu. care-tiles inainte . urit. Daca un gree antic ar fiin sttuana de a traduce pe dor. paUma de Sehnen. cum este si placers §. Sau a ie§it 0 ineordare noua. de la imprejurarea ca un fapt sta sub 0 lege. sub atita substantaqata creata. §i eu aceasta am putea vorbi un limbaj mai apropiat de eel al gindirii §tiintifice.0 zona in numele carets cuvintul face apella tine. de dor. cum vom vedea indata. lipsit de oriee subtilitate linqvistica. te-al fi asteptat sa se ajunga aei la sincretism. "Oeupa-fe §i de mine". pia cere de alta. de adversitate. la care nu ne gind. nespusul. desi zona are din plin :. ne suna prost. Sinteza reprezinta la noi 0 contopire. nascut ~i el. Este simplu §i siqur. lucrarea. ca individualul este totusi expresie a generalitatii. Dar toemai aceasta insearnna zona de dor a cuvintului . "spun §i eu eeva. Cu atit mai putin cautare de neqaslre.smteza specifics". sublntelesut lui. Sub atitea tntluente. adica la 0 armontzare exterioara. ~i aceasta se vede !impede in cuvinte §i in prototipul lor.Literatura d. atit de larnuritoare in csalalta jumatate a culturii. facerea §i tacutul. ba chiar ele. ispitire. subtil semantic. Ie allpesf unul de altul. un dor nou. N-avem geniul eompunerilor. A§a tacea el eu a multirne de euvinte. §i scotl un al treilea. din cea neispitita nunta. §i cine stie cite altele vor mai veni sa ne cheme cafre ele. Dar este acl 0 contra parte. §i sa spui atune. a tsun. mai dsqraba decit la 0 armonie noua. a dura. Ce sa fie zona aeeasta? Este. laolalta spusul. sau poate mal ales el. asadar ea orlce fapt dat gindirii deschide cu el un cTmpde generalitate loqlca. in1elesul lui.ea euvint. Acum sa aratam care e functta lui. . dor. dincolo de sernnlficatia euvintului. Nu se lntlmpla asa numai eu cele ale frumosului. Este virtutea noastra de care vorbesc istoricii culturli §i ai artei. care ne vine din toate partlle lumii. nu sunt formate sub cite o cununie. Aproape in to ate euvintele mai de pret. spunem dar. sfir~j. in sinul carora se petreee 0 cuplare a individualului eu generalul. dar mai ales se intimpla 'cu eele eareexprima creatia. pe care vom ineerea sa Ie invocarn de aeum inainte -./ boala fara crezamlnt').. ar lua durere de o parte. cum ar fi: taptura sau intruchipare. a ceut«. into cm ire. ca un fenomen originar in 10giCa. pline. a savir$i. a XIl-a nere.creatle §i frumos". ca se obtlne Tn cuvintul german: ceutere de negasire. aeeea ea In orice eompunere staruie un anumit meeanieism: iei doua cuvinte. §i ar spune: placere de durere. eu mid exceptu. ea de pllda in de-Iege-datatoriu §i maregraitoriu. sunt §i' eu 0 taptura mai deosebita a limbii. dar. Exista un fel de cimpuri logiee.1un sens logic. urit. aica iu ire. oare. Noi nu spunern placers de durere. prieteniede du~manie. ca propa$ire este pro-pasire §i bineiecetor este bineA§8 stau lucrurile eu tormatla cuvTntului dor..) lar la fel se l tacator. A iesit insa 0 armonie noua=spunem noi §i 0 spun ~i altii. se va Intimpla pares §i cu eele ale uritului ("Oh.

. lar daca denumim inca o elipa ~ pina ee va veni eineva sa taca a ootnvtta teorie a cirnpurilor ~ prin . $i atunci. lntr-un sens.este totusl loc pentru 0 "ntelegere mai intima. " . cum sunt cuvintele rornanesti de care arnlntlram.. un enunt care fti place eel mai mult. stai in fata cuvintelor. ca oameni. . • esre 0 oldituire nealciituitii. In zona acsasta a cuvintului. In fapt. Wl neclaritdti. Caci. fiecare cuvint susclta un clrnp. unde apa sa pe esimtite plaoerea in durere. .poats vorbi acum de cimpuri sernantice sau de cirnpuri pur si simplu. iar daca ecuatla de cimp e simpla la eele mai multe dintre eie. cornenrcrit. este vorba de dureea de-a nu putea spune cava fara rost. rornan-francez. Gasiti In dictionarele bilingve (rornan-englez. tasclnatla. fiecare cuvint e 0 duere. asa cum fiecare carte era . luaiuii ca publica prima edifie a Jicii romiuieasca". cum stai in tata doru!ui.~. cartea este reeditatii sub titlul "Cu- · · · (-) vfnt impreunii despre rostirea romdneascii". _ . fntrebdri.. 3._ Dar. suntem tiinte purtatoare de orizont. sa te lntrebi: este buna nedeterminarea aceasta? 8-0 sporim? 8au sa-i risipim magia? . ~.da. Discutati eu colegii asupra celor notate pe marginea textului citit. dupa yorba poetului..~. un fel de /ntroducere fa oor. ceva in psa aceasta de identitate desavir~rta a cuvintu u . obstacolele! rman-gerrnan. este pentru ca tunctla dorului se doveceste cu adevarat suqestlva pentru 0 asemenea tume a inceputurilor. Daca lucrurile acestea ar putea avea sens dinCOIO de planul afectiv. dar §i tare aproximative.0 boala'" invinsa"." " . asadar.. (E BINE SA~TITI! Constantin Noi"Rostirea filozo- ~ in 1970. Extrageti din text definitia cuvintului dor si completati spa-pile ibere dernai jos: dar 1. . sa nu e lasne de gasit la eele citsva care fae aurul limbilor. In ce masura echivalenrul tradus cuprinde multltudinea semnifiariilor cuvintului dor? 2.~~ ~. Sugestii analitice Obsenlatil Descoperiti. stiutoare §i nestiutoare.t ads ara . Eseul "Introducere la dOT" fate parte din acest volum. unds nu incape intotdeauna eomunieare. traducerea cuvintului dor. - (?) (I) - enunt eu care nu esti de acord. Cititi individual textul si notati pe margine a lui In timpullecrurii urmatoarele semne conventionale: (+) . Caci noi lnsine. sigure. -. dure ea cuvintului de-a fi §i de-a nu fi cuv.. ca §i la cuvintul dor.~zonade dar" aceasta margine din jurul cuvintului. . in sonsul orizontului pe care-I pot deschide unele cuvlnte.un enunt nou pentru tine. Ulterior (1987).' . In functie de limba strama ce 0 cunoas"P.S-o risipirn tara grija: magia el nu se currna. rornan-rus). ~~ .

ca textul lntroducere la dar este un eseu: b) literar. eli accente de neliniste. a expresiei ermetice. "Gen al genurilor" (Nicolae Balotii). Desprindeti din text punctul de vedere al lui C. c) social. a~adar. Analiza? stilul eseului §i pronuntati-va pe marginea urrnatoarelor caracteristici ale lui: • sirnplitoiea. 8. desprinsa din text.. plaeere. • prezenta (absente) neologismelot. crescuta din durere .a epuizifrii lui. • semnifiauis: (junctia) acestei notiuni.. iteratura ~----- d. 5.. Ce intelege autorul prin "zona de dor a cuvintului"? Comentati mediratia lui pe marginea acestei expresii.. • presenu: (absenta) expresiilor figurative. Reveniti la definitia cuvinrului dar. aspiratii etc.pro" sau "contra" afirmatia: "s-a contopit in el durerea. Ce concluzii pureti trage? . liu: exagium= "greutate. " 4. Autorul incadreaza cuvintul dar in categoria vocabulelor privilegiate ale Iimbii romane. s-a constituit din puterea infinita a poporului roman de a cristaliza intr-a expresie (intr-un cuvint) 0 tensiune sufleteasca complexa. ca oameni. o inteiferentii de lirism §i refiexie". durere. diverse reflecru sau tratind un wbiect fara pretenp.. De ce? Gasi~i in text argumentele de riga are.cum sunt cuvintele romanesti de care amintiram". a XII-a Exprimati-va piirerea! Eseu (jr. eseul este un "gen semiliteror". dar §i tare aproximative. Noica referitor 1a: • modul de alciituire a cuvintului "dar". Orina Petrct.Afirrnati sau infirmati a) [ilozofic. 7. Argumentati-va optiunea. dupa C.j). ca eseul lruroducere La dar este 0 interferenta de 10. essai="meer- care". la intersectia structurii imagistice§i ideologice. tens iune "). (A. ~i cornentati-o. suntem fiinte purtatoare de orizont. Opera grupind 1. Alegeti si comentati din aceasta perspectiva citeva creatii populare (cintece. stiutoare si nestiutoare. 2.) in care apare motivul dorului ~i sustineti cu argurnente . Relationati eseul lui C. Cornentati afirmatia: "Caci noi insine. Cimpoi. dragoste. Marino) 6. de unde si vine cuvintul. 9. un fel de Introducere La dar. sigure. cu placerea. Noica. balade etc. Noica cu eel allui M. Cuvintul dar. Demonstrati lirism ~i reflexie. 3.

se retrage Tn larguri enigmatice. §i parca apele sarate ale marll 1m! spala unele rani sufletestl de mult uitate. tara luna. Ultimul vagon 1965). lml readuc melodia unui cintec tinguios. In tata mea. Se zbucluma. eercetator stiintifie la lnstitutul de Limba ~iLiteratura al Academiei de ~tiinte.i. m special din literatura rusa verne. Tnsa noi. ameninta malurile stravectu. T§i zdreleste valurile napraznice de bolovani. 1939 . 20 mai 1918 . Preludiul bucuriei (1988). Au trecut citeva saptarnin: de cind rna aflu pe aeeste plaiuri de-o trumusete aproape salbatlca. a- tatii din Bucuresti. in stepele Bugeacului. Nici n-ar sta bine sa-l pastisez pe Dimitrie Cantemir in ale descrierii... iar nostalgia rna poarta in dspartarl . apoi revine.Armonia". i~i debutul literar in face presa cu poezia La tara. neogoita §i tulburata. 1934 . ard lumini pe catargele abia desluslte. [n fiecare sears aseult vuietul profund al valurilor neastlrnparate. 1937 . . eseist. marea sa framinta. Capriciile unui zeu ca Neptun. in stuhariile de tinga Muncestii copilariei mele.sarmatlce": pe rnalur: dunarene.i in alt sens. descatusate Tntr-un tumult ingrozitor. §i nicidecum nu ma pot deprinde cu ele. Marea se zbuciurna . putem vietui "in lini:. dra- marurg.elev in clasa a IV-a la Iiceul "Mihai t. a facut mai multe rraduceri. Mi-au venit Tn minte alte imagin. de Ire Erninescu" din Cltisinau. se inscrie la Facultatea de Litere ~i Filozofie a Univerrevista "Cadran". . numai cu llcurici zburind Tn intunerie. a. Proza ~i eseistica .te :?i fara minunile marii. aruncindu-se cu muget peste faleza.elor (1959). pe 1armul acesta abhazian. in puterea unei nopti de vara. Iucreaza redactor-set 1a Cornitetul de radio. 1969) ~.se 113§te In orasul C~iIlaU. unde-si publica versurile.Licurici". eititorule. irosit ca ntste frunze de toamna pe drumurile intortocheate ale vietii . : larbo: fiat.. redactorsi sef de sectie la mai multe publicatii periodice. poznele sale cu tridentul sunt captivante pentru ca.'Constantin Noica )- George Meniuc MAREANEAGAA Nu te speria. . orl cum a fost deserisa. Forte urtase. "Pagini basarabene" . marea. Toamna ui Orfeu (1983).. Disc (microroman.latori ~i demne de lnsplratle pentru rnarinisu.. Ploriie dalbe (1979).in timpul celui de-al doilea razboi mondial se aflii la Moscova.. ocrotlt de muntil gloriosului Caucaz. in codrul orheian. de alta natura :. lmaginea in arta (1940). 0- o ~ti u- George Meniuc - poet. ca un titan Tnplina zarnislire. Tnimensitatea beznel. prozator. ofteaza. remea letului (1969). Opera: de Culegeri de versuri: Interior cosmic (1939).susrine examenul de bacalaureat.se stinge din viata. 8 februarie 1987 . Dorul de locurile natale imi isca imagini §i ginduri mult mai importante decit pastelul zugravilor entuziastl. acestla din lunclle Bicului. n-am de gind sa fac mentiuni estetice despre felul cumeste. Ulterior publica versuri in "Revista noas tra". i- a :e. unde activeaza In calitate de redactor al ernisiunilor radiofoniee in limba romana. Bseuri (1967). se-nslruie c1teva salupa de pescari. .elaboreaza u: RelI1tors dupa razboi la Chisinac.

Cit din a lui faptura de-abia se vad obrajii. Amicii n-au depus nici un efort sa mediteze asupra privelistilor exotice. tnsa.zapszi de doua iemi". erau singura ocrotire Tmpotriva invaziilor nordice. ooata cu viata in vesnica sehimbare. §i ninge. eu toate asprimile unui trai primitiv. cind soseste posornorita lama". intr-o calatorie de iarna. stropite eu laerimi... . cum afirma ei -n§i!ji.uura d. trebuie sa se retraga in padur! si durnbravi. mai senine ~i inchegate. cu toata mirozna de tarina sub copitele caller saloaucl. Ceea ce iti vine acurna in minte.. poate dura numai 0 perioada anumita. atunci 0 intelegem conditional crept element al mediului in care se naste opera de arta.. nefiind inteles de nimeni pe aeele meleaguri salbatice.. pentru ei. aproape cuprins de groaza. 9i totusi amicii nu descopera alteeva in serisorile lui deeit marea-i tristate.Poetil. in vagauni se afla straturi inghetate. batr7nullstru. cu ger ca foeul.. "cit mal adie vintul racoritor al verii".Val. Asa sa fie? Depinde cum e Inteleasa singuratatea.I H. poezia Ii era singura mTngiiere. ninge fara contenire. Aproape doua mii de ani in urrna Publius Ovidius Naso a fast osindit sa-~i duca arnarnicul surghiun intre neamuri sarmatice. Daca Ie scapi starlle surletestl. imaginile . De spaima se-ntioers salbatice/e ginJi! $i barbarul fmbraca nadragi $i piei informe. ineditul. Nimic nu trebuie sa te sustraqa de la lucru. spre a nu fi pierdute. cit prietenilor intru ajutor !iii indurare. au timpul se decoloreaza. Poetul a fast nevoit sa Ie raspunda ca trtstetea lui e intr-adevar plicticoasa.. ca 0 datorie neachitata. ea niste umbre mute. ehiar in sinquratate fiind. Arta de a iubi. a XII-a narea. care. trimitindu-le in patrie. nici nu s-ar fl potrivit aeeste priveli~ti de existenta reala in mijloeul patricienilor eu fascinante mituri §i idoli inchipuiti. Du- . Aceste ginduri imi vin in preajma stihiilor descatusate ale Marii Negre. in adtnc de noapte marea vuieste §i geme . gindurile. fiindca se tot repeta. si-n vas fngheala vinul De-I scali in b%vani. cu tot vuietulrngrozitor al marii. ~i dirnpotriva. Mai tirziu iti pare nespus de rau ca ai lasat sa-]i treaca frarnlntartle sufletesti asa. in aeeste margini de pamint marele poet i§i traia anii din urrna. un non-sans care miroase a pestera aturnata eu tarnlie. $i-n loc de-a soarbe spuma. la Roma alintata de soare §i bucuriile VietH. epistole adresate nu attt nemuririi. descrise atit de concret. nedindu-le permisul de hbera trecere pe tarimul artei. stabeste. de tot ce-a creat §[ creeaza spiritul omenese. EI a seris epistole in versuri. are nevoie de prieteni §i rnai ales de 0 intelegere sufleteasca. sl ele se cer exprirnate imediat. cu toata suflarea Ghenarului minios. Am fost si eu pe meleaguriJe dobrogene. Daca e tuata ca indepartare de evenimentele vietii. Dar pfna $i prin blana da gerul in putere. §i ajung la incheierea ca poetul. Ceea ee n-ai fixat acum in seris. §i fulguie. Dar sa-l auzim (in talmaeirea lui Hasdeu) elegiile amare: . Vin altele. ca in decembrie sutla vinturi turbate. devine un fel de balast pe seama con§tiintei tale. stratifieate-n sediment. pastrind Figura oalei. daca sinquratatea e neeesitatea unei "Iini!jti" in timpul procesului de creane."' i . unde parasltut §i instralnatu: latin avea impresia ca barbarul este el insusl. Se zguduie atuncea din temefie po/ul. maninci bucati de vin. ~i de asta prefen1 inallimile in arta ale operelor lui precedente. in acest caz sinquratatea nu-l decit 0 izolare absurda. la Pontul Euxin. i~i pierde prospetlmea. se tinqule poetul. Trebuie sa spun ca nicaieri n-am dat de 0 clima mal capricioasa in solitudinea asta nocturne iI aud pe atrinul Tacit vorbind: . Heroide/e. adlca in singuratate". e prea rnonotona.nsti sa nu Ie mai traie§ti a doua oara cu aceeasi intensitate. . dar el 0 imparta!je~te unor persoane diferite . aduse de crlvat. $i te cuprinde groaza cfnd sloiuri cristaline Se-ncheaga printre plete $i se ciocnesc eu frearnat L-a capului miscere. cum sunt Metamorfozele.. Aici a vazut poetul Cel Ursa Mare §i Ursa Mica nu se cufunoa in mare niciodata. $i pufberea de gheala pe barba scinteiaza. arderea ta tauntnca.

o . barbarul rape$te putina-i avufie. maclndu-ma eu dinarnismul lor. de partea aceluia era §i dreptatea morala . a luptat eu dirzenieimpotriva . Vestind a lor sosire sageli1e ee zboara $i rijm1nlnd drept urma pamlntul despuiatf Taranii tug departe. n-ai hodina pina dlrnineata. mineat de ruqlna. pe care C8-n vedhime Sa serie un Aeontiu cuvinte de iubire .. Se vede cEinatura. razbolntce peste Istrul prins de gheata. atitudinea dirza. oameni ealari §i as. Nici fierbe mustul dulce in naltele basinu. auzi cum ra vintul a pustlu.. nimice~te Tot ee nu poate duce. dar !iii cu arma-n mfini a parasit cetatea. Lemnul crapa §i incepe a putrezi. Pe-a /strului lueioasa 9i matllrata eale Calari pe eai selbetic! vrajma$ii yin tncoece. cind se hotara adesea ca paqubasul sa se incaiere eu prlcinasul. dar nu e zi sa fie ceva constant in firea eaga. pe care 11deolama in tata ba~tina~ilor uirniti.aspra: crlvatul ohiar i:?i face de cap. . ml-a tret n minte. muftiora. privind au desperare In urma lor ogoare ce n-o sa Ie mai vada. fiari de tearna In suflet. . r§i rta de colo-colo viseolele. din cetatea lui de exil. nici judecata aborigenilor. On Tornis. lasind cimpia prada $. ruinsaza puterile suflete~ti. Singuratatea. eind Pontul §i Dunarea spumlnda De iarna-mbra[i§ate prin pielita de gheata. $i turme. Traia in vesnica neunlste. se due sarmanii. are somnul. nu va produce decit taroa. e spairna De $i nimeni nu cuteaza pe cfmp $i.. natura asta vltoroasa. sunt zile negurile se agata de crestele rnuntilor ini. Ani intregi se spulberau In singuratate. e in stare sa pastreze unele tipare mai esene pe 0 vreme lndelunqata . lrnpusa. in primejdii de tot felul. Aeeste ineheieri le gasim in Tristia. cauta sa-l lamureasce provernenta.zice Ovidiu. Cind se lasa noaptea. . ramine sterp parn'ntu· sa traga brazde. Apo: invata cuvinte barbare.. de tapt. §j cu prilejul rnorpl lrnparatului August serie in limba getieB un poem. tot ce nu vrea sa duea.ata ~i nu numai martar ocular a fast.. De nu mal vee! pe barbari.Chiar de-i fertil un ogor. in care iili due traiul de toate zilaie atiseminlij telurlte la limba §I port. Mi§earile menilor aiei sunt iuli. doboara. daca nu e arat tara preget.te. poate sub presiunea unei imagJnatii a nellrnsnte. Ji-a 1858. daca harca e departata multa vreme de valul ei obi§nuit". Ovidiu. de se cutrernura casa. Nici desfatatul struguJ nu cresto-n umbra VI ei..Atuneea dar."Ta~entul. iar teeele batrinesti gra. izolarea tortata. sunt zile cind §i toama ploile galagioase. telina uitata. $i tocul ce se 'nalfa din §ubrede colibe Caci barbarul apr/nde. tier supsese Din ierburi uciga$e un sue Invealnet: AiGi $i-n timp de pace tiuboiut ne-ngrozet. §i cine prin folia bruta iesea Invinqator. ?e due. surpa. $.. ca sa ia parte la multe lupte crineene cu navalitorii de la mtaza-noapte. in saracie. $i saracia toatat Apo! pe robi Ii leaga cu miinife /a spate . sto/uri de vietime sucumbs sub sage.. ca ili arta de altfel. 0 ilme de leqende si int1mptari fantastiee am t auzit povastindu-se pe aceste plaiuri dure. Tot ce-e putut sa strlnga siiteanul eu sudoare: $i earele. poetul a st nu 0 data martor ocular al navalirllor incraznete..iesc de lupte inversuteo impotriva misailor §i eelor nedrepti. scaieti sl I ciulini. ma La virf ineTrligata. Insa.. pierde mult din puterile sale vechi". Glndurile Imi zburau inca pe atunci la diu sl.af care. cum ar fi dorit-o amicii de la Roma . De la inceput nu l-au placut obiceiurile pamtntulur. tot un fel de raspuns indirect la reprosunle estetiee ale arnicilor sal exigenli de pe cele sapte coline ale Urbei. Calul ce-a stat prea mult in grajd 0 sa alerge anevoie ~i va rarnine cocas. ele prezinta. te Dunarea inghetata am vazut cum trec t-lncet carele tarane§ti. $i asta cu uasprezece veacuri dupa moartea lui Idiu. nici trlnta §i batala cu purnni pe maidane Tn timpul jocurilor getiee. Poetul nu se poate Irnpaca nicidecum cu sterilitatea in viata. Tn starea asta de lucruri arta nu putea Izhucnl cu zvapaierl exuberante.arnorteste..' Un pom nu se zare$te. trezindu-Ie 0 puternica irnpresle.

$i nu de-aceea oa aminte sa~mi aduca de prietenii me. te simti incintat. In departarile noptll. a izbutit Insa nu prin opere epice.. silindu~ma sa ma gindesc la prietenie..li. in rargul. EI rrearnata semet. $1 fie ca stejarul din cimpia /arga. E' de mirare. el a izbutit sa invinga Incercarlle singurats. Dimineala tntr-o padure de pini. la aprinsul zorllor. Astfel. are nevoie de prieteni §i mal ales de a intelegere sutleteasca. Stejarul din eimpie. in tosnete vesele de frunzi~ intuneeat. in sfir§lt. aneorate. a furtuna nu stiu. neobtsnutt de sincer §i confesionaL Oare se pot incumeta mulli a pretinde la asta? Greu de inehipuit. ramura am rupt. cum sunt neeesare vietii aerul. cum vedem. a parnlntestilor minuni.nire a frunze/or sale pe taata viata. spre a fi. sa sc/ipeasca singurafic.i solemna. cind cineva respinge aceasta intelegere. se contureaza niste corabll singuratice. padur] ingindurate. sublirna ~i rnaiestuoasa dimlneata. in Louisiana.i. Savitki. etite de vesel sa to§neasca din frunzele sale. Marea toata se stravede in lumina §i te farrneca toata. Cind fulqera din bolti §i se llurnlneaza Intunerieur noptli pe 0 cllpa. Se simte a ploale. asemenea mie.. in noianuri. Creanqa au fast marl prietenL Cind a murit Emineseu. Exista 0 comunitate intre fauritorii de arta. ecoio. apare atit de calma §i. Fulgere mi§una lntens. a ctescut stejarul aeesta. cefurtuni i-a fast dat sa sufere 0 noapte intreaga. Co'aborarea lor. in care ur§ii sunt creaf de K. A renunta constlent la aceasta comuniune rodnica lnsearnna a renunta la multe ..ou . rs tel sale vitregi. Gin~ durlle se cer marturisita. Repin. inte!egerea asta sutteteasca e tot atit de necssara unui artist. . fiindca eu n~a$ fi in stare. cind inima surda la bucuriile §ii durerile aitora se pretinde generoasa.:lUra cL a Xll-a Walt Whitman. sotner in ctmpie. Marea e stranie.. in vese/a fo~. ci prin IirismuJ sau elegiac. im. e eeva ce se petreee in adineuri. noduros. era neintrrnt. lit .. apare lntr-o maretle noua. tara tovara~i.Puskin pe malul ms. Ovidiu a fast lipsit eu de-a sila de comuniune. Vestitul maestru I. dar nu te intrebi prin ce zbucium a trecut. In departarl scapara flacari zigzagate. Ie asoulta vorbele furioase. Creang8. izbucnind in intunerie dens. prea bine §tiu CB eu n-8§ ff in stare. Marea se zbuciurna groaznic. . numai fiind geniu. mari. departe. putemie.vita de marele I. Pusktn i-a dat lui Gogol ideea Revizorului §i a Suitete/or moarte.. cu crenque-n muscn: at/mind. Eminescu §. stlnd de verba cu zbuciumul rnarll nslinistite. rara prin puterea ei de expresie. maluri abrupte. a suferit enorm aceasta pier?ere.Jii". Se contureaza corabii. ci~tigj:ndu~§i clnstit dreptul a spune la batrinete: "Cind vol rnuri. Aivazovski creeaza un minunat tabl. a rnuntllor cu paduri seculare. iuti. Se duee 0 lupta pe care n-o potintelege. n-o sa-t' cad tie prada. Pictorul I. a dat in cazul de tala rezultate admirabile. dar mi-e psrut eiudat ce era in stare tara nic! un prieten. zbueiumate. E de mirare. imaginea stejarului parasit in cimpie: Am vezu: un stejar in Louisiana. tara nici un prieten. frinte. pUn de vigoare .. parnint'" Artistul. s~a sirnjit dmtr-o data pustiit §. $i§ikin a dat 0 pinza. 0 admiri. sinquratic. Cerul opac atirna greu. un alt pictor ilustru. am invelit-o in mWjchi ~i am aninat-o in odaia mea ca 5-0 vad mereu. de parca niciodata n~a fost covir§lita de zbueium §i minie. dragi (doar §i tara asta in zilele acestea nu rna gindese fa nimeni altul). prinsa de vraja soarelui.ata sa erupa. rasar In minte versurile lui o In toata noaptea asta fulgerele aspre §Ii repezi s-au repetat la nesfir~jt. singuratic. chiar in slnquratate fllnd. Marea. a boltilor albastre. sentimentele 8§iiiderea. ci e/ imi riimine drept simbol stra. lumina.lucit.in care figura poetului e zugrs. de alta data. singur. g.din ignoranla ori in numele unui blazon imaginar.

a cituorului [a leaurii. Te incinta marea. d) inirebare retoridi. I lntrebarile Argumentati-va optiunea. fragmentul? 2. multi au rarnas incintatl. avind in vedere urrnawarele repere: • invitap. 6. dar foarte putln s-au intrebat orin ce zbucium a trecut creatorul pina a o savir§i In intregime. 5. Sugestii analitice Observati-! Descoperiti obstacolele! 1. de un anumit tip.. Pe baza carui procedeu sintactic este abordata problema artisrului qi a creatiei? Alegeti raspunsul din urmatoarele variante: b) enumsraiie.§tere. Precizati 3. i§i zdreleste valurile naprasniee de boiovani. tala aschf cu dalta. Pesemne.ui. (A. . 4.rp_1. in ois«.~ Constantin' Noica ate.itextul in mai multe secvente. tnchts in aterul sau. Extrageti din text si scrieti in caietele voastre retorice puse de autor. ojteaza. la ore matinale . smulgea ululti de neobtsnuita forta a scu pturii. sa franta ca urmarit de blestem. c) repetitie. Marino) "Marea se zbuciumii. pentru CB a oua zi sa-s: dezvalule lumil gindurile. marea se jraminta. jara luna. a) • evocarea unor personalitati marcante din trecut. • meditatia refiexivd despre artist si opera de artii: Comentati in grupuri fiecare din aceste parti. se retrage il larguri enigtnatice. arundndu-se eu muget peste Jaleza". paroleiism. in puterea unei nopti de van I. Sunteti de acord cu ele ori nu? Motivati-va sa optiunea. rasuila . Imp3. Carui 5tH apartine rolul lor. umni cu Hcurici zburind in Inrunenc. orieniat spre universal. ucatl din marmora rnoarta !?i reee. apai revine. Descoperiti in text mal multe expresii proverbiale (aforisme) i scrieti-le in caietele voastre. §i uriasut Michelangelo. Incercati formulati raspunsuri la ele. ldentificati In fragmentul ti-le semnificatiile: de mai jos figurile de stil :?i comen"Once eseu constitute un act de cunoQ. Identificati In text repetitiile cu statut de laitmotiv. • exprimarea admiratiei pentru peisajul marin. prin metode individuale".Jine. Identificati in text raspunsurile autorul. de pertecnunea ei divina s-au graD sa-sl exprime adrniratia.

Literatura d.0 adrniri. asociatia pe care eseisrul eu pictorul Michelangelo. Alegeti varianta posibila ~i argumentati-o: a) artistui §i cresuia. intre fantezie 4. dinamica psihologicd a gfndului §i sentimentelox: . sublima ~i maiestuoasa dirnineata" . b) simbol. • manifesta indiferenta fata de documentatia excesiva (aparat critic. te . Demonstrati di Marea Neagnf este un eseu structurat. Efectuati comentariuI lirerar al fragmentului: .'?i rigoare. e) singnriitatea. 2. note. un anumit stagiu al evolutiei spirituale a eseistul ui. b) arta. ruineaza pu- de rugina amortesre. 5. urmarind: • • • • aranjamentul episoadelor. "TalentuI mincat puterile sale vechi". partial. de fapt. b) natura. spre a fi. ce furtuni i-a fost dat sa sufere 0 noapte intreaga. b) reflectii ale autorului: a) "Singuratatea. Descriind marea. izolarea fortata. atunci cind descrie marea. surpa. dupa G. Iaitmotivul §i functiile lui. posibil. 3. Care sunt. simp incintat. d) legatura indisolubild eu ceriniele timpului in care triiieste artis tu 1. d) experieiua umana. conditiile artistului si ale operei de Alegeti din variantele de raspuns §i discutati-le In grupuri: a) inspiratia. pe fragmentarisrn. ca izolare provizorie. Cum se numeste proeedeul? Alegeti raspunsul din variantele: a) alegorie. Definiti tema eseului. b) necesitatea de a prinde momentul inspiraiiei. Meniuc. • refuza orice norma: mizeaza pe improvizatie. 8. Care-i sfera de investigatie urmatoarele variants: a) natura.. subiectiv. citate savante). autorul. impusa. in sfirsit. c) singuratatea. e) necesiiatea intelegerii de ciiire cei din jur. 6. in aceasta ordine de idei. c) societatea. Comentati. • propune ca obiect al cunoasterii un adevar propriu. pe lipsa de rigoare. se refera 1a destinuI artistului. c) parabola. care nu inseamna ~i Iipsa de coerenta. detaliile cu functie simbotiai. dar nu te intrebi prin ce zbucium a trecut. Discutati In grupuri urmatoarele terile omenesti". 0 face ana? 7. a XII-a ---- Exprimafi-vd piirereat a eseistului? Alegeti raspunsul din I. pierde muIt din • este un raport variabil mtre spontaneitate §i reflectie. Argumentati-ve optiunea. valabil pentru Argumentati-va raspunsul.

. • stil. concizie.. de 0 intelegere sufleteasca" . original. • inionatia si tonul. Realizati in scris un eseu (minimum mele "sugerate" de George Meniuc: 0 • improvizaiie §i fragmentarism. . dupa 'rea Neagra? 12. Sustir e . 13. Totul se ive§te din mare §i totul se intoaree in ea: Ioe al zamislirilOl. limbaj aforistic.Artistul. De aici decurge faptul eli marea este deopotrivii 0 imagine a vietii. • stilul eseistic mizeaza pe caHtatile particulare ale naratiunii: naturaIete.. b) "Te incinta marea. ca in eseul Marea Neagrii autorul • adoptarea unui punct de vedere original. pagina) pe una din a) . Observati daca digresiunile lirice poseda se manifesta drept constiruente ale textului..9. Meditind asupra speciei in cauza.1 ell argumente "pro" san "contra" ideea di eseul pectiv are profundeaccente lirice. osatura proprie • permite asocierea libera de idei in jurul unor puncte de vedere: 0 11. • digresiunile Iirice. §i a mortii. umor etc . insistind asupra urmatoarelor mente: • prezenta eroului liric si stiirile aeestuia. G. armonie. fundamental. pitoresti. Dernonstrati 0 lectura atenta a eseului mizeaza pe: • libertatea de miscare §i de initiativa spirituala e totusi limitata de punctul de 'led ere adoptat. marea simbolizeazd 0 stare intermediarii intre virtualiiiuile inca informale §i realitiiiile fonnale. are nevoie de prieteni. Ia ore matinale". Meniuc se intreba: "Ce-i ul? Sfir~itde poezie? Ineepnt de proza?" Ce i-ati raspunde voi aurorului. 10. sens conotativ.simbol al dinamicii vietii. concizie. inedit. a indoieUi. care se impune prin naturalete. al transformiirilor §i al renasterilot: Apa in tniscare. recursul la fapte inedite. situatie ce se poate incheia bine snu riiu. simplitate. armonie. 0 siuuuie ambivalentii care este cea a ineertitudinii. a nehotiiririi. . • asoeiatie Iiberii de idei in jurul unor puncte de vedere. chiar in singuratate fiind. din viata ~i opera unor personalitati. Marea e un .

• Irina Petras: Teoria literaturii. rile. • informeaza. Viata lui Mihai Vasile • Tudor Vianu: Musca timpuiui.a. le selecteaza. • operele literate siunea lor istorica. • compozitia operei. • descopera ~i afirma valori. • genurile ~i speciile literare. • Iegaturile cauzale dintre literaturile diferitelor epoci. • descifreaza semnificatiile inedite ee se desprind din respectiva opera. decenii... Marul de aur. • literatura in raport en celelalte arte ~icu alte valori culturale. schite de criticO: Iitemrii. • versificatia ~. • curentele literare. Calinescu: Emineseu. lucifencul. Crohmalniceanu: Alecsandri. care se nasc ~i sint diferite de cele din alte veaeuri. • G. • Engen Lovinescu: Critice.a. spiritul militant. Probletnele meioiore. Cimpoi: a istorie deschisii a Iiterasurii romdne din BasaraLiteratum romdnO: inire ceie douii riisboaie mondiale s. CRITICA LITERARA: REPREZENTAN_II DE VAZA ~I OPERE DE REF ERIN'f A u (schema reeupitulaiivii) TEORIA LITERARA. • structura generala a literaturii. romdneasca. in atentia ei intrlnd: • definitia literaturii.Jiintei s. Calinescu: Principii de estetioi. Arta prozatorilor rom/in: ~. • respinge sau neaga non-vale- • lireratura ~i realitatea. • defineste esenta originala a operei Iiterare. • M.a. • descopera structura inclividuala a operei. Eseuri.Literatura d. ISTORIA LITERARA. • G.rfrrta Creatie §i frumos fn rostirea romimeasdi. • forrnele literare. Re pr-ez e §i nt an tt de vaz a §i opere de r eferfnta • G. turii. • elementele care diferentiaza sau apropie aceste literaturi ori sirnilitudinile dintre acestea. CRITlCA LITERARA Trasaturi Cereeteaza caracteristicile geCerceteaza: definitorii ill succe- nerale ale fenomenului literar. epoci. CQJ'tedespre fiinta ronuineasoi. Calinescu: Istoria literaturii mmdne de la origini pina in prezent. educa gustul public. Estetica basmului. • Mihai Cimpoi: Cumpdna cu douii ciuturi. vol. 'ii alte studii de stilistid/. Lovinescu: Istoria literaturii romdne contemporane. Iruoorcerea La izvoare s. a introducere in stiinta literaturii. Lucian Blaga: parcdisiacul. Meniuc: Imaginea fn artii. • Vasile Marian: Teoria literaDictionar ontologie. • Mihai Cimpoi: Alte disocieri. • Nicolae Iorga: lstoria literaturii romdne§ti.a. le ierarhizeaza.. • G. a XII-a TEORIA LITE~. • Tudor Vianu: Probleme de stil ana liierarii. • Constantin Noica: §i opere de ref'e. rriioriticul. .: I-IX.a. Uiysse. Bostirea JilozoJici1. bia. • reeeptarea operei literate. • E. Esei§ti Seniimeniui romdnesc al. • stilul. • Ov. • Wolfang Kayzer: Opera literarii. ISTORIA LITERARA.

• lnfluentele culturii germane ~i. • sa manifestati interes pentru opera scriitorului pe parcursul srudierii ei. motivele. Aceastii deschidere spre orisotuurile tuturor i-a §i conturat marea personalitate liricii. proza. ea in eele din urmd sa fie <. • sa va exprimati sentimentele. paralela. care putea primi toate binejacerile unei intilniri de variate §i imbel§ugate ape ale lumii. • trasaturile definitorii ale interpretarii texmlui literar din perspectiva struemrallsta. astfel.Mihai Eminescu: poet al Fiintei OBIECTIVE Lafinele studierii capitohslui veri cunoufte: • momentele cele mai sernnificative ale biografiei seriitorului. veri fi in stare: • sa va exprimati argumentat atitudinea fata de problematica ~i mesajul operei eminesciene. . asupra farmecului §i locului ciireia In polifonicul context el. • referintele criticii literare la creatia scriitorului.ndureratii (lirii de bard. eel de-al cincilea mit fundamental roman esc. tnrturirea filozofiei germane asupra formatiei intelectuale a lui Eminescu. ca §i sevele distilate prinir-o mare culturii. in lira sa l. startle sufletesti. in primul rind. eseu. eu prefiguriiri miraculoase ale secolului XX. Emineseu se vroia ingropat intr-un. motivele universului poetic. • sa Identificati in proeesul interpretarii textului literar temele. aldturi de cele ale Me§terului Manole. • nrodalltatile artistice de expresie. • temele. clasicismului. pat de tinere ramuri la marginea marii. eomentariu literar. dramaturgie. barocului. prin importanta eulturalii. gazetiirie §i in diverse formuLe mitopoetice. fiindea era un arbore de delta. ipostazele eului. atitudinile ~i starfle lui atestate in creatia lirica. Purta. poeziei universale au stiiruii figuri de seamd. fata de modalirapIe artistice de exprimare. earacteristicile ~i ipostazele eroului Iiric. vetifi capabili: • sa interpretati diverse opere ca geu §i specie ale scriitorului. Creator de geniu. ale meleagurilor striiine. stiirile afective postlecturale. Mioritei. in proza ~i publicistidi . • sa realizati diverse tipuri de Iucrari sense: sinteza. una de nou Orfeu eu cOn§tiinta puterii stapinitoare de real a cuvintului) siirurile "propriului piimint". Mitul Eminescu devine. ce tin de 0 conjugare originalii a romantismului. s-a manifestat plenar in poezie. apoi de poet social. Daciei (Doehiei) ~i Zburatorului. • sa analizati ~i sa sintetizati referintele criticii literare la creatia scriitorului.

.apare in brosura "Uicrimioarele invataceilor gimnazisri din Cernauti 1a mormintul prea iubitului profesoriu Atune Pumnul rapusat intr-a 12/24 ianuarie. care. care este ill vrrsta de 7 ani.este angajat sufleur In trupa lui lorgu Caragiale. Determinati stiiriie suflet€§ti pe care te trai~te eroul liric. colorul fetei intunecat. fiica stolnicului Vasile Iurascu din Hotin. StatuI crescatoriu. 1866 . ochii nu mati. fata lunguiata. 1850 . apoi In cea a lui Millo Pascali. 1866" (Cernauti. Mai publica In "Familia" poeziile La Bucovina. cu numele usor modificat . eu primele sale ineereari poetice trimise noud."CA UN LUCEAFAR AM TRECUT PRIN LUME" (tabel cronologic) (E BINESA ~TITI!) Poetul spulbera toate contestiirile originii sale romcin~ti: "Tot ce pomene~te despre originea mea suntpure minduni iscodite din jantezia bolniivi- cioasQ. comptetiiri ati remarcat? 1864 . Ii intilneste pe Teodor V. Misterele noptii. pe core-l remarca Iosif Vulcan. eel de-al saptelea copil allui Gheorghe Eminovici §i a1 Ralucai..Din striiiruitaie" si "La moartea lui Aron Pumnul".Eminescu . parul potrivit. unde Aron Pumnul ii incredinteaza supravegherea bibliotecii sale. 1867-1868 . eu parol negru pieptanat de la frunte spre ceafa. 1860-1863 . precum si trebuie sa aiM un redactor al Pseudo-Romiinului". Serle poeziile De-as avea . fata smolita. _____ 1865-1866 .angajat ea practicant 1a tribunalul din Botosani §i copist 1a comitetul judetean permanent. • Demonstrati intr-a discuiie taleniul inamtestabil oi tiniirului Eminescu.. prin care strabate Insa rumeneala sanatoasa a obrajilor". 1866) poezia La mormfntul lui Aron Pumnul semnata de M. ne-a surprins pliicut".de catre losif Vulcan. dar vii.1a 15 ianuarie se naste la Botosani Mihai1 (Mihai). Eminovici. Mihail.studii la Ober-Gymnasium din Cernauti. (losif Vulcan) altul - • Comparati ceie dowl portrete: unui deserts de tatal poetului si de $tefanelli. 0 figura clasica incadrata de niste plete mari negre. Stefanelli.este elev particular in clasa a V-a gimnaziala la Cernauti. avind §i acesta a urma studiile".. care mai tirziu il va portretiza astfel pe girnnazist: "Mic §i 'indesar. "Cu bucuri.e deschidem coloanele foit noastre aeestui june numai de 16 ani. eu fruntea lata. umerii obrajilor punn ridicati. Caragiale: "Era o frurnusete I. • Citipi poeziiie . Sperania. Este cunoscut de Ion L. AronPumnul . §i Din strainatate..din vara acestui an dateaza interventia tatalui sau la Postelnicia din Iasi pentru a obtine pasaportul de trecere a hotarului in Bucovina: "Totodat& rog sa se inserie In aeel pasaport pe al cincilea fiu al meu. . • Ce asemdndri. deosebiri. 1857 .

Ochii sai marl. ". Noaptea. anul din.i sta ca 0 carte deschisa inaintea tuturor... Asupra Jetei sale palide. c~e nu sunt meniti a vietui in societate. 1872. istorie egipteana manul Dionis. Surisul sau era loarte inocent dulce. • in ce miisurii portretui.i ace prima fotografie. b) destinul tragic al omului de geniu (pe baza operelor liierare ale poetului.. 1869 . Eminescu. ce cadea pe ni§te umeri compacp §i bine facup. Ei inotau In orbitele lor. vinete.. Iar «supra frtmtH se zburZea cu 0 genialitate sdlbaticd parul sdu negru-stralucit.. d-o frumuseie demonicii.i adinc melancolic. Relevafi asemiiniirile/deosebirile... Din semestrul de iarna 1869/1870 este student auditor la Uni- versitatea din Viena..planuri si variante la Luceafiirul ~i Ciilin. cu cele ale lui Toma Nour ("Geniu pustiu'') $i Dionis ("Siinnanul Dionis"). ("Geniu pustiu") . ("Siirmanul Dionis") 1871 esti.. Din acest an dateaza texrul de roman Geniu pustiu. " . erau de-o asprim« rarii: Ai fi cresus cd e un poet ateu. Apare in "Convorbiri literare" poemul lmpiirat si pmietat. cine sunt altii. se ridi.Eminescu este dintre acei putini oameni . in atelierul pictorului-fotograf Jan Tomas din Praga 1:.ca 0 frunte senina si rece ea cugetarea unm jiwzof. • Cotnparati portretul lui Eminescu.expresive. caprui ardeau ea unJoc negru sub nqte man sprincene stufoase # imbinaie. intitulat initial Naturi catilinare. realisat de 1. cam trasd Jiira a fi uscutci. din 1 decernbrie 1872. unde urrneaza curs uri de istorie rnoderna. in Iegatura cu care loan Slavici mentiona: .CaIinescu "astraHi". in drum spre Viena. Citeste in sedinta . Doi astri. a. Cind privesti oglinda miirii.se inscrie la Universitatea din Berlin. :. iar busele strins lipite.grcl. Parul n«mai cam prea lung curgea in vite pind pe spate . • Demonstrati trur-o discutie colectivrl. inger de paza. In toamna anului 1869.la aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este mauntru. nuvela Siir1873 . 16 decembrie .se intoarce la Iasi.. nu-i pasa de 0 Iume pe care trebuie s-o dispretuiasca :. dulceata vi'rultd albd ca~i marmura in umbra. Avea aerul unui sfint mar coborit dintr-o veche icoana. acei ingeri ciizup . tfnii1111ui M.. Era jrumos.. Toate sufletele alese sunt nerezervate §i tocmai pentru oarnenii comuni lipsa de rezerve a unui suflet ales este nesuferita".. niste ochi mati . unde obtine postul de director al Bibliotecii Centrale. ~. Eminescu? Argumentati· i "Nu esre un cap uTit aeela allui Dionis. un zimbet blind :. pentru ca nu-si afla semeni. L. lui Toma Nour $i eel al lui Dionis sutit o reflectare a portretului. in revista "Convorbiri literare" II apar poeziile Mortua Face cunostinta cu Veronica Miele. 1874 .o frunte inaltasi senina. aplictnd amostintele acumulate in clasele precedente $i in urma activitiirii voastre individuale: a) destinul dramatic al omuiui M. Caragiale. ~i ochii taiati in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care 0 are cati/eaua nea.Junimii". musculoase. pe chipul caruia se vedea scrisul unar chinuri viitoare".in revista "Familia" apar poeziile Junii corupn :. Fata era de aceo. studiate deja).i Amicului F 1.a.. Indeobste el este nesuferit. pentru ca stie cine este el.. calificata f de G. un copil predestinat durerii.. istorie generala a filozofiei. I-am pulea numi~i totusi d» a profundii melancolie". Serle De-as muri ori de-ai muri.

. 16. LacuI.moare mama poetului. . §i mai multe articole. decembtie Badie Mihai. Creangii.. mamii .) ~i Creanga l§i asterne pe hirtie povestea Soacra ClL trei nurori.sind fn: sujletuL meu muitii sciI'M ~i amarealCi. care in mod fatal. Cll toaui dragostea.-i toamnii.e anul publicarii primelor patru Scrisori. unde mata. Eminescu. 1882 . d(l_r dindragos- tea noostrii pentru Iasiul. -forma de reiatare.. potrivit de inalt..E anul publicarii capodoperei Luceafiirul. fara ca eu sa voiesc. Pe oceeasi uIicioarii . Singuriitate. Ce e amorulv.Junimii". dar cred . 1883 . Serle dupa citeva saptamini poezia 0. Publica elegia 0.. Eminescu §i 1... Pe lfnga plopii fara sot . avtnd ca repere: . Prima editie a poeziilor lui M.. nostru uttat ~i po. Povestea teiului.Junimii" "uoua faimoasa poezie Lu-. Iasi. mama . 1879 .. • Argume·ntari marea prietenie dintre M.sa fie flU Aceastd epistolie ti-o scriu In cerdacul. ceafdrul" (T. Publica articolul Bd1cescu §i urtnasii.stiirile suflete§ti ale autorilor. cu musteata neagra. Afara. 1878 .§i ole lui Eminescu. In aceasta vreme M. al primului 9i unicului sau volum de Poezii... Melancolie. nu pot uit acele nopt: olbe cfnd hoinaream prin Ciric ~i Aroneallu. Participa la sedintele ..da semne de oboseala si istovire fizica.citeste in sedinta . a. jara pic de gfn- sa duri rele. in "ConvorbiTi literare" poeziile Povestea codrului.. • Cititi cfteva din scrisorile lui Creanga . imi povesteai atitea Iucruri frumoase . Dorinta g.r6. Incepe prietenia cu Ion Creanga. Prega. uitindu-te la cerul pUn de minuniitii. .. ..... q ramIi. Departe sunt de tine . al unor mad realizari lirice..publica. ingrijir de Titu Maiorescu. Iutr-o scrisoate adresata Veronicai Micleii marturiseste dragostea: "Vazlndu-te.Eminescu n indeamna sa scrie (.. fara sa vrea ea.. are senzatia imbatrinirii.apare pcezia Fiit-Frumos din tei. Sa deie Dumnezeu .titi-va.. a. E numit revizor scolar "peste districtele Iasi ~i Vaslui" . care sa detennineze illtreaga mea viata".apar poeziile Pajul Cupidon. pe care 0 ~i trimite la . am stiut ca tu esti singura fiinta in lume.. Ionescu) 1877 ~ este redactor la ziarul "Timpul" (Bucuresti). De-aruma.. 1877.Junimea". plete lungi si negre ii cadeau pe spate .... Maiorescu). a. §. mat bine aeoio.. unde de atftea ori am stat fmpreund. Colaboreaza la ziarul "Timpul". Eminescuera un tinar "bine facut..atitudinea lor unul Jatii de altul.. 1881 . lonidi 1876 . ingrijita de Titu Maiorescu Se manifests primele semne ale bolii poetului. tiparite in "Familia": S-a dus amorul. individual §i orgumentaii fntr-o discutie colectiva mlul pe care Z-Qavut Veronica Miele tn viata omului si poetului Mihai Eminescu.. Cind emintirile . cu fata lungareata incalata.sit de tap. Apar in revista "Convorbiri literare" poeziile Strigoii. Ai plecat si mata din IOJi. g.1875 . 1880 . dupa ce il asculta la 0 consfatuire a invatatorilor din cele doua judete." (loan S... Biidie Mihai.

. nu-mi ramine deeit sa stau sfiicios -uncolt". Georgescu. precum si erie de poeme printre care: Nu mii intelegi. atatea sa. marele poet se nge din viata. 1884 ~ este numir subbibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iasi.In prefata. apoi la ospiciul ritas" din Bucuresti. 1889 . • Relationati textul aeestor poezii eu imagine a mormintului rului. Intr-o marturisire facuta lui Slavici. iubita poetului. sora poetului.scu. Adio . • Cititi poeziile Mai am un singur dar. Lumina Luceafarului.starea sufleteasca deprimata a poetului. marele sau prieten./Deasupra-mi crengi de Sa-~i scuture floarea. IV ale volumului Poezii. Mormintul poetului in cimitirul Bellu din Bucuresti. aureoleaza destinul tragic al poetului: "Ca un ceafar am trecut prin lume"./Nemaifiind pribeag/De-atunci inainAdueeri aminte/M-or troieni cu drag". In acelasi an mor Veronica Miele. acest dar al lui Eminescu la care se referea criticul literar Titu \faiore. La 15 iunie. Apar editiile Il. De-oi adoml~ Nu voi -rmint bogat. Eminescu. ba poate ireparabila". nrieta. realizata in atelierul lui Jean Bielig din Botosani la 1887. . criticul sugereaza Indiferenta totala a lui Eminescu de aparitia volumului. far dnd voi fi pdmint de M. De ce nu-mi vii. Pe piatra de morrnint. Eminescu este internat in mal te spitale. JustijicatiJ pe basa operelor studiate in anii precedenti.este internat la spitalul "Marcuta". "scirtiie intruna ca 0 moara ata.testamentul sau spiritual. la cimitirul Bellu. Leconte de Nauy. Proiect de L. realizaill ill atelierullui Nestor Heck.dupa eele petre cute. La 1 iunie este lovit de bolnavul Petre naru cu 0 piatra aruncata cu prastia. In urmatorii ani (1885-1889) M. atlt de intensa in anul disparitiei lui Eminescu. • Fotografie din 1885. dupa propria marturisire. Ultima fotografie a poetului. Desprindeti n ele: . basorelief de I. precum ~i darul autorului "de a intrupa simtire cu cele mai inalte grnduri intr-o frumusete de -« a. si Ion Creanga. Ill. sunt daltuversurile din poezia Nu voi mormint bogat: "Reverse dulci scinteVAtot~tiutoarea. Emineseu sublinia: "Om din e 11-a sa iasal Prea sunt multi aeei pe care i-am jignit spunind \ arul 91.

el 0 rernodeleaza in tiparele culturii nationale (romanesti). Imaginea Germaniei e pusa mereu. Trilogia culturii. este asimilarea organica a celor trei marl filozofi . a Xll-a EMINESCU: MODELUL INTELECTUAL GERMAN Existii mai multe motive care ne-ar indreptati sa vorbim despre formatia intelectuala germana a marelui poet roman: primul este ca a studiat la universitatile din Berlin si Vierra. al ide alitatii . al doilea ar fi afinitatile pe care le are ell creatia romanticilor germani (e vorba nu de influente elementare. el insusi modelat de culrura germana. motivele iubirii sint usor de ghicit: pentru poetul roman exists nu 0 tara oarecare. Opere: . Bucuresti. are 0 cultura inalta interneiata de veacuri ~iscoala cea mai perfecta" (Mihal Eminescu. al treilea.0 culta Germanie". Intilnirea lui Eminescu eli Germania are loc in intimitate. p. sub semnul Absolutului. I. 243). a. armonioase ill toata alcaruirea ei. al patrulea e ebisnuinta poetului de a-~i traduce unele poeme in germana.. cultura germana e mai curind un dascal care te orienteaza spre tine Insuti" (Lucian Blaga. Nerecornandindu-se ca model. in speta de cea germana. l~i cunoaste bine inalrimile si adincimile. Immanuel Kant (1724-1804) fntemeietorul· filozofiei clasice germane Ctitica rapunii pure. Lumea ca vointii ~i reprezentare. precum ~i a altora care au alimentat subteran conceptiile sale estetice (Herder. te autornodeleaza. 0 tara in care cultura e un modus vivendi. este modelul care. nu mai putin important. vol. cultura germana are constiinta maretiei sale.Dascalul" permite mvatacelului atit de instruit sa se apropie el 'insuqi de "model".Fii cum sunt eu!". deci. Culrura franceza e ca un maestru. ci . expresie a pesimismului absolut. parca spre a se verifica cu un context cultural prestigios. intrunind toate trasarurile unei republici platoniciene desavirsite.. Articolele publicistice ale poetului contureaza limpede aceasta imagine sintetica: "Germania este un imperiu. 0 atitudine de neacceptare din partea acestuia i se pare de-a dreptul monstruoasa. pe strain ea 11 sfaruieste mereu: . Hegel. este considerata 0.. Sehopenhauer -. Rotsdier.Kant. Cazul Eminescu e unul de exceptie in istoria culturii universale. la Eminescu. de fapt. Marii scriitori si filozofi. ei de 0 comunicare pe baza de viziuni apropiate lurnii). romani au pus adesea pe cintarul demonstratiilor logice modelul cultural gennan ~i eel francez. care se cere sa fie imitat. dar se simte particulara. p. editia Georgescu-Delafras. Opera eticc-socialii. 1989.Literatura d. Eminescu asimileaza din cultura germans anume ceea ce este pe potriva naturii sale.). . 1969. 0 expresie a formei superioare de existenta umana.538) . in Trilogia culturii: "Cultura franceza te rnfeudeaza. Criiica puterii de judecatti~. eli un numar de zece ori mai mare ca allocuitorilor Rornaniei. incit insa~i prezenta AIthurschopenhauer (1788~1860) filozof german Opera sa fundamenrals. Poetul nu doar e modelat de 0 culture straina.Fii til insuti!' Este deci modelul care-ti stirnuleaza felul de a fi. Schelling etc. Intimitatea e atit de mare. dictindu-i fiecarui strain: . Evident. Crinca rap-unii practice. icoana ei ideala trecind prin "mirosul de pamint proaspat al propriului suflet". De ce cumpana lnclina spre modelul intelectual german? Motivele Ie va expune cu 0 deosebita c1aritate Lucian Blaga. el invata de la ea pentru ca 0 iubeste.

Cititi individual textul si no tap pe marginea lui urmatoarele se:mne eonventionale: (+) . timpul pe un principiu activ allumii (transcendentale). $tiinta lQgicii.un enunt care p:-a pliicut eel mai mult. cind avea 19-20 de ani (1869-1872)).. Kant devine personajul i. Observati! Descoperisi obstacolele! 1.un enunt eu care nu esti de acord. EmiSCU. . Eminescu nu dear se formeaza in mediul cultural german. dar !iii catre tina mingiierii a stoicismului greco-roman" (Tudor Vianu. "batrlnul dascal" care: . . de la prima modalitate care este a sensilui. Discutati pe marginea notitelor facute. zoJice.unii pure. el se mte un adevarat om de cultura. 2.. filozoI de rascruce care calauzea toate drumurile filozofiei .. Hegel. in sfirsit. pe a i Fenamenalogie a spiritului 0 intimpina cu urmatorul cementa". 53). .Eminesciana". p. Daca Sehopenhauer ramine totusi filozoful de frecvenra rerinta.. IT-O necesitate Iauntrica. Eminescu traduce in termeni Iiterari preceptele kantiene fundantale: apriorismul. In spirit kantian. Schopenhauer a fost pentru Eminescu filozoful-rnedium. EI intelege. Semnificatia inrilnirii en Kant 0 adinceste actul traducerii de catre tul roman a nnei parti considerabile din Critiea rap. .'ji Ie aduna IT-0 imagine sintetica. Kant. urmind §i aid elul german oferit de autorul Fenamenologiei spiritutui. (-) .epic" si .tiintelor fi~D- FilozoJia spiritului.000 de file [eva mil sint scrise in limb a lui Goethe. Opere: Penomenoiogia spiritului. a. argumentind tezele untate prin referinte la poeziile studiate in anii precedenti. .Iiric" al ziei sale. Kant este prototipul estui savant care tine "uIDversul fara margini In degerul lui rnic". inteleptul-model.Precum Atlas in vechime spriji~ cerul pe umar/ Asa el sprijinea Iumeasi veda intr-un numar' trisoarea 1).lelor germane in Caietele eminesciene vorbesc despre 0 dimensiune ermana esentiala a personalitatii poetului: din cele 15. fntrebdri. (Dupa rturiile lui Ion Slavici. comertmru. respectiv pornind de la senzatie. (?) . 1974.Prin Schopenhauer Erninescu a gasit calea u numai dine vechile izvoare ale intelepciunii indice.un enunt noupentru tine.nedaritdp. Bstetica ~. raporrul dintre transcendent §i transcendental. Georg Wilhelm Friederich Hegel (1770-1831) filozof german unul dintre clasicii filozofiei germane. Iasi. Poetul roman se afla in dialog incrucisat cu cei trei marl filozofi errnani: Schopenhauer. (!) . la intregul vast domeniu al rii spirituale ~i incele din urma 1a treapta cunoasterii filozofiei olute". col. j Comentatorul insusi aspira -m mod hegelian .la cuprinderea ilea a "intreguiui vast domeniu al vietii spiriruale". Dupa cum noteaza insusi poetul. poetular fi lucrat la traducere in perioada dillor la Viena. Endxlopedia :. Teoretician al dialecticii concepute ca realizare prin spirit a triadd: teza·analiza-sinteza. Eminescu se intilnea fundamental si en Hegel.Fenomenologia (. norismul spatiului si timpului.) vrea sa indice felul cum sunteti condusi.

intre acestea fiind 0 sinonimie perfects. durere prelunga. DUREROSDE DULCE" • a exista inseamna a suferi. spune Buddha. Complet indus si. el vrea nu numai sa traiasca. la el.ite r d tura lI. chiar daca a trai astfe1 este ell putinta numai eu pretul acceptant suferintei: chirmieste"./ 1 asceza . daca umanul este conceput doar ca un invelis sub tire al unei 'idei.ascetism. Suferinta este traire la maximum. al predestinarii. cu toate fibrele fiintei. lmpresia de tragic se evapora numaidecit. Suferinta: • este traire dramatica ~i tragica. a dorintelor si poftelor) si prin . Eminescu traieste intregul spectru al suferintei ca realitate sufleteasca substantials care aduce revelatia limitelor existentei. 131). Eliberarea de suferinta. poetul dind dovada de o deosebita sinceritate ~i de 0 extraordinara adincime si sensibilitate a trairii: "Ci traieste. po ate avea lac numai prin Nirvana ("stingerea setei". nu are vocatia renuntarii. dar sa traiasca intr-o participare totala bucuria si durerea. Lalimita.INTA. Dupa cum precizeaza cercetatoarea izaliana Rosa del Conte. SUFER. dar si dezvoltare si crestere. ehiar daca el este eel mai formidabil dintre eroi. Maretia omului tragic eminescian ne-o da acest caracter profund uman al suferintei. sincera si suprasensibila poetul ajunge sa cuprinda totalitatea existentei. "De-al meu propriu cint rna mintui". "Totui este suferinta". ceea ce sufera la el este tocmai umanul. ca fatalitate. frumusetea ~idegradarea. din care nu este iesire. ci ca 0 traire dramatica §i tragica. Suferind. ca 0 traire obisnuita. • apare ca predestinare. sporind dulceata durerii ~i voluptatea mortii: "Cind deodata tu rasari~i in cale-mi. Suferinta nu apare. viata retrasa. a Xll-a "RAsAru~I iN CALE-MI. . Suferinta este a realitate traitS. spune poetul intr-o varianta la Odd (in metru antic). de pustnic.calea de mijloe" (cautarea fericirii asigurate de voluptatea simturilor ~i purificarea acestora prin aseeza'). deoareee viata este Iupta. else simte inchis 'intr-un "cere strimt". unui element divin" (Iohannes Volkelt. Pentru Eminescu a exista inseamna a suferi. chinuieste/Si de toate patime~te/$i-ai s-auzi cum iarba creste". "Cind un am sufera in mod tragic. Estetica tragicului. conform aeestui filozof.. nici nu doreste inca sa se salveze prin apatia stoica a Glosse: sau pe meleagurile indepartate ale lui Hyperion. poetul este omul deplinei sinceritati a trairii si gindirii: .l. Traind intreg registrul suferintei. indearnna el in micul poem postum in zddar fn colbul scotii. as zice. revelarea divinului. Printr-o astfel de traire deplina. Bucuresti. poetul obtine rasplata morals suprema: mintuirea. p. TV. Suferinta cuprinde toate pragurile trairii. • este traire la maximum. 1a Iimita. • sporeste dulceata duTern §i voluptarea mor- pi. purifiearea.Acestui am nu-i este fuca de suferinta. antrenat in ritmul devenirii care este pierdere. 1978.

• determine sufletul "inchis" eminescian sa se maoifeste fie ea suflet titaman. • presupune redobindirea identitatii pierdute. eu .'?i un subsrrat ancestral.fruntea devastara".Fe ginduri ziua). obscura: . .. a unor vitregii de moment ale destinului. acest substrat apare de asemenea ca ceva predeterrninat: "Caci te iubeam ru ochi paglni!~i plini de suferinti/Ce mi-i lasara din barrini/Parintii din parinti" (Pe lfngii plopii farO. coplesit de amar (de arul ornenirii"). ).. etrit (". ~i-ant amar in gind . . sot .. . rnundnd orice nerv al poetului si intensificind trairile la limita.ehinul si d:urerea simtirea-mi a-mpietrit").de mine.vii piirerea 1. /La oricine in lume dai ceea ce nu-i trebuie. soarte. una din tezele prezentate de pe margine a paginilor SO si 51. ra.Andrei Mure$anu}.Atit venin in suflet. transmis de "parintii din parinr!": "Ce suflet trist mi-au daruit/Parintii din parinti/De-au incaput numai In el/Atitea suferinti?" (Ce sufie: trist).. Motivul suferintei ne demonstreaza ca poetul nu este pus in fata unor oarecare capricii ale sortii.pierdut". Exprimati. noaptea in veghere. poetul implora in Oda (in metru antic) redobindirea identitatii pierdute.z Ant venin in suflet. El poate fi. din fata insusi sensului tragic al existentei. ee oarba arund bobii. in cirnpul suferintei . soterinta: • inseamna instrainare. ~a tu. eel care sufera fiind "alesul" sortii: "V soarta blestemai. rna scapa. In sfera iubtrii. inveninat C.sufletul inehis" eminescian se poate mania fie ca suflet titanian.Mihai Eminescu e dureros de dulce ./Pin-in fund bani voluptatea rtiijN einduratoare". Notati In caietele voastre tezele esentiale identificate In textul de mai sus.Pe mine mie reda-ma")... cunoscind lntreaga drama existentiala a instrainan! prin suferinta cu toate treptele si nuantele acesteia. ea fiind oarba. Sensultragic e subliniat si de faprul di ea apare ca predestinare./ Astfe! viata-mi tot in uri trece" ... Suferinta l~i vadesre . Imparpti-va in mai multe grupuri . Legat de steaua singuratatii./Te rog. aceasta scara a manifestarii spectrale.~i ce ramine-n urma in noi decit a/~i oarba suferinta ce binruie natura" (Nu ma-nte1egi). redarea siesi (. in fiecare din ele. chinuit cu toate muncile lui Hercule.. 2. . Semnificatia tragica sporeste prin revelarea temeiului irational al rintei. "oceanic". unde suferinta se manifests cu 0 fOl1a deosebita.Discutati.. de altii nu . imbracat in camasa de focal lui Nessus. fatalitate." (Andrei Muresanu) . fie ca "s:uflet moale".. ingindurat ~i mereu situat in stare de he ("Pe ginduri ziua. exprimindu-va punctul propriu de vedere §i axindu-va argurnentarea pe experienta voastra de viata /1i de lectura. sl-atit amar in d" . fie ca "suflet moale".

singuriitatea. Cind deodata tu rasari§i in cale-mi. nepiisare. unat fapte eroice etc. dureros de dulce . Napoleon". (NichitQ StanfScu) Ligia Macovei. din strofe cu aceeasi forma ~i structurii metrical ill care.". Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus. voluptate. Nu credeam sa-nva] a muri vrodata: Pururi trnar. Annntip-vd! Odd . e "un text emblematic. Pasarea Phoenix? Piara-ml ochii turburaton din cale. 3.: ::'_ r u ura cl ... Dupii afirmap-ile lui Gh. Idenrificati in text si ilustrati ell versuri motivele centrale ale poeziei: t. Odd (In metru antic) Sugestii analitice ObservatiI Descoperiii obstacolele! 1. triumfale. Hr.Poesii" fngrijit de I MaioresClJ.. a voiumului .). • indiferenta.paezie linea (formata. Ochii mei naltam visator a stea a Slngurata!l1. de obicei. publicam in 1884. eu liaIoarea ei autonomii deftnaivii dintr-un poem denumit la origine "Odd peturu. ale caror elemente sunt incompatibile prin i:nsu~isensul lor de baza. se face elogiul unor persoane. cu ajutorul dictionarului explicativ. corale. eroice. 5ujerinta. eraciun. .. • moartea ca voluptate: 4. • sujerinta din iubire. fnfa§urat in manta-mi. Foemul numiira initial 11 strofe.Cu Odd (in metru antic) incepe poesia modernd romaneusca. nspasare trtsta: Ca sa pot murl llnlstlt. Scoareti din text ~i scrieti in doua coloane cuvintele ce fae parte din cimpullex:ical (semantic) al termenilor moarte si iubire. Suferinta tu... apoi 13. 2. care sensurile "Luceafiirului" se deschid si se adfneesc". prin..• 1 XU-a ODA (in metru antic) (E BINE SA ~TITl!) Poezia. sensurile cuvintelor mantie. pe mine Mie reda-ma! . Pin-in fund baui voluptatea rnortii Ne-lnduratoare. Precizati.e desprinsa. "" nemurirea. a reda. Ori ca Hercul inveninat de haina-i: Focul meu a-: stinge nu pot cu toate Apele rnaril. S-au scm ode religioase. Identificati i:mbinarile de cuvinre. in editia I.. serna cu aproximarIe in 1873-1882 si. Epoca de glorie a odei e legata de numele poetului gtec Pindar (518-438 f. Vino iar in sin. nepiisarea fata de cele lumesri.

0 serie de comentatori includ Odd (in metru antic) in lirica a poetului. altii sustin di singuriiiiiiii marcheaza: • semnul genialitatii. b) Sintagma Steaua nea 1. 4. biiui voluptatea mortii/Neinduriuoareo (diu manuscris). 53-1imbrace intr-o carnasa rnuiata in singele sau (al centaurului). purificat prin focul rugului.. In ultimele clipe de viata. Nessus ~i Herculessimbo J' . 3. desprinse din prima strofa. ce incheie traseul artelor poetiee mesciene. Formulati concluzia.. Versurile 1 §i 2 din prima strofa avusese initial forma: "Nu redeam ca pot sa mor vreodata. exemplificind cu versuri reprezentative. considerind-o 0 elegie de iubire. il ornoara. insistind asupra urmatoarelor mornente: • rolul adverbului de timp deodaui. Comentati versurile 1 ~i 2 din strofa a doua. llpita. b) biiui voluptatea mortii/Neiniiuriitoare (varianta finala). obiectiv). intonatiei. avind la baza tema generalizata a conditiei umane. o statuleste pe Deijanira ca. U' asel sufe 'nte uma e ale desnou u trag C <I Exprimaii-vii piirerea -zia reprezinta 0 arta poerica. retragerea de Iume. Alegeti varianta posibila si argumentati-o. Hercule este lnviat §'i admisin rindurile zeilor. mcttat de sotla sa DelJanrra Irnpotriva centaurului Nessus. • separarea. • semn al genialitiip. 6. Conform rr-rlu UI Hereule (Heracle). care. incercind sa-§i scoata de pe trup carnasa.i. Observati la ce persoana se exprirna eroul liric si determinati ul de lirism (confesiv. a atitudinii si stazei eului poetic. 5. • marele Absolut. • starea de singuriitate a eroului lirix. • fncercarea de purificare de orice eveniualii contaminare de pliiceriie sau grijile lumii. 2. astfel ca Hercule moare in chin uri cumplite. • functia de sugestie a pronumelui personal tu reluat ~i a fonnei neaccentuate -mi-. Alegeti varianta posibila: . care ar fi vrut s-o violeze (in alte variante se spune ca t-ar fi fost amant). IFalnic tinar infasurat in man-mi". Slngele se dovedeste deopotriva inveninat §i inflamabil.. . pauzelor. se smulge o data eu eamea. fn interior. Realizati partitura lecturii expresive a poeziei. Comparati urmatoarele variantele ale aceluiasi vers: a) . • semn al singuriitiitii. • valoarea semantica si gramaticala a verbului riisiirisi. Dupa aeeste crude suterinje. Care-i atitudinea voastra fata de schimbarile operate de poet? Judecati modificarile din perspectiva starii traite. • constructia oximoronica. Desprindeti semnificatia versului respectiv in functie de utilizarea termenilor neinduriitoareo ~i ndnduratoare. Optati pentru una din ternele poeziei (ori pentru ambele) si arguntati.5. tonului fundamental. fiin\el. Nessus. a) Sintagma Manta-mi simbolizeaza: • retragerea fn sine. pentru a pastra dragostea sotulut. insistind asupra xentelor Iogice.

• netnduriitoare e suferinra.la fiecare 500 de ani. Comentati suri: paralelismul poetic eli Pasarea Phoenix si sintactic atestat in urmatoarele ver- a) "Ochii mei-niiitam visiitori La steaua/Singuriitiitii".. 6. Phoenix. Acesta a crescut incetincet pina s-a acoperit eu pene §I a ajuns iara§i la forma 6i dinainte. dar sial sacrificiului de sine.LU 13. vine zburlnd din ina1limi §i intra in templu. poezia Oda metru antic) si afirmatia lui M. 11. identificati fignra de stil. Comparati ilustratia la opera.. provocatii de sentimeniul dar si de acela al iubirii. Pasarea Phoenix este deci simbolul rnortf ~i al renasterii din propria cenusa. Explicati rolul imperfectului di poezia este construita "In Analizati metric a poeziei. Eminescu a tinut sa mentioneze metru antic". 9. ci si moartea. pina cino n~a mai ramas deeTt cenusa ei. realizata de Ligia Macovei (vezi margine a paginii)... g) iluminare. Ce semnificatii dobindeste el in opera eminesciana? Alegeti varianta posibila de raspuns si argumentati-o: a} zeu tutelar §i teribil. avind urmatoarele repere: • versul safic (antic) are 11 silabe si-i compus din 5 picioare. Pasarea Phoenix e 0 pasare egipteana legendara eu infa1i~are de paun sau de acvlla. starile eroului line? Cum sunt transmise ele in schita data? 14. a ars de asemenea 9i pasarea. an . Puneti In relatie. Eliade: "Cel ce e consacrat se apropie de Zei ~i devine unul din ei". S8 asaza pe altar. Dupa aeeea vine foeul din cerurl. aceasta pasare mare. Nessus si Hercuie. al prezentului (strofele III si IV) si al imperativului (strofa V). adjec- 7. In a treia zt. Meditati si spuneti ce semnificatii comporta prezenta tivului nefnduratoare in locul vocativului neinduriitoareo] i morrii. c} renastere intr-a dimensiune superioarii. Tnsa dups. e) eliberarea de condition area umanii. (striilucest» in Paradis si distruge in Injern). Ire! zile apare din nou un vierme mic . Comentati eompararea eului explicati rolul intrebarii retorice.LUU/. • nefndutatoare este nu numai femeia. h) danul spre spiritualizare (flacdra ce urea spre cer). Ea merge TnttiTn paradis §i ia trei erengi din pomi mirositori §i Ie pune pe altar. arde erengile §i trupul pasarli. un vierme mic a leslt din cenusa pasarll.. b) "Piara-mi ochii turburiitori din cale". Un motiv arhetipal atestat in poezie e eel al focului. 12. Cind foeul a venit din csruri ~l a ars sacrltlclul lui Abel eel drept. • neinduriitoare este femeia iubitii. unde S8 fae sacrificii!e. 10.. (strafa I). f) mesagerul dinspre lumea ceior vii ciitre cea a mortilor. $i mal departe. • adoneul (versul adonic) are urmatoarea schemii:. In ce masura a reusit pictorita sa surpinda atmosfera generala a poeziei. televind totodata §i ipostazele eului poetic. d) aq"iunea de purificare §i regenerate. Comentati evocarea de catre poet a celor doua personaje mite- logice. al perfectului simplu (strofa Il). b) pasiunile uman€ (dragostea si min ia). 8. intr-un scurt eseu. bun si riiu.

relaua eu lurnea §i eu universul. inseamna a abandona conditia rnuritorului. 1. prezentate ca reunite intr-un intreg. destinul desfasurat sub semnul Pasarii Phoenix. recapatind dimensiunea interioara a Sinelui redat lui insusi.0 rugaciune de intrare in moarte a funtei insetate de absolut (a geniului). suferinta din iubire. divizaru. ii zdruncina echilibrul sufletesc. nemurirea. prin sinzurul ochi al sufletului (cad "ochii tulburatori" sunt alungati). in ultima sa varianta. n smulge pe poet din lumea luerurilor vesnice. aparitia momentului erotic eli -uferinta lui "dureros de duke" (strofa a II-a). ea salvare de moarte" Maria Manoleseu). Oglindind-o pe iubita in propria reprezentare. neschimbat ("ochii mei". moartea ca voluptate. dedublarii eului ("tu rasarigi. confruntarea cu suferinta "dureros de dulce" (oximoron).trecerea in !1eflinta prin regasirea identitatii. eul poetic unitar Inca. trm . in ipostaza conternplativa din prima strofa. Structural.rnanta-rru"). iesirea din Sine ~ aceasta insearnna suferinta si voluptatea mortii. eu "oehi tulburarori" (metonimie-simboll. moartea. indiferenta fata de cele Iumesti. inehisa in spatiul poetic al iubirii.Oferra de interpretare Poezia Odd (in metru antic) este 0 meditatie filozofica gl totodata Q confesiune lirica. textul se constrnieste in jurul imaginii poetului in 5 secvente: confesiunea eului cu referire la trecutul tineretii sale srrofa I).tu suferinta"). unde famine dear un reflex raracit at spiritului (intr-una din variantele poeziei atestam: "baui voluptatea mortii/ Neinduratoareo").. evocarea eroilor unei inrimplari mitiee (stro'a a Ill-a). contempla linistit spectacolul divino Depasirea individualitatii.. Discursul gray al eroului liric debuteaza eu 0 afirmatie tulburatoare: "Nu credeam . A acelui Sine care. "Suferinta dureros de dulce" implies acel efect negativ. a pasrrat citeva motive centrale: singuratatea. poezia. Cu a doua secventa a poeziei perspectiva se schirnba. rneditatia asupra destinului fiintei desfasurat sub semnul Pasarii Phoenix (strofa a IV-a) si momentul final . Aceasta inseamna ca fiinta se apleaca asupra sa §i se percepe ca multiple . asadar. Craciun). Suferinta si moarrea se ivesc datorita scindarii. Nasterea sentimentului iubirii. a cunoas. drept tema marile probleme ale existentei umane: cunoasterea. care sintetizeaza aritudinea fundamentala fata de moarte a poetului exprimata in poezie... ca nemuritorii. dar este §i conditia renasterii intr-un registru superior. care aspira la recuperarea locului privilegiat si trist pe calea cunoasterii de sine" (Gh. 1§iinal~a dear oehii (simbol al cunoasterii. poerul ajunge 5·0 lnfati§eze prin absenta. Are. dragostea. Marcat de semnul genialitatii (''s[eaua Singuratatii'') si al unicitatii (ni'nfa~t In manta-rni"). a-nvat a muri vrodatii". sacrificiul in numele cunoasterii de sine. "Sa-nvat a rnuri' "prime:jite conotatia initierii in aeea moar:e vazuta ea eliberare. "Voluptatea rnortii" are conotatia de moarte in Iumea muritorilor §i viata in lumea nemuritorilor. Marturie sta faptul ca lubita va disparea In varianta finala. mistuitoarea suferinta devine mijloc de cunoastere a conditiei tragice a omului: "baUl volupratea mortii/ Neindurato are" . aducindu-i aminte de moarte. dupa Eminescu. a tiber./ . A invata sa mori. Desprinsa dintr-un poem eminescian intitulat la origine "Oda pentru Napoleon". crezindu-s€ ca face parte din ordinea vesnica a celor casmice.erii de sine (strofa a V-a). al deschiderii spre cele vesnice) la steaua identitatii (in finalul poeziei el se inaltii la insaqi identitatea sa). . constringlndu-l sa reconsidere relatia sa eu cele eterne.

Mistui- nusa a Pasarii Phoenix."poseda" (ar vrea sa posede) cunoasterea. prezenta verbelar la persoana I. purificat prin ardere. "Daca sinele revine la el insusi si daca se cunoaste In adevarata sa natura. poetul cere. Referindu-se la aceasta interogatie retorica. raport cu personajele mitologice. In rea lui invoca reinvierea legendara din ce- Eul eminescian l§i redobindeste identitateagustind ultimele consecinte ale pierderii ei progresive. Evocarea celor doua personaje mitologice. care este exteriorul. ale destinului tragic. rnd topesc. Invocarea linistii e facuta in scopul pregatirii de a trece in nefiinta. " Asemenea Pasarii ce repeta la fiecare cinci sute de ani (de zece ori). dobindirea "corpului de lumina". Nessus si Hercule. Focul nu purifica decit arnenintind ~i disrrugind. Regenerarea.Ea (iubita) apare astfel resorbita ill suferinta generalizata ("suferinta dureros de dulce"). . este exprimata interogativ sub forma de posibilitate: "Pot sa rnai re-nviu luminos din el ca/Pasarea Phoenix?" Pentru eel ce indeplineste sacrificiul de sine focul ii ia si Ii da viata." Intoareerea sufletului la sineeste unificare si purificare in acelasi timp.. simboluri ale uriasei suferinte umane. posibilitatea inal1arii sunt asigurate de parcurgerea treptelor sinelui.) subliniaza patima devoratoare a iubirii. el conternpla arunci modelul in propria sa frumusete.a. iar culmea arderii se neutralizeaza prin "nepasarea trista". redindu-se sinelui originar: . Intoarcerea sufletului Ia el insusi inseamna abandonul multiplicitatii.. renastere iluminata de acest rug . fliiciirO. Sutletul trebuie sa se degajeze de orice multiplicitate si sa se reculeaga. disttuctiv. tnii topesc. Craciun sublinia ca "simbolul Pasarii Phoenix e a sugestie pentru speranta recistigarii sinelui. Aspectul terifiant. compar area fiintei poetice cu acestea intaresc ideea de suferinta traita din iubire ea mod de cunoastere. Deci sacrificiul este savar§it interior. teribil este vazut de Eminescu cu dramatismul certitudinii.. Aglomerarea de tenneni din cimpul lexical al cuvintului-simbol joc (ard.isinguratatea. Printr-o eliberare de eros ("Piara-mi ochii turburatori din cale") si acceptare a . este mai viguros. sacrificial de sine pentru a reinvia.. A te cauta ~i a te gasi e en putinta numai intr-o singuratate purificata prin ardere: "Jalnic ard de viu".riepasarii triste" (simbal al indiferentei." Reintrarea in nemurire poate fi asigurata prin moarte. singular prezent (ani. este mijloe ~i conditie de cunoastere. hranit eu . iar moartea se d'~tiga prin cunoasterea de sine.. rug.. criticul hterar V.prcpnul rug" (repetitiacuvinrului propriu si a adjectivului pronominal posesiv meu este edificatoare in acest sens). devenit pentru el modalitate inevitabila de cunoastere si de autocunoastere. apoi de insa. care este Unul. a stinge. trairea mistuitoare de catre poet a erosului. Identitatea.Pe mine/ Mie reda-ma. eul poetului. tristetii ."). dar si a ceea ce tine de pozitiv) poetul r~i redobindeste identitatea. mii vaiet s.i izolarii... Este Yorba de un foc ceresc. concentrarea termenilor in jurul determinativului luminos ("sa mai re-nviu lurninos din el. interogativ. redindu-se Sinelui originar printr-o aceeasi frecventa dubHi eliberare: mai intii de "cereul srtimt" al realitatii.. lngaduinta de a dobindi viata sub forma corpului de lumina: "Pot sa mai reinviu Iuminos . caci "a-l stinge nupot eu toatel Apele rnarii" (hiperbola).. Divinitatea si sinele unificat nu sunt decit unul si acelasi" (Jean DaniilouJ. al prezentului. Divinitatea. de sacrificantul care .

S~A DUS AMORUL.. $i cit de mult lmi pare rau Ca nu mal sutar inca! Ca nu mal vrei sa te arap Lumina de-n departe.. cum ca cresf De cum rasare luna.... Atita murmur de izvor.. and ammtirile".. Uitarea Ie inchide-n scrin Cu mina ei cea rece.. "Fe Ifngil plopii fa- pe rind. Tn umbra dulcilor povesti Din nop!i 0 mie una. Atit senin de stele..Junimii". $i un atit de trist amor Am ingropat in ele! Din ce noian tndepartat Au rasarit in mine: Cu cite lacrimi Ie-am udat. Deci dnturilor mele zic Adio tuturora. tiii intunecati. Poezia debuteaza ell a personificare.. intre aprilie 1883 si februarie 1884. tu §i eu in al ei farmec poate. ") pe care Iosif Vulcan Ie-a publfeat rul ?". ". Am ingropat in ele. S-a dus amorul..... in revista . $i prea era detot frumos..Si daai .a mea adinca. .. Prea ne pierdusern. Acesr cidu de §apte poezii ar putea primi en titlu coleaiv pe acela al poexiei care-I inaugureazii: . Prea mult un Inger mi-ai parut $i prea putin femeie.. Sa fad din viata mea un vis.. De-au trebuit sa piara... Cu acea blinda fata. Prea am uitat pe Dumnezeu.Din ncaptea . dupii ce poetul le-a dot in fata memhrilor Maioreseu. la poesii vin sa indieie Toate aceste scur- strabateau atlt de greu Din jale. 2.... ... Era un vis misterios $i blind din cale-atara.. pentru tine! Cum $i cu acel smerit suris..... Identificati-o ~i comenrati-o... . b) Era un vis $i c) Cu. . $i poate oa nici este 100 Pe-o lurne de mizerii Pentr-un atit de stint noroc Strabatator durerii! ( E BI una dintr-un rup sapt« poesii (. $i nici pe buze nu-mi mai Yin. Completati spatiile libere: a) $i un atft de. $i nici prin gina mi-or trece.. Precum uitaram toate... Din visul meu 0 viata... ". Ca fericirea ce-am avut Sa fi putut sa steie. odiii din cale-afani.. Cu ochii tai lntunecatl Renascatori din moarte! ta §i prodigioasa aaivitate poeticii a lui Em inescu. care s-a frfnt toemai fn zenitul ei.... un amic Supus amTndurora. lubito...5-a dus amorul ..Adiau nee e amo- ra sot . Sa mi se para. . . . ". Sugestii analitice Observati! Descoperi{i obstacolele! 1.. amor ...Pamilia".

5. ~ . Literatura :>-. • aspirari-a spre 0 dragost» absolutif presupune mihnire §1 scrin . tinind cant de contextul in care apare acesta? 4. 2.. rnai ales. Cornentati semnificatiile variantelor gasite . groapa sunt spatiile in care eroulliric si-a inchis cfnturtle. jale adfncd.. • ignorarea legilor universului duce la nefericire.Amor? 0. Ce parere aveti pe marginea lor? 4.. rufe. • trist _u_m or_-t . suferind din iubire. ochi retuiscdtori de rnocrre. Care din variantele voastre ar putea substitui in poezie adjectivul trist. in care se pastreaza. 2) mormint. descifrati semnificatiile pe care le dobindesc ele in contextele date. Una din reactiile ce insotesc emotia artistica a eroului liric e suferinta. ce amani [ericire. vis blfntL sfint noroe. Ce semnificatii dobindesc acesti trei termeni in contextele in care apar? . ornarnentata.1tansformap ill comparatii urmatoarele irnbinari: vis tnisterios. poetul regreta di 6. cu invinuiri" (G. fiinta cu ochi divini ce biniieste moartea. Exprimaji-vii piirerea! 1.. .. "afliim tipica mihnire a indragostitului respins. Gasiti pentru cuvinrul arnor din imbinarea trist umor alte patru adjective-epitete ~i scrieti-Ie. a XJI-a _--- d) !)i eu Cu acel. e prilej de suferinra. 3. 3.. Scrinui. Alcatuiti pe baza textului poeziel 0 schita de portret al femeii iubite. • femeia nu e fnget... in care se tin bijuteri:i.1) adincitura. suris . Ce patti de vorbire sunt cuvintele introduse? Pornind de la sensurile lor de baza. Precizati ce sugestie ofera datele portretului. ca. Cornentati imaginile artistice prin care e sugerata aceasta stare. deznadeide.~. . Cit dulce chin e fn acest cuwn t".~ ~. care pedepseste femeia. • viara e durere. Justificati ori combateti afirmatia conform careia in poezia S-a dus amorul.. . (Milull Eminescu) aeea jalt.. GU mai multe sertare suprapuse..~ . 5..in spatiile libere de mar jos. • femeia e lumina astra Iii de departe. 2) cutie mica. sapatura in parnint. eel putin.. Cum justificati faptul nu mai sufera inca? groapa .1) culaplor [os.. Calinescu). _ ~- d. Care din ideile poetice enumerate mai jos pot fi desprinse din poezie? Argumentati-va optiunea pe baza textului: • aspiraiiil» omenesti prea inalte nu se implinesc.. Supuneti discutiei una (san eiteva) din tezele de mai sus.

Ciclu rlle cele mai cunoscute de rornanta sunt: Giclul regelui Don Rodrigo. am ingropat etc. la origine. cu subiect sentimental. 12. repellUea unei /raze (versuIui). sa te aratia. punfnd villa pe seama ambilor.). un poem spaniol Tnversuri de 8 silabe. rornanta e. Dupa afirmatia lui G. pentru a obrine 0 pronumelor personale alternarea ca 10. • confirtni: ideea eul poetic e mal radical in judecatile si simpn-ile sale. Cum intelegeti versurile: "Sa faci din viata mea un vis/Si visul eu 0 viata"? Am in titi-vd! 8. Argumentati-va alegerea. un cTntec Iirico-narativ. Incereap sa gasip 0 melodie potrivita pentru acest text. In S-a dus amorul . Identificati si cornentati rolul anaforei in poezie. ritmicitatea versului este determinata ~i de accentul plasat in ultimul vers al fiecarei strofe. • evidentiazd. vinovatu pentru despurprea produsa. • accentueaza reprosui eului poetic adresat tubttei. "Intiiele vorbe. dar poate ajunge ~j la citeva sute de versuri. singularizat. Cornpusa pentru a fi cintata. • accentueozii ideea di starea traita e ant a unui eu individual. Demonstrati intr-o discutie colectiva caracterul de romania al poeziei. • dulce-nvapaiere.. Calinescu. ciidere. Are 0 forma simpla. scurta. 13. • nazuinta spre implinire aidealului. XV incoace. s-a dus amorul sunt cuvinte tipice de romanta iii deci zguduitoare pentru omul cornun". ell formele de tu (sa faci. Analizati din acest punet de vedere strofele si stabiliti dad acest accent este de: • renuntare. • comoara unei clipe.Mnt ItJ fnaputul mai multor segmmu ale tntiitire a ideii. Romanta este. • dor de vtata. • a dorului tiirie. 9. asfintire.a. exprimat la persoana I mgular (zic. 1 . si mai mult: triiirea projund personald a eului poetic. AnDfora - unui a.7. specific literaturii spaniole din sec. • visuri si pliiceri. • sfint noroc/Striibiiuitor durerii. Alegeti din variantele propuse pe eea posibila si argumentati-o: • imprimii poeziei un anume joe viu §i colorat de atitudini.) ~i de noi (ne pierdusem). Giclul despre viata ~i ispriivile Gidului s. Comentati aitemarea eului individual. amorul este 11.. • iluzie desarta. cit si a unei individualitati integrata in perechea de fndragostiti din care face parte. de obicei. Care din definitiile eminesciene Ce e amorul? 0 atestam in poezia data? Alegeti varianta (variantele) posibila si argumentati-o: • un lung prilej pentni durere.

. ideal. iar "sufletul poetului percepe caderea de ape si lumini inrr-o groapa" (G. care s-a frint tocmai in zenitul ei si este . In jurul mai multor termeni: rece. Uitarea e cea care ii inchide sertarele. urmarit mereu de umbra iubitei de la Iasi. aflat la perfectul compus. "un amic/Supus amindurora". din ce ince mai triste si mai pline de renuntare..$i cite lacrimi am varsat").Prea ne pierdusem tu ~i en! . iar poemele care vin sa se "adihneasca" aici sunt ele insele morminte. a XU-a Oferta de interpretare Coplesit de multe gi'nduri ~i doruri nese- cate. laaimi. M. a tin or indoieli dramatice.. ~i in S-a dus amoruL M. deschiderea catre orizonturile inaccesibile ale idealului. in aceasta poezie. senin.. atit de trist amor). eli valoare concluziva. deschide 0 nona perspectiva asupra iubirii: dragostea e mai degraba 0 cale a durerii.~i cit demult inti pare rau/Ca nu mai su f~ m ca~· ") ar . (impreuna eu alte 6 poezii) vine sa ineheie scurta Si prodigioasa activit ate poerica a lui Emineseu.. profund sirntita. Pentru el.Literatura --~ -- ~----- d. al duiosiei ("Era un vis rnisrerios/Si blind din cale-afara"). Comunicind cu universul (cu iubita) sub semnul afectivului (. alb. Chiar titlurile acestor poezii (Singuriiiate. 0 privire asupra sensurilor acestor cuvinte denota faptul peisajul interior al eului poetic este dorninat de elemente aurentice: ceea ce fusesemail. a ceea ce fusese cindva tangibil. Pre- . pe de 0 parte.gratie amintirilor. Aceasta este "lumina de-n deparre". perspectivele sufletesti. Calinescu): . Inchiderea in scrin (scrinul . care biruieste moartea (epitetul ochi reruiscatori A ca fericirea Ina1tatoare... care pedepseste femeia eel putin cuinvinuiri" (G. Ideea este aecentuata si de anafora atita (anta munnur.jm ramas bun lasat de poet cinturilor sale" (Alain Guillermou) . pe de alta parte. dulce.. lumina) se infati~eaza acum in fanne provizorii. constatind . suferinta si regretul ca stari traite. durere. evaluind spre sumbru (intunecati. Despiirtire. ~i sfint. Calinescu).. Departe sum: de tine .$i wei pe buze nu-mi mai vin/Si niei prin gind mi-or trece". chipul iubitei. S-a dus amorul . Ideile poetice. Relevam deci in S~adus amorul . dar si J zenta cuvintulni incident ded... mizerii) .. Ca ~iin alte poezii ale sale. intunecap. dragostea ramine in trecut si amintirea ei..simbol a1 mormintului) a cmturilor presnpune deci tacerea lirei: . ' Adio) sunt sugestive in acest sens. precum ~ide valoarea semantica a verbului am fngropat. "tipica rnihnire a indragostitului respins. Eminescu cauta refugiu in lumea poeziei. prin care poerul defineste iubirea. intrucit ea inchide penn u (0' eaurra inrr -un scrin intreaga creane a poernlui {cfnturile este metonimia creariei). erosul devine 0 modalitate de stergere a oricarui contur.. poetul suie totusi emotia la intensa vibratie a mintii. Ia lnceputul versului al treilea. Eminescuevadi... "fiinta eu ochi divin". mizerii. Poetul da glas unor annonii poetice de marl adincimi. viziunea erninesciana osctleaza. ill inaltei Inseninari CArita murmur de izvon/Atit senin de stele"). S-a dus amorul . Atita timp cit suferinta este generate de iubire. farmec.ca ~i chipul iubitei.... blfnd. tristi.nainte de 0 limpezime cristalina (senin. o data en stingerea sentimentului./Prea am uitat pe Dumnezeu". se insoteste de 0 nespusa suferinta. suierintii. atfta senin . a momentului trait ("Era un vis rnisterios/Si blind din cale-afara").$i WI atft de trist arnor Am fngropat I'n ele". ea inseamna pentru eu1 poetic voluptate (... Acest poem melancolic debuteaza CLl 0 ca personificare. tot mai obosit si mai dezarnagit de loviturtle vietii.. tnisterios. lumina.

..Iume de mizerii". e durere si suferinta.. Insa aeel cutremur mutational ("Sa mi e para cum cresti"). . in lumea omului comun. ... nu Iasa sa se intrezareasca vreun chip al inchegarii sau al Infaptuirii.njliicdri1e iubirii". pentru ea iubirea sa invinga nefericirea ~i conditia umana. ziimisle§te un ou. Adverbul poate. dar §i. Este evidenta 10 poezie antiteza intre teluric si celest. Regretul lui ridica 1a rangul de lege adevarul cii nazuinta spre absolut (ideal) nu fagaduieste nici 0 sansa. in cosmogonia orficii. indoiala poetului. Ca rezultat. . iar cele douajumiitdfi ale giioacei sparte vor aleatui Cerul i Pamintul. si yperionic. tubirea este unirea a doua parti. Faptul ca Eros este un copil simbolizeazii tineretea ve§nica a oriciirei iubiri projunde. poate imbraca pamintul in bura ei magica.separate ale cunoCl$terii si ale fiintei. 0 anume iresponsabilitate: Eros ride de oamenii pe care-i vfneaza uneori chiar fora sii-i vada. nu a avut lac. pe de 0 parte. pe care-i orbeste san pe care-i jace sa "ardii f. poate sa transforme "visul misterios" al barbatului in viata adevarata... femeia indragita coboara din sfera lucrurilor perene m tinurul c:omunului. intre izvorul spiritului. in loc de a aprinde prin puterea creatoare a iubirii un astIU pe eer. naluca smerita cu puteri miraculoase. plecind fiecare pe traiecoria destinului sau: uman. pe de alta parte.metafora) si din moarte ("ochi . sa asigure armonia exterioara ~i launtridi. intr-o . idee intilnidi frecvent in opera emines- ciana . Cel mai tensionat spatiu al insingurarii este. Finalul poeziei (ultima strofa) are valoare concluziva: viata. vrajind natura cu lumina ei reee. si lipsa de zbor a iubitei. Dupa cum luna. indragostitii se despart pentru totdeauna. care sa preschimbe iubirea ~i iubita in entitati nepieritoare. eel a1 geniului. la originea lumii stau Bezna §i Vidul. aflat in capul strofei. fiint<i ani ham! absolutului: "Pre a mult un inger mi-ai parut/Si prea putin ferneie". . Bezna. sugereaza nesiguranta. a "cercului srrimt". Iubirea. din care iese Eros. care nu poate respira decit ca in zonele de sus ale semnificatiilor eteme.de moarte este sugestiv in acest sens). prin urmare. tot asa iubita../renascatori din moarte"). stralucitoare ~i dizolvanta a farmelor aparente. Greseala capitala a iubirii ar fi ca una din parti sdse creada totul . nascuta din lumina ("lumina de-n departe" .

De ce taei. tristei«.l XII-a PESTE VIRFURI ( E BINE sA ~TITll) Des: tipdrita in 1884.. al ditui. Dintre rarnurt de arin Melancolic camul suns. 4i declara si el iubireo: in versurile: "TIL esti Q§Q de albil ca flo area de cires $i sourru mea te puse in calea mea sa iesi . jUle. Notati sintagmele :. .. ". ton e eel mai adesea tandru §i trist.... Tmiitul. Selectati din text cuvintele prin care poezia se defineste ea 0 meditatie elegiaca eu clemente de pastel ~icompletati spatiile libere in modelul de mai jos: eunoscut sapte versiuni. .. Poetul. lumina lunii.. In prima editie a poemilor lui Eminescu. lui Titu Maiorescu.. Mai departe. acompaniat de sunetul prelung al cornului din piidure.... "cintec de doliu". co un cintec de dor. mal departe. tat rnai incet. ajuns la fereastra iubitei.. Poezia . 2. Aminrip-vii! Elegie . ra ( . Cedru-s! bate frunza lin. "Peste vir/uri" a fast scrisii ell muir inainte (1876). a incadrai-o initial in proiectata drama "BogdanDrago~". Peste virfuri treee luna..i cuvintele reprezentative pentru cei tre poli de semnificatie ai textului: vreodata codru . mela nco lie..Peste virfuri" Sugestii analitice Observati! Descoperip obstacolele! 1.. elemente de pastel a) virfuri b) codru c) .. d) e) . cind fermecata lnlrna-ml spre tine-ntorn? Mai suna-vei. de Ana iubitului siiu.. facrnd parte din cele 26 de poezii inedite aflate in posesia.. dulce corn. cfntar in. Sufletu-mi nemingiiet Indulcind cu dar de moarte. Mai incet.poezie lined in care se exprimii sentimente de melancoiie. Pentru mine vreodata? Drago§. a meditatie elegiaca a) melancolic b) c) d) e) departe/incet .

noaptea. d) incertitudinea in Jata sortii_. Argumentati-ve optiunea. b) luna. Descor. notind cele doua teme de mai sus citeva tid uri si motive comune. 5. • comul.n a eerului. unde ~i cum putem integra opera in versul poetic eminescian: a) in poesia naturii? b) in poezia filozoficii. Definiti atmosfera poeziei.3. marea. . 5.. • lumea ca teatru ~. . cerul. in functie de parerea ~i intuitia personals. • in miscare. text. stelele. • toamna. Alegeti cuvintul din urmatoarele variante a) corn. variante: 4.in sufletul poetului eo muzica de sentimente". moartea. d) virfuri. Din punet de vedere tematic. vo uptatea suprema in estenca romantica. • cercu1. Ibriilleanu) 1.dor de moarte". • veselii • saltiirea.eriti. a. Identificati si comentati figurile de stil care contribuie Ia (G. e) nostalgia mortii f) meditaiiaasupra eo fmpaeare §i Iinist« supremii. cu 0 setisi- • 1aOO. Motive ale nricli emtnesciene: • codrul.izvorul. (Emil Alexandrescu) fa este: 4. a existeniei. Avind ca reper afirmatia lui G. • seara. • din apropiere dad descrierea peisajului nocturn din prima sau din departare. ilustrind-o cu exemple din text. c) codru. Stabiliticorelatii intre textul Peste vfrfuri~i alte poezii. determinati rile lirice fundamentale ce pot fi desprinse din poezie? Alegeti varianta posibila de raspuns din urmatoarele: a) melancolia poetului. existentei omului ea fiinta jragila. copacul. Ibraileanu. 2. rate adinea. Determinati • statica. • luna. Determinati relatia dintre laitmotivul poeziei (corn) ~i starea ectiva a eroului liric. De ce anume pe acesta i1 considerati cuvint-eheie? terde la care iradiaza intreposibile: Cuvlntulzom" pentru rornarrt c lnsearnna chemarea e ernul. Ce rnl joaca punerea in relatie a celor dona planuri: natura si om? 6. • suferinta.¢. avind in vedere urmatoarele • trista • melancolicii • soarta trecatoare. ce da ace . c) contopirea eu natura. care sunt b) nostalgia unui timp originar.? 3. nul eli a incarcatura semantica deosebita.

Alegeti ~i spuneti ce semnifica in text sunetul cornului: a) chemarea eternului. aI afiarii ~i cdutiirii. al atrac~ei de ceva determinat §i al pierderii in ceva nedeterminat". trnbllnzea animalele. 8. e un cuvfnt a. 9.) 12. S-a eon top it in el durerea. fi §i ce nu poate fi.. (L. metru (c. 13.i. eu cerea. Ce sugereaza el. dulce corn. crescutii din durere nu pricepi bine cum. a/lui ce este si ce nu este.. aZ Iimiiatiei si nelimitatiei. cum releva 1. ol. Poezia Peste virfuri contine una din ideile poetice ale Odei (in antic): rnoartea se ci~tiga prin intoareerea spre sine. in interogatia sa. poetul sugereaza numai durata vietii. din cele enumerate maijos. singur dar. 0) tndltime? b) capadi-axis mundi? c) legiitura dintre cer ~ipiimfnt? d) piutire? e) transcendent? Argurnentati-va optiunea.. 10..expresiilor dar de moarte. Credeti ca. al adjectivului cu sens figurat dulce (dulce corn). Blaga? (Vezi afirmatia de pe rnarginea paginii. abstractului. concretului §i.zbutit sCi dea o expresie concretd unei intrebdri # nedumeriri abstracte care priVf!§te durata viepi sale". d XII-a 7.ing'inat de glas de ape efnt' uri corn cu-nduio§are". In ce poezie. b) Mal am U11 c) Pe Ifngd plopii fdrdsot .) Observati rolul adverbului mai (suna-vei).· . Referiti-va .gerunziului fndulcind . a cerului? b) ramurile transversale ale aucii? c) ecoul gIasulul iubitei? d) teama de un timp trecut pentru totdeauna cu tot ceea ce viitorul nu mai readuce? e) moartea ca fmpacare si liniste suprema? f) voluptatea doritei stingeri? Argumentati-va optiunea. lui ce pease. •. unul al intimitatii cu depiirtiirile. Ortie . Idenrificati deosebirile ~i asemanarile de sens ale cuvintului com: . poetul i~i exprima acelasi dor de rnoarte? a) Sara pe deal. (Povestea teiului) "Mai suna-vel. §i nu 0 compunere. Descoperiti conotatiile titlului. lira 1. suftetu-mi nemfngiiet. ol. cintecul carula fermeca oamenii. indulcind eu dor de moarte in poezie a: ta Suftetu-mi nemfngiiet. Noica) "Poeml u i. un cuvint a1 stiutului si nestiutuiui. Comentati versurile: "Cuvintul "dor" reprezin0 eontopire.. preeum !lii ipostaza orfica a eului Uric. Identificati versurile care exprima eel mai sugestiv aceasta idee si comentati-le. Pentru mine vreodatii?" (Peste vfrjuri) . de unde si vine cuvintul. Cornparati versurile. prin dobindirea sinelui.l deschiderii §i totodatd al 'inchiderii intr-un orisont. Blagu) 11.'?i la utilizarea pza- .de cintaret (calificativ care j se atribuie lui Orfeusimbol al desavir:?irii.

eu timbrul san melancolie. subliniaza criticulliterar E. simtirea poetului este fermecata de existenta privita In legea permanentei ei schimbari. care eorespund celor trei strofe. al timpului cosmic si al repetabilitatii. placerea crescuta din durere.. In plan interior eul liric traieste.introduce 0 nona miscare. de aceasta data de natura ritmica. si nu luna. dulce corn. . mai departe (departele e simbolul spatiului fara margini.simbol al eternitatii. Mai departe. Comentati modificarile ate state si predilectia autorului pentru varianta finala: Peste virfuri trece lund. avind rolul sa initieze miscarea muzicala ce va unna. Iar din raristea de brad Tinguiosul. Mai Incet. melancoiic comui sunii personificari) motivul "fortuna labilis" §i al suferintei umane provocata de aceasta eurgere a timpului. eodrul . Sensibila. Apoi sunetul de com. Comparati varianta finals a poeziei eu una din versiunile ei. Pentru mine vreodatii? Oferta de interpretare Peste virfuri este unul din cele mai reprezentative poeme eminesciene atit pentru ilustrarea ideii de trecere a timpului cit §i a starii de suferinta. simbol al devenirii naturii intregi. al perenitatii si intelepciunii si eomul (insuficient preeizat ill versul al patrulea). Prima strofa schiteaza (creeaza) un peisaj nocturn.Exercitii suplimentare 1. ca vesnica trecere a lIDOf forme. In trecerea-i eterna. Todoran. ar putea da ideea de vinatoare. mai depone. Urmatorul vers . natura 1. alcaruit din trei tablouri poetice. natura prevesteste prin unele indicii tcodru-si bate. ill care viata se regaseste. pentru a amplifiea atmosfera de indeterminare). Ochii mei spre culmi fntom.moartea.i remarca prezenta: sunetul eornului fndulce$te ell dor de moarte sufl-etul nemingfiet al eroului lirie. tot mai fncet) estompeaza vibratia Iauntrica a eului. eu elementele lui caracteristice: luna . Trecerea de la planul naturii la eel uman (strofa a II-a). Mai suns-vet. luna trece. romantic. de recuperat) si auditive (mai incet. treee peste virfurile codrului. Spiritualizata deci. Metafora fndulcind are rolul de a artieula atitudinea Iirica fa1a de motivul dominant al poeziei . . tot mai fncet. deschide un spatiu muzical pur. scoate in evidenta legatura indisolubila dintre om ~i natura. Contaminarea sufletului (simbol a1 tristei conditii umane) poetului de eternitatea naturii. Aceste elemente ale spatiului material (fizic) al poeziei se afla in miscare. Poezia Peste virfuri se prezinta ca un text unitar.Daca luna."Codru-§i bate frunza lin" . mereu altele in trecerea lor". com riisunii. Rfu-§i bate valu-n vad. Cu simtirea jermecatii Cfntdret nemfngiiet Tineretelor desarte.o. provocata de aceasta curgere. confundarea (stergerea) contururilor vizuale mai departe. asadar. Prima miscare e chemata sa sugereze trecerea: "Peste virfuri treee luna (luna. reprezentat de "sufletu-mi nemingiiet". facmd ca structurile orizontuIui fizic sa oscileze la hotarul dintre realitatea materiala si eea psihica. nostalgia mortii ca impacare si liniste suprema.simbolul puterii.

etema "treeere" a universului. "in notele cornului.I I..0 nuanta de dulceata sufleteasca" (L. idee prezenta si in adli (in metni antic). \ II-a o data CD stingerea sunetului de com. Or. prin sonoritatea sa. dulce com. 0 alinare a lui eu gindul di viata omului. rnagiei. Dar muzica mingiie acest plins. inlantuit. care il patrunde eu inveninarea arnetitoare a naturii si eu inveninarea amara a erosului. prin dobindirea sinelui. cornparata cu a naturii. Prins in mreaja elementelor si ill cea a esentelor (jreamiitul de frunze. Eminescu a gasit inca 0 data timpul pur". voluptatea mortii (dorul de moarte) se cistiga prin intoarcerea spre sine C"inima-mi spre tine-ntorn"). Ligia Macovei. ci. pling neincetarele morti. Sunetul de corn. .. aprinde farul teribil al vietii §i cheama in dulcea. dispare orice semn al lumii materiale: spatiul fizie se converteste In intregime in eel sufletesc. Peste virfuri . lumina lunii. noteaza eminescologul Rosa del Conte. mireasma de searii Q ari- nilor). fermeearea lui dureroasa. dirnpotriva. eade prada subtilei otrave. se lasa rloborit. Interogatia destinului (strofa a III-a) scoate in prim-plan sentimentu1 timpu1ui. sufletul se inmoaie. care obtine.. ~.· •./ Pentru mine vreodata?" sa impliee de la inceput un raspuns negativ.. dar regretul pentru ceea ce cornul simbolizeaza nu este 0 revolts impotriva firii... relevindu-ne 0 noua rnasura a timpului §i 0 noua figura a spatiului . Accentul pe adverbul vreodata face ea intrebarea retorica "Mai suna-vei. blinda moarte. Remarcarn in aceasta ordine de idei rolul epitetului dulce (dulce corn). este trecatoare in timp. Blaga).

u. a crisicii consta in aceea ca. . consoane. antonimia. 2.consoanele lichide. iarii Jakobson Q publica: lucrarea "Lingvisticii si poeticii" (1964). • categoriile gramaticale. Analiza marcilor stilistice la nivel fonetico-prozodic: ~rrr'''''''I'''''i~l' -a • vocale. 3. a II-a strofa: . • regionalisme.INTERPRET AREA TEXTULUI UTERAR DIN PERSPECTIVA STRUCTURALISTA * Repere pentru analiza textului literar din perspectiva structuralista: 1. ritmul. indulcind) . hiat. Refacerea mtregului. • metafore. . • sinonimia. cezura. • structura frazelor. metonimii. triftongi.vocalele deschise: a/o (tot. tonurile. Menirea onalisei. • aliteratii. pauzele. comparatii. dor) . Jakobson ofl C-L. • relatia Cll ansamblul si cu ideea lirica centrals. rima. Model de analiza a poeziei Peste virfuri din perspective structuralista Nivelul fonetico-prozodic I strofa: . arhaisme. • partile de vorbire.vocalele mediane si inchise: e. Metoda porneste de la conceptia cd opera literani este 0 structurii. • cuvinte din fondul principal/secundar al vocabularului limbii romane. durata fonemelor. adicd un ansamblu de elemente independente ce formeasii un sistem. } sugereaza deschiderea orizontului. polisemantism.siflanta sonora: z Amintiti-vii! ii} dan sugestia de liniste. • cuvinte-simbol. • aranjarea versurilor In strofe. asonante. • ritm. personificari.ie .contur intonational "vaduvit" Prozod. Analiza termenilor la nivel gram atic al: consolida: n 60. omonimia. care studiasii intonatia. accentuarea.nazalele: 11.parte a poetidi si a fonetidi. • topica. • partile de propozitie. • relatia cu ansamblul si evidentierea aportului maticalla sustinerea mesajului artistic. neologisme. cind R.diftongul ascendent (moarte) . vibrante: ~ r . interiorizare. pe baza studiului compo-nentelor. m . masura. Analiza cuvintelor la nivellexico-semantic: • cimpuri semantice.africata c (ineet. muzicalitate interioara. Strauss au realisat analiza standard a poemului "Chats" allui Baudelaire (1962). 4. diftongi. Concluzii. hiperbole etc. sa purui in evidentii structuro: nivelului gra- 5. • sens propriu/figurat..

.rostirea legata. Concluzie: Structura muzicala a discursului poetic in ansamblul sau este expresia directa a structurii muzicale a eului eminescian. 1 apolinic - privitor la zeul Apollo. metafora: dot de moarte..epiterul verbului (bate lin. ci. I rnasculina.cuvintul neologic: melancolic. opera literara este inainte de toate text. r . Secventa sonora comund e bisilabicii: luna/suna. u. Ibraileanu afirrna ca fn sujletul poetuiui este a muzicii de sentimente. limbaj.• 1 XlI-a a ill-a strofa: Rime masculine cuvi. 7 silabe ) 7 silabe ) 8 silabe .ngvisitic) prin descrierea ~i interpretarea caruia se ajunge la conturarea semnificatului (a sensului). Ritmul poeziei este complex.cuvinte care radiaza valuri de semnificatii: luna departe taci codru suflet inimii corn dar de moarte corn . Repetarea insistenta a consoanelor 23 aparitii. r. . Rima este imbratisata ~i se prezinta astfel: 1 . simbol al realizarii echilibrului si nu suprimind pasiunile omenesti. m . trohei. anapesti si amfibrahi.·.: arhaismul popular: intom. melancolic suna).ntele care aldituiesc rima sunt oxisone (poartil aecentul pe ultima silabii). constituit intr-un cod format din semnificant (complex sonor.cuvinte din fondullexical principal (de baza): regionalismul fonetic: nemfngfiet. vreodata) . intr-o constructie poliritmidi: peoni. orien- armoniei dorintelor tindu-le catre spiritualizare treptata atinsa prin dezvoltarea constiintei.conturul intonational interogativ . c. accentuata. este expresia ritmurilor meditatiei asupra conditiei omului Si ale melancoliei ca sentiment cu implicatii metafizice. . aglutinata (codru-$i. Lura cl .20 aparitii.epiterul substantivului (inima jerrneccrd. cadentat rafinat. realizarea materiala a semnului li. 4 Nivelullexico-semantic al discursului: . dulce com). n.~femininii' neaccentuatii. CorpuZ eomun e alciituit din sunete aparp. e.14 aparitii. cu accent variabil. t ~ 17 aparitii) contribuie la crearea unei muzici in surdina. . Concluzie: Cercetarea nivelului fonetico-prozodic a scos in evidenta cit poemul este 0 mica simfonie. m -- } ------ exprima dramatismul stins de 0 atitudine apolinicai. en ~ Pentru structuralists. ba a doua de Ia sfir!jit). Analiza strueturii prozodice a srrofei denota ca ea e aceeasi de trei ori: 8 silabe . sufietu-mi. . Rime feminIne _:_cuvintele care alcdtuiese rima runt paroxiame (poartii accentul pe sila- .nfnd unei singure siiobe: lin/arin. dirnpotriva. este un aranjament orchestral perfect.sunetele: a.

raportul dintre strofa §i diviziunile cornpozitiei §i corelapa dintre strafe.adverbul cfnd <valoare temporala. este evanescent". impriistierea. . inima-miy.e mortologice §i cuvint. . eliptica de predicat.0 propozitie principala dezvoltata. Suferinsa §i moartea sunt insa $i pragurile necesare trecerii macea realitate complementara scindarii. a unitatii poemuui . substantive la plural nearticulat. -anm . juxtapuse in strofa I. .ra. nedeterminarea. . cu pronume personal (sujletu-mi. . Urmeaza comentariul formelor gramaticale: .ftunza: singularul pentru plural> sinecdoca.!. .propozitii principale.elipsa verbului-predicat in strofa a II-a (sunil).a. Suferinta §i moartea insotesc intotdeauna divizarea. Algoritmul anaIizei structurale a textului literar liric: . . .verbele la modul indicativ. .raportul dlntre cuvinte §i vers ~i raportul dintre cuvinte in cadrul versurilor.raportul dintre elementel. notata la nceputul orei pe tabla: "Ceea ce este trainie. .substantive (12).se va cauta raspuns la intrebarea: "De ce aceasta poezie este considerata 0 capodopera a liricii erninesciene Si rornanesti?" Este potrivita pentru raspuns afirmatia lui M.luna: substantiv nearticulat. .raportul dintre divizlunile compozitiei §i textul luat ca intreg.~ri} < stro1a. . subject. _ substantivul corn in strofa I. . . la rnijloc de vers.pronume personale (3). sugerind eterniratea.simetria sintactica a pronumelor ill strofa a III-a..repetitia adverbelor.raportul dintre fonern ~i cuvint.§. ill stro'a a II-a. .structura grarnaticala cornplexa a strofei alII-a.Nivelul gramaticalal textului In textul poeziei se atesta urmatoarele forme gramaticale: . .dativul posesiv: cu pronume reflexiv (codru-§i).verbe (7). bate). timpul prezent (rrece. . scindarea..adjective (3). precum §i raportul dlntre categortile gramaticale care au capatat Tntext 0 semnificatie lexlcala. in voeariv la stlr§it de vers. .raportul dintre vers §i .adverbs (14). . ill strofa a TIl-a. valoare concesivii. (Oupa Juri Lotman) in finalul analizei are loe refacerea intregului. Aceste cuvinte trimit la earacteristica fundamentala a poeziei eminesciene: nefabilul . . . Heidegger. .

intr-un cuvint. dintre viara stinsii si duhul reniiscut al iubirii. batind "ea ~i cariu1 incer intr-un sieriu". singur si biitrin. inima poetului e pustie. a Xll-a A "IN LUME-ATIT DE S GUR ~ -ATiTA DE STREIN" Singuratatea este pentru poetul romantic o realitate absoluta. prilejuite de aparitia imaginara a iubitei ("in privazul negru-al vieti-mi e-o icoana de lumina").De plinge Demiurgos doar el aude plinsu-i". avind 0 nostalgie inversa dupa adeviirata patrie. Este. 0 ingustare. de un cimp solitar ~i de-o biseridi-n ruinii. de fapt. 0 absenta convertita prin irnaginatie in prezenta. Omul romantic are sentimentul ca nu-si poate gasi identitatea In asta Iume si nici in propriul eu care apare scindat. pe care-I of era poarta deschisa printre nori. straini linga caminul lor §i munciti de 0 nostalgie inversa . In final. Ar fi usor a insemna nu numai tara. mingiioase/Si se sfarma-n suflet trist. Poetul mai are senzatia ca a murit demult si ca are 0 inima pustiita. ca intre el ~i iubita s-a interpus 0 distanta de nestrabatut (Departe sunt de tine). a evocarii imaginare a iubitei: .Literatura A d. Solitudinea apare la Eminescu in ipostaze diferite: ea poate fi un hau.. poetul vede un vast tablou al existentei umane. Lumea din obositul creier e inlocuita de tirlitul ragusitor §i tomnatic al greierului. iar viata II pare "CB. gonit de-a pururi de ordinea tirana -/ Acela sa fiu eu" (Codru si salon). care sade cu perdelele las ate la masa lui de brad. decazut. traind senzatia ca a atins virsta de optzeci de ani si ca poarta pe fruntea intunecata 0 cununa de paie uscate. ca omul eminescian se afla In ipostaza singuraticului demonizat care cauta mereu Iimanul sau: "Fantasma nesfirsita §i totusi diafana. pomenit In lmpiira: si proletar. Legarea de steaua singuriitiitii (Oda fn metru antic) are 0 semnificatie profunda de instrainare a sufletului care se simte aruncat ill uitare." Se poate conchide./Demon. insu~i Demiurgul este vazut ca un mare singuratic in univers. trecind in revista dulcile iluzii-amintiri "care tITiiese incet ca greieri printre negre. Din acest "cerc strimt" poetul i~i recapituleaza intreaga viata. esentiala pentru suflet. . intr-un contemplator al propriilor ginduri si visari. dominat de 0 lume-n promoroacii. Efecrul eliberator de singuratate se ohtine prin plinatatea iluzionarii. ea cura/Incet repovestita de 0 straina gura" (Melancolie). apasind pe firul subtire al dulcilor iluzii-amintiri. Se impune adesea registrul ambivalent a1 durerii ~i totodata al voluptatii. poetul se simte obosit. de care vorbeste Theophile Gautier intr-o scrisoare citata in finalul nuvelei Siirmanul Dionis: "Nu totdeauna suntem din tara ce ne-a vazut nascind ~i de aceea cautam adevarata noastra patrie. cazind pe ginduri in fata focului ce pilpiie in soba si ascultind usor-rnaruntul mers al soarecilor si tiriitul greierilor (care-i "readuc melancolia.. Poetul se transform a intr-un singuratic. Prin singuratate omul eminescian se sirueaza la hotarul dintre real ~i imaginar. un pustiu sufletesc. dar chiar si secolul in care ar fi trebuit sa petreaca existenta lor cea adevarata . scufundat in tristete deplina din care "abia conture triste si umbreau mai ramas". asigurindu-i acestuia 0 identificare desaviqita cu el insusi. ca in atitea poezii.. neantizator. Desarta casa/Dintr-o data-mi pare plina". Dintr-un punct ceresc. de un univers sters. Ca si mosneagui Rege Lear al lui Shakespeare. iara ea se face vers").Este Ea. vechi zidiri" sau "cad grele. Dan-Dionis traieste acest sentiment in toata complexitatea nuantelor sale. auzindu-si propriul plins: . in primul rind./Cum in picuri cade ceara/La picioarele lui Crist" (Singuriitate)../Din lume exilata neaflind limanul sau. Singuratatea apare insa mai cu seama cu sensul ei demonic. Trairile sunt puse in registrul dorintei permanentizate. dar poate fi si un tarim senin-melancolic cu icoane de lumina. Ea presupune. dintre contingent si transcendent. 0 instrainare: omul se inchide intr-un "cerc strimt" si simte cu deosebita acuitate primejdia instriiimirii. Acei care sunt facuti in felul acesta se simt ca exilati In orasul lor.

"Singuratace re a treia din ce1e patru poezi: trimise la nConvorbiri Iiterare" in februarie1878 §i aparute La 1 martie.: c) curgere a timpului b) fericire prin iubire 1::::::::::: 1::::::::::: ce indica "Poezia "Singurdtate" riimine foarte semnificativii pentru.10 strofe.. Incercati sa identificati cele doua parti distincte ale poeziei. am in picuri cade ceara Citeodata . gura-n gura. ara eu pe gTnduri cad. Definiti ipostaza acestuia.SINGURATATE u perdelele lasate. stoluri tree prin minte Dulei iluzii.. odaie prin unghere -a tesut paienjenis prin cartile in vravuri bla soarecll turis.iese meet ea greieri Printre negre. Readuc melancolia-mi.::. Reconstruiti.. Cu usor-rnaruntul mers. veehi zidiri. C1nd aud ca suna cleampa . Identificati cuvintele ~i marcile lor gramaticale -zenta unui eu liric. aceasta dulce pace ridic privirea-n pod ascult cum lnvelisul la carti ei mi Ie rod. Ah! De cite ori volt-am. Guillermou) 4. lara ea se face verso (E BI Sau cad grele. Este Ea. a. "Singurdtate" apartine "cic1ului veronian" §i dateasii din vremea dnd poetul triiia inca. Staluri. in "duIcele [or". in privazul negru-al vietii-mi E-o icoana de lumina. a picioarele lui Crist. $i mi-i ciuda cum de vremea Sa mai treaca se lndura. tendinta "mtimistd" a lirismului emmes- 3. Identificati ea de: a) singuratate §i nota? in coloane aparte cuvintele ce sugereaza t:::. cian". prea arare . A tlrziu cind arde lampa. tirg aI Iesi- Sugestii analitice Observa#! Descoperiii obstacolele! 1.. Dar atuncea greieri. E sensa in perioada ajllini poetului la ICV. (A. "Adio'~ "Melancolie" §. rninqlloase $ se starrna-n suflet trist.:. Inima din loc Imi sare. Ca atmosfera.::. Amintiri If. pe baza imaginilor -?i a detaliilor artistice ates'e... Ca sa spinzur lira-n cui $i un capat paeziei $i pustiului sa pui. de singuriitate si melancolie. irimite ia poezii cunoscute: "Cind amintirile '~ "Departe sunt de tine '~ "S-a dus amorul". Desarta casa Dintr-o data-ml pare plma. cadrul/ spatiul interior in care apare eul poetic. CunoQ§te doui: variance: una avind 12 strafe #. nd urmatoarele repere: .i (18761877). 2. C1nd eu stau soptind eu draga Mina-n mina. in preajma Veronicili Mide.cea definitiva . scareci. Facul pllpiie in saba. Sed la masa mea de brad.

melaneolic. privaz. Gasiti. 2.. terns. Comentati versurile respective. tirfiesc. alegind din variantele de mai jos: • tristete • singuriitate '"fericire prin iubire • regret • tnelancolie • bucurie • seniniirate • nostalgie • dorinta de a triii 3. forma lor literara. pustiu. Gasiti sinonimele contextuale ale urmatoarelor cuvinte: spinzur. Alegeti una din variantele posibile. a) un trecut dispiirut. tfriiesc incet • dulci ilusii ca greieri '"sujlet trist Inslnqurarea soclala apare in Scrisoarea I. Poezia Singureitate evoca: "Tf-rfitul monoton al unuigreier este legat ia Eminescu de steirile de reverie si de tristete. insingurarea afectiva . d) jericirea prin iubire. c) curgerea timpului. insingurarea (. c) metafore • privazul negru-ai vierii d) metonimii '"sunii cleampa sunt de tine. 4. sa 7. ~ e) personifidiri ~~ . b) sentimentul singuratdp. frecventa in ltrlca eminesclana. inecul eului intr-un timp stagnant. in "Melancolie" un greier e comparat eu un preot eare toaree un gind fin ~i obsrur Intr-o biseridi veche. Selectati din text figurile de stil.. tot un greier... Poetul traieste stari sufleresri diametral opuse. Poetul afirma ca tiriitul greierilor. . dar nu sub forma lui tragicd. rdscolind amintirile poetului.. social. Argumentati-ve optiunea. poetului: "Ceici riigu§it. cu ajutorul dictionarului explicativ. Ode (rn metru antic). 6. axiologici . · •••••• ~ . Comentati imaginea lui Crist din strofa a treia. • In partea a doua a poeziei este relevata 0 iesire a eului In timpul aetiv 5..i timp) va culmina in Luceatarul. 2. cleampii. mai departe. . a. maruntul mers al soarecilor readuc.. axiologlC. Singuratate s. ten1iala i'n aceta.. echilibruI si inspiratia lui... tomnatic vnlje§te trist un greier". Completati spatiile lib ere in modelul de maijos: b Lcomparatii a) epitete • amintiri.i exis. 4' ••••••• ' ' ' ' . tinind cant 9i de remarca de pe marginea din partea stinga a paginii. • ~ . pe un ton r~it trimite trist vriiji In creierul..i si al melancoliei.Literatura cl..in finalul Scrisorii tV §i in mal multe poezii de dragoste: Departe ·... Explicati sensul cuvintelor: arare. a XIJ-a insingurarea. pareurge mal multe registre: atecnv existential. • strofele primei parti adincesc atmosfera singuratatii. prin care poezia comuniea 0 atmosfera si anumite stan. insingurarea existen1iala: Melancolie . Bxprimati-vii parerea! 1. Serisoarea 1/ ~. Dererminati-le.

Nicolescu) -. . atft de iniensii §i de dramatic resimpta de Bminescu. c) feridrii prin iubire.i a poeziei adincesc atmosfera singunltatii imagini auditive si vizuale sugestive de tipul: focul pilpiie. Strafe:" primei par1. care-l readuc la viat~i... Deja §tie cd seniimentui iubirii implicii atitea suferinfe cind iubita loa pcirUsit. oj suferinta. In ce masura aeest spatiu este favorabil/nefavorabil poetului. Cornentati aceasta figura de stil. Cornentati viziunea poetului asupra iubirii. Ce rol are cuvinrul pare in penultima strofa? 2. inima din lac imi cap at poeziei si pustiului sa pui. 13. ~oarecii. ee-I represintii insU§i amorul". ei 4. c) lipsa de inspiraiie. exprimata in Sin- . unul al: d) renuniiirii la e) timpului oprit in IDe. d) starea de singuratate. -\legeti varianta posibila ~iargumentati-o. (G. Descifrati aceasta afirmatie a criticului literar. j) curgerii timpului.Mihai Erninescu 5. Poetul i~i compara sufletul insetat de dragoste ell un privas: al viepi.. •il predispune la meditatii. il lasa indiferent fata de tot §i toate si-i trezeste arnintiri placure. •il dererrnina sa refuze creatia. conform vechilor credinte. un . Argumentati-va optiunea. acestea inspirindu-lla noi opere. . G.. raportind-o si Ia exrul in care apare ea: In privQzul negr'U-al viepi.. Calinescu numea Singuriitate "poezia tacerii absolute .in singuratatea . 11. aducind arguntele de rigoare (pe baza poeziei).Durerea parasirii si singurdtdpi :in iubire.0 de lumina. . O. . Cornentati clteva dintre ele. ca 0 omentati sensul metaforei icoanii de lumina. nu-l face pe poet sa ajungd la respingerea iubirii. creatie. sirnboli- zeaza faza sooterana a comunicatiilor sacrul. in solitudinea desavirsirii ingusteaza constiinta de sine si da ere acelui sfirsit caracterlstic al timpului nua fapte". Ce presupune pentru Eminescu despartirea de iubita? Alegeti anta posibila: b. poetul nu ezitd sci recunoascii lungul prilej pentru durere.. C. 15. b) buairiei de a triii. poetului este inscrisa si reaparitia iubitei. c aJ neputinta da a reoliza absolutul. Comentati scrierea ell majuscule a pronumelui Ea. esc. Spatiul in care traieste poetuleste a) insinguriirii §i melancoliei. adica: medi- •il determine sa scrie. cad greie. Cornentati expresiile: sa spinzur limon cui.

e vorb. prizonier al amintirilor. Amaraeiunile si singuratatea il macina pe poet. Guillennou. maruntul mers al greie rilor si soarecilor. Pentru a lupta impotriva 0 scurge: irernediabile a timpului. camera lui. acest interior ell perdelele liisate nu 'j. In compozitia poeziei se pot distinge. Mediu de a incuraja eforturile dulcilor iluzii ("Stoluri. sustir A. sa spinzur lira-n cui/~i un capat poeziei/S pustiului sa pui". Dupa cum afirma criticulliterar france. Interiorul saracacios este schitat mente concrete. 0 victima a raului universal. in ramele eamerei. de amintiri . spatiu poetude ele- liisate. Atmosfera singuratatii e adincita ~i pri imaginile simboluri1or foarte sugestive al poeziei. linistitoare si car vin sa aline amaraciunea de crucificat". exista solutie pe tru poet: sa scrie. de cite ori voir-am/ Ca tonimie care accentueaza creatia). Departe surtr de tine . mediaza comunicarea eului ell lumea. reinv amintirile. Versurile "Cind aud ca suna cleamps . tjriiesc.. a. da parca poetului sentime: tul fizic al timpului care se scurge." rnarcheaza exceptional schii barea atmosferei. ill primul rnonotonia verbelor: pflpfie. masa de brad. cele nemiscate devin unduitoai "Inima pe Ioc inti sare". in parte a a doua a poeziei (ultimele trei strofe) relevam 0 iesire a eului in tirnpul activ. care cad greu in sufletu poetului. cum ar fi: paienjenisul tesut pri unghere. ce tiriiesc Incet ea greieri (comparatie) !ji' tristetea dezamagirilor: . idee sugerata §i de metafora . gratie aparitiei iubitei (remarcam in acest sens prezenta verbelor active: sare.Este Ea. senzoriale: perdelele fowl piipiie fn soba. soarecii care umbla pe furis si car se and cum rod cartile. de nii. revolts impctriva poeziei !ji imposibilitatea de a se desface de ea.. Astfel se obtine 0 victor propice asupra timpului trecator.. Pica turile de ceara.. stoluri tree prin minte/ Dulci iluzii.melai eolia se face vers" (cuvintul vers este 0 nu Poezia lneepe eu imaginea unui fizic tensional prin excelenta. invizibila monotona a greierilor ~i soarecilor. cad. aduce melancolic in sufletul poetului insp ratia. . inecul eroului liric 'intr-un timp stagnant. luminata de pilpiitul flacarii din soba. se proiecteaza ehipulloeatarului. Amintiri. Torodara. surind. In apasatoar . accentuat.Ah. deci ideile (G.. Dimensiunile monotone amplifica. Alain Guillermou. care cad 1a picioarele lu Crist. aparitia iubitei In came poetului conduc spatiulIa limita dintre re litate si irealitate.Desarta cas Dintr-o data-mi pare plina". sunt 0 consolare pentru el. Adio s. Aeeste elemente au calitatea unor rezonante emovon ale irnediate: "lara eu pe ginduri cad". sa treoaii. in partea a doua a poezj Sunetul dampei. a tristetii si melancoliei. poezia Singuriitate este 0 meditatie care evoca sentimentul singuratatii ~i al curgerii timpului (fugit irreparabile tempus). a XII-a Oferta de interpretare Lipsit de posibilitatea de a 0 avea alaturi pe Veronica Miele. Eminescu tot mai des batatoreste drumul amintirilor.Literatura d. Acest se timent trezeste imediat me1ancolia. dovada fiind poeziile Cfnd amintirile.. M. facindu-l sa se zbata dramatic intre amintirile grele. In aceasta poezie se pan ca poetul "vrea sa se considere un om a suferintei. Ci lineseu). Activitatea misterioasa. Strofele primei Pilrti (1-7) adincesc atmosfera singuratatii. sunt 0 marturie a pietatii celor fide Ii la tel amintirile. "soli ai tristetii linistite" n din punct de vedere structural.rningiioase".) Despiiriire. Sensa la marginea dezamagirii. doua seevente cu functii proprii. mingfioase.

. declari.pe~arta cas a/ ntr-o data-mi pare plina"). un ghicitar prevestitot. cit ~i unul suflesc ("eu stau soptind cu draga/Mina-n na. cu cit contrasle da 0 intensitate rara".. l aianjenul simboliseasii deciiderea fiintei care a vrut sii se ia La intrecere cu Dumneseu. iubita. in altecredinte. Eminescu proiecteaza viziuni In ell atit mai scinteietoare. obsesia timpului. Ilustratie de Isai Cirmu la peezia Singurdtate .'.Ea.nd cd nu reunta La ciiminul ei. ci sub cea elegiaca" (D.. e ill stare sa a un alt sens vietii mrunecate a poetului a (metafora privazul negro al vietii sugereaza ideea unei vieti lipsite de bucurii). prezenta reierului era consideratii ca ne de fericire. poetul incearca a opri vremea din mers. Miele). Penttu chinesi.. estecea mai fragilii dintre locuinte. oana de lumina" (metafora trimite la iunile de sacru ~i sublim) vine sa umple t un gal al spatiului fizic (. e§ti oarte inieligent. nu §tii tu capentruca doi sa se ubeascii totdeauna trebuie ea imaginatia a fie intreiimuii continuu prin iluzii §i rin sperantii si cii mizeria si nevoia le istrug". Evocarea iubitei. 11t§edto are. "Cuibul" piiianjenului. died ambitia demiurgicil pedepsitii. a autoiluzionarii (pare este semnalul aluneearii din zona realului In spatiul imaginarului). Veronica a manifestat 0 rudenfii realistii. dar dragostea nu te lasa a judeci. . Vrei tu eci sd devin din nou povarii wtui om §i neel unul om pe care-l iubesc? Th.... observa Ciopraga.~i mi-i ciuda cum de vremea/Sa mai tread se indura".Pe fundalul nocturn. ceastii fragilitate 0 evocd pe cea a unei realitdti de aparente iluzorii. gura-n gura") . Caracostea) nu face decit sa intunece rnomentele de fericire ale eroului liric. Cufundindu-se in lumina viselor. La insistentele in case a 0 promiside a-l poetului pariisi pe Menelaos (asa il numea el pe tefan.. ea scria: ".a poetului (chiar de la 1878) bucuria rii e singura care li poate insufla incree ill viata.. Astfel. . exprimindu-si regretul §i chiar supararea pentru curgerea implacabila a tirnpuhri: . conform Coranului. Stiati di? . al sufletului elirat din trup. "TIU sub forma lui tragica. intetmediar intre douii lumi: cea a realitiitii mene§ti si cea divinii. intr-a scrisoare dresatii lui Bminescu. el este un simbol.

Sa uit cum dup-e clipa din bratele-mi te-ai smulL.. Care dintre aceste versuri devine.. Sa uit pe veei norocul ce-o clipa I-am avut. .. . Voi fi batrtn ~i singur. Sa-ti spuna de nu-i inca zbircita fata ta? Cind stii c-a tale lacrimi ce curg neincetat Adinci ~i triste urme in suflet ti-au lasat. Cind stii ce grea durere tu porti in al tau sin. apoi suspiru.. A cunoscut mai multe versiuni. Cu degetele-i vintul loveste Tnterestt. in sarutari unim noi sarrnanele vieti . ~i crezi c-o vesnicie amara e de cind o clipa fericita avut-ai pe paminr?" Departe sunt de tine ~i singur linga foc. . a XII-a DEPARTE SUNT DE TINE . . • eroul liric e retras in solitudine melancolica. . Se toarce-n gindu-mi firul duioaselor povesn 9i-atuneea dinainte-mi prin ceata parca treei Cu ochii mari in laerimi. fmediat dupa tipiirirea acestei opere... De ce mi-i ochiul man? De ce pustiu mi-e capul. . la 1 martie 1878. prin repetitie. Iaitmotiv? 3. ". . • eroul liric i~i construieste bilantul doar din perspectiva rernemorarii.. Petree in mine viata-rni llpsita de norce. Aducerile-aminte pe suflet ead in picuri. O! glasul amintirii ramlle pururi mut. Redesteptind in tata-rm treeutele nimicuri. eu mTinisubtlri ~i reel: Cu bratele-arnindoua de gitul meu te-anini ~i pares-at vrea a-mi spune ceva . Optzeci de ani Irnl pare in lurne e-am trait.De ce in al meu suflet De ani eu moarte port. . • viata eroului Iirie e dominata de 0 perspective tragica. Eu str1ng la piept averea-mi de-amor ~i frurnusett..._Literatur~ d. vei fi murit de mult! Sugestii analitice Observtui: Descoperiii obstacolele! 1. Viata intr-un tel? ~i tu . a) b) c) ..\. tu esti aceea Ce rna intrebi astfel?" 2. (E BINE SA ~TITI!) Poezia a apdrut fn ..Con- vorbiri literare". a) b) c) a) b) c) . Plasati in enunturi proprii sintagrnele "viata lipsita de noroe ~i "sarrnane vie?". ca tu vei fi murit. Ca sunt biUr1n ca iarna. De ce mi-e vorba seaca. ~i pentru ce oglinda intrebi privind In ea. Veronica Miele seria: "De ce-ti mai numeri anii sa veri de e§ti batrin. Identificati in poezie cuvintele care sugereaza ideea de: timp singuratate Replica poetieii Eminescu a fast toarea: a lui urmii- . Selectati versurile cele mai sugestive pentru a ilustra ideea ca.

Dererminati piciorul de ritm si intonatia poeziei. lntonatia unui text artistic poate avea caracter: " enunjiativ. -interogativ. Comentati figurile de stil cele mai sugestive ill ilustrarea ideii se.Mihai Erninescu . lacrimi. si comentati ExprimCtti-va piirerea! 1. nimiasri.ii ale iubitei. Poezia pastreaza 0 puternica unitate de atmosfera. amiirdciune. Urmariti Ia ce mod 9i timp sunt folosite verbele in poezie. Definiti tema poeziei ~i demonstrati ca-i de factura romantica. mut. Identificati abaterile de la topica Iimbii romane ul lor In contextul poeziei. murit. bucuria de a fi im~euna cu iubita. . gingi4ia evadirii. b) de lin4te c) gravii. 5. 4.rectiliniu. 2. singut. - 4. 8.primtuul. vis. Definiti atmosfera poeziei. mekmcolie. fidel spiritului sau romantic. suferinra. 3. ira. Exrrageti din text cuvintele pe care le-a ales poetuI pentruevorea fiintei iubite. siirmane. istorie. Identificati eele doua planuri ale poeziei . . sentimentului asupra raiiunii. c) ajutd La evocarea unui trecut. . singuriuarenunrare Laorice amintire.exclamativ jimperativ. -descendent. calea spre adevar. speranrd rndbu§itii.subiectivismul reolitntea e zugriivitii a~a cum 0 doreste scriitorul. . biitrLn. Amintiti-vii! Caracteristici ale romaniismului: . Alegeti din variantele propuse mai jos startle sufletesti ale oului liric traite In plan real (notati-le intr-o coloana in sringa) si Ie traite ill plan imaginar (notati-le intr-o coloana in dreapta): Atmosfera unei poezii presupune starea de spirit creata. . rmulati 0 concluzie. d) seninii. b) contribute la crearea unei atmosfere. chiar In da faptului di poetul. Dererminati starile sufletesti traits de eroulliric in fieeare dinaceste planuri. nostalgiafencirii. miirturisirea pateticd. Utilizati in acest seop una din variantele posibile: a) sugereazd puternice stiiri suflet€§ti. . a) elegiacd.imaginaiia - totala. retraieste otia unei idile trecute. 6. Ce cimp semantic instituie ele? Comentati functionalitatea lor. Extrageti 9i scrieti in caietele voastre pronumele (adjectivele nominale) atestate In poezie.ascendent.evadarea fn trecut. durere. sentimentul caderii in abi5~tiicere. poetic .real ~iimaginar arcate de cuvintul pardi. d) indica ipostasele euiui . . traditie. Observati la ce persoanasi La ce mar sunt ele. 5. Alegeti varianta posibila din urma:-ele:. 7. Relevati contextele in care apar urmatoarele cuvinte: viatii. .confesiunea sau e) de romanta.chipuri iesite din camun in imprejuriin exceptionale.

interjectiei Ah! prin conjunctia Ca. si Singurlitate.. Comparati versurile si comentati-le: a) "Gfnduri. (M. In ce masura si cum a reusit (ori nu) pictorita (graficiana) Ligia Macavei (n. trecut. In variantele ee-au precedat-o pe cea finala. ). Comparati urmatoarele versiuni: de manuscris) "Totul e margin it. Puneti in relatie cugetarea eminesciana. Exprimati-va tn aeeasta. Emillescu) a) .: era scrisa in forma de srrofa. Comentati prezenta in poezie pronominale la diferite persoane a pronumelor/adjectivelor Sf numere. cd tu vei fi murit". . Motivati predilectia poetului pentru versullung ~i refuzul strofei. eu vers scurr. cu poeziile Depone sunt de tine .perfeetului eompus (prima variants) cu prezumtivul . . durerea nu".. poezia Departs sunt de tine.) 8. 10. Relationati ipostazele eului liric eminescian din poeziile Singuriitaie Si Departe sunt de tine .Uteratura cl..Ah! Sunt br'itrfn ca iarna $i ai murit de mult" (varanta b) "Cd sunt btitrin..lDulci iluzii. 7. 11. eu ilustratia alarurata. gfnduri tree prin minte. Departe sunt de tine .. Referiti-va la inlocuirea: .. ea iamo.. 1916) transmita starile sufletesti ale eroului liric din poeziile numite? sa Ligia Macovei. Amintiri". prezentata pe spatiul de sus al paginii... 9. (Departe sunt de tine . Cornentati exclarnatia poetului marcata de interjectia 01 (O! glasuZ amintirii .Se toaree-n gindu-mi firu! duioaselor pove§ti".. opinia personals In legatura 12. a XII-a 6.. (S ingurii tate) b) .

iri §i reci) . aceasta neintelegere echivaleaza pentru poet cu lns8. timpul este strabarut de deznadejdea despartirii: totul e dominat acum nu de singuratate idilica. ca atmosfera §i stare. eu pustiirea vietii. Alunecarea eului poetic ill spatiul imaginarului este marcats. comparatii (sunt biiirtn ca iama). Poetul retraieste emotia unei idile consumate: "dinainte~mi prin ceata parea treci". Omul eminescian. pentru sine.. lingii roe. cad in picuri.. Iubita. se simte depasit. nu maieste aut de puternic infuzat de aerul rnelancoliei. 0 Departe sunt de tine. "in sarutari unim noi sarmanele vieti". in care fiinta poetului pare a fi atinsa ill insesi functiunile ei vitale: "Optzeci de ani imi pare ill lume e-am trait.Oferta de interpretare poezie reprezentativa pentru ilustrarea liriciierotice eminesciene. Spre deosebire insa de Singuriu« te..: este ce indica toto data si 0 incertitudine: parcii treci. In acompaniamentul vintulul. l§i construieste bilantul doar din rememorari: . cu incremenirea simtirii §i secarea creatiei. marcat de viata lipsitii de nome (epitet). Detaliile ce 0 caracterizeaza (ochii tnari lacrimi. se perinda firu. in poernul al doilea. Departe sunt de tine . accentul acestei poezii este atit de sfisietor tocmai din cauza di durerea poetului e drama unei fiinte superioare aut de neintelese.). sustine G.'?i singur. tn finalul poeziei. strins Iegat<'i de plingerea asupra rnortii" (Alain Guillennou). duioaselor povesti (metafora). a carer impletire sta la baza complexului sintetic. starea ei de tacere si de suspin (parc-ai vrea a-mi spune ceva.Aducerile-aminte pe suflet cad in nicuri/Redesteptind in fata-mi trecutele nimicuri". epitete (viata~mi lipsitii de noroc. intemeiaza 0 atmosfera. realizabila) accentueaza refuzul oricaror amintiri../Ca sint batrin ca lama . constitute Q drama existentiala. iar reluarea versului melancolic vei fi murit de mult. Foarte apropiata. nu sugereaza. sarmande vieti) . este invadat de un trecut actualizat eli 0 fbrta absents din circumstantele ill care se produce evocarea: . Acest cintee liric e . de cuvinrul parcii. drama creatorului care stia ca neintelegerea in iubire. care. retras in solitudinea melancolica. mfini sub!.. Viata este vazuta dintr-o alta perspectiva. desi ramine intruchipare a idealului (averea de-amor §i jrumuseti). Or. contribute Ia exprimarea viziunii sale asupra iubirii . nu mai este vazuta ea 0 icoanii de lumina...".. El incearca sa se prinda de ceva coneret si statornic. Calinescu.<. umbra iubitei pierzindu-se in negura uitarii eterne. ci de perspectiva tragica: "Voi fi batrin . in care durerea pierderii se indulceste cu prezentul irnaginatiei... mai degraba. m ca . Rememorarea este deosebit de intensa. in care se afla eroul liric. contribuie Ia intensificare a ideii eeea ce poetul doreste nu se mai poate implinL Glasul aminiirii ramine pentru el puturi mut. debuteaza ell aceeasi imagine a eului poetic..Or.0 plingere a despartirii. personificari (eu degetele-: vintul Ioveste fn fere§tiJ. care cu degetele-i Ioveste in [eresti (p ersonific are) . accentueaza plingerea poetu1ui asupra despartirii si a mortii. se toarce-n gfndu-mi firul duioaseior povesti etc. rezultate dintr-o sensibilitate speciala a poetului. Considerata din punct de vedere analitic. de poezia Singurdtate. poezia cuprinde un sir de metafore: (glasul amintiri~ aducerile-aminte .>i lipsa dragostei. apoi suspmi).. incit prezentul. vei fi murit de mult". interiorul. "cu brarele-amindoua de gitul meu te-anini''.0 lumina de-n departe/Cu ochi renascatori din moarte". parc-ai wea a-mi spune eeva. ci. "traind sentimentul eonvulsiv al caderii la fund. ca . apasat de 0 batrinete cosmica". Departe sum: de tine .. Aceste figuri de stil.Redesteptind ill fata-mi trecutele nimicuri' . Anaforicul sa uit (un verb la conjunctiv prezent ce indica 0 actiune posibila. §i in aceasta poezie.

el este un timp al mortii care pindeste oamenii §i civilizatiile. ~. a Xll-a ". Antiteza dintre timpul terestru ~i durata cosmica $i trecerea magica din unul in altul constituie marea tema a Scrisorilor si a intregii creatii eminesciene. " (Sdrmanul Dionis). in planul concretului. Indepfutarea poetului in timp duce la 0 instrainare si intunecare sufleteasca: . trecere. Ar fi usor a insemna nu numai tara. Hyperion are . I . adica 0 nostalgie a "adevaratei patrii" care este spatiul paradisiac al naturii sau spatiul cosmic: "Nu totdeauna suntem din tara ce ne-am vazut nascind si de aceea cautam adevarata noastra patrie. Timpul real nimiceste. Forta irrrplacabila a destinului face ca civilizatiile sa se prabuseasca intr-un tablou apocaliptic a1 . iar Muresanu i'$i imagineaza viitorul ca un "treeut intors"). eroul romantic se transfera intr-un spatiu ideal. ("In prezent le avem pe toate".. - d. de aceea prefers ora douasprezece ca un punct zero ideal. cosmic.. a unui timp oprit. incompatibilitatea dintre ele constituind. In ordinea cosmica. "Viermele vremilor roade-n noi". Intreaga poezie eminesciana e strabatuta de 0 puternica "nostalgi_e inversa". creind doar 0 iluzie a implinirii '!iii adunind intr-un "prezent etem" (sugestie din Schopenhauer) trecutul si viitorul. ideea fundamentala a Luceafiiruiui.. " Romanticii concep spatiul ~i timpul ca spatiu ~i timp real ~i totodata ca spatiu $i timp ima~nar.Iocul lui menit" anume in cer.. istorie. Adevaratul timp este eel care se identifica duratei eterne. IAR TIMPUL CRE~TE-NURMA MEA. Poetul are mereu senzatia unui timp rnecanic. Cad. Catalina fund un "chip de lut" pentru care "cercul strimt" este spatiul predesrinar. ma-ntuned" (Trecut-au anii..cerc strirnt". bunaoara. dar chiar si secolul in care ar fi_ trebuit sa se petreaca existenta lor cea adevarara . un . la "dipa cea repede ce ni s-a dar".Literatura -~. Timpul se roteste ill cerc.. Geniul este eel care depaseste toate obstacolele timpului .u. Timpul ideal si spatiul ideal sunt harazite doar omului superior.. care simbolfzeaza Absolunrl. Hyperion strabatind-o pe aceasta in zborul sau spre Derniurg: 'lead unde-ajunge nu-i hotar. instraineaza. Bineinteles. tarimul concret si tarirnul imaginar nu se irnpaca..vanitatii vanitatilor" (Memento mori). Identificati in textul de mal sus $1notati in caietele voastre tezele esentiale ce s~~t in e~denta viziunea eminesciana asupra nouunilor de amp si spap. pe cind timpul ideal.Pierdct e totu-n zarea tineretii/Si muta-Lgura dulce-a altor vremuri. straini 1inga carninu! lor §i munciti de-o nostalgie inverse. In mod obisnuit. Acei care sunt facuti in felul acesta se simt ca exilati in orasul lor.. timpul concret curge moncton si se reduce la clipe. se spune in poernul dramatic Andrei Muresanu.rion. pe dud lumea cosmica este un spatiu dezmarginit./Iar timpul creste-n urma mea . Lumea pamiateasca se prezinta ca un "cere strimt".. destrams si reduce totulla absurd. iar timpul inseamna destin.- ". Infinitul $i in care cauta floarea albasrra. spatiul inseamna un loc ingradit. inseamna durata eterna./Nici ochi spre a cunoa$te'/$i vrernea-ncearca in zadar/Din goluri a se .$i spatiului. suna un vers din Glossa. in care timpul moare $i renaste.). diamantul marii ori lacasul zeilor sau chiar "doma lui Dumnezeu" (anume spre ea se mi$ca Dan-Dionis).naste".. omului de geniucu care este identificat Hype.

Abla-ntelese. A fost publicat fn prima editie. De aceea "elipa care hotiirii§te" si dupa care incepe aventura vremeiniciei ne dO. Identificati figurile de stil prezente in poezie: metafore metonimii E BINE sA ~TITI! ". cit din afirmatii ~i ntinte.. pline de-ntelesuri Cu-a tale umbre azi in van ma-mpresuri. asftntlt de sara. . grijitii de Maiorescu (decembrie.. Identificati in poezie cuvintele aflate ill raport de opozitie. Sunt cunoscute sapte versiuni ale sonetului. 1883). lar timpul creste-n urma mea . 0. ceas al tainei. 0..! Descoperiti obstacolele! 1. Extrageti-le din text si scrieti-le In doua coloane. dupa modelul e mai jos: afirmatii a) . ca din nou sa tremuri Cu mina mea in van pe lira lunec. Noi cunoastem timpul numai ca succesiune de intimpliiri $i nu avem un simr special pentni timpul pur:. suflet. Sa fae. . rna-ntunecl (E EINE sA ~TITI! ) Sonetul "Trecut-au anii: .~~~- Mihai Erninescu ~ ----" TRECUT -AU ANII . a face parte din cele 26 de poezii tnedit«. eresuri. . b) c) d) . sentinte a) b) c) . 3. Ce fruntea-mi de copil o-nsenlnara. aftate in posesia lui Titu Maiorescu. Treeut-au anii ca nori lungi pe sesuri $i ntclodata n-or sa vie lara. m- Sugestii analitice Observap.Poezii".. . . . arnefeU". d) .. Sa smulg un sunet din trecutul vietll.. Pierdut e totu-n zarea tineretii $i rnuta-i gura dulce-a altor vremuri. (William James) epitete cornparatii 4. Cacl nu rna-nclnta azi cum rna miscara Povesti §i doine. ghicitori. Extrageti din text termenii care prin insusi sensul lor scot in evidenta ideea curgerii timpului... 2. Poezia se constituie nu ant din explicatii.

. Ce contribuie a) la crearea acestei atmosfere: b) imaginile sumbre? c) stiirile triiiie? motivele ce stau la baza poeziei? Argumentati. c) inundatii de tristete. Cornentati dis- sa sustineti prin argumente afirmatia lui Perpessicius tihul obtinut. Venetia s. Revedere. Comentati versurile: a) eu mfna mea fn van pe lira lunec. a XII-a Exprimati-va pdrerea! Motivele fortuna labi/is §i panta rhei sunt prezente Intr-unsir de opere eminesciene: 1. • puncteie de suspensie.. Analizati strofa finala din acest unghi semnificatia de vedere ~i cornentati n joaca simbolismul fonetic ~i/ in rezonantele asonantei. Roare albastra. . dJ monotonii. avind ca repere: • orisontui semantic. 5. pierduta dincolo de pragul tim~ pu!ui mi§cator". (G. • [orma hotdrfta a 5ubstantivului "an ii". Motivati optiunea lui Eminescu pentru sintagma ea nori lungi pe sesuri. " evocd 0 vreme fabuloasd. Ce te legeni . Sustineti prin argumente . bJ melancolicii. repetarea vocalei u (ell deosebire in ultima strofa). 4.. jos: • fugit irreparabile tempus. Luceafarul. 9. b) $i mutii-i gura dulce-a altar vretnuri. Calineseu de pe margine a paginii.a. Cititi alaturat primul si ultimul vers al poeziei..Trecut-au anii. Cornentati titlului poeziei. • panta rhei (soarta schimbiitoore). a) Zburat-au anii ca un pile de presuri (varianta de manuscri. Incercati "Poezia .s). Alegeti in acest scop una din variantele posibile gi argumentati-o: deprimantd. Comparati urmatoarele versuri: rol important In poezie special. Definiti atmosfera poeziei. Un 8. b) Trecut-au anii ea nori lungi pe sesuri (varianta finala). $crisoarea /. Demonstrati cu secvente de text prezenta In poezie a motivelor enumerate mai.Litcratura d. 6. 7. a) 3. • inversiunea..va raspunsul. 2. • flacdra poetied stinsii (criza inspiratiei).. 10. • "paradisul pierdut" at eopildriei. Ciilinescu) cii Eminescu ar fi scris mai intii finalul sonetului (exclamatia "mantunec") gi ea acest final ar fi determinat redaetarea (scrierea) celorlalte versuri. • prezentut-umbrii.pro" sau "contra" afirmatia lui G.

Relationari poezia Trecut-au anii.: co alte poezii erninesciene diate. Argumentati-va optiunea.fl miisurii. ameniniare constantii 13..asupra prezentului.. a unei reolisiiri.udiate ocompunere pe tema: ar timpuI creste-n unna mea . Alegeti una din ntele posibile: n) tfnguire despre curgereo timpului ~i[eridreo: pierdutd.. e) prefigurarea sfir~itului tragic.piesii lmea alcdtmta din 14 versun cu aceeG.iei Macovei... Optati pentru una din afirmatiile: aJ in poesie perspective: viitorului intentii. fJ spaimii in fara trecerii timpului. Amintifi-vru ~ Sonet . in care sunt prezente motivul ireversibilitstii timpului si al tii schimbatoare. Determinati starea sufleteasca a eroului liric. b) spleen.. este un sonet . la aceeasi opera. Din valurile mii. va propunem: 0. Amintiti-va nume de scriri ~i titluri de opere in care este ilusrratia de mai jos a bordat motivul seurgerii timpuCornparati-le cu poeziile rninesciene. existd ca directie 0 a unei ce b) Perspectiva viiiorului existii ca apasi'J. Forrnulati 0 con17 Realizati in baza poeziilor . 11. ell 15. r Ce pill-ere aveti? 16. Demonstrati ca poezia Trecut-au anii .: . riimiL. Ce asemanari si deosebiri de viziune ati observat? 14.Mihal Eminescu _. d) tristeie metajizicd.. 12. c) spaimli de fntuneric 9i singuriftate. La steQUQ.td §I doud rerrere. Comparati poezia Trecut-QU anii. dispuse in doud catrene cu nma imbriifi5a." e in . Ca rep ere.

precum ~i de forma negariva a verbului n-or sa vie.metonimia creatiei devine muta. frecvent intilnite in lirica erninesciana: fugit irreparabile tempus. cu efecte rnaIefice. spaima imbatrinirii. Forma gramaticala aleasa pentru substantivul anii (articulat hotarit) da 0 concretete anume: sunt anti pe care poetul ii stie.sinesfirsite a sesurilor dizolvate si ele in umbra amurgului sugereaza lunecarea nestavilita a anUor.. de conditia ontologico-tragidi a ornului). definind poetul. paralizante chiar si asupra muzei. glasul lor fiind amutit pentru totdeauna: .si eresurile ei. creste . accentueaza motivul scurgerii timpului: "Treeut-au anti ca nori lungi pe sesuri". Astfel. Acest mrI-ntunec. a spiritului sau launtric: "eu mina mea in van pe lira Iunec". straina pentru poet. omului. Ii priveste in muta lor perindare prin vaile arnintirii. Tot ceea ce a Insenlnat.. 0 reluare a titlului..Jar timpul creste-n urma mea . Trecerea norilor lungi (epitet) si in destramare permanenta pe Iinia fluida . eroul liric conternplind doar pierderea: .0 vreme fabuloasa. e ca 0 pecete pe destinul nefericit al poetului pe care gindirea l-a tradat". Cuvintul lira trimite la mitul orfic.. Intoarcerea spre trecut este exprimata nu doar ideatic. "suna biografic. Caracterul sententios esre imprimat mai ales de aspectul durativ al adverbului niciodata. . .. antreneaza cu ea 9i apunerea spatiului psihic de odinioara. . criticul llterar G.ste solitara constiinta imposibilitatii absolute de a reconstitui acel timp si spatiu. crescind uria§ sa-l nimiceasca" (Zoe DumitrescuBusulenga): . In aceasta ordine de idei.) amplifica sentimentul perisabilitatii iminente a. trimite la trecere. ghicitori. suferinte apuse. Apunerea spatiului material. Emotia eroului Iiric. eresuri" . apasatoare intunecari de sutlet. Calinescu sublinia di Trecut-au onii.Pierdut e totu-n zarea tineretii". Opozitia dintre trecutul scaldat ill lumina (acesta e prezent in poezie prin metafora zarea tinererii) ~i prezentul trist. .pove$ti 1}i doine. pierduta dincolo de pragul timpului nostru miscator. Eminescu "pregatel}te magistral irnaginea ultima a timpului carearneninta..viata e germenele mor!ii". Convins fund cii . a anilor care ramin in urmii.sispatiul sufletesc al eroului liric pilla la tensiuni negative extreme: ma-ntunec.a singuratatii §i a mortii. ci §i stilistic: forma arhaica a perfectului compus cu auxiliarul inversat contine deja sugestia vechimii si-l accentueaza totodata pe verbul a trece.luie....: evoca . anii. este tristetea apasatoare.~i muta-i gura dulce-a altor vremuri". Textul se tese din dureroase melancolii. sufletul eroului lirie ramine suspendat pe crestele extreme ale emotiei intelectuale In fata ireversibilitatii orei umane. AI doilea tennen al comparatiei ca nori lungi pe §esuri completeaza sentimentul temporalului eu acela al spatialului.. exprirnara In tonul tuturor eelorlalte poeme veroniene" (A.. Negoitescu. in care copilaria 191 pastreaza rnodul ei alb.. provocata de sentimentul efemeritatii noastre (deci. Gum dulce .Oferta de interpretare Treeut-au. coplesiroare. Guillermou) reuneste un sir de motive. o data cu cresterea nemarginita a timpului apus.0 plingere atimpului pierdut. Versul al doilea se prezinta ca 0 sentinta dureroasa: .. Iasind in loc un spatiu desert ill care sala:. sfisietor (azi nu ma-ncfnta . absenta inspiratiei. . artistul. Primul vers. extern. sustine I. ma-ntunec".au fost inghitite de timpul necrutator.~i niciodata n-OT sa vie iara". soarta schimbatoare. . a dat farmec vietii de copil . prin nealterare cu nici 0 aluzie de maturitate".paradisul pierdut" al copilariei cu basmele .

la 10 martie 1902. 2. . 4. in. valurile? Dintre pasan calatoare Ce strabat parnlnturile. Fie idealurile. Te urrneaza in tot locul V!nturlle. vinturile? De-i goni fie norocul. vinturile. Cite oare Ie vor sparge Vinturile. plasindu-le totodata in unruri: • grin in valuri • valurile vietii • l-a Iuat valul Alcatuiti ~ivoi astfel de expresii.Sdmii- niitorul". • In valul apei • valuri de minie • a merge ca vintul • vorba-n vint • a se da in vint dupa cineva • parca l-a Iuat vintul • a-~i Iua vint. in functie de aceste spatii. ultima . prima varianui fUnd de trei strofe. desernneaza doua atii: fizic si psihic (spiritual): pdsiiri catarge gfnduri piiminturi valuri dnturi viniuri noroe idealuri loe Grupati-le in functie de spatiile de care apartin.de patru strofe. revlSta . inginTndu-l. cele doua parti disctive ale poeziei. (E BlNE sA ~TITI! ) Poezia a [os: publicatii possum. Explicati sensul imbinarilor de cuvinte. mate elaborate la Bucuresti. Determinati. Sugestii analitice Observap. Se cunosc trei versiuni. Valulrile. Identificati cuvintele-cheie in jurul carora se organizeaza dissulliric. Nelnteles ramine gindul Ce-f strabate cinturile. Zboara vecinic. valunte. Cuvintele de mai jos. spatiul fizic spatiul psihic 3. prin anul 1880. Cite-o sa le-nece oare Valurile._l\i1ihai 'neseu j DINTRE SUTE DE CATARGE Dintre sute de catarge Care lasa malurile. extrase din poezie.! Descoperiti obstacolele! 1.

Idenrificati ce parti de vorbire sunt cuvintele accentuate. care nu-i numai al poetului. Explicati sensul formei de plural a cuvintelor piimin: (paminturile) ~i ideal (idealurile). In antiteza cu expresia in tot loeul (versul al treilea.i sustineti. a XII-a Val. 2) stare de satlstactle. nome . Vintul este un slmbol de instabilitate. 2. d) capatii 0 mai mare pondere decft daca el soar raporta Lapropriafiintii. Cornentati rolul repetitiei in 8. aflindu-se sub accent? 6. c) destinul ereatiei §i al creatorului. de baza ale acestor cuvinte. adlca in voia sorjii. Comentati Exprimarea urmeaza). b) amplifieii.. precum si utilizarea la forma lor articulata (hotarit) He). imaginar. prin argumente. Comentati aceasta relatie. Comentati rolul interogatiilor doua strofe ale poeziei. c) da mai. Extrageti figurile de stil din poezie si clasificati-le conform modeluIui de mai jos: metonimie '7. Ce sugereaza ele. 9. simbol versul care se repeta. Impartiti-va in trei grupuri . starea prin extinderea ei La intreaga omettire.tcr atura d. Aceasta pasivitate in tata valurilor e pertculoasa. Utilizati in acest scop una din variantele intentia poetului de a se adresa unui til simbolic (te posibile. de poet.1) care nu exista in realitate. muuii amploare dramatismului vietii. din variantele afirmatiei de rnaijos: Poezia Dintre sute de catarge are ca tema: a) ireversibilitarea una timpului (ftrgit irreparabile tempus). de inconstanta.o.1) sansa.urile simbolizeaza: ~ principiul pasiv . Pornind de la modul de adresare. Identificati poezie. de fericire deplina. Extrageti verbele din poezie si deterrninati: -Ia ce timp sunt e1e. 4. strofa a III-a) se afla sintagma zboarii v~nic. Stirnite de turtuna. plasind accentul logic In fiecare din strofe pe primul ~iultimuI cuvint din versul al treilea. retorice prezente in primele atestata in strofa a treia. . precum si de la startle traite . Chip expresiv poezia.· 6. dar §i al umanitatii. poetului: a) capatii. pornind de la sensurile 3. 5. b) soarta trecatoare (fortuna tabilis). Este 0 forta violenta ~i oarba. • daca exprima actiuni statice ori In miscare. ele sunt comparate cu balaurii adincurilor. ideal . astfel dimensiuni general-umane. piirerea! 1. intruchipare a perfecfiunii: 3) scopul eel mai inalt §i mai greu de atins pentru cineva. 2) care este desavirsit sub toate aspectele. definiti ipostaza eului liric. pe care cade accentul ultirrtei strofe. concurs de imprejurari favorabile. Cornentati opozitia noroe-idealuri. EXprimati--vii. 5. se lasa in vola valurilor.. pentru ca ele reprezlnta puterea unei masivemerftl.atitudinea celui care se lasa dus.

noroeul. Porta lor sugestivii este amplificata prin asezarea la plural ~itotodata la sfirsitul fiecarei strofe. Argumentati-va optiunea. sing. • des erie tablouri din natura. prin repetabilitate. catarge. e) eul coleetiv. 7. care are a .Alegeti una din variantele posibile: a) eul individual. fiecareia revenindu-i cite doua catrene."non. de regula. are 0 pSlhologie a sa.in prim-plan apare ndividul. cu disolutia. pc'isari cliliitoare. II. piiminturi.). la 0 familie. fiind asociate. de regula. la pers. Simboluri ale destramarii. care. b) eui general. Lumea exista in atara. eul colectiv . "un elogiu al destramarii' Dan Manuca) prin care poetul raspunde marilor intrebari ale existentei umane: ireversibiliratea timpului (jugit irreparobile tempus). la un popor. sing. un ~sui t" e (seexpnma la pers. definesc nestatornicia. Poezia se rernarca printr-un maiestrit sistern de asonante si Iiteratii. avind totodara rolul unui refren.pe eel psihic: gindul. destinul creatiei ~i al creatorului. eul general . retraita in interior. Ca piisiiri ee zboarii Deasupra valurilor. preeum ~i prin aliteratiile si asonantele eelor cinci sunete de la sfirsit (-uT-ile).printr-aeel sentiment al trecerii. Alegeti una ori citeva dintre trasaturile enumerate mai jos. devine 0 entitate metafizica impersonala (se exprtma. dar nu are sens dedt in rnasura in care e tnlita. re sa sustina ideea ca .eut poetului se ctlateaza pina la proportii generalumane. Prime Ie doua strofe inscrin spatiul fizic. (se exprlrna la pers. devine laitmotivul poeziei. urmatoarele doua . cfnturile. ideolurile. poezia are 0 COIllpozitie simetrica. 8. Comparati ultima strofa a poeziei Dintre sute de catarge eu rmatoarele versuri: Numai poetul. Strofele se organizeaza in jurul versului vfnturile. Identificati-le si comentati efectele produse de ele. Trece peste nemiirginirea timpului. eul individuaTizat . aceste cuvinte sunt sugestive si prin aliteratia consoanelor initiale v-v. -"tu").. prin care toate par minate de 0 putere mai presus de noi" CD. valurile. 9. • are un caraaer meditativ. Repetindu-se.. la a interioara". reprezentat de tnaluri. Argumentati aceasta afirmatie. vinturile.se deflneste prin apartenenta la un clan. plural .. ill chip de aeord final. Caracterizata . valurile. categorle sociala etc. (Numai poetul) Formulati 0 concluzie in ceea ce priveste destinul ereatorului in port cu timpul irnplacabil. E alcatuita din doua parti. soarta trecatoare (panta rhei). Caracostea). I.Dintre sute de catarge" este 0 meditatie filofica. Oferta de interpretare Poezia Dinire sute de eatarge este 0 rneditatie filozofica. deoarece: • pune fn discutie probleme ale existentei.. I. prin opozitia dintre voeala .

pe de a parte. pdminiuri . va zbura vesnic. reale. dar printr-o definitiva afirmare a unor valori supreme. Reflectiile melancolice ale poetului decurg tocmai din constatarea absurditatii earacterului lumii. primele doua strafe contin dteva simboluri relevante pentru nemarginirea marii gi a vazduhului: suie de eatarge (rnetonimie-simbol). numele lui rarninind sa infrunte timpul. a limitei. creatorul se inalta pe a treapta care inseamna smulgerea din vremeinicie. lUsi:ndu-~ipletele sa zboare in vint. enuntiativ in strofa a treia gi exdamativ :in ultima.creatia. al sansei). Or. care nu mai poarta. aflat in pozitii diferite: in interiorul (Cite Dare le vor sparge?) si la sfir§itul versului (Cfte-o sa le-neee oare?) Oameni.re urmeazii . de fapt. Opozitia no rae . pasari calatoare. tocmai in aceasta necontenita ciocnire dureroasa intre idealuri ~i valuri.. Sugerind vesnica trecere a vietii. pe de alta parte. . Nereidele. valurile . ci contribuie. care te urmeaza pretutindeni (de aid rezulta durerea de a te vedea marginit prin desfasurarea unor eterogene puteri elementare)./ Fie idealurile.§i mai apoi cufundatein neant. idee subliniata pregnant gi de cele doua intrebari retorice.iteratura ---- d.. inchisa f. Folosirea obsesiva a pluralului (maluri.l.ideaiuri (marcata de fie) si cea dintre idea/uri/ Ccfnturi . unnara de nazala n (vinturile) §i vocala deschisa a (valurile. fara perspeetiva de a-gi depasi limite le. TIU prin resemnare. harazita sa se zbata intre aceleasi limite. refacind in mersul ei istoric acelasi cere etern. a nazuintei spre vesnicie. piisiiri ciiIataare (simbol). catarge etc.vfnturi) valuri scot in evidenta atit gindul di nu pori iesi din cercul strimt al norocului. gi a clipei. In antiteza eli ideea disparitiei In neant a lumii. ~tiati di? . Erau de 0 frumusete tara ~i-~ipetreceau timpul tordnd. cit si constiinta faptuluica gindul nenieles. Mihai Eminesen prin intreaga-i opera. personifi. tesfnd. d fantome abstracte.to ate sunt antrenate in goana a doua elemente: vinturile.. prin efectele create. in legendele grecesti. Schimbarea tonului de baza :in cuprinsul poeziei accentueaza gi rnai muIt starile de incertitudine. lucruri (corabii) . ducind cu el nemurirea. E ceea ce a demonstrat.. in finalul poeziei se afirma credinta poetului in menirea rna'ltatoare a poeziei.). prins a intre cele doua eternitati: neant §i pustietate.l Te urtneasii fn tot loculi VLnturile. la avansarea ideii de nernarginire a spatiului fizic. poetul reflectind asupra destinului omenirii (modul de adresare la persoana a II-a singular . perperua a vinturilor §i valurilor. de durere ale eroului liric. ) contribuie la srergerea contururilor. al nesigurantei. in ultimele doua strafe nu persista decit goana In sine. care strabate cfnturile (ere atia) . de aceasta data. idealurile si einturile (metonimia creatiei). in care accentul cade pe cuvintul oare. dnnnd ~i inonnd aliituri de delfini. gindurile. Acest maiestrit sistern de aliteratii si asonante nu numai ca leaga strins rimele. a XIJ-a ----- aecentuata. valurile. Toate elementele spatiului fizic sunt puse sub semnul indoielii.este foarte sugestiv in acest sens). fiice nefericite ale sufletului omenesc: norocul pierdut (simbolul dipei.cau valurile nenumdrate ale miirii. fiicele Oceanului. eli de fapturi vii. Spatiul fizic se preface in unul sufletesc.. Simetria poeziei poate fi_ descifrata ~idin tonul fiecarui catren: interogativ la inceput (srrofele 1-2). Eroul liric priveste valorile omenesti sub cele doua aspecte contrastante ale vietii: dipa gi nazuinta spre vesnicie: De-i goni fie norocul.

SARMANUL DIONIS
(fragment)

(teme, motive, semnificatii)
Motto: "Trecut si viitor e in sufletul meu"
...§i tot astfel, daca Tnchid un ochi vao mina mea mai mica. decit amindoi. De as avea trei ochi as vedea-o §i mai mare, §i cu cit ai mulli ochi as avea cu atita lucrurile toate dimprejurul meu ar area mai mari. Cu toate astea, nascut cu mii de ochi, Tn mijloeul or aratarl colosale, ele toate in raport cu mine, pastrindu-si pro:>rtiunea, nu mi-ar parea nici mai mari, nici mai mici de cum lmi par z. Sa ne-nchipuim lumea redusa la dimensiunile unui glonte, §i ate celea din ea scazute Tn analogie, locuitorii acestei lumi, preupuindu-i dotati cu organele noastre, ar prieepe toate eelea absoin felul §i in proportiunile in care Ie pricepem noi. Sa ne-o chipuim, caeteris paribus, inmiit de mare - acelasl lucru. Cu proortlunl neschimbate - a lume inmiit de mare §i alta inmiit de mica f pentru noi tot atit de mare. $i obiectele ce Ie vad, privite c-un hi, sunt mai miei; eu amindoi - mai marl; cit de mari sunt ele osolut? Cine stie daca nu tralm intr-o lume microscopica §i numai aptura ochilor nostrl ne face s-o vedem in marimea in care 0 .edern? Cine stie daca nu vede fiecare din oameni toate celea tr-alt fel, si nu aude fiecare sunet intr-alt fel - §i numai limba, umirea Tntr-un fel a unul obiect ce unul il vede asa, altul altfel, ii .neste in intelegere. - Limba? - Nu. Poate fiecare yorba suna Iferit in urechile dtterltllor oameni - numai individul, acelasi amliind, a aude intr-un fel. $i, intr-un spatiu Inchipult ca tara margini, nu este a bucata a lui, ricit de mica ar fi, numai a picatura in raport cu nemarginirea? Asemenea, in eternitatea fara margini nu este orice bucata de timp, oricit de mare sau oricit de mica, numai a clipa suspendata? $i lata cum. Presupun lumea redusa la un bob de roua §i raporturile de ump, la 0 ptcatura de vreme, secalii din istoria acestei lumi microscopiee ar fi clipite, §i in aeeste clipite oamenii ar lucra tot atita §i ar cugeta tot atlta ca in evii nostri - evil lor pentru ei ar fi tot atit de lungi ea pentru noi ai nostrl, in ce netinire mlcroscoptca s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercetatori, in ce infinire de timp clipa de bucurie - §i toate acestea, toate, ar fi - tot astfeJ ca §i azi. ...in fa pta lumea-i visul sufletului nostru. Nu exlsta nici timp, nici spatiu - ele sunt numai in sufl.etul nostru. Trecut §i viltor e in sufletul meu, ca padurea intr-un simbure de qninda, §i infinitul asemenea, ea reflectarea cerului instelat intr-un strop de roua, Daca am afla misterul prin care sa ne punem in leqatura cu aeeste doua ordini de iucrun care sunt ascunse in noi, mister pe care I-au posedat poate magii egipteni §i asirieni, atuncea in adincurile sufletului coborindu-ne, am putea trai aievea In trecut §i am putea locui lumea
r

(E BINE sA ~TITI! )
Nuvela a fast CH1tti de M. Eminescu la 1 septetnbrie 1872, intr-a ~edintii

a soeietiuii "Junime.a ",
Ulietiot; in decembrie 1872 - ianuarie 1873, a fost publicatii In "Con-

vorbiri literare",
"Sarmanul Dionis" esre rezultatul. contacte1or nemijlocite pe care Emines-

eu le-a avut ell jilozojia si literature europeanii in
perioado. Viena. studiilor la

"Proza poetied eminescianii nu este jocul suplimeniar al unui geniu in matginea
poezi.ei lui; ea se integreaza intr-un sistem de mituri lirice,

£ntr-o structurii a
personalitiitii;

oferindu-ne un intreg

spapu spiritual, inliiuntrui ciiruia putem descifra mai dar visiunea cosmicii a poetului".
(TUdor Vianu)

Literatura d. a XII-a stelelor !ili a soarelui. Pacat ca ~tiinta necromantle: si acea a astrologiei s-au pierdutcine stls cite mistere ne-ar ff descoperit in aceasta privintal Daca lumea este un vis de een-am putea sa coordonam sirul fenomenelor sale cum voim noi? Nue adevarat ca exista un trecut - consecutivitatea e in cugetarea noastra - cauzele fenomenelor, consecutive pentru noi, aceleasi intotdeauna, exista 11ilucreaza simultan. Sa traiesc in vremea lui Mircea cel Mare sau a lui AlexanJru Gel Bun - este oare absolut imposibil? Un punet matematie se pierde-n nemarqlnlrea dispozitlunil lui, 0 clipa de timp in Impartibilitafea sa infinitezimala, care nu inceteaza in vaci. in aeeste atome de spatiusi timp, cit infinltl Dac-as putea ~i eu sa rna pierd in infinitatea sufletului meu pin'in aeea Iaza a ernanatlunli lui care se nurneste epoca lui Alexandru Gel Bun de exemplu ... !ili cu toate acestsa.;

Sugestii analitice

e@ma.
Cartea, simbol al Universului. Cind este inohisa, ea poarta siqlliile a 7 benzi; e yorba de semnele celor 7 operatri succesive, care Ii permit deschiderea, fiecare dintre ele ruplnd una din pecetlle cu care a fast lnchlsa.

Observap! Descoperiii obstacolele!
1. Determinati pe baza textului indicii spatiului profan ~i ai celui ideal. Cornplerati spatiile libere in modelul de mai jos:

a) spatiu profan: .. stradele nepavate:, strfmte ~i noroioase; • case mid Ji tiiu zidite;

b) spatiu ideal:

• nouri tnari, roi'Unzi §i plini pore-d: de viieiie.:

2.. Explicati cu ajutoru1 dictionarului sensu} cuvintelor: infusorii, necromantie, fmpartibilitate, emanatie~ perfide, voluptate,

Zarathustra (sau Zoroastru) predicator care a reformat vechea religie ira-

3. Cititi individual un aline at (la dorinta) din nuvela (ori din fragmentul propus in manual). Notati in timpul lecturii, pe margine a
textului, (+) urmatoarele sernne:

mana. Dupa

0

verst-

une, si-a initiat activitatea protetlca cu 258 de ani inainte de Alexandru cel Mare, A creat zoroastrismul, doctrlna a binelui sub orice forma, singura care salveaza suftetul om.ului.

un enunt nou pentru tine; un enunt eu care nu esti de acord; (7)- neclaritati, fntrebiiri; un enunt cu care esti de acord, Dezbateti intr-o discutie cele notate referitor 1a textul citit, (-) -

en -

4. Relatati, in baza lecturii anterioare a textului,
midi. a lui Dionis ell Maria.

calatoda

cos-

Exprimati-va piirerea!
1. Care din temele enumerate maijos poate fi desprinsa din nuvela:

*metempsihoza conoepue re1igioasa
conform carela sufletul omului ar irai mal multe vietl prin reincar-

aJ natura paradisiocii; b) iubirea angelica;
c)

nare,

fJ spatiu! fizic §i infinitul.
Argumentati-va optiunea,

d) metempsihoza"; e) timpul projan. §i etem;

conditia nejencitd a omului de geniu in raport cu timpul. si societatea;

Mihai Eminescu _. jmpartiti~va in mai multe grupuri a cite ttei-patru persoane, .ati In fiecare grup cite unul din laitmotivele nuvelei, enume.nai jos: • portretul tatiilui; • eartea lui Zoroastru; • puterea demiurgidi; • cifra 7; • boala;
• caderea.

• visul;

• ciiliitoria cosmica;

"Reflectind asupra conceptelor de timp si spatiu, naratorul i~i : I.,Nuexista nici tirnp, nici spatiu - ele sunt numai in sufletul e parere aveti in legatura cu aceasta afirmatie? .e argumente aduce scriitorul intru sustinerea ei? Comentati intr-o discutie colecriva spusele lui Dionis: "Timpul .iul, fiind numai in sufletul nostru, rna pot deplasa in luna, dad 'in trecut ~i In viitor". - Naratorul nuvelei se intreaba: "In eternitatea fara margini nu rice bucata de timp, oricit de mare sau oridt de mica, numai a suspendata?" e parere aveti voi pe marginea acestei intrebari? asi~ argumente in text pro sau contra. Interpretati urmatoarele moments ale nuvelei: • i~irea lui Dumis/Dan. dintr-un spatiu concret (odaia) si intradintr-un timp jizic §i intrarea intr-un timp

Triunghiul echilaleral sirnbolizeaza divinitatea, arrnonla, proportia, Triunghiul dreptunghic reprezlnta parntntul, Transtormarea triunghiului echilateral in triunghi dreptunghic S8 talrnaceste printr-o pierdere a echilibrului.

Mituri in nwelst

III

oniric,

III

a1 reincarnarii suf-

letului;

• iesirea personajului etern. -

rea lui intr-uii spaiiu. nemiirginii;

Caiug-itrul Dan se proiecteaza intr -un spatia construit lui, lasindu-si In loc umbra, devenita muritoare .

dupa

• al timpului vesniciei:

g.i al

e simbolizeaza in nuvela umbra si ce reprezinta desparrirea ei

.t3?

Aflindu-se intr-un spatiu in care toate gindurile li se irnplideasupra careia, ri rriunghi sacru era un ochi de foe si 0 inscriptie cu litere arabe, "'1a chiar ~i pentru ingeri. escifrati intr-o conversatie colecriva aceste simboluri: • poarta fnehisii;
• triunghiul eu un ochi de foe in interior; • inscriptio, enigma chiar §i pentru fngeri. Dan §i Maria sunt opriti de 0 poarta lnchisa,

• al spatiului nemarginit;

• cifra 7.

. Cum motivati ca personajelor nu Ii se 'permite sa intre prin a poarta? O. Extrageti din nuvela citeva idei eminesciene referitoare la nile de spatiu si timp, Scrieti-le in spatiile libere din tabelul care

Literatura cl. a XII-a
--

._---

Idei filozofice ale ginditorilor germani "Tirnpul ~i spatiul sunt substantei care se regenereaza vesnic, compusa dintr-un numar de arhei - de modele eterne "umbre" ale individului fizic". 2. Kant: "Spatiul este forma experientei noastre exteme, iar timpul - forma experientei interne". 3. Fichte: .Daca realitatea insa~i n-o putem cunoaste niciodata ~i sub nici a conditiune, ea nu exista pentru noi; nu exista decit eul, in care se petree toate fenomenele, exterioare in aparenta", 4. Novalis: .Daca lumea e 0 creatiune a eului, daca fenomenele sunt ill noi, atunci si spatiul §i tirnpul tot in noi sint, atunci cind individul e atotputernicsi trebuie sa caute realizarea dorintelor sale In adincul propriului sau suflet: e de ajuns sa doresti eeva eli intensitate, ca acel ceva sa se realizeze chiar daca ai dod sa te stramuti In alta epoca sau 'in alta planeta",
1. Schopenhauer: manifestari ale 1.

Idei fUozofice eminesciene
.

2

.

3

.

4

..

Ll.Comparati ideile eminesciene eu cele ale ginditorilor germani. Formulati concluzille.
12. Demonstrati intr-o discutie colectiva ca nuvela Sdrmanul Dionis este ,,0 adevarara sinteza a romantismului german, cuprinzind strinse, ca intr-un foear, aproape toate caracteristicile aeestei scoli literare" (H. Sanielevici).

in eonceptille

diferitelor popoare, umbra este:

- ceea oe se opune luminii; - imaginea lucrurilor

13. Mai multi comentatori au rernareat inrudirea nuvelei Siirmanul Dionis eu tragedia Faust de Goethe, invocind urmatoarele rnomente comune: • contrastul dintre nemiirginirea dorintei si miirginirea puterii
de realizare;

trecatoare:
- ceea ce rnentlne relatia dintre morti ~i vii; - forma ce deterrnlna limitele fiintei; - simbolul vie1ii; - simbolul sufletului; - simbol al puterii creatoare a omului, stlrnulata de diavol.

• pactul cu diavolul; • cadrul extrem de fantastic. Demonstrati prin argumente prezenta acestor earaeteristici in nuvela Sarma nul Dionis. 14. Demonstrati prin argumente ea In nuvela M. Eminescu imbilla perfect: • mijloacele literasurii realiste cu fantasticul §i miraculosul; • discursul obiectiv cu cel subiectiv.

SARMANUL DIONIS
(fragment)

(caracterizarea personajului literar)
Motto: Dan/Dionis,
.. Fereastra se deschlse-ncet, perdeaua . se dete lntr-o parte §i dintre cretii ei aparu I umos si palid .... capul blond at unui Inger. una-l cades crept infata, incit ochil e'i alastri straluceau mai tare §i cllpeau ca loviti eo raza de soare. Sub alba halna de noapte e la git In jos se tradau boureii sinilor §i iinutele §i bratele e.i alba §i goale pin in meri se-ntinsera spre dinsul §i el Ie inunda U serutari. Un moment, §i el sari prin fereasa, Ii cuprinse gTtul ei gal, apoi ll lua tata in r"f1iini i a saruta eu atita ardoare, Q strinse cu § tita foe, incil ii parea c-a sa-l beie viata toata n gura ei. -Iubito, zise el incet netezindu-i parul ei e aur, iubito! vine cu mine in lume. - Unde? - Unde? Oriunde. Vom tral asa de fericiti acolo unde vom fi, neturburati de niminea; tu oentru mine, eu pentru tine. Din visurile noastre vom zidi castele, din cuqetartle noastre vorn adinci mart cu miide undoiete oqlinzi, din zilele noastre veacuri de fericire si de amor. Aide! - Dar ce va zice mama, zise ea, cu ochll plini delacrimi. Umbra ei se rasfringea in perete. Dan se uitafix intr-acolo; umbra se desprinse incet §i se inalta pe-o raza de luna spre a cadea in pat. - Cine-i acolo, zise Maria tremurind pe pieptull.ui .. - Umbra ta, raspunse el zimbind, ea ramine in locul tau ... vezi-o cum doarme. - O! ce libera §i usoara rna sirnt, zlse ea c-o voce de un timbru de aur. Nici 0 durere, nici 0 patirna in piept. O! ili rnultamesc ... ~i oe frumos imi pari tu acurna. .. pare CB estl altu!. .. pare ca esti din alta lume. - Vino cu mine, sopti ella ureche-i, vino prin ostiri de stele, prin taril de raze, pina ce, departe de acest parnint nenorocit ~i negru, 11 vom uita, pentru ca sa nu ne mai avem in minte decit pe noi.
0

drama a damniirii romantice

~rul

:J.d lilei

ele rrii

.

un-

~ Haide dar, sopti ea incunjur'indu-i gnul. cu bratele ei aloe §i lipindu-sl gutita de buzeIe lui. Sarutarea ei 11 umplu de geniu ~i de-o noua putere, Astfel Tmbrati:?ati, arunca neagra §i stralucita Jui mantie peste umerii ei albi, ii lncunjura talia stringind-o tare la piept, iar eu ceilalta mina flutur'ind a parte a mantiei se ridicara lncet, incet prin aerul luciu §i patruns de razele lunii, prin nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, pina oe ajunsera in luna. Calatoria lor nu fuse decit 0 sarutare lunga. EI puse jos dulcea lui sarcina pe malul mirositor al unui lac albastru ce ogHndea in adincu-i toata cununa de dumbravi ee-l in~ cunjura ~i deschidea oehilar 0 lume intreaga in adinc. EI i§i lua calea iar spre pamlnt, Aproape de pamint,el sezu pe coaste!e unui nour negru §i S9 uita lung ~i cuqetator pentru ultima oara asupra parrtlntulut. Lua cartea lui Zoroastru, desohise unele file §i ineepu a citi judetul parnintului, §i fiecare litera era un an, fiecare sir un secol de adevar, Era lnfricosat cite crime au putut sa se petreaca pe aeest atom atlt de mic In nemarqinlrea lurnii, pe acest bulqars negru ~i neinsemnat ce se numeste pamlnt, Farmaturile acelul bulqare se numesc imperii, infuzorii abia vazuti de ochll lurnii se numese imparati" §i milioane de alte infuzorii [oaca, in aeest vis eonfuz, pe supu§ii. .. EI i§i intinse mina asupra parnintului. EI se contrase din ce Tnce rnai mult §i lute, pina ce deveni, lrnpreuna cu sfera ee-l tncunlura, mic ca un margaritar albastru stroplt cu stropi de aur §i c-un miez negru. Marirnea fUnd numai relativa, se intelege os atomii din miezul acelui margaritar a carui margini Ie era cerul, a carui stropi scare, luna §i stele, acei pitici nernarqinit de rnlcl aveau regii lor, purtau razboaie, §i poetii lor nu gaseau in univers destule metatore §i comparajiuni pentru apoteoza erollor. Dan se uita cu oeheana prin coala acelui rnarqarrtar !jii se mira cum de nu

Literatura d. a XII-a
plesneste de rnulttmea urii ee euprindea. 11 lua sl, intorcindu-se, atlrna in salba iubitei sale albastrul marqaritar. $i ee frumos tacuse el in luna! Tnzestrat cu 0 inchipuire urieseasca, el a pus dol sari ~i trei luni in alb astra adincime a cerului ~i dintr-un §ir de rnunp au zidit domenieul sau palat. Colonade - stinci sure, stresine - un codru antic ce vine in nouri. Scari inalte coborau printre coaste prabusite, printre bucati de padure ponorite in fundul ripelor pina Intr-o vale intinsa taiata de un fluviu mare] care parea a-§i purta insulele sale ca pe ruste oorabil acoperite de dumbravi. Oglinzile lucii a valurilor lui rasfrTng In adinc icoanele stelelor, inert, uiti'ndu-te In el, pari a te uita In cer. Insulele se inaltau cu scorburi de tamlie ~i cu prund de arnbra. Durnbravl!e lor Intunecoase de pe maluri se zuqraveau in fundul riutui, cit parea ca din una ~i aceeasi radacina un rai se inalta in lumina zorilor, altul s-adlnceste in fundul apei. $iruri de clresi scutura grei ornatul trandafiriu a infloririi lor bogate, pe cafe vintul II gramade§te in troiene; flori cintau in aer cu trunze ingreuiete de gTndaci ca pietre scumpe, §Ii murmurullor umplea lumea de un cutremur voluptos. Greieri ragu§iti cintau ca orologif aruncate In larba, jar painjeni de smarald au tesut de pe-o insula pina la malul opus un pod de pinza diarnantica ce sttclests vioriu §i transparent, lncit, a lunilor raze patrunzind prin el, inverzeste rlul cu miile lui unde. Cu corpul nalt miadtet, alba ca argintul noaptea, trece Maria peste acel pod, Irnpletindu-si paru: a caru: aur se strecura prin mlinutele-i de ceara. Prin hainele argintoase Ii transpar membrele usoare: plcioarele-i de ornat abla atingeau podul ... Sau adesea, asezaf lntr-o luntre de cedru, eoborau pe ascultatoarele valuri ale tluvlulut. EI I§i razlrna fruntea Incununata cu flori albastre de genunchiul ei, iar pe urnarul ei dnta 0 pasare maiastra. [ ...] [...] Odata el i§i sim!i capul plin de clntece. Asemenea ca un stup de albine, artile roiau limpezi, dulci, clare in mintea lui imbatata, stelele pareau ca se rntsca dupa tactul lor; ingerii ce treceau surizind pe IInga el inginau cintartle ce lui ii treceau prin minte. in haine de argint, [cu] fruntl ca nlnsoarea, cu ochi albastri care luceau intunecat in lumea cea solara, cu sonuri dulcl, netezi ca marmura, treceau ingerii eei frumosi cu capete l?i umere inundate de plete; iar un inger, cel mal frumos ce I-a vazut ln solarullui vis, clnta din arfa un cintec atit de cunoscut... nota cu nota el il prezicea... Aerul cel alb rumenea de voluptatea ci'ntecului. Numai semnul arab lucea ros, ca [araticu! noaptea. .Asta-i intrebarea, zise Dan incet, enigma ce patrundea timta mea. Oare nu clnta ei ceea ce gindesc eu?... Oare nu se rnlsca lumea cum voi eu? EI sb1nse COo intunecata durere pe Maria la inima lui. Hurmuzul pamintului ardea in salba ei de rnarqarttare ... Dare tara 5-0 §tiu nu sunt eu insumi Dumne... " Vum! Sunetul unui clopot uriesesc moartea marlt, caderea cerului - boltlle S9 rupeau, [umaltul lor albastru se despica, ~i Dan se sirnti trasnit §i afundat in nernarqinire. Riuri de fulgere il urrnaraau, popoare de tunete batrine, vuirea nemarqinlirli G9 tremura rniscata ... 0, gind nefericit! aiuri el. Spasmotic tinea in mina lui cartea lui Zoroastru, instinctiv rupse marqeaua parnintulul de la gitul MarieL Ea cadea din bratele lui.; ca o salcte nequroasa ce-si intindea erengile spre el §i striga cazlnd: "Dane! ce m-ai faeut pe mine?" $i un glas rasuna in urma-i: .Neferlcitule, ce-ai indrazntt a cugeta? Norocul tau ca n-ai pronuntat vorba intreaqal. .." Supt ca de-un magnet in nemarqinlre, el cadea ca fulgerul, intr-o clipa Gale de-o mie de ani. Deodata intunerieul dimprejurul lui deveni lini§tit, negrumort, tara sunet l?i fara lumina. EI deschise cartea, arunca rnarqeaua §i incepu a citi: rnarqeaua cadea luminoasa prin intuneric §i se dsstasura din ce in ceo Din ce In ce mai mare, mai mare - se lumina - pin 0 vazu departe asemenea unei lune - §i el cobora cu cartea sub mina nourii gro§i, s-apropia de pamint, deja vedea culmile stralucits ale unui oras, lumini presarate, 0 noapte varatica cu aerul blond, gradini mirositoare §i... §i i§i deschise ochii...

Aduceti argumente "pro" sau "contra". • ocupatia. precum si intentia lui Dan de a-I vedea pe Dumnezeu. Dan rimeste urmatorul raspuns de la un Inger: . vrind S8:-1 vada pe Dumnezeu. • rnaiestriei artistice a scriitorului. . Cornentati afirmatia personajului: "In fapta lumea-i visul fletului nostru". • tipul eroului romantic care-si afla desamiigirea timp si. • capabil se inalte spre cuno~terea absoluta. din care riisare tot §irul de oameni treditori.Sugestii analitice Observap.Daca nu-l ai in tine. omul vesnic.. 2. Cornentati aceste spuse ale ingerului. Vianu) 1. Identificati in text mai rnulte descrieri de peisaj. . Analizati-le si pronuntati-va asupra: • rolului lor in text. 'In ce maniera este schitat portretullui . spasiu. surrsul sau era " 2.. vi se are cea justa? De ce? • dotat cu inteligenra §i sensibilitate deosebite. . alba. ispitit prin aceasta se substiiuie divinitdfii insci§i". • utt nefericit. eu referire la persona]. Todoran) . avind ca pere: • categoria socials din care provine." (T. "Dionis este prototip. raporturile eu altii. c) naturalista. In c. .! Descaperiii obstacolelel "Nimeni inaintea lui Eminescu fi nimeni dupa el n-a reusit mai bine in acen piauri: fantnsticii a realitafi~ care aminteste arta Wlui William Blake. . care • piit. 3. • predispozitiile. sa (E. Exprimati-vif piirereat 1. corect boltitii..aIatoria sa cosmica. Dan esre sa in 3. Reconstituiti pe baza textului biografia lui Dionis. .tl nw}wi cam prea lung . • inadaptat social.. Completati spatiile Iibere de mai jos cu detalii extrase din text feritoare la portretul fizic allui Dionis: • Jara era de_acea dulceatd • ochii taiati in jorma migdalei erau • Jruntea atft de tietedii. Dionis? Alegeti raspun- Argumentati -va raspunsul. 4. Care din afirmatiile de mai jos. nu exista pentru tine ~i in zadar il cauti". din urmatoarele variante: a) romanticii. b) realistii.

un simbol al dorintei ' pamintestl ~i al pasi. . construindu-si timpul si spatiul in propria lui constiinta? 9. c) con(1itia tragica a omului. d) olte piireri. . 0 expe- Argumentati-va optiunea. personajului de desmiirginire. Ce reuseste personajul sa demonstreze. de "imortalizare a 7.'- Literatura d. cerul se despica. a gestului de a se substitui lui Dumnezeu. in finalnl nuvelei? Alegeti raspunsul din urmatoarele variante posibile: a) fnfrfngerea. Transformat intr-un .". b) Dan f§i afirma astfeZ propria superioritate. c) un Japt banal. cotidian. acuzfnd. de tnsplratte crsateare. Descifrati semnificatia titlului nuvelei. 8. 4.: bilitatilor sale de sublimare §i de pervei1ire. iar "eel ce astfelgindea se prabusi in gol"? 6.zeul vinulul §i al eutorlei in mitalagia greaca. Comentati in aceasta ordine de idei: • portretele fiziee ale personajelor. avind ca repere: • sernnificatia adjectivului siirman.oritatea timpului si spa- tiuiui. cu semnificatiile numelui propriu Dionis. Ce semnifica aceasta metamorfoza a pamintului? Alegeti pentru raspuns una din variantele posibile ~iargumentati-o: a) personajul. Cum explicati faptul cil in momentul eind Dan se intreaba: "Oare fara s-o stiu. oredlnte pamintul este: . dupa Facerea lumii. • punerea in antiteza a adjectivului siirman.rnsrgaritar albastru stropit eu stropi de aur". Riven. materia prima despartita de ape. • relatia ce 0 intretin eu Dionis/Dan. . • numele propriu Dionis. pamintul se desprinde din colierul iubitei.substanta unlversala. • comportamentullor. 5. Era mativ de bucurte §i de entuziasrn nelimitat. . Ce semnificatii cornporta destramarea visului ~i revenirea lui Dan/Dionis la conditia initiala (intr-un spatiu ~i timp profan)? Alegeti varianta posibila de raspuns si argumentati-o: a) imposibilitatea atingerii obsolutului.un simbal al eonstientului :..un simbal de fecunditate sl regenerare. b) faptul cii visui nu poate tine locul de reolitaie: mai devreme sau mai tirziu. 10.i al sttuatlel sale canflictuale. Ce sernnifica boala personajului ~i deposed area lui de carte §i In diverse de portretul tatalui. pamintul este atirnat de Dan in salba iubitei. c) eroul judeca lumea terestrii. b) excluderea oridirei tentative a eroului de a repeta rienta trecutii. a XII-a ------ Dlonysos. Pronuntati-va asupra semnificatiilor celorlalte personaie ale nuvelei: Maria.. d) limita cuno~terii e impusii de apri. e) neputmta mortii".. 4i exprima astfel dorinta de Q se ridica deasupra lumii reale. nu sunt eu insumi Dumne . .arena conflictelar de con§'tiinta in fiinta urnana. el se risipeste.

. . umbra).Daca nu-l ai in tine. pe care ornul. ca ar putea fi Dumnezeu ("Oare S~O stiu nu sunt eu insumi Dumne .. ca Individ rnuritor. Dan intreprinde impreuna cu Maria 0 calatorie cosmica.fiinta altor oameni viitori si trecuti (. dar nici inteligentele angelice insesi nu vor patrunde esenta zeiti'itii.' Crezind poate c. Atingerea absolutului nu se irnplineste. realizarea dcrintelor in adincul propriului suflet. Imaginea obsesiva a unei porti inchise. Textul insereaza ~i 0 poezie. Dionis se transpune (apar morivele visului §i transmigratiei) in vremea lui Alexandru eel Bun.. Dan se proiecteaza intr-un spatiu construit dupa vointa lui.. deasupra careia straiuieste marele ochi de foe inscris in triunghiul sacru. dorinta de depasire a conditiei umane /?i setea de absolut." Ispitit de Ruben. sa criticul literar E. Din punct de vedere structural. in care se identiflca Diavolul.. Dan se prabuseste fulgerat din cerul sau jos.. care contine mesajul unei meditatii pe temafortuna lobilis.un msrgaritar. Sub chipul calugarului Dan. reprezentind eternitatea din fieeare om. totusi. Omul are-n eI numai ~ir. meditatia asupra lumii vazuta ca teatru. transmigratia si reincarnareasufletelor. este simbolica. limitarea cunoasterii la In dialogul dintre Dan ~i Ruben.'iqii pe care a 'imprumutaae de la anticarul Riven. La indemnurile umbrei. Nu numai omul. dar si 0 irola adresa societatii.. "). boala etc. Dan nu este. ca elev ill dascalului Ruben de la Academia din Sacola.ontrola Universul ("Oare nu se misca lumea cum voi eu? Oare nu d'nta ei ceea ce gindesc eu?"). Realizat pe deplin. calatona cosmica.." ca fara . ". aruma am doi oarneni en totul deosebiti in mine . este impregnata de idei preluate de Emineseu din filozofia si literatura germans: inexistenta obiectiva a timpului ~i spatiului. limitele peste care ornul nu poate trece. lumea ca 0 creatiune a eului (Fichte). elipa devine veac. 0 cauta ill substituirea lui eu umbra nernuritoare. iar pamintul . devine mativ al unei nelinisti enorme.) numai di mcartea ii face sa uite ca a mai trait. cu care debuteaza nuvela.) confera nuvelei substanta filozofica §i scot totodata in evidenta marea drama a cunoasterii. pe care protagonistul ilatirna pe salba iubitei. subliniaza me formele subiective ale constiintei (Kant). lncercind descifreze semnul astrologic al e.. Iti spun.Am trait in viitor. desi capacitatea lor de gindire este nesfir9it superioara aceleia a minni omenesti. dublul (portretul tatalui. existenta unei vieti posibile in alta planeta (Novalia). in care disparlegile fizicii. le cere Dionis ingerilor.visau am1ndai acelasi vis". convins ca el insus! e partas la divin prin esenta sa solara. carte a rnagica a lui Zoroastru.faimoasa nuvela a lui Eminescu"·(Gheorghe Panu). reuneste un sir de teme romantice cum ar fl: iubirea. Caderea lui Dionis. protagonisrul are revelatia ca ar fi trait in viitor sub un alt flume: .Ag voi sa vad fata lui Dumnezeu". nuvela se constituie din trei paqi: meditatia personajului asupra conceptelor de spariu §i timp. Aut temele cit si diversitatea mctivelor romantice ale fantasticu1ui european (orfanul damnat. soarta nefericita a omu:lui de geniu in raport cu timpul $i societatea. viata ca vis. . Ciilatoria cosmica este un drum al cunoasterii ~iin acelasi timp al identitatii absolute intre iubire §i obiecrul iubit: . lurnea reprezentarii noastre ternporale ~i spatiale ca vis (Schopenhauer). Emineseu exprima teoria metempsihozei (a reincarnarii): "In sir poti te pui in viata rururor insilor care au pricinuit fiinta ta si a ruturor a carer fiintii ai pricinuit-o tu. Todoran. sa Despartirea umbrei defiinta.Mihai Eminescu --_---- Oferta de interpretare Siirmanul Dionis. Avind functia unui prolog. calatoria cosmica in urma metempsihozei lui Dionis In calugarul Dan. reflectia lui Dionis asupra conceptelor de timp si spatiu. mentioneaza Rosa del Conte. cifra 7. Cugetiiril« siirmanului Dionis.restabileste ordinea lucrurilor. multumit.. devenita muritoare. nu exista pentru tine ~i in zadar il cauti. . lasindu-si in lac umbra. III zadar ingerii it avertizeaza: .

ZVON DE VORBE OMENE~TI" Eroul nuvelei filozofice Siirmanul. Lumea ca teatru este 0 mare gi frecventa tema a literaturii si filozofiei universale (a se vedea in acest sens studiul lui Tudor Vianu Din istoria unei teme poetice: lumea ca teatru in volumul Stu. ca In teatrul lui Calderon de la Barca. In poemul de mari proportii Memento mori poetul prezinta si panorama teatrala a civilizatiilor care se supun invirtirii oarbe a rotii istoriei.. a personalitatii intr -0 lume degradata. ca la rnajorita tea romanticilor. desi piesele sunt altele? E drept ca dupa fundal nu suntem in stare a vedea".. viirorul si trecutul sunt a filei dow'i jete.dii de Ziteratura universala §i comparaiii.. prins In lucii mreje.. Caragiale.. iluziei. noracul impartaseste jocurile si intimplarile Ie alcatuiesc . Creanga./Din cararea ta afara/De te-ndearnna.. 91-110). p..$i iata di. Tras de sfan gi jucind rolul care ii este harazit de regizorul nevazut.. "Nu uita ca esti un actor illtr-o drama aleasa de cineva mai mare decit tine". ded invizibil: "Nu este oare omenirea istoriei asemenea unei astfel de armate ce dispare intr -0 companie veche spre a reaparea in una noua.. Omul imbraca 0 masca pe chipul lui adevarat. dar ramin aceiasi ~ijoaca acelasi repertoriu ("Alte masti. . Moartea ~ui loan Vestimie. TEATRU DE PAPU~E .0. iar dintre rom ani 1a Canternir. lumea fiind vazuta ca 0 masina: in Scrisoarea I poetul infati~eaza 0 scars a fiintelor cu roluri predeterrninate. al unui Acelasi care se invirte mereu. Teatralitatea este 0 dimensiune esentiala a existentei umane... in Scrisoarea W aceiasi oameni sunt actori aserviti "cauzei din natura" si trancanesc mereu: . omul devine prizonierul unui principiu care domina lumea.. de te chearna" (Glossii). Tema apare si la mad creatori de talia lui Dante. inselatoriei (Geniu pustiu. In fata acestui teatru omul superior.. precum sustin filozofii-stoici. . Bucuresti. In Scrisoarea III oamenii prezentului apar ca niste ma§ti. In aceasta din urma poetul vorbeste despre un binoclu inters cu care poate fi viizutii aceeasi comedie umana: .ta. Arhaeus).') Existenta lumii e 0 existenta teatrala.. Shakespeare.". Literatura d. Scrisoarea Il are In centru un astronom In postura de "panglicar" de eirc cosmic care scoate lumile din haas ca dintr-a cutie si ln~ira epocile "camargelele pe ata". Poetul se ridica deasupra acestei lumi mecanizate. Dionis se lntreaba daca nu cumva lumea este 0 scena In care oamenii apar ca spectatori dirijati de un regizor ascuns in eulise. este indernnat in spiritul stoicilor sa stea deoparte: "Tu pealaturi te strecoara. teatru de papuse ." Arthur Schopenhauer ilustreaza conceptul de viata ea spectacol de teatru in lucrarea sa Lumea ca vointa ~i reprezentare prin piesele italianului Carlo Gozzi._-----------=-- .z'Nu baga nici chiar de searna. care este . publicul ride. Mesterul-Creator al lumii. Cezara. Cervantes.. 1960. In proza lumea e de asemenea prezentata ca 0 scena dominata de umbrele aparentei.Lumea este priveliste. a XII-a . dernonstrind drama pierderii de catre om a identitatii. se pomeneste intr-un tarim al iluziei si deziluziei. ca niste indivizi mecanizati din care s-a scurs tot ee-i omenesc in ei...0. armata mare pentru individul constituit in spectator. Erninescu prezinta teatralitatea lumii in proiectii de oglinzi sau In structuri mecanice.. Eminescu publica in "Curieml de Iasi" un fragment din Cugetiirile filozoJului Oxenstietna. actorii insisi par ca se schimba. actorii se strimba si toate astea ca-nainte de 200 de ani. Demiurgul.. Atuncea-ti vine-a zice ca ori publicul gi teatrul sunt departati eu doua sute de ani sau ca piesa este noua . rnecanizata. Omul. Acest mai mare paate fi Dumnezeul crestin sau Providenta. intitulat Comedia cea de obste: .___ -- . Nu sunt aceiasi actorii. toate eire exista Sf! supun acelorasi mijloace. aceeasi piesa"). te pomenesti deodata pe scena e-un tab-lou viu de via. dar acelasi numar marginit pentru regizor. in cornparatie ell masca de ceara a fsmeii vazuta ca 0 "comedianta veche". Scrisoarea IV se mai refera la teatrul interior al inirnii poetului care bate "ritmul sfint al unei ode". afirrna Epictet. de geniu. zvon de vorbe ornenesti/ Povestese ca papagalii mii de glume si povegti/Fara sa Ie priceapa . oamenii sunt cornedianti.0 alta fata" a melancoliei romantiee.. teatralizate prin ironie.

Lumea-ntinde lueii mreje. ca valul trece. Teams n-ai. continuatii la I~i # definitivatii la Bucuresti). e din moartea ei se naste Si 0 cllpa tine poate: Pentru cine 0 cunoaste "care-s veehi $. ar sta sa Ie asculte? . Tot ce-a fast ori 0 sa fie n prezent le-avem pe toate.Poezii". u spera $i nu ai teama. la toate tece. noua toate.ne tine toate minte $. VUtoru! §i trecutul Sunt a filei doua fete. Zica toti ce vor sa zica. . Daca stii a lor rnasura. Versiunea de la IC1§i coruinea 13 strofe §i purta titlul. Nu spera $. nu a. de te cnsama De te-atmq. Tu rami. Ce e val. Cunsaste 11 versiuni. Cu un cintec de sirena. De te-naeemns. vreme vine. vreme vine. Nu spera dnd vezi rniseti La izblnoa fi'icind punte. Vede-n capat inceputul Cine stie sa te-nvete. Privltor ca la teatru TU in fume sa te-nchipui: oace unul §-ipe patru.. i de plinge. auz ne suna multe. Ca sa nu-ndrage§ti nimtca. cata-vor iara§i intre dln§ii sa se piece. Tu pe-alatun te strecoara. eqaslnou-te pe tine. u ramli la taste reee. . De ai fi eu stea in frunte. Te tntreebe ~. Teste-s veehi $i noua toeie. Dar de-a lor zadarrncls Te lntreaba §i socoate. aceeasi piesa. aceeasl qarna. sense fn perioada 1873-1882 (a fost conceputii la Berlin. ea valul treee. vreme vine. sa feri in laturi.. ea valul trece. Ca sa schimbe-actorii-n scena. (E BINE sA ~TITI!) Poezia a fost publicatii in editia princeps (IJ. de se cearta. soeoate Ce e re« §i ee e bine. Te rnornests in virteje. Tu ramii la toate reee. ulte trec pe dinainte. Cact acelorasi mijloace Se supun cite exlsta. Ce mai vrei cu-a tale sfaturi. Ce e rau $i ee e bine u te-ntreebe $i soeoate. sa taei din gura. Nu baqa nici chiar de searna. De hulesc. Cind cu zgomote desarte 'reme trece. otust tu ghici-vei chlpu-l. $i de mii de ani Tneoace Lumea-i vesota l?i trtsta: Alte ma§ti. teama. de te cneems. ingrijitii de Titu Maiorescu. de te cheeme. . "En spectaieur". Te-or intrece nMaraii. u asaza-te deoparte. De te-ndeernne. e e val. Ici incline a ei limba Recea curnpan-a gindirii nspre clipa ce se schimba Pentru masca fericirii. Amagit atit de-adese Nu spera $i nu ei teeme. Tu in colt petreei in tine !?i-ntelegi din a lor arta Ce e rau §i ce e bine.Mihai Eminescu ~ -- - ~ r GLOSSA Vreme trece. Alte guri. Din cararea ta atara De te-ndeamna. Nu te prinde lor tovaras: Ce e val. Teste-s vechi §i noua toate: Vreme treee. Treaca-n lume clne-o treee.